CIVILIZATII PREISTORICE SI ANTICE

INTEGRAREA DACILOR IN LUMEA ROMANA Prof. Juverdeanu Aurelia

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

CUCERIREA DACIEI DE CATRE TRAIAN

Traian iniiaz o ampl campanie mpotriva dacilor dup ce devine Imperator, o campanie cunoscut ca Rzboaiele Dacice, rzboaie ce vor necesita utilizarea unei treimi din efectivul ntregii armate a Imperiului Roman. Rezultatul primei campanii (101-102) a fost atacul capitalei dace, Sarmizegetusa i ocuparea unei pri din ar. Cel de-al doilea rzboi dacic (105-106) s-a terminat cu nfrngerea lui Decebal i sinuciderea acestuia, regatul su fiind cucerit i transformat n provincia roman Dacia. Dupa nfrngerea dacilor, Traian a organizat la Roma cea mai mare i mai costisitoare festivitate, care a durat ~123 de zile, cantitatea de aur i argint prdat din Dacia de ctre romani fiind apreciat de cronicarii antici ca fabuloas. Zeci de mii de Daci au fost dui in sclavie la Roma, alte zeci de mii de daci au fugit din Dacia pentru a evita sclavia, acetia fiind cunoscui ca dacii Liberi de mai tarziu. Detaliile rzboiului au fost relatate de Dio Cassius, dar cel mai bun comentariu este celebra Column a lui Traian construit n Roma.
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Juverdeanua Aurelia Melania

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

PROVINCIA IMPERIALA DACIA

TERITORIUL Banatul Transilvania Oltenia Vestul Munteniei capitala: colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa Dacia era o provincie imperiala condusa de un legatus augusti pro

praetore

Dobrogea , estul Munteniei si sudul Moldovei erau anexate la Moesia Inferior In Moldova, Maramures si Crisana locuiau dacii liberi:dacii mari, carpii, costobocii, Romanii au adus aici atat Legiuni, cat si Trupe auxiliare (alae si cohorte) ce au stationat in castre, cel mai mare fiind cel de la Apullum, al Legiunii a XIIIa Gemina. Pentru a apara noua Provincie s-au construit limesuri. Treptat dacii si-au facut simtita prezenta in Trupele auxiliare si mai tarziu chiar in Legiuni.
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Juverdeanua Aurelia Melania

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

REORGANIZARILE PROVINCIEI DACIA

Teritoriul Provinciei a ramas in general acelasi chiar daca a fost impartit de mai multe ori, astfel : - intre anii 118 si 119 Provincia Dacia a fost impartita de catre imparatul Hadrian in:- Dacia Superior, in Nord si Dacia Inferior, in Sud . . - acelasi imparat a reorganizat Provincia, in anul 123, cand in Nordul Daciei Superior a adaugat Dacia Porolissensis. - in anul 168 Imparatul Marc Aurelius, a pastrat Dacia Porolissensis, a format Dacia Apulensis, in locul Daciei Superior, iar in locul Daciei Inferior a format Dacia Malvensis.
Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

ROMANIZAREA
A fost un proces complex si indelungat, desfasurat in spatiul carpato-danubiano-pontic, la N si S de Dunare , intre sec. I i.H.-VI d.H , prin amestecul dacilor cu romanii , prin sinteza si simbioza civilizatiei dacice si romane , cu preponderenta romana dar cu mentinerea unor elemente ale civilizatiei dacice, componenta fundamentala fiind adoptarea limbii latine . Romanizarea s-a realizat in mai multe etape: I etapa (Sec I I.Hr.-106) a fost anterioara cuceririi romane, cand au fost preluate elemente de cultura spirituala(alfabetul latin), cat si elemente de cultura materiala(dinarul, arme , ceramica) II -etapa (106-271)propriu-zisa, a fost in timpul stapanirii romane, cand este adoptata limba latina populara . III etapa(271-602) - a fost etapa de consolidare si extindere asupra dacilor liberi , dupa retragerea romana Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

CONDITIILE ROMANIZARII
Legaturile comerciale ale dacilor cu lumea romana inca din sec.II iH. Superioritatea culturii materiale romane fata de cea dacica ; Nivelul civilizatiei dacice apropiat de cel roman ; Cucerirea Daciei de catre Traian ; Continuitatea dacica in timpul stapanirii romane(106-271) Continuarea legaturilor cu lumea romana dupa retragerea aureliana; Crestinarea in limba latina; Stapanirea vremelnica de catre migratori cu o civilizatie net inferioara fata de daco-romani; Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana ; Instaurarea stapanirii romane la nord de Dunare in timpul lui Constantin cel Mare si Justinian.

Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Continuitatea dacica

Unii autori antici au afirmat ca populatia daca a fost complet nimicita in urma celor doua razboaie cu romanii. Acest lucru nu este adevarat. Dovezile ca in Dacia a continuat sa existe o numeroasa populatie autohtona sunt urmatoarele: Majoritatea istoricilor antici nu au afirmat ca dacii ar fi murit cu totii. Spre exemplu, istoricul Dio Cassius precizeaza ca multi daci au trecut de partea romanilor, in timpul celor doua razboaie. Scene de pe Columna lui Traian infatiseaza reintoarcerea dacilor la vetrele lor. Inscriptii si izvoare scrise mentioneza unitati formate din daci care stationeaza in diferite provincii din imperiu. Se cunosc un numar de 12 astfel de unitati militare. Numele dacice al localitatilor se pastreza in timpul stapanirii romane (Apulum, Napoca, Drobeta, Dierna, Potaissa). Datorita prezentei autohtonilor in provincie, la noua capitala a Daciei romane este adaugat numele Sarmizegetusa. Se pastreaza de asemenea numele dacice ale raurilor, care sunt folosite si de catre romani (Maris, Samus, Alutus, Pyretus). Descoperirile arheologice sunt cele mai importante dovezi ale continuitatii dacilor: asezari si locuinte, necropele, obiecte de uz casnic, ceramica, unelte, toate de provenienta dacica.
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Juverdeanua Aurelia Melania

ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

FACTORII ROMANIZARII

Juverdeanua Aurelia Melania

Dacii, care probabil atinseser un anumit grad de romanizare nainte de cucerirea traian, au dinuit sub stpnirea roman i s-au integrat n viaa economic i social a noii provincii, alctuind totodat suportul influenei pe care imperiul a exercitat-o n timp asupra teritoriilor din afara Daciei romane. La procesul de Romanizare au contribuit mai multi factori: -ADMINISTRATIA SI FUNCTIONARII ROMANI -ARMATA ROMANA -VETERANII -COLONISTII LATINOFONI : lucrau in diferite domenii (agricultura, minerit, mestesuguri) si se organizau in collegia. Colonizarea s-a facut pe cale oficiala ,masiv si organizat. Pentru exploatarea tuturor resurselor Daciei (mine de aur si argint, campii fertile, paduri, sare) colonizarea a avut aici, inca din timpul imparatului Traian, caracterul unei politici de stat, fiind deosebit de intensa. Bineinteles ca provincia trebuia sa fie si aparata, deci si prezenta militara era puternica. Se justifica in acest mod romanizarea provinciei, a autohtonilor, intr-un interval de 165 de ani. Iar cea mai buna dovada o constituie numarul de inscriptii latine descoperite in Dacia, 3000, care este foarte mare comparativ cu alte provincii care au fost stapanite mult mai mult timp
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

URBANIZAREA: daca intre Dunare si Mare existau centre urbane, la Nordul Dunarii, urbanizarea a fost facuta de romani: asezari urbane de tip:Municipia-Dierna, Porolissum, Tibiscum - Colonia:-Apullum, Drobeta, Napoca Asezari rurale de tip:-pagus. Vicus, canabae, villa rustica RELIGIA: treptat dacii renunta la propria religie si adopta divinitatile romane: Jupiter, Junona, Minerva, Venus, etc. Apar fenomene religioase ca: -sincretismul religios contopirea mai multor divinitati de origini diferite dar cu atributii asemanatoare -interpretatio Romana- adorarea vechilor divinitati dacice dar sub nume

romane.

n anul 212, mpratul roman Caracalla, prin decretul numit "Constitutio Antoniniana", i-a declarat pe locuitorii Daciei, ceteni romani, alturi de toi ceilali ceteni ai Imperiului Roman. Se cunosc numele a mai multe cohorte recrutate din Dacia, staionate n Britania , n Armenia, n Balcani, n Cappadocia i alte provincii romane. Viata culturala romana , folosirea limbii latine in scolile elementare infiintate, in administratie si justitie , a avut un rol decisiv in adoptarea limbii latine de catre daci. Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

RETRAGEREA AURELIANA
Criza militara cu care se confrunta Imperiul Roman si atacurile migratorilor, alaturi de cele ale dacilor liberi, l-au determinat pe Imparatul Aurelian sa paraseasca Dacia, in anul 271. Confruntat cu situaia grav din provinciile Spania i Galia, care se separaser de Imperiul Roman i ii proclamaser un Imprat Celt, i cu devastarea provinciilor din Balcani de ctre Goti, Carpi i alti Barbari, Aurelian (270-275) a retras administratia i restul trupelor din fosta provincie Dacia Traiana, i a stabilit cettenii romani bogati, la sud de Dunre, n Moesia, crend provincia Dacia Aureliani, divizat apoi n Dacia Ripensis, lng Dunre, cu capitala Ratiaria (acum Arcar n BosniaHeregovina) i Dacia Mediterranea, cu capitala Sardica (acum Sofia, capitala Bulgariei). Aurelian a retras, la Sudul Dunarii, armata, functionarii, si latifundiarii, lasand in urma populatie numeroasa , proprietari mici si mijlocii , daco romanii, ce-si vor consolida romanitatea chiar in absenta stapanirii romane , prin accelerarea crestinarii in limba latina si mentinerea unor stranse legaturi cultural-religioase, economice si politico-militare cu Imperiul Roman. Astfel Dacia a fost prima provincie roman abandonat, i poate primul pas ctre dezmembrarea Imperiului Roman. Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Unii autori antici (Eutropius, Vopiscus) au scris despre o parasire totala a Daciei, atat de catre armata cat si de catre provinciali. Exista totusi argumente puternice impotriva acestor afirmatii: populatia Daciei a fost destul de numeroasa, deci imposibil de mutat integral; nu s-au descoperit nici un fel de dovezi arheologice care sa ateste o crestere brusca de populatie la sudul Dunarii - nu s-au intemeiat asezari noi si nici nu au sporit cele vechi; nu se pastreaza amintirea mutarii in nici o inscriptie. Dar argumentul de necombatut este cel oferit de arheologie: in majoritatea asezarilor din fosta provincie se constata in secolele IV persistenta populatiei daco-romane. Este vorba despre asezari rurale, multe dintre ele intemeiate inainte de 271. Caracterul lor daco-roman este dovedit de inventarul arheologic specific, ritul inmormantarii si de tipul antropologic al scheletelor. Astfel, urmele autohtonilor, majoritari, sunt cert diferite de cele ale populatiilor migratoare (goti, sarmati, huni).

Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Continuitatea daco-romana

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Desi majoritatea orasenilor au fost nevoiti sa se mute in mediul rural, unde erau mai in siguranta, urme ale locuirii vechilor orase exista pana la navalirea hunilor (secolul IV) sau chiar pana in secolul VI. Pastrarea numelor antice, dacice ale principalelor rauri, pana in prezent(Maris-Mures, Allutus-Olt, Pyretus-Prut, Samus-Somes, OrdessosArges etc), infirma de asemenea existenta unui vid de populatie pe teritoriul Daciei. Numele oraselor nu s-au pastratdeoarece acestea au fost distruse in timpul migratiilor si refacute abia in Evul Mediu, cand au primit si nume noi. Dovezi lingvistice: gramatica limbii romane este aproape identica cu cea a limbii latine; majoritatea lexicului este de origine latina; In limba romana s-au pastrat 165-167 de cuvinte de origine dacica din care o parte se aseamana cu limba albaneza care are ca substrat limba tracica din care se trage si limba dacica.

Concluzia este aceea ca din provincie au fost retrase in 271 doar armata si administratia, plecand cu siguranta si acea parte mai instarita a populatiei, dar majoritatea locuitorilor au ramas pe loc
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Juverdeanua Aurelia Melania