Full text of "Înmormîntarea la Români" Google

This is a digital copy of a book that was prcscrvod for gcncrations on library s hclvcs bcforc it was carcfully scannod by Google as part of a projcct to make the world's books discoverablc onlinc. It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter th e public domain. A public domain book is one that was never subject to copyright or whose legal copyright terni has expired. Whether a book is in th e public domain may vary country to country. Public domain books are our gateways to the past, representing a wealth of history, cultuie and know ledge that's often difficult to discover. Marks, notations and other maiginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journcy from the publisher to a library and fmally to you. Usage guidelines Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials an d make them widely accessible. Public domain books belong to the public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to prcvcnt abuse by commcrcial parties, including placing technical restrictions on automatcd qucrying. We also ask that you: + Make non-commercial use ofthefiles We designed Google Book Search for usc by i ndividuals, and we request that you use these files for personal, non-commercial purposes. + Refrainfrom automated querying Do noi send aulomated queries of any sort to Go ogle's system: If you are conducting research on machinc translation, optical character recognition or other areas where access to a laig e amount of text is helpful, please contact us. We encouragc the use of public domain materials for these purposes and may be able to help. + Maintain attributionTht GoogX'S "watermark" you see on each file is essential for informingpcoplcabout this projcct andhclping them lind additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. + Keep it legal Whatever your use, remember that you are lesponsible for ensurin g that what you are doing is legal. Do not assume that just because we believe a book is in the public domain for users in the United States , that the work is also in the public domain for users in other countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can'l offer guidance on whether any specific use of any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in G oogle Book Search mcans it can bc used in any manncr anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite severe.

About Google Book Search Google's mission is to organizc the world's information and to make it univcrsal ly accessible and uscful. Google Book Search hclps rcadcrs discover the world's books while hclping authors and publishers reach new audien ces. You can search through the full icxi of this book on the wcb at |http : //books . google . com/|

o

INMORMINTAREA

LA

ROMÂNI

STUDIU ETNOGRAFICU

DE

S. FL. MARIAN U MBMBRU ALO academiei ROMANB.

EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE.

BUCURESCI LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL 16, STRADA d6MNEI, 16 189 2.

'^^'^^'.J.^O.I/

PRECUVINTARE.

La compunerea opului de fata a/in avutii în vedere numai datinele si credintele BomanilorH din tdte provinciile^ în cari locuescU acestia. Totusi^ dânda în decursulU cercelarilorH mele peste unele datine si credinte parte romane, parte de alta origine, dar cari s4mana cu ale Românilorii, nu m-am putulu opri de a nu le reproduce si pre acelea, AstiA-felu presintezu on, publica cetitorii si pre acesta opa alu meu, multaminda în acelasi timpA tuturorU P. T, domni, cari au avuta deosebita bunavointa de a contribui la completarea lut. Sucira în l'JS Octombre, 1892. autorulC.

I

SEMNE DE MORTE.

Mortea rarii când se arata omeniloru' pe neasteptate si pe nesciute ca sa le curme firulu vietii, ci ea, dupa credinta si spusa Româniloru, tot-deauna da de soire mai de nainte prin diferite semne atâtii nemurilorii celorii maî de aprope câtu si celuî ce are sa mora, ca în scurtii timpii va veni Ia dtnsulii ca sa-! iea sufletulii, si abia dupa aceea se arata si ea singura. Semnele cele mai remarcabile si tot-odata si cele mal respândite, de pe cari poporulii românu pretinde a cunosce, ca numa! decât trebue sa mora cine-va din acea casa, la care saii împrejurulii careia se Intempla, sunt urmatorele : Pocnirea neasteptata a unorii obiecte din casa, precum : a meseloru, a scaunelorii, a laltilorâ, a paturilorii, a la^iloru, a stalpilorii de la hornii, a uselorii, a paretilorii, a iconelorii, a oglincjilorii si a grin^ilorii (1) ;

(1) Credinta fdrte respândit& atâtii în Bucovina cAtCL si *n cele-lalte \M Iocuite de Români, dupa cum mi-aa împartasita d-nil Romuld SimA, învatatorQ în Orlata si Teodortt SimonO, stud. la gimn. din NasfiudO, în Transilvania ; Marluca NistOrfl, românca din comuna Malini în Moldova. Ve4I si

El. Sevastosa, CalfitoriT prin T6ra-român6sca, lasT, 1888, p. 66 : «Când pocnesca grin4ile more cine-va». «^SeSStârean, revista pentru literatura si traditiunl populare, directorfi ArturQ Gorovel, an. I. Falticeni, 1892, p. 17: «Când pocnesce în casa nu-I a bine.» Marianikf Inmonn. U Bomftnl. 1

2 Stricarea de sine si momentana a sticleloru, a blideloru, a âleloru^ a tingiriloru, precum si a altoru obiecte din casa (1); Caderea neasteptata a unei icone sau oglincjii de pe cuiu si sfarmarea el (2); Deschiderea de sine a usilortt (3); Deslipirea si caderea tencuelel de pe pareti (4); Mieunarea necontenita si spurcarea mâteloru In casa, unde se afla unâ bolnavu, sau momentana loru perire (5); Cântarea cocosesca a gaineloru (6) ; Ragerea In modu netndatinatu a viteloru, si mal alesu Întrunii timpu nepotrivitii, spre esemplu când laii pe miresa dela parintii s6I si-o ducii Intr'unii carii cu bol la barbatulii s&ii (7) ;

(1) Credinta Românilora din Bucovina si Transilvania, corn. de d-lA Vasile Turturânu, preotQ fn VicovulA-de-sus, districtulCk Radauti si T. Simond : «Semnft de m6rt6 e si fenomenuld miraculos a de a se strica ceva, fara de a contribui cine- va la aceea. Asa d. e. de cum- va vre-und vasâ sailvre-una ochid de fer^stra se strica ele de sine.» Ye^X si Wilh. Schmidt, Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch der Romanen Siebenbiirgens. Hermannstadt^ 1866 p. 39. (2) In Bucovina si Transilvania, vecfl si Wilh. Scbmidt, op. cit p. 39. (3) Cred. Rom. din Bucovina. In unele parti din Moldova, «cand usa se deschide singura, insemn^zaca are sa-tl vina cine- va. s Ve^I iSe(}6t6reai> an. I; Falticeni, 1892, p. 18. (4) W. Schmidt, op. cit., p. 39. (5) Cred. Rom. din Bucovina, Moldova si Transilvania, com. de d-lâ T. Simenii ; «Sf 43t6rea», Falticeni an. I., p. 19 : «Când la casa gospodarului morQ mâtele ori fugd, e semnd rdd.^ (6) S. FI. Mariana, Ornitologia pop. rom. t. II. Cernauti, 1883 p. 260. El. Sevastosa, Calatorii, p. 67: «Când cânta gaina ca oocosula nu-I a bine; s'o mdsurl din fundula casei pâna la pragO, iar de vine capula, ii tal capuld.» lona Cr^nga, Scrieri, 1. 1. Iasi, 1890, p. 294: «iai: gainele nu mal cânaa cocosesce la casa mosn^gulul, sa mal faca a rdA; c'apol atunci nici 4ile multe nu mal aveatt.» «Se46t6rea». Falticeni, an. L, p. 17. «Când gaina cânta cucosesce, nu-I a bine.». Com. d-lA Rom. Sima : «Cântarea cocosdsca a

gainel înca prevestesce mari nenorociri, p6te chiar si m6rte.o (7) Cred. Rom. din Bucovina, com. de d-ltt V. Turtur^na, preota, si a oelora din Moldova, dict. de Mariuca Nistora din comuna Malini : «Mi-aduca aminte ca o^ata, când aa acosa pe o miresa dela parinti si-aa pornit*o spre noua el casa, a ra(fitii una boa si nu multa dupa aceea I-a murita barbatuia.»

3 Urlarea sau haulirea câniloru. Daca întro casa se afla unu bolnavu, care trebue sa mora, atunci cânele se apropie de casa, unde e bolnavulu si urlându sapa sau celu putinu sgârie pamtntulu de lânga acea casa ; De cum-va familia bolnavului nu are nici unu câne^ atunci totâ aceste semne se facu de catra alti câni straini, cari vinu tn ograda celui bolnava dela vecini sau chiar si din locuri mal departate. Insa cânele, care urla, numai atunci prevestesce morte, când fsl pleca capulu spre pamtntu, iar de cum-va urlându Isl ridica capulu In sus, atunci prevestesce focii (1); Facerea de pete negre pe mâni, cari sunt ca nisce bureti, si cari In tinutulu Nas3udulul din Transilvania se numescâ 5/rrficl" (2); Baterea ochiului de mal multe ori si tn mal multe restimpurl (3); Visarea de araturi, gropi si morminte prospete, apoi apa tulbure, luminari stinse, vite taiate, sau când tn visu tlâ vecjii pe unulu îmbracatii tn vestminte negre (4) ; Caderea dintiloru tn visu, cu câttî simtesci ca te dore mal tare dintele, ce-lu visezi ca-tl cade, si cu câtu ti se pare ca-tl curge mal multu sânge, cu atâta mal de aprope Iti va fi cclu ce are sa mora (5);

(1) Cred. Rom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, corn. de d-lâ Rom. Simti; T. SimonQ; dict. de M. Nistora ; Vedl si W. Schmidt, op. cit. p. 88; El. SevastofiA, Cal^toriT, p. 65 «Când urla cânele iar e semna de m6rte.» (S) Cred. Bom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, com. de d-lA T. Simontk; ve4! si El. Sevastosâ, C&lStoril p. 66: «C&nd se Iaca pete negre pe mâna, ta:i6re cine-va din niîmurT.» (3) Cred Rom. din Bucovina. (4) Pretutindene in Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. 8imona; vecp si W. Schmidt, op. cit. p. 38. (5) Cred. Rom. din Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. Simona ; vecfl si W. Schmidt, op. dt p. 39.

4 Curgerea sângelui din nasu (1) ; Durerea inimeî fara sa sciî de ce, precum si când te bate forte tare somnulu prin maî multe dile si noptî de-a rendulu (2) ; Cântarea cucuveiceî sau bufnitei maî alesu diua pe casa sau în nemijlocita apropiere a acesteia, precum: pe porta, pe cumpfena fontâneî, pe sura sau grajdiu sau pe unu pomu din gradina (3). Dintre tote semnele, câte sau Insiratu pâna aicea, cari prevestescu ca va muri cine-va din familie sau dintre nemurile cele mal de-aprope nici unulu nu e asa de temutu ca cântarea cucoveicel, numita altmintrelea In unele parti, precum buna-ora In tinutulii NasSuduluI din Transilvania, si pasirea mortihrU (4), de 6re-ce la casa, unde cânta acesta, trebue, dupa credinta Românilortl, numai decât sa mora cine-va. Dovada despre acesta credinta forte raspândita în tote tfirile locuite de Români, avemii, între altele, si urmatorele versuri sc6se dintr'unu bocetu din comuna Crasna, districtulii Storojinetuluî, în Bucovina: Trage, trage clopotelii, Ca-tî maî vine-unu sufletelii ; Trage trage totâ cu jale, Sa s^auda pânâ'n vale ; Câel asa s'a hitemplatU Dupa cum a fostU cântatu^ Cucaveica cobitâre Si de rt^a prevestitâre. (5)

(1) <iSe45t6rea» Falticeni, 1892, p. 19; «Când îtî curge sânge din nasG, îti va muri o ruda.» (2) Cred. Rom. din Bucovina. (3) S. FI. Mariana, Ornitologia, t. I., p. 197; W. Schmidt, op. cit. p. 38. Com. de d-la T. Simona si dict, de M. Nistorfl; «Sedfit6rea,» Falticeni an. I.. p, 18 : «Când pe o casa va cânta cucuvâua, trebue sa mora din acea casa cine-va.« (4) Com. de d-lil T. Simonfl. (5) T. T. Burada, Datinele poporului româna la înmormîntarl. Iasi 1882. p. 141.

o

Apoi si unu cântecu macedo-românlu din Crusova, caro suna precum urmezd:

Cucuveua 'nbufinatâ S'nu taflal d'iu t'aî aliata î C;i esti ahât blastimata S'ahât multa 'nfarmScata?.. Pi care casa al stata s*pi cal uglac al cântata, Dit thimelllu s'au ravaita S'ominMli toti aii murita ! Cas'acea qi te alinasi Dupa cinarî di cântasi, Era unul celnicii mare, (Ji oMe IU n*avea misurare, S'ii^hilele cu diotî, Ci-sl pascea pi tu livacjii; CalU cu Iepe misticate Si muie multu musate Avea hilll, avea nurOrl ; Toti cu tete s'cu feciori. Pi casa, de anda 111 cântasi, Par'ca strof-lu îlll bagasi, OMe îlll se'ngalbezira S' pân' de una îlll supsira Muie s'calll tu'na mucera Pascendu se'nfarmacara lepile se'nsarcinara S' tu fitalliu t6te crepara, Tihtusira hilll, nur6rl, Cu fete, cu totî feciori, Glucarâ pâna putura S* toti sum loc ascumti fura!

Cucuvale inbulnata, Sa nu te fi aflatu de unde te-al aflatu! (1) De ce esti atâta de blastSmata Si atâtQ de multft întristatore?... Casa pe care al stata Si cosul Q pe care al cântatu, Pâna 'n temelie s'aâ daramatu. Si omenii toti aii muritâ! Casa aceea pe care te suisi De cântasi dupa cina Era a unul mare proprietarii de ol, Ale carui ol eraâ nenumerate ; (Avea) si erghelil cu gardianl (2), Cari pâsceaii prin livezi ; Cal si Iepe la unu locti (amestecati), Si catâri forte frumosi. Avea fii, avea nurori. Toti cu fete si cu feciori. Pe casa de când îl cântasi, Par'ca i-al adusii nefericirea.

Oile i se 'ngalbejira Si pân* la una-I murira. Catârii si caii într'o mlastina Pascendii se otravira, lepele râmase însarcinate Si la (gtare tute crapara. Ofticara fiii, nurori. Cu fete, cu toti feciorii Zacura pâna putura. Si tot! sub pamîntu fura ascunsi !

(1) Adica: n'al mal fi fosta pe lumea asta. (2) CaT, cari p&zescQ turma de cal.

6

Cas'armase pundicsita Si di 6menî ni-mutrita; Pân*ca(}u si sTece pade Si criscu Ierba si livade!...

Casa rSmase desarta Si de 6menl neprivitâ ; Pâna ca^u si se fâcu câmpâ Si crescu erba si livede ! (l)

Acesta credinta Insa nu e proprie numai Româniloru, ci ea se afla si la alte popore atâtu din vechime catu si din timpulu presentu. Botnam'î^ buna ora, considerau cânteculu acestei paseri nocturne de cea mai Infîoratore prevestire. Eta ce ne spune naturalistulu Pliniu In privinta acesta: «Funebra si mai cu sema la auspiciile publice urgisita cucuvelca se tine la locuri deserte, nu numai desolate^ ci si Inlîoratore si nestrabatute. Unu monstru nocturnu, care nu se aude cântându, ci numai gemendu. De aceea, când se arata ea In orase, si mal alesu cj^ua, acesta împrejurare se considera ca cea mal Infioratore prevestire (2).» Iar poetulu Ovidiu (Jice : «Se preface Intr'o pasere urâta, prevesti tore a unei scârbe mari, cucovelca (buba) lenesa, care este o prevestire Ingrozitore pentru muritori !» (3) Dintre poporele de origina straina, cari au aceeasi credinta despre cântatulu cucoveicel, ca si Românii, amintescu

aici numai pe Butenil dîn Bucovina (4). Afara de semnele Însirate pâna aici mal sunt Înca si multe altele, dintre cari unele se arata nu numai n^muriloru ci chiar si celui ce are sa mora.

(1) Dr. M. G. Obedenara, Texte macedoromâne, basme sî poesil poporale de la Crusova. Publicate dupa manuscriptele originale, de prof. L Biand Bucurescl. 1891, p. 196. (2) Hist nat. lib. X. c. XVI. (3) Met. V. 550 : Foedaque Ht volucris, venturi nuntia luctus, Ignavus bubo dirum mortalibus omen. (4) R. H. Kaindl und Al. Manastyrski. Die Rutenen in der Buco\ina, II Thoil. Czernowitz, 1890, p. 40.

7 La aceste din urma se numâra mai cu sema cântarea cucuiul si visurile. Cuculu, dupa credinta Româniloru, e o pasere misteriosa, ce are tainice legaturi cu sortea omului. Glasulu sSu, când llu aucji! ântâia ora primavara cântându, menesce tot-deauna a binC; când resuna de a dr^pta aurului sau In fata, si din potriva menesce tot-deauna a râu sau chiar a morte, când resuna In stânga sau In spate. Si cum ca Intru adevaru glasulu cucuiul aucjiitfi In spate menesce nu numai a rau, si chiar si a morte, ne dovedesce urmatorulu pasagiu, pre care llâ sc6temu dintr unâ bocetâ din Bucovina : MSI femee, draga mea, Draga mea, Iubita mea, Cucu 'n spate mi-a cantata Si mârtea viCa sagetam (1). Ba cuculu^ atâta dupa credinta Homâniloru din Bucovina. câta si a celoru din Moldova si Tera-Bomân^cd, menesce a râu Înca si atunci^ când cânta pe vlrvulu casei, Înaintea sau In nemijlocita apropiere a acesteia^ precum pe fontâna, pe unu claoiu de fenu sau otava^ apoi pe toca din clopotnita bisericel si pe crucile din tinterimu (2). Unii cântecu din Tera-Boman^ca ne spune cu privire la acesta împrejurare urmatorele : Cânta cuculâ sus pe m6ra

. Pe Valenii la gr6pa-lu ducii . Românca din RadasenI. Ornitologia t. Cânta cuculâ sus pe cruce Pe Marina la gr6pâ-lu duce. Nistorâ. apoi dict. Sa-ml facti casa de vecie !. Vâlenâ de la noi se duce .Marina trage ca sa m6ra. FI. Cânta cuculu sus pe ienâ.(!) Iar o balada din Bticovina ne spune^ Intre altele.|de M.. Ad*o tesla si-o mistrie. Cânta cuculâ sus pe prunii. Valenasâ sta mortu pe masa. Unde duca omulii de treba? Cânta cuculâ sus pe nucii. Cânta cuculâ pe otava. Cânta cuculâ pe fântâna. Eâ mâ duca ca sâ-ml facâ casa. Din Valena curge otrava . RSmâl maica sanStdsâ. p. Unde duca omulii celG bunii? Cânta cuculâ jos in erba. Din Valenti curge veninG. Mariana. 8 Ad'o sapa si o lopata Sâ-ml lacu casa 'ntunecata . Cânta cuculâ sus pe cruce. si Ânita PletosCi.. de mal multi Români din Bucovina. . La Valenâ la capa lumina. (1) 8. Românca din Malini. amândoua comunele acestea în Moldova.. judetulCi Suc^va. si acestea : Cânta cuculâ sus pe casa. I. 20 si 21. (2) Corn. plaiulA Muntele.

i> t)icendu aceste cuvinte credu ca nu voru visa mal multu. 1885. Maî departe haiducii. . ci cu cepa. L. Obiceiuri religi6se. Pusca mea cea ghintuita Am visat*o ruginita. Am visat'o rupta in douS. alei draga! Curendâ visulu mi -Iii deslcga.» an IX. Cernauti. cari In vieta loru s au ocupatu mal multu cu armele^ decât cu alto lucruri. Dela acesta credinta se vede ca vine apoî si datina Românilorfi din unele parti ale Moldovei si TSriîrBom&nescl când (1) D. Din contra daca nu sverlu nimicu^ se crede ca din astu-felu de visuri lesne polu sa capete boia numita alipituray^ (1). Apoi inc'am mal va(][utu Serpe galbânâ pref&cutâ. publ. 330. Ca scil. an. 1881. p. nu-I a bine. publ.Cânta cuculii sus pe t6ca. Pe Valenii la gropa-W pl6ca (2) Daca cine-va viseza ca a vorbitii cu vre unii mortii si ca mortalii respectivii la Îndemnatii si chiematii sa merga acolo^ unde se afla elii^ atimcl crede poporulii ca celii ce a visatii asa ceva trebue In scurtii timpii sa mora f 3). Falticeni. e unu semnu ca tn scurtu timpu dupa acesta au sa cada jertfa prigonitoriloru loru. am visatu BusduganU'mt fârâmatâ ! Sabia cea buna. maica. sau de a se pune In trei dimineti dupa olalta cu spatele la ferestra si asvârlindu pe acesta cu mâna drepta o cepa de-a dice: a cine mi bântue pre mine fwptea^ sa n'aibd treba cu mine. când viseza ca li sa sfarmatu buzduganulu. (2) S. noua. Maica ! pistdlele mele Le-am visatii far' de otele. 18: «Când ti se pare ca te striga cine-va. in «Aurora româna» an. li sa ruptu sabia In doua sau au pierdutu otelele dela pistole. Ca dovada despra acesta credinta forte latita la poporulu românu ne pote servi In prima linie visula Iul TudorU Viadîmîrescu». Stanescu. 44. BucurescI. maica. in «Biserica ortodoxa româna. FI. voinicii codriloru. Mariand : « VaUntdTn balada pop.» 9 viseza pe unu mortu In maî multe nopti de-a rendulu. p. p. care-î supara^ de a da a doua cjli dimine{a o c^pa de pomana dicendu: atine de suflettdU cutaruia)). I.. precum si toti barbatii cel viteji. din care reproducemtt urmatorele versuri: Alei. le-a ruginitu pusca. (3) Ve^I si aSe4St6rea».

. dar nu pote. s*apoI cânta: «Frunza verde lemnii uscata. p. lon^nâ. se 'nspaimîntâ. Si se 'nfrica. Mare numara ca s'a strînsu. S. 47. Darie de veste prinde Cum ca potera-lQ cuprinde. Aucjiit'atî 6menl buni ? Ca de-asupra satului Potera tinutului. 10 Ela avea ochiîi vîncj^tora. Da sa scape. Acelasi visa si mal totii acelasi siersitii tragicii la avutii si lon'â Darie. fu si mal miselesce ucisii de acestia (1). Si cresta rosie in capa.' Avea graiu lingusitorâ. unulii dintre haiducii bucovineni de pe la Inceputulii secolului presentii. Si mS totâ ruga mereti Sa mâ duca la cuibulu sSu !.Ce purta come de tapâ. Dovada despre acesta avemfl nu numai traditiunea Românilorii din Bucovina. 44. (l) El SevastosQ. Calatorii. Buzâa. p. din care reproducemii urmatorele pasage : Sub tulpina unul bradii Frunza verde trei aluni. caci trasii fiindu Intr unii chipu miselescii în lagainjlii lui Ipsilanti. sefultt volintirilorii greci. mâiculita mea! Cum sa scapvi de cursa rea? Caci unii glasii prevestitori Iml tota spune c'am sa morâ Visulu prevestitorii alii vitezuluî Tudoru sa tmplinitu. G. De'mprejuruca s'a sculatCi. Asta n6pte stamii culcatu» . Maica. Pe Darie l'a cuprinsii.. 1888. ci totii-odata si cânteculii haiducului acestuia. Mica colectiune de supcrsUtiele poporului româna. Câmpâ si codru-a 'ncunjuratti. Caci potera-I desa f6rte. Si suspina.

11 Sâ-lâ sugrume pe Darie. Ca sa scape de beilicâ. 216 217.Susii de-alii Sucevitel vadO. O! nu-I semnii de bucurie. Cinci pistâle d*ale mele Le-am visata fâr' de otele. Ce-a traita în haiducie Si-a traita cu harhalicâ. Vulturulu cu cioculii s6ii Este gr6sniculii calau . Semna ca voia fi prinsii îndat' Si spre m6rte judecata ! Hei! si pusca mea cea noua Am visat*o rupta *n douS. sa m& *ndosesca? . Astâ-felO si viata mea Se va rupe. 186G. val de ea ! Ce sa facâ. fira serpele din gura Strengulu de spânzuratura. Ah! sunt negrele-ml pecate. Ci de grea si de urgie! Aripi negre reschirate. Sa m& scapa. (1) V. Unii somnii greii m'a 'ntimpinatG si-unii visu grosnicii am visatii : Vulturasii cu s6rpe 'n gura Deasupra de curmatura. p. ce sa gândesca. Poesil populare ale RomânilorO. Bucurescî. Alecsandri. în sborîi par' ca se rotia. Si din serpe totii ciupia.

6-15 si 193.va la patu. Iar scurta dupa acesta. si din ce tn ce prinde a-i fi totii mal . Marianti. II face sa se bolnavâsca. FI. ci ele de regula cauta singure sa-Iu vindece prin diferite mijloce si lecurl de casa. nemurile sale maî de aprope rarii când ÎSI iati refugiulii la vre-unu medicu. t. (I) S. astu-felu ca e temere sa nu mora. Sus la culmea delulul. chiar sa si mora. Intre pantiri mi se duce. daca v6dii ca celui bolnavii i sa apropiatii acum sflrsitulfi sau cum se mai spune. Cern&utT. scosu fiindu din Inchisore. 1873. Daca mijlocele si lacurile întrebuintate de dtnsele nu ajuta nimicii. Bolnavindu-se si cadendu cine. Poesil poporale romanC. si de cum-va sunt bolnavi. p.Caci potera multa vine Sa m& iea legatu pre mine ! Si IntradevSru ca nu multu dupa visarea acestui visu Îngrozitorii PotirasiI se slobodu Si mi-lâ lega cotu la cota Si-la duca la 'nchisdre 'ndata Ca sa-I faca judecata. faca pe cel mal multi insi a orede. Si de cumva unulu saa altuia dintre familiantî e acuma bolnava. atunci nimeni nu mai sta la Indoc^la ca respectivulu are sa mora. Tote semnele acestea^ câte s au Însirata In capitolulu de fata. Sera ca sa nu-la apuce. a carei obârsie originala se pierde In cea mal profunda Întunecime a vechimii. i ^a curmata firida vietii^ daca zace troinicii. ca numai decât trebue sa se bolnav^sca si sa mora cine-va din mijlocula lorii. Balade. I. pe multi insi dintre cel slabi de ângera. 12 II PE PATULO MORTII. Dar tocmai acesta credinta desarta. Sus de-asupra satului Si-I se face judecata Si-asta-tela viata i se gata. spln^uratu fiindu pe imasulu satului sau natala Marginea sub dâulu Iederii (1).

Pe carare.vhxxy atunci Isi iaii refugiulii la diferite descântece si desfacSturî (1). Wlislocki: «Aus dem Leben der Siebenbiirger Rumânen. Dar când o fostu La mijlocu de cale Si carare O 'ntâlnit'o Pocitura Cu pocituroîulG. p. românca si mosa din comuna Bolanii. Heinrich v. Pe cale. Damii aici unii esemplarii din acestii descântecii^ dictatii de Maria Rabulasca. Bana Cu ranoiidU^ Diochioia Cu diochioiulii.» Hamburg. 1B89. Fata I-o îngalbinitâ . 13 O purcesu N. si din causa aceea sa bolnavita. saii a fostii de cine-va pocitiî^ saCi altii-ceva i sa întemplatU. Celii mal usitatii descântecii la o astii-felii de întâmplare e celii de pocitura. cugetândii ca pote bolnavulii a calcatii în vre-o urma rea. districtulii Cernautulul^ în Bucovina: (1) VedI despre acesta si Dr. Si cum o tâlnit'o De pamîntîi o trântit'o. Rumena si sanetdsa. Grasa Si frum6sa. 30.

Si la N. Sângele î-o bâutii. Buna de nemicâ o-a facutii.Ochii !-o pâinginitâ. Numai ea o vgdut*o. Cam purcesii pe cale Pe carare. Grasa . Si cum nu m'oîu vaera. Cu lacrimî pâna *n pamintii. Nime n'o au^it'o. s'o scoborîtii Si din gura î-o vorbitii: «N. Ce te vaerezî. o prinsii a se mnisela Sî-a se vaera Cu glasii mare pâna 'n ceri ii. Numai ea o au(j[it*0. N. <3sele î-o sdrobitâ. Numai Maica Domnului Din porta ceriului. Nime n'o v84ut'o. Sanetatea î-o luatu. Cu glasii mare pâna 'n ceriii Cu lacrimî pâna 'n pamîntii? «Da eii cum nu m*oîii mnisela. ce te mniselezî. Trupulâ I-o dumnicatâ. Cîasu de morte I-o datii . Carnea î-o mâncatO.

Fata mî-o îngalbenitCi. M'o 'ntâlnitii Pocitura Cu pocituroiulii. nu te mnisela. 14 Cu lacrimi pâna 'n pamîntâ! Ca pocitura . Cîasu de m6rfe ca mî-o datii.» «Tacî N. Nu te vaera Cu glasii mare pâna 'n cerii. Rumana si sanetosa. Sângele mÎK) bâutâ. De carare. Rana Cu ranoiulii. Ochii ml-o painginitii. Trupulii mî-o dumnicatii.Si frumosa. piochI6Ia Cu diochioiulâ Si cum m'o tâlnitii De pamîntii m*o trântitii. Carnea mî-o mâncatQ. Sanatatea mî-o luatii. dsele mî-o sdrobitii. Buna de nemica mk) facutii. Si când am fostii La mijlocii de cale.

Daca bolnavulu e unu feciorâ holteiu sau o fata mare. Carnea li-orii mânca. De pamîntâ ca i-orâ trânti. ca sa fie mal de fo- . Si tie nemica nu ti-a fi !» Kostindu descântat6rea cuvintele acestea de trei ori dupa o-lalta unge trupulu celui bolnavu cu usturoiu pisatu sau si cu alta unsore (1). Cu diochioiulâ Aâ sa m6rga In marea negra. ura. Iar pentru ce! cuprinsi de nebunie se mal cere la facerea pe 'ntorsâ !nca si o gaina negra. Pe-aceia ca i-orâ gasi. atunci le facâ tnca si pe întorsU^ adica le descânta In apa adunata din stropi dela mora^ ori In vinii. or! pe unâ vestmlntu. C'acolo-sâ doi pese! Cu solzii de aura. Ochii li-orâ paingini. Rana Cu ranoiulO. Trupulâ li-orii dumnica. Clasâ de m6rtea ca li-orâ da. ori unâ barbatii saii o nevasta tenâra^ si se presupune ca cine-va din dusmanie. ca sa mora. gelosie. saii din alta causa 6re-sl caro i-ar fi lacutu pe ursita anume.Cu pociturolulâ. Sanatatea li-orâ lua. Fata li-orâ îngalbeni. Tu te-al însanâtosa. âsele li-orâ sdrobi. Sângele li-orâ sorbi. Diochiâia.

M*am sinicatâ. . înaintea tuturord 6meniloru M'am luatâ Si-am plecata Pe drumulâ lui TraianQ La fântâna lui lordanâ. Sa md curatescu. Sima. ca nu e nici o nadejde de scaparo. Sa m6 limpe^escâ De t6ta ura. 15 Duminica dimin^ta M*am sculatâ. invâtatorfl. De t6ta facatura. Turtur^nâ. De t6ta aruncatura. de d-la Rom. preoia. In zori.losâ (2). (2) Com. De totâ datulâ. De totâ faptulu. despre car! se crede ca li s ani fi facutu pe ursita si din causa acesta s aâ bolnavita asa de tare. daca nu li se va desface: (1) Corn. âta unulii si din multimea acelora descântece de întorcerea urH sau ursitei^ care se descânta mal cu sema feteloru celoru mari si nevesteloru celoru tinere. de d-lâ V. Ca 8â m& spSlâ. In cântatorl. De totâ aruncatulâ .

De ochi orbita. De t6ta crîscarea.o graita: «Ce te cainezi Si te vairezi ?» «Cum nu m*oiii cânta. In cântatorl. Cum nu m'oiO vairâ?! Ca duminica demin^ta M'am sculatâ. M*am mânecatâ In zori. Ca sa mâ curatescâ Si sa m6 limpe^escâ* Iar când am fosta Calea *n jumState M*am trezita Si m*am gasitii De pici6re 'mpedicata^ De mânurl legata. De gura amutita. Nime nu m*o au(j[itâ. De t6ta aruncarea. De t6ta facarea. De urechi asurzita. Numai Maica Domnului Sus din naltulâ cerului. Cum nu m'oiil caina.De t6ta darea. înaintea tuturora . De nasti câmita. Si ea cum m*o aurita Din gura ca mi. Nime nu m'o vS^utâ.

De totCi aruncatuld . De gura amutita. De totQ datulA. De tdta aruncarea. Ca sa m& spSlâ. M'am trezita ie- si m*am gasita De piciore *mpedicata. De t6ta crîscarea. De t6ta aruncatura.Omenilorâ M'am luata Si am plecata Pe drumulâ lui Traianâ La fontâna lui lordanQ. Sa ma curatescâ. De totii faptulâ. De t6ta darea. Dar când am tostâ Calea 'n jumatate. . De tdta facatura. Ca sa mâ curatescâ Si sa ma limpecjiescâ. De mânurî legata. De t6ta facarea. Sa ma limpecjiescâ De tota ura.

Din statulti preoteseloru. De nasu te-oiu descârni. Si nu te cânta. De mânurî te-oiu deslegâ. Nu te caina. nu te cânta. De piciore te-oiii despiedicâ. Cu camasa de aura te-oiâ îmbraca Si forte mândru te-oiâ spelâ Si te-oiu curati Si te-oiâ limpezi Si din patu mi te-oiu scula Si cu grebla oiu grebla Tota dragostea cât oiCi afla Din cositele letelorâ. Nu te vairâ. De urechi te-oiu desunji. Buna de nemica facuta !» «N.De ochi orbita De nasâ cârnita^ De urechi asurzita. De ochi te-oiâ desorbi. De gura te-oiO desmuti. Din statuia jupâneselorG. Nu te vairâî Ca e\i de mâna drepta te-oiu lua. Din palariile flacailoru. . Ca eu de mâna drepta te-oiâ lua. Nu te caina.

din satulâ Stulpicanî» dislrictulti Homorulul. Când am fostii la miecjiii de cale De cale si de carare. preotii. Si tu-I fi cea mal de treba. suna precum urmeza: Luni dimineta m*am sculatâ Si pe cale. Si luna în barba. (1) Descântecula acesta dict. Mal sanet6sa si mal voi6sa. Altii descântecu de desfacutu sau desfdc6luj% care se Intrebuinteza nu numai la fetele si nevestele cele tinere. trebue numaî decât sa se ridice si sa se Insanfitoseze (1). Turtiirdnii. Sai para ca s6rele a rasaritii. 17 . mi l'a comunicata d-lCi V. ci si la feciorii si barbatii cel tineri. Sorele ti s*a scrie în frunte. Mal frumosa. Sanetate-I capata. Doi luceferi In umerile obrazului.» Rostindu cuvintele acestea descântatorea spala pe fata sau nevasta bolnava cu apa descântata pe fata si crede ca facendu acesta bolnava. Tote mi le-oiu grebla Si tote aici în apa le-oiQ aduna. de o Românca. Cine pe tine te-a vede.Din cor6na împSrateseloru . daca i sa facutu pe ursita. pe carare m*ara luatii.

. Facfiturile dela ivitu. Ponegra ! P'icî vinovata mea. FacSturile mucede. Baba-orba de mine s'a apropiata. Facaturile dela sfîrsitu. Facfiturile Si-aruncaturile : Facaturile din luna n6ua. Hast. Facfiturile putrede. Ihi! halta negra.M'am tainita cu Baba-ârba. pantanoga ! Câti mâta. In gropa cu spinî m*a aruncatu Si cîasâ de morte ca mî-a datu.. Din ochi De sub ochî. De mâna drepta m'a luata.. Cara-te de-acolea. . Si durerile îtt iea ! T6te durerile Si urile Si facfiturile Si-aruncaturile Din capa De sub capa. Negra priscornita! lea-tl urile. cîora negra. Negra...

Din nasâ De sub nasâ. Usele cele de arama le-olu zdrobi. Pe ulita satului te-oîu purta. Din data. Din mânurl si din pici6re Pâna 'n decretulii celu mare. Din pieptâ De sub pieptu. Din lucru celu necuratii ! Cela ce ml-o facutii c'o mâna Ea îmi desfaca cu doue. In casa vinovatului m*oIu vîrî. Cu lanturi de fierti te-oI(i* lega. Tu. . Din facctura. Desbrâcându-mfi Si scotendu-me : Din ura. Durerile de nu-î lua Si de aici nu te-I cara. de nu mfi-î asculta. In pielea g61a te-oiii desbracâ. Zavorele cele de fieru le-oîu lua Si pre t6te le-olii sfarmâ. Din barba De sub barba. Pe ulita satului Pan' la casa vinovatului. Din faptu.

Cela ce ml-o tacuta cu cinci Ea îmi desfaca cu sese. ci curatii si împacatu cu cugetulu ca si-a împlinitii pâna si cea mai de pe urma datorinta de crestinii adevfiratii (3). Daca nici descântecele si nici mijloculu acesta nu i-au ajutatu nemica. InsanStosare si radicare.Ceia ce ml-o facuta cu d6ue Ea îmi desfaca cu trei. atunci si numai atunci chiama pe preotulu localii ca sa-Iu marturisesca si Impartasesca cu sfinta taina a euharistiei sau. I Manele sâ i se lege Celu ce ml-o fâcutu cu dece ISi limba'n gura sa-î sece! (1) Româncele din Transilvania. mai intrebuinteza. Multi insi si mai alesii dintre cei mai avuti. Cela ce ml-o facuta cu patru Ea îmî desfaca cu cinci. ca ultimulu mijlocu Înca si unu pravQ pe care llii dau celui bolnavu de b&utu si pe care îlu prepara dintr o radacina sapata de pe mormlntulu unui copilii In Vinerea-mare sau Vinerea-seca (2). pe lânga diferite descântece. cum se mai spune. Cela ce ml-o ftcuta cu sese Ea îmi desfaca cu septe. si daca celu bolnavu e unu barbatu sau o muere Înaintata In vlrsta si vadu acuma ca nu mai e nici unu chipu de scapare. Cela ce mî-o facuta cu trei Ea îmi desfaca cu patru. Cela ce ml-o facuta cu septe Ea îmi desfaca cu opta. U BomAnl. 18 Eu îmi desfacu cu ()ece. Ceia ce ml-o facuta cu optu Ea îmi desfaca cu nâufi. când se . Cela ce ml-o facuta cu n6uS MarianHf Inmorm. cu cele sfinte^ ca sa nu merga în cea-lalta lume negrijita.

Ba adese-ori se iarta pâna si cu de aceia. vfecjendu-lii ca se aflai. Si fie-care. sa fie tiparitii numai cu litere negre. ca au ajunsii pe praguia mortii^ îndatineza de a-si face si sfinta taina a maslulul saii ungerea din urma. ce i sa cetitu la sflrsitu. (2) Wlislocki. chiar si pentru omenii ceî mal avutî. cu cari n'a avutii nemica în tota viata sa. cit. Vedl si D. Turturenu. încinsa si încaltata. la care se va întempla ca începutulu evangeliei. credenduse cantre ceî ce dau bani de mila pentru maslu multi se voirii fî aflându buni si placuti înaintea luî Dumnetjeu. Bucurescl ISS'i. se va însanfetosa si scula cât mai de graba de pe patuiU durerîlorU (2). se face tot deauna pe cheltuela celui bolnavu sau a familiei acestuia. de o Românca din StuIpicanT. Inmorm. IX. ~ 19 celu putinu treî preoti. iara dupa sfîrsitulâ acestuia nu i se va face de-o-data bine ci pe 'ncetisorulii. Dupa ce sa marturisittî si comunicatii cu sfintele taine respective. In unele parti din Trafisilvania însa este datina ca banii pentru maslu sa se adune. mi Ta corn. op. dupa ce i s'a facuta maslu. la care ieaii parte de regula (1) Acesta descântecâ dict. precum si acela la care începutulii evangeliei ce i s'a cetitii pe urma. 6. «Omulâ înca în timpuld bolel se îngrijesce pentru o morte buna sâ fie impacatCL cu toti omenii. cum se mai (Jice. cât si în Moldova si Transilvania^ ca celu ce dorme în timpulii maslului. îmbracata. In Bucovina ungerea acesta. In biserica orî umblându din casa în casa. va muri de graba. precum si aceluia caruia îndata dupa ungere ÎI va fî mal bine. va fi tiparitii cu litere rosii. despre care se crede ca ajuta omului bolnavii saii sa mora mai de graba saii sa se sc(31e. p.» Burada. Mai departe se crede atâtu în Bucovina. marturisita si împartasita cu sfintele taine. d-lQ V. 322. chiama celii bolnavii pe toti casasii si vecinii. (3) Pretutindeni. Elfi se îngrijesce tot odata curata. B. 30. rugându-I ca sa-Iu ierte. Totu asa va pati si acela.simtescu forte bolnavi si vfidii ca acuma-sii mai multii cana pidorU în grapa ti cu unula afara saii. Stanescu: «Obicieurl religi6se» publicate in «Biserica ortodoxa româna^ an. preotCi. Din contra celu ce va fi trezu In totii decursulii maslului. p.cum2k pe pragula mortii . p. precum si pe toti aceia despre cari îsi aduce aminte ca i-a nedreptatitii saii i-a suparatii cu ceva în viata sa si dela fie-care îsi iea rSmasii bunii. si prin urmare darulu acestora va fi luatii în considerare (1).

apoi de d-la Rom. Celii pusu pe cale de a-sî face diata^ fie în scrisii saii verbalii. t. dândii în acelasii timpii câte-o povatuire verbala. adica tgraniî. de carî sunt datorî urmasii a se tine întocmaî. Ilasdeu. din Transilvania si M. câtii si ceî din timpulii de fata aii îndatinatii si îndatineza. Despre celii ce nu se iarta cu ceî ce le-a gresitii în vi6ta sa se dice ca more forte cu anevoe. trebue sa-lâ ierte. Punctele principale spre scopulii acesta ni le Infatiseza (1) Ve4î despre acosta si B. îndatorîndii pe mostenitori. nu se chinuesce de felii. Sim. asa ca pâna chiar si celu maî împietritu la inima. (2) Corn. 1H82. agricultora în Mahala. tt 20 si ca nu maî e nici o speranta de scapare si însanfetosare se tnduioseza si cu lacrimi în ochî llu iarta. de a-sî face si diata sau testamentilj daca sciQ ceti si scrie. III. Simd. p.(1) Corn. daca nu plânge. adica daca sunt macar cis-ceva învCtatî. an IX. Bucovina. ^e îngrijesce maî întaî. Noua serie. acela asemenea nu va muri înca lunga vreme. iara ceî necultî. a iertarii si împacarii e una dintre cele maî duiose si maî p6trun(J6t(')re. 21 urmatorea poesie poporana din Transilvania Intitulata testa* mentula soldatului: . 57r>. Pe când celtk ce se iarta si împaca cu tuta lumea. de comanda saii comandare^ adica de tote cheltuelele trebuinciose atâtii la înmormîntare câtii si maî pe urma spre mântuirea sufletului s&ii. de sufletulii s&ii. Cea maî mare parte de Românî si cu deosebire capiî familiilor^ atâtii ceî din vechime. si de i-ar fi facutu ori si ce nedreptate si rfeii. Columna Iul TraianA. Bucurescl. «Daca unul bolnava de morte i se c<ise o camara si i se gresesce ceva la dînsa. de mal multi Români din Bucovina.. de a-lii cauta cu cele religiose. ci numaî adorme. Com. Nistora din Moldova. din care nu se pote acolos) mostenitorului. trebue celu putinii sa lacrameze. Scena acesta. de d-ia Ionica ala luî lurdachi Isacd. decât numaî când îsî îndeplinesce datoriile sele (1). rugându-Iu în acelasi timpii ca si elu sa-î ierte pre dînsil. P. lasa numaî cu limba de morte ce are sa se întemple cu averea lorii miscat<')re si nemiscatore. de d-lCî Rom. pentru carî se si reserva prin acea diata o parte din avere.

Ia facerea diatei a nesocotitu pe unulu dintre membriî familiei prin acea diata. poesiî populare. mal rareori de catra unu strainu. cari nu sunt rude cu mostenitorulu. In casulii din urma. cari crede elu ca sunt mal cu priinta si apoi In presenta acelora spune elu sotiei sau copiiloru s61 ce are de spusu. TrandafiiT si viorele. îlu lasa urmasiloru celorii mai de aprope. Popa Reteganula. din a earortt cause sar pute nimici diata. nefiindu scrisa si acesta se tntempla dora numai atunci când mortulu. ci totd odata vorbitii maî pe urma de r6u. Iar daca adevfiratulu mostenitorii e din în(1) I. Celu ce nu scie scrie chiama mal ântâl pe unulu sau pe doî omeni. buna ora. Diata verbala a unui omu data pe patulu n^artiî sale se îndeplinesce întocmai maî în generala. sotie iubita.Dac'ast prinde a muri Sau acel turci m'arti robi. Gherla. lasându-le cu limba de morte ceea ce are de lasatu. ce mal trebuescu pe urma. Dupa ce sa Ingrijitu de sufletulu sfeu precum si de tote cheltuelele. ne cere ca numai decât sa fie subsemnata atâtu de celu ce o da. Diata In scrisu se face si se subsemneza de regula de câtra celu ce o da. Forte raru se ivescu certe maî pe urma. adica când ar nesocoti într o privinta sau tntr alta cele ce le-a lasatii cu limba de morte celu repausatu. când se compune de catra unu strainu. pâna ce e Înca !n vieta. Sa dai popii sarindare Si pane la celu ce n'are ili. atund celu ce face diata nu iea în considerare absenta luî . restulu. sa fie de fata la facerea saA spunerea diatei. sau când mostenitorulu nu sî-ar îndeplini cu sfintenie datoria sa. ce rfimâne. Ca sa-Iu ierte Dumnecjeti. Celii ce nu se intereseza de sufletulu s6â si nu dispune nimicu In privinta acesta. In casulu din urma se cere ca mostenitorulu sau mostenitorii. 22 templare dusu In calfetorie sau în aUu locu undcsva si nn pote fî de fata. când se Intempla ca parintii Iasa unuia dintre fii mai multa avere decât la altii. celu cu mai mulku . câtu si de catra doi sau patru marturi. daca sunt mal multi. si cari sunt In stare de a administra acelu avutu. Asa. 102. Te rogu. ci e\u spune si în casulu acesta 'totCi ce are de spusu. Fa o ruga umilita Pentru sufletelulii meu. 1884» p. nu numai ca e tinutu de unu omii carpanosii si hârsitu.

sau când Isl Îndrepta privirea spre anumite obiecte si multii timpii sl-o tine atintita spre acelea. când se ciupesce neîncetatu la nasu si-sî scobesce Intr unu modu iritatu dintii. 574 677. caci cei-Ialtl tfrati sunt tot-deauna cu gura pe dînsulu. sub cuvlntii ca na fostii dreptii la împartela. când spune ca vede diterite figuri de omeni. când prinde a i se ascuti nasulii. pre cart aceslia nu le vfedii. S. atunci lasa averea sa sau bisericeî sau unei rude sau si altuî omu strainu. macaru ca le-a lasatu si lorii avere. când i se strica cautatura. ci numai atâta ca se bucura de acea avere pâna ce crescii copiii mari si se casatorescii . fara ca acesta sa fie de catra cine-va privighiata saii sa aiba a da socotela <. p. ci de a o da la timpulu s6u si acela la unu altulu pre care î-a spusu (1). Ruda respectiva însa. 23 Daca celu ce se afla pe patulu mortii nu are copil. si a purta în acelasi timpii grija si de sufletulu parintilorii. a i se negri Inchieturile la degete si a i se învineti un- .ui-va despre cele ce le face.atunci atâtii ei câtii si averea lorii se lasa a fi îngrijiti de -catra una din rudeniile mai de aprope. In casii când adevaratii mostenitori sunt înca nevîrstnici» . III. asa spre esemplu. IX. însa mai tot-d a-una cu acea adaogire ca sa caute din când In când de sufletulu sau si de a nu Înstraina averea^ ce i-a lasato. i se turbura si painginescu ochii fugindu-î In fundulii capuluî . an. adica epitropulUj este îndatorita moralminte de a se îngriji de copiii orfani si de averea acestora ca si de copiii si averea sa proprie. ci numai elu singurii. când se 'ntorce necontenitii cu fata spre parete si cauta cu ochii peste capu. cari Taii lasatii cu limba de morte ca sa fie epitropii asupra copiiloru sfii si asupra averii acestora. ti) Ve4î despre acesta si «Columna luî Traîan a». 24 - III REPAUSAREA Când omulu bolnavu arata celorii de fata fiinte. de animale si de pasari cu deosebire Insa porumbi .trebue sa faca tote datoriile religiose mortului. dar tot-odata si fara 6re-sî care r&splata. si nici ca voescu ^a-si aduca aminte de bunulu loru.

sau unulu pre care nu-lu pote de felii suferi. de d-lA T. când ti tine lumina unulâ pre care la iubitu forte multu tn vieta sa. se de tote de*o lumina de cera galbâna. pentru-ca aceluia ti e mai jale si atunci bolnavulu se chinuesce mai multu pâna ce more (2). de Haria Ursaca din Vatra-Dornel precum si de alti insî din Bucovina. . (1) Dict. vine altulii de i*o tine. Asemenea nu pote de graba muri.ghiile. care asemenea o tntâlnimii mai tn tole tarile locuite de Români: Fruncjulitâ de lamâe. De aceea. din Intemplare. Ce-am iubitu nu-mi mai trebue. corn. ci se muncesce si chinuesce torte multfl si atunci. de d-la T. satA in districtul^ Cernâutulul. atunci e unii semnii sigurii ca n are so maî duca multii. In casulu din urma se aducu numai decât cei ce bolnavulu tt iubesce mai multu si-î doresce mai tare. Si acesta din causa ca. de d-la G. nu e bine sa-i tie lumina unulu dintre nemurile cele mai de aprope. Acesta credinta forte raspândita la poporulii românii se vede ca a datii nascere urmatorei doine. când Începe a aiura si a (Jice: «dati-mi straele sa m6 îmbracu si ciobotele sau opincile sa mfe Incaltii ca vreii sa mS ducu. crecjiendu-se ca la prima lorii vedere tndata repauseza (3). trage de morte ti roga sa vie care-va ca sa-î tie lumina pâna ce-si va da sufletulu. 25 Deci ceî de casa. ci ca !n scurtii timpii are sa mora (1). cantorQ bis. cum de scapare. sau si din aceea ca multi insi nu potu muri pâna ce nu-si mai v6du o-data pe unele rudenii sau pe unii amici intimi.x> tn fine când ise face botii la inima saii i se rupe de la inima si prinde a sufla greii. Si daca. (2) Corn. când trage cine-va de morte. mâna celui ce trage do morte sau când Isl va da sufletulA (1). de-aru fî Ingrijescu mal nainte ca sa aiba ce pune tn a i-o tine la capu pe vSdu ca nu mai e nici unu chipu ori si câtii de sSracI si nevoiasi. de d-lâ Ionica alâ lui lordachi Isacu. în Suceva. Nistortl din Malini in Moldova. Simonâ din Transilvania si M. (3) Com. alerga unulu de graba tn vecini si dându-Ie de scire ca N. dupa credinta poporului. nu se afla nici unu strainu tn casa. Simona. (1) Corn. daca-i tine lumina si unii strainii si si atunci more cu greii. Tomoiaga. agricultorii din Mahala.

când cine-va e aprope sa mora. i se acopere fata cu unu tulpanu negru. SimonO. când more cine-va fara de lumina. i-o punu în mâna drepta. Georgescu si T. anume ca pre una dintre acestea sa o duca In cea lume altuia din nemulu s&u sau si unui strainu. 30. I.26 Nicî la m6rtea mea sa vie Nici lumina sa mi-o tie! (l) Dupa ce s'au adunatu acum tote n^murile cele maî de aprope ca sa asiste la esirea sufletului celui ce trage de morte. si apoi i-o apropie cu mâna cu tottt de gura . de d-la Rom. Cursulâ 1882 83. iara pre ceî mai de aprope aî murindului precum si pre acela. Sima. publ. fîindu-ca îlii iubesce forte multu. In tinutulu Nasfiuduluî din Transilvania. de d-lQ T. din a caruî causa nu pote sa mora. 1882. iar când flacara a Incetatu de a mai devia. 27 lupta cu mortea. care e menitu sa-î tie lumina. din «Tomu/a liricU* saA Noua biblioteca româna. In alte partî din Bucovina se obicinuesce a se pune In mâna drepta celui ce trage de morte dou6 lumini. ca fta nu-sl pota vede pacatele. se aprinde degraba lumina de maî nainte preparata spre acestu scopu. i se pune In mâna sau i se tine la capu. precum si acela. 7 si com. In unele partî ale Bticovinely Moldovei si Transilvaniei i se da murindului sau i se tine la capu numai o singura lumma de cera aprinsa (3). 222. (5) Com. de d-lQ G. Comp. de câte ori morbosulu respira. VI. Dupa aceea i se da o lumina aprinsa In mâna ca asimbolu alU esistenteî trupescUy caci nimicii nu e maî Înfioratorii pentru Românii Transilvaneni decât aceea. fâcendu prin acesta o fapta buna si crestin esca (4). (4) Com. llu scote pe unu momenttl. si poesîa pop. atunci e semnu Învederata ca respecti vulu a muritu (5). (2) Corn. din prejurulQ SalistiT lânga SibiiQ. Brasovâ. SimonQ (3) Burada. în f^Famxliain an. de atâtea ori flacara luminei se abate de la positia sa. pâna ce îsî va da sufle tulii. p. de d-lQ Rom. p. care a muritu fara de lumina. cum începe bolna\'ulu a se (1) Anastasia Leonescu. dupa tmprejurarî. Pesta. adica devieza. Inmorm. p. In alte parti din 'Transilvania. Îngrijitorii s6î aprindu o luminita de cera. Tomoîaga. Doine pop. 1870. si . SimQ. afara (2).

Lumina de c4ra aprinsa^ care se tine omului. si pe cea-lalta lume sa aiba lumina (4). fie chiar si celCi maî Înversunatii dusmanii. marturisi tii. In Moldova la darea sufletului. (3) Com. precum buna ora a celorii din Câmpulungâ. se crede ca de aceea se pune lumina aprinsa în mâna omulu! ce more. Ursaca din Vatra-Dornel. p. cit. fiinda de parere ca ac6sta e und semna învederata ca respectivii si în cea-lalta lume vora fi lipsiti de lumina. (4) Com. când trage cine-va de morte. când more. de d-1 loanA PopovicI. Macoveia. ca si n Transilvania. si de acea i se tine murindului lumina aprinsa In mâna ca sa na seda acolo pentunericii (3). la cea din urma clipela a vietii se pune în mâna celui ce . preotâ in Badeuta. SimonQ : aSe 'ntAmpla adese-ori c& din neprevedere unii mord fiirâ dea li se tinâ lumina.» (2) Com. In unele partî din Transilvania^ precum buna ora în Orlatu si împrejurime. si din causa acesta sa-sl prapadesca sufletulii (4). In mâna drepta saii la capii. dupa cum se maî diice. lumina acesta însemna lumina lumily adica Domnului nostru îs. dupa credinta unorii Români din Bucovina. de M.nici unii pacatii nu e mal mare decât a lasa pre unii omâ. pâna ce-sl da sufletulu. învfitatora în Opatita. Insemneza. dupa uniî. sa nu se apropie Duliurile necurate de dînsulii. In unele parti din Banatd tnsa. districtuia Radautulul. In fine. 28 mortulu are sa se înfatiseze Înaintea luî Dumnedeu luminosii cu trupulu si cu sufletulu (1). Altii din contra credu. saQ. Acesta se considera de cea mal mare nefericire. llii Incalta si-Iii pieptana. de d-lQ T. Îndata llii Îmbraca In schimburi curate. ca 'n cea-lalta lume domnesce Intunericu grozavu. sa mora fara de lumina (1). op. Com. apoi se aprindii trei lumini facute din cara si lnv61indu-se cu unii gulerii de pânza noua i se punii tn mâna. In Tera-JRomânesca asemenea. ca sa nu se pota apropia Necurat idU de dlnsulu si pentru ca sa merga curatii în cealalta lume (3). de d-la Av. când o persona bolnava devine în agonia mortii. era altii spunu ca 11} Wlislocki. fie de ori-ce categorie saii etate. 30 31. ca respecti vulii este crestinii. si ca sa vada pe unde va merge In cea-lalta lume. Iar dupa ce I-a esitii sufletulii se stingii acele lumini si se aprinde câte una de seii saii o lampa (2). Împartasita si Împacatii cu tota lumea. tinendu-le In acelasi timpu o baba batrâna cu mâna. Christosu (2). i se pune în mana drepta o luminare de cera aprinsa. ca dându-sl sfârsitulu.

atunci spunii Românii din Moldova ca a avuta morte întunecata^ si forte multii îlii caineza batrânii si batrânele satului pentiu acesta. op. saii pote Ta blastematii cine-va ca sa naiba lumina la mortea sa. Burada. dupa credinta altora însa. 29 -fara voe de morte naprasnica. Iasi 1875. (3) Com. aprincjlendo repatisatulu calStoresce cu dînsa calea . cant. Uomânil din BiAcovina din contra ere du. pâna ce nu-î dati nemurile câte o lumina de cera de pomana. sufletulii respectivului umbla orbecândii în colo si 'n coce. caci. pentru aceea ori de câte ori sa sfârsita o luminare do c^ra si a rfemasu numai unu capetelu. Rom. sufletulii unul astii-felii de omii pe cea-lalta lume neavendu lumina. De aceea batrânele cunoscatore de tainele obiceieloru oprescu pe nesciutoril copil de a (Jice: <re lumina ca diua. Ufl lipescu de pamlntCi spre a se istovi pentru sufletele celoru adormiti fara lumina. (6j T. sta totii la întunericii (3). Lambriorâ. (4) lon^nâ. bis. ratacindii prin aeru si abia dupa unii timpii mal îndelungatii pote ajunge la Dumnezeii (2). ca duhurile necurate sa se apropie de elii. din SuctHa. «Imormintariien publ. 7.more o luminare de c6ra galbfina aprinsa. dupa credinta unora. si de aceea na avutii parte de lumina. de d-lQ G. Tomoîa«3^a. Deci e val si amarii de unulii ca atare. mal alesu pentru cel înecati sau peritî (1) Com. si fîindii-ca cu lumina trebue sa merga si înaintea lui Dumnezeii pe cea lume (6). pre care apoi. Obiceiuri si credinte la Români. (5) A. Inmorm. p. în «Convorbiri literare. p. de d-lG Rom. cit. ci numai de seninulu noptiloru cu luna. (2) Cred. 35. acela umbla pe cea-lalta lume ratacindii prin locuri pustii si Intunecose si ca nu pote de felii esi dintr'însele. parte spre a nu lasa. parte pentru ca sufletulii sa (îe Inllmpinatii cu lumina la despartirea Iul de trupii (5). gândindii ca I-a apucatu fara veste (Jiua (1). pag. înceteza de a se mal bucura de lumina luneî si întra spariatî în adâncurile întunecose. Mal departe se crede ca celii ce more fara de lumina. ca celvi ce a muritu fara de lumina trebue sa fi fostii forte pficatosu. EI credii ca sufleteloru celoru înecati nu le este datu a se bucura de lumina (Jileî. De se întâmpla sa mora cine-va fara luminare. si maî pe urma din causa acesta va merge de sigurii în iadii (4). SiniQ. 151.y> caci ele socotescu ca aucjiindu acestea cel înecati.» an IX. Românii Moldoveni porta o jalnica îngrijire pentru cel reposatî tara luminare. T. tara sa aiba odihna.

de Cuparencu. Rom. Si-asa trage cu nacazii. Trage-o catana samorâ*. Eta ce ne spune tn privinta acesta o doina ostasesca din Transilvania. Ca mare în tira straina. când se tntempla ca more unu Românii în strainatate. sa-Iu îngrijesca si sa-Iu înmormtnteze dupa datina stramosesca. de d-la G. p. gimn. Ca nu-sii scânduri spre salasii. din Suc^va. Si cum ca Intru adevferu celu ce more fara de lumina e considerata de celu mal nefericitu omu de pe fata pamîntulul. (4) Com. De aceea se considera de cea maî mare nenorocire. si In lipsa acesteia ori-ce alta lumina. de I.cea lunga pâna ce ajunge la loculu menitii pentru odihna eterna. Si-asa trage de cu mila. ne încredintamu dintr o multime de doine poporane si cu deosibire ostasescl. numai ca sa i se vada când more. cit. Nici ÎI maica cu mila Si nici sora cu gura. . 30 Din acesta causa Românii bucovineni se Ingrijescu totud'a-una de a ave si a tine o lumina de cera aprinsa Ia capulu murindului. op. LambriorO. Fara dobasii cu doba. Tomolaga. Ba more fara lumina Si la capii fara perina. Rom. din Ropcea. care sâ-î tie lumina când more. (2) Cred. 151. Frunza verde salci6ra. unde nu se afla nici unulu dintre nemurile sale. stud. (3) Cred. Nici nu-î pânza pe obrazii. com. (1) A.

suna precum urmeza : Frun(Ja verde de pe Oltu. Bârsand. Ca m6 duou în terî straine. Strig*unu capitanii din carte : Haid. si cu deosebire pe câmpulu de lupta. Dar tu. maica. Si'Oiu muri far^ de lumine Si ma 'ngropâ ca pe-unu câne. In fine a treia doina ostasesca. Doine si strigaturi din Ard^lii. Popa merge totu cetindu Si cantorii totu cântândii. supgra. care ne spune ca unu soldatii chiar si 'n casulii acela când ar voi cine-va sa-î aprinda o lumina si sa i-o pue In mâna. care asemenea ne 'nfatis6za marea nefericire si tânguire a colorii ce morii (IJ Dr. Dar mal mila mi-I de mine. larnîk si A. Nu te. asemenea din Transilvania. maica.Trîmbitasii cu trîmbita . Voiniculu din graiii graia : «Milami-î. suna precum urmezâ: Pe sub umbra de salcutâ Merge-unu voinicii si-o maicuta. caci superiorii s6I nu Incuviinteza sa i se tina lumina la darea sufletului s6u.. Alta doina ostasesca. Frunza verde trei granate. de tinp. Dupa min* nu plânge nime.. nar ave parte de dlnsa. Maica-sa merge plângendu. Care-I în t6ta lumea» (1).. 1885 p. morî acasa Si te*ngr6pa 'n cintirimG. VoiniculO merge cântândâ. Slin strainatate. Numai frun(Ja si erba. I. U. Bucurescî. teciorl în siru frumosâ. Ca maî morii voinici asa ! (1). Unde nu cunoscu pe nime. maica. Clopotele strancanindâ Si taicuta totu plângendu. . totii din Transilvania. Din anula opt(i-4ecî si optîi (2) Multi voinici sângele-sl varsa Pentru tota nSmulU de-acasa. 319.

Ln catana osaA hine^ Sa m6ra fara Itnnme^ Fara lumifiâ de safi^ Fara omu din satula s^U^ Fara lumina de cfra^ Fara oma dint/a Iul (M ! Daca bataia se gata. Când era în miecju de n6pte. Si hî mâna i-o punea. Acesta cântecâ s'a facuttl de catra soldatii acelui and la manevrele din 1889. Ori ti-omâ stinge viata. XXII. dar nu p6te. publ. Merge trupa. fata. p. . (2) 1888. Cade-unii voinicu în carare Si-lft vede o fata mare. Pe suflatulu trimbitet Spre scurtarea vietel. Acolo ni-aâ suflatu rasfa (1) Asa vreme ca unii ciasâ . 32 Cale mulla noî ne-amu dusu Pan' dela Turda în sus. Câpitanulu o vedea Si din graiâ asa graia: «Stinge. Poesil populare. Si de-acolo ne-amu luatu Pe batutulu dobeloru Spre scurtarea (Jileloru. Si când a fostu la ojina Mergea trupa pe odihna. 691. Acolo ni-au datu odilma Asa locu ca 'ntr*o gradina. Alesiu. în «Convorbiri literare» an. Bucurescl 1888.Ca plecamu pe drumâ în jos ! (1) V. lumina.

gimn. (1) Rost CUV. o lumina lunga. de Vovedenie la biserica anume ca sa arda Duminica si în sarbatori pe când se liturgisesce. Nu ca altii 'n temetea (2i Si plânsu de tota nimula s^a (3) Ce lumina-î aprindea Cu tote acestea Insa ln cele mai multe partî exis^. corn. sora sau vara se duce la biserica^ mfesura cu festila Înaltimea useî împaratesei dela altaru. ung. 44. odihna. face o lumina do lungimea acesta si apoi o damesce în i^ius. ba câte o data chiar si (jlile întregi pâna ce-sl daCi sufletulu. se crede ca nu mal are sfârsitu . judetulu Suceva.î ale Transilvaniei. Se întâmpla adese-orî ca unii omenî se chinuescu maî multe ore. precum buna ora în Orlatu. ingropat6rc.credinta ca ostasii. ca e tare r6u. capSta iertare de tote pacatele (4). cari morti în rasboiu. de aceea si mortulu^ care a muritu fara lumina. nemurile sale cele maî de aprope: femee. Sima. (2) «Temetou. capata si are si elu lumina pe ceea-lalta lume .» (f») Com. este datina de a se face pentru celu ce a muritu fara de lumina. de d-lG Rom. cuv. altmintrelea ar petrece totu la întunericu (1). plaiulu Muntele. germ. mama. din Bucovina si Transilvania. [A) Cred.: «Despre 6menil ce morii în straini si în batalie se crede ca li se iarta tote picatele si mergâ în împaratia cerului. stud.Catana vine 'ngropata. Rom. In unele par|. care se aprinde de amendoufe capetele si aslii-fefu se lipesce în usa dintre despartimentulO barbatiloru si alu femeiloru ln biserica. când cine-va la esirea sufletului n'are parte de lumina. p. (3) StefanA MunteanA. Doine si strigaturi culese din gura soldatilorQ români din t^ra Ardeiului. unde asemenea se crede. BoerQ. Brasovâ. daca sa Intemplatu sa mora vre-unulu fara lumina. dupa cum amu vâ^utu din poesiile maî sus citate. 1891. asin ilfoWora. ce arde în (^iua de Vovedenie în biserica. Pe locuia unde-a jncatu Si viata si o-a datu . de d-Id Al. când iese preotulu la Pascl cu domnulu Christosu(5). . Lumina acesta.

de d-la Rom. i3) Com. ^ 34 La cel buni mortea se arata totu-deauna frumosa. Vaduvele precum si muerile cele fara de copiî sunt de regula maî pfecatose decât celea ce aii copiî. pentru ca-î pare rau de gospodarie. SimQ. morii totu-deauna maî lesne (3). vacjiendii ca se chinuesce atâta si totii nu maî pote muri. Nestord din comuna Malini. toti cel interesati se departeza din casa si ramânu numai strainii. cari îl închidu ochii (2). îlii muta din loculii unde zace. în scurtu de toti consângenii si amicii. (2) Com. dupa credinta generala. cum au tostu si eî în vi6ta lorii. în altulii. ori îlu tortur^za gândulu ca trebue numai decât sa se despartesca de femee si copil. Cel mal multi însa credu ca celu ce se chinuesce multa la mortea sa a trebuitu sa faca forte multe pacate grele (3). nu aii pacate ca ceî bStrânî (4). Ursaca din Vatra-DorncI (6) Dict de M. de aceea celorii din urma. cari 1-a iubi tu. ca se pune o fata de masa jos pe fata casei. iertându-li-se pScatele pentru copiî. Iara dupa ce Tau mutata se iarta cu totiî. de d-ld L Georgescu. h dDumnedeU sa te ierte!» pâna de treî orî (6). dându-sl sufletulii celui necuratii (6). de M. crecjiendii ca in casulii acesta va muri maî usorii si maî degraba (5). MacoveiQ. <4) Com. (o) Dict de M. Unii însa sunt de parere ca vaetulu si plansetele celoru ce-lu încunjura nu-lu lasa sa mora. li se Întâmpla acesta pentru vre-unii pficatii mare tacutii do vre-o rudenie a lorii de mal nainte (2). carî sunt de fata. 1» Bom4iiX. ori a fostii de cine-va afurisitii (4). de d-lQ Av. Mariana t Inmorm. pe când la cei r6î li se arata tolii-deauna fîor6sa si urlta (1). pentru ca el. (ticendii astii-felii: a Iertati-mi. In unele parti ale Transilvaniei le ajuta celorii ce se afla în agonie prin aceea. NistorQ din Malini. cari morii anevoie. (1) Dict. apoî douS muerî iertate. Decî ceî ce se afla împrejurulii celuî ce trage de morte. La ceî buni. din care causa dupa cum am vat^utu si mal sus.Despre unulu ca atare se crede ca nu pote muri de graba din acea causa. ori singurii s'a blastamatu si afurisita pre sine sau a juratii pe strîmbatate (5). Copiii de aceea morii în genere maî usorii. facii matanii în forma crucii spre aceea orî pe unii stergarii si acela se pune apoi .

ori spite si ciolane dela rotele carului. se schimba din locii In locii. de d-la Ionica a lut lordachi Isaca din Mahala. tottt în Transilvania^ se crede ca ajuta forte multii luarea bolnavului. si anume: întâia ora lânga masa înainte de r6saritulii sorelul.pe celu bolnavii (7). în care se afla si unu strutu de busuiocii legatii cu unii firii de bumbacii rosu. de d-lQ Rom. si dupa ce se descânta se uda trupulii celui morbosii de trei ori pe (jli. Totu în tinutulu Nas6udulul. (5) In Badeuta. ce trage de morte. In Moldova si Tara-Românisca^ daca celii ce este în agonie se canonesce prea multii pâna sa-sl dea sflrsitulii. de pe patii si ase<|area luî pe pamîntii si anume pe fata casei. si anume în podulu casel^ chiar de-asupra celui ce se afla în agonia mortii. daca cine. (6) Com. daca se . câte odata le facu numai fiii sau fiicele respectivului morbosu . In alte casuri însa le face numai muerea. dupa împrejurari. dupa cum adica respectivulu are sau nu familie. 35 partea strainiloru. Sima. In fine se mal crede ca pentru cel cuprinsi de frasU si de nebunie prinde bine petrecerea lorCi printrunfi jugii (2). orî din partea nemuriloru . com.va nu pote muri degraba. unde se asternu dou6 sau trei învSlitorl de masa (fete de masa). se mal întrebuinteza înca si unele descântece. Sima. (2) Corn. De asemenea se c^ice ca e bine a pune sub capulu sau t^reji de mazâre ori coji din pastarile (pastaile) aceleia ca sa m6ra mal iute. a doua ora pe la amiacjii în mijloculii casei si a treia ora îndata dupa apunerea sorelul la usa lânga pragii saii celii putinii în apropierea usel (1). (3) Com. In fine. Sima. de d-la Rom. adica daca hâix)aesce si se trudesce cu mortea. se iea de pe patii si se pune la pamîntii cu fata spre râsaritii. dict. ^[acoveiâ si in Malini. de d-lCl Rom. Se iea adica o cofa cu apa prospata. de d-ld I. (7) Com. Simil. Nistorâ. De regula Insa se facu de catra nouS insi câte de nouS ori. adica câte sunt de lips3 pentru cel nou6 insi. de d-1 Av. (4) Com. Georgescu. de M. saii. de d-la Rom. In alte parti din Transilvania precum în tinutulii Nasfeuduluî. câte o-data i se pune sub capii jugulu dela bol. mataniele saii închinaciunile acestea se facii ori din (1) Corn.

7 8. 19: «Jugula boilord s& nu-lQ pulpe focd. p. In Bucomna îî punu unii jugii saii o bucata de jugii sub capii. caci cu jugulu sa slujitii de-a aratu stîntulii pamîntu. corn. o sa m6ra cu multu mal do graba si mai usorii (3).. ar fi facutu pfecatulu de a pune pe focii vre-unu jugu. SimQ. de Av. In Moldova asemenea i se ieaii perinele de sub capii. op. de d-lCl Rom. iar rotele carului î-aii fostO ca piciore (1). 37 . Inmorm. de d-la T. (5) Burada. fiindii oia si mielulii simbol ulii sfinteniei si a nevinovatiei. spunii iarasi unii. din Crnsna. Burada. spite si ciolane de la rota carului. cit. Rom. si Cred. 36 pote.va vre-unii jugu (2). sa nu mora omulii. erec^endii ca. crecjendu-se ca mortea-î este grea. Simona. MacoveiQ. si 'n loculii ei îî punii unii cojocii ori unii pieptarii de oie saii de mielii întorsii cu lâna spre capii. câ nu poti muri si numai te chinuescT. si a colorii din Mahala. de G. de d-lâ Rom. de M. a celord din Badeuta. îlii (1) lon^nQ. Pe pene. 7. Rom. In unele locuri totii din Bucovina se crede si se (Jice ca daca celii ce trage de morte se afla cu capulâ pe o perina umpluta cu pene de pasare^ nu pote muri de graba. Mai departe Românii din Bucovina. (4) Corn. în care aii trasii boii la aratulii pamlntuluî. dict. Inmorm. aSe4St6rea» Fâlticenî» an I. 38. daca acelea sunt umplute cu pene de pasare (5). p. ci pe fenii ori pe pae.» (2) Dat. Barbuta si a celorâ din BadeutQ. caci penele si cu deosebire cele de gaina n^gra nu sunt de locii de bine. SimQ. MacoveiQ (3) Dat. fiindii-ca ar fi furatii când. pentru ca acestea sunt amestecate cu flori frumose si mirositore (4). pe lânga cele arState pâna aici. Barbuta. corn. -. Deci îi ieaii perina de sub capii. adica sub perina pe care zace. pentru ca sufletului îi este forte greu de pene. dict. p. Tomolaga. din Crasna. pentru-ca fiindu în vieta. îlii îmbraca forte adese-ori în schimburi curate. (2) Com. pag.(1) Com. crecjendii ca de aceea nu pote muri. corn de Av. de M. chiar si o rota întrega.

îî întorcu asternu tulu dela capii la piciore si vice-versa .38 «Ori mori. dela piciore. La totii fagulu câte cinci. în Transilvania. Dar la tagulu celii mal mare Zace-unii voinica de lung6re Cu draguta la piciore Si draguta mi-lCi privesce Si din gur* asa-î vorbesce : «Orî mori. bade. ori te scola. asternu si pe pamîntu si -Iu punu acolo. suna precum urmeza: Sus la naltulii cerului. ne spune cu privire la acesta datina forte raspândita urmatorele: Naframuta rupta 'n cinci. Barbuta -. ori te scola Ori îmi da si mie-o bola. Ca de când te-al bolnavitii Singura m'am îngrozitu Perinutele mutânda: . Ori îmi da si mie boia. Ea din ochi ca mi-lti ochesce Si din gurita-I vorbesce: ti) Crasna^ dict. Dela capii. Ca ml-am urîtii cjilcle Mutândii capetaiele.punii cu capulu de 'niaintea iconeloru . de M. bade. orî îlu scotu câte o tlra si afara (1). La capulii lui cine sede? O copila pana verde. Dela umbra. dela recore!» Altii cântecti din tinutulii Dorneî In Bucovina^ care asemenea amintesce datina acesta. dela sore. corn. Datina din urma se afla esprimata si 'n poesia poporana. Unu cântecu din tinu tulii Bârgauluî. Dela caldu. Plinii e codrulii de voinici. Dar pe pata cine-î culcatii ? Unii voinicii mândru si *naltii. de conscolarulii meii dAu Pavelii Besa. La racjele sorelul Este-un(i patu mândru rotatii.

Galbenii paltinisii. Când la capu. ori te scola. tî punu sub capfetâiu diferite unelte de mora. când la piciore. totu din Bucovina si a nume din comuna Ciahoru. Capâtâiulii lui muta Si la umbra si la sore Si la pamîntii cu recore. (1) Dincoa prescurtata în loca de din c6ce. când la sore. ni la pici6re. Ni la ventu. tinutulu Cernautuluî. Este ase(j[atii Unii frumuseii! patii. ni la s6re. Când la umbra. Când la pamîntu cu recore!» Daca celu ce trage de morte si nu pote muri. 39 Ca mî-am urîtu cjiilele Mutându-tl perinele.» In fine. unu alu treilea cântecu. precum : . Dar*6re în patQ Cine e culcatii? Ia Constantinasii Voinicii feciorasii! Da la capii cine-ml sedea ? Margarinta^ draga sa. a fostu morarii.Ni la umbra. Cu stâlpii de fagii. Cu scânduri de bradii Si*ntr*msulu e asternutii Muschiii verde dincoa (1) de PrutCi: Muschiulii bradului Sl-a molidului. ni la rficore. badita. Ori îmi da si mie-o bola. Si ea mutându-lii plângea Si din gura asa (ticea: «Mori. Ni la capii. Verde alunisii. suna asa : La greii coborîsu.

de d-ld G. atunci se crede. p. ca a facutii o multime de tapte rele : nu sa rugatii destulii luî Dumnecleii. crecjiendu-se ca de aceea nu potii muri. . li se vîra o prajina In casa pe ferestra si li se pune în mâna.. caci daca more cu batulii nepusu si neluatii de pe pieptii.ciocanii. de ore-ce rota moriî î-a macinatii faina. faina saii graunte din sacii acestora. Gatindu-se lumina în vremea slujbeî si bolnavulii totii na muritii. ba si mai multe (Jile. se chiama preotulii localii ca sa-i cetosca ^rugaciunile de deslegareyf saii ^rugaciunile la efirea sufletului (1). trebue sa se al6gi întro parte ori în alta. corn. si din causa acesta nu pote muri. do se afla si se pote. 40 fie forte pficatosu. ci se chinuesce una. pe lânga cetirea ((canonului la esîrea sufletuluîjio de a i se citi Înca si psaltirea ori alta. si elii na trebuitii sa o faca acesta. din mal multe parti ale Bucovinei. Inmorm. pasulii cu care a Îndreptatii petra moriî ca sa fie rotunda. napastuindii pre muncitori (2). Daca i se iea batulii. a fostft de cine-va juratii saii blastfematii. înca si o bucatica de petra de mora. fiindii-ca a luatii prea mare masura (merticii). (3) Com. credendii ca de aceea nu pote muri. adesea-orî chiar si mal multe sfeptSmânî. VecJI si Burada. saii a furatii. ca sa pota odata muri. Rom. TomoTaga. Daca trage unii vornicii de morte. pag. ci are sa se scole (2). se crede ca laii scutitft de unele chinuri. pâna ce în urma. ca trebue sa (1) Dat. merticii.» In Transilvania este datina. ba. i se pune batulii cu care a vornicitii pe pieptii. si maî alesii de o fata biscricesca. se crede ca n are sa mora. Daca cu tota întrebuintarea mijlocelorii aratate pâna aicî totusi nu pote muri degraba. dou6. fiindii-ca aii masuratii strîmbii ogorulii. barda. In nefiinta omenilorii. de Ionica alQ lui lordachi Isacil din Mahala. care la nutritii (1). toporCi. ce aii fostii la mora. Durada. sa mora ori sa se însanfitoseze. ciolane si mSsele dela rota morii. 8. atunci credii si cjiicii ca a muritu vorniculii. Inmorm. slujba si când se începe cetirea se aprinde o lumina câtu bolnavulii de lunga. era altulu trebue sa i-lu iea. p. saii sa blastfimatii singuru pe sine. 38. Dupa ce Va deslegatii preotulii si totii na maî muritii. (2) lon^nâ. dupa cum credii eî. saii a iostii do cino-va afurisitii. fenatulii saii ce-a fostii. fie-care-lii poftesce sa traga hamulii carutei. care este resplata vornicilorii (3). atunci multi dintre ceî slabi In credinta Incepii din noii cu diferite descântece si desfacfeturî. Deci. 8. Asemenea murindii vorniculii. cari aii masuratii ogorele spre munca locuitorilorii. La cei bogati si cu deosebire la feciorii boerescî.

nici o mâna amica nu-mî va închide ochiî. e unu semnu ca omulii bolnavii va muri. p. celii ce trage de morte. (2) Corn. de d-lQ Rom. adica de ursita. atunci e semnfl ca va trai si prin urmare nu-lu mal scalda (1). Apoî Pliniu naturalistulu: . ve41 si Burada. (1) Cred. BoeriQ. iara daca e alba. aducu o sama de Români maî multe ramurele de LemnulU Domnului^ llu punii într'o caldare mare. nicî nu se radica. când nu se gâsesce nimenî. despre cari ne-a fostii vorba în cap. care sa-mî închida ochiî cu degetele (4). Nemijlocitii dupa ce a repausatu atâtu în Bucovina câtii si în tote cele-lalte tSrl locuite de Români este datina de a i se închide ochii ca sa nu vada jalea si durerea cea mare a celoru ce-lu încunjura si maî alesii a consângeniloru celorii maî de-aprope (2).» închiderea ochiloru. II.» Era în altu locu. Asa Ovidiii !n epistola catra Ariadno scrie : «Nu voiu ave pe nime. care sa închida ochii celuî ce more . care era usitata si la Romant si care se amintesce de catra mai multî scriitori.Cele maî usitate descântece si dcsfacfiturî la acesta ocasiune sunt totu acelea. 41 In unele sate din tinutulu Storojinetuluî. de G. de aici apoî si celu maî mare blastfimii : asa dea BumnedeU sa nai pe nimenî sa-tl închida odiii (3). si dat. de faptn si de pocitura. Uniî din contra. Daca apa din ola pâna a doua (Ji se face rosie. E mare nenorocire. forte latita in Bucovina si Moldova. dupa ultimulii strigatu (5). vfedendii ca dupa tote cele întrebuintate si facute maî nainte. SimA si Al. 7. îndatin6za a-lii scalda Intr'o scaldatore facuta dintr o buruena. (3) Corn. dupa ce more cine-va. totu Ovidiu dice : (cNicî voiu da ordine. gata de a se stinge. e o datina veche. deci îlu scalda cu dînsa. Inmorm. care în partile de pe lânga PrutCi din Bucovina se numesce sistdîna^ dupa care scaldâlore trebue numaî decât sa se alega'pâna în dou6 saQ trei (Jile într unii felu saii altulu (3). Tomolaga. precum buna-ora în Crasna. aducu apa si turnând o într'o ola o punu la focii ca sa mocnesca. nici nu more.

(1) Diet. ca si mai nainte. Datinele Românilortl la inmormintare. când îlu îngropau sau îlu ardeau pe rugii (2) Dupa ce î-au închisii ochii îlii lega pe sub fâlcî cu o basma anume ca sa nu întepenesca cu gura cascata (3). 43 : Nec mandata dabo. în care a repausatii. qui digitis lumina condat. (1) Hist. Inmorm. de Vas. este o datina sacra la Bomanl (1). Totii atunci. Av. p. (3) In Bucovina si Banatâ. corn. Besand. (3) Burada. de d-lQ losifA OlariQ si in Moldova. ca mortea sa nu-i para asa de înfricosata. ve4I Burada. stud. care i sa tinutii în mâna sati la capii în timpulu repausarei. 7. ToinoTaga. Inmorin. 42 «A închide ochiî la ceî ce morii. de G. (4) Corn. condet amica manus. BurduhosQ. atâtu în Bucovina cktu si în Moldova. la altele însa numai pâna ce scotii prândisorulU (8).» (2) Mich. No. de Ionica al Q lut lordachi Isacd din Mahala. Sima. anume ca sa aiba pe unde esi mortea cu sufletulii (4). p. de IccQ din CâmpulungO. (4) Nec mea. 8. pâna ce se scalda. si numaî atunci i se deschideau din nou. gimn. p. Nat. de M. Inmorm. LV: «Morientibus illos (oculos) operire rursusque în rogo patefacere quiritium magno ritu sacrum est. Viena 1866. La unele tamilii din BanatU se tine lumina acesta aprinsa în casa 40 de dile dupa înmormîntare. erit. publ in «Albina» an. (5) Trist. 7. Inmorm. Lumina. iar dupa înmormîntare se aprinde în trei seri dupa olalta în loculii unde a repausatii mortulii (7). si se pastr6za pâna dupa înmormîntarc. Macoveid si Horn. Corn. I. Când se vîra în scalda. Barbut&. 7. i se tine si mai departe totii în mâna drepta. III. 55. caci se crede ca sufletulii trage la apa (5). (2) Com. XI. p. Burada.*» Se pote ca stramosii nostri numai din acea causâ închideau ochiî muritorîuluî. . Apoi deschidii usa si ferestrele odaiî. nec cum clamore supremo Labentes oculos. atunci se stinge (6). si apoi a-î deschide pe rugulu arderii. vedi si Burada. acoperii cofele cu apa ca sa nu pice sufletulii într'însele si sa se înece.

«Mai departe trupulii omului se pote cunosce si de pe aceea ca e alii s6ii. 36: «Când o persana trage sa m6ra. sa aiba pe unde esi sufletulQ. dupa ce le taie. cum more unii omii. le scote din slnu si i le arata. ci a le pune în sînii (4). gimn. câtu traesce. p. fiindii-ca se tine de pamlntii si pamln tulii e alii sSft. Românii din Moldova însa spunu ca de aceea se taie unghiile mortului si i se punu în slnu. si firulii sau sîmburele acela e riutatea omului De-aici vine apoi ca emulii sudue asa de spurcatii si urltii. de 6re-ce elii a fostii acela care la scosii din fundulii apei. «Din pricina Dracului deci dara. iar de nu le are. . in. de stud. se lasa ferestrele si usa casei deschise.» (o) Com. se cuvine ca sa pue unghiile. ^ nu negru. pentru ca la vremea judecatii celei de pe urma din unghiile acestea aii sa faca S-tiî archang. iar dupa ce more. atunci omiihl ar fi curata sub unghii. nelasându-î sa stea singuri In casa. emulii ar fi curatu ca mtrula. fiindii-ca fie-carui omii pâna si In (Jiua de acjî t-a rSmasH negru sub unghii. temendu-se ca nu cumva sa vie Draculu. llu Întreba Dumnezeii : unde i-su unghiile ? sa-sî dea sema ce a facutu cu dînsele ? si daca le are. pentru ca la a doua venire fîe-care trebue sa dea unghiile apostolului Petru ca sa-sl faca trlmbita dintrînsele (3). e r6u de dtnsulu (2). MichailU si Gavrilil bticine. Totii din acesta causa multi insi îndatineza si de alta data când taie unghiile. sa i se pue tn stnu. în sinii sau la pragulu usii. Cacî daca trupulu omului n ar (i proprietatea sa. . si sa pue mâna pe dînsiî (1). Afara de legenda acesta mal exista la Românii din Bucovina Înca si urmatorea credinta cu privire la unghii si anume: Pe fîe-care omu. a nu le asverli. cum more si se duce tn cea-lalta lume. din cari au sa bucine în cele patru cornurî ale lumii ca sa se întrupeze omenii si sa se strânga la judecata.londnâ. care pretinde ca trupulu omului e alu s6u si nu alu lui Dumnedeu. «Totii de-aici vine ca omenii se temii de morti pentru ca Draculu. mâneo-ar acolo unde a înseratu.52 când la scosu din apa. Vasile BurduhosCi din CâmpulungQ si de Ti tu Zaharescu stud. precum i-a rSmasii si lui nisipii. îndatîndza Bamânii de a taia unghiile celorU morti si totu din acesta pricina lî privighesca eî tota noptea. Îndata se apropie de trupulii lui spuindii ca trupulii omului e alii s6ii. De aceea fie-care omu. de loca din Baia. caci daca n ar fi slmburele celii r6u Intrînsulii.

com. dupa cum credu si spunu eî. op. |5) Coni. Nistorfl din Malini. când ar ave omulii unele pacate maî micî.i (4) Corn. precum buna-ora în satele Uopcea si StroescI. de d-la G. (3) Dict. gimn. sa fie curatitii de tota întinaciunea (4). de Cuparencu. de £1. Sima: «Omulâ se ?3calda. Roin. Agapi. Românca din Manasti6ra. ca sa se duca curata pe lumea cca-laltâ. <7) Pretutindene în Bucovina. (2) Cred. e barbatii înaintatii în vîrsta. înfatisându-se curatii înaintea luî Dumnedeii. p. chiar si 'n casulii acela. trebue nu numai sa se spele si sa se lepede de tote pacatele câte le-a facutu. 53 O sema de însî Insa nu taie unghiile celorii morti din causa ca. (3) lon^uâ. corn. Inmorm. de d-lQ I. traindu pe pamlntu. dupa credinta Româniloru de pretutindeni. e pentru ca mortulu. de Em. stud. (6) Dat. când apa e rece (6). (2) Credinta Rom. daca celii repausatii.(t) Dict. de Cuparencu. acesta chiar si 'n casulii acela. de Al Bacid. (4) Dict. ci tot-odata sa mcrga si cu corpulu curatii pe lumea cealalta (3). Maî departe se maî crede înca si aceea ca daca repausatulii s'a marturisitii si comunicatii cu st. ca sa merga curata in cea-lalta luine. precum si pentru aceea. narii ave cu ce sui pe scarî la ceru (1). Tomolaga. adica la ^iua învierii. de Elisaveta Agapi. «Dupa ce opersona amuritd. de Ionica alQ lui lordachi Isacd. corn. de M. Totii în timpulii scaldarii. ci a se spala numai simplu cu apa prospata dintr unii parîii sau dintro fântâna. si a celortt din Stupea* corn. p.36. 9 . Vedî si Burada. Georsrescu. daca în timpulii (1) Dict. si sa merga cu sufletulu în împaratia ceresca (2). din Ropcea.» Rom. corpulil i se scalda intr'o albie. taine si la mortea sa a fostii bine si frumosii scaldatii si spalatii. i le-ar spala si ierta si elii (5). îlii radii frumosii (7). de Vasile Ungurt^nu. nu e datina de a se face scaldatore pentru celii mortii. In unele partî ale Bucovinei. cit. Causa pentru ce se da scaldarii si spalarii ccluî repausatu o atentiune atâtu de mare. Roniând din llisescl. districtulCl Suceviî. ca la (liua cea de-apol. stud. Em. din Mahala. gimn.

care se pune In c^ra si se pastreza de calra nemurile luî în palamida laSiî spre aducere aminte (6). Nistorfi din Malini. (6) Burada. 55 ~ tupându-lu. Daca însa mortulii. op. 37. dupa ere dinta poporului din cele mal multe parti ale Bucovinei^ celu ce sa rasu la mortea sa sau dupa mcirte. Totii atunci când se peptana mortulu este datina In unele parti de a-î taia putinii pfiru. Acesta se face pentru noroculu casei. p. (3) In Bilca. llii vira în borta aceea. i se lasa maî multe fire de pSru netmpletite anume ca s'o vacja Dumnedeii ca este lauza si sa-î ierte pacatele (4). Stupea. batii cuiulii la locu peste dlnsulii. nu-lii radii. când sa scaldata. saii cu unii stergarii noii saii cu o fata de masa. TodirescT si Ropcea. Inmorm. precum si tote femeile ceîe bfetrâne. iar de nu la rasu apoi batrânii rfemâne pentru totti-deauna. nu se scie dupa cine se trage noroculu la casa. si lesne pote cu acela ce a muri tu sa se duca totu noroculu^ daca nu se pastreza nimicii dela elu (1). din causa ca. p. altii llii punii si tinu în lavita lacjiil si iarasi altii scotii unii cuiii din parete si vlrlndu-lii In locuiti aceluia. voindii a-î Împlini dorinta. se tntatiseza Înaintea Iul Dumnezeu ca unu tenSru de 30 de ani. se Impletescii. Tomolaga. a lasatii cu limba de morte sa nu-lii rada. caci. ci-Iii lasa asa (1). de d-la G. Fetele cele mari Insa precum si copilele nu se Impletescii. cit. CAmpulungCi si alte sate din Bucovina. atunci. (2) In Suceva. 10. ci se lasa despletite. amasuratu credintei poporului. care rfemâne apoi ca rfesplata celui ce la scaldatii (2). Dupa ce Taii rasii. Dupa acesta llii ungii pe capii cu untii si-Iii peptana frumosii (3). lia lasa apoi pentru tot-deauna acolo. Înainte de a-sî da sufletulii. saii facii o borta In usorulQ de sus alii useî. Vicovulu-de-sus. Multi insi din clasele mai Înalte taie mai multe suvite de . de M. (4) Ion<5na. Daca Insa more o femee Ifiuza. (5) Dict. Nevestele.54 ^boleî sale î-a crescutii barba mare. si as- ii) Corn. llii spala din noii pe obrazii cu apa prosp6ta si apoi llii stergii pe totii corpulii de regula cu o naframa curata. spre a se pute gati ca miresele (5).

totu pentru aducerea aminte. cari se bocescu nu multu dupa scaldare In deMahala. taie mortului unu smocu de p&ru din capu nemijlocita Înaintea scoteril sale din casa si a pornirii spre mormlntu. îi cu vinu. Datina spfelaril cu vinii si a ungerii cadavrului cu diferite unsori mirositore o Intlmpinamu forte adese-ori si ntr o sema de bocete. 73 VI. în Transilvania li mai ungu corpulu Înca si cu nisce unsori mîrositore (4). districtulu NasSuduluî. în unele sate din Bucomna. ASEZAREA în cele maî multe parti ale Bucovinei este datina ca mortulu. se pune pe o masa sau si pe nisce scânduri^ cari se as6za In mijloculii caseî celei mari (2). . corn. iara cu piciorele spre apusu. adica spre rfesaritu.p6ru. anume ca sa nu viseze pe celii mortu (2). taine Todimai spala corpulu repausare na (3). In credinta ca pâna ce voru pastra acelu smocu de pferu nici noroculu nu-i va parasi. când Înainte de fostu marturisitu si Împartasita cu sf. din cari Îsi facu. în Transilvania. Dela modulii asezarii acesteia vine apoi si blestemulu : tcvede-te-asî cu fata în sus^y> sau aved&'te-asî întinsa pe laita^y> care Însemneza atâta câtu : vede-te-asî mortii. pe lânga aceea ca-lu scalda si Iau. în unele locuri si anume prin orase. sa se pue pe o laita si mal alesu pe laita cea despre amiadi sau din fata casei despre usa si anume cu fata In sus si cu capulu sub icone. si mai alesu atunci. sau maî bine disu spre usa. pe cari le pastreza apoi In nisce cutiute anume spre acestii scopu facute. de Ionica ald lui lordachi Isacâ. dupa ce sa Îmbracatii si gatita In vestmintele si n chipulu. ceea ce însemneza ca elii este gata de duca (1). lantujele de orare saiî floricele. precum si la rezesii si târanii cel mal avuti. Unii Indatineza de a se afuma cu p6ru de acesta. precum si a altord Români din Bucovina. cum sa arfetatft în capitolulu premergfitoru. precum buna-ora In rescî.

atunci se pune de regula cu piciorele îndreptate spre intrare. Inmorm. De aci este si 4icât6rea: avede-te-asi cu piciârele înainte. de M. corn. Simonâ. de A. iar cea mare spre pastrarea vestmintelora si ale altorQ lucruri de preta. ca si în Bucovina. T. com. dupa credinta Românilorâ din Moldova^ totu nemulii i s ar topi. precum si spre primirea 45spetiIor& mal alesi si anume la c|ile mari. de Cupareneu. de Al. corn. (2) In Stupea. . în Uopcea.m adica mortâ. Aice se aseza apoî cu fata în sus. Inmorm. (4) LambriorCi. Baciu. în BanatU se aseza saii pe masa saiî dupa masa între feresti pe lavita alaturea cu peretele (5). 12. 39: «Pe unele locur! unQ mortâ se as^za cu piciorele spre usa. Mahala. com. cu fata. Com. în Badeutd. p.y> Raru unde este datina. p. în BoianA. de Av. Tomoîaga. precum si 'n unele parti ale Moldovei si TSriî'Bomânescl e\n se aseza pe o lavita. dict. Casa cea mica servesce de regula spre locui tu si ca bucatarie. corn. în tota Transilvania. de Al. Avramii. de I. învfitatora. (2) Cele mal multe case târanescT din Bucovina se 'mpartescîl în trei parti: in casa mica si casa mare. de Cuparencu. (3) Burada. în Vatra-DorneT. (5) Corn de d-lîi lonQ Popovicî. p. op. însa tot-d'a-una cu piciorele spre usa. cu capulu spre rfesaritu si cu piciorele întinse spre apusu. sau pe lavitay în casa sau în tinda. atuncî. p. spre rfisaritu (3). corn. adica gata de plecare. pe o masa saii si pe unii patii facutii din scânduri. (1) In Suc^va si Ropcea. si anume cu capulu sub icone. de I. de G. Bosancl si alte sate din Bucovina. 161. cit.(1) In TodirescT. în unele parti din Moldova se aseza pe masa. adica spre usa (1). iar când casa nu este astu-felu întocmita ca sa pota sta cu capulu spre rfesaritu. cit. Baciâ. 12. Tomotaga. Macovel. cari se despartd una de alta prin tinda. (6) Burada. adica gata de plecare. 74 în forma de catafalcU si se acoperii cu laicere sau cu scorte frumose. Daca s ar aseza cu capulii spre usa. Corn. Pletosd. de unde a rfimasii apoî si (jiicerea: avede-te-asl cu piciorele 'nainten^ adica mortii (6). eoni. de-a se aseza si afara pe prispa (2). de I. de d-lâ G. lon^nQ. corn. Ursaca. in Stupea. De aice vine apoî si blestemulu: avede-te-asl întinsa sau hmgitu pe inasâ. în BoianAsi BosancT. adica totî pâna întrunulii ar muri din casa aceea (7). op. maî alesu vara. în altele însa îlu scotii afara si-Iu aseza pe prispa tot-d a-una cu piciorele spre rfesaritii (4).

dupa ce Imbracau trupulu mortului. voindu a Însemna prin acesta atâta: ca mor tulii e gata spre plecare sau ca elu trebue sa merga acolo. pentru ca ea a fostu în deobste urmata si de Romant Romanii adica. I. gata spre plecare. de si e usitata si la alte popore straine. tandem beatulus alto Compositus lecto crassisque lutatus aromis In portam rigidos calces extendit.» (7) Dict. in alte locuri cu capulâ spre rasaritii. unde îlu asezau cu piciorele catra usa. de d-lQ T. daca ochii i-aâ râmasâ întors! sad gura deschisa^ nasuescQ de a le tocmi ca sa aiba o înfatosare placuta». Din acesta causa adese-orî cjiceau stramosii nostriî aporrectus esU în locii de amortutis est. 105 : Hinc tubae. de unde a venitii adica în pamîntu. care se numia vestihulum. No. Stmond: «Dupa ce Tad îmbracata si asezata. în casu când acestia nu sarii fi tinutii bine închisi si lipiti. (1) M. . stud. Georgescu si Rom. pedibus efferi. totusi semfina a n de origina romana.» (3) III. apoi în Transilvania. pun ii pe dînsiî câte unii gologanii de arama saii de argintii ca sa se tie (4). adica gata de plecare. de cum-va a muritâ schimositâ. tiu puneau între camara deosebita a casei. Adica tocmai dupa cum spunii si o sama de Români din diua de acjiî.v (1) Pliniu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Natura a dispusu ca omulu sa intre în lume cu capulu si sa iasa cu piciorele» (2). pub^.I. d. (2) Lib VII 8 : «Ritu naturae capite hominem gigni mos est. în «Albina». Sima : «Dupa ce s'a îmbracata mortulQ se pune pe unCL scauna lungii ori pe lavita. de Mariuca Nistorfl din Malini. 57. e. Dupa ce Tau asezatu îl închidu din noii ochii. cu capulCL catra funduld casei si cu pici6rele catra usa. 75 Asezarea mortului cu piciorele spre usa. este Intinsu cu piciorele întepenite spre usa» (3). iar daca si de asta-data nu vorii sa se tie închisi. (4) Mal pretutindene în Bucovina. Iar Persius ^ice : «Apoi pornescu trîmbitile si facliile: în sfârsUu repausatulu asezatu pe unu patu naltu si unsii cu miresme unsurose. BesanQ. Corn. cit. candelae. an.

(6) In Crasna. com de I. si In Ropcea. se pregatescii cu tote cele trebuinciose de morte pentru dtnsulu. (4) In Crasna. si anume ori unii batrânii. în BosancT. Avrama. Germanfl. com. atâtu. Blându. Daca sta cu gura deschisa credii unii ca elii se roga la omeni ca sa-Iii ierte (6). de d-ld losifa Olarid. de Cuparencu. cora.ca nestându-î ochii închisi si lipiti. Avrama . Petric^nd. de At. com. de Const. (7) In Stroescl. de I. Iar când sta cu unii ochiu închisii si cu celu-laltft deschisii. 77 ceî mal muUî insi Insa ca are sa maî morâ cine-va din casa aceea (1). com. corn. gimn. stud. de I. Cel mai multî însa credii si spunii. gimn. Blându. în DomanQ. De la ac6sta credinta se vede ca vine apoî si datina de a-i lega falcile cu o naframa. în Todirescî. iar cu celii deschisii se uita în casa ca sa vada cine are sa vile dupa dînsulii din acea casa (5). asteptândii numai ora în care sa-I iasa sufletulii (4). de I de Cuparencu. com. credu unii. (2) In Ropcea. Germana . si iarasi i se deschidu si rSmâne apoi cu dînsiî deschisi. de Cuparencu. daca cine-va este bolnavii din nemulii celui mortii. In unele parti din Banatit credu Românii ca atâtu cu naframa acesta^ dupa ce i sa luatu mortului de sub barba^ . Daca i se Inchidu ochii. CorvinQ.. ori doi tineri. învfit. com de I. din Bucovina cât si din BanaiU (1). ci deschisi. Ba. de I. cari I-au fostCi mal dragi. (3) In TodirescI. (5) In BosancT. însemna ca în scurtii timpii are sa mal mora cine-va din casa aceea saii dintre nemurile cele mal de aprope. ca In casa respectiva are sa fie fomete. ca nu e bine. com. com. (7). adica ca locuitorii sai au sa saracesca si ca nu se voru maî pute iarasi radica (2). atunci. (1) Corn. în cât ca. de A. altii ca cere ceva de pomana. credu ca cu celii închisii se uita pe drumulii s6ii. de At. în Mihovenî si Bunintî. si de aceea a deschisii acuma ochii (3). com de I. în unele locuri credii asa de tare.. stud.76 Ba In unele locuri. Alfiî iarasi sunt de parere ca tota viata lui a petrecut o In somnii. H l^ga si falcile cu o marama sau basma anume ca sa nu Intepenesca si sa rfimâe apoi cu ochii deschisi si cu gura cascata. în Ropcea.

cu alte cuvinte ca elii a fostu si a muri tu ca crestina si ca va fi tot-dea-una cu îs. pe de alta parte ca sa aiba unu scutu cu caro sa se apere în protiva diavoliloru. (6) Com. corn. tiindu tare credinta în îs. de d-lA Al. de Cuparencu. districtulu Siretiulu!. (5) In Ropcea. ca si când sar niga. (4) In Stupea. li tocmescu manele în crucisii pe pieptii si anume tot-deauna cea dr^pta peste cea stânga. dupa a altora ca elii se roga In ceea-lalta lume cum sa rugatii si 'ntr acesta (5). op. 78 In cele maî multe parti din Bucovina îl punu în mâna drepta o crucita facuta din cera galbfena si curata. dupa credinta unora. Chr. districtulu Su" cevi!. Onofreiu. 38. p. Dupa credinta Româniloru din Balacena. pe când va trece vamile vasduJiulul si tot-odata sa-î pota birui. si a celoru din Bilca. e semnu ca va maî muri cine-va din acea casa (3). a celoru din MSnastiora sau St. de pe care la a doua venire a Dom- . esista credinta ca daca unui mortu dupa o (jii si o nopte ii sede gâtulu mole. precum au biruitii martirii pre dus. si arma cruci! în contra diavoliloru (2). însemneza dreptatea sau marturia. Dupa ce i-au închisu ochii si legatii gura. crucita de cSrâj care se pune în mâna mortuluî. cit. Olaria.câtu si cu baticelulu pusu lânga mortu la esirea sufletului facu vrajitorele o multime de farmecaturi (2). (2) Cotn. Baciâ. si iarasi dupa a altora ca elâ asa are a se înfatisa In diua judecatii celei de pe urma de naintea scaunului dreptului judecatorii. de I. din contra. (3) lonâna. Chr. TomoTaga. In Tera-Bomânesca. de d-lQ G. corn. (1).. manii trupesc! si sufletesc!. care însemna pe de-o parte ca mortulu a crecjutu tot-dea-una în domnulu nostru îs. Punerea mânelorii pe pieptii. de Corvinâ. ca elii multamesce lui Dumnezeii pentru traiulii ce la traitii si acuma lasa tote grijele lumesci de pe pamlntii si merge numai cu sufletulii Ia Dumne(jeii (4). de d-ia los. Însemna. corn. Dela acesta datina se vede apoi ca vine si blestemulii: ^vede-te-ofl cu manele pe pieptUy)^ ceea ce Insemneza atâta câtii: vede-te-asi mortii! (1) In MihovenT. districtului Radautulu!. ca si cum sar ruga si umili spre a face pe dreptulii judecatorii Induratii ca sa-Iii ierte de tote cele ce le-a pficatuitu In viata (6). Chr.

pe când Ia împartasirea din viata acesta Domnulu nostru îs. care a credutii în îs. de Const.nulu! nostru îs. pe unde are sa merga pâna ce va ajunge la loculu do odihna. corn. de d-lQ G. ce a tinut o în mâna pe când î! esia sufletulii. gimn. de M. sau 5 bani). în unele parti din Transilvania^ precum buna-ora în tinutulii NasSudului. ca sa se cunosca: care a crezutii în cruce si care nu (3). corn. corn. dupa credinta unora. (2) Ck)m de Nic. gimn.» In Ropcea. cruce » (3) Com. (2) In TodirescI si Solonetu. Cu acestii banii.» In Funduld-Moldovel. Just. de Cuparencu. de locQ din Stulpicanî. caci se (1) Corn. o turtita asemenea de cera de stupu (3). de Al. Merchesa: nCrucifa de c^a. când voru învia tot! morti!. Tomoîaga. stud. si mai alesu când are sa tr6ca peste puntea raiului (2). în cele maî multe locuri se lipesce unii banii de arama (1 cr. stud. Chr. gimn. La mijloculu cnmteî^ care se pune în mâna mortului. în loculu cruciteî. de Em. In unele part! totii din Bucovina în loculii crucite!. îlu va cunosce Dumnezeu ca a fostii crestinii. cu care sl-a facutii cruce.» In Stupea.de Elisabeta Agapi. Chr. de Cuparencu: Crucita de cAra însemna ca cela morta va putâ cu semnula sf. i se pune între cele treî degete dela mâna drepta. cu care va trece în cea-lalta lume (4). mortulii are sa platesca luntrea. gimn. Cotlarciucd. stud. Chr. si dict. de I. corn. de argintii (unii puisorii zn 10 cr. credendii ca cu acea luminare se (1) In Berchiseso!. care se pune de regula la copil^ insemn^zâ ca sa se apere in cea-lalta lume de diavoli. corn. Bacid: ii Crucita de e4ra se pune in mâna mortului ca sa se apere cu dinsa in contra duhurilorti necurate. stud. Cârdel. Altii din contra credu si spunu ca lunf)ina. 79 întatis^za luminatu înaintea scaunului dumnedeescu. si in Ropcea. de Em. caci elâ pretutindene va fi aparata de st. cruci merge ori pe unde si ca nimica nu-ia va împiedica aa retina. unde se tmpartâsesce cu îs. Avrama : fi Crucita se pune in mâna mortului ca sa-I stea la trecerea vamilorA intru ajutora. îî servesce spre luminarea drumului din cea-lalta lume. corn. nu era v64utu de dînsulu (1). va trebui sa se înfatiseze câte cu o cruce în mâna înaintea sa. de G. Chr. Velehorschi. . vacjutu In persona. cac! atunc! fie-care omii. ce i se pune de asta data în mâna. dupa puterea omului. i se pune în mâna drepta lumînarea.) saii si de aurii. Jemna.

140 : «Afara de 4^se\e monede. (1) Cred. are sa tr^ca peste una riU mare. p. de M. din Balac^na. iar daca uu-I platesc!. care sta lânga apa. com. cit. si servesce spre acelasi scopu. Inmorm. corn. precum si pentru aceea ca sa pota plati tote datoriile. Bacid: «Banuld i se pune in mâna ca cu dinsuld sa platdsca unul bdtrânâ mosn^gâ ca sa-ld trt^ca peste un Ci rîQ mare in cea-lalta lume. prin urmare nici înaintea luî D-deu (3). si acolo este und omCL. Poesil populare ale Românilord. si acesta poporulQ o face fara a se gândi la antica obola a lui Carona. dupa a altora Insa vamile sau strajihy ca sa pota trece maî departe si sa ajunga la loculu de odihna netmpedicatu (2) . trebue sa tr^ca printr'o vama^ unde eîntunericd. II.» Lambriord. când este a-lCl Inmormintâ. Cotlarciucd: «Avândd sufletuld mortului sa tr^ca hotarele lume! acesteia. eld te lasa sa treci peste apa aceea. de Em. dupa ce se despartesce de corpd. de Al. p. adica ca sa aiba cu ce plati vamile (6). unde ar av6 sa iasa afara.(3) Corn. pentru ca asa e datina Românului ca sa nu merga nicaerî cu mâna gola. de aceea pund 6menil în mâna celui roortd sad la capd unuld sad mal multi gritari. 161: «punându-I în mâna o cruce de c^ra cu und banutd lipitd de dinsa pentru plata vamilorU vazduhulul. ca sa aiba cu ce plati vamile. de d-M T. op. se mal pune si câte o moneda mica în mâna mortului pentru ca sa aiba cu ce plati pe cea lume barca lui CaronH. pe cari n'a fostii în stare sau nu a voitii a le plati în viata (4).1» Idem de eadem. de când Christianismuld a înlocuita religia pagânismulul. si daca-1 platesc!. Turtur^nîl: «In mâna se mat pune o cru.» Burada. ca sa-lQ tr<5ca. nu te lasa sa treci. si nefiindu elu tn stare a-lu trece singurii. V. Jemna. Decf de aceea i se pune mortului gritarl la capd ca sa aiba cu ce plati omului de lânga rid.» 80 istorisesce ca pe cea-lalta lume sufletulii trebue sa treca peste unu rlQ latu si mare. iar la p6rta cea din urma. ca sufletulu repausatulul sa aiba cu ce plati vamile^ prin cari are sa traca. de Cuparencu.» ~ Rom. com. Avrama: aRomânil din Solonetâ si Todiresc! credd ca sufletul^ omului dupa ce se despar(esce de corpA. Avramii: «Români! din Solonetî si TodirescI spund ca sufletulQ omuluT. Românii insa aCt uitatd si pe Carona si rîulCi SHx si câmpii Elisel din mitologia stramos^sca. are sa tr^ca prin mal multe vami. care sta acolo si acela Uu trece apoi cu luntrea (l) . Simona. de d-lQ V. si iarasi dupa a altora. Bucuresc! 1866. In unele locuri însa atâtu din Bucovina cât si din Moldova si din Transilvania j crucerulu acesta i se pune în mâna drepta (5). Simd : «In mâna dreapta i se pune o cruce de c6ra si und crucerid ca sa platâsca vamile !n cea-lalta lume. da banulu acesta unui luntrasu. (4) 1.n (3) In Ropcea.» (2) In Boianfl. în altele însa i se l^ga de cheutorea camesii. 6: «Este in tara o datina veche de a pune câte o mica moneda in mâna fie-carul mortd.» I. cita de c6ra cu und bând lipitd de ea. p. Horn. p. si a celora din Stupea. sta cine-va si trebue sa platt^scâ banutuld acesta. . Alexandri. corn. i» Nic.

de Dim. este si astacjii datina de a pune mortului unu puisoru de argintii sub limba. acelA bana se l^ga la degetulCL celd mied dela mâna drâpta. op. de Constan. p. pe care îlii daii apoi unul betiva de profesiune ca sa-Iu bea. spre acelasi scopu. o para de argintu ori si de arama. In credinta ca mortulu are sa trica prin nâue vdmî pâna la raiu si cu cel 9 cr. lon^nii. Studi! asupra literatureT poporale publ. U RominX. de George Velchorschî. Olariu. de mal multi Români din locA. 369 . com. IV. fn districtuld NasSuduluI din Transilvania. (Jicendu-le celoru bogati si sgârciti c& anu o sa iaî lumea cu tine. de unde vine apoi si locutiunea proverbiala. ne spunii bfetrânil. Inmorm. Cârdel.(4) In BerchîsescI. Simond . unde-lii lasa pâna ce scotii mortulii din casa. iav& alaturia cu dlnsulu unu batuelu de alunii cu unu cruceriu Ia unii capStii (2). Când daii sa scota mortulii. com. Bucurescî 1888. com. Stanescu. (6) In Voitineldy com.» (2) Corn. ro $a aiba cu C9 plati vama pe lumea ceea-lalta. 36: «Unul niortfl i se hagii o para de argintfi pe degetulA cela mica dela mâna dr(3pt&. (1) Dobre Stefânescu. cit..» Burada. p. ci tot o para legata la degetilJi> (1). atunci ÎI scotu puisorulu de sub limba si cumpara pe dînsulii rachiii. cit. si fn Secadate. ca atâtii în Moldova câtii ^i la Românii din Transilvania acestii banii se punea în gura mortului (3). Corvind. op. Tn BanatU este asemene datina de a se pune In sînulu mortului 9 cr. 323: «De asemenea nu se uita nici o data sa lege de degetuld cela micQ alo raposatului câte una banO. In vechime. ca s& plat^scâ ângerilora. fn Câmpulungd. com de V. în DomanA. Burduhosd . com. de T. In credinta ca cine va bâ rachiii de acesta nu va be mal multii în tota viata sa (4). p. oe-lQ conduct! pe ac^t& cale grea si pe care aUd-feld n'ar put^ s*o faca. 17. învSt. (4) Corn. i3) Burada. de d-lil los. 17 : «In judetuia Prahova. de L Georgescu. districtulu Radautulul. JfaritmUf Inmorm. iara Ia degetulu celu micii dela mâna drepta i se lega. p. Slin Tara-român&cd este datina de a se pune în sînulii mortului 24 de parale sa platâsca Ia cele J24 vami câte o para. (6) In MihovenI. p. In Bucovina^ si anume în Fratautulii vechiii. 6 . se pote rescumpSra. in aLumina pentru totf» an.» D. Inmorm.

82 In unele sate din Transilvania se crepa lâ unâ capâtu bfetulu care se pune tn sicriu. precum si credinta despre causa punerii sale. 17. iar cea despre platirea vamiloriJL cu multft mal posteriora si anume de origine apocrifo-crestina. daca mortulu a fostii unu omu avutu. în gura. Acela acolo este luntrasulu Charon. Datina punerii banului în deosebite chipuri arfetate maî sus. (2) Corn. nenorocitulii a pierdutii spe- li) Burada. lî punu ma! multi gritarîy iara daca a fostu saracu. 17. In Târa-Bomânesca^ ne spune d-lii lon^nu. anume ca sa-Iii treca cu o luntrita peste fluviulii AcheronH sau peste apa Stix ca sa pota aslii-felii întra în Hades. de I. la capu sati în secriulii mortului. Inmorm. p. In fine Virgiliii ne spune: «Tota multimea. In Propertiii înca aflamu acesta : «Rugaciunile misca inimile deilorii . si parte do origine mal noua crestina si anume cea dintâi. p. Precum facii Românii de adi. e parte de origine veche pagâna. In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Todirescî si Solonetu. Juvenalii ne spune în privinta acesta ca «în timpii ce noulii venitii sta pe malu si este cuprinsii de frica la vederea înfricosatului Charon. acestia pe cari îî duce unda (luntrea) sunt îngropati» (3). De multe orî Insa acestii banii se pune numai pe secriii saii se arunca In gropa (3). asa era datina si la Bomanl de a pune în gura mortului saii în secriulii acestuia unu banii. si se aseza în acea crepatura (1). adica cea despre platirea unul omii ca sâ-lii treca pre celii mortii peste unU rîa saH apa marCy e de origine curatii romana. stud. care . ca «daca unii mortii este lunaticii si înc^iuatii cu unii frate alii saii. porta înspaimentatore se închide pe mormîntulii ierbosii» (2). Inmorm. Avrama. li punu numai unu singurii gritarii la capii (2). oholxxroholtLS^ crec^endâ ca repausatulii va trebui sa-Iii dea luî Charony pazitorulu dela porta iadului (Hades). în mâna. precum pe crucita cea de c6ra. ce-o ve^î aici este saraca si fara mormîntii. neavendu nici unu banii pe care sa-Iii dea cu gura» (1). gimn. 83 ranta de a trece cu barca balta cea glodosa. (3) Burada. si când luntrasula u primitii banulii.

cinci (^\\e Înainte de Craciunii. pentru ca Incolotocindu-se cu vestmintele In ghimpii acestuia. Olariu. 265: lam sedet in ripa tetruraque novicius horret. de regula o mosa. de aceea. iar dupa ce-lii îngropa se slobode o pusca pe de-asupra mormîntuluî.. Obserat herbosos lurida porta rogos. p. urechi. Chîematulu strapungea mal tntâiu scafârlia mortului cu unu acu lungu. (5) Op. în locii de meiii saii petricele. (3) Aen. Portilor ilie. II punii în ochi. nari si gura. ca copilulii. i se împaneza ochii. 41. (2) Lib. cit. în nasii si în urechi i se pune meiii anume ca sa nu se faca strigotU. si pe urma mai punea alaturea cu dlnsulu Înca si unii b&tu de unii sucii de lungii si ghimposii de macie^ (trandafirii de câmpii). m V. nec sperat cenosi gurgitis al num. tamâe (6). de-ar fi fostii acela de oii si ce etate sau genu. gura si urechile cu meiii si pietricele. care se nasce cu caita pe capii. mortulii nu putea esi afara (1). guam cernis inops et imhumataque turba est. si asa se pune apoi în mormîntii (5). acesta se face oa sa nu se ivesca vre-o vrajba între cei doî frati pe lumea cea-lalta» (4). 84 Maî de multu era datina In Banata ca la fie-care mortu. o icona saii o cruce de lemnii. Pe pieptii i se pune. de d-la Jos. când more. ca sa nu . 37. XI. care sa taiatii In (Jiua de Ignata. ca nu cum-va sa se Intorca ca strigoiU pe pamîntii. p. cit. Infelix nec habet. ca sa nu se faca strigoiA . V. (1) Juv. i se lega trupulii cu rugii. IV El. VI. parte. U) Op. se crede ca dupa morte se va face strigoiil. 7 : Vota movent superos : ubi porti tos aera recepis. sa se chieme unu sciutorii (cunoscfitoru). nasulii. In cele mal multe parti locuite de Români. care trebuia sa-î provada cadavrulu cu cele necesare. Totii d-lti lonenii ne spune maî departe. 326: Haec omnis. apoi ti ungea corpulu în diferite locuri cu unsore dela unu porcii. quem porrigat ore trientem. care era menitii a-lii opri sa iasa dm gropa. quos vehit unda. în gura. se vede ca totii spre acestii scopii. sepulti.trâesce. iar în ochi. Românii din BancUU. Charon : hi. (6) Com. Porthmea.

Stuttgart und Tiibingen. se acopere si pe capii. care trebue sa aiba lungimea corpuluî. dupa puterea omului. ca sa aiba crestinii. lucrata din bumbacii sau luioru. In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Mahala. atunci. este datina de a se pune pe mortii si o secera. .se apropie duhurile cele necurate dedlnsulii. care. (4) lon^na. dupa credinta unora. se acopere de regula numai dela mâni în josu. atâta sta si ea pe dlnsulii. p. Dela acosta pânza. câta si din Moldova si Transilvania. cari visiteza pe celii mortii In cele trei (jiile. capata mirosii greii. iar când se pornesce la gropa. însemneza. Pânza acesta. p. Alb. In viata lui a facutu multe pfecate (4). op. câtii sta în casa. Schott. Walachische Mârchen. sovontl sau respeti (2). înca si mai lunga ca sa spânzure ceva peste piciore. de maî mult! Români atâia din Bucovina. Daca pânza acesta este subtirica si mai alesii strevedie^ se numesce paiora. 298. ca mortulu se va ap6ra cu dînsa în contra focului ce trebue sa-Iii strabata pâna la raia (3). ce saruta (2). Afara de cele însirate pâna aicî se mal pune peste întregii corpulu mortului. Totii In T4ra'Român6sca e datina de a se pune unul (1) Art. de Ionica ala lui lordaehi Isaca.. (2) Burada. si parte pentru aceea. vine apoi si proverbulu apare ca t-aa luata pânza de pe obrazUi^^ care se aplica unui omu forte slabii si palidii la fata (5). 41. 85 mortu orarii pe frunte ca sa fie pazitu de foculii celu nestinsu(l). cu care câtu sta mortulii în casa. înca si o pânza alba si curata de casa. anume ca sa nu cresca. Dupa ce se pune mortulu în secriu. câtu sta mortulii In casa. dupa credinta altora insa ca sa-i fie ca podQ pe care trebue sa treca când va merge în ceealalta lume (4). u. Apo! com. se acopere si peste obrazii cu dlnsa si asa se înmormînt&a. si daca este cu putinta. sa nu se umfle. 1846. cit. 15. care se numesce giulgifi. (3) Corn. fie elii diformii ori nu la fata. In Tera-Bomânisca esista credinta ca daca cadavrulii vreunul mortii. se iea (3). si numai în casu când e diformii la fata. Inmorm. pâna la Inmormlntare. p.

una pe pânza de deasupra capului si alta de-asupra pânteceluî. Mortea nu te-a 'ngaduitu. dupa cum e si respecti vulQ de avutQo. Sa iei pânza di pe-obrazu Sa vecjl morti cu nâcazu Si 8*0 iei di pi chiciâri Sa ve(Jî mortea *nsclat6ri (1|. la mormîntu. De ve(jî mortea 'nselatore (2i. câte una pe fie-care din aripi. vedî si I-iambriorQ. op. le-tl pânza de pe picîore.. districtulu NasSuduluî. cit. Si sa dai tema într'o parti Sa vecjî doru ce poti. 80 Începe astu-felu: Puisorulii meu iubitu. (5) Datina pretutindenea în Bucovina si Moldova. 36. Tot-odata se facii pe dlnsa si patru cruci. (3) Corn. p. de Ionica ala lui lordachi IsacQ. Iara unii bocetu din Iransilvania. p. ca nu o dala se face amintire despre (1) lon^ml. de unde a si ramasa vorba ce se dice când cine-va e galbena si istovita : *parca i-aU luata pânzele de pe obraza^K 86 dlnsa si In poesia poporana. Românii din T^ra-Românesca creclendu ca sufletulu omului are sa treca prin locuri caldurose. 151: «In stirsita ila acopera câta îl de lunga cu o pânza alba numita in limba bisericel giulgiu iar in limba curg6t6re numai pânza . Iacii mortului o aparatore de pânza câtii corpulii luî de lunga la caro adaogii aripi asemenea de pânza. maica. Simontt: «Mortulii se acopere cu o pânza de diferite calitati. le-tl pânza de pe obrazii De vecjii mortea cu nacazii. De traitii aî fi traitu. T. 15. Inmorin. (4) In Câmpulunga. ( 2) Rurada. p.Punerea pânzei acesteia e atâtu de îndatinata si rSspânditâ pretutindeno. Asa Intr o doina din Moldova cetimu în privinta acesta urmatorele : Si-oî lasa cu juramîntîi Sa-ml vil. De or- . cit. op.

(3) D. care Insa nici când nu pote servi de (1) M. In cele mai multe partî din Bucovina si Moldova însa se pune unii stesnicii. ce ardii la capulii mortului precum si n prejunilii s6ii. Stanescu. 57. Sfesnicele se aducii de regula din biserica. In acele locuri. p. (2) Corn. Canianâ. arde de regula numai o singura lumina Ia capti. 8*2 3. 130. de regula. cit. nu ratacesce nicairi prin aeru.Besanâ. I. este datina de-a se pune împrejurulii mortului înca si diferite flori si (1) M. Iar luminele. si ca sa nu se treca de graba se aprindii schimbisâ totii doue câte doue. ' asezata întrunii vasiî. de ore-ce arzendii luminele. !n aAlbina» an. vede pe unde are sa se duca. Daca mortulu e asezatii pe masa saii pe scânduri In forma de catafalcu în mijloculu casei. mai alesii prin orase. de A. stud. Simonft. a fostu silita a desbraca datinele antice ale protoparintilorii nostri (1). patru saii chiar si sase sfesnice cu luminari. pe care se afla toiagulU si de care se lipeucii apoi si alte lumini. Poesit populare. fiindii mal grosa (3). No.dinara pânza acesta trebue sa fie de tortii spre a-lii feri mai bine de radele caldurose. Pe de laturi se punii. lasî 1888 p. Ma- . Iara unde e forte mare lipsa arde si unii opaitii (2). In multe locuri. trebue sa arda ^i si nopte. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai Ia clasa inteligentei. op. Daca n arii arde. i se pune Ia capii o cruce si o lumina. asemenea dou3. Luminile. de d-la T. si cu deosebire prin orase. dar fara lumina. ce se afla într Insele. Însemna ca sufletulii mortului respectivii merge dreptii la Dumne(Jeii. totii timpulii câlii sta mortulii în casa. în lipsa unui stesnicii. unde sta mortulii pe laita. corn. 87 oglinda timpului si a caracterului stramosescu. si numai la anumite momente tote de-odata. Doine. iara la piciore unii sfesnicii. caci asimilândn-se acesta clasa civilisatiuniî europene. atunci n*ar vede pe unde sa se duca (3). (2) In cele mal multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. cit. nici de cum Insa de m&tasa sau alta materie subtire si slaba.

Nemijlocita dupa asezare cel de casa precum si tote ne* murile cele mal de aprope ale mortului cari se afla de fata. Georgescu: «O lumina sad doud. Cantemirâ. de d-la O. nasulâ. iar taranii. urechile. din districtulCi Cernautulul. dupa cum e si starea omului. saâ.oovel 8t I. în timpulu acela. com. Ed. ruda safl frânghie de-asupra mortului (3). ci astepta pâna a treia ^i. acop6ru tote oglinzile din casa câte c o mânestergura. ca nu cum-va sa fngrbpe de viâ pe vre-unA morbosâ. 149: «Cadavrula nu se îngrdpa îndata fn diua cea dintâi. cu deosebire însa de colore mal muItu rosie tica. Academie! române. ca nimeni sa nu pota cauta într'însele. ca sa-Iu pota vede în care a repausatu. la cel bâtrâni mal muitu ver^i si fara fata^ iara Ia ceî maî tineri de diferite colori. de regula trei jurari. com. sa*lu încapa si schimonosâsca ore-cum. la cari se afla de regula numai câte o singura oglinda în casa^ o iau de pe parete si o ascundu în lada (2). ba chiar si manele mortului (1). Jemna.» (2) In Balâceana. în casa. . unde cânii si mâtele^ tragendu forte tare la hoitu^ aii stricatii fata. 89 mâniloru din unele parti sau Intemplatu casuri. voindu a-sl arata întristarea si jalea cea mare. (3) Com. In acelasi timpâ In satele de peste Prutu. si a le anina pe nisce cuie. Tomolaga. de I. caci dupa spusa Ro- ii) Dim. dupa împretrei nopti. pe o polita. Totu atâtea (jiile stau mortii si n vechime (1). precum si *n unele sate de dincoce de Prutii din Bucovina.» (3) In Ropcea. ce o ati dupa dînsulu. dou6 (jiile si toti omenii din comuna asezata^ daca a muritu de morte na(jiile si doua nopti. scotu din lada tote lucrurile menite a se da de sufletulu celui repausatu peste secriu. daca sunt dintr o clasa maî înalta si mal culta. 88 anume. ard5 4iua si ndptea pe timpuld cfind e mortula în casa. cu floru sau alta materie n^gra. de M. Descrierea Moldovei. de Cuparencu. p. Astu-felfi sta mortulu turala. Dupa acesta se alunga atâtu cânii câtu si mâtele din casa ca nu cum-va. precum si cele ce au a se pune la procesiune si a se da preotiloru si cantoriloru bisericesci. care numai a lesinata. câtu sta mortulu asezatu.

ca mâtdCj dar mal cu s^ma câniî^ carii sunt adevaratii prietini al omului. Altii iarasi credu ca In câni si mâte. 80 prindii. nu-Iu potu de graba uita. Burduhosâ stud. gimn. ci totu-odata si pe sub acesta. caci. ca spiritele necurate ce s aru afla Intr Insele. nu numai ca sa nu treca peste mortii. voi. de loca din Campulungâ . Turtur^nO. in Secadate. fiindu animale spurcate. pentru ca sufletulii omului. Georgescu. saii se ducii tn câmpii departe de satii si se lasa acolo anume ca sa nu treca peste mortii. alunge t6te relele din casa o (4) Revista pentru istorie. V. 386 387. p. iar dupa cre- . sa nu Împiedice sufletulu mortului de a merge la Dumnezeu (3). ca prin acesta aa St. gimn. de Dragosa Bumbacât stud. (1) Corn. trecendu. de £1. si din causa loru apoi nu pote sufletulCk esi din omu nici din casa afara (2). (3) Cred. inv6(. Veleborschi. totu din causa de pe urma se pazescii forte tare cânii si pisicele. cari arii ave datina de a umbla prin casa. de G. precum si 'n alte parti din T&a-Bomânesca^ nu numai cânii si mâtele. de d-lG Av. publ. S'a Întâmplatii adese-orî. an. se ascundu spiritele cele necurate. MacoveT. V. pentru-c& totd-deauna râmasita apel. II. BucurescI 1884. se crede ca mortulii se face strigoia si vine noptea si la toti din casa le manca inima (4). si a ccloru din StulpicanI. dupa ce se despartesce de corpii. Cotlarclucâ : «O bab& mt-a spusa ca eânfi si mâfeU sunt animale spurcate. In plalulu Prahova. dupa cum spunii unii Români din Bucovina. Rom. se tnchidu tn pimnita. Negoescu. sa nu se pue pe vre unulu din aceste animale necurate (3). câtu sta mortulu pe masa. gimn. caci cum ar trece Îndata n'ar fi bine (1). Agapi si in BerchisescT.Mal departe credu si spunâ Românii din unele parti ale Bucavinet. care se descânta si române In funda. Nic. din Costâna. com. stud. de Nic. nu e cea arStata tn sirele de mal sus. com. Dreptâ aceea trebue alungate din casa. toti ceî de fata aii fugitii din casa (2). I. com. Adevfirata causa Insa pentru ce se alunga cânii si mâtele ' din casa. preotâ în BadeatQ. II. preota In fioianfl. corn. ca miscându vre-o pisica numai pânza de pe mortii. ba chiar pâna si sorecil. ci. se punii sub vre-o copae. în «Lumina pentru 90 In BanatU. se lega. ci si gainile. Cotlarclucâ din StulpicanI si Titu Zaharescu din Baia in Moldova. St. archeologie si filologie. pentru ca loru li-I forte jele dupa omâ. (2) In Manasti6ra. se omora. I. se arunca pe câne saa pe mâta. Credinte pop. de aceea se alunga din casa.

de d-lQ I. de a pune o naframa curata pe unii cuiii. Rom. In isbirea sa sa nu se bage cum-va In vre-unii câne saii mâta (4). se pune pe naframa de pe cululii respectivii. ca sa nu tr^ca peste eld vre-o pisica. BurduhosCi. apoi Intorcendu-se acasa si mal dispunendu unele si altele. basma la grumazO. unde astepta pâna ce vine preotulii totî» an. 36 37: «unCiniorta este pazitd ca s& nu trdca peste eld vre-o pisica. ce maî simt de neaparata lipsa la o Inmormîntare. ci adese-orî se vlra In animale precum si In alte obiecte. tote voru merge anapoda si pe dosu (2). de d-lCl Tos. Stanescu. Georgescu. maî alesii cusma. daca nu este omori ta. este datina In unele sate din Bucovina. dupa tote acestea. de lust. caci se face strigoiU si morA totî a! caseî. (2) Corn. op. nimitetvi. sufletulu merge cu trupulu pâna Ia mormintu^ de aceea punâ ei si o ulcica cu apa si pe ulcica o franzola cu o lumina pe dlnsa. materie pentru sucna. iar daca e femeie : tulpanii. Olarlu. dupa ce se desparte de corpii. nici chiar s6rece.» D. Cârdelu. materie pentru zobonvi si ciobote. cit. papuci. BucurescT. op. UI. barbatulu sau unulu dintre nemuri. p. com. Totii atunci. In fine.dinta altora. dupa ce s'a despartitii de corpii. 91 si cantorulu bisericescu ca sa-î duca corpulu la mormintu. com. dupa cum ne vomii Încredinta în altii locii. 474. (4) Cred. când se alunga cânii si mâtele din casa. mal e tnca si acea datina ca In aceeasi ^\ se Înjuga boii dela casa respectiva cu jugulii rSsturnatu spre semnu ca daca a muritu gospodarulu. dupa credinta Româniloru. unde petrece apoi unii timpii mal Îndelungatii. din Câmpulungd. p. de V. caci sufletulii. câtu sta In casa. ca atunci când sufletulii se sbate si se muncesce ca sa iasa din casa afara. cit. Aft cea mal mare veghiere pe timpulu când mortulQ este în casa. p. . precum si tote cele-lalte lucruri. 324 326 : «Este importanta a spune aici câtd de înradacinata între 6menl este ideia ca f n câne si pitica si alte animale exista duhuri rele. (3) Cred. caci atunci se face strigofU. Pisica ce ar fi saritd peste vre-unâ omd este dusa în câmpâ departe de satd si lasata acolo. gusta din apa si franzola de pe ferestra (1). 1888. precum buna-ora In Bilca. se pornesce la orasulu din apropiere ca sa cumpere cele necesare pentru mortu. credendii ca sufletulii. merge la preotulu localu si-Iii roga a dispune sa se traga clopotele pentru celii repausatu. lon^nQ. Rom. nu se duce de-a dreptulii In ceriu. Si de 6re-ce. din Bilca. In Tdra-Bomân^sca^ daca într'o casa more capulu familiei.» (1) Corn. cre^endu ca sufletulu totu timpulu acela.

» publ. Inmorm. asemenea stegu se radica si astazi In tumulii bisericeî saii tn clopotnita. 8 9. iar fetele despletindu-sl pe lânga acesta Înca si parulii si lasându-lii pe spate. Inmorm. 94. . de lust Cârdelu. si atunci se radica de-asupra luî pe casa unu stegu (1).: «Când e bâiatâ saQ feciorâ i se face unâ st^gd si !la pund în turnulCi bisericeî. BoeriQ. (1) Corn. dar numaî când more vre-o fata mare sau vreunii feciorii holteiii. p. p. îmbracare afara pe târnatu. 12. VI. Burada.Mama repausatulul. are forma patrata în marime cam de patru decimetri si e de colore alba. respective sotia saii surorile sele. câtii a fostii în viata. lepadându-sî tote podobele. Acestii stagii. Gherla 1882 p. p. Incepii a jeli mortulu bocinduse si vaicarându-se deasupra si prin prejurulii lui (3). de Al. inele. S T fi G U L O In unele locuri din Moldova era mal de multii datina de a se scote mortulu dupa. adica care. op. Dela datina radicariî acestui stegii se vede ca vine si (ticaia aa 'nchinatU stegulily> care însemneza atâta câtii a murita si care e forte respândita nu numai la Românii din (1) Burada. (2) loiK^na. 12. gimn. precum si cele-lalte nemuri maî de-aprope de partea femcesca. (2) loand Nitu Macaveid: «Datinele poporului romând Ia înmormintari. In Transilvaniay si anume în tinutulQ Nas6udulu!. împodobitii cu florî si maî alesii cu barbanocii (3). în «Amiculii Familiei» an. precum: cercel. margele si altele. care sta sese sfiptSmânI în loculii unde sa pusii. cit. stud. cit.» (3) loand Nitu Macavel» loc. Ve^l si Burada. Com. p. 39. gimn. Inmorm. (3) Pretutindene în Buco^^na. stud. 92 ~ VII. a apucatii a intra intre cei-laltl feciori în jocii (2).

va si sa asezatu pe laita se aduce. asa si omula. se închina mortii. nefîindu-ml cunoscuta datina închinarii stogului la morti.. und baetanâ da fuga la popa ori la dascald si cere und prapurQ ca sa-ld razime de 'naintea casei. daca e cu putinta. totusi aveaâ speranta ca yotCl învinge. p.» 94 In alte parti din Moldova^ precum buna*6ra tn Malini si alte sate de sub polele Carpatiloru^ Îndata ce a muritii cine. In cotro vedeaâ fâlfâindQ st^gula de rasboia într'acolo mergeaâ si el. Dupa acasta se batu de Înaintea useî tn fata . scrisei urmatdrele sire cu privire Ia dicala acesta : «Precum o armata. vtnai ca era sa închine atigula^. si daca se închina. asa cjicândd. cit.. nu mal e nici und chipd de scapare. Totâ aice e loculu sa tnsemnamu ca dintru începutu punerea sau radicarea steguluî acestuia se va fi esprimatu prin verbul u a închina.93 Transilvania ci si la cel din Bucovina si cu deosebire In acele sate aî caroru locuitori. Când buciumula îl striga la rasboiâ. în care se afla mortulu si anume. m6re. 152: «In vreme ce se petrecâ aceste. sciindd prea bine ca atunci. ci si o cruce. cea maî mare parte. (2) Ijambriorâ op. Românii. ca in ori-ce vreme sa pota da pieptâ cu dusmanii s6I. aâ avuta a lupta necontenita cu cel mal aprigi. di si nopte cu arma în mana. In Bucovina precum si 'n unele parti ale Moldovei cum more si se aseza cine-va pe laijâ sau pe masa. si ra inchina HigulU^ va muri. cu închinarea stogului si viata lorQ e repusa. ci-I omora A .. care se razima apoi de stresina casei. se aduce de la biserica o cruce sau unu prapuru. iar sa închine st^gulQ. mal ca era sa m6ra. mal crunti si mal amarnici dusmani. dupa cum ne dovedesce istoria. (1) In anula 1877. nici când nu se încumetai. pentru ca dusmanii nu-I crutafi. religia si vi^ta. el sariaâ cu totii si se luptaâ cu o nespusa barbatie. ca vettitora de tnârte^ si tot-odata sa-I poftesca pentru cetir ea stâlpilor Q pentru ndpte. în partea despre rfesaritîi (2). care se lupta din resputerî contra dusmanului. Caci a se da în acele vremi pe mâna dusmanilor Q era mal totd atâta ca si când singuri sl-arâ fi luata vi^ta. anuntându-i-se preotului localft trista Întâmplare si rugându-lii a dispune ca sa se traga clopotele dupa celu repausatu. se tragu tocmai din tinutulu Nasâudulul si alu Sân-Glorgiului. a niuritd. si sa n fosta lupta ori si c-âtA de înversunata. cacî numai asa ne putemu esplica dicala «a închinata sUffidit^ (1). ce vrea sa-I repue viata. nu numai unu prapurii. sa-sl apere t(^ra. vrândâ nevrânda închina steguld. Dela acosta împrejurare (dar p6te ca si dela alta) crcdCl eH ca vine proverbulâ «a închinatii aUgulUii adica s*a predatu mortii. vd(}^nda dela o vreme ca cu t6ta barbatia si încordarile sale. EI tre* buiaQ sa stee. adica sa se predea dusmanilorâ. învinsa de slabiciune. adica se preda.

S'auda nemurile De prin tote partile. precum si tuturorii trecfitoriloru. 213. Dintru Inceputu credu ca spre a arata sateniloru. ca. sau.casei doi pari: unulu de o parte si altulu de alta parte. op. (3) Com. Prapurulu din Bucovina si Moldova Inlocuesce stegtdu Româniloini din tinutulu NasSuduluI. ca hradvdU dda mortî In unele parti din BanatU se numesce praporii (3). De odata cu radicarea steguluî sau razimarea praporului. care representa cipresulu Romaniloru si despre care voma vorbi mal pe largii In capitolulii urmatorii. se punii de regula sub parete de naintea casei (1). cu prapurulii. la rendulii sSii. 95 gru respective o marama negra pusa într'unu baticelu (1). ca In casa respectiva se afla unu mortu. se lasa sa stea acolo pâna a treia (jii. Elu servesce ca semna. dupa cum spune unu altu bocetu din Macedonia : Toca si câmpan'asunâ Tuta lumea tras*aduna . T. adica pâna ce se Inmormlntâza mortulu. In restimpulu celoru trei (jiile^ ploua sau ninge^ atunci ca sa nu se strice. si legându-se de unulu prapurulQ. si acesta. casnicii însciinteza pre nemurile din alta comuna despre caBuia de morte prin unii trimisii. cit. ca s'a mal dusu unulu din mijloculu lorO. Împodobitii cu flori. In fine In BanatU^ când more unii june saii o fata mare. dându-se prin acesta de scire sateniloru. iar de cela-laltu crucea. cu cununi si cu marami In forma ca unu stegu (2). Bojînca. dupa deplina învingere a crestinismului asupra pagânismulul. ca In casa cutare se afla unu mortu sa pusu pretutindeni unu bradanU tvumosn si verde. dupa cum spune unu bocetii din Bucovina: Sa traga clopotele Sa resune vaile Si t6te dSlurile. ca sa se Închine imediatii dupa repausarea unul omii. învfitatora. (2) D. In acosta presupunere ne Intaresce Înca si Împrejurarea. sa Înlocuitii cu st^gulU. care porta unii stSgil ne-- (1) Dict de Mariuca Nistora. neputendu-se pretutindeni capfeta bradani vercjî. Mal pe urma Insa. de d-la loand Popovicî. ori ceva mai târziu. se tragu si clopotele dupa celu repausatu. Daca Insa.

De aice vine apoi ca cele maî multe Românce. Daca celu ce a muri tu a tostu unu omu bfetrânu sau unulu In florea vietii sale. de buna sema ca cele mai de multe ori dela starea repausatulul si plata. Iar când morii 6menl mat mici Tragii clopotulii de calici. Alecsandri In gura paraclisieruluî din opereta « JhraclmerulU saii Florina si Florican : Daca m6re-unii boerii mare Punii clopotele 'n miscare. câte se afla la biserica.Tru mormîntu sa îli te puna. de d-lQ los. atimcî se trage forte multii (1). când mure unu omu bStrânu. Sa-tî percjî mintea dupa elii. rostescii. unfl barbatii plinii de virtute. . danda. ce-o potii da nemurite sale pentru scopulâ acesta. 96 Romanaca^ la ale carora biserici se afla numai câte unu singurii clopotu. OlariG. daca însa a fostu unu copilu se trage numai clopotulu celu micii. Tinerelii si frumuselii. se tragii tot-dauna mai lungii. daca nu tocmai tot-d'auna. danda. când more unCi copilu se trage putinu^ iara când more unii omii In flore. tragerea mai lunga saii mal scurta a clopotelorii atârna. Si facii mare dandana : Danda. na. atuncî se tragu tote clopotele. se tragii de regula mai scurtii. între multe altele. asa si tntr acesta. Insa precum In multe alte privinte. trage clopotelii. Daca repausatulii a fostii unii omii avutii si cu vacjia In satii. unii feciorii saii o fata mare. Ca vine sa putrecjesca! In acele sate însa atâtii din Bucovina câtii si din Tdra- (I) Com. clopotulu se trage mal multu. înv^tatora. iar daca a fostii unii omii sarmanii. adresândn-se catra clopotelulii ce se trage. ce le puse multu regretatulti nostru poetii V. Dovada despre acosta datina nu prea laudabila avemu si urmatorele versuri. Dar nu vine sa traiasca. când petrecu pre unu copilu micii la mormîntii si anume când ajungii si daii sa Intre In biserica. si urmatorele versuri : Trage. Ca-tl mal vine-unii voinicelii.

Mal In tote partile locuite de Români. Bucurescî. înaintea casei celui repausatu. dar mal alesA In cele . linca. (1) Corn. prune uscate. Mmriana. câtu si cel din unele parti ale TransUvaniely credu ca sunându clopotele forte jalnica voru urma tnca multe morti una dupa alta (1). p. strafide. linca (2j. B R A D U L 0. In fine mal e de observatii tnca si aceea. ca semnu ca tn casa respectiva se afla unu mortii (1). cu smochine. p. si a se pune apoi nu muitu dupa repausare. In (Jiua de pe urma si anume de cum se pornesce mor- ii) D. Prima ora însa se tragii immediatii dupa repausarea si asezarea celui mortii pe laita saii masa. 97 tulu la tintirimu si pâna ce se pune In gropa^ se tragu ne Întrerupta si numat atunci Inceteza pe unu momentu când se facA starile. linca. precum buna 6ra tn Solea. cit. ^04. In unele sate de pe sub polele muntiloru din Bucovina si Moldova. cu naframi. cu mere. Georgescu. Stânescu.Care suna ca tilinca: Linca. op. U Bomâal. 98 - VIII. nuci. II. Voi. (2) Opere complete. 1876. Inmorm. clopotele se tragii regulatii de trei ori pe ^\ si anume: dimineta. si mal cu sema In TransUvania^ este datina de a se împodobi untl brebii cu flori. ca atâtu Românii din unele parti ale Bucovinei. In timpulu acela. câtii sta mortuia In casa. la amia(j[i si sera. de d-ld I. 321.

28. p. în «Albina* an. SibiiQ 1879. 57 : «La casa repausatuluT. albastra. Mariand. si o lumina^ cari sunt menite pentru celu ce are 8a-lu duca pâna la mormtntâ (1). In verfulu lui se lega unii chifcheneU (5) rosu cusutii firumosii (1) Corn. stergare. No. daca a fostu logodita. lânga cruce. La fete mar! se pune în vlrfulu lui cerceii si inelulu de logodna. 89. precum si In altele de prin prejurulu Sibiiulul tn Transilvania. si râmânu acolo (2).dela Munte. dict de M. iSe46t6rea)» Falticeni. princjendu-se cu cule de ea. In unele locuri se mal tncresteza In coja acestui bradu tnca si diferite figuri (3). cit. Burada: Inmorm. si se Împlânta tn crucea dela mormtntii. 1892 p. precum: rosie. . se împodobesce cu felu de felCi de zaharele. (3) S. tinutulii Hategului. unde nu se afla bradu. Mariana. se Impodobesce o cr^nga de merU. numittt altmintrele si brddanU.» 99 murele^ si In urma cu tortu de lâna rosie si cu flori. FI. pomulii saiî bradulii nu este alta. sad afara la mormintd lânga capulQ mortului si astazi se pune ort ce arbore. p. In partile. daca mortulâ a fosta ciobanii. stud. bradulU acesta. IV. busuiocii si hârtie alba (4). in «Albina CarpatilordA an. Cotlarciucfi . negra. care adese-orl se infrumuset^za. târfa si târft^U. o naframa. 27. 27. Înalta ca de unii stânjenii. in op. In Transilvania. pag-. apoi cu canafl de stramatura de diferite colori. cdme de mare si alte mâruntisurl^ cumparate de prin dughene. FI. pag. Besand.^ de 8. Vatra-Dornel. cit. ce se pune numai la fete mari si la flacaiasi. I. tf. decât o sulita de lemnii de bradii. publ. la flacai Insa acea sulita e Înalta dela doi pâna la trei stânjeni si se Împlânta la mormlntii. publ. 39: aDaca-I flacaii saâ fata. In Ddbrogea se iea unii copacii de lemnii de prunii si se Impodobesce cu canura (lâna) rosie. brdddnaftt. ve4î si n Bradulii la pop. ca în StulpicanI. Inmorm. 89.» (2) Burada. CandrenI si Negra-Sarulul. Ursaca. cu cunune si flori. mal vârtosd la feciori si fecidre. Pe lânga acestea se mal lega de dlnsulu Înca si unu colacu. saii si alte inele. «Braduld» publ. rom. i se impodobesce unQ bradaletQ micA cu fire de lâna boita^ invalatucindd crengele de cari mal atârna si canafl. Inmorm. sau de prunu sau si altii pomii. p. dar mal al«s(i und bradU ttniril si frumosâ. de Nic. In comuna ResinarI. cari se lega de ra- (1) Burada. se lega la bradu si lâna dela ol.

Iasi 1880 p. daca e june nelnsuratu. iar în Fundulii-Moldovei chiar si astacji se împodobesce numai cu flori si stramaturî rosii. Inmorm. O cal6torie în Dobrogea. p. cit. si astii-feld se Împlânta apoi la capulii mortului (2). (3) D. tn care se anina unii clopotelu micutii si inelele mortului (1). 27. cit. gimn. Dupa credinta Românilorii din Bucovina^ si cu deosebire a celorii din Fundulii-Moldovei. Nota 3 dela p. galbene si ver(JI si de asupra i se pune o basma negra. în unele locuri si la tineri însurati. op. ca celu mortu . unde era cu putinta. se face pentru barbatii cel tineil si pentru flacai unii stâlpii. (4) Dict. proprietara. (6) S. în forma ca unii stegii (3). pag. In unele sate din Bticovina^ precum buna ora In Ilisesci. 22. op. iara daca e ciobanii Înca si o floca de lâna. Bradulii la înmormîntari se face numai la feciori holtei. 28. La cei mai de multii însurati precum si la cei batrâni nu se face nici odata (6). care e menita pentru celii ce are sa-Iii duca la biserica (5). era^mai de multii asemenea datina de a se împodobi bradulii numai cu cordele rosii. Bojinca.. înaintea casei mortului. 100 cu firii. Inmorm. FI. «Bradulâ». p. Idem. Sima. 212. de d-Id Rom. Mal de multii era datina de a se pune. MarianQ. 213. stud. 89. p. pentru ca pe de o parte însemneza (1) Burada. cit. fete mari si arare-ori. albastre si ver^i (4). 101 tineretea celui pentru care sa facutii. parte. cu cununi si cu naframi. în verfulii caruia. (5) Corn. care era împodobitii numai cu flori. Burada. (6) ChischenetL =» cârpa alba. naframa. districtulii Sucevii.. T. pubL în op. (2) Corn. elii se face de aceea numai la teciori si fete mari.i4) Burada. de Const. unii hradu tinirily naltii si frumosii. p.Bojinca. In alte partî din Transilvaniaj precum buna-ora In comuna Orlatii. învât&torQ. 27 28. Inmorm. Merchesd. de Ermolad Ghiutâ. se pune unii porumbii cioplitii din lemnii si o cârpa noua.

Daca nu se afla bradu In apropiere de comuna unde se afla mortulu. In locuri departate. Nota dela p. Cum nu-I frica de nimicii^ Din verfsorii de munte Ela a rînduitCi. fetele mergu întru întâmpinarea lui si-î cânta pâna trecu din hotarulu satului asa numitu (kcânteculH hradtduHy care se obicînuesce mai multii la locuitorii din unele comune de prin muntii Transilvaniei. Burada. atunci se trimetu vatajeî Înainte cu bradulu. cântându din fluere cântece de jale. p. 89. Cu capulti la vale Fara picii de cale. 22. O c&lâtorie in Dobrogea. S. ca sa aduca bradu. cit. tinutulii Hategului: BradA încetinatii 13) Tinerelulii celu voinicii De unde-aî tunatii (4i. 28 . atunci în Transilvania este obiceiulu sa se duca calareti. p. Mariana. adunate în comuna Demsusii. idem. «Se4ât6reai>t Falticeni. de Ck)nst. Inmorm. Iata aici vre-o câte-va din acele cântece. si când se duce mortulu la gropa.» .. «Bratluld». ( 2) Bojinca. si când trecu prin vreunii satu cu elu. Dela locii pietrosii La locii mlastinosii. TotQ orii flueratii Elii a poruncitii La septe gropasl Si totii calarasi. cit. Merchesâ. op. 213 . 1892. Dela flori mal multe. Dela flori mal multe (1) Corn. 40: aPraduld se pune la mormîntd lânj^a cruce unde rfimâne pÂnâ se usuca. op. p. Dupa înmormîntare bradulu acesta pretutindene se Îngropa la capulu mortului lânga cruce dimpreuna cu bfetulu de vatajelu (vornicelu) alu celui ce Ta dusu (2). ca sa vestesca nunta (1). EI sa mi se duca Si sa mi te-aduca Din verfsorA de munte. p. Fi.se casatoresce pe cea-lalta lume . Si pan* te-orii taiatii.

Pe una sa-I vie Dorâ dela sotie. Ce te-al mâniatii? Noua Bgrebelungi Prin paduri si luncY. 102 Cu nouS topore Bravii sa-ml dob6re. Nalta si brad66a Ca elii de frumâsa. Nici a capStatii Nevasta sa-I placa. Voinicelule. Unde-I ap'amara.(3) înfrunzita. Din cel munti carunti Totii mi-aii poruncitii De m*amii coborîtii La mijlocii de tara. Câ elâ a umblatu. Elu a capatata Nevasta de munte. Voînicelule. Dela flori mal multe. TSrl a 'ncunjuratii Si nici a aflata. Cine tî-a poruncitii De te-al coborîtii Din bradul mal multi. Departe a mers(i Si elii ml-a trimesii Altu cântecu: Tinerelule. Dupa ce-a umblatii. (4j Venita. . Sotie sa-sl taca . Ce esti superatii. Unde-I apa lina Si iarba sulcina. Dar* el m'aii mintitii Alii treilea cântecu Tinerelule.

Chischeneii rotatii Gin* te*a blastematii. Omatii sa te ninga. Nime sa nu-ml credu. Ca de-unii anii de ^\\q Din alena (1) pe mine (1) Din ura. brâdeteî Bradii încetinatu Raii te-aii blestamatii. Pe una dorii dela taicuta. I Nime sa nu-tî creda. Pe alta dorii dela maicuta. Ca iata ma ducii La capii de voinicii. Sa totii albesci Sa nu putrecjiescl. Si m'aii coborîtii. Cin*te-a 'mpodobitii Si cin*te-a cusutii.Pe alta sa-I vie Dorii dela fratie. Vânturi sa ma bata. Vânturi sa te bata. . Sore sa te arda. Ca vidra m*a muscatii. suna asa: Cum n*oIii fi suparata. 103 Totâ mi s'aâ vorbitii Si 8*aâ sf&tuitâ. Vicolâ sa te-ajunga. Bradete. Ventulii sa te bata. S6re sa ma arda.

Dar la min'orii vintâ Cinci. cânta urmatorea poesie: Bradule. satu lânga Orastie. tn gradina lina Cu apa sulcina. Nime sa nu-ml creda! (1) La Cugiru. si-liî aduciî In satii^ urmati de fetele^ cari mergii In urma lorii. Pâna m*aii taiatii. La celii lociî jalnicii ! . se aduce bradidu dela munte cu multa ceremonie de catra feciori si fete mari Îmbracati toti In vesminte de B&rbatore. Bradule! Ce rendâ al avutii. Da el m*orii saditii La capii de voinicii. Unde-I apa buna. Si sa mâ totâ duca. Si sa m6 aduca In mijlocâ de tara. Unde-Î ap'amara. Toti sa mS dob6ra . Pe drumii. patru voinici. Toti cu capulii golii Si toti cu top6ra. In cornii de gradina. tinendu-se cu manele pe dupa capA. S6re sa ma arda. Dupa ce Iau taiatii Uii ieaii câti-va feciori pe mâni. când cobora bradulii acesta dela munte^ si-Iii ducii la casa mortului. De ml-al scoboritii Dela locii pletrosii La loca marghelosii? Eii rendii n'am avutii. Ca el m*orii sadi La mijlocii de satii. Ml-orii tota flueratii Si s'orii laudatii. La celii locii chitatii.EI ca sa mS tae Din aste pârae. când more unu fecioru. tot In Transilvania. La lina fântâna. Venturl sa mS bata.

nu-ml place. p.. De mi te-a uda. cânta : Voinice. voinice! Nu te supSral (Ij. Nu fii supSratO. nu. De nu te-î usca (2) . Voinice. Iiunorm. Se vorii aduna Si te-orii lacrama De nu te-I usca! (1) Burada. voinice! Nu-mî place. Cu haina uscata. are femee^ se cânta asa : Bradd încetinatâ. nu. 104 Dupa fîe-care versu alu acestei cântari repeteza tot-odata si refrenulu : Bradule. Si frati si surori. nu! Cu ce-I învelita. Nalta si subtire. Crescuta 'n padure. Veri si veris6re. . Ca nevasta ta Ea s*a mâneca. voinice! Nu-mî place. La acestu cântecu tnca se repeteza refrenulu : Voinice. Ca voiniau-mî are Unii dulce de tata Si-o dulce de mama. Ce nevasta-ml aî! Nalta.Bradule. nu Cu ce-I îmbracata. Bradule! Nu te supara. Cu fruncja 'ncretita! . voinice! Nu-ml place. Iara dupa ce au ajunsu la casa mortului si au Intratu Inlauntru. Voinice. . Taiata *n secure. 28 33. Daca celu^ cui se aduce bradulu. Bradule! Nu te supSra. minunata.

Ori vitele-aîi putrecjitii. Mariana. Da la mine c'au venitii Trei voinici cu trei topora La pamintu sa m& obâra. iar tetele si nevestele înrudite cu mortulii. De-ajungu crengile'n pâmîntu. bradulii se duce pe umeri de doi feciori. Far'de ventii. Sa mâ faca valurele. brâdutule ! Ce-tî este. far'de ploita. nu exista nici o ceremonie deosebita când se tae si se aduce bradulu acesta din padure. In muntii apuseni al Transilvaniei. Far'de lecCi de negurita? Ori trupina tt-a slabitu. 105 In Bucovina. Sa mS puie 'n tinterimii. dupa câtu sciu eu pâna acum. cari mergii înaintea carului. In timpurile vechi însa credu ca si Românii Bucovineni Înca llu voru fi taiatu si adusu tn acelasi chipu ca si fratii lorii din Transilvania. «BradulQ» publ. Ori altil ceva al patitu? Vitele n'aa putrecjitii. in op. Ca dovada spre întarirea acestei credinte ne pote servi urmatoriulu cântecu din Horodniculude-jos^ districtulu Radautului : Bradule. p. Trei fratiori din trei parti Sa m6 tale în trei bucati.(1) S. Inmorm. Sa mS duca'n josii la t6ra . cânta cu unii versii duiosii urmatorulu cântecii : . cit (2) Burada. 35. FI. Sa mS vada arsii in scrumii * Nici trupina n*a slâbitii. secjiendu în carii cu capulu plecatii pe sicriii. Far'de ventu. Sa m6 duca 'n jos cu jele Pe-o parte de drumurele. dragutule ? Ce te legeni fâr'de ventu. unde e datina de a se duce mortulu la niormîntu pe carii. far'de cuvîntu.

Cari te-oru lacrama. La isvorii de apa. La ona stanii de petra. La o putrejune. . Ce bore-a batutii. suna. Nu te sparia . In câta nu te-I usca (1). ca are Tata si mama. Pe min*m'orii adusii Si pe min'm'orii pusii 106 La onH capa de june. Ca patru haiduci. bradule. Da m'orii înceluitu . Ca si elâ. Altu cântecu^ care se cânta. când se duce bradulu la biserica si de aici la tinterimu. ca are Frati si surori. Nu te sparia. Ca si elâ. Cari te-o lacrama Si nu te-I usca. Bradule. bradule. Si m'orii înselatii Pâna maorii taiatii: Ca pe min* m'ora pune La onU capii de fata. Veri si veris6re.Bradule. Bradule. De te-al scoborîtii De la locii pietrosii La locii revenosu ? Da ea n'asi fi vintU^ Dupa mine orii vintH Totii patru voinici. bradule. precum urmeza .

Inmorm. 107 fle lega de dtnsulâ trei marami^ cari se dau apoi dreptu plata juniloru. p. (2) Burada. Daca te-a întâlni. caci nu e bine. nici când însa pre vre-unQ carii sau caruta. Iar dupa ce Iau adusu acasa (1) Frâncu. ce Iau adusa din padure a casa si de aice Uu ducu pâna la gropa (1). op. sa se aduca din padure de juni numai pe umere. Drumti tl-a areta Si te-a îndrepta Sa mergi cu s6rele. 34. Iar nu cu apele. Dar apele-sii curgetore Si'napol ne'ntorcetore (2). In unele parti ale Banatului este datina ca hradidU^ numi tu altmintrelea si praporii^ care asisderea se pune numai la capultl juniloru si feteloru mari. 176 176. Ori ti.Bradete. Ca s6rele-I mergfitoru Si'napol întorcfitorti. p. De esista si'n acesta tera vre unii cântecu anumitu pe . cit.a veni Maica Domnului Si a Fiului. bradete. Mergendâ înainte Sa bagi in minte A mele cuvmte. Tu sa mi-o petreci Si sa mi-te pleci.

calini. Eli sa le potu prinde Verfurile tele Sa trecii peste ele Marea în cea parte Ce lumea-mî desparte! Eii nu potii întinde Tu sa le poti prinde Verfurile mele . pre cari le scotemi dintr'unu bocetu mal lungii întitulatii (n petrecerea mortulHlr> Sufletii despartitii. brade. Vine'n tulbmare Greii urlând â si urducândii.când se aduce bradulâ acesta din padure. Tota lumea spâlmîntândii. Unda se aduce Lumea s*o îmbuce : Totii malini. ca si'n Transilvania. Plecasi se duce. Bra^I din radacini. Iar în gr6pa marilorii. Intinde-tl întinde. Trecfit6rea apelorii. Unde-I bradula dinelora. Sufletulii statea Si mi se ruga : Brade. Sa-mî fil frate. nu sciu^ caci pâna acum nam pututu nimica afla In privinta acesta. La aducerea sa Insa spre gropa se cânta si aice. De multe mâhnitii. Marea o ajunge. Vine marea mare. urmatorele versuri.

lânga Oravi(a se pune de regula numai hrafi. întinde. Aice insa. calini. Când nici vel gândi. de d-lQ losifa Olaria. se pune si gorunii numita praporH. întinde -ml. in DomanQ. . Eli nu-tî potâ întinde Ca sa le poti prinde Trupinele mele Sa treci peste ele.v 108 T6ta lumea spaîmântându. Las' sa fie-asa ! Vine marea mare Vine'n turburare. Totâ malini. Unda se aduce Lumea s*o imbuce. comuna mea natala. in DomanQ: BraduIU se pune numai la juni si fete mari. Ca'n mine-a puîatii Din inima spurcata Rosu solmuletii. dar nici de cum pe carA. «In MaidanH. Bra^I din radacini. invdt. Sa le potâ cuprinde Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea în cea parte. In mare-l cade Si te-l îneca . Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade. Greii urlându si urducândii (1} Corn. .Sa treci peste ele. . brade ! Sa-mî fii frate. Trec6t6rea apelorG. Puii te-ortt simti Si el orii suera De te-l sparia. Iar în rîpa marilorii Unde-I bradulQ (Jinelorii. Ce lumea-ml desparte. cari se si aduce din codru numai de juni si numai pe umeri.

Ca 'n mine-a 'ncuibattt Si apoi a puiatu GalbSna serpâne^ Ce piere de f6me Nici nu vel gândi. brade. 6menî pânditore. Ca sa le potu prinde. Grea urlândâ si urducândâ Tota lumea spalmântândâ.Ca *n mine-a puiatu Vidra latrat6re. Unde-I bradulu (Jîneloru. Am si e(i unii frate. MultQ mS mal rugai. Brade. Iar 'n rîpa mariloru. BratJI din radScinl . Nici nu oiâ gândi. Puii te-oru simti. Radacini a tele Sa trecâ peste ele. Trec6t6rea apeloru. hal. brade. O rugare mare Cu multa rabdare. Las*sa fie sl-asa! Vine marea mare. calini. Tu te-I spaimenta. Vine'n tulburare. Unda se aduce. Lumea s'o îmbuce. Puii te-orii simti Si orii suera. Intinde-tl întinde. Las'sa fie si asa ! Hal. Sufletulu statea Si mi se ruga : Brade^ brade ! Sa-ml fii frate. EI mi te-orii latra De te-I spaimenta. Unii frumosi pgcurarelCi . Totu malini. In mare-I cad6 Si te-I îneca. In mare-I cade Si te-I îneca.

mi se ruga Tînâra Mariuta : Brade. Bra^I din radâcinl. suna precum urmeza: Vine marea. întinde . Punte peste mare. vine. Bradu-atuncia se gândia Si trupinele 'ntindea . Unde dorulu îlâ ducea.Si are unii toporelâ. EI te vorii taia Si t«-orii rasturna. . S'aiba trecStâre Suflete-ostenite Catra raia pornite. brade. Iara mortulu îmi trecea. (1) AItu cântecu despre hradUy totu din Banata si anume din comuna Ecica^ care se cânta nu numa! când se duce mortulu la gropa^ ci si mai nainte pe când se afla acesta In casa. Fie-mî frate ! Intinde-tl. Maisterl vorii veni Si te vorii ciopli Si din tine-orâ face. Ruga. Si are verisori. Ce-aduce cu sine? Milurî Si camilurl. 109 Ca 8a Qe pace. Marea fara nume L'ala-lalta lume .

când i se taie fîrulii vietel (1). ca nu cum-va sa se pângaresca pontificele intrândii acolo din nesciinta (3). Sa trecâ eâ pe ea ! Eli o-asi întinde. 110 Precum Românii de astacjll^ asa si Bomanii. 3. 121 134. pentru ca chiparosulu. Dar 8u-a mea trupina Puiat'a puiatâ Ven6ta vidrâne (2). 22. In privinta Impodobirel ne spune Virgiliii urmatorele : aStaii Manilorii altare jalnice cu legatorc albastra si cu chiparosii Intunecatu (4).» Iar Serv. lib. pe an. care. Prinde-a suera. stramosii nostri. fiindii elii unii arbore. Calindaria.» Si precum Românii de adi tndatineza a Împodobi hradtda cu canafî si stramaturl de diferite colori precum si cu naIrami si a-lii duce Înaintea mortului. (4) Ve4î «Gazeta Transilvaniei. daca se taie odata. ca sa se puie unii ram& de chiparosii Înaintea casei mortului. nu odraslesce mal multu. Lumea-o rSmâne (4) (1) Simeone Mangluca. ad. Pomp. nu mal are viata. iar dupa Inmormtntare a-lii Îngropa la capulii acestuia. 2. totii asa faceaii si Romanii cu chiparosulii. No. Aen.714. dupa cum si dela mortii nu mal este nimica de speratii.» .64 ne spune «fusese Înca obiceiii la Romani. Diac. Fest de significat. III^ ne spune în privinta acesta urmatârele : achiparofil (cupresiî) se puneau Înaintea casei mortului. din care causa se si privia ca acestii arbore sta sub tutela parintelui infernului (2). aveau datina de a pune Înaintea casei mortului unii chiparosa cupressus. Galbdna serpâne (3). daca se taie. si care era sirabolulii mortii si a jelii. nu mai odraslesce. (2) Muerusca de vidra saA si vidra cea batrâna.Trupina ta. i an. p. Excerpt. care era consacratii lui Huton respective DitiSy cjjeulii infernului. Paul. 1891. Tu te-î sparia Si 'n mare te-! da Si mi te-î îneca. tocmai ca si omulii. (3) Serpdica. IV. 1882. exlib. Brasovfl. Brasova 1881.

14. 57.(1) Burada. XVI 10. Caci iata ce ne spune Pliniu: «Bradului U place muntii si frigulu. III. 18: «Picea montes amat atque frigora. 21 24 : Linquenda tellus et domns et placens Uxor. pe 60. I. feralis arbor . Caeruleis maestae vittis atraque cupresso.» AcesI doi arbori^ chiparosulu si bradtdU. nu Insa si la plebei (3). care se tine de aceeasi familie ca si chiparosulii (4). despre cari scimu cu positivitate. 63 : . . pentru ca In patria lorii originala chiparosulii era Întrebuintata mal multii la Inmormtntarile cele pompose ale patriciilorii. in «Albina» an. Kenuntândii colonistii romani din Dacia la Întrebuintarea (1) Od. II. Ck)Ioniile romane Insa aduse de Traianu In Dacia. publ. (4) Aen. (2) Cupressi mortuorum domibus ponebantur ideo. Acesta renuntare Insa nu le-a cacjiutu de felu greu Întâi. nat.Stant Manibus arae . No. neaflându chiparosi In acosta tera. sicut ex mortuo nihil iam est sperandum quam et ob causam in tutela Ditis patris esse putabatur. Michaile BesanA^ Datinele Romftnilord la inmormintare. . (2) Hist. quia huius generis arbor exclsa non renascilur. neque harum quas coiis arborum Te praeter imvisas cupressos UUa brevem dominum sequetur. Viena 1866. 111 Iar în privinta ducerii chiparosului la mormtntu si tngro parea lui la capulu mortulu! aflamu la Horatiu acestea : (c Trebue sa parasescl pamtntulu si casa si sotia placuta si din acesti arbori pe care II cultivezl^ nu-tl va urma tie stapân itorâ pe scartu timpu nici unulu^ atara de chiparosulu urgisitu (l)» De multe ori Insa In loculiî chiparosului aveau Romanii datina de a pune si bradU. si alii doilea pentru ca In Dacia afiara o multime de paduri de bradU. ca Romanii ii puneau Înaintea casei mortului. Inmorm. sunt unicii. nequisquam pontifex per ignorantiam pollueretur ingressus. este arbore de morte si se pune la porta ca semnu de doliu (2). (3) Moris autem Romani fuerat ramum cupressi ante domum funestam poni. au fostu constrtnse sa renunte la chiparosii si sa Întrebuinteze numai bradulu.

era consacratii lui Pluton respective lui Ditis. 88. Deci ca sa nu se apropie nici unu omâ de dtnsulu. care n*a dovedita plansetele plebeice. adica (jieulu infernului. buna 6ra molidQ. «De atunci aii rSmasii a cepurile cu crucer> In fie-care bradii. asa nici braduld lastaresce maT multa. stramutara cu timpulu atât datina cat si credinta despre chiparosii cu desfevîrsire la bradu. nu e nici mal multii nici mal putinii decât Pluton saii Ditis alii Romanilorâ. dupa cum am vfecjutii maî sus.» Ohiparosulu. care are cepuri in forma de cruce.et funebri indicio ad fores posita. de a Întrebuinta pâna si In <j[iua de a(jil bradulii la Inmormtntarl ! (1) S. ca Romanii intre» buint^za numai hrcidU alhU. «Vfecjendu acesta Dumnecjieii. si scotendu din bradii cuiele de ferii. s'a mâniatii focu. deveni la Români unii aparatorii si scutitorii In contra Diavolului^ care In casulii de fata. Bradulii. Trebue sa observamd aici fnca si aceea. 213. p. IV. FI. spunendâ ca e copaciulu lui.» 112 chiparosului. nu renuntara eî si la credinta despre puterea acestuia. in Nota 4ice : mBradttlii tocma se potrivesce cu upr $ulii Romanilord» pentru ca precum cupresuld tâiatCi odata numa! lastaresce. pinA. nici când insa alta soiA de brada. O legenda din Bucovina ne spune urmatorele despre brodii : a Cica dintru Începu tu Necuratulîl se tinea scaiu de bradU.442 : «Et non plebeios luctus testata cupressusi» parosula. a tacutii alte cuie de lemnu cu cruce si pe acestea le-a batutu In loculii celorii-lalte. op. a luatii si a batutii o multime de cuie de fîerii jurii Imprejurulâ lui. p. etc. ale carui cepuri nu-sQ crescute in cruce. In urma influentei crestinismului. . Phars*3. si fiindii ele cu cruce Necuratulii nu se pote apropia de acestii arbore. în «Albina CarpatilorA» an. Din contra. si chi- (4) Bojinca. cit. Mariana. Iata deci de unde vine datina si credinta Românilorii. din contra.» (3) Lucan. daca se taie odata. Sibid 1879. urmasii coloniilorii romane. Dar cu tote acestea a mal râmasii In bradii putina mânie de-a Satanei si de aceea pocnesce elu când îlii pul pe focii (1). 113 IX. «BradulA» publ.

salbe. Inmomi. Ca de când al adormitu Mal multii nu mi te aî trezitii. femeile^ cari sunt mal de aprope Înrudite cu dtnsulu^ lepadându-sl^ cum amu amintitu si mai sus. op. Dupa acestea. (2) Dupa cum e si numele celui repausatA. Marianikt Innorm. cit. prindu mai Întâi a. se apropie de celu repausatu si plecându-sl capulu spre una din urechile sale. mal despletindu-s! Înca si pârulu si lasându-si-lu sa atârne pe spate. mâi^ele. 9. Mari6râ. precum si dupa multe alte cuvinte. 209 210. inele si altele. iubitulii meâ. precum si 'n cele-Ialte tari locuite de Români . trei cuvinte Ca sa le tinemQ in minte. dragulâ meâ ! Sau : Mariâra^ scumpa mea. ve^I Burada. op. Ionica. tote podobele. 8 114 Si apoi a boa (1) si a cjiice: Da cum de te-aî induratii C)e-asa iute ne-al lasata. mila mea! (1) Usitatâ pretutindeni !n Bucovina. Ift Somâol. Cu noi nimicii n'al vorbitii (2). Lambriord. precum: cercel.Iu striga de vro 3 4 ori pe nume (1). Bojinca. p. Ionica. Mari6ra. lâne (2). p. draga mea. p. cit. Aii nu vrei ca sa-mî respuncjî. pe lânga acesta. ce le adreseza ele mortului prourmeza mal departe (Jicendu : Aii d6ra nu mg au(jî. 151.B O C I R E A Ncmijlocitu dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masay ori putinu ceva si mal nainte de acesta. iar fetele. scumpulâ meâ. Ian scola si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce : Macar doua. .

a gUisi. op. tnchee astu-felii : De cântatii ti-asî mal cAnta. Lambrioru. p. Te ast cânta ca cetera. p. In urma vScjiondii ca numai de giaba tiu striga. 210. In acelasi timpii. punendu-sl fie-care palmile la ochi. ca nu da nici unii semnii de vieta. în loca de a boc). (4) Dict. (3) Vedî si Bojinca. de maica mea Rucsanda din Ilisescl. M'a lasatii sa patimescii In lume sa m'osindescii. Dar mi-î fripta inima Si nu potii maî multii cânta Inima mi-I fripta 'n mine. cit. da Înca sa le mal si raspunda. Dar mS dore inima Ca mî-e negra ca tina. comuna Reti^^Q se dice. 115 Sau asa: Te-asI cânta ca clopotulu. Burada. De-alii teii dorii sa me topescii (4) ! (1) In unele partî ale Transilvanie!. p. în altele însa. op. Când asî duce-o la isvorii N'aî sci inima-I orî molu (1). cit. a ffogl. 151. Inmorm. Dar mS d6re sufletulCi . 81. Ca nu vcdii sufletii în tine: Sufletelulii ti-a sburatii Sus în cerîulii colii înaltii Si pe mine m'a lasatii. Ori îmi esti multii supfiratii ? (3). de Mariora Barbuta din comuna Crasna. (2) Dict. precum in comuna OrlatQ. cauta . precum buna-dra pe valea SamesuluT.Aii tare te-al mâniatii. Când as! duce-o Ia fântâna N'al sci inima-î orî tina.

cari aru cad6 pe dînsulu. Cam la jumfetate de ora. adica femeile. dupa ce sau vaicaratu si bocitu de-asupra mortului si prin casa. se sue pe unu atare locu mai Înaltii. (3| Com. Bncitorele. laru frige ca apa cea clocotitore si î-aru Îneca sufletulu nevinovata (2).cu cea mal mare luare de sema. dândii prin acesta vecinilorii precum si celorii-laltî satenî de scire despre nenorocirea ce sa întemplatii (3). de At. (4) Burada. In unele comune din Bucovina si maî alesii de prin muntî în asemenea casurî se trîmbita numaî cu trlmbita (4). si anume totii-deauna când tragii clopotele. femeile. finele si cumatrele. precum: mamele. corn. din Stupea. 9. în Transilvania. Turtur^nâ si G. verele. respective fetele. când sosesce preotulâ ca sa-Iii iea si sa-lii duca la mormlntâ si pe drumii pâna ce ajungii la tinterimii si se pune In gropa! (2). corn. corn. Fie-care mortu se bocesce pretutindeni de trei ori pe cji In tustrele filele. In prima linie însa vintt totii-deauna mamele si sotiile. Bacid si a celor d din Crasna. Mahala si alte sate din Bucovina. si anume când începu a se trage clopotele. ca sa nu cada nici o lacrima pe obrazulii mortului crecjiendu ca lacrimele. cumnatele. Rom. câtu sta acesta In casa. Îndata ce m6re cine-va. prindii a boci si maî tare. caci numai acestea Indatineza a boci pre cel morti. (2) Cred. p. sotiile. de dlâ T. « 7Vim6*ya este un â soia de bucium Q lungd si dreptQ facuta din d6ge de bradâ si legata cu coja de mcstdcana » 116 In o sema de comune din Banatil însa. si anume: ântâia ora nemijlocitii dupa ce a repausatii si sa asezatii pe laita. Daca mortulii nu are rude . apoi a treia (jli când i se aduce sicriulii si procesia. Tomolaga din Boîanîi. Germana. Inmorm. precum si acelea ce aii statii In oresi care legatura de amicitie cu mortulii. care nu se arâtase pâna atunci. (1) Din districtulu Nast^uduluT. si acolo apoi Începu a plânge si a se vaeta cu durere patrun(jjfitore pentru celu repausatu (1). iar altele postându-se la fie-care cornii alii casei. surorile. sunt de regula rudeniile cele mal de aprope saii mal departate ale repausatulul. iepu afara si aice unele. încunjurându casa de trei orî de jurii Imprejurii. iar dupa aceea regulatu dimineta. Simonâ. la amiac^i si sera. Din acosta causa se vede ca vine apoi si datina celoru maî multe bocitore de a tine în restimpulu bociriî o naframa la ochi. Afara de acesta se mal bocesce mortulii când vine vre-o ruda saii prietinii din altii satii. de d-la V. de Al.

» Frâncu. stud. « Albina» an I. cari cânta mal multe versuri de doliCi. apoi se pl&tesce alta fata sad nevasta din satucasa boc^sca. Vf. Georgescu si T. din contra. publ. Pesta 1870 p. se îmbraca în negru. Plangitârdey fie muma. sora. pund pe altele în locuia Icra sa cânte laudele si vredniciile mortului. p. LambriorQ.op. 82. 324: «Muma. In Muntii apuseni aî Transilvaniei. 152. CantemirO. arStândâ miseria si vanitatea acestei vieti. cit. Poesil pop. cit.mal de aprope versate In arta bociril. iar daca n*are pe nimenea. de trei ori pe fie-care (}i. I. surori. Besanâ.» D. de multe orT se nalmescd asemenea femei bocitdre. amia(}a-(}i si apusuld sorelul. si d-lQ V. îs* despletesc^ p^rulCi si mergâ în . Macoveld. rude saâ de astAfelii de profesiune. si mal alesft în cele de pe sub p61ele muntiloru. «Cel morti se bocescâ in cele trei (}ile do n6ue ori. iift bocescA in deosebite restirapurl ale dilel : la resâritulâ.» 117 meserie din acesta. p. plângStore sau si tamaietore (1). cit.» Ve4l Burada. Alecsandri. cele înrudite cu repausatulfi. p. Corn. In unele sate din Bucovina^ precum In Vicovulu-de-sus. Turtur^na. Simond. 619: «Nu tota-deauna muerea se plânge dupa barbatd. apoi ild mal bocescd si când sosesce vre-o rudenie saQ prietena ala repausatulul. Descrierea Moldovei p. 83: «Când mortulâ nu are rude. preotQ în Badeuta. In alte sate. atunci unele dintre fetele mari cânta (1) Com. (2) Pretutindene in Bucovina. rudele sunt dat6re a însoti si a plânge pe mortU pâna la gropa. si anume când tragd clopotele : dimincta. op. No. cit. 149: «Cel mal avuti îsi conduci! femei hocitâre. Ca si în epoca Iul TralanA se afla intre femei bocitdre» carile mergâ de bocescQ mortulâ pe la case si pomenescQ cu una tond plângatorii de tote meritele lorii. Bojinca.» Burada. «Femeile. preotQ în Vicovulfl-de-sus: oNesciindQ a bocî vre o ruda de a mortului. cit. daca celu mortu e unu june sau o fata mare. Stanescu. Marienescu în «Familia» an. cari sa-Iii bocesca. de-a boci tote deodata pe celu mortu (2). ce nu se arâtase inca. p. plângd pe celd reposatCi. de d-niT Rom. 68. p. este. clatinându*se când într'o parte când în alta. fîinda din alte sate dusa dupa nevoile vietii. totu din Bucovina. ci în numele el o ngtnotenU amica sad o femee platita. Inmorm. Inmorm. atunci se nalmescii femei straine din satu.» Dr. ce esista la Români de pe timpulQ vechilorâ Romani. 174: «Bocetele se cânta de unele din femeile înrudite cu mortulQ. de d-ia Av. este datina când more unu tecioru holteiu ca sa se adune mai multe fete mari si apoi dou6 câte doua sa boc6sca pre cela mortu si dupa ce sflrsescu cele douS dintâi. M. 140: uBocitulU e untt obiceiA. începu cele-lalte douS de pe urma. Siind. rudenii repausatulul. si totu asa pe rendu pâna-Iu ducii do-lu îngropa. cit. si cari porta adevSratulu nume de hoeitore. p. 214 215: nPrefiee sunt mal t6te femeile poporenilord români.» V. op. la amiac}! si la vecernie.» Dim. datina de-a se pune mal multe fete întrunii siru de*naintea casei si apoi. p. op. un Ci felQ de femei. numite plângHâre si mal des tamâuidre. At. cari Isl iacii o (1) M. România si Transilvania. sad nesciindâ ele bine a secanta.

precum si'n alte sate din Bucovina^ cu deosebire însa la munte. 82 si 83 Bojinca.» (2) Com. In locii de a boci pe celii repausatu. (1) Frâncu. în Stupea. I. (4) Burada. precum si la o sama dintre ceî maî înaintati în vîrsta. si sunt atâta de iscusite în însirarea laudelorii acestora. în care se afla familia. se aquira unii individii. de d-la V. ci ele totfl-odata întoneza cu unii glasii jalnicii si monotonii diferite poesii. începe a diice dintr unii fluerii ciobanescii câte o melodie forte jalnica (3). In Vicovulu-de-sus. în TodirescI. carii trîmbita diverse melodiî de jale de maî multe ori peste (Ji câtu si în decursulu noptii totu timpulu câlii sta mortulu în casa (2). Turtur^nfl. cari în cele mal multe parti locuite de Români se numescii «ftocete» sing. care scie bine dice din fluerii. cu asa prefacere sciii sa-sl arate durerea. p. Avramtt si Erm. Turturena. (2) Com. maî esista înca si acea datina ca la feciorii holtei. cu caracterulii. maî alesu la baci si ciobanî. Din când în când ele lauda vredniciile. op. cit. Inmorm. la fetele cele mari. 174. Bocitdrehy nu numai ca plângii si se tânguescii dupa celO repausatii. bocitorele se roga ca sa aiba grija de copiii ceî mic! ce au murittî maî nainte de acesta. iar în unele parti ale Transilvaniei si Banatului (icântece de jaley> si (ncântarî de priveghiU^n si pe cari le îmbogatescii cu improvisatii potrivite cu starea cea trista si misera. cit. virtutile si faptele cele bune facute de celii repausatii în vieta sa. înv6tatora. 119 Daca repausatulu e unu barbatii saa o muere înaintata în versta. op. la prându si sera si de câte ori cânta tot-deauna îsî despletescu pfirulu si-Iii lasa sa atârne pe spate (1). pag. 118 de trei ori pe (Ji la ferdstra mortului: dimîneta. asezându-se la capulii repausatulul. (3) Com de d-la loanîi Popovicî. p. de d-la V. încâtQ ca adese-orl facil pe ceî de fata sa plânga (4). Frâncu. Ghiuta. iar daca a fostu Insuratu si lasa în urma-l nevasta si copii. op.urma cortegiulal. bocetU. sa se naîmesca si trîmbitasî. de aceea ele striga si se vaicareza de . în partile Grisului albii si negru din Ungaria. 2J5. virsta si timpulu în care facii înmormîntarile. atunci jalea este cu multa mai mare. si acela apoi.

op. Ca venita pâna la pragu Si-a luata ce mi-a lostu draga Si-a venita pân'la ferestra Si ne-a luata mila n6stra !. Si daca. N*al tacutii nici o dreptate. (1). iar restulii îlii vomii reproduce parte. Noi vomti însira însa în capitolulii de fata numai o parte mica dintre cele ce le-amii pututâ pâna acuma aduna. din întâmplare. Vomu începe deci mai întâi cu bocetele ce se adres^za mortii^ adica fiintei care curma firulii vietii fîe-carui omii. Unu bocetii din Bucovina^ comuna Stupea. M*al despartita si pe mine Cu cine-am tr&itâ mal bine! Coborî. carT se sciQ de mal înainte. în capitolele urmatore.ce-I lasa fara de ajutoru. Si-al venitQ pâna în pragd . D6mne. 152: vBocetulil este unA felâ de cântare jalnica si trag&nata Împreunata cu plânsâ. Lambriord. In scurtii (Jisii fie-carebocitorerostesce totii-deauna numai de acele bocete. iraproviseza bocete nou6 pe cari le rostescii totii atâtii de bine ca si pre ori care altii bocetii ce-lii sciii mai de nainte. suna asa: Batâ-te pustia morte. Altulu din Moldova. 174. ne-avendu cino îngriji de dlnsiî si a le aduce cele necesare spre sustinerea vietii. daca nu-î cunoscii de mai nainte viata. care sar potrivi macar în câtva cu starea celui repausatii. cari se potrivescâ cu etatea si împrejurarile în cari se afla celii repausatii. Ca mi-aî venita pâna*n porta Si mi-al luata mila t6tâ. judetulu Siiceva^ comuna Malini Bata-te pustia m6rte. în care a fosta repausatula. fara protectie si ce se vorft face ei singuri. p. unde va cere trebuinta. informându-se în timpulii din urma despre acesta precum si despre împrejurarile în cari a repausatii. p. NumSrulii bocetelorii cunoscute bocitorelorti nostre este f6rte mare si variatii. cit. atunci. si sunt potrivite cu viata si starea. pe pamîntîi De ye^I m6rtea ce-a facuta. parte ca adausii la fînea acestui studiii. cuvintele ce le 4i<^îi sunt versuri. Cum esti tu fâr'de dreptate.9 120 Cal mâncata frunza din fagi Si-al despartita pe cel drag! . nar sci nici unii bocetii. cit..

m6rte. Nu se teme de voinici Nu-I mila de prunci mici. districtulii NasSuduluI: Of! mânca-te-ar foculii m6rte. De bStrânI nu-I rusine. Venit'al netrebuita! Nu sciii. Altulii din Transilvania. spuindu-I: Sufletele tical6se ! . Ea pe nime prietinii n*are.Si mi-al luatii puiula dragii (2). Lasa prunci si lasa casa. unde-ml esti poftita. Mariuca Nistorfl. La cel tineri înca vine. De-acolo nu'nt6rce era (2). Când ÎI viata mal frumosa. Sflrsindu cu vieta omului se adresezâ catre sufletulu acestuia.al gândita De-ala meii nâmii Tal pustiitii?! Cum nu-I m6rtea*n lume mare. Sotâ de sotâ ilâ despartesce! (1) Dela morte trecii la viata omului si cjiicu: Ce e omu*n asta lume? Plânge si se 'nveselesce. Cum mal faci si tu dreptate. Si se duce*n alta tera. Nici de noi de cestia-laltl. (2) Dict. Nu mergi. ce gândesci De-alii meii nemii îlii pustiesci? Nu sciâ. unde-ml esti rugata. nici pre*mpSratI De taberl incunj urati. Casa mare pustiesce. Nici pre crai. Nu mergi. Ci-al venitii si nechemata . ce. m6rte. Nu scil m6rtea când sosesce. 121 Mortea cu c6sa cosesce Si pre nime nu feresce. de llinca a Mielului Capra. (1) Dict.

Simona. Miluta mea. Strojinetula. de d-la T. Intr'a cuî cama m'al data? Pietreloru si lemnelorfi.Câta e lumea de firumâsa. Cine m8 va milui? (1) La unu barbatu. district. de d-la T. Ce nu-tl muti viata *nainte? (3) De aici Înainte fie-care bocesce pre celu mortu. (2) Com. Negrilorâ. care Iasa pa sotia sa asemenea singura tocmai când i-ar fi foslu mai dragu si mai placutii de traitu cu dlnsulA In lume: Sotulâ meii. (3) Din IgescI. (1) Corn. Tu te^ndurl si iesi din 6se! Sufletele ticaite! Vecjll m6rtea cum te cuprinde . care lasa pe sotia sa singura tocmai când îî este mal greu de trâitu In lume: Dragulâ meâ. dict de Uie ala lui Onufreia Frunda. dupa cum ti dicteza inima si anume: La unu mosnegii. voinicula meu ! Sotuld meii. strainilorii ? Eu de-acum când oiâ slabi. doritulu mefi! Dar de ce to-al mâniata Si pre mine m'ai lasata? M*ai lasata singura *n lume Fara sotie si glume. Gospodarulâ meâ! Draga mea. . Simona. 122 Da cum de te-at indurata Si pe mine m'al lasata Totâ de china si de nacazâ Si cu lacrimi pe obrazii? In ce sprijinu m*at lasata.

(2) Din Transilvania. O. Georgescu. La unu barbata. comuna Secadate. care sî-a lasatu tenSra sa nevasta vSduva cu mai multi copii mititei: Sotule. Cal fostii dulce la vieta Si m*al iubitii cu dulceta. O. In pamîntii Tam astupatii. Pentru bun\ilii Dumnecjeii ! N*at facutii atâta bine Sa mfi chemi tu si pre mine. Cum m*al lasatii tu la rSii ! Eii noroculii Tam pierdutii. Dar spune-mi unâ cuvintelâ Sa mi-l(i punâ la sufleteld. SiretlQ. Sa nu mâ lasi gânditâre. Si-mi mal spune si-o vorbuta Sa mi-o puna la inimuta. dragulii meii ! .Sotulâ meu m*aî înselatQ. O. Cu jale Tani îngropata. 123 R6ga-te de DumnecJeQ Ca sa traescu baremâ eâ Sa-Î scapâ de necazulu greii. iubite sotulâ meâ. corn. de d-ld I. iubite scjtulii meii. tu dragula mea ! Dara cum de te *ndurasi De pe mine mS lasasi Cu dragi (copilasii tei Si cu dragi fiutii mei? (1/ Din CalafindescT. district. dict. Nici unâ cuvîntâ nu mi-ai data. De când nu te-am maî v6(Jutii. Dupa tine i)lânget6re ! De ce stal între feresti Cu mine do nu vorbescl? Da deschido-tl buzele Sa-tl audii eii vorbele. de Sofia Fr&ncu. Mi-ai fosta chiar ca si-o maicuta (2). sotule. Când de aici ai plecata.

III. Banit chieltuindCi La iermecâtâre Si descântât6re. SibiiO. Câ m'am îngriji tâ Pân'mi s'a urîtâ Pe drumuri âmblândâ. Am vacjutii eii bine Martine. 28. pentru prima 6ra în «Observatoriulâi» an. Martine! Tinereii! ca tine. ti-a fî pficatQ. (1) Din Orastia in Transilvania. 124 Prea mict i-aî lasata Martine. Martine! Si mal scil tu bine. Si mi te-oid scula. comitatulii Carasii : Martine. Martine ! Lucratorii ca tine. publ.Tie d6r* nu tl-a placutii Ce mosie al avutii? AI cerutii unâ copârseii Sâ-tl traescâ sotul ii râii. D6rlecâ tî-oia afla. Dar'cum te'ndurasi De asa mfi'nselasi ? ! Ca me lasi pe mine Cu pul micutei Si prea prostanel. 1880 No. Fara usi fara feresti Cu mine sa nu verbescî. Cre(jil. Dar'm6rte-a venita Si te-a celuitâ Si m'a sSracitâ ! . Cu min*sa nu te *ntâlnescl! (1) Altulii din Banatii. StrîngStorii la bine.

Martine ! Mal vino la mine Puii de ti-I cresce. Fumelia cui alasasl. Mergi la Dumnecteâ Si Sânta-Marie Mild sa le fie. Martine.Acum te. Cum scil. Ca-sâ pe ulici6râ De f6me sa mora. La gasde slugi bagati ! (1) Altuia din Macedonia. RSmânu ne*mbracatl. Sc61a-ti musatlu caplu-a tea Si nu ni fa aistu a rSa.asi ruga De m'al asculta. Ca sâ faci unâ bine Chiar si pentru mine Si puiutii tâl. Cu prunci sa prân(}im(i Si sa ne vorbimâ Sa-I casatorimili. D6r* s'orâ Indura Si mi te-orii lasa Sa mal vini a casa Sa sedemu la masa. urbea Bitolia: Av(Ji vrutlu sotlu-a ftîea Iu mi alasasl ? Iu mi demandasi. Se-alasi ficiorii fâra tata . parintesce. Ca-sO pre prostanel Si iau rSmasu Ia rgâ.

. publ. Talfâ. 1870. Copiii cui lasasl! Radica-tl frumosula tsa capa Si nu ne fa acesta rSa. comitatul^ CarasA. Tine nu-ml alasi ca s'trec. ci ni fecesi. Pesta. Me lasasl fara umbra în câmpie Si-ml lasasl copiii pe druma. Tu alta lume închisisi. Si. M^alasasI fara umbra*n pade. Venta negru si venta pustia Tu nu m6 lasasl sa treca.Si mine nicochirata. Sa lasi feciorii fara tata Si pe mine fara gospodarie. sota ala mea î Unde m& lasasl. comuna DomanQ. BunIIi tuti fii le taliasl. Cui me 'ncredintasi. p 619. Te adarasi. At. Marienescu in « Familia o an. prima 6ra de d-la Dr. te armâtusis!. M. irati tu aduna T6ca si campan'asuna Tuta lumea tra s*aduna Tru mormint sa ni ti puna.AI alasasl fumelia'n cale. Ci e loclu. Ospetli nu li mutrisi Si cu gura nu li grisT^ Ne asteptasi. Gleile a chisalieY ni dedesi. VI. Vintu laiu si vintu scret. ne pitrecusT. (1) Din Banata. Aucjl Iubite. 125 S6rele si fti-o arda PI6Ya 8i fil-o bata.

N'asteptasI. Ce e foculâ ce ne facusi. In alta lume pornisi. Iubita mea! Cine mi te-o sfatuita De-asa ten6r*al pornitii. când mi s'orii scula «Mama» pe cine-orii striga. fratele tââ aduna. TenSra ca o mladita. Cheile miseriel îmi dadusi. Negrilorii. XVII. Ca de astazi in colea EI mamuta n*orâ avâ. Cântece de miriologhi (bocete) adunate în Macedonia si pubL in «Convorbiri literare» an. Iasi 1883. p.Sorele sa mi-1 arda. Sl-atuncl unde te-orti cerca. Te gatisi. te înarmasi. T. Nici pe nime cu credinta. 39. Care cum mi 8*a scula Totu pe dînsii î-a mustra. T6te bunurile mi le taiasî. Burada. ne petrecusi. nici miluta. P16Ia sa mi-I bata. T6ta lumea ca sa se adune In mormîntii sa mite puna(l) La o nevasta tiniraj care a lasatii mal multi copii mititel : Mari6ra. draga mea^ Draga mea. Mititel si ne*nvgtatl Si prin lume nepurtati? Copilasii tl-al lasatii. strainilorii ? Si el. Tovarasi. comuna Magarova: . 6spetil nu I-al bagata în sama Si cu gura nu le graisi. I-a mustra si judeca. 126 Nic! mamuta. (1) T. S'aiba cine-I mângâia Si de straini apfira ? (1) Altulu din Macedonia. Mândra ca o garofita? Si cum de te-al înduratu Copiii de tl-al lasatQ. D6r*mamuta si-ara afla. Tdca si clopotulâ suna. Da'ntr'acul sama lai datii: Lemnelorii ori pletrilorii.

iubita mea ! Te maritai. Ti vi4ul ti harisiî Va s' vedu mani sotlu cu alta Si mine arman amarîta. Sevdaea prota. ti petrecul. Antâia iubire. Laia de mine ti maritai. nedesmierdata. Nicuchira fti ti facui Doi aîiî nica nu umplul. necunoscuta . Necrescuta. Ne crescuta. Doi ani înca nu împlinisi. ne disfterdata. te trimesel. vruta mea! Ti maritai. Si nica ne urdinata. Nemestecata. Fiica mea. Iti lasasl zestrea nepurtata Cu sotele înca neamestecata Si înca nealintata.Hilia mea. haraua prota ! Cu cuscrimea ne-vi(j[uta Nemisticata necunoscuta. Cu dorii mare ti asceptal. Cu doru mare te asteptai. Tl-alalasI paea nepurtata. ântâia bucurie Cu cuscrimea nevecjluta. Gospodina te facui. Tru sote nica ne esita Si nica ne harsita.

C'acusî nu te maî vcdemii. de \e^\ bine Cum sedemii totî lânga tine. Si ele te-orii întreba: Cum tî-al plivitii gradina ? Da gradina tî-aî plivitii Cu spatele la pâmîntii. m6rta cu dorii. 127 Draga sorii. Cum pe George sa-Iii grijesca Si cum sa mi-lii ocrotesca. 491. districtulQ Strojineta. XVI. si pecatii. Cum sî-o tine casa el îi. publ. Ti-a fi.» an. Cu fata la resaritii. Am sa vadu manI barbatulu cu alta Si eu remanu totii amarîta ! (2) La o vMuva tengra. 8*0 si grabitii Si Ia tine ml-o venitii. de Mâri6ra Barbuta. Draga mamit gospodina ! . (*2) Burada. Ser mana do mine te maritai. ne vaetamii. p. satulG Crasna. Te vgcjuî. sora. Iasi 1883. Ca prea micii tu Taî lasatii. Dar când cartea mT-a primitii Elii. te trezesce Si luî nenea tu vorbesce. Sc61a. Scola.Si înca nedata'n lume. Cântece de miriologhî. dict. te alintai. Singureii! si prostanelii? (l) La o fata maritata: Draga mamil gospodina ! Tl-au venitii nemurile De prin tote satele. C&'X departe'n strinitate Si n'a pututii primi carte. în «Convorbiri lit. sora. Cum sedemii. sora. Dupa dulce tratiorvi. Micutelii si prostanelu. care a lasata unu pruncii orfanii In grija fratelui eî locuitorii în alta comuna departata : (l) Din Bucovina. sora.

Ca I-al lasatQ mititel (2) ! Iarasi la unu tata: Tatucuta. Numai în lacrimi de omâ. Da pruncii c*oru întreba Pre tatuculâ lorii asa: w Unde-a remasâ mamuca ?» «A remasO la bunica» (1) ! La unu tata: Tata ! unde te-al mutata. Nicî în apa de îsvorQ. Ca tl-a fi destula de. 128 -' Si mamuca tî-a spSla-o. învâtatora in Domanu. De când Dumnia-ta te-al dusu Trei flori în p6rta ml. si corn. care Ta cantata surori! sale Ana. La mamuca s'o trimetî Din iundulii pamîntuluî Pe suerulii ventuluî (1) Din BanatQ. Olarid. Si nu te'ntorci înapoi. scala. Sa âmble copiii tâl. Nici în spume de soponii. dict. de d-Id los.am pusu. tata hal ! Cum de te-aî dusa dela noi. de Maria Manei u. tata. Si pe noi cum ne-al lasata? Scdla-mi-te.a sara! Sc61a-te si-ml esi afara Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava. Si-ola uscao'n gândurele Si ml-olâ strânge-o paturele Sl-oia cata la prunci cu jele. .Câmesuîca-tî s*a negri.

Simona. de M. Ca Iesi copiii cu dorii. corn. (3) Din Secadate. Prin fluerulQ ventulul. district. Barbuta. (2) Corn. . de d-ld Av. La o mamay din Transilvania: Maica mea! un*te-al gatatâ? Si tu pre noi ne-al lasatu Numai în haine de vara. Copiii far*de parinti La toti 6meni-sil uriti . Barbatii fâr'de femei. com. de d-ld I. Si baetii lâra mama Nu-sQ luati nici într'o sama. . Caci copiii fara tata Nu'ncapO nici în lumea larga. diot de Cairina Racolta. Altulu din Transilvania^ districtulfl NasSuduluî Dragulâ meâ tâtucule ! Eâ te cunoscâ pe sprincene Ca Iesi copiii cu jele .Florile aii înfloritd. Traescii copil tara muma. (2) Din Bucovina. malculita mea! Acum cin'm*a mal cata. dict. Georgescu. (1) Din Bucovina. Dumnla-ta n*al mal venita. de d-ia T. Da sa-ml trimeti o scris6re. satula CalaflndescT. satulâ Crasua. Toti plugarii vorâ esi Numai tu vel putrecji (2). (1) Din Badeuta. C*aceea e tara buna. Te cunoscu pe ochisori. Când m'al lasatG Dumne-ta (3). Stândâ ca nisce ângerel. Ori te duci în alta tara. Maica. . Macovelu. Primavara va veni. Siretului. 129 Ca sâ-tl dââ si Dumi-tale O'nflorita mândra flore. Prin plalula vSsduhuluI (1).

O calatorie in satele românescl din Istria. ce va fi de mire. in «Tribuna» an. . (5) Nigder^de acum înainte. ! Cum de mi te-al indurata Si pe tatuta! lasata ? Da de ce n*al asteptata Sotie sa-tl fi luata. Sirotita (6) Io. Cire va mire acmice (3) cavta ? Cotro vo îo cu mire obami? (4) Io sâm finita ca n*am tire.Mtiantk. Nigder (5) nu te voi vede. publ. (S) Acmice=acuxn. 168. Sotie nu tl-alluata. (4) Obarni=indrepta. (7) T. Cotro voia mere? Vechi (l) n'amnicî ur (2) în lume. Spune-ne macara ce-va : (1) Vechl=mal multa. Te-aî pornita la cununie Si nu ti. ce va fi de mire. (6) Sirotita=sermana. din Bucovina. 130 Altulu din Istria: Mama mea. Burada. 3c61a-te si te trezesce Si cu gurita graesce Si ne spune vr*una cuvînta Dela nâmurl din pamînta. Cire va mie da pare.al gasita sotie. Florecic'a putredî Miresa tl-a'mbâtrâni. VIII. No. Cire me-ar pute juta ! (7) La unu fedorit holtau. la BomilnT. Cu fl6re te-o însemnata. (2) Ur= unuia. iBraorm. T. Sibiia 1891. satulii Crasna Draguia mea N.

Si te uita pe fer6stra Ca-tî vine-o carte domnescâ. Hareile îii le chirusi. Pe-a cui guse ml-aruncasî. Ne la nun. Din casa sa te pornesca. Pecete mare tu-ml pusesi. Sivdaile nu le trecusî. Far'de altuia mS lasasl. Amorurile nu le trecusî. Bucuriile mi le pierdusl. Casa mea îli înclisesi. ci ni fecesî! Ce fecesî. ne la iartat. Mamuta de-unde-a veni. Usa cu cheia mi-o închisesi. Ospetli fii li taliasl. nu te da. Vula laîe îii u bagasî. Ginere nu pornisi. ce ne lâcusi! Ce facusi. Ginere nu închisisi. Far'de altu me-alasasî. comuna Magarova : Hiliul-a îilett. Cu catrane îli u laisî. N'avuî tihe s-îii liatî nora. Ne cuscri amisticat Ci si-îii fac si eu laia. ci ne-adarasl ? Cu coruna în cap fugisî. ce mi-al dresa ? Cu cununa 'n capa fugisi. Da ea pe cine-a striga? Prin tote coturile-a cata De urma nu tî-a mal da (1). Altulu din Macedonia. nici la fartatâ. Usa cu cleia fii u înclisesi. Fara frate. Preotulâ sâ t!-o cetesca. Cu catranii ml-o înegrisi. Fiulu meO. OspetiI mi-I oprisi de-a veni. fiira sora. Nici la nasa. . Ca holteîasii-a putredl Dimineta s'a scula. Da ea cu cine-a grai. Casa mea mî-o închisesi.131 Ti-Î bine-acolo ori ba? Sc61a-mi-te. Singura ca cucuveaoa? V5ma cale nu-alasasl.

Ce e fl6rea ce trimitemâ? Cum ne-am hotarîtâ ! Paserile verii ce-sl cânta. Si cânta bilbili la cap. Ce sa fac(i. Fara frate. . hiliu. Ci e liliea. Ajutati-fii a mele 86te Si voi cusurine t6te. Ajutati-ml s6tele mele Si voi veris6re t6te. fâra tine. Ca mi te dusesi de la mine. Pit Vlachie îii alagasî.Nici cu cuscri amestecata. (1) Dict. ci pitrecem? Di caile cum n& iecem ! Puglili-a veralel. Mâna de mâna sa ne apucamâ PragulA sa treca sa nu-lâ lasamâ. de Mari6ra Barbuta. N'avul norocii sa-mi ieâ nora. Si cânta privighitorile la capa T6ta lumea se bucura. Masi di m6rte nu fugisi. Pe-a cui spinare m'aruncasi. Mine m6rtea mi jelesce ! Loclu tut el se desclide. Hiliul a-îiieu tu loc se-inclide. 132 Ci sa-fii fac. fara sora. ci-si bat. Di furtuna fii-ascapasi Si în casa îîil vinisi. Mana de mana 8*ne-acatam Praglu s' traca s* nu-1 alasam. Tuta lumea se-harisesce. Ce se facti si eu sermana Singura ca cucuveaua? Nici o cale nu lasasl. Ca fii te dusesi de la mine. fara tine. fiule.

p. Dumnia-ta nu le-l plivi. 3' (2) Dict. (1) La unu hoUeiasii. De furtuna îmi scapasi Si în casa îmi venisi. XVII. holteiasCi. din Bucovina. Nici plivi si nici privi. Draga mamil. satulii Crasna . publ. Da cum de te-al înduratO.Pe mine mârtea me jelesce ! Pamîntulîl totAse deschide. Primavara c'a veni. Si deschide-tl ochisorii Si ti-I vede fratiorii Cum I-al lasata brudiorl. Dara tu mi-al facuta mare Si avama supSrare. în «Convorbiri lit. satulii Crasna : Dragulu mamil holteiasu. Fiulii meH în pamîntti se*nchide.» an. 133 Eâ am gândita ca tu mie Mi-I face o veselie. Scumpulii mamil ângerasu. fiica mamil. Naframa cea de nânasâ Tl-orii pune-o la prapurasii. Ca*n pamîntii îl putredîf (1) . Nafrimuta cea de mire Tî-orvi lega-o la psaltire. Florile ti-orft înflori. Numai de m6rte nu fugisi. Brudiorl si strainiorl î (2) La o fata. Barbuta. din Bucovina. de M. Cântice de miriologhil. scumpa mamil! (1) Burada. Dragulii mamil ficiorasii. Draga mamil. Pe mamuta de-al lasatO ? Da cui mi te-al potrivitii Fratiorii de-al urîtii? Ian sc61a-te. In Valachia mi-al alergate.

Brizna (3) me filia Ca asa tinera (4) murit. (1) Dict de M. Nevasta cu petala pe fata Si acum remasesi fata In pamîntii îngropata (2).Altulu din Macedonia. Betâra (6) ce voia face. Cu cuscri nu te-amestecasi June tu nu-ml luasI. comuna Târnova: Feta tu ilichie murisi. Voiamâ sa mi te scota din casa. Altulu din Istria: Fata în versta murisi. Vream sa fii ti scot din casa. Gione tine nu-fil luasî. Cu cuscri nu ti amestecasi. Tu loca di gione mormintâ îti diaâ. 'Nvesta cu teliurile pri fata Si tora armasesi feta. Si colagi di cara la capu-tl staâ. . Nevasta nu te facusi. In loca de june mormîntâ îti daâ Si colaci de cara la capa îti staâ. 'Nv^sta nu te fe^esî. Tujna (5) sirota io dupa tire. Barbuta. Tu loca îngropata.

. La cruci si la fanarele . N'al traitii sa te faci mare. Cântice de miriologhil. p. N'al traiti sa fii voinicu. Milostenia ce-o faci Sa fie pentru saraci! (2) (1) Burada. Te-a luatu din scaldatâre.. Io sâm sirota N'am nici ur în lume Neco Domnul. 490. in «Tribuna» an. No. în Convorbiri lit. . din Bucovina. an. 134 Ca nu te voiu vechi vede. O calatorie in satele românesci din Istria. publ. satulii Manastirea Ilomorulul : Dragulu mamil ângerasâ! Da cum de mi te 'nduras! Si tituca ml-o lasasl? Mama tita cui a da Pe cine l'a desmierdâ? Draga mamil floricica AI sburatâ ca-o rindunicâ.. Colacii de cununie Ti I-oiu da la liturghie.. (3) Briznassintristata. VIII. (6) Betâra:=:b£traua.. XVI. Colacii cel de nanasi Ti i-oiu da peste salasu.. Nu va ma cire purta apa . publ. Te-a luatu mârtea de micu.(2) Burada. 168. Eâ. Cire me-ar juta ! (1) La unu copilU de tîta.. Tî-oiO face îngropaciune. (4) Tinera=tânera. Natramile frumusele De cumnati si cumnatele Le-oiii pune la prapurele . în locCi de botejune.. Ce voiu acmu face. (5) Tujna^umilita.

scola Si Iesi din casa afara. Ca curendâ fti ti dusesi. (4) Ce-sî trage aesta lume (5). 489. Nu mâ lasa supâratâ Si de doru nemângaiata! (1) Altulu din Macedonia ^ comuna Nijiopole : Ficiuric (2) maratii(3).» an. unde este datina de a boci doue bocitore de-odata^ de multe ori una dintre dlnsele Întreba bocindu pre cela mortu. 136 . publ. înv6tatorCi.(2) Com. Cântece de miriologhi!. iara ceea-lalta rgspunde In numele acestuia. invâtatord. Daca m6rte-amarnica Tare m'o mal otravitii La pamîntâ m'o oboritil. XVI. Vasile. dupre cum prea bine se pote vede acesta si din urmatorulu bocetu din Bucovina: Vasilica. 135 Altulu din Transâvanta^ comuna Secadate: Puiuia meO fl6re de vara. In acele parti. (4) Lae = negre. p. Di curend fapt. Amu-Î nunta Sc61a-te nu Ca nuntasii feciorii mare! Dumi-tale. sta scârbitii. de d-ld George AvramQ. Ca scapasi de multe chine Si de multe lae chine. Sc61a-te. De-alta parte fâcusl ghine. (2) Ficiuric = ficIorasCL (3) MaratQ=sermanQ. in «Convorbiri lit. Di-una parte rSâ fecesî. de d-la I. tl-aii sositii! Da eti cum me voiti scula. <5) Burada. Georgescu. (1) Com. Du-te dar si vina era.

Da mamuta cin' tl-a fi? M'oiâ ruga la Sânta-Marie Ea mamuca ca sa-ml fie! Fata alba ca spuma. Scola-te si ni-I vorbi. Vatajelâ cine tl-a fi ? Nafiramuta Cu crucita! Da druscuta cin *tl-a fi ! NafrSmuta Cu cofita! Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Si-6re cine te-a boci ? Gradina cu florile. când au bocitii unu (1) Dict. . Cele mal multe bocitore^ si mal alesA a. Cine ti le-a saruta? Pamîntulâ cu rugina ! De-asI put6. Sprâncene negre ca mura. . Casa cu surorile! Da mamuta ce-tl-a face? Ia ml-a sed6 la pamîntd Sa n'o*ajunga lâcCi de ventâ. ett m'asî rugare La pamintâ asa de tare Sa nu te'ncâpa din fata. Sa te'nc^pa dintre spete C'acolo nu se prea vede! (1) . de Anita Haramida. _ 137 - .Si vatâjelâ îti alege C'o venita vr'o doî-spre-cjiece. Ca de când eâ am muritâ Ea nemica n'a graita ! . . ci din tota inima plângâ si se tânguescâ dupa cela mortâ^ fîindu-le jele dupa dtnsulâ. Românca din satula Putna de lânga mân&^ stirea cu acestd nume.celea cari nu din prefacere.

Dar'mi-I fripta inima Si nu te mai potâ cânta! In fine merita a fi amintita si aceea ca fîe-care omu^ care na avuta cine sa*lu caute In boia sa^ care na iostu marturisitu si tmpartasitâ cu sfintele taine Înainte de ce si-a datu sufletulâ^ si mai cu sama acela. câte o naframa irumdsa. daca e cu totulu straina. 155. care nu-mi place. Ne aflându-se nime. publ. care n'are nici rude nici prietene cari sa-Iu bocesca. 83 84. luminari.i> Ac^ta credinta forte latita la poporulii româna se pote cunosce Înca si din urmatorele versuri. cari sa-Iu bocesca. Inmorm. (2. Când 86rele a sfintita Mormintelula IWnghitita Necatatay ne'fnpartâsitU^ De nimene nejMH (2). p. cari de mila. In «Gazeta satinului» an. La8a*mâ badica 'n pace^ Ca edi dragoste n'oiâ face Cu omu. care sa le nalmesca si platesca. No. A. colaci. 10. e f6rte compatimite si considerata nu numai de cela mai nefericita omu de pe fata pamlntuluij ci tot odata si ca urgisitu de Dumnezeu. atunci adese ori se gasescii femei. câte unii stergarii. carora li se da apoi.timpâ mâl Îndelungata si acuma numai sunt In stare nici a plânge nici a boci. 138 acesta do unu f6rte mare pfecatu. Ca pe cela ce ml-o placuta S*o dusa si nu Tam vazuta. se punii de bocescii omeni straini pre cari nici nu I-aii cu- . De aice vine apoi si blastamulâ celu mai mare: <isa dea Dumne^ sa n'at pe nime sa te hoc&ca (l). V. tnchele bocetele loru mai tot-d auna cu urmatorele versuri: Eâ cu draga te-asi mal cânta. haine si alte lucruri de ale mortului. sau câte o pareche de altite. Dreptu aceea Românii de pretutindene au cea mai mare grija ca nime sa nu se 'ngrope fara sa fie bocitu. dreptii plata pentru acesta. pe cari le scotemu dintro doina din partile de sus ale Moldovei: Fruncja verde trei ghi6ce. nici când Insa bani (1). p. Bogdana. Literatura populara. tinendu (1) Ve^t despre acesta si Burada. N. Rimnicula-saratâ 1888. Si daca mortulti n are rude si amice. ca sa nu treca cine-va nebocitii si pentru ca sa se Implinesca obicelulQ. culegeri din sasula Moldovei. atunci se naîmescii anume hocitore ca sa-Iii bocesca.

In aceeasi carte (4) vedemii ca poporulii lui Israilii a plânsii pre Moîsi în timpii de trel-deci de (Jile. care presida aceste soluri de lamentatiuni. XXXV. e usitata nu numai la poporulii românii. 29 (4) Cap. se cautaii femei. lehova Dumnedeulu ostiriloru. Domnuluî (jiice asa: plângere In tote partile^ si în tote caile voru (jiice val ! vaî ! si vorfl striga pe plugari la plângere si pe deprinsii plângatori la plângere. In plângerile lui Ieremia (6) gasimii: «Asa graesce lehova. 24. 9 (5) Cap. (3) Cap. Romanii numiau aceste lamentatiuni nem'ae (2). La Evrei buna ora gasimii In cartea numerilorii (3) ca. Si Cicerone (Jice: «Se facu în publlcu laudele omeniloru ilustri. de d-lG V. prin cari se jeliaâ si în acelasi timpu se laudau faptele defunctului. cari se nalmlaii pentru acestii scopu. nume pe care si Grecii îlu dau la cântecele funebre (4). tn timpii de trel-(j[ecl de (Jile sa plânsii asupra corpului lui AronO. cit. si ele voru fi însotite de cântece de flautu. Domnulu puterilorii. 162. V. Câte odata la Evi^el^ când nu se gasla cine sa bocesca pre mortii. ci ea esista mal multu saii mal putinii si la alte popore atâtil din anticitate câtii si din timpulii de fata. (2) LambriorQ. aceea ce se chiama ««ewme». Ve4î si Hurada. 139 -' Asemenea gasimu în Amosu (1): «pentru acesta. si altî Români din Bucovina. V.noscutii mal nainte de morte (2). Inraorm. (6) Cap. XX. Festus ne spune ca * aNenîa este unu versu ce se cânta din flautu la înmormîntare pentru lauda mortului (3)». p. 16. IX. Turturdria.» Grecii înca aveau asemenea lamentatiuni sau bocete si se numiau trine (fl-pf^vot). V. p. XXIV. op. cautati si chiemati plâng6t6rele ca sa vina.» Cuvlntulii Nenîa se deriva dela (jieita Nenia. Bocirea^ despre care am vorbitii pâna aice. In Paralipomenl (5) gasimii asemenea ca pre losiasii la plânsii tota ludea si totu Ierusalimulii. 83. Ea avea unu templu afara de .» (1) Com. Y.

asezându-se la usa casei mortului. op. 214. 82 83. Od. improvisau laude si bo- li) Cap. adica totulu s'a mântuita (2). Inmorm. apoi sa dusu iarasi Înapoi (4). strigându-lu una dupa alta de trei pâna la patru ori dupa olalta pe nume^ si daca nu se mal putea observa nici unâ semnu de vieta Intr Insula. si Bojinca. Carmen. II. bocit6rele n6stre la sfârsitulQ bocetelora lorâ. Asa gasim A la Lucanu: aAstâtelu o casa când Intâlasl data mortea lovesce In ea. fiindCi Întovarasite de sunetulu cela lugubru alâ flautelorCi de Îngropare (funebres tibiae) (5). Ele tncepeaâ neniile. qui nomen nenia quo vocabulo etiam graeci cantus lugubres nominant. 24: «Honoratorum virorum laudes in conciones memorant atque etiam ad cantus. V. 16.» Apoi în Ovidiu: «ÎI spune celii de pe urma ramasa bunu pe care pote abia la auijiitu cu urechile. (jiiceau: candamatum est. 161: aNenia est carmen quod in funere laudandi gratia cantatur ad tibiam. Aceste aneniaei^ (5) se Intonau de catra femei anume platite. de unde se numiau si Milviene. (3) Festi de signilicatione verborum. XX.» <o) Cuvintula fineniae^ s'a pastrata pâna si astadî în gura poporului românfl . (2) Horatiu. acolo fiindu informate de catra servitori despre împrejurarile vietii acestuia. . remâne In tâcere^ pe când corpulâ mortului nu este strigatu (3) . I. 21. v. cu care trebuia sa se Încapa plânsulu si bocetele. emendata et adnotata a Carolo Odofredo Muellero Lipsiae. inton^za si acum cuvintulQ neno! neno! neno! VedI Burada. si se numia <ipraeficai> dela cuvlntulu <i^praefari» fiindu-ca ea cea dintâi trebuia sa plânga. dupa care era obicelulu de a se trimite îndata ce cine-va îsi dadea sufletulu. . p. sa strigata.zidurile Romei aprope de porta viminala. cit. mal IntâT. 140 cete pentru mortu (1). ca si Româncele nostre de asta^I^ cu strigarea Ia urechia mortului. v. si care dupa ce veniau. lib.» (4)Delegibuslib. II. V. cari se (jiice ca eraâ facute din osCi de Milvtis (vulturâ). 38 si Od. ca si bocitorele nostre. adica bocetele lorâ. Nota dela p. si se invoca îndata ce bolnavulu întra în agonia mortii. Una din femeile bocitore mergea Înaintea celoru-lalte si dadea tonulu. ad tibicem prosequuntur.)) Dupa ce Tau strigata si bocitii acasa mergeau cu convoiulu funebru plângendu si vaicarându-se. MDCCC XXXIX p. .

)> Câte odata nu numai cele naimite. 259. facendu totu felulu de semne batatore la ochi de o durere cumplita. lib. (4) Metamorph. Ele se duceaA Înaintea mortului. V. acapillos scindunU (smulgii parulii). bina» an. quasi in hoc ipsum praefectae. 56. cari celoru-lalte modula cum sa plânga^ ca si când ele aru fi cele mal Întâi (1). vorbindu despre Nonius. (3) Lib. numescu Impuniî singure vorbindii despre aceste femei.» Lucilius. M. Inmorm.j> In fine Ch6ruel le caracteriseza astu-felu: «Femeile. II. cari imiteza durerea {3). vorbe de lauda si lacrimi si lucruri. quae dant coeteris modum plangendi. cari se tocmiau ca bocitore la prohodurile celoru bogati. p. X. (Jice : aPreficele se femeile naimite pentru a plânge pe morti. (6) Festus ne spune: a Funebres tibiae dicuntur cum quibus in funere canitur9=« flautele funebre se numescCi acelea cu cari se cânta la Inmormlntare. Supremumque vale.» In aceste versuri vedemii cele doue parti ale mestesugului dea plânge. 22: Sic funere primo 77. 81. p. revolutaque rursus eodem est.» (2) Mercede quae . p.(1) Burada. cu capulu golii. quod jam vix auribus iile Acciperit. ne spune asemenea : «cari prefîce tocmite cu plata plângu la Îngroparea altora (2). Lucilius ne arata acesta In versurile urmatore : aPrefîcele la Inmormlntarl Isl smulgii pfirulii si se vaicareza forte (5). în «Al- Attonitae tacuere domus quum corpora nondum Conclamata jaoent.» Apoi Tacitii (Jice : «Pentru aducere aminte de virtute compuse cântece. 76 (2) Durada. cu pSrulii despletitii. No. Inmorm. ci si cele-lalte femei. cari plângeaii. cit.j^ Bocetele preficelorii consistaii In actiune si In cântece. se numiau apraeficae. v.» 141 Festus. acesta (1) praeficae dicuntur mulieres ad lamentandum conductae. op. vaetându-se cu sgomotii. 62. I. Bojinca. cântândii vre unii cântecii tristii saii laudele mortului (4). Besand. dixit.

la tâte nue ^chevelâes. ca îndata ce cine-va more sa se strlnga femeile b6trâne. 5.» (4) Dictonaire des antiquitds Romaines et Grecques. EUes prdc^daient le corps. . Inmormint. Prefîcele In timpii ce bocîatl erau îmbracate In vestminte negre. Aceste cântece se numescu In Corsica avocerij).143 X. p. cari obicinuitii cuprindu si laude pentru mortu. nu . p. In Neapoli alamenth sau utribolîd. UT. sanglotant. (1) Burada. 142 este actiunea si mdamant magisn (se vaicareza forte) este cânteculu pre care îlu acomodau la versurile lugubre numite neniae.Conductae fient alieno in fiinere Praeficae.» (5) In funere praeficae Mxdto et capillos scindunt et clamant magis. La Galii din Scotia de sus. chantant quelque hymne funebre ou Ies louanges du mort. precum si tn Orientu. «meditata ad memoriam virtutis carmina et laudationes et lacrimas vel doloris imitamenta. a fostu si a mai r&masu Înca obiceiulu. In Corsica. In Italia^ si n alte parti ale Europei. cari întoneza aceste cântece în Italia se numescu fLVOceratricey> (bocitore) (1). (3) Anal. 77 80. 507: «Femmes que Ton louait comme pleureuses aux convois des riches. plângfttore de meserie. Imprejurulu mortului si sa Încapa a se boci smulgendu-sl pârulii si tntonândii cântece funebre.ji Femeile. donnant toute espece de signes apparents d'une violante douleur. tn Sardinia aattitidoSjj^ in Beam (taitirot^'f In Grecia «miriologhiî. LA M O R T O Cum ati prinsu clopotele a trage si bocitorele a boci.

si apoi acele suflete multamescii personelorii cari aii adusii luminele (3). Ajungendii la starea locului. fie avuti ori sârmani. Cu privire la luminele. unde se afla mortulii. iea si câte o lumina de cera galb&na cu dlnsulii. voindii a-sl arata dragostea crestinesca catra dlnsulii. acoperii chieltuelele tnmormlntaril cu dînsii. Dupa ce aii aprinsii lumina se daii la o parte. ci fîe-care. In timpurile vechl^ barbatii^ cari se duceau la casa mortului. ce se punii pe iconita si cu carii cel de casa cumpfera mal pe urma rachiii saii alta bautura ca sa o dea celoini ce cerceteza mortulii de sufletulii acestuia. fîindii mortulii forte sarmanii. pe care llu atingeau cu mâna (Jicendu: Dumnecjeil sa-lU ierte! (2). iara de cum. de sicriii ori de 144 pâretii casei. se uita o bucata buna la mortii si punendu-sl apoi mâna la gura. ba pâna chiar si strainii atâtu cel din vecinatate câtu si cela-laltl. saii. cunoscutii.numa! n^murile cele mai de aprope^ cari pâna atunci nu sciuse nimicu despre trista tntemplare. Românii din unele parti ale Tarii. adica cel casatoriti. dintre cari cele mal curate si mal frumose. se aprindii noptea la priveghiu si a treia ^\ la prohodU. Iar banii. ca sa aiba cu ce plati vamile din lumea ceea-lalta (4). descoperindu-sl capulu aruncaCi câte o moneta Intr'unu vasii ce sta aprope de mortu. ci si amicii. nici când nu se pornescii cu mâna gola de-a casa. ofteza si dicii : aDumne^eU sd-lU ierte! saii : aprimesce-lu Domne întru împaratia cerului (5)». saruta icona saii crucea de pe pleptulii acestuia. sunt meniti mortului. mal alesii Insa barbatii si femeile. sad II Impartii când se duce mortulii la gropa pe la raspântii si pe la poduri pintre copii si saraci. aprinde si lipesce apoi lumina adusa de sfesniculii dela capulu mortului. ce ati rfimasu nearse. iar daca repausatulii a fostii omii batrânii II saruta si mâna. fara deosebire. In unele sate atâtii din Bucovina câtii si din Moldova si . cari au cunoscutu câtu de putinii pe celu repausatu Începu a se aduna din tote partile la casa acestuia ca sa-Iu mal vada Înca odata Înainte de Inmormlntare si sa-sl iea ramas A bunii dela dlnsulii. atâtu pe acesta câtu si pe cel ce ducii de aprindii câte o luminare mortului.Românescl credii ca mal multe suflete se strângu împrejurulu mortului de-lu privescu. Cel ce-lii cercetfoa. fîe-care noii sositii intra In odaia.va aii fostii mâniosi saii certati sa se roge ca sa-I ierte. sau o pune neaprinsa pe iconita mortului. clatina din capii. Unii mal punii pe icona si câte untt banii (1).

Dându ochii cu cel din casa. Moldova. cele d'lntâl« daca mortulu e sarmana. (2) Burada. vedî LambriorQ. p. op. 13 (3) lont^nd. fn «Amicula familiei» an. Românca din ^jalinT. cit p. de asta data nule <^ice abuna dimindta-n^ abuna ^iuai^ sau fLhuna 8araj>^ ca de alta data. pe care o reproducemii aice In Întregii cuprinsulii el: (1) Gom. Nistord. preota. (4) Com. aici e asa cjiîcendft primulu tribunalâ tribunalulâ pamlntescO dupa morte (2). 152. Atâtii datina si purtarea dela mortii a Românilorii.|eâ : bunu. VI. p. nime nu-lâ vorbesce do rau. cit p. cum a fostu si ce bine a facutu câtu a traitu etc. Gherla 1882.(\\ Pretutindene usitatQ în Bucovina s\ Moldova . si Induratii. lamom. Intitulata iiGrozai>. De se Întâmpla sa fie mal multi insi adunati In casa vorbescii Intre dlnsil câte ceva din viata repausatulul : ce omu a fostu. op. p. 10 . de Const Merchesd si dict. a carorii vieta na fostii una tocmai dintre cele mal bune si esemplare.~Lambrior(i^ op. la fnmormlnt&rl. Dupa ac^ta daca celu ce a venita la mortu nu e cu totulu «trainâ se duce si la cel de casa ca sa-I mângâe. înmorm. mal aducu o sama tnca si faina. câtii si judecata lorii asupra mortilorii. publ. atunci mal de graba Uii compatimescii decât sa-Iii condamne saii sa-Iii blasteme.|a^ tamâie si servete. 145 mal alesu la munte^ precum In Fundulu-Moldoveî si Malini pe lânga lumina si bani. se pote ved6 si cunosce mal bine din frum6sa poesie a multA regretatului nostru poetii V.^\e^\ si Burada. ci tristu si tacutu apropiindu-se de dlnsil Începe a*I mângâia si a le spune multe de t6te ca sa nu se supere. 94. op. p. de M. cit. U Bomânl. asa a trebuitii sa se Întâmple. (2) loanft Nîtu Macave!. sa fîe de ajutoru la prasnica^ iar servetele ca sa se puie la procesie (1). caci se vede ca asa a fostu dela Dumnezeu renduitu. rom. Datinele pop. 152. (5) In Bucovina si Moldova. blându. Daca a fostA unâ sufletâ alâ Iul Dumne(. înmorm. ci totu numai de bine . 17 18 t^i Lambriorâ. p. cit. 36 36. de d-lQ V. brân(. 162. dare de sâID&. si Mariuca Nistorfi. Alecsandri. Turtur^nQ. iar daca a fostu unfi omu ca neomenii sau chiar unu facatorii de rele. MmrimmA.

Iar dupa elu nime. « 6menl buni! de-atunce în tihna traescâ!» 147 Si..146 Galbena ca faclia de galbena cera. «N'aveamu nici de hrana. Sc6se doi bani netezi din vechia sa punga. Domnu-lâ odihn^scal «Pe-unii cala alba ca erna în delâ se ivi «Si apr6pe de mine calulâ îsi opri. . cu o barba lunga La Groza mergendâ. «Si nici o putere ! . «Când crestinulâ ista. «Na. nici tolii de'nvelitâ. Lânga mortu îl pase. cu 'nfîorare. De somnulii cela veciniei Gro£ acum zacea. sarutândii mortulu. Ce aprope-î ardea. altii de mirare. «Fara nici o grija de negrulâ pScatâ c(A stinsa 4^1^ multe si lege-a calcata !» Unu mosnegâ atunce. mâna-I sarutândâ. La elu se uita. Cu mâna la gura capulâ clatina Si'ncetâ lânga dînsulCi îsi soptiaâ asa: «Elâ sa fie Grota celu vestita în tera «Si'n sânge 'ncruntatâ! «Elâ sa fie Groza^ cela ce ca o fera. eram(i prapadita ! «Nu asteptamâ alta din mila cerâsca «Decât a muri. Mal facu o cruce si ^ise plângendâ: «Omeni buni! ana ema bordeiu-ml arsese «Si pe unâ gerâ cumplita «Nevasta-ml cu pruncii pe câmpii ramasese. «Nu plânge^ îmi (Jise n*al grija. «Si de-atunci copii-ml.. Pe-o scândura vechte aruncatu afara. sa-tl cumperi haine. ce-lâ totâ pomenescâ. plinu de jale : «Dumne(][eu sa Ierte picatele sale! (1)» . . române^ «Fa pleptâ barbatescâ. nime nu plângea! Poporu *mprejuru I tristu. si casa si pane. Iar poporu'n sgomotiî striga. bStrânuIu mosnegu Ofta si se duse cu-alâ sgâ vechiu tolagu. Unii faceai! cruce.

ve4I si Lambriorâ. p.i> Insa tdte acestea le rostescu mal muitu în taina. Începu sa-sl plânga copiii repausatl^ In care plângere Întovarasita de bocetu se audu vorbe ca acestea : ^de te dud unde e copUa^ulA mea^ sa-l spui ca mare tnuUii e arsa inima m^meî dupa dînsulU. si Rom. dupa credinta Românilorii de pretutindene nu 6 bine nici macarii pe unii minutii de a lasa mortulii singurii. 162. cit p. de d-lfi losifd OlariA.. cari obiecte sunt. Unii fara treba sau prieteni al casei mal râmânii de daii ajutorii Ia Împletirea toiagului si procurarea pausulul . op cit. cit. 40. 162. Astu-felu. avendu celu mal bunii prileju de a-sî varsa si ele alânurile trecute. si despre cari ne va fi vorba mal pe largu In capitolele ce urm^za. I. Sima InvSt. (2) Lambrioril. op. totu timpulu^ câtu sta mortulu In casa unii vinii iar altii se ducii. la pisatulu grâului de coliva si la facutulii pomului (5). fn Orlatd. ci trebue sa fîe cine-va ne 'ncetatii In prejurulii lui. 148 ta Ia ori si care Intnormlntare si fara de care nu se Imormtnteza ma! nici unâ unu mortu. (4) Corn. (6) In Bucovina.. dintre celea ce se afla In casa mortului. de Impletitu cununi sau de cusutu hainele trebuinciose pentru celu repausatâ^ daca acesta la mortea sa nu le-a avutu de mal nainte pregatite^ mal pe scurtu de pregatitu tote cele ce sunt de lipsa la o Inmormlntare. op. p. parte ca sa nu se apropie cine nu e bunU de dlnsulii (4). caci totii timpulii acesta pâna ce se pornnesce la gr6pa. ^i-i sa mi se arate mal desU in visU^ dragulH mamei ItHacU {2). Voi.Pe când unii vorbescu despre celO repausatu. Banata. pe atunci o sema de femei. Transilvania.. e bine sa-sl rupa putinu camasa sau haina. de neaparata trebuin- (1) Opere complete. BucurescI 1876. stranuta.. dupa credinta poporului. Daca vre-o persona. U9 . acompaniate fiindu numai de lacrimele ce le curgu siroiu pe fata. (3) lon^nO. invStatoria in Domand. iar femeile se apuca de cernutu faina pentru pomene si prasnicâ sau comandare. ca sa nu i sentemple si eî acelasi lucru (3). p. parte sa iea sama ca nu cumva sa i se stinga lumina dela capii. 37. fie acela ori si câta de sârmanu.

Una dintre femeile de fata. p. pentru ca ea. pentru-ca pe dinsa. 47. de d-ld I. iara tn Terorromân&ca simplu stcUa (6). (2) si care. daca mortulii e unu omii batrânii. (3) Corn. ci chiar Intriga lumînarica. de d-Iâ Rom. de d-Ia los.va maî suptirelu. Inmorm. dupa cum (1) Corn. SimA. Inmorm. p. cum sa asezatii mortulu pe laîta. Georgescu. Românii de pretutindene Indatineza de a mal face Înca o lumina deosibita a carei lungime si forma se destinge cu totulu de a celoru ordinare si care se aprinde numai tn unele restimpurl anumite^ atâtii înainte de Inmormlntare. (5) Burada. mfesura cu dlnsa mortulâ câtii e de lungii. In alte parti din Transilvania Insa se numesce privighitore (2) si lumina de stata (3). In Banatu lumina de stata (4).XL T O I A G U L 0. Olariu. face o testilâ lunga de burabacii. 47. (2) Burada. precum si In unele parti ale Transilvaniei. si apoi dupa lungimea acestuia face toîagulQ cam de grosimea degetului arfitatoriii. Acesta lumina se numesce pretutindene In Bucovina si Moldova. In care amestica si putina cera din lumina pe care a tinut'o celii repausatii tn mâna pe când sî-a datii sufletulii (1). si abîa dupa aceea se face toiagii dintrtnsa (3). (4) Corn. Pe lânga luminele^ cari se punu si ardu (jii si nopte Ia capulu si Imprejurulu mortului. care i sa tinutii mortului la darea sufletului. 150 ne vomu Încredinta din sirele urmatore. în unele comune se petrece maî Intâî de treî ori prin mâna mortuluî. sau putinii ceva maî nainte de acesta. dupa credinta poporului. se face câtu statuia mortului de lunga. sau de câltî. toîagU. In Moldova se pune nu numai unii picii. . din c6ra galbena si curata. ce. daca e unii copilii. câtii si mal pe urma dupa Inmormlntare. se razima mortulfi ca si pe unu adevSratu tolagu când calStoresce tn ceea-lalta lame si mal alesu când trece peste puntea ralului (1).

» Din Funduld Moldovei. corn. de At. si din act^ sta se face apoi o lumina. din Stulpicanî. com de N. de d-lu V. din Crasna. com. numita toiagii^ care arde la capultt mortului». corn. ToiagulU însemneza nu numai ca mortulu. plaiula Muntele. cit. com. CotlarciucG : atoiagulH se face câtfi mortula de lunga si trebue sa fie din c^ra curata. facQ o luminare cât dinsulQ de lunga si apoi o strînga r6ta si o numescii toiagii». . din Balac6na com. de M. de I. Germanu : «ToiagulCi la morti se mfisura dupa lungimea mortuluiD. corn.» din Fundula-Moldovel si Vatra Dornel.» 151 Dupa ce la gatitu de sucitu llu Incolatacesce la forma unul serpe. din Crasna. Chr. moda: mal intâî se mfisura mortula cu o ata saa o varga lunga. Tonigariu si M. Cârdeiu : «Când more cine-va dupa ce-ia aseza pe o laita. si dupa aceea se face toîagula. judetula Suc(5va. com. com. p. (1) Dat. din Bala. CotlarclucQ: aToiagulU se incolotocesce pe unQ sfesnicu de biseric a sad pe o icona de casa. Jenma: «Nemijlocitii dupa ce a închisd cine-va ochii. de d-lQ V. când a murita. 151. de d-la losifa Olaria: * Lumina de stata se mfisura pe statuia mortului îndata dupa esirea sufletului. pentru care sa facutu. din BoianG si Mahala. sau maî bine disu a unei rotite. care se asâza pe celQmortâ. Petrescu. se scalda si dupa ac<§sta se iea o festila cu care se mSsura mortula. de Em. ci totii odata si ca elii.» Din Mahala si Bolana.» (2) Lambriora. op.(1) Dat. din Vicovuia-de-sus si Bilca. câtii sta mortulCi nelngropatu. când se aprinde sa arda. din Ropcca. Din Moldova. (3) Dat. In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Radasonî dupa ce Tau sucitu. si astu-felîu îlu pune apoi sau pe unu sfesnicu lungu de biserica la capulu mortului sau pe icona de pe pleptulu acestuia (1). com de Const. de Tiia Zaharescu : « Toiagula se face din luminarea aceea. com. Ea se petrece mal întâi de treî ori prin mâna mortuluî. Gerinanâ: aToîagulilse inv<>rtesce si se pune pe o icona. TonigarlQ: t^Tolagula de aceea se face rotundd. va merge cu lumina In ceriu si se va razima pe dlnsulu ca pe unu adevaratii toiagu. Merchesâ si I. Rom. alâ carei sfmtâ închipuesce cele mal de multe ori pe patronulu mortului. Rom. care s*a tinuta mortului înmâna. eoni de d-lâ Ionica alQluT lordachi Isacd. din Domana în Banata com. si dupa m§sura aceea se face lumina». Uom. atunci se pune pe icima Domnului nostru îs. Turturclna si Ionica ala Iul lordachi IsacQ. com de Al. din Stupea. parocha si exarchd si de At. sad de nu se afla acesta intre iconele din casa. de Nic. li arde tote pacatele acestuia anume ca sa merga curatii In ceea-Ialta lume (3).» Din Stulpicanl. comuna Malini. de Cuparencu: ^ToiagulU pentru cela mortâ se face rotunda pentru ca sa fie indamâna de pusa pepleptulâ celui morta. Ursaca : «/oiagulU se face tota-deauna câta mortula de lunga. de dlG Sani. Baciâ : atoiagida se face din C(5ra curata în urmatorulâ. llu petrecu maî Intâî prin mâna mortului si abia dupa aceea tiu Incolacescu (2). Turtur^nCi si lust. lasându-I numai capfetulii de pe lature ce-va radicatii In sus. ca se pune pe unâ sfesuicd sau pe o icona.

^t care se as^za apoi pe o ic6na. si se lasa numai atâta sa arda. Olarid. pastrândd o parte pentru ocolirea pomenilord pâna la anuld. pe de alta parte Insa se crede ca daca-Iu va masura câtu omulu. Când IncepA a se trage clopotele pentru celii mortii. ci se opresce prin acesta In casa (1). Nistoril:<iMortulCL se pune pe lalta. luânduse cu festila masura mortuluî. adica totii deauna numai atunci când se tragft clopotele (4). se aprinde iarasi^ si daca a statuta mal nainte pe pieptii^ se iea de-aicea si se (1) Corn. corn. adica de 3 ori pe 4if ?i anume când tragd clopotele . SimonQ: «Pe pleptuld mortului se pune o lumina. din Bilca. de d-ld T. Rom. Daca sar pune tn loculu toiagului o lumina simpla^ aceea. dar se grijesce ca sa nu arda tdta. (2) Corn. cata sta mortulâîncasa: dimin^ta^ia amla^Isi sara. Jemna: «Toîagulil se aprinde in timpula. Din Transilvania. cit. ce la avutii acesta^ nu se duce cu dtnsulu. 151. dist. astd-feld ca invdrtiturile dad forma unul discd. de d-la lust.» Din Banatd com.» Din Orlatd in Transilvania. iar la capQ i se pune unâ sfesnicQ ou tolagulâ.ta veclnicu. noroculu. vertesce si arde necontenitii (3). op. avendu capatii. Cârdelu. Petrescu. (3)Com. de d-ltt Nic. de mal multi insi. Botun^îmea toiagului tnsemneza ca elii sa nu mal aiba capatii In ceea-Ialla lume. in sus. Când se scote mortulii din casa spre a se duce la tinterimijy respective la cântarea panachidel. neavendii capatu. de d-)a M. Cotlarcluca. Simd: tiLumina de stata se aduna în forma rotunda si se pune la capul d pieptului oelul mortd. Rom. corn. care capdtd se si aprinde. din Vicovula-de-sus. Pletosd. pe când toiagulii. din Ropcea. Nas^udulul. de d-lA Sam. (3) Cred. com. si anume: dimineta. de M.» -Din Stupea. toiagulii merge dimpreuna cu sufletulii tn cea-lalta lume (2). 162 Despre lungimea toiagului se crede pe de-o parte ca. lesne s ar sfârsi.» (2) Dict de An. de d-lft Dim Cârdeld: cToIagulQ acela ild aprinda de ma! multe ori pâna ild ingnSpa pre mortd. (4) Dat. sunetulu va ave masura corpului^ In care a traitii elii^ caci. din Stulpicant. de d-lCi Al. Bilca si VoTtinela. com.» vecjl si Lambriord. de d-ld los. p. ci sa ar(. com. la amiacjii si sara. Bilca si Funduld-Moldovel. se totii des. Lumina ac<5sta cu und capdtd e încovoiata. facuta de regula din c^ra de stupQ sad si din altd sold de c<îra care se învârte tn forma spirala.» din B&lac^na. dupa cum am amintitii si mal sus. atunci se aprinde si toiagulii. de d-ld Rom. câtii dureza tragerea clopoteloru. Crasna. Acesta aprindere si stingere se repetesce de 3 ori pe (Ji In cele trei diile Înainte de Inmormlntare. Baclu : «Si fiindCL ca nu este obIcTnuitQ a arde o lumina asa de . când e de lipsa.dict. * Lumina de stata âe incolacesce si se pune pe pieptul d mortului. com. din Crasna.

» din StulpicanI. de d-nil Rom. Dupa prohodu si mal alesu dupa Inmormlntare se stinge câta mal ramâne. ColtarcîuoQ. din Fundulfl-MoIdoveT. comuna OrlatQ. de M. de Cuparencu. Din Moldova. Turturand .» Din FundulQMoldovel. com. do d-ltt V. in Ropcea. MerhesQ : xCând se scdte mortuld din casa. si se duce înaintea mortului pâna la mormintd».» din Moldova. «In Crasna. com. si se aduco acasa.oom. unde arde totu timpulu câtu dureza prohodulfl (3). de I. NistorA: «A treia ^i se duce toiagulâ la biserica si se aprinde la prohodd. Petrescu si Ai CermanQ»: In trei seri ((}ile). (3) In Boiana si Vicovultt-de-sus. de-aceea nu se .lunga. sau bucatica ce s'a taiatu si a ramasii acasa se aprinde tn cele trei seri dintâi dupa Inmormlntare regulatii la asfintitulii sorelul pe loculii unde a fostii corpulii si mal alesii capulii celui mortii tn timpulii acela când sl-a datii sufletulii si unde se lasa apoi sa arda pâna ce cel de casa se ducii la culcatii (4). In biserica se iea de pe sfesnicu si se pune po sicriu la capulâ mortului. Tonigarid si Const.» Dar tota asa e usitatd si în cele-lalte comune din Bucovina. SfesniculQ cu toiagulQ merge înaintea crucel oelel mari. Rom. adica pe timpuld când a murita cineva. cum e lungimea mortului. si dimpreuna cu acesta se duce apoi de regula de catra palimariu arcjiendu In fruntea procesiunii pâna la biserica (2). toIagulA se pune in sfesnicâ. si a o lasa acasa si ducii numai restulu care se si lasa apoi sa arda totu tn decursulu Inmormtn tarii. Restulu^ ce sa adusu lnd6raptu. com. com. de aceea se face dintrlnsatoia^â si se aprinde* in decursula celorA trei 4ilo câtd sta mortulii incasa.>* din Transilvania. în Crasna. la amia(}a-(}i. corn. de Nic. Turtur^nd . Nistord: alolaguld se aprinde de trei ori pe 4i. com. com. In locu de-a duce Întregii toiagulu la biserica tndatineza de a taia o bucatica dintr tnsulu. comuna Malini. si în Transilvania. dict. de d-la Rom. Lumina acesta o are mortulQ în ceea-lalta lume. de Ionica ala lui lordachi IsacQ din Mahala. oom. Tonigaria: oToTagulA se aprinde de trei ori pe <}J. de d-lQ I. com. de d-la Sam. comuna Malini. Sufletula umbla pe de-a-supra ca o musca si în urma se doparteza. Petrescu. toiagulA arde în locuia mortului trei ()ile pâna se trece. «Si ducând u-se mortulA la mormîntâ. O s6ma. care se aduce deia biserica. cre- (1) Corn.^ mineta. (2) Dat. Sima si T. com. de d-lQ Sam. de I. de d-ld V. SimQ : «Acosta lumina arde si cand se face pomenirea mortului la pomene. Simond. de M. «ToîagulQ se aprinde de trei ori pe 4i.» (4) In BoianQ. 153 pune de-asupra sicriului (1)^ dar mai cu s^ma pe stesniculu cea statu la capulâ mortului. si sdra. se aprinde toiagulQ satt si alta lumina pe loculQ undea murita.

com. unde sî-a data duhulâ. com. In Moldova.» 155 na cu colacul u. de Cuparencu.» In Balact^na. atâta maî vine sufletulu acasa. de I. Daca n'ar arde toiagulu. atuncî sufletulu mortului ar umbla râtacindu (1). iar sticluta si cu celea de pe dînsa pe unu stergaru. (2) In maî multe sate din Bucovina. de G. se taie o bucatica de toiagO si se aprinde de treî orî pe di în cele treî dile umiatore în locuia unde sî-a datO repausatula sufletulQ. dict. iara cu naframa se sterge de sudori (2). sad se lasa usa crepata (putinG deschisa). a treîa si apoî se da paharulCi acela de pomana cu und colacâ si o lumina. Iar daca celu ce a tinutii luminarea e unu casanfl.» (1) Com. în locuia. com.154 (jlendu unii ca câta timpii arde toiagulu. corn. Jenina: «Dupa ce s'a scosG mortulâ se aprinde toîagulu în fiecare s^ra. de A. In credinta ca sufletulii mortului In cele treî seri dupa Inmormîntare vine si bea apa din vasii ca sa se rScoresca. Cârdeiii: oToiagulu acela ild oprescQ o s(5ma acasa si ilâ aprindâ^ când si când. Apa din ulcica însemn^zft curatenia si spalarea de tote relele aicî pe pamintd. când ducQ mortulu la grdpa înainte de sc6terea acestuia din casa. pâna ce se gatesce. luândG o l^ca de c^ra din acosta bucatica de toîagâ o lipescQ pe patru paretî în crucisulQ caseî». de-asupra cu unâ colacu. precum în Ropcea. Pletosii si M. in locCî de apa. Turtur^nQ si Dim. comuna Uadasenî si Malinî. 6meniî credâ ca vine sufletulâ si bea din paharD. sa arda în treî noptî. . p. de Em.» In VicovulCî-de-sus si VoitinelG. de d-lQ V. Tonigarid : «Atreia di. se pune toîagulu pe o ulcica cu apa curata. o naframa sau pe unu peticii curatii de pânza. cu sticla de apa si cu stergarulu sau naframa^ care a statu sub acesta. op. de Em. de Cuparencu: «Dupa ce se îngropa celQ ce a muritâ. 151 : «si în alte treî serî dupa inmormîntare se aprinde regulata la asfintitulft soreluî. Maî rarCi punu. Uniî. care s'a pusa in mâna mortului când si-a datQ sufletuld si arde pâna ce se gatesce si apoî se pune un A toîagîi sa arda pâna In ^ixia. pentru ca se vorbesce ca sufletulQ îsî cerca locuia pâna la scjse saptfimânî. cit. în acela locd unde s!-a datQ omuld sufletulii . de M. com. Aice se pune pe o sticluta sau pe o ulcica umpluta cu apa limpede si prospftta si cu unu colacu pe dinsa. NistorCi : «Când se duce mortulu la biserica se taie o bucatica de toîagâ si dimpreuna cu lumina ce sa tinuta la repausare se aprinde in treî serî dupa inmormîntare în loculCi unde a muritQ.» In Fundula-Moldovel. A patra cji dupa Inmormîntare restulii toiagului dimpreu- astupa cahla. Velehorschi: «Se grijesce in casa cum s'a scosd mortulâ si se pune in locuia acela und paharâ cu apa si intrlnsa lumina. Vedî si nota premergfitore.i> Vedî si LambriorG. se da de pomana celui ce a tinu tu mortului luminarea când si-a datu sufle tulu.» In BerchisescI. atunci se daruesce unuî omii strainu. vinCi curata.

(2) Burada. oooL de d-la Ionica alâ lui lordachi Isacâ. 157 . Inmorm. 47. apoi întorcendu-se a casa ostenitii sa gasâsca de mâncatii si de bâutii. de d-la V. (jiicendu ca prin acesta se Imblân^esce CatelulU pdndnttdul ca sa nu latre pe noulu ospe venitu Intre cele-lalte mormlnturi (1). ca si 'n Moldova si Tera-românâsca^ la biserica (2). cit. doua saii trei nemuri de ale lui se duca do cu nopte la mormîntii si-Iii stropescii cu apa adusa întrunii ulciorii. Macovelu. Acelii barbatii saii acea femee represinta în decursulii celorii trei dile persona defunctului. Facendâ si acesta toiagulâ ce mal remâne llu ducii si-lii daii. In unele parti din Transilvania^ dupa ce sa înmormlntatii mortulii. com. si anume în loculii unde mortulii si-a datii sufletulu. 46. p. sa fie de sufletulu celui repausatu! (1). o bucata de pane si toiagulii aprinsii. în cele trei seri dupa înmormlntare.Celu ce primesce toiagulu precum si cele-lalte obiecte bea putina apa din sticla si apoi multumindu (Jice: (nDiimne" (teîl j)rimisca ! . de d-Id Sam. p. Sima. com. 40. Vinulii din ulcica si pânea se daii unuî barbatii saii unei femeî dupa sexulii defunctului de manca si bea din ele în cele trei seri. 156 prinsii câtii facu cincl-spre-^ece metanii. îlii tamâiaza si apoi aprindii toiagulii care sta a- (1) In BoTana si Vicovula-de-sus. apoi se pune aprinsii la mormlntii la capulii mortului (2). de d-la Rom. op. Inmorm. com. p. In Crasna. Petrescu. tamâie întrunii hârbii si sa se puie acolo si o ulcica cu apa saii cu vinii. (1) Burada. (2) Ck>m.» In unele parti din Moldova si Tera-românesca din contra este datina ca In loculii unde si-a datu mortulii sufletulu sa se aprinda. lon^nCL. în Mahala. Turtur6n(i .~in BadeutQ. Dupa tote acestea toiagulii se duce Ia biserica de arde putinii la icona Maici! Domnului. fiindii-ca se crede ca sufletulii mortului sbora ratacindii trei cjile.. de d-lâ Av.

NistorCL Ve4I si Burada. PausU se numesce In Bucovina Înca si vinulu. se 'ntrebuinteza In locu de vinii.Moldovei se Intrebuintâza si apa curata^ care se amesteca si se 'ndulce8ce cu putina miere.xn. se pune într'o ulcica (5). unde se radica Împreuna cu acestea^ când se face panachida. (4) Dict de Elisaveta Agagi. 158 Cu vinulu. (3) Burada. In unele parti din Bucovina^ precum buna-ora tn Manastiora. Daca ramâne ceva vinu. si care. se da si acela^ Înainte de ce se Începe comandarea. 36. 36-87. se stropesce In acelasi chipâ nemijlocita dupa panachida. (4) tn altele Insa. numai aghiasma. In Basarabia^ si mal alesii In tinutulii Soroca^ vinulii se amestica si cu aghiasma (3). p. si de aice se duce apoi pâna Ia tinterimu. (6) Corn. PaiiSulUf numitii altmintrelea^si mal alesu tn Moldovaj paosA si apcLOsH (1) consta dintr unu sipu plinii cu vinii^ apoi dintr unii colacii care atârna de grumazulii sipului si dintro lumina. p. când dau sa scota mortulu din casa afara. care se pune de regula Intr'o sticla de b&utii apa. precum tn FratautulCi-vechiii si Fundulii. Pletosd si M. celoru de fata de bautu. de Const. stropesce preotulu In forma de cruce pre mortu înainte de ce se acopere acesta cu sicriulu. Merchesd si alt! Români. Inmorm. care se duce dimpreuna cu coliva^ pomulu si pomenele pâna la biserica. (2) In cele mal multe p&rtt din Bucovina si Moldova^ dict. miedulu sau mursa. P A U S U L 0. care se duce Ia biserica asemenea Intr unu sipusoru . De unu timpu Incoce tn&a si anume de când nu mal e Încuviintatii de a se duce mortulu descoperita la tinterimu. iar colaculu si lumina se dau de pomana celui ce Ie au dusu pâna Ia mormtntu. Inmorm. An. tn casulii de pe urma. (1) Burada» Inmorm. respective aghiasma dela paosii. 37. p. care se vîra de regula safi In gârliciulul sipului saii se lipesce de colacii (2).

a znuritA cine-va. precum buna-ora In Sacadate. precum în districtulfi NasSuduIuI si în muntii Abrudului. când din partea Damiliel din care. când se face parastasii pentru sufletulii celui repausatu. de d-la T. câtu si cuvîntulu pausH sau apatisU. cari apoi impartâ d. 159 de struguri pe la Schimbarea la fa(d. Pausulu^ cu care se stropesce mortulu înainte de a se înmormînta. se platescQ anumiti dmeni. 178. Insemneza. se întelege subpatisU. se duce pe Ia case si se da de pomana pentru sufletulii celui repausatii saii se pune pe Ia drumuri. cit. A tatu datina de-a stropi mortulu cu vinu si a da colaculu si lumina celui ce-lu însotesce. a altora Insa ca sa aiba pe ceea-lalta lume din ce gusta si cu ce se îndulci (3) . In unele parti ale Transilvaniei. Totii In Tera-Bomân^ca Indatinaza poporulii a face mustu si a-Iii duce la biserica pentru apaosH si coliva saii jertfa (1) Com. adica când tncepe a se coce poma varatica (1).si totu cu pomii si pomene. ca si în Bucovina. însemneza^ dupa credinta Româniloru din Moldova. (2) Com. op. Frâncu. iara tinerea n^muriloru si aceloru-laltî omeni unulu de altulu^ când se radica pausulu. con- . aveau înca datina de a stropi r&masitele mortului. dupa credinta unoru Români din Bucovinaj spalarea mortului si curatirea sa de tote pacatele ca sa se pota Înfatosa curata Înaintea lui Dumnecjieu (2)^ dupa. ca pe cea-lalta lume sa fîe tote nemurile la unu locu. se 'ntelege apa care. cu vinii. Virgiliu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Dupa ce ramasitele mortului au fostu prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara. se spala cu vina (5). unde nu sunt fântâni (2). de d-lA I. dupa ce-ltt ardeau. in t4r^ apa la cel însetati sati altele de asemenea natura». » Ce se atinge de cuvlntulâ patisUj apoi dupa cum repati^. dupa înmormîntarea unul omii. Georgescu. 6 Augustu. p. SimonA : «iPausa. precum au fostu si 'nacesta(4). ea cela. Ia Tira-Bomâniscd se numesce pausU colaculii si vinulft ce se duce Ia biserica pentru sarbatori. vinulii cu care se stropesce mortulii (1). Caci Romanii^ ca si Românii nostri de astazi. Iar Pliniu naturalistulu ne spune : ccLegea Posthumie a regelui Numa ^ice : ca rugulu sa nu fie stropitu cu vinu (6). sau r^mosU vinii dintr unii prototipii latinii repausum. si mal vlrtosii pentru repausati. în altele însa. e. ne vine de-a dreptulu dela Jtomanî.

rom. Merchesa. II. faguri de miere. com. de M. (2) Credinta Rom. de M. precum: struguri. riposo. v. (6) Aeneid. (4) Dict. dupa cum arata Arnobiu. etc. oom. IV. Hasdeu. totusi Isl datoresce nascerea pagânismulul italicu. pere. reposo etc. casii dulce. din Balac^na. Dict. (3) Cred Rom. Vechil Romani. Cftrdeia si a oelorfi din Fundula Moldovei. j^ Desi cuvtntulu acesta sa furisatu In terminologia nâstra biseric^ca crestina. t. limb. Jemna si a celord din BerhisescO. NistorA din MaUnT. p. (2) B. ci numai dintr unu neutru pausum. de G. XIV. i.: Postquam oollapsi cineres et flama quievit Reliquias vino et bibulam lavere laviUam. . oom. 12: «Numae regis Posthumia lex est: vino rogum ne respergito. rom. Românii numescu cu unii terme nu generalii coliva pi. de Const. P. 1269 60. p. 219. limb. anume Biusus (2). literalminte : (^pentru odihna. (6) Hi8l nat. Velchorschi. mere. P. din Bilca. COLIVA. Hasdeu. t. II. lib. de lust. Dict. lib. (1) Cihac. din cari nici una nu e femenina. r^m^ provent. Dict. iar prin urmare apaosA este ad pausum. coUvî tote prinosele aduse la biserica din fructe. totâ asa si românulii pama nu se pote trage din latinulu clasica femeninu pausa (1).B 160 firmatu prin paralelismulu formeloru romanice: franc. aveaâ In panteonulâ loru chiar si unu cjieu alu odihnei celei yecinice.(1) B. 8pan. I. ~ 161 XIII. repaus^ ital. oom. 1260.

precum bunaora !n Vicovulu-de-sus. H> 16Z fîertu si Împodobitii cu zaharicale ca si grâulu. Cela din strachina se'mpodobesce de regula cu mierii de nuca saii cu strafide. Totii pentru acesta causa. Dupa credinta unorii Români din Bucovina si TransUoa-nia coliva Însemneza pacatele mortului. afara de forma de rugaciune pentru binecuvlntare (2). iar la mijlocii cu o cruce. dupa Inmormlntare se da strachina saii tavaua cu coliva tuturorii ce- . se pune într o -strachina saii pe o tava.» Crucea. precum: mie(Julii de nuca si zaharicalele Însemna frumusetea si Îndulcirea vietii eterne. dupa finirea Inmormlntarii sau a pomenirii repausatilorii. Imaom. cari se punu parte pe de laturi în forma unui cercii si parte la mijlocii In forma de cruce. coliba ngr. ci si din cafea pisata si pe de margini împodobita cu zaharicale. coliviora în unele pati ale Transilvanieî^ precum buna ora în Orlatii. ce-I celebreza. dupa Învatatura bisericii nostre. se piseza si se curafesce de coja si apoi se pune la unii locii cu putina apa ca sa ferba. caci intre coliva facuta In onorea sfîntilorii si In acea a amintirii mortilorii nu este diferinta. iar celii de pe tava se mpodobesce pe de laturi cu diferite zaharicale. Românii. ca fiindCi spiritualminte nemuritorii Împreuna cu totii se vorii veseli In viata eterna. adese-orl se face nu numai din zaharicale. trimitend o ca dara pe la cunoscutii lorii. numai aceea» care se face din grâii curatii în urmatorulii chipii: se iea putinii grâii. cf GraunttUit de grâU. Grmdâ fiertU^ din care se compune coliva. Dupa ce a fiertii de-ajunsfi si sa îndulcitii cu putina miere. o Impartii. Din causa acestei Însemnari apoi. x4XXa6oc vgr. si parte Învierea mortiloru. coliva se Împarte Intre cel presenti si se trimete pe a casa ca darii si celorii cunoscuti spre a le demonstra prin acesta din partea repausatulul. care. cacî cjice Domnulii nostru îs. dupa ce o sfintescii prin binecuvlntare divina.In sensii propriii Insa se numesce coliva dem. Închipuita pe coliva. fiindii-ca crucea este semnulii crestinatatii. In unele locuri este datina de a se face coliva si din orezii MmriamU. mal cu sama pe la orase. iar podobele de pe deasupra. si maî alesu pe la sate. parte mortea natureî umane. Ba adese-orî. ce se arunca în pdmîntU^de nu pufredesce singura remâne^ iar de putrecîesce multa râda aduce. %6Xt6oc pane de grâii. districtulu Radautuluî. De aceea. Chr. Însemna ca repausatuia a fostii crestinii. fâcendu coliva la (Jilele lorii onomastice In onorea sfîntilorii. 1» Romial. ea se face chiar si din bucatele de colacii saii bulca taiate mfiruntelii si puse Intr'o strachina(l). însemneza.

(2) Corn. mergendii în ceea-lalta lume si stândii acolo Înaintea sufletului. 164 Intrega sa Împaratie. BumbacO. Velehorschi. corn. 249. Turtur^nQ. ci totu-odata îi prindea si chinuia în totii chipulii anume ca sa se lepede de crestinismii si sa treca la pagânismii. atâtea pacate. invdt.(1) Com. celu ce a gustatii. Rom. Merchesa. din Manasti6ra. <laca i-ar spurca mai întâi prin mâncare si bautura. oom. de loca din Breza si d-ld Rom. a oeiora din Bilca. Dupa credinta allorii Români însemnaza coliva: tata luî Christosii. asupra sa. (2) Arch. Dreptii aceea porunci elii tuturorii chrestinilorii din (1) Corn. ca ar fi acela. care a gustatii din coliva. a oelora din Costâna. ori si când voesce acesta pote sa guste dintr Insa (4). Cârdeia.» an. si ca atare. Prelicid. 163 lorii presentî. Obiceiuri religi6se strabune. ne spune urrhatorele: «Unulii dintre cei mai mari si mai înversunati dusmani si prigonitori ai crestiniloru era si Imparatulii Deocletianii. din BerchisescI. ca i se ierta mortului (1). Rascanâ. 1877-78. credu eî. Gabr. si a celorA din Funduld Moldovei. de Nic. (3) Cred. gimn. stud. Deci fie-care. Sima. de I. IV. ce se aduce înaintea lui Dumnedeii spre iertarea pacatelorii celui repausatii. ca fie-care sa guste câte o 16ca dintr însa pentru-ca câte fire de grâu iea fie-care din coliva. In fine spunii iarasi unii ca coliva Insemneza jertfa. Elii nu numai ca facea chrestinilorii multii raii si multe daune. in «Biserica ortodoxa româna. BucurescT. de Const. Elis. de Drag. com. Cine nu face acesta. sau atâtea pacate iea. Agapi. ca sa nu manânce mai muitu bucate . Prelicia. oom. de G. (4) Cred. e Indatoritii sa se roge si sa bata matane pentru iertarea pfecatelorii primite asupra sa. pag. tote pacatele remânii pe capulii lui (2). si de aceea trebue sa se împartasesca fie-care dintr Insa (3). in OrlatO. Rom. publ. de dla V. de Nic. preota. Ce se atinge de originea colivei o legenda poporala din Bucovina si anume din comuna Stupea. dict. Celii mai potrivitii mijlocA spre scopulii acesta credu elii.

ci toti mâncara numai grâu fierttiy care sa numitii coliva si 'n modulu acesta sa Introdusu apoi coliva la chrestinî. încetara de a maî mânea In tote dilele coliva. . PomuliL e usitatu maî în tote tSrile locuite de Români si se face astu-felu : se iea unu cracii verde. CC Si cum a hotarltu sinodulu acela^ asa sa si întemplatu. si totu se voru spurca. ca nimene nu Vrea sa cumpere si sa manânce din bucatele sale. Totusi spre aducere aminte a rSmasu datina ca sa se faca la morti si totu spre aducere aminte de prigonirea luî Deocletianu se obicînuesce chiar si In (Jiua de adî a nu se mânca pesce In postulu celu mare (1). 386. episcopii si patriarchiî crestini de prin tote partile. visine. t. cari erau facute dupa porunca sa cu totu felulu de spurcaciuni. iar daca e iarna. naturale. c Vfidendu Deocletianu. «Dar crestinii prinsera si despre acesta apucatura a luî Deocletianu de veste si nu mâncara nici pescî. ca le voru mânca pesciî. si a Impferatulul lulianu Paravatulu. daca e în timpii de vara. prune. p. se amart si Întrista forte tare si tinu unu sinodu. se Încarca si împodobesce cu totii felulii de fructe (pome). perju. Crestinii nu cump6rara maî multu bucate de acelea. si ne maî avendu cine-î sili. Eudoxie.facute de dlnsil. 8. adica de prin secolulu alu patrulea (2). J65 XIV. precum si cu diverse copturi. iar crestinii voru mânca pre pescil aceia. P O M U L 0. rarii când si de visini saii ciresi. ed. la care se adunara toti preotii. si anume: mere. (1) Com. Migne. si curatinduse frumosii de ramurelele ce nu trebuescii. stud. uscate. maî alesu însa de mSru. cirese. prunii. (2) Dict. Paris 1844. Si sinodulu acela a hotarltu: ca nimeni dintre crestin! sa nu maî cumpere si manânce bucate din tergu. c6rnc-de-mare. strafide si smochine. «Mal pe urma Insa. de câne si de alte vietatî necurate. pere. precum: sânge de mâta. de Al. gimn. murindu Deocletianu. ci cump6rate din tergii. frumosu. ci toti sa manânce numaî grâu fierta si sarata. care face fructe bune de mâncatii. aAu(Jindu preotimea despre acesta. ca sa manânce bucate spurcate. Baciu. porunci sa le arunce In apa. perje^ nuci aurite. p6rij. credendu.» Adevarata origine a colivei Insa se pare a data din timpulu Archiepiscopuluî de Constantinopolu. rotundu si ramurosii dintrunu pomu roditorii de gradina.

Totii asa se face si cu cele-lalte obiecte. cu deosebire Insa din dranite. ca ceî-laltî românî. proprietara în VoîtinelCl. portocale si mere. districtulu Radautuluî. In care se Înfige apoî o alamâe. si pre acelea apoî le Încarca cu strafide. ca de jumatate de metru de lungi sau si maî bine. din Bala. Jemna. (1) (1) Corn. scarute si cârligute micî. facute asemenea din faina de grâii. d-la Av. Cioplirea si Încarcarea betisoreloru acestora atârna de regula dela priceperea si istetimea celuî ce sa apucatu sa faca pomulii. smochine.apoi zaharele (zaharicale). nu-lu Încarca numai o singura sau dou6 persone. (3) SfintiforU pi.iar altele se punu In forma de crucite sau stelisore. gim.gimn. Baclu. Unele adica se lasa simple. Avramd stud. cariî de unu timpii Incoce au Inceputu a imita pre orâsenî. alamâî. alu carui nume llii si rostesce (1). de locâ din Balacena . sfinfiforl. ale caroru racje asemenea se ncarca cu strafide si smochine si la vlrf& li se 'nfige câte o alamâe. menindu lie-carele ceea ce pune pentru sufletulu cutaruîa si alu cutaruîa. gimn. Infigendu-se numaî Intr'lnsele smochine si strafide una lânga alta cam de pe la jumatate si pâna la vlrfu. Ionica alA lui lordachi Isacd din Mahala si Titu Zaharescu. adica când se 'mpodobesce pomulii cu fructele si copturile amintite. stud. portocala sau m6rQ. Românii de prin orase si ceî culti dela tera precum si o sama de tftranî maî avuti si maî inteligentî. turte dulci. 166 In unele sate din 5^«coi. cum s au cîoplitu. se numesce una colaca de forma triungulara. nulntrebuint^za la facerea pomului acestuia maî nicî-odata ramuri de pomO. hulubasî. . si'n fine cu covrigi. Moldova. mSru saâ portocala. I. crestati. M. ci totî cel de casa punu câte unulu sau maî multe fructe Intr'lnsulu. stud. In acelasî timpii. este datina In cele maî multe sate si orase din Bucovinay Moldova si T^ra-Bomânesca de a se face si coce maî multe crestati (2)^ sfintisorl (3) sipotnene (1) Corn de Dumitru CârdeiQ. ca'n alte partî. Macovelu preotâ în Râdeutâ. colaceî. O parte dintre fructele amintite se Infigii în ramurelele pomului. (2) Crestfita pi./wa. de locQ din Todirescl. e una colaca ia forma unul S. iar o parte se însira pe o atisora si astiVfelii se anina apoi saii se lega de ramurele. ci eî cloplescu maî multe betisore sau sulicîore de regula din lemnu de brada. de Al. ^mm. de loca din Stupea. precum si alte pasarele facute din faina de grâii curatii. când se ncarca ramulii de pomii saii betisorele de bradii. precum buna-ora In Voitinelu. stud.

calitate si frumsete atârna totu-dauna dela puterea mostenitoriloru sau a mostenitorului celui repausatu. pupegîdra. se punii una peste alta pe o mesciora acoperita cu o fata de masa curata sau Intr o cosarca mare si frumosa. cari se numescd si raiU. ca unulu ce este maî tare. nici când însa cu pâreche. asemenea si din doi colaci. legându-se si întarindu se în acelasi timpii de jurii împrejurii cu stramatura rosie. In unele sate din districtulii Radautuluî în Bucovina. p. 24 : «Avândâ înfipte in el colaci. p. Vicovulii-de-sus si de jos. unulA mal mare si altuia mal mica. pomene. ca la ducerea lorii spre biserica sa nu se cump6nesca în colo si în coce si sa nu se rumpa (3). si dupa aceea se 1 mplânta betisorele încarcate si împodobite în chipulii cum sa arfitatu maî sus cu partea inferiora într însele. Voitinelii^ Galinescî. cari. Pomenele acestea. caci pe acea scara se sue mortulâ la cerfi. Dupa acesta. a caroru cantitate. Inmorm. In orase la cel mal avuti aceste pomene se poliescâ cu fol de aura. una mal mare alta mal mica. In orasulu Câmpulungu. cari totelaunu locfl.» (3) Ve^I si Burada. Bilca. mere. lon^nâ. cele 3-6 pupeze. împletite în maî multe împletituri. precum buna-ora în Radeutii. precum si 'n cele maî multe sate . cinci saii septe. 24: «Pomenele. Fratautulii-vechiii si noii.167 sau pupeze numite In unele localitati din Tera-românesca pomenete (1). de aceea se numescu în districtulu acesta pupezele dimpreuna cu pomulu de regula ciura (2). se numescu cu unu termenii technicu poporalii pomene sau ralU (2). Si de 6re-ce atâtu pupezele câtu si pomulu se punft într o sita. asemenea în judetuld N^mtâ pe trestii se puna si hulubi de aluattl. se alcaiuescQ din douS oolivl. ntsce bucatele de sindila. pomene saâ pupaza ^hpupfzeaem. dupa cum voma ved6 maî pe urma. precum si dela istetimea si priceperea femeii ce le coce. se aprindii în decursulii prohoduluî. se cocii dela 3-6 pomene saii pupeze frumose. cit.t (2) Burada. dar maî cu sema într unu ciuru. si Imprejurulfi sau se razima apoi. luându-se pomulii si împlântându-se (1) Bimana pt. al&mal. op. Inmorm. p 45: «In unele localitati pomenetele ce se impartâ pentru und mortft se facd in forma de scara. 9 168 într o pane sau Intr unu malaia (2) se pune Împreuna cu acesta tntr o sita mare sau într unii ciuru. Totii atunci maî împlânta într însele si maî multe luminî de cera curata si anume: trei. care se pune în vîrfulQ lorA în forma de cruce. smochine si strafîde . totu In ciuru. din faina curata de grâu. e unâ colacd lung&retfi si lataretâ compusii din mal multe împletituri.

Macoveia. gimn. dupa ce s'a împlântatii pomulii si sa ase- . asa si'n celii facuta din betisore se punu dela 3 7 luminî. stud. se 'mplânta adese-orî si întro pane de secara (4). (1) In Bucovina sub cuv. de d-la. si (4) Com.uluî. stud. Pomulu In aceste localitati se duce tot-deauna deosebita de pomene (1). pomulu se înfige asemenea întrunii malaiii sau într o pane prospSta si alba si dimpreuna cu aI cesta se pune apoi saii întro sita mare saii întro cosarca ori întrunii cosii. se numesce malaia dulce saa turta. proprietara. (3) Com. iar sticla ca sa aiba cu ce be. Precum In pomulu facutii dintr unu cracu de pomii. Cârdeia. 169 -' Scara Insomn^za ca sa aiba sufletulu pe ce se sui. (2) Com de d-la. în care se afla si pomenele (3). In Balacena. pomulu se aseza întro cofa sau ola. Cotlarciuca. Ionica ala lui lordache Isaca. Baia. iar cela legatii de torta e alu celuî ce-lii duce. maîae se 'ntelege und feld de pane facuta din faina de papusoia (porumba saa cucuruzâ). Pomul ii si testimelulii legatii de dînsulii sunt ale preotului functionarii. gimn. iara a septea singura. Vas. din districtulu Cernauj. La pom a se 'ntrebuintâza de regula ceia acru. MalaiulA acesta se face in doua chipuri : dospita si nedospita. Av. Iladasenî. De pomii. stud. apa ca sa aiba pe ceea-lalta lume ce be si cu ce se r&cori.din distiictulu acestuia. In Mahala. care are forma mal multa a unel azime. pe atunci In celii de crenga se lipescu de ramurele si anume câte trei la unu locii în forma unei furci cu trei corne. iar cela nedospita. Gheorghia. care e totu-deauna plina cu apa curata. de V. preota si Dum. si altele din judetulu Suceva. gimn. care însemneza pomii raiuluî. Burduhosa. Nic. Atât de pomii câtu si de torta cofeî sau a oleî se lega câte unii testimelii saii o basma. In unele sate din Moldova precum buna-ora în Petia. se razima tot d a-una o scara facuta de faina de grâiip si într unulii din ramurele se anina si o sticla de bfeutii apa. care are forma unei pane. cu acea deosebire numai ca pe când la celii facutu din betisore luminele se Împlânta în crestati si sfintisorî. daca va ave parte. se numesce malaia acru. precum si 'n cele-lalte sate atât din colo cât si din coce de Prutu. tn pomii raiului. Ceia dospita. malaiii pi.

LatesQ.zata In pune în naframa pâna la obiectulu în care are sa se duca la biserica. Daca e vara. în care e pusii acesta. In alte sate din Bucovina din contra naframa dimpreuna cu colaculii se lega saii de trupina pomului saii de torta vasului. ca maî de multii pomulii acesta se facea numai la copiii cel mici. dintr'o crenga de mferii si cu deosebire demSr^i ordinU (3). nuci. nisce prescuri ca scara. Iar dupa ce sa împodobitii în chipulu cum sa art*tatu. Jemna. pomulii se duce de odata cu mortulii si anume tot-deauna înaintea asestuia nemijlocitii dupa sfânta cruce. se verfulii luî o lumina de cera curata învfelita într'o cu unii colacii menitii pentru celii ce are sa-Iii duca biserica (2). pomulil mortidul se face ca si'n Bucovina. Acolo apoi se scutura de fructe precum si de cele-lalte obiecte cu cari a fostii încarcatii. alamâî. stud. In unele comune din Transilvania^ precum buna ora în Orlatii si Secadate. tulpane si o bucata de pânza. Eî sunt facuti din crengi de copacii câte cu treî craci. . (2) Com. mere si nuci însirate tote pe ata . cari se aprindu în decursulu prohodului. la cel mal avuti aceste fructe se si poliescii. dreptii rasplata ca aii botezatii saii cununatii pe celu repausatii.. smochine. In Moldova. Sa parintele G. de Mich. Anitâ Pletosa si S. de Tita Zaharescu. 170 precum si treî lumini. In cele mal multe parti atâtii din Bucovina câtii si din cele-lalte tari locuite de Români. ca în tferile amintite maî sus. stud. crenga se iea cu mere cu totii. ci pâna la tinterimii. carii. (1) Com. In Basarabia nu se face numai unii singurii pomii. câtii sta mortulii în casa se punii alaturea cu sfesnicele de lânga sicriii. (3) Unâ felQ de m6râ varatica. unii mal acata si basmall. adica se da nânasulul saii nânasel ca sa culega pomele de pe dînsulii. gimn. ale carui mere se cocd de regula pe la Sânt-Ilie. cari tote se dati de pomana la cel ce ducii mortulii la gropa (3). colacel si covrigi. si dimpreuna cu acesta se pune apoi întrunii blidu (2j. se împlânta întro crestata (1). o vecicd (?). ci si la cel batrâni (4). ca si*n cele maî multe parti din Bucovina si Transilvania (5). cari se împodobescii frumosii cu slrafîde. se cumpfira si se punii în ramurelele sele mere. iara acuma se face nu numai la acestia. iar daca e iarna. gimn. spunu Românii. nu numai pâna la biserica. ci patru de-odata. pe care sa se pota sui sufletulu celui mortii catra cerii.

cununi si cordele saCi stramatura de mal multe colori. Inmorm. Mal pe urma însa si anume dupa cea învinsii crestinismulii asupra pagânismulul în întrega Dacie. 28. 24: «iln unele locuri în Transilvania. de d-la Rom. si însemna ca pe acea scara are sa se urce mortulA in cerd. (4) Com. unde e datina de a se face nemijlocitii dupa tnmormlntare si prasnicu. stud. pomenele se mal facCl in forma de scara. p. gimn. (5) Ck)m. gabSna si negra. si Rom. de d-nil I. dupa cum am arStatii în capitolulii despre BradU. culegendii preotulu. Sima. Sima. . însa fara nânasî nu (1). Atâta în privinta facerii si întrebuintarii actuale a acestui pomu! Dintru începutu. ca el au prinsii a îm- (1) Corn. care sa însemneze apomula cunoscinteî hindul si alu rSuluU din raiii saii mal bine (jisii însusi rahdU. vedi si Burada. sa-Iu arunce In clopotnita sau într unu ungheriu unde-va din curtea bisericii. precum: albastra. ve4I si Burada. 86 vede ca Românii. unde tiu împartesce apoi Intre preotii functionari. Geor^escu. Românii aveau datina de a pune înaintea casei mortului si a duce înaintea acestuia pâna la mormîntu numai unii braddnasa împodobitii cu diferite flori. Rom. Georgescu. adica in patru corn uri. trimite preotulâ pomulii dela biserica îndfirgptu la casa celui repausatu. dascali si palimarî. 12. sau se arunca tntr'unu rlu. p. încercarea acesta sa începutii mal întâi si întâi prin aceea. respective dascalulu sau palimariulO. In unele locuri din Bucovina Insa e datina ca sa se duca numai pâna la biserica si aice apoi. precum si între unii dintre cel ce au petrecutii mortulii. (2) Com. invStatorl. Sima. Simu si I.» (3) Burada. fructele de pe dînsulu. de d-niî loanQ Georgescu. acum din timpurile cele mal vechi aii încercatii sa prefaca Bradulu pdgânU într unii pomU crestinii. 171 pentru ca lîe-care omu fara tata si mama se pote boteza si cununa. Inmorm. de Titd Zaharescu.(1) Crestafile se faca în comuna Orlata in forma crucit. vale sau fontâna (3). p. Inmorm. de d-ni! Rom. (2) Com. In acele parp. Dupa ce sa scuturatii se Împlânta la capulii mortului lânga cruce (2).

cununi.(3) Com. cununi. cum era datina la începutu. sa datii bradulCi cu totulii uitarii si a învinsii pomulii. Sima. gimn. districtulu Sucevil. bradulu chiar si în diua de adi se împodobesce numai cu flori. de aceea nu se 'ncumetara a lua unii pomii. Ghiuta. dupa cum am aratatii în sirele de mal sus. Dovada despre acesta avemu ca în cele mal multe partii locuite de Români se întrebuintezi chiar si acuma numai bradulu. si numai în acele sate. Er. undo se pune apoi tot-deauna la capulii mortului lânga cruce. ci si cu diferite fructe. proprietara în IlisescI si N. nu odraslesce. ci unii ramu de pomii care daca-lCi tal asemenea nu odraslesce. cordele si stramatura de diferite culori. si se duce tot-deauna în fruntea îngropaciunii înaintea crucii pâna la mormîntii. Mal pe urma Insa aii începutu a departa pâna chiar si bradulu însusi si a-lu înlocui cu unu ramu verde de mfiru. stud. prunu sau perjii. iar altii spunu ca ar fi jertfa cea cuvenita pentru ultima data spre Împacarea si Împreunarea omului cu Dumnecjleu (1). ^1) Corn. colacutl. In acele comune. cu diferite fructe. si înainte de vr o câtî-va ani în IlisescI. 172 podobi bradulu nu numai cu flori. si zaharele. 173 Dupa ce am v6dutu pâna aice cum Intrebuinteza Românii pomulu. se sfârsesce si elu de odata cu dlnsulu. de d-lQ Rom. aluaturi si zaharicale. care ar pute odrasli. pe când din contra pomulu se împodobesce. De 6re-ce însa bradulu. care corespunde mal bine credintei loru crestine. nici pâna adî nu le succese. încercarea acesta insa de a stârpi bradulQ cu desfiversire si a întrebuinta numai pomulfi. . districtulii Câmpulungului. nicî când însa si cu fructe saii cu vre-o coptura oreslcare. unde e usitatii alâtii bradulii câtii si pomulii. în a carorii apropiere nu se afla de felii paduri de bradi. precum buna-ora în StulpicanI. în altele însa atâtu unulii cât si al tulii la una si aceeasi înmormîntare. sa vedemu acuma si ce felii de credinta au el despre dlnsulu? Uniî credu si (jiicu ca elu Însemna pomula vietii omului care la nutritu pre acesta In vieta sa cu totu felulu de pome. si împlântându-se într'o pane saii malaiii se duce dimpreuna cu pomenele în urma bradului si cele mal de multe ori numai pâna Ia biserica (1). odata taiatii. Cotlarciucâ. cordele si strâmatura. precum a nutritu odiniora pomulU raiului pe Adamii si Eva si ca acum murindu omulu.

Marea iarâ nume L'aie-lalta lume (1). stud. de Cuparencu. In care cânta o multime de pasarele si sub care se afla unii scau- . dupa cum ni-o dovedesce acesta unii bocetii din Banatil. SimCL 174 trei vietati. caci cum i le-ar întinde. de Em. Iara mortulu imi trecea. gimn. Bradulii li raspunde Întâia ora ca sa Încuibatii Intr Insula unu soimuletUy a doua ora ca sa Încuibatii o vidra^ si a treia ora ca sa Incuibatu o serpone. când a scosu pre Adamu si Eva din iadu sufletele celoru drepti s'au tinutii de dlnsulu ca unu pomCi Încarcatii cu totii felulii de fructe. Cârdeid.D In rlpa acestei mari se afla unii bradâ colosala de mare numitii hradulu SindorU. In urma urmeloru însa. Dreptii aceea pomulii. Chr. ar simti puii acestorii (1) Credinta Rom. trebue sa treca peste o mare forte adânca. corn. (2) Cred Rom. prin urmare ca nu pote sa-i întinda vlrfurile. trebue sa treca prin o multime de vami unde stau milione de draci. care Incunjura pamlntulii si care se numesce de catrâ povestile si mitologia dacoromâna asorbuhl pamîntulul. unde se afla unii pomU înfrunzita si Încarcatii cu totu felulu de fructe frumose la vedere si bune de mâncare. acelora din BerchisescI. In urma Insa totusi Bradulâ se gândia Si trupinele 'ntindea. de Dum. ar prinde a suera. Altii iarasi credii si spunii. Bradvla clinelorfi din bocetulu banaj. din Voitinelâ. ci voru sa-Iu opresca si sa.anu e !n casulu de fata sinonimii cu pomulu Româniloru din Bucovina. ca sufletulii celui repausatii In calatoria sa din lumea acesta în ceea-lalta. dupa ce a trecutii prin tote vamile. si a latra. de George Velehorachi. ostenitu peste mâsura de calea cea Îndelungata si grea si Însetatii de arsita cea mare. gimm. care i se cuvine dupa faptele sale. com. Moldova si Transilvania Atâtu unulu câtu si altulu servesce sufletului ca trecâtoro din lumea acesta tn cea-lalta. stud. si a celord din Transilvania. com. cari nu voru sa-Iu lase sa ti^ca mai d<v parte. de Rom.Iu arunce tn iadii. servesce sufletului ca o scara pe care se sue de pe pamlntii pâna la Dumnecjieii In ceru (2). din Ropcea. mal nainte de ce ajunge la loculu. Unde doruld îlu ducea. care se pune la mortu. Ajungendii sufletulii la acestii bradii llii roga sa-î Întinda vlrfurile sale ca sa pota trece pe dlnsele de ceea-lalta parte de mare. si elu spariindu-se^ ar cade in mare si sar Inneca. Iarasi credu si spunu o sema de Români ca sufletulu omului.Unii credu ca Domnulu nostru îs. ajunge Întrunii locu. parasindu lumea acesta si trecendu In cea-Ialta. com.

ce i laii datii al s6I de pomana. ne spune în privinta acesta urm âtorele: Rachita 'mpupita. apoi înturnându-se îndferSptu. Cu p61ele pân'la mari Si pe vîrfu e înfloritii. Cal6torf. Brasova. Sufletulii. dupa ce se odihnesce putinii. Teta Sânta Marie. Caliadara pe an. Ea pe toti ÎI adapa. Cu noi mila eî sa fie. 12. despre care nî-a maî fostii vorba. 1882. . iar fontâna e 61a saii cofa cu apa. llu iea de mâna si asezându-lii pe scaunasulii de sub acestii pomii ca sa se odihnesca. Apot iar sa mi te duci Pâna când vel s*ajungî L'alii m^ru mare de Sân-Petru Cu ajutorulîi lut Sân-Medru. Cu vîrfulii ajunge *n cerii.nasa. 1881 p. In haina alesa. Ea spre toti se îndura. II arata o fântâna rScoritore. care la petrecutii pâna aici. a culege pomele carî tî placu si a le mânca (1).3 128. care se afla nu departe de pomii. Ângerulii s6ii pazitorii. 175 scaunasâ. se scola de pe W Simeona Mangiuca. se suie pe scaruta ce sta rezemata de pomii în acesta. care asemenea se afla alaturea cu scara. se duce pâna la fontâna. Acolo-l Santa-Marie. bea apa dintr insa si se racoresce. Meru-I mare si rotatii Si de p61e aplecatO. Credinta acfeta despre pomu se afla si la Românii din BanatU. si luându cârligulu. Bocetulu Intitulatii «petrecerea mortuluî)y. câti mat trecea. Acesta e pomulii. Ci mila sa-I fie. Iar pe pole împupitii. prinde a trage cu dtnsulu crengile. Jos Ia radacina E lina fântâna. In care sa pusii pomulii.

1882. din Câmpulung^. si a celorâ din Baia în Moldova. respective a mferuluî. Daca nu mi te-al rugatii. Haina de mStasa. p. gimn. corn. Masa înflorita. La masa chitita. D6ra ea s'o indura Si*ntre vil te-o însemna. 176 Unâ fragmentu dintr'unu aitu bocetu din comitatulii Torontalu ne spune In privinta pomului. Când a *ntratii Scris6rea'n satii (2). Caci c61a i s'a împlutti Condelulii si Ta pierdutii. (1) Credinta Horn. urmatorele : Sus ma! în sus Sus la rasaritii Miru tnarCy ^nfloritu Sub meru cine sede? SJintiî Si duchsfintiL Lucru ce lucrau ? . de BurduhosA. Nu-I mândra rachita. Calindarft pe an. corn. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raiu cu sine. Sede si scrie Maica Marie Pre cel vil si pre cel morti Si-sî însemna a lorCi sorti. de Titâ Zaharescu. 131 133. Rachita *mpupita. R6ga-mi-te tu de ea Cola viilorii s*oiea. Dara ea nu s'a 'ndura Intre viî a te scria . gimn.Drumurile le-areta : Sufletulii din apa bea Si elfi lumea o uîta. stnd. BrasovQ 1881. stud. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita. (2) Simeone MangTuca.

si despre Sân-Petru cu care se sfatuesce câtu are sa dea celui repausatu. In fine. . Pe drumu mi-lu pornîa. unu alu treilea bocetu. Dumnecjeu-lu vedea Cu siîntuia s6u Petru. No. 22. Câtii elti cuprindea. Pamîntil împartîaii. Locu el îî laceau Câta în brate-a strânge. Pamîntu cântarîa Câtu luî ca sa-î dea. Pe drumu lunga si latu Napoî n'a *nturnatii. totu din Banatu si anume din comitatulu Carasu Severinu. BrasovA 1891. A plânge 'ncepea. Dumnecjeu venîa Cu siîntulu s6u Petru De se divania (2). La lina fântâna^ La locu de hodina. mergea. Angeril mâna De mi ti-lu momia. acestea: Mergea N. Dumnecjeii sa-lâ ierte! (3) (1) Gazeta Transilvaniei. ne spune maî alesu cu privire la fontâna ce se afla lânga mSru precum si despre ângeriî. Elii cu spatele Si cu bratele. Când mi-sl d'ajungea Fe scaunu sedea Si 'napoî cata.El se sfatuiau. Cu spate-a cuprinde (Ij. cari sunt trimisi deDumnedeu sa momesca sufletulu. Mergea câtii mergea Pâna-mî d'ajungea La mijlocii de cale.

Si pe pietrâ cine sede? Sede damna Irod ie 4^1 Maica Sânta Marie Si totu scrie Pe hârtie. Scrie viii si cei mortî Scrie-mî omeniî chiar totî. Mal din sus. Vii-I scrie Cu anglie. învfitatora. Sus tn pârta raiului^ Jos palele cerului^ Esie-opiiira NescatU piatra J^i'O chilie De tamâe. de d-lQ Ioana Popovicl. (3) Com. ne spune urmatorele: Oolo sus. Iar colo cine se vede. Ca de-aceea-î multa *n tera. Dar mama MariutiI Intr'acolo se porni . 177 Ce se atinge In specialu spre c^rta dintre morte si cuca^ silvania^ numitu aCântectdU la feciori si fete. Morti-Î scrie cu cernela. precum si nere.(2) Divanîa = convorbîa = consulta.

Ce arde la inimuta.Departe 'ngenuchindâ Si de-aprope tota rugândQ Si din gura cuvintandâ: «Draguta. Bratele I-oru mucecji. Caci nadejdea o gatatâ. In mijlocula gradinii . Ochii si sprîncenele. Cu multa para uscata. Si-a casa daca sositu Pe Mariut'a gatitu. Da-I foculu dela maicuta. Totu plângcndâ si suspinândd Si din ochi lacrimi vSrsându. Colo sus Mal în sus Este o gradina 'nflorita Cu multa foca e ocolita. cu multa apa. Spatele î-orâ putretjli. Inaona. Spatele si bratele. Cu multa focu. Dar nu-I focQ ca sa te arcjia Si nici apa sa te'nece. Indergptii s*o înturnatii. Si hârtie am plinitu Si condeiulu l-am pierduta!» Maicuta MariutiI Tare mi se mal scârbi. Si mi-o scrieti cu viii Nu mi-o scrieti cu mortii!» Maica sânt* a cuvintatâ: Mmrian&. Scrieti si pe draga mea. de SântdrMaria precum si deunâ bocetâ din Secadate In Trancdit marey » care se cânta numai la barbatii si nevestele cele ti- «Prea tare-al întârziatii De anglie am gatatu. 1* BomAal. Sânta-Marie Si tu d6mne Irodie! Scrieti si pe fiica mea.

Caci pe mine mi 'nsela. nu ti roia da. . Copilasi mici sfiracescl. . Dar eu unde glasuescu.La marginea fântânii Este-unU broda încetinata De multi omeni blâstematâ. Ca unde tu glasuescl Casele le pustiesct. voinicule! Dâ-ml tu mie glasulâ t6â Sa glasuescâ cu elU eHl «Ma. vitezule.«Cucuie. Si când era pe la (jiorl VeniaG fete si feciori Cu braturile cu flori. m6rte. Si-ml iesd bourel cu bol Si pecuraril cu ol ! . Voinici tineri stingherescl. Cucuie.» Când era mal de cu sera Tragea Maria sa m6ra. Glasuindu a primavara Sa iasa copil pe-afara. Catra cucQ asa (ticea: . Care ml-al rupta inima Si dulce taicutuld meâ Si buna fratiorulu mea ! Cu toti sa v'adunati . Când era la miec^u de nopte Tragea clopotele tâte. maicuta mea. Maria din graiâ graia: «Dulcea mea. 6menil din somnâ trezescâ. Dar in bradâ cine-ml sedea? Sedea cuculâ si m6rtea 13 178 Si-amendoi se totâ certa : Care'n lume ar intra? M6rtea din graiu ca graia.

suna precum urmeza: Alei! mârte grabnica. Caci eu mergâ in alta lume De unde nu vine nime ! (1). Si rudele mele tâte Sa mg ierte dupa morte Si vecinii mei iubiti Sa remâie linistiti. P. Ca eâ înca m*oiu ruga La maicuta Precista De d6r v6 va ajuta Si de mine nu-tl uita. nu potu iesi. Nu m6 potQ rescumpâra. De mine n'al intrebatâ. Caci de ieri nu potii pasi. culesii de I. N. Vladu.Pentru mine sa va rugati. pâna afara Si nu te-i intârce iara! Asi iesi. Când in satâ tu al intratu. Qeorgescu^ invgtatord. Nicâirea n'al strigata. care asemenea trateza despre Sânta-Maria. AI luata satulâ de-a rendulâ Si casele de-a mânuntulu. 179 . Nici nu mg potu departa Dela draga muma mea! (1) Com. Fara la N. al strigata: Iesi N. unu altu bocetu^ totu din Transilvania si anume din valea Bulei. In fine. Sa rugati pe Dumnezeu Pentru sufletelulu meu. de d-lQ l.

Caci de ieri nu potâ pasi. Scrie viii cu rosei a Si pe mortii cu negrela Iar N. Nu cu mortii veste<jil Si ma scrie cu rosela. In ea sede Sânta Marie Si scrie vil cu vil Si pe mortii cu mortii. nu potft îesî. Nu ma potii rescumpfirâ Si nici nu ma potu misca De mirosulâ bra^ilorii Si de mila fratiloru. De dorulu suroriloru. In chilie a întratu Si de dinsa s*a rugata : Alelei Sânta'Mane Te roga si pe mine a ma scrie. N. Colo sus Si mal sus * E o chilie de tamâe.Sl-aT strigata si-a d6ua 6ra: Iesi N. cu rumenii. a alergatii. N. . Nu ma scrie cu negrala! BucurosO. pâna afara Si nu te-I întdrce iara! Asi iesi nu potii iesi. N. pâna afara Si nu tel intârce iara ! Asî iesi. Cu viii. te-asi scrie Si pe tine pe hârtie. Nu me potâ rescumpfira Si nici a m& departa Dela dragulâ tatalâ meii ! Sl-al strigata si-a treia 6ra: Iesi N. draga. Dar ma scrie cu vil. Caci de ieri nu potâpâsi.

Ori te du. Dar în patii Cine-I culcatii? Iata N. Dupa carii cine alerga? Muma-sa. Din trupina marului Pâna in a parului Este unii patu Mare.Dar tu ml-aî intarcjiatâ Si rosala o-am gatatâ. Ca de-aceea-i multa 'n tera! Colo sus Si mal in sus Este-unâ marii Si este-unii parii. De scânduri noue de bradii. N. Peste iarba Cârpa alba. inima arsa. Dar te-oiâ scrie cu negrala. s'a culcatii. Peste cârpa Sl-o perina. Nu s*a pusti sa hodinesca. Pe cel ii delii îndelungatii Merge-uhti carii împovoratii. Draga floricea domnasca! Ca nu te duci sa 'nflcrescl^ Dar te duci sa putre^escl. ori te si lasa. încheiatii. N. Dar s'a pusa sa putrec^esca. Ca de N. Dar în patii cel asternutii? Iarba verde de pe rîtCi. esti ramasa ! Dumbrava Dumbrava ! Pleca-tl ramurile 180 Ca sa m& umbrescâ Si sa hodinescu .

unde se duce si sufletulu. din StulpicanI. nu au de felu pomu In cea-lalta lume. caruia i sa datu unu astu-felu de pomii are de pomana în cea-lalta lume unii pomii verde. când voesce. Buda-Pesta. la umbra caruia se pote odihni si rScori în care. Iar daca cu tote acestea 11 vine pofta de mâncare. Ceî maî multi insi însa credii si spunu ca pomulu. iar pasfiruicele sa aiba cu ce sa se desfateze (2). redigiata de losiiQ Vulcanâ. Acolo sta elu apoi vecînicu verde si încarcatii de tote bunatatile înaintea sufletului astu-felu ca acesta numai uitându-se la frunciele luî cele într'aurite si la fructele lui cele frumose si galbene ca cera de pe dînsulu e pururea satulti si nici când nu maî flamân^esce. an. gimn. de Nic. Scaruta 11 servesce spre a se sui în pomu. 1880. (1) nSe^târeajV fdTa poporului româna. si zaharele. Si acum sufletulu. sa . com. câtu are pomulii acesta. Cotlarciuca. Fie-care omu repausatu. Totii aici se pote pune si credinta acelora. si ca nu cum-va pomulâ sa fie golii. sa aiba macaru pe alii s6u. 36. Dreptii aceea parintii. se sue pe scaruta cea facuta din faina de grâu si razemata de dînsulu. carora la Tnmormintare nu li sa dusa Înainte si datu unu astu-felu de pomii de pomana. p. cari (Jicu ca mergendu oraulu pe cea-Ialta lume si neputendu sa intre în raiii. dupa ce sa odihnitu. cari au. respective nemurile cele mai de aprope ale repausatului. cârligulu spre a trage cu dînsulu crengile. care se duce înaintea mortului. maî pe scurtu are si elii macarii atâta umbra. ci ei stau de-o parte si se uita numa! la cei-lalti omnei. rficoritu si saturatu de ajunsu din pomele pomului despre care ne-a tostu pâna aici vorba.Ca sunt obosita. de aceea HQ Încarca cu felii de felii de fructe. se pote sui si gusta din pomele sale . numitu altmintrelea si pomuiu raiului^ merge în cea-lalta lume. cari ÎI placu si culegendu-le de pe ramurele le manânca. VI. trage cu cârligulu pomele. (2) Credinta Rom. stud. unde sunt pomî destul. ca sufletulu sa aiba de tote bunatatile. pleca cu ângerulu s6u maî departe spre împaratia cerului. frumosu si ramurosii. cauta ca numai decât sa se duca unâ pomiî Înaintea acestuia ca sa aiba sufletulii s&ii In cea-lalta lume pe ce se sui si odihni. 181 Din contra omenii. De mdrte 'ngrozita (1).

de DragosQ BumbacQ. Precum cipresulu odata taiatii nu odraslesce mai multii. Din Balac^na. cari pândescu si ameninta bletulâ sufletu. Pomii raiului sau mai bine (Jisii Însusi raiulii.i> adica printro adâncime care sorbe sufletele. com. Insemneza: a). Si din ~ i. Trecfetorea din lumea acesta In cea-lalta: c). GeorgiQ. Din Fundula Moldovei. Pomulii vietii. stud. despre care am vorbitu mal sus. FomulU. sau Încuibata trei fi^re dusmane: unu solmu. . o vidra si unu serpe. (1) Credinta Rom. asa nu se pote mal multu nimicu spera si dela celu mortu. dupa cum am ar&tatu mai sus. despartite prin asorbulU pamîntului. de Mich. care servesce sufletului de trec6t6re din lumea acesta In cealalta. gimn. totii asa si pomulii^ care. stud. gimn. sa nu duca nici când si de nimica dorii (1). Resumândii cele espuse pâna aici resulta ca PomulU^ ce se duce Înaintea mortului. gimn. de V. si In urma: d). e de origine cu multu mal posteriora. El bine. Umbrirea si recrearea sufletului dupa ce a trecutii prin tote vamile. nu e alta decât o crenga de marii. Jemna stud. In acea adâncime cresce unu arbore colosala. care-I servesce de scara spre a se put£ sui pe dinsulu de po pamlntu pâna la Dumnezeu In ceru. com. stiid. Baciu. sunt. In acela arbore. dupa parerea nostra. Deci pomula vietii din punctulii Întâi. dupa cum am vSdutii. com.Din Costâna. 182 nu p6te sa dea nici odata odresle. stud. de I. sau. dupa cum arata bocetulu banatanu. Tonîgarifl. pSrii saii prunii. com..aiba ce gusta. din Stapca. Din CânipulungQ. com. In capitolulu despre Bradu noi amii vfedutii ca Romanii puneaii Înaintea casei mortului unii chiparosii -=. cupressuSy care era semnii de morte. Din Bilca (H>in. respective bradulu. b). gimn. de Iustina Cârdeia. Lumea nostra si lumea cea-lalta c&tra care mortea mâna pe omu. dupa bocetulu banatanu. gimn. com. de Alx. de Elisabeta Agapi. gimn. care servesce de trecâtore Intre ambele lumi. de Titfl Zaharescu. din punctulu alâ doilea. acestii fondA alu bocetului din cestiune se afla aprope literalminte In falmosa carte poporana Varlama si losa/U^ atribuita generalminte sântului loanu Damascenu din secolulu VIII (1). si despre care se credea ca odata taiatii mal multii nu odraslesce. nu Insemneza nici mai multti nici mai putinii decât cipresulii Romanilorii. stud. ginm. Din Mânasti6ra. si dupa cum nu pote odrasli pomulâ acesta. com. stud.

si vâ(jiu doî fârecî^ unulu albu si altuia negru. cunoscuta mal mult sub numele de c 7aimlele Iul Did/paU^ unde unicomulu e înlocui tu prin elefantu. conservata tntr unii manuscriptâ de pe la tnceputulu secolului alu XVI. iar tn fundulâ gropii rtnjia acelu s^rpe grosnicâ ca sa-la tnghita. care rodia totu-d^una acelu copaciu tn care sta elfi. t. iar copaciulu tn care se urcase ^ra putinelâ numai sa cb^Sl. 183 sulâ.. Acestia se as6mâna unul omu. afla acolo unu copaciU si se apuca de se urca tntr In- (l) B. Iar daca se urca elu cauta Ia rftdâcina acelui copaciâ. Q^ster .. Adica din afara de acea gr6pa sta inorogulu gata sa-Iu manânce. Literatura populara româna.. 42 43 184 . si se porni spre acea ramura ce pica putinea miere. Bucurescl. unde se ivia din malultt acela ce era aprope.Iata partea ce ne intereseza din acesta carte poporana dupa traducerea facuta de Negoe Basarabii pe la Inceputulâ secolului alu XVI si Intitulata alnvitdiurile Iui N^oe Voda:^^ a. si statu cu piciorele pe nisce ramuri si gândia ca va fi In pace si far de nici o grija. Ac^ta este închipuirea celoriî ce tnsala cu înselaciunea lumii acestia. 707 708. Adica inorogulu tnsemneza mortea care gonesce sa ajunga pre totâ nemulu Iul Adamu (1). Cuvinte din betrânî. Si cauta tn sus si vSc^u unde pica dintr o ramura câte o picatura de miere. iar gropa prin putu. «Asa fugindu elu c&i^vx Intr o grapa mare si daca ca(j[u tntr tnsa. Arborele !n gropa cu cele trei iierc. Hasdea. BucurescL 1B83. p. ne este cunoscutu si Intr o redactiune curata bogon^Utcd. 1879. Si atâta tiu rosose câtu putintelu era sa cada jos. p. P. Deci iar cauta spre partea tn cotro sta elu cu piciorele^ si v64u patru capete de aspida. H. iar piciorele si Ie pusese pre nisce ramuri uscate si putrede si uita aceste râutati si greutati tote.» Aceeasi parabola se afla Ia Arabi tn renumita colectiune Kalilah va Dimnah. ci tugea tare ca nu cum-va salu ajunga si sa-Iu manânce. câte odata prin leO. sub titlulu : (1) D-r M. ce sufla si esia din gura Iul para de focu si venia cu gura cascata si cu dintii rtnjiti numai sa-Iu înghita. ce fugia de unu inorogii si nu putea nici cum sa rabde si sa stîrpesca strigarea si sberetuliji glasului lui celu grosnicu si Infricosatu. Ea este numai putina populara tn Persia si India. Si daca v6(|u acea putinea miere uita de a-si mal aduce aminte de acele rautati multe ce-I& tncunjurase. Deci cauta In fundulu acelei gropi si vh^u unu sarpe mare si grosnicu.

ca a trecutii sufletulii meii slobodii de primejdia si de amariî si întunecatii dracî aî vSsduhuluî. Hasdeu. . cari mergeaO împreuna cu mine. p. cari m aii adusii : Duceti-o întru tote lacasurile sfintilora^ dupa cum aveti obiceia^ sa faceti la tote sufletele împrejurulU raiului. t. bucurându-se pentru mântuirea mea. stralucindu prea frumosii.. 4icendu celora. Si trecendâ apa aceea amii ajunsii la oresî care vfezduhii groznicii si nelntelesti .. cel ce sta Înainte la acea Înaltime prea luminata aii slavitii pe sfânta Troita Împreuna cu noi... Ca isvorii credintei poporului despre acestii pomii si celorii din prejurulii s5ii credii ca a servitu maî cu sema « Viata sjîntultil Vasile celU noU». Si apropiindu-ne In dreptulii acelui prea Înaltii scaunii.. si se biicuraii împreuna de mine si se veseliaii pentru mântuirea mea. 708 709. . si p6rulii ca fulgerulii si piciorele lorii albe ca laptele. aii alergatii toti. bucurându-se ca s aii mântuitii unii sufletii în cesulii acela. II. Cuvente den bfitrânl. P. si fetele lorii ca zapada.. si era de dedesubtulii luî oresî care tineri prea frumosi cu multime nemasurata de stralucire îmbracati rosiî ca racjiele sâreluî când apune. din care reproducemii spre comparare urmatorele sire: «Si ne-amii suitii dela aceea (adica dela vama a 24). Pomulii din punctulu alu treilea e asemenea de origine maî posteriora si anume aprocrifo-crestina. si satura cu privirea aceea pre toti aceia câti s au Invrednicitu sa locuesca acolo. si la . si tînarulii portarului eî ne-aii primitii bucurându-se si a slavitii prc Dumnedeii. si fulgerându lumina tote partile acelea.. (l) B.. Si ducendu-ne în cerile se despica si fugia dinaintea nostra apa care este de-asupra luî si trecendii noî se întorcea în loculii eî. si cânta cântare dulce si veselitore de a o aucjii. Cu alte cuvinte bocetulâ banatenii e maî aprope de VarlaamU si loasafU (1). Aci Insa In locu de unu singuru arbore sunt deja doî: unulfl cu ramure de argintii si cela-laltu cu ramure de aurii. 185 «Si mei^endu Înca tnainte va^ut'am scaunulâ Iu! Dumnecjieu albu tnmiitu. si slobodiendu ra(j[e ca nisce multe fulgere. si s^a suitU întru împiratia cerurUorU si me petrece tmpreund. De asemenea în locu de unii singurii unicornii sunt doua animale: camila si leii. Si v6dendu-m6 în manele sfintilorii ângeri. si erau Îmbracati cu haine stralucite si de multii pretii . Si acolo am aufjitu unii glasii forte Incetisorii dintru acea Înaltime plinii de multa dulceta si veselie. «Pentru ca stau Înainte Imprejurulu lui Dumnezeu tineri cu brâne de auru t6rte mart si Înalti. cu inima buna si amii trecutu porta cerului .npHTHA IV Boraxu^pb ivT BOAPdpkCKkiYi^ KNHPA (parabola despre ceî bogati din cartile bulgarescl).

. a Si mal mergendii In slnulii patriarchulul Avramii.... si era o mare bucurie sa le vada omulii . si la vâsduhu prea san3t08u si prea dulce. . tmde curge tsvorula cela fara de morte apa ^ beutura vietii. . De acolo sa-Iu odihniti in locuia unde m'a rugata robtda meît Vasae. sl-am intrata Intro curte. d a cuviosului si duhovnicescului nostru parinte Vasilte cda încredintatii robU ala Domnului^ care este duhovnicesc^ parinte si a altora fii . bunula tSa parinte Vasilie.cele mal de desubtii ale pamlntuluî. Deci e vremea sa mergemu sa vedemu locasurile nostre. cu piramidî cari slobodiaii rade Înfricosate. si de trandor firi minunati si multa mirositori. . ne-amil dusa la localurile sfintilora . care nu este a mea. . pe care o ve^f. si aprope de acele trepte ale palaturilorii acelora. si era plinii de dulceta ceresca. si era curtea aceea pardosita cu lespecjil cu totulfl de aurii si pestrite tn multe feluri. si Inconjurându-le tote acestea. . . . ftSl-am mersii. si Înalte forte. . care stralucia. in locuia unde este odihna cea adevSrata^ unde se hodihnesca sfintii . (Jicendu-ml: ore sciî^ Teodora.. «Deci plecându de acolo. care era zidite de-a drepta Iul Dumnezeii deosebite ale fiesce-carel tagma a sfintiloru. si In launtru slava nepovestita si neveste(^ita. care ma pac^ia. si era minunate acele locasuri ale sfintilorii. câte sunt imprejurula raiului^ si câte sunt Intru celea de desubtulu pamlntulul. deosebite cu slava si cu stralucirea.. si de mir&ma. dupa cum pomenescik pe morti la cele 40 de ^âe? Si dintru acesta am cunoscutu eu ticalosa cum ca trecendâ 40 de (jiile de când am muritu. Si cautându la rasaritii va(j[ul Înfricosate palaturi facute de focii. care este dintre acele flori ceresd. m au Întrebatii imulu dintre prea dulcii ângerl. tfSi In scurtu trecendU tote. si era Întinse In mijloculii ralului cu unii chipii negritii. . pentru ca domnulii meu omulu ce^u vorbitorii cu D-(^eUy bunulu meu parinte Vasilie. cd astazi /ace pomenire cele de patru-^ed de (Iile ale tale. sta .. locuintele cele de Dumnezeii zidite ale sfintilorii In loculii verdetil ceresc!.... Si 'n acele prea stralucitore lespecjii de aurii eraU copaci saditi de multe feluri y si tineri. ce staâ nou3 In veci . am ajunsu Ia locuinta acfyta. care avea multa frumusete^ si de mare pofta si mângâiere de a-lQ vede omulu. a venitii aice mal nainte decât mine . . de care era plinii de veselie prea multa 186 si prea dulce si sta la foca frumosu si bine potrivitu. adica In loculii care locuesce.

LIV si 301. pote s o faca acesta. Si era plecatii deasupra mesei. mal de graba decât ori si care altii (1) Gaster. câtu si In cea nescrisa. Idem. Ce se atinge de Santa-Marie. Si In chipulu el era sadita la r&sdritil unU migdalii prea frumosa. Tipo-litograGa Dor. p. voi. 187 Comparând u acum sirele citate aici cu cele spuse de noi mal sus despre pomu. 1891. (1) Viata sfîntulul Vasile cela noQ si înfricosatele Vami ale vSsduhuluI si dr^pta judecata a lui Dumne4eQ etc. care n'o Intâlnimu de felu In viata sf. 439. In decursulu timpului. daca nu cum-va si mal de nainte^ si care a datu cu timpulu nascere si la alte carti si credinte poporale (1). Vasilie. trebue sa amintimu aici ca ea joca unu rolu forte mare atâtu In literatura poporala scrisa. I. Bucarest. lf>92. si se numia smaragdi]. ci unele le-a lasatu iar altele Ie-a adausu. dapa credinta poporului. Vasîle celui noU^ cari asisderea voru fi tractându despre atari pomi din apropierea ralului. . cari Intlmpina sufletulu celui repausatu si-I facu locu In raiu. Leipzig. SântarMaria. p. . fîe-care pote forte lesne sa se convinga ca originea credintei române despre pomO do sub punctulu trei nu pote sa fie alta fara numai cele Însirate tn viata acestui sflntu. Afara de acesta e de presupusu ca poporulu va fi avendu cunoscinta Înca si de multe alte carti poporale. Vasilie. ca maica Domnului. na pututu sa se tie strictu de originala. Cudi. prin urmare. si multe le voru fi luatu si din acelea. adica ângeril. asemenea Vietii sf. P. De-aice vine apoi ca celea ce le spune si crede elii despre pomulii din cestiune nu pot& sa consune Întocmai cu celea ce se cuprindu In Viata sf. fiucurescl. 44 61. Chrestomatie româna. nu trebue nici decum sa ne miramu daca pe lânga D-(jleU si Sân-Petru^ portarulu de lânga porta cerului. . o tntelnimu si pre dlnsa scriindu numele celorii drepti si ar5tându-le calea spre ralu. Nu-Î vorba ca poporulu. cit. care e raspândita la poporulu românu acum de pe la finea secolului alu 1 7-lea^ adica cam dela an. p. ce^o acoperia tota si da mare frumusete privitorului (1) . care da racjie prea minunate.o masa mare ca de 30 de coti de pietra de multii pretii. pe lânga sfinti si duchsfintl si pe lânga tinerii cei frumos. op.

Vasilie cela noU. In cele optu dile dintâi dupa esirea sufletului. ca «dupa co-a vfidiutii iadulii îlii duse iar Înaintea lui Chr.» (1) Juv. Litur«rica bisericeî ortodoxe-catolice. careia a urmatii mortea. de 6re-ce îs. de-lii blagoslovi sî-la trimise în raîa. ea ocupa loculu $/. In fine credinta despre pomu din punctulu alu 4-fea se baseza parte pe spusele bisericel nostre dreptmaritore. Atâtu pentru prândisoru câtu si pentru cinisora se facu 3 5 turtite din faina bine cernuta de grâu sau si de cucuruzii . 3C1.18H sttntu. Insa numai pe unu timpii scurtu. Prin urmare^ tn casulu de fata.» care ne spune Jntre multe altele. parte pe a ApocalîpsiilA apostolului Pavda. PrânrjisorulU si cmisora se facu pâna la nouS (Jile dupa esirea sufletului. cam pe Ia amprooruy iar cinisora înainte de apunerea soreluî. 189 XV. p. iar cinisora dupa amiadî. 149. p. cit. apoi si pomulU cunoscintel binelui ^ alU rSuIuK din care a mâncata Adamu si Eva In contra poruncei d-deescî. dar In care petrece acum sufletulu mortului. prânSisorula se face de regula dupa rfisaritulu soreluî. când apoi celu sau cea de pe urma se scote afara din casa de se manânca. Însemna JRalulâ din care aii fosta scosi afara protoparintii nostri. Bucurescî. si acestea. si vfedîi de-acolo binele si rfiulu la care va merge si la judecata (2). PRÂNpiSORULO Prânâ isorulu si cinisâra sunt usitate mai cu sema în Banatay unde se facft îndata dupa ce more cine-va. ('1) Gaster. prin mortea sa a biruitii mortea si ne-a dobânditii raiulii. a caruia icona este pomulii si n care petrece acum sufletulii mortului (1). de care este cuprinsii repausatulu. op. unde sunt multe feluri de pomi si sub toti pomii sunt paturi^ deci îl dede si Iul una patU de se odihn). Stefanelli. Chr. care ne Învata ca pomulu. si anume : PrândLsoruhi totu-deauna pâna la amiadl. adica pe Ia chindie. 1886. ce se duce înaintea mortului.

a doua st. iar tartele de asupra mal scunde de cum e mijloculA de desubtA. In timpuld de fata siniile nu se prea vMCî asa de adese-orl. va sa dica dupa istetimea maestrului strungari. (3) Com. farfurie) cam de unfi metru in diametru de mare si cu mijlocuia oblu. cari le puneai! de cinaQ de pe dinsele si afara in curte (ograda). cari sunt asemenea fîerte anume spre acestu scopu. precum buna-ora In Todiresci este datina ca. gimn. Îndata dupa ce more cine-va. sa manânce si sa boa din acea b&utura^ ce a cerut'o mortulii (4). adica mortii. nisce baetl pâna la 7 sau 10 anl^ iar daca repausatulu e de genii femeesciiy nisce fetite asemenea pâna Ia 7 saii 10 an! de bâtrâne si li se da prânc^isorulii saii cinisora. nici când însa maî mari de l^j. Dupa ce sau pusu turtitele^ pahanilii si legumele pe sinie^ se chiama. (2) ifMan»t7sfata de masa. daca repausatulu e de genu barbatescu. a patra mortului de curendu repausatii. ca sa o manânce (3). . iar a cincea si cea de pe urma unei dintre rudeniile ce a muritu cu putinu ceva mal înainte de acesta. Cea d mtâî dintre cele cinci turtite se menesce luî Dumnecjleu. Archangelii. invdt. in DomanO. papusoiu) de marimea dupa vointa si putinta celui ce le face. si din care paharii e mal desertu. a treia Maiciî Domnului. dintr acea bâutura se crede ca cere mortulu ca sa i se dea de pomana. In unele sate din Bucovina. dm. de d-lQ losifa Olaria. La mijlocii se pune unu paharu cu apa curata si ne 'nceputa^ apoi nisce legume de dulce ori de postu^ dupa cum e si timpulâ. unde a muritii cineva^ fie'n patii saii jos^ fîe unde va fi. astii-felA pre* gatita. (4) Com. când se scote mortulii se cauta la pahare. de lonA A\Tamâ. Afara de acesta e de notata ca tn cele mal multe parti (1) Sinie se numesce o mas& rotunda facuta din lemnd in forma unul MnitriU (talgerQ. 190 Dupa ce s^au coptu turtitelo acestea se punu pe o sinie (1) asternuta cu unu masaniA (2) curatu. Mal de multd se aflaQ sinii mal la fie-care tSranCL din BanatA. sa se pue pe feresira de catra amiacjii doua pahare pline: unulii cu apa curata. iar altulii cu vinu saii rachiii^ unde se lasa pâna dupa scoterea mortului din casa. Deci în cele trei dimineti si seri dtntâî dupa Inmormlntarea mortului se chiama unii saracii saii si unii vecinii si i se da tn locuia acela. în diametru.(porumbii. stud.

de d-la T. PRIVEGHIUL 0. mal cu sema însa vecinii. Cina morttduî se da asemenea In tret seri de-a rendulu. In unele parti din Transilvania. iar altele pe închipuire . 192 XVI. SimonQ. ca pe de-o parte sa i se ierte mortului pacatele. SimQ. dupa cum este si timpulfi. tineri si batrâni. precum si câte unii colactk Impletitii In treU JFbmana acesta se pune de aceea. (2) Ck)in. invâtâtora. In aceste doua nopti deci. de d-la Rom. asa numitulu priveghiU^ la care se aduna o multime de omeni: barbati si femei. carora li se pune ca pomana fiertura de dulce ori de posta.191 ale Bucovinei^ cât sta mortulu In casa^ este datina de a se da celorA ce vinu sa-lâ vada. Priveghiulii. care a repausatu de morte naturala. care dureza de cum începe a se îngâna (jiiua cu noptea si pâna ce rfesare sorele. se face dupa credinta poporului. câte unu paharu de rachiu si câte o bucatica de pane de sufletulu repausatulul. sta de regula trei (Jile si dou6 nopti nelnmormlntatu. cu deosebire Insa sâracimil. câtu sta mortulu în casa. dintre cari unele sunt basate pe experienta de tote dilele. In alte parti din Transilvania^ precum în tinutulti Nasâudulul. care este împreunata cu unele ceremonii religiose ce se 'ndeplinescii da catra preoti si cel-laltl functionari bisericesci (2). este datina de a se face în a doua sera dupa repausarea cui. asa numita a Cina de opoî».va. dupa Îngropaciune^ si anume In (ie-care s^ra se chiama Ia unu barbatii mortu câte trei barbati^ iar la o femee câte trei femei. se face în tote partile locuite de Români. din maî multe cause. Corpulu fie-caruî omii. precum buna-6ra în Orlatu. adica caldura saii jertfa In cea-lalta lume. In fine. (1) Corn. iar pe de alta parte sa aiba si elii aburi. caci aburii din mâncari se radica ca jertfa pentru sufletulu mortului (1). amicii si nemurile repausatuluî (1).

Mosnegulu o stinge si iese aiara suduindu. cari de regula sunt nu numaî torte întristati. Sima: aPaza de n6pte. pâna ce toti cel de fata se satura de rtsu. apoi Începe a o trage la respundere pentru ce la lasatu. si sar Intempla sa dea semne de vieta. o potrivesce astu-felu. ghiontindu In dreptasi stânga pre cel din casa. Iar în casu. numai sa nu fie ajunsi de cosa mosn^gulul. am spusii ca luminele. Prin urmare omenii adunati ca sa privigheze sunt tn prima linie Indatoriti a lua sema de luminele ce ardu ca sa nu se stinga sau sa se aprinda ceva dela dlnsele si sa se Intemple apoi vre o nenorocire. acesta pe unele locuri se face numai odata. In urma. IV. cari se aprindu în prejurulu mortului si maî alesii cele trei dela capulii acestuia (1) Frâncu. ci numaî amortitii sau lesinatu. p. In fine si pentru aceea. si *n urma a o certa si mustra In modulu celoru batrâni.sau pentru ca asa au apucatii din mosî-stramosî. ghiontindu acuma cu cârja pe sus. Cu acesta se 'nchele apoi si joculii (1).» T. care o facâ mal cu s^ma barbatii în totâ timpulâ. 173: «In serile cele doua de înainte de înmormlntare se face la casa mortului asa numitulQ priveghia » Rom. De aicî vine apoî ca nu numaî Români. In cap. VI. pe cuptioru. In sfârsitu ajungu si la baba. ca casenil. ca-I aprinde barba. sa aiba macar cisce-va timpii a dormi si a se recrea. parte în legenda bogomilica reprodusa maî sus în cap. Adevarata origine a priveghiului însa credii ca trebue cautata parte în timpurile cele maî departate si maî întunecase ale antici tatiî. Când voesce sa iasa mosnegulu si cu baba ca sa m^rga acasa. ar voi ca numaî decât sa pue mâna pe dînsulâ. când mortulu n ar fî muritu. prinde mal Întâi a plânge de bucurie. atunci unulu. ci tot-odata si forte osteniti de munca si alergatura ce aii avufc?o pentru pregatirea celorvi trebuinciose de înmormîntare. Elu respunde. Mosnegulu se face a cosi cu cârja. cari se radica pe laiti. ca pare ca ar semana. ÎI mal dau si altele de lucru. si elu iarasi Începe a face posno de ale sale. iar pe alte locuri de douS or! sî anume in prima si a doua s^ra dupa repausare. sa aiba cine a-î sta mâna de ajutorii ca sa nu se nenorocesca saii sa se tnspaimlnte si apoî într adcvSrii sa mora. luându o lumina. op. Mosnegulu.» 193 se lasa ca sa arda (Ji si nopte pâna diTpa scoterea mortului din casa. SiraonQ: «In ceea ce pri vesce />rtr«^&a'i«ld. celu ce Ia spusu ca-lu va duce la baba. cum o vede. care ne spune ca Diavolulu. se numesce /w/r^Aitl. llu iea de mâna si ducendu-lu la o fata sau nevasta tenSra. Dupa acesta se face ca aduna. cfttâ se afla mortula în casa. llu Întreba ori de nu e aceea baba lui. . cit. pe scaune. tiu pune sa cosesca. mal pe scurtu pe unde apuca. Cel de fata prindu a rlde In hohote. sub pretextii ca corpulii omenescii ar fi proprietatea sa. dar nu e baba lui.

Iara daca sa 'nttmpla sa (ie vre o paguba. sa vil îndata si sa-mi sput ! Pantirulii iese. mânzulica si a 8 orariulu. doctorii.. Cum pul mâna pica jos. Iata ca 'ntr'o Miercuri vinii nisce Jidovi la tergii cu marfa de vendutii si cu o caruta la care este prinsa o mânzulica si tragii pe pl^ta. Comisarulii îi (jiice sa merga în tergii si sa caute câte cîasurî sunt si sa iea totii-odata si pe pagubasii ca sa-î arate unde are prepusii ca i s ar afla mânzulica si sa-I caute numai decât mânzulica. atunci tî-oiii mari lefa. de d-lft V. ca sa nu fie nici o paguba Intrlnsulii. bate la usa comisarului. pantirii. e rege. pagubasii. si ^ice ca elii este politaiu si-I da o cluste In mâna. comisaru. 1. 4. tâlharii. Pantirulii merge la comisarii si-I spune ca i sa furatii jidovului mânzulica. Daca te-i purta bine. Fie-care flacaâ tine In mâna câte o carte. si ajungendii la una bate sa i se deschida. ] 211 Mânzulica. 7. Ca usa e pe din fata Legata t6tâ cu ata. De-a Mânzulica se joca optu flacai. Pagubasulii merge pe la case. Comisarulii iea c!ustea si-i da cinci la palma ^icendii : Asta-i lefa ta pe-o luna!. 5. Usa ÎI arata 10 ore. Peste unii clasii vine stapânulii carutei la pantiru si-I spune ca I-a furatii cine-va mânzulica. unde are prepusii ca s ar afla mânzulica. 6. Se duce mal departe pâna da de tâlharii. Iara pe din dosii E legata cu rogozii.(1) Com. care arata 10 6re. 2. Turturena. daca vel pazi tergulii cum se cade. îi spune tot-odata sa iea sema ca acuma e ncjpte^ sa nu se atinga de usa regelui. 212 ~ Pantirulu iea pe tâlharu si-Iii duce la Inchisore si spune . 3.. Comisarulii deschide cartea sti si Întreba: «Care este pantirii»? Pantirulii vine.

213 sa-Iu radice de jos si sa i-lu dea. Acela. Acesta tine cu manile ochii unuia. (1) Apoi întreba pe omenii din casa: Cum sta ? bine? Ca unii câne ! respundu acestia. iara ceilalti llii croescii cu priscala peste spate. îlii pune la ferestra de naintea casei. Atunci celu ce voesce sa sloboda sânge sau sa lipesca sticla cu apa o Intorce repede cu gura In jos si i-o torna dupa capu. Si dupa acesta se 'ncepejoculii din noii (2). Dupa cutitu se pleca de regula unu balatu sau o copila. (2) UsitatQ în Suc(5va. De-a priscala se joca astii-felii: se iea o bucata de dranita si se despica la unii capStii. Dupa aceea alege tineretulii pe unulii mal bfetrânii. Dupa aceea cela batutii se sc61a si daca pote ghici pe unulii din cel ce i-aii datii cu priscala. îlii jura si-ia Îmbraca cu unii cîaunii In capu si-î pune o coromâsla pe spinare . acela merge în loculii lui. Comisarulft spune sa-Iu aduca dimin6ta ca sa-Iu traga la raspundere. Acesta senumesce pripeala. (8) Usitata în satulQ Candrenî. si-Iii Învata sa strige «ftertfo». se pl^a dupa cutitu. Priscala. (3) Sticla 'n grinda. ca altmintrelea nu pote sa sloboda sânge din grinda sau sa lipesca sticla de acesta. Dimineta chîama pe doctorii ca sa-Iii cerceteze de pote sluji la 6ste ori ba. De-a lipitulii sticlei în grinda saii de-a scurge sânge din grinda se joca în urmatorulii modii: Unu flacaii iea unii scaunii înaltii asa ca^ suindu-se pe dînsulii. ca sa nu va^a. nesciindii cum merge joculu. si asteptându cu nerabdare sa vada cum se va slobozi sânge din grinda. wer da. careia nu-I este de felu cunoscuta joculu acesta (1). Doctorultl llii cerceteza si aflându-lCi ca e bunii Uii tunde. Asa se parendeza mal toti câti au Inceputii joculii de-a priscala. sa pota ajunge pâna la grinda. V&cjiendu acesta cel de tata abia se potu tin6 de rlsu. .comisarului ca a gasitu pe tâlharu. apoi llii scote atara. sa-Iu bata si apoi sa-Iu iea la catane. Dupa aceea iea unii hangerlu saii unti altii cutitii lungii si o sticla saii o ulcica plina cu apa^ împlânta cutitulu în grinda si împlântându-lii se face ca-lii scapa jos. t)ice apoi catra unulii dintre cel de fata (1) Berdo dela germ.

unde ar ave Ba porte lucrurile Întrebate: la umârii. care nu pote sa sbore. 214 UrsulQ. ceea ce trebue 80 faca cu funducasiune. Asa trebue pe rendâ sa spue fie-care câte o minciuna (2). Unu feciorii pregatesce doue funduri In forma unul talgeru. iea tn mâni ambele funduri si astii-felii sta apoi Inbrâncitu pe verfulii degetelorii dela piciore si razimatii cu manile pe cele doue funduri. fara de a esi din loculii unde se afla. atunci cel-laltl trebue sa iea forte bine sema si numai atunci sa radice mâna In sus si sa dica sbora. Unii feciorii adica Uu Întreba: «Unde te duci?» «Se 'mpuscii ursulii !» respunde acesta. (3) UsiUta in TiseutO. la spate. Cu unii fundu trebue sa se Întinda si lovindu ursula (cutitulii) sa-Iii restorne. Se punu rendu doue laitl. atunci capâta dela toti celalaltl cu clustea la palma. Toti cel-laltl trebue sa radice dupa dtnsulâ mâna In sus si sa (tica adora sbord 'n 8usi>. care a spusu cea mal mare minciuna. (jiicendu ca sbora. «Unde tl-e pusca?. Dupa acesta trebue fie-care sa spue câte o minciuna. Insemneza vamile de pe cealalta lume. e forte grefi de a pastra cumpana si a nu cade mal de multe ori jos. Daca gresesce e pedepsitii.MSrulti. Mal nainte de acesta Insa trebue sa raspunda la Întrebarile ce i se punâ. Daca nu radica mâna la timpu sau daca nurostesce corectu cuvintele de mal sus. dimpreuna cu cel ce stau In rendu cu dinsulâ capota apoi câte unu maru. Se 'ntempla Insa adese-orl ca celu dintâi numesce unu obiectu. cari asemenea se numescu In unele parti ale Bucovinei stâlpi^ si despre cari vomu vorbi In unulu din capitolele urmatore. ca si evangheliile. Vine apoi tn mijloculu casei. Aceia. La culcarea ursului.. ast-felu ca sa vie fata In fata. unde tl-e prafulii ? unde-tl sunt plumbil si capsele ?» La fie-care Întrebare venatorulii de jos trebue sa arate cu fundulii In mâna In acea parte a trupului. Ci6ra Acestu jocu Uu joca mal multi insi. (Jice adora sbâra '» susy>.. la soldii. batenduse cu clustea la palma (3). Aratândii Insa la Întrebarile facute. iara cetirea lorii In decursulii priveghiului se face cu scopii ca celu repausatii sa pota mal lesne trece prin . Acuma venatorulii se trage pe verfulii degeteloru dela piclore. Se aduce apoi o strachina plina cu mere si se pune la mijlocu. Unulu dintre jucatori puno mâna pe unu scaunu si apoi radicând'o In sus. (1) Usitata in mal multe «omune din Bucovina. Unu altu feciorii iea unii cutitâ sî-lii tnGge cu verfulii In pamlntA lânga degetele celui de jos. (2) UsiUta in BosancT. se pune cu fata Ia pamtntu si Întinde manile Înainte câtu pote ajunge. pe cari stau alaturea câte patru insi. dar neclintindu-se de felii din locii. ce se cetescu In decursulu starUorU. Cutitulii Infîptu e ursultl^ iar feclorulii de jos e vânator ata. când oblectulâ numitu tntru adevâru e In stare sa sbore.

(1) Com. iar tn altele cânteadU t^orUora (4). mal rare or! a cânta. 646. dupa cât sciu eu pâna acuma. XI. la fete. Iar cântarea sau bocirea lorii se esprima prin verbulâ a striga. p. aZ)oWfeu^ datine poporale. patru^ . 82. numai tn BanatU. (3) Aurela lana. Turtur^na. 22: tiDoriU. preota.» credinte si datini. Buda-Pesta 1876. care se cânta înainte de rev^rsatuld 4orilora la casurT de m6rte si esclusivO. und gend ald poesiel popo. 1^ o R 1 L E. 268. p. p. LIV. publ. tn cari se invoca ^înele cu acestu nume. porile publ. cit. (1) Ioana Becin^ga. Bouiinl. Inmorm. adeca numai acele bocete. cum more cine-va In familie si se latesce vestea despre casulâ mortii prin comuna. publ. Burada. in cFamiiia» an. Brasova 1891. mâne (jii In (jiorl. «Jalea Românului. rale. in «Gazeta Transilvaniei.» an. Vi6ra Magdu. De aici vine apoi ca tn unele parti actiunea acestei specii de bocete se numesce striffattdil (2) saU strigarea ^orilari (3). parte dela timpulu când se cânta. DoriUf publ. 227 In sirele urmatore reproducemu numai t)orile proprii. in op. de d-ltt V. si car! se cânta nemijlocita Înainte de revSrsatulu sa& pe la revSrsatulu (jioriloru si mal alesu In prima dimineta dupa repausarea unul feciorA. t)ori se'ntelege o specie anumita de bocete^ cari sunt cunoscute si usitate. No. T. a unei fete sau a unei neveste tinere (1). Becinaga . MaHam^ lomomi. Oradiarmare 1890. Numirea loru Ie vine asa dar parte dela ijlnele Porîj cari se invoca spre desteptarea celui repausatu. In comunele din jurulu Maidanului. in «Fafnt'/ui» an. 568 si 269. p. la neveste si la juni. Sub CUV. XXVI.» (2) I. si In deosebi In Cacova si Varadia. (4) T. 15 ^ 226 xvm.aceste vami. U.

De lucruri nelucrate. ori si straini. Mândrelorii voi <}înelorii! Ce grabiti voi de 4iliti Si pe Ionii ilii despartiti De jocuri nejucate. De flori mirositore. surorilorO. vecji de (tilii^ii Nu pe lonâ sa-la despartimii De jocuri nejucate. Ci ca vremea ne-a venita . De lucruri nelucrate. De Dumnezeii bunii lasata. Trupa prima cânta cu unu glasu jalnicii patruncjiStorii strofa Intrebatore. surorilorii. Noi. venindu la casa celui mortu se aseza jumatate la unu coltii si cea-lalta tn celu-laitu coltu de-a lungulu casei si Incepâ alternativa a striga JQorUe cântându. acum ve<Ji ca grabimii. La ventii. D'albe si rumenî6re. Porilorii. Iaca de locii ca (jiilimii Dar nu'ntârcemii înapoi Pe Ionii a veni cu noi. Mândrelorâ voi (Jîneloru ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ionii ilâ întâlniti Si-lâ întârceti înapoi Sa vina elâ iar cu voi L'asta lume luminata.sese ori optu femei dintre consângeni. Unde-unii mSrii mândru'nfloritii De totii ca s*a vestejitii. iar cea-lalta asemenea cu acelasi glasu rgspunde : Porilorii. De flori mirosit6re. pl6ie si la s6re Si la apa curgSt6re. D'albe si rumeni6re? Noi grabimii. Ci ca vremea ne-a venitii De pornita la rSsaritâ.

surori si la mama. ca noi vomi grabi. 228 Plângeti si voi codriloru. pldie si la sdre. Cari pe ea eu dorii o chiama. Plângeti si voi patru vcnturl . Si de locu ca voma (tili. La frati. Plângeti si voi muntiloru Si voi mândre vailorâ. Dar cine 'n lume ca pdte Sa *mplinesca doruri t6te? Ce ursita a urnita. Bine. De Dumnezeii buna lasata. Mândreloru padurelorâ. Plângeti si voi apelorO. La ventâ.Acum iara de pornitii. t)orilorii. Mândrelorii voi (jiuielorâ! Ian grabiti voi de piliti. Si câte în lume înflorii T6te lui se*nchin(i cu dorii Si câte din lume trecii T6te pe elii mi-lii petrecii.si noi. Caci câte flori împupescii T6te pe una jalescii. Dimpreuna petrelorO. Si 'n lume s'a împlinita. Si la apa curget6re. surorilorii. Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ. Dimpreuna si cu voi. Plângi tu luna si tu sore Când omulâ din lume more. Rfimâne nestramutata Chiar si pentru împSratâ. Apoi bine voi sa faceti Pe elii înapoi sa 'ntorcetî L'asta lume luminata. A plânge putemâ.

In comuna Ecîca. ocasiune e Insotitu de o melodie Irumosa si duiosa.. Întâi tn se sue undede fenu si (1) AurelQ lana. Ca s*a despartita TenSra Mariuta (2) si nevestele. tn câta storce lacrimi dela toti cel ce o asculta (1). unde se afla mortulu. (2) Aice se pune numele oelul repausata. Plângi o lume si alina Clipa cu suspinurl plina. precum si celu alu celoru-lalte bocete. SurorilorCi. Jalea Rom&nulul. Ca (torile s'aâ versata Si elâ nu s'a desteptatâ. p. unde nu este râutate. sau sa-Iu conduca la locuinta eterna. cari se mal cânta la acesta. 229 -' De catra maicuta.Din t6te patru pâmînturl. Textulu acesta. în op. fetele cari se aduna ca sa strige porile. Ca o stea iar a cacjiutâ Si din lume a trecuta (1).. noua femei cântatore. De catra tâicuta. De catra fratiori. le cânta mal odaia. si postându-se aicea Începu a striga t)orile ca sa ajute celui repausatu dora se destepta. .. Unde-atI zabovitâ De n*atl înflorita Si a(jil dimineta Ca eri dimineta? Noi amft zabovita La lele-amâ plivitâ La Iele cu lacrami. publ. 646. De catra surori? . corni tatulu Torontalu. cit. unde se afla mortulu^ apoi iesu afara si va la o Înaltime ore-care pe paie sau pe o clae de-acolo le cânta: Porilorâ.. In comunele Domanft si Colnicu din Comitatulu Carasului tn Banatulu timisanâ se aduna de naintea sau sub ferestile casei.

Pân* te vomtt griji Pân* te voma gati. sc61a ! Soriora draga. Frica vel petrece . 8c61a scumpa draga. 1891. Scola de te roga L*ale mândre t)orI Pân* de noua ori Ca sa nu grabesca. Frati si surorele. Pe cai vel vede. 22. La vilaiâ. Ca sa nu pom^sca Cu tine la raia. Dar tu vel lua Si din sînii vel da Te-I rescumpera . Si te-I spaiminta. 230 Sa nu prea grabesca t)orî de sa-s! iv^sca. (1) Vi6ra Magdu. dar totu-odata si forte duiosu a striga porile astu-felâ : Sc61â-mi-t6. Femeile adunate. Verstnicile tale La fontâna lina. No. Cal sa mergi departe Pe cai ne umblate.unde nu e intriga degradatore. Începu cu unu glasu armoniosu. La vami când vel trece. formându o grupa. nu lacrami de durere. nu sunt suspine. Cete de tâlhari Si de vamesi mari. La raia. Prâncjisorii ti-omâ pune Pane si legume. La scaunâ de*odihna. «porile». in «Gazeta Trans. publ.» an. Unde te astepta Maicuta si tata. ci vieta eterna. Sc61a de te r6ga Si la sântul(]i s6re« Si la ventâ de b6re.

. p. Ca tu vel vede Pe tatalu cela sântu Pe scaunu odihnindii. In fine în alte parti ale Banatului a gorile mortului» se striga (cânta) nu numai dupa repausarea omului. Sa mal zabovesca. cit. ci mal vertosu dupa Inmormtntarea lui. Pâna-tl va veni Mândrulu ângerelâ Cu celu leganela Sa te pul în elii. 268. publ. Sc61a scumpa draga ! Sc61a de te r6ga La mândrele t)orI Pân' de nou6 ori. Tu te-I aseza Cu vinu te-orâ uda. Elu apa-tl va da Ca d6r vel uita Pe maicuta ta Si te îndirepta Pe mâna cea drepta. Desdimineta vinu la casa mortului sese orî optu muerl (1) l. Multe n6murele. «porile». Sa nu prea grabesca Raze a-sl ivi. Portile-su deschise. Tatalâ va cerca Floricele-a-tl da Ca d6r vel uita Frati si surorile. Cu faclii aprinse Si mesele 'ntinse. La vilaiâ. Sa calfitorescl La raia. Becinâga. in op. Pe-unde te vel duce Iar vel mal ajunge La pomâ înflori tii La al tu 'mpupitâ. Sema bine lea. Atunci sa grabescl. mâne dimineta în vfersatulO (Joriloru.Cu nou6 critari De vamesi tâlhari. Lumea vel uita (1).

cari sunt numai o compilatiune a celorii de mal sus. La ventii. apoi cu p6rulu despletitii se as^za de naintea casei mortului (ori tn curtea casei) de regula de catra rfisaritu. tinendii grupa prima secunda. surorilorCi. Mândrelorii. Aceste a^rî ale fnortîdul^j> când vinii rauerile eântatore pe nesciute (face ore. O parte din muerile eântatore se aseza Intr unu coltii. ceea-lalta In celii-laltii coltii de casa (dar astii-felii In cât se audii si se vadii unele pe altele). voi (Jînelorti ! Ce grabiti voi de (jiiliti .care din consângeni dispositiune) In revfirsatulii (jiorilorii. si astii-felii asezate striga t)orile cântându-le. Mândrelorii. cari se deosebescii de cele citate mal sus numai prin unele versuri si prin melodia în jale. voi (Jînelorti ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ana o ntalniti Si-o 'ntorceti voi inapol Sa vina ea iar cu voi L^asta lume luminata De Dumne(^eii bunii lasata. Noi acum ve^\ ca grabimii £ca de locii ca (tilimii. saii mal bine (jiisii.231 eântatore. Ci ca vremea ne-a venitii De pornitii d'la rasaritii. Unde-unii mSrâ mândru 'nfloritii De totii ca s'a veste(Jitii. Porilorii. cea-lalta tine secunda (isonul ii-sonotândii). Încât desteptându-se din somnii tncepii a plânge toti membrii familiei si top vecinii. cari se împartu !n dou6 partî (gnape). facii unii astiifelii de efectii surprincJStorii. Grupa prima din eântatore Începea a cânta strofa Intrebatore. dar pân' ce cânta grupa acesta. surorilorii. Dar nu 'nt6rcemii inapol Pre-An'a veni cu noi. pl6Ie si la sdre Si la apa cui^atore. suna precum urmeza: Porilorii. dupa aceea r&spunde grupa a doua strofa datatore de raspunsii. cari audii cânteculii. Aceste t)orî. si Incepii a le cânta.

Nici de sotU. vecjl. Caci câte flori împupesca T6te pe una ml-o jelesca. voi (tînelora! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta diminâta Ca eri dimineta? . De lucruri nelucrate. Si câte în lume 'nflora T6te el se închina cu dora. Cari pe ea plângendâ o cata. de (Jilima Nu pre Ana s*o despartima De jocuri nejucate. Porilora.Si pre An*a-o despartiti De frati. vecini si de tata. t)orilora. ve(JI. voi (Jînelora ! Ce grabiti voi de piliti Si pre Ana-o despartiti De jocuri nejucate. Ci ca sus Ia rfisaritâ Trei stele ca s'aâ ivita Dar una a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. Mândrelora. de (Jilimii Nu pre. surori si de mama. Mândrelora. De flori mirosit6re Dalbe si rumeniâre. Cari pe ea cu dorii o chîama. De lucruri nelucrate. surorilora. vecini si tata. Si câte din lume treca T6tc pe ea ml-o petreca. surorilora. Cari pe ea cu dorii o chiamâ. Ci ca vremea ne-a venita Acum iara de pornita.Ana s'o despârtimii 232 De frati. Cari pe ea plângendii o cata? Noi grabimii. surori si de mama. De flori mirositore Dalbe si rumenI6re? Noi grabima. De sotii.

surori si Ia mama. Mândrelora. Ci c'ama asteptata Pâna si-a luata Mortula Iertaciuni Dela 6menl buni. Ci ca noi tota ama privita Pâna ce s*a despartita Cu o multa jale Si cu suspinare Sufleta dela 6se Din lumea frum6sa. Apoi bine sa faceti Pe ea *napoI 8*0 *ntorcetI L'asta lume luminata De Dumne^eâ buna lasata. Cari pe ea cu dorâ o chiamâ.Ori ca prea multa ati catata La cela s6re luminata? Ama întânjiata De n*ama revfirsata. Dela parinti si frati Cu jale lasati! t)orilora. voi (Jînelorii! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta dimineta Ca erI dimineta? Ori c*atl adormita De v'ati zabovita? Ama întârziata De n'ama revarsata Nu c'ama adormita Când ama zebovita. La venta. voi Z^nelora ! Ian grabiti voi de ^iliyi Si pre Ana o *ntâlnitl. plde si la 86re Si la apa curgatorc. Nu ca prea multa ama catata La ceia s6re luminata. surorilora. surorilora. Poriloru. . Mândrelora. 233 La IratY.

Bine ca noi voma grabi Si de locii ca voma veni, Dar cine 'n lume ca p6te Sa *mplinesca doruri t6te ! Ce ursita a unjiitâ Si 'n lume s'a împlinita Râmâne nestramutata Chiar si pentru împeratd. A plânge putcmu si noi Dimpreuna dar cu voi, Plângeti si voi codrilorâ, Mândrelorii pâdurilorâ, Plângeti si voi apeloru, Dinpreuna petriloru, Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ, Plângeti si voi muntilorâ

Si voi mândre vailorfl, Plângi, o luna, si tu sdre Cândâ omulu din lume more. Plângeti si voi patru venturl Din t6te patru pâmînturl. Plângi o lume si alina 6ra cu suspinurl plina, Caci o stea iar a ca^utu Si din lume-a si trecuta. Colo sus în rSsaritu Trei stele ca s*au ivitu Si una c*a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. Cucuie, pulucule, Glasu dulce de prima-vara, Tu te duci, apoi vini iara. Fa ca cu venirea ta Sa vina si Ana mea! (1).

(1) Simeona Mangiuca, Calendara pe an. 1883. Biserica Alba 1882. p. 129-131.

234

XIX.

S E C R I U L O

Dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masa si dupa ce 8 au mal alinatii în câtu-va durerea si oftarile celoru de casa, prin mângaerea ispititeloru batrâne, unu vecinii saii altu barbatii, care e mesterii de secrie si caruia i sa datii putinu maî nainto de acesta de scire, vine cu o trestie lunga saii cu unii bStii de alunii si iea masura mortului, si dupa aceea li tace secriulii, luândii In acelasi timpii forte bine sema ca nu cum-va sa fie maî lungii decât mortulii, caci atunci se crede ca daca mortulii sar Îngropa cu acelii secriii, loculiî ramasii desertii ar chîema si pe alte rude dupa dînsulii (1). In Bucovina acea masura se iea de regula cu o ata, care se pune apoi Intr o borta, ce se face de-asupra usei dela odaia. In care mortulii si-a datii sufletulii, si apoi lipindu-se bine pe de-asupra, remâne acolo pentru totii-deauna (2). In Mimtenia^ daca unii mortii în viata sa a fostCi noro-

(1/ Burada, In enorm. p. 13.-> Lambriorâ, op, cit. p. 152. si in Bucovina, corn. de mal multi insi. (2) Burada, Inmorm. p. 13 14-

235 cosii, membrii familiei lui tinu obiectulu, cu care i sa luatfi masura pentru secriu, tn grinda caseî anume ca noroculu sa nu se departeze de acea casa (1). In Transilvania^ se iea masura asemenea dupa ce s'a îmbracata, cu o ata, care se cauta ca sa nu fie nici mal lunga nicî maî scurta de cum e mortulu, ca apoi nu e bine. Ata aceea se aseza dupa aceea, ca si In Bucovina, într o gaura de-asupra useî dela casa mortului, anume ca sa nu se duca noroculu dela casa (2). Secriula^ numitii altmintrelea în Bucovina înca si salasil, coscîuffU si rada ; în Transilvania : sicriit, sala^â^ cosduffHy tronHy casa de bradU, sghîabu si copârs&U (3). In Banatu: sicriu^ casa mortiUid si copârsea (4); iar în Muntenia: cosclugU (5), se face tot-deauna dupa starea mortului si anume daca e maî avutii din scânduri de stejaru, nucii si frasinii (6), iar daca e mal sarmanii din scânduri de bradii (7). In cele

maî multe parti însa e datina de a se face numai din scânduri de bradu (8). Scândurile se cauta în genere ca sa fîe câtft se pote de noua. Despre acosta împrejurare ne putemii încredinta înca si din urmatorea poesie populara, din comuna Boutarlu în Banatii : Mori, mândra, sa morti si eii Sa ne fac* unii copârseii,

(1) lonenâ. op. cit, p. 36. (2) Corn de d-lâ Rom. Sima. (3) Ioana Nitu Macavel, Datiuele pop. rom. la inmorm. publ. in «AmicuICl familie!» an. VI. Gherla, 1882, p. 94. Burada, Inmorm. p. 14. Com. de d-lA I. Georgescu, si T. Simona. (4) Com. de d-lQ los. Olaria. (5) Burada, Inmorm. p. 14. lon^nu, op. cit. p. 44. Com. de d-la I. Georgescu.

(6) Ioana Nitu Macovel, loc. cit.

(7) Com. de d-la Rom. Sima si I. Georgescu. (8) Pretutindene în Bucovina.- Ve(}I si Burada, Inmorm. p. 14.

236 Copârscu de scânduri noî (1) Sa ne 'ngr6pe p 'amândoi. Sa se mire si lumea Ce platesce dragostea. Dragostea acea curata Dela unu june si-o lata (2). In fundulu secriulul se punu In cele mai multe parti numai nisce chingusore curmezisu, departate unele de altele, pe cari se pune putinii stuhu (3). In Tratisilvaniaj dupa cum arata si urmatorulu fragmenta de bocetâ, este datina de a nu se Înfunda secriulu de totu la piciore^ ci a se lasa unu locii deschisii, care se numesce usa: Dar si noi ne-omii duce In paduri de bracti Casa el i-omii face, Casuta de bradii, De scânduri de fagii Cu u§l la piciâre Sa-ml vina r8c6re, Dor de primavara Sa se 'ntorca iara.

Atunci Mariuta 8*o *nt6rce Când cerbii orâ secera. Când §utele (4) orii lega Atunci, atunci .... Ori mal nici atunci (6).

(1) Scânduri noi = Scânduri n6ue. Banatenii l^ga unele vorbe^ ca si cel din România, d. e. scânduri noi, in locft de scânduri ndue. VecJI I. PopA Reteganula, Trandafiri si viorele, p. 2u7. (2) l. Popa Reteganula, Trandafiri si viorele p. 138. (3) Burada, Inmorm. p. 14. (4) In Bucovina femeiusca cerbului se -nnmesce cerbdiea saA ciuta, (6) «Gazeta Transilvaniei», LIV, Brasova 1891. No. 22.

237 în cele maî multe parti din Bucovina la copiii ceî de ttta, cari morii, li se lasa secriulu cu totulu negatitu^ adica ne Infundatu în partea despre piciore (1). Partea cea maî mare de secrie, si maî alesu la omenii ceî mal sârmani, se face forte simpla In forma uneî ladi lungarete, In partea despre capu ceva maî largî^ iar la piciore maî Înguste, ci cu capaculu sau coperisulA horizontalu. La omeniî ceî maî avutî Insa se facâ. In genere, maî frumose, adica se color^za pe de-asupra cu negru, maî cu sema la omeniî ceî maî batrânî, sau cu albastru, sau cu chinovaru rosu, iar In unele partî din Transilvania, precum buna-ora In comuna Zernesci si altele de prin prejuru, si cu cafeniu. De-a lungulu capaciduî^ care In Tdra-Bomânâsca se numesce apleopa cosctuguluîi> si care tn cele maî multe partî e Incovatitu In forma coperisuluî dela casa (2), se face si o cruce alba. în unele locuri Insa astu-felii de crucî se facu nu numaî pe capacu, ci si pe de laturi, adica pe fie-care scândura laturala. în casulu din urma e de observatu si aceea, ca secriulu e batutu de jurii împrejuru cu cuie alii caroru capu e albii (3). Totu aice trebue a Însemna si aceea ca si crucea ^ care sa duce nemijlocitii Înapoia secriuluî si care dupa Inmormlntare se pune la capuliî mortului, e totii de acea colore ca si secriulii (4). In cele maî multe partî din Bucovina si maî cu sama, de când nu e voe a se duce mortulii la gropa cu secriulii descoperitii.

(1) Corn. de Ionica alAluI lordachi Isacd din Mahala. (2) Corn. Rom. Sima : ^SicriU se numesce acela, ala carui coperisa e orizon-

tala, iar ccpârfiA ala carui coperisa e ca coperisula casei adeca cu spinare.» (â) Burada» Inmorm. p. 14« Ioana Nitu Macavel, loc. cit SimQ si alti Români. (4) Ioana Nitu Macavel, loc. cit. si in Bucoina. Com. de d-la Rom.

238 se face pe de o parte si pe de alta tn dreptulu capului mortului câte o ferestruica^ pentru ca sa se rasufle, sa vacta glota ce sa adunatu ca sa-Iu petreca si sa-si iea ^iua bunadela ea, caci se crede ca câtu timpii sta omulu In casa si anume de cum sa asezatu pe laitâ sau masa si pâna ce vine preotulâ ca sa-Iu iea si sa-Iu duca la mormtntUi elu vede si aude tote, numai nu pote vorbi nemica. Cum a sositu Insa preotulu Incita da mai vede si aucti (l). In Pundulu Moldovei, districtulu Câmpulungului, se face In mâna drepta o ferestruica mica de aceeai ca pe acolo mortulu sa se pota uita In raiii (2). Românii din unele parti ale Munteniei credâ asemenea^ ca si cei din Bucovina, ca mortulu aude si vede tote cele ce se petrecu In jurulu s6u, si de aceea facu si ei la cosciugu In dreptulu capului o mica ferestruica, ca sa aiba si mai bine pe unde vede si aucjii sfaturile ce i se dau. Altii tnsa credu, ca acosta ferestrue se face de aceea ca sa aiba pe unde Intra brosca sa ciupesca din nasulu mortului, ca numai astâ-felu începe a putrezi (3). In multe locuri o sema de omeni si mai alesu unii dintre cei mai batrâni, cari Îsi astepta mortea din ^\ In 4I) ^?^ facu secriulu singuri cu mâna loru, fiindu Înca In vieta, si-si pregatescu comândulu si cele trebuinciose pentru Inmormtntare. Acestia tinu secriulu, pâna ce le sosesce timpulâ, tntr unu unghieru alu tincjiei, dar mai cu sema In podulu casei (4).

(1) Burada, Inmorm. p. 14. ~ Corn. de mal multT Români din Crasna si alte comune din Bucovina. (2) Ck)m. de Const. Merches(&. (3) Dobre Stef&nescu, Studiu asupra literaturel poporale publ. în «Lumina pentru toti, » an. IV. BucurescI 1888. p. 369. lon^nu, op. cit. p., 44:«De oparte si de alta parte a cosciugului unul mortâ se face câte o mica ferestruica, ca sa aiba mortula pe unde sa se resuile, sa vada pre cel ce-ld conducQ la morminte si sa-sl iea*c}iua buna dela el.» (4) Burada Inmormint. p. 15. LambriorQ, op. cit. p. 152.

239 Acestu obiceiu de a-si face singuri cu manele sale secriulâ

se pastreza mal cu temeiu tn Tara-românesca^ judetulu Muscelu, apoi tn Transilvania^ partea de sus a tinutului Pagarasu, si In Banatu^ In comuna Picinisca, Topletu si altele (1). Dupa ce Iau gatitu acuma de facutu^ asternii pe fundulu secriulul gdukurl, adica surcde numite altmintrelea si hdschiute sau ho^e de gelaUj Insa numai de acelea ce aii cacjiutu dela scândurile din cari sa compusu secriulu^ nici când de altele, si despre cari se crede ca cumparate fîindu scândurile anume pentru mortu, nu trebue nimica sa r&mâie dupa dlnsulu, si iarasi ca sa alba pe cea-lalta lume cu ce-sl atita ioculu (2). In unele parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania, In locu de geluiturl, se asterne fenu sau paie, iar de-asupra acestora^ câtu e fundulA de lungu, o bucata de pânc^a noua de casa (3). Dupa ce au asternuta II punu la capii una saii dou6 perinute umplute asemenea cu geluiturl (strujiturl de lemnu), fenu, otava sau paie (4). In timpji de vara se umple adese-orl si cu flori, iar iarna cu flori uscate, pe cari multi din locuitori aft Îngrijire a le aduna de cu timpu. In Basarabia^ si anume In unele sate din tinutulii Soroca perina mortului se umple cu tarina dela morminte (5). De-asupra perinei se cose dou6 cordele rosii, In forma

(1) Burada, Inmorm. p. 15. (2) Corn. de d-lQ V. Turtur^nâ, preotd. Cotlarciucfl, stud. gimn. Averchie Macoveltl, preotd si Nic.

(3) Corn. de dAd Av. MacoveiO, V. Turtur^nu, Ionica alCLluI lordachi IsacA: «In secriA se punQ surcele din g^aQ, &ba verde nicT când, o&cT n^murile mor* tulu! 8*ar(& topi dupa dinsulA ca si ârba, » si Rom. SimQ. (4) Hopcea, corn. de l. de Cuparencu , in BadeutQ, corn. de Av. MacoveT, ia Baia» oom. de TitA Zaharescu, (Ve4I si Burada. Inmorm. p. 16.) (5) Burada, Inmorm. p. 15.

240 de cruce, iar sub perina se pune în unele locuri unu acu cu ata, sapunulu si pieptenele cu care sa spalatu si pieptanatii mortulu (1). In unele localitat! din Moldova si TdrorRomandsca Insa sapunulu, cu care a fostu spfelatu mortulâ, pieptenele cu care sa pieptanata si aculu cu care i s'au cusutii hainele, si cari Insemn^za, ca sa aiba si pe lumea cea-lalta sapunii de spalatiiy pieptene de pieptanatii si aciî cu care sa-si cosa hai-

nele când i se voru rupe, nu se punii sub perina, ci Inauntrulii acesteia (2). In unele locuri este datina, ca mortulii sa se aseze tn sccriu, Îndata dupa ce sa gatitii acesta de facutii (3), tn cele mal multe Insa abia a treia (jii si anume nemijlocitii Înainte de scoterea sa din casa si ducerea la mormlntii. Deci In acele sate, unde este datina a aseza mortulii mal 'nainte, mesterulii ce la facutii Uii aduce mal de graba, pe când tn cele-lalte abia In ^iwo, de pe urma. Femeile Înrudite cu mortulii si mal alesii bocitorele de profesiune, cum prindft de veste, ca mesterulii vine cu dlnsulii, Îndata II iesii Înainte si Incepii a boci diferite bocete, cu deosebire Insa de acelea, cari se referescii la secriil Unii astii-felii de bocetii din comuna Voitinelâ, districtulii Radautii, In Bucovina, care se bocesce mal cu s^ma Ia acesta ocasiune, suna precum urmeza: Sc61a, scdla Dumia-ta, Si-tl deschide gurita Si vorbe cu noi ceva,

(1) Com. de d-la V. Turtur^nu ;

vecii si Burada, Iiimorm. p. 15-16.

(2) londnd, op. cit. p. 43. Revista pentru Istorie, arch. si filologie. BucurescT 1884. p. 387 : «In Prahova mortului ÎT pune în perna sapunâ, pieptene pentru a se sp^la si pieptana pâna va ajunge la rai A.» LambriorA, op. cit., p. 155. (3) Com. de d-la l. Georgescu : «Mortula la noT sta numai o 4^ pe laita, du* pa aceea se pune in secria.»

24Î Ca de când aY adormita, Cu noi nu al ma) vorbita. Si cum de te-al indurata Si pe not ca ne-al lasata Si nu ne-al data nici unâ sfatâ. Buna casa al avuta, Acesta nu tt-a placuta ; Cu mesteri nu te-al tocmita. Dar el singuri aâ venita, Âlta casa tiaâ croita:

Fara usY, fara feresti Dintrinsa sa nu mal iesi. Nici n*al laita de sezuta, Nici ferâstra de pravUa Si nici usa de esitâ, Numa *n ea de putre^jiitâ (1). AItu bocetu din comuna Manastirea-Homorulul, care asemenea se bocesce la acesta ocasiune, suna asa: Tatucuta, grija n6stra, Grija ndstra, mila n6str&! Mândra casa ti-al facuta, Matali nu ti-a placuta. La stoleriâ ca mi-al platitâ Sa despice-unâ braddi in douS Ca sa-tl faca alta noua: Fara usi, fSra feresti, Acolo sa vietuescl. Nu-I ferâstra de privita Si nici scaunâ de se4utâ Ci numai de putrectitu. Si cum mi te-o scosâ în prundu De-amu nul veni mal multa (2). AIu treilea bocetâ, din comuna IgescI, districtulu Storojinetnlu, suna astâ-felu: (1) Coin. de Dimitrie Cardeiâ, proprietara. (2) Cîom. de d-lfl. G. Avamd. invâtatorâ. Miariunât InmoTJB. Ia Bomânl. 16

- 242 Da cum de te-al indurata ^i casuta tl-al lasata, Tl-al lasat'o lumin6sa ST-al catat*o *ntunec6sa

Far'de usi Nu te duci Q-acolo sa Nu te duci Da te duci

tar'de feresti. sa veselescl. vecuesci; ca sa *nflorescI, sa veste^escl (li.

Precum facu bocitorele din Bucovina, totii asa facu si surorile loru din Transilvania si Moldova. Acestea, cum v6du ca se apropie maestrulu cu sicriulâ^ asemenea prindu a se vaicara si a boci, (ticendu celea din Transilvania : Tl-al facutu casa de bradâ Sa traesci in ea cu draga, Fara usi fara feresti In ea ca sa vecuesci. Ceea t6ra-I încuiata Totâ cu lacate de pâtra, Cu lacate de aitintâ Cine s*a dusa n'a mal vintCl |2) Sau asa: Câte casi noi am avuta Nici una nu tl-a placuta, Alta casa tl-al facuta, Far*de usi, far'de feresti Totâ în ea sa vecuesci, Cu noi sa nu mal graesci; Far*de usi, far*de oblâne Sa nu esi vara la s6re (3). Cele din Moldava:

(1) Dict. de Ilie ala lui Onufrel Frunc}A, rezesA. (2) Com. de dlA Rom. 8ima. (3) Com. de d-la T. SimonCL VintQ^venita.

243 Buna casa ml-al avuta, Matali nu tl-a placuta; La mesteri aî poruncite Si-alta noua tî-a croitu, Far'de usi lar'de feresti Intrlnsa sa vecuesci; Nici nu I usa de esitâ, Nici feresta de pragitU^

va sa se vatame. Mal 'nainte Insa de a. Nu ti al gatita de traita. ca spiritele cele necurate nici când nu se potu apropia de dlnsulu si mal alesu atunci când e jupitu de pe trunchiat In (jliua de Sân-GIorgiu (3). unde a statutu pâna atunci. plânge masa. dupa acesta ungu secriulu pe din launtru cu untk felu de unsore pregatita anume spre acestu scopâ si amestecata cu aniit (1) prau si leustenu. unde se afla mortulu. Ca de stapânu remâneti ! (2) Dupa ce au adusu acuma secriulu si dupa-ce^ petrecutu fiindu de bocitore. (3) Corn. SimQ. In BanatU. Ca de stâpanâ esti rSmasa. Plângeti usi. iar când Î1& punu In secriâ (jiicu ca are sa secjia pentru vecinica pomenire. de A. (2> Diet de M. Bugula se pune anume ca sa servesca mortulu! ca gardu spre a-Iu ap£ra de spiritele cele rele. ca sa nu pota Intra Ia dlnsulu . Iau bagat tn odaie. Plânge casa.Numa locâ de putre4itâ (1) Sau asa: Mândra casut*aî avutu Sl-alasta nu tl-o plâcutu. Nistora din M&mit. filr'de feresti. spunu cel ce-lâ aseza ca are sa se(jla acolo numai o (jii saâ trei. Când se aseza mortulu pe laita sau pe masa. Prin urmare. adeca pentru tot-deauna. presura (1.Iu pune si aseza este datina In unele parti de-a afuma secriulu cu tamâie sau cu smirna (3). 'tl-al gatitii de putrecjitâ : Far'de usi. de d-lQ Rom. Înainte de ce punu mortulu In sicriu. Intrlnsa sa putre4escl. Alta noua tl-al gatita. si-Iii punu tn sicriu. Dict. ~ 244 pe fundulu acestuia vro câte-va bombe deprail.. In fine Incingu asternutulft -eu unu rugtl si co fasie de telii muratii (2). de pe laita safl masa. trebue de . plângeti feresti Si voi tuspatru pareti. teiulii muratU se pune In credinta. doi sau patru insi dintre omenii ce se afla de fata radica mortulu cu cea mai mare precauti une^ ca nu cum. Pletosa din Rad&senl.

(1) ^nfu = a!u = usturoTd. . de d-la V. ce are sa o taca pe cea-Ialta lume^ avendu a suferi frigii. 57. In ce se rezima când va fi osteni tu. 245 Tote acestea se facu cre4^^^^*^^ ^^ mortulu tn calâtoria sa cea lunga. unu drobusoru de sare si bâtulii s6il. caldura. Veniti toti câti me iubiti Cu mine calStoritl ! (2) Sau: Veniti carii mS iubiti. cit. Olarift. In BanatU se pune alaturea cu dlnsulft baticdulii *dela esirea sufletului si o secere vechie (7). (4) Cred. Lambrior. Deci cum Iau asezata In secriu. BrasovQ 1891. sete. daca e Înaintata In versta. 134. (6) Burada. ce se cânta la mortu: Acum ciasulâ mi-a venita Si lumea am parasita . M. p. punu alaturea cu dlnsulu si o bucata de pane. Inmorm. de d-lQlos. LIV. (2) In Bucovina se ^\cq ateiu topitUn. No. car! credu el. 155.. care In multe parti se Impodobesce cu o naframa (5). Eu m6 duca în cale lunga. si cu ce se apara de câni (1). de dlil losifQ OlariQ. I. p. stud. fome^ si multe alte supdrarl. cu care sa luatu mSsura spre a-I face secriulu (6). foiletonQ. Inmorm. Turtur^nîi. (7) Com. op. Ve(}î despre puterea Rugului si «Gazeta TransilvanieTo an. No. Cu mine calStoritl. Besand. sa aiba ce mânca. 16. «Albina» an. p. ca-I sunt de neaparata lipsa tn cea-lalta lume (4). (3) Com. in. Acum mâ ducii cale lunga. Acesta credinta a poporului se cuprinde si tn urmatorele versuri. 16. N'am nemica sa-ml ajunga. Rom din mal multe parti ale Bucovinei.asta data sa puie lânga dlnsulu si tote obiectele acelea. (6) Com. cit. Unii punu numai trestia sau b&tulu de aluna. vedl si Burada.

pre care în timpulii din urma îndatineza poporulu a o cumpara din dughena (5). in «Albina» an. iar daca e Întarcatii. I. sa-Iii tamâeze si sa aprinda toiagulii pentru a îmblânzi cd^elidâ pdmtnttduly ca sa nu latre pe noula ospe venita între cele-lalte morminte (4). 163. In Banatii. iar cu bâta sa ?ie sprijinesca în lunga luî calfetorie (2). ca mortulu calStorindu pe cea-lalta lume aru ave nevoe de unii b3tu pentru a se ap&ra de câni. pentru a-î da ore-cum pe ceea lume chipulfl copiilorii sfi ca sa-î aiba spre mângâere. Dupa ce sau asezatii acuma si obiectele însirate pâna aice se pune de-asupra mortului o bucata de pânza câtii dînsulu de lunga. op. Totu aicea putemu subsemna Înca si datina si credinta Românilora din Transilvania de-a merge rudeniile mortului a doua ^i de cu nopte ca sa stropesca cu apa mormlntulu. iar peste acesta une-orî si patara (nimitetii baltii). adica ceva mal marisorii. este obiceiulu a i se pune tn secriii atâtea papusi câtî copii aii ramasu.» (2) M. cit p. atuncî. în s5pt6mâna luminata. pazitorulu infernului.No. amintesce pre CerberuSj vestitulu câne cu trei capete.* Inmorm. Daca repausatulu e copilu de ttja. stud. 67. Tute acestea Insemneza ca sa aiba ce mânca In cea-Ialta lume. In muntii apuseni al Transilvaniei i se pune de-a lungulO trupulu! o ata albastra de lâna precum si o bâta câtii elu de lunga si care. p. se adauge si unQ oii rosu (4). Lanibrior. op. i se pune o bulca (franzola) sau placinta. daca more vre-o femee. 240 La ciobani Ii se maî pune si fluerulCi cu care cântau Ia oî (1). pe lânga tote cele-lalte. 16. 69. fîindu la unu capfetu crepata. 166.N'am nemica sa-ml ajunga (3) Credinta. De se 'ntlmpla se mora cineva dupa Pascî. se pune In crepatura unii creitarfl ca sa platesca vama. cit. atuncî i se pune !n Biicovina lapte mulsu din ttta mâne-sa întro ulcicuta facuta din cera galbena si curata. In raiu (3). Inmorm. p. dupa care aii rfimasii copii mici. Besana. (1) Burada. . si anume In orasulu Caransebesii. (3) Lambrior. p. cit. (4) Burada. uln ArdelA se pune în secriQ o maoiucft noua cu care sa se apere raposatulQ de dusmani si sa se razinie în lunga-T calatorie.

In Muntii apuseni al Transilvaniei trupulu mortuluî se (î) Burada. j. de Const. «Intraltele se crâp& capitula batului de-asupra si se baga banutula în acea crepatura.2l2. cit. cit. op.i (3) Com. 16. unu stergarii sau maî rarii unii laîcerii. Copileloru li se pune de regula de-o parte s\ de alta Camesa Maidî Domnului (lat Convoi volus arvensis). 173. adeca dupa-ce sa pusii acum capaculu si s'a Închisii mortulu. (2) Frâncu. CorvinQ. 16-17. Cununi de flori se punii. carele rfemâne acolo pâna dupa prohodii. In Transilvania. Imorm. p.. salasulii se acopere de regula cu asa numita <iSdliei>^ care se face din pânza negra. Macovel si V. (B) Com. stud. si alti Român! din Bucovina. (1) Frâncu.TurturtJnft. H pune m6sa. de d-lCî V. Sima. In Iransilvania vara se Impodobsce asemenea cu totu foliulii de flori de gradina. iar dupa prohodii se da aiî preotului aii altui omâ de pomana. si se pune In forma de cruce peste salasii. forte rareori pe secriii. (2) Corn. iar iarna mai cu sema cu busuiocu si tapalaga (3). adeca de la capii spre piciore si de-a curmezisulu salasului (4). dupa ce a murita cine-va si amu ii gata ca sa-lCi duca. p. (. Afara de acesta mal este datina tn unele sate din Bucovina de-a se Împodobi mortulu iarna cu busuiocu si brebenei. Bojinca. districtulâ Nasauduluî. ale carorii frunte se lipescu cu pacostela. TurtureanO. o pUcinta pe pieptâ. de d*lQ Rom. maî alesii la tferanî.nmn.)) Corn. Inmorm. 173. ca sa aiba ce mânca in raid. Nota dela p. p. de comunii din postavii. op. De-îisupra pe secrifl.» (4) Burada. care l*a mositQ. 247 acopere asemenea cu o pânza alba tesuta In casa^ care se numesce urdicariU^ fotiolu sau giulgiu (1). La ceî mal inteligent! Insa si cu deosebire la ceî de prin orase maî desii. In cele maî multe parti din Bucovina se pune o bucata de pânza ca de lungimea secriulul. p. iar vara se punu totii feliulu de flori de gradina (2). preotO. «La no! în Mihovent. preotî. op. . cit. de d-ld Av.

vLunia nu se 'ngr6p& mortiT. Pletosik <rNu st 'ngrdpa LunTa.U) Corn. PETRECEREA. câc! o iea de LunTa. Afara de acesta mai e de Însemnatii Înca si aceea ca fiecare Inmormlntare se face dupa amiac^I si anume iarna Intre dou6 si cinci. fiindu capulii saptemânei. Ye^X si lon^nQ. si e rSO de mdrte pentru oel in vi^ta. La ora hotarlta pentru petrecerea celui mortu la locasulu de vecînica odihna. A treia cjii dupa repausare urmâza de regula inmormînkh rea sau îngropaciunea. e rea de morte pentru cei ce rSmânâ In vieta (1). si sa cada apoi jertfa vre-unul strigoiu ratacitoru (1). când cadu mai multe Inmormlntari In una si aceeasi (jii si preotulu nu e 'n stare sa le faca pe tote de-odata. In BanatU nici unu Românu nu se Îngropa dimineta. SimonA. pentru c& einoe* putulii s6ptâm&ne1 si ar muri toti din casa. 248 XX. I^m.» 249 si mal avuta^ si nemurile sale pretindu anume ca sa se Inmorminteze mal de graba. si dupa ce Iau mal privitu tnca odata si au sarutatâ crucea sau icona de pe pieptu. 41. din causa ca nâmurile sale voescii a-I espeda sufletulu câtra tinta sa dimpreuna cu mergerea spre odihna a sorelul. pag. rostindu în taina unii aDumnec^ea sa-lU Ierte si sd-l faca parte . iar vara Intre doua si sapte ore. pe când se afla sorele In urcare. A. din Bucovina. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai atunci^ când (jiiua Inmormtntarii ar ave sa cada Lunîa. sau când mortulu e dintr o stare mai nobila (1) Dat si cred. în casulu din urma se lasa totu-deauna pe a patra ^i^ adecâ pe Martl^ sub cuvlntu. toti cel ce dorescu a-lu petrece începu a se aduna de prin tote partile. ca Lunia. In casulu contrariu se temu^ ca sufletulu repausatulul. de d-ia T. cit. capulfl sdptdmAneT. lesne ar pute sa apuce pe caî ratacite. Mai timpuriu sau mai târcjiiâ decât In intervalulu acesta se face d6ra numai atunci. op. ca petrecerea sa fie cu atâta mal pomposa si mai frumosa.

se razima pâna la pornire de stresina casei sau a unei colniclore. si de-acolo Înd6r&ptu. se duce pe mâni. în altele pe nasalil. în cele mal multe parti.if> se posteza unii în casa. caci afara de testimele si colacii acestia în cele mai multe parti nu mal capSta nimicii alta pentru ostenela ce o aii. comunele Bunescl. cu cari are sa se duca mortulii la gropa. In unele parti dimpreuna cu tulpanele acestea e datina de-a lega înca si câte unii colacii. 250 Totu asa facu ele si cu bradulu. asteptându sosirea preotului. tulpane sau tistimele. si anume: crucile. poniulu. fie vara. parte la alii Satmarelul. cari sunt meniti pentru ceî ce au sa duca obiectele respective pâna la mormlntu. Delenl si altele. în Moldova si anume în judetulii Falciiî. iar în orase cel mal avuti se ducii si cu patasca saO caravana. adica cari pe unde apuca. prapurii. care se duce nemijlocitii In urma mortului La fie-care lega câte unulu sau. si la fie-care cruce. apoi acesta atârna totildeauna dela etatea precum si de la deprinderea localitatii.de impiratia cerîulul. Ce se atinge de ducerea mortului. dupa cum sl-a doritii celii repausatii si dupa cum sunt si mostenitorii sfel de avuti si de darnici. 302. care. iea mal multe stergare. coliva. dupâ împrejurari^ câte doue testimele si câte doî colaci. în unele parti. pausulu si crucita. fie iarna. cit p. Asa. pentru ca sa-l fie calea mal usora si sa nu se sdruncine. (I) Schott op. prapurile. pomenele. stogurile si nasalia saii drucusaril (ruditele). tulpanii saii tistimelii. si iarasi în altele într unii caru cu bol saii în sanie. In multe locuri boii se înjuga cu jugulu rasturnatii. serafimii. Una dintre nemurile saii cunoscutele repausatulul. care cade parte la comitatulii Ugocel. naframi. aratândii prin acesta ca murindii gospodariulu tote aii sa merga pe dosii si fara renduela (1). în care a repausatu acesta. In acelasi timpii se aduce de la biserica si procesia menita pentru Inmormîntare. cum vede ca a sositii acum întrega procesie. Obicelulii de a duce mortulii cu sania e usitatiisi'n aT^ra OasivluU^ unii micii tinuta locuitii de Români. sfesnicele. din . Multi din cel mal fruntasi înjuga doi sau patru bol negri. precum si în mal multe comune din judetulii N6mtii este obicelulii sa se duca mortul ii la gropa cu sania. sfesnicii si serafimii. iara altiil pe afara. lega câte unii stergaru.

Br^zactc. unde locuintele omenesc! sunt fcirto departate de biserica si de tinterimu. Gherla. la inmormîntârT. in Bilca. se ducii. ceî înaintati în vîrsta se ducii <le regula cu nasalia. gimn. Simonâ si Al. iar la grumazii cu clopote duce de regula pe avutii^ se prindii la caru cu nafram! colorate (5). 21 22. cu ajutoriulii unorii (ichindeue.y> cari sunt ale ducfetorulu! mortulu! (3). stud. iar ce! de totii micî subsuora. când omStuIu e forte mare. Ilisescî. CâmpuIungQ. precum buna ora în Orlatii. si cu deosebire In unele sate de Ia munte. de M. pop. 94. pe când tinerelulii se duce de regula cu nasalia peumer3(l). In unele parti din Trans^ilvama. In Muntii apuseni al Tramilvaniel se carii. câtii si dela t^ra se ducii si cu carulii. Crasna. apoi si în Gherta-mare (comuna românesca) totii de ocolo. si cu deosebire în cele dcla tera. cari traga sania. saii cu ajutoriulii unorii arude de mortii^y> car! se pastreza în biserica.» an. Jemna. . copii! cu ruditele. precum buna ora In Balacena. VI. Boeria.» in «AmioulQ familie!. de T. si Ia sanie se înjuga boî negri saii plavan!. saii pe nisce lemne.Maramuresii. (H) Corn. iar boii. si al(T RoniânT. si daca mortulii e tenârii si câte patru bo! cu creng! de bradu si la corne. sau. 1882. In celelalte sate din Bucovina. porta în corne colaci si stergare (2). ca si 'n unele partî ale Bucovine!. In sfârsitii. p. 251 In Bucovina obicelulu de-a duce mortiilu cu sania e usitatu mol alesii ierna. (2) Usit. Inmorm. «Dat. A tatii ierna câtii si vara se ducii cu sania numai în unele sate de sub polele muntilortl. (1! Corn. (4) Com. la care se înjuga doi saii patru boî (2). fie ierna fio vara. (1) Burada. cari se arunca apoi în gropa. de d-la Uoni. Vara în multe sate atalu de la munte. Sima. dar si aici numai ceî înaintat! în vîrsta. In districtulii Nasâuduluî ma! fie-care mortii se duce cu nasalia. (2) Ioana Nitu Macovelâ. numita altmintrelea si acaruld fnortitoran si numa! rare or! cu carulii (4). p.

Totu asa Îndatinau a duce pre cel morti si vechil Bomanl. VI. în Fundula-Moldoveî. com. si 'mbracati ca totu-deauna . . stud.(h) Frâncu. In unele sate. din Badeuta si alte sate din Bucovina. (3) Dat. stud. p. tocmai ca si când . iar la mâna stânga li se lega câte unu tulpanu. stergaru.252 In cele mal multe partl^ unde este datina de a se duce mortulu cu nasâlia^ cel casatoriti se ducA numai de catra^ barbati. de C. in Câmpiilunga. tulpanu sau o basma frumosa. de care atârna unu colacii (3). Rom. Servius la Virgiliii ne spune ca «rudele cele mal aprope de sexu barbatescu aveau Îngrijire de a duce sicriulu» (2).. (2) Aen. In Transilvania. op. al caroru turetci sunt dati tn sus^ sau cu papuci. numai de catra patru feciori holtei. a acelora din Costâna. cit. pe când feciorii cel holtei si fetele cele mari. ducâtoriloru tineretului li se pune la pieptu si câte o flore. cari sunt de regula Îmbracati In sumane negre si Încaltati cu clobote. gimn. de Const. gimn. dup& cum ne scrie d-la R. gimn. ori o traist&y o cârpa saa o merindita. de G. . In cele mal multe sate din Bucovina. com. când more o fata (1) Dat. iar cel tineri numai de catra tineri. de Em. (4) BerchisescT com. Asa In Bucovina^ atâtfi barbatii câtu si nevestele se ducu de catra patru barbati^ mal tineri sau mal Înaintati In etate. li se da câte una stergara. gim. com. de V. testimelu. a acelorQ din CâmpulungCi. de Cuparencu. MerchesQ. Velehorschi. de I. dar mal cu sema pe la orase. Burduhosa. Rom. com. 222 : Deferendl teretrura propriqui oribus virilis sexus dabatur munus. din Ropcea. dupa cum li e adeca si portulu. este datina de-a Ii se pune^ pe lânga ducâtorl^ Înca si drusce si vdtajeî. o basma sau o petea negra (4). Fie-carul dac3toru i se da ea rasplata pentru munca sa câte unu stergaru. com. . 174. Avrama. . dupa cum e si mortulâ. de DragosQ BumbacA. com. stud. si a acelora din ToderescI si SOtonetd. stud. a celorQ din PundulQ-Moldovel. Simu. Merchesa 253 mare saâ unu fecioru holteiu. com de V. stud. iar la gâtu cu basmale negre (1). BurduhosQ . gimn.

si cinstesce cu rachiu. Jemna. precum buna-ora cele din comuna Balac^na. cu capulu golA si cu p3rul& despletitii. si daca-I timpulu frumosâ Încaltati cu ciobote sau papuci. EI dicâ adeca ca o duca la cunuiiie pe cee-lalta lume. (5) Com. Unii vatdjt^y precum cel din Balacena. In Vicovulu-de-sus la tnmormtntarea unul feciorii sau a unei fete mari se punu numai câte doi vatajel si câte doue drusce. Druscele. de M. precum cele din Stupea. pre toti omenii ce-I Intâlnesce pe drumu (3). ca si cân d ar duce-o la cununie. de care e legata o basma negra. se ducii alaturea cu mortulu pâna la gropa. In Bilca. ce-lu au In plosca. de Em. Iara druscele si vatajeil se alegfl de regula dintre nemurile cele mal aprope ale celui repausatu. de M. tocmai ca si la nunta. Unelo drusce.sarii marita si 'nsura si i-ar duce Ia cununie^ pentru ca mortea pentru dtnsiT se considera ca si o nunta (1). Druscele bocoscu totu drumulâ pe mort£i (2).» (2) In Stupea. Jemna. precum cel din Stupea. 254 toriloru rachiulu sau vinulfi. nu facâ nimica alta. Vatajei! capata câte un bâtu cu naframa si câte unu sti*ut& de flori la pieptâ^ iar druscele numai struturi de flori ca la nunta. o In Bopeea. postându-se lânga portita tinterimulul. . BaciA. ci numai ducu sfesnicele cu luminele aprinse pe lânga mortâ (4). de Al. când se marita. de M. altii Insa. dau petrecfe- (1) Corn. Insa mal alesa cu sumane negre. (4. com. corn. Împusca totu drumulft pâna la gr6pa (5). (3) Com. unde e datina de-a se pune numai unu singuru vatajdUy acesta se duce Înaintea mortului saâ mal bine (jiisu tn fruntea procesiunii. iar dupa tnmormîntare. districtulâ StorojinetulA. cari se punu mal alesâ la feciorii cel holtei. Jemna. cu capulu golu^ si In mâna câte cu o plosca si câte cu unu bStu. Com. nici când Insa alba ca la nunti (2). la Balac^na. pe und flac&Q ilQ ducQ tota-deauna fl&cail^ iar* pe o fata mare patru va tajeT. de Cuparencu. Baci a. Vatajeil sunt Impbracatl cu camesi albe de bumbacu si cu pieptarase. sunt îmbracate In camasi albe si cusute cu stramatura negra apoi In bondite (piepterase)^ Încinse cu catrinte. de A. ducu In mâna câte o naframa si bocescu pe celu mortii pâna la gropa (3)r altele Insa. de i^ufletuUi celui repausatu (1).

de Iustina C&rdeiQ. de d-lâ V. iar la fetele cele mari. In alte comune. Daca mortulu e fecioru. (2) Corn. atunci o ducu de regula patru feciori. care tine o panglica lunga si rosie peste sicriii dimpreuna cu sota el de cea-lalta parte. de cum-va nu are feciori. pe lânga cel patru feciori. Pre cel casatoriti 11 ducu unele rudenii de ale loru. Celorii patru fete li se mal da sa tina tn mâna cea de laturi demortti^ adeca In cea estrema. Înca si câte unii marii frumosik In care este Înfipta o pana grecâsca. crucea. Iar daca e corpolenta si sicriulu greu. adeca o flore artificiosa de dughiana. (4) Dict. se pune pe mor* mtntu.In Costâna. Când pleca la biserica cel patru juni iaii sicriulâ cu scaunutu pe umeri. daca mortulu e prunca. !lu duce tatalu sSu. Daca mortulu e b&rânU. merge alaturea si câte-o fata mare^ care repesinta druscele din alte sate . si asa mergii pâna la biserica si de-acolo la cimitirii. llu ducu feciorii s6I. proprietaria 255 Daca Insa i^epausatulu e tata mare si nu e tare grea. Prapurii. cari le duciî. Fetele mari Insa sunt duse de feciori cari le punu pe salasii o cununa de flori. Turtureana. gioon. In BanatUf daca repausatulii este june. fetele cele mari se ducu la gropa pe nasalil purtate numai de fete mari. de George BumbacA. se cauta patru fete mari si patru juni de vlrsta lui. care. BaciQ. totu din districtulu Nasâudulul. si cel casatoriti numai de casatoriti (2). pe lânga iie-care dintre cel patru feciori. cari ducii mortulii. cel mal intimi al repausatului. si acestia sunt vdtdjd^ (4). mal mergii Înca patru alaturea. In unele comune din districtulu Nasâudulul In Transilvania. dara totQdeuna cu stâgu. daca more unu feciorii. ci fete maritate. precum si cele-lalte obiecte procesuale Înca le ducu numai feciori si de regula amicii. atunci o ducu patru fete frumosâ Îmbracate si împodobite. se duce de catra feciori. preotA (3) Corn. stud. carora le urmâza patru tete ca si la feciorii cel holtei (1). dupa lnmot*mîntare. atunci Uâ ducu ginerii sâl. adeca doi feciori si dou6 fete sunt de catra picidre si doi feciori si dou6 fete de catra capii. iar alaturea cu fie-care dintre dlnsil merge câte-o fata. iar daca nu are tata^ atunci llu duce rudenia cea mal de aprope a sa. (1) Ck)m. de Al. iar flacaii numai de flacai. .

câte o lumina de cera si de mâncare (pomana). ca si omenii. cadavrulii lui llii petrecea si Domnulii cu totâ pompa sa de curte. p. inv^tatorl. Cantemiru.iara de nu are nici de acestia. Inmomi. Fie-care mortii mare se duce do regula de catra patru insi. ~ 256 barbatu sau femee. înaintea cadavrului se ducea o sulita. In care adese ori se baga si câte-va parale (3). batrânii se duca numai de bfitrânl. le ducu numai feciori. In alte parti Insa totu din Transilvania. Simon si AI. Daca Insa sunt fete mari sau copilandre. (3) Com. cari cap&ta câte unu colacu. i se îmbracau caii în panura n^gra si de-asupra lorii se puneau vesmintele cele mal preti6se ce le avuse defunctulii. iara baetii si copilele numai de baeti. mortea domnului lorii. de care spânzura o sabie gola cu manunchlulii întorsu. ca sa se arate ca si când ar plânge si el. In Basarabia fetele mari sunt duse numai de flacai. «Daca muria unu boerii. ca daca mortulu a fostu ofîceru In militie. iar de amendoufe partile mergeau vre-o câti-va soldati Îmbracati cu pancere si coifuri. de d-nil loand PopovicT si losifa OlariO. Nasaliile la cel sâraci sunt Împodobite cu sc6rta sau chilimu. Boeria. (2) Burada. cari capâta câte o naframa si unu colacu. în timpurile vechi. plaiulu Muntele. Afara de ac6sta pre fetele mari le petrecA numai fetele mar!. de d-lQ T. si daca defunctulfl s. daca mortulu e (1) Corn. fostii unulii din cel mal mari boerl. 22. iar la cel bogati cu stofa. atunci duceau Înaintea lui semnele boeriel sale pâna la gropa. cu car! atî fetita împreuna si au traitii bine si anume tot-deauna cu pSrulu despletitii (2). atunci llu ducft nemurite cele mai aprope. Totu asa se Intempla si cu dusulu mueriloru hitr&ne. ne spune Principele Dim. din care apoi se facu vesminte la preoti (3). feciorii si fetele mari numai de feciori. car! Isl lega la mâna câte o basma saâ naframa ca si vomiceil. si apoi le duceaii . Ochii cailor ii se frecaii cu sucu de c6pa sau cu prafii de pusca. In Moldova. judetulu Sucevil. cari capSta câte-o cârpa frumosa (1). llu ducii omeni mal de aprope sau vecinii.

PletosO si M. Sa fiI gata de pornita înapoi nu de venitu. Uita-mi-te pe terestra. p. Acad. Ia Români. de Dim. sosesce si preotulu care are sa Implinesca serviciulili Inmormln tarii. deauna tncepA a se vaieta^ a boci si a (jiice: Scdla. (2) Din Voitinela. 1 * . Nu te porne spre trai tu. Te porne spre prapaditei. de d-la I. Câ-tl vine carte domnesca Dela noi sâ te pomâscâ.(1) Com. 257 iarasi tndSrâptâ si le puneau tn spatarie sau divanu. venitG. Nistoru. 140. rom. In acelasi timpu. învStâtoru. dar «caunulu si locuia Iu! r&mâne deserta cela putinu trei (jiile» (1). (3) Burada. Te-ora duce pe nasalil înapoi sa nu mal vil |2i. Inniorm. Te-ora duce cu patru bol Si nu-î mal veni 'napoT. mila n6stra. de A. scdla dumnia-ta Si-tl deschide feresta Si privesce printr^insa. Sau asa: Mamucuta. (1) Descrierea Moldovei. Ca te-ora duce cu caruta Sa nu vil câta ii lumuta. 22. corn. când se aduce procesia saâ putinu ceva mal tân^iu. Inmorm. Georgescu. p. Sera înca n'a sosi. Ti -a sosita carte domnesca Dela noi sa te pornesca. Ti-a venita carte. Dela noi mi te-ora pomi Si 'napol nu-î mal veni. (2) Dict. Bocitorele din Bwxwina^ cum tiu zarescu de departe ca se apropie de casa repausatulul. Cârdeiâ. edit. J/arianfi.

Carte 'n patru comurele Scrisa cu lacrimi de-a mele Si 'mpluta cu multa jale. dragulâ meâ. bocescu astii-felu: . Dragulâ meâ. iubitulâ meCi ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnâsca Dela noi sa te pojmâsca. In casu când mortulu e o fata mare. .268 Sera daca ml-a 'nsera Tare nu te spaiminta. . Daca-ml faci acesta cale. Aceia nu-sâ hulubel. . Iaca cartea c*a sosita Si dela noi te-aâ pornita. Cele din Moldova: Puisorulâ meâ iubita! Sc61a-te ca ti-o venitii. (1). Ti-o venita carte domnesca Dela noi sa te pomesca. Cu chicile muce^ite . Sa mal vil pan' la feresta Sa vecjii cum traimâ în casa! (2) Iara cele din Transilvania. scula. . C*aceia-sâ chiar fiii tSt. Cu fete posomorite. Da eit mâ rogâ dumitale. Ce-aâ muiitâ mal de demultâ SI a& putre^itii în pamîntâ Sau astâ-felA: Scola. Ca 'nainte tl-orâ esi HlubI cu pene împestrite.

La toti 6menil de-odata. Noi Marie-asa*m gânditii Ca dupa tine-orâ veni . Si-ml spfilatl fatacuvinti. Rfimâl lume cu mult bine Ca eâ a^l m6 duc din tine. MS petrecetl cu suspina. Mie nu ml-al fosta lasata. Haideti surori sa prâncjimu. Remâl. Si-ml spSlatl fata cu bere Si me petrecetl cu jele. MS petrecetl pân* la gr6pa. Norocii buna de-a mea vieta. Parte de lume n*avul.U) Din CâmpulungQ. N'avuT parte nicidulceta. corn. Mirâsa mândru tocmita Dupa lume banuita. lume cuT esti data. Rea bola m'a apucata. Ca de a<)I ne despartimâ. veniti surori Si me 'mpodobiti cu flori. de G. de Anita Pietosa din Radasenl. Ciuperca. Veniti frati. Cine 'n lume-a mal ve4utâ Miresa mândru gatata Si ea sede superata. Si-ml spâlatl fata cu apa. MS rogâ lumi! de iertare Dela mica pâna la mare. 259 Intr*acesta lume mare Fost'am si eâ mândra fl6re. Fldre ful. Trupsorulâ mi 1-a uscata Si ml-a rupta (irulâ vietii Si m'a ftcutâ prada morti!. Voiu pleca o cale lata Nu-I pasfire sa mâ 'ntreca. fl6re trecut. Haideti surori sa gustamu Ca de-a(tl nu ne mal vedemâ. Voi pleca o cale lunga Nu-I pasSre sa m'ajunga. Ca sa fiâ si eâ iertata. (2) Dict.

le-tl Marie ^iuB. Dela strutii detamâita Dela fete din ulita. Astazi în pamântii te baga Si te-I face terna n^gra ! (2) . Putre^i-vel ca tina. Dela feciori. Multii al sburatii ca mierla. dela bere (1).Socrii cel mari cu caii. Cal pornitii o cale lunga. Hal Marie si te uita Surorile cum te cânta. Dar* el vinii cu nasalie. dela joctî. Dela maica ta cea buna. dela nori. Noi Marie-as*am gânditii C*orii veni feciori cu brâie. Putre4^-vel ca lutulii . Nu-I pasare sa te*ntr6ca. Dar* el vinii cu praporii. Dela feciori. Nu-I pasare sa te-ajunga Sl-al pornitii o cale lata. Dela a tale surori. de la luna. Dela strutii de busuiocii. le-tl Mario ^iua buna Dela paharutii cu miere. Dela sore. Multii al sburatii ca cuculii. Saraca Marie draga. buna Dela s6re. Ca tu mal multii nu-I mal mere. Parintii cum te comanda.

Dupa ce a sfârsitu preotulu panachida si cantorii bisericesci de cântatu vednica pomenire^ stropesce pe mortu cu apa sfintinta sau cu vinii. Si-mt stropiti fata cu berc . adeca cu pausu. Si-mî stropiti fata cu apa. de d-lG T. iar copiii (diccil) câte o mahraina mal mica. Începu iarasi a boci si a (jlice: Venitî frati. cum vSdii ca preotulu a luatA pausulft ca sa stropsea pe celii mortu. se si Îmbraca tn ornate. (1) Corn. atunci fie-care capâta cât^ o lumina si câte unu tulpanu. |2) Coni. 260 In cele mai multe parti din Bucnvtna^ unde este datina de-a se face prohodtUu tn biserica. mal scumpa si mal frumosa. SimonCi. Câ de a(jî mS ducu la gropa. Veniti si voi verisori Si ma *mpodobitl cu flori. cu acea deosebire numai ca a preotului e mal mare.» 261 Si-ml stropiti fata cu vinu Ca 'napol n*am sa ma! vinu. unu stergarft sau unA tulpanâ. de I. daca tole cele necesare pentru petrecerea mortului sunt gata si nu ma! este nici o piedica de pornire. cadesce mortulu precum si pe cel de fata. iar cel de casa precum si nâmurile cele mal de aprâpe saruta pentru ultima ora mâna mortului precum si crucea sau icona de pe pleptulu acestuia. luându-si In acelasi timp&rSmasubunudela dtnsulu si (jiicendu: «Dumnecjeu sa-Iu Ierte si sa-Iu odihnesca!» Bocitorele din Bucovina^ cari stau de o parte.(1) Sub. veniti surori. de care se afla legata o naframa. libere» se *ntelege petrecerea juaimel satelorQ pe la Cracluna. înainte sau nemijlocita dupa Începerea panachidel atâta preotulu câtu si cantorulu bisericescu (dascalulu). Totfi asa se face si In BanatU (1). si apo! Începe panachida. Daca sunt mal multi preoti si cantori bisericesci. cum a sositu preotulu. capata câte o lumina de c^ra galbâna sau si una alba. pe când a cantorului mal mica si prin urmare mal eftina. Popovicî : «PreotulQ si iavetatorulâ capfita câte o lumina si omahrama.

Si-tl fi mâncati de straini Ca iarba de boi betrâni. corn. Veniti si voi buni vecini Veniti si voi cel straini Vin'o si tu-a mea sotie Ce-am avutu din cununie. ar dori sa-Iii mai vada înca odata si a-sî lua rSmasti bunO dela dînsulii. Veniti toti si v'adunati Si cu apa m& scaldati Ca de asta(jî în colea Mal multu nu me-tî mal vedea ! (2) Dupa ce Iau stropitii si 1 au sarutatu acum tote nemurile. de fostulâ med coiL^colarQ d-lCL Petrea Prelipc^nâ. Câtu îmi e lumea de mare N'avetI mila nici credare. . îlu ducii pâna (1) Din Horodniculâ-de-jos. si prin urmare na apucata a veni înainte de a porni.Ca mal multu nu me-tl vede-re (1) Saâ asa: Veniti frati. Caci de tata ati remasu Totu de china si de necazQ. care nu locuesce în acelasi satfl. In cele mai multe parti din Moldova însa. în cele mai multe parti din Bucovina se pune si se închide capaculu secriuluî si mai multu nu se deschide de felii. veniti surori Si m6 'mpodobiti cu flori. frate saii sora. Veniti si voi copilasi Dragii tatii coconasi. dora numai în casulii când unii fiii saii o fiica.

j^imn. (3). . Dela firâ de busuiocu. iostâ ser^^enciî in Moldova. bendu pausu si(j[icendu: <i Ehimne(^eil sa-lfi îerte !» Iara bocitorele. (2) Coro. Inmorm. judetulu Botosani. dela surori. 262 la gropa cu fata descoperita. Dela paharasu cu miere. (3) Com. Dela gradina cu flori. Dela feciori. desi legea nu ma! permite ca sa faca acesta (1). dela bere^ Dela firâ de tamâita Dela fete din ulita . stud. Zaharescu. sarutându crucea. unde este datina de a se duce mortuliî descoperita. mortulu se Încuie. Del a firâ de matraguna. Dela frati. carî stau ceva la o parte. de T. (1) Com. In acele part! ale Moldovei deci. trecendu pe lânga copârsfeu. ori si mal multu. dupa cum e si starea omului. Dupa ce-lu saruta rudeniile. (1) . . p. anume ca sa se pota casatori barbatulii saii muierea care ramâne. caruia asemenea i se da unu tulpanu (2). de T. daca mortulii e fecîora holteiu sau fata mare. ca si'n Bucovina. Dela maica ta cea buna. Dela leclorl. Zaharescu. capaculu sicriului tiu duce pâna la gropa unu altu omii. In multe locuri totu din Transilvania^ se da omeniloru la ocasiunea acesta câte unu colacii si câte unu cruceriu. de Toderu Maiiciu.(2) Dict. dela norî. (jiiua buna Dela sore. pe când mal de multu nu se încuia de felu pâna Ia mormlntu. de d-lQ T. dela luna. Simonfl Ve4t si Burada. Românii din Transilvania Înainte de a se Încuia sicriulu se ducu asemenea la iertare. Dela s6re. 263 înainte tnsa de-a se Încuia i se desnoda balera camesii precum si orî-ce altu nodii ar malli avendu la vre-o haina cu care e tmbracatu. bocescu astu-felu: le-tî N. 21. dela jocu.

Si se duce în ceea lume. 264 Nu sciâ. (3) Din Poiana-StampiT. Înnodata. Ca i se duce stapânulâ. Plângeti usi. In acelasi timpii. când se scote mortulii din casa. (2) M^re sta aice in locA de tj ea. respective feciorii. Ca se duce stapânulii. (1) Corn. EI Înca 11 desnoda cheutorile camesii anume ca celui ce rfemâne sa nu-î fie cununia legata. llu radica de pe loculu unde a statii pâna atunci si-Iu scotii afara. plânge podulii. atâlii femeile Înrudite cu dlnsulu câtii si bocilorele bocescii urmatorulii bocetii : Plânge podulii. voe de trimisfi? cemâla sa scrie c61a de hârtie ? (1) . Simonâ. Saiî acesta : Plânge masa. arsa (3). Ca stâpânulâ merge din casa. Ori nu-î Ori nu-I Ori nu-î nu-I condeiâ de scrisa. plângi si tu masa.Totii asa facA si Românii din Bucovina. Ca de-amii nu-lu mal vedeti. Da plângeti si voî podele Ca se duce mila mi-re (2). Plânge casa: Plânge casa cu totuld. arl sunt pusi ca sa duca mortulu. ttnutula Dornel. Si pe noi pe toti ne lasa Cu inima fripta. feresti plângeti. Plângeti usi. de Rom. Sima si T. barbatii. Dupa ce au Închisii sicriulu. înapoi revasa nu-î vine Sa spuie câtii i-I de bine.

SiretCt. si cred. (3) Dat. 266 . Inmorm. cei de casa. Cum au scosu ducfetorii secriulu cu mortulu afara. dic. de G. Plânge masa. Plângeti usi. Da plângeti si voi pareti. Barbuta. de M. stud. Cea alesa Si frumâsa Mi se duce si vg lasa. Ca stapâna cea alesa. cook de d-lft V. cari rfimânu în nauntru. p. 20. corn. închidu repede usile si se uita pe ferestra afara anume ca mortea sa nu strabata mai (1) Din Câmpulungd. Acesta lovire sau atingere a secriuluî de pragu Însemn6za ca mortulu multamesce casei unde a locuitii si ca se închina si-sî iea rSmasu bunti dela întregu poporulu ce sa adunata ca sa-Iu petreca la gropa (3). In unele comune. Ca remânetl strainorîl (2) Maî nainte însa de a trece cu mortulii peste pragulu tincjeî este datina In cele maî multe parti ale Bucovinei de-a lovi câtenelu cu sicriulii de treî ori de pragulu useî de la tinda. lovescu sau mai bine (Jisii atingu secriulu câte de trei oii de fic-care pragu peste care trecu cu mortulu.Sau acesta: Plânge casa. Plângeti si voi chiotorl. feresti plângeti..Ve(JÎ si Burada. Rom. precum buna ora în Mahala. Mahala. Ca de astazi râmâneti Si stapâna nu aveti. gimn. (2) Din Crasna. TurturenQ. din Boiand. Ciuperca. VicovulQ-de-sus.

câte una si alta de celui repausatu (3). sotu sau sotie. de la capu spre piciore anume ca sa nu lese locu pentru al tu mortu. cauta de trei ori pe feresta dupa dlnsulu. In alte sate. Rom.Archiva pentru Ist. (4j Vedî Tocilescu. pomana de sufletulu casa stau apoi astu-felu Închisi pâna starea (prohodulQ) prima. sa nu se duca cu celu mortu (2). barbatulu sâu ese Îndata dupa . si cred. din Boianâ. de Ionica a luî lordachi Isacd. ca nu cum-va sa se duca astu-fclâ dupa mortulu deja scosu si altulu cine-va dintre caseni. Turturcnu si a celora din Badeiitâ com. dupa ce-a Inchisu usa. (1) Dat. de M. când o scota afara din casa. se pune pe loculu acela unde a statu mortulii anume ca sa vada mortea ca nu se temu omenii de dlnsa. dupa ce sa scosu mortulu afara din casa. voi. |3) Com. nu numai ca celu ce-a remasu In casa. cum b'a luatu mortulu de pe masa sau laita si sa scosu afara. II. MacoveiO.387. Germanii. In Muntenia^ plaiulu Prahova. eoni. cum sa luatu mortulu de pe laita sau masa. daca mortulu e femee maritata. Barbuta. totu din Bucovina^ unulu dintre cel ce au rfimasu In cosa. stud. casnicii s6I punu mâna drepta pe sicriu si (Jicu în sine: a te tragemU nul pre tine tatay mama^ fratey sora^ dar' sa nu ne tragî si tu pre noi ! » In alte sate totii din faTia^tZ. precum si In alte sate din Bucovina. Cel ce au remasu In oe cetesce preotulu si el afara si dau. pe care a statu. si com. gimn. III. apoi si pentru aceea ca sa rfemâie noroculâ în casa. Închide Îndata usa dupa dlnsulu ca sa nu Intre mortea iarasi In ca^a^ ci tot-odata.inuitu In casa aceea. radicându mortulu din casa se pune In locu-I o haina noua. 266 In uneie parti din Transilvania si BanatU^ dupa ce sa scosii eicriulu cu mortulu din casa. anume ca sa nu se mal Intorca bola In casa (4). adeca sa nu mal mora si altulu In urma lui (1). In unele sate din BanatU mal este Înca si acea datina ca pe când scotu mortulu. de A. (2) Dict. de V. Îndata restorna asternutulu. si atunci llu uita forte lesne si nu le pare asa de râu dupa dlnsulu. Bucurescî 1884. cel ce râmânu In urma r6st6rna scaunele si mesele^ aratându prin acesta turburarea produsa prin morte (1). In Crasna. Multi Români din Bucovina credu si spunu ca. p. de At. daca cet de casa voru sa uite mal de graba pre celu mortu sau celu putina sa nu le para r^iî dupa dtnsulu. Dupa acea esu daca au de unde.an. etc.

In unele parti din Transilvania^ nemijlocitii dupa ce sa scosii mortulu din casa afara si s aii resturnatii scaunele din casa. plaiulu Prahova. . a murita. se stropesce In urma luî.n (1) In TerorBomânteca. p. . anume ca sa se duca r&ulii dupa mortii. totu din Tdra-Bomânesca^ dupa ce se pornesce mortulu la mormîntu. ca sa se sparga tote neajunsurile. Simu. care a statu la capulii mortului. In alte partî. . ori chiar la mormîntQ. unulQ dintre nemurile cele mai de aprope sparge o ola si unii blidii. apoi se trântesce în mijloculii casei de se sparge. In unele sate din Bucomna^ precum buna-ora în Balacena. satl se umple maî întâifi cu cenusa si apoi se sparge. radicându-se mortulu din casa se spargu trei ole (jticendQ: Cum se sparge 61ele Sa se sparga b61ele (2). doufe muerî. îndatineza Românii nemijlocitii dupa scoterea mortului din casa do-a trânti 61a. (2) Corn de d-lâ loand Popovicl. se iea apa tn 61a cu care a fostu scaldatii. o arunca peste casa.267 raspunde : ^cum 7i'a 2^^^^ fi neîntrebatay asa sd fie si de Idca. . în care a arsu lumina la capulu mortului. unde staii nitelii cei ce scotii pre mortii. de Rom. de unde a ramasii si cjlicerea : «i ^a sparta 61a j>y adica: i s'a frânta vie fa. ci sa se pota câtii mal de graba Însura (2). si apoi scotii mortulii afara In curte unde îlii punii pe scaunulii mortllorii. ca produce unu sunetu deosebitu (4). Si daca Întreba cine-va: ace s'a întâmplata? . supararile si sa înceteze de-a mal muri cine-va din acea casa (3). petrecâ iute traista acea dela drepta spre stânga preste mortfl si pe sub mortii de trei ori. In multe locuri este iarasi datina ca acea ola sase sparga de pamentii. Altii arunca lumina. iar barbatulu frângendti In genunche furca mueriî. punendii unii puiii de gaina saii o gaina Intr o traista si postându-se una de-a drepta si alta de-a stânga. ce-a tî facut? i so (1) Corn. trântindu-lii pe loculii acela unde a fostii mortulu saii In usa. Tota procedura acesta Insemneza ca barbatulii sa nu remâna multii timpii vfiduviî. si apoi pleca conductulii la biserica. de pragulii casei cu o putere asa de mare.sicriu cu palaria In capii si cu furca el de torsu In mâna. Ve4îsi Burada. unde se face prohodulii. apoi In bucatarie. 20. iar palaria o pune In cuiii. ori în loculu unde mortulu si-a datii sufletulii. Inmorm.

fara. si pâna când cânta preotuliî. mai nainte bea preotulii si apoi cântaretulâ. totusi ceea-lalta lume pane. 387 . adeca când se prohodesce mortulii. II. 44. i s\i frântH oluo. 213: tiOla saQ âla se obicînuesce si la Români. Besanâ.. protopresviteriatulu Luncii. care umpluta cu apa pr6sp6ta se sparge înaintea mortului si apoi se da da pomana vre unul seracd împreuna cu o lingura noua. Simu. sa se duca înaintea lui. Nota dela p. preotulii capata din vinii. III. dupa ce . p. p. In Ungaria^ si anume In comitatulu Bihorului. ca sa aiba în 268 Datina de a duce unu olu sau ola cu apa prospâta Înaintea secriulu! si a da dintr tnsulu celoru setosi apa sa bee. în «Albina» an. olulii se scote (l)o. a muritu (2). Atunci Incepii a cânta schimbisii unulii dupa altulii . Jemna. mal alesCl în Ardelâ. Frâncu op. gimn. 20. (2) Tocilesou. si apoi. respundQ ca asa s'aQ pomenita». Revista pentru Ist. de unde s'a nascuta ^di cala. etc. T. de Rom. adica vieta. pe masa ce sta Înaintea preotului. 177: «Mortului asemenea i se duce la morminta o ola cu apa. cu care sa turnata apa în caldare spre a se scalda mortulii. p. cit. Acestu olu se spargea apoi afara la mormlntu sau acasa. (5) Burada Inmorm. apa sa prefacutii tn vinii. adica: i sa Irântu olulii. o spargu. Bucurescl 1884. de a sci ce însemeza t6te aceste. . de M. era usitata si la Romanîy ceea ce se pote vede si din forma Invitarii la Inmormtntare : <racuma e timpulu de a merge Ia Îngropaciunea Iul (Titiu). palimarulii) umple cu vinii paharele de pe masa. care Insemneza atâta cât: i sa stinsu vieta. cit. (H) lon^uQ. (1) Corn. Simonu si Al. de siguru ca pentru odihna sufletului celui repausatCi. op. are rold la îngropaciune. 57: fOlula si astazi. cit. uneori oaducdacasa sî aruncand-o de pamtntîl. No. apa si luminii». când llii duce la gropa si sa se dea de pomana plina cu apa prospata împreuna cu o lingura noua la vrunii saracii (5). Intr'unele locuri se umple acea ola cu cenusa. Unulii dintre rudeniile mortului saii slfetulii (crâsniculO. Dela acesta datina se vede ca vine si espresiunoa figurativa a Latiniloru: afractus est ei ollus». slud. cântaretulii goFesce unii paharii de vinii si când cânta acesta. I. p. o trdntescCl de pamîntd dupasicriâ. Adose-orî ospargu la mormintd. BoerG. Ori si câtQ de soda ni sarii pare datina acesta. voi. op. (4) Corn. M.se scote mortulîi din casa. se pune unii vasii cu vinii si dou6 pahare de iaga (sticla). Bojinca.In cele mal multe partî locuite de Români însa este datina ca 61a. unQ colaca si o lumina. si întrebate fiindd femeile despre pricina acestora. an.

ca vine de-a dreptulu dela Romanii pagâni.ollu8 efîertur. Nr.st.Mbina» an I. No. adeca la scoterea mortului din casa (1). jam tempus e. 67. si substittie oltriu atsestora. aruncându-sl privirile în tote partile prin ograda si v6(Jendu o multime de lume adunata si trista. si cu o lingura noua de lemnîi se da din elQ apa de bfiuta cutarul sfiraca. si eu sunt aplicata a crede.acolo sa sada. care a dato întâia ora publicitatii. (2) KesanO. avendu Luncanil vinu destulu de prin viile loru. scola. proprietarQ. prindu a boci alte bocete. de Dim. în locu de apa punu vinii în vasu ia prohodire. Acolo-IQ baga 'n pamentu Ca sa nu-lu vedemu mal multu. Si fii urma prin ograda Sa cresca mândra otava. publ. Bersanu.» (1) Exequias (Tilio) quibus ire commodum. 269 are ea de siguiii insamnatatea sa istorica. Cârdeitt. Da ian scolâ. Ca ea vine mâniâsâ. (1) M. însa cu acea deosebire ca. Ventulu sa nu mi-lu mal bata Câiâ lumea. stud. 67. în «. în «Albina» an. între earile si acesta: Da ian scdla. .unde si astadl se pdrla unu olCi cu apa înaintea sicriului. I. cit. 270 Si fâ urma prin gradina 8a cFesca mândra sulcina. Cum au esitu cu mortulu în ograda sau curte. scola Si mal ta vr'o urmusora. (2) Apoi. împreuna cu d-lii Besanu. Ascutita ca o c6sa Si iea sufletulâ din 6se Si trupu-lâ sc6te din casa Si-lâ duce la tinterimâ Cu elâ sa numai graimâ. corn. bocitorele Începu din nou a boci si a (jice: Cum nu-I m6rtea 'nfuriosa. Ca-I destulu de-alalta sera. (2) Din VoitinelCi. mama. Dumnia-ta nu te-aî trezitu. S6rele sa nu mi-lâ vada. Sorele o resaritâ. mama.

Atâta ne mal intâlnimâ. Pe pomitulu plugului (1) Din Crasna. com. De-amîi nu le-I mal calca. de G. dict. Dreptii aceea^ urmândâ mal departe^ (jicu : Cresca erba câta casa Si otava câta prispa. stud. mal bocescu Inca si pre acesta: Scola. Barbuta. Pân* la usi la tinterimâ De-acolo ne despartimâ Si mal multii nu ne 'ntâlnimâ (2). scola Si te preumbla pe-afara! Mândra vreme ti-al alesa Dela noi do dusa. Ca nu-I 4iuâ de 'ntâlnire Câ-I (}iua de despartire. Femeile s'aâ sculatâ Si pe-afara c'a(i âmblatâ Si vacile si-aâ mânatâ. Ciuperca. Pe cântatulâ cucului. atunci. (2) Din CâmpulungQ. de mersa. pe lânga cele aratate. de M. R6ga-te la sfîntulâ sare Sa faca 4îua mal mare. ginin. mamucutâ. 271 Pe 'nfhizitulâ codrilorâ Pe 'nfloritulâ pomilorâ. Dumni-ta nu te-al sculatâ (1).Si fa urma prin ocolu Sa crSsca mândru mohora. Dar* daca nu le-I calca Râga-te cui te-I ruga. . In zadarâ tnsa le e rqgaipintea si Îndemnarea^ caci cine-a muritu odata nu se scola mal multu In veci. Daca repausatulu si-a datu sufletulu pe la tnceputulu primaverii.

Acosta datina o amintesce Ovîdiu cjicendu: nrln locu de faclia nuntii. dupa cum ml-a spusa M. In acele locuri Insa. represfnta facliile vechiloru Romani. . adica a tinea prima stare j dupa care cel de casa dau de sufletulu celui repausatu diverse obiecte si vite. tn cari se afla luminari aprinse. se duce totii-deauna înaintea pomenelorii si pomenele dupa dinsulii. Toti pomii ni-orti înflori Dumniata î! putrezi ! (1) Dupa ce au sfârsitu bocitorele de bocitu si ducatorii de 8C0SU pausulu. pomenelo. eu am lânga mine faclia moi^il (1). vine preotulii Imbracatu In ornate si cântaretii.272 testimele. cari se ducu pe de-o parte si pe de alta a secrîulul. iara printre acestia la mjilocii Întâi pausulil apoi cdiva s\ pamulil cu pomenele saii raîtUu. preotulu încape a rosti ectenia mortiloru si a ceti evangelia. Dupa cruce vinii de o parte si de alta prapurii. (3) Corn. cari ca si Românii nostri de acjii petreceau mortulu la tnmormlntare numai dupa amia(. NistorO si alte femei. Sfesnicele si mal alesâ fanarele. Dupa prapure. pomulii. coliva. In multe locuri din Bucovina este datina ca pomulii sa-Iii duca Înaintea secriulul nanasulu saii nanasa mortului. dupa care urm^za bradulu. (2) In comuna Malini.» . ca sa se vada pe unde se ducu. In unele locuri bradulii se duce chiar Înaintea crucii (2). Datina petreciriî mortului la tnmormlntare cu sfesnice si fanare. de Ionica alQ lut lordachi IsacQ. precum si tote cele-lalte obiecte.^I si de multe ori chiar dupa ce apunea sorele. când aveau trebuinta de faclii. lânarele si sfesnicele cu luminari aprinse si Împodobite cu (1) Din Crasiia. cu cari au sa petreca mortulu pâna la tinterimu. apoi o crtice mare. se aduce din padure in aceeasi 4ii >n care se inmormînt^a mortulâ. Barbuta. apoi serafimii. totusi semâna ca ea este de proveninta romana. judetulA Suc^va din Moldova. desi o IntalnimA ici colea si la alte natiuni straine. si impodobindu-se ca felA de felA de stramaturl se duce braduld nemijlocita înaintea mortului. respective dupa pomii si pomene. dict de M.Primavara ne-a veni. unde e datina de a se duce pomulii deosebitii de pomene. Apoi Întregii conductulu funebru se pune In miscare si anume: tntâi se duce toiagulâ asezatii pe unii sfesnicâ. iar Intre acestea nasalia cu mortulu. pe car! le ducu mal cu sema câte patru baeti. si se crede ca printr Insulu se amagesce sufletulu catra biserica (3).

In unele parti ale Bucovinei si cu deosebire !n comunele Ropcea. feciorii si fetele mari. v. în care se duceau la gropa ramasitele lui Augustu. la mormînta se duce contrarii. si mal alesu In comunele : Buhalnita. câte odata era linistita din causa tacerii. Epist. p. Dorna. Grintiesulu maro. cântândii ^Ddlna)) de Îngropare din fluere (3). (1) Her. care se compune din mal multi flacai. precum si gospodarii cel tineri. apoi bocitorelc. precum si totî caMaltî. Dupa nasâlie urmeza mal întâi nemurile cele mal aprope ^le mortului.» (2) Ann. cu piciorele înainte. fax mihi mortis adest. «Et face pro thalami.Asemenea si Tacitu: «piua. Straja si In altele din munti. cari s au adunatu ca sa petrecâ pe celu mortu pâna la mormtntu (1). merge de regula unu balatu. Hangu. care duce crucita^ ce se Împlânta la capulu mortului. op. stradele Romei erau Îmbulzite de multime si prin câmpulu lui Marte straluceau facliile. «Fiind-ca omulCt se nasce cu capula înainte. Bistriclora. modo ploratibus inquies : plena urbis itinera conlucentes per campum Martis faces.» lU<i 273 amicii. cunoscuti!. iar In bucovina nemijlocitQ dupa mortu. 172. Candrenî. plasa Muntelui. Cotunele Chizirigu. XXI. Grintiesulu micii si altele. si câte odata era turburata din causa plângerilorii. CalugarenI. cari duca stâlpul £i. 4. . «Dies. In unele comune din judetulii Suceva. quo reliquiae tumulo Ausrusti inferebantiir. Bicazulu. iar In Moldova^ si anume tn judetulu Nemtii. modo per silentium vastus. Galu. precum buna ora In Malini. tote cu capurile descoperite. Secu-Buhalnitel. Crasna. plaiulu Muntele.» (2) In Transilvania nemijlocitii Înaintea mortului mergu doi barbati. care se duce totu-deauna cu piciorele înainte (3). sunt petrecuti mal totu-deauna de doi baletani cari cânta din fiaeru pâna la gropa (4). precum In FunduluMoldovel. III. Bilca. In Muntenia si Bticovina^ daca unei familii II more primulu copilUi nu se duce dupa elu la mormlntu ca sa nu-I mal mora si alti copil (2). Vicovulu-de-sus si cclu de jos. sa pastratii vechiulii obiceiu stramosescii ca mortulu sa fîe dusu la gropa cu musica.» (3) lonc^nfi. 39. cit. Suceveni. Cupca.

Georgescu din Transilvania. (5) Com.. (3) Ve()I si Burada. precum si 'n cele de prin vecinatate din Bucovina. dupa cum le-a fostii si învoiala (4). când face preotulu vre-o stare. cânta pe schimbate diverse doine de jale (5). (4) Dict. cit. de d-la V. preota. bucina pâna ce ajunge preotulu cu mortulu In dreptulii loru. 324: «Daca cela repausatQ a fosta intâiulâ raorta In acea familie. câta si in cele-lalte tdrl locuite de Români. 23. Nistora si alte Românce din Malini. p. op. de Ionica ala lui lordachi Isaca. los. Innorm. punendu trîmbitile încrucisa. Fie-care bucinatorii cap6ta pentru ostenela sa câte o ole sau câte 1-2 fi. mal alesu insa la feciori si fetele cele mari si cu deosebire la cel mal avuti. Inmorm. de M. cit. si acolo cânta. 24 25. 163. Sima si I. daca nu mal multi. In comuna Breza. p. p. unulu de-a drepta si altulu de-a stânga. Ve4I si Lambrior. Mariana. tataia si muma lui nu potu a-la urma la gropa. Insa se afla obicelulu ca dupa mortfl sa merga unu bâtrânft cântându din flueru cântece de jale. el remâna a casa. tinutulu Hategului. op. In Vicovulu-de-sus bucinatoril mergu !n dreptulii convoiului si dupa fîe-care stare bucina de jale.. Inmorm. Con). apoi pleca iar înainte. bucinândA din când In când cu trâmbita (2). Rurada. cit. Fie-care cântare|u sau flueraru cap6ta câte o natrama la fluerâ (1). apoi celu putinu doi barbati. D. bucinatoril sau trâmbitasii se ducii Înainte. Olaria si PopovicI din banatQ. (1) Pretutindcne e usitatd astQ-felCi atatâ in Bucovina. Num&rulu aceloru fluerari nu se urca nici când peste (jiece. op. la Bomânl. In unele din comunele mentionate mal este obicelulu ca Înaintea convoiului funebru sa merga si doi bucinatorl. Turturena. Stânescu. 38. de d-Id R.In Vicovulu-de-sus din Bucovina se punii totu-deauna.» Ck)m. unde se punii . cari sciu forte bine a dice din fluerii si cari mergendii alaturea cu racla mortului. si totu asa facii eî pâna ce ajungu la mormlnttt (3). se posteza Intr unu locu mal Inaltu cu fata tntorsa spre mortu. p. In orasele Câmpulungii si Vatra-Dorneî. p. 18 274 In satele de Ia munte. unde mortulu se duce mal multd cu carulu. 24. (2) lonenâ. In Transilvania. flueraril stau adeseori si 'n caru^ la capulu mortului. si acolo apoi.

. uit v. ca aa mf'rSsa Iul Chri$to$ili> (4). judet. simbolisându prin acesta tnsurarea si marilarca celoru ce sunt astu-felu petrecuti la mormtntii. Suc6v». 4 : «Si nici zadarnica va li plângerea mea prin tuba (bucinu) (5). tncât.. (2) Com. Astfelu se parendeza bocitore si bocitor! pâna ce ajungu la tinterimu (1). Burduhosu si dict. 25. si anume asa ca mal Întâi bocescii druscele^ (1) Corn. de V. numai unulâ.» (3) Com. Turtureanîl. cel tineri se petrecA si cu trîmbita. si apoi bucinatoril si flueraril. de V. (4) Com. Ursaca. Acesta o gasimu în Propert. de d-la Nic. p. . In multe parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania. feciorii si fetele mari. de d IQ V.» (1) Com. este datina de-a se cânta atâtii din flucre câtii si din trîmbito de-odata. IV. Cântecele. de d-lQ V. Ducerea mortului la gropa cu cântari din fluere si bucine este o datina romana.» si lib. Eleg. 9. deM.» Luxulu pompeloru funebre ajunsese asa de mare la Romani. trei banzî de purpura si ^eceftuerari (8).» Asemenea si Ovid: «se cânta din flueru la înmormtntarile cele jalnice (7). stud gimn. Eleg. mai alesA pe la orase. mal alesu despre o fata maro. Inmorm. are tn Bucovina ceva schimbare de ceea ce se cânta In Moldova (3). Turtur^nCL (2) Burada. In Câmpulungâ bocetele sunt adeseori acompaniate de flueru (2). 26. câ^e odata chiar si baetanil si copilele^ se petrecQ cu musicanti. Inmorm. Burduhosa. Dict. II. p. sau mai bine (tisu dolna^ ce se cânta de fluerari la Inmormlntare. dupa o dispositiune a legiloru celoru XII tabule. stud. de M. citate de Cicerone «se reduceau cheltuelele Inmormîntaril la trei vestminte de doliâ. gimn. Nistorudin Malini: «In Dracenl. (^iccndu-se. a asa cântau tubele cele de jale (6).bucinatoril si fluerariî numai la feciorii si fetele cele mari. cari cânta in diferite instrumente. Prelicî. (3) Burada. lib. ^Daca nu sepotâ aHa doi bucinatorl se tea si 275 cari mergu cu capurile despletite alaturea cu secriulu.

G63. precum în Costâna si FundulQ Moldovei. (7) Fast. 42. raii de morte si pentru alfl membri din acea casa (2). a cotU\ însemndzâ în unele parti din Bucovina. si sa ne Intorcemu pe unii momentii îndârâptii Ia casa din care sa scosii mortulD. Dupa ce sa scosii mortulii din casa si dupa ce s'a pornitii acum spre tinterimii. nu se matura de felu. cari vestescii cu parere de rfeii trecerea din vieta a unul crestinii. Iar daca se si matura In decursulii celoru trei dile. Stanescu. op. tribus ricînis. D. Dar sa lasamii convoîulii funebru ca sa-sî urmeze calea sa. cit. atâtii unde a statii mortulii. lib. Pletostt. câtii si prin celelalte odai. p. 67. atâta câta a curati prin casa. Aslu-felii se duce mortulu^ de cum sa scosii din casa si pâna ce ajunge la mormtntii. de d-la T. (4) Verb. cel ce aii r&masii acasa punii pre o prietena saii pre alta lemee straina sa mature iute In casa anume ca sa nu se mal întorca rfeulii îndarfetii. VI. (2) Corn. cit. Inmorm. II. 325: «Câta timpâ mortulA nu e dusQ la gr6pa. adica a linge saft a lingari=a linge . dupa credinta Românilorii din Bucovina^ Moldova si Muntenia. de cânteculâ flueratorilorii si a bucinatorilorii si de jalniculu sunetu alii clopotelorii. (8) De legibus. râspunsulu este^ ca asa sa pomenitii din bfitrâni (1). de bocetulu bocitorelorii. Femeia pusa matura si cotilesce (4) frumosii tota casa. iar (1) Burada. de M NistorQ din Malinî si A. fiindiî. nu se p6te matura prin casa.» (3) Dict. în Moldova. Extennato igitur sumptu. atunci gunoiulil nu se scote de felii afara (3). Cantabat moestis tibia funebris. v. op. de raa! multi Români. petrecutii fiindu de lacrimele nideniilorii si ale amicilorU.^ 276 Lucru vrednicii de luatu aminte cste^ ca la noi Românii numarulu fluerariloru nu se urca nici când peste (jiece^ si daca tntrâba cino-va pentru ce numai pâna la (jiece. In casa unde se afla unu mortii. Vedî si lon^nG. Simona. 22. (6) Sic moestae cecinere tubae. din RadasenT. precum buna <)ra in Bilca. p. pâna ce nu se scote acesta si se pornesce la tinterimii. et vinclis purpiirac ci decern tibicimbu». in altele însa. atâta câtu a linch). (5) Nec tuba sit vana querella mei.(4) Com..

(4) Pretutindene usitatQ în Bucovina si Moldova. oom. Stanescu. unde este datina de a se face comandare sau prasnicii nemijlocitii dupa Inmormlntare. bocitorele de pretutindene atâta cele interesate câtu si cele naimite. a Unchi din ole. unu drobusoru de sare si o stecla cu o lumina aprinsa (1). . pâna nu se caci acea apa ce este adusa din timpulii neîngropatii. 277 gunoiulu adunata tiu arunca Intrunu locCi^ unde nu prea umbla omenii. când mortulii era Îndata ce mortulu a fostii pornitii. p. |. op. 153 :f7î> In sirurile urmalure vomu reproduce numai vr'o câte-va din multimea aceloru bocete. cine matura si aranja ceea ce ora în desordine. se numesce morta (3). Cftrdeiâ. iar restulu sa se vadâ Ia finea acestui fttudiu. neamurile ce aii râmasii acasa. care a statu pâna atunci pe feresta (2).tutii si acesta datina^ sa ne Intorcemii iarasi la convoiulii funebru. (1) In BoianO. Lambrior. o pane sau o bulca. eum sa maturatii. In Bilca i se da o naframa si pânea. 61ele. cit. Turtur^nAi preotâ. cit. stud. si numai atunci Inceteza de a boci. de V. (2) Corn.e sau o narrama dimpreuna cu unu colacu. p. Dupa ce a maturatii si a aruncata gunoiulu Isl spala manile cu ap4 din ulcica de pe feresta^ crecjlendu ca facendu ac^ta nu-I amortescii manile. 326. op. dupa ce am v&(. când face preotulii starile (4).inutii ore cum a nu bea apa. giran. prindii a pune si a asterne mesele. In T&a-Itomân^cdf ramâne acasa pote dar ori cine este Îngropa mortulii. de lust. bocescii necontenitii diverse bocete. Totii drumulii. (3) D. Dupa acesta cel de casa II dau dreptu rasplata pentru ostenela o pareche de alti|. Si acum.talgerele. In acele parti. de cum sa scosii mortulii din casa si pâna ce ajungii cu dlnsulii la tinterimii. ca pe când se vorii Intorce petrecfetorii dela Inmormlntare sa fie tote In cea mai buna rlnduiala.

Câ de stapânu esti remasâ! Plângeti usL Ieresti plângeti. cu! te-î ruga. bocitorele din Bucovina bocescu aslu-felu: Plânge casa. draguta. Sa mdrga resunetâ mare Peste t6te d61urile. stâlpulu casei. C*a venitu carte domnesca Ca la drumâ sa te pomesca Carte domnesc*a sositu Si la drumil ca te-au pomitu. Roga-te la clopotarâ Sa traga clopotul â tare. si cata C'amu te scota din ograda. femeile bodtdre oontinescQ uumal in restimpurile prohodiril : altmintrelea boceficfl intr*una.Când scotu mortulâ din ograda sau curte si se pornescu cu dlnsulu spre biserica. arsa. scula. plânge masa. si ve<Jî. Elu de-acuma ca ne lasa Cu inima fripta. Colea din Transilvania^ districtulii NasSuduluî. Plângeti si voî eheutori Ca stâpanu-î caletoriu. Cum te-aâ scosu si din livezi ! (1).» 279 Scola. Sa se strînga nemurite. Sa vie la petrecane. Sc61a-te. Sc61a-te draga. atunci muma-sa o bo- . cinstea casele Cinstea casei. Gospodanilik. R£mâl casa sanatosa Ca stâpânulu teu te lasa. bocescu asa: R6ga-te. liatâ-te pustia morte Multu estf tu far de dreptate ! Cal venîtu pâna la pragu Sl-aî luata ce mî-a fostu draga. draguta. Sl-aî venitu pân' la feresta Si-al luatu capulu din casa. Ca de-acuma remâneti. Ca-î destulu de-alalta sera. Ca aci-î mare jalanc' De cum-va mortulu e o fata mare. «In vremea duoerîl mortului pâna la biserica sta totil temeiulQ bocitului. Si ie uita pe feresta.

(i) Din CiudeiQ dict. Pope seu. Ioana. Ah ! Ioana. iubita mea! Lasa-tt dorulâ prin ocolâ Sa resar*unCi merisorii Totd cu mere rosiore. Cum te duci de banuita De m6rte inceluita! De cum-va mortulu e o nevasta tenâra^ In urma careia au rgmasu mai multi copil mititel^ bocescu asa : -Cine 'n lume-a mal vectutâ. mândru gatata. Noi. Ca tu-acum nu mal glumesci Dar' te vedemfi ca pornescl. Si-amâ gândita ca al glumitu.cescc asa: Draga mea. Barbatulii cum te comanda. de M. Gând vorCi scutura merulu Isl vorâ stempgra dorulâ. Dupa aceea Îndata fetele o bocescu aslu-felu: Draga nostra *mpodobita. Fiindâ de mârte 'nselata. d&scalita. A vâ^utu si cunoscuta Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita? Haid. . Cum te duci de supSrata. Draga mea. Cu fruncjiele rotunji6re. Fiii îlft vorQ scutura Dorulii si-lâ vorCi stempSra. ('i) Adica dupa caui se numesce repausata. A vectutâ si cunoscuta Nevasta mândru gatata Dupa copil suparata? -Cine *n lume-a mal v6(}utti. Amâ gânditii si-amA socotita. draga mea. 280 Dar' vedema ca aî pornita. amâ gândita. Ioana (2) si te uita De ve4l fîil cum se cânta.

Ioana. Âh! Ioana. Astazi Christosâ te-a poftita La raiulâ cela curatita. De fumulâ tâmâelorâ. De-ar fi tata câta de buna Totâ tipa copiii 'n drumâ. Si do nu-I veni sa mâl. De glasulâ ângerilorâ! (li . Sotulâ sota-sl va afla Dar' mama la copil ba. De-arâ fi mama câta de rea Totâ si-I iea pe lânga ea. Ioana. Vina baremu sa ti-I ve(JI . Si cum de te-al înduratâ Cum inima te-a *nduratâ De copiii ti-al lasata Ca pre-o pasâruica 'n garda La toti omenii de sfatâ. Raiule! gradina dulce. bocitorele din batu Însurata si i-a ramasu Miluta nostra cea dulce Catâ cu ochii cum se duce. Vina de ti-I mal mângâi. De dorulâ copiilorâ. dela luna. c}iua buna Dela sore. înapoi. Vini). înapoi. Sa ve(^ll ce mal facem ii noi. Baremâ peste-unâ anu sau doi. Si de nu-I veni sa se(jî. Astâ(JI Christosâ te-a chemata La raiulâ cela desfatata. Pe *nfloritulâ pomiloru De dorulâ coconilorâ. Ioana. Eâ din tine nu m*asâ duce De mirosulâ florilorâ. Da de ce te-al supSratâ. le-tl. iubita mea ! Pe drumu. Ioana ! copiii tâl E plina lumea de el ! Copiii fara de mama Nu-sâ luati nici într'o s6ma.Vina. draga mea! Draga mea. Pe 'nfloritulfi spiniloru. Mama la copiii n'a fi. Dela sotia cea buna. Ca pre-o pasSruica 'n holda La toti 6menil de vorba ? Copiii fâr'de parinti La toti 6meni-8â urîti i Sotulâ s6ta-sl va gasi.

Simona. (2) Daca mortalii e fecioru holteîu. . Si pe care mi-a! pornita Nu I nadejde de venita. asa: Multâ iubitulâ meu bârbatâ! Pe calea carc-at plecata. bocitorele din districtulu Xasfeuduluî llii bocescu astu-telu: Cine 'n lume-a mal vS^^tCi . m'asi ruga dumi-tale (1) Corn. Nu te uita apelorâ Ca Si Ci Ca Si apele'sâ mergStore nu mi-su întorcStdre. de d-lQ T. te uita sârelul. elâ ca-ml e mergStorâ îarast întorcâtorâ ! . . daca mortulu e bar nevasta^ bocescu asa : Si Si De Eâ pe noi ca ne-al lasata pe-asa drumâ mi-al plecata ? la capa pân* la pici6re . (1). 281 Sa te lasi de asta cale^ C*asta cale-I clucet6re Si Si *napoI ne 'ntorcetore nou6 cu supârare .Bticovina. comuna Orlatu. Cele din Transilvania. Nu-I nadejde de 'nturnatâ.

Daca mi-aft data lecurl rele. Le pliviti si le udati. Caci mie nu-ml trebuiti! Noi. Pe min' sa mâ fi lasata ! Arda-te loculQ orasâ Si tote potecile Si tote lacurile. de Rom. Rea estt si fara dreptate. Nu mi-a trecuta dupa ele. Umbla mortea prin gradina (1) Din IgescI (2) Com. Voinica tenSrâ si gatita Dupa lume banuita? Mânca-te-ar sicr^ta m6rte. < Ca ni-I chema ohematore. Fre-aceia sa-I fi luata. le purtati. CrescetI. Simu. Ci ca sa te comandamâ. învdtatorQ. Arda si doftori 'n ele. cât gardurile Se le bata venturile Ca pe mine gândurile!. Ne-al chemata petrecSt6re . Pe mine nu m*asteptatl! CrescetI. De vorii cresce. Mergi la cine nu se cade.Nunta mare far' âe pomâ Si-atâta norodO de omQ ? Nunta fara ceterasi Si mirele în salasQ ? Cine 'n lume-a mal vâ(jiutâ Voinica tenSrtl si gatatâ Sectendâ asa superatâ. Dar' la noi de ce. flori. Si la noi ce-al cautatQ? Caci mama nu te-a chematQ. Na ne-al chemata sa jucamâ. 282 . si nu 'nfloriti. Dragi le mele surori ! Pliviti sl-ale mele flori. Nu mergi la cine se cade.al venita? Caci tata nu te-a dorita ! Fosl'aâ veji si babe 'n satâ. Ioane-as*am gândita. flori. Astazi o o saptamâna.

In gradina *n tinterimu Cu terna sa le *nvelimu. vina tata Si-ml udati fata cu apa. TâlnescI pre frati si surori. De m& 'mpodobiti cu flori. Rupendâ flori din râdScinâ. Dragulâ mamil. mama. Te vel tâlni cu straini. lea sema. Veniti frati. Pe loan dela inima. Ca de actl ne despartimu. Daca mergi pre cclii cu flori. dragulâ mamil. Ca sunt doue drumurele Si cu greii de-alesu din ele. . Dragulâ mamil. Ah! Ioane. Te vel tâlni cu dusmani. Multa în lume am umblata^ Leculâ nu ti 1-amâ aflatu Si tu rSâ te-al superatu Si de lume te-al lasatu. lea sema pe care-î mere : Daca mei^I pre cela cu bani. bine Daca-î merge 'n ceea lume. veniti surori.Cu lampasu si cu lumina. Daca merg! pro celii cu spini. llupendâ vîrvulu florilorti Si fruntea feciorilorii. Ioane. Mâ petreceti pan* la gropa C'acolo cu lutâ m*astepta. Vina mama. sa prânctima. Numai asta-lâ vel sui Si nu-lu vel mal cobori. Rupendâ virvulu dela flor! Si fruntea dintre feciori Iara maica sa llu bocesce asa: Ah! Ioane. Vma. scumpulu mamil ! Mul tu in lume m'am isbitu Leculâ nu ti Tam gasita Si tu Ioane-a! muritu. scumpuld mamil ! Multe delur! al suitii Si tote le-aî coboritâ. dragulâ mamil. Veniti si voi vcris6re De-ml petreceti este-osciore.

Si-al ruptii verfultt florilorii Si mama copiilorâ. mama mea. . Si-at rupta flârea dintre vil Si mama dintre copil. Caci mergi unde nu se cade! La noi tu de ce-al venitii? Caci nime nu te-a doritii. plânge masa. sa gustamâ Ca de-ac^I nu ne mal vedemâ! Daca mortalii e o nevasta cu copii. Plânge casa. De mama sunteti remase. Si-I plina lumea de noi ! Mânca-te-ar si ioculii morte Rea esti si lara dreptate. Si ti-al pusa mâna pe grinda Si ne-aX facutâ larga prin tinda. A luatu ce-a tostâ mal buna. Dupa copil supgrata. Caci de mama rSmânetl ! A venita m6rtea pe drumîi. Ti-aî pusii mâna pe usortt Ni-al facuta largQ prin ocolu. tata. atunci se bocesce asa: Cine 'n lume-a mal veijutii Nevasta mândru gatata. Si mama nostr'a muritu! La noi ce al cautatii? 283 Câci nime nu te-a chemata Si pre mama ne-al luatâ. Inima cum te-a ^nduratii Si pre noi de ne-al lasatii Mititel si frumusel. Ca te-a nduratâ inima.Vina. Si ti-al pusa mâna pe masa Si ne-al facuta largu prin casa. Plângeti ah! si voi pareti. Copiii din graiii graiaCî Si din gur*asa (}iceau: «Val mamuca. Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita.

ah! clopotara. Din lume s'a departatii Si pre noi ea ne-a lasata. RSmâl lume cu multa bine. Ca pre-o pasSruica *n holda La toti omenii de vorba?! A venita m6rtea pe c6sta Daca procesiunea anume sau din tntemplare merge prea iute. Caci (Jiua-I destula de mare. Si te roga. draga mea ! Cum inima te-a 'ndurata Depre mine m'al lasata Ca pre-o pasfiruica 'n garda La tott 6menil de sfata. Ca noi a^I ne despartima. c^icendu: Nu mi-la duceti asa tare. Iar fiica din graia graia: «Âh mamuca. Si mi-la trage mal înceta.Nea luatu pre mama ndstrâ. Câte lacuri al catata Am el totii nu Val aflata Si ea rgâ s'a superatii. sotia sau sora mortului se roga sa nu merga asa do repede. d-ltt T. Ah! tu totâ asa-I gândita. Ca mama n'are sfârsita. . atunci bocitorele din Bucovina bocescu . Ci-la trage ceva mal lina. Ca nu m'am urita cu ela. . atunci mama. Nu trage clopotula tare. Mama se duce din tine ! . Simona. Caci de astacjl nu-la mal voda î (1i Când sapropie de biserica si dau sa Intre cu mortulu (1) Tdte bocetele acestea mi le-a com. C'acJI e (jiî fl^ desparlare. Ci-la duceti înceti nela. 284 In curtea acesteia.

Nu te da. Sau asa: Bucura-te clopotelii Ca mal vine-unti voinicelu. Sc61a-te si veî umbla. de unde e culesCl bocetuld acesta. Da nu vine sa 'nfloresca. Capo! nu mi te-orii lua. (4) Din Crasna. Trandafireld frumuselQ. si numai cele de lemnA se numesca biaetHcL (2) Biserica din comuna IgescI. In pamîntâ nu te-oru baga. Draga mamil nu te da. Da nu vine sa 'nfloresca. Mândra floricica-tl vine Pe pornirea plugului Pe cântatulu cucuiul. de M. . Pe stratulu pe petringclâ. Bucura-te clopotelii. Da vine sa vestecjesca (3). (1) In Bucovina t6te biserioele zidite din materiala tare (piatra si caramida) se numescQ de poporA manastiri. nu te lasa. Ca vine sa putreiji^sca. Pe delulu cela Irumuselâ (2). Da nu vine sa 'nflorâsca. . dict. Barbuta. Da nu-tl vine sa traesca. Ca-tî mal vine-unG sufletclii. Mândra floricica-tî vine. districtului StorojinetuluT. tota când mortulu e copilu: Bucura-te manastire Ca trandafiri mândru-tl vine. 285 Ci vine sa putrc(}escâ. (3) Din IgescI dict. Altulu. Da nu ti vine sa 'nfloresca Da-tî vine sa vestetjesca.astu-felu : Bucura. Da-tl vine sa putre^esca (4). Altulu si anume când mortulu e unu copilu: Bucura-te manastire.te manastire (1). de Ilie ala kil OnulveiCl FruA^a. e facuta pe unQ delusorQ.

Maî înainte tnsa de ce vomu vorbi despre prohodU. de d-lâ Av. STARILE In decursulu petrecerii mortului de acasa si pâna Ia biserica este pretutidene datina de a se face. numite alt-mintrelea în unele locuri înca si stâlpi (1) sau prohode (2).Dar daca nu te-I scula In pamîntâ ca te-orii baga Si-acolo *n veci ca mi-I sta. când se apropie de biserica. pâna ce Intra In biserica. invâ(atorâ. Facerea loru însa atârna totu-deauna parte dela va(j[a si reputatiunea ce a avut'o celu repausatfl în vieta sa. Ci vine sa putre(}esca (2). Totu asa bocescu si Româncele din Transilvania. (2) Corn. Starile sau popasurile acestea. Dar nu vine sa 'nfloresca. si parte dela vacjia si puterea materiala a celoru ce sunt îndatoriti . precum si despre podurile. precedenta. Georgescu. cari se punii In calea mortului nu numai pâna la biserica. Astu-felu se petrece fie-care mortu. pe lânga cele aratate In cap. Când vorii face ele urmute? ! (1). unde i se face prohodulU. (1) Am^ndouâ din Badeutu. ropresinta vamile din cea-lalta lume. ci si mal departe pâna la tinterimu. de d-la I. Prin urmare ele se facu în prima linie cu scopii ca sa pota trece mortulu prin vami. Dragile mamil piciorute. sa ne Intorcemu putina iarasi îndferfiptu si sa vorbimu despre starile^ ce se facu In decursulu petrecerii de acasa si pâna Ia biserica. 286 XXI. Mal multa nu mi te-t scula. si numai rarii când pentru parada sau spre a se odihni. MacoveT. com. înca si vr'o câte-va stari sau popasuri. De aice vine apoi si datina poporului de a se bate asa de tare dupa dînsele (3). Iata cum se Începe unu bocetâ din acosta târa si anume din Secadate: Bucura-te manastire^ Ca frum6sa fl6re-tî vine.

iar nâmurile salo n'aii de unde sa plat^sca preotului^ atunci de regula nu i se facil mal multii decât trei stari. Ursaca. dupa plata co-o capata saii spereza ca vorii capSta-o. iar daca a fosta sârmanu sau chiar unu palmasii si pe lânga aceea a mal avutu tnca si purtare rea. 287 stitu. demni de tota lauda^ voindii a statori . Dar când m6re \T'unii bogatd. preotQ. Acesti preoti. daca a fostu mijlocasii si nu prea bagatu In sema de consatenii sSI. Daca repausatulu a fostu unu omu avutii. la facerea starilorii. Unde-tl cânta trâganatii: Puneti jos. pe când pentru cel s6racl este vorba: Duceti-lu mal tare Ca bani n'arc (2). numai pentru cel mal avuti. ci totu-deauna dupa purtarea cea corecta si esemplara a celui repausatii.sa-Iu înmorminteze sau mai bine (jiisu a familiei sale. de M. si alti Români din Bucovina. de d-lQ Av. cin- (1) In Vatra-DorneT. dict. i se facu numai atâtea cate potu plati n^murile sale ca sa i se faca (1) . cari sunt tn stare sa plat^ca. SaCi: Asa (Jice popa nostii. (3) Corn. atunci i se tacu de regula dou&spre-^e start. Se întempla Insa forte adeseori si 'n multe locuri ca preotii nu se orienteza nici când. corn. (2) In Mahala. Ca-I banosii! (3). Cu alte cuvinte oprirea pe drumii tn decursulii petrecerii este mal desa. de Ionica alu lui lordach ilsaca. cumpdtatu la vorba si cu va^a !n satu. Ca bani n'are. Macoveî. Când m6re celii fara rostii : Mei^etl tare. numSrulii starilorii mal mare. de omenie.

de M.» D. chiar si 'n casulu acela când s'ar pune nemurite pentru dinsulu. Al. (1) Com. cit. Boeriil: «Spre tinterima îlG punCL de trei ori jos. 288 In comunele ce le pastorescâ. se faca de regula 3 12 stari». flueraril si musica Înceta de cântatii. in Moldova. II facil de comunu 1 2 starl^ daca Insa a avutu purlare rea. p. ci maT multii pentru vâmT. La fie-care stare atâtu cel ce ducu procesiunea câttt si toti cel ce petrecu pe mortii staii locului . Stanescu op. 289 Ingenunchiaza cu capetele Intorse spre preotu^ sau lipite . mijlocasu sau codasii^ daca a avu tu o purtare buna.(1) O s6mH de preoti din Bucovina ieaA pentru fle-care stare cate 1 fl. se pune jos. pe lânga acestea mal cetescc înca si câte o evangelie. op. PIctosA: «Iu RadasenI. Bârsana. Jarnik si An. bocitorele de bocitij. cit. cântaretii. daca e pruncii micii. iar preotulu.» (2) Dict. Inmorm p. cu deosebire din celea ale învierii .» A. în cele mal multe parti nu este de felu datina ca sa se mal faca stari. Turtur^nâ. p 177: «Când se intorcCi cu cosei uguld dela praguld usii de trei ori in casa. desi credu unii ca ar trebui sa se faca dou6 (JecI si patru (2). de d-la V. cit. Intorcendu-se cu fata spre celii repausatii si cadindu-lii. care se face de regula tn biserica. (3J Dr. Fie Insa mortulu ori si cine ar fi si casa sa ori si câtu de departe de biserica. daca o dusu de omeni. î. a. Doine si strigaturi din Ard<3lQ. Dupa sSversirea prohodului. fie tinterimulu aprope ori departe.» Frâncu. secriulii cu mortulii. în care timpii toti petrecStoril. iar pâna la morminta se facQ ^^pte po/HMur*. op. rostesce ectenia mortilorii. nu atâta pentru munca preotului. Bucurescî 1885. 27: o Ducândd mortulii la tinterima se facQ 12 stari sad popasuri . altii de mal multe ori dupâ cum e ti starea omului. NistorQ din Malini in Moldova. nicairi si nici când nu este datina sa se faca mal multe decât dou6-spre-(j[ece si mal putine decât trei stari (1). preotQ: «Stari se facCi dela 3 12 » Gheorghiu: «Pe druma pâna la biserica se facQ 12 stari » Rom. p 324 : «In calea spre biserica trebue sa puna mortulu de trei or! jos. dar mal cu sema nemurile cele mal de aprope. 4C8. BaniT acestia ÎT considera poporulQ ca unâ tributQ. când preotii cetesca si chiar îsi schimba locurile. nu-I facu mal multe decât s^se stari. iar daca e înaintatii în etate. (2) Lambrior. v. unâ exemplu cum trebue sa vietuiasca si sa se porte toti crestinii^ fie repausatulfi fruntasu. p. Sinid: «In ducerea mortulu! la grdpa se facti treî stari. U. 153.» Burada.

câte unu colacelu si o lumina (4). dupa ce sa cetitu aceslii. 19 290 In districtulu Nasiuduiui. Simu. lânga poduri si punti. de Dim. com. com. com. a celora din Mahala. Rom. nemurile cele mal do aprope ale repausatulul da& peste salasu sarmaniloru si ducâtoriloru mortului (3). <ri ort unde v6da copil stânda si privinda. Petrescu. de d-la V. Macovel: oTotQ asa indâtin^za preotit a face la fie-care podd saQ cârnitura de druma saa ulita laterala <a</« o Mtare. Vecji si Burada. do d-la Sam. Inmorm. de a se lasa In mai multe locuri nasalia cu mortulu jos si a se ceti st. preota. . nu daa bani numai în timpula starilora.va ca Taa dusa de geaba.}!^-^ Ve(}î si Burada. evangelie. cele-lalte Insa pe la respântiile si cotiturile sau cârniturile drumului. com. de Ionica a lut lordachi Isaca si a celora <iin Crasna. La (ie-care stare ce se face. dar mal alesu copiiloru cari stau tn apropierea salasului. când duca mortala. de M. Jemna. . din Balac^na. (6) Du. JHatianOf Inmorn. Rom. (ft) Dat. de Rom. Ia BomAuI. de sufletulu celui repausatu. unde imparta apot familiantil monete de pomana prin cari platescA ^vamile v^zdahuJul. pe lânga colacel si crucerl. com. de Tit. respective cetirea evangclici. ca sa nu (^IcSl când. se mal da peste sicriu de sufletulu celui repausatu Înca si vinu (7). precum buna ora In Secadate si alte comune din Transilvania^ unde cresce multa poma de vie. In unele locuri. Prima stare se face de comunii Îndata dupa ce s*a scosu mortulii din casa afara.a celora din Transilvania.. unde asemene este datina In decursulâ transportari! celu! mortu pâna la cimitirQ. o (4) Dîit. Cârdeia. si anume nemijlocita dupa rostirea ecteniel mortiloru.<le secriîi (1). (3) Dat. 27 (2) In cele mat multe sate din Bucovina. Inmorm.din Moldova. Georgescu. unde sunt si de acestea din urma de trecutii. din Voitineia com. se duca la dînsii si le daa câte 2 5 bani. p. corn. care remâne apoi preotului (I). sau câte unu colacelu si unu cruceriu (5). p. se pune pe copârseu unu taleru sau galbânu. precum si pe malurile apeloru si ale paracloru. (1) Pretutindene usitatft în Bucovina. (7) Com. Sa parintele Lates a : «In RadOftnl. sau numai bani ((3).Av. de d-la I. preota. iar cea din urma de regula Înaintea bisericel saâ la Intrarea In curtea acesteia (2). din Boiana si Vicovulade-sus. 27. Rim. Turturdna. si a celora din Bucovina. Zaharescu si S. proprietara: «Mergânda pe druniQ la fie-care atare se da câte una cruceria celora ce duca mortula. Uom.

In tole tferile locuite de Români. (3) D. unde este datina de a se da numai colaci si lumini. Totodata o de observatii Înca si aceea. dau câte septe . (6) Dat. Gherla 1882. cit. In unele parti din Tdra-Bomân^sca celîi Însarcinata cu Împlinirea celorii necesare mortului arunca la fie-care coltu alu patului^ adeca alu nasalieî^ câte 5 sau 10 bani (8). daii câto noua. (^) Corn. In acele locuri Insa. VI. Velehorschi. prin cari are sa treca sufletulu celui repausatu tn cea-lalta lume. este datina de a se da peste secriu nu numai bani si colacei. 291 ocasiunca acesta peste salasu^ sunt meniti. dau noufe^eci si noufe de colaci si lumini (1). O. din Oriata. iar cel ce credu ca sunt 99.c an. In acele locuri. nici când Insa colaculu unei per^ sone iar lumina sau crucerulu alteia (4). pop. deaceea nu se dau numai atâtia colaci. com. . Daca la petrecerea mortului nu se afla nici unu sSrmanu sau copilu.In Muntii apuseni al Transilvaniei la totu popasulu o feme& varsa putina apa dintr'o donita sau dintr o ola noua. La atai'ca cea dintâiU^ adeca în ograda sau curtea casei. sau cruceri si colaci. gimn. la inmorin. unde este datina de a se da numai câte unu cruceriu. (2) Erâncu. op. lumini si crucerl^ câte stari se facu. SimQ. (4) Corn. cei ce credu ca sunt 12. ci atâtia câte vami credâ el ca se aUa. op. Av. câtii si luminile si crucerii ce se daii la (1) lonâ Ni(u Macave!: «Dat. 177.S2I. dau câte 12. adeseori se dau In crucisii (5). dau câte 24. prapure si fanare. din BerchisescT. de d-ld Rom. Stanescu. Petrescu. de. ca de 6re-ce atâtii colaceii acestia. stud. Macovel si V. caruia sa-i dee peste salasii cruceri. cel ce credu ca sunt 24. se Împlânta lumina sau cruceriulu tn colacii si asa se dau apoi amendouS acestea uneia si aceleiasi persone. cel ce credu ca sunt noua.» in «Amiculâ faini* liel. 94. pe lânga cele aratate mal sus. dupa cum vamu vede mal la vale^ spre a lumina si a plati vamile. Rom. si dar peste cosciugu câte unu colacelu si câte und creitaru la câte unu s6racu (2). p. ci înca si multe alte obiecte de sufletulu celui repausatu. rom. mai alesu Insa hainele. si r6mânu apoi celoru ce ducii procesia (6). de d-nil Sam. p. pe cari a statu si alte haine . Turtur^nQ. cit. p. Asa cel ce credu ca sunt septe. atunci crucerii meniti de a se da^ se lega In basmalele sau naframile dela cruci.

Simonu: «Se crede ca sunt 12 vami. 174: «Copiilorii se impartâ 99 eolacet (covrigi) cu câte unii creitarii. oom. din CâmpulungQ. In Mfldova. unu mascurii . iar copiilorâ li se ImpartoscQ 99 de colacel sau covrigi cu câte unâ creitariâ^ pentru motivulu ca ar fi 99 do vamî^ prin cari trebuo sa trdca mortulu (4). una sau mai multe oî. afara de hainele. a se implanta în fie-care câte 1 cr. rarii când si cai . judetulu Sucevil.) la câte una copilasa. Tomolaga . districtulu Nasâudulul. de AL Baciâ : «De-acasa pâna la biserica dati peste mortd 24 de crucerT. Jenina : «In Balaci^na este datina de a se face 24 colaci. nemurite tngenunche lânga salasâ. miore sau mielute. juninca sati vitica . Velchorschi si a celord din Stupea^ corn. se Impartescu copiiloru colacel. Fic-care truntasu alâ satului primescc Ia acesta ocasiune câte o donita^ ceilalti câte o 61a. TurUirthift . de d-lii T. de d-la G. de G.. din Berchisescî.» Com. Rom.. (1) Dat. corn de M. In Transilvania. pe caii a stata mortuluy se mai dau atâta nemurilorA câtii si strainilorfi. ca sa aiba sufletulQ pe cea-lalta lume cu ce plati cele 24 vami prin cari va trebui sa tr^ca. o gaina sau unii cocosii. iar celoru mal mari ii se da peste salasu bautura si pane (3). deci nemurile mortului simboliz^za platirea vamilorii prin aceea ca de 12 ori daQ câte 1 cr. preotulu si cel-lal|. Înca si totu felul& de vite. Îndata dupa ce se scâte mortulâ din casa afara. In Muntii apuseni al Transilvaniei este asemenea datina ca. cu deosebire tnsa celorii mal sarmani. In- In Viot>vula-de-sus. op. cora.do alo acestuia. unu colacu si o luminita de cera. la tnmormlntarea unul omii de frunte. 292 In T^ra-Bomânesca si anume In Vrance t se dau noua gulere de camesi cusute frumosu cu amice si nouS mon34l (1). cit. l^ooi. com. Mahala.l functionari bisericesc! tndeplinescu ceremoniile prescrise. Înainte de ce se pune conductulu funebru In miscare. cu cari platesce mortulQ cele 24 vami. sad câte una 4ec ria (10 cr. unde sta tot ii câte unâ strajerii. pentru-ca se crede ca pe cea-lalta lume se afla 12 zaplazurf. Rom. din Balacena. caruia trebue sa plat^sca ca rohatca 1 cr » Frâncu. Dat. din gal ite : o gâsca. o sticla saii ^ ulcica cu apa curata si o lumina (2). si anume: o vaca. si mal alesu o\ (2). Ostrita si Horecea. apoi din vite si cu deosebire dintre cele curate.» (2) In Boiana. p. tn fine: unQ colacii. de GlieorghiQ : «Pe drumâ pana la gropa se daâ peste salasu 12 cr. si a se da apoi pe drumâ peste salasQ. ~ In Hadeu(a» eoni. pentru motivulu ca ara fi 99 de vami prin cari trebue sa tr^ca mortula. iar dupa ce ceremoniile aceste sau Îndeplinita. corn. (l6 d-lCl V. Ha 80 Impartesca pomana sau pausulil. Po la Ponord. prin cari are sa troica » Dat. cari sunt bune de mâncatii. de d-lG .

cit. le dau sau sdraciloru In genere sau n^muriloru celorii mal de aprope. sau la nisce fini. dintre cel mal de frunte. Burad». Pleto. pe cari le-a lasatu ca sa se Împarta. sau unu cota de panura de lâna. (I| Frâncu. juninca.\rie dm ivMaltl câie o ole saik m)ela. corn de N. 293 data ce se termina prohodiUity sau. siraele mortului le pimâ de-asupra Iul. Din vite e. Nislora. 177 178. de Tit. unu colacii. cit.^A si M. cum se spune In Bucovina^ starea prima j o muere Înrudita cu mortulu si bine informata despre obiectele. si asta din causa ca vita sa nu iasa din ograda. Fie-care sicriu o lumina si o lasatu mortulu ca tu etc. op. 'StHjt^t6i»a» an. Inniorm. op. merindarita. p. inc«p«>ndA a lua câte una si le daâ de pomana al^tiirîa ini i\4aoA <i luminare. se chema cu numele si dându-i-se peste ograza^ i se spune cu glasu tare: «a sa capeti o vitea^ mieluta. De asemenea.>pel ^i li p. Zahareseu. tn satele românesci din districtulu Cernautulul Insa. vccinilorii sau sSraciloru si hainele mortului. si altele. totu peste sicriu. . com. FalUcvnl ls92. cantorului. p. liadautulul. Ostrita.i ivl m\\ bunCi p.FrAucu. Daca mortulO e unulu sicriâ se Impartu si veciniloru. credu si spunu ca daca n*au datu saâ cela putinu n au menitu macaru la unulu din cel de casa vre vna cap6tU de vita de sufletulâ celui mortiî. 40: «AA nenoriHntulA obîivia. In StulpicanT. adica sa piara vr o vita la casa respectiva. SimoiiA U. raru când si la nemurite cele mal de aprope. mat Întâi da peste sicrlQ vre-unuia din caseni sau vecini o gaina si apoi preotului o traista. vitele se Inipartescu mal numai la cel de casa. (. A. precum buna ora in Bolanu. priineio^Ck biMelorA epidemiiV« c^id p\Mi la bi^ehe^ si siH>ICk cadavrulO afarâ. nideniilorâ. Împarte casenilorii.5il)iet de A.A\\ Maoovel. si o pareche de mâneci^ sau doi coti de pânza alba. NistorA. o lumina. cori sunt mal nevoiasi. CoUareiuc: «SingurA am avuta oouniune de a veUo cum a dAruitCk unei femei o p&reche de cal înhamati la o oArutft. respective galitele amintite mal sus. stupii. pâna chiar si cel mal sarmani.» In districtulu Siretiulul.» Iu HiVdu^nl» Bala si M&linI din Moldova. atunci de siguru trebue sa iasa. â7. Sucevei si Câmpulungului din Bucovina atâtu obiectele câtu si vitele. totu peste vite preotului. Mahala. Hlinita.p. numitu ograzay cdtonî. Cu tote acestea Insa si Românii din satele de pe urma. de d-lil T. [\) Burada» Inmorm p.>^ :$' Com. p.iuta a d. Ba unii credu si spunu ca daca se Întâmpla sa pera vr o vita Înainte de repausarea celui mortii. t74. (ine si cumetre.I.. PietosO ?l M. 27. Horocea. (1).

se de apa cu care a fostu stropita. indiferenti si neascultatori de poruncile dumne^eesci. rgmâindii neatinsa de para focului. stinge cu dtnsa nu numai foculu prin care are sa tr^a sufletulâ celui repausalâ In calea sa ce duce spre loculu predestinata^ ci chiar si foculu celu ne«tinsu alu iadnlui. Dreptu aceea tote obiectele si animalele ce i se dau tn decursulu starilorii de sutletu. prin stropirea apel de pe lâna sa. de JustinQ CârdeiQ. pâna ce ajunge la loculii hotarltii. menite a se da de sufletulu cclu! repausatu^ se spala mai Întâi pe piciore. fiicei^ feciorulid N. Ic iea sub-suora si ducendu-le cu sine pe cea-lalta lume. din Bilca. au scopulu lorii holarltii. ca sa fîc câtu se pote de curate. (1) Corn ded-la 0. v6(^endu-lii scapatii.i> etc. iar cele mai grele pe de 'naintea mortului. In care care cade sufletulu celoru nebagatorl de sema. . iar elii. ca are elu sa se lupte si dupa trecerea sa In cea-Ialta lume. care. N. precum si de altT Români din Bucovina. unde sede Maica Domntdul. stud. sau. (8) Credinta Rom. fratdul. Ba âia. Hainele ardii. cum ajunge la foculii din cestiune. rostindu In acelasi timpii cuvintele: aprimesce de sufietulH tatudiiU fndmuchiH etc. 295 Despre oie^ caro e considerata de cea mal curata si nevinovata dintre totc animalele. Uu cârmuesce mal departe (3). iese de cea-lalta parte de focu. frica In iadu. Nemica nu se da de pomana fara 6re-si care scopu si folosii In viitorii. se uda apoi cu putind apa prospata si curata. (2) Corn. crede poporulO. nici chiar de diavoli. tolu asa. si asa trece elii prin iocii. gimn. pâna ce ajunge la loculu ce i se hataresce am&suratu fapteloru sale de pe pamlntu. fiindu simbolulu nevinovatiei si a sfinteniei^ nu se teme. ci ea mergendâ si întrându lara. Precum se lupta omulu In lumea aceasta trecfetore cu o multime de nevoi si neajunsuri. trebue sa traca mai Întâi printr unii focii i6rte mare si periculosii. com. (2). Deci hainele ce i se daii de pomana. de d-nîT V. se crede ca scuturându. Asa crede poporulii ca mortuICi. Tonioiaga. se Îmbraca cu dlnsele. Turtur^na si G. racoresce sufletulu celui ce se muncesce. dupa credinta poporului. si abia dupa aceea se dau dimpreuna c o lumina de c^ra aprinsa si c'unu colacu si anume: cele mai usore peste salasu. asd fie de suflettdU surorii. Atâlu vitele cât si galitele. Tonioiaga.294 vita respectiva a fostu In noroculu Iul si de-aceea sa dusu ca Înaintea repausatuluî (1).

ci ramâne Intr'însa Inadusitii (2). se duce la o apa. si scormo* lindâ si scocforându prin buruene si spini. si celu mal mare si nelmpacatu dusmanu alii tuturoru spiriteloru necurate si rSutaciose. ca murindu . Prin urmare cocofidUy ce se da peste salasulu mortului de sufletulu acestuia. se scalda. dupa credinta sa. G. Cocosidu e pentru dlnsulCi celu dintâi vestitorii alu luminel.. atunci disparu tote spiritele necurate. va nasce pe cea-lalta lume copilulu. Vaca^ junca sau viticQy care se da de pomana. 0) Cred. Barbu(& din Crasna. din Baia. catu si cea care se da mal pe urma pesta gropa si despre care vomu vorbi la loculu s6â. când e sufletulu forte Însetatii. Bârbu(a dia. In cea-lalta lume. dupa co a scos o din casa afara. de M. se crede ca. si ca prin urmare va ave ne Întreruptii lapte pe cea-lalta lume (3). se duce pe cea-lalta lume înaintea sufletului. cum aude cocosulu cântându. corn. (2j piet. Gasea y care se da de pomana. Poporulu românu calculeza orele noptii totu-deauna dupa. 296 Indârdptu plina de apa po aripl^ stropesce sufletulu si-lâ re* coresce (1). II face loca si carare ca sa aiba pe unde merge (2). cântarea cocosului. Gaina. MascundU Insemneza ca daca omulu na facutu nici o fântâna In viata sa. cari umbla noptea si comitii o multime de fapte rele si Inspaimtntatore. tnsemn^za ca elu In cea-lalla lumo va anunta sufletului orele . Crasna. Chiar si diavolulu celu mal mare peste tdte spiritele necurate. si ca atare. va Inspaimlnta si departa prii> . Când cânta cocosulu. Rom. trebue sa bea din scurmatura mascurului din care isvoresce apa (4). de T. Îndata se face sl elu nevficjutu (3). {3) Dict. Insemneza <îa laptele co-lu va da acesta va curge pâna la alu saptelea nemu.de vapaia iadului si I alineza arsurile si ranele causate prin foculu celunestinsu(l). S^harescu. o femec Îngreunata si dându-se o oie a fita de pomana peste racla. ca sa aiba pomenire. Mal departe crede poporulu. tote schimele si tote nalucile. Tonioiaga. atunci nu pote nasce copilulu. iar daca nu dau oie de pomana. fiindu sufletulu s6u Insetatu. de M. si Intorcendu se apoi (1) Corn de d-la. atâtu cea care se da de pomana la starea prima peste salasft.

rom.^ ca sa p6ta trece mal departe. Pasii N. Rom. Dar Qe-tl d'aininte Câ tl-orCi esi nainte Pul de granrtî Tare mititel Viilerea tl-oru cere.Sevcrîniî. N. oom. Datina si credinta acesta este forte raspândita si In Banala. ce se dau Ia iote starile peste s&lasu. Za ha resc u. 297 teloru celoru necurate si rele cari veneza sufletele omeniloru (1). si trecendu sufletulu prin foculii. II. N. 242 si 244. (2) Cred. de T. In fine. pasii Pe cale nainte Sa-tî fie d*amînte . Insemneza ca sufletulu sa aiba cu ce plati vamile din ceea-lalta lume prin cari este nevoitu sa treca pâna ce ajunge la loculu de odihna^ iar luminile ce se dau dimpreuna cu colacii ca sa aiba ce aprinde si cu ce lumina când va trece prin aceste vami forte periculose (2). va tine In cioculu s6u cumpenele de pe la vamile vasduhulul si nu va lasa pre diavoli ca sa faca oresi care viclesugu. deasupra locului. Tu semâ sa ial Si sa nu ll-o dai. Ca tl-o sari *nainte Tata d'ala tSQ Ch fioug banuti. din Bal». din Bala. Unu bocetu din Comitatulu Caras. elii va abura pe . Rom. llii va stropi si râcori cu apa. Tu lora de liî da Te-l deseump^ra.^isii cocosulu II va servi ca anuntatorii alu orelorii si aparatorii contra spiri- (1) Cred. de T. ca sa nu se apropie de sufletulu pentru care a tostCi datu de pomana .cântarea sa pe diavoli. (3) Marian Q. colacii si cruceriî sau baniî. Omit. pasu Pe cale nainte. suna precum urm^za : Pasa N. corn. Zaharescii. despre care amu vorbitii mal sus. care amintesce despre datina si credinta acesta. In scurtii (. pop.

» Bilca. Pasii N. de Av. Tu lorii de li-I da Te-I descumpera. sprintenel. precum bun&6ra cel din Stulpieant. stud. cari îl sc6Ia din somna de cânta drepta la ra1e4ula noptii si cari se tinA necontenita de dînsiT Totusi credasispunasi acestia ca dracii. dupa cum ml-a corn. Rom. mal usora peste vami.298 Tl-orii esi nainte Ful de ffolumbel'i Tare sprintenele GraîuICi ti Toru cerc. plaltita.. Pul de graureî GraTulâ ti-Porii cere. Dar de li-î da Tc-Î dcscumpSra. Pasulâ ti lorCi cere. gimn. Tomolagâ si altt Hom&nl din Bucovina. Si lord de li-î da Te-I descumpera! (1) . gimn. com.» (2) Cred. de Just. Ca maicuta ta Ea iar mi-o sari Cu olcuta noua.Ptiî de goluinbel Mândri. din Badeuta. pasii. Pasa N. in urma acestui tributa. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lâ da!. O s^mft de Romani insa. pasQ Pe cale nainte Sa ti fie d'aminte (1) Coin. îndata crapa. Maoovel. Ca tî-orâ mal sari Fratii si surorile Cu nouS colaci. stud. de d-ld G. Com. N. Cârdeia. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dat. -. Pe calc nainte Sa tî fie d*aminte Ca tl-rorâ esi nainte. N. preota : aLa fie-care stare se daa monede de pomana ca sa tr^ca mortula. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dai. ca cocosii nu sunt curati. Nic. cum auda vre una cocosa cantanda. Ca tie ti o sari Sotia d*ala ta Cu nou8 creitarl. Cotlarciuc. credO. pentru ca el vintt prea multa în atingere cu dracii.

In fine.» în « Familia» an.» «Sufletulu. ce a comisii In vieta timpurana. în patria amorosilorii si în corulii îngeriloru cerescî (1). dupa credinta poporului românii de astacjii. apoi: «Domne primesce sa fie vaamesiloru. sunt spiritele cele necurate.Puiî de grdurct si cel de golumbeî sau golumbelde^ despre cari ne spune bocetulu ca esu Înaintea sufletului si-i ceru posula^ adeca cartea de legitimare. 299 «Domne primesce sa fie arangeluluî^D firesce îngerului.» (1) «Dorile. plinii de intrigi. acolo în lumea nevinovatilorii. Buda-Pesta. unu colacii si o lumina de c^ra. XI. da la toia vama ca mita unu crucerO. si la tota vama sunt diavoli si furi cu dinti rlnjitorî. tote numite saii menite cu: (k) Com. noua colaci si noua lumini. «Pentru a scapa sarmanulu sulletu de grele Învinuiri. acusându-lii de grele pacate. . unde este veselie eterna. si prin urmare si de iadii. care conduce sufletulu . «Sufletulu. 1875. poporulii românii si In specialii femeile se Ingrijescii de sufietulft repausatulul. dela pamintu pâna la alu treilea ceriu sunt nou6 vami. sbora dela pamîntii. invidie si necazii In cea lume. 269. astu-felu rascumparatii. unde ca pacatosii *are a fi maltratata pentru eternitate. (latine popolare. 300 XXII. d-lO loanu Becinega scrie cu privire la credinta Itomânilorii banateni despre vami si Ia datina acestora In decursulu stariloru urmatorele: a Dupa mitologia daco-româna. din acestii locii depravatii. dându I noua creitarl. cari ceru sufletulu calStoru dela tngerulii conducatorii. invâtalora. de loanQ PopovicT. din acesta vale a necazurilorii. p. graiulu si vederea. cari stau de straja sau pânda lânga vami si despre cari vomu vorbi mal pe largu în unuludin capitolele urmatore. ajungendâ ia vamt.

când trecti peste o apa. sau o bucata de pane ori o franzela. dau fie-carul copilu câte unii cruceriu de pomana (5). Înainte de a ajunge Intru Impâratia ceriului^ sa treca peste o multime de rluri si parae. ori câte o pareche de mâneci. si câte o lumina de cera galbena (2). sau po pragulu usei dela biserica si celiî dela portita tinterimulul. la Intrare în curtea bisericei si In tinterimu.PODURILE. adeca alu podului. cari se asternu tot-deauna de-a curmezisulu drumului^ si peste cari trece mortulu. Nemurile mal de aprope ale celui repausatu. se lega In (le care cornu alu pân<^eî. In tinutulu Dornel din contra. precum buna ora In Boianu si Stupea. unde este datina de-a se asec^a podurile din cestiune. nemijlocita dupa ce a trecutu mortulu peste dtnsulu. se radica de josu si se da dimpreuna cu colaculu. anmca altulu tndâraptu. In unele sate. In cele mai multe par^ din Bucovina. li asternu In cale In decursulu petrecerii sale de acasa si pâna la mormlntCî In diverse locuri^ si anume : pe pragulu casei sau alu tincjiei. peste cari trebue sa treca cortegiulu funebralu. In locu sa lege gritariî tn cornurile pânzei. si câte un cruceriu (3). peste car! nimeni nu e In stare sa treca fara de ajutoru. pâraele. santurile si gârlele cele mai Însemnate. apoi lânga porta ogracjiii^ la raspântii si In crucile drumului. unele mal mici^ mat Înguste si mal lesne de trecutii. Pe lânga fie-care dintre podurile acestea. rlurile. tn multe locuri. iar altele mal mari^ mal late si mal adânci. mal cu sema pe lânga punti si pâraie. In unele Insa si punti (1). precum bunaora In Boianu. o ruda de a celui repausata arunca un& gritariu sau tn pârau saâ pe deasupra acestuia. cel ce ducu sicriulu cu mortului. Fie-care podu. Sirotu si BosancI. se numescu poduri. voindu a-î Înlesni catu se pote de mullu trecerea si peste aceste rluri. Mahala. dar mai cu sema pe la tote podurile^ puntile. . fara tnsa a se uita Înapoi (4). când trecu cu mortulu peste unu pârtu. Fie-care omu. sau câte unu stergaru. ori o naframa. iar dupa ce a trecutu cortegiulu de cealalta parte. In alte sate Insa. trebue. se mal pune Înca si câte unu colacu. 301 cari. câte o bucata de pânza curata de casa si cam de trei coti de lunga. dupa Închipuirea poporului romanu. sau mal bine ^isu. mutându-se din vi^t^ acesta.

a celorCi din Berchisescl. com. din Stupea. a celord din Balact'na. stud.de Cuparencu: oin Ropcea la fiecare poda. preota*. din BoianA si Mahala. gimu. Jemna. (2) Corn. si I. apoi la esirea din ograda. corn. luând u pânza sau stergarele. ca sa le asterna ca poduri. stud. In fine Înaintea usel tinterimuliil si a bisericel. Bacid. de d-lQ V. gimn. Turturenfl. Si iarasi In unele parti este datina ca pânza. iar daca e stergaru. ^5) Dict. la sarac! sad copil de snfletulQ mortului» . cant.de D. corn. si At. au^itQ dela mal mul^l insT. de G. corn. le asferne mai Întâi pe pragulu casei. V. Vclhorschi. corn. de G. a celorQ din Bosanc!. Turturt^na. lumina si crucerii^ legati prin cornurl. . de pomana (1).(1) Dat. Tomoiaga. GhermanA. stud. de Al. si Al. ce sa asternutii pe pragulii casei precum si cea care se asterne dinaintea tinterimului. a celoru din Btlca. Rom. gimn .. Cârdeid. a celora din districtulîl Câînpulungulul si alA Dornel. stud. de M. de Ionica ala lut lordachi IsacCi. si I Blându. stud. din BoianQ si VicovulQ-cIe-sas. preotQ . CurisQ. de d-ld V. se pastreza pâna dupa tnmormlntare si abia atuncea se dau unora femei sarace de pomana anume ca. ce se pune.. In unele sate. stud. bis. de d-lâ Sam. corn. com. stud. Baciâ. 302 . Fetrescu. (4) Com. de regula unei femet sau unul barbatu saraca. de I. de d-lft Av. g^mn. Turtur<^nO preotd: a celorA din Ropcea corn. Rom. dupa ce sa radicatu de josâ. stud. corn.gimn. preotâ. de Jast. (3) Ck)m. Femeea. a ce Icra din Suc^va^ com. sa-sl faca camesa dintr tnsa. Ursaca. ginin. unuia dintre petrecatorl. gimn. Turtur^nA. iar dupa Îngropaciune rfimânu femeii care le-a totii tntinsu (3). de I. preotQ. de M. (1) Dat. la tote Incârniturile drumuriloru. pe unde trece Îngropaciunea. se da si câte und colacQ cu luminare aprinsa pe deasupra raclei cu mortulu. gimn. gimn. a celorâ din BosancI. Rom. de Bm. BlândulQ. MacoveT. so puie saii In sicriii alaturea cu mortalii saii so arunce In gropa Înainte de ce se acopere mortulii cu tarina (4). stud. Blându stud. de d-lQ V. la tote starile. preotâ. sa-Iu aiba de tmbrobodâia (2). coju. In unele locuri nemurile cele mal de aprope ale mortului dau unei femei sârmane o bucata de pânza curata sau mai multe stergare frumose. a celorQ din Badeutâ. gimn. (2) Dat. a celorA din Ropcea. Velechorschi. corn. de Cuparencu. sa nu se dea de pomana. a celord din BerchisescI. ci luând'o de jos si stergendu-se cu dtnsa. corn. de O. daca e o bucata de pânza.

si a celorâ din FunduldMoldovei. gim. stud. ci din contra sa aiba peste ce trece.caro bucatica de pânza sau storgaru li^ cea-lalta lume se preface Intr unu poda sau punte^ care se întinde peste apele cele maî mari si mal greu de trecutii si peste cari sufletulu pote apoi trece tocmai ca si peste orî-care podU sau punte din lumea acesta (3). gimn: «stergarele se pund mal alesd daca trece mortuld peste una parad.» (3) Cred.Podurile sau puntile acestea. peste puntea acesta si (l) Cred. gimn. gimn. Dupa credinta unora însa podurile. stud. stud. din Ropcea. com. stud. Cotlarciuc: «despre pod^ se crede. Cârdeid stud. stud. gimn . din Sucova com.(3) Dat. sau neputându trece. ce se punu în calea mortulu». Rom. când va ajunge la rturile sau paraele de pe cea-lalta lume. com. stud.)» Cred. ca preste dînsulQ trece sufletul Q când nu pote trece asa. com. Popovicl. Cui nu i sa pusu podu In acesta lume aceluia nici In cea-lalta lume nu i se pune (1).» 304 asa trece mal departe. Rom. de I TonigariQ. com. ca sa aiba pe ce trece riurile din cea-lalta lume. nu va afla împiedecari in cea-lalta lume. ginin: nstergarde puse peste parad. când a fostii petrecutii la mormîntii. dupa ce a trecutii acuma prin Iote vamile^ ajungenrtCi le puntea raiului^ care se afla nemijlocita înaintea raiului. 303 .» Cred. din Bilca.ezâ unei femei cunoscute ca sa Ie asterna tn calea mortului. com. cari In cele mai multe par(. com. de I Avrama.» '(2) Cred. stau în legatura cu puntea raitjilul^ despre care am amintitii mal sus ca e lorte îngusta si forte cu anevoe de trecutii. iar stergarele se facd atunci în poduri. atuncea române sufletuld ratatindd pe pamântd. Rom. din FunduldMoldovel. de I. dia Giiinpuluiiijâ cjin. crecjiendu ca fie.de I Blânduld. stud. de Ionica a lui lordachi Isacd : «Se crede ca numai daca se pu. com.id poduri de acestea p6te mortuld strabate in drumuld ce-ld face catra cea-lalta lume.n. . asterne pânza ce i sa pusii în cale.i se lncredin{. gimn . de C. cre4^ndd poporuld ca mortuld are sa treca si pe cea-lalta lume peste ape. dupa unii. sa nu fie nevoitu a trece de-a'notulu (1). Collarciucil. în tinda o pânza ca sa nu tr^ca mortulâ prin apa.» Cred. com. de D. de Just. Merchesd si L Tonigarid stud. din Stulpicanî. a celoru din Câmpulungâ. sa nu fie constrlnsu a rataci In colo si în coce pe pamentu (2). se punu. (4) Dat. Rom. poddsad punte. de Cuparencu. Rom. Ro. gimn : «Pânza însemnc'fza podU sad punte. Gheorghiu. cu scopu ca mortulu. : mPAnza se <'h(^ma puiUe sifcredd ca mortuld trece pe e. însemna ca mortuld. Daca nu se pune pânza acesta. de Nic. Deci sufletulii. din Stulpicanl. corn de Nic. din Mahala. Rom. GheorgUiu: «când trecQ peste und podd sad paraQ. din BosancI. de V. Rom.» Cred Rom. adeca sufletuld (ui. com. de V. gim. si a celonCl dia TodirescI.

de V. Totu asa facu si Românii din Moldova si Tdra-Bomânesca. atunci lesne i sar pute Intlmpla sufletului ceva In dccursulu trecerii sale pâna ce ajunge la raiu (5). pe cari trebue mortulu sa-I platesca Înainte de ce trece (4). (2) Cred. care în unele locuri.« 314 Datina de a da mortului^ Înainte de a se Inmormlnta. când se va varsa asupra corpului meu o cupa plina de miresme din Siria (1). din Balact^na. Rom. Bl&ndu si a celord ditulii acestei sarut ari Uii face totii-deauna preotulii. de M. Burduhnsa. corn. Inmorm. Lambrior. de Elisabeta Agapi. care dupa ce a sârutatii crucea si evangelia. când trecu cu mortulu peste unu parau. si asa trece mal departe (3). gârla saii rtii. din BosancI. corn. mal alesii Insa (1) Cred. asemenea arunca In apa o para sau banii. Luminde^ cari se dau de pomana Împreuna cu podurile^ Insemneza. Rom. 36. Jenina stud. de V. saA nu s'ar arunca peste apa ori tn apa. stud. e pentru-ca. Uii bine cuvintâza^ pe când toti cei-Ialti (jiicii numai: aDumnerteU sa-lU ierte si sa-lU odihndsca\ {1) y^ (1) Pretutindene în Bucovina. p 154: iDupa sfârsirea prohodului vinCk rudele sa dea mortului sarutarea cea mal de pe urma» dupa care îlCî scotii cioclii din biserica si-la ducCt la gr6p2f. cit. mal alesu unde e datina de a se duce corpulu descoperita pâna la . Daca nu s'ar lega crucerl In comurile stergarului. Iar colacii si gritarii. corn. cea de pe urma sarutare era usitatâ si Ia vechil Bomanî. VedI si Burada. (3) Cred. ca mortulu. care Inscmneza plata podului (6). Iata ce ne spune In privinta acesta Propertiii : «Tu vel pune cea de pe urma sarutare pe buzele mele Înghetate. ginin si acelorudin Câmpulungii. stergare si naframi de pânza. când are sa traca peste vre-unu podtl si mal alesu peste puntea raitiluîy le aprinde ca sari lumineze. Qindu pânza forte chinuita. Rom. când trecu cu mortulu peste vreunii podu. gimn. dict.Causa Insa : de ce se pune In calea mortului numai pânza. Acestia. op. cari se dau In acelasi timpii de pomana. sunt meniti pentru vdtnî sau mal bine ciisu pentru stâlpa podului.» Sarutarea acesta Insa. precum si aceia cari se arunca tn apa. Ce se atinge de poduri^ si In aceste tferl. pâraO. sa afle sufletulâ usurinta In lumea viitore (2). din Mânâsti6ra. p.

caci socotiaii a fi o simbolica strapunere a personei lorii. II. preotulu sacrificatoru împreuna cu cel-laltî sacrificatorl. Dupa ce au sarutatu acuma toti sf. Grecii si Romanii cel vechi. precum se tinu omenii unii de altiî la sfintirea si radicarea pomuluî si a colivei. unele de altele când voru ave sa iasa din iadu (2). Fiii repausatulul. ese din altarii si încheie prohodulii prin bine cuvîntarea pomului. cari erau de fata. care sa retrasii In restimpulu acesta In altaru. coliva si pausu. cum vadii ca preotulii ese din altarii. Eleg. si tinerea eî astu-felu pâna dupa sfintirea si radicarea acestoru obiecte. iar când cânta cântaretii ultima civccînica pomenire» saii aeterna amintire». le radica pre tote acestea în sus si prindii a le hututa în sus si 'n jos totii timpulii cât dureza panachida. atunci le radica ceva mal sus si apoi le lasa pe încetisorulii jos. se apropie de pomii. Acesta însemneza ca. pomii. pe sipulu cu pausu sau pe tavaua (blidulu) cu coliva^ se tinu cu mâna drepta unii de vesmintele altora sau numai punu mâna unii pe altii (1). a colivei si a pausulul. XIII. 36. unde sî-a strlnsu lumina si tulpanulu sau stergarulu. v. precum buna ora la Rutenii din Bucovina. câtî se maî afla de fata. cruce si evangelie. Punerea mâneî drepte a preotului si a nemuriloru repausatului pe pomene. puneau mâna pe vita respectiva (nu era iertatii unulii în numele altuia a o face acesta). respective parintii saii nemurile cele mal de aprope ale acestuia. când sacrificau animale (vite). Osculaque in gelidis pones suprema labellis. iar a celor-laltî insi. p. ci si la altepopore crestine de rltulii ort. preolulu. caci In cele mal multe parti si mal alesii din Bucovina^ nu Indatineza mal multii dupa prohodii a merge cu lumina In mâna pâna la tinterimii. (2) Burada. urmasii Romanilorfl.tinterimii. orient. Egiptenii. e de origine forte veche. Iudeii. pomene si coliva. asa se voru tine si sufletele. 29. 315 ca sa puna mâna pe ciurulu In care se afla pomulu. Persii. CeMaltl insi cari se afla de fata si cari nu potii ajunge (1) Lib. a pomenelortk. La Indienii. pe umerile colorii dîntâî. Quum dabitur SjTio munere plenus onyx. Inmorm. prin urmare si a p6catelorii celorii . e de altmintrelea usitata nu numai la Românî. se Inlempla adeseori chiar lânga gropa nemijlocita Înaintea înmormlntaril (2).

ci si pomulu si coliva. Mangiuca. cât si coliva se trimitii dela biserica Ind&raptii acasa. In ac/CeasI di comandare la casa repausatulul. 316 la mormîntu nu numai pausulu. ca si pâna la biserica. ca aii sa mal mora în satii înca si multi alti insi (4). Sima.sacrificatorl. sau le iea preotulu si le Impartesce numai cu cântaretii si cu palimarulu (1). nu numaî din coliva safl coliba. dupa cum o numescii el. unde nu este datina de a se face. In fine. se duce pâna (1) Pretutindene in Bucovina si Transilvania. credeati ca prin acelii sacrificiii sufletulii ajunge a se împreuna cu Dumnedeii (3). de d-la Rom. ^îcendu tn acelasi timpii: asa-i fie pausilJ> sau uDumnecleUsa'ltlierte. Calindarfl pe an. unde este datina ca nemijlocita dupa tnmormîntare si întorcerea petrecStoriloru dela tinterimii. si numai pausulii se duce pâna la tinterimii In acelea locuri însa. Ce se atinge de cântareti si fluerarl trebue sa notamii ca ei si de asta data îndatineza a cânta totd drumulii. ca si In Bucovina. cu acea deosebire numaî ca de asta data^ dupa cum amu amintitu si mai sus. Rom. atunci. repausatulu nu se pote mântui de p6cate (2). sfârsindu de radicatii pomulii. (3) Sim. ci si dinpausu. (2) Cred. pentru iertarea pficateloru. atâtii pomulu cu pomenele. Afara de acesta trebue sa mai observamii înca si aceea^ ca daca mortulii în calea sa de acasa pâna la biserica si dela biserica pâna la tinterimii se întalnesce cu cara încarcate cu fenii saii hrana. cari se împartescu apoi dupa Imormîntare Ia petrecfetorî de sufletulu repausatuluî. 141. credii Românii. In Bucovina se crede ca sufletulu gusta mal întâi si întâi din pausa si coliva^ de aceea acestea dou6 se dau întâiasî data de gusta tu (3). scotii mortulii din biserica si se pornescii cu dînsulii spre tinterimfl. încât prin predarea partii pamîntesci (a trupului). Dar . sa se taca comandare saii prasnicU la casa celui repausatii. In partile acelea. La ducerea sa spre tinterimii se observa aceeasi ordine si datine. 1882. Totu asa se face si în unele parti ale Transilvaniei ^ cu acea deosebire numaî ca Românii din acosta tera gusta pe rendu. corn. com. din Transilvania. p.^ sau a DumnecleU sa-lil odihnSscayyj credendti ca negustându din pausu si coliva si nerostindii cuvintele acestea. nu se face nici o singura slare. de d-la Rom. SirnO. Brasova 18S1.

1889. Ci vine sa putre(Jesca! i2i Bucura-te tinterime. Dar nu vine sa 'nfloresca. de Just. bocescu diferite bocete. Mam'o baga 'n sintirima . din Bucovina. Tat' avemii si nu ne crede Mama-î morta nu ne vede. De-ar fi tata câta de bunii. Turtur^nQ. 317 maî cu s^ma bocitorele. Sima. No 25 in Fois6ra. Ca-tî maî vine-un(i trandafirii. Cârdeiu. Ci vine sa putrecjesca ! Daca mortulu e mama. Da nu vine sa 'nfloresca. nu înceteza de telu a boci. Sau asa: . ca si mal Înainte. Totî îl strânge lânga ea. Iar la mama si la tata Mergi în tota (Jiua o data (3). TotCi tipa copiii *n drumii . Rom. Da vine sa putredisca! Sau asa: Bucura-te tinterime Ca trandafirii mândru-tl vine. (3) Cred. ci ele. câKi si celea din Macedonia (1). De-ar fi-o mama câtu de rea. Caci o flore mândra-tî vine. si altî Rom.(1) Com. X. pâna ce se apropie de tinterimu. Iar când ajungu si dau sa intre In tinterimu. de d-la V. din Biloa. Si la frati si la surori Mergi pe anu de doue ori. atâtu celea din Dacia-traiana. com. (2) Com. de d-lQ Rom. In urma careia au remasu copiî : Tat' avemii si nu nil bunii. (4) «LuminatorulQo an. Da nu vine sa *nfloresca. Timis6ra. (jiicu: Bucura-te tinterimu.

p. de M. Stal o leca. . . Da vine de putredttU. dupa ce intra In acesta. . Astu-felu bocescu ele de cum se apropie de tinterimu si. de d-lQ T.(1) Bolintindna. . Gospodarulii mea cela dulce. Da nu vine de traita. Barbuta. pâna ce ajungu lânga gropa. (3) Din Transilvania. (jiicendu: Bucura-te tinterimii. nici n are cum sa-I raspunda^ continua mai departe. districtula Nas6uduluî. Sa ne luamâ (tiua buna In cesulu ista di pe urma . In care are sa se inmormtnteze repausatulu. mortu fiindâ. Ma rogu sa nu banuesci Unâ anii sa mal zabavescî. SimonG 318 Daca mortulâ e barbatu Insuratu: Bucura-te tinterime Ca sî-alu mett gospodara vine. . Calatorii Ia Rom. . nu te duce. din Macedonia. dict. Te acopgrii cu pamîntvi. Ve(Jendu nevasta ramasa.» (2) Din Crasna. ca barbatulu eî nu-î raspunde nemicu pentru ca. 91 92: «Dupa una mortfi \ina femeile pldnggtore de profesie ca Ia cel vechî. De nu m'oru maî nacaji: De cojocâ si de sumanu. de tulpanu ! (2) . De ciobote. com. Ca si-eâ Ia tine-am sa vina. Pân'baetiî s'orii mari. Tu nu (Jicî nicî uniicuvinta (1) .

(1) Corn. cacî trecendu se crede ca voru maî muri si altî membri din familia mortuluî (2). dupa ce o gata. 320 In Tira-Româridsca . parte alti omeni. de sora mea Titiana. maî alesu în TerorRomânacay ca sa nu treca peste ele vre-unu câne. 35. bocitorele din Bucovina^ . (2) Din UisescI. adeca în Orlata. 319 XXIV. cari faca grapa si baga pe morta in ea. îngropatori. gropari si sapdtort. asa si la saparea gropel. de M. de d-la Rom. se sapa numai de catra rudeniile cele mal de aprope. Inmorm. Fopescu. dându de treî orî cu hârletulu în pamlnta (1). în care are sa fie pusu. In Bucovina si Moldova fie-care gropa se sapa sau de ciodi numiti altmintrelea ffropnicerî. cari lucra pe plata. Ei sunt parte rude de ale mortului. Daca la sapatulu unei gropi pentru unu mortu se gâcesce gropa mal mare de cum trebue^ atunci se crede ca va mal muri cineva din acea casa sau din nemulu celui repausatu (1).» (3) Vec)! despre acâsta si Burada. (2) Corn. gropari. Bontaril-de-sus si Bontaril-de-jos. Sima: «Omenii. dict.(1) Din CiudelCî. se iea mal tntâl m&sura de pe mortu si dupa m&sura aceea se sapa apoi gropa. MORMINTULO Precum la facerea toiagului si a secritUul. sau si de catra alti omeni din satu. preotul u Începe maî Întâi a sapa gropa. tinutulu Prahova. In Transilvania^ si mal alesu tn comunele Bucova. iar în unele parti ale Transilvaniei îngropatori (2). cari nu sunt Înruditi cu celu mortii (3). p. se chiama pe aici. de d-lCi Ionica ala lui lordachi IsacQ. dict. Atâtu gropa. câtii si mSsura acesteia se pazescu. Intrându procesia In tinterimu si apropiindu-se cu mortulu de gropa. tn care are sa se Ingrope celurepausatu.

care asemenea se bocesce nemijlocita dupa ce au întratii în tinterimu si au datii cu ochiî de lutulu aruncatii pe marginile gropeî: Negrule Pamîntule ! Lâcatu a! Si cheie n'aî. atunci bocescu asa : Ce nunta E asta nunta ! Nunta f&ra ceterasCi Mirele zace *n salasu. (1) Burada. Iata unu bocetu si din acesta tera. Pâna-Î lumea nu mal vine. . Iar de cum-va mortulu e feciorii holteia. op. (2) Ion(5nîi. pamîntulu grasu ? celu cu hazu! (3) Totu asa facu si cele din Transilvania. Negrule Pamîntule. 321 Multi omeni Si nu te-aî Multi omeni »Si totu nu al adunatu mal saturata. Nunta cu stegil pârostitu Pre mire-lu baga 'n pamîntu ! (2). 36. cum dau cu ochiî de lutulu prospfitu sapatu începu a se întreba si a (Jice : De Ca De Ca ce mi-î manânca ce mi-I manânca pamîntulii grosu? celii frumosu. p. (3) Din SiretiQ.sau maî bine (jiisu nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. Inmorm. Cine apuc'a'ntra sub tine. aî înghititu te-al haranitu (1). cit. 36.. p. Ce încuî Nu maî descuî. de Ruxanda lenachi. dict.

. # 21 322 Pe suerulâ vântului Prin fundulu pamîntulul. al6rga înaintea procesiunii. . Da m'ol ruga multisorii Sa iei sema binisorâ Sâ-ml trimiti camesulca (1) Din Orlatd com. Dupa ce a ajunsii acum procesiunea lânga gr6pa. ori alta nemotenie. Cum s'orii face buruene. de d-lQ Rom. Cararusa tl-ar plivi De iarba si de mohorii Sa scil ca-I e mare dorâ. com. Cr'n fata pamintulul Si te-I sterge pe obrazQ Si-I vede de-alii meii nacazii (1). de d-ld T. sotia. Si mamuta. Cum orii cresce bozisorl. ca si cum ar voi sa-î mature^ si apoi iese afara (2). când ar sci. Ia Bomânl. De când tu m'al parasita Si dela mine-al pornita Camesa ti s'o negrita. In Banata din contra. Inmora. Dragii mamil ochisori.Cele din Moldova. In gropa si cu o marama în mâna drepta atinge paretiî gropeî de trei ori dupa olalta. bocitorele înceteza de bocitii. C'acestu locd Tal parasi Si 'napol iar al veni. sora. Nicî unde-va la rac6re. Mariana. maî alesu când mortulu e unu (iu sau o fiica : Dragile mamil sprîncene.o Si n'ol pune-o nici în b6re. Cum n'oru mal face urmute. Nici în fata soreluî. o femee dintre nemurile acestuia. Dragile mamil piciorute. cum ajungu cu mortulu !n tinte-^ rimu. se arunca. Ca qH alba ti-ol spgla-o Si frumosu mi tl-ol usca. iar ducStoriî ieau mortulu cui secriulu de pe nasalie si-Iii punii pe doî drucusorî sBXkporî. Dragile mamil mânute. muma. Sima (2) Din districtula N&sSuduluI. SimonO. Cum n*oru mal face trebute.

La Bomanl era asemenea datina de a se turna vinu pe rfemasitele mortului si anume dupa ce i se ardea corpulii. dupa cum e datina de a se Inmormînta nu numai Românii. preotulu Începe ectenia mortiloru sau panachida. de cânepa. 154. numite în unele parti si brâie sau taclite (3). de d-la los. ma! are multu pâna ce va muri. (3) Burada. câtu si bocitorele de bocitu. In unele parti din Moldova^ adeseori se întrebuinteza. groparii punii . dupa ce se lasa mortulii în gropa. daca e descoperitiiy peste trupu. p. rSmânii cioclilorfl sau gropariloru (4). orient. iar daca e acoperita. cari servescii groparilorii spre slobozirea mortului în gropa.323 Dupa ce sa asezatu pe ceî doî pari cu piclorele spre rfesaritu si cu capulu spre apusu. de Anita Pletosa. si ulcica aceea se da de pomana la vre o copila. p.» Iar naturalistulu Pliniii dice: «Legea Posthumie a regelui Numa elice: ca rugulu sa nu fie stropitii cu vinii. adeca Uu stropesce cu vinu. nisce bucati de pânza. dict. si dupa ce aii încetatu acuma atâtii fluerariî de cântatu din fluere. (1) Din RavasenT. ci si toti ceWalti crestini de ritulu ort. districtulti NasSuduluî. In» locu de funii. respective cuvîntarea. dt. In Transilvania.» (4) Dupa ce a stropitu preotulu pe celii mortu.. peste capaculu secriuluî în forma de cruce (1). se stropesce cu apa. Inmorm. ce nu. si lânga cari se afla înca si dou6 funii sau chingi lungi. (4) Lambrior. . Dela parii si funiile acestea vine apoi si proverbulii: «i se apropie funia de parU^s^ sau ai s^a apropiata funia de parA^if^ care se (^ice de regula despre unii omii forte slabu. op. (2) Corn. Iata ce ne spune în privinta acfeta poetulii Virgiliu: «dupa ce rfimasitele mortului aii fostii prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara. lî face paosulU saii apaosuhl.cari sunt asezati de-a curmezisulCi gropeî. mai alesii daca mortulu a fostu unii omii cu vacja în comuna sa. Olaria. 36. Sfârsindu ectenia. se spala cu vinii (3). Si nime sa nu se Indoesca ca elii a hotarîtii acesta din causa ca sa nu Iaca cheltueli zadarnice. care se afla într o ulcica. dupa care adeseori tine si câte o cuvîntare funebrala. ce se afla de fata (2). cari. pe alocurea si cu untu-de-lemnu..

p. Lam- (4) Hist. se comite o frauda (3). 154. Reliquias vino et bibulam lavere favillam. Datina acesta de a scote dela mortii orî-ce podobe de aurii Înainte de a se Inmormtnta era usitata si la Bomanî. XXIV. 324 capaculu secriului si-lâ Inchidu. 36 brior. Mal Înainte Insa de a se slobodli In gropa i se leau de pe dlnsulu tote podobele cele scumpe de aurii si argintii. 12: «Numae regis Posthumia lex est. ast im cum illo. II. precum : cercel. se dice: «Sa nu se Ingrope mortul ii cu aurii . sfinte fara de morte.» In Basarabia. 154. Asa In Tabula X. loanii. IX. Tote aceste rugaciuni eraii mal nainte scrise In limba româna. (3) Eneid. lib. vino rogum ne respergito. XIV. Qui auro dentes vineti escunt. 36. ('{) Neve aurum addito. (2) Burada. 219: Postquam coUapsi cineres et flamma quievit. cit. . Vedl totQ despre acesta si Cicero.» iar pe pieptii se pune umolUJele pentru iertarea picatdorUyi tiparite pe o cola de hârtie. radica putinu secriulu cu mortulu tn sus^ tragu parii de sub dlnsulu si-i dail de o parte. Înainte de a se lasa mortulii In gropa. cit. acum Insa In limba rusâsca (4). 37. mal este Înca si acea datina ca preotulii sa-I puna pe frunte acununita»^ care nu este nemica alta decât o banda de hârtie saii de mStasa pe care este zugra vitii îs. si-Iu slobodu pe tncetisorulu In gropa. Simonfl.(1) Pretutindene în Bucovina. (2) Corn de d-la T. p. daca a fostu pâna atunci descoperitu. si anume totu-deauna cu piciorele si cu fata spre rfesaritu. de legibus. op. avendii scrisii si rugaciunea: n Sfinte Dumne(teule^ sfinte tare. p. VI. salbe. Vedî si Burada. de-lii vorii Îngropa saii arde cu aurii. nat lib. prindu apoi capetele funiiloru. Inmorm. miluescene pre noi. v. inele si altele (2). Inmorm. quod sanxisse illum propter inopiam rei nemo dubitet. astu-felu ca sa nu se rfestorne sau sa se smintesca cum-va. (1) In Bucovina si Moldova. Lambrior. scpelire urere se fraude esto. daca dintii vre unul mortii eraii legati cu aurii. Ea data la acestia tocmai dela legea celorii XII Tabule. de unde se ivesce lumina si In cotro are sa plece la învierea mortiloru si judecata cea de apoi (1). Maica Domnului si St. op. p. Christosii.

barbatulu sau nevasta. Românca din Radasenî. de A. Rom. adica face cruce cu hârletulii în tuspatru paretiî gropeî. de Ionica ala lui lordachi Isaca . de Cuparencu. saii. a celonl din Boiana. Precum platesce elii în asta lume pentru ca vetuesce. dupa cum e usitata în unele localitati. In acelasi timpii arunca si duc6toriî struturile de florî precum si cordelele dela pieptii de-asupra secriuluî (4). din Mahala. Rom. stud. (3) Com. în numele Tatalui ^i ahl Fiului si ala Sfintulul DuhU^ amina. a celorfl din Ropcea com de d-lu 1. 43. Simonu. Pletosa. Totii asa (acii si Româniî din Transilvania cu acea deosebire numai ca acestia credii ca crucerulii ce-lii arunca eî în mormîntii îî servesce mortului spre a se plati de vama dela podii saii dela punte (3). V. de d-lQ. daca va lasa-o aiara. TurturenG. Inmorm. mama sau sora. 325 Nemijlocitii dupa ce Iau slobozitii si asezatii în gropa. (2) Dat.. p. ca sa nu (jiica ceî-laltî mortî ca elii s6de de geaba între dînsiî. Dupa acesta iea preotulii hârletulii cu care sa sapatii gropa. groparulii rupe mfisura gropeî In trei bucatî si astu-telu o pune lânga cosciugu sau de-asupra acestuia. com. rostindii în acelasi timpii cuvintele: «il/iî^ Domnului este pamîntulu si plinirea luly lumea^ si toti cel ce locucscil intr'însa.y> apoi pecetluesce gropa. maî pe scurtii unulii dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. gimn. cit. 326 rostindu cuvintele: « Se pecetluesce mormlntulU adormitului robului Iul Dumnedea N. cretjiendu ca. ca mortulii îsî platesce pamîntulu în care are sa se(Ja. asa trebue sa platesca si în cea-lalta lume pentru ca s6de si se odihnesce (2). » . de d-la T. Dict. din cele maî multe parti ale Bucovineî. torna cu dînsulii de treî orî tSrîna peste pânza cu care e acoperitii mortulii. numaî în partea despre capii. In acelasi timpu când se slobode mortulii în gropa. cari însemna. (1) lon^nu.(4) Burada. peste capacuia acestuia. saii daca e închisii secriulii. pi 38. e rea de urltii pentru celu ce va lua-o (1). com. (4) Dat. op. si cred. » si (uveclnica Iul amintire j> sati ((pomenire. arunca în gropa peste secriu unulu saii maî multî crucerî de arama maî rarii si de argintii.

op. Simu. Nistoru din Malinî. p. )^ ai Dumnezeii sa-l faca parte din împdrafia cerului. avea datina a striga de treî orî: Salve! Vale! sau aeternum vale! adeca: cdn veci sa-tl fie bine. Rom. 154.y> si «sit tihi ierra levis!» (1) adeca asa-tl fie tSrîna us6ra. preotulu stropia pe toti cel de fata de trei orî cu apa. când face preotulu crucea. ci si la alti crestini (3). astadî le aucjimu. (1) Dict. unde-tî e trupulii. Si de 6re-ce cuvintele acestea nu sunt contrare Invfitaturei 'lui Îs. Georgescu si Rom. (3) Pretutindene usitatQ în Bucovina. dicendii : ((Sd-tîfie tSrîna tisâra.» apoi se Intorcil 327 La JRomanJ^ dupa terminarea ceremoniei Inmormîntariî. Vedil si Lambrior. de M. Com. dîce Ingerulu catra sufletu: «Veclî suflete. plecându dela locuiu arderii. de-auna prindu a arunca peste dînsulii si toj. pentru doua venire întrupa. dupa ce preotulCî a facuta cruce în cele patru partî ale gropel. cit. SimQ : «La mormintd este obiceiu ca fie-care sa arunce câte und picQ de tfirina în gropa. (2) Dat. de d-nil I. Daca n ar face crucea acesta.Românii din unele parjiî ale Moldovei credu prcotulu de aceea face cruce si pecetluesce ca elu prin acesta Insemneza loculu ca la a aufletulu sa afle corpulu s5u si sa se pota si spunu ca mormîntulu.r> Dupa acesta poporulu. op. iar Preficele ^iceau Îndata aillicetio sau (nire licet^yy adica.» Lambrior. Chr. Cum a aruncatii preotulii tferlna peste mortii. 154 : «Dupa act^sta iea fie-care petrecStorîi câte o mâna de tarina si aruncând o peste mormîntfl. apoi se desbraca de ornate si se retrage de o parte (2). cit. cuvintele cele maî de pe urma îndreptate catra mortu.^) saii «fie-f tSrîna usora si odihna linay> (3). urmasii Romaniloru. aacum iputema mergea casa. p. ca si la Români. nu numai la Români. din Bucovina si a celorii din Transilvania com. dice sa-î fie th-ina ufâra . Tera-Românc^sca. atunci sufletulu n ar pute nimeri corpulu. Virgiliu Ie numesce (unovissima verbaj> (2). Transilvania si BanatCL. In acelasi timpii. Moldova.y> Aceste erau. .î ceî-laltî omenî cari se afla de fata câte o mâna de tartna. »saii ((Sa î fie tarina us6râ^r> asa fie iertata^y) aierte-l DumnedeapScatele»y ((DumnedeU sa-lil ierte. de d-lCL Rom. dupa ce a trasa de tre! ori pamintâ peste mortu ai a aruncata cenusa din cadelnita. cauta bine ca la a doua venire sa sciî unde e îngropatu si sa-Iii poti afla! (1)» Dupa acesta iea cadelnita cu care a caditu pâna atunci pre celii morttt si arunca toti carbunii si cenusa dlntr'lnsa alaturea cu secriulu.

pâna ce facii de-asupra eî o movila lungaretA si putinu radicata.O sema de Români. parte ca sa n'o nacajasca sufletulu mortului (4). 20S : cDatina de a arunca pamintâ peste mortd se pastreza între Români în t6te partile de el locuite. care scie maî bine dice din fluerii. tot! câti se afla de fata arunca câte o Iccâ de pamintCt peste elâ. 30.» 328 câte douS-spre-iJeco mataniî. si d-lil T. Sori6ra-î îndragita Si mt-aî pus'o în pamîntii .i> Cred. In unele locuri. ca sa nu le amortesca manile. 231. . Inmorm. unde mortulu na fostii petrecutu cu fluerari. estedin contra datina ca sa vina do! bucinatori. totii poporulii. când pl6ca dela mormintîli o/î«-î tirîna ufâra. de d-lu R. (3) M. din Bucovina. -dupa ce a pecetluitii preotulii mormîntulii si a aruncatii tfirlna peste mortii. lib. Nistoril. parte ca sa-I treca sup6rarea si sa uite pe celu mortii. SimonQ: -«dupa aceasta fie-care asistenta. p. si punendu-sl bucinele crucisii peste gropa. si anume In unele comune de prin muntî. de gropa si începe a cânta o doina de jale (3). dict. numita mormîntu (4j. Rom. .n (1) Mart. com.» si la p. 59. Nota dela p. si mal alesu In Basarabia si Moldova. op. iar personeî celei mal suparate II baga tferlna pe dupa capu. cit. 37. bate cu totii acasa întovarasindd pe rudenit. si maî alesu Intr acele. se fr<^ca pe mâni si-ld arunca în mormintCL pe salasa. de M. (Jicendii si : aDumnedea salii odth^ nSscay> sati uDumnedetl sa-la iertei^ (l). totu dela munte. iar bocitorele din Bucovina prindii dio noii a boci si a dice: Bata-te pustia Iutii Multii esti negru si urîtu. si abia dupa aceea llu arunca peste salasu. . Rom. Începu a bucina de jale (2)In alte comune. 248. «mal vîrtosa in Banatd este forte obiclnuitQ de a dice toti.> Burada. Bojinca. din Transilvania. Preliciii. se apropie acum unulii. se freca mai Întâi cu pamîntu pe mâni. In locu sa arunce de o data tfirîna In gropa. No. dupa oe se pune raortuld in mormintd. care se afla de fata. Epig. (4) Cred. De-odata cu omenii începii si groparii a arunca vlrtosii tferlna cu hârletulii si a umple gropa cu pamîntu. SimQ. pentru ca. VI. com. si a celorfl din Moldova. de d-lQ Kic. (2) Aeneid. cit. luândd putind lutQ. IX. op. BesanQ. In Bucovina.

Nici ventulQ nu mi Ta bate. . Prelid. Pe nenea Tal îndrâgitfi Si mi Tal pusa în mormîntîk Nici sorele mi Ta arde. stud. 329 Sau asa: Din sprîncene Sân(Jiene^ Din mânute Flori albute. Dict. Nicî n*a caina pe pici6re Num'a sede la rSc6re. PletosQ.Si mî-al pus*o la rScore Sa n*o-ajunga lecii de sore. p. Cum te-î face tema negra. p. Oiii! saraca fata alba. Nicî s6rele nu mî-a arde-o. op. de A. 37. (2) Ve(}I si Burada. p. Dragulii nostru trupusortl Cum s'a face lutisorii. Inmorm. (1) Batâ-te pustia lutâ Multa esti negru si uritâ. cit. (4) Vec}I si Lambrior. Din gurita Tamâitâ. gimn. 38. (1) Burada. 37 (3) Com. de d-lft Nic. 164.. Da nicî ventulii nu mî-a bate-o. Dragiî nostri ochisori Cum s'orii face mândre flori. Inmorm.

puîQ de-arcrintu. Din asta di in colea Noi miluta n'oma ave. R6ga-te la sapatorii 8a-tî lase o lerestruica. Barbuta. dict. Nici miluta. nici tatuta.de M. dict. Lemnelorâ si pietreloru. Nici pe nime cu priinta. Ferestruica catra sure. Rasadimiî de putre^Jitii. Cum vel putrecji 'n pamîntu.va recore ! Sau: . 330 Sau: Dragulu mamiî. Barbuta. Nu rasadi mâ sa 'nfloresca Rasadimu sa putrecjiesca ! (1) Din Crasna. de M. Negrilora straini loru ? ! (2) Cele din Transilvania: Bucura-te sirUerimu Mândra flore-tî rasadimiî^ N'o rasadimîi de 'nfloritii. Nenlutulu mea multu iubitu! Da cine te-o sfatuitd Sotioru-tî de-al urîtu ? Da cum de te-al înduratu Sotioru-tl de-al lasata. Macar câtii de mititica. .N'a mal âmbla pe piciore^ Num'a sede la recore. Sa-tî merga ce. Terna negra-î putrecji Si de tine nu volu sci ! Sau: R6ga-te cuî te-î ruga. (2) Din Crasna.

ca sa aiba si elii în cea-lalta lume. si de dincoce de Prutu In Badeutî. unu colacii sau o pane si o bucata de husca sau sare. dintre cari nu tote se dau unuia si aceluiasi groparu. (1) In cele maî multe partî din Bucovina^ precum buna ora în satele de peste Prutu. Dumnezeii cela bunu si sfîntii Pre noi acjl ne-a despartita. pe de alta parte însa crede poporulii ca prin aceste daruri. Tote obiectele acestea servescu pe de o parte ca plata groparului pentru ostenela sa (3). Cacî te duet aglaguluX Si ne lasî amarului ! Iar de cum-va mortulfl e vre-o fata si are sora. Iliescî. o naframa sau unu stergaru. vine o femee dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatulul. acesta o cânta astu-felu: Fost'amii doue surorele Ca doi pul de rîndunele. Vicovulu-de-sus.Dragulu meu. Boianu si Mahala. Moldovei si Teriî-Românescî {2). Simona. Cacî te ducî pamîntuluî i:?i ne lasî urituluî. tata de treba. nemijlocitii dupa ce a începu tu groparulâ a (1) Corn. Câmpulungu» Vatra-Dorneî. Tu 'n grapa io pe pamîntfi. 3HI arunca lutu peste mortu si a-lu astupa. se face îndestulii sufletului celui mortu. Tu 'n gr6pa te-î odihni Io 'n lume m' oiii nacaji. apoî o ulcicuta cu apa. o lumina si unu cruceru (1). Totu asa tacu si Româncele din unele parti ale Transilvaniei. ci întrunii locu unele iar în altulii altele. de d-ltt T. Te vel face terna negra. si îl da peste gropa unu cocosu sau o gaina negra orî pestrita. iar aici pe pamtntCi sa nu se banuesca nime pe dlnsulu ca sar fi arfetatii chiar si în .

In cele maî multe parti atâtii gaina câtii si cocosulii. . TurtureanQ. berbece. li se mal da câte una servetQ. dupa cum e si puterea mortului. se trece o"6Ie sau unu mielu peste mormlntu. Gaina. und colacd si o luminare saG câte o ulcica. VedI si Burada. însemneza. se fitropescii cu apa si le spala piciorele.» T. totii din Tera-Românesca si anume din plaiulii Prahova. tndatineza a da peste gropa sau mormtntu de sufletulu celui repausatu nu numai câte o gaina. gimn. o junca sau o vaca cu vitelu. Cu privire la Românii din Tera-MomânSscd d-lu lonenu ne spune urmatdrele : «Dupa ce unii mortii este tnmormîntatu. p. ca si gainel li se spala mal întâi piciorele. Inniorm . (4) Com. Inmorm. Multi insi. stud. cant. 38. Pletosfl din comuna RadasenI: «Peste gropa seda gaina. sa se scuture pe mormîntUy ca cu acea apa scuturata de pe lâna sa se stinga foculu iadului. saii mal bine disii. . de d-la G. Burduhosd. ca sa fie câtii se pote de curate (5). dupa credinta poporului românii. precum buna ora in CAmpulungQ. Simonîi : a Peste gr6pa se mal da ca elemosina si o gaina. si mal alcsu cel mal avuti. preotQ. ca si când ar ave puî mici (1) si 'n chipulu acesta conduce ea sufletulu pâna la porta ron iuliiî (2). M. (2) Burada. era mal de multii asemenea datina de a trece peste mormlntii o oie. Macoveiâ. o oîe. Ursaca. colacâ.. Tomoîaga. Totu asa facu si Românii din cele mai multe parti al& Moldovei si Tdrel-Bomânescl (4). carora.» (3) In unele locuri.motmîntii avarii (4).» A. cu deosebire n^gra. 332 lalta lume. preot u. este. deschiderea drumului în cea (1) Com. ci si câte unu mlelu. caci se ^ice. bis. dupa cum se potft învoi. ca ea merge Înaintea sufletului totu scociorându si chemându. care se da pretutindene groparului peste gropa saii mormîntii de sufletulii celui repausatO. (6) Com. MaeoveiQ.. V. Oia sa fie udata cu apa. In alte parti. 38: «La cioclii. i se platesce banesce. biser. si cari se dau de regula unul bârbatu sau unei femei sSrmane (3). ce pote arde pe mortii» (5). de d-lu G. de d-lu Av. V. în unele locuri. lumina si pânza de o camasa celui ce a sapata gropa. cant. preotd. înainte de ce pornescii cu mortulii de acasa la biserica. Av. Tomoîaga. p. in unele casur! si alba sad dupa împrejurari si de alta col6re.

GhermanQ. IX Buc.. p. în Biserica ort. se da peste niormintd o gaina. Nistorfl: «Trei seri si treî diminete. Pletostt si M. Cred. gaina. Rom. Cele ce-I lasa pe mormîntii. arunca carbunii pe lânga ulucile cimitirului. femeea ce-a tamâiatii. sora satt cine este. Omenii creda ca gaina aceea se duce înainte si-I arata mortului drumula. de A. în fiecare cji dupa îngroparea repausatulul pâna la s^se s6pt6mânî îl tamâie raormîntula» Dict. Dreptii aceea. tocmesce drumuld si mortuld merge cu usurinta. Cernauti 1883. Rom. dupa cum am spusii. com. Lambrior.o . Ornitologia pop. ca lasându-î. din Crasna. cit. dia Stupea. p. 43 44. ÎI punii pe mormîntu în dreptulii capului mortului. de d-lu At.(1) Mariana. si pane muiata în vinii si presura câtî-va toporasî (2). Altele. fie sora. acelea erau apoi ale preotului (1)..' (4) Burada. sacri ficându-I acestui scopii sâmbetele de peste anii. II. sau omu de arme. (1) Burada. caci. precum si dimineta Adormirii Maicii Domnului sad Sarda-Marie-Marey la 15 Augustii. t. gâsca. Buc. p. rom. apoi acea gaina se da de pomana pentru acelQ mortQ. atunci scobesc» gaina cu ghiarele.. p. cit. iar de este sâracd und cocosa sad o gaina n^gra. credii ele. Obiceiuri religi6se publ. Revista pentru Ist. o (2) Cred. p. dupa olalta se afuma mormîntulQ de jurii împrejurQ cu tamâe. îngreueza sufletulii mortului (4).» (3) Pretutindene în Bucovina. an II. ca pe cea-lalta lume sa-I ricae peticele cu ciulini. fie muma. Baciâ: «In Stupea groparului i se da totâ-deauna o gaina de colore diferita. p. Inmorm: p. Dupa împlinerea celorii sese saptamâni saii 40 de ^ile. Oviditl ^ice In privinta acesta: «Si se punu fructe si putina sare. III. i se aduce calre sa vie sa le manânce. 254. facii unii r6ii mare. H8. începe a rari visitele la acestii locii. 1885. 333 curca. insa numai de catra femei si anume: mama. 48. com. Voi. 1884.de Al. cit. 330: «O ruda. (jiicendu ca numai acelea mergu înaintea mortului de-î descurca calea la raiu. op. D. p. si Filolog.. lont^nCk op.» (6) Op. dupa ce aii tamâiatii acum mortulii. Inmorm.» Când se tamâiaza mortulii unele femei se ferescii a lasa carbuni pe dînsulii. rom. Stanescu. câtii timpii dureza tamâierea. din contra. nevasta. Daca mortulu a fostu holteiu. Arch. Daca se afla undeva unQ drumâ raa. 43 : «Dupa ce und mortâ este îngropata. 387. rata. îngreunfea sufletulii mortuluî (3). 154: «De este plugarQ bogata ÎI da pesta gropa o vaca. pentru ca.

45. Dupa acosta Înconjura din nou mormlntulu tamâindu-lu din tote partile anume.. învetaloru in Domanu. pe câlu i-a ar&tatfi cu cutitulu (2). In multe locuri. Dupâ ce a arsu praulu. (3) lonenu. p. când totu atunci se arde si tamâo. In alte parti. 638: Et sparsae fruges . p..(2) Fast. In unele pârtî clin Bnn^/fa. op. respective moroi (3j. de d-lu los. publ. Credinte populare. violaeque solutae. Struiescu. Olaria. totu din Banata^ este datina ca si la anulii în diua repausaril sa se duca unulu din familia repausatulul la mormlntulu acestuia si nigându-se si lamentându. Incunjurându în aceinsî timpu mormlntulu cu nisce bombe de praft (pravuj. ce posedu acenta misiune {\). (2j Corn. II. iar dupa aceea llu Înfige alaturea cu crucea de lânga capulu mortului rostindu nisce cuvinte tainice. cit. In alte locuri iarasi se sapa In partea de josu a pietri- (1) I). 1888. p. parcaque mica salis Inque mero mollita Ceres. 343 . Istu din urma se varsa pe mormlntu. mai cu sema Insa ca atâta sa-î fie mortului hotarulu de umblatii. p. III. St. iea unu cutitu In mâna drepta si Incunjura cu dlnsulu monnlntulu de trei orî. cit. (4) I. cit. BucurescI. iar pânea sau placinta se da unul sfermanu de pomana. op. a doua di dupa inmonnlntare une-orî chiar r^i a treia si a patra di In revei'satulâ doriloru meriru 5 7 mueri la morm'mn si-î striga rjorife. op. si mal cu sema din 3Iolâova si T4ra Romândsca. 474. în «Lumina pentru toti» an. Ha puie peste dlnsulu pane si vinu. muerea cea maî batrâna ori cea mal sciutore. Negoescu. 342 Daca ceiu rq»aiisatri nu are pe ninie. ca sa scut^sca pe mortu de strigoi. pe cari le aprindu. In care se afla o candela^ care se aprinde In Sambafa-mortilora si la alte dile mari. este datina de a se pune la morminte si câte unu fânarasu. atunci se tocraescu tnmahtorej cari adese-orî sunt nisce femei bOtrdne. 303. (3) Schott. 330.

» In fine. anume ca sa-î domolesca foculQ dela inima. Mal de multii era pretutindene datina In Bucovina^ când Isl lua cine-va singuru viâta^ adeca când se spânzura. 387. câtu si luminarea lorii cu lumini si candele aprinse. trebue sa maî amintimQ înca si aceea ca în T^raBomânesca si maî alesii In Prahova. caci iata ce ne spune Modestinus tn privinta acesta: «Mevia murindii a lasatii liberi pre servii eî Saccus. se Împusca sau se Îneca.Irenae sub conditione libertatem reliquit. et Eutychiae. dela Romani. nomine. saii llii duceaii si-Iii Îngropati Intre hotarele a .» 344 XXV. fîindu-î barbatulQ mortd. pentru ca tinterimulu pretutindene e considerata de unii locuslln tu. cit. hisverbis: Saccus servus meu s et Eutvchia et Irenae ancilae meae. 44. o alta femee în timpulu cununie! torna o donita de apa pe morniîntultl celui d'intâi barbatii ca sa-! traâsca celu de alQ doilea si sa stinga foculdceardc pe mortd pe lumea cea-Ialta. ca sa aprinda candela la tnormîntulxii meU si sa-mî faca tote grijile pentru morte In lunile alternative (2). (1) Burada. p. voi. cela mortîi sC'de în focQ. «Moevia decedens servis suis. ca nu-lu Îngropati In tinterimii. murindii unu barbatii saii o muere. servulii meii si Eutichia si Irina sclavele mele sa fie libere sub acesta conditiune. vfidendii ca i se 'nsora barbatulii saii i se marita sotia cu altulii (3). p 42. lon^nu op. Atâtu tamâierea morminteloru. cac! astfelCi câtQ va sta femeea maritata cu alu doilea barbatQ. nemurile se ducii si varsa în timpulii cununieî lorii o donita de apa pe mormîntulu ccluî repausatii.34: «Când o feraee se marita alQ doilea. 33. omnes sub haec conditione liberi sunto ut moHumento meo aîternis mensibus lucernam aceendant et solemnia mortis per^ ugant. p. Arch. ci-lii Ingropaii tot-deauna saii pe loculii acela. ct . si Filolog. Eutichia si Irina sub conditiunea acesta: Saccus. XL. înca tineri fiindii si însurându-se maî pe urma cu alta saii maritându-se dupa altulii.lorii mormlntale o borta si acolo se pune apoî o candela aprinsa (1). II. unde sî-a luatii viata. e o datina mostenita dela strabunii nostri. Inmorm. III. SNIAMfiNULO. de si o Intâlnimii si la alte popore crestine. Sacco.n (3) Revista pentru Ist. (2) Dig. Bucurescî 1884. an.

si cu deosebire cei mai evlaviosi. de-aceea. pâna ce nu eraii constrlnsi la acesta de autoritatile satesci. carii Isî ieaii singuri vieta sa crezutii si se mal crede Înca si acum pretutindeni. crecjendii poporulii ca omulii sinucisu nu are nici când odihna în pamîntii. pre astii-felii de omeni nici când nu-I îngropa preotulii. In sirii cu ceHaltl morti. Loculii. adeseori nici 6menii nu voiaii sa-i tngrope. ci chiar sa-sî iea si elfi viata (1). Si de ore ce despre omenii. saii mai bine (jiisii îlii face si pre dînsulii nu numai sa ratacesca calea si sa umble mai alesii noptea. saii maî bine (jiisii mormlntulii In care se Îngropati astu-felii de omeni. ci tot-deauna afara de tinterimu si anume: sau Întrunii cornii de gardii. care i-aii si îndemnatii ca sa se sinucida. sau In altii locii mai isolatii. ângerulu pazitorii i-ar fi parasitii. cine scie pe unde. In timpurile trecute. pae. fenii. ci numai cioclii saii omenii cei mai curagiosi din satîi. gateje. din care causa apoi s au si sinucisii. dar nici când In interiorulii tinterimulu!. avendii ferma credinta ca fiindii sinucisii cuprinsi de spiritulii celui necuratii. plaiulu Muntele. ca 345 uitându de Dumnecjieu si de binefacerile sale. si anume calaulu merge (1) Audita dela mal multi Român! din Bucovina. In Moldova^ judetulii Suceva. precum : terna. ci ca ^i si nopte alerga încolo si 'nc6ce cautândii a aduce si pre alti omeni la ratacire. acolo se si îngropa. ratacirea nu se pote prinde de dînsulii. Ba. daca cine-va trece pe lânga snlamenU^ fara ca sa arunce ce-va pe dînsulii. iar Satana le-ar fi luatii mintile si i-ar fi facutii ca sa i se 'nchine lui cu trupii si cu sufletii. saii. saii întrunii ungheriii. crecjendii si spunendii ca daca arunca astii-felii de obiecte. Mal pe urma Insa aii Inceputii a-î Îngropa pre astii-felu de 6menî si prin sate. In altii locii ore-unde departe de satii. credii Românii ca celu ce sa omorîtâ singurii pe sine s'a datU îuî Ucigd-lU Crucea si s'a facuta calula acestuia. sa numitii si se mal numesce Înca si astadi In unele parti ale Bucovinei snîamgnU. pietre etc.dou6 sate. iar In altele snlamait. ca sa faca si ei ceea ce a facutii elii. De aceea pe unii astii-felii de omii nici câ nd nu-lii îngropa preotulii. nici nu-lii ducii la biserica si de aici la tinterimii. sinucisulii trimite si asupra lui ratacirea. ci unde si-a luatii viata. Din contra. Mai departe. In fine. ori si cine trece pe lânga vre unii snlamgnit saii snlameta arunca pe dînsulii totii ce pote mai întâi prinde în mâna. lesne ar puta sa se lege si de capulii lorii. .

Alecsandri . dar nu e nici unu semnu pusu. peste mormintele celorii îngropati la drumuri. precum si în Bucovina. T. Daca obiectele aruncate pe sniamaii saii tnmultitu astiifelii. sniamSnU e cunoscutii si Românilorii din Transilvania. precum si pentru aceea ca sa nu treca vre-o vita saii vre-unii omu peste dînsulii.» ¦ (1) Cuv. si apoi iara se asverlii peste mormîntii asemenea lucruri (3). unde sa Îngropatii. Loculu. ne scrie în privinta lui urmatorele: «In apropierea Orlatuluî este unu locu. care se numesce snîamSnU.atoru în Orlatu. nicî cruce. nici altu ceva. : « Traditia poporala spune de unii copacu locuitii de sufletula unul omu ce tusese spanzuratu de cren<Tile luî. de nuele. la noî. când bato ventulu si se atiniru unele de altele. se numesce si aice asniametiJLyiy ca si *n unele parti ale Bucovinei (1). papusoii saQ frunclele arborilorCi. Si de 6re-ce loculii acesta e consideratii de necurata^ spurcatii^ de aceea orî si cine trece pe lânga dînsulii. caci cum ar trece saii sar culca. niaî alesCi tomna. îndata ar amuti si ar surdi si i-ar lua tuta puterea dintr însulQ astii-felii. de Mariuca Nistoru din Malini si An ita Pletosfi din Radasenî. 82. fenu sau crengi uscate. înv6j. de cum-va n ar muri tn scurtii timpii dupa aceea (2). este obiceiulii ca calfitorulii sa arunce bucatele de lemnii.346 si-î tae frânghia. Iata ce ne spune în privinta acesta d-lCi Th. ce-lCi produce iarba. facea visuri de morte. atunci se aprindii si arclendu-se se arunca din noii altele. D-lii Romulu Simu. iar satenii arunca numai terna pe dînsulu. V. daca sa spânzuratii. ca tota viata luî ar rfimâne neputinciosii. Poesiî pop. pia7/ie/e'= am auditu unu fosnelu. Acolo a pututîi sa se întemple vre o nenorocire. ale Rom. încâtii de multe orî se facii movili mari carora apoi li se daii focii. . (2) Dict. Am auditii unCi fniamvtu pi. Burada: «In multe parti. anume ca sa se cunosca ca acolo sa întemplatu o nenorocire. saii sa se culce acolo. p 42. arunca crengarl si alte obiecte de-asupra luî. carile pâna în trei dile se împlineaQ. elu lî sapa gropa. si totu elu îlu slob(icle In nauntru. ca nu le maî cuprinde loculii. 347 Cuv. fnlanieta însemnezii în Moldova si fofnifitlii saQ fofeifulti. strujenî. liucurescî 18G6. Orî-cine adormia la umbra acelui arbore. p.» (3) Inmorm.

cerulu se 'noureza si prinde a ploua ca din cofa. unde se înmormlntaii ceî sinucisî. ce-lu comitii omenii. 40 de prescure. se ducii totii plângendii si vaetându-se dreptii în iadily unde se muncescii în vecî. Câtu de mare e pfecatulu. descoparu casele si cele-lalte acareturi ale omeniloru. dupa cum spunii o s6ma. se tânguescii si ratacescii unii timpii maî îndelungatii. ne scrie: ((SnlamenulU este unu felii de diavolii. asteptândii ca sa le dea cine-va slujbe si pomana. cacî înaintea luî Dumnezeii n aii la ce se arfita (5). unde i-a dusii ciasulu cclU slabii sau ciasulU celU r6a (3). de d-lu Rom. vfidendii ca nime nu le da nemica. de d-lG Rom. a fulgera. dupa credinta generala a Româniloru^ Înca si de pe aceea ca pâna chiar si natura tntrega se tulbura.» D-lu Alexandru Boeriii. si ca eî aii muritii acolo. LalesQ din Hadâsenî. (4) Com. la gimn. de d-lu Teodora Simionu. din Nasfiudu. sniamSnU (1). ca plângâ. fniamete. 40 de duce. de d-lQ 1. Simona. ventulu se preface tn vifore si ventose cumplite. a tuna si a trasni de se cutremura pamlntulu . si asta cu atâta maî multii. Cu tote acestea tnsa ele totusi se potu elibera dela munca cea eterna a iadului si scote la lumina^ daca li se porta slujbe si anume daca se dau pentru dlnsele tntro singura Duminica 40 de liturghii. ca ceî ce-si ieail singuri viata diavoluUt îî îndemna la acesta ca sa le pota câstiga sufletele (2). In urma. (3) Com. Si mu. Incâtu fie care trebue sa se Înfioreze si sa recunosca ca acesta nu este unu produsu alu . ca si fratii lorii din Bucovina si Moldova. 348 ca diavolulu le iea !n triumfu si le duce cu sine dreptu In iadu (1). (1) In Basarabia.» Din împartasirea de pe urma resulta în câtii-va ca si'n Transilvania se va fi numitii ore-când loculii. Boeriu. (5) Com. Georgescu. SimQ. si multe alte daune le facii. cari se sinucidu. credii si spunii Românii ca sunt pierdute (4). dupa cum mi-a spusu S-Sa parintele G. si 40 de lumini la 40 de biserici (2). T. si Al. se p6te cunosce. saO. (2) Corn. stud. ca si 'n Moldova. care împiedica pre omeni si le face smintele. de 6re-ce si Românii transilvaneni înca credii si spunii.si nicî nu am putu tu afla pentru ce se numesce astu-felu. cari scotA arborii din radacini. cuvîntulu acesta se numesce sniameta pi. Ce se atinge de sufletele celorti sinucisî. studintela gimnasiulu dinNasfiudii.

unti cunoscutii saii unii prietinii bunu. Simft. când vede ca s aii pornitii astti-felii de furtuni si ventose. daca a picatii vre-unii arbore peste dtnsulii si la omorltii. pentru ca si sufletele celoru nenorociti. ci mânia lui Dumnezeu. loculii respectivii a fosta necuratay si din causa aceea i sa Intemplatii omului nenorocirea. arunca mreja de trei ori In apa unde . ramâne si mal departe necuratii. daca nu se pune cruce In astii-felii de locii. In stârsitu. pe teritoriulu caruia i sa Întemplatu nenorocirea (1). cruce. (2) Com. buna ora la cel Înecati saii ca(^uti in mijloculii 'umii. nemurile cele mal de aprope. Prin urmare. daca la omorltii altulu cine. de d-lQ Av. precum si pentru aceea ca. atunci se punii de regula ceva mal departe. care 8*a spânzurata.naturel. atâta cel din Buicovina câtu si cei din Transilvania^ ca daci i sa întemplatu nenorocirea pe unu teritoriu strainii. Mai departe spunii si credft Românii ca celui omorltii de trasnetâ i se iarta tote pacatele si se duce dreptâ la raiii (4). de d-la Rom. Petrea PrelipcenQ si alti 349 mânii. Maica Domnului face mreja din fuiorele. daca a fostii trasni tii saii sa Înecatii fara voia lui saii.» Em. Neputendu-se pune cruce tocmai In loculii acela. ci sa se Ingrope In satulu. Români din Bucovina.va. si celii nenorocitii iese noptea Înaintea omenilorii. atunci sufletulQ lui e alâ dracului si nu mal are ce se arata in fata Domnului». (3) Com de d-lG Rom. spune ca trebue sa-sl fi facutii iarasi vre-unii omii unde-va singurii sie-sl sema (3). e alQ dracului. care a muritii de morte naturala. Cei Înecati fara voia lorii Isu ai Maicii Domnului. Totusi spunii Ro- (1) Corn. cari aii muritii fara luminare^ ratacescii Înca unii timpii mal Îndelungatii prin aeru. De-aceea poporulu. ce trecii pe acolo. pentini ca bate ghiata (grindina). MacoveiQ. deCuparencu: «Daca se spânzura unulQ. unde i sa Întemplatu cul-va nenorocirea. pune o cruce de lemnii sau de pietra spre aducere aminte de nenorocirea saii primejdia Intemplata acolo. In loculu acela Insa. SimQ. ne fîindii vina lui. îlii Îngropa preotulii ca si pre ori care altii crestinii. unde sa Intemplatii nenorocirea. ce se punii la ajunulii Bobotezil la sf. Macove! si Gheorghiu: «Sufletula unuia. Av. atunci nu e bine sa se duca peste hotaru In satulu sau. dupa credinta poporului. Daca vre-unii omii s'a nenorocitay adica daca a calutii de pe unii carii saii de pe untk pomii si a r&masii pe locii mortii. Insa 1 -una In dreptula locului din cestiune. atunci. pâna ce ajungii In cerii (3). si cerca a-I periclita si pre dln:jil (2).

fie-care trecatorii pune câte unii surcelii. Românii din Transilvania. Ii se iarta tote pacatele. dora o potii câtii mal degraba capata. (2) Cred. Simfi. si mal cu sema simboliseza el lumina. ce au muritu In câmpu. Cel omorltî de alti omeni. atunci unuM dintre trecatori le aprinde ca sa arda (3). p. se crede ca sunt curatiti de pScate. districtulu Nasaudulul. iar claca-I pScatosu cade printre ochii mrejei iarasi In apa si mei^e In iadu (1).se Îneca cine-va. cit. com. de 6re-ce omori toril aâ luatQ asupra lorQ si picatele celui omorita^ iar sufletulâ acestuia merge in locuia desfatarii « . MacoveiQ si altî Români din Bucovina. op. caci Maica Dom- (1) C'Om. de d-lQ Rom. si daca respectivulii nu-i tocmai tare pacatosii. com. Indatineza de a face omenilorii. Dupa câtii ne-amii pututii Încredinta din capitulele premergatore. de Gheorghiu. Iara înmormtntarea. (3) Credinta Romfinilorfl din mal multe comune din Bucovina. saii mal bine (jiîsii unde a muritii respectivulii. (2) Credinta Romanilora de pretutindene. nici chiar In iadu^ unde mergu (2). atunci li scapatii. din cele mal maî multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. EI credii ca sufletulii celui neînmormlntatii nu pote merge la loculii de odihna. din Fundultt-MoldoveT. Rom. 41. Românii de pretutindene aii cea mal mare îngrijire pentru înmormtntarea mortilorii. Com. In padure sau In aitu locu. si a celorCi din Câmpulungii. unde nime nu le-a tinutii lumina^ ca si calorii ce n aii fostii tnmormlntatl dupa ritualulii prescrisii de sânta nostra biserica. de arii fi fostu ori si câtu de pacatosi. Simonâ : «Despre omenii. respective tinerea simbolica a luminel se face astii-felii: Pe loculii acela. Rom. Din contra sufletele ucigasiloni nu-sl potu afla nicairi repausu. (4) lonenu. de I. TonigariQ . de d-ltt T. Av. cari ad fostQ omorîtl de catPc'i altii. ca sa nu fie constrinsi a rataci tn cea-Ialta lume prin Intunericii. daca se prinde în mreja. si când din aceste surcele sa facutii acuma o gramada mare. (1) Cred. o tnmormlntare simbolica. unde sa Inmormtntatii. 350 nulul llu sc('ite afara ca pe pesci.

351 hotarîtu de Dumnecjeu. se întristeza Românii forte multii. Din causa acesta apoi. Asa. Iara daca nu i-lu potu de felii afla.(3) Com. 6. p. Bojînca. plânge cu ângerulu s&u. cit. ca sufletulii omului neînmormîntatii nu-si pote afla odihna hotarlta de Dumnedeii. SimonG. No. 55. Totii din causa aceea. ca sa fie înmormîntatu ca alti omeni crestini . asa Insa sufletulii lui ratacesce prin locuri necunoscute si nu pote trece în pace la odihna eterna. 352 rindu In fi^lrâinâtate. fie acela ori si cine ar fi fostii. atunci credii ei ca unii atare omii trebue sa fî fostii forte pacatosii. poporulii atribue aceste fenomene extraordinare la înecarea vre-unui omii. temendu-se ca nu cum-va mu- (1) Burada. se arunca ceva pamîntii peste dînsulii spre a înlocui înmormîntarea (3). De aceea. ca sufletulii celui neîngropatfl nu p6te lesne merge la loculu seQ. Datinele Romaniloru la înmormîntarl. Din causa acasta apoi si elementele lumii se tulbura. I. mal vârtosii ca poporeniî înca si acum se vedd a ave acea idee. H&. caci altcum Dumnetjleu ar fi avutii grija de elii.» (2) M. ca si atunci când îsi iea cine-va singurii vieta. op. Nota dela p. se punu luntre si punte si nu se lasa pâna ce nu-î afla corpulii ca sa-Iu înmormînteze. când ploua ne 'ncetatii în cursii de mai multe dile. ori se pare ca gemii rîurile. Altii iarasi credfi si spunu ca sufletulii omului. publ. Datina acdsta corespunde celorQ ce facil Românii bucovineni si Moldoveni la unQ snlamSnQ. Inmorm. ci ratacesce necontenitii în timpu de maî multi anî pe unde i sa mistuitii trupulu (1). ci trebue sa se curatescâ mai nainte de pacatele ce le-a facutii în vi^ta (2). si mai cu sema Româncele. Besanâ. totusi a remasii nelnmormtnlatti. in «Albina» an. când li îeaii feciorii la oste. Viena 1866. ci în multi anî umbla ratacindQ pe locuia unde i s*a mistuitu trupulâ. când se da peste cadavrulii vre-unui omii. daca buna-ora se Îneca cine. le rt'mâe c^jrpurile nelnmormlntate. 208: «NemulQ românescâ porta o deosebita grija pentru îngroparea mortilorft. 6. Dovada def»pre acesta întristare >i grija mare avemu o . daca cu tota staruinta lorii. ti cu deosebire pe câmpulu de lupta. spre esemplu. (3) Vedî despre acesta si Burada. Inmorni.va. de d-lfl T. p. alu carui corpii rSmâne neînmormintatu.

Ca pe unde o sa morii Fi-va fi unu comu de lume^ Unde nu cunoscu pe nime. MoldovanQ. maîculita mea! De te-a lovi doru de mine lea drumutulti de-a lungu..multime de doine ostasesci din tote pro\inciile locuite de Homâni. (li Alta doina ostasesca. 39 353 Nicî nu-î lumina de cera. Poesil pop. Ca eii tî-am lostii bunii feciorO. Fâra m6rte si nacazQ . . N'at nicî pânza pe obrazu. Si pe cale amu plecatu. Nice popa cu cartea. Unde mori far'de lumina . ti acestea: . Numaî Turciî cu pusca Si Nemtulu cu sabia Sa mance viata! (1). (l) Gr. suna precum urmeza: Maîca. suna asa: Plânge-me. Nici omeni din satulii meii. In fine a treîa doina ostasesca. m*a luatii. 1867. asemenea din Transilvania. Intre altele. în cFamllia» an. . Nict omu din a mea tara. Inima-ml sta sa se nimpa. . Nici scandure de salasii. A«ra o doina osta^^esca din Transilvania ne spune. Ca »e face grâulu desu Si din erba totii ovesu . Nu-I nici lumina de seii. cu dorii. Nicî pânza pe piciore. Ci m6rte însalatâre ! Nu-î nici maica cu mila. Orasele de-a rendu. Unde-I omulu de nacazti. Simtii unu doru sucrumatoru. Nici pânzuta pe obrazu . publ. si anume din Orastia. M'a dusti în tara straina. Ck m au scosu din tara scumpa. Cam luatii boulii de cornii Sl-am facutii negru ogorii. l'nde (rrâulâ nu se face yi nici erba nu se coce. mama. Când am fostii la seceratii A vin'tii nemtulu. totu din Transilvania. . Nro. .

Nr. De pusca 'mpâratulul: Fâr' de lumina de cara Far* de omâ din a mea tara. Jflariaiifi. 26. Inmorm. Pe la brâîi Holda de grââ. Din ochiti Doî pauniti. Sub o tulpina de bradu. UI. U Bomânl. De plasa cutitului. c^^ariX politica. Din buzuta Schînteuta. Acolo mî-afla *ngropatîi. Ca de grea m6rte-am muritâ. 23 354 Din sprîncene Doua pene Si din frunte firba verde Si la gata Saftiâ florita. Far' de lumina de s&H Far* de om din satulii meii (1) De aici apoi si blastâmulu ostasiloru : .Ca pe mine mi-I afla In fundulâ Italiei. Unde Nemtulii m'a puscatu. Mândre semne mi d'afla: La picI6re firba mare. (1) Observatoriula. Din gurita Tamâita. Sibiia 1880. nationalQ economica si literara. La compania mândriei. An.

p.Cine m'o facutu catana Nu-sî mal dee de pomana. . care sa facutii pentru asezarea sufletului. fara numai parastas A si comandare Qd^xi prasnicH. Totii atunci se face pentru celu mortii si pomana si i se pune mSruliij adica o crestata (3). La mdrte n'aiba pomana. se daii nasei saii nasului care I-a botezatii. este datina de a i se face unii stalpU^ care la sese saptamâni (40 de (Jile) se Îmbraca cu o ile ori cu o camesa. în crangUe careia se punii covrigi. la alte popore aflamii în prima linie ca . descrise pâna aici. Când la 6ste m'o luata! Sau asa: Cine mg prinsa catana. mere. adica tote ceremoniile înmormîntaril. Ca elâ pomana sl-o data. si apoi i se tace slujba ca la unii mortii. în care se împlânta o ramura de marii. Ca colaculu si Ta data. Doine si strigaturi culese din gura soldatilor^ români din tara Ardduluî. BrasovO 1891. Nici la gr6pa cine-la duce. (1) Stefana MuntânO. pentru ca fara de tata si mama se pote boteza si cununa. Nici nu-lâ ierte Dumne^eâ: (1). Ca pomana elâ sl-a data. si pe urma se împlânta în pamîntii. 355 Nicî scânduri de copârsgâ. Nice lemnâ uscata de cruce. Când catana maorii luata. dar iar de nasi nu (4). Românii din Transilvania credu despre cel ce morii prin straini sau în vre-unâ rasboiu ca asa le-a fosta ursita sau ca î-a ajunsU vre una blastimU ore-sl care. daca a muritii cine-va In tara straina sau In vre-unu rSsboiii. nuci si o vecica^ apoi se aprindii trei lumini în marii. dupa cum a tostii barbatii orî femee. Trecendii acuma dela datinele si credintele Românilorii.jau astu-felii: Cine mg sc6sa din satâ N*aiba loca de alinata. In Bucovina nu se face dupa astii-felii de omeni alta nemica. tote acestea se punii întrunii blidii si dupa ispravirea slujbei. Cine mg prinsa de capa La mdrte n'aiba colacâ. si de-aceea le-a fostU crgpata pdmintula departe de patria si satulii lorii (2). Când la câmpii m'orO suturatâ. 36. Prin urmare.

daca nu potT a dllce de bine. nimenul nu este permisa a mal 4ice ce-va rSâ de morti. Iata ce ne spune In privinta acesta renumitulu poetu Virgiliu: tfNicI nu-I este permisu a-i trece peste tngrozitore termuri si peste aceste riuri bubuitore mai nainte de a se fî odihnitâ osele lorii tn pamlntu . publ. atunci acelu sulletu trebue sa ratacescâ mai nainte cel ti putinu o suta de ani pe cai strlnibe. p. I. StancHCu. astu-felu ratâcescu In timpu de o suta de ani si sboru Imprejurulu acestora tarmuri. de d-la Rom. (3) Crtetatâ=o pane în forma crucii.h feau: v^f#f morta'a nilul n/si ht-ne.Bomanil. lib. adica în patru corne. 331: «Odata ce more cine-va.>i hi^'t\AH Oîfiulâ morâ liOinaniî vorMau t^«ru-deaunacucelu mai mare respecta ^i cu pietate. Cântece pop. Romanii aveaii datina a face totusi unii (1) D. Simonfl. si urm. ce se nuniia #S<//x. : Ncc ripas datur horrendas et rauca fluenta . Pompiliâ. (2) Corn. ca nu cum-va sa tragi asupra ta mania peiloru. 3. Mal departe credeau Romanii. de o vointa extraordinara a t)eilorii. cea mal mare grija de înmormîntare. VI. parendu-li-se m6rtea. op cit. in o Albina» an. ^i p'*»te ca de i"»e acestu timpu datezâ «?i proverbulu latinescu: '^^/^ mortuls nutl^n*^^ aut niliil. de d-la T. prin urmare nici nu se putea îngropa a casa. iji sufîetulu mortului trebuia sa treca peste acesta apa ca sa pota ajunge la locuinta de odihna. câ sufîetulu unui omit «tîngropata nu pote trece la locurile de odihna. 325. care proverbu de altu-mintrelea fe'a pdstratu ffi In unele pârti locuite de Români (1-. Daca se scia ca ci ne. stramosii nostri. SimQ. (1) M. Sau în epistola sa catra Ariadne: «Sufletulii nefericitii va merge In borile straine. si numai dupa aceea vinii sa vada lacurile multti dorite» (2). Insa corpulii lui nu se afla nicairi. pâna când ajungea la o apa sau lacu. pe locuri necunoscute. Viena 1866 Nro 72.* adica: despre morti h^ nu vorbesci nemicâ reu. si daca si trece. dupa principiile lorii pagâne.» (3). aveaii ca si Românii de astacjii. (4) Corn. v.» (2) Aeneid.va a murita In locii strainii.

Centum errant annos. asa credii si adî Românii. ij. Asa ne spune Horatiu In privinta acesta urmatorele: «Si tu luntrasule nu te arata nelnduratu lata cu tSrlna spulburatore. a facutii celii maî mare pficatii.. VI. At tu nauta vagae ne parce malignus arenae Ossibus et capici inhumato Particulam dare. Turn demum admissi stanaque exoptata revisunt. quam sedibus ossa quierunt. cu osele si cu capulii nelngropatti. asa credii si Românii nu numai despre sufletele celorii nelngropatî. ci si a celorii sinucisl. lib. (1) Aeneid. Da-le ce li se cuvine.«sea*^j o p*:rr*iaâ cu rr. . Injecto ter pul vere curas. volitantique haec littora circum. si dupa ce vei arunca peste mine de trei ori cu pamlntii. caci precum credeaii Romanii ca sufletulii celui nelngropatii ratacesce. marea. Temerea cea mai mare a stramosilorii nostri era: sa nu mora unde-va în atare apa. . (8) Spiritus infelix perigrinas ibit in auras.deci: martea tn ap4y prec-^rn ni o fep. -!:1 mai bucun-s^u. precum e d. 505: Tune e«romet tumulum Rhoeto in littore inanem Constitui. 33. si credeaii ca daca cine-va a Intrelasatii acesta. Despre unii astu-felu de mormlntii desertu numitii tiimuhis inanis vorbesce Virgiliu astu-felu: «Atunci am asezatii lui Rhoetus unii mormlntii desertii pe termurî si am chiematii de trei ori cu voce tare spiritulu repausatii!» (1) Si daca osemintele mortului mai târdiii se aflaii din Întâmplare neîngropate. si precum tineaii ci de celii mai mare pScatCi de a nu arunca pe corpurile aflate pamlnlu. fara nici o ceremonie maî însemnata. et magna manes ter voce vocavi. 357 mormîntu desertft pentru dtnsulu.r. atunci ei aruncaii câte o mâna de pamlntii peste dlnsele. ca e cea mai mare nefericire pentru acela care nu arunca nemicâ pe sniamfinii. e.Transportare prius.e aista destilâ de apriaîu ^iKidiu: . de unde corpulii nu s ar pute scote si îngropa. (2) Od. Tumulus inanis alu UomanilorO corespunde In câtu-va cu sniamSnuhl saii sniametulâ la Români. 1. 22. pleca» (2). v.

I 71 rifxd&jduerice Ia mormintu inmormintare. fratele sau sora copilului mortu se scobora In gropa pe secriu. ÎNFRATIREA Daca Intr o familie se 'ntempla de moru doi copii unulâ dupa altulu. si demândâce-va la al ^.stâ ln. 369 XXVI. l \l t»U Nofi l(. spre a scapa de morte pre ceî viî.si uni felu de m-rte larâ rn^li Sc«j*. Pentru ca se temeaO ca nu cum-va In lip$a mormlntului sâ r&mâna nelngropatl ^2. mor» niihi inunus erit. op. unulu din copiii rSmasI se prinde frate de crace cu unii altulu din alta familie. dupa ce sa datu drumulu secriulul tn gropa. cit. 55.<:iIorfl de mare. Bojînca.«Xarn frcâ de rn'^r-te. ^i m '«rtea LtJ va fi unu daru.'ti'rn6 de naufnii:/j. genus est miserabile lethi? lic/nite uaufrn'/mm.. (\) Thni Uh. însa sa fie lunatica (1). «1. In locu de gropa. XK nu Intrelasa de a-^l face Înca pana ce sunt In viata secriulu sau sâiasulu In care aO Ha fie Inmormlntatî. No. Dar pentru aceea.te o deo^. atund. iara nu dfsviTie rnâncorea pe«. fie de orl-ce sexu. ci ti Hâracii î«-î gîjtiau gropa Incâ In viata.. 208. dupa cum am vCrJutO si mai busu In cap. multi insi.bire ori de cade ciae-va prin m«I»rte na^J^alâ »»arj fierfl ri p-jne tnjpulu murinda cavenilâ. I.» de unde usoru fUs pote e^tplica. K-. F^Ht ftljfjuid tatove «uo. iar celu-laltu copilu îlu radica din gropa si punenduse fata 'n fafa. apuca unu colacu. ferrove cadenlera In Holita rnoriens ponere corpus humo: Kt nmndare hiiin aliqua et sperare sepulcrum Kt nori aerjiiorei« piscibus esse cibum i'i) M lUiunud.thurn tiriu'O. I>a liomanl datina din urma provine numai forte sporadica. «AlbiiiA» ar». cit.. cu acela^ cu care are sa se prinda frate de cruce. Chipulu cum se sfeversesce acesta fratie este urmatorului la tinterimâ. p. crs. pentru ce liomanîi pagânî. unulu cu o mâna si celu- . htud. nu numai avutii.

t II. in partile dela munte se sapa într'o stânca o cruce. asezându-se pe marginea mqrmlntuluî si rupendu o furca de strînsu fenu. pe care ceî ce vord sa se prinda fratî de cruce o saruta. p. (l) Burada. Alecsandri. 39 40. mai alesu In Moldova^ In urmatorulu modu: «De cu sera. pre care unulu o apuca de unu cracu iar cela-laltu de altulu (1). când a doua (Ji avea a se Inmormtnta repausatulu. op. p. numita allmintrelea si comanda. 40 : «ObiceiulCi de a se prinde frate de cruce nu se face numai la mormintâ. Columna lui TraianCî.laltu cu alta si-Iu frângu In doua . In judetulu Oltu. VIII. asemenea si V. pag. Acesta datina veche iî l^ga a-sl da vidta unulQ pentru altulQ.» Vecjî si HasdeQ. BucurescI 1866. Poesil populare.361 - XXVII. apoi îsi facfi la mâna drepta o taetura. se facea o gropa si în- . an. si astQ-felQ se facd Cifrati de erucey). mal este Înca obiceiulu a se prinde frate de cruce astu-felu: (1) Adica in aceeasi luna nascuta. dupa aceea se saruta si astu-felu se facu fratî de criu)e. (2) Burada. 13. In vechime se lacea comandarea. cit. 39 40. venia preotulu si se aducea una sau mai multe 01 si berbeci. si amesteca sângele lord. p. . Amendol fratii acestia se privescu ca si cum aru fi frati buni. BucurescI 1878. 360 Fratele mortului lunaticii se pune în fiare si se prinde apoi frate de cruce cu unu altulu. pag. se face comandarea. COMANDAREA Dupa ce sau întorsu toti petrecStorii dela tinterimu si dupa ce sa sp6latu fie-care In chipulu cum s'a arfitalu în capitululu XXIV. Inmorm. maî cu sema negri . Inmorm. fratele de cruce cu sora de cruce nu se potu lua nici odata tn casatorie (2). lon^nu. 5 11 . prasnîcil sau pomana.

BucurescT 1866. varsa putinu pe pamlntu (1).j> Capulu si pielea vitei taiate se da preotului. de unde chiar când sa pierdutu obiceiulu acesta. La masa punendu-se si dându-li-se câte o cupa de vinii. le lipia luminari de cera prin corne. 362 fie-care. se facu bucate pentru comandare. (ji^c^^du: iitiford 8d fie tSrna reposatîduîJ> (2). galusce. varsa putinu vinii din pahare si apoi (JicQ : (nsa'î fie tSma usora reposatulul^'Q si altele. si apoi. 43 44. p. . pe urma omenii le taie pe marginea gropel ca sa se scurga sângele într'lnsa. de unde a rfimasu apoi proverbulu: <c a datu pielea popii» ^ adica a muritu. lipindil luminarile aprinse de cornele dobitoceloru aduse. sarmale.Ji Preotului se da capulu si pielea oiloru sau a berbeciloru. si cu renduela acesta Indesându paharele. diferite fripturi sau si alte bucate. Bucatele cele mal obicinuite în Moldova. Lambrior ne spune în privinta acesta urmatorele: a Comandarea se pregatesce anca pe unele locuri In chipulu urmatoru: In spre ^iua Inmormlntaril se aducu In ograda mal multe ol sau berbeci^ mal cu sema negrit si dupa ce au râsaritu stelele. rSsarite fiindu acum stelele. carora li se împafU^ ^^^ ânlâi câte unii colacii si o luminare. cit. numita i(iara. a rSmasu vorba: aaU data pielea popii ^y> adica: a muritu. Nota dela p.torcendu vitele catra apusu. 6. A. (3) Op. carne cu perje. Inmorm. Alecsandri: Poesil pop. plachil. si preotulâ le cetesce o rugaciune. facu o gropa. dupa cum ÎI ajunge capulu. (1) V. ce se facu la comandare. înainte de a h6. p. 154. luându. Gropa acesta se numia din vechime aaratU. In unele parti din Moldova se face comandarea si astazi mal totu asa cum se facea ea si In timpurile vechi.: «Acesta obiceid de a vfirsa o parte din bautura pâna a nu duce paharul Ci la gura libatie se face pentru ca sa alunge nalucile mortilorfl ce sbonl prin lume si se amesteca în faptele omenilorCi. iara din carnurile dobitoceloru junghiate astu-felu. Toti petrecfetoril se punu la masa mângâindu pre rudele mortului cu vorbele : «cd a^sa-î lumea acesta trecâtârcj si ca în curenda saU mal tar^iU ne vine rendulU si nouS)) (3). le întorna catra apusu.» (2) Burada. punendu sa curga sângele în gropa facuta înadinsu pentru acesta. sunt: zama cu tocmagi. cari ÎI placeau repausatulul fiindu în viata. le citea o rugaciune si apoi venindu renduitiî le taia. borsu de pas6re. ale Rom. iar carnurile se faceau bucate si se ospatau cu dlnsele petrecetoril.

se pune acuma la comandare (2). . De-I lua-o mal frum6sa. . Mal de multu. De-Î lua una ca mine Dumnecjeii sa-tl dee bine . Mat tota procedura comandarii Românilorii din Moldova^ ni-o Infatisaza si urmatorea doina: Frunza verde bobu si linte. Si sa'i gusta din coliviâra Sa t^da dnlce-î ori amarat Si sa bema din garafiora Sa-} fie tarna usora^ Ca doue petre de mora (3) . aveau si Bomanil din Bticovina datina. Sa merga si eu la o pomana Si sa-ml dee-una colacelu Sa'l fie de sufietela.363 mat uita rudele din suparare. Mâritâ-te sa me'nsorâ Ga sa nuti ma! moru de dorâ. tocmai ca si cel din Moldova. dupa cum sa aratata mat sus tn capitululu XXIV. Mâri6râ iara minte. Dumnecjieii sa-tl iaca casa. -Ins6ra-te Dumnia-ta Sa vedQ pe cine-î lua. De-I lua-o grozaviâra Dumnezeii sa tî-o omora Si sa-î faci o mesisdra. In unele locuri. unde nu este datina a se pune pomulu Ia mormlntâ. când muria . dupa cum spunu batrânii. iar petrecStoril se Inveselescu de-a binele» (1).

op. Cu privire la Românii din BanatU. dupa ce binecuvtnta masa. (3) El. XIII. Inmorm. si elii. Loculu preotului.cine-va. In vechime datina acesta trebue sa fi fostii forte raspândita nu numai la | Românii din Bucovina si Moldova. era mal dinainte designatii. când se cumendaii tfiraniî. Astâdî. sau si alta vita buna (1) Lambrior. 154. Olariii. *p. p. Proverbe pop. lasT 1888. câtii a muritu. unii bou. Durada. p. cit. o oie. Afara de acesta si interesulii pentru pastrarea datinelorii strabune tn multe locuri sa pierdutii mal cu totulii. are sa mora (1). 37. se aseza acolo. Cântece moldovenesc!. 43. (2j Burada. o vaca. Marian. duceoii din (1) VedI despre acesta si S. prin acesta. dupa câtu suntemii Informati. In unele locuri Insa era datina de a pune pielea vitei taiate sub piciorele preotului dupa înmormîntarea mortului si anume când se adunau omenii la comandare. De corne lipia o lumina aprinsa de cera si punea si unu colacii. nemurile celui mortu înainte de Inmormîntare taiau unu berbece. îa «Familia» an. si care însemna atâta. 365 . Starea materiala nu le mal permite Românilorii sa faca multa cheltuela. FI. 45. Inmorm. Aducerea aminte despre acesta datina strabuna Insa sa pastratii pâna si'n ^i^^ ^^ asta4l nu numai prin proverbulii aa datu pielea popil^y> care este forte usitatii în Bucovina. No. Buda-Pesta 1877. d-lii los. datina acesta nu mal esista nicairî în Bucovina. si cu carnea acestora facea apoi comandare sau prasnicil. aare sa dee pielea popiî» =: nare scapare. p. Sevastosa. Pe unele locuri învârtia tmprejurulu cornelorii si matele vitei taiate. dupa ce preotulu sigila mormîntulu. ci pretutindene la toti Românii.. ne scrie urmatorele: «In copilaria mea. ((câtil pe ce de n'a datu pielea popiln = câtii pe ce de n'a muritii. rom. ci totii-odata si prin variantele acestui proverbii: amal ca era sa dee pîdea popii y> = mal ca era sa morâ. 433. 147 364 de mâncatu. p. publ. învfitatoru în Domanii. iara pielea vitei taiate cu corne cu totu o da preotului functionarii peste mormlntulii repausatulul.

spre esemplu uniî omu s'a cumendatUf dar elu comite multe fara-de-legî. preotulu tamâindu casa si masa. maî multe feluri de bucate.y> E dreptii ca si'n (Jiua de acji ori de câte ori se face vre-o comandare totu-deauna se taie o oie. Când Începe preotulu ectenia se aprindu luminile lipite de colacu. La mijloculii mesei se punii. se apuca de graba si asternii una sau mai multe mese atâtii în odaia. ci si pe cei-lal0 morti din familia respectiva. Dupa ce au ocupatu acuma locurile. câtii si în cele-lalte odai. iar jurii împrejurulii mes^i câte unu colacii de care se lipesce si o lumina de cera. face ectenia mortiloru. femeile ce rSmânu acasa. iar daca o timpii de vara si odaile sunt mici. atunci satenii cjicu despre elu ca în zadara a datil pielea popa. iar când o stârsesce. cari au repausatu mai de nainte. pe marginile mesei. câte o lumina de cera. In multe locuri am observatii ca colacii si luminile nu se Însira. la unii locii patru lumini. n^murile acestuia. ci fîe-care o pastreza pentru sine. dar nimferui nu-î trece prin minte ca pielea vitei respective sa o dee preotului. dupa putinta. fie-care insu stinge lumina si strângend'o d'impreuna cu colaculu. Asemenea se lipesce si de paretii odaii. astii-felii ca sa formeze o cruce. maturândQ si grijindii cum se cuvine casa. Dupa ce s a înmormîntatii acuma mortulii. amintindu In decursulu ei nu numai pre celii de curendu mortu. si apoi se pune fie-care pe loculfl sSu. se as^za cu totii la masa. dupa cum am arStatft mai sus. . In timpulii de fata se face comandarea sau prasniculu în cele mai multe parti din Bucovina 'astu-felâ : Cum sa scosii mortulii din casa si s'aii pornitu cu dlnsulii la biserica. unii berbece. poftoscii înca în tinterimii fiindii o parte dintre petrecfitori ca sa vie la prasnicii. iara allulu zace greu bolnavii. ce le taiau pentru pomana^ câte o piele popii. iar dupa ce Încheie ectenia binecuvinteza masa. Ge-care pe locuia ce i se indica de catra cel de casa.pieile oiloru. unde a statii mortulii. Astazi însa datina acesta a Incetatu cu totulu si numai proverbulu se pastreza în gura poporului si'n maî multe întelesuri. în care a statii mortulii. unu vitelii saii o juninca. o iea de regula cu sine si o duce acasa. cari amintescti pre cei patru evangelisti. si despre acela dicu satenii ca voesce sa dea popii pielea. In multe locuri am observatii ca la capetele precum si pe de laturile mesei se mai lipescii înca câte o lumina separata. atunci adese-ori asternii o masa mare afara în ograda. 366 Adunându-se cei poftiti.

nici celii pierdutii nu-l\i vei mal afla. Mahala. care trebue s o îndure sufletulu în calfitoria sa cea Îndelungata si ostenitore (1).j> Iar celO îmbiatii. Dupa ce s panachida mal ântâi abia dupa au asezatu acuma la masa si preotulâ a facutii si a amintitii pre toti mortii. 367 ~ Dinaintea preotului. iar cea vie^ care Înainte de a se da seuda si se spala bine pe piclore ci^ apa curata. trebue numai decât sa caute atâtea gaini sau cela putinu atâtia pul ca sa le dee preotului de sufletulu celui repausatu. nomurile repausatului ieau câte unu colacu si o lumina aprinsa si le daâ fie-caruia In mâna. De aice se vede ca sa nascutii apoi si dicala: Fata mare 'n comandare Nici colacii nici luminare. parte ca-lu va conduce pâna la raiu. fi a luî N. sau când se pornesce acasa. raru când Insa feciorii si cu atâtii mai putinii fetele cele mari. Horecea si altele. de spiritele cele necurate ce arii voi sa se apropie de dlnsulu. ce nu-lu mai poti capfeta Indferfeptii. care nu-lu mai poti afla. Când sembie ospetii sa cinstesca li se spune: npoflimik da saii cinstesce de bine de sufletuLU lui N. se pune pe lânga mâncarile Îndatinate Înca si o gaina sau unu cocosu fripta. crecjiendâ cSl gaina fripta are 3 o vada mortulu In cea-lalta lume. ci sa-lâ iee cu sine acasa.i> si totQ asa pe rendu pâna ce dafi fie-caruia mesanu câte unu colacu si o lumina. si parte ca-lu va ap6ra prin cântarea sa. i se mai da preotului înca si o gaina vie sau unu cocosa viu de sufletulu celui repausatfi. Daca la casa celui ce face prasnicu sar întimpla sa nu se afle nici unu cocosu sau gaina de Intrecutu. iar când II va fi mal calda ca-lu va stropi si recori de arsita cea mare. saii despre unulii pîerdutu. In multe comune din Bucovina^ atâta dincoce câtu si dincolo de Prutii. apoi cumpara si de ar li sa faca comandare chiar si pentru (. care e menitu^ nu ca sa-Iu manânce la starea locului. apoi din coliva si aceea din cele-lalte bucate ce se afla pe masa. Asta mal cu sema în satele amintite mal sus de peste Prutii (2).^ece suflete de-o data. IncepA cu totii a gusta din pausU. La fie-care comandare ieaii parte mal cu sema cei Însurati. daca a mal râmasii. precum în Bolanu. Dela acosta datina forte raspândita in Bucovina se vede ca s'a nascuta cu timpulu ticaia: add-î colacii si luminarer^y care se diice despre unu lucru Imprumutatu. Ostrita. Totu atunci. iar dupa ce a sflrsitu preotulu panachida. cu deosebire cel mai bâtrâni si copiii cei mici. caci cum nu se tntorce mortulu dela mormlntu. .ci se pastr^za unde-va Intr unu ungheriu. mal alesu daca e cocosu. asa si lucrulu Împrumutatii nu ti se va mal Intorce. (jiicendu In acelasi timpii: apoftimU de suflettdU Iul N.

din DoianA si Mahala. Iar dupa ce au ospStatu cu totii. TomoiagA. ci si mai pe urma si anume: a treia si a noua cjii dupa înmormîntare. la nou6. se mal adaoge înca si unu vasu (1) Corn de d-lfl V. în decursulu careia se amintescu totî cel de casa si care se 'nchee cu aDumnedeil sa le înmult&cd aniUn apoî Îsi iea fie-care colaculu si lumina si se ducu pe acasa. Merchest. de Const. Tomoiag&. Afara de cele arfitato pâna acuma mal e de însemnata înca si aceea. Tomoiaga. (2) Cred. rfispunde: uDumnedeU prim^ca!j> (1) Corn. TurturânA. ca sa se acopere petele cele de sânge. se face prasnicu nu numai în ^iua înmormîntariî. 368 Astu-felu dureza comandarea ca la o ora sau si mal bine. sunt stropiti si unsi cu sânge de alu acestuia. o lumina si o bucata de pânza (2). Prin urmare în decursulu celoru dou6 ^We ce urmeza nemijlocitii dupa înmormîntare. de Ionica alil lui lordachi Isacd si a celorA din Funduld-Moldovel. La acesta masa. precum: Boianu. ca în unele sate din Bticovina si cu deosebire în cele de pe malurile Prutului. precum buna-ora în Badeutu. Ostrita. (2) Com. la unu anu. corn. A treia (jii dupa înmormîntare se face sfintirea apel. si Ionic& ald iul lordachi IsacQ. Multi insi credu ca 3I6rtea sau. . corn. apoî la sese s6pt6mânî. Ilorecea. si dupa aceea se da apoi masa. de G. la septe. în unele locuri. se stropesce tota casa. la treî ani. dupa cum spunâ unii.primindii si cinstindiî. si la dol-spre-cjlece ani (l). stnd.» 369 de lutu sau de stecla^ care se da plinu cu apa sau vinu ospetiloru ta mâaa amintindu la fîe-care dare pre unulu dintre repausatil familiei. De aceea toti pareti! unde sa Intemplatu mortea unul omu. Rom. de G. care capata ca plata unu colacelu. Iar ungerea si varuirea acesta o îngrijesce de comunu o femee straina. se scola dela masa^ preotula face ectenia pentru cel vii. gimn : «daca nu se face pratnicU a treia 4i nu pdte sa traca sufletulu în cea-lalta lume. trebue numai decât sa se unga si varuesca tota casa. Mahala. ArchangelulH trebue sa se lupte adeseori forte multii cu omulu pâna ce-I taie capulii si-I scote sufletulu din trupu. pe lânga colacâ si lumînare. care se face pentru ca sa pota trece mortulâ în cealalta lume.

Totii acesta se repetesce la nouS cjiile si la sese saptamâni ale aceluiasi anii. TurturdnQ. dar de comunii numai la vre-unii fînu. saii numaî sfintirea apei celeî micî. ale caroru suflete ardu nerescumpfirate în Intunericulu din cea-lalta lume. Ceî maî avuti adeseori împartescâ la ocasiunea acesta si câte unii mielii. La ocasiunea acesta se chiama preotulu de face mal ântâl sfintirea apel celei mici si stropesce casa. daca ceî ce o facti sunt omeni avuti. la noua luni si . aii numai acasa. (2) Com.OspetiI sunt obligati a be din vasu macaru cis-ce-va înainte de ce prindu a osp&ta. nepotii saii altii nemii anume ca sa nu treca averea în mâni de totii straine (2). 24 370 In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Malini Baia. face sfintirea casei. Marianii. radicândii în acelasî timpii si pomulii dimpreuna cu pomenele. B&utura acesta e menita pentru ceî repausatî. vitea saii vaca de sufletulii celuî repausatii. adeca pomana saii comandarea se face aii numai în curtea bisericii. RadasenI si altele din judetulu Sucevei. In alte comune. aii în ambele locuri. la trei luni. Inmorm. (1) Com. apoi cânta panachida si pomenesce pe totî ceî repausati. la jumState de anu. precum si 'n anii urmatori. facendu-1 atunci si veclnica pomenire. iar masa. oie. Adeseori însa ceî avuti chiama pe preotulii acasa. MacovciQ. pentru care se face pomenirea. unde se face parastasU pentru celu repausatu dimpreuna cu care se pomenescii si ceMaltî repausati al familiei . se face masa pentru pomenirea sufletului celui repausatu la trei. Pentru sufletulu mortiloru so mal face înca si soboru la biserica. si apoi se da masa (1). In diua prasniculul^ care se face la unii anii dupa repausare. preotu. totu din Moldova. stropesce casa precum si tote acareturile de pe lân^^a acesta. de d-lil V. la nou6 si la dou6-4ecl de (jli'®^ ^^^ la patru-diecl de ^ile se chiama preotulu de-î radica panaghia. e datina în cele mai multe comune din Bucovina de a se duce maî ântâî unii pomii si pomene la biserica. apoi la unii anii dupa repausare. si totii asa pâna la anulii alii doî-spre-decelea (1). de d-la Av. e datina ca a mua ^i dupa tnmormtntare sa se faca o leca de pomenire sau prasnicu ca si 'n Bucovina. La masa se 'mpartesce celorii presentî câte unii colacii si o luminare. Sofiindii preotulii. U Bom&nl.

si Anita Pletosa din Radasenî. (. prune si nuci. în fine. » (2) Burada. se pune unii colacii mare în care se împlânta unii copacelii încarcatii cu mere. cit. comândula se face astii-felii: se pune masa. josu la pamtntu si dupa ce au ospâtatu li se da câte unu colacelu si o luminare de cera galbâna. la trei (jiile dupa înmormîntare se face coliva la biserica. covrigi. de Marîuca Nistoru din Malini. la 21 si la 40 de dile se face coliva. cofe. turte. op. asemenea la 9. 371 cJiaile orchanghele^j> toti mesenii salta si legana colaculâ cu copaculu. In Transilvania si anume în comunele de prin prejurulii orasului Sibiiii. caci atunci sufletulu respectivului în . se chiama griji. In curte Incependu dela masa si pâna la porla sau si mal departe In strada. care se da apoi preotiloru (2). unde sta de manânca preotulii si cu fruntasii. Totu în Transilvania^ si anume In tinutulu Fagarasului. si numai rare ori în case. iar când e cu cofe se mal pune înca si putina apa. p. atunci se mal pune si unu colacu si luminita de cera. pe car! se punu strachini cu bucate. 156. Inmorm. se împartescu mai ântâi acestea. numite panachida. (3) Lambrior. se presara pae si pe ele se aseza o pânza alba. Împarte meseniloru dupa ospfetare câte unu colacelu sau o bucata de pane si o lumina de cera. când se scote si coliva la mormîntu. si apoi când cânta preotulii: aimde umbreza darulu teU Mi- (1) Dict. în alte parti totu din Moldova. In districtulu Nasaudulul comandarea se face de regula afara. Poporulu' însa crede ca e forte bine ca comandarea sa se faca cu pomisorl. Tote aceste pomeniri. colaci si praznicu.j[iccndu-se ca asta cu tSrina în gurdn (3). iar daca e ploie în suri. e. si dupa aceea începe ospStulti. De cum-va comandarea e cu colacii. 52. iar feteloru bisericescl Înca si câte o naframa (1). facute în deosebite rSstimpurî. cari de obiceiii sunt supa de taeteî si friptura. pe lânga bucatele ce se afla. si mare multii e cainatu acela^ caruia nu i s'aQ purtatii grijile. si venindâ omenii se punu la masa.la anulu. olo sau blide. pomisorl sau vase ca d. Fie omulu câtu de neavutu. Când comandarea e cu vase. p. hendu si mâncândii din abundanta si dicendu: a Dumnetjeil sa-lU iertey> si aDumnedeU sa primesca)y. comandarea se numesce nsaracusta^ .

asa si la cele urmatore. Ca si'n Bucovina. se stinge luminarea si se pune bfitulii pe unii scaunu lânga masa. p. Simona. pre care îl ii prepara ele singure si din aluatii de acesta pastreza ele apoî si pentru alte copturi Dela pânea mortului însa. nicî când aluatii acru (3). la care sunt Invitati maî sema ceî maî de aprope si veciniî (2). apoi la sese sSptSmânî. de d-lG I. colacu. SimQ. atunci se facu de catra alte (1). Despre pausu. se face prasnicu saii comândii nu numai nemijlocitii dupa înmormtntare. Inxnorm. (3) Com. se facii colaceî si se pune unu prândii de bucate. totii asa si'n Transilvania. Prilipetu. Simonu. sad din partea barbatului (1) Burada. de sese septemânl^n si în urma la unâ anii.gradina ralului înca se va desfata. . Si precum la comandulii primii. adica dela pânea ce se coce pentru pomenirea celui mortii. apoî asezendu-se cu totiî la masa. Georgescu si d-lu T. care pomenire se numesce in unele locuri aprândulii cela. tinendu astu-felii loculii mortuluî (4). In BanatUj si anume în comunele Barjovicii. de d-lG T. 44 45. maî alesii celea din Transilvania. înainte de a se aseza glota la masa si de a binecuvînta preotulu bucatele de pe ea. pe care se încolacesce o luminare de cera galbftna si sta aprinsa câtii cetesce preotulu rugaciunea mesei. adica a doua di dupa înmormlntare. atunci rcspectivulu mortii le va ave în cea-lalta lume. de d-lu Rom. sburându ca si o pasfere dintr'unu pomu într'altulu. 372 daca e nu are lorii. pomene. iar claca barbatulu sau muerea morta sotii. se împodobesce frumosii cu flori unii bfttiS. care se numesce afestanen si care corespunde pomenirii de a treia di la Românii bucovineni. E prea bine sciutii ca Româncele de pretutindene cocu pânea precum si alte copturi cu aluatu. nu lasa. (1) Corn. atunci pomenirile acestea se facu de catra fiiî iar daca si acestia lipsescti. daca e mortu barbatulii. se crede ca dându-se de acestea în acesta lume de sufletulu celui repausatu. si în partile Almajuluî. ci si maî pe urma. Comandarea precum si cele-lalte pomeniri se facii din partea mueril. (2) Corn. nemuri morta niuerea.

pomenele mortiloru se facu de regula: q) dupa înmormlntare. ci totu-deauna fara pareche. f) la unii anu si g) la serbarea patronului casei. apoi st. si la urma talharilora^ sub cari se'ntelegii spiritele cele rele ce staii In calea repausatului în cea-lalta lume voindii a-î lua sufletulu si a-lij duce cu dlnsele în iadu (1). se numesce maî ântâi luî Dumne(Jeii. Inmorm. pere. în orase mai (1) Com. d) la patru-cjiecî de (Jile. p.(4) Burada. prinde cu mâna preotulu Împreuna cu casnicii <ji c^iusângenil. câtii si de sufletulii celorii-lalti morti. ce aii repausatii mai nainte. Archangelîy adica mortii. Când se pune coliva sacrificiii mortilorii. înfingendii în grâu pe de-asupra falii simetrice de mere. ca si'n cele-lalte parti locuite de Români. ci totu-deauna sa se faca cu o di mal nainte. care consta. din grâii fiertii^ pusii pe unii taierii si mestecatii pe alocurea cu miere de stupii. apoi se ocolescii cu tamâe aprinsa pe carbuni si abia dupa aceea se junghie. chemati la serbarea patronului. afara de-lu manânca copiii. de dlQ losifa Olari a 374 iTiari ne ducu colivele la biserica si punendu-se Ia unu locu ceteace preotulu rugaciunea îndatinata peste ele^ iar prin cornunde t^ranescl me«^e preotulu din casa tn casa de sGntesce coliva Cu acesta ocasxune. c) Ia dou6-decI de cjile. La fie-care masa. e) la jumatate de anu. dupa aceea mortului. atunci în cele mal multe parti din Ba^iatU se face si se pune si acoliva)). Pâna chiar si olele dela focii cauta sa fîe fara pareche. La tote pomenele acestea se cauta ca nicî când sa nu treca timpulii. apoi unde sunt multi adunati si nu Încapu toti a tine cu mâna nemijlocita de . 373 Totu tn Banata^ precum In tinutulu Oraviteî. când se face rugaciunea de sacrificiu. b) la nona clile^ când se scote prâmJisQnda. Vitele destinate pentru pomana mortului se spala niaî ântâi cu apa curata pe piciore. gulâi etc . 45 46. pomana ce se da de sufletulu celui repausatii. de coliva si radicandVj In su9 reciteza rugaciunea. care grâii sfintitii prin rugaciunile preotului se împarte apoi atâtii de sufletulii mortului nu de multii repausatii. Asemenea cauta colacaritele cu mare luare de sema ca nemica sa nu puie la masa cu pareche. Când se serbeza pati-ontilu casei.

rugânduse pentru ertarea p6cateloru mortului. 141. In Tera-Bomândscay scrie d-lu D. atâtu din Bucovinay câtu si din cele-lalle t£ri locuite de Români. ca si la comandarile ce se Iacii dupa Inmormlntare. . luminari. Preotii stau tn capulu mesei. Înca si câte o cofa sau cana plina cu apa saii cu lapte. maî alesu cu privire la Românii din comuna Zanoga: «Când totulu sa gatitii. apoi urm^za cei-laltl aranjati dupa batrânete sau dupa cinstea de care se bucura la sateni. când II va fi sete. In frunte cu preotulu functionara. (3). când cosciugulu sa ispravitu si mortulu cu cele necesare a fostu asezata In elu . a fostu si mai este Înca ici-colea. Calindaria pe an. care (1) Sim. tuturoru celoru de fata se împartCi basmale. «Sculându-se dela masa. In unele locuri. . daca este timpu frumosii si cu totii manânca. «Când se Implinescu sese saptamâni dela Îngroparea celui mortu. si abia dupa aceea pornescu cu mortulu la gropa. Cum sa scosu adeca mortulu afara. numa! doua lumini si anume: una deasupra useî si alta la icone (2). se face a doua pomana. de Mariuca NistorG din Malini. In unele locuri. . si acuma datina ca comandarea sau prasniculu sa se faca nemijlocilu dupa ce sa scosii mortulu din casa.coliva. capfefa fîe-care. petrecatoriî se ntorcu tn casa. despre carî ni-î vorba. lasa mortulu In casa si asternu masa afara. 375 / tnsemneza ca sutletulu repausatului sa aiba pe cea-lalta lume. iar daca e vara. când preotii au ispravitu a ceti stâlpii^ daca este unu omfi batrâna. maî e Înca si acea datina. câte unti colacii si o lumina (2). daca e ierna scotu mortulu In tinda si asternfl masa In casa. se asterne masa In oasa. precum buna-ora In Baia. cel de dinapoi punu mâna pe um&rulu celoru dinainte si astii'felu se Impartasescu si el de binecuvlntarea sacrificiului aduBu mortilorii (l). 1882. înainte de a gusta din bucate. când pâinile aâ fostu copte si mâncarile gatite. atunci se tntindu mesele In casa sau afara din casa. unde a statu mortulu. Mangiuca. se punu la masa. la care se aseza apoi toti petrecfetoriî. In comunele. care face mai ântâî ectenia mortilorii si radica pomulii cu pomenele. cari sunt forte reslatite. mal alesu In satele. p. de unde bea (1). In unele comune din Moldova. manânca si beau. Dupa ce iesu preotii dela . Stanescu. (2) Dict. judetulu Suc6va. Brasovu 1881. ca pe câtu timpu dureza masa se aprindu pe pareti! odaii. si apoi pornescu mortulu la biserica .

de TitCL Zaharescu. c(De asemenea se face pomana la sese luni. Negoescu. cit. stud. Stanescu. când e permisii a se desgropa mortulu . op.. 376 Totu In Tera-Românescd maî esista înca si urmatorea datina si credinta: ((Când cine. si acesta ca pamlntulii sa fie martorii oculara la pomana facuta tiganului. publ. . se porta patru-tjecî de ^ile de-a rendulu. iar daca pamîntulu este martorii la pomana tiganului. pentru ca se dice ca tiganulu îi iea mirulu si botezulu si-Iu arunca în iadu . vinii si tamâe. ca semnu de binecuvlntare. (2) Dict de Mariuca NistorQ. iar preotulii cetesce rugaciunile cuvenite (3). gimn. «Preotii slobodu pomana si totu-odata sunt tinuti forte multii ca sa guste. caci altfelu crestinulu ramâne mahnitu. Bucurescî. sarindarele sau sdlindarele si sarcoustele sau saraciistele^ cari se pldtescU respective se porta asemenea pentru pomenirea si îertarca pfecateloru celoru repausatî. merita a fi amintite înca si parastaseJcy slujbele. adeca se aducu la biserica. în unele partî din Moldova. (1) I.va da ceva de pomana. ni. nou6 covrigi. la trei si fara sovaire la septe. în «Lumina pentru toti» an. p. care pomenire se face de regula numai în biserica. sa (iica ca î-a facutii ca la unu crestinii. unde totulu este aranjatu. Pe lânga comandarea sau comandulu. . 46 : . 324. atâtu In decui^ulu comandarii catu si de alta-data la unu tiganu^ trebue sa dea cu piciorulu tn pamintu daca«i da In mâna. (4) D. In fine trebue sa maî amintimu înca si aceea ca precum la Românii din Dacia-tralana. totu asa se pune masa sau se face comandare dupa înmormîntarea unul mortâ si la Borna" nil din Macedonia (2). lontînu. . Credinte populare. 328. » (4). 329. p. 475. (t) Com. la unu anii. op. Parastasele. Tiganulu (ursarul u sau zavragiulu) când vede ca acela ce-lu miluesce da cu piciorulu în pamîntu refusa a lua din mâna» (1). (3) Op. despre care am vorbitii pâna aice.biserica sunt chiemati de capulu familiei la casa lui. 327. p. cit. St. în fie-care (jii. o lumînare. din pomana. cit. 1888. dupa ce more omulii. p.

378 tulu mare.. de d-ld Rom. de d-ld V.va nu pote purta slujbele în anulu repausaril. (4) Corn. In Bucovina.. din contra.» cela care martora de posi botezulC si data tiganului. (2) Con). p. învfitatorO. La fie-caro slujba (liturghie). Daca cine. Slujbele sunt de tote septe la numferu. Burada. trebue sa dea cu piclorulii in paniintd ca si elâ sa fie mana ce da tiganului.aDacâ pentru vre-unu raortO se da de pomana ce-va la tigana. cit. (H) Burada. dar daca pamîntuhl este martord la pomana se crede ca e data ca la unâ crestina. Bolintinenu. Ininorm. 48 : «Se mal pomenesce si numele mortului la liturghie in timpâ de patru-4ecl de dile si acesta se numesce «sarindardu. iar dupa acesta face renduela pentru cel morti si la urma radica si pomulu..377 In Macedonia se faci\ parastasele totu asa ca si tn TeraBomân^sca si Moldova (1). p. preotulu face rugaciunea de sera. Elo se porta de regula In septe sambete ce urmeza nemijlocita dupa Inmormlntarea unul omu cu scopu ca acesta se fie eliberata de cele s^pte vamî. dou6 lumini si Vs litru de vinO (2). Sima. p. Inmorm. (2) Dim. 91-92. utrenia si st liturghie. când i se face apoi mortului si pomana. p. care se sfârsesce chiar la sese saptamâni.. în decursulu careia cetesce si rugaciunile pentru cel mortis amintindu In acelasi timpu si numele celui repausatu. (3. In Sâmbata ântâia a postului mare se duce pre . Sub sdrindarH se întelege atâtiî în Bi$covîna câtu si în Moldova amintirea celui repausatu la 40 de proscomedil si liturghii (3). In Iransilvama se face asemenea în decursu de patru-cjeci de dile sau sese s6pt6mânl sarindarH. . Calatorii la Românii din Macedonia. TurtureanQ. preotCî. unde sta pâna dupa liturghie. se aduce câte cinci bulcî sau trei colaceî. 47 48. parastasele se facii astfl-felu: nemurile celui repausatu facu si ducu la biserica unu pomu ca pentru orî si care omii de curendu mortu si-Iu punii pe masa pentru jertfa. le porta în anula urmatorii. Bolintinc^nu. si când se crede ca sufletulâ s&u a trecutu acuma prin cele 99 de vamî si a ajunsu la loculfl de odihna (4). 91 92. da. care se platesce în unele locuri câte cu 1 fi. Saraciistele se facu pentru pomenirea tuturoru celorii repausatl si de regula numai în decursulu Sâmbeteloru din Pos(1) Dim. op. caci se crede ca tiganulQî! iea mirulQ Ic arunca in iadd.

4s. saii precum se 4ice la noi: comandare. pomana. Toiagulu se aprinde în fie-care Sâmbata la slârsitulu liturghiei. de d-la T. în Bomânia e datina ca în Joia-mare sa se duca la biserica o coliva. Paharelulu cu miere si toiagulu de pe dtnsulu rSmânu tn biserica pâna tn Joia-marey iar blidulu cu pane si sipusorulO cu vinu. Flavius a Împartitii carne cruda la poporu (2). In unele locuri Insa o lumina mare alba. dupa împrejurari. care se scote apoi la mormîntii. dupa cum adeca era si repausatulii unii omii sarmanii saii avutii. SimonQ. cari înca Indatineza a le purta. Comandarea era usitata si la Bomanl Intorcendu-se acestia dela înmormîntare siajungendiiacasa. p.)> Mai târziu au Îndatinatii a Împarti de pomana chiar si ban!. sau se tmpartia carne cruda numita visceratioy pe care primitori! o fierb!au sau o frigeau apoi acasa. Cu privire la acesta Titu Liviu ne spune urmatorele: «La Inmormtntarea mame! sale. prasnicii. s'a Impartitu carne cruda (3).. Liciniu. 379 La Îngroparea barbatiloru stralucit! adeee-orî se ospâta poporulu tntregu. Lucru firescu ca osp&tarea acesta era mal simpla sau mal pomposa.» si mal departe: «La mortea luî P. saracustele acestea numite simplu pomeniri. încependii cu Sâmbata din Septimâna alba^ adica cu cea din naintea postului mare si tinenduse în fîe-care sâmbata urmatore pâna înainte de Duminica Floriilora saii Florii (l). e. de-asupra caruia se afla unu tolagu. M. Inmorm. (1) Com. Saracustele sunt usitate mal cu sema tn acele parti ale Bucovinei. la mortea lui luliu Cesaru (1). rudeniile si amicii repausatulul mergeaii îndata la scalda sa se spele. se aduce In fie-care Sâmbata. In Transilvania^ districtulii NasSuduluî.otulul acasa o oca de faina. se facii în decursii de septe Sâmbete. si sare (Va husca)^ iar la biserica unu paharelu cu miere. apoi unu sipusoru de vinii sau miedu si unu blidu cu pane sau vr'o câtî-va colacel ori franzele. când se face pomenirea celoru morti. cari le iea preotulu dimpreuna cu cel-laltl servitori bisericesci. si dupa aceea li se dadea unii ospfitiî. unde se facii rugaciuni pentru sufletulii mortului (2). A noua d) dupa Îngropare se serba cjiua mortulu! spre eterna luî memorie. precum d. Serbarea acesta se numia Novemdialia^ . unde vinii Românii în atingere cu Rutenii. (2) Burada.

Ces. care se face si Hii suUu'ji In unde r^ile anumite de preste anu. In cele ma! multe a noua di. care consta mai cu sema tntru trimit^jrea do bucate ti bfeuturf precum si a unoru obiecte l^erttru mâncare si de bt'utu apa. se numiîHcfi pretutindeno. ^1 XXVIIL MOSII. No. Flavio in funere niatris. XVn. «P. care se face In diua a noua dupa ce sa Inmormlntatii mortulii (4). In Horatiii ne spune: «Novemdiale este unii sacrificiu. în «Albina» an. Scol. Iul.» Totii !n acosta ^\ era datina de a se curati casa. cit. Serbarea. mai esista la fiornârtl tncA iinfi fclii de pomenire si jertfa. ci pentru toti mortii familiei Ac/tntli pomenire ni jertfe. Licinii tuneris causa visceratio data. 219. si nu numai pentru cel de curcndu repausati. Cu tote acestea. III. MosL Moffil Html mal de multe feluri si anume: Motii de craciuntl. 22: «et populo visceratio a M.»» Ca) Lib. BesanQ. 59. Curatirea case! Insa se face în unele locuri ceva maî nainte. numita de Roman! Novemdialîay astacji nu maî exista sub acestii nume. pe la vecini. la nemuri si mal alenii c<jpiiloru sCrmanî de sufletulii mortiloru. In tote tfirile locuite de Români.» (5) M. 46. quam sepultus est. tocmai ca si la Romani. In care a zacutii mortulii (5). publ.i/:6 <}i W5 a^hicfi ^Jupâ ceî de cunVndu repaa^atK ^i despre carJ am vorhitO In capitolalâ premergfetoru. stud. cit. XXXIX. I. il) Saetoniu. 2(> (2) Lih. Afard iUi r^jtfii'iuâare 71 cde-lalte pomeniii 71 jertie. In (|iua de craciunu dimineta se da . op. si cu deosebire la Ruteni! din Bucovina. Bojinca.adeca sacra. p. Comandarea e de altmintrelea usitata si la alte popore de ritulii ort or. 48: «Novemdiale sacrificiuni est. quod mort uo fit nova die. si anume a patra saii a cincea cjii dupa Inmormlntare. dupa cum am aratatii ma! sus. a noua (jii dupa Inmormlntare se serb^za si astaciî In cele ma! multe locuri cu rugaciuni si cu pomana pentru odihna sufletului celui repausatii.» (4) Epoci. ce se f.

At. 1874. se numescii si «i mosii cel marl. Dupa d-lCl Dr. borilndAfi si altele (1). Mangiuca. pregatitii cu untu (unsore) si brâncja. etc. 381 Mosii de 6rna sau de câmdegl orî câslegde de 4rna^ maî bine numitî de primavara. de d-lQ V. TurtureanQ. Buda-Pcsta. adeca în cliua de 40 de Martiri. p. 54 : «In c}iua de Mucenici se facd nisce colacel cu nuci numiti nMucerncî^ si e bine ca în acea (}i fie-care pers6na s& bea 40 de pahare cu vind. In Gravitasi cele-Ialte locuri montane. preotCî. Mosii de parisiml.. cit. p. Man^iucn. Bra^ova. alaturândii si carne de porcii saii cotoroge. 1892. p. 136. Marienescu loc. p. Marienescu. mosii acestia cadd în Sâmbata lasatului de brânda^ vedî «Familia». In Tera-Român6sca aBradosh) (5) si (nMitcenicU f6). In partile Oraviteî însa se numescii « Sânti y) orî ((Sâmtî». cit. 136 (3) Mangiuca. locuite de colonisti din Tera-Românesca.j> se numescii «Brendusî» si nBrendtisely> (4).. carne de purcelu orT porcu.yy La mosii de erna se sacrifica (se da de pomana) mosiloru. cârnati. Temisora si împrejurime. aite. iar în Bucovina si cu deosebire în orasele Suceva si Radautii c( S/intisor! j> . In unele parti din Banatu. p. (4) Mangiuca. adeca morjiiloru. astCt-felQ. p. (6) lont^nu. {Jy) D. cit. X. 382 . Calind. op. cit. 329. carî atâtii In Bucovina câlii si în Banatn cadu tot-deauna Sâmbata.de primana mortiloru: colacu cu luminare. Acesti mosi împreuna cu cel de tomnat cari cadu asemenea Sâmbata si anume înainte de Sâ-Medru. cit. 137. S. se numescii astii-felii pe la Lugosu. numitî si <tliufanî)> orî (iTâranî. hdXxx cu botele pamîntulii ca sa intre frigulii si sa iasa caldura. aiturî. Calind. StAnescu. Calind. înaintea lasatului de carne (1). grâu fiertii. 1881. M. Calind. când de regula iesii Babele si dînsiî sub numele de Mosi. 566. precum buna ora în Ciclovaromâna. p. p. an. 137. ciU. mosii acestia se numescii si msacrilegU (3).. pentru fie-care din cel 40 de sf. ('filindara pe an. (1) Hirn. 136. (2). carî cadii tot-deauna în 9 Marte. cit. cotoroge (reci. (*ij Mangiuca. (1) Corn.» 137 . Acestî mosî urmeza la nou6 dile dupa Baba Dochie. op. reciturî).mucenicl.

cit. dar mol vertosu la pometele ce producu pome. si-Iii numescii. numite «Saffillan ale Romanilorâ. pome. sfintindu-se dupa leturghie. In unele parti din Tdra-Bomânescay precum buna ora In comuna Zanoga. In orasele Suceva si Radautii. femeile pe lânga bradosiîy ce-I iacii In aceâta ^i. si de papusele de volu numite (ioscillar> si ttpilae» tn sarbatorea numita alares compitaIe3i> . cari erau usitate In sarbatorea aSigUlariayn âpol de papusele de piperii In forma de omu. 40 de colacel. alune. ou6. iar cea-lalta parte omenilorii presentl. de mal multi oraseni din Suceva si Radauti. dara orbii. numita aArgeijJo usitate In sarbatorea aArgeicai> din 13 Maiu. p. miere. Aceste figurele numite asfintisorîtjy Sucevenii le ducCi în (Jiua de 40 de sfinti dimineta la biserica. în locii de figuri omenesci. nasâ. Calind. cari asemenea se numescii a sfinti f orî. miecjii de nuca si zaharicale. p. (1) Mangiuca. Stânescu. b) unu colacu unsu cu miere de stupii facutii In forma omului cu capu. c( Uîtata>K Acesta se face întru pomenirea tuturorii mortilorii. In Radauti. si bendii. vinii copiii si omenii sarmani pe acasa si acelora se daii apoi de sufletulii mortilorii. se facii 40 de figurele în forma de omii din faina de grâii. y> si pre cari 11 Impartescii apoi pe la copil si omenii cel mal sSrmanI (3). mal alcatuescii Înca si unii bradosu mal mare. 40 (ori 44) de pahare de vinii. (3) Corn. din contra. cari în timpulii anului arii fi fostii uitati nepomeniti. mâni si piciore . apoi nuci. apoi unsa cu miere si mâncata (2). din Bucovina. Acesta c( UitatâJ» este jucata de copil în jurulii unul focii. 6menil ceî mal putinii avuti facii. fîindii din timpuri pote numitii totii astiifelii. etc. cu deosebire însa copiilorii. 137.. ce se face în baLatura. facutu In forma de omii. unde. cu gura. Acestia se numescu mo^i ceî curati. 329. mosii (pruni) si grâne. opi cit . se daii o parte functionariloru bisericesci. (2) D. 383 Aceste figuri ne aducu aminte de figurile de omeni. In fine^ mal e de tnsemnatu tnca si aceea. cu urechi. varsa vinii .La acesti mosi Românii din BanatU daâ de pomana (sacrificiu) de secu (postii) si anume: a) pâsule (fasole) slaita (sungalie) ori dresa cu untu de lemnu. dupa proverbulu poporului. orî pre colacii se împunge cu o teva de socii ori de trestie forma de omu (1). ca totu Ia acesti mosi iesii economii la vil.

numite (nfocureleTi ori uluminiclcheio ori aluminuse^y facendii |1) Man^iuca. unde sunt multi repausatî In familie. si încunjurândii agrulii \\u afuma cu rlza spre a fi feritii de rele. la mormîntu. de Vespasiana ReutQ. vinii. Cu colaculu se da si o lumina Împreuna cu o olcuta de apa (altiî dau si vinuri. si cari. dândii totii atunci de pomana colacii (brândusi). (1). ci se pastreza pe masa ori în altu locu unde-va. ca si la mosii parisimilorii. unde întru apropiere nu se afla surcele de alunu. hohhvurzeliger Lerchensporn).data de pomana si olcute noue cu apa ori vinii si la manusa olel se lega flori. p. adese-orî punendu ori anumindu la unu colacu si maî multî mosi. menindu colaculu mosului cutare (spunendu numele celuî mortu din familie). 384 pentru totu mortulu din iamilie o luminicica. Calind. dar fara colacii. striga sufletele mortilorii pe nume. Mosii de Florii sunt usitati. se facu focurile cu bozu uscatu. Joîmarele saii Joia mare Înainte de Pascl. dupa catiî sciii eii pâna acuma. iara la torta o lumina lipita (2). cit. Sâmbata. In noptea spre JoI-marî In varsatulii ^orilorii purccdii muerile din Banat a^ mal vîrtosii însa matronele familiilorii. precum : brebenel (lat. numai In Fratautulii-noiî din Bucovina. In Oravita montana din BanatU se daii de asta. iXx acesta ocasiune se sacrifica.ori rachiu (vinii-arsu) la buciumil de vine (vie) spre a rodi. ce vinu spre a se lncal(^i ]a luminiclche. In locuri. Si-acas' aidati! . rachiii etc. sau anumindu (menindu) maî multi morti la o lumina. se aducu în case si nici de cum nu se aseza la pâmîntu. fara a se atinge de pamîntu (1). Isî face luminicîchile Ia mormîntu. nu se taie. si se cânta dupa morti acolo. gimn. Colaci! acestia se numescu aSâmhîciore» dela (jliua Sâmbata. 137. Iar se da de pomana de secii (postii). LuminicJchile se facu numai cu surcele de alunii sau de bozii uscate. altii acasa în avHe (curte) aprindii mortiloru focuri. înainte de Florii. dupa ce sunt culese. stud. dicendu: Sculati. (2) Coin. sculati. cari se frângu. culesu de pe câmpu. când pleca acasa. germ. Matrona familiei. de locu din Fratautula-noil. se trimite pe la case câte o ulcica plina cu miere si de-asupra gurel cu unii colacii saii franzola. care tamâiaza mortii. Mosii de JoI-marî. corydalis bulbosa. adeca se da de pomana colaci copiiloru s6raci.

cit. In Bucovina si anume în satele Boianu. Turtur^nfi. une-orl daruescu si câte una sau mal multe garnite si garniciore (cofite) (2). In fme credii Românii din Banata ca dela JoI-marI si pâna la Kusitorî este cerulii. umplute cu apa. nu se trimetii pe la case. se Îndeparta mâniose din casa familiei. asternându o pânza alba. în Fundulii-Moldoveî mosii. 12) Corn. în orasulu Gâmpulungii se ducii In acesta di cofite si cane mal mari la biserica. de d-lil V. luându cenusa ori nasipu In gura. iar pe gura câte c'unu colacii si-o lumina. si legate pe la gura cu stramatura. 385 atunci sufletele. cu acea deosebire numai ca acestia punu In ulcele nu numai apa. Daca pentru lucrulu câmpului muerea din casa dela Joimari pâna Ia Busitorl nu pote in tota (. preolQ. pe lânga colacii si lumina. 137-138. când în vSrsatulfi clorilorii pâna 'n r?saritulii sorelui se ducii de acasa iar în mormîntu. de sufletulu mortilorii (5). . (1) Mangiuca. raiulu si iadulii deschisu. caci daca nu li se da desdemineta de pomana. cum ca sufletele mortilorii pleca dela mormîntu cu dînsa acasa. si acasa asezându-se în chilie dupa usa. Calind. atimcl matura numai loculCi dupa usa. mal cu s6ma copiiloru. p. unde se dau apoi. Totu asa facu si Românii din M6nastirea Homorului. cari conslau din ulcele si steclute pline cu apa. aci petrecii pâna Ia aRusitorUy a 7-a pe a locurea a 9-a (Ji dupa Rusalii. iar de-asupra c unii colacii si o lumina de cera. dupa liturghie. mortii se pomenescu mal cu sema In Joia mare. iar de-asupra gureî. Mahala si altele de peste Prutu. ci baetii vinu singuri de-I iaii (4). Acum la Rusitorl în vfersatulii dilei iar se da de pomana mortilorii. acolo spre a se aseza sufletulu pe elu. pentru aceea potu sufletele veni acasa spre a petrece la familie (1). Înca si câte-o naframa (3). unâ misada.|iiua matura chilia.In acea credinta. cu câte unu colacii sau o bulca si o lumina de-asupra gureî. (1) Tigancele locui t6re intr'unâ pâtrarâ alO Cicloveî montane p6rta mile îndepartate în spate si pe magari înainte de Joi mari surcele de alund spre vîn(}are. ci si vinu. In acesta (jii se Impartescu pe la case si mal alesu pe la cel s6racl stecle sau ulcele pline cu apa.

MerchesQ . colaci (sâmbeciore) cu mielii. Negoescu. de pomana mortilorii (mosilorii). Totii în Tera-Românesca maî esista înca si acea credinta ca Joî. Iara în Jol-mari se obicinuesce a se da mortiloru si de ale îmbracamintei. Pe alo- (1) Com. (6) loneana. 474 476. MarianUf Inmorm. bete si altele. gimn. din causa acesta se facfl atunci Împarteli de plecarea sufleteloru.» publ. ce se afla atunci în casa. gimn. de loand Macoveî. Bucurescî. Simon. caci la mortî în locU sa se duca pomana ce li se day se duca laturi din spSiatura (5). p. ismene. în sfeptSmâna patimilorii. de d-lu T. «Credinte pop. pimn. stud. camasile). p. la Rom&al. (4) D. cit. mal adesea însa familiei. de Vasile Burduhosâ si George CiupSrca. pane de gustare si apa de bfiutu dintr'o cofa tuturoru celoru ce sau comunicatii într'aceea ^i (1). Const. St. (2) Com. stud. iminel. 329. TîmpaCî. Stanescu. si acesta o facQ In diua de Jol-marî si staii pâna la Mo^l (Sâmbata mortilorii). unde se ducu felurite mâncarî si bauturi. (3) I. op. In 2ransilvania ^ districtulii NasSudulul. caciula sau o camasa. (4) Com de Mich. III. 1888. Prelicî. p. stud. gimn. 387 . ^O 386 In Breza se da. nu e bine sa se spele rufele (albiturile. In BanatU se da la PascI cu demineta. ou6 rosii si alte bucate. unO costumii de haine: suba.(3) Com. de Nic. Asemenea parisimele în tota Sâmbata se duca colivi la biserica de asteptarea sufleteloru pâna la Joî-marl (3). Mosii de Pascl. op. e datina de-a se face In Joia-mare unu ospfetu formalii în curtea sau In tinterimulu bisericeî. în «Lumina pentru totî» an. cari se împartii adese s6raciloru. stud. cit. 50. totu la biserica. Românii din Tera-Român^sca credu ca sufletele mortiloru vinii In fie-care anu de se aseza pe strasina caseî. dupa ce tote acestea au fosta maî întâiii sfintite de preotii (4). care ospfitCi se numesce mosî (2). (5) Com.si Ioana TonigariO.

Mosii de Sân-George. In acesta (^li se duce mal întregii satulii la kinterimii. de Vesp. Calind. 138 139. cepa verde si rachiu si mergendu prin satu sa . adeca dela PascU. In aceste (jlile deci fetele cara apa pe la vecini de pomana In contulu mortiloru (3). cit. se da si casu (1). arch. brâncjla si luminare de pomana (6). (5) Com. (2) St&nescu. In acdsta di se daii în Banala flori. districtulii Sireliulul. pronuntându numele celoru morti. precum buna ora în Tereblecea. In Banatâ se da sacrificiu colacu împreuna cu olcute (noue) pline de lapte cu luminare. III. din (jiiua Invîeriî. In T^ra-Românesca se dau in (Jîua de Pascî ouS rosii peste mormtntu. Calind. op. voi. 1884. In unele comune Insa. pentru cari se da acelu ou (2). 139. In Fratautulu-nou din Bucovina se trimete asemenea ca mosi o ulcica cu lapte dulce fiertii cu togmagi. cari aii în familie morti. Mosii de Ispasâ saii de înaltarea Domnului. Calind.. mal alesii unde sunt copil mici (5). Bucuresd.curea se dau acum colaci cu olcute (noue) pline de apa . cit p. (4> Mangiuca. cre4endu-se ca In acesta 4i se Înalta sufletele loriî la ceriu si sa aiba merinde pe drumîi (1). 138. cepa verde (1) Mangiuca. p. întindendii fie-care pe mormintele mortilorii s6I o fata de masa saii unu stergariii. II. laptele se da In taiere ori strachini (4). p. p. casfi etc. si acolo împartescii diferite bucate s6rmanilorii. împartii în ^iua de înaltarea Domnului azime calde. Totu In Tera-Iiomânescd esista credinta ca toti mortii ceî p&catosi. (6) Mangiuca. Pe alocure. 388 si rachiu pentru sufletele mortiloru. an. se scotu din iadu la odihna pâna la Itusaliî. In Dohrogea este datina ca^ cu o (jii Înainte de înaltarea Domnului. precum !n Sichevita. cit. Reutd. (3) Revista pentru Ist. si filolog. la Ispasâ^ sa se adune femei si babe si sa iee azime calde. 329. iar pe acela puindii bucatele aduse. cu unii colacii si cu o lumina pe la case. 388. p. In T^ra-Românescay femeile.

Se datk de pomana colaci împreuna cu olcute noue pline cu lapte. vinu. Inmorm. mustu si bere. precum: ulcele^ stecle de bâutu apa. (4) Dict. mosii se ncepu de . 45. cofite etc.. 139. de Vasile Ungurenii. fiindu-ca este (jiiua loru (4). Calind. agricultoru în llisescî. a. IlisescI. Mologia. de aceea Românii din cele mai multe parti ale Bucovinei. pentru ca în acesta cjii se cumineca toti mortii^ si daca unulii din nemulu celoru morti manânca. strachini si strachinute pline mal alesu cu z^ma si cu placinte. cit.. si pe cari le umplu cu apa prospfita. dimpreuna cu o lumina de cera galb&na^ care se aprinde când Intra tn casa unde au sa se dee mosii. trimitu des-demineta pe la case. Mosii de Rusalii. p. In alte parti diminata în diua Rusaliiloru. 389 alesu unde se afla copil micl^ totu felYulu de vase noue. ca cei mal avuti ducu totu-deauna mal scumpi si mai frumosi^ pe când cei mai sârmanî. (3) Mangiuca. Costâna. Câmpulungu. atimcî cel morti din nemulu s5u nu se potu cumineca. împodobite cu totu feliulu de flori. pâna ce nu da mal întâi ceva de pomana. (2) Burada. districtulu Sucevei. cu mamaliga ori colaretU (scrobii) . precum: BosancI. ca sa aiba pe drumti. Pretutindene în Bucovina^ Sâmbata înainte de Rusalii sau Duminica-mare se numesce Sâmbata mo^UorU. Siretu. mal alesu Insa busuiocii. Stupea. la nemuri si s6rmanl. cari se lega pe la torti sau pe la gura cu stramatura rosie. Se serb^za In unele parti din Banatu si anume în locuri montane locuite de colonii din TeraRomânesca In Sâmbata Rusaliiloru. Pojorîta s. canute. apoi în ola se pune o lingura noua (3). dupa împrejurari. apoi totu felulu de farfurii. p. StulpicanI. Tote obiectele acestea se numescu pretutindene In Bucovina amofiy). mai ieftini. p. prin vecini. St. ZaharescI. Onufrciu. In comuna BosancI. 51-52. Fratautulunou. la manusa oleî se lega o chita de cirese si de flori. Todirescî. cane^ sipuri. Suceva.le dea de pomana pentru sufletulu mortiloru. lapte dulce cu tocmagi. miedu. Tiseutu. op. Ilie. Si de ore ce mortii astepta !n acesta (Ji pomana si pomsnire. mai (1) lon^nfi. fiindii credinta ca In acea (Ji mortii sbora In ceru (2). Manastiora sau St. iar împartirea lorii se esprima prin cuvintele am împartita sau am dusH si am primitu sau am capStatU mofî^ caci cel ce ducu mosi capata în acelasi timpu si el mosly cu acea deosebire numai. In Sâmbata mosilorU credu Românii din unele parti ale Bucovinei ca nu e bine ca cine-va sa manânce.

carne fripta. In Tera-Românesca^ în Sâmbata mosilorU. districtulu Câmpulungului. pane. stud. IvanIucCl. 390 In comuna Pojorlta. cane. In Moldova la mosî sau Sâmbata mosilora se da de pomana pentru ceî morti merinde si lucruri precum: cofe. precum : donita. Tote obiectele acestea se împodobescu cu diferite flori mal alesu însa cu crucea pascel (planta). Afara de aceste obiecte adese-ori se dau chiar si miei ca mosi (1). cei ce o primescu îndata o si aprindu si o lasa sa arda pâna ce se sfârsesce. precum si câte o lumlnarica de cera galbena (2). apoi din diferite stecle. si altele. caro se lega pe la gura sau torta. strachini împodobite cu flori. lapte cu tocmagi si o lingura pe de-asupra. ulcele. pe lânga pomenirea mortiloru si trimiterea mosiloril pe la case mai esista înca si acea datina. ca muerile plângti pe la mormînturi. pe care. lapte cu orezu. precum si în unele sate de prin apropiere. sitisca si strecuratore sau strecatore (1). (1) Corn. vinu ori bere. pe lânga vasele. si mal alesu celoru din botezu. în orasulu Suc^va. unde Sâmbata mosilorU e cea maî raspândita. Banatu si Bucovina. gimn. numita altmintrelea si Sâmbata mortilorU. Totu In Pojorlta e datina ca nânasil sa tramita fmiloru. iar la strachinele cu placinte se punu de-asupra acestora. de Mih. Ei constau din diferite ulcele noue pline de lapte dulce cu togmagi sau cu apa pr6sp6ta. cotaele. dupa credinta loru. sipuri si cofite asemenea noue si pline cu apa prosp&ta sau cu mustu. se trimitu mal alesu copiiloru ulcele noue pline cu lapte simplu sau Îngrosata cu crupe de papusoîu. iar se tramitu pacatosii In munca iadului (3). ca mosî Înca si câte o juninca dimpreuna cu tote cele trebuinciose la o vaca cu lapte.Sâmbata dimineta înainte de Dumineca mare si dureza pâna Luni dimineta. fiindu-ca In acesta di. Totu-odata se da dimpreuna cu fie-care obiectu si o lumina de cera. înca si gaini sau pui de gaina dimpreuna cu o lumina. a doua di dupa Dumineca mare. se trimitu ca mosi. In fine mal e de observatii înca si aceea ca pe când în Transilvania. cultulu mosilora din acesta cjii se pote . care se numesce mlesnitd^ iar sSrmaniloru se trimitu ole mal mari cu lapte si strachini cu brânza si casu. în cari se pune vinu. sau si cu placinte. mâncarile si bauturile aratate In sirele de maî susa. precum si diferite strachini si strachinute pline de zema cu tocmagi.

iar fetele cele mari precum si copilele. ci si Ia Rutenii din Bucovina. salbe si altele. (2) D. 388. Mariana. op. Inmorni. cu pferulu despletita si lasatu pe spate. 48. Stânescu. 329: «La Sâmbata morfUora se tace amintirea celord rSposatI la mormintulCi lord. 26 * 402 ci totrodata Isl despletescu pSrulu si astfl-felu. Ce se atinge de modulii jelirii trebue sa Insemnamii ca elii se cuprinde parte In portii parte în abtinerea dela tote placerile si petrecerile îmbinate cu jocii. arându-I câte-va pogone de grâu saii porumbii.» 391 numi ma! multu lamiliaru. (2) Burada. Ia Bomânl. . an. Inmorm.(1) Corn. împartindu colaci si coliva. publ. Bola la câlâtorie N'ar mat fi sa fle! Pe unu aslfi-felu de omu tota lumea llii plânge. decât sa iea dela cine-va ajutorii în ceea ce privesce cele de trebuinta pentru sufletulu repausatulul.. inele. ca sa faca cele de trebuinta barbatului sCii. daca repausatulii a avutii fete (2). ce i Iar face la trebuintele sale proprii. lî daii ajutorii cu ce potii si-Iii Îngropa. toti tiu jelescu. Tota ce pote primi este ajutorulii. maî lesne slujesce tota vieta el. gimn. cacî (Jice unu proverbu : Morte la tinerete. atâta cele culte câtii sl tarancele. op.D. II. etc. cit. saii maritându-î vre o fata. îndata ce a muritii cine-va. (1) Credinta aceasta se afla nu numai la Românî. p. pe atunci tn Tle. voi. 322. stud. Obiceiuri rel. Insa nimeni nu primesce. Începu a jeli mortulu (1). omenii sarii. cit. daca a fostii însuratii. (3) Revista pentru Ist.. p. Femeia celui mortii. Si daca se Intempla ca cela mortu sa fie sferacu. III. lepada tote podobele de pe dlnsele. p . femeile. Seracie la betrânete. nu numai ca lepada podobele sus amintite. p. Stanescu. Ar da chiar si bani. de Ilie Flocea. precum: cercei. margele.

German si Em de Cuparencu. cit. preotd în Hoianu si VicovuliVde-sus. 216. (6) Corn. 403 Barbati! din comunele ultime umbla In acestu timpii cu capulu descoperitii numai atuncî. cari umbla numai o s6pt6mâna cu capulii golii (6). LatesQ si A. p. do Ionica a luî lordachi Isaoii din Mahala: V. MerchesQ. Turturenil. Ath. In Boianii precum si în alte sate din districtulii Cernautuluî însa. parintii îndatineza a umbla dupa fiii si fiicele lorii în timpii de vara dela 2 3 sfiptamânî cu capulii golO. ceî din tinutulu Câmpulungului si alu Dorneî Insa sese saptamâni. In Balacena si Costâna precum si în alte sate din districtulii Sucevei din contra. (6) Com. p. Solonetu. Balac^na. 8 9. ca'n alte parti. iar iarna celu multu o s6ptgmâna (2) . Barbatii. întclegii numai pre tSranl. corn. Mercliesu. D. Sa pi\rintclc G. precum în Costâna si Stupea din districtulii Sucevei. parintii s6î nu-lii jelescii. de Drag. in Moldova. când e tare frigii. nici când Insa cu capulu golu ca fetele (2). si numai iarna.Femeile maritate tsl despletescu pSrulu numai când le morii barbatii. (3) Ceî cultî aQ adoptata datina straina de a pune florîCi negru la cusme si palarii. iarna însa numai trei dile. Crasna si Ropcea din districtulii Storojonetului umbla parintii dupa fii si câte sese septfimânî cu capulii golii (o). CotlarciucQ. de S. Innior. de Const. districtulii Câmpulungului. Turturenîi si Ionica alu luî lordachi IsacQ. Vecjî si lUirada. lepfida cusmele sau palariile si umbla cu capulii golu (3). când le-au muritii sotiile sau vre unulu dintre parinti (1). umbla barbatii dupa mortea femeiloru vara de regula 2 4 sfeptfimânî. op. In alte sate din Bucovina. porta cusme (3). Baciu. dar si atunci umbla îmbrobodite. Pletosii din Uadasenî. precum buna-ora în Todirescî. . Bojinca. (1) Usitatu prctutiiidoiuî în Bucovina. Alee. de M. vom. adeca dela morte si pâna dupa înmormîntare (4). L'rsaca din Vatra-Dorncî. (4) Corn. ci numai fratii si surorile. de M. In unele sate din Bucovina^ districtulii Sucevei. Nic. de d-l(i V. Jemna. Bumbacu. (2) Dict. încependu dcla celu mai micu baiatu si pâna la celu mal bâtranu si neputinciosii mosnegii. daca mortulii a fostii copilii micii. T. si C'onst. Stulpicanî si Fundulii-Moldovel. dict.

se Imbrobodescii. Datina acesta. 60. de d-lCl V. Jemna si lust. când e gerulu celu mare. (5) Dict. (6) Burada. Sima. Barbatii din momentulii repausarii umbla cu capulu golii. In alte parti totu în Transilvania. ba chiar si unii anu Întregii._ 404 In Macedonia vaduvele porta tota vieta loru negrele. Tonioiaira. adeca pâna ce iesu slujbele. iar tota partea barbatesca umbla cu capulu descoperita numai în timpulu acela câtu sta mortulu neîngropatu (7). Jeînna. carî se 'ncepii de obiceiu îndata dupa Inmormîntare (5). Totu asa jelescu si femeile. nepotii. purtându cârpa. Nic. p. Ursaea. adeca la cefa cu o strma negra apoi îsi despletescu pfirulu si llu lasa pe spate. BurduhosCl. Totu cam asa umbla si celelalte nemuri. (7) Corn. ve<}î si Frâncu. adeca se lega cu cârpe la capii ca sa nu se vateme de elementele timpului. de d-lQ Roia. Cârdeiu. Cotlarciucu. îndata ce omulu si-a datu sufletulu. op. (2) Corn de M. de M. Elis. etc. In tinutula Siretului. jeluindu pe celu repausatu timpii de o sfiptfemâna.In tinutulu Sucevei si alu Radautului umbla fiiî dupa parinti câte o luna sau sese sSptSniânî cu capulu golu (4). In unele parti ale Banatidul muerile Isl ieaQ In semnu de jeluire cârpe (maramî) negre pe capu. când o caldura cea mare. fetele se despletescu. umbla de regula sese saptamâni. si V. care mai nainte nu numai ca era torte . Câmpulungului si alu Dorneî Insa. precum si In driculii ernii. Turturenii si G. cit. o luna. (H) Dict. sese luni. rjese sfeptSmânî. maî alesu fetele. cu acea deosebire numai ca barbatii. trei luni. Agapi si V. Inmorm. . Ursaea. Il) Coni. p. femeia mortului îsi schimba cârpa de pe capa cu una negra. pletele) la radficina. 173. barbatii umbla cu capulu golu si pâna la unu anu. catrinta si opregulâ negru. In driculii verii. In unele locuri din Transilvania. precum buna-ora în Orlatu si în muntii apuseni. dupa cum le este dorii si jale dupa celu repausatii. Fetele Îsi lega chica (cosita. precum: verii. iar flacaii îsi reteza putinu si parulu de 'nainte (6). Burduhos'Q. si tocmai prin acesta se cunoscu ca ei condorescîl pe cine-va (2). de M. iar de napoî opregU negru. cari nu sunt în prima linie înnemurite cu celu repausatu. de M. (4) Corn. de 'nainte cotrintA negra. iar daca se marita porta o batista negra pe podoba de nunta (1).

a Inceputu de unii timpu Incoce In multe parti a Înceta. ca sa-sî scutesc^a In cât-va capuld. In Moldova târanil nu îmbraca haine cernite. 303: «Valachil jelescâ. 4. Rezesii din districtulii Storojinetuluî umbla. Bolintin^na. cu capulA descoperita (golQ). si numai In (1) Dim. In alte sate din Bucovina^ precum în Manastiora. iar femeile si fetele. (2) Com. Înca si o doina din Candreni. umbla pe afara cu palaria tn capii. llA acopgrd. cincl-^ecl saii patru-^ecl. cari se iau mal multu dupa moda straina. pe care nici când nu l'am vâcjutâ cu o palarie. astu-felu ca o sema de barbati. apoi Îmbraca si ele haine rosii. adeca negre. chiar si In timpulu acela câtu sta mortulu In casa. ca si Qele din Bucovina si Transilvania. ce o pastreza trei (Jile pâna la patru-cjiecî. si cu deosebire Invfelitore de capii. ci totii-odata si cu cea mai mare sfintenie pazita (3). atâta numai câ eî. iar feciorii de tarani porta numai câte o basma negra legata la gâtii (3). dacA nu* m6 inselâ. Ca dovada despre acesta no pote servi. esista si'n Bucovina. ti murise fecioruld Înainte de vr'o 20 de ani. al carui nume. nu numai la clasele cele mai culte. si-sl va tine juruinta. Stutt^rt und Tiibiiiften 1845 p. op. . în cjiile de s6rbatore îmbracati în haine negre.raspândita In Banatij. cine are. intitulata aDrâgufa ostasuluU^ din care reproducemu urmatorele versuri: De-ar da Domnulâ siîntu sa fie Câti s'aâ dusd iara sa vie ! Câti s'aâ dusii toti aii venitu. Imi aducâ aminte de und mosnegâ batrâna. de d-lil loaiiu Popovicî. era Avrama BabesA. ci semnele din afara ale jeliril sunt numai umblarea cu capulii golii pentru barbati. cu und stcrgarA. pe lânga esperienta de tote filele. cit. si din causa acesta a juruita. Ala mea puiu dâr a muriiu ? De-asX sci bine c'a mitritU Pune-as! portula la cernita Si fata la ve. saii numai cele trei dile. mal arunca de pe dînsele. nu (4).» 405 tinuturile cele muntose se mai pastr^za si pazesce ca tn vechime (1). simplu. porta sumanii negru. Walachischu Marchen. ca t6ta viata lui va jeli. ci si printre tarance. muerile Insa Uii jelescu câte 2. înv6tatorQ. Timpuld jclireî at&rna dela gradulQ Innemuririi. afara de despletirea parului. (3) Arthur und Albert Schott. orî-ce gatelâ precum: cercel.ftecfitu (2). 6 si 8 saptamâni. ca si odini6r& Romanii. cine n'are. câtii sta mortulii neîngropatii . Datina de a purta haine negre !n semnu de jelire.

care lotCi astepta celii putinu anulu. cele maî multe dintre dînsele nu se marita pâna ce nu li s'a împlinitii jelirea. «tn tinipulu de fata. p. si daca în restimpulu acesta li se întempla vre-o pârtie buna. sa obsei'\atfi ca barbatii sunt maî grabnicî a se însura îndata ce î-a muritu femeia. cil. adeca pâna ce se aseza sufletulii la loculu de odihna. pe cari nu le punu vreme de unu anu Încheiatii (1). Diel. T. (i. de d-niî V. Uniî maî simtitori si cu maî mare durere de inima jelescu chiaru pâna si la septe anî (3). decât femeia. (8) (Vjni. (4) «Columna luî TraianCi». cea maî grea însa pâna la unu anii (2). an. In genere luatu. I. Jelirea vfeduveloru dupa barbatii loru dureza în cele maî multe partî locuite de Românî totu-deauna maî lungii decât a barbatiloru dupa femeî. ca are familie grea si altele. Oioriroscii si Horn. jelirea cea mal scurta si maî usora a n^muriloru dupa celu repausatO dureza de regula sese s6ptfimânî. p. (Jupareneu. Innionn. 40H inele si altele. sub euvîutu ea nu pote trâi asa. si anume la sese luni. IX. nu se prea eelebreza muliri tinjpu de doliCi în onorea eeluî mortu. irimn. (4J Dict. . Femeile. Cernauti 1875. Asj-api. Partea cea maî mare a barbatii orii însa. si a îngriji de copiî. Nistorfi. sau barbatu sad fcmee. Mariana. Velohoi'schi. TurlurOiul. p. de d-lQ Popovicî. In districtulii Bacaului din România adese. (2) S. A. carî se marita în timpulii jeliriî. 153.orî atâtii v6duvoiî câtii si vaduvele se casatorescii îndata ce aii trecutii cinci pâna la sese lunî (4). 8 9 si 50. Turturenu. de (2) Coin. lUirada. de Km. op. stud. si anume celu putinii unii anii. ba une-orî chiar si dupa treî lunî. 50. 57B. »Simu. FI. de d-lfi V. (3) (\)m. IMetosCl si M.» Si maî jos: «Atatîi barbatul il câtfi si femeia nu se casetorescil pâna dupa sese lunî de jelanie». ei. se însora cu multii maî degraba. IL Doiru» ^i hore. nu trece 5 sa îi 6 lunî si so. de Elis. sub pretextii ca nu sunt în stare de-a purta gospodaria.(1) Coiii. p. îiivetalorâ. Poc»siî pop. spunii Româniî (1) Lainbriur. casatoresce repede.

dupa morte se ducu unde nu e bine. Dict. 149. fiii Iul trebue sa umble sese luni cu capulii descoperitii. ea taie ceva din parulii saii si pune la crucea dela capulii mormîntulul. <4) Dict. atâtii femeile dl Au()itîl de la maî multi insî. în cât de ar trebui sa faca calatorie ori câtii de lunga.» In totii decursulii timpului. adeca In iadfi (2). limb. ea pune din noii alta legatura de parii (o). PletosQ. (o) Descrierea Moldovei. nu le este permisii sa-sl puna pe capii nemica. sa percja darulu dinaintea nuntii (3). fara ca sa se atinga para focului de ele. spune poporulii. si-sl lasa parulii în jos. si trebue sa-sl lase a le cresce pSrulO si barba. adeca fara ca sa se friga. Pletostt. si porta numai vestminte de doliii. si cu deosebire preotesele vaduve din cele mal multe parti ale Moldovei. macarii de ar fi în mijloculii iernii. 408 câtu si fetele si feciorii. 66. In casii când s arii tntempla una ca acesta. cel din Moldova tnsa credu ca astu-felii de femeî. G. cât duraza jelirea. 1127. nu este la toti totii una. Editia Societatii academice romane. dar acum saii lasatii de acosta superstitiune. nu se mal marita de felii de-a doua ora. . Latesti.va. t. de S. în patru ^ec\ de iJlile . Când more unii taranii. de A. \diT\n Legiuirea\\x\ Carageadin 1818cetimuca «de seva marita temeia în anulu jalei. atunci. barbatu. si A. ca s arii pute si ele marita (4). P. p. Apud B. pazi ndii unii anii întregii ca sa nu cada saii sa-Iii iea cine. lala ce ne spune în privinta acesta principele Dimitrie Cantemirii: uDoliida. Sa par. Când more fratele vre-uneî fete de taranu. Precum în timpulii de fata asa si în vechime jelirea nu era la toti Românii totii una. II. (2) Dict.407 din Bucovina. nu joca nici nu se desfateza^ caci daca ar juca s ar socoti ca si cum ar salta pe mormlntulu repausatului loru tata^ mama. Daca ar pute suferi sa arda tote hainele de pe dînsele. ca nu si-aO iubitii barbatii de mal nainte (1).» Unele femei însa. (3) Pa^'. Totu asa urmaii mal de multii si nobilioril. rom. p. iar dupa morte li sar pune o p^tra grea pe pieptu^ pe care ar juca dracii In diua aceea In care au jucatu si el Însisi (2). Hasdeft. frate sau sora (1).

pe lânga esperienta de tote dilele. BumbacO. de d-la V. nu scapa de Inpunsaturile cam In saga cam Intr adinsu ale fecioriloru. cari si-au luatu Indrasnela de-a calca acesta datina strabuna si de-a se arata ca nu le prea pare rfeu dupa barbatii lord. cari nu Intârdie de-a le spune une-orî chîar nemijlocitii dupa înmormtntaro urmatorele cuvinte: SSrmanelula barbatelCi! . De când s*a dusii badita Mi-I pustie ulita.Fetele si feciorii dupa mortea parintiloru nu joca unu anii Întregii. Drag. vecjî si Burada. iar dupa a frat. dupa mortea parintilorQ. corn. de stud. omenii (Jic(i ca le pare bine ea ad nmritQ parintii. câcî daca se baga în jocu în acesta tinipa. Inmorni. 409 De când s'a dusa dumnIa-luT.» (2) Corn. p. feteloru si feciorilorâ nu le este permisii a purta In timpulii jeliriî nici macaru flori la ureche si In palarii paii cusme. unu satii frumosu din josii de Fagarasii. lep3da pâna chiar si paunii. op. (1) In Bucovina si Moldova. In Banatâ unele femei nu-sl spala fata si nic! macar tsl schimba vesmintele de pe ele In cursulu anului de jelire. tinerilorQ Ic este în timpulâ jeliriî oprita de a juc^. Burduhosa. n*a(i voe sa j6c<. unde este datina de a se purta pauni In pfilarie (4). 49. nioî sa merga pe la petreceri unii ana întrega. lânga Oltii. respective vfeduvele. si Em. de At. Corn. N*am data gura nimârul. N'am mal pusii la gâtâ margele. cit. baetele. iar daca le-aiî muritii amendoi parintii. Nici la urechi floricele. Burduhosa. iar fetele umbla necontenita cu pârulu despletitii (2). precum si'n alte sate din districtulQ Suceveî. Ca dovada. Femeile. Turturenu. de locil din ('rasna. 163. Cuparencu: «In Hopcea fiiî. Înca si urmatorea poesie poporana din Votla.» (4) In tinutula Storoji netului si ala Câmpulungului. Nici la degete inele. M'am data prada dorului (1). p. si cu deosibire a celorii mal mici. Ba. de Al. In Transilvania: De când te-al dusii. V. In cele mal multe parti numai sese sfeptSmânî (3). (3) Corn. Lambiior. V. Baciâ: «In Stupea. Gcrmanu.ilorii. despre acesta ne pote servi.

Si la marginea pâmintulul N'oiii mal gasi de protiva luî. ici glodu. Dragostea mea cea cu focii . p. 410 Dumne(j[eri sa-lâ ierte Cu fasole fierte. (1) «Gutinula» an. » (2) Hurada. Xo. Ici e tocmai unde jocG. Of! of! ml-a remasu casa pustie. Da de când elu a muri tu Casa mi s'a pustiitu. «Nu âmbla Ia nici o petrecere prin 6 s^pt^mâni. Nu sciu stare-oiâ sa-Iu desgropu. Cu bobu înflorit u. . Inniorm. 49. ici-î glodu.Bunu a fostu câtii a trâitu R6u îmî pare c'a muritvi. I. 31. Baîa-maro 1889. Sa traescii în veduvie Dupa vro douS luni: Of! sSracu barbatii prostu. Ici dârme cu mâni la pleptO. m'au parasitii ! Când Isl afla vre-unii amantii: . Când juca Înainte de ce li sa împlinitu anulu de jelire Ici-I tina. De-o cîubelca de tutunu (1). Ici e barbatelulu mortu. Dar decât l-ola destepta . Ici mi-I barbatulâ meu mortâ. Bine-a fâcutd c'a pcritu. Bunu odorii la cas'a fostu Câtu traia. Sau m'oiu duce la uncropu î (2i Sau ast-felu: Ici e terîna. Ca nu era macarii bunO. . Câtu se'nvertla. Toti s'au dusa. Si-o sa jocu sa mi-lâ desteptu. Toti venîa La casa mea. respective una and.

Bucurescî 1852. fiindii raii de morte pentru acelu sotii remasii (3). Sî-oîu sa-î vîndâ si ghetele Sa-la jelesca fetele (1). asa: Aici tina. atunci se face de regula nunta tacufa. A.Oiâ juca si ml-olu cânta: «Dormi. 153. oulojLrerî din susulil Moldavicî. O sozetc)re la tt'ra saCl povestea luî Mosfl-Albu. adeca fara musica. Ierte-mi-te Dumne(JeO. aici glodâ^ Aici barbatelulii mortii. nu se spala . Partea II. p. Sa mi-lii desgropii. » an. când e unu mortii In satii. când o v6duva se marita la unii anii dupa ce i-a repausatii sotulii. nu se spala pe capii pâna nu-lii îngropa. nime nul iea anume de r6u. (3) Anton G Pan. careia i sa nimeritii o pârtie buna si nu-i da mâna sa o lase. In Transilvania nu numai sotulii celui repausatii. No 10. In «Gazeta satenului. Ca câte-am trasa îmi ajunguî (3)» SaO. sau din caracterulu eî celu r6u. Poporalii cunosce forte bine daca o vCduva se marita de nevoea. Sî-oîu sa-I vîndu si palaria Sa-Î cetesca liturghia. unde a muritii cine-va. p. Dormi. dormi barbatelulii meii. iar dupa doi ani nu-î mal ^xce nime nemica (2) In casii când se marita o v6duva. ce o are pentru ocrotirea gospodariei sale. Hînuiica-saraia 1888. 57. In România Insa si anume In districtulu Bacaului. Sl-oiii sa jocii. dormire-al somnuld lungQ. atunci nu e bine privita de poporu. Decî In Bttcovina^ când se marita dupa Inplinirea anului de jelire. Altcum are sa se aprinda satulii (4). ci pâna si femeile cele cu totulii straine. p. Mal bine-oiti bea sl-oiCi mânca. (2) Lambrior. In România sotulii unui mortii nu se pîeptSna o septfemâna de la mortea luî. cit. în op. In România la casa. saii o fata mare. în fine. 411 Dar decât Toiil desgropa. (1) N. Bo^'dand. 157. V. publ. Literatura populara.

(o) lonenCi. 71. dela vechil Romani.» Fecîorele romane^ cari erau nemuri mal de aprope ale (1) Corn. stri<^Hturî si chiuiturî culese de inaî inultî liiv^talorî zelosî. e mal multu decât probabilii ca Românii aii mostenit o de-a dreptulu dela strabunii lorii. intra fecîorolc dupa trecutiilQ anii maî intâiu în jocîi. rit. p. 49. op. T. fetele. p. p. îndatinau. Hurada. 43. desi o Intâlnimii si la alte natiuni straine. precum buna-ora la Rutenii din Bucovina. Dupa Împlinirea timpului de jelire vaduvele se potu marita. dau scripcariloru vr'o câti.rufele (albiturile) si nu se spoesce o saptamâna. Sil)iu. p. 423. si de a nu se mal lua nici unu lucru din casa (1). asterne o naframa la pamlntu pe care o calca cu piciorele Înainte de-a juca si apoi se prinde In jocu (2). 42 43. p. Brasovil 1891.va crucerl. când dasa. (4) CalindanulA poporului pe anulu conuinCî 1889. 153. (2) Lanibrior. prin purtarea de vestminte negre si mai alesu prin umblarea cu capulâ golu si cu pferulu despletitii. ca si Româncele nostre de astazi. alpaniintu. se obicinuescc de a nu se da gunolulu din casa afara.» . Bojiiica. In Todirescî si Solonetu. p. 1). Femeile românie. Datina jeliril prin lepadarea giuvaereloru. 412 va ochii si pâna dupa inmormtntare. pe când de alta data nu platescu nimSruI nemica (3). carî intra Întâia ora dupa jelire In jocu. 216: «Când terna o naframa la saâ unii feciorii. 158. (2) Columna luî TraiaiiQ. do mâna de catra unu se prinde în jocil. Inniorm. cit. iar fetele totu atunci iesu la jocu si intrarea se face In cele mal multe parti astu-felu: fata purtata de mâna de catra unu tecloru. (io M. Jt'iniia. fara ca cine-va sa le iea anume de raâ . a lepfida tote giuvaerele de pe dlnsele si a nu le mal lua pâna ce nu trecea timpulii jeliriî. cum muria cine-va. (3) lonenft. fiindii raii de morte pentru membrii ramasi în acea casa (o). an. Titu Liviu ne spune In privinta acesta urmatorele: «In timpulii jeliril femeile Îsi lepSdaii purpura si aurulii (4). In Bucovina^ totii în restimpulii de cum a închisii cine(1) Doîne. prin retinerea dela tote petrecerile Împreunate cu jocu. po care calca. op. IX. precum si*n alte sate din districtulu Sucevei. p. p.

XVI. iar în timpurile cele mal vechi. dice : aPrivesce pfirulu despletita dupa datina unul ce jelesce si tunica plina de lacrâmî ca de ploie (2) » Jelirea dura. cit. 68. Acestia asemenea llii petreceau In vestminte de jale. în «Albina» an. fara omenie. Avramii jun. No. publ. Totu asa faceau si amicii si cunoscutii mal de aprope al mortului. si cu capulfl golii. fara onore (3)- (1) Varo la Non. stud. daca d. (4) XXIV. e. In epistola catra Ariadne. îsi despletlau pSnilu. 14 : Propinquae adolcscentular eliam anthracinis. Besan. adeca In vestminte negre. îmbracau vestminte negre. Varo (jiice în privinta acesta: «Copilele. proximo ainiculo nigello. iar cele mai de-aprope erau într unu vestmtntu negru si cu pfirulu despletitii urmau dupa mortu (1). i 414 XXXI. era declarata de infama. la din contra. (2) Aspice demissos lugentis more capillos et tunicas lacrimis. de d-l(i I. cari erau nemuri de aprope ale mortului erau cernite. Quidaliud in luctu quam purpuram atque aurum deponunt 413 mortului. Elii se tinea regulatii. capillo demisso. sequerentur lectum. ca si la cel mai multi Români din (liua de astadî. (3) M. . o pedepsia legea prin perderea unora drepturi de mostenire. si cu pfirulu lasatu pe spate petreceaii pe celu mortu la mormlntu.(3) Corn. vfiduva se marita maî nainte de a trece acestii anii.» Iar Ovidiu.. unu anii întregii si se numia an7iîts lucttis. si astu-felu apoi cu capulQ descoperitu. sicut ab imbre jrraves. sub republica romana. 7. DESGROPAREA. I.

alu cincelea sau alu septelea dupa înmormîntare. bocindu. din cari e compusa corpulu. le punu întrunii costeiâ de pânza. si pe urma. umerii. iar cele-lalte sa le duca în altarii sa le dea preotului. ca cutare si cutare are sa se desgrope. si anume: ciolanele. cari se afla de fata. Preotulu. care e de maî nainte însciintatii. spetele. la mijlocii. la cincî dela mortea unul june. iese cu lumina aprinsa din altaru în despartitura barbatesca si începe apoi prohodulâ^ pre care îlu tace ca si la orî-care omu de curendii repausatii. Dupa ce l'au desgropatu ciocli. pomenesce pre cela mortii atâtii la proscomedie câtii si 'n decursulO liturghiei. glesnele si fluerele picîoreloini în fundu. le spala maî întâîu cu apa curata pâna ce se facu albe. andrelele. era în vechime pretutindene datina la Uomânî. se face chiar si cu soborii. adeca pâna Dumineca dupa liturghie. ca nu cum-va sa se perda vre unii ciolanelii. Dupa ce sa cetitii întregii prohodulii. iau osele. scotii costeiulii cu ramasitele mortului afara din biserica si le ducii la tinterimii .La trei anî dela mortea unuî copilu. dupa ce le-au spSlatu [acuma deajunsu. dintre cari unii testimelii si-o lumina pentru dînsulii. Dupa ce le-aii asezatii cu cea maî mare grija In chipulii aratatii^ cosândii costeiulii la gura. costele. Une-orî. înainte de începerea prohodului însa nemurile mortului daii dascalului douS testimele saii tulpane si dou6 lumine. nemurile. bratele precum si cele-lalte 415 ciolane. apoî cu 2 3 oca de vinii. si la septe anî dela mortea unuî omu bStrânu. unde sta pâna a doua (jii. nemurile cele maî de aprdpe ale repausatuluî punu pe ciocli ca sa desgrope mortulu si sa-î scota tote osele afara. iara titva sad scafârlia de-asupra. Dupa liturghie iau nemurile costeiulii cu osele din despartitura femeesca si-lii ducii în cea barbatesca. primindii cele date. le punO într o covata si. unde are sa se faca prohodulii. îlu ducii la biserica si-Iii punii în despartitura iemeilorii sub icona Maiceî Domnului. spinarea. Preotuli!. Datina acesta în timpulu de fata exista numai în unele comune din Moldova si Tera-Românescâ si se face în urmatoriulu chipu: In Sâmbata de pe urma a anului alu treilea. ca fie care mortu sa se desgrope si sa se prohodesca ca si întâia ora când a fostu înmormîntatu. si anume la cel maî avuti.

329. naframi saii prosope. totii din Moldova si Tera-Bomânfyca^ daca mortulii se gasesce neputreditu. de S. 46: «Când se desgr6pa und mortCL si se gasesce neputre4ita. 62 63 . Sa parintele G. cit. p. p. Ba unii porta chiar si slujbele din nou si anume In decursulu postului mare. Ajunsi la tinterimii. In casulQ acesta se razima de zidulCL uneî biserici. adeca afurisitii. Inmorm. o pânza . atunci nu-lii scotu de felu afara din gropa. Latesa. si astiifelii îlii prohodesce preotulii dupa ce a esitii dela biserica. sau In unu altiî cosciugii. punii osele îndarfeptii în gropa de unde aii fostii scose si daii cioclilorii. se razima de zidulu bisericei. op. cit. asternu de-asupra luî. T. Românca din Malini. câtu e sicriulu de lungii. (1) D. In casulii acesta nemurile mortului chiama de regula maî multî preoti ca sa-Iii prohodesca si sa î cetesca rugaciunile deslegariî^ crecjendu-se în genere ca trebue sa fie de cine-va blastftmatii si aturisitii. op. preotii si iiiv6talorQ !ii Hâdâseul . p. si archiereulii sau preotulii îl cetesce rugaciunile deslegaril pentru cel afurisiti si apoi se înmormînteza (3). câte o gaina peste gropa. fa* cendii dupa Inmormlntare chiar si prasnicii saii comandare si radicându pomulu. de sufletulii mortului desgropatti Mal pe scurtu observa mal totii aceleasi datine si credinte. recitându din psalmulâ a MUiiesce-mS Dumned îdei> cuvintele uStropi-mS-vei ci$ isopii si mi vel curatîy> le asâza la locu curatu. p. 62. ci-lu lasa în nauntru. Daca mortulu nu e putredu de tolii. si din causa acesta n'a putreditii (2). Burada. cari le astupa. împartindu ducfitorilorii procesieî si a costeiuluî testimele. ca si când ar duce pre unii omii de curendii repausatu.» 417 . Ve(}î si Burada. apoî II cotesce preotulG rugaciunea de deslegare a juramintelorG ce pota fi asupra luî.cu procesia. lon^nfl. Inmorm. daca se Intempla ca !n acestu tinipu sa-i mora vre o ruda (1). cari 416 8afi observatii tntâia ora când a fostu Inmormlntatu. Stanescu. punii în fîe-care margine a gropeî câte o lumina de cera galbfena aprinsa. (2) Dict. In comuna Zanoga din TârorBomânescd e datina ca osele sa se strlnga întrunii vasu sau o pomnetd de pânza si astu-felu. In alte parti. Mariuca Nistorfl. (3) T. dupa ce preotulu Ie uda cu vinu. cre(jiendu-se ca e juratii. se crede c4-î jurata.

Poesil populare. judetulii Iasi. aflându-fee unu mortii neputredii. ca'n timpulii de fata. 132. se mal crede Înca ca mortulu . precum si'n comuna Zanoga din Tira-Românesca. 27 92. p. atunci nu se mal astepta ca sa treca timpulii hotarltfl pentru desgropare. atâtii âin Moldova câta si din T&a'Bomân&cdy este datina ca mortulii ce a muritii mal pe urma sa se desgrope la sese 8&pt3mânl. i se cetiaii rugaciunile de deslegare si i se facea prasnicii (2). (3) M. 418 tadata i se bale unu paru de Icmnu de tisa prin inima. Calatori! la Românii din Macedonia. se pote cunosce si dintr o doina din comuna Badenî. Caniand. ci de mal multe ori. In casulii din urma nemurile mortului sunt totii-deauna cu multii mal triste si deprimate^ si varsa cu multii mal multe lacrimi decât atunci. In judetulâ Mehedinti In timpurile vechi. in mal multe rlndurl. se (jiice ca e strigoiU^ si (1) Bolintinenu. la BomânX. se ducea la munte si se arunca sau se Îngropa acolo (2). ca In vechime. In comuna Tatarei. 91 (2) Dict. Iasi 1888. Sl sâ me srotî la cinci anî Sa-M facii gustu cu dusmani (3). pentru ca prin acesla se crede ca-i pazesce ca sa nu inora îndata si Damurile râmase In vieta (1). Sa mg 'ngrochl tu mal adâncii. vinii preotii de-1 cetescii si-ltk deslega ca si 'n România (1). p. judetulu Oltu. Spunii mal departe bfitrâniî.Românii din Macedonia credu c& numai unu omu care a fostii calcatoru de juramtntu nu putrecjiesce. si daca-lii gasescii cu iata In josii. de Mariuca Nistorâ din M&linT. când 11 afla numai osele desirate si gole. din care reproducemu urmatorele versuri: Sî-oîu sa lasii cu giuramîntu Ca sa-îiî faci sicriu de plumbu. sau i se sc6te inima ^i cu ea se ungâ toti membrii familiei. Cum ca datina desgroparil a trebuitii sa (îe mal de multii forte respânditâ si cu deosebire In Moldova. Când se ntempla ds more vre-unulii din nemulii celii mal de aprope alii mortului. Deci. Miarianif Inmorm. dupa ce se desgropa strigoiuli). nu se desgropâ numai o singura data. Doine. si totii-deauna de câte ori se desgropâ. ci 'n multe comune. aflându-se unii mortii neputredii.

caci pretutindene se crede ca strigoii iesu noptea din morminte. [>. sail li ae baga In gura ustanoia (usturoiO. ci totu-odata manânca . « Aflând u-m6 In Transilvania. p. aiâ) si pietre. de cum Innopteza si pâna cânta cocosii. Burada. tn ochi si In pieptu. acolo ca sa-I pera puterea si sa tm mai puta face râii (4i. SiSnisLU. p. op. cil p.oia. se Îngropa cu fata In jos. In gura si In nasu [Si. si-Iâ strapunsera cu furci de fierti tn inima. de aceea. Transilvania. D. provenea din causa mortii unei fete Îngropate de curlndii si presupusa de striguica. Stant-scu.> (4) D. (6) D. cit. si u alta pi'rs6ii£i din familia acului dliitAiil morlft. Andreiu. meraera la mormtntij si desgropara cadavrulO. cit. scrie d-lu Th. Inmurm. In comuna Zemeeci. nu numai ca facu omenilorii o multime de neplaceri. op. saij li se taie capulâ si asa se punu apoi tn sicriu si se tngropa. se lega cu rugu. p&zindu-s (2) Burada. înainte de a fl îngropatii trupulu lui. saii i se înfige In buricii o iindrea si o lasa. Glieorghe. mortii. si atunci nu numai ca ieaîi laptele de la vacile mulg^tore si Ie sugâ sângele. sau li se împlânta In inima o tepa. Banatu si Ungaria. (1| Buradu. si apoi !ntorcendu-o In secriu cu fata tn jos ail Ingropat'o iarasi (1) » In alte parti din Transilvania. crecjlendu ca ploia.e strigoiii daca s'a nascutu cu perdea saii camasa pe capu. se Înfige unu fusQ In mormtntulii repausatuiul (5). Inmonii. 325. numiti tn unele parti ale Transilvaniei ^iscol. 53. neajunsuri si daune. (3) Uurada.t3 54. si-i punii putinii meiu In sicriu. In timpulu mai din urma Insa datina de mai sus a Inceputii a se rari si a se întrebuinta alta. 53. când aO cea mai mare putere. p. Iiini'-nâ. si data îl c& osie atrigoiH si Îndata i se bate unCt par i-a se ur^a totî membrii ramiliei. Sliint: cliiar s(! zomisli-scfi asttl-fi. înaltarea Domnului si St. . 41 . au coda. op.'*Kr6pft. care tinea netncetatu de vr'o cate-va (jile. ci si la cei din Bucovina. ca sa nu se pota scula din mormlntCi si sa suga sângele sau sâ mance inima celora vii. unâ satA aprope de acea comuna. T. 326.'li:i. si cari se cunoscâ mal cu sema pe aceea ca. este forte rCspândita nu numai la Românii din România libera. Inmorm. când more. despre cari se crede ca sunt strigoi ori pricolici. mal multe femei din Poiana-M6rului. atunijî acesla ws de. «Daca la si-sc s6|)ltÂniânî dela iii6rtca cul-vik iiiurt. cu deosebire tn sera spre St. dupa cum spunu unii. si anume: In locu de a i se Inlinge o undrea In buricâ. p. Credinta In strigoi. nasct^ndu-se i" ca senina aia calitat'^ '^^ stri[. precum buna ora In comuna Secadate si Sacelu.

(1) Com.» publ. Iara dupa câte-va s6pt&mâni se desgropa si^ de-liî afla numai tn câtu-va miscata In secriii. 38. Stanescu.» an. 421 . saij Ie manânca numai inima si le sugu sângele. (2) Ve4î «Familia» an. ci chiar si pre vrajitore. în «Familia. pironindu-lii astii-felii de hmdulu secriuluî ca sa nu se mai pota scula. p. din care causa trelunt strigoi. preot u. Macoveid. de d-lG Av. ilin iese din mordupi ce cânta 420 se punu In secriii cu tata în jos. credendii ca apoi nu iesii noptea din mormîntii si nu umbla în orele secrete ca sa taca omenilorii reii (2). despre cari se presupune ca aii relatiuni cu spiritele cele necurate. i. No. si altî Rom. p. le culca cu fata în jos si asa le îngropa.rindu pe rindu câte unu membru din familia lorâ.» I). precum si pre tote acelea femei. când presupusulii strigoifi supfira prea tare pe cei rfemasî In viata. 63. 11 batii unu cuiu de lemnu dreptii In inima. op cit. Eî. lagiiiin. IV. Pesta 1868. Atâtu în privinta corpului omenescii. Densusand : «Scrutari mitoloi^ice la RomanT. p. aralându li-se In visu. VH. In BanatU nu numai pre aceia. 449 450. Românulii aprinde candela saii diferite lumini si arde miresme sfintite pe raormîntulii s6ii. In timpulii maî noii Insa atâtii credinta In strigoi câtii si datina de a-i desgropa si strapunge In inima a tnceputii a disparea din Bucovina. despre cari se crede ca sunt strigoi. 325 : «Ideea ca uniî morti se facQ strigoU c forte respândita. IVsta 1871. Iar acesta se face numai atunci. si mai alesii de când mai multi insi fura torte aspru pedepsiti de catra autoritatile civile pentru credinta lorii cea desarta si pentru datina lorii cea rea de a-i desgropa si a-i diforma în chipulii cum sa aratatii (1).» Nic. dupa cum crede poporulG» iesd noptea din mormîntG cu cosciug^uld fn capa si manânca rlndâ pe rtndd cate unCi membru din familia sa. iar dela alii septelea anâ încependii înainte dispare ore cocosulCt de mie(}ulu nopti! Io piere puterea ^i iar se ba^^a In morniintti. sau daca li se pare lorii a-lQ vede noptea cercetândii locurile pe unde a traitii. pentru care pâna Ia alii septelea anu. când i se face desgroparea si deslegarea de blastemele oselorii.

este o proba a aceleî vitalitati. cinn erau mormintele romane vechî. venei-area mormintelorCi este semnu de vitalitatea nationala. II. însemnate tiindu maî adi'se cu cate o ciiice de lemnCi. si une-orî. amu pute dice. p. ( 'restinismulu a foVtCi îjsi estt». carî ail fostu asez. aprope numaî acele morminte maî exista.triCi ilustru. In adeverii. ritualuld crestinescQ a redusa cultulu mormintuIuT la sijite ani. Numaî leirca moderna a cimitirelorO asezat** afara din orasr. mormintele nu aQ maî fostfi locuri de odihna eternd neturburate. (1^ V. nu pote sa-sî dea seina de viitord. maî numai cu corpulu.sgropari'a if\ slîntirea orî desl4»«rarea dt» hle. Cine nu face a sa. Dupa desj. A. provenite din ritualulil mortilorîi la crestinî. cu datinele si . oi'asium» de ilespoiarea mormintuluî de cele maî pretiose resturi istorice : hanutulu dela toia^il. mortulu dispare ore cum din amintirea urmasiloru liiî.^i de fnitinientele din haine cu cari a fostfi în«^ropatCt vri'-unii ptM'sona. «Acesta imprejuran» ne explica putinulu numeru de morminte.entu distruiretoru alCi mormintelorCi. fara a maî aminti j. Aceslu actu cre^tineseu da.n'opari»a de septe anî. lUiruivscî 1888.slenu» a oseloru. trropile se j^olira de ose ea sa facil locCi la noî odihnitori. 588: «Dola introducerea crestinisiiuiluî in Dacia. faclia la serbalorî mari si arde miresme stintite pe mormint(»le aloru seî. livchia. SUFLETUL O Dela Inceputulu studiului de fata si pâna aici ne-amu ocupatii. tara sii-^j?î dea sema de ce face.» 422 XXXII.cum amintirea urmasiloru s6î. Miroiiu Costinu. a asitruratil repaosil eternii mormintuluî. Pâna în alii septelea anu UomânulCi crestinii aprind4' candela.. adeca cele clitorescî.ite in interiorulu bisericilorCi. unâ aj». din causa slrimtoririî cimitiruluî. Afara din l)iserica. La alu î. siiil din oruranisatiunea sociala. cari aii strabatutu paiia la noî din seculiî anteriori. Opoiv complt^te. maî ah>su daca in aceea-sî irropa nu maî vinu noî odihnitori. maî alesii daca In aceiasi gropa nu maî vinu alti odihnitori noi (1). din nenorocire.!t''pteloa anCl st» face de. t. de ceî carî aCi lucratii In vre-o directiune pentru tera. mormintele disparura.. pentni ceî carî potil sa-sî platesca pos(»siunea neturburata a doî cotî de pamintu ! «Si cu tote aceste scaderi in cultulu mormintuluî. < )mulCl leira totu-deauna liresc4' pi-esentuhl de trecutQ. inelulu care une-orî era însu-sî siirilulu mortuluî. A-sî aminti de ceî carî oâ fontii.

Românii din orasulu Suceva credii si spunii.credintele privitore la acesta. Dupa aceea se mal arata la sese dile apo! Ia s^se luni si pe urma la unu anii. pâna ce se îngropa mortulii. iar daca nu-I daii nimicii. câtu sta corpulu omului nelngropatii. se înalta la ceru. Dumnecjleu llu chiama la prasnicu si asa se duce sufletulii o data cu corpulu (1). Cel din TodirescI si Solonetu spunu ca sufletulu. iar cu pieptenele sa se pieptene. Românii din Balacena credii ca. ca sa vorbimii maî cu de-amaruntulii si despre suftetd. si se duce în ceriii (3). Românii din Mihovenî si Bunint! credu ca. dupa ce amii spusu totii ce amii avutQ de spusii In privinta corpului precum si în privinta eliberarii sufletului de la munca cea eterna. se duce forte bucurosu. precum si cu celea ce-i sunt omului de neap&rata trebuinta pentru mântuirea si odihna sufletului 86ii dupa morte. 423 dupa ce a esitu din omii. a sositii rendulu. pe când despre svfletU amu amintitii numai icî colea câte ceva. . se arata la trei c^ile. parasesce casa. mal rSmâne pe pamîntii. Sa vedemu ce face acesta. Acum însa. Cum iesîi tnsa cu mortulu din casa. Vomu începe deci maî întâî cu credintele si datinele Românilorii din Bucovina si anume a celorii din districtulii Sucevei. dupa ce a esitii sufletulii din corpii. apoî ese si elu cu acesta din casa si. Dupa ce se îngropa corpulii. se departfea si elii de dlnsulii si trecendii pe la vami se duce sau în iada saii în raiU^ dupa cum i-aii fostii si faptele: rele sau bune. La sese sfeptemâni vine acasa si. dupa ce se despartesce de corpii? când. iar a treia di dupa ce sa înmormîntatii acunia mortulii si i sa facutii prasnicii. daca-I daii nemurile sale de asta data ceva de pomana. dupa ce s'a despartitu sufletulu de corpu. sufletulu sâde de napoia casei si astepta pâna ce iesu cu mortulâ din casa. pe stergariu sa se odihnesca. sede într unu ungheriu alu caseî si acolo astepta pâna ce scotfi mortulu afara. merge forte suparatii (2). cum si pe unde umbla elii pâna ce ajunge la loculii de odihna saii de munca. când se pune unu stergariu la feresta si unu pieptene pe pragulu usel . dupa ce-lu petrece la mormîntu si vede cum îlii punu In gropa. care-î este renduitii de Dumnezeu amfisuratii faptelorii sale din lumea ac6sta. ca sufletulCi. unde a vietuitii. stândii la capulii acestuia si jelindu împreuna cu cel de casa. Cei din Sfcroescî spunu ca totu timpulu câtu sta corpulu Înca neasezatu In mormtntâ. atâta sta si elii pe lânga corpii si pe lânga casa.

atunci nu numai ca vine copilulii peste nopte si bea apa. 424 ! Ceî din Stupea cjiicu. cretjiendii ca viindii sufletulii. dupa cum si-a câstigatii (2). Când se Inmorminteza corpulu. se scobora din noii din ceru si cerceteza casa. Românii din orasulii Sireta spunii ca daca pe loculii. ^3) (. A treia cjii Insa se Înalta la ceru. adeca merge saii în raiii saii In iadii. se cerne faina In sera cea d'intâi dupa ce sa tnmormtntatu. stud. g-irnu. unde a muritâ unu copilii. ca suflotulii nemijlocitii dupa ce se despartesce de corpii. si se pune acolo unu paharii cu apa curata si pe paharii toiagulii ca sa arda. cu unu colacu sau o bulca pe dlnsa si o lumina pe feresta^ cre4cndu se ca acolo se aseza si sta sufletulu In decursulu celoru trei ^\\e^ câtu sta si niortulu In casa. sate în districtulii Radautuluî.î insi pretindii. A treia (Ji dupa ce sa Inmormîntatii corpulii. (2) C'om. câtii timpii a vietuitii pe pamlntii In acesta 41 deci Indatineza Stupcanii de a pune o tava cu faina In loculii acela unde a muritu omulii. AvramG. de AntonO Fetriceiifi. giiun. si sedendu pe naframa si gustându din bulca si apa din ulcica. Onofreiu. stud.(ll C'oin. îndata se pune o naframa. când more unfl omu. stud. Jemna. Atunci nemurile lî daii oil-ce de pomana si-Iii jelescii (1). Apoi pleca si elii pe calea sa. o naframa si o lumina. tn care a traitu împreuna cu corpulu. In Vicovulu-de-su8 si n Bilca. o (1) Corn. merge si petrece In ceru "pâna ce sosesce timpulu» ca sa i se înmorminteze corpulu. viindu ângerulfi dela botezu si lafindu-lu cu sine. ca facendii acesta. de Elisaveta Agapi 425 ulcica sau o sticla plina cu apa. si ud. de M. comuna In apropierea orasului Siriettl. trece peste tavuua cea cu faina. (2) Corn. Mulj. apoi merge si petrece iarasi In cerii. si trecendii elii pe acolo i se cunoscu urmele si cunoscendu-i-se urmele e unii semnii ca-î trebue ceva. de I. au vfecjiutii o multime de urmusore ca de copila împrejurulii paharului. de Al. . unde a locuitii. apoi la sese s6ptâmâni si la unu anii la acea casa.'om. ci a doua (jli dimineta se cunoscii chiar si urmele sale pe unde a umblatii. gimii. când more cine-va se pune la capulii luî o ulcica cu apa. atunc! se scobora si elu din ceru si-Iu petrece pâna la mormlntu. Hacia. de unde se tntorce iarasi la trei si la sese (^ile. In Manastiora sau St. gimn. Sufletulu sede pe naframa lânga mortu pâna ce se duce mortulii la mormîntCi.

do lust. CârdeiQ. pe urma se scalda Intr'lnsa si astii-felii se r^coresce. bea putina apa de aceea. varsa apa. de 6re-ce. 426 urma acasa. Dreptii aceea nici unii Crasnenii nu se Încumeta a se culca si a dormi în decursulii celorii sese saptamâni pe loculu acela. Înainte de a esi omului sufletulii. ceia ce. A treia di. o strachina saii o ola cu apa prospata si curata lânga dlnsulii. e semnii raii. si anume când li tinâ lamina. dupa co a venitu acum sufletulii si a bâutCi din apa. Românii din Crasna^ districtulii Storojinetului. elu se bucura forte tare. unde s'aii pusii. una : care trebue sa fie lacuta din toiagii. Sufletulu Insa^ dupa ce a bautu din apa si sa scaldatii. Aceste lumini ardii In trei seri acolo. Asemenea. se da ulcica de pomana unui omii sSrmanii cam de etatea aceea. unde a muritii si a statii mortulii înainte de înmormîntare. unde a muritu omulii. si se Intorce cu pompa Indferfeptu la cerii. dupa cum am v&^ulii si maî susii. (2) Com. o ulcica cu apa. Totii In Bilca este datina de a se pune dupa Inmormlntare In loculii acela. de care a fostii si mortulii (2). vine neîntreruptii la casa unde a Incetatu din vieta. In fine. si daca nemurile sale li dau atunci ceva de pomana. nu numai pâna la sese saptamâni. o bulca si dou6 lumini. CârdeiQ. ci si mal târcjiii înca cerca corpulii daca nu i se da nimicii de pomana. ducenduse cu dlnsa In gradina. cre^endii ca tare-i arde sufletulu. dora Uii pote afla. pe unii pomii. iar strachina o iea si o duce mai pe (1) Corn.Dupa acesta nu vine mai multu pâna tntr alu septelea anu si anume tn diiua !n care a muritu. când se iea vr o ola de la focii nu e bine a-î lasa loculii desertu. se pune lânga corpu si totu timpulu câtu sta acesta In casa sta si elâ lânga dlnsulu sau se pune si sta Ia cheutorea casei. care. si apoi se înstraineza si nu vine mai multu (1). mal alesu Insa noptea hojma cerca corpulii si se framlnta dupa dtnsulu. credii si spunii Crasneniî. pentru ca murindii nu poti Închide gura. Ba elii. iar alta noua. tndatineza de a pune. . Maî departe credu Crasneniî ca nu e nici de cum bine a sta pe /eresta deschisa. Strachina sau 61a respectiva se da de pomana celui ce a tinutii lumina. Dupa ce a muritii credu ca sufletulii se duce dreptii la strachina cea cu apa. In care sa scaldata sufletulii. când mori nu pote esi sufletulu din casa afara. de lust. dora. ca sufletulu pâna la sese s6pt6mânl dupa scoterea si tnmormlntarea corpului.

si Dumnedeii pe urma îlii trimite în altii locii.De la sese saptamâni înainte însa. si daca cine-va se încumeta ca sa se rostesca catra unulii dintre dlnsif cu unii cutitii. câtii a avutii sa-Iii traga. dicii ca atâtii sufletulu câtii si mortea staii trei (jiile pe lânga corpulii omului si pe lânga casa în care a repausatii acesta. daca a fostii pfecatosii. Dupa trei (Jile însa. iar a doua ora Ia unu anu. sufletulâ nu vine mal multii ca sa-sl cerce corpulii (1). se Inverfesce trei (jiile prin casa. districtulii Câmpulungului. Turtuivnu. din diua aceea încependii. iar la urma se baga saii întrunii omii. iar când viseza pe mortu ca a venitii acasa.. se duce si elii dimpreuna cu acesta pâna la gropa. Românii din Stulpicanî. Asta trebue sufletulii so faca în decursii de 40 de dile saii. se duce si trece tote vamile si ajunge în raiii.' si anume cel din Boianii si Mahala. dupa ce s'a îndreptatii si curatitii deplinii de tote pfecatele. dupa înprejurarî. si maî multii. întrunii trupO unde sa petreca în chinuri. ca suiletulij. nu se mal teme nime a se culca si a dormi pe loculii acela. atund e. A treia ^i însa. saii se duce si se baga într'o vita curata orî întruna spurcata si dupa aceea în pasferî. In acesta calfitorie îndelungata sufletulii este totii-deauna petrecutii de unii ângerii. ci (1) Aucjitil dela maî multe românce din Crasna. Bomâniî de peste Pruta. preotii. dupa ce sa despartitii de corpii. care abia se nasce. si se (jiice ca necajitii fîindii de trecerea prin atâtea trupuri si-a trasii acum canonulii. pentru ca. unii semnu ca a venitii sufletulii. atunci e unii semnu ca cerca ceva de pomana sau ca sî-a adusii aminte de noî si a venitii sa vada ce maî facemii si cum traimii (1). se (1) Coin. credii si spunii. dar nu pentru totii-deauna. 427 In decursulu unul anii se Intorce de maî multe orî si anume: odata la s^se saptamâni. si anume. când se Inmorminteza corpulii. unde petrece asemenea trei dile. De aici se duce de-a dreptulii înaintea lui Dumnezeii si-I spune ca a venitii de unde la trimisii. Când pocnesce sau trasnesce ceva în casa. spunii el. Dupa acesta se pornesce si ratacesce o bucata buna de timpii prin lume. . dupa credinta Româniloru din Boianu si Mahala. (le d-lil \'. când se face osfestanie si pomenire. si din pasSrl. si anume dupa înmormîntare sufletulu se duce. si ionica alCî luî lordachi Isaca. iar daca a fostu curatii îlii trimite în unulii pficatosii ca acela sa se îndrepteze. când sufletulii vine pentru ultima ora.

atunci sufletulu. de Nic. Sasca. li spune: Hoitulo. (2) Coni. trupsorule. (1) (k)in. de unde bea. ca sa aiba sufletulu când e însetatii. se duce si elii cu dînsulii. sta si sufletulu cu ângerulu s6ii pazitoriu în casa. MerchesCl si I. Dracenî. pe unde a umblatii elii. TonigarCi. trebue sa treca prin unU focâ^ si trecendu foculu acela merge într'unu loca rScorosit^ unde astepta judecata cea mal de pe urma.428 dice ca respectivulii Isî taie ângerulu sfeft pazitoriu pe unu timpâ de septe ani (1). pe loculii unde a muritu. In rfestimpulu acesta ângerulii îlii porta prin tote locurile: bune si rele. gimn. punu unu paharu cu apa. Baia. si dupa ce aii slobozitii acuma cioclii corpultt în gropa. câte o luminare în diua de Alexiî (2). 429 Eâ me despartescii de tine Si me ducii unde e bine! Daca. Malini. mortulu a fostu unu omii pfecatosu. stud. câtu sta sufletulâ în casa. facu prasnicu. hidâ. dincoce acesta. In Moldova si anume în comunele Petia. L^iînn. atuncî îlii petrece si elu pâna în tinterimu. stud. si altele din judetulu Suceva. sta trei dile pe lânga casa precum si de-asupra capului celui mortâ. Radasenî. credu Românii ca sufletulO. câtii a fostii în vieta si-i spune: aici aî facutii acesta. sufletulii. A treia di. Românii din Fundulu-Moldovel istorisescu ca câtfl sta mortulu în casa. când ducii pe mortu la gropa. In timpulu acela. daca a facutii bine. O sema au datina de a aprinde. Scumpule odorule! Dute-acuma în mormîntii. pâna ce aî saî. plaiulu Muntele. si totu asa pâna ce sfârsesce tote lucrurile. CotlarciucG. Dupa acesta maî sta înca 40 de (Jile pe pamîntu. din contra. apoi parasindu pamîntulu. de Const. îî diice: Trupule. Negrule-amarîtule ! . dupa ce sa despartitii de corpii. hoitule. Ca eii mcrgii la Domnulii sântii. iar când îlu înmorminteza.

si apoi se înalta (2). unde a repausatii mortulii. apoi a se duce la mormlntu vinu si tamâia. (1) Dict.a toiagului si lumina din mâna^ adeca din lumina care sa tinutii la repausare tn mâna mortului. dupa ce iese din corpii. Românii din unele parti ale T&reî Românescî credu ca sufletulu omului mortii umbla timpu de sese sfiptfimâni pe unde a umblatii cu trupulu. dupa aceea trece In ceea-lalta lume (1). Acesta se face de aceea. îsi aduna totu ce i s'a datii pâna atunci de pomana. saii 3 lumini facute din r6masi(. PletosQ din Radasenî si M. ângerulu luându-lii. Xe^i si 430 In alto partî.Du-te de. unde sa sfiversitti din vieta. apoi vine la mormlntu. In loculu acela. cari se lipescu In rlndii de marginea ulcelei saii a strachinel.acum în mormîntu Spre mâncarea viermilorO. o ulcica sau o strachina cu apa prospfita saii cu vinu. sufletulu mortului umbla sburându pe lânga casa si pe lânga mormlntu. totii din Moldova^ este clatina de-a se tamâia In casa unde a fostu mortulu si a se turna pe loculu. pentru ca In decursii de 40 de (Jile. 46. de regula ramasita toiagului. se sue pe cruce. A treia nopte se lasa luminele sa arda pâna ce se sfârsescu. de A. iar alaturea o lumina aprinsa. maî alesu In cele trei dile dupa Inmormlntare sufletulii. apoi se înalta la cerii. vine si bea apa din ulcica si gusta din colacii. p. se crede ca sufletulii. In alte parti din Tera-Românâsca. ângerulu îlii plimba prin tute locu- . llii duce Întrunii loca anumita. Ca numaî de reulii teu Trebue sa suferii si eii. când Începe a putrecjli trupulu. cu unu colacii pe dlnsa. ci si maî pe urma pâna la 40 de cjlile c^rca pe aî sSÎ ca sa vada ce I-orii maî da de pomana (1). sede pe mormîntu pâna ce pune cruce. Daca n are cruce. unde petrece pâna la vremea cea de judecata. ca si 'n Bucovina. se pune In cele trei seri dupa Inmormlntare. Nistorfi din Malini. Inniorni. crecjiendu-se ca pâna la 40 de 4ile. Dar elii n'o face acesta numaî In cele treî serî. Numaî din pricina ta O sa suferii munca grea ! Dupa ce a rostita cuvintele acestea si dupa ce sa Inmorniîntatii acuma corpulii. neputendu-se desparti asa de graba de casa unde a traitii bine. Burada. putina apa.

n'am bfiutu. pre care llu mâncau nisce ciori. tl-aî facutu tu vaculâ si abia acuma aî esitu dintrtnsulu. când era în trupii. pur- . Vecjiî ! tn trupulii acela tî (Jice acum ângerulu. cacî mi sa faQutu scârba mare. Angerulii îlQ Întreba: Aî bâutu apa ? Nu! .)) De aceea lumea din casa e tinuta. iar sera vine si se odihnesce dupa usa dela tinda bordeiuluî. dupa ce a cutreeratu tote locurile. îndata ce a ajunsii la stresina casei. In fine totu tn Tera-Bomânesca^ exista credinta ca dupa nxirte. . pe unde a umblatii. din causa ca acolo In nauntru v&(^ul unu hoitu mare. raspunde acesta. se întorce acasa si se pune pe stresina casei. fiindii cuprinsii de sete. Dar.» (2) lonenCi. p. op. De aceea în vreme de 40 de (Jilc s<? tanuiieza desil prin casa si pe la mormintO. Ciorile. . p. p. tn timpu de sese saptSmânî sufletulu pribegesee de-a rtndulu tn fie-care di prin tote locurile. ce aî vfecjiutu. Iar. op. sunt nemurile tale.rile. Lainbrior. 155 : «Se crede ca 40 de (}ile sutletulu mortului sta înca in casa sau umbla pe la mormintâ. Trecendu cele sdse sfeptfemânî. Inmonn. ca sa nu puna nimicu spurcata dupa usa. prin casa si pe la mormlntu. unde se aprindd si luminari. se duce tn casa. dice ângerulul. (1) Biirada. 431 Sufletulu 90 scobora de pe strasina. Hoitulu acela era corpultt luî. multii mi-e sete! Ângerulii ÎI raspunde: Dute 'n casa aci josii si bea apa! Acesta se ntempla tocmai când rudele mortului jelescii pre mortii. iar dupa Împlinirea acestora se duce în cea-lalta lume. cit. cit. se duce acum sufletulii cu ângerulii. unde e mortulii. 48. dar Îndata ese din casa afara cu totulu mâhnitu. pe unde a umblata. Si se (jiice ca prin ori-ce locii si prin orî-ce poteca a fostii omulii în viata. unde se aprindu si luminari. unde sta trei dile. Val ângere. 45. sufletulu celuî mortu. te jelescu ca tu aî esitu din trupii! De acestu rfispunsii sufletulu este forte mâhnitu si tn mirare (1).

Bucurescî 1888. Românii din Dohrogea credu ca sufletulu mortului sta sese saptamâni de-asupra usorului dela usa casei. Insa Îndata ce se face cjiiua. (1) I. elu nu pote fi opritu de dracî. iar dupa aceea se duce si petrece în Câmpii Iudeului pâna la a doua venire (3). cit. de aceea asternu eî de-asupra acelui usorii o apomineta^yi adeca o bucata de pânza alba. p. (1) I). 46. în «Lumina pentru totî» an. St. si dupa ce respectivulu sa asezatii la repaosulii eternii. Nt'^'ooscu. caci lumina cjiileî lî prigonesce dupa urma (1). Din contra Insa^ cel drepti cap3ta din când In când libertate si viindu tn lume se arata la membrii din familie si ceru ceea ce le e necesarii. (2) I). merge la raiu. 331. sufletulii vine iarasi îndaraptii la locuinta mortului. taiata dintr*o trhnha (valii de pânza).» publ. Stanescu. «Credinte pop. In acesta cale tnsa este tmpedecatu de cete do diavoli. Alti Români. unde petrece timpii de s6se saptamâni. op. p. La sese saptamâni dupa înmormîntare se facti unii soiii de pomene numite (ude sese septSmânl» Dupa ce sau împlinitii si acestea. ca sufletulu celuî repausatii petrece sese saptamâni sau 40 de dile pe pamîntii. ca si fratii loru din Bucovina. carii au avutu nenorocirea sa intre In iadu. iar loculii saii de petrecere e închietura (cheitorea) casei de catra rasaritii. sunt tinuti si munciti acolo pentru totu-deauna.tata de ângerî. eî trebue sa plece si sa se duca iarasi la loculu loru. op. Inmonn. ci elii sta tn apropierea cadavrului. cari cauta ca sa-Iu rapesca si sa-Iu arunce tn iadii sub diferite acusari. 432 Pfecatosiî. credii Românii. 323. Daca celu mortu tn vieta luî a fostu omu dreptu. cit. totti din districtulii Nasauduluî. cit. Acesta o potu eî lace tn timpulu noptii In t6ta libertatea. Stanoscu. op. (2) Hurada. In Transilvania^ districtulu NasSuduluî. iar daca a fostu pScatosiS. Angerii îî conducu unde voescu. p. p. . lonenCî. sufletulii se departeza si se asaza în cerii. 46 47. credii si spunu ca sufletulii nu se departaza Îndata dupa desfacerea sa de trupu. ba înca îlil si însotesce pe acesta pâna la mormntii. II. p. 474 475. pentru ca sa aiba pe ce sa stea sufletulii (2). atunci este rapilu din mâna Ingeriloru si dusu la iadu (2).

ajunge sufletulii. atunci trebue nu numai sa ratac^sca timpâ mal Îndelungata pe pamlntu. de d-la T. Din tote cele espuse pâna aci resulta ca sufletulii omului. cari trebue sa fie numai decât îndeplinite de catra al s6i. unde umbla Încolo si Incoce. si In timpulii acela nu petrece nici In ceru nici In iadii. pâna ce se curatesce de tote picatele câte le-a comisA traindu In lume. ca sufletulii petrece 40 de (Jile pe pamîntii si'n raatimpulii acesta n indii însetatii vine si bea npa din paharulii celii de pe feresta. 2o 434 fosta forte pâcatosu. si abia dupa aceea se pornesce spre loculii de odihna. (l(» Alexandru Booriu. adeca pâna ce namurile sale îl daii de pomana tote celea ce-1 sunt de neaparata trebuinta pentru mântuirea si calatoria sa în cea-lalta lume. In Banatil. se pune într o ferestra unii paharii cu apa. totu ratacesce In continuii. Din contra. stud. ci totu odata sa Intre si sa petreca prin diferite corpuri omenesc! si animalice. 33. de d-la los. saâ i-a r&masii corpulu nelnmormlntatu. care l'a purtatu în acesta lume (2). ci tn lumea acesta. . JVorianfi. Inmorm. ca si 'n cele-lalte parti locuite de Români. p. Ia BomAnl. în lumea cea-lalta unde capata iarasi corpulu. In alte parti ale Transilvaniei esista credinta ca sufletulii celui repausatu ramâne unu timpu mal tndelungatu pe pamintii. Abia dupa trecerea unul timpii mal îndelungatii si dupa o pribegire lunga peste douG-^ecî si cinci de ape. daca a (1) Corn. iar când se facu aceste pomeni se apropie iarasi de locuinta celui repausatu si asista si elâ la acea masa si apoi se desparteza pentru tot-deauna (1). petrece de regula pe pamîntii 40 de dile. op. Olariu.(3) Corn. Ia esirea sufletului saii si dupa ce pleca cu mortulii din casa. cit. (2) Wlislocki. «riînn. cre(^endu-se. SiinonQ. 433 Si iarasi altii credu ca sufletulu^ In intervalulu de sese s6p tSmânl^ adeca dela tnmormtntare si pâna ce se facu pomenele de s^e sSptâmânl. daca omulii si-a luatii singurii vieta. care a vietuitiî dupa prescriptele dumne(j[eescl. (3) Corn. vine In atingere cu alte suflete^ iea parte la bucuria si Întristarea celorii ce aii rfemasii în vieta. petrecutii fîindii de ângerulii s6ii. si are anumite lipse. care sa pusii anume spre acestii scopii (3).

p 32 . ca sufletulA. pe cari trebue sa le arunce una dupa alta. învatatura brahmana a Indieniloru vechi represinta emigrarile sufletului dupa morte prin animale rele si bune ca penitente si mijloce de curatire. pâna ce deplinu curatitu si demnfi. Metemsihasa. Probabila ca de la Egipteni au acceptatii credinta In sufletii mal Întâi Grecii. iarasi pe pamtntu. Ca conducatorii alu sufleteloru (Psychopompos) In patria lorâ originala apare Dionysos sau Bakchus. ehberatâ fiindCi din catusele corpului. schimbarea sufletului. op. care le-a primitii dela Persephone din Împaratia Intunereculul. Pitagoreil mal târlii lnv6taii. ca sufletulu dupa mortea corpului pribegesce prin tote speciile de animale si ca dupa 3000 de ani Intra iarasi Întrunii corpu omenescu.Credinta acesta Insa o tntâlnimu nu numai Ia Români. cit. unde nazuescu acum prin cunoscinta si fapta dupa demnitatea eroica. trece In imperiulii mortilorii. câtu si din timpulâ de fata (1). se Intorce iarasi la isvorulu primordiala alu vietii. ar fi tnvdlitâ tntr o multime de vesminte (adeca de patimi si dorinte sensuale). unde au fostu supuse unei curatiri. si dupa (1) Wlislocki. ci ea se afla si la alte popore atâtu din anticitate. si metensomatosay schimbarea corpului. trebue sa fi locuitu In alte corpuri si ca dupa mortea omului trece iarasi Intr'unu noii organismu^ anume ca sa se curat^ca si sa pota ajunge tn urma la tinta perfectiunii sale. Empedocles sustinea o emigrare a sufletului chiar si In corpurile planteloru. la sosirea sa pe pamtntu. si dintru Inceputii so fi propagatii Pherekydes si Invfetacelulii sfeii Pythagoras. Ocasiune spre curatire le oferia misteriile. Asa Învatatura religionara si filosofemele lumii vechi erau de parere ca sufletulU. ca sufletulii. care sl-o Închipuia ca unu procesii de curatire. Înainte de a se pute Intorce iarasi Indârdptu. mal nainte de ce a Insufletitu corpulu omenescu. In misteriile grecesci se'nvata. sunt terminil grecesci pentru emigrarea si transformarea sufletului. 435 o petrecere mal Îndelungata saâ mal scurta In acesta imperiu tnsufletesce din nou alte corpuri omenesci sau animalice. Plato se exprima de-a dreptulii ca sufletele Înainte de-a intra In omeni au fostu odata aice. Preotii egipteni eratt de parere. si la venirea lorii de a .

cum se apropie sufletulii. dupa cum nu unuia i sa întemplatii. câtii timpii vorii fi Iudei. ca In diua Învierii arii fi toti 436 -curatiti si ca voru vietui apoî In corpurile celoru drepti tn tera cea bine-cuvtntata (1). unu restimpu de 10. Daca în decursulii petrecerii mortului de acasa si pâna la tinterimii nemurile sale nu i-aii pusii poduri peste ape. Talmudistil Învatau ca Dumnezeu a creatu unii numarii anumitii de Iudei. dar si 'n acesta cale lunga. desi e petrecutu de ângeri si mai alesii de ângerulu s6u pazitoru. dela 7 pâna la 24.000 de anL Neuplatonicil desvolta aceste pareri mistice si mal multu. unele mai neplacute si mai mari decât altele. asa tiranii se vlra In lupi si vulturi. cari aru fi mal placute fapturii lorii. Dupa ce sa pocaita si curatitu acuma de tote p&catele 1! este sufletului tncuviintatu sa plece spre odihna cea eterna. la fîc-care vama sute si mii de draci. dupa dlnsulu. sa nu pota trece. daca nu i s aii cetitii stâlpii si nu i s aii facutii celCi putinii ¦ trei stari. dupa credinta unora. presupunendu ca acesta sar arata nepasatorii fata cu unele corpuri anumite. mai înfioratorii si mal îndrasnetii decât altulii. pâna ce în urma sa înduratu unii sufletii alii lui Dumne(j[eii de dtnsulii si la trecutii de cea-lalta parte. Ce se atinge de vamly apoî si cu acestea no pote mai bine scote la capâtii. dupa cum se va vede mai pe largii în capitululii urmatorii. Intre tote obstacolele însa. atunci lesne i se pote întempla ca ajungendii la vre-unii rîii saii alta apa mare din cealalta lume. Pâna la deplina Intorcere In slnulii Dumnecjeiril trece. Plotinu deoscbesce o emigrare a sufleteloru din corpuri eterice nevScJute In pamlntescl si o emigrare din pamtntesci iarasi In pamlntescl. totusi trebue sa îndure o multime de neajunsuri. Aristotele respinge sufletulu. cari pentru aceea se 'ntorna necontenitii. cele mai grele de învinsii sunt apde cele mari din cea-lalta lume si vamile^ ale carorii numfirii se urca. iar dupa a altora chiar pâna la 99 (2). îndata îlu în- . din care causa a trebuitii apoi sa stea sau sa ratacesca ani întregi pe malurile apei respective. si câte odata se strapunii spre pedepsa In corpuri animalice . Caci stândii. umilii mai urîtii. dupa cum i-au fostu adeca si faptele: bune sau rele. si dupa cum a fostu comandatii si pomenitii de al s6i atâtii în decursulii înmormîntarii corpului safi câtii si mai pe urma dupa înmormîntare.doua ora Isl cauta corpuri. cel activi In albine si furnici.

Unu-I toW cu floricele. iar nu departe de salca acesta drumulu. Iar unu altu bocetu din Moldovay si anume din comuna Rapciunî. despre cari nici prin minte nu i-a trecutu. despre care unu bocetu din Bucovina ne spune: Ca sunt douc drumurele Si cam greu dc-alosu din ele: . care duce spre raiu. Dar ângerulu nu lasa de felu pe draci sa se apropie de sufletu. Astu-felu apoi. iar celu din stânga care duce spre iadu. Seelenwandcruiig. Cuv. Dupa ce a scapata acum cu mare greu de vami ajunge Ia salcd sau rachita mare. Caro duce k surori Si la scumpiî fratiori. Iar daca vede ca nu e altu chipu de scapare diice sufletului sa sc6ta banii. tiu cumpenescu sa vada cine e mal greu: elu ori pacatele sale? Si multe alte piedice ti punu. i le arata si-I spunu ca nu e voe sa treca mal departe. Altulu mi-î batutu cu llorî. pâna chiar si cele mai mici si mai neînsemnate. pe care au calatoritu pâna aice. Unulu mi-î bctutu cu spini. . platindu fiecare vama. 437 cunjura din tote partile si. Dritle Auflag-e. scotendu cartea tn care se afla notate tote pacatele. leaîi apoi cumpenele si. Care duce la straini. ale sufletului calStoru.(1) Mayer. punendu-lu pe dlnsulu Intr o cumpana iar pacatele sale Intr alta. Conversatioiis-Loxicon. cei din secriu precum si cel ce i s au datu peste secriu de pomana si sa platesca draciloru ca sa-I dea drumulu. dora tiu potu rapi din manele ângeriloru. (jlice: 438 Ca sunt doua drumurcle. Flori negrite si de jele. Ba ei nu se tndestuleza numai cu atâta. (2) Vecjî cap. trecu tote vamile pe rendu si pleca mai departe. ce i s aii pusii pe crucita. si trebue sa se duca cu dtnsii tn iadu. se tnpartesce tn doua ramuri : unulu si anume celu din drepta. ci In nemarginita loru rautate acuza sufletulu si de o multime de alte fapte rele. urm.

iar daca na fostfi tocmai bunu. XIV si lânga care e Intimpinatu de Dumnecjeu. ca sa vada cum e atunci când omulu nu voesce sa asculte si sa Implinesca tote Invâtaturile si poruncile lui Dumnezeu. de pe pamlntu pâna la loculu de repausu din cea-lalta lume. de Sân-Petru. Mai cu de-am&runtulu si cât se pote de nimeritu descrie calatoria sufletului. si mergendu mal departe ajungu la MarulU-de-Sân-Rtru. 439 mortului. Insemnândule totu odata si sortea ce-I astepta. Ininonn. când am reprodusa dintr Insulu unele citate. fire. despre care amu vorbitu deja In cap. p. Aici apoi se opresce si adasteza sufletulu pâna Ia judettdtl sad ftidecata cea de pe urmay la care va trebui sa merga tota lumea ca sa fle judecata. In fme. trecendu puntea raiului^ ajungu tocmai de naintea portii acestuia. Intitulatii o^petrecerea (1) Burada. unde se afla Florea soreluî^ care Iml judeca florile Unde li-sti mirâsele. Apoi Uu scote iar la drumulu cela adevSratu . Sufletulu nu scie acuma. si pe care tiu reproducemu acuma In tota întregimea lui: Trandafire. atâta pre cei vii cât si pre cei morti. 91. de ângerl si la urma de prea-curata feciora Maria. ci daca a fostu bunti la Dumne^eu^ Îndata li arata drumuliî celu adevaratu. atunci lift lasa sa merga o bucata de locu si pe drumulu celu spinosu. bocetulu banatenu. pe care din aceste dou5 drumuri sa apuce: pe celii din stânga ori pe celu din drepta? Dar ângenilu conducâtoru nu-lu lasa sa stea multu In cumpena. Rgii mal esti la fire : Ce te-al zabovitâ De n'al infloritâ De ieri deminita Pân'a(jil demin6tâ? Lasa ciuda c*am privita Pâna ce s*a despartitd .^ despre care ne-a fosta deja vorba mal sus. care scrie Intr o carte pre toti omenii.Cela-Ialtâ cu busuiocii Par' ca-î unii parââ de focii (1).

Caci vremea mi-a venitii Ca si tie de pornita De pornita catra apusa. Unde-I bradula ^^nelora. Cu de ndpte-a'nseninatu. calini. Unde-su t6te florile Cu tote surorile Sî-unde Flârea sâreluî Sede'n p6rta raiului Sa judice florile Unde li-su mir6sele. Eu nu potO întinde Tu sa le poti prinde Vîrfurile mele . Cu de sera a plouatu. Vîrfurile tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. Vine marea mare. Vine'n tulburare GreQ urlândâ Si urducându Tota lumea spaimîntândâ. Din ventâ cu r6c6re Si-apa curgStdre. Intinde-tl întinde. Din lume cu sdre. Iar în ripa marilorO. Trec6t6rea apelorâ. Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade^ Brade! Sa-ml fii frate. Unda se aduce Lumea s*o îmbuce Tottt malini. Mir6sele s'orii pierduta. Eâ sa Ie potâ prinde. fire. In (Jorl bruma a ca^utu. Trandafire. Unde s6rele-I ascunsa. Sufletâ despartita De multe mâhnitâ P16ca si se duce Marea o ajunge.Sufletâ de la osa Din lume irumâsa. Bra(}I din radacini. Raâ mal esti la fire : Ce mi te-al grabita De al înflorita? M'am grabita De am înfloritu.

Eu nu-tî potu întinde Ca sa le poti cuprinde Trupinele mele Sa treci peste ele. Ca 'n mine a puiatâ Din inima spurcata Rosu soimuletîl Cu ochiulâ sumetu. In mare-I cadea Si te-T îneca . Vine *n turburare. Nici nu oiâ gândi Puii te-ora simti. Grea umblândâ Si urducândâ T6ta lumea spaimintândtk. Unda se aduce. Iar în rîpa marilorâ. Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea in cea parte Ce lumea-ml desparte. . Când nici vel gândi 440 Puii te-orâ simti Sl-el orâ suera De te-I sparia. Intinde-ml întinde Ca sa le potu cuprinde. Eî mi teorii latra In mare-I cadea . Lumea s'o îmbuce. brade ! Sa-ml fii frate. BracjiI din radacini. Las sa fie sl-asa ! Vine marea mare. Totu malinY.Sa treci peste ele. Ca 'n mine-a puiatâ Vidra latratâre. Unde-I bradulii (jiineloru. 6 meni pândi t6re. Trecfitorea apelorâ Sufletulu statea Si mi se ruga: Brade. calini.

Multa mg mal rugai O rugare mare . Bra^I din radâcini. Ca'n mine a 'ncuibatii Sl-apol a puiatu Galbena serp6ne Ce piere de iome. Iar în rîpa mariloru. Las sa fie sî-asa! Vine marea mare. Ea nu potu întinde Sa le poti tu prinde RadScinl a mele Sa treci peste ele. Unda se aduce Lumea s'o îmbuce Tota malini. brade. hal. In mare-I cadea 441 Si te-î îneca.Si te-I îneca . Sa-ml fii irate ! Intinde-tl întinde Ca sa le potu prinde RadâcinI a tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. calini.. Las* sa fîe sl asa ! Ha!. Tdta lumea spaimîntându. Tu te-I spaimenta.. Vine 'n turburare Grea urlândâ Si urducândâ. TrecSt6rea apeloru Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade. brade. Nici nu vel gândi Puii te-oru simti Si oru suera. Unde-I bradulâ (jiinelorâ..

Unu frumosO pacurarelâ Si are unâ toporelu Si are verisori Doi voinici feciori. Ca-I vedea o salca . Am si eâ unâ frate. brade. suflete. Drumulâ inainte. Ca sa fie pace. Pâna vel ajunge Unde se înfrânge Drumulâ jumatate Ce locuri desparte. Brade. Eî te vorii taia Si te-ora rSsturna. Pasu. Punte preste mare S'aiba trec8t6re Suflcte-ostenite Catra raîu pornite! ' Bradu-atuncea se gândia Si trupinele 'ntindea. Acolo sa stal Si sema sa ial. pasu. Maistârl voru veni Si te vorfi ciopli Si din tine-orâ face. Iar mortulu imi trecea Unde dorulâ îlCi ducea Marea fara nume L'al-alalta lume. Du-te far* necazu Fân* vel trece tu cu dare Cele grele sipte vame. Tine.Cu multa rabdare. draga suflete.

Strîmba sl-astupata. Sem' aci iara sa ial Si spre stânga sa nu-ml dal^ Caci în partea stânga E calea cea strimba. Ca'n doue razâre Va fi câte o flore. Precum firea îti arata. Flore la pamîntQ Ne-ajunsa de venlu. Acolo-I (tîna batrana\ Si-ti iea palosulQ din mâna. Apoi totil in aia parte Sunt câmpuri urîtâ arate Si cu spini rai semSnate. C*acolo tu vel afla Spre îndestularea ta Câmpuri frum6se Cu flori alese.Mare si înalta Salca aplecata Si cu frun(jia lata. Ci sa dai în mâna dr^pta. . Cu lacrimi udata. Si apoi iar sa stal Si sema sa ial. Câmpuri d'ale arate Cu flori semanate Flori tu vel culege Si doru-tl va trece.

Josâ la radficina E lina fântâna.F16re la rec6re Ne-ajunsa de s6re. Âcolo-I Sânta. Ca sunt flori din raia. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita . Maru-I mare si rotata Si de pale aplecata Cu virfuICi ajunge 'n ceriâ Cu pdlelo pan' Ia mari Si pe vîrfâ e infloritâ Iar pe p61e împupitu. Apoi iar sa mi te duci 442 Pâna cândâ vel sa ajungi L'alâ mara mare de Sân-Petru Cu ajutorulâ lui Sân-Medru. Tu sa mi le ial.Marie^ Cu noi mila iei sa fie. Drumurile le-arata: Sufletulâ din apa bea Si elâ lumea o uita. Calatori câti mal trecea Ea spre toti se îndura Ea pe toti ÎI adapa.

Ciutele vorii semSna . Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raia cu sine. Daca nu mi te-al rugatu Când a întratâ Scrisorea 'n satâ. Apoi iar du-mi-te du-te Pe carari batute Pâna vel patrunde Si tu vel ajunge Tocma 'n pârta raiului Unde-I fl6rea sorelul. Rachita 'mpupita. Acolo s'adapostesci. Masa înflorita. Si astepta cu rabdare Ceasulîi de reînturnare. Nu-I mândra rachita. Ci mila sa-I fie Tota Sânta-Marie. Haina de mStasa. In haina altea. Caci c61a i s*a împlutu^ Condeiulâ si Ta pierduta.Rachita 'mpupita. La masa chitita. 1 Ca elâ va sosi Si tu vel veni: Daca cerbii vor& ara. pâmînte! De a4l înainte Ian sa-ml fii parinte . Pamînte. Sade si scrie Maica-Marie Pe cel vil si pe cel morti Si-sl însemna a lorâ sorti. Dar ea nu se va 'ndura Intre vil a te scria. Acolo sa te opresci. Dora ca s'a indura Si *ntre vil te-o însemna. . R6ga-mi-te tu de ea Cdla viilorâ s'o iea.

Calindaria pe an. De vecinii buni . adica la trandafirii^ unu fragmentat totii din BanatU. adunatii de Viora Magdu. Ca s'aii despartitii Tenfira Mariuta De câtra maicuta.Sa nu te grabesci Sa m6 putrecjescl. din comitatulii Carasii-Severinii. La ele cu lacrimi. Firiî de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'at înfloritii Mal de diminâta Ca ierî dimin^ta? Eii n*am zabovitii. . 121 134. de d-lii loanii Popovicî. ne spune urmatorele : Firdie. Ca acumu-tl daii Si nu le mal ieau Spatele mele In bratele tele Si fata d'a mea Sub pajistea ta (1). La Ele-am plivitâ. De catra fratior! De catra surori Si de catra juni. 1882. (1» AltA fragmentCt. si anume din Ecica^ comitatulu ToronCalu. Oravita-BrasovCi 1881. suna asa : Firoîllo. (1) Sim Mangiuca. fîroie. totu despre trandafirii. com. fîrolllo! Firii de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'al înfloritij Sl-asta dimineta Ca ieri dimin6ta ? Eli m*am zabovita Si n'am înfloritii .. p. De catrâ taicuta. ^ 443 Cu privire la partea Întâia a bocetului acestuia.

pe 1882. In Introducerea sa. caci mortea este inceputulu vietii viitore.Ca sdre-a sfintitii Si n'a rSsaritii. Mangiuca. (iTrandajirvlUy dupa sciinta simbolica mitologica (2) Însemna: a) unu simbolu de amore consacratii Vinerii (regina natureî) care este ur(j[it6rea vietii înflori tore. dupa S.» Asa dar. culegâtorlulu suscitatulul bocetâ banatenu. 127. iar pornesce si înfloresce. Brasovu 1891. p. «Din tote aceste se dovedesce vechietatea si însemnatatea traditiunil trandafirului în cânteculu mortului la Români (4). Nota dela Strigoi fi Moroi p. Etym. Mangiuca. lumina si ochiulu plantelorii. simbolulu amorului si alu Vinerii. cit.. despre care ni-î vorba. 185. ruja. Rosa este bucuria (Jileloru si a omeniloru. IV. pe 1882.. No. (4) Calind. trandafirulu din cestiune. symb. Achiles Tatius c^ice: Rosa este frumusetea pamlntului. 22. Dreptii aceste de mare Însemnatate este si acea Împrejurare cum ca cânteculu nostru. LIV. S. dar trandafirulu totu odata Însemna s iflorea mortii. Nota dela p. de aceea se si afla Intaiatii pe crucile de petra ale mormlnturiloru (3). mythol^'-isches Heal-Worterbuch. 444 Pe drumâ lungâ si lata Si nu s'a'ntumatQ . an. a Rosa este celu mai Insemnatu simbolu alu frumusetii. s'a pornitii (1) Gazeta Transilvaniei. amica museloru si a nimfeloru (1). « TrandafindU nostru este de asemenea origine cu tptavxarpoXXov din limba greca cea noua. cit. urmatorele : «Forte memorabila si de mare Însemnatate traditionala este alegerea si punerea Trandafirului tn capulu cântecului. de ore ce ca atare i se împedica înflorirea la privirea despartirii sufletului de trupu. în- (1) Dierbach. si lns6mna rosa. 157. frumusetea gratiiloru. Ca N. (3) Calind. (2) Nork. . scrie cu privire la trandafirulu. Flora niythologica p. adeca încetarea vietii acesteia. 127. Intrebuinteza trandafirulu în ambele sale însusiri însemnate aci : a) ca florea vietii. b) ca flore a mortii..

Dovada ca apetrecerea mortului d culesa de Mangiuca nu e din capulu locului unu bocetâ de sine statatorâ. in «Albina CarpatilorG» an III. Mariana «Trandafirulfi de câmpQ» publ. p. precum si de casa. despre cari amintesce primulii tragmentii de bocetCi reprodusii mai sus. de c en'a odraslitii si Infloritii mai de graba. nu numai dupa credinta Româniloru din Bucovina. Walachische Marchen. pe când se afla mortulu tn casa. (3| S. unde se afla plântatu. Moldova. odrasle noue. Albert Schcrtt. NistorQ rom. 298. (2) fiindu bine-cuvîntatii do Dumnezeu are putere sa departeze de loculu. (2) Arth. (1) ci chiar si a celorii din Banatu.i> adunata de Mangiuca si nu numa! In decursulu petrecerii mortului la mormlntu. 446 In credinta ac^ta a mea m6 Intaresce Înca si acea Imprejuraro ca cuvintele privitdre la trandafirii se bocescâ nu numai In legatura strlnsa cu cele-lalte din caii e alcatuita (^petrecerea fnortuluî. Sima. Stuttgart und TubinGren 1845. Sibiia 1879. poporulu Ie întrebuint^za pentru vindecarea celorii stricati de Ventose precum si pentru vindecarea celoru cuprinsi de cSsuiil celU Tiu (3). b) flârea marfii si c) ca credinta despre dlnsulu e forte veche si anume greco-romana. Mai departe ramurelde cele tinere de trandafirii. Ventosde însa sunt sinonime cu Ielele.445 eemna: a) florea vietii. ca sa aiba de la cine lua ramurele tinere. 282 283. Pote fi si asa. la care se punu ramurele vercjiî de ale sale. FI. (1) Dict de M. do d-lQ Rom. ci si mal 'nainte. nu numai tâte relele. Trandafirulu. Prin urmare eii sunt mai de graba dispusii a crede ca bocitorele banatene. când au compusii si rostitii pentru prima ora cuvintele privit6re la trandafirii aii avutii în vedere causa bolei si a mortii repausatului. ci totu odata si pre tote spiritele cele necurate. und. unicele bune spre vindecarea si tnsanâtosarea celorii stricati de VSntose saii Ide si cuprinsi de Cesulil cela rSU. p. ci o compila- . Se vede Insa c& Mangiuca a uitata sau pote nici na sciutu ca trandafindu si cu deosebire celu salbaticu joca unu rolu forte mare In mitologia daco-româna. ele adeca s'aii plânsii asupra trandafirului : de ce acesta a fostii asa de r6ii la fire. caci atunci de buna sema ar fî avutu cu totulii alta parere despre dlnsulu. Tera-Românesca si Transilvania.

care duce la iadu. cari Insa^ In chipulu cum sunt însirate. tnsa pe pedepsele si trimite la Câmpiile cele frumose. Marea din bocetulâ banatanu. Mythol. care încunjura pamîntulu. de pe unii tferemu pe altulu (2). este asorbidil pamîntuluÎJ> din povestile si mitologia daco-româna. unde se desparte partî. iar celu din drepta la EliseU (1). si preste cari trebue sa treca omulu dintr o lume Intr alta. (2) Calind. Iata ce ne spune Virgiliu despre acesta: ((Aici este loculu. 64. Celu din drepta duce pâna sub piter) celu mare . la care ajunge pentru prima 6ra sufletulu repausatului. (1) Hahn.» drumulu tn dou& zidurile lui Ditis (Jucalea spre Elis . sunt câmpiile cele Întinse si frumose din prejurulu raiului. dupa Mangiuca. Mangiuca. Ea însemneza însa si rîulu de foca (vecjii fig. se potrivescu de minune unele 'cu altele. adeca dracii^ carii staiJL In calea mortului la vdmî si voescii a-lu resturna !n apa.. OceanulU Greciloru vechi. cit. adeca In foculu celu nestinsu alu iadului. cela de-a stânga ce duce spre iada si celu de-a drepta ce duce spre raiUy e asemenea celui din mitologia BamanilorU^ cari asisderea credeau ca se mpartesce In dou6 ramuri. si anume celu din stânga.tiune mal târcjiie din ma! multe alte bocete. cu flori alese. BradulU dînehra din rîpa mariloru. pe 1882. iar pe de alta parte pamulU din apocrifele crestine. Paralleben p. pe acesta ne este partea stânga eserciteza elu (Ditis) Tartarulu celu afurisitii (2). 126. alaturata) saii apa cea fara fundii din apocrifele crestine. Însemna. cari Isl închipuiau ca e unii rîu. care form&a marginea. Acesta mare. ce încunjura pamîntulu. (3) 6. Calind. Nota dela p. care asemenea însemneza trecStorea apelorii (3). închipuita dreptii rîii. e sinonimii cu <iihust^nul*l ^inelor1li> din povistile româr nescî. hotarulu între cele dou6 lumi. si ca dincolo de OceanU zace cea. adeca câmpiile diseice . Nota dela p. care formeza trecfitorea apeloru. Acestii bradii închipuesce pe de-o-parte luntrea Iul Charon din mitologia veche. unulu. lalta lume (1). despre cari am vorbitii deja mal pe largii în cap. 123. DrumulU^ care se'mpartesce In doua ramuri. VIII. 447 JPuiî de soimUf cel de vidra sau vidrone precum si cel de serponey nu sunt alta decât vamesi saiî tâlharii.

(^1 acolo. unde a ajunsii. at laeva malorum Exercet poenas et ad impia Tartara mittit. pe 1882. VI. nu i-a rabdata nici unii minutii mal multii Intru împiratia ceruelui. 540: Hic locs est. Maî pe urma însa uniî dintre dlnsiî. lib. (2) Aeneid. cari au tostu creati de dlnsulu anume ca sa-Iii asculte. 132. adeca rîulu uitarii din mitologia greco-romana (3). ci i-a scosii pe toti alara si i-a aruncatii în întunereculii celii de vec!. iar cei ce aii ramasii în cerii. p. a porunciti! de-odata sa stee fie-care acolo. care o avea Dumneqieu. împlinindu-i-se porunca. Si asa. nemultaminduse cu fericirea si puterea ce le-a dat o loru Dumnecjieu. voira sa fie asemenea acestuia. Hac iter Elysium nobis. 448 XXXIII. Dreptii aceea. (1) Marianescu. blâncjil si binefacatori. (3) Calind.ale Grecilorii si Romaniloru. nota dala p. Insa prea puterniculu si prea dreptuld Dumnezeu nu putii sa sufere acesta sumetie si Indtrjire din partea acelora. Ce se atinge de Mertdiirlul-Sân-Petru. cei ce aii fostii ajunsii acum pe pamîntii aii ramasii pâna în cjiiua de a(ji aici. Dintru începutu toti ângeriî erau buni. unde am vorbitu despre tote acestea mal pe largu. apoi de Una fântanay care dupa Mangiuca însemneza rlulu Lethe. I. t. marire si stralucire. cum a simtitii elâ ca o sema dintre ângeri s aii revoltatii tn contra sa. 449 . VAMILE. sa-î servesca si sa-Iu preamaresca. placere si Îndestulare. 346. precum si de SântaMaria^ sa se vada mal sus. iar cele pline de spini si maracini sunt câmpurile de prin prejurulu iadului. CultulQ pagâna si crestina. sa aiba adeca si ei aceeasi putere si stapânire. cel ce nu apucase a pica pe pamîntii spânzura si acum în aeru. partis ubi se via findit în ambas: Dextera quae Ditis magni sub moenia tendit. se afla si 0. V64^ndii însa ca pica prea multi dupa olalta.

ci siliti fîindii a petrece vecînicii în aerii 11U au alta putere asupra omenimiî decât atâta ca lovindu-se vre-unii omii cu fruntea de unulii dintre dlnsiî sa-Iii faca ca sa ratacesca si prin ratacire sa-Iii nenoroc^sca (2). învdtatora în Secadate. sa se bata si omore unulii pre altulu. sa pota cu atâta maî lesne si maî usoru umplea iadulâ cu dlnsiî. Ceî ce au cadutu pe pamlntu Insa sau prefacutii în draay si nu destulu ca el nu asculta de poruncile luî Dumnezeii. se numescu si astadî ângerîy si precum au fostu la Inceputu: bunî.si numai atunci se cobora pe pamlntu când le poruncesce Dumnedeu (1). Totii atunci aii hotarltii eî ca fîe-care vamesii sa-sl faca o carte mare din file negre si sa Introduca Intr Insa cu litere albe tote picatele pâna chiar si cele mal mici si mal neînsemnate ale tuturorii omenilorii ca la timpii de trebuinta sa o aiba din demâna spre a le arata sufletului calatorii^ . ca In chipulii acesta apoî. faca de pe pamlntii si pâna la alii treilea cerii mal multe vamî si la fîe-care vama sa opresca sufletele omenilorâ repausatij cari calStorescii de pe pamtntii spre cerii. au tinutii sesie si sau Întelesii ca sa. blândiî. departandu-î si Instrainându-Î din ce în ce totii maî multii. dar îiicî pre (imenî nu-î lasa In pace. ci în neastempSrarea si nemarginita lorii rautate voira sa aiba maî mare putere. de d-lCi Av. Din contra. sa le cerceteze si cumpfinesca faptele cele rele. de d-la Av. cauta tote chipurile si mijlocele cum arii pute Îndupleca si amagi pre omeni. asa sunt eî si acuma. Dreptii aceea. preotCî în Badcutâ. ce le-aii facutu în vi^ta. preotu. MarianHf Inmom. si apoi cum vorii vede ca numai ces-ceva au pacatuitii sa nu le lese de felii a trece mai departe. sa se Însele. Georgoscu. ci a le opri si a le arunca In foculii vecînicii si nestinsii alii iadului (1). (2) Corn. nicî a se coborî la fratiî lorii de pe pamîntii ca dimpreuna cu acestia sa ademenesca pre omeniî ceî viî la totii felulii de farade-legî si nedreptatî. cari au rfemasu In ceru. U Bnro&nT. Ceî ce splnzura în aerii. nu multii dupa caderea lorii s aii strînsii (1) Corn. Macoveî. Macoveî. sa se calumnieze. Ângeriî. ascultatori si bine-voitorî omenimeî.de Dumnedeu si tragendu-î în partea lorii. de unde aii fostii alungatî. carî asemenea s'aii prefacutii în draci saii diavoli^ ne fiindu-le de felii încuviintatii a se 'ntorce îndSrfiptii în cerii. si d-lu I. Insa eî nu se multamira numai cu atâta. maî pe scurtu sa comita totii felulii de pacate strigStore la cerii. 29 450 cu totii Ia unu locu. ca si acestia sa se abata dela poruncile luî. voindu a face în ciuda luî Dumnedeu pentru ca i-a aruncatu din ceru. sa-Iii urasca.

Germanii. Macoveî. altii doui-ded si patru {7\ (1) Coni. gimn. cum arata ea. Dar tu vel lua Si din sinâ vel da. Si cum saii sfatuitii. altii doui-spre-dece (6). (H) Corn. Avrama. Tonigarid. Asa una dintre dlnsele se numesce vama tâlharihrU. de locil din Crasna. BurduhosQ. gimn. XI. de TitQ Zaharescu. 1882. stud. Agapi. Prelicî. . Tonioiaga. stud. de loca din Câmpulungii. preotii iu BadeutCL si I. de fiulu s6iX G. Rom. ginin. îriv6t. Dict. AvramQ. Cu tote acestea tnsa unele numiri totusi ni-su cunoscute. Tomoiaga si Tita Zaharescu. de d-lQ Av. 269. Nic. G. Moldova. stud. In privinta acesteia unu bocetu din BanatU ne spune urmatorele : La vami când vel trece Frica vel petrece. din Todirescî si Soloneta. At. corn. gimn. cari afl fostO aruncati din cerii si s'ati opritCi prin vfizduhd ca sa tina calea mortiloru.In casii când acesta arii voi sa le nege (2). de locil din FundulCi-Moldoveî. 1. stud. stud. G. îii Sccadate: «S(î crede ea vamile sunt diavolii. asa a& si facutii! In scurta timpii Întregii vSzduhuIii dintre pamlntii si cerii Uii umplura de vamîy numite din causa acesta si vamile v6zdiihulul (3). Al. Macoveî.» (2) Cred. de locCi din Breza . Boiera. Macovoî. altii noui (5). Al. în Familia an. Calindaru pe an. (4) Mangiuca. si corn. p. de Elisaveta Agapi din Manâstiora. I. Cum se numesce fie-care vama In deosebi. (7) Gora. (5) lonu Becinegâ. si I. gimn. Baciii. gimn. 129. de d-lQ Av. gimn. preotQ în Badeutâ. de locCi din Stupea. Unii credii si spunii ca arii fî facutii s^pte (4). Dorile publ. Cel maî multi Romani Insa sunt de parere ca aru fi doui^ed si patru de vami. Brasova 1881. stud. M. 451 si iarasî altii credu ca aru fi facutii chiar noue-dedi si noiii (1). si unde anume e asezata? Despre acesta asemenea nu se pote sci si spune cu tota acurateta. Insa câte vami aii facutu el de tote nimeni nu pote sâ scie. din Baia in Moldova. Oeorgescu. stud. din Transilvania. de V. p. Buda-Pesta 1874. Jemna din Balac^na. din Baia. gimn. (6) Corn. stud. de d-la Av.

cit. e asa de întunericu ca nu se vede nici mâna. si iarasi alta a minciunii etc (2). p. numita si puntea raiului. care duce peste unii iazaru fara de fundu si întunecosu. (3) Corn. în care se afla totu felulu de gânganii. ar fi însirate într'o distanta anumita una de alta. solomâsdre. Daca sufletulii celui repausatfl e forte p6catosii. alta a lacomiei. prin carî (1) FrAncu. In scurtu (|isu fie-care vama are numirea sa proprie. 174. Gcorg-escu. cum pune piciorulii pe dînsa. Simu. serpi. peste 99 de vamt. dar numai ca unghia de grosa si ca muchia cutitului de lata. 269. Cea mal de pe urma si totu-odata si cea mal fiorosa si periculosa vama se dice ca este o punte forte lunga. sopârle. deauna pica în iazarii si se duce în iadii. de d-lft Rom. Becindga. iar daca e nevi- . la acea vama e maî tare pazitu si cercetatu sufletulu s6u. Cel mal multi însa îsî închipuescu ca între pamlntu si ceru.w Corn. de-aceea e si forte greu de trecutii peste dtnsa. si de An. tocmai dupa cum sunt in lumea acesta stâlpii sau rohatcele de pe lânga drumurile cele împferatescî. Ce se atinge de lorma si constructia loru. p. din care causa apoi se numescu ele în unele parti si stâlpi sau rohatcl sing. si în care privinta a pacatuitu omulu mai multa pe pamtntâ. La vama de lânga puntea acesta.Te-Î rescumpSra Cu noue critarl De vamesi tâlhari (2). op. care duce la raiu (3). brosce etc (4). precum balauri. de d-la I. invft. alta a betiei. op. Pietosii din Radasenl. alta a ne'ndreptatiril. cit. alta a învrdjbiriiy alta a sudalmeî^ alta a fermecatoriel. alta a desfrânaril. alta a vrajitoriei^ alta a tutunului sau a fumatului. apoi credu si spunu uniî ca ar fi facute ca nisce usi de flerU. 452 e nevoitu 8a treca sufletulu. «Omulft are sa tr^ca (2) I. iar altii ca ar fi ca unu felu de zaplazurî sau garduri Înalte (1). rohatca (2). Maî departe se numesce una vama furtiduî sau furtunaffuluîy alta a uciderii^ alta a omorului. unele mal urlte si mal fiorose decât altele. saii mal bine (jiisu între lumea acesta si cea-lalta^ cari sunt forte departate una de alta. De regula însa cele mal multe vami sunt asezate pe malurile apeloru mari si ale paraeloru peste cari trebue sufletulu omului numai decât sa treca în calatoria sa.

de Nic. gimii. a celorO din Stulpicanî. nu are sa maî treca nici peste o apa. de At. de pe a doua cei mijlocii. De pe partea întâia pica numai omenii cei mai pacatosi. din Todirescî si SolonetG. gimn. Rom. . atunci e pace de dtnsulu. Mâta vrea numai decât sa le dea josu tn iazarâ. Cotlarciucu. (6) Com.novatii si dreptft ca lumina. de Al. : a celorCl din StulpicanT. corn. de N. Celorii mal multorii suflete însa tocmai (1) Corn. Cum ca puntea acesta e întru adevferii cea de pe urma vama. De-aicea vine datina Româniloru de-a pune mortului In mâna o luminita de cera cu unu banutii lipitu de dinsa. La capâtulu puntii însa n au pe unde se coborî. C'eloru ce n au de felii pficate le da Dumnedeu aripi si. gimn. se vede înca si dintr* o dicala forte raspândita la poporulu românii din Bucovina. eoni. daca n'are cu ce-î plati. Avramfl. . Rom. cacî omulu llu lasa si trebue apoi sa cada In iazarulu celu fara de fundu (1). de I. eoni. iara de pe cea din urma numai cei ce aii forte putine pacate. stud. iar cânele n'o lasa. de Titd Zaharescu. Avrama. podii saii alta punte. Rom. care suna: atl-oî plati la puntea (1) Cred. trece mal departe si se duce în raiU (5). omulu acela alunga mâta si-l ajuta sa treca puntea. de Nic. pariu. anume ca avendii si aprincjendu lumina sa vada pe unde are sa se duca. si cum ca sufletulO. de I. In locu sa sara. Germana. din Todiresc-î si Solonotfl. atunci scapa. (2) Cred. de N. si platindu banutulu omului sa-Iu treca de cea-lalta parte (2). treccndu-o pre acesta. Baciâ. le iese Înainte o mâta iar dindSrâptu unu câne. (4) Cred. de I. stud. Avraniti. stud. In fme sosesce unU omilj si daca sufletulu trecfetoru are vre-o para la sine si io da.453 când se afla la mijloculu puntii acesteia si spereza ca sunt scapcxte de pcricolulu celu mal mare. stud. Prelicî si Gheorghiu. sbora (3). Cotlarciucd si Titu Zaharescu. com. gimn. O sema de Români credu si spunu ca puntea raiului e facuta peste iada si se împartesce In trei parti. Horn. si a celorCi din Baia. Cotlareiueâ. si de aceea trebue sa sara josu. (2) Corn. corn. (3) Cred. Cei ce au picatu de pe partea din urma forte lesne potii sa scape si sa iasa afara. corn. din Todirescî !?i Soloiietâ. din Stupea corn.

de M. eoni. (2) C'ivd. . Decî. si daca cumpenescfl faptele cele bune pe cele rele. corn.lenina. caci archangheluhl totii arunca din faptele cele bune în cumpana contra celorii rele anume ca acelea sa traga maî multil (1). Pe lânga cartea cea n^grâ. de M«»ivlu':. din Stulpicanî. si anume: sufletulii dimpreuna cu faptele sale cele bune Intr o cumpana. atunci pacatele llii tragii In iadii.(3) Cred. daca e Învinovatiti! cu ceva si nu-sî pote aduce aminte sau anume nu voesce a spune adeverulu. 454 raiuluî. Honi.y> saii: alas' ca ti Voul da (lucrulu cutare) la puntea raiiduh). si daca nu se afla cu nimica vinovatii. sau: alasU ca le-} veden la puntea raiuh(l. vrea sa aiba 11) Cred. cacî atâtii diavolii câtii si IngenilCi ce conduce sufletulu. care o duce cu sine si n care se afla Introduse tote faptele omuluî cele bune cu litere negre pe file albe^ atuncî suflotulii. Uoin. Cotlarciucu. (3) Cred. fie-care ceta de draci ce sta de paza la vamile despre cari ne-a fostu pâna aici vorba. eoni. din riiiidulu-MoUloviM. dela celii maî mare si pâna la celii maî micii si neînsemnatii. . asemenea se pote mântui. atunci sufletulii e scapatii si merge In raiil. de Xic. Honi. Rom. despre care amu amintitii maî sus. atuncî llii lasa sa treca maî departe (2). cum sosesce sulletulu la vama. neaducendu-sî aminte cu de-am6runlulii despre tcjte faptele sale. iar daca nu. deortrfsru. cugetândii ca în chîpulii acesta se va pute maî lesne si maî de graba mântui. lesne ar pute cade jertfa diavolilorii leutaciosî si înselatori (3). Îndata este opritu si Întrebatii de tote faptele sale cele bune si cele rele. atuncî draciî scotii cartea cea negra si prindQ a-î ceti dintr'însa tote picatele. Daca se adeveresce ca are cu multu maî multe fapte rele decât bune. coin. 400 cea maî mare dreptate.y> ceea ce Insemneza atâta câtu : nicî-odata sau abia dupa morte. dar nu se scie cu acurateta care dintre dlnsele platescu mai multO. si daca în acelasî timpii narii sc<')te si ângerulii s6u conducatorii o carte alba. din Baia. din IJalatvna. iar daca are atâtu fapte bune câtQ si rele. atuncî nicî ângerulii conducfitorii nu pote sa-î ajute nimica. d(i Titu Zaliareseu. iar faptele cele rele tntr alta cumpana. tom. de d-lft I. cu care cumpfinesce si cântaresce faptele omenilorii dupa morte (1). sau maî bine (Jisii fie-care vamesii maî are Înca si câte o cumpcna saii cântara.^u si a celorâ iliii Socadate. daca are pe-atâte fapte bune pe câte si rele. atunci se punu In cumpfena si se cumpenescu.

când i sa dusii corpultl la gropa. eoni. de I. Jemna. totusi sufletulii pote forte lesne sa scape din ghiarele lorii si sa se duca maî departe. (Vezî figura alaturata). de Const. din Crasna. diferite în teorie de credinta . Rom. si pe lânga acesta representate Înca si Întrunii felu de icona. a celoru din Fundulu Moldovei. daca la fie-care vama. cari Intru adevarii le-a facutii. (2) Cred. de Const. si le da dracilorii ca plata (2). atunci e vaî si amarii de dînsulii. a celoru din Fundulu Moldovei. coin. Daca e pacatosii si pe lânga aceea nici nu are cu ce plati pre vamesi. dând în acelasi timpii si pentru sufletele celorii morti câte ceva de pomana (3). ci trebue numai decât sa nierga în iadii. din Bâlacena. I A D U L 0. |3| Coni. scote câte unii colacii si câte unii banii dintre colaciî si banii ce s aii datii de pomana saracilorii peste salasii. nu pote sa scape. Mercliesu si a celorCi din Manasliora. (1) Cred. JenHia. (iennanu. ci totu-odata si torte pe largu descrise. coin. ci chiar si de multe altele ce nu sunt adevarate.Cu tote ca dracii sunt forte rigurosi Intru cercetarea si cumpanirea faptelorii omenesci. si a celonl din Secadate în Transilvania. de M. de d-ICi Rom. de At. corn. 456 Daca nu tocmai tote^ apoi de buna sema ca partea cea mai mare a credinteloru^ cuprinse tn capitolulu de fata^ se baseza pe Viata sf. unde este opritii si 'nvinovatitu nu numai de faptele cele rele. VasUe celu noii. 457 XXXIV. cacî atunci cu tota Intrepunerea archangheluluî saii a îngerului conducatorii. De aceea c bine ca fie-care omii sa-sl platesca singurii vamile pâna ce e înca In vieta. Georgescu. despre care ne -a mal fostii vorba In decursulu acestuî studiu. a celoru din Ballieena. corn. A. MerchesCi . Rom.L'"api. si tn care nu numai ca se afla tote vamile vlzduhduî Însirate. Simu. Poporulu românii de pretutindene privesce raiula si iadfda ca dou6 lumi opuse una alteia. de O. corn. eoni. de M.

Isî închipuescu iadulii ca unii felii de casa saii maî bine (^\^\x ca unu ielâ de cetate colosalii de mare. dupa credinta Românilorâ din Tdra-Bomân&cay se afla în interiorulii pamîn tulul. altii sunt mâncati de viermi. nici nu pote sci ceva de pe pamîntu sau dela cei morti ce sunt în raiii. asa are si iadulii. carî îndemna pre totî ceî ce trecii pe acolo . desii si tnnadusitorii. iar împrejunilii liiî miî si milione de draci si drâcolce^ unii maî urîtî si maî slutî decât altii. Distanta si loculu sunt punctele. La usa iaduluî. Unii Români din Bucovina însa credii si spunu ca iaduld aru fi o gropa forte adânca si colosalii de mare tn fundulu pamîntuluî. carile cât aii traitO numai fapte rele aii facutii. pre altiî îî piseza într'o piua de spija. care e alcatuita tota din fîerii. altele mcrgii sa-si ia pedepsa la care sunt osîndite. cari aii fostii causatorii pfecatuirii lord. In raiula. Unii ardii în focii. unde cât e lumea. Altii din contra. în ceea ce priacesta din lipsa completa a Dumne^eiriî. In mijloculii iadului sta pe unii scaunii de fierii Scaraotchi^ împfiratulii întunericului. arde focu. Unu întunericii nedescrisfi se afla acolo. cari senipartescii în maî multe cete si cari chinuescii pre ceî nelegiuitî si pficatosî în totii chipulii. saii le scotii limbele si le strapungi! cu niscc ace înfierbîntate. altii joca într o arie de maracini. si iarasi pre altiî îî batQ si chinuescii cu bice si harapnice de piele. pe atunci pentru iadu si maî alesu pentru talpile acestuia se întrebuinteza babele cele rele si cu deosebire vrajitorele.de lumea reala. care iesa din acelii focii. O suferinta însa si o îngrozire cu de cum este în omenire. situata Intr o afundatura forte Intunecosu si urlciosa de sub pamlntu si înconjurata de juru împrejurii cu ziduri înalte. vesce iadtUUy si si provenita din apropierea divina. si-î fumeza. dar cu tote acestea nici când nu e lumina. iara altii porta încinsi pe dracii. saii îî punii în lulele. sub care cuvîntu întelegu lumea vfiduta de noî. si în elii ratacoscii sufletele celorii pacatosi si la timpuri hotarîte unele continua. ladula. staii (jii si nopte doî diavoli. O splendore mare ceea ce privesce multii maî mare. în carî nu coîncidu. usciori si usî saii alte obiecte. bisericei si ale sferacilorii 458 precum si pomenile ce li se facu potu sa Ie maî usureze din aceste chinuri d). saii chiar acolo în iadii. Numai rugaciunile familiei. Si precum o casa de rîndii are necesitate de talpî. si anume: pre unii îî punii întrunii cuptorii mare de focii si-I frigii. în practica ei însa nu socotescu a fi nici o diferinta. Omii pe omii nu se vede. ci totu numai Intunericu din causa fumului celui mare. cu acea deosibire numai ca pe când noî întrebuintamii pentru astii-felii de lucruri diferite lemne si pietre. saii ÎI fierbii întro caldare de arama în care se afla smola clocotitore.

corn. Cernauti 1875. ca sa scape de muncile cele crâncene (1).» adeca: lua-te-ar draculu sa nu te maî v6du! Drumulii ce duce la iadu e plinii de spini si maracini. de Nic. dupa ce au trecutu vamile si se credu a fi acuma scapate de or! si ce primejdie. hal. eoni. Iar prin câmpia aceea trece <(apa Sâmbetei. cit. In porta sau usa iadului se mai afla Înca si ftorea maciUuîy care asemenea ademenesce pre suflete ca sa Intre în iadu. (2) Marianii. rom. 326 327. serpi si serpoice. ca si când ar fi arsa de focu. op. 93. pa^r. a colorii din Stulpicanî. brosce râiose. Cu tote acestea însa sufletele celorii pfecatosî ajungii pe de-o suta si pe de-o mie de orî maî de graba într'însulii.459 sa Intre în nauntru.. Tote sufletele celorii p6catosî niergii de-a dreptulii în iadu . . De aici se vede ca vine apoi si dicala Românilorii din Bucovina : Haî. do Const. t. si a colorii din Fundulft Moldovei. Jciniia. eoni. dupa cum prea lesne ne putemu încredinta despre acesta din urmatorele versuri dintr'o doina poporala din Bucovina : Dara florea maculu! Sede 'n porta iadului Si totu cresce si 'nfloresce Multe suflete-amagesoe (2). Merchesii. Cuparencu. precum si alte . Uom. Ca pan' la iada E num' unii gardu Si-acela-î spartii. hal Pan* la raiii. Poosiî pop. si respingâ pre toti ceî ce arii voi sa iesa afara din iadu. de Em. din lialaceiia. care este o prapastie Ingrozitore si forte mare si n care se afla felu de felu de balauri. Cotlarciucil. Imprejurulii iadului se afla unu felu de câmpie sterpa. (1) Cred.(ll D. a colorii din Uopooa. II. 460 ale celoru mal putinu p&catos! Insa.)) care se revarsa în iadu. De aici apoi si blastSmulu: «duce-te-al cu apa Sân^eteî. corn. solomâsdre. Siruioscu. ajungendu Ia gura iadului. [). do M. decât a celorii drepti în raiCi. Doine si Hore.

care duce peste acea prapastie spre raiu. (2) T. unde petrecu apoî pâna la judecata cea de pe urma (1). Calulii si pleca cu elii si ajunse la o gropa. ci ele stau numai unu timpu hotarttu.gânganii uriciose. dupa despartirea lorii de corpu. si totu-sî murîa de frigfl. când dau sa treca peste puntea raiului. nu rfemânu acolo pe vecie. coin. adeca pâna ce-si tragu p6catulâ« Dupa aceea iesu din iadu si se ducii Intr'unu locu anumitii dintre iadii si raiii. 43. de Nic.\nî din Bucovina. tote noue noute. Acolo se scoborî de pe calu. . Siniona. coin. cari foscaescu ca nisce viermi. do I. iar elii se scoborî în gropa ^ întra în ceea-laltd lume.y> aflamu urmatorele cu privire la unele dintre muncile iadului: (1) Cred. din Ropcea.» Maî întâiu trecu pe lânga unu omu acoperitii cu 99 de tolurî. <c Adeca ce v6(^u? «Totu lucruri de cari mul tu se minuna. de care lovitura tntr'o clipita se prefacu înlr unu stanu de p^tra. ce se ducu. si tote cele-lalte. Uu lovi cu vatrarulu tn frunte. iar pe elii ploua cu zapada . prin care se duce în acea pestera. CotlarciucCi. Asa într o poveste din Transilvaniay întitulata a VizorHy craiulU serpilor a. legende. ca sa nu uite nimica din ceea ce va vede. adeseori le întimpinamii nu numai în vorba de tote dilele. op. « In iadu. care era mai slabu decât toti caii din acea stava. \V. p. Horn. se numesce agârliduUi pamîntuluL^ Acea pestera servesce ca locuinta la o multime de diavoli precum si la o multime de suflete de-ale celoru întinati cu p6cate {2}. Insa sufletele. precum si a altorQ Rom. cit.4fil «Petru lua capSstrulu. (c Griji însa bine de sfatulu datu de socru-s6u. se trezescu de-odata si pe neasteptate ca pica de pe punte si cadu In iadu. se duse la sta va de caî si încaleca pe calulu. Schniidt. a celorâ din Slulpicanî. Mergendti maî departe v6du unii omii acoperitii cu unu tolii de totu ruptii si suptire. (Xiparencu . Românii din Transilvania credii ca iadulii e o pe^^tera Intunecosa în pamlntii si anume de desuptulâ raiului. colinde si alte cântece poporane atâtu din Bucovina câtii si din celelalte t6rî locuite de Uomânî. câtu si muncile. Gura. ci si într'o multime de povesti. ce se maî petrecu într'lnsulii precum si'n nemijlocita luî apropiere. Atâtu iadulii.

vacjiu uim bolnavii. «Trecendii de aci. pe care alti doî servitori îlii jupuiaii si iar îî trageaii pielea de pe elii. vedi-lu colo? «VSdu! «Se duse Petru. ((Mergendii maî înainte. «I-o daii dar. pe care doî servitori cu unii sucitorii îlii îndopaii cu mâncarea. sa-î adncu corona. «Maî încolo vâc^u unii omu spânzuratii de limba. si mânjitii cu smola. «Ce aî cu elu? «M'a trimisii Maria-sa Domnulu celu tenferu. (jiise si asa numaî asta am adus'o dela elii. ce-aî vfidutii. w&^ii unii omii cufundatii întrunii Iacii pâna la grumazii. zacendii în patii si totii strigândii dupa ajutorat dar nu venia nimeni. pamînt^nule? «Cautu pe Maria-sa Domnulu celu bStrânu. «In altii locii vâcjiu unii omii legatii de mâni si de pioiore si Ia mânî trageati doi boî. (cIn altii locii v6du unii omii slabii de totii ca o lespede. din satulu nostru. asezatii cu spatele pe pamlntii. «Te du pe aicî In colo.si totusi îi era caldii. lua corona de pe capii si-o puse în manile luî Petru. i-o daii ca sa mS limpetjescii si de asta. «Trecendii pe lânga acestia. «t)icendii aceste. ca multe am vSdutii! . nu departe vede unii altii omii.ta. acum tntralta 462 «Nu departe dela acesta tî veni înainte unu pazitoru. pe care. când se încerca sa iasa. caci tocmai acum bea apa dintrunu isvoru. Petre. îlii lovia unii berbece cu capulii în frunte. «Apoi iar (jiise: «Acum spune-mî. si când fu înaintea luî. care îlu Întreba: aCe cauti pe aicî. în cât iar cadea în Iacii. acum într o parte. îî saruta mâna. ca pe o gâsca. aicî în lumea nostra ? «O Maria. si-î spuse din ce pricina a venitii. si totusi se vaeta ca e (lamândtî.

pentru ca le vedemii si noi mari. Omulii acela. Ce-al maî vfedutii ? «întrunii locii am vfecjiutii unii omii de totii slabii ca si o lespede. asa se pedepsescii omenii cel lacomi la mâncari si bauturi. iar pre lânga aceea mai capata ca pedâpsa aceea ce ai vgdutu. Petre. pe care laî vfedutu întâia ora. când a fostu pe pamtntu. «Sciî. ca si la slabi tii elii. Dumnecjiefl nu lasa nicî unii p6catii nepedepsitfl. caci elu. «Ce-al mai vScJutu? . dar totusi e mare. nu a a datA nici unu vestmtntu s5raciloru de pomana. cari nou6 nu ni se paru mari. Dar maî 8unt unele p6cate. dupâ cum e si fapta. si totusi striga ca more de fome. tote nou6 noute si totusi îngheta de frigCi. acela a facutii sSracilorii vestminte de pomana. Altulii iar face ceea-ce nu trebue sa taca. Fie-care omii pâna traesce pe pamîntulii nostru p6catuesce. pentru aceea tremura de frigu sub nouS-cJocî si nou6 do tolurî. Trupulii e slabii. PScatulii pote fi maî usorii sau maî greii. asta iar e mare pfecatii. Asta nu se vede asa pScatu mare. Ce-ai mai v6(Jutii ? «Am vadutii unii omii cu spatele la pamîntQ. pe care Uii Îndopati alti doi omeni cu sucitorulii. tote nou& noute.«Ce? «întâiii am vadutii unii omii acoperitii cu noufe-cjiecî si nouS de toluri. e negru pentru ca Ta Inegritii sufletulu. cu tote ca e usorii de Întelesii. si mânjitu peste totii trupulQ cu smola. Ce-al mal vatjiutfl ? (rAm vfidiutu unu omu acoperitii cu unu tolu de totii suptire si ruptiî. calca legea luî Dumnezeii. si totusi sunt mari. Petre nu Întelegi ce Insemneza. pe care Ta fostii mânjitii elii cu atâtea spurcaciuni. Asta e pedepsa omenilorii doritori de placeri trupesc!. «Vecjî. iar când pScatuesce. pe care totii îlii jupuiaii si iar trageaii pielea de pe elu Asta ce va sa Însemneze? «VecJI. Apoî unele pacate 4B3 sunt mari. a Elu n'a facutu ceea-ce a trebuitu sa faca si pentru aceea se pedepsesce. aVecJî. si totusi asuda de caldii. Petre. ce însemneza acesta? «Ba nu sciii! «Asculta dar sa-tî spunii. Petre. numai atuncî când omulii cunoscendu-sî gresela sa se întorce cu inima curata.

«Am v6(j[utii unii omii cufundatu Întrunii Iacii, pe care când se'ncerca sa iasa, llii lovia unii berbece In frunte la câtii iar cadea In Iacii.

464 aOmulu acela, Petre, câtu a h'aitu, a totu înselatii, si acum \e^l cu ce se pedepsesce? «Ce al mai vfe^utu? «Am vfe^utu unu omu bolnavii zacendu Întrunii patu totu strigândii dupa ajutorii, dar nu venia nimeni. aVedI, Petre, omulii acela nu sl-a cinstitu parintii. ai mal v6(;j[utii? «Am vScJutii unii omii spânzuratii de limba, aVedI, Petre, acela a Înjurata pre Dumnedeii si pre alti omeni, iar acuma se pedepsesce dupa cum i se cuvine. Ce-aî mai v&qiutii? «Am vacjiutii întrunii locii unii omii legatii de mâni si de piciore cu unii lantii mare si grosii, iar de lantu la piciore si la mâni trageaii câte o pareche de boi. «Acela, Petre, pentru aceea se pedepsesce asa, caci In lume a juratii pe strâmbatate. «Dar ce-aî mai vfedutii? » «Nam mai vadutu nimicii! «Nai mai vfi^utii, ca nu te-aî dusu mai în colo. Dar sa vS(Ji altele, te-ai îngrozi, te grijesce dar sa nu ajungi si tu pe aici. Dar feciorulii meii ce mai face ? «Face bine, ca-i sanatosii! «Cum o mai duceti la olalta? «RSii de totii, ca ma batutii de doua ori pe nedreptulu. «Atunci e rau de totii; mS temii ca si elii va ajunge pe aici pe unde-va. Te du. Petre, du-i corona si mai iarta si tu câtii poti. «Petru nu mai zabovi multii ci se duse pâna la gaura, si afara, se sui pe calii si-Iii lovi cu vatrarulii în frunte, apoi într o clipita ajunse la socrultk s6ii Vizom, craiuliiserpilorii(l)». Ce-

(1) I. Popii Hetoganulft, l*ovestî ardelencscî. Partea II. BrasovQ 1888. p. 58 62.

465 ^ In alta poveste, din Bucovina^ ni se spunu urmatdrele: «V64endti sufletulu omului Intro erba mare si frumosa nisce vaci hitione, cari de abia se puteau misca dintrunu locu tntr altuIA de slabe ce erau, si Intrebândâ elu pre ângerulu sSu conducâtoru de ce sunt asa slabe si nu dau lapte, desi au erba de prisosâ, ângerulâ II râspunse: «Acestea sunt vacile celor ii cari le-aii datii de pomana, dar pe urma le-a parutfi raii dupa dînsele. «Mal departe v6(Jcndii elii pe unu prundii, unde nu era mal de felii ierba, nisce vaci mari si frumose, cari de abia se miscaii dintr'unii locu In altulii de Incalate si grase ce eraii, precum si o multime de femei si barbati, cari veniaii din tote partile cu donitele de le mulgeau, si Intrebândii pre ângerii : de ce acestea sunt asa de frumose, ângerulii II cjiise : «Aceste vaci sunt daruite saracilorii din tota inima. «Mergendii mal departe vede unii omâ culcatii cu fata în susii si cu gura cascata, iara de-asupra lui unii serpe Incolacitu pe lânga o crenga cu gura In jos si din gura lui cadea verinU In gura omului. «Acesta, cjise ângerulii, când fu Întrebatii, a omorîtii serpii si, în locii sa-I arunce unde-va într o gropa sau tufisO, i-a aninatii pe prajini în fata sfîntuluî sure. «La urma vede o oie ca se scutura de-asupra unul omii, ce trecea printr'unii focii mare. Intrebândii pre ângerii ce însemna acesta, ângerulii ÎI rfespunse: «Acestii omii, a datii ol de pomana, si lâna lorii, fiindii uda, îlii scutesce acuma de para locului. (1)». Atâta din povesti! O legenda din Bucovina ne spune, cu privire la iadtî, urmatorele :

(1) Com. de 1. TonigariG, stud. gimn. Jlarianiif Inmorm. la BomftnI. ^

466

Ângerulil mortii acum

Me însotesce la drumu Si me trece pe la iadu, Unde pScâtosiî ardâ. Val! la elii cum m6 uitaî. Ce vS(JuI me *nspaimîntal ! Vâctuî balauri câscându Si din gura focu varsândâ, CurgendQ ca unu rîvl întinsa In flacara si nestinsu ; Si *n frunte-I unu draca sedea Cu Iuda *n brate si-ardea. De acolo, la altu vadîi, Totu la iadu, la iadu, la iadCî ! O vaî! iar' când me uitaî, Ce v6(j[ul, me 'nspâimîntaî î V6(][uî popi multi eretici Cu dascali si gramatici Aruncati cu capu 'n jusu In foculii celu flacarosu, Si dracii îl împungea, Cu sulita-î înpinqrea. De acolo, la altu vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadu! Ochii când îmi aruncai Ce ve^ul, m6 'nspai mintal ! VScJuî împarati tirani De gâturi cu bolohanl, In vapaia cea de locu Dracii batendu-sl de el jocu. De aicea, la altu vadu,

Totu la iadu, la iadu, la iadu! Cu ochii când me uitai, Ce vacjul, mti 'nspaimîntal î Vetlul tâlhari, ucigasi. Hoti rapitori si pungasi Vaetându-se-amarâtu In vâpae pâna 'n gâtu.

De acolo, iar Ia altâ vadâ Totâ la iada, la iada, la iadd ! De-odata cum mfi uitaî. Ce vecjul me 'nspaimîntaî ! VScJuI unO cârdâ de mucrî Tânguindu-se'n dureri Si draci strigându: aste sunt Ce farmeca si descântec^ ! Apoi de-aici la altu vadQ Totu la iada, la iadu, la iada ! Iarasi daca me uitai Ce vecjul ma 'mspaimîntal î Vgcjiul altu cârdâ de barbati De betivi si desfrânati Toti în flacara undau, Si dracii îl cufundau. Mal nainte la altu vadâ, Totti la iadCi, la iadO, la iadu! Mergendu, daca me uitai. Ce vecjiul mS 'nspaimîntal! Vecjul draci cu cangi tragendu Nisce muerl si strigându: Aste totu minciuni spuneau Pe multi în belea-I puneaQ! De-aicî mergendu la altu vadâ Totu la iadu, la iada, la iadu. In flacari când m6 uitai. Ce vecjiul me spaimîntai ! Vecjul negustori în rîndu. Carii însela când vîndu: Unii cu maturi de gâtu Se strîngeau eî amarîtu, Altii cu cântare 'n nasu Se vâltati cu mare glasu. Altii cu forfecî si cotu ÎI ducea para în notu. Mergendii de-aicî la alta vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadd,!

467

Spre tipctu când me uitaî, Ce vficjuî mS 'nspaimîntal! Vecjiuî iar muerl în muncî Carî îsi lepSdu aî loru prund, Sau fara mila si doru In pântece îî omorO. Dela celâ din urma vadu,

Totu la iadu, la iada, la iada ! Când statul si m& uitai Ce ve(Juî m6 'nspaimîntal! Veijul artjendu în vîlvori Bogati neînduratori, Carii totu s'au veselitu Si s6racl n'au miluitii (1).

O colinda din BanatU descrie iadulu astu-felu:

Colo 'a josu catra apusu Sore nu-î pe ceru în susu; Ci e noru si'ntunecime, Sî-o grozava adâncime, Unde muntii varsa focu. Dara marea-I totu potopii, Unde-I pestera urîta, De balauri reî pazita, De serpi, fiare ocolita. Lânga porta nu e nime, Pote sa 'ntre ori si cine. Dar nime de voie buna Pe aicea nu s'aduna . . . Ici e iadulu celu spurcatu, Pentru omeni rel gatatu! Da 'n launtru cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu! Lânga p6rta stau totCî draci Si slujescCi pentru haraciu. Si pe nime el nu lasa Ca la lume sa mal iasa! Catra mijlocu cine sunt? Sa feresca Domnulu sfîntu ! Sunt cel r^I în fîeru legati, Pâna'n brâu în focu bagati, Fripti de sete, morti de fome, Nime din el nu mal dormc,

De dureri, din dinti scârsnescu Si nici când se miluescu! Dar acestia cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu

Sunt cel r6I ce-au omorîtu, Traiulu veclnicîi si-au uritu, Sunt cel rel ce-au pagubitii Pe apropele mâhnitii, Sunt cel reî ce aii surpatii Cas'altuîa prin pecatii, Sunt cel rel ce-aii înselatii Si'n minciuna s*aii spurcatu! Dar în iad ii iar ce mal sunt? Sa feresca Domnulii sfintii! Ca sunt munti de cel înalti Si în gropa afundati. Nu e cerii, ci-sii numai noii. De 'ntunericu te 'nlîorî. Nici o (Ji nu e senina, Foculii arde lar'lumina. Câmpurile s'aii uscatii, Apele tote-aQ secatu. Nu sunt pasSrl, nu sunt flori, Numai jarii si numai norlî Sa feresca Domnulii sfîntu De-a vede ce-aice sunt (2).

(1} Ve^î: «(/alindariuhl poporului bucoviin'»nu» pe 1891. Cernauti p. 69 12) At. M. Mariencscu, Colinde. Pesta 1859. p. 87.

70.

468

O doina, care am aucjiito înca în vara anului 1871, pe când m5 aflam ca studinte de clasa a VIII Ia gimnasiulu din Beiusu, dela unu Românu de pe valea Grisului albu, ne spune despre iadu urmatorele: Primavara, dupa Martu, Câtra iada eâ am plecatii, ladulâ era încuiatu Cu unu spinicelu uscata. Puseî mâna si-Iii rupsel Si în iada de locu fuseî. In iada daca am intrata Acolo putinu am statu De cetitulâ popilorîi, Cersitul Q bogatilorti, De recela fiareloru, De suerulii serpiloru! Alta doina, din comitatulu aTurda-Ariesa^y) ne spune atâtu In privinta raiului câtu si a iadului urmatorele:

Pusei saua pe doi cal, Me suii în sus, la raia]

Raiulu fuse încuiatu De trei ori am genurichiatu, La Dumnezeu m'am rugatu, Si trei ângerî a mânatu Si raiulâ Taii descuiatu. Ce-am vecjutu, m'am bucuratii: Trupuri mândre si 'nflorite, Si de popa spovedite ; Trupuri albe si spelate De popa cuminicate. Preste ele floricele, Unii pomu mândru de daunii. Pintre cl6mbe paserele, Pasgrele frumusele.

Eu gândii la mândra mea Sa fie si pe-acia, EQ în raiii asi rfimâne. Si Dumne(Jeu celti prea mare Se mânie torte tare Si trei ângerî a mânatu Si de mâna m'au luata Si din raîâ ca m*au tipatii. Si me aflamii lânga iadU. ladulU fuse descuiatii, Ce-am vecjutii, m'am spariatii: Trupuri mari si putrecjite, De popa nespovedite, Si veduî pe mândra mea Chinuindii doi draci la ea.

Mândra umbla sa se duca,

469

Dracii o i&ceau naluca; Ea se tipa sa m'apuce. Eu grabii si-mî facui cruce,

Si 'ntinsel o fuga lunga, Dracii haida sa m'ajunga (1).

A treia doina, din T4ra Oltului, descriindu munca juratiloru si a birailoru celoru rSî, nedrepti, asupritori si j lipitori, (Jice : Pus'am saua pe doi cal, Sa md sui in sus, la p-aiu. ladulu era mal d'a vale Si fugeam in fuga mare. Iar la usa iadului StaQ juratii satului, Taie lemne dracului. Iar' biraulu celu mal mare Tinea pe dracu 'n spinare |2|. în fine o doina din Bucovina^ si anume din comuna Horodenicu, ne spune despre iadu acestea: Pus'am saua pe doi cal Si m'am dusu în sus la raia. De trei ori m'am închinatii Raiulu nu s'a descuiatO. Pus'am saua pe-unâ cocosu Si m*am dusa la iada în jos. Si la groza raului Jos la talpa haului Am vecJiutiLl pe mândra mea Vr'o cinci draci ca mî-o batea Sânge rosG din ea saria, In paharâ ca mi-lii punea:

«Poltimii, bade, iea si bea, «Caci n'al fostu stapânu pe ea! (3).»

(1} Doine, striiraturî si chiuituri, culese de niaî multî învetatorî zelo^î. BrasovQ 1891, p. 276. (2) Idem de eadem p. 182. (3) «Aurora româna» an. I. (Vnuiutî 1881, p. 46

470 Asî pute sa maî reproducu Înca multe alte poesil poporale. Credu însa ca si acestea ne voru fi de ajunsu spre a ne încredinta: ce închipuire are poporulu despre îadil precum fti despre tote cele, ce se petrecu întrlnsulu. Se nasce acuma întrebarea : Dela cine sa fi adoptatu poporulu românii tote credintele acestea? Mostenitu-le-a elu dela stramosii sfii, sau pote le-a împrumutatu în decursulu timpului dela alte popore cu totulu straine? Daca amu sta sa reproducemu tote câte le-au crecjutu poporele pagâne din vechime, precum celea ce le credu si istorisescii poporele crestine din timpulu presentii despre ladfl sau Tartarii^ si din tote acelea amu voi sa facemu o conclusiune, amu merge prea departe, si nou6 nici timpulu nici spatiulu nu ne permitu s'o facemu acesta. Credu dec! ca ne va fi de ajunsu si numai unu singurii citatu din Virgilii, care ne da o descriere amfiruntita de tote cele ce le credeaii si istoriseaii ceî vechî atâtii în privinta Iartarului câtu si în privinta tuturorii celorii ce se petrecii Intr însulii si'n apropierea luî. Iata ce ne spune Virgilii: «Enea, uitAndu-se împrejurulO sfeii, zaresce pe locii sub o stânca din mâna stânga ziduri late încunjurate cu unu murii întreitii pre carî le încunjura unft torenttî repede cu flacari ardature, Phlegetteon din Tartarii, si învertia stâncile resunat(3re. In fata se afla o porta mare si stâlpi de otelii vîrtosii, asa ca nici o putere barbatesca, nici chiar locuitorii ceresc! (deiî) nu sunt în stare sa le sfarme ; se urca unii turnQ de fierii pâna la ceruri, si Tisifone îmbracata cu o haina sângerosa pazesce cliua si noptea întrarea (tinda) fara sa dorma. De aici se aucjiaii gemete si rSsunaii lovituri grozave; apoi unu zinganitii de fierii si de lanturi târâite. Enea statu pe locu si înspaimîntatii asculta cu urechia

471

ori prin aceea ca alungara pe parintele loru si fata cu clientulu se tncuiara cu averile sale cele aflate. si aceia cari sunt biciuiti pentru adulterii si urmându armeloru celoru nelegiuite nu se sfiira a calca credinta promisa stapâniloru s6I. pre cel vinovati si amenintându cu stânga. sofe aurite cu perini Înalte straluciau pentru ospeti si bucate pregatite cu luxu regalii se aflau de naintea ochiloru loru. Insa pe mine punendu-m6 Hecate în fruntea dumbraviloru avernice ma învfij. Rhadamantus are celu mal scelerata imperiu. cetele furiose ale suroriloru. chiama serpii cel grozavi. Irion. Acum se deschide tartarulii de douf ori în o prapastie si se estinde sub umbra (tn întunericii) atâtu încât se pote uita de acolo în sus la OlimpulCi etericii alii cerului. Insa parintele celti 472 a-totfî-puternicu arunca prin norii cel desi arma sa (fulgerulu). insultându. si acum Închisi astepta pedepsa. nascendu-se cu acesta cea mal mare certa. nefacendu din ele parte la al s6I. Chiar si Tityon era de vacjiutu. Acuma se deschidii portile sacre sarindâ din tlttnile teribilii resunatore. spune-mî : ce feluri de crime sunt acestea ? si prin cari pedepse se urmarescu ? Ce vuetu asa de mare îmi vine la urechi ? Atunci Începu preotesa sa vorbesca astfelu: Duce renumitii alii Teucriloru. si cerea pentru sine onorea unul deii. punendii la trasura patru cai si scuturându o lâclie la poporele grecesc! si prin mijloculii cetatii din Elis. Aici se afla nemulâ anticii alii pamîntulul. ciupindu-I spre pedepsa inima cea nemuritore si' maruntaele cele bogate.JeI si m a purtatu prin tote locurile.vuetulu. nebunulu. Imitândii flacarile lui Joe si sunetele Olimpului mergea acesta triumfându. Aici am vfecjiutu si pe gemenii Aloidl. copilulu pamtntulul ce creaza tote. si de Pirithous? de-asupra carora cât pe aci amerinta sa cada o stânca negra^ si aceleia care cade II urmeza una asemenea el . se nutresco din ele si locuesce sub pieptulu celu tnaltu^ si fibrele renascute nu Re lasa tn liniste. Lânga dtnsii se vedea cea mal mare dintre furii si Împiedeca a atinge bucatele cu manile si radicându faclia se scola si striga cu glasâ tare.atu Insa-sl pedepsele cele decretate de <. sperând o morte târcjiie.va sa marturisescaceloru de sus acele crime. elu nu aduse nici faclii^ nici lumini de resina (pacura) fumegatore si lliji dobor! Ia pamtntu cu unu vlrtej& teribilu. O virgina. de cari bucurându-se pe pamtntu amâna prin o ascundere zadarnica cainta. Lam v6(j[utii si pe Salmoneii cum e pedepsitii. Aici se aflau aceia^ cari câtu traira au fostu frati urgisiti. corpuri uriase. cari se încercara sa surpe cu manile cerulii celii mare si sa-lii arunce jos de pe tronulii cerescu. nici unuî omu nep6tatu nu-I iertatu sa calce preste pragulu sceleratiloru . elQ biciuesce si asculta cercetandu Înselaciunile si silcsce ca cine. Tisiphone prev6duta cu bice bate. Nu Încerca a sci . care imita iurtunele si fulgerulu celii neimitabilii prin arama si prin tropotulii cailorii celorii potcoviti. Ce sa mal amintescâ de LapitI. cari loviti de fulgerii se învîrtescii în fundulii celii mal de jos. alu carui corpu e tntinsu peste noua jugere de pamtntu si unu vulturu mare cu unâ ciocu Indoitu. Titanii. elii. Ve(JI ce pazitorii e In vestibulii (la Intrare) ? ce aratare pazesce locuinta (infernulîi) ? In launtru sede Înca mal înfuriata gigantica Hydra cu 50 de guri negre.

unde sufletele celoru drepti se potu odihni în pace. Toti cutezara a comite mare nedreptate si a-sl tnsusi aceea ce au cutezatâ. altii atârna. \1. 473 Daca asi ave o suta de limbi si o suta de guri si o voce de fieru n asu pute Întelege tote felurile crimeloru si n asu pute percurge tote numele pedepseloru (1). Unii rostogolescu o stânca uriasa. . R llasdeii. în elii domnesce o bucurie fara de sftrsitu. si parte pe apocrifele crestine. II. . tnvfetati a nu urî (^eil. Raiulu. Lib. v.e ca si de alti autori pagâni din vechime. e opusu cu totulu iadulut EIu e loculu. Ce se atinge de credintele Româniloru despre iadu. Durerea si întristarea nu se potu nicî când stabili întrînsulu. Cuvinte din betrânî. Bucuresd 1879. Atâta din Virgiliu! Asemfenându acum sirele acestea ale lui Virgilu cu celeB ce se afla In privinta iadului si a munciloru dintr însulu In « Vîata Sf. t. cari trateza despre aceeasi materie. R A I U L 0. 474 XXXV. Din contra. VasUe celU noU» precum si In « CalHoria Maicii Domnului la iaditif> (2) lesne se va pute convinge ori si cine ca muncUe iadtdul din cartile sau mal bine (jiisii apocrifele din urma sunt numai nisce reproduceri schimbate si adaogite a celoru (Jise de Virgiliu si p6t. (1) Aeneid. apoi acestea credu ca se baseza parte pe cele spuse de Virgiliu precum si de alti autori strabuni din vechime. si admoniati fiindu. . 648 627 (2) B. 301 367. elâ lasa pentru plata sa se lips^sca legile si sa se deslipesca . Dumnezeu ocupa loculu celu maî de cinste. sade si va sed6 tn veci nefericitulA Tesefi si de totu nemulu Phlegyas admoniaza si invoca pintre umbre cu voce tare: «învatati dreptatea.r> Acesta vîndii pentru aurii patria si-I impuse unii domnu puternicii . dupa credinta Româniloru din Tera-Iiomânesca. p.care e pedepsa si ce felii de crima sau sorto i-au aruncatii In pierzare. trasi pe razele rotiloru . bucurându-se de vederea luî Dumnedeu.

pe pamîntulii din cea-lalta lume. sora. si acestia cu mosii si stramosii lorii. si se spunii multe despre viata si relatiunile lorii în raiii 475 Daca cine-va a muritii neîmpacatii cu unu altulu. se întâlnescu sufletele celorii morti. dupa cum spunii unii. cit. ci numai ceî drepti. cacî facii si eî zîmbre privindu la altiî. ( 'uparoiicu : a colorii din HahV cena. cu surori. de Km. bune. coiu. In colo totulu merge în liniste si pace. Morclio. rude. Slfim^scu. fratiî cu fratî. îndemnate fiindii de cetele ângeresci ca sa manânce si sa bee din orî-ce le trage inima. 326.. sufletele lorii nu se maî potii Împaca nici odata. împodobitii cu diamante si alte pietre scumpe. ca acestu momentu sa nu-lii apuce neîmpacatii cu cine-va.5ri. cari pazescii ca sa nu intre ori si cine într'însulii. fara numai sufle telorii celorii drepte. dupa ce aii Intratii. . j). pline cu felurite bucate si bfiuturl. atuncî e forte greu. parintii cu parintii lorii. op. din cari manânca si beG sufletele dreptilorii. iar împrejurulii lui se afla totii ielulii de mese întinse. Românii din Bucovina spunfl ca raiulH este o gradina forte frumosa. do Nic. La usa raiului staii doi ângerl saii archanghell cu sabii. alese si placute lui Dumnedeii. Honi. în cari cânta felii de felii de pasari. certe nu se afla (1). Jemna. sa se Ingrijesca. Daca ceî repausatî au terminatii de mâncatii si bSutu ceea ce li se dedese.de unde rSspândesce tota marirea sa. (1) I). De aceea este bine ca celu ce se simte ca more. cu prietenî. numai cel vrednici (3).. se desfateza apoi în tote bunatatile (2). corn. Umbrele uneî generatiunî întregi se strângii în jurulii vre unui evlaviosii stramosii. carile. Sufletele lorii fara voe fugii unulii de altulii si se privescu cu dispretii. de M. ('utlarciuciisi a coloru din Fundul-Moldovoî. din Ropcoa. \2) Cred. Raiulii se afla în cerii saii. iar în jurulu luî stau cel fericiti în maî multe cete si petrecu mâncându si bendu. corn. In raiii însa nu-î este nimSruî altuia iertatii sa între.a ccloru din Stulpicanî corn. epitropu si altii. fîe-care Isi cunosce dreptulu s6ii. ceea ce si-aii datii în viata loru sau ceea ce li s'a pomanuifU de muma. stralucitore. care e împodobita cu totii felulii de flori mirositore si pomi roditori. Mai pe scurtii tote frumusetile si bunatatile lumii sunt concentrate în acesta gradina. în acelu locii de fericire. Acolo. do Coiist. In mijloculâ raiului sta însusi Dumnezeii pe unii scaunii stralucitorii de aurii.

477 Iar fericiti se considera acel omeni. t. (2) Vetjî despre aci'sta si B.loinna. Numai Flârea sâreluî Sede*n p6rta raiului. i\v liist. CardoiCi. (1) Mariana. do M. p. Prin mijloculu acestor Q câmpii trece unu rîu mare si limpede numitii a Apa Duminiceîr>^ care se revarsa în raiii (2). duce spre raiu. t. rom.(3| ( 'ivd. 93. rom. cari câtu traescu . care e presuratu cu totu felulu de flori mirositore. din Balacona. 476 Altii din contra credu si spunu ca Ia usa raiului sta SânPetru cu unu manunchiu de chel In mâna. Ilasdea. situata pe unu munte deasupra iadului. mal totu asa de frumose si pline de bunatati ca si raiulu. celu de-a drepta însa. iar nu departe de acesta trece peste gura iadului. Românii din Transilvania credu ca raiulu ar fi o gradina plina de flori si pomi trumosi. II. corn . si a ccloru din Bilca. Poesiî pop. Totu In usa sau porta raiului mal sta tnca si Florea sau Sora Sordul In privinta acestei plante o doina din Bucovina ne spune urmatorele : Câte flori sunt pe pâmintâ. 1288. Imprejurulu raiului se afla câmpii întinse. p. cari traescu în tota îndestularea si fericirea. care asemenea nu lasa pre ori si cine sa tntre In nuntru. Hoiu. celu de-a stânga duce de-a dreptulu la iadii. Face locii sufletului Si odihna trupului (1). II. limb. Drumulu ce duse în cea-lalta lume se desface dela unu lociî în doi rami. peste care se afla puntea raiului^ despre care amu vorbitii mal pe largu în capitolulu premergfetoru. corn. Dict. In acesta gradina se afla multime de ângerî precum si sufletele omeniloru celoru buni. P. Cernauti 1875. avendii înaintea loru mese încarcate cu totu soiulu de mâncari si bauturi. . ci numai pre cel drepti. Tote trecâ la juramîntu.

De tineri. care e adev6rata fericire. cre^endu-se ca-sl iau pedepsa In lumea ac^ta si ca 'n cea-lalta lume nu voru mal ave nimicu de suferitu (1). Unde'mprejuru dreptii sta Si bucurie gusta împreuna dantuindd Si pe Dumne(Jeii slavindâ. De asemenea se considera a fi fericiti si aceia.aici pe pamtntu. Ce vacjul. Apostoli si cuviosi. (Jice: Deci acea cale lasându Si mat nainto mergendu In drepta când me uitai. betrânî si mici Împreuna dantuindu Si pe Dumnecjeti slavindâ. urmându mal departe. Deci de-acolo iar plecai Totu la raia. Intr'altu loc(i iar m8 uitai Totu la raia. Atâtu raiul ii. Intr'altti loca iar m6 uitai Totd la raiii. la raiu. din care amu reprodusa o parte In capitolulu despre iada. la raiu. la raid. câtu si celea ce se petrecu Intr însulu adese ori le Intelnimu si In literatura poporala. Si cete de mucenici. la raiu! Vecjul sfinti prea luminosi. ma bucurai! Vecjuî raiulU celQ frumosii Ca sorole luminosu Si mese întinse *n rîndu Pe ele faclii arcjiendii. cari In acosta lume patimescu mal multu. sunt milostivit caci el prin milostenie tsl mânluescu sunetulu de munca cea eterna si dupa morte ajungu la fericirea eterna. la raiu! V6(JuI si sfinte muerl Petrecendâ în mângâerl Cu cununi de diamantu Si podobe de brilantd împreuna dantuindu Si pe Dumnecjieil slâvindu. Asa legenda poporala din Bucovina. la raiu! .

Când va sta Christosu în jetu. Pân'la vremea dejudetu. 70 71. Era nisce pfisarele Cânta nisce glasurele Dragu mi-ar fi sa fiu cu elo ilj. Uasil raiulu încuiata Si tare m'am suparatu. cântece de stea sii urarî la nuiitî. pop. (2) Calind. Ca sa judece pe toti. cit. p. Si-am pusu mâna pe lacatu Si-am picatu la greu pScatu Si 'n genunchi câ am picata Si la Tatalu m'am rugata. . Sinionu. Cernauti 1888. . 63 66. bucov. O varianta a acostcn leirrnde vocji-o la Sbicra. Raiulu de ml-a descuiata. de d-la T. Pe cel vil si pe cel morti (2) (1) Com. Colinde.Ce ve^ul mS *nspaimîntal Veclul raiulii încuiata P6te pentru-alO meCi pficatu. Ce-am vecjiutii m'am bucurata. p.478 O doina poporala clin IVansilvania ne spune urmatorele despre raiu : Când viata ml-am uritâ In cale lungeam pornitu Si la raia câ am sositQ.

479 . Totu îmî cânta.» an. dup'alu meu sfatu. Domnulu la raiu ajungea Si Iul Petru ca-i dicea: Spus'am. Pâr de-a sci si Dumnecjeu. Lânga p6rta cea de raia. Domne. Sa nu-î lasi în raiulu meu De-aa facutu în lume reu. Pe ccî ce goli au îmbracatii Si flamâncjlî au saturata Si setosî aa adapata Si scârbiti aa mângâiata î Iar Petre-a cuvîntata: «Domne. Iasî'^1882. în «Convtn-birî lit. Petre. Dumnecjeu si sotulu seu. privigheza. «Petre! daca-î lucru-asa Raiula îmî vei arata. Serafimii (1) Grigore Sima. Si 'n launtru elu nu lasa. XV. Pe piciorulu celu de plaiu. Sede Petru 'n câmpulu verde. Pe ceî buni sa-î potu cata ! «Domne! potî de loca întra Ca e'mperatia ta ! Domnula stînta atunci pâsia Si'nainte ca-î venia: A Angeril si Cheruvimiî. Archanghelil. ori avuti. cine-mî sede. p. ("iinteje populare din Ardolii. sa nu uiti Orî scracî sunt. Lasa tu. tote-am ascultata.O colinda din BanatU^ în care asemenea se descrie raiulu. Colo susu la resaritu. Unde s6re s'a ivitu. 2£6. suna precum urmeza: Sede.

Si pe DomnulQ Taa purtata. muerl. cacî v'am iubitu. Apele se limpecjescii Si cel buni în veci traescii ! (1) ll) ^[al i('no^^cu. carî aii copii casa- .-S^i. iar pe la rSspântiile drumuriloru crâsme . Câmpurile înflorescti Iara muntii înver()escu Paserile dântuescu. HJ. De pecatulu loru caiti. Pân'ce raiulâ a catata. când se voru taia haturile si se voru face araturi împrejurulu sateloru . Doninu-atuncea a graita : «Fiiloruî eu am venitu Sa ve ve^â. Fetisore. Raiulu e ca sl-o gradina.Totâ cântândâ si tamâindu Si in mânî faclii tinendâ. IVsla IHoU. JUDETUL 0. Pe-urma Domnulâ celu cerescii Sede'n tronii dumnecjeescu. Când voru fi pe tote paraele si vadurile apeloru mori. când mosnegii ceî de 60 70 de anî. Care de fire n'aQ fosta slabe. Unde-Î (Jiua totii senina. Voia mea ati împlinitii! Domne! miluesce-ne Si de rââ scutesce-ne! Toti cânta si se *nchina. 480 XXXVI. p. Lânga trona se aduna Toti în raiG cât! mal era : Prunculetî de-1 mititel Ca si nisce ângerel Si feciori nevinovati Cu tlorî albe'ncununati Si betrânl încaruntiti. babe. Domnulu sfîntu se bucura. Si nu-I n6ptea *ntunec6sa Si nu-I sorta tical6sa. Colilulo.

sau când vorii fi asa de mititel. de ce voru avea mal multu. . de nu-î va maî încapea pamîntulii. se voru însura de a doua ora si voru lua fete dela 16 20 anî. Septfimâna ca (Jiua. când sfredelulu va cade dreptii în comora (1). Luna ca saptamâna. luându-Ie si putinulâ lorii cu totu felulu de apucaturi si mijloce. ci-î voru bate si omori. iar aurulu si argintulii se vorii varsa pe tota fata pamîntuluî. când va peri rusinea din lume si cel tineri nu se voru sfii de locu de cel batrâni. vecinu cu vecinii. 481 Si 4îua ca clasulu scurtu. Atuncea-I stirsenia pamintulul. când omenii vorii fi numai ca nisce cîucalai de mari si vorii îmbiati câte 12 întrunii cuptorii. când se va certa tatalu cu fiulu. Iar clasulâ ca unâ minutâ (1). si neavendii cu ce se nutri se vorii mânca unulii pe altulii . când O fi anulii ca luna. de-aceea voru Însela si jupi mai tare pre cel sSrmanl. când va peri tota dreptatea din lume si nu vei pute-o nicairi afla. smomindu pre omeni la totu felulu de fardelegî si fapte rele. dupa cum spune o poesie poporana : Când a bate fiii pe taica. încât 12 insî voru trebui sa întorca cu drugii (parii) unu ou de gaina. când va veni Antihârsta pe lume si se va amesteca In tote treburile. când se vorii Înmulti omenii ca'ciupercile.toriti. Când a bate fiica pe malca^ Frate mai micu pe celii mal mare. (1) O sema de ytele porta în poporu numele de Comdra. sora cu sora. când fiii nu vorii asculta de felii de parinti. când bogatii. Sora mal mica pe cea mal mare. batendu*se ca nisce orbi. altele de SfreâelH. de-al cauta-o (jiiua mare la amiadi cu lumina aprinsa . mama cu fiica. Irate cu frate. saii.

p. dreptti si pacatosii. dupa cum cred si spunii unii. dandu de scire sa se adune întrega omenire la judetu.« an. IU. cum si în ce felii de vestminte voru ti fostu înmormîntatî. 51. pe unii scaunii de petra (3). ca sa-si dee fie-carele sama de tote faptele sale. adeca dela stramosii nostri Adamu si l^]va. 1283 1284. p. Iar Domnulii nostru îs. portile iadului si ale raiului se voru deschide si toti pâna ntr unulu : buna si ifiu. asa voru trebui sa se înfatiseze înaintea lui Dumnezeu. voru aduna unghiile celoru repausatî. crestinii si pagânu. (2) «Convorbiri lit. lumea de-apol. Ca e vremea de apoi! (1) si nemijlocitii dupa acesta va fi si venirea de-apol precum si judetulu de apoi sau judecata cea de pe urma (2). corpurile omeniloru voru însufleti iara-si. p. Âfarittn&i Inmorm. în cunjuratu din tote partile de cetele îngerescl. când cel vii plini de spaima si groza. 1883. Deiii.întunecimea sdrelul. Chr. liinl). Când însa va fi sa fie acuma judecata cea de 2^^ urma sau judetulu de apoi atunci îngerii Domnului. vorii striga: (1| G. (2) Voc)î despre toto aeostoa tsi B. 422. Teodoroscu. Potopulii crestinului (2). vremea Palmasoil. deauna se voru aduna cu totii la unti locu ca sa stee de tata înaintea dreptului judecatoru. a li oJimiiiloru. si totti atunci va fi si sflrsitulâ Intregel omenimi. voru compune dintr însele bucine. sftrsitulii v^culuî. Atatu cei repausatî dela Inceputulu lumii. Atunci va fi sfirsitulu lumiî. v^culQ de-apoî. mai alesu însa archanghelul Mihailu si Gavrilu. 289. Pan. l)ic't. numitii altmintrelea si vretnea de apoîf diiua de-apoî. si 1386-1840. alergând Ck în tole partile. si pop.itî morti sa intramu noî. W. Poesiî pop. si voru începe apoî a bucina în cele patru cornuri ale lumii. coda veculuî. Mormintele se voru desface. p. cum voru audi îngerii bucinându. cât si cei ce voru fi pe tinipulu acela în viata. dupa altii însa pe unu scaunii saii tronii (1) A. la BomânI.. se va arata de odata pe aripele noriloru ca unii sore stralucitorii înaintea multimii adunate si apoi asedându-se. t. . 31 482 Eîf. Povostoa vorboî. vel^tulii de-apol. isi. P. llasdeu. atatu crestinii cât si pagânii.

Undi niem lumea tolâ. p. Nn gândesc! v'o dala Ca'i merge la ffindec<it(l /. Morti si vil de fat' orii sta. Si toti dreptii vorii albi. 483 stralucitorii. cit. va sta la judecata si va judeca pre fie-carele ani6suratu fapteloru sale: Cum va Ii însa judecata aceea. . Marturie na chiema: Fapta nemarturisita Domnului îî e v6dita. Mortii când i s'orâ ivi Scripturile s'orCi plini. Caniaiiu. îngerii verii trîmbita. 12^: La ci tî-aî nascuiri pi lume Di ine pedepsescî pi niiiu'. Domnulii pe scaunii va sedea.a divanu relil di rhiatra. ne-o spune maî pe largu urmatorea colinda din 'Transilvania: Evanehelistulâ Mateiu A graitii liiloru seî : Veoulii lumii sa sfîrsesce Si judetulii se gatesce. Si cel ii dreptii judecatorii 8e cobore printre nori. Ci cu îngeri va pleca.(8) M. op. Domnulii siîntii n'a ntârijia. Mortii toti se voru scula.

Dupa rCsplat'a strigatii Pân'la cerulii celii mal naltii. Si va fi amarii de eîî Pentru cel ucicjetorl ladu-I mal îngrozitorii. Pan' judetulii va esi ! Si Satana 'ntunecatii Spre pecate ce-a 'nselatu. ce nu piere. Pentru daruri el te-aii rîsu. Si de iadulii înfocata Tu prea tare i-al crutatii. Viermi î-orii rode. Bine multii tu ca le-al datii Si el nu te-aii ascultatii. Kaiulii mândru Ie al deschisii. Domne! lasa-mi-î tu mie De acum pâna'n vecie : Iadulii celii de îngrozitii Pentru cel reî l'am gatitii! Domnu-atuncI va da putere Si Satanei. Va grai înveninatii: Domne vecjl cum te-aii scârbitu Fiii pe cari aî iubitii. când vorii plânge Si vorii bea paharu de sânge: Sângele nevinovatii. Pâna omenii sunt rSI.Pticatosiî vorii negri! Val ! ce spaima le-a veni. .

Mincinosi si vrajitori Si mal multi reii facatori Va li numai unii cuptoriii.Pe talhari I-astepta tare Intunericulii celii mare. 484 -' «Cu îngeri*n voe buna» (1). «Sa*mp5ratimii împreuna. «De mine v'apropiatl «Sa \& dau drepta cununa. Satana. Tote credintele câte s au aratatii tn sirele de mai sus Îsi au isvorulu loru parte In apocalispulu st. Din iierii arsu si lanturi grele. du-î pre el!» Cerulii înca plânge-atuncl Vecjiendii pacetosi'n munci! Iara celoi'ii drepti va cjice. Si nici unulii nu va fi Far'de-a i se rcsplati. . Pentru strâmbii j uratori. Apoi Domnulii va grai : Ah î seracil val de el ! «lea-î. Vorii sbera multii de durere. parte tn unele carti poporale de origina bogomilica^ precum e buna ora si Alexandria luî popa loanu din Sâm-Petru (2). evangelistu loanu. Cu cuvîntulii blândii si dulce: «Sunteti binecuvîntati.

se ca aceia ducu lumina mortului. P. limb.(1) At. ((Murinda cine. Atunci acasa va maî veni.va fara lumina. 487 I. luândîi unu cântarii (cumpana).i> si publicatii de d-lu Aurelu lana în ((Familia» (an. Hasdeii. gazdarita casei facendiî din faina de grâu o turtita arsa. Elâ suna precum urmeza: «VSdendii casnicii. cu cari mcire. 434 436) care. (2) B. când dadui peste unu articolu Intitulatii a Inmormîntarea la Bomânîy credinte si datini din parfîle Oraviteî. carora li se punu Intre aripi dou6 lumini si se slobodu. 1234 si 1336. cari nu se afla intercalate In studiulu meu. se va scula Si cu cântarii va cântari. creeze ndu. XXV. ca ora mortii este aprope. nu sciii singurii cum sa Intlmplatu. p. A D A U S o. Apoi o muere sciutore. p. 488 ((Sufletiilu din omii iese prin feresti. rom. pe care unu îngeru llu duce în ceru la Dumnezeu. Incungiura mortulii si ^ice: Când N. ca-Iii trecui maî nainte cu vederea. t. cari trebue sa fie deschise. ((Dupa esirea sufletului. aflai de bine a-lu reproduce Ia loculu acesta In t6ta Întinderea sa. INMORMINTAREA LA ROMANII DIN PÂRTILE ORAVITEI Se ncepuse deja tiparirea studiului de fata. Oradia-mare 1889 p. Îndata ce a muritii Insa i se ieau. Cuprincjiendu articolulu din cestiune maî multe datine si credinte forte interesante. dict. se prindu doi porumbi. II. o arunca dupa sufletu pe ferestra si (jiice: . M. 7 ori 9 lumini In mâna. punft bolnavului 5. Mariiiescu : Colinde. ÎX) 92.

ia cu caucuIA din vadra odata si torna jumatate In sofiu si (jiice: «sa fie de Dum«nedefi. 489 «Dupa asezarea mortului pe masa. «Tote acestea se tacu ca mortulu sa nu se faca strigoiu. «La fântâna. apoi vestirea se face tn zori prin temeile casnice prin cântece jalnice. ((Facerea si împartirea acestoru 4 turtite se repetesce cinci 4ile. (jiicendu copiii la mâncare: a Dumnezeu sa primesca!» «Se mai facu apoi doufe.». vine la mortulu de acum. archangelu» si umple apoi vasulu.va.ti fie de bucate. pe care-lu Însira In giurulu sicriului. tn cari i se descrie vieta si faptele bune din vieta. care apoi se pastreza In casa. ti pune tn stnu trei ori patru crucerl . (jiicendu: aDumne(leu sa cprimesca lui N. II va puti si se va îndeparta dela casa. a Din familia din care a muritu mal nainte cine. pome) descriindu-I vieta si faptele bune pe cari le cunoscu. » face cruce de trei ori asupra vasului. cari asemenea se dau copiiloru. fiindu pusu pe masa unu paharu cu apa si alte legumi. ca venindu mortulu ca muroiA (strigoiu) si punendu din acestu p3ru a lui tn focu. Acesta 66 repetesce In fie-care dimineta câtu este mortulu tn casa. cari. «Aducendu-se sicriulu.i> apoi torna ceea-lalta jumatate si ^ice: «sa fie de «st. «Apoi mal face 4 turtite. ahe sa Intemplatu m6i*tea de cu sera. pe cari le menesce: una de Dumnecjieu. Înainte de cântatulu cocosului. talhariloru si mortului. Dupa umplere lepfeda din elu un caucu tndSratâ In fântâna. venindu tn rSstimpulu catu este mortulA tn casa cu pomana (o lumina. aTotu dupa esirea sufletului se ducu la 7 vecini 7 vase (sofiu) cu apa de pomana.Iaca asta turta arsa Ca sa. i se taie din partea unei femei putinu pgru din capu. unu colacu din faina de grâu. punendu peste caltu pravu de puscas pre care Uu aprinde cu lumina ce arde pe pieptulu mortului. adeca pentru care se face pomana. socotindu-se dela (jiiua mortii. aseza apoi mortulu In elu. Ca nu mal vil Tasta casa. de st Archangelu. cari turtite le Împarte Intre copiii adunati anume la o masa josu. unu caucu torna josu lânga fântâna si (jiice : «sa fia talhariloru si talharitelorâ. dupa ce a scosu apa. pe unu taierQ fasole cruda sau si ferta. menindu-se una de ((Dumnezeu» si mortului. In credinta ca sa nu aiba certa cu celtt ce a facutu fântâna. tn poesie. o muiere sciutore luându radacina de leosUnUy de spini si putinu caltu (ramasitele dela tuiore). Totu asemenea se cânta femeile înrudite. Se pune acoperisulu cela-laltu pana ce s'a mistuitu tote^ descoperindu-lu.

Ci de locii sa pleci Si sama sa ial: . crecjiendu-se ca celu de curându mortu are sa fie straja pâna vine altultt. lirule. Dela parintiorî. nu este iertatu ca sa tntre nici unu animalii tn chilia mortului. crecjiendu-se ca se va face strigoiu. Sa riu dai pre-a stânga. pe 'care cele dou6 din urma îlu repetescu: Cu umbra rotunda. Mari ciucjit am pravitu De m'am despartita Dela lumea alba. Firule. Dela puisori Dela fratiori (si alte nemuri). «Nu este iertatu ca sa lapede gunoiulu din chilie o sâpt6mâna. 490 La o s6pt6inâna se matura bine pentru curatirea a tute relele. pasu Pe mâna dreptâ. De aî înfloritu Pan* n'at împupitu? Grabitu n'am grabita. sa mature si altu sufletu din casa. a In decursulu câtu este mortulu tn casa. Unde joculu j6ca Sl-alautite (JicO. rirâ de trandafiru ! De ce te-al grabitu. Dela sotiorî. Pasu N. cu atâtu mal putinu sa treca pe sub mortâ. Putinii sa zabovesc!. ci sa se adune tn unu cotu la o lalta. Dela slîntulCi sure. Ca-sii negri talhari Si te-orii jaui. lep6dându-se si matura«Cu putinii înainte de venirea preotului se face petrecerea mortului din partea a patru muerî. cântându dou& cate dou6 alternativii cate unu stihO din urmatorulu bocetu.pentru de a descumpfira pe mortulu loru dela paza. ca nu cumva lep6dându gunoiulu.

Ca-I lina fontâna. unde a zacutu. Cu sfulpezî [W de fagii. La cel ii Domnii frumosii. Pe N. Lumea alb' uita. (2) MitHUHâ oste o cununa do pe capulCi fclcloril dela cununie. Mosi pe cârji6re.stâlpi. îlu suia Sus la Christosu. se sparge In loculu acela. Dupa ce-lii suia Scaunii îl da De s'odihnia. U) St'iilpezî = . asa sa se sparga tote . A Angeru zaletia. Fete pe mununi (2i Si totii nevestele D'alc tinerele. Cu vinii îlii uda . Scaunicelii d'odihna Si patCi încheiatii Cu scânduri de bradii. Scriam*o scriea Zluijiî de locO pocnia.La mijlocii de cale Este-unii paltinii mare Cu fruntja manunta. Pan' vinii i-o sosia. o ()la dicendu: ((Cum se sparge ula. Iar Sânta-Marie Sede 'n patu si scrie Cu condeiu în mâna: Juni pe cununi. Scari îmi coboria. 491 ((Dupa s6versirea ceremonialului bisericoscu. luandu-se mortulu din chilie. Mici pe fâsi6re.

cu elu sa nu se p^rda noroculu: penlru aceea rostirea cuvinteloru de mal susu. colaci de pomana la cei presenti. Se mal crede ca celorii . credendu-se ca venindii diavolulu. care a datii prima (')ra cu sapa în loculii. Casa rcmâna-ne plina. cari sunt de cea-lalta parte (adeca pesle grc'jpa). Intemplandu-se însa casulu ca sa rCmâe singuru în chilie. în alu carui capâtu este prinsu unu cruceru. Tote acestea se dau peste gropa mortului si anume : gaina groparului aceluia. ((Se mai dau la gropa si pâni. si sa-I fie usoru pamlntulu. Daii capii Pentru capu. Nasii Pentru nasii. i se pune pe pieptu o secere sau unu inelu de argintu. torna de o parte a gropel apa sapatorilorii. «Batulu i se da mortului de pomana. ((Cu petrecerea mortului la gropa o muere iea cu sine o gaina vie. de se spala. în semnii pentru rescump6rarea sufletului mortuluî.((relele din acesta casa!» ((Se pune apoî. Intra In elu si apoi se face striffmH. ((Nu este iertatii ca mortulu sa se lase sinirurii In casa. dicendu-se: Noroculu româna în casa. care a adusii de-a casa cu gaina si ba(iilu si o galeta cu apa. Sufletu Pentru sufletij. ceea ce Însemna ca sa nu le amortesca manile. «în gropa mortului se arunca si bani. totu In loculu acela^ o pane sau unu ma laiu. unde se facuse gropa. (fMasa din chilie se tntorce cu pici orele In sus pâna la întorcerea petrecfetoriloru dela gropa. pentru ca sa-I rescumpere loculu de odihna. spre a se pute ap&* ra de negri talhaH (1). ((Dupa ce mortulu este acoperitii cu pamlntii. care are sa treca pre celfi mortii peste o apa mare. cre(lendu-se ca fiindu mortulu noroculu casei. Gura Pentru gura. Ochi Pentru ochî. ciicendu-se. banulii pusu In capulu batului este plata luntrasului. unu batu de alunii nou. în contra apropieriî duhuriloru necurate. o muere.

Hotarâ iti facu Sa nu mal esi din acestti loca. so face pomana numita si cumîndU. portarilorii. vamesiloru . le trece. sfintilorii archangell. trasu pe pamlntfi dice: Am umblatu. cu unu cuvintu din tote bauturile si mâncarile dela pomana. Loculu ti-am cautatu. si tncunjurândiî mormlntulu cu vtrfulu cutitului. îmbracandu-le primitorulii (unii sferacu) le primesce de ale sale. «A treia (jli dupa Inmormlntare o muere din casajuândtk Intr o ola spâlaturl de vase. socotindu-se din ^iua în care a murittt. talhariloru. La fie-care se menesce o cantitate anumita. «Acesta se repetesce de 3 ori. ((Pomana se menesce în urmatorulii modii: mortului. la 7 martisore (Marti) 7 sâmbiore (Sâmbete). spSIaturI de vasele cu rachiu. le va desbraca si i le va da. ui Dumnezeii. tâmâe. ca ducendu-le celui mortii. spalându apoi si 61a cu spalaturi de cruce. acestoru trei cete din urma li se inter(.lice prin colacarita (muerea care menesce pomana) a nu le fi iertatii a mal lua dela respectivulii mortii din pomana. ^^lel a 9. .ce le asuda manile. lasându-o. seRCote afara In fata soreiul si-Iii întreba: « Dai hainele luî N. carora nu li se da pomana si cari navalescil la pomana lic-caruî muritorQ. (1) Copiii lopetlatî. apa din sofiu. Marti si Vineri. în credinta. prafu de pusca . ((Se mal daii la acosta ocasiune si haine de pomana. alta treba sa nu ma! «al la casa nostra!» «Dupa aceea îlu hotaresce pre celu mortu cu unu cutitu stricatii. se duce cu acestea lamormtntii si torna peste totu mormtntulâ (jiicendâ: «Asta sa-tl fie mâncarea si bautura. caiti. luî Avramii. spalându-se cu apa de aceea. tire de malaiu^ pita. (dntorcendu-se dela gropa acasa. vina. celorii doi îngeri care pcirta sufletulu mortuluîi celorii patru stâlpi cari tinii cerulii si pamîntulii. 493 «Dupa CC primitorulu este Imbracatu. pe cea-lalta lume? «La ce primitorulu r&spunde «dau». la 3 ^ile sfinte : Luni.

Intre olalta). si mergendu la fântâna llii umple. tn credinta. (( Voindu Insa a se lasa a nu mal duce de pomana când sa tmplinitu termenulu pusiî. i se face pomana. l'mple apoi vasulu cu apa curgStore. de. caruia i-a adusu apa. 4 lumini de cera.va i le da ^icendu: «Sa-I fie pomana lui N. «Am (jlisii In altii locii ca se duce veciniloru apa de po- 4JI4 mana. asterne tn elu pânza si torna apa din vasii adusa dela fântâna. 4 colaci si unu darabu de pânza alba noua. observându si aici cele ce sau facutii dupa înmormlntare la cumându. Acesta se lace si dupa tnmormlntare. pe cari gazdarita casei le duce la unii vecinu saracii. iar In casii de se Intâlnesce pe drumii cu cine. cdtu este inortulu tn casa. menindu-sc mortului si apoi cu pânza se ducii tote la gazda celui alii carui e sofiulu. este tâlharii sau lepadatii de Dumnecjeii si nu este primitii în împSratia lui Diimnedeii. ca ppecum nu se mai face sgomotii.)) 495 - II. pâna ce a trecutii unii ogaselii (parautu) saii vre-o apa. la 1 anii si apoi continuati vQ cât voesce. unde slobode mortutui apa. nu are pomana. i se daii haine de pomana. Face apoi unu cercii de pietre. ci de-acum la 1 sau 2. în semnu ca isvorulu sa-i fie sloboditu. Cel patru colaci se împartii acolo între copiii adunati. precum si la miluirea hainelorii. asa sa ramâna mortulii in loculii depusii surdii si mutii. «Cclii ce se sinucide. observându cele expuse în altu locu la umplere. si cu elu plinii se duce la o apa curgetore. aprinde In giurulu luî cele 4 lumini. gazdarita casei sau si alta femee iea pentru ultima ora vasulu vecinului. la care primitorulii raspunde: «Dumnezeii sapri«mesca». luându cu sine luminele dela esirea sufletului. pune In elu paharulu si crucerulu si-Iii încunjura cu luminele cari aii arsii la esirea sufletului mortului. . 8 ori. numai cu acea observare ca nu se maî duce Ia totî. vorba Intre ele.» adeca mortului..«Intorcendu-se a-casa nu mai vorbesce nimicu cu nime (de sunt mal multe. unu paliaru nou si un cruceru. «La 40 de dile. «Dela 5 i^ile pâna la 6 saptamâni se facii In fie-care demineta câte doua turtite.

Pe rude m'o pusO Pe sus m*o d'adusti.SegeorgiQ. 92. comitatulu Hunedora. Si ml-oru multâmi. din padure. P16ia nu m& pl6ua. Mol- . redactata de Gr.S T £ G U L 0. Dar el ca m'o pusa De laturi de satâ. care de regula se bocesce de fete si neveste tinere si care suna precum urmeza : Stegule. când miire vre-unu june sau vre-o lata mare. . Neua nu me ninge. it»visla sociala stieiilifica literara. Românii din unele parti ale Transilvanich sub cuvîntulu stcf/il. întelegu bradulily despre care amu vorbitu la p. (1) Ungaria. Ca m'o celuitu 496 ~ Hâî noue feciori Cu nouS securi . Dela muntii *naltT. . Hradule ! Ce te-al doblicitu De te-al scoborîtu Dela locu pietrosu La locu moroiosu. Unde venta nu bate. Toti apa ml-orii be î^i ml-orii hodini. Toti o data odata Si am picatu Ia vatra. Di la haia Iratl? VA m'am doblicitu. si pre care tiu aducu feciorii. nu întelegu stigulA^ despre care ne-a fostu nou6 vorba maî sus p. care e usitatu la morti. Und' \enturl ma batu Si pI6ia mg plâua Si neua m6 ninge. Ca dovada despre acesta ne pote servi si unu bocetu din Strei. sub cuvtntulii acesta. S6r'le nu m& frige . Câti 6menl orii trece. Sorele me hrige (1). 98 112. La tântâna rece . O (jiisii ca mS punii La mijlocâ de sate. ci eî.

BOCETE. Unde tu n'al trebuitu ! Ca tî-al pusii mâna pe masa Si nl-aT iâcutu largu prin casa. . 1892. Pe cântatulu cucuiul. 290. »Simon(l.. Inmorm. U Komsknl.do vana. eoni.. Si tlat pusu mâna pe grinda Si nl-al facuta largii prin tinda. Morte. p. do d-lCi T.. 32 4U8 II. Cluj. morte. rea mal esti. (Din Transilvania. Pe iesitulâ plugului . 497 III. Unde tu nu trebuesclî M6rte-acor-al nazuitu. Tu acolo nazuesci.) Nici o morte nu-I amara Ca mortea de primavara Pe 'ntruncjitulu codrului. I. La morte. district ui Ci Naseiululuî. Si tl-al pusa mâna pe scara Si nl-aî fâcutu lai^u pe-afara! J/arianu.

La cel tineri înca vine. Pe celii dreptQ înca. .La morte. saUilCi lIolariiicHilu-dc-josfi. Ne graesce cu blândete Sa lasâmu inimi sumete Ca nimeni sa nu gândesca Ca 'n lume vrea sa traesca Si mortea sa nu-lu gasesca. De seracî nu-I este mila Ca sfiraculu vrea sa mora. Si mortea sa nu-I gasesca. Ca 'ntr'înselc sa traesca. Cu ziduri nalte si grose. când vrea sa vie. Si cu turnuri prea frumose. . De bogati nu se feresee. coiii. De betrâni nu-I e rusine. (Din Bucovina. . Nu da de veste sa scie.Iu omora . Aî?a ne graesce Domnulu Ca sa 'ntelega totCi omulu. Iar' mortea. De viteji nu se siesce. disirirUilu UridautuluT. de fo-^liilu iiM'U foiiii^rolaru d-lu IVlroa l'ivlipcvnu). Mortea 'n lume este mare Ea prieteni pe nimeni n'are. Nu mal spune nimenue. Impcratiî si cu craii Facu cetatile cu aii Si 'nca se mal nevoescu De cu ziduri le 'ntarcscQ.

Deci tu. 4<H) De pe scaunu luminata II trântesce morti în patu De nici nu se mal radica. Care-au remasu la cel vil . Iar el vrendu sa faca bine iSa trimita dupa tine Sfmte slujbe. . Atunci mortea câ-I gasescc Si de pamîntu ca-I trântesce. Din curtî bine ^mpodohite lî pune 'n secrie cernite. Ci mal bine te silesce Si-o faclie-o 'mpodobesce Bisercel-o dâruesce. Oh amaru si grea durere. Feciorii te-oru pomeni.Ci când el se veselescu Si mal bine ca traescu. Ca câte-I lucra cu tine Acelea-tl vorCi prinde bine. Pe cel serael miluesce. . Sâ nu (JicI nici când de tine Ca tetele te-orQ jeli. cres^tine. leturghiî. omule. De vrei ca sa Iaci vr'unu bine. Nici nu mal ufraescu nimica. . Din cetati sus dela ventu II pune jos sub pamintu.

Mortea r^i ciiculn. «Ca vomu fi bune sotie î» Dar cuculu din graiâ graia: «Du-te. cuce. morte. î!>imuiiu. de-acolea. Oh tu m6rte mâniosa Cum m*al scosu astâcjii din casa Sl-alta nu mi-aî daruitu Far' unu pustiu de morminta! III. «Eft pe unde mergu tji cântu «Esti plugari cu plugurile. «Neveste cu prânzurile. «Du-te m6rte la loculO. (U' d-lu T. Mortea dice catra cucu: oOO <cl)a-mî. «Ca nu ti-al aflata omuICi. glasulu teu mic.Morte fara mângâere. «Glasulu eu nu mi l'oiu da. «6mnel tineri despartescl «CasI de omeni pusteescl!» Cuculu daca a cântatu Iute 'n casa a sburatu Si la capu s'a asezatu. «Tu pe unde mergi si cânti «Nu mal ve(j[î ochi înfloriti. «Mamele reu despletite. eoni. «Nevestele banuite. «Ca veni prima-vara «Si iar voîu prinde-a cânta. «Fâr numai painginiti.) Cânta cucu 'n vîrvu de nucu î?i mortea *ntr'unu vîrvu de ciuntru. (biii Tran*<ilvaiiia. disinrlulu NâsCnululuî. «Tu pe unde mergi si cânti «Copil mici îl saracescl. «Eu pe unde mergu si cântii «Esu barbati cu plugu 'n câmpu «Nevestele ducu de prândii «Barbatii mergu suerândii «Si nevestele cântândii «Si voie buna fîicendu. «PScurart cu oile. Insa m6rtea strasnica Iute dupa elCî mergea .

Puisorulu meu iubitu! ¥j\!k de asta n*am gânditu. Ca al de calctoritu Si dela noi de pornitu. Tine-mi-te-aru DumnedeCi. dîna cam bctrana Cu glasl de lecurî în mâna.Mt)îna. disiriclulrt Nitsciiduluî.. (Din Transilvania. Si Ilena o-a zarit u Si'nainte î-a esitu Si din irura î-a vorbitu: . Leeulii. di*»Ui(lnlu NaMHiduluî. Catra iiigeni. . O prea sântCî îngerulâ meaî Ce î-asi da lui DumnetjieiL Sâ-ml lese puiutulu meu? Da-I-asI auru si argintu Sa mi-lu lese pre pamintu! Xu-ml trebue aurul u tSu Si nico argintulu teu. Ohî câtu-I de desfatatii Nice când n'am mal umblatu!V. Ohî câtu-I de luminosii. Simonu. coui do d-lu T. Cu ce fapte m'asi mal du<*e La tatalu meu celu prea dulce Ca mi 1-a chematii Christosu La orasulâ celu irumosu. .Ieil Sufletelulti sa i-ld ieîl! .La pici6re s*aseza î?i cu cuculu se mustra. de d-lft T. Ca m'a mânatd Dumne(.) Pe ritutulu mohorîtu Merge-unu carCi mândru cernitu Cu herneu acoperita. Cum spunea Domnulu ChritosO. oOl IV. SimonCi. (Din Transilvania. Nu-mî aduci si leculu meu? «Leculu teu eu Tam adusu . înapoia carului r>02 Morgre-o dîna cam betrâna Cu locurile a mâna. aim.

La lin A tata l'am pusu. coimiiiîi Siiipta. Ilinra a Mielului Caprii\ Tatuca. Dac'aî lua sema bine Pe-unde-î mercre'n ceea lume. mî-o sburatu vCrsatu. Nicî dupa parec late. Care duce la surorî Si la scumpiî Iratiorî.Si'n lerestra ti Puiu de Graneunl Si leculu ti l'a ^ufleiulu ti l'a VI. Ca apele-su curgetore Si *napoî ne'ntorcetorc. Bine-aî face dumnia-ta Sama daca mi-aî lua. Ci celu bunu sa nimeresc! Fe elu sa caletorescî. \u te lua dupa ape. miluta nostrâî In fundulii casi 'n lerestra A sosîtu carte domnesca Dela noî sa te pornescâ. La surori sa nimeresc!. Ci te ie pe cea carare . Ca sunt doue drumurele Si cam greii de-alesu din ele: Unulu mi-î batutu cu spinî. Celu mal greu si multu maî reu. ilii-t. i\\ mamuca sa vorbesc!. Altuia mi-î batutu cu llorî. Care duce la strainî. Dare-ar bunulii Dumnecjeu oOS Sa n'alegî pe celd maî greii. Cu Iratiî sa te 'ntâlnescî. Ce m'asî ruga dumi-tale î Daca-mî faci acesta cale. luatu! (Din Bucovina. Inima sa-mî îndulcesc!.

dumnia-taî Rosra-te cu! te-î ruira Dora dor te-a asculta: K6ga-te la siântulu sore Sa tie (Jiua maî mare Sa te satur! de primbare A(j! în cji despartitore Dela fratî. Dela cântece de jocCi. Cari! mi te plângu cu jele. Dela gradina cu florî. Dela gineri si nurori. nepotele. dumnia-ta î R6ga-te cu! te-I ruga. Si sâ mi le tragit tare Sa merga resunulu mare . Tatucuta. Ca-sCi departe satele. Dela nepoti. S*audâ nemurile. Dela fete si leciorî. Dor glasulu tl-a asculta: R(')ga-te Ia paliniaru. Dela tlor! si busuiocu. Tatucuta.Ce merge cu siântulu sore Ca sorele-! mergctoru Si 'napoî întorcetoru. dela suror!. Palimaru si clopotarii 504 Sâ traga clopotele Sa resune vaile. Si elu dac'a rasari Tu la no! iara-î veni.

In cântarea cuculuî. Si iar daca mi-I vedea. Camesa negra cernela. Sciu bine ca te-a 'ntreba: Vc(jiutu-m'al tu orî ba? Si daca mi tea 'ntreba Sa spui mamutiî asa: M'al vS^wta pe prisp' afara. Si-T tâlni pe mamuta. nici cu 'ncropu. Cum te-orâ pune la rec6re Nu te-a vede stântuld sore. Cum te-oru pune Ia pamîntu Nu te-a maî ajunge ventd. Sa spuY mamutii asa Sa-mî trimeta camesa Pe suerulu ventulul Prin funduld pamîntulul. Ca i negra camesa. Camesa pecurarita Cu inima arsa.S'auda si Dumnezeii Sâ vada ca-mî pare rSQ. 'N vercjiitula livccjiloru Srnfloritulii pomilorQ.ll ne despârtimu .tale. Nici cu oca de soponu.tîtisore. Dacâ-ml faci acesta cale. Ca eii cum oîu capeta-o. FrumuselCi ca mî-otii sp61a-o Nici cu apa. fripta. Tâtucutulâ meâ iubitu! D6mne. Tatucuta mila nostraî La porta la tinterimu Noi asta(. Si dupa CC ml-olu usca-o Înapoi I-oI\i înturna-o oOo Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntiiluT. Din negri tfil ochisori Voru iesi doi pomisorl La piciore Mândra flore. Si iar m& rogCi du mi. Numai cu lacrimi de omCi. mândru-aî maî muritu In aratulâ pluguIuY. Si dupa ce l-olii sp61a-o Frumuseii! ca I-oîu usca-o Nici la bore Nici la s6re Numa 'ntr'a mea jale mare Colea 'n sînii la .

. Tare s'a mal superatu Si din gur'a cuvîntatu: «Omule! tu ce graescl «Cauta ca buîguesclî . coin iu:i Calutiii l. cum Ta ascultatii. trei cuvinte. când te-au(Jitu. iubita mea ! «Cucu'n spate ml-a cântatu «Si mortea m'a sagetatuî» Mama. Nici miluta. Dragulâ nostru tatucuta! Da cum de te-al induratii Si pe noî ca ne-al lasatu Tocmai când n'am cugetatu. draga mea. Nici tatuca Nici miluca : Nici tatuta. )viir:i. do Catriiia Uavolta). Nici pe nime cu priinta î Draga n6stra Mila nostraî . VIL La una tata. Tatuca sa vietuesca. Tatuca. .'s/T. Mal multii cu noi sa traesca. Indata*n cas'-a venitu Si din gura c'a vorbitii: «Mei femee. «Draga mea.Sâ stamu dar sa mal vorbimO: Unde sa ne mal tâlnimu? Sâ stamu Sa mal cuvintamâ Batar douS.Bata-tc pustia cucu. dict. (Din I5tr. Da tu l-al cântatu în spate De-a fostu sagetatii de morte. tm Si cum de nc-aî parasita Tocmai când nici n am gânditu ? Ca de astacjl în colea Noi tatuca n'om avea. Ca sa le potu tinea minte î lan deschide-tî gurita Si ne învata ceva ! . Nai tinutu glasulu mal multu.

plânge masa. Câtii al traitu. Ca de astacjl remâneti. Câtti al traitu al muncitu Pentru trei coti de pamîntu. Nici usile n'a deschide. Plângeti tuspatru pareti. «\'enitî sa vc pupu pe-obrazu. Ca de-acuma tatuca In casa n*a mal întra.«Cucu-l pasere pustie. «Ca de min' sunteti remasi. Daca. nu cre(jî. Nici nu sa mal hodini. «Ca de astafjî în colea «Voi mal muitu nu mi-tl vedea!» Plânge casa. iubita mea ! «Cuculu f6rte bine scie «Când cânt'a casa pustie «Si copil a saracie î . La feresti n'a bocani. tatuca. aî lucratu Pentru trei scânduri de bradu . «Si elii nemica nu scieî» Da tatuc'a lacramatii Si din gura cuvîntatu: «Tu femee. Dragutulu nostru tatuca. . De tata sunteti remaseî Plângeti usi. Haida la mormîntu si vecjî. Nici la copil n'a mal rîde.... «Draga mea.507 «Dragii tatiî copilasi. draga mea. plângeti feresti.

Scola nu sedea tacutu. Sa ve(]ii mortea ce-o facut u î Si te'ntorna într'o parte Si ve(jiî mârte cu dreptate. far' sa fii rugata. Da-tl pânza de pe obrazu Si ve(jl morte cu necazQ ! . Si noi nu te-amu asteptat u Si tu totu te-al aratatii Si pe tata l'al luatu. Ca sl-alu nostru tata vineî Da nu vine sa traesea. Nici ca sa gospodoresca. La usa la tinterimu Stal. do d-lA Ionica alâ luî lordachi Isacâ. (Din Bucovina. La iiiiA tata. Da vine sa putrecjesca. comuna Mahala. Tatuculu nostru placutu. airîu-ultorQ. sa siStuimii. Ca de amu ne despartimii î 508 VIII.Kucura-te manastire. Unde nu estî asteptata Tu mergi. tata.) Bata-te pusti ulu morte Cum nu esti tu cu dreptate ! Ca ori unde-ml estî chemata Tu nu te duci nici o data. rom.

Tatuculu nostru placutii. eoni.)i sa-tl fac*o ferestuicâ Ca sa-tî cânte-o pasfiruica.o placutO. Turlurc'Miu. plina A romasu maica straina. preotu. Câta jele 'n lume este T6ta 'n mine se opresce.) . Câta jele-I pe pamintu T6ta m'a mâncatu pe rindu. Dintr'o casa mare. Nici terestra de privitu Si nici usa de esitu. de d-ld V. Jelc-asa m'a superatu Cum ÎI cerulu innoratu Peste t6ta Lumea rdtâ. Mare casa al avutQ. Nici nu-î lalta de sedutu. La nnA tata. (Din Bucovina. Sa-tl cânte 'n glasulu celCi grosu Pentru-a nostru traîu frumosu. comuna VicovuUV(L-sus. Multa jele am mal trasu Numai foculii nu m'a arsu. 509 Eu de când m'am radieatu Multa jele-am indurata. Cine n'are *n lume nene Sciii ca traesce cu jeleî IX. Si sa-tl cânte'n glasd suptire Pentru-a nostra despartire. Alta mica tî-aî facutO Cu capriorii de lutQ. disiriclulfi Uadautului. I. Aceea nu ti.

scola Si ne spune-adeveratu : Cum de rai te-al înduratu Si copiii tî-at lasatîi Mititel si ne 'nvfitatî. tatuta. de M. «Tata» pe cine-omu striga Daca nu-j fi dumnia-ta? . Ca tatuca când era. mila n6stra. Nici pe nime cu priinta. (Din Biiroviiia. olO Tuta lumea-î cu tatuta Numai noî fara miluta. Si neamu ruga dumitale Sa nu faci acesta cale.va graesce. Ca tî-a fi dcstulu de-asarâ! Scola-te si ne-î vedea. Casuta. conuiim ('rasna. Alta noua ttaî fâcutu Fara usi.) Sc61a-te. Sc61a-te si te tre<Jescc Si cu noi ce. care-î avuta. grija ndstrâ. tatucuta. Scula-te. tatuta» scula. Nici tatuta. Bun'a fostu. Ci sbera dupa stâpânu. fara feresti Numai câtu sa putredesclî X. Nici miluta. Da noi de undc-omu veni Ore cui ne-omu jelui Ca tatut'a putred) ! Demineta ne-omu scula. Dar elu dc-amîi n'a mal fi Si de noi cine-a 'ngriji? Si noî ne-omâ culca pe vatra N'omti sci cine nî-a fostu tata. In sama nimfirul datî? Ca eî s'oru trezi odata Ca n'au mila dela tata. Elu de noi bine *ngrijia. Mila nostra. Harbu(a. Ca noî de a(J[î în colea Tatuta n'om mal avea. Sberâ oile *n ocolii. Da nu sbora dupa fonii. Sc61a. <Iicl.Scola. nu tl-o placutii. Casta cale-î duc^tore Si 'napoî ne 'ntorcetore. tata. scola. La min tata.

Caci nu te duci sa'nflorescî.) Dragulu meu. dirl. Ca noi câtQ omu mal tr^ii Nime nu ne-a milui. Cine mi te-o statuitîi Pe-asta cale de-aî pornitu Sa mi te duci în pamîntu Tare reîi ti-o mal priitii. Xenlucutulii meu iubitii. XI. Ci numai ne-a porunci Totu cu «du-te» si cu «vina» Ca la nime n'avemu mila. Sa te lasi de asta cale. Casta cale-I duc^torc Si *napoI ne 'ntorcctore Tare ni-I cu superare. Sa le tinemâ si noi minte. coimiiia ( i*a>iia.Strainii ca ne-oru mustra ! fiU Da cum de te-al induratu ^i prin straini ne-al lasata Totii de china si de nacazu Si cu lacrimi pe obrazu. La uiiii parinte. Si nVasî ruga dumitale Dela capii pan' la piciore Sa nu ne faci superarc. Ca ne-ai lostu unii bunu parinte. . iubitulu meu ! Sc61a-te si te trezescc Si cu gurita graesce Macar doue. trei cuvinte. nenîuculii meu ! ScumpulQ meO. (Din IUuM)viiui. de Mariura iiârbuta.

Cum întri*n ea putredeacî. 513 Casuta ca t!-a¥ lasata si-alta n6ua c'al durata Numai cu patru pareti. Negriloru strainiloru! Ian sc61a si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava. . Mnior-ta cum al adormitO. mama. Fara usi. trei cuvinte. Ca tî-a fi destulu de-aearâ! Ca de-asar*al adormitu Si mal multa nu te-al trezitii. Nu sciu'n minte ce tl-a datii Si pe noi ca ne-al lasatii Lemneloru si pietrelorii. sc61â. Scdlâ. tic Catiina Ilaiiceria. dicl.Da te ducî sa putredescî. Sorele c'a resaritu. Ian scola si te trezesce Si cu noî ceva graesce Macar d6u6. In cotro te-al podobitu? Tare frumosu te-al gatitii Si pe drumii ca te-aî pornitu. Cu noi sa nu mal graescl Nici mal multu sa te'nlidnoscî î :a2 XII. scola.ti deschide genele Si ti-î vedea fetele. Mal multii nu mi te-al trezita. sc61â. Cu noi nimicii n'aî vorbitu. Cum te bagi. Sa le tinemu si noi minte. Ca tl-a fi destulu de-asara! Si. mama. Cu nime n*al mal vorbitu. Si te primbla prin gradina Sa cresca flori si sulcina. Si-tî deschide ochisorii Si ti-I vedea si feciorii Pe-a cui sama î-al lasatO.) Scola. scola. nu te mat veijil. comuna Crasna. (Din Bucovina. La o manii. iara feresti.

Da. Lutisoru Din trupusorâ. Scumpa ndstra! Cum a pusii manele cruce.voiu de ea unde-va? Si pe-afarâ voIQ esi Marianii. Pe mamuta voîu striga Ca sa vSdâ de nu cum-va S'a rSspunde de-unde-va. Din cosite Micsunele. U BomftnT. Sl-aistâ drumu îl calStorti Si'napol ne'ntorcatorii.EH m'asi ruga dumi-tale Sa nu faci acesta cale. Casta cale-I calStore Si'napol ne*ntorc6t6rc. Inmons. Mila n6stra! Draga n6stra. Demineta m'oiu scula Pe mamuta voiu cata Prin tote coturile Si prin tote-ungherele Sa vedu gasi-oiu ori ba. Draga n6stra. Pomisorl Din ochisori. 33 514 In totii locuia votu privi. Din mânute Viorele. Cum s'orâ face flori albute Si n'orO mal face urmute. . Vfidti cu ochii cum se duce î Dragele mele piciorute. Din gurita Tamâita.

dîn cotro-va! Bata-te pudtia m6rte! Multu esti tu fâr' de dreptate.De-unde-va. Atunci în pamîntîi te baga. Cârdeia. (Din lUicovina. Draga nâstra. Multii estî n^gra si urîta Si de lume urgisita! Lumea aî încunjuratâ Si pe nime n'aî aflata Cu tine sa-lO fi luatu. La mamuta al venitvl Si 'n (erestra mî-nl batutu Si pe dînsa mî-al lualu Si cu ea te-al departata ! . greu ti-a fi. Pe mamuV aî îndragitu î Când. mila noslra ! Da cum de te-aî induratii Si pe noî de ne-al lasatu? Pe noî cine ne-a 'nveta Binisoru ca Dumnia-ta? Ca de mâne în colea Noi mamuta n*omu avea ! Când tî-o fosta lumea maî draga. mamuta. . La o mama. . XIII. Si nimeni nu ti-a plâcutîi. do Iiist. draga noslra. coin. Bata-te urîtulu Iuta Multu estî negru si urîtu. . satulu Bilea.) Mamucuta.

Ca eii cum ml-oiu capeta-o Hine ca mi tl-oiâ spCla-o Nu cu apa clin isvorâ. Mamucuta.Când camesa ti-î negri. Macar doue trei cuvinte.^i eu dupa ce-oiu spela-o Bine ca mi tl-oiu usca-o Nici la aburi. Numai cu-aburl de sufletu. Nici roua n'orâ scutura. Ea de unde nl-a veni. Si-tl-oiu trimite-o pe stele Unde dumnia-ta-I sede-re. Nici in spune de soponu. 'N tote partile-omii câta. mama alba. Draga nostra. . Iarba verde n'orft calca. . nici la ventâ. scumpa nostra! Muitu in lume al mal muncitu Putintelti ti s'a venitO. Demineta ne-omâ scula. I)umnia-ta daca nu-I crede Eu iara ti-oia trimete Pe suerulQ vântului In tundulii pamintulul. Eu m'asi ruga la Sân-sore Sa tie (tiua mal mare Si sa-tl dee cheita Ca sa-tl descul gurita Sâ graesci cu noi ceva.o. Ll-oru cresce flori galblore r>i6 Si n*ortl mal face-urmus6re. draga ndstra. Si tl-oiu trimete-o pe sure Când a fi 4'^^ ^^^ mare S'ajunga la dumnia-ta-re. .» ol o Atunci s'o iei de pe tine Si sa ml-o trimeti la mine. Draga nostra. Ca sa te tinemO in minte. Ca de mâne-a imired). Cum s'a lace terna negraî Dragile nostre mânute Cum ll-oru cresce flori albutc! Dragile nostre piciore. Numai cu lacrimi de omu. Ca d6r vine mamuta.

mâmuca. bine. Pe când a fi sa resara Stintulu s6re luminosu Din spre rgsaritii din josO. Iubita nostra miluta. gimn. Da ian iesi pâna afara. Draga n6stra mamucuta. comuna 8tr()(»scî. Pe unde nu umbla nime.) Draga ndstra mâmucuta! Zori de (Jiiua se revarsa Si dumnia-ta se^i în casa. de Catrina I^colta. mamuca. Si multa în lume-aî lucrata Si putintelu tî-aî luatu. La o inama. Vino. (Din Bucovina. De tl-a fi. La o mama. mamucâ. Dela noi sa te pornâsca. corn. st ud. do (iriiroro PolticG. . ia-mS si pe mine. Sa ve(jl cât ÎI de frumosCi. reu Lasa-m6 la Dumnezeu Sa traescu în satulii meii ! 517 XV. (Din Bucovina. Numai trei scânduri de bradii! XIV.Num* unu stânjinii de pamintu. comuna Calaflndcscî. 8c61a. Si mfi du în ceea lume Sa petrecu si eu cu tine. dict. Si te uita pe terestra. Ca-tl vine carte domnesca. De tl-a fi. Unde-I satulu fara nume Si cararea fara urme.) Sc61a-te. Ca tl-a fi destula de-asara. Sa te duca 'n ceea lume.

Orî boia ti s'alinatu. . Iubita n6stra miluta. Ca apele-su curgCtore Si *napol ne'ntorcet6re. Ca sorele î mergC^orii Si 'napoî întorcetoru. Draga nostra mamucuta! V^gdâ cu ochii cum se duce Si n'am putere-a-o *nt6rce. EH m*asl ruga dumi-tale Dela capa pân' la pici6re Sa te lasi de-acesta cale. Orî nimica nu te d6re. Iubita nostra miluca ! N'amO gânditu. Draga nostra mamucuta. Iubita nostra miluta ! Ori estî supurata tare. Ca tare-I cu supfirare. Când nici cu gându n'amâ gândita? Toti copii-sQ cu mamuca. la-te dupa sfîntulâ sore.Ceai gândita. Si daca nu te-I lasa Eu iara mi te-asi ruga Sa nu te iei dupa ape 018 Nicî dupa paree late. Numai noi fir* de miluca. Draguta nâstra mamuca. n'amii socotita De-asta cale te-al gati tu. ce-aî socotita. Cine merge *n pamîntu verde Nime^n lume nu-lfl mal vede. Casa de tl-al pustiita.

Ori gurita tl-a 'ncetatu. pâna *n pragti De vecjl vitele cum ragu Si ragu vitele 'n ocolQ De alâ dumi-tale dorâ.) EsI. Ca de-aici cum te-I porni înapoi nu-I mal veni. ¦ « {Din Bucovina. Ca noî de-asta(Jî în colea Mamucuta n'oraCi avea. Iubita nostra miluca ! Da la noi când îî veni? Când asi sci când îî veni Cararea tî-asî zugravi Totu cu firu si cu mStasa Pân' l'a dumi-tale casa. Sa ne spui noue ceva : Pe cându noi te-omd astepta ? Draguta nostra mamuca. eoni. Si sbera oitile. Totu cu firCi si cu bumbacu Pân' Talu dumi-tale pragu.")!<) XVI. Draga nostra. Iubita nostra miluta î Eu tî-asî maî spune ceva: R6ga-lu pe cine-î ruga. Si pe noi ca nc-aî lasatu Nimicii n*al mal cuvîntatu. Ca mal multa nu te-orO vede. R6ga-te la Precista Sa-tl deschida gurita. . scumpa nostra î . Draga nostra mamucuta. mila nostra. si ud. mâmuca. La o inahii. de Vasile Uopcenu. ginin. Draga nostra. Ca de când mi te-al culcata. R6ga-te cuî te-î ruga. comuna Mologia. Roga-lii pe Sân-Niculaiii Sa-tî faca parte de raiO.

Scola. nu te da. Corii veni si te-oru lua Si te-ord duce cum oru vra Pe de-asupra ventulul In fundulâ pamintulul. Pe ce drumu al sa-ml apuci? . j Sa mal vil mamuc' acasa. Nici sdrele nu te-a arde. Sa ve4l ce casuta-tî iacfi Far* de usî. 520 Si nici ventulâ nu te-a bate. îl trai cu mare dragu. Sa vil pân*la pirilazH Si-I vede-ala nostru nacazâ.EsI. De-asI sci bine c'al veni. Mamucuta. mama. un' te duci. Sa vil pâna la fer^stra Vecjll ceti iacu copiii 'n oasa. far' de feresti. Iar a n6stra-I de nuele Vom trai cu multa jele. Cararusa tl-amâ plivi Si de alba si de nalba. mamucâ. Cum intrinsa sa trâesci? Ca casuta ti-I de bradu. Sa vil pâna la pâraâ Sa ve^I cum traescâ si eCî. pâna *n pragU. Ca sa ne vil mal de graba.

XVII. Cu mine sa siatuesci. Cu mine n*al sfâtuitâ. (Din Bucovina. Fiii sa nu-ml amagesci. La o mama. Scumpa mea. Inima sa-ml rgcorescl. Ci se ducii sa putrei. dict. Nu mergii sa gospodar6sca. iubita mea! Dumnia-ta pe-unde-al venitu Tare mi te-al fudulitii. de Maria Lâcatusâ).La biser'ca cea frum6sâ La grdpa cea 'ntunec6sa. Picioruse de matase N'orâ âmbla mal multii prin casa. comuna Calafindoscî. Mânutele lucrâtdre Mergii în pâmîntâ la rficdre. Dumnia-ta ca m'al uitatii La mine n*al mal venita. Eii de când m'am strainatii. De-aceea eii n'am avutii Cui sa m& fi jeluitii. mâmuca mea. Picioruse de bumbacu N^orii mal trece peste pragâ. Inima sa-ml fi rScoritii: Cu straini m'am petrecutu ! I 521 XVIII. Fiii mi I-al amagi tii. Draga mea. Dumnia-ta când îl veni Mal multii nu te fuduli Pe min' sa nu m8 urescî. .lesca.

de d-lQ Vasile TurturenQ. Ca tt-a n destula deasara! Si-tî deschide ochisorii Si ti-î ved6 toti feciorii. 522 Ca tare-î greu în strainT. (Din Bucovina.) Sc61a. Si-tî radica genele Si ti-î vedea fetele. comuna Virovulu-do-nus. preotu. maicuta. si corn. Ca traimQ în mare jele. Draga mea si scumpa mea! Gând asi sci C'aî veni Cararusia tî-asî plivi Si de iarba Si de nalba Sa vil. la noi! XIX. (Michoria Calancea. maicuta. treî cuvinte Ca sa le tinemâ noî minte. Când tî-a fi camesa negra Sa mî-o trimetî. corn. (Din Bucovina. conuma Boianil. Sa maî vecjl pe aî tel fii.) . Macar doufi. de graba. Si de spinî Si de pelinî. dict. Sa vil maicuta. scolâ. Si-tî deschide gurita Si-Î vobi cu noi ceva. Când orii fi* grâele 'n flore. d(» (1-1 il Vasile TurUirc*nCi. do. Ca eii cum oiii capfita-o Deauna tî-oîQ si sp61a-o Sl-oiu spfila-o 'n lacrimele Si tî-oiii strînge-o paturele Sî-oiii usca-o 'n gândurele. Când oru fi grâele 'n clai Sa vil. Mamucuta. sa viî. Ca'n cea lume tare î bine. draga mea. maica draga. mamucuta. Cine merge nu maî vine. La nnA barbatii.La o mama. Pe fecîorulii ventuluî Din fundulâ pamîntuluî.

vara c'a veni C6sa in culu a rugini. Sare cu bucatica Si apa cu donita. Ca nu ragCi de dorii de fenu. Sc61a. nu te da. Când era stapânulu lorii. scolâ. Mâncaii fenulu cu stogulii Lingeaii sarea cu drobulii Si bea apa din isvorii. bade. Dumnia-ta câ-I putredl. La lungu drumti mi te-aî pornit lî. Ca veni primavara Plugulii cine l'a porni Daca dumnia-ta nu-T 11? Plugii *n podd a rugini Si dumnia-ta-î putredL Prima. bâdiputa. Si-I esire pân' afara Sa vecjii pile cum sbera Tote din salasft afara.Badicutulu meu iubitu ! FrumuselG mi te-al gatitu. . De când îl stapân* esta Se da fanulii cu pala. Nu duceaii atâta dorii. Numaî dup' alil lorii stapânii. Si-Î esire pâna 'n pragu Sa ve(j[I vacile cum ragu. Scala.

Badica. La mesteri aî poruncitu Alta noua tl-o croittî Cioplita pela usori Când o ve^I te ieu (iorl. Ca sotia dumi-tale Multa suparare are. Bâdicuta ! ce-al gânditu. te*ndura. Mititel pe lânga vatra Si n*orft sci cin' Ie-a fostu tata. Si sotia a-tl lasa. Ca-l cu multa suparare Si cu chieltuiala mare. De-oru esi din casa afara La totî lî-orii fi de ocara. Ori te*nfiori ori nu C'acolo tl-a fi tralu Bâdicuta! un' to duci. Tare tl-o parutu strimtuta. Ori te*nfiori ori ba C*acolo tîa fi viata. In cotro drumulu apuci: . Si eO m6 rogii dumi-tale Sa nu faci acesta cale. nu. Ca tare-su înprastieti. Si casuta tl-al urîtu! Cal avuta larga casuta.Nu ti-I mila de baieti. De-ord intra de-afara *n casa La toti ll-orâ fi deprobaza.

Pe cântatulO cucilorQ, Pe 'nfloritulO pomiloru, Pe 'nfrun(Jitulu codrului,

524 Pe 'nvercjlilulu câmpului, Pe pornitulCî plugului? Plugu *n podâ a rugini Si dumia-ta-I putrezi. Ne-omu ruga la stintulâ s6re Sa tie (Jiua mal mare, Sa ne dee cheita Sa-tî descuemti gurita, Si-I grai cu noi ceva Macar douS trei cuvinte Sa te tinemu si noi minte. D6mne, D6mne Sfinte D6mne! In ia n6pt' asta mal mare, Ca asta-I despartitoro Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratulâ cu bujorO, Dela-lu nostru sotiorO. Pân' amu nainto vreme S6rele nu resaria Si dumnia-ta te trezial. Da de amu nainte vreme Sf intuiti sore-a rasari, Dumnia-ta nu te-I trezi. Sotiora dumi-tale Dimineta s'a scula Si'n totCi cotulu te-a cata. Pân* amu nainte vreme Te culcai si te sculai Si de somnii te saturai. Dar amu de-asara dormi Si nu te saturi de somnii. Nu sciu perina ti-I m61e, Ori nemica nu te dâre, Ori scortariuia ti-I frumosii, De-asara nu te-al întorsii. Scola, badicuta, scola.

525

Ca tî-a fi destula de-asara!

Si te primbla prin ograda, Ca cresce mândra otava, Otava s'a scutura Si urma s*a astupa; Si te primbla prin ocolu. Ca cresce mândru mohorti. Si te primba prin gradina, Ca crasce mândra sulcina. Sc61a-te si te trezesce Si-Î vede'n casa ce este, T6ta lumea te jelesce. Nemica nu-tî folosesce. Si deschide gurita Si grai^ cu sotia, Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Macar doufi trei cuvinte. Sa te tie si el minte. Sc61a, badicuta, scdla, Si hal cu noi pan' afara; Scola, hal cu noî pe josu. Ca drumulu nu-î grunzurosii. Sc61a, scola, nu te da, Ca de mâne in colea Noî mal multa nu te-omO vedea, Ca te duci în ceea lume Unde nu te sciî cu nime. La usa cea de hârtie Câti se ducti pe toti i! scrie; II merge si dumnia-ta

Si cine-va te-a 'nsemna. La scaunulu cela de petra. Unde merge lumea tota, Vomu merge si noî o data. Daca mi te-amâ duce noi Cu carulâ cu patru bol Totii aî mal veni 'napol,

526 Dar te ducemu cu caruta Si nu tl-omti vedea urmuta. Badicutâ, dumnia-ta, In mândru raiu îl întra, Si-acolo daca vel fi Dumnia-ta te-t hodini Dar sotia-a necaji. XX. La unu barbatii. (Din Bucovina, coiminii ('alafiiulosrî, ilict. di* Catrina Racolta.^ Multu iubitulu meu barbatul Da cum de tc-al induratO, Copilasii de-al lâsatu? Copilasii tl-al lasatii, Da *ntr'a cui sama I-aî datfi? Copiii tl-aî sfiracitu, Casuta le-al pustiitu, Pe mine m*aî vedanituî Dragii mamil copilasi De tata sunteti rcmasî! Draga mea, miluca mea ! Da sa te scoli dumnia ta Copiii a-tî renduî Pe lume cum oru trai! Ca copiii cel remasi

Multa manânca ^i multii strica. Dragii mamil copilasi. De tatita lorii rfimasl, Dela nime nu aii mila, TotQ orii fi «du-te» si «vina»!

527

XXL La unA barbatâ. (Din Bucovina, comuna Oalinescî, dict. de V. Hrisca.) Scoborl, Domne, pe pamîntu Sa ve(,ll mdrtea ce-o facutu, C*o luata frun(}a din fagi Si-o despartita pe ceî dragi. M*o despartita si pe mine Cu care-am traita mal bino. Si de bine cetraiamâ, Intr'o camesa dormiamii Si dintr'unu mfirQ ca mâncamii Si-amândol ne saturamu . . Astepta-m6 m6I badita Sa dau Ia copila tîta. De-Î vedea ca zabavescu Sa scil ca m6 'mbrobodescu. Mi-I destula mie de-asarâ De când staâ bocindu pe-alara, De când staâ la cheutore O trecutu o luminare. Asteptâ-mS, bade-unu ceasu Sa-Iu adormu pe celii nacazO, Dupa ce Toiu adormi Eu iara mi te-oifi boci, Si-oiâ boci asa de multu Pâna ce m'oiu face lutu, Ca multe-afturî am avutCi, Ca de afturile mele Si lui Dumne<Jeu i jele î

- 528

xxn. La nnâ barbatA DinBucovina, orasulQ Câmpuluiipru, eoni. do d-lQ O. Ciuperca.)

Sbera oile 'n perdele, Si casa-I plina de jele. Si ragâ vacile 'n ocolu, Casa e plina de dorâ. Mândra cas*al mal avutu Si-aceea nu tî a placuta. De când mi te-al bolnavitu, La stoleriu al poruncite Sa despicc-unâ bradu în doue Si sâ-tt faca alta noua Far* de usî far' de feresti, Locu, unde sa putrecjiescî ; Nicî nu-î usa de esitu, Nici feresta de privitii, Numai locii de putreditu. XXIII. La nnn barbatn. (Din Bucovina, comuna M6nastirc»a Honioruluî, corn. de d-la Georire AvramQ, învCtâtorQ.) Dulcisorâ merii din gradina, Cum te-o ruptii din radCcina Mortea crunta si haina. Cum nu-î m6rtea 'nselatore : Ie emulii de pe piciore. Cum mi te-o luaiii din casa, Cum mi te-o tocmitii pe masa. Bucura-te manastire, Mândru gospodarii îtî vine,

~ 529 Da nu viDe sa cunune, Ca-I gatita de cecu lume : Si nu vine sa boteze, Ci *n pamîntâ ca sa s'aseze. Veniti iubitii mei Iratl La mine si m& 'ngropati. Veniti frati, veniti surori Si-ml tocmiti trupulu cu flori, Si m'udati c*unCi pica de apa Sl-apol me puneti în gropa, Me stropiti c'unu picti de vinu Ca eu mergu in lociî strainu. Eu m& duciî pe-o cale lunga, N'am pe nime sa m'ajunga; Eu mg duca pe-o cale lata, Unde n'am fostu nici odata. McrgQ la trei coti depamîntu, Doi la capetu de mormîntu. XXIV. La unfi barbatii. (bin Bucovina, comuna Hadoutu, conj. dt» tl-Iu Awrcliii» Macovoiu. pieolu).

Mortea 'n lume n'are frati, Rapesce crai si 'mp(5ratl. Mortea 'n lume mare este De bogati nu se feresce Si pe scraci îl gasesce. Bata-te-ar pustia m6rte, Ca n'al mal fostu cu dreptate, C*al venitii pâna la pragu si-al luatu ce ml-o fostu dragu; Cal venitu pâna la masa Sl-al luatu mila din casa; Cal venitu pâna la patu Si dragostea ml-al luatu. J/f lianu, Inmorm. la Bom&nT. 34

530 burbâtelulu meu iubitu. Ce secjl asa de mâhnitu r Te rogu nu sedea asa. Scolâ-te si te-I primba. i^i te-I primba prin ocolu Sa cresca mândru mohoru, Si tc-î primba prin ograda Sa cresca mândra otava. Barbatelulâ mcîi iubitu! Mândra cas'af mal avuta, Casa de-o suta de lei Sl-al luatu alta de cinci leî Fara usî, fara feresti, Intr'însa sa vietuesci, Ca nu-I usa de esitu. Nici ferestra de pravila. Nici drumâ de calStoritQ, Ci numai de putre<Jitu. . . XXV. La unu barbatd. (Din Huodvina, comuna Iliîjiosd, «lict. de mama mea Huxanda.) SotiorulG meii iubita ! Tu atuncea ml-al muritu, Când tl-o fostu draga de trai tu, Pe cântatulu cucului Pe esitulîi plugului. Plugulu sede sub parete, Boii pascCl la erba verde... Sotiorulti mefi iubitu! Da cum de m'aî parasitQ, Când tl-a fostu dragu de traitu Po *nfloritulvi pomilorâ, Pe mirosna florilorii? N'aî gândita, n*aî socotita,

531 Când do la noi te-al pornitu, Ca cu de-aici in colea Sotioru n'oiO maî avea ?! De cantata tl-asl mal cânta, Dar* me dâre inima. Inima s^a Irântâ în mine, Când nu v6dîl sufletil în tine. SufletelulO tl-a sburatu Sus în cerulu celu înaltu, Si pe mine m'o lasata. Mo lasatti sa pâtimescu. In lume sa m'osîndescu Val stjraca inima Cum esti tu de straina ! . . . XXVI. La nnji barbatfu (Din Transilvania, distriotulii Naseuduluî, eoni. do d-lu T. Siniunâ.) Prin cela rîtu, prin celu zavoiu Merge-unu cârd cu sese bol. Caru-Î negru, boi-sâ negri, Pogoniciî si maî negri. Dar' Vasile bolnavulu, BolnavulQ si jelniculu De departe a strigata Si de-aprope a'ngenunchiatâ Si din gur'a cuvîntatO: «Ce-aducetl voi, dragii mei, Dragii mei pogonicel? «Trei nuelc; treî smâncele, Trei fellurî de lecurele ! «Leculâ meii nu Tati adusu? - (cLcculu taâ nu Tam adusu, C'o *n(ratCi boii pe la prânzâ, L*au mâncata de nu s'a prinsu!

532 Sî-o 'ntratii boii dela cina, L'aii mâncatii din radecinîl. P16ie mare ce-a plouatu Si leculu ti l'a mânatu, L'am catatu, nu Tam aflatu ; P16ie mare ce- o venitu

Si leculu ti l'o molitu, L'am catatii, nu Tam gasitu ! XXVII. La unu barbatii. (Din Ducoviim, coinuua Piitna. dirl. de» Ani ta Ilaramida.) Sotiorulu meu iubitu ! Mândra casa tîal gatit u într'însa sa mi te-asezî Pe mine sa nu me vecjî, Fara usî, lara feresti, într'însa sa locuescî. N'al gatit'o de traitu Ci numai de putrecjitu. Nici nu-î usa de esitii, Nici terestra de privitii, Cî-acolo de putrecjitii. Tota vara mi-al lucratii Pentru trei scânduri de bradii. Si tu multu ca mî-al muncitii Pentru trei coti de pamîntu. Sedii copiii lânga vatra Si n*aii cuî sa (Jica: «tata», Sedii copiii lânga lemne Si n'aucul sa (Jica: «nene», Ca nenele lorii s'o dusu Si 'n pamîntu ca mi s'o pusu Cu fata la siîntulii sore Si cu trupulCi la rec(3re;

533 TatalO lorQ 8*0 superatu Si pe dinsiT î o lasata : Lemneloru si pietriloru, Negriloru strainilorii .... «Tatuta, tatuta heîî Striga baetii mititel, Ian fa dumnia^ta asa Pe mamuta n'o lua, C'o sa vina Sâmbata, N'a avea cine ne la, Sî-a veni Duminica N'avea cine ne schimba!» XXVIII. La unA barbatA. (Din Hucoviim, oonmiia Vama, coiii. lU» d-Ul Niculaiu I^iucaiiu, cantoru bis.) Drat^ulu meu, nume cinstita, In totii locu-aî fostu poftittt La botezatu Si cununatu

Dragulu meu, stapâna de trel)a, Slugile te-oru astepta Simbria când li-î mal da ? Me mirii cum te-aî induratii Mosiile de-aî lasatii Tote mândre si gatite, Tote le-al lasatu scârbite. De-amu, fiindCi ca te ducî, Nu-I mal cosi prin butuci, Nicî nu-î mulge oî la strungi, Nu-I mal cosi prin livecjlî, Ni nu-I mulge în galetî, Sîmbrasiî te-oru astepta Sa tii la-olalta tîrla. Dragulu meii, mândruculii meti, Dragulii meii, iubitulii meii !

r>34 Reu tî-a maî cântatii cuculu De Taru fi mâncatu uliulu Sa nu-î fi-aucjitii glasulii. Primavara mî-a veni Pe când codru mî-a 'nfruncji Pe când pomî-ord înflori, Cucii totî ca mî-oru veni, Pluirurile s'oru porni. Oile, câte m!-oru fi, La mesura oru sui, ^i Dumnia-ta nu-î maî fi. De te duci în ceea lume, le-tî merinde forte bune, C'acea lume-î cu lacata. Nu potî veni nicî odata, Nici la mama, nicî la tata, Nicî la feciori, nicî la fata, Nicî la locfi, nicî la livada, Nicî la casa cea boerata. Dara tare v'asî pofti,

Da le trimetî pe luna. (Din Bucovina. Pi mîo j)usu picioru *n pragu Sî-o luatu ce mî-o fostii dragu.Sciu bine ca n'oî veni. Si mî-o trimiteti pe stele. Dar n'o trimeteti pe sore. Cam lasatu tnte cu jele.i llaminida.) Bata-mî-0 pustia m6rte. . Dar me dore inima. La celu tînfiru înca vine Si pe lalta ca mi-lu pune. «Multii iubitulu meu barbatu î Da cum de te-aî îndurai u Pe mine de m'aî lasatu? Da eu mândru te-asî cânta. La uinl barbatii. Dragulu meu si scumpulu meu! 535 XXIX. dr Aiiit. Dragulu meu si mândrulii meu. Ca sciu bine ca mî-a prinde. Când a fi nopte senina. Ca sa-mî trimetetî merinde. dict. Muitu ÎI negra si urîta f^i de lume urgisita. Ca luna-î maî recor6sa Sî-a aduce-o maî Irumosa. La noî înca ml-o venitu Tocinaî când nu m'am gânditu. Ca n'aro irica de nimc: De betrânu nu i-I rusine. Multu îî ea fîir' de dreptate. Ca sorele-i prea ferbinte Si le-aduce vestejite . oonmua Putna.

Sorele o rasaritii. Dumnia-ta nu te-aî trezitu.Si ml-o pusa picioru 'n masa Sî-o luatâ mila din casa Dela copil si boresa. îndata ti Ie-a spela Totu în spuma de soponO. Dumnia-ta aî adormita. (l)iii lUicoviiia. Cine ti Ie-a soponi? Trimete-Ie la mândra. Dela capii pân* la piciore: Sa nu faci acesta cale. Daca tu m'al asculta Eu pe tine te-asî ruga. Ca-tî vine carte domnesca Dela noi sa te pornesca. Tu *napoI ca le-I negri. La unn barbatu. înapoi nu te *nturna. Te-aî?î ruga cu ruga mare Sa mi te scoli pe piciore. Pe suerula ventulul Prin fundulu pâmîntuluT. Scumpa sotiora ta. Ga-I cu mare superare.) Sotiorulâ meu iubitul Siîntulu s6ro-o asfintitu. Sî-acolo le-I putrecji. cum Ie-a capâta. când orii veni. La tine. de M. coiiuiiui Crasna. dicl. Da pe cine Ie-a trimete? Pe calutulu vcntuluî In fundulâ pâmîntuluT. Ca ea. Nu te-! scula pe piciorc. La pamîntii te-î aseza 536 La pamîntu totQ cu rficoro. Barbuta. . Sl-eu Ia tine c*oiu veni I XXX. Sa te uiti pe cea fereslra. Tote nemur*le-o venitQ. Sc6Ia-te si te trezesce Si-t vede *n casa ce este. sulletulu meu ! Asculta cum te plânga cu. In lacrimt fierbinti de omu. Schimburile tt s'orft negri. Barbate. Nici cu unii n'aî graitu. Le-a face ca Ia unâ domnu. De casa te-orii departa. Dela noi cu tabera Oru veni si te-orii lua.

) Papusoiu batutu de petra. La niiA barbatu. C'au remasu boi'n ocolu Si casa plina de dbrO. C'au remasu boi'n tânjele Si casa plina de jele. Nici nu-I laita do sedutu. Si tl-aî facutii alta *ntunec6sa: Fara usi. Numai neijru si pamîntu! XXXI. . Nici ferestra deve(Jutu. Intr'insa sa vacuesci. Frum6sa si luminosa.IcMiHia. . si coia. Si radica genele Si-tl învata tetele. La ista drumâ deal plecatul Si tl-al lasatu mândra casa. comuna IJâlacona. Tote plugurile umbla Numai alti meu sta la umbra. do Siincoiiu Boca. 537 î^i deschide ochisorii Si ti-î înv6ta feciorii. dicl. (Din BuiM)viiia.Sc61a-te si te trezesce. fara feresti. Cu nemurilc vorbesco. de Mih. Sotiorulu meu iubitul Da cine te-o sfatuita La ista drumu de-aî pornitu? Si cum de te-al induratii Si casuta tl-al lasatu. Baetel remasi de tata Sedu în casa superati Dusi pe gânduri si 'ngrijatî.

Nu vine sa vietuescji. r)38 Boi-ml pasca la erba verde. plânge masa. Ci vine sa putrecj^sca. Ml-al luatQ ce ml-a fostu dragfl. Bucura-te tinterime. Cal venitfl pâna la pragQ. La porta la tinterimQ . Ian plângeti si voi chctorl Dupa tatuta cu dord . Ca tatut'acum v6 lasa. . Da nu vine sa'nnoreacâ. Aceluia multfi I-asI da . La unu barbatu .) Bucura-te manastire. ili> Mrti-ia LiicMusO. Ca mândru trupsorQ îti vine. liat. Gospodariu-ml hodinescc Ca clQ Iftrte scârhitii este. . Plânge casa.Num'alQ meH plugutu îmi sede Razimatâ sub cela parete. La tuta casa Bate c6sa. Când ar scrie cine->a Unde-a sedea tatuta Dupa ce s'a departa t^i'n pamîntQ dupa ce-a'ntra. VA vine sa vestejesca. Dar'la mine N'are cine.1-te pustia m6rtc. Ca mândra flure-ti mal vine. Ca tu nu mal faci dreptate. .

draga. Casuta tl-al parasitii. SI a venitu m6rtea în ventu Si mi te-a pusu în pamintâ. Recoresce-mî inima. Nu ml-al mal lasat rcspunsu Si de cum te-aî departatei Nouc respunsu nu ne-aî datii.ll ne despai-timu oay t?i mal multii nu ne'ntâlnimii. Tare scârbiti ne-aî lasa tu î XXXIII. De ml. de (i. Averea tî-al pustiitu Si dela noi al pornitu! XXXIV. r)40 Sotiorulu meu iubita ! Nu sciu cui te-aî potrivitii. . Sotule.Stal. Dumnia-ta câtu al lucrata Putintelâ al câstigatd: Pentru trcî coti de pâmîntu Tare multii te-aî mal muncitii î Gospodarulii meu iubito ! Ce m*asî ruga dumitale Sa mi te scoli în piciore.ar bate si mal tare Sa mi te scole 'n piciore. corn. La unA barbatii (Din lUicoviiii». Ca ce ventu mi te-o batutu La pamîntu de te-oboritO. sa sfatuimîi Ca de a(. Dumnia-ta. de când te-al dusQ. La capu de masa crai. Dar' acum morte-a venitu La pamîntu mi te-a isbitu. miluta mea! In tuta serbatorea Botezai si cununai. oratJiilu ('âinpiiliuitru. La uim barbata. Ian sc61a-te dumnia-ta Si deschide gurita Si graesce cu dinsa. Ca bine nu tî-a priitii. Sl-a batuta ventulii din josâ Sî-a datii stalpulu casei josu. ( iupCMcâ).

Sa traga clopetele. coinmiiv OHalQ. Sulumina s'a uscatu. Stâlpulu casei Ta luatâ. Nu te ruga apeloru. . i 541 t^i-atjil e (}i de despartitii Dcla tott câtt tc-aâ iubitu. La unu mosâ. Sa resune dâlurile. eoni. Ci numai din scâncjurele. coimina Sânl-Ilio. Mortea 'n casa 8*a bagata. C'a(JI nu-I (jii (le desfatare C'adl e di de despartire. Ca s'auda nemurile Mosuculâ nostru iubild ! Mândre case-aî maî aviitu. D6ra mi tc-ar asculta. stud. ginin. nici din nuele. De suspine si jelire. Ca apele-su mergetore. * (l)iii Ijiioovina. tic lt>aiiîl Ct»jocariu. R6ga-te la palamariU Palamariu si clopotarii. XXXV. Alte noue tî-aO pomitu. mosucule. tio d-lQ liomulCi Simu. învetatorîi. Nici din pari. t^^i 'napol ne'ntorcetore. com. Acelea nu tl-ad placutii : La mesteri aî poruncitîi.(Din Triinsilviiiiia.) Mosule. R6era-te la sfîntulii s6re Sa tie (Jîua mal mare. Scumpule. iubitule ! R6ga-te cui te-î ruga.) Acuma de-o septcmânâ A întratu mortea *n gradina ^i s'a pusu pe-o sulumina.

. Mosuculu nostru iubitu Cu cine te-al sfatuitu. Tu acolo nu te uitî. Ca de astâcjii remânetî! 542 Plânge casa. Ci numai de putrecjitii. Nici ferestra de privitn. D6mne. Si IcsI casele pustii. Sa vorbimâ. Bata-te pustia m6rte. Plângeti usi. Unde mi te chiama iafh Tu acolo nu te-aratî . Undc-su omeni putintel Tu acolo vil si-î ieî. plânge masa. De mosulu sunteti remase! La porta Ia tinterimu Staî mosule sa vorbimO. Sa Io tinemii si noi minte. Scoborl. sa siatuimu Macar doue trei cuvinte.Nici nu-î «sa de esitii. Pe-acestu drumu de te-ai pomitu Valeo reu ne-a mal priitu! C'acestu drumâ îl mergetoru Si *napoî ne'ntorcetoru. Ca nu taci nici o dreptate : Unde sunt omeni mal multî. feresti plângeti. pe pamîntu Si vecjî mortea ce-a iacutu 1 C*a venitu pâna la pragu Sî-a luatu ce ne-a lostu dragu.

Ca nu-I stapânii sa le mulga. cum oifi capSta-o. C'o venita pân' la feresta '^\'0 adusa carte domnesca Dela noi sa mi lâ porncscâ . Numa 'n sînii la inimiora . Nici la vontîi si nici la sdre Nici la umbra si recore. eoni.) T(3ta lumea-I cu nânasu. D6mne. nici alara. Sl-o venitu pan' la chet6re Si mio luatQ mândra flore. de d-1 Georgc Avramu. Ca eii. I 543 Uagu vacile în ocolu. Numai cu lacrimi de omu. Si eu iara înapoi Camesa trimete-tî-oiu Pe suerulu vontulul In fundulu pamîntulul ! XXXVI. Mosule. Ia iinn uaiiasâ. Num'alu nostru-î în salasu. Nici în casa. Si dupa ce ml-oiu spela-o. MorQ de-alâ nânasuluî dorii. Ca pe noî ne-o sSracitii.Mosule. ea n*oiu usca-o. învetatorft. Tare frumosâ oiâ spCla-o : Nici cu apa de isvoru. pe pâmîntu Sa vecji! m6rtea ce-o fâcutu. Nici cu spume de soponâ. Sa ml-o trimetî mie *nc6ce Pe sueruld vcntulul De-asupra pamîntulul. (Din Bucovina. Sbera oile la strunga. Coborî. mosule draga! De tl-a fi camesa negra. . comuna MâniVsliroa Homoruluî.

de (ilichcria. Aniust a (i (}iua iara. La o nevasta. Câ-Î hatâ multisorii de-asara. Cucoseiî oru cânta Dumnia-ta nu te-î scula. lelicuta. 544 Mortea. unde poposesce. de d-lu V. Ca-I hatCi multisorii de-asara. le-tî pânza de pe obrazii Si ve(jî m6rte cu nacazu. Sorele va rfisari Dumniata nu te-î trezi Si atara nu-î esî.SI-o venita pâna la pragâ SI-o luatQ ce-am avutu dragu. Dumnia-ta n'al fosta afara. . scola. si coin. (iospodari-î despartesce.si Uachila Calancea. Scola. Scola. Si ea unde-a popositG Pe cel dragi î-a despartitei. Turturonu). Sorele s'a înalta Pe pici6re nu-î umbla. lelicuta. SI-o venita pâna Ia usa Si ml-o luatG mândra ruja! XXXVII. (Din Bucovina. scola. Eudochia . dict. Si-tî ie pânza cea suptirc Casta morte e cu cjile. comuna Vifovulu-de-sus.

Plângeti si voi chiutorl Ca v'a lostîi do ajutoriu. Nu-tî lasa casa straina : Straina si supSrata C'amii n'a fostiî nici odata! Asta casa-î cu camara. plângeti feresti Ca de mâne remâneti. (Yi baietii fara mama Nu-Hu bagati la nime'n sama. Sl cî bîctl-orQ cugeta ( \i cj^lî tocmai dumnia-ta. Ca tare-su înprastietî. Cal pusu piciorcle'n pragii Sl-aî luata ce nî-o fostCi draga. Si taro te-orfl astepta Tolu cu usuta crepata Sa mal întri'n cas'odata.\ tu îi vede femei asa i\\\\\ aî fostu si dumnia-ta. Ca I hatu multisorii de-a«ara î KietI mila de baieti. i o4o Nu te-om pune Ia trebuta Sa te primbli prin casuta Sa ne Iaci nduS unnute. lelicuta.Hata-te pustia morte. Când eraî în opincute . scola. cin I-a schimba l'VuinntjK^lri ca dumnia-ta? < U'\'\ «"jiircî pâna*n drumu i'u mima arsa scrumu r. lelicuta. Scola draga. Plângeti usi. Cin* T-n lâ. Sl-aî pusu eotele'n feresta Sî-a! luatiî mila din casa. Tu nu lacî nici o dreptate. gospodina. Lelicutâ. Scola. * Tare tî-o mal fostu amara.

Ne faceai n6uâ trebute. lomonn. Dragile nostre piciore Tare-au fostii strabatat6re. Dragii nostri ochisori Cum s'orii face pomisorl. Din mânute Flori albute. Unde-I usa de hârtie Câti orQ trece toti s'orii scrie. Dumnia-ta te fudulesc!. lelicuta. lelicuta. 35 546 Ca tt-o venito nemurile De prin tote partile Cu ele ca sa grâescl . Iar de-acuma Din piciore Minta'n flâre. Unde merge lumea t6ta.. Din sprincene Viorele. Ca-I hata multisorâ de-asara ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnesca De la noi sa te pomesca Pe carare necalcata. Din gurita Tamâita. De când esti cu papucasi Noue treba nu ne taci. Ta BomAnl. II intra si dumnia-ta i^î-acolo te-orii însemna {:fi 'napol nu ti 'ntuma. Din capute RujI batute. Afarianii. . scola Si mi-I esi pan' afara. sc61a. Scola. i^cola. Pe roua nescuturata La scaunulG celG de petra.

mândru te-amii cânta. Noi sa scimii cum te-amu trezit Domne. lelicuta. Vremea-I mândra si frumosâ. lelicuta. scola. Scola. Lelicuta ! un* te duci Cu pieptarQ si cu papuci? . Ca tl-a ii destuii! de-asara ! Si te sc61â pe pici6re Si ne spune ce te dore. Sc61a-te si mi-î privi Cum mi te plângu baetii Si mi te plângu la pici6re D6ra mi te pot(i sculare. Dumnia-ta muitu al umblatu Peste lecQ nu tî-al mal datu.Cu dînsele nu crraescî. Noi de asta n'amu gândilu. Ca te-I hrani de traitfi. lan scola si hal pe josii Ca drumulu nu-I grunzurosu. Ca-I vremea de mersCi pe afara. Scola. A dumi-tale dureri Ca tî-au încetatu de ieri. Multu e mândru si frumosu. mândru te-amu boci. scola. Noi sa scimu ca te-amu scula Domne. Numai pânza si toiagulu Acelea ca tî-a lostu leculu. Dumnia-ta te dud de-acasâ.

Ian ie-mi-te dupa sore. Lelicuta! ce-al lacutu? La toti inima leal ruptu ! Cil tu a lostu vara de mare AI statu a te vaetarc Capetâiulu a-tl mutare Si la umbra si la sore Undo tl-ar li mal rt^câre. Ca-I hatu multisoru de-asara! Ca tu. Dup* ape nu te lua. lelicuta. Noî tare ne-omti bucura. sc61a. dumnia-ta. sc61a Si te sc6Ia si ne spune Ce-al v6(j[utu pe ceea lume ? De-aî vfi(][ut(i ceva vr'unu bine. Acela le-o dusmanitu Ca sa nu (îî pe pamîntu. Pân' amu ml-a parutO saga Dar' amu 'n pamîntu te baga Cu spatele la recore Cu fata la stintulu soro. Vin' si me ie si pre mine. Dar' do nu mi te-î scula. Daca te dud de-acolea. lelicuta. Scola. Acela nu tî-o priitu. 547 Lelicuta. Ca s6role-î ducatorii Si'napoi întorcfilorQ. Tota lumea Ta urîtu Dumnia-ta 1-aî îndragitu. . Noi la groparu ne-omCi ruîjâ Sa faca gropita 'n iata 8a mal vil odat' acasa Sa vedî baetiî ce-oru face? Sub o terna de pamentu Este-unu bujoru înnoritu. Da cine te-o sfatuitu. Ca apele-sCi ducetore Si *napol ne'ntorcctore. de mi te-I scula. 548 Scola. Cu spatele la pamîntu Si fata Ia duhulu siintâ.Pe carare necalcata Pe r6ua nescuturata? Houta s'a scutura Si urmuta s'astupâ.

Ea se face mâniosa. Pe tino te-orCi pomeni. Eâ de frica si 'ntristare Prindu a striga'n gura mare: Saritî surori si vot frati. Ticalosii tu omu de lutu. Si me duce *n ceea lume. Ce ml-al picatu la pamintu Si te bati cu gânduri multu. de Cat rina Hacolta. Scumpii mamil cuconasi! Sa v6 serutâ pe obrazu. Feciorii ca voru trai. Sotie de cununie. Si sa mâ stropiti cu vinu. Vcnitî fratî si voi surori Si me podobitî cu flori. Eu o rogu ca sa me lasa. Ea de capu ca me apuca Si la pamîntu me isbesce. Unde cânta îngerii. La o iieTasta. Eti o rogu ca sa maî stee. Ca 'napol n'am sa mal vinu. La pamîntu ca m'o isbitu. ilicl. Dragii mamil copilasi. Sângelen trupu mî-o recitu. Sa te sSrutu pe obrazu. Fân' la gropa mi-tî petrece. Ea îmî elice: fa ce sciî. Si tu scumpa mea sotie. Me gasesce bfendu la masa. Sângele'n Irupu mi-lu recesce. Unde nu me sciu cu nime. Lasa feciori sa-tl traesca Si sa mi te pomenesca. Cu mine musaî sa vil! Eli (Jicu ca nu mi-I de duca. (Din comuna Calai indoscî. 549 Mâ scaldati in apa rece. in Bucovina. Si totii da ca sa m6 iec. Ca de mine c'ati remasâ.) Vine mortea mâniosa.De-aî ve(Jutii ce-va vr'unu reii Lasa-me la Dumne(Jetiî XXXVIII. Sufletulu în raiu sa duce Unde viata-I multu mal dulce. . Ca de mine c'al ramasD. Eu o rogu. Sariti si nu me lasati ! Iaca m6rtea mî-o venitu Tocmaî când nici n'am gânditu. ca am copiî.

Dumnedeu tea judeca Sî-acolo sama ti-I da ' ooO XXXIX.îngerii sî-archangheliî . Scola. sc61â si mi-î spune Ce-aî vedutu pe ceea lume? De-al v6(Jutu ceva de bine Sc61a-te si mie-mî spune.) Scola. prootu. Dumnia-ta n'aî fostu afara. Multisorii mi te-aî luptatvi Pentru triî scânduri de bradu. . scola. De-aî vecjutii ceva de reu. scola. hal. La o nevasta.lele ^laninosa pomele Si cânta paserile Do resuna vaile Hal. l'ndo 'nllorescu florile Si-ml învercjescti frun(. hal. comuna Vicovulii-di^-sus. Turturenu. Scola draga suriora' Ca mniata (1) câtfi aî muncitu Putintelu ti s'o venitu. (Din Bucovina. rom. Lasa-me la Dumnecjeuî Scola. Ca sfintii te-oru întreba. suflete hal ! Ca nu-î muM pâna la raiu. scola. (U* <l-lu V. Numai doî pasi de pamîntu. Caî hat multisoru de-asara! Scola. Mariâra! Ca-î batu multisoru de-asara. Mâriorâ. Mariora.

(1) Muiata proscurlare din donwia-ia. Ca sa-tl gâsosci lecurile. Ori scortarulii ti-î frumosu. Cum te-al pusu nu te al întorsu. când a veni. Si tl-o venitu nemurile Pe la tote portile. La unu frate.Si-î hat multisoru de ieri. Da de-amu. ronuuia Crasna. dicl. N'al ve(lutu sore pe ceriu. (Din Bucovina. Nu sciu perina ti-î mole. AI umblata melegurile. SI o venitu în fuga mare Sa te gasesca 'n piciore. Si cum de te-aî suparatu Sotula de ti l'al lasatG? Si cu cine te-al sfâditâ Si sotulu ti l'al urîta? Ca venial do-unde venial Si cu el II te statuial. Sa mal bata câtu de tare Nu te-a pune pe pici6re. Sc61a-te si te trezesce Ir^i cu noi ceva graesce. Orî nemica nu te dore. (!(» Mariora Barbuta.) . Da de giaba s'g trudita Ca morta mi te-o gasitu! XL. Lecurile n'al gasita Si cu capulâ te-al platitu. ool Noi maî putintelu dorîiimîi Si de somnu ca ne hranimO. Cu cine s'a sfutui? Si te-o batuta mare ventu Si te-o culcata la pamîntu. Ca mare somnu te-o pâlitu Dumnia-ta al adorîTinitu Si de somnu nu te-al hranitii.

Si la urma prin ograda Sa cresca mândra otava. Sa te duca 'n ceea lume. (I)iii Bucovina. Nu se vede omii pe omu. Avramu . La unu frate. fratiore. Vreu la drumâ sa te pornesca. scula. Si Ia urma prin ocolu Sa cresca mândru mohorii. Nici feresla de vetjutuy XLI. Ca-tî vine carte domnesca. Si te uita pe fercsta Cum itt cânta cucu 'n costa. 553 Ceea lume-! cu stapânu . fâra feresti Intr*însa sa vietuesci Sl-acolo sa putredesd ! Da cum de te-al induratii Casuta de tl-al lasata. Frum6sa si luminosâ Pentru una 'ntunecosa. eoni. îiv vetatorCî.Sc61a. Un' nu-I latta de sezuta. Ca de când mi-al adormitu Cu nimene n*aî vorbita. comuna Manastiroa llomoruluî. Si fa urma prin gradina Sa cresca mândra sulcina. de d-lQ G. De-unde nu maî vine nime. Ca resaritu siîntulu sore. Da cum de te-at induratii Si casuta tl-al lasata? Alta noua tl-al aflata Fara usî. De ce secjit asa mâhnitu Si cu baltu acoperitii? Sc61a-mi-te si graesce Si ceva ne povestesce. Casuta ta cea frumâsa. Ceea lume-î unii Sodomii. 552 Scdlâ-te si te trezesce Si cu noî ceva vorbesce.) Frâtiorulu meu iubitu.

asâ te preumblat Si cu nevasta graial. Cum iesu din salasu afara. Sc61a si esî pâna 'n pragd. Noî mal multu nu Tomu vedea.) Scola. pe-unde-I vra. Ca din gura nu mal tacâ . scola. Mal de multu când te culcai. Sa-tî vecjlî boit ce maî facu. Nicî la pascutu cin' le duce. La nnâ frate. Sa-tl ve(j[î oile cum sbcra.. Sc61a. Ca n'are cine le mulge. I laramida. Sa-tî ve(JI vacile cum ragQ Tote cu botulu pe gardO. Ca afara-î mândru s6re . C'amu-I multisorii de-asara. Scola si te-î preumbla Prin ograda. Vamile ti le-asi plati Si drumulu ti Tas! podi ! XLII. sc'olâ. de An.. Ca cine mi le mulgea Si la pascuta le ducea Se duce de pe-acolea. Maî de n6pte te sculai. coinuiia Putiia. fratiore. D*amu nu sciâ ce somnii greu A datii peste capulâ teâ. dict. Prin (.. frati6re. De-asI sci bine ca-î veni. (l)in Hiicovina..Si de-acolo nu mal vinO. .

Negriloru strainiloru.) Dragulu nostru. Pe dînsa la ce-aî lasatu Lemniloru si pietriloru. Nevasta s*a supSratu. Ea orî unde va umbla. Frumuselulu nostru ! Da cum de te-al înduratu Si pe noî de ne-aî lasatu Tocmai când n'amii cugetatu ? M'asî ruga eti dumi-tale Sa te lasi de asta calc. FratiorulCi nostru ! Dragulu nostru Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru. do C atrina llacolla. Pe când dumnia-ta traiai. . Micu si mare de-acuma Reu la dînsa va cata ! XLIII. Orî si 'n ce locu so ducea Ea totu cinste ca gâsia. Da de asta(jl în colea. Ori si *n cotro s*a *nturna Totil peste rSii ca va da. Ca tare-î cu superare. cauiuna Calaiuuk'sd.) Du-te. Ca noî de-asta(Jl în colea Frâtioru n'omtl mal avea. I o. La nnfi frate tin^ru. dict.Nu sciâ ce somQ te-oborîtu 554 Ca nu mi te-at maî trezitii Si cu noî n*aî maî vorbitu.). Orî si unde te 'ntorceal Nevasta^ ce mî-o aveaî. (Din Bucovina. du-te si maî vina.

al parasitii Când mal bine-al fi traitQ. . Nu sciii cerbii le-avi luatQ.Si nu me lasa straina! Dar mergendu în ceea lume Asculta-m6 ce tî-oiii spune : Nu te lua dupa ape. Scumpulu nostru frumusel u î N'amu gânditu^ n'amii socotitu. Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru. Fratiorulii nostru DragulQ nostru. Noi lecurl de-amu fi gasitu Dumnia-ta n'aî fi muritG. Si daca nu te-î lasa Apoi eu iar te-asî ruga Ca sa ne spui dumnia-ta înapoi când ti 'nturna? Dumnia-tâ asa ne-al spusu Ca spatele ti le-al pusa Si ti le-at pusu Ia pâmîntiî Si fata Ia resaritu Si Ia noî n'aî maî venitu. Draga nostrâ. Dragii nostri ochisori. Dragulu nostru tinerelu. Da ne-amd ruga dumi-tale Sa te lasi de asta cale. Ca s6rele-I mercretorfi Si 'napol întorcetord. Cum s'a face terna negrâ. Cum s'orii face pomisorl. Cum orii cresce floricele. Nici dupa paree late. Dragulti nostru. Dragile nâstre mânute. iata alba. Asa noi nu le-amu gasitu Si dumnia-ta al muritu. Cum orii cresce flori albute. La unu frate holteia. De ce drumâ ca te-aî gatitu. Dragile nostre piciorele. Frumuselulu nostru ! Lecurile dumi-tale Le-au luatu cerbii în corne. Busuiocu si viorele Si nu-î mal umbla cu ele ! XLIV. Ci mal multu aî fi traitu. Ca noi nu le-amu maî aflatu Ori si cât leamu cautatu. Si pe noi ne. Ca apele-su mergetore Si 'napol ne'ntorcetore : le-te dupa stîntulu s6re.

remânetiî . C astacjî nu-î cji de 'ntâlnire. Dela lumea adunata. Dela mama. spune: A cui fetis6ra iei? Iei ficuta ventuluî Din fundulu pamîntulul! ' Cine nunta tl-a vedea? Xumal luna si c'o stea! Naframuta cea de mire Ti oru pune-o la psaltire.) Scolâ. Iara ceea de nânasu Tl-oru pune-o la prapurasu. preotu. Ce-o facutii. vom. de d-l Vasik» TurturcnCî. Sus în delii la resfiritu Este-unâ pomâ mândru*nfloritu Cu crengile de argintii. Ci e (Ji de despartire Dela fratî. n'o facutii bine. Plângeti usi. Fratiorulu meu iubitii. ^^i te sc6Ia pe pici6re Si te roga la sân-sore Sa fie 4iua maî mare. plângeti feresti. Dela gradina cu tlorî. scola. Si tuspatru voi pareti. Ca te-o omorîtii pre tine.(Diii Bucovina. Ca au venitG nepoftiti. Si s*orQ duce necinstiti. Ca de N. pe pâmîntii Si vecjl m6rtea ce-o facutii. Ian sc6Ia-te pe piciore. Cu care-aî traitu odata. frati6re. D6mne. 557 Dupa masa mi-I poftesce Si pe toti mi ti-î cinstesce. dela tata. Si pe toti. coinuiiu liolaiiu. Daca esti tu mire. De esti caleloru pe calc. câti aii venitu. dela surori. Scoborl.

(Din Bucovina. Al venitQ pe ne-asteptate Ca sa iei pe-alîi nostru Irate. dict. Bata-te pustia morte. eoni una Put na. (1(* An. Unde merge lumea t6ta. Sa mi-lu umpli de otrava Si sa mi-lCi duci pe otava. oo8 (Aini esti tu lâr'de dreptate! Nai avutu pe unde 'mbla Si pe cine mi-lu lua? Ce mî-o fostO mie maî dragu Ve acela mi-raîluatu? Bata-te pustia m6rte Cum esti tu far* de dreptate. La nnu frate holteiii. Fratele nostru iubitu Nu PciCi cin' te-o siatuitu Pe-acestCi drumâ de te-aî pornitu î .) Bata-te pustia m6rte. Pe otava necalcata. Ml-al luatii mila din casa. llilramidâ. La scaunulu celu de petra. Pe roua nescuturata. Câti mergtt toti sa se înscrie Ca'napoî sa nu mai vie. Sl-unde usa-I de hârtie. Cum esti tu far' de dreptate î Cum ml-al pusii picoru'n pragii Sl-aî luatii ce ml-o fostii dracru: Si ml-aî pusu picioru*n masa.XLV.

Domne ! rfiu tl-o mal priita ! Si noi nu sciu ce ne-omu face Dora te-amu putea întorce. Si nu scimCi cum vomu cânta Dora te-amu putea scula, Si nu scimu cum vomu grai Dora te-amu pute trezi. Scola, frate dumnia-ta, Scula si te-I preumbla Si te-l preumbla prin casa Dela usa pân' la masa Si-î vede cum te jelesce Ori si cine te privesce, Dela micu si pân'la mare Pentru fata dumni-tale. Scula, scola si ne spune : Vatajelu pe cine-omu pune ?

559 Da puneti pe cine-tî pune, Ca eu nu v6 maî potd spune î Scola, scola si ne spune : Druscuta pccine-om pune? Da puneti cine-tl vra, Ca eii nu m'oiu maî scula î Sc61a, pune-te'n lerest^, Ca noi ne-omu duce'n cea costa v?i tî-omii strînge floricele, Busuiocii fi vasdogele, î^a le duci la nemurele.

Si te uita pe feresta, Tl-o sosita carte domnesca De mâne sa te pornesca Cu pistole poleite Si cu tote zugravite .... Sariti frati, sariti cumnati Si mi-lu îngraditi cu bracjl Ca de mâne în colea Noi mal multa nu Tomu vedea î

XLVI. La iinu frate iiisnratu. (I)iii Bucovina, coinuua Slrocsn. rom. do (iriiroro Polrcu. stucl. iriinn.) Voi ati tostu numai doi frati Ca doi bracjl, mândri si nalti, Ca doi bra(j[î dintr'o trupina Ca doue flori din gradina : Unulu tu, altulu Saghinu Ce-a rSmasu acum strainii. Scola, fratiore, scola Ca tl-a fî destulu de-a sara ! Si vorbesce cu Saghinu Ca mi Tal lasatii strainii. Scola, spune-ne ceva:

560 Pe copil cin' 1-a "nvfita? Ia strainulCi, dac'a vra, Dac'a vra, daca n'a vra^ Dac' Ta dure inima! Sc61a, Iratiore, scola, Ca tl-a n dcstulu de-asarâ! Nu ti-I mila si pficatu, Ca copiii tl-al lasatu Pe c6rnele vetriloru 'N bratele strainilord ? , Scola, scola, iratiore, Radica-te pe pici6re Si vorbesce cu tâtuca, Ca reu î-al ruptu inimuca. Tâtuca nostru iubitu Câta glota a avuta, Numai doi din satâ a datu Sl-amendol ca l'ad lasatu. Scola, frati6re, scola.

Ca tl-a fi de-ajunsâ de-asara. Ve(j[I copiii ce-aî lasatu Intr'a cui s6ma I-aî datu. Petriloru si lemneloru Si negri strainiloru! XLVII. La o sora. tDiii Bucovina, comuim Strooseî. com. do (^^ng-orc Polccu. stud. gimn.) Val! sora, ce ml-al facutu? Casuta tî-al pustiitii, Barbatulu tî-aî veduvitu. In cotro s*a înturnâ Totu \eduvoiu Torii striga. Val ! sora, ce-al cugetatu ? Baietii tl-aî strainatu, Cui voru (Jice dc-amu : «mama»?

561 Cine sa-miî bage 'n sema? Scola, ^c6Iâ, suri6râ, Si mi te primbla pe-afara "lî^i vorbesce cu gura, Ca tu ne-al ruptu inima. Ne 'ntâlniamu odata 'n anii Si nici atuncî nu vorbiamO. Ca tu totu asa ml-al (jiisâ: Ca de alt' data vomu vorbi, Ca ne audCi strainii. La porta Ia tinterimu Hal, sora, sa stâtuimu, Ca de-amu ne despartimu. Hal amu sl-omâ sfatui Sa ne-auda strainii, Hal amu sa slatuimu: Unde-averau sa no 'ntâlnimâ: La scaunu de judecata, Un'se strînge lumea tota. Sî-acor numai ne-omu tâlni, Cu gura n'omii sfatui. Sora, inima de petra, Respunde-mî macaru odata, Respunde mî cu gura ta Si mângae-mî inima î XLVIII. La o sora maritata.

(Din Bucovina, comuna Calafindoscî. dict. de Catrina Racolta). Draga n6stra sori6ra! Da cum de te-al induratu Si pe noi ca ne-aî lasatu? Draga nostra. Scumpa nostra! Da cum de te-al induratu Copiii de tl-al lasatu? ilarianH, Itimorm. la Rom&nl. 30

o()2 Diaua nostra, Mândra n6stra! Da cum de te-al înduratu ( iospodariulQ de-aî lasalu? Draga nostra, Sora nostra! Da cum de te-al înduratu ( lospodaria-î lâsatu ? Frum6âa-tl gospodarie A remasu n6gra, pustie. Harbatulii tî-aî veduvitu. Copiii tl-al seracitii, Casuta tî-aî pustiitu ! Draga nostra tinerica, Scumpa nâstra frumusica! La noî când vel maî veni. Cu noi când vel mal vorbi, Copiii când ti *nvetâ 8a scie pe mamuca ? Draga nostra soriora, Mândra nostra floriora! Mare ventu o maî batutii, La pamîntu te-o doborîtu. Când arii bate- unu ventii maî mare Pote te-aru scula 'n piciore. Draga nostra soriora, Când al esi pân'afara Sa te bata vcntu de vara, Sa te vada sfîntulii s6re Si luna pe când resare. Sorele când te-aru zari. Cu noî pote-aî sfatui. Luna când mi te-arii vede. Cu noi p6te-aî maî sede. Draga nostra, suriora, Scumpa nâstra tlpriora ! La usa la tintcrimii, Da in stal sa sfâtuimu, Ca de-amii ne despartimuî

563

XLIX. La o fata. (l)in Bucovina, coniuim Slulpicaiiî. vum. d*» Nic. a»lhirciuca, stud. ^imn.) Draga mea si Parascuta, Tu mergî dup*a ta mamuta. Da tu iaca nu-î gasi-o, Pe clinsa nu-î nimeri o. Pe min' de m'el asculUi, Eu la ea te-oiâ îndrepta. In cea lume când i 'ntrâ Sa te uiti din a drepta, Sil vedea pe mamuta, Insa ea cum te-a vedea La tine va alerga Si pe locu te- a întreba: Nu no-aî vedutu unde-va. Tu sa spui mamutî-asa: Ne-aî v8(,lutu pe prisp'afara, Camesa negra cernela, Fripte-arse la inimiora. Ca *ncotro ventulu ne bate Totu ne frige si ne arde, Din cotro ne aburesce Ne arde si ne jupesce, Ne Irige si ne prajesceî I . La o fata. (Din Bucovina, conunia Slulpitanî, rom. de Nic. Collarciucu, stud. irimn.) Draga mea si Nastacuta, Multu iubita mea fiicuta! Tu ori de unde-aî venitu

r)()4 Tatuta te-o suduitd. Tu Ia mine aî venitu Mie mi te-al jeluita. Draga mea si cea scârhita. Tu staî pe laîta lungita, Da eu pe coptoriu trudita. De-aceea-ml pare mal bine. Ca n*aî sa te plângi pe mine, Ca tu, ori de-unde-aî venitu. Nici când nu te-am probozitti. C^am fostu dcstulu probozita Si de Dumnedeu batuta.

Da r6ga-lu pre Dumnctjeu Sa nu te bage la reu, Ca destule-aî patimitu Câtil în lume mî-aî traitu, ^fi destule-aî trasu la patu Pân' ce sufletulu tî-a! datii. Nu mi-î jele c'al muritu, Mi-I jele cum al traitu, Aî lucratei si te aî cârpitii, Te-aî pusii la patu sî-aî muritu. Si pe-atuncea te-aî trecut u, Când tatalO tgu s'o pornitii Pe-aratulii ogoruluî, Pe'nvenjitulii câmpului, Semenatulu stratului. Eu te-oiO astepta la prasitu. Tu te-î gati de putreditu. Asa (Jice omulu ista C'a trai câtii va fi lumea. Da omulu sa nu gânde.sca, Câtu lumea n*o sa traesca. Vine mortea cu fuga Si mi-I scurta viata î

âBo

LI. La o fata orfana. (Din Uucovina. comuna Stulpiranî, c-oni. di* Nic. Cotlarciucu, stud. gimn.) Draga mea si garofitaî Sc61a, scola, te trezescc, Si cu noî ceva vorbescc, Si te uita pe feresta : Tî-o sositu carte domnesca, Dela noi sa te pornesca, Sa te duca 'n ceea lume, De-unde nu mal vine nime. Acolo când îî Intra Sa te uitî din a drepta, Ca-î vede pe tatuta, Elu îndata te-a ntrebâ: Nu ne-aî vecjutu unde-va?

Dumnia-ta sa-î spui asa: Ca de unde amCi venitii Pe tatuta n'amu gasita, Xumaî pe mama plângendu, Tote drumurile ^mblându I^e barbatu astu-felu bocindu: «Bata-te pustia, morte! "Cum nu faci nici o dreptate, «Cal venitu pan' la feresta «Sl-aî luatu stâlpulu din casa, «AI venitu pâna la vatra «Si mî-aî luatu mila tota. «Când ml a lostu lumea mal draga, «Atuncl-aî venitu în graba «Si n casa mi te-al bagatu «Si barbatulu ml-aî luatii «Si Tal dusii în ceea tara «Din mijloculu satului «In mijloculâ tinterimulul.

«Si pe mine m'aî lasattk «Far' de sprijinii, lar* de siatu, «Cu nouc mici copilas! «De tatuta loru rfimasT. «Si Varvara seraca «De-amu ce sa faca ea? «C'acasa când a veni «Pe tatuta n*a gasi, «Numai copiii plângendii «Si de mâncare cerendu !» Draga mea si garofita ! Tu n'al frati sa te jelesca, Nici surori sa te bocesca. I^arintî sa te pomenesca. Ca tatuta o muritu Florile când ©'nfloritu; Si mamuta s'o trecutu. Când florile o'ngalbinitu ;

Ionii s'o dusu în cea lume, Când culeîreaî tu alune; Sora-ta de aici s'o dusii, Când sorele o apusu ; Iar' ceîalaltl au muritu Când s6rele-o resaritii. Sl- amu nime te jelesce, Nime nu mi te bocesce, Nime nu te pomenesco. LII La o fata s^niiaiia. (Diu Bucovina, coiimna Sliilpicaiiî. ooin. ih» Nio. Collarciiicii, sliiil. giinii.) Draga mea si sermanuta. Scumpa mamil Maricuta! Pe straini ca I-al slujitu. Multe camesi lu-aî cusutu,

5fi7 Dar' el rgu te-aCi miluitu, Borsuia caldu nu Tal irasitu Nicî mamaliga pe blidu. Pe la straini te-al hranita Pâna ce te-aî bolnavita Si de (Iile teaî gatitd Si pe laîta te-al lungitu. Draga mea si Maricuta Când ÎI c6sa pul sl-altite? Dragele mele manute De-amu n'orij maî cos'altite, Dragile mele degetele N'orii maî face gaurele, Dragile mele pici6re N*oru mal face urmusore. Cl-orii românea ose g61e; Dragii mei si ochisori Cresce-oru mândri pomisorl, înapoi de î maî veni, Numai pustiu vel gasi ! . . . . LIII. La o fata mare. (Din Bucovina, comuna VirovuUV<Io-sus. dict. de Cilicheria. Eudochia si Kachila Calancca, t;i corn. de d-Ift V. Turlurenfi.) Scola, Mari6ra, scola, Ca tl-a fi destulu de-asara' Frumusela mi te-al gatitu Pe acesta drumG tc-aî pornitu. Dar' eG me rogu dumi-tale Sa nu facî acesta cale, Ca-Î cu multa superare Si cu marc cheltuela.

Scola, Mariora, scola î Si te du în gradinita Si-Î culege românita

- 568 t^i mi-î face struturele Si-I duce la nemurele, Si-1 face unu struta maî mare Pentru fata dumi-tale. Draga nostrâ un' te ducî Cu sHCrta (1) si cu papuci? PapucasiI dumi-tale Nicî de colbu nu-su colbaiti, Nici de sore nu-su paliti, Numaî de drum îsu gatiti. Dragii nostri papucasî, Ca de-amu n'orîi face pasi. Scola, Mari6ra, scola Si ti-î lua iertaciune Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratu cu busuiocii Dela cârsma, dela jocii. Scola, Mari6ra, scola! Nu sciu perina ti-î mole, Ori nimica nu te dorc, Ori scortarulil i2i ti-i frumosii De-asara nu te-al întorsii. Da cum de tc-al înduratu Pe mamuta c'al lasatii? Fic-tl mila de mamuta,

Totii acasa te crasiâ. Frumuselu mi-te gatia. scolaî Ca mamuta dumi-tale Demin^ta s'a scuh\ Prin totQ cotulâ te-a cala Totii Mari6r*a striga. hi forma rc'VortMuloi preotesei. Da de-amu 'nainte vreme. Duminica ml-a veni Ka pe cine nil-a gati Daca dumia-ta nu-î fi ? . 5H9 Scola. Mari6ra. Din cotro ea c'a veni A casa nu te-a irasi.C*o remasu tare slabuta. La biserica te pornia. Si la jocu mi te porniaî. De la biserica venial Bine nu te hodinial. Ca Duminica venia. 11) Suciia se nuino^co iiiu'i ><lraiu (ie lânu îii coloro n>sa. scola! Ca mamuta dumi-tale Multa suparare are. cu flori. Mariora. Sc61a. dar fâra iiiAnecî \2} Seortaru se iiuineMv unu tolCi de lâna. Ca mamuta dumi-tale Pân'amîi 'nainte vreme Din cotro ea ca veniâ.

Camesa ca tî-oiu spala Unde cuculu s'a scalda. (Din Bucovina. Mari6ra.Scola. draga. Scumpa mea. ronuina ( )rlatu. scola. S'o trimata s'o facu alba. TurluivnG. Fiica mea. comuna Vicovulu-do-sus. La o fata mare. r)70 La o fata mare. eoni. l*c trandafiru tî-oiu usca Si tî oiu strînge-o paturele Si tî-oiu trimiteo cu jele Pe suerulu ventului In tundulâ pamintuluî. iubita mea ! Ca tu mi te-aî maritata Dup'unii fecioru de *mperatfi.) . Unde mi-î ginerele? O tu. miresa njoa. prcotu. De î-a fi camesa neutra. miresa mea. eoni. Taî alesii t?i 'nainte l'aî trimesCi Pe suerulti ventuluî In fundulâ pamîntulul. Nu cu apa din isvoru. îScumpa mea. de d-lu V. Si te scola si ne spune Ce-aî vecjutu pe cea lume? De-I vede pe-unu nemu de-alu meu. iubita mea î Da unde ti-î mirele. (U* d-lu Honuilu Sinui.) Fiica mea. fDiii Transilvania. Si ed nimicu nu tî-am datii î LV. învetatoru. Nicî cu spume de soponu. Xumaî cu laerimî de omu.

Si cuî mi te-aî potrivitu. scola si ni-î spune Ce ventG rdO mi te-o ajunsii De ne-aî lasatu si teat dusu ? Si te-aî dusil la logodire Singurica fâr* de ftire. Ca noi. scola. sc61a Ilenucâ ! Dac^aî avutu gândCi de duca La ce mî-al mal (Jisu «mamuca?» Se61a. Sc61a. . Ilenuca. morte. Nici în spume de soponu. Numa 'n lacrimc de omu. scola si ni-I spune Cum de mi te-at induratu Si parintii tî-at lasata? Si el multa ca se lupta Dorâ peste lecâ tî-oru da. Dar bietele doftorii C*o rfimasii în spitariî.Sc61a. De ne-aî lasatu sî-aîfugitu? Bata-te pustia. Ca nu facî nici o dreptate. Ilenuca. Si bietele lecurele C'o remasii în sipurele. 571 Scula. C'aî venitu dreptii pe carare Sl-al luatu fata cea mare. cum omii capata-o Frumosu ca ni tl-omtî spelao: Nici în apa de isvoru. Sa ne spui sa tî-o spelamu Si 'napoî sa tl-o 'nturnamu. Scola. llenuca draga! Când tt-a fi camesa negra. sc61a Scola.

LVI. Si vatajel tî-aî catatu Cu capurile golite Si druscute despletite.o 'nfloritâ. La o fata mare. Numaî tu te-al vestejite Si te ducî la putrecjitu! LVII. ij^imn. T6te florile. disti-iclulu NasL'uduluî. Sinionu. (Din Bucovina. \u merge pe cea de focu Mergi pe cea de busuiocu . do d-lu T.) Dochituca mea iubita. ?>tiKl. Trandafirii de primavara î Cum te duci în ceea tera. Da ce stal asa scârbita? Nici Pascele n'au venitu Si tu cum te-aî logoditii ? Pascele n'al asteptatu. Numel tu merî la r6c6re. liicuta. (M)iu. Mergi pe cea de magherand. 572 De graba te-aî cununatu. T6te florile-sâ în flore.) Ie sema. bine. Nu merge pe cea de jaru. Când vel merge 'n ceea lume. Ca sunt dou6 cararele. Ca pentru tine gatite. Nu merge pe cea de jele. rom.Si dupa ce tî-om spelao înapoi ti-omu înturna-o Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntulul. . Mergi pe cea de floricele . La o flicnta. do Nic. (Din Tran-^ilvaiHa. (ollarfiucii. coniiuja Stulpic-iinî.

In mijloculu ritului In calea untului. Bucura-ti-ve si voi frati. preot u. Si pe mine m'al lasatu In mijloculâ satului La calea banatului. (Din Bucovina. Da nu vine sa traescâ. Nu te tare spaimîntâ C'aceea îî sora-ta Si pe tine tea 'ntreba: Tu acasa ce-al lasatu. Ca mândru trupsoru îti vine. La o copila. Ci vine sa putrecjiesca.) Bucura-te tinterime. LVIII. Ca mal vine-o floricica Draga mamil mititica. Ca sa nu v6 fie-uritii Singuri a sede'n pamîntu. fiicuta. Totii cu perulu despletitii. Dela gradina cu flori . Cari aice repausati. dela surori. C'aceia-su copiii meî. rom. le-tl acuma (jiiua buna Dela frati. Dac'ajungî în ceea lume Inaintetî vorii csi Si 'n cale ca te-oru opri Doi negri calugareî : Nu te sparia de eî. Cu jele si cu urîtu. de d-lu Averchic Macoveiu.Io sema. bine. Si 'nainte tl-a esi Si 'n cale mi te-a opri (J negra calugarea : r>73 Nu te sparia de ea. Totu cu perulCi desnodatu De jele si de banatu. Ca si tu te-î face-asa. coimuia Badriitu. Mare jele si banatu.

!.) Draga mamil rîndunea Harnica si frumusea. Dela copacelu cu p6mâ... . de d-lu T. La o copila. Puisorulu meu iubita! Ceai gânditii ce-a! socotitii. Când îtt vede fior! albute. Draga mamil rindunica Harnica si frumusica! Nu sta asa de tacuta. Si te scola de-I mânca. -.. Ca bratele lorCi le-am ruptii Si sângele loru le-am suptu. Si te uita pe feresta.oro »Sc<)lâ-tc si mi to uita. N'am gânditiî.. N*avetî ca sa putre(jitl.574 Dcla tata. Sa gânditi Ca-su ale mele mânute. Siniond. Câ dupa tine-orQ veni Flamânda te voru gasi. dela mama. Din somnâ ca I-am destoptatu Si inima le-am stricata. Si te scola de-I prâncji. Voi aveti ca sa'nfloritî. Remânetî. Ca dupa tine-oru pleca Si tlamânda te-oru afla. Multamescu mamil si tatii Pentru bunele lorQ fapte : Pentru buna mea tinere 11 poftescîi multu de iertare. Si te uita prin ocolii. n'am socotitu Ca eu am de putre()itâ. . Sa v6 para urmusore De ale mele pici(3re . Când veti vede ninta'nflorc. LIX. Vine-o 6ste'mperatesca De-aicea sa te pornesca.Si dela patru chetori. (l)iii Transilvani. De-asa taro ne-al scârbita? Forte bine ne-aî placutu Forte bine te-amu tinutii . vom. disii-ictulu NJiseudaliiî. fratî si'nvenjiti...

tu'napoî mat tacemii noi.) Ciheorghe ca mi s'a luatu Pe drumu latu neinturnatu Pan' la verde stajerelCi: Dar tu verde stâjerelu ! Ce te-asi ruga eu pe tine: Umbresce-me tu pe mineî Pe tine nu te-oiu umbri.570 LXI. scumpulu mamil ! XicI aceea nu-I dreptate Celii tcneru sa putrecjesca. Ca va veni maica-ta Si pe mine m'a seca . (IHn Transilvania. letulu mamiî.Cum remâne Si te uita Cum remâne Si te uita De vedi ce de cu doru. {\)m Transilvania. LX.) Dragulu meu si (etulu meâ. AI muritu acuma mare Sa faci mamil superare ! Dragulu mamil. Dragulu mamil. dislrirliilu Nâsr*u(luluî. Ce te-asi ruga eu pe tine : 8tomp6ra-mS tu pe mine! Ba eu nu te-oiu stempcra. Maî departe c'a plecatu Pân' la recea iântânita. Draga. Fetulu meu si scumpuM meu ! Ce n*al muritu mal de multa Ca-tl faceamîi gropa afunda. dislrirtulu Na»<eu(hilin. rom. vom do d-lu T. Hocriu. La untt feeiorA. Siinonîi. de d-lâ Al. Celu betrânu sa nacajesca î . Ca maica ta va veni î^i pe mine m'a aprinde Si pe tine te-a cuprinde ! De acolo s'a luatu. prin ograda supurata. La iinA tin^rfi. rece iântânita.

Sl-al lasata boii 'n tânjele Si parintii plini de jele. Sl-al lasata boii 'n ocola. Pe pornitula plugului. Ea amu nu vc pota spune! Nalrama de vatajela S'o pue la prapurela. Pe cararea necalcata Unde n'al losta nici odata. Sl-al pornita la cununie Singurela far' de sotie. corn. La tata sa-î targuesca Unu clopu negru si cernitu Ca sa-I fie de jelitu Cât va trai pe pamîntu ! 577 LXII. Si nânasa cine tl-a li? Dascalula cu cartile ! Vatajelu pe cine-omu pune? Da puneti pe cine-tî pune. Si cine te-a cununa? Popa cu cadelnita. Frati si surori plini de dora. Ionica. Sl-al lasata boii 'njugatî Si parintii superati. de d-lu V.Si pe tine te-a lua î Si de-acolo s'a luatu Pâna 'n târgu la Tarigradii Mâne-sa sa targuesca Unu sovonu negru cernitu Ca sa-î fie de jelitiî Cât va trai pe pamîntu. scdla^ Ca tt-a fi destula de-asara! Sc61a. . Turtur^nG. sc61a si ni-I spune. comuna Vicovula-de-sus. La unâ fecioru* (Din Bucovina. Si ni-I spune-alesO de bine: Cum de mi te-aî îndurata Si parintii tl-aî lasata.) Sc61a. Frumusela mi te-al gatita Si de la noi te-al pornita Pe cântatula cucului. preotii.

Ca eu me ducii de-acolea Si mal multu nu me-tî vedea! LXIV. La unâ fecioru holteia. 37 578 LXIII. Ca 'n floritulu pomiloru Si cântatuld cucilorâ Fad scârba parintiloru. de Iustina Cârdeiu. Ca tl-a fi destulu de-asara! .) Sc61â-te mei (Gheorghe). de d-lCî V. Ca eHk m6 ducii de-acolea! Scola. Toti câmpii vorQ învercji Si codru mî-a înfruncji Iara tu mi-I putre(Ji. si mi-I spune: Vatajeî pe cin' tl-omu pune? Puneti pe cine-tl avea. Par* c'o fostO lumea pustie Si n*al ma! gasitii sotie. Inmorm. Ca nu mi-su pe sama mea. comuna Bilca. J/arianfi. Scola. Ca ele nu mi-su de mine. Eudochia si Rachila Calancea. (Din Bucovina.) Fratiorulu meu iubitu! Frumuselâ mi te-aî gatitu. stud. nicî la pcH. dict. frate si mi-I spune.Pânzatura de nanasa S o dee la dascalasu. sc61a. Turtur^nCi. de Glicheria. giînn. Drusoe pe cine tî-omîi pune? Da puneti ori si pe cine. Primavara nl-a veni. comuna Vicovulu-de-sus. . Sl-aî pomitu la cununie Singurelâ fara sotie. la Bozn&nT. (Din Bucovina. La cununia-I pornita. La uiia feciorfl holteia.579 Frumuselu mi te-al gatita. Ci numaî la alu teii locu. coin. com. Nu sciCi unde te-al pornitu. frate. Nicî la crâsma.

gura dulce. Domne. Busuiocâ batutii pe lemnâ. Ti-I alege vatajeî Cu sipuri cu floricele. Cum nu-I mortea *nselat6re ! Ie omulii de pe piciore Si mi-lii pune la recore. IngerasI-ail prinsii a plânge Si luminele-a se stinge. Draga n68tra. mândru te-amd boci. Cu fata la slintulii sore. Sc61a-te mfil (Gheorghe) scola. Scola-te meî (Gheoi^he). R6ga-te sa nu le dam ii. 580 Cu spatele Ia pamîntâ. Draga nostra fata alba . 6c61a î Ca mamuta dumi-tale Cum se plânge la piciâre Dora te-ar pute sculare. Domne. Naframita de druscuta Tî-omii pune-o Ia sfesnicute.La biseric'al ajunsa La cununie te-o pusu.tale Multa suparare are. Draga n6strâ. Naframita de nânasâ Tî-omii pune-o la prapurasii. Busuiocâ batutii în masa Tinerelii te duet de-a casa. Sl-orii chiema la nemurele Sî-orâ veni cu multa jele. Cu fata la duhulâ siîntdi. nu te ruga. Noi sa scimâ ca te-al t»ezi. Cum se duce si ne lasa. Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Vatajeiî cin* tl-orii fi? Dascali! cu cartile C*acolo-sii dreptatile! AI fostii tinerii si frumosii Si mortea te-o culcatii jos. gura arsa. Sl-al fostii tînSrii ca mlada Sl-al gânditii ca nu te-al da. mândru te-amii cânta. Cum ne lasa si se duce. Noi sa scimu ca te-amu scula. Ca tl-a fi destula de-asara! Sc61a-te si te trezesce Si-î vede *n casa ce este : Casa-I plina de flacai. R6ga-te. Ca parintii nu te-orG dâ. Pârincioril d urni. SI-o scosG cununiile Sî-o aprinsii luminile.

mfil (Gheorghe). Sc61a-te. Sc61a-te mei (Gheorghe). scola ! Primavara va veni Si gardulu s'a narui Si cine Ta radica Frumuselu ca dumnia-ta ? Scola-te. La toti inima ne-o friptu. înapoi n*o mal venitu. corn. Pe ce cale al pornitO F6rte reii al nemeritCi. comuna Vama. scola! Ca vara 'ndat*a veni. C6sa în cuiu a rugini. mei (Gheorghei. Si cine te-o sfatuitu Forte rgii ca tî-o priitii. Da eu mS rogu dumi-tale Sa nu faci acesta cale. Dumnia-ta ca-î putrecjii Si furcoiii *ntre usori N'a ave 581 Cine strînge porcusori^ Furcuta între capiti N*av6 cine face câpiti. Scola-te.Cum s'a face tema negrâ. 8c61a Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Si deschide genele Si grâie cu fetele! LXV. (Din Bucovina.) DragulQ meii. De-al merge cu caru cu bol . La onA flacaâ. mire cinstita. de Niculaî LucanO. mei (Gheorghe). scola 1 Si-I esire pâna 'n pragu Sa vecjî vitele cum ragu Tole cu botulu la gardu. Mâcarîi cine mî-o facutii. cantorii bis. Casta cale cine-o face Mal multa la noi nu se *ntdrce.

C*a(][I e (Ji de despartire Dela frati. Dela stratu cu busuiocii Dela fete. Dela fete de satenu. Si mi-su papucii domnesci. Colacii de cununie Da-I-ord peste nâsalie. de Maria Lacatusii. Dora mi te-aru asculta. comuna Calanfidescî. 582 Last în casa multa jele. Dragule. La unu flacau. Da te duci cu nâsalil înapoi n*al sa mal vil. (Din Bucovina. R6ga-te cui te-I ruga. N'am nadejde sa muncesci. LXVI.) Dragulu mamil. R6ga-lu pe Sân-Niculaiu Sa-ti faca parte de raiO. daca te duci. dela surori. R6ga-te la slîntulu S6re Sa tie (Jiiua mal mare. Ce flore 'n cusma tt-aî pusa? Asta fl6re . De te-al 'ncalta cu-opinci AI mal stapâni pe-aici Mosia si livada. unde te duci De te-al *ncaltatu cu papuci? Papuci-su cu floricele. de-unde-al adusu. Ci al gându sa te pornescl. Dela stratii cu magheranâ. dela jocu. T6ta gospodaria. dict. Dragule.Tota al mal veni 'napol. Mirele mamil ! Unde-al fostu. Dela gradina cu flori. Colacii cel de nanasâ Ti I-ora da peste salasfi.

Casta cale-î ducetore Si 'napol ne'ntorcetore. Ca eiî cum oiu capSta-o Frumuselu ca tî-oiâ sp61a-o : Nicî cu apa de isvoru. Da nî-al lacutii superare. Sa te rogt la vatajeî Ca sa mal traescî cu el Si sa mal petreci cu noi. Nici cu spuma de sopoml. Druscele Ti-su crucile. De tl-a fi camesa negra Sa ml-o trimiti sa tî-o spelu. Ce m*asu ruga dumni-tale: Sa te lasi de asta cale.Nu-I pe cale. Fara cu lacrimi de omu. Ca nl-al facuta superare. Ce m'asu ruga dumi-tale. Ce m'asi ruga dumi-tale. . Praporulu Ti-î nânasulu. Ca te-at dusii Si tî-at adusu Fat'alesa De miresa Pe suerulâ ventuluî Din fundulu pamîntuluî. Daca-ml faci acesta cale. Daca-mî facî acesta cale. Pe suerulu ventuluî In fundulâ pamîntuluî. Si tî-oiu strânge-o paturele Si tî-oiâ trimite-o pe stele. 583 Ca ne-t face-o nunta mare. Sfesniculu Vatajelum. Noi amu Ofânditu Si-amu socotita.' Miresa ti-I clopotulii Sa se strînga norodulu.

(Din Bucovina. UnuIâ sbdra de-acolea. dict.c^»scî. «Ceealalta «E curata!» 585 LXVIII.) Dragulâ mamil mititelâ. «C*asta tera «E de-ocara. La ana vSrâ. La unA biiatA. «Pân*mI-oru cresce aripi6re «si-oid sbura din delu în vale «Sî-oiii cânta*n lume de jale. comuna I. «Sî-oiu sbura din delâ în vale «Sî-oiâ merge din tera'n tera. Numai cu inima arsa! LXVII. comuna CalafindescI. (Din Bucovina. nici cu matasa. Când asi sci C*al veni. Scumpulâ mamil frumuselâ ! Da cum de te-a! indurata . Unulti sb6ra si se duce. de Ilie a luî Onufreî Fruncjâ. Unulu remâne si plânge Si din gura asa (jlice: «Astepta-mS. Drumulâ ti Tasâ zugravi Nici cu Hrâ. de Catirina I^colta. dict.584 Ca sa mal vil pe Ia noi Sa spui cum ii pe Ia voi. «Sl-oiu sbura din pomâ în pomâ «Ca sl-unii puisorii dedomnu.) Am avutQ doi verisori Ca doi mândri puisori. frati6re. Ca doi pul de rlndunea.

Copilulu plânge si'nceta. Dragul u mamil. La mama când îl veni? Câ mamuca n*a gândita De-acesta drumu ca te-at gatitii.' Sprintenele piciorute . Plânge inima în mine Ca copilula de tret (Jile. Cum ml-al ruptu tu inima Sa n*o maî potâ vindeca. Cum se duce si m6 Iasa. Dragulâ mamil. de Maria Lâcatusu. Dragile mamiî sprîncene . Puiulâ mamil! Tu de-aice te-I porni. La una baiatu.Si pe mâmuc'al lasata? Dragulâ mamil puisoru. Scumpulu mamil! La usa la tinterimâ In stal sa ne siâtuimu. Câ de-amu ne despârtimâ Si maî multa nu ne'ntâlnimu ! 586 LXIX. Inima mea nici odata. (Din Bucovina. Dragile mamiî piciore^ Cum orî cresce lacrami6reî Gospodariulu meu cuminte. A\ sburatu din cuibusorâ.) Draga mamil fata alba. Dragulâ mamil gura arsa. comuna Calafindcscî. dict. Cum orii cresce buruene. De-acum. Cum B'a face terna negra . Dragulâ mamil Puiulu mamil. de acjl înainte.

Toti copiii gospodarii ord Cu vitutele-oru umbla Numai singuru dumnia-ta La rec6re tî-aseza Si mal multa nu te<I scula.N'orâ sa mat faca urmute. Dragulu mamiî gospodara! Mama pe drumu când va merge. .) Dragulu mamiî. de d-1 Niculaî Lucanfl. Ca *ndata mi te duceai Trebile mamiî faceai. Cum mi te frige copilulu. Ori si unde te-am mânatu Frumusclu m'al ascultata. comuna Vama. ^Din Bucovina. cantorii bis. Si de-acum orî pe-unde-a trece. Ea locului ca va sta Si la copil va cata. La uuA copila. eoni. Inima sl-a recori Cu lacrimi pe-obrazu va fi! 587 LXX. scumpulu mamil ! Nu te frige nici cu foculu. mândrulu mamiî. Dragulâ mamiî gospodaru. La copiii altora. Dragulu mamil. Ori unde te trimeteamti De doue ori nu (JiceamQ. Nu te frige nicî para Cum mi te frige gl6ta.

Dar m& d6re inima Si nu te maî potii cânta. Dragulii mamiî. La un& copila de tfta. Dragulâ mamiî. vaileo.Macarii câte mi le-am trasii Totu ca glota nu m'a arsu. Dragile mamiî sprîncene Cum orii cresce floricele. Cum orii cresce flori albute. Cu cine-aid îî mâne Si cu cine-I remâne? . coin. Cine de-amu te-a scalda Si cine te-a apleca. Ci vine la putredita. Macaru câte-am patimitu Totâ ca gl6ta nu m*au friptu. Dragulii mamiî. Dragile mamiî piciore De-amu n'orii maî face cale. dragulâ mamiî. Dragii mamil ochisori Cum orii cresce pomisorî. Dragulii mamiî. Dragile mamil mânute. Da nu vine la 'nfloritâ. agricultorii. Ca mândra flore îti vine.) Bucurâ-te manastire. puiulu mamil! Tare inima me dore Când te vSdii far' do suflare. Vaileo. mândrulii mamil! Dragulii mamiî. scumpulii mamil! Da tu cum te-al induratii Si pe noi de ne-aî lasatii Si tare ne-al superatii? Da eii mândru te-asi cânta. mândrulii mamiî. de Ionica alQ luî lordachi Isacu. scumpulii mamiî! 588 LXXI. comuna Mahala. (Din Bucovina.

La ori cine.. 589 Sî-am avuta unâ puiutu dragu M*a lasata la doru sa tragâ. LXXIII. Spusu-tî-am Si Sa Sa Sa Sa (Jisu-tl-am manânci ciresc-amare mal se(JI cu noi o vara. districtula NasSuduluî. Si negrele sprîncenele Cum s*orii face floricele. La ori cine.Cui mamuca te-o nâscutu Si ea cui mi te-o crescutu: Pietrilorii si muntiloru. Din Transilvania. com. corn.) Acum chiar de-o sSptemâna Umbla mortea prin gradina . Sl-a pornita în cale lunga Nu-I pasSre sa-lO ajunga. SimonQ. districtulCi Xaseuduluî. Sl-a pornita in cale lata Nu-I pasare sa-la întreca. manânci cirese dulci mal se^I pâna Ia Bulei. SimonG. Florile mî-orQ înflori Puiuia mamî-a putredl^ Mama totu cu jele-a fi ! LXXII. {Din Transilvania.. de d-lG T. Negriloru strainiloru! Drafiriî mamiî ochisorî Cum s'oru lace bureciorî. de T.) Am avutu unu puisorii Sî-acum me lasa la dorii. Puisomia mea iubita! Spusu-tî-am si tî-am vorbita Sa te lest de-acesta cale Ca e prea cu mare jale..

Si va scutura mSrulii Si-sl va stempgra dorulii î LXXIV. daca te-î duce. Fira din radecin'a ruptu. Uita-te de-a derepta. (Din Transilvania. com. Si te-a luata de la mine Sa te duca *n ceea lume. Cu frunzele rotungiore. comuna Orlatu. Ci-la mal lasa *n cea gradina Ca sa prinda radecina Sub o tuIa de bujora Ca sa fac'una merisora 590 Totu cu mere rosiore. La ori cine. C'acolo-î o fântanea. Si este-o fontâna lina Si scaune de hodina. Sî-acolo-î si maica mea. 591 ERORI DE TIPARCJ Png.Rumpenda fira din radecina Si pe tine de inima. Unde mergii muerile. Si-Î sl-o ic6na de sfinti Si dragii mei de parinti. Unde toti mortii s*aduna. de d-ld Rom. Cine 'n gradina ml-a 'ntra. 2 O . Dar' daca mergi dela mine Nu duce dorula cu tine. Draga *n tera cea maî dulce. MSrulii îlQ va scutura Dorulii si Ta stempfira. Inima din piepta tî-a smulta. Simu. invâtatorâ. Dragulu meii.

1 8 col.")() H2 «Ui (>8 88 \m IU 122 123 132 159 161 163 164 165 167 176 184 liK) 197 199 2(K) 204 218 218 231 249 250 252 254 258 265 265 270 28<î firuJU : Nota 6 sir.o 5 14 18 48 . 4 si 5 1 1 col. 1 .

9 si 3 de josCi Nota 1 sir. 5. 2 sir. 1 6 21 si ultima 14 . 2 Nota 3 sir.8 col. 4 Nota 6 4. 4 si 2 Notii 2 sir. 7. Nota 1 13 si 14 6 1 de josu Nota 4 2 Nota Nota 28 Nota 1 1 sir.

4 3 de josQ 14 5 de josQ 10 Col. 1 sir.româna . 2 sir.Nota 1 sir. 4 14 4 6 8 13 Nota 2 in loca de : cetesce : cân-aii cântau niacedo-romanîu macedo. 4 de josG Col. 8 9 20 2 de josu Nota 1 sir. 3 20 16 2 do josQ Nota 1 sir.

ei eâsineza tare.'nbuiinala 'nbufunatâ utTÎac ugîuc te-aî te-î odata curata o data a fi curata Secadete Secadate nisipu nasi pa sheiia ahena im i se nu se stamaturî stramaturî are. ci casuneza .

xoX'Xa^ ehrestiiiilorii crt^stinilora ehn'stiiiî crestini .schimonosesca schimosesca IV LIV inivisas invisas Siretla Siretîu verbescî vorbescî mirioloL''hiî miriologhî Berchisescu Berchisescî îcoXtCo.

liadeutu Badeuta Hadeutu Badeuta Iti fiiie unâ alu Cna ala petrece petrecea struii^arîu strugaria din die ce sunt le sunt Musi 11 tii Musenita cari are care are 13 «rheine 12 trheme .

dupa dinsula.Da mi-î de fiere Da nu nii-î de fîerc so[iotândCi tonotânda drucusariî drucusoriî ocolo acolo Sotonetu î^oloneta repesinta represintâ Illubî Hulubi dinsula. daca dupa si atunci atunci câta câta .

lordach iîsacCi lordachi Isaca .592 Pag. firulH : in locU de : cetesee : 293 20 cumetre cumatri 294 16 halaresce hotaresce 295 6 In care care în care .

300 4 de josQ pâraele franzela pareele iranzola 301 8 333 1 de josa va sta in fata va sta atunci în fata 343 10 nionnintulul mea mormintula mea 345 9 ferma firma 346 12 .

si i-ar lua si i s ar lua 347 Nota 2 Sini ion a Simona 353 11 Sa mance viata Sa ne mance viata 363 26 sa bem a sa bea 363 2 de josd nomurile celui ca nemurile celuî 372 14 .

maî sema maî cu sama 373 6 de josa Inrmp:<3nda înfiirt>nda 379 Nota 1 Saetoniu Sveioniu 384 16 focurile focurele 391 12 nisipa nasipa 391 16 .

HeilinLren IIeili<ren 392 12 stamatui-a stramatura 396 2 si 3 de josa cuvenîa cuvi nîa 430 17 poteca ocuita în alte poti ca 434 12 locuita acuma în alte 436 1 de josa .

îndata 437 4 si trebue ci trebue 437 19 ia salca la o salca 444 Nota 3 si 4 p. 121 446 Nota 1 l*arallclen 450 Nota 5 1874 . 127 Paralleben p.suHetula îndata sufletula de vama.

1875 461 3 Calula si pleca Lua calula si pleca 465 21 serpii serpi 466 8 col. 1 sir. 2. 20 . descântec a descânt' 472 18 cu client uia se incuTara cu clientula se comise frauda. sa a acei cari singuri se încuiara 490 Col.

5 si 7 primba primbla 536 3 de josa uniî unu 556 18 Botana Hoîana 'C'^'a1^m''il t'Q^c .Sî-alautite Sî-alautile 498 1 llotarnicul-de-jos Horodiiicul-de-jos 530 4.

Coliva . . Pomulu. îmbracarea VI. XV. . XVIII. . XI. Scaldarea . Precuvîntare. X. Stâlpii . XIV. XII. I. Priveghiulu XVII. Pnincjisorulu XVI. La mortu. Toiagul u . . 1 12 24 46 60 73 92 98 . PAO. IX. Pausulu XIII. Steg-ulu. VIII. Repausarea IV. Dorile . VII. . .CUPRINSUL U. V. Bradulu . Bocirea. Pe patulu mortiî III. Semne do morte II. Asezarea .

. XXVIII. XXVII. XXI. XXII. XXXV. XXIV. XXIII.113 143 149 157 161 165 189 192 223 226 t>AO. XIX. XXXII. XX. XXXIV. XXX. XXXIII. XXV. XXXI. XXIX. XXVI.

. .414 SufletulO ...308 MormîntulQ ... ... 400 Desgroparea.. Adausâ. Secriulâ 234 Petrecerea . .. 319 Sniamfinulâ .. înmormîntarea la Oravitel. .. 396 Jelirea . .. . 480 Românii din partile Erori de tiparO. . 359 Comandarea . XXXVII. . 361 Mosii 380 Slobo4irea apel . StogulQ. 3« l I < t I ¦^ . Bocete. . 422 Vamile 448 ladulâ 457 Raiuia 474 JudetulQ .XXXVI. 248 Starile 286 Podurile 300 Prohodulâ... 344 înfratirea .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful