ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE

LUCRARE DE DIPLOM
SISTEMUL INFORMAIONAL PRIVIND CONTABILITATEA IMPOZITELOR SI TAXELOR

COORDONATOR STIINTIFIC: LECT.UNIV. DR. MARIUS MATEI ABSOLVENT: STANCIU CATALIN FLORIAN

BUCURETI 2005

CUPRINS:
CAP. I: SISTEMUL FISCAL CAP. II: REZULTAT VS. PERFORMAN CAP. III: IMPOZITUL PE PROFIT 1. Impozitul pe profit A. Contribuabili B. Determinarea impozitului C. Sume deductibile fiscal D. Cheltuieli nedeductibile fiscal E. Plata i controlul impozitului pe profit 2. IAS 12 Impozitul pe profit 3. IAS 20 Contabilizarea subveniilor 4. Sistem comparativ al impozitului pe profit cu Marea Britanie 5. Sistem comparativ al impozitului pe profit cu Statele Unite ale Americii CAP. IV: IMPOZITUL PE DIVIDENDE CAP. V: STUDIU DE CAZ 1. Prezentarea societii 2. Monografia 3. Situaie comparativ ntre formulare de bilan n model conform IASC i conform normelor naionale 4. Analiz economico-financiar a societii 5. Sistem informatic pentru Declaratia privind impozitul pe profit CAP. VI: BIBLIOGRAFIA

CAP. I: SISTEMUL FISCAL

Impozitele, taxele, contribuiile reprezint fundamental si motivaia pe care este construit fiscalitatea. Sistemul fiscal reprezint totalitatea impozitelor si taxelor, realizate prin intermediul unui mecanism bazat pe tehnici, metode si instrumente specifice desfaurrii activitii de urmrire i control cu ajutorul aparatului fiscal. Legea fundamentala a statului de drept consfinete obligaia tuturor cetenilor rii de a contribui prin impozite si taxe la finanarea cheltuielilor publice. Obligaia persoanelor fizice i juridice de a contribui sub form de impozite si taxe la constituirea fondurilor bugetare d natere la Creana fiscal pentru buget si Obligaie fiscal pentru agentul economic. Creana fiscal reprezint dreptul statului de a percepe prin organele fiscale impozite, taxe i alte venituri in contul bugetului. Titlul de creana fiscal este actul prin care se constata i se individualizeaz obligaia fiscal a unei persoane fizice sau juridice. ntocmirea titlurilor de crean fiscal este realizat fie de organele fiscale n cadrul dreptului de control privind organizarea si desfurarea activitilor economice productoare de venituri impozabile, fie de instanele de judecat, notariatele de stat, organele vamale, regiile autonome, societile comerciale ale persoanelor juridice pentru impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, impozite si taxe reinute de persoane crora le pltesc venituri sau presteaz servicii. Creana fiscal inceteaz atunci cnd obligaia fiscal a contribuabilului este achitat, compensat sau prescris. Obligaia fiscal de a vira impozite si taxe la bugetul public si la fondurile speciale extrabugetare, revine persoanelor fizice si juridice, romne si strine, numite contribuabili. Din punct de vedere fiscal persoanele juridice pot fi grupate in: 1. Persoanele juridice propriu-zise: Cu activitate economica: regii autonome, societile comerciale, organizaii cooperatiste; Fr scop lucrativ: instituii publice, organizaii sociale, asociaii de persoane fizice, fundaii; 2. Uniti economice fr personalitate juridic ce pot fi: Uniti economice aparinnd unor persoane juridice ce pot fi sucursale, magazine, secii;

 Asociaii in participaie. 3. Societi comerciale strine, reprezentate prin: Societi comerciale strine persoane juridice strine; Filiale ale societilor comerciale strine. Primele dou categorii de persoane juridice au obligaia de a achita taxa pe valoarea adugat i accize- impozitul pe profit, impozitul pe dividende, impozitul pe cldiri, contribuii la asigurrile sociale, alte impozite i taxe: - asupra potenialului tehnic (mijloace de transport, terenuri, cldiri); - asupra bunurilor achiziionate cu titlu oneros din import (taxe vamale, accize); - asupra dreptului de nregistrare (taxe de timbru, taxe de nregistrare). Societile comerciale strine au obligaia de a plti impozite pe unele venituri specifice realizate de nerezideni, impozitul pe venitul reprezentanelor firmelor comerciale strine. Sistemul fiscal are la baz trei componente: I. II. III. Impozitele, taxele i contribuiile; Mecanismul fiscal; Aparatul fiscal.

I. Impozitul reprezint prelevarea obligatorie i fr contraprestaie din partea statului cu scopul de a acoperii cheltuielile publice. Taxele reprezint contravaloarea serviciilor executate de stat, la cererea persoanelor fizice i juridice (actele notariale, meniuni la contractul i statutul societilor comerciale, acte testamentare, etc.), valoarea taxelor in raport cu serviciul prestat de stat este mult mai mare. Contribuiile reprezint obligaii ale agentului economic la asigurrile sociale de stat, sntate, omaj, fiind achitate de persoanele fizice i juridice care utilizeaz fora de munc pe durat nedeterminat sau determinat. I.1. Clasificarea impozitelor (Figura nr. 1). Discutate ca venituri ale bugetului de stat, impozitele i taxele se impart n dou categorii: 1. Venituri curente; 2. Venituri din capital.
4

1. Veniturile curente sunt clasificate n alte dou grupe: 1.a) venituri fiscale; 2.b) venituri nefiscale. 1.a) Veniturile fiscale sunt formate din sumele provenite din impozitele directe i indirecte. Impozitele directe sunt suportate de persoane fizice sau juridice care le pltesc n cunotin de cauz (impozitul pe profit, impozitul pe veniturile din salarii, impozitul pe dividende, impozitul pe cldiri, etc.). Impozitele indirecte sunt cele pe care nu le suport cel care le pltete. Ele sunt suportate n general de consumatorul final (accize, taxa pe valoarea adugat, taxele vamale, taxele de consumaie etc.). 1.b) Veniturile nefiscale provin din vrsminte efectuate de Banca Naional a Romniei din profitul net, al regiilor autonome, veniturile de la instituiile publice, taxele consulare, etc. Ponderea lor n totalul veniturilor curente este foarte mic. 2. Veniturile din capital provin din valorificarea unor bunuri ale societilor comerciale cu capital de stat sau a rezervei de stat. Figura nr. 1. Clasificarea veniturilor statului.
Venituri din impozite directe Venituri fiscale - impozitul pe profit - impozitul pe veniturile din salarii - impozitul pe dividende - impozitul pe cladiri - accize - TVA - taxe vamale

1. Venituri curente

Venituri din impozite indirecte

varsaminte efectuate de BNR din profitul net varsaminte efectuate de regii autonome din profitul net Venituri nefiscale varsaminte de la institutii publice taxe consulare

Valorificarea unor bunuri ale societatilor comerciale cu capital de stat 2. Venituri din capital Valorificarea unor bunuri de la rezerva de stat

II.2 Elemente comune ale impozitelor i taxelor. Toate actele normative prezint elementele impozitelor i taxelor. Aceste elemente cuprind: obiectul impozitului, subiectul impozitului, baza de calcul, pltitorul de impozite, cota, termenul de plat, nlesniri acordate la plat, drepturile pltitorului de impozit, obligaiile i sanciunile. a) Obiectul impozitului este elementul care st la baza aezrii impozitului: venitul, profitul, preul sau tariful. b) Subiectul impozitului se identific cu persoana fizic sau juridic deintoare sau realizatoare a venitului sau profitului. c) Baza de calcul. De cele mai multe ori, obiectul impozitului reprezint i baza de calcul, dar exist i excepii, de exemplu: la impozitul pe cldiri, obiectul l reprezint cldirea, iar baza de calcul valoarea sau taxele de succesiune. d) Pltitorul de impozite de regul coincide cu subiectul impozitului. Exist i excepii: la impozitul pe veniturile din salarii, subiectul este salariatul, pltitorul este unitatea la care salariatul realizeaz venitul. e) Cota (cuantumul impozitului) servete bazei de calcul a impozitului prin care se determin suma de plat. Cota poate fi poate fi fix sau procentual. Cota fix este exprimat sub forma unui cuantum aplicat la baza de calcul sau la o parte a acesteia; de exemplu, pentru taxa privind folosirea terenurilor in alte scopuri dect producia agricol sau silvic, se stabilesc cote fixe pe km2 sau metru ptrat. Cota procentual poate fi proporional sau progresiv. Cotele procentuale proporionale rmn neschimbate n raport cu baza de calcul (cota de TVA de 19%, 9% sau 0% dup caz se aplic indiferent de baza de calcul), iar cotele procentuale progresive se caracterizeaz prin aceea c se modific n funcie de mrimea bazei de calcul. De exemplu, n cazul impozitului pe veniturile din salarii, cota progresiv se difereniaz pe trane procentuale progresive. f) Termenul de plat este intervalul de timp de la nregistrarea creanei fiscale a bugetului de stat pn cnd se achit. Este prevzut de legislaie. g) nlesnirile acordate la plat sunt precizate n textele legale i pot fi sub form de scutiri, reduceri, bonificaii, amnri la plat, ealonri. h) Drepturile pltitorului de impozite se refer la compensri atunci cnd la o scaden s-a pltit o sum mai mare dect cea normal; pltitorul are dreptul s compenseze suma pltit n plus cu o parte sau integral din suma ce trebuie

achitat la scadena urmtoare. Atunci cnd nu este posibil compensarea, pltitorul are dreptul s solicite de la buget restituirea sumelor achitate (TVA de recuperat n cazul cnd ntreprinderile realizeaz venituri din export i nu au vnzri n interiorul rii sau n situaia n care agentul economic mai mult de trei luni cumuleaz o TVA colectat mai mare dect TVA deductibil pe cumprri). Pltitorul are dreptul la contestaii n cazul n care se consider nedreptit n urma controlului efectuat de organele fiscale. i) Obligaiile pltitorului stabilite prin legi, precizeaz calcularea i vrsarea la termen a impozitelor, organizarea evidenei contabile a lor, din care s rezulte cu exactitate baza de calcul, sumele de plat, modul de virare la buget, prin tinerea contabilitii a tuturor intrrilor i ieirilor de bunuri economice din patrimoniu. j) Sanciunile sunt consecina nerespectrii termenelor legale de plat a impozitelor sau a neachitrii obligaiilor fiscale. Sanciunile sunt date prin majorri de ntrziere, amenzi contravenionale sau penale. II. Mecanismul fiscal reprezint ansamblul de metode i tehnici de impunere privind veniturile fiscale ale statului precum i instrumentele impunerii. 1. Impunerea const n identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice sau juridice care dein sau realizeaz un anumit obiect impozabil, n evaluarea bazei de calcul a impozitului, n determinarea exact a cuantumului acestuia. Impunerea mbrac mai multe forme: a) Autoimpunerea const n stabilirea bazei impozabile i determinarea autonom a impozitului de ctre societi pe propia rspundere (TVA, impozit pe profit, impozit pe veniturile din salarii). Cnd evaluarea bazei de calcul se definitiveaz la nivel de an, impunerea este provizorie n timpul anului i definitiv la sfritul exerciiului financiar contabil: de exemplu impozitul pe profit trimestrial pe profit reprezint o impunere provizorie, la sfritul exerciiului financiar, impozitul pe profit reprezint impunerea definitiv la nivel de an. b) Impunerea direct const n evaluarea direct a obiectului impozabil de ctre organele fiscale sau pe baza declaraiei subiectului impozabil (impozitul pe cldiri). c) Impunerea indirect are la baz informaii colaterale (impozitul pe salarii, fondul de somaj). d) Impunerea forfetar presupune stabilirea unei sume forfetare de plat pe o perioad de timp. 2. Instrumentele impunerii. Scopul final al activitii de impunere este perceperea taxelor i impozitelor. Pentru aceasta ele sunt consemnate n
7

documentele fiscale care difer n funcie de coninutul lor, dup cum sunt utilizate: a) Declaraia de impunere circul dinspre pltitor ctre organul fiscal teritorial. Prin declaraie, pltitorul de impozit, informeaz organul financiar cu privire la realizarea obiectului impozabil i a altor elemente care se au n vedere la stabilirea sumelor de plat. b) Decontul se ntocmete pentru impozite indirecte: TVA i accize, care se depune obligatoriu lunar, pn la data de 25 a lunii urmtoare i cuprinde informaii legate de modul de calcul, stabilirea bazei de impozitare i documentaia, din punct de vedere contabil, care a stat la baza decontului. Decontul trebuie s cuprind sumele de datorat sau de rambursat ctre/dinspre bugetul de stat. c) Declaraia vamal este documentul prin care ntreprinderea importatoare, n baza documentelor externe, nscrie/declar informaii organului vamal cu privire la bunurile importate impozabile, valoarea lor, taxele vamale datorate, comisionul vamal, precum i calculul corect al TVA. De cele mai multe ori, declaraia vamal, coincide cu bunurile importate, iar plata lor se face pe loc. Exist derogri prin amnri la plat n vam, cu prelungirea achitrii lor pe termen de 30 de zile, numai pentru bunurile importate de tipul instalaiilor tehnologice sau produse considerate de lux (igarete, blnuri naturale etc.). d) Procesul verbal de verificare ntocmit de Direcia general a controlului financiar de stat, administraiile financiare, Garda financiar i Curtea de conturi, implicate n controlul regiilor autonome i societilor comerciale cu capital de stat. Se intocmete cu ocazia verificrilor efectuate la sediul ntreprinderii. Prin procesul verbal de control fiscal, dac este cazul, se stabilesc i sumele de plat, sub form de impozite, taxe sau contribuii ca diferen pentru sumele neachitate sau rmase de achitat, precum i penalitile de ntrziere. Eventualele sume de plat, stabilite de organul de control, trebuie achitate n termen de 7 zile, indiferent dac agentul economic depune sau nu contestaie. e) Declaraia de nregistrare pentru pltitorul de impozite. Orice ntreprindere, pltitoare de impozit sau nu, trebuie sa depun la nfiinare, n termen de 5 zile de la nregistrarea la Registrul Comerului, o declaraie de nregistrare, iar aceasta coincide cu codul al agentului economic. Codul fiscal este nscris pe orice document economico-financiar emis sau primit ntre clieni, furnizori, creditori, debitori, asociai sau acionari. Prin demersuri adecvate, statul poate stimula activitatea economic a agentului economic, n sensul dezvoltrii i modernizrii sale, prin: Credite subvenionale; Reducerea cu 20% a costului de achiziii aferent investiiilor directe, din profitul impozabil;
8

 Reduceri sub form de credit fiscal pentru ntreprinderi care realizeaz operaiuni de export sau servicii asimilate exportului; Scutiri sub form de credit fiscal pentru ntreprinderile care realizeaz operaiuni de export sau servicii asimilate exportului; Scutiri de impozitul pe profit pentru ntreprinderile productive, pe o durat de 2 5 ani de la nfiinare (transport internaional 2 ani, societi mixte cu obiect de activitate productiv 5 ani); Opiunea pltitorului sau napltitorului de TVA pn la o cifr de afaceri prevzut de lege; Dezvoltarea exportului prin practicarea cotei de zero de TVA, scutirea de taxe vamale, comisione vamale potrivit tarifului vamal; Cote procentuale mari la taxe vamale pentru produsele importate, n special cele considerate nocive sntii; Miacarea bazei de calcul a impozitului pe veniturile din salarii; Scutiri totale de impozit pentru handicapai; Majorarea impozitelor, taxelor vamale i accizelor, pentru ntreprinderile care importa produse de lux (blnuri naturale, autoturisme etc.). III. Aparatul fiscal decurge din nsi legile care reglementeaz impozitele i taxele. Statul i ndeplinete sarcinile fiscale prin instituiile autoritii publice: parlament i guvern. Activitatea fiscal a statului cuprinde latura legislativ, care se nfptuiete de ctre Parlament i cea executiv, realizat de Guvern, prin instituiile administraiei publice de specialitate, n structura crora se include i aparatul fiscal. Instituia administraiei publice de specialitate, prin care Guvernul i ndeplinete atribuiile sale executive n domeniul fiscal, este Ministerul Finanelor. Activitatea fiscal este condus de ministru, n subordinea cruia se afl direcii generale, direcii, Garda Financiar. Direcia General a Finanelor Publice i a Controlului Financiar de Stat realizeaz obiectivul central al Ministerului Finanelor pe linia controlului financiar. Trezoreria finanelor publice este organizat la nivel central i teritorial i are ca obiectiv ncasarea veniturilor bugetare, pe baza unei evidene stricte pe fiecare pltitor, din care s rezulte obligaiile de plat, sumele ncasate i debitele i debitele rmase de ncasat. Acest organ are i obligaia s execute controlul financiar preventiv asupra ncasrii la termenele stabilite a impozitelor i taxelor datorate de ctre agenii economici i contribuabili, apicnd majorri pentru nerespectarea termenelor prevzute de lege.

Direcia general a vmilor aplic dispoziiile legale cu privire la taxele vamale, perceperea lor i a altor venituri cuvenite bugetului de stat n legtur cu activitatea desfurat de aparatul de control vamal. Organele financiar teritoriale acoper prin activitatea lor ntreg teritoriul rii i execut atribuii cu caracter fiscal n toate localitile (municipii, orae i comune). La ncasarea taxelor i impozitelor i aduc contribuia i alte instituii publice, cum ar fi: Instanele de judecat, tribunalele i judectoriile, care percep taxe de timbru pentru litigii i acte ce intr sub incidena acestor taxe; Notariatele de stat, care percep taxe de timbru i de succesiune, pentru modificri, autentificri de acte; Primriile, care percep taxe pentru eliberri de titluri de proprietate, autorizaii de funcionare i alte acte supuse taxelor de timbru; Organele de poliie, care percep taxe pentru examinarea conductorilor auto, eliberarea permiselor de conducere, eliberarea de paapoarte etc.; Alte instituii publice care asigur n activitatea lor i perceperea de taxe, cum ar fi: taxa pentru proiecte de investiii i nregistrare a mrcilor de fabric, taxe i alte venituri din protecia mediului, etc. Menirea aparatului fiscal este, ca prin impunere, s urmreasc ncasarea veniturilor bugetare ale statului i s combat evaziunea fiscal. Obiectivele fundamentale ale fiscalitii sunt realizate prin promovarea politicii financiare, economice i sociale. Prin politica financiar statul trebuie s-i procure resursele financiare necesare realizrii funciilor statului. Acest obiectiv principal este realizat prin promovarea i respectarea principiilor fiscale. Volumul impozitelor poate spori printr-un numr mai mare de pltitori, introducerea de noi impozite sau extinderea bazei de impozitare. Impozitul are un randament ridicat dac prezint un caracter universal cu cote mici de impozitare astfel nct acesta s nu reprezinte o povar pentru contribuabil. Universalitatea impozitului pentru contribuabili, dar cu cote procentuale rezonabile, poate constitui pentru buget o surs mult mai sigur de venituri dect utilizarea unui numr mare de impozite cu cote mari. Politica fiscal n domeniul economic urmrete dezvoltarea unor ramuri din economie prin prghii de influenare a creterii produciei, dezvoltrii serviciilor i a agriculturii. De asemenea, dezvoltarea exportului i reducerea importului astfel nct s se realizeze echilibrul balanei comerciale, se nscrie ca un obiectiv prioritar cu consecine favorabile pe ansamblul economiei naionale. Limitarea importului se poate realiza prin taxe vamale mari, accize pentru anumite produse. Realizarea acestui obiectiv trebuie realizat n corelaie cu dezvoltarea sectorului productiv pentru bunurileeconomice care sunt deficitare i se pot fabrica n ara noastr. Astfel se pot crea noi locuri de munc, cu
10

consecine favorabile asupra creterii veniturilor impozabile asupra forei de munc i, implicit, limitarea fondurilor financiare pentru protecia omerilor. ncurajarea agenilor economici pentru a dezvolta anumite activiti se realizeaz prin scutiri de la plata impozitului pe profit sau reducerea anumitor sectoare pentru unele bunuri autohtone cu costuri ridicate, faciliti prin utilizarea unor amortizri accelerate n primul an de dobndire a capitalului fix ca active imobilizate. Prin politica fiscal, pe care statul o promoveaz, se urmresc obiective de ordin social i chiar politic. Mecanismul fiscal urmrete acordarea de facilitile contribuabilor cu venituri relativ mici, fiind scutii de impozite pn la un anumit cuantum. Fiscalitatea intervine cu cote de impozitare foarte mari pentru limitarea consumului unor produse duntoare sntii, cum este alcoolul, tutunul i produsele din tutun. Realizarea eficient a activitii fiscale, corelat cu un control financiar intern i extern, contribuie la ndeplinirea celui mai important obiectiv al politicii fiscale: un buget de venituri suficient de mare, care s elimine deficitul bugetar. n acest context, politica fiscal trebuie s realizeze folosirea contient a ntregului ansamblu de instrumente i procedee cu caracter fiscal pentru stabilirea nivelului i structurii prelevrilor obligatorii, operaiile impozabile, regimul exonerrilor i al creditelor fiscale, astfel nct procesul repartiiei produsului social s asigure rezervele necesare acoperirii cheltuielilor publice i a celor pentru protecie social. ntreg sistemul fiscal trebuie s se caracterizeze prin aezarea sarcinilor fiscale potrivit pricipiului justeei sociale, fr nici un fel de discriminare ntre contribuabili. Volumul diferit al impozitului perceput, innd seama de mrimea venitului sau averii, rspunde unor criterii de echitate i satisface funcia sociala, ca trstur a sistemului fiscal, prin care sunt favorizate categoriile de contribuabili cu greuti materiale mari, ca i agenii economici care utilizeaz for de munc cu capacitate redus sau tineri absolveni ai nvmntului superior. Din cele prezentate mai sus, rezult c obiectivele fundamentale ale fiscalitii sunt: Promovarea politicii financiare, prin ncasarea veniturilor fiscale, prin pli obligatorii i fr contraprestaii de ctre contribuabili; taxe, contribuii i fonduri speciale. Scopul ncasrii acestor venituri este acoperirea cheltuielilor publice, necesare oricrei societi pentru a funciona n limite normale; Promovarea politicii economice, prin dezvoltarea activitilor productive, care asigur perenitatea firmei, reduceri de impozite pentru activitatea de export, dezvoltarea unor sectoare de activitate i inhibarea altora, taxe vamale mari, accize pentru acele bunuri din
11

import care se produc i n ara noastr cu scopul de a proteja producia naional; Promovarea politicii sociale pentru persoanele dezavantajate, datorit veniturilor mici sau cu capacitate redus de munc, veterani de rzboi, handicapai. Fiscalitatea intervine cu cote de impozitare foarte mari pentru limitarea consumului unor produse duntoare sntii i la plata unor fonduri speciale a tuturor agenilor economici care fac reclam i publicitate la stfel de produse. Politica fiscal este orientat spre realizarea urmtoarelor funcii ale sistemului fiscal: 1. funcia financiar este instrumentul prin care statul procur resursele necesare finanrii activitilor de interes naional; 2. funcia economic stimulativ, prin facilitile prevzute n sursele legislative i reglementare: reduceri de impozit pe profit, reinvestirea profitului net, scuturi de impozite pentru zonele declarate defavorizate; 3. funcia social, manifestat prin aceea c sistemul fiscal trebuie s favorizeze anumite categorii sociale; 4. funcia de control d posibilitatea statului prin intermediul sursei informaionale ale contabilitii, s valideze volumul corect al vnzrilor, costul de producie, contabilitatea cheltuielilor si veniturilor, a al modului corect al bazelor de calcul pentru impozitul pe veniturile din salarii, taxa pe valoarea adugat, accize, etc., precum i plata acestora la termenele prevzute de lege; 5. funcia de echitate, toi agenii economici, persoane juridice i fizice care desfoar activiti economice n scopul obinerii de profituri, trebuie s fie impozitai. Chiar dac acetia obin faciliti fiscale, pe o perioad limitat de timp, dup aceasta, trebuie s contribuie cu o cot la dezvoltarea societii. Nu se poate vorbi de un sistem fiscal perfect, dar el poate fi imbuntit n concordan cu dezvoltarea sectorului privat. Statul trebuie s dein n proprietatea sa ramurile strategice ale economiei i cele de interes naional, nvmntul i educaia, sntatea, securitatea rii i a individului arta i cultura. Iar aceasta va putea fi realizat atunci cnd statul va cesiona ntreprinderile sale sectorului privat, cnd monopolul monopolul asupra unei activiti va fi nlocuit de concuren, cnd legile vor fi relativ stabile, clare, iar echitatea n materie de impozite, va fi efectiv aplicat. Pornind de la aceste considerente se pot deduce, din punct de vedere fiscal, urmtoarele implicaii ale sistemului fiscal asupra oricrei economii:
12

a) Justificarea general a impozitului Impozitul n sine este justificat, deoarece funcionarea oricrei societi implic costuri, care trebuie s fie acoperite prin resurse suficiente. Resursele pe care statul le poate deine, din proprietile sale, nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile publice. Din acest motiv, impozitele trebuie prelevate n mod obligatoriu i fr contraprestaie din partea statului. Dreptul de a introduce impozite l are statul, prin organele puterii centrale de stat (Parlament), i uneori, prin administraiile de stat locale. Parlamentul se pronun n legtur cu introducerea impozitelor de stat de importan naional, iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite n favoarea unitilor administrativ-teritoriale. n consecin, toi agenii economici, conform dispoziiilor legale, trebuie s suporte cea mai mare parte din cheltuielile statului. ntreaga activitate de impunere, urmrire i percepere a impozitelor i taxelor const n aplicarea i respectarea ntocmai a prevederilor legale i orice abatere n acest sens nseamn nclcarea legii, cu urmri ce atrag rspunderea celor n cauz. b) Principiul neutralitii i eficacitii impozitului Neutralitatea impozitului presupune de a nu fi investit cu alt funcie dect cea fiscal, adic, finanarea cheltuielilor publice fr s influeneze condiiile de funcionare a economiei, repartiia avuiilor sau structurile sociale. Impozitul trebuie s aib ca finalitate realizarea unei economii eficiente. Neutralitatea impotitului poate fi privit sub dou aspecte: - din punctul de vedere al cercetrii unei eficaciti maxime a ntreprinderii pentru resurse i tehnici date, un impozit general sau o tax uniform pe consumaii provenit de la teri nu afecteaz rezultatul ntreprinderii (impozitul pe veniturile din salarii, TVA dac nu implic aplicarea proratei, fondul de sntate suportat de salariai etc.); - din punctul de vedere al dinamicii progresului tehnic i economic. Impozitul nu trebuie s afecteze beneficiile atunci cnd acestea provin dintr-o punere n practic a tehnicilor moderne, a reducerii costurilor i o mai bun orientare a produciei. Beneficiile constituie premiza dezvoltrii ntreprinderii i astfel, a economiei naionale. Dac agenii economici simt beneficiile lor suportnd impozite acceptabile, incitaia lor la o mai bun gestionare a resurselor economice i financiare nu poate s diminuat n aceeai msur. Acestea sunt, n general, ntreprinderile care nregistreaz pierderi i care n mod normal trebuie penalizate i nu cele care realizeaz profituri. n permanen, Ministerul Finanelor, ca reprezentant al statului, a cutat soluii de impunere care s rspund cel mai bine autonomiei tehnice, cu toate regulile de avizare, lichidare i ncasare a creanelor fiscale. Regula
13

fiscal, emis prin lege, urmrete interesele statului, n corelaie cu respectarea principiilor fiscale i contabile. c) Principiul transparenei impozitului. Impozitul trebuie s fie prelevat urmnd principii simple, clare, s nu dea loc interpretrilor i, deci, aplicarea lor s fie ct mai puin costisitoare. De cele mai multe ori, aplicarea unui impozit a fost transpus pe zeci de pagini n Monitorul Oficial, conductorul economic al firmei consumnd o mare parte a timpului studiindu-le, pentru aplicarea lor corect n practic. Apariia unei legi sau ordonane este urmat de norme, care apar cu mare ntrziere, instruciuni, care nasc confuzii i las loc interpretrilor aparatului fiscal. Acesta din urm apr interesul statului, fa de agentul economic, preocupat n permanen de a gsi calea legal pentru impunerea cea mai mic. d) Principiul impozitului impersonal. Acest principiu arat c prelevarea impozitului nu trebuie s implice cercetarea de tip inchizitional la viaa persoanelor fizice i juridice. Personalul din aparatul fiscal, selecionat pe principiile competenei profesionale i morale, conduce la eficiena activitii fiscale, dar i la diminuarea riscului fiscal al contribuabililor, atta timp ct personalul, care se afl n slujba statului, reprezint organ de ndrumare i control. e) Principiul impozitului individual. n orice societate democratic obiectivul final i preocuparea esenial a statului este asigurarea i dezvoltarea deplin a personalitii fiecrui cetean dup propriile sale aspiraii1. n msura posibilului, ceteanul trebuie s fie liber n raport cu alegerile i nevoile sale, cu veniturile i proprietile sale. n funcie de aceste criterii, legea precizeaz impozitul ca atare, mrimea sa, prin metodele i tehnicile de impunere. Walter Lippman remarca n una din lucrrile sale: ... Concepia liberal de egalitate nu comport n cele din urm promisiunea de a recunoate toi oamenii egali bogai, egali influeni, egali onorai i egali instruii. Din contr, ceea ce promite este aceea c dac inegalitatea convenional, datorat privilegiilor i prerogativelor, este anulat, superioritile intrinseci se vor degrada.

______________
1. Allais Maurice, op. Citat

14

f) Principiul nediscriminatoriu. Impozitul nu trebuie s fie discriminator. Impozitul trebuie s fie stabilit urmnd reguli care sunt aceleai pentru toi. Trebuie subliniat c, orice msur fiscal, direct sau indirect, discriminatorie fa de un grup social oarecare este incompatibil cu principiile generale a unei societi democratice. Realiznd o retrospectiv a principiilor fiscale prezentate mai sus, rezult c statul, prin sistemul fiscal, influeneaz i intervine n dezvoltarea activitilor economice. ntr-o economie de tip privat, contribuabilul i pune ntrebarea ct de mult poate interveni statul n dezvoltarea ntreprinderilor?

15

CAP. II: REZULTAT VS. PERFORMANTA

n calitatea sa de participant la circuitul economic, statul este remunerat cu impozite, taxe i vrsminte asimilate. Delimitarea obligaiilor fiscale ale ntreprinderii trebuie fcut n legtur cu parametrii de gestiune a firmei i n primul rnd cu rezultatul exerciiului i trezoreria firmei. Conform normelor n vigoare legale, rezultatul exerciiului se determin ca diferen ntre veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate i lucrri executate, inclusiv din ctigurile din orice surs, i cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal. Anul fiscal este anul calendaristic sau pentru firmele care se nfiineaz, sse reorganizeaz prin divizare, comasare, fuziune sau se lichideaz n cursul unui an fiscal, perioada realizrii rezultatului exerciiului este perioada anului fiscal pentru care firma a existat. Contabilitatea romneasc, ca i a altor ri, este conectat la fiscalitate, iar rezultatul exerciiului este unul singur, nentocmindu-se un bilan fiscal, destinat fiscului pentru impunere i un bina contabil, destinat altor teri i nevoilor proprii de informare i care nu ine cont de constrngerile fiscale. Astfel, de la un rezultat al exerciiului se poate obine prin mai multe etape un rezultat fiscal. Rezultatul exerciiului (rezultatul brut sau nainte de impozitare) se determin ca diferen ntre veniturile i cheltuielile aferente activitii de exploatare, financiare i extraordinare aferente unui an fiscal. REZULTATUL BRUT AL = VENITURILE EXERCIIULUI EXERCIIULUI

CHELTUIELILE EXERCIIULUI

Rezultatul exerciiului nainte de impozitare corectat cu deducerile fiscale i cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal permite obinerea rezultatului fiscal (profit impozabil sau pierdere fiscal). REZULTATUL FISCAL = REZULTATUL - DEDUCERI + CHELTUIELI BRUT FISCALE NEDEDUCTIBILE

Un alt rezultat este obinut dup aplicarea impozitului pe profit, calculat astfel:

16

REZULTATUL REZULTATUL NET AL = BRUT AL - IMPOZITUL EXERCIIULUI EXERCIIULUI PE PROFIT Modul specific de calcul i impozitare a profitului n Romnia genereaz la nchiderea exerciiului financiar definirea n plan teoretic a relaiei de calcul a rezultatului contabil. n componena cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se includ i cheltuielile cu impozitul pe profit calculat i evideniat (pltit) n cursul exerciiului.
REZULTATUL VENITURI CHELTUIELILE CONTABIL NAINTE = REALIZATE - CORESPONDENTE + DE IMPOZITARE VENITURILOR REALIZATE CHELTUIELILE CU IMPOZITUL PE PROF CALCULAT N CURSUL EXERCI

Principalele n obinerea rezultatului exerciiului sunt veniturile i cheltuielile. Veniturile includ att sumele sau valorile ncasate sau de ncasat n nume propriu din activiti curente, ct i ctigurile din orice alte surse. Ctigurile reprezint creteri ale beneficiilor economice care pot aprea sau nu ca rezultat din activitatea curent, dar nu difer ca natur de veniturile din aceast categorie. Activitile curente sunt orice activiti desfurate de o persoan juridic ca parte integrant a obiectului su de activitate, precum i activitile conexe acestora. Elemente extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacii ce sunt clar diferite de activitile curente i care, prin urmare, nu se ateapt s se repete ntr-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale. Veniturile din activiti curente se pot regsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vnzri, comisioane, dobnzi, dividende. Contabilitatea veniturilor se ine pe categorii de venituri, dup natura lor, astfel: 1. Venituri din exploatare, care cuprind: - venituri din vnzarea produselor, mrfurilor, lucrrilor executate i serviciilor prestate; - venituri din variaia stocurilor, reprezentnd variaia n plus (cretere) sau n minus (reducere) dintre valoarea la cost de producie efectiv a stocurilor de produse i producie n curs de la sfritul perioadei i valoarea stocurilor iniiale ale produselor i produciei n curs, nelund n calcul provizioanele pentru depreciere constituite.

17

Variaia stocurilor de produse finite i n curs de execuie pe parcursul perioadei reprezint o corecie a cheltuielilor de producie pentru a reflecta faptul c fie c producia a mrit nivelul stocurilor, fie vnzrile suplimentare au redus nivelul stocurilor. - venituri din producia de imobilizri, reprezentnd costul lucrrilor i cheltuielile efectuate de unitate pentru ea nsi, care se nregistreaz ca active imobilizate corporale i necorporale; - venituri din subvenii de exploatare, reprezentnd subveniile pentru acoperirea diferenelor de pre i pentru acoperirea pierderilor, precum i alte subvenii (finanarea activitii de cercetare i alte finanri) de care beneficiaz unitatea; - alte venituri din exploatarea curent, cuprinznd veniturile din creane recuperate i alte venituri din exploatare. 2. Venituri financiare, care cuprind: - venituri din imobilizri financiare; - venituri din investiii financiare pe termen scurt; - venituri din creane imobilizate; - venituri din investiii financiare cedate; - venituri din diferene de curs valutar; - venituri din dobnzi; - venituri din sconturi obinute; - alte venituri financiare. Sumele colectate de persoana juridic n numele unor tere pri, inclusiv n cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezint venit din activitatea curent, n aceast situaie, veniturile din activitatea curent sunt reprezentate de comisioanele cuvenite. Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacie este determinat de obicei printr-un acord ntre vnztorul i cumprtorul/utilizatorul activului, innd cont de suma oricror reduceri comerciale. 3. Venituri extraordinare cum ar fi daunele pretinse de deintorii de polie n urma producerii unor calamiti. Veniturile se mai clasific i astfel: a) Venituri din vnzri de bunuri - se nregistreaz n contabilitate n momentul predrii bunurilor ctre cumprtori, al livrrii lor pe baza facturii sau n alte condiii prevzute n contract, care atest transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective ctre clieni. Veniturile din vnzarea bunurilor se recunosc n momentul n care sunt ndeplinite urmtoarele condiii: - persoana juridic a transferat cumprtorului riscurile i avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunului;
18

- persoana juridic nu mai gestioneaz bunurile vndute la nivelul la care ar fi fcut-o, n mod normal, n cazul deinerii n proprietate a acestora i nici nu mai deine controlul efectiv asupra lor; - veniturile i, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzacie pot fi cuantificate. b) Venituri din prestarea de servicii ce se nregistreaz n contabilitate pe msura efecturii acestora. c) Venituri din dobnzi, redevene i dividende ce se recunosc astfel: - dobnzile se recunosc periodic, n mod proporional, pe msura generrii venitului respectiv, pe baza contabilitii de angajamente; - redevenele se recunosc pe baza contabilitii de angajamente, conform contractului; - dividendele se recunosc atunci cnd este stabilit dreptul acionarului de a le ncasa. Veniturile din reluarea provizioanelor se evideniaz distinct n funcie de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectueaz prin nregistrarea la venituri n cazul n care nu se mai justific meninerea provizioanelor constituite, respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibil. Cheltuielile unitii reprezint valorile pltite sau de pltit pentru: - consumuri de stocuri, lucrri executate i servicii prestate de care beneficiaz unitatea; - cheltuieli cu personalul; - executarea unor obligaii legale sau contractuale. Pierderile reprezint reduceri ale beneficiilor i pot rezulta sau nu ca urmare a desfurrii activitii curente a persoanei juridice. Ele nu difer ca natur de alte tipuri de cheltuieli. n cadrul cheltuielilor exerciiului se cuprind amortizrile i provizioanele constituite. Contabilitatea cheltuielilor se ine pe feluri de cheltuieli, dup natura lor, astfel: 1. Cheltuieli de exploatare, care cuprind: - cheltuieli cu materiile prime i materiale consumabile; costul de achiziie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei i apei consumate; valoarea animalelor i psrilor; costul mrfurilor vndute i al ambalajelor; - cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate de teri; redevene; locaii de gestiune i chirii; prime de asigurare; studii i cercetri; cheltuieli cu alte servicii executate de teri; comisioane i onorarii; cheltuieli de protocol, reclam i

19

publicitate; transportul de bunuri i personal; deplasri i transferri; cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii; servicii bancare i altele; - cheltuieli cu personalul (salariile, asigurrile i protecia social i alte cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridic); - alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creane i debitori diveri; despgubiri, amenzi i penaliti; donaii i alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de capital etc.). 2. Cheltuieli financiare care cuprind: - pierderi din creane legate de participaii; - cheltuieli privind investiiile financiare cedate; - diferenele nefavorabile de curs valutar; - pierderi din creane de natur financiar, i altele. 3. Cheltuieli extraordinare (calamiti i alte evenimente extraordinare). Cheltuielile cu amortizrile i provizioanele, precum i cheltuielile cu impozitul pe profit i alte impozite, calculate potrivit legii, se evideniaz distinct, n funcie de natura lor.

20

CAP. III: IMPOZITUL PE PROFIT 1. Impozitul pe profit

In cadrul reformei fiscale din Romnia, prin legislaia privind impozitul pe profit, s-a urmrit armonizarea acesteia cu cea comunitar. n acest sens, modul de aezare, urmrire i percepere a impozitului pe profit a suferit modificri, ndeosebi sub aspectul sferei de cuprindere, al cheltuielilor deductibile i nedeductibile, al cotelor de impunere (care s-au modificat ca numr, dar i ca nivel), al reducerilor i scutirilor, precum i al sanciunilor aplicate n caz de nclcare a prevederilor legale de ctre contribuabili. Transformrile prevederilor legale sunt evidente n domeniul impozitului pe profit, ndeosebi de la 1 ianuarie 2000, procesul de armonizare continund, astfel nct de la 1 iulie 2002 intr n vigoare Legea nr. 414 din 26 iunie 2002. n anul calendaristic 2002 se remarc o situaie aparte sub aspectul impunerii profitului realizat de contribuabilii romni sau strini, acesta fiind considerat compus din dou exerciii fiscale. Primul exerciiu fiscal cuprinde perioada 01 ianuarie 30 iunie 2002, n care sunt aplicabile prevederile O.G. nr. 70 din 1994 privind impozitul pe profit republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i celelalte acte normative n vigoare. Al doilea exerciiu fiscal cuprinde perioada 1 iulie 31 decembrie 2002. Ulterior impozitul pe profit a fost mai bine punctat prin Legea 571/2003 (Codul Fiscal), lege ce dezbate toate impozitele, taxele si contributiile sistemului fiscal roman, insa si aceasta a fost modificata si completata in mai multe randuri. In ce priveste impozitul pe profit, acesta a fost modificat indeosebi de Ordonanta 83/2004 si Ordonanta de urgenta nr. 138/2004, pentru care modul de aezare, urmrire i percepere este prezentat n continuare. A. CONTRIBUABILI Sunt obligai la plata impozitului pe profit i denumii contribuabili urmtoarele categorii de persoane: 1) Persoanele juridice romne, pentru profitul impozabil obinut din orice surs, att din Romnia, ct i din strintate. n aceast categorie intr: regiile autonome; companiile naionale; societile naionale; societile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare de capital strain sau cu capital integral strain; societatile agricole; organizatiile cooperatiste; institutiile financiare si de credit; alte asemenea persoane juridice romane.

21

2)

3)

4)

5)

Persoane juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil acelui sediu permanent, ce devin subiect al impozitarii, atunci cand desfasoara activitatea integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent autorizat sa functioneze in Romania si numai dupa inmatricularea la Registrul Comertului si inregistrarea la organele fiscale teritoriale. Persoanele juridice strine si fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania ca partener intr-o asociere ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru partea din profitul impozabil al asocieriiatribuite fiecrei persoane. Persoanele juridice strine si fizice nerezidente sunt contribuabili in Romania atunci cand participa in baza unui contract de asociere la realizarea de activitati in scopul obtinerii de profit, impozitul fiind calculat, retinut si varsat de persoana juridica. Persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri. Impozitul pe veniturile obtinute de persoanele fizice din contracte de asociere incheiate cu persoanele juridice se calculeaza cu cota de 25%, se retine si se varsa de catre persoana juridica. Veniturile din aceasta natura nu se supun globalizarii veniturilor, neintrand sub incidenta prevederilor Legii nr. 571/2003 (Codul Fiscal) privind impozitul pe venit. Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn, asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente.

Activitatea economica este ansamblul faptelor referitoare la atragerea si utilizarea resurselor economice in vederea producerii, distributiei, circulatiei si consemnului de bunuri sau de servicii, in functie de nevoi si interese, in scopul obtinerii de profit. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit urmatoarele categorii de persoane:

22

1) 2)

3) 4) 5)

6)

7)

8)

9) 10)

Trezoreria statului, pentru operatiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei; Institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii i disponibilitile realizate i utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificrile ulterioare, i Ordonana de urgen a Guvernului nr. 45/2003 privind finanele publice locale, dac legea nu prevede altfel; Persoanele juridice romne care pltesc impozitul pe veniturile micronteprinderilor; Fundatiile romne constituite ca urmare a unui legat; Cultele religioase, pentru veniturile obinute din activiti economice care sunt utilizate pentru susinerea activitilor cu scop caritabil; Cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, i pentru veniturile obinute din chirii, cu condiia ca sumele respective s fie utilizate, n anul curent sau n anii urmtori, pentru ntreinerea i funcionarea unitilor de cult, pentru lucrrile de construcie, de reparaie i de consolidare a lcaelor de cult, pentru nvmnt i pentru aciuni specifice cultelor religioase; Institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, potrivit legii, pentru veniturile utilizate, n anul curent sau n anii urmtori, potrivit Legii nvmntului nr. 84/1995, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare i Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 174/2001 privind msuri de mbuntire a finanrii nvmntului superior, cu modificrile ulterioare; Asociatiile de proprietari, constituite ca persoane juridice i asociaiile de locatari recunoscute ca asociaii de proprietari, potrivit Legii locuinei nr. 114/1996, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice i care sunt sau urmeaz a fi utilizate pentru mbuntirea utilitilor i a eficienei cldirii, pentru ntreinerea i repararea proprietii comune; sunt considerati platitori de impozit pe profit asociatiile de locatari care nu s-au constituit in asociatie de proprietari; Fondul de garantare a depozitelor n sistemul bancar, constituit potrivit legii; Fondul de compensare a investitorilor, nfiinat potrivit legii;

23

11) 12)

13)

Unitile protejate destinate persoanelor cu handicap sunt scutite de la plata impozitului pe profit pn la data de 31 decembrie 2006; Contribuabilii direct implicai n producia de filme cinematografice, nscrii ca atare in Registrul cinematografic, beneficiaz, pn la data de 31 decembrie 2006, de: a. Scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-pri din profitul brut reinvestit n domeniul cinematografiei; b. Reducerea impozitului pe profit n proporie de 20%, n cazul n care se creaz noi locuri de munc i se asigur creterea numrului scriptic de angajai, cu cel puin 10% fa de anul precedent. Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmtoarele tipuri de venituri: a. Cotizaiile i taxele de nscriere ale membrilor; b. Contribuiile bneti sau n natur ale membrilor i simpatizanilor; c. Taxele de nregistrare stabilite potrivit legislaiei n vigoare; d. Veniturile obinute din vize, taxe i penaliti sportive sau din participarea la competiii i demonstraii sportive; e. Donaiile i banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f. Dividendele, dobnzile i veniturile realizate din vnzarea cesionarea titlurilor de participare obinute din plasarea veniturilor scutite; g. Veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole; h. Resursele obinute din fonduri publice sau din finanri nerambursabile; i. Venituri realizate din aciuni ocazionale precum: evenimente de strngere fonduri cu tax de participare, serbri, tombole, conferine, utilizate n scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j. Veniturile excepionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate n proprietatea organizaiilor nonprofit, altele dect cele care sunt sau au fost folosite ntr-o activitate economic; k. Veniturile obinute din reclam i publicitate, realizate de organizaiile nonprofit de utilitate public, potrivit legilor de organizare i funcionare, din domeniul culturii, cercetrii tiinifice, nvmntului, sportului, sntii, precum i de camerele de comer i industrie, sindicale i organizaiile patronale;
24

l. Veniturile din activiti economice realizate pn la echivalentul n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. 14) Banca Nationala a Romaniei Rezultatul contabil si rezultatul fiscal Rezultatul unei activiti economice este tratat din dou puncte de vedere: rezultatul contabil i rezultatul fiscal. Consecinele obinerii unui tip sau a altuia de rezultat sunt diferite, n funcie de natura rezultatului nsui. Astfel, un deficit contabil este o contraperforman, pe care ntreprinderea trebuie s o corecteze ct mai repede posibil, pentru a nu influena n mod negativ activitatea viitoare a firmei, fiind pus n joc nsi existena firmei. Nu la fel stau lucrurile n cazul unui deficit fiscal, care, datorit posibilitii de reportare, constituie de fapt un atu, care va fi folosit de firm n funcie de posibilitile oferite de legislaie. Conform normelor n vigoare, profitul impozabil se determina ca diferen ntre veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobiliare, pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, a serviciilor prestate i lucrrilor executate, inclusiv din ctiguri de orice surs, i cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, ntr-un an fiscal, la care se adaug cheltuielile nedeductibile. Contabilitatea romneasc, ca i n multe alte ri, este conectat la fiscalitate. Bilanul contabil este destinat nevoilor proprii de informare i ale altor teri, neinnd cont de constrngerile fiscale. n lipsa unui bilan fiscal, care s fie destinat fiscului pentru impunere, pentru obinerea rezultatului impozabil sunt necesare cteva prelucrri extracontabile. Rezultatul contabil (rezultatul brut al exerciiului sau rezultatul exerciiului nainte de impozitare) se calculeaz avnd n vedere cerinele unei contabiliti de angajament i respectnd principiul independenei exerciiului 1. Rezultatul brut al exerciiului, corectat cu deducerile fiscale i cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal, permite obinerea rezultatului fiscal (profit impozabil sau pierdere fiscal).

_____________
1. Principiul independenei exerciiilor presupune delimitarea n timp a veniturilor i cheltuielilor, aferente activitii unitii patrimoniale, pe msura angajrii acestora i trecerii lor la rezultatul exerciiului la care se refer Legea Contabilitii nr. 82/1991

25

Rezultatul contabil = Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil Reduceri fiscale + Elemente nedeductibile fiscal Pentru determinarea veniturilor exerciiului se iau n calcul toate ctigurile din orice surs, inclusiv cele realizate din investiiile financiare. n cazul livrrilor de bunuri mobile i al vnzrii bunurilor imobile cu plata n rate, precum i n cadrul contractelor de leasing financiar, valoarea ratelor scadente se nregistreaz la venituri impozabile la termenele prevzute n contract. n general, cheltuielile sunt deductibile n aceeai manier, att pentru a calcula rezultatul contabil, ct i pentru a calcula rezultatul fiscal. Prin excepie, anumite cheltuieli se deduc dup regulile obinuite pentru calculul rezultatului contabil, dar ele nu pot fi deduse dup regulile pentru calculul rezultatului fiscal.

B. DETERMINAREA IMPOZITULUI Impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de profit prevazuta de lege asupra profitului impozabil denumit si rezultatul fiscal = rezultatul contabil venituri neimpozabile + cheltuielile nedeductibile. Cota de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este de 16% cu excepii: Contribuabilii care desfoar activiti de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoane juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe mprofit datorat pentru activitatile de mai sus este mai mic de 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate. Nu intra sub incidenta acestei impozitari: primele legate de capitalul social, ca de exemplu: prime de emisiune; prime de aport;

26

 diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului conform legii, ca de exemplu: reevaluarea mijloacelor fixe, reevaluarea activelor sau pasivelor in valuta; incoporarea creantelor lichide si exigibile, asa cum sunt ele definite in Codul Civil si Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale. Inregistrarea impozitului datorat se efectueaza fara diminuarea corespunzatoare a sumei brute utilizate la majorarea capitalului social, acestea fiind de natura dividendelor, fara sa se inregistreze o cheltuiala in contabilitatea proprie. Impozitarea cu 10% a majorarii capitalului social prin incorporarea rezervelor si a profiturilor a fost introdusa cu data de 1 ianuarie 2000, dar si pana la aceasta data organele fiscale aplicau impozitul de 10% in temeiul art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 26/1995. Motivatia organelor fiscale a fost ca orice majorare a capitalului social prin incorporarea rezervelor si a profiturilor reprezinta transferuri din proprietatea socitatii comerciale in proprietatea actionarilor sau asociatilor si se supune impozitarii prin retinere la sursa, cu o cota de 10%, deoarece capitalul social este format din aportul asociatilor (actionarilor) ca subiecti de drept. Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din vanzarea bunurilor imobile, inclusiv din castiguri din orice sursa, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.

VENITURI

Pentru reflectarea corecta a profitului impozabil, contribuabilii au obligatia de a inregistra in evidenta contabila, ca venituri, contravaloarea bunurilor mobile livrate, valoarea bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, valoarea prestarilor de servicii facturate si a lucrarilor executate, ai alte castiguri, indiferent de sursa. Astfel, in venituri reprezentand sume sau valori incasate sau de incasat (facturate sau nefacturate) se cuprind toate castigurile din orice sursa, inclusiv cele realizate din investitiile financiare, si anume: Venituri din exploatare:

27

 venituri din vanzari de produse, marfuri, servicii prestate, lucrari executate si din alte activitati; venituri din productia stocata; venituri din productia de imobilizari (corporale si necorporale); venituri din subventii de exploatare; venituri din operatiuni de gestiune (din despagubiri si penalitati); orice alte venituri sau castiguri din exploatare. Venituri financiare: venituri din participatii, titluri de plasament, actiuni; venituri din diferente de curs valutar si dobanzi; venituri din scontari, creante imobilizate; venituri din operatiuni de capital (venituri din cedarea activelor si subventii pentru investitii virate la venituri); alte venituri financiare. Veniturile financiare inregistrate conform Regulamentului de aplicare a Legii contabilitati nr. 82/1991, se iau in calcul la determinarea profitului impozabil, de la data obtinerii lor indiferent de obiectul de activitate al contribuabilului. Venituri extraordinare (daunele pretinse de detinatorii de polite de asigurare in cadrul unor calamitati). PARTICULARITATI Inregistrarea veniturilor in evidenta contabila se efectueaza in clasa 7 Conturi de venituri din Planul de Conturi General. Referitor la inregistrarea in contabilitatea veniturilor, sunt de mentionat cateva particularitati: 1. In cazul livrarilor de bunuri mobile si al vanzarii de bunuri imobile, in baza unui contract de vanzare cu plata in rate, precum si in cazul contractelor de leasing financiar, valoarea ratelor scadente se inregistreaza la venituri impozabile, la termenele prevazute in contract. Cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate in baza unui contract cu plata in rate sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevazute in contractele incheiate intre parti proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a livrarii.

28

Veniturile din productia stocata nu reprezinta un venit real al societatii (un castig), ci numai costul efectiv al produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale, al baracamentelor si amenajarilor provizorii etc., care corecteaza profitul contabil prin diferenta dintre stocul final si stocul initial aferent acestor stocuri. Veniturile din productia stocata se inscriu in contul 121 Profit si pierdere din transferul soldului contului 711 Venituri din productia stocata, cu semnul plus pentru soldul creditor (cresterea de stocuri) sau cu semnul minus pentru soldul debitor (descresterea de stocuri). 3. In conditiile in care agentii economici, pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate, stipuleaza in contractele incheiate decontarea in lei a pretului sau tarifului, cu efectuarea platilor in functie de cursul unor valute din ziua platii obligatiilor, sunt generate sume suplimentare de platit fata de factura initiala, reprezentand diferente de pret sau dobanzi, dupa caz. Pentru aceste sume suplimentarea furnizorul este obligat sa emita factura deoarece: - in contabilitate, orice operatiune patrimoniala se consemneaza, in momentul efectuarii ei, intr-un inscris ce dobandeste calitatea de document justificativ; - plata in lei a obligatiilor la cursul valutei din ziua platii genereaza sume suplimentare de platit (diferente de pret sau dobanzi). 4. Veniturile din imobilizari si investitii financiare cuprind veniturile incasate sau de incasat ca urmare a detinerii unor titluri de participare sau al tranzactiilor cu valori mobiliare pe pietele organizate de capital, cum sunt: Venituri din dividende aferente titlurilor de participare (din creditul contului 761 Venituri din participatii); Venituri din dobanzile incasate la certificatele de trezorerie sau ca urmare a detinerii de obligatiuni (din creditul contului 762 Venituri din alte imobilizari financiare); Venituri din dobanzile incasate sau de incasat pentru creantele imobilizate (din creditul contului 763 Venituri din creante imobilizate); Dividendele aferente titlurilor de plasament si veniturile din titluri de plasament cedate pentru diferenta favorabila intre pretul de cesiune si cel de cumparare (din creditul 764 Venituri din titluri de plasament).

2.

29

5.

6.

In veniturile impozabile se inregistreaza si veniturile din operatii de gestiune, din despagubiri si penalitati, precum si alte castiguri din orice sursa, indiferent daca sunt incasate sau nu. In situatia lichidarii, fuziunii, divizarii unui contribuabil, la determinarea profitului impozabil se includ si profiturile ce rezulta din evaluarea patrimoniului daca succesorul in drept al contribuabilului nu garanteaza continuitatea impozitarii conform prevederilor legale in vigoare.

CHELTUIELI La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor. Astfel, fiecare cheltuiala inregistrata de o societate comerciala trebuie sa fie in legatura directa sau indirecta cu natura veniturilor. Sunt insa si cheltuieli care nu sunt aferente veniturilor, dar sunt efectuate ca urmare a unor acte normative speciale, cum sunt, de exemplu, contributiile la fondurile speciale. La stabilirea profitului impozabil se vor lua in calcul numai cheltuielile care concura direct la realizarea veniturilor si care se gasesc in costul produselor si serviciilor, in limitele prevazute de legislatia in vigoare. Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite ori de platit, dupa natura lor, care sunt aferente realizarii veniturlor, astfel cum sunt inregistrate in contabilitatea contribuabililor. Cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care se refera la perioade su la exercitii financiare viitoare, se inregistreaza in cheltuielile curente ale perioadelor sau exercitiilor financiare viitoare. In aceasta categorie se incadreaza si sumele platite pentru obtinerea unor autorizatii de functionare (numai cele care se elibereaza sau se avizeaza periodic cu un anumit termen de valabilitate) sau pentru achizitionarea unor drepturi de folosinta pentru incheierea de contracte de concesiune sau pentru obtinerea de licente care se repartizeaza pe intreaga perioada de valabilitate. Delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor este impusa ca urmare a aplicarii principiului independentei financiare. Astfel, trebuie inregistrate in debitul contului 471 Cheltuieli inregistrate in avans, toate cheltuielile efectuate in exercitiul curent si care privesc exercitiile urmatoare. Cheltuielile si veniturile constate in avans pot fi inregistrate in conturile 471 Cheltuieli inregistrate in avans respectiv 472 Venituri inregistrate in avans si

30

in momentul platii, respectiv al incasarilor acestora pe parcursul exercitiului financiar in care acestea au loc. Cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil, reprezinta sume sau valori platite sau de platit si includ: Cheltuieli de exploatare: Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri; Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti; Cheltuieli cu personalul ; Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate; Cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat; Cheltuieli cu primele de asigurare care privesc activele corporale fixe si circulare; Cheltuieli cu primele de asigurare pentru personal impotriva accidentelor de munca; Contributiile care conditioneaza organizarea si functionarea activitatilor respective potrivit normelor legale in vigoare; Cheltuieli privind operatiile de capital; Alte cheltuieli de exploatare. Cheltuieli financiare: Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate; Cheltuieli din diferente de curs valutar; Cheltuieli cu dobanzile; Pierderi din creante legate de participatii; Alte cheltuieli financiare. Cheltuieli extraordinare (calamitati). Sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu amortizarea bunurilor si valorilor destinate sa deserveasca activitatea contribuabilului (inscrisa in contractul de societate), iar bunurile sunt in functie si se regasesc la locul de desfasurare a acesteia. Sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu amortizarea bunurilor si valorilor concesionate, inchiriate, date in locatie de gestiune sau leasing operational, care sunt recuperate prin redeventa, chirie sau prin pretul locatiei, conform contractelor incheiate. Cheltuielile cu exploatarea zacamintelor naturale, de natura decopertarilor, explorarilor, forarilor, dezvoltarilor, care nu se finalizeaza in obiective
31

economice ce pot fi exploatate, se recupereaza in urmatorii 5 ani din veniturile realizate din exploatare. In cazul operatiunilor legate de distribuire a activelor, in cazul lichidarilor partiale sau totale ale contribuabililor, precum si al reorganizarii acestora, determinarea profitului impozabil se realizeaza avand in vedere urmatoarele: Aportul asociatilor sau actionarilor la capitalul social al unei persoane juridice, precum si majorarea capitalului social pe seama aportului asociatilor sau actionarilor nu sunt supuse impunerii. Pierderea sau castigul rezultat din distribuirea activelor, inclusiv din distribuirile facute in cadrul unei lichidari partiale sau totale de la o persoana juridica catre actionari sau asociati, calculate ca diferenta intre valoarea de piata a activelor si valoarea acestora din bilantul contabil vor fi avute in vedere de persoana juridica la calculul profitului impozabil. Se calculeaza si se vireaza impozit pe profit si impozit pe dividende pentru: - Profitul obtinut din operatiunile de lichidare a societatii comerciale, reprezentand diferenta intre veniturile din valorificarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor etc. si cheltuielile aferente veniturilor; - Elementele de activ net, constituite din profitul brut potrivit prevederilor legale (rezerve legale, reducerea cu 50% a impozitului aferent profitului reinvestit); - Sumele inregistrate pe cheltuieli, reprezentand provizioane pentru riscuri si cheltuieli, constituite potrivit Hotararii Guvernului nr. 335/1995, republicata; - Elementele activului net, constituite in conformitate cu prevederile legale, fara ca sumele curpinse la capitaluri sa fi fost evidentiate in prealabil la venituri (diferentele provenite din reevaluarea imobilizarilor si a stocurilor, diferente de curs valutar din evaluarea disponibilitatilor in valuta, subventii pentru investitii etc.). Pentru elementele de activ net, constituite din profitul net, se calculeaza si se varsa numai impozit pe dividende (rezerve statutare, alte rezerve, fondul de dezvoltare constituit din alte surse, fondul pentru cresterea resurselor proprii de finantare, profitul realizat in exercitiile precedente, a carui repartizare a fost amanata etc.). Profitul impozabil si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza lunar, cumulat de la inceputul fiecarui an fiscal.
32

Anul fiscal al fiecarui fiecarui contribuabil este anul calendaristic care incepe la 1 ianuarie al fiecarui an si se termina la 31 decembrie al aceluiasi an. In cazul infiinatarii unui contribuabil intr-un an fiscal, perioada impozabila, incepe: De la data inregistrarii acestuia in Registrul Comertului, daca are aceasta obligatie; De la data inregistrarii in registrul apecial de evidenta al judecatoriilor, daca are aceasta obligatie; De la data intrarii in vigoare a contractelor de asociere, in cazul asocierilor care nu dau nastere unei persoane juridice. Cand un contribuabil se infiinteaza, se reorganizeaza prin divizare, comasare, fuziune sau se lichideaza in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat. Astfel, in cazul lichidarii unui contribuabil intr-un an fiscal, perioada impozabila inceteaza la data radierii din registrul in care a fost inregistrata infiintarea acestuia. In cazul asocierilor care nu dau nastere unei persoane juridice, perioada impozabila inceteaza la data expirarii contractului de asociere.

C. SUME DEDUCTIBILE FISCAL

1. VENITURI NEIMPOZABILE Veniturile neimpozabile care se scad in vederea determinarii profitului impozabil sunt: a) dividendele primite de catre o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica, romana sau straina. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dup data aderrii Romniei la Uniunea European, dividendele primite de la o persoan juridic strin, din statele Comunitii Europene, dac persoana juridic romn deine minim 25% din titlurile de participare la persoana juridic strin, pe o perioad nentrerupt de cel puin 2 ani, care se nchide la data dividendului; b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile i diferenele de evaluare a investiiilor financiare pe termen lung; acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionrii, a retragerii titlurilor de

33

participare, precum i la data retragerii capitalului social la persoana juridic la care se dein titlurile de participare; c) Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum i veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile. d) Veniturile neimpozabile, prevzute prin acorduri i memorandumuri aprobate prin acte normative. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile care nu sunt rezultate din activitatea contribuabilului si care vin sa acopere cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuarii lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit platit in perioadele anterioare, restituirea unor majorari de intarziere, partea din veniturile din asigurare care depaseste valoarea neamortizata a activelor asigurate, venituri din anularea unor provizioane, altele decat cele pentucare s-a acordat deducere conform Hotararii Guvernului nr. 335/1995 privind regimul constituirii, utilizarii si deductibilitatii fiscale a provizioanelor agentilor economici si societatilor bancare, republicata, cu modificarile ulterioare (provizioane pentru depreciere imobilizarilor necorporale, corporale, imobilizrilor in curs, imobilizarilor financiare, stocurilor si productiei in curs de executie). 2. CHELTUIELI DEDUCTIBILE FISCAL Pentru urmatoarele categorii de cheltuieli se admite deducerea la calculul profitului impozabil, astfel: a) cheltuieli efectuate pentru realizarea bunurilor livrate si a bunurilor imobile vandute in baza unui contract de vanzare cu plata in rate, sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevazute in contractele incheiate intre parti, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a lucrarii. Aceste prevederi au in vedere cheltuielile efectuate de producator, respectiv vanzatorul bunurilor ce fac obiectul contractului de vanzarecumparare in rate. b) in cazul contractelor de leasing, utilizatorul va deduce: pentru contractele de leasing operational: - chiria; pentru contractele de leasing financiar: - amortizarea calculata conform actelor normative in vigoare; - dobanzile.
34

c)

d)

e) f)

g)

h) i)

j)

k) l)

m) n)

Cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui unei persoane juridice, produs sau serviciu, utilizand mijloacele de informare in masa, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare sunt deductibile la calculul profitului impozabil in baza unui contract scris. Cheltuielile determinate de efectuarea unor lucrari de interventie pentru reducerea riscului seismic pentru protejarea mediului al cladirilor si locuintelor aflate in proprietate sau administrare potrivit reglementarilor legale in vigoare, care prezinta clasa I de risc seismic, sunt deductibile la data efectuarii lor. Cheltuieli efectuate pentru protecia muncii i pentru prevenirea accidentelor de munc i boli profesionale; Cheltuieli reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii 571/2003 modificata si completata, si cheltuieli cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; Cheltuielile privind transportul si cazarea salariatilor, ocazionate de delegarea, detasarea si deplasarea acestora in tara si in strainatate, sunt deductibile la nivelul sumelor efective, constatate prin elemente justificative (cheltuieli de transport, cheltuieli de cazare). Cheltuieli pentru formarea i perfecionarea profesional a personalului angajat; Cheltuieli de marketing, studiul pieei, promovarea pieei existente sau noi, participarea la targuri si expoziii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; Cheltuieli de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necoporale din punct de vedere contabil; Cheltuieli pentru perfecionarea managementului, a sistemului informatic; Cheltuielile reprezentand tichetele de masa, acordate de angajatori in limitele valorii nominale prevazute de Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, sunt deductibile la calculul profitului impozabil potrivit prevederilor legii bugetare anuale. Taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile datorate ctre camerele de comer i industrie, organizaiile sindicale; Pierderile nregistrate, la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:
35

- procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti; - debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori; - debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor; - debitorul inregistreaza dificultati financiare majorari care ii afecteaza intreg patrimoniul.

D. CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE FISCAL

Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile pentru care nu se admite deducerea sunt: a) Cheltuielile cu urmatoarele impozite: - cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent; - impozitele platite in strainatate; - impozitele cu retinere la sursa platite in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate in Romania. b) Amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile: - amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale, altele decat cele prevazute in contractele economice; - amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritatile straine; - amenzile, penalitatile sau majorarile datorate in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania. c) Cheltuieli de protocol ce depasesc limita de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si cheltuielile aferente, inclusiv accizele, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului. d) Cheltuielile cu diurna acordat salariailor pentru deplasri n ar sau n strintate, n limita legal a de 2,5 ori stabilit pentru institutiile publice.
36

e) Sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legala, cu urmatoarele exceptii: - fondul de rezerva se calculeaza din profitul contabil anual, prin aplicarea procentului de 5% asupra diferentei rezultate, dintre totalul veniturilor si cheltuielilor inregistrate in contabilitate, la care se adauga cheltuiala cu impozitul pe profit; - fondul de rezerva, in limita de 5% din profitul anual, pana cand acesta atinge a cincea parte din capitalul subscris si varsat; - n cazul n care aceasta este folosit pentru acoperirea pierderilor , reconstituirea ulterioar a rezervei nu mai este deductibil n calculul impozitului pe profit; - rezervele constituite de societile comeriale bancare sau alte instituii de credit autorizate; - rezervele constituite de BNR; f) Sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale. Provizioane deductibile fiscal: - Provizioanele constituite n limita a 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005 i 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de contribuabili i care ndeplinesc urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. - Provizioanele constituite n limita a 100% din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de contribuabili i care ndeplinesc urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007; 2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie; 3. nu sunt garantate de alt persoan;
37

4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. - provizioane pentru refacerea terenurilor si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol; - provizioane specifice de risc de credit constituit de societatile bancare. - provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor BNR; - provizioanele constituite de BNR; - provizioanele constituite de societile comeriale bancare sau alte instituii de credit autorizate. g) Sumele care depasesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii bugetare anuale, respectiv cheltuieli sociale n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra fondului de salarii realizat; intr cu prioritate sub incidena acestei limite ajutoarele de natere, pentru nmormntare, boli grave i protezele. h) Cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa in gestiune sau degradate si neimputabile si pentru activele corporale pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si: i. taxa pe valoare adaugata aferenta acestor cheltuieli; ii. taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor, altele decat cele din productia proprie, acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura; iii. taxa pe valoare adaugata aferenta cheltuielilor care depasesc limitele prevazute de lege. Potrivit pct. 1.8 din Normele aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 401/2000, incadrarea in plafoanele in a caror limita pot fi achizitionate bunuri si prestate servicii cu titlu gratuit se determina pe baza datelor raportate prin bilantul contabil anual, dar limitele se stabilesc lunar, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 70/1994, republicata. Depasirea plafonului reprezinta operatiunea impozabila pentru care se colecteaza taxa pe valoarea adaugata. Inregistrarea contabila pentru TVA aferenta depasirilor este: 635 Cheltuieli cu alte impozite, = 4427 TVA colectata taxe si varsaminte asimilate i) Orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau a asociatilor, inclusiv dobanzile platite in cazul contractelor civile, in situatia in care nu sunt impozitate la persoana fizica.
38

Pot fi considerate cheltuieli efectuate in interesul actionarilor orice cheltuieli inregistrate in evidenta contabila a unei societati care nu sunt in legatura cu obiectul de activitate al acestora, cum sunt: i. cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de asociat sau de actionar; ii. costul bunurilor sau produselor achizitionate din fondurile societatii pentru a fi folosite de acestia, precum si lucrarile efectuate in favoarea acestora; iii. dobanzile aferente unor credite care nu sunt utilizate pentru obtinerea de venituri; iv. cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitia actionarilor; v. orice suma de bani luata ca remuneratie sau dobanda, daca aceasta nu este impozitata la persoana fizica; vi. cheltuielile de transport si de cazare care nu sunt efectuate pentru deplasari in interesul societatii; vii. cheltuielile de transport, cazare si diurna efectuate de actionar care nu are calitatea de angajat; viii. alte cheltuieli efectuate in favoarea actionarului care nu se refera la activitatea desfasurata de contribuabil. j) Cheltuieli de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, inclusiv asigurarile de viata ale personalului angajat, conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 217/1999 si Hotararii Guvernului nr. 402/2000. Totusi, Legea nr. 32/03.04.2000 Legea societatilor de asigurare si supravegherea asigurarilor prevede ca primele de asigurare si reasigurare sunt cheltuieli deductibile fiscal. Sunt scutite de impozite si taxe: - primele de asigurare si reasigurare si comisioanele aferente acestora; - despaguburile, sumele asigurate si orice alte drepturi ce se acorda asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurari de orice fel; - transferurile de valori ale plasamentelor si transferurile de portofolii de asigurari intervenite intre asiguratori, din patrimoniul societatii cedente in patrimoniul celei cesionate, inclusiv ca urmare a divizarii, fuzionarii, lichidarii sau a oricaror forme de reorganizare interna a societatii de asigurare;

39

contributiile platite de asiguratori si de brokerii de asigurari la unitatile profesionale de profil. k) Cheltuielile cu taxele i cotizaiile ctre organizaiile neguvernamentale sau asociaiile profesionale, n limita echivalentului n lei a 2.000 euro. l) Cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor, altele decat cele acordate de banci si de alte persoane juridice autorizate, potrivit legii, sunt deductibile la: - nivelul ratei dobnzii de referin a Bancii Nationale a Romaniei, corespunztoare ultimei luni din trimestru; - nivelul ratei dobnzii anuale de 9%, pentru mprumuturile n valut. m) Cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile n cazul n care gradul de ndatorare a capitalului este mai mic dect 1. n) n cazul n care gradul de ndatorare este mai mare de 1, cheltuielile cu dobnzile i pierderea din diferene de curs valutar sunt deductibile pn la nivelul sumei veniturilor din dobnzi, plus 10% din celelalte venituri ale contribualilului. o) Cheltuielile determinate de diferentele de curs valutar care depesc veniturile din diferene de curs valutar sunt considerate cheltuieli nedeductibile i vor fi tratate ca o cheltuial cu dobnd. p) Cheltuielile inregistrate in contabilitate pe baza unor documente care nu indeplinesc, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile ulterioare, conditiile de document justificativ. q) Cheltuielile inregistrate de societatiile agricole, constituite in baza legii privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, pentru dreptul de folosinta a terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau de asociere. r) Cheltuieli pentru funcionarea, ntreinerea i repararea locuinelor de serviciu situate n localitatea unde se afl sediul social al firmei, unui sediul aflat n proprietate personal, deductibile n limita corespunztoare suprafeelor construite, ntreinute. s) Cheltuieli pentru funcionarea, ntreinerea i repararea autoturismelor folosite de angajaii cu funcii de conducere, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane fizice. t) Cheltuieli de sponsorizare i/sau mecenat efectuate potrivit legii. u) Partea din amortizarea lunara corespunzatoare valorii de intrare pentru care nu s-a respectat termenii legali de amortizare.
40

v) Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. w) Cheltuielile determinate de diferenele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoane juridice la care se dein participaii, precum i diferenele nefavorabile de valoare aferente obligaiunilor emise pe termen lung. x) Alte cheltuieli salariale i/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat. y) Pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau n litigiu. z) Cheltuielile cu serviciile de management, consultan, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii acestora n scopul desfurrii activitii proprii.

E. PLATA SI CONTROLUL IMPOZITULUI PE PROFIT

Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu exceptia Bancii Nationale a Romaniei si a societatilor bancare care efectueaza plati lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul. Contribuabili au obligatia sa plateasca in contul impozitului pe profit pentru trimestrul IV, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator, o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pe lunile octombrie si noiembrie, iar pentru luna decembrie ea adauga o suma echivalenta cu impozitul calculat pentru luna noiembrie, urmand ca regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil sa se efectueze pana la termenul prevazut pentru depunerea bilantului contabil. Plata impozitului este precedata si de depunerea declaratiei de impunere, contribuabilii avand obligatia sa completeze si sa depuna urmatoarele declaratii de impunere: Trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, formularul Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat; Anual, pana la termenul prevzut pentru depunerea situaiilor financiare a anului curent pentru anul expirat, formularul Declaratie privind impozitul pe profit. Banca Naional a Romniei, societile comerciale bancare, au obligaia de a plti impozitul pe profit lunar, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz impozitul.

41

Organizaiile nonprofit au obligaia de a plti impozitul pe profit anual, pnp la data de 15 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se datoreaz i se calculeaz impozitul. Contribuabilii care obin venituri majoritare din cultura cerealelor i plantelor tehnice, pomicultur i viticultur au obligaia de a plti impozitul pe profit anual, pn la data de 15 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se datoreaz i se calculeaz impozitul. Impozitul pe profit se plateste in lei si se varsa la bugetul de stat, cu exceptia impozitului pe profit datorat de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si consiliilor judetene, care se varsa la bugetele locale respective. Credit fiscal. Dac o persoan juridic romn obine venituri dintr-un stat strin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reinere la surs i veniturile sunt impozitate att n Romnia ct i n statul strin, atunci impozitul pltit ctre statul strin, fie direct, fie indirect prin reinerea i virarea de o alt persoan, se deduce din impozitul pe profit. Contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac sunt ndeplinite cumulativ condiiile: - sunt n limita a 3% din cifra de afaceri; - nu depesc mai mult de 20%, din impozitul pe profit datorat. Majorari de intarziere. Pentru neplata in termen a impozitului pe profit, se datoreaza majorari de intarziere, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 61/2002, privind executarea creantelor bugetare, republicata, cu modificarile ulterioare. In prezent, cota majorarilor este de 0,06% pentru fiecare zi de intarziere, in conformitate cu prevederile Odonantei Guvernului nr. 61/2002 privind stabilirea cotei majorarilor de intarziere datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare.

42

2.

STANDARDUL INTERNAIONAL DE CONTABILITATE IAS 12 IMPOZITUL DE PROFIT

Standardul de fa (IAS 12(revizuit)) nlocuiete IAS 12, Contabilitatea impozitului pe profit (IAS 12 iniial). IAS 12 este n vigoare pentru perioadele contabile ncepnd de la 1 ianuarie 1998. Obiectivul acestui standard este acela de a prescrie tratamentul contabil pentru impozitele pe profit. Principala problem aprut n procesul de contabilizare a impozitelor pe profit o constituie felul n care s se contabilizeze consecinele fiscale curente i viitoare ale: a) recuperrii (decontrii) viitoare a valorii contabile a activelor (datoriilor) ce sunt recunoscute n bilanul unei ntreprinderi; b) tranzaciilor i a altor evenimente ale perioadei curente ce sunt recunoscute n situaiile financiare ale unei ntreprinderi. n mod inerent, la recunoaterea unui activ sau a unei datorii, ntreprinderea raportoare se ateapt s recupereze sau s deconteze valoarea contabil a activului sau a datoriei. Dac este probabil ca recuperarea sau decontarea acestei valori contabile s duc la efectuarea unor pli viitoare mai mari sau mai mici, privind impozitele, dect ar fi valoarea acestora dac o asemenea recuperarea sau decontare nu ar avea consecine fiscale, acest Standard impune unei ntreprinderi s recunoasc o datorie privind impozitul amnat (sau o crean privind impozitul amnat), cu anumite excepii limitate. Acest Standard impune unei ntreprinderi s contabilizeze consecinele fiscale ale tranzaciilor i altor evenimente n acelai fel n care nscrie n contabilitate tranzaciile i celelalte evenimente n sine. Astfel, pentru tranzaciile i celelalte evenimente recunoscute n contul de profit i pierdere. Pentru tranzaciile i alte evenimente recunoscute direct n capitalul propriu, orice efecte fiscale aferente vor fi, de asemenea, recunoscute direct n capitalul propriu. n mod similar, recunoaterea creanelor i a datoriilor privind impozitul amnat ntr-o combinare de ntreprinderi afecteaz valoarea fondului comercial i a fondului comercial negativ aprute n acea combinare. Acest Standard mai opereaz i cu recunoaterea creanelor privind impozitul amnat rezultate din pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite, cu prezentarea impozitelor pe profit n situaiile financiare i cu prezentarea informaiilor legate de impozitele pe profit.
43

Acest Standard se va aplica n contabilitatea impozitului pe profit. n contextul acestui Standard, impozitului pe profit include totalitatea impozitelor autohtone i strine care se stabilesc asupra profiturilor impozabile. Impozitul pe profit mai include, de asemenea, contribuii, cum ar fi impozitele reinute, care sunt pltite de ctre o filial, ntreprindere asociat sau asociere n participaie o dat cu repartizrile ctre ntreprindere raportoare. Acest Standard nu opereaz cu metodele de contabilitate folosite pentru subventiile guveernamentale sau pentru creditele fiscale de investitii. In orice caz, acest Standard opereaza cu contabilizarea diferentelor temporare ce pot aparea din astfel de subventii sau credite fiscale pentru investitii. Definitii in acest Standard sunt folositi urmatorii termeni cu intelesurile specificate: Profitul contabil este profitul net sau pierderea neta pe o perioada, inainte de scaderea cheltuielilor cu impozitul. Profitul impozabil (pierderea fiscala) este profitul (pierderea) pe perioada exercitiului, determinat in concordanta cu reguli stabilite de autoritatea fiscala, pe baza carora impozitul pr profit este platibil (recuperabil). Cheltuiala cu impozitul (venit impozabil) reprezinta valoarea globala inclusa in determinarea profitului net sau a pierderii nete pe perioada exercitiului in ceea ce priveste impozitul curent si pe cel amanat. Impozitul curent este valoarea impozitului pe profit platibil (recuperabil) in raport cu profitul impozabil (pierderea fiscala) pe o perioada. Datoriile privind impozitul amanat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, platibile in perioadele contabile viitoare, in ceea ce priveste diferentele temporare impozabile. Creantele privind impozitul amanat sunt reprezentate de valoarile impozitului pe profit, recuperabile in perioadele contabile viitoare, in ceea ce priveste: a) diferentele tempoarare deductibile; b) reportarea pierderilor fiscale nefolosite; c) reportarea creditelor fiscale nefolosite. Diferentele temporare sunt diferentele dintre valoarea contabila a unui activ sau datorie din bilant si baza fiscala a acestora. Diferentele temporare pot imbraca fie forma unor: a) Diferente temporare impozabile, care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valori impozabile in determinarea profitului impozabil (sau a pierderi fiscale) al perioadelor viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuperata sau decontata;
44

Diferente temporare deductibile, care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valori ce sunt deductibile pentru determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al perioadelor viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuperata sau decontata. Baza fiscala a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuita acelui activ sau acelei datorii in scopuri fiscale. Cheltuielile cu impozitul (venituri din impozit) cuprind cheltuielile cu impozitul curent (venitul din impozitul curent) si cheltuielile cu impozitul amanat (venitul din impozitul amanat). Baza fiscala Baza fiscala a unui activ reprezinta valoarea ce va fi dedusa in scopuri fiscale din orice beneficiu economic impozabil care va fi generat catre o intreprindere atunci cand aceasta recupereaza valoarea contabila a activului. Daca aceste beneficii economice nu vor fi impozabile, atunci baza fiscala a activului este egala cu valoarea sa contabila. Exemple: a. O main a costat 100.000 lei. Din motive fiscale, o amortizare a 30.000 lei a fost deja dedus, n numele exerciiului curent i exerciiilor anterioare, iar soldul va fi deductibil, n numele exerciiilor viitoare, fie prin intermediul unei amortizri, fie printr-o deducere, n momentul ieirii. Baza fiscal a mainii este de 70.000 lei. b. Dobnzile de primit au o valoare contabil de 100 mii lei. Veniturile din dobnzi implicate de acestea vor fi impozabile cu ocazia ncasrii lor. Baza fiscal a dobnzilor de primit este zero. c. Creanele fa de clieni au o valoare contabil de 200 mii lei. Veniturile implicate de acestea au fost deja ncorporate n benficiul impozabil (pierderea fiscal). Baza fiscal a creanelor fa de clieni este de 200 mii lei. d. Dividendele de primit ale unei filiale au o valoare contabil de 200 milioane lei. Aceste dividende nu sunt impozabile. n esen, totalitatea valorii contabile a acestui activ este deductibil din avantajele economice. n consecin, baza fiscal a dividendelor de primit este de 200 milioane lei.

b)

45

Un mprumut acordat are o valoare contabil de 100 milioane lei. Rambursarea acestui mprumut acordat nu va avea consecine fiscale. Baza fiscal a acestui mprumut este de 100 milioane lei. Baza contabil a unei datorii este valoarea sa contabil, mai puin orice sum care va fi dedus n scopuri fiscale n ceea ce privete respectiva datorie n perioadele contabile viitoare. n cazul veniturilor care sunt ncasate n avans, baza fiscal a datoriei astfel rezultate este valoarea sa contabil, mai puin valoarea veniturilor ce nu vor fi impozabile n perioadele viitoare. Exemple: 1. Pasivele curente cuprind cheltuieli de pltit a cror valoare contabil este de 100.000 lei. Cheltuiala vizat va fi dedus, din punct de vedere fiscal, cu ocazia decontrii ei. Baza fiscal a cheltuielilor de pltit este egal cu zero. 2. Pasivele curente includ venituri din dobnzi, obinute n avans, a cror valoare contabil este de 200.000 lei. Aceste venituri din dobnzi au fost impozitate cu ocazia ncasrii lor. Baza fiscal a dobnzilor obinute n avans este egal cu zero. 3. Pasivele curente includ cheltuieli de pltit a cror valoare contabil este de 100.000 lei. Cheltuiala vizat a fost dedus deja, din punct de vedere fiscal. Baza fiscal a cheltuielilor de pltit este de 100.000 lei. 4. Pasivele curente cuprind penaliti i amenzi de pltit a cror valoare contabil este de 500.000 lei. Amenzile i penalitile nu sunt deductibile fiscal. Baza fiscal a amenzilor i penalitilor de pltit este de 500.000 lei. 5. Un mprumut are o valoare de 1.000.000 lei. Rambursarea acestui mprumut nu va avea nici o consecin fiscal. Baza fiscal a acestui mprumut este de 1.000.000 lei. e. Unele elemente au baz fiscal, dar nu sunt recunoscute drept active i datorii n bilan. De exemplu, costurile de cercetare sunt recunoscute ca i cheltuieli n determinarea profitului contabil n perioada n care ele au aprut, dar pot s nu fie considerate deductibile n determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) pn ntr-o perioad ulterioar. Diferena dintre baza fiscal a costurilor de cercetare, aceasta fiind valoarea pe care autoritile fiscale o ngduie a fi dedus n perioadele contabile viitoare, i valoarea contabil nul este o diferen temporar deductibil ce va avea ca rezultat o crean privind impozitul amnt.

46

Acolo unde baza fiscal a unui activ sau a unei datorii nu este evident imediat, luarea n considerare a principiului fundamental pe care se bazeaz acest Standard este de un real ajutor: acest principiu prevede faptul c o ntreprindere trebuie, cu anumite excepii bine limitate, s recunoasc o datorie (o crean) privind impozitul amnat ori de cte ori recuperarea sau decontarea valorii contabile a activului sau a datoriei determina viitoare pli privind impozitele mai mari (sau mai mici) dect ar fi valoarea acestora dac o asemenea recuperare sau decontare nu ar avea consecine fiscale. n situaiile financiare consolidate, diferenele temporare sunt determinate prin compararea valorilor contabile ale activelor i datoriilor din situaiile financiare consolidate cu baza fiscal corespunztoare. Baza fiscal este determinat apelnd la raportul fiscal consolidat, sub acele jurisdicii n care un asemenea raport este cerut. Sub alte jurisdicii, baza fiscal este determinat apelnd la rapoartele fiscale ale fiecrei ntreprinderi din cadrul grupului. Recunoaterea datoriilor i acreanelor privind impozitul curent Impozitul curent al perioadei curente i a celei anterioare trebuie recunoscut ca datorie n limita sumei nepltite. Dac suma deja pltit n ceea ce privete perioada curent i cea precedent depete suma datorat pentru acele perioade, surplusul trebuie recunoscut ca activ. Beneficiul aferent unei pierderi fiscale ce poate fi transferat n perioada anterioar pentru a recupera impozitul curent al unei perioade anterioare trebuie recunoscut ca activ. Atunci cnd o pierdere fiscal este folosit pentru a recupera impozitul curent al unei perioade anterioare, o ntreprindere recunoate beneficiul drept activ n acea perioad n care apare pierderea fiscal, deoarece exist probabilitatea ca beneficiul s fie generat ctre ntreprindere i s poat fi evaluat n mod credibil. Recunoaterea datoriilor i a creanelor privind impozitul amnat Diferene temporare impozabile O datorie privind impozitul amnat se recunoate pentru toate diferenele temporare impozabile, cu exceptia cazului in care datoria privind impozitul amanat rezulta din: a) fondul comercial pentru care amortizarea nu este deductibila in scopuri fiscale; b) recunoasterea initiala a unui activ sau a unei datorii intr-o tranzactie care: i. nu este o combinare de intreprinderi; ii. in momentul realizarii tranzactiei, aceasta nu afecteaza nici profitul contabil, nici profitul impozabil (pierderea fiscal).

47

In orice caz, pentru diferentele temporare impozabile asociate investitiilor in filiale, sucursale sau intreprinderi asociate, precum si intereselor in asocierile in participatie trebuie recunoscuta o datorie privind impozitul amanat. In mod inerent, la recunoasterea unui activ, valoarea sa contabila va fi recuperata sub forma beneficiilor economice care vor fi generate catre intreprindere in perioadele viitoare. Atunci cand valoarea contabila a activului depaseste baza sa fiscala, suma beneficiilor economice impozabile va depasi valaorea ce va fi permisa sub forma deducerilor in scopuri fiscale. Aceasta diferenta reprezinta o diferenta temporara impozabila, iar obligatia de a plati impozitele pe profitul rezultat in perioadele urmatoare reprezinta o datorie privind impozitul amanat. Pe masura ce intreprinderea recupereaza valoarea contabila a activului, diferenta temporara impozabila se va relua, si intreprinderea va avea profit impozabil. Acest lucru va face posibila generarea beneficiilor economice de catre intreprindere sub forma impozitelor ce urmeaza a fi platite. Exemplu: Un activ care a costat 150.000 lei are o valoare contabil de 100.000 lei. Amortizarea cumulat dedus din beneficiul fiscal este de 90.000 lei, iar cota de impozit este de 25%. Baza fiscal a activului este de 60.000 lei = 150.000 (amortizarea) 90.000. Pentru recuperarea valorii contabile de 100.000 lei, ntreprinderea trebuie s ctige un rezultat fiscal de 100.000 lei, n timp ce ea nu va putea s deduc din punct de vedere fiscal dect o amortizare de 60.000 lei. Ca atare, ntreprinderea va plti impozite asupra rezultatului de 10.000 lei = 40.000 * 25%, atunci cnd ea va recupera valoarea contabil a activului. Diferena ntre valoarea contabil de 100.000 lei i baza fiscal de 60.000 lei constituie o diferen temporal impozabil de 40.000 lei. Este motivul pentru care ntreprinderea contabilizeaz un pasiv de impozit amnat de 10.000 = 40.000 * 25% ce reprezint impozitele asupra rezultatului pe care le va plti, atunci cnd va recupera valoarea contabil a activului. Unele diferente temporare apar atunci cand venitul sau cheltuiala este inclusa in profitul contabil intr-o perioada, dar este cuprinsa in profitul impozabil intr-o perioada diferita. Urmatoarele situatii reprezinta exemple de diferente temporare de acest fel, care sunt diferente temporare si care se concretizeaza in datorii privind impozitul amanat: a) venitul din dobanzi exte inclus in profitul contabil proportional in timp dar poate fi inclus in profitul impozabil atunci cand este incasat numerarul. Baza fiscala a oricarei creante recunoscute in bilant cu privire la astfel de venituri din dobanzi este nula
48

deoarece veniturile nu afecteaza profitul impozabil pana in momentul in care este incasat numerarul; b) amortizarea utilizata in determinarea profitului impozabil (a pierderi fiscale) poate sa difere de cea utilizata in determinarea profitului contabil. Diferenta temporara este diferenta dintre valoarea contabila a activului, mai putin toate deducerile referitoare la respectivul activ permise de autoritatile fiscale in determinarea profitului impozabil pentru perioada curenta si pentru cele anterioare. O diferenta temporara impozabila apare si se concretizeaza intr-o datorie privind impozitul amanat atunci cand amortizarea fiscala este accelerata (daca aceasta amortizare este mai putin rapida decat amoartizarea contabila, apare o diferenta temporara deductibila si se concretizeaza intr-o creanta a impozitului amanat; c) costurile de dezvoltare pot fi capitalizate si amortizate de-a lungul perioadelor viitoare in determinarea profitului contabil, dar deduse in determinarea profitului impozabil in perioada in care ele apar. Astfel de costuri pentru dezvoltare au o baza fiscala nula pentru ca ele au fost deja deduse din profitul impozabil. Diferenta temporara este diferenta dintre valoarea contabila a costurilor de dezvoltare si baza fiscala a acestora, egala cu zero. d) costul unei combinari de intreprinderi ce consta intr-o achizitie este alocat activelor si datoriilor identificabile dobandite prin raportare la valaorea lor justa, dar in scopuri fiscale nu este facuta nici o ajustare echivalenta; e) activele sun reevaluate si nic o ajustare echivalenta nu este facuta in scopuri fiscale; f) fondul comercial sau fondul comercial negativ apare in urma consolidarii; g) baza fiscala a unui activ sau a unei datorii la recunoasterea initiala difera la valoarea lor contabila initiala, de exemplu cand o intreprindere beneficiaza de subventii guvernamentale neimpozabile pentru active; h) valoarea contabila a investitiilor in filiale, sucursale si intreprinderi asociate sau a intereselor in asocierile in participatie se diferentiaza de baza fiscala a investitiei sau interesului. Combinari de intreprinderi Intr-o combinare de intreprinderi concretizat ntr-o achiziie, costul achiziiei este alocat activelor i datoriilor identificabile dobndite prin raportare la valoarea lor just de la data efecturii tranzaciei. Diferenele temporare apar
49

cnd bazele fiscale ale activelor i datoriilor identificabile rezultate nu sunt afectate de combinrile de ntreprinderi sau sunt afectate n mod diferit. De exemplu, cnd valoarea contabil a unui activ este majorat la valoarea just, dar baza fiscal a activului rmne la costul proprietarului anterior, apare o diferen temporar impozabil care are ca efect o datorie privind impozitul amnat. Aceast datorie privind impozitul amnat afecteaz fondul comercial. Active recunoscute la valoarea just Standardele Internaionale de Contabilitate permit anumitor active s fie nregistrate la valoarea just sau s fie reevaluate. Sub unele jurisdicii, reevaluarea sau alte retratri ale unui activ la nivelul valorii juste afecteaz profitul impozabil (pierderea fiscal) din perioada curent. Drept efect, baza fiscal a activului este ajustat i nu apare nici o diferen temporar. Sub alte jurisdicii, reevaluarea sau retratarea unui activ nu afecteaz profitul impozabil al perioadei n care are loc reevaluarea sau retratarea i, n consecin, baza fiscal a activului nu se ajusteaz. Totui, recuperarea viitoare a valorii contabile va avea ca rezultat generarea unui flux de beneficii economice impozabile pentru ntreprindere, iar suma ce va fi deductibil n scopuri fiscale va diferi de valoarea acelor beneficii economice. Diferena dintre valoarea contabil a activului reevaluat i baza sa fiscal reprezint o diferen temporar i d natere unui activ sau a unei datorii privind impozitul amnat. Acest lucru este adevrat chiar i atunci cnd: a) ntreprinderea nu intenioneaz s cedeze activul. n asemenea cazuri, valoarea contabil reevaluat a activului va fi recuperat prin utilizare i acest lucru va genera venit impozabil ce depete valoarea amortizrii fiscale n perioadele urmtoare; b) impozitul asupra ctigurilor de capital este amnat dac ncasrile din cedarea activului sunt investite n active similare. n astfel de cazuri impozitul va deveni, n ultim instan, pltibil la vnzarea sau folosirea activelor similare. Fondul comercial Fondul comercial reprezint excedentul costului unei achiziii peste participaia dobnditorului la valoarea just a activelor i datoriilor identificabile dobndite. O serie de autoriti fiscale nu permit amortizarea fondului comercial ca o cheltuial deductibil n determinarea profitului impozabil. Pe deasupra, sub astfel de jurisdicii costul fondului comercial este deseori nedeductibil atunci cnd o filial este cedat. n astfel de jurisdicii, fondul comercial are o baz fiscal nul. Orice diferen ntre valoarea contabil a fondului comercial i baza sa fiscal egal cu zero reprezint o diferen temporar impozabil. Totui, acest Standard nu permite recunoaterea datoriei rezultate privind impozitul amnat deoarece fondul comercial reprezint o valoare rezidual i recunoaterea
50

respectivei datorii privind impozitul amnat ar duce la creterea valorii contabile a fondului comercial. Recunoaterea iniial a unui activ sau a unei datorii O diferen temporar poate aprea ca urmare a recunoaterii iniiale a unui activ sau a unei datorii, de exemplu, atunci cnd o parte din costul unui activ sau totalul costului nu va fi deductibil n scopuri fiscale. Metoda de contabilitate pentru o astfel de diferen temporar depinde de natura tranzaciei care a condus la recunoaterea iniial a respectivului activ: a) ntr-o combinare de ntreprinderi o ntreprindere recunoate orice datorie sau crean privind impozitul amnat i acest lucru afecteaz valoarea fondului comercial sau a fondului comercial negativ; b) dac tranzacia afecteaz fie profitul contabil, fie profitul impozabil, o ntreprindere recunoate orice datorie sau crean privind impozitul amnat i va recunoate n contul de profit i pierdere cheltuiala sau venitul rezultat privind impozitul amnat; c) dac tranzacia nu constituie o combinare de ntreprindere i nu afecteaz nici profitul contabil, nici profitul impozabil, o ntreprindere va recunoate datoria rezultat sau activul rezultat privind impozitul amnat i va ajusta valoarea contabil a activului sau a datoriei cu aceeai valoare. Astfel de ajustri vor putea face situaiile financiare mai puin transparente. Iat de acest Standard nu permite unei societi s recunoasc datoria rezultat sau activul rezultat privind impozitul amnat, nici recunoaterea iniial, nici ulterior. Pe deasupra, o ntreprindere nu recunoate modificrile ulterioare survenite asupra unei creane sau datorii privind impozitul amnat nerecunoscut, pe msur ce activul este amortizat. Diferene temporare deductibile O crean privind impozitul amnat trebuie s fie recunoscut pentru toate diferenele temporare deductibile n limita n care este probabil c proitul impozabil va fi disponibil i fa de care diferena temporar deductibil s poat fi utilizat, cu excepia cazurilor n care creana privind impozitul amnat apare n urma: a) fondului comercial negativ care este tratat drept venit nregistrat n avans; b) recunoaterii iniiale a unui activ sau a unei datorii n cadrul unei tranzacii care: - nu reprezint o combinare de ntreprindere; - la momentul realizrii tranzaciei nu afecteaz nici profitul contabil, nici profitul impozabil (pierdere fiscal). Este inerent, n recunoaterea unei datorii, ca valoarea contabil s fie decontat n perioadele viitoare prin intermediul unei ieiri de resurse dinspre
51

ntreprindere, ieiri ce ncorporeaz beneficii economice. Cnd resursele ies din ntreprindere, o parte sau totalitatea valorii lor este deductibil la determinarea profitului impozabil al unei perioade ulterioare perioadei n care datoria a fost recunoscut. n asemenea cazuri, apare o crean privind impozitul amnat, n legtur cu impozitele pe profit ce vor fi recuperabile n perioadele viitoare atunci cnd partea respectiv a datoriei este permis ca deducere pentru determinarea profitului impozabil. n mod similar, dac valoarea contabil a unui activ este mai mic dect baza sa fiscal, diferena duce la apariia unei creane din impozitul amnat, n legtur cu impozitele pe profit ce vor fi recuperabile n perioadele viitoare. Reluarea diferenelor temporare deductibile genereaz deduceri la determinarea profiturilor impozabile ale perioadelor viitoare. Totui, beneficiile economice sub forma reducerii plilor plilor de impozite vor intra n conturile ntreprinderii doar dac aceasta obine suficient profit impozabil fa de care deducerile pot fi compensate. O ntreprindere recunoate creanele prinvind impozitul amnat doar atunci cnd exist probabilitatea c vor exista profituri impozabile fa de care s poat fi utilizate diferenele temporare deductibile. Exemplu: O ntreprindere contabilizeaz un provizion pentru garanii de 100.000 lei. Din punct de vedere fiscal, costurile de garanie nu sunt deductibile dect atunci cnd ntreprinderea pltete reclamaiile. Cota de impozit este de 25%. Baza fiscal a pasivului este egal cu zero (valoarea contabil de 100.000 lei minus valoarea care vafi fiscal deductibil, n exerciiile urmtoare, n numele acestui pasiv). Decontnd datoria la nivelul valorii ei contabile, ntreprinderea va reduce beneficiul su impozabil viitor cu 100.000 lei i ea va reduce plile viitoare de impozit cu 25.000 lei = 100.000 *25%. Diferena ntre valoarea contabil de 100.000 lei i baza fiscal = 0 este o diferen temporal deductibil = 100.000 lei. n consecin, ntreprinderea contabilizeaz un activ de impozit amnat de 25.000 = 100.000 *25% dac este probabil ca ea s degaje, n cursul exerciiilor viitoare, un beneficiu impozabil suficient pentru a putea profita de aceast reducere de plat de impozit. Este posibil s existe profit impozabil fa de care s poat fi utilizat o diferen temporar deductibil atunci cnd exist suficiente diferene temporare deductibile aferente aceleiai autoriti fiscale i aceleiai entiti fiscale care se ateapt s fie reluate: a) n aceeai perioad ca i reluarea prevzut a diferenei temporare deductibile; b) n perioadele n care o pierdere fiscal rezultat dintr-o crean privind impozitul amnat poate fi reportat sau transferat n perioadele anterioare.
52

n astfel de circumstane, creana privind impozitul amnat este recunoscut n perioada n care apar i diferenele temporare deductibile. Atunci cnd exist insuficiente diferene temporare deductibile aferente aceleiai autoriti fiscale i aceleiai entiti fiscale, creana privind impozitul amnat este recunoscut n msura n care: a) este probabil c ntreprinderea va avea suficient profit impozabil aferent aceleiai autoriti fiscale i aceleiai entiti fiscale n aceeai perioad ca i reluarea diferenei temporare deductibile. n evaluarea pe care o face pentru a determina dac va avea suficient profit impozabil n perioadele urmtoare, o ntreprindere ignor valoarile impozabile aprute din diferene temporare deductibile care se ateapt s provin din perioadele viitoare, pentru c acea crean privind impozitul amnat aprut din aceste diferene termporare deductibile va necesita chiar ea profit impozabil viitor pentru a fi utilizat; b) oportunitile privind planificarea fiscal sunt disponibile pentru ntreprinderea care va crea profit impozabil n perioadele corespunztoare. Oportunitile privind planificarea fiscal sunt aciuni pe care ntreprinderea le va ntreprinde pentru a crea sau pentru a mri profitul impozabil n cursul unei perioade anume nainte de expirarea reportrii pierderii fiscale sau a creditului fiscal. De exmplu, n unele jurisdicii, profitul impozabil poate fi creat sau mrit prin: a) hotrrea de a avea venituri din dobnzi impozitate fie atunci cnd sunt ncasate, fie atunci cnd devin creane de ncasat; b) amnarea creanelor pentru anumite deduceri din profitul impozabil; c) vnzarea i renchirierea activelor a cror valoare s-a apreciat, dar pentru care baza fiscal nu a fost ajustat pentru a putea reflecta o astfel de apreciere a valorii; d) vnzarea unui activ care genereaz venituri neimpozabile pentru a efectua o alt investiie financiar care genereaz venit impozabil. Acolo unde oportunitile privind planificarea fiscal transfer profitul impozabil dintr-o perioad ulterioar ntr-o perioad anterioar, utilizarea reportrii pierderii fiscale sau a creditului fiscal depinde nc de existena profitului impozabil viitor rezultat din alte surse dect diferenele temporare generate n viitor.

53

Pierderi fiscale i credite fiscale neutilizate O crean privind impozitul amnat trebuie recunoscut pentru reportarea pierderilor fiscale i a creditelor fiscale neutilizate n limita probabilitii c va exista profit impozabil viitor fa de care pot fi utilizate pierderile i creditele fiscale nefolosite. Criteriile folosite pentru recunoaterea creanelor privind impozitul amnat aprute din reportarea pierderilor fiscale i a creditelor fiscale neutilizate sunt aceleai cu criteriile folosite n recunoaterea creanelor privind impozitul amnat aprute din diferenele temporare deductibile. Totui, existena pierderilor fiscale neutilizate este o dovad concludent a faptului c s-ar putea s nu existe profit impozabil viitor. De aceea, cnd o ntreprindere are experiena unor pierderi recente ea recunoate o crean privind impozitul amnat aprut din pierderile fiscale sau din creditele fiscale neutilizate doar dac ntreprinderea dispune de suficiente diferene temporare impozabile sau dac exist alte dovezi concludente c va exista suficient profit impozabil fa de care s poat fi folosite pierderile fiscale sau creditele fiscale neutilizate de ntreprindere. O ntreprindere ia n considerare urmtoarele criterii la evaluarea probabilitii existenei profitului impozabil fa de care s poat fi utilizate pierderile fiscale sau creditele fiscale neutilizate: a) dac ntreprinderea are sau nu suficiente diferene temporare impozabile aferente aceleiai autoriti fiscale i aceleiai entiti impozabile, ce vor avea ca efect valori impozabile fa de care pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite s poat fi utilizate nainte de expirarea lor; b) dac este probabil ca ntreprinderea s aib profituri impozabile nainte ca pierderile fiscale sau creditele fiscale neutilizate s expire; c) dac pierderile fiscale neutilizate rezult din cauze identificabile care au anse minime de a reaprea; d) dac oportunitile privind planificarea fiscal sunt sau nu disponibile pentru ntreprinderea care va crea profit impozabil n perioada n care pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite pot fi utilizate. n msura n care nu este probabil s existe profit impozabil fa de care pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite s poat fi utilizate, activul privind impozitul amnat nu este recunoscut. Investiiile n filiale, sucursale i ntreprinderi asociate i interese n asocierile n prticipaie Diferenele temporare apar atunci cnd valoarea contabil a investiiilor n filiale, sucursale i ntreprinderi asociate sau a intereselor n asocierile n participaie difer de baza fiscal a investiiei sau a interesului. Astfel de diferene pot aprea n diverse circumstane, spre exemplu:
54

existena profiturilor nedistribuite ale filialelor, sucursalelor, ntreprinderilor asociate i ale asocierilor n participaie; b) modificrile cursurilor de schimb valutar, cnd o societate mam i filiala sa sunt plasate n ri diferite; c) o reducere a valorii contabile a unei investiii ntr-o ntreprindere asociat pn la valoarea sa recuperabil. n situaiile financiare consolidate, diferena temporar poate fi diferit de diferena temporar asociat acelei investiii n situaiile financiare separate ale societii mam dac societatea mam nregistreaz investiia n situaiile sale financiare separate la cost sau la valoarea reevaluat. O ntreprindere trebuie s recunoasc o datorie privind impozitul amnat rezultat pentru toate diferenele temporare impozabile aferente investiiilor n foliale, sucursale i ntreprinderi sociale, precum i intereselor n asocierile n participaie, cu excepia cazului n care sunt satisfccute cumulativ urmtoarele 2 condiii: a) societatea mam, investitorul sau asociatul este capabil s controleze momentul relurii diferenei temporare; b) exist posibilitatea ca diferena temporar s nu fie reluat n viitorul previzibil. Pe msur ce societatea mam controleaz politica de dividende ale filiale sale, ea este capabil s controleze momentul prelurii diferenelor temporare aferente acelei investiii. n plus, deseori va fi posibil determinarea valorii impozitelor pe profit care ar urma s fie pltite la reluarea diferenei temporare. Prin urmare, cnd societatea mam a stabilit acele profituri nu vor fi distribuite n viitorul apropiat, ea nu recunoate o datorie privind impozitul amnat. Investiiilor n sucursale li se aplic aceleai considerente. O ntreprindere contabilizeaz proprie activele i datoriile nemonetare ale unei operaiuni din strintate care este parte integrat a activitii societatiimam. Acolo unde profitul impozabil sau pierderea fiscal aferente operaiunilor din strintate sunt determinate n valut, variaia cursurilor de schimb valutar duce la apariia unor diferene temporare. Datorit faptului c astfel de diferene temporare se refer, mai degrab la activele i datoriile proprii ale operaiunii din strintate dect la investiia ntreprinderii raportoare n aceea operaiune extern, ntreprinderea raportoare recunoate datoria sau creana rezultat privind impozitul amnat. Impozitul amnat rezultat este debitat sau creditat n contul de profit i pierdere. Un investitor ntr-o nterprindere asociat nu controleaz acea ntreprindere i, de regul, nu este n postur de a determina politica acesteia privind dividendele. Prin urmare, n absena unei nelegeri care s impun redistribuirea profiturilor ntreprinderii asociate n viitorul apropiat, un investitor a)
55

recunoate o datorie privind impozitul amnat aprut din diferene temporare impozabile aferente investiiei sale n ntreprinderea asociat. n unele cazuri, un investitor poate s nu fie apt s determine valoarea impozitului ce este pltibil dac recupereaz costul investiiei n ntreprinderea asociat, dar poate determina dac va fi egal sau va depi o valoarea minim. n astfel de situaii, datoria privind impozitul amnat este evaluat la aceast valoare. Contactul dintre participani la o asociere se refer, de regul, la mprirea profiturilor i stabilete dac deciziile privitoare la astfel de probleme necesit consimmntul tuturor prilor sau o majoritate specificat a acestora. Atunci cnd o parte participant ntr-o asociere controleaz mprirea profiturilor exist probabilitatea ca aceste profituri s nu fie distribuite n viitorul apropiat, nu este recunoscut o datorie privind impozitul amnat. O ntreprindere trebuie s recunoasc o crean privind impozitul amnat pentru toate diferenele temporare deductibile aprute din investiiile n filiale, sucursale i ntreprinderi asociate i din interesele n asocierile n participaie, cu condiia i doar cu condiia probabilitii ca: a) diferena temporar s fie reluat n viitorul apropiat; b) s existe profit impozabil fa de care s poat fi utilizat diferena temporar. Evaluare Datoriile (respectiv creanele) privind impozitul curent pentru perioada curent i pentru cele anterioare trebuie evaluate la valoarea ce se ateapt a fi pltit ctre (recuperat de la) autoritile fiscale, folosind ratele de impozitare (i legile de impozitare) care au fost reglementate sau aproape reglementate pn la data bilanului. Creanele i datoriile privind impozitul amnat trebuie evaluate la ratele de impozitare ce se ateapt a se aplica pentru perioada n care activul este realizat sau datoria este decontat, pe baza ratelor de impozitare care au fost reglementate sau aproape reglementate pn la data bilanului. Creanele i datoriile privind impozitul amnat i impozitul curent sunt evaluate folosind ratele de impozitare care au fost reglementate. Totui anunarea ratelor de impozitare de ctre guvern au efectul unei reglementri efective, care poate urma anunului la o perioad de cteva luni. n astfel de circumstane, creanele i datoriile fiscale sunt evaluate folosind ratele de impozitare anunate. Atunci cndla niveluri diferite ale profitului impozabil se aplic rate de impozitare diferite, creanele i datoriile privind impozitul amnat sunt evaluate folosind ratele medii ce se ateapt a fi aplicate profitului impozabil aferent perioadelor n care diferenele temporare sunt ateptate a se relua.

56

Evaluarea datoriilor privind impozitul amnat i a creanelor privind impozitul amnat trebuie s reflecte consecinele fiscale ce ar decurge din modul n care nterprinderea anticipeaz, la data bilanului, s recupereze sau s ating valoarea contabil a activelor i a datoriilor sale. Maniera n care o ntreprindere recupereaz valoarea contabil a unui activ poate afecta fie una dintre situaiile urmtoare, fie ambele: a) rata de impozitare aplicabil n momentul n care ntreprinderea recupereaz valoarea contabil a activului; b) baza fiscal a activului sau a datoriei. n astfel de situaii, ntreprinderea evalueaz datoriile privind impozitul amnat i creanele privind impozitul amnat utiliznd rata de impozitare i baza fiscal ce sunt consecvente cu maniera anticipat de recuperare sau de decontare. Exemple: 1. Un activ are o valoare contabil de 100.000 i o baz fiscal de 60.000. n cazul vnzrii activului este aplicabil o cot de impozit de 20%. Pentru restul rezultatului, cota de impozit este de 30%. ntreprinderea contabilizeaz un pasiv de impozit amnat de 8.000 = 40.000 * 20%, dac ea intenioneaz s vnd activul i s nu-l mai utilizeze, i un pasiv de impozit amnat de 12.000 = 40.000 * 30%, dac intenioneaz s conserve activul i s recupereze valoarea sa contabil prin utilizare. 2. Un activ care a costat 100.000 are o valoare contabil de 80.000 i este reevaluat la nivelul sumei de 150.000. Din punct de vedere fiscal, nu s-a procedat la o ajustare echivalent. Amortizarea cumulat fiscal este de 30.000, iar cota de impozit de 30%. Dac activul este vndut la o valoare mai mare dect preul su, se va ine cont de amortizarea fiscal cumulat de 30.000, n rezultatul fiscal, iar diferena excedent ntre venitul din cesiune i cost nu va fi impozabil. Baza fiscal a activului este de 70.000. Se constat o diferen temporal taxabil de 80.000. Dac ntreprinderea se ateapt s recupereze valoarea contabil a activului prin utilizarea acestuia, ea trebuie s obin un rezultat fiscal de 150.000, dar nu va putea deduce dect o amortizare de 70.000. Plecnd de la aceast baz, se constat un pasiv de impozit amnat de 24.000 = 80.000 * 30%. Dac ntreprinderea se ateapt s recupereze valoarea contabil a activului prin cesiunea imediat a acestuia i realizarea unui venit din cesiune de 150.000, pasivul de impozit amnat este calculat dup cum urmeaz:

57

Amortizarea cumulat Diferena (excedent) ntre venitul de cesiune i cost TOTAL

Diferen temporal impozabil fiscal 30 50 80

Cota de impozit

Pasivul de impozit amnat 9

30% 0%

3. Datele sunt identice cu exemplul anterior, cu excepia urmtoare: dac activul este vndut la o valoare mai mare dect costul su, amortizarea fiscal cumulat va fi luat n cont n beneficiul impozabil 30% -, n timp ce venitul din cesiune va fi impozitat la o cot de 40% dup deducerea unui cost ajustat al inflaiei de 110.000. Dac ntreprinderea se ateapt s recupereze valoarea contabil prin utilizarea activului, ea trebuie s obin un rezultat fiscal de 150.000, dar nu va putea deduce dect o amortizare de 70.000. Plecnd de aici, baza fiscal este de 70.000, se constat o diferen temporal impozabil de 80.000 i un pasiv de impozit amnat de 24.000 = 80.000 * 30%. Dac nterprinderea se ateapt s recupereze valoarea contabil prin cesiunea imediat a activului la un venit din cesiune de 150.000, ea va putea deduce costul indexat de 110.000. Plusul de valoare de 40.000 va fi impozitat la o cot de 40%. n plus, amortizarea fiscal cumulat de 30.000 va fi inclus n rezultatul fiscal i impozitat la o cot de 30%. Plecnd de aici, baza fiscal de 80.000 = 110.000 30.000, se constat o diferen temporal impozabil de 70.000 i un pasiv de impozit amnat de 25.000 = 40.000 * 40% + 30.000 * 30%. Creanele i datoriile privind impozitul amnat nu trebuie s fie actualizate. Valoarea contabil a unei creane privind impozitul amnat trebuie revizuit la fiecare dat a bilanului. O ntreprindere trebuie s reduc valoarea contabil a unei creane privind impozitul amnat n msura n care nu mai este probabil ca suficient profit impozabil s fie disponibil pentru a permite utilizarea beneficiului unei pri a creanei privind impozitul amnat sau a totalitii acesteia. Orice astfel de reducere se impune a fi reluat dac se dovedete c exist posibilitatea s fie disponibil suficient profit impozabil. Recunoaterea impozitului curent i a impozitului amnat Contabilizarea efectelor impozitului curent i a celui amnat ale unei tranzacii sau altor evenimente este consecvent cu contabilizarea tranzaciei sau a evenimentului n sine.
58

Cont de profit i pierdere Impozitul curent i cel amnat trebuie s fie recunoscute ca venit sau ca i cheltuial n profitul net sau pierderea net aferent perioadei, cu excepia cazului n care acel impozit apare din: a) o tranzacie sau un eveniment care s fie recunoscute direct n capitalul propriu, n aceeai perioad sau n una diferit; b) combinri de ntreprinderi care sunt reprezentate de o achiziie. Cele mai multe datorii privind impozitul amnat i creane privind impozitul amnat apar acolo unde venitul sau cheltuiala sunt incluse n profitul contabil al unei perioade, dar se includ n profitul impozabil aferent unei perioade diferite. Impozitul amnat rezultat este recunoscut n contul de profit i pierdere. Exemple de astfel de situaii apar atunci cnd: a) venitul din dobnzi, redevene sau dividende este ncasat cu ntrziere i este inclus n profitul contabil alocat n timp (IAS 18 Venituri din activiti curente), dar este inclus n profitul impozabil pe baz de numerar; b) costurile activelor necorporale au fost capitalizate n conformitate cu IAS 38 Active necorporale i sunt amortizate n contul de profit i pierdere, dar au fost deduse n scopuri fiscale atunci cnd au fost suportate. Valoarea contabil a creanelor i datoriilor privind impozitul amnat se poate modifica, chiar dac nu exist nici o schimbare n valoarea diferenelor temporare aferente. Acest lucru poate rezulta din: - o modificare aprut n ratele de impozitare sau n legislaia fiscal; - o reevaluare a recuperabilitii creanelor privind impozitul amnat; - o modificare n maniera previzionat de recuperare a unui activ. Elemente creditate sau debitate direct n capitalurile proprii Impozitul curent i impozitul amnat trebuie s fie debitate sau creditate sau direct n capitalurile proprii dac aceste impozite sunt aferente elementelor care au fost debitate sau creditate direct n capitalurile proprii, n aceeai perioad sau ntr-o perioad diferit. Standardele Internaionale de Contabilitate impun sau autorizeaz anumite elemente care s fie mprumutate sau nregistrate direct n capitalurile proprii, cum ar fi: - o modificare n valoarea contabil aprut din reevaluarea imobilizrilor corporale; - o ajustare a soldului iniial al profitului nedistribuit rezultat fie dintr-o modificare fcut aspura politicii contabile ce este aplicat retrospectiv, fie din corectarea erorilor fundamentale;

59

- diferenele de curs valutar aprute o dat cu conversia situaiilor financiare ale entitii strine; - sumele aprute o dat cu recunoaterea iniial a componentei de capitaluri proprii a instrumentelor financiare compuse. n unele circumstane excepionale poate fi dificil a se determina valoarea impozitului curent i a celui amnat care se refer la elementele creditate sau debitate n capitalurile proprii, n cazuri cum ar fi: - exist rate progresive ale impozitului pe profit i este imposibil de determinat rata la care o component specific a profitului impozabil a fost impozitat; - o modificare survenit asupra ratei de impozitare ori alte norme de impozitare afecteaz o crean sau o datorie privind impozitul amnat aferent() unui element care a fost anterior debitat sau creditat n capitalurile proprii; - o ntreprindere stabilete c o crean privind impozitul amnat trebuie recunoscut, sau nu mai trebuie recunoscut n ntregime, i creana privind impozitul amnat care devine aferent unui element care a fost anterior debitat sau creditat n capitalurile proprii. n astfel de situaii, impozitul curent i cel amnat aferente unor elemente care au fost debitate sau creditate n capitalurile proprii se bazeaz pe o repartizare proporional just a impozitului curent i a celui amnat al entitii aflate sub incidena jurisdiciei fiscale sau pe alt metod care realizeaz o repartizare mai portivit cu circumstanele date. Creane i datorii fiscale Creanele i datoriile fiscale trebuie prezentate n bilan n mod separat fa de alte active i datorii. Creanele i datoriile privind impozitul amnat trebuie distinse de activele i datoriile care privesc impozitul curent. Cnd o ntreprindere face o distincie n situaiile sale financiare ntre activele i datoriile curente, pe de o parte, si activele imobilizate i datoriile pe termen lung, pe de alt parte, ea nu trebuie s clasifice creanele respectiv datoriile privind impozitul amnat ca active respectiv datorii curente. Compensare O nterprindere trebuie s compenseze activele privind impozitul curent i datoriile privind impozitul curent dac i numai dac ntreprinderea: a) are dreptul legal de a compensa valorile recunoscute; b) intenioneaz fie s deconteze pe o baz net, fie s realizeze activul i s deconteze datoria n mod simultan. n situaiile financiare consolidate, un activ privind impozitul curent al unei singure ntreprinderi din cadrul grupului este compensat contra unei datorii privind impozitul curent a altei ntreprinderi din cadrul grupului dac i numai
60

dac ntreprinderile n cauz au dreptul legal de a efectua sau de a ncasa o singur plat net i ntreprinderile intenioneaz s efectueze sau s ncaseze o astfel de plat net sau s recupereze activul i s deconteze datoria n mod simultan. O ntreprindere trebuie s compenseze creanele i datoriile privind impozitul amnat dac i numai dac: a) ntreprinderea are dreptul legal de a compensa creanele privind impozitul curent cu datoriile privind impozitul curent; b) creanele i datoriile privind impozitul amnat sutn aferente impozitelor pe profit percepute de aceeai autoritate fiscal fie: - aceleai entiti impozabile; - unor entiti impozabile diferite care intenioneaz fie s deconteze datoriile i activele privind impozitul curent pe o baz net, fie s realizeze activele i s deconteze datoriile n mod simultan, n fiecare perioad viitoare n care valori importante ale creanelor ori datoriilor privind impozitul amnat se ateapt a fi recuperate sau decontate. Cheltuiala cu impozitul pe profit Cheltuiala cu impozitul pe profit (venitul din impozit) aferent profitului sau pierderii rezultate din activitile curente trebuie prezentate n contul de profit i pierdere. Componentele principale ale cheltuielilor (veniturilor) cu impozitul pot include: a) cheltuielile (veniturile) cu impozitul curent; b) orice ajustri recunoscute n cursul perioadei curente sau n perioadele anterioare pentru impozitul curent; c) valoarea cheltuielilor (veniturilor) cu impozitul amnat aferente nregistrrii iniiale i relurii diferenelor temporare; d) valoarea cheltuielilor (veniturilor) cu impozitul amnat aferente modificrilor survenite asupra ratelor de impozitare sau impunerea noilor impozite; e) valoarea beneficiului aprut dintr-o pierdere fiscal anterioar nerecunoscut, dintr-un credit fiscal sau dintr-o diferen temporar a unei perioade anterioare care a fost folosit cu scopul de a reduce cheltuiala cu impozitul curent; f) valoarea benficiului aprut dintr-o pierdere fiscal anterioar nerecunoscut, dintr-un credit fiscal sau dintr-o diferen temporar a unei perioade anterioare care a fost folosit cu scopul de a reduce cheltuiala cu impozitul amnat;

61

g) cheltuiala cu impozitul amnat aprut din reducerea valoric sau reluarea unei reduceri anterioare a unei creane privind impozitul amnat; h) valoarea cheltuielii (venitului) cu impozitul aferent acelor modificri n politicele contabile i acelor erori fundamentale ce sunt incluse n determinarea profitului net sau a pierderii nete pentru perioada respectiv n conformitate cu tratamentul alternativ. Impozitul agregat curent i amnat aferent elementelor care sunt debitate sau creditate n capitalul propriu. Cheltuiala cu (venitul din) impozitul aferent elementelor extraordinare recunoscute de-a lungul perioadei. O explicare a relaiei dintre cheltuiala cu (venitul din) impozitul i profitul contabil n una sau mai multe din situaiile urmtoare: - o reconciliere numeric ntre cheltuiala cu (venitul din) impozitul i produsul dintre profitul contabil i rata sau ratele de impozitare aplicabil(e) este (sunt) calculat(e); - o reconciliere numeric ntre rata de impozitare medie n vigoare i rata de impozitare aplicabil, prezentnd, de asemenea, i informaii despre baza n care rata impozabil aplicabil este calculat; O explicare a modificrilor aprute n rata sau ratele de impozitare aplicabil(e) n comparaie cu perioada contabil anterioar. Valoarea i data de expirare a diferenelor temporare deductibile, a pierderilor fiscale neutilizate pentru care nici o crean privind impozitul amnat nu a fost recunoscut n bilan. Valoarea agregat a diferenelor temporare asociate investiiilor n filiale, sucursale i ntreprinderi asociate i a participaiilor n asocierile n participaie pentru care nu au fost recunoscute datorii privind impozitul amnat. n legtur cu fiecare tip de diferen temporar i n legtur cu fiecare tip de pierderi i credite fiscale neutilizate: - valoarea creanelor i datoriilor privind impozitul amnat recunoscut n bilanul fiecrei perioade prezentate; - valoarea venitului din impozitul amnat sau a cheltuielii cu impozitul amnat recunoscut n contul de profit i pierdere, dac asta nu reiese din modificrile n valorile recunoscute n bilan. n legtur cu operaiunile ntrerupte, cheltuiala cu impozitul aferent: - ctigului sau pierderii din ntrerupere; - profitului sau pierderii rezultate din activitile curente ale operaiunii ntrerupte pentru perioada respectiv, mpreun cu valorile corespondente pentru fiecare perioad anterioar prezentat.

62

Valoarea consecinelor asupra impozitului pe profit ale dividendelor acionarilor ntreprinderii, care au fost propuse sau declarate nainte ca situaiile financiare s fie autorizate pentru depunere, dar care nu sunt nc recunoscute ca datorie n situaiile financiare. O ntreprindere trebuie s prezinte informaii despre valoarea unei creane privind impozitul amnat i despre natura probelor care sprijin recunoaterea sa, atunci cnd: a) utilizarea creanei privind impozitul amnat este dependent de profiturile impozabile viitoare a cror valoare este mai mare dect profiturile aprute n urma relurii diferenelor temporare impozabile existente; b) ntreprinderea a suferit o pierdere fie n perioada curent, fie n cea precedent n cadrul jurisdiciei fiscale creia i este aferent creanei privind impozitul amnat.

63

3.

STANDARDUL INTERNAIONAL DE CONTABILITATE IAS 20 CONTABILIZAREA SUBVENIILOR

Prezenta norm contabil internaional perfecionat a fost revizuit n 1991 (dup cea iniial din 1982). Prezenta norm trebuie aplicat pentru contabilizarea i pentru informaiile de furnizat privind subveniile publice, ct i pentru informaiile de furnizat referitoare la alte forme de ajutor public. Ea nu trateaz: a) problemele particulare ce survin cu ocazia contabilizrii subveniilor publice n situaiile financiare care reflect efectele variaiilor de preuri sau n orice informare suplimentar de o natur similar; b) ajutorul public acordat unei ntreprinderi sub form de avantaje, cu ocazia determinrii rezultatului impozabil sau care sunt determinate sau limitate pe baza unui pasiv de impozit asupra rezultatului; c) participaia statului n proprietatea ntreprinderii. Subveniile publice, inclusiv subveniile nemonetare evaluate la valoarea just, nu trebuie s fie contabilizate atta timp ct nu exist o siguran raional c: - ntreprinderea se va conforma condiiilor implicate de subvenii; - subveniile vor fi primtie. Primirea unui ajutor public de ctre o ntreprindere are o importan semnificativ pentru ntocmirea situaiilor sale financiare: - mai nti, pentru trebuie s fie gsit o metod adecvat de contabilizare a transferului de resurse; - n al doilea rnd, utilizatorii externi solicit informaii referitoare la mrimea ajutorului de care a beneficiat ntreprinderea n timpul exerciiului. Contabilizarea subveniilor publice poate s se efectueze n conformitate cu dou abordri diferite: abordarea bilanier, pe baza creia subvenia nscris direct la rezerve, i abordarea pe baz de rezultat, prin care subvenia este nscris n contul de profit i pierdere, ntr-un exerciiu sau mai multe exerciii. Partizanii abordrii bilaniere avanseaz urmtoarele argumente:

64

- subveniile publice reprezint un mijloc de finanare; ca atare, ele trebuie s fie nregistrate n bilan la rezerve, deoarece ele nu sunt, n mod normal, rambursabile; - este incorect ca subveniile s fie contabilizate n contul de profit i pierdere, deoarece ele nu reprezint un ctig al ntreprinderii, ci o incurajare acordat de puterea public, fr obligaii financiare n contrapartid. n opoziie cu abordarea bilanier, argumentele adepilor abordrii pe baz de rezultat se refer la: a) subveniile nu pot s fie nscrise n capitaluri proprii, deoarece ele nu provin de la asociai; b) subveniile publice sunt rareori gratuite, pentru c ntreprinderea care beneficiaz de ele se conformeaz anumitor condiii i respect obligaiile prevzute; pentru acest motiv, ele trebuie s fie contabilizate la venituri i s fie conectate costurilor pe care subvenia este socotit c le compenseaz; c) cum impozitul i taxele figureaz n contul de profit i pierdere, este logic ca i subveniile publice s fac obiectul aceluiai cont anual, deoarece ele nu sunt dect o extensiune a politicii fiscale. Norma IAS 20 pledeaz pentru cea de a doua abordare, solicitnd contabilizarea subveniilor publice n contul de profit i pierdere. Regulile generale de contabilizare a subveniilor publice Contabilizarea suveniilor publice se confrunt cu dou mari probleme: i) Momentul ncepnd cu care subvenia poate s fie contabilizat. Norma IAS 20 prevede c o subvenie nu poate s fie contabilizat dect dac exist o asigurare rezonabil c: - ntreprinderea va putea s se conformeze condiiilor referitoare la subvenie; - i c aceasta va fi efectiv ncasat. ii) Numrul de exerciii care sunt afectate de subvenie. Atunci cnd condiiile referitoare la subvenie sunt ndeplinite, aceasta afecteaz rezultatele exerciiului n curs sau ale exerciiilor urmtoare, conform unei metode care permite conectarea suvbveniei la costurile pe care ea este socotit c le compenseaz. Contabilizarea subveniilor referitoare la active Contabilizarea subveniilor pentru echipamente poate s fie realizat prin dou metode.

65

Prima metod const n a considera subveniile ca fiind venituri decalate i n a le raporta n mod sistematic i raional la durata de utilizare a activului subvenionat. Atunci cnd activul subvenionat este amortizabil, reintegrarea subveniei la rezultate va depinde de ritmul amortizrilor, pentru a conecta subvenia la costurile corespunztoare. Exemplu 1 La 1/07/N, societatea obine o subvenie de 80.000.000 de lei pentru a achiziiona un echipament al crui cost este de 200.000.000 de lei i care va fi amortizat conform metodei degresive, pe baza unei cote de 40% (durata de via 5 ani).
exer N N+1 N+2 N+3 N+4 calcul 200.000.000*40%*6/12= 80.000.000*40%*6/12= (200.000.000-40.000.000)*40%= (80.000.000-16.000.000)*40%= (200.000.000-104.000.000)*40%= (80.000.000-41.600.000)*40%= (200.000.000-142.000.000)*40%= (80.000.000-56.960.000)*40%= (200.000.000-142.600.000)*40%= (80.000.000-56.960.000)*40%= amortizarile -40.000.000 16.000.000 -64.000.000 25.600.000 -38.400.000 15.360.000 -28.800.000 11.520.000 -28.800.000 11.520.000 -17.280.000 -17.280.000 -23.040.000 -38.400.000 subvenia incidena asupra rezultatului -24.000.000

Incidena rezutatului = Cheltuielile cu amortizrile Subvenia raportat Exerciiul N: - Achiziionarea echipamentului i decontarea imediat a costului su de achiziie: 1/07/N Mijloace fixe = Conturi la bnci n lei 200.000.000

- ncasarea subveniei referitoare la echipament: 07/N Conturi la bnci n lei = Subvenii active 80.000.000

- nregistrarea cheltuielilor cu amortizrile: 31/12/N Cheltuieli cu amortizarea = Amortizrile cumulate 40.000.000

66

- Virarea subveniei la venituri: 31/12/N Subvenii referitoare la active = Venituri din subvenii 16.000.000

Atunci cnd activul subvenionat nu este amortizabil, subvenia nu trebuie s fie raportat n rezultate. Excepie face cazul n care aceasta implic ndeplinirea anumitor obligaii i ea trebuie s fie repartizat asupra exerciiilor ce suport costul de execuie al acestor obligaii. Astfel, o subvenie pentru achiziionarea unui teren, care a fost acordat numai cu condiia construirii unui imobil pe acest teren, ar trebui s fie raportat asupra rezultatelor, pe durata de utilizare a imobilului. A doua metod de contabilizare a subveniilor pentru echipament const n deducerea acestora din costul activului la a crui finanare ele i dau concursul. Subveniile ar fi raportate n rezultate prin intermediul unei reduceri a cheltuielilor cu amortizrile. Exemplul 1 (continuare) Prin aplicarea celei de a doua metode, echipamentul ar fi contabilizat la o valoare de 200.000.000 80.000.000 = 120.000.000 lei. Deprecierile sunt: - N: 120.000.000 *40%*6/12 = 24.000.000 lei; - N+1: (120.000.000 24.000.000)*40% = 38.400.000 lei; - N+2: (120.000.000 62.400.000)*40% = 23.040.000 lei; - N+3: (120.000.000 85.440.000)/2 = 17.280.000 lei; - N+4: (120.000.000 85.440.000)/2 = 17.280.000 lei 120.000.000 lei Exerciiul N - Achiziionarea echipamentului: 01/07/N Mijloace fixe = Conturi la bnci n lei 200.000.000 lei

- Reducerea costului echipamentului cu valoarea subveniei: 1/07/N Conturi la bnci n lei = Mijloace fixe 80.000.000 lei

- nregistrarea cheltuielilor cu amortizrile: 31/12/N Cheltuielile cu amortizarea = Amortizri cumulate 24.000.000

67

Contabilizarea subveniilor legate de rezultat Ca i n cazul subveniilor pentru echipamente, subveniile de exploatare trebuie s fie raportate n rezultatele exerciiilor n care ele compenseaz cheltuielile. Din punct de vedere contabil, subveniile de exploatare pot s fie considerate venituri sau deduse din cheltuielile cu care ele sunt conectate. Exemplul 2 O ntreprindere de transporturi a primit din partea statului, la 1/09/N, o subvenie de 270.000.000 lei destinat s acopere o parte din deficitul prevzut pentru primii 3 ani de funcionare. Presupunnd c veniturile i cheltuielile urmeaz o linie regulat, vom raporta subvenia la rezultate n conformitate cu urmtorul scadenar: N: 270.000.000 * 4 luni/36 luni = 30.000.000 lei; N+1: 270.000.000 * 12 luni/36 luni = 90.000.000 lei; N+2: 270.000.000 * 4 luni/36 luni = 90.000.000 lei; N+3: 270.000.000 * 8 luni/36 luni = 60.000.000 lei; 270.000.000 lei

Exerciiul N - ncasarea subveniei: 1/09/N Conturi la banc n lei = Venituri amnate 270.000.000 lei

- Virarea cotei corespunztoare din veniturile amnate la veniturile exerciiului N: 31/12/N Venituri amnate = 30.000.000 Venituri din subvenii legate de capital

Rambursarea unei subvenii Este posibil ca o ntreprindere s fie nevoit s ramburseze o subvenie ca urmare a nerespectrii obligaiilor ce nsoesc ajutorul public respectiv. Va fi vorba despre o estimare contabil, ceea ce semnific faptul c trebuie modificate numai rezultatele exerciiului n curs i exerciiilor urmtoare. Rambursarea unei subvenii de exploatare este imputat asupra mrimii nc neraportate n rezultate, iar eventualul sold este contabilizat imediat la cheltuieli.

68

Dac este vorba de o subvenie, referitoare la active, rambursarea este fie imputat asupra subveniei, nc neraportat n rezultat, fie adugat valorii imobilizrii. Subveniile publice nemonetare O subvenie poate lua forma unui transfer de activ nemonetar, ca de exemplu un teren sau alte resurse, utilizabile de ctre ntreprindere. n aceste cazuri, se obinuiete s se aprecieze valoarea just a activului nemonetar i s se contabilizeze subvenia i activul, la aceast valoare just. Celelalte forme de ajutor public nu sunt contabilizate dect atunci cnd pot s fie evaluate n mod rezonabil sau cnd rezult din tranzacii ce pot s fie distinse de operaiile comerciale curente i normale ale ntreprinderii. Comunicarea financiar generat de contabilizarea subveniilor publice i a altor forme de ajutor public ntreprinderile care aplic IAS 20 trebuie s fac ecoul, prin publicare,a urmtoarelor categorii de informaii: - metodele contabile adoptate pentru nregistrarea subveniilor publice, inclusiv metodele de prezentare adoptate n situaiile financiare; - natura, mrimea i consecinele subveniilor publice prezentate n situaiile financiare, precum i o informare referitoare la celelalte forme de ajutor public de care ntreprinderea a beneficiat n mod direct; - condiiile nendeplinite i orice alt eventualitate relativ la ajutoarele publice constatate.

69

4. SISTEM COMPARATIV PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT CU MAREA BRITANIE

Spre deosebire de un specialist din Europa continental, care, pentru a stpni contabilitatea, are nevoie de un sistem complex de cunotine fiscale, n Regatul Unit, nelegerea contabilitii nu impune cunoaterea fiscalitii. n pofida prejudiciului fiscal, o ntreprindere britanic are interesul s maximizeze beneficiul su. Modul de rezolvare a problemelor fiscale depinde adesea i de cultura ntreprinderii. Unele ntreprinderi controleaz ndeaproape fiscalitatea, n vederea diminurii impozitului pe profit, altele consider c orice s-ar face, cheltuiala fiscal este necontrolabil i inevitalib. Regatul Unit este prima ar industrializat care a ntreprins, nc din 1979, un amplu proces de reforme fiscale, fenomen care, dup acee, s-a rspndit i dezvoltat n ntreaga lume. Autoritatea n materie fiscal aparine Ministerului Finanelor. Cotele de impunere i tot ceea ce se leag de acestea sunt fixate, n fiecare an, prin Legea finanelor. Anul fiscal ncepe pe 6 aprilie. Marea Britanie a fost, probabil, prima ar care a introdus impozitul pe venit. Acest fapt se ntmpla n 1799, ca msur provizorie pentru a finanta razboiul Frantei. Mecanismul impozitului pe venit a fost transformat, in 1803, intr-un regim ale carui trasaturi principale raman si astazi, chiar daca acest impozit a fost suprimat la sfarsitul razboaielor napoleniene (1815) si reintrodus in 1843. este interesant de constatat faptul ca venitul a inceput sa fie taxat intr-o epoca in care nu existau reguli pentru a-l masura, iar regulile contabile ulterioare nu se aplicau, in fapt, decat societatilor de capitaluri. Sa precizam ca legea britanica stabileste, in mod clar, ca numai legea si jurisdictia pot sa determine ceea ce este un venit impozabil, regulile contabile neavand incidenta fiscala. Incepand cu 1983, Regatul Unit a inceput sa micsoreze cota de impozit pe profit, largind totodata baza impozabila conform unei metode care va fi utilizata si de Statele Unite, in 1983, iar, ulterior, si de alte tari. Cota de impozit de 52%, in vigoare pana la 31 martie 1983, a fost progesiv redusa pentru a atinge 33%, incepand cu 1 aprilie 1991. in 1997, beneficiile societatilor au fost impuse la o rata de 35%, cu exceptia intreprinderilor mici, care au fost taxate printr-o cota de 25%. Baza impozabila a fost largita, in special prin suprimarea unui sistem de deduceri fiscale pentru investitii, rol al unei politici extrem de generoase. Persoanele supuse impozitului pe profit sunt societatile de capitaluri (Corporations Tax). Nu exista nici o diferenta intre PLC si Ltd., din punct de vedere al impunerii. In schimb, societatile in participatie nu sunt impuse la acest impozit: beneficiile lor sunt impozitate atunci cand ajung in mainile asociatilor.
70

Determinarea beneficiului impozabil Relatia intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal Beneficiul impozabil este determinat plecand de la rezultatul contabil, calculat conform principiilor contabile general admise si corectat printr-un numar de ajustari impuse de legea fiscala. Spre deosebire de unele tari ale Europei continentale, ajustarile au un impact foarte important asupra rezultatului fiscal, pentru ca ele vizeaza, in special, amortizarile. Acestea trebuie sa fie reintegrate pentru determinarea rezultatului fiscal si inlocuite cu deducerile pentru investitii prevazute de lege. Pana la o data recenta, dupa cum remarcam anterior, din cauza caracterului foarte generos al unor deduceri, beneficiul impozabil al majoritatii societatilor era mult mai mic decat beneficiul contabil. In consecinta, societatile puteau sa distribuie dividende, fiind, totusi, din punct de vedere fiscal, deficitare. In aceasta impoteza, ele erau datornice pentru impozitul anticipat asupra societatilor. Impunerea plusurilor de valoare Cu toate ca plusurile de valoare sunt impuse pe baza cotelor de drept comun, in Regatul Unit ele beneficiaza de numeroase masuri, prin care sunt tratate in mod diferit fata de veniturile ordinare. Deci, plusurile de valoare sunt impuse prin impozitul asupra societatilor, la nivelul ratei de drept comun. Totusi, atunci cand plusurile de valoare sunt realizate din cesiunea anumitor elemente de activ, ele pot sa faca obiectul unui report de impozit, daca venitul din cesiune este reinvestit in achizitionarea de imobilizari de aceeasi natura, intr-un termen de 3 ani. Minusurile de valoare sunt reportabile nedefinit, pentru a fi imputate asupra plusurilor de valoare viitoare. Evaluarea stocurilor Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mica intre costul de revenire si pretul pietei. In masura in care identificarea materialelor, produselor sau marfurilor in stoc este posibila, intreprinderile pot sa utilizeze metoda FIFO. In schimb, metoda LIFO nu este admisa. Cheltuielile generale De regula, toate platile sunt deductibile in masura in care ele au caracter de cheltuieli generale si nu de plati de capital. De asemenea, pentru a fi deduse, ele trebuie sa fi fost angajate in totalitate si in mod exclusiv pentru nevoile activitatii. Cheltuielile de receptie si cadourile nu sunt deductibile. Amortizarile Principiu Amortizarile contabile trebuie sa fie reintegrate pentru determinarea beneficiului impozabil. Ele sunt inlocuite prin deducerile fiscale pentru investitii. Pana in 1984, pentru instalatiile si echipamentele noi, societatile britanice puteau
71

sa beneficieze de o deducere fiscala a investitiilor, in proportie de 100%. Pe baza unui principiu, care a inspirat de asemenea pe americani in cadrul reformei din 1986, guvernul britanic a suprimat in mod progresiv acest ajutor considerabil, reducand totodata cota de impozit pr profit. Totusi, pentru a incuraja investitiile, a fost acordat, temporar, dreptul de cheltuiala initiala de 40%, pentru achizitiile de masini, utilaje si instalatii noi, efectuate inainte de 31 octombrie 1993. Metoda si cotele de amortizare Legea finantelor determina ce active sunt amortizabile si la ce cote. Intreprinderile aleg, deci, metodele de evaluare si de amortizare a acestor active, fara sa fie preocupate de minimizarea impozitului. Considerate a fi amortizabile in conformitate cu principiile contabile general admise, unele active imobilizate nu sunt amortizabile din punct de vedere fiscal. Spre deosebire de Franta, cotele de amortizare sunt fixate de lege, fara referire la durata normala de utilizare. Cotele de amortizare fiscale sunt, in general, de 4% (metoda lineara), pentru cladiri industriale si de 25% (metoda degresiva), pentru alte active industriale, vehicule. Un aspect un pic ciudat in fiscalitatea britanica este ca, in caz de cesiune, un activ continua sa fie armotizat din punct de vedere fiscal si ca amortizarile nu sunt ajustate in functie de pretul de cesiune. Masinile, utilajele si instalatiile fac obiectul unei amortizari initiale (anul de achizitie) de 25% - sub rezerva unui regim temporar, soldul urmand sa fie amortizat, conform metodei degresive, utilizand aceeasi cota. In principiu, elementele de activ nu sunt amortizate individual, ci in mod global. Totusi, elementele de activ a caror durata de viata este scurta pot sa fie excluse din grup si sa fie amortizate in mod individual. Elementele de activ imobilizat, utilizate pentru activitatea de cercetare stintifica, beneficiaza de o deducere fiscala de 100% inca din anul achizitionarii lor. In Regatul Unit, exista o intreaga jurisprudenta referitoare la distinctia intre cheltuieli de modernizare, care trebuie sa fie adaugate la valoarea activului imobilizat, si cheltuielile de intretinere, care sunt suportate din rezultate. Amortizarea activelor necorporale Brevetele si elementele de know-how benficiaza de o amortizare degresiva de 25%. Bunuri neamortizabile din punct de vedere fiscal: fondul de comert, marcile de fabrica, terenurile imobilelor cu o utilizare neindustriala precum imobilele ce reprezinta birouri si magazine. Provizioanele
72

Provizioanele generale (de exemplu, in numele unei posibile neincasari a unei fractiuni din creante) nu sunt deductibile. De fapt, numai provizioanele specifice (de exemplu, cele referitoare la creantele realmente dubioase, cat si cele care corespund datoriilor deja nascute in cursul exercitiului) sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Factorul determinant pentru Administratia fiscala (Inland Revenue) este precizia cu care poate sa fie calculata marimea provizionului. Spre deosebire de Franta, cheltuielile sau pierderile probabile nu pot sa faca obiectul provizioanelor fiscal deductibile. Imputarea pierderilor Pierderile pot sa fie imputate asupra plusurilor de valoare ale exercitiului sau asupra profiturilor si plusurilor de valoare aferente ultimelor trei exercitii (cu exceptia celui curent). De asemenea, pierderile pot sa fie reportate asupra beneficiilor exercitiilor ulterioare, fara a se limita durata imputarii, cu conditia ca ele sa provina din aceeasi activitate. In sfarsit, pierderile pot sa fie transferate altor societati din grup pentru a fi imputate asupra beneficiilor sau asupra plusurilor de valoare aferente acestora, in timpul aceluiasi exercitiu. Calculul beneficiului impozabil Beneficiul impozabil se calculeaza, in mod normal, plecand de la rezultatul ce revine actionarilor si practicand urmatoarele ajustari: Rezultatul ce revine actionarilor (+) amortizarile contabile provizioanele cu caracter general alte cheltuieli nedeductibile (-) amortizarile fiscale = beneficiul impozabil In cazul grupurilor de societati, trebuie remarcat ca impozitul se calculeaza pe o baza individuala (la nivelul fiecarei societati), dar o abatere la nivel de grup (group relief) permite societatilor-mama sa deduca pierderile unei filiale din beneficiile realizate de o alta societate a grupului, pentru acelasi an. Reduceri de impozite, plata impozitului Daca avem in vedere anul fiscal 1991-1992, cota normala de impozit pr profit era de 33%. Beneficiile mai mici decat o anumita marime, fixata pentru anul fiscal 1991-1992 la 250.000 lire, erau impuse insa la o cota de 25%. Beneficiile cuprinse intre 250.000 lire si 1.250.000 lire dadeau dreptul la o reducere de impozit egala cu 9/400 din diferenta intre beneficiul impozabil si limita de 1.250.000 lire.

73

Cum aceste masuri erau destinate favorizarii societatilor mici, au fost date o serie de dispozitii pentru a limita posibilitatea grupurilor de societati de a beneficia de astfel de cote reduse. Exemplu: Beneficiul impozabil = 1.000.000 lire Calculul impozitului: 1.000.000 lire * 33% = 330.000 lire Determinarea reducerii: (1.250.000 lire 1.000.000 lire) * 9/400 = 5.625 lire Impozitul asupra beneficiului = 324.375 lire Adica o cota medie de = 32,4% Impozitul asupra profitului este platit, de regula, la 9 luni dupa inchiderea exercitiului contabil.

74

5. SISTEM COMPARATIV PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT CU STATELE UNITE ALE AMERICII

Ca si in cazul contabilitatii britanice, in Statele Unite regulile de determinare a beneficiului contabil si a beneficiului fiscal sunt diferite. Pentru a pune in stare de coerenta recunoasterea cheltuielilor privinjd impozitul pe profit cu rezultatul contabil este necesara efectuarea unei ajustari numite impozitul amanat. Exemplul cel mai tipic este acela legat de amortizare. O ntreprindere poate s utilizeze metoda amortizrii lineare n contabilitate, dar metoda amortizrii degresive, pentru calculul beneficiului fiscal. n mod evident, beneficiul fiscal este mai mic dect beneficiul contabil, n primele exerciii, situaia inversndu-se n urmtoarele exerciii. Contabilitile anglo-saxone solicit ca, n mod normal, acest decalaj s fie compensat printr-un provizion pentru impozite amnate (deferred taxes), numit i provizion pentru impozite latente. n felul acesta este contabilizat nu numai mrimea impozitului pltibil pe termen scurt, dar i cheltuiala fiscal amnat datorat amortizrii degresive. Provizionul va fi reluat (diminuat) cnd efectul amortizrii degresive se schimb. Fapt ce se ntmpl n ultimii ani de via ai unei imobilizri. Norme aplicate i metode utilizate n contabilitatea american pentru contabilizarea impozitului pe profit n Statele Unite, metoda contabilizrii impozitelor amnate a fost introdus n anii 60, ca urmare a aplicrii normei APB 11. prin aceast metod, se propunea metoda reportului fix (defferal method). n cazul acestei metode, provizionul era calculat plecnd de la contul de profit i pierdere: cheltuiala fiscal se determina pe baza beneficiului contabil, iar mrimea impozitului, pe baza beenficiului fiscal; diferena era nregistrat la impozite amnate. Pentru aplicarea metodei, se utiliza cota de impozit n vigoare. Am vzut anterior c, n conformitate cu cadrul conceptual american (1973-1985), rezultatul este calculat prin variaia capitalurilor proprii, iar raionamentele se fac pe baz de bilan. Ca atare, FASB s-a decis s nlocuiasc norma APB 11 cu o prelucrare (implicit norm) nou, care promova metoda reportului variabil (liability method). Aceast decizie a declanat o lung perioad de dicuii i dezacorduri. Proiectul, emis n 1983, va deveni norm n

75

1987 (FAS 96). Din cauza a numeroase obiecii, aceast norm nu va fi aplicat. Ea va fi nlocuit n 1992 cu norma FAS 109. Conform metodei reportului variabil, calculul se efectueaz deci plecnd de la bilan. ntreprinderea trebuie s determine mrimea impozitului pltibil pe termen scurt i mrimea impozitului pltibil pe termen lung, dup care s nregistreze n cheltuieli un provizion suficient. n contul de profit i pierdere se nregistreaz cheltuiala reprezentnd o valoare rezidual derivat din bilan. Provizioanele sunt calculate n raport cu mrimea cotelor viitoare de impozit, ceea ce presupune c o schimbare a cotei de impozit antreneaz o modificare a provizioanelor. Detalii privind prevederile normei FAS 109 FAS 109 este o norm american privind contabilizarea impozitului asupra beneficiului ce s-a constituit n baz de reflecie i de inspiraie pentru norma internaional corespunztoare (IAS 12). Reguli generale Impozitul amnat este nregistrat n numele tuturor efectelor fiscale viitoare generate de evenimente constatate n conturi (concepia extensiv). Impozitul amnat este evaluat pe baza regulilor foscale care sunt aplicabile n momentul n care impozitul va fi efectiv pltit sau recuperat (reportul variabil). Consecinele fiscale ale previziunilor de rezultate viitoare sau ale previziunilor deschimbri de legislaie fiscal trebuie s rmn fr inciden asupra calculului impozitelor amnate ale exerciiului. Diferenele temporare: - venituri impozabile, dup ce ele au fost contabilizate; - cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal, dup ce ele au fost contabilizate; - venituri impozabile, nainte ca ele s fi fost contabilizate; - cheltuieli deductibile, din punct de vedere fiscal, nainte ca ele s fi fost nregistrate; - alte circumstane care stau la originea diferenelor temporare: o reducerea bazei amortizabile fiscale, ca urmare a creditului de impozit; o creditul de impozit a crui constatare este amnat (decalat); o operaii convertite la cursurile istorice; o creterea amortizrii fiscale, ca urmare a reevalurii; o gruparea de ntreprinderi contabilizat pe baza metodei achiziiei.
76

Procesul de calcul: a) identificarea diferenelor temporare i a mrimii acestora; naturii mrimii i datei scadenei deficitelor reportabile nainte ct i a creditelor de impozit; b) evaluarea mrimii impozitelor amnate pasive relative la diferenele temporare impozabile, prin utilizarea cotei de impozit aplicabile; c) evaluarea impozitelor amnate active relative la diferenele temporare deductibile i la reporturile deficitare, prin utilizarea cotei de impozit aplicabile; d) evaluarea impozitelor amnate active relative la creditele de impozit reportabile nainte; e) reducerea mrimii activelor de impozite amnate printr-un provizion, dac, n funcie de elementele probante, este mai probabil dect improbabil (probabilitate mai mare de 50%) ca, parial sau total, creana de impozite amnate s nu fie recuperat; mrimea provizionului trebuie s fie suficient pentru a reduce valoarea creanei de impozite la nivelul unei mrimi, astfel nct s fie mai probabil dect improbabil de recuperat. Metoda de calcul Utilizarea posibilitilor oferite de regulile fiscale pentru previziunea anilor n cursul crora diferenele temporare vor influena asupra impozitului de pltit (tax-planning strategis). Determinarea efectului schimbrii de legislaie fiscal asupra rezultatului perioadei n cursul creia a fost decis schimbarea (perioada n care a fost publicat legea). Prezentarea n bilan Impozitul amnat pe termen scurt provine din diferenele temporare care: - vor genera un efect de impozit n cursul anului urmtor; - vizeaz un activ sau un pasiv clasificat n categoriile elementelor pe termen scurt (cazul n care ciclul de exploatare este mai mare de un an). n legtur cu compensarea impozitelor amnate trebuie precizat c aceast operaie este interzis pentru impozitele amnate ce corespund impozitelor datorate sau de primit altor/de la alte state. Informaiile din contul de profit i pierdere privind cheltuiala sau venitul referitoare/referitor la impozit Componentele cheltuielilor sau veniturilor referitoare la impozit trebuie s fie indicate n contul de profit i pierdere sau n anex: - impozitul de pltit sau de primit (carry back);
77

- impozitul amnat (cheltuial sau venit); - creditele de impozit; - subveniile statului, n msura n care ele au fost constatate ca o reducere a cheltuielilor cu impozitul; - economiile de impozit ce provin de la imputarea deficitelor anterioare; - ajustrile de impozite amnate, ce provin din schimbrile de legislaie fiscal. Aceast analiz nu este furnizat dect pentru impozitul asupra beneficiilor ce provin din activitile ce se menin. Alte informaii de furnizat Anexa trebuie s menioneze: - motivele pentru care cheltuiala cu impozitul aferent exerciiului este diferit de cheltuiala teoretic privind impozitul (aplicarea la rezultatul contabil naintea impozitrii a cotei de impozit n vigoare); - valorile i datele scadenelor aferente pierderilor i creditelor de impozit reportabile.

78

CAP. IV: IMPOZITUL PE DIVIDENDE

Prin dividend, conform definitiei date de norma legala, se intelege orice distribuire, in bani sau in natura, in favoarea actionarilor sau asociatilor, din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierdere, proportional cu cota de participare la capitalul social. Dividendele sunt supuse impozitarii, prin retinere la sursa, cu o cota de 10% pentru actionarii sau asociatii care sunt persoane fizice si cu o cota de 10% pentru actionarii sau asociatii care sunt persoane juridice ce aplica asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investitii. Obligativitatea calcularii retinerii si varsarii impozitelor pe dividende revine persoanelor juridice, platitoare de dividende, o data cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Deoarece, in baza impozabila se includ si dividendele acordate in natura, se pune problema evaluarii acestora. Asa cum prevede legea, evaluarea produselor acordate ca dividende in natura se face la pretul de vanzare practicat de unitate pentru produsele din productia proprie sau la pretul de achizitie pentru alte produse, iar in cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii, practicate la data efectuarii platii in natura. Plata impozitului pe dividende se face in lei pana la 15 aprilie a urmatorului an fiscal. In situatiile in care plata dividendelor se face in valuta, impozitul, majorarile cat si amenzile aplicate in legatura cu impozitul pe dividende, se platesc in lei proveniti din schimb valutar la cursul in vigoare la data efectuarii plati. Termenul de prescriptie pentru stabilirea impozitului pe dividende este de 5 ani. In situatia unui varsamant in plus catre bugetul statului reprezentand impozitul pe dividende, norma fiscala prevede ca, in baza unei cereri pentru restituirea unei plati de impozit pe dividende peste suma datorata, organul fiscal va putea compensa suma acelei plati, cu alte obligatii de natura fiscala ale persoanei juridice carea a facut plata peste nivelul impozitului pe dividende datorat. Impozitul pe dividende 10% - persoane juridice O persoan juridic romn care pltete dividende ctre o alt persoan juridic romn are obligaia s rein i s verse impozitul pe dividende reinut ctre bugetul de stat aa cum prevede legea. Impozitul pe dividende se stabilete prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut pltit ctre o persoan juridic romn.

79

Impozitul care trebuie reinut se pltete la bugetul de stat pn la data de 20 inclusiv ale lunii urmtoare celei n care se pltete dividendul. n cazul n care dividendele distribuite nu au fost pltite pn la sfritul anului n care s-a aprobat situaiile financiare anuale, impozitul pe dividende se pltete pn la date de 31 decembrie a anului respectiv. Impozitul pe venit 10% - persoane fizice Dividendele pltite de o persoan juridic ctre o persoan fizic face parte din categoria venituridin investiii. Veniturile sub form de dividende se impun cu o cot de 10% din suma acestora. Obligaia calculrii i reinerii impozitului pe veniturile sub form de dividende revine persoanelor juridice o dat cu plata dividendelor ctre acionari sau asociai. Termenul de virare a impozitului este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care se face plata. n cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost pltite acionarilor sau asociailor pn la sfritul anului n care s-a aprobat bilanul contabil, termenul de plat a impozitului pe dividende este pn la data de 31 decembrie a anului respectiv. Plata impozitului este precedata si de depunerea declaratiei de impunere, contribuabilii avand obligatia sa completeze si sa depuna urmatoarea declaratie de impunere, lunar, pana la data de 25 inclusiv a urmatoarei luni, formularul Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat. Cot parte din profitul obinut de societile comerciale ce se va plti fiecrui acionar asociat, constituie dividende care se distribuie n proporie de cota de participare la capitalul social. Potrivit legii privind impozitul pe profit, impozitul pe dividende se datora numai pentru profitul prii strine din societatea comercial, cu capital parial sau integral strin, care se transfer n strintate. De la data de 1 decembrie 1991 impozitul pe dividende a fost extins la toate dividendele cuvenite acionarilor sau asociailor, dup caz, ai societilor comerciale. n anul 1992, s-a aprobat Legea nr. 40/20 aprilie 1992 privind impozitarea dividendelor, care a meninut generalizarea impozitului pe dividende la toi beneficiarii de dividende. Legea cuprindea prevederi sumare privind elementele impozitului, fr a defini noiunea de dividend, iar n ceea ce privete procedura fiscal se fcea trumpeter la cea cuprins n legea privind impozitul pe profit. Prin Ordonana Guvernului privind impozitul pe dividende, intrat n vigoare la data de 30 august 1995, s-a realizat o reglementare cuprinztoare a
80

impozitului, renunndu-se la norme de trimitere. Noua reglementare definete noiunea de dividend menionnd c termenul de dividend include orice distribuire, n bani sau n natur, n favoarea acionarilor sau aociailor, din profitul stabilit pe baza bilanului contabil anual i a contului de profit i pierderi, proporional cu cota de participare la capitalul social. n ceea ce privete mrimea dividendelor la societile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, s-a derogat de la principiul general privind distribuirea ctre acionari sau asociai a ntregului profit rezultat dup deducerea impozitului pe profit. n acest sens, s-au stabilit drept limite maxime de constituire din acest profit (profit net) a surselor financiare necesare fondului de participare a salariailor la profit, n cota de 10%, a fondului pentru cota de participare a managerului la profitul net, precum i a fondului cuprinznd sumele pentru constituirea resurselor proprii de finanare, n proporie de pn la 50%. La stabilirea acestor limite s-a urmrit combaterea tendinei societilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat de a repartiza n totalitate profitul pentru premierea personalului pentru constituirea fondurilor menionate, iar societile cu capital majoritar de stat de a repartiza profitul n ntregime pentru dividende. Drept cot de impunere s-a stabilit procentul de 10% din suma dividendelor distribuite acionarilor sau asociailor. Nivelul cotei de impunere este apreciatca fiind redus n raport cu cel practicat n alte ri, urmrindu-se pe aceast cale stimularea privatizrii. La stabilirea nivelului cotei de impunere s-a avut n vedere i practica convenional internaional a Romniei, mai exact ca n multe din conveniile pentru evitarea dublei impuneri ncheiat de Romnia cu alte state s-a prevzut impozitarea la surs a dividendelor, n general cu o cot de 10%. Generalizarea impozitului pe dividende la toate persoanele juridice i fizice beneficiare ale unor astfel de venituri i stabilirea cotei de 10% a nlturat discriminarea anterioar existent n acest domeniu. n acest sens ne referim la prevederea aplicabil numai partenerilor strini ai societilor mixte, constituite n Romnia, care, ncepnd cu 1972 i pn la dat de 1 decembrie 1991, datorau impozitul pe dividende de 10% pentru parte din profit ce se transfer n strintate. S-a realizat astfel aplicarea principiului tratamentului egal al strinilor i naionalilor beneficiari de dividende. Pentru ca, alturi de impozitul pe profit, i impozitul pe dividende s devin o prghie pentru stimularea investiiilor a existat propunerea ca la agentul economic care repatizeaz 50% din profitul net pentru fondul de dezvoltare se propune cota 0 pentru impozitare restului de 25% repartizat sub form de dividende. Aprobm o astfel de msur care poate ntr-adevr s aduc o sporire a investiiilor i la rezolvarea sau cel puin ameliorarea simitoare a celei mai
81

presante probleme sociale asigurarea de noi locuri de munc i eradicarea sau reducerea omajului. Propunerea ar fi deosebit de benefic i din punctul de vedere al agenilor economici, mai ales n primii ani dup constituire, cnd nu mai beneficiaz nici de scutiri de impozit pe profit i au nevoie de investiii pentru a consolida i dezvolta. Pe de alt part, msura ar favoriza i agenii economici puternici privai pentru a reui s se mein la un nivel nalt de tehnologie.

82

CAP. V: STUDIU DE CAZ 1. PREZENTAREA FIRMEI SC PSIHOCONTROL SRL

Societatea comercial este acea enitate, consituit, potrivit legii, n baza unui act de voin (contract de societate-act consitutiv sau statut) prin care o persoan sau mai multe pun n comun o serie de bunuri pentru a se desfura o activitate, n scopul obinerii de beneficii. Contractul de societate este incheiat de: Vitalia Dana-Andreea: de nationalitate si cetatenie romana, domiciliat in Bucuresti, Aleea Postavarului nr. 4A, bloc GC7, scara A, etaj 6, apartament 25, sector 3, posesor al B.I. seria GN nr. 055612, eliberat de Sectia 9 Politie, la 15.06.1993, in calitate de asociat unic. Denumirea societatii este: SC PSIHOCONTROL SRL conform cu dovada privind disponibilitatea firmei nr. 50829 din 29.03.1999 i inregistrarii la Registrul Comertului cu nr. J40/3922/1999 si avand un cod fiscal R11703537. Societatea comerciala SC PSIHOCONTROL SRL este o persoana juridica romana, avand forma juridica de societate comerciala cu raspundere limitata si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia romana si prevederile statutului si conform clauzelor prevazute in contractul de societate. Sediul societatii este: Bucuresti, Aleea Postavarului nr. 4A, bloc GC7, scara A, etaj 6, apartament 25, sector 3. Societatea comerciala SC PSIHOCONTROL SRL se consituie pe o perioada de timp nelimitata cu incepere de la data inmatricularii acesteia la Oficiul Registrului Comertului. Obiectul de activitate principal al societatii este conform nomenclatorului privind clasificarea activitilor din economia naional CAEN, 8514 Alte activiti referitoare la sntatea uman (testri psihologice). Societatea i poate realiza obiectul de activitate att n Romnia, ct i n strintate, precum i n zonele libere, n lei sau n valut. Societatea poate participa deasemenea, n calitate de asociat sau acionar la o alt societate, va putea desfura orice alt activitate legat direct sau indirect de obiectul su sau i va putea lrgi, modifica i adapta obiectul de activitate, toate acestea n condiiile de respectare a legilor n vigoare. Capitalul social al societatii este in valoare de 2.000.000 lei care este integral privat 35, depus in numerar de catre asociatul unic al firmei. Majorarea capitalului social se face pe baza hotararii asociatului unic, prin emiterea de noi parti sociale reprezentand aporturi in numerar sau in natura, prin

83

includerea beneficiilor, cu respectarea dispozitiilor legale privitoare la consituirea societatii. Reducerea capitalului se face pe baza hotararii asociatului unic, cu respectarea minimului de capital social. Raspunderea limitata a asociatului unic Asociatul unic raspunde in limita capitalului social subscris si varsat, obligatiile sociale fiind garantate cu patrimoniul socia. Patrimoniul social nu poate fi grevat de datorii sau alte obligatii personale ale asociatului unic. Conducerea societatii Societatea este condusa si administrata de asociatul unic, care este directorul general al societatii si administratorul acesteia. Asociatul unic are drepturile si obligatiile ce revin potrivit legii Adunarii Generale a Asociatiilor, iar in calitate de administrator ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate. Atributiile directorului general-administrator sunt: hotaraste modificarea statutului, precum si la schimbarea formei juridice a societatii; hotaraste mutarea sediului societatii; hotaraste schimbarea obiectului de activitate; hotaraste prelungirea sau scurtarea duratei de functionare a societatii; hotaraste majorarea, reducerea si reintregirea capitalului social, modificarea numarului de parti sociale sau valoarea acestora, precum si cesiunea partilor sociale; hotaraste fuziunea, diviziunea, dizolvarea societatii; hotaraste orice modificare a actului consitutiv ceruta de lege; stabileste programul de activitate al societatii; aproba structura organizatorica a societatii; aproba bugetul de venituri si cheltuielial societatii; decide cu privire la contractarea de imprumuturi bancare si la acordarea de garantii; aproba bilantul si contul de profit si pierdere; decide cu privire la executarea de reparatii capitale si realizarea de investitii; angajeaza si concediaza personalul, stabilind drepturile si obligatiile acestora; aproba regulamentul de ordine interioara al societatii prin care se stabilesc indatoririle si responsabilitatile personalului societatii; decide asupra oportunitatii desemnarii cenzorului; aproba operatiunile de incasari si plati; aproba operatiunile de cumparare si vanzare de bunuri;
84

 aproba incheierea de contracte de inchiriere; stabileste tactica si strategia de marketing; aproba incheierea sau rezilierea altor contracte; gestioneaza patrimoniul societatii; stabileste raspunderea materiala pentru pagubele cauzate de incadratii si colaboratorii societatii; reprezinta societatea in relatiile cu tertii, semnand actele care angajeaza societatea fata de terti; reprezinta societatea in fata instantelor judecatoresti; decide in orice alta problema privind societatea. Directorul general, in calitate de administrator al societatii raspunde de: realitatea varsamintelor efectuate; existenta reala a dividentelor platite; existenta registrelor cerute de lege si tinerea lor corecta; stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea si statul le impun; depunerea unei copii de pe bilant si contul de profit si pierdere la Registrul Comertului, Administratia Financiara si Monitorul Oficial. Directorul general in calitate de administrator beneficiaza de pensie de la Asigurarile Sociale de Stat, in masura in care a varsat contributia la Asigurarile Sociale. Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se va termina la 31 decembrie al fiecarui an. Personalul societatii Angajarea personalului se face pe masura dezvoltarii societatii pe baza contractelor individuale de munca cu respectarea legislatiei muncii si a asogurarilor sociale. Bilantul si contul de profit si pierdere Societatea va intocmi anual bilantul si contul de profit si pierdere, va tine evidenta activitatii economico-financiare in lei, avand in vedere Normele Metodologice cuprinzand principii cu privire la organizarea si conducerea contabilitatii la societatile comerciale constituite in Romania, elaborate de Ministerul Finantelor. Societatea va deschide conturi in lei si in valuta legal constituite. Beneficiul societatii se stabileste prin bilantul aprobat Beneficiul impozabil se stabileste ca diferenta intre suma totala a veniturilor incasate si suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri, potrivit legii. Pentru determinarea acestui beneficiu se va deduce din beneficiul anual, fondul de rezerva care va fi de 5% din totalul beneficiului prevazut anual, constituirea lui efectuandu-se pana acesta va atinge 20% din capitalul social.
85

Din beneficiul prevazut in bilant se scad impozitele legale, rezultand beneficiul net cuvenit asociatului unic. In cazul inregistrarii de pierderi, asociatul unic se obliga sa analizeze cauzele si sa ia masurile care se impun. Cheltuielile aferente constituirii societatii vor fi recuperate pe o perioada de 6 luni de la eliberarea certificatului de inmatriculare. Dizolvarea societatii Societatea se dizolva prin: trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii; hotararea asociatului unic; declararea nulitatii societatii; deschiderea procedurii lichidarii judiciare; incapacitatea asociatului unic; alte clauze prevazute de lege. Dizolvarea societatii atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic fara lichidare, la termenele stabilite de lege. Litigiile societatii cu persoanele fizice sau juridice romane sunt de competenta instantelor de judecatorie de drept comun in Romania. Litigiile dintre societate si personalul angajat se rezolva in conformitate cu legislatia muncii. Toate cheltuielile legate de constituirea, si cele pentru lichidarea societatii, se contabilizeaza dupa inregistrarea acesteia, ca fiind cheltuieli de constituire si vor fi suportate din primele beneficii ale societatii. Prezentul act consitutiv se completeaza cu prevederile Legii nr. 31/1990, astfel cum a fost modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 32/27 iunie 1997 si nr. 195/17 noiembrie 1997. Alte date privitoare la firma Societatea a inregistrat in anul 2003 o medie de 5 salariai. Societatea are 2 conturi bancare la Trezoreria sector 3 si Banc Post Unirii. O parte foarte important din clienii societii o constituie: - IGPF; - Scoala de instructaj auto SC Dinu 2000 SRL; - IJPF Giurgiu; - Centrul de ntreinere i obstretic; - Centrul medical Simona; .a. O parte mare din veniturile societii o constituie testele psihologice pentru persoanele fizice, teste psihologice necesare n general pentru verificarea persoanelor din punct de vedere al abilitii mintale. Societatea detine in patrimoniu mai multe mijloace fixe, printre care:
86

- un apartament, in care se afla birourile asociatului si subordonatilor sai; - aparatura pentru realizarea activitati de exploatare: calculatoare; - diverse programe (liceniate) pentru testri; - un mijloc de transport pentru deplasri; - mobilier, si altele. Metoda de amortizare folosita este cea liniara; mijloacele fixe sunt incomplet amortizate.

87

2. MONOGRAFIE
1. Se deschide anul contabil 121 = 129 51.644.085,75 lei

2. Georgescu vrea si el sa participe la capital si se decide majorarea capitalului cu 50 milioane lei, prin emiterea a 500 parti sociale la o valoare de emisiune de 110.000 lei. 456 = % 1011 1041 55.000.000 lei 50.000.000 lei 5.000.000 lei

3. Georgescu varsa aportul in contul bancar. 5121 1011 = = 456 1012 55.000.000 lei 50.000.000 lei (regularizare capital)

4. Se angajeaza X si Y cu carte de munca. X este vanzator, are un salariu negociat de 5.650.000 lei, spor vechime 5% si un copil in intretinere. Y este contabil, salariu negociat de 8.750.000 lei, spor de vechime 10%, este handicapat de gradul 1. Calculul salariului pentru X: Salariu de baza Spor vechime 5% Venit brut CAS individuala 9.5% Somaj 1% CASS 6.5% Cheltuieli profesionale Venit net Deduceri de baza Deduceri suplimentare Venit baza de calcul Impozit calculate Salariu net = 5.650.000 = 282.500 = 5.932.500 = 563.588 = 56.500 = 385.613 = 300.000 = 4.626.799 = 2.000.000 = 1.000.000 = 1.626.799 = 292.824 = 4.633.975

88

Calculul salariului pentru Y: Salariu de baza Spor vechime 5% Venit brut CAS individuala 9.5% Somaj 1% CASS 6.5% Cheltuieli profesionale Venit net Deduceri de baza Deduceri suplimentare Venit baza de calcul Impozit calculate Salariu net = 8.750.000 = 875.000 = 9.625.000 = 914.375 = 87.500 = 625.625 = 300.000 = 7.697.500 = 2.000.000 = 2.000.000 = 3.697.000 = 730.425 = 7.267.075

Calculul retinerilor datorate de societate: Venituri brute CAS angajator 22% C.A.A.M.B.P. 0.5% CASS angajator 7% Somaj 3% Comision camera munca = 15.557.500 = 3.422.650 = 77.888 = 1.089.025 = 466.725 = 116.681

Inregistrarea notelor contabile aferente salariilor: 641 421 6451 421 6458 6453 421 421 6452 635 = = = = = = = = = = 421 4441 4311.1 4312 43112 4313 4314 4372 4371 4471 15.557.500 lei 1.023.249 lei 3.422.650 lei 1.477.963 lei 77.788 lei 1.089.025 lei 1.011.238 lei 144.000 lei 466.725 lei 116.681 lei

89

5. Se cumpara marfuri de la furnizorul Matura SRL; se receptioneaza pe baza facturii, facturi maturi in valore de 100 milioane lei (10.000 bucati), TVA 19%. Termenul de plata este pe 23. % 371 4426 = 4011 119.000.000 lei 100.000.000 lei 19.000.000 lei

6. Se vand marfuri in valoare de 0.5 miliarde lei clientului Curat SRL la un pret de 0.7 miliarde lei, plus TVA; pe baza avizului de insotire se efectueaza vanzarea iar pe baza dispozitiei de livrare se face descarcarea gestiunii. 418 = % 707 4427 371 833.000.000 lei 700.000.000 lei 133.000.000 lei 500.000.000 lei

607

7. Se cumpara un depozit de la societatea Furnimob in valoare de 300 milioane lei plus TVA, cheltuieli cu comisioanele aferente vanzarii 10 milioane lei, plus TVA, receptionat pe baza facturii si a notei de receptie, pus in funtiune dupa o saptamana. Plata se va face in transe 100 milioane pe 12.12 plus TVA, restul pe 26.12. % 212 4426 = 404 357.000.000 lei 300.000.000 lei 57.000.000 lei

% 212 4426 12.12 404 26.12 404 = =

404

11.900.000 lei (comision) 10.000.000 lei 1.900.000 lei 119.000.000 lei 249.900.000 lei

5121 5121

8. Se vand maturi de 50 milioane lei unui client extern, la un pret de 50.000$, cursul BNR este de 2.000 lei/$. Se intocmeste o factura pentru furnizorul extern iar factura in original se pastreaza.
90

4111 607

= =

707 371

100.000.000 lei 50.000.000 lei

9. Se contracteaza un imprumut pe termen scurt de la banca RIB, pe 3 luni cu o rata a dobanzii de 60% pe an. Suma imprumutului 100 milioane. % 5121 666 = 5191 115.000.000 lei 100.000.000 lei 15.000.000 lei (100.000.000*15%)

10. Se emite factura pentru o societate, pret de vanzare 0.8 miliarde lei plus TVA. 4111 = % 418 707 4427 952.000.000 lei 833.000.000 lei 100.000.000 lei 19.000.000 lei

11. Se platesc datoriile din balanta fata de stat.

% 4311.1 4312 4313 4314 4372 4371 4471 4472 441

5121

2.437.261 lei 408.275 lei 204.225 lei 122.500 lei 122.500 lei 17.500 lei 87.500 lei 13.125 lei 35.000 lei 1.426.636 lei

91

12. Se incaseaza clientul si pe extrasul de cont mai apare si un comision bancar in valoare de 100.000 lei.

5121 627

= =

4111 5121

952.000.000 lei 100.000 lei

13. In urma intelegerii cu furnizorul, se primeste o factura pentru un scont in suma de 500.000 lei. Se plateste furnizorul Matura din banca 595 milioane lei, mai putin scontul primit, se scrie un ordin de plata.

4011 4011

= =

767 5121

500.000 lei (scontul) 594.500.000 lei (plata fz.)

14. Se cumpara faina 200 kg de la societatea la un pret de 4.500 lei/kg. Calitatea fiind mai slaba se primeste un rabat de 5%. Marfa = 200 kg * 4.500 lei/kg = 900.000 lei Rabat = 900.000 lei * 5% = 45.000 lei Net comercial = 855.000 lei TVA 19% = 162.450 lei Total factura = 1.017.450 lei

% 371 4426

4011

1.017.450 lei 855.000 lei 162.450 lei

15. Se vand 400 kg faina, la pretul de 7.000 lei/kg.

92

4111

707

2.800.000 lei (400 kg * 7.000 lei)

16. Se vand 1.200 kg faina la un pret de 8.000 lei/kg.

4111

707

9.600.000 lei (1.200 kg * 8.000 lei)

17. Se primeste factura de la furnizor in valoare de 1.000 kg * 5.500 lei/kg + TVA si se accepta.

% 371 4426

4011

6.545.000 lei 500.000 lei (1.000 kg * 5.500 lei) 1.045.000 lei

18. Se scot de la banca 3 milioane lei, pentru avansurile salariale. Se foloseste lista de avans chenzinal.

581 5311 425

= = =

5121 581 5311

1.000.000 lei 1.000.000 lei 1.000.000 lei

19. Se acorda o reducere comerciala ulterioara, se emite o factura de reducere (2% rabat, 3% remiza) pentru ultima cumparare. Valoarea marfurilor vandute = 9.600.000 Rabat 2% * 9.600.000 = 192.000 9.408.000 Remiza 3% * 9.408.000 = 282.240 9.125.760
93

Reducerea = 192.000 + 282.240 = 474.240 lei

707

4111

474.240 lei

20. In urma intelegerii se emite o factura privind un scont in suma de 1% catre societate clienta, aferent facturii de 400 kg. Valoarea marfii vandute = 2.800.000 lei Scontul 1% = 28.000 lei

667

4111

28.000 lei

21. Se primeste diferenta returnata de furnizor si doua facturi de Romtelecom 20.000.000 lei si Renel 25.000.000 lei.

% 605 626

4011

45.000.000 lei 25.000.000 lei 20.000.000 lei

22. Se incaseaza suma aferenta facturii de 400 kg de la societatea funizoare. Valoarea de incasat = 2.800.000 28.000 = 2.772.000 lei

5311

4111

2.772.000 lei

23. Se da un avans de trezorerie lui Z pe baza dispozitiei de plata pentru a cumpara formulare contabile (1 milioane lei). 542 = 5311 1.000.000 lei

94

24. Z aduce formularele si pentru decontare o factura si o chitanta in valoare de 900.000 lei, de asemenea si un bon de benzina de 450.000 lei.

1.350.000 900.000 450.000

% 6028 6022

% 542 5311

1.350.000 1.000.000 350.000

25. Se primeste de la un client un avans in valoare de 1.420.000 lei.

5121

419

1.420.000 lei

26. Se cumpara marfuri in valoare de 60.000.000 lei plus TVA de la societatea Tesaturi, transportul facturat separate de catre societatea Auto 1 milion lei plus TVA.

% 371 4426 % 624 4426

4011

71.400.000 lei (marfa) 60.000.000 lei 11.400.000 lei

4011

1.190.000 lei (transportul) 1.000.000 lei 190.000 lei

27. Se emite factura pentru avansul primit catre clientul Vrednic.

4111 419

= =

707 4111

1.420.000 lei 1.420.000 lei (reglare avans)

95

28. Se importa conserve de la societatea Xing, pretul Fob = 20.000$, cheltuieli externe de transport 1.000$, taxe vamale = 20%, comision vamal 0.5%. Toate datoriile se platesc in vama. Cursul dolarului 23.000lei/$.

Valoarea de cumparare = 20.000 $ * 23.000lei/$ = 460.000.000 lei Transport = 1.000$ * 23.000 lei/$ = 23.000.000 lei Taxa vamala = 20% * 460.000.000 lei = 92.000.000 lei Comision vamal = 0,5% * 460.000.000 lei = 2.300.000 lei TVA deductibila = 19% * 460.000.000 lei = 87.400.000 lei

% 624 446 4473 4426

5121

204.700.000 lei (plata vama) 23.000.000 lei 92.000.000 lei 2.300.000 lei 87.400.000 lei

371

4011

460.000.000 lei (intrare marfa)

Se inregistreaza taxele: 635 = % 446 447.3 94.300.000 lei 92.000.000 lei 2.300.000 lei

29. Se cumpara linguri de la societatea Inox; pret de cumparare 750 milioane, cheltuieli de transport 25 milioane; transportator societatea Auto. 371 624 = = 4011 4011
96

750.000.000 lei 25.000.000 lei

30. Se exporta in comision linguri la pret de 35.000$, cursul 22.500 lei/$, societatea intermediara este Intermed, costul lingurilor este de 500 milioane lei.

4111 607 Incasarea client: 5121

= =

707 371

787.500.000 lei 500.000.000 lei

4111

787.500.000 lei

31. Pe extras apare dobanda la contul curent MindBank 1.000.000 lei.

5121

766

1.000.000 lei

32. Se incaseaza dividende de la societatea Sigma 10 milioane lei.

5121

7612

10.000.000 lei

33. Se ramburseaza creditul catre RIB, inclusive dobanda.

5191 5191

= =

5121 5121

100.000.000 lei 15.000.000 lei

34. Se fac cheltuieli de protocol 45 milioane si de sponsorizare 15 milioane lei. % 623 6588 = 4011 60.000.000 lei 45.000.000 lei 15.000.000 lei

97

35. Se plateste un avans furnizorului in valoare de 10.000.000 lei.

409

5121

10.000.000 lei

36. Se ridica bani de la banca in vederea platii salariilor pe luna precedenta.

581 5311 421 421

= = = =

5121 581 5311 425

405.775 lei 405.775 lei 405.775 lei 1.000.000 lei

37. Se inregistreaza o factura de la societatea Curs (neplatitoare de TVA), reprezentand servicii diverse in suma de 10 milioane lei.

628

4011

10.000.000 lei

38. Se inregistreaza pe baza unui bon de casa cumpararea unor bauturi racoritoare de 250.000 lei.

623

5311

250.000 lei

39. Se primeste factura aferenta avansului de furnizor.

371 4011

= =

4011 409

10.000.000 lei 10.000.000 lei

98

40. Se amortizeaza imobilizarile.

6811

% 2812 2813 2814

31.333.334 lei 20.666.667 lei (depozit ) 6.666.667 lei (dacia am. anuala) 4.000.000 lei (fax, Xerox)

41. Se inregistreaza achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar si ambalaje de la furnizori, conform documentelor de insotire si de receptie dupa cum urmeaza: materiale consumabile 1.534.786, materiale de natura obiectelor de inventar 15.441.000 lei, ambalaje 54.989 lei, diferente de pret nefavorabile pentru materii prime si materiale se ridica la nivelul sumei de 82.156 lei, TVA deductibila este de 19%. % = 301 3028 303 381 308 4426 401 51.988.952 12.759.190 1.534.786 15.441.000 54.989 85.156 8.300.757

42. Se inregistreaza consumurile de materii prime si materiale consumabile pentru activitatea de productie: materii prime 10.508.677 lei; materiale consumabile 1.597.469 lei. 601 = 6028 = 301 3028 10.508.667 1.597.469

43. Se inregistreaza diferente de pret aferente consumurilor de materii prime si materiale consumabile: pentru materii prime 37.723 lei si pentru materiale consumabile 81.776 lei. 601 = 6028 = 308 308
99

37.723 81.776

44. Se inregistreaza consumul materialelor consumabile de natura obiectelor de inventar date in folosinta in cursul exercitiului in suma de 14.958.015 lei, conform centralizatoarelor bonurilor de consum si inventarelor intocmite pe locuri de folosinta. 603 = 303 14.958.015

45. Se inregistreaza facturile primate de la furnizori privind consumurile de energie, gaze naturale si apa, valoarea totala a facturilor este de 1.359.082 din care TVA este de 216.996 lei. % = 605 4426 401 1.359.082 1.142.086 216.996

46. Se inregistreaza consumul de ambalaje conform centralizatoarelor bonurilor de consum la nivelul sumei de 34.783 lei. 608 = 381 34.783

47. Se inregistreaza plata primelor de asigurare conform politelor de asigurare la nivelul sumei de 25.036.507 lei. 613 = 5121 25.036.507

48. Se inregistreaza cheltuielile privind studiile si cercetarile efectuate de terti, valoarea totala a facturilor este de 44.371.200 lei, din care TVA este de 7.084.477 lei. % = 614 4426 401 44.371.200 37.286.723 7.084.477

50. Se inregistreaza facturile primate de la furnizori privind convorbirile telefonice si alte prestatii de aceeasi natura, valoarea totala a facturilor este de 199.874.224 lei, din care TVA de 31.912.691 lei. % = 626 4426 401 199.874.224 167.961.533 31.912.691
100

51. Se inregistreaza alte prestatii efectuate de terti pe baza facturilor primate, valoarea totala a facturilor este de 6.109.629 lei, din care TVA de 975.487 lei. % = 628 4426 401 6.109.629 5.134.142 975.487

52. Se inregistreaza facturile intocmite pentru serviciile prestate tertilor, valoarea totala a facturilor este de 159.078.972 lei, din care TVA de 25.399.163 lei. 4111 = % 704 4427 159.078.972 133.679.809 25.399.163

53. Se inregistreaza comisioanele si spezele bancare retinute de banca din conturile de disponibilitati in suma de 217.391.140 lei. 627 = 5121 217.391

54. Se inregistreaza facturile primate de la furnizori privind transportul de bunuri si de personal, valoarea totala a facturilor este de 9.977.846 lei, din care TVA de 1.593.101 lei. % = 624 4426 401 9.977.846 8.384.745 1.593.101

55. Se inregistreaza venituri din chirii incasate de la terti in suma de 323.215.690 lei, din care TVA colectata este de 51.605.866 lei si venituri din dobanzi in suma de 2.803.359 lei. 5121 = % 706 766 4427 326.019.049 271.609.823 2.803.359 51.605.866

101

56. Se inregistreaza incasarea creantelor de la clienti in suma de suma de 159.078.972 lei. 5121 = 4111 159.078.972

57. Se inregistreaza ridicarea de la banca a sumei de 1.644.671 lei pentru acordarea de avansuri de trezorerie. 581 = 5311 = 5121 581 1.644.671 1.644.671

58. Se inregistreaza acordarea de avansuri de trezorerie personalului in suma de 1.644.671 lei. 542 = 5311 1.644.671

59. Se inregistreaza cheltuieli privind deplasarile pe baza deconturilor de cheltuieli intocmite de personal ca urmare a justificarilor de avansuri de trezorerie in suma de 1.644.671 lei. 625 = 542 1.644.671

OPERATII DUPA INVENTARIERE: 60. La stocul de materii prime avem un stoc scriptic de 80 buc. iar stoc faptic de 75 buc.; minusul nu poate fi imputat iar valaorea lui este de 700.000 lei. 601 = 301 700.000

61. La stocul de materiale avem un stoc scriptic de 200 buc. iar faptic de 180 buc. Valoarea contabila estimate este de 6.000.000 lei. Costul de inlocuire este de 7.000.000 lei care se imputa gestionarului. 6028 = 4282 = 3028 % 7588 4427 6.000.000 8.330.000 7.000.000 1.330.000

102

62. La stocul de marfuri se descopera un plus evaluat la prt de vanzare cu amanuntul de 1.428.000 lei. Adaos commercial 20%. % = 378 607 4428 371 -1.428.000 -200.000 -1.000.000 -228.000

63. Un utilaj are valoarea contabila de 100.000.000 lei, amortizarea cumulata de 80.000.000 lei, se constata ca gradul de uzura este de 90%. 6811 = 2813 10.000.000 64. Societatea are o creanta de 5.000.000 lei mai veche de 3 ani si pentru care nu s-a luat nici o masura de recuperare. 6588 = 4111 5.000.000 65. Se constata o datorie de 16.000.000 lei mai veche de 3 ani pentru care societatea nu a fost somata sa platesca. 401 = 7588 16.000.000

66. Inchidere TVA 4427 4427 4423 67. Inchidere venituri % 704 706 707 7588 7612 766 767 = 121 2.143.912.991 133.679.809 271.609.823 1.704.320.000 23.000.000 10.000.000 3.803.359 500.000 = = = 4426 4423 4424 228.180.959 2.154.070 2.154.070

103

68. Inchidere cheltuieli 121 = % 601 6022 6028 603 605 607 608 613 614 623 624 625 626 627 628 635 641 6451 6452 6453 6458 6588 666 667 6811 1.171.817.934 11.246.390 450.000 8.579.245 14.958.015 26.142.086 549.000.000 34.783 25.036.507 37.286.723 45.250.000 57.384.745 1.644.671 187.961.533 317.391 15.134.142 94.416.681 15.557.500 3.422.650 466.725 1.089.025 77.788 20.000.000 15.000.000 28.000 41.333.334

69. Calculul impozitului pe profit Venituri = 2.143.912.991 lei Cheltuieli = 1.171.817.934 lei 121 = 971.620.817 lei Cheltuieli nedeductibile: 6588 = 15.000.000 lei (sponsorizare) 623 = 25.817.584 lei (depasire 2%=45.250.000 19.432.416) 40.817.584 lei Venituri neimpozabile = 10.000.000 lei (dividendele incasate)

104

Profit Impozabil

= 1.002.438.401 (121+cheltuieli nedeductibile)

Impozit pe profit 16% = 160.390.144 lei Profit net 691 121 = 811.230.673 lei = = 441 691 160.390.144 lei 160.390.144 lei

70. Repartizarea profitului 129 = 457 811.230.673 lei

71. Impozitul pe dividende Dividende brute = 811.230.673 lei Impozit dividende 10% = 81.123.067 lei Dividende nete = 730.107.606 lei 457 = 446.1 81.123.067 lei

105

3. Situaie comparativ ntre formulare de bilan n model conform IASC i conform normelor naionale
FORMATUL SITUAIILOR FINANCIARE ANUALE SIMPLIFICATE

Judeul BUCURESTI__________|_|_| Persoana juridic SC PSIHOCONTROL SRL_ Adresa: localitatea BUCURESTI, sectorul 3, str. ALEEA POSTAVARULUI nr. 4A, bl. GC7, sc. A_________, ap. 25_________ Telefon 314.90.72, fax _____________ Numr din registrul comerului J40/3922/1999

Forma de proprietate __________|3|5| Activitatea preponderent (denumire clas CAEN) Alte activ privind sanatatea umana Cod clas CAEN ____________|8|5|1|4| Cod fiscal/Cod unic de nregistrare |R|1|1|7|0|3|5|3|7|_|

Cod 10 BILAN ncheiat la data de 31 decembrie 2004 - mii lei Denumirea indicatorului Nr. rd. Sold la ------------------nceputul sfritul anului anului 1 2

A A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZRI NECORPORALE (ct. 201 + 203 + 205 + 207 + 208 + 233 + 234 - 2801 - 2803 - 2805 - 2807 - 2808 - 290 - 293*) II. IMOBILIZRI CORPORALE

B 01

02

105,375

374,041

(ct. 211 + 212 + 213 + 214 + 231 + 232 - 2811 - 2812 - 2813 - 2814 - 291 - 293*) III. IMOBILIZRI FINANCIARE (ct. 261 + 262 + 263 + 265 + 267 - 296) ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 la 03) B. ACTIVE CIRCULANTE 1. STOCURI (ct. 301 + 302 + 303 +/- 308 + 331 + 332 + 341 + 345 + 346 +/- 348 + 351 + 354 + 356 + 357 + 358 + 361 +/- 368 + 371 +/- 378 + 381 +/- 388 - 391 - 392 - 393 - 394 - 395 - 396 - 397 - 398 + 4091 - 4428) II. CREANE (Sumele ce urmeaz a fi ncasate dup o perioad mai mare de un an se prezint separat.) (ct. 4092 + 411 + 413 + 418 + 425 + 4282 + 431**) + 437**) + 4382 + 441**) + 4424 + 4428**) + 444**) + 445 + 446**) + 447**) + 4482 + 451**) + 452**) + 456**) + 4582 + 461 + 473**) - 491 - 495 - 496 + 5187) III. INVESTIII FINANCIARE PE TERMEN SCURT (ct. 501 + 502 + 503 + 505 + 506 + 508 + 5113 + 5114 - 591 - 592 - 593 - 595 - 596 - 598) IV. CASA I CONTURI LA BNCI

03

04

105,375

374,041

05

847,353

06

7,001

117,302

07

08

18,376

1,087,624

107

(ct. 5112 + 5121 + 5124 + 5125 + 531 + 532 + 541 + 542) ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 la 08) C. CHELTUIELI N AVANS (ct. 471) D. DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD DE PN LA UN AN (ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 - 169 + 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431***) + 437***) + 4381 + 441***) + 4423 + 4428***) + 444***) + 446***) + 447***) + 4481 + 451***) + 452***) + 455 + 456***) + 457 + 4581 + 462 + 473***) + 509 + 5186 + 519) E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd. 09 + 10 - 11 - 18) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04 + 12 - 17) G. DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD MAI MARE DE UN AN (ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 - 169 + 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 - 426 + 427 + 4281 + 431***) + 437***) + 4381 + 441***) + 4423 + 4428***) + 444***) + 446***) + 447***) + 4481 + 451***) + 452***) + 455 + 456***) + 457 + 4581 + 462 + 473***) + 509 + 5186 + 519) H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI I CHELTUIELI

09

25,377

2,052,279

10 11

74,108

2,314,676

12 13

-48,731 56,644

-262,397 111,644

14

15

108

(ct. 151) I. VENITURI N AVANS 16 rd. (17 + 18), din care: ct. 131 17 ct. 472 18 J. CAPITAL I REZERVE 1. CAPITAL (rd. 20 la 22) 19 din care: - capital subscris nevrsat (1011) 20 - capital subscris vrsat (1012) 21 - patrimoniul regiei (1015) 22 II. PRIME DE CAPITAL 23 (ct. 104) III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold C 24 (ct. 105) Sold D 25 IV. REZERVE 26 (ct. 106) V. REZULTATUL REPORTAT Sold C 27 (ct. 117) Sold D 28 VI. REZULTATUL EXERCIIULUI Sold C 29 FINANCIAR (ct. 121) Sold D 30 Repartizarea profitului 31 (ct. 129) TOTAL CAPITALURI PROPRII 32 (rd. 19 + 23 + 24 - 25 + 26 + 27 - 28 + 29 - 30 - 31) Patrimoniul public 33 (ct. 1016) TOTAL CAPITALURI 34 (rd. 32 + 33) -----------*) Conturi de repartizat dup natura elementelor respective **) Solduri debitoare ale conturilor respective

5,000

55,000

5,000

55,000 5,000

51,644

51,644

51,644 51,644 56,644

811,231 811,231 111,644

56,644

111,644

109

***) Solduri creditoare ale conturilor respective ****) Conturile respective se utilizeaz numai de cooperativele de credit

ADMINISTRATOR, Numele i prenumele Vitalia Dana-Andreea Semntura ________________________ tampila unitii

NTOCMIT, Numele i prenumele ______________ Semntura ________________________

Cod 20

CONTUL DE PROFIT I PIERDERE la data de 31 decembrie 2003 - mii lei ________________________________________________________________________________ Nr. exerciiul financiar Denumirea indicatorului rd. ____________________ precedent ncheiat ________________________________________________________________________________ A B 1 2 _______________________________________________________________________________ 1. Cifra de afaceri net 01 133,811 2,106,610

110

(rd. 02 la 04) Producia vndut (ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708) Venituri din vnzarea mrfurilor (ct. 707) Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 2. Variaia stocurilor (ct. 711) Sold C Sold D 3. Producia imobilizat (ct. 721 + 722) 4. Alte venituri din exploatare (ct. 7417 + 758) VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 01 + 05 - 06 + 07 + 08) 5. a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile (ct. 601 + 602) Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) b) Alte cheltuieli din afar (cu energie i ap) (ct. 605) c) Cheltuieli privind mrfurile (ct. 607) 6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15 + 16), n care: a) Salarii (ct. 621 + 641) b) Cheltuieli cu asigurrile i protecia social (ct. 645) 7. a) Amortizri i provizioane pentru deprecierea imobilizrilor corporale i necorporale (rd. 18 - 19) a. 1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813)

02 03 04

133,811

405,290 1,701,320

05 06 07 08 09 133,811 23,000 2,129,610

10 11 12 13 14 15 16

20,459

20,276 14,993 26,142 549,000 20,614 15,558 5,056

16,578 12,250 4,328

17 18

8,837 8,837

41,333 41,333

111

a. 2) Venituri (ct. 7813) 7. b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd. 21 - 22) b. 1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) b. 2) Venituri (ct. 754 + 7814) 8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 8.1. Cheltuieli privind prestaiile externe (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628) 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate (ct. 635) 8.3. Cheltuieli cu despgubiri, donaii i activele cedate (ct. 658) Ajustri privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli (rd. 28 - 29) - Cheltuieli (ct. 6812) - Venituri (ct. 7812) CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd. 10 la 14 + 17 + 20 + 23 + 27) REZULTATUL DIN EXPLOATARE: - Profit (rd. 09 - 30) - Pierdere (rd. 30 - 09) 9. Venituri din interese de participare (ct. 7613 + 7614 + 7615 + 7616) - din care, n cadrul grupului 10. Venituri din alte investiii financiare i creane care fac parte din activele imobilizate (ct. 7611 + 7612) - din care, n cadrul grupului 11. Venituri din dobnzi (ct. 766) - din care, n cadrul grupului Alte venituri financiare

19 20 21 22 23 24

34,289 33,802

484,433 370,016

25

487

94,417

26 27 28 29 30

20,000

80,163

1,157,264

31 32 33 34 35

53,648

972,346

10,000

36 37 38 39

3,803 500

112

(ct. 762 + 763 + 764 + 765 + 767 + 768) VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 33 + 35 + 37 + 39) 12. Ajustarea valorii imobilizrilor financiare i a investiiilor financiare deinute ca active circulante (rd. 42 - 43) - Cheltuieli (ct. 686) - Venituri (ct. 786) 13. Cheltuieli privind dobnzile (ct. 666) - din care, n cadrul grupului Alte cheltuieli financiare (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 41 + 44 + 46) REZULTATUL FINANCIAR: - Profit (rd. 40 - 47) - Pierdere (rd. 47 - 40) 14. REZULTATUL CURENT: - Profit (rd. 09 + 40 - 30 - 47) - Pierdere (rd. 30 + 47 - 09 - 40) 15. Venituri extraordinare (ct. 771) 16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 17. REZULTATUL EXTRAORDINAR: - Profit (rd. 52 - 53) - Pierdere (rd. 53 - 52) VENITURI TOTALE (rd. 09 + 40 + 52) CHELTUIELI TOTALE (rd. 30 + 47 + 53) 18. REZULTATUL BRUT: - Profit (rd. 56 - 57) - Pierdere (rd. 57 - 56) 19. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691) 20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar n elementele de mai sus (ct. 698)

40 41

14,303

42 43 44 45 46 47

15,000 28 15,028

48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61

3 725 53,651 971,621

133,814 80,163 53,651 2,007

2,143,913 1,172,292 971,621 160,390

113

21. REZULTATUL NET - Profit (rd. 58 - Pierdere (rd. 59 (rd. 60

AL EXERCIIULUI FINANCIAR: 60 - 61) + 60 - 61) + 61 - 58)

62 63

51,644

811,231

ADMINISTRATOR, NTOCMIT, Numele i prenumele Vitalia Dana-Andreea Semntura ________________________ tampila unitii Numele i prenumele ______________ Semntura ________________________

114

FORMATUL SITUAIILOR FINANCIARE ANUALE IAS

Judeul BUCURESTI__________|_|_| Forma de proprietate __________|3|5| Persoana juridic SC PSIHOCONTROL SRL_ Activitatea preponderent Adresa: localitatea BUCURESTI, sectorul 3, (denumire clas CAEN) Alte activ str. ALEEA POSTAVARULUI nr. 4A, bl. GC7, privind sanatatea umana sc. A_________, ap. 25_________ Cod clas CAEN ____________|8|5|1|4| Telefon 314.90.72, fax _____________ Cod fiscal/Cod unic de nregistrare Numr din registrul comerului J40/3922/1999 _________|R|1|1|7|0|3|5|3|7|_| Cod 10 BILAN ncheiat la data de 31 decembrie 2003 -mii lei________________________________________________________________________________ Nr. Denumirea indicatorului rd. Sold la nceputul sfritul anului anului ________________________________________________________________________________ 1 A B 2 ________________________________________________________________________________ A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZRI NECORPORALE 1. Cheltuieli de constituire (ct. 201-2801) 1 2. Cheltuieli de dezvoltare 2 (ct. 203-2803-2903) 3. Copncesiuni, brevete, licente, drepturi 3 si valori similare si alte imob necorporale

115

(ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908) 4. Fondul comercial (ct. 2071-2807-2075) 5. Avansuri si imob necorp in curs (ct. 233+234-2933) TOTAL IMOBILIZARI NECORPORALE (rd. 1 la 5) II. IMOBILIZRI CORPORALE 1. Terenuri si constructii (ct. 211+212-2811-2812-2911-2912) 2. Instalatii tehnice si masini (ct. 213-2813-2913) 3. Alte instalatii, utilaje si mobilier (ct. 214-2814-2914) 4. Avansuri si imobilizari corporale in curs (ct. 231+232-2931) TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE (rd. 9 la 10) III. IMOBILIZRI FINANCIARE 1. Titluri de participare detinute la societatile din grup (ct 261-2961) 2. Creante asupra societatilor din grup (ct. 2671+2672-2965) 3. Titluri sub forma de interese de partic (ct. 263-2963) 4. Creante din interese de participare (ct. 2675+2676-2967) 5. Titluri detinute ca imobilizari (ct. 262+264+265-2962-2964) 6. Alte creante (ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969) 7. Actiuni proprii (ct. 2677-2968) TOTAL: (rd. 12 la 18) ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 06+11+19) B. ACTIVE CIRCULANTE

4 5

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 105375 76970 28405

289,333 60,304 24,404

374,041

105375

374,041

116

I. STOCURI 1. Materii prime si materiale consumabile (ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026 3028+303+/-308+351+358+381+/-388-391 -3921-3922-3951-3958-398) 2. Productie in curs de executie (ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952) 3. Produse finite si marfuri (ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356+ 357+361+/-368+371+/-378-3945-3946-39543956-3957-396-397-4428) 4. Avansuri pentru cumparari de stoc (4091) TOTAL: (rd. 21 la 24) II. CREANE 1. Creante comerciale (ct. 4092+4111+4118+413+418-491) 2. Sume de incasat de la soc grupului (ct. 4511+4518-4951) 3. Sume de incasat din interese de particip (ct. 4521+4528-4952) 4. Alte creante (ct. 425+4282+431+437+4382+ 441+4424+4428+444+445+446+447+4482+4582+461+ +473-496+5187) 5. Creante privind capitalul subscris si nevarsat (ct. 456-4953) TOTAL: (rd. 26 la 30) III. INVESTIII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 1. Titluri de participare detinute la societati din grup (ct. 501-591) 2. Actiuni proprii (ct. 502-592) 3. Alte investitii financ pe termen scurt (ct. 5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593 -595 - 596 - 598+5113+5114)

21

9,770

22 23 837,583

24 25 26 27 28 29 5598 1403

847,353 105,529

11,773

30 31 32 33 34 7001 117,302

117

TOTAL: (rd. 32 la 34) IV. CASA I CONTURI LA BNCI (ct. 5112 + 5121 + 5124 + 5125 + 531 + 532 + 541 + 542) ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 25+31+35+36) C. CHELTUIELI N AVANS (ct. 471) D. DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD DE PN LA UN AN 1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169) 2. Sume datorate insitutiilor de credit (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191 +5192+5198) 3. Avansuri incasate (ct. 419) 4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 5. Efecte comerciale de platit (ct.403+405) 6. Sume datorate socitatilor din grup ( ct. 1661+1685+2691+4511+4518) 7. Sume datorate privind interesele de part (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) 8. Alte datorii, datorii fiscale si asig soc (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426 +427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+ +446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+462+ 473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTAL: (rd. 39 la 46) E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd. 37 + 38 - 47 - 62) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 20 + 48) G. DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O

35 36

18376

1,087,624

37 38

25377

2,052,279

39 40

41 42 43 44 45 46 74108

1,251,833

1,062,843

47 48

74108 -48731

2,314,676 -262,397

49

56644

111,644

118

PERIOAD MAI MARE DE UN AN 1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169) 2. Sume datorate insitutiilor de credit (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191 +5192+5198) 3. Avansuri incasate (ct. 419) 4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 5. Efecte comerciale de platit (ct.403+405) 6. Sume datorate socitatilor din grup ( ct. 1661+1685+2691+4511+4518) 7. Sume datorate privind interesele de part (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) 8. Alte datorii, datorii fiscale si asig soc (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426 +427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+ +446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+462+ 473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTAL: (rd. 50 la 57) H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 1. Provizioane pentru pensii si alte oblig 2. Alte provizioane (ct. 151) TOTAL PROVIZIOANE (rd. 59+60) I. VENITURI IN AVANS (ct. 131+472) J. CAPITAL SI REZERVE I. CAPITAL (rd. 64 la 66), din care: - capital subscris nevrsat (1011) - capital subscris vrsat (1012) - patrimoniul regiei (1015) II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold C (ct. 105) Sold D

50 51

52 53 54 55 56 57

58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 5000 5000 55,000 55,000 5,000

119

IV. REZERVE (rd. 71 la 74) 1. Rezerve legale (ct. 1061) 2. Rezerve pentru actiuni proprii (ct. 1062) 3. Rezerve statutare sau contractuale (1063) 4. Alte rezerve (ct. 1068+/-107) V. REZULTATUL REPORTAT Sold C (ct. 117) Sold D VI. REZULTATUL EXERCIIULUI Sold C FINANCIAR (ct. 121) Sold D Repartizarea profitului (ct. 129) TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 19 + 23 + 24 - 25 + 26 + 27 - 28 + 29 - 30 - 31) Patrimoniul public (ct. 1016) TOTAL CAPITALURI (rd. 32 + 33) -----------*) Conturi de repartizat dup natura elementelor respective **) Solduri debitoare ale conturilor respective ***) Solduri creditoare ale conturilor respective ****) Conturile respective se utilizeaz numai de cooperativele de credit

70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80

51644 1000

51,644 1,000

50644

50,644

51644 51644 56644

811,231 811,231 111,644

81 82 56644 111,644

ADMINISTRATOR, Numele i prenumele ______________ Semntura ________________________ tampila unitii

NTOCMIT, Numele i prenumele ______________ Semntura ________________________

120

Cod 20 CONTUL DE PROFIT I PIERDERE la data de 31 decembrie 2003 - mii lei ________________________________________________________________________________ Nr. Denumirea indicatorului rd. ____________________ ________________________________________________________________________________ A B 1 2 _______________________________________________________________________________ 1. Cifra de afaceri net 01 (rd. 02 la 04) Producia vndut 02 (ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708) Venituri din vnzarea mrfurilor (ct. 707) 03 Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 04 2. Variaia stocurilor (ct. 711) Sold C 05 Sold D 06 3. Producia imobilizat 07 (ct. 721 + 722) 4. Alte venituri din exploatare 08 (ct. 7417 + 758) VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09 (rd. 01 + 05 - 06 + 07 + 08) 5. a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile 10 (ct. 601 + 602)

exerciiul financiar precedent ncheiat

133811 133811

2,106,610 405,290 1,701,320

23,000 133811 2,129,610

20459

20,276

121

Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) b) Alte cheltuieli din afar (cu energie i ap) (ct. 605) c) Cheltuieli privind mrfurile (ct. 607) 6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15 + 16), n care: a) Salarii (ct. 621 + 641) b) Cheltuieli cu asigurrile i protecia social (ct. 645) 7. a) Amortizri i provizioane pentru deprecierea imobilizrilor corporale i necorporale (rd. 18 - 19) a. 1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813) a. 2) Venituri (ct. 7813) 7. b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd. 21 - 22) b. 1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) b. 2) Venituri (ct. 754 + 7814) 8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 8.1. Cheltuieli privind prestaiile externe (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628) 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate (ct. 635) 8.3. Cheltuieli cu despgubiri, donaii i activele cedate (ct. 658) Ajustri privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli (rd. 28 - 29) - Cheltuieli (ct. 6812) - Venituri (ct. 7812) CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd. 10 la 14 + 17 + 20 + 23 + 27)

11 12 13 14 15 16

14,993 26,142 549,000 20,614 15,558 5,056

16578 12250 4328

17 18 19 20 21 22 23 24

8837 8837

41,333 41,333

34289 33802

484,433 370,016

25

487

94,417

26 27 28 29 30

20,000

80163

1,157,264

122

REZULTATUL DIN EXPLOATARE: - Profit (rd. 09 - 30) - Pierdere (rd. 30 - 09) 9. Venituri din interese de participare (ct. 7613 + 7614 + 7615 + 7616) - din care, n cadrul grupului 10. Venituri din alte investiii financiare i creane care fac parte din activele imobilizate (ct. 7611 + 7612) - din care, n cadrul grupului 11. Venituri din dobnzi (ct. 766) - din care, n cadrul grupului Alte venituri financiare (ct. 762 + 763 + 764 + 765 + 767 + 768) VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 33 + 35 + 37 + 39) 12. Ajustarea valorii imobilizrilor financiare i a investiiilor financiare deinute ca active circulante (rd. 42 - 43) - Cheltuieli (ct. 686) - Venituri (ct. 786) 13. Cheltuieli privind dobnzile (ct. 666) - din care, n cadrul grupului Alte cheltuieli financiare (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 41 + 44 + 46) REZULTATUL FINANCIAR: - Profit (rd. 40 - 47) - Pierdere (rd. 47 - 40) 14. REZULTATUL CURENT: - Profit (rd. 09 + 40 - 30 - 47)

31 32 33 34 35

53648

972,346

10,000

36 37 38 39 40 41

3,803 500

14,303

42 43 44 45 46 47

15,000 28 15,028

48 49 50

3 725 53651 971,621

123

- Pierdere (rd. 30 + 47 - 09 - 40) 15. Venituri extraordinare (ct. 771) 16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 17. REZULTATUL EXTRAORDINAR: - Profit (rd. 52 - 53) - Pierdere (rd. 53 - 52) VENITURI TOTALE (rd. 09 + 40 + 52) CHELTUIELI TOTALE (rd. 30 + 47 + 53) 18. REZULTATUL BRUT: - Profit (rd. 56 - 57) - Pierdere (rd. 57 - 56) 19. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691) 20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar n elementele de mai sus (ct. 698) 21. REZULTATUL NET AL EXERCIIULUI FINANCIAR: - Profit (rd. 58 - 60 - 61) - Pierdere (rd. 59 + 60 - 61) (rd. 60 + 61 - 58) 22. Rezultatul pe actiune - de baza - diluat ADMINISTRATOR, Numele i prenumele ______________ Semntura ________________________ tampila unitii

51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 51644 811,231

133814 8016 53651 2007

2,143,913 1,172,292 971,621 160,390

64 65 NTOCMIT,

Numele i prenumele ______________ Semntura ________________________

124

Situaiile financiare anuale naionale, n ultimii ani, ncearc s se apropie ct mai mult de situaiile financiare realizate n conformitate cu standardele internaionale de contabilitate. n prezent se poate spune c asemnare perfect exist la Contul de Profit i Pierdere, unde n ambele cazuri veniturile i cheltuielile sunt mprite dup natura lor, astfel: - venituri/cheltuieli de exploatare; - venituri/cheltuieli financiare; - venituri/cheltuieli extraordinare. Dup fiecare categorie de venituri i cheltuieli se calculeaz rezultatul respectivei activiti. Rezultatul curent este i el evideniat, rezultat dup care se specific i impozitul aferent profitului impozabil realizat de societate. n comparaie cu situaiile financiare naionale, situaiile financiare dup standarde mai precizeaz distinct, pe ultimele 2 poziii ale Contului de Profit i Pierdere, i rezultatul pe aciune n 2 forme: de baz i diluat. n ce privete Bilanul se poate spune i de acesta c se aseamn, cu deosebirea ca cel dup standarde este mult mai detaliat. Ambele se structureaz n ordinea creterii lichiditii pentru active i n ordinea descreterii exigibilitii pasivelor societii: Active: active imobilizate active circulante casa i conturi la bnci Pasive: datorii pn la un an datorii de peste un an capitaluri proprii

4. 1. Analiza profitului

Analiz economico-financiar a societii

1.1. Analiza dinamica si structurala a profitului 1.1.1. Analiza dupa natura cheltuielilor 2003
Capital propriu Total Active
Venit vanz Marf Prod vanduta Cifra de afaceri Ven din Prod Stocata Ven din Prod Imobil Chelt cu Marf Chelt cu Mat Pr Chelt cu lucr Terti Chelt cu impoz Chelt cu pers Venit din proviz ch cu amort si prov Alte ven exploat alte chelt exploat Cheltuieli cu Amortizari si provizioane

2004
111,644 111,644
1,701,320 405,290 2,106,610

Modificare abs. 55,000 55,000

1,701,320 271,479 1,972,799 0 0 549,000 40,952 430,144 251,103 4,036 0 32,496 23,000 20,000 32,496

56,644 56,644
0 133,811 133,811

0 20,459 34,289 2,007 16,578 0 8,837 0 0 8,837 2,002 133,811 80,163

549,000 61,411 464,433 253,110 20,614 0 41,333 23,000 20,000 41,333 2,003 2,129,610 1,157,264

Modificare
1,995,799 1,077,101

Venituri din Exploatare Total Chelt pt Exploat Total

Rezultatul din Exploatare

Venituri Financiare Total Cheltuieli Financiare Total

53,648
3 0

972,346
14,303 15,028

918,698
14,300 15,028

Rezultatul Financiar
Rezultatul Curent Venituri Extraordinare Total Cheltuieli Extraordinare Total

3
53,651 0 0

-725
971,621 0 0

-728
917,970 0 0

Rezultat Extraordinar
VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE

0
133,814 80,163

0
2,143,913 1,172,292

0
2,010,099 1,092,129

REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI Impozit pe Profit REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

53,651 2,007 51,644

971,621 160,390 811,231

917,970
158,383

759,587

126

Dupa cum se poate observa din bilantul anterior, activitatea societatii s-a dezvoltat foarte mult crescand astfel profitul cu 759.587 mii lei. Ponderea rezultatelor in profitul brut este:
Profit brut Rezultat expl/Profit brut * 100 Rezultat fin/Profit brut * 100 Rezultat extr/Profit brut * 100 TOTAL 2003 53651 99.9944 0.0056 0.0000 100.0000 2004 971621 100.0746 -0.0746 0.0000 100.0000

Societatea si-a obtinut profitul brut pe baza activitatii de exploatare, in proportie de 100%, celelalte activitati fiind nesemnificative chiar 0 cum ar fi in cazul activitatii extraordinare. Situatia soldurilor intermediare de gestiune se prezinta astfel:

ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

2003 Cifra de afaceri Marja Comercial (MC) = (Vnzri de mrfuri - Reduceri asupra vnzrilor) Costul de achiziie al mrfurilor

2004
2,106,610 0 405,290

Modificare
1,972,799 0 271,479

133,811 0 133,811

Producia exerciiului (PE) = Producia vndut + Producia stocat +

Producia imobilizat

Valoarea adaugata (VA) = Producia global a exerciiului (MC +PE) Consumuri de bunuri i servicii furnizate de ctre teri pentru aceast producie(=Chelt cu MPr, Mat+Ch cu lucr exec. Terti)

79,063

-669,554

-748,617

Excedentul brut de exploatare (EBE) = (VA + Subvenii de exploatare

primite) - [Cheltuieli cu personalul - Impozite i taxe (cu excepia impozitului pe profit)]

60,478

-943,278

-1,003,756

Rezultatul exploatrii (RE) = EBE + (Venituri din amortizri i provizioane +

Alte venituri de exploatare) - (Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele + Alte cheltuieli de exploatare)

51,641

-981,611

-1,033,252

1.2. Analiza factoriala a profitului Rez brut = Venit tot * prb g i = v i/v t * 100
127

prb i = 1 ch i/v i Rb = R0 R1 = 971621-53651 = 917970 a) influenta v t = v t1*prb0 v t0*prbo = (2143913-133814)*0,41 = 832213 prb0 = g i 0* prbi 0/100 = (99,99*0,41 + 0,002*1 + 0*1)/100 = 0,41 gi = vi0/vt0*100 : gi0 = vexpl 0/vtot 0 * 100 = 133811/133814 * 100 = 99,99 gi0 = vfin 0/vtot 0 * 100 = 3/133814 * 100 = 0,002 gi0 = vextr 0/vtot 0 * 100 = 0/133814 * 100 = 0 prb i 0 = 1 ch i/v i : prb i 0 = 1 chexpl0/vexpl0 = 1 80163/133811 = 0,41 prb i 0 = 1 chfin0/vfin0 = 1 0/3 = 1 prb i 0 = 1 chextr0/vextr0 = 1 0/0 = 1 b) ) influenta prb = v t1*prb1 v t1*prbo = 2143913 * (0,45 0.41) = 85757 prb1 = g i 1* prbi 1/100 = (99,30*0,46 + 0,7*(-0,05) + 0*1)/100 = 0,45 gi = vi1/vt1*100 : gi1 = vexpl 1/vtot 1 * 100 = 2129610/2143913 * 100 = 99,30 gi1 = vfin 1/vtot 1 * 100 = 15028/2143913 * 100 = 0,7 gi1 = vextr 1/vtot 1 * 100 = 0/2143913 * 100 = 0 prb i 1 = 1 ch i/v i : prb i 1 = 1 chexpl1/vexpl1 = 1 1157261/2129610 = 0,46 prb i 1 = 1 chfin1/vfin1 = 1 15028/14303 = -0,05 prb i 1 = 1 chextr1/vextr1 = 1 0/0 = 1 Rb = vt + prb = 832213+85757 = 917970 ACTIVITATI Exploatare Financiara Extraordinara gi0 99,99 0,002 0 gi1 99,30 0,7 0 prb0 0,41 1 1 0,41 prb1 0,46 -0,05 1 0,45

Prin aceasta analiza se observa cresterea rezultatului brut cu 917.970 mii lei, crestere ce s-a datorat cresterii mai repede a veniturilor decat cea a
128

cheltuielilor, veniturile au crescut fata de anul precedent cu 2.010.099 mii lei si cheltuielile cu 1.092.129 mii lei. Cresterea rezultatului brut s-a datorat influentei tuturor factorilor ca sens si intensitati diferite, dupa cum urmeaza: - modificarea veniturilor totale a determinat cresterea rezultatului brut cu o valoare de 832.213 mii lei, ceea ce reprezinta o situatie favorabila pentru intreprindere; - modificarea profitului mediu brut la 1 leu venituri totale a determinat cresterea rezultatului brut cu 85.757 mii lei, reprezentand o situatie favorabila ce duce la imbunatatirea situatiei firmei, ceea ce demonstreaza o mai buna gestionare a cheltuielilor si veniturilor. Rez expl = Venit expl * prex prex i = 1 ch ex/v ex Rex = R1 R0 = 972346 - 53648 = 918698 a) influenta v e = v e1*pre0 v e0*pre0 = (2129610-133811)*0,41 = 833514 pre = 1 ch e/v e : pre 0 = 1 chexpl0/vexpl0 = 1 80163/133811 = 0,41 pre 1 = 1 chex1/vex1 = 1 1157264/2129610 = 0,45 b) influenta pre = v e1*pre1 v e1*pre0 = 2129610 * (0,45 0,41) = 85184 Re = ve + pre = 833514+85184 = 918698 Cresterea rezultatului din exploatare cu 918.698 mii lei s-a datorat devansarii ca ritm a veniturilor de catre profitul net la 1 leu venit din exploatare, adica profitul net a crescut mai repede decat veniturile din exploatare, ceea ce reprezinta o situatie favorabila, aceasta datorandu-se influentei tuturor factorilor ca sens si intensitati diferite: - modificarea veniturilor din exploatare in sensul cresterii cu 918.698 lei, determinand cresterea rezultatului din exploatare cu 833.514 mii lei, ceea ce este o situatie favorabila pentru societate; - modificarea profitului net la 1 leu venituri din exploatare in sensul cresterii, rezultand o crestere a rezultatului exploatarii cu 85.184 mii lei, considerate a fi o situatie buna.

129

2. Analiza rentabilitatii pe baza ratelor 2.1. Analiza rentabilitatii financiare

Indicator
Venit total/Active totale Active totale/capitaluri proprii Profit/venituri totale Rentab fin=profit/capital propriu*100

2003
1.02 2.31 0.39 91.17

2004
0.88 21.73 0.34 643.57

Modificare
-0.14 19.42 -0.05 552.40

2.2. Analiza rentabilitatii economice

Indicator
Cifra de afaceri/Active totale Profit/venituri totale Rentab ec=profit/active totale*100

2003
1.02 0.39 39.50

2004
0.87 0.34 29.61

Modificare
-0.16 -0.05 -9.88

Dupa analiza rentabilitatii societatii pe baza ratei de rentabilitate economica si financiara, se poate observa ca acestea au crescut, rata rentabilitatii financiare in proportie de 552,40% in timp ce rata rentabilitatii economice a sczut cu 9,88%. Aceste cresteri mai dovedeste inca o data cresterea societatii din punct de vedere al activitatii economice si financiare.

Analiza pozitiei financiare 1. Analiza patrimoniului net PATRIMONIUL NET 2002 = Active totale Datorii totale = 130.752 74.108 = 56.644 PATRIMONIUL NET 2003 = Active totale Datorii totale = 2.426.320 2.314.676 = 111.644 Patr = Patr 2003 Patr 2002 = 111.644 56.644 = 55.000

130

Dupa cum se observa patrimoniul net al societatii s-a modificat de la un an la celalalt cu o valoare de 55.000 mii lei, sum ce reprezint mrirea de capital social nregistrat n anul curent. Acest lucru dovedeste ca societatea are o situatie favorabila, deoarece datoriile nu depasesc valoarea creantelor ceea ce ar fi adus probleme societatii in ceea ce priveste datoriile neachitate. 2. Analiza corelatiei dintre FR, NFR, TN
Analiza FR,NFR,TN 2003 a) Fondul de rulment net = (Capital permanent+Cturi regulariz Pasiv) (Active imobilizate+Cturi regulariz Activ) -48,731 d) NFRN = (Active circulante Disponibiliti bneti) (Datorii pe termen scurt Credite pe termen scurt) -67,107 e) TN = FRN - NFRN 18,376

2004

-262,397

-1,350,021 1,087,624

Analizand cei 2 ani analizati constatam ca fondul de rulment a inregistrat marimi negative, chiar scazand de la un an la altul cu 538,46%, ceea ce semnifica ca societatea doreste finantarea unei parti a investitiilor sale prin resurse pe termen scurt. Aceste scaderi s-au datorat cresterii activelor imobilizate, acestea fiin depasite de resursele permanente ale intreprinderii. Echilibrul financiar al societatii poate fi mentinut cu conditia ca activele circulante sa fie foarte lichide. Cresterea necesarului de fond de rulment a scazut ingrijorator de peste o mie de ori, lucru ce s-a datorat mai multor factori: datoria fata de furnizori este mai mare decat ceilalti ani, la fel si datoriile pe termen scurt care au crescut si ele, creantele au mai scazut fata de celalalt an. 3. Analiza corelatiei creante obligatii
2003 7,001 74,108 67,107 2004 117,302 2,314,676 2,197,374 Modificare 110,301 2,240,568 2,130,267

Creante Datorii Datorii - Creante

131

A) durata medie a creantelor Dmc = sold creante /RD CA * 360 Dmc = Dmc 1 Dmc0 = 1,21 zile Dmc0 = (SD0/RD CA0)*360 = 7001/133811*360 = 18,83 zile Dmc1 = (SD1/RD CA1)*360 = 117302/2106610*360 = 20,04 zile a) Influenta SD = SD1/RD CA0*360 SD0/RD CA0*360 = = 117302/133811*360 7001/133811*360 = 296,74 zile b) Influenta RDCA = SD1/RD CA1*360 SD1/RD CA0*360 = = 117302/2106610*360 117302/133811*360 = -295,54 zile Dmc = SD + RDCA = 296,74 295,54 = 1,21 zile

B) durata medie a datoriilor Dmd = sold datorii /RC CA * 360 Dmd = Dmd 1 Dmd0 = 196,18 zile Dmd0 = (SC0/RC CA0)*360 = 74108/133811*360 = 199,37 zile Dmd1 = (SC1/RC CA1)*360 = 2314676/2106610*360 = 395,55 zile c) Influenta SC = SC1/RC CA0*360 SC0/RC CA0*360 = = 2314676/133811*360 74108/133811*360 = 6026,94 zile d) Influenta RCCA = SC1/RC CA1*360 SC1/RC CA0*360 = = 2314676/2106610*360 2314676/133811*360 = -5831,76 zile Dmd = SC + RCCA = 6026,94 5831,76 = 195,18 zile De la un an la altul datoriile au crescut cu mai mult decat creantele ceea ce influenteaza negative fluxul de disponibil.
132

4. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

2003 Rata lichiditatii generale= active circulante/datorii curente*100 Rata lichiditatii rapide= Active - stocuri/datorii curente *100 Rata lichiditatii imediate=disponib+inves fin/datorii curente*100 34.24 176.43 24.80 2004 Modificare 88.66 68.22 46.99 54.42 -108.22 22.19

In timp de rata lichiditatii generale a crescut cu 54,42% in 2003 fata de 2002, celelalte 2 rate ale lichiditatii s-au modificat si ele semnificativ: a scazut foarte mult, cea a lichiditatii rapide cu 108,22% iar cea a lichiditatii imediate a crescut cu 22,19%. Aceste lucruri dovedeste ca societatea detine suficiente active circulante pentru a acoperii datoriile societatii, dar ele sunt formate in mare parte din active imobilizate, in societate existand foarte putine disponibilitati si active circulante foarte fluide. Rata lichiditatii generale semnifica in ce masura banii disponibili si banii pe care societatea ii va incasa asigura finantarea tuturor datoriilor. Faptul ca aceasta rata are valori sub 100% asta inseamna ca societatea are lipsa de lichiditate. Rata lichiditatii rapide evidentiaza in ce masura banii de care dispune societatea si cei pe care ii va incasa acopera datoriile curente. Aceasta rata are valori mai mari de 100%, ceea ce dovedeste puterea de achitare a datoriilor din activele pe care le detine societatea. Rata lichiditatii imediate evidentiaza in ce masura banii disponibili ajung pentru finantarea datoriilor curente. Aceasta rata este extrem de mica mai ales in 2003 cand are o valoare de 4,19%, ceea ce reprezinta faptul ca societatea nu dispune de bani, putand sa-si achite datoriile din celelalte active existente la firma. Rata lichiditatii globale = Active globale/datorii globale * 100 Rata lichiditatii globale 2002 = 130752/74108*100 = 176,43% Rata lichiditatii globale 2003 = 2426320/2314676*100 = 104,82% Rata lichiditatii globale evidentiaza in ce masura banii de care dispune in totalitate asigura finantarea tuturor datoriilor atat pe termen scurt cat si pe cele pe termen lung. Aceasta rata evidentiaza ca societatea este solvabila deoarece se inregistreaza valori mai mari de 100%.

133

5. Analiza vitezei de rotatie a activului curent

Vr = AC/CA * 360 2003 68.3 2004 Modificare 414.6 346.4

Influenta CA = AC0/CA1*360 AC0/CA0*360 = = 25377/2106610*360 25377/133811*360 = -63,94 zile Influenta AC = AC1/CA1*360 AC0/CA1*360 = = 2426320/2106610*360 25377/2106610*360 = 410,29 zile Viteza de rotatie a crescut in anul 2003 fata de 2002 enorm si anume cu 346,4 zile, influenta cea mai mare asupra acestei rotatii a avut-o activele circulante fata de cifra de afaceri care a avut o influenta pozitiva de 410,29 zile. Societatea are o situatie economico-financiara foarte buna, avandu-se nevoie de urmarirea ei in continuare pentru a mai adduce si alte imbunatatiri cum ar fi ridicarea lichiditatilor firmei pentru o si mai buna solvabilitate.

134

5.
SC PSIHOCONTROL SRL

Sistem informatic pentru Declaratia privind impozitul pe profit

BALAN DE VERIFICARE la data de 31.12.2004

SIMBOL CONT

DENUMIRE CONT

SOLD INITIAL D C 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 51.644.085,75 0,00 81.021.500,00 28.563.025,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1.403.361,00 0,00 0,00 5.000.000,00 0,00 1.000.000,00 50.644.085,75 51.644.085,75 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 4.051.074,00 158.683,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 D

RULAJE C 50.000.000,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1.383.852.163,75 811.230.673,00 310.000.000,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 12.759.190,00 15.347.860,00 15.441.000,00 85.156,00 1.386.355.000,00 -200.000,00 54.989,00 621.000.000,00 0,00 368.900.000,00 10.000.000,00 2.012.398.972,00 50.000.000,00 50.000.000,00 5.000.000,00 0,00 0,00 2.143.438.751,00 51.644.085,75 0,00 0,00 0,00 20.666.667,00 16.666.667,00 4.000.000,00 11.208.667,00 7.597.469,00 14.958.015,00 119.499,00 548.572.000,00 0,00 34.783,00 1.412.833.383,00 460.000.000,00 368.900.000,00 10.000.000,00 1.908.273.212,00 D

TOTAL SUME C 50.000.000,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1.383.852.163,75 862.874.758,75 310.000.000,00 81.021.500,00 28.563.025,00 0,00 0,00 0,00 12.759.190,00 15.347.860,00 15.441.000,00 85.156,00 1.386.355.000,00 -200.000,00 54.989,00 621.000.000,00 0,00 368.900.000,00 11.403.361,00 2.012.398.972,00 50.000.000,00 55.000.000,00 5.000.000,00 1.000.000,00 50.644.085,75 2.195.082.836,75 51.644.085,75 0,00 0,00 0,00 20.666.667,00 20.717.741,00 4.158.683,00 11.208.667,00 7.597.469,00 14.958.015,00 119.499,00 548.572.000,00 0,00 34.783,00 1.412.833.383,00 460.000.000,00 368.900.000,00 10.000.000,00 1.908.273.212,00

SOLDURI FINALE D C

1011 1012 1041 1061 1068 121 129 212 2133 214 2812 2813 2814 301 3028 303 308 371 378 381 4011 4012 404 4092 4111

capital subscris nevarsat Capital subscris varsat Prime de capital Rezerve legale Alte rezerve Profit si pierdere Repartizarea profitului Constructii Aparate de masura si control Mobilier, aparatura birotica Amortizarea masinilor Amortizarea aparatelor de masura Amortizarea mobilier Materii prime Alte materiale consumabile Obiecte de inventar Diferente de pret la materii prime Marfa Diferete de pret la marfuri Ambalaje Furnizori Furnizori externi Furnizori de imobilizari Avansuri furnizori Clienti

55.000.000,00 5.000.000,00 1.000.000,00 50.644.085,75

811.230.673,00 310.000.000,00 81.021.500,00 28.563.025,00 1.550.523,00 7.750.391,00 482.985,00 837.783.000,00 20.206,00 0,00 1.403.361,00 104.125.760,00 -

811.230.673,00

20.666.667,00 20.717.741,00 4.158.683,00

34.343,00

200.000,00

791.833.383,00 460.000.000,00 0,00

418 419 421 425 4282 43111 43112 4312 4313 4314 4371 4372 441 4423 4424 4426 4427 4428 444 446,1 446,2 4471 4472 4473 456 457 462 5121 5191 5311 542 581 601 6022

Clienti facturi nesosite Avansuri clienti Personal -remuneratii datorate Avansuri salariati Alte creante cu personalul Cas 24,5% C.A.A.M.B.P. 0,5% Cas 9,5% Fd. San. Unit. 7% Fd. San. Asig. 6,5% Somaj 3,5% Somaj 1% Impozit pe profit TVA de plata TVA de recuprat TVA deductibila TVA colectata TVA Neexigibila Impozit permanenti Alte impozite si taxe Impozit pe dividende Comision camera de munca Fd handicap Comision vamal Decontari cu asociatii Dividende Creditori diversi Conturi curente la banca Credit bancar Casa Avans de trezorerie Viramente interne Cheltuieli cu materiile prime Chelt. privind combustibilul

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 5.597.910,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 605.122,00 0,00 17.770.960,75 0,00 0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 1.405.775,00 0,00 0,00 408.275,00 0,00 204.225,00 122.500,00 122.500,00 87.500,00 17.500,00 1.426.636,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 13.125,00 35.000,00 0,00 0,00 0,00 70.265.000,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

833.000.000,00 1.420.000,00 5.062.225,00 1.000.000,00 8.330.000,00 408.275,00 0,00 204.225,00 122.500,00 122.500,00 87.500,00 17.500,00 1.426.636,00 2.154.070,00 0,00 228.180.959,00 230.335.029,00 -228.000,00 0,00 92.000.000,00 0,00 13.125,00 35.000,00 2.300.000,00 55.000.000,00 81.123.067,00 0,00 2.392.018.020,00 115.000.000,00 5.822.446,00 2.644.671,00 3.050.446,00 11.246.390,00 450.000,00

833.000.000,00 1.420.000,00 15.557.500,00 1.000.000,00 0,00 3.422.650,00 77.788,00 1.477.963,00 1.089.025,00 1.011.238,00 466.725,00 144.000,00 160.390.144,00 2.154.070,00 2.154.070,00 228.180.959,00 230.335.029,00 0,00 1.023.249,00 92.000.000,00 81.123.067,00 116.681,00 0,00 2.300.000,00 55.000.000,00 811.230.673,00 0,00 1.323.941.605,00 115.000.000,00 4.650.446,00 2.644.671,00 3.050.446,00 11.246.390,00 450.000,00

833.000.000,00 1.420.000,00 5.062.225,00 1.000.000,00 8.330.000,00 408.275,00 0,00 204.225,00 122.500,00 122.500,00 87.500,00 17.500,00 1.426.636,00 2.154.070,00 5.597.910,00 228.180.959,00 230.335.029,00 -228.000,00 0,00 92.000.000,00 0,00 13.125,00 35.000,00 2.300.000,00 55.000.000,00 81.123.067,00 0,00 2.392.623.142,00 115.000.000,00 23.593.406,75 2.644.671,00 3.050.446,00 11.246.390,00 450.000,00

833.000.000,00 1.420.000,00 16.963.275,00 1.000.000,00 0,00 3.830.925,00 77.788,00 1.682.188,00 1.211.525,00 1.133.738,00 554.225,00 161.500,00 161.816.780,00 2.154.070,00 2.154.070,00 228.180.959,00 230.335.029,00 0,00 1.023.249,00 92.000.000,00 81.123.067,00 129.806,00 35.000,00 2.300.000,00 55.000.000,00 811.230.673,00 70.265.000,00 1.323.941.605,00 115.000.000,00 4.650.446,00 2.644.671,00 3.050.446,00 11.246.390,00 450.000,00 -

0,00 0,00

0,00 0,00 11.901.050,00

0,00 8.330.000,00 -

0,00

3.422.650,00 77.788,00 1.477.963,00 1.089.025,00 1.011.238,00 466.725,00 144.000,00 160.390.144,00 0,00 3.443.840,00 0,00 0,00 0,00 0,00 228.000,00 1.023.249,00 0,00 0,00 81.123.067,00 116.681,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 730.107.606,00 70.265.000,00 1.068.681.537,00 0,00 18.942.960,75 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

136

6028 603 605 607 608 613 614 623 624 625 626 627 628 635 641 6451 6452 6453 6458 6588 666 667 6811 691 704 706 707 7588 7612 766 767

Chelt. privind alte mat. consumabile Chelt cu obiecte de inventar Cheltuieli cu energia si apa Cheltuieli cu marfa Chelt cu ambalajele Chelt cu primele de asigurare Chelt cu studiile si cercetarile Cheltuieli cu protocolul Cheltuieli cu transportul Chelt cu deplasarile Cheltuieli cu telefonul Chelt cu serviciile bancare Chelt. cu servicii executate de terti Chelt. cu impozitele si taxele Cheltuieli cu salariile Cheltuieli cu asig sociale Cheltuieli cu somajul Cheltuieli cu sanatatea Alte cheltuieli privind salariile Alte cheltuieli Cheltuieli cu dobanzile Cheltuieli cu sconturile Chelt. excep. privind amortizarea imobil. Cheltuieli cu impozitul pe profit Venituri din lucrari executate Venituri din redevente si chirii Venituri din vanzarea marfurilor Alte venituri din exploatare Venituri din operatii de capital Venituri din dobanzi Venituri din sconturi TOTAL

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 186.605.964,50

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 186.605.964,50

8.579.245,00 14.958.015,00 26.142.086,00 549.000.000,00 34.783,00 25.036.507,00 37.286.723,00 45.250.000,00 57.384.745,00 1.644.671,00 187.961.533,00 317.391,00 15.134.142,00 94.416.681,00 15.557.500,00 3.422.650,00 466.725,00 1.089.025,00 77.788,00 20.000.000,00 15.000.000,00 28.000,00 41.333.334,00 160.390.144,00 133.679.809,00 271.609.823,00 1.701.320.000,00 23.000.000,00 10.000.000,00 3.803.359,00 500.000,00 14.533.996.266,75

8.579.245,00 14.958.015,00 26.142.086,00 549.000.000,00 34.783,00 25.036.507,00 37.286.723,00 45.250.000,00 57.384.745,00 1.644.671,00 187.961.533,00 317.391,00 15.134.142,00 94.416.681,00 15.557.500,00 3.422.650,00 466.725,00 1.089.025,00 77.788,00 20.000.000,00 15.000.000,00 28.000,00 41.333.334,00 160.390.144,00 133.679.809,00 271.609.823,00 1.701.320.000,00 23.000.000,00 10.000.000,00 3.803.359,00 500.000,00 14.533.996.266,75

8.579.245,00 14.958.015,00 26.142.086,00 549.000.000,00 34.783,00 25.036.507,00 37.286.723,00 45.250.000,00 57.384.745,00 1.644.671,00 187.961.533,00 317.391,00 15.134.142,00 94.416.681,00 15.557.500,00 3.422.650,00 466.725,00 1.089.025,00 77.788,00 20.000.000,00 15.000.000,00 28.000,00 41.333.334,00 160.390.144,00 133.679.809,00 271.609.823,00 1.701.320.000,00 23.000.000,00 10.000.000,00 3.803.359,00 500.000,00 14.720.602.231,25

8.579.245,00 14.958.015,00 26.142.086,00 549.000.000,00 34.783,00 25.036.507,00 37.286.723,00 45.250.000,00 57.384.745,00 1.644.671,00 187.961.533,00 317.391,00 15.134.142,00 94.416.681,00 15.557.500,00 3.422.650,00 466.725,00 1.089.025,00 77.788,00 20.000.000,00 15.000.000,00 28.000,00 41.333.334,00 160.390.144,00 133.679.809,00 271.609.823,00 1.701.320.000,00 23.000.000,00 10.000.000,00 3.803.359,00 500.000,00 14.720.602.231,25

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3.283.329.761,75

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3.283.329.761,75

137

101

DECLARAIE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT Pe anul ....

DATE DE IDENTIFICARE ALE PLTITORULUI

COD DE NREGISTRARE FISCAL:

R11703537 SC PSIHOCONTROL SRL 3 Localitate: Al. Postavarului Numr: 25

Cod potal:

Denumire: Jude/Sector: Strada: Ap.: Cont bancar Banca

BUCURESTI 4A Telefon:

Bloc: 3142357 8,11E+08

GC7

Scara:

Numr cont lei

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

DENUMIRE INDICATORI Venituri din exploatare Cheltuieli aferente veniturilor din exploatare Profit/pierdere din exploatare (rd.1-rd.2) Venituri financiare Cheltuieli financiare Profit/pierdere financiar() (rd.4-rd.5) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Profit/pierdere extraordinar() (rd.7-rd.8) Total profit/pierdere (rd.3+rd.6+rd.9)
Sume de natura veniturilor rezultate ca urmare a transpunerii sau retratrii Sume de natura cheltuielilor rezultate ca urmare a transpunerii sau retratrii

SUME 2.129.609.632,00 1.317.180.078,00 812.429.554,00 14.303.359,00 15.028.000,00 -724.641,00

811.230.673,00

Profit/pierdere (rd.10+rd.11-rd.12)

811.230.673,00

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 40,1 40,2 40,3 41 41,1 42 43 44

Amortizarea deductibil fiscal

Cheltuieli cu dobnzile i dif de curs val ded fiscal, care sunt reportate din per prec Sume pt majorarea fondului de rezerv (5% din profit, pn la 20% din capital) Sume pt constituirea sau majorarea rezervelor de ctre: BNR, bnci

Alte sume deductibile n limitele legii Total deduceri (rd.14 la rd. 18) Dividendele primite de la alt persoan juridic romn Alte venituri neimpozabile Total venituri neimpozabile (rd.20+rd.21) Profit/pierdere (rd.13-rd.19-rd.22) Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe venitul realizat n strintate
Amenzi, dobnzi pt plata cu ntrziere, penaliti de ntrziere datorate ctre autoriti

10.000.000 10.000.000 801.230.673,00 160.390.144,00 15.000.000,00 25.817.584

Cheltuieli de protocol ce depesc limita prevzut de lege Cheltuieli de sponsorizare care depesc limita prevzut de lege Cheltuieli cu amortizarea contabil nedeductibil fiscal
Sume pt constituirea sau majorarea provizioanelor, rezervelor peste limita legal Cheltuieli cu dobnzile nedeductibile fiscal, care nu sunt reportate pt per urmtoare Cheltuieli cu dobnzile i dif de curs valutar neded fiscal, reportate pt per urmtoare

Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile Pierderi din surse externe, calculate pe fiecare surs de venit Alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal Total cheltuieli nedeductibile (rd.24 la rd.35)
Total profit impozabil/pierdere naintea de reportarea pierderii (rd.23+rd.36)

201.207.728 1.002.438.401,00 1.002.438.401,00 160.390.144 160.390.144

Pierdere fiscal de recuperat din anii precedeni Profit impozabil/pierdere (rd. 37-rd.38) Total impozit profit, din care: Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 16%
Impozit de 5% pe venit n cazul contrib ce desfoar activ de natura barurilor de noapte

Impozit aferent profitului obinut printr-un sediu permanent n Romnia Credit fiscal, din care Credit fiscal extern Impozit pe profit scutit Reduceri de impozit calculate conform legii Total credit fiscal (rd. 41 la rd. 43)

139

45 46 47 48 49

Impozit pe profit datorat (rd.40-rd.44)

Impozit pe profit declarat pt anul de raportare prin Declaraiile privind oblig la bugetul de stat

Impozit pe profit de plat (rd.45-rd.46) Impozit pe profit de recuperat (rd. 46-rd.45) Alte informaii referitoare la calculul impozitului pe profit

160.390.144 160.390.144 0 0

Sub sanciunile aplicate faptei de fals n acte publice, declar c datele din aceast declaraie sunt corecte i complete. Prezentul titlu de crean devine titlu executoriu, n condiiile legii.

Nume, prenume Funcia

VITALIA DANA-ANDREEA ADMINISTRATOR

Semntura i tampila

140

CAP. VI: BIBLIOGRAFIE 1. Niculae Feleag i Ion Ionacu - Tratat de contabilitate financiar vol. II, Ed. Economic, Bucureti, 1998 2. Niculae Feleag i Liliana Malciu - Politici i opiuni contabile, Ed. Economic, Bucureti, 2002 3. Niculae Feleag - Sisteme contabile comparate vol. I, vol. II, vol. III, Ed. Economic, Bucureti, 1999 4. Ana Stoian - Contabilitate i gestiune fiscal, Ed. Mrgritar, Bucureti, 2002 5. Georgeta Vintil, Magdalena Clin i Nicoleta Vintil - Fiscalitate, Ed. Economic, Bucureti, 2002 6. Petre Brezeanu - Fiscalitate, Ed. Economic, Bucureti, 1999 7. Isfanescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Hristea, Camelia Vasilecu - Analiza economicofinanciara, Ed. ASE, Bucuresti, 2002 8. Vasile Robu, Georgescu N. Analiza economico-financiara, Ed. ASE, Bucuresti, 2001 9. Dorin Zaharia, Felicia Albescu, Irina Bojan, Veronica Ivancenco, Corina Vasilescu Sisteme informatice pentru asistarea deciziei, Ed. Dual Tech, Bucuresti, 2001 10.Reglementri contabile pentru agenii economici Ministerul Finanelor Publice, Ed. Economic, Bucureti, 2003 11.Standardele Internaionale de Contabilitate International Accounting Standards Board, Ed. Economic, Bucureti, 2003 12.Codul fiscal al Romniei (Legea nr. 571/2003) Ministerul Finanelor Publice, Ed. Moroan, Bucureti, 2004

141

13.Norme Metodologice de aplicare a Codului Fiscal Ministerul Finanelor Publice, Ed. Moroan, Bucureti, 2004 14.Ordonanta nr. 83/19.08.2004 privind modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal 15.Ordonanta de urgenta nr. 138/29.12.2004 pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal

142