ISTORIA MILITARA A DACIEI ROMANE DE VASILE CHRISTESCU FUNDATL CAROL INOTA LA BIBLIOGRAFIE Gea mai mare parte din inscripfiile folosite tn aceasti lucrare se giisese adunate in Corpus Inseriptionum Latinarum, citat prescurtat CI, urmat de numéryl volumului si numarul inscripfiei. Una sau doud so afld in Corpus Inseriptionum Graecarum, citat prin literile C1G, urmat de numdrul inscrip- {ei O pretioast culogare de inscriplii a publicat TH. Dessau (Inscriptiones latinas selectae, prescurtat: Dessau, ILS, urmat do numérul inscriptiei). ‘Altele, do daté mai recent4, se afla in diferite publicafii de specialitate, in deosebi Année épigraphique, eulegere anual& publicata ca adaus la Révue archéologique, Archdologische Anseiger, adaus la Jahrbuch d. deutschen archcio- logiachen Institute Berlin, gi in Jahreshefte des dsterrichischen-archdologischen Institts in Wien. In textul lueraril le citim prescurtat, tot aga cum mai itm gi diferite alte publicafii, dup cum urmea ACMTr = Anuarul Comisiunit Monumentelor Istorice. Sectia pentru Transilvania, Cluj ATSC Clasico, Cluj Année tis: = Année épigraphique. Arch, Anceiger = Archiologischor Anzoiger. Archoep. Mitt Archiologiseh-opigraphische Mitteilungen, Wien, BOMI ‘= Buletinu! Comisiunii Monumentetor Istorice. BSNR Buletinul Societafii Numismatice Romane. Dacia Dacia Fouilles et découcertes archéologiques en Row- manie, fondée par V. Parvai Diet, des Ant. Daremberg-Saglio-Pottier, Dictionnaire des Antiquie ‘és srocques ot romaines. Ephom. Dacoromana = Ephemeris Dacoromana. Annuario della Scuola Ro- ‘mena di Roma. Jabreshefte ‘= Jahreshefte d. dsterrvichischen-archaologischen In- stituts ia Wien, IRS = Journal of Roman Studies. Teves = Istros. Revue roumaine d'archéologie ct @histoire ‘ancienne, publige par S. Lambrino. oR: Obergermaniach-ractisehe Limes.NOTA LA BIBLIOGRAFIE Real-Encyel Pauly-Wissowa-Kroll, Real-Hneyclopiidie der Alter ‘tumswissenschatt. RIR = Revista Istorich Romang. Rhein, Museum Rheinisches Museum fur Philologi, SULA Scriptores Historiac Augustae. Lucrérile menfionate 1a capitolele bibliogratice sunt citate prima data tn intregime, eu locul si data, apoi prescurtat, INTRODUCERE CUCERIREA DACIEL DE ROMANL 41, ‘Traian gi problema hotarclor Inperiului Roman. In ziua de 27 Januarie @ anului 98 d. Chr., bitrinul impirat Nerva, care primise ca o grea si apiisitoare sarcina conducerea Imperiului Roman dup% asasinarea Iui Domifian, isi didi obstescul sfarsit, mullumit poate ei lisa franele statului in maini sigure, Marcus Ulpius Traianus, unul dintre eet mai buni generali, fusese adoptat de cl cu trei luni mai inainte (Octomvrie, anul 97 d. Chr.) gi de: semnat ca urmag. Acestnia ti revenea acum rezolvarea acelor grele probleme pe care Te punea situafia Imperiului Roman in jurul anului 100 d. Chr In atari de restabilirea echilibrului financiar al statului, adine sdruneinat de domnia cheltuitoar & lui Domitian, Traian avea de limurit insemnata chestiume a hotarelor Imperiului, obiectul de preocupare a condueiitorilor Romei din toate tim- puile, Pornind dela cole gapte eoline de pe malurite Tibrului, sta PAnirea romana se intinsese pe misuri ce nevoia de apirare \pinsese popornl ronan la cucerire. Dupi cuprinderea Latiult si a Ttaliei, cotatea a intrat in erancenele lupte punice pentru stipanirea Mediteranci, pe care gi-o asiguri nu numai prin distru- ‘artaginei, dar si prin eucerirea treptata a statelor ele- nistice: Macedonia, Grecia, Siria gi Hgiptul. Pitrunderea in Asia 51 organizarea provinciilor romane din aceste parfi puseser’ pe Romani in fata unor dugmani de temut: Parfii, eu reale insugiri Fiaboinice, intemeietorii unui stat puternie po ruinile vechiului imperin al lui Alexandru cel Mare. Gontaetul eu Parfit a insemnat