46ffi

s,r.{ N\ V)aj!, Pt .

aa6 RoseN

rnu nlCa{.Q-Ltr(onu,,o/. r+{

J - vy1 Q^'rynk1 vreal-

Pr efu$e. Eu eddEta; arigi,ru-q;E d;

Antn Gand'Iai, fondat orwl/pregedintele M.K. Gandhi trnstitutului pentrrr Nonviolen(d

acd. erai copil de culo a;re) sd,cregti in Africa de sud 1-,,.\, Ii $ in timpul politicii de apart}rreid din anii '4O nu era deloc o fericire. Acest lucru era eu atit rnai ade*# tdrat, eu cit (i se reamintea cu brutalitate de culo area pielii tale in fiecare moment al, zilei. Mai rnult, s5. fii bZ"tut la virsta de zece ani de tineri albi, pentru eI te considerau prea negru, qi de tineri negiri, pentru cd te considerau prea alb, Lste o rienli umilitoare care poate trezi in oricine dorinfa"rp"de t.5;zblunare violenti. Dram atit de revoltat de experienlele mele, incit pirinlii mei au deeis si md trimiti in India si si. mi. lase o vrern e La bunicul meu, legendarul M.K. Gandhi, ea sd inrdt de la el curn sd-mi $estionez furia, frustratea, diserimirtarea gi umilin(a pe care prejudecilile rasiale violente le pot trezi. in acele optsprezece luni am inrd\at rnai multe decit md agteptam. Singurul meu re$ret este cd, aveam doar treispr ezece ani gi .* fort un

Mensruenn B. RosErrB^ERG

discipol mediocru. Dac6, aq fi fost ceva mai fi7a;re, pulin mai in(elept gi mai inclinat spre reflec(ie, ag fi putut inrd(a mult mai multe. Dar trebuie sd fim mulgumi(i cu ce arrt primit qi si nu fim lacomi - o leclie de bazd" pentru o viafd" nonviolent5. Cum ag pute a wita asta? Unul dintre rnultele lucruri pe ca;re le-am inrd(at de la bunicul meu a fost si in(eleg nonviolen(a in toatd" profuttzirrtea ei gi si realizez cd to(i sintem violenli gi ci avem nevoie de o schimbare c,alitafiul de atitudine. trYecvent, nu recunoagtem violenla din comportamentul nostru pentru ed, nu sintem congtien{i de ea. Presupunem ci nu sintem violen(i deoarece, cind spunemviolengl",rte ghdirn labdtdi, crirne, lupte gir.tizboaie - genul de lucruri Ia eare rnajoritatea oamenilor nu participd. Ca si rnd. ajwte si inleleg, bunieul m-a pus sd desenez wt7. dupi acelagi principiu arbore aL violenlei, ca un arbore genealogic. Argumentul siu a fost cd" aveam sI aprecie z rnai mult nonviolen[a dacdingelegeam gi recunogteam violen(a ea;re existi pe lum". in fieeare seard fia-a a}utat s5 analizez intirnplirile de peste zi- tot ce anl tt.5:it, am citit sau arnfdcut altora - gi si le trec in arborele violenlei fie la violerr|ge ,,fizice" (dacd era implicatd. f.orga fiziea), fie la violente ,,pasird." (dac;d era un tip de violenfd in care suferinfa provocati era rnai degrabl emo[iona16). in citeva luni am umplut un perete din cafilera rnea cu aete de violen\e,,pasird", p cate bunicul nleu o eonsi dera mai perfidl decit violen! a ,,fizice". Mi-a expli cat apoi ed violen(a pasird genera furie din partea vrctimei c,are, individual sau in cadrul unei colectivitilEi, reacliona violent. Cu alte cuvinte, violen(a pasird este cea ca;re alimenteazd. foeul violenfei fizice. Din cauzE ci nu in[ele$em san nu creditdm aceastd" idee, toate efor-

C onauNrcAREA NowvrornNrA

turile noastre pentru pace fie nlr s-au fructifieat, fie au condus la o pace temporanfl. Cum putem stin$e un foc, dacd, rru care aprinde incendiul infernal? indepirtdrn combustibilul Bunicul sublinia mereu vehement nevoia de nonviolen(i ceva ce Marshall Rosenberg realizeazd in comunicare admirabil de mulgi ani prin scrierile gi cursurile sale. Am eitit st foarte mult interes c;attea dlui RosenberS Comnmticairea, Nonwiolentd, - un l:irnbaj al wiegi:i gi am fost impresionat de profunzirnea muneii sale gi de simplit atea solufiilor. Agr cum spunea bunicul, daed. nu ,,devenirn schimb ateape car.edorim sI o vedem pe.lume", nici o schimbare nu se va prodtrce vreodatd.. Toti agteptim, din pdeate, ca eeilalgi s5, se schirnbe primii. Nonviolen(a nu e o strategie pe care si o folosegti azi,, iar miine si renunfi: la ea, nici nu e ceva c.ate s5, te transforrne intr-o persoani urnild sau usor de manipulat. Irlonviolen(a inseamnd imprimarea unor atitudini pozitive pentru a inlocui atitudinile negative ce predomin5 in noi. Tot c,eea ce facem este condigionat de motive egoiste - ce arn eu de cigtisat - crl at?t mai mult intr-o societate materialistd, c;areprosperi de pe urrna individualismului brutal. Nici wt),adintre aceste coneeplii ne$ative nu favorizeazd constituirea unei familii, comllniti(i, societdli sau naliuni omogene. Nu e atit de impottant s[ ne unim intr-un moment de crtzd gi si ne an.5:tdrnpatriotisrnul fluturind drapelul; nu e suficient s5. devenim o rrlare putere construind un arsenal eare poate distruge planeta de mai multe ori la rind; nu e suficient s5. supunem restul lumii prin forla noastri rnilitafr, pentru cd pacea nu poate fi construitd pe baza fricii.

M, ,RsrrALL B. R.osElrB^ERG

Nonviolenga inseamni sd lagi partea pozitiwi. din tine si iasi la suprafalE. inse.mni si te lagi condus de iubire, respect, inlelegere,. apreciere, compasiune Si $riid, pentru eeilalgi, ru suspicide egoism gi egoeentrism, l6comie, ur6, prejudecifi, une gi agresivitate, atitudini care ne domind. de obicei $indi:ree*. Adesea a.uzirn oamenii spunind: ,,Lumea e nemiloasd gi, ca sd supraviefuiegti, trebuie si devii gi tu nemilos." Cu modestie rd. spun, ru sint de acord cu acest punct de vedere. Lumea e ceea ce a;fii. fdeut noi din ea. Dacd astdzi e nernilo asd,.a ajuns astfel pentru cI noi arn fdeut-o nemiloasd prin atitudinile noastre. Daci ne sehimbdrrt, putem schimba lumea, iar schimbarea incepe eu transfortraarea limbaSului nostru gi a mtodelor d eomunicare. Recomand eu multd, cdldlut.5 Nonlectura acestei cir[i gi aplica;rea proeesului Comunicirii violente pe ca;re il propune. Este un prim pas importatr.t cdtre gi creareaunei lumi pline de eomtransforfiaarea eomunicirii Pasiune' ARr/ r GAI,DHT

QuwiniteE",e sfirl,tfere stre, (suw xidu.r.i)

Md, simt condq,m:natd, de cuzsintele tale, yle sirrt jud,ecatd, gi respinsd,, Inainte. sd, plec, &g vvr-eq, Etiu sd, q,sta q;rei sd, sptt:i? Chier inainte sd, tneerc sd, md, o,pd,f Sd, rsorbesc eu fricd, sau du,qere, tnainte sd, rid,ic un xid, d,e cuwitzte, qnt"zit sa,rr e-o pd,rere? Spune; d,rTL Cuwintele si,nt ferestre sail zid,uri, Condq,mnd, sa,u pot sd, rte el:ibereze. Cnnd rsorbese sa,u e?,nd. ascult, Lurn:in"q, hrbir*i Win rrvine sd, radie:*e. Stnt lucrttri pe care trebuie sd, Ie splfii, Lucruri irn4tortante pentru rnirt e, Dacd, nu rnd,fac ingeleasd, prin cuz:inte, Md ujuti tu sd, nzd, el:iberex? Dq,cd, li s-a pd,rut cd te ,r:orbesc de rd,u,, Daed, ai sirngit, cd, rnd, port nepd,sd,tor, incearcd, sd, asculgi printre cur;inte Acele sentim,ente cornune tuurror.

RUTH BEBERMEYER

CAPITOLUL

Dd,ruire,a din ini1nfi _ rni r,na- corrnrni e#ri i l\envi o,trente

,,ceee' ee trwi doresc in r:ia{d, este eom,pasiu:*e*, un lux intt-e rwine Ei ceilalli, baxat pe o dd,ru:it-e reeiprocd, d:in inti,rnd,.,, MARS}ALL B. ROSENBERG

Introdnteere
onvins fiind cd e in natura noastrd si ne plac d. sd, ot'erim gi sd primim cu compasiune. apro ape toatd. t ) viala rn-a.o preocupat doui intrebiri. ce se intimpla cind pierdem contactui eu rtatura noastr1 plind. de compasiune gi ajungem sd ne compo rtdrn violent gi opresiv? $i, invers, ce le permite anumitor oameni si rdmini in contact cu natutalot plini de compasiune chiar gi in circumstanfe din cele mai critice?

#
ffi
l:fi
tfi

MeasneLL B. Rosmrg^onc

Aceste intrebdri au inceput sd md preocupe in copili.rie, cafi),irtvara anului 1943, cind familia filee- s-a mutatin Detroit, Michig arl.. La o siptS.mind dupd" venirea noastri , a izbwcnit un conflict rasial in urrna unui incident dintr-un parc public. Peste patruzeci de oameni aw fost ucigi in zilele care au urmat. Cartierul nostru a fost focaru,l violen{elor gi am rdmas trei zile incuia(i in casi. Cind luptele rasiale au inc etat Si a inceput gcoala, arrl descoperit c5. un nLrme poate filafel de periculos.ca gi culoarea pielii. Cind profesoara a fderft prezen\a gi tni-a strigat numele, do! bdiegi rn-au privit cu rrdutate gi au guierat printre dingi: ,,Egti jidan?" Nu tnai auzisetn acel cuvint pini atunci gi nu gtiar:t c6' era falosit de unii oameni in sens peiorativ cind se refereau la ewei. Dupd ore, cei doi m-au agteptat, rn-au imbrincit gi rn-au bdtut, lovindu-mi cu picioarele. Din a.ceavard. a anutrui 1943 rni tot gindes c la cele doul intrebdri pe eare le-am menfiortat. De exemplu, ce ne dd,forga de a r5rnine in contaet curtaturanoastrS. plini de compasiune chiar gi ?n eele nl'ai dificlle imprejurdri? M5. gindesc la persoane ca Etty Hillesum, eare a frrnas compdtirnitoare chiar gi cind a fost supusl tratarnentului monstruos dintr-u n lagdr de coneetttrare $erman. Dupi curn a scris in jurnalul ei la vremea respecti\r;. ,,Eu nu rn5 sperii ugor. Irtrupentru cd sint cutajoasd, ei pentru cd qtiu ed arn de-a faee cu fiinge urnane gi trebuie si m5 striduiesc cit de mult pot sd ingeleg tot ce faee omul. Iar ceea ee a fost mai irnportant in dimineafa aeeasta nu e cd un tin1r ofiger nemulgumit din Gestapo a fipat la mine, ci c5. n-am simlit deloc indignare, ci o real6 compasiune. A.Sfi vrut

ConnuwrcAREA NorwrornNtA

Te-a dezarnd,sit s5-l intreb: uAi arart o copilSrie foarte nefericit* hdrluit gi constrins, ursuz gi slab. iubita?> H;rea intr-adedr Mi-ar fi pleeut si incep si-l tratez atwnci, pe loc, fiindce gtiu cd tinerii demni de mil6 ca el sint periculogi pentru ceilalli dacd sint lisagi sd se dezldnfuie." - Dtty Hillesurn, Jtn'na,I in timp ce studiam faetorti care ne afecteazL. capacitatea de a sirn(i compasiune, am fost uirnit de rolul esenfial al limba. jului gi folosirii cuvintelor. Am identificat de atunci o abordare specificd, a eornunicS.rii - a vorbirii gi ascultS"rii - care ne con-

duce cdtre diruirea din inimi gi staCNV: o modalitate bilirea unui eontact cu noi ingine gi cu oe coffrlrnlcare ce ne ceilalgi intr-un mod care perneite comcondlrce cat'fe pasiunii noastre inndscute si se fiaartoarulrea o.fit lnlma. ifeste. Numesc aeeast6, abardare Comuter-rnenul ..nonvi.orricare Nonviolenti. Ient" a'v{nd sensul irr care \-a folosit Gandhi - el desernneazd starea noastr rraturald de compasiune atunci cind violen! a pdt5;segte inirna. Chiar daed nu considerdm c5 mod.ul in eare r,'orbirn este ,,violent", crlvintele noastre produc adesea suferinti gi durere, procesul pe care il in noi sau eeilalgi. in anurnite cornunftet| descriu e nurnit ,,comunicare plini de compasiune". Abrevierea CNV va fi folositi pe parcursul aeestei c5.r(i pentru a desemna Comuniearea Nonviolentd sau plina de compasiune.
f

av

r.

O tnodqlitate

de a ne co?l,centra

q,tetttiq,

CITV se bazeazd pe abil fte1i de comunicare Si folosire a limba3ului care ne intdresc eapa,eitatea de a ne pdstra :urr:ra-

M,q.nsneLL B. RosnNnnnc

rl

ti

nitatea chiar gi in condigii critice. Nu con(ine nimic nou; toate elementele integ rate in CNrV sint cunoseute de secole. Inten(ia ei e si ne aminteasc d" eeea ce gtim deja - despre felul in care noi, oamenii, ar trebui sd interac(ion5.m unii cu algii - gi s5-ne ajute sd. trd"im intr-un mod in care sd se manifesre concret aceste cunogtin[e cNV ne ajutd si ajusti.m felul in care ne exprimim gi in crtlre ii ascultd"m pe ceil algi. ln loc sd fie reaclii 1676ale, iutomate, cuvintele noastre devin ri.spunsuri congtiente, ferm bazate pe eeea ce percepem, sirn(im gi dorim. sintem indrumali si ne e:q>rimd"m cu. onestitate gi claritate, gi in acelagi timp sd le acorddm celorlalgi o atenlie plini de respect gi empatie. cNV ne instruiegte sZ observS.m cu atenlie gi si putem spec ifiea comportamente gi condi(ii care ne afecteaza. inUgim sd identific5"m gi sd rostim elar eeea ce ne dorim intr-o anumitd situa[ie. Forma e sirnpld, dar p.uternic transformataare. Pe rnS"surd ee CNV inlocuiegte veehile noastre tipare de apdtate, retra$ere sau atae ?n fafa judee5"lilor sau ciiticilor, ajun$em s5"ne percepem pe noi, pe ceilalgi gi totod atd, inten(iile Ei relaliile noastre ?ntr-o lumin d nawd,.Rezistenla, tendingele defensive gi reac(iile violente sint rninim alizate. Cind ne concentr[m pe ceea ce obserrd.m, simtim gi avern nevoie, gi nu pe dia$nostic gi jude catd", descoperim prlf.rn zirr:rea cornpasiunii noastre. Punind accentul pe ascultare profundd. - a propriei persoane Si a celorlalti - CNV Cind folosim CN\r pentru a cultirri respectul, atenfia, u.*"rrltu. nevoil" pri.r;Jl-ail empatia gi genere azd. o ;;i ingine gi din ceilalgi, percepem dorinfd recipro cd de a ofert t,, ,,t,, rela(iile intr-o l*mina noui.., din inirnd. Chiar dacd"md refer la