Studii de Master Specializarea: Productic i Informatic Industrial Modulul: Managementul proiectelor Cursant: Dutescu Marius Constantin Programul MANAGEMENTUL

L GESTIUNII DESEURILOR IN JUDETUL DAMBOVITA Modulul Acronimul Propunerii Reciclarea i depozitarea deeurilor provenite din activiti industriale i gospodrii individuale I.C.S.C.S.D PROPUNERE DE PROIECT IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE COLECTARE SELECTIV A DESEURILOR SI CONSTRUIREA UNEI STATII DE SORTARE

1. TITLUL COMPLET AL PROPUNERII IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE COLECTARE SELECTIV A DESEURILOR SI CONSTRUIREA UNEI STATII DE SORTARE N ARIA ORASULUI TITU, JUDETUL DAMBOVITA Gestiunea deeurilor la nivelul judeului nostru nseamn mai mult dect colectarea acestora i depozitarea lor la rampele de deeuri. nseamn, printre altele, un posibil proiect de dezvoltare, care s constituie creearea de noi locuri de munca,dar si de valorificare a deseurilor menajere, care sa ajute pe viitoR la obtinerea unei vietii mai curata,mai sanatoasa si cu siguranta mai putin poluata . De aceea, firma prestatoare de servicii de salubrizare n colaborare cu instituii din jude dar i cu intreaga comunitate, isi propune sa identifice punctele sensibile ale actualului sistem de gestionare a deeurilor i de a gsi i propune ci optime de mbuntire a acestuia. deeurile reprezint o problem major n fiecare ar european,iar cantitile de deeuri sunt n general n cretere. Generarea deeurilor implic o pierdere de materiale i energie i impune costuri economice i de mediu ridicate pentru societate pentru colectarea, tratarea, i prelucrarea lor.Fiecare cetatean din Romania produce zilnic aproape 1 kilogram de deseuri.Deseurile sunt formate din resturi de la prepararea hranei, recipiente de plastic,ambalaje, ziare, materiale textile, deseuri de gradina, componente metalice, iar, mai nou, chiar aparatura electrocasnica scoasa din uz, autoturisme si multe altele. Aceste resturi carora li se spune in mod curent deseuri urbane sau deseuri municipale trebuiesc colectate selectiv, transportate, depozitate, neutralizate de maniera in care sa perturbe cat mai putin mediul inconjurator pentru generatia noastra si pentru cele viitoare.Managementul deseurilor devine din ce in ce mai acut o preocupare a cetatenilor si a autoritatilor locale din toate zonele tarii cu cat, aruncarea la intamplare a deseurilor in spatii neamenajate special, pe parcursul multor ani, a condus la un impact periculos asupra mediului inconjurator. In tarile occidentale preocuparile pentru aceasta componenta socio-economica isi afla originile cu cateva decenii in urma. La ora actuala, sistemele occidentale de reglementari in domeniu si, mai ales, structurile diversificate de implementare a reglementarilor, structuri ce includ toate componentele societatii civile si pun baza pe actiunea si constiinta cetatenilor, au condus la educarea acestora in spiritul protejarii resurselor naturale si a mediului.

Studii de Master Specializarea: Productic i Informatic Industrial Modulul: Managementul proiectelor Cursant: Dutescu Marius Constantin 2. SITUATIA PE PLAN NAIONAL I INTERNAIONAL A TEMATICII PROPUSE Odat cu dezvoltarea economic a tarii nceput n a doua jumatate a secolului trecut, a dus la apariia unor noi probleme printre care creterea cantitii deeurilor menajere produse de populaie. n ultimii 20 ani pe plan mondial i naional s-a accentuat interesul pentru colectarea selectiv i reciclarea deeurilor menajere produse de oameni. Explozia industrial, demografic i urbanistic au fcut din deeuri, de orice natur fi ele sursa i cauza principal de poluare a factorilor de mediu, iar din om principalul productor de deeuri, deci principalul factor de poluare. Efectele nocive ale deeurilor, dar mai ales cele determinate de depozitele de deeuri necorespunztoare amenajate sunt determinate de emanaiile de gaze nocive generate de procesul descompunerii deeurilor (poluarea aerului) curgerilor i infiltariile din precipitaii (poluarea apelor i solurilor) Pentru a ne alinia la legislaia european cu privire la colectarea, sortarea i reciclarea deeurilor, este necesar dobndirea unor atitudini i comportamente corecte fa de mediul ambiant al judetului Dambovita. Primele forme organizate de cunoatere a mediului nconjurtor aparine grdiniei, n acest context, educatorilor le revine sarcina i obligaia de ai nva pe copii s neleag i s iubeasc natura iar apoi pe parcursul ntregii educaii colare s cadrele didactice s-i fac pe copii s protejeze natura i s urmreasc formarea i dezvoltarea contiinei ecologice a copiilor,viitorii tineri de maine. Dorim s subliniem neconcordana dintre situaia de pe teren i cea de pe hrtii existent n judetul Dambovita. Deeurile municipale nu sunt colectate selectiv n vederea valorificrii materialelor reciclabile (hrtie, carton, sticl, metale, materiale plastice), dect ntr-o foarte mic msur, la nivel national. Se poate afirma c aproximativ 40% din componentele deeurilor municipale reprezint materiale reciclabile, din care cca. 20% au mari anse de recuperare, nefiind contaminate. n urma colectrii selective prin proiecte pilot, doar 2% din materiale reciclabile total generate sunt valorificate. Restul se elimin prin depozitare, pierzndu-se astfel mari cantiti de materii prime secundare i resurse energetice. n ultimii 1-2 ani, agenii economici privai au demarat aciuni de colectare susinut a cartonului i PET-urilor. Materialele plastice colectate sunt trimise uneori la export (Ungaria, Bulgaria, Italia, China, Coreea). Nu exist date certe privind exportul acestor deeuri. n unele localiti s-a redemarat aciunea de amplasare a unor "puncte de depunere/colectare" la care populaia poate depune (cu sau fr remunerare) maculatur, carton, sticle, plastic. Din informaii oferite de Ministerul Industriei i Resurselor, rezult c n perioada 2000-2005 au funcionat 2.500 puncte de colectare deeuri reciclabile. Pentru o planificare corespunztoare a gestiunii deeurilor ntr-o anumit regiune, sunt necesare cunotine numeroase att despre cantitatea de deeuri rezultat, ct i despre compoziia i originea acestora. Studierea deeurilor menajere generate se constituie n fundamentul conceperii unor proiecte de gospodrire comunal a deeurilor i al implementrii unor instalaii de recuperare, reciclare i eliminare a deeurilor. 3. OBIECTIVE Obiectivul general al proiectului il reprezinta realizarea unei investitii semnificative in domeniul mediului din oreasul Titu, judetul Dambovita pentru a sprijinii autoritatile publice locale in eforturile acestora de a reduce cantitatea de deseuri si de a stimula colectarea selectiva a deseurilor. Obiectivul general al proiectului vizeaza dezvoltarea si implementarea politicilor si
2

Studii de Master Specializarea: Productic i Informatic Industrial Modulul: Managementul proiectelor Cursant: Dutescu Marius Constantin programelor pentru coeziunea economica si sociala, prin proiecte si investitii in domeniul mediului, in conformitate cu prevederile Planului National de Dezvoltate (PND), aspect care sa sprijine cresterea economica la nivel national si regional, in vederea cresterii potentialului tarii. Proiectul va contribui activ la reabilitatea mediului, va duce la crestera calitatii vietii si va avea un impact pozitiv asupra sanatatii populatiei din zona de implementare.Autoritatile locale ale orasul Titu vor putea sa rezolve problemele de mediu apeland la propriile capacitati si aptitudini. Obiectivele specifice ale proiectului sunt reprezentate de implementarea unui sistem de colectare selectiva si valorificare a materialelor reciclabile, in vederea reducerii cantitatii de deseuri depozitate in orasul Titu si constructia unei statii de sortare a deseurilor reciclabile in termen de 12 luni. Acestea contribuie direct la atingerea obiectivelor specifice ale sectorului Gestiunea deseurilor: * dezvoltarea si implementarea la nivel local a proiectelor de gestionare a deseurilor, prin care va fi posibila furnizarea facilitatilor de gestionare a deseurilor in vederea reabilitarii si protectiei mediului inconjurator; reducerea impactului asupra mediului inconjurator a depozitelor de deseuri; * Introducerea colectarii selective si transportului deseurilor in zonele in care nu a existat pana in momentul de fata sistem de salubrizare; imbunatatirea metodelor simple si eficiente de tratare si valorificare a deseurilor intr-un raport optim cost-benefiuciu. 4. PREZENTAREA TIINIFIC A PROIECTULUI Prezentarea sistemul constructiv: Zona pentru descarcarea si manevrarea autogunoierelor Din punct de vedere constructiv, platformele (descarcare, manevra si acces) sunt realizate dintr-un strat beton armat, cu o grosime de 20 cm, realizat pe un strat de balast compactat de 10 cm. Platformele de manevra si descarcare vor prezenta o inclinatie de 0.5%, pentru colectarea apelor pluviale in sistemul de rigole cu gratar. Platforma betonata pentru descarcarea autogunoierelor situata la cota de +20cm fata de CTN. Suprafata betonata pentru manevrarea autovehiculelor de colectare si transport a deseurilor menajere reciclate este realizata la nivelul solului. Tot pe aceasta suprafata se vor depozita si containerele(pubelele) goale pentru rezidurile rezultate din sortare care urmeaza sa fie umplute si transportate la groapa de gunoi ecologica detinuta de SC EUROGAS PRESCOM SA,Titu. Cladirea administrativa - propusa va avea o structura de rezistenta metalica usoara, fundatie tip radier beton armat, inchideri panouri tip Isopan. Inchiderea golurilor exterioare se va realiza din tamplarie pvc cu geam termopan. Invelitoarea din panouri tip Isopan pe acoperis din ferme metalice. Hala stocare temporara materii si materiale reciclabile propusa va avea o structura de rezistenta cadre metalice, fundatii izolate beton armat, inchideri laterale din tabla ondulata . Inchiderea golurilor exterioare se va realiza din tamplarie pvc cu geam simplu. Invelitoarea din table cutata pe acoperis din ferme metalice. Cabina poarta va avea de tipul cabina PVC modulara (tip2727)- cabina pvc modulara este structurata astfel: Panourile - Fiecare panou este confectionat din placi duble de poliester armat cu fibra de sticla, iar la interior este injectata spuma poliuretanica pentru izolatie rezultand astfel o structura de tip sandwich. In acest mod construita ofera un grad ridicat de izolare termica si

Studii de Master Specializarea: Productic i Informatic Industrial Modulul: Managementul proiectelor Cursant: Dutescu Marius Constantin fonica, o protective anticoroziva si impiedica depunerile de praf si alte impuritati. Fata exterioara este protejata cu un invelis ce contine un pigment special, asigurind astfel o protectie suplimentara impotriva razelor solare. Usile si ferestrele - Sunt confectionate din profil de aluminiu vopsit in camp electrostatic, fiind disponibile intr-o gama larga de culori. Geamul folosit este de tip securizat si are o grosime de 4 mm. Montaj - Se recomanda ca montarea sa se faca pe un postament de beton cu o grosime de 10 cm, obtional la interior poate fi prevazuta cu suruburi ce se infileteaza in diblurile de beton. Sistemul electric: Cabina este prevazuta cu sigurante automate, prize, intrerupatoare, armaturi. De asemenea este prevazuta cu instalatie de telefon. Cantarul Cantarul s-a ales a fi cu structura supraterana mixta din beton si metal cu capacitatea maxima de 30-60 tone. Lungimea efectiva a platformei de cantarire este de 12 m, iar latimea de 3,00 m, h=30cm, avand 2 rampe de acces la fiecare capat al platformei. Drenare se face natural, din panta fundatiei. Drumuri interioare Sistemului rutier de tip rigid este proiectat conform NP 081/2010 pentru un trafic de tip greu. Acesta are urmatoarea alcatuire: dala de beton de ciment BCR 4.5 de 20 cm(beton rutier) strat de piatra sparta de 2,0 cm; strat de balast de 30,0 cm; geogrila de separatie. La proiectarea traseului drumurilor interioare s-a avut in vedere asigurarea unei raze exterioare de racordare de minimum 12,50 m pentru a permite accesul si manevra autovehiculelor de transport. Parcari si alei pietonale Amplasarea constructiilor noi din zona administrativa: cabina poarta/receptie, birouri, vestiare, prevede realizarea unor spatii de parcare. Astfel conform Normativului pentru amenajarea parcajelor de autoturisme in localitati urbane, Indicativ P132, s-au proiectat un numar de 4 locuri de parcare cu dimensiunile 2,50 x 5,50 m in capatul aleei de acces auto si pietonal . Accesul pietonal si auto ce se dezvolta in incinta se va face printr-o retea de alei pietonale/auto cu latimea de 3,50 m (conform plan de situatie). Iluminatul exterior Instalatiile electrice de iluminat exterior sunt alimentate din tabloul electric general, prin cablu electric subteran. Aceste instalatii se realizeaza conform planului de situatie cu retelele. Corpurile de iluminat de tip PVA 2a sunt echipate cu lampi cu vapori de mercur de 250 W si drosel corespunzator lampii. Corpurile de iluminat se instaleaza pe stalpi din beton armat tip SE 4. Fiecare stalp electric este dotat cu o cutie de sigurante electrice. Aprinderea si stingerea lampilor pentru iluminatul electric exterior, se poate face manual de la tabloul electric general TG, sau automat prin instalarea unui luxomat sau a unui ceas programator, care poate comanda aprinderea si stingerea lampilor in functie de lumina existenta sau a programarii anticipate. Fiecare stalp electric va avea placuta de avertizare cu inscriptia pericol de electrocutare. Imprejmuirea si spatiile verzi

Studii de Master Specializarea: Productic i Informatic Industrial Modulul: Managementul proiectelor Cursant: Dutescu Marius Constantin In vederea delimitarii suprafetelor unde se desfasoara procesele tehnologice de lucru din cadrul obiectivului propus, este necesara imprejmuirea/protejarea zonei de procesare pentru a nu permite accesul, accidental, al persoanelor neautorizate in arealul de lucru. Imprejmuirea incintei se va realiza cu gard alcatuit din panouri de plasa sudata 1,5 m x 2,5 m, dispuse pe stalpi din teava rectangulara zincata, cu soclu din beton, pe fundatie din beton si partial din elemente prefabricate de beton armat pe fundatie din beton. Lungimea totala a gardului este de 507 m. Spatiile verzi vor ocupa o suprafata de cca 0.51 ha din totalul suprafetei de 3.97 ha dedicate investitiei. Acesta va fi inierbat, iar in zona ce delimiteaza suprafata pe care este situata platform de sortare si stocare temporara deseuri reciclabile vor fi plantati pomi. Echiparea cu utilitati: Alimentarea cu energie electrica - cladirea va fi alimentata cu energie electrica printr-un bransament monofazic (U=220V)la frecventa de 50 Hz, racordata la reteaua de joasa tensiune prin intermediul unui tablou electric general. Alimentarea cu apa a consumatorilor din incinta - se va realiza prin racord la putul forat prevazut cu hidrofor existent in incinta. Evacuarea apelor uzate menajere - se va realiza prin racord la microstatia de epurare ce se va amplasa in incinta. Evacuarea apelor din uzate menajere din zona cladire administrativa - se va realiza in bazin vidanjabil etans(6.00mc). Alimentarea cu gaze naturale - nu exista retea n zona. ncalzirea spatiilor se realizeaza electric prin intermediul caloriferelor electrice cu ulei si a aparatelor de aer conditionat ce va deservi cladirea administrativa(zona birouri, vestiare si cabina poarta). Instalatiile de ventilatie - imobilele propuse nu sunt prevazute cu instalatii de ventilatie, aerisirea spatiilor facndu-se natural prin usile si ferestrele incaperilor. nfatisarea constructiei : Finisaje interioare Cladirea administrativa - birouri, secretariat, oficiu - pardoseala din gresie, vopsea lavabila la pereti si plafoane ; - vestiare, sp. tehnic, g.s. - pardoseala din gresie, placaj(partial) de faianta la pereti, partial vopsea lavabila la pereti si plafon; Obs. Exista posibilitatea de a inlocuire a cladirii administrative cu o cladire tip container. Hala stocare temporara materii si materiale reciclabile -spatiu hala stocare- pardoseala halei de stocare va fi din beton cu finisaj din beton autonivelant; Platforma betonata sortare deseuri menajere farctie uscata -celule sortare deseuri reciclabile - pardoseala platformei de sortare va fi din beton cu finisaj din beton auto-nivelant;; Platforma stocare resturi (reziduri) menajere rezultate din sortare- pardoseala platformei de sortare va fi din beton cu finisaj din beton auto-nivelant; -Obs. Platforma de stocare resturi (reziduri) menajere rezultate din sortare contine containere metalice de stocare temporara reziduri menajere; Cabina poarta va avea de tipul cabina PVC modulara (tip2727). Pardoselile calde se vor realiza din parchet laminat, cele reci din gresie, dupa functiunea ncaperilor respective. Finisajele interioare: tencuieli obisnuite, glet de var, peste gletul de var se vor realiza zugraveli cu vopsea lavabila, placaje din faianta n grupurile sanitare.

Studii de Master Specializarea: Productic i Informatic Industrial Modulul: Managementul proiectelor Cursant: Dutescu Marius Constantin 5. JUSTIFICAREA PROIECTULUI Relevanta proiectului Deseurile din zona sunt depozitate intr-un depozit ecologic,dar fara sa se ocupe si de valorificarea acestora,nedetinand o statie de sortare fapt care afecteaza mediul inconjurator prin intermediu volumului foarte mare de deseuri , dar si prin distrugerea resurselor si risipa de materii prime si secundare de care am putea dispune daca se apeleaza la colectarea selectiva si la reciclarea deseurilor. Sutele de copacii care ar putea fi salvati cu ajutorul acestui proiect,este unul dintre motivele care ar trebui sa motiveze la indeplinirea cu succes a proiectului. Colectarea neselectiva a deseurilor reprezenta o amenintare directa la adresa sanatatii oamenilor precum si un efect advers asupra calitatii vietii.Acest fapt este totodata neconform cerintelor noilor reglementari nationale si europene, necesitand imbunatatiri substantiale Proiectul contribuie la implementarea legislatiei romane in vigoare, cu privire la gestionarea deseurilor, pentru a indeplinii cerintele UE in domeniul respectiv . 6. SCHEMA DE REALIZARE A PROIECTULUI: Activitati de baza 1. angajarea si construirea echipei de proiect 2. contractarea serviciilor de organizare a campaniei de promovare si derularea campaniei 3. intocmirea si aprobarea dosarului de achizitii pentru servicii de proiectare tehnica 4. derularea procedurii de achizitii a serviciilor de proiectare tehnica 5. realizarea proiectului tehnic 6. intocmirea si depunerea documentatiilor in vederea obtinerii avizelor specifice si a autorizatiei de construire 7. intocmirea si aprobarea dosarului de achizitii pentru lucrari de constructii si montaj utilaje 8. derularea procedurii de achizitii a lucrarilor de constructii si montaj utilaje 9. realizarea lucrarilor de constructii si montaj utilaje 10.contractarea serviciilor de supervizare lucrari si derularea contractului 11.intocmirea si aprobarea dosarului de achizitie pentru pubele/containere 12.derularea procedurii si achizitie a pubelelor/containereleor. 13.receptionarea si instalarea pubelelor/containerelor la agentii economici,populatie si in statia de sortare 14.intocmirea si aprobarea dosarului de achizitie pentru mijloace de transport 15.derularea procedurii de achizitie a mijloacelor de transport 16.receptia mijloacelor de transport 17.contractarea valorificarii deseurilor reciclabile 18.recrutarea, selectia, angajarea si instruirea personalului operational (inclusiv achizitia serviciilor de instruire) 19.demerarea activitatilor de colectare sectiva si a probelor tehnologice in staia de sortare 20.contractarea serviciilor de audit si derularea contractului 21.managementul, evaluarea si monitorizarea implementarii proiectului. Necesitatea realizarii obiectivelor proiectului * Autoritatea publica locala nu a beneficiat de asistenta financiara pentru proiecte similare pe parcursul ultimelor 12 luni premergatoare cererii de finantare * Societatea care se ocupa cu colectarea si transportul deseurilor este proprietarul legal al terenului unde vor fi amplasate structurile proiectului * S-au identificat fondurile aferente contributiei proprii, in suma de minimum 10% din bugetul

Studii de Master Specializarea: Productic i Informatic Industrial Modulul: Managementul proiectelor Cursant: Dutescu Marius Constantin proiectului, in numerar * Se certifica cofinantarea printr-o decizie a Consiliului Local Titu * Autoritatea publica locala detine resurse financiare stabile si suficiente pentru a asigura operarea si mentinerea structurii finantate, precum si pentru a mentine continuitatea organizarii pe parcursul desfasurarii proiectului si pentru participarea la finantarea acestuia; * Societatea care se ocupa cu colectarea si transportul deseurilor s-a elaborat un studiu de fezabilitate, efectuat de catre o echipa de specialitate si autorizata in conformitate cu reglementarile romane in domeniu, studiu care este aprobat de catre Consiliul Local Titu; acest studiu arata impactul maxim cu costuri minime pentru implementarea proiectului in acesta zona; * Studiu de fezabilitate demonstreaza durabilitatea financiara a proiectului dupa incetarea finantarii din partea UE * Autoritatea publica locala prezinta toate acordurile, aprobarile si autorizatiile cerute de legislatia pentru lucrarile care urmeaza a fi realizate, reabilitate si/sau imbunatatite in cadrul proiectului. 7. REZULTATE ESTIMATE I PLANUL DE VALORIFICARE / DISEMINARE Grupul tinta al proiectului este format din: locuitorii orasul Titu si cei din sudul judetului Dambovita; agenti economici . Beneficiarii finali sunt: Consiliul Local Titu; locuitorii orasul Titu si cei din sudul judetului Dambovita . Rezultatele estimate. Implementarea colectarii selective a deseurilor prin sistemul aport voluntar prin: construirea a 80 de puncte de colectare selectiva,cate 2 in fiecare localitate; achizitionarea a 296 containere de 1,1m, se va amplasa cate un container pentru fiecare categorie de deseu reciclat; achizitionarea a 80 containere de 0,66m; acizitionarea unei autocompactoare de 18mc pentru transportul fractiilor nerecuperabile precum si a refuzului rezultat de statia de sortare la depozitul de la Titu; achizitionarea unei autocompactoare de 12mc pentru transportul deseurilor reciclabile de statie de sortare. Constructia unei statii de sortare a deseurilor reciclabile pe raza orasul Titu, cu urmatoarele dotari: 1 x platforma betonata; 1 x hala de sortare cu structura metalica; 1 x cladire social- administrativa; utilaje specifice de sortare a deseurilor(banda transportoare,presa de balotat,excavator,motostivuitor,etc); realizarea unei campanii publice de informare a beneficiarilor directi; crearea a 40 locuri de munca. 8. IMPACTUL TEHNIC, ECONOMIC I SOCIAL Implementarea Colectarii selective a deseuriilor va genera schimbri semnificative ale practicilor curente de gestionare a deeurilor. Impactul implementrii asupra comunitii este ilustrat n continuare prin cteva exemple:
7

Studii de Master Specializarea: Productic i Informatic Industrial Modulul: Managementul proiectelor Cursant: Dutescu Marius Constantin n ceea ce privete deeurile menajere i cele asimilate cu acestea din comer, industrie i instituii, vor fi ntlnite urmtoarele aspecte: extinderea colectrii deeurilor n zona rural va crea condiii pentru reabilitarea terenurilor afectate de depozitare necontrolat i va ridica standardul serviciilor n zona rural; noi reglementri i cerine cu privire la sortare, colectare i/sau puncte de colectare, eliminare pentru diferite categorii de deeuri duce la schimbarea propriu-zis a obiceiurilor de colectare a deeurilor n fiecare gospodrie n parte, necesitnd o implicare deosebit din partea populaiei; implicarea mai pronunat a prestatorilor de servicii privai poate duce la ameliorarea standardelor serviciului de salubritate prin creterea responsabilitii angajailor, dar i la o echilibrare a costurilor cu tarifele ncasate sau taxele percepute. n ceea ce privete pre-colectarea difereniat, punctele de colectare i activitile de reciclare a deeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile, sunt previzibile urmtoarele aspecte : sortarea la generator n noi containere i transport separat pentru hrtie/sticl/metale/plastic/deeuri de ambalaj duce la schimbarea propriu-zis a obiceiurilor de colectare a deeurilor n fiecare gospodrie n parte, aceasta ducand la implicare mai responsabil din partea populaiei. Acest lucru va schimba aspectul estetic al localitilor ntruct containerele respect un cod al culorilor; vor aparea noi containere pentru colectarea hrtiei/cartonului, a recipienilor din PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile i sticlei de la generatorii comerciali, din parcuri sau instituii publice. Fac necesar adoptarea noilor proceduri de ctre populaie. centrele locale sau judeene pentru sortarea deeurilor de ambalaje creaz noi locuri de munc i schimb destinaia unora dintre fluxurile de deeuri; ncurajarea compostrii deeurilor vegetale n propria gospodrie n zonele rurale duce la creterea cantitilor de compost disponibile pentru agricultur; colectarea difereniat a deeurilor vegetale din zonele urbane determin schimbarea procedurilor de lucru ale serviciilor oreneti de ntreinere a spaiilor verzi; serviciilor oreneti de ntreinere a spaiilor verzi; compostarea deeurilor biodegradabile va crea noi locuri de munc, schimb destinaia unora din fluxurile de deeuri i crete oferta de compost pentru agricultur; amenajarea de puncte de colectare sau colectarea specializat a deeurilor voluminoase faciliteaz populaiei eliminarea acestor deeuri, fr a mai polua estetic localitile; utilizarea unor instrumente economice pentru ncurajarea reutilizrii/reciclrii materialelor provenite din deeuri poate determina creterea cantitilor colectate, variaii n preul unor produse. n ceea ce privete fluxurile speciale de deeuri: puncte de colectare, centre de tratare (dezasamblare, mrunire) sau sisteme de preluare de ctre distribuitori vor fi ntlnite urmtoarele aspecte: - deeurile din construcii i demolri (crmizi, beton, tencuieli, igle, lemn s.a.m.d.) nu vor mai fi admise n depozitul conform, astfel nct trebuie amenajate depozite specializate dotate cu echipament de procesare (de regul pentru sortare i mrunire): - se va ntri controlul si nspri, din punct de vedere legal, autorizarea societilor de construcii; - se vor aplica tarife speciale la eliminarea deeurilor din construcii i demolri;

Studii de Master Specializarea: Productic i Informatic Industrial Modulul: Managementul proiectelor Cursant: Dutescu Marius Constantin - populaia va trebui s fie informat i s se conformeze noilor practici, chiar dac acestea vor presupune cheltuieli suplimentare pentru bugetul deeurile menajere periculoase, deeurile din echipamente electrice i electronice (baterii, acumulatori, etc.) i vehicule scoase din uz: - vor fi colectate n puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor facilitand populaiei eliminarea acestor tipuri de deeuri; - pentru a se putea atinge intele de recuperare i reciclare propuse, agenii economici vor fi ncurajai s investeasc n instalaii nepoluante de tratare al deeurilor periculoase, al materialelor de la vehiculele scoase din uz prin dezasamblare sau al celor provenite tot prin dezasamblare din deeurile de echipamente electrice i electronice, creandu-se n acest fel noi locuri de munc, noi surse de materii prime secundare; - se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice ca de exemplu utilizarea sistemului prelurii acestor deeuri de ctre distribuitori la vnzarea unui produs nou din aceeai categorie avnd drept efect variaia preului unor produse. n ceea ce privete informarea / consultarea publicului Cetenii vor fi informai mai bine asupra practicilor legate de colectarea, tratarea sau eliminarea deeurilor. Ei vor fi consultai naintea amenajrii oricrei instalaii de gestiune a deeurilor, fiind de ateptat ca, n timp, gradul de implicare i contientizare s creasc. n perioada imediat urmtoare este foarte important contientizarea cetenilor n ceea ce privete sistemul de colectare selectiv. Pentru aceasta va fi necesar ca: - s se desfoare campanii sistematice sau chiar neprogramate de informare; - s fie fcute publice, n mod regulat, rapoarte privind cantitile, investiiile, costurile de colectare, tratare sau depozitare; - s aib loc consultri publice sistematice n cadrul procedurilor de Evaluare Strategic de Mediu, de Evaluare a Impactului asupra Mediului ori cele prevzute n cadrul emiterii Acordurilor de Mediu pentru instalaiile noi. Reducerea cantitatii de deseuri menajere care urmeaza a fi eliminata prin depozitare definitiva Studiile efectuate de catre firme specializate demonstreaza eficienta microstatiei de sortare si pretratare a deseurilor si prin prisma scaderii cantitatilor de deseuri care vor fi depozitate definitiv: Anul 2013 2014 2015 Cantitatea de deseuri generata lunar (Tone) 4640,20 5506,60 6016,60 Cantitatea de deseuri eliminata prin depozitare lunar (Tone) 4503,14 5360,85 5864,50 Reducere cantitate depozitat lunar (Tone) 137,10 145,77 152,13

9. MANAGEMENTUL PROIECTULUI - Analiza posibilelor alternative de gestionare a deseurilor municipale Luarea deciziei Metoda de decizie aplicata este structurata pe urmatoarele etape: Stabilirea obiectivelor si tintelor;

Studii de Master Specializarea: Productic i Informatic Industrial Modulul: Managementul proiectelor Cursant: Dutescu Marius Constantin Identificarea alternativelor pentru atingerea tintelor; Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor; Selectia alternativelor fezabile pentru judet; Evaluarea rezultatelor si stabilirea alternativei optime pentru judet. Toate procedeele de luare a unei decizii n cadrul gestionrii deeurilor s-au construit pe doi piloni importani : 1) Situaia actual n judet 2) Cunoaterea opiunilor Stabilirea obiectivelor si tintelor intele privesc colectarea separat a deeurilor de ambalaje i reducerea cantitii de deeuri biodegradabile eliminate la depozitele de deeuri. Obiectivele si tintele aferente anilor 2013, 2015 si 2017 sunt: 1. 2013: Reciclare deseuri de ambalaje - 9615 t Valorificare deseuri de ambalaje - 11655 t; Colectare DEEE-uri 4Kg/loc/an - 2139 t. 2. n 2015: Reciclare deseuri de ambalaje - 13781 t; Valorificare deseuri de ambalaje - 15750 t; Reducere deeuri biodegradabile la depozitare - 0 t. 3. n 2017: Reciclare deseuri de ambalaje - 20006 t; Valorificare deseuri de ambalaje 21825 t; Reducere deeuri biodegradabile la depozitare - 17434 t. Identificarea alternativelor pentru atingerea tintelor Tratarea mecanica statie de sortare; Colectare selectiva la sursa a deseurilor de ambalaje; Tratare biologica - statie de compostare; Reciclarea deseurilor de ambalaje; Reabiltarea vechilor gropi pentru deeuri; Colectarea selectiva a deseurilor municipale Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje Pentru stabilirea populatiei care trebuie sa colecteze selectiv in vederea atingerii tintelor s-a tinut seama de urmatoarele: cantitatile totale necesare a fi valorificate/reciclate pentru atingerea tintelor, distributia intre sectorul industrial/comercial si populatie a cantitatilor generate din fiecare tip de materilal de ambalare; obligatia legala a operatorilor economici (industrie, comert, institutii) de a asigura reciclarea/valorificarea intregii cantitati de deseuri de ambalaje generate (art. 20 al HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile ulterioare). In calcul s-a considerat ca pentru hartie si carton, plastic, sticla si metale 95 % din cantitatea generata este predata in vederea reciclarii. diferenta pana la cantitatea necesara pentru atingerea tintelor se va colecta selectiv de la populatie; colectarea deseurilor de hartie si carton de la populatie se va face separat (individual, la puncte de colectare sau prin predare la centre de colectare) pentru a asigura cerintele

10

Studii de Master Specializarea: Productic i Informatic Industrial Modulul: Managementul proiectelor Cursant: Dutescu Marius Constantin minime de calitate impuse de reciclatori. Datorita programului ISPA care prevede amplasarea in zonele rurale de containere pentru colectarea in amestec a deseurilor menajere, capacitatea de precolectare si sortare estimata a fost suplimentata corespunzator. In vederea atingerii tintelor de reciclare a deseurilor de ambalaje: in anul 2013 - peste 43 % din populatia judetului trebuie sa colecteze selectiv deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare.; in anul 2015 circa 59 % din populatia judetului trebuie sa colecteze selectiv deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare. in anul 2017 circa 70 % din populatia judetului trebuie sa colecteze selectiv deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare. Colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile In vederea atingerii tintelor referitoare la deseurile biodegradabile municipale se vor lua urmatoarele masuri prioritare: colectarea separata a deseurile verzi din parcuri, gradini, si piete in vederea compostarii; colectarea separata a deseurilor organice rezultate de la restaurante, cantine, supermarketuri in vederea compostarii sau utilizarii ca hrana pentru animale; promovarea compostarii individuale in gospodarii si/sau pe platforme in mediul rural. Odata cu realizarea statiilor de compostare prin sistemele integrate de gestionare a deseurilor, la nivelul judetului se va realiza si colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile. 10. DESCRIEREA RESURSELOR NECESARE PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI Realizarea implementarii proiectului colectarii selective a deseurilor necesita urmatoarele resurse : construirea a 80 de puncte de colectare selectiva,cate 2 in fiecare localitate; achizitionarea a 296 containere de 1,1m; achizitionarea a 80 containere de 0,66m; acizitionarea unei autocompactoare de 18mc; achizitionarea unei autocompactoare de 12mc ; Constructia unei statii de sortare a deseurilor reciclabile pe raza orasul Titu, necesita urmatoarele dotari: 1 x platforma betonata; 1 x hala de sortare cu structura metalica; 1 x cladire social- administrativa; utilaje specifice de sortare a deseurilor(banda transportoare,presa de balotat,excavator,motostivuitor,etc); realizarea unei campanii publice de informare a beneficiarilor directi,prin angajarea unei firme de publicitate,dar si prin implicarea Consiliilor Locale din sudul judetului,dar si a firmei de salubrizare; Angajarea a 40 de persoane pe diferite posturi.

11