Sie sind auf Seite 1von 20

Proiect realizat de: Buinoiu Elena Draganel Ruxandra Dobritoiu Jeanina Maria Alexandra Stanciu Madalina Profesor coordonator:

ator: Beniog Mihai

Generalitati Caracteristici ale starilor de agregare Clasificarea starilor de agregare Aplicatie a starii de agregare- aerul conditionat Topirea si solidificarea Alte aspecte legate de starea de agregare Vaporizarea si condensarea Factori ai evaporarii Sublimarea si desublimarea Fulgerul globular

Plasma
Plasma pe pamant
2

Generalitati
n fizica i chimie se numete stare de agregare o form a materiei caracterizat prin anumite proprieti fizice calitative, care se traduc printr-o anumit comportare la scara macroscopica. Conform tradiiei sunt cunoscute trei stri de agregare, descrise prin proprietile de volum i form.

Caracteristici ale starilor de agregare


Caracteristici Interactiuni Tipul miscarii Stare de intermoleculare moleculelor agregare Structura interna a corpului Distante intermoleculare

Solida

Lichida

Gazoasa
4

Clasificarea de mai sus este ns incomplet i aproximativ: exist stri de agregare cu proprieti noi sau intermediare, cum sunt strile de plasm, cvasicristal i cristal lichid. Noiunea de stare de agregare este mai larg dar mai imprecis dect noiunea termodinamic de faz. n termodinamic, o faz este o component omogen a unui sistem eterogen care coexist, n echilibru termodinamic, cu alte faze.

Instalatia de aer conditionat - aplicatie a starii de agregare Caldura trece natural de la fierbinte la rece, asa cum aerul din camera se ncalzeste cnd afara este cald. O instalatie de aer conditionat are sarcina dificila sa pompeze caldura din camera nspre exterior, mpotriva tendintei naturale. Aceasta se realizeaza controlnd vaporizarea si condensarea unui fluid de lucru, schimbnd presiunea si densitatea acestuia. Principiul de functionare este asemanator cu cel dupa care functioneaza frigiderul.

Topirea i solidificarea
Trecerea unei substane din stare solid n lichid se numete topire. Solidificarea este fenomenul invers topirii i const n trecerea unei substane din stare lichid n cea solid. n general, topirea are loc prin absorbie de caldur (nclzire), iar solidificarea are loc prin cedare de caldur (rcire). Legile topirii i solidificrii: Temperatura de topire rmne constant, dac presiunea ramne constant. La fel i pentru solidificare; Temperatura de topire coincide cu cea de solidificare; n timpul topirii (respectiv a solidificrii) volumul substanei se modifica astfel: majoritatea substanelor i mresc volumul la topire i i-l micsoreaz la solidificare; excepii:apa, fonta i bismutul se comport invers.
7

Alte aspecte legate de starea de agregare Aliajele sunt amestecuri omogene de dou sau mai multe metale. Teperatura de topire a aliajului este mai mic dect temperatura de topire a fiecarui component al su. Masa unui corp nu se modific n timpul topirii sau al solidificrii.

Vaporizarea i condensarea (lichefierea)


Trecerea unei substante din stare lichid n stare de vapori (gazoas) se numete vaporizare.
Fierberea este vaporizarea care are loc n toat masa lichidului. Evaporarea este vaporizarea care are loc doar la suprafaa lichidului.
9

Factori ce influenteaza evaporarea:


temperatura; suprafaa de ntindere: cu ct este mai mare, evaporarea are loc mai repede; agitaia aerului din jurul corpului sau substanei (vntul) grbete evaporarea. natura substanei; substane ca acetona, eterul, benzina etc. se evapor foarte repede i se numesc de aceea volatile. Evaporarea se produce cu absorbie de cldur. Trecerea unei substane din stare de vapori n stare lichid se numete condensare sau lichefiere.
10

Sublimarea i desublimarea
Substane ca naftalina, camforul, acidul benzotic i altele au proprietatea de a trece din stare solid direct n stare de vapori. Se spune c ele sublimeaz.
Fenome nul invers, de transformare din stare de vapori direct n stare solid se numete desublimare.

11

Plasma

Plasma este considerata a patra stare de agregare a materiei,in care o parte sau toti atomii ori moleculele sunt disociati ,formand ioni. Plasmele sunt alcatuite dintr-un amestec de particule neutre,ioni pozitivi si electroni.

12

Fulgerul globular
Un alt fenomen plasmatic este fulgerul globular,dar despre el se stiu foarte putine lucruri . Aurora boreala este cauzata de ionizarea gazelor interstelare in contact cu paturile supe- rioare ale atmosferei terestre,ducand la spectaculoase efecte optice dar si la interferente electromagnetice puternice.

13

Plasma pe pamant
De obicei feomenele plasmatice nu se petrec pe Pamant in mod natural,cu exceptia fulgerelor.In timpul descarcarilor electrice se formeaza dare subtiri de molecule de aer ionizate in procent de aproximativ 20%.
14

NAFTALINA
Naftalinaeste o substan solid, cristalin, alb cu miros caracteristic ptrunztor, cu formula chimic C10H8 care sublimeaz la temperatura camerei. Ea este o hidrocarbur aromatic cu dou nuclee ciclice, fiind o substan duntoare sntii i mediului nconjurtor.
Naftalina se obine prin distilarea fracionat a gudroanelor de crbuni care conin pn la 11 % nafatlin. Se gsete de asemenea in petrol.
Naftalinaeste utilizat n special la sinteza unor diluani, colorani sau adezivi n industria de mase plastice ca PVC, la elaborarea insecticidelor din grupa carbamailor, ca i la fabricarea spunurilor.
15

LAVA
Lava este denumirea magmei vulcanice ajunse printr-o erupie vulcanic la suprafa, denumirea rocilor formate prin rcirea lavei sunt numite vulcanite, sau cele care conin substane volatile gaze ca bioxid de carbon, bioxid de sulf, amoniac, gaze rare, sau piroclaste. Lavele sunt topituri de silicai, a cror pondere variaz ntre 470 % SiO2. Dup reacia chimic, lavele se pot mpri n: lave acide sau riolitice care au un coninut > 65 % de dioxid de siliciu (lave vscoase) lave bazice sau bazaltice care au < 52 % dioxid de siliciu (SiO2) (lave fluide) O form intermediar sunt lavele andezitice cu un coninut de SiO2 ntre 52 % i 65 %.
16

Lava acida (riolitica)

Lava intermediara ( andezitica)

Lava bazica (bazaltica)

17

Nanomaterialul
Un cercettor german a reuit s produc, n premier mondial, un material care i schimb rezistena la atingerea unui buton. Aceast transformare poate fi realizat n cteva secunde prin schimbarea structurii electronilor unui metal. Transformarea poate fi controlat cu ajutorul unor semnale electrice. Pentru a produce un material inovator ca acesta, oamenii de tiin au folosit un proces simplu: coroziunea. Metale preioase precum aurul i platina sunt plasate ntr-o solutie acid. Drept consecin are loc nceperea procesului de coroziune, numeroase guri fiind formate n metal. Materialele emergente nanostructurale sunt ptrunse de o reea de canale poroase. Porii sunt impregnai cu un lichid conductor, de exemplu o simpl soluie salin sau un acid diluat, astfel crendu-se un material hibrid al metalelor sau lichidelor. Aceast uniune a metalelor cu apa este neobinuit, iar atunci cnd este declanat un semnal electric proprietile materialului se schimb, acest lucru fiind posibil la o simpl apsare a unui buton.
18

Elemente de fizica moderna, editura Junimea, autor: Emil Luca

Manual de fizica pentru clasa a X-a, editura Niculescu, autori: Cleopatra si Nicolae Gherbanovschi
Fizica- teorie si probleme, editura Politehnica press, autori: Traian Cretu si Corneliu Ghizdeanu http://www.google.ro/imgres?num=10&um=1&hl=ro&newwindow=1&biw=1517&bih=741&tbm=isch&tbnid=niAe X-aHZmABmM:&imgrefurl=http://ebookfriendly.com/2012/11/03/book-ipad-wallpapers/&docid=n9noRA3ehVfFM&imgurl=http://ebookfriendly.com/wp-content/uploads/2012/11/Book-iPad-wallpaper http://www.descopera.ro/dnews/8331768-un-nanomaterial-revolutionar-isi-poate-schimba-starea-deagregare-la-atingerea-unui-buton http://ro.wikipedia.org/wiki/Naftalin%C4%83 https://www.google.ro/search?num=10&hl=ro&newwindow=1&site=imghp&tbm=isch&source=hp&biw=13 66&bih=667&q=naftalina&oq=naftalina&gs_l=img.1.0.0j0i24l9.1528.3442.0.5016.9.9.0.0.0.0.168.975.1j8 .9.0...0.0...1ac.1.aMvcbYDFu2Y#hl=ro&newwindow=1&site=imghp&tbm=isch&sa=1&q=lava+&oq=lava+&gs https://www.google.ro/#hl=ro&newwindow=1&sclient=psyab&q=schimbarea+starii+de+agregare+referat&oq=schimbarea+starii+&gs_l=hp.1.2.0l2j0i30l2.385149. 390714.0.392649.20.13.1.5.5.0.326.1715.6j5j1j1.13.0...0.0...1c.1.ROj9uqL3Rko&pbx=1&fp=1&bpcl=37189 454&biw=1366&bih=667&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&cad=b
19

Speram ca v-a placut proiectul nostru si ca ati aflat cateva lucruri interesante.
20