Full text of "Înmormîntarea la Români" Google

This is a digital copy of a book that was prcscrvod for gcncrations on library s hclvcs bcforc it was carcfully scannod by Google as part of a projcct to make the world's books discoverablc onlinc. It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter th e public domain. A public domain book is one that was never subject to copyright or whose legal copyright terni has expired. Whether a book is in th e public domain may vary country to country. Public domain books are our gateways to the past, representing a wealth of history, cultuie and know ledge that's often difficult to discover. Marks, notations and other maiginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journcy from the publisher to a library and fmally to you. Usage guidelines Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials an d make them widely accessible. Public domain books belong to the public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to prcvcnt abuse by commcrcial parties, including placing technical restrictions on automatcd qucrying. We also ask that you: + Make non-commercial use ofthefiles We designed Google Book Search for usc by i ndividuals, and we request that you use these files for personal, non-commercial purposes. + Refrainfrom automated querying Do noi send aulomated queries of any sort to Go ogle's system: If you are conducting research on machinc translation, optical character recognition or other areas where access to a laig e amount of text is helpful, please contact us. We encouragc the use of public domain materials for these purposes and may be able to help. + Maintain attributionTht GoogX'S "watermark" you see on each file is essential for informingpcoplcabout this projcct andhclping them lind additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. + Keep it legal Whatever your use, remember that you are lesponsible for ensurin g that what you are doing is legal. Do not assume that just because we believe a book is in the public domain for users in the United States , that the work is also in the public domain for users in other countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can'l offer guidance on whether any specific use of any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in G oogle Book Search mcans it can bc used in any manncr anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite severe.

About Google Book Search Google's mission is to organizc the world's information and to make it univcrsal ly accessible and uscful. Google Book Search hclps rcadcrs discover the world's books while hclping authors and publishers reach new audien ces. You can search through the full icxi of this book on the wcb at |http : //books . google . com/|

o

INMORMINTAREA

LA

ROMÂNI

STUDIU ETNOGRAFICU

DE

S. FL. MARIAN U MBMBRU ALO academiei ROMANB.

EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE.

BUCURESCI LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL 16, STRADA d6MNEI, 16 189 2.

'^^'^^'.J.^O.I/

PRECUVINTARE.

La compunerea opului de fata a/in avutii în vedere numai datinele si credintele BomanilorH din tdte provinciile^ în cari locuescU acestia. Totusi^ dânda în decursulU cercelarilorH mele peste unele datine si credinte parte romane, parte de alta origine, dar cari s4mana cu ale Românilorii, nu m-am putulu opri de a nu le reproduce si pre acelea, AstiA-felu presintezu on, publica cetitorii si pre acesta opa alu meu, multaminda în acelasi timpA tuturorU P. T, domni, cari au avuta deosebita bunavointa de a contribui la completarea lut. Sucira în l'JS Octombre, 1892. autorulC.

I

SEMNE DE MORTE.

Mortea rarii când se arata omeniloru' pe neasteptate si pe nesciute ca sa le curme firulu vietii, ci ea, dupa credinta si spusa Româniloru, tot-deauna da de soire mai de nainte prin diferite semne atâtii nemurilorii celorii maî de aprope câtu si celuî ce are sa mora, ca în scurtii timpii va veni Ia dtnsulii ca sa-! iea sufletulii, si abia dupa aceea se arata si ea singura. Semnele cele mai remarcabile si tot-odata si cele mal respândite, de pe cari poporulii românu pretinde a cunosce, ca numa! decât trebue sa mora cine-va din acea casa, la care saii împrejurulii careia se Intempla, sunt urmatorele : Pocnirea neasteptata a unorii obiecte din casa, precum : a meseloru, a scaunelorii, a laltilorâ, a paturilorii, a la^iloru, a stalpilorii de la hornii, a uselorii, a paretilorii, a iconelorii, a oglincjilorii si a grin^ilorii (1) ;

(1) Credinta fdrte respândit& atâtii în Bucovina cAtCL si *n cele-lalte \M Iocuite de Români, dupa cum mi-aa împartasita d-nil Romuld SimA, învatatorQ în Orlata si Teodortt SimonO, stud. la gimn. din NasfiudO, în Transilvania ; Marluca NistOrfl, românca din comuna Malini în Moldova. Ve4I si

El. Sevastosa, CalfitoriT prin T6ra-român6sca, lasT, 1888, p. 66 : «Când pocnesca grin4ile more cine-va». «^SeSStârean, revista pentru literatura si traditiunl populare, directorfi ArturQ Gorovel, an. I. Falticeni, 1892, p. 17: «Când pocnesce în casa nu-I a bine.» Marianikf Inmonn. U Bomftnl. 1

2 Stricarea de sine si momentana a sticleloru, a blideloru, a âleloru^ a tingiriloru, precum si a altoru obiecte din casa (1); Caderea neasteptata a unei icone sau oglincjii de pe cuiu si sfarmarea el (2); Deschiderea de sine a usilortt (3); Deslipirea si caderea tencuelel de pe pareti (4); Mieunarea necontenita si spurcarea mâteloru In casa, unde se afla unâ bolnavu, sau momentana loru perire (5); Cântarea cocosesca a gaineloru (6) ; Ragerea In modu netndatinatu a viteloru, si mal alesu Întrunii timpu nepotrivitii, spre esemplu când laii pe miresa dela parintii s6I si-o ducii Intr'unii carii cu bol la barbatulii s&ii (7) ;

(1) Credinta Românilora din Bucovina si Transilvania, corn. de d-lA Vasile Turturânu, preotQ fn VicovulA-de-sus, districtulCk Radauti si T. Simond : «Semnft de m6rt6 e si fenomenuld miraculos a de a se strica ceva, fara de a contribui cine- va la aceea. Asa d. e. de cum- va vre-und vasâ sailvre-una ochid de fer^stra se strica ele de sine.» Ye^X si Wilh. Schmidt, Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch der Romanen Siebenbiirgens. Hermannstadt^ 1866 p. 39. (2) In Bucovina si Transilvania, vecfl si Wilh. Scbmidt, op. cit p. 39. (3) Cred. Rom. din Bucovina. In unele parti din Moldova, «cand usa se deschide singura, insemn^zaca are sa-tl vina cine- va. s Ve^I iSe(}6t6reai> an. I; Falticeni, 1892, p. 18. (4) W. Schmidt, op. cit., p. 39. (5) Cred. Rom. din Bucovina, Moldova si Transilvania, com. de d-lâ T. Simenii ; «Sf 43t6rea», Falticeni an. I., p. 19 : «Când la casa gospodarului morQ mâtele ori fugd, e semnd rdd.^ (6) S. FI. Mariana, Ornitologia pop. rom. t. II. Cernauti, 1883 p. 260. El. Sevastosa, Calatorii, p. 67: «Când cânta gaina ca oocosula nu-I a bine; s'o mdsurl din fundula casei pâna la pragO, iar de vine capula, ii tal capuld.» lona Cr^nga, Scrieri, 1. 1. Iasi, 1890, p. 294: «iai: gainele nu mal cânaa cocosesce la casa mosn^gulul, sa mal faca a rdA; c'apol atunci nici 4ile multe nu mal aveatt.» «Se46t6rea». Falticeni, an. L, p. 17. «Când gaina cânta cucosesce, nu-I a bine.». Com. d-lA Rom. Sima : «Cântarea cocosdsca a

gainel înca prevestesce mari nenorociri, p6te chiar si m6rte.o (7) Cred. Rom. din Bucovina, com. de d-ltt V. Turtur^na, preota, si a oelora din Moldova, dict. de Mariuca Nistora din comuna Malini : «Mi-aduca aminte ca o^ata, când aa acosa pe o miresa dela parinti si-aa pornit*o spre noua el casa, a ra(fitii una boa si nu multa dupa aceea I-a murita barbatuia.»

3 Urlarea sau haulirea câniloru. Daca întro casa se afla unu bolnavu, care trebue sa mora, atunci cânele se apropie de casa, unde e bolnavulu si urlându sapa sau celu putinu sgârie pamtntulu de lânga acea casa ; De cum-va familia bolnavului nu are nici unu câne^ atunci totâ aceste semne se facu de catra alti câni straini, cari vinu tn ograda celui bolnava dela vecini sau chiar si din locuri mal departate. Insa cânele, care urla, numai atunci prevestesce morte, când fsl pleca capulu spre pamtntu, iar de cum-va urlându Isl ridica capulu In sus, atunci prevestesce focii (1); Facerea de pete negre pe mâni, cari sunt ca nisce bureti, si cari In tinutulu Nas3udulul din Transilvania se numescâ 5/rrficl" (2); Baterea ochiului de mal multe ori si tn mal multe restimpurl (3); Visarea de araturi, gropi si morminte prospete, apoi apa tulbure, luminari stinse, vite taiate, sau când tn visu tlâ vecjii pe unulu îmbracatii tn vestminte negre (4) ; Caderea dintiloru tn visu, cu câttî simtesci ca te dore mal tare dintele, ce-lu visezi ca-tl cade, si cu câtu ti se pare ca-tl curge mal multu sânge, cu atâta mal de aprope Iti va fi cclu ce are sa mora (5);

(1) Cred. Rom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, corn. de d-lâ Rom. Simti; T. SimonQ; dict. de M. Nistora ; Vedl si W. Schmidt, op. cit. p. 88; El. SevastofiA, Cal^toriT, p. 65 «Când urla cânele iar e semna de m6rte.» (S) Cred. Bom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, com. de d-lA T. Simontk; ve4! si El. Sevastosâ, C&lStoril p. 66: «C&nd se Iaca pete negre pe mâna, ta:i6re cine-va din niîmurT.» (3) Cred Rom. din Bucovina. (4) Pretutindene in Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. 8imona; vecp si W. Schmidt, op. cit. p. 38. (5) Cred. Rom. din Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. Simona ; vecfl si W. Schmidt, op. dt p. 39.

4 Curgerea sângelui din nasu (1) ; Durerea inimeî fara sa sciî de ce, precum si când te bate forte tare somnulu prin maî multe dile si noptî de-a rendulu (2) ; Cântarea cucuveiceî sau bufnitei maî alesu diua pe casa sau în nemijlocita apropiere a acesteia, precum: pe porta, pe cumpfena fontâneî, pe sura sau grajdiu sau pe unu pomu din gradina (3). Dintre tote semnele, câte sau Insiratu pâna aicea, cari prevestescu ca va muri cine-va din familie sau dintre nemurile cele mal de-aprope nici unulu nu e asa de temutu ca cântarea cucoveicel, numita altmintrelea In unele parti, precum buna-ora In tinutulii NasSuduluI din Transilvania, si pasirea mortihrU (4), de 6re-ce la casa, unde cânta acesta, trebue, dupa credinta Românilortl, numai decât sa mora cine-va. Dovada despre acesta credinta forte raspândita în tote tfirile locuite de Români, avemii, între altele, si urmatorele versuri sc6se dintr'unu bocetu din comuna Crasna, districtulii Storojinetuluî, în Bucovina: Trage, trage clopotelii, Ca-tî maî vine-unu sufletelii ; Trage trage totâ cu jale, Sa s^auda pânâ'n vale ; Câel asa s'a hitemplatU Dupa cum a fostU cântatu^ Cucaveica cobitâre Si de rt^a prevestitâre. (5)

(1) <iSe45t6rea» Falticeni, 1892, p. 19; «Când îtî curge sânge din nasG, îti va muri o ruda.» (2) Cred. Rom. din Bucovina. (3) S. FI. Mariana, Ornitologia, t. I., p. 197; W. Schmidt, op. cit. p. 38. Com. de d-la T. Simona si dict, de M. Nistorfl; «Sedfit6rea,» Falticeni an. I.. p, 18 : «Când pe o casa va cânta cucuvâua, trebue sa mora din acea casa cine-va.« (4) Com. de d-lil T. Simonfl. (5) T. T. Burada, Datinele poporului româna la înmormîntarl. Iasi 1882. p. 141.

o

Apoi si unu cântecu macedo-românlu din Crusova, caro suna precum urmezd:

Cucuveua 'nbufinatâ S'nu taflal d'iu t'aî aliata î C;i esti ahât blastimata S'ahât multa 'nfarmScata?.. Pi care casa al stata s*pi cal uglac al cântata, Dit thimelllu s'au ravaita S'ominMli toti aii murita ! Cas'acea qi te alinasi Dupa cinarî di cântasi, Era unul celnicii mare, (Ji oMe IU n*avea misurare, S'ii^hilele cu diotî, Ci-sl pascea pi tu livacjii; CalU cu Iepe misticate Si muie multu musate Avea hilll, avea nurOrl ; Toti cu tete s'cu feciori. Pi casa, de anda 111 cântasi, Par'ca strof-lu îlll bagasi, OMe îlll se'ngalbezira S' pân' de una îlll supsira Muie s'calll tu'na mucera Pascendu se'nfarmacara lepile se'nsarcinara S' tu fitalliu t6te crepara, Tihtusira hilll, nur6rl, Cu fete, cu totî feciori, Glucarâ pâna putura S* toti sum loc ascumti fura!

Cucuvale inbulnata, Sa nu te fi aflatu de unde te-al aflatu! (1) De ce esti atâta de blastSmata Si atâtQ de multft întristatore?... Casa pe care al stata Si cosul Q pe care al cântatu, Pâna 'n temelie s'aâ daramatu. Si omenii toti aii muritâ! Casa aceea pe care te suisi De cântasi dupa cina Era a unul mare proprietarii de ol, Ale carui ol eraâ nenumerate ; (Avea) si erghelil cu gardianl (2), Cari pâsceaii prin livezi ; Cal si Iepe la unu locti (amestecati), Si catâri forte frumosi. Avea fii, avea nurori. Toti cu fete si cu feciori. Pe casa de când îl cântasi, Par'ca i-al adusii nefericirea.

Oile i se 'ngalbejira Si pân* la una-I murira. Catârii si caii într'o mlastina Pascendii se otravira, lepele râmase însarcinate Si la (gtare tute crapara. Ofticara fiii, nurori. Cu fete, cu toti feciorii Zacura pâna putura. Si tot! sub pamîntu fura ascunsi !

(1) Adica: n'al mal fi fosta pe lumea asta. (2) CaT, cari p&zescQ turma de cal.

6

Cas'armase pundicsita Si di 6menî ni-mutrita; Pân*ca(}u si sTece pade Si criscu Ierba si livade!...

Casa rSmase desarta Si de 6menl neprivitâ ; Pâna ca^u si se fâcu câmpâ Si crescu erba si livede ! (l)

Acesta credinta Insa nu e proprie numai Româniloru, ci ea se afla si la alte popore atâtu din vechime catu si din timpulu presentu. Botnam'î^ buna ora, considerau cânteculu acestei paseri nocturne de cea mai Infîoratore prevestire. Eta ce ne spune naturalistulu Pliniu In privinta acesta: «Funebra si mai cu sema la auspiciile publice urgisita cucuvelca se tine la locuri deserte, nu numai desolate^ ci si Inlîoratore si nestrabatute. Unu monstru nocturnu, care nu se aude cântându, ci numai gemendu. De aceea, când se arata ea In orase, si mal alesu cj^ua, acesta împrejurare se considera ca cea mal Infioratore prevestire (2).» Iar poetulu Ovidiu (Jice : «Se preface Intr'o pasere urâta, prevesti tore a unei scârbe mari, cucovelca (buba) lenesa, care este o prevestire Ingrozitore pentru muritori !» (3) Dintre poporele de origina straina, cari au aceeasi credinta despre cântatulu cucoveicel, ca si Românii, amintescu

aici numai pe Butenil dîn Bucovina (4). Afara de semnele Însirate pâna aici mal sunt Înca si multe altele, dintre cari unele se arata nu numai n^muriloru ci chiar si celui ce are sa mora.

(1) Dr. M. G. Obedenara, Texte macedoromâne, basme sî poesil poporale de la Crusova. Publicate dupa manuscriptele originale, de prof. L Biand Bucurescl. 1891, p. 196. (2) Hist nat. lib. X. c. XVI. (3) Met. V. 550 : Foedaque Ht volucris, venturi nuntia luctus, Ignavus bubo dirum mortalibus omen. (4) R. H. Kaindl und Al. Manastyrski. Die Rutenen in der Buco\ina, II Thoil. Czernowitz, 1890, p. 40.

7 La aceste din urma se numâra mai cu sema cântarea cucuiul si visurile. Cuculu, dupa credinta Româniloru, e o pasere misteriosa, ce are tainice legaturi cu sortea omului. Glasulu sSu, când llu aucji! ântâia ora primavara cântându, menesce tot-deauna a binC; când resuna de a dr^pta aurului sau In fata, si din potriva menesce tot-deauna a râu sau chiar a morte, când resuna In stânga sau In spate. Si cum ca Intru adevaru glasulu cucuiul aucjiitfi In spate menesce nu numai a rau, si chiar si a morte, ne dovedesce urmatorulu pasagiu, pre care llâ sc6temu dintr unâ bocetâ din Bucovina : MSI femee, draga mea, Draga mea, Iubita mea, Cucu 'n spate mi-a cantata Si mârtea viCa sagetam (1). Ba cuculu^ atâta dupa credinta Homâniloru din Bucovina. câta si a celoru din Moldova si Tera-Bomân^cd, menesce a râu Înca si atunci^ când cânta pe vlrvulu casei, Înaintea sau In nemijlocita apropiere a acesteia^ precum pe fontâna, pe unu claoiu de fenu sau otava^ apoi pe toca din clopotnita bisericel si pe crucile din tinterimu (2). Unii cântecu din Tera-Boman^ca ne spune cu privire la acesta împrejurare urmatorele : Cânta cuculâ sus pe m6ra

Pe Valenii la gr6pa-lu ducii . Cânta cuculâ sus pe prunii. . Sa-ml facti casa de vecie !. Ad*o tesla si-o mistrie. de mal multi Români din Bucovina. p. Românca din RadasenI. I.. Vâlenâ de la noi se duce .. Cânta cuculâ pe fântâna. Cânta cuculâ sus pe cruce.. Valenasâ sta mortu pe masa. si acestea : Cânta cuculâ sus pe casa. (2) Corn.|de M. plaiulA Muntele. Mariana. amândoua comunele acestea în Moldova. La Valenâ la capa lumina. 20 si 21. apoi dict. Eâ mâ duca ca sâ-ml facâ casa. Românca din Malini. 8 Ad'o sapa si o lopata Sâ-ml lacu casa 'ntunecata . RSmâl maica sanStdsâ. FI.(!) Iar o balada din Bticovina ne spune^ Intre altele. Ornitologia t. Unde duca omulii celG bunii? Cânta cuculâ jos in erba. Din Valena curge otrava .Marina trage ca sa m6ra. Cânta cuculâ pe otava. judetulCi Suc^va. Unde duca omulii de treba? Cânta cuculâ sus pe nucii.. Cânta cuculâ sus pe cruce Pe Marina la gr6pâ-lu duce. si Ânita PletosCi. Din Valenti curge veninG. Nistorâ. (1) 8. Cânta cuculu sus pe ienâ.

maica. 1885. maica. e unu semnu ca tn scurtu timpu dupa acesta au sa cada jertfa prigonitoriloru loru. L.» 9 viseza pe unu mortu In maî multe nopti de-a rendulu. Stanescu. nu-I a bine. Maî departe haiducii. in «Aurora româna» an.. Mariand : « VaUntdTn balada pop. 18: «Când ti se pare ca te striga cine-va. 330. 44. alei draga! Curendâ visulu mi -Iii deslcga. din care reproducemtt urmatorele versuri: Alei. FI. p. sau de a se pune In trei dimineti dupa olalta cu spatele la ferestra si asvârlindu pe acesta cu mâna drepta o cepa de-a dice: a cine mi bântue pre mine fwptea^ sa n'aibd treba cu mine. cari In vieta loru s au ocupatu mal multu cu armele^ decât cu alto lucruri. . 1881. in «Biserica ortodoxa româna.i> t)icendu aceste cuvinte credu ca nu voru visa mal multu. li sa ruptu sabia In doua sau au pierdutu otelele dela pistole. voinicii codriloru. precum si toti barbatii cel viteji. Dela acesta credinta se vede ca vine apoî si datina Românilorfi din unele parti ale Moldovei si TSriîrBom&nescl când (1) D. (2) S. Maica ! pistdlele mele Le-am visatii far' de otele. an. Din contra daca nu sverlu nimicu^ se crede ca din astu-felu de visuri lesne polu sa capete boia numita alipituray^ (1). I. BucurescI. Ca scil. când viseza ca li sa sfarmatu buzduganulu. Am visat'o rupta in douS. care-î supara^ de a da a doua cjli dimine{a o c^pa de pomana dicendu: atine de suflettdU cutaruia)). Falticeni.Cânta cuculii sus pe t6ca.» an IX. Pusca mea cea ghintuita Am visat*o ruginita. publ. p. publ. Ca dovada despra acesta credinta forte latita la poporulu românu ne pote servi In prima linie visula Iul TudorU Viadîmîrescu». Cernauti. Apoi inc'am mal va(][utu Serpe galbânâ pref&cutâ. am visatu BusduganU'mt fârâmatâ ! Sabia cea buna. noua. (3) Ve^I si aSe4St6rea». ci cu cepa. p. Pe Valenii la gropa-W pl6ca (2) Daca cine-va viseza ca a vorbitii cu vre unii mortii si ca mortalii respectivii la Îndemnatii si chiematii sa merga acolo^ unde se afla elii^ atimcl crede poporulii ca celii ce a visatii asa ceva trebue In scurtii timpii sa mora f 3). Obiceiuri religi6se. le-a ruginitu pusca.

p. Mare numara ca s'a strînsu. Calatorii. 1888. dar nu pote. 44. Si mS totâ ruga mereti Sa mâ duca la cuibulu sSu !. Mica colectiune de supcrsUtiele poporului româna. Caci potera-I desa f6rte. Da sa scape. lon^nâ. sefultt volintirilorii greci. Dovada despre acesta avemfl nu numai traditiunea Românilorii din Bucovina. din care reproducemii urmatorele pasage : Sub tulpina unul bradii Frunza verde trei aluni. S. mâiculita mea! Cum sa scapvi de cursa rea? Caci unii glasii prevestitori Iml tota spune c'am sa morâ Visulu prevestitorii alii vitezuluî Tudoru sa tmplinitu. De'mprejuruca s'a sculatCi. se 'nspaimîntâ. Si suspina. Asta n6pte stamii culcatu» . 10 Ela avea ochiîi vîncj^tora. Buzâa. Pe Darie l'a cuprinsii.Ce purta come de tapâ. p. 47. caci trasii fiindu Intr unii chipu miselescii în lagainjlii lui Ipsilanti. Câmpâ si codru-a 'ncunjuratti. Darie de veste prinde Cum ca potera-lQ cuprinde.. Acelasi visa si mal totii acelasi siersitii tragicii la avutii si lon'â Darie.' Avea graiu lingusitorâ.. Si cresta rosie in capa. unulii dintre haiducii bucovineni de pe la Inceputulii secolului presentii. ci totii-odata si cânteculii haiducului acestuia. G. Maica. fu si mal miselesce ucisii de acestia (1). (l) El SevastosQ. s*apoI cânta: «Frunza verde lemnii uscata. Aucjiit'atî 6menl buni ? Ca de-asupra satului Potera tinutului. Si se 'nfrica.

Ah! sunt negrele-ml pecate. Poesil populare ale RomânilorO. Bucurescî. fira serpele din gura Strengulu de spânzuratura. Cinci pistâle d*ale mele Le-am visata fâr' de otele. val de ea ! Ce sa facâ. în sborîi par' ca se rotia. (1) V. sa m& *ndosesca? . Astâ-felO si viata mea Se va rupe. Si din serpe totii ciupia. Unii somnii greii m'a 'ntimpinatG si-unii visu grosnicii am visatii : Vulturasii cu s6rpe 'n gura Deasupra de curmatura. Ci de grea si de urgie! Aripi negre reschirate. O! nu-I semnii de bucurie. 216 217. 186G. p. 11 Sâ-lâ sugrume pe Darie. Ce-a traita în haiducie Si-a traita cu harhalicâ. ce sa gândesca. Ca sa scape de beilicâ. Vulturulu cu cioculii s6ii Este gr6sniculii calau . Semna ca voia fi prinsii îndat' Si spre m6rte judecata ! Hei! si pusca mea cea noua Am visat*o rupta *n douS. Sa m& scapa. Alecsandri.Susii de-alii Sucevitel vadO.

Sus de-asupra satului Si-I se face judecata Si-asta-tela viata i se gata. 1873. t. atunci nimeni nu mai sta la Indoc^la ca respectivulu are sa mora. Daca mijlocele si lacurile întrebuintate de dtnsele nu ajuta nimicii. Bolnavindu-se si cadendu cine. faca pe cel mal multi insi a orede. spln^uratu fiindu pe imasulu satului sau natala Marginea sub dâulu Iederii (1). 6-15 si 193. Sera ca sa nu-la apuce. ca numai decât trebue sa se bolnav^sca si sa mora cine-va din mijlocula lorii. ci ele de regula cauta singure sa-Iu vindece prin diferite mijloce si lecurl de casa. a carei obârsie originala se pierde In cea mal profunda Întunecime a vechimii. II face sa se bolnavâsca.Caci potera multa vine Sa m& iea legatu pre mine ! Si IntradevSru ca nu multu dupa visarea acestui visu Îngrozitorii PotirasiI se slobodu Si mi-lâ lega cotu la cota Si-la duca la 'nchisdre 'ndata Ca sa-I faca judecata. Tote semnele acestea^ câte s au Însirata In capitolulu de fata. p. scosu fiindu din Inchisore. FI. daca v6dii ca celui bolnavii i sa apropiatii acum sflrsitulfi sau cum se mai spune. I. si din ce tn ce prinde a-i fi totii mal . Intre pantiri mi se duce. chiar sa si mora. i ^a curmata firida vietii^ daca zace troinicii. pe multi insi dintre cel slabi de ângera. nemurile sale maî de aprope rarii când ÎSI iati refugiulii la vre-unu medicu. Balade. 12 II PE PATULO MORTII. Iar scurta dupa acesta. Marianti. Sus la culmea delulul. (I) S. Poesil poporale romanC. Dar tocmai acesta credinta desarta. astu-felu ca e temere sa nu mora.va la patu. Si de cumva unulu saa altuia dintre familiantî e acuma bolnava. Cern&utT. si de cum-va sunt bolnavi.

Heinrich v. Rumena si sanetdsa. Grasa Si frum6sa. Celii mal usitatii descântecii la o astii-felii de întâmplare e celii de pocitura. Fata I-o îngalbinitâ . si din causa aceea sa bolnavita. 1B89. Dar când o fostu La mijlocu de cale Si carare O 'ntâlnit'o Pocitura Cu pocituroîulG. districtulii Cernautulul^ în Bucovina: (1) VedI despre acesta si Dr. p. Bana Cu ranoiidU^ Diochioia Cu diochioiulii. Si cum o tâlnit'o De pamîntîi o trântit'o. Damii aici unii esemplarii din acestii descântecii^ dictatii de Maria Rabulasca.vhxxy atunci Isi iaii refugiulii la diferite descântece si desfacSturî (1). Wlislocki: «Aus dem Leben der Siebenbiirger Rumânen. saii a fostii de cine-va pocitiî^ saCi altii-ceva i sa întemplatU. Pe carare. românca si mosa din comuna Bolanii.» Hamburg. Pe cale. 30. cugetândii ca pote bolnavulii a calcatii în vre-o urma rea. 13 O purcesu N.

Cu lacrimî pâna *n pamintii. Numai Maica Domnului Din porta ceriului. o prinsii a se mnisela Sî-a se vaera Cu glasii mare pâna 'n ceri ii. Nime n'o v84ut'o. Trupulâ I-o dumnicatâ. Numai ea o au(j[it*0. Cu glasii mare pâna 'n ceriii Cu lacrimî pâna 'n pamîntii? «Da eii cum nu m*oîii mnisela. Cam purcesii pe cale Pe carare. ce te mniselezî. Sângele î-o bâutii. Sanetatea î-o luatu. Buna de nemicâ o-a facutii. Nime n'o au^it'o. Carnea î-o mâncatO. Numai ea o vgdut*o. Si cum nu m'oîu vaera. Si la N. Cîasu de morte I-o datii . Grasa . Ce te vaerezî. <3sele î-o sdrobitâ.Ochii !-o pâinginitâ. N. s'o scoborîtii Si din gura î-o vorbitii: «N.

Trupulii mî-o dumnicatii. Ochii ml-o painginitii. De carare. Rumana si sanetosa. M'o 'ntâlnitii Pocitura Cu pocituroiulii.Si frumosa. nu te mnisela. Sanatatea mî-o luatii. piochI6Ia Cu diochioiulâ Si cum m'o tâlnitii De pamîntii m*o trântitii. Si când am fostii La mijlocii de cale. Fata mî-o îngalbenitCi. Cîasu de m6rfe ca mî-o datii.» «Tacî N. Carnea mî-o mâncatQ. Nu te vaera Cu glasii mare pâna 'n cerii. Rana Cu ranoiulii. dsele mî-o sdrobitii. Sângele mÎK) bâutâ. Buna de nemica mk) facutii. 14 Cu lacrimi pâna 'n pamîntâ! Ca pocitura .

Diochiâia. Clasâ de m6rtea ca li-orâ da. ura. Cu diochioiulâ Aâ sa m6rga In marea negra. atunci le facâ tnca si pe întorsU^ adica le descânta In apa adunata din stropi dela mora^ ori In vinii.Cu pociturolulâ. Iar pentru ce! cuprinsi de nebunie se mal cere la facerea pe 'ntorsâ !nca si o gaina negra. C'acolo-sâ doi pese! Cu solzii de aura. Pe-aceia ca i-orâ gasi. Sângele li-orâ sorbi. Sanatatea li-orâ lua. Rana Cu ranoiulO. Trupulâ li-orii dumnica. ca sa fie mal de fo- . De pamîntâ ca i-orâ trânti. or! pe unâ vestmlntu. saii din alta causa 6re-sl caro i-ar fi lacutu pe ursita anume. Carnea li-orii mânca. Fata li-orâ îngalbeni. ori unâ barbatii saii o nevasta tenâra^ si se presupune ca cine-va din dusmanie. Tu te-al însanâtosa. ca sa mora. Si tie nemica nu ti-a fi !» Kostindu descântat6rea cuvintele acestea de trei ori dupa o-lalta unge trupulu celui bolnavu cu usturoiu pisatu sau si cu alta unsore (1). Ochii li-orâ paingini. Daca bolnavulu e unu feciorâ holteiu sau o fata mare. gelosie. âsele li-orâ sdrobi.

preoia. invâtatorfl. De totâ aruncatulâ . daca nu li se va desface: (1) Corn.losâ (2). In zori. . de d-lâ V. despre car! se crede ca li s ani fi facutu pe ursita si din causa acesta s aâ bolnavita asa de tare. In cântatorl. ca nu e nici o nadejde de scaparo. Turtur^nâ. De t6ta aruncatura. (2) Com. Ca 8â m& spSlâ. De t6ta facatura. Sa m6 limpe^escâ De t6ta ura. De totâ datulâ. M*am sinicatâ. Sima. de d-la Rom. Sa md curatescu. De totâ faptulu. înaintea tuturord 6meniloru M'am luatâ Si-am plecata Pe drumulâ lui TraianQ La fântâna lui lordanâ. 15 Duminica dimin^ta M*am sculatâ. âta unulii si din multimea acelora descântece de întorcerea urH sau ursitei^ care se descânta mal cu sema feteloru celoru mari si nevesteloru celoru tinere.

De t6ta crîscarea. De urechi asurzita. De nasti câmita. De t6ta facarea. De ochi orbita. In cântatorl. M*am mânecatâ In zori. De t6ta aruncarea. Numai Maica Domnului Sus din naltulâ cerului.De t6ta darea. De gura amutita. Si ea cum m*o aurita Din gura ca mi. Nime nu m'o vS^utâ. Cum nu m'oiil caina.o graita: «Ce te cainezi Si te vairezi ?» «Cum nu m*oiii cânta. înaintea tuturora . Ca sa mâ curatescâ Si sa m6 limpe^escâ* Iar când am fosta Calea *n jumState M*am trezita Si m*am gasitii De pici6re 'mpedicata^ De mânurl legata. Cum nu m'oiO vairâ?! Ca duminica demin^ta M'am sculatâ. Nime nu m*o au(j[itâ.

De gura amutita. Ca sa mâ curatescâ Si sa ma limpecjiescâ. . De t6ta facarea. De t6ta aruncatura. De totCi aruncatuld . Sa ma limpecjiescâ De tota ura. De tdta facatura. Sa ma curatescâ. De t6ta crîscarea.Omenilorâ M'am luata Si am plecata Pe drumulâ lui Traianâ La fontâna lui lordanQ. De mânurî legata. M'am trezita ie- si m*am gasita De piciore *mpedicata. Dar când am tostâ Calea 'n jumatate. De totii faptulâ. Ca sa m& spSlâ. De totQ datulA. De t6ta darea. De tdta aruncarea.

Cu camasa de aura te-oiâ îmbraca Si forte mândru te-oiâ spelâ Si te-oiu curati Si te-oiâ limpezi Si din patu mi te-oiu scula Si cu grebla oiu grebla Tota dragostea cât oiCi afla Din cositele letelorâ. De piciore te-oiii despiedicâ. Ca eu de mâna drepta te-oiâ lua. nu te cânta. Nu te vairâî Ca e\i de mâna drepta te-oiu lua. Din palariile flacailoru. Din statuia jupâneselorG. . De gura te-oiO desmuti. De ochi te-oiâ desorbi. Din statulti preoteseloru. De mânurî te-oiu deslegâ. Nu te caina. De urechi te-oiu desunji.De ochi orbita De nasâ cârnita^ De urechi asurzita. Nu te caina. Nu te vairâ. De nasu te-oiu descârni. Buna de nemica facuta !» «N. Si nu te cânta.

Sai para ca s6rele a rasaritii. (1) Descântecula acesta dict. mi l'a comunicata d-lCi V. 17 . Altii descântecu de desfacutu sau desfdc6luj% care se Intrebuinteza nu numai la fetele si nevestele cele tinere. Mal frumosa. trebue numaî decât sa se ridice si sa se Insanfitoseze (1). Sanetate-I capata. preotii. Mal sanet6sa si mal voi6sa. pe carare m*ara luatii. suna precum urmeza: Luni dimineta m*am sculatâ Si pe cale. Când am fostii la miecjiii de cale De cale si de carare.Din cor6na împSrateseloru . daca i sa facutu pe ursita. de o Românca. Doi luceferi In umerile obrazului. Tote mi le-oiu grebla Si tote aici în apa le-oiQ aduna. ci si la feciorii si barbatii cel tineri. Cine pe tine te-a vede.» Rostindu cuvintele acestea descântatorea spala pe fata sau nevasta bolnava cu apa descântata pe fata si crede ca facendu acesta bolnava. Si luna în barba. Si tu-I fi cea mal de treba. Sorele ti s*a scrie în frunte. Turtiirdnii. din satulâ Stulpicanî» dislrictulti Homorulul.

Din ochi De sub ochî. De mâna drepta m'a luata.. Si durerile îtt iea ! T6te durerile Si urile Si facfiturile Si-aruncaturile Din capa De sub capa. cîora negra. Baba-orba de mine s'a apropiata. Facaturile dela sfîrsitu. FacSturile mucede... . Hast. Negra. Negra priscornita! lea-tl urile. Facfiturile dela ivitu. Cara-te de-acolea.. In gropa cu spinî m*a aruncatu Si cîasâ de morte ca mî-a datu.. Facfiturile Si-aruncaturile : Facaturile din luna n6ua.M'am tainita cu Baba-ârba. Facfiturile putrede. pantanoga ! Câti mâta. Ponegra ! P'icî vinovata mea. Ihi! halta negra.

Din nasâ De sub nasâ. Pe ulita satului Pan' la casa vinovatului. Cu lanturi de fierti te-oI(i* lega. Din mânurl si din pici6re Pâna 'n decretulii celu mare. Din lucru celu necuratii ! Cela ce ml-o facutii c'o mâna Ea îmi desfaca cu doue. Din facctura. Usele cele de arama le-olu zdrobi. . In pielea g61a te-oiii desbracâ. Din barba De sub barba. Din data. In casa vinovatului m*oIu vîrî. de nu mfi-î asculta. Durerile de nu-î lua Si de aici nu te-I cara. Din pieptâ De sub pieptu. Desbrâcându-mfi Si scotendu-me : Din ura. Pe ulita satului te-oîu purta. Tu. Zavorele cele de fieru le-oîu lua Si pre t6te le-olii sfarmâ. Din faptu.

ci curatii si împacatu cu cugetulu ca si-a împlinitii pâna si cea mai de pe urma datorinta de crestinii adevfiratii (3). InsanStosare si radicare. Cela ce ml-o facuta cu septe Ea îmi desfaca cu opta. ca ultimulu mijlocu Înca si unu pravQ pe care llii dau celui bolnavu de b&utu si pe care îlu prepara dintr o radacina sapata de pe mormlntulu unui copilii In Vinerea-mare sau Vinerea-seca (2). cum se mai spune. Daca nici descântecele si nici mijloculu acesta nu i-au ajutatu nemica. mai intrebuinteza. pe lânga diferite descântece. si daca celu bolnavu e unu barbatu sau o muere Înaintata In vlrsta si vadu acuma ca nu mai e nici unu chipu de scapare. Cela ce mî-o facuta cu trei Ea îmi desfaca cu patru. 18 Eu îmi desfacu cu ()ece. cu cele sfinte^ ca sa nu merga în cea-lalta lume negrijita.Ceia ce ml-o facuta cu d6ue Ea îmi desfaca cu trei. când se . atunci si numai atunci chiama pe preotulu localii ca sa-Iu marturisesca si Impartasesca cu sfinta taina a euharistiei sau. Cela ce ml-o facuta cu patru Ea îmî desfaca cu cinci. I Manele sâ i se lege Celu ce ml-o fâcutu cu dece ISi limba'n gura sa-î sece! (1) Româncele din Transilvania. Cela ce ml-o ftcuta cu sese Ea îmi desfaca cu septe. Cela ce ml-o facuta cu n6uS MarianHf Inmorm. U BomAnl. Multi insi si mai alesii dintre cei mai avuti. Ceia ce ml-o facuta cu optu Ea îmi desfaca cu nâufi. Cela ce ml-o tacuta cu cinci Ea îmi desfaca cu sese.

si prin urmare darulu acestora va fi luatii în considerare (1). preotCi. Dupa ce sa marturisittî si comunicatii cu sfintele taine respective. va fi tiparitii cu litere rosii. despre care se crede ca ajuta omului bolnavii saii sa mora mai de graba saii sa se sc(31e. (2) Wlislocki. la care se va întempla ca începutulu evangeliei. Totu asa va pati si acela. «Omulâ înca în timpuld bolel se îngrijesce pentru o morte buna sâ fie impacatCL cu toti omenii. precum si aceluia caruia îndata dupa ungere ÎI va fî mal bine. B. In biserica orî umblându din casa în casa. rugându-I ca sa-Iu ierte. de o Românca din StuIpicanT. ca au ajunsii pe praguia mortii^ îndatineza de a-si face si sfinta taina a maslulul saii ungerea din urma. marturisita si împartasita cu sfintele taine. 322. Din contra celu ce va fi trezu In totii decursulii maslului. dupa ce i s'a facuta maslu. la care ieaii parte de regula (1) Acesta descântecâ dict.cum2k pe pragula mortii . Si fie-care. op. d-lQ V. In Bucovina ungerea acesta. cu cari n'a avutii nemica în tota viata sa. precum si pe toti aceia despre cari îsi aduce aminte ca i-a nedreptatitii saii i-a suparatii cu ceva în viata sa si dela fie-care îsi iea rSmasii bunii. chiama celii bolnavii pe toti casasii si vecinii. credenduse cantre ceî ce dau bani de mila pentru maslu multi se voirii fî aflându buni si placuti înaintea luî Dumnetjeu. Vedl si D. va muri de graba. mi Ta corn. 30. p. (3) Pretutindeni. p. cât si în Moldova si Transilvania^ ca celu ce dorme în timpulii maslului. 6. sa fie tiparitii numai cu litere negre. IX. Stanescu: «Obicieurl religi6se» publicate in «Biserica ortodoxa româna^ an. ce i sa cetitu la sflrsitu. îmbracata. Elfi se îngrijesce tot odata curata. iara dupa sfîrsitulâ acestuia nu i se va face de-o-data bine ci pe 'ncetisorulii. Inmorm. Bucurescl ISS'i. cum se mai (Jice. chiar si pentru omenii ceî mal avutî. vfecjendu-lii ca se aflai. p. In unele parti din Trafisilvania însa este datina ca banii pentru maslu sa se adune. se face tot deauna pe cheltuela celui bolnavu sau a familiei acestuia. Ba adese-ori se iarta pâna si cu de aceia. precum si acela la care începutulii evangeliei ce i s'a cetitii pe urma. Mai departe se crede atâtu în Bucovina. cit. încinsa si încaltata. ~ 19 celu putinu treî preoti.simtescu forte bolnavi si vfidii ca acuma-sii mai multii cana pidorU în grapa ti cu unula afara saii.» Burada. se va însanfetosa si scula cât mai de graba de pe patuiU durerîlorU (2). Turturenu.

rugându-Iu în acelasi timpii ca si elu sa-î ierte pre dînsil. Cea maî mare parte de Românî si cu deosebire capiî familiilor^ atâtii ceî din vechime. 1H82. apoi de d-la Rom. de a-lii cauta cu cele religiose. 57r>. Noua serie. din Transilvania si M. Nistora din Moldova. asa ca pâna chiar si celu maî împietritu la inima. de mal multi Români din Bucovina. din care nu se pote acolos) mostenitorului. a iertarii si împacarii e una dintre cele maî duiose si maî p6trun(J6t(')re. trebue celu putinii sa lacrameze. acela asemenea nu va muri înca lunga vreme. 21 urmatorea poesie poporana din Transilvania Intitulata testa* mentula soldatului: . Scena acesta. si de i-ar fi facutu ori si ce nedreptate si rfeii. (2) Corn. p. de carî sunt datorî urmasii a se tine întocmaî. câtii si ceî din timpulii de fata aii îndatinatii si îndatineza. an IX. Simd. adica daca sunt macar cis-ceva învCtatî. decât numaî când îsî îndeplinesce datoriile sele (1). Bucurescl. adica tgraniî. Celii pusu pe cale de a-sî face diata^ fie în scrisii saii verbalii. de a-sî face si diata sau testamentilj daca sciQ ceti si scrie. Bucovina. tt 20 si ca nu maî e nici o speranta de scapare si însanfetosare se tnduioseza si cu lacrimi în ochî llu iarta. daca nu plânge. de comanda saii comandare^ adica de tote cheltuelele trebuinciose atâtii la înmormîntare câtii si maî pe urma spre mântuirea sufletului s&ii. îndatorîndii pe mostenitori. Columna Iul TraianA. agricultora în Mahala. trebue sa-lâ ierte. ci numaî adorme. ^e îngrijesce maî întaî.(1) Corn. P. Despre celii ce nu se iarta cu ceî ce le-a gresitii în vi6ta sa se dice ca more forte cu anevoe. de d-lCî Rom. Com. t. III. iara ceî necultî. Sim. Punctele principale spre scopulii acesta ni le Infatiseza (1) Ve4î despre acosta si B. lasa numaî cu limba de morte ce are sa se întemple cu averea lorii miscat<')re si nemiscatore. nu se chinuesce de felii. dândii în acelasii timpii câte-o povatuire verbala. Pe când celtk ce se iarta si împaca cu tuta lumea. pentru carî se si reserva prin acea diata o parte din avere. de d-ia Ionica ala luî lurdachi Isacd. de sufletulii s&ii.. Ilasdeu. «Daca unul bolnava de morte i se c<ise o camara si i se gresesce ceva la dînsa.

Dac'ast prinde a muri Sau acel turci m'arti robi. atund celu ce face diata nu iea în considerare absenta luî . Te rogu. 22 templare dusu In calfetorie sau în aUu locu undcsva si nn pote fî de fata. îlu lasa urmasiloru celorii mai de aprope. restulu. Sa dai popii sarindare Si pane la celu ce n'are ili. cari crede elu ca sunt mal cu priinta si apoi In presenta acelora spune elu sotiei sau copiiloru s61 ce are de spusu. Dupa ce sa Ingrijitu de sufletulu sfeu precum si de tote cheltuelele. adica când ar nesocoti într o privinta sau tntr alta cele ce le-a lasatii cu limba de morte celu repausatu. Iar daca adevfiratulu mostenitorii e din în(1) I. Gherla. 1884» p. TrandafiiT si viorele. sau când mostenitorulu nu sî-ar îndeplini cu sfintenie datoria sa. ci totd odata vorbitii maî pe urma de r6u. mal rareori de catra unu strainu. lasându-le cu limba de morte ceea ce are de lasatu. sotie iubita. ce rfimâne. In casulu din urma se cere ca mostenitorulu sau mostenitorii. ce mal trebuescu pe urma. celu cu mai mulku . 102. Forte raru se ivescu certe maî pe urma. din a earortt cause sar pute nimici diata. când se compune de catra unu strainu. nefiindu scrisa si acesta se tntempla dora numai atunci când mortulu. cari nu sunt rude cu mostenitorulu. ci e\u spune si în casulu acesta 'totCi ce are de spusu. pâna ce e Înca !n vieta. Fa o ruga umilita Pentru sufletelulii meu. sa fie de fata la facerea saA spunerea diatei. Celu ce nu scie scrie chiama mal ântâl pe unulu sau pe doî omeni. poesiî populare. câtu si de catra doi sau patru marturi. Diata In scrisu se face si se subsemneza de regula de câtra celu ce o da. Ia facerea diatei a nesocotitu pe unulu dintre membriî familiei prin acea diata. Asa. buna ora. nu numai ca e tinutu de unu omii carpanosii si hârsitu. Celii ce nu se intereseza de sufletulu s6â si nu dispune nimicu In privinta acesta. Popa Reteganula. când se Intempla ca parintii Iasa unuia dintre fii mai multa avere decât la altii. si cari sunt In stare de a administra acelu avutu. daca sunt mal multi. ne cere ca numai decât sa fie subsemnata atâtu de celu ce o da. Diata verbala a unui omu data pe patulu n^artiî sale se îndeplinesce întocmai maî în generala. In casulii din urma. Ca sa-Iu ierte Dumnecjeti.

dar tot-odata si fara 6re-sî care r&splata. ci de a o da la timpulu s6u si acela la unu altulu pre care î-a spusu (1). când spune ca vede diterite figuri de omeni. 24 - III REPAUSAREA Când omulu bolnavu arata celorii de fata fiinte. a i se negri Inchieturile la degete si a i se învineti un- . sau când Isl Îndrepta privirea spre anumite obiecte si multii timpii sl-o tine atintita spre acelea. 574 677. sub cuvlntii ca na fostii dreptii la împartela. IX. si nici ca voescu ^a-si aduca aminte de bunulu loru. caci cei-Ialtl tfrati sunt tot-deauna cu gura pe dînsulu. In casii când adevaratii mostenitori sunt înca nevîrstnici» .trebue sa faca tote datoriile religiose mortului. III. pre cart aceslia nu le vfedii.ui-va despre cele ce le face. atunci lasa averea sa sau bisericeî sau unei rude sau si altuî omu strainu. p. cari Taii lasatii cu limba de morte ca sa fie epitropii asupra copiiloru sfii si asupra averii acestora. asa spre esemplu. când se ciupesce neîncetatu la nasu si-sî scobesce Intr unu modu iritatu dintii. când prinde a i se ascuti nasulii. ci numai atâta ca se bucura de acea avere pâna ce crescii copiii mari si se casatorescii . ci numai elu singurii. însa mai tot-d a-una cu acea adaogire ca sa caute din când In când de sufletulu sau si de a nu Înstraina averea^ ce i-a lasato. adica epitropulUj este îndatorita moralminte de a se îngriji de copiii orfani si de averea acestora ca si de copiii si averea sa proprie. Ruda respectiva însa. când se 'ntorce necontenitii cu fata spre parete si cauta cu ochii peste capu. S.atunci atâtii ei câtii si averea lorii se lasa a fi îngrijiti de -catra una din rudeniile mai de aprope. ti) Ve4î despre acesta si «Columna luî Traîan a». fara ca acesta sa fie de catra cine-va privighiata saii sa aiba a da socotela <. de animale si de pasari cu deosebire Insa porumbi . macaru ca le-a lasatu si lorii avere. i se turbura si painginescu ochii fugindu-î In fundulii capuluî . când i se strica cautatura. an. 23 Daca celu ce se afla pe patulu mortii nu are copil. si a purta în acelasi timpii grija si de sufletulu parintilorii.

când Începe a aiura si a (Jice: «dati-mi straele sa m6 îmbracu si ciobotele sau opincile sa mfe Incaltii ca vreii sa mS ducu. când trage cine-va de morte. de d-lâ Ionica alâ lui lordachi Isacu. ci ca !n scurtii timpii are sa mora (1). sau unulu pre care nu-lu pote de felii suferi. Nistortl din Malini in Moldova. care asemenea o tntâlnimii mai tn tole tarile locuite de Români: Fruncjulitâ de lamâe. nu se afla nici unu strainu tn casa. de d-la T. corn. satA in districtul^ Cernâutulul. . mâna celui ce trage do morte sau când Isl va da sufletulA (1). 25 Deci ceî de casa. (1) Corn. (2) Corn. In casulu din urma se aducu numai decât cei ce bolnavulu tt iubesce mai multu si-î doresce mai tare. crecjiendu-se ca la prima lorii vedere tndata repauseza (3). cum de scapare. Acesta credinta forte raspândita la poporulii românii se vede ca a datii nascere urmatorei doine. în Suceva. pentru-ca aceluia ti e mai jale si atunci bolnavulu se chinuesce mai multu pâna ce more (2). când ti tine lumina unulâ pre care la iubitu forte multu tn vieta sa. de-aru fî Ingrijescu mal nainte ca sa aiba ce pune tn a i-o tine la capu pe vSdu ca nu mai e nici unu chipu ori si câtii de sSracI si nevoiasi. nu e bine sa-i tie lumina unulu dintre nemurile cele mai de aprope. Simonâ din Transilvania si M. de Haria Ursaca din Vatra-Dornel precum si de alti insî din Bucovina. alerga unulu de graba tn vecini si dându-Ie de scire ca N. sau si din aceea ca multi insi nu potu muri pâna ce nu-si mai v6du o-data pe unele rudenii sau pe unii amici intimi. dupa credinta poporului. Simona. din Intemplare. agricultorii din Mahala. cantorQ bis. de d-la G. Si daca. (1) Dict.x> tn fine când ise face botii la inima saii i se rupe de la inima si prinde a sufla greii.ghiile. Tomoiaga. de d-lA T. Asemenea nu pote de graba muri. daca-i tine lumina si unii strainii si si atunci more cu greii. De aceea. Ce-am iubitu nu-mi mai trebue. vine altulii de i*o tine. ci se muncesce si chinuesce torte multfl si atunci. (3) Com. trage de morte ti roga sa vie care-va ca sa-î tie lumina pâna ce-si va da sufletulu. atunci e unii semnii sigurii ca n are so maî duca multii. Si acesta din causa ca. se de tote de*o lumina de cera galbâna.

fâcendu prin acesta o fapta buna si crestin esca (4). Dupa aceea i se da o lumina aprinsa In mâna ca asimbolu alU esistenteî trupescUy caci nimicii nu e maî Înfioratorii pentru Românii Transilvaneni decât aceea. iara pre ceî mai de aprope aî murindului precum si pre acela. atunci e semnu Învederata ca respecti vulu a muritu (5). p. In alte partî din Bucovina se obicinuesce a se pune In mâna drepta celui ce trage de morte dou6 lumini. când cine-va e aprope sa mora. Sima. In tinutulu Nasfiuduluî din Transilvania. llu scote pe unu momenttl. SimonQ (3) Burada. anume ca pre una dintre acestea sa o duca In cea lume altuia din nemulu s&u sau si unui strainu. din a caruî causa nu pote sa mora. p. Pesta. SimonO. Tomoîaga. I. când more cine-va fara de lumina. din prejurulQ SalistiT lânga SibiiQ. în f^Famxliain an. publ. cum începe bolna\'ulu a se (1) Anastasia Leonescu. i-o punu în mâna drepta. de d-la Rom. de d-lQ G. Îngrijitorii s6î aprindu o luminita de cera. de câte ori morbosulu respira. se aprinde degraba lumina de maî nainte preparata spre acestu scopu. dupa tmprejurarî. 1882. Brasovâ. din «Tomu/a liricU* saA Noua biblioteca româna. adica devieza. Comp. care a muritu fara de lumina. si . Inmorm. (2) Corn. de atâtea ori flacara luminei se abate de la positia sa.26 Nicî la m6rtea mea sa vie Nici lumina sa mi-o tie! (l) Dupa ce s'au adunatu acum tote n^murile cele maî de aprope ca sa asiste la esirea sufletului celui ce trage de morte. p. i se pune In mâna sau i se tine la capu. 222. 30. fîindu-ca îlii iubesce forte multu. pâna ce îsî va da sufle tulii. afara (2). Doine pop. 27 lupta cu mortea. Georgescu si T. ca fta nu-sl pota vede pacatele. de d-lQ T. si apoi i-o apropie cu mâna cu tottt de gura . si poesîa pop. 7 si com. de d-lQ Rom. care e menitu sa-î tie lumina. (4) Com. i se acopere fata cu unu tulpanu negru. precum si acela. (5) Com. In unele partî ale Bticovinely Moldovei si Transilvaniei i se da murindului sau i se tine la capu numai o singura lumma de cera aprinsa (3). iar când flacara a Incetatu de a mai devia. In alte parti din 'Transilvania. SimQ. 1870. VI. Cursulâ 1882 83.

districtuia Radautulul. dupa cum se maî diice. când trage cine-va de morte. Îndata llii Îmbraca In schimburi curate. când o persona bolnava devine în agonia mortii. dupa uniî. fiinda de parere ca ac6sta e und semna învederata ca respectivii si în cea-lalta lume vora fi lipsiti de lumina. p. Iar dupa ce I-a esitii sufletulii se stingii acele lumini si se aprinde câte una de seii saii o lampa (2). si din causa acesta sa-sl prapadesca sufletulii (4). Ursaca din Vatra-Dornel. Lumina de c4ra aprinsa^ care se tine omului. fie chiar si celCi maî Înversunatii dusmanii. In unele parti din Banatd tnsa. apoi se aprindii trei lumini facute din cara si lnv61indu-se cu unii gulerii de pânza noua i se punii tn mâna. i se pune în mana drepta o luminare de cera aprinsa. preotâ in Badeuta. 28 mortulu are sa se înfatiseze Înaintea luî Dumnedeu luminosii cu trupulu si cu sufletulu (1). lumina acesta însemna lumina lumily adica Domnului nostru îs. In unele partî din Transilvania^ precum buna ora în Orlatu si împrejurime. de M. se crede ca de aceea se pune lumina aprinsa în mâna omulu! ce more. SimonQ : aSe 'ntAmpla adese-ori c& din neprevedere unii mord fiirâ dea li se tinâ lumina. precum buna ora a celorii din Câmpulungâ. tinendu-le In acelasi timpu o baba batrâna cu mâna. (3) Com. cit. In mâna drepta saii la capii. In Moldova la darea sufletului. 30 31. si pe cea-lalta lume sa aiba lumina (4). Acesta se considera de cea mal mare nefericire. învfitatora în Opatita. saQ. In fine. llii Incalta si-Iii pieptana. op. de d-lQ T. Macoveia. de d-1 loanA PopovicI. (4) Com. Împartasita si Împacatii cu tota lumea. In Tera-JRomânesca asemenea. ca respecti vulii este crestinii. Christosu (2). ca si n Transilvania. Insemneza. de d-la Av. si de acea i se tine murindului lumina aprinsa In mâna ca sa na seda acolo pentunericii (3). la cea din urma clipela a vietii se pune în mâna celui ce . si ca sa vada pe unde va merge In cea-lalta lume. ca dându-sl sfârsitulu. era altii spunu ca 11} Wlislocki.nici unii pacatii nu e mal mare decât a lasa pre unii omâ. ca sa nu se pota apropia Necurat idU de dlnsulu si pentru ca sa merga curatii în cealalta lume (3). Altii din contra credu. marturisi tii. pâna ce-sl da sufletulu. sa nu se apropie Duliurile necurate de dînsulii. când more. sa mora fara de lumina (1). Com. ca 'n cea-lalta lume domnesce Intunericu grozavu. dupa credinta unorii Români din Bucovina.» (2) Com. fie de ori-ce categorie saii etate.

cant. 29 -fara voe de morte naprasnica.» an IX. p. Inmorm. pre care apoi. saii pote Ta blastematii cine-va ca sa naiba lumina la mortea sa. ca duhurile necurate sa se apropie de elii. 35. sufletulii respectivului umbla orbecândii în colo si 'n coce. dupa credinta unora. cit. pentru aceea ori de câte ori sa sfârsita o luminare do c^ra si a rfemasu numai unu capetelu. atunci spunii Românii din Moldova ca a avuta morte întunecata^ si forte multii îlii caineza batrânii si batrânele satului pentiu acesta. Rom. (4) lon^nâ. acela umbla pe cea-lalta lume ratacindii prin locuri pustii si Intunecose si ca nu pote de felii esi dintr'însele. si maî pe urma din causa acesta va merge de sigurii în iadii (4). T. EI credii ca sufleteloru celoru înecati nu le este datu a se bucura de lumina (Jileî. Uomânil din BiAcovina din contra ere du. p. aprincjlendo repatisatulu calStoresce cu dînsa calea . Românii Moldoveni porta o jalnica îngrijire pentru cel reposatî tara luminare. bis. «Imormintariien publ. ratacindii prin aeru si abia dupa unii timpii mal îndelungatii pote ajunge la Dumnezeii (2). Iasi 1875. mal alesu pentru cel înecati sau peritî (1) Com. op. (3) Com. de d-lG Rom. Burada. si fîindii-ca cu lumina trebue sa merga si înaintea lui Dumnezeii pe cea lume (6). pâna ce nu-î dati nemurile câte o lumina de cera de pomana. de d-lQ G.more o luminare de c6ra galbfina aprinsa. dupa credinta altora însa. parte spre a nu lasa. 7. gândindii ca I-a apucatu fara veste (Jiua (1). Lambriorâ. ca celvi ce a muritu fara de lumina trebue sa fi fostii forte pficatosu. parte pentru ca sufletulii sa (îe Inllmpinatii cu lumina la despartirea Iul de trupii (5). în «Convorbiri literare. Mal departe se crede ca celii ce more fara de lumina. SiniQ.y> caci ele socotescu ca aucjiindu acestea cel înecati. pag. Tomoîa«3^a. sufletulii unul astii-felii de omii pe cea-lalta lume neavendu lumina. (2) Cred. înceteza de a se mal bucura de lumina luneî si întra spariatî în adâncurile întunecose. De se întâmpla sa mora cine-va fara luminare. Deci e val si amarii de unulii ca atare. tara sa aiba odihna. caci. sta totii la întunericii (3). (6j T. (5) A. 151. si de aceea na avutii parte de lumina. Ufl lipescu de pamlntCi spre a se istovi pentru sufletele celoru adormiti fara lumina. ci numai de seninulu noptiloru cu luna. Obiceiuri si credinte la Români. din SuctHa. De aceea batrânele cunoscatore de tainele obiceieloru oprescu pe nesciutoril copil de a (Jice: <re lumina ca diua.

Si-asa trage cu nacazii. De aceea se considera de cea maî mare nenorocire. 151. Ca nu-sii scânduri spre salasii. LambriorO. din Ropcea. . com. Eta ce ne spune tn privinta acesta o doina ostasesca din Transilvania. Tomolaga. din Suc^va. sa-Iu îngrijesca si sa-Iu înmormtnteze dupa datina stramosesca. de I. Nici nu-î pânza pe obrazii. stud. Frunza verde salci6ra. (1) A. (2) Cred. 30 Din acesta causa Românii bucovineni se Ingrijescu totud'a-una de a ave si a tine o lumina de cera aprinsa Ia capulu murindului. Si cum ca Intru adevferu celu ce more fara de lumina e considerata de celu mal nefericitu omu de pe fata pamîntulul. de d-la G. Rom. ne încredintamu dintr o multime de doine poporane si cu deosibire ostasescl. si In lipsa acesteia ori-ce alta lumina. Trage-o catana samorâ*. gimn. care sâ-î tie lumina când more. p. Rom. op. (3) Cred. de Cuparencu. Si-asa trage de cu mila. numai ca sa i se vada când more. Ca mare în tira straina.cea lunga pâna ce ajunge la loculu menitii pentru odihna eterna. Fara dobasii cu doba. Nici ÎI maica cu mila Si nici sora cu gura. cit. Ba more fara lumina Si la capii fara perina. (4) Com. unde nu se afla nici unulu dintre nemurile sale. când se tntempla ca more unu Românii în strainatate.

. Clopotele strancanindâ Si taicuta totu plângendu. maica. suna precum urmezâ: Pe sub umbra de salcutâ Merge-unu voinicii si-o maicuta. de tinp. teciorl în siru frumosâ. suna precum urmeza : Frun(Ja verde de pe Oltu. Nu te. Ca maî morii voinici asa ! (1). morî acasa Si te*ngr6pa 'n cintirimG. Si'Oiu muri far^ de lumine Si ma 'ngropâ ca pe-unu câne. maica. supgra. Slin strainatate. Maica-sa merge plângendu. I. Care-I în t6ta lumea» (1). totii din Transilvania. Dar tu. Alta doina ostasesca... Doine si strigaturi din Ard^lii. Frunza verde trei granate. VoiniculO merge cântândâ. caci superiorii s6I nu Incuviinteza sa i se tina lumina la darea sufletului s6u. 319. si cu deosebire pe câmpulu de lupta. Strig*unu capitanii din carte : Haid. Dar mal mila mi-I de mine. Numai frun(Ja si erba. Popa merge totu cetindu Si cantorii totu cântândii.Trîmbitasii cu trîmbita . nar ave parte de dlnsa. In fine a treia doina ostasesca. Unde nu cunoscu pe nime. Din anula opt(i-4ecî si optîi (2) Multi voinici sângele-sl varsa Pentru tota nSmulU de-acasa. Ca m6 duou în terî straine. maica. 1885 p. Bârsand. Voiniculu din graiii graia : «Milami-î. care ne spune ca unu soldatii chiar si 'n casulii acela când ar voi cine-va sa-î aprinda o lumina si sa i-o pue In mâna. U. larnîk si A. Bucurescî. asemenea din Transilvania. care asemenea ne 'nfatis6za marea nefericire si tânguire a colorii ce morii (IJ Dr. Dupa min* nu plânge nime..

Acolo ni-au datu odilma Asa locu ca 'ntr*o gradina. Ori ti-omâ stinge viata. Si când a fostu la ojina Mergea trupa pe odihna.Ca plecamu pe drumâ în jos ! (1) V. Bucurescl 1888. Alesiu. Acolo ni-aâ suflatu rasfa (1) Asa vreme ca unii ciasâ . lumina. Câpitanulu o vedea Si din graiâ asa graia: «Stinge. Si hî mâna i-o punea. XXII. dar nu p6te. Poesil populare. Merge trupa. Când era în miecju de n6pte. în «Convorbiri literare» an. Cade-unii voinicu în carare Si-lft vede o fata mare. publ. Pe suflatulu trimbitet Spre scurtarea vietel. (2) 1888. Acesta cântecâ s'a facuttl de catra soldatii acelui and la manevrele din 1889. 691. 32 Cale mulla noî ne-amu dusu Pan' dela Turda în sus. fata. Si de-acolo ne-amu luatu Pe batutulu dobeloru Spre scurtarea (Jileloru. . p. Ln catana osaA hine^ Sa m6ra fara Itnnme^ Fara lumifiâ de safi^ Fara omu din satula s^U^ Fara lumina de cfra^ Fara oma dint/a Iul (M ! Daca bataia se gata.

(1) Rost CUV. Se întâmpla adese-orî ca unii omenî se chinuescu maî multe ore. care se aprinde de amendoufe capetele si aslii-fefu se lipesce în usa dintre despartimentulO barbatiloru si alu femeiloru ln biserica. ingropat6rc. când cine-va la esirea sufletului n'are parte de lumina. BoerQ. precum buna ora în Orlatu. asin ilfoWora. Brasovâ. capSta iertare de tote pacatele (4). 1891. odihna. Rom. gimn. ba câte o data chiar si (jlile întregi pâna ce-sl daCi sufletulu. o lumina lunga. se crede ca nu mal are sfârsitu . ce arde în (^iua de Vovedenie în biserica. sora sau vara se duce la biserica^ mfesura cu festila Înaltimea useî împaratesei dela altaru. daca sa Intemplatu sa mora vre-unulu fara lumina.Catana vine 'ngropata. din Bucovina si Transilvania. In unele par|. (2) «Temetou.: «Despre 6menil ce morii în straini si în batalie se crede ca li se iarta tote picatele si mergâ în împaratia cerului. mama. când iese preotulu la Pascl cu domnulu Christosu(5). (3) StefanA MunteanA. germ. dupa cum amu vâ^utu din poesiile maî sus citate. Sima. altmintrelea ar petrece totu la întunericu (1). de d-Id Al. de Vovedenie la biserica anume ca sa arda Duminica si în sarbatori pe când se liturgisesce. [A) Cred. judetulu Suceva. capata si are si elu lumina pe ceea-lalta lume . 44. face o lumina do lungimea acesta si apoi o damesce în i^ius.credinta ca ostasii.î ale Transilvaniei. cari morti în rasboiu. Doine si strigaturi culese din gura soldatilorQ români din t^ra Ardeiului. de d-lG Rom.» (f») Com. p. stud. este datina de a se face pentru celu ce a muritu fara de lumina. . corn. cuv. ung. Lumina acesta. nemurile sale cele maî de aprope: femee. Nu ca altii 'n temetea (2i Si plânsu de tota nimula s^a (3) Ce lumina-î aprindea Cu tote acestea Insa ln cele mai multe partî exis^. de aceea si mortulu^ care a muritu fara lumina. ca e tare r6u. unde asemenea se crede. Pe locuia unde-a jncatu Si viata si o-a datu . plaiulu Muntele.

Unii însa sunt de parere ca vaetulu si plansetele celoru ce-lu încunjura nu-lu lasa sa mora. morii totu-deauna maî lesne (3). facii matanii în forma crucii spre aceea orî pe unii stergarii si acela se pune apoi . Mariana t Inmorm. apoî douS muerî iertate. Iara dupa ce Tau mutata se iarta cu totiî. cari 1-a iubi tu. La ceî buni. nu aii pacate ca ceî bStrânî (4). h dDumnedeU sa te ierte!» pâna de treî orî (6). Nestord din comuna Malini. (o) Dict de M. îlii muta din loculii unde zace. de aceea celorii din urma. carî sunt de fata. în scurtu de toti consângenii si amicii. dându-sl sufletulii celui necuratii (6). SimQ.Despre unulu ca atare se crede ca nu pote muri de graba din acea causa. Vaduvele precum si muerile cele fara de copiî sunt de regula maî pfecatose decât celea ce aii copiî. MacoveiQ. ori singurii s'a blastamatu si afurisita pre sine sau a juratii pe strîmbatate (5). In unele parti ale Transilvaniei le ajuta celorii ce se afla în agonie prin aceea. dupa credinta generala. crecjiendii ca in casulii acesta va muri maî usorii si maî degraba (5). Copiii de aceea morii în genere maî usorii. i3) Com. (1) Dict. <4) Com. pentru ca el. în altulii. Decî ceî ce se afla împrejurulii celuî ce trage de morte. pentru ca-î pare rau de gospodarie. Cel mal multi însa credu ca celu ce se chinuesce multa la mortea sa a trebuitu sa faca forte multe pacate grele (3). Ursaca din Vatra-DorncI (6) Dict de M. toti cel interesati se departeza din casa si ramânu numai strainii. pe când la cei r6î li se arata tolii-deauna fîor6sa si urlta (1). vacjiendii ca se chinuesce atâta si totii nu maî pote muri. cari îl închidu ochii (2). 1» Bom4iiX. li se Întâmpla acesta pentru vre-unii pficatii mare tacutii do vre-o rudenie a lorii de mal nainte (2). ca se pune o fata de masa jos pe fata casei. cari morii anevoie. de d-ld L Georgescu. ori îlu tortur^za gândulu ca trebue numai decât sa se despartesca de femee si copil. (ticendii astii-felii: a Iertati-mi. NistorQ din Malini. ^ 34 La cel buni mortea se arata totu-deauna frumosa. cum au tostu si eî în vi6ta lorii. de d-la Rom. (2) Com. de M. ori a fostii de cine-va afurisitii (4). iertându-li-se pScatele pentru copiî. din care causa dupa cum am vat^utu si mal sus. de d-lQ Av.

com. (7) Com. si anume: întâia ora lânga masa înainte de r6saritulii sorelul. câte odata le facu numai fiii sau fiicele respectivului morbosu . Totu în tinutulu Nas6udulul. de d-la Rom. 35 partea strainiloru. In Moldova si Tara-Românisca^ daca celii ce este în agonie se canonesce prea multii pâna sa-sl dea sflrsitulii. de d-lQ Rom. si dupa ce se descânta se uda trupulii celui morbosii de trei ori pe (jli. de d-la Ionica a lut lordachi Isaca din Mahala. se schimba din locii In locii. (2) Corn. câte o-data i se pune sub capii jugulu dela bol. In fine. Nistorâ. ce trage de morte. adica daca hâix)aesce si se trudesce cu mortea. In alte parti din Transilvania precum în tinutulii Nasfeuduluî. daca cine. Sima. Georgescu. de M. saii. de d-1 Av. Sima. adica câte sunt de lips3 pentru cel nou6 insi.va nu pote muri degraba. de d-ld I. mataniele saii închinaciunile acestea se facii ori din (1) Corn. In alte casuri însa le face numai muerea. (5) In Badeuta. De regula Insa se facu de catra nouS insi câte de nouS ori. Se iea adica o cofa cu apa prospata. de pe patii si ase<|area luî pe pamîntii si anume pe fata casei. Sima. In fine se mal crede ca pentru cel cuprinsi de frasU si de nebunie prinde bine petrecerea lorCi printrunfi jugii (2). ^[acoveiâ si in Malini. dict. se iea de pe patii si se pune la pamîntii cu fata spre râsaritii. orî din partea nemuriloru . (3) Com. unde se asternu dou6 sau trei învSlitorl de masa (fete de masa). daca se . (6) Com. (4) Com. se mal întrebuinteza înca si unele descântece. ori spite si ciolane dela rotele carului. dupa împrejurari. De asemenea se c^ice ca e bine a pune sub capulu sau t^reji de mazâre ori coji din pastarile (pastaile) aceleia ca sa m6ra mal iute. a doua ora pe la amiacjii în mijloculii casei si a treia ora îndata dupa apunerea sorelul la usa lânga pragii saii celii putinii în apropierea usel (1). de d-lCl Rom. în care se afla si unu strutu de busuiocii legatii cu unii firii de bumbacii rosu.pe celu bolnavii (7). tottt în Transilvania^ se crede ca ajuta forte multii luarea bolnavului. Simil. si anume în podulu casel^ chiar de-asupra celui ce se afla în agonia mortii. de d-la Rom. dupa cum adica respectivulu are sau nu familie.

Pe pene. cit. spunii iarasi unii. în care aii trasii boii la aratulii pamlntuluî. fiindii oia si mielulii simbol ulii sfinteniei si a nevinovatiei. crecjendii ca de aceea nu pote muri. SimQ. spite si ciolane de la rota carului. 19: «Jugula boilord s& nu-lQ pulpe focd. Rom. p. pentru-ca fiindu în vieta. 7. si a colorii din Mahala. dict. MacoveiQ. ci pe fenii ori pe pae. erec^endii ca. Barbuta si a celorâ din BadeutQ. chiar si o rota întrega. (2) Com. Barbuta. In Bucomna îî punu unii jugii saii o bucata de jugii sub capii. îlii (1) lon^nQ. 36 pote. din Crnsna. Tomolaga. aSe4St6rea» Fâlticenî» an I. caci cu jugulu sa slujitii de-a aratu stîntulii pamîntu. MacoveiQ (3) Dat. pe lânga cele arState pâna aici.. Mai departe Românii din Bucovina. crecjendu-se ca mortea-î este grea. 38. pag. o sa m6ra cu multu mal do graba si mai usorii (3). a celord din Badeuta. de M. pentru ca sufletului îi este forte greu de pene. si 'n loculii ei îî punii unii cojocii ori unii pieptarii de oie saii de mielii întorsii cu lâna spre capii. pentru ca acestea sunt amestecate cu flori frumose si mirositore (4). dict. (5) Burada. Simona. Inmorm. fiindii-ca ar fi furatii când. de d-la T. câ nu poti muri si numai te chinuescT. si Cred. op.» (2) Dat. (4) Corn. Rom. corn de Av. de M. sa nu mora omulii.va vre-unii jugu (2).(1) Com. iar rotele carului î-aii fostO ca piciore (1). 37 . Inmorm. In unele locuri totii din Bucovina se crede si se (Jice ca daca celii ce trage de morte se afla cu capulâ pe o perina umpluta cu pene de pasare^ nu pote muri de graba. adica sub perina pe care zace. de d-lâ Rom. din Crasna. de d-lCl Rom. îlii îmbraca forte adese-ori în schimburi curate. de G. p. SimQ. 7 8. daca acelea sunt umplute cu pene de pasare (5). caci penele si cu deosebire cele de gaina n^gra nu sunt de locii de bine. corn. ar fi facutu pfecatulu de a pune pe focii vre-unu jugu. In Moldova asemenea i se ieaii perinele de sub capii. Deci îi ieaii perina de sub capii. de Av. p. Burada. -. corn.

de M. în Transilvania. Datina din urma se afla esprimata si 'n poesia poporana. îî întorcu asternu tulu dela capii la piciore si vice-versa . La capulii lui cine sede? O copila pana verde. Dela umbra. ori te scola.punii cu capulu de 'niaintea iconeloru . bade. ori te scola Ori îmi da si mie-o bola. Dela caldu. orî îlu scotu câte o tlra si afara (1). Ca de când te-al bolnavitii Singura m'am îngrozitu Perinutele mutânda: . corn. de conscolarulii meii dAu Pavelii Besa. Dar pe pata cine-î culcatii ? Unii voinicii mândru si *naltii. Ea din ochi ca mi-lti ochesce Si din gurita-I vorbesce: ti) Crasna^ dict. La racjele sorelul Este-un(i patu mândru rotatii. dela piciore. bade. Barbuta -. La totii fagulu câte cinci. dela sore. asternu si pe pamîntu si -Iu punu acolo. Dar la tagulu celii mal mare Zace-unii voinica de lung6re Cu draguta la piciore Si draguta mi-lCi privesce Si din gur* asa-î vorbesce : «Orî mori. suna precum urmeza: Sus la naltulii cerului. dela recore!» Altii cântecti din tinutulii Dorneî In Bucovina^ care asemenea amintesce datina acesta. ne spune cu privire la acesta datina forte raspândita urmatorele: Naframuta rupta 'n cinci.38 «Ori mori. Dela capii. Plinii e codrulii de voinici. Ca ml-am urîtii cjilcle Mutândii capetaiele. Unu cântecu din tinu tulii Bârgauluî. Ori îmi da si mie boia.

Dar*6re în patQ Cine e culcatii? Ia Constantinasii Voinicii feciorasii! Da la capii cine-ml sedea ? Margarinta^ draga sa. Cu stâlpii de fagii. Verde alunisii. Când la pamîntu cu recore!» Daca celu ce trage de morte si nu pote muri. tinutulu Cernautuluî. a fostu morarii. când la piciore. (1) Dincoa prescurtata în loca de din c6ce. Ni la ventu. tî punu sub capfetâiu diferite unelte de mora.Ni la umbra. Ni la capii. Cu scânduri de bradii Si*ntr*msulu e asternutii Muschiii verde dincoa (1) de PrutCi: Muschiulii bradului Sl-a molidului. Capâtâiulii lui muta Si la umbra si la sore Si la pamîntii cu recore.» In fine. ni la s6re. Când la capu. precum : . când la sore. badita. unu alu treilea cântecu. Este ase(j[atii Unii frumuseii! patii. ni la rficore. Ori îmi da si mie-o bola. Când la umbra. Galbenii paltinisii. Si ea mutându-lii plângea Si din gura asa (ticea: «Mori. 39 Ca mî-am urîtu cjiilele Mutându-tl perinele. suna asa : La greii coborîsu. ni la pici6re. ori te scola. totu din Bucovina si a nume din comuna Ciahoru.

de d-ld G. de ore-ce rota moriî î-a macinatii faina. atunci credii si cjiicii ca a muritu vorniculii. Gatindu-se lumina în vremea slujbeî si bolnavulii totii na muritii. se crede ca laii scutitft de unele chinuri. do se afla si se pote. pe lânga cetirea ((canonului la esîrea sufletuluîjio de a i se citi Înca si psaltirea ori alta. a fostft de cine-va juratii saii blastfematii. 40 fie forte pficatosu. p. Daca trage unii vornicii de morte. Asemenea murindii vorniculii. napastuindii pre muncitori (2). TomoTaga. slujba si când se începe cetirea se aprinde o lumina câtu bolnavulii de lunga. ci are sa se scole (2). saii sa blastfimatii singuru pe sine. (2) lon^nâ.. p. 8. din mal multe parti ale Bucovinei. se crede ca n are sa mora. fenatulii saii ce-a fostii. pasulii cu care a Îndreptatii petra moriî ca sa fie rotunda. si maî alesii de o fata biscricesca. trebue sa se al6gi întro parte ori în alta. crecjiendu-se ca de aceea nu potii muri. ciolane si mSsele dela rota morii. ca trebue sa (1) Dat. La cei bogati si cu deosebire la feciorii boerescî. VecJI si Burada. Dupa ce Va deslegatii preotulii si totii na maî muritii. faina saii graunte din sacii acestora. 38. Rom. si din causa acesta nu pote muri. saii a iostii do cino-va afurisitii. atunci se crede. i se pune batulii cu care a vornicitii pe pieptii. . dou6. dupa cum credii eî. adesea-orî chiar si mal multe sfeptSmânî. saii a furatii.» In Transilvania este datina. Deci. (3) Com. In nefiinta omenilorii.ciocanii. ba si mai multe (Jile. fie-care-lii poftesce sa traga hamulii carutei. ca sa pota odata muri. atunci multi dintre ceî slabi In credinta Incepii din noii cu diferite descântece si desfacfeturî. ci se chinuesce una. 8. Daca i se iea batulii. Daca cu tota întrebuintarea mijlocelorii aratate pâna aicî totusi nu pote muri degraba. cari aii masuratii ogorele spre munca locuitorilorii. corn. fiindii-ca a luatii prea mare masura (merticii). fiindii-ca aii masuratii strîmbii ogorulii. si elii na trebuitii sa o faca acesta. ba. de Ionica alQ lui lordachi Isacil din Mahala. li se vîra o prajina In casa pe ferestra si li se pune în mâna. se chiama preotulii localii ca sa-i cetosca ^rugaciunile de deslegareyf saii ^rugaciunile la efirea sufletului (1). era altulu trebue sa i-lu iea. sa mora ori sa se însanfitoseze. credendii ca de aceea nu pote muri. înca si o bucatica de petra de mora. pâna ce în urma. Inmorm. barda. ca a facutii o multime de tapte rele : nu sa rugatii destulii luî Dumnecleii. care este resplata vornicilorii (3). care la nutritii (1). caci daca more cu batulii nepusu si neluatii de pe pieptii. merticii. pag. toporCi. Durada. Inmorm. ce aii fostii la mora.

Inmorm. aducu o sama de Români maî multe ramurele de LemnulU Domnului^ llu punii într'o caldare mare. de G. precum buna-ora în Crasna. SimA si Al. nici o mâna amica nu-mî va închide ochiî. iara daca e alba. care era usitata si la Romant si care se amintesce de catra mai multî scriitori.» închiderea ochiloru. Apoî Pliniu naturalistulu: . e unu semnu ca omulii bolnavii va muri. e o datina veche. Asa Ovidiii !n epistola catra Ariadno scrie : «Nu voiu ave pe nime. si dat. (3) Corn. p. (2) Corn. dupa ce more cine-va. 7. Uniî din contra. deci îlu scalda cu dînsa. de d-lQ Rom. când nu se gâsesce nimenî. care sa închida ochii celuî ce more . nicî nu se radica. gata de a se stinge. îndatin6za a-lii scalda Intr'o scaldatore facuta dintr o buruena. totu Ovidiu dice : (cNicî voiu da ordine. de faptn si de pocitura. ve41 si Burada. care sa-mî închida ochiî cu degetele (4). adica de ursita. 41 In unele sate din tinutulu Storojinetuluî. care în partile de pe lânga PrutCi din Bucovina se numesce sistdîna^ dupa care scaldâlore trebue numaî decât sa se alega'pâna în dou6 saQ trei (Jile într unii felu saii altulu (3). E mare nenorocire. Nemijlocitii dupa ce a repausatu atâtu în Bucovina câtii si în tote cele-lalte tSrl locuite de Români este datina de a i se închide ochii ca sa nu vada jalea si durerea cea mare a celoru ce-lu încunjura si maî alesii a consângeniloru celorii maî de-aprope (2). BoeriQ. dupa ultimulii strigatu (5). (1) Cred. forte latita in Bucovina si Moldova.Cele maî usitate descântece si dcsfacfiturî la acesta ocasiune sunt totu acelea. atunci e semnfl ca va trai si prin urmare nu-lu mal scalda (1). vfedendii ca dupa tote cele întrebuintate si facute maî nainte. II. celii ce trage de morte. de aici apoî si celu maî mare blastfimii : asa dea BumnedeU sa nai pe nimenî sa-tl închida odiii (3). Tomolaga.» Era în altu locu. aducu apa si turnând o într'o ola o punu la focii ca sa mocnesca. nici nu more. Daca apa din ola pâna a doua (Ji se face rosie. despre cari ne-a fostii vorba în cap.

de G. care i sa tinutii în mâna sati la capii în timpulu repausarei. Inmorm.(1) Diet. BurduhosQ. stud. III. (5) Trist. Inmorm.» (2) Mich. 8. pâna ce se scalda. erit. ToinoTaga. ca si mai nainte.*» Se pote ca stramosii nostri numai din acea causâ închideau ochiî muritorîuluî. si se pastr6za pâna dupa înmormîntarc. Nat. este o datina sacra la Bomanl (1). de M. 55. 7. Sima. Besand. (2) Com. Av. No. anume ca sa aiba pe unde esi mortea cu sufletulii (4). Datinele Românilortl la inmormintare. 7. La unele tamilii din BanatU se tine lumina acesta aprinsa în casa 40 de dile dupa înmormîntare. Inmorm. LV: «Morientibus illos (oculos) operire rursusque în rogo patefacere quiritium magno ritu sacrum est. în care a repausatii. i se tine si mai departe totii în mâna drepta. si numaî atunci i se deschideau din nou. Macoveid si Horn. atunci se stinge (6). Inmorin. XI. Totii atunci. 7. qui digitis lumina condat. (3) In Bucovina si Banatâ. de IccQ din CâmpulungO. iar dupa înmormîntare se aprinde în trei seri dupa olalta în loculii unde a repausatii mortulii (7). si apoi a-î deschide pe rugulu arderii. (4) Corn. p. nec cum clamore supremo Labentes oculos. . (3) Burada. (4) Nec mea. Lumina. 42 «A închide ochiî la ceî ce morii. Burada. 43 : Nec mandata dabo. p. gimn. p. când îlu îngropau sau îlu ardeau pe rugii (2) Dupa ce î-au închisii ochii îlii lega pe sub fâlcî cu o basma anume ca sa nu întepenesca cu gura cascata (3). I. de Ionica al Q lut lordachi Isacd din Mahala. Barbut&. condet amica manus. corn. la altele însa numai pâna ce scotii prândisorulU (8). ve4I Burada. Corn. (1) Hist. atâtu în Bucovina cktu si în Moldova. p. de Vas. Când se vîra în scalda. Apoi deschidii usa si ferestrele odaiî. acoperii cofele cu apa ca sa nu pice sufletulii într'însele si sa se înece. de d-lQ losifA OlariQ si in Moldova. Viena 1866. publ in «Albina» an. vedi si Burada. caci se crede ca sufletulii trage la apa (5). ca mortea sa nu-i para asa de înfricosata.

iar dupa ce more. le scote din slnu si i le arata. sa i se pue tn stnu. temendu-se ca nu cumva sa vie Draculu. mâneo-ar acolo unde a înseratu. se lasa ferestrele si usa casei deschise. precum i-a rSmasii si lui nisipii. dupa ce le taie. atunci omiihl ar fi curata sub unghii. nelasându-î sa stea singuri In casa.londnâ. fiindii-ca se tine de pamlntii si pamln tulii e alii sSft. de loca din Baia. «Mai departe trupulii omului se pote cunosce si de pe aceea ca e alii s6ii. iar de nu le are. 36: «Când o persana trage sa m6ra. cum more si se duce tn cea-lalta lume. pentru ca la vremea judecatii celei de pe urma din unghiile acestea aii sa faca S-tiî archang. MichailU si Gavrilil bticine. p. in. îndatîndza Bamânii de a taia unghiile celorU morti si totu din acesta pricina lî privighesca eî tota noptea. ^ nu negru. în sinii sau la pragulu usii. Vasile BurduhosCi din CâmpulungQ si de Ti tu Zaharescu stud. si sa pue mâna pe dînsiî (1). . gimn. Afara de legenda acesta mal exista la Românii din Bucovina Înca si urmatorea credinta cu privire la unghii si anume: Pe fîe-care omu. care pretinde ca trupulu omului e alu s6u si nu alu lui Dumnedeu. Îndata se apropie de trupulii lui spuindii ca trupulii omului e alii s6ii. caci daca n ar fi slmburele celii r6u Intrînsulii. sa aiba pe unde esi sufletulQ. de stud. si firulii sau sîmburele acela e riutatea omului De-aici vine apoi ca emulii sudue asa de spurcatii si urltii. «Totii de-aici vine ca omenii se temii de morti pentru ca Draculu. e r6u de dtnsulu (2).» (o) Com. De aceea fie-care omu. «Din pricina Dracului deci dara. Românii din Moldova însa spunu ca de aceea se taie unghiile mortului si i se punu în slnu. Totii din acesta causa multi insi îndatineza si de alta data când taie unghiile. de 6re-ce elii a fostii acela care la scosii din fundulii apei. ci a le pune în sînii (4). a nu le asverli. llu Întreba Dumnezeii : unde i-su unghiile ? sa-sî dea sema ce a facutu cu dînsele ? si daca le are. din cari au sa bucine în cele patru cornurî ale lumii ca sa se întrupeze omenii si sa se strânga la judecata. se cuvine ca sa pue unghiile. pentru ca la a doua venire fîe-care trebue sa dea unghiile apostolului Petru ca sa-sl faca trlmbita dintrînsele (3). câtu traesce. emulii ar fi curatu ca mtrula. Cacî daca trupulu omului n ar (i proprietatea sa. . fiindii-ca fie-carui omii pâna si In (Jiua de acjî t-a rSmasH negru sub unghii.52 când la scosu din apa. cum more unii omii.

(6) Dat. Totii în timpulii scaldarii.(t) Dict. daca celii repausatii. Românca din Manasti6ra. si a celortt din Stupea* corn. chiar si 'n casulii acela. narii ave cu ce sui pe scarî la ceru (1). ca sa se duca curata pe lumea cca-laltâ. de £1. dupa credinta Româniloru de pretutindeni. Em. taine si la mortea sa a fostii bine si frumosii scaldatii si spalatii. Agapi. îlii radii frumosii (7). |5) Coni. (4) Dict. e pentru ca mortulu. Georsrescu. Maî departe se maî crede înca si aceea ca daca repausatulii s'a marturisitii si comunicatii cu st. ca la (liua cea de-apol.» Rom. gimn. din Ropcea. când apa e rece (6). de Elisaveta Agapi. nu e datina de a se face scaldatore pentru celii mortii. acesta chiar si 'n casulii acela. de Ionica alQ lui lordachi Isacd. sa fie curatitii de tota întinaciunea (4). când ar ave omulii unele pacate maî micî. adica la ^iua învierii. dupa cum credu si spunu eî. înfatisându-se curatii înaintea luî Dumnedeii. Vedî si Burada. de Cuparencu. «Dupa ce opersona amuritd. precum buna-ora în satele Uopcea si StroescI. 9 . si sa merga cu sufletulu în împaratia ceresca (2). Sima: «Omulâ se ?3calda. (2) Credinta Rom. Inmorm. cit. i le-ar spala si ierta si elii (5). districtulCl Suceviî. Roniând din llisescl. traindu pe pamlntu. p. corn. de Al Bacid. corn. stud. (3) Dict. com.i (4) Corn. (3) lon^uâ. Nistorfl din Malini. ci tot-odata sa mcrga si cu corpulu curatii pe lumea cealalta (3). de d-lQ I. precum si pentru aceea. p. In unele partî ale Bucovinei. 53 O sema de însî Insa nu taie unghiile celorii morti din causa ca. din Mahala. stud. (2) Cred. <7) Pretutindene în Bucovina. Causa pentru ce se da scaldarii si spalarii ccluî repausatu o atentiune atâtu de mare. gimn. daca în timpulii (1) Dict. op. Roin. corpulil i se scalda intr'o albie. de Cuparencu. de Em. e barbatii înaintatii în vîrsta. de d-la G. de M. de Vasile Ungurt^nu. trebue nu numai sa se spele si sa se lepede de tote pacatele câte le-a facutu.36. Tomolaga. ci a se spala numai simplu cu apa prospata dintr unii parîii sau dintro fântâna. ca sa merga curata in cea-lalta luine.

CAmpulungCi si alte sate din Bucovina. llii spala din noii pe obrazii cu apa prosp6ta si apoi llii stergii pe totii corpulii de regula cu o naframa curata. nu se scie dupa cine se trage noroculu la casa. Nevestele. (6) Burada. din causa ca. (2) In Suceva. Totii atunci când se peptana mortulu este datina In unele parti de a-î taia putinii pfiru. care se pune In c^ra si se pastreza de calra nemurile luî în palamida laSiî spre aducere aminte (6). (3) In Bilca.54 ^boleî sale î-a crescutii barba mare. spre a se pute gati ca miresele (5). când sa scaldata. op. a lasatii cu limba de morte sa nu-lii rada. caci. lia lasa apoi pentru tot-deauna acolo. 37. 55 ~ tupându-lu. atunci. iar de nu la rasu apoi batrânii rfemâne pentru totti-deauna. p. ci se lasa despletite. saii facii o borta In usorulQ de sus alii useî. care rfemâne apoi ca rfesplata celui ce la scaldatii (2). (5) Dict. dupa ere dinta poporului din cele mal multe parti ale Bucovinei^ celu ce sa rasu la mortea sa sau dupa mcirte. Daca Insa more o femee Ifiuza. Acesta se face pentru noroculu casei. saii cu unii stergarii noii saii cu o fata de masa. Tomolaga. p. altii llii punii si tinu în lavita lacjiil si iarasi altii scotii unii cuiii din parete si vlrlndu-lii In locuiti aceluia. si as- ii) Corn. Inmorm. (4) Ion<5na. i se lasa maî multe fire de pSru netmpletite anume ca s'o vacja Dumnedeii ca este lauza si sa-î ierte pacatele (4). llii vira în borta aceea. se tntatiseza Înaintea Iul Dumnezeu ca unu tenSru de 30 de ani. 10. Daca însa mortulii. batii cuiulii la locu peste dlnsulii. Multi insi din clasele mai Înalte taie mai multe suvite de . ci-Iii lasa asa (1). de d-la G. Vicovulu-de-sus. de M. se Impletescii. Dupa ce Taii rasii. precum si tote femeile ceîe bfetrâne. Nistorfi din Malini. cit. nu-lii radii. TodirescT si Ropcea. si lesne pote cu acela ce a muri tu sa se duca totu noroculu^ daca nu se pastreza nimicii dela elu (1). Fetele cele mari Insa precum si copilele nu se Impletescii. amasuratu credintei poporului. voindii a-î Împlini dorinta. Înainte de a-sî da sufletulii. Stupea. Dupa acesta llii ungii pe capii cu untii si-Iii peptana frumosii (3).

precum si a altord Români din Bucovina. taie mortului unu smocu de p&ru din capu nemijlocita Înaintea scoteril sale din casa si a pornirii spre mormlntu. adica spre rfesaritu. iara cu piciorele spre apusu. îi cu vinu. de Ionica ald lui lordachi Isacâ. precum si la rezesii si târanii cel mal avuti. precum buna-ora In rescî. în unele sate din Bucomna. Dela modulii asezarii acesteia vine apoi si blestemulu : tcvede-te-asî cu fata în sus^y> sau aved&'te-asî întinsa pe laita^y> care Însemneza atâta câtu : vede-te-asî mortii. In credinta ca pâna ce voru pastra acelu smocu de pferu nici noroculu nu-i va parasi. pe cari le pastreza apoi In nisce cutiute anume spre acestii scopu facute. în Transilvania li mai ungu corpulu Înca si cu nisce unsori mîrositore (4). si mai alesu atunci. când Înainte de fostu marturisitu si Împartasita cu sf. ceea ce însemneza ca elii este gata de duca (1). din cari Îsi facu. taine Todimai spala corpulu repausare na (3). dupa ce sa Îmbracatii si gatita In vestmintele si n chipulu. Datina spfelaril cu vinii si a ungerii cadavrului cu diferite unsori mirositore o Intlmpinamu forte adese-ori si ntr o sema de bocete. sa se pue pe o laita si mal alesu pe laita cea despre amiadi sau din fata casei despre usa si anume cu fata In sus si cu capulu sub icone.p6ru. cum sa arfetatft în capitolulu premergfitoru. anume ca sa nu viseze pe celii mortu (2). pe lânga aceea ca-lu scalda si Iau. se pune pe o masa sau si pe nisce scânduri^ cari se as6za In mijloculii caseî celei mari (2). sau maî bine disu spre usa. . Unii Indatineza de a se afuma cu p6ru de acesta. cari se bocescu nu multu dupa scaldare In deMahala. în Transilvania. ASEZAREA în cele maî multe parti ale Bucovinei este datina ca mortulu. corn. în unele locuri si anume prin orase. totu pentru aducerea aminte. districtulu NasSuduluî. 73 VI. lantujele de orare saiî floricele.

atuncî. de Cuparencu. de Cupareneu. Bosancl si alte sate din Bucovina. com. Baciu. in Stupea.y> Raru unde este datina. de d-lâ G. în unele parti din Moldova se aseza pe masa. precum si spre primirea 45spetiIor& mal alesi si anume la c|ile mari. corn. (6) Burada. Tomotaga. cari se despartd una de alta prin tinda. cu fata. în tota Transilvania. . 39: «Pe unele locur! unQ mortâ se as^za cu piciorele spre usa. T. p. p. Inmorm. Pletosd. dupa credinta Românilorâ din Moldova^ totu nemulii i s ar topi. (2) In Stupea. com. (5) Corn de d-lîi lonQ Popovicî. cu capulu spre rfesaritu si cu piciorele întinse spre apusu. iar când casa nu este astu-felu întocmita ca sa pota sta cu capulu spre rfesaritu. op. Simonâ. de M. de Al. în Vatra-DorneT. în Uopcea. însa tot-d'a-una cu piciorele spre usa. cit. de I. p. adica spre usa (1). Macovel. adica totî pâna întrunulii ar muri din casa aceea (7). pe o masa saii si pe unii patii facutii din scânduri. Baciâ.m adica mortâ. Mahala. corn. iar cea mare spre pastrarea vestmintelora si ale altorQ lucruri de preta. în BanatU se aseza saii pe masa saiî dupa masa între feresti pe lavita alaturea cu peretele (5). corn. de I. ca si în Bucovina. (1) In Suc^va si Ropcea. în altele însa îlu scotii afara si-Iu aseza pe prispa tot-d a-una cu piciorele spre rfesaritii (4). în Badeutd. (4) LambriorCi.(1) In TodirescT. de I. învfitatora. de-a se aseza si afara pe prispa (2). de unde a rfimasii apoî si (jiicerea: avede-te-asl cu piciorele 'nainten^ adica mortii (6). si anume cu capulu sub icone. op. Tomoîaga. Avramii. (3) Burada. De aci este si 4icât6rea: avede-te-asi cu piciârele înainte. în BoianA. De aice vine apoî si blestemulu: avede-te-asl întinsa sau hmgitu pe inasâ. Aice se aseza apoî cu fata în sus. de A. Casa cea mica servesce de regula spre locui tu si ca bucatarie. adica gata de plecare. (2) Cele mal multe case târanescT din Bucovina se 'mpartescîl în trei parti: in casa mica si casa mare. 12. dict. precum si 'n unele parti ale Moldovei si TSriî'Bomânescl e\n se aseza pe o lavita. de Av. în BoianAsi BosancT. Daca s ar aseza cu capulii spre usa. maî alesu vara. 12. Com. corn. atunci se pune de regula cu piciorele îndreptate spre intrare. 74 în forma de catafalcU si se acoperii cu laicere sau cu scorte frumose. Corn. 161. corn. cit. de Al. adica gata de plecare. eoni. p. de G. spre rfisaritu (3). Inmorm. Ursaca. sau pe lavitay în casa sau în tinda. lon^nQ.

Corn. care se numia vestihulum. pub^. pun ii pe dînsiî câte unii gologanii de arama saii de argintii ca sa se tie (4). apoi în Transilvania. (1) M. cit. de Mariuca Nistorfl din Malini. dupa ce Imbracau trupulu mortului. Stmond: «Dupa ce Tad îmbracata si asezata. în «Albina». stud. 75 Asezarea mortului cu piciorele spre usa. Sima : «Dupa ce s'a îmbracata mortulQ se pune pe unCL scauna lungii ori pe lavita. an. cu capulCL catra funduld casei si cu pici6rele catra usa. tiu puneau între camara deosebita a casei. pentru ca ea a fostu în deobste urmata si de Romant Romanii adica. voindu a Însemna prin acesta atâta: ca mor tulii e gata spre plecare sau ca elu trebue sa merga acolo.I. in alte locuri cu capulâ spre rasaritii. pedibus efferi. . de unde a venitii adica în pamîntu. d. Din acesta causa adese-orî cjiceau stramosii nostriî aporrectus esU în locii de amortutis est. 105 : Hinc tubae. Georgescu si Rom. de cum-va a muritâ schimositâ.v (1) Pliniu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Natura a dispusu ca omulu sa intre în lume cu capulu si sa iasa cu piciorele» (2). tandem beatulus alto Compositus lecto crassisque lutatus aromis In portam rigidos calces extendit. (4) Mal pretutindene în Bucovina.» (3) III. 57. e. Dupa ce Tau asezatu îl închidu din noii ochii. Iar Persius ^ice : «Apoi pornescu trîmbitile si facliile: în sfârsUu repausatulu asezatu pe unu patu naltu si unsii cu miresme unsurose. în casu când acestia nu sarii fi tinutii bine închisi si lipiti. totusi semfina a n de origina romana. de d-lQ T. No. BesanQ. candelae. (2) Lib VII 8 : «Ritu naturae capite hominem gigni mos est. gata spre plecare.» (7) Dict. adica gata de plecare. iar daca si de asta-data nu vorii sa se tie închisi. unde îlu asezau cu piciorele catra usa. de si e usitata si la alte popore straine. este Intinsu cu piciorele întepenite spre usa» (3). daca ochii i-aâ râmasâ întors! sad gura deschisa^ nasuescQ de a le tocmi ca sa aiba o înfatosare placuta». Adica tocmai dupa cum spunii si o sama de Români din diua de acjiî. I.

de Const. ci deschisi. (6) In Crasna. însemna ca în scurtii timpii are sa mal mora cine-va din casa aceea saii dintre nemurile cele mal de aprope. Daca i se Inchidu ochii. asteptândii numai ora în care sa-I iasa sufletulii (4). gimn. altii ca cere ceva de pomana. Ba. (7). de d-ld losifa Olarid. în cât ca. cora. iar cu celii deschisii se uita în casa ca sa vada cine are sa vile dupa dînsulii din acea casa (5). (5) In BosancT. credu ca cu celii închisii se uita pe drumulii s6ii.ca nestându-î ochii închisi si lipiti. în Mihovenî si Bunintî. (2) In Ropcea. com de I. com. de I. Avrama. de At. ca In casa respectiva are sa fie fomete. cari I-au fostCi mal dragi. (3) In TodirescI.. (7) In Stroescl. atunci. H l^ga si falcile cu o marama sau basma anume ca sa nu Intepenesca si sa rfimâe apoi cu ochii deschisi si cu gura cascata. atâtu. com de I. de I de Cuparencu. Alfiî iarasi sunt de parere ca tota viata lui a petrecut o In somnii. din Bucovina cât si din BanaiU (1). în Todirescî. Blându. în BosancT. în unele locuri credii asa de tare. In unele parti din Banatit credu Românii ca atâtu cu naframa acesta^ dupa ce i sa luatu mortului de sub barba^ . Blându. de I. corn. în Ropcea. com. Iar când sta cu unii ochiu închisii si cu celu-laltft deschisii. CorvinQ. de Cuparencu. si anume ori unii batrânii. învfit. com. Petric^nd. gimn.. de Cuparencu. Cel mai multî însa credii si spunii. de At. si de aceea a deschisii acuma ochii (3). ori doi tineri. com. daca cine-va este bolnavii din nemulii celui mortii. Germana . Avrama . stud. com. se pregatescii cu tote cele trebuinciose de morte pentru dtnsulu. De la ac6sta credinta se vede ca vine apoî si datina de a-i lega falcile cu o naframa. stud. credu unii. 77 ceî mal muUî insi Insa ca are sa maî morâ cine-va din casa aceea (1). (1) Corn. adica ca locuitorii sai au sa saracesca si ca nu se voru maî pute iarasi radica (2). Germanfl. si In Ropcea. ca nu e bine. Daca sta cu gura deschisa credii unii ca elii se roga la omeni ca sa-Iii ierte (6). de A.76 Ba In unele locuri. com. de I. (4) In Crasna. si iarasi i se deschidu si rSmâne apoi cu dînsiî deschisi. în DomanQ. com de I.

Chr. de d-ia los. manii trupesc! si sufletesc!. li tocmescu manele în crucisii pe pieptii si anume tot-deauna cea dr^pta peste cea stânga. corn. (1).. p. tiindu tare credinta în îs. (3) lonâna. însemneza dreptatea sau marturia. (5) In Ropcea. corn. In Tera-Bomânesca. ca si cum sar ruga si umili spre a face pe dreptulii judecatorii Induratii ca sa-Iii ierte de tote cele ce le-a pficatuitu In viata (6). corn. esista credinta ca daca unui mortu dupa o (jii si o nopte ii sede gâtulu mole. (6) Com. de I. care însemna pe de-o parte ca mortulu a crecjutu tot-dea-una în domnulu nostru îs. de d-lA Al. 78 In cele maî multe parti din Bucovina îl punu în mâna drepta o crucita facuta din cera galbfena si curata. pe de alta parte ca sa aiba unu scutu cu caro sa se apere în protiva diavoliloru. de Cuparencu. si iarasi dupa a altora ca elâ asa are a se înfatisa In diua judecatii celei de pe urma de naintea scaunului dreptului judecatorii. Însemna. e semnu ca va maî muri cine-va din acea casa (3). 38. districtului Radautulu!. de pe care la a doua venire a Dom- . dupa a altora ca elii se roga In ceea-lalta lume cum sa rugatii si 'ntr acesta (5). Chr. cu alte cuvinte ca elii a fostu si a muri tu ca crestina si ca va fi tot-dea-una cu îs.câtu si cu baticelulu pusu lânga mortu la esirea sufletului facu vrajitorele o multime de farmecaturi (2). ca elii multamesce lui Dumnezeii pentru traiulii ce la traitii si acuma lasa tote grijele lumesci de pe pamlntii si merge numai cu sufletulii Ia Dumne(jeii (4). a celoru din MSnastiora sau St. TomoTaga. Onofreiu. de d-lQ G. Punerea mânelorii pe pieptii. Baciâ. crucita de cSrâj care se pune în mâna mortuluî. (2) Cotn. districtulu Siretiulu!. districtulu Su" cevi!. Dupa credinta Româniloru din Balacena. Dupa ce i-au închisu ochii si legatii gura. Olaria. Chr. si arma cruci! în contra diavoliloru (2). op. ca si când sar niga. pe când va trece vamile vasduJiulul si tot-odata sa-î pota birui. cit. (4) In Stupea. si a celoru din Bilca. dupa credinta unora. precum au biruitii martirii pre dus. din contra. Dela acesta datina se vede apoi ca vine si blestemulii: ^vede-te-ofl cu manele pe pieptUy)^ ceea ce Insemneza atâta câtii: vede-te-asi mortii! (1) In MihovenT. de Corvinâ.

de locQ din Stulpicanî. o turtita asemenea de cera de stupu (3). de Cuparencu. Chr.nulu! nostru îs. de M. de Const. de d-lQ G. . corn. Merchesa: nCrucifa de c^a. pe unde are sa merga pâna ce va ajunge la loculu do odihna. stud. care se pune de regula la copil^ insemn^zâ ca sa se apere in cea-lalta lume de diavoli. în loculu cruciteî. caci se (1) Corn. sau 5 bani). cruce » (3) Com. gimn. vacjutu In persona. când voru învia tot! morti!. de Cuparencu: Crucita de cAra însemna ca cela morta va putâ cu semnula sf. Jemna. cu care sl-a facutii cruce. corn. în unele parti din Transilvania^ precum buna-ora în tinutulii NasSudului. Just. Chr. Avrama : fi Crucita se pune in mâna mortului ca sa-I stea la trecerea vamilorA intru ajutora. i se pune în mâna drepta lumînarea. Altii din contra credu si spunu ca lunf)ina. La mijloculu cnmteî^ care se pune în mâna mortului. de G. ce i se pune de asta data în mâna. pe când Ia împartasirea din viata acesta Domnulu nostru îs. cac! atunc! fie-care omii. si mai alesu când are sa tr6ca peste puntea raiului (2). gimn.» In Ropcea. corn. Cotlarciucd. stud. si in Ropcea. credendii ca cu acea luminare se (1) In Berchiseso!. si dict. Chr. dupa puterea omului. caci elâ pretutindene va fi aparata de st. ca sa se cunosca: care a crezutii în cruce si care nu (3).» In Stupea. îî servesce spre luminarea drumului din cea-lalta lume. stud. de Em. gimn. care a credutii în îs. va trebui sa se înfatiseze câte cu o cruce în mâna înaintea sa. corn. 79 întatis^za luminatu înaintea scaunului dumnedeescu. corn.de Elisabeta Agapi. îlu va cunosce Dumnezeu ca a fostii crestinii. cu care va trece în cea-lalta lume (4). în cele maî multe locuri se lipesce unii banii de arama (1 cr. corn. de argintii (unii puisorii zn 10 cr. (2) Ck)m de Nic. unde se tmpartâsesce cu îs. de I. de Al. nu era v64utu de dînsulu (1). ce a tinut o în mâna pe când î! esia sufletulii. dupa credinta unora. gimn. cruci merge ori pe unde si ca nimica nu-ia va împiedica aa retina. Tomoîaga. Velehorschi. i se pune între cele treî degete dela mâna drepta. Bacid: ii Crucita de e4ra se pune in mâna mortului ca sa se apere cu dinsa in contra duhurilorti necurate. Cârdel. Cu acestii banii. In unele part! totii din Bucovina în loculii crucite!. Chr. (2) In TodirescI si Solonetu.) saii si de aurii. de Em. stud.» In Funduld-Moldovel. mortulii are sa platesca luntrea.

dupa a altora Insa vamile sau strajihy ca sa pota trece maî departe si sa ajunga la loculu de odihna netmpedicatu (2) . iar daca uu-I platesc!. nu te lasa sa treci. Alexandri.» I. ca sa-lQ tr<5ca. com. da banulu acesta unui luntrasu. de Cuparencu. Avrama: aRomânil din Solonetâ si Todiresc! credd ca sufletul^ omului dupa ce se despar(esce de corpA. Poesil populare ale Românilord.(3) Corn. com. p. se mal pune si câte o moneda mica în mâna mortului pentru ca sa aiba cu ce plati pe cea lume barca lui CaronH. si acesta poporulQ o face fara a se gândi la antica obola a lui Carona. are sa tr^ca prin mal multe vami. II. corn. 161: «punându-I în mâna o cruce de c^ra cu und banutd lipitd de dinsa pentru plata vamilorU vazduhulul. V. Decf de aceea i se pune mortului gritarl la capd ca sa aiba cu ce plati omului de lânga rid. Inmorm.» ~ Rom. 6: «Este in tara o datina veche de a pune câte o mica moneda in mâna fie-carul mortd.» (2) In Boianfl. Avramii: «Români! din Solonetî si TodirescI spund ca sufletulQ omuluT. si servesce spre acelasi scopu. în altele însa i se l^ga de cheutorea camesii. pentru ca asa e datina Românului ca sa nu merga nicaerî cu mâna gola. p. de M. Românii insa aCt uitatd si pe Carona si rîulCi SHx si câmpii Elisel din mitologia stramos^sca. are sa tr^ca peste una riU mare. dupa ce se despartesce de corpd. Horn. de d-M T. de Em. . sta cine-va si trebue sa platt^scâ banutuld acesta. si a celora din Stupea. iar la p6rta cea din urma. ca sufletulu repausatulul sa aiba cu ce plati vamile^ prin cari are sa traca. corn. când este a-lCl Inmormintâ. Turtur^nîl: «In mâna se mat pune o cru. Jemna. eld te lasa sa treci peste apa aceea. si nefiindu elu tn stare a-lu trece singurii.1» Idem de eadem. si daca-1 platesc!. adica ca sa aiba cu ce plati vamile (6). Simona.» 80 istorisesce ca pe cea-lalta lume sufletulii trebue sa treca peste unu rlQ latu si mare. Simd : «In mâna dreapta i se pune o cruce de c6ra si und crucerid ca sa platâsca vamile !n cea-lalta lume.» Burada.» Lambriord. cita de c6ra cu und bând lipitd de ea. p. de aceea pund 6menil în mâna celui roortd sad la capd unuld sad mal multi gritari. prin urmare nici înaintea luî D-deu (3). 140 : «Afara de 4^se\e monede. si acolo este und omCL. din Balac^na. de d-lQ V. care sta acolo si acela Uu trece apoi cu luntrea (l) . si iarasi dupa a altora. de când Christianismuld a înlocuita religia pagânismulul. ca sa aiba cu ce plati vamile. unde ar av6 sa iasa afara. care sta lânga apa. p. Bucuresc! 1866. pe cari n'a fostii în stare sau nu a voitii a le plati în viata (4). de Al. trebue sa tr^ca printr'o vama^ unde eîntunericd. (4) 1. (1) Cred.n (3) In Ropcea. i» Nic. Cotlarciucd: «Avândd sufletuld mortului sa tr^ca hotarele lume! acesteia. precum si pentru aceea ca sa pota plati tote datoriile. op. In unele locuri însa atâtu din Bucovina cât si din Moldova si din Transilvania j crucerulu acesta i se pune în mâna drepta (5). Bacid: «Banuld i se pune in mâna ca cu dinsuld sa platdsca unul bdtrânâ mosn^gâ ca sa-ld trt^ca peste un Ci rîQ mare in cea-lalta lume. cit.

si fn Secadate. în DomanA. iav& alaturia cu dlnsulu unu batuelu de alunii cu unu cruceriu Ia unii capStii (2). învSt. ca atâtii în Moldova câtii ^i la Românii din Transilvania acestii banii se punea în gura mortului (3).(4) In BerchîsescI. fn Câmpulungd. de Dim. JfaritmUf Inmorm. op. p. Stanescu. Cârdel. (1) Dobre Stefânescu. In credinta ca cine va bâ rachiii de acesta nu va be mal multii în tota viata sa (4). spre acelasi scopu. ca s& plat^scâ ângerilora. Bucurescî 1888. oe-lQ conduct! pe ac^t& cale grea si pe care aUd-feld n'ar put^ s*o faca. Slin Tara-român&cd este datina de a se pune în sînulii mortului 24 de parale sa platâsca Ia cele J24 vami câte o para. p. (6) In MihovenI. com. de L Georgescu.» (2) Corn. In credinta ca mortulu are sa trica prin nâue vdmî pâna la raiu si cu cel 9 cr. (Jicendu-le celoru bogati si sgârciti c& anu o sa iaî lumea cu tine. cit. ci tot o para legata la degetilJi> (1). com de V. 6 . ne spunii bfetrânil. (6) In Voitineldy com. p.» D.. com. de d-lil los. cit. 323: «De asemenea nu se uita nici o data sa lege de degetuld cela micQ alo raposatului câte una banO. In Bucovina^ si anume în Fratautulii vechiii. se pote rescumpSra. Olariu. p. U RominX. com. 17. Inmorm. Studi! asupra literatureT poporale publ. 369 . de T. (4) Corn. 17 : «In judetuia Prahova. de George Velchorschî. Când daii sa scota mortulii. IV. o para de argintu ori si de arama.» Burada. atunci ÎI scotu puisorulu de sub limba si cumpara pe dînsulii rachiii. districtulu Radautulul. unde-lii lasa pâna ce scotii mortulii din casa. de mal multi Români din locA. Inmorm. i3) Burada. Corvind. este si astacjii datina de a pune mortului unu puisoru de argintii sub limba. de unde vine apoi si locutiunea proverbiala. Burduhosd . p. 36: «Unul niortfl i se hagii o para de argintfi pe degetulA cela mica dela mâna dr(3pt&. de Constan. acelA bana se l^ga la degetulCL celd mied dela mâna drâpta. Tn BanatU este asemene datina de a se pune In sînulu mortului 9 cr. iara Ia degetulu celu micii dela mâna drepta i se lega. lon^nii. in aLumina pentru totf» an. pe care îlii daii apoi unul betiva de profesiune ca sa-Iu bea. ro $a aiba cu C9 plati vama pe lumea ceea-lalta. In vechime. Simond . com. op. fn districtuld NasSuduluI din Transilvania.

Juvenalii ne spune în privinta acesta ca «în timpii ce noulii venitii sta pe malu si este cuprinsii de frica la vederea înfricosatului Charon. p. nenorocitulii a pierdutii spe- li) Burada. porta înspaimentatore se închide pe mormîntulii ierbosii» (2). de I. In Propertiii înca aflamu acesta : «Rugaciunile misca inimile deilorii . Inmorm. e parte de origine veche pagâna. Acela acolo este luntrasulu Charon. gimn. si parte do origine mal noua crestina si anume cea dintâi. stud. 17. 17. In Târa-Bomânesca^ ne spune d-lii lon^nu. (2) Corn. (3) Burada. precum pe crucita cea de c6ra. acestia pe cari îî duce unda (luntrea) sunt îngropati» (3). oholxxroholtLS^ crec^endâ ca repausatulii va trebui sa-Iii dea luî Charony pazitorulu dela porta iadului (Hades). si când luntrasula u primitii banulii. Precum facii Românii de adi. Avrama. asa era datina si la Bomanl de a pune în gura mortului saii în secriulii acestuia unu banii.82 In unele sate din Transilvania se crepa lâ unâ capâtu bfetulu care se pune tn sicriu. li punu numai unu singurii gritarii la capii (2). precum si credinta despre causa punerii sale. care . Datina punerii banului în deosebite chipuri arfetate maî sus. 83 ranta de a trece cu barca balta cea glodosa. De multe orî Insa acestii banii se pune numai pe secriii saii se arunca In gropa (3). la capu sati în secriulii mortului. în gura. iar cea despre platirea vamiloriJL cu multft mal posteriora si anume de origine apocrifo-crestina. neavendu nici unu banii pe care sa-Iii dea cu gura» (1). anume ca sa-Iii treca cu o luntrita peste fluviulii AcheronH sau peste apa Stix ca sa pota aslii-felii întra în Hades. în mâna. daca mortulu a fostii unu omu avutu. lî punu ma! multi gritarîy iara daca a fostu saracu. In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Todirescî si Solonetu. ce-o ve^î aici este saraca si fara mormîntii. p. adica cea despre platirea unul omii ca sâ-lii treca pre celii mortii peste unU rîa saH apa marCy e de origine curatii romana. ca «daca unii mortii este lunaticii si înc^iuatii cu unii frate alii saii. In fine Virgiliii ne spune: «Tota multimea. Inmorm. si se aseza în acea crepatura (1).

(5) Op. sepulti. Românii din BancUU. i se lega trupulii cu rugii. 41. In cele mal multe parti locuite de Români. p. ca nu cum-va sa se Intorca ca strigoiU pe pamîntii. 37. iar în ochi. în nasii si în urechi i se pune meiii anume ca sa nu se faca strigotU. Porthmea. (6) Com. se vede ca totii spre acestii scopii. nec sperat cenosi gurgitis al num. Portilor ilie. si pe urma mai punea alaturea cu dlnsulu Înca si unii b&tu de unii sucii de lungii si ghimposii de macie^ (trandafirii de câmpii). (1) Juv. parte. IV El. si asa se pune apoi în mormîntii (5). i se împaneza ochii. ca sa nu . 265: lam sedet in ripa tetruraque novicius horret. 7 : Vota movent superos : ubi porti tos aera recepis. VI. quos vehit unda. cinci (^\\e Înainte de Craciunii. 84 Maî de multu era datina In Banata ca la fie-care mortu. (2) Lib. tamâe (6). care era menitii a-lii opri sa iasa dm gropa. când more. care sa taiatii In (Jiua de Ignata. p. cit. iar dupa ce-lii îngropa se slobode o pusca pe de-asupra mormîntuluî. II punii în ochi. Totii d-lti lonenii ne spune maî departe. mortulii nu putea esi afara (1).trâesce. cit. Infelix nec habet. urechi. Obserat herbosos lurida porta rogos. o icona saii o cruce de lemnii. 326: Haec omnis. în locii de meiii saii petricele. de-ar fi fostii acela de oii si ce etate sau genu. (3) Aen. se crede ca dupa morte se va face strigoiil. apoi ti ungea corpulu în diferite locuri cu unsore dela unu porcii. Pe pieptii i se pune. acesta se face oa sa nu se ivesca vre-o vrajba între cei doî frati pe lumea cea-lalta» (4). ca sa nu se faca strigoiA . nasulii. quem porrigat ore trientem. ca copilulii.. care trebuia sa-î provada cadavrulu cu cele necesare. pentru ca Incolotocindu-se cu vestmintele In ghimpii acestuia. V. de d-la Jos. m V. sa se chieme unu sciutorii (cunoscfitoru). U) Op. care se nasce cu caita pe capii. Olariu. Chîematulu strapungea mal tntâiu scafârlia mortului cu unu acu lungu. în gura. Charon : hi. nari si gura. de aceea. de regula o mosa. guam cernis inops et imhumataque turba est. XI. gura si urechile cu meiii si pietricele.

cari visiteza pe celii mortii In cele trei (jiile. pâna la Inmormlntare. Schott. atâta sta si ea pe dlnsulii. ce saruta (2). Stuttgart und Tiibingen. Apo! com. In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Mahala. sa nu se umfle. (4) lon^na. In Tera-Bomânisca esista credinta ca daca cadavrulii vreunul mortii. care trebue sa aiba lungimea corpuluî. p. Walachische Mârchen. sovontl sau respeti (2).se apropie duhurile cele necurate dedlnsulii. fie elii diformii ori nu la fata. dupa credinta altora insa ca sa-i fie ca podQ pe care trebue sa treca când va merge în ceealalta lume (4). cit. u. In viata lui a facutu multe pfecate (4). înca si o pânza alba si curata de casa. Daca pânza acesta este subtirica si mai alesii strevedie^ se numesce paiora. 41. însemneza. de maî mult! Români atâia din Bucovina. anume ca sa nu cresca. dupa puterea omului. Totii In T4ra'Român6sca e datina de a se pune unul (1) Art. vine apoi si proverbulu apare ca t-aa luata pânza de pe obrazUi^^ care se aplica unui omu forte slabii si palidii la fata (5). lucrata din bumbacii sau luioru. Inmorm. dupa credinta unora. Dupa ce se pune mortulu în secriu. este datina de a se pune pe mortii si o secera. câtii sta în casa.. Pânza acesta. se iea (3). (3) Corn. se acopere si peste obrazii cu dlnsa si asa se înmormînt&a. Dela acosta pânza. p. se acopere de regula numai dela mâni în josu. se acopere si pe capii. Afara de cele însirate pâna aicî se mal pune peste întregii corpulu mortului. ca mortulu se va ap6ra cu dînsa în contra focului ce trebue sa-Iii strabata pâna la raia (3). (2) Burada. 1846. capata mirosii greii. si parte pentru aceea. care se numesce giulgifi. 85 mortu orarii pe frunte ca sa fie pazitu de foculii celu nestinsu(l). op. înca si mai lunga ca sa spânzure ceva peste piciore. si numai în casu când e diformii la fata. . câta si din Moldova si Transilvania. care. 15. cu care câtu sta mortulii în casa. 298. p. iar când se pornesce la gropa. si daca este cu putinta. atunci. de Ionica ala lui lordaehi Isaca. ca sa aiba crestinii. Alb. câtu sta mortulii In casa.

De traitii aî fi traitu. de Ionica ala lui lordachi IsacQ. op. Românii din T^ra-Românesca creclendu ca sufletulu omului are sa treca prin locuri caldurose. p. (5) Datina pretutindenea în Bucovina si Moldova. Sa iei pânza di pe-obrazu Sa vecjl morti cu nâcazu Si 8*0 iei di pi chiciâri Sa ve(Jî mortea *nsclat6ri (1|. Iacii mortului o aparatore de pânza câtii corpulii luî de lunga la caro adaogii aripi asemenea de pânza. districtulu NasSuduluî.. la mormîntu. De ve(jî mortea 'nselatore (2i. vedî si I-iambriorQ. Asa Intr o doina din Moldova cetimu în privinta acesta urmatorele : Si-oî lasa cu juramîntîi Sa-ml vil. cit. dupa cum e si respecti vulQ de avutQo.Punerea pânzei acesteia e atâtu de îndatinata si rSspânditâ pretutindeno. cit. p. 36. (3) Corn. Si sa dai tema într'o parti Sa vecjî doru ce poti. ( 2) Rurada. maica. p. 15. Iara unii bocetu din Iransilvania. 80 Începe astu-felu: Puisorulii meu iubitu. le-tl pânza de pe obrazii De vecjii mortea cu nacazii. op. ca nu o dala se face amintire despre (1) lon^ml. De or- . T. Inmorin. le-tl pânza de pe picîore. Tot-odata se facii pe dlnsa si patru cruci. 151: «In stirsita ila acopera câta îl de lunga cu o pânza alba numita in limba bisericel giulgiu iar in limba curg6t6re numai pânza . Mortea nu te-a 'ngaduitu. una pe pânza de deasupra capului si alta de-asupra pânteceluî. de unde a si ramasa vorba ce se dice când cine-va e galbena si istovita : *parca i-aU luata pânzele de pe obraza^K 86 dlnsa si In poesia poporana. Simontt: «Mortulii se acopere cu o pânza de diferite calitati. (4) In Câmpulunga. câte una pe fie-care din aripi.

trebue sa arda ^i si nopte. si numai la anumite momente tote de-odata. ce ardii la capulii mortului precum si n prejunilii s6ii. vede pe unde are sa se duca. No. (2) In cele mal multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. op. caci asimilândn-se acesta clasa civilisatiuniî europene. (2) Corn. Ma- . stud. 130. iara la piciore unii sfesnicii. p.Besanâ. dar fara lumina. si cu deosebire prin orase. nici de cum Insa de m&tasa sau alta materie subtire si slaba. Stanescu. Poesit populare. 8*2 3. a fostu silita a desbraca datinele antice ale protoparintilorii nostri (1). Însemna ca sufletulii mortului respectivii merge dreptii la Dumne(Jeii. lasî 1888 p. unde sta mortulii pe laita. arde de regula numai o singura lumina Ia capti. Iar luminele. Luminile. In cele mai multe partî din Bucovina si Moldova însa se pune unii stesnicii. în lipsa unui stesnicii. de A. ' asezata întrunii vasiî. de d-la T. totii timpulii câlii sta mortulii în casa. Canianâ. (3) D. mai alesii prin orase. i se pune Ia capii o cruce si o lumina. Daca mortulu e asezatii pe masa saii pe scânduri In forma de catafalcu în mijloculu casei. I. 57. corn. atunci n*ar vede pe unde sa se duca (3). Daca n arii arde. cit. 87 oglinda timpului si a caracterului stramosescu. ce se afla într Insele. pe care se afla toiagulU si de care se lipeucii apoi si alte lumini. nu ratacesce nicairi prin aeru. In acele locuri. !n aAlbina» an. Simonft. Doine. Sfesnicele se aducii de regula din biserica. Pe de laturi se punii. care Insa nici când nu pote servi de (1) M. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai Ia clasa inteligentei. cit. asemenea dou3. este datina de-a se pune împrejurulii mortului înca si diferite flori si (1) M. In multe locuri.dinara pânza acesta trebue sa fie de tortii spre a-lii feri mai bine de radele caldurose. si ca sa nu se treca de graba se aprindii schimbisâ totii doue câte doue. fiindii mal grosa (3). de ore-ce arzendii luminele. Iara unde e forte mare lipsa arde si unii opaitii (2). patru saii chiar si sase sfesnice cu luminari. de regula.

ba chiar si manele mortului (1). iar taranii. Academie! române. Ed. 89 mâniloru din unele parti sau Intemplatu casuri. voindu a-sl arata întristarea si jalea cea mare. ca nu cum-va sa fngrbpe de viâ pe vre-unA morbosâ. Tomolaga. acop6ru tote oglinzile din casa câte c o mânestergura. la cel bâtrâni mal muitu ver^i si fara fata^ iara Ia ceî maî tineri de diferite colori. ci astepta pâna a treia ^i. de M. dupa împretrei nopti. p. ruda safl frânghie de-asupra mortului (3). pe o polita. cu deosebire însa de colore mal muItu rosie tica. ca nimeni sa nu pota cauta într'însele. câtu sta mortulu asezatu. In acelasi timpâ In satele de peste Prutu. . dupa cum e si starea omului. Totu atâtea (jiile stau mortii si n vechime (1). ard5 4iua si ndptea pe timpuld cfind e mortula în casa. ce o ati dupa dînsulu. com. de d-la O. Nemijlocita dupa asezare cel de casa precum si tote ne* murile cele mal de aprope ale mortului cari se afla de fata. Dupa acesta se alunga atâtu cânii câtu si mâtele din casa ca nu cum-va. de Cuparencu. Descrierea Moldovei. Jemna. care numai a lesinata. caci dupa spusa Ro- ii) Dim. în timpulu acela.» (3) In Ropcea. Astu-felfi sta mortulu turala. si a le anina pe nisce cuie.oovel 8t I. din districtulCi Cernautulul. nasulâ. sa*lu încapa si schimonosâsca ore-cum. în casa. ca sa-Iu pota vede în care a repausatu. dou6 (jiile si toti omenii din comuna asezata^ daca a muritu de morte na(jiile si doua nopti. daca sunt dintr o clasa maî înalta si mal culta. com. 149: «Cadavrula nu se îngrdpa îndata fn diua cea dintâi. urechile. la cari se afla de regula numai câte o singura oglinda în casa^ o iau de pe parete si o ascundu în lada (2). cu floru sau alta materie n^gra. de I. precum si *n unele sate de dincoce de Prutii din Bucovina. unde cânii si mâtele^ tragendu forte tare la hoitu^ aii stricatii fata. saâ. (3) Com. de regula trei jurari. Cantemirâ.» (2) In Balâceana. precum si cele ce au a se pune la procesiune si a se da preotiloru si cantoriloru bisericesci. Georgescu: «O lumina sad doud. 88 anume. scotu din lada tote lucrurile menite a se da de sufletulu celui repausatu peste secriu.

Credinte pop. II. cari arii ave datina de a umbla prin casa. dupa ce se despartesce de corpii. si a ccloru din StulpicanI. nu e cea arStata tn sirele de mal sus. totu din causa de pe urma se pazescii forte tare cânii si pisicele. de aceea se alunga din casa. preotâ în BadeatQ. de loca din Campulungâ . St. sa nu Împiedice sufletulu mortului de a merge la Dumnezeu (3). în «Lumina pentru 90 In BanatU. pentru ca sufletulii omului. pentru-c& totd-deauna râmasita apel. nu-Iu potu de graba uita. S'a Întâmplatii adese-orî. se crede ca mortulii se face strigoia si vine noptea si la toti din casa le manca inima (4). câtu sta mortulu pe masa. an. Agapi si in BerchisescT. (2) In Manasti6ra. II. I. Turtur^nO. I. stud.Mal departe credu si spunâ Românii din unele parti ale Bucavinet. de d-lG Av. ci totu-odata si pe sub acesta. com. de £1. Nic. alunge t6te relele din casa o (4) Revista pentru istorie. voi. ci. saii se ducii tn câmpii departe de satii si se lasa acolo anume ca sa nu treca peste mortii. se punii sub vre-o copae. com. caci cum ar trece Îndata n'ar fi bine (1). fiindu animale spurcate. publ. gimn. iar dupa cre- . trecendu. 386 387. Veleborschi. Cotlarclucâ : «O bab& mt-a spusa ca eânfi si mâfeU sunt animale spurcate. ci si gainile. precum si 'n alte parti din T&a-Bomânesca^ nu numai cânii si mâtele. 80 prindii. se tnchidu tn pimnita. Georgescu. Dreptâ aceea trebue alungate din casa. Altii iarasi credu ca In câni si mâte. sa nu se pue pe vre unulu din aceste animale necurate (3). ba chiar pâna si sorecil. ca prin acesta aa St. Negoescu. din Costâna. ca mâtdCj dar mal cu s^ma câniî^ carii sunt adevaratii prietini al omului. gimn. ca spiritele necurate ce s aru afla Intr Insele. corn. care se descânta si române In funda. Burduhosâ stud. com. V. archeologie si filologie. si din causa loru apoi nu pote sufletulCk esi din omu nici din casa afara (2). se ascundu spiritele cele necurate. se lega. V. preota In fioianfl. de Nic. MacoveT. BucurescI 1884. se arunca pe câne saa pe mâta. gimn. inv6(. p. (1) Corn. Adevfirata causa Insa pentru ce se alunga cânii si mâtele ' din casa. In plalulu Prahova. de G. Cotlarclucâ din StulpicanI si Titu Zaharescu din Baia in Moldova. toti ceî de fata aii fugitii din casa (2). ca miscându vre-o pisica numai pânza de pe mortii. Rom. (3) Cred. se omora. caci. pentru ca loru li-I forte jele dupa omâ. nu numai ca sa nu treca peste mortii. in Secadate. de Dragosa Bumbacât stud. dupa cum spunii unii Români din Bucovina.

tote voru merge anapoda si pe dosu (2). caci se face strigoiU si morA totî a! caseî. cit. UI.» (1) Corn. com. 324 326 : «Este importanta a spune aici câtd de înradacinata între 6menl este ideia ca f n câne si pitica si alte animale exista duhuri rele. papuci. de lust. Cârdelu. basma la grumazO. se pune pe naframa de pe cululii respectivii. este datina In unele sate din Bucovina. Pisica ce ar fi saritd peste vre-unâ omd este dusa în câmpâ departe de satd si lasata acolo. In isbirea sa sa nu se bage cum-va In vre-unii câne saii mâta (4). 91 si cantorulu bisericescu ca sa-î duca corpulu la mormintu. credendii ca sufletulii. de V. op. dupa cum ne vomii Încredinta în altii locii. Stanescu. dupa ce s'a despartitii de corpii. Si de 6re-ce. Totii atunci. Georgescu. dupa ce se desparte de corpii. dupa credinta Româniloru. din Câmpulungd. caci atunci se face strigofU. lon^nQ. când se alunga cânii si mâtele din casa. Aft cea mal mare veghiere pe timpulu când mortulQ este în casa. unde petrece apoi unii timpii mal Îndelungatii. . precum buna-ora In Bilca. precum si tote cele-lalte lucruri. cre^endu ca sufletulu totu timpulu acela.» D. p. op. de a pune o naframa curata pe unii cuiii. nici chiar s6rece. com. Olarlu. ci adese-orî se vlra In animale precum si In alte obiecte. p. nimitetvi. ca sa nu tr^ca peste eld vre-o pisica. nu se duce de-a dreptulii In ceriu. ce maî simt de neaparata lipsa la o Inmormîntare. mal e tnca si acea datina ca In aceeasi ^\ se Înjuga boii dela casa respectiva cu jugulii rSsturnatu spre semnu ca daca a muritu gospodarulu. maî alesii cusma. merge la preotulu localu si-Iii roga a dispune sa se traga clopotele pentru celii repausatu. p. daca nu este omori ta. (4) Cred. ca atunci când sufletulii se sbate si se muncesce ca sa iasa din casa afara. materie pentru sucna. 474. In Tdra-Bomân^sca^ daca într'o casa more capulu familiei. materie pentru zobonvi si ciobote. unde astepta pâna ce vine preotulii totî» an. (2) Corn. Rom. Rom. BurduhosCi. caci sufletulii.dinta altora. (3) Cred. barbatulu sau unulu dintre nemuri. iar daca e femeie : tulpanii. BucurescT. sufletulu merge cu trupulu pâna Ia mormintu^ de aceea punâ ei si o ulcica cu apa si pe ulcica o franzola cu o lumina pe dlnsa. 1888. 36 37: «unCiniorta este pazitd ca s& nu trdca peste eld vre-o pisica. gusta din apa si franzola de pe ferestra (1). In fine. de d-lQ I. apoi Intorcendu-se acasa si mal dispunendu unele si altele. se pornesce la orasulu din apropiere ca sa cumpere cele necesare pentru mortu. dupa tote acestea. câtu sta In casa. cit. de d-lCl Tos. din Bilca.

Com. Incepii a jeli mortulu bocinduse si vaicarându-se deasupra si prin prejurulii lui (3). Acestii stagii.» publ. de Al. p. 92 ~ VII. asemenea stegu se radica si astazi In tumulii bisericeî saii tn clopotnita. 8 9. îmbracare afara pe târnatu. Burada. VI. stud. iar fetele despletindu-sl pe lânga acesta Înca si parulii si lasându-lii pe spate. în «Amiculii Familiei» an. respective sotia saii surorile sele. p. inele. In Transilvaniay si anume în tinutulQ Nas6udulu!. (1) Corn. p. împodobitii cu florî si maî alesii cu barbanocii (3). (3) Pretutindene în Buco^^na. câtii a fostii în viata. Inmorm. 12. Dela datina radicariî acestui stegii se vede ca vine si (ticaia aa 'nchinatU stegulily> care însemneza atâta câtii a murita si care e forte respândita nu numai la Românii din (1) Burada. (2) loiK^na. Ve^l si Burada. Inmorm. precum si cele-lalte nemuri maî de-aprope de partea femcesca. adica care. BoeriQ. Inmorm. stud. dar numaî când more vre-o fata mare sau vreunii feciorii holteiii. cit. a apucatii a intra intre cei-laltl feciori în jocii (2). . 39. p. de lust Cârdelu. care sta sese sfiptSmânI în loculii unde sa pusii. gimn. precum: cercel. cit. op. 12. si atunci se radica de-asupra luî pe casa unu stegu (1). gimn.» (3) loand Nitu Macavel» loc. (2) loand Nitu Macaveid: «Datinele poporului romând Ia înmormintari. 94. are forma patrata în marime cam de patru decimetri si e de colore alba. lepadându-sî tote podobele. margele si altele. S T fi G U L O In unele locuri din Moldova era mal de multii datina de a se scote mortulu dupa. Gherla 1882 p.: «Când e bâiatâ saQ feciorâ i se face unâ st^gd si !la pund în turnulCi bisericeî.Mama repausatulul.

în care se afla mortulu si anume. cit. (2) Ijambriorâ op. Când buciumula îl striga la rasboiâ. nu numai unu prapurii.. Totâ aice e loculu sa tnsemnamu ca dintru începutu punerea sau radicarea steguluî acestuia se va fi esprimatu prin verbul u a închina. sa-sl apere t(^ra. ce vrea sa-I repue viata. pentru ca dusmanii nu-I crutafi. el sariaâ cu totii si se luptaâ cu o nespusa barbatie. se închina mortii.va si sa asezatu pe laita se aduce. scrisei urmatdrele sire cu privire Ia dicala acesta : «Precum o armata. und baetanâ da fuga la popa ori la dascald si cere und prapurQ ca sa-ld razime de 'naintea casei. cacî numai asa ne putemu esplica dicala «a închinata sUffidit^ (1). di si nopte cu arma în mana. adica se preda. care se razima apoi de stresina casei. Caci a se da în acele vremi pe mâna dusmanilor Q era mal totd atâta ca si când singuri sl-arâ fi luata vi^ta. aâ avuta a lupta necontenita cu cel mal aprigi. Dela acosta împrejurare (dar p6te ca si dela alta) crcdCl eH ca vine proverbulâ «a închinatii aUgulUii adica s*a predatu mortii. care se lupta din resputerî contra dusmanului. vd(}^nda dela o vreme ca cu t6ta barbatia si încordarile sale. a niuritd. EI tre* buiaQ sa stee. ci-I omora A .93 Transilvania ci si la cel din Bucovina si cu deosebire In acele sate aî caroru locuitori. în partea despre rfesaritîi (2). In Bucovina precum si 'n unele parti ale Moldovei cum more si se aseza cine-va pe laijâ sau pe masa. si daca se închina. ca vettitora de tnârte^ si tot-odata sa-I poftesca pentru cetir ea stâlpilor Q pentru ndpte. iar sa închine st^gulQ. asa si omula. si ra inchina HigulU^ va muri. daca e cu putinta. religia si vi^ta. vrândâ nevrânda închina steguld. m6re.. mal ca era sa m6ra. sciindd prea bine ca atunci. nefîindu-ml cunoscuta datina închinarii stogului la morti. p. dupa cum ne dovedesce istoria. ci si o cruce. Dupa acasta se batu de Înaintea useî tn fata . cu închinarea stogului si viata lorQ e repusa. asa cjicândd. învinsa de slabiciune. adica sa se predea dusmanilorâ. se aduce de la biserica o cruce sau unu prapuru. Românii. totusi aveaâ speranta ca yotCl învinge. nici când nu se încumetai.» 94 In alte parti din Moldova^ precum buna*6ra tn Malini si alte sate de sub polele Carpatiloru^ Îndata ce a muritii cine. mal crunti si mal amarnici dusmani. In cotro vedeaâ fâlfâindQ st^gula de rasboia într'acolo mergeaâ si el. cea maî mare parte. anuntându-i-se preotului localft trista Întâmplare si rugându-lii a dispune ca sa se traga clopotele dupa celu repausatu. se tragu tocmai din tinutulu Nasâudulul si alu Sân-Glorgiului. (1) In anula 1877. 152: «In vreme ce se petrecâ aceste. ca in ori-ce vreme sa pota da pieptâ cu dusmanii s6I.. si sa n fosta lupta ori si c-âtA de înversunata. nu mal e nici und chipd de scapare. vtnai ca era sa închine atigula^.

Mal pe urma Insa. cu cununi si cu marami In forma ca unu stegu (2).casei doi pari: unulu de o parte si altulu de alta parte. Împodobitii cu flori. ca sa se Închine imediatii dupa repausarea unul omii. In acosta presupunere ne Intaresce Înca si Împrejurarea. de d-la loand Popovicî. ca In casa cutare se afla unu mortu sa pusu pretutindeni unu bradanU tvumosn si verde. ca hradvdU dda mortî In unele parti din BanatU se numesce praporii (3). la rendulii sSii. De odata cu radicarea steguluî sau razimarea praporului. (3) Com. ca s'a mal dusu unulu din mijloculu lorO. sau. T. si acesta. dupa cum spune unu bocetii din Bucovina: Sa traga clopotele Sa resune vaile Si t6te dSlurile. neputendu-se pretutindeni capfeta bradani vercjî. In fine In BanatU^ când more unii june saii o fata mare. Elu servesce ca semna. 213. precum si tuturorii trecfitoriloru. Prapurulu din Bucovina si Moldova Inlocuesce stegtdu Româniloini din tinutulu NasSuduluI. se lasa sa stea acolo pâna a treia (jii. Dintru Inceputu credu ca spre a arata sateniloru. dându-se prin acesta de scire sateniloru. iar de cela-laltu crucea. Daca Insa. Bojînca. ca. si legându-se de unulu prapurulQ. adica pâna ce se Inmormlntâza mortulu. (2) D. se punii de regula sub parete de naintea casei (1). S'auda nemurile De prin tote partile. cit. sa Înlocuitii cu st^gulU. învfitatora. ori ceva mai târziu. op. ca In casa respectiva se afla unu mortu. dupa deplina învingere a crestinismului asupra pagânismulul. care porta unii stSgil ne-- (1) Dict de Mariuca Nistora. cu prapurulii. se tragu si clopotele dupa celu repausatu. casnicii însciinteza pre nemurile din alta comuna despre caBuia de morte prin unii trimisii. dupa cum spune unu altu bocetu din Macedonia : Toca si câmpan'asunâ Tuta lumea tras*aduna . In restimpulu celoru trei (jiile^ ploua sau ninge^ atunci ca sa nu se strice. care representa cipresulu Romaniloru si despre care voma vorbi mal pe largii In capitolulii urmatorii. 95 gru respective o marama negra pusa într'unu baticelu (1).

câte se afla la biserica. . se tragii tot-dauna mai lungii. Daca celu ce a muri tu a tostu unu omu bfetrânu sau unulu In florea vietii sale. asa si tntr acesta. daca însa a fostu unu copilu se trage numai clopotulu celu micii. Ca-tl mal vine-unii voinicelii. Iar când morii 6menl mat mici Tragii clopotulii de calici. înv^tatora. Sa-tî percjî mintea dupa elii. De aice vine apoi ca cele maî multe Românce. unfl barbatii plinii de virtute. ce-o potii da nemurite sale pentru scopulâ acesta. na. 96 Romanaca^ la ale carora biserici se afla numai câte unu singurii clopotu. danda. danda. de d-lQ los. iar daca a fostii unii omii sarmanii. se tragii de regula mai scurtii. când mure unu omu bStrânu. Daca repausatulii a fostii unii omii avutii si cu vacjia In satii. trage clopotelii. rostescii. unii feciorii saii o fata mare. Dar nu vine sa traiasca. Dovada despre acosta datina nu prea laudabila avemu si urmatorele versuri. de buna sema ca cele mai de multe ori dela starea repausatulul si plata. între multe altele. Alecsandri In gura paraclisieruluî din opereta « JhraclmerulU saii Florina si Florican : Daca m6re-unii boerii mare Punii clopotele 'n miscare. Si facii mare dandana : Danda. ce le puse multu regretatulti nostru poetii V. Ca vine sa putrecjesca! In acele sate însa atâtii din Bucovina câtii si din Tdra- (I) Com. daca nu tocmai tot-d'auna. tragerea mai lunga saii mal scurta a clopotelorii atârna. atuncî se tragu tote clopotele. OlariG. Tinerelii si frumuselii. si urmatorele versuri : Trage. Insa precum In multe alte privinte. atimcî se trage forte multii (1). când more unCi copilu se trage putinu^ iara când more unii omii In flore. adresândn-se catra clopotelulii ce se trage. clopotulu se trage mal multu.Tru mormîntu sa îli te puna. când petrecu pre unu copilu micii la mormîntii si anume când ajungii si daii sa Intre In biserica.

cu naframi. si a se pune apoi nu muitu dupa repausare. In fine mal e de observatii tnca si aceea. 321. linca. prune uscate. In unele sate de pe sub polele muntiloru din Bucovina si Moldova. câtii sta mortuia In casa. si mal cu sema In TransUvania^ este datina de a se împodobi untl brebii cu flori. B R A D U L 0. linca (2j. Mal In tote partile locuite de Români.Care suna ca tilinca: Linca. nuci. strafide. p. Mmriana. ca semnu ca tn casa respectiva se afla unu mortii (1). de d-ld I. clopotele se tragii regulatii de trei ori pe ^\ si anume: dimineta. Georgescu. Stânescu. In (Jiua de pe urma si anume de cum se pornesce mor- ii) D. op. 1876. (2) Opere complete. linca. câtu si cel din unele parti ale TransUvaniely credu ca sunându clopotele forte jalnica voru urma tnca multe morti una dupa alta (1). 98 - VIII. cu mere. cu smochine. In timpulu acela. II. înaintea casei celui repausatu. dar mal alesA In cele . Prima ora însa se tragii immediatii dupa repausarea si asezarea celui mortii pe laita saii masa. ^04. cit. Bucurescî. U Bomâal. p. ca atâtu Românii din unele parti ale Bucovinei. precum buna 6ra tn Solea. (1) Corn. Inmorm. la amia(j[i si sera. 97 tulu la tintirimu si pâna ce se pune In gropa^ se tragu ne Întrerupta si numat atunci Inceteza pe unu momentu când se facA starile. Voi.

in op. sad afara la mormintd lânga capulQ mortului si astazi se pune ort ce arbore. mal vârtosd la feciori si fecidre. numittt altmintrele si brddanU.» (2) Burada. lânga cruce. In comuna ResinarI. Vatra-Dornel. I. 89. p. ve4î si n Bradulii la pop. IV. sau de prunu sau si altii pomii. la flacai Insa acea sulita e Înalta dela doi pâna la trei stânjeni si se Împlânta la mormlntii. bradulU acesta. negra. decât o sulita de lemnii de bradii. si se Împlânta tn crucea dela mormtntii. tf. Inmorm. se lega la bradu si lâna dela ol.» 99 murele^ si In urma cu tortu de lâna rosie si cu flori. In Transilvania. Mariana. FI. stud. cit. FI. se împodobesce cu felu de felCi de zaharele. Cotlarciucfi . No. precum si In altele de prin prejurulu Sibiiulul tn Transilvania. . 28. precum: rosie. dar mal al«s(i und bradU ttniril si frumosâ. p. Burada: Inmorm. si râmânu acolo (2). si o lumina^ cari sunt menite pentru celu ce are 8a-lu duca pâna la mormtntâ (1). La fete mar! se pune în vlrfulu lui cerceii si inelulu de logodna. pag. stergare.dela Munte. 39: aDaca-I flacaii saâ fata. pomulii saiî bradulii nu este alta. în «Albina* an. daca mortulâ a fosta ciobanii. iSe46t6rea)» Falticeni. unde nu se afla bradu. pag-. de Nic. dict de M. 89. in «Albina CarpatilordA an. Pe lânga acestea se mal lega de dlnsulu Înca si unu colacu. ce se pune numai la fete mari si la flacaiasi. Înalta ca de unii stânjenii. In unele locuri se mal tncresteza In coja acestui bradu tnca si diferite figuri (3). brdddnaftt. p. «Braduld» publ. busuiocii si hârtie alba (4). 57 : «La casa repausatuluT. In verfulu lui se lega unii chifcheneU (5) rosu cusutii firumosii (1) Corn. daca a fostu logodita. In partile. care adese-orl se infrumuset^za. Inmorm. i se impodobesce unQ bradaletQ micA cu fire de lâna boita^ invalatucindd crengele de cari mal atârna si canafl. cari se lega de ra- (1) Burada. 27.^ de 8. (3) S. tinutulii Hategului. In Ddbrogea se iea unii copacii de lemnii de prunii si se Impodobesce cu canura (lâna) rosie. târfa si târft^U. Mariand. publ. o naframa. rom. CandrenI si Negra-Sarulul. 1892 p. Besand. se Impodobesce o cr^nga de merU. princjendu-se cu cule de ea. ca în StulpicanI. albastra. cu cunune si flori. cit. Ursaca. apoi cu canafl de stramatura de diferite colori. cdme de mare si alte mâruntisurl^ cumparate de prin dughene. publ. SibiiQ 1879. saii si alte inele. 27.

Inmorm. parte. galbene si ver(JI si de asupra i se pune o basma negra. învât&torQ. 27. în verfulii caruia. daca e june nelnsuratu. Inmorm. cit. 22. p. 213.. In alte partî din Transilvaniaj precum buna-ora In comuna Orlatii. (4) Dict. iar în Fundulii-Moldovei chiar si astacji se împodobesce numai cu flori si stramaturî rosii. ca celu mortu . iara daca e ciobanii Înca si o floca de lâna. era^mai de multii asemenea datina de a se împodobi bradulii numai cu cordele rosii. naframa. Mal de multii era datina de a se pune. O cal6torie în Dobrogea. p. în forma ca unii stegii (3). stud. In unele sate din Bticovina^ precum buna ora In Ilisesci. «Bradulâ».i4) Burada. 28. districtulii Sucevii. albastre si ver^i (4). fete mari si arare-ori. (3) D. de Ermolad Ghiutâ. Merchesd. Inmorm. Sima. Idem. tn care se anina unii clopotelu micutii si inelele mortului (1). p. op.. (6) ChischenetL =» cârpa alba. si astii-feld se Împlânta apoi la capulii mortului (2). pubL în op. (2) Corn. care era împodobitii numai cu flori. în unele locuri si la tineri însurati. 27 28. Burada. se face pentru barbatii cel tineil si pentru flacai unii stâlpii. 101 tineretea celui pentru care sa facutii. 100 cu firii. pentru ca pe de o parte însemneza (1) Burada. cu cununi si cu naframi. de Const. Nota 3 dela p. FI. cit. care e menita pentru celii ce are sa-Iii duca la biserica (5). p. se pune unii porumbii cioplitii din lemnii si o cârpa noua. elii se face de aceea numai la teciori si fete mari. (5) Corn. înaintea casei mortului. Dupa credinta Românilorii din Bucovina^ si cu deosebire a celorii din Fundulii-Moldovei. cit. de d-Id Rom. MarianQ.Bojinca. Bojinca. 89. proprietara. La cei mai de multii însurati precum si la cei batrâni nu se face nici odata (6). unde era cu putinta. Iasi 1880 p. 212. gimn. op. Bradulii la înmormîntari se face numai la feciori holtei. pag. (6) S. unii hradu tinirily naltii si frumosii. T.

22. si când se duce mortulu la gropa. 40: aPraduld se pune la mormîntd lânj^a cruce unde rfimâne pÂnâ se usuca. cântându din fluere cântece de jale. Iata aici vre-o câte-va din acele cântece. ca sa aduca bradu. idem. TotQ orii flueratii Elii a poruncitii La septe gropasl Si totii calarasi. p. Dela flori mal multe. Si pan* te-orii taiatii. Burada. Daca nu se afla bradu In apropiere de comuna unde se afla mortulu. Fi. Dela flori mal multe (1) Corn. Inmorm. Cu capulti la vale Fara picii de cale. p. p. op. cit. 89. atunci în Transilvania este obiceiulu sa se duca calareti. Dela locii pietrosii La locii mlastinosii. tinutulii Hategului: BradA încetinatii 13) Tinerelulii celu voinicii De unde-aî tunatii (4i. de Ck)nst. adunate în comuna Demsusii. ca sa vestesca nunta (1). ( 2) Bojinca. In locuri departate. cit. p.» . «Se4ât6reai>t Falticeni. atunci se trimetu vatajeî Înainte cu bradulu. Dupa înmormîntare bradulu acesta pretutindene se Îngropa la capulu mortului lânga cruce dimpreuna cu bfetulu de vatajelu (vornicelu) alu celui ce Ta dusu (2).. op. «Bratluld». Cum nu-I frica de nimicii^ Din verfsorii de munte Ela a rînduitCi. EI sa mi se duca Si sa mi te-aduca Din verfsorA de munte. si când trecu prin vreunii satu cu elu. S. fetele mergu întru întâmpinarea lui si-î cânta pâna trecu din hotarulu satului asa numitu (kcânteculH hradtduHy care se obicînuesce mai multii la locuitorii din unele comune de prin muntii Transilvaniei. 1892. 28 . Nota dela p.se casatoresce pe cea-lalta lume . O c&lâtorie in Dobrogea. 213 . Merchesâ. Mariana.

Sotie sa-sl taca . Elu a capatata Nevasta de munte. Ce esti superatii. Unde-I apa lina Si iarba sulcina. Departe a mers(i Si elii ml-a trimesii Altu cântecu: Tinerelule. Voinicelule. Dela flori mal multe. Cine tî-a poruncitii De te-al coborîtii Din bradul mal multi. Nalta si brad66a Ca elii de frumâsa. Ce te-al mâniatii? Noua Bgrebelungi Prin paduri si luncY. (4j Venita. Pe una sa-I vie Dorâ dela sotie. Nici a capStatii Nevasta sa-I placa.(3) înfrunzita. . Din cel munti carunti Totii mi-aii poruncitii De m*amii coborîtii La mijlocii de tara. Câ elâ a umblatu. TSrl a 'ncunjuratii Si nici a aflata. Dupa ce-a umblatii. 102 Cu nouS topore Bravii sa-ml dob6re. Voînicelule. Unde-I ap'amara. Dar* el m'aii mintitii Alii treilea cântecu Tinerelule.

Nime sa nu-ml credu. S6re sa ma arda. Vânturi sa te bata. Ca vidra m*a muscatii. brâdeteî Bradii încetinatu Raii te-aii blestamatii. Pe una dorii dela taicuta. Bradete. Ca de-unii anii de ^\\q Din alena (1) pe mine (1) Din ura. Pe alta dorii dela maicuta. Vânturi sa ma bata. 103 Totâ mi s'aâ vorbitii Si 8*aâ sf&tuitâ. Chischeneii rotatii Gin* te*a blastematii.Pe alta sa-I vie Dorii dela fratie. Sore sa te arda. . Cin*te-a 'mpodobitii Si cin*te-a cusutii. Vicolâ sa te-ajunga. Si m'aii coborîtii. I Nime sa nu-tî creda. Sa totii albesci Sa nu putrecjiescl. suna asa: Cum n*oIii fi suparata. Ventulii sa te bata. Ca iata ma ducii La capii de voinicii. Omatii sa te ninga.

Da el m*orii saditii La capii de voinicii. tinendu-se cu manele pe dupa capA. Venturl sa mS bata. Unde-Î ap'amara. Toti cu capulii golii Si toti cu top6ra. si-liî aduciî In satii^ urmati de fetele^ cari mergii In urma lorii. Dar la min'orii vintâ Cinci. când cobora bradulii acesta dela munte^ si-Iii ducii la casa mortului. când more unu fecioru. Si sa mâ totâ duca. La celii lociî jalnicii ! . In cornii de gradina. La lina fântâna. De ml-al scoboritii Dela locii pletrosii La loca marghelosii? Eii rendii n'am avutii. se aduce bradidu dela munte cu multa ceremonie de catra feciori si fete mari Îmbracati toti In vesminte de B&rbatore. Si sa m6 aduca In mijlocâ de tara. Unde-I apa buna. Dupa ce Iau taiatii Uii ieaii câti-va feciori pe mâni. tn gradina lina Cu apa sulcina. La celii locii chitatii. cânta urmatorea poesie: Bradule. Ml-orii tota flueratii Si s'orii laudatii. tot In Transilvania. patru voinici. satu lânga Orastie.EI ca sa mS tae Din aste pârae. Toti sa mS dob6ra . Ca el m*orii sadi La mijlocii de satii. Nime sa nu-ml creda! (1) La Cugiru. Pâna m*aii taiatii. Pe drumii. S6re sa ma arda. Bradule! Ce rendâ al avutii.

minunata. Iara dupa ce au ajunsu la casa mortului si au Intratu Inlauntru. Bradule! Nu te supara. nu! Cu ce-I învelita. nu. Iiunorm. De mi te-a uda. voinice! Nu te supSral (Ij. Voinice. nu. cânta : Voinice. Daca celu^ cui se aduce bradulu. Ca nevasta ta Ea s*a mâneca. . p. Cu fruncja 'ncretita! .. are femee^ se cânta asa : Bradd încetinatâ. Si frati si surori. . Bradule! Nu te supSra. nu Cu ce-I îmbracata. La acestu cântecu tnca se repeteza refrenulu : Voinice. nu-ml place. Ce nevasta-ml aî! Nalta. voinice! Nu-ml place. Cu haina uscata. Nu fii supSratO. Taiata *n secure. De nu te-î usca (2) . Nalta si subtire. Voinice. Ca voiniau-mî are Unii dulce de tata Si-o dulce de mama. voinice! Nu-mî place.Bradule. Crescuta 'n padure. Se vorii aduna Si te-orii lacrama De nu te-I usca! (1) Burada. Veri si veris6re. voinice! Nu-mî place. 28 33. 104 Dupa fîe-care versu alu acestei cântari repeteza tot-odata si refrenulu : Bradule.

Trei fratiori din trei parti Sa m6 tale în trei bucati. secjiendu în carii cu capulu plecatii pe sicriii. Sa mâ faca valurele. 105 In Bucovina. Ori vitele-aîi putrecjitii. cânta cu unii versii duiosii urmatorulu cântecii : . unde e datina de a se duce mortulu la niormîntu pe carii. p. In timpurile vechi însa credu ca si Românii Bucovineni Înca llu voru fi taiatu si adusu tn acelasi chipu ca si fratii lorii din Transilvania. Far'de ventu. far'de cuvîntu. Sa m6 duca 'n jos cu jele Pe-o parte de drumurele. cit (2) Burada. dupa câtu sciu eu pâna acum. nu exista nici o ceremonie deosebita când se tae si se aduce bradulu acesta din padure. Sa mS puie 'n tinterimii. FI. bradulii se duce pe umeri de doi feciori. far'de ploita. 35. Da la mine c'au venitii Trei voinici cu trei topora La pamintu sa m& obâra. cari mergii înaintea carului. Ca dovada spre întarirea acestei credinte ne pote servi urmatoriulu cântecu din Horodniculude-jos^ districtulu Radautului : Bradule.(1) S. De-ajungu crengile'n pâmîntu. Far'de ventii. Sa mS duca'n josii la t6ra . iar tetele si nevestele înrudite cu mortulii. Ori altil ceva al patitu? Vitele n'aa putrecjitii. Far'de lecCi de negurita? Ori trupina tt-a slabitu. «BradulQ» publ. in op. brâdutule ! Ce-tî este. In muntii apuseni al Transilvaniei. Inmorm. dragutule ? Ce te legeni fâr'de ventu. Mariana. Sa mS vada arsii in scrumii * Nici trupina n*a slâbitii.

Bradule. Cari te-oru lacrama. Nu te sparia. Cari te-o lacrama Si nu te-I usca. suna. Ce bore-a batutii. Ca patru haiduci. In câta nu te-I usca (1). ca are Frati si surori. bradule. De te-al scoborîtii De la locii pietrosii La locii revenosu ? Da ea n'asi fi vintU^ Dupa mine orii vintH Totii patru voinici. Bradule. Pe min*m'orii adusii Si pe min'm'orii pusii 106 La onH capa de june. când se duce bradulu la biserica si de aici la tinterimu. Si m'orii înselatii Pâna maorii taiatii: Ca pe min* m'ora pune La onU capii de fata. precum urmeza . Nu te sparia . Altu cântecu^ care se cânta. bradule. ca are Tata si mama. Veri si veris6re.Bradule. La ona stanii de petra. La o putrejune. La isvorii de apa. bradule. Da m'orii înceluitu . . Ca si elâ. Ca si elâ.

bradete. Daca te-a întâlni. caci nu e bine. p. Ori ti. Iar dupa ce Iau adusu acasa (1) Frâncu. cit. Drumti tl-a areta Si te-a îndrepta Sa mergi cu s6rele. Dar apele-sii curgetore Si'napol ne'ntorcetore (2). Iar nu cu apele.Bradete. nici când însa pre vre-unQ carii sau caruta. Tu sa mi-o petreci Si sa mi-te pleci. p. 107 fle lega de dtnsulâ trei marami^ cari se dau apoi dreptu plata juniloru. In unele parti ale Banatului este datina ca hradidU^ numi tu altmintrelea si praporii^ care asisderea se pune numai la capultl juniloru si feteloru mari. Ca s6rele-I mergfitoru Si'napol întorcfitorti.a veni Maica Domnului Si a Fiului. op. Mergendâ înainte Sa bagi in minte A mele cuvmte. Inmorm. sa se aduca din padure de juni numai pe umere. De esista si'n acesta tera vre unii cântecu anumitu pe . ce Iau adusa din padure a casa si de aice Uu ducu pâna la gropa (1). 34. 176 176. (2) Burada.

Unda se aduce Lumea s*o îmbuce : Totii malini. Bra^I din radacini. Unde-I bradula dinelora. Eli sa le potu prinde Verfurile tele Sa trecii peste ele Marea în cea parte Ce lumea-mî desparte! Eii nu potii întinde Tu sa le poti prinde Verfurile mele . brade. Sa-mî fil frate. Intinde-tl întinde. urmatorele versuri.când se aduce bradulâ acesta din padure. Tota lumea spâlmîntândii. pre cari le scotemi dintr'unu bocetu mal lungii întitulatii (n petrecerea mortulHlr> Sufletii despartitii. De multe mâhnitii. Sufletulii statea Si mi se ruga : Brade. La aducerea sa Insa spre gropa se cânta si aice. Marea o ajunge. ca si'n Transilvania. calini. Trecfit6rea apelorii. nu sciu^ caci pâna acum nam pututu nimica afla In privinta acesta. Vine marea mare. Plecasi se duce. Iar în gr6pa marilorii. Vine'n tulbmare Greii urlând â si urducândii.

Sa treci peste ele. Sa le potâ cuprinde Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea în cea parte. Trec6t6rea apelorG. Eli nu-tî potâ întinde Ca sa le poti prinde Trupinele mele Sa treci peste ele. «In MaidanH. dar nici de cum pe carA. Puii te-ortt simti Si el orii suera De te-l sparia. se pune si gorunii numita praporH. Unda se aduce Lumea s*o imbuce. cari se si aduce din codru numai de juni si numai pe umeri. de d-lQ losifa Olaria. Totâ malini. invdt. . întinde. in DomanQ: BraduIU se pune numai la juni si fete mari. Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade. Ce lumea-ml desparte. Las' sa fie-asa ! Vine marea mare Vine'n turburare. Bra^I din radacini. Ca'n mine-a puîatii Din inima spurcata Rosu solmuletii. . întinde -ml. Greii urlându si urducândii (1} Corn. In mare-l cade Si te-l îneca . lânga Oravi(a se pune de regula numai hrafi. in DomanQ. Iar în rîpa marilorii Unde-I bradulQ (Jinelorii. . Când nici vel gândi. calini. brade ! Sa-mî fii frate.v 108 T6ta lumea spaîmântându. comuna mea natala. Aice insa.

Lumea s'o îmbuce. EI mi te-orii latra De te-I spaimenta. Unde-I bradulu (Jîneloru. Puii te-oru simti. brade. MultQ mS mal rugai. Unda se aduce. calini. Puii te-orii simti Si orii suera. In mare-I cad6 Si te-I îneca.Ca *n mine-a puiatu Vidra latrat6re. Ca sa le potu prinde. In mare-I cade Si te-I îneca. hal. Ca 'n mine-a 'ncuibattt Si apoi a puiatu GalbSna serpâne^ Ce piere de f6me Nici nu vel gândi. Las*sa fie sl-asa! Vine marea mare. Totu malini. Tu te-I spaimenta. Las'sa fie si asa ! Hal. brade. Am si e(i unii frate. Intinde-tl întinde. Sufletulu statea Si mi se ruga : Brade^ brade ! Sa-ml fii frate. Iar 'n rîpa mariloru. Radacini a tele Sa trecâ peste ele. Unii frumosi pgcurarelCi . Brade. Vine'n tulburare. BratJI din radScinl . Trec6t6rea apeloru. 6menî pânditore. Grea urlândâ si urducândâ Tota lumea spalmântândâ. O rugare mare Cu multa rabdare. Nici nu oiâ gândi.

mi se ruga Tînâra Mariuta : Brade. brade. Ce-aduce cu sine? Milurî Si camilurl. 109 Ca 8a Qe pace. Bra^I din radâcinl. (1) AItu cântecu despre hradUy totu din Banata si anume din comuna Ecica^ care se cânta nu numa! când se duce mortulu la gropa^ ci si mai nainte pe când se afla acesta In casa. vine. Maisterl vorii veni Si te vorii ciopli Si din tine-orâ face. . suna precum urmeza: Vine marea. EI te vorii taia Si t«-orii rasturna. Marea fara nume L'ala-lalta lume . Iara mortulu îmi trecea. S'aiba trecStâre Suflete-ostenite Catra raia pornite. Si are verisori. Bradu-atuncia se gândia Si trupinele 'ntindea . Punte peste mare. Ruga. Fie-mî frate ! Intinde-tl.Si are unii toporelâ. Unde dorulu îlâ ducea. întinde .

Dar 8u-a mea trupina Puiat'a puiatâ Ven6ta vidrâne (2). 22. tocmai ca si omulii. din care causa se si privia ca acestii arbore sta sub tutela parintelui infernului (2). aveau datina de a pune Înaintea casei mortului unii chiparosa cupressus. care era consacratii lui Huton respective DitiSy cjjeulii infernului. 121 134. fiindii elii unii arbore. 1882.Trupina ta. (4) Ve4î «Gazeta Transilvaniei. (2) Muerusca de vidra saA si vidra cea batrâna. p. Prinde-a suera. ad. nu mal are viata. când i se taie fîrulii vietel (1). 110 Precum Românii de astacjll^ asa si Bomanii. Diac. ca nu cum-va sa se pângaresca pontificele intrândii acolo din nesciinta (3). 3. (3) Serpdica. exlib. daca se taie. si care era sirabolulii mortii si a jelii. iar dupa Inmormtntare a-lii Îngropa la capulii acestuia. nu odraslesce mal multu. 2. Lumea-o rSmâne (4) (1) Simeone Mangluca. i an. care. Brasovfl. stramosii nostri. Brasova 1881.64 ne spune «fusese Înca obiceiii la Romani.714. Calindaria. nu mai odraslesce. Fest de significat. Sa trecâ eâ pe ea ! Eli o-asi întinde. III^ ne spune în privinta acesta urmatârele : achiparofil (cupresiî) se puneau Înaintea casei mortului. dupa cum si dela mortii nu mal este nimica de speratii. Pomp. lib. Aen. Excerpt.» . daca se taie odata. Paul. 1891. totii asa faceaii si Romanii cu chiparosulii.» Iar Serv. Tu te-î sparia Si 'n mare te-! da Si mi te-î îneca. IV. pentru ca chiparosulu. pe an. No. ca sa se puie unii ram& de chiparosii Înaintea casei mortului.» Si precum Românii de adi tndatineza a Împodobi hradtda cu canafî si stramaturl de diferite colori precum si cu naIrami si a-lii duce Înaintea mortului. Galbdna serpâne (3). In privinta Impodobirel ne spune Virgiliii urmatorele : aStaii Manilorii altare jalnice cu legatorc albastra si cu chiparosii Intunecatu (4).

(4) Aen. II. 14. nequisquam pontifex per ignorantiam pollueretur ingressus. este arbore de morte si se pune la porta ca semnu de doliu (2). nu Insa si la plebei (3). Viena 1866. 57. quia huius generis arbor exclsa non renascilur. nat. 63 : . Caeruleis maestae vittis atraque cupresso. au fostu constrtnse sa renunte la chiparosii si sa Întrebuinteze numai bradulu. Ck)Ioniile romane Insa aduse de Traianu In Dacia. despre cari scimu cu positivitate. care se tine de aceeasi familie ca si chiparosulii (4). No. III. (2) Hist. publ. pe 60. neaflându chiparosi In acosta tera. neque harum quas coiis arborum Te praeter imvisas cupressos UUa brevem dominum sequetur. . (3) Moris autem Romani fuerat ramum cupressi ante domum funestam poni. Caci iata ce ne spune Pliniu: «Bradului U place muntii si frigulu. I. pentru ca In patria lorii originala chiparosulii era Întrebuintata mal multii la Inmormtntarile cele pompose ale patriciilorii.Stant Manibus arae . sunt unicii. feralis arbor . Kenuntândii colonistii romani din Dacia la Întrebuintarea (1) Od. 18: «Picea montes amat atque frigora. XVI 10. si alii doilea pentru ca In Dacia afiara o multime de paduri de bradU. . in «Albina» an. 111 Iar în privinta ducerii chiparosului la mormtntu si tngro parea lui la capulu mortulu! aflamu la Horatiu acestea : (c Trebue sa parasescl pamtntulu si casa si sotia placuta si din acesti arbori pe care II cultivezl^ nu-tl va urma tie stapân itorâ pe scartu timpu nici unulu^ atara de chiparosulu urgisitu (l)» De multe ori Insa In loculiî chiparosului aveau Romanii datina de a pune si bradU. ca Romanii ii puneau Înaintea casei mortului. Michaile BesanA^ Datinele Romftnilord la inmormintare. Acesta renuntare Insa nu le-a cacjiutu de felu greu Întâi. sicut ex mortuo nihil iam est sperandum quam et ob causam in tutela Ditis patris esse putabatur.(1) Burada. 21 24 : Linquenda tellus et domns et placens Uxor. Inmorm.» AcesI doi arbori^ chiparosulu si bradtdU. (2) Cupressi mortuorum domibus ponebantur ideo.

s'a mâniatii focu. adica (jieulu infernului. în «Albina CarpatilorA» an. 88. «BradulA» publ. nu e nici mal multii nici mal putinii decât Pluton saii Ditis alii Romanilorâ. cit. Bradulii. Phars*3. asa nici braduld lastaresce maT multa. 113 IX. IV. a tacutii alte cuie de lemnu cu cruce si pe acestea le-a batutu In loculii celorii-lalte. spunendâ ca e copaciulu lui. nici când insa alta soiA de brada. Din contra.» Ohiparosulu. Deci ca sa nu se apropie nici unu omâ de dtnsulu. ca Romanii intre» buint^za numai hrcidU alhU.442 : «Et non plebeios luctus testata cupressusi» parosula. deveni la Români unii aparatorii si scutitorii In contra Diavolului^ care In casulii de fata. «De atunci aii rSmasii a cepurile cu crucer> In fie-care bradii. pinA. p. Trebue sa observamd aici fnca si aceea. si fiindii ele cu cruce Necuratulii nu se pote apropia de acestii arbore. care are cepuri in forma de cruce. Dar cu tote acestea a mal râmasii In bradii putina mânie de-a Satanei si de aceea pocnesce elu când îlii pul pe focii (1). p. si scotendu din bradii cuiele de ferii. daca se taie odata. si chi- (4) Bojinca. op. nu renuntara eî si la credinta despre puterea acestuia. O legenda din Bucovina ne spune urmatorele despre brodii : a Cica dintru Începu tu Necuratulîl se tinea scaiu de bradU. stramutara cu timpulu atât datina cat si credinta despre chiparosii cu desfevîrsire la bradu. etc. «Vfecjendu acesta Dumnecjieii. FI. care n*a dovedita plansetele plebeice. In urma influentei crestinismului. urmasii coloniilorii romane. de a Întrebuinta pâna si In <j[iua de a(jil bradulii la Inmormtntarl ! (1) S. din contra. dupa cum am vfecjutii maî sus. in Nota 4ice : mBradttlii tocma se potrivesce cu upr $ulii Romanilord» pentru ca precum cupresuld tâiatCi odata numa! lastaresce. Iata deci de unde vine datina si credinta Românilorii. Mariana. ale carui cepuri nu-sQ crescute in cruce.» (3) Lucan. . Sibid 1879.» 112 chiparosului. a luatii si a batutii o multime de cuie de fîerii jurii Imprejurulâ lui. 213.et funebri indicio ad fores posita. buna 6ra molidQ. era consacratii lui Pluton respective lui Ditis.

p. Bojinca. prindu mai Întâi a. ve^I Burada. Ionica. Inmomi. Ift Somâol. tote podobele. dragulâ meâ ! Sau : Mariâra^ scumpa mea.B O C I R E A Ncmijlocitu dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masay ori putinu ceva si mal nainte de acesta. draga mea. scumpulâ meâ. pe lânga acesta. 8 114 Si apoi a boa (1) si a cjiice: Da cum de te-aî induratii C)e-asa iute ne-al lasata. trei cuvinte Ca sa le tinemQ in minte. salbe. lâne (2). Cu noi nimicii n'al vorbitii (2). p. 209 210.Iu striga de vro 3 4 ori pe nume (1). (2) Dupa cum e si numele celui repausatA. 9. 151. Ca de când al adormitu Mal multii nu mi te aî trezitii. Ionica. mila mea! (1) Usitatâ pretutindeni !n Bucovina. p. Mari6ra. Aii nu vrei ca sa-mî respuncjî. ce le adreseza ele mortului prourmeza mal departe (Jicendu : Aii d6ra nu mg au(jî. Marianikt Innorm. Lambriord. op. mal despletindu-s! Înca si pârulu si lasându-si-lu sa atârne pe spate. Dupa acestea. precum si 'n cele-Ialte tari locuite de Români . iar fetele. inele si altele. mâi^ele. cit. . precum: cercel. se apropie de celu repausatu si plecându-sl capulu spre una din urechile sale. femeile^ cari sunt mal de aprope Înrudite cu dtnsulu^ lepadându-sl^ cum amu amintitu si mai sus. op. cit. precum si dupa multe alte cuvinte. Ian scola si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce : Macar doua. iubitulii meâ. Mari6râ.

Ori îmi esti multii supfiratii ? (3). Burada. Când asî duce-o la isvorii N'aî sci inima-I orî molu (1). Dar mS d6re sufletulCi . a gUisi. Dar mS dore inima Ca mî-e negra ca tina. De-alii teii dorii sa me topescii (4) ! (1) In unele partî ale Transilvanie!. în loca de a boc). Te ast cânta ca cetera. Dar mi-î fripta inima Si nu potii maî multii cânta Inima mi-I fripta 'n mine. comuna Reti^^Q se dice. ca nu da nici unii semnii de vieta. Ca nu vcdii sufletii în tine: Sufletelulii ti-a sburatii Sus în cerîulii colii înaltii Si pe mine m'a lasatii. 151. a ffogl. da Înca sa le mal si raspunda. M'a lasatii sa patimescii In lume sa m'osindescii.Aii tare te-al mâniatii. p. de Mariora Barbuta din comuna Crasna. Inmorm. p. precum in comuna OrlatQ. op. 81. In urma vScjiondii ca numai de giaba tiu striga. punendu-sl fie-care palmile la ochi. In acelasi timpii. p. tnchee astu-felii : De cântatii ti-asî mal cAnta. 210. cit. cit. 115 Sau asa: Te-asI cânta ca clopotulu. de maica mea Rucsanda din Ilisescl. Când as! duce-o Ia fântâna N'al sci inima-î orî tina. în altele însa. cauta . (3) Vedî si Bojinca. (2) Dict. (4) Dict. op. Lambrioru. precum buna-dra pe valea SamesuluT.

Îndata ce m6re cine-va. precum: mamele. iar altele postându-se la fie-care cornii alii casei. când sosesce preotulâ ca sa-Iii iea si sa-lii duca la mormlntâ si pe drumii pâna ce ajungii la tinterimii si se pune In gropa! (2). (3| Com. 9. caci numai acestea Indatineza a boci pre cel morti. cari aru cad6 pe dînsulu. prindii a boci si maî tare. corn. Simonâ. finele si cumatrele. de Al. laru frige ca apa cea clocotitore si î-aru Îneca sufletulu nevinovata (2). sunt de regula rudeniile cele mal de aprope saii mal departate ale repausatulul. Afara de acesta se mal bocesce mortulii când vine vre-o ruda saii prietinii din altii satii. sotiile. si anume când începu a se trage clopotele. surorile. din Stupea. Cam la jumfetate de ora. cumnatele. Rom. Inmorm. respective fetele. precum si acelea ce aii statii In oresi care legatura de amicitie cu mortulii. la amiac^i si sera. si anume totii-deauna când tragii clopotele. iar dupa aceea regulatu dimineta. p. în Transilvania. si acolo apoi Începu a plânge si a se vaeta cu durere patrun(jjfitore pentru celu repausatu (1). corn. (1) Din districtulu Nast^uduluT. Din acosta causa se vede ca vine apoi si datina celoru maî multe bocitore de a tine în restimpulu bociriî o naframa la ochi. de dlâ T. se sue pe unu atare locu mai Înaltii. verele. Germana. Bacid si a celor d din Crasna. Fie-care mortu se bocesce pretutindeni de trei ori pe cji In tustrele filele. Mahala si alte sate din Bucovina. dupa ce sau vaicaratu si bocitu de-asupra mortului si prin casa. încunjurându casa de trei orî de jurii Imprejurii. In prima linie însa vintt totii-deauna mamele si sotiile. care nu se arâtase pâna atunci. Turtur^nâ si G. corn. de d-la V. Daca mortulii nu are rude . Bncitorele.cu cea mal mare luare de sema. dândii prin acesta vecinilorii precum si celorii-laltî satenî de scire despre nenorocirea ce sa întemplatii (3). iepu afara si aice unele. si anume: ântâia ora nemijlocitii dupa ce a repausatii si sa asezatii pe laita. In unele comune din Bucovina si maî alesii de prin muntî în asemenea casurî se trîmbita numaî cu trlmbita (4). apoi a treia (jli când i se aduce sicriulii si procesia. (4) Burada. de At. ca sa nu cada nici o lacrima pe obrazulii mortului crecjiendu ca lacrimele. femeile. Tomolaga din Boîanîi. câtu sta acesta In casa. (2) Cred. adica femeile. « 7Vim6*ya este un â soia de bucium Q lungd si dreptQ facuta din d6ge de bradâ si legata cu coja de mcstdcana » 116 In o sema de comune din Banatil însa.

Turtur^na. iar daca n*are pe nimenea. cit. cari sa-Iii bocesca. din contra. stud. 83: «Când mortulâ nu are rude. rude saâ de astAfelii de profesiune. Bojinca. si d-lQ V. preotQ în Badeuta. Georgescu si T. ce nu se arâtase inca. 619: «Nu tota-deauna muerea se plânge dupa barbatd.» Burada. In alte sate. 82. cit. 140: uBocitulU e untt obiceiA. pund pe altele în locuia Icra sa cânte laudele si vredniciile mortului. In unele sate din Bucovina^ precum In Vicovulu-de-sus.» Ve4l Burada. sora. cit. cari cânta mal multe versuri de doliCi. rudele sunt dat6re a însoti si a plânge pe mortU pâna la gropa. p. îs* despletesc^ p^rulCi si mergâ în . cari Isl iacii o (1) M. p. atunci se nalmescii femei straine din satu. apoi se pl&tesce alta fata sad nevasta din satucasa boc^sca. LambriorQ. rudenii repausatulul. de-a boci tote deodata pe celu mortu (2). România si Transilvania. Inmorm. In Muntii apuseni aî Transilvaniei. 324: «Muma. 68. op. sad nesciindâ ele bine a secanta. Simond. CantemirO. plângStore sau si tamaietore (1). plângd pe celd reposatCi. si anume când tragd clopotele : dimincta.mal de aprope versate In arta bociril. 174: «Bocetele se cânta de unele din femeile înrudite cu mortulQ. începu cele-lalte douS de pe urma. M. publ. clatinându*se când într'o parte când în alta. de trei ori pe fie-care (}i.» Dim. «Femeile. Alecsandri. p. cele înrudite cu repausatulfi. la amiac}! si la vecernie. At. p. (2) Pretutindene in Bucovina. este.» D. de d-niT Rom. op. si mal alesft în cele de pe sub p61ele muntiloru. este datina când more unu tecioru holteiu ca sa se adune mai multe fete mari si apoi dou6 câte doua sa boc6sca pre cela mortu si dupa ce sflrsescu cele douS dintâi.» 117 meserie din acesta. «Cel morti se bocescâ in cele trei (}ile do n6ue ori. iift bocescA in deosebite restirapurl ale dilel : la resâritulâ. cit. fîinda din alte sate dusa dupa nevoile vietii.» V. op. atunci unele dintre fetele mari cânta (1) Com.op. I. apoi ild mal bocescd si când sosesce vre-o rudenie saQ prietena ala repausatulul. No. preotQ în Vicovulfl-de-sus: oNesciindQ a bocî vre o ruda de a mortului. si cari porta adevSratulu nume de hoeitore. Plangitârdey fie muma. se îmbraca în negru. 214 215: nPrefiee sunt mal t6te femeile poporenilord români. ci în numele el o ngtnotenU amica sad o femee platita. 149: «Cel mal avuti îsi conduci! femei hocitâre. Inmorm. Siind. « Albina» an I. un Ci felQ de femei. Corn. Pesta 1870 p. numite plângHâre si mal des tamâuidre. Descrierea Moldovei p. datina de-a se pune mal multe fete întrunii siru de*naintea casei si apoi. Besanâ. p. ce esista la Români de pe timpulQ vechilorâ Romani. de d-ia Av. Poesil pop. p. arStândâ miseria si vanitatea acestei vieti.» Dr. Marienescu în «Familia» an. Macoveld. Stanescu. totu din Bucovina. cit. Vf. surori. si totu asa pe rendu pâna-Iu ducii do-lu îngropa. de multe orT se nalmescd asemenea femei bocitdre. p.» Frâncu. amia(}a-(}i si apusuld sorelul. cit. Ca si în epoca Iul TralanA se afla intre femei bocitdre» carile mergâ de bocescQ mortulâ pe la case si pomenescQ cu una tond plângatorii de tote meritele lorii. daca celu mortu e unu june sau o fata mare. 152.

174. op. sa se naîmesca si trîmbitasî. ci ele totfl-odata întoneza cu unii glasii jalnicii si monotonii diferite poesii. asezându-se la capulii repausatulul. I. la fetele cele mari. carii trîmbita diverse melodiî de jale de maî multe ori peste (Ji câtu si în decursulu noptii totu timpulu câlii sta mortulu în casa (2). care scie bine dice din fluerii. iar daca a fostu Insuratu si lasa în urma-l nevasta si copii. si sunt atâta de iscusite în însirarea laudelorii acestora. virsta si timpulu în care facii înmormîntarile. precum si la o sama dintre ceî maî înaintati în vîrsta. In locii de a boci pe celii repausatu. Avramtt si Erm. atunci jalea este cu multa mai mare. în Stupea. Din când în când ele lauda vredniciile. de d-la V. iar în unele parti ale Transilvaniei si Banatului (icântece de jaley> si (ncântarî de priveghiU^n si pe cari le îmbogatescii cu improvisatii potrivite cu starea cea trista si misera. în partile Grisului albii si negru din Ungaria. (1) Frâncu. (2) Com. virtutile si faptele cele bune facute de celii repausatii în vieta sa.urma cortegiulal. înv6tatora. (4) Burada. p. la prându si sera si de câte ori cânta tot-deauna îsî despletescu pfirulu si-Iii lasa sa atârne pe spate (1). cit. op. cu caracterulii. maî esista înca si acea datina ca la feciorii holtei. 2J5. de d-la V. precum si'n alte sate din Bucovina^ cu deosebire însa la munte. bocetU. Turtur^nfl. începe a diice dintr unii fluerii ciobanescii câte o melodie forte jalnica (3). Ghiuta.» (2) Com. încâtQ ca adese-orl facil pe ceî de fata sa plânga (4). 118 de trei ori pe (Ji la ferdstra mortului: dimîneta. 119 Daca repausatulu e unu barbatii saa o muere înaintata în versta. în TodirescI. pag. maî alesu la baci si ciobanî. cit. In Vicovulu-de-sus. Frâncu. op. 82 si 83 Bojinca. se aquira unii individii. bocitorele se roga ca sa aiba grija de copiii ceî mic! ce au murittî maî nainte de acesta. cari în cele mal multe parti locuite de Români se numescii «ftocete» sing. p. Inmorm. (3) Com de d-la loanîi Popovicî. si acela apoi. de aceea ele striga si se vaicareza de . cu asa prefacere sciii sa-sl arate durerea. Turturena. în care se afla familia. Bocitdrehy nu numai ca plângii si se tânguescii dupa celO repausatii.

. în capitolele urmatore.9 120 Cal mâncata frunza din fagi Si-al despartita pe cel drag! . 152: vBocetulil este unA felâ de cântare jalnica si trag&nata Împreunata cu plânsâ. (1). D6mne. din întâmplare. cari se potrivescâ cu etatea si împrejurarile în cari se afla celii repausatii. 174.ce-I lasa fara de ajutoru. în care a fosta repausatula. Unu bocetii din Bucovina^ comuna Stupea. si sunt potrivite cu viata si starea. atunci. p. pe pamîntîi De ye^I m6rtea ce-a facuta. Ca mi-aî venita pâna*n porta Si mi-al luata mila t6tâ. cuvintele ce le 4i<^îi sunt versuri. N*al tacutii nici o dreptate. Ca venita pâna la pragu Si-a luata ce mi-a lostu draga Si-a venita pân'la ferestra Si ne-a luata mila n6stra !. NumSrulii bocetelorii cunoscute bocitorelorti nostre este f6rte mare si variatii. Lambriord. nar sci nici unii bocetii. care sar potrivi macar în câtva cu starea celui repausatii. Cum esti tu fâr'de dreptate. informându-se în timpulii din urma despre acesta precum si despre împrejurarile în cari a repausatii. Vomu începe deci mai întâi cu bocetele ce se adres^za mortii^ adica fiintei care curma firulii vietii fîe-carui omii. Altulu din Moldova. In scurtii (Jisii fie-carebocitorerostesce totii-deauna numai de acele bocete. suna asa: Batâ-te pustia morte. daca nu-î cunoscii de mai nainte viata. Si-al venitQ pâna în pragd . Noi vomti însira însa în capitolulii de fata numai o parte mica dintre cele ce le-amii pututâ pâna acuma aduna. judetulu Siiceva^ comuna Malini Bata-te pustia m6rte. ne-avendu cino îngriji de dlnsiî si a le aduce cele necesare spre sustinerea vietii. cit. M*al despartita si pe mine Cu cine-am tr&itâ mal bine! Coborî. unde va cere trebuinta. cit. parte ca adausii la fînea acestui studiii. fara protectie si ce se vorft face ei singuri. iar restulii îlii vomii reproduce parte. op. Si daca. iraproviseza bocete nou6 pe cari le rostescii totii atâtii de bine ca si pre ori care altii bocetii ce-lii sciii mai de nainte. p. carT se sciQ de mal înainte.

121 Mortea cu c6sa cosesce Si pre nime nu feresce. Cum mal faci si tu dreptate. unde-ml esti poftita. Venit'al netrebuita! Nu sciii. Nu se teme de voinici Nu-I mila de prunci mici. de llinca a Mielului Capra. Nici de noi de cestia-laltl. La cel tineri înca vine. Când ÎI viata mal frumosa. m6rte. (1) Dict. Mariuca Nistorfl. Lasa prunci si lasa casa. ce gândesci De-alii meii nemii îlii pustiesci? Nu sciâ. Si se duce*n alta tera. (2) Dict. Sflrsindu cu vieta omului se adresezâ catre sufletulu acestuia. Nici pre crai. Altulii din Transilvania. Sotâ de sotâ ilâ despartesce! (1) Dela morte trecii la viata omului si cjiicu: Ce e omu*n asta lume? Plânge si se 'nveselesce. Ci-al venitii si nechemata . districtulii NasSuduluI: Of! mânca-te-ar foculii m6rte. unde-ml esti rugata.Si mi-al luatii puiula dragii (2). Nu mergi. spuindu-I: Sufletele tical6se ! . Ea pe nime prietinii n*are. ce. De-acolo nu'nt6rce era (2). m6rte. Casa mare pustiesce. nici pre*mpSratI De taberl incunj urati.al gândita De-ala meii nâmii Tal pustiitii?! Cum nu-I m6rtea*n lume mare. Nu mergi. De bStrânI nu-I rusine. Nu scil m6rtea când sosesce.

(1) Corn. care Iasa pa sotia sa asemenea singura tocmai când i-ar fi foslu mai dragu si mai placutii de traitu cu dlnsulA In lume: Sotulâ meii. de d-la T. Gospodarulâ meâ! Draga mea. (3) Din IgescI. . de d-la T. Ce nu-tl muti viata *nainte? (3) De aici Înainte fie-care bocesce pre celu mortu. Miluta mea. dict de Uie ala lui Onufreia Frunda. doritulu mefi! Dar de ce to-al mâniata Si pre mine m'ai lasata? M*ai lasata singura *n lume Fara sotie si glume. Tu te^ndurl si iesi din 6se! Sufletele ticaite! Vecjll m6rtea cum te cuprinde . Strojinetula. 122 Da cum de te-at indurata Si pe mine m'al lasata Totâ de china si de nacazâ Si cu lacrimi pe obrazii? In ce sprijinu m*at lasata. Simona. Intr'a cuî cama m'al data? Pietreloru si lemnelorfi. (2) Com. voinicula meu ! Sotuld meii. district.Câta e lumea de firumâsa. Negrilorâ. care lasa pe sotia sa singura tocmai când îî este mal greu de trâitu In lume: Dragulâ meâ. Simona. strainilorii ? Eu de-acum când oiâ slabi. Cine m8 va milui? (1) La unu barbatu. dupa cum ti dicteza inima si anume: La unu mosnegii.

Când de aici ai plecata. SiretlQ. Cum m*al lasatii tu la rSii ! Eii noroculii Tam pierdutii. dict. La unu barbata. district. dragulii meii ! . de Sofia Fr&ncu. Dar spune-mi unâ cuvintelâ Sa mi-l(i punâ la sufleteld. O. Nici unâ cuvîntâ nu mi-ai data.Sotulâ meu m*aî înselatQ. 123 R6ga-te de DumnecJeQ Ca sa traescu baremâ eâ Sa-Î scapâ de necazulu greii. sotule. Georgescu. Si-mi mal spune si-o vorbuta Sa mi-o puna la inimuta. O. Pentru bun\ilii Dumnecjeii ! N*at facutii atâta bine Sa mfi chemi tu si pre mine. care sî-a lasatu tenSra sa nevasta vSduva cu mai multi copii mititei: Sotule. Sa nu mâ lasi gânditâre. Dupa tine i)lânget6re ! De ce stal între feresti Cu mine do nu vorbescl? Da deschido-tl buzele Sa-tl audii eii vorbele. (2) Din Transilvania. tu dragula mea ! Dara cum de te *ndurasi De pe mine mS lasasi Cu dragi (copilasii tei Si cu dragi fiutii mei? (1/ Din CalafindescT. Cu jale Tani îngropata. O. iubite scjtulii meii. Mi-ai fosta chiar ca si-o maicuta (2). comuna Secadate. In pamîntii Tam astupatii. De când nu te-am maî v6(Jutii. iubite sotulâ meâ. de d-ld I. Cal fostii dulce la vieta Si m*al iubitii cu dulceta. corn.

28. III. publ. (1) Din Orastia in Transilvania. StrîngStorii la bine. Cre(jil. Dar'm6rte-a venita Si te-a celuitâ Si m'a sSracitâ ! . Cu min*sa nu te *ntâlnescl! (1) Altulii din Banatii. 124 Prea mict i-aî lasata Martine. Si mi te-oid scula. Câ m'am îngriji tâ Pân'mi s'a urîtâ Pe drumuri âmblândâ. D6rlecâ tî-oia afla. Martine ! Lucratorii ca tine. ti-a fî pficatQ. Dar'cum te'ndurasi De asa mfi'nselasi ? ! Ca me lasi pe mine Cu pul micutei Si prea prostanel. SibiiO. comitatulii Carasii : Martine. Am vacjutii eii bine Martine. Martine! Tinereii! ca tine. Martine! Si mal scil tu bine. Fara usi fara feresti Cu mine sa nu verbescî. 1880 No. Banit chieltuindCi La iermecâtâre Si descântât6re.Tie d6r* nu tl-a placutii Ce mosie al avutii? AI cerutii unâ copârseii Sâ-tl traescâ sotul ii râii. pentru prima 6ra în «Observatoriulâi» an.

Acum te.asi ruga De m'al asculta. RSmânu ne*mbracatl. Cu prunci sa prân(}im(i Si sa ne vorbimâ Sa-I casatorimili. Ca-sO pre prostanel Si iau rSmasu Ia rgâ. Martine ! Mal vino la mine Puii de ti-I cresce. Sc61a-ti musatlu caplu-a tea Si nu ni fa aistu a rSa. Cum scil. Se-alasi ficiorii fâra tata . Ca sâ faci unâ bine Chiar si pentru mine Si puiutii tâl. urbea Bitolia: Av(Ji vrutlu sotlu-a ftîea Iu mi alasasl ? Iu mi demandasi. parintesce. Ca-sâ pe ulici6râ De f6me sa mora. La gasde slugi bagati ! (1) Altuia din Macedonia. Fumelia cui alasasl. Mergi la Dumnecteâ Si Sânta-Marie Mild sa le fie. Martine. D6r* s'orâ Indura Si mi te-orii lasa Sa mal vini a casa Sa sedemu la masa.

Pesta. BunIIi tuti fii le taliasl. sota ala mea î Unde m& lasasl. te armâtusis!. ci ni fecesi. Cui me 'ncredintasi. Sa lasi feciorii fara tata Si pe mine fara gospodarie. Si. M. comuna DomanQ. 125 S6rele si fti-o arda PI6Ya 8i fil-o bata. Ospetli nu li mutrisi Si cu gura nu li grisT^ Ne asteptasi. comitatul^ CarasA. p 619. Venta negru si venta pustia Tu nu m6 lasasl sa treca.AI alasasl fumelia'n cale. Ci e loclu. At. M^alasasI fara umbra*n pade. Te adarasi. (1) Din Banata. prima 6ra de d-la Dr. Marienescu in « Familia o an. Tine nu-ml alasi ca s'trec. Vintu laiu si vintu scret. . 1870. Aucjl Iubite. ne pitrecusT. publ. Tu alta lume închisisi. irati tu aduna T6ca si campan'asuna Tuta lumea tra s*aduna Tru mormint sa ni ti puna. Me lasasl fara umbra în câmpie Si-ml lasasl copiii pe druma. VI.Si mine nicochirata. Talfâ. Gleile a chisalieY ni dedesi. Copiii cui lasasl! Radica-tl frumosula tsa capa Si nu ne fa acesta rSa.

Sl-atuncl unde te-orti cerca. TenSra ca o mladita. Te gatisi. Ca de astazi in colea EI mamuta n*orâ avâ. T. draga mea^ Draga mea. Mititel si ne*nvgtatl Si prin lume nepurtati? Copilasii tl-al lasatii. N'asteptasI. Burada. te înarmasi. nici miluta. strainilorii ? Si el. Care cum mi 8*a scula Totu pe dînsii î-a mustra. Mândra ca o garofita? Si cum de te-al înduratu Copiii de tl-al lasatQ. S'aiba cine-I mângâia Si de straini apfira ? (1) Altulu din Macedonia. Ce e foculâ ce ne facusi. XVII. când mi s'orii scula «Mama» pe cine-orii striga. Cheile miseriel îmi dadusi. T6te bunurile mi le taiasî. 6spetil nu I-al bagata în sama Si cu gura nu le graisi. Negrilorii. D6r*mamuta si-ara afla. Iasi 1883. Iubita mea! Cine mi te-o sfatuita De-asa ten6r*al pornitii. Tovarasi. Tdca si clopotulâ suna. Cântece de miriologhi (bocete) adunate în Macedonia si pubL in «Convorbiri literare» an. Nici pe nime cu credinta. fratele tââ aduna. 126 Nic! mamuta.Sorele sa mi-1 arda. In alta lume pornisi. P16Ia sa mi-I bata. T6ta lumea ca sa se adune In mormîntii sa mite puna(l) La o nevasta tiniraj care a lasatii mal multi copii mititel : Mari6ra. (1) T. p. ne petrecusi. comuna Magarova: . 39. I-a mustra si judeca. Da'ntr'acul sama lai datii: Lemnelorii ori pletrilorii.

necunoscuta . vruta mea! Ti maritai. Gospodina te facui. Tl-alalasI paea nepurtata. Si nica ne urdinata. Doi ani înca nu împlinisi. Fiica mea. Ne crescuta. nedesmierdata. Iti lasasl zestrea nepurtata Cu sotele înca neamestecata Si înca nealintata. ântâia bucurie Cu cuscrimea nevecjluta. Necrescuta. Nicuchira fti ti facui Doi aîiî nica nu umplul. iubita mea ! Te maritai. ti petrecul. Cu doru mare te asteptai. Tru sote nica ne esita Si nica ne harsita. te trimesel. haraua prota ! Cu cuscrimea ne-vi(j[uta Nemisticata necunoscuta. ne disfterdata. Cu dorii mare ti asceptal. Nemestecata. Ti vi4ul ti harisiî Va s' vedu mani sotlu cu alta Si mine arman amarîta. Laia de mine ti maritai. Sevdaea prota. Antâia iubire.Hilia mea.

Cum pe George sa-Iii grijesca Si cum sa mi-lii ocrotesca. de \e^\ bine Cum sedemii totî lânga tine. C'acusî nu te maî vcdemii. în «Convorbiri lit. de Mâri6ra Barbuta. dict. sora. Ti-a fi. ne vaetamii. Am sa vadu manI barbatulu cu alta Si eu remanu totii amarîta ! (2) La o vMuva tengra. sora. Singureii! si prostanelii? (l) La o fata maritata: Draga mamil gospodina ! Tl-au venitii nemurile De prin tote satele. Te vgcjuî. Dupa dulce tratiorvi. 8*0 si grabitii Si Ia tine ml-o venitii. te alintai. C&'X departe'n strinitate Si n'a pututii primi carte. Draga mamit gospodina ! . care a lasata unu pruncii orfanii In grija fratelui eî locuitorii în alta comuna departata : (l) Din Bucovina. Cântece de miriologhî. sora. 491. publ. satulG Crasna. districtulQ Strojineta.Si înca nedata'n lume. Cu fata la resaritii. Dar când cartea mT-a primitii Elii. Scola. Si ele te-orii întreba: Cum tî-al plivitii gradina ? Da gradina tî-aî plivitii Cu spatele la pâmîntii. (*2) Burada. Ser mana do mine te maritai. 127 Draga sorii. si pecatii. Cum sedemii. p. Sc61a. te trezesce Si luî nenea tu vorbesce. m6rta cu dorii.» an. Micutelii si prostanelu. Iasi 1883. sora. XVI. Cum sî-o tine casa el îi. Ca prea micii tu Taî lasatii.

Ca I-al lasatQ mititel (2) ! Iarasi la unu tata: Tatucuta. La mamuca s'o trimetî Din iundulii pamîntuluî Pe suerulii ventuluî (1) Din BanatQ. Ca tl-a fi destula de. dict. Si pe noi cum ne-al lasata? Scdla-mi-te. tata. Si-ola uscao'n gândurele Si ml-olâ strânge-o paturele Sl-oia cata la prunci cu jele. 128 -' Si mamuca tî-a spSla-o.a sara! Sc61a-te si-ml esi afara Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava. Numai în lacrimi de omâ. care Ta cantata surori! sale Ana. Olarid. . Nici în spume de soponii. si corn. Sa âmble copiii tâl. De când Dumnia-ta te-al dusu Trei flori în p6rta ml. învâtatora in Domanu. Da pruncii c*oru întreba Pre tatuculâ lorii asa: w Unde-a remasâ mamuca ?» «A remasO la bunica» (1) ! La unu tata: Tata ! unde te-al mutata. tata hal ! Cum de te-aî dusa dela noi. de d-Id los.am pusu. scala. Nicî în apa de îsvorQ. de Maria Manei u. Si nu te'ntorci înapoi.Câmesuîca-tî s*a negri.

Ori te duci în alta tara. (1) Din Bucovina. Dumnla-ta n*al mal venita. C*aceea e tara buna. de M. district. Primavara va veni. Georgescu. Prin fluerulQ ventulul. . satula CalaflndescT. . Te cunoscu pe ochisori. Barbatii fâr'de femei. de d-ld Av. (3) Din Secadate. malculita mea! Acum cin'm*a mal cata. Când m'al lasatG Dumne-ta (3). (2) Din Bucovina. Si baetii lâra mama Nu-sQ luati nici într'o sama. . 129 Ca sâ-tl dââ si Dumi-tale O'nflorita mândra flore. Da sa-ml trimeti o scris6re. Copiii far*de parinti La toti 6meni-sil uriti . La o mamay din Transilvania: Maica mea! un*te-al gatatâ? Si tu pre noi ne-al lasatu Numai în haine de vara. (2) Corn. com. Macovelu. de d-ld I. dict. Traescii copil tara muma. Prin plalula vSsduhuluI (1). corn. Caci copiii fara tata Nu'ncapO nici în lumea larga. Simona.Florile aii înfloritd. Ca Iesi copiii cu dorii. Toti plugarii vorâ esi Numai tu vel putrecji (2). diot de Cairina Racolta. Siretului. (1) Din Badeuta. Altulu din Transilvania^ districtulfl NasSuduluî Dragulâ meâ tâtucule ! Eâ te cunoscâ pe sprincene Ca Iesi copiii cu jele . Stândâ ca nisce ângerel. de d-ia T. satulâ Crasua. Maica. Barbuta.

Cire me-ar pute juta ! (7) La unu fedorit holtau. 168. Cire va mire acmice (3) cavta ? Cotro vo îo cu mire obami? (4) Io sâm finita ca n*am tire. (7) T. (4) Obarni=indrepta. No. (6) Sirotita=sermana.al gasita sotie. 130 Altulu din Istria: Mama mea. ce va fi de mire. 3c61a-te si te trezesce Si cu gurita graesce Si ne spune vr*una cuvînta Dela nâmurl din pamînta. iBraorm. Burada. Te-aî pornita la cununie Si nu ti. (2) Ur= unuia. din Bucovina. (S) Acmice=acuxn. Sibiia 1891. Florecic'a putredî Miresa tl-a'mbâtrâni. Cu fl6re te-o însemnata. O calatorie in satele românescl din Istria. Sirotita (6) Io. ! Cum de mi te-al indurata Si pe tatuta! lasata ? Da de ce n*al asteptata Sotie sa-tl fi luata. Cotro voia mere? Vechi (l) n'amnicî ur (2) în lume.Mtiantk. (5) Nigder^de acum înainte. Sotie nu tl-alluata. in «Tribuna» an. VIII. T. ce va fi de mire. . la BomilnT. publ. Nigder (5) nu te voi vede. satulii Crasna Draguia mea N. Cire va mie da pare. Spune-ne macara ce-va : (1) Vechl=mal multa.

Vula laîe îii u bagasî. Far'de altu me-alasasî. comuna Magarova : Hiliul-a îilett. Hareile îii le chirusi. Din casa sa te pornesca. Usa cu cleia fii u înclisesi. Usa cu cheia mi-o închisesi. . Pe-a cui guse ml-aruncasî. nu te da. ne la iartat. ce ne lâcusi! Ce facusi. Nici la nasa. Fara frate.131 Ti-Î bine-acolo ori ba? Sc61a-mi-te. Bucuriile mi le pierdusl. Si te uita pe fer6stra Ca-tî vine-o carte domnescâ. Ca holteîasii-a putredl Dimineta s'a scula. fiira sora. Cu catranii ml-o înegrisi. Singura ca cucuveaoa? V5ma cale nu-alasasl. Pecete mare tu-ml pusesi. Ne cuscri amisticat Ci si-îii fac si eu laia. Ospetli fii li taliasl. Mamuta de-unde-a veni. ci ne-adarasl ? Cu coruna în cap fugisî. Casa mea îli înclisesi. Altulu din Macedonia. Fiulu meO. Ginere nu pornisi. Amorurile nu le trecusî. Far'de altuia mS lasasl. ci ni fecesî! Ce fecesî. ce mi-al dresa ? Cu cununa 'n capa fugisi. Sivdaile nu le trecusî. N'avuî tihe s-îii liatî nora. Da ea pe cine-a striga? Prin tote coturile-a cata De urma nu tî-a mal da (1). Ne la nun. OspetiI mi-I oprisi de-a veni. Ginere nu închisisi. Cu catrane îli u laisî. Casa mea mî-o închisesi. Preotulâ sâ t!-o cetesca. nici la fartatâ. Da ea cu cine-a grai.

Ce se facti si eu sermana Singura ca cucuveaua? Nici o cale nu lasasl. hiliu. fâra tine. Di furtuna fii-ascapasi Si în casa îîil vinisi. 132 Ci sa-fii fac. Pit Vlachie îii alagasî. N'avul norocii sa-mi ieâ nora. Mâna de mâna sa ne apucamâ PragulA sa treca sa nu-lâ lasamâ. ci-si bat. Mine m6rtea mi jelesce ! Loclu tut el se desclide. fara tine. fara sora. Si cânta bilbili la cap. Mana de mana 8*ne-acatam Praglu s' traca s* nu-1 alasam. Ajutati-ml s6tele mele Si voi veris6re t6te. fiule. Tuta lumea se-harisesce. ci pitrecem? Di caile cum n& iecem ! Puglili-a veralel. (1) Dict. Ajutati-fii a mele 86te Si voi cusurine t6te. Fara frate. Hiliul a-îiieu tu loc se-inclide. Ca fii te dusesi de la mine. Pe-a cui spinare m'aruncasi. Ce sa fac(i.Nici cu cuscri amestecata. Ce e fl6rea ce trimitemâ? Cum ne-am hotarîtâ ! Paserile verii ce-sl cânta. . Ca mi te dusesi de la mine. Masi di m6rte nu fugisi. Ci e liliea. de Mari6ra Barbuta. Si cânta privighitorile la capa T6ta lumea se bucura.

Cântice de miriologhil. 133 Eâ am gândita ca tu mie Mi-I face o veselie. Si deschide-tl ochisorii Si ti-I vede fratiorii Cum I-al lasata brudiorl. Draga mamil. XVII. scumpa mamil! (1) Burada. In Valachia mi-al alergate. publ. holteiasCi. fiica mamil. Pe mamuta de-al lasatO ? Da cui mi te-al potrivitii Fratiorii de-al urîtii? Ian sc61a-te.Pe mine mârtea me jelesce ! Pamîntulîl totAse deschide.» an. în «Convorbiri lit. Draga mamil. de M. Barbuta. Dara tu mi-al facuta mare Si avama supSrare. Dumnia-ta nu le-l plivi. Ca*n pamîntii îl putredîf (1) . Fiulii meH în pamîntti se*nchide. din Bucovina. De furtuna îmi scapasi Si în casa îmi venisi. Florile ti-orft înflori. Primavara c'a veni. satulii Crasna . 3' (2) Dict. Numai de m6rte nu fugisi. din Bucovina. Da cum de te-al înduratO. Naframa cea de nânasâ Tl-orii pune-o la prapurasii. (1) La unu hoUeiasii. Nici plivi si nici privi. Brudiorl si strainiorl î (2) La o fata. p. satulii Crasna : Dragulu mamil holteiasu. Dragulii mamil ficiorasii. Scumpulii mamil ângerasu. Nafrimuta cea de mire Tî-orvi lega-o la psaltire.

Barbuta. 'Nv^sta nu te fe^esî. Brizna (3) me filia Ca asa tinera (4) murit. Si colagi di cara la capu-tl staâ. Nevasta cu petala pe fata Si acum remasesi fata In pamîntii îngropata (2). Tu loca îngropata. . Nevasta nu te facusi. Tu loca di gione mormintâ îti diaâ. In loca de june mormîntâ îti daâ Si colaci de cara la capa îti staâ. Altulu din Istria: Fata în versta murisi.Altulu din Macedonia. Vream sa fii ti scot din casa. Tujna (5) sirota io dupa tire. comuna Târnova: Feta tu ilichie murisi. Voiamâ sa mi te scota din casa. Cu cuscri nu ti amestecasi. Betâra (6) ce voia face. Gione tine nu-fil luasî. 'Nvesta cu teliurile pri fata Si tora armasesi feta. Cu cuscri nu te-amestecasi June tu nu-ml luasI. (1) Dict de M.

Colacii de cununie Ti I-oiu da la liturghie. an. O calatorie in satele românesci din Istria.. Cântice de miriologhil. La cruci si la fanarele . No. (6) Betâra:=:b£traua. Te-a luatu mârtea de micu. Te-a luatu din scaldatâre. satulii Manastirea Ilomorulul : Dragulu mamil ângerasâ! Da cum de mi te 'nduras! Si tituca ml-o lasasl? Mama tita cui a da Pe cine l'a desmierdâ? Draga mamil floricica AI sburatâ ca-o rindunicâ. N'al traiti sa fii voinicu. Eâ. din Bucovina.. XVI. în locCi de botejune.. Colacii cel de nanasi Ti i-oiu da peste salasu. Io sâm sirota N'am nici ur în lume Neco Domnul. in «Tribuna» an... 490.. Ce voiu acmu face. VIII. Nu va ma cire purta apa . Tî-oiO face îngropaciune. 134 Ca nu te voiu vechi vede.. Cire me-ar juta ! (1) La unu copilU de tîta.. (5) Tujna^umilita. 168. (4) Tinera=tânera. Natramile frumusele De cumnati si cumnatele Le-oiii pune la prapurele . p. N'al traitii sa te faci mare. publ. .(2) Burada. publ. Milostenia ce-o faci Sa fie pentru saraci! (2) (1) Burada. în Convorbiri lit. (3) Briznassintristata.

Ca scapasi de multe chine Si de multe lae chine. <5) Burada. sta scârbitii. Cântece de miriologhi!. Georgescu. publ. Ca curendâ fti ti dusesi. (1) Com. De-alta parte fâcusl ghine. tl-aii sositii! Da eti cum me voiti scula. In acele parti. unde este datina de a boci doue bocitore de-odata^ de multe ori una dintre dlnsele Întreba bocindu pre cela mortu. (2) Ficiuric = ficIorasCL (3) MaratQ=sermanQ. de d-ld George AvramQ.» an. dupre cum prea bine se pote vede acesta si din urmatorulu bocetu din Bucovina: Vasilica. Sc61a-te. in «Convorbiri lit. XVI. Vasile. Di curend fapt. de d-la I.(2) Com. (4) Lae = negre. (4) Ce-sî trage aesta lume (5). 489. Amu-Î nunta Sc61a-te nu Ca nuntasii feciorii mare! Dumi-tale. Du-te dar si vina era. iara ceea-lalta rgspunde In numele acestuia. invâtatord. Nu mâ lasa supâratâ Si de doru nemângaiata! (1) Altulu din Macedonia ^ comuna Nijiopole : Ficiuric (2) maratii(3). Daca m6rte-amarnica Tare m'o mal otravitii La pamîntâ m'o oboritil. 136 . înv6tatorCi. scola Si Iesi din casa afara. p. Di-una parte rSâ fecesî. 135 Altulu din Transâvanta^ comuna Secadate: Puiuia meO fl6re de vara.

când au bocitii unu (1) Dict. . de Anita Haramida.celea cari nu din prefacere. Sprâncene negre ca mura.Si vatâjelâ îti alege C'o venita vr'o doî-spre-cjiece. . Da mamuta cin' tl-a fi? M'oiâ ruga la Sânta-Marie Ea mamuca ca sa-ml fie! Fata alba ca spuma. Cine ti le-a saruta? Pamîntulâ cu rugina ! De-asI put6. ett m'asî rugare La pamintâ asa de tare Sa nu te'ncâpa din fata. Ca de când eâ am muritâ Ea nemica n'a graita ! . Românca din satula Putna de lânga mân&^ stirea cu acestd nume. _ 137 - . Cele mal multe bocitore^ si mal alesA a. Vatajelâ cine tl-a fi ? Nafiramuta Cu crucita! Da druscuta cin *tl-a fi ! NafrSmuta Cu cofita! Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Si-6re cine te-a boci ? Gradina cu florile. Sa te'nc^pa dintre spete C'acolo nu se prea vede! (1) . Scola-te si ni-I vorbi. . ci din tota inima plângâ si se tânguescâ dupa cela mortâ^ fîindu-le jele dupa dtnsulâ. Casa cu surorile! Da mamuta ce-tl-a face? Ia ml-a sed6 la pamîntd Sa n'o*ajunga lâcCi de ventâ.

p. (2. care n'are nici rude nici prietene cari sa-Iu bocesca. câte unii stergarii. haine si alte lucruri de ale mortului. Ca pe cela ce ml-o placuta S*o dusa si nu Tam vazuta. 155. care nu-mi place. cari sa-Iu bocesca. A. publ. cari de mila. care sa le nalmesca si platesca. carora li se da apoi. Literatura populara. pe cari le scotemu dintro doina din partile de sus ale Moldovei: Fruncja verde trei ghi6ce. atunci se naîmescii anume hocitore ca sa-Iii bocesca. 83 84. culegeri din sasula Moldovei. luminari. Inmorm. daca e cu totulu straina. In «Gazeta satinului» an. Si daca mortulti n are rude si amice. Dar'mi-I fripta inima Si nu te mai potâ cânta! In fine merita a fi amintita si aceea ca fîe-care omu^ care na avuta cine sa*lu caute In boia sa^ care na iostu marturisitu si tmpartasitâ cu sfintele taine Înainte de ce si-a datu sufletulâ^ si mai cu sama acela. De aice vine apoi si blastamulâ celu mai mare: <isa dea Dumne^ sa n'at pe nime sa te hoc&ca (l). ca sa nu treca cine-va nebocitii si pentru ca sa se Implinesca obicelulQ. Rimnicula-saratâ 1888. 10. e f6rte compatimite si considerata nu numai de cela mai nefericita omu de pe fata pamlntuluij ci tot odata si ca urgisitu de Dumnezeu. No. colaci. sau câte o pareche de altite. Ne aflându-se nime.i> Ac^ta credinta forte latita la poporulii româna se pote cunosce Înca si din urmatorele versuri. Când 86rele a sfintita Mormintelula IWnghitita Necatatay ne'fnpartâsitU^ De nimene nejMH (2). La8a*mâ badica 'n pace^ Ca edi dragoste n'oiâ face Cu omu. Bogdana. 138 acesta do unu f6rte mare pfecatu. tnchele bocetele loru mai tot-d auna cu urmatorele versuri: Eâ cu draga te-asi mal cânta. p. Dreptu aceea Românii de pretutindene au cea mai mare grija ca nime sa nu se 'ngrope fara sa fie bocitu. atunci adese ori se gasescii femei. tinendu (1) Ve^t despre acesta si Burada. V. nici când Insa bani (1).timpâ mâl Îndelungata si acuma numai sunt In stare nici a plânge nici a boci. N. se punii de bocescii omeni straini pre cari nici nu I-aii cu- . câte o naframa irumdsa. dreptii plata pentru acesta.

p. cari se nalmlaii pentru acestii scopu.» (1) Com. si ele voru fi însotite de cântece de flautu. lehova Dumnedeulu ostiriloru. XXIV. nume pe care si Grecii îlu dau la cântecele funebre (4). V. Romanii numiau aceste lamentatiuni nem'ae (2). Ve4î si Hurada. de d-lG V. Câte odata la Evi^el^ când nu se gasla cine sa bocesca pre mortii. In Paralipomenl (5) gasimii asemenea ca pre losiasii la plânsii tota ludea si totu Ierusalimulii. p. 83. Domnuluî (jiice asa: plângere In tote partile^ si în tote caile voru (jiice val ! vaî ! si vorfl striga pe plugari la plângere si pe deprinsii plângatori la plângere. In aceeasi carte (4) vedemii ca poporulii lui Israilii a plânsii pre Moîsi în timpii de trel-deci de (Jile. 162. 16. Ea avea unu templu afara de . 9 (5) Cap. (6) Cap. tn timpii de trel-(j[ecl de (Jile sa plânsii asupra corpului lui AronO. Turturdria. (2) LambriorQ. V. Si Cicerone (Jice: «Se facu în publlcu laudele omeniloru ilustri. cautati si chiemati plâng6t6rele ca sa vina. V. Y. se cautaii femei. XX. In plângerile lui Ieremia (6) gasimii: «Asa graesce lehova. aceea ce se chiama ««ewme». ci ea esista mal multu saii mal putinii si la alte popore atâtil din anticitate câtii si din timpulii de fata.noscutii mal nainte de morte (2). XXXV. Bocirea^ despre care am vorbitii pâna aice. si altî Români din Bucovina.» Cuvlntulii Nenîa se deriva dela (jieita Nenia. La Evrei buna ora gasimii In cartea numerilorii (3) ca. 24. Domnulu puterilorii. op. care presida aceste soluri de lamentatiuni. 139 -' Asemenea gasimu în Amosu (1): «pentru acesta. IX. e usitata nu numai la poporulii românii.» Grecii înca aveau asemenea lamentatiuni sau bocete si se numiau trine (fl-pf^vot). Inraorm. Festus ne spune ca * aNenîa este unu versu ce se cânta din flautu la înmormîntare pentru lauda mortului (3)». 29 (4) Cap. prin cari se jeliaâ si în acelasi timpu se laudau faptele defunctului. cit. (3) Cap.

acolo fiindu informate de catra servitori despre împrejurarile vietii acestuia. Carmen. si se numia <ipraeficai> dela cuvlntulu <i^praefari» fiindu-ca ea cea dintâi trebuia sa plânga. Asa gasim A la Lucanu: aAstâtelu o casa când Intâlasl data mortea lovesce In ea. adica bocetele lorâ. 24: «Honoratorum virorum laudes in conciones memorant atque etiam ad cantus. .)) Dupa ce Tau strigata si bocitii acasa mergeau cu convoiulu funebru plângendu si vaicarându-se. ca si bocitorele nostre. bocit6rele n6stre la sfârsitulQ bocetelora lorâ. 82 83. ad tibicem prosequuntur. Aceste aneniaei^ (5) se Intonau de catra femei anume platite. II. 38 si Od. 21. (jiiceau: candamatum est. V. qui nomen nenia quo vocabulo etiam graeci cantus lugubres nominant. remâne In tâcere^ pe când corpulâ mortului nu este strigatu (3) . fiindCi Întovarasite de sunetulu cela lugubru alâ flautelorCi de Îngropare (funebres tibiae) (5). 214. p.» <o) Cuvintula fineniae^ s'a pastrata pâna si astadî în gura poporului românfl .zidurile Romei aprope de porta viminala. de unde se numiau si Milviene. si se invoca îndata ce bolnavulu întra în agonia mortii.» (4)Delegibuslib. I. asezându-se la usa casei mortului. Una din femeile bocitore mergea Înaintea celoru-lalte si dadea tonulu. . lib. inton^za si acum cuvintulQ neno! neno! neno! VedI Burada. V. XX. (2) Horatiu. sa strigata. emendata et adnotata a Carolo Odofredo Muellero Lipsiae. strigându-lu una dupa alta de trei pâna la patru ori dupa olalta pe nume^ si daca nu se mal putea observa nici unâ semnu de vieta Intr Insula. cu care trebuia sa se Încapa plânsulu si bocetele. 140 cete pentru mortu (1). cari se (jiice ca eraâ facute din osCi de Milvtis (vulturâ). v. II. si care dupa ce veniau. 161: aNenia est carmen quod in funere laudandi gratia cantatur ad tibiam. MDCCC XXXIX p. v. (3) Festi de signilicatione verborum. si Bojinca. ca si Româncele nostre de asta^I^ cu strigarea Ia urechia mortului. cit. dupa care era obicelulu de a se trimite îndata ce cine-va îsi dadea sufletulu. mal IntâT. apoi sa dusu iarasi Înapoi (4). Ele tncepeaâ neniile. . op.» Apoi în Ovidiu: «ÎI spune celii de pe urma ramasa bunu pe care pote abia la auijiitu cu urechile. improvisau laude si bo- li) Cap. Od. 16. adica totulu s'a mântuita (2). Nota dela p. Inmorm.

Inmorm. bina» an. op. Supremumque vale. cari se tocmiau ca bocitore la prohodurile celoru bogati.(1) Burada. 22: Sic funere primo 77. (4) Metamorph. acapillos scindunU (smulgii parulii). revolutaque rursus eodem est. Inmorm. cit. quae dant coeteris modum plangendi.» Apoi Tacitii (Jice : «Pentru aducere aminte de virtute compuse cântece. M. lib. I. p. 81. numescu Impuniî singure vorbindii despre aceste femei. II. cari celoru-lalte modula cum sa plânga^ ca si când ele aru fi cele mal Întâi (1). v. vorbe de lauda si lacrimi si lucruri.j> In fine Ch6ruel le caracteriseza astu-felu: «Femeile. cu capulu golii. (6) Festus ne spune: a Funebres tibiae dicuntur cum quibus in funere canitur9=« flautele funebre se numescCi acelea cu cari se cânta la Inmormlntare. No. Besand. X. quod jam vix auribus iile Acciperit.» 141 Festus.j^ Bocetele preficelorii consistaii In actiune si In cântece. quasi in hoc ipsum praefectae. dixit. cari plângeaii.» In aceste versuri vedemii cele doue parti ale mestesugului dea plânge. 259. Ele se duceaA Înaintea mortului. cu pSrulii despletitii. cari imiteza durerea {3). V. 62. vorbindu despre Nonius. (Jice : aPreficele se femeile naimite pentru a plânge pe morti. facendu totu felulu de semne batatore la ochi de o durere cumplita. p. 56. acesta (1) praeficae dicuntur mulieres ad lamentandum conductae. p. ne spune asemenea : «cari prefîce tocmite cu plata plângu la Îngroparea altora (2). cântândii vre unii cântecii tristii saii laudele mortului (4). (3) Lib. vaetându-se cu sgomotii. Bojinca. ci si cele-lalte femei.» Lucilius.» (2) Mercede quae . în «Al- Attonitae tacuere domus quum corpora nondum Conclamata jaoent. Lucilius ne arata acesta In versurile urmatore : aPrefîcele la Inmormlntarl Isl smulgii pfirulii si se vaicareza forte (5). 76 (2) Durada. se numiau apraeficae.)> Câte odata nu numai cele naimite.

chantant quelque hymne funebre ou Ies louanges du mort. Prefîcele In timpii ce bocîatl erau îmbracate In vestminte negre.» (5) In funere praeficae Mxdto et capillos scindunt et clamant magis. La Galii din Scotia de sus. sanglotant. donnant toute espece de signes apparents d'une violante douleur. «meditata ad memoriam virtutis carmina et laudationes et lacrimas vel doloris imitamenta. ca îndata ce cine-va more sa se strlnga femeile b6trâne. nu . 5. . In Neapoli alamenth sau utribolîd. In Corsica. (1) Burada. Inmormint. la tâte nue ^chevelâes. 142 este actiunea si mdamant magisn (se vaicareza forte) este cânteculu pre care îlu acomodau la versurile lugubre numite neniae. Aceste cântece se numescu In Corsica avocerij). a fostu si a mai r&masu Înca obiceiulu.ji Femeile. precum si tn Orientu. plângfttore de meserie. In Italia^ si n alte parti ale Europei.» (4) Dictonaire des antiquitds Romaines et Grecques. (3) Anal. 77 80.143 X. cari întoneza aceste cântece în Italia se numescu fLVOceratricey> (bocitore) (1). p. cari obicinuitii cuprindu si laude pentru mortu. 507: «Femmes que Ton louait comme pleureuses aux convois des riches. UT. p. Imprejurulu mortului si sa Încapa a se boci smulgendu-sl pârulii si tntonândii cântece funebre. tn Sardinia aattitidoSjj^ in Beam (taitirot^'f In Grecia «miriologhiî.Conductae fient alieno in fiinere Praeficae. LA M O R T O Cum ati prinsu clopotele a trage si bocitorele a boci. EUes prdc^daient le corps.

Românii din unele parti ale Tarii. Cel ce-lii cercetfoa. In timpurile vechl^ barbatii^ cari se duceau la casa mortului. iar daca repausatulii a fostii omii batrânii II saruta si mâna. fîindii mortulii forte sarmanii. atâtu pe acesta câtu si pe cel ce ducii de aprindii câte o luminare mortului. ci fîe-care. nici când nu se pornescii cu mâna gola de-a casa. sad II Impartii când se duce mortulii la gropa pe la raspântii si pe la poduri pintre copii si saraci. ce ati rfimasu nearse. ca sa aiba cu ce plati vamile din lumea ceea-lalta (4).va aii fostii mâniosi saii certati sa se roge ca sa-I ierte. pe care llu atingeau cu mâna (Jicendu: Dumnecjeil sa-lU ierte! (2). unde se afla mortulii. fîe-care noii sositii intra In odaia. sunt meniti mortului. fara deosebire. ci si amicii. sau o pune neaprinsa pe iconita mortului. adica cel casatoriti. cari au cunoscutu câtu de putinii pe celu repausatu Începu a se aduna din tote partile la casa acestuia ca sa-Iu mal vada Înca odata Înainte de Inmormlntare si sa-sl iea ramas A bunii dela dlnsulii. se uita o bucata buna la mortii si punendu-sl apoi mâna la gura. Unii mal punii pe icona si câte untt banii (1). Dupa ce aii aprinsii lumina se daii la o parte.numa! n^murile cele mai de aprope^ cari pâna atunci nu sciuse nimicu despre trista tntemplare. ofteza si dicii : aDumne^eU sd-lU ierte! saii : aprimesce-lu Domne întru împaratia cerului (5)». descoperindu-sl capulu aruncaCi câte o moneta Intr'unu vasii ce sta aprope de mortu. acoperii chieltuelele tnmormlntaril cu dînsii. Cu privire la luminele. saruta icona saii crucea de pe pleptulii acestuia. aprinde si lipesce apoi lumina adusa de sfesniculii dela capulu mortului. iara de cum. In unele sate atâtii din Bucovina câtii si din Moldova si . Iar banii. ce se punii pe iconita si cu carii cel de casa cumpfera mal pe urma rachiii saii alta bautura ca sa o dea celoini ce cerceteza mortulii de sufletulii acestuia. mal alesii Insa barbatii si femeile. iea si câte o lumina de cera galb&na cu dlnsulii. Ajungendii la starea locului. se aprindii noptea la priveghiu si a treia ^\ la prohodU. si apoi acele suflete multamescii personelorii cari aii adusii luminele (3). cunoscutii. de sicriii ori de 144 pâretii casei. clatina din capii. dintre cari cele mal curate si mal frumose.Românescl credii ca mal multe suflete se strângu împrejurulu mortului de-lu privescu. voindii a-sl arata dragostea crestinesca catra dlnsulii. saii. fie avuti ori sârmani. ba pâna chiar si strainii atâtu cel din vecinatate câtu si cela-laltl.

10 . sa fîe de ajutoru la prasnica^ iar servetele ca sa se puie la procesie (1). Românca din ^jalinT. de M. preota. p. atunci mal de graba Uii compatimescii decât sa-Iii condamne saii sa-Iii blasteme. 36 36. 94. cele d'lntâl« daca mortulu e sarmana. 17 18 t^i Lambriorâ. Intitulata iiGrozai>. 152. op. pe care o reproducemii aice In Întregii cuprinsulii el: (1) Gom. de d-lQ V. câtii si judecata lorii asupra mortilorii. vedî LambriorQ.|a^ tamâie si servete. Moldova. la fnmormlnt&rl. (5) In Bucovina si Moldova.^\e^\ si Burada. VI. Daca a fostA unâ sufletâ alâ Iul Dumne(. mal aducu o sama tnca si faina. (2) loanft Nîtu Macave!. 152. nime nu-lâ vorbesce do rau. p. de Const Merchesd si dict. asa a trebuitii sa se Întâmple. 145 mal alesu la munte^ precum In Fundulu-Moldoveî si Malini pe lânga lumina si bani. înmorm. se pote ved6 si cunosce mal bine din frum6sa poesie a multA regretatului nostru poetii V. Dupa ac^ta daca celu ce a venita la mortu nu e cu totulu «trainâ se duce si la cel de casa ca sa-I mângâe. si Mariuca Nistorfi. De se Întâmpla sa fie mal multi insi adunati In casa vorbescii Intre dlnsil câte ceva din viata repausatulul : ce omu a fostu. si Induratii. lamom. Turtur^nQ. rom. ci tristu si tacutu apropiindu-se de dlnsil Începe a*I mângâia si a le spune multe de t6te ca sa nu se supere. Alecsandri. cit p. U Bomânl. Gherla 1882. 162. aici e asa cjiîcendft primulu tribunalâ tribunalulâ pamlntescO dupa morte (2). Nistord. (4) Com. op. 13 (3) lont^nd.~Lambrior(i^ op. cit p. p. cit. ci totu numai de bine . p. fn «Amicula familiei» an. de asta data nule <^ice abuna dimindta-n^ abuna ^iuai^ sau fLhuna 8araj>^ ca de alta data. blându. p. Datinele pop. Atâtii datina si purtarea dela mortii a Românilorii. publ. înmorm. iar daca a fostu unfi omu ca neomenii sau chiar unu facatorii de rele. dare de sâID&.|eâ : bunu. caci se vede ca asa a fostu dela Dumnezeu renduitu. cum a fostu si ce bine a facutu câtu a traitu etc. a carorii vieta na fostii una tocmai dintre cele mal bune si esemplare. MmrimmA.(\\ Pretutindene usitatQ în Bucovina s\ Moldova . Dându ochii cu cel din casa. op. (2) Burada. cit. brân(.

. altii de mirare. « 6menl buni! de-atunce în tihna traescâ!» 147 Si. Lânga mortu îl pase.. «Na.146 Galbena ca faclia de galbena cera. «Si nici o putere ! . sa-tl cumperi haine. bStrânuIu mosnegu Ofta si se duse cu-alâ sgâ vechiu tolagu. mâna-I sarutândâ. nici tolii de'nvelitâ. «Când crestinulâ ista. «Nu plânge^ îmi (Jise n*al grija. Sc6se doi bani netezi din vechia sa punga. române^ «Fa pleptâ barbatescâ. «Fara nici o grija de negrulâ pScatâ c(A stinsa 4^1^ multe si lege-a calcata !» Unu mosnegâ atunce. La elu se uita. nime nu plângea! Poporu *mprejuru I tristu. ce-lâ totâ pomenescâ. Iar dupa elu nime. Domnu-lâ odihn^scal «Pe-unii cala alba ca erna în delâ se ivi «Si apr6pe de mine calulâ îsi opri. cu 'nfîorare. «N'aveamu nici de hrana. Iar poporu'n sgomotiî striga. Cu mâna la gura capulâ clatina Si'ncetâ lânga dînsulCi îsi soptiaâ asa: «Elâ sa fie Grota celu vestita în tera «Si'n sânge 'ncruntatâ! «Elâ sa fie Groza^ cela ce ca o fera. «Si de-atunci copii-ml. Mal facu o cruce si ^ise plângendâ: «Omeni buni! ana ema bordeiu-ml arsese «Si pe unâ gerâ cumplita «Nevasta-ml cu pruncii pe câmpii ramasese. eram(i prapadita ! «Nu asteptamâ alta din mila cerâsca «Decât a muri. si casa si pane. plinu de jale : «Dumne(][eu sa Ierte picatele sale! (1)» . Ce aprope-î ardea. cu o barba lunga La Groza mergendâ. sarutândii mortulu. Unii faceai! cruce.. Pe-o scândura vechte aruncatu afara. De somnulii cela veciniei Gro£ acum zacea. .

p. Transilvania. stranuta. op. ve4I si Lambriorâ. dintre celea ce se afla In casa mortului. la pisatulu grâului de coliva si la facutulii pomului (5). p. fie acela ori si câta de sârmanu.. Unii fara treba sau prieteni al casei mal râmânii de daii ajutorii Ia Împletirea toiagului si procurarea pausulul . si despre cari ne va fi vorba mal pe largu In capitolele ce urm^za. Banata. 162. parte sa iea sama ca nu cumva sa i se stinga lumina dela capii. Astu-felu. 37. Daca vre-o persona. dupa credinta Românilorii de pretutindene nu 6 bine nici macarii pe unii minutii de a lasa mortulii singurii. Începu sa-sl plânga copiii repausatl^ In care plângere Întovarasita de bocetu se audu vorbe ca acestea : ^de te dud unde e copUa^ulA mea^ sa-l spui ca mare tnuUii e arsa inima m^meî dupa dînsulU. 148 ta Ia ori si care Intnormlntare si fara de care nu se Imormtnteza ma! nici unâ unu mortu.Pe când unii vorbescu despre celO repausatu. parte ca sa nu se apropie cine nu e bunU de dlnsulii (4). e bine sa-sl rupa putinu camasa sau haina. de neaparata trebuin- (1) Opere complete. pe atunci o sema de femei. BucurescI 1876. 40.. cari obiecte sunt.. op cit. iar femeile se apuca de cernutu faina pentru pomene si prasnicâ sau comandare.i> Insa tdte acestea le rostescu mal muitu în taina. Voi. p. (3) lon^nO. U9 . cit. acompaniate fiindu numai de lacrimele ce le curgu siroiu pe fata. 162. ^i-i sa mi se arate mal desU in visU^ dragulH mamei ItHacU {2). I. cit p. ci trebue sa fîe cine-va ne 'ncetatii In prejurulii lui. ca sa nu i sentemple si eî acelasi lucru (3). avendu celu mal bunii prileju de a-sî varsa si ele alânurile trecute. totu timpulu^ câtu sta mortulu In casa unii vinii iar altii se ducii. (6) In Bucovina. si Rom. de d-lfi losifd OlariA. (2) Lambrioril. fn Orlatd. op. (4) Corn.. de Impletitu cununi sau de cusutu hainele trebuinciose pentru celu repausatâ^ daca acesta la mortea sa nu le-a avutu de mal nainte pregatite^ mal pe scurtu de pregatitu tote cele ce sunt de lipsa la o Inmormlntare. invStatoria in Domand. Sima InvSt. dupa credinta poporului. caci totii timpulii acesta pâna ce se pornnesce la gr6pa.

Una dintre femeile de fata. (5) Burada. de d-ld I. p. mfesura cu dlnsa mortulâ câtii e de lungii. ce. pentru ca ea. Acesta lumina se numesce pretutindene In Bucovina si Moldova. (4) Corn. daca mortulii e unu omii batrânii. Georgescu. daca e unii copilii. 150 ne vomu Încredinta din sirele urmatore. cum sa asezatii mortulu pe laîta. câtii si mal pe urma dupa Inmormlntare. sau putinii ceva maî nainte de acesta. precum si In unele parti ale Transilvaniei. toîagU. (3) Corn. Românii de pretutindene Indatineza de a mal face Înca o lumina deosibita a carei lungime si forma se destinge cu totulu de a celoru ordinare si care se aprinde numai tn unele restimpurl anumite^ atâtii înainte de Inmormlntare. Inmorm. SimA. (2) si care. din c6ra galbena si curata. iara tn Terorromân&ca simplu stcUa (6). dupa credinta poporului. sau de câltî. se face câtu statuia mortului de lunga. pentru-ca pe dinsa. In alte parti din Transilvania Insa se numesce privighitore (2) si lumina de stata (3). dupa cum (1) Corn. 47. 47. . care i sa tinutii mortului la darea sufletului. (2) Burada. Olariu. In Banatu lumina de stata (4). In Moldova se pune nu numai unii picii. în unele comune se petrece maî Intâî de treî ori prin mâna mortuluî. si abîa dupa aceea se face toiagii dintrtnsa (3). de d-Iâ Rom. Inmorm. Pe lânga luminele^ cari se punu si ardu (jii si nopte Ia capulu si Imprejurulu mortului. se razima mortulfi ca si pe unu adevSratu tolagu când calStoresce tn ceea-lalta lame si mal alesu când trece peste puntea ralului (1). ci chiar Intriga lumînarica. In care amestica si putina cera din lumina pe care a tinut'o celii repausatii tn mâna pe când sî-a datii sufletulii (1). si apoi dupa lungimea acestuia face toîagulQ cam de grosimea degetului arfitatoriii.va maî suptirelu. de d-Ia los. face o testilâ lunga de burabacii.XL T O I A G U L 0. p.

de Em. (3) Dat. Rom. care se asâza pe celQmortâ. si dupa aceea se face toîagula. atunci se pune pe icima Domnului nostru îs. plaiula Muntele. . când a murita. com. Petrescu. com. din Crasna. com de Const. (1) Dat. pentru care sa facutu.» Din Stulpicanl. eoni de d-lâ Ionica alQluT lordachi Isacd. com. parocha si exarchd si de At. facQ o luminare cât dinsulQ de lunga si apoi o strînga r6ta si o numescii toiagii». din Balac6na com. Ea se petrece mal întâi de treî ori prin mâna mortuluî. se scalda si dupa ac<§sta se iea o festila cu care se mSsura mortula. CotlarclucQ: aToiagulU se incolotocesce pe unQ sfesnicu de biseric a sad pe o icona de casa. numita toiagii^ care arde la capultt mortului». Din Moldova. de Nic. judetula Suc(5va. si dupa m§sura aceea se face lumina». sad de nu se afla acesta intre iconele din casa. com. din Stupea. corn. corn. va merge cu lumina In ceriu si se va razima pe dlnsulu ca pe unu adevaratii toiagu. de d-lu V.» Din Funduld Moldovei. comuna Malini. si astu-felîu îlu pune apoi sau pe unu sfesnicu lungu de biserica la capulu mortului sau pe icona de pe pleptulu acestuia (1). p. Turturclna si Ionica ala Iul lordachi IsacQ.» Din Mahala si Bolana. din Ropcca. In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Radasonî dupa ce Tau sucitu. Tonigariu si M. Merchesâ si I. si din act^ sta se face apoi o lumina. de d-la losifa Olaria: * Lumina de stata se mfisura pe statuia mortului îndata dupa esirea sufletului. din Crasna. Germanu : «ToiagulCi la morti se mfisura dupa lungimea mortuluiD. când se aprinde sa arda. com de Al. CotlarciucG : atoiagulH se face câtfi mortula de lunga si trebue sa fie din c^ra curata. de M. lasându-I numai capfetulii de pe lature ce-va radicatii In sus. care s*a tinuta mortului înmâna. Uom. câtii sta mortulCi nelngropatu. Rom. din Domana în Banata com. TonigarlQ: t^Tolagula de aceea se face rotundd. din Bala. Baciâ : atoiagida se face din C(5ra curata în urmatorulâ. sau maî bine disu a unei rotite. Gerinanâ: aToîagulilse inv<>rtesce si se pune pe o icona. moda: mal intâî se mfisura mortula cu o ata saa o varga lunga. de I. de Cuparencu: ^ToiagulU pentru cela mortâ se face rotunda pentru ca sa fie indamâna de pusa pepleptulâ celui morta. de At. de dlG Sani. de Tiia Zaharescu : « Toiagula se face din luminarea aceea. cit. ca se pune pe unâ sfesuicd sau pe o icona. 151. llu petrecu maî Intâî prin mâna mortului si abia dupa aceea tiu Incolacescu (2). op. corn. ToiagulU însemneza nu numai ca mortulu. de d-lQ V. Ursaca : «/oiagulU se face tota-deauna câta mortula de lunga. ci totii odata si ca elii. alâ carei sfmtâ închipuesce cele mal de multe ori pe patronulu mortului. din Stulpicanî. din Vicovuia-de-sus si Bilca. com.» din Fundula-Moldovel si Vatra Dornel. Jenma: «Nemijlocitii dupa ce a închisd cine-va ochii.(1) Dat. Chr. li arde tote pacatele acestuia anume ca sa merga curatii In ceea-Ialta lume (3).» (2) Lambriora. Turtur^nCi si lust. com de N. din BoianG si Mahala.» 151 Dupa ce la gatitu de sucitu llu Incolatacesce la forma unul serpe. Cârdeiu : «Când more cine-va dupa ce-ia aseza pe o laita.

de d-ld T. de d-)a M. adica de 3 ori pe 4if ?i anume când tragd clopotele . se aprinde iarasi^ si daca a statuta mal nainte pe pieptii^ se iea de-aicea si se (1) Corn. Cârdelu.» (2) Dict de An. noroculu. com. Petrescu. (2) Corn. sunetulu va ave masura corpului^ In care a traitii elii^ caci.» vecjl si Lambriord. se totii des. Bilca si VoTtinela. de d-ld los. Acesta aprindere si stingere se repetesce de 3 ori pe (Ji In cele trei diile Înainte de Inmormlntare.» Din Banatd com. pastrândd o parte pentru ocolirea pomenilord pâna la anuld. care capdtd se si aprinde. de M. din Vicovula-de-sus. SimonQ: «Pe pleptuld mortului se pune o lumina. ce la avutii acesta^ nu se duce cu dtnsulu. ^t care se as^za apoi pe o ic6na. de d-la lust. 151. de d-ld Rom. Când se scote mortulii din casa spre a se duce la tinterimijy respective la cântarea panachidel. câtii dureza tragerea clopoteloru. Jemna: «Toîagulil se aprinde in timpula. corn. Lumina ac<5sta cu und capdtd e încovoiata. neavendii capatu. Când IncepA a se trage clopotele pentru celii mortii. lesne s ar sfârsi.» Din Orlatd in Transilvania. Bilca si Funduld-Moldovel. Olarid. ci se opresce prin acesta In casa (1). iar la capQ i se pune unâ sfesnicQ ou tolagulâ.dict. de d-lA Sam.ta veclnicu. (4) Dat. de mal multi insi. in sus. Nistoril:<iMortulCL se pune pe lalta. (3)Com. com. adica totii deauna numai atunci când se tragft clopotele (4). ci sa ar(. cit. dar se grijesce ca sa nu arda tdta. 162 Despre lungimea toiagului se crede pe de-o parte ca. Rom. si se lasa numai atâta sa arda. Baclu : «Si fiindCL ca nu este obIcTnuitQ a arde o lumina asa de . dist. Din Transilvania. Pletosd. op. Crasna. vertesce si arde necontenitii (3). pe de alta parte Insa se crede ca daca-Iu va masura câtu omulu. de d-lCi Al. de d-ltt Nic.» din B&lac^na. (3) Cred. corn. p. toiagulii merge dimpreuna cu sufletulii tn cea-lalta lume (2). com. Cotlarcluca. atunci se aprinde si toiagulii. cata sta mortulâîncasa: dimin^ta^ia amla^Isi sara. când e de lipsa. din Stulpicant. de d-lft Dim Cârdeld: cToIagulQ acela ild aprinda de ma! multe ori pâna ild ingnSpa pre mortd. luânduse cu festila masura mortuluî. dupa cum am amintitii si mal sus. Daca sar pune tn loculu toiagului o lumina simpla^ aceea.» -Din Stupea. Nas^udulul. Simd: tiLumina de stata se aduna în forma rotunda si se pune la capul d pieptului oelul mortd. si anume: dimineta. Rom. com. la amiacjii si sara. * Lumina de stata âe incolacesce si se pune pe pieptul d mortului. Botun^îmea toiagului tnsemneza ca elii sa nu mal aiba capatii In ceea-Ialla lume. astd-feld ca invdrtiturile dad forma unul discd. facuta de regula din c^ra de stupQ sad si din altd sold de c<îra care se învârte tn forma spirala. din Bilca. din Crasna. pe când toiagulii. avendu capatii. din Ropcea.

Din Moldova. com. de d-ld V. (3) In Boiana si Vicovultt-de-sus. «In Crasna. si în Transilvania. com. care se aduce deia biserica. Tonigaria: oToTagulA se aprinde de trei ori pe <}J. sau bucatica ce s'a taiatu si a ramasii acasa se aprinde tn cele trei seri dintâi dupa Inmormlntare regulatii la asfintitulii sorelul pe loculii unde a fostii corpulii si mal alesii capulii celui mortii tn timpulii acela când sl-a datii sufletulii si unde se lasa apoi sa arda pâna ce cel de casa se ducii la culcatii (4). de d-la Sam. Tonigarid si Const. SimQ : «Acosta lumina arde si cand se face pomenirea mortului la pomene. MerhesQ : xCând se scdte mortuld din casa. Turturand .^ mineta. de d-nil Rom. dict.» din Moldova. unde arde totu timpulu câtu dureza prohodulfl (3). Restulu^ ce sa adusu lnd6raptu. In biserica se iea de pe sfesnicu si se pune po sicriu la capulâ mortului. oom. toIagulA se pune in sfesnicâ. 153 pune de-asupra sicriului (1)^ dar mai cu s^ma pe stesniculu cea statu la capulâ mortului. cre- (1) Corn. com. si se aduco acasa. toiagulA arde în locuia mortului trei ()ile pâna se trece.>* din Transilvania. de M. Lumina acesta o are mortulQ în ceea-lalta lume. com.oom. do d-ltt V. cum e lungimea mortului. com. Dupa prohodu si mal alesu dupa Inmormlntare se stinge câta mal ramâne. Turtur^nd . com. de Ionica ala lui lordachi IsacQ din Mahala.» (4) In BoianQ. si a o lasa acasa si ducii numai restulu care se si lasa apoi sa arda totu tn decursulu Inmormtn tarii. de I. de Cuparencu. com. adica pe timpuld când a murita cineva. ColtarcîuoQ. comuna Malini. «Si ducând u-se mortulA la mormîntâ. In locu de-a duce Întregii toiagulu la biserica tndatineza de a taia o bucatica dintr tnsulu. in Ropcea. de d-lQ I.lunga.» Dar tota asa e usitatd si în cele-lalte comune din Bucovina. si dimpreuna cu acesta se duce apoi de regula de catra palimariu arcjiendu In fruntea procesiunii pâna la biserica (2). (2) Dat. Nistord: alolaguld se aprinde de trei ori pe 4i. Simond. de d-la Rom. Petrescu.» Din FundulQMoldovel. de-aceea nu se . de aceea se face dintrlnsatoia^â si se aprinde* in decursula celorA trei 4ilo câtd sta mortulii incasa. «ToîagulQ se aprinde de trei ori pe 4i. Petrescu si Ai CermanQ»: In trei seri ((}ile). comuna OrlatQ. se aprinde toiagulQ satt si alta lumina pe loculQ undea murita. Rom. SfesniculQ cu toiagulQ merge înaintea crucel oelel mari. de I. la amia(}a-(}i. din Fundulfl-MoIdoveT. NistorA: «A treia ^i se duce toiagulâ la biserica si se aprinde la prohodd. com. în Crasna. de d-lQ Sam. de M. de Nic.» din StulpicanI. si se duce înaintea mortului pâna la mormintd». comuna Malini. O s6ma. Sima si T. corn. si sdra. Sufletula umbla pe de-a-supra ca o musca si în urma se doparteza.

Daca n'ar arde toiagulu. (2) In maî multe sate din Bucovina. sad se lasa usa crepata (putinG deschisa). pentru ca se vorbesce ca sufletulQ îsî cerca locuia pâna la scjse saptfimânî. Aice se pune pe o sticluta sau pe o ulcica umpluta cu apa limpede si prospftta si cu unu colacu pe dinsa. iara cu naframa se sterge de sudori (2). de M. In Moldova. vinCi curata. în acela locd unde s!-a datQ omuld sufletulii . comuna Uadasenî si Malinî.» (1) Com. de Cuparencu: «Dupa ce se îngropa celQ ce a muritâ. Apa din ulcica însemn^zft curatenia si spalarea de tote relele aicî pe pamintd. p. atâta maî vine sufletulu acasa. . de Cuparencu.» 155 na cu colacul u.» In BerchisescI. 151 : «si în alte treî serî dupa inmormîntare se aprinde regulata la asfintitulft soreluî. 6meniî credâ ca vine sufletulâ si bea din paharD. com. Jenina: «Dupa ce s'a scosG mortulâ se aprinde toîagulu în fiecare s^ra. se taie o bucatica de toiagO si se aprinde de treî orî pe di în cele treî dile umiatore în locuia unde sî-a datO repausatula sufletulQ. sa arda în treî noptî. care s'a pusa in mâna mortului când si-a datQ sufletuld si arde pâna ce se gatesce si apoî se pune un A toîagîi sa arda pâna In ^ixia. Uniî. in locCî de apa. Vedî si nota premergfitore. Cârdeiii: oToiagulu acela ild oprescQ o s(5ma acasa si ilâ aprindâ^ când si când.» In Balact^na. NistorCi : «Când se duce mortulu la biserica se taie o bucatica de toîagâ si dimpreuna cu lumina ce sa tinuta la repausare se aprinde in treî serî dupa inmormîntare în loculCi unde a muritQ. precum în Ropcea.i> Vedî si LambriorG. Iar daca celu ce a tinutii luminarea e unu casanfl. corn. A patra cji dupa Inmormîntare restulii toiagului dimpreu- astupa cahla.154 (jlendu unii ca câta timpii arde toiagulu. se da de pomana celui ce a tinu tu mortului luminarea când si-a datu sufle tulu.» In Fundula-Moldovel. com. dict. de-asupra cu unâ colacu. când ducQ mortulu la grdpa înainte de sc6terea acestuia din casa. atunci se daruesce unuî omii strainu. pâna ce se gatesce. Maî rarCi punu. In credinta ca sufletulii mortului In cele treî seri dupa Inmormîntare vine si bea apa din vasii ca sa se rScoresca.» In VicovulCî-de-sus si VoitinelG. cit. de Em. com. Pletosii si M. în locuia. iar sticluta si cu celea de pe dînsa pe unu stergaru. cu sticla de apa si cu stergarulu sau naframa^ care a statu sub acesta. Tonigarid : «Atreia di. se pune toîagulu pe o ulcica cu apa curata. de d-lQ V. Velehorschi: «Se grijesce in casa cum s'a scosd mortulâ si se pune in locuia acela und paharâ cu apa si intrlnsa lumina. o naframa sau pe unu peticii curatii de pânza. luândG o l^ca de c^ra din acosta bucatica de toîagâ o lipescQ pe patru paretî în crucisulQ caseî». de I. de G. com. unde sî-a data duhulâ. Turtur^nQ si Dim. a treîa si apoî se da paharulCi acela de pomana cu und colacâ si o lumina. de A. atuncî sufletulu mortului ar umbla râtacindu (1). op. de Em.

40. (2) Burada. de d-la Rom. com. (1) Burada. op. (jiicendu ca prin acesta se Imblân^esce CatelulU pdndnttdul ca sa nu latre pe noulu ospe venitu Intre cele-lalte mormlnturi (1). Turtur6n(i . Dupa tote acestea toiagulii se duce Ia biserica de arde putinii la icona Maici! Domnului. 46. în Mahala. Petrescu. fiindii-ca se crede ca sufletulii mortului sbora ratacindii trei cjile.Celu ce primesce toiagulu precum si cele-lalte obiecte bea putina apa din sticla si apoi multumindu (Jice: (nDiimne" (teîl j)rimisca ! . de d-la V. Inmorm. In Crasna. p. în cele trei seri dupa înmormlntare.~in BadeutQ. apoi se pune aprinsii la mormlntii la capulii mortului (2). com. doua saii trei nemuri de ale lui se duca do cu nopte la mormîntii si-Iii stropescii cu apa adusa întrunii ulciorii.. Facendâ si acesta toiagulâ ce mal remâne llu ducii si-lii daii. îlii tamâiaza si apoi aprindii toiagulii care sta a- (1) In BoTana si Vicovula-de-sus. cit. 157 . com. sa fie de sufletulu celui repausatu! (1). ca si 'n Moldova si Tera-românâsca^ la biserica (2). Inmorm. p. 47. o bucata de pane si toiagulii aprinsii. Vinulii din ulcica si pânea se daii unuî barbatii saii unei femeî dupa sexulii defunctului de manca si bea din ele în cele trei seri. In unele parti din Transilvania^ dupa ce sa înmormlntatii mortulii. de d-Id Sam. apoi întorcendu-se a casa ostenitii sa gasâsca de mâncatii si de bâutii. oooL de d-la Ionica alâ lui lordachi Isacâ. de d-lâ Av. Acelii barbatii saii acea femee represinta în decursulii celorii trei dile persona defunctului. tamâie întrunii hârbii si sa se puie acolo si o ulcica cu apa saii cu vinii. (2) Ck>m. si anume în loculii unde mortulii si-a datii sufletulu. Sima. lon^nCL. Macovelu. 156 prinsii câtii facu cincl-spre-^ece metanii. p.» In unele parti din Moldova si Tera-românesca din contra este datina ca In loculii unde si-a datu mortulii sufletulu sa se aprinda.

36. (2) In cele mal multe p&rtt din Bucovina si Moldova^ dict. respective aghiasma dela paosii. si care. p. (4) Dict de Elisaveta Agagi. Inmorm. de Const. 36-87. De unu timpu Incoce tn&a si anume de când nu mal e Încuviintatii de a se duce mortulu descoperita la tinterimu. Merchesd si alt! Români. Daca ramâne ceva vinu. PausU se numesce In Bucovina Înca si vinulu. când dau sa scota mortulu din casa afara. se da si acela^ Înainte de ce se Începe comandarea. (6) Corn. unde se radica Împreuna cu acestea^ când se face panachida. (4) tn altele Insa. iar colaculu si lumina se dau de pomana celui ce Ie au dusu pâna Ia mormtntu. p. se 'ntrebuinteza In locu de vinii. se stropesce In acelasi chipâ nemijlocita dupa panachida. P A U S U L 0. An. 37. care se duce dimpreuna cu coliva^ pomulu si pomenele pâna la biserica. tn casulii de pe urma. miedulu sau mursa. (3) Burada. p. In Basarabia^ si mal alesii In tinutulii Soroca^ vinulii se amestica si cu aghiasma (3). NistorCL Ve4I si Burada. care se duce Ia biserica asemenea Intr unu sipusoru . si de aice se duce apoi pâna Ia tinterimu. care se pune de regula Intr'o sticla de b&utii apa. (1) Burada» Inmorm. PaiiSulUf numitii altmintrelea^si mal alesu tn Moldovaj paosA si apcLOsH (1) consta dintr unu sipu plinii cu vinii^ apoi dintr unii colacii care atârna de grumazulii sipului si dintro lumina. care se vîra de regula safi In gârliciulul sipului saii se lipesce de colacii (2). 158 Cu vinulu. In unele parti din Bucovina^ precum buna-ora tn Manastiora. se pune într'o ulcica (5). Pletosd si M.xn. Inmorm. stropesce preotulu In forma de cruce pre mortu înainte de ce se acopere acesta cu sicriulu. celoru de fata de bautu.Moldovei se Intrebuintâza si apa curata^ care se amesteca si se 'ndulce8ce cu putina miere. numai aghiasma. precum tn FratautulCi-vechiii si Fundulii.

dupa credinta unoru Români din Bucovinaj spalarea mortului si curatirea sa de tote pacatele ca sa se pota Înfatosa curata Înaintea lui Dumnecjieu (2)^ dupa. ca si în Bucovina. însemneza^ dupa credinta Româniloru din Moldova. In unele parti ale Transilvaniei. a altora Insa ca sa aiba pe ceea-lalta lume din ce gusta si cu ce se îndulci (3) . ne vine de-a dreptulu dela Jtomanî. se întelege subpatisU. sau r^mosU vinii dintr unii prototipii latinii repausum. se duce pe Ia case si se da de pomana pentru sufletulii celui repausatii saii se pune pe Ia drumuri. în altele însa. si mal vlrtosii pentru repausati. p. A tatu datina de-a stropi mortulu cu vinu si a da colaculu si lumina celui ce-lu însotesce. (2) Com. de d-lA I. iara tinerea n^muriloru si aceloru-laltî omeni unulu de altulu^ când se radica pausulu. cit. 6 Augustu. ca pe cea-lalta lume sa fîe tote nemurile la unu locu. 159 de struguri pe la Schimbarea la fa(d. ea cela. in t4r^ apa la cel însetati sati altele de asemenea natura». con- . de d-la T. când din partea Damiliel din care. vinulii cu care se stropesce mortulii (1). dupa ce-ltt ardeau. Pausulu^ cu care se stropesce mortulu înainte de a se înmormînta. adica când tncepe a se coce poma varatica (1). aveau înca datina de a stropi r&masitele mortului. Caci Romanii^ ca si Românii nostri de astazi. Iar Pliniu naturalistulu ne spune : ccLegea Posthumie a regelui Numa ^ice : ca rugulu sa nu fie stropitu cu vinu (6). Frâncu. Insemneza. câtu si cuvîntulu pausH sau apatisU. Ia Tira-Bomâniscd se numesce pausU colaculii si vinulft ce se duce Ia biserica pentru sarbatori. precum în districtulfi NasSuduIuI si în muntii Abrudului. Georgescu. se spala cu vina (5). unde nu sunt fântâni (2). a znuritA cine-va. se platescQ anumiti dmeni. precum buna-ora In Sacadate. 178. se 'ntelege apa care. cari apoi impartâ d. e. Totii In Tera-Bomân^ca Indatinaza poporulii a face mustu si a-Iii duce la biserica pentru apaosH si coliva saii jertfa (1) Com. » Ce se atinge de cuvlntulâ patisUj apoi dupa cum repati^. dupa înmormîntarea unul omii. SimonA : «iPausa. Virgiliu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Dupa ce ramasitele mortului au fostu prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara. op. cu vinii. precum au fostu si 'nacesta(4). când se face parastasii pentru sufletulii celui repausatu.si totu cu pomii si pomene.

limb. 12: «Numae regis Posthumia lex est: vino rogum ne respergito. v. II. j^ Desi cuvtntulu acesta sa furisatu In terminologia nâstra biseric^ca crestina. literalminte : (^pentru odihna. 1260. reposo etc. riposo. Velchorschi. XIV. iar prin urmare apaosA este ad pausum. de M. dupa cum arata Arnobiu. i. ci numai dintr unu neutru pausum. t. (2) B. (1) Cihac. totâ asa si românulii pama nu se pote trage din latinulu clasica femeninu pausa (1). totusi Isl datoresce nascerea pagânismulul italicu. Dict. de G. din Balac^na. Hasdeu. t. 219. II. (6) Aeneid. oom.B 160 firmatu prin paralelismulu formeloru romanice: franc. rom.: Postquam oollapsi cineres et flama quievit Reliquias vino et bibulam lavere laviUam. Dict. P. Jemna si a celord din BerhisescO. de Const. Vechil Romani. com. r^m^ provent. lib. P. (3) Cred Rom. aveaâ In panteonulâ loru chiar si unu cjieu alu odihnei celei yecinice. pere. precum: struguri. coUvî tote prinosele aduse la biserica din fructe. mere. Cftrdeia si a oelorfi din Fundula Moldovei. (2) Credinta Rom. Dict.(1) B. anume Biusus (2). etc. limb. casii dulce. oom. p. p. I. Hasdeu. faguri de miere. Românii numescu cu unii terme nu generalii coliva pi. din Bilca. COLIVA. (6) Hi8l nat. ~ 161 XIII. de lust. . repaus^ ital. de M. (4) Dict. din cari nici una nu e femenina. NistorA din MaUnT. Merchesa. oom. IV. lib. 8pan. rom. 1269 60.

cari se punu parte pe de laturi în forma unui cercii si parte la mijlocii In forma de cruce. dupa Învatatura bisericii nostre. Dupa credinta unorii Români din Bucovina si TransUoa-nia coliva Însemneza pacatele mortului. dupa Inmormlntare se da strachina saii tavaua cu coliva tuturorii ce- . afara de forma de rugaciune pentru binecuvlntare (2). ca fiindCi spiritualminte nemuritorii Împreuna cu totii se vorii veseli In viata eterna. In unele locuri este datina de a se face coliva si din orezii MmriamU. coliva se Împarte Intre cel presenti si se trimete pe a casa ca darii si celorii cunoscuti spre a le demonstra prin acesta din partea repausatulul. coliviora în unele pati ale Transilvanieî^ precum buna ora în Orlatii. x4XXa6oc vgr. %6Xt6oc pane de grâii. adese-orl se face nu numai din zaharicale. si maî alesu pe la sate. parte mortea natureî umane. Însemna ca repausatuia a fostii crestinii. se pune într o -strachina saii pe o tava. iar celii de pe tava se mpodobesce pe de laturi cu diferite zaharicale. Cela din strachina se'mpodobesce de regula cu mierii de nuca saii cu strafide. Românii. 1» Romial. ce-I celebreza. fiindii-ca crucea este semnulii crestinatatii. districtulu Radautuluî. fâcendu coliva la (Jilele lorii onomastice In onorea sfîntilorii. precum: mie(Julii de nuca si zaharicalele Însemna frumusetea si Îndulcirea vietii eterne. dupa finirea Inmormlntarii sau a pomenirii repausatilorii. Chr. Grmdâ fiertU^ din care se compune coliva. Totii pentru acesta causa. care. coliba ngr. Dupa ce a fiertii de-ajunsfi si sa îndulcitii cu putina miere. ce se arunca în pdmîntU^de nu pufredesce singura remâne^ iar de putrecîesce multa râda aduce. mal cu sama pe la orase. se piseza si se curafesce de coja si apoi se pune la unii locii cu putina apa ca sa ferba. cacî cjice Domnulii nostru îs. iar la mijlocii cu o cruce. trimitend o ca dara pe la cunoscutii lorii. dupa ce o sfintescii prin binecuvlntare divina. De aceea. numai aceea» care se face din grâii curatii în urmatorulii chipii: se iea putinii grâii. H> 16Z fîertu si Împodobitii cu zaharicale ca si grâulu. si parte Învierea mortiloru. o Impartii. Ba adese-orî. Din causa acestei Însemnari apoi. însemneza. Închipuita pe coliva. ci si din cafea pisata si pe de margini împodobita cu zaharicale. caci intre coliva facuta In onorea sfîntilorii si In acea a amintirii mortilorii nu este diferinta.» Crucea. precum bunaora !n Vicovulu-de-sus. iar podobele de pe deasupra.In sensii propriii Insa se numesce coliva dem. ea se face chiar si din bucatele de colacii saii bulca taiate mfiruntelii si puse Intr'o strachina(l). cf GraunttUit de grâU. Imaom.

atâtea pacate. Ce se atinge de originea colivei o legenda poporala din Bucovina si anume din comuna Stupea. 163 lorii presentî. Dreptii aceea porunci elii tuturorii chrestinilorii din (1) Corn. 164 Intrega sa Împaratie. Turtur^nQ. invdt. mergendii în ceea-lalta lume si stândii acolo Înaintea sufletului. 1877-78. Elii nu numai ca facea chrestinilorii multii raii si multe daune. care a gustatii din coliva. (2) Arch. Obiceiuri religi6se strabune. 249. si ca atare. si de aceea trebue sa se împartasesca fie-care dintr Insa (3). e Indatoritii sa se roge si sa bata matane pentru iertarea pfecatelorii primite asupra sa. de Drag. asupra sa. de I. com. ori si când voesce acesta pote sa guste dintr Insa (4). ca sa nu manânce mai muitu bucate . Cârdeia. sau atâtea pacate iea. de Nic. publ. (4) Cred. stud. Deci fie-care. Celii mai potrivitii mijlocA spre scopulii acesta credu elii. credu eî. (2) Corn. ca i se ierta mortului (1). de G. In fine spunii iarasi unii ca coliva Insemneza jertfa. BucurescT. <laca i-ar spurca mai întâi prin mâncare si bautura. Gabr. IV. Dupa credinta allorii Români însemnaza coliva: tata luî Christosii. oom. Prelicid. oom. gimn. ce se aduce înaintea lui Dumnedeii spre iertarea pacatelorii celui repausatii. dict. din Manasti6ra. Sima. ca fie-care sa guste câte o 16ca dintr însa pentru-ca câte fire de grâu iea fie-care din coliva. a oelora din Costâna. celu ce a gustatii. de dla V. tote pacatele remânii pe capulii lui (2). Cine nu face acesta. Rom. si a celorA din Funduld Moldovei. din BerchisescI.(1) Com. corn. in OrlatO. de loca din Breza si d-ld Rom. ci totu-odata îi prindea si chinuia în totii chipulii anume ca sa se lepede de crestinismii si sa treca la pagânismii. in «Biserica ortodoxa româna. (3) Cred. Rom. a oeiora din Bilca.» an. de Nic. Velehorschi. Merchesa. ca ar fi acela. BumbacO. Agapi. de Const. ne spune urrhatorele: «Unulii dintre cei mai mari si mai înversunati dusmani si prigonitori ai crestiniloru era si Imparatulii Deocletianii. Elis. pag. Prelicia. Rascanâ. preota.

iar crestinii voru mânca pre pescil aceia. p6rij. c6rnc-de-mare. si ne maî avendu cine-î sili. aAu(Jindu preotimea despre acesta. «Dar crestinii prinsera si despre acesta apucatura a luî Deocletianu de veste si nu mâncara nici pescî. iar daca e iarna. si anume: mere. se Încarca si împodobesce cu totii felulii de fructe (pome). PomuliL e usitatu maî în tote tSrile locuite de Români si se face astu-felu : se iea unu cracii verde. visine. naturale. precum: sânge de mâta. de Al. (1) Com. ca le voru mânca pesciî. ci toti mâncara numai grâu fierttiy care sa numitii coliva si 'n modulu acesta sa Introdusu apoi coliva la chrestinî. daca e în timpii de vara. t. uscate. si curatinduse frumosii de ramurelele ce nu trebuescii. c Vfidendu Deocletianu. si a Impferatulul lulianu Paravatulu. episcopii si patriarchiî crestini de prin tote partile. rarii când si de visini saii ciresi. CC Si cum a hotarltu sinodulu acela^ asa sa si întemplatu. ci cump6rate din tergii. murindu Deocletianu. de câne si de alte vietatî necurate.facute de dlnsil. ca nimene nu Vrea sa cumpere si sa manânce din bucatele sale. strafide si smochine. «Mal pe urma Insa. porunci sa le arunce In apa. 8.» Adevarata origine a colivei Insa se pare a data din timpulu Archiepiscopuluî de Constantinopolu. cari erau facute dupa porunca sa cu totu felulu de spurcaciuni. stud. adica de prin secolulu alu patrulea (2). prune. precum si cu diverse copturi. prunii. Migne. 386. Baciu. Crestinii nu cump6rara maî multu bucate de acelea. Totusi spre aducere aminte a rSmasu datina ca sa se faca la morti si totu spre aducere aminte de prigonirea luî Deocletianu se obicînuesce chiar si In (Jiua de adî a nu se mânca pesce In postulu celu mare (1). P O M U L 0. maî alesu însa de mSru. ca sa manânce bucate spurcate. gimn. ed. frumosu. . credendu. p. rotundu si ramurosii dintrunu pomu roditorii de gradina. se amart si Întrista forte tare si tinu unu sinodu. Paris 1844. încetara de a maî mânea In tote dilele coliva. si totu se voru spurca. pere. J65 XIV. Eudoxie. la care se adunara toti preotii. Si sinodulu acela a hotarltu: ca nimeni dintre crestin! sa nu maî cumpere si manânce bucate din tergu. perju. ci toti sa manânce numaî grâu fierta si sarata. cirese. care face fructe bune de mâncatii. (2) Dict. perje^ nuci aurite.

. de loca din Stupea.gimn. si'n fine cu covrigi. din Bala. Cioplirea si Încarcarea betisoreloru acestora atârna de regula dela priceperea si istetimea celuî ce sa apucatu sa faca pomulii. de Al. iar o parte se însira pe o atisora si astiVfelii se anina apoi saii se lega de ramurele. (1) (1) Corn. ca ceî-laltî românî. Baclu. d-la Av. precum buna-ora In Voitinelu. gim. menindu lie-carele ceea ce pune pentru sufletulu cutaruîa si alu cutaruîa. O parte dintre fructele amintite se Infigii în ramurelele pomului. cariî de unu timpii Incoce au Inceputu a imita pre orâsenî. (2) Crestfita pi. stud. proprietara în VoîtinelCl. smochine. ale caroru racje asemenea se ncarca cu strafide si smochine si la vlrf& li se 'nfige câte o alamâe. M. (3) SfintiforU pi. In acelasî timpii. sfinfiforl. ca de jumatate de metru de lungi sau si maî bine. mSru saâ portocala. se numesce una colaca de forma triungulara. este datina In cele maî multe sate si orase din Bucovinay Moldova si T^ra-Bomânesca de a se face si coce maî multe crestati (2)^ sfintisorl (3) sipotnene (1) Corn de Dumitru CârdeiQ. In care se Înfige apoî o alamâe. e una colaca ia forma unul S. districtulu Radautuluî. când se ncarca ramulii de pomii saii betisorele de bradii.iar altele se punu In forma de crucite sau stelisore. de locâ din Balacena . facute asemenea din faina de grâii. ci eî cloplescu maî multe betisore sau sulicîore de regula din lemnu de brada. adica când se 'mpodobesce pomulii cu fructele si copturile amintite. stud. Moldova. stud. ca'n alte partî. alamâî. crestati. Macovelu preotâ în Râdeutâ. Avramd stud. gimn. cum s au cîoplitu. Unele adica se lasa simple. cu deosebire Insa din dranite. portocala sau m6rQ. Ionica alA lui lordachi Isacd din Mahala si Titu Zaharescu. Infigendu-se numaî Intr'lnsele smochine si strafide una lânga alta cam de pe la jumatate si pâna la vlrfu. de locQ din Todirescl./wa. turte dulci. alu carui nume llii si rostesce (1). 166 In unele sate din 5^«coi.apoi zaharele (zaharicale). ^mm. Românii de prin orase si ceî culti dela tera precum si o sama de tftranî maî avuti si maî inteligentî. nu-lu Încarca numai o singura sau dou6 persone. Totii asa se face si cu cele-lalte obiecte. si pre acelea apoî le Încarca cu strafide. hulubasî. I. portocale si mere. precum si alte pasarele facute din faina de grâii curatii. nulntrebuint^za la facerea pomului acestuia maî nicî-odata ramuri de pomO. scarute si cârligute micî. colaceî. Jemna. ci totî cel de casa punu câte unulu sau maî multe fructe Intr'lnsulu.

una mal mare alta mal mica. ca la ducerea lorii spre biserica sa nu se cump6nesca în colo si în coce si sa nu se rumpa (3). mere. Inmorm. se aprindii în decursulii prohoduluî. Fratautulii-vechiii si noii. pupegîdra. In unele sate din districtulii Radautuluî în Bucovina. p 45: «In unele localitati pomenetele ce se impartâ pentru und mortft se facd in forma de scara. asemenea si din doi colaci. smochine si strafîde . cari se numescd si raiU. Si de 6re-ce atâtu pupezele câtu si pomulu se punft într o sita. cele 3-6 pupeze. totu In ciuru. precum si dela istetimea si priceperea femeii ce le coce. dar maî cu sema într unu ciuru. al&mal. e unâ colacd lung&retfi si lataretâ compusii din mal multe împletituri. Pomenele acestea. op. lon^nâ. asemenea în judetuld N^mtâ pe trestii se puna si hulubi de aluattl. si dupa aceea se 1 mplânta betisorele încarcate si împodobite în chipulii cum sa arfitatu maî sus cu partea inferiora într însele. 24 : «Avândâ înfipte in el colaci. Dupa acesta. unulA mal mare si altuia mal mica. împletite în maî multe împletituri. precum buna-ora în Radeutii. In orase la cel mal avuti aceste pomene se poliescâ cu fol de aura. Inmorm. se numescu cu unu termenii technicu poporalii pomene sau ralU (2). 24: «Pomenele. se cocii dela 3-6 pomene saii pupeze frumose. p. ntsce bucatele de sindila. p. pomene saâ pupaza ^hpupfzeaem. precum si 'n cele maî multe sate . cinci saii septe. pomene. care se pune în vîrfulQ lorA în forma de cruce. se punii una peste alta pe o mesciora acoperita cu o fata de masa curata sau Intr o cosarca mare si frumosa. de aceea se numescu în districtulu acesta pupezele dimpreuna cu pomulu de regula ciura (2). Totii atunci maî împlânta într însele si maî multe luminî de cera curata si anume: trei. Vicovulii-de-sus si de jos. se alcaiuescQ din douS oolivl. cit. calitate si frumsete atârna totu-dauna dela puterea mostenitoriloru sau a mostenitorului celui repausatu. In orasulu Câmpulungu. legându-se si întarindu se în acelasi timpii de jurii împrejurii cu stramatura rosie. Bilca. cari. ca unulu ce este maî tare. Voitinelii^ Galinescî.» (3) Ve^I si Burada. nici când însa cu pâreche.167 sau pupeze numite In unele localitati din Tera-românesca pomenete (1). a caroru cantitate.t (2) Burada. 9 168 într o pane sau Intr unu malaia (2) se pune Împreuna cu acesta tntr o sita mare sau într unii ciuru. din faina curata de grâu. cari totelaunu locfl. dupa cum voma ved6 maî pe urma. caci pe acea scara se sue mortulâ la cerfi. luându-se pomulii si împlântându-se (1) Bimana pt. si Imprejurulfi sau se razima apoi.

Gheorghia. Pomul ii si testimelulii legatii de dînsulii sunt ale preotului functionarii. se numesce malaia dulce saa turta. precum si 'n cele-lalte sate atât din colo cât si din coce de Prutu. care însemneza pomii raiuluî. pe atunci In celii de crenga se lipescu de ramurele si anume câte trei la unu locii în forma unei furci cu trei corne. Burduhosa. Precum In pomulu facutii dintr unu cracu de pomii. stud. stud. iar sticla ca sa aiba cu ce be.uluî. (2) Com de d-la. In Mahala. Vas. In Balacena. gimn. Atât de pomii câtu si de torta cofeî sau a oleî se lega câte unii testimelii saii o basma. care are forma unei pane. Iladasenî. pomulu se aseza întro cofa sau ola. Pomulu In aceste localitati se duce tot-deauna deosebita de pomene (1). malaiii pi. care are forma mal multa a unel azime. preota si Dum. In unele sate din Moldova precum buna-ora în Petia. se razima tot d a-una o scara facuta de faina de grâiip si într unulii din ramurele se anina si o sticla de bfeutii apa. din districtulu Cernauj. pomulu se înfige asemenea întrunii malaiii sau într o pane prospSta si alba si dimpreuna cu aI cesta se pune apoi saii întro sita mare saii întro cosarca ori întrunii cosii. Av. iar cela nedospita. (1) In Bucovina sub cuv. Baia. maîae se 'ntelege und feld de pane facuta din faina de papusoia (porumba saa cucuruzâ). cu acea deosebire numai ca pe când la celii facutu din betisore luminele se Împlânta în crestati si sfintisorî. proprietara. iara a septea singura. tn pomii raiului. apa ca sa aiba pe ceea-lalta lume ce be si cu ce se r&cori. Cotlarciuca. stud. daca va ave parte. în care se afla si pomenele (3). Macoveia. si (4) Com. MalaiulA acesta se face in doua chipuri : dospita si nedospita. iar cela legatii de torta e alu celuî ce-lii duce. care e totu-deauna plina cu apa curata. se 'mplânta adese-orî si întro pane de secara (4). Cârdeia. se numesce malaia acru. (3) Com.din distiictulu acestuia. 169 -' Scara Insomn^za ca sa aiba sufletulu pe ce se sui. dupa ce s'a împlântatii pomulii si sa ase- . gimn. Nic. si altele din judetulu Suceva. La pom a se 'ntrebuintâza de regula ceia acru. Ceia dospita. De pomii. de d-la. de V. Ionica ala lui lordache Isaca. gimn. asa si'n celii facuta din betisore se punu dela 3 7 luminî.

In unele comune din Transilvania^ precum buna ora în Orlatii si Secadate. colacel si covrigi. ca maî de multii pomulii acesta se facea numai la copiii cel mici. cari se aprindu în decursulu prohodului. 170 precum si treî lumini. ale carui mere se cocd de regula pe la Sânt-Ilie. se împlânta întro crestata (1). dreptii rasplata ca aii botezatii saii cununatii pe celu repausatii. In alte sate din Bucovina din contra naframa dimpreuna cu colaculii se lega saii de trupina pomului saii de torta vasului. stud. Sa parintele G. ca în tferile amintite maî sus. Daca e vara. spunu Românii. câtii sta mortulii în casa se punii alaturea cu sfesnicele de lânga sicriii. Acolo apoi se scutura de fructe precum si de cele-lalte obiecte cu cari a fostii încarcatii. o vecicd (?). (3) Unâ felQ de m6râ varatica.zata In pune în naframa pâna la obiectulu în care are sa se duca la biserica. adica se da nânasulul saii nânasel ca sa culega pomele de pe dînsulii. ci pâna la tinterimii. tulpane si o bucata de pânza. Anitâ Pletosa si S. pe care sa se pota sui sufletulu celui mortii catra cerii. nuci. cari tote se dati de pomana la cel ce ducii mortulii la gropa (3). gimn. ca si*n cele maî multe parti din Bucovina si Transilvania (5). (1) Com. gimn. pomulii se duce de odata cu mortulii si anume tot-deauna înaintea asestuia nemijlocitii dupa sfânta cruce. se cumpfira si se punii în ramurelele sele mere. ci patru de-odata. Jemna. LatesQ. iar daca e iarna. la cel mal avuti aceste fructe se si poliescii. se verfulii luî o lumina de cera curata învfelita într'o cu unii colacii menitii pentru celii ce are sa-Iii duca biserica (2). In Moldova. . cari se împodobescii frumosii cu slrafîde. In Basarabia nu se face numai unii singurii pomii. si dimpreuna cu acesta se pune apoi întrunii blidu (2j. nu numai pâna la biserica. alamâî. de Tita Zaharescu. smochine. unii mal acata si basmall. iara acuma se face nu numai la acestia. nisce prescuri ca scara. dintr'o crenga de mferii si cu deosebire demSr^i ordinU (3). crenga se iea cu mere cu totii. stud. în care e pusii acesta. mere si nuci însirate tote pe ata . (2) Com. In cele mal multe parti atâtii din Bucovina câtii si din cele-lalte tari locuite de Români. de Mich. ci si la cel batrâni (4). Iar dupa ce sa împodobitii în chipulu cum sa art*tatu. pomulil mortidul se face ca si'n Bucovina. Eî sunt facuti din crengi de copacii câte cu treî craci.. carii.

Mal pe urma însa si anume dupa cea învinsii crestinismulii asupra pagânismulul în întrega Dacie. ca el au prinsii a îm- (1) Corn. de d-ni! Rom. adica in patru corn uri. invStatorl. si Rom. 86 vede ca Românii. de d-la Rom. Rom. vale sau fontâna (3). Dupa ce sa scuturatii se Împlânta la capulii mortului lânga cruce (2). (2) Com. In unele locuri din Bucovina Insa e datina ca sa se duca numai pâna la biserica si aice apoi. . culegendii preotulu. încercarea acesta sa începutii mal întâi si întâi prin aceea. unde e datina de a se face nemijlocitii dupa tnmormlntare si prasnicu. dupa cum am arStatii în capitolulii despre BradU. (2) Com. fructele de pe dînsulu. (4) Com. si însemna ca pe acea scara are sa se urce mortulA in cerd. gimn. unde tiu împartesce apoi Intre preotii functionari. 24: «iln unele locuri în Transilvania. Românii aveau datina de a pune înaintea casei mortului si a duce înaintea acestuia pâna la mormîntu numai unii braddnasa împodobitii cu diferite flori. (5) Ck)m. care sa însemneze apomula cunoscinteî hindul si alu rSuluU din raiii saii mal bine (jisii însusi rahdU. respective dascalulu sau palimariulO. trimite preotulâ pomulii dela biserica îndfirgptu la casa celui repausatu. 12. dascali si palimarî. Simu si I. stud. însa fara nânasî nu (1). cununi si cordele saCi stramatura de mal multe colori. In acele parp. Georgescu. p. de d-niî loanQ Georgescu. p. p. ve4I si Burada. sau se arunca tntr'unu rlu. 28. vedi si Burada. Sima. Inmorm. Inmorm. de Titd Zaharescu. sa-Iu arunce In clopotnita sau într unu ungheriu unde-va din curtea bisericii. 171 pentru ca lîe-care omu fara tata si mama se pote boteza si cununa. de d-nil I. Sima. pomenele se mal facCl in forma de scara. precum: albastra. gabSna si negra. Geor^escu. Atâta în privinta facerii si întrebuintarii actuale a acestui pomu! Dintru începutu. precum si între unii dintre cel ce au petrecutii mortulii.» (3) Burada.(1) Crestafile se faca în comuna Orlata in forma crucit. Inmorm. acum din timpurile cele mal vechi aii încercatii sa prefaca Bradulu pdgânU într unii pomU crestinii. Sima.

de d-lQ Rom. In acele comune. cordele si stramatura de diferite culori. sa vedemu acuma si ce felii de credinta au el despre dlnsulu? Uniî credu si (jiicu ca elu Însemna pomula vietii omului care la nutritu pre acesta In vieta sa cu totu felulu de pome. si împlântându-se într'o pane saii malaiii se duce dimpreuna cu pomenele în urma bradului si cele mal de multe ori numai pâna Ia biserica (1). nicî când însa si cu fructe saii cu vre-o coptura oreslcare. de aceea nu se 'ncumetara a lua unii pomii. districtulii Câmpulungului. Ghiuta. Er. districtulu Sucevil. cum era datina la începutu. colacutl. Mal pe urma Insa aii începutu a departa pâna chiar si bradulu însusi si a-lu înlocui cu unu ramu verde de mfiru. cununi. precum buna-ora în StulpicanI. De 6re-ce însa bradulu. cununi. se sfârsesce si elu de odata cu dlnsulu. Cotlarciucâ. stud. 173 Dupa ce am v6dutu pâna aice cum Intrebuinteza Românii pomulu. pe când din contra pomulu se împodobesce. precum a nutritu odiniora pomulU raiului pe Adamii si Eva si ca acum murindu omulu. si se duce tot-deauna în fruntea îngropaciunii înaintea crucii pâna la mormîntii. Dovada despre acesta avemu ca în cele mal multe partii locuite de Români se întrebuintezi chiar si acuma numai bradulu. în a carorii apropiere nu se afla de felii paduri de bradi. proprietara în IlisescI si N. si zaharele. si înainte de vr o câtî-va ani în IlisescI. prunu sau perjii. 172 podobi bradulu nu numai cu flori. gimn. iar altii spunu ca ar fi jertfa cea cuvenita pentru ultima data spre Împacarea si Împreunarea omului cu Dumnecjleu (1). cu diferite fructe. nu odraslesce. odata taiatii. cordele si strâmatura. ^1) Corn. . încercarea acesta insa de a stârpi bradulQ cu desfiversire si a întrebuinta numai pomulfi. si numai în acele sate. sa datii bradulCi cu totulii uitarii si a învinsii pomulii.(3) Com. în altele însa atâtu unulii cât si al tulii la una si aceeasi înmormîntare. nici pâna adî nu le succese. ci si cu diferite fructe. Sima. dupa cum am aratatii în sirele de mal sus. unde e usitatii alâtii bradulii câtii si pomulii. aluaturi si zaharicale. care ar pute odrasli. undo se pune apoi tot-deauna la capulii mortului lânga cruce. care corespunde mal bine credintei loru crestine. bradulu chiar si în diua de adi se împodobesce numai cu flori. ci unii ramu de pomii care daca-lCi tal asemenea nu odraslesce.

Bradvla clinelorfi din bocetulu banaj. de Rom. (2) Cred Rom. stud. In urma urmeloru însa. gimm. caci cum i le-ar întinde. gimn. acelora din BerchisescI. Ajungendii sufletulii la acestii bradii llii roga sa-î Întinda vlrfurile sale ca sa pota trece pe dlnsele de ceea-lalta parte de mare. de Dum. mal nainte de ce ajunge la loculu. când a scosu pre Adamu si Eva din iadu sufletele celoru drepti s'au tinutii de dlnsulu ca unu pomCi Încarcatii cu totii felulii de fructe. Unde doruld îlu ducea. care se pune la mortu. cari nu voru sa-Iu lase sa ti^ca mai d<v parte. dupa ce a trecutii prin tote vamile. care Incunjura pamlntulii si care se numesce de catrâ povestile si mitologia dacoromâna asorbuhl pamîntulul. corn. Iara mortulu imi trecea. care i se cuvine dupa faptele sale. com. ca sufletulii celui repausatii In calatoria sa din lumea acesta în ceea-lalta. unde se afla unii pomU înfrunzita si Încarcatii cu totu felulu de fructe frumose la vedere si bune de mâncare. din Voitinelâ. com. ar prinde a suera. si elu spariindu-se^ ar cade in mare si sar Inneca. ajunge Întrunii locu. In care cânta o multime de pasarele si sub care se afla unii scau- .Iu arunce tn iadii. dupa cum ni-o dovedesce acesta unii bocetii din Banatil. si a latra. In urma Insa totusi Bradulâ se gândia Si trupinele 'ntindea. ostenitu peste mâsura de calea cea Îndelungata si grea si Însetatii de arsita cea mare.Unii credu ca Domnulu nostru îs. din Ropcea. stud. Moldova si Transilvania Atâtu unulu câtu si altulu servesce sufletului ca trecâtoro din lumea acesta tn cea-lalta. de Cuparencu. parasindu lumea acesta si trecendu In cea-Ialta. Iarasi credu si spunu o sema de Români ca sufletulu omului. Chr. Altii iarasi credii si spunii. trebue sa treca prin o multime de vami unde stau milione de draci. servesce sufletului ca o scara pe care se sue de pe pamlntii pâna la Dumnecjieii In ceru (2). de Em. ci voru sa-Iu opresca si sa. Cârdeid. ar simti puii acestorii (1) Credinta Rom. si a celord din Transilvania.anu e !n casulu de fata sinonimii cu pomulu Româniloru din Bucovina. trebue sa treca peste o mare forte adânca. Dreptii aceea pomulii. de George Velehorachi. com. Bradulii li raspunde Întâia ora ca sa Încuibatii Intr Insula unu soimuletUy a doua ora ca sa Încuibatii o vidra^ si a treia ora ca sa Incuibatu o serpone.D In rlpa acestei mari se afla unii bradâ colosala de mare numitii hradulu SindorU. Marea iarâ nume L'aie-lalta lume (1). prin urmare ca nu pote sa-i întinda vlrfurile. SimCL 174 trei vietati.

iar fontâna e 61a saii cofa cu apa. care la petrecutii pâna aici. ce i laii datii al s6I de pomana. 12. se scola de pe W Simeona Mangiuca. Brasova. bea apa dintr insa si se racoresce. Cu noi mila eî sa fie. Meru-I mare si rotatii Si de p61e aplecatO. care asemenea se afla alaturea cu scara. Cal6torf. Ci mila sa-I fie.3 128. 1882. prinde a trage cu dtnsulu crengile. Sufletulii. 1881 p. dupa ce se odihnesce putinii. câti mat trecea. Acesta e pomulii. Ângerulii s6ii pazitorii. Acolo-l Santa-Marie. Bocetulu Intitulatii «petrecerea mortuluî)y. Caliadara pe an. Cu p61ele pân'la mari Si pe vîrfu e înfloritii. II arata o fântâna rScoritore. despre care nî-a maî fostii vorba. a culege pomele carî tî placu si a le mânca (1).nasa. Ea spre toti se îndura. ne spune în privinta acesta urm âtorele: Rachita 'mpupita. Iar pe pole împupitii. se duce pâna la fontâna. Teta Sânta Marie. 175 scaunasâ. . si luându cârligulu. Jos Ia radacina E lina fântâna. Ea pe toti ÎI adapa. Credinta acfeta despre pomu se afla si la Românii din BanatU. care se afla nu departe de pomii. se suie pe scaruta ce sta rezemata de pomii în acesta. Cu vîrfulii ajunge *n cerii. In haina alesa. Apot iar sa mi te duci Pâna când vel s*ajungî L'alii m^ru mare de Sân-Petru Cu ajutorulîi lut Sân-Medru. llu iea de mâna si asezându-lii pe scaunasulii de sub acestii pomii ca sa se odihnesca. apoi înturnându-se îndferSptu. In care sa pusii pomulii.

R6ga-mi-te tu de ea Cola viilorii s*oiea. Calindarft pe an. BrasovQ 1881. respective a mferuluî. 131 133. Sede si scrie Maica Marie Pre cel vil si pre cel morti Si-sî însemna a lorCi sorti. 176 Unâ fragmentu dintr'unu aitu bocetu din comitatulii Torontalu ne spune In privinta pomului. Caci c61a i s'a împlutti Condelulii si Ta pierdutii. stnd. La masa chitita. Dara ea nu s'a 'ndura Intre viî a te scria . D6ra ea s'o indura Si*ntre vil te-o însemna. corn. de BurduhosA. corn. din Câmpulung^. Daca nu mi te-al rugatii. urmatorele : Sus ma! în sus Sus la rasaritii Miru tnarCy ^nfloritu Sub meru cine sede? SJintiî Si duchsfintiL Lucru ce lucrau ? . Haina de mStasa. stud. Nu-I mândra rachita.Drumurile le-areta : Sufletulii din apa bea Si elfi lumea o uîta. de Titâ Zaharescu. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raiu cu sine. p. Când a *ntratii Scris6rea'n satii (2). 1882. Rachita *mpupita. (2) Simeone MangTuca. gimn. si a celorâ din Baia în Moldova. Masa înflorita. gimn. (1) Credinta Horn.

Angeril mâna De mi ti-lu momia. Pe drumu mi-lu pornîa. La lina fântâna^ La locu de hodina. . Locu el îî laceau Câta în brate-a strânge. Când mi-sl d'ajungea Fe scaunu sedea Si 'napoî cata. Dumnecjeu-lu vedea Cu siîntuia s6u Petru. In fine. cari sunt trimisi deDumnedeu sa momesca sufletulu. ne spune maî alesu cu privire la fontâna ce se afla lânga mSru precum si despre ângeriî. Pamîntu cântarîa Câtu luî ca sa-î dea. No. BrasovA 1891.El se sfatuiau. si despre Sân-Petru cu care se sfatuesce câtu are sa dea celui repausatu. Mergea câtii mergea Pâna-mî d'ajungea La mijlocii de cale. acestea: Mergea N. 22. Elii cu spatele Si cu bratele. Pamîntil împartîaii. Dumnecjeii sa-lâ ierte! (3) (1) Gazeta Transilvaniei. unu alu treilea bocetu. Pe drumu lunga si latu Napoî n'a *nturnatii. mergea. A plânge 'ncepea. Dumnecjeu venîa Cu siîntulu s6u Petru De se divania (2). totu din Banatu si anume din comitatulu Carasu Severinu. Câtii elti cuprindea. Cu spate-a cuprinde (Ij.

precum si nere. ne spune urmatorele: Oolo sus. Mal din sus. învfitatora. Dar mama MariutiI Intr'acolo se porni . 177 Ce se atinge In specialu spre c^rta dintre morte si cuca^ silvania^ numitu aCântectdU la feciori si fete.(2) Divanîa = convorbîa = consulta. Si pe pietrâ cine sede? Sede damna Irod ie 4^1 Maica Sânta Marie Si totu scrie Pe hârtie. de d-lQ Ioana Popovicl. Iar colo cine se vede. Ca de-aceea-î multa *n tera. Scrie viii si cei mortî Scrie-mî omeniî chiar totî. (3) Com. Vii-I scrie Cu anglie. Sus tn pârta raiului^ Jos palele cerului^ Esie-opiiira NescatU piatra J^i'O chilie De tamâe. Morti-Î scrie cu cernela.

1* BomAal. Indergptii s*o înturnatii. cu multa apa. Bratele I-oru mucecji. Caci nadejdea o gatatâ. Sânta-Marie Si tu d6mne Irodie! Scrieti si pe fiica mea. Dar nu-I focQ ca sa te arcjia Si nici apa sa te'nece. Inaona. Ochii si sprîncenele. Totu plângcndâ si suspinândd Si din ochi lacrimi vSrsându.Departe 'ngenuchindâ Si de-aprope tota rugândQ Si din gura cuvintandâ: «Draguta. Colo sus Mal în sus Este o gradina 'nflorita Cu multa foca e ocolita. Scrieti si pe draga mea. Cu multa focu. In mijlocula gradinii . de SântdrMaria precum si deunâ bocetâ din Secadate In Trancdit marey » care se cânta numai la barbatii si nevestele cele ti- «Prea tare-al întârziatii De anglie am gatatu. Spatele î-orâ putretjli. Si hârtie am plinitu Si condeiulu l-am pierduta!» Maicuta MariutiI Tare mi se mal scârbi. Ce arde la inimuta. Si mi-o scrieti cu viii Nu mi-o scrieti cu mortii!» Maica sânt* a cuvintatâ: Mmrian&. Da-I foculu dela maicuta. Spatele si bratele. Si-a casa daca sositu Pe Mariut'a gatitu. Cu multa para uscata.

Dar eu unde glasuescu. 6menil din somnâ trezescâ. Copilasi mici sfiracescl. maicuta mea. Care ml-al rupta inima Si dulce taicutuld meâ Si buna fratiorulu mea ! Cu toti sa v'adunati . Maria din graiâ graia: «Dulcea mea. Caci pe mine mi 'nsela. . Voinici tineri stingherescl. m6rte. vitezule.La marginea fântânii Este-unU broda încetinata De multi omeni blâstematâ. Cucuie. Ca unde tu glasuescl Casele le pustiesct.» Când era mal de cu sera Tragea Maria sa m6ra. Când era la miec^u de nopte Tragea clopotele tâte. Dar in bradâ cine-ml sedea? Sedea cuculâ si m6rtea 13 178 Si-amendoi se totâ certa : Care'n lume ar intra? M6rtea din graiu ca graia. nu ti roia da. Si când era pe la (jiorl VeniaG fete si feciori Cu braturile cu flori. Si-ml iesd bourel cu bol Si pecuraril cu ol ! . Glasuindu a primavara Sa iasa copil pe-afara. Catra cucQ asa (ticea: . voinicule! Dâ-ml tu mie glasulâ t6â Sa glasuescâ cu elU eHl «Ma. .«Cucuie.

Si rudele mele tâte Sa mg ierte dupa morte Si vecinii mei iubiti Sa remâie linistiti. Nu m6 potQ rescumpâra. N. Nici nu mg potu departa Dela draga muma mea! (1) Com. Caci de ieri nu potii pasi. Când in satâ tu al intratu. de d-lQ l. De mine n'al intrebatâ. al strigata: Iesi N. Vladu. Fara la N. unu altu bocetu^ totu din Transilvania si anume din valea Bulei. pâna afara Si nu te-i intârce iara! Asi iesi. Caci eu mergâ in alta lume De unde nu vine nime ! (1). P. 179 . suna precum urmeza: Alei! mârte grabnica. Qeorgescu^ invgtatord. Ca eâ înca m*oiu ruga La maicuta Precista De d6r v6 va ajuta Si de mine nu-tl uita. AI luata satulâ de-a rendulâ Si casele de-a mânuntulu. In fine. culesii de I. care asemenea trateza despre Sânta-Maria.Pentru mine sa va rugati. Nicâirea n'al strigata. nu potu iesi. Sa rugati pe Dumnezeu Pentru sufletelulu meu.

nu potft îesî. Colo sus Si mal sus * E o chilie de tamâe. a alergatii. Nu cu mortii veste<jil Si ma scrie cu rosela. De dorulu suroriloru. In chilie a întratu Si de dinsa s*a rugata : Alelei Sânta'Mane Te roga si pe mine a ma scrie. Dar ma scrie cu vil. N. Nu ma potii rescumpfirâ Si nici nu ma potu misca De mirosulâ bra^ilorii Si de mila fratiloru. pâna afara Si nu tel intârce iara ! Asî iesi. draga. pâna afara Si nu te-I întdrce iara! Asi iesi nu potii iesi.Sl-aT strigata si-a d6ua 6ra: Iesi N. Cu viii. Nu me potâ rescumpfira Si nici a m& departa Dela dragulâ tatalâ meii ! Sl-al strigata si-a treia 6ra: Iesi N. In ea sede Sânta Marie Si scrie vil cu vil Si pe mortii cu mortii. N. . N. te-asi scrie Si pe tine pe hârtie. Scrie viii cu rosei a Si pe mortii cu negrela Iar N. cu rumenii. Caci de ieri nu potâ pasi. Caci de ieri nu potâpâsi. Nu ma scrie cu negrala! BucurosO.

Dupa carii cine alerga? Muma-sa. N.Dar tu ml-aî intarcjiatâ Si rosala o-am gatatâ. Ori te du. s'a culcatii. Pe cel ii delii îndelungatii Merge-uhti carii împovoratii. inima arsa. N. Dar s'a pusa sa putrec^esca. Ca de N. Peste cârpa Sl-o perina. încheiatii. De scânduri noue de bradii. Peste iarba Cârpa alba. Nu s*a pusti sa hodinesca. ori te si lasa. Dar în patii cel asternutii? Iarba verde de pe rîtCi. esti ramasa ! Dumbrava Dumbrava ! Pleca-tl ramurile 180 Ca sa m& umbrescâ Si sa hodinescu . Dar te-oiâ scrie cu negrala. Ca de-aceea-i multa 'n tera! Colo sus Si mal in sus Este-unâ marii Si este-unii parii. Draga floricea domnasca! Ca nu te duci sa 'nflcrescl^ Dar te duci sa putre^escl. Dar în patii Cine-I culcatii? Iata N. Din trupina marului Pâna in a parului Este unii patu Mare.

Ceî maî multi insi însa credii si spunu ca pomulu. respective nemurile cele mai de aprope ale repausatului. frumosu si ramurosii. se pote sui si gusta din pomele sale . când voesce. Buda-Pesta. la umbra caruia se pote odihni si rScori în care. an. pleca cu ângerulu s6u maî departe spre împaratia cerului. trage cu cârligulu pomele. gimn. se sue pe scaruta cea facuta din faina de grâu si razemata de dînsulu. care se duce înaintea mortului. unde se duce si sufletulu. cârligulu spre a trage cu dînsulu crengile. cari ÎI placu si culegendu-le de pe ramurele le manânca. Cotlarciuca. iar pasfiruicele sa aiba cu ce sa se desfateze (2). Dreptii aceea parintii. (1) nSe^târeajV fdTa poporului româna. cari au. de aceea HQ Încarca cu felii de felii de fructe. si ca nu cum-va pomulâ sa fie golii. unde sunt pomî destul. numitu altmintrelea si pomuiu raiului^ merge în cea-lalta lume. rficoritu si saturatu de ajunsu din pomele pomului despre care ne-a tostu pâna aici vorba. sa . caruia i sa datu unu astu-felu de pomii are de pomana în cea-lalta lume unii pomii verde. dupa ce sa odihnitu. stud. redigiata de losiiQ Vulcanâ. câtu are pomulii acesta. 36.Ca sunt obosita. p. VI. 181 Din contra omenii. 1880. com. ci ei stau de-o parte si se uita numa! la cei-lalti omnei. din StulpicanI. de Nic. nu au de felu pomu In cea-lalta lume. cari (Jicu ca mergendu oraulu pe cea-Ialta lume si neputendu sa intre în raiii. Iar daca cu tote acestea 11 vine pofta de mâncare. si zaharele. De mdrte 'ngrozita (1). Si acum sufletulu. Fie-care omu repausatu. carora la Tnmormintare nu li sa dusa Înainte si datu unu astu-felu de pomii de pomana. Scaruta 11 servesce spre a se sui în pomu. Totii aici se pote pune si credinta acelora. sa aiba macaru pe alii s6u. maî pe scurtu are si elii macarii atâta umbra. cauta ca numai decât sa se duca unâ pomiî Înaintea acestuia ca sa aiba sufletulii s&ii In cea-lalta lume pe ce se sui si odihni. (2) Credinta Rom. ca sufletulu sa aiba de tote bunatatile. Acolo sta elu apoi vecînicu verde si încarcatii de tote bunatatile înaintea sufletului astu-felu ca acesta numai uitându-se la frunciele luî cele într'aurite si la fructele lui cele frumose si galbene ca cera de pe dînsulu e pururea satulti si nici când nu maî flamân^esce.

Insemneza: a). Din CânipulungQ. totii asa si pomulii^ care.. b). gimn. dupa cum arata bocetulu banatanu. gimn. de Elisabeta Agapi. care servesce sufletului de trec6t6re din lumea acesta In cealalta. respective bradulu. Precum cipresulu odata taiatii nu odraslesce mai multii. com. Baciu. stud. Din Fundula Moldovei. de I. Umbrirea si recrearea sufletului dupa ce a trecutii prin tote vamile. care servesce de trecâtore Intre ambele lumi. com. Jemna stud. In capitolulu despre Bradu noi amii vfedutii ca Romanii puneaii Înaintea casei mortului unii chiparosii -=. de Titfl Zaharescu. com. si In urma: d). stud. de Mich. si dupa cum nu pote odrasli pomulâ acesta. El bine. sunt. si despre care se credea ca odata taiatii mal multii nu odraslesce. dupa cum am vSdutii. (1) Credinta Rom. Lumea nostra si lumea cea-lalta c&tra care mortea mâna pe omu. de V. gimn. Din Bilca (H>in. com. nu e alta decât o crenga de marii. din punctulu alâ doilea. despartite prin asorbulU pamîntului. In acea adâncime cresce unu arbore colosala. Resumândii cele espuse pâna aici resulta ca PomulU^ ce se duce Înaintea mortului. dupa parerea nostra. gimn. Deci pomula vietii din punctulii Întâi. acestii fondA alu bocetului din cestiune se afla aprope literalminte In falmosa carte poporana Varlama si losa/U^ atribuita generalminte sântului loanu Damascenu din secolulu VIII (1). com. stud. asa nu se pote mal multu nimicu spera si dela celu mortu. Pomii raiului sau mai bine (Jisii Însusi raiulii. nu Insemneza nici mai multti nici mai putinii decât cipresulii Romanilorii. despre care am vorbitu mal sus. dupa bocetulu banatanu. gimn. Din Balac^na. FomulU. sau. Trecfetorea din lumea acesta In cea-lalta: c).i> adica printro adâncime care sorbe sufletele. e de origine cu multu mal posteriora. dupa cum am ar&tatu mai sus. sa nu duca nici când si de nimica dorii (1). com. cari pândescu si ameninta bletulâ sufletu. Din Mânasti6ra. GeorgiQ. cupressuSy care era semnii de morte. stud. stud.Din Costâna. Si din ~ i. . Pomulii vietii. stiid. Tonîgarifl. de Iustina Cârdeia. care-I servesce de scara spre a se put£ sui pe dinsulu de po pamlntu pâna la Dumnezeu In ceru. ginm. de Alx. In acela arbore. gimn. 182 nu p6te sa dea nici odata odresle. com. pSrii saii prunii.aiba ce gusta. din Stapca. sau Încuibata trei fi^re dusmane: unu solmu. o vidra si unu serpe. de DragosQ BumbacQ.

Arborele !n gropa cu cele trei iierc. Adica inorogulu tnsemneza mortea care gonesce sa ajunga pre totâ nemulu Iul Adamu (1). 183 sulâ. Cuvinte din betrânî. Acestia se as6mâna unul omu. Iar daca se urca elu cauta Ia rftdâcina acelui copaciâ. sub titlulu : (1) D-r M. iar tn fundulâ gropii rtnjia acelu s^rpe grosnicâ ca sa-la tnghita. Deci cauta In fundulu acelei gropi si vh^u unu sarpe mare si grosnicu. p. iar copaciulu tn care se urcase ^ra putinelâ numai sa cb^Sl. Si cauta tn sus si vSc^u unde pica dintr o ramura câte o picatura de miere.Iata partea ce ne intereseza din acesta carte poporana dupa traducerea facuta de Negoe Basarabii pe la Inceputulâ secolului alu XVI si Intitulata alnvitdiurile Iui N^oe Voda:^^ a. Ac^ta este închipuirea celoriî ce tnsala cu înselaciunea lumii acestia. 707 708. iar piciorele si Ie pusese pre nisce ramuri uscate si putrede si uita aceste râutati si greutati tote. Adica din afara de acea gr6pa sta inorogulu gata sa-Iu manânce. care rodia totu-d^una acelu copaciu tn care sta elfi. Ea este numai putina populara tn Persia si India.. si vâ(jiu doî fârecî^ unulu albu si altuia negru. Bucurescl. Q^ster . Deci iar cauta spre partea tn cotro sta elu cu piciorele^ si v64u patru capete de aspida. ce fugia de unu inorogii si nu putea nici cum sa rabde si sa stîrpesca strigarea si sberetuliji glasului lui celu grosnicu si Infricosatu. Si daca v6(|u acea putinea miere uita de a-si mal aduce aminte de acele rautati multe ce-I& tncunjurase. câte odata prin leO. Si atâta tiu rosose câtu putintelu era sa cada jos. 42 43 184 . 1879. «Asa fugindu elu c&i^vx Intr o grapa mare si daca ca(j[u tntr tnsa. P.. conservata tntr unii manuscriptâ de pe la tnceputulu secolului alu XVI. t. si se porni spre acea ramura ce pica putinea miere. BucurescL 1B83. unde se ivia din malultt acela ce era aprope..» Aceeasi parabola se afla Ia Arabi tn renumita colectiune Kalilah va Dimnah. iar gropa prin putu. cunoscuta mal mult sub numele de c 7aimlele Iul Did/paU^ unde unicomulu e înlocui tu prin elefantu. Hasdea. ci tugea tare ca nu cum-va salu ajunga si sa-Iu manânce. p. H. ne este cunoscutu si Intr o redactiune curata bogon^Utcd. ce sufla si esia din gura Iul para de focu si venia cu gura cascata si cu dintii rtnjiti numai sa-Iu înghita. Literatura populara româna. afla acolo unu copaciU si se apuca de se urca tntr In- (l) B. si statu cu piciorele pe nisce ramuri si gândia ca va fi In pace si far de nici o grija.

.. . cari mergeaO împreuna cu mine. si cânta cântare dulce si veselitore de a o aucjii. bucurându-se pentru mântuirea mea. si se biicuraii împreuna de mine si se veseliaii pentru mântuirea mea.. 4icendu celora. Cu alte cuvinte bocetulâ banatenii e maî aprope de VarlaamU si loasafU (1). si la . De asemenea în locu de unii singurii unicornii sunt doua animale: camila si leii. p. din care reproducemii spre comparare urmatorele sire: «Si ne-amii suitii dela aceea (adica dela vama a 24). cari m aii adusii : Duceti-o întru tote lacasurile sfintilora^ dupa cum aveti obiceia^ sa faceti la tote sufletele împrejurulU raiului. (l) B. si slobodiendu ra(j[e ca nisce multe fulgere. Si acolo am aufjitu unii glasii forte Incetisorii dintru acea Înaltime plinii de multa dulceta si veselie. si p6rulii ca fulgerulii si piciorele lorii albe ca laptele. bucurându-se ca s aii mântuitii unii sufletii în cesulii acela.npHTHA IV Boraxu^pb ivT BOAPdpkCKkiYi^ KNHPA (parabola despre ceî bogati din cartile bulgarescl). Si trecendâ apa aceea amii ajunsii la oresî care vfezduhii groznicii si nelntelesti . si s^a suitU întru împiratia cerurUorU si me petrece tmpreund. si satura cu privirea aceea pre toti aceia câti s au Invrednicitu sa locuesca acolo. Ca isvorii credintei poporului despre acestii pomii si celorii din prejurulii s5ii credii ca a servitu maî cu sema « Viata sjîntultil Vasile celU noU». si erau Îmbracati cu haine stralucite si de multii pretii .. Hasdeu... 708 709. cel ce sta Înainte la acea Înaltime prea luminata aii slavitii pe sfânta Troita Împreuna cu noi. Si v6dendu-m6 în manele sfintilorii ângeri.. stralucindu prea frumosii. II. Si apropiindu-ne In dreptulii acelui prea Înaltii scaunii.. aii alergatii toti. Pomulii din punctulu alu treilea e asemenea de origine maî posteriora si anume aprocrifo-crestina. «Pentru ca stau Înainte Imprejurulu lui Dumnezeu tineri cu brâne de auru t6rte mart si Înalti. Aci Insa In locu de unu singuru arbore sunt deja doî: unulfl cu ramure de argintii si cela-laltu cu ramure de aurii. ca a trecutii sufletulii meii slobodii de primejdia si de amariî si întunecatii dracî aî vSsduhuluî. 185 «Si mei^endu Înca tnainte va^ut'am scaunulâ Iu! Dumnecjieu albu tnmiitu. si era de dedesubtulii luî oresî care tineri prea frumosi cu multime nemasurata de stralucire îmbracati rosiî ca racjiele sâreluî când apune. si fulgerându lumina tote partile acelea. si tînarulii portarului eî ne-aii primitii bucurându-se si a slavitii prc Dumnedeii. P. . Si ducendu-ne în cerile se despica si fugia dinaintea nostra apa care este de-asupra luî si trecendii noî se întorcea în loculii eî. si fetele lorii ca zapada. Cuvente den bfitrânl. cu inima buna si amii trecutu porta cerului . t.

care avea multa frumusete^ si de mare pofta si mângâiere de a-lQ vede omulu. . d a cuviosului si duhovnicescului nostru parinte Vasilte cda încredintatii robU ala Domnului^ care este duhovnicesc^ parinte si a altora fii . ftSl-am mersii.. sta . Si 'n acele prea stralucitore lespecjii de aurii eraU copaci saditi de multe feluri y si tineri. bunula tSa parinte Vasilie. si era minunate acele locasuri ale sfintilorii. . in locuia unde este odihna cea adevSrata^ unde se hodihnesca sfintii . am ajunsu Ia locuinta acfyta. adica In loculii care locuesce. . care ma pac^ia. .. De acolo sa-Iu odihniti in locuia unde m'a rugata robtda meît Vasae. deosebite cu slava si cu stralucirea. care nu este a mea.cele mal de desubtii ale pamlntuluî.. . ne-amil dusa la localurile sfintilora . . si era plinii de dulceta ceresca. m au Întrebatii imulu dintre prea dulcii ângerl. a venitii aice mal nainte decât mine .. si de trandor firi minunati si multa mirositori. . si era curtea aceea pardosita cu lespecjil cu totulfl de aurii si pestrite tn multe feluri. ce staâ nou3 In veci . pentru ca domnulii meu omulu ce^u vorbitorii cu D-(^eUy bunulu meu parinte Vasilie. si In launtru slava nepovestita si neveste(^ita. pe care o ve^f. a Si mal mergendii In slnulii patriarchulul Avramii. sl-am intrata Intro curte.. si la vâsduhu prea san3t08u si prea dulce. tmde curge tsvorula cela fara de morte apa ^ beutura vietii. tfSi In scurtu trecendU tote. . Deci e vremea sa mergemu sa vedemu locasurile nostre. (Jicendu-ml: ore sciî^ Teodora. de care era plinii de veselie prea multa 186 si prea dulce si sta la foca frumosu si bine potrivitu. . cd astazi /ace pomenire cele de patru-^ed de (Iile ale tale.. care era zidite de-a drepta Iul Dumnezeii deosebite ale fiesce-carel tagma a sfintiloru... câte sunt imprejurula raiului^ si câte sunt Intru celea de desubtulu pamlntulul. si era o mare bucurie sa le vada omulii .. si Inconjurându-le tote acestea. locuintele cele de Dumnezeii zidite ale sfintilorii In loculii verdetil ceresc!. «Deci plecându de acolo. care stralucia. . care este dintre acele flori ceresd. Si cautându la rasaritii va(j[ul Înfricosate palaturi facute de focii.. si de mir&ma. si aprope de acele trepte ale palaturilorii acelora. cu piramidî cari slobodiaii rade Înfricosate. dupa cum pomenescik pe morti la cele 40 de ^âe? Si dintru acesta am cunoscutu eu ticalosa cum ca trecendâ 40 de (jiile de când am muritu. si Înalte forte. si era Întinse In mijloculii ralului cu unii chipii negritii.

daca nu cum-va si mal de nainte^ si care a datu cu timpulu nascere si la alte carti si credinte poporale (1). 1891. care n'o Intâlnimu de felu In viata sf. 439. cari Intlmpina sufletulu celui repausatu si-I facu locu In raiu. Idem. trebue sa amintimu aici ca ea joca unu rolu forte mare atâtu In literatura poporala scrisa. Nu-Î vorba ca poporulu. Si era plecatii deasupra mesei. p. cit. I. p. . op. Tipo-litograGa Dor. prin urmare. De-aice vine apoi ca celea ce le spune si crede elii despre pomulii din cestiune nu pot& sa consune Întocmai cu celea ce se cuprindu In Viata sf. mal de graba decât ori si care altii (1) Gaster.o masa mare ca de 30 de coti de pietra de multii pretii. Bucarest. dapa credinta poporului. In decursulu timpului. (1) Viata sfîntulul Vasile cela noQ si înfricosatele Vami ale vSsduhuluI si dr^pta judecata a lui Dumne4eQ etc. p. . Leipzig. fiucurescl. nu trebue nici decum sa ne miramu daca pe lânga D-(jleU si Sân-Petru^ portarulu de lânga porta cerului. pote s o faca acesta. 44 61. asemenea Vietii sf. adica ângeril. SântarMaria. ca maica Domnului. na pututu sa se tie strictu de originala. 187 Comparând u acum sirele citate aici cu cele spuse de noi mal sus despre pomu. voi. pe lânga sfinti si duchsfintl si pe lânga tinerii cei frumos. . P. care da racjie prea minunate. LIV si 301. si multe le voru fi luatu si din acelea. ci unele le-a lasatu iar altele Ie-a adausu. Cudi. Ce se atinge de Santa-Marie. ce^o acoperia tota si da mare frumusete privitorului (1) . si se numia smaragdi]. Vasilie. Si In chipulu el era sadita la r&sdritil unU migdalii prea frumosa. Vasîle celui noU^ cari asisderea voru fi tractându despre atari pomi din apropierea ralului. care e raspândita la poporulu românu acum de pe la finea secolului alu 1 7-lea^ adica cam dela an. lf>92. Vasilie. Afara de acesta e de presupusu ca poporulu va fi avendu cunoscinta Înca si de multe alte carti poporale. o tntelnimu si pre dlnsa scriindu numele celorii drepti si ar5tându-le calea spre ralu. Chrestomatie româna. fîe-care pote forte lesne sa se convinga ca originea credintei române despre pomO do sub punctulu trei nu pote sa fie alta fara numai cele Însirate tn viata acestui sflntu. câtu si In cea nescrisa.

unde sunt multe feluri de pomi si sub toti pomii sunt paturi^ deci îl dede si Iul una patU de se odihn). Însemna JRalulâ din care aii fosta scosi afara protoparintii nostri. PRÂNpiSORULO Prânâ isorulu si cinisâra sunt usitate mai cu sema în Banatay unde se facft îndata dupa ce more cine-va. ea ocupa loculu $/. careia a urmatii mortea. si anume : PrândLsoruhi totu-deauna pâna la amiadl. Vasilie cela noU. p. Bucurescî. ca «dupa co-a vfidiutii iadulii îlii duse iar Înaintea lui Chr. apoi si pomulU cunoscintel binelui ^ alU rSuIuK din care a mâncata Adamu si Eva In contra poruncei d-deescî. 149. 3C1.» care ne spune Jntre multe altele. de 6re-ce îs. In fine credinta despre pomu din punctulu alu 4-fea se baseza parte pe spusele bisericel nostre dreptmaritore. când apoi celu sau cea de pe urma se scote afara din casa de se manânca. p. iar cinisora dupa amiadî. adica pe Ia chindie. cit. PrânrjisorulU si cmisora se facu pâna la nouS (Jile dupa esirea sufletului. si acestea. op. In cele optu dile dintâi dupa esirea sufletului. ce se duce înaintea mortului. si vfedîi de-acolo binele si rfiulu la care va merge si la judecata (2). care ne Învata ca pomulu. Insa numai pe unu timpii scurtu. Chr. 1886. Litur«rica bisericeî ortodoxe-catolice. a caruia icona este pomulii si n care petrece acum sufletulii mortului (1).18H sttntu.» (1) Juv. 189 XV. de-lii blagoslovi sî-la trimise în raîa. Stefanelli. de care este cuprinsii repausatulu. cam pe Ia amprooruy iar cinisora înainte de apunerea soreluî. prin mortea sa a biruitii mortea si ne-a dobânditii raiulii. parte pe a ApocalîpsiilA apostolului Pavda. ('1) Gaster. dar In care petrece acum sufletulu mortului. prânSisorula se face de regula dupa rfisaritulu soreluî. Prin urmare^ tn casulu de fata. Atâtu pentru prândisoru câtu si pentru cinisora se facu 3 5 turtite din faina bine cernuta de grâu sau si de cucuruzii .

Cea d mtâî dintre cele cinci turtite se menesce luî Dumnecjleu. de lonA A\Tamâ. astii-felA pre* gatita. Mal de multd se aflaQ sinii mal la fie-care tSranCL din BanatA. Afara de acesta e de notata ca tn cele mal multe parti (1) Sinie se numesce o mas& rotunda facuta din lemnd in forma unul MnitriU (talgerQ. nici când însa maî mari de l^j. sa se pue pe feresira de catra amiacjii doua pahare pline: unulii cu apa curata. adica mortii. Îndata dupa ce more cine-va. dintr acea bâutura se crede ca cere mortulu ca sa i se dea de pomana. in DomanO. stud. în diametru. a treia Maiciî Domnului. Deci în cele trei dimineti si seri dtntâî dupa Inmormlntarea mortului se chiama unii saracii saii si unii vecinii si i se da tn locuia acela. a patra mortului de curendu repausatii. La mijlocii se pune unu paharu cu apa curata si ne 'nceputa^ apoi nisce legume de dulce ori de postu^ dupa cum e si timpulâ. precum buna-ora In Todiresci este datina ca. cari sunt asemenea fîerte anume spre acestu scopu. iar a cincea si cea de pe urma unei dintre rudeniile ce a muritu cu putinu ceva mal înainte de acesta. daca repausatulu e de genu barbatescu. . Archangelii. de d-lQ losifa Olaria. dm. iar tartele de asupra mal scunde de cum e mijloculA de desubtA. nisce baetl pâna la 7 sau 10 anl^ iar daca repausatulu e de genii femeesciiy nisce fetite asemenea pâna Ia 7 saii 10 an! de bâtrâne si li se da prânc^isorulii saii cinisora. gimn. unde a muritii cineva^ fie'n patii saii jos^ fîe unde va fi. va sa dica dupa istetimea maestrului strungari. când se scote mortulii se cauta la pahare. iar altulii cu vinu saii rachiii^ unde se lasa pâna dupa scoterea mortului din casa. papusoiu) de marimea dupa vointa si putinta celui ce le face. (2) ifMan»t7sfata de masa. farfurie) cam de unfi metru in diametru de mare si cu mijlocuia oblu. (4) Com. In unele sate din Bucovina. (3) Com. a doua st. si din care paharii e mal desertu. sa manânce si sa boa din acea b&utura^ ce a cerut'o mortulii (4). cari le puneai! de cinaQ de pe dinsele si afara in curte (ograda).(porumbii. In timpuld de fata siniile nu se prea vMCî asa de adese-orl. invdt. ca sa o manânce (3). Dupa ce sau pusu turtitele^ pahanilii si legumele pe sinie^ se chiama. 190 Dupa ce s^au coptu turtitelo acestea se punu pe o sinie (1) asternuta cu unu masaniA (2) curatu.

adica caldura saii jertfa In cea-lalta lume. In alte parti din Transilvania^ precum în tinutulti Nasâudulul. care a repausatu de morte naturala. cu deosebire Insa sâracimil. care dureza de cum începe a se îngâna (jiiua cu noptea si pâna ce rfesare sorele. de d-la T. caci aburii din mâncari se radica ca jertfa pentru sufletulu mortului (1). amicii si nemurile repausatuluî (1). (1) Corn. Corpulu fie-caruî omii. ca pe de-o parte sa i se ierte mortului pacatele. din maî multe cause. dupa Îngropaciune^ si anume In (ie-care s^ra se chiama Ia unu barbatii mortu câte trei barbati^ iar la o femee câte trei femei. In fine. sta de regula trei (Jile si dou6 nopti nelnmormlntatu. In unele parti din Transilvania. este datina de a se face în a doua sera dupa repausarea cui. se face dupa credinta poporului. care este împreunata cu unele ceremonii religiose ce se 'ndeplinescii da catra preoti si cel-laltl functionari bisericesci (2). dupa cum este si timpulfi. SimonQ. câte unu paharu de rachiu si câte o bucatica de pane de sufletulu repausatulul. asa numitulu priveghiU^ la care se aduna o multime de omeni: barbati si femei. mal cu sema însa vecinii. asa numita a Cina de opoî». câtu sta mortulu în casa. invâtâtora. (2) Ck)in.va. SimQ. carora li se pune ca pomana fiertura de dulce ori de posta. iar pe de alta parte sa aiba si elii aburi. tineri si batrâni. precum buna-6ra în Orlatu. de d-la Rom. 192 XVI. Cina morttduî se da asemenea In tret seri de-a rendulu.191 ale Bucovinei^ cât sta mortulu In casa^ este datina de a se da celorA ce vinu sa-lâ vada. In aceste doua nopti deci. precum si câte unii colactk Impletitii In treU JFbmana acesta se pune de aceea. PRIVEGHIUL 0. Priveghiulii. se face în tote partile locuite de Români. iar altele pe închipuire . dintre cari unele sunt basate pe experienta de tote dilele.

care ne spune ca Diavolulu. Iar în casu. cari se radica pe laiti. si elu iarasi Începe a face posno de ale sale. prinde mal Întâi a plânge de bucurie. cum o vede. atunci unulu. Mosnegulu. In urma. pe scaune. pâna ce toti cel de fata se satura de rtsu. ci numaî amortitii sau lesinatu. . pe cuptioru. apoi Începe a o trage la respundere pentru ce la lasatu. Cel de fata prindu a rlde In hohote. ghiontindu acuma cu cârja pe sus. ca-I aprinde barba. ÎI mal dau si altele de lucru. Dupa acesta se face ca aduna. op. tiu pune sa cosesca. ca pare ca ar semana. am spusii ca luminele. Elu respunde. cit. Adevarata origine a priveghiului însa credii ca trebue cautata parte în timpurile cele maî departate si maî întunecase ale antici tatiî. Prin urmare omenii adunati ca sa privigheze sunt tn prima linie Indatoriti a lua sema de luminele ce ardu ca sa nu se stinga sau sa se aprinda ceva dela dlnsele si sa se Intemple apoi vre o nenorocire. In cap. llu iea de mâna si ducendu-lu la o fata sau nevasta tenSra. VI.sau pentru ca asa au apucatii din mosî-stramosî. llu Întreba ori de nu e aceea baba lui. ghiontindu In dreptasi stânga pre cel din casa. 173: «In serile cele doua de înainte de înmormlntare se face la casa mortului asa numitulQ priveghia » Rom. luându o lumina. Când voesce sa iasa mosnegulu si cu baba ca sa m^rga acasa. Sima: aPaza de n6pte. cfttâ se afla mortula în casa. p. sub pretextii ca corpulii omenescii ar fi proprietatea sa. sa aiba macar cisce-va timpii a dormi si a se recrea. In fine si pentru aceea. acesta pe unele locuri se face numai odata. De aicî vine apoî ca nu numaî Români. când mortulu n ar fî muritu.» 193 se lasa ca sa arda (Ji si nopte pâna diTpa scoterea mortului din casa. IV. ci tot-odata si forte osteniti de munca si alergatura ce aii avufc?o pentru pregatirea celorvi trebuinciose de înmormîntare. si *n urma a o certa si mustra In modulu celoru batrâni. care o facâ mal cu s^ma barbatii în totâ timpulâ. sa aiba cine a-î sta mâna de ajutorii ca sa nu se nenorocesca saii sa se tnspaimlnte si apoî într adcvSrii sa mora. cari de regula sunt nu numaî torte întristati. si sar Intempla sa dea semne de vieta. numai sa nu fie ajunsi de cosa mosn^gulul. iar pe alte locuri de douS or! sî anume in prima si a doua s^ra dupa repausare. celu ce Ia spusu ca-lu va duce la baba. SiraonQ: «In ceea ce pri vesce />rtr«^&a'i«ld. se numesce /w/r^Aitl. parte în legenda bogomilica reprodusa maî sus în cap. In sfârsitu ajungu si la baba. ca casenil. ar voi ca numaî decât sa pue mâna pe dînsulâ. cari se aprindu în prejurulu mortului si maî alesii cele trei dela capulii acestuia (1) Frâncu. Mosnegulu se face a cosi cu cârja.» T. dar nu e baba lui. Mosnegulu o stinge si iese aiara suduindu. Cu acesta se 'nchele apoi si joculii (1). mal pe scurtu pe unde apuca. o potrivesce astu-felu.

unde are prepusii ca s ar afla mânzulica. Ca usa e pe din fata Legata t6tâ cu ata. e rege. Se duce mal departe pâna da de tâlharii. Daca te-i purta bine. daca vel pazi tergulii cum se cade. ] 211 Mânzulica. pagubasii. 2. tâlharii. Fie-care flacaâ tine In mâna câte o carte. 4. Iara daca sa 'nttmpla sa (ie vre o paguba. Iata ca 'ntr'o Miercuri vinii nisce Jidovi la tergii cu marfa de vendutii si cu o caruta la care este prinsa o mânzulica si tragii pe pl^ta. Turturena. mânzulica si a 8 orariulu. pantirii. si ajungendii la una bate sa i se deschida. bate la usa comisarului. atunci tî-oiii mari lefa.(1) Com. Iara pe din dosii E legata cu rogozii. doctorii. de d-lft V. sa vil îndata si sa-mi sput ! Pantirulii iese.. care arata 10 6re. Usa ÎI arata 10 ore. Pagubasulii merge pe la case. De-a Mânzulica se joca optu flacai. Cum pul mâna pica jos. 212 ~ Pantirulu iea pe tâlharu si-Iii duce la Inchisore si spune . 6. îi spune tot-odata sa iea sema ca acuma e ncjpte^ sa nu se atinga de usa regelui.. 5. Peste unii clasii vine stapânulii carutei la pantiru si-I spune ca I-a furatii cine-va mânzulica. 7. si ^ice ca elii este politaiu si-I da o cluste In mâna. 3. Comisarulii deschide cartea sti si Întreba: «Care este pantirii»? Pantirulii vine. Comisarulii iea c!ustea si-i da cinci la palma ^icendii : Asta-i lefa ta pe-o luna!. Pantirulii merge la comisarii si-I spune ca i sa furatii jidovului mânzulica. Comisarulii îi (jiice sa merga în tergii si sa caute câte cîasurî sunt si sa iea totii-odata si pe pagubasii ca sa-î arate unde are prepusii ca i s ar afla mânzulica si sa-I caute numai decât mânzulica. ca sa nu fie nici o paguba Intrlnsulii. 1. comisaru.

ca altmintrelea nu pote sa sloboda sânge din grinda sau sa lipesca sticla de acesta. apoi llii scote atara. Atunci celu ce voesce sa sloboda sânge sau sa lipesca sticla cu apa o Intorce repede cu gura In jos si i-o torna dupa capu. De-a priscala se joca astii-felii: se iea o bucata de dranita si se despica la unii capStii. iara ceilalti llii croescii cu priscala peste spate. Dupa cutitu se pleca de regula unu balatu sau o copila. 213 sa-Iu radice de jos si sa i-lu dea. Dupa aceea cela batutii se sc61a si daca pote ghici pe unulii din cel ce i-aii datii cu priscala. Acesta senumesce pripeala. Comisarulft spune sa-Iu aduca dimin6ta ca sa-Iu traga la raspundere. Dupa aceea iea unii hangerlu saii unti altii cutitii lungii si o sticla saii o ulcica plina cu apa^ împlânta cutitulu în grinda si împlântându-lii se face ca-lii scapa jos. Acela. (8) Usitata în satulQ Candrenî. Acesta tine cu manile ochii unuia. sa-Iu bata si apoi sa-Iu iea la catane. se pl^a dupa cutitu. îlii pune la ferestra de naintea casei. Asa se parendeza mal toti câti au Inceputii joculii de-a priscala. Priscala. ca sa nu va^a. (1) Apoi întreba pe omenii din casa: Cum sta ? bine? Ca unii câne ! respundu acestia. sa pota ajunge pâna la grinda. Dimineta chîama pe doctorii ca sa-Iii cerceteze de pote sluji la 6ste ori ba. Si dupa acesta se 'ncepejoculii din noii (2). si asteptându cu nerabdare sa vada cum se va slobozi sânge din grinda. careia nu-I este de felu cunoscuta joculu acesta (1). acela merge în loculii lui. wer da. îlii jura si-ia Îmbraca cu unii cîaunii In capu si-î pune o coromâsla pe spinare . t)ice apoi catra unulii dintre cel de fata (1) Berdo dela germ. Doctorultl llii cerceteza si aflându-lCi ca e bunii Uii tunde.comisarului ca a gasitu pe tâlharu. (2) UsitatQ în Suc(5va. De-a lipitulii sticlei în grinda saii de-a scurge sânge din grinda se joca în urmatorulii modii: Unu flacaii iea unii scaunii înaltii asa ca^ suindu-se pe dînsulii. si-Iii Învata sa strige «ftertfo». Dupa aceea alege tineretulii pe unulii mal bfetrânii. (3) Sticla 'n grinda. V&cjiendu acesta cel de tata abia se potu tin6 de rlsu. nesciindii cum merge joculu. .

(1) Usitata in mal multe «omune din Bucovina. Unu altu feciorii iea unii cutitâ sî-lii tnGge cu verfulii In pamlntA lânga degetele celui de jos. unde tl-e prafulii ? unde-tl sunt plumbil si capsele ?» La fie-care Întrebare venatorulii de jos trebue sa arate cu fundulii In mâna In acea parte a trupului. pe cari stau alaturea câte patru insi. Mal nainte de acesta Insa trebue sa raspunda la Întrebarile ce i se punâ. unde ar ave Ba porte lucrurile Întrebate: la umârii. ca si evangheliile. la soldii. ceea ce trebue 80 faca cu funducasiune. Se aduce apoi o strachina plina cu mere si se pune la mijlocu. Toti cel-laltl trebue sa radice dupa dtnsulâ mâna In sus si sa (tica adora sbord 'n 8usi>. care nu pote sa sbore. dar neclintindu-se de felii din locii. batenduse cu clustea la palma (3). (jiicendu ca sbora. La culcarea ursului. (2) UsiUta in BosancT. iara cetirea lorii In decursulii priveghiului se face cu scopii ca celu repausatii sa pota mal lesne trece prin . Cutitulii Infîptu e ursultl^ iar feclorulii de jos e vânator ata.MSrulti. Ci6ra Acestu jocu Uu joca mal multi insi. Cu unii fundu trebue sa se Întinda si lovindu ursula (cutitulii) sa-Iii restorne. (3) UsiUta in TiseutO. atunci cel-laltl trebue sa iea forte bine sema si numai atunci sa radice mâna In sus si sa dica sbora. Se 'ntempla Insa adese-orl ca celu dintâi numesce unu obiectu. ce se cetescu In decursulu starUorU. dimpreuna cu cel ce stau In rendu cu dinsulâ capota apoi câte unu maru. Insemneza vamile de pe cealalta lume. Vine apoi tn mijloculu casei. care a spusu cea mal mare minciuna. «Unde tl-e pusca?.. e forte grefi de a pastra cumpana si a nu cade mal de multe ori jos.. Dupa acesta trebue fie-care sa spue câte o minciuna. iea tn mâni ambele funduri si astii-felii sta apoi Inbrâncitu pe verfulii degetelorii dela piciore si razimatii cu manile pe cele doue funduri. la spate. Daca nu radica mâna la timpu sau daca nurostesce corectu cuvintele de mal sus. atunci capâta dela toti celalaltl cu clustea la palma. Se punu rendu doue laitl. când oblectulâ numitu tntru adevâru e In stare sa sbore. (Jice adora sbâra '» susy>. se pune cu fata Ia pamtntu si Întinde manile Înainte câtu pote ajunge. Unulu dintre jucatori puno mâna pe unu scaunu si apoi radicând'o In sus. Daca gresesce e pedepsitii. Aratândii Insa la Întrebarile facute. ast-felu ca sa vie fata In fata. Aceia. fara de a esi din loculii unde se afla. 214 UrsulQ. Unii feciorii adica Uu Întreba: «Unde te duci?» «Se 'mpuscii ursulii !» respunde acesta. Acuma venatorulii se trage pe verfulii degeteloru dela piclore. Unu feciorii pregatesce doue funduri In forma unul talgeru. Asa trebue pe rendâ sa spue fie-care câte o minciuna (2). cari asemenea se numescu In unele parti ale Bucovinei stâlpi^ si despre cari vomu vorbi In unulu din capitolele urmatore.

Buda-Pesta 1876. aZ)oWfeu^ datine poporale. in «Fafnt'/ui» an. cum more cine-va In familie si se latesce vestea despre casulâ mortii prin comuna. iar tn altele cânteadU t^orUora (4). (1) Com. (3) Aurela lana. p.» an. Burada. numai tn BanatU. preota. si In deosebi In Cacova si Varadia. Bouiinl. in «Gazeta Transilvaniei. XI. «Jalea Românului. a unei fete sau a unei neveste tinere (1). Inmorm. tn cari se invoca ^înele cu acestu nume. 1^ o R 1 L E. No. Turtur^na. (4) T. T. si car! se cânta nemijlocita Înainte de revSrsatulu sa& pe la revSrsatulu (jioriloru si mal alesu In prima dimineta dupa repausarea unul feciorA. care se cânta înainte de rev^rsatuld 4orilora la casurT de m6rte si esclusivO. patru^ . MaHam^ lomomi. De aici vine apoi ca tn unele parti actiunea acestei specii de bocete se numesce striffattdil (2) saU strigarea ^orilari (3). Sub CUV. Numirea loru Ie vine asa dar parte dela ijlnele Porîj cari se invoca spre desteptarea celui repausatu. adeca numai acele bocete. parte dela timpulu când se cânta. Becinaga . Brasova 1891. XXVI. p. 82.» (2) I. 268. publ. U. cit. Vi6ra Magdu. mal rare or! a cânta. t)ori se'ntelege o specie anumita de bocete^ cari sunt cunoscute si usitate. LIV. dupa cât sciu eu pâna acuma. Oradiarmare 1890. p.» credinte si datini. in cFamiiia» an. porile publ. publ.aceste vami. DoriUf publ. rale. (1) Ioana Becin^ga. la fete. 568 si 269. 15 ^ 226 xvm. 22: tiDoriU. la neveste si la juni. 227 In sirele urmatore reproducemu numai t)orile proprii. In comunele din jurulu Maidanului. mâne (jii In (jiorl. 646. in op. p. Iar cântarea sau bocirea lorii se esprima prin verbulâ a striga. de d-ltt V. und gend ald poesiel popo.

De lucruri nelucrate. venindu la casa celui mortu se aseza jumatate la unu coltii si cea-lalta tn celu-laitu coltu de-a lungulu casei si Incepâ alternativa a striga JQorUe cântându. Mândrelorâ voi (Jîneloru ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ionii ilâ întâlniti Si-lâ întârceti înapoi Sa vina elâ iar cu voi L'asta lume luminata. Trupa prima cânta cu unu glasu jalnicii patruncjiStorii strofa Intrebatore. Porilorii. D'albe si rumenî6re. Ci ca vremea ne-a venita . Unde-unii mSrii mândru'nfloritii De totii ca s*a vestejitii. Ci ca vremea ne-a venitii De pornita la rSsaritâ. surorilorO. De flori mirosit6re. De flori mirositore. acum ve<Ji ca grabimii. vecji de (tilii^ii Nu pe lonâ sa-la despartimii De jocuri nejucate. D'albe si rumeni6re? Noi grabimii. La ventii. ori si straini. De lucruri nelucrate.sese ori optu femei dintre consângeni. pl6ie si la s6re Si la apa curgSt6re. Noi. iar cea-lalta asemenea cu acelasi glasu rgspunde : Porilorii. Mândrelorii voi <}înelorii! Ce grabiti voi de 4iliti Si pe Ionii ilii despartiti De jocuri nejucate. Iaca de locii ca (jiilimii Dar nu'ntârcemii înapoi Pe Ionii a veni cu noi. surorilorii. De Dumnezeii bunii lasata.

Plângi tu luna si tu sore Când omulâ din lume more. La frati. ca noi vomi grabi. Mândreloru padurelorâ. surori si la mama.Acum iara de pornitii. De Dumnezeii buna lasata. La ventâ. A plânge putemâ. Plângeti si voi muntiloru Si voi mândre vailorâ. Caci câte flori împupescii T6te pe una jalescii. Plângeti si voi patru vcnturl . t)orilorii. Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ. surorilorii. Si 'n lume s'a împlinita. Si câte în lume înflorii T6te lui se*nchin(i cu dorii Si câte din lume trecii T6te pe elii mi-lii petrecii. Si de locu ca voma (tili. Dar cine 'n lume ca pdte Sa *mplinesca doruri t6te? Ce ursita a urnita. Dimpreuna petrelorO.si noi. Bine. Cari pe ea eu dorii o chiama. Dimpreuna si cu voi. pldie si la sdre. Plângeti si voi apelorO. 228 Plângeti si voi codriloru. Si la apa curget6re. Apoi bine voi sa faceti Pe elii înapoi sa 'ntorcetî L'asta lume luminata. Rfimâne nestramutata Chiar si pentru împSratâ. Mândrelorii voi (jiuielorâ! Ian grabiti voi de piliti.

(2) Aice se pune numele oelul repausata. cit. Jalea Rom&nulul. Ca (torile s'aâ versata Si elâ nu s'a desteptatâ. în op.. unde nu este râutate.Din t6te patru pâmînturl.. publ. corni tatulu Torontalu. 229 -' De catra maicuta. noua femei cântatore.. tn câta storce lacrimi dela toti cel ce o asculta (1). Ca s*a despartita TenSra Mariuta (2) si nevestele. precum si celu alu celoru-lalte bocete. Unde-atI zabovitâ De n*atl înflorita Si a(jil dimineta Ca eri dimineta? Noi amft zabovita La lele-amâ plivitâ La Iele cu lacrami. ocasiune e Insotitu de o melodie Irumosa si duiosa. In comunele Domanft si Colnicu din Comitatulu Carasului tn Banatulu timisanâ se aduna de naintea sau sub ferestile casei. Plângi o lume si alina Clipa cu suspinurl plina. sau sa-Iu conduca la locuinta eterna. p. Ca o stea iar a cacjiutâ Si din lume a trecuta (1). cari se mal cânta la acesta.. Textulu acesta. unde se afla mortulu. si postându-se aicea Începu a striga t)orile ca sa ajute celui repausatu dora se destepta. SurorilorCi. De catra surori? . De catra fratiori. . fetele cari se aduna ca sa strige porile. unde se afla mortulu^ apoi iesu afara si va la o Înaltime ore-care pe paie sau pe o clae de-acolo le cânta: Porilorâ. Întâi tn se sue undede fenu si (1) AurelQ lana. In comuna Ecîca. le cânta mal odaia. De catra tâicuta. 646.

Pân* te vomtt griji Pân* te voma gati. Verstnicile tale La fontâna lina. La scaunâ de*odihna. 8c61a scumpa draga. Frati si surorele. in «Gazeta Trans. Pe cai vel vede. nu lacrami de durere. ci vieta eterna. dar totu-odata si forte duiosu a striga porile astu-felâ : Sc61â-mi-t6.unde nu e intriga degradatore. Cal sa mergi departe Pe cai ne umblate. Scola de te roga L*ale mândre t)orI Pân* de noua ori Ca sa nu grabesca. 1891. sc61a ! Soriora draga. (1) Vi6ra Magdu. formându o grupa. Începu cu unu glasu armoniosu. 22. Femeile adunate. «porile». Dar tu vel lua Si din sînii vel da Te-I rescumpera . Prâncjisorii ti-omâ pune Pane si legume.» an. Frica vel petrece . La vami când vel trece. Unde te astepta Maicuta si tata. Si te-I spaiminta. No. nu sunt suspine. Sc61a de te r6ga Si la sântul(]i s6re« Si la ventâ de b6re. La raia. Ca sa nu pom^sca Cu tine la raia. La vilaiâ. 230 Sa nu prea grabesca t)orî de sa-s! iv^sca. publ. Cete de tâlhari Si de vamesi mari.

268. Sema bine lea. Pâna-tl va veni Mândrulu ângerelâ Cu celu leganela Sa te pul în elii. mâne dimineta în vfersatulO (Joriloru.Cu nou6 critari De vamesi tâlhari. In fine în alte parti ale Banatului a gorile mortului» se striga (cânta) nu numai dupa repausarea omului. Tatalâ va cerca Floricele-a-tl da Ca d6r vel uita Frati si surorile. Multe n6murele. Sa nu prea grabesca Raze a-sl ivi. publ. Sa calfitorescl La raia. in op. Tu te-I aseza Cu vinu te-orâ uda. Lumea vel uita (1). Portile-su deschise. ci mal vertosu dupa Inmormtntarea lui. cit. «porile». Sc61a scumpa draga ! Sc61a de te r6ga La mândrele t)orI Pân' de nou6 ori. Cu faclii aprinse Si mesele 'ntinse. Sa mal zabovesca. Desdimineta vinu la casa mortului sese orî optu muerl (1) l. Pe-unde te vel duce Iar vel mal ajunge La pomâ înflori tii La al tu 'mpupitâ. Ca tu vel vede Pe tatalu cela sântu Pe scaunu odihnindii. La vilaiâ. . Elu apa-tl va da Ca d6r vel uita Pe maicuta ta Si te îndirepta Pe mâna cea drepta. Becinâga. Atunci sa grabescl. p.

Unde-unii mSrâ mândru 'nfloritii De totii ca s'a veste(Jitii. surorilorCi. cea-lalta tine secunda (isonul ii-sonotândii). Mândrelorii. Aceste a^rî ale fnortîdul^j> când vinii rauerile eântatore pe nesciute (face ore. Ci ca vremea ne-a venitii De pornitii d'la rasaritii.care din consângeni dispositiune) In revfirsatulii (jiorilorii. cari se împartu !n dou6 partî (gnape). cari audii cânteculii. pl6Ie si la sdre Si la apa cui^atore. apoi cu p6rulu despletitii se as^za de naintea casei mortului (ori tn curtea casei) de regula de catra rfisaritu. dar pân' ce cânta grupa acesta. Grupa prima din eântatore Începea a cânta strofa Intrebatore. O parte din muerile eântatore se aseza Intr unu coltii. si astii-felii asezate striga t)orile cântându-le.231 eântatore. Aceste t)orî. tinendii grupa prima secunda. dupa aceea r&spunde grupa a doua strofa datatore de raspunsii. si Incepii a le cânta. ceea-lalta In celii-laltii coltii de casa (dar astii-felii In cât se audii si se vadii unele pe altele). voi (Jînelorti ! Ce grabiti voi de (jiiliti . surorilorii. Porilorii. saii mal bine (jiisii. voi (Jînelorti ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ana o ntalniti Si-o 'ntorceti voi inapol Sa vina ea iar cu voi L^asta lume luminata De Dumne(^eii bunii lasata. Mândrelorii. cari se deosebescii de cele citate mal sus numai prin unele versuri si prin melodia în jale. La ventii. Noi acum ve^\ ca grabimii £ca de locii ca (tilimii. Dar nu 'nt6rcemii inapol Pre-An'a veni cu noi. cari sunt numai o compilatiune a celorii de mal sus. Încât desteptându-se din somnii tncepii a plânge toti membrii familiei si top vecinii. suna precum urmeza: Porilorii. facii unii astiifelii de efectii surprincJStorii.

vecjl.Si pre An*a-o despartiti De frati. De flori mirositore Dalbe si rumenI6re? Noi grabima. Mândrelora. de (Jilimii Nu pre. de (Jilima Nu pre Ana s*o despartima De jocuri nejucate. vecini si tata. voi (Jînelora ! Ce grabiti voi de piliti Si pre Ana-o despartiti De jocuri nejucate. surorilora. Porilora. t)orilora. De lucruri nelucrate. surori si de mama. Nici de sotU. De flori mirosit6re Dalbe si rumeniâre. Caci câte flori împupesca T6te pe una ml-o jelesca. Cari pe ea plângendâ o cata. ve(JI. surorilora. Si câte din lume treca T6tc pe ea ml-o petreca. De sotii. De lucruri nelucrate. Cari pe ea plângendii o cata? Noi grabimii. Cari pe ea cu dorii o chiamâ. vecini si de tata. Ci ca vremea ne-a venita Acum iara de pornita. surori si de mama. Si câte în lume 'nflora T6te el se închina cu dora.Ana s'o despârtimii 232 De frati. Mândrelora. Cari pe ea cu dorii o chîama. voi (tînelora! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta diminâta Ca eri dimineta? . Ci ca sus Ia rfisaritâ Trei stele ca s'aâ ivita Dar una a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita.

voi Z^nelora ! Ian grabiti voi de ^iliyi Si pre Ana o *ntâlnitl.Ori ca prea multa ati catata La cela s6re luminata? Ama întânjiata De n*ama revfirsata. Dela parinti si frati Cu jale lasati! t)orilora. surori si Ia mama. Mândrelora. surorilora. Ci ca noi tota ama privita Pâna ce s*a despartita Cu o multa jale Si cu suspinare Sufleta dela 6se Din lumea frum6sa. Poriloru. La venta. Cari pe ea cu dorâ o chiamâ. plde si la 86re Si la apa curgatorc. 233 La IratY. Apoi bine sa faceti Pe ea *napoI 8*0 *ntorcetI L'asta lume luminata De Dumne^eâ buna lasata. . voi (Jînelorii! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta dimineta Ca erI dimineta? Ori c*atl adormita De v'ati zabovita? Ama întârziata De n'ama revarsata Nu c'ama adormita Când ama zebovita. surorilora. Ci c'ama asteptata Pâna si-a luata Mortula Iertaciuni Dela 6menl buni. Mândrelora. Nu ca prea multa ama catata La ceia s6re luminata.

Bine ca noi voma grabi Si de locii ca voma veni, Dar cine 'n lume ca p6te Sa *mplinesca doruri t6te ! Ce ursita a unjiitâ Si 'n lume s'a împlinita Râmâne nestramutata Chiar si pentru împeratd. A plânge putcmu si noi Dimpreuna dar cu voi, Plângeti si voi codrilorâ, Mândrelorii pâdurilorâ, Plângeti si voi apeloru, Dinpreuna petriloru, Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ, Plângeti si voi muntilorâ

Si voi mândre vailorfl, Plângi, o luna, si tu sdre Cândâ omulu din lume more. Plângeti si voi patru venturl Din t6te patru pâmînturl. Plângi o lume si alina 6ra cu suspinurl plina, Caci o stea iar a ca^utu Si din lume-a si trecuta. Colo sus în rSsaritu Trei stele ca s*au ivitu Si una c*a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. Cucuie, pulucule, Glasu dulce de prima-vara, Tu te duci, apoi vini iara. Fa ca cu venirea ta Sa vina si Ana mea! (1).

(1) Simeona Mangiuca, Calendara pe an. 1883. Biserica Alba 1882. p. 129-131.

234

XIX.

S E C R I U L O

Dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masa si dupa ce 8 au mal alinatii în câtu-va durerea si oftarile celoru de casa, prin mângaerea ispititeloru batrâne, unu vecinii saii altu barbatii, care e mesterii de secrie si caruia i sa datii putinu maî nainto de acesta de scire, vine cu o trestie lunga saii cu unii bStii de alunii si iea masura mortului, si dupa aceea li tace secriulii, luândii In acelasi timpii forte bine sema ca nu cum-va sa fie maî lungii decât mortulii, caci atunci se crede ca daca mortulii sar Îngropa cu acelii secriii, loculiî ramasii desertii ar chîema si pe alte rude dupa dînsulii (1). In Bucovina acea masura se iea de regula cu o ata, care se pune apoi Intr o borta, ce se face de-asupra usei dela odaia. In care mortulii si-a datii sufletulii, si apoi lipindu-se bine pe de-asupra, remâne acolo pentru totii-deauna (2). In Mimtenia^ daca unii mortii în viata sa a fostCi noro-

(1/ Burada, In enorm. p. 13.-> Lambriorâ, op, cit. p. 152. si in Bucovina, corn. de mal multi insi. (2) Burada, Inmorm. p. 13 14-

235 cosii, membrii familiei lui tinu obiectulu, cu care i sa luatfi masura pentru secriu, tn grinda caseî anume ca noroculu sa nu se departeze de acea casa (1). In Transilvania^ se iea masura asemenea dupa ce s'a îmbracata, cu o ata, care se cauta ca sa nu fie nici mal lunga nicî maî scurta de cum e mortulu, ca apoi nu e bine. Ata aceea se aseza dupa aceea, ca si In Bucovina, într o gaura de-asupra useî dela casa mortului, anume ca sa nu se duca noroculu dela casa (2). Secriula^ numitii altmintrelea în Bucovina înca si salasil, coscîuffU si rada ; în Transilvania : sicriit, sala^â^ cosduffHy tronHy casa de bradU, sghîabu si copârs&U (3). In Banatu: sicriu^ casa mortiUid si copârsea (4); iar în Muntenia: cosclugU (5), se face tot-deauna dupa starea mortului si anume daca e maî avutii din scânduri de stejaru, nucii si frasinii (6), iar daca e mal sarmanii din scânduri de bradii (7). In cele

maî multe parti însa e datina de a se face numai din scânduri de bradu (8). Scândurile se cauta în genere ca sa fîe câtft se pote de noua. Despre acosta împrejurare ne putemii încredinta înca si din urmatorea poesie populara, din comuna Boutarlu în Banatii : Mori, mândra, sa morti si eii Sa ne fac* unii copârseii,

(1) lonenâ. op. cit, p. 36. (2) Corn de d-lâ Rom. Sima. (3) Ioana Nitu Macavel, Datiuele pop. rom. la inmorm. publ. in «AmicuICl familie!» an. VI. Gherla, 1882, p. 94. Burada, Inmorm. p. 14. Com. de d-lA I. Georgescu, si T. Simona. (4) Com. de d-lQ los. Olaria. (5) Burada, Inmorm. p. 14. lon^nu, op. cit. p. 44. Com. de d-la I. Georgescu.

(6) Ioana Nitu Macovel, loc. cit.

(7) Com. de d-la Rom. Sima si I. Georgescu. (8) Pretutindene în Bucovina.- Ve(}I si Burada, Inmorm. p. 14.

236 Copârscu de scânduri noî (1) Sa ne 'ngr6pe p 'amândoi. Sa se mire si lumea Ce platesce dragostea. Dragostea acea curata Dela unu june si-o lata (2). In fundulu secriulul se punu In cele mai multe parti numai nisce chingusore curmezisu, departate unele de altele, pe cari se pune putinii stuhu (3). In Tratisilvaniaj dupa cum arata si urmatorulu fragmenta de bocetâ, este datina de a nu se Înfunda secriulu de totu la piciore^ ci a se lasa unu locii deschisii, care se numesce usa: Dar si noi ne-omii duce In paduri de bracti Casa el i-omii face, Casuta de bradii, De scânduri de fagii Cu u§l la piciâre Sa-ml vina r8c6re, Dor de primavara Sa se 'ntorca iara.

Atunci Mariuta 8*o *nt6rce Când cerbii orâ secera. Când §utele (4) orii lega Atunci, atunci .... Ori mal nici atunci (6).

(1) Scânduri noi = Scânduri n6ue. Banatenii l^ga unele vorbe^ ca si cel din România, d. e. scânduri noi, in locft de scânduri ndue. VecJI I. PopA Reteganula, Trandafiri si viorele, p. 2u7. (2) l. Popa Reteganula, Trandafiri si viorele p. 138. (3) Burada, Inmorm. p. 14. (4) In Bucovina femeiusca cerbului se -nnmesce cerbdiea saA ciuta, (6) «Gazeta Transilvaniei», LIV, Brasova 1891. No. 22.

237 în cele maî multe parti din Bucovina la copiii ceî de ttta, cari morii, li se lasa secriulu cu totulu negatitu^ adica ne Infundatu în partea despre piciore (1). Partea cea maî mare de secrie, si maî alesu la omenii ceî mal sârmani, se face forte simpla In forma uneî ladi lungarete, In partea despre capu ceva maî largî^ iar la piciore maî Înguste, ci cu capaculu sau coperisulA horizontalu. La omeniî ceî maî avutî Insa se facâ. In genere, maî frumose, adica se color^za pe de-asupra cu negru, maî cu sema la omeniî ceî maî batrânî, sau cu albastru, sau cu chinovaru rosu, iar In unele partî din Transilvania, precum buna-ora In comuna Zernesci si altele de prin prejuru, si cu cafeniu. De-a lungulu capaciduî^ care In Tdra-Bomânâsca se numesce apleopa cosctuguluîi> si care tn cele maî multe partî e Incovatitu In forma coperisuluî dela casa (2), se face si o cruce alba. în unele locuri Insa astu-felii de crucî se facu nu numaî pe capacu, ci si pe de laturi, adica pe fie-care scândura laturala. în casulu din urma e de observatu si aceea, ca secriulu e batutu de jurii împrejuru cu cuie alii caroru capu e albii (3). Totu aice trebue a Însemna si aceea ca si crucea ^ care sa duce nemijlocitii Înapoia secriuluî si care dupa Inmormlntare se pune la capuliî mortului, e totii de acea colore ca si secriulii (4). In cele maî multe partî din Bucovina si maî cu sama, de când nu e voe a se duce mortulii la gropa cu secriulii descoperitii.

(1) Corn. de Ionica alAluI lordachi Isacd din Mahala. (2) Corn. Rom. Sima : ^SicriU se numesce acela, ala carui coperisa e orizon-

tala, iar ccpârfiA ala carui coperisa e ca coperisula casei adeca cu spinare.» (â) Burada» Inmorm. p. 14« Ioana Nitu Macavel, loc. cit SimQ si alti Români. (4) Ioana Nitu Macavel, loc. cit. si in Bucoina. Com. de d-la Rom.

238 se face pe de o parte si pe de alta tn dreptulu capului mortului câte o ferestruica^ pentru ca sa se rasufle, sa vacta glota ce sa adunatu ca sa-Iu petreca si sa-si iea ^iua bunadela ea, caci se crede ca câtu timpii sta omulu In casa si anume de cum sa asezatu pe laitâ sau masa si pâna ce vine preotulâ ca sa-Iu iea si sa-Iu duca la mormtntUi elu vede si aude tote, numai nu pote vorbi nemica. Cum a sositu Insa preotulu Incita da mai vede si aucti (l). In Pundulu Moldovei, districtulu Câmpulungului, se face In mâna drepta o ferestruica mica de aceeai ca pe acolo mortulu sa se pota uita In raiii (2). Românii din unele parti ale Munteniei credâ asemenea^ ca si cei din Bucovina, ca mortulu aude si vede tote cele ce se petrecu In jurulu s6u, si de aceea facu si ei la cosciugu In dreptulu capului o mica ferestruica, ca sa aiba si mai bine pe unde vede si aucjii sfaturile ce i se dau. Altii tnsa credu, ca acosta ferestrue se face de aceea ca sa aiba pe unde Intra brosca sa ciupesca din nasulu mortului, ca numai astâ-felu începe a putrezi (3). In multe locuri o sema de omeni si mai alesu unii dintre cei mai batrâni, cari Îsi astepta mortea din ^\ In 4I) ^?^ facu secriulu singuri cu mâna loru, fiindu Înca In vieta, si-si pregatescu comândulu si cele trebuinciose pentru Inmormtntare. Acestia tinu secriulu, pâna ce le sosesce timpulâ, tntr unu unghieru alu tincjiei, dar mai cu sema In podulu casei (4).

(1) Burada, Inmorm. p. 14. ~ Corn. de mal multT Români din Crasna si alte comune din Bucovina. (2) Ck)m. de Const. Merches(&. (3) Dobre Stef&nescu, Studiu asupra literaturel poporale publ. în «Lumina pentru toti, » an. IV. BucurescI 1888. p. 369. lon^nu, op. cit. p., 44:«De oparte si de alta parte a cosciugului unul mortâ se face câte o mica ferestruica, ca sa aiba mortula pe unde sa se resuile, sa vada pre cel ce-ld conducQ la morminte si sa-sl iea*c}iua buna dela el.» (4) Burada Inmormint. p. 15. LambriorQ, op. cit. p. 152.

239 Acestu obiceiu de a-si face singuri cu manele sale secriulâ

se pastreza mal cu temeiu tn Tara-românesca^ judetulu Muscelu, apoi tn Transilvania^ partea de sus a tinutului Pagarasu, si In Banatu^ In comuna Picinisca, Topletu si altele (1). Dupa ce Iau gatitu acuma de facutu^ asternii pe fundulu secriulul gdukurl, adica surcde numite altmintrelea si hdschiute sau ho^e de gelaUj Insa numai de acelea ce aii cacjiutu dela scândurile din cari sa compusu secriulu^ nici când de altele, si despre cari se crede ca cumparate fîindu scândurile anume pentru mortu, nu trebue nimica sa r&mâie dupa dlnsulu, si iarasi ca sa alba pe cea-lalta lume cu ce-sl atita ioculu (2). In unele parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania, In locu de geluiturl, se asterne fenu sau paie, iar de-asupra acestora^ câtu e fundulA de lungu, o bucata de pânc^a noua de casa (3). Dupa ce au asternuta II punu la capii una saii dou6 perinute umplute asemenea cu geluiturl (strujiturl de lemnu), fenu, otava sau paie (4). In timpji de vara se umple adese-orl si cu flori, iar iarna cu flori uscate, pe cari multi din locuitori aft Îngrijire a le aduna de cu timpu. In Basarabia^ si anume In unele sate din tinutulii Soroca perina mortului se umple cu tarina dela morminte (5). De-asupra perinei se cose dou6 cordele rosii, In forma

(1) Burada, Inmorm. p. 15. (2) Corn. de d-lQ V. Turtur^nâ, preotd. Cotlarciucfl, stud. gimn. Averchie Macoveltl, preotd si Nic.

(3) Corn. de dAd Av. MacoveiO, V. Turtur^nu, Ionica alCLluI lordachi IsacA: «In secriA se punQ surcele din g^aQ, &ba verde nicT când, o&cT n^murile mor* tulu! 8*ar(& topi dupa dinsulA ca si ârba, » si Rom. SimQ. (4) Hopcea, corn. de l. de Cuparencu , in BadeutQ, corn. de Av. MacoveT, ia Baia» oom. de TitA Zaharescu, (Ve4I si Burada. Inmorm. p. 16.) (5) Burada, Inmorm. p. 15.

240 de cruce, iar sub perina se pune în unele locuri unu acu cu ata, sapunulu si pieptenele cu care sa spalatu si pieptanatii mortulu (1). In unele localitat! din Moldova si TdrorRomandsca Insa sapunulu, cu care a fostu spfelatu mortulâ, pieptenele cu care sa pieptanata si aculu cu care i s'au cusutii hainele, si cari Insemn^za, ca sa aiba si pe lumea cea-lalta sapunii de spalatiiy pieptene de pieptanatii si aciî cu care sa-si cosa hai-

nele când i se voru rupe, nu se punii sub perina, ci Inauntrulii acesteia (2). In unele locuri este datina, ca mortulii sa se aseze tn sccriu, Îndata dupa ce sa gatitii acesta de facutii (3), tn cele mal multe Insa abia a treia (jii si anume nemijlocitii Înainte de scoterea sa din casa si ducerea la mormlntii. Deci In acele sate, unde este datina a aseza mortulii mal 'nainte, mesterulii ce la facutii Uii aduce mal de graba, pe când tn cele-lalte abia In ^iwo, de pe urma. Femeile Înrudite cu mortulii si mal alesii bocitorele de profesiune, cum prindft de veste, ca mesterulii vine cu dlnsulii, Îndata II iesii Înainte si Incepii a boci diferite bocete, cu deosebire Insa de acelea, cari se referescii la secriil Unii astii-felii de bocetii din comuna Voitinelâ, districtulii Radautii, In Bucovina, care se bocesce mal cu s^ma Ia acesta ocasiune, suna precum urmeza: Sc61a, scdla Dumia-ta, Si-tl deschide gurita Si vorbe cu noi ceva,

(1) Com. de d-la V. Turtur^nu ;

vecii si Burada, Iiimorm. p. 15-16.

(2) londnd, op. cit. p. 43. Revista pentru Istorie, arch. si filologie. BucurescT 1884. p. 387 : «In Prahova mortului ÎT pune în perna sapunâ, pieptene pentru a se sp^la si pieptana pâna va ajunge la rai A.» LambriorA, op. cit., p. 155. (3) Com. de d-la l. Georgescu : «Mortula la noT sta numai o 4^ pe laita, du* pa aceea se pune in secria.»

24Î Ca de când aY adormita, Cu noi nu al ma) vorbita. Si cum de te-al indurata Si pe not ca ne-al lasata Si nu ne-al data nici unâ sfatâ. Buna casa al avuta, Acesta nu tt-a placuta ; Cu mesteri nu te-al tocmita. Dar el singuri aâ venita, Âlta casa tiaâ croita:

Fara usY, fara feresti Dintrinsa sa nu mal iesi. Nici n*al laita de sezuta, Nici ferâstra de pravUa Si nici usa de esitâ, Numa *n ea de putre^jiitâ (1). AItu bocetu din comuna Manastirea-Homorulul, care asemenea se bocesce la acesta ocasiune, suna asa: Tatucuta, grija n6stra, Grija ndstra, mila n6str&! Mândra casa ti-al facuta, Matali nu ti-a placuta. La stoleriâ ca mi-al platitâ Sa despice-unâ braddi in douS Ca sa-tl faca alta noua: Fara usi, fSra feresti, Acolo sa vietuescl. Nu-I ferâstra de privita Si nici scaunâ de se4utâ Ci numai de putrectitu. Si cum mi te-o scosâ în prundu De-amu nul veni mal multa (2). AIu treilea bocetâ, din comuna IgescI, districtulu Storojinetnlu, suna astâ-felu: (1) Coin. de Dimitrie Cardeiâ, proprietara. (2) Cîom. de d-lfl. G. Avamd. invâtatorâ. Miariunât InmoTJB. Ia Bomânl. 16

- 242 Da cum de te-al indurata ^i casuta tl-al lasata, Tl-al lasat'o lumin6sa ST-al catat*o *ntunec6sa

Far'de usi Nu te duci Q-acolo sa Nu te duci Da te duci

tar'de feresti. sa veselescl. vecuesci; ca sa *nflorescI, sa veste^escl (li.

Precum facu bocitorele din Bucovina, totii asa facu si surorile loru din Transilvania si Moldova. Acestea, cum v6du ca se apropie maestrulu cu sicriulâ^ asemenea prindu a se vaicara si a boci, (ticendu celea din Transilvania : Tl-al facutu casa de bradâ Sa traesci in ea cu draga, Fara usi fara feresti In ea ca sa vecuesci. Ceea t6ra-I încuiata Totâ cu lacate de pâtra, Cu lacate de aitintâ Cine s*a dusa n'a mal vintCl |2) Sau asa: Câte casi noi am avuta Nici una nu tl-a placuta, Alta casa tl-al facuta, Far*de usi, far'de feresti Totâ în ea sa vecuesci, Cu noi sa nu mal graesci; Far*de usi, far*de oblâne Sa nu esi vara la s6re (3). Cele din Moldava:

(1) Dict. de Ilie ala lui Onufrel Frunc}A, rezesA. (2) Com. de dlA Rom. 8ima. (3) Com. de d-la T. SimonCL VintQ^venita.

243 Buna casa ml-al avuta, Matali nu tl-a placuta; La mesteri aî poruncite Si-alta noua tî-a croitu, Far'de usi lar'de feresti Intrlnsa sa vecuesci; Nici nu I usa de esitâ, Nici feresta de pragitU^

Ca de stâpanâ esti rSmasa.va sa se vatame. Prin urmare. doi sau patru insi dintre omenii ce se afla de fata radica mortulu cu cea mai mare precauti une^ ca nu cum. Plânge casa. unde se afla mortulu. presura (1. Intrlnsa sa putre4escl. Plângeti usi. Înainte de ce punu mortulu In sicriu. Pletosa din Rad&senl. ca spiritele cele necurate nici când nu se potu apropia de dlnsulu si mal alesu atunci când e jupitu de pe trunchiat In (jliua de Sân-GIorgiu (3). trebue de . Ca de stapânu remâneti ! (2) Dupa ce au adusu acuma secriulu si dupa-ce^ petrecutu fiindu de bocitore.Numa locâ de putre4itâ (1) Sau asa: Mândra casut*aî avutu Sl-alasta nu tl-o plâcutu. Bugula se pune anume ca sa servesca mortulu! ca gardu spre a-Iu ap£ra de spiritele cele rele. In BanatU.Iu pune si aseza este datina In unele parti de-a afuma secriulu cu tamâie sau cu smirna (3). Dict. SimQ. plângeti feresti Si voi tuspatru pareti. Alta noua tl-al gatita. si-Iii punu tn sicriu. de A. Nu ti al gatita de traita. Mal 'nainte Insa de a. Iau bagat tn odaie. teiulii muratU se pune In credinta. adeca pentru tot-deauna. Nistora din M&mit. dupa acesta ungu secriulu pe din launtru cu untk felu de unsore pregatita anume spre acestu scopâ si amestecata cu aniit (1) prau si leustenu. de d-lQ Rom. ~ 244 pe fundulu acestuia vro câte-va bombe deprail. ca sa nu pota Intra Ia dlnsulu . In fine Incingu asternutulft -eu unu rugtl si co fasie de telii muratii (2). Când se aseza mortulu pe laita sau pe masa. unde a statutu pâna atunci. (3) Corn. de pe laita safl masa. iar când Î1& punu In secriâ (jiicu ca are sa secjia pentru vecinica pomenire. filr'de feresti. plânge masa. 'tl-al gatitii de putrecjitâ : Far'de usi. (2> Diet de M. spunu cel ce-lâ aseza ca are sa se(jla acolo numai o (jii saâ trei..

ce are sa o taca pe cea-Ialta lume^ avendu a suferi frigii. in. Olarift. car! credu el. daca e Înaintata In versta. caldura. N'am nemica sa-ml ajunga. unu drobusoru de sare si bâtulii s6il. No. BrasovQ 1891. . care In multe parti se Impodobesce cu o naframa (5). 16. cit. Besand. Inmorm. Cu mine calStoritl. Rom din mal multe parti ale Bucovinei. 245 Tote acestea se facu cre4^^^^*^^ ^^ mortulu tn calâtoria sa cea lunga. de dlil losifQ OlariQ. «Albina» an. Turtur^nîi. cit. p. Veniti toti câti me iubiti Cu mine calStoritl ! (2) Sau: Veniti carii mS iubiti. punu alaturea cu dlnsulu si o bucata de pane. (6) Burada. ce se cânta la mortu: Acum ciasulâ mi-a venita Si lumea am parasita . (7) Com. vedl si Burada. p. In BanatU se pune alaturea cu dlnsulft baticdulii *dela esirea sufletului si o secere vechie (7). Inmorm. (4) Cred. fome^ si multe alte supdrarl. M. Deci cum Iau asezata In secriu. I. In ce se rezima când va fi osteni tu. LIV. stud. (6) Com. (1) ^nfu = a!u = usturoTd. Eu m6 duca în cale lunga..asta data sa puie lânga dlnsulu si tote obiectele acelea. cu care sa luatu mSsura spre a-I face secriulu (6). si cu ce se apara de câni (1). No. (3) Com. Lambrior. p. ca-I sunt de neaparata lipsa tn cea-lalta lume (4). Acesta credinta a poporului se cuprinde si tn urmatorele versuri. 155. Acum mâ ducii cale lunga. 134. foiletonQ. de d-la V. de d-lQlos. 57. (2) In Bucovina se ^\cq ateiu topitUn. op. sete. Ve(}î despre puterea Rugului si «Gazeta TransilvanieTo an. sa aiba ce mânca. Unii punu numai trestia sau b&tulu de aluna. 16.

67. in «Albina» an. amintesce pre CerberuSj vestitulu câne cu trei capete. pazitorulu infernului. p. iar peste acesta une-orî si patara (nimitetii baltii). (1) Burada. De se 'ntlmpla se mora cineva dupa Pascî. iar cu bâta sa ?ie sprijinesca în lunga luî calfetorie (2). pe lânga tote cele-lalte. pentru a-î da ore-cum pe ceea lume chipulfl copiilorii sfi ca sa-î aiba spre mângâere. Besana. se adauge si unQ oii rosu (4). stud. i se pune o bulca (franzola) sau placinta.» (2) M. Daca repausatulu e copilu de ttja. uln ArdelA se pune în secriQ o maoiucft noua cu care sa se apere raposatulQ de dusmani si sa se razinie în lunga-T calatorie. p. 163. iar daca e Întarcatii. Lanibrior. dupa care aii rfimasii copii mici. . In muntii apuseni al Transilvaniei i se pune de-a lungulO trupulu! o ata albastra de lâna precum si o bâta câtii elu de lunga si care. atuncî i se pune !n Biicovina lapte mulsu din ttta mâne-sa întro ulcicuta facuta din cera galbena si curata. (3) Lambrior. ca mortulu calStorindu pe cea-lalta lume aru ave nevoe de unii b3tu pentru a se ap&ra de câni. (4) Burada. în s5pt6mâna luminata. In raiu (3). cit p. op. atuncî.No. adica ceva mal marisorii. pre care în timpulii din urma îndatineza poporulu a o cumpara din dughena (5). 69. 240 La ciobani Ii se maî pune si fluerulCi cu care cântau Ia oî (1). daca more vre-o femee. sa-Iii tamâeze si sa aprinda toiagulii pentru a îmblânzi cd^elidâ pdmtnttduly ca sa nu latre pe noula ospe venita între cele-lalte morminte (4). Inmorm. si anume In orasulu Caransebesii. este obiceiulu a i se pune tn secriii atâtea papusi câtî copii aii ramasu. I. 166.* Inmorm. Totu aicea putemu subsemna Înca si datina si credinta Românilora din Transilvania de-a merge rudeniile mortului a doua ^i de cu nopte ca sa stropesca cu apa mormlntulu. cit. op. se pune In crepatura unii creitarfl ca sa platesca vama. Dupa ce sau asezatii acuma si obiectele însirate pâna aice se pune de-asupra mortului o bucata de pânza câtii dînsulu de lunga. In Banatii. 16. fîindu la unu capfetu crepata. p.N'am nemica sa-ml ajunga (3) Credinta. Tute acestea Insemneza ca sa aiba ce mânca In cea-Ialta lume. cit.

16-17. si se pune In forma de cruce peste salasii. carele rfemâne acolo pâna dupa prohodii. «Intraltele se crâp& capitula batului de-asupra si se baga banutula în acea crepatura. j. 247 acopere asemenea cu o pânza alba tesuta In casa^ care se numesce urdicariU^ fotiolu sau giulgiu (1). si alti Român! din Bucovina. (. adeca de la capii spre piciore si de-a curmezisulu salasului (4). p. cit. salasulii se acopere de regula cu asa numita <iSdliei>^ care se face din pânza negra.)) Corn. maî alesii la tferanî. de comunii din postavii. preotî. o pUcinta pe pieptâ.» (4) Burada. stud. cit. 173. (1) Frâncu. adeca dupa-ce sa pusii acum capaculu si s'a Închisii mortulu. H pune m6sa. Nota dela p. In Iransilvania vara se Impodobsce asemenea cu totu foliulii de flori de gradina. preotO. Copileloru li se pune de regula de-o parte s\ de alta Camesa Maidî Domnului (lat Convoi volus arvensis).nmn. ale carorii frunte se lipescu cu pacostela.2l2.i (3) Com. unu stergarii sau maî rarii unii laîcerii. In Transilvania. op. dupa ce a murita cine-va si amu ii gata ca sa-lCi duca. Afara de acesta mal este datina tn unele sate din Bucovina de-a se Împodobi mortulu iarna cu busuiocu si brebenei. Cununi de flori se punii. CorvinQ.In Muntii apuseni al Transilvaniei trupulu mortuluî se (î) Burada. Imorm. care l*a mositQ. (2) Corn. TurtureanO. (2) Frâncu. Sima. iar dupa prohodii se da aiî preotului aii altui omâ de pomana. op. districtulâ Nasauduluî.TurturtJnft. de Const. Macovel si V. p. 16. op. p. De-îisupra pe secrifl. forte rareori pe secriii. Bojinca. ca sa aiba ce mânca in raid. cit. La ceî mal inteligent! Insa si cu deosebire la ceî de prin orase maî desii. de d*lQ Rom. In cele maî multe parti din Bucovina se pune o bucata de pânza ca de lungimea secriulul. iar iarna mai cu sema cu busuiocu si tapalaga (3). Inmorm. p. (B) Com. de d-lCî V. «La no! în Mihovent. 173. de d-ld Av. iar vara se punu totii feliulu de flori de gradina (2). ..

si dupa ce Iau mal privitu tnca odata si au sarutatâ crucea sau icona de pe pieptu. La ora hotarlta pentru petrecerea celui mortu la locasulu de vecînica odihna. rostindu în taina unii aDumnec^ea sa-lU Ierte si sd-l faca parte . A treia cjii dupa repausare urmâza de regula inmormînkh rea sau îngropaciunea.» 249 si mal avuta^ si nemurile sale pretindu anume ca sa se Inmorminteze mal de graba. toti cel ce dorescu a-lu petrece începu a se aduna de prin tote partile. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai atunci^ când (jiiua Inmormtntarii ar ave sa cada Lunîa. pentru c& einoe* putulii s6ptâm&ne1 si ar muri toti din casa. Afara de acesta mai e de Însemnatii Înca si aceea ca fiecare Inmormlntare se face dupa amiac^I si anume iarna Intre dou6 si cinci. SimonA. Pletosik <rNu st 'ngrdpa LunTa. pag. din Bucovina. si e rSO de mdrte pentru oel in vi^ta. I^m. de d-ia T. în casulu din urma se lasa totu-deauna pe a patra ^i^ adecâ pe Martl^ sub cuvlntu. Mai timpuriu sau mai târcjiiâ decât In intervalulu acesta se face d6ra numai atunci. In casulu contrariu se temu^ ca sufletulu repausatulul.U) Corn. 41. lesne ar pute sa apuce pe caî ratacite. e rea de morte pentru cei ce rSmânâ In vieta (1). sau când mortulu e dintr o stare mai nobila (1) Dat si cred. când cadu mai multe Inmormlntari In una si aceeasi (jii si preotulu nu e 'n stare sa le faca pe tote de-odata. vLunia nu se 'ngr6p& mortiT. si sa cada apoi jertfa vre-unul strigoiu ratacitoru (1). iar vara Intre doua si sapte ore. ca Lunia. Ye^X si lon^nQ. câc! o iea de LunTa. pe când se afla sorele In urcare. In BanatU nici unu Românu nu se Îngropa dimineta. PETRECEREA. din causa ca nâmurile sale voescii a-I espeda sufletulu câtra tinta sa dimpreuna cu mergerea spre odihna a sorelul. 248 XX. capulfl sdptdmAneT. A. cit. op. ca petrecerea sa fie cu atâta mal pomposa si mai frumosa. fiindu capulii saptemânei.

serafimii. 250 Totu asa facu ele si cu bradulu. In acelasi timpii se aduce de la biserica si procesia menita pentru Inmormîntare. Obicelulii de a duce mortulii cu sania e usitatiisi'n aT^ra OasivluU^ unii micii tinuta locuitii de Români. care. în Moldova si anume în judetulii Falciiî.if> se posteza unii în casa. naframi.de impiratia cerîulul. pomenele. sfesnicii si serafimii. precum si în mal multe comune din judetulii N6mtii este obicelulii sa se duca mortul ii la gropa cu sania. iar în orase cel mal avuti se ducii si cu patasca saO caravana. în care a repausatu acesta. fie vara. pentru ca sa-l fie calea mal usora si sa nu se sdruncine. din . adica cari pe unde apuca. apoi acesta atârna totildeauna dela etatea precum si de la deprinderea localitatii. dupâ împrejurari^ câte doue testimele si câte doî colaci. asteptându sosirea preotului. caci afara de testimele si colacii acestia în cele mai multe parti nu mal capSta nimicii alta pentru ostenela ce o aii. (I) Schott op. si anume: crucile. parte la alii Satmarelul. lega câte unii stergaru. Multi din cel mal fruntasi înjuga doi sau patru bol negri. dupa cum sl-a doritii celii repausatii si dupa cum sunt si mostenitorii sfel de avuti si de darnici. aratândii prin acesta ca murindii gospodariulu tote aii sa merga pe dosii si fara renduela (1). si de-acolo Înd6r&ptu. stogurile si nasalia saii drucusaril (ruditele). Ce se atinge de ducerea mortului. în cele mal multe parti. cit p. cu cari are sa se duca mortulii la gropa. Una dintre nemurile saii cunoscutele repausatulul. prapurii. si iarasi în altele într unii caru cu bol saii în sanie. cari sunt meniti pentru ceî ce au sa duca obiectele respective pâna la mormlntu. în unele parti. sfesnicele. pausulu si crucita. tulpanii saii tistimelii. si la fie-care cruce. se duce pe mâni. poniulu. Asa. se razima pâna la pornire de stresina casei sau a unei colniclore. care cade parte la comitatulii Ugocel. comunele Bunescl. Delenl si altele. In multe locuri boii se înjuga cu jugulu rasturnatii. fie iarna. 302. coliva. în altele pe nasalil. tulpane sau tistimele. iea mal multe stergare. prapurile. In unele parti dimpreuna cu tulpanele acestea e datina de-a lega înca si câte unii colacii. care se duce nemijlocitii In urma mortului La fie-care lega câte unulu sau. iara altiil pe afara. cum vede ca a sositii acum întrega procesie.

Gherla. numita altmintrelea si acaruld fnortitoran si numa! rare or! cu carulii (4).Maramuresii. p. In celelalte sate din Bucovina. unde locuintele omenesc! sunt fcirto departate de biserica si de tinterimu. ca si 'n unele partî ale Bucovine!. se ducii. sau.» in «AmioulQ familie!. stud. Ilisescî. (4) Com. In unele parti din Trans^ilvama. când omStuIu e forte mare. copii! cu ruditele. Sima. saii cu ajutoriulii unorii arude de mortii^y> car! se pastreza în biserica. dar si aici numai ceî înaintat! în vîrsta. fie ierna fio vara. porta în corne colaci si stergare (2). saii pe nisce lemne. (1) Burada. Jemna. in Bilca. 21 22. 94. Simonâ si Al. si al(T RoniânT. iar la grumazii cu clopote duce de regula pe avutii^ se prindii la caru cu nafram! colorate (5). cari traga sania. la care se înjuga doi saii patru boî (2). A tatii ierna câtii si vara se ducii cu sania numai în unele sate de sub polele muntilortl. pop. de T. de M. VI. 251 In Bucovina obicelulu de-a duce mortiilu cu sania e usitatu mol alesii ierna. cu ajutoriulii unorii (ichindeue. Boeria. . si cu deosebire în cele dcla tera. In sfârsitii. «Dat. In Muntii apuseni al Tramilvaniel se carii. 1882. cari se arunca apoi în gropa. Vara în multe sate atalu de la munte. p. si daca mortulii e tenârii si câte patru bo! cu creng! de bradu si la corne. iar boii. de d-la Uoni. pe când tinerelulii se duce de regula cu nasalia peumer3(l).» an. iar ce! de totii micî subsuora.y> cari sunt ale ducfetorulu! mortulu! (3). la inmormîntârT. CâmpuIungQ. Br^zactc. precum buna ora In Balacena. si cu deosebire In unele sate de Ia munte. Crasna. câtii si dela t^ra se ducii si cu carulii. (2) Ioana Nitu Macovelâ. ceî înaintati în vîrsta se ducii <le regula cu nasalia. si Ia sanie se înjuga boî negri saii plavan!. Inmorm. (1! Corn. gimn. (H) Corn. (2) Usit. apoi si în Gherta-mare (comuna românesca) totii de ocolo. precum buna ora în Orlatii. In districtulii Nasâuduluî ma! fie-care mortii se duce cu nasalia.

In Transilvania. 222 : Deferendl teretrura propriqui oribus virilis sexus dabatur munus. Fie-carul dac3toru i se da ea rasplata pentru munca sa câte unu stergaru. iar la mâna stânga li se lega câte unu tulpanu. pe când feciorii cel holtei si fetele cele mari. p. de Em. (2) Aen. in Câmpiilunga. gimn. iar cel tineri numai de catra tineri. stud. stud. când more o fata (1) Dat. stud. cit. ori o traist&y o cârpa saa o merindita. stud. si 'mbracati ca totu-deauna . Totu asa Îndatinau a duce pre cel morti si vechil Bomanl. dupa cum li e adeca si portulu. com. de G. dupa cum e si mortulâ. Velehorschi. dar mal cu sema pe la orase. de I. Servius la Virgiliii ne spune ca «rudele cele mal aprope de sexu barbatescu aveau Îngrijire de a duce sicriulu» (2). . com. dup& cum ne scrie d-la R. ducâtoriloru tineretului li se pune la pieptu si câte o flore. com. Burduhosa. li se da câte una stergara. din Ropcea.. VI. In cele mal multe sate din Bucovina. op. stud. 174. a celorQ din PundulQ-Moldovel. BurduhosQ . gim. tulpanu sau o basma frumosa. com. de Cuparencu. si a acelora din ToderescI si SOtonetd. In unele sate. al caroru turetci sunt dati tn sus^ sau cu papuci. de C. Simu. tocmai ca si când . iar la gâtu cu basmale negre (1). testimelu. com. . Asa In Bucovina^ atâtfi barbatii câtu si nevestele se ducu de catra patru barbati^ mal tineri sau mal Înaintati In etate. Avrama. (3) Dat. gimn. numai de catra patru feciori holtei. Rom. . MerchesQ. a acelora din Costâna.252 In cele mal multe partl^ unde este datina de a se duce mortulu cu nasâlia^ cel casatoriti se ducA numai de catra^ barbati. de V. este datina de-a Ii se pune^ pe lânga ducâtorl^ Înca si drusce si vdtajeî. cari sunt de regula Îmbracati In sumane negre si Încaltati cu clobote. com de V. gimn. în Fundula-Moldoveî. com. a acelorQ din CâmpulungCi. de care atârna unu colacii (3). stergaru. din Badeuta si alte sate din Bucovina. de DragosQ BumbacA. de Const. Merchesa 253 mare saâ unu fecioru holteiu. o basma sau o petea negra (4). gimn.(h) Frâncu. Rom. (4) BerchisescT com. .

EI dicâ adeca ca o duca la cunuiiie pe cee-lalta lume. ducu In mâna câte o naframa si bocescu pe celu mortii pâna la gropa (3)r altele Insa. BaciA. precum cel din Stupea. (3) Com. Unelo drusce. districtulâ StorojinetulA. altii Insa. cu capulu golu^ si In mâna câte cu o plosca si câte cu unu bStu. Unii vatdjt^y precum cel din Balacena. Jemna. ca si cân d ar duce-o la cununie. Împusca totu drumulft pâna la gr6pa (5). iar dupa tnmormîntare. de A. la Balac^na. cari se punu mal alesâ la feciorii cel holtei. nici când Insa alba ca la nunti (2). pre toti omenii ce-I Intâlnesce pe drumu (3). Insa mal alesa cu sumane negre. de M. nu facâ nimica alta. 254 toriloru rachiulu sau vinulfi. precum cele din Stupea. de Al. de Cuparencu. In Bilca. Jemna. Baci a. Druscele. . sunt îmbracate In camasi albe si cusute cu stramatura negra apoi In bondite (piepterase)^ Încinse cu catrinte. pe und flac&Q ilQ ducQ tota-deauna fl&cail^ iar* pe o fata mare patru va tajeT. ci numai ducu sfesnicele cu luminele aprinse pe lânga mortâ (4). si cinstesce cu rachiu. Vatajeil sunt Impbracatl cu camesi albe de bumbacu si cu pieptarase. Vatajei! capata câte un bâtu cu naframa si câte unu sti*ut& de flori la pieptâ^ iar druscele numai struturi de flori ca la nunta. unde e datina de-a se pune numai unu singuru vatajdUy acesta se duce Înaintea mortului saâ mal bine (jiisu tn fruntea procesiunii. tocmai ca si la nunta. de M. de M.sarii marita si 'nsura si i-ar duce Ia cununie^ pentru ca mortea pentru dtnsiT se considera ca si o nunta (1). o In Bopeea. de care e legata o basma negra. (4. când se marita. Iara druscele si vatajeil se alegfl de regula dintre nemurile cele mal aprope ale celui repausatu. postându-se lânga portita tinterimulul. precum buna-ora cele din comuna Balac^na. de i^ufletuUi celui repausatu (1). cu capulu golA si cu p3rul& despletitii. com. de Em. Com. Druscele bocoscu totu drumulâ pe mort£i (2). dau petrecfe- (1) Corn. (5) Com. corn. se ducii alaturea cu mortulu pâna la gropa. Jemna. si daca-I timpulu frumosâ Încaltati cu ciobote sau papuci.» (2) In Stupea. In Vicovulu-de-sus la tnmormtntarea unul feciorii sau a unei fete mari se punu numai câte doi vatajel si câte doue drusce. ce-lu au In plosca.

. In unele comune din districtulu Nasâudulul In Transilvania. Prapurii. daca mortulu e prunca. ci fete maritate. dara totQdeuna cu stâgu. Fetele mari Insa sunt duse de feciori cari le punu pe salasii o cununa de flori. dupa lnmot*mîntare. pe lânga cel patru feciori. si asa mergii pâna la biserica si de-acolo la cimitirii. care. cel mal intimi al repausatului. llu ducu feciorii s6I. iar alaturea cu fie-care dintre dlnsil merge câte-o fata. iar flacaii numai de flacai. gioon. crucea. se cauta patru fete mari si patru juni de vlrsta lui. se duce de catra feciori. Înca si câte unii marii frumosik In care este Înfipta o pana grecâsca. de George BumbacA. carora le urmâza patru tete ca si la feciorii cel holtei (1). adeca o flore artificiosa de dughiana. (1) Ck)m. se pune pe mor* mtntu. iar daca nu are tata^ atunci llu duce rudenia cea mal de aprope a sa. preotA (3) Corn. si acestia sunt vdtdjd^ (4). Când pleca la biserica cel patru juni iaii sicriulâ cu scaunutu pe umeri. fetele cele mari se ducu la gropa pe nasalil purtate numai de fete mari. Daca mortulu e b&rânU. atunci o ducu de regula patru feciori. adeca doi feciori si dou6 fete sunt de catra picidre si doi feciori si dou6 fete de catra capii. care tine o panglica lunga si rosie peste sicriii dimpreuna cu sota el de cea-lalta parte. !lu duce tatalu sSu. (4) Dict. iar la fetele cele mari. Iar daca e corpolenta si sicriulu greu. (2) Corn. daca more unu feciorii. merge alaturea si câte-o fata mare^ care repesinta druscele din alte sate .In Costâna. de cum-va nu are feciori. In BanatUf daca repausatulii este june. de Al. pe lânga iie-care dintre cel patru feciori. totu din districtulu Nasâudulul. de Iustina C&rdeiQ. cari le duciî. Daca mortulu e fecioru. proprietaria 255 Daca Insa i^epausatulu e tata mare si nu e tare grea. Pre cel casatoriti 11 ducu unele rudenii de ale loru. si cel casatoriti numai de casatoriti (2). precum si cele-lalte obiecte procesuale Înca le ducu numai feciori si de regula amicii. de d-lâ V. Celorii patru fete li se mal da sa tina tn mâna cea de laturi demortti^ adeca In cea estrema. atunci o ducu patru fete frumosâ Îmbracate si împodobite. Turtureana. stud. atunci Uâ ducu ginerii sâl. cari ducii mortulii. BaciQ. mal mergii Înca patru alaturea. In alte comune.

de care spânzura o sabie gola cu manunchlulii întorsu. car! Isl lega la mâna câte o basma saâ naframa ca si vomiceil. fostii unulii din cel mal mari boerl. Fie-care mortii mare se duce do regula de catra patru insi. (3) Com. Afara de ac6sta pre fetele mari le petrecA numai fetele mar!. iara baetii si copilele numai de baeti. iar la cel bogati cu stofa. în timpurile vechi. Nasaliile la cel sâraci sunt Împodobite cu sc6rta sau chilimu. atunci llu ducft nemurite cele mai aprope. ~ 256 barbatu sau femee. «Daca muria unu boerii. si apoi le duceaii . iar de amendoufe partile mergeau vre-o câti-va soldati Îmbracati cu pancere si coifuri. Boeria. ca si omenii. le ducu numai feciori. Simon si AI. In care adese ori se baga si câte-va parale (3). In Moldova. 22. plaiulu Muntele. judetulu Sucevil. ne spune Principele Dim. de d-lQ T. mortea domnului lorii. ca daca mortulu a fostu ofîceru In militie. câte o lumina de cera si de mâncare (pomana).iara de nu are nici de acestia. Cantemiru. p. Ochii cailor ii se frecaii cu sucu de c6pa sau cu prafii de pusca. cari cap&ta câte unu colacu. In Basarabia fetele mari sunt duse numai de flacai. inv^tatorl. si daca defunctulfl s. llu ducii omeni mal de aprope sau vecinii. (2) Burada. cari capâta câte o naframa si unu colacu. atunci duceau Înaintea lui semnele boeriel sale pâna la gropa. Totu asa se Intempla si cu dusulu mueriloru hitr&ne. daca mortulu e (1) Corn. Daca Insa sunt fete mari sau copilandre. cadavrulii lui llii petrecea si Domnulii cu totâ pompa sa de curte. cu car! atî fetita împreuna si au traitii bine si anume tot-deauna cu pSrulu despletitii (2). de d-nil loand PopovicT si losifa OlariO. cari capSta câte-o cârpa frumosa (1). înaintea cadavrului se ducea o sulita. din care apoi se facu vesminte la preoti (3). i se îmbracau caii în panura n^gra si de-asupra lorii se puneau vesmintele cele mal preti6se ce le avuse defunctulii. Inmomi. batrânii se duca numai de bfitrânl. In alte parti Insa totu din Transilvania. feciorii si fetele mari numai de feciori. ca sa se arate ca si când ar plânge si el.

Ti -a sosita carte domnesca Dela noi sa te pornesca. Cârdeiâ. PletosO si M. de Dim. Ti-a venita carte. Nu te porne spre trai tu. 22. de A. (3) Burada. Inniorm. Nistoru. Ca te-ora duce cu caruta Sa nu vil câta ii lumuta. In acelasi timpu. de d-la I. p. 140. corn. Câ-tl vine carte domnesca Dela noi sâ te pomâscâ. Te-ora duce pe nasalil înapoi sa nu mal vil |2i. Dela noi mi te-ora pomi Si 'napol nu-î mal veni. învStâtoru.(1) Com. dar «caunulu si locuia Iu! r&mâne deserta cela putinu trei (jiile» (1). venitG. Georgescu. (2) Dict. Sera înca n'a sosi. Sa fiI gata de pornita înapoi nu de venitu. rom. J/arianfi. 257 iarasi tndSrâptâ si le puneau tn spatarie sau divanu. mila n6stra. Ia Români. Uita-mi-te pe terestra. Te porne spre prapaditei. Te-ora duce cu patru bol Si nu-î mal veni 'napoT. edit. Acad. Bocitorele din Bwxwina^ cum tiu zarescu de departe ca se apropie de casa repausatulul. când se aduce procesia saâ putinu ceva mal tân^iu. Sau asa: Mamucuta. (1) Descrierea Moldovei. Inmorm. p. (2) Din Voitinela. 1 * . deauna tncepA a se vaieta^ a boci si a (jiice: Scdla. scdla dumnia-ta Si-tl deschide feresta Si privesce printr^insa. sosesce si preotulu care are sa Implinesca serviciulili Inmormln tarii.

268 Sera daca ml-a 'nsera Tare nu te spaiminta. Iaca cartea c*a sosita Si dela noi te-aâ pornita. bocescu astii-felu: . Cu fete posomorite. . iubitulâ meCi ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnâsca Dela noi sa te pojmâsca. Carte 'n patru comurele Scrisa cu lacrimi de-a mele Si 'mpluta cu multa jale. . C*aceia-sâ chiar fiii tSt. Aceia nu-sâ hulubel. Ca 'nainte tl-orâ esi HlubI cu pene împestrite. Ti-o venita carte domnesca Dela noi sa te pomesca. Cu chicile muce^ite . Cele din Moldova: Puisorulâ meâ iubita! Sc61a-te ca ti-o venitii. Da eit mâ rogâ dumitale. In casu când mortulu e o fata mare. dragulâ meâ. Dragulâ meâ. Sa mal vil pan' la feresta Sa vecjii cum traimâ în casa! (2) Iara cele din Transilvania. Ce-aâ muiitâ mal de demultâ SI a& putre^itii în pamîntâ Sau astâ-felA: Scola. . . (1). scula. Daca-ml faci acesta cale.

Ca de a<)I ne despartimâ. veniti surori Si me 'mpodobiti cu flori. Haideti surori sa gustamu Ca de-a(tl nu ne mal vedemâ. Haideti surori sa prâncjimu. Remâl. Cine 'n lume-a mal ve4utâ Miresa mândru gatata Si ea sede superata. N'avuT parte nicidulceta. Voiu pleca o cale lata Nu-I pasfire sa mâ 'ntreca. Rea bola m'a apucata. MS petrecetl cu suspina. Voi pleca o cale lunga Nu-I pasSre sa m'ajunga. Si-ml spâlatl fata cu apa. Rfimâl lume cu mult bine Ca eâ a^l m6 duc din tine.U) Din CâmpulungQ. (2) Dict. Mie nu ml-al fosta lasata. Si-ml spSlatl fata cu bere Si me petrecetl cu jele. Veniti frati. 259 Intr*acesta lume mare Fost'am si eâ mândra fl6re. de Anita Pietosa din Radasenl. Trupsorulâ mi 1-a uscata Si ml-a rupta (irulâ vietii Si m'a ftcutâ prada morti!. Norocii buna de-a mea vieta. Mirâsa mândru tocmita Dupa lume banuita. Si-ml spfilatl fatacuvinti. Fldre ful. lume cuT esti data. de G. fl6re trecut. Parte de lume n*avul. Ca sa fiâ si eâ iertata. MS rogâ lumi! de iertare Dela mica pâna la mare. La toti 6menil de-odata. MS petrecetl pân* la gr6pa. Ciuperca. corn. Noi Marie-asa*m gânditii Ca dupa tine-orâ veni .

dela nori. Dela strutii de busuiocii. Parintii cum te comanda. Nu-I pasare sa te-ajunga Sl-al pornitii o cale lata. Multii al sburatii ca mierla. Dela a tale surori. Dela sore. Dar* el vinii cu praporii. de la luna. Cal pornitii o cale lunga. le-tl Mario ^iua buna Dela paharutii cu miere. Astazi în pamântii te baga Si te-I face terna n^gra ! (2) . Dela feciori. le-tl Marie ^iuB. Multii al sburatii ca cuculii. Putre4^-vel ca lutulii . Nu-I pasare sa te*ntr6ca. Putre^i-vel ca tina. dela bere (1). Saraca Marie draga. Ca tu mal multii nu-I mal mere. dela joctî. Noi Marie-as*am gânditii C*orii veni feciori cu brâie. Dar* el vinii cu nasalie. Hal Marie si te uita Surorile cum te cânta. Dela maica ta cea buna. Dela strutii detamâita Dela fete din ulita. Dela feciori. buna Dela s6re.Socrii cel mari cu caii.

înainte sau nemijlocita dupa Începerea panachidel atâta preotulu câtu si cantorulu bisericescu (dascalulu). si apo! Începe panachida. cu acea deosebire numai ca a preotului e mal mare. libere» se *ntelege petrecerea juaimel satelorQ pe la Cracluna. |2) Coni. Câ de a(jî mS ducu la gropa. 260 In cele mai multe parti din Bucnvtna^ unde este datina de-a se face prohodtUu tn biserica. se si Îmbraca tn ornate. de d-lG T.» 261 Si-ml stropiti fata cu vinu Ca 'napol n*am sa ma! vinu. Si-mî stropiti fata cu apa. cum a sositu preotulu. Începu iarasi a boci si a (jlice: Venitî frati. de I.(1) Sub. atunci fie-care capâta cât^ o lumina si câte unu tulpanu. daca tole cele necesare pentru petrecerea mortului sunt gata si nu ma! este nici o piedica de pornire. de care se afla legata o naframa. Popovicî : «PreotulQ si iavetatorulâ capfita câte o lumina si omahrama. luându-si In acelasi timp&rSmasubunudela dtnsulu si (jiicendu: «Dumnecjeu sa-Iu Ierte si sa-Iu odihnesca!» Bocitorele din Bucovina^ cari stau de o parte. Daca sunt mal multi preoti si cantori bisericesci. Totfi asa se face si In BanatU (1). SimonCi. iar copiii (diccil) câte o mahraina mal mica. mal scumpa si mal frumosa. unu stergarft sau unA tulpanâ. Dupa ce a sfârsitu preotulu panachida si cantorii bisericesci de cântatu vednica pomenire^ stropesce pe mortu cu apa sfintinta sau cu vinii. adeca cu pausu. capata câte o lumina de c^ra galbâna sau si una alba. cadesce mortulu precum si pe cel de fata. veniti surori. cum vSdii ca preotulu a luatA pausulft ca sa stropsea pe celii mortu. Veniti si voi verisori Si ma *mpodobitl cu flori. (1) Corn. iar cel de casa precum si nâmurile cele mal de aprâpe saruta pentru ultima ora mâna mortului precum si crucea sau icona de pe pleptulu acestuia. pe când a cantorului mal mica si prin urmare mal eftina. Si-mt stropiti fata cu berc .

frate saii sora. de fostulâ med coiL^colarQ d-lCL Petrea Prelipc^nâ. Caci de tata ati remasu Totu de china si de necazQ.Ca mal multu nu me-tl vede-re (1) Saâ asa: Veniti frati. în cele mai multe parti din Bucovina se pune si se închide capaculu secriuluî si mai multu nu se deschide de felii. ar dori sa-Iii mai vada înca odata si a-sî lua rSmasti bunO dela dînsulii. corn. veniti surori Si m6 'mpodobiti cu flori. Si-tl fi mâncati de straini Ca iarba de boi betrâni. si prin urmare na apucata a veni înainte de a porni. îlu ducii pâna (1) Din Horodniculâ-de-jos. Câtu îmi e lumea de mare N'avetI mila nici credare. . Veniti si voi copilasi Dragii tatii coconasi. In cele mai multe parti din Moldova însa. Veniti toti si v'adunati Si cu apa m& scaldati Ca de asta(jî în colea Mal multu nu me-tî mal vedea ! (2) Dupa ce Iau stropitii si 1 au sarutatu acum tote nemurile. care nu locuesce în acelasi satfl. Veniti si voi buni vecini Veniti si voi cel straini Vin'o si tu-a mea sotie Ce-am avutu din cununie. dora numai în casulii când unii fiii saii o fiica.

dela bere^ Dela firâ de tamâita Dela fete din ulita . (jiiua buna Dela sore. (1) . de d-lQ T. judetulu Botosani. anume ca sa se pota casatori barbatulii saii muierea care ramâne. dupa cum e si starea omului. dela luna. trecendu pe lânga copârsfeu. Del a firâ de matraguna. daca mortulii e fecîora holteiu sau fata mare. pe când mal de multu nu se încuia de felu pâna Ia mormlntu. In multe locuri totu din Transilvania^ se da omeniloru la ocasiunea acesta câte unu colacii si câte unu cruceriu. dela surori. p. 262 la gropa cu fata descoperita. 263 înainte tnsa de-a se Încuia i se desnoda balera camesii precum si orî-ce altu nodii ar malli avendu la vre-o haina cu care e tmbracatu. Dela feciori. . iostâ ser^^enciî in Moldova. (3) Com.(2) Dict. (3). Dela frati. Zaharescu. Dela maica ta cea buna. dela norî. j^imn. desi legea nu ma! permite ca sa faca acesta (1). de T. ori si mal multu. Dela paharasu cu miere. Dela gradina cu flori. bendu pausu si(j[icendu: <i Ehimne(^eil sa-lfi îerte !» Iara bocitorele. unde este datina de a se duce mortuliî descoperita. Simonfl Ve4t si Burada. stud. de T. (1) Com. Dupa ce-lu saruta rudeniile. capaculu sicriului tiu duce pâna la gropa unu altu omii. bocescu astu-felu: le-tî N. In acele part! ale Moldovei deci. 21. Dela s6re. Zaharescu. dela jocu. Românii din Transilvania Înainte de a se Încuia sicriulu se ducu asemenea la iertare. carî stau ceva la o parte. de Toderu Maiiciu. (2) Coro. Dela firâ de busuiocu. . Inmorm. ca si'n Bucovina. mortulu se Încuie. caruia asemenea i se da unu tulpanu (2). Dela leclorl. sarutându crucea.

când se scote mortulii din casa. plânge podulii. arsa (3). barbatii. Saiî acesta : Plânge masa. Sima si T.Totii asa facA si Românii din Bucovina. Ca i se duce stapânulâ. feresti plângeti. respective feciorii. (3) Din Poiana-StampiT. Dupa ce au Închisii sicriulu. EI Înca 11 desnoda cheutorile camesii anume ca celui ce rfemâne sa nu-î fie cununia legata. Ori nu-î Ori nu-I Ori nu-î nu-I condeiâ de scrisa. Ca stâpânulâ merge din casa. atâlii femeile Înrudite cu dlnsulu câtii si bocilorele bocescii urmatorulii bocetii : Plânge podulii. Plângeti usi. Înnodata. Plânge casa: Plânge casa cu totuld. arl sunt pusi ca sa duca mortulu. ttnutula Dornel. plângi si tu masa. (2) M^re sta aice in locA de tj ea. (1) Corn. înapoi revasa nu-î vine Sa spuie câtii i-I de bine. voe de trimisfi? cemâla sa scrie c61a de hârtie ? (1) . Si pe noi pe toti ne lasa Cu inima fripta. Plângeti usi. Simonâ. In acelasi timpii. Da plângeti si voî podele Ca se duce mila mi-re (2). de Rom. 264 Nu sciâ. Ca se duce stapânulii. llu radica de pe loculu unde a statii pâna atunci si-Iu scotii afara. Ca de-amii nu-lu mal vedeti. Si se duce în ceea lume.

Rom. Ciuperca. feresti plângeti. 266 . TurturenQ. Barbuta. VicovulQ-de-sus. Plângeti usi. (3) Dat. Cea alesa Si frumâsa Mi se duce si vg lasa. cook de d-lft V. închidu repede usile si se uita pe ferestra afara anume ca mortea sa nu strabata mai (1) Din Câmpulungd. lovescu sau mai bine (Jisii atingu secriulu câte de trei oii de fic-care pragu peste care trecu cu mortulu. (2) Din Crasna. precum buna ora în Mahala. Inmorm. corn. Ca remânetl strainorîl (2) Maî nainte însa de a trece cu mortulii peste pragulu tincjeî este datina In cele maî multe parti ale Bucovinei de-a lovi câtenelu cu sicriulii de treî ori de pragulu useî de la tinda. Mahala. si cred. Plânge masa. cari rfimânu în nauntru. Plângeti si voi chiotorl. In unele comune. p. stud. 20. de G..Ve(JÎ si Burada.Sau acesta: Plânge casa. SiretCt. de M. din Boiand. cei de casa. Ca stapâna cea alesa. dic. Da plângeti si voi pareti. Acesta lovire sau atingere a secriuluî de pragu Însemn6za ca mortulu multamesce casei unde a locuitii si ca se închina si-sî iea rSmasu bunti dela întregu poporulu ce sa adunata ca sa-Iu petreca la gropa (3). Ca de astazi râmâneti Si stapâna nu aveti. gimn. Cum au scosu ducfetorii secriulu cu mortulu afara.

387. Turturcnu si a celora din Badeiitâ com. dupa ce-a Inchisu usa. barbatulu sâu ese Îndata dupa . Rom. totu din Bucovina^ unulu dintre cel ce au rfimasu In cosa. si com. si atunci llu uita forte lesne si nu le pare asa de râu dupa dlnsulu. de V. In unele sate din BanatU mal este Înca si acea datina ca pe când scotu mortulu. p. si cred. Barbuta. pe care a statu. III. radicându mortulu din casa se pune In locu-I o haina noua. eoni. din Boianâ. de Ionica a luî lordachi Isacd. Bucurescî 1884. nu numai ca celu ce-a remasu In casa. Închide Îndata usa dupa dlnsulu ca sa nu Intre mortea iarasi In ca^a^ ci tot-odata. Multi Români din Bucovina credu si spunu ca. precum si In alte sate din Bucovina. ca nu cum-va sa se duca astu-fclâ dupa mortulu deja scosu si altulu cine-va dintre caseni. II. de la capu spre piciore anume ca sa nu lese locu pentru al tu mortu. (2) Dict. se pune pe loculu acela unde a statu mortulii anume ca sa vada mortea ca nu se temu omenii de dlnsa. voi.inuitu In casa aceea. (1) Dat. cum b'a luatu mortulu de pe masa sau laita si sa scosu afara. cel ce râmânu In urma r6st6rna scaunele si mesele^ aratându prin acesta turburarea produsa prin morte (1). daca cet de casa voru sa uite mal de graba pre celu mortu sau celu putina sa nu le para r^iî dupa dtnsulu. stud.an. MacoveiO. casnicii s6I punu mâna drepta pe sicriu si (Jicu în sine: a te tragemU nul pre tine tatay mama^ fratey sora^ dar' sa nu ne tragî si tu pre noi ! » In alte sate totii din faTia^tZ. In Muntenia^ plaiulu Prahova. pomana de sufletulu casa stau apoi astu-felu Închisi pâna starea (prohodulQ) prima.Archiva pentru Ist. gimn. adeca sa nu mal mora si altulu In urma lui (1). apoi si pentru aceea ca sa rfemâie noroculâ în casa. cauta de trei ori pe feresta dupa dlnsulu. de M. dupa ce sa scosu mortulu afara din casa. In Crasna. când o scota afara din casa. de At. Cel ce au remasu In oe cetesce preotulu si el afara si dau. |3) Com. sa nu se duca cu celu mortu (2). anume ca sa nu se mal Intorca bola In casa (4). etc. sotu sau sotie. (4j Vedî Tocilescu. de A. Germanii. câte una si alta de celui repausatu (3). daca mortulu e femee maritata. cum sa luatu mortulu de pe laita sau masa. 266 In uneie parti din Transilvania si BanatU^ dupa ce sa scosii eicriulu cu mortulu din casa. Îndata restorna asternutulu. In alte sate. Dupa acea esu daca au de unde.

. unde se face prohodulii. ori în loculu unde mortulu si-a datii sufletulii. doufe muerî. In multe locuri este iarasi datina ca acea ola sase sparga de pamentii. plaiulu Prahova.267 raspunde : ^cum 7i'a 2^^^^ fi neîntrebatay asa sd fie si de Idca. se stropesce In urma luî. a murita. Inmorm. . supararile si sa înceteze de-a mal muri cine-va din acea casa (3). si apoi pleca conductulii la biserica. . o arunca peste casa. 20. apoi se trântesce în mijloculii casei de se sparge. ori chiar la mormîntQ. ci sa se pota câtii mal de graba Însura (2). de unde a ramasii si cjlicerea : «i ^a sparta 61a j>y adica: i s'a frânta vie fa. unulQ dintre nemurile cele mai de aprope sparge o ola si unii blidii. petrecâ iute traista acea dela drepta spre stânga preste mortfl si pe sub mortii de trei ori. totu din Tdra-Bomânesca^ dupa ce se pornesce mortulu la mormîntu. In unele parti din Transilvania^ nemijlocitii dupa ce sa scosii mortulu din casa afara si s aii resturnatii scaunele din casa. ca produce unu sunetu deosebitu (4). îndatineza Românii nemijlocitii dupa scoterea mortului din casa do-a trânti 61a.n (1) In TerorBomânteca. radicându-se mortulu din casa se spargu trei ole (jticendQ: Cum se sparge 61ele Sa se sparga b61ele (2). ce-a tî facut? i so (1) Corn. In alte partî. unde staii nitelii cei ce scotii pre mortii. (2) Corn de d-lâ loand Popovicl.sicriu cu palaria In capii si cu furca el de torsu In mâna. Altii arunca lumina. iar palaria o pune In cuiii. Simu. care a statu la capulii mortului. în care a arsu lumina la capulu mortului. ca sa se sparga tote neajunsurile. se iea apa tn 61a cu care a fostu scaldatii. de Rom. apoi In bucatarie. anume ca sa se duca r&ulii dupa mortii. trântindu-lii pe loculii acela unde a fostii mortulu saii In usa. si apoi scotii mortulii afara In curte unde îlii punii pe scaunulii mortllorii. de pragulii casei cu o putere asa de mare. In unele sate din Bucomna^ precum buna-ora în Balacena. Si daca Întreba cine-va: ace s'a întâmplata? . iar barbatulu frângendti In genunche furca mueriî. Ve4îsi Burada. satl se umple maî întâifi cu cenusa si apoi se sparge. . Tota procedura acesta Insemneza ca barbatulii sa nu remâna multii timpii vfiduviî. p. punendii unii puiii de gaina saii o gaina Intr o traista si postându-se una de-a drepta si alta de-a stânga.

p. si apoi. Intr'unele locuri se umple acea ola cu cenusa. când llii duce la gropa si sa se dea de pomana plina cu apa prospata împreuna cu o lingura noua la vrunii saracii (5). protopresviteriatulu Luncii. 57: fOlula si astazi. etc. mai nainte bea preotulii si apoi cântaretulâ. voi. Bojinca.. o trdntescCl de pamîntd dupasicriâ. în «Albina» an. adica vieta. op. (4) Corn. cântaretulii goFesce unii paharii de vinii si când cânta acesta. (2) Tocilesou. . Acestu olu se spargea apoi afara la mormlntu sau acasa. BoerG. adeca când se prohodesce mortulii. Jemna. cit. preotulii capata din vinii. Unulii dintre rudeniile mortului saii slfetulii (crâsniculO. p. I. Revista pentru Ist. apa sa prefacutii tn vinii. care Insemneza atâta cât: i sa stinsu vieta. care umpluta cu apa pr6sp6ta se sparge înaintea mortului si apoi se da da pomana vre unul seracd împreuna cu o lingura noua. dupa ce . p. cu care sa turnata apa în caldare spre a se scalda mortulii. p. si pâna când cânta preotuliî. III. (1) Corn. pe masa ce sta Înaintea preotului. de siguru ca pentru odihna sufletului celui repausatCi. Ori si câtQ de soda ni sarii pare datina acesta. 44. Simonu si Al. M. fara. de M. uneori oaducdacasa sî aruncand-o de pamtntîl. Dela acesta datina se vede ca vine si espresiunoa figurativa a Latiniloru: afractus est ei ollus». an. Simu. palimarulii) umple cu vinii paharele de pe masa. respundQ ca asa s'aQ pomenita». Nota dela p. slud. Frâncu op. 177: «Mortului asemenea i se duce la morminta o ola cu apa. de Rom. 213: tiOla saQ âla se obicînuesce si la Români. se pune unii vasii cu vinii si dou6 pahare de iaga (sticla). II. a muritu (2). cit. In Ungaria^ si anume In comitatulu Bihorului. (H) lon^uQ. cit. (5) Burada Inmorm. o spargu.se scote mortulîi din casa. 20. totusi ceea-lalta lume pane. Bucurescl 1884. gimn. i s\i frântH oluo. era usitata si la Romanîy ceea ce se pote vede si din forma Invitarii la Inmormtntare : <racuma e timpulu de a merge Ia Îngropaciunea Iul (Titiu). olulii se scote (l)o. mal alesCl în Ardelâ.In cele mal multe partî locuite de Români însa este datina ca 61a. de unde s'a nascuta ^di cala. sa se duca înaintea lui. Atunci Incepii a cânta schimbisii unulii dupa altulii . apa si luminii». si întrebate fiindd femeile despre pricina acestora. T. Adose-orî ospargu la mormintd. No. op. are rold la îngropaciune. Besanâ. ca sa aiba în 268 Datina de a duce unu olu sau ola cu apa prospâta Înaintea secriulu! si a da dintr tnsulu celoru setosi apa sa bee. adica: i sa Irântu olulii. 387 . de a sci ce însemeza t6te aceste. unQ colaca si o lumina.

Mbina» an I. avendu Luncanil vinu destulu de prin viile loru. . (2) Apoi. aruncându-sl privirile în tote partile prin ograda si v6(Jendu o multime de lume adunata si trista. Cârdeitt. de Dim. Ca ea vine mâniâsâ. Sorele o resaritâ. ca vine de-a dreptulu dela Romanii pagâni. cit. 270 Si fâ urma prin gradina 8a cFesca mândra sulcina. si cu o lingura noua de lemnîi se da din elQ apa de bfiuta cutarul sfiraca. Da ian scolâ.acolo sa sada. Nr. 67.ollu8 efîertur. care a dato întâia ora publicitatii. însa cu acea deosebire ca. Bersanu. bocitorele Începu din nou a boci si a (jice: Cum nu-I m6rtea 'nfuriosa. (2) Din VoitinelCi. Ca-I destulu de-alalta sera. mama. în «Albina» an. si eu sunt aplicata a crede. Si fii urma prin ograda Sa cresca mândra otava. mama. Acolo-IQ baga 'n pamentu Ca sa nu-lu vedemu mal multu.unde si astadl se pdrla unu olCi cu apa înaintea sicriului. Cum au esitu cu mortulu în ograda sau curte. si substittie oltriu atsestora. (1) M. adeca la scoterea mortului din casa (1). proprietarQ. Ascutita ca o c6sa Si iea sufletulâ din 6se Si trupu-lâ sc6te din casa Si-lâ duce la tinterimâ Cu elâ sa numai graimâ. prindu a boci alte bocete. 269 are ea de siguiii insamnatatea sa istorica. scola Si mal ta vr'o urmusora. S6rele sa nu mi-lâ vada.» (1) Exequias (Tilio) quibus ire commodum. Ventulu sa nu mi-lu mal bata Câiâ lumea. în «. stud. I. scola. No. corn. (2) KesanO. între earile si acesta: Da ian scdla. Dumnia-ta nu te-aî trezitu.st. 67. împreuna cu d-lii Besanu. în locu de apa punu vinii în vasu ia prohodire. publ. jam tempus e.

Si fa urma prin ocolu Sa crSsca mândru mohora. dict. Pân* la usi la tinterimâ De-acolo ne despartimâ Si mal multii nu ne 'ntâlnimâ (2). atunci. Atâta ne mal intâlnimâ. de mersa. Ca nu-I 4iuâ de 'ntâlnire Câ-I (}iua de despartire. mamucutâ. . Dar* daca nu le-I calca Râga-te cui te-I ruga. ginin. R6ga-te la sfîntulâ sare Sa faca 4îua mal mare. de G. Femeile s'aâ sculatâ Si pe-afara c'a(i âmblatâ Si vacile si-aâ mânatâ. com. 271 Pe 'nfhizitulâ codrilorâ Pe 'nfloritulâ pomilorâ. Barbuta. de M. mal bocescu Inca si pre acesta: Scola. (2) Din CâmpulungQ. scola Si te preumbla pe-afara! Mândra vreme ti-al alesa Dela noi do dusa. Dreptii aceea^ urmândâ mal departe^ (jicu : Cresca erba câta casa Si otava câta prispa. Pe cântatulâ cucului. stud. Pe pomitulu plugului (1) Din Crasna. In zadarâ tnsa le e rqgaipintea si Îndemnarea^ caci cine-a muritu odata nu se scola mal multu In veci. De-amîi nu le-I mal calca. Ciuperca. pe lânga cele aratate. Dumni-ta nu te-al sculatâ (1). Daca repausatulu si-a datu sufletulu pe la tnceputulu primaverii.

cari se ducu pe de-o parte si pe de alta a secrîulul. unde e datina de a se duce pomulii deosebitii de pomene. . eu am lânga mine faclia moi^il (1). Sfesnicele si mal alesâ fanarele.272 testimele. respective dupa pomii si pomene. pomulii.^I si de multe ori chiar dupa ce apunea sorele. dupa care urm^za bradulu. desi o IntalnimA ici colea si la alte natiuni straine. Dupa prapure. Dupa cruce vinii de o parte si de alta prapurii. (2) In comuna Malini. Acosta datina o amintesce Ovîdiu cjicendu: nrln locu de faclia nuntii. apoi o crtice mare. totusi semâna ca ea este de proveninta romana. iara printre acestia la mjilocii Întâi pausulil apoi cdiva s\ pamulil cu pomenele saii raîtUu. coliva.Primavara ne-a veni. iar Intre acestea nasalia cu mortulu. pe car! le ducu mal cu sema câte patru baeti. tn cari se afla luminari aprinse. judetulA Suc^va din Moldova. In multe locuri din Bucovina este datina ca pomulii sa-Iii duca Înaintea secriulul nanasulu saii nanasa mortului. dict de M. apoi serafimii. cu cari au sa petreca mortulu pâna la tinterimu. si se crede ca printr Insulu se amagesce sufletulu catra biserica (3). NistorO si alte femei. preotulu încape a rosti ectenia mortiloru si a ceti evangelia. Apoi Întregii conductulu funebru se pune In miscare si anume: tntâi se duce toiagulâ asezatii pe unii sfesnicâ. pomenelo. se aduce din padure in aceeasi 4ii >n care se inmormînt^a mortulâ. se duce totii-deauna înaintea pomenelorii si pomenele dupa dinsulii. când aveau trebuinta de faclii. (3) Corn. Barbuta.» . Datina petreciriî mortului la tnmormlntare cu sfesnice si fanare. cari ca si Românii nostri de acjii petreceau mortulu la tnmormlntare numai dupa amia(. Toti pomii ni-orti înflori Dumniata î! putrezi ! (1) Dupa ce au sfârsitu bocitorele de bocitu si ducatorii de 8C0SU pausulu. represfnta facliile vechiloru Romani. de Ionica alQ lut lordachi IsacQ. vine preotulii Imbracatu In ornate si cântaretii. si impodobindu-se ca felA de felA de stramaturl se duce braduld nemijlocita înaintea mortului. precum si tote cele-lalte obiecte. lânarele si sfesnicele cu luminari aprinse si Împodobite cu (1) Din Crasiia. In unele locuri bradulii se duce chiar Înaintea crucii (2). adica a tinea prima stare j dupa care cel de casa dau de sufletulu celui repausatu diverse obiecte si vite. In acele locuri Insa. dupa cum ml-a spusa M. ca sa se vada pe unde se ducu.

Crasna.» (3) lonc^nfi. quo reliquiae tumulo Ausrusti inferebantiir. Grintiesulu maro. Suceveni. Vicovulu-de-sus si cclu de jos. Dorna. 172. fax mihi mortis adest. si mal alesu In comunele : Buhalnita. cu piciorele înainte. cit.Asemenea si Tacitu: «piua. XXI. Cotunele Chizirigu. «Fiind-ca omulCt se nasce cu capula înainte. Dupa nasâlie urmeza mal întâi nemurile cele mal aprope ^le mortului. sunt petrecuti mal totu-deauna de doi baletani cari cânta din fiaeru pâna la gropa (4). plasa Muntelui. Cupca. si câte odata era turburata din causa plângerilorii. In unele parti ale Bucovinei si cu deosebire !n comunele Ropcea. 4. p. cântândii ^Ddlna)) de Îngropare din fluere (3). plaiulu Muntele. care duce crucita^ ce se Împlânta la capulu mortului. stradele Romei erau Îmbulzite de multime si prin câmpulu lui Marte straluceau facliile. câte odata era linistita din causa tacerii. Bicazulu. CalugarenI.» lU<i 273 amicii. Bistriclora. merge de regula unu balatu. care se compune din mal multi flacai. tote cu capurile descoperite. III. cunoscuti!. apoi bocitorelc. In Muntenia si Bticovina^ daca unei familii II more primulu copilUi nu se duce dupa elu la mormlntu ca sa nu-I mal mora si alti copil (2). In unele comune din judetulii Suceva. Hangu. cari s au adunatu ca sa petrecâ pe celu mortu pâna la mormtntu (1). v. Galu. modo ploratibus inquies : plena urbis itinera conlucentes per campum Martis faces. iar In bucovina nemijlocitQ dupa mortu. precum In FunduluMoldovel. sa pastratii vechiulii obiceiu stramosescii ca mortulu sa fîe dusu la gropa cu musica. (1) Her. precum si gospodarii cel tineri.» (2) Ann. cari duca stâlpul £i. feciorii si fetele mari. 39. op. precum si totî caMaltî. Grintiesulu micii si altele. Secu-Buhalnitel. modo per silentium vastus. precum buna ora In Malini. Bilca. care se duce totu-deauna cu piciorele înainte (3). în care se duceau la gropa ramasitele lui Augustu. la mormînta se duce contrarii. «Et face pro thalami. iar In Moldova^ si anume tn judetulu Nemtii. . Epist.» (2) In Transilvania nemijlocitii Înaintea mortului mergu doi barbati. Candrenî. Straja si In altele din munti. «Dies.

. In unele din comunele mentionate mal este obicelulu ca Înaintea convoiului funebru sa merga si doi bucinatorl.. de d-Id R. cit. Ve4I si Lambrior. precum si 'n cele de prin vecinatate din Bucovina. mal alesu insa la feciori si fetele cele mari si cu deosebire la cel mal avuti. Sima si I. cari sciu forte bine a dice din fluerii si cari mergendii alaturea cu racla mortului. bucinatoril sau trâmbitasii se ducii Înainte. el remâna a casa. de M. Fie-care bucinatorii cap6ta pentru ostenela sa câte o ole sau câte 1-2 fi. In orasele Câmpulungii si Vatra-Dorneî. p. p. Insa se afla obicelulu ca dupa mortfl sa merga unu bâtrânft cântându din flueru cântece de jale. cit. p. unde se punii . op. Fie-care cântare|u sau flueraru cap6ta câte o natrama la fluerâ (1). când face preotulu vre-o stare. Turturena. (5) Com. Mariana. apoi celu putinu doi barbati. Rurada. si acolo apoi. (3) Ve()I si Burada. Inmorm. punendu trîmbitile încrucisa. p. tinutulu Hategului. 24 25. (1) Pretutindcne e usitatd astQ-felCi atatâ in Bucovina. la Bomânl. Con). op. In comuna Breza. si totu asa facii eî pâna ce ajungu la mormlnttt (3).In Vicovulu-de-sus din Bucovina se punii totu-deauna. 18 274 In satele de Ia munte. Innorm. 324: «Daca cela repausatQ a fosta intâiulâ raorta In acea familie. In Transilvania. Num&rulu aceloru fluerari nu se urca nici când peste (jiece. 23. cânta pe schimbate diverse doine de jale (5). (4) Dict. Stânescu. bucina pâna ce ajunge preotulu cu mortulu In dreptulii loru. D. cit. flueraril stau adeseori si 'n caru^ la capulu mortului. (2) lonenâ. daca nu mal multi. si acolo cânta. se posteza Intr unu locu mal Inaltu cu fata tntorsa spre mortu. apoi pleca iar înainte. 163. Nistora si alte Românce din Malini. de Ionica ala lui lordachi Isaca. 38. de d-la V.» Ck)m. Inmorm. op. câta si in cele-lalte tdrl locuite de Români. los. preota. unde mortulu se duce mal multd cu carulu. In Vicovulu-de-sus bucinatoril mergu !n dreptulii convoiului si dupa fîe-care stare bucina de jale. 24. Olaria si PopovicI din banatQ. dupa cum le-a fostii si învoiala (4). unulu de-a drepta si altulu de-a stânga. p. bucinândA din când In când cu trâmbita (2). tataia si muma lui nu potu a-la urma la gropa. Georgescu din Transilvania.

de V. 9. are tn Bucovina ceva schimbare de ceea ce se cânta In Moldova (3). Nistorudin Malini: «In Dracenl. (2) Com. mal alesu despre o fata maro.» Luxulu pompeloru funebre ajunsese asa de mare la Romani. ca aa mf'rSsa Iul Chri$to$ili> (4). citate de Cicerone «se reduceau cheltuelele Inmormîntaril la trei vestminte de doliâ. Acesta o gasimu în Propert. este datina de-a se cânta atâtii din flucre câtii si din trîmbito de-odata. cel tineri se petrecA si cu trîmbita. 25. In multe parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania. Ducerea mortului la gropa cu cântari din fluere si bucine este o datina romana. si anume asa ca mal Întâi bocescii druscele^ (1) Corn. Ursaca. simbolisându prin acesta tnsurarea si marilarca celoru ce sunt astu-felu petrecuti la mormtntii. câ^e odata chiar si baetanil si copilele^ se petrecQ cu musicanti. Inmorm. (4) Com. de M. gimn. uit v. Suc6v».. Turtur^nCL (2) Burada.bucinatoril si fluerariî numai la feciorii si fetele cele mari. trei banzî de purpura si ^eceftuerari (8). sau mai bine (tisu dolna^ ce se cânta de fluerari la Inmormlntare. Turtureanîl. numai unulâ. (3) Burada. IV. . Burduhosu si dict. Cântecele. si apoi bucinatoril si flueraril. mai alesA pe la orase.. deM. Inmorm. de d-lQ V. Eleg. 26.» (1) Com. p. de V. cari cânta in diferite instrumente. lib. Prelicî. feciorii si fetele mari. tncât.» Asemenea si Ovid: «se cânta din flueru la înmormtntarile cele jalnice (7). ^Daca nu sepotâ aHa doi bucinatorl se tea si 275 cari mergu cu capurile despletite alaturea cu secriulu. judet. In Câmpulungâ bocetele sunt adeseori acompaniate de flueru (2). Astfelu se parendeza bocitore si bocitor! pâna ce ajungu la tinterimu (1). de d IQ V. (^iccndu-se.» si lib. Burduhosa. Dict.» (3) Com. 4 : «Si nici zadarnica va li plângerea mea prin tuba (bucinu) (5). dupa o dispositiune a legiloru celoru XII tabule. Eleg. de d-la Nic. stud. stud gimn. a asa cântau tubele cele de jale (6). II. p.

(4) Com. de bocetulu bocitorelorii. petrecutii fiindu de lacrimele nideniilorii si ale amicilorU. Femeia pusa matura si cotilesce (4) frumosii tota casa. Vedî si lon^nG. D. adica a linge saft a lingari=a linge . atâtii unde a statii mortulii. cit. et vinclis purpiirac ci decern tibicimbu». In casa unde se afla unu mortii. tribus ricînis. 42. câtii si prin celelalte odai. VI. (4) Verb. (2) Corn. nu se p6te matura prin casa. 325: «Câta timpâ mortulA nu e dusQ la gr6pa. de cânteculâ flueratorilorii si a bucinatorilorii si de jalniculu sunetu alii clopotelorii. atunci gunoiulil nu se scote de felii afara (3). Dupa ce sa scosii mortulii din casa si dupa ce s'a pornitii acum spre tinterimii. lib. pâna ce nu se scote acesta si se pornesce la tinterimii. p. Aslu-felii se duce mortulu^ de cum sa scosii din casa si pâna ce ajunge la mormtntii. raii de morte si pentru alfl membri din acea casa (2). atâta câtu a linch). v. atâta câta a curati prin casa. a cotU\ însemndzâ în unele parti din Bucovina. fiindiî. (8) De legibus. nu se matura de felu. (6) Sic moestae cecinere tubae. p. dupa credinta Românilorii din Bucovina^ Moldova si Muntenia. Pletostt. cari vestescii cu parere de rfeii trecerea din vieta a unul crestinii. Iar daca se si matura In decursulii celoru trei dile. precum în Costâna si FundulQ Moldovei. precum buna <)ra in Bilca. op. în Moldova. (7) Fast. iar (1) Burada. Dar sa lasamii convoîulii funebru ca sa-sî urmeze calea sa. si sa ne Intorcemu pe unii momentii îndârâptii Ia casa din care sa scosii mortulD. 67. 22. de d-la T..» (3) Dict. de M NistorQ din Malinî si A. de raa! multi Români. Inmorm. Stanescu. II. G63. Simona.^ 276 Lucru vrednicii de luatu aminte cste^ ca la noi Românii numarulu fluerariloru nu se urca nici când peste (jiece^ si daca tntrâba cino-va pentru ce numai pâna la (jiece. cel ce aii r&masii acasa punii pre o prietena saii pre alta lemee straina sa mature iute In casa anume ca sa nu se mal întorca rfeulii îndarfetii. op. Extennato igitur sumptu. in altele însa. (5) Nec tuba sit vana querella mei. cit. din RadasenT. râspunsulu este^ ca asa sa pomenitii din bfitrâni (1). Cantabat moestis tibia funebris.

In T&a-Itomân^cdf ramâne acasa pote dar ori cine este Îngropa mortulii. unde este datina de a se face comandare sau prasnicii nemijlocitii dupa Inmormlntare. 326. prindii a pune si a asterne mesele. o pane sau o bulca.inutii ore cum a nu bea apa. pâna nu se caci acea apa ce este adusa din timpulii neîngropatii. In Bilca i se da o naframa si pânea. cine matura si aranja ceea ce ora în desordine. se numesce morta (3). giran. unu drobusoru de sare si o stecla cu o lumina aprinsa (1). bocescii necontenitii diverse bocete. de V. stud. |. de cum sa scosii mortulii din casa si pâna ce ajungii cu dlnsulii la tinterimii.tutii si acesta datina^ sa ne Intorcemii iarasi la convoiulii funebru. care a statu pâna atunci pe feresta (2). Si acum. . eum sa maturatii. (3) D. op.e sau o narrama dimpreuna cu unu colacu. (2) Corn. de lust. cit. p. dupa ce am v&(. ca pe când se vorii Intorce petrecfetorii dela Inmormlntare sa fie tote In cea mai buna rlnduiala. când mortulii era Îndata ce mortulu a fostii pornitii. 277 gunoiulu adunata tiu arunca Intrunu locCi^ unde nu prea umbla omenii. (1) In BoianO. oom. p. In acele parti. Totii drumulii. Lambrior. Cftrdeiâ. (4) Pretutindene usitatQ în Bucovina si Moldova. neamurile ce aii râmasii acasa. op. când face preotulii starile (4). 61ele. iar restulu sa se vadâ Ia finea acestui fttudiu. si numai atunci Inceteza de a boci. a Unchi din ole. Dupa ce a maturatii si a aruncata gunoiulu Isl spala manile cu ap4 din ulcica de pe feresta^ crecjlendu ca facendu ac^ta nu-I amortescii manile. Stanescu. bocitorele de pretutindene atâta cele interesate câtu si cele naimite. cit. Dupa acesta cel de casa II dau dreptu rasplata pentru ostenela o pareche de alti|. Turtur^nAi preotâ.talgerele. 153 :f7î> In sirurile urmalure vomu reproduce numai vr'o câte-va din multimea aceloru bocete.

femeile bodtdre oontinescQ uumal in restimpurile prohodiril : altmintrelea boceficfl intr*una. cinstea casele Cinstea casei. «In vremea duoerîl mortului pâna la biserica sta totil temeiulQ bocitului. cu! te-î ruga. C*a venitu carte domnesca Ca la drumâ sa te pomesca Carte domnesc*a sositu Si la drumil ca te-au pomitu. Plângeti si voî eheutori Ca stâpanu-î caletoriu. Sc61a-te. Câ de stapânu esti remasâ! Plângeti usL Ieresti plângeti. Cum te-aâ scosu si din livezi ! (1). arsa. stâlpulu casei. Gospodanilik. bocescu asa: R6ga-te. si ve<Jî. R£mâl casa sanatosa Ca stâpânulu teu te lasa. Ca de-acuma remâneti. draguta. plânge masa. Elu de-acuma ca ne lasa Cu inima fripta. Sc61a-te draga. si cata C'amu te scota din ograda.Când scotu mortulâ din ograda sau curte si se pornescu cu dlnsulu spre biserica.» 279 Scola. Roga-te la clopotarâ Sa traga clopotul â tare. Sl-aî venitu pân' la feresta Si-al luatu capulu din casa. atunci muma-sa o bo- . Colea din Transilvania^ districtulii NasSuduluî. Ca aci-î mare jalanc' De cum-va mortulu e o fata mare. Sa se strînga nemurite. draguta. liatâ-te pustia morte Multu estf tu far de dreptate ! Cal venîtu pâna la pragu Sl-aî luata ce mî-a fostu draga. Ca-î destulu de-alalta sera. Sa mdrga resunetâ mare Peste t6te d61urile. Sa vie la petrecane. bocitorele din Bucovina bocescu aslu-felu: Plânge casa. scula. Si ie uita pe feresta.

amâ gândita. 280 Dar' vedema ca aî pornita. draga mea. Ioana. Cum te duci de banuita De m6rte inceluita! De cum-va mortulu e o nevasta tenâra^ In urma careia au rgmasu mai multi copil mititel^ bocescu asa : -Cine 'n lume-a mal vectutâ. Ioana (2) si te uita De ve4l fîil cum se cânta. mândru gatata. Cu fruncjiele rotunji6re. Si-amâ gândita ca al glumitu. Noi. Draga mea. Fiii îlft vorQ scutura Dorulii si-lâ vorCi stempSra. Ca tu-acum nu mal glumesci Dar' te vedemfi ca pornescl. Cum te duci de supSrata. de M. Amâ gânditii si-amA socotita. Fiindâ de mârte 'nselata. ('i) Adica dupa caui se numesce repausata. A vectutâ si cunoscuta Nevasta mândru gatata Dupa copil suparata? -Cine *n lume-a mal v6(}utti. Pope seu. Dupa aceea Îndata fetele o bocescu aslu-felu: Draga nostra *mpodobita. Ah ! Ioana. d&scalita.cescc asa: Draga mea. Gând vorCi scutura merulu Isl vorâ stempgra dorulâ. A vâ^utu si cunoscuta Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita? Haid. (i) Din CiudeiQ dict. . Barbatulii cum te comanda. iubita mea! Lasa-tt dorulâ prin ocolâ Sa resar*unCi merisorii Totd cu mere rosiore.

Ioana. Sa ve(^ll ce mal facem ii noi. Pe *nfloritulâ pomiloru De dorulâ coconilorâ. Âh! Ioana. înapoi. Pe 'nfloritulfi spiniloru. Ioana. De-arâ fi mama câta de rea Totâ si-I iea pe lânga ea. bocitorele din batu Însurata si i-a ramasu Miluta nostra cea dulce Catâ cu ochii cum se duce. Astâ(JI Christosâ te-a chemata La raiulâ cela desfatata. Eâ din tine nu m*asâ duce De mirosulâ florilorâ. De dorulâ copiilorâ. Si de nu-I veni sa se(jî. Ioana ! copiii tâl E plina lumea de el ! Copiii fara de mama Nu-sâ luati nici într'o s6ma. Ioana. le-tl. De fumulâ tâmâelorâ. Mama la copiii n'a fi. Si cum de te-al înduratâ Cum inima te-a *nduratâ De copiii ti-al lasata Ca pre-o pasâruica 'n garda La toti omenii de sfatâ. Raiule! gradina dulce. Dela sotia cea buna. dela luna. Astazi Christosâ te-a poftita La raiulâ cela curatita. De-ar fi tata câta de buna Totâ tipa copiii 'n drumâ. Vina de ti-I mal mângâi. iubita mea ! Pe drumu.Vina. c}iua buna Dela sore. înapoi. Si do nu-I veni sa mâl. draga mea! Draga mea. Da de ce te-al supSratâ. De glasulâ ângerilorâ! (li . Vina baremu sa ti-I ve(JI . Vini). Ca pre-o pasSruica 'n holda La toti 6menil de vorba ? Copiii fâr'de parinti La toti 6meni-8â urîti i Sotulâ s6ta-sl va gasi. Sotulâ sota-sl va afla Dar' mama la copil ba. Baremâ peste-unâ anu sau doi.

Simona. (2) Daca mortalii e fecioru holteîu. daca mortulu e bar nevasta^ bocescu asa : Si Si De Eâ pe noi ca ne-al lasata pe-asa drumâ mi-al plecata ? la capa pân* la pici6re .Bticovina. te uita sârelul. elâ ca-ml e mergStorâ îarast întorcâtorâ ! . de d-lQ T. Nu te uita apelorâ Ca Si Ci Ca Si apele'sâ mergStore nu mi-su întorcStdre. 281 Sa te lasi de asta cale^ C*asta cale-I clucet6re Si Si *napoI ne 'ntorcetore nou6 cu supârare . asa: Multâ iubitulâ meu bârbatâ! Pe calea carc-at plecata. Si pe care mi-a! pornita Nu I nadejde de venita. comuna Orlatu. Cele din Transilvania. . . Nu-I nadejde de 'nturnatâ. m'asi ruga dumi-tale (1) Corn. (1). bocitorele din districtulu Xasfeuduluî llii bocescu astu-telu: Cine 'n lume-a mal vS^^tCi .

Mergi la cine nu se cade. CrescetI. Voinica tenSrâ si gatita Dupa lume banuita? Mânca-te-ar sicr^ta m6rte. flori. Si la noi ce-al cautatQ? Caci mama nu te-a chematQ. le purtati. Arda si doftori 'n ele. Le pliviti si le udati. învdtatorQ. Ci ca sa te comandamâ. Simu. si nu 'nfloriti.al venita? Caci tata nu te-a dorita ! Fosl'aâ veji si babe 'n satâ. de Rom. < Ca ni-I chema ohematore. Umbla mortea prin gradina (1) Din IgescI (2) Com.Nunta mare far' âe pomâ Si-atâta norodO de omQ ? Nunta fara ceterasi Si mirele în salasQ ? Cine 'n lume-a mal vâ(jiutâ Voinica tenSrtl si gatatâ Sectendâ asa superatâ. 282 . Na ne-al chemata sa jucamâ. Nu mi-a trecuta dupa ele. De vorii cresce. Pe mine nu m*asteptatl! CrescetI. flori. Daca mi-aft data lecurl rele. Dar' la noi de ce. Pe min' sa mâ fi lasata ! Arda-te loculQ orasâ Si tote potecile Si tote lacurile. Ne-al chemata petrecSt6re . Caci mie nu-ml trebuiti! Noi. Astazi o o saptamâna. Fre-aceia sa-I fi luata. Ioane-as*am gândita. Nu mergi la cine se cade. Dragi le mele surori ! Pliviti sl-ale mele flori. cât gardurile Se le bata venturile Ca pe mine gândurile!. Rea estt si fara dreptate.

bine Daca-î merge 'n ceea lume. In gradina *n tinterimu Cu terna sa le *nvelimu. De m& 'mpodobiti cu flori. lea sema pe care-î mere : Daca mei^I pre cela cu bani. Ioane. Vma.Cu lampasu si cu lumina. . veniti surori. Multa în lume am umblata^ Leculâ nu ti 1-amâ aflatu Si tu rSâ te-al superatu Si de lume te-al lasatu. Ca de actl ne despartimu. Dragulâ mamil. Daca mergi pre cclii cu flori. Rupendâ virvulu dela flor! Si fruntea dintre feciori Iara maica sa llu bocesce asa: Ah! Ioane. Te vel tâlni cu straini. Pe loan dela inima. Te vel tâlni cu dusmani. llupendâ vîrvulu florilorti Si fruntea feciorilorii. dragulâ mamil. scumpuld mamil ! Multe delur! al suitii Si tote le-aî coboritâ. Mâ petreceti pan* la gropa C'acolo cu lutâ m*astepta. mama. Daca merg! pro celii cu spini. Vina mama. Ca sunt doue drumurele Si cu greii de-alesu din ele. TâlnescI pre frati si surori. Rupendâ flori din râdScinâ. Numai asta-lâ vel sui Si nu-lu vel mal cobori. scumpulu mamil ! Mul tu in lume m'am isbitu Leculâ nu ti Tam gasita Si tu Ioane-a! muritu. Veniti si voi vcris6re De-ml petreceti este-osciore. Ah! Ioane. Veniti frati. sa prânctima. dragulâ mamil. Dragulâ mamil. lea sema. vina tata Si-ml udati fata cu apa.

sa gustamâ Ca de-ac^I nu ne mal vedemâ! Daca mortalii e o nevasta cu copii. Si mama nostr'a muritu! La noi ce al cautatii? 283 Câci nime nu te-a chemata Si pre mama ne-al luatâ. tata. . De mama sunteti remase. Ti-aî pusii mâna pe usortt Ni-al facuta largQ prin ocolu. Dupa copil supgrata. Si ti-al pusa mâna pe masa Si ne-al facuta largu prin casa. Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita. Copiii din graiii graiaCî Si din gur*asa (}iceau: «Val mamuca. mama mea. Si-at rupta flârea dintre vil Si mama dintre copil. Si ti-al pusa mâna pe grinda Si ne-aX facutâ larga prin tinda. Inima cum te-a ^nduratii Si pre noi de ne-al lasatii Mititel si frumusel. plânge masa. Si-I plina lumea de noi ! Mânca-te-ar si ioculii morte Rea esti si lara dreptate. atunci se bocesce asa: Cine 'n lume-a mal veijutii Nevasta mândru gatata. Caci de mama rSmânetl ! A venita m6rtea pe drumîi. Plângeti ah! si voi pareti. Plânge casa. Si-al ruptii verfultt florilorii Si mama copiilorâ. Caci mergi unde nu se cade! La noi tu de ce-al venitii? Caci nime nu te-a doritii. Ca te-a nduratâ inima.Vina. A luatu ce-a tostâ mal buna.

RSmâl lume cu multa bine. atunci bocitorele din Bucovina bocescu . Din lume s'a departatii Si pre noi ea ne-a lasata. Caci (Jiua-I destula de mare. 284 In curtea acesteia. ah! clopotara. Ca mama n'are sfârsita. Ah! tu totâ asa-I gândita. C'acJI e (jiî fl^ desparlare. Ca pre-o pasSruica *n holda La toti omenii de vorba?! A venita m6rtea pe c6sta Daca procesiunea anume sau din tntemplare merge prea iute. Simona. Câte lacuri al catata Am el totii nu Val aflata Si ea rgâ s'a superatii. d-ltt T. Ca noi a^I ne despartima.Nea luatu pre mama ndstrâ. atunci mama. Ci-la trage ceva mal lina. Iar fiica din graia graia: «Âh mamuca. Si te roga. Mama se duce din tine ! . c^icendu: Nu mi-la duceti asa tare. . Ca nu m'am urita cu ela. Caci de astacjl nu-la mal voda î (1i Când sapropie de biserica si dau sa Intre cu mortulu (1) Tdte bocetele acestea mi le-a com. Ci-la duceti înceti nela. Si mi-la trage mal înceta. . draga mea ! Cum inima te-a 'ndurata Depre mine m'al lasata Ca pre-o pasfiruica 'n garda La tott 6menil de sfata. Nu trage clopotula tare. sotia sau sora mortului se roga sa nu merga asa do repede.

Mândra floricica-tl vine Pe pornirea plugului Pe cântatulu cucuiul. si numai cele de lemnA se numesca biaetHcL (2) Biserica din comuna IgescI. Pe stratulu pe petringclâ. Bucura-te clopotelii. Altulu si anume când mortulu e unu copilu: Bucura-te manastire. Da nu ti vine sa 'nfloresca Da-tî vine sa vestetjesca. . Altulu. Ca-tî mal vine-unG sufletclii. tota când mortulu e copilu: Bucura-te manastire Ca trandafiri mândru-tl vine. Da nu vine sa 'nflorâsca. Sc61a-te si veî umbla. 285 Ci vine sa putrc(}escâ.te manastire (1). de M. dict. . Trandafireld frumuselQ. In pamîntâ nu te-oru baga. Sau asa: Bucura-te clopotelii Ca mal vine-unti voinicelu. de unde e culesCl bocetuld acesta. Da nu vine sa 'nfloresca. Da nu-tl vine sa traesca. districtului StorojinetuluT.astu-felu : Bucura. Draga mamil nu te da. nu te lasa. Da vine sa vestecjesca (3). Da nu vine sa 'nfloresca. e facuta pe unQ delusorQ. (3) Din IgescI dict. Ca vine sa putreiji^sca. Nu te da. Pe delulu cela Irumuselâ (2). (4) Din Crasna. Mândra floricica-tî vine. de Ilie ala kil OnulveiCl FruA^a. Barbuta. Da-tl vine sa putre^esca (4). Capo! nu mi te-orii lua. (1) In Bucovina t6te biserioele zidite din materiala tare (piatra si caramida) se numescQ de poporA manastiri.

invâ(atorâ. Astu-felu se petrece fie-care mortu. Maî înainte tnsa de ce vomu vorbi despre prohodU. De aice vine apoi si datina poporului de a se bate asa de tare dupa dînsele (3). ci si mal departe pâna la tinterimu. STARILE In decursulu petrecerii mortului de acasa si pâna Ia biserica este pretutidene datina de a se face. precum si despre podurile. MacoveT. sa ne Intorcemu putina iarasi îndferfiptu si sa vorbimu despre starile^ ce se facu In decursulu petrecerii de acasa si pâna Ia biserica. pe lânga cele aratate In cap. ropresinta vamile din cea-lalta lume. Iata cum se Începe unu bocetâ din acosta târa si anume din Secadate: Bucura-te manastire^ Ca frum6sa fl6re-tî vine. Ci vine sa putre(}esca (2). pâna ce Intra In biserica. com. Facerea loru însa atârna totu-deauna parte dela va(j[a si reputatiunea ce a avut'o celu repausatfl în vieta sa. (2) Corn. Dar nu vine sa 'nfloresca. Starile sau popasurile acestea. Mal multa nu mi te-t scula. Când vorii face ele urmute? ! (1).Dar daca nu te-I scula In pamîntâ ca te-orii baga Si-acolo *n veci ca mi-I sta. unde i se face prohodulU. (1) Am^ndouâ din Badeutu. si parte dela vacjia si puterea materiala a celoru ce sunt îndatoriti . când se apropie de biserica. numite alt-mintrelea în unele locuri înca si stâlpi (1) sau prohode (2). 286 XXI. precedenta. Georgescu. de d-la I. Prin urmare ele se facu în prima linie cu scopii ca sa pota trece mortulu prin vami. Totu asa bocescu si Româncele din Transilvania. de d-lâ Av. cari se punii In calea mortului nu numai pâna la biserica. si numai rarii când pentru parada sau spre a se odihni. înca si vr'o câte-va stari sau popasuri. Dragile mamil piciorute.

i se facu numai atâtea cate potu plati n^murile sale ca sa i se faca (1) . preotQ. cari sunt tn stare sa plat^ca. demni de tota lauda^ voindii a statori . (2) In Mahala. Macoveî. dict. Ursaca. de d-lQ Av. Când m6re celii fara rostii : Mei^etl tare. (3) Corn. numai pentru cel mal avuti. Se întempla Insa forte adeseori si 'n multe locuri ca preotii nu se orienteza nici când. Daca repausatulu a fostu unu omu avutii. de omenie. pe când pentru cel s6racl este vorba: Duceti-lu mal tare Ca bani n'arc (2). corn. Acesti preoti. SaCi: Asa (Jice popa nostii. daca a fostu mijlocasii si nu prea bagatu In sema de consatenii sSI. Ca bani n'are. la facerea starilorii. Dar când m6re \T'unii bogatd. Unde-tl cânta trâganatii: Puneti jos. de M. 287 stitu. Ca-I banosii! (3). iar nâmurile salo n'aii de unde sa plat^sca preotului^ atunci de regula nu i se facil mal multii decât trei stari. cumpdtatu la vorba si cu va^a !n satu. cin- (1) In Vatra-DorneT. atunci i se tacu de regula dou&spre-^e start. si alti Români din Bucovina. Cu alte cuvinte oprirea pe drumii tn decursulii petrecerii este mal desa. de Ionica alu lui lordach ilsaca. iar daca a fosta sârmanu sau chiar unu palmasii si pe lânga aceea a mal avutu tnca si purtare rea. ci totu-deauna dupa purtarea cea corecta si esemplara a celui repausatii. dupa plata co-o capata saii spereza ca vorii capSta-o. numSrulii starilorii mal mare.sa-Iu înmorminteze sau mai bine (jiisu a familiei sale.

fie tinterimulu aprope ori departe.» D. Inmorm p. nu-I facu mal multe decât s^se stari. nu atâta pentru munca preotului. p. NistorQ din Malini in Moldova. bocitorele de bocitij. 27: o Ducândd mortulii la tinterima se facQ 12 stari sad popasuri . Stanescu op. iar pâna la morminta se facQ ^^pte po/HMur*. Intorcendu-se cu fata spre celii repausatii si cadindu-lii. Dupa sSversirea prohodului. p 177: «Când se intorcCi cu cosei uguld dela praguld usii de trei ori in casa. când preotii cetesca si chiar îsi schimba locurile. cit. cântaretii. (1) Com. de d-la V. iar preotulu. daca o dusu de omeni. desi credu unii ca ar trebui sa se faca dou6 (JecI si patru (2). chiar si 'n casulu acela când s'ar pune nemurite pentru dinsulu. flueraril si musica Înceta de cântatii. 289 Ingenunchiaza cu capetele Intorse spre preotu^ sau lipite . Bucurescî 1885. mijlocasu sau codasii^ daca a avu tu o purtare buna. cit. Al. Sinid: «In ducerea mortulu! la grdpa se facti treî stari. v. Doine si strigaturi din Ard<3lQ. în care timpii toti petrecStoril. PIctosA: «Iu RadasenI. altii de mal multe ori dupâ cum e ti starea omului. în cele mal multe parti nu este de felu datina ca sa se mal faca stari. BaniT acestia ÎT considera poporulQ ca unâ tributQ. dar mal cu sema nemurile cele mal de aprope.» A. nicairi si nici când nu este datina sa se faca mal multe decât dou6-spre-(j[ece si mal putine decât trei stari (1). cu deosebire din celea ale învierii . La fie-care stare atâtu cel ce ducu procesiunea câttt si toti cel ce petrecu pe mortii staii locului . cit. secriulii cu mortulii. in Moldova. Turtur^nâ. rostesce ectenia mortilorii. se faca de regula 3 12 stari». Bârsana. op. Fie Insa mortulu ori si cine ar fi si casa sa ori si câtu de departe de biserica. (2) Lambrior. ci maT multii pentru vâmT. (3J Dr. se pune jos. p 324 : «In calea spre biserica trebue sa puna mortulu de trei or! jos. care se face de regula tn biserica. II facil de comunu 1 2 starl^ daca Insa a avutu purlare rea. U. 153. î. Jarnik si An.» Frâncu. iar daca e înaintatii în etate. 288 In comunele ce le pastorescâ. a. daca e pruncii micii.» Burada. preotQ: «Stari se facCi dela 3 12 » Gheorghiu: «Pe druma pâna la biserica se facQ 12 stari » Rom.» (2) Dict. p. op. Boeriil: «Spre tinterima îlG punCL de trei ori jos. de M.(1) O s6mH de preoti din Bucovina ieaA pentru fle-care stare cate 1 fl. unâ exemplu cum trebue sa vietuiasca si sa se porte toti crestinii^ fie repausatulfi fruntasu. 4C8. pe lânga acestea mal cetescc înca si câte o evangelie.

si anume nemijlocita dupa rostirea ecteniel mortiloru. preota.}!^-^ Ve(}î si Burada. Petrescu. Uom.Av. <ri ort unde v6da copil stânda si privinda. de Ionica a lut lordachi Isaca si a celora <iin Crasna. precum buna ora In Secadate si alte comune din Transilvania^ unde cresce multa poma de vie.din Moldova. com. si a celora din Bucovina. Simu. (1) Pretutindene usitatft în Bucovina. respective cetirea evangclici. Rom. se duca la dînsii si le daa câte 2 5 bani. precum si pe malurile apeloru si ale paracloru. proprietara: «Mergânda pe druniQ la fie-care atare se da câte una cruceria celora ce duca mortula. din Balac^na. p.va ca Taa dusa de geaba. pe lânga colacel si crucerl. Jemna.a celora din Transilvania. Macovel: oTotQ asa indâtin^za preotit a face la fie-care podd saQ cârnitura de druma saa ulita laterala <a</« o Mtare. câte unu colacelu si o lumina (4). iar cea din urma de regula Înaintea bisericel saâ la Intrarea In curtea acesteia (2). sau numai bani ((3). com. ca sa nu (^IcSl când. La (ie-care stare ce se face. Inmorm. JHatianOf Inmorn. de a se lasa In mai multe locuri nasalia cu mortulu jos si a se ceti st. evangelie. (6) Du. com. se pune pe copârseu unu taleru sau galbânu. Inmorm. de sufletulu celui repausatu. In unele locuri. Sa parintele Lates a : «In RadOftnl. do d-la Sam. Rom. Ia BomAuI. unde imparta apot familiantil monete de pomana prin cari platescA ^vamile v^zdahuJul. 27.. când duca mortala. Rim. nu daa bani numai în timpula starilora. de M. com. de Rom. Zaharescu si S. unde sunt si de acestea din urma de trecutii. Turturdna. preota. 27 (2) In cele mat multe sate din Bucovina. de Dim. Cârdeia. din Boiana si Vicovulade-sus. corn. p. . care remâne apoi preotului (I). cele-lalte Insa pe la respântiile si cotiturile sau cârniturile drumului. dupa ce sa cetitu aceslii. (7) Com. din Voitineia com. de d-la I. Prima stare se face de comunii Îndata dupa ce s*a scosu mortulii din casa afara. dar mal alesu copiiloru cari stau tn apropierea salasului. 19 290 In districtulu Nasiuduiui. unde asemene este datina In decursulâ transportari! celu! mortu pâna la cimitirQ. com. lânga poduri si punti. . Vecji si Burada.<le secriîi (1). o (4) Dîit. (3) Dat. (ft) Dat. nemurile cele mal do aprope ale repausatulul da& peste salasu sarmaniloru si ducâtoriloru mortului (3). de d-la V. se mal da peste sicriu de sufletulu celui repausatu Înca si vinu (7). de Tit. Georgescu. sau câte unu colacelu si unu cruceriu (5). a celora din Mahala.

iar cel ce credu ca sunt 99. adeseori se dau In crucisii (5). Rom. cel ce credu ca sunt noua. p. pe cari a statu si alte haine . ci înca si multe alte obiecte de sufletulu celui repausatu. stud. (^) Corn. ci atâtia câte vami credâ el ca se aUa. daii câto noua. si dar peste cosciugu câte unu colacelu si câte und creitaru la câte unu s6racu (2). Totodata o de observatii Înca si aceea. unde este datina de a se da numai colaci si lumini. cei ce credu ca sunt 12. La atai'ca cea dintâiU^ adeca în ograda sau curtea casei. 291 ocasiunca acesta peste salasu^ sunt meniti. din BerchisescT. gimn. In acele locuri Insa. In acele locuri. dau câte 12. Asa cel ce credu ca sunt septe. 94. ca de 6re-ce atâtii colaceii acestia. .S2I. de d-nil Sam. nici când Insa colaculu unei per^ sone iar lumina sau crucerulu alteia (4). de d-ld Rom. lumini si crucerl^ câte stari se facu. (2) Erâncu. Macovel si V. Av. dupa cum vamu vede mal la vale^ spre a lumina si a plati vamile. unde este datina de a se da numai câte unu cruceriu. p. rom. dau câte septe . Turtur^nQ. cit. com. este datina de a se da peste secriu nu numai bani si colacei. In tole tferile locuite de Români. câtii si luminile si crucerii ce se daii la (1) lonâ Ni(u Macave!: «Dat. Gherla 1882. Velehorschi.In Muntii apuseni al Transilvaniei la totu popasulu o feme& varsa putina apa dintr'o donita sau dintr o ola noua. cit. prin cari are sa treca sufletulu celui repausatu tn cea-lalta lume. se Împlânta lumina sau cruceriulu tn colacii si asa se dau apoi amendouS acestea uneia si aceleiasi persone. 177. deaceea nu se dau numai atâtia colaci. mai alesu Insa hainele. p. SimQ. dau câte 24. la inmorin. (6) Dat. (3) D. (4) Corn.c an.» in «Amiculâ faini* liel. atunci crucerii meniti de a se da^ se lega In basmalele sau naframile dela cruci. op. caruia sa-i dee peste salasii cruceri. pop. dau noufe^eci si noufe de colaci si lumini (1). prapure si fanare. pe lânga cele aratate mal sus. Stanescu. cel ce credu ca sunt 24. VI. In unele parti din Tdra-Bomân^sca celîi Însarcinata cu Împlinirea celorii necesare mortului arunca la fie-care coltu alu patului^ adeca alu nasalieî^ câte 5 sau 10 bani (8). si r6mânu apoi celoru ce ducii procesia (6). de. din Oriata. sau cruceri si colaci. O. op. Daca la petrecerea mortului nu se afla nici unu sSrmanu sau copilu. Petrescu.

~ In Hadeu(a» eoni. unu colacu si o luminita de cera.» Com. o sticla saii ^ ulcica cu apa curata si o lumina (2). com. din Berchisescî. rarii când si cai . si anume: o vaca.. caruia trebue sa plat^sca ca rohatca 1 cr » Frâncu. din Balacena. se Impartescu copiiloru colacel. Jenina : «In Balaci^na este datina de a se face 24 colaci. op. oom. una sau mai multe oî. sad câte una 4ec ria (10 cr. pe caii a stata mortuluy se mai dau atâta nemurilorA câtii si strainilorfi. Înca si totu felul& de vite. cit. In- In Viot>vula-de-sus.» (2) In Boiana. Înainte de ce se pune conductulu funebru In miscare. p. cu deosebire tnsa celorii mal sarmani. iar copiilorâ li se ImpartoscQ 99 de colacel sau covrigi cu câte unâ creitariâ^ pentru motivulu ca ar fi 99 do vamî^ prin cari trebuo sa trdca mortulu (4). districtulu Nasâudulul. nemurite tngenunche lânga salasâ. de d-lG . iar dupa ce ceremoniile aceste sau Îndeplinita. din gal ite : o gâsca. o gaina sau unii cocosii. Simonu: «Se crede ca sunt 12 vami. Fic-care truntasu alâ satului primescc Ia acesta ocasiune câte o donita^ ceilalti câte o 61a.do alo acestuia. Îndata dupa ce se scâte mortulâ din casa afara. ca sa aiba sufletulQ pe cea-lalta lume cu ce plati cele 24 vami prin cari va trebui sa tr^ca. iar celoru mal mari ii se da peste salasu bautura si pane (3). preotulu si cel-lal|. Ostrita si Horecea. pentru-ca se crede ca pe cea-lalta lume se afla 12 zaplazurf. (l6 d-lCl V. pentru motivulu ca ara fi 99 de vami prin cari trebue sa tr^ca mortula. de AL Baciâ : «De-acasa pâna la biserica dati peste mortd 24 de crucerT. Po la Ponord.. Ha 80 Impartesca pomana sau pausulil. de G. apoi din vite si cu deosebire dintre cele curate. unu mascurii . In Mfldova. prin cari are sa troica » Dat. cu cari platesce mortulQ cele 24 vami. Tomolaga . si mal alesu o\ (2). Velchorschi si a celord din Stupea^ corn. judetulu Sucevil. din CâmpulungQ. Rom. tn fine: unQ colacii. de d-lii T. a se implanta în fie-care câte 1 cr. si a se da apoi pe drumâ peste salasQ. cora. miore sau mielute. corn de M. corn. Mahala. (1) Dat. 292 In T^ra-Bomânesca si anume In Vrance t se dau noua gulere de camesi cusute frumosu cu amice si nouS mon34l (1). de GlieorghiQ : «Pe drumâ pana la gropa se daâ peste salasu 12 cr. l^ooi. Rom.) la câte una copilasa.l functionari bisericesc! tndeplinescu ceremoniile prescrise. TurUirthift . juninca sati vitica . In Transilvania. de d-la G. afara de hainele. 174: «Copiilorii se impartâ 99 eolacet (covrigi) cu câte unii creitarii. unde sta tot ii câte unâ strajerii. la tnmormlntarea unul omii de frunte. In Muntii apuseni al Transilvaniei este asemenea datina ca. Dat. cari sunt bune de mâncatii. deci nemurile mortului simboliz^za platirea vamilorii prin aceea ca de 12 ori daQ câte 1 cr.

siraele mortului le pimâ de-asupra Iul.>^ :$' Com. tn satele românesci din districtulu Cernautulul Insa. credu si spunu ca daca n*au datu saâ cela putinu n au menitu macaru la unulu din cel de casa vre vna cap6tU de vita de sufletulâ celui mortiî. de d-lil T. op. dintre cel mal de frunte. o lumina. 293 data ce se termina prohodiUity sau. Din vite e. [\) Burada» Inmorm p. NistorA. stupii. mat Întâi da peste sicrlQ vre-unuia din caseni sau vecini o gaina si apoi preotului o traista. precum buna ora in Bolanu. op. p.I. Hlinita.» Iu HiVdu^nl» Bala si M&linI din Moldova. adica sa piara vr o vita la casa respectiva. Ostrita. corn de N. (I| Frâncu.» In districtulu Siretiulul. raru când si la nemurite cele mal de aprope. cantorului. 177 178. totu peste sicriu. cit. Pleto. de Tit. vccinilorii sau sSraciloru si hainele mortului. Nislora. respective galitele amintite mal sus. pe cari le-a lasatu ca sa se Împarta. priineio^Ck biMelorA epidemiiV« c^id p\Mi la bi^ehe^ si siH>ICk cadavrulO afarâ. inc«p«>ndA a lua câte una si le daâ de pomana al^tiirîa ini i\4aoA <i luminare. t74. 'StHjt^t6i»a» an. pâna chiar si cel mal sarmani. p.p. PietosO ?l M. si o pareche de mâneci^ sau doi coti de pânza alba. â7. vitele se Inipartescu mal numai la cel de casa. cori sunt mal nevoiasi. 27.. cit. com. sau unu cota de panura de lâna.>pel ^i li p. FalUcvnl ls92. liadautulul. Inniorm. Ba unii credu si spunu ca daca se Întâmpla sa pera vr o vita Înainte de repausarea celui mortii. SimoiiA U. totu peste vite preotului. atunci de siguru trebue sa iasa. si altele. p.\rie dm ivMaltl câie o ole saik m)ela. (1). le dau sau sdraciloru In genere sau n^muriloru celorii mal de aprope. unu colacii. Daca mortulO e unulu sicriâ se Impartu si veciniloru. Burad». CoUareiuc: «SingurA am avuta oouniune de a veUo cum a dAruitCk unei femei o p&reche de cal înhamati la o oArutft. Împarte casenilorii.iuta a d. numitu ograzay cdtonî. sau la nisce fini. (. merindarita. nideniilorâ. Sucevei si Câmpulungului din Bucovina atâtu obiectele câtu si vitele. In StulpicanT.^A si M. (ine si cumetre. 40: «AA nenoriHntulA obîivia. Fie-care sicriu o lumina si o lasatu mortulu ca tu etc. De asemenea. si asta din causa ca vita sa nu iasa din ograda.FrAucu.i ivl m\\ bunCi p.5il)iet de A. juninca. se chema cu numele si dându-i-se peste ograza^ i se spune cu glasu tare: «a sa capeti o vitea^ mieluta. . Mahala.A\\ Maoovel. Zahareseu. Cu tote acestea Insa si Românii din satele de pe urma. A. cum se spune In Bucovina^ starea prima j o muere Înrudita cu mortulu si bine informata despre obiectele. Horocea.

(8) Credinta Rom. (2). Atâlu vitele cât si galitele. com. trebue sa traca mai Întâi printr unii focii i6rte mare si periculosii. In care care cade sufletulu celoru nebagatorl de sema. Nemica nu se da de pomana fara 6re-si care scopu si folosii In viitorii. cum ajunge la foculii din cestiune. Precum se lupta omulu In lumea aceasta trecfetore cu o multime de nevoi si neajunsuri.se de apa cu care a fostu stropita. (1) Corn ded-la 0. Turtur^na si G. fratdul. se uda apoi cu putind apa prospata si curata. Hainele ardii. tolu asa. pâna ce ajunge la loculu ce i se hataresce am&suratu fapteloru sale de pe pamlntu. stud. se crede ca scuturându. rgmâindii neatinsa de para focului. asd fie de suflettdU surorii.294 vita respectiva a fostu In noroculu Iul si de-aceea sa dusu ca Înaintea repausatuluî (1). Ba âia. gimn. ca sa fîc câtu se pote de curate. racoresce sufletulu celui ce se muncesce. N. si asa trece elii prin iocii.i> etc. nici chiar de diavoli. 295 Despre oie^ caro e considerata de cea mal curata si nevinovata dintre totc animalele. crede poporulO. ci ea mergendâ si întrându lara. Tonioiaga. au scopulu lorii holarltii. pâna ce ajunge la loculii hotarltii. unde sede Maica Domntdul. care. precum si de altT Români din Bucovina. frica In iadu. iese de cea-lalta parte de focu. (2) Corn. prin stropirea apel de pe lâna sa. . sau. rostindu In acelasi timpii cuvintele: aprimesce de sufietulH tatudiiU fndmuchiH etc. Ic iea sub-suora si ducendu-le cu sine pe cea-lalta lume. ca are elu sa se lupte si dupa trecerea sa In cea-Ialta lume. fiicei^ feciorulid N. se Îmbraca cu dlnsele. de JustinQ CârdeiQ. din Bilca. Asa crede poporulii ca mortuICi. dupa credinta poporului. menite a se da de sufletulu cclu! repausatu^ se spala mai Întâi pe piciore. stinge cu dtnsa nu numai foculu prin care are sa tr^a sufletulâ celui repausalâ In calea sa ce duce spre loculu predestinata^ ci chiar si foculu celu ne«tinsu alu iadnlui. Dreptu aceea tote obiectele si animalele ce i se dau tn decursulu starilorii de sutletu. si abia dupa aceea se dau dimpreuna c o lumina de c^ra aprinsa si c'unu colacu si anume: cele mai usore peste salasu. iar elii. indiferenti si neascultatori de poruncile dumne^eesci. fiindu simbolulu nevinovatiei si a sfinteniei^ nu se teme. Tonioiaga. Deci hainele ce i se daii de pomana. v6(^endu-lii scapatii. Uu cârmuesce mal departe (3). de d-nîT V. iar cele mai grele pe de 'naintea mortului.

si scormo* lindâ si scocforându prin buruene si spini. se duce pe cea-lalta lume înaintea sufletului. Crasna. ci ramâne Intr'însa Inadusitii (2). Bârbu(a dia. ca murindu . se duce la o apa. tnsemn^za ca elu In cea-lalla lumo va anunta sufletului orele . Poporulu românu calculeza orele noptii totu-deauna dupa. atunci disparu tote spiritele necurate. 296 Indârdptu plina de apa po aripl^ stropesce sufletulu si-lâ re* coresce (1). Insemneza <îa laptele co-lu va da acesta va curge pâna la alu saptelea nemu. dupa credinta sa. Cocosidu e pentru dlnsulCi celu dintâi vestitorii alu luminel. Gaina. In cea-lalta lume. de M.de vapaia iadului si I alineza arsurile si ranele causate prin foculu celunestinsu(l). si ca atare.. trebue sa bea din scurmatura mascurului din care isvoresce apa (4). va nasce pe cea-lalta lume copilulu. si ca prin urmare va ave ne Întreruptii lapte pe cea-lalta lume (3). dupa co a scos o din casa afara. atunci nu pote nasce copilulu. Rom. de T. iar daca nu dau oie de pomana. de M. si Intorcendu se apoi (1) Corn de d-la. Tonioiaga. va Inspaimlnta si departa prii> . fiindu sufletulu s6u Insetatu. si celu mal mare si nelmpacatu dusmanu alii tuturoru spiriteloru necurate si rSutaciose. cântarea cocosului. Mal departe crede poporulu. catu si cea care se da mal pe urma pesta gropa si despre care vomu vorbi la loculu s6â. Gasea y care se da de pomana. II face loca si carare ca sa aiba pe unde merge (2). cum aude cocosulu cântându. MascundU Insemneza ca daca omulu na facutu nici o fântâna In viata sa. 0) Cred. tote schimele si tote nalucile. Prin urmare cocofidUy ce se da peste salasulu mortului de sufletulu acestuia. Îndata se face sl elu nevficjutu (3). corn. se crede ca. atâtu cea care se da de pomana la starea prima peste salasft. G. S^harescu. Când cânta cocosulu. ca sa aiba pomenire. Vaca^ junca sau viticQy care se da de pomana. {3) Dict. cari umbla noptea si comitii o multime de fapte rele si Inspaimtntatore. din Baia. când e sufletulu forte Însetatii. Barbu(& din Crasna. Chiar si diavolulu celu mal mare peste tdte spiritele necurate. se scalda. o femec Îngreunata si dându-se o oie a fita de pomana peste racla. (2j piet.

din Bala. rom. elii va abura pe . de T. ce se dau Ia iote starile peste s&lasu. Omit. colacii si cruceriî sau baniî. din Bal». II.^ ca sa p6ta trece mal departe. pop. care amintesce despre datina si credinta acesta. despre care amu vorbitii mal sus. Za ha resc u. Rom. de T.Sevcrîniî. Datina si credinta acesta este forte raspândita si In Banala. pasu Pe cale nainte.^isii cocosulu II va servi ca anuntatorii alu orelorii si aparatorii contra spiri- (1) Cred. Ca tl-o sari *nainte Tata d'ala tSQ Ch fioug banuti. N. va tine In cioculu s6u cumpenele de pe la vamile vasduhulul si nu va lasa pre diavoli ca sa faca oresi care viclesugu. oom. Rom. Zaharescii. 297 teloru celoru necurate si rele cari veneza sufletele omeniloru (1). N. In scurtii (. (3) Marian Q. suna precum urm^za : Pasa N. Tu semâ sa ial Si sa nu ll-o dai. (2) Cred. deasupra locului. ca sa nu se apropie de sufletulu pentru care a tostCi datu de pomana . si trecendu sufletulu prin foculii. Insemneza ca sufletulu sa aiba cu ce plati vamile din ceea-lalta lume prin cari este nevoitu sa treca pâna ce ajunge la loculu de odihna^ iar luminile ce se dau dimpreuna cu colacii ca sa aiba ce aprinde si cu ce lumina când va trece prin aceste vami forte periculose (2).cântarea sa pe diavoli. 242 si 244. In fine. llii va stropi si râcori cu apa. Pasii N. pasii Pe cale nainte Sa-tî fie d*amînte . Tu lora de liî da Te-l deseump^ra. Unu bocetu din Comitatulu Caras. Dar Qe-tl d'aininte Câ tl-orCi esi nainte Pul de granrtî Tare mititel Viilerea tl-oru cere. corn.

precum bun&6ra cel din Stulpieant. Pasii N. Dar de li-î da Tc-Î dcscumpSra. Tomolagâ si altt Hom&nl din Bucovina.298 Tl-orii esi nainte Ful de ffolumbel'i Tare sprintenele GraîuICi ti Toru cerc.» Bilca. gimn. Com. Maoovel. N. Cârdeia. stud. Pul de graureî GraTulâ ti-Porii cere. Si lord de li-î da Te-I descumpera! (1) . com. plaltita. Cotlarciuc. preota : aLa fie-care stare se daa monede de pomana ca sa tr^ca mortula. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lâ da!. dupa cum ml-a corn. N. pasQ Pe cale nainte Sa ti fie d'aminte (1) Coin. de d-ld G. cum auda vre una cocosa cantanda. Pe calc nainte Sa tî fie d*aminte Ca tl-rorâ esi nainte.» (2) Cred. Ca maicuta ta Ea iar mi-o sari Cu olcuta noua. Rom. Nic. Pasa N. cari îl sc6Ia din somna de cânta drepta la ra1e4ula noptii si cari se tinA necontenita de dînsiT Totusi credasispunasi acestia ca dracii. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dai.Ptiî de goluinbel Mândri. de Just. credO. O s^mft de Romani insa. ca cocosii nu sunt curati. gimn. sprintenel. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dat. de Av. Pasulâ ti lorCi cere. pentru ca el vintt prea multa în atingere cu dracii. mal usora peste vami. -. Ca tie ti o sari Sotia d*ala ta Cu nou8 creitarl. din Badeuta. Tu lorii de li-I da Te-I descumpera. îndata crapa. pasii. Ca tî-orâ mal sari Fratii si surorile Cu nouS colaci. in urma acestui tributa.. stud.

sunt spiritele cele necurate. In fine. dela pamintu pâna la alu treilea ceriu sunt nou6 vami. invâtalora. acusându-lii de grele pacate. cari stau de straja sau pânda lânga vami si despre cari vomu vorbi mal pe largu în unuludin capitolele urmatore. invidie si necazii In cea lume. noua colaci si noua lumini. care conduce sufletulu . d-lO loanu Becinega scrie cu privire la credinta Itomânilorii banateni despre vami si Ia datina acestora In decursulu stariloru urmatorele: a Dupa mitologia daco-româna. plinii de intrigi. 1875. si la tota vama sunt diavoli si furi cu dinti rlnjitorî. de loanQ PopovicT. unde este veselie eterna. ce a comisii In vieta timpurana. apoi: «Domne primesce sa fie vaamesiloru. astu-felu rascumparatii. graiulu si vederea. «Pentru a scapa sarmanulu sulletu de grele Învinuiri. 269. cari ceru sufletulu calStoru dela tngerulii conducatorii.Puiî de grdurct si cel de golumbeî sau golumbelde^ despre cari ne spune bocetulu ca esu Înaintea sufletului si-i ceru posula^ adeca cartea de legitimare. unde ca pacatosii *are a fi maltratata pentru eternitate. (latine popolare. tote numite saii menite cu: (k) Com. 300 XXII. unu colacii si o lumina de c^ra. XI.» în « Familia» an. în patria amorosilorii si în corulii îngeriloru cerescî (1). si prin urmare si de iadii. p. din acestii locii depravatii.» «Sufletulu. . «Sufletulu. poporulii românii si In specialii femeile se Ingrijescii de sufietulft repausatulul. dându I noua creitarl. 299 «Domne primesce sa fie arangeluluî^D firesce îngerului. ajungendâ ia vamt.» (1) «Dorile. sbora dela pamîntii. dupa credinta poporului românii de astacjii. acolo în lumea nevinovatilorii. din acesta vale a necazurilorii. Buda-Pesta. da la toia vama ca mita unu crucerO.

când trecu cu mortulu peste unu pârtu. peste cari trebue sa treca cortegiulu funebralu. unde este datina de-a se asec^a podurile din cestiune. trebue. mal cu sema pe lânga punti si pâraie. ori câte o pareche de mâneci. Sirotu si BosancI. pâraele. cel ce ducu sicriulu cu mortului. li asternu In cale In decursulu petrecerii sale de acasa si pâna la mormlntCî In diverse locuri^ si anume : pe pragulu casei sau alu tincjiei. sau o bucata de pane ori o franzela. sau po pragulu usei dela biserica si celiî dela portita tinterimulul. ori o naframa. iar altele mal mari^ mal late si mal adânci. o ruda de a celui repausata arunca un& gritariu sau tn pârau saâ pe deasupra acestuia. nemijlocita dupa ce a trecutu mortulu peste dtnsulu. In cele mai multe par^ din Bucovina. In locu sa lege gritariî tn cornurile pânzei. anmca altulu tndâraptu. fara tnsa a se uita Înapoi (4). Mahala. tn multe locuri. dau fie-carul copilu câte unii cruceriu de pomana (5). santurile si gârlele cele mai Însemnate. si câte un cruceriu (3). si câte o lumina de cera galbena (2). iar dupa ce a trecutu cortegiulu de cealalta parte. se lega In (le care cornu alu pân<^eî. voindu a-î Înlesni catu se pote de mullu trecerea si peste aceste rluri. Nemurile mal de aprope ale celui repausatu. se radica de josu si se da dimpreuna cu colaculu. se numescu poduri. In tinutulu Dornel din contra. In alte sate Insa. apoi lânga porta ogracjiii^ la raspântii si In crucile drumului. Înainte de a ajunge Intru Impâratia ceriului^ sa treca peste o multime de rluri si parae. In unele Insa si punti (1). mutându-se din vi^t^ acesta. câte o bucata de pânza curata de casa si cam de trei coti de lunga. rlurile. când trecti peste o apa. se mal pune Înca si câte unu colacu. adeca alu podului. Fie-care omu. la Intrare în curtea bisericei si In tinterimu. precum bunaora In Boianu. sau câte unu stergaru. dupa Închipuirea poporului romanu. dar mai cu sema pe la tote podurile^ puntile. . Fie-care podu. sau mal bine ^isu. 301 cari. In unele sate. cari se asternu tot-deauna de-a curmezisulu drumului^ si peste cari trece mortulu. unele mal mici^ mat Înguste si mal lesne de trecutii. precum buna ora In Boianu si Stupea. Pe lânga fie-care dintre podurile acestea.PODURILE. peste car! nimeni nu e In stare sa treca fara de ajutoru.

302 . (1) Dat.. le asferne mai Întâi pe pragulu casei. ce se pune. Blându stud. de regula unei femet sau unul barbatu saraca. preotQ. a celoru din Btlca. de d-lQ V. gimn. stud. corn. a celorQ din Badeutâ. unuia dintre petrecatorl. (2) Dat.de D. so puie saii In sicriii alaturea cu mortalii saii so arunce In gropa Înainte de ce se acopere mortulii cu tarina (4). de Jast. com. bis. din BoianQ si VicovulQ-cIe-sas. si At. a celorQ din Bosanc!. de G. au^itQ dela mal mul^l insT. si Al. Turtur<^nO preotd: a celorA din Ropcea corn. corn. de d-lQ V. In unele locuri nemurile cele mal de aprope ale mortului dau unei femei sârmane o bucata de pânza curata sau mai multe stergare frumose. Cârdeid. corn. iar daca e stergaru. Fetrescu. gimu. stud. gimn . . sa-Iu aiba de tmbrobodâia (2). Baciâ. ginin. Jemna. Si iarasi In unele parti este datina ca pânza. Ursaca. a celorA din Ropcea. iar dupa Îngropaciune rfimânu femeii care le-a totii tntinsu (3). stud. dupa ce sa radicatu de josâ. Femeea. sa-sl faca camesa dintr tnsa. de M. ca sa le asterna ca poduri. se da si câte und colacQ cu luminare aprinsa pe deasupra raclei cu mortulu.. pe unde trece Îngropaciunea. a celord din BerchisescI. Rom. preotâ. coju. Velechorschi. de Cuparencu. de M. V. Vclhorschi. Rom. (3) Ck)m. gimn. Turturenfl. Bacid. la tote Incârniturile drumuriloru. de d-lâ Sam. stud. a celorâ din BosancI. Turtur^nA. la sarac! sad copil de snfletulQ mortului» . corn. stud. de O. si I Blându. de Ionica ala lut lordachi IsacCi. din BoianA si Mahala. ce sa asternutii pe pragulii casei precum si cea care se asterne dinaintea tinterimului. gimn. com. a celorCi din Berchisescl.(1) Dat. sa nu se dea de pomana. stud. gimn. g^mn. MacoveT. In unele sate. stud. corn. In fine Înaintea usel tinterimuliil si a bisericel. cant. si I. (2) Corn. a celora din districtulîl Câînpulungulul si alA Dornel. de d-ld V. preotQ . BlândulQ. a ce Icra din Suc^va^ com. de Bm. GhermanA. Turturt^na. ^5) Dict. la tote starile. stud. de d-lft Av. CurisQ. de pomana (1). preota*. luând u pânza sau stergarele. (4) Com. apoi la esirea din ograda. daca e o bucata de pânza.de Cuparencu: oin Ropcea la fiecare poda. a celord din Balact'na. lumina si crucerii^ legati prin cornurl. corn. din Stupea. se pastreza pâna dupa tnmormlntare si abia atuncea se dau unora femei sarace de pomana anume ca. de Al. stud. gimn. Rom.gimn. corn. corn. de G. Tomoiaga. preotâ. ci luând'o de jos si stergendu-se cu dtnsa. de I. de I.

de V. com. GheorgUiu: «când trecQ peste und podd sad paraQ. Deci sufletulii. din Sucova com. ce se punu în calea mortulu». cu scopu ca mortulu. Cârdeid stud. crecjiendu ca fie. stud. Rom. ca sa aiba pe ce trece riurile din cea-lalta lume. com. nu va afla împiedecari in cea-lalta lume. Rom. ci din contra sa aiba peste ce trece. si a celonCl dia TodirescI. com. sau neputându trece. gimn : «Pânza însemnc'fza podU sad punte. poddsad punte. Collarciucil.(3) Dat. de V. Popovicl. din BosancI. (4) Dat. com. ginin: nstergarde puse peste parad.» 304 asa trece mal departe. com. din Stulpicanl.)» Cred. dupa unii. de D. gimn: «stergarele se pund mal alesd daca trece mortuld peste una parad. Daca nu se pune pânza acesta.ezâ unei femei cunoscute ca sa Ie asterna tn calea mortului. a celoru din Câmpulungâ. stud. atuncea române sufletuld ratatindd pe pamântd. gim. din Ropcea. Rom. gimn. în tinda o pânza ca sa nu tr^ca mortulâ prin apa. : mPAnza se <'h(^ma puiUe sifcredd ca mortuld trece pe e. Rom. gimn. din Mahala. însemna ca mortuld. Rom.» Cred Rom. stau în legatura cu puntea raitjilul^ despre care am amintitii mal sus ca e lorte îngusta si forte cu anevoe de trecutii. adeca sufletuld (ui. de Cuparencu.» Cred. din Bilca. când va ajunge la rturile sau paraele de pe cea-lalta lume. cari In cele mai multe par(. se punu. gimn .caro bucatica de pânza sau storgaru li^ cea-lalta lume se preface Intr unu poda sau punte^ care se întinde peste apele cele maî mari si mal greu de trecutii si peste cari sufletulu pote apoi trece tocmai ca si peste orî-care podU sau punte din lumea acesta (3). cre4^ndd poporuld ca mortuld are sa treca si pe cea-lalta lume peste ape. de Just. stud. com.» Cred. si a celorâ din FunduldMoldovei. Rom. Cui nu i sa pusu podu In acesta lume aceluia nici In cea-lalta lume nu i se pune (1). gim.» '(2) Cred. de C. stud.Podurile sau puntile acestea.i se lncredin{. corn de Nic.n.» (3) Cred. Ro. . peste puntea acesta si (l) Cred. com. iar stergarele se facd atunci în poduri. dupa ce a trecutii acuma prin Iote vamile^ ajungenrtCi le puntea raiului^ care se afla nemijlocita înaintea raiului. Cotlarciuc: «despre pod^ se crede. de I Avrama. Merchesd si L Tonigarid stud. Gheorghiu. gimn . de I. ca preste dînsulQ trece sufletul Q când nu pote trece asa. de Nic. stud. când a fostii petrecutii la mormîntii. de Ionica a lui lordachi Isacd : «Se crede ca numai daca se pu.id poduri de acestea p6te mortuld strabate in drumuld ce-ld face catra cea-lalta lume. din FunduldMoldovel. com. asterne pânza ce i sa pusii în cale. sa nu fie constrlnsu a rataci In colo si în coce pe pamentu (2). stud. Dupa credinta unora însa podurile. dia Giiinpuluiiijâ cjin. din Stulpicanî. sa nu fie nevoitu a trece de-a'notulu (1). Rom.de I Blânduld. stud. de I TonigariQ. 303 . com.

mal alesu unde e datina de a se duce corpulu descoperita pâna la . mal alesii Insa (1) Cred. atunci lesne i sar pute Intlmpla sufletului ceva In dccursulu trecerii sale pâna ce ajunge la raiu (5). din Balact^na. corn. precum si aceia cari se arunca tn apa. Totu asa facu si Românii din Moldova si Tdra-Bomânesca. ginin si acelorudin Câmpulungii. asemenea arunca In apa o para sau banii. de M. când are sa traca peste vre-unu podtl si mal alesu peste puntea raitiluîy le aprinde ca sari lumineze. Acestia. Bl&ndu si a celord ditulii acestei sarut ari Uii face totii-deauna preotulii. Qindu pânza forte chinuita. din BosancI. e pentru-ca. Ce se atinge de poduri^ si In aceste tferl. când se va varsa asupra corpului meu o cupa plina de miresme din Siria (1). cit. corn.» Sarutarea acesta Insa. dict. saA nu s'ar arunca peste apa ori tn apa. Rom. gimn. sunt meniti pentru vdtnî sau mal bine ciisu pentru stâlpa podului. si asa trece mal departe (3). p. stergare si naframi de pânza. Luminde^ cari se dau de pomana Împreuna cu podurile^ Insemneza. Uii bine cuvintâza^ pe când toti cei-Ialti (jiicii numai: aDumnerteU sa-lU ierte si sa-lU odihndsca\ {1) y^ (1) Pretutindene în Bucovina. Iar colacii si gritarii.Causa Insa : de ce se pune In calea mortului numai pânza. VedI si Burada. când trecu cu mortulu peste unu parau. care Inscmneza plata podului (6). stud. p 154: iDupa sfârsirea prohodului vinCk rudele sa dea mortului sarutarea cea mal de pe urma» dupa care îlCî scotii cioclii din biserica si-la ducCt la gr6p2f. corn. care dupa ce a sârutatii crucea si evangelia. pâraO. Jenina stud. Iata ce ne spune In privinta acesta Propertiii : «Tu vel pune cea de pe urma sarutare pe buzele mele Înghetate. 36. de V. Lambrior. cari se dau In acelasi timpii de pomana. Daca nu s'ar lega crucerl In comurile stergarului.« 314 Datina de a da mortului^ Înainte de a se Inmormlnta. cea de pe urma sarutare era usitatâ si Ia vechil Bomanî. Burduhnsa. gârla saii rtii. (2) Cred. (3) Cred. Rom. sa afle sufletulâ usurinta In lumea viitore (2). op. de V. din Mânâsti6ra. de Elisabeta Agapi. Rom. care în unele locuri. pe cari trebue mortulu sa-I platesca Înainte de ce trece (4). Inmorm. când trecu cu mortulu peste vreunii podu. ca mortulu.

când sacrificau animale (vite). Acesta însemneza ca. respective parintii saii nemurile cele mal de aprope ale acestuia. precum buna ora la Rutenii din Bucovina. e de altmintrelea usitata nu numai la Românî. e de origine forte veche. Egiptenii. cari erau de fata. Inmorm. unele de altele când voru ave sa iasa din iadu (2). care sa retrasii In restimpulu acesta In altaru. urmasii Romanilorfl. a colivei si a pausulul. atunci le radica ceva mal sus si apoi le lasa pe încetisorulii jos. puneau mâna pe vita respectiva (nu era iertatii unulii în numele altuia a o face acesta). 36. orient. p. se apropie de pomii. Persii. coliva si pausu. Punerea mâneî drepte a preotului si a nemuriloru repausatului pe pomene. CeMaltl insi cari se afla de fata si cari nu potii ajunge (1) Lib. le radica pre tote acestea în sus si prindii a le hututa în sus si 'n jos totii timpulii cât dureza panachida. v. si tinerea eî astu-felu pâna dupa sfintirea si radicarea acestoru obiecte. pomene si coliva. precum se tinu omenii unii de altiî la sfintirea si radicarea pomuluî si a colivei. Fiii repausatulul. Quum dabitur SjTio munere plenus onyx. ci si la altepopore crestine de rltulii ort. a pomenelortk. preotulu sacrificatoru împreuna cu cel-laltî sacrificatorl. Iudeii.tinterimii. cum vadii ca preotulii ese din altarii. câtî se maî afla de fata. (2) Burada. Grecii si Romanii cel vechi. 315 ca sa puna mâna pe ciurulu In care se afla pomulu. caci socotiaii a fi o simbolica strapunere a personei lorii. asa se voru tine si sufletele. preolulu. XIII. iar a celor-laltî insi. caci In cele mal multe parti si mal alesii din Bucovina^ nu Indatineza mal multii dupa prohodii a merge cu lumina In mâna pâna la tinterimii. iar când cânta cântaretii ultima civccînica pomenire» saii aeterna amintire». Dupa ce au sarutatu acuma toti sf. cruce si evangelie. Eleg. se Inlempla adeseori chiar lânga gropa nemijlocita Înaintea înmormlntaril (2). Osculaque in gelidis pones suprema labellis. pe sipulu cu pausu sau pe tavaua (blidulu) cu coliva^ se tinu cu mâna drepta unii de vesmintele altora sau numai punu mâna unii pe altii (1). ese din altarii si încheie prohodulii prin bine cuvîntarea pomului. 29. prin urmare si a p6catelorii celorii . II. pomii. unde sî-a strlnsu lumina si tulpanulu sau stergarulu. pe umerile colorii dîntâî. La Indienii.

cât si coliva se trimitii dela biserica Ind&raptii acasa. pentru iertarea pficateloru. unde nu este datina de a se face. ci si dinpausu. (3) Sim.sacrificatorl. 1882. (2) Cred. unde este datina ca nemijlocita dupa tnmormîntare si întorcerea petrecStoriloru dela tinterimii. de d-la Rom. SirnO. 316 la mormîntu nu numai pausulu. repausatulu nu se pote mântui de p6cate (2). ^îcendu tn acelasi timpii: asa-i fie pausilJ> sau uDumnecleUsa'ltlierte. cari se împartescu apoi dupa Imormîntare Ia petrecfetorî de sufletulu repausatuluî. sau le iea preotulu si le Impartesce numai cu cântaretii si cu palimarulu (1). Sima. Mangiuca. Calindarfl pe an. Rom. de d-la Rom. Dar . p. In partile acelea. Totu asa se face si în unele parti ale Transilvaniei ^ cu acea deosebire numaî ca Românii din acosta tera gusta pe rendu.^ sau a DumnecleU sa-lil odihnSscayyj credendti ca negustându din pausu si coliva si nerostindii cuvintele acestea. cu acea deosebire numaî ca de asta data^ dupa cum amu amintitu si mai sus. sa se taca comandare saii prasnicU la casa celui repausatii. corn. com. Ce se atinge de cântareti si fluerarl trebue sa notamii ca ei si de asta data îndatineza a cânta totd drumulii. si numai pausulii se duce pâna la tinterimii In acelea locuri însa. atâtii pomulu cu pomenele. sfârsindu de radicatii pomulii. Brasova 18S1. Afara de acesta trebue sa mai observamii înca si aceea^ ca daca mortulii în calea sa de acasa pâna la biserica si dela biserica pâna la tinterimii se întalnesce cu cara încarcate cu fenii saii hrana. La ducerea sa spre tinterimii se observa aceeasi ordine si datine. 141. credii Românii. ca si pâna la biserica. In ac/CeasI di comandare la casa repausatulul. In Bucovina se crede ca sufletulu gusta mal întâi si întâi din pausa si coliva^ de aceea acestea dou6 se dau întâiasî data de gusta tu (3). nu se face nici o singura slare. In fine. atunci. se duce pâna (1) Pretutindene in Bucovina si Transilvania. ca si In Bucovina. încât prin predarea partii pamîntesci (a trupului). credeati ca prin acelii sacrificiii sufletulii ajunge a se împreuna cu Dumnedeii (3). dupa cum o numescii el. din Transilvania. scotii mortulii din biserica si se pornescii cu dînsulii spre tinterimfl. nu numaî din coliva safl coliba. ca aii sa mal mora în satii înca si multi alti insi (4). ci si pomulu si coliva.

1889. Mam'o baga 'n sintirima . nu înceteza de telu a boci. Rom. com. De-ar fi tata câta de bunii. (2) Com. Timis6ra. atâtu celea din Dacia-traiana. Si la frati si la surori Mergi pe anu de doue ori. Sau asa: . pâna ce se apropie de tinterimu. si altî Rom. Sima. TotCi tipa copiii *n drumii . Da nu vine sa *nfloresca. Ci vine sa putrecjesca ! Daca mortulu e mama. Da nu vine sa 'nfloresca. In urma careia au remasu copiî : Tat' avemii si nu nil bunii. 317 maî cu s^ma bocitorele. Iar la mama si la tata Mergi în tota (Jiua o data (3). Totî îl strânge lânga ea. Dar nu vine sa 'nfloresca. No 25 in Fois6ra. Tat' avemii si nu ne crede Mama-î morta nu ne vede. Ca-tî maî vine-un(i trandafirii. de d-la V.(1) Com. (jiicu: Bucura-te tinterimu. câKi si celea din Macedonia (1). Ci vine sa putre(Jesca! i2i Bucura-te tinterime. Caci o flore mândra-tî vine. din Biloa. (3) Cred. Iar când ajungu si dau sa intre In tinterimu. (4) «LuminatorulQo an. de Just. X. Turtur^nQ. de d-lQ Rom. bocescu diferite bocete. De-ar fi-o mama câtu de rea. Da vine sa putredisca! Sau asa: Bucura-te tinterime Ca trandafirii mândru-tl vine. din Bucovina. ca si mal Înainte. Cârdeiu. ci ele.

In care are sa se inmormtnteze repausatulu. ca barbatulu eî nu-î raspunde nemicu pentru ca.» (2) Din Crasna. . Calatorii Ia Rom. p. dict. . 91 92: «Dupa una mortfi \ina femeile pldnggtore de profesie ca Ia cel vechî.(1) Bolintindna. Sa ne luamâ (tiua buna In cesulu ista di pe urma . nici n are cum sa-I raspunda^ continua mai departe. de d-lQ T. (jiicendu: Bucura-te tinterimii. dupa ce intra In acesta. Da nu vine de traita. Pân'baetiî s'orii mari. Tu nu (Jicî nicî uniicuvinta (1) . nu te duce. Gospodarulii mea cela dulce. Ca si-eâ Ia tine-am sa vina. . Barbuta. SimonG 318 Daca mortulâ e barbatu Insuratu: Bucura-te tinterime Ca sî-alu mett gospodara vine. districtula Nas6uduluî. com. Te acopgrii cu pamîntvi. . de M. de tulpanu ! (2) . Da vine de putredttU. Ve(Jendu nevasta ramasa. . De ciobote. Stal o leca. Ma rogu sa nu banuesci Unâ anii sa mal zabavescî. . Astu-felu bocescu ele de cum se apropie de tinterimu si. din Macedonia. mortu fiindâ. (3) Din Transilvania. pâna ce ajungu lânga gropa. De nu m'oru maî nacaji: De cojocâ si de sumanu.

de M. parte alti omeni. bocitorele din Bucovina^ . de sora mea Titiana. gropari si sapdtort. Bontaril-de-sus si Bontaril-de-jos. Fopescu.(1) Din CiudelCî. (2) Din UisescI. în care are sa fie pusu. p.» (3) Vec)! despre acâsta si Burada. dict. maî alesu în TerorRomânacay ca sa nu treca peste ele vre-unu câne. câtii si mSsura acesteia se pazescu. Daca la sapatulu unei gropi pentru unu mortu se gâcesce gropa mal mare de cum trebue^ atunci se crede ca va mal muri cineva din acea casa sau din nemulu celui repausatu (1). 320 In Tira-Româridsca . tinutulu Prahova. Sima: «Omenii. In Bucovina si Moldova fie-care gropa se sapa sau de ciodi numiti altmintrelea ffropnicerî. de d-la Rom. cari nu sunt Înruditi cu celu mortii (3). (2) Corn. sau si de catra alti omeni din satu. preotul u Începe maî Întâi a sapa gropa. In Transilvania^ si mal alesu tn comunele Bucova. tn care are sa se Ingrope celurepausatu. adeca în Orlata. asa si la saparea gropel. Intrându procesia In tinterimu si apropiindu-se cu mortulu de gropa. 35. se sapa numai de catra rudeniile cele mal de aprope. (1) Corn. Atâtu gropa. dict. Ei sunt parte rude de ale mortului. se chiama pe aici. MORMINTULO Precum la facerea toiagului si a secritUul. se iea mal tntâl m&sura de pe mortu si dupa m&sura aceea se sapa apoi gropa. cacî trecendu se crede ca voru maî muri si altî membri din familia mortuluî (2). iar în unele parti ale Transilvaniei îngropatori (2). Inmorm. de d-lCi Ionica ala lui lordachi IsacQ. cari lucra pe plata. gropari. dupa ce o gata. cari faca grapa si baga pe morta in ea. 319 XXIV. îngropatori. dându de treî orî cu hârletulu în pamlnta (1).

. (3) Din SiretiQ. . (2) Ion(5nîi. 36. dict. cum dau cu ochiî de lutulu prospfitu sapatu începu a se întreba si a (Jice : De Ca De Ca ce mi-î manânca ce mi-I manânca pamîntulii grosu? celii frumosu. (1) Burada. p. cit. op. pamîntulu grasu ? celu cu hazu! (3) Totu asa facu si cele din Transilvania. care asemenea se bocesce nemijlocita dupa ce au întratii în tinterimu si au datii cu ochiî de lutulu aruncatii pe marginile gropeî: Negrule Pamîntule ! Lâcatu a! Si cheie n'aî. aî înghititu te-al haranitu (1). 321 Multi omeni Si nu te-aî Multi omeni »Si totu nu al adunatu mal saturata. Ce încuî Nu maî descuî. Pâna-Î lumea nu mal vine. 36.sau maî bine (jiisu nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. Negrule Pamîntule. Inmorm. atunci bocescu asa : Ce nunta E asta nunta ! Nunta f&ra ceterasCi Mirele zace *n salasu. Iata unu bocetu si din acesta tera. Iar de cum-va mortulu e feciorii holteia. p. Cine apuc'a'ntra sub tine. Nunta cu stegil pârostitu Pre mire-lu baga 'n pamîntu ! (2). de Ruxanda lenachi.

Da m'ol ruga multisorii Sa iei sema binisorâ Sâ-ml trimiti camesulca (1) Din Orlatd com. com. Sima (2) Din districtula N&sSuduluI. sora.Cele din Moldova. sotia. de d-ld T. In Banata din contra. Cr'n fata pamintulul Si te-I sterge pe obrazQ Si-I vede de-alii meii nacazii (1). . Cararusa tl-ar plivi De iarba si de mohorii Sa scil ca-I e mare dorâ. muma.o Si n'ol pune-o nici în b6re. se arunca. ca si cum ar voi sa-î mature^ si apoi iese afara (2). Nici în fata soreluî. cum ajungu cu mortulu !n tinte-^ rimu. ori alta nemotenie. Si mamuta. maî alesu când mortulu e unu (iu sau o fiica : Dragile mamil sprîncene. o femee dintre nemurile acestuia. Nicî unde-va la rac6re.. bocitorele înceteza de bocitii. # 21 322 Pe suerulâ vântului Prin fundulu pamîntulul. C'acestu locd Tal parasi Si 'napol iar al veni. In gropa si cu o marama în mâna drepta atinge paretiî gropeî de trei ori dupa olalta. Cum n*oru mal face trebute. Ia Bomânl. Cum n'oru mal face urmute. Ca qH alba ti-ol spgla-o Si frumosu mi tl-ol usca. Dragile mamil piciorute. SimonO. Dragile mamil mânute. Mariana. iar ducStoriî ieau mortulu cui secriulu de pe nasalie si-Iii punii pe doî drucusorî sBXkporî. de d-lQ Rom. Cum s'orii face buruene. Cum orii cresce bozisorl. Dupa ce a ajunsii acum procesiunea lânga gr6pa. Dragii mamil ochisori. De când tu m'al parasita Si dela mine-al pornita Camesa ti s'o negrita. al6rga înaintea procesiunii. când ar sci. Inmora.

de d-la los. op. Dela parii si funiile acestea vine apoi si proverbulii: «i se apropie funia de parU^s^ sau ai s^a apropiata funia de parA^if^ care se (^ice de regula despre unii omii forte slabu. dupa cum e datina de a se Inmormînta nu numai Românii. In» locu de funii.» Iar naturalistulu Pliniii dice: «Legea Posthumie a regelui Numa elice: ca rugulu sa nu fie stropitii cu vinii. de Anita Pletosa. orient. cari. (2) Corn. iar daca e acoperita. dupa ce se lasa mortulii în gropa.. (4) Lambrior. nisce bucati de pânza. se stropesce cu apa. se spala cu vinii (3). rSmânii cioclilorfl sau gropariloru (4). Iata ce ne spune în privinta acfeta poetulii Virgiliu: «dupa ce rfimasitele mortului aii fostii prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara.323 Dupa ce sa asezatu pe ceî doî pari cu piclorele spre rfesaritu si cu capulu spre apusu. (1) Din RavasenT. La Bomanl era asemenea datina de a se turna vinu pe rfemasitele mortului si anume dupa ce i se ardea corpulii. In Transilvania. pe alocurea si cu untu-de-lemnu.cari sunt asezati de-a curmezisulCi gropeî. Si nime sa nu se Indoesca ca elii a hotarîtii acesta din causa ca sa nu Iaca cheltueli zadarnice.» (4) Dupa ce a stropitu preotulu pe celii mortu. p.. dict. 154. ce se afla de fata (2). In unele parti din Moldova^ adeseori se întrebuinteza. groparii punii . Olaria. numite în unele parti si brâie sau taclite (3). câtu si bocitorele de bocitu. (3) Burada. ci si toti ceWalti crestini de ritulu ort. dupa care adeseori tine si câte o cuvîntare funebrala. preotulu Începe ectenia mortiloru sau panachida. 36. adeca Uu stropesce cu vinu. lî face paosulU saii apaosuhl. ma! are multu pâna ce va muri. si lânga cari se afla înca si dou6 funii sau chingi lungi. respective cuvîntarea. peste capaculu secriuluî în forma de cruce (1). Inmorm. si dupa ce aii încetatu acuma atâtii fluerariî de cântatu din fluere. Sfârsindu ectenia. daca e descoperitiiy peste trupu. si ulcica aceea se da de pomana la vre o copila. . dt. p. care se afla într o ulcica. mai alesii daca mortulu a fostu unii omii cu vacja în comuna sa. cari servescii groparilorii spre slobozirea mortului în gropa. ce nu. de cânepa. districtulti NasSuduluî.

cit. 219: Postquam coUapsi cineres et flamma quievit. inele si altele (2). Qui auro dentes vineti escunt. op. (1) In Bucovina si Moldova. ('{) Neve aurum addito. de-lii vorii Îngropa saii arde cu aurii. Asa In Tabula X. Mal Înainte Insa de a se slobodli In gropa i se leau de pe dlnsulu tote podobele cele scumpe de aurii si argintii. 12: «Numae regis Posthumia lex est. XIV. quod sanxisse illum propter inopiam rei nemo dubitet. II. 154. mal este Înca si acea datina ca preotulii sa-I puna pe frunte acununita»^ care nu este nemica alta decât o banda de hârtie saii de mStasa pe care este zugra vitii îs. p. daca dintii vre unul mortii eraii legati cu aurii. v. (2) Corn de d-la T. se dice: «Sa nu se Ingrope mortul ii cu aurii . scpelire urere se fraude esto. . Lambrior. (2) Burada. 37. Lam- (4) Hist. radica putinu secriulu cu mortulu tn sus^ tragu parii de sub dlnsulu si-i dail de o parte. se comite o frauda (3). IX. acum Insa In limba rusâsca (4). Inmorm. de unde se ivesce lumina si In cotro are sa plece la învierea mortiloru si judecata cea de apoi (1). nat lib.» In Basarabia. lib. Reliquias vino et bibulam lavere favillam. Vedî si Burada. p. vino rogum ne respergito. Înainte de a se lasa mortulii In gropa. XXIV. de legibus. astu-felu ca sa nu se rfestorne sau sa se smintesca cum-va. prindu apoi capetele funiiloru.» iar pe pieptii se pune umolUJele pentru iertarea picatdorUyi tiparite pe o cola de hârtie. VI. Tote aceste rugaciuni eraii mal nainte scrise In limba româna. 36 brior. (3) Eneid. daca a fostu pâna atunci descoperitu. ast im cum illo. si-Iu slobodu pe tncetisorulu In gropa. op. p. 154. Simonfl. 324 capaculu secriului si-lâ Inchidu.(1) Pretutindene în Bucovina. Inmorm. Christosii. cit. sfinte fara de morte. salbe. loanii. Ea data la acestia tocmai dela legea celorii XII Tabule. Maica Domnului si St. p. miluescene pre noi. si anume totu-deauna cu piciorele si cu fata spre rfesaritu. precum : cercel. avendii scrisii si rugaciunea: n Sfinte Dumne(teule^ sfinte tare. 36. Datina acesta de a scote dela mortii orî-ce podobe de aurii Înainte de a se Inmormtnta era usitata si la Bomanî. Vedl totQ despre acesta si Cicero.

(1) lon^nu. Rom. maî pe scurtii unulii dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. asa trebue sa platesca si în cea-lalta lume pentru ca s6de si se odihnesce (2). adica face cruce cu hârletulii în tuspatru paretiî gropeî. din Mahala. a celonl din Boiana. ca mortulii îsî platesce pamîntulu în care are sa se(Ja. cit. saii.y> apoi pecetluesce gropa. TurturenG. si cred. în numele Tatalui ^i ahl Fiului si ala Sfintulul DuhU^ amina. a celorfl din Ropcea com de d-lu 1. saii daca e închisii secriulii. Dupa acesta iea preotulii hârletulii cu care sa sapatii gropa. Pletosa. Dict. gimn. rostindii în acelasi timpii cuvintele: «il/iî^ Domnului este pamîntulu si plinirea luly lumea^ si toti cel ce locucscil intr'însa.(4) Burada. numaî în partea despre capii. com. de A. 43. daca va lasa-o aiara. torna cu dînsulii de treî orî tSrîna peste pânza cu care e acoperitii mortulii. ca sa nu (jiica ceî-laltî mortî ca elii s6de de geaba între dînsiî. de Cuparencu. arunca în gropa peste secriu unulu saii maî multî crucerî de arama maî rarii si de argintii. Precum platesce elii în asta lume pentru ca vetuesce. stud. 325 Nemijlocitii dupa ce Iau slobozitii si asezatii în gropa. 326 rostindu cuvintele: « Se pecetluesce mormlntulU adormitului robului Iul Dumnedea N. pi 38. (2) Dat. groparulii rupe mfisura gropeî In trei bucatî si astu-telu o pune lânga cosciugu sau de-asupra acestuia. In acelasi timpii arunca si duc6toriî struturile de florî precum si cordelele dela pieptii de-asupra secriuluî (4). de d-lQ. (4) Dat. din cele maî multe parti ale Bucovineî. e rea de urltii pentru celu ce va lua-o (1). barbatulu sau nevasta. com. Simonu. Inmorm. op. de Ionica ala lui lordachi Isaca . » . dupa cum e usitata în unele localitati. peste capacuia acestuia. » si (uveclnica Iul amintire j> sati ((pomenire. In acelasi timpu când se slobode mortulii în gropa. Totii asa (acii si Româniî din Transilvania cu acea deosebire numai ca acestia credii ca crucerulii ce-lii arunca eî în mormîntii îî servesce mortului spre a se plati de vama dela podii saii dela punte (3). (3) Com. cari însemna. cretjiendu ca. Românca din Radasenî. mama sau sora. Rom. p. V. de d-la T..

y> Aceste erau. Nistoru din Malinî. iar Preficele ^iceau Îndata aillicetio sau (nire licet^yy adica. când face preotulu crucea. avea datina a striga de treî orî: Salve! Vale! sau aeternum vale! adeca: cdn veci sa-tl fie bine. ca si la Români. de d-nil I. Virgiliu Ie numesce (unovissima verbaj> (2). Si de 6re-ce cuvintele acestea nu sunt contrare Invfitaturei 'lui Îs. Rom. preotulu stropia pe toti cel de fata de trei orî cu apa. Transilvania si BanatCL. op.Românii din unele parjiî ale Moldovei credu prcotulu de aceea face cruce si pecetluesce ca elu prin acesta Insemneza loculu ca la a aufletulu sa afle corpulu s5u si sa se pota si spunu ca mormîntulu. Vedil si Lambrior. In acelasi timpii. nu numai la Români.» Lambrior. Simu. urmasii Romaniloru. Chr. cit. dupa ce a trasa de tre! ori pamintâ peste mortu ai a aruncata cenusa din cadelnita. dice sa-î fie th-ina ufâra . »saii ((Sa î fie tarina us6râ^r> asa fie iertata^y) aierte-l DumnedeapScatele»y ((DumnedeU sa-lil ierte. plecându dela locuiu arderii. de-auna prindu a arunca peste dînsulii si toj. pentru doua venire întrupa. p. dicendii : ((Sd-tîfie tSrîna tisâra. cauta bine ca la a doua venire sa sciî unde e îngropatu si sa-Iii poti afla! (1)» Dupa acesta iea cadelnita cu care a caditu pâna atunci pre celii morttt si arunca toti carbunii si cenusa dlntr'lnsa alaturea cu secriulu. din Bucovina si a celorii din Transilvania com. cuvintele cele maî de pe urma îndreptate catra mortu.r> Dupa acesta poporulu. dupa ce preotulCî a facuta cruce în cele patru partî ale gropel. Daca n ar face crucea acesta. (2) Dat. de M. Georgescu si Rom.y> si «sit tihi ierra levis!» (1) adeca asa-tl fie tSrîna us6ra. dîce Ingerulu catra sufletu: «Veclî suflete. ci si la alti crestini (3). SimQ : «La mormintd este obiceiu ca fie-care sa arunce câte und picQ de tfirina în gropa. 154. de d-lCL Rom. Moldova. )^ ai Dumnezeii sa-l faca parte din împdrafia cerului. aacum iputema mergea casa. p. apoi se desbraca de ornate si se retrage de o parte (2). . unde-tî e trupulii. Tera-Românc^sca.^) saii «fie-f tSrîna usora si odihna linay> (3).î ceî-laltî omenî cari se afla de fata câte o mâna de tartna. Com.» apoi se Intorcil 327 La JRomanJ^ dupa terminarea ceremoniei Inmormîntariî. Cum a aruncatii preotulii tferlna peste mortii. 154 : «Dupa act^sta iea fie-care petrecStorîi câte o mâna de tarina si aruncând o peste mormîntfl. cit. atunci sufletulu n ar pute nimeri corpulu. op. astadî le aucjimu. (1) Dict. (3) Pretutindene usitatQ în Bucovina.

totu dela munte. pâna ce facii de-asupra eî o movila lungaretA si putinu radicata. iar personeî celei mal suparate II baga tferlna pe dupa capu. De-odata cu omenii începii si groparii a arunca vlrtosii tferlna cu hârletulii si a umple gropa cu pamîntu. luândd putind lutQ. In locu sa arunce de o data tfirîna In gropa.O sema de Români. de d-lQ Kic. lib. si punendu-sl bucinele crucisii peste gropa. . cit. SimQ. IX.» 328 câte douS-spre-iJeco mataniî. «mal vîrtosa in Banatd este forte obiclnuitQ de a dice toti. dupa oe se pune raortuld in mormintd.i> Cred. Preliciii. BesanQ. p. 231. din Bucovina. 59. . (Jicendii si : aDumnedea salii odth^ nSscay> sati uDumnedetl sa-la iertei^ (l). de d-lu R. tot! câti se afla de fata arunca câte o Iccâ de pamintCt peste elâ. SimonQ: -«dupa aceasta fie-care asistenta. Nota dela p. (4) Cred. numita mormîntu (4j.» si la p. Nistoril. com. si d-lil T. Sori6ra-î îndragita Si mt-aî pus'o în pamîntii . Inmorm. . 248. se freca mai Întâi cu pamîntu pe mâni. din Transilvania. cit. No. se apropie acum unulii. ca sa nu le amortesca manile. 20S : cDatina de a arunca pamintâ peste mortd se pastreza între Români în t6te partile de el locuite. unde mortulu na fostii petrecutu cu fluerari. si anume In unele comune de prin muntî. (3) M. In unele locuri. iar bocitorele din Bucovina prindii dio noii a boci si a dice: Bata-te pustia Iutii Multii esti negru si urîtu. si a celorfl din Moldova. 37. Epig. Rom. când pl6ca dela mormintîli o/î«-î tirîna ufâra. In Bucovina. de M. -dupa ce a pecetluitii preotulii mormîntulii si a aruncatii tfirlna peste mortii.> Burada. Bojinca. dict. (2) Aeneid. Rom. si maî alesu Intr acele. estedin contra datina ca sa vina do! bucinatori. se fr<^ca pe mâni si-ld arunca în mormintCL pe salasa. care scie maî bine dice din fluerii. Începu a bucina de jale (2)In alte comune. bate cu totii acasa întovarasindd pe rudenit. VI. si abia dupa aceea llu arunca peste salasu. com. parte ca sa-I treca sup6rarea si sa uite pe celu mortii. op. pentru ca. care se afla de fata.n (1) Mart. de gropa si începe a cânta o doina de jale (3). si mal alesu In Basarabia si Moldova. op. parte ca sa n'o nacajasca sufletulu mortului (4). 30. totii poporulii.

Oiii! saraca fata alba. stud. 329 Sau asa: Din sprîncene Sân(Jiene^ Din mânute Flori albute. 38. Nici ventulQ nu mi Ta bate. (1) Batâ-te pustia lutâ Multa esti negru si uritâ. PletosQ. p. de A. gimn. (4) Vec}I si Lambrior. 164. (2) Ve(}I si Burada. p. Prelid. cit. Inmorm.. Din gurita Tamâitâ. de d-lft Nic. (1) Burada. Pe nenea Tal îndrâgitfi Si mi Tal pusa în mormîntîk Nici sorele mi Ta arde. Dragiî nostri ochisori Cum s'orii face mândre flori. Nicî s6rele nu mî-a arde-o.Si mî-al pus*o la rScore Sa n*o-ajunga lecii de sore. . Da nicî ventulii nu mî-a bate-o. p. Dragulii nostru trupusortl Cum s'a face lutisorii. 37. 37 (3) Com. Dict. Nicî n*a caina pe pici6re Num'a sede la rSc6re. op. Cum te-î face tema negra. Inmorm.

Nici miluta. dict. Nenlutulu mea multu iubitu! Da cine te-o sfatuitd Sotioru-tî de-al urîtu ? Da cum de te-al înduratu Sotioru-tl de-al lasata. puîQ de-arcrintu. R6ga-te la sapatorii 8a-tî lase o lerestruica. Macar câtii de mititica. Terna negra-î putrecji Si de tine nu volu sci ! Sau: R6ga-te cuî te-î ruga. Negrilora straini loru ? ! (2) Cele din Transilvania: Bucura-te sirUerimu Mândra flore-tî rasadimiî^ N'o rasadimîi de 'nfloritii. Lemnelorâ si pietreloru. Ferestruica catra sure. nici tatuta. Nu rasadi mâ sa 'nfloresca Rasadimu sa putrecjiesca ! (1) Din Crasna. Barbuta.va recore ! Sau: . . (2) Din Crasna. de M. Rasadimiî de putre^Jitii. Cum vel putrecji 'n pamîntu. Din asta di in colea Noi miluta n'oma ave. Nici pe nime cu priinta.de M. Barbuta. dict. 330 Sau: Dragulu mamiî. Sa-tî merga ce.N'a mal âmbla pe piciore^ Num'a sede la recore.

se face îndestulii sufletului celui mortu. de d-ltt T. Cacî te duet aglaguluX Si ne lasî amarului ! Iar de cum-va mortulfl e vre-o fata si are sora. Simona. si îl da peste gropa unu cocosu sau o gaina negra orî pestrita. (1) In cele maî multe partî din Bucovina^ precum buna ora în satele de peste Prutu. vine o femee dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatulul. tata de treba. Cacî te ducî pamîntuluî i:?i ne lasî urituluî. acesta o cânta astu-felu: Fost'amii doue surorele Ca doi pul de rîndunele. pe de alta parte însa crede poporulii ca prin aceste daruri. si de dincoce de Prutu In Badeutî.Dragulu meu. Boianu si Mahala. o naframa sau unu stergaru. Dumnezeii cela bunu si sfîntii Pre noi acjl ne-a despartita. iar aici pe pamtntCi sa nu se banuesca nime pe dlnsulu ca sar fi arfetatii chiar si în . Tu 'n gr6pa te-î odihni Io 'n lume m' oiii nacaji. Te vel face terna negra. Totu asa tacu si Româncele din unele parti ale Transilvaniei. Moldovei si Teriî-Românescî {2). Câmpulungu» Vatra-Dorneî. Iliescî. nemijlocitii dupa ce a începu tu groparulâ a (1) Corn. unu colacii sau o pane si o bucata de husca sau sare. 3HI arunca lutu peste mortu si a-lu astupa. Tu 'n grapa io pe pamîntfi. ci întrunii locu unele iar în altulii altele. apoî o ulcicuta cu apa. Vicovulu-de-sus. o lumina si unu cruceru (1). ca sa aiba si elii în cea-lalta lume. dintre cari nu tote se dau unuia si aceluiasi groparu. Tote obiectele acestea servescu pe de o parte ca plata groparului pentru ostenela sa (3).

bis. Oia sa fie udata cu apa. sa se scuture pe mormîntUy ca cu acea apa scuturata de pe lâna sa se stinga foculu iadului. stud. preot u. cant. Burduhosd.» A. Ursaca. und colacd si o luminare saG câte o ulcica. 332 lalta lume. însemneza. 38: «La cioclii. Tomoîaga. de d-lu Av. se trece o"6Ie sau unu mielu peste mormlntu. precum buna ora in CAmpulungQ. V. dupa credinta poporului românii. o junca sau o vaca cu vitelu. In alte parti. 38. carora. . ca si gainel li se spala mal întâi piciorele. MaeoveiQ. in unele casur! si alba sad dupa împrejurari si de alta col6re. si cari se dau de regula unul bârbatu sau unei femei sSrmane (3). i se platesce banesce. dupa cum se potft învoi. Inmorm. înainte de ce pornescii cu mortulii de acasa la biserica. . Tomoîaga. deschiderea drumului în cea (1) Com. Macoveiâ. V. colacâ.. este. berbece. gimn. li se mal da câte una servetQ. totii din Tera-Românesca si anume din plaiulii Prahova. (2) Burada. ca ea merge Înaintea sufletului totu scociorându si chemându.. p.» (3) In unele locuri. biser. care se da pretutindene groparului peste gropa saii mormîntii de sufletulii celui repausatO. Gaina. cu deosebire n^gra. Inniorm . saii mal bine disii.» T. Av. lumina si pânza de o camasa celui ce a sapata gropa. tndatineza a da peste gropa sau mormtntu de sufletulu celui repausatu nu numai câte o gaina. dupa cum e si puterea mortului. în unele locuri. ca sa fie câtii se pote de curate (5). era mal de multii asemenea datina de a trece peste mormlntii o oie. Simonîi : a Peste gr6pa se mal da ca elemosina si o gaina. (4) Com. de d-lu G. o oîe. ca si când ar ave puî mici (1) si 'n chipulu acesta conduce ea sufletulu pâna la porta ron iuliiî (2). Multi insi. VedI si Burada. ci si câte unu mlelu. TurtureanQ. p. Totu asa facu si Românii din cele mai multe parti al& Moldovei si Tdrel-Bomânescl (4). In cele maî multe parti atâtii gaina câtii si cocosulii. de d-la G. ce pote arde pe mortii» (5). (6) Com. caci se ^ice. se fitropescii cu apa si le spala piciorele. Cu privire la Românii din Tera-MomânSscd d-lu lonenu ne spune urmatdrele : «Dupa ce unii mortii este tnmormîntatu. cant. Pletosfl din comuna RadasenI: «Peste gropa seda gaina. M.motmîntii avarii (4). si mal alcsu cel mal avuti. preotQ. preotd.

de d-lu At. Rom. iar de este sâracd und cocosa sad o gaina n^gra. ca pe cea-lalta lume sa-I ricae peticele cu ciulini. femeea ce-a tamâiatii. Inmorm: p. arunca carbunii pe lânga ulucile cimitirului. ÎI punii pe mormîntu în dreptulii capului mortului. t. îngreueza sufletulii mortului (4). în fiecare cji dupa îngroparea repausatulul pâna la s^se s6pt6mânî îl tamâie raormîntula» Dict. 43 44.de Al. 254. an II. 43 : «Dupa ce und mortâ este îngropata. Daca se afla undeva unQ drumâ raa. Altele. Rom. dupa olalta se afuma mormîntulQ de jurii împrejurQ cu tamâe.(1) Mariana. din contra. acelea erau apoi ale preotului (1). Voi. credii ele. cit. fie sora.» (6) Op. i se aduce calre sa vie sa le manânce. si pane muiata în vinii si presura câtî-va toporasî (2). fie muma. Nistorfl: «Trei seri si treî diminete. atunci scobesc» gaina cu ghiarele. îngreunfea sufletulii mortuluî (3). Cred. apoi acea gaina se da de pomana pentru acelQ mortQ. se da peste niormintd o gaina. cit. Buc. dupa ce aii tamâiatii acum mortulii. Omenii creda ca gaina aceea se duce înainte si-I arata mortului drumula. H8. com. sacri ficându-I acestui scopii sâmbetele de peste anii. si Filolog. de A. sora satt cine este. ca lasându-î. p. Lambrior. insa numai de catra femei si anume: mama.. 154: «De este plugarQ bogata ÎI da pesta gropa o vaca. IX Buc. Ornitologia pop. rata. Revista pentru Ist. precum si dimineta Adormirii Maicii Domnului sad Sarda-Marie-Marey la 15 Augustii. op. 1884. 1885. p. în Biserica ort. Cele ce-I lasa pe mormîntii. Baciâ: «In Stupea groparului i se da totâ-deauna o gaina de colore diferita. tocmesce drumuld si mortuld merge cu usurinta. D..» Când se tamâiaza mortulii unele femei se ferescii a lasa carbuni pe dînsulii. rom. II.. o (2) Cred. Stanescu. Cernauti 1883.. 48. Obiceiuri religi6se publ. GhermanQ. p. Oviditl ^ice In privinta acesta: «Si se punu fructe si putina sare. nevasta. p.» (3) Pretutindene în Bucovina. (jiicendu ca numai acelea mergu înaintea mortului de-î descurca calea la raiu. gaina. gâsca. (1) Burada. Dupa împlinerea celorii sese saptamâni saii 40 de ^ile. rom. lont^nCk op. din Crasna.o . 330: «O ruda. Arch. Dreptii aceea. com. Pletostt si M. Daca mortulu a fostu holteiu. începe a rari visitele la acestii locii. 387. p. sau omu de arme. facii unii r6ii mare. pentru ca. dia Stupea. p.' (4) Burada. III. caci. câtii timpii dureza tamâierea. p. Inmorm. 333 curca. dupa cum am spusii. cit.

în «Lumina pentru toti» an. BucurescI. ce posedu acenta misiune {\).. p. In unele pârtî clin Bnn^/fa. pe câlu i-a ar&tatfi cu cutitulu (2). p. iar dupa aceea llu Înfige alaturea cu crucea de lânga capulu mortului rostindu nisce cuvinte tainice. Istu din urma se varsa pe mormlntu. Incunjurându în aceinsî timpu mormlntulu cu nisce bombe de praft (pravuj. 474. respective moroi (3j. Dupâ ce a arsu praulu. II. mai cu sema Insa ca atâta sa-î fie mortului hotarulu de umblatii. publ. ca sa scut^sca pe mortu de strigoi. op.. op. de d-lu los. cit. p. (4) I. Olaria. a doua di dupa inmonnlntare une-orî chiar r^i a treia si a patra di In revei'satulâ doriloru meriru 5 7 mueri la morm'mn si-î striga rjorife. 330. In alte locuri iarasi se sapa In partea de josu a pietri- (1) I). St. p. (2j Corn. iea unu cutitu In mâna drepta si Incunjura cu dlnsulu monnlntulu de trei orî. pe cari le aprindu. când totu atunci se arde si tamâo. este datina de a se pune la morminte si câte unu fânarasu. 45. violaeque solutae. cit. In multe locuri. (3) Schott. Dupa acosta Înconjura din nou mormlntulu tamâindu-lu din tote partile anume. atunci se tocraescu tnmahtorej cari adese-orî sunt nisce femei bOtrdne. Ha puie peste dlnsulu pane si vinu. 303. învetaloru in Domanu. totu din Banata^ este datina ca si la anulii în diua repausaril sa se duca unulu din familia repausatulul la mormlntulu acestuia si nigându-se si lamentându. (3) lonenu. muerea cea maî batrâna ori cea mal sciutore. III. 1888. cit. In care se afla o candela^ care se aprinde In Sambafa-mortilora si la alte dile mari. In alte parti. Negoescu. 638: Et sparsae fruges . op. 342 Daca ceiu rq»aiisatri nu are pe ninie. iar pânea sau placinta se da unul sfermanu de pomana. si mal cu sema din 3Iolâova si T4ra Romândsca. Credinte populare. 343 . parcaque mica salis Inque mero mollita Ceres.(2) Fast. Struiescu.

«Moevia decedens servis suis. ca sa aprinda candela la tnormîntulxii meU si sa-mî faca tote grijile pentru morte In lunile alternative (2). omnes sub haec conditione liberi sunto ut moHumento meo aîternis mensibus lucernam aceendant et solemnia mortis per^ ugant. 33. voi. nemurile se ducii si varsa în timpulii cununieî lorii o donita de apa pe mormîntulu ccluî repausatii. p 42. anume ca sa-î domolesca foculQ dela inima. pentru ca tinterimulu pretutindene e considerata de unii locuslln tu. 387. câtu si luminarea lorii cu lumini si candele aprinse. III. caci iata ce ne spune Modestinus tn privinta acesta: «Mevia murindii a lasatii liberi pre servii eî Saccus. unde sî-a luatii viata. XL. se Împusca sau se Îneca. cit. trebue sa maî amintimQ înca si aceea ca în T^raBomânesca si maî alesii In Prahova. fîindu-î barbatulQ mortd. Sacco. Inmorm. si Filolog. Atâtu tamâierea morminteloru.Irenae sub conditione libertatem reliquit. de si o Intâlnimii si la alte popore crestine. dela Romani. SNIAMfiNULO. Bucurescî 1884. ci-lii Ingropaii tot-deauna saii pe loculii acela. servulii meii si Eutichia si Irina sclavele mele sa fie libere sub acesta conditiune.34: «Când o feraee se marita alQ doilea.» 344 XXV. 44. p. cac! astfelCi câtQ va sta femeea maritata cu alu doilea barbatQ. nomine. murindii unu barbatii saii o muere. lon^nu op. ct . II. vfidendii ca i se 'nsora barbatulii saii i se marita sotia cu altulii (3). hisverbis: Saccus servus meu s et Eutvchia et Irenae ancilae meae. an. (2) Dig. saii llii duceaii si-Iii Îngropati Intre hotarele a . p. e o datina mostenita dela strabunii nostri. cela mortîi sC'de în focQ. ca nu-lu Îngropati In tinterimii. Mal de multii era pretutindene datina In Bucovina^ când Isl lua cine-va singuru viâta^ adeca când se spânzura. Eutichia si Irina sub conditiunea acesta: Saccus.lorii mormlntale o borta si acolo se pune apoî o candela aprinsa (1).n (3) Revista pentru Ist. et Eutychiae. Arch. înca tineri fiindii si însurându-se maî pe urma cu alta saii maritându-se dupa altulii. (1) Burada. o alta femee în timpulu cununie! torna o donita de apa pe morniîntultl celui d'intâi barbatii ca sa-! traâsca celu de alQ doilea si sa stinga foculdceardc pe mortd pe lumea cea-Ialta.» In fine.

precum : terna.dou6 sate. ângerulu pazitorii i-ar fi parasitii. sa numitii si se mal numesce Înca si astadi In unele parti ale Bucovinei snîamgnU. si anume calaulu merge (1) Audita dela mal multi Român! din Bucovina. Mai departe. iar In altele snlamait. In timpurile trecute. In fine. adeseori nici 6menii nu voiaii sa-i tngrope. dar nici când In interiorulii tinterimulu!. Din contra. avendii ferma credinta ca fiindii sinucisii cuprinsi de spiritulii celui necuratii. crecjendii poporulii ca omulii sinucisu nu are nici când odihna în pamîntii. pre astii-felii de omeni nici când nu-I îngropa preotulii. sinucisulii trimite si asupra lui ratacirea. ci numai cioclii saii omenii cei mai curagiosi din satîi. In sirii cu ceHaltl morti. care i-aii si îndemnatii ca sa se sinucida. plaiulu Muntele. nici nu-lii ducii la biserica si de aici la tinterimii. pae. saii întrunii ungheriii. Si de ore ce despre omenii. In altii locii ore-unde departe de satii. cine scie pe unde. ci tot-deauna afara de tinterimu si anume: sau Întrunii cornii de gardii. pâna ce nu eraii constrlnsi la acesta de autoritatile satesci. pietre etc. acolo se si îngropa. De aceea pe unii astii-felii de omii nici câ nd nu-lii îngropa preotulii. In Moldova^ judetulii Suceva. Ba. gateje. saii maî bine (jiisii mormlntulii In care se Îngropati astu-felii de omeni. de-aceea. Loculii. ratacirea nu se pote prinde de dînsulii. . fenii. sau In altii locii mai isolatii. lesne ar puta sa se lege si de capulii lorii. iar Satana le-ar fi luatii mintile si i-ar fi facutii ca sa i se 'nchine lui cu trupii si cu sufletii. ori si cine trece pe lânga vre unii snlamgnit saii snlameta arunca pe dînsulii totii ce pote mai întâi prinde în mâna. ca sa faca si ei ceea ce a facutii elii. crecjendii si spunendii ca daca arunca astii-felii de obiecte. Mal pe urma Insa aii Inceputii a-î Îngropa pre astii-felu de 6menî si prin sate. si cu deosebire cei mai evlaviosi. credii Românii ca celu ce sa omorîtâ singurii pe sine s'a datU îuî Ucigd-lU Crucea si s'a facuta calula acestuia. carii Isî ieaii singuri vieta sa crezutii si se mal crede Înca si acum pretutindeni. saii. daca cine-va trece pe lânga snlamenU^ fara ca sa arunce ce-va pe dînsulii. ci chiar sa-sî iea si elfi viata (1). ci ca ^i si nopte alerga încolo si 'nc6ce cautândii a aduce si pre alti omeni la ratacire. ci unde si-a luatii viata. din care causa apoi s au si sinucisii. ca 345 uitându de Dumnecjieu si de binefacerile sale. saii mai bine (jiisii îlii face si pre dînsulii nu numai sa ratacesca calea si sa umble mai alesii noptea.

de cum-va n ar muri tn scurtii timpii dupa aceea (2). elu lî sapa gropa.346 si-î tae frânghia. peste mormintele celorii îngropati la drumuri. caci cum ar trece saii sar culca. D-lii Romulu Simu. ce-lCi produce iarba. V.atoru în Orlatu. ale Rom. Orî-cine adormia la umbra acelui arbore. precum si în Bucovina. Acolo a pututîi sa se întemple vre o nenorocire. arunca crengarl si alte obiecte de-asupra luî. facea visuri de morte. saii sa se culce acolo. pia7/ie/e'= am auditu unu fosnelu. anume ca sa se cunosca ca acolo sa întemplatu o nenorocire. atunci se aprindii si arclendu-se se arunca din noii altele. la noî. si apoi iara se asverlii peste mormîntii asemenea lucruri (3). liucurescî 18G6. ne scrie în privinta lui urmatorele: «In apropierea Orlatuluî este unu locu. Burada: «In multe parti. unde sa Îngropatii. p 42. carile pâna în trei dile se împlineaQ. când bato ventulu si se atiniru unele de altele. Daca obiectele aruncate pe sniamaii saii tnmultitu astiifelii. nici altu ceva. care se numesce snîamSnU. dar nu e nici unu semnu pusu. (2) Dict. iar satenii arunca numai terna pe dînsulu. Loculu. sniamSnU e cunoscutii si Românilorii din Transilvania. Iata ce ne spune în privinta acesta d-lCi Th. Si de 6re-ce loculii acesta e consideratii de necurata^ spurcatii^ de aceea orî si cine trece pe lânga dînsulii.» (3) Inmorm. 82. daca sa spânzuratii. Am auditii unCi fniamvtu pi. 347 Cuv. de Mariuca Nistoru din Malini si An ita Pletosfi din Radasenî. nicî cruce. se numesce si aice asniametiJLyiy ca si *n unele parti ale Bucovinei (1). T. : « Traditia poporala spune de unii copacu locuitii de sufletula unul omu ce tusese spanzuratu de cren<Tile luî. p. ca tota viata luî ar rfimâne neputinciosii. este obiceiulii ca calfitorulii sa arunce bucatele de lemnii. precum si pentru aceea ca sa nu treca vre-o vita saii vre-unii omu peste dînsulii. înv6j. papusoii saQ frunclele arborilorCi. încâtii de multe orî se facii movili mari carora apoi li se daii focii. strujenî. Poesiî pop. si totu elu îlu slob(icle In nauntru. ca nu le maî cuprinde loculii. fnlanieta însemnezii în Moldova si fofnifitlii saQ fofeifulti. . Alecsandri .» ¦ (1) Cuv. îndata ar amuti si ar surdi si i-ar lua tuta puterea dintr însulQ astii-felii. niaî alesCi tomna. de nuele. fenu sau crengi uscate.

cari scotA arborii din radacini.» Din împartasirea de pe urma resulta în câtii-va ca si'n Transilvania se va fi numitii ore-când loculii. de d-lQ 1. de d-lu Teodora Simionu. Incâtu fie care trebue sa se Înfioreze si sa recunosca ca acesta nu este unu produsu alu . stud. (2) Corn. asteptândii ca sa le dea cine-va slujbe si pomana. cerulu se 'noureza si prinde a ploua ca din cofa. saO. 40 de prescure. Simona. descoparu casele si cele-lalte acareturi ale omeniloru. In urma. ventulu se preface tn vifore si ventose cumplite. ne scrie: ((SnlamenulU este unu felii de diavolii. fniamete. 40 de duce. si Al. a fulgera. se ducii totii plângendii si vaetându-se dreptii în iadily unde se muncescii în vecî. sniamSnU (1). ca si 'n Moldova. ca plângâ. a tuna si a trasni de se cutremura pamlntulu . Boeriu. din Nasfiudu. cacî înaintea luî Dumnezeii n aii la ce se arfita (5). (5) Com. (3) Com. Cu tote acestea tnsa ele totusi se potu elibera dela munca cea eterna a iadului si scote la lumina^ daca li se porta slujbe si anume daca se dau pentru dlnsele tntro singura Duminica 40 de liturghii. de d-lG Rom. si ca eî aii muritii acolo. ca si fratii lorii din Bucovina si Moldova. dupa credinta generala a Româniloru^ Înca si de pe aceea ca pâna chiar si natura tntrega se tulbura.si nicî nu am putu tu afla pentru ce se numesce astu-felu. (1) In Basarabia.» D-lu Alexandru Boeriii. credii si spunii Românii ca sunt pierdute (4). cari se sinucidu. vfidendii ca nime nu le da nemica. LalesQ din Hadâsenî. ca ceî ce-si ieail singuri viata diavoluUt îî îndemna la acesta ca sa le pota câstiga sufletele (2). se p6te cunosce. la gimn. dupa cum spunii o s6ma. T. si asta cu atâta maî multii. studintela gimnasiulu dinNasfiudii. SimQ. de 6re-ce si Românii transilvaneni înca credii si spunii. cuvîntulu acesta se numesce sniameta pi. Si mu. Georgescu. unde se înmormlntaii ceî sinucisî. unde i-a dusii ciasulu cclU slabii sau ciasulU celU r6a (3). (4) Com. si 40 de lumini la 40 de biserici (2). care împiedica pre omeni si le face smintele. se tânguescii si ratacescii unii timpii maî îndelungatii. dupa cum mi-a spusu S-Sa parintele G. ce-lu comitii omenii. 348 ca diavolulu le iea !n triumfu si le duce cu sine dreptu In iadu (1). Câtu de mare e pfecatulu. de d-lu Rom. si multe alte daune le facii. Ce se atinge de sufletele celorti sinucisî.

cruce. atâta cel din Buicovina câtu si cei din Transilvania^ ca daci i sa întemplatu nenorocirea pe unu teritoriu strainii. Simft. de d-lQ Av. daca a picatii vre-unii arbore peste dtnsulii si la omorltii. loculii respectivii a fosta necuratay si din causa aceea i sa Intemplatii omului nenorocirea. (3) Com de d-lG Rom. unde sa Intemplatii nenorocirea. ci mânia lui Dumnezeu. ramâne si mal departe necuratii. Insa 1 -una In dreptula locului din cestiune. pe teritoriulu caruia i sa Întemplatu nenorocirea (1).naturel. Români din Bucovina. când vede ca s aii pornitii astti-felii de furtuni si ventose. atunci sufletulQ lui e alâ dracului si nu mal are ce se arata in fata Domnului». ce se punii la ajunulii Bobotezil la sf. Petrea PrelipcenQ si alti 349 mânii. Cei Înecati fara voia lorii Isu ai Maicii Domnului. cari aii muritii fara luminare^ ratacescii Înca unii timpii mal Îndelungatii prin aeru. si cerca a-I periclita si pre dln:jil (2). MacoveiQ. Prin urmare. de d-la Rom. deCuparencu: «Daca se spânzura unulQ. unde i sa Întemplatu cul-va nenorocirea. care 8*a spânzurata. spune ca trebue sa-sl fi facutii iarasi vre-unii omii unde-va singurii sie-sl sema (3). Totusi spunii Ro- (1) Corn. dupa credinta poporului. Daca vre-unii omii s'a nenorocitay adica daca a calutii de pe unii carii saii de pe untk pomii si a r&masii pe locii mortii. In loculu acela Insa. pentru ca si sufletele celoru nenorociti. SimQ. ce trecii pe acolo. ci sa se Ingrope In satulu. daca nu se pune cruce In astii-felii de locii.va. De-aceea poporulu. Neputendu-se pune cruce tocmai In loculii acela. si celii nenorocitii iese noptea Înaintea omenilorii.» Em. îlii Îngropa preotulii ca si pre ori care altii crestinii. daca la omorltii altulu cine. precum si pentru aceea ca. unti cunoscutii saii unii prietinii bunu. buna ora la cel Înecati saii ca(^uti in mijloculii 'umii. Mai departe spunii si credft Românii ca celui omorltii de trasnetâ i se iarta tote pacatele si se duce dreptâ la raiii (4). In stârsitu. Maica Domnului face mreja din fuiorele. Av. arunca mreja de trei ori In apa unde . e alQ dracului. (2) Com. care a muritii de morte naturala. Macove! si Gheorghiu: «Sufletula unuia. daca a fostii trasni tii saii sa Înecatii fara voia lui saii. pâna ce ajungii In cerii (3). ne fîindii vina lui. atunci. nemurile cele mal de aprope. atunci nu e bine sa se duca peste hotaru In satulu sau. pentini ca bate ghiata (grindina). pune o cruce de lemnii sau de pietra spre aducere aminte de nenorocirea saii primejdia Intemplata acolo. atunci se punii de regula ceva mal departe.

daca se prinde în mreja. unde sa Inmormtntatii. Indatineza de a face omenilorii. Din contra sufletele ucigasiloni nu-sl potu afla nicairi repausu. EI credii ca sufletulii celui neînmormlntatii nu pote merge la loculii de odihna. respective tinerea simbolica a luminel se face astii-felii: Pe loculii acela.se Îneca cine-va. districtulu Nasaudulul. 350 nulul llu sc('ite afara ca pe pesci. 41. se crede ca sunt curatiti de pScate. de d-ltt T. de d-lQ Rom. ca sa nu fie constrinsi a rataci tn cea-Ialta lume prin Intunericii. si a celorCi din Câmpulungii. p. (2) Credinta Romanilora de pretutindene. saii mal bine (jiîsii unde a muritii respectivulii. de 6re-ce omori toril aâ luatQ asupra lorQ si picatele celui omorita^ iar sufletulâ acestuia merge in locuia desfatarii « . ce au muritu In câmpu. din cele mal maî multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. iar claca-I pScatosu cade printre ochii mrejei iarasi In apa si mei^e In iadu (1). dora o potii câtii mal degraba capata. cit. op. Iara înmormtntarea. Simfi. nici chiar In iadu^ unde mergu (2). de Gheorghiu. TonigariQ . Ii se iarta tote pacatele. unde nime nu le-a tinutii lumina^ ca si calorii ce n aii fostii tnmormlntatl dupa ritualulii prescrisii de sânta nostra biserica. com. Rom. Românii de pretutindene aii cea mal mare îngrijire pentru înmormtntarea mortilorii. (4) lonenu. Românii din Transilvania. Av. atunci li scapatii. si daca respectivulii nu-i tocmai tare pacatosii. com. Dupa câtii ne-amii pututii Încredinta din capitulele premergatore. In padure sau In aitu locu. de arii fi fostu ori si câtu de pacatosi. caci Maica Dom- (1) C'Om. Cel omorltî de alti omeni. o tnmormlntare simbolica. (3) Credinta Romfinilorfl din mal multe comune din Bucovina. si mal cu sema simboliseza el lumina. atunci unuM dintre trecatori le aprinde ca sa arda (3). (2) Cred. Com. de I. MacoveiQ si altî Români din Bucovina. si când din aceste surcele sa facutii acuma o gramada mare. din Fundultt-MoldoveT. cari ad fostQ omorîtl de catPc'i altii. fie-care trecatorii pune câte unii surcelii. Simonâ : «Despre omenii. Rom. (1) Cred.

Viena 1866. De aceea. Din causa acesta apoi. asa Insa sufletulii lui ratacesce prin locuri necunoscute si nu pote trece în pace la odihna eterna. daca cu tota staruinta lorii. 352 rindu In fi^lrâinâtate. ori se pare ca gemii rîurile. mal vârtosii ca poporeniî înca si acum se vedd a ave acea idee. când li îeaii feciorii la oste. No. p. fie acela ori si cine ar fi fostii. ca sufletulii omului neînmormîntatii nu-si pote afla odihna hotarlta de Dumnedeii. spre esemplu. se punu luntre si punte si nu se lasa pâna ce nu-î afla corpulii ca sa-Iu înmormînteze. Inmorni. ca sufletulii celui neîngropatfl nu p6te lesne merge la loculu seQ. 6. Dovada def»pre acesta întristare >i grija mare avemu o . Inmorm. Totii din causa aceea.va. se arunca ceva pamîntii peste dînsulii spre a înlocui înmormîntarea (3). de d-lfl T. Datina acdsta corespunde celorQ ce facil Românii bucovineni si Moldoveni la unQ snlamSnQ. publ. temendu-se ca nu cum-va mu- (1) Burada. SimonG. 208: «NemulQ românescâ porta o deosebita grija pentru îngroparea mortilorft. ti cu deosebire pe câmpulu de lupta. Bojînca. cit. Din causa acasta apoi si elementele lumii se tulbura. se întristeza Românii forte multii.» (2) M. atunci credii ei ca unii atare omii trebue sa fî fostii forte pacatosii. ci în multi anî umbla ratacindQ pe locuia unde i s*a mistuitu trupulâ. 351 hotarîtu de Dumnecjeu. 6. ci ratacesce necontenitii în timpu de maî multi anî pe unde i sa mistuitii trupulu (1). Besanâ. si mai cu sema Româncele. poporulii atribue aceste fenomene extraordinare la înecarea vre-unui omii. când se da peste cadavrulii vre-unui omii. când ploua ne 'ncetatii în cursii de mai multe dile.(3) Com. Asa. op. Altii iarasi credfi si spunu ca sufletulii omului. 55. Datinele Romaniloru la înmormîntarl. p. I. ci trebue sa se curatescâ mai nainte de pacatele ce le-a facutii în vi^ta (2). plânge cu ângerulu s&u. alu carui corpii rSmâne neînmormintatu. le rt'mâe c^jrpurile nelnmormlntate. totusi a remasii nelnmormtnlatti. daca buna-ora se Îneca cine. (3) Vedî despre acesta si Burada. Nota dela p. Iara daca nu i-lu potu de felii afla. ca si atunci când îsi iea cine-va singurii vieta. in «Albina» an. caci altcum Dumnetjleu ar fi avutii grija de elii. ca sa fie înmormîntatu ca alti omeni crestini . H&.

Ci m6rte însalatâre ! Nu-î nici maica cu mila. Nro. Ca pe unde o sa morii Fi-va fi unu comu de lume^ Unde nu cunoscu pe nime. Fâra m6rte si nacazQ . . Nu-I nici lumina de seii. ti acestea: . Nici scandure de salasii. Cam luatii boulii de cornii Sl-am facutii negru ogorii.. Numaî Turciî cu pusca Si Nemtulu cu sabia Sa mance viata! (1). Ca eii tî-am lostii bunii feciorO. mama.multime de doine ostasesci din tote pro\inciile locuite de Homâni. suna asa: Plânge-me. suna precum urmeza: Maîca. Nici omeni din satulii meii. MoldovanQ. 1867. 39 353 Nicî nu-î lumina de cera. m*a luatii. si anume din Orastia. Si pe cale amu plecatu. Unde mori far'de lumina . In fine a treîa doina ostasesca. Simtii unu doru sucrumatoru. A«ra o doina osta^^esca din Transilvania ne spune. maîculita mea! De te-a lovi doru de mine lea drumutulti de-a lungu. . asemenea din Transilvania. N'at nicî pânza pe obrazu. (li Alta doina ostasesca. Ck m au scosu din tara scumpa. Nict omu din a mea tara. (l) Gr. Ca »e face grâulu desu Si din erba totii ovesu . Inima-ml sta sa se nimpa. . Nicî pânza pe piciore. Nice popa cu cartea. Când am fostii la seceratii A vin'tii nemtulu. Orasele de-a rendu. . M'a dusti în tara straina. Intre altele. Nici pânzuta pe obrazu . Poesil pop. în cFamllia» an. . totu din Transilvania. publ. l'nde (rrâulâ nu se face yi nici erba nu se coce. Unde-I omulu de nacazti. cu dorii.

Sibiia 1880. Mândre semne mi d'afla: La picI6re firba mare. Sub o tulpina de bradu. De pusca 'mpâratulul: Fâr' de lumina de cara Far* de omâ din a mea tara. Din gurita Tamâita. Pe la brâîi Holda de grââ. Din buzuta Schînteuta. De plasa cutitului. nationalQ economica si literara. U Bomânl. c^^ariX politica. Unde Nemtulii m'a puscatu. An. Far' de lumina de s&H Far* de om din satulii meii (1) De aici apoi si blastâmulu ostasiloru : . Ca de grea m6rte-am muritâ. 23 354 Din sprîncene Doua pene Si din frunte firba verde Si la gata Saftiâ florita.Ca pe mine mi-I afla In fundulâ Italiei. La compania mândriei. (1) Observatoriula. 26. UI. Acolo mî-afla *ngropatîi. Inmorm. Jflariaiifi. Din ochiti Doî pauniti. Nr.

care sa facutii pentru asezarea sufletului. este datina de a i se face unii stalpU^ care la sese saptamâni (40 de (Jile) se Îmbraca cu o ile ori cu o camesa. Prin urmare. Doine si strigaturi culese din gura soldatilor^ români din tara Ardduluî. Când la câmpii m'orO suturatâ. In Bucovina nu se face dupa astii-felii de omeni alta nemica. în crangUe careia se punii covrigi. Nice lemnâ uscata de cruce. 355 Nicî scânduri de copârsgâ. . fara numai parastas A si comandare Qd^xi prasnicH. Nici la gr6pa cine-la duce. se daii nasei saii nasului care I-a botezatii. adica tote ceremoniile înmormîntaril. Ca elâ pomana sl-o data. Cine mg prinsa de capa La mdrte n'aiba colacâ. mere. la alte popore aflamii în prima linie ca . si apoi i se tace slujba ca la unii mortii. Când la 6ste m'o luata! Sau asa: Cine mg prinsa catana.Cine m'o facutu catana Nu-sî mal dee de pomana. Totii atunci se face pentru celu mortii si pomana si i se pune mSruliij adica o crestata (3). Trecendii acuma dela datinele si credintele Românilorii. pentru ca fara de tata si mama se pote boteza si cununa. si de-aceea le-a fostU crgpata pdmintula departe de patria si satulii lorii (2). La mdrte n'aiba pomana. nuci si o vecica^ apoi se aprindii trei lumini în marii. si pe urma se împlânta în pamîntii.jau astu-felii: Cine mg sc6sa din satâ N*aiba loca de alinata. Ca colaculu si Ta data. daca a muritii cine-va In tara straina sau In vre-unu rSsboiii. Nici nu-lâ ierte Dumne^eâ: (1). 36. dupa cum a tostii barbatii orî femee. p. dar iar de nasi nu (4). Românii din Transilvania credu despre cel ce morii prin straini sau în vre-unâ rasboiu ca asa le-a fosta ursita sau ca î-a ajunsU vre una blastimU ore-sl care. Când catana maorii luata. (1) Stefana MuntânO. Ca pomana elâ sl-a data. descrise pâna aici. în care se împlânta o ramura de marii. tote acestea se punii întrunii blidii si dupa ispravirea slujbei. BrasovO 1891.

Bomanil. de d-la Rom. in o Albina» an. publ. : Ncc ripas datur horrendas et rauca fluenta . (2) Corn. lib. Simonfl. Iata ce ne spune In privinta acesta renumitulu poetu Virgiliu: tfNicI nu-I este permisu a-i trece peste tngrozitore termuri si peste aceste riuri bubuitore mai nainte de a se fî odihnitâ osele lorii tn pamlntu . de d-la T.va a murita In locii strainii. Sau în epistola sa catra Ariadne: «Sufletulii nefericitii va merge In borile straine. VI. Cântece pop.» (3). ce se nuniia #S<//x. si daca si trece. Viena 1866 Nro 72. v.h feau: v^f#f morta'a nilul n/si ht-ne. op cit. (3) Crtetatâ=o pane în forma crucii. prin urmare nici nu se putea îngropa a casa. Pompiliâ. parendu-li-se m6rtea. StancHCu. ^i p'*»te ca de i"»e acestu timpu datezâ «?i proverbulu latinescu: '^^/^ mortuls nutl^n*^^ aut niliil. Insa corpulii lui nu se afla nicairi. 331: «Odata ce more cine-va. 3. aveaii ca si Românii de astacjii. si urm.* adica: despre morti h^ nu vorbesci nemicâ reu. Mal departe credeau Romanii. care proverbu de altu-mintrelea fe'a pdstratu ffi In unele pârti locuite de Români (1-. Daca se scia ca ci ne. ca nu cum-va sa tragi asupra ta mania peiloru. iji sufîetulu mortului trebuia sa treca peste acesta apa ca sa pota ajunge la locuinta de odihna. de o vointa extraordinara a t)eilorii. daca nu potT a dllce de bine. stramosii nostri. pâna când ajungea la o apa sau lacu. dupa principiile lorii pagâne. atunci acelu sulletu trebue sa ratacescâ mai nainte cel ti putinu o suta de ani pe cai strlnibe. (4) Corn. SimQ. pe locuri necunoscute. si numai dupa aceea vinii sa vada lacurile multti dorite» (2). nimenul nu este permisa a mal 4ice ce-va rSâ de morti.>i hi^'t\AH Oîfiulâ morâ liOinaniî vorMau t^«ru-deaunacucelu mai mare respecta ^i cu pietate. I.» (2) Aeneid. (1) M. 325. p. astu-felu ratâcescu In timpu de o suta de ani si sboru Imprejurulu acestora tarmuri. Romanii aveaii datina a face totusi unii (1) D. adica în patru corne. cea mal mare grija de înmormîntare. câ sufîetulu unui omit «tîngropata nu pote trece la locurile de odihna.

e aista destilâ de apriaîu ^iKidiu: . 1. ij. si dupa ce vei arunca peste mine de trei ori cu pamlntii.deci: martea tn ap4y prec-^rn ni o fep. . pleca» (2). VI. atunci ei aruncaii câte o mâna de pamlntii peste dlnsele.«sea*^j o p*:rr*iaâ cu rr. quam sedibus ossa quierunt. volitantique haec littora circum. asa credii si Românii nu numai despre sufletele celorii nelngropatî. ca e cea mai mare nefericire pentru acela care nu arunca nemicâ pe sniamfinii. a facutii celii maî mare pficatii. Turn demum admissi stanaque exoptata revisunt. Da-le ce li se cuvine. de unde corpulii nu s ar pute scote si îngropa. precum e d. marea. 22. Despre unii astu-felu de mormlntii desertu numitii tiimuhis inanis vorbesce Virgiliu astu-felu: «Atunci am asezatii lui Rhoetus unii mormlntii desertii pe termurî si am chiematii de trei ori cu voce tare spiritulu repausatii!» (1) Si daca osemintele mortului mai târdiii se aflaii din Întâmplare neîngropate. (1) Aeneid. Asa ne spune Horatiu In privinta acesta urmatorele: «Si tu luntrasule nu te arata nelnduratu lata cu tSrlna spulburatore. lib. fara nici o ceremonie maî însemnata. Injecto ter pul vere curas. Temerea cea mai mare a stramosilorii nostri era: sa nu mora unde-va în atare apa. si credeaii ca daca cine-va a Intrelasatii acesta. . -!:1 mai bucun-s^u. asa credii si adî Românii. cu osele si cu capulii nelngropatti. (2) Od. At tu nauta vagae ne parce malignus arenae Ossibus et capici inhumato Particulam dare. v. 33. 357 mormîntu desertft pentru dtnsulu.Transportare prius.r. 505: Tune e«romet tumulum Rhoeto in littore inanem Constitui. et magna manes ter voce vocavi. Tumulus inanis alu UomanilorO corespunde In câtu-va cu sniamSnuhl saii sniametulâ la Români.. ci si a celorii sinucisl. caci precum credeaii Romanii ca sufletulii celui nelngropatii ratacesce. Centum errant annos. (8) Spiritus infelix perigrinas ibit in auras. si precum tineaii ci de celii mai mare pScatCi de a nu arunca pe corpurile aflate pamlnlu. e.

mor» niihi inunus erit. însa sa fie lunatica (1). dupa cum am vCrJutO si mai busu In cap. p. cit. pentru ce liomanîi pagânî. iar celu-laltu copilu îlu radica din gropa si punenduse fata 'n fafa. ÎNFRATIREA Daca Intr o familie se 'ntempla de moru doi copii unulâ dupa altulu. unulu cu o mâna si celu- . I>a liomanl datina din urma provine numai forte sporadica. ferrove cadenlera In Holita rnoriens ponere corpus humo: Kt nmndare hiiin aliqua et sperare sepulcrum Kt nori aerjiiorei« piscibus esse cibum i'i) M lUiunud. No.bire ori de cade ciae-va prin m«I»rte na^J^alâ »»arj fierfl ri p-jne tnjpulu murinda cavenilâ. unulu din copiii rSmasI se prinde frate de crace cu unii altulu din alta familie. ^i m '«rtea LtJ va fi unu daru...thurn tiriu'O. 208. Pentru ca se temeaO ca nu cum-va In lip$a mormlntului sâ r&mâna nelngropatl ^2. fratele sau sora copilului mortu se scobora In gropa pe secriu. atund. apuca unu colacu. In locu de gropa.» de unde usoru fUs pote e^tplica.te o deo^. l \l t»U Nofi l(.stâ ln. op. (\) Thni Uh. cu acela^ cu care are sa se prinda frate de cruce. genus est miserabile lethi? lic/nite uaufrn'/mm.«Xarn frcâ de rn'^r-te. 55.si uni felu de m-rte larâ rn^li Sc«j*. iara nu dfsviTie rnâncorea pe«. ci ti Hâracii î«-î gîjtiau gropa Incâ In viata. XK nu Intrelasa de a-^l face Înca pana ce sunt In viata secriulu sau sâiasulu In care aO Ha fie Inmormlntatî.<:iIorfl de mare. spre a scapa de morte pre ceî viî. cit. Dar pentru aceea. dupa ce sa datu drumulu secriulul tn gropa. multi insi. I. Bojînca. «1. Chipulu cum se sfeversesce acesta fratie este urmatorului la tinterimâ. fie de orl-ce sexu. «AlbiiiA» ar». crs.I 71 rifxd&jduerice Ia mormintu inmormintare.'ti'rn6 de naufnii:/j.. 369 XXVI. nu numai avutii. htud. K-. F^Ht ftljfjuid tatove «uo. si demândâce-va la al ^.

p. cit. maî cu sema negri . BucurescI 1878. Amendol fratii acestia se privescu ca si cum aru fi frati buni. Inmorm. pag. fratele de cruce cu sora de cruce nu se potu lua nici odata tn casatorie (2). pe care ceî ce vord sa se prinda fratî de cruce o saruta. Columna lui TraianCî. p. 360 Fratele mortului lunaticii se pune în fiare si se prinde apoi frate de cruce cu unu altulu. (2) Burada. op. venia preotulu si se aducea una sau mai multe 01 si berbeci. se facea o gropa si în- . si astQ-felQ se facd Cifrati de erucey). se face comandarea.» Vecjî si HasdeQ. (l) Burada.laltu cu alta si-Iu frângu In doua . 40 : «ObiceiulCi de a se prinde frate de cruce nu se face numai la mormintâ. si amesteca sângele lord. 5 11 . 39 40. apoi îsi facfi la mâna drepta o taetura. 13.361 - XXVII. asemenea si V. VIII. in partile dela munte se sapa într'o stânca o cruce. Alecsandri. lon^nu. . Acesta datina veche iî l^ga a-sl da vidta unulQ pentru altulQ. când a doua (Ji avea a se Inmormtnta repausatulu. mai alesu In Moldova^ In urmatorulu modu: «De cu sera. 39 40. an. Inmorm. numita allmintrelea si comanda. t II. Poesil populare. In vechime se lacea comandarea. pre care unulu o apuca de unu cracu iar cela-laltu de altulu (1). p. COMANDAREA Dupa ce sau întorsu toti petrecStorii dela tinterimu si dupa ce sa sp6latu fie-care In chipulu cum s'a arfitalu în capitululu XXIV. In judetulu Oltu. mal este Înca obiceiulu a se prinde frate de cruce astu-felu: (1) Adica in aceeasi luna nascuta. BucurescI 1866. pag. dupa aceea se saruta si astu-felu se facu fratî de criu)e. prasnîcil sau pomana. asezându-se pe marginea mqrmlntuluî si rupendu o furca de strînsu fenu.

punendu sa curga sângele în gropa facuta înadinsu pentru acesta. In unele parti din Moldova se face comandarea si astazi mal totu asa cum se facea ea si In timpurile vechi. . dupa cum ÎI ajunge capulu. (ji^c^^du: iitiford 8d fie tSrna reposatîduîJ> (2). înainte de a h6. se facu bucate pentru comandare. cit. carora li se împafU^ ^^^ ânlâi câte unii colacii si o luminare. iar carnurile se faceau bucate si se ospatau cu dlnsele petrecetoril. si preotulâ le cetesce o rugaciune. numita i(iara. iara din carnurile dobitoceloru junghiate astu-felu. Gropa acesta se numia din vechime aaratU. carne cu perje. varsa putinu pe pamlntu (1). Bucatele cele mal obicinuite în Moldova. si cu renduela acesta Indesându paharele. facu o gropa. varsa putinu vinii din pahare si apoi (JicQ : (nsa'î fie tSma usora reposatulul^'Q si altele. le întorna catra apusu. pe urma omenii le taie pe marginea gropel ca sa se scurga sângele într'lnsa. a rSmasu vorba: aaU data pielea popii ^y> adica: a muritu. (1) V. diferite fripturi sau si alte bucate. Toti petrecfetoril se punu la masa mângâindu pre rudele mortului cu vorbele : «cd a^sa-î lumea acesta trecâtârcj si ca în curenda saU mal tar^iU ne vine rendulU si nouS)) (3). de unde a rfimasu apoi proverbulu: <c a datu pielea popii» ^ adica a muritu. 6. galusce. (3) Op. sunt: zama cu tocmagi.» (2) Burada. 362 fie-care. 154. ce se facu la comandare. plachil. luându.Ji Preotului se da capulu si pielea oiloru sau a berbeciloru.j> Capulu si pielea vitei taiate se da preotului.torcendu vitele catra apusu. 43 44. Alecsandri: Poesil pop. La masa punendu-se si dându-li-se câte o cupa de vinii. borsu de pas6re. lipindil luminarile aprinse de cornele dobitoceloru aduse.: «Acesta obiceid de a vfirsa o parte din bautura pâna a nu duce paharul Ci la gura libatie se face pentru ca sa alunge nalucile mortilorfl ce sbonl prin lume si se amesteca în faptele omenilorCi. Nota dela p. si apoi. A. rSsarite fiindu acum stelele. p. le citea o rugaciune si apoi venindu renduitiî le taia. ale Rom. Inmorm. le lipia luminari de cera prin corne. Lambrior ne spune în privinta acesta urmatorele: a Comandarea se pregatesce anca pe unele locuri In chipulu urmatoru: In spre ^iua Inmormlntaril se aducu In ograda mal multe ol sau berbeci^ mal cu sema negrit si dupa ce au râsaritu stelele. BucurescT 1866. sarmale. de unde chiar când sa pierdutu obiceiulu acesta. p. cari ÎI placeau repausatulul fiindu în viata.

Mâritâ-te sa me'nsorâ Ga sa nuti ma! moru de dorâ. In unele locuri.363 mat uita rudele din suparare. Mal de multu. tocmai ca si cel din Moldova. Mâri6râ iara minte. De-I lua-o grozaviâra Dumnezeii sa tî-o omora Si sa-î faci o mesisdra. iar petrecStoril se Inveselescu de-a binele» (1). Sa merga si eu la o pomana Si sa-ml dee-una colacelu Sa'l fie de sufietela. -Ins6ra-te Dumnia-ta Sa vedQ pe cine-î lua. când muria . dupa cum sa aratata mat sus tn capitululu XXIV. dupa cum spunu batrânii. . De-I lua-o mal frum6sa. Dumnecjieii sa-tl iaca casa. Si sa'i gusta din coliviâra Sa t^da dnlce-î ori amarat Si sa bema din garafiora Sa-} fie tarna usora^ Ca doue petre de mora (3) . De-Î lua una ca mine Dumnecjeii sa-tl dee bine . . se pune acuma la comandare (2). Mat tota procedura comandarii Românilorii din Moldova^ ni-o Infatisaza si urmatorea doina: Frunza verde bobu si linte. aveau si Bomanil din Bticovina datina. unde nu este datina a se pune pomulu Ia mormlntâ.

Cântece moldovenesc!. unii bou. op. lasT 1888. p. câtii a muritu. p. ne scrie urmatorele: «In copilaria mea. rom. Cu privire la Românii din BanatU. Inmorm. 43. se aseza acolo. Sevastosa. aare sa dee pielea popiî» =: nare scapare. si elii.cine-va. ci pretutindene la toti Românii. când se cumendaii tfiraniî. Inmorm. FI. Afara de acesta si interesulii pentru pastrarea datinelorii strabune tn multe locuri sa pierdutii mal cu totulii. 154. 365 . 433. si cu carnea acestora facea apoi comandare sau prasnicil. 37. datina acesta nu mal esista nicairî în Bucovina. 147 364 de mâncatu. Pe unele locuri învârtia tmprejurulu cornelorii si matele vitei taiate. era mal dinainte designatii. In unele locuri Insa era datina de a pune pielea vitei taiate sub piciorele preotului dupa înmormîntarea mortului si anume când se adunau omenii la comandare. Astâdî. Durada. Marian. *p. Buda-Pesta 1877. publ. (2j Burada. Starea materiala nu le mal permite Românilorii sa faca multa cheltuela. învfitatoru în Domanii. cit. o vaca. Proverbe pop. nemurile celui mortu înainte de Inmormîntare taiau unu berbece. o oie. p. duceoii din (1) VedI despre acesta si S. dupa câtu suntemii Informati. ((câtil pe ce de n'a datu pielea popiln = câtii pe ce de n'a muritii. iara pielea vitei taiate cu corne cu totu o da preotului functionarii peste mormlntulii repausatulul. si care însemna atâta. 45. In vechime datina acesta trebue sa fi fostii forte raspândita nu numai la | Românii din Bucovina si Moldova. De corne lipia o lumina aprinsa de cera si punea si unu colacii. prin acesta. îa «Familia» an. are sa mora (1). ci totii-odata si prin variantele acestui proverbii: amal ca era sa dee pîdea popii y> = mal ca era sa morâ. Loculu preotului. Olariii.. (3) El. dupa ce preotulu sigila mormîntulu. No. dupa ce binecuvtnta masa. d-lii los. sau si alta vita buna (1) Lambrior. Aducerea aminte despre acesta datina strabuna Insa sa pastratii pâna si'n ^i^^ ^^ asta4l nu numai prin proverbulii aa datu pielea popil^y> care este forte usitatii în Bucovina. XIII. p.

astii-felii ca sa formeze o cruce. . la unii locii patru lumini. unii berbece. La mijloculii mesei se punii. fie-care insu stinge lumina si strângend'o d'impreuna cu colaculu. In multe locuri am observatii ca colacii si luminile nu se Însira. unde a statii mortulii. iar dupa ce Încheie ectenia binecuvinteza masa. Dupa ce s a înmormîntatii acuma mortulii. ci fîe-care o pastreza pentru sine. cari au repausatu mai de nainte. Când Începe preotulu ectenia se aprindu luminile lipite de colacu. 366 Adunându-se cei poftiti. iar daca o timpii de vara si odaile sunt mici. câtii si în cele-lalte odai. ci si pe cei-lal0 morti din familia respectiva. iara allulu zace greu bolnavii. dar nimferui nu-î trece prin minte ca pielea vitei respective sa o dee preotului. Asemenea se lipesce si de paretii odaii. maî multe feluri de bucate. n^murile acestuia. în care a statii mortulii. se as^za cu totii la masa. se apuca de graba si asternii una sau mai multe mese atâtii în odaia. Ge-care pe locuia ce i se indica de catra cel de casa. iar când o stârsesce.y> E dreptii ca si'n (Jiua de acji ori de câte ori se face vre-o comandare totu-deauna se taie o oie. cari amintescti pre cei patru evangelisti. In multe locuri am observatii ca la capetele precum si pe de laturile mesei se mai lipescii înca câte o lumina separata. ce le taiau pentru pomana^ câte o piele popii. poftoscii înca în tinterimii fiindii o parte dintre petrecfitori ca sa vie la prasnicii. dupa putinta. maturândQ si grijindii cum se cuvine casa. atunci satenii cjicu despre elu ca în zadara a datil pielea popa. face ectenia mortiloru. In timpulii de fata se face comandarea sau prasniculu în cele mai multe parti din Bucovina 'astu-felâ : Cum sa scosii mortulii din casa si s'aii pornitu cu dlnsulii la biserica. atunci adese-ori asternii o masa mare afara în ograda. si despre acela dicu satenii ca voesce sa dea popii pielea. unu vitelii saii o juninca. pe marginile mesei. iar jurii împrejurulii mes^i câte unu colacii de care se lipesce si o lumina de cera. femeile ce rSmânu acasa. Dupa ce au ocupatu acuma locurile. o iea de regula cu sine si o duce acasa. câte o lumina de cera. preotulu tamâindu casa si masa.pieile oiloru. dupa cum am arStatft mai sus. Astazi însa datina acesta a Incetatu cu totulu si numai proverbulu se pastreza în gura poporului si'n maî multe întelesuri. spre esemplu uniî omu s'a cumendatUf dar elu comite multe fara-de-legî. si apoi se pune fie-care pe loculfl sSu. amintindu In decursulu ei nu numai pre celii de curendu mortu.

apoi din coliva si aceea din cele-lalte bucate ce se afla pe masa. parte ca-lu va conduce pâna la raiu. asa si lucrulu Împrumutatii nu ti se va mal Intorce. apoi cumpara si de ar li sa faca comandare chiar si pentru (. saii despre unulii pîerdutu. Asta mal cu sema în satele amintite mal sus de peste Prutii (2). care e menitu^ nu ca sa-Iu manânce la starea locului. i se mai da preotului înca si o gaina vie sau unu cocosa viu de sufletulu celui repausatfi. raru când Insa feciorii si cu atâtii mai putinii fetele cele mari.j> Iar celO îmbiatii. mal alesu daca e cocosu. caci cum nu se tntorce mortulu dela mormlntu. iar cea vie^ care Înainte de a se da seuda si se spala bine pe piclore ci^ apa curata. IncepA cu totii a gusta din pausU. Dupa ce s panachida mal ântâi abia dupa au asezatu acuma la masa si preotulâ a facutii si a amintitii pre toti mortii. nomurile repausatului ieau câte unu colacu si o lumina aprinsa si le daâ fie-caruia In mâna. trebue numai decât sa caute atâtea gaini sau cela putinu atâtia pul ca sa le dee preotului de sufletulu celui repausatu. ci sa-lâ iee cu sine acasa. (jiicendu In acelasi timpii: apoftimU de suflettdU Iul N. Horecea si altele. nici celii pierdutii nu-l\i vei mal afla. Ostrita. Mahala. Dela acosta datina forte raspândita in Bucovina se vede ca s'a nascuta cu timpulu ticaia: add-î colacii si luminarer^y care se diice despre unu lucru Imprumutatu. ce nu-lu mai poti capfeta Indferfeptii.ci se pastr^za unde-va Intr unu ungheriu. Totu atunci. La fie-care comandare ieaii parte mal cu sema cei Însurati. sau când se pornesce acasa. In multe comune din Bucovina^ atâta dincoce câtu si dincolo de Prutii. De aice se vede ca sa nascutii apoi si dicala: Fata mare 'n comandare Nici colacii nici luminare. care trebue s o îndure sufletulu în calfitoria sa cea Îndelungata si ostenitore (1). iar când II va fi mal calda ca-lu va stropi si recori de arsita cea mare. cu deosebire cel mai bâtrâni si copiii cei mici. Daca la casa celui ce face prasnicu sar întimpla sa nu se afle nici unu cocosu sau gaina de Intrecutu. .i> si totQ asa pe rendu pâna ce dafi fie-caruia mesanu câte unu colacu si o lumina. Când sembie ospetii sa cinstesca li se spune: npoflimik da saii cinstesce de bine de sufletuLU lui N. crecjiendâ cSl gaina fripta are 3 o vada mortulu In cea-lalta lume. iar dupa ce a sflrsitu preotulu panachida. de spiritele cele necurate ce arii voi sa se apropie de dlnsulu. fi a luî N. care nu-lu mai poti afla. si parte ca-lu va ap6ra prin cântarea sa. precum în Bolanu. daca a mal râmasii. se pune pe lânga mâncarile Îndatinate Înca si o gaina sau unu cocosu fripta. 367 ~ Dinaintea preotului.^ece suflete de-o data.

o lumina si o bucata de pânza (2). corn. si la dol-spre-cjlece ani (l). Ilorecea. se face prasnicu nu numai în ^iua înmormîntariî. gimn : «daca nu se face pratnicU a treia 4i nu pdte sa traca sufletulu în cea-lalta lume. Iar dupa ce au ospStatu cu totii. TurturânA. (2) Cred. Ostrita. TomoiagA. care se face pentru ca sa pota trece mortulâ în cealalta lume. Tomoiaga. . ca în unele sate din Bticovina si cu deosebire în cele de pe malurile Prutului. din DoianA si Mahala. De aceea toti pareti! unde sa Intemplatu mortea unul omu. se stropesce tota casa. dupa cum spunâ unii. Merchest. Multi insi credu ca 3I6rtea sau. la treî ani.» 369 de lutu sau de stecla^ care se da plinu cu apa sau vinu ospetiloru ta mâaa amintindu la fîe-care dare pre unulu dintre repausatil familiei. A treia (jii dupa înmormîntare se face sfintirea apel. precum: Boianu.primindii si cinstindiî. Mahala. apoî la sese s6pt6mânî. si Ionic& ald iul lordachi IsacQ. Rom. ca sa se acopere petele cele de sânge. trebue numai decât sa se unga si varuesca tota casa. stnd. la septe. 368 Astu-felu dureza comandarea ca la o ora sau si mal bine. ci si mai pe urma si anume: a treia si a noua cjii dupa înmormîntare. pe lânga colacâ si lumînare. care capata ca plata unu colacelu. la nou6. La acesta masa. se mal adaoge înca si unu vasu (1) Corn de d-lfl V. de Ionica alil lui lordachi Isacd si a celorA din Funduld-Moldovel. Tomoiag&. ArchangelulH trebue sa se lupte adeseori forte multii cu omulu pâna ce-I taie capulii si-I scote sufletulu din trupu. în decursulu careia se amintescu totî cel de casa si care se 'nchee cu aDumnedeil sa le înmult&cd aniUn apoî Îsi iea fie-care colaculu si lumina si se ducu pe acasa. de Const. (2) Com. si dupa aceea se da apoi masa. Iar ungerea si varuirea acesta o îngrijesce de comunu o femee straina. de G. precum buna-ora în Badeutu. corn. Prin urmare în decursulu celoru dou6 ^We ce urmeza nemijlocitii dupa înmormîntare. la unu anu. rfispunde: uDumnedeU prim^ca!j> (1) Corn. sunt stropiti si unsi cu sânge de alu acestuia. în unele locuri. se scola dela masa^ preotula face ectenia pentru cel vii. de G. Afara de cele arfitato pâna acuma mal e de însemnata înca si aceea.

RadasenI si altele din judetulu Sucevei. de d-la Av. face sfintirea casei. radicândii în acelasî timpii si pomulii dimpreuna cu pomenele. Pentru sufletulu mortiloru so mal face înca si soboru la biserica. iar masa. unde se face parastasU pentru celu repausatu dimpreuna cu care se pomenescii si ceMaltî repausati al familiei . MacovciQ. La ocasiunea acesta se chiama preotulu de face mal ântâl sfintirea apel celei mici si stropesce casa. In alte comune. saii numaî sfintirea apei celeî micî. oie. aii în ambele locuri. ale caroru suflete ardu nerescumpfirate în Intunericulu din cea-lalta lume. preotu. Ceî maî avuti adeseori împartescâ la ocasiunea acesta si câte unii mielii. se face masa pentru pomenirea sufletului celui repausatu la trei. nepotii saii altii nemii anume ca sa nu treca averea în mâni de totii straine (2). pentru care se face pomenirea. Sofiindii preotulii. Inmorm. la nou6 si la dou6-4ecl de (jli'®^ ^^^ la patru-diecl de ^ile se chiama preotulu de-î radica panaghia. e datina ca a mua ^i dupa tnmormtntare sa se faca o leca de pomenire sau prasnicu ca si 'n Bucovina. TurturdnQ. si totii asa pâna la anulii alii doî-spre-decelea (1). Adeseori însa ceî avuti chiama pe preotulii acasa. precum si 'n anii urmatori. totu din Moldova. 24 370 In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Malini Baia. Totii acesta se repetesce la nouS cjiile si la sese saptamâni ale aceluiasi anii. la jumState de anu. La masa se 'mpartesce celorii presentî câte unii colacii si o luminare.OspetiI sunt obligati a be din vasu macaru cis-ce-va înainte de ce prindu a osp&ta. Marianii. B&utura acesta e menita pentru ceî repausatî. In diua prasniculul^ care se face la unii anii dupa repausare. (2) Com. aii numai acasa. vitea saii vaca de sufletulii celuî repausatii. apoi la unii anii dupa repausare. de d-lil V. adeca pomana saii comandarea se face aii numai în curtea bisericii. stropesce casa precum si tote acareturile de pe lân^^a acesta. U Bom&nl. dar de comunii numai la vre-unii fînu. la noua luni si . (1) Com. la trei luni. daca ceî ce o facti sunt omeni avuti. apoi cânta panachida si pomenesce pe totî ceî repausati. facendu-1 atunci si veclnica pomenire. si apoi se da masa (1). e datina în cele mai multe comune din Bucovina de a se duce maî ântâî unii pomii si pomene la biserica.

cofe. prune si nuci. atunci se mal pune si unu colacu si luminita de cera. cari de obiceiii sunt supa de taeteî si friptura. covrigi. care se da apoi preotiloru (2). caci atunci sufletulu respectivului în . Când comandarea e cu vase. se pune unii colacii mare în care se împlânta unii copacelii încarcatii cu mere. la trei (jiile dupa înmormîntare se face coliva la biserica. facute în deosebite rSstimpurî. p. 371 cJiaile orchanghele^j> toti mesenii salta si legana colaculâ cu copaculu. comandarea se numesce nsaracusta^ . si mare multii e cainatu acela^ caruia nu i s'aQ purtatii grijile. josu la pamtntu si dupa ce au ospâtatu li se da câte unu colacelu si o luminare de cera galbâna. unde sta de manânca preotulii si cu fruntasii. pe car! se punu strachini cu bucate. Fie omulu câtu de neavutu. turte. comândula se face astii-felii: se pune masa. pomisorl sau vase ca d. la 21 si la 40 de dile se face coliva. cit. 156. asemenea la 9. (. hendu si mâncândii din abundanta si dicendu: a Dumnetjeil sa-lU iertey> si aDumnedeU sa primesca)y. în fine. olo sau blide. » (2) Burada. numite panachida.j[iccndu-se ca asta cu tSrina în gurdn (3). si numai rare ori în case. iar daca e ploie în suri. In curte Incependu dela masa si pâna la porla sau si mal departe In strada. pe lânga bucatele ce se afla. iar când e cu cofe se mal pune înca si putina apa. colaci si praznicu. e. (3) Lambrior. 52. iar feteloru bisericescl Înca si câte o naframa (1). Totu în Transilvania^ si anume In tinutulu Fagarasului. de Marîuca Nistoru din Malini. Tote aceste pomeniri. si Anita Pletosa din Radasenî. se presara pae si pe ele se aseza o pânza alba. In districtulu Nasaudulul comandarea se face de regula afara.la anulu. Inmorm. si dupa aceea începe ospStulti. în alte parti totu din Moldova. In Transilvania si anume în comunele de prin prejurulii orasului Sibiiii. Împarte meseniloru dupa ospfetare câte unu colacelu sau o bucata de pane si o lumina de cera. Poporulu' însa crede ca e forte bine ca comandarea sa se faca cu pomisorl. De cum-va comandarea e cu colacii. si venindâ omenii se punu la masa. se împartescu mai ântâi acestea. p. si apoi când cânta preotulii: aimde umbreza darulu teU Mi- (1) Dict. se chiama griji. op. când se scote si coliva la mormîntu.

totii asa si'n Transilvania. Inxnorm. sburându ca si o pasfere dintr'unu pomu într'altulu. se face prasnicu saii comândii nu numai nemijlocitii dupa înmormtntare. nu lasa. nicî când aluatii acru (3). 44 45. ci si maî pe urma. de d-lG I. pe care se încolacesce o luminare de cera galbftna si sta aprinsa câtii cetesce preotulu rugaciunea mesei. de d-lu Rom. (2) Corn. E prea bine sciutii ca Româncele de pretutindene cocu pânea precum si alte copturi cu aluatu. Simona. apoî asezendu-se cu totiî la masa. Prilipetu. pomene. atunci pomenirile acestea se facu de catra fiiî iar daca si acestia lipsescti. Comandarea precum si cele-lalte pomeniri se facii din partea mueril. Despre pausu. apoi la sese sSptSmânî. înainte de a se aseza glota la masa si de a binecuvînta preotulu bucatele de pe ea. SimQ. Ca si'n Bucovina. pre care îl ii prepara ele singure si din aluatii de acesta pastreza ele apoî si pentru alte copturi Dela pânea mortului însa. colacu.gradina ralului înca se va desfata. se împodobesce frumosii cu flori unii bfttiS. atunci se facu de catra alte (1). si în partile Almajuluî. sad din partea barbatului (1) Burada. adica a doua di dupa înmormlntare. tinendu astu-felii loculii mortuluî (4). atunci rcspectivulu mortii le va ave în cea-lalta lume. de d-lG T. In BanatUj si anume în comunele Barjovicii. care pomenire se numesce in unele locuri aprândulii cela. care se numesce afestanen si care corespunde pomenirii de a treia di la Românii bucovineni. (1) Corn. . Si precum la comandulii primii. Georgescu si d-lu T. se facii colaceî si se pune unu prândii de bucate. iar claca barbatulu sau muerea morta sotii. se crede ca dându-se de acestea în acesta lume de sufletulu celui repausatu. (3) Com. asa si la cele urmatore. se stinge luminarea si se pune bfitulii pe unii scaunu lânga masa. maî alesii celea din Transilvania. adica dela pânea ce se coce pentru pomenirea celui mortii. Simonu. la care sunt Invitati maî sema ceî maî de aprope si veciniî (2). de sese septemânl^n si în urma la unâ anii. daca e mortu barbatulii. nemuri morta niuerea. p. 372 daca e nu are lorii.

f) la unii anu si g) la serbarea patronului casei. Asemenea cauta colacaritele cu mare luare de sema ca nemica sa nu puie la masa cu pareche. apoi st. când se face rugaciunea de sacrificiu. apoi unde sunt multi adunati si nu Încapu toti a tine cu mâna nemijlocita de . ci totu-deauna fara pareche. 45 46. ce aii repausatii mai nainte. apoi se ocolescii cu tamâe aprinsa pe carbuni si abia dupa aceea se junghie. înfingendii în grâu pe de-asupra falii simetrice de mere. care grâii sfintitii prin rugaciunile preotului se împarte apoi atâtii de sufletulii mortului nu de multii repausatii. dupa aceea mortului. d) la patru-cjiecî de (Jile. afara de-lu manânca copiii. chemati la serbarea patronului. b) la nona clile^ când se scote prâmJisQnda. se numesce maî ântâi luî Dumne(Jeii. Archangelîy adica mortii. atunci în cele mal multe parti din Ba^iatU se face si se pune si acoliva)). câtii si de sufletulii celorii-lalti morti. Când se serbeza pati-ontilu casei. în orase mai (1) Com. c) Ia dou6-decI de cjile.(4) Burada. ci totu-deauna sa se faca cu o di mal nainte. din grâii fiertii^ pusii pe unii taierii si mestecatii pe alocurea cu miere de stupii. 373 Totu tn Banata^ precum In tinutulu Oraviteî. p. pomenele mortiloru se facu de regula: q) dupa înmormlntare. de dlQ losifa Olari a 374 iTiari ne ducu colivele la biserica si punendu-se Ia unu locu ceteace preotulu rugaciunea îndatinata peste ele^ iar prin cornunde t^ranescl me«^e preotulu din casa tn casa de sGntesce coliva Cu acesta ocasxune. care consta. e) la jumatate de anu. Vitele destinate pentru pomana mortului se spala niaî ântâi cu apa curata pe piciore. ca si'n cele-lalte parti locuite de Români. Când se pune coliva sacrificiii mortilorii. de coliva si radicandVj In su9 reciteza rugaciunea. prinde cu mâna preotulu Împreuna cu casnicii <ji c^iusângenil. pomana ce se da de sufletulu celui repausatii. La tote pomenele acestea se cauta ca nicî când sa nu treca timpulii. si la urma talharilora^ sub cari se'ntelegii spiritele cele rele ce staii In calea repausatului în cea-lalta lume voindii a-î lua sufletulu si a-lij duce cu dlnsele în iadu (1). pere. gulâi etc . La fie-care masa. Pâna chiar si olele dela focii cauta sa fîe fara pareche. Inmorm.

«Când se Implinescu sese saptamâni dela Îngroparea celui mortu. si acuma datina ca comandarea sau prasniculu sa se faca nemijlocilu dupa ce sa scosii mortulu din casa. manânca si beau. capfefa fîe-care. petrecatoriî se ntorcu tn casa. care (1) Sim. înainte de a gusta din bucate.coliva. maî e Înca si acea datina. când II va fi sete. luminari. cel de dinapoi punu mâna pe um&rulu celoru dinainte si astii'felu se Impartasescu si el de binecuvlntarea sacrificiului aduBu mortilorii (l). când preotii au ispravitu a ceti stâlpii^ daca este unu omfi batrâna. tuturoru celoru de fata se împartCi basmale. lasa mortulu In casa si asternu masa afara. când pâinile aâ fostu copte si mâncarile gatite. p. «Sculându-se dela masa. daca e ierna scotu mortulu In tinda si asternfl masa In casa. si apoi pornescu mortulu la biserica . . In frunte cu preotulu functionara. Brasovu 1881. judetulu Suc6va. 141. Calindaria pe an. se asterne masa In oasa. si abia dupa aceea pornescu cu mortulu la gropa. Înca si câte o cofa sau cana plina cu apa saii cu lapte. Mangiuca. câte unti colacii si o lumina (2). mal alesu In satele. care face mai ântâî ectenia mortilorii si radica pomulii cu pomenele. iar daca e vara. de Mariuca NistorG din Malini. daca este timpu frumosii si cu totii manânca. Cum sa scosu adeca mortulu afara. de unde bea (1). se face a doua pomana. precum buna-ora In Baia. atâtu din Bucovinay câtu si din cele-lalle t£ri locuite de Români. In comunele. In Tera-Bomândscay scrie d-lu D. unde a statu mortulu. atunci se tntindu mesele In casa sau afara din casa. la care se aseza apoi toti petrecfetoriî. In unele locuri. ca pe câtu timpu dureza masa se aprindu pe pareti! odaii. In unele comune din Moldova. despre carî ni-î vorba. apoi urm^za cei-laltl aranjati dupa batrânete sau dupa cinstea de care se bucura la sateni. 1882. ca si la comandarile ce se Iacii dupa Inmormlntare. maî alesu cu privire la Românii din comuna Zanoga: «Când totulu sa gatitii. In unele locuri. (2) Dict. . Dupa ce iesu preotii dela . Preotii stau tn capulu mesei. când cosciugulu sa ispravitu si mortulu cu cele necesare a fostu asezata In elu . . a fostu si mai este Înca ici-colea. (3). se punu la masa. cari sunt forte reslatite. rugânduse pentru ertarea p6cateloru mortului. 375 / tnsemneza ca sutletulu repausatului sa aiba pe cea-lalta lume. numa! doua lumini si anume: una deasupra useî si alta la icone (2). Stanescu.

în «Lumina pentru toti» an. iar daca pamîntulu este martorii la pomana tiganului. » (4).. op. din pomana. (1) I. ca semnu de binecuvlntare. . gimn. (2) Dict de Mariuca NistorQ.biserica sunt chiemati de capulu familiei la casa lui. ni. stud. 1888. St. 327. se porta patru-tjecî de ^ile de-a rendulu. cit. . In fine trebue sa maî amintimu înca si aceea ca precum la Românii din Dacia-tralana. totu asa se pune masa sau se face comandare dupa înmormîntarea unul mortâ si la Borna" nil din Macedonia (2). «Preotii slobodu pomana si totu-odata sunt tinuti forte multii ca sa guste. p. Negoescu. 329. Credinte populare. nou6 covrigi. c(De asemenea se face pomana la sese luni. (3) Op. sa (iica ca î-a facutii ca la unu crestinii. în fie-care (jii. . cit. (t) Com. atâtu In decui^ulu comandarii catu si de alta-data la unu tiganu^ trebue sa dea cu piciorulu tn pamintu daca«i da In mâna. în unele partî din Moldova. despre care am vorbitii pâna aice. lontînu. caci altfelu crestinulu ramâne mahnitu. o lumînare. 46 : . publ. la unu anii. p. pentru ca se dice ca tiganulu îi iea mirulu si botezulu si-Iu arunca în iadu . de TitCL Zaharescu. cit. merita a fi amintite înca si parastaseJcy slujbele. p. (4) D. Tiganulu (ursarul u sau zavragiulu) când vede ca acela ce-lu miluesce da cu piciorulu în pamîntu refusa a lua din mâna» (1). când e permisii a se desgropa mortulu . Bucurescî. p. 376 Totu In Tera-Românescd maî esista înca si urmatorea datina si credinta: ((Când cine. Stanescu. op. dupa ce more omulii. si acesta ca pamlntulii sa fie martorii oculara la pomana facuta tiganului. adeca se aducu la biserica. la trei si fara sovaire la septe. Parastasele. 328. Pe lânga comandarea sau comandulu. unde totulu este aranjatu. 475. sarindarele sau sdlindarele si sarcoustele sau saraciistele^ cari se pldtescU respective se porta asemenea pentru pomenirea si îertarca pfecateloru celoru repausatî. care pomenire se face de regula numai în biserica. iar preotulii cetesce rugaciunile cuvenite (3). 324.va da ceva de pomana. vinii si tamâe.

care se platesce în unele locuri câte cu 1 fi. trebue sa dea cu piclorulii in paniintd ca si elâ sa fie mana ce da tiganului. Sub sdrindarH se întelege atâtiî în Bi$covîna câtu si în Moldova amintirea celui repausatu la 40 de proscomedil si liturghii (3). cit.aDacâ pentru vre-unu raortO se da de pomana ce-va la tigana. p. de d-ld Rom. si când se crede ca sufletulâ s&u a trecutu acuma prin cele 99 de vamî si a ajunsu la loculfl de odihna (4). da. . op. unde sta pâna dupa liturghie. care se sfârsesce chiar la sese saptamâni.. In Sâmbata ântâia a postului mare se duce pre . 48 : «Se mal pomenesce si numele mortului la liturghie in timpâ de patru-4ecl de dile si acesta se numesce «sarindardu. p. Slujbele sunt de tote septe la numferu. Bolintinc^nu. In Iransilvama se face asemenea în decursu de patru-cjeci de dile sau sese s6pt6mânl sarindarH.va nu pote purta slujbele în anulu repausaril. (2) Dim. caci se crede ca tiganulQî! iea mirulQ Ic arunca in iadd. 91-92. când i se face apoi mortului si pomana.. TurtureanQ. 47 48. de d-ld V. (4) Corn. Bolintinenu. Elo se porta de regula In septe sambete ce urmeza nemijlocita dupa Inmormlntarea unul omu cu scopu ca acesta se fie eliberata de cele s^pte vamî.. dou6 lumini si Vs litru de vinO (2). In Bucovina.» cela care martora de posi botezulC si data tiganului. (2) Con). iar dupa acesta face renduela pentru cel morti si la urma radica si pomulu. Ininorm. preotCî. învfitatorO. se aduce câte cinci bulcî sau trei colaceî. 91 92. Burada. 378 tulu mare.. parastasele se facii astfl-felu: nemurile celui repausatu facu si ducu la biserica unu pomu ca pentru orî si care omii de curendu mortu si-Iu punii pe masa pentru jertfa. La fie-caro slujba (liturghie). Inmorm. p.377 In Macedonia se faci\ parastasele totu asa ca si tn TeraBomân^sca si Moldova (1). (H) Burada. Daca cine. în decursulu careia cetesce si rugaciunile pentru cel mortis amintindu In acelasi timpu si numele celui repausatu. dar daca pamîntuhl este martord la pomana se crede ca e data ca la unâ crestina. preotulu face rugaciunea de sera. utrenia si st liturghie. Saraciistele se facu pentru pomenirea tuturoru celorii repausatl si de regula numai în decursulu Sâmbeteloru din Pos(1) Dim. Sima. p. Calatorii la Românii din Macedonia. (3. le porta în anula urmatorii. din contra.

încependii cu Sâmbata din Septimâna alba^ adica cu cea din naintea postului mare si tinenduse în fîe-care sâmbata urmatore pâna înainte de Duminica Floriilora saii Florii (l). Saracustele sunt usitate mal cu sema tn acele parti ale Bucovinei. si dupa aceea li se dadea unii ospfitiî. apoi unu sipusoru de vinii sau miedu si unu blidu cu pane sau vr'o câtî-va colacel ori franzele. M. e. (2) Burada. la mortea lui luliu Cesaru (1). saracustele acestea numite simplu pomeniri. Serbarea acesta se numia Novemdialia^ . Flavius a Împartitii carne cruda la poporu (2). sau se tmpartia carne cruda numita visceratioy pe care primitori! o fierb!au sau o frigeau apoi acasa.. cari le iea preotulu dimpreuna cu cel-laltl servitori bisericesci. s'a Impartitu carne cruda (3). rudeniile si amicii repausatulul mergeaii îndata la scalda sa se spele. In Transilvania^ districtulii NasSuduluî.otulul acasa o oca de faina. care se scote apoi la mormîntii. Liciniu. Paharelulu cu miere si toiagulu de pe dtnsulu rSmânu tn biserica pâna tn Joia-marey iar blidulu cu pane si sipusorulO cu vinu. unde se facii rugaciuni pentru sufletulii mortului (2). dupa împrejurari. In unele locuri Insa o lumina mare alba. 379 La Îngroparea barbatiloru stralucit! adeee-orî se ospâta poporulu tntregu. de-asupra caruia se afla unu tolagu. cari înca Indatineza a le purta. SimonQ. Toiagulu se aprinde în fie-care Sâmbata la slârsitulu liturghiei. prasnicii. unde vinii Românii în atingere cu Rutenii. p. si sare (Va husca)^ iar la biserica unu paharelu cu miere. Cu privire la acesta Titu Liviu ne spune urmatorele: «La Inmormtntarea mame! sale. Lucru firescu ca osp&tarea acesta era mal simpla sau mal pomposa. Inmorm. de d-la T. (1) Com. dupa cum adeca era si repausatulii unii omii sarmanii saii avutii. A noua d) dupa Îngropare se serba cjiua mortulu! spre eterna luî memorie. Comandarea era usitata si la Bomanl Intorcendu-se acestia dela înmormîntare siajungendiiacasa. se facii în decursii de septe Sâmbete. când se face pomenirea celoru morti. în Bomânia e datina ca în Joia-mare sa se duca la biserica o coliva. 4s. pomana. precum d.)> Mai târziu au Îndatinatii a Împarti de pomana chiar si ban!.» si mal departe: «La mortea luî P. saii precum se 4ice la noi: comandare. se aduce In fie-care Sâmbata.

» (4) Epoci. pe la vecini. se numiîHcfi pretutindeno. si nu numai pentru cel de curcndu repausati. XXXIX. III.i/:6 <}i W5 a^hicfi ^Jupâ ceî de cunVndu repaa^atK ^i despre carJ am vorhitO In capitolalâ premergfetoru. ci pentru toti mortii familiei Ac/tntli pomenire ni jertfe. quam sepultus est. Cu tote acestea. care se face si Hii suUu'ji In unde r^ile anumite de preste anu. stud. quod mort uo fit nova die. In Horatiii ne spune: «Novemdiale este unii sacrificiu. 219. 59.» (5) M. Afard iUi r^jtfii'iuâare 71 cde-lalte pomeniii 71 jertie. In cele ma! multe a noua di. In (|iua de craciunu dimineta se da . în «Albina» an. Licinii tuneris causa visceratio data. Flavio in funere niatris. Bojinca. si anume a patra saii a cincea cjii dupa Inmormlntare. p. numita de Roman! Novemdialîay astacji nu maî exista sub acestii nume. I. No. ce se f. In care a zacutii mortulii (5). si cu deosebire la Ruteni! din Bucovina. Iul. MosL Moffil Html mal de multe feluri si anume: Motii de craciuntl. BesanQ. mai esista la fiornârtl tncA iinfi fclii de pomenire si jertfa. 48: «Novemdiale sacrificiuni est. Serbarea. tocmai ca si la Romani.» Totii !n acosta ^\ era datina de a se curati casa. XVn. 22: «et populo visceratio a M.»» Ca) Lib. Comandarea e de altmintrelea usitata si la alte popore de ritulii ort or. «P. Curatirea case! Insa se face în unele locuri ceva maî nainte. op. ^1 XXVIIL MOSII. Ces. publ. 46. cit. la nemuri si mal alenii c<jpiiloru sCrmanî de sufletulii mortiloru. dupa cum am aratatii ma! sus. care se face In diua a noua dupa ce sa Inmormlntatii mortulii (4). In tote tfirile locuite de Români. care consta mai cu sema tntru trimit^jrea do bucate ti bfeuturf precum si a unoru obiecte l^erttru mâncare si de bt'utu apa. cit. 2(> (2) Lih. a noua (jii dupa Inmormlntare se serb^za si astaciî In cele ma! multe locuri cu rugaciuni si cu pomana pentru odihna sufletului celui repausatii. Scol.adeca sacra. il) Saetoniu.

329. 381 Mosii de 6rna sau de câmdegl orî câslegde de 4rna^ maî bine numitî de primavara. 1881. p. numitî si <tliufanî)> orî (iTâranî. S. In Gravitasi cele-Ialte locuri montane. StAnescu. de d-lQ V. p. Mosii de parisiml. Marienescu. când de regula iesii Babele si dînsiî sub numele de Mosi. se numescii astii-felii pe la Lugosu. pentru fie-care din cel 40 de sf. In Tera-Român6sca aBradosh) (5) si (nMitcenicU f6). cit.. (1) Corn. Calind. locuite de colonisti din Tera-Românesca. ('filindara pe an. 136. Calind. pregatitii cu untu (unsore) si brâncja. In partile Oraviteî însa se numescii « Sânti y) orî ((Sâmtî». (1) Hirn. 1874. grâu fiertii. aiturî. mosii acestia se numescii si msacrilegU (3). borilndAfi si altele (1). cârnati. cit. cit.. M.yy La mosii de erna se sacrifica (se da de pomana) mosiloru. p. astCt-felQ. Calind. Dupa d-lCl Dr. iar în Bucovina si cu deosebire în orasele Suceva si Radautii c( S/intisor! j> . Acesti mosi împreuna cu cel de tomnat cari cadu asemenea Sâmbata si anume înainte de Sâ-Medru. Buda-Pcsta.. carî cadii tot-deauna în 9 Marte. TurtureanQ. cit. 137.» 137 . Mangiuca. reciturî). op. 137. adeca morjiiloru. carne de purcelu orT porcu. carî atâtii In Bucovina câlii si în Banatn cadu tot-deauna Sâmbata.mucenicl. 136 (3) Mangiuca. cit. Calind. adeca în cliua de 40 de Martiri. 566. 382 . mosii acestia cadd în Sâmbata lasatului de brânda^ vedî «Familia». aite. Marienescu loc. cit. op. p. alaturândii si carne de porcii saii cotoroge. an. {Jy) D.de primana mortiloru: colacu cu luminare. p. hdXxx cu botele pamîntulii ca sa intre frigulii si sa iasa caldura. In unele parti din Banatu. (2). înaintea lasatului de carne (1). precum buna ora în Ciclovaromâna. Man^iucn. Acestî mosî urmeza la nou6 dile dupa Baba Dochie. 1892. At. 54 : «In c}iua de Mucenici se facd nisce colacel cu nuci numiti nMucerncî^ si e bine ca în acea (}i fie-care pers6na s& bea 40 de pahare cu vind. etc. p. preotCî. cotoroge (reci. ciU. (*ij Mangiuca. (4) Mangiuca. (6) lont^nu. p. 136. se numescii si «i mosii cel marl. Bra^ova. p. X.j> se numescii «Brendusî» si nBrendtisely> (4). Temisora si împrejurime.

alune. b) unu colacu unsu cu miere de stupii facutii In forma omului cu capu. ou6. In unele parti din Tdra-Bomânescay precum buna ora In comuna Zanoga. Stânescu. apoi nuci. mal alcatuescii Înca si unii bradosu mal mare. se daii o parte functionariloru bisericesci. sfintindu-se dupa leturghie. si-Iii numescii. din contra. cit. varsa vinii . 40 de colacel. opi cit . unde. 40 (ori 44) de pahare de vinii. ce se face în baLatura. facutu In forma de omii. etc. miere. 6menil ceî mal putinii avuti facii. si de papusele de volu numite (ioscillar> si ttpilae» tn sarbatorea numita alares compitaIe3i> . din Bucovina.. nasâ. cari erau usitate In sarbatorea aSigUlariayn âpol de papusele de piperii In forma de omu. cari asemenea se numescii a sfinti f orî. Acestia se numescu mo^i ceî curati. In orasele Suceva si Radautii.La acesti mosi Românii din BanatU daâ de pomana (sacrificiu) de secu (postii) si anume: a) pâsule (fasole) slaita (sungalie) ori dresa cu untu de lemnu. 137. (1) Mangiuca. în locii de figuri omenesci. orî pre colacii se împunge cu o teva de socii ori de trestie forma de omu (1). (2) D. pome. cu deosebire însa copiilorii. se facii 40 de figurele în forma de omii din faina de grâii. 383 Aceste figuri ne aducu aminte de figurile de omeni. dupa proverbulu poporului. mâni si piciore . p. miecjii de nuca si zaharicale. numita aArgeijJo usitate In sarbatorea aArgeicai> din 13 Maiu. dara orbii. cu gura. mosii (pruni) si grâne. Calind. 329. si bendii. fîindii din timpuri pote numitii totii astiifelii. iar cea-lalta parte omenilorii presentl. (3) Corn. p. femeile pe lânga bradosiîy ce-I iacii In aceâta ^i. y> si pre cari 11 Impartescii apoi pe la copil si omenii cel mal sSrmanI (3). c( Uîtata>K Acesta se face întru pomenirea tuturorii mortilorii. apoi unsa cu miere si mâncata (2). cari în timpulii anului arii fi fostii uitati nepomeniti. In fine^ mal e de tnsemnatu tnca si aceea. cu urechi. dar mol vertosu la pometele ce producu pome. vinii copiii si omenii sarmani pe acasa si acelora se daii apoi de sufletulii mortilorii. In Radauti. numite «Saffillan ale Romanilorâ. Acesta c( UitatâJ» este jucata de copil în jurulii unul focii. de mal multi oraseni din Suceva si Radauti. ca totu Ia acesti mosi iesii economii la vil. Aceste figurele numite asfintisorîtjy Sucevenii le ducCi în (Jiua de 40 de sfinti dimineta la biserica.

rachiii etc. ce vinu spre a se lncal(^i ]a luminiclche. Mosii de JoI-marî. ci se pastreza pe masa ori în altu locu unde-va. ca si la mosii parisimilorii. stud. unde sunt multi repausatî In familie. fara a se atinge de pamîntu (1). se trimite pe la case câte o ulcica plina cu miere si de-asupra gurel cu unii colacii saii franzola. Iar se da de pomana de secii (postii). adese-orî punendu ori anumindu la unu colacu si maî multî mosi. In Oravita montana din BanatU se daii de asta. LuminicJchile se facu numai cu surcele de alunii sau de bozii uscate. (1). Mosii de Florii sunt usitati. care tamâiaza mortii. dândii totii atunci de pomana colacii (brândusi). germ. dicendu: Sculati. de locu din Fratautula-noil. gimn. vinii. precum : brebenel (lat. se aducu în case si nici de cum nu se aseza la pâmîntu. culesu de pe câmpu. striga sufletele mortilorii pe nume. sau anumindu (menindu) maî multi morti la o lumina. (2) Coin. hohhvurzeliger Lerchensporn). corydalis bulbosa. de Vespasiana ReutQ. cari se frângu. sculati.ori rachiu (vinii-arsu) la buciumil de vine (vie) spre a rodi. p.data de pomana si olcute noue cu apa ori vinii si la manusa olel se lega flori. menindu colaculu mosului cutare (spunendu numele celuî mortu din familie). înainte de Florii. adeca se da de pomana colaci copiiloru s6raci. unde întru apropiere nu se afla surcele de alunu. când pleca acasa. Isî face luminicîchile Ia mormîntu. la mormîntu. 384 pentru totu mortulu din iamilie o luminicica. Si-acas' aidati! . Joîmarele saii Joia mare Înainte de Pascl. 137. Sâmbata. numai In Fratautulii-noiî din Bucovina. cit. dupa catiî sciii eii pâna acuma. In noptea spre JoI-marî In varsatulii ^orilorii purccdii muerile din Banat a^ mal vîrtosii însa matronele familiilorii. Matrona familiei. iara la torta o lumina lipita (2). dar fara colacii. iXx acesta ocasiune se sacrifica. In locuri. dupa ce sunt culese. nu se taie. altii acasa în avHe (curte) aprindii mortiloru focuri. se facu focurile cu bozu uscatu. si se cânta dupa morti acolo. si încunjurândii agrulii \\u afuma cu rlza spre a fi feritii de rele. Cu colaculu se da si o lumina Împreuna cu o olcuta de apa (altiî dau si vinuri. numite (nfocureleTi ori uluminiclcheio ori aluminuse^y facendii |1) Man^iuca. Colaci! acestia se numescu aSâmhîciore» dela (jliua Sâmbata. si cari. Calind.

In Bucovina si anume în satele Boianu. mal cu s6ma copiiloru. si legate pe la gura cu stramatura. cu acea deosebire numai ca acestia punu In ulcele nu numai apa. Mahala si altele de peste Prutu. cum ca sufletele mortilorii pleca dela mormîntu cu dînsa acasa. umplute cu apa. pentru aceea potu sufletele veni acasa spre a petrece la familie (1). In fme credii Românii din Banata ca dela JoI-marI si pâna la Kusitorî este cerulii. în orasulu Gâmpulungii se ducii In acesta di cofite si cane mal mari la biserica. cari conslau din ulcele si steclute pline cu apa. (1) Mangiuca. raiulu si iadulii deschisu. iar pe gura câte c'unu colacii si-o lumina. In acesta (jii se Impartescu pe la case si mal alesu pe la cel s6racl stecle sau ulcele pline cu apa. luându cenusa ori nasipu In gura. de d-lil V. cu câte unu colacii sau o bulca si o lumina de-asupra gureî. unde se dau apoi. une-orl daruescu si câte una sau mal multe garnite si garniciore (cofite) (2). acolo spre a se aseza sufletulu pe elu. se Îndeparta mâniose din casa familiei. 137-138. aci petrecii pâna Ia aRusitorUy a 7-a pe a locurea a 9-a (Ji dupa Rusalii. Totu asa facu si Românii din M6nastirea Homorului. în Fundulii-Moldoveî mosii. Acum la Rusitorl în vfersatulii dilei iar se da de pomana mortilorii. caci daca nu li se da desdemineta de pomana. ci baetii vinu singuri de-I iaii (4). Daca pentru lucrulu câmpului muerea din casa dela Joimari pâna Ia Busitorl nu pote in tota (. asternându o pânza alba. ci si vinu. (1) Tigancele locui t6re intr'unâ pâtrarâ alO Cicloveî montane p6rta mile îndepartate în spate si pe magari înainte de Joi mari surcele de alund spre vîn(}are. preolQ. 385 atunci sufletele. când în vSrsatulfi clorilorii pâna 'n r?saritulii sorelui se ducii de acasa iar în mormîntu. Calind. pe lânga colacii si lumina. atimcl matura numai loculCi dupa usa.|iiua matura chilia. . nu se trimetii pe la case. iar de-asupra gureî. si acasa asezându-se în chilie dupa usa. 12) Corn. p. iar de-asupra c unii colacii si o lumina de cera. dupa liturghie. cit. mortii se pomenescu mal cu sema In Joia mare. Înca si câte-o naframa (3). de sufletulu mortilorii (5). unâ misada.In acea credinta. Turtur^nfi.

de loand Macoveî. nu e bine sa se spele rufele (albiturile. caciula sau o camasa. care ospfitCi se numesce mosî (2). iminel. mal adesea însa familiei. 50. (4) Com de Mich. (4) D. gimn. cit. Negoescu. stud. pimn. Const. stud. (6) loneana. ce se afla atunci în casa. camasile). (3) I. Simon. Stanescu. e datina de-a se face In Joia-mare unu ospfetu formalii în curtea sau In tinterimulu bisericeî. III. p. Iara în Jol-mari se obicinuesce a se da mortiloru si de ale îmbracamintei. în «Lumina pentru totî» an. ismene.si Ioana TonigariO. ou6 rosii si alte bucate. op. TîmpaCî. colaci (sâmbeciore) cu mielii. «Credinte pop. MerchesQ . 387 . Prelicî. Mosii de Pascl. cit. în sfeptSmâna patimilorii. 1888. stud. 329. unde se ducu felurite mâncarî si bauturi. de Nic. bete si altele. Asemenea parisimele în tota Sâmbata se duca colivi la biserica de asteptarea sufleteloru pâna la Joî-marl (3). la Rom&al. din causa acesta se facfl atunci Împarteli de plecarea sufleteloru. Pe alo- (1) Com. de pomana mortilorii (mosilorii). (2) Com. de Vasile Burduhosâ si George CiupSrca. caci la mortî în locU sa se duca pomana ce li se day se duca laturi din spSiatura (5). dupa ce tote acestea au fosta maî întâiii sfintite de preotii (4). si acesta o facQ In diua de Jol-marî si staii pâna la Mo^l (Sâmbata mortilorii). pane de gustare si apa de bfiutu dintr'o cofa tuturoru celoru ce sau comunicatii într'aceea ^i (1). op. stud. p. unO costumii de haine: suba. Românii din Tera-Român^sca credu ca sufletele mortiloru vinii In fie-care anu de se aseza pe strasina caseî. (5) Com. St. ^O 386 In Breza se da. cari se împartii adese s6raciloru. 474 476.» publ. gimn. In BanatU se da la PascI cu demineta. de d-lu T.(3) Com. MarianUf Inmorm. totu la biserica. Totii în Tera-Românesca maî esista înca si acea credinta ca Joî. gimn. Bucurescî. p. In 2ransilvania ^ districtulii NasSudulul.

In Banatâ se da sacrificiu colacu împreuna cu olcute (noue) pline de lapte cu luminare. Bucuresd. Calind. laptele se da In taiere ori strachini (4). adeca dela PascU. arch. 388 si rachiu pentru sufletele mortiloru. de Vesp. p. 329. 139. iar pe acela puindii bucatele aduse. p. voi. districtulii Sireliulul. cepa verde si rachiu si mergendu prin satu sa . In acesta (^li se duce mal întregii satulii la kinterimii. p. Calind. la Ispasâ^ sa se adune femei si babe si sa iee azime calde. (2) St&nescu. (6) Mangiuca. casfi etc. cepa verde (1) Mangiuca. II. (5) Com. III. cit p. Mosii de Sân-George. In T^ra-Românescay femeile. Totu In Tera-Iiomânescd esista credinta ca toti mortii ceî p&catosi. In Dohrogea este datina ca^ cu o (jii Înainte de înaltarea Domnului. precum buna ora în Tereblecea. In T^ra-Românesca se dau in (Jîua de Pascî ouS rosii peste mormtntu. (4> Mangiuca. împartii în ^iua de înaltarea Domnului azime calde. cari aii în familie morti. întindendii fie-care pe mormintele mortilorii s6I o fata de masa saii unu stergariii. In aceste (jlile deci fetele cara apa pe la vecini de pomana In contulu mortiloru (3). brâncjla si luminare de pomana (6). cit. din (jiiua Invîeriî. se da si casu (1). 1884. si filolog. cre4endu-se ca In acesta 4i se Înalta sufletele loriî la ceriu si sa aiba merinde pe drumîi (1). cit.. 138 139. In unele comune Insa. Calind. an. (3) Revista pentru Ist. mal alesii unde sunt copil mici (5). Pe alocure. se scotu din iadu la odihna pâna la Itusaliî. si acolo împartescii diferite bucate s6rmanilorii. op. precum !n Sichevita. cu unii colacii si cu o lumina pe la case. 388. Reutd. 138. In acdsta di se daii în Banala flori. pentru cari se da acelu ou (2). p. In Fratautulu-nou din Bucovina se trimete asemenea ca mosi o ulcica cu lapte dulce fiertii cu togmagi. Mosii de Ispasâ saii de înaltarea Domnului. pronuntându numele celoru morti.curea se dau acum colaci cu olcute (noue) pline de apa .

StulpicanI. cari se lega pe la torti sau pe la gura cu stramatura rosie. ca sa aiba pe drumti. agricultoru în llisescî. ca cei mal avuti ducu totu-deauna mal scumpi si mai frumosi^ pe când cei mai sârmanî. pâna ce nu da mal întâi ceva de pomana. Siretu. Stupea. districtulu Sucevei. Inmorm. 139. mustu si bere. cit. p. a. Se datk de pomana colaci împreuna cu olcute noue pline cu lapte. apoi totu felulu de farfurii. fiindii credinta ca In acea (Ji mortii sbora In ceru (2). miedu. p. 51-52. strachini si strachinute pline mal alesu cu z^ma si cu placinte. p. împodobite cu totu feliulu de flori. Mologia.le dea de pomana pentru sufletulu mortiloru. Mosii de Rusalii. (3) Mangiuca. St. cofite etc. Tiseutu. Manastiora sau St. mal alesu Insa busuiocii. Câmpulungu. Se serb^za In unele parti din Banatu si anume în locuri montane locuite de colonii din TeraRomânesca In Sâmbata Rusaliiloru. In alte parti diminata în diua Rusaliiloru. (4) Dict. iar împartirea lorii se esprima prin cuvintele am împartita sau am dusH si am primitu sau am capStatU mofî^ caci cel ce ducu mosi capata în acelasi timpu si el mosly cu acea deosebire numai. canute. cane^ sipuri. op.. mai (1) lon^nfi. Costâna. IlisescI. prin vecini. (2) Burada. apoi în ola se pune o lingura noua (3). 45. Calind. Tote obiectele acestea se numescu pretutindene In Bucovina amofiy). precum: ulcele^ stecle de bâutu apa. In comuna BosancI. vinu. precum: BosancI. de Vasile Ungurenii. fiindu-ca este (jiiua loru (4). Ilie. Todirescî. ZaharescI. lapte dulce cu tocmagi. la manusa oleî se lega o chita de cirese si de flori. Pojorîta s. In Sâmbata mosilorU credu Românii din unele parti ale Bucovinei ca nu e bine ca cine-va sa manânce. Suceva. 389 alesu unde se afla copil micl^ totu felYulu de vase noue. Si de ore ce mortii astepta !n acesta (Ji pomana si pomsnire. la nemuri si s6rmanl. dimpreuna cu o lumina de cera galb&na^ care se aprinde când Intra tn casa unde au sa se dee mosii. mosii se ncepu de . pentru ca în acesta cjii se cumineca toti mortii^ si daca unulii din nemulu celoru morti manânca. trimitu des-demineta pe la case.. si pe cari le umplu cu apa prospfita. dupa împrejurari. atimcî cel morti din nemulu s5u nu se potu cumineca. Fratautulunou. Pretutindene în Bucovina^ Sâmbata înainte de Rusalii sau Duminica-mare se numesce Sâmbata mo^UorU. cu mamaliga ori colaretU (scrobii) . Onufrciu. de aceea Românii din cele mai multe parti ale Bucovinei. mai ieftini.

si altele. carne fripta. înca si gaini sau pui de gaina dimpreuna cu o lumina. ca mosî Înca si câte o juninca dimpreuna cu tote cele trebuinciose la o vaca cu lapte. sipuri si cofite asemenea noue si pline cu apa prosp&ta sau cu mustu. de Mih. mâncarile si bauturile aratate In sirele de maî susa. cane. iar se tramitu pacatosii In munca iadului (3). se trimitu mal alesu copiiloru ulcele noue pline cu lapte simplu sau Îngrosata cu crupe de papusoîu. fiindu-ca In acesta di.Sâmbata dimineta înainte de Dumineca mare si dureza pâna Luni dimineta. în cari se pune vinu. lapte cu tocmagi si o lingura pe de-asupra. precum si diferite strachini si strachinute pline de zema cu tocmagi. cotaele. ca muerile plângti pe la mormînturi. In Moldova la mosî sau Sâmbata mosilora se da de pomana pentru ceî morti merinde si lucruri precum: cofe. lapte cu orezu. dupa credinta loru. apoi din diferite stecle. cei ce o primescu îndata o si aprindu si o lasa sa arda pâna ce se sfârsesce. Tote obiectele acestea se împodobescu cu diferite flori mal alesu însa cu crucea pascel (planta). Totu-odata se da dimpreuna cu fie-care obiectu si o lumina de cera. vinu ori bere. ulcele. pane. Banatu si Bucovina. unde Sâmbata mosilorU e cea maî raspândita. 390 In comuna Pojorlta. stud. în orasulu Suc^va. In fine mal e de observatii înca si aceea ca pe când în Transilvania. In Tera-Românesca^ în Sâmbata mosilorU. care se numesce mlesnitd^ iar sSrmaniloru se trimitu ole mal mari cu lapte si strachini cu brânza si casu. Totu In Pojorlta e datina ca nânasil sa tramita fmiloru. IvanIucCl. a doua di dupa Dumineca mare. caro se lega pe la gura sau torta. cultulu mosilora din acesta cjii se pote . pe lânga vasele. iar la strachinele cu placinte se punu de-asupra acestora. pe lânga pomenirea mortiloru si trimiterea mosiloril pe la case mai esista înca si acea datina. strachini împodobite cu flori. gimn. precum si în unele sate de prin apropiere. (1) Corn. sau si cu placinte. numita altmintrelea si Sâmbata mortilorU. pe care. si mal alesu celoru din botezu. sitisca si strecuratore sau strecatore (1). Afara de aceste obiecte adese-ori se dau chiar si miei ca mosi (1). se trimitu ca mosi. precum : donita. precum si câte o lumlnarica de cera galbena (2). Ei constau din diferite ulcele noue pline de lapte dulce cu togmagi sau cu apa pr6sp6ta. districtulu Câmpulungului.

femeile.D.(1) Corn.» 391 numi ma! multu lamiliaru. nu numai ca lepada podobele sus amintite. daca repausatulii a avutii fete (2). 322. stud. maî lesne slujesce tota vieta el. Bola la câlâtorie N'ar mat fi sa fle! Pe unu aslfi-felu de omu tota lumea llii plânge. p . Inmorm. .. salbe si altele. Insa nimeni nu primesce. pe atunci tn Tle. 48. Si daca se Intempla ca cela mortu sa fie sferacu. Ce se atinge de modulii jelirii trebue sa Insemnamii ca elii se cuprinde parte In portii parte în abtinerea dela tote placerile si petrecerile îmbinate cu jocii. Obiceiuri rel. (2) Burada. omenii sarii. ca sa faca cele de trebuinta barbatului sCii. lepada tote podobele de pe dlnsele. Seracie la betrânete. Stanescu. (1) Credinta aceasta se afla nu numai la Românî. Tota ce pote primi este ajutorulii. voi. arându-I câte-va pogone de grâu saii porumbii. p. Stânescu. ci si Ia Rutenii din Bucovina. saii maritându-î vre o fata. cu pferulu despletita si lasatu pe spate. an. îndata ce a muritii cine-va. precum: cercei.. inele. Inmorni. cacî (Jice unu proverbu : Morte la tinerete. 388. daca a fostii însuratii. p. iar fetele cele mari precum si copilele. etc. III. gimn. toti tiu jelescu. cit. de Ilie Flocea. cit. împartindu colaci si coliva. ce i Iar face la trebuintele sale proprii. p. atâta cele culte câtii sl tarancele. Femeia celui mortii. op. Ia Bomânl. 26 * 402 ci totrodata Isl despletescu pSrulu si astfl-felu. Ar da chiar si bani. lî daii ajutorii cu ce potii si-Iii Îngropa. (3) Revista pentru Ist. decât sa iea dela cine-va ajutorii în ceea ce privesce cele de trebuinta pentru sufletulu repausatulul. Mariana. Începu a jeli mortulu (1). 329: «La Sâmbata morfUora se tace amintirea celord rSposatI la mormintulCi lord. publ. II. op. (2) D. margele.

. (3) Ceî cultî aQ adoptata datina straina de a pune florîCi negru la cusme si palarii. In alte sate din Bucovina. lepfida cusmele sau palariile si umbla cu capulii golu (3). Jemna. de Const. p. si C'onst. nici când Insa cu capulu golu ca fetele (2). cit. iar iarna celu multu o s6ptgmâna (2) . precum buna-ora în Todirescî. Turturenil. preotd în Hoianu si VicovuliVde-sus. D. German si Em de Cuparencu. (1) Usitatu prctutiiidoiuî în Bucovina. adeca dela morte si pâna dupa înmormîntare (4). de M. dar si atunci umbla îmbrobodite. p. ceî din tinutulu Câmpulungului si alu Dorneî Insa sese saptamâni. Sa pi\rintclc G. precum în Costâna si Stupea din districtulii Sucevei. ca'n alte parti. (6) Corn. op. de M. Baciu. Innior. de Drag. Ath. Crasna si Ropcea din districtulii Storojonetului umbla parintii dupa fii si câte sese septfimânî cu capulii golii (o). Nic. 8 9. (2) Dict. 216. Barbatii. Vecjî si lUirada. parintii îndatineza a umbla dupa fiii si fiicele lorii în timpii de vara dela 2 3 sfiptamânî cu capulii golO. In Boianii precum si în alte sate din districtulii Cernautuluî însa. parintii s6î nu-lii jelescii. 403 Barbati! din comunele ultime umbla In acestu timpii cu capulu descoperitii numai atuncî. umbla barbatii dupa mortea femeiloru vara de regula 2 4 sfeptfimânî. de S. Stulpicanî si Fundulii-Moldovel. MerchesQ. vom. cari umbla numai o s6pt6mâna cu capulii golii (6). porta cusme (3). ci numai fratii si surorile. LatesQ si A. daca mortulii a fostii copilii micii. Pletosii din Uadasenî. corn.Femeile maritate tsl despletescu pSrulu numai când le morii barbatii. In unele sate din Bucovina^ districtulii Sucevei. iarna însa numai trei dile. L'rsaca din Vatra-Dorncî. Bojinca. In Balacena si Costâna precum si în alte sate din districtulii Sucevei din contra. districtulii Câmpulungului. T. Alee. do Ionica a luî lordachi Isaoii din Mahala: V. Solonetu. întclegii numai pre tSranl. Balac^na. încependu dcla celu mai micu baiatu si pâna la celu mal bâtranu si neputinciosii mosnegii. când e tare frigii. CotlarciucQ. (4) Corn. Turturenîi si Ionica alu luî lordachi IsacQ. când le-au muritii sotiile sau vre unulu dintre parinti (1). si numai iarna. (6) Com. in Moldova. de d-l(i V. Bumbacu. Mercliesu. dict.

adeca pâna ce iesu slujbele. adeca la cefa cu o strma negra apoi îsi despletescu pfirulu si llu lasa pe spate. de M. si V. precum si In driculii ernii. precum buna-ora în Orlatu si în muntii apuseni. In alte parti totu în Transilvania. Turturenii si G. p. In tinutula Siretului. cit. carî se 'ncepii de obiceiu îndata dupa Inmormîntare (5). maî alesu fetele. op. Nic. cari nu sunt în prima linie înnemurite cu celu repausatu. (5) Dict. purtându cârpa. BurduhosCl. Totu cam asa umbla si celelalte nemuri. umbla de regula sese saptamâni. adeca se lega cu cârpe la capii ca sa nu se vateme de elementele timpului. si tocmai prin acesta se cunoscu ca ei condorescîl pe cine-va (2). p. iar tota partea barbatesca umbla cu capulu descoperita numai în timpulu acela câtu sta mortulu neîngropatu (7). Il) Coni. care mai nainte nu numai ca era torte . ve<}î si Frâncu. iar de napoî opregU negru. In driculii verii. 173. jeluindu pe celu repausatu timpii de o sfiptfemâna. Câmpulungului si alu Dorneî Insa. Ursaea. de 'nainte cotrintA negra. îndata ce omulu si-a datu sufletulu. dupa cum le este dorii si jale dupa celu repausatii. (2) Corn de M. când o caldura cea mare. Inmorm. când e gerulu celu mare. (4) Corn. de d-lQ Roia. Cârdeiu. nepotii. de M. Elis. Cotlarciucu. Jeînna. Tonioiaira. 60. (7) Corn. rjese sfeptSmânî. de d-lCl V. se Imbrobodescii. barbatii umbla cu capulu golu si pâna la unu anu. catrinta si opregulâ negru. o luna. femeia mortului îsi schimba cârpa de pe capa cu una negra. Ursaea. precum: verii. Datina acesta. Totu asa jelescu si femeile. Fetele Îsi lega chica (cosita. In unele locuri din Transilvania. trei luni. sese luni. . etc. Jemna si lust. de M. Barbatii din momentulii repausarii umbla cu capulu golii. In unele parti ale Banatidul muerile Isl ieaQ In semnu de jeluire cârpe (maramî) negre pe capu._ 404 In Macedonia vaduvele porta tota vieta loru negrele. cu acea deosebire numai ca barbatii. (6) Burada. iar flacaii îsi reteza putinu si parulu de 'nainte (6). Agapi si V. Burduhos'Q.In tinutulu Sucevei si alu Radautului umbla fiiî dupa parinti câte o luna sau sese sSptSniânî cu capulu golu (4). iar daca se marita porta o batista negra pe podoba de nunta (1). fetele se despletescu. pletele) la radficina. (H) Dict. Sima. ba chiar si unii anu Întregii.

ca si odini6r& Romanii. a Inceputu de unii timpu Incoce In multe parti a Înceta. In Moldova târanil nu îmbraca haine cernite. apoi Îmbraca si ele haine rosii. cine are. si numai In (1) Dim. al carui nume. Walachischu Marchen. In alte sate din Bucovina^ precum în Manastiora. iar feciorii de tarani porta numai câte o basma negra legata la gâtii (3). 303: «Valachil jelescâ. Datina de a purta haine negre !n semnu de jelire. chiar si In timpulu acela câtu sta mortulu In casa. Imi aducâ aminte de und mosnegâ batrâna.raspândita In Banatij. ca sa-sî scutesc^a In cât-va capuld. Bolintin^na. orî-ce gatelâ precum: cercel. astu-felu ca o sema de barbati. umbla pe afara cu palaria tn capii. ce o pastreza trei (Jile pâna la patru-cjiecî. cine n'are. ci totii-odata si cu cea mai mare sfintenie pazita (3). pe care nici când nu l'am vâcjutâ cu o palarie. si din causa acesta a juruita. Timpuld jclireî at&rna dela gradulQ Innemuririi. atâta numai câ eî. de d-lil loaiiu Popovicî. Înca si o doina din Candreni. llA acopgrd. ti murise fecioruld Înainte de vr'o 20 de ani. op. intitulata aDrâgufa ostasuluU^ din care reproducemu urmatorele versuri: De-ar da Domnulâ siîntu sa fie Câti s'aâ dusd iara sa vie ! Câti s'aâ dusii toti aii venitu. pe lânga esperienta de tote filele. adeca negre. ca si Qele din Bucovina si Transilvania. cari se iau mal multu dupa moda straina. 4. porta sumanii negru. si-sl va tine juruinta. 6 si 8 saptamâni. cincl-^ecl saii patru-^ecl. în cjiile de s6rbatore îmbracati în haine negre. si cu deosebire Invfelitore de capii. Stutt^rt und Tiibiiiften 1845 p. (2) Com. ca t6ta viata lui va jeli. Rezesii din districtulii Storojinetuluî umbla. cu und stcrgarA. saii numai cele trei dile. cit. Ca dovada despre acesta no pote servi. . ci si printre tarance. câtii sta mortulii neîngropatii . afara de despletirea parului. mal arunca de pe dînsele. esista si'n Bucovina. nu numai la clasele cele mai culte. dacA nu* m6 inselâ. muerile Insa Uii jelescu câte 2.ftecfitu (2).» 405 tinuturile cele muntose se mai pastr^za si pazesce ca tn vechime (1). era Avrama BabesA. înv6tatorQ. nu (4). ci semnele din afara ale jeliril sunt numai umblarea cu capulii golii pentru barbati. simplu. cu capulA descoperita (golQ). iar femeile si fetele. Ala mea puiu dâr a muriiu ? De-asX sci bine c'a mitritU Pune-as! portula la cernita Si fata la ve. (3) Arthur und Albert Schott.

(3) (\)m. si daca în restimpulu acesta li se întempla vre-o pârtie buna. «tn tinipulu de fata. spunii Româniî (1) Lainbriur. Diel. decât femeia. sub euvîutu ea nu pote trâi asa. sau barbatu sad fcmee. »Simu. Velohoi'schi. Poc»siî pop. si anume celu putinii unii anii. Mariana. Cernauti 1875. p.orî atâtii v6duvoiî câtii si vaduvele se casatorescii îndata ce aii trecutii cinci pâna la sese lunî (4). Jelirea vfeduveloru dupa barbatii loru dureza în cele maî multe partî locuite de Românî totu-deauna maî lungii decât a barbatiloru dupa femeî. ca are familie grea si altele.(1) Coiii. ba une-orî chiar si dupa treî lunî. Asj-api. Oioriroscii si Horn. A. de d-lfi V. 50. de d-lQ Popovicî. op. p. îiivetalorâ. p. si a îngriji de copiî. In genere luatu. T. adeca pâna ce se aseza sufletulii la loculu de odihna. I. 57B. nu se prea eelebreza muliri tinjpu de doliCi în onorea eeluî mortu. cele maî multe dintre dînsele nu se marita pâna ce nu li s'a împlinitii jelirea. pe cari nu le punu vreme de unu anu Încheiatii (1). de (2) Coin. se însora cu multii maî degraba. Nistorfi. Uniî maî simtitori si cu maî mare durere de inima jelescu chiaru pâna si la septe anî (3). care lotCi astepta celii putinu anulu. de Km. sub pretextii ca nu sunt în stare de-a purta gospodaria. IL Doiru» ^i hore. lUirada. (Jupareneu. irimn. cea maî grea însa pâna la unu anii (2). 40H inele si altele. (8) (Vjni. de Elis. Partea cea maî mare a barbatii orii însa. Femeile. In districtulii Bacaului din România adese. casatoresce repede. stud. (4J Dict. carî se marita în timpulii jeliriî. IX.» Si maî jos: «Atatîi barbatul il câtfi si femeia nu se casetorescil pâna dupa sese lunî de jelanie». nu trece 5 sa îi 6 lunî si so. sa obsei'\atfi ca barbatii sunt maî grabnicî a se însura îndata ce î-a muritu femeia. FI. (2) S. TurlurOiul. Innionn. an. jelirea cea mal scurta si maî usora a n^muriloru dupa celu repausatO dureza de regula sese s6ptfimânî. cil. IMetosCl si M. 8 9 si 50. ei. . (4) «Columna luî TraianCi». (i. p. si anume la sese luni. 153. de d-niî V. Turturenu.

149. <4) Dict. în cât de ar trebui sa faca calatorie ori câtii de lunga. Latesti. macarii de ar fi în mijloculii iernii. lala ce ne spune în privinta acesta principele Dimitrie Cantemirii: uDoliida. 408 câtu si fetele si feciorii. . Când more unii taranii. atunci. Editia Societatii academice romane. barbatu. limb. si trebue sa-sl lase a le cresce pSrulO si barba. atâtii femeile dl Au()itîl de la maî multi insî.» Unele femei însa. în patru ^ec\ de iJlile . dupa morte se ducu unde nu e bine. pazi ndii unii anii întregii ca sa nu cada saii sa-Iii iea cine. P. Totu asa urmaii mal de multii si nobilioril. si-sl lasa parulii în jos. t. Precum în timpulii de fata asa si în vechime jelirea nu era la toti Românii totii una. Daca ar pute suferi sa arda tote hainele de pe dînsele. nu joca nici nu se desfateza^ caci daca ar juca s ar socoti ca si cum ar salta pe mormlntulu repausatului loru tata^ mama. nu le este permisii sa-sl puna pe capii nemica. 66. nu este la toti totii una. rom.407 din Bucovina. G. fara ca sa se atinga para focului de ele. dar acum saii lasatii de acosta superstitiune. p. ca s arii pute si ele marita (4). adeca In iadfi (2).va. (2) Dict. \diT\n Legiuirea\\x\ Carageadin 1818cetimuca «de seva marita temeia în anulu jalei. PletosQ. de A. adeca fara ca sa se friga. ea taie ceva din parulii saii si pune la crucea dela capulii mormîntulul. 1127. si porta numai vestminte de doliii. ea pune din noii alta legatura de parii (o). ca nu si-aO iubitii barbatii de mal nainte (1). (o) Descrierea Moldovei.» In totii decursulii timpului. sa percja darulu dinaintea nuntii (3). Când more fratele vre-uneî fete de taranu. spune poporulii. Apud B. Dict. (3) Pa^'. Hasdeft. Pletostt. cât duraza jelirea. nu se mal marita de felii de-a doua ora. iar dupa morte li sar pune o p^tra grea pe pieptu^ pe care ar juca dracii In diua aceea In care au jucatu si el Însisi (2). p. II. de S. cel din Moldova tnsa credu ca astu-felii de femeî. si A. si cu deosebire preotesele vaduve din cele mal multe parti ale Moldovei. In casii când s arii tntempla una ca acesta. Sa par. fiii Iul trebue sa umble sese luni cu capulii descoperitii. frate sau sora (1).

M'am data prada dorului (1). iar daca le-aiî muritii amendoi parintii. de d-la V. baetele. In cele mal multe parti numai sese sfeptSmânî (3). Burduhosa. de stud. (1) In Bucovina si Moldova. cit. iar dupa a frat. Burduhosa. n*a(i voe sa j6c<. respective vfeduvele. Turturenu. si cu deosibire a celorii mal mici. feteloru si feciorilorâ nu le este permisii a purta In timpulii jeliriî nici macaru flori la ureche si In palarii paii cusme. Inmorni.» (4) In tinutula Storoji netului si ala Câmpulungului. de Al. precum si'n alte sate din districtulQ Suceveî. p. omenii (Jic(i ca le pare bine ea ad nmritQ parintii. despre acesta ne pote servi. de locil din ('rasna. Ca dovada. BumbacO. Drag. Gcrmanu. de At. cari si-au luatu Indrasnela de-a calca acesta datina strabuna si de-a se arata ca nu le prea pare rfeu dupa barbatii lord. Lambiior. unu satii frumosu din josii de Fagarasii. corn. dupa mortea parintilorQ.Fetele si feciorii dupa mortea parintiloru nu joca unu anii Întregii.» (2) Corn. Femeile. Cuparencu: «In Hopcea fiiî. tinerilorQ Ic este în timpulâ jeliriî oprita de a juc^. nu scapa de Inpunsaturile cam In saga cam Intr adinsu ale fecioriloru. De când s*a dusii badita Mi-I pustie ulita. V. Nici la degete inele. si Em. vecjî si Burada.ilorii. N*am data gura nimârul. V. Baciâ: «In Stupea. lep3da pâna chiar si paunii. lânga Oltii. Înca si urmatorea poesie poporana din Votla. In Transilvania: De când te-al dusii. (3) Corn. In Banatâ unele femei nu-sl spala fata si nic! macar tsl schimba vesmintele de pe ele In cursulu anului de jelire. câcî daca se baga în jocu în acesta tinipa. 49. pe lânga esperienta de tote dilele. op. p. Nici la urechi floricele. iar fetele umbla necontenita cu pârulu despletitii (2). Ba. Corn. 163. nioî sa merga pe la petreceri unii ana întrega. N'am mal pusii la gâtâ margele. 409 De când s'a dusa dumnIa-luT. cari nu Intârdie de-a le spune une-orî chîar nemijlocitii dupa înmormtntaro urmatorele cuvinte: SSrmanelula barbatelCi! . unde este datina de a se purta pauni In pfilarie (4).

«Nu âmbla Ia nici o petrecere prin 6 s^pt^mâni. Cu bobu înflorit u. Xo. (1) «Gutinula» an. Baîa-maro 1889. I. » (2) Hurada. 31. Inniorm. ici glodu. Sa traescii în veduvie Dupa vro douS luni: Of! sSracu barbatii prostu. Bunu odorii la cas'a fostu Câtu traia. Ici e barbatelulu mortu. Si-o sa jocu sa mi-lâ desteptu. Dar decât l-ola destepta . 49. Ici dârme cu mâni la pleptO. Ca nu era macarii bunO. Sau m'oiu duce la uncropu î (2i Sau ast-felu: Ici e terîna. Bine-a fâcutd c'a pcritu. De-o cîubelca de tutunu (1). ici-î glodu. Toti s'au dusa. Ici e tocmai unde jocG. p. 410 Dumne(j[eri sa-lâ ierte Cu fasole fierte. Toti venîa La casa mea. m'au parasitii ! Când Isl afla vre-unii amantii: . Of! of! ml-a remasu casa pustie. Ici mi-I barbatulâ meu mortâ. Si la marginea pâmintulul N'oiii mal gasi de protiva luî. Nu sciu stare-oiâ sa-Iu desgropu. respective una and. Dragostea mea cea cu focii .Bunu a fostu câtii a trâitu R6u îmî pare c'a muritvi. Da de când elu a muri tu Casa mi s'a pustiitu. Câtu se'nvertla. Când juca Înainte de ce li sa împlinitu anulu de jelire Ici-I tina. . .

In Transilvania nu numai sotulii celui repausatii. în op. Ierte-mi-te Dumne(JeO. Bo^'dand. Hînuiica-saraia 1888. In «Gazeta satenului. 153. p. In România sotulii unui mortii nu se pîeptSna o septfemâna de la mortea luî. Partea II. (3) Anton G Pan. în fine. O sozetc)re la tt'ra saCl povestea luî Mosfl-Albu. Sî-oîu sa-I vîndu si palaria Sa-Î cetesca liturghia. Poporalii cunosce forte bine daca o vCduva se marita de nevoea. nu se spala . atunci nu e bine privita de poporu. sau din caracterulu eî celu r6u. adeca fara musica. fiindii raii de morte pentru acelu sotii remasii (3). ci pâna si femeile cele cu totulii straine. careia i sa nimeritii o pârtie buna si nu-i da mâna sa o lase. aici glodâ^ Aici barbatelulii mortii. (1) N. Bucurescî 1852. cit. iar dupa doi ani nu-î mal ^xce nime nemica (2) In casii când se marita o v6duva. 57. p. 157. 411 Dar decât Toiil desgropa. publ. (2) Lambrior. In România la casa. dormire-al somnuld lungQ. Decî In Bttcovina^ când se marita dupa Inplinirea anului de jelire. Mal bine-oiti bea sl-oiCi mânca. ce o are pentru ocrotirea gospodariei sale. nime nul iea anume de r6u. dormi barbatelulii meii. V. Sa mi-lii desgropii. atunci se face de regula nunta tacufa. Literatura populara. No 10. asa: Aici tina. Altcum are sa se aprinda satulii (4). p. A. Sl-oiii sa jocii. când e unu mortii In satii. » an. oulojLrerî din susulil Moldavicî. nu se spala pe capii pâna nu-lii îngropa. saii o fata mare. Dormi. Ca câte-am trasa îmi ajunguî (3)» SaO.Oiâ juca si ml-olu cânta: «Dormi. In România Insa si anume In districtulu Bacaului. când o v6duva se marita la unii anii dupa ce i-a repausatii sotulii. Sî-oîu sa-î vîndâ si ghetele Sa-la jelesca fetele (1). unde a muritii cine-va.

cum muria cine-va. si de a nu se mal lua nici unu lucru din casa (1). (2) Lanibrior. 49. 412 va ochii si pâna dupa inmormtntare. Inniorm. p. (o) lonenCi. 158. intra fecîorolc dupa trecutiilQ anii maî intâiu în jocîi. fara ca cine-va sa le iea anume de raâ . p. dela vechil Romani. p. Bojiiica. 1). Sil)iu. când dasa. p. Femeile românie. In Bucovina^ totii în restimpulii de cum a închisii cine(1) Doîne. ca si Româncele nostre de astazi. prin purtarea de vestminte negre si mai alesu prin umblarea cu capulâ golu si cu pferulu despletitii. carî intra Întâia ora dupa jelire In jocu. In Todirescî si Solonetu. iar fetele totu atunci iesu la jocu si intrarea se face In cele mal multe parti astu-felu: fata purtata de mâna de catra unu tecloru. Datina jeliril prin lepadarea giuvaereloru.rufele (albiturile) si nu se spoesce o saptamâna. 71. se obicinuescc de a nu se da gunolulu din casa afara.» Fecîorele romane^ cari erau nemuri mal de aprope ale (1) Corn. Hurada. cit. T. stri<^Hturî si chiuiturî culese de inaî inultî liiv^talorî zelosî. (io M. IX. fetele. 153. îndatinau. p. po care calca. Jt'iniia. desi o Intâlnimii si la alte natiuni straine. a lepfida tote giuvaerele de pe dlnsele si a nu le mal lua pâna ce nu trecea timpulii jeliriî. 216: «Când terna o naframa la saâ unii feciorii.va crucerl. Titu Liviu ne spune In privinta acesta urmatorele: «In timpulii jeliril femeile Îsi lepSdaii purpura si aurulii (4). alpaniintu. p. prin retinerea dela tote petrecerile Împreunate cu jocu. Brasovil 1891. 42 43.» . rit. an. p. op. Dupa Împlinirea timpului de jelire vaduvele se potu marita. (4) CalindanulA poporului pe anulu conuinCî 1889. 43. precum si*n alte sate din districtulu Sucevei. asterne o naframa la pamlntu pe care o calca cu piciorele Înainte de-a juca si apoi se prinde In jocu (2). do mâna de catra unu se prinde în jocil. 423. op. pe când de alta data nu platescu nimSruI nemica (3). (3) lonenft. fiindii raii de morte pentru membrii ramasi în acea casa (o). e mal multu decât probabilii ca Românii aii mostenit o de-a dreptulu dela strabunii lorii. p. dau scripcariloru vr'o câti. precum buna-ora la Rutenii din Bucovina. (2) Columna luî TraiaiiQ.

14 : Propinquae adolcscentular eliam anthracinis. In epistola catra Ariadne. si cu pfirulu lasatu pe spate petreceaii pe celu mortu la mormlntu. publ. DESGROPAREA. unu anii întregii si se numia an7iîts lucttis. si astu-felu apoi cu capulQ descoperitu. daca d. I. adeca In vestminte negre. sequerentur lectum. Besan. proximo ainiculo nigello. . dice : aPrivesce pfirulu despletita dupa datina unul ce jelesce si tunica plina de lacrâmî ca de ploie (2) » Jelirea dura. 7. cit. fara omenie. sicut ab imbre jrraves. Avramii jun. Varo (jiice în privinta acesta: «Copilele. i 414 XXXI. XVI.. Elii se tinea regulatii. (3) M. de d-l(i I. Quidaliud in luctu quam purpuram atque aurum deponunt 413 mortului. la din contra. sub republica romana. si cu capulfl golii. Totu asa faceau si amicii si cunoscutii mal de aprope al mortului. iar în timpurile cele mal vechi. vfiduva se marita maî nainte de a trece acestii anii. cari erau nemuri de aprope ale mortului erau cernite. e. capillo demisso. o pedepsia legea prin perderea unora drepturi de mostenire. ca si la cel mai multi Români din (liua de astadî.» Iar Ovidiu. iar cele mai de-aprope erau într unu vestmtntu negru si cu pfirulu despletitii urmau dupa mortu (1). (4) XXIV.(3) Corn. îmbracau vestminte negre. îsi despletlau pSnilu. Acestia asemenea llii petreceau In vestminte de jale. în «Albina» an. fara onore (3)- (1) Varo la Non. 68. stud. (2) Aspice demissos lugentis more capillos et tunicas lacrimis. No. era declarata de infama.

andrelele. Datina acesta în timpulu de fata exista numai în unele comune din Moldova si Tera-Românescâ si se face în urmatoriulu chipu: In Sâmbata de pe urma a anului alu treilea. unde are sa se faca prohodulii. ca cutare si cutare are sa se desgrope. nemurile cele maî de aprdpe ale repausatuluî punu pe ciocli ca sa desgrope mortulu si sa-î scota tote osele afara. dintre cari unii testimelii si-o lumina pentru dînsulii. si la septe anî dela mortea unuî omu bStrânu. primindii cele date. din cari e compusa corpulu. era în vechime pretutindene datina la Uomânî. costele. iar cele-lalte sa le duca în altarii sa le dea preotului. iese cu lumina aprinsa din altaru în despartitura barbatesca si începe apoi prohodulâ^ pre care îlu tace ca si la orî-care omu de curendii repausatii. Dupa liturghie iau nemurile costeiulii cu osele din despartitura femeesca si-lii ducii în cea barbatesca. apoî cu 2 3 oca de vinii. Dupa ce l'au desgropatu ciocli. bocindu. la mijlocii. adeca pâna Dumineca dupa liturghie. bratele precum si cele-lalte 415 ciolane. Une-orî. le punO într o covata si. le spala maî întâîu cu apa curata pâna ce se facu albe.La trei anî dela mortea unuî copilu. se face chiar si cu soborii. spinarea. alu cincelea sau alu septelea dupa înmormîntare. spetele. ca fie care mortu sa se desgrope si sa se prohodesca ca si întâia ora când a fostu înmormîntatu. înainte de începerea prohodului însa nemurile mortului daii dascalului douS testimele saii tulpane si dou6 lumine. îlu ducii la biserica si-Iii punii în despartitura iemeilorii sub icona Maiceî Domnului. glesnele si fluerele picîoreloini în fundu. scotii costeiulii cu ramasitele mortului afara din biserica si le ducii la tinterimii . pomenesce pre cela mortii atâtii la proscomedie câtii si 'n decursulO liturghiei. la cincî dela mortea unul june. iara titva sad scafârlia de-asupra. ca nu cum-va sa se perda vre unii ciolanelii. Dupa ce le-aii asezatii cu cea maî mare grija In chipulii aratatii^ cosândii costeiulii la gura. nemurile. dupa ce le-au spSlatu [acuma deajunsu. iau osele. unde sta pâna a doua (jii. cari se afla de fata. care e de maî nainte însciintatii. si anume: ciolanele. Preotulu. si anume la cel maî avuti. umerii. le punu întrunii costeiâ de pânza. si pe urma. Dupa ce sa cetitii întregii prohodulii. Preotuli!.

In casulii acesta nemurile mortului chiama de regula maî multî preoti ca sa-Iii prohodesca si sa î cetesca rugaciunile deslegariî^ crecjendu-se în genere ca trebue sa fie de cine-va blastftmatii si aturisitii. sau In unu altiî cosciugii. si archiereulii sau preotulii îl cetesce rugaciunile deslegaril pentru cel afurisiti si apoi se înmormînteza (3). câtu e sicriulu de lungii. Ba unii porta chiar si slujbele din nou si anume In decursulu postului mare. punii în fîe-care margine a gropeî câte o lumina de cera galbfena aprinsa. împartindu ducfitorilorii procesieî si a costeiuluî testimele.» 417 . câte o gaina peste gropa. p. Latesa. Mariuca Nistorfl. de S. punii osele îndarfeptii în gropa de unde aii fostii scose si daii cioclilorii. se razima de zidulu bisericei. In casulQ acesta se razima de zidulCL uneî biserici. T. (1) D. (3) T. fa* cendii dupa Inmormlntare chiar si prasnicii saii comandare si radicându pomulu. Burada. 329.cu procesia. lon^nfl. Inmorm. dupa ce preotulu Ie uda cu vinu. p. Românca din Malini. Daca mortulu nu e putredu de tolii. naframi saii prosope. ci-lu lasa în nauntru. ca si când ar duce pre unii omii de curendii repausatu. atunci nu-lii scotu de felu afara din gropa. op. p. recitându din psalmulâ a MUiiesce-mS Dumned îdei> cuvintele uStropi-mS-vei ci$ isopii si mi vel curatîy> le asâza la locu curatu. Inmorm. asternu de-asupra luî. cit. Stanescu. si din causa acesta n'a putreditii (2). de sufletulii mortului desgropatti Mal pe scurtu observa mal totii aceleasi datine si credinte. o pânza . adeca afurisitii. preotii si iiiv6talorQ !ii Hâdâseul . cre(jiendu-se ca e juratii. Ve(}î si Burada. 62 63 . si astiifelii îlii prohodesce preotulii dupa ce a esitii dela biserica. (2) Dict. cit. cari 416 8afi observatii tntâia ora când a fostu Inmormlntatu. Sa parintele G. Ajunsi la tinterimii. totii din Moldova si Tera-Bomânfyca^ daca mortulii se gasesce neputreditu. In alte parti. apoî II cotesce preotulG rugaciunea de deslegare a juramintelorG ce pota fi asupra luî. 46: «Când se desgr6pa und mortCL si se gasesce neputre4ita. 62. cari le astupa. op. In comuna Zanoga din TârorBomânescd e datina ca osele sa se strlnga întrunii vasu sau o pomnetd de pânza si astu-felu. p. daca se Intempla ca !n acestu tinipu sa-i mora vre o ruda (1). se crede c4-î jurata.

la BomânX. 27 92. si daca-lii gasescii cu iata In josii. precum si'n comuna Zanoga din Tira-Românesca. p. Sa mg 'ngrochl tu mal adâncii. pentru ca prin acesla se crede ca-i pazesce ca sa nu inora îndata si Damurile râmase In vieta (1). ci 'n multe comune. judetulu Oltu. Sl sâ me srotî la cinci anî Sa-M facii gustu cu dusmani (3). aflându-se unii mortii neputredii. In comuna Tatarei. In judetulâ Mehedinti In timpurile vechi. Când se ntempla ds more vre-unulii din nemulii celii mal de aprope alii mortului. atunci nu se mal astepta ca sa treca timpulii hotarltfl pentru desgropare. se ducea la munte si se arunca sau se Îngropa acolo (2). din care reproducemu urmatorele versuri: Sî-oîu sa lasii cu giuramîntu Ca sa-îiî faci sicriu de plumbu. p. Caniand. sau i se sc6te inima ^i cu ea se ungâ toti membrii familiei. vinii preotii de-1 cetescii si-ltk deslega ca si 'n România (1). in mal multe rlndurl. (3) M. Calatori! la Românii din Macedonia. dupa ce se desgropa strigoiuli). ca In vechime. Deci. când 11 afla numai osele desirate si gole. de Mariuca Nistorâ din M&linT. si totii-deauna de câte ori se desgropâ. Spunii mal departe bfitrâniî. Cum ca datina desgroparil a trebuitii sa (îe mal de multii forte respânditâ si cu deosebire In Moldova. Doine. se (jiice ca e strigoiU^ si (1) Bolintinenu. i se cetiaii rugaciunile de deslegare si i se facea prasnicii (2). Iasi 1888. ci de mal multe ori. Poesil populare.Românii din Macedonia credu c& numai unu omu care a fostii calcatoru de juramtntu nu putrecjiesce. In casulii din urma nemurile mortului sunt totii-deauna cu multii mal triste si deprimate^ si varsa cu multii mal multe lacrimi decât atunci. nu se desgropâ numai o singura data. 91 (2) Dict. se mal crede Înca ca mortulu . aflându-fee unu mortii neputredii. 418 tadata i se bale unu paru de Icmnu de tisa prin inima. judetulii Iasi. ca'n timpulii de fata. se pote cunosce si dintr o doina din comuna Badenî. atâtii âin Moldova câta si din T&a'Bomân&cdy este datina ca mortulii ce a muritii mal pe urma sa se desgrope la sese 8&pt3mânl. Miarianif Inmorm. 132.

sau li se împlânta In inima o tepa. si cari se cunoscâ mal cu sema pe aceea ca. când more.> (4) D. ci totu-odata manânca . p.t3 54. Andreiu. p.'*Kr6pft. se Îngropa cu fata In jos. cu deosebire tn sera spre St. (6) D. nasct^ndu-se i" ca senina aia calitat'^ '^^ stri[. Glieorghe.'li:i. Credinta In strigoi. neajunsuri si daune. T. In comuna Zemeeci. atunijî acesla ws de. 326. si atunci nu numai ca ieaîi laptele de la vacile mulg^tore si Ie sugâ sângele. si data îl c& osie atrigoiH si Îndata i se bate unCt par i-a se ur^a totî membrii ramiliei. de aceea. D. si-i punii putinii meiu In sicriu. p. au coda. [>. 41 . 53. Stant-scu. SiSnisLU. scrie d-lu Th. (1| Buradu. cit. Inmurm. nu numai ca facu omenilorii o multime de neplaceri. Transilvania.oia. când aO cea mai mare putere. sail li ae baga In gura ustanoia (usturoiO. saii i se înfige In buricii o iindrea si o lasa. Inmonii. numiti tn unele parti ale Transilvaniei ^iscol. p. ca sa nu se pota scula din mormlntCi si sa suga sângele sau sâ mance inima celora vii. op. meraera la mormtntij si desgropara cadavrulO. cil p. . crecjlendu ca ploia. unâ satA aprope de acea comuna. mortii. despre cari se crede ca sunt strigoi ori pricolici. care tinea netncetatu de vr'o cate-va (jile. acolo ca sa-I pera puterea si sa tm mai puta face râii (4i. si-Iâ strapunsera cu furci de fierti tn inima. dupa cum spunu unii. op. p&zindu-s (2) Burada. « Aflând u-m6 In Transilvania. este forte rCspândita nu numai la Românii din România libera. op. cit. se Înfige unu fusQ In mormtntulii repausatuiul (5). 325. precum buna ora In comuna Secadate si Sacelu. ci si la cei din Bucovina. provenea din causa mortii unei fete Îngropate de curlndii si presupusa de striguica. (3) Uurada. si u alta pi'rs6ii£i din familia acului dliitAiil morlft. In timpulu mai din urma Insa datina de mai sus a Inceputii a se rari si a se întrebuinta alta. In gura si In nasu [Si. Banatu si Ungaria. Burada. Sliint: cliiar s(! zomisli-scfi asttl-fi. se lega cu rugu. mal multe femei din Poiana-M6rului. caci pretutindene se crede ca strigoii iesu noptea din morminte. Inmorm. saij li se taie capulâ si asa se punu apoi tn sicriu si se tngropa. Iiini'-nâ. 53. «Daca la si-sc s6|)ltÂniânî dela iii6rtca cul-vik iiiurt. si apoi !ntorcendu-o In secriu cu fata tn jos ail Ingropat'o iarasi (1) » In alte parti din Transilvania. tn ochi si In pieptu. înaltarea Domnului si St. aiâ) si pietre. de cum Innopteza si pâna cânta cocosii.e strigoiii daca s'a nascutu cu perdea saii camasa pe capu. înainte de a fl îngropatii trupulu lui. si anume: In locu de a i se Inlinge o undrea In buricâ.

pentru care pâna Ia alii septelea anu. p. IV. p. preot u. Eî. ilin iese din mordupi ce cânta 420 se punu In secriii cu tata în jos. de d-lG Av. Românulii aprinde candela saii diferite lumini si arde miresme sfintite pe raormîntulii s6ii. Stanescu.» publ. le culca cu fata în jos si asa le îngropa.» Nic. Atâtu în privinta corpului omenescii. despre cari se presupune ca aii relatiuni cu spiritele cele necurate. p. 11 batii unu cuiu de lemnu dreptii In inima. lagiiiin. Iara dupa câte-va s6pt&mâni se desgropa si^ de-liî afla numai tn câtu-va miscata In secriii. si mai alesii de când mai multi insi fura torte aspru pedepsiti de catra autoritatile civile pentru credinta lorii cea desarta si pentru datina lorii cea rea de a-i desgropa si a-i diforma în chipulii cum sa aratatii (1). credendii ca apoi nu iesii noptea din mormîntii si nu umbla în orele secrete ca sa taca omenilorii reii (2). Densusand : «Scrutari mitoloi^ice la RomanT. Macoveid. VH. (1) Com. op cit. despre cari se crede ca sunt strigoi. din care causa trelunt strigoi. 421 . 325 : «Ideea ca uniî morti se facQ strigoU c forte respândita. când presupusulii strigoifi supfira prea tare pe cei rfemasî In viata. Pesta 1868. ci chiar si pre vrajitore. i. In timpulii maî noii Insa atâtii credinta In strigoi câtii si datina de a-i desgropa si strapunge In inima a tnceputii a disparea din Bucovina. 63. saij Ie manânca numai inima si le sugu sângele. aralându li-se In visu.» I). (2) Ve4î «Familia» an.rindu pe rindu câte unu membru din familia lorâ. si altî Rom. iar dela alii septelea anâ încependii înainte dispare ore cocosulCt de mie(}ulu nopti! Io piere puterea ^i iar se ba^^a In morniintti. 38. când i se face desgroparea si deslegarea de blastemele oselorii. în «Familia.» an. In BanatU nu numai pre aceia. precum si pre tote acelea femei. Iar acesta se face numai atunci. IVsta 1871. dupa cum crede poporulG» iesd noptea din mormîntG cu cosciug^uld fn capa si manânca rlndâ pe rtndd cate unCi membru din familia sa. No. 449 450. pironindu-lii astii-felii de hmdulu secriuluî ca sa nu se mai pota scula. sau daca li se pare lorii a-lQ vede noptea cercetândii locurile pe unde a traitii.

ite in interiorulu bisericilorCi. ritualuld crestinescQ a redusa cultulu mormintuIuT la sijite ani. ( 'restinismulu a foVtCi îjsi estt». Miroiiu Costinu.n'opari»a de septe anî. < )mulCl leira totu-deauna liresc4' pi-esentuhl de trecutQ.!t''pteloa anCl st» face de. provenite din ritualulil mortilorîi la crestinî. maî alesii daca In aceiasi gropa nu maî vinu alti odihnitori noi (1). inelulu care une-orî era însu-sî siirilulu mortuluî. II. însemnate tiindu maî adi'se cu cate o ciiice de lemnCi. a asitruratil repaosil eternii mormintuluî.» 422 XXXII. Opoiv complt^te. de ceî carî aCi lucratii In vre-o directiune pentru tera. lUiruivscî 1888. este o proba a aceleî vitalitati. mormintele nu aQ maî fostfi locuri de odihna eternd neturburate. mortulu dispare ore cum din amintirea urmasiloru liiî. (1^ V. Cine nu face a sa. amu pute dice. Numaî leirca moderna a cimitirelorO asezat** afara din orasr. cu datinele si . A-sî aminti de ceî carî oâ fontii. cinn erau mormintele romane vechî. t. pentni ceî carî potil sa-sî platesca pos(»siunea neturburata a doî cotî de pamintu ! «Si cu tote aceste scaderi in cultulu mormintuluî.^i de fnitinientele din haine cu cari a fostfi în«^ropatCt vri'-unii ptM'sona. Aceslu actu cre^tineseu da. oi'asium» de ilespoiarea mormintuluî de cele maî pretiose resturi istorice : hanutulu dela toia^il. nu pote sa-sî dea seina de viitord. maî numai cu corpulu. Dupa desj. siiil din oruranisatiunea sociala. din causa slrimtoririî cimitiruluî.entu distruiretoru alCi mormintelorCi. In adeverii. maî ah>su daca in aceea-sî irropa nu maî vinu noî odihnitori. SUFLETUL O Dela Inceputulu studiului de fata si pâna aici ne-amu ocupatii. 588: «Dola introducerea crestinisiiuiluî in Dacia.cum amintirea urmasiloru s6î. livchia. faclia la serbalorî mari si arde miresme stintite pe mormint(»le aloru seî. aprope numaî acele morminte maî exista.. cari aii strabatutu paiia la noî din seculiî anteriori.sgropari'a if\ slîntirea orî desl4»«rarea dt» hle.triCi ilustru. A. tara sii-^j?î dea sema de ce face. p. La alu î. venei-area mormintelorCi este semnu de vitalitatea nationala.. «Acesta imprejuran» ne explica putinulu numeru de morminte. Pâna în alii septelea anu UomânulCi crestinii aprind4' candela. adeca cele clitorescî. carî ail fostu asez. din nenorocire. mormintele disparura. trropile se j^olira de ose ea sa facil locCi la noî odihnitori. Afara din l)iserica. si une-orî. unâ aj».slenu» a oseloru. fara a maî aminti j.

iar a treia di dupa ce sa înmormîntatii acunia mortulii si i sa facutii prasnicii. câtu sta corpulu omului nelngropatii. Dupa ce se îngropa corpulii. se arata la trei c^ile. merge forte suparatii (2). Românii din Balacena credii ca. sede într unu ungheriu alu caseî si acolo astepta pâna ce scotfi mortulu afara. dupa ce s'a despartitu sufletulu de corpu. ca sufletulCi. Vomu începe deci maî întâî cu credintele si datinele Românilorii din Bucovina si anume a celorii din districtulii Sucevei. se înalta la ceru. Cum iesîi tnsa cu mortulu din casa. daca-I daii nemurile sale de asta data ceva de pomana. dupa ce se despartesce de corpii? când. se duce forte bucurosu. dupa ce a esitii sufletulii din corpii.credintele privitore la acesta. mal rSmâne pe pamîntii. când se pune unu stergariu la feresta si unu pieptene pe pragulu usel . . Acum însa. pe stergariu sa se odihnesca. unde a vietuitii. precum si cu celea ce-i sunt omului de neap&rata trebuinta pentru mântuirea si odihna sufletului 86ii dupa morte. ca sa vorbimii maî cu de-amaruntulii si despre suftetd. 423 dupa ce a esitu din omii. se departfea si elii de dlnsulii si trecendii pe la vami se duce sau în iada saii în raiU^ dupa cum i-aii fostii si faptele: rele sau bune. pâna ce se îngropa mortulii. Dumnecjleu llu chiama la prasnicu si asa se duce sufletulii o data cu corpulu (1). cum si pe unde umbla elii pâna ce ajunge la loculii de odihna saii de munca. Dupa aceea se mal arata la sese dile apo! Ia s^se luni si pe urma la unu anii. sufletulu sâde de napoia casei si astepta pâna ce iesu cu mortulâ din casa. parasesce casa. Cei din Sfcroescî spunu ca totu timpulu câtu sta corpulu Înca neasezatu In mormtntâ. si se duce în ceriii (3). dupa ce-lu petrece la mormîntu si vede cum îlii punu In gropa. Sa vedemu ce face acesta. apoî ese si elu cu acesta din casa si. dupa ce amii spusu totii ce amii avutQ de spusii In privinta corpului precum si în privinta eliberarii sufletului de la munca cea eterna. Românii din orasulu Suceva credii si spunii. iar daca nu-I daii nimicii. La sese sfeptemâni vine acasa si. Românii din Mihovenî si Bunint! credu ca. Cel din TodirescI si Solonetu spunu ca sufletulu. stândii la capulii acestuia si jelindu împreuna cu cel de casa. pe când despre svfletU amu amintitii numai icî colea câte ceva. care-î este renduitii de Dumnezeu amfisuratii faptelorii sale din lumea ac6sta. atâta sta si elii pe lânga corpii si pe lânga casa. iar cu pieptenele sa se pieptene. a sositii rendulu.

si ud. si se pune acolo unu paharii cu apa curata si pe paharii toiagulii ca sa arda. de AntonO Fetriceiifi. Sufletulu sede pe naframa lânga mortu pâna ce se duce mortulii la mormîntCi. au vfecjiutii o multime de urmusore ca de copila împrejurulii paharului. ci a doua (jli dimineta se cunoscii chiar si urmele sale pe unde a umblatii. stud. atunci nu numai ca vine copilulii peste nopte si bea apa. (2) C'om. ca suflotulii nemijlocitii dupa ce se despartesce de corpii. o (1) Corn. cretjiendii ca viindii sufletulii. când more cine-va se pune la capulii luî o ulcica cu apa. viindu ângerulfi dela botezu si lafindu-lu cu sine. adeca merge saii în raiii saii In iadii. apoi la sese s6ptâmâni si la unu anii la acea casa. ca facendii acesta. A treia cjii Insa se Înalta la ceru. . stud. de unde se tntorce iarasi la trei si la sese (^ile. Atunci nemurile lî daii oil-ce de pomana si-Iii jelescii (1). In Vicovulu-de-su8 si n Bilca. merge si petrece In ceru "pâna ce sosesce timpulu» ca sa i se înmorminteze corpulu. 424 ! Ceî din Stupea cjiicu. gimii. (2) Corn. Românii din orasulii Sireta spunii ca daca pe loculii. de M. câtii timpii a vietuitii pe pamlntii In acesta 41 deci Indatineza Stupcanii de a pune o tava cu faina In loculii acela unde a muritu omulii. g-irnu. trece peste tavuua cea cu faina. si sedendu pe naframa si gustându din bulca si apa din ulcica. Jemna. sate în districtulii Radautuluî. Când se Inmorminteza corpulu. unde a locuitii. se scobora din noii din ceru si cerceteza casa. si trecendii elii pe acolo i se cunoscu urmele si cunoscendu-i-se urmele e unii semnii ca-î trebue ceva. când more unfl omu. îndata se pune o naframa. In Manastiora sau St. atunc! se scobora si elu din ceru si-Iu petrece pâna la mormlntu. ^3) (. Hacia. se cerne faina In sera cea d'intâi dupa ce sa tnmormtntatu.'om. Apoi pleca si elii pe calea sa. de I. unde a muritâ unu copilii. de Al.î insi pretindii. gimn.(ll C'oin. apoi merge si petrece iarasi In cerii. giiun. o naframa si o lumina. Onofreiu. cu unu colacu sau o bulca pe dlnsa si o lumina pe feresta^ cre4cndu se ca acolo se aseza si sta sufletulu In decursulu celoru trei ^\\e^ câtu sta si niortulu In casa. Mulj. comuna In apropierea orasului Siriettl. de Elisaveta Agapi 425 ulcica sau o sticla plina cu apa. A treia (Ji dupa ce sa Inmormîntatii corpulii. AvramG. stud. tn care a traitu împreuna cu corpulu. dupa cum si-a câstigatii (2).

si anume când li tinâ lamina. dupa co a venitu acum sufletulii si a bâutCi din apa. Maî departe credu Crasneniî ca nu e nici de cum bine a sta pe /eresta deschisa. Sufletulu Insa^ dupa ce a bautu din apa si sa scaldatii. CârdeiQ. ci si mal târcjiii înca cerca corpulii daca nu i se da nimicii de pomana. Înainte de a esi omului sufletulii. iar alta noua. se pune lânga corpu si totu timpulu câtu sta acesta In casa sta si elâ lânga dlnsulu sau se pune si sta Ia cheutorea casei. 426 urma acasa. . dupa cum am v&^ulii si maî susii.Dupa acesta nu vine mai multu pâna tntr alu septelea anu si anume tn diiua !n care a muritu. una : care trebue sa fie lacuta din toiagii. bea putina apa de aceea. care. unde a muritu omulii. Ba elii. Aceste lumini ardii In trei seri acolo. unde a muritii si a statii mortulii înainte de înmormîntare. dora Uii pote afla. pe urma se scalda Intr'lnsa si astii-felii se r^coresce. de care a fostii si mortulii (2). Dupa ce a muritii credu ca sufletulii se duce dreptii la strachina cea cu apa. pe unii pomii. cre^endii ca tare-i arde sufletulu. si se Intorce cu pompa Indferfeptu la cerii. vine neîntreruptii la casa unde a Incetatu din vieta. pentru ca murindii nu poti Închide gura. si apoi se înstraineza si nu vine mai multu (1). si daca nemurile sale li dau atunci ceva de pomana. ducenduse cu dlnsa In gradina. dora. CârdeiQ. In care sa scaldata sufletulii. Totii In Bilca este datina de a se pune dupa Inmormlntare In loculii acela. ceia ce. do lust. iar strachina o iea si o duce mai pe (1) Corn. o ulcica cu apa. o strachina saii o ola cu apa prospata si curata lânga dlnsulii. In fine. ca sufletulu pâna la sese s6pt6mânl dupa scoterea si tnmormlntarea corpului. (2) Com. A treia di. de lust. mal alesu Insa noptea hojma cerca corpulii si se framlnta dupa dtnsulu. elu se bucura forte tare. de 6re-ce. când se iea vr o ola de la focii nu e bine a-î lasa loculii desertu. când mori nu pote esi sufletulu din casa afara. tndatineza de a pune. unde s'aii pusii. credii si spunii Crasneniî. varsa apa. Strachina sau 61a respectiva se da de pomana celui ce a tinutii lumina. nu numai pâna la sese saptamâni. e semnii raii. o bulca si dou6 lumini. Dreptii aceea nici unii Crasnenii nu se Încumeta a se culca si a dormi în decursulii celorii sese saptamâni pe loculu acela. se da ulcica de pomana unui omii sSrmanii cam de etatea aceea. Românii din Crasna^ districtulii Storojinetului. Asemenea.

. De aici se duce de-a dreptulii înaintea lui Dumnezeii si-I spune ca a venitii de unde la trimisii. A treia ^i însa. unde petrece asemenea trei dile. se (1) Coin. iar a doua ora Ia unu anu. când se Inmorminteza corpulii. iar când viseza pe mortu ca a venitii acasa. dupa înprejurarî. Când pocnesce sau trasnesce ceva în casa. Dupa trei (Jile însa. daca a fostii pfecatosii. spunii el. dupa ce s'a îndreptatii si curatitii deplinii de tote pfecatele. când se face osfestanie si pomenire. unii semnu ca a venitii sufletulii. când sufletulii vine pentru ultima ora. saii se duce si se baga într'o vita curata orî întruna spurcata si dupa aceea în pasferî. dupa credinta Româniloru din Boianu si Mahala. Românii din Stulpicanî. dicii ca atâtii sufletulu câtii si mortea staii trei (jiile pe lânga corpulii omului si pe lânga casa în care a repausatii acesta. Bomâniî de peste Pruta. . atund e. si maî multii. si anume. Turtuivnu. se Inverfesce trei (jiile prin casa. districtulii Câmpulungului. ca suiletulij. si din pasSrl. preotii. câtii a avutii sa-Iii traga. Dupa acesta se pornesce si ratacesce o bucata buna de timpii prin lume. care abia se nasce. Asta trebue sufletulii so faca în decursii de 40 de dile saii. 427 In decursulu unul anii se Intorce de maî multe orî si anume: odata la s^se saptamâni. dar nu pentru totii-deauna. din diua aceea încependii.De la sese saptamâni înainte însa. si daca cine-va se încumeta ca sa se rostesca catra unulii dintre dlnsif cu unii cutitii. se duce si trece tote vamile si ajunge în raiii. iar daca a fostu curatii îlii trimite în unulii pficatosii ca acela sa se îndrepteze. atunci e unii semnu ca cerca ceva de pomana sau ca sî-a adusii aminte de noî si a venitii sa vada ce maî facemii si cum traimii (1). (le d-lil \'. In acesta calfitorie îndelungata sufletulii este totii-deauna petrecutii de unii ângerii. nu se mal teme nime a se culca si a dormi pe loculii acela.' si anume cel din Boianii si Mahala. se duce si elii dimpreuna cu acesta pâna la gropa. ci (1) Aucjitil dela maî multe românce din Crasna. iar la urma se baga saii întrunii omii. pentru ca. dupa ce sa despartitii de corpii. si anume dupa înmormîntare sufletulu se duce. întrunii trupO unde sa petreca în chinuri. si se (jiice ca necajitii fîindii de trecerea prin atâtea trupuri si-a trasii acum canonulii. si ionica alCî luî lordachi Isaca. credii si spunii. si Dumnedeii pe urma îlii trimite în altii locii. sufletulâ nu vine mal multii ca sa-sl cerce corpulii (1).

Dracenî. stud. punu unu paharu cu apa. câtu sta sufletulâ în casa. mortulu a fostu unu omii pfecatosu. In timpulu acela. (1) (k)in. atuncî îlii petrece si elu pâna în tinterimu. dupa ce sa despartitii de corpii. trupsorule. sta trei dile pe lânga casa precum si de-asupra capului celui mortâ. In rfestimpulu acesta ângerulii îlii porta prin tote locurile: bune si rele.428 dice ca respectivulii Isî taie ângerulu sfeft pazitoriu pe unu timpâ de septe ani (1). atunci sufletulu. sta si sufletulu cu ângerulu s6ii pazitoriu în casa. apoi parasindu pamîntulu. CotlarciucG. TonigarCi. hidâ. câtii a fostii în vieta si-i spune: aici aî facutii acesta. Malini. credu Românii ca sufletulO. stud. Baia. Sasca. pe loculii unde a muritu. pâna ce aî saî. din contra. Scumpule odorule! Dute-acuma în mormîntii. Dupa acesta maî sta înca 40 de (Jile pe pamîntu. (2) Coni. de Const. daca a facutii bine. câte o luminare în diua de Alexiî (2). MerchesCl si I. când ducii pe mortu la gropa. O sema au datina de a aprinde. A treia di. facu prasnicu. Radasenî. dincoce acesta. Ca eii mcrgii la Domnulii sântii. si altele din judetulu Suceva. pe unde a umblatii elii. Negrule-amarîtule ! . de unde bea. se duce si elii cu dînsulii. hoitule. de Nic. ca sa aiba sufletulu când e însetatii. îî diice: Trupule. si dupa ce aii slobozitii acuma cioclii corpultt în gropa. L^iînn. li spune: Hoitulo. sufletulii. Românii din Fundulu-Moldovel istorisescu ca câtfl sta mortulu în casa. iar când îlu înmorminteza. gimn. 429 Eâ me despartescii de tine Si me ducii unde e bine! Daca. In Moldova si anume în comunele Petia. trebue sa treca prin unU focâ^ si trecendu foculu acela merge într'unu loca rScorosit^ unde astepta judecata cea mal de pe urma. plaiulu Muntele. si totu asa pâna ce sfârsesce tote lucrurile.

saii 3 lumini facute din r6masi(. se crede ca sufletulii. crecjiendu-se ca pâna la 40 de 4ile. apoi vine la mormlntu. Dar elii n'o face acesta numaî In cele treî serî. p. Daca n are cruce. o ulcica sau o strachina cu apa prospfita saii cu vinu. unde a repausatii mortulii. Ca numaî de reulii teu Trebue sa suferii si eii. totii din Moldova^ este clatina de-a se tamâia In casa unde a fostu mortulu si a se turna pe loculu. sede pe mormîntu pâna ce pune cruce. unde petrece pâna la vremea cea de judecata. neputendu-se desparti asa de graba de casa unde a traitii bine. vine si bea apa din ulcica si gusta din colacii. unde sa sfiversitti din vieta. apoi se înalta la cerii. maî alesu In cele trei dile dupa Inmormlntare sufletulii. îsi aduna totu ce i s'a datii pâna atunci de pomana. de regula ramasita toiagului. cu unu colacii pe dlnsa. dupa aceea trece In ceea-lalta lume (1). In loculu acela. se sue pe cruce. ângerulu luându-lii. putina apa. llii duce Întrunii loca anumita. (1) Dict. când Începe a putrecjli trupulu. dupa ce iese din corpii. Românii din unele parti ale T&reî Românescî credu ca sufletulu omului mortii umbla timpu de sese sfiptfimâni pe unde a umblatii cu trupulu. de A. se pune In cele trei seri dupa Inmormlntare. Xe^i si 430 In alto partî. ci si maî pe urma pâna la 40 de cjlile c^rca pe aî sSÎ ca sa vada ce I-orii maî da de pomana (1). PletosQ din Radasenî si M. Nistorfi din Malini. Numaî din pricina ta O sa suferii munca grea ! Dupa ce a rostita cuvintele acestea si dupa ce sa Inmorniîntatii acuma corpulii.Du-te de. In alte parti din Tera-Românâsca. iar alaturea o lumina aprinsa. si apoi se înalta (2). ca si 'n Bucovina.acum în mormîntu Spre mâncarea viermilorO. ângerulu îlii plimba prin tute locu- .a toiagului si lumina din mâna^ adeca din lumina care sa tinutii la repausare tn mâna mortului. Inniorni. Burada. pentru ca In decursii de 40 de (Jile. sufletulu mortului umbla sburându pe lânga casa si pe lânga mormlntu. apoi a se duce la mormlntu vinu si tamâia. 46. cari se lipescu In rlndii de marginea ulcelei saii a strachinel. A treia nopte se lasa luminele sa arda pâna ce se sfârsescu. Acesta se face de aceea.

unde e mortulii. op. se duce acum sufletulii cu ângerulii.» (2) lonenCi. Trecendu cele sdse sfeptfemânî. pe unde a umblata. raspunde acesta. Ciorile. multii mi-e sete! Ângerulii ÎI raspunde: Dute 'n casa aci josii si bea apa! Acesta se ntempla tocmai când rudele mortului jelescii pre mortii. De aceea în vreme de 40 de (Jilc s<? tanuiieza desil prin casa si pe la mormintO. pe unde a umblatii. fiindii cuprinsii de sete. când era în trupii. sunt nemurile tale. op. pur- . se întorce acasa si se pune pe stresina casei. iar dupa Împlinirea acestora se duce în cea-lalta lume. n'am bfiutu. p. Dar. 48. ce aî vfecjiutu. (1) Biirada. Lainbrior. te jelescu ca tu aî esitu din trupii! De acestu rfispunsii sufletulu este forte mâhnitu si tn mirare (1). Angerulii îlQ Întreba: Aî bâutu apa ? Nu! . p. In fine totu tn Tera-Bomânesca^ exista credinta ca dupa nxirte. p. Iar. 45. 155 : «Se crede ca 40 de (}ile sutletulu mortului sta înca in casa sau umbla pe la mormintâ. unde sta trei dile.rile. iar sera vine si se odihnesce dupa usa dela tinda bordeiuluî. Val ângere. dar Îndata ese din casa afara cu totulu mâhnitu. Inmonn. îndata ce a ajunsii la stresina casei. se duce tn casa. unde se aprindd si luminari. cit. . Vecjiî ! tn trupulii acela tî (Jice acum ângerulu. Hoitulu acela era corpultt luî. pre care llu mâncau nisce ciori. dupa ce a cutreeratu tote locurile. Si se (jiice ca prin ori-ce locii si prin orî-ce poteca a fostii omulii în viata. ca sa nu puna nimicu spurcata dupa usa. tn timpu de sese saptSmânî sufletulu pribegesee de-a rtndulu tn fie-care di prin tote locurile. tl-aî facutu tu vaculâ si abia acuma aî esitu dintrtnsulu. unde se aprindu si luminari. sufletulu celuî mortu. . 431 Sufletulu 90 scobora de pe strasina. prin casa si pe la mormlntu. dice ângerulul.)) De aceea lumea din casa e tinuta. cit. din causa ca acolo In nauntru v&(^ul unu hoitu mare. cacî mi sa faQutu scârba mare.

lonenCî. Nt'^'ooscu. op. op. Stanoscu. eî trebue sa plece si sa se duca iarasi la loculu loru. p. Daca celu mortu tn vieta luî a fostu omu dreptu. carii au avutu nenorocirea sa intre In iadu. Românii din Dohrogea credu ca sufletulu mortului sta sese saptamâni de-asupra usorului dela usa casei. p. (2) Hurada. caci lumina cjiileî lî prigonesce dupa urma (1). ci elii sta tn apropierea cadavrului. sufletulii se departeza si se asaza în cerii. sufletulii vine iarasi îndaraptii la locuinta mortului. In Transilvania^ districtulu NasSuduluî. Insa Îndata ce se face cjiiua. 46 47. ca sufletulu celuî repausatii petrece sese saptamâni sau 40 de dile pe pamîntii. (2) I). elu nu pote fi opritu de dracî. (1) I. 46. In acesta cale tnsa este tmpedecatu de cete do diavoli. 432 Pfecatosiî.tata de ângerî. 331. ba înca îlil si însotesce pe acesta pâna la mormntii. ca si fratii loru din Bucovina. Din contra Insa^ cel drepti cap3ta din când In când libertate si viindu tn lume se arata la membrii din familie si ceru ceea ce le e necesarii. iar dupa aceea se duce si petrece în Câmpii Iudeului pâna la a doua venire (3). op. II. Inmonn. cit. p. unde petrece timpii de s6se saptamâni. . si dupa ce respectivulu sa asezatii la repaosulii eternii. în «Lumina pentru totî» an. credii si spunu ca sufletulii nu se departaza Îndata dupa desfacerea sa de trupu. Acesta o potu eî lace tn timpulu noptii In t6ta libertatea. credii Românii. St. p. Stanescu. cari cauta ca sa-Iu rapesca si sa-Iu arunce tn iadii sub diferite acusari. «Credinte pop. p. iar daca a fostu pScatosiS. 474 475. La sese saptamâni dupa înmormîntare se facti unii soiii de pomene numite (ude sese septSmânl» Dupa ce sau împlinitii si acestea. atunci este rapilu din mâna Ingeriloru si dusu la iadu (2). Bucurescî 1888. merge la raiu. iar loculii saii de petrecere e închietura (cheitorea) casei de catra rasaritii. de aceea asternu eî de-asupra acelui usorii o apomineta^yi adeca o bucata de pânza alba. cit. pentru ca sa aiba pe ce sa stea sufletulii (2). sunt tinuti si munciti acolo pentru totu-deauna. Angerii îî conducu unde voescu. Alti Români. totti din districtulii Nasauduluî. cit. taiata dintr*o trhnha (valii de pânza). 323. (1) I).» publ.

si are anumite lipse. daca a (1) Corn. petrecutii fîindii de ângerulii s6ii. . de d-la T. (l(» Alexandru Booriu. 2o 434 fosta forte pâcatosu. Inmorm. atunci trebue nu numai sa ratac^sca timpâ mal Îndelungata pe pamlntu. SiinonQ. ca sufletulii petrece 40 de (Jile pe pamîntii si'n raatimpulii acesta n indii însetatii vine si bea npa din paharulii celii de pe feresta. petrece de regula pe pamîntii 40 de dile. se pune într o ferestra unii paharii cu apa. daca omulii si-a luatii singurii vieta. în lumea cea-lalta unde capata iarasi corpulu. de d-la los. Olariu. In alte parti ale Transilvaniei esista credinta ca sufletulii celui repausatu ramâne unu timpu mal tndelungatu pe pamintii. Din tote cele espuse pâna aci resulta ca sufletulii omului. pâna ce se curatesce de tote picatele câte le-a comisA traindu In lume. ci tn lumea acesta. (2) Wlislocki. ca si 'n cele-lalte parti locuite de Români. totu ratacesce In continuii. 33. si In timpulii acela nu petrece nici In ceru nici In iadii. In Banatil. «riînn. cit. ci totu odata sa Intre si sa petreca prin diferite corpuri omenesc! si animalice. ajunge sufletulii. 433 Si iarasi altii credu ca sufletulu^ In intervalulu de sese s6p tSmânl^ adeca dela tnmormtntare si pâna ce se facu pomenele de s^e sSptâmânl. stud. Abia dupa trecerea unul timpii mal îndelungatii si dupa o pribegire lunga peste douG-^ecî si cinci de ape. cari trebue sa fie numai decât îndeplinite de catra al s6i. adeca pâna ce namurile sale îl daii de pomana tote celea ce-1 sunt de neaparata trebuinta pentru mântuirea si calatoria sa în cea-lalta lume. (3) Corn. si abia dupa aceea se pornesce spre loculii de odihna. care a vietuitiî dupa prescriptele dumne(j[eescl. op.(3) Corn. Ia BomAnl. unde umbla Încolo si Incoce. iar când se facu aceste pomeni se apropie iarasi de locuinta celui repausatu si asista si elâ la acea masa si apoi se desparteza pentru tot-deauna (1). care sa pusii anume spre acestii scopii (3). care l'a purtatu în acesta lume (2). Din contra. saâ i-a r&masii corpulu nelnmormlntatu. p. cre(^endu-se. vine In atingere cu alte suflete^ iea parte la bucuria si Întristarea celorii ce aii rfemasii în vieta. JVorianfi. Ia esirea sufletului saii si dupa ce pleca cu mortulii din casa.

ca sufletulu dupa mortea corpului pribegesce prin tote speciile de animale si ca dupa 3000 de ani Intra iarasi Întrunii corpu omenescu. ehberatâ fiindCi din catusele corpului. la sosirea sa pe pamtntu. care sl-o Închipuia ca unu procesii de curatire. sunt terminil grecesci pentru emigrarea si transformarea sufletului. cit. ca sufletulii. op. iarasi pe pamtntu. unde au fostu supuse unei curatiri. si dintru Inceputii so fi propagatii Pherekydes si Invfetacelulii sfeii Pythagoras. p 32 . si dupa (1) Wlislocki. Ocasiune spre curatire le oferia misteriile. pe cari trebue sa le arunce una dupa alta. Probabila ca de la Egipteni au acceptatii credinta In sufletii mal Întâi Grecii. si la venirea lorii de a . trece In imperiulii mortilorii. 435 o petrecere mal Îndelungata saâ mal scurta In acesta imperiu tnsufletesce din nou alte corpuri omenesci sau animalice. Pitagoreil mal târlii lnv6taii. trebue sa fi locuitu In alte corpuri si ca dupa mortea omului trece iarasi Intr'unu noii organismu^ anume ca sa se curat^ca si sa pota ajunge tn urma la tinta perfectiunii sale. Înainte de a se pute Intorce iarasi Indârdptu. mal nainte de ce a Insufletitu corpulu omenescu. si metensomatosay schimbarea corpului. Preotii egipteni eratt de parere. ca sufletulA. unde nazuescu acum prin cunoscinta si fapta dupa demnitatea eroica. care le-a primitii dela Persephone din Împaratia Intunereculul. Asa Învatatura religionara si filosofemele lumii vechi erau de parere ca sufletulU.Credinta acesta Insa o tntâlnimu nu numai Ia Români. Metemsihasa. se Intorce iarasi la isvorulu primordiala alu vietii. Empedocles sustinea o emigrare a sufletului chiar si In corpurile planteloru. învatatura brahmana a Indieniloru vechi represinta emigrarile sufletului dupa morte prin animale rele si bune ca penitente si mijloce de curatire. ci ea se afla si la alte popore atâtu din anticitate. pâna ce deplinu curatitu si demnfi. schimbarea sufletului. ar fi tnvdlitâ tntr o multime de vesminte (adeca de patimi si dorinte sensuale). Ca conducatorii alu sufleteloru (Psychopompos) In patria lorâ originala apare Dionysos sau Bakchus. Plato se exprima de-a dreptulii ca sufletele Înainte de-a intra In omeni au fostu odata aice. In misteriile grecesci se'nvata. câtu si din timpulâ de fata (1).

îndata îlu în- . pâna ce în urma sa înduratu unii sufletii alii lui Dumne(j[eii de dtnsulii si la trecutii de cea-lalta parte. cum se apropie sufletulii. câtii timpii vorii fi Iudei. daca nu i s aii cetitii stâlpii si nu i s aii facutii celCi putinii ¦ trei stari. Daca în decursulii petrecerii mortului de acasa si pâna la tinterimii nemurile sale nu i-aii pusii poduri peste ape. cele mai grele de învinsii sunt apde cele mari din cea-lalta lume si vamile^ ale carorii numfirii se urca.doua ora Isl cauta corpuri. mai înfioratorii si mal îndrasnetii decât altulii. Dupa ce sa pocaita si curatitu acuma de tote p&catele 1! este sufletului tncuviintatu sa plece spre odihna cea eterna. dupa cum se va vede mai pe largii în capitululii urmatorii. Intre tote obstacolele însa. dupa dlnsulu. dar si 'n acesta cale lunga. Plotinu deoscbesce o emigrare a sufleteloru din corpuri eterice nevScJute In pamlntescl si o emigrare din pamtntesci iarasi In pamlntescl. sa nu pota trece. Caci stândii.000 de anL Neuplatonicil desvolta aceste pareri mistice si mal multu. Talmudistil Învatau ca Dumnezeu a creatu unii numarii anumitii de Iudei. Aristotele respinge sufletulu. la fîc-care vama sute si mii de draci. umilii mai urîtii. dupa cum i-au fostu adeca si faptele: bune sau rele. totusi trebue sa îndure o multime de neajunsuri. cari aru fi mal placute fapturii lorii. Ce se atinge de vamly apoî si cu acestea no pote mai bine scote la capâtii. unu restimpu de 10. din care causa a trebuitii apoi sa stea sau sa ratacesca ani întregi pe malurile apei respective. atunci lesne i se pote întempla ca ajungendii la vre-unii rîii saii alta apa mare din cealalta lume. cel activi In albine si furnici. presupunendu ca acesta sar arata nepasatorii fata cu unele corpuri anumite. desi e petrecutu de ângeri si mai alesii de ângerulu s6u pazitoru. si câte odata se strapunii spre pedepsa In corpuri animalice . ca In diua Învierii arii fi toti 436 -curatiti si ca voru vietui apoî In corpurile celoru drepti tn tera cea bine-cuvtntata (1). dupa cum nu unuia i sa întemplatii. iar dupa a altora chiar pâna la 99 (2). si dupa cum a fostu comandatii si pomenitii de al s6i atâtii în decursulii înmormîntarii corpului safi câtii si mai pe urma dupa înmormîntare. cari pentru aceea se 'ntorna necontenitii. dela 7 pâna la 24. dupa credinta unora. asa tiranii se vlra In lupi si vulturi. unele mai neplacute si mai mari decât altele. Pâna la deplina Intorcere In slnulii Dumnecjeiril trece.

Iar daca vede ca nu e altu chipu de scapare diice sufletului sa sc6ta banii. ale sufletului calStoru. Altulu mi-î batutu cu llorî. Dupa ce a scapata acum cu mare greu de vami ajunge Ia salcd sau rachita mare. Cuv. leaîi apoi cumpenele si. Flori negrite si de jele. se tnpartesce tn doua ramuri : unulu si anume celu din drepta. Dritle Auflag-e. scotendu cartea tn care se afla notate tote pacatele. platindu fiecare vama. Ba ei nu se tndestuleza numai cu atâta. cei din secriu precum si cel ce i s au datu peste secriu de pomana si sa platesca draciloru ca sa-I dea drumulu. despre care unu bocetu din Bucovina ne spune: Ca sunt douc drumurele Si cam greu dc-alosu din ele: . tiu cumpenescu sa vada cine e mal greu: elu ori pacatele sale? Si multe alte piedice ti punu. Seelenwandcruiig. iar nu departe de salca acesta drumulu. Iar unu altu bocetu din Moldovay si anume din comuna Rapciunî. pe care au calatoritu pâna aice. pâna chiar si cele mai mici si mai neînsemnate. Dar ângerulu nu lasa de felu pe draci sa se apropie de sufletu. . Unu-I toW cu floricele. (2) Vecjî cap. (jlice: 438 Ca sunt doua drumurcle. ce i s aii pusii pe crucita. i le arata si-I spunu ca nu e voe sa treca mal departe. Astu-felu apoi. Conversatioiis-Loxicon. despre cari nici prin minte nu i-a trecutu. Caro duce k surori Si la scumpiî fratiori.(1) Mayer. trecu tote vamile pe rendu si pleca mai departe. Care duce la straini. ci In nemarginita loru rautate acuza sufletulu si de o multime de alte fapte rele. si trebue sa se duca cu dtnsii tn iadu. punendu-lu pe dlnsulu Intr o cumpana iar pacatele sale Intr alta. Unulu mi-î bctutu cu spini. urm. iar celu din stânga care duce spre iadu. 437 cunjura din tote partile si. care duce spre raiu. dora tiu potu rapi din manele ângeriloru.

ci daca a fostu bunti la Dumne^eu^ Îndata li arata drumuliî celu adevaratu. de pe pamlntu pâna la loculu de repausu din cea-lalta lume. si mergendu mal departe ajungu la MarulU-de-Sân-Rtru. de Sân-Petru. bocetulu banatenu. Sufletulu nu scie acuma. p. de ângerl si la urma de prea-curata feciora Maria. XIV si lânga care e Intimpinatu de Dumnecjeu. Apoi Uu scote iar la drumulu cela adevSratu . pe care din aceste dou5 drumuri sa apuce: pe celii din stânga ori pe celu din drepta? Dar ângenilu conducâtoru nu-lu lasa sa stea multu In cumpena. când am reprodusa dintr Insulu unele citate. care scrie Intr o carte pre toti omenii. Ininonn.^ despre care ne-a fosta deja vorba mal sus. fire. Insemnândule totu odata si sortea ce-I astepta. ca sa vada cum e atunci când omulu nu voesce sa asculte si sa Implinesca tote Invâtaturile si poruncile lui Dumnezeu. unde se afla Florea soreluî^ care Iml judeca florile Unde li-sti mirâsele. 439 mortului. despre care amu vorbitu deja In cap.Cela-Ialtâ cu busuiocii Par' ca-î unii parââ de focii (1). iar daca na fostfi tocmai bunu. atunci lift lasa sa merga o bucata de locu si pe drumulu celu spinosu. 91. si pe care tiu reproducemu acuma In tota întregimea lui: Trandafire. atâta pre cei vii cât si pre cei morti. In fme. Aici apoi se opresce si adasteza sufletulu pâna Ia judettdtl sad ftidecata cea de pe urmay la care va trebui sa merga tota lumea ca sa fle judecata. trecendu puntea raiului^ ajungu tocmai de naintea portii acestuia. Mai cu de-am&runtulu si cât se pote de nimeritu descrie calatoria sufletului. Intitulatii o^petrecerea (1) Burada. Rgii mal esti la fire : Ce te-al zabovitâ De n'al infloritâ De ieri deminita Pân'a(jil demin6tâ? Lasa ciuda c*am privita Pâna ce s*a despartitd .

Din lume cu sdre. Bra(}I din radacini.Sufletâ de la osa Din lume irumâsa. Caci vremea mi-a venitii Ca si tie de pornita De pornita catra apusa. Trandafire. Eu nu potO întinde Tu sa le poti prinde Vîrfurile mele . Vine'n tulburare GreQ urlândâ Si urducându Tota lumea spaimîntândâ. Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade^ Brade! Sa-ml fii frate. Iar în ripa marilorO. Trec6t6rea apelorâ. calini. Unda se aduce Lumea s*o îmbuce Tottt malini. Mir6sele s'orii pierduta. Vine marea mare. Cu de ndpte-a'nseninatu. Vîrfurile tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. fire. Raâ mal esti la fire : Ce mi te-al grabita De al înflorita? M'am grabita De am înfloritu. Sufletâ despartita De multe mâhnitâ P16ca si se duce Marea o ajunge. Unde-su t6te florile Cu tote surorile Sî-unde Flârea sâreluî Sede'n p6rta raiului Sa judice florile Unde li-su mir6sele. Eâ sa Ie potâ prinde. Din ventâ cu r6c6re Si-apa curgStdre. Unde s6rele-I ascunsa. In (Jorl bruma a ca^utu. Unde-I bradula ^^nelora. Intinde-tl întinde. Cu de sera a plouatu.

Eî mi teorii latra In mare-I cadea . Grea umblândâ Si urducândâ T6ta lumea spaimintândtk. calini. Ca 'n mine-a puiatâ Vidra latratâre. BracjiI din radacini.Sa treci peste ele. Iar în rîpa marilorâ. In mare-I cadea Si te-T îneca . Totu malinY. Eu nu-tî potu întinde Ca sa le poti cuprinde Trupinele mele Sa treci peste ele. brade ! Sa-ml fii frate. Când nici vel gândi 440 Puii te-orâ simti Sl-el orâ suera De te-I sparia. Nici nu oiâ gândi Puii te-ora simti. Vine *n turburare. Lumea s'o îmbuce. Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea in cea parte Ce lumea-ml desparte. . Unda se aduce. Intinde-ml întinde Ca sa le potu cuprinde. Unde-I bradulii (jiineloru. Las sa fie sl-asa ! Vine marea mare. Ca 'n mine a puiatâ Din inima spurcata Rosu soimuletîl Cu ochiulâ sumetu. Trecfitorea apelorâ Sufletulu statea Si mi se ruga: Brade. 6 meni pândi t6re.

Sa-ml fii irate ! Intinde-tl întinde Ca sa le potu prinde RadâcinI a tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. brade. hal.. Ca'n mine a 'ncuibatii Sl-apol a puiatu Galbena serp6ne Ce piere de iome. Unda se aduce Lumea s'o îmbuce Tota malini. Multa mg mal rugai O rugare mare . Nici nu vel gândi Puii te-oru simti Si oru suera. brade. Tu te-I spaimenta.Si te-I îneca . calini. Tdta lumea spaimîntându.. Bra^I din radâcini. Las* sa fîe sl asa ! Ha!. In mare-I cadea 441 Si te-î îneca. Las sa fie sî-asa! Vine marea mare. Iar în rîpa mariloru. TrecSt6rea apeloru Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade.. Unde-I bradulâ (jiinelorâ. Ea nu potu întinde Sa le poti tu prinde RadScinl a mele Sa treci peste ele. Vine 'n turburare Grea urlândâ Si urducândâ.

Am si eâ unâ frate. Pasu. Punte preste mare S'aiba trec8t6re Suflcte-ostenite Catra raîu pornite! ' Bradu-atuncea se gândia Si trupinele 'ntindea. Drumulâ inainte. Iar mortulu imi trecea Unde dorulâ îlCi ducea Marea fara nume L'al-alalta lume. Unu frumosO pacurarelâ Si are unâ toporelu Si are verisori Doi voinici feciori. Eî te vorii taia Si te-ora rSsturna. pasu. suflete. Ca sa fie pace. Du-te far* necazu Fân* vel trece tu cu dare Cele grele sipte vame. Pâna vel ajunge Unde se înfrânge Drumulâ jumatate Ce locuri desparte. brade. Maistârl voru veni Si te vorfi ciopli Si din tine-orâ face. Brade. Ca-I vedea o salca . draga suflete. Tine. Acolo sa stal Si sema sa ial.Cu multa rabdare.

C*acolo tu vel afla Spre îndestularea ta Câmpuri frum6se Cu flori alese. Ca'n doue razâre Va fi câte o flore. Strîmba sl-astupata. Ci sa dai în mâna dr^pta.Mare si înalta Salca aplecata Si cu frun(jia lata. Cu lacrimi udata. Acolo-I (tîna batrana\ Si-ti iea palosulQ din mâna. Câmpuri d'ale arate Cu flori semanate Flori tu vel culege Si doru-tl va trece. Flore la pamîntQ Ne-ajunsa de venlu. . Apoi totil in aia parte Sunt câmpuri urîtâ arate Si cu spini rai semSnate. Si apoi iar sa stal Si sema sa ial. Precum firea îti arata. Sem' aci iara sa ial Si spre stânga sa nu-ml dal^ Caci în partea stânga E calea cea strimba.

Ca sunt flori din raia. Apoi iar sa mi te duci 442 Pâna cândâ vel sa ajungi L'alâ mara mare de Sân-Petru Cu ajutorulâ lui Sân-Medru. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita . Tu sa mi le ial. Josâ la radficina E lina fântâna. Maru-I mare si rotata Si de pale aplecata Cu virfuICi ajunge 'n ceriâ Cu pdlelo pan' Ia mari Si pe vîrfâ e infloritâ Iar pe p61e împupitu.F16re la rec6re Ne-ajunsa de s6re.Marie^ Cu noi mila iei sa fie. Drumurile le-arata: Sufletulâ din apa bea Si elâ lumea o uita. Âcolo-I Sânta. Calatori câti mal trecea Ea spre toti se îndura Ea pe toti ÎI adapa.

Rachita 'mpupita. Dar ea nu se va 'ndura Intre vil a te scria. In haina altea. Masa înflorita. Caci c61a i s*a împlutu^ Condeiulâ si Ta pierduta. Nu-I mândra rachita. Rachita 'mpupita. R6ga-mi-te tu de ea Cdla viilorâ s'o iea. . Haina de mStasa. Pamînte. Acolo sa te opresci. La masa chitita. Ci mila sa-I fie Tota Sânta-Marie. Dora ca s'a indura Si *ntre vil te-o însemna. Apoi iar du-mi-te du-te Pe carari batute Pâna vel patrunde Si tu vel ajunge Tocma 'n pârta raiului Unde-I fl6rea sorelul. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raia cu sine. Acolo s'adapostesci. Ciutele vorii semSna . Daca nu mi te-al rugatu Când a întratâ Scrisorea 'n satâ. Si astepta cu rabdare Ceasulîi de reînturnare. 1 Ca elâ va sosi Si tu vel veni: Daca cerbii vor& ara. pâmînte! De a4l înainte Ian sa-ml fii parinte . Sade si scrie Maica-Marie Pe cel vil si pe cel morti Si-sl însemna a lorâ sorti.

^ 443 Cu privire la partea Întâia a bocetului acestuia. De catrâ taicuta. Ca s'aii despartitii Tenfira Mariuta De câtra maicuta. ne spune urmatorele : Firdie. Firiî de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'at înfloritii Mal de diminâta Ca ierî dimin^ta? Eii n*am zabovitii. Calindaria pe an. La ele cu lacrimi. adica la trandafirii^ unu fragmentat totii din BanatU. fîroie.. De catra fratior! De catra surori Si de catra juni. totu despre trandafirii. De vecinii buni . Ca acumu-tl daii Si nu le mal ieau Spatele mele In bratele tele Si fata d'a mea Sub pajistea ta (1). 121 134. Oravita-BrasovCi 1881. din comitatulii Carasii-Severinii. La Ele-am plivitâ. p. 1882. (1» AltA fragmentCt.Sa nu te grabesci Sa m6 putrecjescl. si anume din Ecica^ comitatulu ToronCalu. (1) Sim Mangiuca. fîrolllo! Firii de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'al înfloritij Sl-asta dimineta Ca ieri dimin6ta ? Eli m*am zabovita Si n'am înfloritii . de d-lii loanii Popovicî. suna asa : Firoîllo. adunatii de Viora Magdu. . com.

lumina si ochiulu plantelorii. urmatorele : «Forte memorabila si de mare Însemnatate traditionala este alegerea si punerea Trandafirului tn capulu cântecului. 127. adeca încetarea vietii acesteia. S. 157. pe 1882. dupa S.. Rosa este bucuria (Jileloru si a omeniloru. « TrandafindU nostru este de asemenea origine cu tptavxarpoXXov din limba greca cea noua. Mangiuca. Etym. LIV. Nota dela Strigoi fi Moroi p. Nota dela p. de aceea se si afla Intaiatii pe crucile de petra ale mormlnturiloru (3). cit. 185.Ca sdre-a sfintitii Si n'a rSsaritii. Intrebuinteza trandafirulu în ambele sale însusiri însemnate aci : a) ca florea vietii. (iTrandajirvlUy dupa sciinta simbolica mitologica (2) Însemna: a) unu simbolu de amore consacratii Vinerii (regina natureî) care este ur(j[it6rea vietii înflori tore. a Rosa este celu mai Insemnatu simbolu alu frumusetii. despre care ni-î vorba. «Din tote aceste se dovedesce vechietatea si însemnatatea traditiunil trandafirului în cânteculu mortului la Români (4). ruja. Achiles Tatius c^ice: Rosa este frumusetea pamlntului.» Asa dar. Ca N. dar trandafirulu totu odata Însemna s iflorea mortii. trandafirulu din cestiune. pe 1882. p. No. Dreptii aceste de mare Însemnatate este si acea Împrejurare cum ca cânteculu nostru.. . culegâtorlulu suscitatulul bocetâ banatenu. de ore ce ca atare i se împedica înflorirea la privirea despartirii sufletului de trupu. b) ca flore a mortii. (3) Calind. amica museloru si a nimfeloru (1). an. In Introducerea sa. simbolulu amorului si alu Vinerii. (2) Nork. frumusetea gratiiloru. Brasovu 1891. mythol^'-isches Heal-Worterbuch. Mangiuca. caci mortea este inceputulu vietii viitore. 127. iar pornesce si înfloresce. Flora niythologica p. si lns6mna rosa. 444 Pe drumâ lungâ si lata Si nu s'a'ntumatQ . s'a pornitii (1) Gazeta Transilvaniei. (4) Calind. symb. IV.. cit. în- (1) Dierbach. 22. scrie cu privire la trandafirulu.

Sima. 446 In credinta ac^ta a mea m6 Intaresce Înca si acea Imprejuraro ca cuvintele privitdre la trandafirii se bocescâ nu numai In legatura strlnsa cu cele-lalte din caii e alcatuita (^petrecerea fnortuluî. Prin urmare eii sunt mai de graba dispusii a crede ca bocitorele banatene. Tera-Românesca si Transilvania. Dovada ca apetrecerea mortului d culesa de Mangiuca nu e din capulu locului unu bocetâ de sine statatorâ. NistorQ rom. Pote fi si asa. Albert Schcrtt. Sibiia 1879. despre cari amintesce primulii tragmentii de bocetCi reprodusii mai sus. ci o compila- . ca sa aiba de la cine lua ramurele tinere. und. Se vede Insa c& Mangiuca a uitata sau pote nici na sciutu ca trandafindu si cu deosebire celu salbaticu joca unu rolu forte mare In mitologia daco-româna.i> adunata de Mangiuca si nu numa! In decursulu petrecerii mortului la mormlntu. ci si mal 'nainte. FI. precum si de casa. Ventosde însa sunt sinonime cu Ielele. când au compusii si rostitii pentru prima ora cuvintele privit6re la trandafirii aii avutii în vedere causa bolei si a mortii repausatului. Trandafirulu. Moldova. ele adeca s'aii plânsii asupra trandafirului : de ce acesta a fostii asa de r6ii la fire. caci atunci de buna sema ar fî avutu cu totulii alta parere despre dlnsulu. do d-lQ Rom. unicele bune spre vindecarea si tnsanâtosarea celorii stricati de VSntose saii Ide si cuprinsi de Cesulil cela rSU. (2) Arth. pe când se afla mortulu tn casa. p.445 eemna: a) florea vietii. nu numai tâte relele. (1) Dict de M. (2) fiindu bine-cuvîntatii do Dumnezeu are putere sa departeze de loculu. Mariana «Trandafirulfi de câmpQ» publ. unde se afla plântatu. 282 283. Stuttgart und TubinGren 1845. la care se punu ramurele vercjiî de ale sale. 298. b) flârea marfii si c) ca credinta despre dlnsulu e forte veche si anume greco-romana. poporulu Ie întrebuint^za pentru vindecarea celorii stricati de Ventose precum si pentru vindecarea celoru cuprinsi de cSsuiil celU Tiu (3). Mai departe ramurelde cele tinere de trandafirii. (1) ci chiar si a celorii din Banatu. ci totu odata si pre tote spiritele cele necurate. Walachische Marchen. (3| S. p. de c en'a odraslitii si Infloritii mai de graba. odrasle noue. nu numai dupa credinta Româniloru din Bucovina. in «Albina CarpatilorG» an III.

Iata ce ne spune Virgiliu despre acesta: ((Aici este loculu. ce încunjura pamîntulu. Nota dela p. 123. OceanulU Greciloru vechi. si ca dincolo de OceanU zace cea. Acestii bradii închipuesce pe de-o-parte luntrea Iul Charon din mitologia veche. cu flori alese. care încunjura pamîntulu. 64. hotarulu între cele dou6 lumi. (3) 6. se potrivescu de minune unele 'cu altele.. care duce la iadu. adeca dracii^ carii staiJL In calea mortului la vdmî si voescii a-lu resturna !n apa. Însemna.tiune mal târcjiie din ma! multe alte bocete. (1) Hahn. care form&a marginea. si anume celu din stânga. care asemenea însemneza trecStorea apelorii (3). care formeza trecfitorea apeloru. VIII. iar pe de alta parte pamulU din apocrifele crestine. lalta lume (1). adeca câmpiile diseice . 447 JPuiî de soimUf cel de vidra sau vidrone precum si cel de serponey nu sunt alta decât vamesi saiî tâlharii. e sinonimii cu <iihust^nul*l ^inelor1li> din povistile româr nescî. cari Isl închipuiau ca e unii rîu. BradulU dînehra din rîpa mariloru. unulu.» drumulu tn dou& zidurile lui Ditis (Jucalea spre Elis . Paralleben p. Mythol. Marea din bocetulâ banatanu. cari Insa^ In chipulu cum sunt însirate. DrumulU^ care se'mpartesce In doua ramuri. unde se desparte partî. sunt câmpiile cele Întinse si frumose din prejurulu raiului. cit. Mangiuca. Acesta mare. dupa Mangiuca. la care ajunge pentru prima 6ra sufletulu repausatului. pe 1882. de pe unii tferemu pe altulu (2). tnsa pe pedepsele si trimite la Câmpiile cele frumose. Ea însemneza însa si rîulu de foca (vecjii fig. (2) Calind. Calind. este asorbidil pamîntuluÎJ> din povestile si mitologia daco-româna. Nota dela p. si preste cari trebue sa treca omulu dintr o lume Intr alta. închipuita dreptii rîii. Celu din drepta duce pâna sub piter) celu mare . 126. pe acesta ne este partea stânga eserciteza elu (Ditis) Tartarulu celu afurisitii (2). adeca In foculu celu nestinsu alu iadului. iar celu din drepta la EliseU (1). despre cari am vorbitii deja mal pe largii în cap. cela de-a stânga ce duce spre iada si celu de-a drepta ce duce spre raiUy e asemenea celui din mitologia BamanilorU^ cari asisderea credeau ca se mpartesce In dou6 ramuri. alaturata) saii apa cea fara fundii din apocrifele crestine.

unde am vorbitu despre tote acestea mal pe largu. t. sa aiba adeca si ei aceeasi putere si stapânire. 132. 449 . V64^ndii însa ca pica prea multi dupa olalta. 346. p. se afla si 0. placere si Îndestulare. iar cele pline de spini si maracini sunt câmpurile de prin prejurulu iadului. nu i-a rabdata nici unii minutii mal multii Intru împiratia ceruelui. precum si de SântaMaria^ sa se vada mal sus. cari au tostu creati de dlnsulu anume ca sa-Iii asculte. partis ubi se via findit în ambas: Dextera quae Ditis magni sub moenia tendit. blâncjil si binefacatori. apoi de Una fântanay care dupa Mangiuca însemneza rlulu Lethe. Insa prea puterniculu si prea dreptuld Dumnezeu nu putii sa sufere acesta sumetie si Indtrjire din partea acelora. sa-î servesca si sa-Iu preamaresca. cei ce aii fostii ajunsii acum pe pamîntii aii ramasii pâna în cjiiua de a(ji aici. adeca rîulu uitarii din mitologia greco-romana (3). I. cel ce nu apucase a pica pe pamîntii spânzura si acum în aeru. 448 XXXIII. (2) Aeneid. iar cei ce aii ramasii în cerii. care o avea Dumneqieu. Si asa. lib. 540: Hic locs est. pe 1882. (3) Calind. Maî pe urma însa uniî dintre dlnsiî. Dintru începutu toti ângeriî erau buni. nota dala p. împlinindu-i-se porunca.(^1 acolo. Dreptii aceea. unde a ajunsii. cum a simtitii elâ ca o sema dintre ângeri s aii revoltatii tn contra sa. Hac iter Elysium nobis. marire si stralucire. ci i-a scosii pe toti alara si i-a aruncatii în întunereculii celii de vec!. Ce se atinge de Mertdiirlul-Sân-Petru. VI. voira sa fie asemenea acestuia. (1) Marianescu. nemultaminduse cu fericirea si puterea ce le-a dat o loru Dumnecjieu. CultulQ pagâna si crestina. at laeva malorum Exercet poenas et ad impia Tartara mittit.ale Grecilorii si Romaniloru. VAMILE. a porunciti! de-odata sa stee fie-care acolo.

ci a le opri si a le arunca In foculii vecînicii si nestinsii alii iadului (1). (2) Corn. ascultatori si bine-voitorî omenimeî. departandu-î si Instrainându-Î din ce în ce totii maî multii. au tinutii sesie si sau Întelesii ca sa.de Dumnedeu si tragendu-î în partea lorii. Insa eî nu se multamira numai cu atâta. sa-Iii urasca. cari au rfemasu In ceru. si apoi cum vorii vede ca numai ces-ceva au pacatuitii sa nu le lese de felii a trece mai departe. carî asemenea s'aii prefacutii în draci saii diavoli^ ne fiindu-le de felii încuviintatii a se 'ntorce îndSrfiptii în cerii. de unde aii fostii alungatî. ce le-aii facutu în vi^ta. voindu a face în ciuda luî Dumnedeu pentru ca i-a aruncatu din ceru. Totii atunci aii hotarltii eî ca fîe-care vamesii sa-sl faca o carte mare din file negre si sa Introduca Intr Insa cu litere albe tote picatele pâna chiar si cele mal mici si mal neînsemnate ale tuturorii omenilorii ca la timpii de trebuinta sa o aiba din demâna spre a le arata sufletului calatorii^ . nicî a se coborî la fratiî lorii de pe pamîntii ca dimpreuna cu acestia sa ademenesca pre omeniî ceî viî la totii felulii de farade-legî si nedreptatî. de d-la Av. Ceî ce au cadutu pe pamlntu Insa sau prefacutii în draay si nu destulu ca el nu asculta de poruncile luî Dumnezeii. Georgoscu. nu multii dupa caderea lorii s aii strînsii (1) Corn. asa sunt eî si acuma. MarianHf Inmom. sa pota cu atâta maî lesne si maî usoru umplea iadulâ cu dlnsiî. maî pe scurtu sa comita totii felulii de pacate strigStore la cerii. sa se Însele. preotu. sa se calumnieze. ca si acestia sa se abata dela poruncile luî. faca de pe pamlntii si pâna la alii treilea cerii mal multe vamî si la fîe-care vama sa opresca sufletele omenilorâ repausatij cari calStorescii de pe pamtntii spre cerii. cauta tote chipurile si mijlocele cum arii pute Îndupleca si amagi pre omeni. Ângeriî. sa le cerceteze si cumpfinesca faptele cele rele. ca In chipulii acesta apoî. Macoveî. se numescu si astadî ângerîy si precum au fostu la Inceputu: bunî. Ceî ce splnzura în aerii. Dreptii aceea. sa se bata si omore unulii pre altulu. blândiî. Din contra. ci în neastempSrarea si nemarginita lorii rautate voira sa aiba maî mare putere. si d-lu I. Macoveî. învdtatora în Secadate. U Bnro&nT. ci siliti fîindii a petrece vecînicii în aerii 11U au alta putere asupra omenimiî decât atâta ca lovindu-se vre-unii omii cu fruntea de unulii dintre dlnsiî sa-Iii faca ca sa ratacesca si prin ratacire sa-Iii nenoroc^sca (2). de d-lCi Av.si numai atunci se cobora pe pamlntu când le poruncesce Dumnedeu (1). 29 450 cu totii Ia unu locu. dar îiicî pre (imenî nu-î lasa In pace. preotCî în Badcutâ.

gimn. cum arata ea. Dict.In casii când acesta arii voi sa le nege (2). asa a& si facutii! In scurta timpii Întregii vSzduhuIii dintre pamlntii si cerii Uii umplura de vamîy numite din causa acesta si vamile v6zdiihulul (3). din Todirescî si Soloneta. stud. stud. In privinta acesteia unu bocetu din BanatU ne spune urmatorele : La vami când vel trece Frica vel petrece. Avrama. de Elisaveta Agapi din Manâstiora. stud. stud. corn. Oeorgescu. preotii iu BadeutCL si I. de locCi din Breza . cari afl fostO aruncati din cerii si s'ati opritCi prin vfizduhd ca sa tina calea mortiloru. 451 si iarasî altii credu ca aru fi facutii chiar noue-dedi si noiii (1). I. gimn. de fiulu s6iX G. Dar tu vel lua Si din sinâ vel da. (7) Gora. Tonigarid. Insa câte vami aii facutu el de tote nimeni nu pote sâ scie. Baciii. 129. Nic. din Transilvania. gimn. gimn. Rom. 1882. Dorile publ. Macoveî. ginin. . (4) Mangiuca. de d-lQ Av. Brasova 1881. Agapi. din Baia in Moldova. altii noui (5). (6) Corn. altii doui-ded si patru {7\ (1) Coni. (H) Corn. stud. preotQ în Badeutâ. de d-lQ Av. 1. Germanii. si I. Tomoiaga si Tita Zaharescu. Buda-Pesta 1874. gimn. Tonioiaga. Si cum saii sfatuitii. îii Sccadate: «S(î crede ea vamile sunt diavolii. îriv6t. Unii credii si spunii ca arii fî facutii s^pte (4). Boiera. Al. Jemna din Balac^na. Cum se numesce fie-care vama In deosebi. gimn. de loca din Câmpulungii. de locil din Crasna. Macoveî. M. Macovoî. de d-la Av. AvramQ. Al. Cu tote acestea tnsa unele numiri totusi ni-su cunoscute.» (2) Cred. gimn. Calindaru pe an. XI. altii doui-spre-dece (6). p. de TitQ Zaharescu. 269. si corn. de locil din FundulCi-Moldoveî. Prelicî. p. (5) lonu Becinegâ. de locCi din Stupea. în Familia an. G. BurduhosQ. G. Asa una dintre dlnsele se numesce vama tâlharihrU. Cel maî multi Romani Insa sunt de parere ca aru fi doui^ed si patru de vami. stud. din Baia. de V. At. si unde anume e asezata? Despre acesta asemenea nu se pote sci si spune cu tota acurateta. stud. stud. Moldova.

Pietosii din Radasenl. La vama de lânga puntea acesta. si de An. apoi credu si spunu uniî ca ar fi facute ca nisce usi de flerU. dar numai ca unghia de grosa si ca muchia cutitului de lata. serpi. iar daca e nevi- .Te-Î rescumpSra Cu noue critarl De vamesi tâlhari (2). Simu. alta a lacomiei. în care se afla totu felulu de gânganii. care duce peste unii iazaru fara de fundu si întunecosu. op. Maî departe se numesce una vama furtiduî sau furtunaffuluîy alta a uciderii^ alta a omorului. sopârle. de d-la I. Cel mal multi însa îsî închipuescu ca între pamlntu si ceru. p. 452 e nevoitu 8a treca sufletulu. Daca sufletulii celui repausatfl e forte p6catosii. Gcorg-escu. si iarasi alta a minciunii etc (2). unele mal urlte si mal fiorose decât altele. iar altii ca ar fi ca unu felu de zaplazurî sau garduri Înalte (1). saii mal bine (jiisu între lumea acesta si cea-lalta^ cari sunt forte departate una de alta. precum balauri. rohatca (2). 269. prin carî (1) FrAncu. si în care privinta a pacatuitu omulu mai multa pe pamtntâ. In scurtu (|isu fie-care vama are numirea sa proprie. tocmai dupa cum sunt in lumea acesta stâlpii sau rohatcele de pe lânga drumurile cele împferatescî. p. peste 99 de vamt. la acea vama e maî tare pazitu si cercetatu sufletulu s6u. numita si puntea raiului. «Omulft are sa tr^ca (2) I. solomâsdre. cum pune piciorulii pe dînsa. de-aceea e si forte greu de trecutii peste dtnsa. Becindga. ar fi însirate într'o distanta anumita una de alta. alta a betiei. e asa de întunericu ca nu se vede nici mâna. (3) Corn. alta a învrdjbiriiy alta a sudalmeî^ alta a fermecatoriel. deauna pica în iazarii si se duce în iadii. invft.w Corn. cit. Cea mal de pe urma si totu-odata si cea mal fiorosa si periculosa vama se dice ca este o punte forte lunga. 174. care duce la raiu (3). de d-lft Rom. op. alta a desfrânaril. din care causa apoi se numescu ele în unele parti si stâlpi sau rohatcl sing. De regula însa cele mal multe vami sunt asezate pe malurile apeloru mari si ale paraeloru peste cari trebue sufletulu omului numai decât sa treca în calatoria sa. Ce se atinge de lorma si constructia loru. alta a vrajitoriei^ alta a tutunului sau a fumatului. alta a ne'ndreptatiril. cit. brosce etc (4).

le iese Înainte o mâta iar dindSrâptu unu câne. In fme sosesce unU omilj si daca sufletulu trecfetoru are vre-o para la sine si io da. si cum ca sufletulO. corn. stud. stud. eoni. care suna: atl-oî plati la puntea (1) Cred. de pe a doua cei mijlocii. (6) Com. gimn. : a celorCl din StulpicanT. eoni. Cum ca puntea acesta e întru adevferii cea de pe urma vama. pariu. treccndu-o pre acesta. Horn. a celorO din Stulpicanî. de Nic. anume ca avendii si aprincjendu lumina sa vada pe unde are sa se duca. . de I. Mâta vrea numai decât sa le dea josu tn iazarâ. Rom. (2) Corn. com. La capâtulu puntii însa n au pe unde se coborî. In locu sa sara. de At.novatii si dreptft ca lumina. de Nic. (2) Cred. Prelicî si Gheorghiu. Avraniti. omulu acela alunga mâta si-l ajuta sa treca puntea. De-aicea vine datina Româniloru de-a pune mortului In mâna o luminita de cera cu unu banutii lipitu de dinsa. din Todirescî si SolonetG. Rom. de Al. (3) Cred. Cotlarciucd si Titu Zaharescu. daca n'are cu ce-î plati. stud. stud. Germana. de N. iara de pe cea din urma numai cei ce aii forte putine pacate. gimn. de Titd Zaharescu. sbora (3). podii saii alta punte. corn. se vede înca si dintr* o dicala forte raspândita la poporulu românii din Bucovina. de N. trece mal departe si se duce în raiU (5). Rom. gimii. gimn. si platindu banutulu omului sa-Iu treca de cea-lalta parte (2). din Todirescî !?i Soloiietâ. de I. Baciâ. iar cânele n'o lasa. Cotlareiueâ. corn. si de aceea trebue sa sara josu. De pe partea întâia pica numai omenii cei mai pacatosi. din Stupea corn. Cotlarciucu. nu are sa maî treca nici peste o apa. Celorii mal multorii suflete însa tocmai (1) Corn.453 când se afla la mijloculu puntii acesteia si spereza ca sunt scapcxte de pcricolulu celu mal mare. . Avrama. O sema de Români credu si spunu ca puntea raiului e facuta peste iada si se împartesce In trei parti. (4) Cred. Cei ce au picatu de pe partea din urma forte lesne potii sa scape si sa iasa afara. de I. si a celorCi din Baia. atunci scapa. cacî omulu llu lasa si trebue apoi sa cada In iazarulu celu fara de fundu (1). din Todiresc-î si Solonotfl. C'eloru ce n au de felii pficate le da Dumnedeu aripi si. Avramfl. atunci e pace de dtnsulu.

de Xic. atuncî draciî scotii cartea cea negra si prindQ a-î ceti dintr'însa tote picatele. eoni. atuncî llii lasa sa treca maî departe (2). atunci pacatele llii tragii In iadii. asemenea se pote mântui. iar daca nu. caci archangheluhl totii arunca din faptele cele bune în cumpana contra celorii rele anume ca acelea sa traga maî multil (1). de M«»ivlu':. dar nu se scie cu acurateta care dintre dlnsele platescu mai multO. (3) Cred. atuncî nicî ângerulii conducfitorii nu pote sa-î ajute nimica. si daca în acelasî timpii narii sc<')te si ângerulii s6u conducatorii o carte alba. care o duce cu sine si n care se afla Introduse tote faptele omuluî cele bune cu litere negre pe file albe^ atuncî suflotulii. Decî. atunci se punu In cumpfena si se cumpenescu. de M. cugetândii ca în chîpulii acesta se va pute maî lesne si maî de graba mântui. Pe lânga cartea cea n^grâ. (2) C'ivd. neaducendu-sî aminte cu de-am6runlulii despre tcjte faptele sale. corn. Uoin. fie-care ceta de draci ce sta de paza la vamile despre cari ne-a fostu pâna aici vorba. Honi.y> saii: alas' ca ti Voul da (lucrulu cutare) la puntea raiiduh). sau: alasU ca le-} veden la puntea raiuh(l. si daca nu se afla cu nimica vinovatii. 454 raiuluî. lesne ar pute cade jertfa diavolilorii leutaciosî si înselatori (3).y> ceea ce Insemneza atâta câtu : nicî-odata sau abia dupa morte. Daca se adeveresce ca are cu multu maî multe fapte rele decât bune. cu care cumpfinesce si cântaresce faptele omenilorii dupa morte (1). despre care amu amintitii maî sus. sau maî bine (Jisii fie-care vamesii maî are Înca si câte o cumpcna saii cântara.^u si a celorâ iliii Socadate. d(i Titu Zaliareseu. cacî atâtii diavolii câtii si IngenilCi ce conduce sufletulu. . cum sosesce sulletulu la vama. si daca cumpenescfl faptele cele bune pe cele rele. din riiiidulu-MoUloviM.(3) Cred. deortrfsru. dela celii maî mare si pâna la celii maî micii si neînsemnatii. Rom. vrea sa aiba 11) Cred.lenina. Îndata este opritu si Întrebatii de tote faptele sale cele bune si cele rele. daca are pe-atâte fapte bune pe câte si rele. atunci sufletulii e scapatii si merge In raiil. eoni. . din Baia. Honi. Cotlarciucu. coin. daca e Învinovatiti! cu ceva si nu-sî pote aduce aminte sau anume nu voesce a spune adeverulu. iar faptele cele rele tntr alta cumpana. din IJalatvna. iar daca are atâtu fapte bune câtQ si rele. de d-lft I. si anume: sufletulii dimpreuna cu faptele sale cele bune Intr o cumpana. 400 cea maî mare dreptate. tom. din Stulpicanî.

Cu tote ca dracii sunt forte rigurosi Intru cercetarea si cumpanirea faptelorii omenesci. de M. ci chiar si de multe altele ce nu sunt adevarate. diferite în teorie de credinta . De aceea c bine ca fie-care omii sa-sl platesca singurii vamile pâna ce e înca In vieta. eoni. Georgescu. de d-ICi Rom. VasUe celu noii. de O. Mercliesu si a celorCi din Manasliora. din Crasna. |3| Coni. Daca e pacatosii si pe lânga aceea nici nu are cu ce plati pre vamesi. Simu. a celoru din Ballieena. totusi sufletulii pote forte lesne sa scape din ghiarele lorii si sa se duca maî departe. unde este opritii si 'nvinovatitu nu numai de faptele cele rele. ci totu-odata si torte pe largu descrise. 456 Daca nu tocmai tote^ apoi de buna sema ca partea cea mai mare a credinteloru^ cuprinse tn capitolulu de fata^ se baseza pe Viata sf. a celoru din Fundulu Moldovei. si tn care nu numai ca se afla tote vamile vlzduhduî Însirate. (1) Cred. de At. ci trebue numai decât sa nierga în iadii. (iennanu. de Const. scote câte unii colacii si câte unii banii dintre colaciî si banii ce s aii datii de pomana saracilorii peste salasii. de M. nu pote sa scape. (Vezî figura alaturata). Rom. (2) Cred. A. MerchesCi . Jemna. si a celonl din Secadate în Transilvania. si pe lânga acesta representate Înca si Întrunii felu de icona. cacî atunci cu tota Intrepunerea archangheluluî saii a îngerului conducatorii. 457 XXXIV. corn. cari Intru adevarii le-a facutii. coin. atunci e vaî si amarii de dînsulii. din Bâlacena. despre care ne -a mal fostii vorba In decursulu acestuî studiu. când i sa dusii corpultl la gropa. de Const. si le da dracilorii ca plata (2). coin. daca la fie-care vama. a celoru din Fundulu Moldovei. dând în acelasi timpii si pentru sufletele celorii morti câte ceva de pomana (3).L'"api. I A D U L 0. de I. Rom. Poporulu românii de pretutindene privesce raiula si iadfda ca dou6 lumi opuse una alteia. corn. JenHia. eoni. corn.

care iesa din acelii focii. Unii Români din Bucovina însa credii si spunu ca iaduld aru fi o gropa forte adânca si colosalii de mare tn fundulu pamîntuluî.de lumea reala. carî îndemna pre totî ceî ce trecii pe acolo . Si precum o casa de rîndii are necesitate de talpî. asa are si iadulii. altele mcrgii sa-si ia pedepsa la care sunt osîndite. altii sunt mâncati de viermi. bisericei si ale sferacilorii 458 precum si pomenile ce li se facu potu sa Ie maî usureze din aceste chinuri d). saii le scotii limbele si le strapungi! cu niscc ace înfierbîntate. care e alcatuita tota din fîerii. Unu întunericii nedescrisfi se afla acolo. si iarasi pre altiî îî batQ si chinuescii cu bice si harapnice de piele. ci totu numai Intunericu din causa fumului celui mare. pe atunci pentru iadu si maî alesu pentru talpile acestuia se întrebuinteza babele cele rele si cu deosebire vrajitorele. pre altiî îî piseza într'o piua de spija. Omii pe omii nu se vede. O suferinta însa si o îngrozire cu de cum este în omenire. în carî nu coîncidu. vesce iadtUUy si si provenita din apropierea divina. saii chiar acolo în iadii. O splendore mare ceea ce privesce multii maî mare. La usa iaduluî. Distanta si loculu sunt punctele. Numai rugaciunile familiei. Altii din contra. altii joca într o arie de maracini. si anume: pre unii îî punii întrunii cuptorii mare de focii si-I frigii. si în elii ratacoscii sufletele celorii pacatosi si la timpuri hotarîte unele continua. Unii ardii în focii. iara altii porta încinsi pe dracii. iar împrejunilii liiî miî si milione de draci si drâcolce^ unii maî urîtî si maî slutî decât altii. desii si tnnadusitorii. In mijloculii iadului sta pe unii scaunii de fierii Scaraotchi^ împfiratulii întunericului. arde focu. în practica ei însa nu socotescu a fi nici o diferinta. saii îî punii în lulele. sub care cuvîntu întelegu lumea vfiduta de noî. Isî închipuescu iadulii ca unii felii de casa saii maî bine (^\^\x ca unu ielâ de cetate colosalii de mare. staii (jii si nopte doî diavoli. saii ÎI fierbii întro caldare de arama în care se afla smola clocotitore. cari aii fostii causatorii pfecatuirii lord. în ceea ce priacesta din lipsa completa a Dumne^eiriî. si-î fumeza. situata Intr o afundatura forte Intunecosu si urlciosa de sub pamlntu si înconjurata de juru împrejurii cu ziduri înalte. In raiula. dupa credinta Românilorâ din Tdra-Bomân&cay se afla în interiorulii pamîn tulul. usciori si usî saii alte obiecte. dar cu tote acestea nici când nu e lumina. cari senipartescii în maî multe cete si cari chinuescii pre ceî nelegiuitî si pficatosî în totii chipulii. unde cât e lumea. nici nu pote sci ceva de pe pamîntu sau dela cei morti ce sunt în raiii. cu acea deosibire numai ca pe când noî întrebuintamii pentru astii-felii de lucruri diferite lemne si pietre. carile cât aii traitO numai fapte rele aii facutii. ladula.

precum si alte . Ca pan' la iada E num' unii gardu Si-acela-î spartii. De aici apoi si blastSmulu: «duce-te-al cu apa Sân^eteî. [). ca si când ar fi arsa de focu. Cuparencu. do M. t. Cotlarciucil. Cu tote acestea însa sufletele celorii pfecatosî ajungii pe de-o suta si pe de-o mie de orî maî de graba într'însulii. eoni. serpi si serpoice. corn. rom. op. Merchesii. Tote sufletele celorii p6catosî niergii de-a dreptulii în iadu . brosce râiose. Jciniia. corn. (1) Cred. do Const. a colorii din Stulpicanî. Cernauti 1875. dupa cum prea lesne ne putemu încredinta despre acesta din urmatorele versuri dintr'o doina poporala din Bucovina : Dara florea maculu! Sede 'n porta iadului Si totu cresce si 'nfloresce Multe suflete-amagesoe (2).459 sa Intre în nauntru. 460 ale celoru mal putinu p&catos! Insa. 93. pa^r. Siruioscu.. Doine si Hore. decât a celorii drepti în raiCi. din lialaceiia. solomâsdre. care este o prapastie Ingrozitore si forte mare si n care se afla felu de felu de balauri. 326 327. . Poosiî pop. hal. Uom. In porta sau usa iadului se mai afla Înca si ftorea maciUuîy care asemenea ademenesce pre suflete ca sa Intre în iadu. De aici se vede ca vine apoi si dicala Românilorii din Bucovina : Haî.)) care se revarsa în iadu. si a colorii din Fundulft Moldovei. cit. II.(ll D. (2) Marianii. a colorii din Uopooa. hal Pan* la raiii. dupa ce au trecutu vamile si se credu a fi acuma scapate de or! si ce primejdie. ajungendu Ia gura iadului. Iar prin câmpia aceea trece <(apa Sâmbetei. de Nic. si respingâ pre toti ceî ce arii voi sa iesa afara din iadu. de Em. Imprejurulii iadului se afla unu felu de câmpie sterpa. ca sa scape de muncile cele crâncene (1).» adeca: lua-te-ar draculu sa nu te maî v6du! Drumulii ce duce la iadu e plinii de spini si maracini. eoni.

do I. dupa despartirea lorii de corpu. a celorâ din Slulpicanî. legende. coin. Gura. ce se maî petrecu într'lnsulii precum si'n nemijlocita luî apropiere. Insa sufletele. (c Griji însa bine de sfatulu datu de socru-s6u. ci si într'o multime de povesti. nu rfemânu acolo pe vecie. cari foscaescu ca nisce viermi. din Ropcea. Schniidt. 43. (2) T. Siniona.4fil «Petru lua capSstrulu. si tote cele-lalte. . ca sa nu uite nimica din ceea ce va vede. precum si a altorQ Rom. prin care se duce în acea pestera.gânganii uriciose. (Xiparencu .» Maî întâiu trecu pe lânga unu omu acoperitii cu 99 de tolurî.\nî din Bucovina. Acolo se scoborî de pe calu. Românii din Transilvania credii ca iadulii e o pe^^tera Intunecosa în pamlntii si anume de desuptulâ raiului. \V. câtu si muncile. ci ele stau numai unu timpu hotarttu. Asa într o poveste din Transilvaniay întitulata a VizorHy craiulU serpilor a. tote noue noute. de care lovitura tntr'o clipita se prefacu înlr unu stanu de p^tra. care duce peste acea prapastie spre raiu. unde petrecu apoî pâna la judecata cea de pe urma (1). « In iadu. Atâtu iadulii. cit. care era mai slabu decât toti caii din acea stava. coin. Calulii si pleca cu elii si ajunse la o gropa. adeca pâna ce-si tragu p6catulâ« Dupa aceea iesu din iadu si se ducii Intr'unu locu anumitii dintre iadii si raiii. se duse la sta va de caî si încaleca pe calulu. ce se ducu. CotlarciucCi. când dau sa treca peste puntea raiului. se numesce agârliduUi pamîntuluL^ Acea pestera servesce ca locuinta la o multime de diavoli precum si la o multime de suflete de-ale celoru întinati cu p6cate {2}. <c Adeca ce v6(^u? «Totu lucruri de cari mul tu se minuna. op.y> aflamu urmatorele cu privire la unele dintre muncile iadului: (1) Cred. Uu lovi cu vatrarulu tn frunte. adeseori le întimpinamii nu numai în vorba de tote dilele. p. se trezescu de-odata si pe neasteptate ca pica de pe punte si cadu In iadu. Horn. de Nic. iar elii se scoborî în gropa ^ întra în ceea-laltd lume. colinde si alte cântece poporane atâtu din Bucovina câtii si din celelalte t6rî locuite de Uomânî. si totu-sî murîa de frigfl. Mergendti maî departe v6du unii omii acoperitii cu unu tolii de totu ruptii si suptire. iar pe elii ploua cu zapada .

vedi-lu colo? «VSdu! «Se duse Petru. în cât iar cadea în Iacii. îî saruta mâna. ce-aî vfidutii. w&^ii unii omii cufundatii întrunii Iacii pâna la grumazii. când se încerca sa iasa. sa-î adncu corona. «t)icendii aceste. «Te du pe aicî In colo. si când fu înaintea luî. «Ce aî cu elu? «M'a trimisii Maria-sa Domnulu celu tenferu. «Trecendii pe lânga acestia. ca pe o gâsca. pe care alti doî servitori îlii jupuiaii si iar îî trageaii pielea de pe elii. «Apoi iar (jiise: «Acum spune-mî. «Maî încolo vâc^u unii omu spânzuratii de limba. nu departe vede unii altii omii. «Trecendii de aci.ta. îlii lovia unii berbece cu capulii în frunte. (cIn altii locii v6du unii omii slabii de totii ca o lespede. care îlu Întreba: aCe cauti pe aicî. «I-o daii dar. si-î spuse din ce pricina a venitii. lua corona de pe capii si-o puse în manile luî Petru. si totusi se vaeta ca e (lamândtî. «In altii locii vâcjiu unii omii legatii de mâni si de pioiore si Ia mânî trageati doi boî. pe care. zacendii în patii si totii strigândii dupa ajutorat dar nu venia nimeni. caci tocmai acum bea apa dintrunu isvoru. aicî în lumea nostra ? «O Maria. pamînt^nule? «Cautu pe Maria-sa Domnulu celu bStrânu. acum într o parte.si totusi îi era caldii. (jiise si asa numaî asta am adus'o dela elii. ((Mergendii maî înainte. si mânjitii cu smola. asezatii cu spatele pe pamlntii. vacjiu uim bolnavii. pe care doî servitori cu unii sucitorii îlii îndopaii cu mâncarea. i-o daii ca sa mS limpetjescii si de asta. din satulu nostru. acum tntralta 462 «Nu departe dela acesta tî veni înainte unu pazitoru. ca multe am vSdutii! . Petre.

pentru ca le vedemii si noi mari. Trupulii e slabii. a Elu n'a facutu ceea-ce a trebuitu sa faca si pentru aceea se pedepsesce. aVecJî. Altulii iar face ceea-ce nu trebue sa taca. pe care Ta fostii mânjitii elii cu atâtea spurcaciuni. Petre. Omulii acela. pe care laî vfedutu întâia ora. Ce-ai mai v6(Jutii ? «Am vadutii unii omii cu spatele la pamîntQ. Fie-care omii pâna traesce pe pamîntulii nostru p6catuesce. Dar maî 8unt unele p6cate. pe care Uii Îndopati alti doi omeni cu sucitorulii. dupâ cum e si fapta. ce însemneza acesta? «Ba nu sciii! «Asculta dar sa-tî spunii. iar când pScatuesce. cari nou6 nu ni se paru mari. dar totusi e mare. PScatulii pote fi maî usorii sau maî greii. pe care totii îlii jupuiaii si iar trageaii pielea de pe elu Asta ce va sa Însemneze? «VecJI. si totusi striga ca more de fome. Petre. tote nou6 noute si totusi îngheta de frigCi. asta iar e mare pfecatii. «Vecjî. «Sciî. Dumnecjiefl nu lasa nicî unii p6catii nepedepsitfl. pentru aceea tremura de frigu sub nouS-cJocî si nou6 do tolurî. Ce-al mal vatjiutfl ? (rAm vfidiutu unu omu acoperitii cu unu tolu de totii suptire si ruptiî.«Ce? «întâiii am vadutii unii omii acoperitii cu noufe-cjiecî si nouS de toluri. iar pre lânga aceea mai capata ca pedâpsa aceea ce ai vgdutu. si mânjitu peste totii trupulQ cu smola. tote nou& noute. Petre nu Întelegi ce Insemneza. cu tote ca e usorii de Întelesii. calca legea luî Dumnezeii. si totusi sunt mari. caci elu. asa se pedepsescii omenii cel lacomi la mâncari si bauturi. ca si la slabi tii elii. e negru pentru ca Ta Inegritii sufletulu. si totusi asuda de caldii. Ce-al maî vfedutii ? «întrunii locii am vfecjiutii unii omii de totii slabii ca si o lespede. Asta nu se vede asa pScatu mare. nu a a datA nici unu vestmtntu s5raciloru de pomana. când a fostu pe pamtntu. Petre. Asta e pedepsa omenilorii doritori de placeri trupesc!. «Ce-al mai vScJutu? . numai atuncî când omulii cunoscendu-sî gresela sa se întorce cu inima curata. acela a facutii sSracilorii vestminte de pomana. Apoî unele pacate 4B3 sunt mari.

«Am v6(j[utii unii omii cufundatu Întrunii Iacii, pe care când se'ncerca sa iasa, llii lovia unii berbece In frunte la câtii iar cadea In Iacii.

464 aOmulu acela, Petre, câtu a h'aitu, a totu înselatii, si acum \e^l cu ce se pedepsesce? «Ce al mai vfe^utu? «Am vfe^utu unu omu bolnavii zacendu Întrunii patu totu strigândii dupa ajutorii, dar nu venia nimeni. aVedI, Petre, omulii acela nu sl-a cinstitu parintii. ai mal v6(;j[utii? «Am vScJutii unii omii spânzuratii de limba, aVedI, Petre, acela a Înjurata pre Dumnedeii si pre alti omeni, iar acuma se pedepsesce dupa cum i se cuvine. Ce-aî mai v&qiutii? «Am vacjiutii întrunii locii unii omii legatii de mâni si de piciore cu unii lantii mare si grosii, iar de lantu la piciore si la mâni trageaii câte o pareche de boi. «Acela, Petre, pentru aceea se pedepsesce asa, caci In lume a juratii pe strâmbatate. «Dar ce-aî mai vfedutii? » «Nam mai vadutu nimicii! «Nai mai vfi^utii, ca nu te-aî dusu mai în colo. Dar sa vS(Ji altele, te-ai îngrozi, te grijesce dar sa nu ajungi si tu pe aici. Dar feciorulii meii ce mai face ? «Face bine, ca-i sanatosii! «Cum o mai duceti la olalta? «RSii de totii, ca ma batutii de doua ori pe nedreptulu. «Atunci e rau de totii; mS temii ca si elii va ajunge pe aici pe unde-va. Te du. Petre, du-i corona si mai iarta si tu câtii poti. «Petru nu mai zabovi multii ci se duse pâna la gaura, si afara, se sui pe calii si-Iii lovi cu vatrarulii în frunte, apoi într o clipita ajunse la socrultk s6ii Vizom, craiuliiserpilorii(l)». Ce-

(1) I. Popii Hetoganulft, l*ovestî ardelencscî. Partea II. BrasovQ 1888. p. 58 62.

465 ^ In alta poveste, din Bucovina^ ni se spunu urmatdrele: «V64endti sufletulu omului Intro erba mare si frumosa nisce vaci hitione, cari de abia se puteau misca dintrunu locu tntr altuIA de slabe ce erau, si Intrebândâ elu pre ângerulu sSu conducâtoru de ce sunt asa slabe si nu dau lapte, desi au erba de prisosâ, ângerulâ II râspunse: «Acestea sunt vacile celor ii cari le-aii datii de pomana, dar pe urma le-a parutfi raii dupa dînsele. «Mal departe v6(Jcndii elii pe unu prundii, unde nu era mal de felii ierba, nisce vaci mari si frumose, cari de abia se miscaii dintr'unii locu In altulii de Incalate si grase ce eraii, precum si o multime de femei si barbati, cari veniaii din tote partile cu donitele de le mulgeau, si Intrebândii pre ângerii : de ce acestea sunt asa de frumose, ângerulii II cjiise : «Aceste vaci sunt daruite saracilorii din tota inima. «Mergendii mal departe vede unii omâ culcatii cu fata în susii si cu gura cascata, iara de-asupra lui unii serpe Incolacitu pe lânga o crenga cu gura In jos si din gura lui cadea verinU In gura omului. «Acesta, cjise ângerulii, când fu Întrebatii, a omorîtii serpii si, în locii sa-I arunce unde-va într o gropa sau tufisO, i-a aninatii pe prajini în fata sfîntuluî sure. «La urma vede o oie ca se scutura de-asupra unul omii, ce trecea printr'unii focii mare. Intrebândii pre ângerii ce însemna acesta, ângerulii ÎI rfespunse: «Acestii omii, a datii ol de pomana, si lâna lorii, fiindii uda, îlii scutesce acuma de para locului. (1)». Atâta din povesti! O legenda din Bucovina ne spune, cu privire la iadtî, urmatorele :

(1) Com. de 1. TonigariG, stud. gimn. Jlarianiif Inmorm. la BomftnI. ^

466

Ângerulil mortii acum

Me însotesce la drumu Si me trece pe la iadu, Unde pScâtosiî ardâ. Val! la elii cum m6 uitaî. Ce vS(JuI me *nspaimîntal ! Vâctuî balauri câscându Si din gura focu varsândâ, CurgendQ ca unu rîvl întinsa In flacara si nestinsu ; Si *n frunte-I unu draca sedea Cu Iuda *n brate si-ardea. De acolo, la altu vadîi, Totu la iadu, la iadu, la iadCî ! O vaî! iar' când me uitaî, Ce v6(j[ul, me 'nspâimîntaî î V6(][uî popi multi eretici Cu dascali si gramatici Aruncati cu capu 'n jusu In foculii celu flacarosu, Si dracii îl împungea, Cu sulita-î înpinqrea. De acolo, la altu vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadu! Ochii când îmi aruncai Ce ve^ul, m6 'nspai mintal ! VScJuî împarati tirani De gâturi cu bolohanl, In vapaia cea de locu Dracii batendu-sl de el jocu. De aicea, la altu vadu,

Totu la iadu, la iadu, la iadu! Cu ochii când me uitai, Ce vacjul, mti 'nspaimîntal î Vetlul tâlhari, ucigasi. Hoti rapitori si pungasi Vaetându-se-amarâtu In vâpae pâna 'n gâtu.

De acolo, iar Ia altâ vadâ Totâ la iada, la iada, la iadd ! De-odata cum mfi uitaî. Ce vecjul me 'nspaimîntaî ! VScJuI unO cârdâ de mucrî Tânguindu-se'n dureri Si draci strigându: aste sunt Ce farmeca si descântec^ ! Apoi de-aici la altu vadQ Totu la iada, la iadu, la iada ! Iarasi daca me uitai Ce vecjul ma 'mspaimîntal î Vgcjiul altu cârdâ de barbati De betivi si desfrânati Toti în flacara undau, Si dracii îl cufundau. Mal nainte la altu vadâ, Totti la iadCi, la iadO, la iadu! Mergendu, daca me uitai. Ce vecjiul mS 'nspaimîntal! Vecjul draci cu cangi tragendu Nisce muerl si strigându: Aste totu minciuni spuneau Pe multi în belea-I puneaQ! De-aicî mergendu la altu vadâ Totu la iadu, la iada, la iadu. In flacari când m6 uitai. Ce vecjiul me spaimîntai ! Vecjul negustori în rîndu. Carii însela când vîndu: Unii cu maturi de gâtu Se strîngeau eî amarîtu, Altii cu cântare 'n nasu Se vâltati cu mare glasu. Altii cu forfecî si cotu ÎI ducea para în notu. Mergendii de-aicî la alta vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadd,!

467

Spre tipctu când me uitaî, Ce vficjuî mS 'nspaimîntal! Vecjiuî iar muerl în muncî Carî îsi lepSdu aî loru prund, Sau fara mila si doru In pântece îî omorO. Dela celâ din urma vadu,

Totu la iadu, la iada, la iada ! Când statul si m& uitai Ce ve(Juî m6 'nspaimîntal! Veijul artjendu în vîlvori Bogati neînduratori, Carii totu s'au veselitu Si s6racl n'au miluitii (1).

O colinda din BanatU descrie iadulu astu-felu:

Colo 'a josu catra apusu Sore nu-î pe ceru în susu; Ci e noru si'ntunecime, Sî-o grozava adâncime, Unde muntii varsa focu. Dara marea-I totu potopii, Unde-I pestera urîta, De balauri reî pazita, De serpi, fiare ocolita. Lânga porta nu e nime, Pote sa 'ntre ori si cine. Dar nime de voie buna Pe aicea nu s'aduna . . . Ici e iadulu celu spurcatu, Pentru omeni rel gatatu! Da 'n launtru cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu! Lânga p6rta stau totCî draci Si slujescCi pentru haraciu. Si pe nime el nu lasa Ca la lume sa mal iasa! Catra mijlocu cine sunt? Sa feresca Domnulu sfîntu ! Sunt cel r^I în fîeru legati, Pâna'n brâu în focu bagati, Fripti de sete, morti de fome, Nime din el nu mal dormc,

De dureri, din dinti scârsnescu Si nici când se miluescu! Dar acestia cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu

Sunt cel r6I ce-au omorîtu, Traiulu veclnicîi si-au uritu, Sunt cel rel ce-au pagubitii Pe apropele mâhnitii, Sunt cel reî ce aii surpatii Cas'altuîa prin pecatii, Sunt cel rel ce-aii înselatii Si'n minciuna s*aii spurcatu! Dar în iad ii iar ce mal sunt? Sa feresca Domnulii sfintii! Ca sunt munti de cel înalti Si în gropa afundati. Nu e cerii, ci-sii numai noii. De 'ntunericu te 'nlîorî. Nici o (Ji nu e senina, Foculii arde lar'lumina. Câmpurile s'aii uscatii, Apele tote-aQ secatu. Nu sunt pasSrl, nu sunt flori, Numai jarii si numai norlî Sa feresca Domnulii sfîntu De-a vede ce-aice sunt (2).

(1} Ve^î: «(/alindariuhl poporului bucoviin'»nu» pe 1891. Cernauti p. 69 12) At. M. Mariencscu, Colinde. Pesta 1859. p. 87.

70.

468

O doina, care am aucjiito înca în vara anului 1871, pe când m5 aflam ca studinte de clasa a VIII Ia gimnasiulu din Beiusu, dela unu Românu de pe valea Grisului albu, ne spune despre iadu urmatorele: Primavara, dupa Martu, Câtra iada eâ am plecatii, ladulâ era încuiatu Cu unu spinicelu uscata. Puseî mâna si-Iii rupsel Si în iada de locu fuseî. In iada daca am intrata Acolo putinu am statu De cetitulâ popilorîi, Cersitul Q bogatilorti, De recela fiareloru, De suerulii serpiloru! Alta doina, din comitatulu aTurda-Ariesa^y) ne spune atâtu In privinta raiului câtu si a iadului urmatorele:

Pusei saua pe doi cal, Me suii în sus, la raia]

Raiulu fuse încuiatu De trei ori am genurichiatu, La Dumnezeu m'am rugatu, Si trei ângerî a mânatu Si raiulâ Taii descuiatu. Ce-am vecjutu, m'am bucuratii: Trupuri mândre si 'nflorite, Si de popa spovedite ; Trupuri albe si spelate De popa cuminicate. Preste ele floricele, Unii pomu mândru de daunii. Pintre cl6mbe paserele, Pasgrele frumusele.

Eu gândii la mândra mea Sa fie si pe-acia, EQ în raiii asi rfimâne. Si Dumne(Jeu celti prea mare Se mânie torte tare Si trei ângerî a mânatu Si de mâna m'au luata Si din raîâ ca m*au tipatii. Si me aflamii lânga iadU. ladulU fuse descuiatii, Ce-am vecjutii, m'am spariatii: Trupuri mari si putrecjite, De popa nespovedite, Si veduî pe mândra mea Chinuindii doi draci la ea.

Mândra umbla sa se duca,

469

Dracii o i&ceau naluca; Ea se tipa sa m'apuce. Eu grabii si-mî facui cruce,

Si 'ntinsel o fuga lunga, Dracii haida sa m'ajunga (1).

A treia doina, din T4ra Oltului, descriindu munca juratiloru si a birailoru celoru rSî, nedrepti, asupritori si j lipitori, (Jice : Pus'am saua pe doi cal, Sa md sui in sus, la p-aiu. ladulu era mal d'a vale Si fugeam in fuga mare. Iar la usa iadului StaQ juratii satului, Taie lemne dracului. Iar' biraulu celu mal mare Tinea pe dracu 'n spinare |2|. în fine o doina din Bucovina^ si anume din comuna Horodenicu, ne spune despre iadu acestea: Pus'am saua pe doi cal Si m'am dusu în sus la raia. De trei ori m'am închinatii Raiulu nu s'a descuiatO. Pus'am saua pe-unâ cocosu Si m*am dusa la iada în jos. Si la groza raului Jos la talpa haului Am vecJiutiLl pe mândra mea Vr'o cinci draci ca mî-o batea Sânge rosG din ea saria, In paharâ ca mi-lii punea:

«Poltimii, bade, iea si bea, «Caci n'al fostu stapânu pe ea! (3).»

(1} Doine, striiraturî si chiuituri, culese de niaî multî învetatorî zelo^î. BrasovQ 1891, p. 276. (2) Idem de eadem p. 182. (3) «Aurora româna» an. I. (Vnuiutî 1881, p. 46

470 Asî pute sa maî reproducu Înca multe alte poesil poporale. Credu însa ca si acestea ne voru fi de ajunsu spre a ne încredinta: ce închipuire are poporulu despre îadil precum fti despre tote cele, ce se petrecu întrlnsulu. Se nasce acuma întrebarea : Dela cine sa fi adoptatu poporulu românii tote credintele acestea? Mostenitu-le-a elu dela stramosii sfii, sau pote le-a împrumutatu în decursulu timpului dela alte popore cu totulu straine? Daca amu sta sa reproducemu tote câte le-au crecjutu poporele pagâne din vechime, precum celea ce le credu si istorisescii poporele crestine din timpulu presentii despre ladfl sau Tartarii^ si din tote acelea amu voi sa facemu o conclusiune, amu merge prea departe, si nou6 nici timpulu nici spatiulu nu ne permitu s'o facemu acesta. Credu dec! ca ne va fi de ajunsu si numai unu singurii citatu din Virgilii, care ne da o descriere amfiruntita de tote cele ce le credeaii si istoriseaii ceî vechî atâtii în privinta Iartarului câtu si în privinta tuturorii celorii ce se petrecii Intr însulii si'n apropierea luî. Iata ce ne spune Virgilii: «Enea, uitAndu-se împrejurulO sfeii, zaresce pe locii sub o stânca din mâna stânga ziduri late încunjurate cu unu murii întreitii pre carî le încunjura unft torenttî repede cu flacari ardature, Phlegetteon din Tartarii, si învertia stâncile resunat(3re. In fata se afla o porta mare si stâlpi de otelii vîrtosii, asa ca nici o putere barbatesca, nici chiar locuitorii ceresc! (deiî) nu sunt în stare sa le sfarme ; se urca unii turnQ de fierii pâna la ceruri, si Tisifone îmbracata cu o haina sângerosa pazesce cliua si noptea întrarea (tinda) fara sa dorma. De aici se aucjiaii gemete si rSsunaii lovituri grozave; apoi unu zinganitii de fierii si de lanturi târâite. Enea statu pe locu si înspaimîntatii asculta cu urechia

471

pre cel vinovati si amenintându cu stânga. Aici se afla nemulâ anticii alii pamîntulul. Lam v6(j[utii si pe Salmoneii cum e pedepsitii. Chiar si Tityon era de vacjiutu. punendii la trasura patru cai si scuturându o lâclie la poporele grecesc! si prin mijloculii cetatii din Elis.va sa marturisescaceloru de sus acele crime.vuetulu. Rhadamantus are celu mal scelerata imperiu. Acum se deschide tartarulii de douf ori în o prapastie si se estinde sub umbra (tn întunericii) atâtu încât se pote uita de acolo în sus la OlimpulCi etericii alii cerului. Nu Încerca a sci . elQ biciuesce si asculta cercetandu Înselaciunile si silcsce ca cine. cetele furiose ale suroriloru.JeI si m a purtatu prin tote locurile. se nutresco din ele si locuesce sub pieptulu celu tnaltu^ si fibrele renascute nu Re lasa tn liniste. Tisiphone prev6duta cu bice bate. Insa pe mine punendu-m6 Hecate în fruntea dumbraviloru avernice ma învfij. Irion. si acum Închisi astepta pedepsa. si cerea pentru sine onorea unul deii. ciupindu-I spre pedepsa inima cea nemuritore si' maruntaele cele bogate. si aceia cari sunt biciuiti pentru adulterii si urmându armeloru celoru nelegiuite nu se sfiira a calca credinta promisa stapâniloru s6I. care imita iurtunele si fulgerulu celii neimitabilii prin arama si prin tropotulii cailorii celorii potcoviti. Acuma se deschidii portile sacre sarindâ din tlttnile teribilii resunatore. Imitândii flacarile lui Joe si sunetele Olimpului mergea acesta triumfându. nefacendu din ele parte la al s6I.atu Insa-sl pedepsele cele decretate de <. Titanii. sofe aurite cu perini Înalte straluciau pentru ospeti si bucate pregatite cu luxu regalii se aflau de naintea ochiloru loru. Ce sa mal amintescâ de LapitI. de cari bucurându-se pe pamtntu amâna prin o ascundere zadarnica cainta. Lânga dtnsii se vedea cea mal mare dintre furii si Împiedeca a atinge bucatele cu manile si radicându faclia se scola si striga cu glasâ tare. copilulu pamtntulul ce creaza tote. Insa parintele celti 472 a-totfî-puternicu arunca prin norii cel desi arma sa (fulgerulu). spune-mî : ce feluri de crime sunt acestea ? si prin cari pedepse se urmarescu ? Ce vuetu asa de mare îmi vine la urechi ? Atunci Începu preotesa sa vorbesca astfelu: Duce renumitii alii Teucriloru. Ve(JI ce pazitorii e In vestibulii (la Intrare) ? ce aratare pazesce locuinta (infernulîi) ? In launtru sede Înca mal înfuriata gigantica Hydra cu 50 de guri negre. ori prin aceea ca alungara pe parintele loru si fata cu clientulu se tncuiara cu averile sale cele aflate. insultându. Aici se aflau aceia^ cari câtu traira au fostu frati urgisiti. nici unuî omu nep6tatu nu-I iertatu sa calce preste pragulu sceleratiloru . cari se încercara sa surpe cu manile cerulii celii mare si sa-lii arunce jos de pe tronulii cerescu. si de Pirithous? de-asupra carora cât pe aci amerinta sa cada o stânca negra^ si aceleia care cade II urmeza una asemenea el . Aici am vfecjiutu si pe gemenii Aloidl. corpuri uriase. sperând o morte târcjiie. nebunulu. alu carui corpu e tntinsu peste noua jugere de pamtntu si unu vulturu mare cu unâ ciocu Indoitu. nascendu-se cu acesta cea mal mare certa. O virgina. elu nu aduse nici faclii^ nici lumini de resina (pacura) fumegatore si lliji dobor! Ia pamtntu cu unu vlrtej& teribilu. chiama serpii cel grozavi. elii. cari loviti de fulgerii se învîrtescii în fundulii celii mal de jos.

Dumnezeu ocupa loculu celu maî de cinste. în elii domnesce o bucurie fara de sftrsitu. apoi acestea credu ca se baseza parte pe cele spuse de Virgiliu precum si de alti autori strabuni din vechime. Durerea si întristarea nu se potu nicî când stabili întrînsulu. \1. e opusu cu totulu iadulut EIu e loculu.r> Acesta vîndii pentru aurii patria si-I impuse unii domnu puternicii . . v.e ca si de alti autori pagâni din vechime. R llasdeii. tnvfetati a nu urî (^eil. Toti cutezara a comite mare nedreptate si a-sl tnsusi aceea ce au cutezatâ. elâ lasa pentru plata sa se lips^sca legile si sa se deslipesca . II. trasi pe razele rotiloru . 474 XXXV. altii atârna. Bucuresd 1879. t. R A I U L 0. 473 Daca asi ave o suta de limbi si o suta de guri si o voce de fieru n asu pute Întelege tote felurile crimeloru si n asu pute percurge tote numele pedepseloru (1). VasUe celU noU» precum si In « CalHoria Maicii Domnului la iaditif> (2) lesne se va pute convinge ori si cine ca muncUe iadtdul din cartile sau mal bine (jiisii apocrifele din urma sunt numai nisce reproduceri schimbate si adaogite a celoru (Jise de Virgiliu si p6t. (1) Aeneid. Ce se atinge de credintele Româniloru despre iadu. . Lib. cari trateza despre aceeasi materie. . si admoniati fiindu. sade si va sed6 tn veci nefericitulA Tesefi si de totu nemulu Phlegyas admoniaza si invoca pintre umbre cu voce tare: «învatati dreptatea. bucurându-se de vederea luî Dumnedeu. Din contra. p. Unii rostogolescu o stânca uriasa. Cuvinte din betrânî. Raiulu. Atâta din Virgiliu! Asemfenându acum sirele acestea ale lui Virgilu cu celeB ce se afla In privinta iadului si a munciloru dintr însulu In « Vîata Sf. unde sufletele celoru drepti se potu odihni în pace.care e pedepsa si ce felii de crima sau sorto i-au aruncatii In pierzare. 301 367. si parte pe apocrifele crestine. 648 627 (2) B. dupa credinta Româniloru din Tera-Iiomânesca.

de unde rSspândesce tota marirea sa. Mai pe scurtii tote frumusetile si bunatatile lumii sunt concentrate în acesta gradina. cacî facii si eî zîmbre privindu la altiî. certe nu se afla (1). Raiulii se afla în cerii saii. do Nic. Acolo.5ri. In raiii însa nu-î este nimSruî altuia iertatii sa între. ci numai ceî drepti. j). din cari manânca si beG sufletele dreptilorii. pe pamîntulii din cea-lalta lume. se întâlnescu sufletele celorii morti. în acelu locii de fericire. coiu. do Coiist. Sufletele lorii fara voe fugii unulii de altulii si se privescu cu dispretii. ca acestu momentu sa nu-lii apuce neîmpacatii cu cine-va. op. de Km. . In colo totulu merge în liniste si pace. ceea ce si-aii datii în viata loru sau ceea ce li s'a pomanuifU de muma. Slfim^scu. Umbrele uneî generatiunî întregi se strângii în jurulii vre unui evlaviosii stramosii. cari pazescii ca sa nu intre ori si cine într'însulii. atuncî e forte greu. ( 'uparoiicu : a colorii din HahV cena. (1) I). din Ropcoa. cu surori. dupa ce aii Intratii. fratiî cu fratî. alese si placute lui Dumnedeii. de M. Jemna. cit. se desfateza apoi în tote bunatatile (2). îndemnate fiindii de cetele ângeresci ca sa manânce si sa bee din orî-ce le trage inima. cu prietenî. care e împodobita cu totii felulii de flori mirositore si pomi roditori. fîe-care Isi cunosce dreptulu s6ii. Românii din Bucovina spunfl ca raiulH este o gradina forte frumosa. sufletele lorii nu se maî potii Împaca nici odata. corn.a ccloru din Stulpicanî corn. In mijloculâ raiului sta însusi Dumnezeii pe unii scaunii stralucitorii de aurii. si se spunii multe despre viata si relatiunile lorii în raiii 475 Daca cine-va a muritii neîmpacatii cu unu altulu. sora. sa se Ingrijesca. si acestia cu mosii si stramosii lorii. epitropu si altii. rude. iar în jurulu luî stau cel fericiti în maî multe cete si petrecu mâncându si bendu. Honi. \2) Cred. ('utlarciuciisi a coloru din Fundul-Moldovoî. stralucitore. dupa cum spunii unii. bune. La usa raiului staii doi ângerl saii archanghell cu sabii. De aceea este bine ca celu ce se simte ca more. parintii cu parintii lorii. împodobitii cu diamante si alte pietre scumpe. Daca ceî repausatî au terminatii de mâncatii si bSutu ceea ce li se dedese. pline cu felurite bucate si bfiuturl. Morclio. iar împrejurulii lui se afla totii ielulii de mese întinse. carile. numai cel vrednici (3)... în cari cânta felii de felii de pasari. fara numai sufle telorii celorii drepte. corn. 326.

celu de-a stânga duce de-a dreptulu la iadii. Poesiî pop. 476 Altii din contra credu si spunu ca Ia usa raiului sta SânPetru cu unu manunchiu de chel In mâna. 477 Iar fericiti se considera acel omeni. CardoiCi. iar nu departe de acesta trece peste gura iadului. 1288. Totu In usa sau porta raiului mal sta tnca si Florea sau Sora Sordul In privinta acestei plante o doina din Bucovina ne spune urmatorele : Câte flori sunt pe pâmintâ. In acesta gradina se afla multime de ângerî precum si sufletele omeniloru celoru buni. ci numai pre cel drepti. (1) Mariana. cari câtu traescu . Prin mijloculu acestor Q câmpii trece unu rîu mare si limpede numitii a Apa Duminiceîr>^ care se revarsa în raiii (2). care asemenea nu lasa pre ori si cine sa tntre In nuntru. peste care se afla puntea raiului^ despre care amu vorbitii mal pe largu în capitolulu premergfetoru. care e presuratu cu totu felulu de flori mirositore. celu de-a drepta însa. Drumulu ce duse în cea-lalta lume se desface dela unu lociî în doi rami. limb. Cernauti 1875. Tote trecâ la juramîntu. duce spre raiu. rom. rom. Imprejurulu raiului se afla câmpii întinse. avendii înaintea loru mese încarcate cu totu soiulu de mâncari si bauturi. Dict. Numai Flârea sâreluî Sede*n p6rta raiului. cari traescu în tota îndestularea si fericirea. situata pe unu munte deasupra iadului. II. . Hoiu. P. p. i\v liist. Românii din Transilvania credu ca raiulu ar fi o gradina plina de flori si pomi trumosi. do M. II. 93. mal totu asa de frumose si pline de bunatati ca si raiulu. corn .(3| ( 'ivd. Ilasdea. p.loinna. din Balacona. corn. si a ccloru din Bilca. t. (2) Vetjî despre aci'sta si B. t. Face locii sufletului Si odihna trupului (1).

la raiu! Vecjul sfinti prea luminosi. (Jice: Deci acea cale lasându Si mat nainto mergendu In drepta când me uitai. Ce vacjul. din care amu reprodusa o parte In capitolulu despre iada. betrânî si mici Împreuna dantuindu Si pe Dumnecjeti slavindâ. Asa legenda poporala din Bucovina. Atâtu raiul ii.aici pe pamtntu. ma bucurai! Vecjuî raiulU celQ frumosii Ca sorole luminosu Si mese întinse *n rîndu Pe ele faclii arcjiendii. urmându mal departe. De tineri. Intr'altu loc(i iar m8 uitai Totu la raia. la raiu! V6(JuI si sfinte muerl Petrecendâ în mângâerl Cu cununi de diamantu Si podobe de brilantd împreuna dantuindu Si pe Dumnecjieil slâvindu. câtu si celea ce se petrecu Intr însulu adese ori le Intelnimu si In literatura poporala. Unde'mprejuru dreptii sta Si bucurie gusta împreuna dantuindd Si pe Dumne(Jeii slavindâ. cari In acosta lume patimescu mal multu. Apostoli si cuviosi. Si cete de mucenici. la raiu. sunt milostivit caci el prin milostenie tsl mânluescu sunetulu de munca cea eterna si dupa morte ajungu la fericirea eterna. De asemenea se considera a fi fericiti si aceia. Deci de-acolo iar plecai Totu la raia. la raid. cre^endu-se ca-sl iau pedepsa In lumea ac^ta si ca 'n cea-lalta lume nu voru mal ave nimicu de suferitu (1). Intr'altti loca iar m6 uitai Totd la raiii. la raiu! . la raiu. care e adev6rata fericire.

Când va sta Christosu în jetu. O varianta a acostcn leirrnde vocji-o la Sbicra. Colinde. . pop. Ce-am vecjiutii m'am bucurata. Ca sa judece pe toti. cântece de stea sii urarî la nuiitî. Era nisce pfisarele Cânta nisce glasurele Dragu mi-ar fi sa fiu cu elo ilj. cit. Uasil raiulu încuiata Si tare m'am suparatu. 63 66.Ce ve^ul mS *nspaimîntal Veclul raiulii încuiata P6te pentru-alO meCi pficatu. p. Pân'la vremea dejudetu.478 O doina poporala clin IVansilvania ne spune urmatorele despre raiu : Când viata ml-am uritâ In cale lungeam pornitu Si la raia câ am sositQ. p. de d-la T. (2) Calind. Raiulu de ml-a descuiata. Si-am pusu mâna pe lacatu Si-am picatu la greu pScatu Si 'n genunchi câ am picata Si la Tatalu m'am rugata. bucov. 70 71. Pe cel vil si pe cel morti (2) (1) Com. . Cernauti 1888. Sinionu.

Pe ceî buni sa-î potu cata ! «Domne! potî de loca întra Ca e'mperatia ta ! Domnula stînta atunci pâsia Si'nainte ca-î venia: A Angeril si Cheruvimiî. privigheza. Pâr de-a sci si Dumnecjeu. 479 . Totu îmî cânta. Archanghelil. Colo susu la resaritu. cine-mî sede. Si 'n launtru elu nu lasa. XV. Lasa tu. Iasî'^1882. ("iinteje populare din Ardolii. Sede Petru 'n câmpulu verde. Pe piciorulu celu de plaiu. dup'alu meu sfatu. tote-am ascultata. Domne. Pe ccî ce goli au îmbracatii Si flamâncjlî au saturata Si setosî aa adapata Si scârbiti aa mângâiata î Iar Petre-a cuvîntata: «Domne. Lânga p6rta cea de raia. ori avuti. «Petre! daca-î lucru-asa Raiula îmî vei arata. Serafimii (1) Grigore Sima.» an. p. în «Convtn-birî lit. Sa nu-î lasi în raiulu meu De-aa facutu în lume reu.O colinda din BanatU^ în care asemenea se descrie raiulu. Dumnecjeu si sotulu seu. Domnulu la raiu ajungea Si Iul Petru ca-i dicea: Spus'am. suna precum urmeza: Sede. Petre. 2£6. sa nu uiti Orî scracî sunt. Unde s6re s'a ivitu.

Care de fire n'aQ fosta slabe.-S^i. Fetisore. IVsla IHoU. muerl. HJ. Apele se limpecjescii Si cel buni în veci traescii ! (1) ll) ^[al i('no^^cu. când mosnegii ceî de 60 70 de anî. Colilulo. Doninu-atuncea a graita : «Fiiloruî eu am venitu Sa ve ve^â. Când voru fi pe tote paraele si vadurile apeloru mori. JUDETUL 0. carî aii copii casa- . Domnulu sfîntu se bucura. De pecatulu loru caiti. Unde-Î (Jiua totii senina. când se voru taia haturile si se voru face araturi împrejurulu sateloru .Totâ cântândâ si tamâindu Si in mânî faclii tinendâ. Si nu-I n6ptea *ntunec6sa Si nu-I sorta tical6sa. Raiulu e ca sl-o gradina. babe. Voia mea ati împlinitii! Domne! miluesce-ne Si de rââ scutesce-ne! Toti cânta si se *nchina. 480 XXXVI. iar pe la rSspântiile drumuriloru crâsme . p. Si pe DomnulQ Taa purtata. Lânga trona se aduna Toti în raiG cât! mal era : Prunculetî de-1 mititel Ca si nisce ângerel Si feciori nevinovati Cu tlorî albe'ncununati Si betrânl încaruntiti. cacî v'am iubitu. Câmpurile înflorescti Iara muntii înver()escu Paserile dântuescu. Pân'ce raiulâ a catata. Pe-urma Domnulâ celu cerescii Sede'n tronii dumnecjeescu.

se voru însura de a doua ora si voru lua fete dela 16 20 anî. când sfredelulu va cade dreptii în comora (1). iar aurulu si argintulii se vorii varsa pe tota fata pamîntuluî. saii. Iar clasulâ ca unâ minutâ (1). ci-î voru bate si omori. când se va certa tatalu cu fiulu. când omenii vorii fi numai ca nisce cîucalai de mari si vorii îmbiati câte 12 întrunii cuptorii. sau când vorii fi asa de mititel. Irate cu frate. când O fi anulii ca luna. luându-Ie si putinulâ lorii cu totu felulu de apucaturi si mijloce. altele de SfreâelH. de-al cauta-o (jiiua mare la amiadi cu lumina aprinsa . dupa cum spune o poesie poporana : Când a bate fiii pe taica. sora cu sora. când bogatii. batendu*se ca nisce orbi. când va peri tota dreptatea din lume si nu vei pute-o nicairi afla. mama cu fiica. Luna ca saptamâna. vecinu cu vecinii. (1) O sema de ytele porta în poporu numele de Comdra. Septfimâna ca (Jiua. Când a bate fiica pe malca^ Frate mai micu pe celii mal mare. când fiii nu vorii asculta de felii de parinti. de ce voru avea mal multu. când se vorii Înmulti omenii ca'ciupercile. când va veni Antihârsta pe lume si se va amesteca In tote treburile. . smomindu pre omeni la totu felulu de fardelegî si fapte rele. de-aceea voru Însela si jupi mai tare pre cel sSrmanl.toriti. 481 Si 4îua ca clasulu scurtu. încât 12 insî voru trebui sa întorca cu drugii (parii) unu ou de gaina. Sora mal mica pe cea mal mare. Atuncea-I stirsenia pamintulul. când va peri rusinea din lume si cel tineri nu se voru sfii de locu de cel batrâni. si neavendii cu ce se nutri se vorii mânca unulii pe altulii . de nu-î va maî încapea pamîntulii.

sftrsitulii v^culuî. . cum voru audi îngerii bucinându.« an. dreptti si pacatosii. ca sa-si dee fie-carele sama de tote faptele sale. p. (2) «Convorbiri lit. coda veculuî. numitii altmintrelea si vretnea de apoîf diiua de-apoî. Potopulii crestinului (2). Atatu cei repausatî dela Inceputulu lumii. 289. se va arata de odata pe aripele noriloru ca unii sore stralucitorii înaintea multimii adunate si apoi asedându-se. Pan. dupa cum cred si spunii unii. llasdeu. si totti atunci va fi si sflrsitulâ Intregel omenimi. si voru începe apoî a bucina în cele patru cornuri ale lumii. v^culQ de-apoî. mai alesu însa archanghelul Mihailu si Gavrilu. p. corpurile omeniloru voru însufleti iara-si. cum si în ce felii de vestminte voru ti fostu înmormîntatî. Âfarittn&i Inmorm.. IU. si 1386-1840. Deiii. când cel vii plini de spaima si groza. atatu crestinii cât si pagânii. vorii striga: (1| G. si pop. dandu de scire sa se adune întrega omenire la judetu. Mormintele se voru desface. Teodoroscu. p.itî morti sa intramu noî.întunecimea sdrelul. crestinii si pagânu. Povostoa vorboî. adeca dela stramosii nostri Adamu si l^]va. în cunjuratu din tote partile de cetele îngerescl. Ca e vremea de apoi! (1) si nemijlocitii dupa acesta va fi si venirea de-apol precum si judetulu de apoi sau judecata cea de pe urma (2). (2) Voc)î despre toto aeostoa tsi B. Atunci va fi sfirsitulu lumiî. a li oJimiiiloru. vel^tulii de-apol. l)ic't. W. 1883. voru compune dintr însele bucine. 51. P. alergând Ck în tole partile. cât si cei ce voru fi pe tinipulu acela în viata. asa voru trebui sa se înfatiseze înaintea lui Dumnezeu. vremea Palmasoil. t. lumea de-apol. isi. p. pe unii scaunii de petra (3). 31 482 Eîf. 1283 1284. Chr. Poesiî pop. portile iadului si ale raiului se voru deschide si toti pâna ntr unulu : buna si ifiu. deauna se voru aduna cu totii la unti locu ca sa stee de tata înaintea dreptului judecatoru. dupa altii însa pe unu scaunii saii tronii (1) A. la BomânI. voru aduna unghiile celoru repausatî. 422. liinl). Iar Domnulii nostru îs. Când însa va fi sa fie acuma judecata cea de 2^^ urma sau judetulu de apoi atunci îngerii Domnului.

a divanu relil di rhiatra. . îngerii verii trîmbita. ne-o spune maî pe largu urmatorea colinda din 'Transilvania: Evanehelistulâ Mateiu A graitii liiloru seî : Veoulii lumii sa sfîrsesce Si judetulii se gatesce. op. p. Si cel ii dreptii judecatorii 8e cobore printre nori. cit. Nn gândesc! v'o dala Ca'i merge la ffindec<it(l /. 483 stralucitorii. Si toti dreptii vorii albi. Caniaiiu. Ci cu îngeri va pleca. Domnulii pe scaunii va sedea. 12^: La ci tî-aî nascuiri pi lume Di ine pedepsescî pi niiiu'. Domnulii siîntii n'a ntârijia. Morti si vil de fat' orii sta. Undi niem lumea tolâ. Mortii când i s'orâ ivi Scripturile s'orCi plini. Mortii toti se voru scula. Marturie na chiema: Fapta nemarturisita Domnului îî e v6dita. va sta la judecata si va judeca pre fie-carele ani6suratu fapteloru sale: Cum va Ii însa judecata aceea.(8) M.

. Domne! lasa-mi-î tu mie De acum pâna'n vecie : Iadulii celii de îngrozitii Pentru cel reî l'am gatitii! Domnu-atuncI va da putere Si Satanei. Si de iadulii înfocata Tu prea tare i-al crutatii. Dupa rCsplat'a strigatii Pân'la cerulii celii mal naltii. Va grai înveninatii: Domne vecjl cum te-aii scârbitu Fiii pe cari aî iubitii. Si va fi amarii de eîî Pentru cel ucicjetorl ladu-I mal îngrozitorii.Pticatosiî vorii negri! Val ! ce spaima le-a veni. Pan' judetulii va esi ! Si Satana 'ntunecatii Spre pecate ce-a 'nselatu. Kaiulii mândru Ie al deschisii. Pentru daruri el te-aii rîsu. Pâna omenii sunt rSI. Bine multii tu ca le-al datii Si el nu te-aii ascultatii. Viermi î-orii rode. când vorii plânge Si vorii bea paharu de sânge: Sângele nevinovatii. ce nu piere.

«De mine v'apropiatl «Sa \& dau drepta cununa. Si nici unulii nu va fi Far'de-a i se rcsplati. Apoi Domnulii va grai : Ah î seracil val de el ! «lea-î. Vorii sbera multii de durere. . Pentru strâmbii j uratori. Cu cuvîntulii blândii si dulce: «Sunteti binecuvîntati. Tote credintele câte s au aratatii tn sirele de mai sus Îsi au isvorulu loru parte In apocalispulu st. Din iierii arsu si lanturi grele. 484 -' «Cu îngeri*n voe buna» (1). «Sa*mp5ratimii împreuna. evangelistu loanu. du-î pre el!» Cerulii înca plânge-atuncl Vecjiendii pacetosi'n munci! Iara celoi'ii drepti va cjice. parte tn unele carti poporale de origina bogomilica^ precum e buna ora si Alexandria luî popa loanu din Sâm-Petru (2).Pe talhari I-astepta tare Intunericulii celii mare. Satana. Mincinosi si vrajitori Si mal multi reii facatori Va li numai unii cuptoriii.

ca ora mortii este aprope. Oradia-mare 1889 p. M.se ca aceia ducu lumina mortului. Elâ suna precum urmeza: «VSdendii casnicii. punft bolnavului 5. cari nu se afla intercalate In studiulu meu. Îndata ce a muritii Insa i se ieau. luândîi unu cântarii (cumpana). creeze ndu.(1) At. Incungiura mortulii si ^ice: Când N. se prindu doi porumbi. ((Dupa esirea sufletului. A D A U S o. Mariiiescu : Colinde. (2) B. XXV. Hasdeii. rom. INMORMINTAREA LA ROMANII DIN PÂRTILE ORAVITEI Se ncepuse deja tiparirea studiului de fata.va fara lumina. pe care unu îngeru llu duce în ceru la Dumnezeu. ÎX) 92. Cuprincjiendu articolulu din cestiune maî multe datine si credinte forte interesante. II. 488 ((Sufletiilu din omii iese prin feresti. cu cari mcire. dict. Atunci acasa va maî veni. o arunca dupa sufletu pe ferestra si (jiice: . nu sciii singurii cum sa Intlmplatu. p. carora li se punu Intre aripi dou6 lumini si se slobodu. t. când dadui peste unu articolu Intitulatii a Inmormîntarea la Bomânîy credinte si datini din parfîle Oraviteî. 487 I. cari trebue sa fie deschise. 434 436) care. p. P. ca-Iii trecui maî nainte cu vederea. 1234 si 1336.i> si publicatii de d-lu Aurelu lana în ((Familia» (an. ((Murinda cine. se va scula Si cu cântarii va cântari. 7 ori 9 lumini In mâna. limb. gazdarita casei facendiî din faina de grâu o turtita arsa. Apoi o muere sciutore. aflai de bine a-lu reproduce Ia loculu acesta In t6ta Întinderea sa.

cari asemenea se dau copiiloru.i> apoi torna ceea-lalta jumatate si ^ice: «sa fie de «st. unu caucu torna josu lânga fântâna si (jiice : «sa fia talhariloru si talharitelorâ. a Din familia din care a muritu mal nainte cine. pe cari le menesce: una de Dumnecjieu. socotindu-se dela (jiiua mortii. i se taie din partea unei femei putinu pgru din capu. pe care-lu Însira In giurulu sicriului. ((Facerea si împartirea acestoru 4 turtite se repetesce cinci 4ile.». vine la mortulu de acum. Se pune acoperisulu cela-laltu pana ce s'a mistuitu tote^ descoperindu-lu. ia cu caucuIA din vadra odata si torna jumatate In sofiu si (jiice: «sa fie de Dum«nedefi. (jiicendu copiii la mâncare: a Dumnezeu sa primesca!» «Se mai facu apoi doufe. apoi vestirea se face tn zori prin temeile casnice prin cântece jalnice. » face cruce de trei ori asupra vasului. fiindu pusu pe masa unu paharu cu apa si alte legumi. II va puti si se va îndeparta dela casa. tn poesie.Iaca asta turta arsa Ca sa. ti pune tn stnu trei ori patru crucerl . cari turtite le Împarte Intre copiii adunati anume la o masa josu. 489 «Dupa asezarea mortului pe masa. Acesta 66 repetesce In fie-care dimineta câtu este mortulu tn casa. (jiicendu: aDumne(leu sa cprimesca lui N. tn cari i se descrie vieta si faptele bune din vieta. adeca pentru care se face pomana. Înainte de cântatulu cocosului. Totu asemenea se cânta femeile înrudite. aTotu dupa esirea sufletului se ducu la 7 vecini 7 vase (sofiu) cu apa de pomana. archangelu» si umple apoi vasulu. talhariloru si mortului. care apoi se pastreza In casa. de st Archangelu. Dupa umplere lepfeda din elu un caucu tndSratâ In fântâna. cari. punendu peste caltu pravu de puscas pre care Uu aprinde cu lumina ce arde pe pieptulu mortului. pome) descriindu-I vieta si faptele bune pe cari le cunoscu. pe unu taierQ fasole cruda sau si ferta. ca venindu mortulu ca muroiA (strigoiu) si punendu din acestu p3ru a lui tn focu. «Aducendu-se sicriulu. venindu tn rSstimpulu catu este mortulA tn casa cu pomana (o lumina.ti fie de bucate. o muiere sciutore luându radacina de leosUnUy de spini si putinu caltu (ramasitele dela tuiore). ahe sa Intemplatu m6i*tea de cu sera. In credinta ca sa nu aiba certa cu celtt ce a facutu fântâna. aseza apoi mortulu In elu. «Tote acestea se tacu ca mortulu sa nu se faca strigoiu. Ca nu mal vil Tasta casa. unu colacu din faina de grâu. «Apoi mal face 4 turtite. dupa ce a scosu apa. «La fântâna.va. menindu-se una de ((Dumnezeu» si mortului.

pe 'care cele dou6 din urma îlu repetescu: Cu umbra rotunda. rirâ de trandafiru ! De ce te-al grabitu. pasu Pe mâna dreptâ. crecjiendu-se ca celu de curându mortu are sa fie straja pâna vine altultt. Firule. 490 La o s6pt6inâna se matura bine pentru curatirea a tute relele. Ci de locii sa pleci Si sama sa ial: . ci sa se adune tn unu cotu la o lalta. De aî înfloritu Pan* n'at împupitu? Grabitu n'am grabita. cu atâtu mal putinu sa treca pe sub mortâ. a In decursulu câtu este mortulu tn casa. lep6dându-se si matura«Cu putinii înainte de venirea preotului se face petrecerea mortului din partea a patru muerî. nu este iertatu ca sa tntre nici unu animalii tn chilia mortului. Ca-sii negri talhari Si te-orii jaui. Unde joculu j6ca Sl-alautite (JicO. Sa riu dai pre-a stânga. Mari ciucjit am pravitu De m'am despartita Dela lumea alba. crecjiendu-se ca se va face strigoiu. Dela sotiorî. Dela parintiorî. Dela slîntulCi sure. Dela puisori Dela fratiori (si alte nemuri). «Nu este iertatu ca sa lapede gunoiulu din chilie o sâpt6mâna. cântându dou& cate dou6 alternativii cate unu stihO din urmatorulu bocetu. lirule.pentru de a descumpfira pe mortulu loru dela paza. Pasu N. sa mature si altu sufletu din casa. Putinii sa zabovesc!. ca nu cumva lep6dându gunoiulu.

Cu vinii îlii uda . Scaunicelii d'odihna Si patCi încheiatii Cu scânduri de bradii.La mijlocii de cale Este-unii paltinii mare Cu fruntja manunta. (2) MitHUHâ oste o cununa do pe capulCi fclcloril dela cununie. Scari îmi coboria. Ca-I lina fontâna. Iar Sânta-Marie Sede 'n patu si scrie Cu condeiu în mâna: Juni pe cununi. Pan' vinii i-o sosia. Fete pe mununi (2i Si totii nevestele D'alc tinerele. Mici pe fâsi6re. A Angeru zaletia. Cu sfulpezî [W de fagii.stâlpi. unde a zacutu. La cel ii Domnii frumosii. asa sa se sparga tote . U) St'iilpezî = . o ()la dicendu: ((Cum se sparge ula. Scriam*o scriea Zluijiî de locO pocnia. îlu suia Sus la Christosu. Pe N. se sparge In loculu acela. Dupa ce-lii suia Scaunii îl da De s'odihnia. Mosi pe cârji6re. Lumea alb' uita. luandu-se mortulu din chilie. 491 ((Dupa s6versirea ceremonialului bisericoscu.

((Nu este iertatii ca mortulu sa se lase sinirurii In casa. o muere. care are sa treca pre celfi mortii peste o apa mare. pentru ca sa-I rescumpere loculu de odihna. care a adusii de-a casa cu gaina si ba(iilu si o galeta cu apa. si sa-I fie usoru pamlntulu. credendu-se ca venindii diavolulu. ciicendu-se. «în gropa mortului se arunca si bani. Daii capii Pentru capu. Casa rcmâna-ne plina. unu batu de alunii nou. de se spala. Nasii Pentru nasii.((relele din acesta casa!» ((Se pune apoî. Sufletu Pentru sufletij. în semnii pentru rescump6rarea sufletului mortuluî. în contra apropieriî duhuriloru necurate. cu elu sa nu se p^rda noroculu: penlru aceea rostirea cuvinteloru de mal susu. (fMasa din chilie se tntorce cu pici orele In sus pâna la întorcerea petrecfetoriloru dela gropa. Tote acestea se dau peste gropa mortului si anume : gaina groparului aceluia. colaci de pomana la cei presenti. ((Se mai dau la gropa si pâni. ((Dupa ce mortulu este acoperitii cu pamlntii. în alu carui capâtu este prinsu unu cruceru. cre(lendu-se ca fiindu mortulu noroculu casei. ((Cu petrecerea mortului la gropa o muere iea cu sine o gaina vie. i se pune pe pieptu o secere sau unu inelu de argintu. Se mal crede ca celorii . spre a se pute ap&* ra de negri talhaH (1). Intra In elu si apoi se face striffmH. dicendu-se: Noroculu româna în casa. totu In loculu acela^ o pane sau unu ma laiu. care a datii prima (')ra cu sapa în loculii. ceea ce Însemna ca sa nu le amortesca manile. Ochi Pentru ochî. torna de o parte a gropel apa sapatorilorii. banulii pusu In capulu batului este plata luntrasului. cari sunt de cea-lalta parte (adeca pesle grc'jpa). unde se facuse gropa. Gura Pentru gura. Intemplandu-se însa casulu ca sa rCmâe singuru în chilie. «Batulu i se da mortului de pomana.

la 7 martisore (Marti) 7 sâmbiore (Sâmbete). vamesiloru . . cu unu cuvintu din tote bauturile si mâncarile dela pomana. La fie-care se menesce o cantitate anumita. carora nu li se da pomana si cari navalescil la pomana lic-caruî muritorQ. talhariloru. spalându apoi si 61a cu spalaturi de cruce. Hotarâ iti facu Sa nu mal esi din acestti loca. spSIaturI de vasele cu rachiu. ((Se mal daii la acosta ocasiune si haine de pomana. spalându-se cu apa de aceea. «A treia (jli dupa Inmormlntare o muere din casajuândtk Intr o ola spâlaturl de vase. ((Pomana se menesce în urmatorulii modii: mortului.lice prin colacarita (muerea care menesce pomana) a nu le fi iertatii a mal lua dela respectivulii mortii din pomana. Marti si Vineri. tire de malaiu^ pita. alta treba sa nu ma! «al la casa nostra!» «Dupa aceea îlu hotaresce pre celu mortu cu unu cutitu stricatii. ^^lel a 9. apa din sofiu. îmbracandu-le primitorulii (unii sferacu) le primesce de ale sale. 493 «Dupa CC primitorulu este Imbracatu. sfintilorii archangell. socotindu-se din ^iua în care a murittt. la 3 ^ile sfinte : Luni. trasu pe pamlntfi dice: Am umblatu. si tncunjurândiî mormlntulu cu vtrfulu cutitului. pe cea-lalta lume? «La ce primitorulu r&spunde «dau». ui Dumnezeii. tâmâe. celorii doi îngeri care pcirta sufletulu mortuluîi celorii patru stâlpi cari tinii cerulii si pamîntulii. (1) Copiii lopetlatî. prafu de pusca . se duce cu acestea lamormtntii si torna peste totu mormtntulâ (jiicendâ: «Asta sa-tl fie mâncarea si bautura. le trece. (dntorcendu-se dela gropa acasa. le va desbraca si i le va da.ce le asuda manile. acestoru trei cete din urma li se inter(. luî Avramii. ca ducendu-le celui mortii. portarilorii. «Acesta se repetesce de 3 ori. seRCote afara In fata soreiul si-Iii întreba: « Dai hainele luî N. vina. lasându-o. Loculu ti-am cautatu. so face pomana numita si cumîndU. caiti. în credinta.

luându cu sine luminele dela esirea sufletului. nu are pomana. observându cele expuse în altu locu la umplere. «Dela 5 i^ile pâna la 6 saptamâni se facii In fie-care demineta câte doua turtite. «Am (jlisii In altii locii ca se duce veciniloru apa de po- 4JI4 mana. i se face pomana. 4 colaci si unu darabu de pânza alba noua.. unde slobode mortutui apa. pâna ce a trecutii unii ogaselii (parautu) saii vre-o apa.» adeca mortului. la 1 anii si apoi continuati vQ cât voesce. la care primitorulii raspunde: «Dumnezeii sapri«mesca». 4 lumini de cera. în semnu ca isvorulu sa-i fie sloboditu. pe cari gazdarita casei le duce la unii vecinu saracii. este tâlharii sau lepadatii de Dumnecjeii si nu este primitii în împSratia lui Diimnedeii. caruia i-a adusu apa. si mergendu la fântâna llii umple. aprinde In giurulu luî cele 4 lumini. . pune In elu paharulu si crucerulu si-Iii încunjura cu luminele cari aii arsii la esirea sufletului mortului. (( Voindu Insa a se lasa a nu mal duce de pomana când sa tmplinitu termenulu pusiî.)) 495 - II. Intre olalta). de.«Intorcendu-se a-casa nu mai vorbesce nimicu cu nime (de sunt mal multe. unu paliaru nou si un cruceru. ci de-acum la 1 sau 2. Cel patru colaci se împartii acolo între copiii adunati. asa sa ramâna mortulii in loculii depusii surdii si mutii. iar In casii de se Intâlnesce pe drumii cu cine.va i le da ^icendu: «Sa-I fie pomana lui N. l'mple apoi vasulu cu apa curgStore. i se daii haine de pomana. cdtu este inortulu tn casa. Face apoi unu cercii de pietre. ca ppecum nu se mai face sgomotii. gazdarita casei sau si alta femee iea pentru ultima ora vasulu vecinului. tn credinta. observându si aici cele ce sau facutii dupa înmormlntare la cumându. precum si la miluirea hainelorii. menindu-sc mortului si apoi cu pânza se ducii tote la gazda celui alii carui e sofiulu. «La 40 de dile. numai cu acea observare ca nu se maî duce Ia totî. vorba Intre ele. si cu elu plinii se duce la o apa curgetore. 8 ori. Acesta se lace si dupa tnmormlntare. «Cclii ce se sinucide. asterne tn elu pânza si torna apa din vasii adusa dela fântâna.

Toti apa ml-orii be î^i ml-orii hodini. S6r'le nu m& frige . Ca dovada despre acesta ne pote servi si unu bocetu din Strei. ci eî. Românii din unele parti ale Transilvanich sub cuvîntulu stcf/il. . Câti 6menl orii trece. (1) Ungaria. Di la haia Iratl? VA m'am doblicitu.SegeorgiQ. Pe rude m'o pusO Pe sus m*o d'adusti. Dar el ca m'o pusa De laturi de satâ. Si ml-oru multâmi. Unde venta nu bate. întelegu bradulily despre care amu vorbitu la p. redactata de Gr. La tântâna rece . din padure. 98 112. Und' \enturl ma batu Si pI6ia mg plâua Si neua m6 ninge.S T £ G U L 0. . comitatulu Hunedora. O (jiisii ca mS punii La mijlocâ de sate. it»visla sociala stieiilifica literara. care de regula se bocesce de fete si neveste tinere si care suna precum urmeza : Stegule. când miire vre-unu june sau vre-o lata mare. Ca m'o celuitu 496 ~ Hâî noue feciori Cu nouS securi . si pre care tiu aducu feciorii. sub cuvtntulii acesta. care e usitatu la morti. Mol- . Neua nu me ninge. Toti o data odata Si am picatu Ia vatra. Hradule ! Ce te-al doblicitu De te-al scoborîtu Dela locu pietrosu La locu moroiosu. Sorele me hrige (1). nu întelegu stigulA^ despre care ne-a fostu nou6 vorba maî sus p. 92. Dela muntii *naltT. P16ia nu m& pl6ua.

. Morte.. morte.. 1892. U Komsknl. Pe iesitulâ plugului . Si tl-al pusa mâna pe scara Si nl-aî fâcutu lai^u pe-afara! J/arianu. eoni. 497 III. Pe cântatulu cucuiul. . p. district ui Ci Naseiululuî. rea mal esti. Cluj. 290. Si tlat pusu mâna pe grinda Si nl-al facuta largii prin tinda. Unde tu n'al trebuitu ! Ca tî-al pusii mâna pe masa Si nl-aT iâcutu largu prin casa. BOCETE. 32 4U8 II. do d-lCi T. Unde tu nu trebuesclî M6rte-acor-al nazuitu. Inmorm. I. La morte. »Simon(l.) Nici o morte nu-I amara Ca mortea de primavara Pe 'ntruncjitulu codrului. Tu acolo nazuesci. (Din Transilvania.do vana.

saUilCi lIolariiicHilu-dc-josfi. Ca 'ntr'înselc sa traesca. . De viteji nu se siesce. Si cu turnuri prea frumose. De betrâni nu-I e rusine. .Iu omora . Aî?a ne graesce Domnulu Ca sa 'ntelega totCi omulu. De bogati nu se feresee. Iar' mortea. Nu mal spune nimenue. Si mortea sa nu-I gasesca.La morte. coiii. De seracî nu-I este mila Ca sfiraculu vrea sa mora. . Nu da de veste sa scie. când vrea sa vie. de fo-^liilu iiM'U foiiii^rolaru d-lu IVlroa l'ivlipcvnu). Pe celii dreptQ înca. (Din Bucovina. Ne graesce cu blândete Sa lasâmu inimi sumete Ca nimeni sa nu gândesca Ca 'n lume vrea sa traesca Si mortea sa nu-lu gasesca. Mortea 'n lume este mare Ea prieteni pe nimeni n'are. Impcratiî si cu craii Facu cetatile cu aii Si 'nca se mal nevoescu De cu ziduri le 'ntarcscQ. Cu ziduri nalte si grose. disirirUilu UridautuluT. La cel tineri înca vine.

Iar el vrendu sa faca bine iSa trimita dupa tine Sfmte slujbe. Sâ nu (JicI nici când de tine Ca tetele te-orQ jeli. leturghiî. Ca câte-I lucra cu tine Acelea-tl vorCi prinde bine. . Din curtî bine ^mpodohite lî pune 'n secrie cernite.Ci când el se veselescu Si mal bine ca traescu. Feciorii te-oru pomeni. cres^tine. 4<H) De pe scaunu luminata II trântesce morti în patu De nici nu se mal radica. Pe cel serael miluesce. Care-au remasu la cel vil . Ci mal bine te silesce Si-o faclie-o 'mpodobesce Bisercel-o dâruesce. Oh amaru si grea durere. De vrei ca sa Iaci vr'unu bine. . . Din cetati sus dela ventu II pune jos sub pamintu. omule. Atunci mortea câ-I gasescc Si de pamîntu ca-I trântesce. Deci tu. Nici nu mal ufraescu nimica.

«Nevestele banuite. (biii Tran*<ilvaiiia. Mortea dice catra cucu: oOO <cl)a-mî. disinrlulu NâsCnululuî. (U' d-lu T. «Tu pe unde mergi si cânti «Copil mici îl saracescl. «Fâr numai painginiti. «6mnel tineri despartescl «CasI de omeni pusteescl!» Cuculu daca a cântatu Iute 'n casa a sburatu Si la capu s'a asezatu. de-acolea. «Du-te m6rte la loculO. «PScurart cu oile. «Ca vomu fi bune sotie î» Dar cuculu din graiâ graia: «Du-te. morte. «Eu pe unde mergu si cântii «Esu barbati cu plugu 'n câmpu «Nevestele ducu de prândii «Barbatii mergu suerândii «Si nevestele cântândii «Si voie buna fîicendu. «Mamele reu despletite. «Tu pe unde mergi si cânti «Nu mal ve(j[î ochi înfloriti. Oh tu m6rte mâniosa Cum m*al scosu astâcjii din casa Sl-alta nu mi-aî daruitu Far' unu pustiu de morminta! III. «Glasulu eu nu mi l'oiu da. Insa m6rtea strasnica Iute dupa elCî mergea . «Eft pe unde mergu tji cântu «Esti plugari cu plugurile. eoni.Morte fara mângâere. glasulu teu mic.) Cânta cucu 'n vîrvu de nucu î?i mortea *ntr'unu vîrvu de ciuntru. «Ca veni prima-vara «Si iar voîu prinde-a cânta. î!>imuiiu. «Ca nu ti-al aflata omuICi. Mortea r^i ciiculn. cuce. «Neveste cu prânzurile.

(Din Transilvania. dîna cam bctrana Cu glasl de lecurî în mâna. Catra iiigeni. disiriclulrt Nitsciiduluî. Nu-mî aduci si leculu meu? «Leculu teu eu Tam adusu . aim. di*»Ui(lnlu NaMHiduluî..La pici6re s*aseza î?i cu cuculu se mustra. . Ca m'a mânatd Dumne(. Cu ce fapte m'asi mal du<*e La tatalu meu celu prea dulce Ca mi 1-a chematii Christosu La orasulâ celu irumosu. de d-lft T. Ohî câtu-I de desfatatii Nice când n'am mal umblatu!V. oOl IV.) Pe ritutulu mohorîtu Merge-unu carCi mândru cernitu Cu herneu acoperita. Si Ilena o-a zarit u Si'nainte î-a esitu Si din irura î-a vorbitu: . . Tine-mi-te-aru DumnedeCi. Ohî câtu-I de luminosii. coui do d-lu T. Cum spunea Domnulu ChritosO.Mt)îna. SimonCi. Ca al de calctoritu Si dela noi de pornitu.Ieil Sufletelulti sa i-ld ieîl! . (Din Transilvania. O prea sântCî îngerulâ meaî Ce î-asi da lui DumnetjieiL Sâ-ml lese puiutulu meu? Da-I-asI auru si argintu Sa mi-lu lese pre pamintu! Xu-ml trebue aurul u tSu Si nico argintulu teu. Leeulii. înapoia carului r>02 Morgre-o dîna cam betrâna Cu locurile a mâna. Puisorulu meu iubitu! ¥j\!k de asta n*am gânditu. Simonu.

Ci te ie pe cea carare .Si'n lerestra ti Puiu de Graneunl Si leculu ti l'a ^ufleiulu ti l'a VI. La surori sa nimeresc!. Inima sa-mî îndulcesc!. Care duce la surorî Si la scumpiî Iratiorî. La lin A tata l'am pusu. miluta nostrâî In fundulii casi 'n lerestra A sosîtu carte domnesca Dela noî sa te pornescâ. Cu Iratiî sa te 'ntâlnescî. Ca apele-su curgetore Si *napoî ne'ntorcetorc. Dac'aî lua sema bine Pe-unde-î mercre'n ceea lume. Ci celu bunu sa nimeresc! Fe elu sa caletorescî. coimiiiîi Siiipta. Celu mal greu si multu maî reu. Nicî dupa parec late. luatu! (Din Bucovina. Care duce la strainî. i\\ mamuca sa vorbesc!. Ilinra a Mielului Caprii\ Tatuca. Bine-aî face dumnia-ta Sama daca mi-aî lua. Ce m'asî ruga dumi-tale î Daca-mî faci acesta cale. Altuia mi-î batutu cu llorî. \u te lua dupa ape. ilii-t. mî-o sburatu vCrsatu. Dare-ar bunulii Dumnecjeu oOS Sa n'alegî pe celd maî greii. Ca sunt doue drumurele Si cam greii de-alesu din ele: Unulu mi-î batutu cu spinî.

Dela nepoti. dumnia-taî Rosra-te cu! te-î ruira Dora dor te-a asculta: K6ga-te la siântulu sore Sa tie (Jiua maî mare Sa te satur! de primbare A(j! în cji despartitore Dela fratî. Dela tlor! si busuiocu. Tatucuta. Si sâ mi le tragit tare Sa merga resunulu mare . Ca-sCi departe satele. S*audâ nemurile. Si elu dac'a rasari Tu la no! iara-î veni. Dela fete si leciorî. nepotele. dumnia-ta î R6ga-te cu! te-I ruga. Tatucuta. Dor glasulu tl-a asculta: R(')ga-te Ia paliniaru. Dela gineri si nurori. Dela cântece de jocCi. dela suror!.Ce merge cu siântulu sore Ca sorele-! mergctoru Si 'napoî întorcetoru. Dela gradina cu florî. Palimaru si clopotarii 504 Sâ traga clopotele Sa resune vaile. Cari! mi te plângu cu jele.

S'auda si Dumnezeii Sâ vada ca-mî pare rSQ. Sa spuY mamutii asa Sa-mî trimeta camesa Pe suerulu ventulul Prin funduld pamîntulul. Cum te-orâ pune la rec6re Nu te-a vede stântuld sore. Tâtucutulâ meâ iubitu! D6mne.tîtisore. Ca eii cum oîu capeta-o. 'N vercjiitula livccjiloru Srnfloritulii pomilorQ. Din negri tfil ochisori Voru iesi doi pomisorl La piciore Mândra flore. nici cu 'ncropu.tale. Camesa negra cernela. Sciu bine ca te-a 'ntreba: Vc(jiutu-m'al tu orî ba? Si daca mi tea 'ntreba Sa spui mamutiî asa: M'al vS^wta pe prisp' afara. Nici cu oca de soponu. Ca i negra camesa. Cum te-oru pune Ia pamîntu Nu te-a maî ajunge ventd. Numai cu lacrimi de omCi. Tatucuta mila nostraî La porta la tinterimu Noi asta(. mândru-aî maî muritu In aratulâ pluguIuY.ll ne despârtimu . Si dupa CC ml-olu usca-o Înapoi I-oI\i înturna-o oOo Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntiiluT. FrumuselCi ca mî-otii sp61a-o Nici cu apa. Si-T tâlni pe mamuta. Dacâ-ml faci acesta cale. Si dupa ce l-olii sp61a-o Frumuseii! ca I-oîu usca-o Nici la bore Nici la s6re Numa 'ntr'a mea jale mare Colea 'n sînii la . fripta. Si iar m& rogCi du mi. In cântarea cuculuî. Si iar daca mi-I vedea. Camesa pecurarita Cu inima arsa.

draga mea.'s/T. când te-au(Jitu. Mal multii cu noi sa traesca. Nai tinutu glasulu mal multu. (Din I5tr. Da tu l-al cântatu în spate De-a fostu sagetatii de morte.Sâ stamu dar sa mal vorbimO: Unde sa ne mal tâlnimu? Sâ stamu Sa mal cuvintamâ Batar douS.Bata-tc pustia cucu. Nici miluta. «Draga mea. Nici pe nime cu priinta î Draga n6stra Mila nostraî . coin iu:i Calutiii l. . dict. Ca sa le potu tinea minte î lan deschide-tî gurita Si ne învata ceva ! . . Indata*n cas'-a venitu Si din gura c'a vorbitii: «Mei femee. cum Ta ascultatii. trei cuvinte. tm Si cum de nc-aî parasita Tocmai când nici n am gânditu ? Ca de astacjl în colea Noi tatuca n'om avea. do Catriiia Uavolta). Tare s'a mal superatu Si din gur'a cuvîntatu: «Omule! tu ce graescl «Cauta ca buîguesclî . Tatuca. Tatuca sa vietuesca. Nici tatuca Nici miluca : Nici tatuta. VIL La una tata. iubita mea ! «Cucu'n spate ml-a cântatu «Si mortea m'a sagetatuî» Mama. )viir:i. Dragulâ nostru tatucuta! Da cum de te-al induratii Si pe noî ca ne-al lasatu Tocmai când n'am cugetatu.

«Ca de astafjî în colea «Voi mal muitu nu mi-tl vedea!» Plânge casa. iubita mea ! «Cuculu f6rte bine scie «Când cânt'a casa pustie «Si copil a saracie î . Daca. De tata sunteti remaseî Plângeti usi. plânge masa. Nici usile n'a deschide. Haida la mormîntu si vecjî. tatuca. Câtti al traitu al muncitu Pentru trei coti de pamîntu..«Cucu-l pasere pustie. Nici nu sa mal hodini. aî lucratu Pentru trei scânduri de bradu . draga mea. . Ca de astacjl remâneti. «\'enitî sa vc pupu pe-obrazu. «Draga mea. Plângeti tuspatru pareti. Ca de-acuma tatuca In casa n*a mal întra.507 «Dragii tatiî copilasi. Câtii al traitu.. Nici la copil n'a mal rîde. Dragutulu nostru tatuca. plângeti feresti. «Ca de min' sunteti remasi.. nu cre(jî. La feresti n'a bocani. «Si elii nemica nu scieî» Da tatuc'a lacramatii Si din gura cuvîntatu: «Tu femee.

Sa ve(]ii mortea ce-o facut u î Si te'ntorna într'o parte Si ve(jiî mârte cu dreptate. airîu-ultorQ. Nici ca sa gospodoresca. Scola nu sedea tacutu. Ca de amu ne despartimii î 508 VIII. comuna Mahala. Unde nu estî asteptata Tu mergi. rom. tata. Ca sl-alu nostru tata vineî Da nu vine sa traesea. La iiiiA tata.) Bata-te pusti ulu morte Cum nu esti tu cu dreptate ! Ca ori unde-ml estî chemata Tu nu te duci nici o data. Si noi nu te-amu asteptat u Si tu totu te-al aratatii Si pe tata l'al luatu.Kucura-te manastire. Tatuculu nostru placutu. do d-lA Ionica alâ luî lordachi Isacâ. far' sa fii rugata. La usa la tinterimu Stal. (Din Bucovina. Da-tl pânza de pe obrazu Si ve(jl morte cu necazQ ! . Da vine sa putrecjesca. sa siStuimii.

Câta jele 'n lume este T6ta 'n mine se opresce. de d-ld V. 509 Eu de când m'am radieatu Multa jele-am indurata. Sa-tl cânte 'n glasulu celCi grosu Pentru-a nostru traîu frumosu. eoni. Si sa-tl cânte'n glasd suptire Pentru-a nostra despartire. Dintr'o casa mare. comuna VicovuUV(L-sus. Nici nu-î lalta de sedutu. disiriclulfi Uadautului. Alta mica tî-aî facutO Cu capriorii de lutQ. I. Nici terestra de privitu Si nici usa de esitu. Jelc-asa m'a superatu Cum ÎI cerulu innoratu Peste t6ta Lumea rdtâ.o placutO. Mare casa al avutQ.Tatuculu nostru placutii.)i sa-tl fac*o ferestuicâ Ca sa-tî cânte-o pasfiruica. Aceea nu ti. Cine n'are *n lume nene Sciii ca traesce cu jeleî IX. (Din Bucovina. Multa jele am mal trasu Numai foculii nu m'a arsu. Turlurc'Miu. preotu.) . plina A romasu maica straina. La nnA tata. Câta jele-I pe pamintu T6ta m'a mâncatu pe rindu.

Sberâ oile *n ocolii. tatucuta. Nici miluta. «Tata» pe cine-omu striga Daca nu-j fi dumnia-ta? . de M.) Sc61a-te. Nici tatuta. tatuta. Da noi de undc-omu veni Ore cui ne-omu jelui Ca tatut'a putred) ! Demineta ne-omu scula. Bun'a fostu. olO Tuta lumea-î cu tatuta Numai noî fara miluta. Alta noua ttaî fâcutu Fara usi. Si neamu ruga dumitale Sa nu faci acesta cale. tata. Dar elu dc-amîi n'a mal fi Si de noi cine-a 'ngriji? Si noî ne-omâ culca pe vatra N'omti sci cine nî-a fostu tata. <Iicl. fara feresti Numai câtu sa putredesclî X. conuiim ('rasna. Harbu(a. scola Si ne spune-adeveratu : Cum de rai te-al înduratu Si copiii tî-at lasatîi Mititel si ne 'nvfitatî. grija ndstrâ. Scula-te. La min tata. Ca noî de a(J[î în colea Tatuta n'om mal avea. Casta cale-î duc^tore Si 'napoî ne 'ntorcetore. Ca tatuca când era. Sc61a. tatuta» scula. Ca tî-a fi dcstulu de-asarâ! Scola-te si ne-î vedea. care-î avuta.Scola. Elu de noi bine *ngrijia. Mila nostra. nu tl-o placutii. Nici pe nime cu priinta. scola. Casuta. Sc61a-te si te tre<Jescc Si cu noi ce. (Din Biiroviiia. Ci sbera dupa stâpânu.va graesce. In sama nimfirul datî? Ca eî s'oru trezi odata Ca n'au mila dela tata. mila n6stra. Da nu sbora dupa fonii.

XI. Sa te lasi de asta cale. de Mariura iiârbuta. coimiiia ( i*a>iia. Ca ne-ai lostu unii bunu parinte. Si nVasî ruga dumitale Dela capii pan' la piciore Sa nu ne faci superarc. Sa le tinemâ si noi minte. Ci numai ne-a porunci Totu cu «du-te» si cu «vina» Ca la nime n'avemu mila.) Dragulu meu. . (Din IUuM)viiui. Ca noi câtQ omu mal tr^ii Nime nu ne-a milui. iubitulu meu ! Sc61a-te si te trezescc Si cu gurita graesce Macar doue. dirl. trei cuvinte.Strainii ca ne-oru mustra ! fiU Da cum de te-al induratu ^i prin straini ne-al lasata Totii de china si de nacazu Si cu lacrimi pe obrazu. nenîuculii meu ! ScumpulQ meO. Caci nu te duci sa'nflorescî. Xenlucutulii meu iubitii. Casta cale-I duc^torc Si *napoI ne 'ntorcctore Tare ni-I cu superare. La uiiii parinte. Cine mi te-o statuitîi Pe-asta cale de-aî pornitu Sa mi te duci în pamîntu Tare reîi ti-o mal priitii.

Ca tl-a fi destulu de-asara! Si. In cotro te-al podobitu? Tare frumosu te-al gatitii Si pe drumii ca te-aî pornitu. Negriloru strainiloru! Ian sc61a si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava. 513 Casuta ca t!-a¥ lasata si-alta n6ua c'al durata Numai cu patru pareti. (Din Bucovina. Si-tî deschide ochisorii Si ti-I vedea si feciorii Pe-a cui sama î-al lasatO. Si te primbla prin gradina Sa cresca flori si sulcina. Nu sciu'n minte ce tl-a datii Si pe noi ca ne-al lasatii Lemneloru si pietrelorii. tic Catiina Ilaiiceria. Sa le tinemu si noi minte. Ca tî-a fi destulu de-aearâ! Ca de-asar*al adormitu Si mal multa nu te-al trezitii. Scdlâ. mama.ti deschide genele Si ti-î vedea fetele.Da te ducî sa putredescî. Fara usi. Cu noi nimicii n'aî vorbitu. scola. Cum întri*n ea putredeacî. mama. scola. sc61â. . dicl. Cu noi sa nu mal graescl Nici mal multu sa te'nlidnoscî î :a2 XII. Cum te bagi.) Scola. sc61â. iara feresti. nu te mat veijil. Cu nime n*al mal vorbitu. Ian scola si te trezesce Si cu noî ceva graesce Macar d6u6. trei cuvinte. Mal multii nu mi te-al trezita. Sorele c'a resaritu. La o manii. comuna Crasna. Mnior-ta cum al adormitO.

Pe mamuta voîu striga Ca sa vSdâ de nu cum-va S'a rSspunde de-unde-va. U BomftnT. Da. Mila n6stra! Draga n6stra. 33 514 In totii locuia votu privi. Din gurita Tamâita. Din mânute Viorele. Pomisorl Din ochisori. Draga n6stra. Casta cale-I calStore Si'napol ne*ntorc6t6rc.EH m'asi ruga dumi-tale Sa nu faci acesta cale. Vfidti cu ochii cum se duce î Dragele mele piciorute. Cum s'orâ face flori albute Si n'orO mal face urmute.voiu de ea unde-va? Si pe-afarâ voIQ esi Marianii. Inmons. Scumpa ndstra! Cum a pusii manele cruce. Sl-aistâ drumu îl calStorti Si'napol ne'ntorcatorii. . Lutisoru Din trupusorâ. Demineta m'oiu scula Pe mamuta voiu cata Prin tote coturile Si prin tote-ungherele Sa vedu gasi-oiu ori ba. Din cosite Micsunele.

(Din lUicovina. coin. XIII. mamuta. Draga nâstra. . Pe mamuV aî îndragitu î Când. do Iiist.De-unde-va. . mila noslra ! Da cum de te-aî induratii Si pe noî de ne-al lasatu? Pe noî cine ne-a 'nveta Binisoru ca Dumnia-ta? Ca de mâne în colea Noi mamuta n*omu avea ! Când tî-o fosta lumea maî draga. Cârdeia. Si nimeni nu ti-a plâcutîi. draga noslra.) Mamucuta. satulu Bilea. La mamuta al venitvl Si 'n (erestra mî-nl batutu Si pe dînsa mî-al lualu Si cu ea te-al departata ! . Multii estî n^gra si urîta Si de lume urgisita! Lumea aî încunjuratâ Si pe nime n'aî aflata Cu tine sa-lO fi luatu. Atunci în pamîntîi te baga. Bata-te urîtulu Iuta Multu estî negru si urîtu. greu ti-a fi. dîn cotro-va! Bata-te pudtia m6rte! Multu esti tu fâr' de dreptate. La o mama. .

Draga nostra. Cum s'a lace terna negraî Dragile nostre mânute Cum ll-oru cresce flori albutc! Dragile nostre piciore. .^i eu dupa ce-oiu spela-o Bine ca mi tl-oiu usca-o Nici la aburi. Draga nostra. Numai cu lacrimi de omu. scumpa nostra! Muitu in lume al mal muncitu Putintelti ti s'a venitO. Nici roua n'orâ scutura. Eu m'asi ruga la Sân-sore Sa tie (tiua mal mare Si sa-tl dee cheita Ca sa-tl descul gurita Sâ graesci cu noi ceva. Mamucuta. Demineta ne-omâ scula.» ol o Atunci s'o iei de pe tine Si sa ml-o trimeti la mine. draga ndstra. Si tl-oiu trimete-o pe sure Când a fi 4'^^ ^^^ mare S'ajunga la dumnia-ta-re. . I)umnia-ta daca nu-I crede Eu iara ti-oia trimete Pe suerulQ vântului In tundulii pamintulul. Ca de mâne-a imired).Când camesa ti-î negri. Si-tl-oiu trimite-o pe stele Unde dumnia-ta-I sede-re.o. mama alba. Nici in spune de soponu. Ca eii cum ml-oiu capeta-o Hine ca mi tl-oiâ spCla-o Nu cu apa clin isvorâ. Ea de unde nl-a veni. Ca d6r vine mamuta. Ll-oru cresce flori galblore r>i6 Si n*ortl mal face-urmus6re. Ca sa te tinemO in minte. 'N tote partile-omii câta. Macar doue trei cuvinte. Numai cu-aburl de sufletu. Iarba verde n'orft calca. nici la ventâ. .

La o mama. mâmuca. Iubita nostra miluta. Unde-I satulu fara nume Si cararea fara urme. Sa ve(jl cât ÎI de frumosCi. Sa te duca 'n ceea lume. dict. Dela noi sa te pornâsca. .) Draga ndstra mâmucuta! Zori de (Jiiua se revarsa Si dumnia-ta se^i în casa. corn. Da ian iesi pâna afara.Num* unu stânjinii de pamintu. bine. Pe unde nu umbla nime. mamuca. (Din Bucovina. Pe când a fi sa resara Stintulu s6re luminosu Din spre rgsaritii din josO. ia-mS si pe mine. La o inama.) Sc61a-te. Si multa în lume-aî lucrata Si putintelu tî-aî luatu. Ca-tl vine carte domnesca. Si te uita pe terestra. Si mfi du în ceea lume Sa petrecu si eu cu tine. comuna 8tr()(»scî. st ud. (Din Bucovina. 8c61a. Vino. do (iriiroro PolticG. De tl-a fi. Ca tl-a fi destula de-asara. de Catrina I^colta. Numai trei scânduri de bradii! XIV. gimn. reu Lasa-m6 la Dumnezeu Sa traescu în satulii meii ! 517 XV. comuna Calaflndcscî. mamucâ. Draga n6stra mamucuta. De tl-a fi.

Orî nimica nu te d6re. Ca apele-su curgCtore Si *napol ne'ntorcet6re. ce-aî socotita. Iubita n6stra miluta. EH m*asl ruga dumi-tale Dela capa pân' la pici6re Sa te lasi de-acesta cale. Ca tare-I cu supfirare. n'amii socotita De-asta cale te-al gati tu.Ceai gândita. Draga nostra mamucuta. Ca sorele î mergC^orii Si 'napoî întorcetoru. Numai noi fir* de miluca. Orî boia ti s'alinatu. Draga nostra mamucuta! V^gdâ cu ochii cum se duce Si n'am putere-a-o *nt6rce. Iubita nostra miluca ! N'amO gânditu. . Draguta nâstra mamuca. Iubita nostra miluta ! Ori estî supurata tare. Casa de tl-al pustiita. Cine merge *n pamîntu verde Nime^n lume nu-lfl mal vede. Când nici cu gându n'amâ gândita? Toti copii-sQ cu mamuca. Si daca nu te-I lasa Eu iara mi te-asi ruga Sa nu te iei dupa ape 018 Nicî dupa paree late. la-te dupa sfîntulâ sore.

La o inahii. Si sbera oitile. Iubita nostra miluta î Eu tî-asî maî spune ceva: R6ga-lu pe cine-î ruga. Totu cu firCi si cu bumbacu Pân' Talu dumi-tale pragu. ¦ « {Din Bucovina. Si pe noi ca nc-aî lasatu Nimicii n*al mal cuvîntatu. scumpa nostra î . Ca mal multa nu te-orO vede. R6ga-te cuî te-î ruga. pâna *n pragti De vecjl vitele cum ragu Si ragu vitele 'n ocolQ De alâ dumi-tale dorâ. mâmuca. eoni. Ca noî de-asta(Jî în colea Mamucuta n'oraCi avea. R6ga-te la Precista Sa-tl deschida gurita. comuna Mologia. Ca de când mi te-al culcata. Roga-lii pe Sân-Niculaiii Sa-tî faca parte de raiO. Ca de-aici cum te-I porni înapoi nu-I mal veni.) EsI. . de Vasile Uopcenu. Draga nostra.Ori gurita tl-a 'ncetatu. ginin.")!<) XVI. Draga nostra. mila nostra. Draga nostra mamucuta. Iubita nostra miluca ! Da la noi când îî veni? Când asi sci când îî veni Cararea tî-asî zugravi Totu cu firu si cu mStasa Pân' l'a dumi-tale casa. si ud. Sa ne spui noue ceva : Pe cându noi te-omd astepta ? Draguta nostra mamuca.

Sa vil pân*la pirilazH Si-I vede-ala nostru nacazâ. pâna *n pragU. Sa vil pâna la pâraâ Sa ve^I cum traescâ si eCî. Sa ve4l ce casuta-tî iacfi Far* de usî.EsI. Nici sdrele nu te-a arde. 520 Si nici ventulâ nu te-a bate. nu te da. j Sa mal vil mamuc' acasa. Sa vil pâna la fer^stra Vecjll ceti iacu copiii 'n oasa. Cum intrinsa sa trâesci? Ca casuta ti-I de bradu. Scola. De-asI sci bine c'al veni. un' te duci. Ca sa ne vil mal de graba. Cararusa tl-amâ plivi Si de alba si de nalba. îl trai cu mare dragu. Corii veni si te-oru lua Si te-ord duce cum oru vra Pe de-asupra ventulul In fundulâ pamintulul. Pe ce drumu al sa-ml apuci? . Iar a n6stra-I de nuele Vom trai cu multa jele. mama. mamucâ. Mamucuta. far' de feresti.

Dumnia-ta când îl veni Mal multii nu te fuduli Pe min' sa nu m8 urescî. Picioruse de matase N'orâ âmbla mal multii prin casa. comuna Calafindoscî. La o mama. Eii de când m'am strainatii. mâmuca mea. Dumnia-ta ca m'al uitatii La mine n*al mal venita. Ci se ducii sa putrei. Cu mine n*al sfâtuitâ. Picioruse de bumbacu N^orii mal trece peste pragâ. de Maria Lâcatusâ). Mânutele lucrâtdre Mergii în pâmîntâ la rficdre. dict. iubita mea! Dumnia-ta pe-unde-al venitu Tare mi te-al fudulitii. Cu mine sa siatuesci. Nu mergii sa gospodar6sca.La biser'ca cea frum6sâ La grdpa cea 'ntunec6sa. XVII. Fiii sa nu-ml amagesci. Inima sa-ml rgcorescl. . (Din Bucovina. De-aceea eii n'am avutii Cui sa m& fi jeluitii. Draga mea. Inima sa-ml fi rScoritii: Cu straini m'am petrecutu ! I 521 XVIII.lesca. Fiii mi I-al amagi tii. Scumpa mea.

de graba. sa viî. (Din Bucovina. Macar doufi. Ca tt-a n destula deasara! Si-tî deschide ochisorii Si ti-î ved6 toti feciorii. Când oru fi grâele 'n clai Sa vil. La nnA barbatii. mamucuta. Când tî-a fi camesa negra Sa mî-o trimetî. Si de spinî Si de pelinî. preotu. comuna Virovulu-do-nus. Ca eii cum oiii capfita-o Deauna tî-oîQ si sp61a-o Sl-oiu spfila-o 'n lacrimele Si tî-oiii strînge-o paturele Sî-oiii usca-o 'n gândurele. de d-lQ Vasile TurturenQ. maicuta. Pe fecîorulii ventuluî Din fundulâ pamîntuluî. maica draga. Si-tî radica genele Si ti-î vedea fetele.) Sc61a. Ca'n cea lume tare î bine. treî cuvinte Ca sa le tinemâ noî minte. Si-tî deschide gurita Si-Î vobi cu noi ceva. dict. maicuta. corn. (Michoria Calancea. conuma Boianil. Cine merge nu maî vine. Ca traimQ în mare jele. 522 Ca tare-î greu în strainT. la noi! XIX.) . Când orii fi* grâele 'n flore. Sa maî vecjl pe aî tel fii. si corn. Mamucuta. draga mea. (Din Bucovina. scolâ. do. d(» (1-1 il Vasile TurUirc*nCi. Draga mea si scumpa mea! Gând asi sci C'aî veni Cararusia tî-asî plivi Si de iarba Si de nalba Sa vil. Sa vil maicuta.La o mama.

Ca veni primavara Plugulii cine l'a porni Daca dumnia-ta nu-T 11? Plugii *n podd a rugini Si dumnia-ta-î putredL Prima. scolâ. nu te da.vara c'a veni C6sa in culu a rugini. Când era stapânulu lorii. Mâncaii fenulu cu stogulii Lingeaii sarea cu drobulii Si bea apa din isvorii. Sare cu bucatica Si apa cu donita. Sc61a. Numaî dup' alil lorii stapânii. Dumnia-ta câ-I putredl. Si-I esire pân' afara Sa vecjii pile cum sbera Tote din salasft afara. bade. De când îl stapân* esta Se da fanulii cu pala. Scala. Nu duceaii atâta dorii. . La lungu drumti mi te-aî pornit lî. bâdiputa. Si-Î esire pâna 'n pragu Sa ve(j[I vacile cum ragu. Ca nu ragCi de dorii de fenu.Badicutulu meu iubitu ! FrumuselG mi te-al gatitu.

Badica. In cotro drumulu apuci: . Ori te*nfiori ori nu C'acolo tl-a fi tralu Bâdicuta! un' to duci.Nu ti-I mila de baieti. La mesteri aî poruncitu Alta noua tl-o croittî Cioplita pela usori Când o ve^I te ieu (iorl. Ca-l cu multa suparare Si cu chieltuiala mare. Ca tare-su înprastieti. Si eO m6 rogii dumi-tale Sa nu faci acesta cale. te*ndura. Si sotia a-tl lasa. Bâdicuta ! ce-al gânditu. Ca sotia dumi-tale Multa suparare are. Si casuta tl-al urîtu! Cal avuta larga casuta. De-oru esi din casa afara La totî lî-orii fi de ocara. De-ord intra de-afara *n casa La toti ll-orâ fi deprobaza. Mititel pe lânga vatra Si n*orft sci cin' Ie-a fostu tata. Tare tl-o parutu strimtuta. Ori te*nfiori ori ba C*acolo tîa fi viata. nu.

Pe cântatulO cucilorQ, Pe 'nfloritulO pomiloru, Pe 'nfrun(Jitulu codrului,

524 Pe 'nvercjlilulu câmpului, Pe pornitulCî plugului? Plugu *n podâ a rugini Si dumia-ta-I putrezi. Ne-omu ruga la stintulâ s6re Sa tie (Jiua mal mare, Sa ne dee cheita Sa-tî descuemti gurita, Si-I grai cu noi ceva Macar douS trei cuvinte Sa te tinemu si noi minte. D6mne, D6mne Sfinte D6mne! In ia n6pt' asta mal mare, Ca asta-I despartitoro Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratulâ cu bujorO, Dela-lu nostru sotiorO. Pân' amu nainto vreme S6rele nu resaria Si dumnia-ta te trezial. Da de amu nainte vreme Sf intuiti sore-a rasari, Dumnia-ta nu te-I trezi. Sotiora dumi-tale Dimineta s'a scula Si'n totCi cotulu te-a cata. Pân* amu nainte vreme Te culcai si te sculai Si de somnii te saturai. Dar amu de-asara dormi Si nu te saturi de somnii. Nu sciu perina ti-I m61e, Ori nemica nu te dâre, Ori scortariuia ti-I frumosii, De-asara nu te-al întorsii. Scola, badicuta, scola.

525

Ca tî-a fi destula de-asara!

Si te primbla prin ograda, Ca cresce mândra otava, Otava s'a scutura Si urma s*a astupa; Si te primbla prin ocolu. Ca cresce mândru mohorti. Si te primba prin gradina, Ca crasce mândra sulcina. Sc61a-te si te trezesce Si-Î vede'n casa ce este, T6ta lumea te jelesce. Nemica nu-tî folosesce. Si deschide gurita Si grai^ cu sotia, Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Macar doufi trei cuvinte. Sa te tie si el minte. Sc61a, badicuta, scdla, Si hal cu noi pan' afara; Scola, hal cu noî pe josu. Ca drumulu nu-î grunzurosii. Sc61a, scola, nu te da, Ca de mâne in colea Noî mal multa nu te-omO vedea, Ca te duci în ceea lume Unde nu te sciî cu nime. La usa cea de hârtie Câti se ducti pe toti i! scrie; II merge si dumnia-ta

Si cine-va te-a 'nsemna. La scaunulu cela de petra. Unde merge lumea tota, Vomu merge si noî o data. Daca mi te-amâ duce noi Cu carulâ cu patru bol Totii aî mal veni 'napol,

526 Dar te ducemu cu caruta Si nu tl-omti vedea urmuta. Badicutâ, dumnia-ta, In mândru raiu îl întra, Si-acolo daca vel fi Dumnia-ta te-t hodini Dar sotia-a necaji. XX. La unu barbatii. (Din Bucovina, coiminii ('alafiiulosrî, ilict. di* Catrina Racolta.^ Multu iubitulu meu barbatul Da cum de tc-al induratO, Copilasii de-al lâsatu? Copilasii tl-al lasatii, Da *ntr'a cui sama I-aî datfi? Copiii tl-aî sfiracitu, Casuta le-al pustiitu, Pe mine m*aî vedanituî Dragii mamil copilasi De tata sunteti rcmasî! Draga mea, miluca mea ! Da sa te scoli dumnia ta Copiii a-tî renduî Pe lume cum oru trai! Ca copiii cel remasi

Multa manânca ^i multii strica. Dragii mamil copilasi. De tatita lorii rfimasl, Dela nime nu aii mila, TotQ orii fi «du-te» si «vina»!

527

XXL La unA barbatâ. (Din Bucovina, comuna Oalinescî, dict. de V. Hrisca.) Scoborl, Domne, pe pamîntu Sa ve(,ll mdrtea ce-o facutu, C*o luata frun(}a din fagi Si-o despartita pe ceî dragi. M*o despartita si pe mine Cu care-am traita mal bino. Si de bine cetraiamâ, Intr'o camesa dormiamii Si dintr'unu mfirQ ca mâncamii Si-amândol ne saturamu . . Astepta-m6 m6I badita Sa dau Ia copila tîta. De-Î vedea ca zabavescu Sa scil ca m6 'mbrobodescu. Mi-I destula mie de-asarâ De când staâ bocindu pe-alara, De când staâ la cheutore O trecutu o luminare. Asteptâ-mS, bade-unu ceasu Sa-Iu adormu pe celii nacazO, Dupa ce Toiu adormi Eu iara mi te-oifi boci, Si-oiâ boci asa de multu Pâna ce m'oiu face lutu, Ca multe-afturî am avutCi, Ca de afturile mele Si lui Dumne<Jeu i jele î

- 528

xxn. La nnâ barbatA DinBucovina, orasulQ Câmpuluiipru, eoni. do d-lQ O. Ciuperca.)

Sbera oile 'n perdele, Si casa-I plina de jele. Si ragâ vacile 'n ocolu, Casa e plina de dorâ. Mândra cas*al mal avutu Si-aceea nu tî a placuta. De când mi te-al bolnavitu, La stoleriu al poruncite Sa despicc-unâ bradu în doue Si sâ-tt faca alta noua Far* de usî far' de feresti, Locu, unde sa putrecjiescî ; Nicî nu-î usa de esitu, Nici feresta de privitii, Numai locii de putreditu. XXIII. La nnn barbatn. (Din Bucovina, comuna M6nastirc»a Honioruluî, corn. de d-la Georire AvramQ, învCtâtorQ.) Dulcisorâ merii din gradina, Cum te-o ruptii din radCcina Mortea crunta si haina. Cum nu-î m6rtea 'nselatore : Ie emulii de pe piciore. Cum mi te-o luaiii din casa, Cum mi te-o tocmitii pe masa. Bucura-te manastire, Mândru gospodarii îtî vine,

~ 529 Da nu viDe sa cunune, Ca-I gatita de cecu lume : Si nu vine sa boteze, Ci *n pamîntâ ca sa s'aseze. Veniti iubitii mei Iratl La mine si m& 'ngropati. Veniti frati, veniti surori Si-ml tocmiti trupulu cu flori, Si m'udati c*unCi pica de apa Sl-apol me puneti în gropa, Me stropiti c'unu picti de vinu Ca eu mergu in lociî strainu. Eu m& duciî pe-o cale lunga, N'am pe nime sa m'ajunga; Eu mg duca pe-o cale lata, Unde n'am fostu nici odata. McrgQ la trei coti depamîntu, Doi la capetu de mormîntu. XXIV. La unfi barbatii. (bin Bucovina, comuna Hadoutu, conj. dt» tl-Iu Awrcliii» Macovoiu. pieolu).

Mortea 'n lume n'are frati, Rapesce crai si 'mp(5ratl. Mortea 'n lume mare este De bogati nu se feresce Si pe scraci îl gasesce. Bata-te-ar pustia m6rte, Ca n'al mal fostu cu dreptate, C*al venitii pâna la pragu si-al luatu ce ml-o fostu dragu; Cal venitu pâna la masa Sl-al luatu mila din casa; Cal venitu pâna la patu Si dragostea ml-al luatu. J/f lianu, Inmorm. la Bom&nT. 34

530 burbâtelulu meu iubitu. Ce secjl asa de mâhnitu r Te rogu nu sedea asa. Scolâ-te si te-I primba. i^i te-I primba prin ocolu Sa cresca mândru mohoru, Si tc-î primba prin ograda Sa cresca mândra otava. Barbatelulâ mcîi iubitu! Mândra cas'af mal avuta, Casa de-o suta de lei Sl-al luatu alta de cinci leî Fara usî, fara feresti, Intr'însa sa vietuesci, Ca nu-I usa de esitu. Nici ferestra de pravila. Nici drumâ de calStoritQ, Ci numai de putre<Jitu. . . XXV. La unu barbatd. (Din Huodvina, comuna Iliîjiosd, «lict. de mama mea Huxanda.) SotiorulG meii iubita ! Tu atuncea ml-al muritu, Când tl-o fostu draga de trai tu, Pe cântatulu cucului Pe esitulîi plugului. Plugulu sede sub parete, Boii pascCl la erba verde... Sotiorulti mefi iubitu! Da cum de m'aî parasitQ, Când tl-a fostu dragu de traitu Po *nfloritulvi pomilorâ, Pe mirosna florilorii? N'aî gândita, n*aî socotita,

531 Când do la noi te-al pornitu, Ca cu de-aici in colea Sotioru n'oiO maî avea ?! De cantata tl-asl mal cânta, Dar* me dâre inima. Inima s^a Irântâ în mine, Când nu v6dîl sufletil în tine. SufletelulO tl-a sburatu Sus în cerulu celu înaltu, Si pe mine m'o lasata. Mo lasatti sa pâtimescu. In lume sa m'osîndescu Val stjraca inima Cum esti tu de straina ! . . . XXVI. La nnji barbatfu (Din Transilvania, distriotulii Naseuduluî, eoni. do d-lu T. Siniunâ.) Prin cela rîtu, prin celu zavoiu Merge-unu cârd cu sese bol. Caru-Î negru, boi-sâ negri, Pogoniciî si maî negri. Dar' Vasile bolnavulu, BolnavulQ si jelniculu De departe a strigata Si de-aprope a'ngenunchiatâ Si din gur'a cuvîntatO: «Ce-aducetl voi, dragii mei, Dragii mei pogonicel? «Trei nuelc; treî smâncele, Trei fellurî de lecurele ! «Leculâ meii nu Tati adusu? - (cLcculu taâ nu Tam adusu, C'o *n(ratCi boii pe la prânzâ, L*au mâncata de nu s'a prinsu!

532 Sî-o 'ntratii boii dela cina, L'aii mâncatii din radecinîl. P16ie mare ce-a plouatu Si leculu ti l'a mânatu, L'am catatu, nu Tam aflatu ; P16ie mare ce- o venitu

Si leculu ti l'o molitu, L'am catatii, nu Tam gasitu ! XXVII. La unu barbatii. (Din Ducoviim, coinuua Piitna. dirl. de» Ani ta Ilaramida.) Sotiorulu meu iubitu ! Mândra casa tîal gatit u într'însa sa mi te-asezî Pe mine sa nu me vecjî, Fara usî, lara feresti, într'însa sa locuescî. N'al gatit'o de traitu Ci numai de putrecjitu. Nici nu-î usa de esitii, Nici terestra de privitii, Cî-acolo de putrecjitii. Tota vara mi-al lucratii Pentru trei scânduri de bradii. Si tu multu ca mî-al muncitii Pentru trei coti de pamîntu. Sedii copiii lânga vatra Si n*aii cuî sa (Jica: «tata», Sedii copiii lânga lemne Si n'aucul sa (Jica: «nene», Ca nenele lorii s'o dusu Si 'n pamîntu ca mi s'o pusu Cu fata la siîntulii sore Si cu trupulCi la rec(3re;

533 TatalO lorQ 8*0 superatu Si pe dinsiT î o lasata : Lemneloru si pietriloru, Negriloru strainilorii .... «Tatuta, tatuta heîî Striga baetii mititel, Ian fa dumnia^ta asa Pe mamuta n'o lua, C'o sa vina Sâmbata, N'a avea cine ne la, Sî-a veni Duminica N'avea cine ne schimba!» XXVIII. La unA barbatA. (Din Hucoviim, oonmiia Vama, coiii. lU» d-Ul Niculaiu I^iucaiiu, cantoru bis.) Drat^ulu meu, nume cinstita, In totii locu-aî fostu poftittt La botezatu Si cununatu

Dragulu meu, stapâna de trel)a, Slugile te-oru astepta Simbria când li-î mal da ? Me mirii cum te-aî induratii Mosiile de-aî lasatii Tote mândre si gatite, Tote le-al lasatu scârbite. De-amu, fiindCi ca te ducî, Nu-I mal cosi prin butuci, Nicî nu-î mulge oî la strungi, Nu-I mal cosi prin livecjlî, Ni nu-I mulge în galetî, Sîmbrasiî te-oru astepta Sa tii la-olalta tîrla. Dragulu meii, mândruculii meti, Dragulii meii, iubitulii meii !

r>34 Reu tî-a maî cântatii cuculu De Taru fi mâncatu uliulu Sa nu-î fi-aucjitii glasulii. Primavara mî-a veni Pe când codru mî-a 'nfruncji Pe când pomî-ord înflori, Cucii totî ca mî-oru veni, Pluirurile s'oru porni. Oile, câte m!-oru fi, La mesura oru sui, ^i Dumnia-ta nu-î maî fi. De te duci în ceea lume, le-tî merinde forte bune, C'acea lume-î cu lacata. Nu potî veni nicî odata, Nici la mama, nicî la tata, Nicî la feciori, nicî la fata, Nicî la locfi, nicî la livada, Nicî la casa cea boerata. Dara tare v'asî pofti,

Dar n'o trimeteti pe sore. Când a fi nopte senina. Dar me dore inima. Cam lasatu tnte cu jele. oonmua Putna. Da le trimetî pe luna. Dragulu meu si mândrulii meu.i llaminida. dr Aiiit. Pi mîo j)usu picioru *n pragu Sî-o luatu ce mî-o fostii dragu.Sciu bine ca n'oî veni. Dragulu meu si scumpulu meu! 535 XXIX. Muitu ÎI negra si urîta f^i de lume urgisita. Ca sorele-i prea ferbinte Si le-aduce vestejite . Multu îî ea fîir' de dreptate. «Multii iubitulu meu barbatu î Da cum de te-aî îndurai u Pe mine de m'aî lasatu? Da eu mândru te-asî cânta. Ca sa-mî trimetetî merinde. La celu tînfiru înca vine Si pe lalta ca mi-lu pune. La uinl barbatii. (Din Bucovina.) Bata-mî-0 pustia m6rte. Ca n'aro irica de nimc: De betrânu nu i-I rusine. Si mî-o trimiteti pe stele. La noî înca ml-o venitu Tocinaî când nu m'am gânditu. Ca luna-î maî recor6sa Sî-a aduce-o maî Irumosa. . dict. Ca sciu bine ca mî-a prinde.

Nici cu unii n'aî graitu. Ca ea.Si ml-o pusa picioru 'n masa Sî-o luatâ mila din casa Dela copil si boresa. De casa te-orii departa. sulletulu meu ! Asculta cum te plânga cu. Sorele o rasaritii. Dumnia-ta nu te-aî trezitu. dicl. când orii veni. Scumpa sotiora ta. de M. . In lacrimt fierbinti de omu. Ga-I cu mare superare. Cine ti Ie-a soponi? Trimete-Ie la mândra. Tu *napoI ca le-I negri.) Sotiorulâ meu iubitul Siîntulu s6ro-o asfintitu. Le-a face ca Ia unâ domnu. Schimburile tt s'orft negri. Daca tu m'al asculta Eu pe tine te-asî ruga. Sl-eu Ia tine c*oiu veni I XXX. înapoi nu te *nturna. Tote nemur*le-o venitQ. Sî-acolo le-I putrecji. Barbate. Da pe cine Ie-a trimete? Pe calutulu vcntuluî In fundulâ pâmîntuluT. La tine. Dela noi cu tabera Oru veni si te-orii lua. îndata ti Ie-a spela Totu în spuma de soponO. Dumnia-ta aî adormita. Sc6Ia-te si te trezesce Si-t vede *n casa ce este. Pe suerula ventulul Prin fundulu pâmîntuluT. Te-aî?î ruga cu ruga mare Sa mi te scoli pe piciore. cum Ie-a capâta. Barbuta. Nu te-! scula pe piciorc. Ca-tî vine carte domnesca Dela noi sa te pornesca. Dela capii pân* la piciore: Sa nu faci acesta cale. La pamîntii te-î aseza 536 La pamîntu totQ cu rficoro. La unn barbatu. Sa te uiti pe cea fereslra. (l)iii lUicoviiia. coiiuiiui Crasna.

IcMiHia. Si tl-aî facutii alta *ntunec6sa: Fara usi. Tote plugurile umbla Numai alti meu sta la umbra. La ista drumâ deal plecatul Si tl-al lasatu mândra casa. . 537 î^i deschide ochisorii Si ti-î înv6ta feciorii.) Papusoiu batutu de petra. dicl. Sotiorulu meu iubitul Da cine te-o sfatuita La ista drumu de-aî pornitu? Si cum de te-al induratii Si casuta tl-al lasatu. fara feresti. Nici nu-I laita do sedutu. do Siincoiiu Boca. C'au remasu boi'n tânjele Si casa plina de jele.Sc61a-te si te trezesce. Nici ferestra deve(Jutu. Intr'insa sa vacuesci. Baetel remasi de tata Sedu în casa superati Dusi pe gânduri si 'ngrijatî. Numai neijru si pamîntu! XXXI. comuna IJâlacona. Si radica genele Si-tl învata tetele. Cu nemurilc vorbesco. Frum6sa si luminosa. . (Din BuiM)viiia. si coia. La niiA barbatu. C'au remasu boi'n ocolu Si casa plina de dbrO. de Mih.

Ca mândru trupsorQ îti vine. Când ar scrie cine->a Unde-a sedea tatuta Dupa ce s'a departa t^i'n pamîntQ dupa ce-a'ntra. Plânge casa. Ca tu nu mal faci dreptate. Bucura-te tinterime. La porta la tinterimQ . Da nu vine sa'nnoreacâ. liat. La tuta casa Bate c6sa. La unu barbatu . ili> Mrti-ia LiicMusO. Ian plângeti si voi chctorl Dupa tatuta cu dord . Gospodariu-ml hodinescc Ca clQ Iftrte scârhitii este. Ca tatut'acum v6 lasa. Cal venitfl pâna la pragQ. plânge masa.1-te pustia m6rtc. VA vine sa vestejesca. Nu vine sa vietuescji. Ca mândra flure-ti mal vine. Aceluia multfi I-asI da . Dar'la mine N'are cine. .) Bucura-te manastire. . . Ci vine sa putrecj^sca.Num'alQ meH plugutu îmi sede Razimatâ sub cela parete. r)38 Boi-ml pasca la erba verde. Ml-al luatQ ce ml-a fostu dragfl.

Dumnia-ta câtu al lucrata Putintelâ al câstigatd: Pentru trcî coti de pâmîntu Tare multii te-aî mal muncitii î Gospodarulii meu iubito ! Ce m*asî ruga dumitale Sa mi te scoli în piciore.ar bate si mal tare Sa mi te scole 'n piciore. de (i. Nu ml-al mal lasat rcspunsu Si de cum te-aî departatei Nouc respunsu nu ne-aî datii. Casuta tl-al parasitii. sa sfatuimîi Ca de a(. draga. La uim barbata. La capu de masa crai. Ian sc61a-te dumnia-ta Si deschide gurita Si graesce cu dinsa. Recoresce-mî inima. Ca bine nu tî-a priitii. ( iupCMcâ). Sl-a batuta ventulii din josâ Sî-a datii stalpulu casei josu.Stal. Dumnia-ta. miluta mea! In tuta serbatorea Botezai si cununai.ll ne despai-timu oay t?i mal multii nu ne'ntâlnimii. Sotule. oratJiilu ('âinpiiliuitru. Dar' acum morte-a venitu La pamîntu mi te-a isbitu. . La unA barbatii (Din lUicoviiii». Averea tî-al pustiitu Si dela noi al pornitu! XXXIV. SI a venitu m6rtea în ventu Si mi te-a pusu în pamintâ. r)40 Sotiorulu meu iubita ! Nu sciu cui te-aî potrivitii. de când te-al dusQ. Ca ce ventu mi te-o batutu La pamîntu de te-oboritO. corn. De ml. Tare scârbiti ne-aî lasa tu î XXXIII.

Alte noue tî-aO pomitu. tic lt>aiiîl Ct»jocariu. R6ga-te la palamariU Palamariu si clopotarii. R6era-te la sfîntulii s6re Sa tie (Jîua mal mare. coinmiiv OHalQ.(Din Triinsilviiiiia. i 541 t^i-atjil e (}i de despartitii Dcla tott câtt tc-aâ iubitu. tio d-lQ liomulCi Simu. Mortea 'n casa 8*a bagata. Sulumina s'a uscatu. nici din nuele. Ca s'auda nemurile Mosuculâ nostru iubild ! Mândre case-aî maî aviitu. iubitule ! R6ga-te cui te-î ruga. XXXV. Stâlpulu casei Ta luatâ. mosucule. stud. Sa traga clopetele.) Acuma de-o septcmânâ A întratu mortea *n gradina ^i s'a pusu pe-o sulumina. t^^i 'napol ne'ntorcetore. Ci numai din scâncjurele. coimina Sânl-Ilio. com. * (l)iii Ijiioovina. Ca apele-su mergetore. Nu te ruga apeloru. eoni. Scumpule. învetatorîi. C'a(JI nu-I (jii (le desfatare C'adl e di de despartire. D6ra mi tc-ar asculta. . ginin. De suspine si jelire. La unu mosâ. Acelea nu tl-ad placutii : La mesteri aî poruncitîi.) Mosule. Nici din pari. Sa resune dâlurile.

Undc-su omeni putintel Tu acolo vil si-î ieî. Unde mi te chiama iafh Tu acolo nu te-aratî . Sa Io tinemii si noi minte. Nici ferestra de privitn. Si IcsI casele pustii. De mosulu sunteti remase! La porta Ia tinterimu Staî mosule sa vorbimO. Ca nu taci nici o dreptate : Unde sunt omeni mal multî.Nici nu-î «sa de esitii. . D6mne. Mosuculu nostru iubitu Cu cine te-al sfatuitu. Pe-acestu drumu de te-ai pomitu Valeo reu ne-a mal priitu! C'acestu drumâ îl mergetoru Si *napoî ne'ntorcetoru. Scoborl. pe pamîntu Si vecjî mortea ce-a iacutu 1 C*a venitu pâna la pragu Sî-a luatu ce ne-a lostu dragu. sa siatuimu Macar doue trei cuvinte. feresti plângeti. Ci numai de putrecjitii. Bata-te pustia m6rte. Ca de astâcjii remânetî! 542 Plânge casa. Tu acolo nu te uitî. plânge masa. Sa vorbimâ. Plângeti usi.

Nici cu spume de soponâ. nici alara. Sbera oile la strunga. de d-1 Georgc Avramu. comuna MâniVsliroa Homoruluî. învetatorft. Si eu iara înapoi Camesa trimete-tî-oiu Pe suerulu vontulul In fundulu pamîntulul ! XXXVI. Num'alu nostru-î în salasu. mosule draga! De tl-a fi camesa negra. eoni.) T(3ta lumea-I cu nânasu. Si dupa ce ml-oiu spela-o. Sl-o venitu pan' la chet6re Si mio luatQ mândra flore. (Din Bucovina. D6mne. cum oifi capSta-o. C'o venita pân' la feresta '^\'0 adusa carte domnesca Dela noi sa mi lâ porncscâ . Tare frumosâ oiâ spCla-o : Nici cu apa de isvoru. Ca nu-I stapânii sa le mulga. ea n*oiu usca-o. pe pâmîntu Sa vecji! m6rtea ce-o fâcutu. . Coborî.Mosule. Ia iinn uaiiasâ. Numa 'n sînii la inimiora . Sa ml-o trimetî mie *nc6ce Pe sueruld vcntulul De-asupra pamîntulul. Ca eii. MorQ de-alâ nânasuluî dorii. Ca pe noî ne-o sSracitii. I 543 Uagu vacile în ocolu. Numai cu lacrimi de omu. Nici în casa. Mosule. Nici la vontîi si nici la sdre Nici la umbra si recore.

lelicuta. scola. comuna Vifovulu-de-sus. Cucoseiî oru cânta Dumnia-ta nu te-î scula. si coin. Scola. scola. Aniust a (i (}iua iara. Si-tî ie pânza cea suptirc Casta morte e cu cjile. Câ-Î hatâ multisorii de-asara. dict. de (ilichcria. Sorele s'a înalta Pe pici6re nu-î umbla. Dumnia-ta n'al fosta afara. SI-o venita pâna Ia usa Si ml-o luatG mândra ruja! XXXVII. La o nevasta. Si ea unde-a popositG Pe cel dragi î-a despartitei. unde poposesce. (iospodari-î despartesce. Eudochia . le-tî pânza de pe obrazii Si ve(jî m6rte cu nacazu. Turturonu). Ca-I hatCi multisorii de-asara. Sorele va rfisari Dumniata nu te-î trezi Si atara nu-î esî. de d-lu V. Scola. (Din Bucovina. . 544 Mortea.si Uachila Calancea.SI-o venita pâna la pragâ SI-o luatQ ce-am avutu dragu. lelicuta.

lelicuta. Lelicutâ. Plângeti usi. lelicuta.Hata-te pustia morte. Ca I hatu multisorii de-a«ara î KietI mila de baieti. * Tare tî-o mal fostu amara.\ tu îi vede femei asa i\\\\\ aî fostu si dumnia-ta. Când eraî în opincute . scola. Plângeti si voi chiutorl Ca v'a lostîi do ajutoriu. gospodina. Cal pusu piciorcle'n pragii Sl-aî luata ce nî-o fostCi draga. Scola. Si taro te-orfl astepta Tolu cu usuta crepata Sa mal întri'n cas'odata. Scola draga. i o4o Nu te-om pune Ia trebuta Sa te primbli prin casuta Sa ne Iaci nduS unnute. Cin* T-n lâ. (Yi baietii fara mama Nu-Hu bagati la nime'n sama. Tu nu lacî nici o dreptate. Sl cî bîctl-orQ cugeta ( \i cj^lî tocmai dumnia-ta. Sl-aî pusu eotele'n feresta Sî-a! luatiî mila din casa. Nu-tî lasa casa straina : Straina si supSrata C'amii n'a fostiî nici odata! Asta casa-î cu camara. cin I-a schimba l'VuinntjK^lri ca dumnia-ta? < U'\'\ «"jiircî pâna*n drumu i'u mima arsa scrumu r. Ca tare-su înprastietî. plângeti feresti Ca de mâne remâneti.

Afarianii. Unde-I usa de hârtie Câti orQ trece toti s'orii scrie. Din sprincene Viorele. lelicuta. i^cola. sc61a. Iar de-acuma Din piciore Minta'n flâre. lomonn. Dumnia-ta te fudulesc!. De când esti cu papucasi Noue treba nu ne taci. Pe roua nescuturata La scaunulG celG de petra. Dragii nostri ochisori Cum s'orii face pomisorl. Dragile nostre piciore Tare-au fostii strabatat6re. Ta BomAnl. lelicuta. . 35 546 Ca tt-o venito nemurile De prin tote partile Cu ele ca sa grâescl .Ne faceai n6uâ trebute. Scola. Din capute RujI batute.. Din mânute Flori albute. II intra si dumnia-ta i^î-acolo te-orii însemna {:fi 'napol nu ti 'ntuma. Din gurita Tamâita. scola Si mi-I esi pan' afara. Ca-I hata multisorâ de-asara ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnesca De la noi sa te pomesca Pe carare necalcata. Unde merge lumea t6ta.

Multu e mândru si frumosu. scola. scola. Dumnia-ta muitu al umblatu Peste lecQ nu tî-al mal datu. Noi de asta n'amu gândilu. lelicuta. lelicuta. Ca te-I hrani de traitfi.Cu dînsele nu crraescî. Ca tl-a ii destuii! de-asara ! Si te sc61â pe pici6re Si ne spune ce te dore. Ca-I vremea de mersCi pe afara. Scola. Lelicuta ! un* te duci Cu pieptarQ si cu papuci? . Noi sa scimii cum te-amu trezit Domne. Scola. A dumi-tale dureri Ca tî-au încetatu de ieri. Numai pânza si toiagulu Acelea ca tî-a lostu leculu. lan scola si hal pe josii Ca drumulu nu-I grunzurosu. Vremea-I mândra si frumosâ. mândru te-amii cânta. Sc61a-te si mi-î privi Cum mi te plângu baetii Si mi te plângu la pici6re D6ra mi te pot(i sculare. Noi sa scimu ca te-amu scula Domne. mândru te-amu boci. Dumnia-ta te dud de-acasâ.

Pe carare necalcata Pe r6ua nescuturata? Houta s'a scutura Si urmuta s'astupâ. Scola. dumnia-ta. lelicuta. 547 Lelicuta. lelicuta. Acela le-o dusmanitu Ca sa nu (îî pe pamîntu. Ca-I hatu multisoru de-asara! Ca tu. Dup* ape nu te lua. sc61a. Cu spatele la pamîntu Si fata Ia duhulu siintâ. Da cine te-o sfatuitu. de mi te-I scula. Tota lumea Ta urîtu Dumnia-ta 1-aî îndragitu. Lelicuta! ce-al lacutu? La toti inima leal ruptu ! Cil tu a lostu vara de mare AI statu a te vaetarc Capetâiulu a-tl mutare Si la umbra si la sore Undo tl-ar li mal rt^câre. Daca te dud de-acolea. Dar' do nu mi te-î scula. Pân' amu ml-a parutO saga Dar' amu 'n pamîntu te baga Cu spatele la recore Cu fata la stintulu soro. Noi la groparu ne-omCi ruîjâ Sa faca gropita 'n iata 8a mal vil odat' acasa Sa vedî baetiî ce-oru face? Sub o terna de pamentu Este-unu bujoru înnoritu. Acela nu tî-o priitu. . 548 Scola. Ca s6role-î ducatorii Si'napoi întorcfilorQ. Vin' si me ie si pre mine. sc61a Si te sc6Ia si ne spune Ce-al v6(j[utu pe ceea lume ? De-aî vfi(][ut(i ceva vr'unu bine. Ca apele-sCi ducetore Si *napol ne'ntorcctore. Ian ie-mi-te dupa sore. Noî tare ne-omti bucura.

549 Mâ scaldati in apa rece. La o iieTasta. Si me duce *n ceea lume. Sângelen trupu mî-o recitu. Lasa feciori sa-tl traesca Si sa mi te pomenesca.) Vine mortea mâniosa. in Bucovina. Feciorii ca voru trai. Si totii da ca sa m6 iec. Me gasesce bfendu la masa. Sotie de cununie. Eti o rogu ca sa maî stee. Fân' la gropa mi-tî petrece. Eu o rogu. Unde nu me sciu cu nime. Sufletulu în raiu sa duce Unde viata-I multu mal dulce. Dragii mamil copilasi. Ca de mine c'al ramasD. Ea de capu ca me apuca Si la pamîntu me isbesce. . Ea îmî elice: fa ce sciî.De-aî ve(Jutii ce-va vr'unu reii Lasa-me la Dumne(Jetiî XXXVIII. Sa te sSrutu pe obrazu. La pamîntu ca m'o isbitu. Ca 'napol n'am sa mal vinu. Sariti si nu me lasati ! Iaca m6rtea mî-o venitu Tocmaî când nici n'am gânditu. Eu o rogu ca sa me lasa. de Cat rina Hacolta. Si sa mâ stropiti cu vinu. Ea se face mâniosa. ilicl. Ce ml-al picatu la pamintu Si te bati cu gânduri multu. Ticalosii tu omu de lutu. Sângele'n Irupu mi-lu recesce. Eâ de frica si 'ntristare Prindu a striga'n gura mare: Saritî surori si vot frati. Pe tino te-orCi pomeni. ca am copiî. Vcnitî fratî si voi surori Si me podobitî cu flori. Unde cânta îngerii. Si tu scumpa mea sotie. (Din comuna Calai indoscî. Scumpii mamil cuconasi! Sa v6 serutâ pe obrazu. Ca de mine c'ati remasâ. Cu mine musaî sa vil! Eli (Jicu ca nu mi-I de duca.

hal. Dumnia-ta n'aî fostu afara. De-aî vecjutii ceva de reu. Ca sfintii te-oru întreba. Mariora. Lasa-me la Dumnecjeuî Scola. l'ndo 'nllorescu florile Si-ml învercjescti frun(. Turturenu. Mariâra! Ca-î batu multisoru de-asara. sc61â si mi-î spune Ce-aî vedutu pe ceea lume? De-al v6(Jutu ceva de bine Sc61a-te si mie-mî spune.) Scola. La o nevasta. rom. Scola draga suriora' Ca mniata (1) câtfi aî muncitu Putintelu ti s'o venitu. Mâriorâ. hal. suflete hal ! Ca nu-î muM pâna la raiu. scola. scola.îngerii sî-archangheliî . prootu. (U* <l-lu V. . Scola.lele ^laninosa pomele Si cânta paserile Do resuna vaile Hal. Multisorii mi te-aî luptatvi Pentru triî scânduri de bradu. Caî hat multisoru de-asara! Scola. Numai doî pasi de pamîntu. scola. comuna Vicovulii-di^-sus. (Din Bucovina. Dumnedeu tea judeca Sî-acolo sama ti-I da ' ooO XXXIX.

Ori scortarulii ti-î frumosu. (Din Bucovina. Si tl-o venitu nemurile Pe la tote portile. ronuuia Crasna.Si-î hat multisoru de ieri. Da de giaba s'g trudita Ca morta mi te-o gasitu! XL. ool Noi maî putintelu dorîiimîi Si de somnu ca ne hranimO. Sc61a-te si te trezesce Ir^i cu noi ceva graesce. Lecurile n'al gasita Si cu capulâ te-al platitu. SI o venitu în fuga mare Sa te gasesca 'n piciore. N'al ve(lutu sore pe ceriu. Nu sciu perina ti-î mole. Ca mare somnu te-o pâlitu Dumnia-ta al adorîTinitu Si de somnu nu te-al hranitii. Sa mal bata câtu de tare Nu te-a pune pe pici6re. Da de-amu. dicl. AI umblata melegurile.) . Orî nemica nu te dore. (!(» Mariora Barbuta. când a veni. Ca sa-tl gâsosci lecurile. Si cum de te-aî suparatu Sotula de ti l'al lasatG? Si cu cine te-al sfâditâ Si sotulu ti l'al urîta? Ca venial do-unde venial Si cu el II te statuial. La unu frate. (1) Muiata proscurlare din donwia-ia. Cu cine s'a sfutui? Si te-o batuta mare ventu Si te-o culcata la pamîntu. Cum te-al pusu nu te al întorsu.

De-unde nu maî vine nime. 553 Ceea lume-! cu stapânu . Ca de când mi-al adormitu Cu nimene n*aî vorbita. fâra feresti Intr*însa sa vietuesci Sl-acolo sa putredesd ! Da cum de te-al induratii Casuta de tl-al lasata. Avramu . De ce secjit asa mâhnitu Si cu baltu acoperitii? Sc61a-mi-te si graesce Si ceva ne povestesce. Nici feresla de vetjutuy XLI. scula. Frum6sa si luminosâ Pentru una 'ntunecosa. Ca resaritu siîntulu sore. îiv vetatorCî. Si fa urma prin gradina Sa cresca mândra sulcina. eoni. Si te uita pe fercsta Cum itt cânta cucu 'n costa. 552 Scdlâ-te si te trezesce Si cu noî ceva vorbesce.Sc61a. Da cum de te-at induratii Si casuta tl-al lasata? Alta noua tl-al aflata Fara usî. (I)iii Bucovina. La unu frate. Sa te duca 'n ceea lume. Casuta ta cea frumâsa. Nu se vede omii pe omu. fratiore.) Frâtiorulu meu iubitu. Un' nu-I latta de sezuta. Vreu la drumâ sa te pornesca. comuna Manastiroa llomoruluî. de d-lQ G. Ca-tî vine carte domnesca. Si la urma prin ograda Sa cresca mândra otava. Si Ia urma prin ocolu Sa cresca mândru mohorii. Ceea lume-î unii Sodomii.

frati6re. (l)in Hiicovina.Si de-acolo nu mal vinO. pe-unde-I vra. D*amu nu sciâ ce somnii greu A datii peste capulâ teâ. Sc61a. I laramida. Maî de n6pte te sculai. Sa-tî ve(JI vacile cum ragQ Tote cu botulu pe gardO.. . Noî mal multu nu Tomu vedea. Vamile ti le-asi plati Si drumulu ti Tas! podi ! XLII. Ca afara-î mândru s6re . dict. coinuiia Putiia. Sa-tl ve(j[î oile cum sbcra. C'amu-I multisorii de-asara. Nicî la pascutu cin' le duce. Ca cine mi le mulgea Si la pascuta le ducea Se duce de pe-acolea.) Scola. La nnâ frate.. Sa-tî vecjlî boit ce maî facu. Sc61a si esî pâna 'n pragd. fratiore.asâ te preumblat Si cu nevasta graial. Ca n'are cine le mulge. de An.. Ca din gura nu mal tacâ . scola. sc'olâ. Prin (. Mal de multu când te culcai. Cum iesu din salasu afara. Scola si te-î preumbla Prin ograda.. De-asI sci bine ca-î veni.

Frumuselulu nostru ! Da cum de te-al înduratu Si pe noî de ne-aî lasatu Tocmai când n'amii cugetatu ? M'asî ruga eti dumi-tale Sa te lasi de asta calc. Pe când dumnia-ta traiai.). Pe dînsa la ce-aî lasatu Lemniloru si pietriloru. (Din Bucovina. Ca noî de-asta(Jl în colea Frâtioru n'omtl mal avea.Nu sciâ ce somQ te-oborîtu 554 Ca nu mi te-at maî trezitii Si cu noî n*aî maî vorbitu. . Orî si 'n ce locu so ducea Ea totu cinste ca gâsia. Negriloru strainiloru. Da de asta(jl în colea. Micu si mare de-acuma Reu la dînsa va cata ! XLIII. I o. La nnfi frate tin^ru. Orî si unde te 'ntorceal Nevasta^ ce mî-o aveaî.) Du-te. do C atrina llacolla. Ea orî unde va umbla. Ori si *n cotro s*a *nturna Totil peste rSii ca va da. dict. du-te si maî vina. Nevasta s*a supSratu.) Dragulu nostru. FratiorulCi nostru ! Dragulu nostru Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru. cauiuna Calaiuuk'sd. Ca tare-î cu superare.

. Cum s'a face terna negrâ. Dragulti nostru. Asa noi nu le-amu gasitu Si dumnia-ta al muritu. Noi lecurl de-amu fi gasitu Dumnia-ta n'aî fi muritG. Draga nostrâ. Nici dupa paree late. Dragii nostri ochisori. Si daca nu te-î lasa Apoi eu iar te-asî ruga Ca sa ne spui dumnia-ta înapoi când ti 'nturna? Dumnia-tâ asa ne-al spusu Ca spatele ti le-al pusa Si ti le-at pusu Ia pâmîntiî Si fata Ia resaritu Si Ia noî n'aî maî venitu. Nu sciii cerbii le-avi luatQ. Dragile nâstre mânute. Fratiorulii nostru DragulQ nostru. Ca apele-su mergetore Si 'napol ne'ntorcetore : le-te dupa stîntulu s6re. Frumuselulu nostru ! Lecurile dumi-tale Le-au luatu cerbii în corne.Si nu me lasa straina! Dar mergendu în ceea lume Asculta-m6 ce tî-oiii spune : Nu te lua dupa ape. Da ne-amd ruga dumi-tale Sa te lasi de asta cale. Dragulu nostru tinerelu. La unu frate holteia. Ca noi nu le-amu maî aflatu Ori si cât leamu cautatu. Cum s'orii face pomisorl. Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru.al parasitii Când mal bine-al fi traitQ. iata alba. Scumpulu nostru frumusel u î N'amu gânditu^ n'amii socotitu. Busuiocu si viorele Si nu-î mal umbla cu ele ! XLIV. Dragile nostre piciorele. Ci mal multu aî fi traitu. Si pe noi ne. Cum orii cresce flori albute. De ce drumâ ca te-aî gatitu. Cum orii cresce floricele. Ca s6rele-I mercretorfi Si 'napol întorcetord.

pe pâmîntii Si vecjl m6rtea ce-o facutii. D6mne. dela tata. Dela lumea adunata. preotu. spune: A cui fetis6ra iei? Iei ficuta ventuluî Din fundulu pamîntulul! ' Cine nunta tl-a vedea? Xumal luna si c'o stea! Naframuta cea de mire Ti oru pune-o la psaltire. Daca esti tu mire. frati6re. dela surori. coinuiiu liolaiiu. Ca au venitG nepoftiti. 557 Dupa masa mi-I poftesce Si pe toti mi ti-î cinstesce. Sus în delii la resfiritu Este-unâ pomâ mândru*nfloritu Cu crengile de argintii. Si pe toti. vom. Plângeti usi. Iara ceea de nânasu Tl-oru pune-o la prapurasu. Si tuspatru voi pareti.(Diii Bucovina. C astacjî nu-î cji de 'ntâlnire. Si s*orQ duce necinstiti. Ce-o facutii. Ci e (Ji de despartire Dela fratî. Scoborl. scola. Cu care-aî traitu odata.) Scolâ. Dela mama. Ca te-o omorîtii pre tine. ^^i te sc6Ia pe pici6re Si te roga la sân-sore Sa fie 4iua maî mare. De esti caleloru pe calc. câti aii venitu. remânetiî . plângeti feresti. n'o facutii bine. Dela gradina cu tlorî. Ca de N. de d-l Vasik» TurturcnCî. Fratiorulu meu iubitii. Ian sc6Ia-te pe piciore.

Bata-te pustia morte. La nnu frate holteiii. eoni una Put na.XLV.) Bata-te pustia m6rte. Fratele nostru iubitu Nu PciCi cin' te-o siatuitu Pe-acestCi drumâ de te-aî pornitu î . Ml-al luatii mila din casa. Al venitQ pe ne-asteptate Ca sa iei pe-alîi nostru Irate. (1(* An. Câti mergtt toti sa se înscrie Ca'napoî sa nu mai vie. Cum esti tu far' de dreptate î Cum ml-al pusii picoru'n pragii Sl-aî luatii ce ml-o fostii dracru: Si ml-aî pusu picioru*n masa. Unde merge lumea t6ta. Sa mi-lu umpli de otrava Si sa mi-lCi duci pe otava. oo8 (Aini esti tu lâr'de dreptate! Nai avutu pe unde 'mbla Si pe cine mi-lu lua? Ce mî-o fostO mie maî dragu Ve acela mi-raîluatu? Bata-te pustia m6rte Cum esti tu far* de dreptate. llilramidâ. (Din Bucovina. Pe roua nescuturata. dict. Pe otava necalcata. Sl-unde usa-I de hârtie. La scaunulu celu de petra.

Domne ! rfiu tl-o mal priita ! Si noi nu sciu ce ne-omu face Dora te-amu putea întorce. Si nu scimCi cum vomu cânta Dora te-amu putea scula, Si nu scimu cum vomu grai Dora te-amu pute trezi. Scola, frate dumnia-ta, Scula si te-I preumbla Si te-l preumbla prin casa Dela usa pân' la masa Si-î vede cum te jelesce Ori si cine te privesce, Dela micu si pân'la mare Pentru fata dumni-tale. Scula, scola si ne spune : Vatajelu pe cine-omu pune ?

559 Da puneti pe cine-tî pune, Ca eu nu v6 maî potd spune î Scola, scola si ne spune : Druscuta pccine-om pune? Da puneti cine-tl vra, Ca eii nu m'oiu maî scula î Sc61a, pune-te'n lerest^, Ca noi ne-omu duce'n cea costa v?i tî-omii strînge floricele, Busuiocii fi vasdogele, î^a le duci la nemurele.

Si te uita pe feresta, Tl-o sosita carte domnesca De mâne sa te pornesca Cu pistole poleite Si cu tote zugravite .... Sariti frati, sariti cumnati Si mi-lu îngraditi cu bracjl Ca de mâne în colea Noi mal multa nu Tomu vedea î

XLVI. La iinu frate iiisnratu. (I)iii Bucovina, coinuua Slrocsn. rom. do (iriiroro Polrcu. stucl. iriinn.) Voi ati tostu numai doi frati Ca doi bracjl, mândri si nalti, Ca doi bra(j[î dintr'o trupina Ca doue flori din gradina : Unulu tu, altulu Saghinu Ce-a rSmasu acum strainii. Scola, fratiore, scola Ca tl-a fî destulu de-a sara ! Si vorbesce cu Saghinu Ca mi Tal lasatii strainii. Scola, spune-ne ceva:

560 Pe copil cin' 1-a "nvfita? Ia strainulCi, dac'a vra, Dac'a vra, daca n'a vra^ Dac' Ta dure inima! Sc61a, Iratiore, scola, Ca tl-a n dcstulu de-asarâ! Nu ti-I mila si pficatu, Ca copiii tl-al lasatu Pe c6rnele vetriloru 'N bratele strainilord ? , Scola, scola, iratiore, Radica-te pe pici6re Si vorbesce cu tâtuca, Ca reu î-al ruptu inimuca. Tâtuca nostru iubitu Câta glota a avuta, Numai doi din satâ a datu Sl-amendol ca l'ad lasatu. Scola, frati6re, scola.

Ca tl-a fi de-ajunsâ de-asara. Ve(j[I copiii ce-aî lasatu Intr'a cui s6ma I-aî datu. Petriloru si lemneloru Si negri strainiloru! XLVII. La o sora. tDiii Bucovina, comuim Strooseî. com. do (^^ng-orc Polccu. stud. gimn.) Val! sora, ce ml-al facutu? Casuta tî-al pustiitii, Barbatulu tî-aî veduvitu. In cotro s*a înturnâ Totu \eduvoiu Torii striga. Val ! sora, ce-al cugetatu ? Baietii tl-aî strainatu, Cui voru (Jice dc-amu : «mama»?

561 Cine sa-miî bage 'n sema? Scola, ^c6Iâ, suri6râ, Si mi te primbla pe-afara "lî^i vorbesce cu gura, Ca tu ne-al ruptu inima. Ne 'ntâlniamu odata 'n anii Si nici atuncî nu vorbiamO. Ca tu totu asa ml-al (jiisâ: Ca de alt' data vomu vorbi, Ca ne audCi strainii. La porta Ia tinterimu Hal, sora, sa stâtuimu, Ca de-amu ne despartimu. Hal amu sl-omâ sfatui Sa ne-auda strainii, Hal amu sa slatuimu: Unde-averau sa no 'ntâlnimâ: La scaunu de judecata, Un'se strînge lumea tota. Sî-acor numai ne-omu tâlni, Cu gura n'omii sfatui. Sora, inima de petra, Respunde-mî macaru odata, Respunde mî cu gura ta Si mângae-mî inima î XLVIII. La o sora maritata.

(Din Bucovina, comuna Calafindoscî. dict. de Catrina Racolta). Draga n6stra sori6ra! Da cum de te-al induratu Si pe noi ca ne-aî lasatu? Draga nostra. Scumpa nostra! Da cum de te-al induratu Copiii de tl-al lasatu? ilarianH, Itimorm. la Rom&nl. 30

o()2 Diaua nostra, Mândra n6stra! Da cum de te-al înduratu ( iospodariulQ de-aî lasalu? Draga nostra, Sora nostra! Da cum de te-al înduratu ( lospodaria-î lâsatu ? Frum6âa-tl gospodarie A remasu n6gra, pustie. Harbatulii tî-aî veduvitu. Copiii tl-al seracitii, Casuta tî-aî pustiitu ! Draga nostra tinerica, Scumpa nâstra frumusica! La noî când vel maî veni. Cu noi când vel mal vorbi, Copiii când ti *nvetâ 8a scie pe mamuca ? Draga nostra soriora, Mândra nostra floriora! Mare ventu o maî batutii, La pamîntu te-o doborîtu. Când arii bate- unu ventii maî mare Pote te-aru scula 'n piciore. Draga nostra soriora, Când al esi pân'afara Sa te bata vcntu de vara, Sa te vada sfîntulii s6re Si luna pe când resare. Sorele când te-aru zari. Cu noî pote-aî sfatui. Luna când mi te-arii vede. Cu noi p6te-aî maî sede. Draga nostra, suriora, Scumpa nâstra tlpriora ! La usa la tintcrimii, Da in stal sa sfâtuimu, Ca de-amii ne despartimuî

563

XLIX. La o fata. (l)in Bucovina, coniuim Slulpicaiiî. vum. d*» Nic. a»lhirciuca, stud. ^imn.) Draga mea si Parascuta, Tu mergî dup*a ta mamuta. Da tu iaca nu-î gasi-o, Pe clinsa nu-î nimeri o. Pe min' de m'el asculUi, Eu la ea te-oiâ îndrepta. In cea lume când i 'ntrâ Sa te uiti din a drepta, Sil vedea pe mamuta, Insa ea cum te-a vedea La tine va alerga Si pe locu te- a întreba: Nu no-aî vedutu unde-va. Tu sa spui mamutî-asa: Ne-aî v8(,lutu pe prisp'afara, Camesa negra cernela, Fripte-arse la inimiora. Ca *ncotro ventulu ne bate Totu ne frige si ne arde, Din cotro ne aburesce Ne arde si ne jupesce, Ne Irige si ne prajesceî I . La o fata. (Din Bucovina, conunia Slulpitanî, rom. de Nic. Collarciucu, stud. irimn.) Draga mea si Nastacuta, Multu iubita mea fiicuta! Tu ori de unde-aî venitu

r)()4 Tatuta te-o suduitd. Tu Ia mine aî venitu Mie mi te-al jeluita. Draga mea si cea scârhita. Tu staî pe laîta lungita, Da eu pe coptoriu trudita. De-aceea-ml pare mal bine. Ca n*aî sa te plângi pe mine, Ca tu, ori de-unde-aî venitu. Nici când nu te-am probozitti. C^am fostu dcstulu probozita Si de Dumnedeu batuta.

Da r6ga-lu pre Dumnctjeu Sa nu te bage la reu, Ca destule-aî patimitu Câtil în lume mî-aî traitu, ^fi destule-aî trasu la patu Pân' ce sufletulu tî-a! datii. Nu mi-î jele c'al muritu, Mi-I jele cum al traitu, Aî lucratei si te aî cârpitii, Te-aî pusii la patu sî-aî muritu. Si pe-atuncea te-aî trecut u, Când tatalO tgu s'o pornitii Pe-aratulii ogoruluî, Pe'nvenjitulii câmpului, Semenatulu stratului. Eu te-oiO astepta la prasitu. Tu te-î gati de putreditu. Asa (Jice omulu ista C'a trai câtii va fi lumea. Da omulu sa nu gânde.sca, Câtu lumea n*o sa traesca. Vine mortea cu fuga Si mi-I scurta viata î

âBo

LI. La o fata orfana. (Din Uucovina. comuna Stulpiranî, c-oni. di* Nic. Cotlarciucu, stud. gimn.) Draga mea si garofitaî Sc61a, scola, te trezescc, Si cu noî ceva vorbescc, Si te uita pe feresta : Tî-o sositu carte domnesca, Dela noi sa te pornesca, Sa te duca 'n ceea lume, De-unde nu mal vine nime. Acolo când îî Intra Sa te uitî din a drepta, Ca-î vede pe tatuta, Elu îndata te-a ntrebâ: Nu ne-aî vecjutu unde-va?

Dumnia-ta sa-î spui asa: Ca de unde amCi venitii Pe tatuta n'amu gasita, Xumaî pe mama plângendu, Tote drumurile ^mblându I^e barbatu astu-felu bocindu: «Bata-te pustia, morte! "Cum nu faci nici o dreptate, «Cal venitu pan' la feresta «Sl-aî luatu stâlpulu din casa, «AI venitu pâna la vatra «Si mî-aî luatu mila tota. «Când ml a lostu lumea mal draga, «Atuncl-aî venitu în graba «Si n casa mi te-al bagatu «Si barbatulu ml-aî luatii «Si Tal dusii în ceea tara «Din mijloculu satului «In mijloculâ tinterimulul.

«Si pe mine m'aî lasattk «Far' de sprijinii, lar* de siatu, «Cu nouc mici copilas! «De tatuta loru rfimasT. «Si Varvara seraca «De-amu ce sa faca ea? «C'acasa când a veni «Pe tatuta n*a gasi, «Numai copiii plângendii «Si de mâncare cerendu !» Draga mea si garofita ! Tu n'al frati sa te jelesca, Nici surori sa te bocesca. I^arintî sa te pomenesca. Ca tatuta o muritu Florile când ©'nfloritu; Si mamuta s'o trecutu. Când florile o'ngalbinitu ;

Ionii s'o dusu în cea lume, Când culeîreaî tu alune; Sora-ta de aici s'o dusii, Când sorele o apusu ; Iar' ceîalaltl au muritu Când s6rele-o resaritii. Sl- amu nime te jelesce, Nime nu mi te bocesce, Nime nu te pomenesco. LII La o fata s^niiaiia. (Diu Bucovina, coiimna Sliilpicaiiî. ooin. ih» Nio. Collarciiicii, sliiil. giinii.) Draga mea si sermanuta. Scumpa mamil Maricuta! Pe straini ca I-al slujitu. Multe camesi lu-aî cusutu,

5fi7 Dar' el rgu te-aCi miluitu, Borsuia caldu nu Tal irasitu Nicî mamaliga pe blidu. Pe la straini te-al hranita Pâna ce te-aî bolnavita Si de (Iile teaî gatitd Si pe laîta te-al lungitu. Draga mea si Maricuta Când ÎI c6sa pul sl-altite? Dragele mele manute De-amu n'orij maî cos'altite, Dragile mele degetele N'orii maî face gaurele, Dragile mele pici6re N*oru mal face urmusore. Cl-orii românea ose g61e; Dragii mei si ochisori Cresce-oru mândri pomisorl, înapoi de î maî veni, Numai pustiu vel gasi ! . . . . LIII. La o fata mare. (Din Bucovina, comuna VirovuUV<Io-sus. dict. de Cilicheria. Eudochia si Kachila Calancca, t;i corn. de d-Ift V. Turlurenfi.) Scola, Mari6ra, scola, Ca tl-a fi destulu de-asara' Frumusela mi te-al gatitu Pe acesta drumG tc-aî pornitu. Dar' eG me rogu dumi-tale Sa nu facî acesta cale, Ca-Î cu multa superare Si cu marc cheltuela.

Scola, Mariora, scola î Si te du în gradinita Si-Î culege românita

- 568 t^i mi-î face struturele Si-I duce la nemurele, Si-1 face unu struta maî mare Pentru fata dumi-tale. Draga nostrâ un' te ducî Cu sHCrta (1) si cu papuci? PapucasiI dumi-tale Nicî de colbu nu-su colbaiti, Nici de sore nu-su paliti, Numaî de drum îsu gatiti. Dragii nostri papucasî, Ca de-amu n'orîi face pasi. Scola, Mari6ra, scola Si ti-î lua iertaciune Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratu cu busuiocii Dela cârsma, dela jocii. Scola, Mari6ra, scola! Nu sciu perina ti-î mole, Ori nimica nu te dorc, Ori scortarulil i2i ti-i frumosii De-asara nu te-al întorsii. Da cum de tc-al înduratu Pe mamuta c'al lasatii? Fic-tl mila de mamuta,

Din cotro ea c'a veni A casa nu te-a irasi. cu flori. Si la jocu mi te porniaî.C*o remasu tare slabuta. Frumuselu mi-te gatia. dar fâra iiiAnecî \2} Seortaru se iiuineMv unu tolCi de lâna. De la biserica venial Bine nu te hodinial. Duminica ml-a veni Ka pe cine nil-a gati Daca dumia-ta nu-î fi ? . Da de-amu 'nainte vreme. Ca mamuta dumi-tale Pân'amîi 'nainte vreme Din cotro ea ca veniâ. La biserica te pornia. 11) Suciia se nuino^co iiiu'i ><lraiu (ie lânu îii coloro n>sa. hi forma rc'VortMuloi preotesei. Ca Duminica venia. Mari6ra. Mariora. Totii acasa te crasiâ. Sc61a. scola! Ca mamuta dumi-tale Multa suparare are. scolaî Ca mamuta dumi-tale Demin^ta s'a scuh\ Prin totQ cotulâ te-a cala Totii Mari6r*a striga. 5H9 Scola.

comuna Vicovulu-do-sus. draga. iubita mea ! Ca tu mi te-aî maritata Dup'unii fecioru de *mperatfi. iubita mea î Da unde ti-î mirele. Si ed nimicu nu tî-am datii î LV. Unde mi-î ginerele? O tu.) Fiica mea. Mari6ra. Si te scola si ne spune Ce-aî vecjutu pe cea lume? De-I vede pe-unu nemu de-alu meu. Nu cu apa din isvoru. prcotu. La o fata mare. miresa njoa. l*c trandafiru tî-oiu usca Si tî oiu strînge-o paturele Si tî-oiu trimiteo cu jele Pe suerulu ventului In tundulâ pamintuluî. îScumpa mea. ronuina ( )rlatu. eoni. Scumpa mea. Fiica mea. (Din Bucovina.) . (U* d-lu Honuilu Sinui. S'o trimata s'o facu alba. r)70 La o fata mare. scola. De î-a fi camesa neutra. miresa mea. TurluivnG. de d-lu V. Taî alesii t?i 'nainte l'aî trimesCi Pe suerulti ventuluî In fundulâ pamîntulul.Scola. fDiii Transilvania. învetatoru. Xumaî cu laerimî de omu. Camesa ca tî-oiu spala Unde cuculu s'a scalda. eoni. Nicî cu spume de soponu.

Scola. Si bietele lecurele C'o remasii în sipurele. Ca nu facî nici o dreptate.Sc61a. sc61a Ilenucâ ! Dac^aî avutu gândCi de duca La ce mî-al mal (Jisu «mamuca?» Se61a. 571 Scula. Nici în spume de soponu. De ne-aî lasatu sî-aîfugitu? Bata-te pustia. Dar bietele doftorii C*o rfimasii în spitariî. sc61a Scola. llenuca draga! Când tt-a fi camesa negra. scola. Si cuî mi te-aî potrivitu. morte. scola si ni-î spune Ce ventG rdO mi te-o ajunsii De ne-aî lasatu si teat dusu ? Si te-aî dusil la logodire Singurica fâr* de ftire. Ilenuca. Sc61a. . scola si ni-I spune Cum de mi te-at induratu Si parintii tî-at lasata? Si el multa ca se lupta Dorâ peste lecâ tî-oru da. Ca noi. Numa 'n lacrimc de omu. Sa ne spui sa tî-o spelamu Si 'napoî sa tl-o 'nturnamu. C'aî venitu dreptii pe carare Sl-al luatu fata cea mare. Ilenuca. cum omii capata-o Frumosu ca ni tl-omtî spelao: Nici în apa de isvoru.

T6te florile-sâ în flore. coniiuja Stulpic-iinî. Mergi pe cea de magherand. \u merge pe cea de focu Mergi pe cea de busuiocu . Mergi pe cea de floricele . Nu merge pe cea de jele.Si dupa ce tî-om spelao înapoi ti-omu înturna-o Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntulul. La o fata mare. rom. ?>tiKl. do Nic. bine. T6te florile. (Din Tran-^ilvaiHa. Si vatajel tî-aî catatu Cu capurile golite Si druscute despletite. Numel tu merî la r6c6re. (Din Bucovina.o 'nfloritâ. Numaî tu te-al vestejite Si te ducî la putrecjitu! LVII. do d-lu T. La o flicnta. Ca sunt dou6 cararele. ij^imn. (ollarfiucii. liicuta. Când vel merge 'n ceea lume. Sinionu. disti-iclulu NasL'uduluî. LVI.) Dochituca mea iubita. Nu merge pe cea de jaru. 572 De graba te-aî cununatu. . (M)iu. Trandafirii de primavara î Cum te duci în ceea tera. Da ce stal asa scârbita? Nici Pascele n'au venitu Si tu cum te-aî logoditii ? Pascele n'al asteptatu. Ca pentru tine gatite.) Ie sema.

Si pe mine m'al lasatu In mijloculâ satului La calea banatului. Mare jele si banatu.) Bucura-te tinterime. dela surori. de d-lu Averchic Macoveiu. preot u. Dela gradina cu flori . Dac'ajungî în ceea lume Inaintetî vorii csi Si 'n cale ca te-oru opri Doi negri calugareî : Nu te sparia de eî. fiicuta. Ca sa nu v6 fie-uritii Singuri a sede'n pamîntu. coimuia Badriitu. Cu jele si cu urîtu. Totu cu perulCi desnodatu De jele si de banatu. Da nu vine sa traescâ. C'aceia-su copiii meî. bine.Io sema. Bucura-ti-ve si voi frati. In mijloculu ritului In calea untului. Ca si tu te-î face-asa. La o copila. Totii cu perulu despletitii. Cari aice repausati. le-tl acuma (jiiua buna Dela frati. Ca mal vine-o floricica Draga mamil mititica. rom. LVIII. (Din Bucovina. Ci vine sa putrecjiesca. Si 'nainte tl-a esi Si 'n cale mi te-a opri (J negra calugarea : r>73 Nu te sparia de ea. Ca mândru trupsoru îti vine. Nu te tare spaimîntâ C'aceea îî sora-ta Si pe tine tea 'ntreba: Tu acasa ce-al lasatu.

Din somnâ ca I-am destoptatu Si inima le-am stricata. Si te uita prin ocolii. Când îtt vede fior! albute. La o copila. disii-ictulu NJiseudaliiî. Siniond. Vine-o 6ste'mperatesca De-aicea sa te pornesca. Sa v6 para urmusore De ale mele pici(3re . Ca dupa tine-oru pleca Si tlamânda te-oru afla. Câ dupa tine-orQ veni Flamânda te voru gasi.574 Dcla tata. . Remânetî. Si te scola de-I prâncji.. fratî si'nvenjiti. De-asa taro ne-al scârbita? Forte bine ne-aî placutu Forte bine te-amu tinutii .. N*avetî ca sa putre(jitl.oro »Sc<)lâ-tc si mi to uita. (l)iii Transilvani. Si te uita pe feresta.!. Sa gânditi Ca-su ale mele mânute. Multamescu mamil si tatii Pentru bunele lorQ fapte : Pentru buna mea tinere 11 poftescîi multu de iertare. de d-lu T. . N'am gânditiî. vom. LIX. Voi aveti ca sa'nfloritî. dela mama.Si dela patru chetori... Când veti vede ninta'nflorc... Dela copacelu cu p6mâ.) Draga mamil rîndunea Harnica si frumusea. Ca bratele lorCi le-am ruptii Si sângele loru le-am suptu. Puisorulu meu iubita! Ceai gânditii ce-a! socotitii. n'am socotitu Ca eu am de putre()itâ. Draga mamil rindunica Harnica si frumusica! Nu sta asa de tacuta. -. Si te scola de-I mânca.

) Ciheorghe ca mi s'a luatu Pe drumu latu neinturnatu Pan' la verde stajerelCi: Dar tu verde stâjerelu ! Ce te-asi ruga eu pe tine: Umbresce-me tu pe mineî Pe tine nu te-oiu umbri. dislrirtulu Na»<eu(hilin. Hocriu. AI muritu acuma mare Sa faci mamil superare ! Dragulu mamil. prin ograda supurata. letulu mamiî. scumpulu mamil ! XicI aceea nu-I dreptate Celii tcneru sa putrecjesca.Cum remâne Si te uita Cum remâne Si te uita De vedi ce de cu doru. La untt feeiorA. Siinonîi. {\)m Transilvania. Ca maica ta va veni î^i pe mine m'a aprinde Si pe tine te-a cuprinde ! De acolo s'a luatu. rece iântânita. Fetulu meu si scumpuM meu ! Ce n*al muritu mal de multa Ca-tl faceamîi gropa afunda. LX. rom. (IHn Transilvania. Maî departe c'a plecatu Pân' la recea iântânita. Ce te-asi ruga eu pe tine : 8tomp6ra-mS tu pe mine! Ba eu nu te-oiu stempcra.570 LXI. La iinA tin^rfi. Ca va veni maica-ta Si pe mine m'a seca . vom do d-lu T. de d-lâ Al. dislrirliilu Nâsr*u(luluî.) Dragulu meu si (etulu meâ. Celu betrânu sa nacajesca î . tu'napoî mat tacemii noi. Draga. Dragulu mamil.

Frumusela mi te-al gatita Si de la noi te-al pornita Pe cântatula cucului. corn. Frati si surori plini de dora. de d-lu V. Sl-al lasata boii 'n tânjele Si parintii plini de jele. La tata sa-î targuesca Unu clopu negru si cernitu Ca sa-I fie de jelitu Cât va trai pe pamîntu ! 577 LXII. scdla^ Ca tt-a fi destula de-asara! Sc61a. comuna Vicovula-de-sus. Ionica.) Sc61a. Si ni-I spune-alesO de bine: Cum de mi te-aî îndurata Si parintii tl-aî lasata. Pe pornitula plugului. Pe cararea necalcata Unde n'al losta nici odata. Sl-al lasata boii 'njugatî Si parintii superati. . Si nânasa cine tl-a li? Dascalula cu cartile ! Vatajelu pe cine-omu pune? Da puneti pe cine-tî pune. Sl-al pornita la cununie Singurela far' de sotie. Turtur^nG. Si cine te-a cununa? Popa cu cadelnita. La unâ fecioru* (Din Bucovina. sc61a si ni-I spune. preotii. Sl-al lasata boii 'n ocola.Si pe tine te-a lua î Si de-acolo s'a luatu Pâna 'n târgu la Tarigradii Mâne-sa sa targuesca Unu sovonu negru cernitu Ca sa-î fie de jelitiî Cât va trai pe pamîntu. Ea amu nu vc pota spune! Nalrama de vatajela S'o pue la prapurela.

Sl-aî pomitu la cununie Singurelâ fara sotie. sc61a. de Iustina Cârdeiu.) Fratiorulu meu iubitu! Frumuselâ mi te-aî gatitu. nicî la pcH. si mi-I spune: Vatajeî pe cin' tl-omu pune? Puneti pe cine-tl avea. giînn. La cununia-I pornita. frate. Nicî la crâsma. de Glicheria. Par* c'o fostO lumea pustie Si n*al ma! gasitii sotie. Scola.579 Frumuselu mi te-al gatita. Ci numaî la alu teii locu. Primavara nl-a veni. comuna Vicovulu-de-sus. 37 578 LXIII. comuna Bilca. Ca eu me ducii de-acolea Si mal multu nu me-tî vedea! LXIV. Toti câmpii vorQ învercji Si codru mî-a înfruncji Iara tu mi-I putre(Ji.Pânzatura de nanasa S o dee la dascalasu. Ca nu mi-su pe sama mea. Ca 'n floritulu pomiloru Si cântatuld cucilorâ Fad scârba parintiloru. La uiia feciorfl holteia. Inmorm. Nu sciCi unde te-al pornitu. Ca eHk m6 ducii de-acolea! Scola. . com. Eudochia si Rachila Calancea. Ca tl-a fi destulu de-asara! . Drusoe pe cine tî-omîi pune? Da puneti ori si pe cine. de d-lCî V. la Bozn&nT. frate si mi-I spune.) Sc61â-te mei (Gheorghe). J/arianfi. coin. (Din Bucovina. La unâ fecioru holteia. Turtur^nCi. dict. stud. Ca ele nu mi-su de mine. (Din Bucovina.

R6ga-te. Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Vatajeiî cin* tl-orii fi? Dascali! cu cartile C*acolo-sii dreptatile! AI fostii tinerii si frumosii Si mortea te-o culcatii jos. Domne. 6c61a î Ca mamuta dumi-tale Cum se plânge la piciâre Dora te-ar pute sculare. Ti-I alege vatajeî Cu sipuri cu floricele. Domne. Sl-al fostii tînSrii ca mlada Sl-al gânditii ca nu te-al da. Noi sa scimu ca te-amu scula. Naframita de nânasâ Tî-omii pune-o la prapurasii. Noi sa scimâ ca te-al t»ezi. Pârincioril d urni. gura arsa. nu te ruga. IngerasI-ail prinsii a plânge Si luminele-a se stinge. Ca tl-a fi destula de-asara! Sc61a-te si te trezesce Si-î vede *n casa ce este : Casa-I plina de flacai. Scola-te meî (Gheoi^he). Cum ne lasa si se duce. Cu fata la duhulâ siîntdi. mândru te-amii cânta. Sl-orii chiema la nemurele Sî-orâ veni cu multa jele. Cu fata la slintulii sore. Busuiocâ batutii pe lemnâ. gura dulce. Draga n68tra. Naframita de druscuta Tî-omii pune-o Ia sfesnicute. mândru te-amd boci. SI-o scosG cununiile Sî-o aprinsii luminile. Ca parintii nu te-orG dâ.La biseric'al ajunsa La cununie te-o pusu. Busuiocâ batutii în masa Tinerelii te duet de-a casa. Draga n6strâ. R6ga-te sa nu le dam ii. Sc61a-te mfil (Gheorghe) scola.tale Multa suparare are. 580 Cu spatele Ia pamîntâ. Cum nu-I mortea *nselat6re ! Ie omulii de pe piciore Si mi-lii pune la recore. Draga nostra fata alba . Cum se duce si ne lasa.

De-al merge cu caru cu bol . de Niculaî LucanO. Casta cale cine-o face Mal multa la noi nu se *ntdrce. La toti inima ne-o friptu. Dumnia-ta ca-î putrecjii Si furcoiii *ntre usori N'a ave 581 Cine strînge porcusori^ Furcuta între capiti N*av6 cine face câpiti. Scola-te. comuna Vama. (Din Bucovina. Sc61a-te mei (Gheorghe). scola! Ca vara 'ndat*a veni. mire cinstita. cantorii bis. C6sa în cuiu a rugini. Si cine te-o sfatuitu Forte rgii ca tî-o priitii. mfil (Gheorghe). corn. înapoi n*o mal venitu.Cum s'a face tema negrâ. Mâcarîi cine mî-o facutii. 8c61a Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Si deschide genele Si grâie cu fetele! LXV. Da eu mS rogu dumi-tale Sa nu faci acesta cale.) DragulQ meii. Pe ce cale al pornitO F6rte reii al nemeritCi. scola ! Primavara va veni Si gardulu s'a narui Si cine Ta radica Frumuselu ca dumnia-ta ? Scola-te. La onA flacaâ. mei (Gheorghei. mei (Gheorghe). scola 1 Si-I esire pâna 'n pragu Sa vecjî vitele cum ragu Tole cu botulu la gardu. Sc61a-te.

De te-al 'ncalta cu-opinci AI mal stapâni pe-aici Mosia si livada. Dora mi te-aru asculta. Mirele mamil ! Unde-al fostu. LXVI. Ce flore 'n cusma tt-aî pusa? Asta fl6re . dela jocu. R6ga-te la slîntulu S6re Sa tie (Jiiua mal mare. 582 Last în casa multa jele. daca te duci. N'am nadejde sa muncesci. Dela fete de satenu. dict. Colacii cel de nanasâ Ti I-ora da peste salasfi. T6ta gospodaria. R6ga-te cui te-I ruga. de Maria Lacatusii. Dela gradina cu flori. (Din Bucovina. unde te duci De te-al *ncaltatu cu papuci? Papuci-su cu floricele. La unu flacau. Ci al gându sa te pornescl. Dela stratu cu busuiocii Dela fete. Si mi-su papucii domnesci. C*a(][I e (Ji de despartire Dela frati. dela surori. comuna Calanfidescî. Dragule. Dela stratii cu magheranâ. de-unde-al adusu.Tota al mal veni 'napol. Colacii de cununie Da-I-ord peste nâsalie. Da te duci cu nâsalil înapoi n*al sa mal vil.) Dragulu mamil. R6ga-lu pe Sân-Niculaiu Sa-ti faca parte de raiO. Dragule.

De tl-a fi camesa negra Sa ml-o trimiti sa tî-o spelu. Ce m'asi ruga dumi-tale. 583 Ca ne-t face-o nunta mare. Ca te-at dusii Si tî-at adusu Fat'alesa De miresa Pe suerulâ ventuluî Din fundulu pamîntuluî. Ca eiî cum oiu capSta-o Frumuselu ca tî-oiâ sp61a-o : Nicî cu apa de isvoru. Noi amu Ofânditu Si-amu socotita. Druscele Ti-su crucile.' Miresa ti-I clopotulii Sa se strînga norodulu. Fara cu lacrimi de omu. Si tî-oiu strânge-o paturele Si tî-oiâ trimite-o pe stele. Praporulu Ti-î nânasulu. Da nî-al lacutii superare. Nici cu spuma de sopoml. Sa te rogt la vatajeî Ca sa mal traescî cu el Si sa mal petreci cu noi.Nu-I pe cale. Daca-ml faci acesta cale. Ca nl-al facuta superare. Daca-mî facî acesta cale. Sfesniculu Vatajelum. Casta cale-î ducetore Si 'napol ne'ntorcetore. Pe suerulu ventuluî In fundulâ pamîntuluî. Ce m*asu ruga dumni-tale: Sa te lasi de asta cale. Ce m'asu ruga dumi-tale. .

de Ilie a luî Onufreî Fruncjâ. Când asi sci C*al veni.c^»scî. UnuIâ sbdra de-acolea. «Ceealalta «E curata!» 585 LXVIII. «Pân*mI-oru cresce aripi6re «si-oid sbura din delu în vale «Sî-oiii cânta*n lume de jale. Unulu remâne si plânge Si din gura asa (jlice: «Astepta-mS. dict.584 Ca sa mal vil pe Ia noi Sa spui cum ii pe Ia voi. Unulti sb6ra si se duce. dict. «Sî-oiu sbura din delâ în vale «Sî-oiâ merge din tera'n tera. Numai cu inima arsa! LXVII. comuna CalafindescI. «Sl-oiu sbura din pomâ în pomâ «Ca sl-unii puisorii dedomnu. (Din Bucovina. de Catirina I^colta. (Din Bucovina. La ana vSrâ. La unA biiatA. Scumpulâ mamil frumuselâ ! Da cum de te-a! indurata . Drumulâ ti Tasâ zugravi Nici cu Hrâ.) Am avutQ doi verisori Ca doi mândri puisori.) Dragulâ mamil mititelâ. «C*asta tera «E de-ocara. frati6re. nici cu matasa. Ca doi pul de rlndunea. comuna I.

A\ sburatu din cuibusorâ. Cum orii cresce buruene.) Draga mamil fata alba. dict. Dragile mamiî piciore^ Cum orî cresce lacrami6reî Gospodariulu meu cuminte. Cum ml-al ruptu tu inima Sa n*o maî potâ vindeca. Puiulâ mamil! Tu de-aice te-I porni. de acjl înainte. Inima mea nici odata.Si pe mâmuc'al lasata? Dragulâ mamil puisoru. La mama când îl veni? Câ mamuca n*a gândita De-acesta drumu ca te-at gatitii. Cum se duce si m6 Iasa. De-acum.' Sprintenele piciorute . Cum B'a face terna negra . Dragulâ mamil gura arsa. Scumpulu mamil! La usa la tinterimâ In stal sa ne siâtuimu. (Din Bucovina. Copilulu plânge si'nceta. comuna Calafindcscî. de Maria Lâcatusu. Dragul u mamil. Dragulâ mamil. La una baiatu. Câ de-amu ne despârtimâ Si maî multa nu ne'ntâlnimu ! 586 LXIX. Dragile mamiî sprîncene . Plânge inima în mine Ca copilula de tret (Jile. Dragulâ mamil Puiulu mamil.

^Din Bucovina. Ca *ndata mi te duceai Trebile mamiî faceai. Cum mi te frige copilulu. Ori si unde te-am mânatu Frumusclu m'al ascultata. mândrulu mamiî. eoni. Dragulu mamil. Dragulu mamiî gospodara! Mama pe drumu când va merge. Inima sl-a recori Cu lacrimi pe-obrazu va fi! 587 LXX. comuna Vama. La copiii altora. . Ori unde te trimeteamti De doue ori nu (JiceamQ. Si de-acum orî pe-unde-a trece. Ea locului ca va sta Si la copil va cata. Dragulâ mamiî gospodaru. Toti copiii gospodarii ord Cu vitutele-oru umbla Numai singuru dumnia-ta La rec6re tî-aseza Si mal multa nu te<I scula.) Dragulu mamiî. La uuA copila.N'orâ sa mat faca urmute. de d-1 Niculaî Lucanfl. scumpulu mamil ! Nu te frige nici cu foculu. cantorii bis. Nu te frige nicî para Cum mi te frige gl6ta.

Cu cine-aid îî mâne Si cu cine-I remâne? . Dragile mamiî piciore De-amu n'orii maî face cale. La un& copila de tfta. Dragii mamil ochisori Cum orii cresce pomisorî. Ci vine la putredita. puiulu mamil! Tare inima me dore Când te vSdii far' do suflare. (Din Bucovina. scumpulii mamiî! 588 LXXI. Dragulii mamiî. Dragile mamiî sprîncene Cum orii cresce floricele. agricultorii. Dragulii mamiî. Dragile mamil mânute. dragulâ mamiî. de Ionica alQ luî lordachi Isacu. Ca mândra flore îti vine. Dragulâ mamiî. Cum orii cresce flori albute. Cine de-amu te-a scalda Si cine te-a apleca. mândrulii mamiî. scumpulii mamil! Da tu cum te-al induratii Si pe noi de ne-aî lasatii Si tare ne-al superatii? Da eii mândru te-asi cânta. Dar m& d6re inima Si nu te maî potii cânta.) Bucurâ-te manastire. mândrulii mamil! Dragulii mamiî. Dragulii mamiî.Macarii câte mi le-am trasii Totu ca glota nu m'a arsu. vaileo. Macaru câte-am patimitu Totâ ca gl6ta nu m*au friptu. Da nu vine la 'nfloritâ. Vaileo. coin. comuna Mahala.

districtulCi Xaseuduluî. de d-lG T. Sl-a pornita în cale lunga Nu-I pasSre sa-lO ajunga. La ori cine. La ori cine. 589 Sî-am avuta unâ puiutu dragu M*a lasata la doru sa tragâ.) Acum chiar de-o sSptemâna Umbla mortea prin gradina . {Din Transilvania. Florile mî-orQ înflori Puiuia mamî-a putredl^ Mama totu cu jele-a fi ! LXXII. Sl-a pornita in cale lata Nu-I pasare sa-la întreca. Spusu-tî-am Si Sa Sa Sa Sa (Jisu-tl-am manânci ciresc-amare mal se(JI cu noi o vara. manânci cirese dulci mal se^I pâna Ia Bulei... Negriloru strainiloru! Drafiriî mamiî ochisorî Cum s'oru lace bureciorî. com. de T. corn. Si negrele sprîncenele Cum s*orii face floricele.Cui mamuca te-o nâscutu Si ea cui mi te-o crescutu: Pietrilorii si muntiloru. LXXIII. Din Transilvania. Puisomia mea iubita! Spusu-tî-am si tî-am vorbita Sa te lest de-acesta cale Ca e prea cu mare jale. SimonQ. districtula NasSuduluî.. SimonG.) Am avutu unu puisorii Sî-acum me lasa la dorii.

daca te-î duce. Dragulu meii. invâtatorâ. MSrulii îlQ va scutura Dorulii si Ta stempfira. Simu. com. Si va scutura mSrulii Si-sl va stempgra dorulii î LXXIV. Draga *n tera cea maî dulce. Si te-a luata de la mine Sa te duca *n ceea lume. La ori cine. C'acolo-î o fântanea. (Din Transilvania. Unde toti mortii s*aduna. Sî-acolo-î si maica mea. 2 O . Fira din radecin'a ruptu.Rumpenda fira din radecina Si pe tine de inima. comuna Orlatu. Unde mergii muerile. Cu frunzele rotungiore. Inima din piepta tî-a smulta. de d-ld Rom. Uita-te de-a derepta. Ci-la mal lasa *n cea gradina Ca sa prinda radecina Sub o tuIa de bujora Ca sa fac'una merisora 590 Totu cu mere rosiore. Cine 'n gradina ml-a 'ntra. Si este-o fontâna lina Si scaune de hodina. 591 ERORI DE TIPARCJ Png. Dar' daca mergi dela mine Nu duce dorula cu tine. Si-Î sl-o ic6na de sfinti Si dragii mei de parinti.

")() H2 «Ui (>8 88 \m IU 122 123 132 159 161 163 164 165 167 176 184 liK) 197 199 2(K) 204 218 218 231 249 250 252 254 258 265 265 270 28<î firuJU : Nota 6 sir. 1 8 col.o 5 14 18 48 . 4 si 5 1 1 col. 1 .

2 sir. 9 si 3 de josCi Nota 1 sir. Nota 1 13 si 14 6 1 de josu Nota 4 2 Nota Nota 28 Nota 1 1 sir. 1 6 21 si ultima 14 . 4 Nota 6 4.8 col. 7. 5. 2 Nota 3 sir. 4 si 2 Notii 2 sir.

româna . 1 sir. 3 20 16 2 do josQ Nota 1 sir. 2 sir. 4 3 de josQ 14 5 de josQ 10 Col. 4 de josG Col.Nota 1 sir. 4 14 4 6 8 13 Nota 2 in loca de : cetesce : cân-aii cântau niacedo-romanîu macedo. 8 9 20 2 de josu Nota 1 sir.

ci casuneza .'nbuiinala 'nbufunatâ utTÎac ugîuc te-aî te-î odata curata o data a fi curata Secadete Secadate nisipu nasi pa sheiia ahena im i se nu se stamaturî stramaturî are. ei eâsineza tare.

xoX'Xa^ ehrestiiiilorii crt^stinilora ehn'stiiiî crestini .schimonosesca schimosesca IV LIV inivisas invisas Siretla Siretîu verbescî vorbescî mirioloL''hiî miriologhî Berchisescu Berchisescî îcoXtCo.

liadeutu Badeuta Hadeutu Badeuta Iti fiiie unâ alu Cna ala petrece petrecea struii^arîu strugaria din die ce sunt le sunt Musi 11 tii Musenita cari are care are 13 «rheine 12 trheme .

Da mi-î de fiere Da nu nii-î de fîerc so[iotândCi tonotânda drucusariî drucusoriî ocolo acolo Sotonetu î^oloneta repesinta represintâ Illubî Hulubi dinsula. daca dupa si atunci atunci câta câta . dupa dinsula.

lordach iîsacCi lordachi Isaca .592 Pag. firulH : in locU de : cetesee : 293 20 cumetre cumatri 294 16 halaresce hotaresce 295 6 In care care în care .

300 4 de josQ pâraele franzela pareele iranzola 301 8 333 1 de josa va sta in fata va sta atunci în fata 343 10 nionnintulul mea mormintula mea 345 9 ferma firma 346 12 .

si i-ar lua si i s ar lua 347 Nota 2 Sini ion a Simona 353 11 Sa mance viata Sa ne mance viata 363 26 sa bem a sa bea 363 2 de josd nomurile celui ca nemurile celuî 372 14 .

maî sema maî cu sama 373 6 de josa Inrmp:<3nda înfiirt>nda 379 Nota 1 Saetoniu Sveioniu 384 16 focurile focurele 391 12 nisipa nasipa 391 16 .

HeilinLren IIeili<ren 392 12 stamatui-a stramatura 396 2 si 3 de josa cuvenîa cuvi nîa 430 17 poteca ocuita în alte poti ca 434 12 locuita acuma în alte 436 1 de josa .

121 446 Nota 1 l*arallclen 450 Nota 5 1874 . îndata 437 4 si trebue ci trebue 437 19 ia salca la o salca 444 Nota 3 si 4 p. 127 Paralleben p.suHetula îndata sufletula de vama.

descântec a descânt' 472 18 cu client uia se incuTara cu clientula se comise frauda. 2.1875 461 3 Calula si pleca Lua calula si pleca 465 21 serpii serpi 466 8 col. 20 . sa a acei cari singuri se încuiara 490 Col. 1 sir.

5 si 7 primba primbla 536 3 de josa uniî unu 556 18 Botana Hoîana 'C'^'a1^m''il t'Q^c .Sî-alautite Sî-alautile 498 1 llotarnicul-de-jos Horodiiicul-de-jos 530 4.

Steg-ulu. Stâlpii . . VII. PAO. V. Bocirea. .CUPRINSUL U. Precuvîntare. Priveghiulu XVII. Pe patulu mortiî III. Bradulu . . X. îmbracarea VI. Asezarea . Pomulu. La mortu. 1 12 24 46 60 73 92 98 . Coliva . Repausarea IV. XII. IX. VIII. XI. Pnincjisorulu XVI. XVIII. XV. . . Semne do morte II. Scaldarea . . Pausulu XIII. Toiagul u . I. XIV. Dorile .

XXI. XXXIII. XXVI.113 143 149 157 161 165 189 192 223 226 t>AO. XX. XXVIII. XXXI. XXXII. XXX. . XXVII. XIX. XXXIV. XXIV. XXXV. XXII. XXIX. XXIII. XXV.

. ... 396 Jelirea .. 422 Vamile 448 ladulâ 457 Raiuia 474 JudetulQ . . StogulQ.. 361 Mosii 380 Slobo4irea apel .. Secriulâ 234 Petrecerea . .. . 248 Starile 286 Podurile 300 Prohodulâ. 319 Sniamfinulâ ... . Bocete.308 MormîntulQ . 3« l I < t I ¦^ . 344 înfratirea . 400 Desgroparea.XXXVI. . 480 Românii din partile Erori de tiparO. înmormîntarea la Oravitel. . XXXVII.. ..414 SufletulO . Adausâ.. 359 Comandarea . . ..