U.S.A.M.

V BUCURESTI IMAPA

CLASA SPODISOLURILOR PREPODZOLUL

GRIGORE MARINA GRUPA 8113

PREOPODZOLURILE
Solul este formatiunea naturala cea mai recenta de la suprafata litosferei in care se desfasoara fara intrerupere procese biologice, fiind in permanenta sub actiunea materiei vii: microflora, flora, fauna, microfauna. El este reprezentat printr-o succesiune de strate (orizonturi) care s-au format si se formeaza in permanenta prin transformarea rocilor si materialelor organice, sub actiunea conjugata a factorilor fizici, chimici si biologici, in zona de contact a atmosferei cu litosfera. Solul se intinde pe verticala de la suprafata uscatului si pana la roca dura sau materialul parental. Grosimea sa poate varia de la cativa centimetri (in regiunile polare, pe varfurile inalte ale muntilor si deserturi) pana la mai multi metri (pe fundul vailor, in campii si in regiunile ecuatoriale). Rezultand prin actiunea factorilor de mediu, solul este un corp natural care se formeaza si evolueaza la suprafata uscatului, prin dezagregarea si alterarea rocilor, sub actiunea organismelor (vegetale si animale) in diferite conditii de clima si relief. Clasa spodisolurilor se caracterizeaz morfologic prin prezena unui orizont spodic (Bhs, Bs) sau orizont criptospodic (Bcp). n aceast clas sunt cuprinse urmtoarele tipuri de soluri: prepodzol, podzol i criptopodzol. PREPODZOLURILE au fost cunoscute sub denumirea de soluri brune podzolice sau brune feriiluviale. Aceste soluri se caracterizeaz prin prezena unui orizont B spodic (Bs) i prin absena orizontului de eluviere (Ea) sau prezena acestuia discontinuu. Pot prezenta orizont organic nehidromorf O (folic) cu o grosime <50cm. Prepodzolurile se formeaz n zona montan a rii noastre, la altitudini de 1300 (1400)1700 (1800)m n Carpaii Meridionali i la 1300-1700m n Carpaii Orientali i Occidentali. Au n general aceeai regiuni de rspndire cu districambosolurile, ocupnd ns forme de relief mai nalte cu drenaj extern bun. Solurile s-au format n condiiile unui climat rece i umed.Temperaturile medii anuale oscileaz ntre 3-6C, iar precipitaiile medii anuale ntre 850-1200mm. Indicele de ariditate are valori ntre 50-70. *Vegetaia natural sub care s-au format prepodzolurile este format n zona montan superioar din pduri de molid cu un bogat covor de ericacee sau muchi i mai rar sub pduri de fag cu molid. Materialele parentale s-au format pe roci parentale cu caracter acid, silicioase: gresii, conglomerate, isturi cristaline, granite, granodiorite ; sau diferite depozite detrice rezultate din acestea, care conin mai puin de 30% argil (luto-nisipoase sau nisipo-lutoase). Relief n cadrul reliefului montan, prepodzolurile ocup versanii mijlociu nclinai, dar i unele platforme sau trepte cu nclinare medie (pe formele de rel slab nclinate se formeaz podzolul) Transformarea resturilor organice provenite din vegetaia lemnoas, n condiiile de clim rece i umed, decurge f. ncet i n general sub aciunea ciupercilor. Ca urmare, procesul pedogenetic este caracterizat prin acumularea unor cantiti mari de materie organic parial descompus, la suprafaa solului i a unei cantiti reduse de humus acid nesaturat, n partea superioar a profilului de sol. n aceste condiii se formeaz un orizont de acumulare a materiei organice humificate cu proprieti distincte (Au sau Aou).

Migrarea parial a sescvioxizilor duce la srcirea prii superioare a solului n coloizi i la acumularea rezidual a unor cantiti de cuar, fr a se separa ns un orizont eluvial evideniat morfologic. Proprietati Coninutul de humus propriu-zis este sczut (1-2%), n schimb coninutul de materie organic parial descompus este ridicat (10-25%) n special la suprafaa solului. Raportul C/N are valori mai mari de 27. Prepodzolul este un sol oligobazic, valoarea gradului de saturaie n baze fiind cuprins ntre 10-30%. Reacia solului este foarte puternic acid, cu pH-ul de 3,5-4. Solul este foarte slab aprovizionat cu elemente nutritive. Alctuirea i descrierea morfologic a profilului Succesiunea orizonturilor este:O-Ao(Au)-Bs-R(C) Orizontul O are 23cm grosime i este alctuit din moder (C/N=23-26) sau moder cu humus brut (C/N peste 27). Orizontul Aou are grosimi de 10-15cm, este de culoare brun-nchis sau brun cenuie, textura este luto-nisipoas, fr structur sau mic grunoas slab definit. Conine particule grosiere cuaroase. Orizontul Bs este orizontul caracteristic de acumulare a sescvioxizilor. Are grosimi de 20-70cm, culoarea este brunglbuie, brun-ruginie, structura poliedric, mai slab definit. Orizontul R apare la adncime de 40-90cm fiind alctuit din roci acide, silicioase, mai mult sau mai puin dezagregate. n cazul acestui sol, pe ntregul profil apar fragmente din roca parental, mai numeroase i mai mari spre baza profilului. n cadrul prepodzolului au fost separate subtipurile: tipic, litic, umbric, scheletic, histic. Prepodzolurile, datorit nsuirilor fizice, hidrofizice, chimice i biochimice, au fertilitatea natural redus i sunt folosite n silvicultur sau ca pajiti naturale. n urma defririi pdurii pe aceste soluri se instaleaz pajiti cu Nardus Stricta i cu Vaccinium mirtillis. Acestea sunt pajiti secundare de calitate inferioar care se pot mbunti prin amendare, fertilizare cu NPK.

Planta specifica acestui tip de sol este iarba campului (agrostis stolonifera, fam. Poaceae). Iarba campului este o planta peren cu stoloni de obicei aerieni. Are o inaltime cuprinsa intre 30 si 60 cm, rizom scurt si tufos ramificat. Inflorescena este un panicul lung de 20-30cm cu spiculee mici, uniflore. Paleea inferioar nu este aristat. Frunzele sunt acuminate, rigide sau moi, cu veginele netede sau usor scabre. Tulpinile sunt erecte, geniculat ascende sau repente. Este o plant bun de nutre, rspndit n locuri umede, n regiunea de step i pduri (zona montana).