Full text of "Înmormîntarea la Români" Google

This is a digital copy of a book that was prcscrvod for gcncrations on library s hclvcs bcforc it was carcfully scannod by Google as part of a projcct to make the world's books discoverablc onlinc. It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter th e public domain. A public domain book is one that was never subject to copyright or whose legal copyright terni has expired. Whether a book is in th e public domain may vary country to country. Public domain books are our gateways to the past, representing a wealth of history, cultuie and know ledge that's often difficult to discover. Marks, notations and other maiginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journcy from the publisher to a library and fmally to you. Usage guidelines Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials an d make them widely accessible. Public domain books belong to the public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to prcvcnt abuse by commcrcial parties, including placing technical restrictions on automatcd qucrying. We also ask that you: + Make non-commercial use ofthefiles We designed Google Book Search for usc by i ndividuals, and we request that you use these files for personal, non-commercial purposes. + Refrainfrom automated querying Do noi send aulomated queries of any sort to Go ogle's system: If you are conducting research on machinc translation, optical character recognition or other areas where access to a laig e amount of text is helpful, please contact us. We encouragc the use of public domain materials for these purposes and may be able to help. + Maintain attributionTht GoogX'S "watermark" you see on each file is essential for informingpcoplcabout this projcct andhclping them lind additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. + Keep it legal Whatever your use, remember that you are lesponsible for ensurin g that what you are doing is legal. Do not assume that just because we believe a book is in the public domain for users in the United States , that the work is also in the public domain for users in other countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can'l offer guidance on whether any specific use of any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in G oogle Book Search mcans it can bc used in any manncr anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite severe.

About Google Book Search Google's mission is to organizc the world's information and to make it univcrsal ly accessible and uscful. Google Book Search hclps rcadcrs discover the world's books while hclping authors and publishers reach new audien ces. You can search through the full icxi of this book on the wcb at |http : //books . google . com/|

o

INMORMINTAREA

LA

ROMÂNI

STUDIU ETNOGRAFICU

DE

S. FL. MARIAN U MBMBRU ALO academiei ROMANB.

EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE.

BUCURESCI LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL 16, STRADA d6MNEI, 16 189 2.

'^^'^^'.J.^O.I/

PRECUVINTARE.

La compunerea opului de fata a/in avutii în vedere numai datinele si credintele BomanilorH din tdte provinciile^ în cari locuescU acestia. Totusi^ dânda în decursulU cercelarilorH mele peste unele datine si credinte parte romane, parte de alta origine, dar cari s4mana cu ale Românilorii, nu m-am putulu opri de a nu le reproduce si pre acelea, AstiA-felu presintezu on, publica cetitorii si pre acesta opa alu meu, multaminda în acelasi timpA tuturorU P. T, domni, cari au avuta deosebita bunavointa de a contribui la completarea lut. Sucira în l'JS Octombre, 1892. autorulC.

I

SEMNE DE MORTE.

Mortea rarii când se arata omeniloru' pe neasteptate si pe nesciute ca sa le curme firulu vietii, ci ea, dupa credinta si spusa Româniloru, tot-deauna da de soire mai de nainte prin diferite semne atâtii nemurilorii celorii maî de aprope câtu si celuî ce are sa mora, ca în scurtii timpii va veni Ia dtnsulii ca sa-! iea sufletulii, si abia dupa aceea se arata si ea singura. Semnele cele mai remarcabile si tot-odata si cele mal respândite, de pe cari poporulii românu pretinde a cunosce, ca numa! decât trebue sa mora cine-va din acea casa, la care saii împrejurulii careia se Intempla, sunt urmatorele : Pocnirea neasteptata a unorii obiecte din casa, precum : a meseloru, a scaunelorii, a laltilorâ, a paturilorii, a la^iloru, a stalpilorii de la hornii, a uselorii, a paretilorii, a iconelorii, a oglincjilorii si a grin^ilorii (1) ;

(1) Credinta fdrte respândit& atâtii în Bucovina cAtCL si *n cele-lalte \M Iocuite de Români, dupa cum mi-aa împartasita d-nil Romuld SimA, învatatorQ în Orlata si Teodortt SimonO, stud. la gimn. din NasfiudO, în Transilvania ; Marluca NistOrfl, românca din comuna Malini în Moldova. Ve4I si

El. Sevastosa, CalfitoriT prin T6ra-român6sca, lasT, 1888, p. 66 : «Când pocnesca grin4ile more cine-va». «^SeSStârean, revista pentru literatura si traditiunl populare, directorfi ArturQ Gorovel, an. I. Falticeni, 1892, p. 17: «Când pocnesce în casa nu-I a bine.» Marianikf Inmonn. U Bomftnl. 1

2 Stricarea de sine si momentana a sticleloru, a blideloru, a âleloru^ a tingiriloru, precum si a altoru obiecte din casa (1); Caderea neasteptata a unei icone sau oglincjii de pe cuiu si sfarmarea el (2); Deschiderea de sine a usilortt (3); Deslipirea si caderea tencuelel de pe pareti (4); Mieunarea necontenita si spurcarea mâteloru In casa, unde se afla unâ bolnavu, sau momentana loru perire (5); Cântarea cocosesca a gaineloru (6) ; Ragerea In modu netndatinatu a viteloru, si mal alesu Întrunii timpu nepotrivitii, spre esemplu când laii pe miresa dela parintii s6I si-o ducii Intr'unii carii cu bol la barbatulii s&ii (7) ;

(1) Credinta Românilora din Bucovina si Transilvania, corn. de d-lA Vasile Turturânu, preotQ fn VicovulA-de-sus, districtulCk Radauti si T. Simond : «Semnft de m6rt6 e si fenomenuld miraculos a de a se strica ceva, fara de a contribui cine- va la aceea. Asa d. e. de cum- va vre-und vasâ sailvre-una ochid de fer^stra se strica ele de sine.» Ye^X si Wilh. Schmidt, Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch der Romanen Siebenbiirgens. Hermannstadt^ 1866 p. 39. (2) In Bucovina si Transilvania, vecfl si Wilh. Scbmidt, op. cit p. 39. (3) Cred. Rom. din Bucovina. In unele parti din Moldova, «cand usa se deschide singura, insemn^zaca are sa-tl vina cine- va. s Ve^I iSe(}6t6reai> an. I; Falticeni, 1892, p. 18. (4) W. Schmidt, op. cit., p. 39. (5) Cred. Rom. din Bucovina, Moldova si Transilvania, com. de d-lâ T. Simenii ; «Sf 43t6rea», Falticeni an. I., p. 19 : «Când la casa gospodarului morQ mâtele ori fugd, e semnd rdd.^ (6) S. FI. Mariana, Ornitologia pop. rom. t. II. Cernauti, 1883 p. 260. El. Sevastosa, Calatorii, p. 67: «Când cânta gaina ca oocosula nu-I a bine; s'o mdsurl din fundula casei pâna la pragO, iar de vine capula, ii tal capuld.» lona Cr^nga, Scrieri, 1. 1. Iasi, 1890, p. 294: «iai: gainele nu mal cânaa cocosesce la casa mosn^gulul, sa mal faca a rdA; c'apol atunci nici 4ile multe nu mal aveatt.» «Se46t6rea». Falticeni, an. L, p. 17. «Când gaina cânta cucosesce, nu-I a bine.». Com. d-lA Rom. Sima : «Cântarea cocosdsca a

gainel înca prevestesce mari nenorociri, p6te chiar si m6rte.o (7) Cred. Rom. din Bucovina, com. de d-ltt V. Turtur^na, preota, si a oelora din Moldova, dict. de Mariuca Nistora din comuna Malini : «Mi-aduca aminte ca o^ata, când aa acosa pe o miresa dela parinti si-aa pornit*o spre noua el casa, a ra(fitii una boa si nu multa dupa aceea I-a murita barbatuia.»

3 Urlarea sau haulirea câniloru. Daca întro casa se afla unu bolnavu, care trebue sa mora, atunci cânele se apropie de casa, unde e bolnavulu si urlându sapa sau celu putinu sgârie pamtntulu de lânga acea casa ; De cum-va familia bolnavului nu are nici unu câne^ atunci totâ aceste semne se facu de catra alti câni straini, cari vinu tn ograda celui bolnava dela vecini sau chiar si din locuri mal departate. Insa cânele, care urla, numai atunci prevestesce morte, când fsl pleca capulu spre pamtntu, iar de cum-va urlându Isl ridica capulu In sus, atunci prevestesce focii (1); Facerea de pete negre pe mâni, cari sunt ca nisce bureti, si cari In tinutulu Nas3udulul din Transilvania se numescâ 5/rrficl" (2); Baterea ochiului de mal multe ori si tn mal multe restimpurl (3); Visarea de araturi, gropi si morminte prospete, apoi apa tulbure, luminari stinse, vite taiate, sau când tn visu tlâ vecjii pe unulu îmbracatii tn vestminte negre (4) ; Caderea dintiloru tn visu, cu câttî simtesci ca te dore mal tare dintele, ce-lu visezi ca-tl cade, si cu câtu ti se pare ca-tl curge mal multu sânge, cu atâta mal de aprope Iti va fi cclu ce are sa mora (5);

(1) Cred. Rom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, corn. de d-lâ Rom. Simti; T. SimonQ; dict. de M. Nistora ; Vedl si W. Schmidt, op. cit. p. 88; El. SevastofiA, Cal^toriT, p. 65 «Când urla cânele iar e semna de m6rte.» (S) Cred. Bom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, com. de d-lA T. Simontk; ve4! si El. Sevastosâ, C&lStoril p. 66: «C&nd se Iaca pete negre pe mâna, ta:i6re cine-va din niîmurT.» (3) Cred Rom. din Bucovina. (4) Pretutindene in Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. 8imona; vecp si W. Schmidt, op. cit. p. 38. (5) Cred. Rom. din Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. Simona ; vecfl si W. Schmidt, op. dt p. 39.

4 Curgerea sângelui din nasu (1) ; Durerea inimeî fara sa sciî de ce, precum si când te bate forte tare somnulu prin maî multe dile si noptî de-a rendulu (2) ; Cântarea cucuveiceî sau bufnitei maî alesu diua pe casa sau în nemijlocita apropiere a acesteia, precum: pe porta, pe cumpfena fontâneî, pe sura sau grajdiu sau pe unu pomu din gradina (3). Dintre tote semnele, câte sau Insiratu pâna aicea, cari prevestescu ca va muri cine-va din familie sau dintre nemurile cele mal de-aprope nici unulu nu e asa de temutu ca cântarea cucoveicel, numita altmintrelea In unele parti, precum buna-ora In tinutulii NasSuduluI din Transilvania, si pasirea mortihrU (4), de 6re-ce la casa, unde cânta acesta, trebue, dupa credinta Românilortl, numai decât sa mora cine-va. Dovada despre acesta credinta forte raspândita în tote tfirile locuite de Români, avemii, între altele, si urmatorele versuri sc6se dintr'unu bocetu din comuna Crasna, districtulii Storojinetuluî, în Bucovina: Trage, trage clopotelii, Ca-tî maî vine-unu sufletelii ; Trage trage totâ cu jale, Sa s^auda pânâ'n vale ; Câel asa s'a hitemplatU Dupa cum a fostU cântatu^ Cucaveica cobitâre Si de rt^a prevestitâre. (5)

(1) <iSe45t6rea» Falticeni, 1892, p. 19; «Când îtî curge sânge din nasG, îti va muri o ruda.» (2) Cred. Rom. din Bucovina. (3) S. FI. Mariana, Ornitologia, t. I., p. 197; W. Schmidt, op. cit. p. 38. Com. de d-la T. Simona si dict, de M. Nistorfl; «Sedfit6rea,» Falticeni an. I.. p, 18 : «Când pe o casa va cânta cucuvâua, trebue sa mora din acea casa cine-va.« (4) Com. de d-lil T. Simonfl. (5) T. T. Burada, Datinele poporului româna la înmormîntarl. Iasi 1882. p. 141.

o

Apoi si unu cântecu macedo-românlu din Crusova, caro suna precum urmezd:

Cucuveua 'nbufinatâ S'nu taflal d'iu t'aî aliata î C;i esti ahât blastimata S'ahât multa 'nfarmScata?.. Pi care casa al stata s*pi cal uglac al cântata, Dit thimelllu s'au ravaita S'ominMli toti aii murita ! Cas'acea qi te alinasi Dupa cinarî di cântasi, Era unul celnicii mare, (Ji oMe IU n*avea misurare, S'ii^hilele cu diotî, Ci-sl pascea pi tu livacjii; CalU cu Iepe misticate Si muie multu musate Avea hilll, avea nurOrl ; Toti cu tete s'cu feciori. Pi casa, de anda 111 cântasi, Par'ca strof-lu îlll bagasi, OMe îlll se'ngalbezira S' pân' de una îlll supsira Muie s'calll tu'na mucera Pascendu se'nfarmacara lepile se'nsarcinara S' tu fitalliu t6te crepara, Tihtusira hilll, nur6rl, Cu fete, cu totî feciori, Glucarâ pâna putura S* toti sum loc ascumti fura!

Cucuvale inbulnata, Sa nu te fi aflatu de unde te-al aflatu! (1) De ce esti atâta de blastSmata Si atâtQ de multft întristatore?... Casa pe care al stata Si cosul Q pe care al cântatu, Pâna 'n temelie s'aâ daramatu. Si omenii toti aii muritâ! Casa aceea pe care te suisi De cântasi dupa cina Era a unul mare proprietarii de ol, Ale carui ol eraâ nenumerate ; (Avea) si erghelil cu gardianl (2), Cari pâsceaii prin livezi ; Cal si Iepe la unu locti (amestecati), Si catâri forte frumosi. Avea fii, avea nurori. Toti cu fete si cu feciori. Pe casa de când îl cântasi, Par'ca i-al adusii nefericirea.

Oile i se 'ngalbejira Si pân* la una-I murira. Catârii si caii într'o mlastina Pascendii se otravira, lepele râmase însarcinate Si la (gtare tute crapara. Ofticara fiii, nurori. Cu fete, cu toti feciorii Zacura pâna putura. Si tot! sub pamîntu fura ascunsi !

(1) Adica: n'al mal fi fosta pe lumea asta. (2) CaT, cari p&zescQ turma de cal.

6

Cas'armase pundicsita Si di 6menî ni-mutrita; Pân*ca(}u si sTece pade Si criscu Ierba si livade!...

Casa rSmase desarta Si de 6menl neprivitâ ; Pâna ca^u si se fâcu câmpâ Si crescu erba si livede ! (l)

Acesta credinta Insa nu e proprie numai Româniloru, ci ea se afla si la alte popore atâtu din vechime catu si din timpulu presentu. Botnam'î^ buna ora, considerau cânteculu acestei paseri nocturne de cea mai Infîoratore prevestire. Eta ce ne spune naturalistulu Pliniu In privinta acesta: «Funebra si mai cu sema la auspiciile publice urgisita cucuvelca se tine la locuri deserte, nu numai desolate^ ci si Inlîoratore si nestrabatute. Unu monstru nocturnu, care nu se aude cântându, ci numai gemendu. De aceea, când se arata ea In orase, si mal alesu cj^ua, acesta împrejurare se considera ca cea mal Infioratore prevestire (2).» Iar poetulu Ovidiu (Jice : «Se preface Intr'o pasere urâta, prevesti tore a unei scârbe mari, cucovelca (buba) lenesa, care este o prevestire Ingrozitore pentru muritori !» (3) Dintre poporele de origina straina, cari au aceeasi credinta despre cântatulu cucoveicel, ca si Românii, amintescu

aici numai pe Butenil dîn Bucovina (4). Afara de semnele Însirate pâna aici mal sunt Înca si multe altele, dintre cari unele se arata nu numai n^muriloru ci chiar si celui ce are sa mora.

(1) Dr. M. G. Obedenara, Texte macedoromâne, basme sî poesil poporale de la Crusova. Publicate dupa manuscriptele originale, de prof. L Biand Bucurescl. 1891, p. 196. (2) Hist nat. lib. X. c. XVI. (3) Met. V. 550 : Foedaque Ht volucris, venturi nuntia luctus, Ignavus bubo dirum mortalibus omen. (4) R. H. Kaindl und Al. Manastyrski. Die Rutenen in der Buco\ina, II Thoil. Czernowitz, 1890, p. 40.

7 La aceste din urma se numâra mai cu sema cântarea cucuiul si visurile. Cuculu, dupa credinta Româniloru, e o pasere misteriosa, ce are tainice legaturi cu sortea omului. Glasulu sSu, când llu aucji! ântâia ora primavara cântându, menesce tot-deauna a binC; când resuna de a dr^pta aurului sau In fata, si din potriva menesce tot-deauna a râu sau chiar a morte, când resuna In stânga sau In spate. Si cum ca Intru adevaru glasulu cucuiul aucjiitfi In spate menesce nu numai a rau, si chiar si a morte, ne dovedesce urmatorulu pasagiu, pre care llâ sc6temu dintr unâ bocetâ din Bucovina : MSI femee, draga mea, Draga mea, Iubita mea, Cucu 'n spate mi-a cantata Si mârtea viCa sagetam (1). Ba cuculu^ atâta dupa credinta Homâniloru din Bucovina. câta si a celoru din Moldova si Tera-Bomân^cd, menesce a râu Înca si atunci^ când cânta pe vlrvulu casei, Înaintea sau In nemijlocita apropiere a acesteia^ precum pe fontâna, pe unu claoiu de fenu sau otava^ apoi pe toca din clopotnita bisericel si pe crucile din tinterimu (2). Unii cântecu din Tera-Boman^ca ne spune cu privire la acesta împrejurare urmatorele : Cânta cuculâ sus pe m6ra

judetulCi Suc^va. Cânta cuculu sus pe ienâ. Cânta cuculâ sus pe cruce. RSmâl maica sanStdsâ. si acestea : Cânta cuculâ sus pe casa. (2) Corn. Cânta cuculâ pe otava. 8 Ad'o sapa si o lopata Sâ-ml lacu casa 'ntunecata . Pe Valenii la gr6pa-lu ducii . 20 si 21. Nistorâ. de mal multi Români din Bucovina. I.|de M. Eâ mâ duca ca sâ-ml facâ casa. Ad*o tesla si-o mistrie. Românca din RadasenI. apoi dict. Cânta cuculâ sus pe prunii. FI. Unde duca omulii celG bunii? Cânta cuculâ jos in erba. Vâlenâ de la noi se duce . Valenasâ sta mortu pe masa. Ornitologia t.. (1) 8. plaiulA Muntele. .Marina trage ca sa m6ra. Sa-ml facti casa de vecie !. La Valenâ la capa lumina. Românca din Malini.(!) Iar o balada din Bticovina ne spune^ Intre altele. Mariana... si Ânita PletosCi. Unde duca omulii de treba? Cânta cuculâ sus pe nucii. Cânta cuculâ sus pe cruce Pe Marina la gr6pâ-lu duce. amândoua comunele acestea în Moldova. Din Valenti curge veninG. Cânta cuculâ pe fântâna. Din Valena curge otrava .. p.

din care reproducemtt urmatorele versuri: Alei. Din contra daca nu sverlu nimicu^ se crede ca din astu-felu de visuri lesne polu sa capete boia numita alipituray^ (1). Ca dovada despra acesta credinta forte latita la poporulu românu ne pote servi In prima linie visula Iul TudorU Viadîmîrescu».i> t)icendu aceste cuvinte credu ca nu voru visa mal multu. FI. Obiceiuri religi6se. le-a ruginitu pusca. e unu semnu ca tn scurtu timpu dupa acesta au sa cada jertfa prigonitoriloru loru. Mariand : « VaUntdTn balada pop. când viseza ca li sa sfarmatu buzduganulu. maica. in «Biserica ortodoxa româna. care-î supara^ de a da a doua cjli dimine{a o c^pa de pomana dicendu: atine de suflettdU cutaruia)). am visatu BusduganU'mt fârâmatâ ! Sabia cea buna. Maî departe haiducii. voinicii codriloru. 18: «Când ti se pare ca te striga cine-va. 330. (3) Ve^I si aSe4St6rea». alei draga! Curendâ visulu mi -Iii deslcga. Am visat'o rupta in douS. Maica ! pistdlele mele Le-am visatii far' de otele. p. p. maica. publ. (2) S. ci cu cepa. nu-I a bine.» an IX. BucurescI. sau de a se pune In trei dimineti dupa olalta cu spatele la ferestra si asvârlindu pe acesta cu mâna drepta o cepa de-a dice: a cine mi bântue pre mine fwptea^ sa n'aibd treba cu mine. L. li sa ruptu sabia In doua sau au pierdutu otelele dela pistole. 1885. precum si toti barbatii cel viteji. Apoi inc'am mal va(][utu Serpe galbânâ pref&cutâ. Stanescu. in «Aurora româna» an. . Ca scil. Pe Valenii la gropa-W pl6ca (2) Daca cine-va viseza ca a vorbitii cu vre unii mortii si ca mortalii respectivii la Îndemnatii si chiematii sa merga acolo^ unde se afla elii^ atimcl crede poporulii ca celii ce a visatii asa ceva trebue In scurtii timpii sa mora f 3).Cânta cuculii sus pe t6ca.. I. Cernauti.» 9 viseza pe unu mortu In maî multe nopti de-a rendulu. Pusca mea cea ghintuita Am visat*o ruginita. Falticeni. cari In vieta loru s au ocupatu mal multu cu armele^ decât cu alto lucruri. 1881. noua. Dela acesta credinta se vede ca vine apoî si datina Românilorfi din unele parti ale Moldovei si TSriîrBom&nescl când (1) D. 44. publ. p. an.

Da sa scape. S. Mica colectiune de supcrsUtiele poporului româna. Calatorii. 10 Ela avea ochiîi vîncj^tora. ci totii-odata si cânteculii haiducului acestuia. s*apoI cânta: «Frunza verde lemnii uscata. Câmpâ si codru-a 'ncunjuratti. 47.. Buzâa. p. mâiculita mea! Cum sa scapvi de cursa rea? Caci unii glasii prevestitori Iml tota spune c'am sa morâ Visulu prevestitorii alii vitezuluî Tudoru sa tmplinitu. Mare numara ca s'a strînsu. se 'nspaimîntâ. Acelasi visa si mal totii acelasi siersitii tragicii la avutii si lon'â Darie. Maica. Caci potera-I desa f6rte.' Avea graiu lingusitorâ. 1888. 44. Si mS totâ ruga mereti Sa mâ duca la cuibulu sSu !. fu si mal miselesce ucisii de acestia (1).. caci trasii fiindu Intr unii chipu miselescii în lagainjlii lui Ipsilanti. Asta n6pte stamii culcatu» . Si cresta rosie in capa. Aucjiit'atî 6menl buni ? Ca de-asupra satului Potera tinutului. sefultt volintirilorii greci. De'mprejuruca s'a sculatCi. Si se 'nfrica.Ce purta come de tapâ. unulii dintre haiducii bucovineni de pe la Inceputulii secolului presentii. p. lon^nâ. G. Si suspina. dar nu pote. din care reproducemii urmatorele pasage : Sub tulpina unul bradii Frunza verde trei aluni. Pe Darie l'a cuprinsii. Dovada despre acesta avemfl nu numai traditiunea Românilorii din Bucovina. Darie de veste prinde Cum ca potera-lQ cuprinde. (l) El SevastosQ.

sa m& *ndosesca? . ce sa gândesca. Alecsandri. val de ea ! Ce sa facâ. în sborîi par' ca se rotia. Ce-a traita în haiducie Si-a traita cu harhalicâ. Vulturulu cu cioculii s6ii Este gr6sniculii calau . Ca sa scape de beilicâ. Poesil populare ale RomânilorO. 216 217. Semna ca voia fi prinsii îndat' Si spre m6rte judecata ! Hei! si pusca mea cea noua Am visat*o rupta *n douS. Si din serpe totii ciupia.Susii de-alii Sucevitel vadO. (1) V. p. Astâ-felO si viata mea Se va rupe. O! nu-I semnii de bucurie. 186G. Cinci pistâle d*ale mele Le-am visata fâr' de otele. Ah! sunt negrele-ml pecate. Bucurescî. 11 Sâ-lâ sugrume pe Darie. Ci de grea si de urgie! Aripi negre reschirate. Unii somnii greii m'a 'ntimpinatG si-unii visu grosnicii am visatii : Vulturasii cu s6rpe 'n gura Deasupra de curmatura. Sa m& scapa. fira serpele din gura Strengulu de spânzuratura.

II face sa se bolnavâsca. Sus de-asupra satului Si-I se face judecata Si-asta-tela viata i se gata. 6-15 si 193. Poesil poporale romanC. chiar sa si mora. Daca mijlocele si lacurile întrebuintate de dtnsele nu ajuta nimicii. faca pe cel mal multi insi a orede. pe multi insi dintre cel slabi de ângera. spln^uratu fiindu pe imasulu satului sau natala Marginea sub dâulu Iederii (1). si din ce tn ce prinde a-i fi totii mal . Sera ca sa nu-la apuce. Sus la culmea delulul. Marianti. atunci nimeni nu mai sta la Indoc^la ca respectivulu are sa mora. scosu fiindu din Inchisore. ci ele de regula cauta singure sa-Iu vindece prin diferite mijloce si lecurl de casa. Bolnavindu-se si cadendu cine. FI. 12 II PE PATULO MORTII. i ^a curmata firida vietii^ daca zace troinicii. (I) S. t. p. Dar tocmai acesta credinta desarta. ca numai decât trebue sa se bolnav^sca si sa mora cine-va din mijlocula lorii.Caci potera multa vine Sa m& iea legatu pre mine ! Si IntradevSru ca nu multu dupa visarea acestui visu Îngrozitorii PotirasiI se slobodu Si mi-lâ lega cotu la cota Si-la duca la 'nchisdre 'ndata Ca sa-I faca judecata. Si de cumva unulu saa altuia dintre familiantî e acuma bolnava. a carei obârsie originala se pierde In cea mal profunda Întunecime a vechimii. Iar scurta dupa acesta. Balade. nemurile sale maî de aprope rarii când ÎSI iati refugiulii la vre-unu medicu. Intre pantiri mi se duce. Cern&utT. Tote semnele acestea^ câte s au Însirata In capitolulu de fata. si de cum-va sunt bolnavi.va la patu. I. 1873. astu-felu ca e temere sa nu mora. daca v6dii ca celui bolnavii i sa apropiatii acum sflrsitulfi sau cum se mai spune.

cugetândii ca pote bolnavulii a calcatii în vre-o urma rea. Dar când o fostu La mijlocu de cale Si carare O 'ntâlnit'o Pocitura Cu pocituroîulG. saii a fostii de cine-va pocitiî^ saCi altii-ceva i sa întemplatU. Wlislocki: «Aus dem Leben der Siebenbiirger Rumânen. 30. si din causa aceea sa bolnavita. 1B89. Fata I-o îngalbinitâ . românca si mosa din comuna Bolanii. Pe cale. Grasa Si frum6sa. 13 O purcesu N.» Hamburg. Bana Cu ranoiidU^ Diochioia Cu diochioiulii. Pe carare.vhxxy atunci Isi iaii refugiulii la diferite descântece si desfacSturî (1). districtulii Cernautulul^ în Bucovina: (1) VedI despre acesta si Dr. p. Damii aici unii esemplarii din acestii descântecii^ dictatii de Maria Rabulasca. Rumena si sanetdsa. Si cum o tâlnit'o De pamîntîi o trântit'o. Heinrich v. Celii mal usitatii descântecii la o astii-felii de întâmplare e celii de pocitura.

Cîasu de morte I-o datii . Si cum nu m'oîu vaera. Carnea î-o mâncatO. Sanetatea î-o luatu. Cam purcesii pe cale Pe carare. Numai ea o vgdut*o. Nime n'o au^it'o. ce te mniselezî.Ochii !-o pâinginitâ. Numai Maica Domnului Din porta ceriului. Numai ea o au(j[it*0. Nime n'o v84ut'o. Trupulâ I-o dumnicatâ. Sângele î-o bâutii. o prinsii a se mnisela Sî-a se vaera Cu glasii mare pâna 'n ceri ii. Cu glasii mare pâna 'n ceriii Cu lacrimî pâna 'n pamîntii? «Da eii cum nu m*oîii mnisela. <3sele î-o sdrobitâ. Cu lacrimî pâna *n pamintii. N. Ce te vaerezî. s'o scoborîtii Si din gura î-o vorbitii: «N. Grasa . Si la N. Buna de nemicâ o-a facutii.

» «Tacî N. M'o 'ntâlnitii Pocitura Cu pocituroiulii. Carnea mî-o mâncatQ. 14 Cu lacrimi pâna 'n pamîntâ! Ca pocitura . piochI6Ia Cu diochioiulâ Si cum m'o tâlnitii De pamîntii m*o trântitii. De carare.Si frumosa. Nu te vaera Cu glasii mare pâna 'n cerii. dsele mî-o sdrobitii. Trupulii mî-o dumnicatii. Rana Cu ranoiulii. Sângele mÎK) bâutâ. Rumana si sanetosa. Sanatatea mî-o luatii. Fata mî-o îngalbenitCi. Buna de nemica mk) facutii. Si când am fostii La mijlocii de cale. Ochii ml-o painginitii. nu te mnisela. Cîasu de m6rfe ca mî-o datii.

ura. C'acolo-sâ doi pese! Cu solzii de aura. Daca bolnavulu e unu feciorâ holteiu sau o fata mare. Carnea li-orii mânca. Trupulâ li-orii dumnica. Tu te-al însanâtosa. Cu diochioiulâ Aâ sa m6rga In marea negra. Pe-aceia ca i-orâ gasi. ca sa mora. Sângele li-orâ sorbi. Diochiâia. Rana Cu ranoiulO. Ochii li-orâ paingini. Clasâ de m6rtea ca li-orâ da. De pamîntâ ca i-orâ trânti.Cu pociturolulâ. Sanatatea li-orâ lua. Fata li-orâ îngalbeni. saii din alta causa 6re-sl caro i-ar fi lacutu pe ursita anume. Iar pentru ce! cuprinsi de nebunie se mal cere la facerea pe 'ntorsâ !nca si o gaina negra. atunci le facâ tnca si pe întorsU^ adica le descânta In apa adunata din stropi dela mora^ ori In vinii. gelosie. âsele li-orâ sdrobi. Si tie nemica nu ti-a fi !» Kostindu descântat6rea cuvintele acestea de trei ori dupa o-lalta unge trupulu celui bolnavu cu usturoiu pisatu sau si cu alta unsore (1). or! pe unâ vestmlntu. ca sa fie mal de fo- . ori unâ barbatii saii o nevasta tenâra^ si se presupune ca cine-va din dusmanie.

invâtatorfl.losâ (2). De t6ta aruncatura. M*am sinicatâ. despre car! se crede ca li s ani fi facutu pe ursita si din causa acesta s aâ bolnavita asa de tare. Turtur^nâ. ca nu e nici o nadejde de scaparo. . Sa md curatescu. (2) Com. Sima. preoia. In zori. In cântatorl. Sa m6 limpe^escâ De t6ta ura. daca nu li se va desface: (1) Corn. De totâ aruncatulâ . De totâ datulâ. de d-lâ V. 15 Duminica dimin^ta M*am sculatâ. Ca 8â m& spSlâ. De totâ faptulu. De t6ta facatura. âta unulii si din multimea acelora descântece de întorcerea urH sau ursitei^ care se descânta mal cu sema feteloru celoru mari si nevesteloru celoru tinere. de d-la Rom. înaintea tuturord 6meniloru M'am luatâ Si-am plecata Pe drumulâ lui TraianQ La fântâna lui lordanâ.

o graita: «Ce te cainezi Si te vairezi ?» «Cum nu m*oiii cânta. Si ea cum m*o aurita Din gura ca mi. De t6ta crîscarea.De t6ta darea. Numai Maica Domnului Sus din naltulâ cerului. Cum nu m'oiO vairâ?! Ca duminica demin^ta M'am sculatâ. In cântatorl. M*am mânecatâ In zori. De nasti câmita. De urechi asurzita. De t6ta aruncarea. Cum nu m'oiil caina. De ochi orbita. Ca sa mâ curatescâ Si sa m6 limpe^escâ* Iar când am fosta Calea *n jumState M*am trezita Si m*am gasitii De pici6re 'mpedicata^ De mânurl legata. De t6ta facarea. Nime nu m'o vS^utâ. înaintea tuturora . Nime nu m*o au(j[itâ. De gura amutita.

De t6ta aruncatura. . De mânurî legata. De tdta aruncarea. De totCi aruncatuld . Ca sa mâ curatescâ Si sa ma limpecjiescâ. De gura amutita. Sa ma curatescâ. M'am trezita ie- si m*am gasita De piciore *mpedicata. De totQ datulA. Dar când am tostâ Calea 'n jumatate. De t6ta darea.Omenilorâ M'am luata Si am plecata Pe drumulâ lui Traianâ La fontâna lui lordanQ. De totii faptulâ. Sa ma limpecjiescâ De tota ura. De t6ta crîscarea. De t6ta facarea. De tdta facatura. Ca sa m& spSlâ.

Nu te caina. De piciore te-oiii despiedicâ. Ca eu de mâna drepta te-oiâ lua. Cu camasa de aura te-oiâ îmbraca Si forte mândru te-oiâ spelâ Si te-oiu curati Si te-oiâ limpezi Si din patu mi te-oiu scula Si cu grebla oiu grebla Tota dragostea cât oiCi afla Din cositele letelorâ. De ochi te-oiâ desorbi. Din statulti preoteseloru. . Nu te vairâ. Nu te vairâî Ca e\i de mâna drepta te-oiu lua. Nu te caina. De urechi te-oiu desunji. Si nu te cânta. De gura te-oiO desmuti. De nasu te-oiu descârni. Din palariile flacailoru. Buna de nemica facuta !» «N.De ochi orbita De nasâ cârnita^ De urechi asurzita. De mânurî te-oiu deslegâ. nu te cânta. Din statuia jupâneselorG.

Altii descântecu de desfacutu sau desfdc6luj% care se Intrebuinteza nu numai la fetele si nevestele cele tinere. Cine pe tine te-a vede. suna precum urmeza: Luni dimineta m*am sculatâ Si pe cale. Mal frumosa.Din cor6na împSrateseloru . Sanetate-I capata. preotii. pe carare m*ara luatii. din satulâ Stulpicanî» dislrictulti Homorulul. Tote mi le-oiu grebla Si tote aici în apa le-oiQ aduna. Si tu-I fi cea mal de treba. ci si la feciorii si barbatii cel tineri. daca i sa facutu pe ursita. mi l'a comunicata d-lCi V. de o Românca. Sai para ca s6rele a rasaritii. Si luna în barba. Doi luceferi In umerile obrazului. Sorele ti s*a scrie în frunte. 17 .» Rostindu cuvintele acestea descântatorea spala pe fata sau nevasta bolnava cu apa descântata pe fata si crede ca facendu acesta bolnava. Turtiirdnii. (1) Descântecula acesta dict. trebue numaî decât sa se ridice si sa se Insanfitoseze (1). Mal sanet6sa si mal voi6sa. Când am fostii la miecjiii de cale De cale si de carare.

. pantanoga ! Câti mâta. Facfiturile dela ivitu. Facaturile dela sfîrsitu.. Cara-te de-acolea.M'am tainita cu Baba-ârba.. Si durerile îtt iea ! T6te durerile Si urile Si facfiturile Si-aruncaturile Din capa De sub capa. Facfiturile putrede. Baba-orba de mine s'a apropiata. FacSturile mucede. Negra priscornita! lea-tl urile. Negra. Ponegra ! P'icî vinovata mea. . Hast. Ihi! halta negra. In gropa cu spinî m*a aruncatu Si cîasâ de morte ca mî-a datu.. Din ochi De sub ochî. De mâna drepta m'a luata. Facfiturile Si-aruncaturile : Facaturile din luna n6ua. cîora negra..

Cu lanturi de fierti te-oI(i* lega. Din mânurl si din pici6re Pâna 'n decretulii celu mare. Din facctura. Din data. Pe ulita satului Pan' la casa vinovatului. Durerile de nu-î lua Si de aici nu te-I cara. Desbrâcându-mfi Si scotendu-me : Din ura.Din nasâ De sub nasâ. Din barba De sub barba. de nu mfi-î asculta. Din lucru celu necuratii ! Cela ce ml-o facutii c'o mâna Ea îmi desfaca cu doue. Zavorele cele de fieru le-oîu lua Si pre t6te le-olii sfarmâ. Din pieptâ De sub pieptu. Usele cele de arama le-olu zdrobi. In pielea g61a te-oiii desbracâ. Din faptu. . Pe ulita satului te-oîu purta. Tu. In casa vinovatului m*oIu vîrî.

Daca nici descântecele si nici mijloculu acesta nu i-au ajutatu nemica. I Manele sâ i se lege Celu ce ml-o fâcutu cu dece ISi limba'n gura sa-î sece! (1) Româncele din Transilvania. ca ultimulu mijlocu Înca si unu pravQ pe care llii dau celui bolnavu de b&utu si pe care îlu prepara dintr o radacina sapata de pe mormlntulu unui copilii In Vinerea-mare sau Vinerea-seca (2). U BomAnl.Ceia ce ml-o facuta cu d6ue Ea îmi desfaca cu trei. Cela ce ml-o facuta cu septe Ea îmi desfaca cu opta. cu cele sfinte^ ca sa nu merga în cea-lalta lume negrijita. mai intrebuinteza. Cela ce mî-o facuta cu trei Ea îmi desfaca cu patru. si daca celu bolnavu e unu barbatu sau o muere Înaintata In vlrsta si vadu acuma ca nu mai e nici unu chipu de scapare. Cela ce ml-o ftcuta cu sese Ea îmi desfaca cu septe. Ceia ce ml-o facuta cu optu Ea îmi desfaca cu nâufi. Cela ce ml-o facuta cu n6uS MarianHf Inmorm. Multi insi si mai alesii dintre cei mai avuti. cum se mai spune. ci curatii si împacatu cu cugetulu ca si-a împlinitii pâna si cea mai de pe urma datorinta de crestinii adevfiratii (3). atunci si numai atunci chiama pe preotulu localii ca sa-Iu marturisesca si Impartasesca cu sfinta taina a euharistiei sau. când se . InsanStosare si radicare. 18 Eu îmi desfacu cu ()ece. Cela ce ml-o tacuta cu cinci Ea îmi desfaca cu sese. Cela ce ml-o facuta cu patru Ea îmî desfaca cu cinci. pe lânga diferite descântece.

de o Românca din StuIpicanT. op. d-lQ V. 30. Din contra celu ce va fi trezu In totii decursulii maslului. precum si acela la care începutulii evangeliei ce i s'a cetitii pe urma. Mai departe se crede atâtu în Bucovina. la care se va întempla ca începutulu evangeliei. Stanescu: «Obicieurl religi6se» publicate in «Biserica ortodoxa româna^ an. Dupa ce sa marturisittî si comunicatii cu sfintele taine respective. rugându-I ca sa-Iu ierte. mi Ta corn. marturisita si împartasita cu sfintele taine. p. iara dupa sfîrsitulâ acestuia nu i se va face de-o-data bine ci pe 'ncetisorulii. despre care se crede ca ajuta omului bolnavii saii sa mora mai de graba saii sa se sc(31e. se face tot deauna pe cheltuela celui bolnavu sau a familiei acestuia. Bucurescl ISS'i. cum se mai (Jice. p.cum2k pe pragula mortii . 6. Ba adese-ori se iarta pâna si cu de aceia. sa fie tiparitii numai cu litere negre. Inmorm. dupa ce i s'a facuta maslu. credenduse cantre ceî ce dau bani de mila pentru maslu multi se voirii fî aflându buni si placuti înaintea luî Dumnetjeu. Vedl si D. precum si aceluia caruia îndata dupa ungere ÎI va fî mal bine. precum si pe toti aceia despre cari îsi aduce aminte ca i-a nedreptatitii saii i-a suparatii cu ceva în viata sa si dela fie-care îsi iea rSmasii bunii. ce i sa cetitu la sflrsitu. Totu asa va pati si acela. chiama celii bolnavii pe toti casasii si vecinii.simtescu forte bolnavi si vfidii ca acuma-sii mai multii cana pidorU în grapa ti cu unula afara saii. preotCi. p. (3) Pretutindeni. «Omulâ înca în timpuld bolel se îngrijesce pentru o morte buna sâ fie impacatCL cu toti omenii. Turturenu. 322. cât si în Moldova si Transilvania^ ca celu ce dorme în timpulii maslului. Elfi se îngrijesce tot odata curata. la care ieaii parte de regula (1) Acesta descântecâ dict. vfecjendu-lii ca se aflai. cu cari n'a avutii nemica în tota viata sa. chiar si pentru omenii ceî mal avutî. (2) Wlislocki. B. In unele parti din Trafisilvania însa este datina ca banii pentru maslu sa se adune. ~ 19 celu putinu treî preoti. îmbracata. cit. In biserica orî umblându din casa în casa. se va însanfetosa si scula cât mai de graba de pe patuiU durerîlorU (2). va fi tiparitii cu litere rosii.» Burada. Si fie-care. si prin urmare darulu acestora va fi luatii în considerare (1). încinsa si încaltata. In Bucovina ungerea acesta. ca au ajunsii pe praguia mortii^ îndatineza de a-si face si sfinta taina a maslulul saii ungerea din urma. va muri de graba. IX.

Bucurescl. pentru carî se si reserva prin acea diata o parte din avere.(1) Corn. daca nu plânge. din care nu se pote acolos) mostenitorului. si de i-ar fi facutu ori si ce nedreptate si rfeii. de d-ia Ionica ala luî lurdachi Isacd. acela asemenea nu va muri înca lunga vreme. agricultora în Mahala. dândii în acelasii timpii câte-o povatuire verbala. Bucovina. a iertarii si împacarii e una dintre cele maî duiose si maî p6trun(J6t(')re. de a-sî face si diata sau testamentilj daca sciQ ceti si scrie. Cea maî mare parte de Românî si cu deosebire capiî familiilor^ atâtii ceî din vechime. (2) Corn. Sim. nu se chinuesce de felii. Despre celii ce nu se iarta cu ceî ce le-a gresitii în vi6ta sa se dice ca more forte cu anevoe. câtii si ceî din timpulii de fata aii îndatinatii si îndatineza. Celii pusu pe cale de a-sî face diata^ fie în scrisii saii verbalii. 57r>. tt 20 si ca nu maî e nici o speranta de scapare si însanfetosare se tnduioseza si cu lacrimi în ochî llu iarta. asa ca pâna chiar si celu maî împietritu la inima. rugându-Iu în acelasi timpii ca si elu sa-î ierte pre dînsil. apoi de d-la Rom.. ^e îngrijesce maî întaî. 1H82. p. Pe când celtk ce se iarta si împaca cu tuta lumea. de mal multi Români din Bucovina. Noua serie. adica daca sunt macar cis-ceva învCtatî. III. trebue sa-lâ ierte. adica tgraniî. ci numaî adorme. Nistora din Moldova. Scena acesta. decât numaî când îsî îndeplinesce datoriile sele (1). trebue celu putinii sa lacrameze. 21 urmatorea poesie poporana din Transilvania Intitulata testa* mentula soldatului: . de d-lCî Rom. Simd. an IX. Columna Iul TraianA. lasa numaî cu limba de morte ce are sa se întemple cu averea lorii miscat<')re si nemiscatore. t. P. de sufletulii s&ii. Com. iara ceî necultî. din Transilvania si M. «Daca unul bolnava de morte i se c<ise o camara si i se gresesce ceva la dînsa. Punctele principale spre scopulii acesta ni le Infatiseza (1) Ve4î despre acosta si B. îndatorîndii pe mostenitori. de comanda saii comandare^ adica de tote cheltuelele trebuinciose atâtii la înmormîntare câtii si maî pe urma spre mântuirea sufletului s&ii. Ilasdeu. de a-lii cauta cu cele religiose. de carî sunt datorî urmasii a se tine întocmaî.

In casulu din urma se cere ca mostenitorulu sau mostenitorii. când se Intempla ca parintii Iasa unuia dintre fii mai multa avere decât la altii. Diata In scrisu se face si se subsemneza de regula de câtra celu ce o da. Diata verbala a unui omu data pe patulu n^artiî sale se îndeplinesce întocmai maî în generala. adica când ar nesocoti într o privinta sau tntr alta cele ce le-a lasatii cu limba de morte celu repausatu.Dac'ast prinde a muri Sau acel turci m'arti robi. ne cere ca numai decât sa fie subsemnata atâtu de celu ce o da. ci totd odata vorbitii maî pe urma de r6u. pâna ce e Înca !n vieta. 1884» p. restulu. Popa Reteganula. In casulii din urma. Iar daca adevfiratulu mostenitorii e din în(1) I. TrandafiiT si viorele. Te rogu. ce rfimâne. cari nu sunt rude cu mostenitorulu. când se compune de catra unu strainu. atund celu ce face diata nu iea în considerare absenta luî . Sa dai popii sarindare Si pane la celu ce n'are ili. îlu lasa urmasiloru celorii mai de aprope. 102. buna ora. poesiî populare. Celu ce nu scie scrie chiama mal ântâl pe unulu sau pe doî omeni. Forte raru se ivescu certe maî pe urma. si cari sunt In stare de a administra acelu avutu. nefiindu scrisa si acesta se tntempla dora numai atunci când mortulu. cari crede elu ca sunt mal cu priinta si apoi In presenta acelora spune elu sotiei sau copiiloru s61 ce are de spusu. ce mal trebuescu pe urma. Celii ce nu se intereseza de sufletulu s6â si nu dispune nimicu In privinta acesta. Dupa ce sa Ingrijitu de sufletulu sfeu precum si de tote cheltuelele. din a earortt cause sar pute nimici diata. Ca sa-Iu ierte Dumnecjeti. nu numai ca e tinutu de unu omii carpanosii si hârsitu. 22 templare dusu In calfetorie sau în aUu locu undcsva si nn pote fî de fata. sotie iubita. câtu si de catra doi sau patru marturi. daca sunt mal multi. sau când mostenitorulu nu sî-ar îndeplini cu sfintenie datoria sa. Asa. Gherla. ci e\u spune si în casulu acesta 'totCi ce are de spusu. sa fie de fata la facerea saA spunerea diatei. mal rareori de catra unu strainu. lasându-le cu limba de morte ceea ce are de lasatu. Ia facerea diatei a nesocotitu pe unulu dintre membriî familiei prin acea diata. celu cu mai mulku . Fa o ruga umilita Pentru sufletelulii meu.

macaru ca le-a lasatu si lorii avere. IX. cari Taii lasatii cu limba de morte ca sa fie epitropii asupra copiiloru sfii si asupra averii acestora.trebue sa faca tote datoriile religiose mortului. S. de animale si de pasari cu deosebire Insa porumbi . Ruda respectiva însa. In casii când adevaratii mostenitori sunt înca nevîrstnici» . dar tot-odata si fara 6re-sî care r&splata. când spune ca vede diterite figuri de omeni.atunci atâtii ei câtii si averea lorii se lasa a fi îngrijiti de -catra una din rudeniile mai de aprope. ti) Ve4î despre acesta si «Columna luî Traîan a». ci numai elu singurii. caci cei-Ialtl tfrati sunt tot-deauna cu gura pe dînsulu. asa spre esemplu. 24 - III REPAUSAREA Când omulu bolnavu arata celorii de fata fiinte. ci numai atâta ca se bucura de acea avere pâna ce crescii copiii mari si se casatorescii . ci de a o da la timpulu s6u si acela la unu altulu pre care î-a spusu (1). 23 Daca celu ce se afla pe patulu mortii nu are copil. pre cart aceslia nu le vfedii. an. si a purta în acelasi timpii grija si de sufletulu parintilorii. a i se negri Inchieturile la degete si a i se învineti un- . III. când prinde a i se ascuti nasulii. însa mai tot-d a-una cu acea adaogire ca sa caute din când In când de sufletulu sau si de a nu Înstraina averea^ ce i-a lasato. când se ciupesce neîncetatu la nasu si-sî scobesce Intr unu modu iritatu dintii. sau când Isl Îndrepta privirea spre anumite obiecte si multii timpii sl-o tine atintita spre acelea. 574 677.ui-va despre cele ce le face. când i se strica cautatura. când se 'ntorce necontenitii cu fata spre parete si cauta cu ochii peste capu. p. fara ca acesta sa fie de catra cine-va privighiata saii sa aiba a da socotela <. sub cuvlntii ca na fostii dreptii la împartela. i se turbura si painginescu ochii fugindu-î In fundulii capuluî . atunci lasa averea sa sau bisericeî sau unei rude sau si altuî omu strainu. si nici ca voescu ^a-si aduca aminte de bunulu loru. adica epitropulUj este îndatorita moralminte de a se îngriji de copiii orfani si de averea acestora ca si de copiii si averea sa proprie.

se de tote de*o lumina de cera galbâna. de d-la T. ci se muncesce si chinuesce torte multfl si atunci. Si acesta din causa ca. din Intemplare. In casulu din urma se aducu numai decât cei ce bolnavulu tt iubesce mai multu si-î doresce mai tare. de d-lA T. (1) Corn. crecjiendu-se ca la prima lorii vedere tndata repauseza (3). care asemenea o tntâlnimii mai tn tole tarile locuite de Români: Fruncjulitâ de lamâe. (1) Dict. trage de morte ti roga sa vie care-va ca sa-î tie lumina pâna ce-si va da sufletulu. vine altulii de i*o tine. nu e bine sa-i tie lumina unulu dintre nemurile cele mai de aprope. corn. (3) Com. de Haria Ursaca din Vatra-Dornel precum si de alti insî din Bucovina. daca-i tine lumina si unii strainii si si atunci more cu greii. 25 Deci ceî de casa. cantorQ bis. pentru-ca aceluia ti e mai jale si atunci bolnavulu se chinuesce mai multu pâna ce more (2). Acesta credinta forte raspândita la poporulii românii se vede ca a datii nascere urmatorei doine. De aceea. Ce-am iubitu nu-mi mai trebue. când ti tine lumina unulâ pre care la iubitu forte multu tn vieta sa. Nistortl din Malini in Moldova. de d-la G. nu se afla nici unu strainu tn casa. (2) Corn. sau si din aceea ca multi insi nu potu muri pâna ce nu-si mai v6du o-data pe unele rudenii sau pe unii amici intimi. de d-lâ Ionica alâ lui lordachi Isacu. agricultorii din Mahala. Tomoiaga. sau unulu pre care nu-lu pote de felii suferi. când Începe a aiura si a (Jice: «dati-mi straele sa m6 îmbracu si ciobotele sau opincile sa mfe Incaltii ca vreii sa mS ducu. mâna celui ce trage do morte sau când Isl va da sufletulA (1). satA in districtul^ Cernâutulul. Simonâ din Transilvania si M. în Suceva. ci ca !n scurtii timpii are sa mora (1). atunci e unii semnii sigurii ca n are so maî duca multii. de-aru fî Ingrijescu mal nainte ca sa aiba ce pune tn a i-o tine la capu pe vSdu ca nu mai e nici unu chipu ori si câtii de sSracI si nevoiasi.ghiile.x> tn fine când ise face botii la inima saii i se rupe de la inima si prinde a sufla greii. Si daca. Simona. Asemenea nu pote de graba muri. când trage cine-va de morte. cum de scapare. dupa credinta poporului. alerga unulu de graba tn vecini si dându-Ie de scire ca N. .

fîindu-ca îlii iubesce forte multu. Îngrijitorii s6î aprindu o luminita de cera. Dupa aceea i se da o lumina aprinsa In mâna ca asimbolu alU esistenteî trupescUy caci nimicii nu e maî Înfioratorii pentru Românii Transilvaneni decât aceea. Georgescu si T. se aprinde degraba lumina de maî nainte preparata spre acestu scopu. care e menitu sa-î tie lumina. VI. fâcendu prin acesta o fapta buna si crestin esca (4). (4) Com. Doine pop. Cursulâ 1882 83. adica devieza. si poesîa pop. precum si acela. din a caruî causa nu pote sa mora. din «Tomu/a liricU* saA Noua biblioteca româna. 222. llu scote pe unu momenttl. de atâtea ori flacara luminei se abate de la positia sa. când more cine-va fara de lumina. In alte parti din 'Transilvania. de d-la Rom. 1882. si apoi i-o apropie cu mâna cu tottt de gura . In unele partî ale Bticovinely Moldovei si Transilvaniei i se da murindului sau i se tine la capu numai o singura lumma de cera aprinsa (3). afara (2).26 Nicî la m6rtea mea sa vie Nici lumina sa mi-o tie! (l) Dupa ce s'au adunatu acum tote n^murile cele maî de aprope ca sa asiste la esirea sufletului celui ce trage de morte. Comp. dupa tmprejurarî. din prejurulQ SalistiT lânga SibiiQ. de d-lQ Rom. atunci e semnu Învederata ca respecti vulu a muritu (5). In alte partî din Bucovina se obicinuesce a se pune In mâna drepta celui ce trage de morte dou6 lumini. ca fta nu-sl pota vede pacatele. I. Sima. Pesta. SimonO. Brasovâ. p. iar când flacara a Incetatu de a mai devia. 27 lupta cu mortea. când cine-va e aprope sa mora. p. p. SimQ. 1870. Tomoîaga. (2) Corn. 30. care a muritu fara de lumina. de câte ori morbosulu respira. de d-lQ G. (5) Com. i se acopere fata cu unu tulpanu negru. pâna ce îsî va da sufle tulii. iara pre ceî mai de aprope aî murindului precum si pre acela. 7 si com. cum începe bolna\'ulu a se (1) Anastasia Leonescu. i se pune In mâna sau i se tine la capu. Inmorm. si . i-o punu în mâna drepta. de d-lQ T. SimonQ (3) Burada. publ. anume ca pre una dintre acestea sa o duca In cea lume altuia din nemulu s&u sau si unui strainu. In tinutulu Nasfiuduluî din Transilvania. în f^Famxliain an.

In mâna drepta saii la capii. sa mora fara de lumina (1). Altii din contra credu. i se pune în mana drepta o luminare de cera aprinsa.» (2) Com. fiinda de parere ca ac6sta e und semna învederata ca respectivii si în cea-lalta lume vora fi lipsiti de lumina. Insemneza. (3) Com. ca sa nu se pota apropia Necurat idU de dlnsulu si pentru ca sa merga curatii în cealalta lume (3). si de acea i se tine murindului lumina aprinsa In mâna ca sa na seda acolo pentunericii (3). ca 'n cea-lalta lume domnesce Intunericu grozavu. de M. districtuia Radautulul. când trage cine-va de morte. si din causa acesta sa-sl prapadesca sufletulii (4). Acesta se considera de cea mal mare nefericire. Îndata llii Îmbraca In schimburi curate. ca si n Transilvania. 30 31. sa nu se apropie Duliurile necurate de dînsulii. de d-1 loanA PopovicI. si ca sa vada pe unde va merge In cea-lalta lume. dupa cum se maî diice. Lumina de c4ra aprinsa^ care se tine omului. dupa uniî. saQ. fie chiar si celCi maî Înversunatii dusmanii. marturisi tii. Macoveia. In fine. precum buna ora a celorii din Câmpulungâ. dupa credinta unorii Români din Bucovina. ca respecti vulii este crestinii. apoi se aprindii trei lumini facute din cara si lnv61indu-se cu unii gulerii de pânza noua i se punii tn mâna. lumina acesta însemna lumina lumily adica Domnului nostru îs. cit. fie de ori-ce categorie saii etate. ca dându-sl sfârsitulu. In unele parti din Banatd tnsa. llii Incalta si-Iii pieptana. (4) Com. tinendu-le In acelasi timpu o baba batrâna cu mâna. Com. Iar dupa ce I-a esitii sufletulii se stingii acele lumini si se aprinde câte una de seii saii o lampa (2). op. In unele partî din Transilvania^ precum buna ora în Orlatu si împrejurime. de d-la Av. pâna ce-sl da sufletulu. Ursaca din Vatra-Dornel. învfitatora în Opatita. Împartasita si Împacatii cu tota lumea. era altii spunu ca 11} Wlislocki. se crede ca de aceea se pune lumina aprinsa în mâna omulu! ce more. Christosu (2). In Tera-JRomânesca asemenea. când o persona bolnava devine în agonia mortii. la cea din urma clipela a vietii se pune în mâna celui ce .nici unii pacatii nu e mal mare decât a lasa pre unii omâ. si pe cea-lalta lume sa aiba lumina (4). p. când more. In Moldova la darea sufletului. preotâ in Badeuta. de d-lQ T. 28 mortulu are sa se înfatiseze Înaintea luî Dumnedeu luminosii cu trupulu si cu sufletulu (1). SimonQ : aSe 'ntAmpla adese-ori c& din neprevedere unii mord fiirâ dea li se tinâ lumina.

Deci e val si amarii de unulii ca atare. (2) Cred. ratacindii prin aeru si abia dupa unii timpii mal îndelungatii pote ajunge la Dumnezeii (2). Uomânil din BiAcovina din contra ere du. Lambriorâ.more o luminare de c6ra galbfina aprinsa. înceteza de a se mal bucura de lumina luneî si întra spariatî în adâncurile întunecose. dupa credinta unora. din SuctHa. si maî pe urma din causa acesta va merge de sigurii în iadii (4). ca celvi ce a muritu fara de lumina trebue sa fi fostii forte pficatosu. pre care apoi. Românii Moldoveni porta o jalnica îngrijire pentru cel reposatî tara luminare. Inmorm. Iasi 1875. în «Convorbiri literare. 35. saii pote Ta blastematii cine-va ca sa naiba lumina la mortea sa. sufletulii unul astii-felii de omii pe cea-lalta lume neavendu lumina. ci numai de seninulu noptiloru cu luna. caci. Obiceiuri si credinte la Români. Rom. p. «Imormintariien publ. acela umbla pe cea-lalta lume ratacindii prin locuri pustii si Intunecose si ca nu pote de felii esi dintr'însele. 29 -fara voe de morte naprasnica. Ufl lipescu de pamlntCi spre a se istovi pentru sufletele celoru adormiti fara lumina. dupa credinta altora însa. Tomoîa«3^a. tara sa aiba odihna. pentru aceea ori de câte ori sa sfârsita o luminare do c^ra si a rfemasu numai unu capetelu. p.» an IX. pag. Burada. de d-lQ G. atunci spunii Românii din Moldova ca a avuta morte întunecata^ si forte multii îlii caineza batrânii si batrânele satului pentiu acesta. 7. T. parte spre a nu lasa. aprincjlendo repatisatulu calStoresce cu dînsa calea . pâna ce nu-î dati nemurile câte o lumina de cera de pomana. si fîindii-ca cu lumina trebue sa merga si înaintea lui Dumnezeii pe cea lume (6). ca duhurile necurate sa se apropie de elii. sta totii la întunericii (3). op. 151. (4) lon^nâ. (5) A. bis. de d-lG Rom. mal alesu pentru cel înecati sau peritî (1) Com. SiniQ. De se întâmpla sa mora cine-va fara luminare. cit. Mal departe se crede ca celii ce more fara de lumina. si de aceea na avutii parte de lumina. gândindii ca I-a apucatu fara veste (Jiua (1).y> caci ele socotescu ca aucjiindu acestea cel înecati. (6j T. cant. (3) Com. De aceea batrânele cunoscatore de tainele obiceieloru oprescu pe nesciutoril copil de a (Jice: <re lumina ca diua. sufletulii respectivului umbla orbecândii în colo si 'n coce. EI credii ca sufleteloru celoru înecati nu le este datu a se bucura de lumina (Jileî. parte pentru ca sufletulii sa (îe Inllmpinatii cu lumina la despartirea Iul de trupii (5).

gimn. Tomolaga. De aceea se considera de cea maî mare nenorocire.cea lunga pâna ce ajunge la loculu menitii pentru odihna eterna. p. când se tntempla ca more unu Românii în strainatate. de Cuparencu. 30 Din acesta causa Românii bucovineni se Ingrijescu totud'a-una de a ave si a tine o lumina de cera aprinsa Ia capulu murindului. Ba more fara lumina Si la capii fara perina. (1) A. de d-la G. (3) Cred. Si cum ca Intru adevferu celu ce more fara de lumina e considerata de celu mal nefericitu omu de pe fata pamîntulul. Si-asa trage cu nacazii. Frunza verde salci6ra. care sâ-î tie lumina când more. Rom. Eta ce ne spune tn privinta acesta o doina ostasesca din Transilvania. unde nu se afla nici unulu dintre nemurile sale. din Ropcea. de I. cit. . 151. LambriorO. numai ca sa i se vada când more. Fara dobasii cu doba. ne încredintamu dintr o multime de doine poporane si cu deosibire ostasescl. Si-asa trage de cu mila. Trage-o catana samorâ*. com. Ca mare în tira straina. Ca nu-sii scânduri spre salasii. sa-Iu îngrijesca si sa-Iu înmormtnteze dupa datina stramosesca. (2) Cred. stud. (4) Com. Nici nu-î pânza pe obrazii. Nici ÎI maica cu mila Si nici sora cu gura. op. Rom. si In lipsa acesteia ori-ce alta lumina. din Suc^va.

Bucurescî. maica. . maica. Slin strainatate. Maica-sa merge plângendu. teciorl în siru frumosâ. care ne spune ca unu soldatii chiar si 'n casulii acela când ar voi cine-va sa-î aprinda o lumina si sa i-o pue In mâna. Ca m6 duou în terî straine. Dar mal mila mi-I de mine. Frunza verde trei granate. caci superiorii s6I nu Incuviinteza sa i se tina lumina la darea sufletului s6u. Nu te.Trîmbitasii cu trîmbita . Doine si strigaturi din Ard^lii.. asemenea din Transilvania. VoiniculO merge cântândâ.. maica. nar ave parte de dlnsa. Dar tu. 319. Strig*unu capitanii din carte : Haid. Unde nu cunoscu pe nime. Bârsand. Numai frun(Ja si erba. totii din Transilvania. Voiniculu din graiii graia : «Milami-î. Care-I în t6ta lumea» (1). morî acasa Si te*ngr6pa 'n cintirimG. Si'Oiu muri far^ de lumine Si ma 'ngropâ ca pe-unu câne.. 1885 p. suna precum urmeza : Frun(Ja verde de pe Oltu. suna precum urmezâ: Pe sub umbra de salcutâ Merge-unu voinicii si-o maicuta. Ca maî morii voinici asa ! (1). care asemenea ne 'nfatis6za marea nefericire si tânguire a colorii ce morii (IJ Dr. U. larnîk si A. de tinp. I. Alta doina ostasesca. Dupa min* nu plânge nime. Clopotele strancanindâ Si taicuta totu plângendu. si cu deosebire pe câmpulu de lupta. In fine a treia doina ostasesca. supgra. Popa merge totu cetindu Si cantorii totu cântândii. Din anula opt(i-4ecî si optîi (2) Multi voinici sângele-sl varsa Pentru tota nSmulU de-acasa.

. Acolo ni-aâ suflatu rasfa (1) Asa vreme ca unii ciasâ . Alesiu. fata. publ. Acesta cântecâ s'a facuttl de catra soldatii acelui and la manevrele din 1889. Bucurescl 1888. 32 Cale mulla noî ne-amu dusu Pan' dela Turda în sus. Ori ti-omâ stinge viata. Merge trupa. XXII.Ca plecamu pe drumâ în jos ! (1) V. Si când a fostu la ojina Mergea trupa pe odihna. Si hî mâna i-o punea. lumina. Poesil populare. în «Convorbiri literare» an. dar nu p6te. p. Când era în miecju de n6pte. 691. Ln catana osaA hine^ Sa m6ra fara Itnnme^ Fara lumifiâ de safi^ Fara omu din satula s^U^ Fara lumina de cfra^ Fara oma dint/a Iul (M ! Daca bataia se gata. Câpitanulu o vedea Si din graiâ asa graia: «Stinge. Si de-acolo ne-amu luatu Pe batutulu dobeloru Spre scurtarea (Jileloru. Acolo ni-au datu odilma Asa locu ca 'ntr*o gradina. (2) 1888. Pe suflatulu trimbitet Spre scurtarea vietel. Cade-unii voinicu în carare Si-lft vede o fata mare.

de d-lG Rom. capata si are si elu lumina pe ceea-lalta lume . altmintrelea ar petrece totu la întunericu (1). Pe locuia unde-a jncatu Si viata si o-a datu . (2) «Temetou. daca sa Intemplatu sa mora vre-unulu fara lumina. In unele par|. din Bucovina si Transilvania. ce arde în (^iua de Vovedenie în biserica. o lumina lunga. corn. când cine-va la esirea sufletului n'are parte de lumina. Doine si strigaturi culese din gura soldatilorQ români din t^ra Ardeiului.» (f») Com. gimn. mama. germ. ba câte o data chiar si (jlile întregi pâna ce-sl daCi sufletulu. de aceea si mortulu^ care a muritu fara lumina. .: «Despre 6menil ce morii în straini si în batalie se crede ca li se iarta tote picatele si mergâ în împaratia cerului. este datina de a se face pentru celu ce a muritu fara de lumina. se crede ca nu mal are sfârsitu .î ale Transilvaniei. p. (1) Rost CUV. când iese preotulu la Pascl cu domnulu Christosu(5). face o lumina do lungimea acesta si apoi o damesce în i^ius. Nu ca altii 'n temetea (2i Si plânsu de tota nimula s^a (3) Ce lumina-î aprindea Cu tote acestea Insa ln cele mai multe partî exis^. nemurile sale cele maî de aprope: femee. capSta iertare de tote pacatele (4). Se întâmpla adese-orî ca unii omenî se chinuescu maî multe ore. [A) Cred. (3) StefanA MunteanA. 44. cari morti în rasboiu. care se aprinde de amendoufe capetele si aslii-fefu se lipesce în usa dintre despartimentulO barbatiloru si alu femeiloru ln biserica. sora sau vara se duce la biserica^ mfesura cu festila Înaltimea useî împaratesei dela altaru. de d-Id Al. Brasovâ. Sima.credinta ca ostasii. cuv. stud. precum buna ora în Orlatu. ca e tare r6u. asin ilfoWora. Rom. de Vovedenie la biserica anume ca sa arda Duminica si în sarbatori pe când se liturgisesce. unde asemenea se crede. judetulu Suceva. plaiulu Muntele. odihna. 1891. dupa cum amu vâ^utu din poesiile maî sus citate. ung. Lumina acesta. BoerQ. ingropat6rc.Catana vine 'ngropata.

cari 1-a iubi tu. Copiii de aceea morii în genere maî usorii. pentru ca-î pare rau de gospodarie. nu aii pacate ca ceî bStrânî (4). de aceea celorii din urma. în scurtu de toti consângenii si amicii. h dDumnedeU sa te ierte!» pâna de treî orî (6). ca se pune o fata de masa jos pe fata casei. de d-la Rom. ^ 34 La cel buni mortea se arata totu-deauna frumosa. MacoveiQ. In unele parti ale Transilvaniei le ajuta celorii ce se afla în agonie prin aceea. li se Întâmpla acesta pentru vre-unii pficatii mare tacutii do vre-o rudenie a lorii de mal nainte (2). Ursaca din Vatra-DorncI (6) Dict de M. Mariana t Inmorm. crecjiendii ca in casulii acesta va muri maî usorii si maî degraba (5). de d-ld L Georgescu. cari îl închidu ochii (2). vacjiendii ca se chinuesce atâta si totii nu maî pote muri. de M. Decî ceî ce se afla împrejurulii celuî ce trage de morte. ori a fostii de cine-va afurisitii (4). i3) Com. SimQ. ori îlu tortur^za gândulu ca trebue numai decât sa se despartesca de femee si copil. iertându-li-se pScatele pentru copiî. facii matanii în forma crucii spre aceea orî pe unii stergarii si acela se pune apoi . (o) Dict de M. NistorQ din Malini. îlii muta din loculii unde zace. dându-sl sufletulii celui necuratii (6). (ticendii astii-felii: a Iertati-mi. morii totu-deauna maî lesne (3).Despre unulu ca atare se crede ca nu pote muri de graba din acea causa. apoî douS muerî iertate. Cel mal multi însa credu ca celu ce se chinuesce multa la mortea sa a trebuitu sa faca forte multe pacate grele (3). dupa credinta generala. de d-lQ Av. Vaduvele precum si muerile cele fara de copiî sunt de regula maî pfecatose decât celea ce aii copiî. ori singurii s'a blastamatu si afurisita pre sine sau a juratii pe strîmbatate (5). <4) Com. cari morii anevoie. cum au tostu si eî în vi6ta lorii. (2) Com. Iara dupa ce Tau mutata se iarta cu totiî. pe când la cei r6î li se arata tolii-deauna fîor6sa si urlta (1). La ceî buni. 1» Bom4iiX. în altulii. toti cel interesati se departeza din casa si ramânu numai strainii. Unii însa sunt de parere ca vaetulu si plansetele celoru ce-lu încunjura nu-lu lasa sa mora. (1) Dict. carî sunt de fata. Nestord din comuna Malini. pentru ca el. din care causa dupa cum am vat^utu si mal sus.

se mal întrebuinteza înca si unele descântece.pe celu bolnavii (7). ce trage de morte. (6) Com. (4) Com. daca cine. se iea de pe patii si se pune la pamîntii cu fata spre râsaritii. Se iea adica o cofa cu apa prospata. Sima. Georgescu. Sima. (7) Com. se schimba din locii In locii. dict. De regula Insa se facu de catra nouS insi câte de nouS ori. In fine. si anume în podulu casel^ chiar de-asupra celui ce se afla în agonia mortii. Totu în tinutulu Nas6udulul. de pe patii si ase<|area luî pe pamîntii si anume pe fata casei. câte odata le facu numai fiii sau fiicele respectivului morbosu . Simil. ori spite si ciolane dela rotele carului. De asemenea se c^ice ca e bine a pune sub capulu sau t^reji de mazâre ori coji din pastarile (pastaile) aceleia ca sa m6ra mal iute. adica câte sunt de lips3 pentru cel nou6 insi. de d-1 Av. Sima. In Moldova si Tara-Românisca^ daca celii ce este în agonie se canonesce prea multii pâna sa-sl dea sflrsitulii. mataniele saii închinaciunile acestea se facii ori din (1) Corn. ^[acoveiâ si in Malini. saii. dupa împrejurari. 35 partea strainiloru. si anume: întâia ora lânga masa înainte de r6saritulii sorelul. Nistorâ. de d-lCl Rom. de d-lQ Rom. si dupa ce se descânta se uda trupulii celui morbosii de trei ori pe (jli. (3) Com. de d-la Ionica a lut lordachi Isaca din Mahala. (2) Corn. In alte parti din Transilvania precum în tinutulii Nasfeuduluî. a doua ora pe la amiacjii în mijloculii casei si a treia ora îndata dupa apunerea sorelul la usa lânga pragii saii celii putinii în apropierea usel (1). tottt în Transilvania^ se crede ca ajuta forte multii luarea bolnavului. adica daca hâix)aesce si se trudesce cu mortea. de d-la Rom. câte o-data i se pune sub capii jugulu dela bol. de M. com.va nu pote muri degraba. de d-la Rom. daca se . orî din partea nemuriloru . In fine se mal crede ca pentru cel cuprinsi de frasU si de nebunie prinde bine petrecerea lorCi printrunfi jugii (2). în care se afla si unu strutu de busuiocii legatii cu unii firii de bumbacii rosu. unde se asternu dou6 sau trei învSlitorl de masa (fete de masa). de d-ld I. In alte casuri însa le face numai muerea. (5) In Badeuta. dupa cum adica respectivulu are sau nu familie.

(1) Com.va vre-unii jugu (2). Deci îi ieaii perina de sub capii. o sa m6ra cu multu mal do graba si mai usorii (3). MacoveiQ. MacoveiQ (3) Dat. a celord din Badeuta. caci penele si cu deosebire cele de gaina n^gra nu sunt de locii de bine. In Bucomna îî punu unii jugii saii o bucata de jugii sub capii. Mai departe Românii din Bucovina. pe lânga cele arState pâna aici.. (5) Burada. 7 8. si 'n loculii ei îî punii unii cojocii ori unii pieptarii de oie saii de mielii întorsii cu lâna spre capii. cit. fiindii oia si mielulii simbol ulii sfinteniei si a nevinovatiei. corn.» (2) Dat. p. p. caci cu jugulu sa slujitii de-a aratu stîntulii pamîntu. pag. -. si a colorii din Mahala. Inmorm. In unele locuri totii din Bucovina se crede si se (Jice ca daca celii ce trage de morte se afla cu capulâ pe o perina umpluta cu pene de pasare^ nu pote muri de graba. corn de Av. Simona. dict. Rom. 19: «Jugula boilord s& nu-lQ pulpe focd. spunii iarasi unii. îlii îmbraca forte adese-ori în schimburi curate. de d-lâ Rom. dict. adica sub perina pe care zace. pentru ca acestea sunt amestecate cu flori frumose si mirositore (4). si Cred. îlii (1) lon^nQ. 36 pote. chiar si o rota întrega. p. op. Tomolaga. SimQ. de Av. (4) Corn. de M. în care aii trasii boii la aratulii pamlntuluî. Barbuta si a celorâ din BadeutQ. Pe pene. SimQ. de M. Rom. corn. pentru-ca fiindu în vieta. Inmorm. In Moldova asemenea i se ieaii perinele de sub capii. sa nu mora omulii. Burada. crecjendii ca de aceea nu pote muri. 7. aSe4St6rea» Fâlticenî» an I. ar fi facutu pfecatulu de a pune pe focii vre-unu jugu. fiindii-ca ar fi furatii când. 38. Barbuta. de d-la T. erec^endii ca. câ nu poti muri si numai te chinuescT. de G. iar rotele carului î-aii fostO ca piciore (1). crecjendu-se ca mortea-î este grea. de d-lCl Rom. 37 . daca acelea sunt umplute cu pene de pasare (5). din Crasna. spite si ciolane de la rota carului. pentru ca sufletului îi este forte greu de pene. (2) Com. ci pe fenii ori pe pae. din Crnsna.

corn. Ea din ochi ca mi-lti ochesce Si din gurita-I vorbesce: ti) Crasna^ dict.38 «Ori mori. dela sore. dela piciore. La totii fagulu câte cinci.punii cu capulu de 'niaintea iconeloru . Dela caldu. suna precum urmeza: Sus la naltulii cerului. Ori îmi da si mie boia. bade. Ca ml-am urîtii cjilcle Mutândii capetaiele. asternu si pe pamîntu si -Iu punu acolo. de M. Dela umbra. Plinii e codrulii de voinici. Dela capii. Ca de când te-al bolnavitii Singura m'am îngrozitu Perinutele mutânda: . ori te scola. La capulii lui cine sede? O copila pana verde. ne spune cu privire la acesta datina forte raspândita urmatorele: Naframuta rupta 'n cinci. orî îlu scotu câte o tlra si afara (1). bade. Datina din urma se afla esprimata si 'n poesia poporana. de conscolarulii meii dAu Pavelii Besa. îî întorcu asternu tulu dela capii la piciore si vice-versa . în Transilvania. Dar la tagulu celii mal mare Zace-unii voinica de lung6re Cu draguta la piciore Si draguta mi-lCi privesce Si din gur* asa-î vorbesce : «Orî mori. La racjele sorelul Este-un(i patu mândru rotatii. ori te scola Ori îmi da si mie-o bola. Dar pe pata cine-î culcatii ? Unii voinicii mândru si *naltii. Barbuta -. Unu cântecu din tinu tulii Bârgauluî. dela recore!» Altii cântecti din tinutulii Dorneî In Bucovina^ care asemenea amintesce datina acesta.

a fostu morarii. ni la rficore. tinutulu Cernautuluî. Galbenii paltinisii. tî punu sub capfetâiu diferite unelte de mora. totu din Bucovina si a nume din comuna Ciahoru. când la sore. Ori îmi da si mie-o bola. Ni la ventu. ori te scola. 39 Ca mî-am urîtu cjiilele Mutându-tl perinele. Si ea mutându-lii plângea Si din gura asa (ticea: «Mori. Când la umbra. Capâtâiulii lui muta Si la umbra si la sore Si la pamîntii cu recore. Este ase(j[atii Unii frumuseii! patii. (1) Dincoa prescurtata în loca de din c6ce.Ni la umbra. unu alu treilea cântecu. Când la pamîntu cu recore!» Daca celu ce trage de morte si nu pote muri. Cu stâlpii de fagii. ni la pici6re. suna asa : La greii coborîsu. Verde alunisii. când la piciore. precum : . Ni la capii. Când la capu. ni la s6re. Cu scânduri de bradii Si*ntr*msulu e asternutii Muschiii verde dincoa (1) de PrutCi: Muschiulii bradului Sl-a molidului. badita. Dar*6re în patQ Cine e culcatii? Ia Constantinasii Voinicii feciorasii! Da la capii cine-ml sedea ? Margarinta^ draga sa.» In fine.

sa mora ori sa se însanfitoseze. trebue sa se al6gi întro parte ori în alta. ca sa pota odata muri. pag. In nefiinta omenilorii. ca a facutii o multime de tapte rele : nu sa rugatii destulii luî Dumnecleii. pasulii cu care a Îndreptatii petra moriî ca sa fie rotunda. Rom. credendii ca de aceea nu pote muri. i se pune batulii cu care a vornicitii pe pieptii. din mal multe parti ale Bucovinei. Durada. cari aii masuratii ogorele spre munca locuitorilorii. Daca cu tota întrebuintarea mijlocelorii aratate pâna aicî totusi nu pote muri degraba. do se afla si se pote. (3) Com. fiindii-ca aii masuratii strîmbii ogorulii. Daca trage unii vornicii de morte. si maî alesii de o fata biscricesca. Dupa ce Va deslegatii preotulii si totii na maî muritii. dou6. p. atunci credii si cjiicii ca a muritu vorniculii. se chiama preotulii localii ca sa-i cetosca ^rugaciunile de deslegareyf saii ^rugaciunile la efirea sufletului (1). TomoTaga. Asemenea murindii vorniculii. care este resplata vornicilorii (3). a fostft de cine-va juratii saii blastfematii. saii a iostii do cino-va afurisitii.» In Transilvania este datina. p. atunci se crede. ci se chinuesce una. dupa cum credii eî. toporCi. saii a furatii.ciocanii. si elii na trebuitii sa o faca acesta. crecjiendu-se ca de aceea nu potii muri. La cei bogati si cu deosebire la feciorii boerescî. Deci. 8. . se crede ca n are sa mora. 38. fiindii-ca a luatii prea mare masura (merticii). atunci multi dintre ceî slabi In credinta Incepii din noii cu diferite descântece si desfacfeturî. ci are sa se scole (2). pe lânga cetirea ((canonului la esîrea sufletuluîjio de a i se citi Înca si psaltirea ori alta. napastuindii pre muncitori (2). 8. înca si o bucatica de petra de mora. Gatindu-se lumina în vremea slujbeî si bolnavulii totii na muritii. de ore-ce rota moriî î-a macinatii faina. ciolane si mSsele dela rota morii. de Ionica alQ lui lordachi Isacil din Mahala. ba si mai multe (Jile. VecJI si Burada. 40 fie forte pficatosu. saii sa blastfimatii singuru pe sine. li se vîra o prajina In casa pe ferestra si li se pune în mâna. se crede ca laii scutitft de unele chinuri. (2) lon^nâ. merticii. barda. ce aii fostii la mora. fie-care-lii poftesce sa traga hamulii carutei. de d-ld G. era altulu trebue sa i-lu iea. corn. Inmorm. faina saii graunte din sacii acestora. ba. pâna ce în urma. ca trebue sa (1) Dat. Inmorm. si din causa acesta nu pote muri. caci daca more cu batulii nepusu si neluatii de pe pieptii.. fenatulii saii ce-a fostii. care la nutritii (1). adesea-orî chiar si mal multe sfeptSmânî. slujba si când se începe cetirea se aprinde o lumina câtu bolnavulii de lunga. Daca i se iea batulii.

precum buna-ora în Crasna. 41 In unele sate din tinutulu Storojinetuluî. II. Inmorm. e unu semnu ca omulii bolnavii va muri. îndatin6za a-lii scalda Intr'o scaldatore facuta dintr o buruena. de faptn si de pocitura. de aici apoî si celu maî mare blastfimii : asa dea BumnedeU sa nai pe nimenî sa-tl închida odiii (3). p. gata de a se stinge. SimA si Al. ve41 si Burada.» închiderea ochiloru. aducu apa si turnând o într'o ola o punu la focii ca sa mocnesca. nici o mâna amica nu-mî va închide ochiî. (1) Cred. atunci e semnfl ca va trai si prin urmare nu-lu mal scalda (1). deci îlu scalda cu dînsa. de G. despre cari ne-a fostii vorba în cap. Nemijlocitii dupa ce a repausatu atâtu în Bucovina câtii si în tote cele-lalte tSrl locuite de Români este datina de a i se închide ochii ca sa nu vada jalea si durerea cea mare a celoru ce-lu încunjura si maî alesii a consângeniloru celorii maî de-aprope (2). care sa închida ochii celuî ce more . care era usitata si la Romant si care se amintesce de catra mai multî scriitori. BoeriQ.Cele maî usitate descântece si dcsfacfiturî la acesta ocasiune sunt totu acelea. Apoî Pliniu naturalistulu: . aducu o sama de Români maî multe ramurele de LemnulU Domnului^ llu punii într'o caldare mare. iara daca e alba. 7. vfedendii ca dupa tote cele întrebuintate si facute maî nainte. celii ce trage de morte. care în partile de pe lânga PrutCi din Bucovina se numesce sistdîna^ dupa care scaldâlore trebue numaî decât sa se alega'pâna în dou6 saQ trei (Jile într unii felu saii altulu (3). când nu se gâsesce nimenî. si dat. (2) Corn. Daca apa din ola pâna a doua (Ji se face rosie. Uniî din contra.» Era în altu locu. care sa-mî închida ochiî cu degetele (4). Asa Ovidiii !n epistola catra Ariadno scrie : «Nu voiu ave pe nime. de d-lQ Rom. nicî nu se radica. forte latita in Bucovina si Moldova. totu Ovidiu dice : (cNicî voiu da ordine. E mare nenorocire. (3) Corn. Tomolaga. e o datina veche. dupa ultimulii strigatu (5). nici nu more. adica de ursita. dupa ce more cine-va.

Inmorin. i se tine si mai departe totii în mâna drepta. p. în care a repausatii. 55. ToinoTaga. qui digitis lumina condat. (1) Hist. iar dupa înmormîntare se aprinde în trei seri dupa olalta în loculii unde a repausatii mortulii (7). ve4I Burada. de M. (3) In Bucovina si Banatâ. publ in «Albina» an. la altele însa numai pâna ce scotii prândisorulU (8). Viena 1866. si apoi a-î deschide pe rugulu arderii. 8. 42 «A închide ochiî la ceî ce morii. Burada. Sima. nec cum clamore supremo Labentes oculos. Când se vîra în scalda. 7. vedi si Burada. condet amica manus. care i sa tinutii în mâna sati la capii în timpulu repausarei. si numaî atunci i se deschideau din nou. stud. atunci se stinge (6). Apoi deschidii usa si ferestrele odaiî. de G. Datinele Românilortl la inmormintare. si se pastr6za pâna dupa înmormîntarc. Av. 7. este o datina sacra la Bomanl (1). 43 : Nec mandata dabo. Nat. Inmorm. ca si mai nainte.*» Se pote ca stramosii nostri numai din acea causâ închideau ochiî muritorîuluî. Totii atunci. de d-lQ losifA OlariQ si in Moldova. de Ionica al Q lut lordachi Isacd din Mahala. Inmorm. BurduhosQ.(1) Diet. La unele tamilii din BanatU se tine lumina acesta aprinsa în casa 40 de dile dupa înmormîntare. ca mortea sa nu-i para asa de înfricosata. atâtu în Bucovina cktu si în Moldova. Macoveid si Horn. LV: «Morientibus illos (oculos) operire rursusque în rogo patefacere quiritium magno ritu sacrum est. Besand. p. Barbut&. Inmorm. când îlu îngropau sau îlu ardeau pe rugii (2) Dupa ce î-au închisii ochii îlii lega pe sub fâlcî cu o basma anume ca sa nu întepenesca cu gura cascata (3). (2) Com. anume ca sa aiba pe unde esi mortea cu sufletulii (4).» (2) Mich. I. corn. (4) Nec mea. acoperii cofele cu apa ca sa nu pice sufletulii într'însele si sa se înece. (5) Trist. p. . erit. Corn. XI. No. 7. (3) Burada. Lumina. de IccQ din CâmpulungO. de Vas. caci se crede ca sufletulii trage la apa (5). (4) Corn. gimn. p. III. pâna ce se scalda.

sa i se pue tn stnu. se cuvine ca sa pue unghiile.londnâ. caci daca n ar fi slmburele celii r6u Intrînsulii. Vasile BurduhosCi din CâmpulungQ si de Ti tu Zaharescu stud. câtu traesce. fiindii-ca fie-carui omii pâna si In (Jiua de acjî t-a rSmasH negru sub unghii. iar de nu le are. Totii din acesta causa multi insi îndatineza si de alta data când taie unghiile. Românii din Moldova însa spunu ca de aceea se taie unghiile mortului si i se punu în slnu. mâneo-ar acolo unde a înseratu. Afara de legenda acesta mal exista la Românii din Bucovina Înca si urmatorea credinta cu privire la unghii si anume: Pe fîe-care omu. le scote din slnu si i le arata. sa aiba pe unde esi sufletulQ. e r6u de dtnsulu (2). Îndata se apropie de trupulii lui spuindii ca trupulii omului e alii s6ii.52 când la scosu din apa. fiindii-ca se tine de pamlntii si pamln tulii e alii sSft. cum more si se duce tn cea-lalta lume. si firulii sau sîmburele acela e riutatea omului De-aici vine apoi ca emulii sudue asa de spurcatii si urltii. «Din pricina Dracului deci dara. care pretinde ca trupulu omului e alu s6u si nu alu lui Dumnedeu. îndatîndza Bamânii de a taia unghiile celorU morti si totu din acesta pricina lî privighesca eî tota noptea. llu Întreba Dumnezeii : unde i-su unghiile ? sa-sî dea sema ce a facutu cu dînsele ? si daca le are. iar dupa ce more. 36: «Când o persana trage sa m6ra. pentru ca la vremea judecatii celei de pe urma din unghiile acestea aii sa faca S-tiî archang. gimn. dupa ce le taie. . . precum i-a rSmasii si lui nisipii. in. de 6re-ce elii a fostii acela care la scosii din fundulii apei. atunci omiihl ar fi curata sub unghii. în sinii sau la pragulu usii. De aceea fie-care omu. ci a le pune în sînii (4). se lasa ferestrele si usa casei deschise. nelasându-î sa stea singuri In casa. temendu-se ca nu cumva sa vie Draculu. emulii ar fi curatu ca mtrula. a nu le asverli. cum more unii omii. si sa pue mâna pe dînsiî (1). pentru ca la a doua venire fîe-care trebue sa dea unghiile apostolului Petru ca sa-sl faca trlmbita dintrînsele (3). de stud.» (o) Com. ^ nu negru. «Totii de-aici vine ca omenii se temii de morti pentru ca Draculu. Cacî daca trupulu omului n ar (i proprietatea sa. MichailU si Gavrilil bticine. p. «Mai departe trupulii omului se pote cunosce si de pe aceea ca e alii s6ii. de loca din Baia. din cari au sa bucine în cele patru cornurî ale lumii ca sa se întrupeze omenii si sa se strânga la judecata.

(t) Dict. daca în timpulii (1) Dict. daca celii repausatii. chiar si 'n casulii acela. ci tot-odata sa mcrga si cu corpulu curatii pe lumea cealalta (3). de Elisaveta Agapi. Inmorm. sa fie curatitii de tota întinaciunea (4). de Ionica alQ lui lordachi Isacd. «Dupa ce opersona amuritd. Roniând din llisescl. e pentru ca mortulu. când ar ave omulii unele pacate maî micî. (2) Credinta Rom. |5) Coni. când apa e rece (6). (6) Dat. 9 . traindu pe pamlntu. de £1. Georsrescu. ca la (liua cea de-apol. ca sa merga curata in cea-lalta luine. dupa cum credu si spunu eî. districtulCl Suceviî. din Ropcea. Agapi. dupa credinta Româniloru de pretutindeni. de d-la G. (4) Dict. Românca din Manasti6ra. trebue nu numai sa se spele si sa se lepede de tote pacatele câte le-a facutu. (3) Dict. (3) lon^uâ. corpulil i se scalda intr'o albie. com. p. de Al Bacid.» Rom. Maî departe se maî crede înca si aceea ca daca repausatulii s'a marturisitii si comunicatii cu st. p. Vedî si Burada. de Em. si sa merga cu sufletulu în împaratia ceresca (2). acesta chiar si 'n casulii acela. i le-ar spala si ierta si elii (5).i (4) Corn. cit. stud. precum buna-ora în satele Uopcea si StroescI. In unele partî ale Bucovinei. de Vasile Ungurt^nu. de M. Roin. Totii în timpulii scaldarii. ca sa se duca curata pe lumea cca-laltâ. Tomolaga. corn. taine si la mortea sa a fostii bine si frumosii scaldatii si spalatii. 53 O sema de însî Insa nu taie unghiile celorii morti din causa ca. înfatisându-se curatii înaintea luî Dumnedeii. Causa pentru ce se da scaldarii si spalarii ccluî repausatu o atentiune atâtu de mare. adica la ^iua învierii. e barbatii înaintatii în vîrsta. Nistorfl din Malini. gimn. Sima: «Omulâ se ?3calda. gimn. de Cuparencu. op. corn. (2) Cred. de Cuparencu. îlii radii frumosii (7). Em. narii ave cu ce sui pe scarî la ceru (1). nu e datina de a se face scaldatore pentru celii mortii. ci a se spala numai simplu cu apa prospata dintr unii parîii sau dintro fântâna. de d-lQ I. si a celortt din Stupea* corn. precum si pentru aceea. <7) Pretutindene în Bucovina. din Mahala.36. stud.

de M. cit. caci. spre a se pute gati ca miresele (5). llii spala din noii pe obrazii cu apa prosp6ta si apoi llii stergii pe totii corpulii de regula cu o naframa curata. de d-la G. dupa ere dinta poporului din cele mal multe parti ale Bucovinei^ celu ce sa rasu la mortea sa sau dupa mcirte. ci se lasa despletite. si lesne pote cu acela ce a muri tu sa se duca totu noroculu^ daca nu se pastreza nimicii dela elu (1). nu-lii radii. op.54 ^boleî sale î-a crescutii barba mare. altii llii punii si tinu în lavita lacjiil si iarasi altii scotii unii cuiii din parete si vlrlndu-lii In locuiti aceluia. Nevestele. Totii atunci când se peptana mortulu este datina In unele parti de a-î taia putinii pfiru. llii vira în borta aceea. Daca însa mortulii. Dupa acesta llii ungii pe capii cu untii si-Iii peptana frumosii (3). voindii a-î Împlini dorinta. Multi insi din clasele mai Înalte taie mai multe suvite de . când sa scaldata. amasuratu credintei poporului. CAmpulungCi si alte sate din Bucovina. nu se scie dupa cine se trage noroculu la casa. atunci. ci-Iii lasa asa (1). (2) In Suceva. Dupa ce Taii rasii. saii facii o borta In usorulQ de sus alii useî. se Impletescii. din causa ca. (4) Ion<5na. lia lasa apoi pentru tot-deauna acolo. Acesta se face pentru noroculu casei. TodirescT si Ropcea. (5) Dict. a lasatii cu limba de morte sa nu-lii rada. Stupea. Vicovulu-de-sus. Nistorfi din Malini. 37. (3) In Bilca. (6) Burada. precum si tote femeile ceîe bfetrâne. Fetele cele mari Insa precum si copilele nu se Impletescii. care rfemâne apoi ca rfesplata celui ce la scaldatii (2). se tntatiseza Înaintea Iul Dumnezeu ca unu tenSru de 30 de ani. p. Inmorm. Tomolaga. 10. si as- ii) Corn. p. Înainte de a-sî da sufletulii. i se lasa maî multe fire de pSru netmpletite anume ca s'o vacja Dumnedeii ca este lauza si sa-î ierte pacatele (4). Daca Insa more o femee Ifiuza. iar de nu la rasu apoi batrânii rfemâne pentru totti-deauna. 55 ~ tupându-lu. batii cuiulii la locu peste dlnsulii. care se pune In c^ra si se pastreza de calra nemurile luî în palamida laSiî spre aducere aminte (6). saii cu unii stergarii noii saii cu o fata de masa.

în unele locuri si anume prin orase. anume ca sa nu viseze pe celii mortu (2). taie mortului unu smocu de p&ru din capu nemijlocita Înaintea scoteril sale din casa si a pornirii spre mormlntu. precum si la rezesii si târanii cel mal avuti. precum si a altord Români din Bucovina. în Transilvania li mai ungu corpulu Înca si cu nisce unsori mîrositore (4). Unii Indatineza de a se afuma cu p6ru de acesta. îi cu vinu. se pune pe o masa sau si pe nisce scânduri^ cari se as6za In mijloculii caseî celei mari (2). pe cari le pastreza apoi In nisce cutiute anume spre acestii scopu facute. taine Todimai spala corpulu repausare na (3). când Înainte de fostu marturisitu si Împartasita cu sf. . cum sa arfetatft în capitolulu premergfitoru. de Ionica ald lui lordachi Isacâ. sa se pue pe o laita si mal alesu pe laita cea despre amiadi sau din fata casei despre usa si anume cu fata In sus si cu capulu sub icone. în unele sate din Bucomna. Datina spfelaril cu vinii si a ungerii cadavrului cu diferite unsori mirositore o Intlmpinamu forte adese-ori si ntr o sema de bocete. precum buna-ora In rescî. în Transilvania. sau maî bine disu spre usa. districtulu NasSuduluî. iara cu piciorele spre apusu. si mai alesu atunci. ceea ce însemneza ca elii este gata de duca (1). corn. pe lânga aceea ca-lu scalda si Iau. In credinta ca pâna ce voru pastra acelu smocu de pferu nici noroculu nu-i va parasi. Dela modulii asezarii acesteia vine apoi si blestemulu : tcvede-te-asî cu fata în sus^y> sau aved&'te-asî întinsa pe laita^y> care Însemneza atâta câtu : vede-te-asî mortii.p6ru. cari se bocescu nu multu dupa scaldare In deMahala. adica spre rfesaritu. 73 VI. din cari Îsi facu. lantujele de orare saiî floricele. dupa ce sa Îmbracatii si gatita In vestmintele si n chipulu. ASEZAREA în cele maî multe parti ale Bucovinei este datina ca mortulu. totu pentru aducerea aminte.

iar cea mare spre pastrarea vestmintelora si ale altorQ lucruri de preta. cu fata. în BoianA. (4) LambriorCi. 74 în forma de catafalcU si se acoperii cu laicere sau cu scorte frumose. Pletosd. com. op. precum si 'n unele parti ale Moldovei si TSriî'Bomânescl e\n se aseza pe o lavita. atuncî. de I. învfitatora. Ursaca. Tomoîaga. . de G. de M. Simonâ. corn.(1) In TodirescT. 39: «Pe unele locur! unQ mortâ se as^za cu piciorele spre usa. Baciâ. în BanatU se aseza saii pe masa saiî dupa masa între feresti pe lavita alaturea cu peretele (5). p. corn. (3) Burada. în unele parti din Moldova se aseza pe masa. cit. Macovel. de Al. în altele însa îlu scotii afara si-Iu aseza pe prispa tot-d a-una cu piciorele spre rfesaritii (4). sau pe lavitay în casa sau în tinda. în BoianAsi BosancT. T. de A. in Stupea. (2) In Stupea. însa tot-d'a-una cu piciorele spre usa. de d-lâ G. 12. (1) In Suc^va si Ropcea. Inmorm. Baciu. Bosancl si alte sate din Bucovina. Inmorm. de unde a rfimasii apoî si (jiicerea: avede-te-asl cu piciorele 'nainten^ adica mortii (6). Daca s ar aseza cu capulii spre usa. maî alesu vara. lon^nQ. în Uopcea. 161. cari se despartd una de alta prin tinda. dict. iar când casa nu este astu-felu întocmita ca sa pota sta cu capulu spre rfesaritu. Avramii. pe o masa saii si pe unii patii facutii din scânduri. dupa credinta Românilorâ din Moldova^ totu nemulii i s ar topi. de Av. (5) Corn de d-lîi lonQ Popovicî.y> Raru unde este datina. spre rfisaritu (3). adica gata de plecare. atunci se pune de regula cu piciorele îndreptate spre intrare. corn. cit. de-a se aseza si afara pe prispa (2). de Cuparencu. de I. p. Mahala. corn. de I. eoni. p. adica gata de plecare.m adica mortâ. De aice vine apoî si blestemulu: avede-te-asl întinsa sau hmgitu pe inasâ. (6) Burada. si anume cu capulu sub icone. în Badeutd. Aice se aseza apoî cu fata în sus. Com. de Cupareneu. Tomotaga. cu capulu spre rfesaritu si cu piciorele întinse spre apusu. în Vatra-DorneT. Casa cea mica servesce de regula spre locui tu si ca bucatarie. op. com. adica totî pâna întrunulii ar muri din casa aceea (7). p. De aci este si 4icât6rea: avede-te-asi cu piciârele înainte. corn. adica spre usa (1). Corn. ca si în Bucovina. în tota Transilvania. 12. precum si spre primirea 45spetiIor& mal alesi si anume la c|ile mari. (2) Cele mal multe case târanescT din Bucovina se 'mpartescîl în trei parti: in casa mica si casa mare. de Al.

voindu a Însemna prin acesta atâta: ca mor tulii e gata spre plecare sau ca elu trebue sa merga acolo. 105 : Hinc tubae. iar daca si de asta-data nu vorii sa se tie închisi. este Intinsu cu piciorele întepenite spre usa» (3). Dupa ce Tau asezatu îl închidu din noii ochii. Sima : «Dupa ce s'a îmbracata mortulQ se pune pe unCL scauna lungii ori pe lavita. în casu când acestia nu sarii fi tinutii bine închisi si lipiti. în «Albina». Din acesta causa adese-orî cjiceau stramosii nostriî aporrectus esU în locii de amortutis est.» (7) Dict. (4) Mal pretutindene în Bucovina. dupa ce Imbracau trupulu mortului. pun ii pe dînsiî câte unii gologanii de arama saii de argintii ca sa se tie (4). Stmond: «Dupa ce Tad îmbracata si asezata. BesanQ. (2) Lib VII 8 : «Ritu naturae capite hominem gigni mos est.» (3) III. adica gata de plecare.v (1) Pliniu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Natura a dispusu ca omulu sa intre în lume cu capulu si sa iasa cu piciorele» (2). 75 Asezarea mortului cu piciorele spre usa. unde îlu asezau cu piciorele catra usa. gata spre plecare. de unde a venitii adica în pamîntu. tandem beatulus alto Compositus lecto crassisque lutatus aromis In portam rigidos calces extendit. tiu puneau între camara deosebita a casei. totusi semfina a n de origina romana. cu capulCL catra funduld casei si cu pici6rele catra usa.I. d. de d-lQ T. daca ochii i-aâ râmasâ întors! sad gura deschisa^ nasuescQ de a le tocmi ca sa aiba o înfatosare placuta». Corn. an. pentru ca ea a fostu în deobste urmata si de Romant Romanii adica. candelae. pedibus efferi. pub^. de Mariuca Nistorfl din Malini. 57. in alte locuri cu capulâ spre rasaritii. Georgescu si Rom. I. . e. Iar Persius ^ice : «Apoi pornescu trîmbitile si facliile: în sfârsUu repausatulu asezatu pe unu patu naltu si unsii cu miresme unsurose. stud. (1) M. Adica tocmai dupa cum spunii si o sama de Români din diua de acjiî. care se numia vestihulum. No. cit. de si e usitata si la alte popore straine. apoi în Transilvania. de cum-va a muritâ schimositâ.

com de I. de d-ld losifa Olarid. Blându. de At. com. com de I. din Bucovina cât si din BanaiU (1). de I. gimn. de At. si iarasi i se deschidu si rSmâne apoi cu dînsiî deschisi. cari I-au fostCi mal dragi. Daca i se Inchidu ochii. de A. si de aceea a deschisii acuma ochii (3). în cât ca. de I. (5) In BosancT. (6) In Crasna. com. In unele parti din Banatit credu Românii ca atâtu cu naframa acesta^ dupa ce i sa luatu mortului de sub barba^ . com.. gimn. com. Blându. H l^ga si falcile cu o marama sau basma anume ca sa nu Intepenesca si sa rfimâe apoi cu ochii deschisi si cu gura cascata. Ba. în Mihovenî si Bunintî. credu unii. Daca sta cu gura deschisa credii unii ca elii se roga la omeni ca sa-Iii ierte (6). cora.ca nestându-î ochii închisi si lipiti. De la ac6sta credinta se vede ca vine apoî si datina de a-i lega falcile cu o naframa. credu ca cu celii închisii se uita pe drumulii s6ii. daca cine-va este bolnavii din nemulii celui mortii. Germana . în BosancT. (1) Corn. de Cuparencu. Avrama. altii ca cere ceva de pomana. ori doi tineri. Petric^nd. ci deschisi. de I de Cuparencu. com de I. de Cuparencu. în DomanQ. si In Ropcea. (4) In Crasna. în unele locuri credii asa de tare. Germanfl. învfit. însemna ca în scurtii timpii are sa mal mora cine-va din casa aceea saii dintre nemurile cele mal de aprope. Alfiî iarasi sunt de parere ca tota viata lui a petrecut o In somnii. stud. ca In casa respectiva are sa fie fomete. corn. Avrama . iar cu celii deschisii se uita în casa ca sa vada cine are sa vile dupa dînsulii din acea casa (5). Iar când sta cu unii ochiu închisii si cu celu-laltft deschisii. stud. asteptândii numai ora în care sa-I iasa sufletulii (4). (7) In Stroescl. (7). Cel mai multî însa credii si spunii. (3) In TodirescI. (2) In Ropcea. de Const. 77 ceî mal muUî insi Insa ca are sa maî morâ cine-va din casa aceea (1). com. adica ca locuitorii sai au sa saracesca si ca nu se voru maî pute iarasi radica (2). de I. si anume ori unii batrânii.. atunci. în Ropcea. com. CorvinQ. se pregatescii cu tote cele trebuinciose de morte pentru dtnsulu. atâtu. în Todirescî. ca nu e bine.76 Ba In unele locuri.

însemneza dreptatea sau marturia. In Tera-Bomânesca. de d-lA Al. li tocmescu manele în crucisii pe pieptii si anume tot-deauna cea dr^pta peste cea stânga. districtului Radautulu!. care însemna pe de-o parte ca mortulu a crecjutu tot-dea-una în domnulu nostru îs. Baciâ.câtu si cu baticelulu pusu lânga mortu la esirea sufletului facu vrajitorele o multime de farmecaturi (2). dupa a altora ca elii se roga In ceea-lalta lume cum sa rugatii si 'ntr acesta (5). Chr. pe de alta parte ca sa aiba unu scutu cu caro sa se apere în protiva diavoliloru. dupa credinta unora. p. precum au biruitii martirii pre dus. de pe care la a doua venire a Dom- . corn. 78 In cele maî multe parti din Bucovina îl punu în mâna drepta o crucita facuta din cera galbfena si curata. districtulu Su" cevi!. si iarasi dupa a altora ca elâ asa are a se înfatisa In diua judecatii celei de pe urma de naintea scaunului dreptului judecatorii. (5) In Ropcea. de Cuparencu.. ca elii multamesce lui Dumnezeii pentru traiulii ce la traitii si acuma lasa tote grijele lumesci de pe pamlntii si merge numai cu sufletulii Ia Dumne(jeii (4). a celoru din MSnastiora sau St. ca si când sar niga. Dupa credinta Româniloru din Balacena. crucita de cSrâj care se pune în mâna mortuluî. Însemna. si arma cruci! în contra diavoliloru (2). pe când va trece vamile vasduJiulul si tot-odata sa-î pota birui. de I. (2) Cotn. din contra. Onofreiu. (3) lonâna. Chr. cit. Dela acesta datina se vede apoi ca vine si blestemulii: ^vede-te-ofl cu manele pe pieptUy)^ ceea ce Insemneza atâta câtii: vede-te-asi mortii! (1) In MihovenT. ca si cum sar ruga si umili spre a face pe dreptulii judecatorii Induratii ca sa-Iii ierte de tote cele ce le-a pficatuitu In viata (6). Olaria. op. si a celoru din Bilca. corn. TomoTaga. Chr. de Corvinâ. (6) Com. Punerea mânelorii pe pieptii. 38. e semnu ca va maî muri cine-va din acea casa (3). (1). de d-ia los. esista credinta ca daca unui mortu dupa o (jii si o nopte ii sede gâtulu mole. tiindu tare credinta în îs. de d-lQ G. corn. Dupa ce i-au închisu ochii si legatii gura. districtulu Siretiulu!. manii trupesc! si sufletesc!. (4) In Stupea. cu alte cuvinte ca elii a fostu si a muri tu ca crestina si ca va fi tot-dea-una cu îs.

gimn. corn. Chr.) saii si de aurii. stud. dupa credinta unora. cruci merge ori pe unde si ca nimica nu-ia va împiedica aa retina. caci se (1) Corn. corn. cruce » (3) Com. gimn. ca sa se cunosca: care a crezutii în cruce si care nu (3). corn. dupa puterea omului. o turtita asemenea de cera de stupu (3). de argintii (unii puisorii zn 10 cr. La mijloculu cnmteî^ care se pune în mâna mortului. si mai alesu când are sa tr6ca peste puntea raiului (2). Cu acestii banii. de I. nu era v64utu de dînsulu (1). care a credutii în îs. ce a tinut o în mâna pe când î! esia sufletulii. stud. i se pune între cele treî degete dela mâna drepta. de Const. vacjutu In persona. corn. corn. în loculu cruciteî.de Elisabeta Agapi. Chr. mortulii are sa platesca luntrea. cu care sl-a facutii cruce. cu care va trece în cea-lalta lume (4). de Al. ce i se pune de asta data în mâna. de locQ din Stulpicanî. va trebui sa se înfatiseze câte cu o cruce în mâna înaintea sa. pe unde are sa merga pâna ce va ajunge la loculu do odihna. de Cuparencu. pe când Ia împartasirea din viata acesta Domnulu nostru îs.» In Ropcea. (2) Ck)m de Nic. în unele parti din Transilvania^ precum buna-ora în tinutulii NasSudului. de M. Just. Cotlarciucd. Chr. Merchesa: nCrucifa de c^a. stud. de Em. Cârdel. caci elâ pretutindene va fi aparata de st. unde se tmpartâsesce cu îs. . Bacid: ii Crucita de e4ra se pune in mâna mortului ca sa se apere cu dinsa in contra duhurilorti necurate. Tomoîaga. Jemna. când voru învia tot! morti!.» In Funduld-Moldovel. i se pune în mâna drepta lumînarea. de d-lQ G. corn. gimn.nulu! nostru îs. în cele maî multe locuri se lipesce unii banii de arama (1 cr. gimn. Avrama : fi Crucita se pune in mâna mortului ca sa-I stea la trecerea vamilorA intru ajutora. In unele part! totii din Bucovina în loculii crucite!. Altii din contra credu si spunu ca lunf)ina. care se pune de regula la copil^ insemn^zâ ca sa se apere in cea-lalta lume de diavoli. îî servesce spre luminarea drumului din cea-lalta lume. sau 5 bani). stud.» In Stupea. Velehorschi. Chr. (2) In TodirescI si Solonetu. si dict. de G. de Em. de Cuparencu: Crucita de cAra însemna ca cela morta va putâ cu semnula sf. si in Ropcea. 79 întatis^za luminatu înaintea scaunului dumnedeescu. credendii ca cu acea luminare se (1) In Berchiseso!. cac! atunc! fie-care omii. îlu va cunosce Dumnezeu ca a fostii crestinii.

de Em. Bacid: «Banuld i se pune in mâna ca cu dinsuld sa platdsca unul bdtrânâ mosn^gâ ca sa-ld trt^ca peste un Ci rîQ mare in cea-lalta lume. (4) 1. de Cuparencu. de M. cit. de d-M T. p. are sa tr^ca peste una riU mare. p. Avramii: «Români! din Solonetî si TodirescI spund ca sufletulQ omuluT. eld te lasa sa treci peste apa aceea. si nefiindu elu tn stare a-lu trece singurii. In unele locuri însa atâtu din Bucovina cât si din Moldova si din Transilvania j crucerulu acesta i se pune în mâna drepta (5).(3) Corn. corn. Cotlarciucd: «Avândd sufletuld mortului sa tr^ca hotarele lume! acesteia. p. (1) Cred.» Burada. din Balac^na. de d-lQ V. Simona. Inmorm. op. Decf de aceea i se pune mortului gritarl la capd ca sa aiba cu ce plati omului de lânga rid.» ~ Rom.» I. când este a-lCl Inmormintâ.» (2) In Boianfl. si iarasi dupa a altora. precum si pentru aceea ca sa pota plati tote datoriile. Simd : «In mâna dreapta i se pune o cruce de c6ra si und crucerid ca sa platâsca vamile !n cea-lalta lume. de Al. si servesce spre acelasi scopu. ca sa aiba cu ce plati vamile. sta cine-va si trebue sa platt^scâ banutuld acesta. dupa ce se despartesce de corpd. 161: «punându-I în mâna o cruce de c^ra cu und banutd lipitd de dinsa pentru plata vamilorU vazduhulul. pe cari n'a fostii în stare sau nu a voitii a le plati în viata (4). II. i» Nic. pentru ca asa e datina Românului ca sa nu merga nicaerî cu mâna gola. si acolo este und omCL.1» Idem de eadem. adica ca sa aiba cu ce plati vamile (6). Horn. Jemna. se mal pune si câte o moneda mica în mâna mortului pentru ca sa aiba cu ce plati pe cea lume barca lui CaronH. trebue sa tr^ca printr'o vama^ unde eîntunericd. Românii insa aCt uitatd si pe Carona si rîulCi SHx si câmpii Elisel din mitologia stramos^sca. cita de c6ra cu und bând lipitd de ea. în altele însa i se l^ga de cheutorea camesii. . care sta acolo si acela Uu trece apoi cu luntrea (l) . ca sufletulu repausatulul sa aiba cu ce plati vamile^ prin cari are sa traca. com. si acesta poporulQ o face fara a se gândi la antica obola a lui Carona. prin urmare nici înaintea luî D-deu (3). Turtur^nîl: «In mâna se mat pune o cru. V. ca sa-lQ tr<5ca.» Lambriord. si daca-1 platesc!. dupa a altora Insa vamile sau strajihy ca sa pota trece maî departe si sa ajunga la loculu de odihna netmpedicatu (2) . Poesil populare ale Românilord. nu te lasa sa treci. are sa tr^ca prin mal multe vami. iar la p6rta cea din urma. 140 : «Afara de 4^se\e monede.n (3) In Ropcea. 6: «Este in tara o datina veche de a pune câte o mica moneda in mâna fie-carul mortd. si a celora din Stupea. de aceea pund 6menil în mâna celui roortd sad la capd unuld sad mal multi gritari. iar daca uu-I platesc!. Bucuresc! 1866. da banulu acesta unui luntrasu. unde ar av6 sa iasa afara. Avrama: aRomânil din Solonetâ si Todiresc! credd ca sufletul^ omului dupa ce se despar(esce de corpA. care sta lânga apa. p. com. de când Christianismuld a înlocuita religia pagânismulul. Alexandri. corn.» 80 istorisesce ca pe cea-lalta lume sufletulii trebue sa treca peste unu rlQ latu si mare.

» D.. 36: «Unul niortfl i se hagii o para de argintfi pe degetulA cela mica dela mâna dr(3pt&. se pote rescumpSra. In vechime. op. In Bucovina^ si anume în Fratautulii vechiii. U RominX.(4) In BerchîsescI. o para de argintu ori si de arama. com. p. Studi! asupra literatureT poporale publ. de mal multi Români din locA. de T. (6) In MihovenI. de L Georgescu. 323: «De asemenea nu se uita nici o data sa lege de degetuld cela micQ alo raposatului câte una banO. pe care îlii daii apoi unul betiva de profesiune ca sa-Iu bea. In credinta ca cine va bâ rachiii de acesta nu va be mal multii în tota viata sa (4).» Burada. p. p. fn districtuld NasSuduluI din Transilvania. p. Corvind. de Constan. Cârdel. oe-lQ conduct! pe ac^t& cale grea si pe care aUd-feld n'ar put^ s*o faca. de George Velchorschî. IV. com. ca s& plat^scâ ângerilora. districtulu Radautulul. spre acelasi scopu. de d-lil los. 17. de Dim. in aLumina pentru totf» an. JfaritmUf Inmorm. fn Câmpulungd. unde-lii lasa pâna ce scotii mortulii din casa. Inmorm. ne spunii bfetrânil. In credinta ca mortulu are sa trica prin nâue vdmî pâna la raiu si cu cel 9 cr. atunci ÎI scotu puisorulu de sub limba si cumpara pe dînsulii rachiii. Olariu. Tn BanatU este asemene datina de a se pune In sînulu mortului 9 cr. (6) In Voitineldy com. Bucurescî 1888. (1) Dobre Stefânescu. op. Inmorm. învSt. lon^nii. com. cit. Când daii sa scota mortulii. p. ci tot o para legata la degetilJi> (1). iav& alaturia cu dlnsulu unu batuelu de alunii cu unu cruceriu Ia unii capStii (2). (Jicendu-le celoru bogati si sgârciti c& anu o sa iaî lumea cu tine. în DomanA. Simond . com. Stanescu. 369 . 17 : «In judetuia Prahova. Slin Tara-român&cd este datina de a se pune în sînulii mortului 24 de parale sa platâsca Ia cele J24 vami câte o para. i3) Burada. cit. iara Ia degetulu celu micii dela mâna drepta i se lega. de unde vine apoi si locutiunea proverbiala. este si astacjii datina de a pune mortului unu puisoru de argintii sub limba. ro $a aiba cu C9 plati vama pe lumea ceea-lalta. Burduhosd . (4) Corn. 6 .» (2) Corn. ca atâtii în Moldova câtii ^i la Românii din Transilvania acestii banii se punea în gura mortului (3). acelA bana se l^ga la degetulCL celd mied dela mâna drâpta. si fn Secadate. com de V.

17. Acela acolo este luntrasulu Charon. p. precum pe crucita cea de c6ra. si se aseza în acea crepatura (1). acestia pe cari îî duce unda (luntrea) sunt îngropati» (3). p. anume ca sa-Iii treca cu o luntrita peste fluviulii AcheronH sau peste apa Stix ca sa pota aslii-felii întra în Hades. Inmorm. ca «daca unii mortii este lunaticii si înc^iuatii cu unii frate alii saii. asa era datina si la Bomanl de a pune în gura mortului saii în secriulii acestuia unu banii. 83 ranta de a trece cu barca balta cea glodosa. ce-o ve^î aici este saraca si fara mormîntii. Juvenalii ne spune în privinta acesta ca «în timpii ce noulii venitii sta pe malu si este cuprinsii de frica la vederea înfricosatului Charon. In fine Virgiliii ne spune: «Tota multimea.82 In unele sate din Transilvania se crepa lâ unâ capâtu bfetulu care se pune tn sicriu. adica cea despre platirea unul omii ca sâ-lii treca pre celii mortii peste unU rîa saH apa marCy e de origine curatii romana. daca mortulu a fostii unu omu avutu. si când luntrasula u primitii banulii. stud. Datina punerii banului în deosebite chipuri arfetate maî sus. lî punu ma! multi gritarîy iara daca a fostu saracu. neavendu nici unu banii pe care sa-Iii dea cu gura» (1). care . Precum facii Românii de adi. gimn. Inmorm. Avrama. (3) Burada. porta înspaimentatore se închide pe mormîntulii ierbosii» (2). li punu numai unu singurii gritarii la capii (2). In Propertiii înca aflamu acesta : «Rugaciunile misca inimile deilorii . oholxxroholtLS^ crec^endâ ca repausatulii va trebui sa-Iii dea luî Charony pazitorulu dela porta iadului (Hades). si parte do origine mal noua crestina si anume cea dintâi. De multe orî Insa acestii banii se pune numai pe secriii saii se arunca In gropa (3). (2) Corn. In Târa-Bomânesca^ ne spune d-lii lon^nu. în mâna. 17. In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Todirescî si Solonetu. precum si credinta despre causa punerii sale. la capu sati în secriulii mortului. nenorocitulii a pierdutii spe- li) Burada. e parte de origine veche pagâna. iar cea despre platirea vamiloriJL cu multft mal posteriora si anume de origine apocrifo-crestina. în gura. de I.

Chîematulu strapungea mal tntâiu scafârlia mortului cu unu acu lungu. acesta se face oa sa nu se ivesca vre-o vrajba între cei doî frati pe lumea cea-lalta» (4). tamâe (6). Românii din BancUU. ca copilulii. care era menitii a-lii opri sa iasa dm gropa. 41. Porthmea. mortulii nu putea esi afara (1). guam cernis inops et imhumataque turba est. iar în ochi. pentru ca Incolotocindu-se cu vestmintele In ghimpii acestuia. i se lega trupulii cu rugii. se crede ca dupa morte se va face strigoiil. se vede ca totii spre acestii scopii. de regula o mosa. în gura. (1) Juv. când more. Charon : hi. V. 84 Maî de multu era datina In Banata ca la fie-care mortu. (2) Lib. gura si urechile cu meiii si pietricele. care trebuia sa-î provada cadavrulu cu cele necesare. U) Op. m V. 326: Haec omnis. nasulii. sa se chieme unu sciutorii (cunoscfitoru). Obserat herbosos lurida porta rogos. parte. si asa se pune apoi în mormîntii (5). apoi ti ungea corpulu în diferite locuri cu unsore dela unu porcii. 265: lam sedet in ripa tetruraque novicius horret. quos vehit unda.. Olariu. în nasii si în urechi i se pune meiii anume ca sa nu se faca strigotU. p. Totii d-lti lonenii ne spune maî departe. care sa taiatii In (Jiua de Ignata. IV El.trâesce. ca sa nu . cit. de aceea. Pe pieptii i se pune. VI. i se împaneza ochii. 7 : Vota movent superos : ubi porti tos aera recepis. o icona saii o cruce de lemnii. 37. ca nu cum-va sa se Intorca ca strigoiU pe pamîntii. în locii de meiii saii petricele. sepulti. XI. Infelix nec habet. si pe urma mai punea alaturea cu dlnsulu Înca si unii b&tu de unii sucii de lungii si ghimposii de macie^ (trandafirii de câmpii). iar dupa ce-lii îngropa se slobode o pusca pe de-asupra mormîntuluî. de d-la Jos. ca sa nu se faca strigoiA . In cele mal multe parti locuite de Români. cit. urechi. (3) Aen. II punii în ochi. quem porrigat ore trientem. de-ar fi fostii acela de oii si ce etate sau genu. nari si gura. care se nasce cu caita pe capii. cinci (^\\e Înainte de Craciunii. (6) Com. (5) Op. p. Portilor ilie. nec sperat cenosi gurgitis al num.

câtu sta mortulii In casa. Alb. sovontl sau respeti (2). înca si mai lunga ca sa spânzure ceva peste piciore. si parte pentru aceea. Inmorm. înca si o pânza alba si curata de casa. (2) Burada. . capata mirosii greii. p. fie elii diformii ori nu la fata. Daca pânza acesta este subtirica si mai alesii strevedie^ se numesce paiora. lucrata din bumbacii sau luioru. ce saruta (2). Walachische Mârchen. dupa credinta unora. care se numesce giulgifi. si numai în casu când e diformii la fata. Totii In T4ra'Român6sca e datina de a se pune unul (1) Art. atunci. In Tera-Bomânisca esista credinta ca daca cadavrulii vreunul mortii. (3) Corn. dupa credinta altora insa ca sa-i fie ca podQ pe care trebue sa treca când va merge în ceealalta lume (4). 15. p. care. cit.se apropie duhurile cele necurate dedlnsulii. In viata lui a facutu multe pfecate (4). de maî mult! Români atâia din Bucovina. Afara de cele însirate pâna aicî se mal pune peste întregii corpulu mortului. op. se acopere si peste obrazii cu dlnsa si asa se înmormînt&a. 1846. cari visiteza pe celii mortii In cele trei (jiile. de Ionica ala lui lordaehi Isaca. Dupa ce se pune mortulu în secriu. câta si din Moldova si Transilvania. 41. p. 298. iar când se pornesce la gropa. se iea (3). Dela acosta pânza.. sa nu se umfle. Stuttgart und Tiibingen. câtii sta în casa. Schott. cu care câtu sta mortulii în casa. Apo! com. anume ca sa nu cresca. pâna la Inmormlntare. Pânza acesta. 85 mortu orarii pe frunte ca sa fie pazitu de foculii celu nestinsu(l). care trebue sa aiba lungimea corpuluî. însemneza. vine apoi si proverbulu apare ca t-aa luata pânza de pe obrazUi^^ care se aplica unui omu forte slabii si palidii la fata (5). u. ca mortulu se va ap6ra cu dînsa în contra focului ce trebue sa-Iii strabata pâna la raia (3). se acopere de regula numai dela mâni în josu. In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Mahala. dupa puterea omului. si daca este cu putinta. atâta sta si ea pe dlnsulii. se acopere si pe capii. ca sa aiba crestinii. este datina de a se pune pe mortii si o secera. (4) lon^na.

cit. (5) Datina pretutindenea în Bucovina si Moldova. ca nu o dala se face amintire despre (1) lon^ml. De ve(jî mortea 'nselatore (2i. (4) In Câmpulunga. 80 Începe astu-felu: Puisorulii meu iubitu. Iacii mortului o aparatore de pânza câtii corpulii luî de lunga la caro adaogii aripi asemenea de pânza.. le-tl pânza de pe picîore. districtulu NasSuduluî. câte una pe fie-care din aripi. dupa cum e si respecti vulQ de avutQo. la mormîntu. T. de Ionica ala lui lordachi IsacQ. ( 2) Rurada. Românii din T^ra-Românesca creclendu ca sufletulu omului are sa treca prin locuri caldurose. de unde a si ramasa vorba ce se dice când cine-va e galbena si istovita : *parca i-aU luata pânzele de pe obraza^K 86 dlnsa si In poesia poporana. le-tl pânza de pe obrazii De vecjii mortea cu nacazii. op. (3) Corn. vedî si I-iambriorQ. una pe pânza de deasupra capului si alta de-asupra pânteceluî. Si sa dai tema într'o parti Sa vecjî doru ce poti. Tot-odata se facii pe dlnsa si patru cruci. cit. p. op. 36. Iara unii bocetu din Iransilvania. p. maica. Sa iei pânza di pe-obrazu Sa vecjl morti cu nâcazu Si 8*0 iei di pi chiciâri Sa ve(Jî mortea *nsclat6ri (1|. Inmorin. De traitii aî fi traitu. 15. p. Simontt: «Mortulii se acopere cu o pânza de diferite calitati. Mortea nu te-a 'ngaduitu.Punerea pânzei acesteia e atâtu de îndatinata si rSspânditâ pretutindeno. Asa Intr o doina din Moldova cetimu în privinta acesta urmatorele : Si-oî lasa cu juramîntîi Sa-ml vil. De or- . 151: «In stirsita ila acopera câta îl de lunga cu o pânza alba numita in limba bisericel giulgiu iar in limba curg6t6re numai pânza .

I. p. este datina de-a se pune împrejurulii mortului înca si diferite flori si (1) M. ce se afla într Insele. trebue sa arda ^i si nopte. Daca mortulu e asezatii pe masa saii pe scânduri In forma de catafalcu în mijloculu casei. caci asimilândn-se acesta clasa civilisatiuniî europene.Besanâ. 57. lasî 1888 p. Iar luminele. (3) D. în lipsa unui stesnicii. fiindii mal grosa (3). pe care se afla toiagulU si de care se lipeucii apoi si alte lumini.dinara pânza acesta trebue sa fie de tortii spre a-lii feri mai bine de radele caldurose. 87 oglinda timpului si a caracterului stramosescu. a fostu silita a desbraca datinele antice ale protoparintilorii nostri (1). i se pune Ia capii o cruce si o lumina. 8*2 3. 130. vede pe unde are sa se duca. In cele mai multe partî din Bucovina si Moldova însa se pune unii stesnicii. (2) In cele mal multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. asemenea dou3. Daca n arii arde. Sfesnicele se aducii de regula din biserica. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai Ia clasa inteligentei. Însemna ca sufletulii mortului respectivii merge dreptii la Dumne(Jeii. Canianâ. ' asezata întrunii vasiî. Iara unde e forte mare lipsa arde si unii opaitii (2). si cu deosebire prin orase. arde de regula numai o singura lumina Ia capti. Pe de laturi se punii. In acele locuri. si ca sa nu se treca de graba se aprindii schimbisâ totii doue câte doue. Ma- . cit. nici de cum Insa de m&tasa sau alta materie subtire si slaba. iara la piciore unii sfesnicii. corn. No. de d-la T. dar fara lumina. Simonft. totii timpulii câlii sta mortulii în casa. unde sta mortulii pe laita. (2) Corn. de A. nu ratacesce nicairi prin aeru. care Insa nici când nu pote servi de (1) M. patru saii chiar si sase sfesnice cu luminari. stud. Doine. si numai la anumite momente tote de-odata. !n aAlbina» an. de ore-ce arzendii luminele. Poesit populare. mai alesii prin orase. cit. op. Stanescu. ce ardii la capulii mortului precum si n prejunilii s6ii. In multe locuri. de regula. atunci n*ar vede pe unde sa se duca (3). Luminile.

în casa. urechile. Dupa acesta se alunga atâtu cânii câtu si mâtele din casa ca nu cum-va. ca sa-Iu pota vede în care a repausatu. pe o polita. în timpulu acela. Astu-felfi sta mortulu turala.oovel 8t I. Nemijlocita dupa asezare cel de casa precum si tote ne* murile cele mal de aprope ale mortului cari se afla de fata. cu deosebire însa de colore mal muItu rosie tica. Academie! române. voindu a-sl arata întristarea si jalea cea mare. com. daca sunt dintr o clasa maî înalta si mal culta. care numai a lesinata. ce o ati dupa dînsulu. ruda safl frânghie de-asupra mortului (3). . de d-la O. (3) Com. dou6 (jiile si toti omenii din comuna asezata^ daca a muritu de morte na(jiile si doua nopti. de regula trei jurari. 89 mâniloru din unele parti sau Intemplatu casuri. Cantemirâ. ard5 4iua si ndptea pe timpuld cfind e mortula în casa. 149: «Cadavrula nu se îngrdpa îndata fn diua cea dintâi. nasulâ. 88 anume. saâ. de M. dupa cum e si starea omului. sa*lu încapa si schimonosâsca ore-cum. Tomolaga. la cari se afla de regula numai câte o singura oglinda în casa^ o iau de pe parete si o ascundu în lada (2). cu floru sau alta materie n^gra. ba chiar si manele mortului (1). Jemna. din districtulCi Cernautulul. ca nimeni sa nu pota cauta într'însele. la cel bâtrâni mal muitu ver^i si fara fata^ iara Ia ceî maî tineri de diferite colori. Ed.» (3) In Ropcea. ci astepta pâna a treia ^i. unde cânii si mâtele^ tragendu forte tare la hoitu^ aii stricatii fata. acop6ru tote oglinzile din casa câte c o mânestergura. de I. Descrierea Moldovei. In acelasi timpâ In satele de peste Prutu. Totu atâtea (jiile stau mortii si n vechime (1). de Cuparencu. p. scotu din lada tote lucrurile menite a se da de sufletulu celui repausatu peste secriu. iar taranii. precum si *n unele sate de dincoce de Prutii din Bucovina. si a le anina pe nisce cuie. com. caci dupa spusa Ro- ii) Dim. ca nu cum-va sa fngrbpe de viâ pe vre-unA morbosâ. Georgescu: «O lumina sad doud.» (2) In Balâceana. câtu sta mortulu asezatu. dupa împretrei nopti. precum si cele ce au a se pune la procesiune si a se da preotiloru si cantoriloru bisericesci.

se omora. ca miscându vre-o pisica numai pânza de pe mortii. dupa ce se despartesce de corpii. com. iar dupa cre- . cari arii ave datina de a umbla prin casa. Altii iarasi credu ca In câni si mâte.Mal departe credu si spunâ Românii din unele parti ale Bucavinet. în «Lumina pentru 90 In BanatU. care se descânta si române In funda. 80 prindii. inv6(. nu numai ca sa nu treca peste mortii. Dreptâ aceea trebue alungate din casa. pentru ca sufletulii omului. Nic. nu-Iu potu de graba uita. de d-lG Av. corn. nu e cea arStata tn sirele de mal sus. Cotlarclucâ : «O bab& mt-a spusa ca eânfi si mâfeU sunt animale spurcate. ca spiritele necurate ce s aru afla Intr Insele. I. de Nic. se punii sub vre-o copae. p. in Secadate. de Dragosa Bumbacât stud. (3) Cred. I. Veleborschi. se lega. Georgescu. Adevfirata causa Insa pentru ce se alunga cânii si mâtele ' din casa. Negoescu. V. ci totu-odata si pe sub acesta. totu din causa de pe urma se pazescii forte tare cânii si pisicele. precum si 'n alte parti din T&a-Bomânesca^ nu numai cânii si mâtele. Rom. ca mâtdCj dar mal cu s^ma câniî^ carii sunt adevaratii prietini al omului. preota In fioianfl. sa nu se pue pe vre unulu din aceste animale necurate (3). MacoveT. trecendu. ca prin acesta aa St. de G. câtu sta mortulu pe masa. II. de loca din Campulungâ . publ. 386 387. preotâ în BadeatQ. an. sa nu Împiedice sufletulu mortului de a merge la Dumnezeu (3). de aceea se alunga din casa. ba chiar pâna si sorecil. se arunca pe câne saa pe mâta. se tnchidu tn pimnita. II. stud. BucurescI 1884. saii se ducii tn câmpii departe de satii si se lasa acolo anume ca sa nu treca peste mortii. gimn. Turtur^nO. archeologie si filologie. se ascundu spiritele cele necurate. St. caci. (2) In Manasti6ra. pentru ca loru li-I forte jele dupa omâ. pentru-c& totd-deauna râmasita apel. toti ceî de fata aii fugitii din casa (2). si din causa loru apoi nu pote sufletulCk esi din omu nici din casa afara (2). se crede ca mortulii se face strigoia si vine noptea si la toti din casa le manca inima (4). com. ci si gainile. Credinte pop. In plalulu Prahova. Burduhosâ stud. ci. gimn. gimn. caci cum ar trece Îndata n'ar fi bine (1). Cotlarclucâ din StulpicanI si Titu Zaharescu din Baia in Moldova. S'a Întâmplatii adese-orî. si a ccloru din StulpicanI. Agapi si in BerchisescT. alunge t6te relele din casa o (4) Revista pentru istorie. fiindu animale spurcate. V. de £1. dupa cum spunii unii Români din Bucovina. com. (1) Corn. din Costâna. voi.

din Bilca. Totii atunci. este datina In unele sate din Bucovina. merge la preotulu localu si-Iii roga a dispune sa se traga clopotele pentru celii repausatu. 91 si cantorulu bisericescu ca sa-î duca corpulu la mormintu. (3) Cred. ca sa nu tr^ca peste eld vre-o pisica. nici chiar s6rece. ce maî simt de neaparata lipsa la o Inmormîntare. credendii ca sufletulii. Cârdelu. Pisica ce ar fi saritd peste vre-unâ omd este dusa în câmpâ departe de satd si lasata acolo. op. de V. UI. p. mal e tnca si acea datina ca In aceeasi ^\ se Înjuga boii dela casa respectiva cu jugulii rSsturnatu spre semnu ca daca a muritu gospodarulu. când se alunga cânii si mâtele din casa. com. caci sufletulii. 1888. dupa ce s'a despartitii de corpii.dinta altora.» (1) Corn. din Câmpulungd. unde petrece apoi unii timpii mal Îndelungatii. p. ca atunci când sufletulii se sbate si se muncesce ca sa iasa din casa afara. dupa tote acestea. tote voru merge anapoda si pe dosu (2). p. (2) Corn. Rom. cit. ci adese-orî se vlra In animale precum si In alte obiecte. materie pentru zobonvi si ciobote. de a pune o naframa curata pe unii cuiii. unde astepta pâna ce vine preotulii totî» an. iar daca e femeie : tulpanii. se pornesce la orasulu din apropiere ca sa cumpere cele necesare pentru mortu. (4) Cred. 36 37: «unCiniorta este pazitd ca s& nu trdca peste eld vre-o pisica. daca nu este omori ta. Si de 6re-ce. sufletulu merge cu trupulu pâna Ia mormintu^ de aceea punâ ei si o ulcica cu apa si pe ulcica o franzola cu o lumina pe dlnsa. dupa credinta Româniloru. barbatulu sau unulu dintre nemuri. dupa ce se desparte de corpii. maî alesii cusma. se pune pe naframa de pe cululii respectivii. op.» D. BurduhosCi. 474. precum si tote cele-lalte lucruri. papuci. com. Rom. câtu sta In casa. Olarlu. de d-lQ I. de lust. caci se face strigoiU si morA totî a! caseî. materie pentru sucna. apoi Intorcendu-se acasa si mal dispunendu unele si altele. cre^endu ca sufletulu totu timpulu acela. nu se duce de-a dreptulii In ceriu. lon^nQ. gusta din apa si franzola de pe ferestra (1). Stanescu. caci atunci se face strigofU. Georgescu. Aft cea mal mare veghiere pe timpulu când mortulQ este în casa. basma la grumazO. In fine. de d-lCl Tos. In isbirea sa sa nu se bage cum-va In vre-unii câne saii mâta (4). . cit. In Tdra-Bomân^sca^ daca într'o casa more capulu familiei. 324 326 : «Este importanta a spune aici câtd de înradacinata între 6menl este ideia ca f n câne si pitica si alte animale exista duhuri rele. precum buna-ora In Bilca. BucurescT. nimitetvi. dupa cum ne vomii Încredinta în altii locii.

Dela datina radicariî acestui stegii se vede ca vine si (ticaia aa 'nchinatU stegulily> care însemneza atâta câtii a murita si care e forte respândita nu numai la Românii din (1) Burada. de lust Cârdelu. p. Inmorm. care sta sese sfiptSmânI în loculii unde sa pusii. 39. precum: cercel. câtii a fostii în viata. In Transilvaniay si anume în tinutulQ Nas6udulu!. iar fetele despletindu-sl pe lânga acesta Înca si parulii si lasându-lii pe spate. (2) loand Nitu Macaveid: «Datinele poporului romând Ia înmormintari. Inmorm. îmbracare afara pe târnatu. are forma patrata în marime cam de patru decimetri si e de colore alba. împodobitii cu florî si maî alesii cu barbanocii (3). p. (3) Pretutindene în Buco^^na. VI. precum si cele-lalte nemuri maî de-aprope de partea femcesca. op.: «Când e bâiatâ saQ feciorâ i se face unâ st^gd si !la pund în turnulCi bisericeî. (2) loiK^na.Mama repausatulul. S T fi G U L O In unele locuri din Moldova era mal de multii datina de a se scote mortulu dupa. respective sotia saii surorile sele. gimn. p. Burada. de Al. stud. inele. dar numaî când more vre-o fata mare sau vreunii feciorii holteiii. 12. margele si altele. adica care. Com. 8 9. 94. asemenea stegu se radica si astazi In tumulii bisericeî saii tn clopotnita. în «Amiculii Familiei» an. cit. si atunci se radica de-asupra luî pe casa unu stegu (1).» (3) loand Nitu Macavel» loc. Inmorm. Gherla 1882 p.» publ. p. gimn. Incepii a jeli mortulu bocinduse si vaicarându-se deasupra si prin prejurulii lui (3). (1) Corn. cit. 92 ~ VII. 12. Acestii stagii. lepadându-sî tote podobele. stud. BoeriQ. a apucatii a intra intre cei-laltl feciori în jocii (2). . Ve^l si Burada.

und baetanâ da fuga la popa ori la dascald si cere und prapurQ ca sa-ld razime de 'naintea casei. cacî numai asa ne putemu esplica dicala «a închinata sUffidit^ (1). nici când nu se încumetai. pentru ca dusmanii nu-I crutafi. ce vrea sa-I repue viata. ci si o cruce. ci-I omora A . se aduce de la biserica o cruce sau unu prapuru. In Bucovina precum si 'n unele parti ale Moldovei cum more si se aseza cine-va pe laijâ sau pe masa. (2) Ijambriorâ op. sa-sl apere t(^ra. ca vettitora de tnârte^ si tot-odata sa-I poftesca pentru cetir ea stâlpilor Q pentru ndpte. Dela acosta împrejurare (dar p6te ca si dela alta) crcdCl eH ca vine proverbulâ «a închinatii aUgulUii adica s*a predatu mortii. învinsa de slabiciune. (1) In anula 1877. asa cjicândd. vtnai ca era sa închine atigula^. ca in ori-ce vreme sa pota da pieptâ cu dusmanii s6I.. Totâ aice e loculu sa tnsemnamu ca dintru începutu punerea sau radicarea steguluî acestuia se va fi esprimatu prin verbul u a închina. In cotro vedeaâ fâlfâindQ st^gula de rasboia într'acolo mergeaâ si el.93 Transilvania ci si la cel din Bucovina si cu deosebire In acele sate aî caroru locuitori. în care se afla mortulu si anume. asa si omula. Când buciumula îl striga la rasboiâ. daca e cu putinta. di si nopte cu arma în mana. se tragu tocmai din tinutulu Nasâudulul si alu Sân-Glorgiului. care se razima apoi de stresina casei. Caci a se da în acele vremi pe mâna dusmanilor Q era mal totd atâta ca si când singuri sl-arâ fi luata vi^ta.. a niuritd. vrândâ nevrânda închina steguld. dupa cum ne dovedesce istoria. nu mal e nici und chipd de scapare. 152: «In vreme ce se petrecâ aceste.» 94 In alte parti din Moldova^ precum buna*6ra tn Malini si alte sate de sub polele Carpatiloru^ Îndata ce a muritii cine. vd(}^nda dela o vreme ca cu t6ta barbatia si încordarile sale. EI tre* buiaQ sa stee. si daca se închina. scrisei urmatdrele sire cu privire Ia dicala acesta : «Precum o armata. în partea despre rfesaritîi (2). m6re. cit. Dupa acasta se batu de Înaintea useî tn fata . si ra inchina HigulU^ va muri. aâ avuta a lupta necontenita cu cel mal aprigi. cea maî mare parte.. si sa n fosta lupta ori si c-âtA de înversunata. iar sa închine st^gulQ. el sariaâ cu totii si se luptaâ cu o nespusa barbatie. nu numai unu prapurii. care se lupta din resputerî contra dusmanului. mal ca era sa m6ra.va si sa asezatu pe laita se aduce. religia si vi^ta. se închina mortii. nefîindu-ml cunoscuta datina închinarii stogului la morti. cu închinarea stogului si viata lorQ e repusa. adica se preda. anuntându-i-se preotului localft trista Întâmplare si rugându-lii a dispune ca sa se traga clopotele dupa celu repausatu. p. sciindd prea bine ca atunci. adica sa se predea dusmanilorâ. totusi aveaâ speranta ca yotCl învinge. Românii. mal crunti si mal amarnici dusmani.

dându-se prin acesta de scire sateniloru. De odata cu radicarea steguluî sau razimarea praporului. iar de cela-laltu crucea. ori ceva mai târziu. casnicii însciinteza pre nemurile din alta comuna despre caBuia de morte prin unii trimisii. ca hradvdU dda mortî In unele parti din BanatU se numesce praporii (3). Daca Insa. ca. cu prapurulii. ca In casa cutare se afla unu mortu sa pusu pretutindeni unu bradanU tvumosn si verde. adica pâna ce se Inmormlntâza mortulu. se tragu si clopotele dupa celu repausatu. dupa cum spune unu altu bocetu din Macedonia : Toca si câmpan'asunâ Tuta lumea tras*aduna . cu cununi si cu marami In forma ca unu stegu (2). precum si tuturorii trecfitoriloru. In acosta presupunere ne Intaresce Înca si Împrejurarea. de d-la loand Popovicî. dupa cum spune unu bocetii din Bucovina: Sa traga clopotele Sa resune vaile Si t6te dSlurile. se punii de regula sub parete de naintea casei (1). sau. se lasa sa stea acolo pâna a treia (jii. 213. (2) D. ca sa se Închine imediatii dupa repausarea unul omii. care representa cipresulu Romaniloru si despre care voma vorbi mal pe largii In capitolulii urmatorii. In fine In BanatU^ când more unii june saii o fata mare. si legându-se de unulu prapurulQ. neputendu-se pretutindeni capfeta bradani vercjî. sa Înlocuitii cu st^gulU. Elu servesce ca semna. T. la rendulii sSii. (3) Com. Bojînca. ca In casa respectiva se afla unu mortu. op. ca s'a mal dusu unulu din mijloculu lorO. Dintru Inceputu credu ca spre a arata sateniloru. In restimpulu celoru trei (jiile^ ploua sau ninge^ atunci ca sa nu se strice. care porta unii stSgil ne-- (1) Dict de Mariuca Nistora. Mal pe urma Insa. dupa deplina învingere a crestinismului asupra pagânismulul. si acesta. Împodobitii cu flori.casei doi pari: unulu de o parte si altulu de alta parte. 95 gru respective o marama negra pusa într'unu baticelu (1). Prapurulu din Bucovina si Moldova Inlocuesce stegtdu Româniloini din tinutulu NasSuduluI. S'auda nemurile De prin tote partile. cit. învfitatora.

de buna sema ca cele mai de multe ori dela starea repausatulul si plata. 96 Romanaca^ la ale carora biserici se afla numai câte unu singurii clopotu. adresândn-se catra clopotelulii ce se trage. Dar nu vine sa traiasca. Insa precum In multe alte privinte. . Ca-tl mal vine-unii voinicelii. se tragii de regula mai scurtii. ce le puse multu regretatulti nostru poetii V. Sa-tî percjî mintea dupa elii. daca nu tocmai tot-d'auna. atimcî se trage forte multii (1). Iar când morii 6menl mat mici Tragii clopotulii de calici. clopotulu se trage mal multu. Ca vine sa putrecjesca! In acele sate însa atâtii din Bucovina câtii si din Tdra- (I) Com. Alecsandri In gura paraclisieruluî din opereta « JhraclmerulU saii Florina si Florican : Daca m6re-unii boerii mare Punii clopotele 'n miscare. de d-lQ los. iar daca a fostii unii omii sarmanii. când petrecu pre unu copilu micii la mormîntii si anume când ajungii si daii sa Intre In biserica. daca însa a fostu unu copilu se trage numai clopotulu celu micii.Tru mormîntu sa îli te puna. Tinerelii si frumuselii. tragerea mai lunga saii mal scurta a clopotelorii atârna. se tragii tot-dauna mai lungii. câte se afla la biserica. între multe altele. asa si tntr acesta. trage clopotelii. atuncî se tragu tote clopotele. Daca repausatulii a fostii unii omii avutii si cu vacjia In satii. unfl barbatii plinii de virtute. Dovada despre acosta datina nu prea laudabila avemu si urmatorele versuri. când more unCi copilu se trage putinu^ iara când more unii omii In flore. ce-o potii da nemurite sale pentru scopulâ acesta. când mure unu omu bStrânu. OlariG. rostescii. unii feciorii saii o fata mare. danda. De aice vine apoi ca cele maî multe Românce. Si facii mare dandana : Danda. na. si urmatorele versuri : Trage. danda. Daca celu ce a muri tu a tostu unu omu bfetrânu sau unulu In florea vietii sale. înv^tatora.

cu smochine. linca. op. cu mere. Inmorm. linca (2j. p. cu naframi. p. (1) Corn. Mmriana. II. linca. 1876. câtii sta mortuia In casa. Bucurescî. U Bomâal. Stânescu. Voi. câtu si cel din unele parti ale TransUvaniely credu ca sunându clopotele forte jalnica voru urma tnca multe morti una dupa alta (1). In fine mal e de observatii tnca si aceea. 98 - VIII. dar mal alesA In cele . (2) Opere complete. si mal cu sema In TransUvania^ este datina de a se împodobi untl brebii cu flori. B R A D U L 0. înaintea casei celui repausatu. la amia(j[i si sera. strafide. de d-ld I. Georgescu. ca atâtu Românii din unele parti ale Bucovinei. si a se pune apoi nu muitu dupa repausare. In unele sate de pe sub polele muntiloru din Bucovina si Moldova. 321. Prima ora însa se tragii immediatii dupa repausarea si asezarea celui mortii pe laita saii masa. In timpulu acela. cit. ^04. clopotele se tragii regulatii de trei ori pe ^\ si anume: dimineta. 97 tulu la tintirimu si pâna ce se pune In gropa^ se tragu ne Întrerupta si numat atunci Inceteza pe unu momentu când se facA starile.Care suna ca tilinca: Linca. nuci. prune uscate. precum buna 6ra tn Solea. In (Jiua de pe urma si anume de cum se pornesce mor- ii) D. ca semnu ca tn casa respectiva se afla unu mortii (1). Mal In tote partile locuite de Români.

Inmorm. pag-. negra. sad afara la mormintd lânga capulQ mortului si astazi se pune ort ce arbore. p. sau de prunu sau si altii pomii. Pe lânga acestea se mal lega de dlnsulu Înca si unu colacu. se împodobesce cu felu de felCi de zaharele. rom. FI. In comuna ResinarI. cdme de mare si alte mâruntisurl^ cumparate de prin dughene. dict de M.dela Munte. p.^ de 8. dar mal al«s(i und bradU ttniril si frumosâ. cu cunune si flori. ve4î si n Bradulii la pop. numittt altmintrele si brddanU. Mariana.» 99 murele^ si In urma cu tortu de lâna rosie si cu flori. tf. SibiiQ 1879. Ursaca. 28. se Impodobesce o cr^nga de merU. 89. in «Albina CarpatilordA an. Besand. 89. In verfulu lui se lega unii chifcheneU (5) rosu cusutii firumosii (1) Corn. si râmânu acolo (2). precum si In altele de prin prejurulu Sibiiulul tn Transilvania. (3) S. târfa si târft^U. Vatra-Dornel. iSe46t6rea)» Falticeni. Inmorm. bradulU acesta. FI. lânga cruce. tinutulii Hategului. daca a fostu logodita. care adese-orl se infrumuset^za. în «Albina* an. ce se pune numai la fete mari si la flacaiasi. 57 : «La casa repausatuluT. in op. si o lumina^ cari sunt menite pentru celu ce are 8a-lu duca pâna la mormtntâ (1). se lega la bradu si lâna dela ol. Burada: Inmorm. busuiocii si hârtie alba (4). o naframa. pag. unde nu se afla bradu. «Braduld» publ. mal vârtosd la feciori si fecidre. In Transilvania. Înalta ca de unii stânjenii. Mariand. cari se lega de ra- (1) Burada. decât o sulita de lemnii de bradii. In partile. Cotlarciucfi . pomulii saiî bradulii nu este alta. La fete mar! se pune în vlrfulu lui cerceii si inelulu de logodna. No. albastra. la flacai Insa acea sulita e Înalta dela doi pâna la trei stânjeni si se Împlânta la mormlntii. princjendu-se cu cule de ea. stud. stergare. 27. si se Împlânta tn crucea dela mormtntii. publ. 1892 p. 27. publ.» (2) Burada. In unele locuri se mal tncresteza In coja acestui bradu tnca si diferite figuri (3). 39: aDaca-I flacaii saâ fata. In Ddbrogea se iea unii copacii de lemnii de prunii si se Impodobesce cu canura (lâna) rosie. . precum: rosie. I. p. daca mortulâ a fosta ciobanii. i se impodobesce unQ bradaletQ micA cu fire de lâna boita^ invalatucindd crengele de cari mal atârna si canafl. brdddnaftt. cit. ca în StulpicanI. apoi cu canafl de stramatura de diferite colori. de Nic. IV. saii si alte inele. cit. CandrenI si Negra-Sarulul.

In alte partî din Transilvaniaj precum buna-ora In comuna Orlatii. (6) ChischenetL =» cârpa alba. pubL în op. iara daca e ciobanii Înca si o floca de lâna. gimn. p. daca e june nelnsuratu. cit. p. MarianQ. In unele sate din Bticovina^ precum buna ora In Ilisesci. elii se face de aceea numai la teciori si fete mari. învât&torQ. tn care se anina unii clopotelu micutii si inelele mortului (1). (2) Corn. 27. naframa. iar în Fundulii-Moldovei chiar si astacji se împodobesce numai cu flori si stramaturî rosii. care era împodobitii numai cu flori. Iasi 1880 p. Inmorm. Sima. (6) S. (3) D. ca celu mortu . în forma ca unii stegii (3). districtulii Sucevii. T. care e menita pentru celii ce are sa-Iii duca la biserica (5). Bradulii la înmormîntari se face numai la feciori holtei. 27 28. parte. era^mai de multii asemenea datina de a se împodobi bradulii numai cu cordele rosii. FI. 101 tineretea celui pentru care sa facutii. 28. Dupa credinta Românilorii din Bucovina^ si cu deosebire a celorii din Fundulii-Moldovei. La cei mai de multii însurati precum si la cei batrâni nu se face nici odata (6). unde era cu putinta. Bojinca. Mal de multii era datina de a se pune. se pune unii porumbii cioplitii din lemnii si o cârpa noua. O cal6torie în Dobrogea. Merchesd. pag. 22. albastre si ver^i (4). Inmorm. cit. stud. înaintea casei mortului. op. op. în verfulii caruia. unii hradu tinirily naltii si frumosii. (4) Dict. 100 cu firii. Nota 3 dela p. de Const. 213. proprietara. cit. Inmorm. galbene si ver(JI si de asupra i se pune o basma negra. 89. Burada. «Bradulâ». de d-Id Rom. p. p. si astii-feld se Împlânta apoi la capulii mortului (2). Idem.i4) Burada.Bojinca. pentru ca pe de o parte însemneza (1) Burada.. fete mari si arare-ori. cu cununi si cu naframi. în unele locuri si la tineri însurati. se face pentru barbatii cel tineil si pentru flacai unii stâlpii. de Ermolad Ghiutâ.. 212. (5) Corn.

idem. Daca nu se afla bradu In apropiere de comuna unde se afla mortulu. p. atunci în Transilvania este obiceiulu sa se duca calareti. cit. cântându din fluere cântece de jale. adunate în comuna Demsusii. Si pan* te-orii taiatii.. «Bratluld». S. Fi. fetele mergu întru întâmpinarea lui si-î cânta pâna trecu din hotarulu satului asa numitu (kcânteculH hradtduHy care se obicînuesce mai multii la locuitorii din unele comune de prin muntii Transilvaniei. atunci se trimetu vatajeî Înainte cu bradulu. In locuri departate. 40: aPraduld se pune la mormîntd lânj^a cruce unde rfimâne pÂnâ se usuca. 28 .» . Dela flori mal multe.se casatoresce pe cea-lalta lume . Dela locii pietrosii La locii mlastinosii. Mariana. Iata aici vre-o câte-va din acele cântece. Cu capulti la vale Fara picii de cale. Cum nu-I frica de nimicii^ Din verfsorii de munte Ela a rînduitCi. Burada. Dela flori mal multe (1) Corn. op. Dupa înmormîntare bradulu acesta pretutindene se Îngropa la capulu mortului lânga cruce dimpreuna cu bfetulu de vatajelu (vornicelu) alu celui ce Ta dusu (2). p. p. ( 2) Bojinca. 89. p. 1892. 22. Merchesâ. Nota dela p. de Ck)nst. Inmorm. TotQ orii flueratii Elii a poruncitii La septe gropasl Si totii calarasi. cit. O c&lâtorie in Dobrogea. si când trecu prin vreunii satu cu elu. tinutulii Hategului: BradA încetinatii 13) Tinerelulii celu voinicii De unde-aî tunatii (4i. ca sa aduca bradu. «Se4ât6reai>t Falticeni. 213 . EI sa mi se duca Si sa mi te-aduca Din verfsorA de munte. si când se duce mortulu la gropa. ca sa vestesca nunta (1). op.

TSrl a 'ncunjuratii Si nici a aflata. (4j Venita. Pe una sa-I vie Dorâ dela sotie. Cine tî-a poruncitii De te-al coborîtii Din bradul mal multi. Dela flori mal multe. Voînicelule. Unde-I apa lina Si iarba sulcina. Din cel munti carunti Totii mi-aii poruncitii De m*amii coborîtii La mijlocii de tara. Ce te-al mâniatii? Noua Bgrebelungi Prin paduri si luncY. Elu a capatata Nevasta de munte. Nalta si brad66a Ca elii de frumâsa. Nici a capStatii Nevasta sa-I placa. Câ elâ a umblatu. . Dupa ce-a umblatii. 102 Cu nouS topore Bravii sa-ml dob6re.(3) înfrunzita. Departe a mers(i Si elii ml-a trimesii Altu cântecu: Tinerelule. Voinicelule. Dar* el m'aii mintitii Alii treilea cântecu Tinerelule. Ce esti superatii. Sotie sa-sl taca . Unde-I ap'amara.

Ca iata ma ducii La capii de voinicii. Sore sa te arda. suna asa: Cum n*oIii fi suparata. S6re sa ma arda. Omatii sa te ninga. Vânturi sa ma bata. Vicolâ sa te-ajunga. I Nime sa nu-tî creda. 103 Totâ mi s'aâ vorbitii Si 8*aâ sf&tuitâ. Vânturi sa te bata. Ventulii sa te bata. Si m'aii coborîtii. Sa totii albesci Sa nu putrecjiescl. Pe una dorii dela taicuta. Nime sa nu-ml credu.Pe alta sa-I vie Dorii dela fratie. Ca de-unii anii de ^\\q Din alena (1) pe mine (1) Din ura. Pe alta dorii dela maicuta. Chischeneii rotatii Gin* te*a blastematii. brâdeteî Bradii încetinatu Raii te-aii blestamatii. . Cin*te-a 'mpodobitii Si cin*te-a cusutii. Ca vidra m*a muscatii. Bradete.

EI ca sa mS tae Din aste pârae. Dupa ce Iau taiatii Uii ieaii câti-va feciori pe mâni. Nime sa nu-ml creda! (1) La Cugiru. tn gradina lina Cu apa sulcina. Da el m*orii saditii La capii de voinicii. tot In Transilvania. patru voinici. Ca el m*orii sadi La mijlocii de satii. Venturl sa mS bata. Si sa mâ totâ duca. Bradule! Ce rendâ al avutii. Pâna m*aii taiatii. si-liî aduciî In satii^ urmati de fetele^ cari mergii In urma lorii. când cobora bradulii acesta dela munte^ si-Iii ducii la casa mortului. Dar la min'orii vintâ Cinci. Si sa m6 aduca In mijlocâ de tara. S6re sa ma arda. se aduce bradidu dela munte cu multa ceremonie de catra feciori si fete mari Îmbracati toti In vesminte de B&rbatore. satu lânga Orastie. Unde-I apa buna. Ml-orii tota flueratii Si s'orii laudatii. De ml-al scoboritii Dela locii pletrosii La loca marghelosii? Eii rendii n'am avutii. tinendu-se cu manele pe dupa capA. La celii locii chitatii. Unde-Î ap'amara. La celii lociî jalnicii ! . Toti cu capulii golii Si toti cu top6ra. când more unu fecioru. cânta urmatorea poesie: Bradule. Toti sa mS dob6ra . In cornii de gradina. La lina fântâna. Pe drumii.

Veri si veris6re. . nu-ml place. Cu haina uscata. cânta : Voinice. Ca voiniau-mî are Unii dulce de tata Si-o dulce de mama. Si frati si surori. Ce nevasta-ml aî! Nalta. nu! Cu ce-I învelita.Bradule. Crescuta 'n padure. nu. Se vorii aduna Si te-orii lacrama De nu te-I usca! (1) Burada. Voinice. nu. voinice! Nu-ml place. Nu fii supSratO. are femee^ se cânta asa : Bradd încetinatâ. Ca nevasta ta Ea s*a mâneca. voinice! Nu-mî place. voinice! Nu te supSral (Ij. Voinice. De nu te-î usca (2) . Taiata *n secure. minunata. nu Cu ce-I îmbracata. Nalta si subtire. 28 33. Iiunorm. Daca celu^ cui se aduce bradulu. 104 Dupa fîe-care versu alu acestei cântari repeteza tot-odata si refrenulu : Bradule. Iara dupa ce au ajunsu la casa mortului si au Intratu Inlauntru. De mi te-a uda. p. Bradule! Nu te supSra.. voinice! Nu-mî place. . Cu fruncja 'ncretita! . Bradule! Nu te supara. La acestu cântecu tnca se repeteza refrenulu : Voinice.

Da la mine c'au venitii Trei voinici cu trei topora La pamintu sa m& obâra. Sa mS puie 'n tinterimii. cânta cu unii versii duiosii urmatorulu cântecii : . «BradulQ» publ. nu exista nici o ceremonie deosebita când se tae si se aduce bradulu acesta din padure. Ca dovada spre întarirea acestei credinte ne pote servi urmatoriulu cântecu din Horodniculude-jos^ districtulu Radautului : Bradule. far'de cuvîntu. Inmorm. iar tetele si nevestele înrudite cu mortulii.(1) S. Sa m6 duca 'n jos cu jele Pe-o parte de drumurele. bradulii se duce pe umeri de doi feciori. Sa mS duca'n josii la t6ra . far'de ploita. Far'de ventu. 105 In Bucovina. Sa mS vada arsii in scrumii * Nici trupina n*a slâbitii. Far'de ventii. brâdutule ! Ce-tî este. secjiendu în carii cu capulu plecatii pe sicriii. unde e datina de a se duce mortulu la niormîntu pe carii. dupa câtu sciu eu pâna acum. Mariana. cari mergii înaintea carului. Ori altil ceva al patitu? Vitele n'aa putrecjitii. cit (2) Burada. 35. Far'de lecCi de negurita? Ori trupina tt-a slabitu. De-ajungu crengile'n pâmîntu. Ori vitele-aîi putrecjitii. FI. In muntii apuseni al Transilvaniei. dragutule ? Ce te legeni fâr'de ventu. in op. Trei fratiori din trei parti Sa m6 tale în trei bucati. p. Sa mâ faca valurele. In timpurile vechi însa credu ca si Românii Bucovineni Înca llu voru fi taiatu si adusu tn acelasi chipu ca si fratii lorii din Transilvania.

Si m'orii înselatii Pâna maorii taiatii: Ca pe min* m'ora pune La onU capii de fata. . Bradule. Cari te-o lacrama Si nu te-I usca. precum urmeza . Cari te-oru lacrama. ca are Tata si mama. Da m'orii înceluitu . Ce bore-a batutii. Ca si elâ. La o putrejune. suna. bradule. bradule. De te-al scoborîtii De la locii pietrosii La locii revenosu ? Da ea n'asi fi vintU^ Dupa mine orii vintH Totii patru voinici. Nu te sparia . ca are Frati si surori. când se duce bradulu la biserica si de aici la tinterimu. Bradule. La ona stanii de petra. La isvorii de apa.Bradule. Ca si elâ. Nu te sparia. Altu cântecu^ care se cânta. In câta nu te-I usca (1). bradule. Pe min*m'orii adusii Si pe min'm'orii pusii 106 La onH capa de june. Veri si veris6re. Ca patru haiduci.

Mergendâ înainte Sa bagi in minte A mele cuvmte. Drumti tl-a areta Si te-a îndrepta Sa mergi cu s6rele. ce Iau adusa din padure a casa si de aice Uu ducu pâna la gropa (1). Inmorm. Ca s6rele-I mergfitoru Si'napol întorcfitorti. op. Iar dupa ce Iau adusu acasa (1) Frâncu. sa se aduca din padure de juni numai pe umere. Daca te-a întâlni. Ori ti. 107 fle lega de dtnsulâ trei marami^ cari se dau apoi dreptu plata juniloru. Iar nu cu apele. bradete. Dar apele-sii curgetore Si'napol ne'ntorcetore (2). De esista si'n acesta tera vre unii cântecu anumitu pe . 34. p. cit.a veni Maica Domnului Si a Fiului. nici când însa pre vre-unQ carii sau caruta. Tu sa mi-o petreci Si sa mi-te pleci. caci nu e bine. 176 176. In unele parti ale Banatului este datina ca hradidU^ numi tu altmintrelea si praporii^ care asisderea se pune numai la capultl juniloru si feteloru mari.Bradete. (2) Burada. p.

brade. urmatorele versuri. ca si'n Transilvania. Vine marea mare. Eli sa le potu prinde Verfurile tele Sa trecii peste ele Marea în cea parte Ce lumea-mî desparte! Eii nu potii întinde Tu sa le poti prinde Verfurile mele . Bra^I din radacini. Intinde-tl întinde. Sa-mî fil frate. nu sciu^ caci pâna acum nam pututu nimica afla In privinta acesta. pre cari le scotemi dintr'unu bocetu mal lungii întitulatii (n petrecerea mortulHlr> Sufletii despartitii. Sufletulii statea Si mi se ruga : Brade. Plecasi se duce. Vine'n tulbmare Greii urlând â si urducândii. Unda se aduce Lumea s*o îmbuce : Totii malini. Trecfit6rea apelorii. Marea o ajunge. Unde-I bradula dinelora. La aducerea sa Insa spre gropa se cânta si aice. De multe mâhnitii. calini. Iar în gr6pa marilorii. Tota lumea spâlmîntândii.când se aduce bradulâ acesta din padure.

Aice insa. . Iar în rîpa marilorii Unde-I bradulQ (Jinelorii. Totâ malini. in DomanQ. Eli nu-tî potâ întinde Ca sa le poti prinde Trupinele mele Sa treci peste ele. lânga Oravi(a se pune de regula numai hrafi. Ca'n mine-a puîatii Din inima spurcata Rosu solmuletii. invdt. Bra^I din radacini. . întinde -ml. Puii te-ortt simti Si el orii suera De te-l sparia. Las' sa fie-asa ! Vine marea mare Vine'n turburare. comuna mea natala. «In MaidanH. Când nici vel gândi. întinde. in DomanQ: BraduIU se pune numai la juni si fete mari. Ce lumea-ml desparte.v 108 T6ta lumea spaîmântându. In mare-l cade Si te-l îneca . Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade. . dar nici de cum pe carA. cari se si aduce din codru numai de juni si numai pe umeri. Sa le potâ cuprinde Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea în cea parte. brade ! Sa-mî fii frate. Unda se aduce Lumea s*o imbuce. Greii urlându si urducândii (1} Corn.Sa treci peste ele. calini. de d-lQ losifa Olaria. Trec6t6rea apelorG. se pune si gorunii numita praporH.

6menî pânditore. Las*sa fie sl-asa! Vine marea mare. In mare-I cade Si te-I îneca. Puii te-oru simti. Tu te-I spaimenta. Ca 'n mine-a 'ncuibattt Si apoi a puiatu GalbSna serpâne^ Ce piere de f6me Nici nu vel gândi.Ca *n mine-a puiatu Vidra latrat6re. Iar 'n rîpa mariloru. Unii frumosi pgcurarelCi . Grea urlândâ si urducândâ Tota lumea spalmântândâ. brade. Ca sa le potu prinde. Nici nu oiâ gândi. In mare-I cad6 Si te-I îneca. Radacini a tele Sa trecâ peste ele. Totu malini. hal. Puii te-orii simti Si orii suera. Brade. Unda se aduce. Trec6t6rea apeloru. Unde-I bradulu (Jîneloru. MultQ mS mal rugai. Intinde-tl întinde. Lumea s'o îmbuce. calini. EI mi te-orii latra De te-I spaimenta. O rugare mare Cu multa rabdare. Sufletulu statea Si mi se ruga : Brade^ brade ! Sa-ml fii frate. brade. Vine'n tulburare. BratJI din radScinl . Am si e(i unii frate. Las'sa fie si asa ! Hal.

Marea fara nume L'ala-lalta lume . mi se ruga Tînâra Mariuta : Brade. S'aiba trecStâre Suflete-ostenite Catra raia pornite. 109 Ca 8a Qe pace. Unde dorulu îlâ ducea. brade. EI te vorii taia Si t«-orii rasturna. vine. Maisterl vorii veni Si te vorii ciopli Si din tine-orâ face. întinde . Iara mortulu îmi trecea. Ruga.Si are unii toporelâ. Bra^I din radâcinl. Ce-aduce cu sine? Milurî Si camilurl. Bradu-atuncia se gândia Si trupinele 'ntindea . (1) AItu cântecu despre hradUy totu din Banata si anume din comuna Ecica^ care se cânta nu numa! când se duce mortulu la gropa^ ci si mai nainte pe când se afla acesta In casa. . Si are verisori. Punte peste mare. Fie-mî frate ! Intinde-tl. suna precum urmeza: Vine marea.

714. pentru ca chiparosulu. si care era sirabolulii mortii si a jelii. 121 134. exlib. daca se taie. ca nu cum-va sa se pângaresca pontificele intrândii acolo din nesciinta (3).» Si precum Românii de adi tndatineza a Împodobi hradtda cu canafî si stramaturl de diferite colori precum si cu naIrami si a-lii duce Înaintea mortului. Dar 8u-a mea trupina Puiat'a puiatâ Ven6ta vidrâne (2). 110 Precum Românii de astacjll^ asa si Bomanii. totii asa faceaii si Romanii cu chiparosulii. 3. p. când i se taie fîrulii vietel (1). Excerpt. pe an. Lumea-o rSmâne (4) (1) Simeone Mangluca. nu odraslesce mal multu. No. Sa trecâ eâ pe ea ! Eli o-asi întinde. care era consacratii lui Huton respective DitiSy cjjeulii infernului. Calindaria. stramosii nostri. care. (4) Ve4î «Gazeta Transilvaniei. aveau datina de a pune Înaintea casei mortului unii chiparosa cupressus. Tu te-î sparia Si 'n mare te-! da Si mi te-î îneca. Pomp. 2. daca se taie odata. 22.Trupina ta. Brasova 1881. nu mal are viata. Aen. ad. III^ ne spune în privinta acesta urmatârele : achiparofil (cupresiî) se puneau Înaintea casei mortului.» . tocmai ca si omulii. iar dupa Inmormtntare a-lii Îngropa la capulii acestuia. In privinta Impodobirel ne spune Virgiliii urmatorele : aStaii Manilorii altare jalnice cu legatorc albastra si cu chiparosii Intunecatu (4). Fest de significat. lib. din care causa se si privia ca acestii arbore sta sub tutela parintelui infernului (2). Diac. (3) Serpdica. Paul. fiindii elii unii arbore. 1891. (2) Muerusca de vidra saA si vidra cea batrâna. Brasovfl.64 ne spune «fusese Înca obiceiii la Romani. nu mai odraslesce. 1882. IV. ca sa se puie unii ram& de chiparosii Înaintea casei mortului. Prinde-a suera. Galbdna serpâne (3). dupa cum si dela mortii nu mal este nimica de speratii.» Iar Serv. i an.

si alii doilea pentru ca In Dacia afiara o multime de paduri de bradU. quia huius generis arbor exclsa non renascilur. . 63 : . (3) Moris autem Romani fuerat ramum cupressi ante domum funestam poni. sicut ex mortuo nihil iam est sperandum quam et ob causam in tutela Ditis patris esse putabatur. . 14. (2) Hist. Ck)Ioniile romane Insa aduse de Traianu In Dacia. pe 60. feralis arbor .Stant Manibus arae . neque harum quas coiis arborum Te praeter imvisas cupressos UUa brevem dominum sequetur. pentru ca In patria lorii originala chiparosulii era Întrebuintata mal multii la Inmormtntarile cele pompose ale patriciilorii. 21 24 : Linquenda tellus et domns et placens Uxor. (4) Aen. neaflându chiparosi In acosta tera. 111 Iar în privinta ducerii chiparosului la mormtntu si tngro parea lui la capulu mortulu! aflamu la Horatiu acestea : (c Trebue sa parasescl pamtntulu si casa si sotia placuta si din acesti arbori pe care II cultivezl^ nu-tl va urma tie stapân itorâ pe scartu timpu nici unulu^ atara de chiparosulu urgisitu (l)» De multe ori Insa In loculiî chiparosului aveau Romanii datina de a pune si bradU. despre cari scimu cu positivitate. Acesta renuntare Insa nu le-a cacjiutu de felu greu Întâi. care se tine de aceeasi familie ca si chiparosulii (4). 57.(1) Burada. Michaile BesanA^ Datinele Romftnilord la inmormintare. No. in «Albina» an. II. III. Caci iata ce ne spune Pliniu: «Bradului U place muntii si frigulu. au fostu constrtnse sa renunte la chiparosii si sa Întrebuinteze numai bradulu. nequisquam pontifex per ignorantiam pollueretur ingressus. XVI 10. publ. 18: «Picea montes amat atque frigora. Kenuntândii colonistii romani din Dacia la Întrebuintarea (1) Od. Inmorm. ca Romanii ii puneau Înaintea casei mortului.» AcesI doi arbori^ chiparosulu si bradtdU. (2) Cupressi mortuorum domibus ponebantur ideo. Viena 1866. I. este arbore de morte si se pune la porta ca semnu de doliu (2). nu Insa si la plebei (3). nat. Caeruleis maestae vittis atraque cupresso. sunt unicii.

adica (jieulu infernului. in Nota 4ice : mBradttlii tocma se potrivesce cu upr $ulii Romanilord» pentru ca precum cupresuld tâiatCi odata numa! lastaresce. Bradulii.» 112 chiparosului. pinA. Dar cu tote acestea a mal râmasii In bradii putina mânie de-a Satanei si de aceea pocnesce elu când îlii pul pe focii (1). a tacutii alte cuie de lemnu cu cruce si pe acestea le-a batutu In loculii celorii-lalte. si scotendu din bradii cuiele de ferii.et funebri indicio ad fores posita. cit. era consacratii lui Pluton respective lui Ditis. din contra. stramutara cu timpulu atât datina cat si credinta despre chiparosii cu desfevîrsire la bradu. «De atunci aii rSmasii a cepurile cu crucer> In fie-care bradii. O legenda din Bucovina ne spune urmatorele despre brodii : a Cica dintru Începu tu Necuratulîl se tinea scaiu de bradU. IV. Din contra. spunendâ ca e copaciulu lui. si chi- (4) Bojinca.442 : «Et non plebeios luctus testata cupressusi» parosula. de a Întrebuinta pâna si In <j[iua de a(jil bradulii la Inmormtntarl ! (1) S. 88. Mariana. op. FI. Deci ca sa nu se apropie nici unu omâ de dtnsulu. buna 6ra molidQ. p. Sibid 1879. asa nici braduld lastaresce maT multa. daca se taie odata. Iata deci de unde vine datina si credinta Românilorii. 213. nu renuntara eî si la credinta despre puterea acestuia. . s'a mâniatii focu. «BradulA» publ. deveni la Români unii aparatorii si scutitorii In contra Diavolului^ care In casulii de fata. nu e nici mal multii nici mal putinii decât Pluton saii Ditis alii Romanilorâ.» (3) Lucan. 113 IX. care n*a dovedita plansetele plebeice. ca Romanii intre» buint^za numai hrcidU alhU. urmasii coloniilorii romane. etc.» Ohiparosulu. Phars*3. nici când insa alta soiA de brada. si fiindii ele cu cruce Necuratulii nu se pote apropia de acestii arbore. în «Albina CarpatilorA» an. dupa cum am vfecjutii maî sus. In urma influentei crestinismului. ale carui cepuri nu-sQ crescute in cruce. «Vfecjendu acesta Dumnecjieii. Trebue sa observamd aici fnca si aceea. care are cepuri in forma de cruce. a luatii si a batutii o multime de cuie de fîerii jurii Imprejurulâ lui. p.

trei cuvinte Ca sa le tinemQ in minte. op. se apropie de celu repausatu si plecându-sl capulu spre una din urechile sale. salbe. precum si 'n cele-Ialte tari locuite de Români . cit. p. pe lânga acesta. mila mea! (1) Usitatâ pretutindeni !n Bucovina. cit. Mari6ra. femeile^ cari sunt mal de aprope Înrudite cu dtnsulu^ lepadându-sl^ cum amu amintitu si mai sus. ce le adreseza ele mortului prourmeza mal departe (Jicendu : Aii d6ra nu mg au(jî. p. 9. dragulâ meâ ! Sau : Mariâra^ scumpa mea. Dupa acestea. prindu mai Întâi a. precum: cercel. mal despletindu-s! Înca si pârulu si lasându-si-lu sa atârne pe spate. . inele si altele. 151. 8 114 Si apoi a boa (1) si a cjiice: Da cum de te-aî induratii C)e-asa iute ne-al lasata. iar fetele. Marianikt Innorm. (2) Dupa cum e si numele celui repausatA. mâi^ele. draga mea. Ift Somâol. Ca de când al adormitu Mal multii nu mi te aî trezitii. Ian scola si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce : Macar doua. Mari6râ.Iu striga de vro 3 4 ori pe nume (1). Bojinca. p. Cu noi nimicii n'al vorbitii (2). iubitulii meâ. Inmomi. Ionica. Aii nu vrei ca sa-mî respuncjî. ve^I Burada. Ionica. op. precum si dupa multe alte cuvinte. scumpulâ meâ. 209 210.B O C I R E A Ncmijlocitu dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masay ori putinu ceva si mal nainte de acesta. Lambriord. tote podobele. lâne (2).

precum buna-dra pe valea SamesuluT. (2) Dict. In acelasi timpii. Ori îmi esti multii supfiratii ? (3). De-alii teii dorii sa me topescii (4) ! (1) In unele partî ale Transilvanie!. Când as! duce-o Ia fântâna N'al sci inima-î orî tina. (4) Dict. Te ast cânta ca cetera. Inmorm. a ffogl. punendu-sl fie-care palmile la ochi. Lambrioru. cit. Dar mi-î fripta inima Si nu potii maî multii cânta Inima mi-I fripta 'n mine. op. op. In urma vScjiondii ca numai de giaba tiu striga. p. în altele însa. cauta . cit. da Înca sa le mal si raspunda. 115 Sau asa: Te-asI cânta ca clopotulu. Când asî duce-o la isvorii N'aî sci inima-I orî molu (1). Ca nu vcdii sufletii în tine: Sufletelulii ti-a sburatii Sus în cerîulii colii înaltii Si pe mine m'a lasatii. 210. Dar mS dore inima Ca mî-e negra ca tina. Burada. în loca de a boc). tnchee astu-felii : De cântatii ti-asî mal cAnta. 81. p. comuna Reti^^Q se dice. precum in comuna OrlatQ. Dar mS d6re sufletulCi . de maica mea Rucsanda din Ilisescl. a gUisi. 151. M'a lasatii sa patimescii In lume sa m'osindescii. de Mariora Barbuta din comuna Crasna. ca nu da nici unii semnii de vieta.Aii tare te-al mâniatii. (3) Vedî si Bojinca. p.

de d-la V. finele si cumatrele. iar dupa aceea regulatu dimineta. (4) Burada. 9. femeile. la amiac^i si sera. se sue pe unu atare locu mai Înaltii. si anume când începu a se trage clopotele. Rom. laru frige ca apa cea clocotitore si î-aru Îneca sufletulu nevinovata (2). caci numai acestea Indatineza a boci pre cel morti. « 7Vim6*ya este un â soia de bucium Q lungd si dreptQ facuta din d6ge de bradâ si legata cu coja de mcstdcana » 116 In o sema de comune din Banatil însa.cu cea mal mare luare de sema. Turtur^nâ si G. Bacid si a celor d din Crasna. corn. si anume totii-deauna când tragii clopotele. Fie-care mortu se bocesce pretutindeni de trei ori pe cji In tustrele filele. corn. apoi a treia (jli când i se aduce sicriulii si procesia. Germana. si acolo apoi Începu a plânge si a se vaeta cu durere patrun(jjfitore pentru celu repausatu (1). Tomolaga din Boîanîi. precum: mamele. dupa ce sau vaicaratu si bocitu de-asupra mortului si prin casa. câtu sta acesta In casa. sunt de regula rudeniile cele mal de aprope saii mal departate ale repausatulul. iepu afara si aice unele. Din acosta causa se vede ca vine apoi si datina celoru maî multe bocitore de a tine în restimpulu bociriî o naframa la ochi. de At. precum si acelea ce aii statii In oresi care legatura de amicitie cu mortulii. iar altele postându-se la fie-care cornii alii casei. surorile. Îndata ce m6re cine-va. dândii prin acesta vecinilorii precum si celorii-laltî satenî de scire despre nenorocirea ce sa întemplatii (3). Simonâ. în Transilvania. Daca mortulii nu are rude . ca sa nu cada nici o lacrima pe obrazulii mortului crecjiendu ca lacrimele. care nu se arâtase pâna atunci. Inmorm. de dlâ T. In unele comune din Bucovina si maî alesii de prin muntî în asemenea casurî se trîmbita numaî cu trlmbita (4). sotiile. si anume: ântâia ora nemijlocitii dupa ce a repausatii si sa asezatii pe laita. de Al. cumnatele. cari aru cad6 pe dînsulu. Mahala si alte sate din Bucovina. respective fetele. din Stupea. (2) Cred. prindii a boci si maî tare. Bncitorele. (1) Din districtulu Nast^uduluT. adica femeile. (3| Com. când sosesce preotulâ ca sa-Iii iea si sa-lii duca la mormlntâ si pe drumii pâna ce ajungii la tinterimii si se pune In gropa! (2). Cam la jumfetate de ora. In prima linie însa vintt totii-deauna mamele si sotiile. verele. încunjurându casa de trei orî de jurii Imprejurii. p. Afara de acesta se mal bocesce mortulii când vine vre-o ruda saii prietinii din altii satii. corn.

sora. fîinda din alte sate dusa dupa nevoile vietii. In unele sate din Bucovina^ precum In Vicovulu-de-sus. de-a boci tote deodata pe celu mortu (2). cari sa-Iii bocesca. 619: «Nu tota-deauna muerea se plânge dupa barbatd. cit. de d-niT Rom. rude saâ de astAfelii de profesiune. I. si totu asa pe rendu pâna-Iu ducii do-lu îngropa. arStândâ miseria si vanitatea acestei vieti.» 117 meserie din acesta.» Dr. pund pe altele în locuia Icra sa cânte laudele si vredniciile mortului. publ.mal de aprope versate In arta bociril. Ca si în epoca Iul TralanA se afla intre femei bocitdre» carile mergâ de bocescQ mortulâ pe la case si pomenescQ cu una tond plângatorii de tote meritele lorii. este datina când more unu tecioru holteiu ca sa se adune mai multe fete mari si apoi dou6 câte doua sa boc6sca pre cela mortu si dupa ce sflrsescu cele douS dintâi. datina de-a se pune mal multe fete întrunii siru de*naintea casei si apoi. se îmbraca în negru.» V. Vf. In Muntii apuseni aî Transilvaniei. surori. cit. rudele sunt dat6re a însoti si a plânge pe mortU pâna la gropa. op. Turtur^na. România si Transilvania. amia(}a-(}i si apusuld sorelul.op. Georgescu si T. preotQ în Vicovulfl-de-sus: oNesciindQ a bocî vre o ruda de a mortului. (2) Pretutindene in Bucovina. No. Stanescu. Bojinca. daca celu mortu e unu june sau o fata mare. ce nu se arâtase inca. cit. clatinându*se când într'o parte când în alta. un Ci felQ de femei. «Cel morti se bocescâ in cele trei (}ile do n6ue ori.» Ve4l Burada. Marienescu în «Familia» an. atunci unele dintre fetele mari cânta (1) Com. si d-lQ V. si cari porta adevSratulu nume de hoeitore. 83: «Când mortulâ nu are rude. p. cele înrudite cu repausatulfi. CantemirO. totu din Bucovina. Descrierea Moldovei p. Siind. de multe orT se nalmescd asemenea femei bocitdre. atunci se nalmescii femei straine din satu. cari Isl iacii o (1) M. 140: uBocitulU e untt obiceiA. 324: «Muma. plângd pe celd reposatCi. p. «Femeile. In alte sate. numite plângHâre si mal des tamâuidre. cit. apoi ild mal bocescd si când sosesce vre-o rudenie saQ prietena ala repausatulul. ce esista la Români de pe timpulQ vechilorâ Romani. de trei ori pe fie-care (}i. Corn. 68. 149: «Cel mal avuti îsi conduci! femei hocitâre. la amiac}! si la vecernie. Plangitârdey fie muma. iar daca n*are pe nimenea. M. 152.» Frâncu. plângStore sau si tamaietore (1). si mal alesft în cele de pe sub p61ele muntiloru. cari cânta mal multe versuri de doliCi. cit. p. Besanâ. începu cele-lalte douS de pe urma.» Burada. Alecsandri. 174: «Bocetele se cânta de unele din femeile înrudite cu mortulQ. p.» Dim. op. Inmorm. îs* despletesc^ p^rulCi si mergâ în . ci în numele el o ngtnotenU amica sad o femee platita. p. sad nesciindâ ele bine a secanta. op. din contra. stud. At. « Albina» an I. p. rudenii repausatulul. cit. 214 215: nPrefiee sunt mal t6te femeile poporenilord români. LambriorQ. preotQ în Badeuta. de d-ia Av. iift bocescA in deosebite restirapurl ale dilel : la resâritulâ. Simond. Inmorm. si anume când tragd clopotele : dimincta. 82.» D. Poesil pop. apoi se pl&tesce alta fata sad nevasta din satucasa boc^sca. Pesta 1870 p. Macoveld. este. p.

cu caracterulii. op. op. începe a diice dintr unii fluerii ciobanescii câte o melodie forte jalnica (3). In Vicovulu-de-sus. iar daca a fostu Insuratu si lasa în urma-l nevasta si copii. de aceea ele striga si se vaicareza de . virsta si timpulu în care facii înmormîntarile. 82 si 83 Bojinca. Avramtt si Erm. iar în unele parti ale Transilvaniei si Banatului (icântece de jaley> si (ncântarî de priveghiU^n si pe cari le îmbogatescii cu improvisatii potrivite cu starea cea trista si misera. cari în cele mal multe parti locuite de Români se numescii «ftocete» sing. înv6tatora. p. cit. în care se afla familia. pag. atunci jalea este cu multa mai mare. bocitorele se roga ca sa aiba grija de copiii ceî mic! ce au murittî maî nainte de acesta. I. 2J5. în Stupea. 118 de trei ori pe (Ji la ferdstra mortului: dimîneta. se aquira unii individii. si acela apoi. cu asa prefacere sciii sa-sl arate durerea. Turturena. (2) Com. de d-la V. (1) Frâncu. si sunt atâta de iscusite în însirarea laudelorii acestora. precum si'n alte sate din Bucovina^ cu deosebire însa la munte. virtutile si faptele cele bune facute de celii repausatii în vieta sa. în TodirescI. la prându si sera si de câte ori cânta tot-deauna îsî despletescu pfirulu si-Iii lasa sa atârne pe spate (1). op. precum si la o sama dintre ceî maî înaintati în vîrsta. în partile Grisului albii si negru din Ungaria. (4) Burada. încâtQ ca adese-orl facil pe ceî de fata sa plânga (4).» (2) Com. In locii de a boci pe celii repausatu. Inmorm. bocetU. la fetele cele mari. carii trîmbita diverse melodiî de jale de maî multe ori peste (Ji câtu si în decursulu noptii totu timpulu câlii sta mortulu în casa (2). 119 Daca repausatulu e unu barbatii saa o muere înaintata în versta. maî alesu la baci si ciobanî. cit. Turtur^nfl. ci ele totfl-odata întoneza cu unii glasii jalnicii si monotonii diferite poesii.urma cortegiulal. 174. Ghiuta. Din când în când ele lauda vredniciile. p. care scie bine dice din fluerii. (3) Com de d-la loanîi Popovicî. asezându-se la capulii repausatulul. Bocitdrehy nu numai ca plângii si se tânguescii dupa celO repausatii. sa se naîmesca si trîmbitasî. maî esista înca si acea datina ca la feciorii holtei. Frâncu. de d-la V.

iraproviseza bocete nou6 pe cari le rostescii totii atâtii de bine ca si pre ori care altii bocetii ce-lii sciii mai de nainte. N*al tacutii nici o dreptate. p. In scurtii (Jisii fie-carebocitorerostesce totii-deauna numai de acele bocete. daca nu-î cunoscii de mai nainte viata. Vomu începe deci mai întâi cu bocetele ce se adres^za mortii^ adica fiintei care curma firulii vietii fîe-carui omii.9 120 Cal mâncata frunza din fagi Si-al despartita pe cel drag! . informându-se în timpulii din urma despre acesta precum si despre împrejurarile în cari a repausatii. (1). ne-avendu cino îngriji de dlnsiî si a le aduce cele necesare spre sustinerea vietii. 174. în care a fosta repausatula. Si-al venitQ pâna în pragd . cari se potrivescâ cu etatea si împrejurarile în cari se afla celii repausatii. carT se sciQ de mal înainte. care sar potrivi macar în câtva cu starea celui repausatii. op. NumSrulii bocetelorii cunoscute bocitorelorti nostre este f6rte mare si variatii. nar sci nici unii bocetii. M*al despartita si pe mine Cu cine-am tr&itâ mal bine! Coborî. Ca venita pâna la pragu Si-a luata ce mi-a lostu draga Si-a venita pân'la ferestra Si ne-a luata mila n6stra !. unde va cere trebuinta.ce-I lasa fara de ajutoru. si sunt potrivite cu viata si starea. din întâmplare. Ca mi-aî venita pâna*n porta Si mi-al luata mila t6tâ. pe pamîntîi De ye^I m6rtea ce-a facuta. Si daca. fara protectie si ce se vorft face ei singuri. Lambriord. p. Altulu din Moldova. în capitolele urmatore. cit. Noi vomti însira însa în capitolulii de fata numai o parte mica dintre cele ce le-amii pututâ pâna acuma aduna. suna asa: Batâ-te pustia morte. cuvintele ce le 4i<^îi sunt versuri. iar restulii îlii vomii reproduce parte. cit. Unu bocetii din Bucovina^ comuna Stupea. D6mne. atunci. Cum esti tu fâr'de dreptate. parte ca adausii la fînea acestui studiii. judetulu Siiceva^ comuna Malini Bata-te pustia m6rte. 152: vBocetulil este unA felâ de cântare jalnica si trag&nata Împreunata cu plânsâ..

Si mi-al luatii puiula dragii (2). Nu mergi. De-acolo nu'nt6rce era (2). Lasa prunci si lasa casa. Nu se teme de voinici Nu-I mila de prunci mici.al gândita De-ala meii nâmii Tal pustiitii?! Cum nu-I m6rtea*n lume mare. Nici pre crai. unde-ml esti poftita. Si se duce*n alta tera. Nu scil m6rtea când sosesce. m6rte. de llinca a Mielului Capra. 121 Mortea cu c6sa cosesce Si pre nime nu feresce. Ea pe nime prietinii n*are. (2) Dict. De bStrânI nu-I rusine. La cel tineri înca vine. ce gândesci De-alii meii nemii îlii pustiesci? Nu sciâ. Altulii din Transilvania. Mariuca Nistorfl. Nu mergi. m6rte. Venit'al netrebuita! Nu sciii. (1) Dict. Ci-al venitii si nechemata . unde-ml esti rugata. Cum mal faci si tu dreptate. Nici de noi de cestia-laltl. nici pre*mpSratI De taberl incunj urati. Sflrsindu cu vieta omului se adresezâ catre sufletulu acestuia. Sotâ de sotâ ilâ despartesce! (1) Dela morte trecii la viata omului si cjiicu: Ce e omu*n asta lume? Plânge si se 'nveselesce. Când ÎI viata mal frumosa. districtulii NasSuduluI: Of! mânca-te-ar foculii m6rte. spuindu-I: Sufletele tical6se ! . Casa mare pustiesce. ce.

voinicula meu ! Sotuld meii. de d-la T. Negrilorâ. dict de Uie ala lui Onufreia Frunda. (3) Din IgescI. . district. care Iasa pa sotia sa asemenea singura tocmai când i-ar fi foslu mai dragu si mai placutii de traitu cu dlnsulA In lume: Sotulâ meii. 122 Da cum de te-at indurata Si pe mine m'al lasata Totâ de china si de nacazâ Si cu lacrimi pe obrazii? In ce sprijinu m*at lasata. (2) Com. Tu te^ndurl si iesi din 6se! Sufletele ticaite! Vecjll m6rtea cum te cuprinde . Gospodarulâ meâ! Draga mea. doritulu mefi! Dar de ce to-al mâniata Si pre mine m'ai lasata? M*ai lasata singura *n lume Fara sotie si glume. dupa cum ti dicteza inima si anume: La unu mosnegii. Ce nu-tl muti viata *nainte? (3) De aici Înainte fie-care bocesce pre celu mortu. Strojinetula. care lasa pe sotia sa singura tocmai când îî este mal greu de trâitu In lume: Dragulâ meâ.Câta e lumea de firumâsa. (1) Corn. strainilorii ? Eu de-acum când oiâ slabi. Miluta mea. de d-la T. Simona. Cine m8 va milui? (1) La unu barbatu. Simona. Intr'a cuî cama m'al data? Pietreloru si lemnelorfi.

Când de aici ai plecata. La unu barbata. In pamîntii Tam astupatii. dict. (2) Din Transilvania. iubite scjtulii meii. de d-ld I. O. Nici unâ cuvîntâ nu mi-ai data. Sa nu mâ lasi gânditâre. O. 123 R6ga-te de DumnecJeQ Ca sa traescu baremâ eâ Sa-Î scapâ de necazulu greii. dragulii meii ! . Cal fostii dulce la vieta Si m*al iubitii cu dulceta. Mi-ai fosta chiar ca si-o maicuta (2). De când nu te-am maî v6(Jutii. Dar spune-mi unâ cuvintelâ Sa mi-l(i punâ la sufleteld. care sî-a lasatu tenSra sa nevasta vSduva cu mai multi copii mititei: Sotule. O. district. de Sofia Fr&ncu. sotule. Cum m*al lasatii tu la rSii ! Eii noroculii Tam pierdutii. tu dragula mea ! Dara cum de te *ndurasi De pe mine mS lasasi Cu dragi (copilasii tei Si cu dragi fiutii mei? (1/ Din CalafindescT. Dupa tine i)lânget6re ! De ce stal între feresti Cu mine do nu vorbescl? Da deschido-tl buzele Sa-tl audii eii vorbele. SiretlQ. Pentru bun\ilii Dumnecjeii ! N*at facutii atâta bine Sa mfi chemi tu si pre mine.Sotulâ meu m*aî înselatQ. iubite sotulâ meâ. Georgescu. corn. comuna Secadate. Cu jale Tani îngropata. Si-mi mal spune si-o vorbuta Sa mi-o puna la inimuta.

D6rlecâ tî-oia afla. III.Tie d6r* nu tl-a placutii Ce mosie al avutii? AI cerutii unâ copârseii Sâ-tl traescâ sotul ii râii. pentru prima 6ra în «Observatoriulâi» an. Banit chieltuindCi La iermecâtâre Si descântât6re. Am vacjutii eii bine Martine. ti-a fî pficatQ. Fara usi fara feresti Cu mine sa nu verbescî. (1) Din Orastia in Transilvania. Martine! Si mal scil tu bine. 1880 No. Martine! Tinereii! ca tine. StrîngStorii la bine. Si mi te-oid scula. Martine ! Lucratorii ca tine. Dar'cum te'ndurasi De asa mfi'nselasi ? ! Ca me lasi pe mine Cu pul micutei Si prea prostanel. Câ m'am îngriji tâ Pân'mi s'a urîtâ Pe drumuri âmblândâ. 28. Cu min*sa nu te *ntâlnescl! (1) Altulii din Banatii. comitatulii Carasii : Martine. SibiiO. Dar'm6rte-a venita Si te-a celuitâ Si m'a sSracitâ ! . Cre(jil. 124 Prea mict i-aî lasata Martine. publ.

Ca-sO pre prostanel Si iau rSmasu Ia rgâ. Cum scil. Se-alasi ficiorii fâra tata . parintesce.asi ruga De m'al asculta. Cu prunci sa prân(}im(i Si sa ne vorbimâ Sa-I casatorimili. D6r* s'orâ Indura Si mi te-orii lasa Sa mal vini a casa Sa sedemu la masa. Martine. Fumelia cui alasasl. Martine ! Mal vino la mine Puii de ti-I cresce. Ca-sâ pe ulici6râ De f6me sa mora. Ca sâ faci unâ bine Chiar si pentru mine Si puiutii tâl. RSmânu ne*mbracatl. Mergi la Dumnecteâ Si Sânta-Marie Mild sa le fie. urbea Bitolia: Av(Ji vrutlu sotlu-a ftîea Iu mi alasasl ? Iu mi demandasi.Acum te. Sc61a-ti musatlu caplu-a tea Si nu ni fa aistu a rSa. La gasde slugi bagati ! (1) Altuia din Macedonia.

ne pitrecusT. p 619. comuna DomanQ.Si mine nicochirata. Talfâ. Te adarasi. irati tu aduna T6ca si campan'asuna Tuta lumea tra s*aduna Tru mormint sa ni ti puna. 125 S6rele si fti-o arda PI6Ya 8i fil-o bata. Pesta. ci ni fecesi.AI alasasl fumelia'n cale. Sa lasi feciorii fara tata Si pe mine fara gospodarie. Tine nu-ml alasi ca s'trec. At. M^alasasI fara umbra*n pade. Ci e loclu. Ospetli nu li mutrisi Si cu gura nu li grisT^ Ne asteptasi. 1870. sota ala mea î Unde m& lasasl. te armâtusis!. Si. Cui me 'ncredintasi. publ. Tu alta lume închisisi. . Vintu laiu si vintu scret. Gleile a chisalieY ni dedesi. Marienescu in « Familia o an. M. comitatul^ CarasA. Me lasasl fara umbra în câmpie Si-ml lasasl copiii pe druma. Copiii cui lasasl! Radica-tl frumosula tsa capa Si nu ne fa acesta rSa. (1) Din Banata. Aucjl Iubite. prima 6ra de d-la Dr. VI. Venta negru si venta pustia Tu nu m6 lasasl sa treca. BunIIi tuti fii le taliasl.

T6ta lumea ca sa se adune In mormîntii sa mite puna(l) La o nevasta tiniraj care a lasatii mal multi copii mititel : Mari6ra. Ce e foculâ ce ne facusi. Iasi 1883. S'aiba cine-I mângâia Si de straini apfira ? (1) Altulu din Macedonia. P16Ia sa mi-I bata. comuna Magarova: . nici miluta. Iubita mea! Cine mi te-o sfatuita De-asa ten6r*al pornitii. Tdca si clopotulâ suna. fratele tââ aduna. când mi s'orii scula «Mama» pe cine-orii striga. Negrilorii. Mititel si ne*nvgtatl Si prin lume nepurtati? Copilasii tl-al lasatii. p. Mândra ca o garofita? Si cum de te-al înduratu Copiii de tl-al lasatQ. draga mea^ Draga mea. strainilorii ? Si el. D6r*mamuta si-ara afla. Nici pe nime cu credinta. 6spetil nu I-al bagata în sama Si cu gura nu le graisi. Cântece de miriologhi (bocete) adunate în Macedonia si pubL in «Convorbiri literare» an. TenSra ca o mladita. Te gatisi. 39. 126 Nic! mamuta. Ca de astazi in colea EI mamuta n*orâ avâ.Sorele sa mi-1 arda. T. XVII. te înarmasi. In alta lume pornisi. (1) T. T6te bunurile mi le taiasî. Cheile miseriel îmi dadusi. Da'ntr'acul sama lai datii: Lemnelorii ori pletrilorii. ne petrecusi. Burada. I-a mustra si judeca. Tovarasi. Care cum mi 8*a scula Totu pe dînsii î-a mustra. Sl-atuncl unde te-orti cerca. N'asteptasI.

Doi ani înca nu împlinisi. Ti vi4ul ti harisiî Va s' vedu mani sotlu cu alta Si mine arman amarîta. Fiica mea. Iti lasasl zestrea nepurtata Cu sotele înca neamestecata Si înca nealintata. haraua prota ! Cu cuscrimea ne-vi(j[uta Nemisticata necunoscuta. Necrescuta. ântâia bucurie Cu cuscrimea nevecjluta. Cu doru mare te asteptai. necunoscuta . iubita mea ! Te maritai. Nemestecata. Ne crescuta. nedesmierdata. ne disfterdata. Gospodina te facui. Tru sote nica ne esita Si nica ne harsita. Laia de mine ti maritai. Tl-alalasI paea nepurtata. Antâia iubire. vruta mea! Ti maritai. ti petrecul. te trimesel. Si nica ne urdinata. Nicuchira fti ti facui Doi aîiî nica nu umplul.Hilia mea. Sevdaea prota. Cu dorii mare ti asceptal.

XVI. sora. 8*0 si grabitii Si Ia tine ml-o venitii. p. ne vaetamii. în «Convorbiri lit. (*2) Burada. Iasi 1883. Cum sî-o tine casa el îi. m6rta cu dorii. Ca prea micii tu Taî lasatii.Si înca nedata'n lume. Draga mamit gospodina ! . 491. de \e^\ bine Cum sedemii totî lânga tine. Sc61a. care a lasata unu pruncii orfanii In grija fratelui eî locuitorii în alta comuna departata : (l) Din Bucovina. C&'X departe'n strinitate Si n'a pututii primi carte. Dupa dulce tratiorvi. Ser mana do mine te maritai. te alintai. sora. publ. dict. Micutelii si prostanelu. si pecatii. Cu fata la resaritii. de Mâri6ra Barbuta. Cântece de miriologhî. Singureii! si prostanelii? (l) La o fata maritata: Draga mamil gospodina ! Tl-au venitii nemurile De prin tote satele. Am sa vadu manI barbatulu cu alta Si eu remanu totii amarîta ! (2) La o vMuva tengra. C'acusî nu te maî vcdemii. te trezesce Si luî nenea tu vorbesce. sora. Cum sedemii.» an. Cum pe George sa-Iii grijesca Si cum sa mi-lii ocrotesca. 127 Draga sorii. sora. districtulQ Strojineta. Scola. Te vgcjuî. Si ele te-orii întreba: Cum tî-al plivitii gradina ? Da gradina tî-aî plivitii Cu spatele la pâmîntii. satulG Crasna. Ti-a fi. Dar când cartea mT-a primitii Elii.

Si nu te'ntorci înapoi. si corn. scala. De când Dumnia-ta te-al dusu Trei flori în p6rta ml. Si-ola uscao'n gândurele Si ml-olâ strânge-o paturele Sl-oia cata la prunci cu jele. dict. Ca tl-a fi destula de. de Maria Manei u. Sa âmble copiii tâl. Ca I-al lasatQ mititel (2) ! Iarasi la unu tata: Tatucuta. Numai în lacrimi de omâ.Câmesuîca-tî s*a negri.am pusu. Nicî în apa de îsvorQ. Olarid. . tata hal ! Cum de te-aî dusa dela noi. La mamuca s'o trimetî Din iundulii pamîntuluî Pe suerulii ventuluî (1) Din BanatQ. tata. 128 -' Si mamuca tî-a spSla-o. Si pe noi cum ne-al lasata? Scdla-mi-te. învâtatora in Domanu. Da pruncii c*oru întreba Pre tatuculâ lorii asa: w Unde-a remasâ mamuca ?» «A remasO la bunica» (1) ! La unu tata: Tata ! unde te-al mutata.a sara! Sc61a-te si-ml esi afara Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava. Nici în spume de soponii. de d-Id los. care Ta cantata surori! sale Ana.

satula CalaflndescT. C*aceea e tara buna. Prin plalula vSsduhuluI (1). Caci copiii fara tata Nu'ncapO nici în lumea larga. (2) Din Bucovina. Stândâ ca nisce ângerel. Georgescu. Traescii copil tara muma. Da sa-ml trimeti o scris6re. Primavara va veni. Altulu din Transilvania^ districtulfl NasSuduluî Dragulâ meâ tâtucule ! Eâ te cunoscâ pe sprincene Ca Iesi copiii cu jele . Barbuta. de d-ld I. La o mamay din Transilvania: Maica mea! un*te-al gatatâ? Si tu pre noi ne-al lasatu Numai în haine de vara. malculita mea! Acum cin'm*a mal cata. Prin fluerulQ ventulul. de d-ia T. Toti plugarii vorâ esi Numai tu vel putrecji (2). Când m'al lasatG Dumne-ta (3). Maica. Si baetii lâra mama Nu-sQ luati nici într'o sama. Siretului. .Florile aii înfloritd. de M. 129 Ca sâ-tl dââ si Dumi-tale O'nflorita mândra flore. Ori te duci în alta tara. diot de Cairina Racolta. Dumnla-ta n*al mal venita. Copiii far*de parinti La toti 6meni-sil uriti . corn. . com. (1) Din Bucovina. Simona. district. Barbatii fâr'de femei. Ca Iesi copiii cu dorii. Te cunoscu pe ochisori. Macovelu. satulâ Crasua. (3) Din Secadate. de d-ld Av. (2) Corn. dict. (1) Din Badeuta. .

(4) Obarni=indrepta. (7) T. (6) Sirotita=sermana. Spune-ne macara ce-va : (1) Vechl=mal multa. 168. ce va fi de mire.Mtiantk. (S) Acmice=acuxn. No. Sibiia 1891.al gasita sotie. Cotro voia mere? Vechi (l) n'amnicî ur (2) în lume. Sotie nu tl-alluata. la BomilnT. ! Cum de mi te-al indurata Si pe tatuta! lasata ? Da de ce n*al asteptata Sotie sa-tl fi luata. O calatorie in satele românescl din Istria. (5) Nigder^de acum înainte. 130 Altulu din Istria: Mama mea. Florecic'a putredî Miresa tl-a'mbâtrâni. (2) Ur= unuia. in «Tribuna» an. 3c61a-te si te trezesce Si cu gurita graesce Si ne spune vr*una cuvînta Dela nâmurl din pamînta. Cire me-ar pute juta ! (7) La unu fedorit holtau. Te-aî pornita la cununie Si nu ti. Nigder (5) nu te voi vede. ce va fi de mire. din Bucovina. T. Cu fl6re te-o însemnata. Sirotita (6) Io. . Cire va mire acmice (3) cavta ? Cotro vo îo cu mire obami? (4) Io sâm finita ca n*am tire. iBraorm. VIII. Burada. publ. Cire va mie da pare. satulii Crasna Draguia mea N.

Ginere nu închisisi. Cu catranii ml-o înegrisi. ci ne-adarasl ? Cu coruna în cap fugisî. Usa cu cleia fii u înclisesi. ci ni fecesî! Ce fecesî. Vula laîe îii u bagasî. Altulu din Macedonia. Cu catrane îli u laisî. N'avuî tihe s-îii liatî nora. nu te da. ce ne lâcusi! Ce facusi. Da ea cu cine-a grai. Din casa sa te pornesca. Far'de altu me-alasasî. Fara frate. Hareile îii le chirusi. fiira sora. nici la fartatâ. ne la iartat. . comuna Magarova : Hiliul-a îilett. Nici la nasa. Ne cuscri amisticat Ci si-îii fac si eu laia. Sivdaile nu le trecusî. Far'de altuia mS lasasl. Da ea pe cine-a striga? Prin tote coturile-a cata De urma nu tî-a mal da (1). Fiulu meO. Ca holteîasii-a putredl Dimineta s'a scula. ce mi-al dresa ? Cu cununa 'n capa fugisi. Usa cu cheia mi-o închisesi. Ospetli fii li taliasl. Pe-a cui guse ml-aruncasî. OspetiI mi-I oprisi de-a veni. Casa mea îli înclisesi. Preotulâ sâ t!-o cetesca. Ne la nun. Pecete mare tu-ml pusesi. Singura ca cucuveaoa? V5ma cale nu-alasasl. Bucuriile mi le pierdusl. Amorurile nu le trecusî. Ginere nu pornisi. Casa mea mî-o închisesi.131 Ti-Î bine-acolo ori ba? Sc61a-mi-te. Mamuta de-unde-a veni. Si te uita pe fer6stra Ca-tî vine-o carte domnescâ.

Hiliul a-îiieu tu loc se-inclide. . fâra tine. fiule. Ca fii te dusesi de la mine. Fara frate. N'avul norocii sa-mi ieâ nora. Ce se facti si eu sermana Singura ca cucuveaua? Nici o cale nu lasasl. Tuta lumea se-harisesce. Mine m6rtea mi jelesce ! Loclu tut el se desclide. fara tine. Ajutati-ml s6tele mele Si voi veris6re t6te. de Mari6ra Barbuta. ci-si bat. Si cânta bilbili la cap. (1) Dict. Pit Vlachie îii alagasî. Masi di m6rte nu fugisi. Ce e fl6rea ce trimitemâ? Cum ne-am hotarîtâ ! Paserile verii ce-sl cânta. Ajutati-fii a mele 86te Si voi cusurine t6te. hiliu. 132 Ci sa-fii fac.Nici cu cuscri amestecata. Ci e liliea. Ce sa fac(i. Si cânta privighitorile la capa T6ta lumea se bucura. Ca mi te dusesi de la mine. Mana de mana 8*ne-acatam Praglu s' traca s* nu-1 alasam. fara sora. Di furtuna fii-ascapasi Si în casa îîil vinisi. Mâna de mâna sa ne apucamâ PragulA sa treca sa nu-lâ lasamâ. ci pitrecem? Di caile cum n& iecem ! Puglili-a veralel. Pe-a cui spinare m'aruncasi.

133 Eâ am gândita ca tu mie Mi-I face o veselie. Da cum de te-al înduratO. din Bucovina. de M. Primavara c'a veni. Dragulii mamil ficiorasii. Pe mamuta de-al lasatO ? Da cui mi te-al potrivitii Fratiorii de-al urîtii? Ian sc61a-te. satulii Crasna : Dragulu mamil holteiasu.» an. fiica mamil. Barbuta. în «Convorbiri lit. Dara tu mi-al facuta mare Si avama supSrare. satulii Crasna . Cântice de miriologhil. scumpa mamil! (1) Burada. Numai de m6rte nu fugisi.Pe mine mârtea me jelesce ! Pamîntulîl totAse deschide. De furtuna îmi scapasi Si în casa îmi venisi. p. Nafrimuta cea de mire Tî-orvi lega-o la psaltire. (1) La unu hoUeiasii. Scumpulii mamil ângerasu. Draga mamil. Ca*n pamîntii îl putredîf (1) . Fiulii meH în pamîntti se*nchide. holteiasCi. XVII. Brudiorl si strainiorl î (2) La o fata. Draga mamil. Florile ti-orft înflori. Naframa cea de nânasâ Tl-orii pune-o la prapurasii. 3' (2) Dict. In Valachia mi-al alergate. Si deschide-tl ochisorii Si ti-I vede fratiorii Cum I-al lasata brudiorl. Nici plivi si nici privi. publ. din Bucovina. Dumnia-ta nu le-l plivi.

Cu cuscri nu ti amestecasi. Si colagi di cara la capu-tl staâ. 'Nvesta cu teliurile pri fata Si tora armasesi feta. 'Nv^sta nu te fe^esî. (1) Dict de M. Nevasta cu petala pe fata Si acum remasesi fata In pamîntii îngropata (2). Gione tine nu-fil luasî.Altulu din Macedonia. Tu loca îngropata. Altulu din Istria: Fata în versta murisi. Betâra (6) ce voia face. In loca de june mormîntâ îti daâ Si colaci de cara la capa îti staâ. Tujna (5) sirota io dupa tire. Nevasta nu te facusi. . Barbuta. Tu loca di gione mormintâ îti diaâ. comuna Târnova: Feta tu ilichie murisi. Cu cuscri nu te-amestecasi June tu nu-ml luasI. Voiamâ sa mi te scota din casa. Vream sa fii ti scot din casa. Brizna (3) me filia Ca asa tinera (4) murit.

Tî-oiO face îngropaciune. Te-a luatu din scaldatâre.. (6) Betâra:=:b£traua.. (4) Tinera=tânera. . VIII. XVI. Te-a luatu mârtea de micu. publ. satulii Manastirea Ilomorulul : Dragulu mamil ângerasâ! Da cum de mi te 'nduras! Si tituca ml-o lasasl? Mama tita cui a da Pe cine l'a desmierdâ? Draga mamil floricica AI sburatâ ca-o rindunicâ. in «Tribuna» an. (3) Briznassintristata. în Convorbiri lit. Io sâm sirota N'am nici ur în lume Neco Domnul. în locCi de botejune.. Cântice de miriologhil.. Ce voiu acmu face.. N'al traiti sa fii voinicu. N'al traitii sa te faci mare. Natramile frumusele De cumnati si cumnatele Le-oiii pune la prapurele . Colacii cel de nanasi Ti i-oiu da peste salasu. 168. Nu va ma cire purta apa . Milostenia ce-o faci Sa fie pentru saraci! (2) (1) Burada. O calatorie in satele românesci din Istria. No. p. din Bucovina. 134 Ca nu te voiu vechi vede. publ..(2) Burada. (5) Tujna^umilita. La cruci si la fanarele . Cire me-ar juta ! (1) La unu copilU de tîta. Eâ. Colacii de cununie Ti I-oiu da la liturghie. an... 490.

Nu mâ lasa supâratâ Si de doru nemângaiata! (1) Altulu din Macedonia ^ comuna Nijiopole : Ficiuric (2) maratii(3). scola Si Iesi din casa afara. Vasile. in «Convorbiri lit. Sc61a-te. sta scârbitii. Ca curendâ fti ti dusesi. unde este datina de a boci doue bocitore de-odata^ de multe ori una dintre dlnsele Întreba bocindu pre cela mortu. (1) Com. XVI.(2) Com. de d-la I. (4) Ce-sî trage aesta lume (5).» an. dupre cum prea bine se pote vede acesta si din urmatorulu bocetu din Bucovina: Vasilica. Cântece de miriologhi!. de d-ld George AvramQ. <5) Burada. Di-una parte rSâ fecesî. Du-te dar si vina era. 489. Georgescu. înv6tatorCi. (2) Ficiuric = ficIorasCL (3) MaratQ=sermanQ. p. 135 Altulu din Transâvanta^ comuna Secadate: Puiuia meO fl6re de vara. Daca m6rte-amarnica Tare m'o mal otravitii La pamîntâ m'o oboritil. In acele parti. tl-aii sositii! Da eti cum me voiti scula. invâtatord. Ca scapasi de multe chine Si de multe lae chine. Di curend fapt. 136 . Amu-Î nunta Sc61a-te nu Ca nuntasii feciorii mare! Dumi-tale. publ. (4) Lae = negre. iara ceea-lalta rgspunde In numele acestuia. De-alta parte fâcusl ghine.

Sprâncene negre ca mura. _ 137 - . Vatajelâ cine tl-a fi ? Nafiramuta Cu crucita! Da druscuta cin *tl-a fi ! NafrSmuta Cu cofita! Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Si-6re cine te-a boci ? Gradina cu florile. Casa cu surorile! Da mamuta ce-tl-a face? Ia ml-a sed6 la pamîntd Sa n'o*ajunga lâcCi de ventâ. Sa te'nc^pa dintre spete C'acolo nu se prea vede! (1) . . Românca din satula Putna de lânga mân&^ stirea cu acestd nume.celea cari nu din prefacere. Da mamuta cin' tl-a fi? M'oiâ ruga la Sânta-Marie Ea mamuca ca sa-ml fie! Fata alba ca spuma. când au bocitii unu (1) Dict. de Anita Haramida. . ett m'asî rugare La pamintâ asa de tare Sa nu te'ncâpa din fata. Cele mal multe bocitore^ si mal alesA a. Scola-te si ni-I vorbi. ci din tota inima plângâ si se tânguescâ dupa cela mortâ^ fîindu-le jele dupa dtnsulâ.Si vatâjelâ îti alege C'o venita vr'o doî-spre-cjiece. Ca de când eâ am muritâ Ea nemica n'a graita ! . . Cine ti le-a saruta? Pamîntulâ cu rugina ! De-asI put6.

care n'are nici rude nici prietene cari sa-Iu bocesca. atunci se naîmescii anume hocitore ca sa-Iii bocesca. tinendu (1) Ve^t despre acesta si Burada. colaci. p. V. (2. pe cari le scotemu dintro doina din partile de sus ale Moldovei: Fruncja verde trei ghi6ce. Ne aflându-se nime. nici când Insa bani (1). p. 10. 83 84. cari sa-Iu bocesca. cari de mila. Inmorm. Bogdana. câte unii stergarii. carora li se da apoi.i> Ac^ta credinta forte latita la poporulii româna se pote cunosce Înca si din urmatorele versuri. dreptii plata pentru acesta. se punii de bocescii omeni straini pre cari nici nu I-aii cu- . culegeri din sasula Moldovei. câte o naframa irumdsa. Si daca mortulti n are rude si amice. sau câte o pareche de altite. Dar'mi-I fripta inima Si nu te mai potâ cânta! In fine merita a fi amintita si aceea ca fîe-care omu^ care na avuta cine sa*lu caute In boia sa^ care na iostu marturisitu si tmpartasitâ cu sfintele taine Înainte de ce si-a datu sufletulâ^ si mai cu sama acela. In «Gazeta satinului» an. N. La8a*mâ badica 'n pace^ Ca edi dragoste n'oiâ face Cu omu. atunci adese ori se gasescii femei. Rimnicula-saratâ 1888. care nu-mi place. A. e f6rte compatimite si considerata nu numai de cela mai nefericita omu de pe fata pamlntuluij ci tot odata si ca urgisitu de Dumnezeu. De aice vine apoi si blastamulâ celu mai mare: <isa dea Dumne^ sa n'at pe nime sa te hoc&ca (l). publ. daca e cu totulu straina. haine si alte lucruri de ale mortului. ca sa nu treca cine-va nebocitii si pentru ca sa se Implinesca obicelulQ. 155. No. tnchele bocetele loru mai tot-d auna cu urmatorele versuri: Eâ cu draga te-asi mal cânta. Literatura populara. Ca pe cela ce ml-o placuta S*o dusa si nu Tam vazuta. Dreptu aceea Românii de pretutindene au cea mai mare grija ca nime sa nu se 'ngrope fara sa fie bocitu. 138 acesta do unu f6rte mare pfecatu. luminari. Când 86rele a sfintita Mormintelula IWnghitita Necatatay ne'fnpartâsitU^ De nimene nejMH (2). care sa le nalmesca si platesca.timpâ mâl Îndelungata si acuma numai sunt In stare nici a plânge nici a boci.

Romanii numiau aceste lamentatiuni nem'ae (2). Inraorm. Ve4î si Hurada. op.noscutii mal nainte de morte (2). p. se cautaii femei. Ea avea unu templu afara de . V. Câte odata la Evi^el^ când nu se gasla cine sa bocesca pre mortii. Bocirea^ despre care am vorbitii pâna aice. 162. In plângerile lui Ieremia (6) gasimii: «Asa graesce lehova. e usitata nu numai la poporulii românii. La Evrei buna ora gasimii In cartea numerilorii (3) ca. aceea ce se chiama ««ewme». nume pe care si Grecii îlu dau la cântecele funebre (4). care presida aceste soluri de lamentatiuni. 29 (4) Cap. 83. tn timpii de trel-(j[ecl de (Jile sa plânsii asupra corpului lui AronO. lehova Dumnedeulu ostiriloru. 16. V. (3) Cap. Festus ne spune ca * aNenîa este unu versu ce se cânta din flautu la înmormîntare pentru lauda mortului (3)». ci ea esista mal multu saii mal putinii si la alte popore atâtil din anticitate câtii si din timpulii de fata. cit. In aceeasi carte (4) vedemii ca poporulii lui Israilii a plânsii pre Moîsi în timpii de trel-deci de (Jile. V. de d-lG V. In Paralipomenl (5) gasimii asemenea ca pre losiasii la plânsii tota ludea si totu Ierusalimulii. prin cari se jeliaâ si în acelasi timpu se laudau faptele defunctului.» Cuvlntulii Nenîa se deriva dela (jieita Nenia. Domnuluî (jiice asa: plângere In tote partile^ si în tote caile voru (jiice val ! vaî ! si vorfl striga pe plugari la plângere si pe deprinsii plângatori la plângere. XX. p. Si Cicerone (Jice: «Se facu în publlcu laudele omeniloru ilustri.» Grecii înca aveau asemenea lamentatiuni sau bocete si se numiau trine (fl-pf^vot).» (1) Com. XXIV. (2) LambriorQ. (6) Cap. 139 -' Asemenea gasimu în Amosu (1): «pentru acesta. Y. 24. Turturdria. Domnulu puterilorii. XXXV. cautati si chiemati plâng6t6rele ca sa vina. IX. si altî Români din Bucovina. cari se nalmlaii pentru acestii scopu. si ele voru fi însotite de cântece de flautu. 9 (5) Cap.

161: aNenia est carmen quod in funere laudandi gratia cantatur ad tibiam. 24: «Honoratorum virorum laudes in conciones memorant atque etiam ad cantus. p. II.zidurile Romei aprope de porta viminala. op. cu care trebuia sa se Încapa plânsulu si bocetele. si se invoca îndata ce bolnavulu întra în agonia mortii. si care dupa ce veniau. I. v. si Bojinca. 140 cete pentru mortu (1). adica totulu s'a mântuita (2). V. (3) Festi de signilicatione verborum.» <o) Cuvintula fineniae^ s'a pastrata pâna si astadî în gura poporului românfl . (2) Horatiu. Nota dela p.» (4)Delegibuslib. Ele tncepeaâ neniile. ca si bocitorele nostre. qui nomen nenia quo vocabulo etiam graeci cantus lugubres nominant. Od. 21. dupa care era obicelulu de a se trimite îndata ce cine-va îsi dadea sufletulu. Carmen. (jiiceau: candamatum est. improvisau laude si bo- li) Cap. remâne In tâcere^ pe când corpulâ mortului nu este strigatu (3) . . cit. Asa gasim A la Lucanu: aAstâtelu o casa când Intâlasl data mortea lovesce In ea. lib. . adica bocetele lorâ. 16. sa strigata. cari se (jiice ca eraâ facute din osCi de Milvtis (vulturâ). fiindCi Întovarasite de sunetulu cela lugubru alâ flautelorCi de Îngropare (funebres tibiae) (5). emendata et adnotata a Carolo Odofredo Muellero Lipsiae. acolo fiindu informate de catra servitori despre împrejurarile vietii acestuia. 214. 82 83. mal IntâT. Inmorm. asezându-se la usa casei mortului. II. 38 si Od. Una din femeile bocitore mergea Înaintea celoru-lalte si dadea tonulu. apoi sa dusu iarasi Înapoi (4). ca si Româncele nostre de asta^I^ cu strigarea Ia urechia mortului. bocit6rele n6stre la sfârsitulQ bocetelora lorâ. XX. MDCCC XXXIX p. ad tibicem prosequuntur. si se numia <ipraeficai> dela cuvlntulu <i^praefari» fiindu-ca ea cea dintâi trebuia sa plânga. inton^za si acum cuvintulQ neno! neno! neno! VedI Burada.» Apoi în Ovidiu: «ÎI spune celii de pe urma ramasa bunu pe care pote abia la auijiitu cu urechile. . strigându-lu una dupa alta de trei pâna la patru ori dupa olalta pe nume^ si daca nu se mal putea observa nici unâ semnu de vieta Intr Insula. de unde se numiau si Milviene. Aceste aneniaei^ (5) se Intonau de catra femei anume platite. v.)) Dupa ce Tau strigata si bocitii acasa mergeau cu convoiulu funebru plângendu si vaicarându-se. V.

Ele se duceaA Înaintea mortului. cari plângeaii.» Apoi Tacitii (Jice : «Pentru aducere aminte de virtute compuse cântece. în «Al- Attonitae tacuere domus quum corpora nondum Conclamata jaoent. quasi in hoc ipsum praefectae. lib. quod jam vix auribus iile Acciperit. cântândii vre unii cântecii tristii saii laudele mortului (4). cari se tocmiau ca bocitore la prohodurile celoru bogati. ci si cele-lalte femei.» In aceste versuri vedemii cele doue parti ale mestesugului dea plânge. revolutaque rursus eodem est. cari imiteza durerea {3). op. Bojinca.» 141 Festus. p. II. p. (6) Festus ne spune: a Funebres tibiae dicuntur cum quibus in funere canitur9=« flautele funebre se numescCi acelea cu cari se cânta la Inmormlntare. bina» an.j^ Bocetele preficelorii consistaii In actiune si In cântece. vorbe de lauda si lacrimi si lucruri. 56. (Jice : aPreficele se femeile naimite pentru a plânge pe morti. Lucilius ne arata acesta In versurile urmatore : aPrefîcele la Inmormlntarl Isl smulgii pfirulii si se vaicareza forte (5). 81. 259. ne spune asemenea : «cari prefîce tocmite cu plata plângu la Îngroparea altora (2).» (2) Mercede quae . X. I.)> Câte odata nu numai cele naimite. Supremumque vale. 62. Inmorm. vaetându-se cu sgomotii. acapillos scindunU (smulgii parulii). 22: Sic funere primo 77.» Lucilius. V. dixit. p. v. Besand. (3) Lib. cit. quae dant coeteris modum plangendi. acesta (1) praeficae dicuntur mulieres ad lamentandum conductae. (4) Metamorph.j> In fine Ch6ruel le caracteriseza astu-felu: «Femeile. se numiau apraeficae. cu pSrulii despletitii.(1) Burada. facendu totu felulu de semne batatore la ochi de o durere cumplita. No. vorbindu despre Nonius. cari celoru-lalte modula cum sa plânga^ ca si când ele aru fi cele mal Întâi (1). cu capulu golii. Inmorm. numescu Impuniî singure vorbindii despre aceste femei. 76 (2) Durada. M.

EUes prdc^daient le corps.Conductae fient alieno in fiinere Praeficae. «meditata ad memoriam virtutis carmina et laudationes et lacrimas vel doloris imitamenta.ji Femeile.» (4) Dictonaire des antiquitds Romaines et Grecques. tn Sardinia aattitidoSjj^ in Beam (taitirot^'f In Grecia «miriologhiî. 77 80. LA M O R T O Cum ati prinsu clopotele a trage si bocitorele a boci. In Corsica. . Aceste cântece se numescu In Corsica avocerij). sanglotant.» (5) In funere praeficae Mxdto et capillos scindunt et clamant magis. nu . Inmormint. Prefîcele In timpii ce bocîatl erau îmbracate In vestminte negre. 142 este actiunea si mdamant magisn (se vaicareza forte) este cânteculu pre care îlu acomodau la versurile lugubre numite neniae. UT. ca îndata ce cine-va more sa se strlnga femeile b6trâne. chantant quelque hymne funebre ou Ies louanges du mort. In Neapoli alamenth sau utribolîd. (1) Burada. precum si tn Orientu. 507: «Femmes que Ton louait comme pleureuses aux convois des riches. cari obicinuitii cuprindu si laude pentru mortu. plângfttore de meserie.143 X. 5. donnant toute espece de signes apparents d'une violante douleur. p. p. (3) Anal. Imprejurulu mortului si sa Încapa a se boci smulgendu-sl pârulii si tntonândii cântece funebre. la tâte nue ^chevelâes. a fostu si a mai r&masu Înca obiceiulu. cari întoneza aceste cântece în Italia se numescu fLVOceratricey> (bocitore) (1). In Italia^ si n alte parti ale Europei. La Galii din Scotia de sus.

ce ati rfimasu nearse. In timpurile vechl^ barbatii^ cari se duceau la casa mortului. iea si câte o lumina de cera galb&na cu dlnsulii. pe care llu atingeau cu mâna (Jicendu: Dumnecjeil sa-lU ierte! (2). Iar banii. fîe-care noii sositii intra In odaia. clatina din capii. adica cel casatoriti. Dupa ce aii aprinsii lumina se daii la o parte.Românescl credii ca mal multe suflete se strângu împrejurulu mortului de-lu privescu. iar daca repausatulii a fostii omii batrânii II saruta si mâna. fara deosebire. si apoi acele suflete multamescii personelorii cari aii adusii luminele (3). ofteza si dicii : aDumne^eU sd-lU ierte! saii : aprimesce-lu Domne întru împaratia cerului (5)». descoperindu-sl capulu aruncaCi câte o moneta Intr'unu vasii ce sta aprope de mortu. mal alesii Insa barbatii si femeile. saii. fie avuti ori sârmani. cari au cunoscutu câtu de putinii pe celu repausatu Începu a se aduna din tote partile la casa acestuia ca sa-Iu mal vada Înca odata Înainte de Inmormlntare si sa-sl iea ramas A bunii dela dlnsulii. se uita o bucata buna la mortii si punendu-sl apoi mâna la gura. ci fîe-care. sad II Impartii când se duce mortulii la gropa pe la raspântii si pe la poduri pintre copii si saraci. Cel ce-lii cercetfoa. ba pâna chiar si strainii atâtu cel din vecinatate câtu si cela-laltl. ca sa aiba cu ce plati vamile din lumea ceea-lalta (4). unde se afla mortulii. saruta icona saii crucea de pe pleptulii acestuia. sunt meniti mortului. se aprindii noptea la priveghiu si a treia ^\ la prohodU.numa! n^murile cele mai de aprope^ cari pâna atunci nu sciuse nimicu despre trista tntemplare. fîindii mortulii forte sarmanii. acoperii chieltuelele tnmormlntaril cu dînsii.va aii fostii mâniosi saii certati sa se roge ca sa-I ierte. Cu privire la luminele. atâtu pe acesta câtu si pe cel ce ducii de aprindii câte o luminare mortului. dintre cari cele mal curate si mal frumose. sau o pune neaprinsa pe iconita mortului. iara de cum. ce se punii pe iconita si cu carii cel de casa cumpfera mal pe urma rachiii saii alta bautura ca sa o dea celoini ce cerceteza mortulii de sufletulii acestuia. de sicriii ori de 144 pâretii casei. Ajungendii la starea locului. nici când nu se pornescii cu mâna gola de-a casa. Unii mal punii pe icona si câte untt banii (1). voindii a-sl arata dragostea crestinesca catra dlnsulii. ci si amicii. aprinde si lipesce apoi lumina adusa de sfesniculii dela capulu mortului. In unele sate atâtii din Bucovina câtii si din Moldova si . Românii din unele parti ale Tarii. cunoscutii.

94. cele d'lntâl« daca mortulu e sarmana. (5) In Bucovina si Moldova. publ. p. Gherla 1882. de asta data nule <^ice abuna dimindta-n^ abuna ^iuai^ sau fLhuna 8araj>^ ca de alta data. (2) Burada. rom. pe care o reproducemii aice In Întregii cuprinsulii el: (1) Gom. de d-lQ V. Românca din ^jalinT. Moldova. p. se pote ved6 si cunosce mal bine din frum6sa poesie a multA regretatului nostru poetii V. 152. 145 mal alesu la munte^ precum In Fundulu-Moldoveî si Malini pe lânga lumina si bani. op. U Bomânl. 152. op. cit p. mal aducu o sama tnca si faina. înmorm. 10 . cit.^\e^\ si Burada. ci tristu si tacutu apropiindu-se de dlnsil Începe a*I mângâia si a le spune multe de t6te ca sa nu se supere. înmorm. preota. dare de sâID&. cum a fostu si ce bine a facutu câtu a traitu etc. Datinele pop. ci totu numai de bine .~Lambrior(i^ op. blându. op. Dându ochii cu cel din casa. MmrimmA. de M. la fnmormlnt&rl. aici e asa cjiîcendft primulu tribunalâ tribunalulâ pamlntescO dupa morte (2). atunci mal de graba Uii compatimescii decât sa-Iii condamne saii sa-Iii blasteme. (2) loanft Nîtu Macave!. Alecsandri. vedî LambriorQ. Turtur^nQ. caci se vede ca asa a fostu dela Dumnezeu renduitu. câtii si judecata lorii asupra mortilorii. de Const Merchesd si dict. p. 13 (3) lont^nd.|eâ : bunu. 17 18 t^i Lambriorâ. p. fn «Amicula familiei» an. Dupa ac^ta daca celu ce a venita la mortu nu e cu totulu «trainâ se duce si la cel de casa ca sa-I mângâe. asa a trebuitii sa se Întâmple. p. 36 36. Intitulata iiGrozai>. sa fîe de ajutoru la prasnica^ iar servetele ca sa se puie la procesie (1). VI. a carorii vieta na fostii una tocmai dintre cele mal bune si esemplare. nime nu-lâ vorbesce do rau. brân(. si Induratii. Daca a fostA unâ sufletâ alâ Iul Dumne(. (4) Com. iar daca a fostu unfi omu ca neomenii sau chiar unu facatorii de rele. lamom. cit. Atâtii datina si purtarea dela mortii a Românilorii. si Mariuca Nistorfi. cit p. De se Întâmpla sa fie mal multi insi adunati In casa vorbescii Intre dlnsil câte ceva din viata repausatulul : ce omu a fostu. 162.(\\ Pretutindene usitatQ în Bucovina s\ Moldova .|a^ tamâie si servete. Nistord.

sarutândii mortulu. nime nu plângea! Poporu *mprejuru I tristu. române^ «Fa pleptâ barbatescâ. . cu 'nfîorare. si casa si pane. «Si nici o putere ! . altii de mirare. «Când crestinulâ ista. « 6menl buni! de-atunce în tihna traescâ!» 147 Si. . Iar poporu'n sgomotiî striga. ce-lâ totâ pomenescâ. sa-tl cumperi haine. nici tolii de'nvelitâ. bStrânuIu mosnegu Ofta si se duse cu-alâ sgâ vechiu tolagu.. cu o barba lunga La Groza mergendâ. «Si de-atunci copii-ml. Unii faceai! cruce. Lânga mortu îl pase. «Fara nici o grija de negrulâ pScatâ c(A stinsa 4^1^ multe si lege-a calcata !» Unu mosnegâ atunce. Cu mâna la gura capulâ clatina Si'ncetâ lânga dînsulCi îsi soptiaâ asa: «Elâ sa fie Grota celu vestita în tera «Si'n sânge 'ncruntatâ! «Elâ sa fie Groza^ cela ce ca o fera. Ce aprope-î ardea. plinu de jale : «Dumne(][eu sa Ierte picatele sale! (1)» . Iar dupa elu nime. «Nu plânge^ îmi (Jise n*al grija.. La elu se uita. «N'aveamu nici de hrana. «Na. Sc6se doi bani netezi din vechia sa punga. De somnulii cela veciniei Gro£ acum zacea.146 Galbena ca faclia de galbena cera. Mal facu o cruce si ^ise plângendâ: «Omeni buni! ana ema bordeiu-ml arsese «Si pe unâ gerâ cumplita «Nevasta-ml cu pruncii pe câmpii ramasese. Domnu-lâ odihn^scal «Pe-unii cala alba ca erna în delâ se ivi «Si apr6pe de mine calulâ îsi opri. Pe-o scândura vechte aruncatu afara. eram(i prapadita ! «Nu asteptamâ alta din mila cerâsca «Decât a muri. mâna-I sarutândâ.

Transilvania. Banata. totu timpulu^ câtu sta mortulu In casa unii vinii iar altii se ducii.Pe când unii vorbescu despre celO repausatu. fie acela ori si câta de sârmanu. parte ca sa nu se apropie cine nu e bunU de dlnsulii (4). cit. avendu celu mal bunii prileju de a-sî varsa si ele alânurile trecute. si despre cari ne va fi vorba mal pe largu In capitolele ce urm^za. dupa credinta poporului. 162. 148 ta Ia ori si care Intnormlntare si fara de care nu se Imormtnteza ma! nici unâ unu mortu. de Impletitu cununi sau de cusutu hainele trebuinciose pentru celu repausatâ^ daca acesta la mortea sa nu le-a avutu de mal nainte pregatite^ mal pe scurtu de pregatitu tote cele ce sunt de lipsa la o Inmormlntare.. p. Voi. dupa credinta Românilorii de pretutindene nu 6 bine nici macarii pe unii minutii de a lasa mortulii singurii.. acompaniate fiindu numai de lacrimele ce le curgu siroiu pe fata. cit p. I. 162. op cit. 37. ^i-i sa mi se arate mal desU in visU^ dragulH mamei ItHacU {2). op. p. de d-lfi losifd OlariA. p. ci trebue sa fîe cine-va ne 'ncetatii In prejurulii lui. invStatoria in Domand. 40. fn Orlatd. e bine sa-sl rupa putinu camasa sau haina. cari obiecte sunt. ve4I si Lambriorâ. Sima InvSt. de neaparata trebuin- (1) Opere complete. Începu sa-sl plânga copiii repausatl^ In care plângere Întovarasita de bocetu se audu vorbe ca acestea : ^de te dud unde e copUa^ulA mea^ sa-l spui ca mare tnuUii e arsa inima m^meî dupa dînsulU.. la pisatulu grâului de coliva si la facutulii pomului (5). caci totii timpulii acesta pâna ce se pornnesce la gr6pa. U9 . op. Unii fara treba sau prieteni al casei mal râmânii de daii ajutorii Ia Împletirea toiagului si procurarea pausulul .. BucurescI 1876. (3) lon^nO. stranuta. dintre celea ce se afla In casa mortului. (6) In Bucovina. si Rom. (4) Corn. pe atunci o sema de femei.i> Insa tdte acestea le rostescu mal muitu în taina. ca sa nu i sentemple si eî acelasi lucru (3). (2) Lambrioril. iar femeile se apuca de cernutu faina pentru pomene si prasnicâ sau comandare. parte sa iea sama ca nu cumva sa i se stinga lumina dela capii. Astu-felu. Daca vre-o persona.

iara tn Terorromân&ca simplu stcUa (6). dupa cum (1) Corn. In Moldova se pune nu numai unii picii. în unele comune se petrece maî Intâî de treî ori prin mâna mortuluî. 150 ne vomu Încredinta din sirele urmatore. daca mortulii e unu omii batrânii. p. pentru-ca pe dinsa. 47. pentru ca ea. (2) Burada. de d-Iâ Rom. ce. (5) Burada. Una dintre femeile de fata. 47.va maî suptirelu. Olariu. si abîa dupa aceea se face toiagii dintrtnsa (3). mfesura cu dlnsa mortulâ câtii e de lungii. In Banatu lumina de stata (4). de d-Ia los. (3) Corn. sau de câltî. se razima mortulfi ca si pe unu adevSratu tolagu când calStoresce tn ceea-lalta lame si mal alesu când trece peste puntea ralului (1). Inmorm. . dupa credinta poporului. Georgescu. (4) Corn. toîagU. se face câtu statuia mortului de lunga. face o testilâ lunga de burabacii. ci chiar Intriga lumînarica. Pe lânga luminele^ cari se punu si ardu (jii si nopte Ia capulu si Imprejurulu mortului. câtii si mal pe urma dupa Inmormlntare. sau putinii ceva maî nainte de acesta. cum sa asezatii mortulu pe laîta. Acesta lumina se numesce pretutindene In Bucovina si Moldova. precum si In unele parti ale Transilvaniei. (2) si care. In alte parti din Transilvania Insa se numesce privighitore (2) si lumina de stata (3).XL T O I A G U L 0. daca e unii copilii. p. Inmorm. In care amestica si putina cera din lumina pe care a tinut'o celii repausatii tn mâna pe când sî-a datii sufletulii (1). din c6ra galbena si curata. SimA. care i sa tinutii mortului la darea sufletului. si apoi dupa lungimea acestuia face toîagulQ cam de grosimea degetului arfitatoriii. Românii de pretutindene Indatineza de a mal face Înca o lumina deosibita a carei lungime si forma se destinge cu totulu de a celoru ordinare si care se aprinde numai tn unele restimpurl anumite^ atâtii înainte de Inmormlntare. de d-ld I.

. CotlarciucG : atoiagulH se face câtfi mortula de lunga si trebue sa fie din c^ra curata. facQ o luminare cât dinsulQ de lunga si apoi o strînga r6ta si o numescii toiagii». 151. com.» (2) Lambriora. com de Const. plaiula Muntele. com. care se asâza pe celQmortâ. din Ropcca. pentru care sa facutu. Merchesâ si I. atunci se pune pe icima Domnului nostru îs. de d-la losifa Olaria: * Lumina de stata se mfisura pe statuia mortului îndata dupa esirea sufletului. se scalda si dupa ac<§sta se iea o festila cu care se mSsura mortula. llu petrecu maî Intâî prin mâna mortului si abia dupa aceea tiu Incolacescu (2). sad de nu se afla acesta intre iconele din casa. Tonigariu si M. din Crasna. Rom. de dlG Sani. de d-lu V. din Balac6na com. va merge cu lumina In ceriu si se va razima pe dlnsulu ca pe unu adevaratii toiagu. de d-lQ V. In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Radasonî dupa ce Tau sucitu. din Domana în Banata com. op. Ursaca : «/oiagulU se face tota-deauna câta mortula de lunga. de I. din BoianG si Mahala. cit. Jenma: «Nemijlocitii dupa ce a închisd cine-va ochii. Germanu : «ToiagulCi la morti se mfisura dupa lungimea mortuluiD. si din act^ sta se face apoi o lumina. când a murita. com. com de Al. din Stulpicanî.(1) Dat.» Din Funduld Moldovei. care s*a tinuta mortului înmâna.» 151 Dupa ce la gatitu de sucitu llu Incolatacesce la forma unul serpe. Chr. si dupa m§sura aceea se face lumina». Ea se petrece mal întâi de treî ori prin mâna mortuluî. când se aprinde sa arda. moda: mal intâî se mfisura mortula cu o ata saa o varga lunga. corn. ci totii odata si ca elii. alâ carei sfmtâ închipuesce cele mal de multe ori pe patronulu mortului. Cârdeiu : «Când more cine-va dupa ce-ia aseza pe o laita. de Em. de Cuparencu: ^ToiagulU pentru cela mortâ se face rotunda pentru ca sa fie indamâna de pusa pepleptulâ celui morta. si astu-felîu îlu pune apoi sau pe unu sfesnicu lungu de biserica la capulu mortului sau pe icona de pe pleptulu acestuia (1). com de N. câtii sta mortulCi nelngropatu. TonigarlQ: t^Tolagula de aceea se face rotundd. com. din Bala. Rom.» Din Stulpicanl. Baciâ : atoiagida se face din C(5ra curata în urmatorulâ. sau maî bine disu a unei rotite. Uom. Gerinanâ: aToîagulilse inv<>rtesce si se pune pe o icona. din Vicovuia-de-sus si Bilca. din Stupea. lasându-I numai capfetulii de pe lature ce-va radicatii In sus. Din Moldova. corn. comuna Malini. p. de Nic.» Din Mahala si Bolana. si dupa aceea se face toîagula. com. parocha si exarchd si de At. de At. ca se pune pe unâ sfesuicd sau pe o icona. (3) Dat. Turturclna si Ionica ala Iul lordachi IsacQ. ToiagulU însemneza nu numai ca mortulu. judetula Suc(5va. eoni de d-lâ Ionica alQluT lordachi Isacd. li arde tote pacatele acestuia anume ca sa merga curatii In ceea-Ialta lume (3). Petrescu. corn. de Tiia Zaharescu : « Toiagula se face din luminarea aceea. Turtur^nCi si lust. (1) Dat. CotlarclucQ: aToiagulU se incolotocesce pe unQ sfesnicu de biseric a sad pe o icona de casa.» din Fundula-Moldovel si Vatra Dornel. de M. numita toiagii^ care arde la capultt mortului». din Crasna.

neavendii capatu. 151. cit. astd-feld ca invdrtiturile dad forma unul discd. vertesce si arde necontenitii (3). se totii des. Nistoril:<iMortulCL se pune pe lalta. Bilca si VoTtinela. (2) Corn.» Din Orlatd in Transilvania. Nas^udulul. com. Simd: tiLumina de stata se aduna în forma rotunda si se pune la capul d pieptului oelul mortd. Rom. si anume: dimineta. de d-lA Sam. Din Transilvania. pastrândd o parte pentru ocolirea pomenilord pâna la anuld. 162 Despre lungimea toiagului se crede pe de-o parte ca. ^t care se as^za apoi pe o ic6na. de d-la lust. dist. corn. p. de d-ld los. Bilca si Funduld-Moldovel. când e de lipsa. ci se opresce prin acesta In casa (1). din Bilca. * Lumina de stata âe incolacesce si se pune pe pieptul d mortului. de d-ltt Nic. Rom. de d-lCi Al. Botun^îmea toiagului tnsemneza ca elii sa nu mal aiba capatii In ceea-Ialla lume.» Din Banatd com. Crasna. de mal multi insi. cata sta mortulâîncasa: dimin^ta^ia amla^Isi sara. Cotlarcluca. corn. dupa cum am amintitii si mal sus.» -Din Stupea. pe când toiagulii. de d-lft Dim Cârdeld: cToIagulQ acela ild aprinda de ma! multe ori pâna ild ingnSpa pre mortd. se aprinde iarasi^ si daca a statuta mal nainte pe pieptii^ se iea de-aicea si se (1) Corn. adica de 3 ori pe 4if ?i anume când tragd clopotele . avendu capatii. din Vicovula-de-sus. din Ropcea. de d-ld T. câtii dureza tragerea clopoteloru. la amiacjii si sara.» (2) Dict de An. com. (4) Dat. op. ci sa ar(. atunci se aprinde si toiagulii.» din B&lac^na. Olarid. iar la capQ i se pune unâ sfesnicQ ou tolagulâ. com. luânduse cu festila masura mortuluî. din Crasna. dar se grijesce ca sa nu arda tdta. din Stulpicant. in sus. Baclu : «Si fiindCL ca nu este obIcTnuitQ a arde o lumina asa de . noroculu. Când IncepA a se trage clopotele pentru celii mortii. adica totii deauna numai atunci când se tragft clopotele (4). de d-ld Rom. de d-)a M. care capdtd se si aprinde. com. facuta de regula din c^ra de stupQ sad si din altd sold de c<îra care se învârte tn forma spirala. Jemna: «Toîagulil se aprinde in timpula. ce la avutii acesta^ nu se duce cu dtnsulu. (3)Com. Cârdelu. Când se scote mortulii din casa spre a se duce la tinterimijy respective la cântarea panachidel. Lumina ac<5sta cu und capdtd e încovoiata.dict. de M.» vecjl si Lambriord. si se lasa numai atâta sa arda. Acesta aprindere si stingere se repetesce de 3 ori pe (Ji In cele trei diile Înainte de Inmormlntare. Pletosd. pe de alta parte Insa se crede ca daca-Iu va masura câtu omulu. SimonQ: «Pe pleptuld mortului se pune o lumina. (3) Cred. sunetulu va ave masura corpului^ In care a traitii elii^ caci. Petrescu.ta veclnicu. Daca sar pune tn loculu toiagului o lumina simpla^ aceea. lesne s ar sfârsi. toiagulii merge dimpreuna cu sufletulii tn cea-lalta lume (2).

oom. de Ionica ala lui lordachi IsacQ din Mahala. Tonigaria: oToTagulA se aprinde de trei ori pe <}J. (3) In Boiana si Vicovultt-de-sus. sau bucatica ce s'a taiatu si a ramasii acasa se aprinde tn cele trei seri dintâi dupa Inmormlntare regulatii la asfintitulii sorelul pe loculii unde a fostii corpulii si mal alesii capulii celui mortii tn timpulii acela când sl-a datii sufletulii si unde se lasa apoi sa arda pâna ce cel de casa se ducii la culcatii (4). de d-lQ I. ColtarcîuoQ. com.» din StulpicanI. comuna OrlatQ. In biserica se iea de pe sfesnicu si se pune po sicriu la capulâ mortului. unde arde totu timpulu câtu dureza prohodulfl (3). de I.oom. SimQ : «Acosta lumina arde si cand se face pomenirea mortului la pomene. în Crasna. si a o lasa acasa si ducii numai restulu care se si lasa apoi sa arda totu tn decursulu Inmormtn tarii. comuna Malini.>* din Transilvania.^ mineta. in Ropcea. toIagulA se pune in sfesnicâ. cum e lungimea mortului. Dupa prohodu si mal alesu dupa Inmormlntare se stinge câta mal ramâne. «ToîagulQ se aprinde de trei ori pe 4i.» Dar tota asa e usitatd si în cele-lalte comune din Bucovina.» Din FundulQMoldovel. care se aduce deia biserica. si în Transilvania. corn. Rom. MerhesQ : xCând se scdte mortuld din casa. si se duce înaintea mortului pâna la mormintd». de M. de I. Turturand . de d-la Sam. si sdra. com. de Nic. Tonigarid si Const. de d-nil Rom. Petrescu. de M. comuna Malini. Lumina acesta o are mortulQ în ceea-lalta lume. de d-la Rom. O s6ma. toiagulA arde în locuia mortului trei ()ile pâna se trece. (2) Dat. de d-lQ Sam. com.» (4) In BoianQ. com. Sufletula umbla pe de-a-supra ca o musca si în urma se doparteza. 153 pune de-asupra sicriului (1)^ dar mai cu s^ma pe stesniculu cea statu la capulâ mortului. dict. si dimpreuna cu acesta se duce apoi de regula de catra palimariu arcjiendu In fruntea procesiunii pâna la biserica (2). Turtur^nd . cre- (1) Corn. Nistord: alolaguld se aprinde de trei ori pe 4i.lunga. de d-ld V. Din Moldova. Simond. de aceea se face dintrlnsatoia^â si se aprinde* in decursula celorA trei 4ilo câtd sta mortulii incasa. do d-ltt V. la amia(}a-(}i. com. si se aduco acasa. com.» din Moldova. In locu de-a duce Întregii toiagulu la biserica tndatineza de a taia o bucatica dintr tnsulu. din Fundulfl-MoIdoveT. se aprinde toiagulQ satt si alta lumina pe loculQ undea murita. Restulu^ ce sa adusu lnd6raptu. Sima si T. de-aceea nu se . adica pe timpuld când a murita cineva. SfesniculQ cu toiagulQ merge înaintea crucel oelel mari. com. «Si ducând u-se mortulA la mormîntâ. Petrescu si Ai CermanQ»: In trei seri ((}ile). de Cuparencu. «In Crasna. com. NistorA: «A treia ^i se duce toiagulâ la biserica si se aprinde la prohodd.

unde sî-a data duhulâ. de M. In Moldova. Cârdeiii: oToiagulu acela ild oprescQ o s(5ma acasa si ilâ aprindâ^ când si când. se pune toîagulu pe o ulcica cu apa curata. o naframa sau pe unu peticii curatii de pânza. luândG o l^ca de c^ra din acosta bucatica de toîagâ o lipescQ pe patru paretî în crucisulQ caseî». Velehorschi: «Se grijesce in casa cum s'a scosd mortulâ si se pune in locuia acela und paharâ cu apa si intrlnsa lumina. Iar daca celu ce a tinutii luminarea e unu casanfl. sad se lasa usa crepata (putinG deschisa). iara cu naframa se sterge de sudori (2). comuna Uadasenî si Malinî. com. (2) In maî multe sate din Bucovina. dict. cit. de d-lQ V. Uniî.» In VicovulCî-de-sus si VoitinelG. Maî rarCi punu. pâna ce se gatesce. precum în Ropcea. de I. în acela locd unde s!-a datQ omuld sufletulii . de G.» In Balact^na. a treîa si apoî se da paharulCi acela de pomana cu und colacâ si o lumina. când ducQ mortulu la grdpa înainte de sc6terea acestuia din casa. sa arda în treî noptî. com. Tonigarid : «Atreia di.» (1) Com. de Em. de Cuparencu. Turtur^nQ si Dim. Daca n'ar arde toiagulu. atuncî sufletulu mortului ar umbla râtacindu (1). Pletosii si M. pentru ca se vorbesce ca sufletulQ îsî cerca locuia pâna la scjse saptfimânî. In credinta ca sufletulii mortului In cele treî seri dupa Inmormîntare vine si bea apa din vasii ca sa se rScoresca. A patra cji dupa Inmormîntare restulii toiagului dimpreu- astupa cahla. se da de pomana celui ce a tinu tu mortului luminarea când si-a datu sufle tulu.154 (jlendu unii ca câta timpii arde toiagulu. com. atâta maî vine sufletulu acasa. cu sticla de apa si cu stergarulu sau naframa^ care a statu sub acesta. în locuia. 151 : «si în alte treî serî dupa inmormîntare se aprinde regulata la asfintitulft soreluî. iar sticluta si cu celea de pe dînsa pe unu stergaru. Aice se pune pe o sticluta sau pe o ulcica umpluta cu apa limpede si prospftta si cu unu colacu pe dinsa. 6meniî credâ ca vine sufletulâ si bea din paharD.» In BerchisescI.» In Fundula-Moldovel. Vedî si nota premergfitore. atunci se daruesce unuî omii strainu. se taie o bucatica de toiagO si se aprinde de treî orî pe di în cele treî dile umiatore în locuia unde sî-a datO repausatula sufletulQ. NistorCi : «Când se duce mortulu la biserica se taie o bucatica de toîagâ si dimpreuna cu lumina ce sa tinuta la repausare se aprinde in treî serî dupa inmormîntare în loculCi unde a muritQ. de Em. Jenina: «Dupa ce s'a scosG mortulâ se aprinde toîagulu în fiecare s^ra. in locCî de apa. op. de Cuparencu: «Dupa ce se îngropa celQ ce a muritâ. care s'a pusa in mâna mortului când si-a datQ sufletuld si arde pâna ce se gatesce si apoî se pune un A toîagîi sa arda pâna In ^ixia.i> Vedî si LambriorG.» 155 na cu colacul u. corn. de-asupra cu unâ colacu. Apa din ulcica însemn^zft curatenia si spalarea de tote relele aicî pe pamintd. p. vinCi curata. . de A. com.

Celu ce primesce toiagulu precum si cele-lalte obiecte bea putina apa din sticla si apoi multumindu (Jice: (nDiimne" (teîl j)rimisca ! . 46.. de d-la V. apoi întorcendu-se a casa ostenitii sa gasâsca de mâncatii si de bâutii. (jiicendu ca prin acesta se Imblân^esce CatelulU pdndnttdul ca sa nu latre pe noulu ospe venitu Intre cele-lalte mormlnturi (1). In unele parti din Transilvania^ dupa ce sa înmormlntatii mortulii. îlii tamâiaza si apoi aprindii toiagulii care sta a- (1) In BoTana si Vicovula-de-sus. si anume în loculii unde mortulii si-a datii sufletulu. de d-Id Sam.~in BadeutQ. doua saii trei nemuri de ale lui se duca do cu nopte la mormîntii si-Iii stropescii cu apa adusa întrunii ulciorii. în cele trei seri dupa înmormlntare. Vinulii din ulcica si pânea se daii unuî barbatii saii unei femeî dupa sexulii defunctului de manca si bea din ele în cele trei seri. Inmorm. p. op. Macovelu. (2) Ck>m. com. sa fie de sufletulu celui repausatu! (1). Inmorm. Turtur6n(i . tamâie întrunii hârbii si sa se puie acolo si o ulcica cu apa saii cu vinii. oooL de d-la Ionica alâ lui lordachi Isacâ. Sima. apoi se pune aprinsii la mormlntii la capulii mortului (2). p. Acelii barbatii saii acea femee represinta în decursulii celorii trei dile persona defunctului. Dupa tote acestea toiagulii se duce Ia biserica de arde putinii la icona Maici! Domnului. fiindii-ca se crede ca sufletulii mortului sbora ratacindii trei cjile. cit. 156 prinsii câtii facu cincl-spre-^ece metanii. o bucata de pane si toiagulii aprinsii.» In unele parti din Moldova si Tera-românesca din contra este datina ca In loculii unde si-a datu mortulii sufletulu sa se aprinda. com. (2) Burada. (1) Burada. 157 . Petrescu. Facendâ si acesta toiagulâ ce mal remâne llu ducii si-lii daii. lon^nCL. 47. de d-lâ Av. ca si 'n Moldova si Tera-românâsca^ la biserica (2). In Crasna. 40. p. de d-la Rom. în Mahala. com.

si de aice se duce apoi pâna Ia tinterimu. 158 Cu vinulu. NistorCL Ve4I si Burada. de Const. 36-87. De unu timpu Incoce tn&a si anume de când nu mal e Încuviintatii de a se duce mortulu descoperita la tinterimu. numai aghiasma. (4) Dict de Elisaveta Agagi. se da si acela^ Înainte de ce se Începe comandarea. care se pune de regula Intr'o sticla de b&utii apa. tn casulii de pe urma. se stropesce In acelasi chipâ nemijlocita dupa panachida. (1) Burada» Inmorm. Inmorm. 37. Daca ramâne ceva vinu.xn. când dau sa scota mortulu din casa afara. P A U S U L 0. Merchesd si alt! Români. (6) Corn. Inmorm. respective aghiasma dela paosii. precum tn FratautulCi-vechiii si Fundulii. p. care se duce Ia biserica asemenea Intr unu sipusoru . (3) Burada. se pune într'o ulcica (5). unde se radica Împreuna cu acestea^ când se face panachida. si care. iar colaculu si lumina se dau de pomana celui ce Ie au dusu pâna Ia mormtntu. Pletosd si M. PaiiSulUf numitii altmintrelea^si mal alesu tn Moldovaj paosA si apcLOsH (1) consta dintr unu sipu plinii cu vinii^ apoi dintr unii colacii care atârna de grumazulii sipului si dintro lumina. miedulu sau mursa. care se duce dimpreuna cu coliva^ pomulu si pomenele pâna la biserica. In Basarabia^ si mal alesii In tinutulii Soroca^ vinulii se amestica si cu aghiasma (3). stropesce preotulu In forma de cruce pre mortu înainte de ce se acopere acesta cu sicriulu. p. In unele parti din Bucovina^ precum buna-ora tn Manastiora. (2) In cele mal multe p&rtt din Bucovina si Moldova^ dict. An. (4) tn altele Insa. celoru de fata de bautu. p.Moldovei se Intrebuintâza si apa curata^ care se amesteca si se 'ndulce8ce cu putina miere. 36. care se vîra de regula safi In gârliciulul sipului saii se lipesce de colacii (2). se 'ntrebuinteza In locu de vinii. PausU se numesce In Bucovina Înca si vinulu.

ea cela. in t4r^ apa la cel însetati sati altele de asemenea natura». 178. cari apoi impartâ d. a altora Insa ca sa aiba pe ceea-lalta lume din ce gusta si cu ce se îndulci (3) . Insemneza. Virgiliu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Dupa ce ramasitele mortului au fostu prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara. » Ce se atinge de cuvlntulâ patisUj apoi dupa cum repati^. p. se platescQ anumiti dmeni. precum în districtulfi NasSuduIuI si în muntii Abrudului. se spala cu vina (5). iara tinerea n^muriloru si aceloru-laltî omeni unulu de altulu^ când se radica pausulu. Iar Pliniu naturalistulu ne spune : ccLegea Posthumie a regelui Numa ^ice : ca rugulu sa nu fie stropitu cu vinu (6). ca si în Bucovina. Totii In Tera-Bomân^ca Indatinaza poporulii a face mustu si a-Iii duce la biserica pentru apaosH si coliva saii jertfa (1) Com. dupa ce-ltt ardeau. Georgescu. con- . si mal vlrtosii pentru repausati. a znuritA cine-va. unde nu sunt fântâni (2). cit. sau r^mosU vinii dintr unii prototipii latinii repausum. dupa credinta unoru Români din Bucovinaj spalarea mortului si curatirea sa de tote pacatele ca sa se pota Înfatosa curata Înaintea lui Dumnecjieu (2)^ dupa.si totu cu pomii si pomene. câtu si cuvîntulu pausH sau apatisU. A tatu datina de-a stropi mortulu cu vinu si a da colaculu si lumina celui ce-lu însotesce. Caci Romanii^ ca si Românii nostri de astazi. 159 de struguri pe la Schimbarea la fa(d. op. de d-la T. precum buna-ora In Sacadate. în altele însa. precum au fostu si 'nacesta(4). vinulii cu care se stropesce mortulii (1). (2) Com. ca pe cea-lalta lume sa fîe tote nemurile la unu locu. In unele parti ale Transilvaniei. e. Ia Tira-Bomâniscd se numesce pausU colaculii si vinulft ce se duce Ia biserica pentru sarbatori. cu vinii. Pausulu^ cu care se stropesce mortulu înainte de a se înmormînta. aveau înca datina de a stropi r&masitele mortului. 6 Augustu. Frâncu. se întelege subpatisU. SimonA : «iPausa. însemneza^ dupa credinta Româniloru din Moldova. dupa înmormîntarea unul omii. se duce pe Ia case si se da de pomana pentru sufletulii celui repausatii saii se pune pe Ia drumuri. de d-lA I. când din partea Damiliel din care. ne vine de-a dreptulu dela Jtomanî. adica când tncepe a se coce poma varatica (1). când se face parastasii pentru sufletulii celui repausatu. se 'ntelege apa care.

dupa cum arata Arnobiu. Hasdeu. (6) Aeneid. limb. lib. i. 1260. . (4) Dict. (2) B. din cari nici una nu e femenina. Jemna si a celord din BerhisescO. rom. Merchesa. Românii numescu cu unii terme nu generalii coliva pi. totusi Isl datoresce nascerea pagânismulul italicu. lib. din Bilca. (1) Cihac. mere. de lust. de Const. Dict. Hasdeu. 8pan. Dict.B 160 firmatu prin paralelismulu formeloru romanice: franc. 1269 60. Velchorschi. faguri de miere. aveaâ In panteonulâ loru chiar si unu cjieu alu odihnei celei yecinice. riposo. II. ci numai dintr unu neutru pausum. anume Biusus (2). I. de M. repaus^ ital. pere. v. oom. din Balac^na. de G. totâ asa si românulii pama nu se pote trage din latinulu clasica femeninu pausa (1). t. (6) Hi8l nat. XIV. Cftrdeia si a oelorfi din Fundula Moldovei. (2) Credinta Rom. reposo etc. p. IV. coUvî tote prinosele aduse la biserica din fructe. oom. P. precum: struguri. (3) Cred Rom. NistorA din MaUnT. t. 12: «Numae regis Posthumia lex est: vino rogum ne respergito. II. P. j^ Desi cuvtntulu acesta sa furisatu In terminologia nâstra biseric^ca crestina.(1) B. ~ 161 XIII. oom.: Postquam oollapsi cineres et flama quievit Reliquias vino et bibulam lavere laviUam. casii dulce. limb. iar prin urmare apaosA este ad pausum. de M. Dict. etc. rom. r^m^ provent. p. com. COLIVA. Vechil Romani. 219. literalminte : (^pentru odihna.

Din causa acestei Însemnari apoi. trimitend o ca dara pe la cunoscutii lorii. care. De aceea. dupa finirea Inmormlntarii sau a pomenirii repausatilorii. 1» Romial. %6Xt6oc pane de grâii.In sensii propriii Insa se numesce coliva dem. ea se face chiar si din bucatele de colacii saii bulca taiate mfiruntelii si puse Intr'o strachina(l). iar la mijlocii cu o cruce. Imaom. cf GraunttUit de grâU. caci intre coliva facuta In onorea sfîntilorii si In acea a amintirii mortilorii nu este diferinta. se pune într o -strachina saii pe o tava. numai aceea» care se face din grâii curatii în urmatorulii chipii: se iea putinii grâii. Totii pentru acesta causa. si maî alesu pe la sate. coliviora în unele pati ale Transilvanieî^ precum buna ora în Orlatii. parte mortea natureî umane. Românii. ci si din cafea pisata si pe de margini împodobita cu zaharicale.» Crucea. H> 16Z fîertu si Împodobitii cu zaharicale ca si grâulu. iar podobele de pe deasupra. afara de forma de rugaciune pentru binecuvlntare (2). Chr. Dupa credinta unorii Români din Bucovina si TransUoa-nia coliva Însemneza pacatele mortului. adese-orl se face nu numai din zaharicale. dupa Inmormlntare se da strachina saii tavaua cu coliva tuturorii ce- . Închipuita pe coliva. însemneza. ce se arunca în pdmîntU^de nu pufredesce singura remâne^ iar de putrecîesce multa râda aduce. Dupa ce a fiertii de-ajunsfi si sa îndulcitii cu putina miere. dupa Învatatura bisericii nostre. precum bunaora !n Vicovulu-de-sus. ce-I celebreza. iar celii de pe tava se mpodobesce pe de laturi cu diferite zaharicale. cacî cjice Domnulii nostru îs. o Impartii. si parte Învierea mortiloru. districtulu Radautuluî. Ba adese-orî. coliva se Împarte Intre cel presenti si se trimete pe a casa ca darii si celorii cunoscuti spre a le demonstra prin acesta din partea repausatulul. se piseza si se curafesce de coja si apoi se pune la unii locii cu putina apa ca sa ferba. coliba ngr. mal cu sama pe la orase. Cela din strachina se'mpodobesce de regula cu mierii de nuca saii cu strafide. cari se punu parte pe de laturi în forma unui cercii si parte la mijlocii In forma de cruce. In unele locuri este datina de a se face coliva si din orezii MmriamU. x4XXa6oc vgr. Însemna ca repausatuia a fostii crestinii. precum: mie(Julii de nuca si zaharicalele Însemna frumusetea si Îndulcirea vietii eterne. fâcendu coliva la (Jilele lorii onomastice In onorea sfîntilorii. dupa ce o sfintescii prin binecuvlntare divina. fiindii-ca crucea este semnulii crestinatatii. ca fiindCi spiritualminte nemuritorii Împreuna cu totii se vorii veseli In viata eterna. Grmdâ fiertU^ din care se compune coliva.

Cine nu face acesta. In fine spunii iarasi unii ca coliva Insemneza jertfa. Prelicid. 163 lorii presentî.(1) Com. preota. care a gustatii din coliva. Cârdeia. com. Obiceiuri religi6se strabune. a oeiora din Bilca. (2) Corn. ci totu-odata îi prindea si chinuia în totii chipulii anume ca sa se lepede de crestinismii si sa treca la pagânismii. (2) Arch. pag. si de aceea trebue sa se împartasesca fie-care dintr Insa (3). de loca din Breza si d-ld Rom. Rom. si a celorA din Funduld Moldovei. celu ce a gustatii. de Nic. BumbacO. de Drag. Merchesa. Velehorschi. Sima. dict. si ca atare.» an. 249. publ. oom. mergendii în ceea-lalta lume si stândii acolo Înaintea sufletului. BucurescT. asupra sa. Turtur^nQ. stud. <laca i-ar spurca mai întâi prin mâncare si bautura. Elis. 1877-78. a oelora din Costâna. din Manasti6ra. gimn. ce se aduce înaintea lui Dumnedeii spre iertarea pacatelorii celui repausatii. ca fie-care sa guste câte o 16ca dintr însa pentru-ca câte fire de grâu iea fie-care din coliva. (4) Cred. Dreptii aceea porunci elii tuturorii chrestinilorii din (1) Corn. in «Biserica ortodoxa româna. (3) Cred. Gabr. corn. Elii nu numai ca facea chrestinilorii multii raii si multe daune. Prelicia. sau atâtea pacate iea. din BerchisescI. de Const. Celii mai potrivitii mijlocA spre scopulii acesta credu elii. invdt. IV. de dla V. Ce se atinge de originea colivei o legenda poporala din Bucovina si anume din comuna Stupea. ne spune urrhatorele: «Unulii dintre cei mai mari si mai înversunati dusmani si prigonitori ai crestiniloru era si Imparatulii Deocletianii. de Nic. de G. oom. de I. 164 Intrega sa Împaratie. ca i se ierta mortului (1). Deci fie-care. ori si când voesce acesta pote sa guste dintr Insa (4). ca ar fi acela. tote pacatele remânii pe capulii lui (2). Rascanâ. ca sa nu manânce mai muitu bucate . credu eî. e Indatoritii sa se roge si sa bata matane pentru iertarea pfecatelorii primite asupra sa. atâtea pacate. Rom. Agapi. Dupa credinta allorii Români însemnaza coliva: tata luî Christosii. in OrlatO.

iar crestinii voru mânca pre pescil aceia. 8. prunii. credendu. cari erau facute dupa porunca sa cu totu felulu de spurcaciuni. iar daca e iarna.» Adevarata origine a colivei Insa se pare a data din timpulu Archiepiscopuluî de Constantinopolu. si a Impferatulul lulianu Paravatulu. se Încarca si împodobesce cu totii felulii de fructe (pome). strafide si smochine. «Mal pe urma Insa. 386. perje^ nuci aurite. Baciu. J65 XIV. rotundu si ramurosii dintrunu pomu roditorii de gradina. si ne maî avendu cine-î sili. rarii când si de visini saii ciresi. aAu(Jindu preotimea despre acesta. de câne si de alte vietatî necurate. naturale. ci toti sa manânce numaî grâu fierta si sarata. visine. ci cump6rate din tergii. CC Si cum a hotarltu sinodulu acela^ asa sa si întemplatu. uscate. la care se adunara toti preotii. p6rij. cirese. prune. precum: sânge de mâta. si totu se voru spurca. Crestinii nu cump6rara maî multu bucate de acelea. ca nimene nu Vrea sa cumpere si sa manânce din bucatele sale. episcopii si patriarchiî crestini de prin tote partile. Si sinodulu acela a hotarltu: ca nimeni dintre crestin! sa nu maî cumpere si manânce bucate din tergu. adica de prin secolulu alu patrulea (2).facute de dlnsil. care face fructe bune de mâncatii. pere. de Al. stud. c Vfidendu Deocletianu. si anume: mere. se amart si Întrista forte tare si tinu unu sinodu. ed. p. perju. precum si cu diverse copturi. P O M U L 0. maî alesu însa de mSru. gimn. (2) Dict. si curatinduse frumosii de ramurelele ce nu trebuescii. . «Dar crestinii prinsera si despre acesta apucatura a luî Deocletianu de veste si nu mâncara nici pescî. t. Totusi spre aducere aminte a rSmasu datina ca sa se faca la morti si totu spre aducere aminte de prigonirea luî Deocletianu se obicînuesce chiar si In (Jiua de adî a nu se mânca pesce In postulu celu mare (1). Migne. murindu Deocletianu. ca sa manânce bucate spurcate. ci toti mâncara numai grâu fierttiy care sa numitii coliva si 'n modulu acesta sa Introdusu apoi coliva la chrestinî. încetara de a maî mânea In tote dilele coliva. Eudoxie. PomuliL e usitatu maî în tote tSrile locuite de Români si se face astu-felu : se iea unu cracii verde. (1) Com. daca e în timpii de vara. Paris 1844. frumosu. c6rnc-de-mare. porunci sa le arunce In apa. ca le voru mânca pesciî.

iar o parte se însira pe o atisora si astiVfelii se anina apoi saii se lega de ramurele. Moldova. Baclu. de loca din Stupea. cariî de unu timpii Incoce au Inceputu a imita pre orâsenî. portocala sau m6rQ. ci eî cloplescu maî multe betisore sau sulicîore de regula din lemnu de brada. facute asemenea din faina de grâii. turte dulci. (1) (1) Corn. stud. când se ncarca ramulii de pomii saii betisorele de bradii. si pre acelea apoî le Încarca cu strafide. ^mm. O parte dintre fructele amintite se Infigii în ramurelele pomului.gimn. adica când se 'mpodobesce pomulii cu fructele si copturile amintite. ca ceî-laltî românî. menindu lie-carele ceea ce pune pentru sufletulu cutaruîa si alu cutaruîa. cum s au cîoplitu. ca de jumatate de metru de lungi sau si maî bine. alamâî. din Bala. Ionica alA lui lordachi Isacd din Mahala si Titu Zaharescu. mSru saâ portocala. districtulu Radautuluî. Macovelu preotâ în Râdeutâ. Jemna.apoi zaharele (zaharicale). cu deosebire Insa din dranite.iar altele se punu In forma de crucite sau stelisore. de locâ din Balacena . gimn. scarute si cârligute micî. de Al. Românii de prin orase si ceî culti dela tera precum si o sama de tftranî maî avuti si maî inteligentî. hulubasî. si'n fine cu covrigi. ci totî cel de casa punu câte unulu sau maî multe fructe Intr'lnsulu. precum buna-ora In Voitinelu. nu-lu Încarca numai o singura sau dou6 persone. portocale si mere. colaceî. Unele adica se lasa simple. de locQ din Todirescl. sfinfiforl. ale caroru racje asemenea se ncarca cu strafide si smochine si la vlrf& li se 'nfige câte o alamâe. gim. M. nulntrebuint^za la facerea pomului acestuia maî nicî-odata ramuri de pomO. Avramd stud. Cioplirea si Încarcarea betisoreloru acestora atârna de regula dela priceperea si istetimea celuî ce sa apucatu sa faca pomulii. ca'n alte partî. d-la Av. e una colaca ia forma unul S. Totii asa se face si cu cele-lalte obiecte. stud. smochine./wa. . se numesce una colaca de forma triungulara. Infigendu-se numaî Intr'lnsele smochine si strafide una lânga alta cam de pe la jumatate si pâna la vlrfu. crestati. stud. (2) Crestfita pi. precum si alte pasarele facute din faina de grâii curatii. este datina In cele maî multe sate si orase din Bucovinay Moldova si T^ra-Bomânesca de a se face si coce maî multe crestati (2)^ sfintisorl (3) sipotnene (1) Corn de Dumitru CârdeiQ. In care se Înfige apoî o alamâe. I. (3) SfintiforU pi. In acelasî timpii. 166 In unele sate din 5^«coi. alu carui nume llii si rostesce (1). proprietara în VoîtinelCl.

care se pune în vîrfulQ lorA în forma de cruce. se aprindii în decursulii prohoduluî. Fratautulii-vechiii si noii. nici când însa cu pâreche. p. Totii atunci maî împlânta într însele si maî multe luminî de cera curata si anume: trei. cari se numescd si raiU. Inmorm.t (2) Burada. se punii una peste alta pe o mesciora acoperita cu o fata de masa curata sau Intr o cosarca mare si frumosa. dupa cum voma ved6 maî pe urma.167 sau pupeze numite In unele localitati din Tera-românesca pomenete (1). e unâ colacd lung&retfi si lataretâ compusii din mal multe împletituri. dar maî cu sema într unu ciuru. se numescu cu unu termenii technicu poporalii pomene sau ralU (2). Dupa acesta. p. 9 168 într o pane sau Intr unu malaia (2) se pune Împreuna cu acesta tntr o sita mare sau într unii ciuru. precum si dela istetimea si priceperea femeii ce le coce.» (3) Ve^I si Burada. de aceea se numescu în districtulu acesta pupezele dimpreuna cu pomulu de regula ciura (2). In unele sate din districtulii Radautuluî în Bucovina. a caroru cantitate. Pomenele acestea. legându-se si întarindu se în acelasi timpii de jurii împrejurii cu stramatura rosie. din faina curata de grâu. Vicovulii-de-sus si de jos. asemenea în judetuld N^mtâ pe trestii se puna si hulubi de aluattl. pomene saâ pupaza ^hpupfzeaem. si dupa aceea se 1 mplânta betisorele încarcate si împodobite în chipulii cum sa arfitatu maî sus cu partea inferiora într însele. In orasulu Câmpulungu. calitate si frumsete atârna totu-dauna dela puterea mostenitoriloru sau a mostenitorului celui repausatu. In orase la cel mal avuti aceste pomene se poliescâ cu fol de aura. ca unulu ce este maî tare. se alcaiuescQ din douS oolivl. mere. Voitinelii^ Galinescî. ntsce bucatele de sindila. se cocii dela 3-6 pomene saii pupeze frumose. asemenea si din doi colaci. lon^nâ. smochine si strafîde . una mal mare alta mal mica. ca la ducerea lorii spre biserica sa nu se cump6nesca în colo si în coce si sa nu se rumpa (3). unulA mal mare si altuia mal mica. precum buna-ora în Radeutii. op. cinci saii septe. cit. Inmorm. totu In ciuru. cari. caci pe acea scara se sue mortulâ la cerfi. pomene. Si de 6re-ce atâtu pupezele câtu si pomulu se punft într o sita. 24: «Pomenele. luându-se pomulii si împlântându-se (1) Bimana pt. pupegîdra. cele 3-6 pupeze. împletite în maî multe împletituri. al&mal. 24 : «Avândâ înfipte in el colaci. precum si 'n cele maî multe sate . Bilca. cari totelaunu locfl. p 45: «In unele localitati pomenetele ce se impartâ pentru und mortft se facd in forma de scara. si Imprejurulfi sau se razima apoi.

care are forma mal multa a unel azime. Baia. stud.uluî. Cârdeia. iar cela legatii de torta e alu celuî ce-lii duce. stud. Av. Burduhosa. care însemneza pomii raiuluî. Pomul ii si testimelulii legatii de dînsulii sunt ale preotului functionarii. se numesce malaia acru. Ceia dospita. MalaiulA acesta se face in doua chipuri : dospita si nedospita. de V. 169 -' Scara Insomn^za ca sa aiba sufletulu pe ce se sui. (1) In Bucovina sub cuv. pomulu se înfige asemenea întrunii malaiii sau într o pane prospSta si alba si dimpreuna cu aI cesta se pune apoi saii întro sita mare saii întro cosarca ori întrunii cosii. gimn. pomulu se aseza întro cofa sau ola. cu acea deosebire numai ca pe când la celii facutu din betisore luminele se Împlânta în crestati si sfintisorî. La pom a se 'ntrebuintâza de regula ceia acru.din distiictulu acestuia. Precum In pomulu facutii dintr unu cracu de pomii. apa ca sa aiba pe ceea-lalta lume ce be si cu ce se r&cori. daca va ave parte. asa si'n celii facuta din betisore se punu dela 3 7 luminî. si altele din judetulu Suceva. iar sticla ca sa aiba cu ce be. se razima tot d a-una o scara facuta de faina de grâiip si într unulii din ramurele se anina si o sticla de bfeutii apa. si (4) Com. gimn. tn pomii raiului. gimn. stud. care e totu-deauna plina cu apa curata. Nic. Vas. maîae se 'ntelege und feld de pane facuta din faina de papusoia (porumba saa cucuruzâ). Iladasenî. De pomii. dupa ce s'a împlântatii pomulii si sa ase- . Atât de pomii câtu si de torta cofeî sau a oleî se lega câte unii testimelii saii o basma. iar cela nedospita. Ionica ala lui lordache Isaca. proprietara. de d-la. In unele sate din Moldova precum buna-ora în Petia. Pomulu In aceste localitati se duce tot-deauna deosebita de pomene (1). In Mahala. din districtulu Cernauj. Gheorghia. precum si 'n cele-lalte sate atât din colo cât si din coce de Prutu. care are forma unei pane. iara a septea singura. preota si Dum. malaiii pi. în care se afla si pomenele (3). se numesce malaia dulce saa turta. Macoveia. se 'mplânta adese-orî si întro pane de secara (4). Cotlarciuca. In Balacena. pe atunci In celii de crenga se lipescu de ramurele si anume câte trei la unu locii în forma unei furci cu trei corne. (2) Com de d-la. (3) Com.

In alte sate din Bucovina din contra naframa dimpreuna cu colaculii se lega saii de trupina pomului saii de torta vasului. (3) Unâ felQ de m6râ varatica. Anitâ Pletosa si S. ci pâna la tinterimii. nu numai pâna la biserica. nuci. se cumpfira si se punii în ramurelele sele mere. Iar dupa ce sa împodobitii în chipulu cum sa art*tatu. spunu Românii. Daca e vara. ci patru de-odata. tulpane si o bucata de pânza. Sa parintele G. pe care sa se pota sui sufletulu celui mortii catra cerii. stud. stud. adica se da nânasulul saii nânasel ca sa culega pomele de pe dînsulii. In unele comune din Transilvania^ precum buna ora în Orlatii si Secadate. ca maî de multii pomulii acesta se facea numai la copiii cel mici. . pomulii se duce de odata cu mortulii si anume tot-deauna înaintea asestuia nemijlocitii dupa sfânta cruce. se împlânta întro crestata (1). (2) Com. de Mich. la cel mal avuti aceste fructe se si poliescii. crenga se iea cu mere cu totii. (1) Com. colacel si covrigi. 170 precum si treî lumini.zata In pune în naframa pâna la obiectulu în care are sa se duca la biserica. unii mal acata si basmall. LatesQ. mere si nuci însirate tote pe ata . nisce prescuri ca scara. ci si la cel batrâni (4). carii. în care e pusii acesta.. ca în tferile amintite maî sus. o vecicd (?). iar daca e iarna. pomulil mortidul se face ca si'n Bucovina. dintr'o crenga de mferii si cu deosebire demSr^i ordinU (3). si dimpreuna cu acesta se pune apoi întrunii blidu (2j. gimn. iara acuma se face nu numai la acestia. cari se împodobescii frumosii cu slrafîde. ca si*n cele maî multe parti din Bucovina si Transilvania (5). smochine. Eî sunt facuti din crengi de copacii câte cu treî craci. cari se aprindu în decursulu prohodului. In Basarabia nu se face numai unii singurii pomii. ale carui mere se cocd de regula pe la Sânt-Ilie. In Moldova. alamâî. cari tote se dati de pomana la cel ce ducii mortulii la gropa (3). gimn. Acolo apoi se scutura de fructe precum si de cele-lalte obiecte cu cari a fostii încarcatii. In cele mal multe parti atâtii din Bucovina câtii si din cele-lalte tari locuite de Români. de Tita Zaharescu. dreptii rasplata ca aii botezatii saii cununatii pe celu repausatii. câtii sta mortulii în casa se punii alaturea cu sfesnicele de lânga sicriii. se verfulii luî o lumina de cera curata învfelita într'o cu unii colacii menitii pentru celii ce are sa-Iii duca biserica (2). Jemna.

precum si între unii dintre cel ce au petrecutii mortulii. In acele parp. unde tiu împartesce apoi Intre preotii functionari.» (3) Burada. vedi si Burada. trimite preotulâ pomulii dela biserica îndfirgptu la casa celui repausatu. culegendii preotulu. de d-ni! Rom. Rom. gabSna si negra. 28. Georgescu. unde e datina de a se face nemijlocitii dupa tnmormlntare si prasnicu. de d-la Rom. 86 vede ca Românii. de d-niî loanQ Georgescu. ca el au prinsii a îm- (1) Corn. stud. 12. pomenele se mal facCl in forma de scara. gimn. Geor^escu. cununi si cordele saCi stramatura de mal multe colori. adica in patru corn uri. dupa cum am arStatii în capitolulii despre BradU. Mal pe urma însa si anume dupa cea învinsii crestinismulii asupra pagânismulul în întrega Dacie. Inmorm. Inmorm. Dupa ce sa scuturatii se Împlânta la capulii mortului lânga cruce (2). si însemna ca pe acea scara are sa se urce mortulA in cerd. respective dascalulu sau palimariulO. vale sau fontâna (3). p. de d-nil I. Inmorm. precum: albastra. Atâta în privinta facerii si întrebuintarii actuale a acestui pomu! Dintru începutu. invStatorl. Simu si I. 171 pentru ca lîe-care omu fara tata si mama se pote boteza si cununa. Sima. (2) Com. Românii aveau datina de a pune înaintea casei mortului si a duce înaintea acestuia pâna la mormîntu numai unii braddnasa împodobitii cu diferite flori. care sa însemneze apomula cunoscinteî hindul si alu rSuluU din raiii saii mal bine (jisii însusi rahdU. însa fara nânasî nu (1). Sima. si Rom. In unele locuri din Bucovina Insa e datina ca sa se duca numai pâna la biserica si aice apoi. sau se arunca tntr'unu rlu. (5) Ck)m. (4) Com. de Titd Zaharescu. acum din timpurile cele mal vechi aii încercatii sa prefaca Bradulu pdgânU într unii pomU crestinii. fructele de pe dînsulu. Sima. 24: «iln unele locuri în Transilvania. p. . încercarea acesta sa începutii mal întâi si întâi prin aceea. ve4I si Burada. sa-Iu arunce In clopotnita sau într unu ungheriu unde-va din curtea bisericii. p.(1) Crestafile se faca în comuna Orlata in forma crucit. dascali si palimarî. (2) Com.

bradulu chiar si în diua de adi se împodobesce numai cu flori. cordele si strâmatura. Er. gimn. si zaharele. ^1) Corn. si înainte de vr o câtî-va ani în IlisescI. Cotlarciucâ. care ar pute odrasli. de aceea nu se 'ncumetara a lua unii pomii. Mal pe urma Insa aii începutu a departa pâna chiar si bradulu însusi si a-lu înlocui cu unu ramu verde de mfiru. sa vedemu acuma si ce felii de credinta au el despre dlnsulu? Uniî credu si (jiicu ca elu Însemna pomula vietii omului care la nutritu pre acesta In vieta sa cu totu felulu de pome. ci si cu diferite fructe. nu odraslesce.(3) Com. ci unii ramu de pomii care daca-lCi tal asemenea nu odraslesce. Dovada despre acesta avemu ca în cele mal multe partii locuite de Români se întrebuintezi chiar si acuma numai bradulu. stud. si numai în acele sate. care corespunde mal bine credintei loru crestine. 172 podobi bradulu nu numai cu flori. undo se pune apoi tot-deauna la capulii mortului lânga cruce. cununi. iar altii spunu ca ar fi jertfa cea cuvenita pentru ultima data spre Împacarea si Împreunarea omului cu Dumnecjleu (1). Ghiuta. în a carorii apropiere nu se afla de felii paduri de bradi. cununi. de d-lQ Rom. în altele însa atâtu unulii cât si al tulii la una si aceeasi înmormîntare. si se duce tot-deauna în fruntea îngropaciunii înaintea crucii pâna la mormîntii. Sima. cordele si stramatura de diferite culori. dupa cum am aratatii în sirele de mal sus. nici pâna adî nu le succese. încercarea acesta insa de a stârpi bradulQ cu desfiversire si a întrebuinta numai pomulfi. In acele comune. unde e usitatii alâtii bradulii câtii si pomulii. cu diferite fructe. odata taiatii. si împlântându-se într'o pane saii malaiii se duce dimpreuna cu pomenele în urma bradului si cele mal de multe ori numai pâna Ia biserica (1). proprietara în IlisescI si N. sa datii bradulCi cu totulii uitarii si a învinsii pomulii. districtulii Câmpulungului. cum era datina la începutu. precum a nutritu odiniora pomulU raiului pe Adamii si Eva si ca acum murindu omulu. De 6re-ce însa bradulu. districtulu Sucevil. se sfârsesce si elu de odata cu dlnsulu. prunu sau perjii. colacutl. pe când din contra pomulu se împodobesce. 173 Dupa ce am v6dutu pâna aice cum Intrebuinteza Românii pomulu. nicî când însa si cu fructe saii cu vre-o coptura oreslcare. . aluaturi si zaharicale. precum buna-ora în StulpicanI.

Marea iarâ nume L'aie-lalta lume (1). dupa cum ni-o dovedesce acesta unii bocetii din Banatil. stud. parasindu lumea acesta si trecendu In cea-Ialta. ostenitu peste mâsura de calea cea Îndelungata si grea si Însetatii de arsita cea mare. acelora din BerchisescI. ar prinde a suera. din Voitinelâ. când a scosu pre Adamu si Eva din iadu sufletele celoru drepti s'au tinutii de dlnsulu ca unu pomCi Încarcatii cu totii felulii de fructe. de Em. SimCL 174 trei vietati. prin urmare ca nu pote sa-i întinda vlrfurile. Cârdeid. Unde doruld îlu ducea. trebue sa treca prin o multime de vami unde stau milione de draci. de Cuparencu. com. Iara mortulu imi trecea.anu e !n casulu de fata sinonimii cu pomulu Româniloru din Bucovina. de Dum. com.D In rlpa acestei mari se afla unii bradâ colosala de mare numitii hradulu SindorU. cari nu voru sa-Iu lase sa ti^ca mai d<v parte. Bradulii li raspunde Întâia ora ca sa Încuibatii Intr Insula unu soimuletUy a doua ora ca sa Încuibatii o vidra^ si a treia ora ca sa Incuibatu o serpone. (2) Cred Rom. Bradvla clinelorfi din bocetulu banaj. Dreptii aceea pomulii. com. dupa ce a trecutii prin tote vamile. In urma urmeloru însa. Altii iarasi credii si spunii.Iu arunce tn iadii. si elu spariindu-se^ ar cade in mare si sar Inneca. care Incunjura pamlntulii si care se numesce de catrâ povestile si mitologia dacoromâna asorbuhl pamîntulul. gimn. gimm. Ajungendii sufletulii la acestii bradii llii roga sa-î Întinda vlrfurile sale ca sa pota trece pe dlnsele de ceea-lalta parte de mare. In urma Insa totusi Bradulâ se gândia Si trupinele 'ntindea. Iarasi credu si spunu o sema de Români ca sufletulu omului. ajunge Întrunii locu. trebue sa treca peste o mare forte adânca. ar simti puii acestorii (1) Credinta Rom. care se pune la mortu. servesce sufletului ca o scara pe care se sue de pe pamlntii pâna la Dumnecjieii In ceru (2). ci voru sa-Iu opresca si sa. Moldova si Transilvania Atâtu unulu câtu si altulu servesce sufletului ca trecâtoro din lumea acesta tn cea-lalta. care i se cuvine dupa faptele sale. corn. In care cânta o multime de pasarele si sub care se afla unii scau- .Unii credu ca Domnulu nostru îs. mal nainte de ce ajunge la loculu. caci cum i le-ar întinde. stud. si a latra. Chr. de George Velehorachi. si a celord din Transilvania. unde se afla unii pomU înfrunzita si Încarcatii cu totu felulu de fructe frumose la vedere si bune de mâncare. de Rom. din Ropcea. ca sufletulii celui repausatii In calatoria sa din lumea acesta în ceea-lalta.

nasa. 12. ne spune în privinta acesta urm âtorele: Rachita 'mpupita.3 128. prinde a trage cu dtnsulu crengile. Teta Sânta Marie. 1882. Cu noi mila eî sa fie. In care sa pusii pomulii. Cu vîrfulii ajunge *n cerii. se suie pe scaruta ce sta rezemata de pomii în acesta. Apot iar sa mi te duci Pâna când vel s*ajungî L'alii m^ru mare de Sân-Petru Cu ajutorulîi lut Sân-Medru. câti mat trecea. Sufletulii. iar fontâna e 61a saii cofa cu apa. Credinta acfeta despre pomu se afla si la Românii din BanatU. Ea spre toti se îndura. dupa ce se odihnesce putinii. 175 scaunasâ. II arata o fântâna rScoritore. Acolo-l Santa-Marie. . despre care nî-a maî fostii vorba. si luându cârligulu. 1881 p. Brasova. ce i laii datii al s6I de pomana. Meru-I mare si rotatii Si de p61e aplecatO. Ci mila sa-I fie. care se afla nu departe de pomii. se duce pâna la fontâna. Caliadara pe an. Acesta e pomulii. Cu p61ele pân'la mari Si pe vîrfu e înfloritii. Ângerulii s6ii pazitorii. apoi înturnându-se îndferSptu. Ea pe toti ÎI adapa. care la petrecutii pâna aici. Iar pe pole împupitii. In haina alesa. Bocetulu Intitulatii «petrecerea mortuluî)y. Jos Ia radacina E lina fântâna. llu iea de mâna si asezându-lii pe scaunasulii de sub acestii pomii ca sa se odihnesca. se scola de pe W Simeona Mangiuca. a culege pomele carî tî placu si a le mânca (1). Cal6torf. care asemenea se afla alaturea cu scara. bea apa dintr insa si se racoresce.

Drumurile le-areta : Sufletulii din apa bea Si elfi lumea o uîta. corn. R6ga-mi-te tu de ea Cola viilorii s*oiea. BrasovQ 1881. La masa chitita. D6ra ea s'o indura Si*ntre vil te-o însemna. Când a *ntratii Scris6rea'n satii (2). stnd. (1) Credinta Horn. de BurduhosA. Dara ea nu s'a 'ndura Intre viî a te scria . corn. stud. urmatorele : Sus ma! în sus Sus la rasaritii Miru tnarCy ^nfloritu Sub meru cine sede? SJintiî Si duchsfintiL Lucru ce lucrau ? . p. 176 Unâ fragmentu dintr'unu aitu bocetu din comitatulii Torontalu ne spune In privinta pomului. 1882. gimn. de Titâ Zaharescu. Caci c61a i s'a împlutti Condelulii si Ta pierdutii. Daca nu mi te-al rugatii. din Câmpulung^. Calindarft pe an. Masa înflorita. Rachita *mpupita. Sede si scrie Maica Marie Pre cel vil si pre cel morti Si-sî însemna a lorCi sorti. 131 133. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita. si a celorâ din Baia în Moldova. respective a mferuluî. gimn. Haina de mStasa. (2) Simeone MangTuca. Nu-I mândra rachita. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raiu cu sine.

Cu spate-a cuprinde (Ij. Dumnecjeu-lu vedea Cu siîntuia s6u Petru. Elii cu spatele Si cu bratele. Câtii elti cuprindea. Pe drumu lunga si latu Napoî n'a *nturnatii. totu din Banatu si anume din comitatulu Carasu Severinu. A plânge 'ncepea. mergea. No. cari sunt trimisi deDumnedeu sa momesca sufletulu. In fine. 22. Pamîntil împartîaii. Locu el îî laceau Câta în brate-a strânge. Când mi-sl d'ajungea Fe scaunu sedea Si 'napoî cata.El se sfatuiau. Pamîntu cântarîa Câtu luî ca sa-î dea. Mergea câtii mergea Pâna-mî d'ajungea La mijlocii de cale. Dumnecjeii sa-lâ ierte! (3) (1) Gazeta Transilvaniei. La lina fântâna^ La locu de hodina. Pe drumu mi-lu pornîa. Angeril mâna De mi ti-lu momia. . acestea: Mergea N. Dumnecjeu venîa Cu siîntulu s6u Petru De se divania (2). si despre Sân-Petru cu care se sfatuesce câtu are sa dea celui repausatu. ne spune maî alesu cu privire la fontâna ce se afla lânga mSru precum si despre ângeriî. unu alu treilea bocetu. BrasovA 1891.

Mal din sus. învfitatora. Iar colo cine se vede. precum si nere. (3) Com. Vii-I scrie Cu anglie. Sus tn pârta raiului^ Jos palele cerului^ Esie-opiiira NescatU piatra J^i'O chilie De tamâe. Dar mama MariutiI Intr'acolo se porni . de d-lQ Ioana Popovicl. ne spune urmatorele: Oolo sus. Scrie viii si cei mortî Scrie-mî omeniî chiar totî. Morti-Î scrie cu cernela. Ca de-aceea-î multa *n tera. 177 Ce se atinge In specialu spre c^rta dintre morte si cuca^ silvania^ numitu aCântectdU la feciori si fete.(2) Divanîa = convorbîa = consulta. Si pe pietrâ cine sede? Sede damna Irod ie 4^1 Maica Sânta Marie Si totu scrie Pe hârtie.

Si-a casa daca sositu Pe Mariut'a gatitu. Colo sus Mal în sus Este o gradina 'nflorita Cu multa foca e ocolita. Si hârtie am plinitu Si condeiulu l-am pierduta!» Maicuta MariutiI Tare mi se mal scârbi. 1* BomAal. Scrieti si pe draga mea. Cu multa focu. Ce arde la inimuta. Dar nu-I focQ ca sa te arcjia Si nici apa sa te'nece. Spatele î-orâ putretjli. Spatele si bratele. Cu multa para uscata. Inaona. Sânta-Marie Si tu d6mne Irodie! Scrieti si pe fiica mea. cu multa apa. Indergptii s*o înturnatii. Si mi-o scrieti cu viii Nu mi-o scrieti cu mortii!» Maica sânt* a cuvintatâ: Mmrian&. Caci nadejdea o gatatâ. de SântdrMaria precum si deunâ bocetâ din Secadate In Trancdit marey » care se cânta numai la barbatii si nevestele cele ti- «Prea tare-al întârziatii De anglie am gatatu. Ochii si sprîncenele. Bratele I-oru mucecji.Departe 'ngenuchindâ Si de-aprope tota rugândQ Si din gura cuvintandâ: «Draguta. Da-I foculu dela maicuta. In mijlocula gradinii . Totu plângcndâ si suspinândd Si din ochi lacrimi vSrsându.

» Când era mal de cu sera Tragea Maria sa m6ra. . Dar in bradâ cine-ml sedea? Sedea cuculâ si m6rtea 13 178 Si-amendoi se totâ certa : Care'n lume ar intra? M6rtea din graiu ca graia. Ca unde tu glasuescl Casele le pustiesct.La marginea fântânii Este-unU broda încetinata De multi omeni blâstematâ. Caci pe mine mi 'nsela. maicuta mea. Catra cucQ asa (ticea: . Copilasi mici sfiracescl. Când era la miec^u de nopte Tragea clopotele tâte. Cucuie. . voinicule! Dâ-ml tu mie glasulâ t6â Sa glasuescâ cu elU eHl «Ma. m6rte. Care ml-al rupta inima Si dulce taicutuld meâ Si buna fratiorulu mea ! Cu toti sa v'adunati .«Cucuie. 6menil din somnâ trezescâ. vitezule. nu ti roia da. Si când era pe la (jiorl VeniaG fete si feciori Cu braturile cu flori. Maria din graiâ graia: «Dulcea mea. Si-ml iesd bourel cu bol Si pecuraril cu ol ! . Dar eu unde glasuescu. Voinici tineri stingherescl. Glasuindu a primavara Sa iasa copil pe-afara.

Sa rugati pe Dumnezeu Pentru sufletelulu meu. Când in satâ tu al intratu. 179 . al strigata: Iesi N. P. In fine. De mine n'al intrebatâ. Caci de ieri nu potii pasi. AI luata satulâ de-a rendulâ Si casele de-a mânuntulu. Vladu. Caci eu mergâ in alta lume De unde nu vine nime ! (1). suna precum urmeza: Alei! mârte grabnica. Nicâirea n'al strigata. N. Si rudele mele tâte Sa mg ierte dupa morte Si vecinii mei iubiti Sa remâie linistiti. Ca eâ înca m*oiu ruga La maicuta Precista De d6r v6 va ajuta Si de mine nu-tl uita. pâna afara Si nu te-i intârce iara! Asi iesi. Nici nu mg potu departa Dela draga muma mea! (1) Com. Fara la N. de d-lQ l. Qeorgescu^ invgtatord. nu potu iesi. care asemenea trateza despre Sânta-Maria. Nu m6 potQ rescumpâra. culesii de I.Pentru mine sa va rugati. unu altu bocetu^ totu din Transilvania si anume din valea Bulei.

Nu cu mortii veste<jil Si ma scrie cu rosela. Dar ma scrie cu vil. Nu me potâ rescumpfira Si nici a m& departa Dela dragulâ tatalâ meii ! Sl-al strigata si-a treia 6ra: Iesi N.Sl-aT strigata si-a d6ua 6ra: Iesi N. In ea sede Sânta Marie Si scrie vil cu vil Si pe mortii cu mortii. Colo sus Si mal sus * E o chilie de tamâe. Scrie viii cu rosei a Si pe mortii cu negrela Iar N. cu rumenii. . a alergatii. In chilie a întratu Si de dinsa s*a rugata : Alelei Sânta'Mane Te roga si pe mine a ma scrie. N. De dorulu suroriloru. pâna afara Si nu te-I întdrce iara! Asi iesi nu potii iesi. Nu ma potii rescumpfirâ Si nici nu ma potu misca De mirosulâ bra^ilorii Si de mila fratiloru. Caci de ieri nu potâ pasi. pâna afara Si nu tel intârce iara ! Asî iesi. te-asi scrie Si pe tine pe hârtie. draga. nu potft îesî. N. Caci de ieri nu potâpâsi. Nu ma scrie cu negrala! BucurosO. N. Cu viii.

inima arsa. Dar în patii cel asternutii? Iarba verde de pe rîtCi. Nu s*a pusti sa hodinesca. Peste iarba Cârpa alba. N. Pe cel ii delii îndelungatii Merge-uhti carii împovoratii.Dar tu ml-aî intarcjiatâ Si rosala o-am gatatâ. Draga floricea domnasca! Ca nu te duci sa 'nflcrescl^ Dar te duci sa putre^escl. s'a culcatii. Dar te-oiâ scrie cu negrala. Dupa carii cine alerga? Muma-sa. Dar s'a pusa sa putrec^esca. ori te si lasa. Ori te du. Ca de N. De scânduri noue de bradii. esti ramasa ! Dumbrava Dumbrava ! Pleca-tl ramurile 180 Ca sa m& umbrescâ Si sa hodinescu . Din trupina marului Pâna in a parului Este unii patu Mare. N. Ca de-aceea-i multa 'n tera! Colo sus Si mal in sus Este-unâ marii Si este-unii parii. Dar în patii Cine-I culcatii? Iata N. Peste cârpa Sl-o perina. încheiatii.

numitu altmintrelea si pomuiu raiului^ merge în cea-lalta lume. ci ei stau de-o parte si se uita numa! la cei-lalti omnei. pleca cu ângerulu s6u maî departe spre împaratia cerului.Ca sunt obosita. Si acum sufletulu. trage cu cârligulu pomele. care se duce înaintea mortului. din StulpicanI. redigiata de losiiQ Vulcanâ. com. de Nic. sa aiba macaru pe alii s6u. cari ÎI placu si culegendu-le de pe ramurele le manânca. câtu are pomulii acesta. sa . Acolo sta elu apoi vecînicu verde si încarcatii de tote bunatatile înaintea sufletului astu-felu ca acesta numai uitându-se la frunciele luî cele într'aurite si la fructele lui cele frumose si galbene ca cera de pe dînsulu e pururea satulti si nici când nu maî flamân^esce. stud. maî pe scurtu are si elii macarii atâta umbra. Dreptii aceea parintii. Fie-care omu repausatu. Iar daca cu tote acestea 11 vine pofta de mâncare. 181 Din contra omenii. gimn. si zaharele. Totii aici se pote pune si credinta acelora. Cotlarciuca. an. iar pasfiruicele sa aiba cu ce sa se desfateze (2). unde sunt pomî destul. respective nemurile cele mai de aprope ale repausatului. cârligulu spre a trage cu dînsulu crengile. VI. cari (Jicu ca mergendu oraulu pe cea-Ialta lume si neputendu sa intre în raiii. se sue pe scaruta cea facuta din faina de grâu si razemata de dînsulu. se pote sui si gusta din pomele sale . dupa ce sa odihnitu. De mdrte 'ngrozita (1). când voesce. cauta ca numai decât sa se duca unâ pomiî Înaintea acestuia ca sa aiba sufletulii s&ii In cea-lalta lume pe ce se sui si odihni. (2) Credinta Rom. rficoritu si saturatu de ajunsu din pomele pomului despre care ne-a tostu pâna aici vorba. nu au de felu pomu In cea-lalta lume. carora la Tnmormintare nu li sa dusa Înainte si datu unu astu-felu de pomii de pomana. Scaruta 11 servesce spre a se sui în pomu. (1) nSe^târeajV fdTa poporului româna. 36. cari au. p. caruia i sa datu unu astu-felu de pomii are de pomana în cea-lalta lume unii pomii verde. Buda-Pesta. si ca nu cum-va pomulâ sa fie golii. ca sufletulu sa aiba de tote bunatatile. unde se duce si sufletulu. frumosu si ramurosii. Ceî maî multi insi însa credii si spunu ca pomulu. de aceea HQ Încarca cu felii de felii de fructe. la umbra caruia se pote odihni si rScori în care. 1880.

de DragosQ BumbacQ. GeorgiQ. cupressuSy care era semnii de morte. acestii fondA alu bocetului din cestiune se afla aprope literalminte In falmosa carte poporana Varlama si losa/U^ atribuita generalminte sântului loanu Damascenu din secolulu VIII (1). In capitolulu despre Bradu noi amii vfedutii ca Romanii puneaii Înaintea casei mortului unii chiparosii -=. stud. com. . nu e alta decât o crenga de marii. stud. si In urma: d). Si din ~ i. e de origine cu multu mal posteriora.Din Costâna. Pomii raiului sau mai bine (Jisii Însusi raiulii. sau. de Elisabeta Agapi. com. de V. stud. dupa cum am vSdutii. gimn. sa nu duca nici când si de nimica dorii (1). din Stapca. Deci pomula vietii din punctulii Întâi.aiba ce gusta. sunt. In acea adâncime cresce unu arbore colosala. stiid. de Iustina Cârdeia. Trecfetorea din lumea acesta In cea-lalta: c). dupa cum arata bocetulu banatanu. si dupa cum nu pote odrasli pomulâ acesta. de Titfl Zaharescu. respective bradulu. Din Fundula Moldovei. totii asa si pomulii^ care. despartite prin asorbulU pamîntului. In acela arbore. Insemneza: a). (1) Credinta Rom. cari pândescu si ameninta bletulâ sufletu. Tonîgarifl. o vidra si unu serpe. gimn. dupa bocetulu banatanu. gimn. com. com. Jemna stud. ginm. gimn. care servesce sufletului de trec6t6re din lumea acesta In cealalta. com. de I. care servesce de trecâtore Intre ambele lumi. care-I servesce de scara spre a se put£ sui pe dinsulu de po pamlntu pâna la Dumnezeu In ceru. sau Încuibata trei fi^re dusmane: unu solmu. Din CânipulungQ. Lumea nostra si lumea cea-lalta c&tra care mortea mâna pe omu. de Mich. b). gimn. FomulU. asa nu se pote mal multu nimicu spera si dela celu mortu. stud. Din Balac^na. Precum cipresulu odata taiatii nu odraslesce mai multii. stud. dupa cum am ar&tatu mai sus. despre care am vorbitu mal sus. Umbrirea si recrearea sufletului dupa ce a trecutii prin tote vamile. din punctulu alâ doilea. nu Insemneza nici mai multti nici mai putinii decât cipresulii Romanilorii.i> adica printro adâncime care sorbe sufletele. 182 nu p6te sa dea nici odata odresle. si despre care se credea ca odata taiatii mal multii nu odraslesce. dupa parerea nostra. Pomulii vietii. Din Mânasti6ra. El bine. com. gimn. com. pSrii saii prunii. de Alx. Din Bilca (H>in. Resumândii cele espuse pâna aici resulta ca PomulU^ ce se duce Înaintea mortului.. Baciu.

Hasdea. iar copaciulu tn care se urcase ^ra putinelâ numai sa cb^Sl. si vâ(jiu doî fârecî^ unulu albu si altuia negru. sub titlulu : (1) D-r M. 42 43 184 . «Asa fugindu elu c&i^vx Intr o grapa mare si daca ca(j[u tntr tnsa. iar piciorele si Ie pusese pre nisce ramuri uscate si putrede si uita aceste râutati si greutati tote. câte odata prin leO. t. ce fugia de unu inorogii si nu putea nici cum sa rabde si sa stîrpesca strigarea si sberetuliji glasului lui celu grosnicu si Infricosatu. Literatura populara româna. Q^ster . Deci cauta In fundulu acelei gropi si vh^u unu sarpe mare si grosnicu. Arborele !n gropa cu cele trei iierc.Iata partea ce ne intereseza din acesta carte poporana dupa traducerea facuta de Negoe Basarabii pe la Inceputulâ secolului alu XVI si Intitulata alnvitdiurile Iui N^oe Voda:^^ a. cunoscuta mal mult sub numele de c 7aimlele Iul Did/paU^ unde unicomulu e înlocui tu prin elefantu. iar tn fundulâ gropii rtnjia acelu s^rpe grosnicâ ca sa-la tnghita. Ac^ta este închipuirea celoriî ce tnsala cu înselaciunea lumii acestia.. Adica inorogulu tnsemneza mortea care gonesce sa ajunga pre totâ nemulu Iul Adamu (1). Deci iar cauta spre partea tn cotro sta elu cu piciorele^ si v64u patru capete de aspida. P. Cuvinte din betrânî. ci tugea tare ca nu cum-va salu ajunga si sa-Iu manânce. unde se ivia din malultt acela ce era aprope. Bucurescl. BucurescL 1B83. Si atâta tiu rosose câtu putintelu era sa cada jos. 183 sulâ. afla acolo unu copaciU si se apuca de se urca tntr In- (l) B.. p. Ea este numai putina populara tn Persia si India. Si daca v6(|u acea putinea miere uita de a-si mal aduce aminte de acele rautati multe ce-I& tncunjurase. p. ne este cunoscutu si Intr o redactiune curata bogon^Utcd. Iar daca se urca elu cauta Ia rftdâcina acelui copaciâ.» Aceeasi parabola se afla Ia Arabi tn renumita colectiune Kalilah va Dimnah. si statu cu piciorele pe nisce ramuri si gândia ca va fi In pace si far de nici o grija. si se porni spre acea ramura ce pica putinea miere. Acestia se as6mâna unul omu. care rodia totu-d^una acelu copaciu tn care sta elfi. 1879. 707 708. iar gropa prin putu. conservata tntr unii manuscriptâ de pe la tnceputulu secolului alu XVI. H. ce sufla si esia din gura Iul para de focu si venia cu gura cascata si cu dintii rtnjiti numai sa-Iu înghita.. Adica din afara de acea gr6pa sta inorogulu gata sa-Iu manânce. Si cauta tn sus si vSc^u unde pica dintr o ramura câte o picatura de miere.

. . Cu alte cuvinte bocetulâ banatenii e maî aprope de VarlaamU si loasafU (1).. P. si cânta cântare dulce si veselitore de a o aucjii. si p6rulii ca fulgerulii si piciorele lorii albe ca laptele. Si trecendâ apa aceea amii ajunsii la oresî care vfezduhii groznicii si nelntelesti . Si ducendu-ne în cerile se despica si fugia dinaintea nostra apa care este de-asupra luî si trecendii noî se întorcea în loculii eî. si la . si slobodiendu ra(j[e ca nisce multe fulgere. 708 709. cel ce sta Înainte la acea Înaltime prea luminata aii slavitii pe sfânta Troita Împreuna cu noi.. cari mergeaO împreuna cu mine. cu inima buna si amii trecutu porta cerului . Si apropiindu-ne In dreptulii acelui prea Înaltii scaunii. Ca isvorii credintei poporului despre acestii pomii si celorii din prejurulii s5ii credii ca a servitu maî cu sema « Viata sjîntultil Vasile celU noU». si s^a suitU întru împiratia cerurUorU si me petrece tmpreund.. si satura cu privirea aceea pre toti aceia câti s au Invrednicitu sa locuesca acolo.. II. Aci Insa In locu de unu singuru arbore sunt deja doî: unulfl cu ramure de argintii si cela-laltu cu ramure de aurii. si era de dedesubtulii luî oresî care tineri prea frumosi cu multime nemasurata de stralucire îmbracati rosiî ca racjiele sâreluî când apune. p. De asemenea în locu de unii singurii unicornii sunt doua animale: camila si leii. si erau Îmbracati cu haine stralucite si de multii pretii .. Cuvente den bfitrânl. bucurându-se ca s aii mântuitii unii sufletii în cesulii acela. Pomulii din punctulu alu treilea e asemenea de origine maî posteriora si anume aprocrifo-crestina. si fetele lorii ca zapada. si fulgerându lumina tote partile acelea. din care reproducemii spre comparare urmatorele sire: «Si ne-amii suitii dela aceea (adica dela vama a 24). Si v6dendu-m6 în manele sfintilorii ângeri. t. «Pentru ca stau Înainte Imprejurulu lui Dumnezeu tineri cu brâne de auru t6rte mart si Înalti. Si acolo am aufjitu unii glasii forte Incetisorii dintru acea Înaltime plinii de multa dulceta si veselie. stralucindu prea frumosii. ca a trecutii sufletulii meii slobodii de primejdia si de amariî si întunecatii dracî aî vSsduhuluî.npHTHA IV Boraxu^pb ivT BOAPdpkCKkiYi^ KNHPA (parabola despre ceî bogati din cartile bulgarescl).. cari m aii adusii : Duceti-o întru tote lacasurile sfintilora^ dupa cum aveti obiceia^ sa faceti la tote sufletele împrejurulU raiului. (l) B. si se biicuraii împreuna de mine si se veseliaii pentru mântuirea mea. aii alergatii toti. si tînarulii portarului eî ne-aii primitii bucurându-se si a slavitii prc Dumnedeii. 4icendu celora. . bucurându-se pentru mântuirea mea. Hasdeu. 185 «Si mei^endu Înca tnainte va^ut'am scaunulâ Iu! Dumnecjieu albu tnmiitu..

.. sta . si era o mare bucurie sa le vada omulii . Deci e vremea sa mergemu sa vedemu locasurile nostre. cu piramidî cari slobodiaii rade Înfricosate. sl-am intrata Intro curte. pentru ca domnulii meu omulu ce^u vorbitorii cu D-(^eUy bunulu meu parinte Vasilie. si era Întinse In mijloculii ralului cu unii chipii negritii. care nu este a mea. deosebite cu slava si cu stralucirea.. cd astazi /ace pomenire cele de patru-^ed de (Iile ale tale. a venitii aice mal nainte decât mine . pe care o ve^f. De acolo sa-Iu odihniti in locuia unde m'a rugata robtda meît Vasae. a Si mal mergendii In slnulii patriarchulul Avramii. câte sunt imprejurula raiului^ si câte sunt Intru celea de desubtulu pamlntulul. d a cuviosului si duhovnicescului nostru parinte Vasilte cda încredintatii robU ala Domnului^ care este duhovnicesc^ parinte si a altora fii ... . locuintele cele de Dumnezeii zidite ale sfintilorii In loculii verdetil ceresc!. . Si 'n acele prea stralucitore lespecjii de aurii eraU copaci saditi de multe feluri y si tineri. si Inconjurându-le tote acestea. Si cautându la rasaritii va(j[ul Înfricosate palaturi facute de focii.. . . care ma pac^ia.. . si era minunate acele locasuri ale sfintilorii.. (Jicendu-ml: ore sciî^ Teodora. ce staâ nou3 In veci . si aprope de acele trepte ale palaturilorii acelora. si era curtea aceea pardosita cu lespecjil cu totulfl de aurii si pestrite tn multe feluri. bunula tSa parinte Vasilie. am ajunsu Ia locuinta acfyta.. ftSl-am mersii. tfSi In scurtu trecendU tote. «Deci plecându de acolo. si era plinii de dulceta ceresca. . de care era plinii de veselie prea multa 186 si prea dulce si sta la foca frumosu si bine potrivitu. . si Înalte forte. si la vâsduhu prea san3t08u si prea dulce. tmde curge tsvorula cela fara de morte apa ^ beutura vietii. si de mir&ma.. dupa cum pomenescik pe morti la cele 40 de ^âe? Si dintru acesta am cunoscutu eu ticalosa cum ca trecendâ 40 de (jiile de când am muritu. in locuia unde este odihna cea adevSrata^ unde se hodihnesca sfintii . si de trandor firi minunati si multa mirositori. care avea multa frumusete^ si de mare pofta si mângâiere de a-lQ vede omulu. . si In launtru slava nepovestita si neveste(^ita. adica In loculii care locuesce. care stralucia. care era zidite de-a drepta Iul Dumnezeii deosebite ale fiesce-carel tagma a sfintiloru. care este dintre acele flori ceresd.cele mal de desubtii ale pamlntuluî. . ne-amil dusa la localurile sfintilora . m au Întrebatii imulu dintre prea dulcii ângerl..

Tipo-litograGa Dor. 439. Ce se atinge de Santa-Marie. P. fiucurescl. Si era plecatii deasupra mesei. Vasilie. 44 61. . si multe le voru fi luatu si din acelea. ca maica Domnului. Idem. Vasîle celui noU^ cari asisderea voru fi tractându despre atari pomi din apropierea ralului. Cudi. prin urmare. mal de graba decât ori si care altii (1) Gaster. pote s o faca acesta. p. cit. ce^o acoperia tota si da mare frumusete privitorului (1) . adica ângeril. LIV si 301. De-aice vine apoi ca celea ce le spune si crede elii despre pomulii din cestiune nu pot& sa consune Întocmai cu celea ce se cuprindu In Viata sf. trebue sa amintimu aici ca ea joca unu rolu forte mare atâtu In literatura poporala scrisa. pe lânga sfinti si duchsfintl si pe lânga tinerii cei frumos. Nu-Î vorba ca poporulu. p. si se numia smaragdi]. I. . p. voi. In decursulu timpului. fîe-care pote forte lesne sa se convinga ca originea credintei române despre pomO do sub punctulu trei nu pote sa fie alta fara numai cele Însirate tn viata acestui sflntu. Afara de acesta e de presupusu ca poporulu va fi avendu cunoscinta Înca si de multe alte carti poporale. . (1) Viata sfîntulul Vasile cela noQ si înfricosatele Vami ale vSsduhuluI si dr^pta judecata a lui Dumne4eQ etc. nu trebue nici decum sa ne miramu daca pe lânga D-(jleU si Sân-Petru^ portarulu de lânga porta cerului. Chrestomatie româna. dapa credinta poporului. care da racjie prea minunate. asemenea Vietii sf. Si In chipulu el era sadita la r&sdritil unU migdalii prea frumosa. ci unele le-a lasatu iar altele Ie-a adausu. SântarMaria. op. 187 Comparând u acum sirele citate aici cu cele spuse de noi mal sus despre pomu. 1891. na pututu sa se tie strictu de originala. Leipzig. care n'o Intâlnimu de felu In viata sf. lf>92. care e raspândita la poporulu românu acum de pe la finea secolului alu 1 7-lea^ adica cam dela an. Vasilie. daca nu cum-va si mal de nainte^ si care a datu cu timpulu nascere si la alte carti si credinte poporale (1). câtu si In cea nescrisa. Bucarest. o tntelnimu si pre dlnsa scriindu numele celorii drepti si ar5tându-le calea spre ralu.o masa mare ca de 30 de coti de pietra de multii pretii. cari Intlmpina sufletulu celui repausatu si-I facu locu In raiu.

de care este cuprinsii repausatulu. Litur«rica bisericeî ortodoxe-catolice. PRÂNpiSORULO Prânâ isorulu si cinisâra sunt usitate mai cu sema în Banatay unde se facft îndata dupa ce more cine-va.18H sttntu. Atâtu pentru prândisoru câtu si pentru cinisora se facu 3 5 turtite din faina bine cernuta de grâu sau si de cucuruzii . Vasilie cela noU. parte pe a ApocalîpsiilA apostolului Pavda. Insa numai pe unu timpii scurtu. a caruia icona este pomulii si n care petrece acum sufletulii mortului (1). iar cinisora dupa amiadî. 189 XV.» care ne spune Jntre multe altele. 3C1. cit. apoi si pomulU cunoscintel binelui ^ alU rSuIuK din care a mâncata Adamu si Eva In contra poruncei d-deescî. ca «dupa co-a vfidiutii iadulii îlii duse iar Înaintea lui Chr. op. p. PrânrjisorulU si cmisora se facu pâna la nouS (Jile dupa esirea sufletului. Însemna JRalulâ din care aii fosta scosi afara protoparintii nostri. 149. Bucurescî. prin mortea sa a biruitii mortea si ne-a dobânditii raiulii. Stefanelli. si anume : PrândLsoruhi totu-deauna pâna la amiadl. dar In care petrece acum sufletulu mortului. In cele optu dile dintâi dupa esirea sufletului. când apoi celu sau cea de pe urma se scote afara din casa de se manânca. ('1) Gaster. 1886. prânSisorula se face de regula dupa rfisaritulu soreluî. de 6re-ce îs. In fine credinta despre pomu din punctulu alu 4-fea se baseza parte pe spusele bisericel nostre dreptmaritore. de-lii blagoslovi sî-la trimise în raîa. care ne Învata ca pomulu. si acestea. ea ocupa loculu $/. Chr. unde sunt multe feluri de pomi si sub toti pomii sunt paturi^ deci îl dede si Iul una patU de se odihn).» (1) Juv. cam pe Ia amprooruy iar cinisora înainte de apunerea soreluî. careia a urmatii mortea. Prin urmare^ tn casulu de fata. si vfedîi de-acolo binele si rfiulu la care va merge si la judecata (2). p. ce se duce înaintea mortului. adica pe Ia chindie.

iar a cincea si cea de pe urma unei dintre rudeniile ce a muritu cu putinu ceva mal înainte de acesta. stud. Dupa ce sau pusu turtitele^ pahanilii si legumele pe sinie^ se chiama. Deci în cele trei dimineti si seri dtntâî dupa Inmormlntarea mortului se chiama unii saracii saii si unii vecinii si i se da tn locuia acela. va sa dica dupa istetimea maestrului strungari. în diametru. a doua st. precum buna-ora In Todiresci este datina ca. Archangelii. iar altulii cu vinu saii rachiii^ unde se lasa pâna dupa scoterea mortului din casa. a treia Maiciî Domnului. (4) Com. . 190 Dupa ce s^au coptu turtitelo acestea se punu pe o sinie (1) asternuta cu unu masaniA (2) curatu. cari sunt asemenea fîerte anume spre acestu scopu. sa se pue pe feresira de catra amiacjii doua pahare pline: unulii cu apa curata. In unele sate din Bucovina. de lonA A\Tamâ. Afara de acesta e de notata ca tn cele mal multe parti (1) Sinie se numesce o mas& rotunda facuta din lemnd in forma unul MnitriU (talgerQ. ca sa o manânce (3).(porumbii. papusoiu) de marimea dupa vointa si putinta celui ce le face. iar tartele de asupra mal scunde de cum e mijloculA de desubtA. si din care paharii e mal desertu. sa manânce si sa boa din acea b&utura^ ce a cerut'o mortulii (4). cari le puneai! de cinaQ de pe dinsele si afara in curte (ograda). dm. adica mortii. In timpuld de fata siniile nu se prea vMCî asa de adese-orl. in DomanO. (2) ifMan»t7sfata de masa. unde a muritii cineva^ fie'n patii saii jos^ fîe unde va fi. dintr acea bâutura se crede ca cere mortulu ca sa i se dea de pomana. când se scote mortulii se cauta la pahare. (3) Com. Îndata dupa ce more cine-va. La mijlocii se pune unu paharu cu apa curata si ne 'nceputa^ apoi nisce legume de dulce ori de postu^ dupa cum e si timpulâ. nici când însa maî mari de l^j. gimn. farfurie) cam de unfi metru in diametru de mare si cu mijlocuia oblu. de d-lQ losifa Olaria. invdt. nisce baetl pâna la 7 sau 10 anl^ iar daca repausatulu e de genii femeesciiy nisce fetite asemenea pâna Ia 7 saii 10 an! de bâtrâne si li se da prânc^isorulii saii cinisora. Mal de multd se aflaQ sinii mal la fie-care tSranCL din BanatA. a patra mortului de curendu repausatii. astii-felA pre* gatita. Cea d mtâî dintre cele cinci turtite se menesce luî Dumnecjleu. daca repausatulu e de genu barbatescu.

(2) Ck)in. adica caldura saii jertfa In cea-lalta lume. invâtâtora. iar pe de alta parte sa aiba si elii aburi. se face dupa credinta poporului. Priveghiulii. In aceste doua nopti deci. 192 XVI. PRIVEGHIUL 0. caci aburii din mâncari se radica ca jertfa pentru sufletulu mortului (1). Cina morttduî se da asemenea In tret seri de-a rendulu. care a repausatu de morte naturala. se face în tote partile locuite de Români. cu deosebire Insa sâracimil. sta de regula trei (Jile si dou6 nopti nelnmormlntatu. este datina de a se face în a doua sera dupa repausarea cui. In fine. dupa cum este si timpulfi. precum si câte unii colactk Impletitii In treU JFbmana acesta se pune de aceea. din maî multe cause. câte unu paharu de rachiu si câte o bucatica de pane de sufletulu repausatulul.va. Corpulu fie-caruî omii. dupa Îngropaciune^ si anume In (ie-care s^ra se chiama Ia unu barbatii mortu câte trei barbati^ iar la o femee câte trei femei. asa numitulu priveghiU^ la care se aduna o multime de omeni: barbati si femei. (1) Corn. carora li se pune ca pomana fiertura de dulce ori de posta. In unele parti din Transilvania. SimQ. asa numita a Cina de opoî». SimonQ. de d-la T. precum buna-6ra în Orlatu. care dureza de cum începe a se îngâna (jiiua cu noptea si pâna ce rfesare sorele. care este împreunata cu unele ceremonii religiose ce se 'ndeplinescii da catra preoti si cel-laltl functionari bisericesci (2). amicii si nemurile repausatuluî (1). de d-la Rom. câtu sta mortulu în casa.191 ale Bucovinei^ cât sta mortulu In casa^ este datina de a se da celorA ce vinu sa-lâ vada. ca pe de-o parte sa i se ierte mortului pacatele. dintre cari unele sunt basate pe experienta de tote dilele. tineri si batrâni. iar altele pe închipuire . In alte parti din Transilvania^ precum în tinutulti Nasâudulul. mal cu sema însa vecinii.

Sima: aPaza de n6pte. parte în legenda bogomilica reprodusa maî sus în cap. ca pare ca ar semana. Cu acesta se 'nchele apoi si joculii (1). ca casenil. pâna ce toti cel de fata se satura de rtsu. Cel de fata prindu a rlde In hohote. IV.» T. Iar în casu. De aicî vine apoî ca nu numaî Români. am spusii ca luminele. Mosnegulu se face a cosi cu cârja. ghiontindu acuma cu cârja pe sus. ca-I aprinde barba. mal pe scurtu pe unde apuca. In fine si pentru aceea. pe scaune. cari se radica pe laiti. o potrivesce astu-felu. luându o lumina. care ne spune ca Diavolulu. ÎI mal dau si altele de lucru.sau pentru ca asa au apucatii din mosî-stramosî. Mosnegulu o stinge si iese aiara suduindu. In cap. atunci unulu. dar nu e baba lui. Prin urmare omenii adunati ca sa privigheze sunt tn prima linie Indatoriti a lua sema de luminele ce ardu ca sa nu se stinga sau sa se aprinda ceva dela dlnsele si sa se Intemple apoi vre o nenorocire. ci numaî amortitii sau lesinatu. prinde mal Întâi a plânge de bucurie. 173: «In serile cele doua de înainte de înmormlntare se face la casa mortului asa numitulQ priveghia » Rom. si *n urma a o certa si mustra In modulu celoru batrâni. si elu iarasi Începe a face posno de ale sale. Dupa acesta se face ca aduna. op. llu iea de mâna si ducendu-lu la o fata sau nevasta tenSra. sub pretextii ca corpulii omenescii ar fi proprietatea sa. Când voesce sa iasa mosnegulu si cu baba ca sa m^rga acasa.» 193 se lasa ca sa arda (Ji si nopte pâna diTpa scoterea mortului din casa. se numesce /w/r^Aitl. cfttâ se afla mortula în casa. VI. SiraonQ: «In ceea ce pri vesce />rtr«^&a'i«ld. pe cuptioru. ghiontindu In dreptasi stânga pre cel din casa. si sar Intempla sa dea semne de vieta. cum o vede. cari de regula sunt nu numaî torte întristati. In sfârsitu ajungu si la baba. numai sa nu fie ajunsi de cosa mosn^gulul. care o facâ mal cu s^ma barbatii în totâ timpulâ. p. Adevarata origine a priveghiului însa credii ca trebue cautata parte în timpurile cele maî departate si maî întunecase ale antici tatiî. sa aiba cine a-î sta mâna de ajutorii ca sa nu se nenorocesca saii sa se tnspaimlnte si apoî într adcvSrii sa mora. In urma. iar pe alte locuri de douS or! sî anume in prima si a doua s^ra dupa repausare. . ci tot-odata si forte osteniti de munca si alergatura ce aii avufc?o pentru pregatirea celorvi trebuinciose de înmormîntare. apoi Începe a o trage la respundere pentru ce la lasatu. acesta pe unele locuri se face numai odata. llu Întreba ori de nu e aceea baba lui. ar voi ca numaî decât sa pue mâna pe dînsulâ. cari se aprindu în prejurulu mortului si maî alesii cele trei dela capulii acestuia (1) Frâncu. sa aiba macar cisce-va timpii a dormi si a se recrea. cit. tiu pune sa cosesca. celu ce Ia spusu ca-lu va duce la baba. Mosnegulu. când mortulu n ar fî muritu. Elu respunde.

Ca usa e pe din fata Legata t6tâ cu ata. 1. De-a Mânzulica se joca optu flacai. daca vel pazi tergulii cum se cade. e rege. Turturena. Daca te-i purta bine.. 7. Se duce mal departe pâna da de tâlharii. Comisarulii iea c!ustea si-i da cinci la palma ^icendii : Asta-i lefa ta pe-o luna!. tâlharii. unde are prepusii ca s ar afla mânzulica. Pantirulii merge la comisarii si-I spune ca i sa furatii jidovului mânzulica. Usa ÎI arata 10 ore. pagubasii. Fie-care flacaâ tine In mâna câte o carte. Comisarulii deschide cartea sti si Întreba: «Care este pantirii»? Pantirulii vine. care arata 10 6re. doctorii. si ^ice ca elii este politaiu si-I da o cluste In mâna. bate la usa comisarului.(1) Com. 2. Iara pe din dosii E legata cu rogozii. comisaru. îi spune tot-odata sa iea sema ca acuma e ncjpte^ sa nu se atinga de usa regelui. de d-lft V. Iara daca sa 'nttmpla sa (ie vre o paguba. 6. Cum pul mâna pica jos. 4. sa vil îndata si sa-mi sput ! Pantirulii iese. pantirii. Iata ca 'ntr'o Miercuri vinii nisce Jidovi la tergii cu marfa de vendutii si cu o caruta la care este prinsa o mânzulica si tragii pe pl^ta. mânzulica si a 8 orariulu. 3. ] 211 Mânzulica.. ca sa nu fie nici o paguba Intrlnsulii. Comisarulii îi (jiice sa merga în tergii si sa caute câte cîasurî sunt si sa iea totii-odata si pe pagubasii ca sa-î arate unde are prepusii ca i s ar afla mânzulica si sa-I caute numai decât mânzulica. 5. Peste unii clasii vine stapânulii carutei la pantiru si-I spune ca I-a furatii cine-va mânzulica. Pagubasulii merge pe la case. atunci tî-oiii mari lefa. si ajungendii la una bate sa i se deschida. 212 ~ Pantirulu iea pe tâlharu si-Iii duce la Inchisore si spune .

careia nu-I este de felu cunoscuta joculu acesta (1). Atunci celu ce voesce sa sloboda sânge sau sa lipesca sticla cu apa o Intorce repede cu gura In jos si i-o torna dupa capu. De-a lipitulii sticlei în grinda saii de-a scurge sânge din grinda se joca în urmatorulii modii: Unu flacaii iea unii scaunii înaltii asa ca^ suindu-se pe dînsulii. Dupa aceea alege tineretulii pe unulii mal bfetrânii. Acesta tine cu manile ochii unuia. Dupa aceea iea unii hangerlu saii unti altii cutitii lungii si o sticla saii o ulcica plina cu apa^ împlânta cutitulu în grinda si împlântându-lii se face ca-lii scapa jos. V&cjiendu acesta cel de tata abia se potu tin6 de rlsu. acela merge în loculii lui. (2) UsitatQ în Suc(5va. Comisarulft spune sa-Iu aduca dimin6ta ca sa-Iu traga la raspundere. îlii jura si-ia Îmbraca cu unii cîaunii In capu si-î pune o coromâsla pe spinare . Dimineta chîama pe doctorii ca sa-Iii cerceteze de pote sluji la 6ste ori ba. iara ceilalti llii croescii cu priscala peste spate. Priscala. Acela. Si dupa acesta se 'ncepejoculii din noii (2). Dupa cutitu se pleca de regula unu balatu sau o copila. sa-Iu bata si apoi sa-Iu iea la catane.comisarului ca a gasitu pe tâlharu. (8) Usitata în satulQ Candrenî. Dupa aceea cela batutii se sc61a si daca pote ghici pe unulii din cel ce i-aii datii cu priscala. (1) Apoi întreba pe omenii din casa: Cum sta ? bine? Ca unii câne ! respundu acestia. De-a priscala se joca astii-felii: se iea o bucata de dranita si se despica la unii capStii. Asa se parendeza mal toti câti au Inceputii joculii de-a priscala. 213 sa-Iu radice de jos si sa i-lu dea. se pl^a dupa cutitu. si asteptându cu nerabdare sa vada cum se va slobozi sânge din grinda. wer da. Doctorultl llii cerceteza si aflându-lCi ca e bunii Uii tunde. ca altmintrelea nu pote sa sloboda sânge din grinda sau sa lipesca sticla de acesta. ca sa nu va^a. si-Iii Învata sa strige «ftertfo». t)ice apoi catra unulii dintre cel de fata (1) Berdo dela germ. apoi llii scote atara. . nesciindii cum merge joculu. (3) Sticla 'n grinda. Acesta senumesce pripeala. sa pota ajunge pâna la grinda. îlii pune la ferestra de naintea casei.

la soldii. se pune cu fata Ia pamtntu si Întinde manile Înainte câtu pote ajunge. Unu altu feciorii iea unii cutitâ sî-lii tnGge cu verfulii In pamlntA lânga degetele celui de jos. Daca nu radica mâna la timpu sau daca nurostesce corectu cuvintele de mal sus.. ceea ce trebue 80 faca cu funducasiune. e forte grefi de a pastra cumpana si a nu cade mal de multe ori jos. La culcarea ursului. Toti cel-laltl trebue sa radice dupa dtnsulâ mâna In sus si sa (tica adora sbord 'n 8usi>. iara cetirea lorii In decursulii priveghiului se face cu scopii ca celu repausatii sa pota mal lesne trece prin . ast-felu ca sa vie fata In fata. la spate. (2) UsiUta in BosancT. Unu feciorii pregatesce doue funduri In forma unul talgeru. iea tn mâni ambele funduri si astii-felii sta apoi Inbrâncitu pe verfulii degetelorii dela piciore si razimatii cu manile pe cele doue funduri. Mal nainte de acesta Insa trebue sa raspunda la Întrebarile ce i se punâ. care a spusu cea mal mare minciuna. ca si evangheliile. Vine apoi tn mijloculu casei.MSrulti. 214 UrsulQ. unde tl-e prafulii ? unde-tl sunt plumbil si capsele ?» La fie-care Întrebare venatorulii de jos trebue sa arate cu fundulii In mâna In acea parte a trupului. Se punu rendu doue laitl. cari asemenea se numescu In unele parti ale Bucovinei stâlpi^ si despre cari vomu vorbi In unulu din capitolele urmatore. Dupa acesta trebue fie-care sa spue câte o minciuna. Ci6ra Acestu jocu Uu joca mal multi insi. pe cari stau alaturea câte patru insi. ce se cetescu In decursulu starUorU. (3) UsiUta in TiseutO. fara de a esi din loculii unde se afla. Asa trebue pe rendâ sa spue fie-care câte o minciuna (2). batenduse cu clustea la palma (3). unde ar ave Ba porte lucrurile Întrebate: la umârii. Aceia. Se 'ntempla Insa adese-orl ca celu dintâi numesce unu obiectu. Insemneza vamile de pe cealalta lume. (Jice adora sbâra '» susy>. (jiicendu ca sbora. dar neclintindu-se de felii din locii. (1) Usitata in mal multe «omune din Bucovina. dimpreuna cu cel ce stau In rendu cu dinsulâ capota apoi câte unu maru. când oblectulâ numitu tntru adevâru e In stare sa sbore. Daca gresesce e pedepsitii. Aratândii Insa la Întrebarile facute. Acuma venatorulii se trage pe verfulii degeteloru dela piclore. Se aduce apoi o strachina plina cu mere si se pune la mijlocu. Cutitulii Infîptu e ursultl^ iar feclorulii de jos e vânator ata. Unulu dintre jucatori puno mâna pe unu scaunu si apoi radicând'o In sus.. atunci cel-laltl trebue sa iea forte bine sema si numai atunci sa radice mâna In sus si sa dica sbora. Cu unii fundu trebue sa se Întinda si lovindu ursula (cutitulii) sa-Iii restorne. care nu pote sa sbore. Unii feciorii adica Uu Întreba: «Unde te duci?» «Se 'mpuscii ursulii !» respunde acesta. atunci capâta dela toti celalaltl cu clustea la palma. «Unde tl-e pusca?.

dupa cât sciu eu pâna acuma. (4) T. Sub CUV. de d-ltt V. p. la fete. 15 ^ 226 xvm. cit. patru^ . mal rare or! a cânta. numai tn BanatU. LIV. Numirea loru Ie vine asa dar parte dela ijlnele Porîj cari se invoca spre desteptarea celui repausatu. Brasova 1891. 22: tiDoriU. 568 si 269. (1) Ioana Becin^ga. in op. DoriUf publ. mâne (jii In (jiorl. Vi6ra Magdu. in «Fafnt'/ui» an. T. la neveste si la juni.» (2) I. und gend ald poesiel popo. preota. a unei fete sau a unei neveste tinere (1). p. 1^ o R 1 L E. Bouiinl. Iar cântarea sau bocirea lorii se esprima prin verbulâ a striga.aceste vami. care se cânta înainte de rev^rsatuld 4orilora la casurT de m6rte si esclusivO. Becinaga . si In deosebi In Cacova si Varadia. XXVI. parte dela timpulu când se cânta. in «Gazeta Transilvaniei. t)ori se'ntelege o specie anumita de bocete^ cari sunt cunoscute si usitate. XI. De aici vine apoi ca tn unele parti actiunea acestei specii de bocete se numesce striffattdil (2) saU strigarea ^orilari (3). 82. porile publ. aZ)oWfeu^ datine poporale. si car! se cânta nemijlocita Înainte de revSrsatulu sa& pe la revSrsatulu (jioriloru si mal alesu In prima dimineta dupa repausarea unul feciorA. In comunele din jurulu Maidanului. publ. Inmorm. (3) Aurela lana. Buda-Pesta 1876. Turtur^na. adeca numai acele bocete.» an. p. iar tn altele cânteadU t^orUora (4). U. 646. 227 In sirele urmatore reproducemu numai t)orile proprii. cum more cine-va In familie si se latesce vestea despre casulâ mortii prin comuna. p. publ. (1) Com. «Jalea Românului. rale. tn cari se invoca ^înele cu acestu nume. 268. No. in cFamiiia» an. Burada.» credinte si datini. MaHam^ lomomi. Oradiarmare 1890.

Noi. De Dumnezeii bunii lasata. Porilorii. La ventii. vecji de (tilii^ii Nu pe lonâ sa-la despartimii De jocuri nejucate. De lucruri nelucrate. Iaca de locii ca (jiilimii Dar nu'ntârcemii înapoi Pe Ionii a veni cu noi. acum ve<Ji ca grabimii. D'albe si rumeni6re? Noi grabimii.sese ori optu femei dintre consângeni. Mândrelorii voi <}înelorii! Ce grabiti voi de 4iliti Si pe Ionii ilii despartiti De jocuri nejucate. Unde-unii mSrii mândru'nfloritii De totii ca s*a vestejitii. surorilorO. Mândrelorâ voi (Jîneloru ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ionii ilâ întâlniti Si-lâ întârceti înapoi Sa vina elâ iar cu voi L'asta lume luminata. ori si straini. De lucruri nelucrate. De flori mirositore. pl6ie si la s6re Si la apa curgSt6re. iar cea-lalta asemenea cu acelasi glasu rgspunde : Porilorii. surorilorii. Trupa prima cânta cu unu glasu jalnicii patruncjiStorii strofa Intrebatore. De flori mirosit6re. D'albe si rumenî6re. Ci ca vremea ne-a venita . Ci ca vremea ne-a venitii De pornita la rSsaritâ. venindu la casa celui mortu se aseza jumatate la unu coltii si cea-lalta tn celu-laitu coltu de-a lungulu casei si Incepâ alternativa a striga JQorUe cântându.

Si la apa curget6re.Acum iara de pornitii. surorilorii. Bine. surori si la mama. Apoi bine voi sa faceti Pe elii înapoi sa 'ntorcetî L'asta lume luminata. 228 Plângeti si voi codriloru.si noi. Si de locu ca voma (tili. Rfimâne nestramutata Chiar si pentru împSratâ. Dimpreuna petrelorO. De Dumnezeii buna lasata. pldie si la sdre. Caci câte flori împupescii T6te pe una jalescii. Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ. La frati. Dimpreuna si cu voi. La ventâ. ca noi vomi grabi. Cari pe ea eu dorii o chiama. Si câte în lume înflorii T6te lui se*nchin(i cu dorii Si câte din lume trecii T6te pe elii mi-lii petrecii. Plângeti si voi patru vcnturl . Mândreloru padurelorâ. A plânge putemâ. Plângeti si voi muntiloru Si voi mândre vailorâ. Plângi tu luna si tu sore Când omulâ din lume more. t)orilorii. Plângeti si voi apelorO. Mândrelorii voi (jiuielorâ! Ian grabiti voi de piliti. Si 'n lume s'a împlinita. Dar cine 'n lume ca pdte Sa *mplinesca doruri t6te? Ce ursita a urnita.

. De catra tâicuta. tn câta storce lacrimi dela toti cel ce o asculta (1). unde nu este râutate. De catra fratiori. cit.. Întâi tn se sue undede fenu si (1) AurelQ lana. fetele cari se aduna ca sa strige porile. In comuna Ecîca. p. Ca o stea iar a cacjiutâ Si din lume a trecuta (1). De catra surori? .. sau sa-Iu conduca la locuinta eterna. si postându-se aicea Începu a striga t)orile ca sa ajute celui repausatu dora se destepta. 646. ocasiune e Insotitu de o melodie Irumosa si duiosa. 229 -' De catra maicuta. Jalea Rom&nulul. publ. corni tatulu Torontalu. noua femei cântatore. precum si celu alu celoru-lalte bocete. . Unde-atI zabovitâ De n*atl înflorita Si a(jil dimineta Ca eri dimineta? Noi amft zabovita La lele-amâ plivitâ La Iele cu lacrami. (2) Aice se pune numele oelul repausata. In comunele Domanft si Colnicu din Comitatulu Carasului tn Banatulu timisanâ se aduna de naintea sau sub ferestile casei.. Ca (torile s'aâ versata Si elâ nu s'a desteptatâ. cari se mal cânta la acesta. Plângi o lume si alina Clipa cu suspinurl plina.Din t6te patru pâmînturl. le cânta mal odaia. Ca s*a despartita TenSra Mariuta (2) si nevestele. unde se afla mortulu^ apoi iesu afara si va la o Înaltime ore-care pe paie sau pe o clae de-acolo le cânta: Porilorâ. SurorilorCi. unde se afla mortulu. în op. Textulu acesta.

dar totu-odata si forte duiosu a striga porile astu-felâ : Sc61â-mi-t6. Frati si surorele. Frica vel petrece . Scola de te roga L*ale mândre t)orI Pân* de noua ori Ca sa nu grabesca. 22. La raia. Sc61a de te r6ga Si la sântul(]i s6re« Si la ventâ de b6re. Si te-I spaiminta. ci vieta eterna. sc61a ! Soriora draga. Verstnicile tale La fontâna lina. Dar tu vel lua Si din sînii vel da Te-I rescumpera . Pe cai vel vede. Pân* te vomtt griji Pân* te voma gati. La scaunâ de*odihna. 1891. Începu cu unu glasu armoniosu. (1) Vi6ra Magdu. nu sunt suspine. Cete de tâlhari Si de vamesi mari. No. 8c61a scumpa draga. «porile». Prâncjisorii ti-omâ pune Pane si legume.» an. in «Gazeta Trans. Cal sa mergi departe Pe cai ne umblate. publ. Unde te astepta Maicuta si tata. Femeile adunate. formându o grupa.unde nu e intriga degradatore. nu lacrami de durere. 230 Sa nu prea grabesca t)orî de sa-s! iv^sca. Ca sa nu pom^sca Cu tine la raia. La vami când vel trece. La vilaiâ.

Sa nu prea grabesca Raze a-sl ivi. Sc61a scumpa draga ! Sc61a de te r6ga La mândrele t)orI Pân' de nou6 ori. Lumea vel uita (1). publ. Pâna-tl va veni Mândrulu ângerelâ Cu celu leganela Sa te pul în elii.Cu nou6 critari De vamesi tâlhari. Sa mal zabovesca. p. Ca tu vel vede Pe tatalu cela sântu Pe scaunu odihnindii. 268. Desdimineta vinu la casa mortului sese orî optu muerl (1) l. Becinâga. Elu apa-tl va da Ca d6r vel uita Pe maicuta ta Si te îndirepta Pe mâna cea drepta. Multe n6murele. Tatalâ va cerca Floricele-a-tl da Ca d6r vel uita Frati si surorile. Cu faclii aprinse Si mesele 'ntinse. In fine în alte parti ale Banatului a gorile mortului» se striga (cânta) nu numai dupa repausarea omului. La vilaiâ. Tu te-I aseza Cu vinu te-orâ uda. . mâne dimineta în vfersatulO (Joriloru. ci mal vertosu dupa Inmormtntarea lui. Sema bine lea. in op. Pe-unde te vel duce Iar vel mal ajunge La pomâ înflori tii La al tu 'mpupitâ. Sa calfitorescl La raia. Atunci sa grabescl. cit. «porile». Portile-su deschise.

Unde-unii mSrâ mândru 'nfloritii De totii ca s'a veste(Jitii. cea-lalta tine secunda (isonul ii-sonotândii). cari se deosebescii de cele citate mal sus numai prin unele versuri si prin melodia în jale.231 eântatore. facii unii astiifelii de efectii surprincJStorii. suna precum urmeza: Porilorii. cari audii cânteculii. Grupa prima din eântatore Începea a cânta strofa Intrebatore. La ventii. dupa aceea r&spunde grupa a doua strofa datatore de raspunsii. si Incepii a le cânta. Noi acum ve^\ ca grabimii £ca de locii ca (tilimii. voi (Jînelorti ! Ce grabiti voi de (jiiliti . cari se împartu !n dou6 partî (gnape). pl6Ie si la sdre Si la apa cui^atore. Încât desteptându-se din somnii tncepii a plânge toti membrii familiei si top vecinii. cari sunt numai o compilatiune a celorii de mal sus. O parte din muerile eântatore se aseza Intr unu coltii. Aceste t)orî. Porilorii. Mândrelorii. tinendii grupa prima secunda. apoi cu p6rulu despletitii se as^za de naintea casei mortului (ori tn curtea casei) de regula de catra rfisaritu. dar pân' ce cânta grupa acesta. Mândrelorii. surorilorCi. Aceste a^rî ale fnortîdul^j> când vinii rauerile eântatore pe nesciute (face ore. Ci ca vremea ne-a venitii De pornitii d'la rasaritii. ceea-lalta In celii-laltii coltii de casa (dar astii-felii In cât se audii si se vadii unele pe altele). surorilorii. saii mal bine (jiisii.care din consângeni dispositiune) In revfirsatulii (jiorilorii. voi (Jînelorti ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ana o ntalniti Si-o 'ntorceti voi inapol Sa vina ea iar cu voi L^asta lume luminata De Dumne(^eii bunii lasata. Dar nu 'nt6rcemii inapol Pre-An'a veni cu noi. si astii-felii asezate striga t)orile cântându-le.

Porilora. vecini si tata. ve(JI. De sotii. Mândrelora. de (Jilimii Nu pre. De lucruri nelucrate. Cari pe ea cu dorii o chiamâ. De flori mirosit6re Dalbe si rumeniâre. vecjl. Si câte în lume 'nflora T6te el se închina cu dora. De flori mirositore Dalbe si rumenI6re? Noi grabima. Si câte din lume treca T6tc pe ea ml-o petreca. de (Jilima Nu pre Ana s*o despartima De jocuri nejucate. surori si de mama. De lucruri nelucrate. Cari pe ea plângendii o cata? Noi grabimii. Mândrelora. Caci câte flori împupesca T6te pe una ml-o jelesca. vecini si de tata. surorilora.Ana s'o despârtimii 232 De frati. surorilora. surori si de mama. Ci ca vremea ne-a venita Acum iara de pornita. Ci ca sus Ia rfisaritâ Trei stele ca s'aâ ivita Dar una a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. Cari pe ea plângendâ o cata. t)orilora. Nici de sotU. Cari pe ea cu dorii o chîama. voi (tînelora! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta diminâta Ca eri dimineta? . voi (Jînelora ! Ce grabiti voi de piliti Si pre Ana-o despartiti De jocuri nejucate.Si pre An*a-o despartiti De frati.

Ci c'ama asteptata Pâna si-a luata Mortula Iertaciuni Dela 6menl buni. . Poriloru. surori si Ia mama. voi (Jînelorii! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta dimineta Ca erI dimineta? Ori c*atl adormita De v'ati zabovita? Ama întârziata De n'ama revarsata Nu c'ama adormita Când ama zebovita.Ori ca prea multa ati catata La cela s6re luminata? Ama întânjiata De n*ama revfirsata. Ci ca noi tota ama privita Pâna ce s*a despartita Cu o multa jale Si cu suspinare Sufleta dela 6se Din lumea frum6sa. Mândrelora. Apoi bine sa faceti Pe ea *napoI 8*0 *ntorcetI L'asta lume luminata De Dumne^eâ buna lasata. Mândrelora. Dela parinti si frati Cu jale lasati! t)orilora. 233 La IratY. surorilora. Nu ca prea multa ama catata La ceia s6re luminata. La venta. plde si la 86re Si la apa curgatorc. Cari pe ea cu dorâ o chiamâ. surorilora. voi Z^nelora ! Ian grabiti voi de ^iliyi Si pre Ana o *ntâlnitl.

Bine ca noi voma grabi Si de locii ca voma veni, Dar cine 'n lume ca p6te Sa *mplinesca doruri t6te ! Ce ursita a unjiitâ Si 'n lume s'a împlinita Râmâne nestramutata Chiar si pentru împeratd. A plânge putcmu si noi Dimpreuna dar cu voi, Plângeti si voi codrilorâ, Mândrelorii pâdurilorâ, Plângeti si voi apeloru, Dinpreuna petriloru, Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ, Plângeti si voi muntilorâ

Si voi mândre vailorfl, Plângi, o luna, si tu sdre Cândâ omulu din lume more. Plângeti si voi patru venturl Din t6te patru pâmînturl. Plângi o lume si alina 6ra cu suspinurl plina, Caci o stea iar a ca^utu Si din lume-a si trecuta. Colo sus în rSsaritu Trei stele ca s*au ivitu Si una c*a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. Cucuie, pulucule, Glasu dulce de prima-vara, Tu te duci, apoi vini iara. Fa ca cu venirea ta Sa vina si Ana mea! (1).

(1) Simeona Mangiuca, Calendara pe an. 1883. Biserica Alba 1882. p. 129-131.

234

XIX.

S E C R I U L O

Dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masa si dupa ce 8 au mal alinatii în câtu-va durerea si oftarile celoru de casa, prin mângaerea ispititeloru batrâne, unu vecinii saii altu barbatii, care e mesterii de secrie si caruia i sa datii putinu maî nainto de acesta de scire, vine cu o trestie lunga saii cu unii bStii de alunii si iea masura mortului, si dupa aceea li tace secriulii, luândii In acelasi timpii forte bine sema ca nu cum-va sa fie maî lungii decât mortulii, caci atunci se crede ca daca mortulii sar Îngropa cu acelii secriii, loculiî ramasii desertii ar chîema si pe alte rude dupa dînsulii (1). In Bucovina acea masura se iea de regula cu o ata, care se pune apoi Intr o borta, ce se face de-asupra usei dela odaia. In care mortulii si-a datii sufletulii, si apoi lipindu-se bine pe de-asupra, remâne acolo pentru totii-deauna (2). In Mimtenia^ daca unii mortii în viata sa a fostCi noro-

(1/ Burada, In enorm. p. 13.-> Lambriorâ, op, cit. p. 152. si in Bucovina, corn. de mal multi insi. (2) Burada, Inmorm. p. 13 14-

235 cosii, membrii familiei lui tinu obiectulu, cu care i sa luatfi masura pentru secriu, tn grinda caseî anume ca noroculu sa nu se departeze de acea casa (1). In Transilvania^ se iea masura asemenea dupa ce s'a îmbracata, cu o ata, care se cauta ca sa nu fie nici mal lunga nicî maî scurta de cum e mortulu, ca apoi nu e bine. Ata aceea se aseza dupa aceea, ca si In Bucovina, într o gaura de-asupra useî dela casa mortului, anume ca sa nu se duca noroculu dela casa (2). Secriula^ numitii altmintrelea în Bucovina înca si salasil, coscîuffU si rada ; în Transilvania : sicriit, sala^â^ cosduffHy tronHy casa de bradU, sghîabu si copârs&U (3). In Banatu: sicriu^ casa mortiUid si copârsea (4); iar în Muntenia: cosclugU (5), se face tot-deauna dupa starea mortului si anume daca e maî avutii din scânduri de stejaru, nucii si frasinii (6), iar daca e mal sarmanii din scânduri de bradii (7). In cele

maî multe parti însa e datina de a se face numai din scânduri de bradu (8). Scândurile se cauta în genere ca sa fîe câtft se pote de noua. Despre acosta împrejurare ne putemii încredinta înca si din urmatorea poesie populara, din comuna Boutarlu în Banatii : Mori, mândra, sa morti si eii Sa ne fac* unii copârseii,

(1) lonenâ. op. cit, p. 36. (2) Corn de d-lâ Rom. Sima. (3) Ioana Nitu Macavel, Datiuele pop. rom. la inmorm. publ. in «AmicuICl familie!» an. VI. Gherla, 1882, p. 94. Burada, Inmorm. p. 14. Com. de d-lA I. Georgescu, si T. Simona. (4) Com. de d-lQ los. Olaria. (5) Burada, Inmorm. p. 14. lon^nu, op. cit. p. 44. Com. de d-la I. Georgescu.

(6) Ioana Nitu Macovel, loc. cit.

(7) Com. de d-la Rom. Sima si I. Georgescu. (8) Pretutindene în Bucovina.- Ve(}I si Burada, Inmorm. p. 14.

236 Copârscu de scânduri noî (1) Sa ne 'ngr6pe p 'amândoi. Sa se mire si lumea Ce platesce dragostea. Dragostea acea curata Dela unu june si-o lata (2). In fundulu secriulul se punu In cele mai multe parti numai nisce chingusore curmezisu, departate unele de altele, pe cari se pune putinii stuhu (3). In Tratisilvaniaj dupa cum arata si urmatorulu fragmenta de bocetâ, este datina de a nu se Înfunda secriulu de totu la piciore^ ci a se lasa unu locii deschisii, care se numesce usa: Dar si noi ne-omii duce In paduri de bracti Casa el i-omii face, Casuta de bradii, De scânduri de fagii Cu u§l la piciâre Sa-ml vina r8c6re, Dor de primavara Sa se 'ntorca iara.

Atunci Mariuta 8*o *nt6rce Când cerbii orâ secera. Când §utele (4) orii lega Atunci, atunci .... Ori mal nici atunci (6).

(1) Scânduri noi = Scânduri n6ue. Banatenii l^ga unele vorbe^ ca si cel din România, d. e. scânduri noi, in locft de scânduri ndue. VecJI I. PopA Reteganula, Trandafiri si viorele, p. 2u7. (2) l. Popa Reteganula, Trandafiri si viorele p. 138. (3) Burada, Inmorm. p. 14. (4) In Bucovina femeiusca cerbului se -nnmesce cerbdiea saA ciuta, (6) «Gazeta Transilvaniei», LIV, Brasova 1891. No. 22.

237 în cele maî multe parti din Bucovina la copiii ceî de ttta, cari morii, li se lasa secriulu cu totulu negatitu^ adica ne Infundatu în partea despre piciore (1). Partea cea maî mare de secrie, si maî alesu la omenii ceî mal sârmani, se face forte simpla In forma uneî ladi lungarete, In partea despre capu ceva maî largî^ iar la piciore maî Înguste, ci cu capaculu sau coperisulA horizontalu. La omeniî ceî maî avutî Insa se facâ. In genere, maî frumose, adica se color^za pe de-asupra cu negru, maî cu sema la omeniî ceî maî batrânî, sau cu albastru, sau cu chinovaru rosu, iar In unele partî din Transilvania, precum buna-ora In comuna Zernesci si altele de prin prejuru, si cu cafeniu. De-a lungulu capaciduî^ care In Tdra-Bomânâsca se numesce apleopa cosctuguluîi> si care tn cele maî multe partî e Incovatitu In forma coperisuluî dela casa (2), se face si o cruce alba. în unele locuri Insa astu-felii de crucî se facu nu numaî pe capacu, ci si pe de laturi, adica pe fie-care scândura laturala. în casulu din urma e de observatu si aceea, ca secriulu e batutu de jurii împrejuru cu cuie alii caroru capu e albii (3). Totu aice trebue a Însemna si aceea ca si crucea ^ care sa duce nemijlocitii Înapoia secriuluî si care dupa Inmormlntare se pune la capuliî mortului, e totii de acea colore ca si secriulii (4). In cele maî multe partî din Bucovina si maî cu sama, de când nu e voe a se duce mortulii la gropa cu secriulii descoperitii.

(1) Corn. de Ionica alAluI lordachi Isacd din Mahala. (2) Corn. Rom. Sima : ^SicriU se numesce acela, ala carui coperisa e orizon-

tala, iar ccpârfiA ala carui coperisa e ca coperisula casei adeca cu spinare.» (â) Burada» Inmorm. p. 14« Ioana Nitu Macavel, loc. cit SimQ si alti Români. (4) Ioana Nitu Macavel, loc. cit. si in Bucoina. Com. de d-la Rom.

238 se face pe de o parte si pe de alta tn dreptulu capului mortului câte o ferestruica^ pentru ca sa se rasufle, sa vacta glota ce sa adunatu ca sa-Iu petreca si sa-si iea ^iua bunadela ea, caci se crede ca câtu timpii sta omulu In casa si anume de cum sa asezatu pe laitâ sau masa si pâna ce vine preotulâ ca sa-Iu iea si sa-Iu duca la mormtntUi elu vede si aude tote, numai nu pote vorbi nemica. Cum a sositu Insa preotulu Incita da mai vede si aucti (l). In Pundulu Moldovei, districtulu Câmpulungului, se face In mâna drepta o ferestruica mica de aceeai ca pe acolo mortulu sa se pota uita In raiii (2). Românii din unele parti ale Munteniei credâ asemenea^ ca si cei din Bucovina, ca mortulu aude si vede tote cele ce se petrecu In jurulu s6u, si de aceea facu si ei la cosciugu In dreptulu capului o mica ferestruica, ca sa aiba si mai bine pe unde vede si aucjii sfaturile ce i se dau. Altii tnsa credu, ca acosta ferestrue se face de aceea ca sa aiba pe unde Intra brosca sa ciupesca din nasulu mortului, ca numai astâ-felu începe a putrezi (3). In multe locuri o sema de omeni si mai alesu unii dintre cei mai batrâni, cari Îsi astepta mortea din ^\ In 4I) ^?^ facu secriulu singuri cu mâna loru, fiindu Înca In vieta, si-si pregatescu comândulu si cele trebuinciose pentru Inmormtntare. Acestia tinu secriulu, pâna ce le sosesce timpulâ, tntr unu unghieru alu tincjiei, dar mai cu sema In podulu casei (4).

(1) Burada, Inmorm. p. 14. ~ Corn. de mal multT Români din Crasna si alte comune din Bucovina. (2) Ck)m. de Const. Merches(&. (3) Dobre Stef&nescu, Studiu asupra literaturel poporale publ. în «Lumina pentru toti, » an. IV. BucurescI 1888. p. 369. lon^nu, op. cit. p., 44:«De oparte si de alta parte a cosciugului unul mortâ se face câte o mica ferestruica, ca sa aiba mortula pe unde sa se resuile, sa vada pre cel ce-ld conducQ la morminte si sa-sl iea*c}iua buna dela el.» (4) Burada Inmormint. p. 15. LambriorQ, op. cit. p. 152.

239 Acestu obiceiu de a-si face singuri cu manele sale secriulâ

se pastreza mal cu temeiu tn Tara-românesca^ judetulu Muscelu, apoi tn Transilvania^ partea de sus a tinutului Pagarasu, si In Banatu^ In comuna Picinisca, Topletu si altele (1). Dupa ce Iau gatitu acuma de facutu^ asternii pe fundulu secriulul gdukurl, adica surcde numite altmintrelea si hdschiute sau ho^e de gelaUj Insa numai de acelea ce aii cacjiutu dela scândurile din cari sa compusu secriulu^ nici când de altele, si despre cari se crede ca cumparate fîindu scândurile anume pentru mortu, nu trebue nimica sa r&mâie dupa dlnsulu, si iarasi ca sa alba pe cea-lalta lume cu ce-sl atita ioculu (2). In unele parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania, In locu de geluiturl, se asterne fenu sau paie, iar de-asupra acestora^ câtu e fundulA de lungu, o bucata de pânc^a noua de casa (3). Dupa ce au asternuta II punu la capii una saii dou6 perinute umplute asemenea cu geluiturl (strujiturl de lemnu), fenu, otava sau paie (4). In timpji de vara se umple adese-orl si cu flori, iar iarna cu flori uscate, pe cari multi din locuitori aft Îngrijire a le aduna de cu timpu. In Basarabia^ si anume In unele sate din tinutulii Soroca perina mortului se umple cu tarina dela morminte (5). De-asupra perinei se cose dou6 cordele rosii, In forma

(1) Burada, Inmorm. p. 15. (2) Corn. de d-lQ V. Turtur^nâ, preotd. Cotlarciucfl, stud. gimn. Averchie Macoveltl, preotd si Nic.

(3) Corn. de dAd Av. MacoveiO, V. Turtur^nu, Ionica alCLluI lordachi IsacA: «In secriA se punQ surcele din g^aQ, &ba verde nicT când, o&cT n^murile mor* tulu! 8*ar(& topi dupa dinsulA ca si ârba, » si Rom. SimQ. (4) Hopcea, corn. de l. de Cuparencu , in BadeutQ, corn. de Av. MacoveT, ia Baia» oom. de TitA Zaharescu, (Ve4I si Burada. Inmorm. p. 16.) (5) Burada, Inmorm. p. 15.

240 de cruce, iar sub perina se pune în unele locuri unu acu cu ata, sapunulu si pieptenele cu care sa spalatu si pieptanatii mortulu (1). In unele localitat! din Moldova si TdrorRomandsca Insa sapunulu, cu care a fostu spfelatu mortulâ, pieptenele cu care sa pieptanata si aculu cu care i s'au cusutii hainele, si cari Insemn^za, ca sa aiba si pe lumea cea-lalta sapunii de spalatiiy pieptene de pieptanatii si aciî cu care sa-si cosa hai-

nele când i se voru rupe, nu se punii sub perina, ci Inauntrulii acesteia (2). In unele locuri este datina, ca mortulii sa se aseze tn sccriu, Îndata dupa ce sa gatitii acesta de facutii (3), tn cele mal multe Insa abia a treia (jii si anume nemijlocitii Înainte de scoterea sa din casa si ducerea la mormlntii. Deci In acele sate, unde este datina a aseza mortulii mal 'nainte, mesterulii ce la facutii Uii aduce mal de graba, pe când tn cele-lalte abia In ^iwo, de pe urma. Femeile Înrudite cu mortulii si mal alesii bocitorele de profesiune, cum prindft de veste, ca mesterulii vine cu dlnsulii, Îndata II iesii Înainte si Incepii a boci diferite bocete, cu deosebire Insa de acelea, cari se referescii la secriil Unii astii-felii de bocetii din comuna Voitinelâ, districtulii Radautii, In Bucovina, care se bocesce mal cu s^ma Ia acesta ocasiune, suna precum urmeza: Sc61a, scdla Dumia-ta, Si-tl deschide gurita Si vorbe cu noi ceva,

(1) Com. de d-la V. Turtur^nu ;

vecii si Burada, Iiimorm. p. 15-16.

(2) londnd, op. cit. p. 43. Revista pentru Istorie, arch. si filologie. BucurescT 1884. p. 387 : «In Prahova mortului ÎT pune în perna sapunâ, pieptene pentru a se sp^la si pieptana pâna va ajunge la rai A.» LambriorA, op. cit., p. 155. (3) Com. de d-la l. Georgescu : «Mortula la noT sta numai o 4^ pe laita, du* pa aceea se pune in secria.»

24Î Ca de când aY adormita, Cu noi nu al ma) vorbita. Si cum de te-al indurata Si pe not ca ne-al lasata Si nu ne-al data nici unâ sfatâ. Buna casa al avuta, Acesta nu tt-a placuta ; Cu mesteri nu te-al tocmita. Dar el singuri aâ venita, Âlta casa tiaâ croita:

Fara usY, fara feresti Dintrinsa sa nu mal iesi. Nici n*al laita de sezuta, Nici ferâstra de pravUa Si nici usa de esitâ, Numa *n ea de putre^jiitâ (1). AItu bocetu din comuna Manastirea-Homorulul, care asemenea se bocesce la acesta ocasiune, suna asa: Tatucuta, grija n6stra, Grija ndstra, mila n6str&! Mândra casa ti-al facuta, Matali nu ti-a placuta. La stoleriâ ca mi-al platitâ Sa despice-unâ braddi in douS Ca sa-tl faca alta noua: Fara usi, fSra feresti, Acolo sa vietuescl. Nu-I ferâstra de privita Si nici scaunâ de se4utâ Ci numai de putrectitu. Si cum mi te-o scosâ în prundu De-amu nul veni mal multa (2). AIu treilea bocetâ, din comuna IgescI, districtulu Storojinetnlu, suna astâ-felu: (1) Coin. de Dimitrie Cardeiâ, proprietara. (2) Cîom. de d-lfl. G. Avamd. invâtatorâ. Miariunât InmoTJB. Ia Bomânl. 16

- 242 Da cum de te-al indurata ^i casuta tl-al lasata, Tl-al lasat'o lumin6sa ST-al catat*o *ntunec6sa

Far'de usi Nu te duci Q-acolo sa Nu te duci Da te duci

tar'de feresti. sa veselescl. vecuesci; ca sa *nflorescI, sa veste^escl (li.

Precum facu bocitorele din Bucovina, totii asa facu si surorile loru din Transilvania si Moldova. Acestea, cum v6du ca se apropie maestrulu cu sicriulâ^ asemenea prindu a se vaicara si a boci, (ticendu celea din Transilvania : Tl-al facutu casa de bradâ Sa traesci in ea cu draga, Fara usi fara feresti In ea ca sa vecuesci. Ceea t6ra-I încuiata Totâ cu lacate de pâtra, Cu lacate de aitintâ Cine s*a dusa n'a mal vintCl |2) Sau asa: Câte casi noi am avuta Nici una nu tl-a placuta, Alta casa tl-al facuta, Far*de usi, far'de feresti Totâ în ea sa vecuesci, Cu noi sa nu mal graesci; Far*de usi, far*de oblâne Sa nu esi vara la s6re (3). Cele din Moldava:

(1) Dict. de Ilie ala lui Onufrel Frunc}A, rezesA. (2) Com. de dlA Rom. 8ima. (3) Com. de d-la T. SimonCL VintQ^venita.

243 Buna casa ml-al avuta, Matali nu tl-a placuta; La mesteri aî poruncite Si-alta noua tî-a croitu, Far'de usi lar'de feresti Intrlnsa sa vecuesci; Nici nu I usa de esitâ, Nici feresta de pragitU^

Plângeti usi. adeca pentru tot-deauna. Când se aseza mortulu pe laita sau pe masa. Ca de stapânu remâneti ! (2) Dupa ce au adusu acuma secriulu si dupa-ce^ petrecutu fiindu de bocitore. unde a statutu pâna atunci. spunu cel ce-lâ aseza ca are sa se(jla acolo numai o (jii saâ trei. Bugula se pune anume ca sa servesca mortulu! ca gardu spre a-Iu ap£ra de spiritele cele rele. dupa acesta ungu secriulu pe din launtru cu untk felu de unsore pregatita anume spre acestu scopâ si amestecata cu aniit (1) prau si leustenu.va sa se vatame. Prin urmare. Ca de stâpanâ esti rSmasa. de A.Numa locâ de putre4itâ (1) Sau asa: Mândra casut*aî avutu Sl-alasta nu tl-o plâcutu. ca spiritele cele necurate nici când nu se potu apropia de dlnsulu si mal alesu atunci când e jupitu de pe trunchiat In (jliua de Sân-GIorgiu (3). Dict.Iu pune si aseza este datina In unele parti de-a afuma secriulu cu tamâie sau cu smirna (3). trebue de . doi sau patru insi dintre omenii ce se afla de fata radica mortulu cu cea mai mare precauti une^ ca nu cum. ~ 244 pe fundulu acestuia vro câte-va bombe deprail. SimQ. presura (1. de d-lQ Rom. In BanatU. (3) Corn. 'tl-al gatitii de putrecjitâ : Far'de usi. de pe laita safl masa. Pletosa din Rad&senl. iar când Î1& punu In secriâ (jiicu ca are sa secjia pentru vecinica pomenire. plânge masa. si-Iii punu tn sicriu. Alta noua tl-al gatita. Nistora din M&mit. unde se afla mortulu. filr'de feresti. teiulii muratU se pune In credinta. Plânge casa. Înainte de ce punu mortulu In sicriu. ca sa nu pota Intra Ia dlnsulu . Mal 'nainte Insa de a. (2> Diet de M. In fine Incingu asternutulft -eu unu rugtl si co fasie de telii muratii (2).. Intrlnsa sa putre4escl. Nu ti al gatita de traita. Iau bagat tn odaie. plângeti feresti Si voi tuspatru pareti.

Rom din mal multe parti ale Bucovinei. p. «Albina» an. stud. BrasovQ 1891. Turtur^nîi. daca e Înaintata In versta. ce are sa o taca pe cea-Ialta lume^ avendu a suferi frigii. Inmorm. Deci cum Iau asezata In secriu. sa aiba ce mânca. si cu ce se apara de câni (1). In ce se rezima când va fi osteni tu. N'am nemica sa-ml ajunga. p.asta data sa puie lânga dlnsulu si tote obiectele acelea. (3) Com. Ve(}î despre puterea Rugului si «Gazeta TransilvanieTo an. punu alaturea cu dlnsulu si o bucata de pane. op. 245 Tote acestea se facu cre4^^^^*^^ ^^ mortulu tn calâtoria sa cea lunga. caldura. No. ca-I sunt de neaparata lipsa tn cea-lalta lume (4). Acesta credinta a poporului se cuprinde si tn urmatorele versuri. Inmorm. car! credu el. 155. . (6) Burada. unu drobusoru de sare si bâtulii s6il. Olarift. In BanatU se pune alaturea cu dlnsulft baticdulii *dela esirea sufletului si o secere vechie (7). Besand. (4) Cred. cit. LIV. fome^ si multe alte supdrarl. cit. Veniti toti câti me iubiti Cu mine calStoritl ! (2) Sau: Veniti carii mS iubiti. de d-la V. p. Cu mine calStoritl. Lambrior. M. (1) ^nfu = a!u = usturoTd. Eu m6 duca în cale lunga. de dlil losifQ OlariQ. cu care sa luatu mSsura spre a-I face secriulu (6). I. (2) In Bucovina se ^\cq ateiu topitUn. 16. ce se cânta la mortu: Acum ciasulâ mi-a venita Si lumea am parasita . (6) Com. Unii punu numai trestia sau b&tulu de aluna. foiletonQ. 16. (7) Com. Acum mâ ducii cale lunga. vedl si Burada.. sete. care In multe parti se Impodobesce cu o naframa (5). 134. No. 57. in. de d-lQlos.

N'am nemica sa-ml ajunga (3) Credinta.» (2) M. (1) Burada. pazitorulu infernului. Totu aicea putemu subsemna Înca si datina si credinta Românilora din Transilvania de-a merge rudeniile mortului a doua ^i de cu nopte ca sa stropesca cu apa mormlntulu. In Banatii. 240 La ciobani Ii se maî pune si fluerulCi cu care cântau Ia oî (1). In muntii apuseni al Transilvaniei i se pune de-a lungulO trupulu! o ata albastra de lâna precum si o bâta câtii elu de lunga si care. Lanibrior. . 69. sa-Iii tamâeze si sa aprinda toiagulii pentru a îmblânzi cd^elidâ pdmtnttduly ca sa nu latre pe noula ospe venita între cele-lalte morminte (4). este obiceiulu a i se pune tn secriii atâtea papusi câtî copii aii ramasu. iar daca e Întarcatii. se pune In crepatura unii creitarfl ca sa platesca vama. atuncî. cit. atuncî i se pune !n Biicovina lapte mulsu din ttta mâne-sa întro ulcicuta facuta din cera galbena si curata. op. pre care în timpulii din urma îndatineza poporulu a o cumpara din dughena (5). se adauge si unQ oii rosu (4). iar cu bâta sa ?ie sprijinesca în lunga luî calfetorie (2). i se pune o bulca (franzola) sau placinta. amintesce pre CerberuSj vestitulu câne cu trei capete. 163. 16. daca more vre-o femee. uln ArdelA se pune în secriQ o maoiucft noua cu care sa se apere raposatulQ de dusmani si sa se razinie în lunga-T calatorie. pe lânga tote cele-lalte. p. dupa care aii rfimasii copii mici. I. Tute acestea Insemneza ca sa aiba ce mânca In cea-Ialta lume. op. în s5pt6mâna luminata. in «Albina» an. 67. cit. Dupa ce sau asezatii acuma si obiectele însirate pâna aice se pune de-asupra mortului o bucata de pânza câtii dînsulu de lunga. 166. De se 'ntlmpla se mora cineva dupa Pascî. cit p. adica ceva mal marisorii. p. (3) Lambrior. Inmorm. Daca repausatulu e copilu de ttja. Besana. (4) Burada. p. fîindu la unu capfetu crepata.* Inmorm. si anume In orasulu Caransebesii. iar peste acesta une-orî si patara (nimitetii baltii). pentru a-î da ore-cum pe ceea lume chipulfl copiilorii sfi ca sa-î aiba spre mângâere. ca mortulu calStorindu pe cea-lalta lume aru ave nevoe de unii b3tu pentru a se ap&ra de câni. In raiu (3). stud.No.

iar iarna mai cu sema cu busuiocu si tapalaga (3). cit. adeca dupa-ce sa pusii acum capaculu si s'a Închisii mortulu. 247 acopere asemenea cu o pânza alba tesuta In casa^ care se numesce urdicariU^ fotiolu sau giulgiu (1). preotî.nmn. p. CorvinQ. «La no! în Mihovent. 173.)) Corn. de comunii din postavii. Cununi de flori se punii. H pune m6sa. cit. si alti Român! din Bucovina. iar dupa prohodii se da aiî preotului aii altui omâ de pomana. Copileloru li se pune de regula de-o parte s\ de alta Camesa Maidî Domnului (lat Convoi volus arvensis). o pUcinta pe pieptâ. (1) Frâncu. cit.2l2. Inmorm. Imorm. iar vara se punu totii feliulu de flori de gradina (2). «Intraltele se crâp& capitula batului de-asupra si se baga banutula în acea crepatura. districtulâ Nasauduluî. p. preotO. De-îisupra pe secrifl. Bojinca. carele rfemâne acolo pâna dupa prohodii. Sima. (2) Frâncu. p. (B) Com. 173. Nota dela p. La ceî mal inteligent! Insa si cu deosebire la ceî de prin orase maî desii.TurturtJnft. forte rareori pe secriii. stud. de d*lQ Rom. TurtureanO. adeca de la capii spre piciore si de-a curmezisulu salasului (4). In Iransilvania vara se Impodobsce asemenea cu totu foliulii de flori de gradina. maî alesii la tferanî. de d-lCî V. . dupa ce a murita cine-va si amu ii gata ca sa-lCi duca.In Muntii apuseni al Transilvaniei trupulu mortuluî se (î) Burada. In Transilvania. 16. Macovel si V. 16-17.» (4) Burada. ca sa aiba ce mânca in raid. si se pune In forma de cruce peste salasii. de Const. Afara de acesta mal este datina tn unele sate din Bucovina de-a se Împodobi mortulu iarna cu busuiocu si brebenei. In cele maî multe parti din Bucovina se pune o bucata de pânza ca de lungimea secriulul. de d-ld Av.. op. (2) Corn. ale carorii frunte se lipescu cu pacostela. (. unu stergarii sau maî rarii unii laîcerii. op. salasulii se acopere de regula cu asa numita <iSdliei>^ care se face din pânza negra. op.i (3) Com. j. p. care l*a mositQ.

Mai timpuriu sau mai târcjiiâ decât In intervalulu acesta se face d6ra numai atunci. pe când se afla sorele In urcare. în casulu din urma se lasa totu-deauna pe a patra ^i^ adecâ pe Martl^ sub cuvlntu. 41. ca petrecerea sa fie cu atâta mal pomposa si mai frumosa. lesne ar pute sa apuce pe caî ratacite. A. In casulu contrariu se temu^ ca sufletulu repausatulul. si e rSO de mdrte pentru oel in vi^ta.» 249 si mal avuta^ si nemurile sale pretindu anume ca sa se Inmorminteze mal de graba. vLunia nu se 'ngr6p& mortiT. când cadu mai multe Inmormlntari In una si aceeasi (jii si preotulu nu e 'n stare sa le faca pe tote de-odata. din causa ca nâmurile sale voescii a-I espeda sufletulu câtra tinta sa dimpreuna cu mergerea spre odihna a sorelul. capulfl sdptdmAneT. Afara de acesta mai e de Însemnatii Înca si aceea ca fiecare Inmormlntare se face dupa amiac^I si anume iarna Intre dou6 si cinci. Ye^X si lon^nQ. A treia cjii dupa repausare urmâza de regula inmormînkh rea sau îngropaciunea. pag. Pletosik <rNu st 'ngrdpa LunTa. de d-ia T. iar vara Intre doua si sapte ore. câc! o iea de LunTa. La ora hotarlta pentru petrecerea celui mortu la locasulu de vecînica odihna. In BanatU nici unu Românu nu se Îngropa dimineta. ca Lunia.U) Corn. fiindu capulii saptemânei. si sa cada apoi jertfa vre-unul strigoiu ratacitoru (1). op. cit. sau când mortulu e dintr o stare mai nobila (1) Dat si cred. din Bucovina. pentru c& einoe* putulii s6ptâm&ne1 si ar muri toti din casa. I^m. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai atunci^ când (jiiua Inmormtntarii ar ave sa cada Lunîa. SimonA. e rea de morte pentru cei ce rSmânâ In vieta (1). toti cel ce dorescu a-lu petrece începu a se aduna de prin tote partile. rostindu în taina unii aDumnec^ea sa-lU Ierte si sd-l faca parte . PETRECEREA. si dupa ce Iau mal privitu tnca odata si au sarutatâ crucea sau icona de pe pieptu. 248 XX.

Obicelulii de a duce mortulii cu sania e usitatiisi'n aT^ra OasivluU^ unii micii tinuta locuitii de Români. dupa cum sl-a doritii celii repausatii si dupa cum sunt si mostenitorii sfel de avuti si de darnici. serafimii. sfesnicele. apoi acesta atârna totildeauna dela etatea precum si de la deprinderea localitatii. si anume: crucile. din . care se duce nemijlocitii In urma mortului La fie-care lega câte unulu sau. în Moldova si anume în judetulii Falciiî. si la fie-care cruce. cit p. Delenl si altele. tulpanii saii tistimelii. cu cari are sa se duca mortulii la gropa. iara altiil pe afara. pomenele. pausulu si crucita. care cade parte la comitatulii Ugocel. fie vara. (I) Schott op. parte la alii Satmarelul. si de-acolo Înd6r&ptu. In acelasi timpii se aduce de la biserica si procesia menita pentru Inmormîntare. Multi din cel mal fruntasi înjuga doi sau patru bol negri. coliva. aratândii prin acesta ca murindii gospodariulu tote aii sa merga pe dosii si fara renduela (1). care. si iarasi în altele într unii caru cu bol saii în sanie. dupâ împrejurari^ câte doue testimele si câte doî colaci. stogurile si nasalia saii drucusaril (ruditele). în unele parti. In multe locuri boii se înjuga cu jugulu rasturnatii. iea mal multe stergare. Ce se atinge de ducerea mortului. precum si în mal multe comune din judetulii N6mtii este obicelulii sa se duca mortul ii la gropa cu sania. tulpane sau tistimele. pentru ca sa-l fie calea mal usora si sa nu se sdruncine. sfesnicii si serafimii. fie iarna. asteptându sosirea preotului. se razima pâna la pornire de stresina casei sau a unei colniclore. naframi.de impiratia cerîulul. poniulu. Asa. cum vede ca a sositii acum întrega procesie. 302. In unele parti dimpreuna cu tulpanele acestea e datina de-a lega înca si câte unii colacii. adica cari pe unde apuca. în care a repausatu acesta. în cele mal multe parti. 250 Totu asa facu ele si cu bradulu. se duce pe mâni. prapurii. comunele Bunescl. caci afara de testimele si colacii acestia în cele mai multe parti nu mal capSta nimicii alta pentru ostenela ce o aii. prapurile. lega câte unii stergaru. Una dintre nemurile saii cunoscutele repausatulul. în altele pe nasalil.if> se posteza unii în casa. cari sunt meniti pentru ceî ce au sa duca obiectele respective pâna la mormlntu. iar în orase cel mal avuti se ducii si cu patasca saO caravana.

(2) Ioana Nitu Macovelâ. si cu deosebire în cele dcla tera. Inmorm. saii pe nisce lemne. iar ce! de totii micî subsuora. In sfârsitii. si cu deosebire In unele sate de Ia munte. stud. (1! Corn. 251 In Bucovina obicelulu de-a duce mortiilu cu sania e usitatu mol alesii ierna.Maramuresii. 21 22.» in «AmioulQ familie!. «Dat. Boeria. In unele parti din Trans^ilvama. unde locuintele omenesc! sunt fcirto departate de biserica si de tinterimu. apoi si în Gherta-mare (comuna românesca) totii de ocolo. . gimn. VI. 94.y> cari sunt ale ducfetorulu! mortulu! (3). se ducii. copii! cu ruditele. CâmpuIungQ. Jemna. (H) Corn. când omStuIu e forte mare. de T. cari traga sania. de d-la Uoni. iar boii. saii cu ajutoriulii unorii arude de mortii^y> car! se pastreza în biserica. (2) Usit. (1) Burada. A tatii ierna câtii si vara se ducii cu sania numai în unele sate de sub polele muntilortl. cu ajutoriulii unorii (ichindeue. ca si 'n unele partî ale Bucovine!. p. iar la grumazii cu clopote duce de regula pe avutii^ se prindii la caru cu nafram! colorate (5). In Muntii apuseni al Tramilvaniel se carii. porta în corne colaci si stergare (2). In celelalte sate din Bucovina. Simonâ si Al. cari se arunca apoi în gropa. Ilisescî. numita altmintrelea si acaruld fnortitoran si numa! rare or! cu carulii (4). si Ia sanie se înjuga boî negri saii plavan!.» an. Sima. pe când tinerelulii se duce de regula cu nasalia peumer3(l). si al(T RoniânT. sau. Crasna. câtii si dela t^ra se ducii si cu carulii. dar si aici numai ceî înaintat! în vîrsta. la inmormîntârT. In districtulii Nasâuduluî ma! fie-care mortii se duce cu nasalia. Br^zactc. p. 1882. pop. si daca mortulii e tenârii si câte patru bo! cu creng! de bradu si la corne. la care se înjuga doi saii patru boî (2). (4) Com. Gherla. precum buna ora în Orlatii. de M. precum buna ora In Balacena. fie ierna fio vara. Vara în multe sate atalu de la munte. in Bilca. ceî înaintati în vîrsta se ducii <le regula cu nasalia.

de Const. dup& cum ne scrie d-la R. gimn. . din Badeuta si alte sate din Bucovina. . a acelorQ din CâmpulungCi. gimn. de I. Avrama. cit. com. de G. de V. In unele sate. de Cuparencu. în Fundula-Moldoveî. Servius la Virgiliii ne spune ca «rudele cele mal aprope de sexu barbatescu aveau Îngrijire de a duce sicriulu» (2). stud.. tulpanu sau o basma frumosa. com. VI. stud. Burduhosa. In Transilvania. Asa In Bucovina^ atâtfi barbatii câtu si nevestele se ducu de catra patru barbati^ mal tineri sau mal Înaintati In etate. testimelu. Rom. ori o traist&y o cârpa saa o merindita. de C. Merchesa 253 mare saâ unu fecioru holteiu. stud. gimn. dupa cum e si mortulâ. si 'mbracati ca totu-deauna . de DragosQ BumbacA. In cele mal multe sate din Bucovina. al caroru turetci sunt dati tn sus^ sau cu papuci. com. Velehorschi. din Ropcea. de care atârna unu colacii (3). a celorQ din PundulQ-Moldovel. in Câmpiilunga. o basma sau o petea negra (4). 222 : Deferendl teretrura propriqui oribus virilis sexus dabatur munus. Rom. li se da câte una stergara. . pe când feciorii cel holtei si fetele cele mari. com. p. stud. com. MerchesQ. com. gim. stud. BurduhosQ . Fie-carul dac3toru i se da ea rasplata pentru munca sa câte unu stergaru. 174. stergaru. iar cel tineri numai de catra tineri. iar la gâtu cu basmale negre (1). si a acelora din ToderescI si SOtonetd. cari sunt de regula Îmbracati In sumane negre si Încaltati cu clobote. este datina de-a Ii se pune^ pe lânga ducâtorl^ Înca si drusce si vdtajeî. Simu. tocmai ca si când . (4) BerchisescT com.252 In cele mal multe partl^ unde este datina de a se duce mortulu cu nasâlia^ cel casatoriti se ducA numai de catra^ barbati. iar la mâna stânga li se lega câte unu tulpanu. Totu asa Îndatinau a duce pre cel morti si vechil Bomanl.(h) Frâncu. (2) Aen. op. dupa cum li e adeca si portulu. dar mal cu sema pe la orase. de Em. numai de catra patru feciori holtei. a acelora din Costâna. com de V. când more o fata (1) Dat. (3) Dat. . ducâtoriloru tineretului li se pune la pieptu si câte o flore. gimn.

com. se ducii alaturea cu mortulu pâna la gropa. Jemna. la Balac^na. EI dicâ adeca ca o duca la cunuiiie pe cee-lalta lume. .sarii marita si 'nsura si i-ar duce Ia cununie^ pentru ca mortea pentru dtnsiT se considera ca si o nunta (1). (4. de Em. altii Insa. iar dupa tnmormîntare. (3) Com. cu capulu golu^ si In mâna câte cu o plosca si câte cu unu bStu. de Al. In Vicovulu-de-sus la tnmormtntarea unul feciorii sau a unei fete mari se punu numai câte doi vatajel si câte doue drusce. Jemna. Druscele. unde e datina de-a se pune numai unu singuru vatajdUy acesta se duce Înaintea mortului saâ mal bine (jiisu tn fruntea procesiunii. cu capulu golA si cu p3rul& despletitii. pre toti omenii ce-I Intâlnesce pe drumu (3). o In Bopeea. de A. dau petrecfe- (1) Corn. Druscele bocoscu totu drumulâ pe mort£i (2). In Bilca. când se marita. ducu In mâna câte o naframa si bocescu pe celu mortii pâna la gropa (3)r altele Insa. de Cuparencu. pe und flac&Q ilQ ducQ tota-deauna fl&cail^ iar* pe o fata mare patru va tajeT. 254 toriloru rachiulu sau vinulfi. de M.» (2) In Stupea. precum cele din Stupea. ci numai ducu sfesnicele cu luminele aprinse pe lânga mortâ (4). Baci a. corn. Unii vatdjt^y precum cel din Balacena. de M. tocmai ca si la nunta. Iara druscele si vatajeil se alegfl de regula dintre nemurile cele mal aprope ale celui repausatu. de care e legata o basma negra. Vatajei! capata câte un bâtu cu naframa si câte unu sti*ut& de flori la pieptâ^ iar druscele numai struturi de flori ca la nunta. ca si cân d ar duce-o la cununie. districtulâ StorojinetulA. nici când Insa alba ca la nunti (2). (5) Com. nu facâ nimica alta. de M. BaciA. Com. Împusca totu drumulft pâna la gr6pa (5). Insa mal alesa cu sumane negre. Vatajeil sunt Impbracatl cu camesi albe de bumbacu si cu pieptarase. precum cel din Stupea. postându-se lânga portita tinterimulul. ce-lu au In plosca. de i^ufletuUi celui repausatu (1). Jemna. Unelo drusce. si daca-I timpulu frumosâ Încaltati cu ciobote sau papuci. si cinstesce cu rachiu. cari se punu mal alesâ la feciorii cel holtei. sunt îmbracate In camasi albe si cusute cu stramatura negra apoi In bondite (piepterase)^ Încinse cu catrinte. precum buna-ora cele din comuna Balac^na.

se pune pe mor* mtntu. de d-lâ V. proprietaria 255 Daca Insa i^epausatulu e tata mare si nu e tare grea. Turtureana. Înca si câte unii marii frumosik In care este Înfipta o pana grecâsca. gioon. stud. atunci Uâ ducu ginerii sâl. Daca mortulu e b&rânU. pe lânga cel patru feciori. Pre cel casatoriti 11 ducu unele rudenii de ale loru. dara totQdeuna cu stâgu. pe lânga iie-care dintre cel patru feciori. totu din districtulu Nasâudulul. de George BumbacA. (2) Corn. mal mergii Înca patru alaturea. fetele cele mari se ducu la gropa pe nasalil purtate numai de fete mari. preotA (3) Corn. daca more unu feciorii. !lu duce tatalu sSu. adeca doi feciori si dou6 fete sunt de catra picidre si doi feciori si dou6 fete de catra capii. iar alaturea cu fie-care dintre dlnsil merge câte-o fata. cel mal intimi al repausatului. BaciQ. si asa mergii pâna la biserica si de-acolo la cimitirii. In unele comune din districtulu Nasâudulul In Transilvania. daca mortulu e prunca. care. Prapurii. merge alaturea si câte-o fata mare^ care repesinta druscele din alte sate . In BanatUf daca repausatulii este june. Iar daca e corpolenta si sicriulu greu.In Costâna. iar flacaii numai de flacai. precum si cele-lalte obiecte procesuale Înca le ducu numai feciori si de regula amicii. llu ducu feciorii s6I. care tine o panglica lunga si rosie peste sicriii dimpreuna cu sota el de cea-lalta parte. (4) Dict. iar la fetele cele mari. de Al. ci fete maritate. de Iustina C&rdeiQ. Când pleca la biserica cel patru juni iaii sicriulâ cu scaunutu pe umeri. se cauta patru fete mari si patru juni de vlrsta lui. In alte comune. carora le urmâza patru tete ca si la feciorii cel holtei (1). atunci o ducu patru fete frumosâ Îmbracate si împodobite. (1) Ck)m. atunci o ducu de regula patru feciori. se duce de catra feciori. si cel casatoriti numai de casatoriti (2). crucea. Fetele mari Insa sunt duse de feciori cari le punu pe salasii o cununa de flori. Celorii patru fete li se mal da sa tina tn mâna cea de laturi demortti^ adeca In cea estrema. adeca o flore artificiosa de dughiana. . si acestia sunt vdtdjd^ (4). Daca mortulu e fecioru. dupa lnmot*mîntare. cari le duciî. de cum-va nu are feciori. iar daca nu are tata^ atunci llu duce rudenia cea mal de aprope a sa. cari ducii mortulii.

cari cap&ta câte unu colacu. In Basarabia fetele mari sunt duse numai de flacai. mortea domnului lorii. 22. ca daca mortulu a fostu ofîceru In militie. atunci llu ducft nemurite cele mai aprope. Daca Insa sunt fete mari sau copilandre. Nasaliile la cel sâraci sunt Împodobite cu sc6rta sau chilimu. daca mortulu e (1) Corn. de care spânzura o sabie gola cu manunchlulii întorsu. din care apoi se facu vesminte la preoti (3). Inmomi. ca sa se arate ca si când ar plânge si el. inv^tatorl. atunci duceau Înaintea lui semnele boeriel sale pâna la gropa. In care adese ori se baga si câte-va parale (3). car! Isl lega la mâna câte o basma saâ naframa ca si vomiceil. înaintea cadavrului se ducea o sulita. ne spune Principele Dim. In alte parti Insa totu din Transilvania. cu car! atî fetita împreuna si au traitii bine si anume tot-deauna cu pSrulu despletitii (2). si apoi le duceaii . Totu asa se Intempla si cu dusulu mueriloru hitr&ne. de d-lQ T. iar de amendoufe partile mergeau vre-o câti-va soldati Îmbracati cu pancere si coifuri. Cantemiru. Afara de ac6sta pre fetele mari le petrecA numai fetele mar!. ca si omenii. p. i se îmbracau caii în panura n^gra si de-asupra lorii se puneau vesmintele cele mal preti6se ce le avuse defunctulii. In Moldova. ~ 256 barbatu sau femee. batrânii se duca numai de bfitrânl. iar la cel bogati cu stofa. fostii unulii din cel mal mari boerl. cadavrulii lui llii petrecea si Domnulii cu totâ pompa sa de curte. judetulu Sucevil. câte o lumina de cera si de mâncare (pomana). feciorii si fetele mari numai de feciori. (2) Burada. de d-nil loand PopovicT si losifa OlariO. în timpurile vechi. si daca defunctulfl s. Ochii cailor ii se frecaii cu sucu de c6pa sau cu prafii de pusca. llu ducii omeni mal de aprope sau vecinii. cari capâta câte o naframa si unu colacu. (3) Com.iara de nu are nici de acestia. Boeria. Simon si AI. plaiulu Muntele. le ducu numai feciori. cari capSta câte-o cârpa frumosa (1). Fie-care mortii mare se duce do regula de catra patru insi. «Daca muria unu boerii. iara baetii si copilele numai de baeti.

Sa fiI gata de pornita înapoi nu de venitu. când se aduce procesia saâ putinu ceva mal tân^iu. Inniorm. Ti-a venita carte. venitG. Cârdeiâ. 257 iarasi tndSrâptâ si le puneau tn spatarie sau divanu. dar «caunulu si locuia Iu! r&mâne deserta cela putinu trei (jiile» (1). Ca te-ora duce cu caruta Sa nu vil câta ii lumuta. (1) Descrierea Moldovei. 1 * . Sau asa: Mamucuta. Nistoru. Dela noi mi te-ora pomi Si 'napol nu-î mal veni. edit. de d-la I. de A. PletosO si M. Sera înca n'a sosi. deauna tncepA a se vaieta^ a boci si a (jiice: Scdla. In acelasi timpu. rom. Acad. p. (2) Din Voitinela. scdla dumnia-ta Si-tl deschide feresta Si privesce printr^insa. p. Te-ora duce cu patru bol Si nu-î mal veni 'napoT. învStâtoru. Nu te porne spre trai tu. sosesce si preotulu care are sa Implinesca serviciulili Inmormln tarii. (2) Dict. (3) Burada. Ia Români. Câ-tl vine carte domnesca Dela noi sâ te pomâscâ. 140. mila n6stra. Ti -a sosita carte domnesca Dela noi sa te pornesca. 22. Bocitorele din Bwxwina^ cum tiu zarescu de departe ca se apropie de casa repausatulul. Te porne spre prapaditei.(1) Com. Georgescu. de Dim. Te-ora duce pe nasalil înapoi sa nu mal vil |2i. J/arianfi. Inmorm. Uita-mi-te pe terestra. corn.

Daca-ml faci acesta cale. Cu chicile muce^ite . . scula. . . (1). Aceia nu-sâ hulubel. iubitulâ meCi ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnâsca Dela noi sa te pojmâsca. Carte 'n patru comurele Scrisa cu lacrimi de-a mele Si 'mpluta cu multa jale. bocescu astii-felu: . Ti-o venita carte domnesca Dela noi sa te pomesca. Da eit mâ rogâ dumitale. Cele din Moldova: Puisorulâ meâ iubita! Sc61a-te ca ti-o venitii. Ca 'nainte tl-orâ esi HlubI cu pene împestrite.268 Sera daca ml-a 'nsera Tare nu te spaiminta. . Sa mal vil pan' la feresta Sa vecjii cum traimâ în casa! (2) Iara cele din Transilvania. Dragulâ meâ. C*aceia-sâ chiar fiii tSt. Cu fete posomorite. dragulâ meâ. Iaca cartea c*a sosita Si dela noi te-aâ pornita. Ce-aâ muiitâ mal de demultâ SI a& putre^itii în pamîntâ Sau astâ-felA: Scola. In casu când mortulu e o fata mare.

Trupsorulâ mi 1-a uscata Si ml-a rupta (irulâ vietii Si m'a ftcutâ prada morti!. 259 Intr*acesta lume mare Fost'am si eâ mândra fl6re. de Anita Pietosa din Radasenl.U) Din CâmpulungQ. La toti 6menil de-odata. Cine 'n lume-a mal ve4utâ Miresa mândru gatata Si ea sede superata. MS petrecetl pân* la gr6pa. Voiu pleca o cale lata Nu-I pasfire sa mâ 'ntreca. Si-ml spfilatl fatacuvinti. Mie nu ml-al fosta lasata. fl6re trecut. Haideti surori sa prâncjimu. Remâl. Veniti frati. Mirâsa mândru tocmita Dupa lume banuita. lume cuT esti data. (2) Dict. N'avuT parte nicidulceta. MS rogâ lumi! de iertare Dela mica pâna la mare. MS petrecetl cu suspina. Parte de lume n*avul. de G. Voi pleca o cale lunga Nu-I pasSre sa m'ajunga. veniti surori Si me 'mpodobiti cu flori. Si-ml spâlatl fata cu apa. Norocii buna de-a mea vieta. Rea bola m'a apucata. Haideti surori sa gustamu Ca de-a(tl nu ne mal vedemâ. Ca de a<)I ne despartimâ. Si-ml spSlatl fata cu bere Si me petrecetl cu jele. Ciuperca. Rfimâl lume cu mult bine Ca eâ a^l m6 duc din tine. Noi Marie-asa*m gânditii Ca dupa tine-orâ veni . corn. Ca sa fiâ si eâ iertata. Fldre ful.

Dar* el vinii cu nasalie. dela nori. dela bere (1). Saraca Marie draga. de la luna. Putre4^-vel ca lutulii . le-tl Mario ^iua buna Dela paharutii cu miere. Parintii cum te comanda. Dela feciori. Astazi în pamântii te baga Si te-I face terna n^gra ! (2) . Dela sore. Ca tu mal multii nu-I mal mere. Hal Marie si te uita Surorile cum te cânta. Dela feciori. Noi Marie-as*am gânditii C*orii veni feciori cu brâie.Socrii cel mari cu caii. Putre^i-vel ca tina. Dela strutii detamâita Dela fete din ulita. le-tl Marie ^iuB. dela joctî. Cal pornitii o cale lunga. Dar* el vinii cu praporii. Nu-I pasare sa te-ajunga Sl-al pornitii o cale lata. Multii al sburatii ca mierla. Multii al sburatii ca cuculii. Dela maica ta cea buna. Nu-I pasare sa te*ntr6ca. buna Dela s6re. Dela strutii de busuiocii. Dela a tale surori.

unu stergarft sau unA tulpanâ. Veniti si voi verisori Si ma *mpodobitl cu flori. iar copiii (diccil) câte o mahraina mal mica. Totfi asa se face si In BanatU (1). cum a sositu preotulu. 260 In cele mai multe parti din Bucnvtna^ unde este datina de-a se face prohodtUu tn biserica. Dupa ce a sfârsitu preotulu panachida si cantorii bisericesci de cântatu vednica pomenire^ stropesce pe mortu cu apa sfintinta sau cu vinii.(1) Sub. adeca cu pausu. veniti surori. de I. iar cel de casa precum si nâmurile cele mal de aprâpe saruta pentru ultima ora mâna mortului precum si crucea sau icona de pe pleptulu acestuia. de care se afla legata o naframa. Si-mt stropiti fata cu berc . daca tole cele necesare pentru petrecerea mortului sunt gata si nu ma! este nici o piedica de pornire. mal scumpa si mal frumosa. luându-si In acelasi timp&rSmasubunudela dtnsulu si (jiicendu: «Dumnecjeu sa-Iu Ierte si sa-Iu odihnesca!» Bocitorele din Bucovina^ cari stau de o parte. capata câte o lumina de c^ra galbâna sau si una alba. SimonCi. libere» se *ntelege petrecerea juaimel satelorQ pe la Cracluna. pe când a cantorului mal mica si prin urmare mal eftina. |2) Coni. se si Îmbraca tn ornate. cum vSdii ca preotulu a luatA pausulft ca sa stropsea pe celii mortu. cadesce mortulu precum si pe cel de fata. Popovicî : «PreotulQ si iavetatorulâ capfita câte o lumina si omahrama. Daca sunt mal multi preoti si cantori bisericesci. înainte sau nemijlocita dupa Începerea panachidel atâta preotulu câtu si cantorulu bisericescu (dascalulu). si apo! Începe panachida. (1) Corn. atunci fie-care capâta cât^ o lumina si câte unu tulpanu.» 261 Si-ml stropiti fata cu vinu Ca 'napol n*am sa ma! vinu. cu acea deosebire numai ca a preotului e mal mare. de d-lG T. Câ de a(jî mS ducu la gropa. Si-mî stropiti fata cu apa. Începu iarasi a boci si a (jlice: Venitî frati.

Veniti si voi copilasi Dragii tatii coconasi. Veniti si voi buni vecini Veniti si voi cel straini Vin'o si tu-a mea sotie Ce-am avutu din cununie. ar dori sa-Iii mai vada înca odata si a-sî lua rSmasti bunO dela dînsulii. dora numai în casulii când unii fiii saii o fiica. în cele mai multe parti din Bucovina se pune si se închide capaculu secriuluî si mai multu nu se deschide de felii. îlu ducii pâna (1) Din Horodniculâ-de-jos. Veniti toti si v'adunati Si cu apa m& scaldati Ca de asta(jî în colea Mal multu nu me-tî mal vedea ! (2) Dupa ce Iau stropitii si 1 au sarutatu acum tote nemurile. . Si-tl fi mâncati de straini Ca iarba de boi betrâni. Câtu îmi e lumea de mare N'avetI mila nici credare. corn.Ca mal multu nu me-tl vede-re (1) Saâ asa: Veniti frati. Caci de tata ati remasu Totu de china si de necazQ. care nu locuesce în acelasi satfl. de fostulâ med coiL^colarQ d-lCL Petrea Prelipc^nâ. veniti surori Si m6 'mpodobiti cu flori. si prin urmare na apucata a veni înainte de a porni. frate saii sora. In cele mai multe parti din Moldova însa.

j^imn. trecendu pe lânga copârsfeu. anume ca sa se pota casatori barbatulii saii muierea care ramâne. Dela paharasu cu miere. daca mortulii e fecîora holteiu sau fata mare. mortulu se Încuie. dela bere^ Dela firâ de tamâita Dela fete din ulita . bocescu astu-felu: le-tî N. (3). Dupa ce-lu saruta rudeniile. unde este datina de a se duce mortuliî descoperita. de Toderu Maiiciu. (3) Com.(2) Dict. ori si mal multu. iostâ ser^^enciî in Moldova. de T. caruia asemenea i se da unu tulpanu (2). Dela frati. Zaharescu. desi legea nu ma! permite ca sa faca acesta (1). Simonfl Ve4t si Burada. pe când mal de multu nu se încuia de felu pâna Ia mormlntu. (1) Com. de T. dela jocu. bendu pausu si(j[icendu: <i Ehimne(^eil sa-lfi îerte !» Iara bocitorele. Dela leclorl. Dela gradina cu flori. In acele part! ale Moldovei deci. ca si'n Bucovina. capaculu sicriului tiu duce pâna la gropa unu altu omii. dela luna. 21. . . dupa cum e si starea omului. In multe locuri totu din Transilvania^ se da omeniloru la ocasiunea acesta câte unu colacii si câte unu cruceriu. stud. (jiiua buna Dela sore. judetulu Botosani. Dela maica ta cea buna. Dela s6re. (2) Coro. Inmorm. sarutându crucea. de d-lQ T. Zaharescu. (1) . Românii din Transilvania Înainte de a se Încuia sicriulu se ducu asemenea la iertare. dela surori. Dela firâ de busuiocu. 262 la gropa cu fata descoperita. Dela feciori. carî stau ceva la o parte. p. 263 înainte tnsa de-a se Încuia i se desnoda balera camesii precum si orî-ce altu nodii ar malli avendu la vre-o haina cu care e tmbracatu. Del a firâ de matraguna. dela norî.

Da plângeti si voî podele Ca se duce mila mi-re (2). voe de trimisfi? cemâla sa scrie c61a de hârtie ? (1) . Plângeti usi. Sima si T. (3) Din Poiana-StampiT. Ca i se duce stapânulâ. llu radica de pe loculu unde a statii pâna atunci si-Iu scotii afara. (1) Corn. (2) M^re sta aice in locA de tj ea. respective feciorii. de Rom. arl sunt pusi ca sa duca mortulu. arsa (3). 264 Nu sciâ. Si se duce în ceea lume. plânge podulii. EI Înca 11 desnoda cheutorile camesii anume ca celui ce rfemâne sa nu-î fie cununia legata. Înnodata. In acelasi timpii. ttnutula Dornel. Dupa ce au Închisii sicriulu. feresti plângeti. când se scote mortulii din casa. înapoi revasa nu-î vine Sa spuie câtii i-I de bine. Si pe noi pe toti ne lasa Cu inima fripta. Simonâ. Ori nu-î Ori nu-I Ori nu-î nu-I condeiâ de scrisa. atâlii femeile Înrudite cu dlnsulu câtii si bocilorele bocescii urmatorulii bocetii : Plânge podulii. plângi si tu masa. Plânge casa: Plânge casa cu totuld.Totii asa facA si Românii din Bucovina. Ca se duce stapânulii. Ca stâpânulâ merge din casa. barbatii. Saiî acesta : Plânge masa. Plângeti usi. Ca de-amii nu-lu mal vedeti.

precum buna ora în Mahala. închidu repede usile si se uita pe ferestra afara anume ca mortea sa nu strabata mai (1) Din Câmpulungd.Sau acesta: Plânge casa. In unele comune. cari rfimânu în nauntru. 20. p. dic. corn. Inmorm. cei de casa. VicovulQ-de-sus. Da plângeti si voi pareti.. (2) Din Crasna. TurturenQ. 266 . cook de d-lft V.Ve(JÎ si Burada. de G. Mahala. Plângeti usi. Cea alesa Si frumâsa Mi se duce si vg lasa. Cum au scosu ducfetorii secriulu cu mortulu afara. si cred. (3) Dat. Barbuta. de M. SiretCt. Ciuperca. lovescu sau mai bine (Jisii atingu secriulu câte de trei oii de fic-care pragu peste care trecu cu mortulu. Ca stapâna cea alesa. Acesta lovire sau atingere a secriuluî de pragu Însemn6za ca mortulu multamesce casei unde a locuitii si ca se închina si-sî iea rSmasu bunti dela întregu poporulu ce sa adunata ca sa-Iu petreca la gropa (3). feresti plângeti. gimn. din Boiand. Rom. Plânge masa. stud. Ca de astazi râmâneti Si stapâna nu aveti. Plângeti si voi chiotorl. Ca remânetl strainorîl (2) Maî nainte însa de a trece cu mortulii peste pragulu tincjeî este datina In cele maî multe parti ale Bucovinei de-a lovi câtenelu cu sicriulii de treî ori de pragulu useî de la tinda.

Multi Români din Bucovina credu si spunu ca.Archiva pentru Ist. cel ce râmânu In urma r6st6rna scaunele si mesele^ aratându prin acesta turburarea produsa prin morte (1). câte una si alta de celui repausatu (3). dupa ce-a Inchisu usa. III. de At. adeca sa nu mal mora si altulu In urma lui (1). etc. (2) Dict. daca mortulu e femee maritata. Turturcnu si a celora din Badeiitâ com. II. Dupa acea esu daca au de unde. In Muntenia^ plaiulu Prahova. sotu sau sotie. stud. daca cet de casa voru sa uite mal de graba pre celu mortu sau celu putina sa nu le para r^iî dupa dtnsulu. de V. Îndata restorna asternutulu.an. sa nu se duca cu celu mortu (2). apoi si pentru aceea ca sa rfemâie noroculâ în casa. si atunci llu uita forte lesne si nu le pare asa de râu dupa dlnsulu. Rom. gimn. de Ionica a luî lordachi Isacd. pe care a statu. eoni. Barbuta. (4j Vedî Tocilescu. barbatulu sâu ese Îndata dupa . In Crasna. ca nu cum-va sa se duca astu-fclâ dupa mortulu deja scosu si altulu cine-va dintre caseni. casnicii s6I punu mâna drepta pe sicriu si (Jicu în sine: a te tragemU nul pre tine tatay mama^ fratey sora^ dar' sa nu ne tragî si tu pre noi ! » In alte sate totii din faTia^tZ.387.inuitu In casa aceea. In alte sate. pomana de sufletulu casa stau apoi astu-felu Închisi pâna starea (prohodulQ) prima. radicându mortulu din casa se pune In locu-I o haina noua. Cel ce au remasu In oe cetesce preotulu si el afara si dau. cum b'a luatu mortulu de pe masa sau laita si sa scosu afara. cum sa luatu mortulu de pe laita sau masa. cauta de trei ori pe feresta dupa dlnsulu. Germanii. MacoveiO. p. Închide Îndata usa dupa dlnsulu ca sa nu Intre mortea iarasi In ca^a^ ci tot-odata. Bucurescî 1884. voi. totu din Bucovina^ unulu dintre cel ce au rfimasu In cosa. când o scota afara din casa. de M. nu numai ca celu ce-a remasu In casa. (1) Dat. dupa ce sa scosu mortulu afara din casa. se pune pe loculu acela unde a statu mortulii anume ca sa vada mortea ca nu se temu omenii de dlnsa. |3) Com. si cred. si com. de la capu spre piciore anume ca sa nu lese locu pentru al tu mortu. anume ca sa nu se mal Intorca bola In casa (4). din Boianâ. de A. In unele sate din BanatU mal este Înca si acea datina ca pe când scotu mortulu. 266 In uneie parti din Transilvania si BanatU^ dupa ce sa scosii eicriulu cu mortulu din casa. precum si In alte sate din Bucovina.

ori chiar la mormîntQ. o arunca peste casa. In multe locuri este iarasi datina ca acea ola sase sparga de pamentii. apoi In bucatarie. care a statu la capulii mortului. . iar barbatulu frângendti In genunche furca mueriî. Tota procedura acesta Insemneza ca barbatulii sa nu remâna multii timpii vfiduviî. radicându-se mortulu din casa se spargu trei ole (jticendQ: Cum se sparge 61ele Sa se sparga b61ele (2). unulQ dintre nemurile cele mai de aprope sparge o ola si unii blidii. totu din Tdra-Bomânesca^ dupa ce se pornesce mortulu la mormîntu. unde se face prohodulii. satl se umple maî întâifi cu cenusa si apoi se sparge. în care a arsu lumina la capulu mortului. Inmorm.n (1) In TerorBomânteca. In unele parti din Transilvania^ nemijlocitii dupa ce sa scosii mortulu din casa afara si s aii resturnatii scaunele din casa. de pragulii casei cu o putere asa de mare. .267 raspunde : ^cum 7i'a 2^^^^ fi neîntrebatay asa sd fie si de Idca. ce-a tî facut? i so (1) Corn. Altii arunca lumina. îndatineza Românii nemijlocitii dupa scoterea mortului din casa do-a trânti 61a. p. unde staii nitelii cei ce scotii pre mortii. apoi se trântesce în mijloculii casei de se sparge. ci sa se pota câtii mal de graba Însura (2). doufe muerî. (2) Corn de d-lâ loand Popovicl. 20. . ca produce unu sunetu deosebitu (4). ori în loculu unde mortulu si-a datii sufletulii. ca sa se sparga tote neajunsurile. In unele sate din Bucomna^ precum buna-ora în Balacena. si apoi pleca conductulii la biserica. se iea apa tn 61a cu care a fostu scaldatii. de Rom. a murita. In alte partî. Ve4îsi Burada. trântindu-lii pe loculii acela unde a fostii mortulu saii In usa. de unde a ramasii si cjlicerea : «i ^a sparta 61a j>y adica: i s'a frânta vie fa. petrecâ iute traista acea dela drepta spre stânga preste mortfl si pe sub mortii de trei ori. . Si daca Întreba cine-va: ace s'a întâmplata? . supararile si sa înceteze de-a mal muri cine-va din acea casa (3). iar palaria o pune In cuiii. plaiulu Prahova. si apoi scotii mortulii afara In curte unde îlii punii pe scaunulii mortllorii. punendii unii puiii de gaina saii o gaina Intr o traista si postându-se una de-a drepta si alta de-a stânga. anume ca sa se duca r&ulii dupa mortii.sicriu cu palaria In capii si cu furca el de torsu In mâna. se stropesce In urma luî. Simu.

preotulii capata din vinii. mai nainte bea preotulii si apoi cântaretulâ. I. p. II. (H) lon^uQ. Atunci Incepii a cânta schimbisii unulii dupa altulii . cântaretulii goFesce unii paharii de vinii si când cânta acesta. o spargu. 387 . de M. Frâncu op. apa sa prefacutii tn vinii. (5) Burada Inmorm. cu care sa turnata apa în caldare spre a se scalda mortulii. No. cit. (4) Corn. care umpluta cu apa pr6sp6ta se sparge înaintea mortului si apoi se da da pomana vre unul seracd împreuna cu o lingura noua. mal alesCl în Ardelâ.se scote mortulîi din casa. adica vieta. de siguru ca pentru odihna sufletului celui repausatCi. a muritu (2). cit. se pune unii vasii cu vinii si dou6 pahare de iaga (sticla). Simonu si Al.In cele mal multe partî locuite de Români însa este datina ca 61a. era usitata si la Romanîy ceea ce se pote vede si din forma Invitarii la Inmormtntare : <racuma e timpulu de a merge Ia Îngropaciunea Iul (Titiu). slud. Bojinca. de unde s'a nascuta ^di cala. Simu. 57: fOlula si astazi. când llii duce la gropa si sa se dea de pomana plina cu apa prospata împreuna cu o lingura noua la vrunii saracii (5). T. de a sci ce însemeza t6te aceste. etc. sa se duca înaintea lui. dupa ce . op. p. BoerG.. i s\i frântH oluo. Dela acesta datina se vede ca vine si espresiunoa figurativa a Latiniloru: afractus est ei ollus». si întrebate fiindd femeile despre pricina acestora. o trdntescCl de pamîntd dupasicriâ. 44. pe masa ce sta Înaintea preotului. (1) Corn. si pâna când cânta preotuliî. . op. Bucurescl 1884. adica: i sa Irântu olulii. unQ colaca si o lumina. ca sa aiba în 268 Datina de a duce unu olu sau ola cu apa prospâta Înaintea secriulu! si a da dintr tnsulu celoru setosi apa sa bee. gimn. olulii se scote (l)o. Nota dela p. care Insemneza atâta cât: i sa stinsu vieta. p. Acestu olu se spargea apoi afara la mormlntu sau acasa. cit. protopresviteriatulu Luncii. (2) Tocilesou. 177: «Mortului asemenea i se duce la morminta o ola cu apa. Intr'unele locuri se umple acea ola cu cenusa. în «Albina» an. 20. are rold la îngropaciune. si apoi. In Ungaria^ si anume In comitatulu Bihorului. an. Unulii dintre rudeniile mortului saii slfetulii (crâsniculO. Adose-orî ospargu la mormintd. 213: tiOla saQ âla se obicînuesce si la Români. III. Jemna. voi. Ori si câtQ de soda ni sarii pare datina acesta. palimarulii) umple cu vinii paharele de pe masa. de Rom. M. fara. uneori oaducdacasa sî aruncand-o de pamtntîl. adeca când se prohodesce mortulii. Revista pentru Ist. totusi ceea-lalta lume pane. p. Besanâ. apa si luminii». respundQ ca asa s'aQ pomenita».

de Dim. 67.ollu8 efîertur. Ascutita ca o c6sa Si iea sufletulâ din 6se Si trupu-lâ sc6te din casa Si-lâ duce la tinterimâ Cu elâ sa numai graimâ. Bersanu. proprietarQ. în «Albina» an. cit. si eu sunt aplicata a crede. scola Si mal ta vr'o urmusora. Cârdeitt. (2) Din VoitinelCi. Sorele o resaritâ. si cu o lingura noua de lemnîi se da din elQ apa de bfiuta cutarul sfiraca. (2) KesanO. mama. jam tempus e. adeca la scoterea mortului din casa (1). scola. Da ian scolâ. 67. si substittie oltriu atsestora. Si fii urma prin ograda Sa cresca mândra otava. (2) Apoi. stud.unde si astadl se pdrla unu olCi cu apa înaintea sicriului. mama.» (1) Exequias (Tilio) quibus ire commodum. Acolo-IQ baga 'n pamentu Ca sa nu-lu vedemu mal multu. în «. . (1) M. împreuna cu d-lii Besanu. corn. aruncându-sl privirile în tote partile prin ograda si v6(Jendu o multime de lume adunata si trista. în locu de apa punu vinii în vasu ia prohodire. avendu Luncanil vinu destulu de prin viile loru. Nr.st. 269 are ea de siguiii insamnatatea sa istorica. ca vine de-a dreptulu dela Romanii pagâni.Mbina» an I. Ventulu sa nu mi-lu mal bata Câiâ lumea. I. Ca ea vine mâniâsâ. care a dato întâia ora publicitatii. Ca-I destulu de-alalta sera. publ. Cum au esitu cu mortulu în ograda sau curte. Dumnia-ta nu te-aî trezitu. 270 Si fâ urma prin gradina 8a cFesca mândra sulcina. între earile si acesta: Da ian scdla. prindu a boci alte bocete. No. însa cu acea deosebire ca.acolo sa sada. bocitorele Începu din nou a boci si a (jice: Cum nu-I m6rtea 'nfuriosa. S6rele sa nu mi-lâ vada.

de mersa. scola Si te preumbla pe-afara! Mândra vreme ti-al alesa Dela noi do dusa. com. mamucutâ. Daca repausatulu si-a datu sufletulu pe la tnceputulu primaverii. Dreptii aceea^ urmândâ mal departe^ (jicu : Cresca erba câta casa Si otava câta prispa. R6ga-te la sfîntulâ sare Sa faca 4îua mal mare. ginin. Pân* la usi la tinterimâ De-acolo ne despartimâ Si mal multii nu ne 'ntâlnimâ (2). Pe cântatulâ cucului. 271 Pe 'nfhizitulâ codrilorâ Pe 'nfloritulâ pomilorâ. Dumni-ta nu te-al sculatâ (1). dict.Si fa urma prin ocolu Sa crSsca mândru mohora. Femeile s'aâ sculatâ Si pe-afara c'a(i âmblatâ Si vacile si-aâ mânatâ. pe lânga cele aratate. Atâta ne mal intâlnimâ. de G. Barbuta. Ca nu-I 4iuâ de 'ntâlnire Câ-I (}iua de despartire. Dar* daca nu le-I calca Râga-te cui te-I ruga. Pe pomitulu plugului (1) Din Crasna. atunci. De-amîi nu le-I mal calca. de M. . In zadarâ tnsa le e rqgaipintea si Îndemnarea^ caci cine-a muritu odata nu se scola mal multu In veci. Ciuperca. (2) Din CâmpulungQ. mal bocescu Inca si pre acesta: Scola. stud.

cari se ducu pe de-o parte si pe de alta a secrîulul. Acosta datina o amintesce Ovîdiu cjicendu: nrln locu de faclia nuntii. judetulA Suc^va din Moldova.^I si de multe ori chiar dupa ce apunea sorele. si se crede ca printr Insulu se amagesce sufletulu catra biserica (3). se aduce din padure in aceeasi 4ii >n care se inmormînt^a mortulâ. eu am lânga mine faclia moi^il (1). vine preotulii Imbracatu In ornate si cântaretii. apoi serafimii. desi o IntalnimA ici colea si la alte natiuni straine. apoi o crtice mare. In unele locuri bradulii se duce chiar Înaintea crucii (2). totusi semâna ca ea este de proveninta romana. unde e datina de a se duce pomulii deosebitii de pomene. pomulii. si impodobindu-se ca felA de felA de stramaturl se duce braduld nemijlocita înaintea mortului.272 testimele. coliva. In multe locuri din Bucovina este datina ca pomulii sa-Iii duca Înaintea secriulul nanasulu saii nanasa mortului. In acele locuri Insa. pomenelo. când aveau trebuinta de faclii. Dupa cruce vinii de o parte si de alta prapurii. represfnta facliile vechiloru Romani. de Ionica alQ lut lordachi IsacQ. pe car! le ducu mal cu sema câte patru baeti. preotulu încape a rosti ectenia mortiloru si a ceti evangelia. Datina petreciriî mortului la tnmormlntare cu sfesnice si fanare. Dupa prapure. dupa cum ml-a spusa M. Sfesnicele si mal alesâ fanarele. (2) In comuna Malini. dupa care urm^za bradulu.Primavara ne-a veni. tn cari se afla luminari aprinse. iar Intre acestea nasalia cu mortulu. se duce totii-deauna înaintea pomenelorii si pomenele dupa dinsulii. iara printre acestia la mjilocii Întâi pausulil apoi cdiva s\ pamulil cu pomenele saii raîtUu. NistorO si alte femei. Barbuta. Apoi Întregii conductulu funebru se pune In miscare si anume: tntâi se duce toiagulâ asezatii pe unii sfesnicâ. (3) Corn. lânarele si sfesnicele cu luminari aprinse si Împodobite cu (1) Din Crasiia.» . precum si tote cele-lalte obiecte. ca sa se vada pe unde se ducu. respective dupa pomii si pomene. cari ca si Românii nostri de acjii petreceau mortulu la tnmormlntare numai dupa amia(. dict de M. Toti pomii ni-orti înflori Dumniata î! putrezi ! (1) Dupa ce au sfârsitu bocitorele de bocitu si ducatorii de 8C0SU pausulu. cu cari au sa petreca mortulu pâna la tinterimu. adica a tinea prima stare j dupa care cel de casa dau de sufletulu celui repausatu diverse obiecte si vite. .

Epist. si câte odata era turburata din causa plângerilorii. «Dies. merge de regula unu balatu. precum buna ora In Malini.» (2) Ann. (1) Her. Grintiesulu micii si altele. III. Suceveni. In Muntenia si Bticovina^ daca unei familii II more primulu copilUi nu se duce dupa elu la mormlntu ca sa nu-I mal mora si alti copil (2). iar In bucovina nemijlocitQ dupa mortu. plaiulu Muntele. op. Straja si In altele din munti. modo per silentium vastus. In unele parti ale Bucovinei si cu deosebire !n comunele Ropcea. care se duce totu-deauna cu piciorele înainte (3). Cotunele Chizirigu. cu piciorele înainte. 172. care duce crucita^ ce se Împlânta la capulu mortului. «Et face pro thalami. quo reliquiae tumulo Ausrusti inferebantiir. XXI. apoi bocitorelc. Dupa nasâlie urmeza mal întâi nemurile cele mal aprope ^le mortului. care se compune din mal multi flacai. plasa Muntelui. Crasna. câte odata era linistita din causa tacerii. Vicovulu-de-sus si cclu de jos.Asemenea si Tacitu: «piua. cântândii ^Ddlna)) de Îngropare din fluere (3). Bicazulu. Bilca.» (2) In Transilvania nemijlocitii Înaintea mortului mergu doi barbati. precum In FunduluMoldovel. v. In unele comune din judetulii Suceva. la mormînta se duce contrarii. în care se duceau la gropa ramasitele lui Augustu. modo ploratibus inquies : plena urbis itinera conlucentes per campum Martis faces. tote cu capurile descoperite. iar In Moldova^ si anume tn judetulu Nemtii. Grintiesulu maro. si mal alesu In comunele : Buhalnita. fax mihi mortis adest.» (3) lonc^nfi. cari duca stâlpul £i. . precum si gospodarii cel tineri. sunt petrecuti mal totu-deauna de doi baletani cari cânta din fiaeru pâna la gropa (4). stradele Romei erau Îmbulzite de multime si prin câmpulu lui Marte straluceau facliile. Cupca. p. «Fiind-ca omulCt se nasce cu capula înainte. cunoscuti!. feciorii si fetele mari. Dorna. 4. sa pastratii vechiulii obiceiu stramosescii ca mortulu sa fîe dusu la gropa cu musica. Galu.» lU<i 273 amicii. cit. Secu-Buhalnitel. cari s au adunatu ca sa petrecâ pe celu mortu pâna la mormtntu (1). Candrenî. Hangu. Bistriclora. precum si totî caMaltî. CalugarenI. 39.

de d-la V. 23. unde se punii . daca nu mal multi. si totu asa facii eî pâna ce ajungu la mormlnttt (3). tataia si muma lui nu potu a-la urma la gropa. unulu de-a drepta si altulu de-a stânga. Nistora si alte Românce din Malini. 324: «Daca cela repausatQ a fosta intâiulâ raorta In acea familie. op. apoi celu putinu doi barbati. unde mortulu se duce mal multd cu carulu. când face preotulu vre-o stare. preota. (4) Dict. tinutulu Hategului. cari sciu forte bine a dice din fluerii si cari mergendii alaturea cu racla mortului. bucinândA din când In când cu trâmbita (2). (5) Com. punendu trîmbitile încrucisa. de Ionica ala lui lordachi Isaca.In Vicovulu-de-sus din Bucovina se punii totu-deauna. de d-Id R. Num&rulu aceloru fluerari nu se urca nici când peste (jiece. la Bomânl. p. Turturena. 24. In unele din comunele mentionate mal este obicelulu ca Înaintea convoiului funebru sa merga si doi bucinatorl. apoi pleca iar înainte. si acolo cânta. p. In orasele Câmpulungii si Vatra-Dorneî. Fie-care cântare|u sau flueraru cap6ta câte o natrama la fluerâ (1). se posteza Intr unu locu mal Inaltu cu fata tntorsa spre mortu. In Transilvania. dupa cum le-a fostii si învoiala (4). si acolo apoi. Olaria si PopovicI din banatQ. p.. op. Insa se afla obicelulu ca dupa mortfl sa merga unu bâtrânft cântându din flueru cântece de jale. D. precum si 'n cele de prin vecinatate din Bucovina. Mariana. cit. Sima si I. In comuna Breza. Inmorm. flueraril stau adeseori si 'n caru^ la capulu mortului. cânta pe schimbate diverse doine de jale (5). 38. p. cit. (3) Ve()I si Burada. Georgescu din Transilvania. cit. los. 24 25. de M. Innorm. p. In Vicovulu-de-sus bucinatoril mergu !n dreptulii convoiului si dupa fîe-care stare bucina de jale. el remâna a casa. (2) lonenâ. Fie-care bucinatorii cap6ta pentru ostenela sa câte o ole sau câte 1-2 fi.» Ck)m.. op. (1) Pretutindcne e usitatd astQ-felCi atatâ in Bucovina. Stânescu. Inmorm. Rurada. câta si in cele-lalte tdrl locuite de Români. Con). bucina pâna ce ajunge preotulu cu mortulu In dreptulii loru. 163. Ve4I si Lambrior. bucinatoril sau trâmbitasii se ducii Înainte. mal alesu insa la feciori si fetele cele mari si cu deosebire la cel mal avuti. 18 274 In satele de Ia munte.

tncât. 25. de V. câ^e odata chiar si baetanil si copilele^ se petrecQ cu musicanti. Burduhosa. 4 : «Si nici zadarnica va li plângerea mea prin tuba (bucinu) (5). Inmorm. Acesta o gasimu în Propert. a asa cântau tubele cele de jale (6). (4) Com. II. si apoi bucinatoril si flueraril. de d IQ V. Suc6v». Nistorudin Malini: «In Dracenl. In Câmpulungâ bocetele sunt adeseori acompaniate de flueru (2). de d-lQ V. . are tn Bucovina ceva schimbare de ceea ce se cânta In Moldova (3). Ducerea mortului la gropa cu cântari din fluere si bucine este o datina romana.» (3) Com. si anume asa ca mal Întâi bocescii druscele^ (1) Corn. Prelicî. p. stud gimn.. numai unulâ. Turtureanîl. uit v. Dict. (3) Burada. feciorii si fetele mari. Eleg. Astfelu se parendeza bocitore si bocitor! pâna ce ajungu la tinterimu (1). Turtur^nCL (2) Burada. IV. de V. mal alesu despre o fata maro. stud.» si lib. Ursaca.» Asemenea si Ovid: «se cânta din flueru la înmormtntarile cele jalnice (7). p. (^iccndu-se. lib. ^Daca nu sepotâ aHa doi bucinatorl se tea si 275 cari mergu cu capurile despletite alaturea cu secriulu. Inmorm. simbolisându prin acesta tnsurarea si marilarca celoru ce sunt astu-felu petrecuti la mormtntii. cel tineri se petrecA si cu trîmbita.» (1) Com. de d-la Nic. deM. (2) Com.» Luxulu pompeloru funebre ajunsese asa de mare la Romani. de M. mai alesA pe la orase. trei banzî de purpura si ^eceftuerari (8). Cântecele. 9.bucinatoril si fluerariî numai la feciorii si fetele cele mari. 26. ca aa mf'rSsa Iul Chri$to$ili> (4). gimn. In multe parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania. Burduhosu si dict. Eleg. cari cânta in diferite instrumente. este datina de-a se cânta atâtii din flucre câtii si din trîmbito de-odata. dupa o dispositiune a legiloru celoru XII tabule. citate de Cicerone «se reduceau cheltuelele Inmormîntaril la trei vestminte de doliâ.. sau mai bine (tisu dolna^ ce se cânta de fluerari la Inmormlntare. judet.

Aslu-felii se duce mortulu^ de cum sa scosii din casa si pâna ce ajunge la mormtntii. cari vestescii cu parere de rfeii trecerea din vieta a unul crestinii. G63. p. fiindiî. VI. de raa! multi Români. cit. cit. atâta câta a curati prin casa. din RadasenT. cel ce aii r&masii acasa punii pre o prietena saii pre alta lemee straina sa mature iute In casa anume ca sa nu se mal întorca rfeulii îndarfetii. (5) Nec tuba sit vana querella mei. raii de morte si pentru alfl membri din acea casa (2)..» (3) Dict. petrecutii fiindu de lacrimele nideniilorii si ale amicilorU. op. de cânteculâ flueratorilorii si a bucinatorilorii si de jalniculu sunetu alii clopotelorii. Pletostt. adica a linge saft a lingari=a linge . 22. atâtii unde a statii mortulii. Femeia pusa matura si cotilesce (4) frumosii tota casa. 325: «Câta timpâ mortulA nu e dusQ la gr6pa. Dupa ce sa scosii mortulii din casa si dupa ce s'a pornitii acum spre tinterimii. (6) Sic moestae cecinere tubae. precum în Costâna si FundulQ Moldovei. II. In casa unde se afla unu mortii. Inmorm. (4) Verb. Dar sa lasamii convoîulii funebru ca sa-sî urmeze calea sa. câtii si prin celelalte odai.(4) Com. nu se matura de felu. tribus ricînis. p. (7) Fast. pâna ce nu se scote acesta si se pornesce la tinterimii. nu se p6te matura prin casa. v. de bocetulu bocitorelorii. et vinclis purpiirac ci decern tibicimbu». precum buna <)ra in Bilca. în Moldova. atunci gunoiulil nu se scote de felii afara (3). de M NistorQ din Malinî si A. Iar daca se si matura In decursulii celoru trei dile. (2) Corn.^ 276 Lucru vrednicii de luatu aminte cste^ ca la noi Românii numarulu fluerariloru nu se urca nici când peste (jiece^ si daca tntrâba cino-va pentru ce numai pâna la (jiece. in altele însa. dupa credinta Românilorii din Bucovina^ Moldova si Muntenia. lib. si sa ne Intorcemu pe unii momentii îndârâptii Ia casa din care sa scosii mortulD. Stanescu. de d-la T. Simona. Cantabat moestis tibia funebris. Extennato igitur sumptu. Vedî si lon^nG. iar (1) Burada. a cotU\ însemndzâ în unele parti din Bucovina. 42. op. râspunsulu este^ ca asa sa pomenitii din bfitrâni (1). (8) De legibus. atâta câtu a linch). 67. D.

când face preotulii starile (4). . bocitorele de pretutindene atâta cele interesate câtu si cele naimite. a Unchi din ole. când mortulii era Îndata ce mortulu a fostii pornitii. p. de cum sa scosii mortulii din casa si pâna ce ajungii cu dlnsulii la tinterimii. In Bilca i se da o naframa si pânea.inutii ore cum a nu bea apa. se numesce morta (3). (3) D. bocescii necontenitii diverse bocete. p. 326.tutii si acesta datina^ sa ne Intorcemii iarasi la convoiulii funebru. Turtur^nAi preotâ. neamurile ce aii râmasii acasa. care a statu pâna atunci pe feresta (2). (4) Pretutindene usitatQ în Bucovina si Moldova. |. Dupa acesta cel de casa II dau dreptu rasplata pentru ostenela o pareche de alti|. 153 :f7î> In sirurile urmalure vomu reproduce numai vr'o câte-va din multimea aceloru bocete.e sau o narrama dimpreuna cu unu colacu. Dupa ce a maturatii si a aruncata gunoiulu Isl spala manile cu ap4 din ulcica de pe feresta^ crecjlendu ca facendu ac^ta nu-I amortescii manile. Si acum. Totii drumulii. oom. unde este datina de a se face comandare sau prasnicii nemijlocitii dupa Inmormlntare. cine matura si aranja ceea ce ora în desordine. (1) In BoianO.talgerele. giran. stud. pâna nu se caci acea apa ce este adusa din timpulii neîngropatii. iar restulu sa se vadâ Ia finea acestui fttudiu. op. In acele parti. cit. prindii a pune si a asterne mesele. In T&a-Itomân^cdf ramâne acasa pote dar ori cine este Îngropa mortulii. 277 gunoiulu adunata tiu arunca Intrunu locCi^ unde nu prea umbla omenii. eum sa maturatii. cit. 61ele. de lust. de V. (2) Corn. Stanescu. ca pe când se vorii Intorce petrecfetorii dela Inmormlntare sa fie tote In cea mai buna rlnduiala. dupa ce am v&(. op. si numai atunci Inceteza de a boci. o pane sau o bulca. unu drobusoru de sare si o stecla cu o lumina aprinsa (1). Cftrdeiâ. Lambrior.

liatâ-te pustia morte Multu estf tu far de dreptate ! Cal venîtu pâna la pragu Sl-aî luata ce mî-a fostu draga. Sa mdrga resunetâ mare Peste t6te d61urile. plânge masa. bocitorele din Bucovina bocescu aslu-felu: Plânge casa. Ca-î destulu de-alalta sera. Sc61a-te. Si ie uita pe feresta. scula. Colea din Transilvania^ districtulii NasSuduluî. Plângeti si voî eheutori Ca stâpanu-î caletoriu.Când scotu mortulâ din ograda sau curte si se pornescu cu dlnsulu spre biserica. atunci muma-sa o bo- . Roga-te la clopotarâ Sa traga clopotul â tare. Ca aci-î mare jalanc' De cum-va mortulu e o fata mare. si cata C'amu te scota din ograda. Gospodanilik. draguta. Sa se strînga nemurite. Ca de-acuma remâneti. Elu de-acuma ca ne lasa Cu inima fripta. femeile bodtdre oontinescQ uumal in restimpurile prohodiril : altmintrelea boceficfl intr*una. stâlpulu casei. R£mâl casa sanatosa Ca stâpânulu teu te lasa. Sl-aî venitu pân' la feresta Si-al luatu capulu din casa. «In vremea duoerîl mortului pâna la biserica sta totil temeiulQ bocitului. cinstea casele Cinstea casei. Sa vie la petrecane. C*a venitu carte domnesca Ca la drumâ sa te pomesca Carte domnesc*a sositu Si la drumil ca te-au pomitu.» 279 Scola. Câ de stapânu esti remasâ! Plângeti usL Ieresti plângeti. cu! te-î ruga. si ve<Jî. Cum te-aâ scosu si din livezi ! (1). bocescu asa: R6ga-te. arsa. Sc61a-te draga. draguta.

Barbatulii cum te comanda. Pope seu. Fiii îlft vorQ scutura Dorulii si-lâ vorCi stempSra. Noi.cescc asa: Draga mea. de M. Dupa aceea Îndata fetele o bocescu aslu-felu: Draga nostra *mpodobita. d&scalita. Ah ! Ioana. Amâ gânditii si-amA socotita. amâ gândita. Gând vorCi scutura merulu Isl vorâ stempgra dorulâ. A vectutâ si cunoscuta Nevasta mândru gatata Dupa copil suparata? -Cine *n lume-a mal v6(}utti. Cu fruncjiele rotunji6re. Ioana (2) si te uita De ve4l fîil cum se cânta. Ca tu-acum nu mal glumesci Dar' te vedemfi ca pornescl. Draga mea. mândru gatata. 280 Dar' vedema ca aî pornita. Cum te duci de supSrata. . iubita mea! Lasa-tt dorulâ prin ocolâ Sa resar*unCi merisorii Totd cu mere rosiore. Si-amâ gândita ca al glumitu. (i) Din CiudeiQ dict. Fiindâ de mârte 'nselata. ('i) Adica dupa caui se numesce repausata. A vâ^utu si cunoscuta Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita? Haid. Ioana. Cum te duci de banuita De m6rte inceluita! De cum-va mortulu e o nevasta tenâra^ In urma careia au rgmasu mai multi copil mititel^ bocescu asa : -Cine 'n lume-a mal vectutâ. draga mea.

Si do nu-I veni sa mâl. iubita mea ! Pe drumu. De glasulâ ângerilorâ! (li . Âh! Ioana. Pe *nfloritulâ pomiloru De dorulâ coconilorâ. c}iua buna Dela sore. Dela sotia cea buna. înapoi. Pe 'nfloritulfi spiniloru. De-ar fi tata câta de buna Totâ tipa copiii 'n drumâ. Sotulâ sota-sl va afla Dar' mama la copil ba. Si cum de te-al înduratâ Cum inima te-a *nduratâ De copiii ti-al lasata Ca pre-o pasâruica 'n garda La toti omenii de sfatâ. Vini). Da de ce te-al supSratâ. Ioana. Astâ(JI Christosâ te-a chemata La raiulâ cela desfatata. Astazi Christosâ te-a poftita La raiulâ cela curatita. bocitorele din batu Însurata si i-a ramasu Miluta nostra cea dulce Catâ cu ochii cum se duce. Si de nu-I veni sa se(jî. Vina baremu sa ti-I ve(JI . De fumulâ tâmâelorâ. Ca pre-o pasSruica 'n holda La toti 6menil de vorba ? Copiii fâr'de parinti La toti 6meni-8â urîti i Sotulâ s6ta-sl va gasi. Baremâ peste-unâ anu sau doi. Mama la copiii n'a fi. draga mea! Draga mea. Eâ din tine nu m*asâ duce De mirosulâ florilorâ. înapoi. Ioana. le-tl. Vina de ti-I mal mângâi. Ioana ! copiii tâl E plina lumea de el ! Copiii fara de mama Nu-sâ luati nici într'o s6ma. Sa ve(^ll ce mal facem ii noi. Ioana. De dorulâ copiilorâ.Vina. Raiule! gradina dulce. dela luna. De-arâ fi mama câta de rea Totâ si-I iea pe lânga ea.

elâ ca-ml e mergStorâ îarast întorcâtorâ ! . . . Si pe care mi-a! pornita Nu I nadejde de venita. de d-lQ T. te uita sârelul. (2) Daca mortalii e fecioru holteîu. (1). m'asi ruga dumi-tale (1) Corn. Simona. comuna Orlatu. bocitorele din districtulu Xasfeuduluî llii bocescu astu-telu: Cine 'n lume-a mal vS^^tCi . 281 Sa te lasi de asta cale^ C*asta cale-I clucet6re Si Si *napoI ne 'ntorcetore nou6 cu supârare . daca mortulu e bar nevasta^ bocescu asa : Si Si De Eâ pe noi ca ne-al lasata pe-asa drumâ mi-al plecata ? la capa pân* la pici6re . Nu-I nadejde de 'nturnatâ. Nu te uita apelorâ Ca Si Ci Ca Si apele'sâ mergStore nu mi-su întorcStdre. asa: Multâ iubitulâ meu bârbatâ! Pe calea carc-at plecata. Cele din Transilvania.Bticovina.

Na ne-al chemata sa jucamâ. Daca mi-aft data lecurl rele. cât gardurile Se le bata venturile Ca pe mine gândurile!. flori. Voinica tenSrâ si gatita Dupa lume banuita? Mânca-te-ar sicr^ta m6rte. Ioane-as*am gândita. Rea estt si fara dreptate. Pe min' sa mâ fi lasata ! Arda-te loculQ orasâ Si tote potecile Si tote lacurile. Simu. Pe mine nu m*asteptatl! CrescetI. Le pliviti si le udati.Nunta mare far' âe pomâ Si-atâta norodO de omQ ? Nunta fara ceterasi Si mirele în salasQ ? Cine 'n lume-a mal vâ(jiutâ Voinica tenSrtl si gatatâ Sectendâ asa superatâ. Ne-al chemata petrecSt6re . si nu 'nfloriti. Mergi la cine nu se cade. de Rom. flori. De vorii cresce. < Ca ni-I chema ohematore. CrescetI. Si la noi ce-al cautatQ? Caci mama nu te-a chematQ. le purtati. Nu mergi la cine se cade. Ci ca sa te comandamâ. Nu mi-a trecuta dupa ele. Dragi le mele surori ! Pliviti sl-ale mele flori. învdtatorQ. Umbla mortea prin gradina (1) Din IgescI (2) Com. Astazi o o saptamâna. Fre-aceia sa-I fi luata. Arda si doftori 'n ele. Caci mie nu-ml trebuiti! Noi. 282 .al venita? Caci tata nu te-a dorita ! Fosl'aâ veji si babe 'n satâ. Dar' la noi de ce.

Ioane. Numai asta-lâ vel sui Si nu-lu vel mal cobori. De m& 'mpodobiti cu flori. scumpuld mamil ! Multe delur! al suitii Si tote le-aî coboritâ. bine Daca-î merge 'n ceea lume. Veniti frati. Rupendâ virvulu dela flor! Si fruntea dintre feciori Iara maica sa llu bocesce asa: Ah! Ioane. Rupendâ flori din râdScinâ. Vina mama. Ah! Ioane. Multa în lume am umblata^ Leculâ nu ti 1-amâ aflatu Si tu rSâ te-al superatu Si de lume te-al lasatu. Ca sunt doue drumurele Si cu greii de-alesu din ele. Vma. veniti surori. vina tata Si-ml udati fata cu apa. Veniti si voi vcris6re De-ml petreceti este-osciore. Dragulâ mamil. Ca de actl ne despartimu. dragulâ mamil. . dragulâ mamil. Pe loan dela inima. Mâ petreceti pan* la gropa C'acolo cu lutâ m*astepta. Te vel tâlni cu dusmani. sa prânctima. lea sema. Te vel tâlni cu straini. TâlnescI pre frati si surori. scumpulu mamil ! Mul tu in lume m'am isbitu Leculâ nu ti Tam gasita Si tu Ioane-a! muritu. mama. lea sema pe care-î mere : Daca mei^I pre cela cu bani. Daca mergi pre cclii cu flori. In gradina *n tinterimu Cu terna sa le *nvelimu.Cu lampasu si cu lumina. llupendâ vîrvulu florilorti Si fruntea feciorilorii. Daca merg! pro celii cu spini. Dragulâ mamil.

Caci mergi unde nu se cade! La noi tu de ce-al venitii? Caci nime nu te-a doritii. Inima cum te-a ^nduratii Si pre noi de ne-al lasatii Mititel si frumusel. Ca te-a nduratâ inima. Si mama nostr'a muritu! La noi ce al cautatii? 283 Câci nime nu te-a chemata Si pre mama ne-al luatâ. plânge masa. Caci de mama rSmânetl ! A venita m6rtea pe drumîi. . A luatu ce-a tostâ mal buna. Si ti-al pusa mâna pe masa Si ne-al facuta largu prin casa. Plânge casa. atunci se bocesce asa: Cine 'n lume-a mal veijutii Nevasta mândru gatata. Plângeti ah! si voi pareti. De mama sunteti remase. mama mea. tata. Si-al ruptii verfultt florilorii Si mama copiilorâ. Copiii din graiii graiaCî Si din gur*asa (}iceau: «Val mamuca. Si-at rupta flârea dintre vil Si mama dintre copil. sa gustamâ Ca de-ac^I nu ne mal vedemâ! Daca mortalii e o nevasta cu copii. Ti-aî pusii mâna pe usortt Ni-al facuta largQ prin ocolu. Dupa copil supgrata. Si-I plina lumea de noi ! Mânca-te-ar si ioculii morte Rea esti si lara dreptate. Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita.Vina. Si ti-al pusa mâna pe grinda Si ne-aX facutâ larga prin tinda.

Ci-la duceti înceti nela. d-ltt T. RSmâl lume cu multa bine. . c^icendu: Nu mi-la duceti asa tare. Caci (Jiua-I destula de mare. Nu trage clopotula tare. C'acJI e (jiî fl^ desparlare. Si te roga. 284 In curtea acesteia. Iar fiica din graia graia: «Âh mamuca. Ah! tu totâ asa-I gândita. Caci de astacjl nu-la mal voda î (1i Când sapropie de biserica si dau sa Intre cu mortulu (1) Tdte bocetele acestea mi le-a com. Si mi-la trage mal înceta. Ca nu m'am urita cu ela.Nea luatu pre mama ndstrâ. Ca pre-o pasSruica *n holda La toti omenii de vorba?! A venita m6rtea pe c6sta Daca procesiunea anume sau din tntemplare merge prea iute. atunci mama. ah! clopotara. Ca noi a^I ne despartima. Simona. Din lume s'a departatii Si pre noi ea ne-a lasata. sotia sau sora mortului se roga sa nu merga asa do repede. Câte lacuri al catata Am el totii nu Val aflata Si ea rgâ s'a superatii. Ca mama n'are sfârsita. draga mea ! Cum inima te-a 'ndurata Depre mine m'al lasata Ca pre-o pasfiruica 'n garda La tott 6menil de sfata. Ci-la trage ceva mal lina. Mama se duce din tine ! . atunci bocitorele din Bucovina bocescu . .

Nu te da. si numai cele de lemnA se numesca biaetHcL (2) Biserica din comuna IgescI. de unde e culesCl bocetuld acesta. de M. . Altulu si anume când mortulu e unu copilu: Bucura-te manastire. (1) In Bucovina t6te biserioele zidite din materiala tare (piatra si caramida) se numescQ de poporA manastiri. Da nu vine sa 'nflorâsca.astu-felu : Bucura. Sc61a-te si veî umbla. Bucura-te clopotelii. (3) Din IgescI dict. In pamîntâ nu te-oru baga. Da nu-tl vine sa traesca. Barbuta. . tota când mortulu e copilu: Bucura-te manastire Ca trandafiri mândru-tl vine. dict. Pe delulu cela Irumuselâ (2). Trandafireld frumuselQ. Sau asa: Bucura-te clopotelii Ca mal vine-unti voinicelu. Mândra floricica-tl vine Pe pornirea plugului Pe cântatulu cucuiul. de Ilie ala kil OnulveiCl FruA^a. Pe stratulu pe petringclâ. 285 Ci vine sa putrc(}escâ. (4) Din Crasna. Da nu vine sa 'nfloresca. Mândra floricica-tî vine. Da nu ti vine sa 'nfloresca Da-tî vine sa vestetjesca. nu te lasa. e facuta pe unQ delusorQ. Altulu. Ca vine sa putreiji^sca. districtului StorojinetuluT. Capo! nu mi te-orii lua. Ca-tî mal vine-unG sufletclii. Draga mamil nu te da. Da nu vine sa 'nfloresca.te manastire (1). Da vine sa vestecjesca (3). Da-tl vine sa putre^esca (4).

înca si vr'o câte-va stari sau popasuri. si parte dela vacjia si puterea materiala a celoru ce sunt îndatoriti . Ci vine sa putre(}esca (2). pâna ce Intra In biserica. Facerea loru însa atârna totu-deauna parte dela va(j[a si reputatiunea ce a avut'o celu repausatfl în vieta sa. invâ(atorâ. Când vorii face ele urmute? ! (1). 286 XXI. (1) Am^ndouâ din Badeutu. unde i se face prohodulU. de d-lâ Av. când se apropie de biserica. Totu asa bocescu si Româncele din Transilvania. Georgescu. ropresinta vamile din cea-lalta lume. de d-la I. Prin urmare ele se facu în prima linie cu scopii ca sa pota trece mortulu prin vami. precum si despre podurile. precedenta. Starile sau popasurile acestea. pe lânga cele aratate In cap. sa ne Intorcemu putina iarasi îndferfiptu si sa vorbimu despre starile^ ce se facu In decursulu petrecerii de acasa si pâna Ia biserica. Iata cum se Începe unu bocetâ din acosta târa si anume din Secadate: Bucura-te manastire^ Ca frum6sa fl6re-tî vine. numite alt-mintrelea în unele locuri înca si stâlpi (1) sau prohode (2). Dar nu vine sa 'nfloresca. si numai rarii când pentru parada sau spre a se odihni.Dar daca nu te-I scula In pamîntâ ca te-orii baga Si-acolo *n veci ca mi-I sta. STARILE In decursulu petrecerii mortului de acasa si pâna Ia biserica este pretutidene datina de a se face. Maî înainte tnsa de ce vomu vorbi despre prohodU. (2) Corn. Mal multa nu mi te-t scula. cari se punii In calea mortului nu numai pâna la biserica. Dragile mamil piciorute. De aice vine apoi si datina poporului de a se bate asa de tare dupa dînsele (3). Astu-felu se petrece fie-care mortu. MacoveT. ci si mal departe pâna la tinterimu. com.

Daca repausatulu a fostu unu omu avutii. dupa plata co-o capata saii spereza ca vorii capSta-o. Când m6re celii fara rostii : Mei^etl tare. dict. Ca-I banosii! (3). i se facu numai atâtea cate potu plati n^murile sale ca sa i se faca (1) . Cu alte cuvinte oprirea pe drumii tn decursulii petrecerii este mal desa. numSrulii starilorii mal mare. de M. 287 stitu. preotQ. Macoveî. la facerea starilorii. (2) In Mahala. Acesti preoti. de omenie. iar nâmurile salo n'aii de unde sa plat^sca preotului^ atunci de regula nu i se facil mal multii decât trei stari. numai pentru cel mal avuti. Ursaca. pe când pentru cel s6racl este vorba: Duceti-lu mal tare Ca bani n'arc (2). (3) Corn.sa-Iu înmorminteze sau mai bine (jiisu a familiei sale. de d-lQ Av. si alti Români din Bucovina. atunci i se tacu de regula dou&spre-^e start. Ca bani n'are. corn. Dar când m6re \T'unii bogatd. cin- (1) In Vatra-DorneT. iar daca a fosta sârmanu sau chiar unu palmasii si pe lânga aceea a mal avutu tnca si purtare rea. daca a fostu mijlocasii si nu prea bagatu In sema de consatenii sSI. de Ionica alu lui lordach ilsaca. cari sunt tn stare sa plat^ca. Unde-tl cânta trâganatii: Puneti jos. Se întempla Insa forte adeseori si 'n multe locuri ca preotii nu se orienteza nici când. demni de tota lauda^ voindii a statori . SaCi: Asa (Jice popa nostii. cumpdtatu la vorba si cu va^a !n satu. ci totu-deauna dupa purtarea cea corecta si esemplara a celui repausatii.

altii de mal multe ori dupâ cum e ti starea omului. se pune jos. Fie Insa mortulu ori si cine ar fi si casa sa ori si câtu de departe de biserica. (1) Com. 289 Ingenunchiaza cu capetele Intorse spre preotu^ sau lipite . în care timpii toti petrecStoril. bocitorele de bocitij. Bârsana. Al. in Moldova. secriulii cu mortulii. rostesce ectenia mortilorii. cu deosebire din celea ale învierii . mijlocasu sau codasii^ daca a avu tu o purtare buna. de d-la V. II facil de comunu 1 2 starl^ daca Insa a avutu purlare rea. op. pe lânga acestea mal cetescc înca si câte o evangelie.» Frâncu. dar mal cu sema nemurile cele mal de aprope. nicairi si nici când nu este datina sa se faca mal multe decât dou6-spre-(j[ece si mal putine decât trei stari (1). daca o dusu de omeni. preotQ: «Stari se facCi dela 3 12 » Gheorghiu: «Pe druma pâna la biserica se facQ 12 stari » Rom.» (2) Dict. p. 288 In comunele ce le pastorescâ. nu atâta pentru munca preotului. flueraril si musica Înceta de cântatii. în cele mal multe parti nu este de felu datina ca sa se mal faca stari. î. La fie-care stare atâtu cel ce ducu procesiunea câttt si toti cel ce petrecu pe mortii staii locului . iar preotulu. Dupa sSversirea prohodului. 27: o Ducândd mortulii la tinterima se facQ 12 stari sad popasuri . chiar si 'n casulu acela când s'ar pune nemurite pentru dinsulu. Boeriil: «Spre tinterima îlG punCL de trei ori jos. Turtur^nâ. iar daca e înaintatii în etate. Doine si strigaturi din Ard<3lQ. op. v. cit. cântaretii.» D.(1) O s6mH de preoti din Bucovina ieaA pentru fle-care stare cate 1 fl. daca e pruncii micii. a. nu-I facu mal multe decât s^se stari. Sinid: «In ducerea mortulu! la grdpa se facti treî stari. desi credu unii ca ar trebui sa se faca dou6 (JecI si patru (2). unâ exemplu cum trebue sa vietuiasca si sa se porte toti crestinii^ fie repausatulfi fruntasu. p 177: «Când se intorcCi cu cosei uguld dela praguld usii de trei ori in casa. care se face de regula tn biserica. se faca de regula 3 12 stari». 153. cit. Inmorm p. p. Intorcendu-se cu fata spre celii repausatii si cadindu-lii. 4C8. U.» Burada. (2) Lambrior.» A. ci maT multii pentru vâmT. BaniT acestia ÎT considera poporulQ ca unâ tributQ. iar pâna la morminta se facQ ^^pte po/HMur*. p 324 : «In calea spre biserica trebue sa puna mortulu de trei or! jos. când preotii cetesca si chiar îsi schimba locurile. Bucurescî 1885. fie tinterimulu aprope ori departe. de M. Stanescu op. NistorQ din Malini in Moldova. (3J Dr. PIctosA: «Iu RadasenI. cit. Jarnik si An.

când duca mortala. com. Macovel: oTotQ asa indâtin^za preotit a face la fie-care podd saQ cârnitura de druma saa ulita laterala <a</« o Mtare. Ia BomAuI. Sa parintele Lates a : «In RadOftnl. <ri ort unde v6da copil stânda si privinda. din Boiana si Vicovulade-sus. Uom. In unele locuri. ca sa nu (^IcSl când. preota. do d-la Sam. Zaharescu si S. dupa ce sa cetitu aceslii. p.}!^-^ Ve(}î si Burada. Simu. se mal da peste sicriu de sufletulu celui repausatu Înca si vinu (7). proprietara: «Mergânda pe druniQ la fie-care atare se da câte una cruceria celora ce duca mortula. .din Moldova. Rom. care remâne apoi preotului (I). com. respective cetirea evangclici. precum si pe malurile apeloru si ale paracloru. (6) Du. de Rom. Prima stare se face de comunii Îndata dupa ce s*a scosu mortulii din casa afara.va ca Taa dusa de geaba. Rom. de Tit. din Balac^na.a celora din Transilvania. se pune pe copârseu unu taleru sau galbânu. sau numai bani ((3). unde imparta apot familiantil monete de pomana prin cari platescA ^vamile v^zdahuJul. de Ionica a lut lordachi Isaca si a celora <iin Crasna. 27. corn. se duca la dînsii si le daa câte 2 5 bani. de d-la V. pe lânga colacel si crucerl. Inmorm. Cârdeia. unde sunt si de acestea din urma de trecutii. din Voitineia com. unde asemene este datina In decursulâ transportari! celu! mortu pâna la cimitirQ. o (4) Dîit. de M. (ft) Dat. Petrescu.Av. de Dim. sau câte unu colacelu si unu cruceriu (5).. de a se lasa In mai multe locuri nasalia cu mortulu jos si a se ceti st. Georgescu. preota. si anume nemijlocita dupa rostirea ecteniel mortiloru. com. de d-la I. 27 (2) In cele mat multe sate din Bucovina. de sufletulu celui repausatu. com. Turturdna. cele-lalte Insa pe la respântiile si cotiturile sau cârniturile drumului. Rim. com. (1) Pretutindene usitatft în Bucovina. (7) Com. . nemurile cele mal do aprope ale repausatulul da& peste salasu sarmaniloru si ducâtoriloru mortului (3). Inmorm. evangelie. dar mal alesu copiiloru cari stau tn apropierea salasului.<le secriîi (1). Vecji si Burada. La (ie-care stare ce se face. lânga poduri si punti. a celora din Mahala. iar cea din urma de regula Înaintea bisericel saâ la Intrarea In curtea acesteia (2). nu daa bani numai în timpula starilora. Jemna. câte unu colacelu si o lumina (4). p. si a celora din Bucovina. 19 290 In districtulu Nasiuduiui. (3) Dat. JHatianOf Inmorn. precum buna ora In Secadate si alte comune din Transilvania^ unde cresce multa poma de vie.

O.c an. 94. nici când Insa colaculu unei per^ sone iar lumina sau crucerulu alteia (4). mai alesu Insa hainele. Asa cel ce credu ca sunt septe. adeseori se dau In crucisii (5). de d-nil Sam. Petrescu. dau câte septe . din BerchisescT. Av. Rom.» in «Amiculâ faini* liel. dau câte 12. de. cel ce credu ca sunt 24. prapure si fanare. Gherla 1882. la inmorin. Daca la petrecerea mortului nu se afla nici unu sSrmanu sau copilu. p. si r6mânu apoi celoru ce ducii procesia (6). In acele locuri. ci atâtia câte vami credâ el ca se aUa. câtii si luminile si crucerii ce se daii la (1) lonâ Ni(u Macave!: «Dat. cit. (2) Erâncu. dupa cum vamu vede mal la vale^ spre a lumina si a plati vamile. SimQ. deaceea nu se dau numai atâtia colaci. gimn. (4) Corn. prin cari are sa treca sufletulu celui repausatu tn cea-lalta lume. p. se Împlânta lumina sau cruceriulu tn colacii si asa se dau apoi amendouS acestea uneia si aceleiasi persone. ci înca si multe alte obiecte de sufletulu celui repausatu. cei ce credu ca sunt 12. com. Velehorschi. Macovel si V. rom. In unele parti din Tdra-Bomân^sca celîi Însarcinata cu Împlinirea celorii necesare mortului arunca la fie-care coltu alu patului^ adeca alu nasalieî^ câte 5 sau 10 bani (8). (3) D. Turtur^nQ. atunci crucerii meniti de a se da^ se lega In basmalele sau naframile dela cruci. 177. dau câte 24. VI. daii câto noua. cit. pe cari a statu si alte haine . stud. sau cruceri si colaci. p. de d-ld Rom. In tole tferile locuite de Români. ca de 6re-ce atâtii colaceii acestia. pop. In acele locuri Insa.S2I. (^) Corn. op. caruia sa-i dee peste salasii cruceri. cel ce credu ca sunt noua. Stanescu. . pe lânga cele aratate mal sus. lumini si crucerl^ câte stari se facu.In Muntii apuseni al Transilvaniei la totu popasulu o feme& varsa putina apa dintr'o donita sau dintr o ola noua. La atai'ca cea dintâiU^ adeca în ograda sau curtea casei. este datina de a se da peste secriu nu numai bani si colacei. unde este datina de a se da numai câte unu cruceriu. si dar peste cosciugu câte unu colacelu si câte und creitaru la câte unu s6racu (2). unde este datina de a se da numai colaci si lumini. din Oriata. dau noufe^eci si noufe de colaci si lumini (1). op. iar cel ce credu ca sunt 99. Totodata o de observatii Înca si aceea. (6) Dat. 291 ocasiunca acesta peste salasu^ sunt meniti.

de GlieorghiQ : «Pe drumâ pana la gropa se daâ peste salasu 12 cr. Fic-care truntasu alâ satului primescc Ia acesta ocasiune câte o donita^ ceilalti câte o 61a. Tomolaga . oom. si a se da apoi pe drumâ peste salasQ. cit.» (2) In Boiana. nemurite tngenunche lânga salasâ. Îndata dupa ce se scâte mortulâ din casa afara.. Rom.. si anume: o vaca. ca sa aiba sufletulQ pe cea-lalta lume cu ce plati cele 24 vami prin cari va trebui sa tr^ca. unu colacu si o luminita de cera. unde sta tot ii câte unâ strajerii. afara de hainele. una sau mai multe oî. 174: «Copiilorii se impartâ 99 eolacet (covrigi) cu câte unii creitarii. corn de M. 292 In T^ra-Bomânesca si anume In Vrance t se dau noua gulere de camesi cusute frumosu cu amice si nouS mon34l (1). (l6 d-lCl V. pentru-ca se crede ca pe cea-lalta lume se afla 12 zaplazurf. Înainte de ce se pune conductulu funebru In miscare. judetulu Sucevil. Simonu: «Se crede ca sunt 12 vami. prin cari are sa troica » Dat. de d-la G. Ostrita si Horecea. din Berchisescî. Ha 80 Impartesca pomana sau pausulil.do alo acestuia. Rom. districtulu Nasâudulul. caruia trebue sa plat^sca ca rohatca 1 cr » Frâncu. iar copiilorâ li se ImpartoscQ 99 de colacel sau covrigi cu câte unâ creitariâ^ pentru motivulu ca ar fi 99 do vamî^ prin cari trebuo sa trdca mortulu (4). o sticla saii ^ ulcica cu apa curata si o lumina (2). pe caii a stata mortuluy se mai dau atâta nemurilorA câtii si strainilorfi. iar dupa ce ceremoniile aceste sau Îndeplinita. de d-lG . si mal alesu o\ (2). din gal ite : o gâsca. com. cora. rarii când si cai . din CâmpulungQ.) la câte una copilasa. Mahala. de d-lii T. a se implanta în fie-care câte 1 cr. pentru motivulu ca ara fi 99 de vami prin cari trebue sa tr^ca mortula. apoi din vite si cu deosebire dintre cele curate. iar celoru mal mari ii se da peste salasu bautura si pane (3). miore sau mielute. preotulu si cel-lal|. deci nemurile mortului simboliz^za platirea vamilorii prin aceea ca de 12 ori daQ câte 1 cr. In Mfldova. corn. o gaina sau unii cocosii. (1) Dat.l functionari bisericesc! tndeplinescu ceremoniile prescrise. cari sunt bune de mâncatii. Dat. juninca sati vitica . p. Po la Ponord. de G. din Balacena. Înca si totu felul& de vite. In Transilvania. cu deosebire tnsa celorii mal sarmani. Jenina : «In Balaci^na este datina de a se face 24 colaci. l^ooi. In- In Viot>vula-de-sus. cu cari platesce mortulQ cele 24 vami. de AL Baciâ : «De-acasa pâna la biserica dati peste mortd 24 de crucerT. sad câte una 4ec ria (10 cr. TurUirthift . ~ In Hadeu(a» eoni. In Muntii apuseni al Transilvaniei este asemenea datina ca. tn fine: unQ colacii. Velchorschi si a celord din Stupea^ corn. op. unu mascurii .» Com. la tnmormlntarea unul omii de frunte. se Impartescu copiiloru colacel.

>pel ^i li p. cantorului.» In districtulu Siretiulul. Hlinita. NistorA. Pleto. p. Fie-care sicriu o lumina si o lasatu mortulu ca tu etc. Ostrita. vitele se Inipartescu mal numai la cel de casa. 293 data ce se termina prohodiUity sau. Din vite e. (. p.iuta a d. p. [\) Burada» Inmorm p. liadautulul. Burad». pâna chiar si cel mal sarmani. CoUareiuc: «SingurA am avuta oouniune de a veUo cum a dAruitCk unei femei o p&reche de cal înhamati la o oArutft. (ine si cumetre. juninca. Horocea. cit. Zahareseu. A. credu si spunu ca daca n*au datu saâ cela putinu n au menitu macaru la unulu din cel de casa vre vna cap6tU de vita de sufletulâ celui mortiî. se chema cu numele si dându-i-se peste ograza^ i se spune cu glasu tare: «a sa capeti o vitea^ mieluta. op.>^ :$' Com. PietosO ?l M. Daca mortulO e unulu sicriâ se Impartu si veciniloru. op. atunci de siguru trebue sa iasa. o lumina. mat Întâi da peste sicrlQ vre-unuia din caseni sau vecini o gaina si apoi preotului o traista. de Tit. stupii. cum se spune In Bucovina^ starea prima j o muere Înrudita cu mortulu si bine informata despre obiectele. adica sa piara vr o vita la casa respectiva. si asta din causa ca vita sa nu iasa din ograda. . Nislora. precum buna ora in Bolanu.p. 177 178. 'StHjt^t6i»a» an. In StulpicanT.^A si M. dintre cel mal de frunte. le dau sau sdraciloru In genere sau n^muriloru celorii mal de aprope. Sucevei si Câmpulungului din Bucovina atâtu obiectele câtu si vitele. tn satele românesci din districtulu Cernautulul Insa. merindarita. totu peste vite preotului. unu colacii. de d-lil T. Inniorm.5il)iet de A.I. 27. nideniilorâ. De asemenea.\rie dm ivMaltl câie o ole saik m)ela. Cu tote acestea Insa si Românii din satele de pe urma.» Iu HiVdu^nl» Bala si M&linI din Moldova. respective galitele amintite mal sus. sau la nisce fini. com. cit.FrAucu. SimoiiA U. sau unu cota de panura de lâna. inc«p«>ndA a lua câte una si le daâ de pomana al^tiirîa ini i\4aoA <i luminare. corn de N. vccinilorii sau sSraciloru si hainele mortului. numitu ograzay cdtonî. Mahala. raru când si la nemurite cele mal de aprope. totu peste sicriu. pe cari le-a lasatu ca sa se Împarta. siraele mortului le pimâ de-asupra Iul. (I| Frâncu. (1). Împarte casenilorii. Ba unii credu si spunu ca daca se Întâmpla sa pera vr o vita Înainte de repausarea celui mortii. FalUcvnl ls92.A\\ Maoovel. 40: «AA nenoriHntulA obîivia.i ivl m\\ bunCi p. cori sunt mal nevoiasi. si o pareche de mâneci^ sau doi coti de pânza alba. si altele.. priineio^Ck biMelorA epidemiiV« c^id p\Mi la bi^ehe^ si siH>ICk cadavrulO afarâ. â7. t74.

racoresce sufletulu celui ce se muncesce. tolu asa. si abia dupa aceea se dau dimpreuna c o lumina de c^ra aprinsa si c'unu colacu si anume: cele mai usore peste salasu. Uu cârmuesce mal departe (3). menite a se da de sufletulu cclu! repausatu^ se spala mai Întâi pe piciore. frica In iadu. iar elii. Ic iea sub-suora si ducendu-le cu sine pe cea-lalta lume. stud. trebue sa traca mai Întâi printr unii focii i6rte mare si periculosii. In care care cade sufletulu celoru nebagatorl de sema. Atâlu vitele cât si galitele. Tonioiaga. (2). se Îmbraca cu dlnsele. rgmâindii neatinsa de para focului. com. ca sa fîc câtu se pote de curate. se uda apoi cu putind apa prospata si curata. au scopulu lorii holarltii. asd fie de suflettdU surorii. Turtur^na si G.se de apa cu care a fostu stropita.294 vita respectiva a fostu In noroculu Iul si de-aceea sa dusu ca Înaintea repausatuluî (1). Tonioiaga. stinge cu dtnsa nu numai foculu prin care are sa tr^a sufletulâ celui repausalâ In calea sa ce duce spre loculu predestinata^ ci chiar si foculu celu ne«tinsu alu iadnlui. ca are elu sa se lupte si dupa trecerea sa In cea-Ialta lume. pâna ce ajunge la loculu ce i se hataresce am&suratu fapteloru sale de pe pamlntu. nici chiar de diavoli. Asa crede poporulii ca mortuICi. de JustinQ CârdeiQ. crede poporulO. rostindu In acelasi timpii cuvintele: aprimesce de sufietulH tatudiiU fndmuchiH etc. gimn. (8) Credinta Rom. de d-nîT V. precum si de altT Români din Bucovina. . iese de cea-lalta parte de focu. Precum se lupta omulu In lumea aceasta trecfetore cu o multime de nevoi si neajunsuri. Hainele ardii. fiicei^ feciorulid N. dupa credinta poporului. cum ajunge la foculii din cestiune. Deci hainele ce i se daii de pomana. pâna ce ajunge la loculii hotarltii. fratdul. se crede ca scuturându. ci ea mergendâ si întrându lara. sau. Dreptu aceea tote obiectele si animalele ce i se dau tn decursulu starilorii de sutletu. v6(^endu-lii scapatii. fiindu simbolulu nevinovatiei si a sfinteniei^ nu se teme. unde sede Maica Domntdul. Nemica nu se da de pomana fara 6re-si care scopu si folosii In viitorii. prin stropirea apel de pe lâna sa. Ba âia. indiferenti si neascultatori de poruncile dumne^eesci. (1) Corn ded-la 0. N.i> etc. si asa trece elii prin iocii. din Bilca. iar cele mai grele pe de 'naintea mortului. 295 Despre oie^ caro e considerata de cea mal curata si nevinovata dintre totc animalele. (2) Corn. care.

se duce la o apa. Barbu(& din Crasna. II face loca si carare ca sa aiba pe unde merge (2). tnsemn^za ca elu In cea-lalla lumo va anunta sufletului orele . Bârbu(a dia. {3) Dict. si ca atare. din Baia. si Intorcendu se apoi (1) Corn de d-la. iar daca nu dau oie de pomana. (2j piet. Poporulu românu calculeza orele noptii totu-deauna dupa. Chiar si diavolulu celu mal mare peste tdte spiritele necurate. G. dupa credinta sa. fiindu sufletulu s6u Insetatu. Când cânta cocosulu. Prin urmare cocofidUy ce se da peste salasulu mortului de sufletulu acestuia. 0) Cred. Cocosidu e pentru dlnsulCi celu dintâi vestitorii alu luminel. atunci disparu tote spiritele necurate. trebue sa bea din scurmatura mascurului din care isvoresce apa (4). Îndata se face sl elu nevficjutu (3). de M. ca murindu . dupa co a scos o din casa afara. si celu mal mare si nelmpacatu dusmanu alii tuturoru spiriteloru necurate si rSutaciose. se duce pe cea-lalta lume înaintea sufletului. se crede ca. ci ramâne Intr'însa Inadusitii (2). Vaca^ junca sau viticQy care se da de pomana. si ca prin urmare va ave ne Întreruptii lapte pe cea-lalta lume (3). MascundU Insemneza ca daca omulu na facutu nici o fântâna In viata sa. Gasea y care se da de pomana. Crasna. tote schimele si tote nalucile.de vapaia iadului si I alineza arsurile si ranele causate prin foculu celunestinsu(l). va nasce pe cea-lalta lume copilulu. Mal departe crede poporulu. si scormo* lindâ si scocforându prin buruene si spini. cum aude cocosulu cântându. va Inspaimlnta si departa prii> . ca sa aiba pomenire. 296 Indârdptu plina de apa po aripl^ stropesce sufletulu si-lâ re* coresce (1). Tonioiaga. când e sufletulu forte Însetatii. o femec Îngreunata si dându-se o oie a fita de pomana peste racla. atunci nu pote nasce copilulu. atâtu cea care se da de pomana la starea prima peste salasft. catu si cea care se da mal pe urma pesta gropa si despre care vomu vorbi la loculu s6â. Insemneza <îa laptele co-lu va da acesta va curge pâna la alu saptelea nemu. S^harescu. de M. de T. Rom. cari umbla noptea si comitii o multime de fapte rele si Inspaimtntatore. cântarea cocosului. Gaina. In cea-lalta lume. corn. se scalda..

N. elii va abura pe . 242 si 244. Ca tl-o sari *nainte Tata d'ala tSQ Ch fioug banuti. ce se dau Ia iote starile peste s&lasu. din Bal». oom. despre care amu vorbitii mal sus. Dar Qe-tl d'aininte Câ tl-orCi esi nainte Pul de granrtî Tare mititel Viilerea tl-oru cere. Tu lora de liî da Te-l deseump^ra. colacii si cruceriî sau baniî. Rom. Za ha resc u. ca sa nu se apropie de sufletulu pentru care a tostCi datu de pomana . II. (2) Cred. corn. suna precum urm^za : Pasa N. de T. llii va stropi si râcori cu apa. Unu bocetu din Comitatulu Caras. N.^isii cocosulu II va servi ca anuntatorii alu orelorii si aparatorii contra spiri- (1) Cred. rom. Zaharescii. care amintesce despre datina si credinta acesta.^ ca sa p6ta trece mal departe. In fine. 297 teloru celoru necurate si rele cari veneza sufletele omeniloru (1). si trecendu sufletulu prin foculii.Sevcrîniî. Pasii N. pop. va tine In cioculu s6u cumpenele de pe la vamile vasduhulul si nu va lasa pre diavoli ca sa faca oresi care viclesugu. Datina si credinta acesta este forte raspândita si In Banala. Tu semâ sa ial Si sa nu ll-o dai. In scurtii (. pasu Pe cale nainte. pasii Pe cale nainte Sa-tî fie d*amînte . (3) Marian Q. deasupra locului. Omit. de T.cântarea sa pe diavoli. din Bala. Rom. Insemneza ca sufletulu sa aiba cu ce plati vamile din ceea-lalta lume prin cari este nevoitu sa treca pâna ce ajunge la loculu de odihna^ iar luminile ce se dau dimpreuna cu colacii ca sa aiba ce aprinde si cu ce lumina când va trece prin aceste vami forte periculose (2).

Nic. com. preota : aLa fie-care stare se daa monede de pomana ca sa tr^ca mortula. gimn. precum bun&6ra cel din Stulpieant. Tu lorii de li-I da Te-I descumpera. Com. cari îl sc6Ia din somna de cânta drepta la ra1e4ula noptii si cari se tinA necontenita de dînsiT Totusi credasispunasi acestia ca dracii. de d-ld G. Ca maicuta ta Ea iar mi-o sari Cu olcuta noua.. stud. credO. din Badeuta. O s^mft de Romani insa. N. Si lord de li-î da Te-I descumpera! (1) . Pul de graureî GraTulâ ti-Porii cere. ca cocosii nu sunt curati. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lâ da!. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dai. dupa cum ml-a corn. sprintenel. pentru ca el vintt prea multa în atingere cu dracii. pasQ Pe cale nainte Sa ti fie d'aminte (1) Coin. stud. Pasulâ ti lorCi cere. Pasa N. Dar de li-î da Tc-Î dcscumpSra.298 Tl-orii esi nainte Ful de ffolumbel'i Tare sprintenele GraîuICi ti Toru cerc. N. -. pasii. Rom.» (2) Cred. plaltita. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dat. Maoovel. mal usora peste vami. Ca tie ti o sari Sotia d*ala ta Cu nou8 creitarl. Cotlarciuc. Pasii N. Pe calc nainte Sa tî fie d*aminte Ca tl-rorâ esi nainte. Tomolagâ si altt Hom&nl din Bucovina. de Just. îndata crapa.» Bilca. cum auda vre una cocosa cantanda. Ca tî-orâ mal sari Fratii si surorile Cu nouS colaci. Cârdeia. in urma acestui tributa. gimn. de Av.Ptiî de goluinbel Mândri.

acusându-lii de grele pacate. (latine popolare.» în « Familia» an. sunt spiritele cele necurate. si la tota vama sunt diavoli si furi cu dinti rlnjitorî. unde ca pacatosii *are a fi maltratata pentru eternitate. acolo în lumea nevinovatilorii. 269. graiulu si vederea. . cari stau de straja sau pânda lânga vami si despre cari vomu vorbi mal pe largu în unuludin capitolele urmatore. «Sufletulu.» «Sufletulu.» (1) «Dorile. astu-felu rascumparatii. dela pamintu pâna la alu treilea ceriu sunt nou6 vami. 299 «Domne primesce sa fie arangeluluî^D firesce îngerului. care conduce sufletulu . cari ceru sufletulu calStoru dela tngerulii conducatorii. «Pentru a scapa sarmanulu sulletu de grele Învinuiri. din acesta vale a necazurilorii. din acestii locii depravatii. In fine. tote numite saii menite cu: (k) Com.Puiî de grdurct si cel de golumbeî sau golumbelde^ despre cari ne spune bocetulu ca esu Înaintea sufletului si-i ceru posula^ adeca cartea de legitimare. în patria amorosilorii si în corulii îngeriloru cerescî (1). 1875. plinii de intrigi. noua colaci si noua lumini. unde este veselie eterna. 300 XXII. Buda-Pesta. de loanQ PopovicT. ajungendâ ia vamt. dupa credinta poporului românii de astacjii. dându I noua creitarl. d-lO loanu Becinega scrie cu privire la credinta Itomânilorii banateni despre vami si Ia datina acestora In decursulu stariloru urmatorele: a Dupa mitologia daco-româna. invâtalora. da la toia vama ca mita unu crucerO. sbora dela pamîntii. XI. poporulii românii si In specialii femeile se Ingrijescii de sufietulft repausatulul. unu colacii si o lumina de c^ra. si prin urmare si de iadii. invidie si necazii In cea lume. ce a comisii In vieta timpurana. p. apoi: «Domne primesce sa fie vaamesiloru.

precum bunaora In Boianu. li asternu In cale In decursulu petrecerii sale de acasa si pâna la mormlntCî In diverse locuri^ si anume : pe pragulu casei sau alu tincjiei. când trecti peste o apa. In alte sate Insa. Nemurile mal de aprope ale celui repausatu. Mahala. ori câte o pareche de mâneci. In locu sa lege gritariî tn cornurile pânzei. In tinutulu Dornel din contra. unde este datina de-a se asec^a podurile din cestiune. când trecu cu mortulu peste unu pârtu. se mal pune Înca si câte unu colacu. santurile si gârlele cele mai Însemnate. dar mai cu sema pe la tote podurile^ puntile.PODURILE. 301 cari. sau po pragulu usei dela biserica si celiî dela portita tinterimulul. la Intrare în curtea bisericei si In tinterimu. nemijlocita dupa ce a trecutu mortulu peste dtnsulu. In cele mai multe par^ din Bucovina. tn multe locuri. se numescu poduri. fara tnsa a se uita Înapoi (4). o ruda de a celui repausata arunca un& gritariu sau tn pârau saâ pe deasupra acestuia. Pe lânga fie-care dintre podurile acestea. peste cari trebue sa treca cortegiulu funebralu. unele mal mici^ mat Înguste si mal lesne de trecutii. sau o bucata de pane ori o franzela. precum buna ora In Boianu si Stupea. voindu a-î Înlesni catu se pote de mullu trecerea si peste aceste rluri. cari se asternu tot-deauna de-a curmezisulu drumului^ si peste cari trece mortulu. dupa Închipuirea poporului romanu. cel ce ducu sicriulu cu mortului. si câte o lumina de cera galbena (2). se lega In (le care cornu alu pân<^eî. câte o bucata de pânza curata de casa si cam de trei coti de lunga. Fie-care omu. iar dupa ce a trecutu cortegiulu de cealalta parte. mal cu sema pe lânga punti si pâraie. . pâraele. si câte un cruceriu (3). Înainte de a ajunge Intru Impâratia ceriului^ sa treca peste o multime de rluri si parae. ori o naframa. In unele Insa si punti (1). rlurile. mutându-se din vi^t^ acesta. sau mal bine ^isu. In unele sate. adeca alu podului. peste car! nimeni nu e In stare sa treca fara de ajutoru. iar altele mal mari^ mal late si mal adânci. Sirotu si BosancI. sau câte unu stergaru. se radica de josu si se da dimpreuna cu colaculu. trebue. apoi lânga porta ogracjiii^ la raspântii si In crucile drumului. Fie-care podu. dau fie-carul copilu câte unii cruceriu de pomana (5). anmca altulu tndâraptu.

Baciâ. bis. a celorCi din Berchisescl. a celorA din Ropcea. CurisQ. ce se pune. stud.. ca sa le asterna ca poduri. iar daca e stergaru. se pastreza pâna dupa tnmormlntare si abia atuncea se dau unora femei sarace de pomana anume ca. de M.(1) Dat. ginin.de Cuparencu: oin Ropcea la fiecare poda. de d-ld V. de pomana (1). ce sa asternutii pe pragulii casei precum si cea care se asterne dinaintea tinterimului. gimu. gimn. de Cuparencu. luând u pânza sau stergarele. de I. coju. Velechorschi. din Stupea. de d-lQ V. In unele locuri nemurile cele mal de aprope ale mortului dau unei femei sârmane o bucata de pânza curata sau mai multe stergare frumose. In unele sate. corn. gimn. de Bm. Tomoiaga. de Jast. (2) Corn. stud. se da si câte und colacQ cu luminare aprinsa pe deasupra raclei cu mortulu. a celord din Balact'na. preotâ. corn. Rom. Si iarasi In unele parti este datina ca pânza. preotQ. stud. de G. (3) Ck)m. de regula unei femet sau unul barbatu saraca. la tote starile. gimn. Ursaca. stud. daca e o bucata de pânza. Vclhorschi. Cârdeid. MacoveT. din BoianA si Mahala. 302 . de Al. ^5) Dict. a celorQ din Badeutâ. preota*. dupa ce sa radicatu de josâ. corn. de M. sa nu se dea de pomana. sa-sl faca camesa dintr tnsa. a celorâ din BosancI. corn. cant.de D.. Turtur^nA. Turturt^na. a celoru din Btlca. (4) Com. apoi la esirea din ograda. lumina si crucerii^ legati prin cornurl. de G. Femeea. Jemna. so puie saii In sicriii alaturea cu mortalii saii so arunce In gropa Înainte de ce se acopere mortulii cu tarina (4). (2) Dat. g^mn. a celora din districtulîl Câînpulungulul si alA Dornel. a celorQ din Bosanc!. iar dupa Îngropaciune rfimânu femeii care le-a totii tntinsu (3). gimn . Turturenfl. com. a celord din BerchisescI. de d-lâ Sam. corn. le asferne mai Întâi pe pragulu casei. preotQ . stud. sa-Iu aiba de tmbrobodâia (2). de Ionica ala lut lordachi IsacCi. BlândulQ. stud. Bacid. stud. corn. Blându stud. gimn. Rom. si At. ci luând'o de jos si stergendu-se cu dtnsa. stud. GhermanA. corn.gimn. (1) Dat. de d-lft Av. de O. a ce Icra din Suc^va^ com. preotâ. gimn. Turtur<^nO preotd: a celorA din Ropcea corn. pe unde trece Îngropaciunea. si I Blându. la tote Incârniturile drumuriloru. au^itQ dela mal mul^l insT. Fetrescu. Rom. unuia dintre petrecatorl. . si Al. de I. com. la sarac! sad copil de snfletulQ mortului» . si I. de d-lQ V. corn. In fine Înaintea usel tinterimuliil si a bisericel. stud. din BoianQ si VicovulQ-cIe-sas. V.

Collarciucil. dupa ce a trecutii acuma prin Iote vamile^ ajungenrtCi le puntea raiului^ care se afla nemijlocita înaintea raiului. gimn.id poduri de acestea p6te mortuld strabate in drumuld ce-ld face catra cea-lalta lume.» 304 asa trece mal departe. Cârdeid stud. GheorgUiu: «când trecQ peste und podd sad paraQ. de C. si a celorâ din FunduldMoldovei. din Sucova com. stau în legatura cu puntea raitjilul^ despre care am amintitii mal sus ca e lorte îngusta si forte cu anevoe de trecutii. com. . si a celonCl dia TodirescI. gim. de I. Rom. Rom. Rom.Podurile sau puntile acestea. gimn . de Nic. dia Giiinpuluiiijâ cjin. Cotlarciuc: «despre pod^ se crede.ezâ unei femei cunoscute ca sa Ie asterna tn calea mortului. din BosancI. 303 . din Stulpicanl. Rom.» (3) Cred. stud. Ro. ca sa aiba pe ce trece riurile din cea-lalta lume. peste puntea acesta si (l) Cred. gimn. Daca nu se pune pânza acesta.» Cred. com. com. de V.(3) Dat. se punu. gim. adeca sufletuld (ui.n. din Stulpicanî. stud. când a fostii petrecutii la mormîntii. ginin: nstergarde puse peste parad. com. dupa unii. com. nu va afla împiedecari in cea-lalta lume. stud. gimn : «Pânza însemnc'fza podU sad punte.de I Blânduld. Gheorghiu. stud. Rom. când va ajunge la rturile sau paraele de pe cea-lalta lume. de Cuparencu. sau neputându trece. Rom. gimn . ca preste dînsulQ trece sufletul Q când nu pote trece asa.caro bucatica de pânza sau storgaru li^ cea-lalta lume se preface Intr unu poda sau punte^ care se întinde peste apele cele maî mari si mal greu de trecutii si peste cari sufletulu pote apoi trece tocmai ca si peste orî-care podU sau punte din lumea acesta (3). de I TonigariQ. a celoru din Câmpulungâ. din Bilca. Rom. din FunduldMoldovel.» Cred Rom. stud. sa nu fie constrlnsu a rataci In colo si în coce pe pamentu (2). stud. Popovicl. com. Merchesd si L Tonigarid stud. de V. com. cu scopu ca mortulu. stud. cre4^ndd poporuld ca mortuld are sa treca si pe cea-lalta lume peste ape. : mPAnza se <'h(^ma puiUe sifcredd ca mortuld trece pe e. ce se punu în calea mortulu». corn de Nic. crecjiendu ca fie. de Ionica a lui lordachi Isacd : «Se crede ca numai daca se pu.» Cred. asterne pânza ce i sa pusii în cale. de Just.i se lncredin{. cari In cele mai multe par(. însemna ca mortuld. atuncea române sufletuld ratatindd pe pamântd. (4) Dat. com. com. sa nu fie nevoitu a trece de-a'notulu (1).)» Cred. iar stergarele se facd atunci în poduri. din Ropcea. de I Avrama. Cui nu i sa pusu podu In acesta lume aceluia nici In cea-lalta lume nu i se pune (1). poddsad punte. Deci sufletulii. de D. din Mahala. ci din contra sa aiba peste ce trece.» '(2) Cred. gimn: «stergarele se pund mal alesd daca trece mortuld peste una parad. Dupa credinta unora însa podurile. în tinda o pânza ca sa nu tr^ca mortulâ prin apa.

cit. Totu asa facu si Românii din Moldova si Tdra-Bomânesca. 36. Rom. Daca nu s'ar lega crucerl In comurile stergarului. stud. de V. (3) Cred.« 314 Datina de a da mortului^ Înainte de a se Inmormlnta. cari se dau In acelasi timpii de pomana. stergare si naframi de pânza. Lambrior. care Inscmneza plata podului (6). e pentru-ca. pâraO. p 154: iDupa sfârsirea prohodului vinCk rudele sa dea mortului sarutarea cea mal de pe urma» dupa care îlCî scotii cioclii din biserica si-la ducCt la gr6p2f. sunt meniti pentru vdtnî sau mal bine ciisu pentru stâlpa podului. dict. corn. ca mortulu. de Elisabeta Agapi. mal alesu unde e datina de a se duce corpulu descoperita pâna la . când trecu cu mortulu peste vreunii podu. din Mânâsti6ra. VedI si Burada. Qindu pânza forte chinuita. corn. op. pe cari trebue mortulu sa-I platesca Înainte de ce trece (4). de V. Acestia. sa afle sufletulâ usurinta In lumea viitore (2). p. atunci lesne i sar pute Intlmpla sufletului ceva In dccursulu trecerii sale pâna ce ajunge la raiu (5). Inmorm. când trecu cu mortulu peste unu parau. Rom. Bl&ndu si a celord ditulii acestei sarut ari Uii face totii-deauna preotulii. Ce se atinge de poduri^ si In aceste tferl.Causa Insa : de ce se pune In calea mortului numai pânza. corn. gârla saii rtii. de M. Iar colacii si gritarii. ginin si acelorudin Câmpulungii. cea de pe urma sarutare era usitatâ si Ia vechil Bomanî. din BosancI. Rom. Jenina stud. Burduhnsa. care în unele locuri. când are sa traca peste vre-unu podtl si mal alesu peste puntea raitiluîy le aprinde ca sari lumineze. si asa trece mal departe (3).» Sarutarea acesta Insa. din Balact^na. Luminde^ cari se dau de pomana Împreuna cu podurile^ Insemneza. asemenea arunca In apa o para sau banii. care dupa ce a sârutatii crucea si evangelia. mal alesii Insa (1) Cred. (2) Cred. când se va varsa asupra corpului meu o cupa plina de miresme din Siria (1). saA nu s'ar arunca peste apa ori tn apa. precum si aceia cari se arunca tn apa. Iata ce ne spune In privinta acesta Propertiii : «Tu vel pune cea de pe urma sarutare pe buzele mele Înghetate. gimn. Uii bine cuvintâza^ pe când toti cei-Ialti (jiicii numai: aDumnerteU sa-lU ierte si sa-lU odihndsca\ {1) y^ (1) Pretutindene în Bucovina.

XIII. Dupa ce au sarutatu acuma toti sf. Iudeii. precum se tinu omenii unii de altiî la sfintirea si radicarea pomuluî si a colivei. a colivei si a pausulul. Quum dabitur SjTio munere plenus onyx. cari erau de fata. atunci le radica ceva mal sus si apoi le lasa pe încetisorulii jos. Acesta însemneza ca. caci In cele mal multe parti si mal alesii din Bucovina^ nu Indatineza mal multii dupa prohodii a merge cu lumina In mâna pâna la tinterimii. Punerea mâneî drepte a preotului si a nemuriloru repausatului pe pomene. unde sî-a strlnsu lumina si tulpanulu sau stergarulu. caci socotiaii a fi o simbolica strapunere a personei lorii. e de altmintrelea usitata nu numai la Românî. pomii. CeMaltl insi cari se afla de fata si cari nu potii ajunge (1) Lib. le radica pre tote acestea în sus si prindii a le hututa în sus si 'n jos totii timpulii cât dureza panachida. urmasii Romanilorfl. câtî se maî afla de fata. Egiptenii. preolulu. se apropie de pomii. Eleg. La Indienii. iar a celor-laltî insi.tinterimii. cum vadii ca preotulii ese din altarii. prin urmare si a p6catelorii celorii . 36. (2) Burada. ese din altarii si încheie prohodulii prin bine cuvîntarea pomului. preotulu sacrificatoru împreuna cu cel-laltî sacrificatorl. unele de altele când voru ave sa iasa din iadu (2). a pomenelortk. cruce si evangelie. Persii. 29. 315 ca sa puna mâna pe ciurulu In care se afla pomulu. respective parintii saii nemurile cele mal de aprope ale acestuia. precum buna ora la Rutenii din Bucovina. ci si la altepopore crestine de rltulii ort. Grecii si Romanii cel vechi. Fiii repausatulul. asa se voru tine si sufletele. v. când sacrificau animale (vite). Inmorm. orient. Osculaque in gelidis pones suprema labellis. puneau mâna pe vita respectiva (nu era iertatii unulii în numele altuia a o face acesta). care sa retrasii In restimpulu acesta In altaru. e de origine forte veche. pomene si coliva. II. se Inlempla adeseori chiar lânga gropa nemijlocita Înaintea înmormlntaril (2). coliva si pausu. pe umerile colorii dîntâî. si tinerea eî astu-felu pâna dupa sfintirea si radicarea acestoru obiecte. pe sipulu cu pausu sau pe tavaua (blidulu) cu coliva^ se tinu cu mâna drepta unii de vesmintele altora sau numai punu mâna unii pe altii (1). iar când cânta cântaretii ultima civccînica pomenire» saii aeterna amintire». p.

ca aii sa mal mora în satii înca si multi alti insi (4). Dar . credeati ca prin acelii sacrificiii sufletulii ajunge a se împreuna cu Dumnedeii (3). credii Românii.sacrificatorl. ci si pomulu si coliva.^ sau a DumnecleU sa-lil odihnSscayyj credendti ca negustându din pausu si coliva si nerostindii cuvintele acestea. dupa cum o numescii el. In Bucovina se crede ca sufletulu gusta mal întâi si întâi din pausa si coliva^ de aceea acestea dou6 se dau întâiasî data de gusta tu (3). încât prin predarea partii pamîntesci (a trupului). pentru iertarea pficateloru. In ac/CeasI di comandare la casa repausatulul. Ce se atinge de cântareti si fluerarl trebue sa notamii ca ei si de asta data îndatineza a cânta totd drumulii. repausatulu nu se pote mântui de p6cate (2). si numai pausulii se duce pâna la tinterimii In acelea locuri însa. In fine. La ducerea sa spre tinterimii se observa aceeasi ordine si datine. unde nu este datina de a se face. Sima. cu acea deosebire numaî ca de asta data^ dupa cum amu amintitu si mai sus. sau le iea preotulu si le Impartesce numai cu cântaretii si cu palimarulu (1). corn. cari se împartescu apoi dupa Imormîntare Ia petrecfetorî de sufletulu repausatuluî. Afara de acesta trebue sa mai observamii înca si aceea^ ca daca mortulii în calea sa de acasa pâna la biserica si dela biserica pâna la tinterimii se întalnesce cu cara încarcate cu fenii saii hrana. se duce pâna (1) Pretutindene in Bucovina si Transilvania. atunci. 1882. com. 141. Brasova 18S1. sa se taca comandare saii prasnicU la casa celui repausatii. (2) Cred. unde este datina ca nemijlocita dupa tnmormîntare si întorcerea petrecStoriloru dela tinterimii. Calindarfl pe an. sfârsindu de radicatii pomulii. nu se face nici o singura slare. atâtii pomulu cu pomenele. ca si pâna la biserica. Totu asa se face si în unele parti ale Transilvaniei ^ cu acea deosebire numaî ca Românii din acosta tera gusta pe rendu. ca si In Bucovina. SirnO. 316 la mormîntu nu numai pausulu. scotii mortulii din biserica si se pornescii cu dînsulii spre tinterimfl. In partile acelea. din Transilvania. (3) Sim. nu numaî din coliva safl coliba. ^îcendu tn acelasi timpii: asa-i fie pausilJ> sau uDumnecleUsa'ltlierte. Mangiuca. de d-la Rom. p. Rom. de d-la Rom. cât si coliva se trimitii dela biserica Ind&raptii acasa. ci si dinpausu.

1889. Ci vine sa putrecjesca ! Daca mortulu e mama. De-ar fi tata câta de bunii. Caci o flore mândra-tî vine. Sau asa: . din Biloa. si altî Rom. pâna ce se apropie de tinterimu. No 25 in Fois6ra. De-ar fi-o mama câtu de rea. Mam'o baga 'n sintirima . Iar la mama si la tata Mergi în tota (Jiua o data (3). atâtu celea din Dacia-traiana. de d-lQ Rom. X. Cârdeiu. Dar nu vine sa 'nfloresca. ci ele. nu înceteza de telu a boci. de Just. (4) «LuminatorulQo an. Timis6ra. TotCi tipa copiii *n drumii . Si la frati si la surori Mergi pe anu de doue ori. Da nu vine sa *nfloresca. Sima. bocescu diferite bocete. Rom. Tat' avemii si nu ne crede Mama-î morta nu ne vede. Da vine sa putredisca! Sau asa: Bucura-te tinterime Ca trandafirii mândru-tl vine. In urma careia au remasu copiî : Tat' avemii si nu nil bunii. Totî îl strânge lânga ea. 317 maî cu s^ma bocitorele. Turtur^nQ. din Bucovina. (3) Cred. Da nu vine sa 'nfloresca.(1) Com. com. (2) Com. de d-la V. câKi si celea din Macedonia (1). (jiicu: Bucura-te tinterimu. Iar când ajungu si dau sa intre In tinterimu. Ci vine sa putre(Jesca! i2i Bucura-te tinterime. ca si mal Înainte. Ca-tî maî vine-un(i trandafirii.

Te acopgrii cu pamîntvi. Ca si-eâ Ia tine-am sa vina. Gospodarulii mea cela dulce. Calatorii Ia Rom. . ca barbatulu eî nu-î raspunde nemicu pentru ca. De nu m'oru maî nacaji: De cojocâ si de sumanu. de tulpanu ! (2) . dupa ce intra In acesta. com. . Stal o leca. Da nu vine de traita. 91 92: «Dupa una mortfi \ina femeile pldnggtore de profesie ca Ia cel vechî. Ve(Jendu nevasta ramasa. de d-lQ T. de M. dict. De ciobote. p. . (jiicendu: Bucura-te tinterimii. pâna ce ajungu lânga gropa. Astu-felu bocescu ele de cum se apropie de tinterimu si. Ma rogu sa nu banuesci Unâ anii sa mal zabavescî. Barbuta. nici n are cum sa-I raspunda^ continua mai departe. Tu nu (Jicî nicî uniicuvinta (1) . . Sa ne luamâ (tiua buna In cesulu ista di pe urma . nu te duce. In care are sa se inmormtnteze repausatulu. Da vine de putredttU. SimonG 318 Daca mortulâ e barbatu Insuratu: Bucura-te tinterime Ca sî-alu mett gospodara vine. Pân'baetiî s'orii mari.» (2) Din Crasna. districtula Nas6uduluî. din Macedonia. mortu fiindâ. .(1) Bolintindna. . (3) Din Transilvania.

In Transilvania^ si mal alesu tn comunele Bucova. dict.» (3) Vec)! despre acâsta si Burada. de sora mea Titiana. Fopescu. Intrându procesia In tinterimu si apropiindu-se cu mortulu de gropa. bocitorele din Bucovina^ . Sima: «Omenii. cari faca grapa si baga pe morta in ea. se iea mal tntâl m&sura de pe mortu si dupa m&sura aceea se sapa apoi gropa. In Bucovina si Moldova fie-care gropa se sapa sau de ciodi numiti altmintrelea ffropnicerî. asa si la saparea gropel. dupa ce o gata. iar în unele parti ale Transilvaniei îngropatori (2). de d-lCi Ionica ala lui lordachi IsacQ. tinutulu Prahova. preotul u Începe maî Întâi a sapa gropa. p. cari lucra pe plata. dându de treî orî cu hârletulu în pamlnta (1). (2) Corn. gropari. 35. în care are sa fie pusu. adeca în Orlata. 320 In Tira-Româridsca . cari nu sunt Înruditi cu celu mortii (3). Bontaril-de-sus si Bontaril-de-jos. maî alesu în TerorRomânacay ca sa nu treca peste ele vre-unu câne.(1) Din CiudelCî. (2) Din UisescI. tn care are sa se Ingrope celurepausatu. (1) Corn. Ei sunt parte rude de ale mortului. câtii si mSsura acesteia se pazescu. se chiama pe aici. MORMINTULO Precum la facerea toiagului si a secritUul. gropari si sapdtort. 319 XXIV. sau si de catra alti omeni din satu. dict. Inmorm. de d-la Rom. Atâtu gropa. cacî trecendu se crede ca voru maî muri si altî membri din familia mortuluî (2). de M. parte alti omeni. îngropatori. se sapa numai de catra rudeniile cele mal de aprope. Daca la sapatulu unei gropi pentru unu mortu se gâcesce gropa mal mare de cum trebue^ atunci se crede ca va mal muri cineva din acea casa sau din nemulu celui repausatu (1).

Inmorm. Iar de cum-va mortulu e feciorii holteia. Negrule Pamîntule. Ce încuî Nu maî descuî. Iata unu bocetu si din acesta tera. p. care asemenea se bocesce nemijlocita dupa ce au întratii în tinterimu si au datii cu ochiî de lutulu aruncatii pe marginile gropeî: Negrule Pamîntule ! Lâcatu a! Si cheie n'aî. op. cit. pamîntulu grasu ? celu cu hazu! (3) Totu asa facu si cele din Transilvania. Nunta cu stegil pârostitu Pre mire-lu baga 'n pamîntu ! (2). 36.. (1) Burada. p. de Ruxanda lenachi. (3) Din SiretiQ. atunci bocescu asa : Ce nunta E asta nunta ! Nunta f&ra ceterasCi Mirele zace *n salasu. aî înghititu te-al haranitu (1). (2) Ion(5nîi.sau maî bine (jiisu nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. dict. 321 Multi omeni Si nu te-aî Multi omeni »Si totu nu al adunatu mal saturata. cum dau cu ochiî de lutulu prospfitu sapatu începu a se întreba si a (Jice : De Ca De Ca ce mi-î manânca ce mi-I manânca pamîntulii grosu? celii frumosu. . Cine apuc'a'ntra sub tine. 36. Pâna-Î lumea nu mal vine.

al6rga înaintea procesiunii. Si mamuta. Mariana. Cr'n fata pamintulul Si te-I sterge pe obrazQ Si-I vede de-alii meii nacazii (1). bocitorele înceteza de bocitii. Cum s'orii face buruene. Nicî unde-va la rac6re. Dragii mamil ochisori. sora. Dupa ce a ajunsii acum procesiunea lânga gr6pa. In Banata din contra. In gropa si cu o marama în mâna drepta atinge paretiî gropeî de trei ori dupa olalta. Cararusa tl-ar plivi De iarba si de mohorii Sa scil ca-I e mare dorâ. Ia Bomânl.o Si n'ol pune-o nici în b6re.Cele din Moldova. Cum n*oru mal face trebute. Ca qH alba ti-ol spgla-o Si frumosu mi tl-ol usca. Nici în fata soreluî. De când tu m'al parasita Si dela mine-al pornita Camesa ti s'o negrita. Inmora. când ar sci. sotia. ori alta nemotenie. # 21 322 Pe suerulâ vântului Prin fundulu pamîntulul. . ca si cum ar voi sa-î mature^ si apoi iese afara (2). maî alesu când mortulu e unu (iu sau o fiica : Dragile mamil sprîncene. com. cum ajungu cu mortulu !n tinte-^ rimu. Dragile mamil piciorute. Cum n'oru mal face urmute. iar ducStoriî ieau mortulu cui secriulu de pe nasalie si-Iii punii pe doî drucusorî sBXkporî. muma. SimonO. de d-lQ Rom. Da m'ol ruga multisorii Sa iei sema binisorâ Sâ-ml trimiti camesulca (1) Din Orlatd com. Cum orii cresce bozisorl. Dragile mamil mânute.. o femee dintre nemurile acestuia. se arunca. C'acestu locd Tal parasi Si 'napol iar al veni. Sima (2) Din districtula N&sSuduluI. de d-ld T.

peste capaculu secriuluî în forma de cruce (1).cari sunt asezati de-a curmezisulCi gropeî. orient. La Bomanl era asemenea datina de a se turna vinu pe rfemasitele mortului si anume dupa ce i se ardea corpulii.. Sfârsindu ectenia. rSmânii cioclilorfl sau gropariloru (4). ce se afla de fata (2). adeca Uu stropesce cu vinu. districtulti NasSuduluî. si lânga cari se afla înca si dou6 funii sau chingi lungi. câtu si bocitorele de bocitu. dupa cum e datina de a se Inmormînta nu numai Românii. se stropesce cu apa. (1) Din RavasenT. In Transilvania.» (4) Dupa ce a stropitu preotulu pe celii mortu. Dela parii si funiile acestea vine apoi si proverbulii: «i se apropie funia de parU^s^ sau ai s^a apropiata funia de parA^if^ care se (^ice de regula despre unii omii forte slabu.. daca e descoperitiiy peste trupu. lî face paosulU saii apaosuhl. 36. de cânepa. cari servescii groparilorii spre slobozirea mortului în gropa. dupa ce se lasa mortulii în gropa. si ulcica aceea se da de pomana la vre o copila. pe alocurea si cu untu-de-lemnu. respective cuvîntarea. Olaria.323 Dupa ce sa asezatu pe ceî doî pari cu piclorele spre rfesaritu si cu capulu spre apusu. iar daca e acoperita. ci si toti ceWalti crestini de ritulu ort. dt. Iata ce ne spune în privinta acfeta poetulii Virgiliu: «dupa ce rfimasitele mortului aii fostii prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara. nisce bucati de pânza. numite în unele parti si brâie sau taclite (3). de Anita Pletosa. 154. si dupa ce aii încetatu acuma atâtii fluerariî de cântatu din fluere. . (3) Burada. ma! are multu pâna ce va muri. dict. dupa care adeseori tine si câte o cuvîntare funebrala. Si nime sa nu se Indoesca ca elii a hotarîtii acesta din causa ca sa nu Iaca cheltueli zadarnice. cari.» Iar naturalistulu Pliniii dice: «Legea Posthumie a regelui Numa elice: ca rugulu sa nu fie stropitii cu vinii. p. mai alesii daca mortulu a fostu unii omii cu vacja în comuna sa. (2) Corn. Inmorm. (4) Lambrior. se spala cu vinii (3). op. groparii punii . In» locu de funii. care se afla într o ulcica. de d-la los. p. In unele parti din Moldova^ adeseori se întrebuinteza. preotulu Începe ectenia mortiloru sau panachida. ce nu.

XXIV. Lam- (4) Hist. Qui auro dentes vineti escunt. Mal Înainte Insa de a se slobodli In gropa i se leau de pe dlnsulu tote podobele cele scumpe de aurii si argintii. p. Inmorm. prindu apoi capetele funiiloru. Maica Domnului si St. Ea data la acestia tocmai dela legea celorii XII Tabule. Asa In Tabula X. avendii scrisii si rugaciunea: n Sfinte Dumne(teule^ sfinte tare. se comite o frauda (3). p. VI. op. 324 capaculu secriului si-lâ Inchidu. 37. II. Inmorm. mal este Înca si acea datina ca preotulii sa-I puna pe frunte acununita»^ care nu este nemica alta decât o banda de hârtie saii de mStasa pe care este zugra vitii îs. 154. Lambrior. se dice: «Sa nu se Ingrope mortul ii cu aurii . . 219: Postquam coUapsi cineres et flamma quievit. (3) Eneid. 36 brior. op. sfinte fara de morte.» iar pe pieptii se pune umolUJele pentru iertarea picatdorUyi tiparite pe o cola de hârtie. inele si altele (2). Vedl totQ despre acesta si Cicero. de-lii vorii Îngropa saii arde cu aurii. XIV. lib. p. loanii. 12: «Numae regis Posthumia lex est. nat lib. daca dintii vre unul mortii eraii legati cu aurii. cit. vino rogum ne respergito. Simonfl. si anume totu-deauna cu piciorele si cu fata spre rfesaritu. daca a fostu pâna atunci descoperitu. v. Înainte de a se lasa mortulii In gropa. Vedî si Burada.» In Basarabia. Tote aceste rugaciuni eraii mal nainte scrise In limba româna. Christosii. cit. 154. radica putinu secriulu cu mortulu tn sus^ tragu parii de sub dlnsulu si-i dail de o parte. p. 36. precum : cercel. quod sanxisse illum propter inopiam rei nemo dubitet. ast im cum illo. (1) In Bucovina si Moldova. Datina acesta de a scote dela mortii orî-ce podobe de aurii Înainte de a se Inmormtnta era usitata si la Bomanî. (2) Burada. IX. acum Insa In limba rusâsca (4). ('{) Neve aurum addito.(1) Pretutindene în Bucovina. si-Iu slobodu pe tncetisorulu In gropa. (2) Corn de d-la T. scpelire urere se fraude esto. astu-felu ca sa nu se rfestorne sau sa se smintesca cum-va. de unde se ivesce lumina si In cotro are sa plece la învierea mortiloru si judecata cea de apoi (1). miluescene pre noi. salbe. de legibus. Reliquias vino et bibulam lavere favillam.

(4) Burada. ca sa nu (jiica ceî-laltî mortî ca elii s6de de geaba între dînsiî. de d-la T. arunca în gropa peste secriu unulu saii maî multî crucerî de arama maî rarii si de argintii. Dupa acesta iea preotulii hârletulii cu care sa sapatii gropa. din Mahala. în numele Tatalui ^i ahl Fiului si ala Sfintulul DuhU^ amina.. com. adica face cruce cu hârletulii în tuspatru paretiî gropeî. 325 Nemijlocitii dupa ce Iau slobozitii si asezatii în gropa. 43. gimn. a celorfl din Ropcea com de d-lu 1. (3) Com. de A. In acelasi timpii arunca si duc6toriî struturile de florî precum si cordelele dela pieptii de-asupra secriuluî (4). TurturenG. Simonu. com. saii. barbatulu sau nevasta. p. (2) Dat. rostindii în acelasi timpii cuvintele: «il/iî^ Domnului este pamîntulu si plinirea luly lumea^ si toti cel ce locucscil intr'însa. cretjiendu ca. Totii asa (acii si Româniî din Transilvania cu acea deosebire numai ca acestia credii ca crucerulii ce-lii arunca eî în mormîntii îî servesce mortului spre a se plati de vama dela podii saii dela punte (3). saii daca e închisii secriulii. din cele maî multe parti ale Bucovineî. » si (uveclnica Iul amintire j> sati ((pomenire. ca mortulii îsî platesce pamîntulu în care are sa se(Ja. Rom. de Ionica ala lui lordachi Isaca . asa trebue sa platesca si în cea-lalta lume pentru ca s6de si se odihnesce (2). de d-lQ. Pletosa. (4) Dat. maî pe scurtii unulii dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. groparulii rupe mfisura gropeî In trei bucatî si astu-telu o pune lânga cosciugu sau de-asupra acestuia. pi 38. Românca din Radasenî. mama sau sora.y> apoi pecetluesce gropa. si cred. Dict. de Cuparencu. op. daca va lasa-o aiara. numaî în partea despre capii. dupa cum e usitata în unele localitati. Precum platesce elii în asta lume pentru ca vetuesce. (1) lon^nu. 326 rostindu cuvintele: « Se pecetluesce mormlntulU adormitului robului Iul Dumnedea N. cit. Rom. stud. a celonl din Boiana. torna cu dînsulii de treî orî tSrîna peste pânza cu care e acoperitii mortulii. peste capacuia acestuia. In acelasi timpu când se slobode mortulii în gropa. » . e rea de urltii pentru celu ce va lua-o (1). cari însemna. Inmorm. V.

Virgiliu Ie numesce (unovissima verbaj> (2). Vedil si Lambrior. ca si la Români. Daca n ar face crucea acesta.y> si «sit tihi ierra levis!» (1) adeca asa-tl fie tSrîna us6ra. SimQ : «La mormintd este obiceiu ca fie-care sa arunce câte und picQ de tfirina în gropa. In acelasi timpii. (1) Dict. cit. de d-lCL Rom. Si de 6re-ce cuvintele acestea nu sunt contrare Invfitaturei 'lui Îs. Moldova. iar Preficele ^iceau Îndata aillicetio sau (nire licet^yy adica. astadî le aucjimu.y> Aceste erau. dupa ce preotulCî a facuta cruce în cele patru partî ale gropel. de d-nil I. de M. apoi se desbraca de ornate si se retrage de o parte (2). Rom.Românii din unele parjiî ale Moldovei credu prcotulu de aceea face cruce si pecetluesce ca elu prin acesta Insemneza loculu ca la a aufletulu sa afle corpulu s5u si sa se pota si spunu ca mormîntulu.r> Dupa acesta poporulu. Nistoru din Malinî. op. de-auna prindu a arunca peste dînsulii si toj. cauta bine ca la a doua venire sa sciî unde e îngropatu si sa-Iii poti afla! (1)» Dupa acesta iea cadelnita cu care a caditu pâna atunci pre celii morttt si arunca toti carbunii si cenusa dlntr'lnsa alaturea cu secriulu. din Bucovina si a celorii din Transilvania com. cit. »saii ((Sa î fie tarina us6râ^r> asa fie iertata^y) aierte-l DumnedeapScatele»y ((DumnedeU sa-lil ierte. )^ ai Dumnezeii sa-l faca parte din împdrafia cerului. avea datina a striga de treî orî: Salve! Vale! sau aeternum vale! adeca: cdn veci sa-tl fie bine. preotulu stropia pe toti cel de fata de trei orî cu apa.î ceî-laltî omenî cari se afla de fata câte o mâna de tartna.^) saii «fie-f tSrîna usora si odihna linay> (3). 154. dicendii : ((Sd-tîfie tSrîna tisâra. nu numai la Români. Georgescu si Rom. când face preotulu crucea. (3) Pretutindene usitatQ în Bucovina. Cum a aruncatii preotulii tferlna peste mortii. plecându dela locuiu arderii.» apoi se Intorcil 327 La JRomanJ^ dupa terminarea ceremoniei Inmormîntariî.» Lambrior. p. . aacum iputema mergea casa. dupa ce a trasa de tre! ori pamintâ peste mortu ai a aruncata cenusa din cadelnita. Tera-Românc^sca. p. Com. Chr. op. dîce Ingerulu catra sufletu: «Veclî suflete. cuvintele cele maî de pe urma îndreptate catra mortu. Simu. (2) Dat. pentru doua venire întrupa. 154 : «Dupa act^sta iea fie-care petrecStorîi câte o mâna de tarina si aruncând o peste mormîntfl. unde-tî e trupulii. dice sa-î fie th-ina ufâra . atunci sufletulu n ar pute nimeri corpulu. Transilvania si BanatCL. ci si la alti crestini (3). urmasii Romaniloru.

op. si maî alesu Intr acele. totu dela munte.» si la p.> Burada. se freca mai Întâi cu pamîntu pe mâni. p. com. numita mormîntu (4j.n (1) Mart. 59. «mal vîrtosa in Banatd este forte obiclnuitQ de a dice toti. De-odata cu omenii începii si groparii a arunca vlrtosii tferlna cu hârletulii si a umple gropa cu pamîntu. se fr<^ca pe mâni si-ld arunca în mormintCL pe salasa. cit. Sori6ra-î îndragita Si mt-aî pus'o în pamîntii . se apropie acum unulii. totii poporulii. parte ca sa n'o nacajasca sufletulu mortului (4). de d-lu R. Epig. de M.i> Cred. cit. si anume In unele comune de prin muntî. care se afla de fata. IX. care scie maî bine dice din fluerii. iar personeî celei mal suparate II baga tferlna pe dupa capu. com. In Bucovina. 30. dupa oe se pune raortuld in mormintd. In unele locuri. (3) M. . si d-lil T. bate cu totii acasa întovarasindd pe rudenit. Nota dela p. In locu sa arunce de o data tfirîna In gropa. . de d-lQ Kic. din Transilvania. SimonQ: -«dupa aceasta fie-care asistenta. unde mortulu na fostii petrecutu cu fluerari.O sema de Români. 37. din Bucovina. 20S : cDatina de a arunca pamintâ peste mortd se pastreza între Români în t6te partile de el locuite. pâna ce facii de-asupra eî o movila lungaretA si putinu radicata. si abia dupa aceea llu arunca peste salasu. No. op. Nistoril. estedin contra datina ca sa vina do! bucinatori. BesanQ.» 328 câte douS-spre-iJeco mataniî. când pl6ca dela mormintîli o/î«-î tirîna ufâra. SimQ. tot! câti se afla de fata arunca câte o Iccâ de pamintCt peste elâ. ca sa nu le amortesca manile. 231. de gropa si începe a cânta o doina de jale (3). Începu a bucina de jale (2)In alte comune. Preliciii. Bojinca. dict. si mal alesu In Basarabia si Moldova. lib. Rom. (4) Cred. parte ca sa-I treca sup6rarea si sa uite pe celu mortii. Inmorm. iar bocitorele din Bucovina prindii dio noii a boci si a dice: Bata-te pustia Iutii Multii esti negru si urîtu. si a celorfl din Moldova. 248. luândd putind lutQ. (2) Aeneid. pentru ca. Rom. si punendu-sl bucinele crucisii peste gropa. . -dupa ce a pecetluitii preotulii mormîntulii si a aruncatii tfirlna peste mortii. (Jicendii si : aDumnedea salii odth^ nSscay> sati uDumnedetl sa-la iertei^ (l). VI.

p. Nicî n*a caina pe pici6re Num'a sede la rSc6re. (4) Vec}I si Lambrior. gimn. p. Dragiî nostri ochisori Cum s'orii face mândre flori. Din gurita Tamâitâ. 38. (2) Ve(}I si Burada. de d-lft Nic. de A. Cum te-î face tema negra. Oiii! saraca fata alba.Si mî-al pus*o la rScore Sa n*o-ajunga lecii de sore. 164. Pe nenea Tal îndrâgitfi Si mi Tal pusa în mormîntîk Nici sorele mi Ta arde. PletosQ. Dragulii nostru trupusortl Cum s'a face lutisorii. Nici ventulQ nu mi Ta bate. 37. stud. p. (1) Batâ-te pustia lutâ Multa esti negru si uritâ. cit. Nicî s6rele nu mî-a arde-o. Inmorm. 37 (3) Com. Dict.. Inmorm. Da nicî ventulii nu mî-a bate-o. op. (1) Burada. Prelid. . 329 Sau asa: Din sprîncene Sân(Jiene^ Din mânute Flori albute.

Cum vel putrecji 'n pamîntu.N'a mal âmbla pe piciore^ Num'a sede la recore.de M. Sa-tî merga ce. Nici pe nime cu priinta. nici tatuta. Macar câtii de mititica. Barbuta. Barbuta. Nenlutulu mea multu iubitu! Da cine te-o sfatuitd Sotioru-tî de-al urîtu ? Da cum de te-al înduratu Sotioru-tl de-al lasata. Din asta di in colea Noi miluta n'oma ave. Rasadimiî de putre^Jitii. puîQ de-arcrintu.va recore ! Sau: . dict. (2) Din Crasna. Ferestruica catra sure. de M. Terna negra-î putrecji Si de tine nu volu sci ! Sau: R6ga-te cuî te-î ruga. R6ga-te la sapatorii 8a-tî lase o lerestruica. Nici miluta. Negrilora straini loru ? ! (2) Cele din Transilvania: Bucura-te sirUerimu Mândra flore-tî rasadimiî^ N'o rasadimîi de 'nfloritii. dict. Lemnelorâ si pietreloru. 330 Sau: Dragulu mamiî. . Nu rasadi mâ sa 'nfloresca Rasadimu sa putrecjiesca ! (1) Din Crasna.

(1) In cele maî multe partî din Bucovina^ precum buna ora în satele de peste Prutu. apoî o ulcicuta cu apa. o lumina si unu cruceru (1). Dumnezeii cela bunu si sfîntii Pre noi acjl ne-a despartita. tata de treba. 3HI arunca lutu peste mortu si a-lu astupa. Cacî te ducî pamîntuluî i:?i ne lasî urituluî. Tu 'n grapa io pe pamîntfi. Totu asa tacu si Româncele din unele parti ale Transilvaniei. Te vel face terna negra. acesta o cânta astu-felu: Fost'amii doue surorele Ca doi pul de rîndunele. Cacî te duet aglaguluX Si ne lasî amarului ! Iar de cum-va mortulfl e vre-o fata si are sora. nemijlocitii dupa ce a începu tu groparulâ a (1) Corn. iar aici pe pamtntCi sa nu se banuesca nime pe dlnsulu ca sar fi arfetatii chiar si în .Dragulu meu. ci întrunii locu unele iar în altulii altele. si îl da peste gropa unu cocosu sau o gaina negra orî pestrita. Boianu si Mahala. ca sa aiba si elii în cea-lalta lume. dintre cari nu tote se dau unuia si aceluiasi groparu. Iliescî. de d-ltt T. Vicovulu-de-sus. se face îndestulii sufletului celui mortu. Câmpulungu» Vatra-Dorneî. Tu 'n gr6pa te-î odihni Io 'n lume m' oiii nacaji. Moldovei si Teriî-Românescî {2). Tote obiectele acestea servescu pe de o parte ca plata groparului pentru ostenela sa (3). si de dincoce de Prutu In Badeutî. pe de alta parte însa crede poporulii ca prin aceste daruri. vine o femee dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatulul. Simona. unu colacii sau o pane si o bucata de husca sau sare. o naframa sau unu stergaru.

38. In cele maî multe parti atâtii gaina câtii si cocosulii. si cari se dau de regula unul bârbatu sau unei femei sSrmane (3). (6) Com. de d-lu G. de d-lu Av. dupa cum e si puterea mortului. biser. care se da pretutindene groparului peste gropa saii mormîntii de sufletulii celui repausatO. li se mal da câte una servetQ.» A. carora. Ursaca. ca ea merge Înaintea sufletului totu scociorându si chemându. ca si gainel li se spala mal întâi piciorele. MaeoveiQ. Tomoîaga. însemneza. înainte de ce pornescii cu mortulii de acasa la biserica. Av. Multi insi. ca sa fie câtii se pote de curate (5). o oîe. Gaina. tndatineza a da peste gropa sau mormtntu de sufletulu celui repausatu nu numai câte o gaina. 332 lalta lume. In alte parti. Simonîi : a Peste gr6pa se mal da ca elemosina si o gaina. cant. Oia sa fie udata cu apa. ca si când ar ave puî mici (1) si 'n chipulu acesta conduce ea sufletulu pâna la porta ron iuliiî (2). preotQ. în unele locuri. saii mal bine disii. Totu asa facu si Românii din cele mai multe parti al& Moldovei si Tdrel-Bomânescl (4). o junca sau o vaca cu vitelu. stud. colacâ. p. precum buna ora in CAmpulungQ. VedI si Burada. (4) Com.» T. Inmorm. in unele casur! si alba sad dupa împrejurari si de alta col6re. de d-la G. cu deosebire n^gra. caci se ^ice. berbece. V. se fitropescii cu apa si le spala piciorele. totii din Tera-Românesca si anume din plaiulii Prahova. preotd. dupa cum se potft învoi. i se platesce banesce. Inniorm . Tomoîaga. Macoveiâ. este.. Burduhosd. si mal alcsu cel mal avuti. bis. . Cu privire la Românii din Tera-MomânSscd d-lu lonenu ne spune urmatdrele : «Dupa ce unii mortii este tnmormîntatu. . und colacd si o luminare saG câte o ulcica. (2) Burada. Pletosfl din comuna RadasenI: «Peste gropa seda gaina. era mal de multii asemenea datina de a trece peste mormlntii o oie. ce pote arde pe mortii» (5). cant.motmîntii avarii (4). M. 38: «La cioclii. p. sa se scuture pe mormîntUy ca cu acea apa scuturata de pe lâna sa se stinga foculu iadului. se trece o"6Ie sau unu mielu peste mormlntu.» (3) In unele locuri. TurtureanQ. dupa credinta poporului românii. V. deschiderea drumului în cea (1) Com. ci si câte unu mlelu. lumina si pânza de o camasa celui ce a sapata gropa. preot u. gimn..

rom. com. cit. îngreunfea sufletulii mortuluî (3). sacri ficându-I acestui scopii sâmbetele de peste anii.. dupa ce aii tamâiatii acum mortulii. Cernauti 1883. op. din contra. Dreptii aceea. Omenii creda ca gaina aceea se duce înainte si-I arata mortului drumula. III. credii ele. Stanescu. an II. începe a rari visitele la acestii locii. acelea erau apoi ale preotului (1). Daca mortulu a fostu holteiu.» Când se tamâiaza mortulii unele femei se ferescii a lasa carbuni pe dînsulii.» (3) Pretutindene în Bucovina.o . gaina. 333 curca. Altele. si pane muiata în vinii si presura câtî-va toporasî (2). fie muma. II. iar de este sâracd und cocosa sad o gaina n^gra. câtii timpii dureza tamâierea. tocmesce drumuld si mortuld merge cu usurinta. arunca carbunii pe lânga ulucile cimitirului. gâsca. ca pe cea-lalta lume sa-I ricae peticele cu ciulini. sora satt cine este. Pletostt si M. Lambrior. p. Dupa împlinerea celorii sese saptamâni saii 40 de ^ile. Baciâ: «In Stupea groparului i se da totâ-deauna o gaina de colore diferita. se da peste niormintd o gaina. p. Obiceiuri religi6se publ. Ornitologia pop. 254. rom. cit. Voi. Inmorm. p. femeea ce-a tamâiatii. GhermanQ. în fiecare cji dupa îngroparea repausatulul pâna la s^se s6pt6mânî îl tamâie raormîntula» Dict. sau omu de arme. dia Stupea. com.' (4) Burada. 1884. t. ÎI punii pe mormîntu în dreptulii capului mortului.de Al. 330: «O ruda. îngreueza sufletulii mortului (4). Inmorm: p. (1) Burada. cit.. Rom.. nevasta. Cele ce-I lasa pe mormîntii. precum si dimineta Adormirii Maicii Domnului sad Sarda-Marie-Marey la 15 Augustii. Daca se afla undeva unQ drumâ raa. 1885. dupa cum am spusii. insa numai de catra femei si anume: mama.(1) Mariana. IX Buc. 43 : «Dupa ce und mortâ este îngropata. caci. Arch. 387.. atunci scobesc» gaina cu ghiarele. fie sora. Rom. p. 154: «De este plugarQ bogata ÎI da pesta gropa o vaca. ca lasându-î. apoi acea gaina se da de pomana pentru acelQ mortQ. o (2) Cred. dupa olalta se afuma mormîntulQ de jurii împrejurQ cu tamâe. p. p. facii unii r6ii mare. p. Buc. lont^nCk op. Oviditl ^ice In privinta acesta: «Si se punu fructe si putina sare. pentru ca. în Biserica ort. D. (jiicendu ca numai acelea mergu înaintea mortului de-î descurca calea la raiu. Cred. de d-lu At. H8. 43 44. si Filolog. 48. Revista pentru Ist. din Crasna. rata. i se aduce calre sa vie sa le manânce. Nistorfl: «Trei seri si treî diminete. de A.» (6) Op.

Incunjurându în aceinsî timpu mormlntulu cu nisce bombe de praft (pravuj. 303. 474. totu din Banata^ este datina ca si la anulii în diua repausaril sa se duca unulu din familia repausatulul la mormlntulu acestuia si nigându-se si lamentându. In alte locuri iarasi se sapa In partea de josu a pietri- (1) I). III. op. In multe locuri. In alte parti. Dupa acosta Înconjura din nou mormlntulu tamâindu-lu din tote partile anume. pe cari le aprindu. mai cu sema Insa ca atâta sa-î fie mortului hotarulu de umblatii. St. (3) Schott. iar pânea sau placinta se da unul sfermanu de pomana. (2j Corn. op. Struiescu. publ. iea unu cutitu In mâna drepta si Incunjura cu dlnsulu monnlntulu de trei orî. când totu atunci se arde si tamâo. Credinte populare. op. este datina de a se pune la morminte si câte unu fânarasu. 342 Daca ceiu rq»aiisatri nu are pe ninie. Dupâ ce a arsu praulu. BucurescI. cit. muerea cea maî batrâna ori cea mal sciutore. învetaloru in Domanu. ca sa scut^sca pe mortu de strigoi. 638: Et sparsae fruges . iar dupa aceea llu Înfige alaturea cu crucea de lânga capulu mortului rostindu nisce cuvinte tainice. si mal cu sema din 3Iolâova si T4ra Romândsca. (4) I. atunci se tocraescu tnmahtorej cari adese-orî sunt nisce femei bOtrdne. (3) lonenu.. respective moroi (3j. Ha puie peste dlnsulu pane si vinu. Olaria. Negoescu. ce posedu acenta misiune {\). 330. In care se afla o candela^ care se aprinde In Sambafa-mortilora si la alte dile mari. parcaque mica salis Inque mero mollita Ceres. p. p. de d-lu los. In unele pârtî clin Bnn^/fa. violaeque solutae. 45. pe câlu i-a ar&tatfi cu cutitulu (2). p. 1888. în «Lumina pentru toti» an. 343 . II. a doua di dupa inmonnlntare une-orî chiar r^i a treia si a patra di In revei'satulâ doriloru meriru 5 7 mueri la morm'mn si-î striga rjorife. cit.(2) Fast. cit. Istu din urma se varsa pe mormlntu.. p.

dela Romani. fîindu-î barbatulQ mortd. ci-lii Ingropaii tot-deauna saii pe loculii acela. vfidendii ca i se 'nsora barbatulii saii i se marita sotia cu altulii (3). p. 387. cac! astfelCi câtQ va sta femeea maritata cu alu doilea barbatQ. nomine. hisverbis: Saccus servus meu s et Eutvchia et Irenae ancilae meae. p 42. p. ca sa aprinda candela la tnormîntulxii meU si sa-mî faca tote grijile pentru morte In lunile alternative (2). o alta femee în timpulu cununie! torna o donita de apa pe morniîntultl celui d'intâi barbatii ca sa-! traâsca celu de alQ doilea si sa stinga foculdceardc pe mortd pe lumea cea-Ialta. câtu si luminarea lorii cu lumini si candele aprinse. III. se Împusca sau se Îneca. lon^nu op. nemurile se ducii si varsa în timpulii cununieî lorii o donita de apa pe mormîntulu ccluî repausatii. si Filolog. (2) Dig. Inmorm. Mal de multii era pretutindene datina In Bucovina^ când Isl lua cine-va singuru viâta^ adeca când se spânzura. SNIAMfiNULO. înca tineri fiindii si însurându-se maî pe urma cu alta saii maritându-se dupa altulii. voi. «Moevia decedens servis suis. et Eutychiae. (1) Burada. Arch. II. de si o Intâlnimii si la alte popore crestine. ct .Irenae sub conditione libertatem reliquit.34: «Când o feraee se marita alQ doilea. ca nu-lu Îngropati In tinterimii.n (3) Revista pentru Ist. pentru ca tinterimulu pretutindene e considerata de unii locuslln tu. 33. e o datina mostenita dela strabunii nostri. murindii unu barbatii saii o muere. cela mortîi sC'de în focQ. cit. caci iata ce ne spune Modestinus tn privinta acesta: «Mevia murindii a lasatii liberi pre servii eî Saccus.» In fine. unde sî-a luatii viata. Eutichia si Irina sub conditiunea acesta: Saccus. omnes sub haec conditione liberi sunto ut moHumento meo aîternis mensibus lucernam aceendant et solemnia mortis per^ ugant.» 344 XXV. Bucurescî 1884. an. anume ca sa-î domolesca foculQ dela inima. servulii meii si Eutichia si Irina sclavele mele sa fie libere sub acesta conditiune. XL. Atâtu tamâierea morminteloru. 44. trebue sa maî amintimQ înca si aceea ca în T^raBomânesca si maî alesii In Prahova. saii llii duceaii si-Iii Îngropati Intre hotarele a . Sacco.lorii mormlntale o borta si acolo se pune apoî o candela aprinsa (1).

gateje. plaiulu Muntele. lesne ar puta sa se lege si de capulii lorii. ratacirea nu se pote prinde de dînsulii. Loculii. Din contra. ci ca ^i si nopte alerga încolo si 'nc6ce cautândii a aduce si pre alti omeni la ratacire. saii. In sirii cu ceHaltl morti. sau In altii locii mai isolatii. ca sa faca si ei ceea ce a facutii elii. nici nu-lii ducii la biserica si de aici la tinterimii. sinucisulii trimite si asupra lui ratacirea. precum : terna. dar nici când In interiorulii tinterimulu!. crecjendii si spunendii ca daca arunca astii-felii de obiecte. ori si cine trece pe lânga vre unii snlamgnit saii snlameta arunca pe dînsulii totii ce pote mai întâi prinde în mâna. Ba. Si de ore ce despre omenii. acolo se si îngropa. si anume calaulu merge (1) Audita dela mal multi Român! din Bucovina. ca 345 uitându de Dumnecjieu si de binefacerile sale. fenii. din care causa apoi s au si sinucisii. daca cine-va trece pe lânga snlamenU^ fara ca sa arunce ce-va pe dînsulii. De aceea pe unii astii-felii de omii nici câ nd nu-lii îngropa preotulii. adeseori nici 6menii nu voiaii sa-i tngrope. carii Isî ieaii singuri vieta sa crezutii si se mal crede Înca si acum pretutindeni. saii maî bine (jiisii mormlntulii In care se Îngropati astu-felii de omeni. ci tot-deauna afara de tinterimu si anume: sau Întrunii cornii de gardii. In altii locii ore-unde departe de satii. cine scie pe unde. ci chiar sa-sî iea si elfi viata (1). pae. sa numitii si se mal numesce Înca si astadi In unele parti ale Bucovinei snîamgnU. iar In altele snlamait. . pâna ce nu eraii constrlnsi la acesta de autoritatile satesci. Mai departe. si cu deosebire cei mai evlaviosi. ângerulu pazitorii i-ar fi parasitii. Mal pe urma Insa aii Inceputii a-î Îngropa pre astii-felu de 6menî si prin sate. ci numai cioclii saii omenii cei mai curagiosi din satîi. saii întrunii ungheriii. ci unde si-a luatii viata. de-aceea. crecjendii poporulii ca omulii sinucisu nu are nici când odihna în pamîntii. pietre etc. care i-aii si îndemnatii ca sa se sinucida. pre astii-felii de omeni nici când nu-I îngropa preotulii. saii mai bine (jiisii îlii face si pre dînsulii nu numai sa ratacesca calea si sa umble mai alesii noptea. avendii ferma credinta ca fiindii sinucisii cuprinsi de spiritulii celui necuratii. iar Satana le-ar fi luatii mintile si i-ar fi facutii ca sa i se 'nchine lui cu trupii si cu sufletii. In timpurile trecute.dou6 sate. credii Românii ca celu ce sa omorîtâ singurii pe sine s'a datU îuî Ucigd-lU Crucea si s'a facuta calula acestuia. In fine. In Moldova^ judetulii Suceva.

saii sa se culce acolo. pia7/ie/e'= am auditu unu fosnelu.atoru în Orlatu. caci cum ar trece saii sar culca. ca nu le maî cuprinde loculii. anume ca sa se cunosca ca acolo sa întemplatu o nenorocire. liucurescî 18G6. Alecsandri . încâtii de multe orî se facii movili mari carora apoi li se daii focii. îndata ar amuti si ar surdi si i-ar lua tuta puterea dintr însulQ astii-felii. p. Am auditii unCi fniamvtu pi.» ¦ (1) Cuv. (2) Dict. nicî cruce. si totu elu îlu slob(icle In nauntru. ne scrie în privinta lui urmatorele: «In apropierea Orlatuluî este unu locu. sniamSnU e cunoscutii si Românilorii din Transilvania. daca sa spânzuratii. Orî-cine adormia la umbra acelui arbore. si apoi iara se asverlii peste mormîntii asemenea lucruri (3). . dar nu e nici unu semnu pusu. Si de 6re-ce loculii acesta e consideratii de necurata^ spurcatii^ de aceea orî si cine trece pe lânga dînsulii. fnlanieta însemnezii în Moldova si fofnifitlii saQ fofeifulti. unde sa Îngropatii. care se numesce snîamSnU. la noî. ale Rom. niaî alesCi tomna. T. strujenî. atunci se aprindii si arclendu-se se arunca din noii altele. elu lî sapa gropa. Acolo a pututîi sa se întemple vre o nenorocire. Burada: «In multe parti. Loculu. înv6j. : « Traditia poporala spune de unii copacu locuitii de sufletula unul omu ce tusese spanzuratu de cren<Tile luî. se numesce si aice asniametiJLyiy ca si *n unele parti ale Bucovinei (1). nici altu ceva. peste mormintele celorii îngropati la drumuri. 347 Cuv. ca tota viata luî ar rfimâne neputinciosii. când bato ventulu si se atiniru unele de altele. precum si în Bucovina.» (3) Inmorm. D-lii Romulu Simu. papusoii saQ frunclele arborilorCi. arunca crengarl si alte obiecte de-asupra luî. de nuele. Poesiî pop.346 si-î tae frânghia. de cum-va n ar muri tn scurtii timpii dupa aceea (2). precum si pentru aceea ca sa nu treca vre-o vita saii vre-unii omu peste dînsulii. iar satenii arunca numai terna pe dînsulu. V. Iata ce ne spune în privinta acesta d-lCi Th. este obiceiulii ca calfitorulii sa arunce bucatele de lemnii. Daca obiectele aruncate pe sniamaii saii tnmultitu astiifelii. carile pâna în trei dile se împlineaQ. 82. p 42. de Mariuca Nistoru din Malini si An ita Pletosfi din Radasenî. fenu sau crengi uscate. facea visuri de morte. ce-lCi produce iarba.

ca si 'n Moldova. care împiedica pre omeni si le face smintele. Simona. ca si fratii lorii din Bucovina si Moldova. cuvîntulu acesta se numesce sniameta pi. de 6re-ce si Românii transilvaneni înca credii si spunii. In urma. 40 de prescure. (2) Corn. si Al. si ca eî aii muritii acolo. saO. dupa cum mi-a spusu S-Sa parintele G. (3) Com. T. si asta cu atâta maî multii. SimQ. Si mu. a tuna si a trasni de se cutremura pamlntulu . Incâtu fie care trebue sa se Înfioreze si sa recunosca ca acesta nu este unu produsu alu . studintela gimnasiulu dinNasfiudii. 348 ca diavolulu le iea !n triumfu si le duce cu sine dreptu In iadu (1). (4) Com. unde i-a dusii ciasulu cclU slabii sau ciasulU celU r6a (3). credii si spunii Românii ca sunt pierdute (4). a fulgera. LalesQ din Hadâsenî. si 40 de lumini la 40 de biserici (2). fniamete. (5) Com. de d-lG Rom. se ducii totii plângendii si vaetându-se dreptii în iadily unde se muncescii în vecî. (1) In Basarabia. Boeriu. stud. ne scrie: ((SnlamenulU este unu felii de diavolii. ce-lu comitii omenii. ca ceî ce-si ieail singuri viata diavoluUt îî îndemna la acesta ca sa le pota câstiga sufletele (2). ca plângâ. din Nasfiudu. ventulu se preface tn vifore si ventose cumplite.» D-lu Alexandru Boeriii. 40 de duce. sniamSnU (1). Cu tote acestea tnsa ele totusi se potu elibera dela munca cea eterna a iadului si scote la lumina^ daca li se porta slujbe si anume daca se dau pentru dlnsele tntro singura Duminica 40 de liturghii. se tânguescii si ratacescii unii timpii maî îndelungatii. asteptândii ca sa le dea cine-va slujbe si pomana. Ce se atinge de sufletele celorti sinucisî. unde se înmormlntaii ceî sinucisî. cerulu se 'noureza si prinde a ploua ca din cofa. vfidendii ca nime nu le da nemica. cari scotA arborii din radacini. cacî înaintea luî Dumnezeii n aii la ce se arfita (5). de d-lu Rom. si multe alte daune le facii.» Din împartasirea de pe urma resulta în câtii-va ca si'n Transilvania se va fi numitii ore-când loculii. dupa credinta generala a Româniloru^ Înca si de pe aceea ca pâna chiar si natura tntrega se tulbura. se p6te cunosce. dupa cum spunii o s6ma. descoparu casele si cele-lalte acareturi ale omeniloru. de d-lQ 1. de d-lu Teodora Simionu. Câtu de mare e pfecatulu. cari se sinucidu. Georgescu. la gimn.si nicî nu am putu tu afla pentru ce se numesce astu-felu.

buna ora la cel Înecati saii ca(^uti in mijloculii 'umii. daca a fostii trasni tii saii sa Înecatii fara voia lui saii. pune o cruce de lemnii sau de pietra spre aducere aminte de nenorocirea saii primejdia Intemplata acolo. nemurile cele mal de aprope. ramâne si mal departe necuratii. atunci. atunci se punii de regula ceva mal departe. ne fîindii vina lui. Insa 1 -una In dreptula locului din cestiune. Români din Bucovina. unde i sa Întemplatu cul-va nenorocirea. atunci nu e bine sa se duca peste hotaru In satulu sau. atunci sufletulQ lui e alâ dracului si nu mal are ce se arata in fata Domnului». spune ca trebue sa-sl fi facutii iarasi vre-unii omii unde-va singurii sie-sl sema (3). Simft. îlii Îngropa preotulii ca si pre ori care altii crestinii. ci sa se Ingrope In satulu. e alQ dracului. pentini ca bate ghiata (grindina). cruce. pâna ce ajungii In cerii (3). Neputendu-se pune cruce tocmai In loculii acela. MacoveiQ. unti cunoscutii saii unii prietinii bunu. Maica Domnului face mreja din fuiorele. In loculu acela Insa. pentru ca si sufletele celoru nenorociti. Petrea PrelipcenQ si alti 349 mânii. când vede ca s aii pornitii astti-felii de furtuni si ventose. ci mânia lui Dumnezeu. Totusi spunii Ro- (1) Corn. pe teritoriulu caruia i sa Întemplatu nenorocirea (1). deCuparencu: «Daca se spânzura unulQ. Macove! si Gheorghiu: «Sufletula unuia. Mai departe spunii si credft Românii ca celui omorltii de trasnetâ i se iarta tote pacatele si se duce dreptâ la raiii (4). Av. de d-la Rom. daca la omorltii altulu cine. precum si pentru aceea ca.naturel. In stârsitu. SimQ. ce se punii la ajunulii Bobotezil la sf. (2) Com. dupa credinta poporului. arunca mreja de trei ori In apa unde . Prin urmare. loculii respectivii a fosta necuratay si din causa aceea i sa Intemplatii omului nenorocirea. de d-lQ Av. si cerca a-I periclita si pre dln:jil (2). unde sa Intemplatii nenorocirea. Daca vre-unii omii s'a nenorocitay adica daca a calutii de pe unii carii saii de pe untk pomii si a r&masii pe locii mortii. Cei Înecati fara voia lorii Isu ai Maicii Domnului. care 8*a spânzurata. daca a picatii vre-unii arbore peste dtnsulii si la omorltii. atâta cel din Buicovina câtu si cei din Transilvania^ ca daci i sa întemplatu nenorocirea pe unu teritoriu strainii. care a muritii de morte naturala.va.» Em. cari aii muritii fara luminare^ ratacescii Înca unii timpii mal Îndelungatii prin aeru. (3) Com de d-lG Rom. De-aceea poporulu. ce trecii pe acolo. daca nu se pune cruce In astii-felii de locii. si celii nenorocitii iese noptea Înaintea omenilorii.

de Gheorghiu. p. 41. (4) lonenu. de 6re-ce omori toril aâ luatQ asupra lorQ si picatele celui omorita^ iar sufletulâ acestuia merge in locuia desfatarii « . Rom. o tnmormlntare simbolica. respective tinerea simbolica a luminel se face astii-felii: Pe loculii acela. com. dora o potii câtii mal degraba capata. cari ad fostQ omorîtl de catPc'i altii. (2) Cred. Com. Românii de pretutindene aii cea mal mare îngrijire pentru înmormtntarea mortilorii. unde sa Inmormtntatii. se crede ca sunt curatiti de pScate. ca sa nu fie constrinsi a rataci tn cea-Ialta lume prin Intunericii. Cel omorltî de alti omeni. (1) Cred. atunci unuM dintre trecatori le aprinde ca sa arda (3).se Îneca cine-va. TonigariQ . ce au muritu In câmpu. de I. cit. (2) Credinta Romanilora de pretutindene. si când din aceste surcele sa facutii acuma o gramada mare. Din contra sufletele ucigasiloni nu-sl potu afla nicairi repausu. Ii se iarta tote pacatele. din cele mal maî multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. EI credii ca sufletulii celui neînmormlntatii nu pote merge la loculii de odihna. com. si mal cu sema simboliseza el lumina. caci Maica Dom- (1) C'Om. iar claca-I pScatosu cade printre ochii mrejei iarasi In apa si mei^e In iadu (1). de d-ltt T. op. (3) Credinta Romfinilorfl din mal multe comune din Bucovina. si a celorCi din Câmpulungii. Românii din Transilvania. In padure sau In aitu locu. nici chiar In iadu^ unde mergu (2). Simonâ : «Despre omenii. si daca respectivulii nu-i tocmai tare pacatosii. MacoveiQ si altî Români din Bucovina. 350 nulul llu sc('ite afara ca pe pesci. de arii fi fostu ori si câtu de pacatosi. Rom. saii mal bine (jiîsii unde a muritii respectivulii. din Fundultt-MoldoveT. fie-care trecatorii pune câte unii surcelii. daca se prinde în mreja. unde nime nu le-a tinutii lumina^ ca si calorii ce n aii fostii tnmormlntatl dupa ritualulii prescrisii de sânta nostra biserica. Indatineza de a face omenilorii. Av. Iara înmormtntarea. atunci li scapatii. Simfi. Dupa câtii ne-amii pututii Încredinta din capitulele premergatore. districtulu Nasaudulul. de d-lQ Rom.

Altii iarasi credfi si spunu ca sufletulii omului. poporulii atribue aceste fenomene extraordinare la înecarea vre-unui omii. Din causa acasta apoi si elementele lumii se tulbura. totusi a remasii nelnmormtnlatti. 208: «NemulQ românescâ porta o deosebita grija pentru îngroparea mortilorft. când ploua ne 'ncetatii în cursii de mai multe dile. No. spre esemplu. se arunca ceva pamîntii peste dînsulii spre a înlocui înmormîntarea (3). mal vârtosii ca poporeniî înca si acum se vedd a ave acea idee. temendu-se ca nu cum-va mu- (1) Burada. (3) Vedî despre acesta si Burada. 6. ca si atunci când îsi iea cine-va singurii vieta. in «Albina» an. ori se pare ca gemii rîurile. 351 hotarîtu de Dumnecjeu. ci trebue sa se curatescâ mai nainte de pacatele ce le-a facutii în vi^ta (2). Datinele Romaniloru la înmormîntarl. op. publ. plânge cu ângerulu s&u. cit. le rt'mâe c^jrpurile nelnmormlntate. Inmorni. asa Insa sufletulii lui ratacesce prin locuri necunoscute si nu pote trece în pace la odihna eterna. Bojînca. daca cu tota staruinta lorii. ci ratacesce necontenitii în timpu de maî multi anî pe unde i sa mistuitii trupulu (1). Asa. de d-lfl T. ti cu deosebire pe câmpulu de lupta.» (2) M. De aceea. Iara daca nu i-lu potu de felii afla. când li îeaii feciorii la oste.(3) Com. p.va. când se da peste cadavrulii vre-unui omii. Totii din causa aceea. Nota dela p. ca sa fie înmormîntatu ca alti omeni crestini . Datina acdsta corespunde celorQ ce facil Românii bucovineni si Moldoveni la unQ snlamSnQ. 6. fie acela ori si cine ar fi fostii. se întristeza Românii forte multii. 55. Viena 1866. si mai cu sema Româncele. I. Dovada def»pre acesta întristare >i grija mare avemu o . ca sufletulii celui neîngropatfl nu p6te lesne merge la loculu seQ. se punu luntre si punte si nu se lasa pâna ce nu-î afla corpulii ca sa-Iu înmormînteze. Inmorm. ci în multi anî umbla ratacindQ pe locuia unde i s*a mistuitu trupulâ. Din causa acesta apoi. p. Besanâ. atunci credii ei ca unii atare omii trebue sa fî fostii forte pacatosii. daca buna-ora se Îneca cine. alu carui corpii rSmâne neînmormintatu. ca sufletulii omului neînmormîntatii nu-si pote afla odihna hotarlta de Dumnedeii. caci altcum Dumnetjleu ar fi avutii grija de elii. SimonG. H&. 352 rindu In fi^lrâinâtate.

Fâra m6rte si nacazQ . Nict omu din a mea tara. maîculita mea! De te-a lovi doru de mine lea drumutulti de-a lungu. publ. suna asa: Plânge-me. Cam luatii boulii de cornii Sl-am facutii negru ogorii. Nice popa cu cartea. totu din Transilvania. Ca pe unde o sa morii Fi-va fi unu comu de lume^ Unde nu cunoscu pe nime. m*a luatii. . . asemenea din Transilvania.multime de doine ostasesci din tote pro\inciile locuite de Homâni. Nu-I nici lumina de seii. Nici omeni din satulii meii. Nicî pânza pe piciore. Când am fostii la seceratii A vin'tii nemtulu. si anume din Orastia. l'nde (rrâulâ nu se face yi nici erba nu se coce. Nici pânzuta pe obrazu . Nro. Si pe cale amu plecatu. cu dorii. . Ck m au scosu din tara scumpa. . (li Alta doina ostasesca. N'at nicî pânza pe obrazu. Unde mori far'de lumina . în cFamllia» an. . Simtii unu doru sucrumatoru. Nici scandure de salasii. Unde-I omulu de nacazti. Orasele de-a rendu. In fine a treîa doina ostasesca. MoldovanQ. ti acestea: . 39 353 Nicî nu-î lumina de cera. (l) Gr. Inima-ml sta sa se nimpa. mama. Ca eii tî-am lostii bunii feciorO. M'a dusti în tara straina. Poesil pop. Intre altele. Ci m6rte însalatâre ! Nu-î nici maica cu mila.. 1867. Ca »e face grâulu desu Si din erba totii ovesu . Numaî Turciî cu pusca Si Nemtulu cu sabia Sa mance viata! (1). A«ra o doina osta^^esca din Transilvania ne spune. suna precum urmeza: Maîca.

An. De plasa cutitului. Din ochiti Doî pauniti. 26. 23 354 Din sprîncene Doua pene Si din frunte firba verde Si la gata Saftiâ florita. Mândre semne mi d'afla: La picI6re firba mare. Nr.Ca pe mine mi-I afla In fundulâ Italiei. Jflariaiifi. Sub o tulpina de bradu. De pusca 'mpâratulul: Fâr' de lumina de cara Far* de omâ din a mea tara. Ca de grea m6rte-am muritâ. U Bomânl. Inmorm. c^^ariX politica. Unde Nemtulii m'a puscatu. Din gurita Tamâita. UI. Sibiia 1880. (1) Observatoriula. Far' de lumina de s&H Far* de om din satulii meii (1) De aici apoi si blastâmulu ostasiloru : . nationalQ economica si literara. Pe la brâîi Holda de grââ. Acolo mî-afla *ngropatîi. Din buzuta Schînteuta. La compania mândriei.

descrise pâna aici. In Bucovina nu se face dupa astii-felii de omeni alta nemica. Nice lemnâ uscata de cruce. în care se împlânta o ramura de marii. Când catana maorii luata. si pe urma se împlânta în pamîntii. Nici nu-lâ ierte Dumne^eâ: (1). Trecendii acuma dela datinele si credintele Românilorii.jau astu-felii: Cine mg sc6sa din satâ N*aiba loca de alinata. Ca elâ pomana sl-o data. Prin urmare. nuci si o vecica^ apoi se aprindii trei lumini în marii.Cine m'o facutu catana Nu-sî mal dee de pomana. adica tote ceremoniile înmormîntaril. la alte popore aflamii în prima linie ca . Românii din Transilvania credu despre cel ce morii prin straini sau în vre-unâ rasboiu ca asa le-a fosta ursita sau ca î-a ajunsU vre una blastimU ore-sl care. Ca colaculu si Ta data. BrasovO 1891. mere. dar iar de nasi nu (4). 355 Nicî scânduri de copârsgâ. (1) Stefana MuntânO. care sa facutii pentru asezarea sufletului. daca a muritii cine-va In tara straina sau In vre-unu rSsboiii. fara numai parastas A si comandare Qd^xi prasnicH. La mdrte n'aiba pomana. si de-aceea le-a fostU crgpata pdmintula departe de patria si satulii lorii (2). Cine mg prinsa de capa La mdrte n'aiba colacâ. se daii nasei saii nasului care I-a botezatii. . 36. Nici la gr6pa cine-la duce. Totii atunci se face pentru celu mortii si pomana si i se pune mSruliij adica o crestata (3). Când la câmpii m'orO suturatâ. este datina de a i se face unii stalpU^ care la sese saptamâni (40 de (Jile) se Îmbraca cu o ile ori cu o camesa. si apoi i se tace slujba ca la unii mortii. pentru ca fara de tata si mama se pote boteza si cununa. Ca pomana elâ sl-a data. Când la 6ste m'o luata! Sau asa: Cine mg prinsa catana. p. în crangUe careia se punii covrigi. tote acestea se punii întrunii blidii si dupa ispravirea slujbei. dupa cum a tostii barbatii orî femee. Doine si strigaturi culese din gura soldatilor^ români din tara Ardduluî.

Sau în epistola sa catra Ariadne: «Sufletulii nefericitii va merge In borile straine. stramosii nostri. Iata ce ne spune In privinta acesta renumitulu poetu Virgiliu: tfNicI nu-I este permisu a-i trece peste tngrozitore termuri si peste aceste riuri bubuitore mai nainte de a se fî odihnitâ osele lorii tn pamlntu . 331: «Odata ce more cine-va.» (2) Aeneid.va a murita In locii strainii. Pompiliâ. publ. (4) Corn.» (3). StancHCu. daca nu potT a dllce de bine. VI.>i hi^'t\AH Oîfiulâ morâ liOinaniî vorMau t^«ru-deaunacucelu mai mare respecta ^i cu pietate. ce se nuniia #S<//x. iji sufîetulu mortului trebuia sa treca peste acesta apa ca sa pota ajunge la locuinta de odihna. de o vointa extraordinara a t)eilorii. si numai dupa aceea vinii sa vada lacurile multti dorite» (2). (1) M. ^i p'*»te ca de i"»e acestu timpu datezâ «?i proverbulu latinescu: '^^/^ mortuls nutl^n*^^ aut niliil. op cit. astu-felu ratâcescu In timpu de o suta de ani si sboru Imprejurulu acestora tarmuri. (2) Corn. atunci acelu sulletu trebue sa ratacescâ mai nainte cel ti putinu o suta de ani pe cai strlnibe. Romanii aveaii datina a face totusi unii (1) D. nimenul nu este permisa a mal 4ice ce-va rSâ de morti. I.h feau: v^f#f morta'a nilul n/si ht-ne.Bomanil. prin urmare nici nu se putea îngropa a casa. câ sufîetulu unui omit «tîngropata nu pote trece la locurile de odihna. Viena 1866 Nro 72. dupa principiile lorii pagâne. de d-la T. Simonfl. si daca si trece. v. pâna când ajungea la o apa sau lacu. cea mal mare grija de înmormîntare. p. Mal departe credeau Romanii. pe locuri necunoscute. in o Albina» an. ca nu cum-va sa tragi asupra ta mania peiloru. adica în patru corne. Insa corpulii lui nu se afla nicairi. aveaii ca si Românii de astacjii. care proverbu de altu-mintrelea fe'a pdstratu ffi In unele pârti locuite de Români (1-. 3. de d-la Rom. Cântece pop. lib. parendu-li-se m6rtea. SimQ.* adica: despre morti h^ nu vorbesci nemicâ reu. 325. si urm. : Ncc ripas datur horrendas et rauca fluenta . Daca se scia ca ci ne. (3) Crtetatâ=o pane în forma crucii.

si credeaii ca daca cine-va a Intrelasatii acesta. ci si a celorii sinucisl. -!:1 mai bucun-s^u. si precum tineaii ci de celii mai mare pScatCi de a nu arunca pe corpurile aflate pamlnlu. Injecto ter pul vere curas. precum e d. si dupa ce vei arunca peste mine de trei ori cu pamlntii. 505: Tune e«romet tumulum Rhoeto in littore inanem Constitui.e aista destilâ de apriaîu ^iKidiu: .«sea*^j o p*:rr*iaâ cu rr. 33. Asa ne spune Horatiu In privinta acesta urmatorele: «Si tu luntrasule nu te arata nelnduratu lata cu tSrlna spulburatore. de unde corpulii nu s ar pute scote si îngropa. At tu nauta vagae ne parce malignus arenae Ossibus et capici inhumato Particulam dare. Centum errant annos. VI. Da-le ce li se cuvine. (8) Spiritus infelix perigrinas ibit in auras. 357 mormîntu desertft pentru dtnsulu. (2) Od. . marea. lib. Despre unii astu-felu de mormlntii desertu numitii tiimuhis inanis vorbesce Virgiliu astu-felu: «Atunci am asezatii lui Rhoetus unii mormlntii desertii pe termurî si am chiematii de trei ori cu voce tare spiritulu repausatii!» (1) Si daca osemintele mortului mai târdiii se aflaii din Întâmplare neîngropate. caci precum credeaii Romanii ca sufletulii celui nelngropatii ratacesce.. asa credii si Românii nu numai despre sufletele celorii nelngropatî. quam sedibus ossa quierunt. et magna manes ter voce vocavi. ca e cea mai mare nefericire pentru acela care nu arunca nemicâ pe sniamfinii. Temerea cea mai mare a stramosilorii nostri era: sa nu mora unde-va în atare apa. volitantique haec littora circum. 1. e. v. atunci ei aruncaii câte o mâna de pamlntii peste dlnsele.r. pleca» (2). fara nici o ceremonie maî însemnata. . (1) Aeneid. 22. Tumulus inanis alu UomanilorO corespunde In câtu-va cu sniamSnuhl saii sniametulâ la Români. ij.deci: martea tn ap4y prec-^rn ni o fep. cu osele si cu capulii nelngropatti.Transportare prius. Turn demum admissi stanaque exoptata revisunt. asa credii si adî Românii. a facutii celii maî mare pficatii.

nu numai avutii. fratele sau sora copilului mortu se scobora In gropa pe secriu. l \l t»U Nofi l(. ci ti Hâracii î«-î gîjtiau gropa Incâ In viata. ÎNFRATIREA Daca Intr o familie se 'ntempla de moru doi copii unulâ dupa altulu. si demândâce-va la al ^. Bojînca.<:iIorfl de mare. cit.«Xarn frcâ de rn'^r-te.. In locu de gropa. cu acela^ cu care are sa se prinda frate de cruce. dupa cum am vCrJutO si mai busu In cap.I 71 rifxd&jduerice Ia mormintu inmormintare. multi insi. ferrove cadenlera In Holita rnoriens ponere corpus humo: Kt nmndare hiiin aliqua et sperare sepulcrum Kt nori aerjiiorei« piscibus esse cibum i'i) M lUiunud. spre a scapa de morte pre ceî viî. iara nu dfsviTie rnâncorea pe«.» de unde usoru fUs pote e^tplica.. Chipulu cum se sfeversesce acesta fratie este urmatorului la tinterimâ.stâ ln. I>a liomanl datina din urma provine numai forte sporadica. p. unulu din copiii rSmasI se prinde frate de crace cu unii altulu din alta familie. F^Ht ftljfjuid tatove «uo. iar celu-laltu copilu îlu radica din gropa si punenduse fata 'n fafa. mor» niihi inunus erit. atund. dupa ce sa datu drumulu secriulul tn gropa. fie de orl-ce sexu.thurn tiriu'O. 55. 369 XXVI. însa sa fie lunatica (1). ^i m '«rtea LtJ va fi unu daru. Dar pentru aceea. No. genus est miserabile lethi? lic/nite uaufrn'/mm.te o deo^. «1. crs. 208. I. «AlbiiiA» ar». htud. unulu cu o mâna si celu- . Pentru ca se temeaO ca nu cum-va In lip$a mormlntului sâ r&mâna nelngropatl ^2. pentru ce liomanîi pagânî.. op. XK nu Intrelasa de a-^l face Înca pana ce sunt In viata secriulu sau sâiasulu In care aO Ha fie Inmormlntatî.'ti'rn6 de naufnii:/j. apuca unu colacu.bire ori de cade ciae-va prin m«I»rte na^J^alâ »»arj fierfl ri p-jne tnjpulu murinda cavenilâ. (\) Thni Uh.si uni felu de m-rte larâ rn^li Sc«j*. cit. K-.

5 11 . t II. se face comandarea. asezându-se pe marginea mqrmlntuluî si rupendu o furca de strînsu fenu.» Vecjî si HasdeQ. si astQ-felQ se facd Cifrati de erucey). Alecsandri. pag. p. Poesil populare. mai alesu In Moldova^ In urmatorulu modu: «De cu sera. 13.361 - XXVII. BucurescI 1878. 39 40. venia preotulu si se aducea una sau mai multe 01 si berbeci. in partile dela munte se sapa într'o stânca o cruce.laltu cu alta si-Iu frângu In doua . 360 Fratele mortului lunaticii se pune în fiare si se prinde apoi frate de cruce cu unu altulu. BucurescI 1866. Inmorm. (2) Burada. . asemenea si V. se facea o gropa si în- . pag. lon^nu. fratele de cruce cu sora de cruce nu se potu lua nici odata tn casatorie (2). numita allmintrelea si comanda. Columna lui TraianCî. prasnîcil sau pomana. cit. mal este Înca obiceiulu a se prinde frate de cruce astu-felu: (1) Adica in aceeasi luna nascuta. dupa aceea se saruta si astu-felu se facu fratî de criu)e. COMANDAREA Dupa ce sau întorsu toti petrecStorii dela tinterimu si dupa ce sa sp6latu fie-care In chipulu cum s'a arfitalu în capitululu XXIV. Inmorm. 40 : «ObiceiulCi de a se prinde frate de cruce nu se face numai la mormintâ. pe care ceî ce vord sa se prinda fratî de cruce o saruta. an. op. pre care unulu o apuca de unu cracu iar cela-laltu de altulu (1). VIII. In vechime se lacea comandarea. maî cu sema negri . când a doua (Ji avea a se Inmormtnta repausatulu. Amendol fratii acestia se privescu ca si cum aru fi frati buni. In judetulu Oltu. (l) Burada. Acesta datina veche iî l^ga a-sl da vidta unulQ pentru altulQ. p. 39 40. p. si amesteca sângele lord. apoi îsi facfi la mâna drepta o taetura.

ale Rom. iar carnurile se faceau bucate si se ospatau cu dlnsele petrecetoril. le lipia luminari de cera prin corne. . sarmale. plachil.j> Capulu si pielea vitei taiate se da preotului. BucurescT 1866. In unele parti din Moldova se face comandarea si astazi mal totu asa cum se facea ea si In timpurile vechi.: «Acesta obiceid de a vfirsa o parte din bautura pâna a nu duce paharul Ci la gura libatie se face pentru ca sa alunge nalucile mortilorfl ce sbonl prin lume si se amesteca în faptele omenilorCi. numita i(iara. de unde chiar când sa pierdutu obiceiulu acesta. facu o gropa. de unde a rfimasu apoi proverbulu: <c a datu pielea popii» ^ adica a muritu. si apoi.torcendu vitele catra apusu. înainte de a h6. Toti petrecfetoril se punu la masa mângâindu pre rudele mortului cu vorbele : «cd a^sa-î lumea acesta trecâtârcj si ca în curenda saU mal tar^iU ne vine rendulU si nouS)) (3).» (2) Burada. (3) Op. La masa punendu-se si dându-li-se câte o cupa de vinii. dupa cum ÎI ajunge capulu. borsu de pas6re. galusce. 154. lipindil luminarile aprinse de cornele dobitoceloru aduse. carora li se împafU^ ^^^ ânlâi câte unii colacii si o luminare. cari ÎI placeau repausatulul fiindu în viata. si cu renduela acesta Indesându paharele. p. ce se facu la comandare. carne cu perje. p. Lambrior ne spune în privinta acesta urmatorele: a Comandarea se pregatesce anca pe unele locuri In chipulu urmatoru: In spre ^iua Inmormlntaril se aducu In ograda mal multe ol sau berbeci^ mal cu sema negrit si dupa ce au râsaritu stelele. Gropa acesta se numia din vechime aaratU.Ji Preotului se da capulu si pielea oiloru sau a berbeciloru. (ji^c^^du: iitiford 8d fie tSrna reposatîduîJ> (2). varsa putinu pe pamlntu (1). le citea o rugaciune si apoi venindu renduitiî le taia. rSsarite fiindu acum stelele. cit. 43 44. luându. 362 fie-care. sunt: zama cu tocmagi. pe urma omenii le taie pe marginea gropel ca sa se scurga sângele într'lnsa. 6. le întorna catra apusu. se facu bucate pentru comandare. Nota dela p. a rSmasu vorba: aaU data pielea popii ^y> adica: a muritu. iara din carnurile dobitoceloru junghiate astu-felu. (1) V. varsa putinu vinii din pahare si apoi (JicQ : (nsa'î fie tSma usora reposatulul^'Q si altele. si preotulâ le cetesce o rugaciune. A. punendu sa curga sângele în gropa facuta înadinsu pentru acesta. diferite fripturi sau si alte bucate. Bucatele cele mal obicinuite în Moldova. Alecsandri: Poesil pop. Inmorm.

De-I lua-o mal frum6sa. Mâritâ-te sa me'nsorâ Ga sa nuti ma! moru de dorâ. tocmai ca si cel din Moldova. . . Dumnecjieii sa-tl iaca casa. Si sa'i gusta din coliviâra Sa t^da dnlce-î ori amarat Si sa bema din garafiora Sa-} fie tarna usora^ Ca doue petre de mora (3) . -Ins6ra-te Dumnia-ta Sa vedQ pe cine-î lua. aveau si Bomanil din Bticovina datina. unde nu este datina a se pune pomulu Ia mormlntâ. iar petrecStoril se Inveselescu de-a binele» (1).363 mat uita rudele din suparare. dupa cum sa aratata mat sus tn capitululu XXIV. Sa merga si eu la o pomana Si sa-ml dee-una colacelu Sa'l fie de sufietela. dupa cum spunu batrânii. De-I lua-o grozaviâra Dumnezeii sa tî-o omora Si sa-î faci o mesisdra. când muria . Mat tota procedura comandarii Românilorii din Moldova^ ni-o Infatisaza si urmatorea doina: Frunza verde bobu si linte. Mal de multu. De-Î lua una ca mine Dumnecjeii sa-tl dee bine . Mâri6râ iara minte. se pune acuma la comandare (2). In unele locuri.

si elii. p. In vechime datina acesta trebue sa fi fostii forte raspândita nu numai la | Românii din Bucovina si Moldova. Cu privire la Românii din BanatU. are sa mora (1). învfitatoru în Domanii. Loculu preotului. 43. dupa ce preotulu sigila mormîntulu. o vaca. Inmorm. Proverbe pop. duceoii din (1) VedI despre acesta si S. No. se aseza acolo. 37. sau si alta vita buna (1) Lambrior. 147 364 de mâncatu. când se cumendaii tfiraniî. Marian. d-lii los. ci totii-odata si prin variantele acestui proverbii: amal ca era sa dee pîdea popii y> = mal ca era sa morâ.cine-va. unii bou. era mal dinainte designatii. Sevastosa. Starea materiala nu le mal permite Românilorii sa faca multa cheltuela. rom. Astâdî. ((câtil pe ce de n'a datu pielea popiln = câtii pe ce de n'a muritii. p. Olariii. câtii a muritu. ci pretutindene la toti Românii. (2j Burada. 154. op. nemurile celui mortu înainte de Inmormîntare taiau unu berbece. iara pielea vitei taiate cu corne cu totu o da preotului functionarii peste mormlntulii repausatulul. 45.. Buda-Pesta 1877. dupa ce binecuvtnta masa. p. 365 . *p. Cântece moldovenesc!. 433. si cu carnea acestora facea apoi comandare sau prasnicil. si care însemna atâta. De corne lipia o lumina aprinsa de cera si punea si unu colacii. FI. Durada. Aducerea aminte despre acesta datina strabuna Insa sa pastratii pâna si'n ^i^^ ^^ asta4l nu numai prin proverbulii aa datu pielea popil^y> care este forte usitatii în Bucovina. o oie. cit. p. XIII. datina acesta nu mal esista nicairî în Bucovina. Inmorm. Afara de acesta si interesulii pentru pastrarea datinelorii strabune tn multe locuri sa pierdutii mal cu totulii. ne scrie urmatorele: «In copilaria mea. (3) El. In unele locuri Insa era datina de a pune pielea vitei taiate sub piciorele preotului dupa înmormîntarea mortului si anume când se adunau omenii la comandare. dupa câtu suntemii Informati. aare sa dee pielea popiî» =: nare scapare. lasT 1888. prin acesta. îa «Familia» an. Pe unele locuri învârtia tmprejurulu cornelorii si matele vitei taiate. publ.

. In multe locuri am observatii ca colacii si luminile nu se Însira. Dupa ce s a înmormîntatii acuma mortulii. Când Începe preotulu ectenia se aprindu luminile lipite de colacu. iar când o stârsesce.y> E dreptii ca si'n (Jiua de acji ori de câte ori se face vre-o comandare totu-deauna se taie o oie. si despre acela dicu satenii ca voesce sa dea popii pielea. dar nimferui nu-î trece prin minte ca pielea vitei respective sa o dee preotului. câtii si în cele-lalte odai. ci si pe cei-lal0 morti din familia respectiva. In timpulii de fata se face comandarea sau prasniculu în cele mai multe parti din Bucovina 'astu-felâ : Cum sa scosii mortulii din casa si s'aii pornitu cu dlnsulii la biserica. dupa putinta. astii-felii ca sa formeze o cruce. cari amintescti pre cei patru evangelisti. 366 Adunându-se cei poftiti. In multe locuri am observatii ca la capetele precum si pe de laturile mesei se mai lipescii înca câte o lumina separata. se as^za cu totii la masa. n^murile acestuia. dupa cum am arStatft mai sus. o iea de regula cu sine si o duce acasa. atunci satenii cjicu despre elu ca în zadara a datil pielea popa. poftoscii înca în tinterimii fiindii o parte dintre petrecfitori ca sa vie la prasnicii. iar jurii împrejurulii mes^i câte unu colacii de care se lipesce si o lumina de cera. atunci adese-ori asternii o masa mare afara în ograda. fie-care insu stinge lumina si strângend'o d'impreuna cu colaculu. iar dupa ce Încheie ectenia binecuvinteza masa. Dupa ce au ocupatu acuma locurile. ci fîe-care o pastreza pentru sine. pe marginile mesei. Asemenea se lipesce si de paretii odaii. în care a statii mortulii. unu vitelii saii o juninca. Ge-care pe locuia ce i se indica de catra cel de casa. maturândQ si grijindii cum se cuvine casa. unde a statii mortulii. femeile ce rSmânu acasa. cari au repausatu mai de nainte. face ectenia mortiloru. maî multe feluri de bucate. si apoi se pune fie-care pe loculfl sSu. câte o lumina de cera.pieile oiloru. iara allulu zace greu bolnavii. La mijloculii mesei se punii. ce le taiau pentru pomana^ câte o piele popii. se apuca de graba si asternii una sau mai multe mese atâtii în odaia. unii berbece. spre esemplu uniî omu s'a cumendatUf dar elu comite multe fara-de-legî. preotulu tamâindu casa si masa. amintindu In decursulu ei nu numai pre celii de curendu mortu. Astazi însa datina acesta a Incetatu cu totulu si numai proverbulu se pastreza în gura poporului si'n maî multe întelesuri. iar daca o timpii de vara si odaile sunt mici. la unii locii patru lumini.

caci cum nu se tntorce mortulu dela mormlntu. Asta mal cu sema în satele amintite mal sus de peste Prutii (2).j> Iar celO îmbiatii. apoi din coliva si aceea din cele-lalte bucate ce se afla pe masa. Horecea si altele. saii despre unulii pîerdutu. de spiritele cele necurate ce arii voi sa se apropie de dlnsulu. Daca la casa celui ce face prasnicu sar întimpla sa nu se afle nici unu cocosu sau gaina de Intrecutu. (jiicendu In acelasi timpii: apoftimU de suflettdU Iul N. iar dupa ce a sflrsitu preotulu panachida. asa si lucrulu Împrumutatii nu ti se va mal Intorce. si parte ca-lu va ap6ra prin cântarea sa. parte ca-lu va conduce pâna la raiu. raru când Insa feciorii si cu atâtii mai putinii fetele cele mari.i> si totQ asa pe rendu pâna ce dafi fie-caruia mesanu câte unu colacu si o lumina. De aice se vede ca sa nascutii apoi si dicala: Fata mare 'n comandare Nici colacii nici luminare. 367 ~ Dinaintea preotului. crecjiendâ cSl gaina fripta are 3 o vada mortulu In cea-lalta lume.^ece suflete de-o data. IncepA cu totii a gusta din pausU. iar cea vie^ care Înainte de a se da seuda si se spala bine pe piclore ci^ apa curata. Dela acosta datina forte raspândita in Bucovina se vede ca s'a nascuta cu timpulu ticaia: add-î colacii si luminarer^y care se diice despre unu lucru Imprumutatu. trebue numai decât sa caute atâtea gaini sau cela putinu atâtia pul ca sa le dee preotului de sufletulu celui repausatu. care nu-lu mai poti afla. i se mai da preotului înca si o gaina vie sau unu cocosa viu de sufletulu celui repausatfi. Ostrita. ce nu-lu mai poti capfeta Indferfeptii. Mahala. care trebue s o îndure sufletulu în calfitoria sa cea Îndelungata si ostenitore (1). Totu atunci. precum în Bolanu. cu deosebire cel mai bâtrâni si copiii cei mici. sau când se pornesce acasa. care e menitu^ nu ca sa-Iu manânce la starea locului. In multe comune din Bucovina^ atâta dincoce câtu si dincolo de Prutii. La fie-care comandare ieaii parte mal cu sema cei Însurati. ci sa-lâ iee cu sine acasa. fi a luî N.ci se pastr^za unde-va Intr unu ungheriu. . Dupa ce s panachida mal ântâi abia dupa au asezatu acuma la masa si preotulâ a facutii si a amintitii pre toti mortii. apoi cumpara si de ar li sa faca comandare chiar si pentru (. Când sembie ospetii sa cinstesca li se spune: npoflimik da saii cinstesce de bine de sufletuLU lui N. nici celii pierdutii nu-l\i vei mal afla. nomurile repausatului ieau câte unu colacu si o lumina aprinsa si le daâ fie-caruia In mâna. daca a mal râmasii. iar când II va fi mal calda ca-lu va stropi si recori de arsita cea mare. mal alesu daca e cocosu. se pune pe lânga mâncarile Îndatinate Înca si o gaina sau unu cocosu fripta.

TurturânA. stnd. dupa cum spunâ unii. ca în unele sate din Bticovina si cu deosebire în cele de pe malurile Prutului. Iar dupa ce au ospStatu cu totii.primindii si cinstindiî. De aceea toti pareti! unde sa Intemplatu mortea unul omu. de Const. Rom. ArchangelulH trebue sa se lupte adeseori forte multii cu omulu pâna ce-I taie capulii si-I scote sufletulu din trupu. ca sa se acopere petele cele de sânge. de G. de Ionica alil lui lordachi Isacd si a celorA din Funduld-Moldovel. apoî la sese s6pt6mânî. rfispunde: uDumnedeU prim^ca!j> (1) Corn. Tomoiaga. se face prasnicu nu numai în ^iua înmormîntariî. precum buna-ora în Badeutu. se mal adaoge înca si unu vasu (1) Corn de d-lfl V. corn. la treî ani. sunt stropiti si unsi cu sânge de alu acestuia. Prin urmare în decursulu celoru dou6 ^We ce urmeza nemijlocitii dupa înmormîntare. Tomoiag&. 368 Astu-felu dureza comandarea ca la o ora sau si mal bine. si Ionic& ald iul lordachi IsacQ. Ilorecea. si la dol-spre-cjlece ani (l). care capata ca plata unu colacelu. în decursulu careia se amintescu totî cel de casa si care se 'nchee cu aDumnedeil sa le înmult&cd aniUn apoî Îsi iea fie-care colaculu si lumina si se ducu pe acasa. TomoiagA. de G. ci si mai pe urma si anume: a treia si a noua cjii dupa înmormîntare. la nou6. Multi insi credu ca 3I6rtea sau. . din DoianA si Mahala. precum: Boianu. Ostrita. la unu anu. o lumina si o bucata de pânza (2). gimn : «daca nu se face pratnicU a treia 4i nu pdte sa traca sufletulu în cea-lalta lume. Merchest. corn. si dupa aceea se da apoi masa. Iar ungerea si varuirea acesta o îngrijesce de comunu o femee straina. care se face pentru ca sa pota trece mortulâ în cealalta lume. se scola dela masa^ preotula face ectenia pentru cel vii.» 369 de lutu sau de stecla^ care se da plinu cu apa sau vinu ospetiloru ta mâaa amintindu la fîe-care dare pre unulu dintre repausatil familiei. A treia (jii dupa înmormîntare se face sfintirea apel. la septe. în unele locuri. Afara de cele arfitato pâna acuma mal e de însemnata înca si aceea. La acesta masa. Mahala. pe lânga colacâ si lumînare. (2) Cred. (2) Com. trebue numai decât sa se unga si varuesca tota casa. se stropesce tota casa.

aii în ambele locuri. B&utura acesta e menita pentru ceî repausatî. la trei luni. dar de comunii numai la vre-unii fînu. In alte comune. la noua luni si . apoi la unii anii dupa repausare. radicândii în acelasî timpii si pomulii dimpreuna cu pomenele. la nou6 si la dou6-4ecl de (jli'®^ ^^^ la patru-diecl de ^ile se chiama preotulu de-î radica panaghia. aii numai acasa. La masa se 'mpartesce celorii presentî câte unii colacii si o luminare. Totii acesta se repetesce la nouS cjiile si la sese saptamâni ale aceluiasi anii. la jumState de anu. de d-lil V. precum si 'n anii urmatori. TurturdnQ. (1) Com. MacovciQ. oie. stropesce casa precum si tote acareturile de pe lân^^a acesta. Adeseori însa ceî avuti chiama pe preotulii acasa. U Bom&nl. vitea saii vaca de sufletulii celuî repausatii. face sfintirea casei. facendu-1 atunci si veclnica pomenire. totu din Moldova. si apoi se da masa (1).OspetiI sunt obligati a be din vasu macaru cis-ce-va înainte de ce prindu a osp&ta. pentru care se face pomenirea. iar masa. Inmorm. daca ceî ce o facti sunt omeni avuti. si totii asa pâna la anulii alii doî-spre-decelea (1). Sofiindii preotulii. apoi cânta panachida si pomenesce pe totî ceî repausati. La ocasiunea acesta se chiama preotulu de face mal ântâl sfintirea apel celei mici si stropesce casa. de d-la Av. preotu. unde se face parastasU pentru celu repausatu dimpreuna cu care se pomenescii si ceMaltî repausati al familiei . (2) Com. adeca pomana saii comandarea se face aii numai în curtea bisericii. e datina în cele mai multe comune din Bucovina de a se duce maî ântâî unii pomii si pomene la biserica. In diua prasniculul^ care se face la unii anii dupa repausare. Marianii. Ceî maî avuti adeseori împartescâ la ocasiunea acesta si câte unii mielii. nepotii saii altii nemii anume ca sa nu treca averea în mâni de totii straine (2). Pentru sufletulu mortiloru so mal face înca si soboru la biserica. 24 370 In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Malini Baia. ale caroru suflete ardu nerescumpfirate în Intunericulu din cea-lalta lume. saii numaî sfintirea apei celeî micî. se face masa pentru pomenirea sufletului celui repausatu la trei. e datina ca a mua ^i dupa tnmormtntare sa se faca o leca de pomenire sau prasnicu ca si 'n Bucovina. RadasenI si altele din judetulu Sucevei.

facute în deosebite rSstimpurî. si Anita Pletosa din Radasenî. comandarea se numesce nsaracusta^ . 156. pe car! se punu strachini cu bucate. si mare multii e cainatu acela^ caruia nu i s'aQ purtatii grijile. Inmorm. In districtulu Nasaudulul comandarea se face de regula afara. iar feteloru bisericescl Înca si câte o naframa (1). care se da apoi preotiloru (2). p. caci atunci sufletulu respectivului în . op. turte. p. » (2) Burada. cari de obiceiii sunt supa de taeteî si friptura. josu la pamtntu si dupa ce au ospâtatu li se da câte unu colacelu si o luminare de cera galbâna. pomisorl sau vase ca d. colaci si praznicu. atunci se mal pune si unu colacu si luminita de cera. Poporulu' însa crede ca e forte bine ca comandarea sa se faca cu pomisorl. De cum-va comandarea e cu colacii. 371 cJiaile orchanghele^j> toti mesenii salta si legana colaculâ cu copaculu. se împartescu mai ântâi acestea. Fie omulu câtu de neavutu. (. e. hendu si mâncândii din abundanta si dicendu: a Dumnetjeil sa-lU iertey> si aDumnedeU sa primesca)y. cit. covrigi. (3) Lambrior. când se scote si coliva la mormîntu. iar când e cu cofe se mal pune înca si putina apa. se pune unii colacii mare în care se împlânta unii copacelii încarcatii cu mere. se chiama griji. 52. numite panachida. pe lânga bucatele ce se afla. în fine. Tote aceste pomeniri. olo sau blide. unde sta de manânca preotulii si cu fruntasii.j[iccndu-se ca asta cu tSrina în gurdn (3). comândula se face astii-felii: se pune masa. Totu în Transilvania^ si anume In tinutulu Fagarasului. si numai rare ori în case. iar daca e ploie în suri. si venindâ omenii se punu la masa. Împarte meseniloru dupa ospfetare câte unu colacelu sau o bucata de pane si o lumina de cera.la anulu. asemenea la 9. la trei (jiile dupa înmormîntare se face coliva la biserica. de Marîuca Nistoru din Malini. si dupa aceea începe ospStulti. în alte parti totu din Moldova. se presara pae si pe ele se aseza o pânza alba. cofe. si apoi când cânta preotulii: aimde umbreza darulu teU Mi- (1) Dict. In Transilvania si anume în comunele de prin prejurulii orasului Sibiiii. la 21 si la 40 de dile se face coliva. prune si nuci. In curte Incependu dela masa si pâna la porla sau si mal departe In strada. Când comandarea e cu vase.

Simonu. 372 daca e nu are lorii. Despre pausu. atunci rcspectivulu mortii le va ave în cea-lalta lume. atunci se facu de catra alte (1). . SimQ. iar claca barbatulu sau muerea morta sotii. Comandarea precum si cele-lalte pomeniri se facii din partea mueril. p. la care sunt Invitati maî sema ceî maî de aprope si veciniî (2). pomene. înainte de a se aseza glota la masa si de a binecuvînta preotulu bucatele de pe ea. se face prasnicu saii comândii nu numai nemijlocitii dupa înmormtntare. se stinge luminarea si se pune bfitulii pe unii scaunu lânga masa. si în partile Almajuluî. sburându ca si o pasfere dintr'unu pomu într'altulu. apoi la sese sSptSmânî. Georgescu si d-lu T. (3) Com. se facii colaceî si se pune unu prândii de bucate. sad din partea barbatului (1) Burada. de d-lG T. (1) Corn. de sese septemânl^n si în urma la unâ anii. Ca si'n Bucovina. atunci pomenirile acestea se facu de catra fiiî iar daca si acestia lipsescti. daca e mortu barbatulii. care se numesce afestanen si care corespunde pomenirii de a treia di la Românii bucovineni. de d-lG I. nicî când aluatii acru (3). Si precum la comandulii primii. 44 45. adica dela pânea ce se coce pentru pomenirea celui mortii.gradina ralului înca se va desfata. Inxnorm. pre care îl ii prepara ele singure si din aluatii de acesta pastreza ele apoî si pentru alte copturi Dela pânea mortului însa. de d-lu Rom. nemuri morta niuerea. (2) Corn. Prilipetu. care pomenire se numesce in unele locuri aprândulii cela. nu lasa. ci si maî pe urma. tinendu astu-felii loculii mortuluî (4). colacu. maî alesii celea din Transilvania. asa si la cele urmatore. se crede ca dându-se de acestea în acesta lume de sufletulu celui repausatu. adica a doua di dupa înmormlntare. pe care se încolacesce o luminare de cera galbftna si sta aprinsa câtii cetesce preotulu rugaciunea mesei. In BanatUj si anume în comunele Barjovicii. apoî asezendu-se cu totiî la masa. E prea bine sciutii ca Româncele de pretutindene cocu pânea precum si alte copturi cu aluatu. Simona. se împodobesce frumosii cu flori unii bfttiS. totii asa si'n Transilvania.

care grâii sfintitii prin rugaciunile preotului se împarte apoi atâtii de sufletulii mortului nu de multii repausatii. Pâna chiar si olele dela focii cauta sa fîe fara pareche. se numesce maî ântâi luî Dumne(Jeii. c) Ia dou6-decI de cjile. p. Când se serbeza pati-ontilu casei. apoi se ocolescii cu tamâe aprinsa pe carbuni si abia dupa aceea se junghie. Vitele destinate pentru pomana mortului se spala niaî ântâi cu apa curata pe piciore. ce aii repausatii mai nainte. d) la patru-cjiecî de (Jile. din grâii fiertii^ pusii pe unii taierii si mestecatii pe alocurea cu miere de stupii. 373 Totu tn Banata^ precum In tinutulu Oraviteî. si la urma talharilora^ sub cari se'ntelegii spiritele cele rele ce staii In calea repausatului în cea-lalta lume voindii a-î lua sufletulu si a-lij duce cu dlnsele în iadu (1). apoi st. chemati la serbarea patronului. f) la unii anu si g) la serbarea patronului casei. Asemenea cauta colacaritele cu mare luare de sema ca nemica sa nu puie la masa cu pareche. Archangelîy adica mortii. e) la jumatate de anu. ci totu-deauna fara pareche. ci totu-deauna sa se faca cu o di mal nainte. în orase mai (1) Com. când se face rugaciunea de sacrificiu. de dlQ losifa Olari a 374 iTiari ne ducu colivele la biserica si punendu-se Ia unu locu ceteace preotulu rugaciunea îndatinata peste ele^ iar prin cornunde t^ranescl me«^e preotulu din casa tn casa de sGntesce coliva Cu acesta ocasxune. ca si'n cele-lalte parti locuite de Români. dupa aceea mortului. pere. gulâi etc . b) la nona clile^ când se scote prâmJisQnda. La fie-care masa. câtii si de sufletulii celorii-lalti morti. La tote pomenele acestea se cauta ca nicî când sa nu treca timpulii. înfingendii în grâu pe de-asupra falii simetrice de mere. care consta. de coliva si radicandVj In su9 reciteza rugaciunea. 45 46. afara de-lu manânca copiii. apoi unde sunt multi adunati si nu Încapu toti a tine cu mâna nemijlocita de . pomenele mortiloru se facu de regula: q) dupa înmormlntare.(4) Burada. Inmorm. atunci în cele mal multe parti din Ba^iatU se face si se pune si acoliva)). Când se pune coliva sacrificiii mortilorii. pomana ce se da de sufletulu celui repausatii. prinde cu mâna preotulu Împreuna cu casnicii <ji c^iusângenil.

cel de dinapoi punu mâna pe um&rulu celoru dinainte si astii'felu se Impartasescu si el de binecuvlntarea sacrificiului aduBu mortilorii (l). Mangiuca. daca este timpu frumosii si cu totii manânca. In unele locuri. (3). 375 / tnsemneza ca sutletulu repausatului sa aiba pe cea-lalta lume. p. In frunte cu preotulu functionara. când II va fi sete. precum buna-ora In Baia. In comunele. judetulu Suc6va. lasa mortulu In casa si asternu masa afara. Preotii stau tn capulu mesei. înainte de a gusta din bucate. Brasovu 1881. In unele locuri. despre carî ni-î vorba. tuturoru celoru de fata se împartCi basmale. 1882. atunci se tntindu mesele In casa sau afara din casa. rugânduse pentru ertarea p6cateloru mortului. capfefa fîe-care. apoi urm^za cei-laltl aranjati dupa batrânete sau dupa cinstea de care se bucura la sateni. când preotii au ispravitu a ceti stâlpii^ daca este unu omfi batrâna. «Sculându-se dela masa. când pâinile aâ fostu copte si mâncarile gatite. «Când se Implinescu sese saptamâni dela Îngroparea celui mortu. maî alesu cu privire la Românii din comuna Zanoga: «Când totulu sa gatitii. In unele comune din Moldova. unde a statu mortulu. Calindaria pe an. se punu la masa. 141. Cum sa scosu adeca mortulu afara. se face a doua pomana. se asterne masa In oasa. si acuma datina ca comandarea sau prasniculu sa se faca nemijlocilu dupa ce sa scosii mortulu din casa. numa! doua lumini si anume: una deasupra useî si alta la icone (2). daca e ierna scotu mortulu In tinda si asternfl masa In casa. câte unti colacii si o lumina (2). petrecatoriî se ntorcu tn casa. mal alesu In satele. Înca si câte o cofa sau cana plina cu apa saii cu lapte. si apoi pornescu mortulu la biserica . la care se aseza apoi toti petrecfetoriî. atâtu din Bucovinay câtu si din cele-lalle t£ri locuite de Români. de Mariuca NistorG din Malini. a fostu si mai este Înca ici-colea. Dupa ce iesu preotii dela . si abia dupa aceea pornescu cu mortulu la gropa.coliva. In Tera-Bomândscay scrie d-lu D. . . (2) Dict. . care face mai ântâî ectenia mortilorii si radica pomulii cu pomenele. manânca si beau. ca si la comandarile ce se Iacii dupa Inmormlntare. cari sunt forte reslatite. luminari. ca pe câtu timpu dureza masa se aprindu pe pareti! odaii. care (1) Sim. iar daca e vara. de unde bea (1). Stanescu. când cosciugulu sa ispravitu si mortulu cu cele necesare a fostu asezata In elu . maî e Înca si acea datina.

In fine trebue sa maî amintimu înca si aceea ca precum la Românii din Dacia-tralana. 46 : . în fie-care (jii. Tiganulu (ursarul u sau zavragiulu) când vede ca acela ce-lu miluesce da cu piciorulu în pamîntu refusa a lua din mâna» (1). merita a fi amintite înca si parastaseJcy slujbele. (3) Op.biserica sunt chiemati de capulu familiei la casa lui. 475. 376 Totu In Tera-Românescd maî esista înca si urmatorea datina si credinta: ((Când cine. 324. se porta patru-tjecî de ^ile de-a rendulu. (t) Com. caci altfelu crestinulu ramâne mahnitu. dupa ce more omulii. adeca se aducu la biserica. care pomenire se face de regula numai în biserica. . «Preotii slobodu pomana si totu-odata sunt tinuti forte multii ca sa guste. 328. p. op. iar daca pamîntulu este martorii la pomana tiganului. p. p. op. sa (iica ca î-a facutii ca la unu crestinii. vinii si tamâe. stud. c(De asemenea se face pomana la sese luni. Stanescu. 1888. » (4). pentru ca se dice ca tiganulu îi iea mirulu si botezulu si-Iu arunca în iadu . de TitCL Zaharescu. sarindarele sau sdlindarele si sarcoustele sau saraciistele^ cari se pldtescU respective se porta asemenea pentru pomenirea si îertarca pfecateloru celoru repausatî. unde totulu este aranjatu. Negoescu. cit. gimn. . 327. Credinte populare. nou6 covrigi. din pomana. în «Lumina pentru toti» an. cit. 329.. (2) Dict de Mariuca NistorQ. Bucurescî. totu asa se pune masa sau se face comandare dupa înmormîntarea unul mortâ si la Borna" nil din Macedonia (2). publ. Pe lânga comandarea sau comandulu. la trei si fara sovaire la septe. (4) D. despre care am vorbitii pâna aice. .va da ceva de pomana. atâtu In decui^ulu comandarii catu si de alta-data la unu tiganu^ trebue sa dea cu piciorulu tn pamintu daca«i da In mâna. ni. si acesta ca pamlntulii sa fie martorii oculara la pomana facuta tiganului. Parastasele. St. (1) I. p. iar preotulii cetesce rugaciunile cuvenite (3). cit. la unu anii. în unele partî din Moldova. o lumînare. când e permisii a se desgropa mortulu . lontînu. ca semnu de binecuvlntare.

trebue sa dea cu piclorulii in paniintd ca si elâ sa fie mana ce da tiganului. Burada. p. Bolintinc^nu. La fie-caro slujba (liturghie). p. din contra. iar dupa acesta face renduela pentru cel morti si la urma radica si pomulu. (2) Con). Saraciistele se facu pentru pomenirea tuturoru celorii repausatl si de regula numai în decursulu Sâmbeteloru din Pos(1) Dim. utrenia si st liturghie. Calatorii la Românii din Macedonia. le porta în anula urmatorii. de d-ld Rom. parastasele se facii astfl-felu: nemurile celui repausatu facu si ducu la biserica unu pomu ca pentru orî si care omii de curendu mortu si-Iu punii pe masa pentru jertfa. care se sfârsesce chiar la sese saptamâni. se aduce câte cinci bulcî sau trei colaceî.. p.. Daca cine. In Bucovina. Slujbele sunt de tote septe la numferu. de d-ld V. preotCî. In Iransilvama se face asemenea în decursu de patru-cjeci de dile sau sese s6pt6mânl sarindarH. (4) Corn. Ininorm.va nu pote purta slujbele în anulu repausaril. preotulu face rugaciunea de sera.377 In Macedonia se faci\ parastasele totu asa ca si tn TeraBomân^sca si Moldova (1). TurtureanQ. .. dar daca pamîntuhl este martord la pomana se crede ca e data ca la unâ crestina. cit. unde sta pâna dupa liturghie. In Sâmbata ântâia a postului mare se duce pre .aDacâ pentru vre-unu raortO se da de pomana ce-va la tigana. dou6 lumini si Vs litru de vinO (2). în decursulu careia cetesce si rugaciunile pentru cel mortis amintindu In acelasi timpu si numele celui repausatu. Elo se porta de regula In septe sambete ce urmeza nemijlocita dupa Inmormlntarea unul omu cu scopu ca acesta se fie eliberata de cele s^pte vamî. 47 48. 378 tulu mare. op. Sima.. când i se face apoi mortului si pomana. (3. învfitatorO. caci se crede ca tiganulQî! iea mirulQ Ic arunca in iadd. care se platesce în unele locuri câte cu 1 fi. (H) Burada. (2) Dim. Inmorm. Bolintinenu. si când se crede ca sufletulâ s&u a trecutu acuma prin cele 99 de vamî si a ajunsu la loculfl de odihna (4). Sub sdrindarH se întelege atâtiî în Bi$covîna câtu si în Moldova amintirea celui repausatu la 40 de proscomedil si liturghii (3).» cela care martora de posi botezulC si data tiganului. da. 91-92. 48 : «Se mal pomenesce si numele mortului la liturghie in timpâ de patru-4ecl de dile si acesta se numesce «sarindardu. p. 91 92.

care se scote apoi la mormîntii. când se face pomenirea celoru morti. Comandarea era usitata si la Bomanl Intorcendu-se acestia dela înmormîntare siajungendiiacasa. sau se tmpartia carne cruda numita visceratioy pe care primitori! o fierb!au sau o frigeau apoi acasa. Liciniu. se aduce In fie-care Sâmbata. saracustele acestea numite simplu pomeniri. s'a Impartitu carne cruda (3). saii precum se 4ice la noi: comandare. M. Flavius a Împartitii carne cruda la poporu (2). la mortea lui luliu Cesaru (1). de-asupra caruia se afla unu tolagu. Serbarea acesta se numia Novemdialia^ . unde se facii rugaciuni pentru sufletulii mortului (2).» si mal departe: «La mortea luî P. In unele locuri Insa o lumina mare alba. dupa împrejurari. 379 La Îngroparea barbatiloru stralucit! adeee-orî se ospâta poporulu tntregu.. SimonQ. si dupa aceea li se dadea unii ospfitiî. Inmorm. apoi unu sipusoru de vinii sau miedu si unu blidu cu pane sau vr'o câtî-va colacel ori franzele. A noua d) dupa Îngropare se serba cjiua mortulu! spre eterna luî memorie.)> Mai târziu au Îndatinatii a Împarti de pomana chiar si ban!. In Transilvania^ districtulii NasSuduluî. Toiagulu se aprinde în fie-care Sâmbata la slârsitulu liturghiei. unde vinii Românii în atingere cu Rutenii. dupa cum adeca era si repausatulii unii omii sarmanii saii avutii. Saracustele sunt usitate mal cu sema tn acele parti ale Bucovinei. (1) Com.otulul acasa o oca de faina. 4s. cari le iea preotulu dimpreuna cu cel-laltl servitori bisericesci. în Bomânia e datina ca în Joia-mare sa se duca la biserica o coliva. Cu privire la acesta Titu Liviu ne spune urmatorele: «La Inmormtntarea mame! sale. Lucru firescu ca osp&tarea acesta era mal simpla sau mal pomposa. p. Paharelulu cu miere si toiagulu de pe dtnsulu rSmânu tn biserica pâna tn Joia-marey iar blidulu cu pane si sipusorulO cu vinu. cari înca Indatineza a le purta. pomana. e. încependii cu Sâmbata din Septimâna alba^ adica cu cea din naintea postului mare si tinenduse în fîe-care sâmbata urmatore pâna înainte de Duminica Floriilora saii Florii (l). (2) Burada. precum d. prasnicii. se facii în decursii de septe Sâmbete. rudeniile si amicii repausatulul mergeaii îndata la scalda sa se spele. si sare (Va husca)^ iar la biserica unu paharelu cu miere. de d-la T.

si nu numai pentru cel de curcndu repausati. il) Saetoniu. care consta mai cu sema tntru trimit^jrea do bucate ti bfeuturf precum si a unoru obiecte l^erttru mâncare si de bt'utu apa. «P. Curatirea case! Insa se face în unele locuri ceva maî nainte. No. care se face In diua a noua dupa ce sa Inmormlntatii mortulii (4). ^1 XXVIIL MOSII. III. quod mort uo fit nova die. In care a zacutii mortulii (5). XVn.»» Ca) Lib. în «Albina» an. Ces. a noua (jii dupa Inmormlntare se serb^za si astaciî In cele ma! multe locuri cu rugaciuni si cu pomana pentru odihna sufletului celui repausatii. 48: «Novemdiale sacrificiuni est. mai esista la fiornârtl tncA iinfi fclii de pomenire si jertfa. tocmai ca si la Romani. pe la vecini. Scol. 46. ci pentru toti mortii familiei Ac/tntli pomenire ni jertfe. la nemuri si mal alenii c<jpiiloru sCrmanî de sufletulii mortiloru. 59.» (5) M. 2(> (2) Lih. ce se f. In tote tfirile locuite de Români. BesanQ. MosL Moffil Html mal de multe feluri si anume: Motii de craciuntl. Bojinca. Iul. In Horatiii ne spune: «Novemdiale este unii sacrificiu. op. In cele ma! multe a noua di.i/:6 <}i W5 a^hicfi ^Jupâ ceî de cunVndu repaa^atK ^i despre carJ am vorhitO In capitolalâ premergfetoru. I. In (|iua de craciunu dimineta se da . se numiîHcfi pretutindeno. Flavio in funere niatris. si cu deosebire la Ruteni! din Bucovina. XXXIX. numita de Roman! Novemdialîay astacji nu maî exista sub acestii nume.adeca sacra. Afard iUi r^jtfii'iuâare 71 cde-lalte pomeniii 71 jertie. si anume a patra saii a cincea cjii dupa Inmormlntare. stud. Licinii tuneris causa visceratio data. care se face si Hii suUu'ji In unde r^ile anumite de preste anu. quam sepultus est. 22: «et populo visceratio a M. Serbarea. dupa cum am aratatii ma! sus. cit. publ. p. cit. Cu tote acestea.» Totii !n acosta ^\ era datina de a se curati casa.» (4) Epoci. Comandarea e de altmintrelea usitata si la alte popore de ritulii ort or. 219.

. p. Dupa d-lCl Dr. se numescii astii-felii pe la Lugosu. 381 Mosii de 6rna sau de câmdegl orî câslegde de 4rna^ maî bine numitî de primavara. 136. carî atâtii In Bucovina câlii si în Banatn cadu tot-deauna Sâmbata. Acesti mosi împreuna cu cel de tomnat cari cadu asemenea Sâmbata si anume înainte de Sâ-Medru. cit. carî cadii tot-deauna în 9 Marte. 1874. p. borilndAfi si altele (1). an. Mosii de parisiml. op. StAnescu. (1) Hirn. {Jy) D. M. precum buna ora în Ciclovaromâna.» 137 . Temisora si împrejurime. p. adeca în cliua de 40 de Martiri. p. Buda-Pcsta. pentru fie-care din cel 40 de sf. p. hdXxx cu botele pamîntulii ca sa intre frigulii si sa iasa caldura. ('filindara pe an. reciturî). 1892.de primana mortiloru: colacu cu luminare. se numescii si «i mosii cel marl. p. Marienescu loc. op. aite. (4) Mangiuca. cit. pregatitii cu untu (unsore) si brâncja. p. 136. Mangiuca. (2). Bra^ova. 137. (1) Corn. Acestî mosî urmeza la nou6 dile dupa Baba Dochie. mosii acestia se numescii si msacrilegU (3). ciU. cotoroge (reci..mucenicl. cit. 137. In Gravitasi cele-Ialte locuri montane. 136 (3) Mangiuca. Man^iucn. locuite de colonisti din Tera-Românesca. At. Calind. cârnati. astCt-felQ. carne de purcelu orT porcu. 1881. (*ij Mangiuca. In unele parti din Banatu. înaintea lasatului de carne (1). 329. de d-lQ V. In Tera-Român6sca aBradosh) (5) si (nMitcenicU f6). 54 : «In c}iua de Mucenici se facd nisce colacel cu nuci numiti nMucerncî^ si e bine ca în acea (}i fie-care pers6na s& bea 40 de pahare cu vind. când de regula iesii Babele si dînsiî sub numele de Mosi. 382 . cit. adeca morjiiloru. Calind. cit.. mosii acestia cadd în Sâmbata lasatului de brânda^ vedî «Familia». iar în Bucovina si cu deosebire în orasele Suceva si Radautii c( S/intisor! j> . S. TurtureanQ. Marienescu. preotCî. 566. In partile Oraviteî însa se numescii « Sânti y) orî ((Sâmtî».yy La mosii de erna se sacrifica (se da de pomana) mosiloru. alaturândii si carne de porcii saii cotoroge. cit. grâu fiertii. aiturî. p. etc. (6) lont^nu. Calind.j> se numescii «Brendusî» si nBrendtisely> (4). X. numitî si <tliufanî)> orî (iTâranî. Calind.

Acestia se numescu mo^i ceî curati. y> si pre cari 11 Impartescii apoi pe la copil si omenii cel mal sSrmanI (3). si de papusele de volu numite (ioscillar> si ttpilae» tn sarbatorea numita alares compitaIe3i> . p. In Radauti. din Bucovina. 6menil ceî mal putinii avuti facii. iar cea-lalta parte omenilorii presentl. si-Iii numescii.. sfintindu-se dupa leturghie. (1) Mangiuca. ou6. mal alcatuescii Înca si unii bradosu mal mare. cu urechi. c( Uîtata>K Acesta se face întru pomenirea tuturorii mortilorii. dara orbii. varsa vinii . etc. apoi nuci.La acesti mosi Românii din BanatU daâ de pomana (sacrificiu) de secu (postii) si anume: a) pâsule (fasole) slaita (sungalie) ori dresa cu untu de lemnu. p. Calind. cu gura. alune. din contra. cit. cari în timpulii anului arii fi fostii uitati nepomeniti. se daii o parte functionariloru bisericesci. b) unu colacu unsu cu miere de stupii facutii In forma omului cu capu. Stânescu. cari erau usitate In sarbatorea aSigUlariayn âpol de papusele de piperii In forma de omu. In orasele Suceva si Radautii. mâni si piciore . numite «Saffillan ale Romanilorâ. (2) D. 383 Aceste figuri ne aducu aminte de figurile de omeni. orî pre colacii se împunge cu o teva de socii ori de trestie forma de omu (1). In unele parti din Tdra-Bomânescay precum buna ora In comuna Zanoga. miecjii de nuca si zaharicale. vinii copiii si omenii sarmani pe acasa si acelora se daii apoi de sufletulii mortilorii. dar mol vertosu la pometele ce producu pome. pome. apoi unsa cu miere si mâncata (2). facutu In forma de omii. In fine^ mal e de tnsemnatu tnca si aceea. 137. în locii de figuri omenesci. Aceste figurele numite asfintisorîtjy Sucevenii le ducCi în (Jiua de 40 de sfinti dimineta la biserica. si bendii. cu deosebire însa copiilorii. dupa proverbulu poporului. Acesta c( UitatâJ» este jucata de copil în jurulii unul focii. (3) Corn. cari asemenea se numescii a sfinti f orî. 40 de colacel. 40 (ori 44) de pahare de vinii. numita aArgeijJo usitate In sarbatorea aArgeicai> din 13 Maiu. mosii (pruni) si grâne. ce se face în baLatura. opi cit . fîindii din timpuri pote numitii totii astiifelii. 329. femeile pe lânga bradosiîy ce-I iacii In aceâta ^i. ca totu Ia acesti mosi iesii economii la vil. unde. miere. se facii 40 de figurele în forma de omii din faina de grâii. nasâ. de mal multi oraseni din Suceva si Radauti.

înainte de Florii. germ. de Vespasiana ReutQ. nu se taie. Matrona familiei. iara la torta o lumina lipita (2). dupa ce sunt culese. 384 pentru totu mortulu din iamilie o luminicica. Cu colaculu se da si o lumina Împreuna cu o olcuta de apa (altiî dau si vinuri. cari se frângu. dar fara colacii. Joîmarele saii Joia mare Înainte de Pascl. adese-orî punendu ori anumindu la unu colacu si maî multî mosi. iXx acesta ocasiune se sacrifica. (1). fara a se atinge de pamîntu (1). Mosii de Florii sunt usitati. LuminicJchile se facu numai cu surcele de alunii sau de bozii uscate. p. corydalis bulbosa. ca si la mosii parisimilorii. hohhvurzeliger Lerchensporn). ce vinu spre a se lncal(^i ]a luminiclche. dupa catiî sciii eii pâna acuma. Colaci! acestia se numescu aSâmhîciore» dela (jliua Sâmbata. Si-acas' aidati! . când pleca acasa. unde întru apropiere nu se afla surcele de alunu. se trimite pe la case câte o ulcica plina cu miere si de-asupra gurel cu unii colacii saii franzola. dândii totii atunci de pomana colacii (brândusi). Isî face luminicîchile Ia mormîntu. unde sunt multi repausatî In familie.ori rachiu (vinii-arsu) la buciumil de vine (vie) spre a rodi. si se cânta dupa morti acolo. 137. ci se pastreza pe masa ori în altu locu unde-va. la mormîntu. se facu focurile cu bozu uscatu. (2) Coin. Sâmbata. In locuri. se aducu în case si nici de cum nu se aseza la pâmîntu. numai In Fratautulii-noiî din Bucovina. sau anumindu (menindu) maî multi morti la o lumina. rachiii etc. de locu din Fratautula-noil. si cari. sculati. gimn. numite (nfocureleTi ori uluminiclcheio ori aluminuse^y facendii |1) Man^iuca. In noptea spre JoI-marî In varsatulii ^orilorii purccdii muerile din Banat a^ mal vîrtosii însa matronele familiilorii. culesu de pe câmpu. stud. si încunjurândii agrulii \\u afuma cu rlza spre a fi feritii de rele.data de pomana si olcute noue cu apa ori vinii si la manusa olel se lega flori. striga sufletele mortilorii pe nume. Iar se da de pomana de secii (postii). In Oravita montana din BanatU se daii de asta. vinii. cit. Calind. dicendu: Sculati. adeca se da de pomana colaci copiiloru s6raci. precum : brebenel (lat. altii acasa în avHe (curte) aprindii mortiloru focuri. Mosii de JoI-marî. care tamâiaza mortii. menindu colaculu mosului cutare (spunendu numele celuî mortu din familie).

In Bucovina si anume în satele Boianu. 12) Corn. (1) Tigancele locui t6re intr'unâ pâtrarâ alO Cicloveî montane p6rta mile îndepartate în spate si pe magari înainte de Joi mari surcele de alund spre vîn(}are. si acasa asezându-se în chilie dupa usa. Înca si câte-o naframa (3). 137-138. în orasulu Gâmpulungii se ducii In acesta di cofite si cane mal mari la biserica. cari conslau din ulcele si steclute pline cu apa. în Fundulii-Moldoveî mosii. mortii se pomenescu mal cu sema In Joia mare. p. unâ misada. se Îndeparta mâniose din casa familiei. umplute cu apa. cit. pe lânga colacii si lumina. Acum la Rusitorl în vfersatulii dilei iar se da de pomana mortilorii. de sufletulu mortilorii (5).|iiua matura chilia. unde se dau apoi. raiulu si iadulii deschisu. In acesta (jii se Impartescu pe la case si mal alesu pe la cel s6racl stecle sau ulcele pline cu apa. Daca pentru lucrulu câmpului muerea din casa dela Joimari pâna Ia Busitorl nu pote in tota (. Mahala si altele de peste Prutu. 385 atunci sufletele. Totu asa facu si Românii din M6nastirea Homorului. Turtur^nfi. si legate pe la gura cu stramatura. aci petrecii pâna Ia aRusitorUy a 7-a pe a locurea a 9-a (Ji dupa Rusalii. cum ca sufletele mortilorii pleca dela mormîntu cu dînsa acasa. preolQ. acolo spre a se aseza sufletulu pe elu. luându cenusa ori nasipu In gura. iar de-asupra gureî. de d-lil V. ci si vinu. caci daca nu li se da desdemineta de pomana. mal cu s6ma copiiloru. une-orl daruescu si câte una sau mal multe garnite si garniciore (cofite) (2). când în vSrsatulfi clorilorii pâna 'n r?saritulii sorelui se ducii de acasa iar în mormîntu. atimcl matura numai loculCi dupa usa. dupa liturghie. Calind. iar de-asupra c unii colacii si o lumina de cera. asternându o pânza alba. pentru aceea potu sufletele veni acasa spre a petrece la familie (1). cu câte unu colacii sau o bulca si o lumina de-asupra gureî. In fme credii Românii din Banata ca dela JoI-marI si pâna la Kusitorî este cerulii. cu acea deosebire numai ca acestia punu In ulcele nu numai apa.In acea credinta. ci baetii vinu singuri de-I iaii (4). . iar pe gura câte c'unu colacii si-o lumina. nu se trimetii pe la case. (1) Mangiuca.

stud. de Nic. III. TîmpaCî. ismene. în sfeptSmâna patimilorii. stud.(3) Com. Stanescu. gimn. unde se ducu felurite mâncarî si bauturi. gimn. de Vasile Burduhosâ si George CiupSrca. cit. MerchesQ . MarianUf Inmorm. care ospfitCi se numesce mosî (2). op. «Credinte pop. ce se afla atunci în casa. Pe alo- (1) Com. (5) Com. de pomana mortilorii (mosilorii). Negoescu. mal adesea însa familiei. caciula sau o camasa. 329. op. camasile). In 2ransilvania ^ districtulii NasSudulul. (3) I. Prelicî. si acesta o facQ In diua de Jol-marî si staii pâna la Mo^l (Sâmbata mortilorii). Simon. (2) Com. de d-lu T. 1888. (6) loneana.si Ioana TonigariO. ^O 386 In Breza se da. stud. p. colaci (sâmbeciore) cu mielii. dupa ce tote acestea au fosta maî întâiii sfintite de preotii (4). (4) Com de Mich. ou6 rosii si alte bucate. pane de gustare si apa de bfiutu dintr'o cofa tuturoru celoru ce sau comunicatii într'aceea ^i (1). St. Iara în Jol-mari se obicinuesce a se da mortiloru si de ale îmbracamintei. p. de loand Macoveî. (4) D. Const. iminel. totu la biserica. Românii din Tera-Român^sca credu ca sufletele mortiloru vinii In fie-care anu de se aseza pe strasina caseî. 50. gimn. unO costumii de haine: suba. cit. 387 . Totii în Tera-Românesca maî esista înca si acea credinta ca Joî. stud. bete si altele. 474 476. Mosii de Pascl. în «Lumina pentru totî» an. cari se împartii adese s6raciloru.» publ. din causa acesta se facfl atunci Împarteli de plecarea sufleteloru. Asemenea parisimele în tota Sâmbata se duca colivi la biserica de asteptarea sufleteloru pâna la Joî-marl (3). e datina de-a se face In Joia-mare unu ospfetu formalii în curtea sau In tinterimulu bisericeî. la Rom&al. caci la mortî în locU sa se duca pomana ce li se day se duca laturi din spSiatura (5). In BanatU se da la PascI cu demineta. pimn. p. nu e bine sa se spele rufele (albiturile. Bucurescî.

si filolog. si acolo împartescii diferite bucate s6rmanilorii. p. op. In acesta (^li se duce mal întregii satulii la kinterimii. mal alesii unde sunt copil mici (5). cari aii în familie morti. împartii în ^iua de înaltarea Domnului azime calde. cepa verde (1) Mangiuca. Reutd. II. cit. pronuntându numele celoru morti. laptele se da In taiere ori strachini (4). an. se scotu din iadu la odihna pâna la Itusaliî. se da si casu (1). In aceste (jlile deci fetele cara apa pe la vecini de pomana In contulu mortiloru (3). p.. Totu In Tera-Iiomânescd esista credinta ca toti mortii ceî p&catosi. cu unii colacii si cu o lumina pe la case. la Ispasâ^ sa se adune femei si babe si sa iee azime calde. (3) Revista pentru Ist. 388. (5) Com. adeca dela PascU. 138 139. de Vesp.curea se dau acum colaci cu olcute (noue) pline de apa . casfi etc. cit. Calind. In acdsta di se daii în Banala flori. brâncjla si luminare de pomana (6). arch. In Banatâ se da sacrificiu colacu împreuna cu olcute (noue) pline de lapte cu luminare. p. districtulii Sireliulul. Mosii de Sân-George. In Fratautulu-nou din Bucovina se trimete asemenea ca mosi o ulcica cu lapte dulce fiertii cu togmagi. precum !n Sichevita. Mosii de Ispasâ saii de înaltarea Domnului. (2) St&nescu. (6) Mangiuca. 139. In T^ra-Românesca se dau in (Jîua de Pascî ouS rosii peste mormtntu. Calind. Pe alocure. Calind. pentru cari se da acelu ou (2). iar pe acela puindii bucatele aduse. In unele comune Insa. cit p. întindendii fie-care pe mormintele mortilorii s6I o fata de masa saii unu stergariii. Bucuresd. voi. cre4endu-se ca In acesta 4i se Înalta sufletele loriî la ceriu si sa aiba merinde pe drumîi (1). 138. precum buna ora în Tereblecea. In T^ra-Românescay femeile. 329. In Dohrogea este datina ca^ cu o (jii Înainte de înaltarea Domnului. (4> Mangiuca. p. 388 si rachiu pentru sufletele mortiloru. din (jiiua Invîeriî. III. cepa verde si rachiu si mergendu prin satu sa . 1884.

mai ieftini. ca sa aiba pe drumti. IlisescI. Tote obiectele acestea se numescu pretutindene In Bucovina amofiy). 51-52. dupa împrejurari. op. împodobite cu totu feliulu de flori. de aceea Românii din cele mai multe parti ale Bucovinei. cofite etc. Pretutindene în Bucovina^ Sâmbata înainte de Rusalii sau Duminica-mare se numesce Sâmbata mo^UorU. 389 alesu unde se afla copil micl^ totu felYulu de vase noue. trimitu des-demineta pe la case. lapte dulce cu tocmagi. Manastiora sau St. canute. agricultoru în llisescî. Fratautulunou. vinu.. miedu. precum: BosancI. StulpicanI. Inmorm. Se datk de pomana colaci împreuna cu olcute noue pline cu lapte. mal alesu Insa busuiocii. St. In alte parti diminata în diua Rusaliiloru. mai (1) lon^nfi. cari se lega pe la torti sau pe la gura cu stramatura rosie. Mosii de Rusalii. Costâna. cu mamaliga ori colaretU (scrobii) . Calind. Se serb^za In unele parti din Banatu si anume în locuri montane locuite de colonii din TeraRomânesca In Sâmbata Rusaliiloru. In comuna BosancI. mosii se ncepu de . Câmpulungu. de Vasile Ungurenii. pentru ca în acesta cjii se cumineca toti mortii^ si daca unulii din nemulu celoru morti manânca. (3) Mangiuca. a. Ilie. atimcî cel morti din nemulu s5u nu se potu cumineca. p. Tiseutu. apoi totu felulu de farfurii. ZaharescI. dimpreuna cu o lumina de cera galb&na^ care se aprinde când Intra tn casa unde au sa se dee mosii. cit.le dea de pomana pentru sufletulu mortiloru. si pe cari le umplu cu apa prospfita. 139. Si de ore ce mortii astepta !n acesta (Ji pomana si pomsnire. la nemuri si s6rmanl. (4) Dict. Siretu. Suceva. Mologia. In Sâmbata mosilorU credu Românii din unele parti ale Bucovinei ca nu e bine ca cine-va sa manânce. iar împartirea lorii se esprima prin cuvintele am împartita sau am dusH si am primitu sau am capStatU mofî^ caci cel ce ducu mosi capata în acelasi timpu si el mosly cu acea deosebire numai. cane^ sipuri. p. precum: ulcele^ stecle de bâutu apa. mustu si bere. Pojorîta s. Onufrciu.. strachini si strachinute pline mal alesu cu z^ma si cu placinte. Todirescî. fiindii credinta ca In acea (Ji mortii sbora In ceru (2). la manusa oleî se lega o chita de cirese si de flori. ca cei mal avuti ducu totu-deauna mal scumpi si mai frumosi^ pe când cei mai sârmanî. Stupea. 45. (2) Burada. p. fiindu-ca este (jiiua loru (4). districtulu Sucevei. apoi în ola se pune o lingura noua (3). prin vecini. pâna ce nu da mal întâi ceva de pomana.

se trimitu ca mosi. apoi din diferite stecle. si altele. cultulu mosilora din acesta cjii se pote . gimn. ca muerile plângti pe la mormînturi. iar la strachinele cu placinte se punu de-asupra acestora. care se numesce mlesnitd^ iar sSrmaniloru se trimitu ole mal mari cu lapte si strachini cu brânza si casu. se trimitu mal alesu copiiloru ulcele noue pline cu lapte simplu sau Îngrosata cu crupe de papusoîu. în orasulu Suc^va. sitisca si strecuratore sau strecatore (1). In Moldova la mosî sau Sâmbata mosilora se da de pomana pentru ceî morti merinde si lucruri precum: cofe. numita altmintrelea si Sâmbata mortilorU. dupa credinta loru. strachini împodobite cu flori. Afara de aceste obiecte adese-ori se dau chiar si miei ca mosi (1). Totu-odata se da dimpreuna cu fie-care obiectu si o lumina de cera. Tote obiectele acestea se împodobescu cu diferite flori mal alesu însa cu crucea pascel (planta). fiindu-ca In acesta di. caro se lega pe la gura sau torta. mâncarile si bauturile aratate In sirele de maî susa. a doua di dupa Dumineca mare. precum si diferite strachini si strachinute pline de zema cu tocmagi. Ei constau din diferite ulcele noue pline de lapte dulce cu togmagi sau cu apa pr6sp6ta. si mal alesu celoru din botezu. ulcele. 390 In comuna Pojorlta. In fine mal e de observatii înca si aceea ca pe când în Transilvania. stud. ca mosî Înca si câte o juninca dimpreuna cu tote cele trebuinciose la o vaca cu lapte. pe care. înca si gaini sau pui de gaina dimpreuna cu o lumina. lapte cu orezu. Totu In Pojorlta e datina ca nânasil sa tramita fmiloru. de Mih. sipuri si cofite asemenea noue si pline cu apa prosp&ta sau cu mustu. precum si câte o lumlnarica de cera galbena (2). cane. precum si în unele sate de prin apropiere. pe lânga vasele. districtulu Câmpulungului. vinu ori bere. precum : donita. carne fripta. în cari se pune vinu. pe lânga pomenirea mortiloru si trimiterea mosiloril pe la case mai esista înca si acea datina. unde Sâmbata mosilorU e cea maî raspândita. iar se tramitu pacatosii In munca iadului (3). IvanIucCl. sau si cu placinte. Banatu si Bucovina. lapte cu tocmagi si o lingura pe de-asupra.Sâmbata dimineta înainte de Dumineca mare si dureza pâna Luni dimineta. (1) Corn. In Tera-Românesca^ în Sâmbata mosilorU. pane. cei ce o primescu îndata o si aprindu si o lasa sa arda pâna ce se sfârsesce. cotaele.

gimn. îndata ce a muritii cine-va. p. daca a fostii însuratii. salbe si altele. cit. Si daca se Intempla ca cela mortu sa fie sferacu. 322. Mariana. (3) Revista pentru Ist.. cacî (Jice unu proverbu : Morte la tinerete. arându-I câte-va pogone de grâu saii porumbii. maî lesne slujesce tota vieta el. stud. (2) D. decât sa iea dela cine-va ajutorii în ceea ce privesce cele de trebuinta pentru sufletulu repausatulul. III. inele. etc. Începu a jeli mortulu (1). op. Stanescu. 26 * 402 ci totrodata Isl despletescu pSrulu si astfl-felu. Seracie la betrânete. Femeia celui mortii. publ. voi. ci si Ia Rutenii din Bucovina. lî daii ajutorii cu ce potii si-Iii Îngropa. cu pferulu despletita si lasatu pe spate. daca repausatulii a avutii fete (2). 329: «La Sâmbata morfUora se tace amintirea celord rSposatI la mormintulCi lord. an. 388. nu numai ca lepada podobele sus amintite. p. pe atunci tn Tle. ca sa faca cele de trebuinta barbatului sCii. . Inmorm. (1) Credinta aceasta se afla nu numai la Românî. Bola la câlâtorie N'ar mat fi sa fle! Pe unu aslfi-felu de omu tota lumea llii plânge. Obiceiuri rel. margele.(1) Corn. Ia Bomânl. p . de Ilie Flocea. iar fetele cele mari precum si copilele. 48. II. Ar da chiar si bani. toti tiu jelescu. Stânescu. Insa nimeni nu primesce. op. Tota ce pote primi este ajutorulii.. împartindu colaci si coliva. Inmorni. omenii sarii. (2) Burada. femeile. cit. saii maritându-î vre o fata. precum: cercei.D.» 391 numi ma! multu lamiliaru. p. atâta cele culte câtii sl tarancele. ce i Iar face la trebuintele sale proprii. lepada tote podobele de pe dlnsele. Ce se atinge de modulii jelirii trebue sa Insemnamii ca elii se cuprinde parte In portii parte în abtinerea dela tote placerile si petrecerile îmbinate cu jocii.

când le-au muritii sotiile sau vre unulu dintre parinti (1). Mercliesu. Balac^na. umbla barbatii dupa mortea femeiloru vara de regula 2 4 sfeptfimânî. si numai iarna. D. MerchesQ. p. preotd în Hoianu si VicovuliVde-sus. Baciu. Innior. Pletosii din Uadasenî. de S. daca mortulii a fostii copilii micii. Nic. de M. parintii s6î nu-lii jelescii. întclegii numai pre tSranl. Crasna si Ropcea din districtulii Storojonetului umbla parintii dupa fii si câte sese septfimânî cu capulii golii (o). Ath. iar iarna celu multu o s6ptgmâna (2) . 216. Solonetu. Jemna. 403 Barbati! din comunele ultime umbla In acestu timpii cu capulu descoperitii numai atuncî. de Drag. când e tare frigii. dict. precum buna-ora în Todirescî. Turturenîi si Ionica alu luî lordachi IsacQ. de d-l(i V. de M. Stulpicanî si Fundulii-Moldovel. In Boianii precum si în alte sate din districtulii Cernautuluî însa. iarna însa numai trei dile. In alte sate din Bucovina. Barbatii. districtulii Câmpulungului. . (1) Usitatu prctutiiidoiuî în Bucovina. 8 9. cit. T. adeca dela morte si pâna dupa înmormîntare (4). cari umbla numai o s6pt6mâna cu capulii golii (6). (6) Com. Alee. L'rsaca din Vatra-Dorncî. precum în Costâna si Stupea din districtulii Sucevei. In Balacena si Costâna precum si în alte sate din districtulii Sucevei din contra. In unele sate din Bucovina^ districtulii Sucevei. ca'n alte parti. (2) Dict. nici când Insa cu capulu golu ca fetele (2). ceî din tinutulu Câmpulungului si alu Dorneî Insa sese saptamâni. (3) Ceî cultî aQ adoptata datina straina de a pune florîCi negru la cusme si palarii. Turturenil. (4) Corn. de Const. parintii îndatineza a umbla dupa fiii si fiicele lorii în timpii de vara dela 2 3 sfiptamânî cu capulii golO. ci numai fratii si surorile. încependu dcla celu mai micu baiatu si pâna la celu mal bâtranu si neputinciosii mosnegii. CotlarciucQ. German si Em de Cuparencu. do Ionica a luî lordachi Isaoii din Mahala: V. si C'onst. Bumbacu. (6) Corn. dar si atunci umbla îmbrobodite. LatesQ si A.Femeile maritate tsl despletescu pSrulu numai când le morii barbatii. lepfida cusmele sau palariile si umbla cu capulii golu (3). Vecjî si lUirada. p. op. in Moldova. vom. corn. Sa pi\rintclc G. Bojinca. porta cusme (3).

precum: verii. In unele locuri din Transilvania. iar flacaii îsi reteza putinu si parulu de 'nainte (6). jeluindu pe celu repausatu timpii de o sfiptfemâna. purtându cârpa. de 'nainte cotrintA negra. (5) Dict. care mai nainte nu numai ca era torte . carî se 'ncepii de obiceiu îndata dupa Inmormîntare (5).In tinutulu Sucevei si alu Radautului umbla fiiî dupa parinti câte o luna sau sese sSptSniânî cu capulu golu (4). Datina acesta. (2) Corn de M. In driculii verii. Il) Coni. Barbatii din momentulii repausarii umbla cu capulu golii. Turturenii si G. de M. trei luni. Cotlarciucu. adeca se lega cu cârpe la capii ca sa nu se vateme de elementele timpului. ve<}î si Frâncu. cu acea deosebire numai ca barbatii. Jemna si lust. Totu asa jelescu si femeile. ba chiar si unii anu Întregii. si tocmai prin acesta se cunoscu ca ei condorescîl pe cine-va (2). (4) Corn. Tonioiaira. se Imbrobodescii. maî alesu fetele. rjese sfeptSmânî. iar de napoî opregU negru. si V. 60. Elis. nepotii. Inmorm. In unele parti ale Banatidul muerile Isl ieaQ In semnu de jeluire cârpe (maramî) negre pe capu. precum buna-ora în Orlatu si în muntii apuseni. de M. Nic. etc. BurduhosCl. Ursaea. iar tota partea barbatesca umbla cu capulu descoperita numai în timpulu acela câtu sta mortulu neîngropatu (7). când o caldura cea mare. cari nu sunt în prima linie înnemurite cu celu repausatu. adeca la cefa cu o strma negra apoi îsi despletescu pfirulu si llu lasa pe spate. sese luni. pletele) la radficina. umbla de regula sese saptamâni. Totu cam asa umbla si celelalte nemuri. o luna. (H) Dict. de d-lCl V. Ursaea. barbatii umbla cu capulu golu si pâna la unu anu. când e gerulu celu mare. femeia mortului îsi schimba cârpa de pe capa cu una negra. Jeînna. catrinta si opregulâ negru. op. fetele se despletescu. de M. 173. (7) Corn. iar daca se marita porta o batista negra pe podoba de nunta (1). p. Sima. adeca pâna ce iesu slujbele. (6) Burada. cit. de d-lQ Roia. In tinutula Siretului. p._ 404 In Macedonia vaduvele porta tota vieta loru negrele. precum si In driculii ernii. . Cârdeiu. îndata ce omulu si-a datu sufletulu. dupa cum le este dorii si jale dupa celu repausatii. Câmpulungului si alu Dorneî Insa. Fetele Îsi lega chica (cosita. Burduhos'Q. Agapi si V. In alte parti totu în Transilvania.

adeca negre. nu (4). ca t6ta viata lui va jeli. si numai In (1) Dim. mal arunca de pe dînsele. 4. orî-ce gatelâ precum: cercel. atâta numai câ eî. era Avrama BabesA. Walachischu Marchen. porta sumanii negru. Bolintin^na. de d-lil loaiiu Popovicî. ca si Qele din Bucovina si Transilvania. intitulata aDrâgufa ostasuluU^ din care reproducemu urmatorele versuri: De-ar da Domnulâ siîntu sa fie Câti s'aâ dusd iara sa vie ! Câti s'aâ dusii toti aii venitu. Înca si o doina din Candreni. nu numai la clasele cele mai culte. apoi Îmbraca si ele haine rosii. op. dacA nu* m6 inselâ. ca sa-sî scutesc^a In cât-va capuld. cincl-^ecl saii patru-^ecl. în cjiile de s6rbatore îmbracati în haine negre. (2) Com. Datina de a purta haine negre !n semnu de jelire. In Moldova târanil nu îmbraca haine cernite. pe care nici când nu l'am vâcjutâ cu o palarie. llA acopgrd. si-sl va tine juruinta. cit. ci si printre tarance.ftecfitu (2). muerile Insa Uii jelescu câte 2. . al carui nume. câtii sta mortulii neîngropatii . cu und stcrgarA. ti murise fecioruld Înainte de vr'o 20 de ani. 6 si 8 saptamâni. Imi aducâ aminte de und mosnegâ batrâna. Rezesii din districtulii Storojinetuluî umbla. umbla pe afara cu palaria tn capii. ci semnele din afara ale jeliril sunt numai umblarea cu capulii golii pentru barbati.raspândita In Banatij. pe lânga esperienta de tote filele. Timpuld jclireî at&rna dela gradulQ Innemuririi. ca si odini6r& Romanii. cari se iau mal multu dupa moda straina. (3) Arthur und Albert Schott. iar feciorii de tarani porta numai câte o basma negra legata la gâtii (3). iar femeile si fetele. cu capulA descoperita (golQ). si cu deosebire Invfelitore de capii. 303: «Valachil jelescâ. afara de despletirea parului. cine are. In alte sate din Bucovina^ precum în Manastiora. înv6tatorQ. ci totii-odata si cu cea mai mare sfintenie pazita (3). ce o pastreza trei (Jile pâna la patru-cjiecî. Ca dovada despre acesta no pote servi. Ala mea puiu dâr a muriiu ? De-asX sci bine c'a mitritU Pune-as! portula la cernita Si fata la ve. simplu. astu-felu ca o sema de barbati. esista si'n Bucovina. Stutt^rt und Tiibiiiften 1845 p. chiar si In timpulu acela câtu sta mortulu In casa. cine n'are. si din causa acesta a juruita. a Inceputu de unii timpu Incoce In multe parti a Înceta. saii numai cele trei dile.» 405 tinuturile cele muntose se mai pastr^za si pazesce ca tn vechime (1).

50. I. nu trece 5 sa îi 6 lunî si so. de d-lfi V. A. sa obsei'\atfi ca barbatii sunt maî grabnicî a se însura îndata ce î-a muritu femeia. Cernauti 1875. sau barbatu sad fcmee. ca are familie grea si altele. IX. ei. Poc»siî pop.orî atâtii v6duvoiî câtii si vaduvele se casatorescii îndata ce aii trecutii cinci pâna la sese lunî (4). Innionn. Partea cea maî mare a barbatii orii însa. »Simu. 57B. care lotCi astepta celii putinu anulu. 8 9 si 50. si anume celu putinii unii anii. op. p. si anume la sese luni. Asj-api. FI. Velohoi'schi. irimn. T. . jelirea cea mal scurta si maî usora a n^muriloru dupa celu repausatO dureza de regula sese s6ptfimânî. p. Nistorfi. lUirada. si a îngriji de copiî. In districtulii Bacaului din România adese. 40H inele si altele. TurlurOiul. carî se marita în timpulii jeliriî. Femeile. p. IMetosCl si M. de (2) Coin. adeca pâna ce se aseza sufletulii la loculu de odihna. de d-lQ Popovicî. casatoresce repede. Oioriroscii si Horn. stud. (4) «Columna luî TraianCi». (8) (Vjni. de Elis. cea maî grea însa pâna la unu anii (2). sub euvîutu ea nu pote trâi asa. de d-niî V. (2) S. «tn tinipulu de fata. (4J Dict. cele maî multe dintre dînsele nu se marita pâna ce nu li s'a împlinitii jelirea. Turturenu.(1) Coiii. (3) (\)m. Jelirea vfeduveloru dupa barbatii loru dureza în cele maî multe partî locuite de Românî totu-deauna maî lungii decât a barbatiloru dupa femeî. ba une-orî chiar si dupa treî lunî. Uniî maî simtitori si cu maî mare durere de inima jelescu chiaru pâna si la septe anî (3). In genere luatu. sub pretextii ca nu sunt în stare de-a purta gospodaria. îiivetalorâ. IL Doiru» ^i hore. Diel. (Jupareneu. se însora cu multii maî degraba. Mariana. nu se prea eelebreza muliri tinjpu de doliCi în onorea eeluî mortu. p. (i. si daca în restimpulu acesta li se întempla vre-o pârtie buna. de Km.» Si maî jos: «Atatîi barbatul il câtfi si femeia nu se casetorescil pâna dupa sese lunî de jelanie». cil. an. pe cari nu le punu vreme de unu anu Încheiatii (1). decât femeia. 153. spunii Româniî (1) Lainbriur.

în patru ^ec\ de iJlile . rom. de A.407 din Bucovina. Latesti. PletosQ. spune poporulii. nu este la toti totii una. Totu asa urmaii mal de multii si nobilioril. Hasdeft. II. barbatu. si cu deosebire preotesele vaduve din cele mal multe parti ale Moldovei. macarii de ar fi în mijloculii iernii. Editia Societatii academice romane. pazi ndii unii anii întregii ca sa nu cada saii sa-Iii iea cine. frate sau sora (1). cât duraza jelirea. In casii când s arii tntempla una ca acesta. Pletostt. limb. p. atunci. sa percja darulu dinaintea nuntii (3). fara ca sa se atinga para focului de ele.» Unele femei însa. Sa par. dar acum saii lasatii de acosta superstitiune. 149. p. (3) Pa^'. Când more fratele vre-uneî fete de taranu. Apud B. P. ca nu si-aO iubitii barbatii de mal nainte (1).» In totii decursulii timpului. si porta numai vestminte de doliii. fiii Iul trebue sa umble sese luni cu capulii descoperitii. si trebue sa-sl lase a le cresce pSrulO si barba. <4) Dict. dupa morte se ducu unde nu e bine. G. (2) Dict. 1127. (o) Descrierea Moldovei. ea taie ceva din parulii saii si pune la crucea dela capulii mormîntulul. 66. Dict. de S. cel din Moldova tnsa credu ca astu-felii de femeî. nu se mal marita de felii de-a doua ora. adeca fara ca sa se friga. lala ce ne spune în privinta acesta principele Dimitrie Cantemirii: uDoliida. t. nu joca nici nu se desfateza^ caci daca ar juca s ar socoti ca si cum ar salta pe mormlntulu repausatului loru tata^ mama. atâtii femeile dl Au()itîl de la maî multi insî. \diT\n Legiuirea\\x\ Carageadin 1818cetimuca «de seva marita temeia în anulu jalei. si A. Precum în timpulii de fata asa si în vechime jelirea nu era la toti Românii totii una. . Daca ar pute suferi sa arda tote hainele de pe dînsele. iar dupa morte li sar pune o p^tra grea pe pieptu^ pe care ar juca dracii In diua aceea In care au jucatu si el Însisi (2). în cât de ar trebui sa faca calatorie ori câtii de lunga. ea pune din noii alta legatura de parii (o). adeca In iadfi (2).va. Când more unii taranii. ca s arii pute si ele marita (4). 408 câtu si fetele si feciorii. si-sl lasa parulii în jos. nu le este permisii sa-sl puna pe capii nemica.

cit. lânga Oltii. op. cari nu Intârdie de-a le spune une-orî chîar nemijlocitii dupa înmormtntaro urmatorele cuvinte: SSrmanelula barbatelCi! . lep3da pâna chiar si paunii. Ba. Inmorni. despre acesta ne pote servi. de stud. V. respective vfeduvele. p. Ca dovada. p. Corn. 409 De când s'a dusa dumnIa-luT. unu satii frumosu din josii de Fagarasii. iar fetele umbla necontenita cu pârulu despletitii (2).ilorii. unde este datina de a se purta pauni In pfilarie (4). Drag. Înca si urmatorea poesie poporana din Votla. nu scapa de Inpunsaturile cam In saga cam Intr adinsu ale fecioriloru. Cuparencu: «In Hopcea fiiî.» (2) Corn. iar dupa a frat. Baciâ: «In Stupea. câcî daca se baga în jocu în acesta tinipa. si Em. (3) Corn. n*a(i voe sa j6c<. BumbacO. 163. vecjî si Burada. de d-la V. precum si'n alte sate din districtulQ Suceveî. iar daca le-aiî muritii amendoi parintii. de Al. (1) In Bucovina si Moldova. Burduhosa. Nici la degete inele. 49.Fetele si feciorii dupa mortea parintiloru nu joca unu anii Întregii. In cele mal multe parti numai sese sfeptSmânî (3). dupa mortea parintilorQ. In Transilvania: De când te-al dusii. cari si-au luatu Indrasnela de-a calca acesta datina strabuna si de-a se arata ca nu le prea pare rfeu dupa barbatii lord. tinerilorQ Ic este în timpulâ jeliriî oprita de a juc^. Turturenu. M'am data prada dorului (1). Nici la urechi floricele. Gcrmanu. pe lânga esperienta de tote dilele. feteloru si feciorilorâ nu le este permisii a purta In timpulii jeliriî nici macaru flori la ureche si In palarii paii cusme.» (4) In tinutula Storoji netului si ala Câmpulungului. si cu deosibire a celorii mal mici. N'am mal pusii la gâtâ margele. In Banatâ unele femei nu-sl spala fata si nic! macar tsl schimba vesmintele de pe ele In cursulu anului de jelire. de At. de locil din ('rasna. Burduhosa. Lambiior. nioî sa merga pe la petreceri unii ana întrega. baetele. Femeile. corn. De când s*a dusii badita Mi-I pustie ulita. V. omenii (Jic(i ca le pare bine ea ad nmritQ parintii. N*am data gura nimârul.

Si-o sa jocu sa mi-lâ desteptu. Nu sciu stare-oiâ sa-Iu desgropu. Sa traescii în veduvie Dupa vro douS luni: Of! sSracu barbatii prostu. Inniorm. Toti venîa La casa mea. Cu bobu înflorit u. respective una and. ici-î glodu. ici glodu. . Când juca Înainte de ce li sa împlinitu anulu de jelire Ici-I tina. Dragostea mea cea cu focii . Xo. » (2) Hurada. Baîa-maro 1889. Ici e tocmai unde jocG. «Nu âmbla Ia nici o petrecere prin 6 s^pt^mâni. Da de când elu a muri tu Casa mi s'a pustiitu. m'au parasitii ! Când Isl afla vre-unii amantii: . Dar decât l-ola destepta . Bunu odorii la cas'a fostu Câtu traia. Bine-a fâcutd c'a pcritu. Ici e barbatelulu mortu. . I. (1) «Gutinula» an. 31. Si la marginea pâmintulul N'oiii mal gasi de protiva luî. 410 Dumne(j[eri sa-lâ ierte Cu fasole fierte. Toti s'au dusa. De-o cîubelca de tutunu (1).Bunu a fostu câtii a trâitu R6u îmî pare c'a muritvi. Ici mi-I barbatulâ meu mortâ. Ici dârme cu mâni la pleptO. Câtu se'nvertla. 49. Ca nu era macarii bunO. p. Of! of! ml-a remasu casa pustie. Sau m'oiu duce la uncropu î (2i Sau ast-felu: Ici e terîna.

411 Dar decât Toiil desgropa. când o v6duva se marita la unii anii dupa ce i-a repausatii sotulii. 157. Sî-oîu sa-î vîndâ si ghetele Sa-la jelesca fetele (1). O sozetc)re la tt'ra saCl povestea luî Mosfl-Albu. A. Hînuiica-saraia 1888. Sî-oîu sa-I vîndu si palaria Sa-Î cetesca liturghia. In «Gazeta satenului. Ierte-mi-te Dumne(JeO. Dormi. asa: Aici tina. saii o fata mare. fiindii raii de morte pentru acelu sotii remasii (3). sau din caracterulu eî celu r6u. când e unu mortii In satii.Oiâ juca si ml-olu cânta: «Dormi. Literatura populara. oulojLrerî din susulil Moldavicî. ce o are pentru ocrotirea gospodariei sale. Poporalii cunosce forte bine daca o vCduva se marita de nevoea. cit. adeca fara musica. Partea II. In România Insa si anume In districtulu Bacaului. Decî In Bttcovina^ când se marita dupa Inplinirea anului de jelire. (2) Lambrior. Bo^'dand. dormire-al somnuld lungQ. nu se spala pe capii pâna nu-lii îngropa. Bucurescî 1852. p. aici glodâ^ Aici barbatelulii mortii. In Transilvania nu numai sotulii celui repausatii. V. ci pâna si femeile cele cu totulii straine. Altcum are sa se aprinda satulii (4). 153. (3) Anton G Pan. iar dupa doi ani nu-î mal ^xce nime nemica (2) In casii când se marita o v6duva. p. atunci nu e bine privita de poporu. p. » an. publ. Sa mi-lii desgropii. careia i sa nimeritii o pârtie buna si nu-i da mâna sa o lase. In România sotulii unui mortii nu se pîeptSna o septfemâna de la mortea luî. unde a muritii cine-va. Mal bine-oiti bea sl-oiCi mânca. atunci se face de regula nunta tacufa. în fine. în op. dormi barbatelulii meii. No 10. 57. In România la casa. (1) N. nu se spala . Ca câte-am trasa îmi ajunguî (3)» SaO. nime nul iea anume de r6u. Sl-oiii sa jocii.

precum buna-ora la Rutenii din Bucovina. stri<^Hturî si chiuiturî culese de inaî inultî liiv^talorî zelosî. 49. p. T. 1). (4) CalindanulA poporului pe anulu conuinCî 1889. p. po care calca. Dupa Împlinirea timpului de jelire vaduvele se potu marita. do mâna de catra unu se prinde în jocil. e mal multu decât probabilii ca Românii aii mostenit o de-a dreptulu dela strabunii lorii. p. Bojiiica. 216: «Când terna o naframa la saâ unii feciorii. op. Femeile românie. an. iar fetele totu atunci iesu la jocu si intrarea se face In cele mal multe parti astu-felu: fata purtata de mâna de catra unu tecloru. p. Titu Liviu ne spune In privinta acesta urmatorele: «In timpulii jeliril femeile Îsi lepSdaii purpura si aurulii (4). (2) Lanibrior. p. dela vechil Romani. 153. prin retinerea dela tote petrecerile Împreunate cu jocu.» . si de a nu se mal lua nici unu lucru din casa (1).» Fecîorele romane^ cari erau nemuri mal de aprope ale (1) Corn. 412 va ochii si pâna dupa inmormtntare. alpaniintu. se obicinuescc de a nu se da gunolulu din casa afara. Inniorm. pe când de alta data nu platescu nimSruI nemica (3). desi o Intâlnimii si la alte natiuni straine. fara ca cine-va sa le iea anume de raâ . fiindii raii de morte pentru membrii ramasi în acea casa (o). precum si*n alte sate din districtulu Sucevei. op. (io M. fetele. când dasa. p. ca si Româncele nostre de astazi. dau scripcariloru vr'o câti. 158. (o) lonenCi. p. intra fecîorolc dupa trecutiilQ anii maî intâiu în jocîi. rit. cit.rufele (albiturile) si nu se spoesce o saptamâna. 423. a lepfida tote giuvaerele de pe dlnsele si a nu le mal lua pâna ce nu trecea timpulii jeliriî. (3) lonenft. (2) Columna luî TraiaiiQ. 71. cum muria cine-va. asterne o naframa la pamlntu pe care o calca cu piciorele Înainte de-a juca si apoi se prinde In jocu (2). p. 43. Sil)iu.va crucerl. IX. Brasovil 1891. Datina jeliril prin lepadarea giuvaereloru. Jt'iniia. In Todirescî si Solonetu. prin purtarea de vestminte negre si mai alesu prin umblarea cu capulâ golu si cu pferulu despletitii. 42 43. carî intra Întâia ora dupa jelire In jocu. Hurada. In Bucovina^ totii în restimpulii de cum a închisii cine(1) Doîne. îndatinau.

sicut ab imbre jrraves. sub republica romana. XVI. unu anii întregii si se numia an7iîts lucttis. sequerentur lectum. fara onore (3)- (1) Varo la Non. Acestia asemenea llii petreceau In vestminte de jale. (4) XXIV. Varo (jiice în privinta acesta: «Copilele. e.(3) Corn. DESGROPAREA. si cu pfirulu lasatu pe spate petreceaii pe celu mortu la mormlntu. daca d. îmbracau vestminte negre. (2) Aspice demissos lugentis more capillos et tunicas lacrimis. la din contra. Besan. In epistola catra Ariadne. dice : aPrivesce pfirulu despletita dupa datina unul ce jelesce si tunica plina de lacrâmî ca de ploie (2) » Jelirea dura. cit. Totu asa faceau si amicii si cunoscutii mal de aprope al mortului. capillo demisso. îsi despletlau pSnilu. de d-l(i I. ca si la cel mai multi Români din (liua de astadî. i 414 XXXI. proximo ainiculo nigello. Quidaliud in luctu quam purpuram atque aurum deponunt 413 mortului. vfiduva se marita maî nainte de a trece acestii anii. Elii se tinea regulatii. în «Albina» an. . iar cele mai de-aprope erau într unu vestmtntu negru si cu pfirulu despletitii urmau dupa mortu (1). iar în timpurile cele mal vechi. cari erau nemuri de aprope ale mortului erau cernite. Avramii jun. 68. No. o pedepsia legea prin perderea unora drepturi de mostenire. 7. si astu-felu apoi cu capulQ descoperitu. stud. publ..» Iar Ovidiu. I. si cu capulfl golii. adeca In vestminte negre. 14 : Propinquae adolcscentular eliam anthracinis. fara omenie. (3) M. era declarata de infama.

dintre cari unii testimelii si-o lumina pentru dînsulii. alu cincelea sau alu septelea dupa înmormîntare. iese cu lumina aprinsa din altaru în despartitura barbatesca si începe apoi prohodulâ^ pre care îlu tace ca si la orî-care omu de curendii repausatii. apoî cu 2 3 oca de vinii. spetele. care e de maî nainte însciintatii. si la septe anî dela mortea unuî omu bStrânu. si anume: ciolanele. înainte de începerea prohodului însa nemurile mortului daii dascalului douS testimele saii tulpane si dou6 lumine. pomenesce pre cela mortii atâtii la proscomedie câtii si 'n decursulO liturghiei. scotii costeiulii cu ramasitele mortului afara din biserica si le ducii la tinterimii . Dupa ce le-aii asezatii cu cea maî mare grija In chipulii aratatii^ cosândii costeiulii la gura. Preotulu. Preotuli!. unde sta pâna a doua (jii. nemurile cele maî de aprdpe ale repausatuluî punu pe ciocli ca sa desgrope mortulu si sa-î scota tote osele afara. si anume la cel maî avuti. din cari e compusa corpulu.La trei anî dela mortea unuî copilu. andrelele. bocindu. iau osele. cari se afla de fata. spinarea. nemurile. Une-orî. adeca pâna Dumineca dupa liturghie. Datina acesta în timpulu de fata exista numai în unele comune din Moldova si Tera-Românescâ si se face în urmatoriulu chipu: In Sâmbata de pe urma a anului alu treilea. iara titva sad scafârlia de-asupra. se face chiar si cu soborii. Dupa liturghie iau nemurile costeiulii cu osele din despartitura femeesca si-lii ducii în cea barbatesca. dupa ce le-au spSlatu [acuma deajunsu. costele. la cincî dela mortea unul june. ca fie care mortu sa se desgrope si sa se prohodesca ca si întâia ora când a fostu înmormîntatu. Dupa ce l'au desgropatu ciocli. la mijlocii. le punO într o covata si. îlu ducii la biserica si-Iii punii în despartitura iemeilorii sub icona Maiceî Domnului. glesnele si fluerele picîoreloini în fundu. ca cutare si cutare are sa se desgrope. primindii cele date. era în vechime pretutindene datina la Uomânî. Dupa ce sa cetitii întregii prohodulii. si pe urma. le spala maî întâîu cu apa curata pâna ce se facu albe. umerii. unde are sa se faca prohodulii. ca nu cum-va sa se perda vre unii ciolanelii. bratele precum si cele-lalte 415 ciolane. le punu întrunii costeiâ de pânza. iar cele-lalte sa le duca în altarii sa le dea preotului.

p. In alte parti. apoî II cotesce preotulG rugaciunea de deslegare a juramintelorG ce pota fi asupra luî. de S. preotii si iiiv6talorQ !ii Hâdâseul . ci-lu lasa în nauntru. cit. si din causa acesta n'a putreditii (2). 329. asternu de-asupra luî. p. Românca din Malini. cari 416 8afi observatii tntâia ora când a fostu Inmormlntatu. T. o pânza . op. dupa ce preotulu Ie uda cu vinu. Inmorm. câte o gaina peste gropa. punii în fîe-care margine a gropeî câte o lumina de cera galbfena aprinsa. câtu e sicriulu de lungii. punii osele îndarfeptii în gropa de unde aii fostii scose si daii cioclilorii. lon^nfl. de sufletulii mortului desgropatti Mal pe scurtu observa mal totii aceleasi datine si credinte. (3) T. sau In unu altiî cosciugii. 62 63 . fa* cendii dupa Inmormlntare chiar si prasnicii saii comandare si radicându pomulu. si astiifelii îlii prohodesce preotulii dupa ce a esitii dela biserica. Daca mortulu nu e putredu de tolii. naframi saii prosope. Ba unii porta chiar si slujbele din nou si anume In decursulu postului mare. Ve(}î si Burada. In casulii acesta nemurile mortului chiama de regula maî multî preoti ca sa-Iii prohodesca si sa î cetesca rugaciunile deslegariî^ crecjendu-se în genere ca trebue sa fie de cine-va blastftmatii si aturisitii. (1) D. atunci nu-lii scotu de felu afara din gropa. totii din Moldova si Tera-Bomânfyca^ daca mortulii se gasesce neputreditu. (2) Dict. si archiereulii sau preotulii îl cetesce rugaciunile deslegaril pentru cel afurisiti si apoi se înmormînteza (3). op. Burada. daca se Intempla ca !n acestu tinipu sa-i mora vre o ruda (1). 46: «Când se desgr6pa und mortCL si se gasesce neputre4ita. In comuna Zanoga din TârorBomânescd e datina ca osele sa se strlnga întrunii vasu sau o pomnetd de pânza si astu-felu. se crede c4-î jurata. împartindu ducfitorilorii procesieî si a costeiuluî testimele.» 417 . ca si când ar duce pre unii omii de curendii repausatu. Latesa.cu procesia. cre(jiendu-se ca e juratii. Mariuca Nistorfl. p. Sa parintele G. p. Stanescu. Ajunsi la tinterimii. recitându din psalmulâ a MUiiesce-mS Dumned îdei> cuvintele uStropi-mS-vei ci$ isopii si mi vel curatîy> le asâza la locu curatu. 62. In casulQ acesta se razima de zidulCL uneî biserici. se razima de zidulu bisericei. Inmorm. cari le astupa. adeca afurisitii. cit.

precum si'n comuna Zanoga din Tira-Românesca. In casulii din urma nemurile mortului sunt totii-deauna cu multii mal triste si deprimate^ si varsa cu multii mal multe lacrimi decât atunci. atunci nu se mal astepta ca sa treca timpulii hotarltfl pentru desgropare. se mal crede Înca ca mortulu . ca'n timpulii de fata. Miarianif Inmorm. Deci. de Mariuca Nistorâ din M&linT. In comuna Tatarei. p. judetulii Iasi. judetulu Oltu. când 11 afla numai osele desirate si gole. atâtii âin Moldova câta si din T&a'Bomân&cdy este datina ca mortulii ce a muritii mal pe urma sa se desgrope la sese 8&pt3mânl. dupa ce se desgropa strigoiuli). si daca-lii gasescii cu iata In josii. Spunii mal departe bfitrâniî. ci 'n multe comune. 91 (2) Dict. 418 tadata i se bale unu paru de Icmnu de tisa prin inima. Sl sâ me srotî la cinci anî Sa-M facii gustu cu dusmani (3). Când se ntempla ds more vre-unulii din nemulii celii mal de aprope alii mortului. se (jiice ca e strigoiU^ si (1) Bolintinenu. din care reproducemu urmatorele versuri: Sî-oîu sa lasii cu giuramîntu Ca sa-îiî faci sicriu de plumbu. aflându-fee unu mortii neputredii. Sa mg 'ngrochl tu mal adâncii. Calatori! la Românii din Macedonia. In judetulâ Mehedinti In timpurile vechi. ci de mal multe ori. i se cetiaii rugaciunile de deslegare si i se facea prasnicii (2). nu se desgropâ numai o singura data. vinii preotii de-1 cetescii si-ltk deslega ca si 'n România (1). pentru ca prin acesla se crede ca-i pazesce ca sa nu inora îndata si Damurile râmase In vieta (1). Iasi 1888. si totii-deauna de câte ori se desgropâ. Poesil populare. Doine. Cum ca datina desgroparil a trebuitii sa (îe mal de multii forte respânditâ si cu deosebire In Moldova. la BomânX. sau i se sc6te inima ^i cu ea se ungâ toti membrii familiei. p. ca In vechime. se ducea la munte si se arunca sau se Îngropa acolo (2). 27 92.Românii din Macedonia credu c& numai unu omu care a fostii calcatoru de juramtntu nu putrecjiesce. 132. Caniand. aflându-se unii mortii neputredii. in mal multe rlndurl. se pote cunosce si dintr o doina din comuna Badenî. (3) M.

când more. p.t3 54. înaltarea Domnului si St. Transilvania.> (4) D. op. scrie d-lu Th. de aceea. cu deosebire tn sera spre St. [>. si anume: In locu de a i se Inlinge o undrea In buricâ. când aO cea mai mare putere. 41 . nu numai ca facu omenilorii o multime de neplaceri. neajunsuri si daune. p. 326. Andreiu.e strigoiii daca s'a nascutu cu perdea saii camasa pe capu.'*Kr6pft. 53. In comuna Zemeeci. saij li se taie capulâ si asa se punu apoi tn sicriu si se tngropa. si atunci nu numai ca ieaîi laptele de la vacile mulg^tore si Ie sugâ sângele. Burada. unâ satA aprope de acea comuna. (6) D. In gura si In nasu [Si. saii i se înfige In buricii o iindrea si o lasa. precum buna ora In comuna Secadate si Sacelu. op. aiâ) si pietre. ca sa nu se pota scula din mormlntCi si sa suga sângele sau sâ mance inima celora vii. tn ochi si In pieptu. si apoi !ntorcendu-o In secriu cu fata tn jos ail Ingropat'o iarasi (1) » In alte parti din Transilvania. D. SiSnisLU. Glieorghe. meraera la mormtntij si desgropara cadavrulO. « Aflând u-m6 In Transilvania. de cum Innopteza si pâna cânta cocosii. care tinea netncetatu de vr'o cate-va (jile. mortii. 53. acolo ca sa-I pera puterea si sa tm mai puta face râii (4i. 325. au coda. Stant-scu. T. crecjlendu ca ploia. op. atunijî acesla ws de. ci totu-odata manânca . (1| Buradu. este forte rCspândita nu numai la Românii din România libera. p&zindu-s (2) Burada. cit. Sliint: cliiar s(! zomisli-scfi asttl-fi. dupa cum spunu unii. si u alta pi'rs6ii£i din familia acului dliitAiil morlft. caci pretutindene se crede ca strigoii iesu noptea din morminte. Banatu si Ungaria. numiti tn unele parti ale Transilvaniei ^iscol.oia. cil p. p. înainte de a fl îngropatii trupulu lui. mal multe femei din Poiana-M6rului. sail li ae baga In gura ustanoia (usturoiO. Inmorm. se Îngropa cu fata In jos. Inmonii. si data îl c& osie atrigoiH si Îndata i se bate unCt par i-a se ur^a totî membrii ramiliei. sau li se împlânta In inima o tepa. Inmurm. se Înfige unu fusQ In mormtntulii repausatuiul (5). si-Iâ strapunsera cu furci de fierti tn inima. cit. ci si la cei din Bucovina. se lega cu rugu. provenea din causa mortii unei fete Îngropate de curlndii si presupusa de striguica.'li:i. In timpulu mai din urma Insa datina de mai sus a Inceputii a se rari si a se întrebuinta alta. . si-i punii putinii meiu In sicriu. Iiini'-nâ. Credinta In strigoi. p. «Daca la si-sc s6|)ltÂniânî dela iii6rtca cul-vik iiiurt. si cari se cunoscâ mal cu sema pe aceea ca. nasct^ndu-se i" ca senina aia calitat'^ '^^ stri[. despre cari se crede ca sunt strigoi ori pricolici. (3) Uurada.

când presupusulii strigoifi supfira prea tare pe cei rfemasî In viata. 421 . lagiiiin.» publ. despre cari se presupune ca aii relatiuni cu spiritele cele necurate. de d-lG Av. 38. Iara dupa câte-va s6pt&mâni se desgropa si^ de-liî afla numai tn câtu-va miscata In secriii. în «Familia. Atâtu în privinta corpului omenescii. sau daca li se pare lorii a-lQ vede noptea cercetândii locurile pe unde a traitii. ilin iese din mordupi ce cânta 420 se punu In secriii cu tata în jos. 11 batii unu cuiu de lemnu dreptii In inima. credendii ca apoi nu iesii noptea din mormîntii si nu umbla în orele secrete ca sa taca omenilorii reii (2). IV. Românulii aprinde candela saii diferite lumini si arde miresme sfintite pe raormîntulii s6ii.rindu pe rindu câte unu membru din familia lorâ. si altî Rom.» I). Stanescu.» Nic. când i se face desgroparea si deslegarea de blastemele oselorii. aralându li-se In visu. (1) Com. IVsta 1871. Pesta 1868. 449 450. No. iar dela alii septelea anâ încependii înainte dispare ore cocosulCt de mie(}ulu nopti! Io piere puterea ^i iar se ba^^a In morniintti. (2) Ve4î «Familia» an. In BanatU nu numai pre aceia. saij Ie manânca numai inima si le sugu sângele. preot u. 325 : «Ideea ca uniî morti se facQ strigoU c forte respândita. le culca cu fata în jos si asa le îngropa. 63. VH. si mai alesii de când mai multi insi fura torte aspru pedepsiti de catra autoritatile civile pentru credinta lorii cea desarta si pentru datina lorii cea rea de a-i desgropa si a-i diforma în chipulii cum sa aratatii (1). p. pironindu-lii astii-felii de hmdulu secriuluî ca sa nu se mai pota scula. precum si pre tote acelea femei. op cit. In timpulii maî noii Insa atâtii credinta In strigoi câtii si datina de a-i desgropa si strapunge In inima a tnceputii a disparea din Bucovina. din care causa trelunt strigoi. Macoveid. Iar acesta se face numai atunci.» an. i. ci chiar si pre vrajitore. pentru care pâna Ia alii septelea anu. dupa cum crede poporulG» iesd noptea din mormîntG cu cosciug^uld fn capa si manânca rlndâ pe rtndd cate unCi membru din familia sa. p. Densusand : «Scrutari mitoloi^ice la RomanT. p. Eî. despre cari se crede ca sunt strigoi.

fara a maî aminti j. livchia. A-sî aminti de ceî carî oâ fontii. Cine nu face a sa. venei-area mormintelorCi este semnu de vitalitatea nationala.» 422 XXXII. Aceslu actu cre^tineseu da.slenu» a oseloru. Dupa desj. Numaî leirca moderna a cimitirelorO asezat** afara din orasr. (1^ V. din causa slrimtoririî cimitiruluî. lUiruivscî 1888. provenite din ritualulil mortilorîi la crestinî.!t''pteloa anCl st» face de.^i de fnitinientele din haine cu cari a fostfi în«^ropatCt vri'-unii ptM'sona. însemnate tiindu maî adi'se cu cate o ciiice de lemnCi. mortulu dispare ore cum din amintirea urmasiloru liiî. maî numai cu corpulu. a asitruratil repaosil eternii mormintuluî. maî alesii daca In aceiasi gropa nu maî vinu alti odihnitori noi (1). aprope numaî acele morminte maî exista. trropile se j^olira de ose ea sa facil locCi la noî odihnitori. mormintele nu aQ maî fostfi locuri de odihna eternd neturburate.n'opari»a de septe anî. p.. unâ aj». maî ah>su daca in aceea-sî irropa nu maî vinu noî odihnitori. Opoiv complt^te. carî ail fostu asez. «Acesta imprejuran» ne explica putinulu numeru de morminte.sgropari'a if\ slîntirea orî desl4»«rarea dt» hle. este o proba a aceleî vitalitati. La alu î. cari aii strabatutu paiia la noî din seculiî anteriori. cinn erau mormintele romane vechî. SUFLETUL O Dela Inceputulu studiului de fata si pâna aici ne-amu ocupatii.entu distruiretoru alCi mormintelorCi. In adeverii. si une-orî. A.cum amintirea urmasiloru s6î. II.. < )mulCl leira totu-deauna liresc4' pi-esentuhl de trecutQ. adeca cele clitorescî. 588: «Dola introducerea crestinisiiuiluî in Dacia. din nenorocire. cu datinele si . de ceî carî aCi lucratii In vre-o directiune pentru tera. siiil din oruranisatiunea sociala. inelulu care une-orî era însu-sî siirilulu mortuluî. faclia la serbalorî mari si arde miresme stintite pe mormint(»le aloru seî. t.triCi ilustru. Pâna în alii septelea anu UomânulCi crestinii aprind4' candela. ritualuld crestinescQ a redusa cultulu mormintuIuT la sijite ani. mormintele disparura. oi'asium» de ilespoiarea mormintuluî de cele maî pretiose resturi istorice : hanutulu dela toia^il. tara sii-^j?î dea sema de ce face. Miroiiu Costinu.ite in interiorulu bisericilorCi. pentni ceî carî potil sa-sî platesca pos(»siunea neturburata a doî cotî de pamintu ! «Si cu tote aceste scaderi in cultulu mormintuluî. ( 'restinismulu a foVtCi îjsi estt». amu pute dice. nu pote sa-sî dea seina de viitord. Afara din l)iserica.

când se pune unu stergariu la feresta si unu pieptene pe pragulu usel . pâna ce se îngropa mortulii. Dumnecjleu llu chiama la prasnicu si asa se duce sufletulii o data cu corpulu (1). se departfea si elii de dlnsulii si trecendii pe la vami se duce sau în iada saii în raiU^ dupa cum i-aii fostii si faptele: rele sau bune. cum si pe unde umbla elii pâna ce ajunge la loculii de odihna saii de munca.credintele privitore la acesta. dupa ce s'a despartitu sufletulu de corpu. Cum iesîi tnsa cu mortulu din casa. ca sufletulCi. Românii din orasulu Suceva credii si spunii. Cei din Sfcroescî spunu ca totu timpulu câtu sta corpulu Înca neasezatu In mormtntâ. dupa ce amii spusu totii ce amii avutQ de spusii In privinta corpului precum si în privinta eliberarii sufletului de la munca cea eterna. Cel din TodirescI si Solonetu spunu ca sufletulu. atâta sta si elii pe lânga corpii si pe lânga casa. merge forte suparatii (2). se arata la trei c^ile. parasesce casa. se înalta la ceru. iar a treia di dupa ce sa înmormîntatii acunia mortulii si i sa facutii prasnicii. sede într unu ungheriu alu caseî si acolo astepta pâna ce scotfi mortulu afara. se duce forte bucurosu. daca-I daii nemurile sale de asta data ceva de pomana. stândii la capulii acestuia si jelindu împreuna cu cel de casa. Românii din Mihovenî si Bunint! credu ca. precum si cu celea ce-i sunt omului de neap&rata trebuinta pentru mântuirea si odihna sufletului 86ii dupa morte. 423 dupa ce a esitu din omii. Acum însa. Dupa ce se îngropa corpulii. Vomu începe deci maî întâî cu credintele si datinele Românilorii din Bucovina si anume a celorii din districtulii Sucevei. sufletulu sâde de napoia casei si astepta pâna ce iesu cu mortulâ din casa. unde a vietuitii. si se duce în ceriii (3). Dupa aceea se mal arata la sese dile apo! Ia s^se luni si pe urma la unu anii. mal rSmâne pe pamîntii. pe când despre svfletU amu amintitii numai icî colea câte ceva. apoî ese si elu cu acesta din casa si. La sese sfeptemâni vine acasa si. a sositii rendulu. care-î este renduitii de Dumnezeu amfisuratii faptelorii sale din lumea ac6sta. ca sa vorbimii maî cu de-amaruntulii si despre suftetd. iar daca nu-I daii nimicii. dupa ce-lu petrece la mormîntu si vede cum îlii punu In gropa. Românii din Balacena credii ca. câtu sta corpulu omului nelngropatii. pe stergariu sa se odihnesca. dupa ce se despartesce de corpii? când. . dupa ce a esitii sufletulii din corpii. Sa vedemu ce face acesta. iar cu pieptenele sa se pieptene.

o (1) Corn. apoi merge si petrece iarasi In cerii. se scobora din noii din ceru si cerceteza casa. atunc! se scobora si elu din ceru si-Iu petrece pâna la mormlntu. ^3) (. g-irnu. merge si petrece In ceru "pâna ce sosesce timpulu» ca sa i se înmorminteze corpulu. îndata se pune o naframa. când more unfl omu.î insi pretindii. Sufletulu sede pe naframa lânga mortu pâna ce se duce mortulii la mormîntCi. AvramG. si se pune acolo unu paharii cu apa curata si pe paharii toiagulii ca sa arda. apoi la sese s6ptâmâni si la unu anii la acea casa. comuna In apropierea orasului Siriettl. cu unu colacu sau o bulca pe dlnsa si o lumina pe feresta^ cre4cndu se ca acolo se aseza si sta sufletulu In decursulu celoru trei ^\\e^ câtu sta si niortulu In casa. de unde se tntorce iarasi la trei si la sese (^ile. dupa cum si-a câstigatii (2). In Manastiora sau St. adeca merge saii în raiii saii In iadii. viindu ângerulfi dela botezu si lafindu-lu cu sine. Onofreiu. atunci nu numai ca vine copilulii peste nopte si bea apa. ca facendii acesta.'om. câtii timpii a vietuitii pe pamlntii In acesta 41 deci Indatineza Stupcanii de a pune o tava cu faina In loculii acela unde a muritu omulii. . si sedendu pe naframa si gustându din bulca si apa din ulcica. giiun.(ll C'oin. In Vicovulu-de-su8 si n Bilca. ca suflotulii nemijlocitii dupa ce se despartesce de corpii. A treia (Ji dupa ce sa Inmormîntatii corpulii. Jemna. de AntonO Fetriceiifi. stud. sate în districtulii Radautuluî. au vfecjiutii o multime de urmusore ca de copila împrejurulii paharului. Românii din orasulii Sireta spunii ca daca pe loculii. gimii. si ud. A treia cjii Insa se Înalta la ceru. trece peste tavuua cea cu faina. Mulj. si trecendii elii pe acolo i se cunoscu urmele si cunoscendu-i-se urmele e unii semnii ca-î trebue ceva. (2) Corn. de M. (2) C'om. Când se Inmorminteza corpulu. gimn. de Al. o naframa si o lumina. tn care a traitu împreuna cu corpulu. cretjiendii ca viindii sufletulii. Atunci nemurile lî daii oil-ce de pomana si-Iii jelescii (1). stud. când more cine-va se pune la capulii luî o ulcica cu apa. se cerne faina In sera cea d'intâi dupa ce sa tnmormtntatu. Hacia. 424 ! Ceî din Stupea cjiicu. ci a doua (jli dimineta se cunoscii chiar si urmele sale pe unde a umblatii. de Elisaveta Agapi 425 ulcica sau o sticla plina cu apa. unde a muritâ unu copilii. unde a locuitii. de I. Apoi pleca si elii pe calea sa. stud.

varsa apa. dupa cum am v&^ulii si maî susii. dora. Dupa ce a muritii credu ca sufletulii se duce dreptii la strachina cea cu apa. ca sufletulu pâna la sese s6pt6mânl dupa scoterea si tnmormlntarea corpului. Înainte de a esi omului sufletulii. Strachina sau 61a respectiva se da de pomana celui ce a tinutii lumina. o strachina saii o ola cu apa prospata si curata lânga dlnsulii. Asemenea. si anume când li tinâ lamina. când se iea vr o ola de la focii nu e bine a-î lasa loculii desertu. pentru ca murindii nu poti Închide gura. In care sa scaldata sufletulii. cre^endii ca tare-i arde sufletulu. In fine. Ba elii. pe urma se scalda Intr'lnsa si astii-felii se r^coresce. unde a muritu omulii. tndatineza de a pune. iar alta noua. de care a fostii si mortulii (2). care. ducenduse cu dlnsa In gradina. 426 urma acasa. se da ulcica de pomana unui omii sSrmanii cam de etatea aceea. elu se bucura forte tare. e semnii raii. nu numai pâna la sese saptamâni. ci si mal târcjiii înca cerca corpulii daca nu i se da nimicii de pomana. bea putina apa de aceea. CârdeiQ. dupa co a venitu acum sufletulii si a bâutCi din apa. Dreptii aceea nici unii Crasnenii nu se Încumeta a se culca si a dormi în decursulii celorii sese saptamâni pe loculu acela. CârdeiQ. Maî departe credu Crasneniî ca nu e nici de cum bine a sta pe /eresta deschisa. de 6re-ce. una : care trebue sa fie lacuta din toiagii. (2) Com. o ulcica cu apa. iar strachina o iea si o duce mai pe (1) Corn. Românii din Crasna^ districtulii Storojinetului. A treia di. Totii In Bilca este datina de a se pune dupa Inmormlntare In loculii acela. si daca nemurile sale li dau atunci ceva de pomana. do lust. se pune lânga corpu si totu timpulu câtu sta acesta In casa sta si elâ lânga dlnsulu sau se pune si sta Ia cheutorea casei. Sufletulu Insa^ dupa ce a bautu din apa si sa scaldatii. si apoi se înstraineza si nu vine mai multu (1). dora Uii pote afla. mal alesu Insa noptea hojma cerca corpulii si se framlnta dupa dtnsulu. de lust. unde a muritii si a statii mortulii înainte de înmormîntare. ceia ce. pe unii pomii. unde s'aii pusii. Aceste lumini ardii In trei seri acolo. o bulca si dou6 lumini. când mori nu pote esi sufletulu din casa afara. si se Intorce cu pompa Indferfeptu la cerii. vine neîntreruptii la casa unde a Incetatu din vieta. credii si spunii Crasneniî.Dupa acesta nu vine mai multu pâna tntr alu septelea anu si anume tn diiua !n care a muritu. .

saii se duce si se baga într'o vita curata orî întruna spurcata si dupa aceea în pasferî. si Dumnedeii pe urma îlii trimite în altii locii. sufletulâ nu vine mal multii ca sa-sl cerce corpulii (1). ca suiletulij. întrunii trupO unde sa petreca în chinuri. Asta trebue sufletulii so faca în decursii de 40 de dile saii. In acesta calfitorie îndelungata sufletulii este totii-deauna petrecutii de unii ângerii.. Când pocnesce sau trasnesce ceva în casa. dupa ce s'a îndreptatii si curatitii deplinii de tote pfecatele. atund e. si anume. se Inverfesce trei (jiile prin casa. dupa înprejurarî. pentru ca. unii semnu ca a venitii sufletulii. si ionica alCî luî lordachi Isaca. si anume dupa înmormîntare sufletulu se duce. când sufletulii vine pentru ultima ora. preotii. Turtuivnu. se duce si elii dimpreuna cu acesta pâna la gropa. iar a doua ora Ia unu anu. A treia ^i însa. si daca cine-va se încumeta ca sa se rostesca catra unulii dintre dlnsif cu unii cutitii. iar când viseza pe mortu ca a venitii acasa. daca a fostii pfecatosii. câtii a avutii sa-Iii traga.De la sese saptamâni înainte însa. dupa credinta Româniloru din Boianu si Mahala. Dupa trei (Jile însa. si se (jiice ca necajitii fîindii de trecerea prin atâtea trupuri si-a trasii acum canonulii. Bomâniî de peste Pruta. 427 In decursulu unul anii se Intorce de maî multe orî si anume: odata la s^se saptamâni. când se Inmorminteza corpulii. spunii el. iar la urma se baga saii întrunii omii. (le d-lil \'. Dupa acesta se pornesce si ratacesce o bucata buna de timpii prin lume. când se face osfestanie si pomenire. ci (1) Aucjitil dela maî multe românce din Crasna. unde petrece asemenea trei dile. din diua aceea încependii. iar daca a fostu curatii îlii trimite în unulii pficatosii ca acela sa se îndrepteze. dupa ce sa despartitii de corpii. nu se mal teme nime a se culca si a dormi pe loculii acela. .' si anume cel din Boianii si Mahala. Românii din Stulpicanî. districtulii Câmpulungului. se (1) Coin. dicii ca atâtii sufletulu câtii si mortea staii trei (jiile pe lânga corpulii omului si pe lânga casa în care a repausatii acesta. dar nu pentru totii-deauna. credii si spunii. care abia se nasce. se duce si trece tote vamile si ajunge în raiii. atunci e unii semnu ca cerca ceva de pomana sau ca sî-a adusii aminte de noî si a venitii sa vada ce maî facemii si cum traimii (1). si din pasSrl. si maî multii. De aici se duce de-a dreptulii înaintea lui Dumnezeii si-I spune ca a venitii de unde la trimisii.

câtii a fostii în vieta si-i spune: aici aî facutii acesta. TonigarCi. 429 Eâ me despartescii de tine Si me ducii unde e bine! Daca. Sasca. se duce si elii cu dînsulii. ca sa aiba sufletulu când e însetatii. (2) Coni. plaiulu Muntele. de Nic. si altele din judetulu Suceva. apoi parasindu pamîntulu. Dracenî. din contra. de unde bea. sta si sufletulu cu ângerulu s6ii pazitoriu în casa. CotlarciucG. hoitule. si dupa ce aii slobozitii acuma cioclii corpultt în gropa. O sema au datina de a aprinde. si totu asa pâna ce sfârsesce tote lucrurile. câtu sta sufletulâ în casa. Dupa acesta maî sta înca 40 de (Jile pe pamîntu. MerchesCl si I. In Moldova si anume în comunele Petia. atunci sufletulu. sufletulii. gimn. Ca eii mcrgii la Domnulii sântii. pe loculii unde a muritu. iar când îlu înmorminteza. Baia. trebue sa treca prin unU focâ^ si trecendu foculu acela merge într'unu loca rScorosit^ unde astepta judecata cea mal de pe urma. A treia di. stud. Malini. punu unu paharu cu apa. L^iînn. câte o luminare în diua de Alexiî (2). trupsorule. dincoce acesta. sta trei dile pe lânga casa precum si de-asupra capului celui mortâ. In rfestimpulu acesta ângerulii îlii porta prin tote locurile: bune si rele. îî diice: Trupule.428 dice ca respectivulii Isî taie ângerulu sfeft pazitoriu pe unu timpâ de septe ani (1). (1) (k)in. când ducii pe mortu la gropa. atuncî îlii petrece si elu pâna în tinterimu. Radasenî. Românii din Fundulu-Moldovel istorisescu ca câtfl sta mortulu în casa. stud. pe unde a umblatii elii. pâna ce aî saî. li spune: Hoitulo. Negrule-amarîtule ! . credu Românii ca sufletulO. dupa ce sa despartitii de corpii. de Const. In timpulu acela. mortulu a fostu unu omii pfecatosu. hidâ. daca a facutii bine. facu prasnicu. Scumpule odorule! Dute-acuma în mormîntii.

ângerulu îlii plimba prin tute locu- . Dar elii n'o face acesta numaî In cele treî serî. unde sa sfiversitti din vieta. de regula ramasita toiagului. cu unu colacii pe dlnsa. unde a repausatii mortulii. sufletulu mortului umbla sburându pe lânga casa si pe lânga mormlntu. llii duce Întrunii loca anumita. Ca numaî de reulii teu Trebue sa suferii si eii. vine si bea apa din ulcica si gusta din colacii. In loculu acela. saii 3 lumini facute din r6masi(. p. A treia nopte se lasa luminele sa arda pâna ce se sfârsescu. se pune In cele trei seri dupa Inmormlntare. (1) Dict.Du-te de. se sue pe cruce. Daca n are cruce. Acesta se face de aceea.a toiagului si lumina din mâna^ adeca din lumina care sa tinutii la repausare tn mâna mortului. PletosQ din Radasenî si M. iar alaturea o lumina aprinsa. Inniorni. putina apa. maî alesu In cele trei dile dupa Inmormlntare sufletulii. cari se lipescu In rlndii de marginea ulcelei saii a strachinel. Burada.acum în mormîntu Spre mâncarea viermilorO. apoi se înalta la cerii. unde petrece pâna la vremea cea de judecata. dupa aceea trece In ceea-lalta lume (1). sede pe mormîntu pâna ce pune cruce. Românii din unele parti ale T&reî Românescî credu ca sufletulu omului mortii umbla timpu de sese sfiptfimâni pe unde a umblatii cu trupulu. o ulcica sau o strachina cu apa prospfita saii cu vinu. ca si 'n Bucovina. pentru ca In decursii de 40 de (Jile. dupa ce iese din corpii. In alte parti din Tera-Românâsca. Nistorfi din Malini. apoi a se duce la mormlntu vinu si tamâia. neputendu-se desparti asa de graba de casa unde a traitii bine. de A. ângerulu luându-lii. si apoi se înalta (2). îsi aduna totu ce i s'a datii pâna atunci de pomana. Xe^i si 430 In alto partî. 46. se crede ca sufletulii. când Începe a putrecjli trupulu. Numaî din pricina ta O sa suferii munca grea ! Dupa ce a rostita cuvintele acestea si dupa ce sa Inmorniîntatii acuma corpulii. apoi vine la mormlntu. crecjiendu-se ca pâna la 40 de 4ile. ci si maî pe urma pâna la 40 de cjlile c^rca pe aî sSÎ ca sa vada ce I-orii maî da de pomana (1). totii din Moldova^ este clatina de-a se tamâia In casa unde a fostu mortulu si a se turna pe loculu.

se duce acum sufletulii cu ângerulii. Val ângere. Angerulii îlQ Întreba: Aî bâutu apa ? Nu! . pur- . te jelescu ca tu aî esitu din trupii! De acestu rfispunsii sufletulu este forte mâhnitu si tn mirare (1). unde se aprindd si luminari. dice ângerulul. n'am bfiutu. raspunde acesta. dar Îndata ese din casa afara cu totulu mâhnitu. Hoitulu acela era corpultt luî. sufletulu celuî mortu. p. Lainbrior. Dar. Si se (jiice ca prin ori-ce locii si prin orî-ce poteca a fostii omulii în viata. Inmonn. se întorce acasa si se pune pe stresina casei. 45. tl-aî facutu tu vaculâ si abia acuma aî esitu dintrtnsulu. p.» (2) lonenCi. unde e mortulii. Trecendu cele sdse sfeptfemânî. pe unde a umblatii.)) De aceea lumea din casa e tinuta. iar dupa Împlinirea acestora se duce în cea-lalta lume. Vecjiî ! tn trupulii acela tî (Jice acum ângerulu. îndata ce a ajunsii la stresina casei. pre care llu mâncau nisce ciori. 431 Sufletulu 90 scobora de pe strasina. op. când era în trupii. cit. p. pe unde a umblata. tn timpu de sese saptSmânî sufletulu pribegesee de-a rtndulu tn fie-care di prin tote locurile. unde sta trei dile. fiindii cuprinsii de sete. prin casa si pe la mormlntu. cit. unde se aprindu si luminari. dupa ce a cutreeratu tote locurile. 48. ca sa nu puna nimicu spurcata dupa usa. Iar. . cacî mi sa faQutu scârba mare. . (1) Biirada. se duce tn casa. ce aî vfecjiutu. 155 : «Se crede ca 40 de (}ile sutletulu mortului sta înca in casa sau umbla pe la mormintâ. din causa ca acolo In nauntru v&(^ul unu hoitu mare. op. Ciorile. sunt nemurile tale. De aceea în vreme de 40 de (Jilc s<? tanuiieza desil prin casa si pe la mormintO.rile. multii mi-e sete! Ângerulii ÎI raspunde: Dute 'n casa aci josii si bea apa! Acesta se ntempla tocmai când rudele mortului jelescii pre mortii. iar sera vine si se odihnesce dupa usa dela tinda bordeiuluî. In fine totu tn Tera-Bomânesca^ exista credinta ca dupa nxirte.

(1) I). cari cauta ca sa-Iu rapesca si sa-Iu arunce tn iadii sub diferite acusari. eî trebue sa plece si sa se duca iarasi la loculu loru. iar loculii saii de petrecere e închietura (cheitorea) casei de catra rasaritii. Acesta o potu eî lace tn timpulu noptii In t6ta libertatea. sufletulii vine iarasi îndaraptii la locuinta mortului. Angerii îî conducu unde voescu. credii Românii. caci lumina cjiileî lî prigonesce dupa urma (1). La sese saptamâni dupa înmormîntare se facti unii soiii de pomene numite (ude sese septSmânl» Dupa ce sau împlinitii si acestea. op. ca sufletulu celuî repausatii petrece sese saptamâni sau 40 de dile pe pamîntii. 474 475. (2) I). Nt'^'ooscu. p. op. Bucurescî 1888. sunt tinuti si munciti acolo pentru totu-deauna. Stanescu. atunci este rapilu din mâna Ingeriloru si dusu la iadu (2). carii au avutu nenorocirea sa intre In iadu. totti din districtulii Nasauduluî. . ci elii sta tn apropierea cadavrului. p. II. St.» publ. op. 432 Pfecatosiî. Alti Români. (2) Hurada. de aceea asternu eî de-asupra acelui usorii o apomineta^yi adeca o bucata de pânza alba. 46 47. iar daca a fostu pScatosiS. iar dupa aceea se duce si petrece în Câmpii Iudeului pâna la a doua venire (3). cit. credii si spunu ca sufletulii nu se departaza Îndata dupa desfacerea sa de trupu. unde petrece timpii de s6se saptamâni. p. Insa Îndata ce se face cjiiua. Românii din Dohrogea credu ca sufletulu mortului sta sese saptamâni de-asupra usorului dela usa casei. Daca celu mortu tn vieta luî a fostu omu dreptu. pentru ca sa aiba pe ce sa stea sufletulii (2). lonenCî. p. sufletulii se departeza si se asaza în cerii. ba înca îlil si însotesce pe acesta pâna la mormntii. taiata dintr*o trhnha (valii de pânza). In Transilvania^ districtulu NasSuduluî. 323. p. In acesta cale tnsa este tmpedecatu de cete do diavoli. în «Lumina pentru totî» an.tata de ângerî. ca si fratii loru din Bucovina. 46. cit. Inmonn. elu nu pote fi opritu de dracî. merge la raiu. «Credinte pop. 331. Din contra Insa^ cel drepti cap3ta din când In când libertate si viindu tn lume se arata la membrii din familie si ceru ceea ce le e necesarii. cit. si dupa ce respectivulu sa asezatii la repaosulii eternii. (1) I. Stanoscu.

atunci trebue nu numai sa ratac^sca timpâ mal Îndelungata pe pamlntu. (3) Corn. 433 Si iarasi altii credu ca sufletulu^ In intervalulu de sese s6p tSmânl^ adeca dela tnmormtntare si pâna ce se facu pomenele de s^e sSptâmânl. Olariu. daca omulii si-a luatii singurii vieta. op. pâna ce se curatesce de tote picatele câte le-a comisA traindu In lume. In alte parti ale Transilvaniei esista credinta ca sufletulii celui repausatu ramâne unu timpu mal tndelungatu pe pamintii. petrece de regula pe pamîntii 40 de dile. (l(» Alexandru Booriu. Ia BomAnl. Din tote cele espuse pâna aci resulta ca sufletulii omului. ajunge sufletulii. ci totu odata sa Intre si sa petreca prin diferite corpuri omenesc! si animalice. si are anumite lipse. care a vietuitiî dupa prescriptele dumne(j[eescl. în lumea cea-lalta unde capata iarasi corpulu. de d-la los. saâ i-a r&masii corpulu nelnmormlntatu. Abia dupa trecerea unul timpii mal îndelungatii si dupa o pribegire lunga peste douG-^ecî si cinci de ape. 2o 434 fosta forte pâcatosu. si In timpulii acela nu petrece nici In ceru nici In iadii. 33. daca a (1) Corn. totu ratacesce In continuii. unde umbla Încolo si Incoce. care sa pusii anume spre acestii scopii (3). Din contra. de d-la T. In Banatil. JVorianfi. iar când se facu aceste pomeni se apropie iarasi de locuinta celui repausatu si asista si elâ la acea masa si apoi se desparteza pentru tot-deauna (1). care l'a purtatu în acesta lume (2). ci tn lumea acesta. se pune într o ferestra unii paharii cu apa. ca si 'n cele-lalte parti locuite de Români. vine In atingere cu alte suflete^ iea parte la bucuria si Întristarea celorii ce aii rfemasii în vieta. «riînn. cit. p. Inmorm. adeca pâna ce namurile sale îl daii de pomana tote celea ce-1 sunt de neaparata trebuinta pentru mântuirea si calatoria sa în cea-lalta lume. ca sufletulii petrece 40 de (Jile pe pamîntii si'n raatimpulii acesta n indii însetatii vine si bea npa din paharulii celii de pe feresta. SiinonQ. Ia esirea sufletului saii si dupa ce pleca cu mortulii din casa. (2) Wlislocki. . cari trebue sa fie numai decât îndeplinite de catra al s6i. petrecutii fîindii de ângerulii s6ii. stud. cre(^endu-se.(3) Corn. si abia dupa aceea se pornesce spre loculii de odihna.

Ocasiune spre curatire le oferia misteriile. Probabila ca de la Egipteni au acceptatii credinta In sufletii mal Întâi Grecii. si la venirea lorii de a . op. sunt terminil grecesci pentru emigrarea si transformarea sufletului. la sosirea sa pe pamtntu. câtu si din timpulâ de fata (1). Ca conducatorii alu sufleteloru (Psychopompos) In patria lorâ originala apare Dionysos sau Bakchus. cit. ar fi tnvdlitâ tntr o multime de vesminte (adeca de patimi si dorinte sensuale). ca sufletulu dupa mortea corpului pribegesce prin tote speciile de animale si ca dupa 3000 de ani Intra iarasi Întrunii corpu omenescu. ca sufletulA.Credinta acesta Insa o tntâlnimu nu numai Ia Români. unde au fostu supuse unei curatiri. ca sufletulii. si dupa (1) Wlislocki. 435 o petrecere mal Îndelungata saâ mal scurta In acesta imperiu tnsufletesce din nou alte corpuri omenesci sau animalice. In misteriile grecesci se'nvata. Metemsihasa. ehberatâ fiindCi din catusele corpului. Înainte de a se pute Intorce iarasi Indârdptu. care sl-o Închipuia ca unu procesii de curatire. si dintru Inceputii so fi propagatii Pherekydes si Invfetacelulii sfeii Pythagoras. pe cari trebue sa le arunce una dupa alta. trebue sa fi locuitu In alte corpuri si ca dupa mortea omului trece iarasi Intr'unu noii organismu^ anume ca sa se curat^ca si sa pota ajunge tn urma la tinta perfectiunii sale. se Intorce iarasi la isvorulu primordiala alu vietii. Pitagoreil mal târlii lnv6taii. Asa Învatatura religionara si filosofemele lumii vechi erau de parere ca sufletulU. mal nainte de ce a Insufletitu corpulu omenescu. care le-a primitii dela Persephone din Împaratia Intunereculul. p 32 . învatatura brahmana a Indieniloru vechi represinta emigrarile sufletului dupa morte prin animale rele si bune ca penitente si mijloce de curatire. trece In imperiulii mortilorii. ci ea se afla si la alte popore atâtu din anticitate. Plato se exprima de-a dreptulii ca sufletele Înainte de-a intra In omeni au fostu odata aice. iarasi pe pamtntu. schimbarea sufletului. si metensomatosay schimbarea corpului. Empedocles sustinea o emigrare a sufletului chiar si In corpurile planteloru. pâna ce deplinu curatitu si demnfi. Preotii egipteni eratt de parere. unde nazuescu acum prin cunoscinta si fapta dupa demnitatea eroica.

daca nu i s aii cetitii stâlpii si nu i s aii facutii celCi putinii ¦ trei stari. Caci stândii. cari aru fi mal placute fapturii lorii. câtii timpii vorii fi Iudei. cel activi In albine si furnici. umilii mai urîtii. Intre tote obstacolele însa. ca In diua Învierii arii fi toti 436 -curatiti si ca voru vietui apoî In corpurile celoru drepti tn tera cea bine-cuvtntata (1). sa nu pota trece. dar si 'n acesta cale lunga. iar dupa a altora chiar pâna la 99 (2). Plotinu deoscbesce o emigrare a sufleteloru din corpuri eterice nevScJute In pamlntescl si o emigrare din pamtntesci iarasi In pamlntescl. si dupa cum a fostu comandatii si pomenitii de al s6i atâtii în decursulii înmormîntarii corpului safi câtii si mai pe urma dupa înmormîntare. asa tiranii se vlra In lupi si vulturi. Pâna la deplina Intorcere In slnulii Dumnecjeiril trece. Daca în decursulii petrecerii mortului de acasa si pâna la tinterimii nemurile sale nu i-aii pusii poduri peste ape. dupa cum se va vede mai pe largii în capitululii urmatorii.000 de anL Neuplatonicil desvolta aceste pareri mistice si mal multu. unu restimpu de 10. la fîc-care vama sute si mii de draci. presupunendu ca acesta sar arata nepasatorii fata cu unele corpuri anumite. Aristotele respinge sufletulu. si câte odata se strapunii spre pedepsa In corpuri animalice . din care causa a trebuitii apoi sa stea sau sa ratacesca ani întregi pe malurile apei respective. dupa credinta unora. Talmudistil Învatau ca Dumnezeu a creatu unii numarii anumitii de Iudei. dupa dlnsulu. Ce se atinge de vamly apoî si cu acestea no pote mai bine scote la capâtii.doua ora Isl cauta corpuri. atunci lesne i se pote întempla ca ajungendii la vre-unii rîii saii alta apa mare din cealalta lume. dela 7 pâna la 24. îndata îlu în- . mai înfioratorii si mal îndrasnetii decât altulii. cele mai grele de învinsii sunt apde cele mari din cea-lalta lume si vamile^ ale carorii numfirii se urca. unele mai neplacute si mai mari decât altele. dupa cum i-au fostu adeca si faptele: bune sau rele. totusi trebue sa îndure o multime de neajunsuri. cari pentru aceea se 'ntorna necontenitii. cum se apropie sufletulii. desi e petrecutu de ângeri si mai alesii de ângerulu s6u pazitoru. Dupa ce sa pocaita si curatitu acuma de tote p&catele 1! este sufletului tncuviintatu sa plece spre odihna cea eterna. pâna ce în urma sa înduratu unii sufletii alii lui Dumne(j[eii de dtnsulii si la trecutii de cea-lalta parte. dupa cum nu unuia i sa întemplatii.

scotendu cartea tn care se afla notate tote pacatele. ce i s aii pusii pe crucita. Seelenwandcruiig. Dar ângerulu nu lasa de felu pe draci sa se apropie de sufletu. Care duce la straini. ci In nemarginita loru rautate acuza sufletulu si de o multime de alte fapte rele. Caro duce k surori Si la scumpiî fratiori. urm. despre cari nici prin minte nu i-a trecutu. Astu-felu apoi. (jlice: 438 Ca sunt doua drumurcle. Iar unu altu bocetu din Moldovay si anume din comuna Rapciunî. pâna chiar si cele mai mici si mai neînsemnate. pe care au calatoritu pâna aice. trecu tote vamile pe rendu si pleca mai departe. Unulu mi-î bctutu cu spini. care duce spre raiu. tiu cumpenescu sa vada cine e mal greu: elu ori pacatele sale? Si multe alte piedice ti punu. Dritle Auflag-e. Dupa ce a scapata acum cu mare greu de vami ajunge Ia salcd sau rachita mare. Flori negrite si de jele. cei din secriu precum si cel ce i s au datu peste secriu de pomana si sa platesca draciloru ca sa-I dea drumulu. . ale sufletului calStoru. Ba ei nu se tndestuleza numai cu atâta.(1) Mayer. 437 cunjura din tote partile si. si trebue sa se duca cu dtnsii tn iadu. Altulu mi-î batutu cu llorî. se tnpartesce tn doua ramuri : unulu si anume celu din drepta. dora tiu potu rapi din manele ângeriloru. iar nu departe de salca acesta drumulu. punendu-lu pe dlnsulu Intr o cumpana iar pacatele sale Intr alta. Unu-I toW cu floricele. leaîi apoi cumpenele si. Iar daca vede ca nu e altu chipu de scapare diice sufletului sa sc6ta banii. platindu fiecare vama. iar celu din stânga care duce spre iadu. i le arata si-I spunu ca nu e voe sa treca mal departe. Cuv. despre care unu bocetu din Bucovina ne spune: Ca sunt douc drumurele Si cam greu dc-alosu din ele: . Conversatioiis-Loxicon. (2) Vecjî cap.

^ despre care ne-a fosta deja vorba mal sus. 439 mortului. si pe care tiu reproducemu acuma In tota întregimea lui: Trandafire. unde se afla Florea soreluî^ care Iml judeca florile Unde li-sti mirâsele. pe care din aceste dou5 drumuri sa apuce: pe celii din stânga ori pe celu din drepta? Dar ângenilu conducâtoru nu-lu lasa sa stea multu In cumpena. iar daca na fostfi tocmai bunu. p. despre care amu vorbitu deja In cap. XIV si lânga care e Intimpinatu de Dumnecjeu. ca sa vada cum e atunci când omulu nu voesce sa asculte si sa Implinesca tote Invâtaturile si poruncile lui Dumnezeu. Sufletulu nu scie acuma. si mergendu mal departe ajungu la MarulU-de-Sân-Rtru. In fme. de ângerl si la urma de prea-curata feciora Maria. care scrie Intr o carte pre toti omenii. Apoi Uu scote iar la drumulu cela adevSratu . fire. de Sân-Petru. Intitulatii o^petrecerea (1) Burada. 91. Ininonn. atunci lift lasa sa merga o bucata de locu si pe drumulu celu spinosu. Aici apoi se opresce si adasteza sufletulu pâna Ia judettdtl sad ftidecata cea de pe urmay la care va trebui sa merga tota lumea ca sa fle judecata. Insemnândule totu odata si sortea ce-I astepta. Mai cu de-am&runtulu si cât se pote de nimeritu descrie calatoria sufletului.Cela-Ialtâ cu busuiocii Par' ca-î unii parââ de focii (1). atâta pre cei vii cât si pre cei morti. de pe pamlntu pâna la loculu de repausu din cea-lalta lume. ci daca a fostu bunti la Dumne^eu^ Îndata li arata drumuliî celu adevaratu. bocetulu banatenu. trecendu puntea raiului^ ajungu tocmai de naintea portii acestuia. Rgii mal esti la fire : Ce te-al zabovitâ De n'al infloritâ De ieri deminita Pân'a(jil demin6tâ? Lasa ciuda c*am privita Pâna ce s*a despartitd . când am reprodusa dintr Insulu unele citate.

Din ventâ cu r6c6re Si-apa curgStdre. Caci vremea mi-a venitii Ca si tie de pornita De pornita catra apusa. In (Jorl bruma a ca^utu. Cu de sera a plouatu. Iar în ripa marilorO. Intinde-tl întinde. Eâ sa Ie potâ prinde. Mir6sele s'orii pierduta. Unde-I bradula ^^nelora.Sufletâ de la osa Din lume irumâsa. Vine marea mare. Trandafire. Vine'n tulburare GreQ urlândâ Si urducându Tota lumea spaimîntândâ. Vîrfurile tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. Unde s6rele-I ascunsa. Unde-su t6te florile Cu tote surorile Sî-unde Flârea sâreluî Sede'n p6rta raiului Sa judice florile Unde li-su mir6sele. Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade^ Brade! Sa-ml fii frate. Raâ mal esti la fire : Ce mi te-al grabita De al înflorita? M'am grabita De am înfloritu. fire. Trec6t6rea apelorâ. Sufletâ despartita De multe mâhnitâ P16ca si se duce Marea o ajunge. Din lume cu sdre. Unda se aduce Lumea s*o îmbuce Tottt malini. Bra(}I din radacini. calini. Eu nu potO întinde Tu sa le poti prinde Vîrfurile mele . Cu de ndpte-a'nseninatu.

In mare-I cadea Si te-T îneca . Trecfitorea apelorâ Sufletulu statea Si mi se ruga: Brade. Las sa fie sl-asa ! Vine marea mare. Lumea s'o îmbuce. Ca 'n mine-a puiatâ Vidra latratâre. Iar în rîpa marilorâ. Intinde-ml întinde Ca sa le potu cuprinde. Totu malinY. Grea umblândâ Si urducândâ T6ta lumea spaimintândtk. Unda se aduce.Sa treci peste ele. Când nici vel gândi 440 Puii te-orâ simti Sl-el orâ suera De te-I sparia. BracjiI din radacini. Eî mi teorii latra In mare-I cadea . calini. Eu nu-tî potu întinde Ca sa le poti cuprinde Trupinele mele Sa treci peste ele. Vine *n turburare. Ca 'n mine a puiatâ Din inima spurcata Rosu soimuletîl Cu ochiulâ sumetu. 6 meni pândi t6re. brade ! Sa-ml fii frate. Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea in cea parte Ce lumea-ml desparte. Nici nu oiâ gândi Puii te-ora simti. . Unde-I bradulii (jiineloru.

Vine 'n turburare Grea urlândâ Si urducândâ. Unde-I bradulâ (jiinelorâ. brade. hal. Iar în rîpa mariloru. Multa mg mal rugai O rugare mare .. Unda se aduce Lumea s'o îmbuce Tota malini. TrecSt6rea apeloru Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade. Sa-ml fii irate ! Intinde-tl întinde Ca sa le potu prinde RadâcinI a tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. Bra^I din radâcini. Las sa fie sî-asa! Vine marea mare. Nici nu vel gândi Puii te-oru simti Si oru suera.Si te-I îneca . calini.. Ca'n mine a 'ncuibatii Sl-apol a puiatu Galbena serp6ne Ce piere de iome.. Ea nu potu întinde Sa le poti tu prinde RadScinl a mele Sa treci peste ele. Tu te-I spaimenta. brade. In mare-I cadea 441 Si te-î îneca. Tdta lumea spaimîntându. Las* sa fîe sl asa ! Ha!.

pasu. Pâna vel ajunge Unde se înfrânge Drumulâ jumatate Ce locuri desparte. Am si eâ unâ frate. suflete. Unu frumosO pacurarelâ Si are unâ toporelu Si are verisori Doi voinici feciori. Du-te far* necazu Fân* vel trece tu cu dare Cele grele sipte vame. Pasu. Drumulâ inainte. Punte preste mare S'aiba trec8t6re Suflcte-ostenite Catra raîu pornite! ' Bradu-atuncea se gândia Si trupinele 'ntindea. draga suflete. brade. Iar mortulu imi trecea Unde dorulâ îlCi ducea Marea fara nume L'al-alalta lume. Ca sa fie pace. Eî te vorii taia Si te-ora rSsturna. Brade. Maistârl voru veni Si te vorfi ciopli Si din tine-orâ face. Acolo sa stal Si sema sa ial. Ca-I vedea o salca .Cu multa rabdare. Tine.

C*acolo tu vel afla Spre îndestularea ta Câmpuri frum6se Cu flori alese. Strîmba sl-astupata. . Sem' aci iara sa ial Si spre stânga sa nu-ml dal^ Caci în partea stânga E calea cea strimba. Ca'n doue razâre Va fi câte o flore. Precum firea îti arata. Flore la pamîntQ Ne-ajunsa de venlu. Acolo-I (tîna batrana\ Si-ti iea palosulQ din mâna. Si apoi iar sa stal Si sema sa ial. Apoi totil in aia parte Sunt câmpuri urîtâ arate Si cu spini rai semSnate. Ci sa dai în mâna dr^pta. Cu lacrimi udata. Câmpuri d'ale arate Cu flori semanate Flori tu vel culege Si doru-tl va trece.Mare si înalta Salca aplecata Si cu frun(jia lata.

Tu sa mi le ial. Calatori câti mal trecea Ea spre toti se îndura Ea pe toti ÎI adapa.Marie^ Cu noi mila iei sa fie. Maru-I mare si rotata Si de pale aplecata Cu virfuICi ajunge 'n ceriâ Cu pdlelo pan' Ia mari Si pe vîrfâ e infloritâ Iar pe p61e împupitu. Drumurile le-arata: Sufletulâ din apa bea Si elâ lumea o uita.F16re la rec6re Ne-ajunsa de s6re. Ca sunt flori din raia. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita . Josâ la radficina E lina fântâna. Âcolo-I Sânta. Apoi iar sa mi te duci 442 Pâna cândâ vel sa ajungi L'alâ mara mare de Sân-Petru Cu ajutorulâ lui Sân-Medru.

Rachita 'mpupita. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raia cu sine. Dora ca s'a indura Si *ntre vil te-o însemna. Nu-I mândra rachita. R6ga-mi-te tu de ea Cdla viilorâ s'o iea. Pamînte. . Apoi iar du-mi-te du-te Pe carari batute Pâna vel patrunde Si tu vel ajunge Tocma 'n pârta raiului Unde-I fl6rea sorelul. pâmînte! De a4l înainte Ian sa-ml fii parinte . Haina de mStasa. Caci c61a i s*a împlutu^ Condeiulâ si Ta pierduta. Ciutele vorii semSna . Acolo s'adapostesci. Sade si scrie Maica-Marie Pe cel vil si pe cel morti Si-sl însemna a lorâ sorti. 1 Ca elâ va sosi Si tu vel veni: Daca cerbii vor& ara. Daca nu mi te-al rugatu Când a întratâ Scrisorea 'n satâ. Masa înflorita. Dar ea nu se va 'ndura Intre vil a te scria. In haina altea. Acolo sa te opresci. Si astepta cu rabdare Ceasulîi de reînturnare.Rachita 'mpupita. La masa chitita. Ci mila sa-I fie Tota Sânta-Marie.

Sa nu te grabesci Sa m6 putrecjescl. Calindaria pe an. fîroie. fîrolllo! Firii de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'al înfloritij Sl-asta dimineta Ca ieri dimin6ta ? Eli m*am zabovita Si n'am înfloritii . De vecinii buni .. adica la trandafirii^ unu fragmentat totii din BanatU. 121 134. Oravita-BrasovCi 1881. ne spune urmatorele : Firdie. si anume din Ecica^ comitatulu ToronCalu. La ele cu lacrimi. La Ele-am plivitâ. 1882. totu despre trandafirii. Ca s'aii despartitii Tenfira Mariuta De câtra maicuta. com. adunatii de Viora Magdu. suna asa : Firoîllo. de d-lii loanii Popovicî. (1» AltA fragmentCt. (1) Sim Mangiuca. Ca acumu-tl daii Si nu le mal ieau Spatele mele In bratele tele Si fata d'a mea Sub pajistea ta (1). din comitatulii Carasii-Severinii. Firiî de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'at înfloritii Mal de diminâta Ca ierî dimin^ta? Eii n*am zabovitii. De catrâ taicuta. De catra fratior! De catra surori Si de catra juni. . ^ 443 Cu privire la partea Întâia a bocetului acestuia. p.

Brasovu 1891. de ore ce ca atare i se împedica înflorirea la privirea despartirii sufletului de trupu. scrie cu privire la trandafirulu. No. In Introducerea sa. 22. b) ca flore a mortii. amica museloru si a nimfeloru (1). pe 1882. ruja. 127.. adeca încetarea vietii acesteia. de aceea se si afla Intaiatii pe crucile de petra ale mormlnturiloru (3). Etym. IV. 185. urmatorele : «Forte memorabila si de mare Însemnatate traditionala este alegerea si punerea Trandafirului tn capulu cântecului. frumusetea gratiiloru. (3) Calind. Ca N. (4) Calind. Mangiuca. LIV. Dreptii aceste de mare Însemnatate este si acea Împrejurare cum ca cânteculu nostru.» Asa dar. în- (1) Dierbach. Rosa este bucuria (Jileloru si a omeniloru. a Rosa este celu mai Insemnatu simbolu alu frumusetii. Achiles Tatius c^ice: Rosa este frumusetea pamlntului. 157. lumina si ochiulu plantelorii. trandafirulu din cestiune. (iTrandajirvlUy dupa sciinta simbolica mitologica (2) Însemna: a) unu simbolu de amore consacratii Vinerii (regina natureî) care este ur(j[it6rea vietii înflori tore.. « TrandafindU nostru este de asemenea origine cu tptavxarpoXXov din limba greca cea noua. simbolulu amorului si alu Vinerii. cit. 127. symb. S. Nota dela Strigoi fi Moroi p. Nota dela p. caci mortea este inceputulu vietii viitore.Ca sdre-a sfintitii Si n'a rSsaritii. (2) Nork.. Flora niythologica p. mythol^'-isches Heal-Worterbuch. s'a pornitii (1) Gazeta Transilvaniei. despre care ni-î vorba. p. dar trandafirulu totu odata Însemna s iflorea mortii. culegâtorlulu suscitatulul bocetâ banatenu. si lns6mna rosa. iar pornesce si înfloresce. Intrebuinteza trandafirulu în ambele sale însusiri însemnate aci : a) ca florea vietii. cit. «Din tote aceste se dovedesce vechietatea si însemnatatea traditiunil trandafirului în cânteculu mortului la Români (4). Mangiuca. 444 Pe drumâ lungâ si lata Si nu s'a'ntumatQ . . dupa S. pe 1882. an.

caci atunci de buna sema ar fî avutu cu totulii alta parere despre dlnsulu. Mai departe ramurelde cele tinere de trandafirii.445 eemna: a) florea vietii. Ventosde însa sunt sinonime cu Ielele. Pote fi si asa. Sibiia 1879. p. poporulu Ie întrebuint^za pentru vindecarea celorii stricati de Ventose precum si pentru vindecarea celoru cuprinsi de cSsuiil celU Tiu (3). ca sa aiba de la cine lua ramurele tinere. (2) Arth. Stuttgart und TubinGren 1845. unde se afla plântatu. Sima. pe când se afla mortulu tn casa. Trandafirulu. 298. precum si de casa. ci totu odata si pre tote spiritele cele necurate. ele adeca s'aii plânsii asupra trandafirului : de ce acesta a fostii asa de r6ii la fire. de c en'a odraslitii si Infloritii mai de graba. nu numai tâte relele. (3| S. NistorQ rom. Albert Schcrtt. Walachische Marchen. 446 In credinta ac^ta a mea m6 Intaresce Înca si acea Imprejuraro ca cuvintele privitdre la trandafirii se bocescâ nu numai In legatura strlnsa cu cele-lalte din caii e alcatuita (^petrecerea fnortuluî. odrasle noue. p. ci o compila- . Prin urmare eii sunt mai de graba dispusii a crede ca bocitorele banatene. unicele bune spre vindecarea si tnsanâtosarea celorii stricati de VSntose saii Ide si cuprinsi de Cesulil cela rSU. când au compusii si rostitii pentru prima ora cuvintele privit6re la trandafirii aii avutii în vedere causa bolei si a mortii repausatului. Dovada ca apetrecerea mortului d culesa de Mangiuca nu e din capulu locului unu bocetâ de sine statatorâ. (1) Dict de M. Mariana «Trandafirulfi de câmpQ» publ. (1) ci chiar si a celorii din Banatu. ci si mal 'nainte. Tera-Românesca si Transilvania. FI. Se vede Insa c& Mangiuca a uitata sau pote nici na sciutu ca trandafindu si cu deosebire celu salbaticu joca unu rolu forte mare In mitologia daco-româna. despre cari amintesce primulii tragmentii de bocetCi reprodusii mai sus. 282 283. Moldova. b) flârea marfii si c) ca credinta despre dlnsulu e forte veche si anume greco-romana. in «Albina CarpatilorG» an III. (2) fiindu bine-cuvîntatii do Dumnezeu are putere sa departeze de loculu. la care se punu ramurele vercjiî de ale sale. nu numai dupa credinta Româniloru din Bucovina.i> adunata de Mangiuca si nu numa! In decursulu petrecerii mortului la mormlntu. und. do d-lQ Rom.

cela de-a stânga ce duce spre iada si celu de-a drepta ce duce spre raiUy e asemenea celui din mitologia BamanilorU^ cari asisderea credeau ca se mpartesce In dou6 ramuri. 447 JPuiî de soimUf cel de vidra sau vidrone precum si cel de serponey nu sunt alta decât vamesi saiî tâlharii. Iata ce ne spune Virgiliu despre acesta: ((Aici este loculu. e sinonimii cu <iihust^nul*l ^inelor1li> din povistile româr nescî. Paralleben p. si preste cari trebue sa treca omulu dintr o lume Intr alta. care duce la iadu. si anume celu din stânga. pe acesta ne este partea stânga eserciteza elu (Ditis) Tartarulu celu afurisitii (2). cari Insa^ In chipulu cum sunt însirate. Mangiuca. Celu din drepta duce pâna sub piter) celu mare . iar pe de alta parte pamulU din apocrifele crestine. adeca câmpiile diseice . ce încunjura pamîntulu. adeca dracii^ carii staiJL In calea mortului la vdmî si voescii a-lu resturna !n apa. sunt câmpiile cele Întinse si frumose din prejurulu raiului. hotarulu între cele dou6 lumi. alaturata) saii apa cea fara fundii din apocrifele crestine. 123. lalta lume (1). VIII. Însemna. care încunjura pamîntulu. care formeza trecfitorea apeloru. (1) Hahn. BradulU dînehra din rîpa mariloru. care asemenea însemneza trecStorea apelorii (3). cit. Nota dela p. adeca In foculu celu nestinsu alu iadului. Ea însemneza însa si rîulu de foca (vecjii fig. (2) Calind. Mythol. (3) 6. iar celu din drepta la EliseU (1). Marea din bocetulâ banatanu. unulu. cari Isl închipuiau ca e unii rîu. 64. Nota dela p. si ca dincolo de OceanU zace cea. cu flori alese.» drumulu tn dou& zidurile lui Ditis (Jucalea spre Elis . Acesta mare. Acestii bradii închipuesce pe de-o-parte luntrea Iul Charon din mitologia veche. închipuita dreptii rîii. 126. la care ajunge pentru prima 6ra sufletulu repausatului. OceanulU Greciloru vechi. se potrivescu de minune unele 'cu altele. tnsa pe pedepsele si trimite la Câmpiile cele frumose. despre cari am vorbitii deja mal pe largii în cap. care form&a marginea. de pe unii tferemu pe altulu (2).tiune mal târcjiie din ma! multe alte bocete. este asorbidil pamîntuluÎJ> din povestile si mitologia daco-româna. dupa Mangiuca. unde se desparte partî.. pe 1882. DrumulU^ care se'mpartesce In doua ramuri. Calind.

346. marire si stralucire. 132. pe 1882. Si asa. t. Hac iter Elysium nobis. cum a simtitii elâ ca o sema dintre ângeri s aii revoltatii tn contra sa. (3) Calind. cari au tostu creati de dlnsulu anume ca sa-Iii asculte. unde am vorbitu despre tote acestea mal pe largu. at laeva malorum Exercet poenas et ad impia Tartara mittit. iar cei ce aii ramasii în cerii. nota dala p. nu i-a rabdata nici unii minutii mal multii Intru împiratia ceruelui. cei ce aii fostii ajunsii acum pe pamîntii aii ramasii pâna în cjiiua de a(ji aici. unde a ajunsii. I. Insa prea puterniculu si prea dreptuld Dumnezeu nu putii sa sufere acesta sumetie si Indtrjire din partea acelora. 540: Hic locs est. nemultaminduse cu fericirea si puterea ce le-a dat o loru Dumnecjieu. placere si Îndestulare. Dintru începutu toti ângeriî erau buni. apoi de Una fântanay care dupa Mangiuca însemneza rlulu Lethe. Dreptii aceea.(^1 acolo. partis ubi se via findit în ambas: Dextera quae Ditis magni sub moenia tendit. voira sa fie asemenea acestuia. lib. care o avea Dumneqieu. sa-î servesca si sa-Iu preamaresca. VI. precum si de SântaMaria^ sa se vada mal sus. V64^ndii însa ca pica prea multi dupa olalta. CultulQ pagâna si crestina. se afla si 0. Ce se atinge de Mertdiirlul-Sân-Petru. (2) Aeneid. 449 . a porunciti! de-odata sa stee fie-care acolo. împlinindu-i-se porunca. Maî pe urma însa uniî dintre dlnsiî. p. iar cele pline de spini si maracini sunt câmpurile de prin prejurulu iadului. cel ce nu apucase a pica pe pamîntii spânzura si acum în aeru. adeca rîulu uitarii din mitologia greco-romana (3). ci i-a scosii pe toti alara si i-a aruncatii în întunereculii celii de vec!.ale Grecilorii si Romaniloru. blâncjil si binefacatori. 448 XXXIII. VAMILE. (1) Marianescu. sa aiba adeca si ei aceeasi putere si stapânire.

de unde aii fostii alungatî. Ângeriî. ca In chipulii acesta apoî. U Bnro&nT. Totii atunci aii hotarltii eî ca fîe-care vamesii sa-sl faca o carte mare din file negre si sa Introduca Intr Insa cu litere albe tote picatele pâna chiar si cele mal mici si mal neînsemnate ale tuturorii omenilorii ca la timpii de trebuinta sa o aiba din demâna spre a le arata sufletului calatorii^ . blândiî. cari au rfemasu In ceru. nicî a se coborî la fratiî lorii de pe pamîntii ca dimpreuna cu acestia sa ademenesca pre omeniî ceî viî la totii felulii de farade-legî si nedreptatî. ascultatori si bine-voitorî omenimeî. (2) Corn. sa se Însele. ci siliti fîindii a petrece vecînicii în aerii 11U au alta putere asupra omenimiî decât atâta ca lovindu-se vre-unii omii cu fruntea de unulii dintre dlnsiî sa-Iii faca ca sa ratacesca si prin ratacire sa-Iii nenoroc^sca (2). de d-la Av. 29 450 cu totii Ia unu locu. si apoi cum vorii vede ca numai ces-ceva au pacatuitii sa nu le lese de felii a trece mai departe. au tinutii sesie si sau Întelesii ca sa. faca de pe pamlntii si pâna la alii treilea cerii mal multe vamî si la fîe-care vama sa opresca sufletele omenilorâ repausatij cari calStorescii de pe pamtntii spre cerii. preotCî în Badcutâ. sa-Iii urasca. învdtatora în Secadate. ca si acestia sa se abata dela poruncile luî. carî asemenea s'aii prefacutii în draci saii diavoli^ ne fiindu-le de felii încuviintatii a se 'ntorce îndSrfiptii în cerii. Ceî ce au cadutu pe pamlntu Insa sau prefacutii în draay si nu destulu ca el nu asculta de poruncile luî Dumnezeii. si d-lu I. sa se bata si omore unulii pre altulu.de Dumnedeu si tragendu-î în partea lorii. Din contra. Dreptii aceea. ce le-aii facutu în vi^ta. se numescu si astadî ângerîy si precum au fostu la Inceputu: bunî. nu multii dupa caderea lorii s aii strînsii (1) Corn. dar îiicî pre (imenî nu-î lasa In pace. ci în neastempSrarea si nemarginita lorii rautate voira sa aiba maî mare putere. Macoveî. Insa eî nu se multamira numai cu atâta. sa le cerceteze si cumpfinesca faptele cele rele. maî pe scurtu sa comita totii felulii de pacate strigStore la cerii. Georgoscu. Macoveî. sa pota cu atâta maî lesne si maî usoru umplea iadulâ cu dlnsiî.si numai atunci se cobora pe pamlntu când le poruncesce Dumnedeu (1). MarianHf Inmom. cauta tote chipurile si mijlocele cum arii pute Îndupleca si amagi pre omeni. asa sunt eî si acuma. Ceî ce splnzura în aerii. sa se calumnieze. voindu a face în ciuda luî Dumnedeu pentru ca i-a aruncatu din ceru. de d-lCi Av. preotu. departandu-î si Instrainându-Î din ce în ce totii maî multii. ci a le opri si a le arunca In foculii vecînicii si nestinsii alii iadului (1).

gimn. gimn. si I. si corn. Jemna din Balac^na. p. Cum se numesce fie-care vama In deosebi. Cu tote acestea tnsa unele numiri totusi ni-su cunoscute. preotQ în Badeutâ. Boiera. Al. Brasova 1881. Macoveî. Prelicî. de V. Nic. de loca din Câmpulungii. gimn. gimn. de locCi din Breza . stud. gimn. Tomoiaga si Tita Zaharescu. Agapi. (5) lonu Becinegâ. Cel maî multi Romani Insa sunt de parere ca aru fi doui^ed si patru de vami. Dict. Rom. I. îii Sccadate: «S(î crede ea vamile sunt diavolii. în Familia an. p. XI. de locil din FundulCi-Moldoveî. ginin. (4) Mangiuca.In casii când acesta arii voi sa le nege (2). G. de fiulu s6iX G. Al. Macovoî. stud. de TitQ Zaharescu. Asa una dintre dlnsele se numesce vama tâlharihrU. altii doui-ded si patru {7\ (1) Coni. 269. BurduhosQ. Buda-Pesta 1874. Baciii. stud. Insa câte vami aii facutu el de tote nimeni nu pote sâ scie. Macoveî. de locil din Crasna. Germanii. Dorile publ. altii noui (5). din Baia in Moldova. din Transilvania. . gimn. de locCi din Stupea. Moldova. (7) Gora. si unde anume e asezata? Despre acesta asemenea nu se pote sci si spune cu tota acurateta. cum arata ea. stud. Tonioiaga. stud. asa a& si facutii! In scurta timpii Întregii vSzduhuIii dintre pamlntii si cerii Uii umplura de vamîy numite din causa acesta si vamile v6zdiihulul (3). cari afl fostO aruncati din cerii si s'ati opritCi prin vfizduhd ca sa tina calea mortiloru. de Elisaveta Agapi din Manâstiora. G. de d-lQ Av. 1882.» (2) Cred. Calindaru pe an. (H) Corn. AvramQ. Unii credii si spunii ca arii fî facutii s^pte (4). (6) Corn. de d-lQ Av. Avrama. Oeorgescu. îriv6t. M. de d-la Av. corn. din Baia. At. Si cum saii sfatuitii. Dar tu vel lua Si din sinâ vel da. altii doui-spre-dece (6). stud. preotii iu BadeutCL si I. stud. Tonigarid. din Todirescî si Soloneta. gimn. In privinta acesteia unu bocetu din BanatU ne spune urmatorele : La vami când vel trece Frica vel petrece. 129. 1. 451 si iarasî altii credu ca aru fi facutii chiar noue-dedi si noiii (1). stud.

care duce peste unii iazaru fara de fundu si întunecosu. In scurtu (|isu fie-care vama are numirea sa proprie. apoi credu si spunu uniî ca ar fi facute ca nisce usi de flerU. Cea mal de pe urma si totu-odata si cea mal fiorosa si periculosa vama se dice ca este o punte forte lunga. peste 99 de vamt. dar numai ca unghia de grosa si ca muchia cutitului de lata. tocmai dupa cum sunt in lumea acesta stâlpii sau rohatcele de pe lânga drumurile cele împferatescî. ar fi însirate într'o distanta anumita una de alta. la acea vama e maî tare pazitu si cercetatu sufletulu s6u. La vama de lânga puntea acesta. op. op. în care se afla totu felulu de gânganii. 452 e nevoitu 8a treca sufletulu. Becindga. p. De regula însa cele mal multe vami sunt asezate pe malurile apeloru mari si ale paraeloru peste cari trebue sufletulu omului numai decât sa treca în calatoria sa. unele mal urlte si mal fiorose decât altele.Te-Î rescumpSra Cu noue critarl De vamesi tâlhari (2). Simu. cit. solomâsdre. si iarasi alta a minciunii etc (2). alta a ne'ndreptatiril. prin carî (1) FrAncu. Maî departe se numesce una vama furtiduî sau furtunaffuluîy alta a uciderii^ alta a omorului. (3) Corn. Pietosii din Radasenl. Ce se atinge de lorma si constructia loru. Gcorg-escu. iar daca e nevi- . rohatca (2). alta a lacomiei. 174. Cel mal multi însa îsî închipuescu ca între pamlntu si ceru. e asa de întunericu ca nu se vede nici mâna. de-aceea e si forte greu de trecutii peste dtnsa. brosce etc (4). cum pune piciorulii pe dînsa. de d-lft Rom. 269. cit. precum balauri. de d-la I. iar altii ca ar fi ca unu felu de zaplazurî sau garduri Înalte (1). numita si puntea raiului. sopârle. alta a betiei. «Omulft are sa tr^ca (2) I. alta a vrajitoriei^ alta a tutunului sau a fumatului. si de An.w Corn. si în care privinta a pacatuitu omulu mai multa pe pamtntâ. alta a desfrânaril. saii mal bine (jiisu între lumea acesta si cea-lalta^ cari sunt forte departate una de alta. Daca sufletulii celui repausatfl e forte p6catosii. serpi. alta a învrdjbiriiy alta a sudalmeî^ alta a fermecatoriel. care duce la raiu (3). invft. deauna pica în iazarii si se duce în iadii. din care causa apoi se numescu ele în unele parti si stâlpi sau rohatcl sing. p.

Prelicî si Gheorghiu. Mâta vrea numai decât sa le dea josu tn iazarâ. sbora (3). gimii. corn. Baciâ. si platindu banutulu omului sa-Iu treca de cea-lalta parte (2). atunci e pace de dtnsulu. O sema de Români credu si spunu ca puntea raiului e facuta peste iada si se împartesce In trei parti. care suna: atl-oî plati la puntea (1) Cred. In locu sa sara. (4) Cred. Cotlarciucu. de Nic. trece mal departe si se duce în raiU (5). treccndu-o pre acesta.453 când se afla la mijloculu puntii acesteia si spereza ca sunt scapcxte de pcricolulu celu mal mare. iar cânele n'o lasa. Germana. omulu acela alunga mâta si-l ajuta sa treca puntea. de I. corn. stud. (2) Corn. Cei ce au picatu de pe partea din urma forte lesne potii sa scape si sa iasa afara. si de aceea trebue sa sara josu. corn. Rom. se vede înca si dintr* o dicala forte raspândita la poporulu românii din Bucovina. din Todirescî !?i Soloiietâ.novatii si dreptft ca lumina. Avraniti. de N. daca n'are cu ce-î plati. stud. le iese Înainte o mâta iar dindSrâptu unu câne. . de Al. de Titd Zaharescu. . cacî omulu llu lasa si trebue apoi sa cada In iazarulu celu fara de fundu (1). Cotlareiueâ. Avrama. La capâtulu puntii însa n au pe unde se coborî. C'eloru ce n au de felii pficate le da Dumnedeu aripi si. De-aicea vine datina Româniloru de-a pune mortului In mâna o luminita de cera cu unu banutii lipitu de dinsa. din Todiresc-î si Solonotfl. De pe partea întâia pica numai omenii cei mai pacatosi. nu are sa maî treca nici peste o apa. de At. si a celorCi din Baia. stud. In fme sosesce unU omilj si daca sufletulu trecfetoru are vre-o para la sine si io da. de I. podii saii alta punte. Cotlarciucd si Titu Zaharescu. de N. Rom. com. (6) Com. gimn. pariu. Rom. a celorO din Stulpicanî. anume ca avendii si aprincjendu lumina sa vada pe unde are sa se duca. din Stupea corn. atunci scapa. stud. si cum ca sufletulO. Cum ca puntea acesta e întru adevferii cea de pe urma vama. eoni. Horn. gimn. de I. de Nic. de pe a doua cei mijlocii. (3) Cred. eoni. Celorii mal multorii suflete însa tocmai (1) Corn. din Todirescî si SolonetG. (2) Cred. : a celorCl din StulpicanT. gimn. Avramfl. iara de pe cea din urma numai cei ce aii forte putine pacate.

Uoin. Rom. despre care amu amintitii maî sus. (3) Cred. Honi. de M«»ivlu':. sau: alasU ca le-} veden la puntea raiuh(l. Honi. atunci sufletulii e scapatii si merge In raiil. deortrfsru. 454 raiuluî. . eoni.lenina. d(i Titu Zaliareseu. si anume: sufletulii dimpreuna cu faptele sale cele bune Intr o cumpana.(3) Cred. din IJalatvna. caci archangheluhl totii arunca din faptele cele bune în cumpana contra celorii rele anume ca acelea sa traga maî multil (1). din riiiidulu-MoUloviM. dar nu se scie cu acurateta care dintre dlnsele platescu mai multO. iar daca are atâtu fapte bune câtQ si rele. si daca nu se afla cu nimica vinovatii. atuncî nicî ângerulii conducfitorii nu pote sa-î ajute nimica. atunci se punu In cumpfena si se cumpenescu. neaducendu-sî aminte cu de-am6runlulii despre tcjte faptele sale. din Stulpicanî. si daca cumpenescfl faptele cele bune pe cele rele. cum sosesce sulletulu la vama. vrea sa aiba 11) Cred. din Baia. Cotlarciucu. de d-lft I.y> saii: alas' ca ti Voul da (lucrulu cutare) la puntea raiiduh). Pe lânga cartea cea n^grâ. fie-care ceta de draci ce sta de paza la vamile despre cari ne-a fostu pâna aici vorba. daca e Învinovatiti! cu ceva si nu-sî pote aduce aminte sau anume nu voesce a spune adeverulu. daca are pe-atâte fapte bune pe câte si rele. de M. de Xic. si daca în acelasî timpii narii sc<')te si ângerulii s6u conducatorii o carte alba. coin. eoni. lesne ar pute cade jertfa diavolilorii leutaciosî si înselatori (3).^u si a celorâ iliii Socadate. dela celii maî mare si pâna la celii maî micii si neînsemnatii. iar daca nu. asemenea se pote mântui. sau maî bine (Jisii fie-care vamesii maî are Înca si câte o cumpcna saii cântara. atuncî draciî scotii cartea cea negra si prindQ a-î ceti dintr'însa tote picatele. Îndata este opritu si Întrebatii de tote faptele sale cele bune si cele rele. tom. Decî. iar faptele cele rele tntr alta cumpana. cugetândii ca în chîpulii acesta se va pute maî lesne si maî de graba mântui. 400 cea maî mare dreptate. atuncî llii lasa sa treca maî departe (2). corn. (2) C'ivd. . cacî atâtii diavolii câtii si IngenilCi ce conduce sufletulu. cu care cumpfinesce si cântaresce faptele omenilorii dupa morte (1).y> ceea ce Insemneza atâta câtu : nicî-odata sau abia dupa morte. Daca se adeveresce ca are cu multu maî multe fapte rele decât bune. care o duce cu sine si n care se afla Introduse tote faptele omuluî cele bune cu litere negre pe file albe^ atuncî suflotulii. atunci pacatele llii tragii In iadii.

corn. Simu. (2) Cred. de Const. cacî atunci cu tota Intrepunerea archangheluluî saii a îngerului conducatorii. JenHia. Jemna. din Bâlacena. de M. eoni. De aceea c bine ca fie-care omii sa-sl platesca singurii vamile pâna ce e înca In vieta. totusi sufletulii pote forte lesne sa scape din ghiarele lorii si sa se duca maî departe. coin. diferite în teorie de credinta . 456 Daca nu tocmai tote^ apoi de buna sema ca partea cea mai mare a credinteloru^ cuprinse tn capitolulu de fata^ se baseza pe Viata sf. a celoru din Ballieena. de Const. cari Intru adevarii le-a facutii. Georgescu. ci chiar si de multe altele ce nu sunt adevarate. de d-ICi Rom. coin. din Crasna. eoni. A. MerchesCi . de O. dând în acelasi timpii si pentru sufletele celorii morti câte ceva de pomana (3).Cu tote ca dracii sunt forte rigurosi Intru cercetarea si cumpanirea faptelorii omenesci. Rom. (iennanu.L'"api. Rom. si tn care nu numai ca se afla tote vamile vlzduhduî Însirate. corn. Daca e pacatosii si pe lânga aceea nici nu are cu ce plati pre vamesi. unde este opritii si 'nvinovatitu nu numai de faptele cele rele. (1) Cred. scote câte unii colacii si câte unii banii dintre colaciî si banii ce s aii datii de pomana saracilorii peste salasii. corn. nu pote sa scape. despre care ne -a mal fostii vorba In decursulu acestuî studiu. ci totu-odata si torte pe largu descrise. când i sa dusii corpultl la gropa. VasUe celu noii. daca la fie-care vama. I A D U L 0. de I. ci trebue numai decât sa nierga în iadii. a celoru din Fundulu Moldovei. de M. de At. a celoru din Fundulu Moldovei. (Vezî figura alaturata). |3| Coni. si le da dracilorii ca plata (2). atunci e vaî si amarii de dînsulii. si pe lânga acesta representate Înca si Întrunii felu de icona. si a celonl din Secadate în Transilvania. 457 XXXIV. Poporulu românii de pretutindene privesce raiula si iadfda ca dou6 lumi opuse una alteia. Mercliesu si a celorCi din Manasliora.

în practica ei însa nu socotescu a fi nici o diferinta. altele mcrgii sa-si ia pedepsa la care sunt osîndite. si în elii ratacoscii sufletele celorii pacatosi si la timpuri hotarîte unele continua. Numai rugaciunile familiei. altii sunt mâncati de viermi. Distanta si loculu sunt punctele. si-î fumeza. care iesa din acelii focii. saii le scotii limbele si le strapungi! cu niscc ace înfierbîntate. pre altiî îî piseza într'o piua de spija. iar împrejunilii liiî miî si milione de draci si drâcolce^ unii maî urîtî si maî slutî decât altii. cu acea deosibire numai ca pe când noî întrebuintamii pentru astii-felii de lucruri diferite lemne si pietre. iara altii porta încinsi pe dracii. dupa credinta Românilorâ din Tdra-Bomân&cay se afla în interiorulii pamîn tulul. In mijloculii iadului sta pe unii scaunii de fierii Scaraotchi^ împfiratulii întunericului. Omii pe omii nu se vede. carî îndemna pre totî ceî ce trecii pe acolo .de lumea reala. dar cu tote acestea nici când nu e lumina. unde cât e lumea. saii îî punii în lulele. si anume: pre unii îî punii întrunii cuptorii mare de focii si-I frigii. vesce iadtUUy si si provenita din apropierea divina. situata Intr o afundatura forte Intunecosu si urlciosa de sub pamlntu si înconjurata de juru împrejurii cu ziduri înalte. pe atunci pentru iadu si maî alesu pentru talpile acestuia se întrebuinteza babele cele rele si cu deosebire vrajitorele. în carî nu coîncidu. si iarasi pre altiî îî batQ si chinuescii cu bice si harapnice de piele. asa are si iadulii. altii joca într o arie de maracini. In raiula. La usa iaduluî. ci totu numai Intunericu din causa fumului celui mare. Si precum o casa de rîndii are necesitate de talpî. desii si tnnadusitorii. care e alcatuita tota din fîerii. ladula. nici nu pote sci ceva de pe pamîntu sau dela cei morti ce sunt în raiii. Unii ardii în focii. saii chiar acolo în iadii. O suferinta însa si o îngrozire cu de cum este în omenire. Unu întunericii nedescrisfi se afla acolo. usciori si usî saii alte obiecte. staii (jii si nopte doî diavoli. carile cât aii traitO numai fapte rele aii facutii. bisericei si ale sferacilorii 458 precum si pomenile ce li se facu potu sa Ie maî usureze din aceste chinuri d). în ceea ce priacesta din lipsa completa a Dumne^eiriî. cari aii fostii causatorii pfecatuirii lord. Isî închipuescu iadulii ca unii felii de casa saii maî bine (^\^\x ca unu ielâ de cetate colosalii de mare. cari senipartescii în maî multe cete si cari chinuescii pre ceî nelegiuitî si pficatosî în totii chipulii. saii ÎI fierbii întro caldare de arama în care se afla smola clocotitore. arde focu. Unii Români din Bucovina însa credii si spunu ca iaduld aru fi o gropa forte adânca si colosalii de mare tn fundulu pamîntuluî. O splendore mare ceea ce privesce multii maî mare. sub care cuvîntu întelegu lumea vfiduta de noî. Altii din contra.

Siruioscu.459 sa Intre în nauntru. precum si alte . 326 327. 460 ale celoru mal putinu p&catos! Insa. Cotlarciucil. si a colorii din Fundulft Moldovei. corn. (1) Cred. si respingâ pre toti ceî ce arii voi sa iesa afara din iadu. Cuparencu. In porta sau usa iadului se mai afla Înca si ftorea maciUuîy care asemenea ademenesce pre suflete ca sa Intre în iadu. do Const. a colorii din Stulpicanî.. t. de Em. Merchesii. op. serpi si serpoice. De aici apoi si blastSmulu: «duce-te-al cu apa Sân^eteî.)) care se revarsa în iadu. care este o prapastie Ingrozitore si forte mare si n care se afla felu de felu de balauri. Jciniia. corn. pa^r. eoni. (2) Marianii. Ca pan' la iada E num' unii gardu Si-acela-î spartii. ca sa scape de muncile cele crâncene (1). Tote sufletele celorii p6catosî niergii de-a dreptulii în iadu . Iar prin câmpia aceea trece <(apa Sâmbetei. dupa cum prea lesne ne putemu încredinta despre acesta din urmatorele versuri dintr'o doina poporala din Bucovina : Dara florea maculu! Sede 'n porta iadului Si totu cresce si 'nfloresce Multe suflete-amagesoe (2). 93. de Nic. Doine si Hore. Poosiî pop. Cu tote acestea însa sufletele celorii pfecatosî ajungii pe de-o suta si pe de-o mie de orî maî de graba într'însulii. Cernauti 1875. II. Imprejurulii iadului se afla unu felu de câmpie sterpa. decât a celorii drepti în raiCi. eoni. ajungendu Ia gura iadului. . cit. brosce râiose. a colorii din Uopooa. [). Uom. hal Pan* la raiii. din lialaceiia. rom. dupa ce au trecutu vamile si se credu a fi acuma scapate de or! si ce primejdie. do M. ca si când ar fi arsa de focu. hal. solomâsdre.(ll D. De aici se vede ca vine apoi si dicala Românilorii din Bucovina : Haî.» adeca: lua-te-ar draculu sa nu te maî v6du! Drumulii ce duce la iadu e plinii de spini si maracini.

Calulii si pleca cu elii si ajunse la o gropa. cari foscaescu ca nisce viermi. colinde si alte cântece poporane atâtu din Bucovina câtii si din celelalte t6rî locuite de Uomânî. ce se ducu. se numesce agârliduUi pamîntuluL^ Acea pestera servesce ca locuinta la o multime de diavoli precum si la o multime de suflete de-ale celoru întinati cu p6cate {2}. a celorâ din Slulpicanî. Acolo se scoborî de pe calu. care era mai slabu decât toti caii din acea stava. <c Adeca ce v6(^u? «Totu lucruri de cari mul tu se minuna. Uu lovi cu vatrarulu tn frunte. coin. ca sa nu uite nimica din ceea ce va vede. ci ele stau numai unu timpu hotarttu. cit. dupa despartirea lorii de corpu. Mergendti maî departe v6du unii omii acoperitii cu unu tolii de totu ruptii si suptire. si totu-sî murîa de frigfl. coin. p.gânganii uriciose. de care lovitura tntr'o clipita se prefacu înlr unu stanu de p^tra. adeca pâna ce-si tragu p6catulâ« Dupa aceea iesu din iadu si se ducii Intr'unu locu anumitii dintre iadii si raiii. prin care se duce în acea pestera. Românii din Transilvania credii ca iadulii e o pe^^tera Intunecosa în pamlntii si anume de desuptulâ raiului. ci si într'o multime de povesti. Gura. . Asa într o poveste din Transilvaniay întitulata a VizorHy craiulU serpilor a. (Xiparencu . « In iadu. do I. Atâtu iadulii. precum si a altorQ Rom. de Nic. Siniona. CotlarciucCi. se trezescu de-odata si pe neasteptate ca pica de pe punte si cadu In iadu. si tote cele-lalte. unde petrecu apoî pâna la judecata cea de pe urma (1). iar elii se scoborî în gropa ^ întra în ceea-laltd lume. adeseori le întimpinamii nu numai în vorba de tote dilele.\nî din Bucovina. op. se duse la sta va de caî si încaleca pe calulu.4fil «Petru lua capSstrulu. câtu si muncile. ce se maî petrecu într'lnsulii precum si'n nemijlocita luî apropiere. Schniidt. Insa sufletele. care duce peste acea prapastie spre raiu. \V. din Ropcea.y> aflamu urmatorele cu privire la unele dintre muncile iadului: (1) Cred. Horn. legende. (2) T. tote noue noute. iar pe elii ploua cu zapada .» Maî întâiu trecu pe lânga unu omu acoperitii cu 99 de tolurî. (c Griji însa bine de sfatulu datu de socru-s6u. nu rfemânu acolo pe vecie. 43. când dau sa treca peste puntea raiului.

«Ce aî cu elu? «M'a trimisii Maria-sa Domnulu celu tenferu. din satulu nostru. (cIn altii locii v6du unii omii slabii de totii ca o lespede. si când fu înaintea luî. «Maî încolo vâc^u unii omu spânzuratii de limba. vacjiu uim bolnavii. aicî în lumea nostra ? «O Maria. lua corona de pe capii si-o puse în manile luî Petru. ce-aî vfidutii. i-o daii ca sa mS limpetjescii si de asta. îlii lovia unii berbece cu capulii în frunte. îî saruta mâna. «Trecendii de aci. când se încerca sa iasa. «I-o daii dar. «t)icendii aceste. pe care doî servitori cu unii sucitorii îlii îndopaii cu mâncarea. care îlu Întreba: aCe cauti pe aicî. «Te du pe aicî In colo. în cât iar cadea în Iacii. (jiise si asa numaî asta am adus'o dela elii. ca pe o gâsca. ca multe am vSdutii! . si mânjitii cu smola. si-î spuse din ce pricina a venitii. asezatii cu spatele pe pamlntii. acum tntralta 462 «Nu departe dela acesta tî veni înainte unu pazitoru. pe care. w&^ii unii omii cufundatii întrunii Iacii pâna la grumazii. «Apoi iar (jiise: «Acum spune-mî. caci tocmai acum bea apa dintrunu isvoru. acum într o parte. si totusi se vaeta ca e (lamândtî.ta. zacendii în patii si totii strigândii dupa ajutorat dar nu venia nimeni. sa-î adncu corona. nu departe vede unii altii omii. pamînt^nule? «Cautu pe Maria-sa Domnulu celu bStrânu. Petre.si totusi îi era caldii. «In altii locii vâcjiu unii omii legatii de mâni si de pioiore si Ia mânî trageati doi boî. vedi-lu colo? «VSdu! «Se duse Petru. ((Mergendii maî înainte. «Trecendii pe lânga acestia. pe care alti doî servitori îlii jupuiaii si iar îî trageaii pielea de pe elii.

pe care laî vfedutu întâia ora. când a fostu pe pamtntu. numai atuncî când omulii cunoscendu-sî gresela sa se întorce cu inima curata. Ce-ai mai v6(Jutii ? «Am vadutii unii omii cu spatele la pamîntQ. dar totusi e mare. calca legea luî Dumnezeii. si totusi striga ca more de fome. ca si la slabi tii elii. pentru aceea tremura de frigu sub nouS-cJocî si nou6 do tolurî. pe care totii îlii jupuiaii si iar trageaii pielea de pe elu Asta ce va sa Însemneze? «VecJI. e negru pentru ca Ta Inegritii sufletulu. si totusi sunt mari. pe care Uii Îndopati alti doi omeni cu sucitorulii. Omulii acela. «Vecjî. si mânjitu peste totii trupulQ cu smola. Petre. cu tote ca e usorii de Întelesii. «Ce-al mai vScJutu? . asa se pedepsescii omenii cel lacomi la mâncari si bauturi. PScatulii pote fi maî usorii sau maî greii. dupâ cum e si fapta. a Elu n'a facutu ceea-ce a trebuitu sa faca si pentru aceea se pedepsesce. cari nou6 nu ni se paru mari. Dar maî 8unt unele p6cate. Petre. iar pre lânga aceea mai capata ca pedâpsa aceea ce ai vgdutu. Asta e pedepsa omenilorii doritori de placeri trupesc!. aVecJî. pentru ca le vedemii si noi mari.«Ce? «întâiii am vadutii unii omii acoperitii cu noufe-cjiecî si nouS de toluri. iar când pScatuesce. acela a facutii sSracilorii vestminte de pomana. caci elu. Dumnecjiefl nu lasa nicî unii p6catii nepedepsitfl. Ce-al maî vfedutii ? «întrunii locii am vfecjiutii unii omii de totii slabii ca si o lespede. si totusi asuda de caldii. nu a a datA nici unu vestmtntu s5raciloru de pomana. Asta nu se vede asa pScatu mare. Fie-care omii pâna traesce pe pamîntulii nostru p6catuesce. «Sciî. Altulii iar face ceea-ce nu trebue sa taca. Apoî unele pacate 4B3 sunt mari. asta iar e mare pfecatii. tote nou6 noute si totusi îngheta de frigCi. tote nou& noute. pe care Ta fostii mânjitii elii cu atâtea spurcaciuni. Petre nu Întelegi ce Insemneza. Trupulii e slabii. Ce-al mal vatjiutfl ? (rAm vfidiutu unu omu acoperitii cu unu tolu de totii suptire si ruptiî. Petre. ce însemneza acesta? «Ba nu sciii! «Asculta dar sa-tî spunii.

«Am v6(j[utii unii omii cufundatu Întrunii Iacii, pe care când se'ncerca sa iasa, llii lovia unii berbece In frunte la câtii iar cadea In Iacii.

464 aOmulu acela, Petre, câtu a h'aitu, a totu înselatii, si acum \e^l cu ce se pedepsesce? «Ce al mai vfe^utu? «Am vfe^utu unu omu bolnavii zacendu Întrunii patu totu strigândii dupa ajutorii, dar nu venia nimeni. aVedI, Petre, omulii acela nu sl-a cinstitu parintii. ai mal v6(;j[utii? «Am vScJutii unii omii spânzuratii de limba, aVedI, Petre, acela a Înjurata pre Dumnedeii si pre alti omeni, iar acuma se pedepsesce dupa cum i se cuvine. Ce-aî mai v&qiutii? «Am vacjiutii întrunii locii unii omii legatii de mâni si de piciore cu unii lantii mare si grosii, iar de lantu la piciore si la mâni trageaii câte o pareche de boi. «Acela, Petre, pentru aceea se pedepsesce asa, caci In lume a juratii pe strâmbatate. «Dar ce-aî mai vfedutii? » «Nam mai vadutu nimicii! «Nai mai vfi^utii, ca nu te-aî dusu mai în colo. Dar sa vS(Ji altele, te-ai îngrozi, te grijesce dar sa nu ajungi si tu pe aici. Dar feciorulii meii ce mai face ? «Face bine, ca-i sanatosii! «Cum o mai duceti la olalta? «RSii de totii, ca ma batutii de doua ori pe nedreptulu. «Atunci e rau de totii; mS temii ca si elii va ajunge pe aici pe unde-va. Te du. Petre, du-i corona si mai iarta si tu câtii poti. «Petru nu mai zabovi multii ci se duse pâna la gaura, si afara, se sui pe calii si-Iii lovi cu vatrarulii în frunte, apoi într o clipita ajunse la socrultk s6ii Vizom, craiuliiserpilorii(l)». Ce-

(1) I. Popii Hetoganulft, l*ovestî ardelencscî. Partea II. BrasovQ 1888. p. 58 62.

465 ^ In alta poveste, din Bucovina^ ni se spunu urmatdrele: «V64endti sufletulu omului Intro erba mare si frumosa nisce vaci hitione, cari de abia se puteau misca dintrunu locu tntr altuIA de slabe ce erau, si Intrebândâ elu pre ângerulu sSu conducâtoru de ce sunt asa slabe si nu dau lapte, desi au erba de prisosâ, ângerulâ II râspunse: «Acestea sunt vacile celor ii cari le-aii datii de pomana, dar pe urma le-a parutfi raii dupa dînsele. «Mal departe v6(Jcndii elii pe unu prundii, unde nu era mal de felii ierba, nisce vaci mari si frumose, cari de abia se miscaii dintr'unii locu In altulii de Incalate si grase ce eraii, precum si o multime de femei si barbati, cari veniaii din tote partile cu donitele de le mulgeau, si Intrebândii pre ângerii : de ce acestea sunt asa de frumose, ângerulii II cjiise : «Aceste vaci sunt daruite saracilorii din tota inima. «Mergendii mal departe vede unii omâ culcatii cu fata în susii si cu gura cascata, iara de-asupra lui unii serpe Incolacitu pe lânga o crenga cu gura In jos si din gura lui cadea verinU In gura omului. «Acesta, cjise ângerulii, când fu Întrebatii, a omorîtii serpii si, în locii sa-I arunce unde-va într o gropa sau tufisO, i-a aninatii pe prajini în fata sfîntuluî sure. «La urma vede o oie ca se scutura de-asupra unul omii, ce trecea printr'unii focii mare. Intrebândii pre ângerii ce însemna acesta, ângerulii ÎI rfespunse: «Acestii omii, a datii ol de pomana, si lâna lorii, fiindii uda, îlii scutesce acuma de para locului. (1)». Atâta din povesti! O legenda din Bucovina ne spune, cu privire la iadtî, urmatorele :

(1) Com. de 1. TonigariG, stud. gimn. Jlarianiif Inmorm. la BomftnI. ^

466

Ângerulil mortii acum

Me însotesce la drumu Si me trece pe la iadu, Unde pScâtosiî ardâ. Val! la elii cum m6 uitaî. Ce vS(JuI me *nspaimîntal ! Vâctuî balauri câscându Si din gura focu varsândâ, CurgendQ ca unu rîvl întinsa In flacara si nestinsu ; Si *n frunte-I unu draca sedea Cu Iuda *n brate si-ardea. De acolo, la altu vadîi, Totu la iadu, la iadu, la iadCî ! O vaî! iar' când me uitaî, Ce v6(j[ul, me 'nspâimîntaî î V6(][uî popi multi eretici Cu dascali si gramatici Aruncati cu capu 'n jusu In foculii celu flacarosu, Si dracii îl împungea, Cu sulita-î înpinqrea. De acolo, la altu vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadu! Ochii când îmi aruncai Ce ve^ul, m6 'nspai mintal ! VScJuî împarati tirani De gâturi cu bolohanl, In vapaia cea de locu Dracii batendu-sl de el jocu. De aicea, la altu vadu,

Totu la iadu, la iadu, la iadu! Cu ochii când me uitai, Ce vacjul, mti 'nspaimîntal î Vetlul tâlhari, ucigasi. Hoti rapitori si pungasi Vaetându-se-amarâtu In vâpae pâna 'n gâtu.

De acolo, iar Ia altâ vadâ Totâ la iada, la iada, la iadd ! De-odata cum mfi uitaî. Ce vecjul me 'nspaimîntaî ! VScJuI unO cârdâ de mucrî Tânguindu-se'n dureri Si draci strigându: aste sunt Ce farmeca si descântec^ ! Apoi de-aici la altu vadQ Totu la iada, la iadu, la iada ! Iarasi daca me uitai Ce vecjul ma 'mspaimîntal î Vgcjiul altu cârdâ de barbati De betivi si desfrânati Toti în flacara undau, Si dracii îl cufundau. Mal nainte la altu vadâ, Totti la iadCi, la iadO, la iadu! Mergendu, daca me uitai. Ce vecjiul mS 'nspaimîntal! Vecjul draci cu cangi tragendu Nisce muerl si strigându: Aste totu minciuni spuneau Pe multi în belea-I puneaQ! De-aicî mergendu la altu vadâ Totu la iadu, la iada, la iadu. In flacari când m6 uitai. Ce vecjiul me spaimîntai ! Vecjul negustori în rîndu. Carii însela când vîndu: Unii cu maturi de gâtu Se strîngeau eî amarîtu, Altii cu cântare 'n nasu Se vâltati cu mare glasu. Altii cu forfecî si cotu ÎI ducea para în notu. Mergendii de-aicî la alta vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadd,!

467

Spre tipctu când me uitaî, Ce vficjuî mS 'nspaimîntal! Vecjiuî iar muerl în muncî Carî îsi lepSdu aî loru prund, Sau fara mila si doru In pântece îî omorO. Dela celâ din urma vadu,

Totu la iadu, la iada, la iada ! Când statul si m& uitai Ce ve(Juî m6 'nspaimîntal! Veijul artjendu în vîlvori Bogati neînduratori, Carii totu s'au veselitu Si s6racl n'au miluitii (1).

O colinda din BanatU descrie iadulu astu-felu:

Colo 'a josu catra apusu Sore nu-î pe ceru în susu; Ci e noru si'ntunecime, Sî-o grozava adâncime, Unde muntii varsa focu. Dara marea-I totu potopii, Unde-I pestera urîta, De balauri reî pazita, De serpi, fiare ocolita. Lânga porta nu e nime, Pote sa 'ntre ori si cine. Dar nime de voie buna Pe aicea nu s'aduna . . . Ici e iadulu celu spurcatu, Pentru omeni rel gatatu! Da 'n launtru cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu! Lânga p6rta stau totCî draci Si slujescCi pentru haraciu. Si pe nime el nu lasa Ca la lume sa mal iasa! Catra mijlocu cine sunt? Sa feresca Domnulu sfîntu ! Sunt cel r^I în fîeru legati, Pâna'n brâu în focu bagati, Fripti de sete, morti de fome, Nime din el nu mal dormc,

De dureri, din dinti scârsnescu Si nici când se miluescu! Dar acestia cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu

Sunt cel r6I ce-au omorîtu, Traiulu veclnicîi si-au uritu, Sunt cel rel ce-au pagubitii Pe apropele mâhnitii, Sunt cel reî ce aii surpatii Cas'altuîa prin pecatii, Sunt cel rel ce-aii înselatii Si'n minciuna s*aii spurcatu! Dar în iad ii iar ce mal sunt? Sa feresca Domnulii sfintii! Ca sunt munti de cel înalti Si în gropa afundati. Nu e cerii, ci-sii numai noii. De 'ntunericu te 'nlîorî. Nici o (Ji nu e senina, Foculii arde lar'lumina. Câmpurile s'aii uscatii, Apele tote-aQ secatu. Nu sunt pasSrl, nu sunt flori, Numai jarii si numai norlî Sa feresca Domnulii sfîntu De-a vede ce-aice sunt (2).

(1} Ve^î: «(/alindariuhl poporului bucoviin'»nu» pe 1891. Cernauti p. 69 12) At. M. Mariencscu, Colinde. Pesta 1859. p. 87.

70.

468

O doina, care am aucjiito înca în vara anului 1871, pe când m5 aflam ca studinte de clasa a VIII Ia gimnasiulu din Beiusu, dela unu Românu de pe valea Grisului albu, ne spune despre iadu urmatorele: Primavara, dupa Martu, Câtra iada eâ am plecatii, ladulâ era încuiatu Cu unu spinicelu uscata. Puseî mâna si-Iii rupsel Si în iada de locu fuseî. In iada daca am intrata Acolo putinu am statu De cetitulâ popilorîi, Cersitul Q bogatilorti, De recela fiareloru, De suerulii serpiloru! Alta doina, din comitatulu aTurda-Ariesa^y) ne spune atâtu In privinta raiului câtu si a iadului urmatorele:

Pusei saua pe doi cal, Me suii în sus, la raia]

Raiulu fuse încuiatu De trei ori am genurichiatu, La Dumnezeu m'am rugatu, Si trei ângerî a mânatu Si raiulâ Taii descuiatu. Ce-am vecjutu, m'am bucuratii: Trupuri mândre si 'nflorite, Si de popa spovedite ; Trupuri albe si spelate De popa cuminicate. Preste ele floricele, Unii pomu mândru de daunii. Pintre cl6mbe paserele, Pasgrele frumusele.

Eu gândii la mândra mea Sa fie si pe-acia, EQ în raiii asi rfimâne. Si Dumne(Jeu celti prea mare Se mânie torte tare Si trei ângerî a mânatu Si de mâna m'au luata Si din raîâ ca m*au tipatii. Si me aflamii lânga iadU. ladulU fuse descuiatii, Ce-am vecjutii, m'am spariatii: Trupuri mari si putrecjite, De popa nespovedite, Si veduî pe mândra mea Chinuindii doi draci la ea.

Mândra umbla sa se duca,

469

Dracii o i&ceau naluca; Ea se tipa sa m'apuce. Eu grabii si-mî facui cruce,

Si 'ntinsel o fuga lunga, Dracii haida sa m'ajunga (1).

A treia doina, din T4ra Oltului, descriindu munca juratiloru si a birailoru celoru rSî, nedrepti, asupritori si j lipitori, (Jice : Pus'am saua pe doi cal, Sa md sui in sus, la p-aiu. ladulu era mal d'a vale Si fugeam in fuga mare. Iar la usa iadului StaQ juratii satului, Taie lemne dracului. Iar' biraulu celu mal mare Tinea pe dracu 'n spinare |2|. în fine o doina din Bucovina^ si anume din comuna Horodenicu, ne spune despre iadu acestea: Pus'am saua pe doi cal Si m'am dusu în sus la raia. De trei ori m'am închinatii Raiulu nu s'a descuiatO. Pus'am saua pe-unâ cocosu Si m*am dusa la iada în jos. Si la groza raului Jos la talpa haului Am vecJiutiLl pe mândra mea Vr'o cinci draci ca mî-o batea Sânge rosG din ea saria, In paharâ ca mi-lii punea:

«Poltimii, bade, iea si bea, «Caci n'al fostu stapânu pe ea! (3).»

(1} Doine, striiraturî si chiuituri, culese de niaî multî învetatorî zelo^î. BrasovQ 1891, p. 276. (2) Idem de eadem p. 182. (3) «Aurora româna» an. I. (Vnuiutî 1881, p. 46

470 Asî pute sa maî reproducu Înca multe alte poesil poporale. Credu însa ca si acestea ne voru fi de ajunsu spre a ne încredinta: ce închipuire are poporulu despre îadil precum fti despre tote cele, ce se petrecu întrlnsulu. Se nasce acuma întrebarea : Dela cine sa fi adoptatu poporulu românii tote credintele acestea? Mostenitu-le-a elu dela stramosii sfii, sau pote le-a împrumutatu în decursulu timpului dela alte popore cu totulu straine? Daca amu sta sa reproducemu tote câte le-au crecjutu poporele pagâne din vechime, precum celea ce le credu si istorisescii poporele crestine din timpulu presentii despre ladfl sau Tartarii^ si din tote acelea amu voi sa facemu o conclusiune, amu merge prea departe, si nou6 nici timpulu nici spatiulu nu ne permitu s'o facemu acesta. Credu dec! ca ne va fi de ajunsu si numai unu singurii citatu din Virgilii, care ne da o descriere amfiruntita de tote cele ce le credeaii si istoriseaii ceî vechî atâtii în privinta Iartarului câtu si în privinta tuturorii celorii ce se petrecii Intr însulii si'n apropierea luî. Iata ce ne spune Virgilii: «Enea, uitAndu-se împrejurulO sfeii, zaresce pe locii sub o stânca din mâna stânga ziduri late încunjurate cu unu murii întreitii pre carî le încunjura unft torenttî repede cu flacari ardature, Phlegetteon din Tartarii, si învertia stâncile resunat(3re. In fata se afla o porta mare si stâlpi de otelii vîrtosii, asa ca nici o putere barbatesca, nici chiar locuitorii ceresc! (deiî) nu sunt în stare sa le sfarme ; se urca unii turnQ de fierii pâna la ceruri, si Tisifone îmbracata cu o haina sângerosa pazesce cliua si noptea întrarea (tinda) fara sa dorma. De aici se aucjiaii gemete si rSsunaii lovituri grozave; apoi unu zinganitii de fierii si de lanturi târâite. Enea statu pe locu si înspaimîntatii asculta cu urechia

471

cetele furiose ale suroriloru. pre cel vinovati si amenintându cu stânga. alu carui corpu e tntinsu peste noua jugere de pamtntu si unu vulturu mare cu unâ ciocu Indoitu. Imitândii flacarile lui Joe si sunetele Olimpului mergea acesta triumfându. Titanii. Aici se afla nemulâ anticii alii pamîntulul. cari loviti de fulgerii se învîrtescii în fundulii celii mal de jos. Ce sa mal amintescâ de LapitI.JeI si m a purtatu prin tote locurile. copilulu pamtntulul ce creaza tote. Rhadamantus are celu mal scelerata imperiu. cari se încercara sa surpe cu manile cerulii celii mare si sa-lii arunce jos de pe tronulii cerescu. Insa parintele celti 472 a-totfî-puternicu arunca prin norii cel desi arma sa (fulgerulu). se nutresco din ele si locuesce sub pieptulu celu tnaltu^ si fibrele renascute nu Re lasa tn liniste. Irion. sperând o morte târcjiie. chiama serpii cel grozavi. nici unuî omu nep6tatu nu-I iertatu sa calce preste pragulu sceleratiloru . Aici se aflau aceia^ cari câtu traira au fostu frati urgisiti. Insa pe mine punendu-m6 Hecate în fruntea dumbraviloru avernice ma învfij. care imita iurtunele si fulgerulu celii neimitabilii prin arama si prin tropotulii cailorii celorii potcoviti. corpuri uriase. punendii la trasura patru cai si scuturându o lâclie la poporele grecesc! si prin mijloculii cetatii din Elis. nascendu-se cu acesta cea mal mare certa. elii. si acum Închisi astepta pedepsa.vuetulu.va sa marturisescaceloru de sus acele crime. Chiar si Tityon era de vacjiutu. sofe aurite cu perini Înalte straluciau pentru ospeti si bucate pregatite cu luxu regalii se aflau de naintea ochiloru loru. nefacendu din ele parte la al s6I. spune-mî : ce feluri de crime sunt acestea ? si prin cari pedepse se urmarescu ? Ce vuetu asa de mare îmi vine la urechi ? Atunci Începu preotesa sa vorbesca astfelu: Duce renumitii alii Teucriloru. elQ biciuesce si asculta cercetandu Înselaciunile si silcsce ca cine. Aici am vfecjiutu si pe gemenii Aloidl.atu Insa-sl pedepsele cele decretate de <. ciupindu-I spre pedepsa inima cea nemuritore si' maruntaele cele bogate. O virgina. de cari bucurându-se pe pamtntu amâna prin o ascundere zadarnica cainta. Acum se deschide tartarulii de douf ori în o prapastie si se estinde sub umbra (tn întunericii) atâtu încât se pote uita de acolo în sus la OlimpulCi etericii alii cerului. insultându. si cerea pentru sine onorea unul deii. si de Pirithous? de-asupra carora cât pe aci amerinta sa cada o stânca negra^ si aceleia care cade II urmeza una asemenea el . Nu Încerca a sci . Tisiphone prev6duta cu bice bate. Ve(JI ce pazitorii e In vestibulii (la Intrare) ? ce aratare pazesce locuinta (infernulîi) ? In launtru sede Înca mal înfuriata gigantica Hydra cu 50 de guri negre. Acuma se deschidii portile sacre sarindâ din tlttnile teribilii resunatore. nebunulu. Lânga dtnsii se vedea cea mal mare dintre furii si Împiedeca a atinge bucatele cu manile si radicându faclia se scola si striga cu glasâ tare. si aceia cari sunt biciuiti pentru adulterii si urmându armeloru celoru nelegiuite nu se sfiira a calca credinta promisa stapâniloru s6I. Lam v6(j[utii si pe Salmoneii cum e pedepsitii. elu nu aduse nici faclii^ nici lumini de resina (pacura) fumegatore si lliji dobor! Ia pamtntu cu unu vlrtej& teribilu. ori prin aceea ca alungara pe parintele loru si fata cu clientulu se tncuiara cu averile sale cele aflate.

473 Daca asi ave o suta de limbi si o suta de guri si o voce de fieru n asu pute Întelege tote felurile crimeloru si n asu pute percurge tote numele pedepseloru (1). v. trasi pe razele rotiloru . Durerea si întristarea nu se potu nicî când stabili întrînsulu. Toti cutezara a comite mare nedreptate si a-sl tnsusi aceea ce au cutezatâ. R llasdeii. 474 XXXV. dupa credinta Româniloru din Tera-Iiomânesca. \1. cari trateza despre aceeasi materie. bucurându-se de vederea luî Dumnedeu. Dumnezeu ocupa loculu celu maî de cinste.e ca si de alti autori pagâni din vechime. Ce se atinge de credintele Româniloru despre iadu. si parte pe apocrifele crestine. e opusu cu totulu iadulut EIu e loculu. apoi acestea credu ca se baseza parte pe cele spuse de Virgiliu precum si de alti autori strabuni din vechime. . R A I U L 0. si admoniati fiindu. . elâ lasa pentru plata sa se lips^sca legile si sa se deslipesca . Atâta din Virgiliu! Asemfenându acum sirele acestea ale lui Virgilu cu celeB ce se afla In privinta iadului si a munciloru dintr însulu In « Vîata Sf. Unii rostogolescu o stânca uriasa. VasUe celU noU» precum si In « CalHoria Maicii Domnului la iaditif> (2) lesne se va pute convinge ori si cine ca muncUe iadtdul din cartile sau mal bine (jiisii apocrifele din urma sunt numai nisce reproduceri schimbate si adaogite a celoru (Jise de Virgiliu si p6t. (1) Aeneid. în elii domnesce o bucurie fara de sftrsitu. Raiulu. Bucuresd 1879. Cuvinte din betrânî.care e pedepsa si ce felii de crima sau sorto i-au aruncatii In pierzare. 648 627 (2) B. Din contra. altii atârna. t. II. Lib. tnvfetati a nu urî (^eil. sade si va sed6 tn veci nefericitulA Tesefi si de totu nemulu Phlegyas admoniaza si invoca pintre umbre cu voce tare: «învatati dreptatea. p. unde sufletele celoru drepti se potu odihni în pace. 301 367. .r> Acesta vîndii pentru aurii patria si-I impuse unii domnu puternicii .

pline cu felurite bucate si bfiuturl. Raiulii se afla în cerii saii.a ccloru din Stulpicanî corn. de Km. bune. pe pamîntulii din cea-lalta lume. cu surori. sa se Ingrijesca. do Coiist. De aceea este bine ca celu ce se simte ca more. Slfim^scu. Umbrele uneî generatiunî întregi se strângii în jurulii vre unui evlaviosii stramosii. se întâlnescu sufletele celorii morti. în cari cânta felii de felii de pasari. sora. sufletele lorii nu se maî potii Împaca nici odata. coiu. rude. certe nu se afla (1). Jemna. care e împodobita cu totii felulii de flori mirositore si pomi roditori.. dupa ce aii Intratii. din Ropcoa. ca acestu momentu sa nu-lii apuce neîmpacatii cu cine-va.5ri. cit. atuncî e forte greu. 326. cu prietenî. epitropu si altii. ceea ce si-aii datii în viata loru sau ceea ce li s'a pomanuifU de muma. (1) I). \2) Cred. Sufletele lorii fara voe fugii unulii de altulii si se privescu cu dispretii. iar în jurulu luî stau cel fericiti în maî multe cete si petrecu mâncându si bendu. împodobitii cu diamante si alte pietre scumpe. în acelu locii de fericire. Acolo. Honi. stralucitore. si acestia cu mosii si stramosii lorii. In raiii însa nu-î este nimSruî altuia iertatii sa între. ('utlarciuciisi a coloru din Fundul-Moldovoî. . de M. cari pazescii ca sa nu intre ori si cine într'însulii. fîe-care Isi cunosce dreptulu s6ii. se desfateza apoi în tote bunatatile (2). si se spunii multe despre viata si relatiunile lorii în raiii 475 Daca cine-va a muritii neîmpacatii cu unu altulu. j).. ci numai ceî drepti. In colo totulu merge în liniste si pace. fara numai sufle telorii celorii drepte. In mijloculâ raiului sta însusi Dumnezeii pe unii scaunii stralucitorii de aurii. Românii din Bucovina spunfl ca raiulH este o gradina forte frumosa. ( 'uparoiicu : a colorii din HahV cena. alese si placute lui Dumnedeii. Morclio. parintii cu parintii lorii.de unde rSspândesce tota marirea sa. dupa cum spunii unii. La usa raiului staii doi ângerl saii archanghell cu sabii. din cari manânca si beG sufletele dreptilorii. îndemnate fiindii de cetele ângeresci ca sa manânce si sa bee din orî-ce le trage inima. op. carile. fratiî cu fratî. corn. Mai pe scurtii tote frumusetile si bunatatile lumii sunt concentrate în acesta gradina. corn. iar împrejurulii lui se afla totii ielulii de mese întinse. cacî facii si eî zîmbre privindu la altiî. do Nic. numai cel vrednici (3). Daca ceî repausatî au terminatii de mâncatii si bSutu ceea ce li se dedese.

celu de-a stânga duce de-a dreptulu la iadii. cari câtu traescu . Prin mijloculu acestor Q câmpii trece unu rîu mare si limpede numitii a Apa Duminiceîr>^ care se revarsa în raiii (2). p. rom. Drumulu ce duse în cea-lalta lume se desface dela unu lociî în doi rami. limb. II. p. iar nu departe de acesta trece peste gura iadului. mal totu asa de frumose si pline de bunatati ca si raiulu.loinna. celu de-a drepta însa. corn. Românii din Transilvania credu ca raiulu ar fi o gradina plina de flori si pomi trumosi. II. In acesta gradina se afla multime de ângerî precum si sufletele omeniloru celoru buni. Imprejurulu raiului se afla câmpii întinse. avendii înaintea loru mese încarcate cu totu soiulu de mâncari si bauturi.(3| ( 'ivd. 1288. 476 Altii din contra credu si spunu ca Ia usa raiului sta SânPetru cu unu manunchiu de chel In mâna. 93. rom. si a ccloru din Bilca. . Numai Flârea sâreluî Sede*n p6rta raiului. Dict. Face locii sufletului Si odihna trupului (1). corn . t. i\v liist. duce spre raiu. CardoiCi. (2) Vetjî despre aci'sta si B. peste care se afla puntea raiului^ despre care amu vorbitii mal pe largu în capitolulu premergfetoru. care e presuratu cu totu felulu de flori mirositore. cari traescu în tota îndestularea si fericirea. situata pe unu munte deasupra iadului. Totu In usa sau porta raiului mal sta tnca si Florea sau Sora Sordul In privinta acestei plante o doina din Bucovina ne spune urmatorele : Câte flori sunt pe pâmintâ. Hoiu. Ilasdea. Poesiî pop. t. do M. P. Cernauti 1875. din Balacona. (1) Mariana. ci numai pre cel drepti. care asemenea nu lasa pre ori si cine sa tntre In nuntru. Tote trecâ la juramîntu. 477 Iar fericiti se considera acel omeni.

cre^endu-se ca-sl iau pedepsa In lumea ac^ta si ca 'n cea-lalta lume nu voru mal ave nimicu de suferitu (1). (Jice: Deci acea cale lasându Si mat nainto mergendu In drepta când me uitai. la raiu. câtu si celea ce se petrecu Intr însulu adese ori le Intelnimu si In literatura poporala. la raid. Unde'mprejuru dreptii sta Si bucurie gusta împreuna dantuindd Si pe Dumne(Jeii slavindâ. la raiu! . la raiu! V6(JuI si sfinte muerl Petrecendâ în mângâerl Cu cununi de diamantu Si podobe de brilantd împreuna dantuindu Si pe Dumnecjieil slâvindu. urmându mal departe. la raiu! Vecjul sfinti prea luminosi. Si cete de mucenici. Intr'altti loca iar m6 uitai Totd la raiii. betrânî si mici Împreuna dantuindu Si pe Dumnecjeti slavindâ. Ce vacjul. Deci de-acolo iar plecai Totu la raia. care e adev6rata fericire. cari In acosta lume patimescu mal multu. Apostoli si cuviosi. la raiu. De tineri. Intr'altu loc(i iar m8 uitai Totu la raia. ma bucurai! Vecjuî raiulU celQ frumosii Ca sorole luminosu Si mese întinse *n rîndu Pe ele faclii arcjiendii. sunt milostivit caci el prin milostenie tsl mânluescu sunetulu de munca cea eterna si dupa morte ajungu la fericirea eterna. Asa legenda poporala din Bucovina. De asemenea se considera a fi fericiti si aceia. Atâtu raiul ii.aici pe pamtntu. din care amu reprodusa o parte In capitolulu despre iada.

O varianta a acostcn leirrnde vocji-o la Sbicra. cit. Ca sa judece pe toti. Pe cel vil si pe cel morti (2) (1) Com. . bucov. de d-la T. pop. cântece de stea sii urarî la nuiitî. (2) Calind. 63 66. Cernauti 1888. Uasil raiulu încuiata Si tare m'am suparatu. Ce-am vecjiutii m'am bucurata. . Era nisce pfisarele Cânta nisce glasurele Dragu mi-ar fi sa fiu cu elo ilj. p.478 O doina poporala clin IVansilvania ne spune urmatorele despre raiu : Când viata ml-am uritâ In cale lungeam pornitu Si la raia câ am sositQ. Si-am pusu mâna pe lacatu Si-am picatu la greu pScatu Si 'n genunchi câ am picata Si la Tatalu m'am rugata. Pân'la vremea dejudetu. Când va sta Christosu în jetu. p. Sinionu. 70 71. Colinde.Ce ve^ul mS *nspaimîntal Veclul raiulii încuiata P6te pentru-alO meCi pficatu. Raiulu de ml-a descuiata.

Pâr de-a sci si Dumnecjeu. Domnulu la raiu ajungea Si Iul Petru ca-i dicea: Spus'am. sa nu uiti Orî scracî sunt. p. «Petre! daca-î lucru-asa Raiula îmî vei arata. Domne. privigheza. Pe ceî buni sa-î potu cata ! «Domne! potî de loca întra Ca e'mperatia ta ! Domnula stînta atunci pâsia Si'nainte ca-î venia: A Angeril si Cheruvimiî. 479 . Serafimii (1) Grigore Sima. suna precum urmeza: Sede. 2£6. Sa nu-î lasi în raiulu meu De-aa facutu în lume reu. Sede Petru 'n câmpulu verde. Iasî'^1882. Pe piciorulu celu de plaiu. în «Convtn-birî lit.» an. Pe ccî ce goli au îmbracatii Si flamâncjlî au saturata Si setosî aa adapata Si scârbiti aa mângâiata î Iar Petre-a cuvîntata: «Domne. dup'alu meu sfatu. Lânga p6rta cea de raia. ("iinteje populare din Ardolii. Totu îmî cânta. Unde s6re s'a ivitu. Petre.O colinda din BanatU^ în care asemenea se descrie raiulu. Colo susu la resaritu. tote-am ascultata. cine-mî sede. Dumnecjeu si sotulu seu. Archanghelil. XV. Si 'n launtru elu nu lasa. Lasa tu. ori avuti.

Doninu-atuncea a graita : «Fiiloruî eu am venitu Sa ve ve^â. Care de fire n'aQ fosta slabe. muerl. De pecatulu loru caiti. Câmpurile înflorescti Iara muntii înver()escu Paserile dântuescu. Si nu-I n6ptea *ntunec6sa Si nu-I sorta tical6sa. Fetisore.-S^i. Domnulu sfîntu se bucura. Pe-urma Domnulâ celu cerescii Sede'n tronii dumnecjeescu. HJ. JUDETUL 0. Unde-Î (Jiua totii senina. 480 XXXVI. Pân'ce raiulâ a catata. Si pe DomnulQ Taa purtata. babe. când mosnegii ceî de 60 70 de anî. p. cacî v'am iubitu. Raiulu e ca sl-o gradina. iar pe la rSspântiile drumuriloru crâsme . Lânga trona se aduna Toti în raiG cât! mal era : Prunculetî de-1 mititel Ca si nisce ângerel Si feciori nevinovati Cu tlorî albe'ncununati Si betrânl încaruntiti.Totâ cântândâ si tamâindu Si in mânî faclii tinendâ. Apele se limpecjescii Si cel buni în veci traescii ! (1) ll) ^[al i('no^^cu. carî aii copii casa- . Colilulo. când se voru taia haturile si se voru face araturi împrejurulu sateloru . IVsla IHoU. Voia mea ati împlinitii! Domne! miluesce-ne Si de rââ scutesce-ne! Toti cânta si se *nchina. Când voru fi pe tote paraele si vadurile apeloru mori.

când va peri tota dreptatea din lume si nu vei pute-o nicairi afla. Atuncea-I stirsenia pamintulul. de nu-î va maî încapea pamîntulii. când O fi anulii ca luna. când bogatii. de ce voru avea mal multu. sora cu sora. ci-î voru bate si omori.toriti. si neavendii cu ce se nutri se vorii mânca unulii pe altulii . dupa cum spune o poesie poporana : Când a bate fiii pe taica. se voru însura de a doua ora si voru lua fete dela 16 20 anî. când se vorii Înmulti omenii ca'ciupercile. iar aurulu si argintulii se vorii varsa pe tota fata pamîntuluî. când va veni Antihârsta pe lume si se va amesteca In tote treburile. Luna ca saptamâna. mama cu fiica. când sfredelulu va cade dreptii în comora (1). când omenii vorii fi numai ca nisce cîucalai de mari si vorii îmbiati câte 12 întrunii cuptorii. . Irate cu frate. Iar clasulâ ca unâ minutâ (1). Când a bate fiica pe malca^ Frate mai micu pe celii mal mare. când se va certa tatalu cu fiulu. saii. de-aceea voru Însela si jupi mai tare pre cel sSrmanl. Septfimâna ca (Jiua. altele de SfreâelH. vecinu cu vecinii. de-al cauta-o (jiiua mare la amiadi cu lumina aprinsa . Sora mal mica pe cea mal mare. smomindu pre omeni la totu felulu de fardelegî si fapte rele. (1) O sema de ytele porta în poporu numele de Comdra. batendu*se ca nisce orbi. sau când vorii fi asa de mititel. luându-Ie si putinulâ lorii cu totu felulu de apucaturi si mijloce. 481 Si 4îua ca clasulu scurtu. încât 12 insî voru trebui sa întorca cu drugii (parii) unu ou de gaina. când fiii nu vorii asculta de felii de parinti. când va peri rusinea din lume si cel tineri nu se voru sfii de locu de cel batrâni.

llasdeu.« an.itî morti sa intramu noî. 422. dandu de scire sa se adune întrega omenire la judetu. Chr.întunecimea sdrelul. v^culQ de-apoî. la BomânI. când cel vii plini de spaima si groza. (2) Voc)î despre toto aeostoa tsi B. si 1386-1840. cum voru audi îngerii bucinându. IU. P. Iar Domnulii nostru îs. p. Atunci va fi sfirsitulu lumiî. crestinii si pagânu. lumea de-apol. . Atatu cei repausatî dela Inceputulu lumii. Poesiî pop. vorii striga: (1| G. Când însa va fi sa fie acuma judecata cea de 2^^ urma sau judetulu de apoi atunci îngerii Domnului. 31 482 Eîf. Ca e vremea de apoi! (1) si nemijlocitii dupa acesta va fi si venirea de-apol precum si judetulu de apoi sau judecata cea de pe urma (2). 1883. si totti atunci va fi si sflrsitulâ Intregel omenimi. si pop. ca sa-si dee fie-carele sama de tote faptele sale. liinl). vremea Palmasoil. Potopulii crestinului (2). alergând Ck în tole partile. 1283 1284. si voru începe apoî a bucina în cele patru cornuri ale lumii. corpurile omeniloru voru însufleti iara-si. dupa altii însa pe unu scaunii saii tronii (1) A. dupa cum cred si spunii unii. W. Povostoa vorboî. în cunjuratu din tote partile de cetele îngerescl. p. deauna se voru aduna cu totii la unti locu ca sa stee de tata înaintea dreptului judecatoru. p. (2) «Convorbiri lit. atatu crestinii cât si pagânii. Teodoroscu. coda veculuî. pe unii scaunii de petra (3). adeca dela stramosii nostri Adamu si l^]va. voru aduna unghiile celoru repausatî. 289. Âfarittn&i Inmorm. t. se va arata de odata pe aripele noriloru ca unii sore stralucitorii înaintea multimii adunate si apoi asedându-se. voru compune dintr însele bucine.. p. cât si cei ce voru fi pe tinipulu acela în viata. mai alesu însa archanghelul Mihailu si Gavrilu. numitii altmintrelea si vretnea de apoîf diiua de-apoî. l)ic't. cum si în ce felii de vestminte voru ti fostu înmormîntatî. isi. vel^tulii de-apol. asa voru trebui sa se înfatiseze înaintea lui Dumnezeu. a li oJimiiiloru. Mormintele se voru desface. sftrsitulii v^culuî. portile iadului si ale raiului se voru deschide si toti pâna ntr unulu : buna si ifiu. Pan. 51. Deiii. dreptti si pacatosii.

cit. Domnulii siîntii n'a ntârijia. op. Si cel ii dreptii judecatorii 8e cobore printre nori. Nn gândesc! v'o dala Ca'i merge la ffindec<it(l /. 483 stralucitorii. Domnulii pe scaunii va sedea. îngerii verii trîmbita. p.a divanu relil di rhiatra. Caniaiiu. Mortii toti se voru scula. Mortii când i s'orâ ivi Scripturile s'orCi plini. va sta la judecata si va judeca pre fie-carele ani6suratu fapteloru sale: Cum va Ii însa judecata aceea. Marturie na chiema: Fapta nemarturisita Domnului îî e v6dita. Ci cu îngeri va pleca. ne-o spune maî pe largu urmatorea colinda din 'Transilvania: Evanehelistulâ Mateiu A graitii liiloru seî : Veoulii lumii sa sfîrsesce Si judetulii se gatesce. . Morti si vil de fat' orii sta. Si toti dreptii vorii albi. 12^: La ci tî-aî nascuiri pi lume Di ine pedepsescî pi niiiu'. Undi niem lumea tolâ.(8) M.

Domne! lasa-mi-î tu mie De acum pâna'n vecie : Iadulii celii de îngrozitii Pentru cel reî l'am gatitii! Domnu-atuncI va da putere Si Satanei. Si va fi amarii de eîî Pentru cel ucicjetorl ladu-I mal îngrozitorii. Viermi î-orii rode.Pticatosiî vorii negri! Val ! ce spaima le-a veni. Si de iadulii înfocata Tu prea tare i-al crutatii. Pan' judetulii va esi ! Si Satana 'ntunecatii Spre pecate ce-a 'nselatu. Dupa rCsplat'a strigatii Pân'la cerulii celii mal naltii. ce nu piere. când vorii plânge Si vorii bea paharu de sânge: Sângele nevinovatii. . Va grai înveninatii: Domne vecjl cum te-aii scârbitu Fiii pe cari aî iubitii. Pentru daruri el te-aii rîsu. Pâna omenii sunt rSI. Kaiulii mândru Ie al deschisii. Bine multii tu ca le-al datii Si el nu te-aii ascultatii.

Din iierii arsu si lanturi grele. evangelistu loanu. du-î pre el!» Cerulii înca plânge-atuncl Vecjiendii pacetosi'n munci! Iara celoi'ii drepti va cjice. Si nici unulii nu va fi Far'de-a i se rcsplati. Vorii sbera multii de durere. . Satana. parte tn unele carti poporale de origina bogomilica^ precum e buna ora si Alexandria luî popa loanu din Sâm-Petru (2). Mincinosi si vrajitori Si mal multi reii facatori Va li numai unii cuptoriii. «Sa*mp5ratimii împreuna. «De mine v'apropiatl «Sa \& dau drepta cununa. Cu cuvîntulii blândii si dulce: «Sunteti binecuvîntati. 484 -' «Cu îngeri*n voe buna» (1). Apoi Domnulii va grai : Ah î seracil val de el ! «lea-î.Pe talhari I-astepta tare Intunericulii celii mare. Pentru strâmbii j uratori. Tote credintele câte s au aratatii tn sirele de mai sus Îsi au isvorulu loru parte In apocalispulu st.

XXV. aflai de bine a-lu reproduce Ia loculu acesta In t6ta Întinderea sa. Îndata ce a muritii Insa i se ieau. Hasdeii.va fara lumina. II. carora li se punu Intre aripi dou6 lumini si se slobodu. t. ÎX) 92. se prindu doi porumbi. limb. creeze ndu. Apoi o muere sciutore. Cuprincjiendu articolulu din cestiune maî multe datine si credinte forte interesante. pe care unu îngeru llu duce în ceru la Dumnezeu. când dadui peste unu articolu Intitulatii a Inmormîntarea la Bomânîy credinte si datini din parfîle Oraviteî. punft bolnavului 5. Oradia-mare 1889 p.se ca aceia ducu lumina mortului. p. ca ora mortii este aprope. 434 436) care. dict. ((Dupa esirea sufletului. se va scula Si cu cântarii va cântari. nu sciii singurii cum sa Intlmplatu. cari nu se afla intercalate In studiulu meu. rom. gazdarita casei facendiî din faina de grâu o turtita arsa. ca-Iii trecui maî nainte cu vederea. ((Murinda cine. cari trebue sa fie deschise. Incungiura mortulii si ^ice: Când N. (2) B. Atunci acasa va maî veni. Elâ suna precum urmeza: «VSdendii casnicii.i> si publicatii de d-lu Aurelu lana în ((Familia» (an. 488 ((Sufletiilu din omii iese prin feresti. Mariiiescu : Colinde. 487 I. P. 7 ori 9 lumini In mâna.(1) At. cu cari mcire. o arunca dupa sufletu pe ferestra si (jiice: . luândîi unu cântarii (cumpana). M. INMORMINTAREA LA ROMANII DIN PÂRTILE ORAVITEI Se ncepuse deja tiparirea studiului de fata. 1234 si 1336. A D A U S o. p.

pe cari le menesce: una de Dumnecjieu. vine la mortulu de acum. Se pune acoperisulu cela-laltu pana ce s'a mistuitu tote^ descoperindu-lu. aTotu dupa esirea sufletului se ducu la 7 vecini 7 vase (sofiu) cu apa de pomana.ti fie de bucate.i> apoi torna ceea-lalta jumatate si ^ice: «sa fie de «st.Iaca asta turta arsa Ca sa. socotindu-se dela (jiiua mortii. a Din familia din care a muritu mal nainte cine. cari asemenea se dau copiiloru. ia cu caucuIA din vadra odata si torna jumatate In sofiu si (jiice: «sa fie de Dum«nedefi. unu colacu din faina de grâu. Acesta 66 repetesce In fie-care dimineta câtu este mortulu tn casa. pe unu taierQ fasole cruda sau si ferta. ti pune tn stnu trei ori patru crucerl . II va puti si se va îndeparta dela casa. cari. Totu asemenea se cânta femeile înrudite. apoi vestirea se face tn zori prin temeile casnice prin cântece jalnice. tn poesie. «Tote acestea se tacu ca mortulu sa nu se faca strigoiu. cari turtite le Împarte Intre copiii adunati anume la o masa josu. «La fântâna. Ca nu mal vil Tasta casa. ca venindu mortulu ca muroiA (strigoiu) si punendu din acestu p3ru a lui tn focu. care apoi se pastreza In casa. i se taie din partea unei femei putinu pgru din capu. de st Archangelu.va. adeca pentru care se face pomana. Dupa umplere lepfeda din elu un caucu tndSratâ In fântâna. 489 «Dupa asezarea mortului pe masa. o muiere sciutore luându radacina de leosUnUy de spini si putinu caltu (ramasitele dela tuiore). pome) descriindu-I vieta si faptele bune pe cari le cunoscu. pe care-lu Însira In giurulu sicriului. punendu peste caltu pravu de puscas pre care Uu aprinde cu lumina ce arde pe pieptulu mortului. unu caucu torna josu lânga fântâna si (jiice : «sa fia talhariloru si talharitelorâ. menindu-se una de ((Dumnezeu» si mortului. (jiicendu: aDumne(leu sa cprimesca lui N. (jiicendu copiii la mâncare: a Dumnezeu sa primesca!» «Se mai facu apoi doufe. «Apoi mal face 4 turtite. ((Facerea si împartirea acestoru 4 turtite se repetesce cinci 4ile. talhariloru si mortului. dupa ce a scosu apa. aseza apoi mortulu In elu. tn cari i se descrie vieta si faptele bune din vieta. fiindu pusu pe masa unu paharu cu apa si alte legumi. Înainte de cântatulu cocosului. In credinta ca sa nu aiba certa cu celtt ce a facutu fântâna. » face cruce de trei ori asupra vasului. archangelu» si umple apoi vasulu. venindu tn rSstimpulu catu este mortulA tn casa cu pomana (o lumina. ahe sa Intemplatu m6i*tea de cu sera. «Aducendu-se sicriulu.».

pe 'care cele dou6 din urma îlu repetescu: Cu umbra rotunda. Firule. Pasu N. Ca-sii negri talhari Si te-orii jaui. lirule. cu atâtu mal putinu sa treca pe sub mortâ. 490 La o s6pt6inâna se matura bine pentru curatirea a tute relele. nu este iertatu ca sa tntre nici unu animalii tn chilia mortului.pentru de a descumpfira pe mortulu loru dela paza. rirâ de trandafiru ! De ce te-al grabitu. Dela puisori Dela fratiori (si alte nemuri). «Nu este iertatu ca sa lapede gunoiulu din chilie o sâpt6mâna. Sa riu dai pre-a stânga. pasu Pe mâna dreptâ. crecjiendu-se ca se va face strigoiu. cântându dou& cate dou6 alternativii cate unu stihO din urmatorulu bocetu. Unde joculu j6ca Sl-alautite (JicO. lep6dându-se si matura«Cu putinii înainte de venirea preotului se face petrecerea mortului din partea a patru muerî. Dela slîntulCi sure. Mari ciucjit am pravitu De m'am despartita Dela lumea alba. crecjiendu-se ca celu de curându mortu are sa fie straja pâna vine altultt. ca nu cumva lep6dându gunoiulu. Ci de locii sa pleci Si sama sa ial: . sa mature si altu sufletu din casa. Putinii sa zabovesc!. ci sa se adune tn unu cotu la o lalta. Dela parintiorî. a In decursulu câtu este mortulu tn casa. De aî înfloritu Pan* n'at împupitu? Grabitu n'am grabita. Dela sotiorî.

îlu suia Sus la Christosu. Cu vinii îlii uda . Lumea alb' uita. Scaunicelii d'odihna Si patCi încheiatii Cu scânduri de bradii.La mijlocii de cale Este-unii paltinii mare Cu fruntja manunta. Scari îmi coboria. unde a zacutu. 491 ((Dupa s6versirea ceremonialului bisericoscu. La cel ii Domnii frumosii. asa sa se sparga tote . A Angeru zaletia. luandu-se mortulu din chilie. Scriam*o scriea Zluijiî de locO pocnia. (2) MitHUHâ oste o cununa do pe capulCi fclcloril dela cununie. Dupa ce-lii suia Scaunii îl da De s'odihnia. Mosi pe cârji6re.stâlpi. Fete pe mununi (2i Si totii nevestele D'alc tinerele. o ()la dicendu: ((Cum se sparge ula. Iar Sânta-Marie Sede 'n patu si scrie Cu condeiu în mâna: Juni pe cununi. Ca-I lina fontâna. Pe N. Mici pe fâsi6re. se sparge In loculu acela. Pan' vinii i-o sosia. Cu sfulpezî [W de fagii. U) St'iilpezî = .

Casa rcmâna-ne plina. Se mal crede ca celorii . Tote acestea se dau peste gropa mortului si anume : gaina groparului aceluia. în alu carui capâtu este prinsu unu cruceru. în contra apropieriî duhuriloru necurate. ((Se mai dau la gropa si pâni. cari sunt de cea-lalta parte (adeca pesle grc'jpa). cre(lendu-se ca fiindu mortulu noroculu casei. i se pune pe pieptu o secere sau unu inelu de argintu. care a adusii de-a casa cu gaina si ba(iilu si o galeta cu apa. ((Cu petrecerea mortului la gropa o muere iea cu sine o gaina vie. Ochi Pentru ochî. unde se facuse gropa. Sufletu Pentru sufletij. «Batulu i se da mortului de pomana. Daii capii Pentru capu. colaci de pomana la cei presenti. si sa-I fie usoru pamlntulu. pentru ca sa-I rescumpere loculu de odihna. Intemplandu-se însa casulu ca sa rCmâe singuru în chilie. Gura Pentru gura. ciicendu-se. Nasii Pentru nasii. torna de o parte a gropel apa sapatorilorii. ceea ce Însemna ca sa nu le amortesca manile. o muere. unu batu de alunii nou. totu In loculu acela^ o pane sau unu ma laiu.((relele din acesta casa!» ((Se pune apoî. de se spala. banulii pusu In capulu batului este plata luntrasului. care a datii prima (')ra cu sapa în loculii. spre a se pute ap&* ra de negri talhaH (1). ((Nu este iertatii ca mortulu sa se lase sinirurii In casa. în semnii pentru rescump6rarea sufletului mortuluî. (fMasa din chilie se tntorce cu pici orele In sus pâna la întorcerea petrecfetoriloru dela gropa. «în gropa mortului se arunca si bani. dicendu-se: Noroculu româna în casa. credendu-se ca venindii diavolulu. Intra In elu si apoi se face striffmH. cu elu sa nu se p^rda noroculu: penlru aceea rostirea cuvinteloru de mal susu. care are sa treca pre celfi mortii peste o apa mare. ((Dupa ce mortulu este acoperitii cu pamlntii.

caiti.lice prin colacarita (muerea care menesce pomana) a nu le fi iertatii a mal lua dela respectivulii mortii din pomana. alta treba sa nu ma! «al la casa nostra!» «Dupa aceea îlu hotaresce pre celu mortu cu unu cutitu stricatii. Hotarâ iti facu Sa nu mal esi din acestti loca. acestoru trei cete din urma li se inter(. tire de malaiu^ pita. ((Pomana se menesce în urmatorulii modii: mortului. (dntorcendu-se dela gropa acasa. vina. spalându-se cu apa de aceea. în credinta. (1) Copiii lopetlatî. se duce cu acestea lamormtntii si torna peste totu mormtntulâ (jiicendâ: «Asta sa-tl fie mâncarea si bautura. cu unu cuvintu din tote bauturile si mâncarile dela pomana. spSIaturI de vasele cu rachiu. la 7 martisore (Marti) 7 sâmbiore (Sâmbete). socotindu-se din ^iua în care a murittt. ca ducendu-le celui mortii. carora nu li se da pomana si cari navalescil la pomana lic-caruî muritorQ. prafu de pusca . Marti si Vineri. luî Avramii. seRCote afara In fata soreiul si-Iii întreba: « Dai hainele luî N. sfintilorii archangell. apa din sofiu. celorii doi îngeri care pcirta sufletulu mortuluîi celorii patru stâlpi cari tinii cerulii si pamîntulii. «Acesta se repetesce de 3 ori. so face pomana numita si cumîndU. si tncunjurândiî mormlntulu cu vtrfulu cutitului. spalându apoi si 61a cu spalaturi de cruce. vamesiloru . trasu pe pamlntfi dice: Am umblatu. ui Dumnezeii. le va desbraca si i le va da.ce le asuda manile. lasându-o. «A treia (jli dupa Inmormlntare o muere din casajuândtk Intr o ola spâlaturl de vase. La fie-care se menesce o cantitate anumita. ^^lel a 9. 493 «Dupa CC primitorulu este Imbracatu. Loculu ti-am cautatu. le trece. portarilorii. pe cea-lalta lume? «La ce primitorulu r&spunde «dau». . îmbracandu-le primitorulii (unii sferacu) le primesce de ale sale. tâmâe. la 3 ^ile sfinte : Luni. ((Se mal daii la acosta ocasiune si haine de pomana. talhariloru.

cdtu este inortulu tn casa. la 1 anii si apoi continuati vQ cât voesce. de. 8 ori. aprinde In giurulu luî cele 4 lumini. precum si la miluirea hainelorii. si cu elu plinii se duce la o apa curgetore.» adeca mortului. unu paliaru nou si un cruceru. asa sa ramâna mortulii in loculii depusii surdii si mutii. Cel patru colaci se împartii acolo între copiii adunati. luându cu sine luminele dela esirea sufletului. unde slobode mortutui apa. observându cele expuse în altu locu la umplere. Intre olalta). ci de-acum la 1 sau 2. Face apoi unu cercii de pietre. i se daii haine de pomana. si mergendu la fântâna llii umple.va i le da ^icendu: «Sa-I fie pomana lui N. «Cclii ce se sinucide. pâna ce a trecutii unii ogaselii (parautu) saii vre-o apa. «Dela 5 i^ile pâna la 6 saptamâni se facii In fie-care demineta câte doua turtite. tn credinta. «Am (jlisii In altii locii ca se duce veciniloru apa de po- 4JI4 mana. nu are pomana.. 4 colaci si unu darabu de pânza alba noua. caruia i-a adusu apa. numai cu acea observare ca nu se maî duce Ia totî. «La 40 de dile. iar In casii de se Intâlnesce pe drumii cu cine. pune In elu paharulu si crucerulu si-Iii încunjura cu luminele cari aii arsii la esirea sufletului mortului. observându si aici cele ce sau facutii dupa înmormlntare la cumându. în semnu ca isvorulu sa-i fie sloboditu. vorba Intre ele.«Intorcendu-se a-casa nu mai vorbesce nimicu cu nime (de sunt mal multe. (( Voindu Insa a se lasa a nu mal duce de pomana când sa tmplinitu termenulu pusiî.)) 495 - II. . asterne tn elu pânza si torna apa din vasii adusa dela fântâna. pe cari gazdarita casei le duce la unii vecinu saracii. i se face pomana. 4 lumini de cera. este tâlharii sau lepadatii de Dumnecjeii si nu este primitii în împSratia lui Diimnedeii. ca ppecum nu se mai face sgomotii. Acesta se lace si dupa tnmormlntare. l'mple apoi vasulu cu apa curgStore. la care primitorulii raspunde: «Dumnezeii sapri«mesca». menindu-sc mortului si apoi cu pânza se ducii tote la gazda celui alii carui e sofiulu. gazdarita casei sau si alta femee iea pentru ultima ora vasulu vecinului.

nu întelegu stigulA^ despre care ne-a fostu nou6 vorba maî sus p. care de regula se bocesce de fete si neveste tinere si care suna precum urmeza : Stegule. Sorele me hrige (1). . Si ml-oru multâmi.S T £ G U L 0. . Ca m'o celuitu 496 ~ Hâî noue feciori Cu nouS securi . Toti apa ml-orii be î^i ml-orii hodini. si pre care tiu aducu feciorii.SegeorgiQ. Hradule ! Ce te-al doblicitu De te-al scoborîtu Dela locu pietrosu La locu moroiosu. 92. sub cuvtntulii acesta. Ca dovada despre acesta ne pote servi si unu bocetu din Strei. care e usitatu la morti. Câti 6menl orii trece. Dar el ca m'o pusa De laturi de satâ. O (jiisii ca mS punii La mijlocâ de sate. Di la haia Iratl? VA m'am doblicitu. redactata de Gr. S6r'le nu m& frige . ci eî. întelegu bradulily despre care amu vorbitu la p. La tântâna rece . it»visla sociala stieiilifica literara. Dela muntii *naltT. Und' \enturl ma batu Si pI6ia mg plâua Si neua m6 ninge. (1) Ungaria. P16ia nu m& pl6ua. când miire vre-unu june sau vre-o lata mare. din padure. Românii din unele parti ale Transilvanich sub cuvîntulu stcf/il. comitatulu Hunedora. Neua nu me ninge. Pe rude m'o pusO Pe sus m*o d'adusti. Mol- . Unde venta nu bate. 98 112. Toti o data odata Si am picatu Ia vatra.

district ui Ci Naseiululuî.) Nici o morte nu-I amara Ca mortea de primavara Pe 'ntruncjitulu codrului. eoni. (Din Transilvania. . do d-lCi T. Cluj. 32 4U8 II. Pe cântatulu cucuiul. Tu acolo nazuesci.. »Simon(l. rea mal esti. Unde tu n'al trebuitu ! Ca tî-al pusii mâna pe masa Si nl-aT iâcutu largu prin casa. La morte. I.. 1892. Si tl-al pusa mâna pe scara Si nl-aî fâcutu lai^u pe-afara! J/arianu. morte.. Pe iesitulâ plugului .do vana. Morte. p. Inmorm. Si tlat pusu mâna pe grinda Si nl-al facuta largii prin tinda. 290. BOCETE. U Komsknl. 497 III. Unde tu nu trebuesclî M6rte-acor-al nazuitu.

De betrâni nu-I e rusine. de fo-^liilu iiM'U foiiii^rolaru d-lu IVlroa l'ivlipcvnu). Iar' mortea. saUilCi lIolariiicHilu-dc-josfi. Nu mal spune nimenue. De seracî nu-I este mila Ca sfiraculu vrea sa mora.Iu omora .La morte. De viteji nu se siesce. Cu ziduri nalte si grose. . . Mortea 'n lume este mare Ea prieteni pe nimeni n'are. Ca 'ntr'înselc sa traesca. De bogati nu se feresee. Aî?a ne graesce Domnulu Ca sa 'ntelega totCi omulu. Ne graesce cu blândete Sa lasâmu inimi sumete Ca nimeni sa nu gândesca Ca 'n lume vrea sa traesca Si mortea sa nu-lu gasesca. (Din Bucovina. când vrea sa vie. Si mortea sa nu-I gasesca. coiii. . Nu da de veste sa scie. Impcratiî si cu craii Facu cetatile cu aii Si 'nca se mal nevoescu De cu ziduri le 'ntarcscQ. La cel tineri înca vine. disirirUilu UridautuluT. Pe celii dreptQ înca. Si cu turnuri prea frumose.

Ci mal bine te silesce Si-o faclie-o 'mpodobesce Bisercel-o dâruesce. Ca câte-I lucra cu tine Acelea-tl vorCi prinde bine. omule. Sâ nu (JicI nici când de tine Ca tetele te-orQ jeli. Nici nu mal ufraescu nimica. Care-au remasu la cel vil . De vrei ca sa Iaci vr'unu bine. Deci tu.Ci când el se veselescu Si mal bine ca traescu. . cres^tine. leturghiî. Pe cel serael miluesce. Atunci mortea câ-I gasescc Si de pamîntu ca-I trântesce. Iar el vrendu sa faca bine iSa trimita dupa tine Sfmte slujbe. . Oh amaru si grea durere. Din cetati sus dela ventu II pune jos sub pamintu. Feciorii te-oru pomeni. Din curtî bine ^mpodohite lî pune 'n secrie cernite. 4<H) De pe scaunu luminata II trântesce morti în patu De nici nu se mal radica. .

de-acolea.Morte fara mângâere. morte. glasulu teu mic. «6mnel tineri despartescl «CasI de omeni pusteescl!» Cuculu daca a cântatu Iute 'n casa a sburatu Si la capu s'a asezatu. «Neveste cu prânzurile. «Tu pe unde mergi si cânti «Nu mal ve(j[î ochi înfloriti. «Ca veni prima-vara «Si iar voîu prinde-a cânta. (U' d-lu T. «PScurart cu oile. «Tu pe unde mergi si cânti «Copil mici îl saracescl. cuce. «Ca vomu fi bune sotie î» Dar cuculu din graiâ graia: «Du-te. disinrlulu NâsCnululuî. «Mamele reu despletite. Mortea r^i ciiculn. «Nevestele banuite. Oh tu m6rte mâniosa Cum m*al scosu astâcjii din casa Sl-alta nu mi-aî daruitu Far' unu pustiu de morminta! III. «Fâr numai painginiti. Insa m6rtea strasnica Iute dupa elCî mergea . «Ca nu ti-al aflata omuICi. «Eft pe unde mergu tji cântu «Esti plugari cu plugurile. î!>imuiiu. «Eu pe unde mergu si cântii «Esu barbati cu plugu 'n câmpu «Nevestele ducu de prândii «Barbatii mergu suerândii «Si nevestele cântândii «Si voie buna fîicendu.) Cânta cucu 'n vîrvu de nucu î?i mortea *ntr'unu vîrvu de ciuntru. «Glasulu eu nu mi l'oiu da. «Du-te m6rte la loculO. eoni. Mortea dice catra cucu: oOO <cl)a-mî. (biii Tran*<ilvaiiia.

Mt)îna. aim. di*»Ui(lnlu NaMHiduluî. Tine-mi-te-aru DumnedeCi. Cu ce fapte m'asi mal du<*e La tatalu meu celu prea dulce Ca mi 1-a chematii Christosu La orasulâ celu irumosu.Ieil Sufletelulti sa i-ld ieîl! . de d-lft T. dîna cam bctrana Cu glasl de lecurî în mâna. Simonu.La pici6re s*aseza î?i cu cuculu se mustra. Catra iiigeni. Ca al de calctoritu Si dela noi de pornitu. înapoia carului r>02 Morgre-o dîna cam betrâna Cu locurile a mâna. (Din Transilvania. Nu-mî aduci si leculu meu? «Leculu teu eu Tam adusu . oOl IV. . . Ca m'a mânatd Dumne(. Cum spunea Domnulu ChritosO.) Pe ritutulu mohorîtu Merge-unu carCi mândru cernitu Cu herneu acoperita. disiriclulrt Nitsciiduluî. Si Ilena o-a zarit u Si'nainte î-a esitu Si din irura î-a vorbitu: . Leeulii. (Din Transilvania. coui do d-lu T.. SimonCi. O prea sântCî îngerulâ meaî Ce î-asi da lui DumnetjieiL Sâ-ml lese puiutulu meu? Da-I-asI auru si argintu Sa mi-lu lese pre pamintu! Xu-ml trebue aurul u tSu Si nico argintulu teu. Ohî câtu-I de desfatatii Nice când n'am mal umblatu!V. Ohî câtu-I de luminosii. Puisorulu meu iubitu! ¥j\!k de asta n*am gânditu.

La surori sa nimeresc!. Ci celu bunu sa nimeresc! Fe elu sa caletorescî. \u te lua dupa ape. i\\ mamuca sa vorbesc!. Care duce la surorî Si la scumpiî Iratiorî. Dare-ar bunulii Dumnecjeu oOS Sa n'alegî pe celd maî greii. Ca apele-su curgetore Si *napoî ne'ntorcetorc. Ce m'asî ruga dumi-tale î Daca-mî faci acesta cale. Dac'aî lua sema bine Pe-unde-î mercre'n ceea lume. Nicî dupa parec late. Celu mal greu si multu maî reu. Ca sunt doue drumurele Si cam greii de-alesu din ele: Unulu mi-î batutu cu spinî. luatu! (Din Bucovina.Si'n lerestra ti Puiu de Graneunl Si leculu ti l'a ^ufleiulu ti l'a VI. Altuia mi-î batutu cu llorî. Inima sa-mî îndulcesc!. Care duce la strainî. Ci te ie pe cea carare . miluta nostrâî In fundulii casi 'n lerestra A sosîtu carte domnesca Dela noî sa te pornescâ. Ilinra a Mielului Caprii\ Tatuca. coimiiiîi Siiipta. ilii-t. Bine-aî face dumnia-ta Sama daca mi-aî lua. Cu Iratiî sa te 'ntâlnescî. La lin A tata l'am pusu. mî-o sburatu vCrsatu.

Ce merge cu siântulu sore Ca sorele-! mergctoru Si 'napoî întorcetoru. Palimaru si clopotarii 504 Sâ traga clopotele Sa resune vaile. Dela cântece de jocCi. dela suror!. nepotele. Tatucuta. Ca-sCi departe satele. Tatucuta. Cari! mi te plângu cu jele. dumnia-taî Rosra-te cu! te-î ruira Dora dor te-a asculta: K6ga-te la siântulu sore Sa tie (Jiua maî mare Sa te satur! de primbare A(j! în cji despartitore Dela fratî. Dor glasulu tl-a asculta: R(')ga-te Ia paliniaru. Dela gradina cu florî. Dela gineri si nurori. Si elu dac'a rasari Tu la no! iara-î veni. Dela tlor! si busuiocu. S*audâ nemurile. Dela fete si leciorî. dumnia-ta î R6ga-te cu! te-I ruga. Dela nepoti. Si sâ mi le tragit tare Sa merga resunulu mare .

Sciu bine ca te-a 'ntreba: Vc(jiutu-m'al tu orî ba? Si daca mi tea 'ntreba Sa spui mamutiî asa: M'al vS^wta pe prisp' afara. Cum te-oru pune Ia pamîntu Nu te-a maî ajunge ventd.ll ne despârtimu . Cum te-orâ pune la rec6re Nu te-a vede stântuld sore. Si iar m& rogCi du mi. Tatucuta mila nostraî La porta la tinterimu Noi asta(. 'N vercjiitula livccjiloru Srnfloritulii pomilorQ. mândru-aî maî muritu In aratulâ pluguIuY. Camesa negra cernela. Si-T tâlni pe mamuta. Tâtucutulâ meâ iubitu! D6mne. fripta. Sa spuY mamutii asa Sa-mî trimeta camesa Pe suerulu ventulul Prin funduld pamîntulul. Si dupa CC ml-olu usca-o Înapoi I-oI\i înturna-o oOo Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntiiluT. Si iar daca mi-I vedea. Numai cu lacrimi de omCi.tale. In cântarea cuculuî. FrumuselCi ca mî-otii sp61a-o Nici cu apa. nici cu 'ncropu. Ca eii cum oîu capeta-o. Din negri tfil ochisori Voru iesi doi pomisorl La piciore Mândra flore.S'auda si Dumnezeii Sâ vada ca-mî pare rSQ. Ca i negra camesa. Si dupa ce l-olii sp61a-o Frumuseii! ca I-oîu usca-o Nici la bore Nici la s6re Numa 'ntr'a mea jale mare Colea 'n sînii la . Camesa pecurarita Cu inima arsa.tîtisore. Dacâ-ml faci acesta cale. Nici cu oca de soponu.

's/T. când te-au(Jitu. dict. Nai tinutu glasulu mal multu. Mal multii cu noi sa traesca. )viir:i. Nici pe nime cu priinta î Draga n6stra Mila nostraî . (Din I5tr.Bata-tc pustia cucu. tm Si cum de nc-aî parasita Tocmai când nici n am gânditu ? Ca de astacjl în colea Noi tatuca n'om avea. cum Ta ascultatii. Tatuca sa vietuesca. trei cuvinte. do Catriiia Uavolta). Nici tatuca Nici miluca : Nici tatuta. Tatuca.Sâ stamu dar sa mal vorbimO: Unde sa ne mal tâlnimu? Sâ stamu Sa mal cuvintamâ Batar douS. VIL La una tata. draga mea. coin iu:i Calutiii l. Nici miluta. . Ca sa le potu tinea minte î lan deschide-tî gurita Si ne învata ceva ! . Tare s'a mal superatu Si din gur'a cuvîntatu: «Omule! tu ce graescl «Cauta ca buîguesclî . «Draga mea. Indata*n cas'-a venitu Si din gura c'a vorbitii: «Mei femee. . iubita mea ! «Cucu'n spate ml-a cântatu «Si mortea m'a sagetatuî» Mama. Da tu l-al cântatu în spate De-a fostu sagetatii de morte. Dragulâ nostru tatucuta! Da cum de te-al induratii Si pe noî ca ne-al lasatu Tocmai când n'am cugetatu.

«Ca de min' sunteti remasi.. «\'enitî sa vc pupu pe-obrazu. Ca de astacjl remâneti. Nici usile n'a deschide. aî lucratu Pentru trei scânduri de bradu . Plângeti tuspatru pareti. draga mea. . Ca de-acuma tatuca In casa n*a mal întra.«Cucu-l pasere pustie. La feresti n'a bocani. nu cre(jî. De tata sunteti remaseî Plângeti usi. Daca.507 «Dragii tatiî copilasi. Câtii al traitu. «Si elii nemica nu scieî» Da tatuc'a lacramatii Si din gura cuvîntatu: «Tu femee. iubita mea ! «Cuculu f6rte bine scie «Când cânt'a casa pustie «Si copil a saracie î . Haida la mormîntu si vecjî. plânge masa. Dragutulu nostru tatuca.. Nici nu sa mal hodini. plângeti feresti.. «Ca de astafjî în colea «Voi mal muitu nu mi-tl vedea!» Plânge casa. Câtti al traitu al muncitu Pentru trei coti de pamîntu. «Draga mea. Nici la copil n'a mal rîde. tatuca.

airîu-ultorQ. Ca de amu ne despartimii î 508 VIII. tata. sa siStuimii. La iiiiA tata. comuna Mahala. Si noi nu te-amu asteptat u Si tu totu te-al aratatii Si pe tata l'al luatu. Scola nu sedea tacutu. Nici ca sa gospodoresca. do d-lA Ionica alâ luî lordachi Isacâ. Tatuculu nostru placutu.) Bata-te pusti ulu morte Cum nu esti tu cu dreptate ! Ca ori unde-ml estî chemata Tu nu te duci nici o data. Sa ve(]ii mortea ce-o facut u î Si te'ntorna într'o parte Si ve(jiî mârte cu dreptate. Unde nu estî asteptata Tu mergi. rom. La usa la tinterimu Stal. far' sa fii rugata. Da vine sa putrecjesca. (Din Bucovina.Kucura-te manastire. Ca sl-alu nostru tata vineî Da nu vine sa traesea. Da-tl pânza de pe obrazu Si ve(jl morte cu necazQ ! .

) . Aceea nu ti. I. Mare casa al avutQ. Dintr'o casa mare. Si sa-tl cânte'n glasd suptire Pentru-a nostra despartire. eoni. Câta jele-I pe pamintu T6ta m'a mâncatu pe rindu. preotu. Turlurc'Miu. Multa jele am mal trasu Numai foculii nu m'a arsu. 509 Eu de când m'am radieatu Multa jele-am indurata. Jelc-asa m'a superatu Cum ÎI cerulu innoratu Peste t6ta Lumea rdtâ.o placutO. (Din Bucovina. Alta mica tî-aî facutO Cu capriorii de lutQ.)i sa-tl fac*o ferestuicâ Ca sa-tî cânte-o pasfiruica. Câta jele 'n lume este T6ta 'n mine se opresce. Sa-tl cânte 'n glasulu celCi grosu Pentru-a nostru traîu frumosu. disiriclulfi Uadautului. comuna VicovuUV(L-sus. Cine n'are *n lume nene Sciii ca traesce cu jeleî IX. Nici nu-î lalta de sedutu. plina A romasu maica straina. La nnA tata. Nici terestra de privitu Si nici usa de esitu.Tatuculu nostru placutii. de d-ld V.

Da noi de undc-omu veni Ore cui ne-omu jelui Ca tatut'a putred) ! Demineta ne-omu scula. Mila nostra. «Tata» pe cine-omu striga Daca nu-j fi dumnia-ta? . conuiim ('rasna. Ca tî-a fi dcstulu de-asarâ! Scola-te si ne-î vedea. Sc61a-te si te tre<Jescc Si cu noi ce. grija ndstrâ. scola. fara feresti Numai câtu sa putredesclî X. <Iicl. Ca noî de a(J[î în colea Tatuta n'om mal avea. Casuta. Sc61a. tatuta. tata. Ca tatuca când era. tatuta» scula. Alta noua ttaî fâcutu Fara usi. Scula-te. (Din Biiroviiia. Elu de noi bine *ngrijia. La min tata. mila n6stra. nu tl-o placutii. Nici pe nime cu priinta. scola Si ne spune-adeveratu : Cum de rai te-al înduratu Si copiii tî-at lasatîi Mititel si ne 'nvfitatî. Harbu(a.Scola. tatucuta. In sama nimfirul datî? Ca eî s'oru trezi odata Ca n'au mila dela tata.) Sc61a-te. Nici miluta.va graesce. care-î avuta. Ci sbera dupa stâpânu. Bun'a fostu. Casta cale-î duc^tore Si 'napoî ne 'ntorcetore. Nici tatuta. olO Tuta lumea-î cu tatuta Numai noî fara miluta. Da nu sbora dupa fonii. Si neamu ruga dumitale Sa nu faci acesta cale. de M. Dar elu dc-amîi n'a mal fi Si de noi cine-a 'ngriji? Si noî ne-omâ culca pe vatra N'omti sci cine nî-a fostu tata. Sberâ oile *n ocolii.

Strainii ca ne-oru mustra ! fiU Da cum de te-al induratu ^i prin straini ne-al lasata Totii de china si de nacazu Si cu lacrimi pe obrazu. Ca ne-ai lostu unii bunu parinte. coimiiia ( i*a>iia. Xenlucutulii meu iubitii. trei cuvinte. XI. Caci nu te duci sa'nflorescî. Sa te lasi de asta cale. Si nVasî ruga dumitale Dela capii pan' la piciore Sa nu ne faci superarc. dirl. .) Dragulu meu. Ca noi câtQ omu mal tr^ii Nime nu ne-a milui. (Din IUuM)viiui. iubitulu meu ! Sc61a-te si te trezescc Si cu gurita graesce Macar doue. Ci numai ne-a porunci Totu cu «du-te» si cu «vina» Ca la nime n'avemu mila. La uiiii parinte. nenîuculii meu ! ScumpulQ meO. Sa le tinemâ si noi minte. Casta cale-I duc^torc Si *napoI ne 'ntorcctore Tare ni-I cu superare. de Mariura iiârbuta. Cine mi te-o statuitîi Pe-asta cale de-aî pornitu Sa mi te duci în pamîntu Tare reîi ti-o mal priitii.

Cum te bagi. mama. sc61â. In cotro te-al podobitu? Tare frumosu te-al gatitii Si pe drumii ca te-aî pornitu. Negriloru strainiloru! Ian sc61a si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava. dicl. trei cuvinte. iara feresti. Cu nime n*al mal vorbitu. sc61â. . La o manii.Da te ducî sa putredescî. Ca tî-a fi destulu de-aearâ! Ca de-asar*al adormitu Si mal multa nu te-al trezitii. Cu noi nimicii n'aî vorbitu. Cum întri*n ea putredeacî. Fara usi. Mnior-ta cum al adormitO. nu te mat veijil. mama. 513 Casuta ca t!-a¥ lasata si-alta n6ua c'al durata Numai cu patru pareti. Sa le tinemu si noi minte. Sorele c'a resaritu. (Din Bucovina. scola. Cu noi sa nu mal graescl Nici mal multu sa te'nlidnoscî î :a2 XII. comuna Crasna. Nu sciu'n minte ce tl-a datii Si pe noi ca ne-al lasatii Lemneloru si pietrelorii. Mal multii nu mi te-al trezita. scola. Ian scola si te trezesce Si cu noî ceva graesce Macar d6u6.) Scola.ti deschide genele Si ti-î vedea fetele. Scdlâ. Si-tî deschide ochisorii Si ti-I vedea si feciorii Pe-a cui sama î-al lasatO. tic Catiina Ilaiiceria. Si te primbla prin gradina Sa cresca flori si sulcina. Ca tl-a fi destulu de-asara! Si.

Cum s'orâ face flori albute Si n'orO mal face urmute. Draga n6stra. Inmons. Pe mamuta voîu striga Ca sa vSdâ de nu cum-va S'a rSspunde de-unde-va. Din gurita Tamâita. Din cosite Micsunele. U BomftnT. Casta cale-I calStore Si'napol ne*ntorc6t6rc. Da. Sl-aistâ drumu îl calStorti Si'napol ne'ntorcatorii. Mila n6stra! Draga n6stra. Din mânute Viorele.EH m'asi ruga dumi-tale Sa nu faci acesta cale. Vfidti cu ochii cum se duce î Dragele mele piciorute. Scumpa ndstra! Cum a pusii manele cruce. Pomisorl Din ochisori. Demineta m'oiu scula Pe mamuta voiu cata Prin tote coturile Si prin tote-ungherele Sa vedu gasi-oiu ori ba.voiu de ea unde-va? Si pe-afarâ voIQ esi Marianii. 33 514 In totii locuia votu privi. . Lutisoru Din trupusorâ.

Si nimeni nu ti-a plâcutîi. greu ti-a fi. . mamuta. La mamuta al venitvl Si 'n (erestra mî-nl batutu Si pe dînsa mî-al lualu Si cu ea te-al departata ! . Draga nâstra.) Mamucuta. Cârdeia. mila noslra ! Da cum de te-aî induratii Si pe noî de ne-al lasatu? Pe noî cine ne-a 'nveta Binisoru ca Dumnia-ta? Ca de mâne în colea Noi mamuta n*omu avea ! Când tî-o fosta lumea maî draga. . draga noslra. Multii estî n^gra si urîta Si de lume urgisita! Lumea aî încunjuratâ Si pe nime n'aî aflata Cu tine sa-lO fi luatu. satulu Bilea. coin. (Din lUicovina. dîn cotro-va! Bata-te pudtia m6rte! Multu esti tu fâr' de dreptate.De-unde-va. do Iiist. Atunci în pamîntîi te baga. Pe mamuV aî îndragitu î Când. . La o mama. XIII. Bata-te urîtulu Iuta Multu estî negru si urîtu.

» ol o Atunci s'o iei de pe tine Si sa ml-o trimeti la mine. Draga nostra. Draga nostra. Si-tl-oiu trimite-o pe stele Unde dumnia-ta-I sede-re. Numai cu-aburl de sufletu. Ca sa te tinemO in minte. 'N tote partile-omii câta. Eu m'asi ruga la Sân-sore Sa tie (tiua mal mare Si sa-tl dee cheita Ca sa-tl descul gurita Sâ graesci cu noi ceva. Macar doue trei cuvinte.Când camesa ti-î negri. Ea de unde nl-a veni. . Si tl-oiu trimete-o pe sure Când a fi 4'^^ ^^^ mare S'ajunga la dumnia-ta-re. Nici in spune de soponu.^i eu dupa ce-oiu spela-o Bine ca mi tl-oiu usca-o Nici la aburi. . Ll-oru cresce flori galblore r>i6 Si n*ortl mal face-urmus6re. Ca de mâne-a imired). scumpa nostra! Muitu in lume al mal muncitu Putintelti ti s'a venitO. draga ndstra. I)umnia-ta daca nu-I crede Eu iara ti-oia trimete Pe suerulQ vântului In tundulii pamintulul. Ca eii cum ml-oiu capeta-o Hine ca mi tl-oiâ spCla-o Nu cu apa clin isvorâ. mama alba. Numai cu lacrimi de omu. Ca d6r vine mamuta. . Cum s'a lace terna negraî Dragile nostre mânute Cum ll-oru cresce flori albutc! Dragile nostre piciore. Demineta ne-omâ scula. Iarba verde n'orft calca. Nici roua n'orâ scutura. nici la ventâ. Mamucuta.o.

Si te uita pe terestra.Num* unu stânjinii de pamintu. Ca-tl vine carte domnesca. reu Lasa-m6 la Dumnezeu Sa traescu în satulii meii ! 517 XV. Ca tl-a fi destula de-asara. do (iriiroro PolticG.) Draga ndstra mâmucuta! Zori de (Jiiua se revarsa Si dumnia-ta se^i în casa.) Sc61a-te. Sa te duca 'n ceea lume. gimn. st ud. Vino. Numai trei scânduri de bradii! XIV. La o inama. Dela noi sa te pornâsca. De tl-a fi. De tl-a fi. 8c61a. comuna 8tr()(»scî. Pe unde nu umbla nime. . Pe când a fi sa resara Stintulu s6re luminosu Din spre rgsaritii din josO. Si mfi du în ceea lume Sa petrecu si eu cu tine. Sa ve(jl cât ÎI de frumosCi. mamuca. de Catrina I^colta. Iubita nostra miluta. mâmuca. corn. ia-mS si pe mine. dict. La o mama. Si multa în lume-aî lucrata Si putintelu tî-aî luatu. bine. Unde-I satulu fara nume Si cararea fara urme. mamucâ. Draga n6stra mamucuta. Da ian iesi pâna afara. (Din Bucovina. comuna Calaflndcscî. (Din Bucovina.

Orî nimica nu te d6re.Ceai gândita. Si daca nu te-I lasa Eu iara mi te-asi ruga Sa nu te iei dupa ape 018 Nicî dupa paree late. Iubita nostra miluta ! Ori estî supurata tare. EH m*asl ruga dumi-tale Dela capa pân' la pici6re Sa te lasi de-acesta cale. . Iubita nostra miluca ! N'amO gânditu. Draga nostra mamucuta! V^gdâ cu ochii cum se duce Si n'am putere-a-o *nt6rce. Iubita n6stra miluta. Ca apele-su curgCtore Si *napol ne'ntorcet6re. Ca sorele î mergC^orii Si 'napoî întorcetoru. Cine merge *n pamîntu verde Nime^n lume nu-lfl mal vede. Casa de tl-al pustiita. Draga nostra mamucuta. n'amii socotita De-asta cale te-al gati tu. la-te dupa sfîntulâ sore. ce-aî socotita. Orî boia ti s'alinatu. Draguta nâstra mamuca. Ca tare-I cu supfirare. Numai noi fir* de miluca. Când nici cu gându n'amâ gândita? Toti copii-sQ cu mamuca.

Si sbera oitile. Draga nostra. Ca noî de-asta(Jî în colea Mamucuta n'oraCi avea. Si pe noi ca nc-aî lasatu Nimicii n*al mal cuvîntatu. si ud. R6ga-te la Precista Sa-tl deschida gurita. R6ga-te cuî te-î ruga. ginin. Ca mal multa nu te-orO vede. Iubita nostra miluca ! Da la noi când îî veni? Când asi sci când îî veni Cararea tî-asî zugravi Totu cu firu si cu mStasa Pân' l'a dumi-tale casa.")!<) XVI. mâmuca. mila nostra. Draga nostra mamucuta.) EsI. Ca de când mi te-al culcata. Roga-lii pe Sân-Niculaiii Sa-tî faca parte de raiO. pâna *n pragti De vecjl vitele cum ragu Si ragu vitele 'n ocolQ De alâ dumi-tale dorâ. Ca de-aici cum te-I porni înapoi nu-I mal veni. scumpa nostra î . La o inahii. comuna Mologia. . ¦ « {Din Bucovina.Ori gurita tl-a 'ncetatu. Draga nostra. eoni. Totu cu firCi si cu bumbacu Pân' Talu dumi-tale pragu. Sa ne spui noue ceva : Pe cându noi te-omd astepta ? Draguta nostra mamuca. de Vasile Uopcenu. Iubita nostra miluta î Eu tî-asî maî spune ceva: R6ga-lu pe cine-î ruga.

Nici sdrele nu te-a arde. Cararusa tl-amâ plivi Si de alba si de nalba. Sa ve4l ce casuta-tî iacfi Far* de usî. Sa vil pâna la pâraâ Sa ve^I cum traescâ si eCî. mamucâ. Cum intrinsa sa trâesci? Ca casuta ti-I de bradu. un' te duci. j Sa mal vil mamuc' acasa. De-asI sci bine c'al veni. mama. pâna *n pragU. nu te da. îl trai cu mare dragu. Ca sa ne vil mal de graba. Iar a n6stra-I de nuele Vom trai cu multa jele.EsI. Pe ce drumu al sa-ml apuci? . Mamucuta. Corii veni si te-oru lua Si te-ord duce cum oru vra Pe de-asupra ventulul In fundulâ pamintulul. 520 Si nici ventulâ nu te-a bate. Sa vil pân*la pirilazH Si-I vede-ala nostru nacazâ. Scola. far' de feresti. Sa vil pâna la fer^stra Vecjll ceti iacu copiii 'n oasa.

Eii de când m'am strainatii. Picioruse de bumbacu N^orii mal trece peste pragâ. . Draga mea. Inima sa-ml fi rScoritii: Cu straini m'am petrecutu ! I 521 XVIII. comuna Calafindoscî. de Maria Lâcatusâ). Scumpa mea. Cu mine sa siatuesci. Dumnia-ta când îl veni Mal multii nu te fuduli Pe min' sa nu m8 urescî. Ci se ducii sa putrei. iubita mea! Dumnia-ta pe-unde-al venitu Tare mi te-al fudulitii. Inima sa-ml rgcorescl. Cu mine n*al sfâtuitâ. La o mama. Mânutele lucrâtdre Mergii în pâmîntâ la rficdre. (Din Bucovina. mâmuca mea. Picioruse de matase N'orâ âmbla mal multii prin casa. Dumnia-ta ca m'al uitatii La mine n*al mal venita. Nu mergii sa gospodar6sca. Fiii mi I-al amagi tii. Fiii sa nu-ml amagesci. De-aceea eii n'am avutii Cui sa m& fi jeluitii. XVII.La biser'ca cea frum6sâ La grdpa cea 'ntunec6sa. dict.lesca.

) . corn. Si de spinî Si de pelinî.) Sc61a. si corn. Când tî-a fi camesa negra Sa mî-o trimetî. Sa vil maicuta. maica draga. Draga mea si scumpa mea! Gând asi sci C'aî veni Cararusia tî-asî plivi Si de iarba Si de nalba Sa vil. 522 Ca tare-î greu în strainT. d(» (1-1 il Vasile TurUirc*nCi. Pe fecîorulii ventuluî Din fundulâ pamîntuluî. Ca traimQ în mare jele. scolâ. sa viî. Când oru fi grâele 'n clai Sa vil. conuma Boianil. Sa maî vecjl pe aî tel fii. Când orii fi* grâele 'n flore. Ca eii cum oiii capfita-o Deauna tî-oîQ si sp61a-o Sl-oiu spfila-o 'n lacrimele Si tî-oiii strînge-o paturele Sî-oiii usca-o 'n gândurele. preotu. la noi! XIX. (Michoria Calancea. treî cuvinte Ca sa le tinemâ noî minte. (Din Bucovina. maicuta. (Din Bucovina. Si-tî radica genele Si ti-î vedea fetele. Ca tt-a n destula deasara! Si-tî deschide ochisorii Si ti-î ved6 toti feciorii. Macar doufi. Ca'n cea lume tare î bine. draga mea. de graba. mamucuta. maicuta. Mamucuta.La o mama. comuna Virovulu-do-nus. Cine merge nu maî vine. La nnA barbatii. Si-tî deschide gurita Si-Î vobi cu noi ceva. dict. de d-lQ Vasile TurturenQ. do.

De când îl stapân* esta Se da fanulii cu pala. Dumnia-ta câ-I putredl.Badicutulu meu iubitu ! FrumuselG mi te-al gatitu. bade. bâdiputa. Scala. Când era stapânulu lorii. Mâncaii fenulu cu stogulii Lingeaii sarea cu drobulii Si bea apa din isvorii. Ca nu ragCi de dorii de fenu. Ca veni primavara Plugulii cine l'a porni Daca dumnia-ta nu-T 11? Plugii *n podd a rugini Si dumnia-ta-î putredL Prima. Nu duceaii atâta dorii. Si-Î esire pâna 'n pragu Sa ve(j[I vacile cum ragu. . scolâ.vara c'a veni C6sa in culu a rugini. Sc61a. La lungu drumti mi te-aî pornit lî. Si-I esire pân' afara Sa vecjii pile cum sbera Tote din salasft afara. Sare cu bucatica Si apa cu donita. nu te da. Numaî dup' alil lorii stapânii.

Tare tl-o parutu strimtuta. De-oru esi din casa afara La totî lî-orii fi de ocara. Si casuta tl-al urîtu! Cal avuta larga casuta. La mesteri aî poruncitu Alta noua tl-o croittî Cioplita pela usori Când o ve^I te ieu (iorl. Ca-l cu multa suparare Si cu chieltuiala mare. Bâdicuta ! ce-al gânditu. De-ord intra de-afara *n casa La toti ll-orâ fi deprobaza. nu. te*ndura. Ori te*nfiori ori nu C'acolo tl-a fi tralu Bâdicuta! un' to duci. Mititel pe lânga vatra Si n*orft sci cin' Ie-a fostu tata. Ca tare-su înprastieti. Si eO m6 rogii dumi-tale Sa nu faci acesta cale. Badica.Nu ti-I mila de baieti. Ca sotia dumi-tale Multa suparare are. Si sotia a-tl lasa. Ori te*nfiori ori ba C*acolo tîa fi viata. In cotro drumulu apuci: .

Pe cântatulO cucilorQ, Pe 'nfloritulO pomiloru, Pe 'nfrun(Jitulu codrului,

524 Pe 'nvercjlilulu câmpului, Pe pornitulCî plugului? Plugu *n podâ a rugini Si dumia-ta-I putrezi. Ne-omu ruga la stintulâ s6re Sa tie (Jiua mal mare, Sa ne dee cheita Sa-tî descuemti gurita, Si-I grai cu noi ceva Macar douS trei cuvinte Sa te tinemu si noi minte. D6mne, D6mne Sfinte D6mne! In ia n6pt' asta mal mare, Ca asta-I despartitoro Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratulâ cu bujorO, Dela-lu nostru sotiorO. Pân' amu nainto vreme S6rele nu resaria Si dumnia-ta te trezial. Da de amu nainte vreme Sf intuiti sore-a rasari, Dumnia-ta nu te-I trezi. Sotiora dumi-tale Dimineta s'a scula Si'n totCi cotulu te-a cata. Pân* amu nainte vreme Te culcai si te sculai Si de somnii te saturai. Dar amu de-asara dormi Si nu te saturi de somnii. Nu sciu perina ti-I m61e, Ori nemica nu te dâre, Ori scortariuia ti-I frumosii, De-asara nu te-al întorsii. Scola, badicuta, scola.

525

Ca tî-a fi destula de-asara!

Si te primbla prin ograda, Ca cresce mândra otava, Otava s'a scutura Si urma s*a astupa; Si te primbla prin ocolu. Ca cresce mândru mohorti. Si te primba prin gradina, Ca crasce mândra sulcina. Sc61a-te si te trezesce Si-Î vede'n casa ce este, T6ta lumea te jelesce. Nemica nu-tî folosesce. Si deschide gurita Si grai^ cu sotia, Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Macar doufi trei cuvinte. Sa te tie si el minte. Sc61a, badicuta, scdla, Si hal cu noi pan' afara; Scola, hal cu noî pe josu. Ca drumulu nu-î grunzurosii. Sc61a, scola, nu te da, Ca de mâne in colea Noî mal multa nu te-omO vedea, Ca te duci în ceea lume Unde nu te sciî cu nime. La usa cea de hârtie Câti se ducti pe toti i! scrie; II merge si dumnia-ta

Si cine-va te-a 'nsemna. La scaunulu cela de petra. Unde merge lumea tota, Vomu merge si noî o data. Daca mi te-amâ duce noi Cu carulâ cu patru bol Totii aî mal veni 'napol,

526 Dar te ducemu cu caruta Si nu tl-omti vedea urmuta. Badicutâ, dumnia-ta, In mândru raiu îl întra, Si-acolo daca vel fi Dumnia-ta te-t hodini Dar sotia-a necaji. XX. La unu barbatii. (Din Bucovina, coiminii ('alafiiulosrî, ilict. di* Catrina Racolta.^ Multu iubitulu meu barbatul Da cum de tc-al induratO, Copilasii de-al lâsatu? Copilasii tl-al lasatii, Da *ntr'a cui sama I-aî datfi? Copiii tl-aî sfiracitu, Casuta le-al pustiitu, Pe mine m*aî vedanituî Dragii mamil copilasi De tata sunteti rcmasî! Draga mea, miluca mea ! Da sa te scoli dumnia ta Copiii a-tî renduî Pe lume cum oru trai! Ca copiii cel remasi

Multa manânca ^i multii strica. Dragii mamil copilasi. De tatita lorii rfimasl, Dela nime nu aii mila, TotQ orii fi «du-te» si «vina»!

527

XXL La unA barbatâ. (Din Bucovina, comuna Oalinescî, dict. de V. Hrisca.) Scoborl, Domne, pe pamîntu Sa ve(,ll mdrtea ce-o facutu, C*o luata frun(}a din fagi Si-o despartita pe ceî dragi. M*o despartita si pe mine Cu care-am traita mal bino. Si de bine cetraiamâ, Intr'o camesa dormiamii Si dintr'unu mfirQ ca mâncamii Si-amândol ne saturamu . . Astepta-m6 m6I badita Sa dau Ia copila tîta. De-Î vedea ca zabavescu Sa scil ca m6 'mbrobodescu. Mi-I destula mie de-asarâ De când staâ bocindu pe-alara, De când staâ la cheutore O trecutu o luminare. Asteptâ-mS, bade-unu ceasu Sa-Iu adormu pe celii nacazO, Dupa ce Toiu adormi Eu iara mi te-oifi boci, Si-oiâ boci asa de multu Pâna ce m'oiu face lutu, Ca multe-afturî am avutCi, Ca de afturile mele Si lui Dumne<Jeu i jele î

- 528

xxn. La nnâ barbatA DinBucovina, orasulQ Câmpuluiipru, eoni. do d-lQ O. Ciuperca.)

Sbera oile 'n perdele, Si casa-I plina de jele. Si ragâ vacile 'n ocolu, Casa e plina de dorâ. Mândra cas*al mal avutu Si-aceea nu tî a placuta. De când mi te-al bolnavitu, La stoleriu al poruncite Sa despicc-unâ bradu în doue Si sâ-tt faca alta noua Far* de usî far' de feresti, Locu, unde sa putrecjiescî ; Nicî nu-î usa de esitu, Nici feresta de privitii, Numai locii de putreditu. XXIII. La nnn barbatn. (Din Bucovina, comuna M6nastirc»a Honioruluî, corn. de d-la Georire AvramQ, învCtâtorQ.) Dulcisorâ merii din gradina, Cum te-o ruptii din radCcina Mortea crunta si haina. Cum nu-î m6rtea 'nselatore : Ie emulii de pe piciore. Cum mi te-o luaiii din casa, Cum mi te-o tocmitii pe masa. Bucura-te manastire, Mândru gospodarii îtî vine,

~ 529 Da nu viDe sa cunune, Ca-I gatita de cecu lume : Si nu vine sa boteze, Ci *n pamîntâ ca sa s'aseze. Veniti iubitii mei Iratl La mine si m& 'ngropati. Veniti frati, veniti surori Si-ml tocmiti trupulu cu flori, Si m'udati c*unCi pica de apa Sl-apol me puneti în gropa, Me stropiti c'unu picti de vinu Ca eu mergu in lociî strainu. Eu m& duciî pe-o cale lunga, N'am pe nime sa m'ajunga; Eu mg duca pe-o cale lata, Unde n'am fostu nici odata. McrgQ la trei coti depamîntu, Doi la capetu de mormîntu. XXIV. La unfi barbatii. (bin Bucovina, comuna Hadoutu, conj. dt» tl-Iu Awrcliii» Macovoiu. pieolu).

Mortea 'n lume n'are frati, Rapesce crai si 'mp(5ratl. Mortea 'n lume mare este De bogati nu se feresce Si pe scraci îl gasesce. Bata-te-ar pustia m6rte, Ca n'al mal fostu cu dreptate, C*al venitii pâna la pragu si-al luatu ce ml-o fostu dragu; Cal venitu pâna la masa Sl-al luatu mila din casa; Cal venitu pâna la patu Si dragostea ml-al luatu. J/f lianu, Inmorm. la Bom&nT. 34

530 burbâtelulu meu iubitu. Ce secjl asa de mâhnitu r Te rogu nu sedea asa. Scolâ-te si te-I primba. i^i te-I primba prin ocolu Sa cresca mândru mohoru, Si tc-î primba prin ograda Sa cresca mândra otava. Barbatelulâ mcîi iubitu! Mândra cas'af mal avuta, Casa de-o suta de lei Sl-al luatu alta de cinci leî Fara usî, fara feresti, Intr'însa sa vietuesci, Ca nu-I usa de esitu. Nici ferestra de pravila. Nici drumâ de calStoritQ, Ci numai de putre<Jitu. . . XXV. La unu barbatd. (Din Huodvina, comuna Iliîjiosd, «lict. de mama mea Huxanda.) SotiorulG meii iubita ! Tu atuncea ml-al muritu, Când tl-o fostu draga de trai tu, Pe cântatulu cucului Pe esitulîi plugului. Plugulu sede sub parete, Boii pascCl la erba verde... Sotiorulti mefi iubitu! Da cum de m'aî parasitQ, Când tl-a fostu dragu de traitu Po *nfloritulvi pomilorâ, Pe mirosna florilorii? N'aî gândita, n*aî socotita,

531 Când do la noi te-al pornitu, Ca cu de-aici in colea Sotioru n'oiO maî avea ?! De cantata tl-asl mal cânta, Dar* me dâre inima. Inima s^a Irântâ în mine, Când nu v6dîl sufletil în tine. SufletelulO tl-a sburatu Sus în cerulu celu înaltu, Si pe mine m'o lasata. Mo lasatti sa pâtimescu. In lume sa m'osîndescu Val stjraca inima Cum esti tu de straina ! . . . XXVI. La nnji barbatfu (Din Transilvania, distriotulii Naseuduluî, eoni. do d-lu T. Siniunâ.) Prin cela rîtu, prin celu zavoiu Merge-unu cârd cu sese bol. Caru-Î negru, boi-sâ negri, Pogoniciî si maî negri. Dar' Vasile bolnavulu, BolnavulQ si jelniculu De departe a strigata Si de-aprope a'ngenunchiatâ Si din gur'a cuvîntatO: «Ce-aducetl voi, dragii mei, Dragii mei pogonicel? «Trei nuelc; treî smâncele, Trei fellurî de lecurele ! «Leculâ meii nu Tati adusu? - (cLcculu taâ nu Tam adusu, C'o *n(ratCi boii pe la prânzâ, L*au mâncata de nu s'a prinsu!

532 Sî-o 'ntratii boii dela cina, L'aii mâncatii din radecinîl. P16ie mare ce-a plouatu Si leculu ti l'a mânatu, L'am catatu, nu Tam aflatu ; P16ie mare ce- o venitu

Si leculu ti l'o molitu, L'am catatii, nu Tam gasitu ! XXVII. La unu barbatii. (Din Ducoviim, coinuua Piitna. dirl. de» Ani ta Ilaramida.) Sotiorulu meu iubitu ! Mândra casa tîal gatit u într'însa sa mi te-asezî Pe mine sa nu me vecjî, Fara usî, lara feresti, într'însa sa locuescî. N'al gatit'o de traitu Ci numai de putrecjitu. Nici nu-î usa de esitii, Nici terestra de privitii, Cî-acolo de putrecjitii. Tota vara mi-al lucratii Pentru trei scânduri de bradii. Si tu multu ca mî-al muncitii Pentru trei coti de pamîntu. Sedii copiii lânga vatra Si n*aii cuî sa (Jica: «tata», Sedii copiii lânga lemne Si n'aucul sa (Jica: «nene», Ca nenele lorii s'o dusu Si 'n pamîntu ca mi s'o pusu Cu fata la siîntulii sore Si cu trupulCi la rec(3re;

533 TatalO lorQ 8*0 superatu Si pe dinsiT î o lasata : Lemneloru si pietriloru, Negriloru strainilorii .... «Tatuta, tatuta heîî Striga baetii mititel, Ian fa dumnia^ta asa Pe mamuta n'o lua, C'o sa vina Sâmbata, N'a avea cine ne la, Sî-a veni Duminica N'avea cine ne schimba!» XXVIII. La unA barbatA. (Din Hucoviim, oonmiia Vama, coiii. lU» d-Ul Niculaiu I^iucaiiu, cantoru bis.) Drat^ulu meu, nume cinstita, In totii locu-aî fostu poftittt La botezatu Si cununatu

Dragulu meu, stapâna de trel)a, Slugile te-oru astepta Simbria când li-î mal da ? Me mirii cum te-aî induratii Mosiile de-aî lasatii Tote mândre si gatite, Tote le-al lasatu scârbite. De-amu, fiindCi ca te ducî, Nu-I mal cosi prin butuci, Nicî nu-î mulge oî la strungi, Nu-I mal cosi prin livecjlî, Ni nu-I mulge în galetî, Sîmbrasiî te-oru astepta Sa tii la-olalta tîrla. Dragulu meii, mândruculii meti, Dragulii meii, iubitulii meii !

r>34 Reu tî-a maî cântatii cuculu De Taru fi mâncatu uliulu Sa nu-î fi-aucjitii glasulii. Primavara mî-a veni Pe când codru mî-a 'nfruncji Pe când pomî-ord înflori, Cucii totî ca mî-oru veni, Pluirurile s'oru porni. Oile, câte m!-oru fi, La mesura oru sui, ^i Dumnia-ta nu-î maî fi. De te duci în ceea lume, le-tî merinde forte bune, C'acea lume-î cu lacata. Nu potî veni nicî odata, Nici la mama, nicî la tata, Nicî la feciori, nicî la fata, Nicî la locfi, nicî la livada, Nicî la casa cea boerata. Dara tare v'asî pofti,

Dragulu meu si scumpulu meu! 535 XXIX. Muitu ÎI negra si urîta f^i de lume urgisita. La celu tînfiru înca vine Si pe lalta ca mi-lu pune. La noî înca ml-o venitu Tocinaî când nu m'am gânditu.Sciu bine ca n'oî veni. Dragulu meu si mândrulii meu. . (Din Bucovina. Si mî-o trimiteti pe stele. Multu îî ea fîir' de dreptate. Ca sa-mî trimetetî merinde. dict. La uinl barbatii.i llaminida. Pi mîo j)usu picioru *n pragu Sî-o luatu ce mî-o fostii dragu. «Multii iubitulu meu barbatu î Da cum de te-aî îndurai u Pe mine de m'aî lasatu? Da eu mândru te-asî cânta. Cam lasatu tnte cu jele. Ca sorele-i prea ferbinte Si le-aduce vestejite .) Bata-mî-0 pustia m6rte. Dar me dore inima. dr Aiiit. Când a fi nopte senina. Ca n'aro irica de nimc: De betrânu nu i-I rusine. Dar n'o trimeteti pe sore. Ca sciu bine ca mî-a prinde. oonmua Putna. Ca luna-î maî recor6sa Sî-a aduce-o maî Irumosa. Da le trimetî pe luna.

Sorele o rasaritii. Sc6Ia-te si te trezesce Si-t vede *n casa ce este. Nu te-! scula pe piciorc. Dumnia-ta nu te-aî trezitu. In lacrimt fierbinti de omu. Tu *napoI ca le-I negri. Dumnia-ta aî adormita. Le-a face ca Ia unâ domnu. De casa te-orii departa. dicl. Nici cu unii n'aî graitu. . (l)iii lUicoviiia. Sa te uiti pe cea fereslra. Dela capii pân* la piciore: Sa nu faci acesta cale. Barbuta. înapoi nu te *nturna. îndata ti Ie-a spela Totu în spuma de soponO. La unn barbatu. cum Ie-a capâta. Sl-eu Ia tine c*oiu veni I XXX. Schimburile tt s'orft negri. Ca ea. Daca tu m'al asculta Eu pe tine te-asî ruga. de M. coiiuiiui Crasna. Barbate. Sî-acolo le-I putrecji. Ca-tî vine carte domnesca Dela noi sa te pornesca. La pamîntii te-î aseza 536 La pamîntu totQ cu rficoro.Si ml-o pusa picioru 'n masa Sî-o luatâ mila din casa Dela copil si boresa. Scumpa sotiora ta. Cine ti Ie-a soponi? Trimete-Ie la mândra. Tote nemur*le-o venitQ. Da pe cine Ie-a trimete? Pe calutulu vcntuluî In fundulâ pâmîntuluT. Ga-I cu mare superare. Dela noi cu tabera Oru veni si te-orii lua.) Sotiorulâ meu iubitul Siîntulu s6ro-o asfintitu. sulletulu meu ! Asculta cum te plânga cu. Pe suerula ventulul Prin fundulu pâmîntuluT. La tine. când orii veni. Te-aî?î ruga cu ruga mare Sa mi te scoli pe piciore.

Baetel remasi de tata Sedu în casa superati Dusi pe gânduri si 'ngrijatî.Sc61a-te si te trezesce. Si radica genele Si-tl învata tetele. La ista drumâ deal plecatul Si tl-al lasatu mândra casa. dicl. Numai neijru si pamîntu! XXXI. (Din BuiM)viiia.IcMiHia. Nici nu-I laita do sedutu. . 537 î^i deschide ochisorii Si ti-î înv6ta feciorii. Sotiorulu meu iubitul Da cine te-o sfatuita La ista drumu de-aî pornitu? Si cum de te-al induratii Si casuta tl-al lasatu. de Mih. La niiA barbatu. Si tl-aî facutii alta *ntunec6sa: Fara usi. C'au remasu boi'n tânjele Si casa plina de jele.) Papusoiu batutu de petra. do Siincoiiu Boca. Cu nemurilc vorbesco. Nici ferestra deve(Jutu. Tote plugurile umbla Numai alti meu sta la umbra. Frum6sa si luminosa. Intr'insa sa vacuesci. fara feresti. C'au remasu boi'n ocolu Si casa plina de dbrO. . si coia. comuna IJâlacona.

Ca mândru trupsorQ îti vine. Plânge casa. liat. Când ar scrie cine->a Unde-a sedea tatuta Dupa ce s'a departa t^i'n pamîntQ dupa ce-a'ntra. Ml-al luatQ ce ml-a fostu dragfl. Ian plângeti si voi chctorl Dupa tatuta cu dord . . Da nu vine sa'nnoreacâ. Ca tatut'acum v6 lasa. Aceluia multfi I-asI da .Num'alQ meH plugutu îmi sede Razimatâ sub cela parete. Ca tu nu mal faci dreptate. r)38 Boi-ml pasca la erba verde. . Cal venitfl pâna la pragQ. La unu barbatu . Bucura-te tinterime. La tuta casa Bate c6sa. Ca mândra flure-ti mal vine. . Nu vine sa vietuescji. Ci vine sa putrecj^sca. plânge masa. ili> Mrti-ia LiicMusO.1-te pustia m6rtc. VA vine sa vestejesca. Gospodariu-ml hodinescc Ca clQ Iftrte scârhitii este. Dar'la mine N'are cine. La porta la tinterimQ .) Bucura-te manastire.

Sl-a batuta ventulii din josâ Sî-a datii stalpulu casei josu. de când te-al dusQ. Nu ml-al mal lasat rcspunsu Si de cum te-aî departatei Nouc respunsu nu ne-aî datii. Dar' acum morte-a venitu La pamîntu mi te-a isbitu. draga. ( iupCMcâ). Ca bine nu tî-a priitii.ll ne despai-timu oay t?i mal multii nu ne'ntâlnimii. Ca ce ventu mi te-o batutu La pamîntu de te-oboritO. Sotule. corn. oratJiilu ('âinpiiliuitru. Ian sc61a-te dumnia-ta Si deschide gurita Si graesce cu dinsa. Dumnia-ta. Tare scârbiti ne-aî lasa tu î XXXIII. La uim barbata. De ml. r)40 Sotiorulu meu iubita ! Nu sciu cui te-aî potrivitii. SI a venitu m6rtea în ventu Si mi te-a pusu în pamintâ. miluta mea! In tuta serbatorea Botezai si cununai.ar bate si mal tare Sa mi te scole 'n piciore. sa sfatuimîi Ca de a(.Stal. Averea tî-al pustiitu Si dela noi al pornitu! XXXIV. de (i. La unA barbatii (Din lUicoviiii». Recoresce-mî inima. . Dumnia-ta câtu al lucrata Putintelâ al câstigatd: Pentru trcî coti de pâmîntu Tare multii te-aî mal muncitii î Gospodarulii meu iubito ! Ce m*asî ruga dumitale Sa mi te scoli în piciore. La capu de masa crai. Casuta tl-al parasitii.

. t^^i 'napol ne'ntorcetore. Stâlpulu casei Ta luatâ. Sulumina s'a uscatu. R6ga-te la palamariU Palamariu si clopotarii. R6era-te la sfîntulii s6re Sa tie (Jîua mal mare. tio d-lQ liomulCi Simu. eoni. * (l)iii Ijiioovina. nici din nuele. coinmiiv OHalQ. De suspine si jelire. mosucule. Nu te ruga apeloru. stud. i 541 t^i-atjil e (}i de despartitii Dcla tott câtt tc-aâ iubitu. Ca s'auda nemurile Mosuculâ nostru iubild ! Mândre case-aî maî aviitu. Ci numai din scâncjurele.) Acuma de-o septcmânâ A întratu mortea *n gradina ^i s'a pusu pe-o sulumina. Mortea 'n casa 8*a bagata. ginin. Ca apele-su mergetore. Scumpule. iubitule ! R6ga-te cui te-î ruga. învetatorîi. Acelea nu tl-ad placutii : La mesteri aî poruncitîi. Nici din pari. XXXV. coimina Sânl-Ilio. D6ra mi tc-ar asculta. Alte noue tî-aO pomitu. Sa resune dâlurile. C'a(JI nu-I (jii (le desfatare C'adl e di de despartire.(Din Triinsilviiiiia. Sa traga clopetele. La unu mosâ. com. tic lt>aiiîl Ct»jocariu.) Mosule.

Unde mi te chiama iafh Tu acolo nu te-aratî . Ca nu taci nici o dreptate : Unde sunt omeni mal multî. Plângeti usi. plânge masa. sa siatuimu Macar doue trei cuvinte. De mosulu sunteti remase! La porta Ia tinterimu Staî mosule sa vorbimO. Mosuculu nostru iubitu Cu cine te-al sfatuitu. . Sa Io tinemii si noi minte. Scoborl.Nici nu-î «sa de esitii. Undc-su omeni putintel Tu acolo vil si-î ieî. Sa vorbimâ. Pe-acestu drumu de te-ai pomitu Valeo reu ne-a mal priitu! C'acestu drumâ îl mergetoru Si *napoî ne'ntorcetoru. pe pamîntu Si vecjî mortea ce-a iacutu 1 C*a venitu pâna la pragu Sî-a luatu ce ne-a lostu dragu. Nici ferestra de privitn. Si IcsI casele pustii. D6mne. Bata-te pustia m6rte. feresti plângeti. Ci numai de putrecjitii. Ca de astâcjii remânetî! 542 Plânge casa. Tu acolo nu te uitî.

Numai cu lacrimi de omu. Si dupa ce ml-oiu spela-o. Nici în casa. cum oifi capSta-o. Sbera oile la strunga. . D6mne. Sa ml-o trimetî mie *nc6ce Pe sueruld vcntulul De-asupra pamîntulul. Ca pe noî ne-o sSracitii. MorQ de-alâ nânasuluî dorii. Coborî. eoni. comuna MâniVsliroa Homoruluî. Ca nu-I stapânii sa le mulga. C'o venita pân' la feresta '^\'0 adusa carte domnesca Dela noi sa mi lâ porncscâ . învetatorft. Ia iinn uaiiasâ. (Din Bucovina.) T(3ta lumea-I cu nânasu. ea n*oiu usca-o. Si eu iara înapoi Camesa trimete-tî-oiu Pe suerulu vontulul In fundulu pamîntulul ! XXXVI.Mosule. pe pâmîntu Sa vecji! m6rtea ce-o fâcutu. I 543 Uagu vacile în ocolu. mosule draga! De tl-a fi camesa negra. nici alara. Nici cu spume de soponâ. Ca eii. Nici la vontîi si nici la sdre Nici la umbra si recore. Num'alu nostru-î în salasu. Tare frumosâ oiâ spCla-o : Nici cu apa de isvoru. Numa 'n sînii la inimiora . Sl-o venitu pan' la chet6re Si mio luatQ mândra flore. de d-1 Georgc Avramu. Mosule.

544 Mortea. scola. lelicuta. Si-tî ie pânza cea suptirc Casta morte e cu cjile. dict. Cucoseiî oru cânta Dumnia-ta nu te-î scula. Si ea unde-a popositG Pe cel dragi î-a despartitei. de d-lu V.si Uachila Calancea. lelicuta. unde poposesce. Scola. comuna Vifovulu-de-sus. (Din Bucovina. Dumnia-ta n'al fosta afara. Sorele s'a înalta Pe pici6re nu-î umbla. Scola. le-tî pânza de pe obrazii Si ve(jî m6rte cu nacazu.SI-o venita pâna la pragâ SI-o luatQ ce-am avutu dragu. (iospodari-î despartesce. Eudochia . Turturonu). Sorele va rfisari Dumniata nu te-î trezi Si atara nu-î esî. scola. Câ-Î hatâ multisorii de-asara. . Ca-I hatCi multisorii de-asara. Aniust a (i (}iua iara. si coin. SI-o venita pâna Ia usa Si ml-o luatG mândra ruja! XXXVII. La o nevasta. de (ilichcria.

Nu-tî lasa casa straina : Straina si supSrata C'amii n'a fostiî nici odata! Asta casa-î cu camara. Si taro te-orfl astepta Tolu cu usuta crepata Sa mal întri'n cas'odata. plângeti feresti Ca de mâne remâneti. Plângeti usi. lelicuta. Sl-aî pusu eotele'n feresta Sî-a! luatiî mila din casa. Ca I hatu multisorii de-a«ara î KietI mila de baieti. Sl cî bîctl-orQ cugeta ( \i cj^lî tocmai dumnia-ta. Tu nu lacî nici o dreptate. i o4o Nu te-om pune Ia trebuta Sa te primbli prin casuta Sa ne Iaci nduS unnute. Cal pusu piciorcle'n pragii Sl-aî luata ce nî-o fostCi draga. Când eraî în opincute . lelicuta. cin I-a schimba l'VuinntjK^lri ca dumnia-ta? < U'\'\ «"jiircî pâna*n drumu i'u mima arsa scrumu r.\ tu îi vede femei asa i\\\\\ aî fostu si dumnia-ta. * Tare tî-o mal fostu amara. Plângeti si voi chiutorl Ca v'a lostîi do ajutoriu. Cin* T-n lâ. (Yi baietii fara mama Nu-Hu bagati la nime'n sama. scola. Lelicutâ.Hata-te pustia morte. Scola. gospodina. Scola draga. Ca tare-su înprastietî.

sc61a. . lelicuta. Din capute RujI batute. Unde-I usa de hârtie Câti orQ trece toti s'orii scrie. Dragile nostre piciore Tare-au fostii strabatat6re. 35 546 Ca tt-o venito nemurile De prin tote partile Cu ele ca sa grâescl . Din mânute Flori albute. Ca-I hata multisorâ de-asara ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnesca De la noi sa te pomesca Pe carare necalcata. Unde merge lumea t6ta. Afarianii. lelicuta. scola Si mi-I esi pan' afara. Iar de-acuma Din piciore Minta'n flâre. De când esti cu papucasi Noue treba nu ne taci.. Dragii nostri ochisori Cum s'orii face pomisorl. Pe roua nescuturata La scaunulG celG de petra. i^cola. Dumnia-ta te fudulesc!. Ta BomAnl. lomonn. Din gurita Tamâita. Din sprincene Viorele. Scola.Ne faceai n6uâ trebute. II intra si dumnia-ta i^î-acolo te-orii însemna {:fi 'napol nu ti 'ntuma.

Scola. Scola. lan scola si hal pe josii Ca drumulu nu-I grunzurosu. Lelicuta ! un* te duci Cu pieptarQ si cu papuci? . Ca-I vremea de mersCi pe afara. scola.Cu dînsele nu crraescî. A dumi-tale dureri Ca tî-au încetatu de ieri. mândru te-amu boci. Sc61a-te si mi-î privi Cum mi te plângu baetii Si mi te plângu la pici6re D6ra mi te pot(i sculare. Noi de asta n'amu gândilu. lelicuta. Dumnia-ta muitu al umblatu Peste lecQ nu tî-al mal datu. Noi sa scimii cum te-amu trezit Domne. Vremea-I mândra si frumosâ. Noi sa scimu ca te-amu scula Domne. Ca tl-a ii destuii! de-asara ! Si te sc61â pe pici6re Si ne spune ce te dore. lelicuta. Dumnia-ta te dud de-acasâ. Ca te-I hrani de traitfi. mândru te-amii cânta. Numai pânza si toiagulu Acelea ca tî-a lostu leculu. scola. Multu e mândru si frumosu.

sc61a. Ca s6role-î ducatorii Si'napoi întorcfilorQ. dumnia-ta. Ca-I hatu multisoru de-asara! Ca tu. Acela nu tî-o priitu. Dar' do nu mi te-î scula.Pe carare necalcata Pe r6ua nescuturata? Houta s'a scutura Si urmuta s'astupâ. Cu spatele la pamîntu Si fata Ia duhulu siintâ. Ian ie-mi-te dupa sore. lelicuta. Pân' amu ml-a parutO saga Dar' amu 'n pamîntu te baga Cu spatele la recore Cu fata la stintulu soro. Da cine te-o sfatuitu. de mi te-I scula. lelicuta. Tota lumea Ta urîtu Dumnia-ta 1-aî îndragitu. Vin' si me ie si pre mine. Noî tare ne-omti bucura. 548 Scola. Scola. . Lelicuta! ce-al lacutu? La toti inima leal ruptu ! Cil tu a lostu vara de mare AI statu a te vaetarc Capetâiulu a-tl mutare Si la umbra si la sore Undo tl-ar li mal rt^câre. Dup* ape nu te lua. Daca te dud de-acolea. sc61a Si te sc6Ia si ne spune Ce-al v6(j[utu pe ceea lume ? De-aî vfi(][ut(i ceva vr'unu bine. 547 Lelicuta. Noi la groparu ne-omCi ruîjâ Sa faca gropita 'n iata 8a mal vil odat' acasa Sa vedî baetiî ce-oru face? Sub o terna de pamentu Este-unu bujoru înnoritu. Acela le-o dusmanitu Ca sa nu (îî pe pamîntu. Ca apele-sCi ducetore Si *napol ne'ntorcctore.

Dragii mamil copilasi. Unde nu me sciu cu nime. Ea îmî elice: fa ce sciî. Sotie de cununie. . Vcnitî fratî si voi surori Si me podobitî cu flori. Unde cânta îngerii. Ticalosii tu omu de lutu. Ce ml-al picatu la pamintu Si te bati cu gânduri multu. Sariti si nu me lasati ! Iaca m6rtea mî-o venitu Tocmaî când nici n'am gânditu. Ea de capu ca me apuca Si la pamîntu me isbesce. Si totii da ca sa m6 iec. Sângelen trupu mî-o recitu.) Vine mortea mâniosa. Ea se face mâniosa. Eâ de frica si 'ntristare Prindu a striga'n gura mare: Saritî surori si vot frati. Eu o rogu ca sa me lasa. Sufletulu în raiu sa duce Unde viata-I multu mal dulce. Scumpii mamil cuconasi! Sa v6 serutâ pe obrazu. Si tu scumpa mea sotie. (Din comuna Calai indoscî. Ca de mine c'al ramasD. Ca de mine c'ati remasâ. 549 Mâ scaldati in apa rece. de Cat rina Hacolta. Lasa feciori sa-tl traesca Si sa mi te pomenesca. Pe tino te-orCi pomeni.De-aî ve(Jutii ce-va vr'unu reii Lasa-me la Dumne(Jetiî XXXVIII. La pamîntu ca m'o isbitu. Fân' la gropa mi-tî petrece. ca am copiî. ilicl. Si sa mâ stropiti cu vinu. Sângele'n Irupu mi-lu recesce. La o iieTasta. Eti o rogu ca sa maî stee. Si me duce *n ceea lume. Ca 'napol n'am sa mal vinu. Feciorii ca voru trai. Eu o rogu. Me gasesce bfendu la masa. Sa te sSrutu pe obrazu. Cu mine musaî sa vil! Eli (Jicu ca nu mi-I de duca. in Bucovina.

Dumnia-ta n'aî fostu afara. suflete hal ! Ca nu-î muM pâna la raiu. Mariâra! Ca-î batu multisoru de-asara. scola. prootu. hal. rom. scola. Turturenu. scola. Scola. Ca sfintii te-oru întreba. (U* <l-lu V.îngerii sî-archangheliî . Scola draga suriora' Ca mniata (1) câtfi aî muncitu Putintelu ti s'o venitu. l'ndo 'nllorescu florile Si-ml învercjescti frun(. . sc61â si mi-î spune Ce-aî vedutu pe ceea lume? De-al v6(Jutu ceva de bine Sc61a-te si mie-mî spune. Numai doî pasi de pamîntu. comuna Vicovulii-di^-sus. Lasa-me la Dumnecjeuî Scola. De-aî vecjutii ceva de reu.lele ^laninosa pomele Si cânta paserile Do resuna vaile Hal. Mâriorâ. La o nevasta. Dumnedeu tea judeca Sî-acolo sama ti-I da ' ooO XXXIX. Mariora. Multisorii mi te-aî luptatvi Pentru triî scânduri de bradu. hal. (Din Bucovina. Caî hat multisoru de-asara! Scola.) Scola.

AI umblata melegurile. Sa mal bata câtu de tare Nu te-a pune pe pici6re. când a veni. Ca sa-tl gâsosci lecurile. (1) Muiata proscurlare din donwia-ia. Sc61a-te si te trezesce Ir^i cu noi ceva graesce. Da de-amu. Orî nemica nu te dore. ool Noi maî putintelu dorîiimîi Si de somnu ca ne hranimO.) .Si-î hat multisoru de ieri. Cum te-al pusu nu te al întorsu. Ori scortarulii ti-î frumosu. SI o venitu în fuga mare Sa te gasesca 'n piciore. Ca mare somnu te-o pâlitu Dumnia-ta al adorîTinitu Si de somnu nu te-al hranitii. (Din Bucovina. dicl. Si tl-o venitu nemurile Pe la tote portile. Lecurile n'al gasita Si cu capulâ te-al platitu. Si cum de te-aî suparatu Sotula de ti l'al lasatG? Si cu cine te-al sfâditâ Si sotulu ti l'al urîta? Ca venial do-unde venial Si cu el II te statuial. N'al ve(lutu sore pe ceriu. La unu frate. (!(» Mariora Barbuta. Cu cine s'a sfutui? Si te-o batuta mare ventu Si te-o culcata la pamîntu. Da de giaba s'g trudita Ca morta mi te-o gasitu! XL. ronuuia Crasna. Nu sciu perina ti-î mole.

Ca de când mi-al adormitu Cu nimene n*aî vorbita. Sa te duca 'n ceea lume. fratiore. fâra feresti Intr*însa sa vietuesci Sl-acolo sa putredesd ! Da cum de te-al induratii Casuta de tl-al lasata. Nici feresla de vetjutuy XLI. Nu se vede omii pe omu. Si te uita pe fercsta Cum itt cânta cucu 'n costa. 552 Scdlâ-te si te trezesce Si cu noî ceva vorbesce. Ca-tî vine carte domnesca. La unu frate. Ceea lume-î unii Sodomii. Ca resaritu siîntulu sore. Frum6sa si luminosâ Pentru una 'ntunecosa. Da cum de te-at induratii Si casuta tl-al lasata? Alta noua tl-al aflata Fara usî. Avramu . De ce secjit asa mâhnitu Si cu baltu acoperitii? Sc61a-mi-te si graesce Si ceva ne povestesce. Si Ia urma prin ocolu Sa cresca mândru mohorii. de d-lQ G. (I)iii Bucovina. Si la urma prin ograda Sa cresca mândra otava. 553 Ceea lume-! cu stapânu . scula. comuna Manastiroa llomoruluî. Casuta ta cea frumâsa. De-unde nu maî vine nime.Sc61a. eoni. Si fa urma prin gradina Sa cresca mândra sulcina.) Frâtiorulu meu iubitu. Vreu la drumâ sa te pornesca. îiv vetatorCî. Un' nu-I latta de sezuta.

Prin (. Mal de multu când te culcai. fratiore. Vamile ti le-asi plati Si drumulu ti Tas! podi ! XLII. Sa-tî vecjlî boit ce maî facu.) Scola. Sa-tî ve(JI vacile cum ragQ Tote cu botulu pe gardO.. Ca afara-î mândru s6re . dict. Nicî la pascutu cin' le duce. pe-unde-I vra. sc'olâ.. coinuiia Putiia. Ca cine mi le mulgea Si la pascuta le ducea Se duce de pe-acolea. Maî de n6pte te sculai. C'amu-I multisorii de-asara. .. I laramida. De-asI sci bine ca-î veni. Ca n'are cine le mulge. Sa-tl ve(j[î oile cum sbcra. scola. Sc61a.. D*amu nu sciâ ce somnii greu A datii peste capulâ teâ. Cum iesu din salasu afara. Sc61a si esî pâna 'n pragd.Si de-acolo nu mal vinO. Noî mal multu nu Tomu vedea. La nnâ frate. Ca din gura nu mal tacâ .asâ te preumblat Si cu nevasta graial. (l)in Hiicovina. de An. Scola si te-î preumbla Prin ograda. frati6re.

Da de asta(jl în colea. FratiorulCi nostru ! Dragulu nostru Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru. Ori si *n cotro s*a *nturna Totil peste rSii ca va da.) Dragulu nostru. La nnfi frate tin^ru. Ca tare-î cu superare. Ea orî unde va umbla. do C atrina llacolla.). Orî si 'n ce locu so ducea Ea totu cinste ca gâsia.) Du-te. dict.Nu sciâ ce somQ te-oborîtu 554 Ca nu mi te-at maî trezitii Si cu noî n*aî maî vorbitu. Pe dînsa la ce-aî lasatu Lemniloru si pietriloru. du-te si maî vina. Ca noî de-asta(Jl în colea Frâtioru n'omtl mal avea. Pe când dumnia-ta traiai. I o. Negriloru strainiloru. Nevasta s*a supSratu. Frumuselulu nostru ! Da cum de te-al înduratu Si pe noî de ne-aî lasatu Tocmai când n'amii cugetatu ? M'asî ruga eti dumi-tale Sa te lasi de asta calc. Micu si mare de-acuma Reu la dînsa va cata ! XLIII. Orî si unde te 'ntorceal Nevasta^ ce mî-o aveaî. cauiuna Calaiuuk'sd. . (Din Bucovina.

Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru. Fratiorulii nostru DragulQ nostru. Nu sciii cerbii le-avi luatQ. Nici dupa paree late. Cum s'a face terna negrâ. Ca apele-su mergetore Si 'napol ne'ntorcetore : le-te dupa stîntulu s6re. Noi lecurl de-amu fi gasitu Dumnia-ta n'aî fi muritG. Draga nostrâ. Da ne-amd ruga dumi-tale Sa te lasi de asta cale.Si nu me lasa straina! Dar mergendu în ceea lume Asculta-m6 ce tî-oiii spune : Nu te lua dupa ape.al parasitii Când mal bine-al fi traitQ. Ci mal multu aî fi traitu. Dragii nostri ochisori. De ce drumâ ca te-aî gatitu. Cum orii cresce flori albute. Cum s'orii face pomisorl. Ca s6rele-I mercretorfi Si 'napol întorcetord. Asa noi nu le-amu gasitu Si dumnia-ta al muritu. . Scumpulu nostru frumusel u î N'amu gânditu^ n'amii socotitu. Si pe noi ne. Dragile nâstre mânute. La unu frate holteia. Si daca nu te-î lasa Apoi eu iar te-asî ruga Ca sa ne spui dumnia-ta înapoi când ti 'nturna? Dumnia-tâ asa ne-al spusu Ca spatele ti le-al pusa Si ti le-at pusu Ia pâmîntiî Si fata Ia resaritu Si Ia noî n'aî maî venitu. iata alba. Cum orii cresce floricele. Frumuselulu nostru ! Lecurile dumi-tale Le-au luatu cerbii în corne. Dragile nostre piciorele. Dragulu nostru tinerelu. Dragulti nostru. Ca noi nu le-amu maî aflatu Ori si cât leamu cautatu. Busuiocu si viorele Si nu-î mal umbla cu ele ! XLIV.

Daca esti tu mire. Scoborl. Dela lumea adunata. frati6re. scola. Dela mama. preotu. D6mne. dela tata. Sus în delii la resfiritu Este-unâ pomâ mândru*nfloritu Cu crengile de argintii. remânetiî . Ci e (Ji de despartire Dela fratî.) Scolâ. câti aii venitu. coinuiiu liolaiiu. Cu care-aî traitu odata. vom. Dela gradina cu tlorî. Ca te-o omorîtii pre tine. Ca au venitG nepoftiti. C astacjî nu-î cji de 'ntâlnire.(Diii Bucovina. De esti caleloru pe calc. Ca de N. Plângeti usi. Iara ceea de nânasu Tl-oru pune-o la prapurasu. pe pâmîntii Si vecjl m6rtea ce-o facutii. plângeti feresti. n'o facutii bine. spune: A cui fetis6ra iei? Iei ficuta ventuluî Din fundulu pamîntulul! ' Cine nunta tl-a vedea? Xumal luna si c'o stea! Naframuta cea de mire Ti oru pune-o la psaltire. de d-l Vasik» TurturcnCî. Ce-o facutii. ^^i te sc6Ia pe pici6re Si te roga la sân-sore Sa fie 4iua maî mare. Si pe toti. Si s*orQ duce necinstiti. Ian sc6Ia-te pe piciore. Fratiorulu meu iubitii. Si tuspatru voi pareti. 557 Dupa masa mi-I poftesce Si pe toti mi ti-î cinstesce. dela surori.

dict. Pe roua nescuturata. Sl-unde usa-I de hârtie. Unde merge lumea t6ta. Câti mergtt toti sa se înscrie Ca'napoî sa nu mai vie. Fratele nostru iubitu Nu PciCi cin' te-o siatuitu Pe-acestCi drumâ de te-aî pornitu î . (Din Bucovina. La scaunulu celu de petra. Ml-al luatii mila din casa.) Bata-te pustia m6rte. Pe otava necalcata. oo8 (Aini esti tu lâr'de dreptate! Nai avutu pe unde 'mbla Si pe cine mi-lu lua? Ce mî-o fostO mie maî dragu Ve acela mi-raîluatu? Bata-te pustia m6rte Cum esti tu far* de dreptate. Al venitQ pe ne-asteptate Ca sa iei pe-alîi nostru Irate. eoni una Put na.XLV. (1(* An. Cum esti tu far' de dreptate î Cum ml-al pusii picoru'n pragii Sl-aî luatii ce ml-o fostii dracru: Si ml-aî pusu picioru*n masa. La nnu frate holteiii. Bata-te pustia morte. llilramidâ. Sa mi-lu umpli de otrava Si sa mi-lCi duci pe otava.

Domne ! rfiu tl-o mal priita ! Si noi nu sciu ce ne-omu face Dora te-amu putea întorce. Si nu scimCi cum vomu cânta Dora te-amu putea scula, Si nu scimu cum vomu grai Dora te-amu pute trezi. Scola, frate dumnia-ta, Scula si te-I preumbla Si te-l preumbla prin casa Dela usa pân' la masa Si-î vede cum te jelesce Ori si cine te privesce, Dela micu si pân'la mare Pentru fata dumni-tale. Scula, scola si ne spune : Vatajelu pe cine-omu pune ?

559 Da puneti pe cine-tî pune, Ca eu nu v6 maî potd spune î Scola, scola si ne spune : Druscuta pccine-om pune? Da puneti cine-tl vra, Ca eii nu m'oiu maî scula î Sc61a, pune-te'n lerest^, Ca noi ne-omu duce'n cea costa v?i tî-omii strînge floricele, Busuiocii fi vasdogele, î^a le duci la nemurele.

Si te uita pe feresta, Tl-o sosita carte domnesca De mâne sa te pornesca Cu pistole poleite Si cu tote zugravite .... Sariti frati, sariti cumnati Si mi-lu îngraditi cu bracjl Ca de mâne în colea Noi mal multa nu Tomu vedea î

XLVI. La iinu frate iiisnratu. (I)iii Bucovina, coinuua Slrocsn. rom. do (iriiroro Polrcu. stucl. iriinn.) Voi ati tostu numai doi frati Ca doi bracjl, mândri si nalti, Ca doi bra(j[î dintr'o trupina Ca doue flori din gradina : Unulu tu, altulu Saghinu Ce-a rSmasu acum strainii. Scola, fratiore, scola Ca tl-a fî destulu de-a sara ! Si vorbesce cu Saghinu Ca mi Tal lasatii strainii. Scola, spune-ne ceva:

560 Pe copil cin' 1-a "nvfita? Ia strainulCi, dac'a vra, Dac'a vra, daca n'a vra^ Dac' Ta dure inima! Sc61a, Iratiore, scola, Ca tl-a n dcstulu de-asarâ! Nu ti-I mila si pficatu, Ca copiii tl-al lasatu Pe c6rnele vetriloru 'N bratele strainilord ? , Scola, scola, iratiore, Radica-te pe pici6re Si vorbesce cu tâtuca, Ca reu î-al ruptu inimuca. Tâtuca nostru iubitu Câta glota a avuta, Numai doi din satâ a datu Sl-amendol ca l'ad lasatu. Scola, frati6re, scola.

Ca tl-a fi de-ajunsâ de-asara. Ve(j[I copiii ce-aî lasatu Intr'a cui s6ma I-aî datu. Petriloru si lemneloru Si negri strainiloru! XLVII. La o sora. tDiii Bucovina, comuim Strooseî. com. do (^^ng-orc Polccu. stud. gimn.) Val! sora, ce ml-al facutu? Casuta tî-al pustiitii, Barbatulu tî-aî veduvitu. In cotro s*a înturnâ Totu \eduvoiu Torii striga. Val ! sora, ce-al cugetatu ? Baietii tl-aî strainatu, Cui voru (Jice dc-amu : «mama»?

561 Cine sa-miî bage 'n sema? Scola, ^c6Iâ, suri6râ, Si mi te primbla pe-afara "lî^i vorbesce cu gura, Ca tu ne-al ruptu inima. Ne 'ntâlniamu odata 'n anii Si nici atuncî nu vorbiamO. Ca tu totu asa ml-al (jiisâ: Ca de alt' data vomu vorbi, Ca ne audCi strainii. La porta Ia tinterimu Hal, sora, sa stâtuimu, Ca de-amu ne despartimu. Hal amu sl-omâ sfatui Sa ne-auda strainii, Hal amu sa slatuimu: Unde-averau sa no 'ntâlnimâ: La scaunu de judecata, Un'se strînge lumea tota. Sî-acor numai ne-omu tâlni, Cu gura n'omii sfatui. Sora, inima de petra, Respunde-mî macaru odata, Respunde mî cu gura ta Si mângae-mî inima î XLVIII. La o sora maritata.

(Din Bucovina, comuna Calafindoscî. dict. de Catrina Racolta). Draga n6stra sori6ra! Da cum de te-al induratu Si pe noi ca ne-aî lasatu? Draga nostra. Scumpa nostra! Da cum de te-al induratu Copiii de tl-al lasatu? ilarianH, Itimorm. la Rom&nl. 30

o()2 Diaua nostra, Mândra n6stra! Da cum de te-al înduratu ( iospodariulQ de-aî lasalu? Draga nostra, Sora nostra! Da cum de te-al înduratu ( lospodaria-î lâsatu ? Frum6âa-tl gospodarie A remasu n6gra, pustie. Harbatulii tî-aî veduvitu. Copiii tl-al seracitii, Casuta tî-aî pustiitu ! Draga nostra tinerica, Scumpa nâstra frumusica! La noî când vel maî veni. Cu noi când vel mal vorbi, Copiii când ti *nvetâ 8a scie pe mamuca ? Draga nostra soriora, Mândra nostra floriora! Mare ventu o maî batutii, La pamîntu te-o doborîtu. Când arii bate- unu ventii maî mare Pote te-aru scula 'n piciore. Draga nostra soriora, Când al esi pân'afara Sa te bata vcntu de vara, Sa te vada sfîntulii s6re Si luna pe când resare. Sorele când te-aru zari. Cu noî pote-aî sfatui. Luna când mi te-arii vede. Cu noi p6te-aî maî sede. Draga nostra, suriora, Scumpa nâstra tlpriora ! La usa la tintcrimii, Da in stal sa sfâtuimu, Ca de-amii ne despartimuî

563

XLIX. La o fata. (l)in Bucovina, coniuim Slulpicaiiî. vum. d*» Nic. a»lhirciuca, stud. ^imn.) Draga mea si Parascuta, Tu mergî dup*a ta mamuta. Da tu iaca nu-î gasi-o, Pe clinsa nu-î nimeri o. Pe min' de m'el asculUi, Eu la ea te-oiâ îndrepta. In cea lume când i 'ntrâ Sa te uiti din a drepta, Sil vedea pe mamuta, Insa ea cum te-a vedea La tine va alerga Si pe locu te- a întreba: Nu no-aî vedutu unde-va. Tu sa spui mamutî-asa: Ne-aî v8(,lutu pe prisp'afara, Camesa negra cernela, Fripte-arse la inimiora. Ca *ncotro ventulu ne bate Totu ne frige si ne arde, Din cotro ne aburesce Ne arde si ne jupesce, Ne Irige si ne prajesceî I . La o fata. (Din Bucovina, conunia Slulpitanî, rom. de Nic. Collarciucu, stud. irimn.) Draga mea si Nastacuta, Multu iubita mea fiicuta! Tu ori de unde-aî venitu

r)()4 Tatuta te-o suduitd. Tu Ia mine aî venitu Mie mi te-al jeluita. Draga mea si cea scârhita. Tu staî pe laîta lungita, Da eu pe coptoriu trudita. De-aceea-ml pare mal bine. Ca n*aî sa te plângi pe mine, Ca tu, ori de-unde-aî venitu. Nici când nu te-am probozitti. C^am fostu dcstulu probozita Si de Dumnedeu batuta.

Da r6ga-lu pre Dumnctjeu Sa nu te bage la reu, Ca destule-aî patimitu Câtil în lume mî-aî traitu, ^fi destule-aî trasu la patu Pân' ce sufletulu tî-a! datii. Nu mi-î jele c'al muritu, Mi-I jele cum al traitu, Aî lucratei si te aî cârpitii, Te-aî pusii la patu sî-aî muritu. Si pe-atuncea te-aî trecut u, Când tatalO tgu s'o pornitii Pe-aratulii ogoruluî, Pe'nvenjitulii câmpului, Semenatulu stratului. Eu te-oiO astepta la prasitu. Tu te-î gati de putreditu. Asa (Jice omulu ista C'a trai câtii va fi lumea. Da omulu sa nu gânde.sca, Câtu lumea n*o sa traesca. Vine mortea cu fuga Si mi-I scurta viata î

âBo

LI. La o fata orfana. (Din Uucovina. comuna Stulpiranî, c-oni. di* Nic. Cotlarciucu, stud. gimn.) Draga mea si garofitaî Sc61a, scola, te trezescc, Si cu noî ceva vorbescc, Si te uita pe feresta : Tî-o sositu carte domnesca, Dela noi sa te pornesca, Sa te duca 'n ceea lume, De-unde nu mal vine nime. Acolo când îî Intra Sa te uitî din a drepta, Ca-î vede pe tatuta, Elu îndata te-a ntrebâ: Nu ne-aî vecjutu unde-va?

Dumnia-ta sa-î spui asa: Ca de unde amCi venitii Pe tatuta n'amu gasita, Xumaî pe mama plângendu, Tote drumurile ^mblându I^e barbatu astu-felu bocindu: «Bata-te pustia, morte! "Cum nu faci nici o dreptate, «Cal venitu pan' la feresta «Sl-aî luatu stâlpulu din casa, «AI venitu pâna la vatra «Si mî-aî luatu mila tota. «Când ml a lostu lumea mal draga, «Atuncl-aî venitu în graba «Si n casa mi te-al bagatu «Si barbatulu ml-aî luatii «Si Tal dusii în ceea tara «Din mijloculu satului «In mijloculâ tinterimulul.

«Si pe mine m'aî lasattk «Far' de sprijinii, lar* de siatu, «Cu nouc mici copilas! «De tatuta loru rfimasT. «Si Varvara seraca «De-amu ce sa faca ea? «C'acasa când a veni «Pe tatuta n*a gasi, «Numai copiii plângendii «Si de mâncare cerendu !» Draga mea si garofita ! Tu n'al frati sa te jelesca, Nici surori sa te bocesca. I^arintî sa te pomenesca. Ca tatuta o muritu Florile când ©'nfloritu; Si mamuta s'o trecutu. Când florile o'ngalbinitu ;

Ionii s'o dusu în cea lume, Când culeîreaî tu alune; Sora-ta de aici s'o dusii, Când sorele o apusu ; Iar' ceîalaltl au muritu Când s6rele-o resaritii. Sl- amu nime te jelesce, Nime nu mi te bocesce, Nime nu te pomenesco. LII La o fata s^niiaiia. (Diu Bucovina, coiimna Sliilpicaiiî. ooin. ih» Nio. Collarciiicii, sliiil. giinii.) Draga mea si sermanuta. Scumpa mamil Maricuta! Pe straini ca I-al slujitu. Multe camesi lu-aî cusutu,

5fi7 Dar' el rgu te-aCi miluitu, Borsuia caldu nu Tal irasitu Nicî mamaliga pe blidu. Pe la straini te-al hranita Pâna ce te-aî bolnavita Si de (Iile teaî gatitd Si pe laîta te-al lungitu. Draga mea si Maricuta Când ÎI c6sa pul sl-altite? Dragele mele manute De-amu n'orij maî cos'altite, Dragile mele degetele N'orii maî face gaurele, Dragile mele pici6re N*oru mal face urmusore. Cl-orii românea ose g61e; Dragii mei si ochisori Cresce-oru mândri pomisorl, înapoi de î maî veni, Numai pustiu vel gasi ! . . . . LIII. La o fata mare. (Din Bucovina, comuna VirovuUV<Io-sus. dict. de Cilicheria. Eudochia si Kachila Calancca, t;i corn. de d-Ift V. Turlurenfi.) Scola, Mari6ra, scola, Ca tl-a fi destulu de-asara' Frumusela mi te-al gatitu Pe acesta drumG tc-aî pornitu. Dar' eG me rogu dumi-tale Sa nu facî acesta cale, Ca-Î cu multa superare Si cu marc cheltuela.

Scola, Mariora, scola î Si te du în gradinita Si-Î culege românita

- 568 t^i mi-î face struturele Si-I duce la nemurele, Si-1 face unu struta maî mare Pentru fata dumi-tale. Draga nostrâ un' te ducî Cu sHCrta (1) si cu papuci? PapucasiI dumi-tale Nicî de colbu nu-su colbaiti, Nici de sore nu-su paliti, Numaî de drum îsu gatiti. Dragii nostri papucasî, Ca de-amu n'orîi face pasi. Scola, Mari6ra, scola Si ti-î lua iertaciune Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratu cu busuiocii Dela cârsma, dela jocii. Scola, Mari6ra, scola! Nu sciu perina ti-î mole, Ori nimica nu te dorc, Ori scortarulil i2i ti-i frumosii De-asara nu te-al întorsii. Da cum de tc-al înduratu Pe mamuta c'al lasatii? Fic-tl mila de mamuta,

Mari6ra. De la biserica venial Bine nu te hodinial. La biserica te pornia. Si la jocu mi te porniaî.C*o remasu tare slabuta. Din cotro ea c'a veni A casa nu te-a irasi. scolaî Ca mamuta dumi-tale Demin^ta s'a scuh\ Prin totQ cotulâ te-a cala Totii Mari6r*a striga. Totii acasa te crasiâ. 11) Suciia se nuino^co iiiu'i ><lraiu (ie lânu îii coloro n>sa. 5H9 Scola. cu flori. Mariora. hi forma rc'VortMuloi preotesei. scola! Ca mamuta dumi-tale Multa suparare are. Duminica ml-a veni Ka pe cine nil-a gati Daca dumia-ta nu-î fi ? . Ca Duminica venia. dar fâra iiiAnecî \2} Seortaru se iiuineMv unu tolCi de lâna. Frumuselu mi-te gatia. Da de-amu 'nainte vreme. Sc61a. Ca mamuta dumi-tale Pân'amîi 'nainte vreme Din cotro ea ca veniâ.

r)70 La o fata mare. Nu cu apa din isvoru. Si ed nimicu nu tî-am datii î LV. eoni. De î-a fi camesa neutra. S'o trimata s'o facu alba.Scola. TurluivnG.) Fiica mea. de d-lu V. eoni. ronuina ( )rlatu. Unde mi-î ginerele? O tu. Fiica mea. miresa njoa. Xumaî cu laerimî de omu. fDiii Transilvania. (Din Bucovina. învetatoru. prcotu. miresa mea. îScumpa mea. l*c trandafiru tî-oiu usca Si tî oiu strînge-o paturele Si tî-oiu trimiteo cu jele Pe suerulu ventului In tundulâ pamintuluî. iubita mea î Da unde ti-î mirele. iubita mea ! Ca tu mi te-aî maritata Dup'unii fecioru de *mperatfi. Mari6ra. Camesa ca tî-oiu spala Unde cuculu s'a scalda.) . Taî alesii t?i 'nainte l'aî trimesCi Pe suerulti ventuluî In fundulâ pamîntulul. Si te scola si ne spune Ce-aî vecjutu pe cea lume? De-I vede pe-unu nemu de-alu meu. Nicî cu spume de soponu. draga. comuna Vicovulu-do-sus. (U* d-lu Honuilu Sinui. Scumpa mea. La o fata mare. scola.

Ilenuca. sc61a Ilenucâ ! Dac^aî avutu gândCi de duca La ce mî-al mal (Jisu «mamuca?» Se61a. Si bietele lecurele C'o remasii în sipurele. scola. Ca noi. llenuca draga! Când tt-a fi camesa negra. 571 Scula. De ne-aî lasatu sî-aîfugitu? Bata-te pustia. Ca nu facî nici o dreptate. Numa 'n lacrimc de omu. Dar bietele doftorii C*o rfimasii în spitariî. sc61a Scola. Nici în spume de soponu. . morte. scola si ni-î spune Ce ventG rdO mi te-o ajunsii De ne-aî lasatu si teat dusu ? Si te-aî dusil la logodire Singurica fâr* de ftire. scola si ni-I spune Cum de mi te-at induratu Si parintii tî-at lasata? Si el multa ca se lupta Dorâ peste lecâ tî-oru da. Sa ne spui sa tî-o spelamu Si 'napoî sa tl-o 'nturnamu. C'aî venitu dreptii pe carare Sl-al luatu fata cea mare.Sc61a. cum omii capata-o Frumosu ca ni tl-omtî spelao: Nici în apa de isvoru. Si cuî mi te-aî potrivitu. Sc61a. Ilenuca. Scola.

ij^imn. T6te florile-sâ în flore.Si dupa ce tî-om spelao înapoi ti-omu înturna-o Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntulul. La o flicnta. (ollarfiucii. Nu merge pe cea de jaru. La o fata mare. Ca pentru tine gatite. . rom. coniiuja Stulpic-iinî. (Din Tran-^ilvaiHa. Trandafirii de primavara î Cum te duci în ceea tera. Da ce stal asa scârbita? Nici Pascele n'au venitu Si tu cum te-aî logoditii ? Pascele n'al asteptatu. Când vel merge 'n ceea lume. Si vatajel tî-aî catatu Cu capurile golite Si druscute despletite. Mergi pe cea de floricele .) Dochituca mea iubita. 572 De graba te-aî cununatu. disti-iclulu NasL'uduluî. Ca sunt dou6 cararele. do Nic. LVI. Nu merge pe cea de jele. do d-lu T. (Din Bucovina. \u merge pe cea de focu Mergi pe cea de busuiocu . bine. T6te florile. Sinionu. Numaî tu te-al vestejite Si te ducî la putrecjitu! LVII. Numel tu merî la r6c6re.o 'nfloritâ.) Ie sema. Mergi pe cea de magherand. (M)iu. liicuta. ?>tiKl.

Io sema. Ca mal vine-o floricica Draga mamil mititica. Nu te tare spaimîntâ C'aceea îî sora-ta Si pe tine tea 'ntreba: Tu acasa ce-al lasatu.) Bucura-te tinterime. bine. le-tl acuma (jiiua buna Dela frati. LVIII. Ca sa nu v6 fie-uritii Singuri a sede'n pamîntu. Dela gradina cu flori . C'aceia-su copiii meî. Si 'nainte tl-a esi Si 'n cale mi te-a opri (J negra calugarea : r>73 Nu te sparia de ea. Totu cu perulCi desnodatu De jele si de banatu. Bucura-ti-ve si voi frati. rom. de d-lu Averchic Macoveiu. Totii cu perulu despletitii. Ca si tu te-î face-asa. coimuia Badriitu. Ca mândru trupsoru îti vine. preot u. (Din Bucovina. Ci vine sa putrecjiesca. Si pe mine m'al lasatu In mijloculâ satului La calea banatului. Cari aice repausati. Da nu vine sa traescâ. Mare jele si banatu. La o copila. Cu jele si cu urîtu. In mijloculu ritului In calea untului. dela surori. Dac'ajungî în ceea lume Inaintetî vorii csi Si 'n cale ca te-oru opri Doi negri calugareî : Nu te sparia de eî. fiicuta.

Si te scola de-I mânca. . Când veti vede ninta'nflorc. Siniond. fratî si'nvenjiti. Ca dupa tine-oru pleca Si tlamânda te-oru afla. dela mama. -. Câ dupa tine-orQ veni Flamânda te voru gasi. De-asa taro ne-al scârbita? Forte bine ne-aî placutu Forte bine te-amu tinutii . Si te scola de-I prâncji.!. Vine-o 6ste'mperatesca De-aicea sa te pornesca. LIX. Si te uita prin ocolii. N*avetî ca sa putre(jitl. Din somnâ ca I-am destoptatu Si inima le-am stricata.. Sa v6 para urmusore De ale mele pici(3re . Sa gânditi Ca-su ale mele mânute. Voi aveti ca sa'nfloritî. (l)iii Transilvani. Când îtt vede fior! albute.oro »Sc<)lâ-tc si mi to uita.) Draga mamil rîndunea Harnica si frumusea... de d-lu T. Si te uita pe feresta. La o copila.Si dela patru chetori. Remânetî. Ca bratele lorCi le-am ruptii Si sângele loru le-am suptu. Dela copacelu cu p6mâ. .574 Dcla tata. Draga mamil rindunica Harnica si frumusica! Nu sta asa de tacuta. Puisorulu meu iubita! Ceai gânditii ce-a! socotitii.. vom. n'am socotitu Ca eu am de putre()itâ. Multamescu mamil si tatii Pentru bunele lorQ fapte : Pentru buna mea tinere 11 poftescîi multu de iertare... disii-ictulu NJiseudaliiî. N'am gânditiî.

La iinA tin^rfi. dislrirliilu Nâsr*u(luluî. La untt feeiorA. Siinonîi. rom.570 LXI. prin ograda supurata. LX. rece iântânita. Ca va veni maica-ta Si pe mine m'a seca . Celu betrânu sa nacajesca î . Maî departe c'a plecatu Pân' la recea iântânita. {\)m Transilvania. dislrirtulu Na»<eu(hilin. Hocriu.) Dragulu meu si (etulu meâ. vom do d-lu T. letulu mamiî.Cum remâne Si te uita Cum remâne Si te uita De vedi ce de cu doru. Ce te-asi ruga eu pe tine : 8tomp6ra-mS tu pe mine! Ba eu nu te-oiu stempcra. Dragulu mamil.) Ciheorghe ca mi s'a luatu Pe drumu latu neinturnatu Pan' la verde stajerelCi: Dar tu verde stâjerelu ! Ce te-asi ruga eu pe tine: Umbresce-me tu pe mineî Pe tine nu te-oiu umbri. Fetulu meu si scumpuM meu ! Ce n*al muritu mal de multa Ca-tl faceamîi gropa afunda. AI muritu acuma mare Sa faci mamil superare ! Dragulu mamil. de d-lâ Al. Draga. scumpulu mamil ! XicI aceea nu-I dreptate Celii tcneru sa putrecjesca. (IHn Transilvania. tu'napoî mat tacemii noi. Ca maica ta va veni î^i pe mine m'a aprinde Si pe tine te-a cuprinde ! De acolo s'a luatu.

Pe pornitula plugului. Sl-al pornita la cununie Singurela far' de sotie. Ionica. de d-lu V. Si cine te-a cununa? Popa cu cadelnita. . La unâ fecioru* (Din Bucovina. corn. Turtur^nG. Sl-al lasata boii 'n ocola. scdla^ Ca tt-a fi destula de-asara! Sc61a. Sl-al lasata boii 'n tânjele Si parintii plini de jele. preotii. Frati si surori plini de dora. Frumusela mi te-al gatita Si de la noi te-al pornita Pe cântatula cucului.Si pe tine te-a lua î Si de-acolo s'a luatu Pâna 'n târgu la Tarigradii Mâne-sa sa targuesca Unu sovonu negru cernitu Ca sa-î fie de jelitiî Cât va trai pe pamîntu. Si nânasa cine tl-a li? Dascalula cu cartile ! Vatajelu pe cine-omu pune? Da puneti pe cine-tî pune. Si ni-I spune-alesO de bine: Cum de mi te-aî îndurata Si parintii tl-aî lasata. comuna Vicovula-de-sus. sc61a si ni-I spune.) Sc61a. Pe cararea necalcata Unde n'al losta nici odata. Ea amu nu vc pota spune! Nalrama de vatajela S'o pue la prapurela. La tata sa-î targuesca Unu clopu negru si cernitu Ca sa-I fie de jelitu Cât va trai pe pamîntu ! 577 LXII. Sl-al lasata boii 'njugatî Si parintii superati.

Pânzatura de nanasa S o dee la dascalasu. Sl-aî pomitu la cununie Singurelâ fara sotie. Toti câmpii vorQ învercji Si codru mî-a înfruncji Iara tu mi-I putre(Ji. sc61a. Primavara nl-a veni. (Din Bucovina.) Sc61â-te mei (Gheorghe). de Glicheria. J/arianfi. dict. Nicî la crâsma. Ci numaî la alu teii locu.) Fratiorulu meu iubitu! Frumuselâ mi te-aî gatitu. Eudochia si Rachila Calancea. Drusoe pe cine tî-omîi pune? Da puneti ori si pe cine. Ca eHk m6 ducii de-acolea! Scola. comuna Bilca. Ca eu me ducii de-acolea Si mal multu nu me-tî vedea! LXIV. Ca 'n floritulu pomiloru Si cântatuld cucilorâ Fad scârba parintiloru. Nu sciCi unde te-al pornitu. de d-lCî V. comuna Vicovulu-de-sus. Ca nu mi-su pe sama mea. 37 578 LXIII. La uiia feciorfl holteia. Turtur^nCi. La cununia-I pornita. Ca tl-a fi destulu de-asara! . Inmorm. frate si mi-I spune. nicî la pcH. la Bozn&nT. Scola.579 Frumuselu mi te-al gatita. Par* c'o fostO lumea pustie Si n*al ma! gasitii sotie. Ca ele nu mi-su de mine. giînn. stud. . frate. com. (Din Bucovina. si mi-I spune: Vatajeî pe cin' tl-omu pune? Puneti pe cine-tl avea. La unâ fecioru holteia. de Iustina Cârdeiu. coin.

Ca tl-a fi destula de-asara! Sc61a-te si te trezesce Si-î vede *n casa ce este : Casa-I plina de flacai. R6ga-te. 6c61a î Ca mamuta dumi-tale Cum se plânge la piciâre Dora te-ar pute sculare.La biseric'al ajunsa La cununie te-o pusu.tale Multa suparare are. mândru te-amd boci. mândru te-amii cânta. Domne. gura dulce. Sl-orii chiema la nemurele Sî-orâ veni cu multa jele. Noi sa scimu ca te-amu scula. Ti-I alege vatajeî Cu sipuri cu floricele. Draga n6strâ. Scola-te meî (Gheoi^he). Cum se duce si ne lasa. Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Vatajeiî cin* tl-orii fi? Dascali! cu cartile C*acolo-sii dreptatile! AI fostii tinerii si frumosii Si mortea te-o culcatii jos. Naframita de druscuta Tî-omii pune-o Ia sfesnicute. Pârincioril d urni. Cum ne lasa si se duce. IngerasI-ail prinsii a plânge Si luminele-a se stinge. Busuiocâ batutii în masa Tinerelii te duet de-a casa. Ca parintii nu te-orG dâ. Noi sa scimâ ca te-al t»ezi. Sc61a-te mfil (Gheorghe) scola. Naframita de nânasâ Tî-omii pune-o la prapurasii. Draga n68tra. Cu fata la duhulâ siîntdi. gura arsa. Cu fata la slintulii sore. Sl-al fostii tînSrii ca mlada Sl-al gânditii ca nu te-al da. 580 Cu spatele Ia pamîntâ. nu te ruga. SI-o scosG cununiile Sî-o aprinsii luminile. Cum nu-I mortea *nselat6re ! Ie omulii de pe piciore Si mi-lii pune la recore. Busuiocâ batutii pe lemnâ. Draga nostra fata alba . Domne. R6ga-te sa nu le dam ii.

Pe ce cale al pornitO F6rte reii al nemeritCi. Sc61a-te. înapoi n*o mal venitu. La toti inima ne-o friptu. scola! Ca vara 'ndat*a veni. Casta cale cine-o face Mal multa la noi nu se *ntdrce. mfil (Gheorghe). Dumnia-ta ca-î putrecjii Si furcoiii *ntre usori N'a ave 581 Cine strînge porcusori^ Furcuta între capiti N*av6 cine face câpiti. Da eu mS rogu dumi-tale Sa nu faci acesta cale. corn.Cum s'a face tema negrâ. de Niculaî LucanO. mire cinstita.) DragulQ meii. scola ! Primavara va veni Si gardulu s'a narui Si cine Ta radica Frumuselu ca dumnia-ta ? Scola-te. C6sa în cuiu a rugini. comuna Vama. Scola-te. cantorii bis. Sc61a-te mei (Gheorghe). scola 1 Si-I esire pâna 'n pragu Sa vecjî vitele cum ragu Tole cu botulu la gardu. Mâcarîi cine mî-o facutii. 8c61a Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Si deschide genele Si grâie cu fetele! LXV. mei (Gheorghei. Si cine te-o sfatuitu Forte rgii ca tî-o priitii. De-al merge cu caru cu bol . mei (Gheorghe). (Din Bucovina. La onA flacaâ.

R6ga-te la slîntulu S6re Sa tie (Jiiua mal mare. 582 Last în casa multa jele. comuna Calanfidescî.Tota al mal veni 'napol. dela surori. Dela gradina cu flori. de Maria Lacatusii. Si mi-su papucii domnesci. unde te duci De te-al *ncaltatu cu papuci? Papuci-su cu floricele. Dela fete de satenu. Ci al gându sa te pornescl. dela jocu. daca te duci. Mirele mamil ! Unde-al fostu. Da te duci cu nâsalil înapoi n*al sa mal vil. (Din Bucovina. T6ta gospodaria. Colacii de cununie Da-I-ord peste nâsalie. N'am nadejde sa muncesci. LXVI.) Dragulu mamil. La unu flacau. Colacii cel de nanasâ Ti I-ora da peste salasfi. R6ga-te cui te-I ruga. Dragule. De te-al 'ncalta cu-opinci AI mal stapâni pe-aici Mosia si livada. de-unde-al adusu. Ce flore 'n cusma tt-aî pusa? Asta fl6re . R6ga-lu pe Sân-Niculaiu Sa-ti faca parte de raiO. dict. Dela stratii cu magheranâ. Dragule. Dora mi te-aru asculta. C*a(][I e (Ji de despartire Dela frati. Dela stratu cu busuiocii Dela fete.

Daca-mî facî acesta cale. Ca te-at dusii Si tî-at adusu Fat'alesa De miresa Pe suerulâ ventuluî Din fundulu pamîntuluî. Noi amu Ofânditu Si-amu socotita. Sfesniculu Vatajelum. Sa te rogt la vatajeî Ca sa mal traescî cu el Si sa mal petreci cu noi. Ca nl-al facuta superare. De tl-a fi camesa negra Sa ml-o trimiti sa tî-o spelu. Ca eiî cum oiu capSta-o Frumuselu ca tî-oiâ sp61a-o : Nicî cu apa de isvoru.' Miresa ti-I clopotulii Sa se strînga norodulu. Ce m*asu ruga dumni-tale: Sa te lasi de asta cale. Ce m'asu ruga dumi-tale. Daca-ml faci acesta cale. Da nî-al lacutii superare.Nu-I pe cale. Druscele Ti-su crucile. 583 Ca ne-t face-o nunta mare. Nici cu spuma de sopoml. Ce m'asi ruga dumi-tale. Praporulu Ti-î nânasulu. Si tî-oiu strânge-o paturele Si tî-oiâ trimite-o pe stele. Fara cu lacrimi de omu. . Casta cale-î ducetore Si 'napol ne'ntorcetore. Pe suerulu ventuluî In fundulâ pamîntuluî.

frati6re. dict. comuna CalafindescI. Drumulâ ti Tasâ zugravi Nici cu Hrâ. comuna I. Când asi sci C*al veni. Unulu remâne si plânge Si din gura asa (jlice: «Astepta-mS. de Ilie a luî Onufreî Fruncjâ. «C*asta tera «E de-ocara. nici cu matasa.c^»scî. «Pân*mI-oru cresce aripi6re «si-oid sbura din delu în vale «Sî-oiii cânta*n lume de jale. (Din Bucovina.) Dragulâ mamil mititelâ. Numai cu inima arsa! LXVII. Ca doi pul de rlndunea. de Catirina I^colta. «Ceealalta «E curata!» 585 LXVIII. UnuIâ sbdra de-acolea. (Din Bucovina.584 Ca sa mal vil pe Ia noi Sa spui cum ii pe Ia voi.) Am avutQ doi verisori Ca doi mândri puisori. dict. Unulti sb6ra si se duce. La ana vSrâ. «Sî-oiu sbura din delâ în vale «Sî-oiâ merge din tera'n tera. Scumpulâ mamil frumuselâ ! Da cum de te-a! indurata . «Sl-oiu sbura din pomâ în pomâ «Ca sl-unii puisorii dedomnu. La unA biiatA.

A\ sburatu din cuibusorâ.) Draga mamil fata alba.Si pe mâmuc'al lasata? Dragulâ mamil puisoru. Dragulâ mamil Puiulu mamil. La una baiatu. Dragul u mamil. Cum ml-al ruptu tu inima Sa n*o maî potâ vindeca. Puiulâ mamil! Tu de-aice te-I porni. La mama când îl veni? Câ mamuca n*a gândita De-acesta drumu ca te-at gatitii. Cum se duce si m6 Iasa. Inima mea nici odata.' Sprintenele piciorute . Câ de-amu ne despârtimâ Si maî multa nu ne'ntâlnimu ! 586 LXIX. Dragulâ mamil gura arsa. Dragile mamiî sprîncene . Dragulâ mamil. Copilulu plânge si'nceta. de Maria Lâcatusu. comuna Calafindcscî. dict. Cum orii cresce buruene. Dragile mamiî piciore^ Cum orî cresce lacrami6reî Gospodariulu meu cuminte. Plânge inima în mine Ca copilula de tret (Jile. Scumpulu mamil! La usa la tinterimâ In stal sa ne siâtuimu. (Din Bucovina. de acjl înainte. Cum B'a face terna negra . De-acum.

Si de-acum orî pe-unde-a trece. cantorii bis. Ea locului ca va sta Si la copil va cata.) Dragulu mamiî. Inima sl-a recori Cu lacrimi pe-obrazu va fi! 587 LXX. comuna Vama.N'orâ sa mat faca urmute. eoni. mândrulu mamiî. La uuA copila. . Dragulu mamiî gospodara! Mama pe drumu când va merge. de d-1 Niculaî Lucanfl. Cum mi te frige copilulu. Ca *ndata mi te duceai Trebile mamiî faceai. Dragulu mamil. Ori si unde te-am mânatu Frumusclu m'al ascultata. Dragulâ mamiî gospodaru. scumpulu mamil ! Nu te frige nici cu foculu. Ori unde te trimeteamti De doue ori nu (JiceamQ. La copiii altora. Toti copiii gospodarii ord Cu vitutele-oru umbla Numai singuru dumnia-ta La rec6re tî-aseza Si mal multa nu te<I scula. ^Din Bucovina. Nu te frige nicî para Cum mi te frige gl6ta.

Dragulii mamiî. comuna Mahala. Cu cine-aid îî mâne Si cu cine-I remâne? . dragulâ mamiî.Macarii câte mi le-am trasii Totu ca glota nu m'a arsu. (Din Bucovina. vaileo. Dragii mamil ochisori Cum orii cresce pomisorî.) Bucurâ-te manastire. Dragile mamiî piciore De-amu n'orii maî face cale. Da nu vine la 'nfloritâ. Dar m& d6re inima Si nu te maî potii cânta. mândrulii mamil! Dragulii mamiî. Cine de-amu te-a scalda Si cine te-a apleca. scumpulii mamil! Da tu cum te-al induratii Si pe noi de ne-aî lasatii Si tare ne-al superatii? Da eii mândru te-asi cânta. La un& copila de tfta. Dragulâ mamiî. Ca mândra flore îti vine. scumpulii mamiî! 588 LXXI. Cum orii cresce flori albute. Dragile mamiî sprîncene Cum orii cresce floricele. de Ionica alQ luî lordachi Isacu. Macaru câte-am patimitu Totâ ca gl6ta nu m*au friptu. Dragile mamil mânute. Dragulii mamiî. Ci vine la putredita. Dragulii mamiî. coin. puiulu mamil! Tare inima me dore Când te vSdii far' do suflare. agricultorii. mândrulii mamiî. Vaileo.

Sl-a pornita în cale lunga Nu-I pasSre sa-lO ajunga. La ori cine. SimonQ.. de T.) Acum chiar de-o sSptemâna Umbla mortea prin gradina . SimonG. Din Transilvania. La ori cine. districtula NasSuduluî.. com. Sl-a pornita in cale lata Nu-I pasare sa-la întreca. Negriloru strainiloru! Drafiriî mamiî ochisorî Cum s'oru lace bureciorî. LXXIII. {Din Transilvania. Florile mî-orQ înflori Puiuia mamî-a putredl^ Mama totu cu jele-a fi ! LXXII.Cui mamuca te-o nâscutu Si ea cui mi te-o crescutu: Pietrilorii si muntiloru. districtulCi Xaseuduluî. Si negrele sprîncenele Cum s*orii face floricele.) Am avutu unu puisorii Sî-acum me lasa la dorii. corn.. Spusu-tî-am Si Sa Sa Sa Sa (Jisu-tl-am manânci ciresc-amare mal se(JI cu noi o vara. Puisomia mea iubita! Spusu-tî-am si tî-am vorbita Sa te lest de-acesta cale Ca e prea cu mare jale. 589 Sî-am avuta unâ puiutu dragu M*a lasata la doru sa tragâ. manânci cirese dulci mal se^I pâna Ia Bulei. de d-lG T.

de d-ld Rom. Dragulu meii. Unde mergii muerile. MSrulii îlQ va scutura Dorulii si Ta stempfira. Dar' daca mergi dela mine Nu duce dorula cu tine. Ci-la mal lasa *n cea gradina Ca sa prinda radecina Sub o tuIa de bujora Ca sa fac'una merisora 590 Totu cu mere rosiore. Simu. com. 2 O . (Din Transilvania. Cine 'n gradina ml-a 'ntra. Si este-o fontâna lina Si scaune de hodina. invâtatorâ. La ori cine. C'acolo-î o fântanea. Cu frunzele rotungiore. Sî-acolo-î si maica mea.Rumpenda fira din radecina Si pe tine de inima. Si te-a luata de la mine Sa te duca *n ceea lume. Si va scutura mSrulii Si-sl va stempgra dorulii î LXXIV. Si-Î sl-o ic6na de sfinti Si dragii mei de parinti. 591 ERORI DE TIPARCJ Png. Fira din radecin'a ruptu. Draga *n tera cea maî dulce. Inima din piepta tî-a smulta. daca te-î duce. comuna Orlatu. Uita-te de-a derepta. Unde toti mortii s*aduna.

1 . 1 8 col.o 5 14 18 48 . 4 si 5 1 1 col.")() H2 «Ui (>8 88 \m IU 122 123 132 159 161 163 164 165 167 176 184 liK) 197 199 2(K) 204 218 218 231 249 250 252 254 258 265 265 270 28<î firuJU : Nota 6 sir.

7. 2 Nota 3 sir. 2 sir. 4 Nota 6 4. 5. Nota 1 13 si 14 6 1 de josu Nota 4 2 Nota Nota 28 Nota 1 1 sir. 9 si 3 de josCi Nota 1 sir. 1 6 21 si ultima 14 .8 col. 4 si 2 Notii 2 sir.

4 de josG Col. 3 20 16 2 do josQ Nota 1 sir.româna . 8 9 20 2 de josu Nota 1 sir.Nota 1 sir. 2 sir. 4 3 de josQ 14 5 de josQ 10 Col. 1 sir. 4 14 4 6 8 13 Nota 2 in loca de : cetesce : cân-aii cântau niacedo-romanîu macedo.

ci casuneza .'nbuiinala 'nbufunatâ utTÎac ugîuc te-aî te-î odata curata o data a fi curata Secadete Secadate nisipu nasi pa sheiia ahena im i se nu se stamaturî stramaturî are. ei eâsineza tare.

schimonosesca schimosesca IV LIV inivisas invisas Siretla Siretîu verbescî vorbescî mirioloL''hiî miriologhî Berchisescu Berchisescî îcoXtCo. xoX'Xa^ ehrestiiiilorii crt^stinilora ehn'stiiiî crestini .

liadeutu Badeuta Hadeutu Badeuta Iti fiiie unâ alu Cna ala petrece petrecea struii^arîu strugaria din die ce sunt le sunt Musi 11 tii Musenita cari are care are 13 «rheine 12 trheme .

daca dupa si atunci atunci câta câta .Da mi-î de fiere Da nu nii-î de fîerc so[iotândCi tonotânda drucusariî drucusoriî ocolo acolo Sotonetu î^oloneta repesinta represintâ Illubî Hulubi dinsula. dupa dinsula.

592 Pag. firulH : in locU de : cetesee : 293 20 cumetre cumatri 294 16 halaresce hotaresce 295 6 In care care în care .lordach iîsacCi lordachi Isaca .

300 4 de josQ pâraele franzela pareele iranzola 301 8 333 1 de josa va sta in fata va sta atunci în fata 343 10 nionnintulul mea mormintula mea 345 9 ferma firma 346 12 .

si i-ar lua si i s ar lua 347 Nota 2 Sini ion a Simona 353 11 Sa mance viata Sa ne mance viata 363 26 sa bem a sa bea 363 2 de josd nomurile celui ca nemurile celuî 372 14 .

maî sema maî cu sama 373 6 de josa Inrmp:<3nda înfiirt>nda 379 Nota 1 Saetoniu Sveioniu 384 16 focurile focurele 391 12 nisipa nasipa 391 16 .

HeilinLren IIeili<ren 392 12 stamatui-a stramatura 396 2 si 3 de josa cuvenîa cuvi nîa 430 17 poteca ocuita în alte poti ca 434 12 locuita acuma în alte 436 1 de josa .

127 Paralleben p. îndata 437 4 si trebue ci trebue 437 19 ia salca la o salca 444 Nota 3 si 4 p.suHetula îndata sufletula de vama. 121 446 Nota 1 l*arallclen 450 Nota 5 1874 .

1875 461 3 Calula si pleca Lua calula si pleca 465 21 serpii serpi 466 8 col. 20 . 2. sa a acei cari singuri se încuiara 490 Col. descântec a descânt' 472 18 cu client uia se incuTara cu clientula se comise frauda. 1 sir.

5 si 7 primba primbla 536 3 de josa uniî unu 556 18 Botana Hoîana 'C'^'a1^m''il t'Q^c .Sî-alautite Sî-alautile 498 1 llotarnicul-de-jos Horodiiicul-de-jos 530 4.

Toiagul u . Steg-ulu. . V. Dorile . Bocirea. . Precuvîntare. Bradulu . 1 12 24 46 60 73 92 98 . I. Asezarea . XV. VIII. . IX. X. Repausarea IV. Coliva . XII. Pomulu. XIV. Pe patulu mortiî III. PAO. . . Priveghiulu XVII. .CUPRINSUL U. Semne do morte II. Pausulu XIII. Scaldarea . Stâlpii . VII. La mortu. îmbracarea VI. XVIII. XI. Pnincjisorulu XVI.

XXV. . XXXII. XXX. XXXIV. XXVII. XXXIII. XXI. XXVI. XXXI. XXVIII.113 143 149 157 161 165 189 192 223 226 t>AO. XXIX. XXII. XIX. XXIV. XXIII. XXXV. XX.

480 Românii din partile Erori de tiparO. . 396 Jelirea . .. XXXVII.. . Secriulâ 234 Petrecerea . Adausâ. 361 Mosii 380 Slobo4irea apel . . .308 MormîntulQ . . . .... 248 Starile 286 Podurile 300 Prohodulâ. 319 Sniamfinulâ . 344 înfratirea . 3« l I < t I ¦^ . ..414 SufletulO ... 422 Vamile 448 ladulâ 457 Raiuia 474 JudetulQ . înmormîntarea la Oravitel.. ..XXXVI. Bocete. StogulQ.. 400 Desgroparea.. 359 Comandarea ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful