Full text of "Înmormîntarea la Români" Google

This is a digital copy of a book that was prcscrvod for gcncrations on library s hclvcs bcforc it was carcfully scannod by Google as part of a projcct to make the world's books discoverablc onlinc. It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter th e public domain. A public domain book is one that was never subject to copyright or whose legal copyright terni has expired. Whether a book is in th e public domain may vary country to country. Public domain books are our gateways to the past, representing a wealth of history, cultuie and know ledge that's often difficult to discover. Marks, notations and other maiginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journcy from the publisher to a library and fmally to you. Usage guidelines Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials an d make them widely accessible. Public domain books belong to the public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to prcvcnt abuse by commcrcial parties, including placing technical restrictions on automatcd qucrying. We also ask that you: + Make non-commercial use ofthefiles We designed Google Book Search for usc by i ndividuals, and we request that you use these files for personal, non-commercial purposes. + Refrainfrom automated querying Do noi send aulomated queries of any sort to Go ogle's system: If you are conducting research on machinc translation, optical character recognition or other areas where access to a laig e amount of text is helpful, please contact us. We encouragc the use of public domain materials for these purposes and may be able to help. + Maintain attributionTht GoogX'S "watermark" you see on each file is essential for informingpcoplcabout this projcct andhclping them lind additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. + Keep it legal Whatever your use, remember that you are lesponsible for ensurin g that what you are doing is legal. Do not assume that just because we believe a book is in the public domain for users in the United States , that the work is also in the public domain for users in other countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can'l offer guidance on whether any specific use of any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in G oogle Book Search mcans it can bc used in any manncr anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite severe.

About Google Book Search Google's mission is to organizc the world's information and to make it univcrsal ly accessible and uscful. Google Book Search hclps rcadcrs discover the world's books while hclping authors and publishers reach new audien ces. You can search through the full icxi of this book on the wcb at |http : //books . google . com/|

o

INMORMINTAREA

LA

ROMÂNI

STUDIU ETNOGRAFICU

DE

S. FL. MARIAN U MBMBRU ALO academiei ROMANB.

EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE.

BUCURESCI LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL 16, STRADA d6MNEI, 16 189 2.

'^^'^^'.J.^O.I/

PRECUVINTARE.

La compunerea opului de fata a/in avutii în vedere numai datinele si credintele BomanilorH din tdte provinciile^ în cari locuescU acestia. Totusi^ dânda în decursulU cercelarilorH mele peste unele datine si credinte parte romane, parte de alta origine, dar cari s4mana cu ale Românilorii, nu m-am putulu opri de a nu le reproduce si pre acelea, AstiA-felu presintezu on, publica cetitorii si pre acesta opa alu meu, multaminda în acelasi timpA tuturorU P. T, domni, cari au avuta deosebita bunavointa de a contribui la completarea lut. Sucira în l'JS Octombre, 1892. autorulC.

I

SEMNE DE MORTE.

Mortea rarii când se arata omeniloru' pe neasteptate si pe nesciute ca sa le curme firulu vietii, ci ea, dupa credinta si spusa Româniloru, tot-deauna da de soire mai de nainte prin diferite semne atâtii nemurilorii celorii maî de aprope câtu si celuî ce are sa mora, ca în scurtii timpii va veni Ia dtnsulii ca sa-! iea sufletulii, si abia dupa aceea se arata si ea singura. Semnele cele mai remarcabile si tot-odata si cele mal respândite, de pe cari poporulii românu pretinde a cunosce, ca numa! decât trebue sa mora cine-va din acea casa, la care saii împrejurulii careia se Intempla, sunt urmatorele : Pocnirea neasteptata a unorii obiecte din casa, precum : a meseloru, a scaunelorii, a laltilorâ, a paturilorii, a la^iloru, a stalpilorii de la hornii, a uselorii, a paretilorii, a iconelorii, a oglincjilorii si a grin^ilorii (1) ;

(1) Credinta fdrte respândit& atâtii în Bucovina cAtCL si *n cele-lalte \M Iocuite de Români, dupa cum mi-aa împartasita d-nil Romuld SimA, învatatorQ în Orlata si Teodortt SimonO, stud. la gimn. din NasfiudO, în Transilvania ; Marluca NistOrfl, românca din comuna Malini în Moldova. Ve4I si

El. Sevastosa, CalfitoriT prin T6ra-român6sca, lasT, 1888, p. 66 : «Când pocnesca grin4ile more cine-va». «^SeSStârean, revista pentru literatura si traditiunl populare, directorfi ArturQ Gorovel, an. I. Falticeni, 1892, p. 17: «Când pocnesce în casa nu-I a bine.» Marianikf Inmonn. U Bomftnl. 1

2 Stricarea de sine si momentana a sticleloru, a blideloru, a âleloru^ a tingiriloru, precum si a altoru obiecte din casa (1); Caderea neasteptata a unei icone sau oglincjii de pe cuiu si sfarmarea el (2); Deschiderea de sine a usilortt (3); Deslipirea si caderea tencuelel de pe pareti (4); Mieunarea necontenita si spurcarea mâteloru In casa, unde se afla unâ bolnavu, sau momentana loru perire (5); Cântarea cocosesca a gaineloru (6) ; Ragerea In modu netndatinatu a viteloru, si mal alesu Întrunii timpu nepotrivitii, spre esemplu când laii pe miresa dela parintii s6I si-o ducii Intr'unii carii cu bol la barbatulii s&ii (7) ;

(1) Credinta Românilora din Bucovina si Transilvania, corn. de d-lA Vasile Turturânu, preotQ fn VicovulA-de-sus, districtulCk Radauti si T. Simond : «Semnft de m6rt6 e si fenomenuld miraculos a de a se strica ceva, fara de a contribui cine- va la aceea. Asa d. e. de cum- va vre-und vasâ sailvre-una ochid de fer^stra se strica ele de sine.» Ye^X si Wilh. Schmidt, Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch der Romanen Siebenbiirgens. Hermannstadt^ 1866 p. 39. (2) In Bucovina si Transilvania, vecfl si Wilh. Scbmidt, op. cit p. 39. (3) Cred. Rom. din Bucovina. In unele parti din Moldova, «cand usa se deschide singura, insemn^zaca are sa-tl vina cine- va. s Ve^I iSe(}6t6reai> an. I; Falticeni, 1892, p. 18. (4) W. Schmidt, op. cit., p. 39. (5) Cred. Rom. din Bucovina, Moldova si Transilvania, com. de d-lâ T. Simenii ; «Sf 43t6rea», Falticeni an. I., p. 19 : «Când la casa gospodarului morQ mâtele ori fugd, e semnd rdd.^ (6) S. FI. Mariana, Ornitologia pop. rom. t. II. Cernauti, 1883 p. 260. El. Sevastosa, Calatorii, p. 67: «Când cânta gaina ca oocosula nu-I a bine; s'o mdsurl din fundula casei pâna la pragO, iar de vine capula, ii tal capuld.» lona Cr^nga, Scrieri, 1. 1. Iasi, 1890, p. 294: «iai: gainele nu mal cânaa cocosesce la casa mosn^gulul, sa mal faca a rdA; c'apol atunci nici 4ile multe nu mal aveatt.» «Se46t6rea». Falticeni, an. L, p. 17. «Când gaina cânta cucosesce, nu-I a bine.». Com. d-lA Rom. Sima : «Cântarea cocosdsca a

gainel înca prevestesce mari nenorociri, p6te chiar si m6rte.o (7) Cred. Rom. din Bucovina, com. de d-ltt V. Turtur^na, preota, si a oelora din Moldova, dict. de Mariuca Nistora din comuna Malini : «Mi-aduca aminte ca o^ata, când aa acosa pe o miresa dela parinti si-aa pornit*o spre noua el casa, a ra(fitii una boa si nu multa dupa aceea I-a murita barbatuia.»

3 Urlarea sau haulirea câniloru. Daca întro casa se afla unu bolnavu, care trebue sa mora, atunci cânele se apropie de casa, unde e bolnavulu si urlându sapa sau celu putinu sgârie pamtntulu de lânga acea casa ; De cum-va familia bolnavului nu are nici unu câne^ atunci totâ aceste semne se facu de catra alti câni straini, cari vinu tn ograda celui bolnava dela vecini sau chiar si din locuri mal departate. Insa cânele, care urla, numai atunci prevestesce morte, când fsl pleca capulu spre pamtntu, iar de cum-va urlându Isl ridica capulu In sus, atunci prevestesce focii (1); Facerea de pete negre pe mâni, cari sunt ca nisce bureti, si cari In tinutulu Nas3udulul din Transilvania se numescâ 5/rrficl" (2); Baterea ochiului de mal multe ori si tn mal multe restimpurl (3); Visarea de araturi, gropi si morminte prospete, apoi apa tulbure, luminari stinse, vite taiate, sau când tn visu tlâ vecjii pe unulu îmbracatii tn vestminte negre (4) ; Caderea dintiloru tn visu, cu câttî simtesci ca te dore mal tare dintele, ce-lu visezi ca-tl cade, si cu câtu ti se pare ca-tl curge mal multu sânge, cu atâta mal de aprope Iti va fi cclu ce are sa mora (5);

(1) Cred. Rom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, corn. de d-lâ Rom. Simti; T. SimonQ; dict. de M. Nistora ; Vedl si W. Schmidt, op. cit. p. 88; El. SevastofiA, Cal^toriT, p. 65 «Când urla cânele iar e semna de m6rte.» (S) Cred. Bom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, com. de d-lA T. Simontk; ve4! si El. Sevastosâ, C&lStoril p. 66: «C&nd se Iaca pete negre pe mâna, ta:i6re cine-va din niîmurT.» (3) Cred Rom. din Bucovina. (4) Pretutindene in Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. 8imona; vecp si W. Schmidt, op. cit. p. 38. (5) Cred. Rom. din Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. Simona ; vecfl si W. Schmidt, op. dt p. 39.

4 Curgerea sângelui din nasu (1) ; Durerea inimeî fara sa sciî de ce, precum si când te bate forte tare somnulu prin maî multe dile si noptî de-a rendulu (2) ; Cântarea cucuveiceî sau bufnitei maî alesu diua pe casa sau în nemijlocita apropiere a acesteia, precum: pe porta, pe cumpfena fontâneî, pe sura sau grajdiu sau pe unu pomu din gradina (3). Dintre tote semnele, câte sau Insiratu pâna aicea, cari prevestescu ca va muri cine-va din familie sau dintre nemurile cele mal de-aprope nici unulu nu e asa de temutu ca cântarea cucoveicel, numita altmintrelea In unele parti, precum buna-ora In tinutulii NasSuduluI din Transilvania, si pasirea mortihrU (4), de 6re-ce la casa, unde cânta acesta, trebue, dupa credinta Românilortl, numai decât sa mora cine-va. Dovada despre acesta credinta forte raspândita în tote tfirile locuite de Români, avemii, între altele, si urmatorele versuri sc6se dintr'unu bocetu din comuna Crasna, districtulii Storojinetuluî, în Bucovina: Trage, trage clopotelii, Ca-tî maî vine-unu sufletelii ; Trage trage totâ cu jale, Sa s^auda pânâ'n vale ; Câel asa s'a hitemplatU Dupa cum a fostU cântatu^ Cucaveica cobitâre Si de rt^a prevestitâre. (5)

(1) <iSe45t6rea» Falticeni, 1892, p. 19; «Când îtî curge sânge din nasG, îti va muri o ruda.» (2) Cred. Rom. din Bucovina. (3) S. FI. Mariana, Ornitologia, t. I., p. 197; W. Schmidt, op. cit. p. 38. Com. de d-la T. Simona si dict, de M. Nistorfl; «Sedfit6rea,» Falticeni an. I.. p, 18 : «Când pe o casa va cânta cucuvâua, trebue sa mora din acea casa cine-va.« (4) Com. de d-lil T. Simonfl. (5) T. T. Burada, Datinele poporului româna la înmormîntarl. Iasi 1882. p. 141.

o

Apoi si unu cântecu macedo-românlu din Crusova, caro suna precum urmezd:

Cucuveua 'nbufinatâ S'nu taflal d'iu t'aî aliata î C;i esti ahât blastimata S'ahât multa 'nfarmScata?.. Pi care casa al stata s*pi cal uglac al cântata, Dit thimelllu s'au ravaita S'ominMli toti aii murita ! Cas'acea qi te alinasi Dupa cinarî di cântasi, Era unul celnicii mare, (Ji oMe IU n*avea misurare, S'ii^hilele cu diotî, Ci-sl pascea pi tu livacjii; CalU cu Iepe misticate Si muie multu musate Avea hilll, avea nurOrl ; Toti cu tete s'cu feciori. Pi casa, de anda 111 cântasi, Par'ca strof-lu îlll bagasi, OMe îlll se'ngalbezira S' pân' de una îlll supsira Muie s'calll tu'na mucera Pascendu se'nfarmacara lepile se'nsarcinara S' tu fitalliu t6te crepara, Tihtusira hilll, nur6rl, Cu fete, cu totî feciori, Glucarâ pâna putura S* toti sum loc ascumti fura!

Cucuvale inbulnata, Sa nu te fi aflatu de unde te-al aflatu! (1) De ce esti atâta de blastSmata Si atâtQ de multft întristatore?... Casa pe care al stata Si cosul Q pe care al cântatu, Pâna 'n temelie s'aâ daramatu. Si omenii toti aii muritâ! Casa aceea pe care te suisi De cântasi dupa cina Era a unul mare proprietarii de ol, Ale carui ol eraâ nenumerate ; (Avea) si erghelil cu gardianl (2), Cari pâsceaii prin livezi ; Cal si Iepe la unu locti (amestecati), Si catâri forte frumosi. Avea fii, avea nurori. Toti cu fete si cu feciori. Pe casa de când îl cântasi, Par'ca i-al adusii nefericirea.

Oile i se 'ngalbejira Si pân* la una-I murira. Catârii si caii într'o mlastina Pascendii se otravira, lepele râmase însarcinate Si la (gtare tute crapara. Ofticara fiii, nurori. Cu fete, cu toti feciorii Zacura pâna putura. Si tot! sub pamîntu fura ascunsi !

(1) Adica: n'al mal fi fosta pe lumea asta. (2) CaT, cari p&zescQ turma de cal.

6

Cas'armase pundicsita Si di 6menî ni-mutrita; Pân*ca(}u si sTece pade Si criscu Ierba si livade!...

Casa rSmase desarta Si de 6menl neprivitâ ; Pâna ca^u si se fâcu câmpâ Si crescu erba si livede ! (l)

Acesta credinta Insa nu e proprie numai Româniloru, ci ea se afla si la alte popore atâtu din vechime catu si din timpulu presentu. Botnam'î^ buna ora, considerau cânteculu acestei paseri nocturne de cea mai Infîoratore prevestire. Eta ce ne spune naturalistulu Pliniu In privinta acesta: «Funebra si mai cu sema la auspiciile publice urgisita cucuvelca se tine la locuri deserte, nu numai desolate^ ci si Inlîoratore si nestrabatute. Unu monstru nocturnu, care nu se aude cântându, ci numai gemendu. De aceea, când se arata ea In orase, si mal alesu cj^ua, acesta împrejurare se considera ca cea mal Infioratore prevestire (2).» Iar poetulu Ovidiu (Jice : «Se preface Intr'o pasere urâta, prevesti tore a unei scârbe mari, cucovelca (buba) lenesa, care este o prevestire Ingrozitore pentru muritori !» (3) Dintre poporele de origina straina, cari au aceeasi credinta despre cântatulu cucoveicel, ca si Românii, amintescu

aici numai pe Butenil dîn Bucovina (4). Afara de semnele Însirate pâna aici mal sunt Înca si multe altele, dintre cari unele se arata nu numai n^muriloru ci chiar si celui ce are sa mora.

(1) Dr. M. G. Obedenara, Texte macedoromâne, basme sî poesil poporale de la Crusova. Publicate dupa manuscriptele originale, de prof. L Biand Bucurescl. 1891, p. 196. (2) Hist nat. lib. X. c. XVI. (3) Met. V. 550 : Foedaque Ht volucris, venturi nuntia luctus, Ignavus bubo dirum mortalibus omen. (4) R. H. Kaindl und Al. Manastyrski. Die Rutenen in der Buco\ina, II Thoil. Czernowitz, 1890, p. 40.

7 La aceste din urma se numâra mai cu sema cântarea cucuiul si visurile. Cuculu, dupa credinta Româniloru, e o pasere misteriosa, ce are tainice legaturi cu sortea omului. Glasulu sSu, când llu aucji! ântâia ora primavara cântându, menesce tot-deauna a binC; când resuna de a dr^pta aurului sau In fata, si din potriva menesce tot-deauna a râu sau chiar a morte, când resuna In stânga sau In spate. Si cum ca Intru adevaru glasulu cucuiul aucjiitfi In spate menesce nu numai a rau, si chiar si a morte, ne dovedesce urmatorulu pasagiu, pre care llâ sc6temu dintr unâ bocetâ din Bucovina : MSI femee, draga mea, Draga mea, Iubita mea, Cucu 'n spate mi-a cantata Si mârtea viCa sagetam (1). Ba cuculu^ atâta dupa credinta Homâniloru din Bucovina. câta si a celoru din Moldova si Tera-Bomân^cd, menesce a râu Înca si atunci^ când cânta pe vlrvulu casei, Înaintea sau In nemijlocita apropiere a acesteia^ precum pe fontâna, pe unu claoiu de fenu sau otava^ apoi pe toca din clopotnita bisericel si pe crucile din tinterimu (2). Unii cântecu din Tera-Boman^ca ne spune cu privire la acesta împrejurare urmatorele : Cânta cuculâ sus pe m6ra

Eâ mâ duca ca sâ-ml facâ casa. (2) Corn. Pe Valenii la gr6pa-lu ducii . Nistorâ.(!) Iar o balada din Bticovina ne spune^ Intre altele. plaiulA Muntele. Mariana. FI. Cânta cuculu sus pe ienâ. 8 Ad'o sapa si o lopata Sâ-ml lacu casa 'ntunecata . Sa-ml facti casa de vecie !. judetulCi Suc^va. Românca din RadasenI. Românca din Malini. Cânta cuculâ pe otava. amândoua comunele acestea în Moldova. La Valenâ la capa lumina. (1) 8.. . si acestea : Cânta cuculâ sus pe casa. Din Valena curge otrava .Marina trage ca sa m6ra. Ad*o tesla si-o mistrie. Vâlenâ de la noi se duce . Unde duca omulii celG bunii? Cânta cuculâ jos in erba. p.. apoi dict.|de M. Cânta cuculâ pe fântâna. 20 si 21. Din Valenti curge veninG. I. Unde duca omulii de treba? Cânta cuculâ sus pe nucii.. si Ânita PletosCi. Cânta cuculâ sus pe cruce Pe Marina la gr6pâ-lu duce. de mal multi Români din Bucovina. RSmâl maica sanStdsâ. Ornitologia t. Cânta cuculâ sus pe cruce. Cânta cuculâ sus pe prunii. Valenasâ sta mortu pe masa..

» an IX. Maica ! pistdlele mele Le-am visatii far' de otele. din care reproducemtt urmatorele versuri: Alei. publ. Am visat'o rupta in douS. maica. I. care-î supara^ de a da a doua cjli dimine{a o c^pa de pomana dicendu: atine de suflettdU cutaruia)). . când viseza ca li sa sfarmatu buzduganulu. L.» 9 viseza pe unu mortu In maî multe nopti de-a rendulu. e unu semnu ca tn scurtu timpu dupa acesta au sa cada jertfa prigonitoriloru loru. (2) S. ci cu cepa. Obiceiuri religi6se. Dela acesta credinta se vede ca vine apoî si datina Românilorfi din unele parti ale Moldovei si TSriîrBom&nescl când (1) D. Apoi inc'am mal va(][utu Serpe galbânâ pref&cutâ. Pusca mea cea ghintuita Am visat*o ruginita. Mariand : « VaUntdTn balada pop. Maî departe haiducii. p. maica. Falticeni. 1881. cari In vieta loru s au ocupatu mal multu cu armele^ decât cu alto lucruri. (3) Ve^I si aSe4St6rea». FI. Cernauti. in «Aurora româna» an. precum si toti barbatii cel viteji. 330.Cânta cuculii sus pe t6ca. Din contra daca nu sverlu nimicu^ se crede ca din astu-felu de visuri lesne polu sa capete boia numita alipituray^ (1). noua. le-a ruginitu pusca. 1885. alei draga! Curendâ visulu mi -Iii deslcga. li sa ruptu sabia In doua sau au pierdutu otelele dela pistole. voinicii codriloru. 44. Ca scil. 18: «Când ti se pare ca te striga cine-va. sau de a se pune In trei dimineti dupa olalta cu spatele la ferestra si asvârlindu pe acesta cu mâna drepta o cepa de-a dice: a cine mi bântue pre mine fwptea^ sa n'aibd treba cu mine.i> t)icendu aceste cuvinte credu ca nu voru visa mal multu. in «Biserica ortodoxa româna. Ca dovada despra acesta credinta forte latita la poporulu românu ne pote servi In prima linie visula Iul TudorU Viadîmîrescu». Stanescu. BucurescI. publ. an. Pe Valenii la gropa-W pl6ca (2) Daca cine-va viseza ca a vorbitii cu vre unii mortii si ca mortalii respectivii la Îndemnatii si chiematii sa merga acolo^ unde se afla elii^ atimcl crede poporulii ca celii ce a visatii asa ceva trebue In scurtii timpii sa mora f 3). p. am visatu BusduganU'mt fârâmatâ ! Sabia cea buna. nu-I a bine.. p.

ci totii-odata si cânteculii haiducului acestuia. din care reproducemii urmatorele pasage : Sub tulpina unul bradii Frunza verde trei aluni. dar nu pote. Aucjiit'atî 6menl buni ? Ca de-asupra satului Potera tinutului. unulii dintre haiducii bucovineni de pe la Inceputulii secolului presentii. 44. Mare numara ca s'a strînsu. p. fu si mal miselesce ucisii de acestia (1). caci trasii fiindu Intr unii chipu miselescii în lagainjlii lui Ipsilanti. mâiculita mea! Cum sa scapvi de cursa rea? Caci unii glasii prevestitori Iml tota spune c'am sa morâ Visulu prevestitorii alii vitezuluî Tudoru sa tmplinitu. Si suspina. De'mprejuruca s'a sculatCi. s*apoI cânta: «Frunza verde lemnii uscata. Caci potera-I desa f6rte.Ce purta come de tapâ. 1888. Calatorii. (l) El SevastosQ. Mica colectiune de supcrsUtiele poporului româna. Si cresta rosie in capa. S. Asta n6pte stamii culcatu» . Darie de veste prinde Cum ca potera-lQ cuprinde. 47. Pe Darie l'a cuprinsii. Câmpâ si codru-a 'ncunjuratti. Maica. lon^nâ. p. Acelasi visa si mal totii acelasi siersitii tragicii la avutii si lon'â Darie. Da sa scape.. Si mS totâ ruga mereti Sa mâ duca la cuibulu sSu !. sefultt volintirilorii greci.' Avea graiu lingusitorâ. G. se 'nspaimîntâ. Buzâa. 10 Ela avea ochiîi vîncj^tora. Si se 'nfrica. Dovada despre acesta avemfl nu numai traditiunea Românilorii din Bucovina..

Alecsandri. în sborîi par' ca se rotia. ce sa gândesca. (1) V. O! nu-I semnii de bucurie. Ce-a traita în haiducie Si-a traita cu harhalicâ. Poesil populare ale RomânilorO.Susii de-alii Sucevitel vadO. 186G. Semna ca voia fi prinsii îndat' Si spre m6rte judecata ! Hei! si pusca mea cea noua Am visat*o rupta *n douS. Si din serpe totii ciupia. Astâ-felO si viata mea Se va rupe. sa m& *ndosesca? . Cinci pistâle d*ale mele Le-am visata fâr' de otele. val de ea ! Ce sa facâ. Bucurescî. Ah! sunt negrele-ml pecate. Vulturulu cu cioculii s6ii Este gr6sniculii calau . Sa m& scapa. p. Ci de grea si de urgie! Aripi negre reschirate. fira serpele din gura Strengulu de spânzuratura. Ca sa scape de beilicâ. 11 Sâ-lâ sugrume pe Darie. 216 217. Unii somnii greii m'a 'ntimpinatG si-unii visu grosnicii am visatii : Vulturasii cu s6rpe 'n gura Deasupra de curmatura.

si din ce tn ce prinde a-i fi totii mal . a carei obârsie originala se pierde In cea mal profunda Întunecime a vechimii. ci ele de regula cauta singure sa-Iu vindece prin diferite mijloce si lecurl de casa. astu-felu ca e temere sa nu mora. Balade. nemurile sale maî de aprope rarii când ÎSI iati refugiulii la vre-unu medicu. t. Intre pantiri mi se duce. scosu fiindu din Inchisore. I. Si de cumva unulu saa altuia dintre familiantî e acuma bolnava. Sera ca sa nu-la apuce. p. si de cum-va sunt bolnavi. Cern&utT. Sus la culmea delulul. 6-15 si 193. Iar scurta dupa acesta. FI. ca numai decât trebue sa se bolnav^sca si sa mora cine-va din mijlocula lorii. i ^a curmata firida vietii^ daca zace troinicii. pe multi insi dintre cel slabi de ângera. (I) S. Marianti. Daca mijlocele si lacurile întrebuintate de dtnsele nu ajuta nimicii.Caci potera multa vine Sa m& iea legatu pre mine ! Si IntradevSru ca nu multu dupa visarea acestui visu Îngrozitorii PotirasiI se slobodu Si mi-lâ lega cotu la cota Si-la duca la 'nchisdre 'ndata Ca sa-I faca judecata. faca pe cel mal multi insi a orede. Poesil poporale romanC. Sus de-asupra satului Si-I se face judecata Si-asta-tela viata i se gata. atunci nimeni nu mai sta la Indoc^la ca respectivulu are sa mora. daca v6dii ca celui bolnavii i sa apropiatii acum sflrsitulfi sau cum se mai spune. spln^uratu fiindu pe imasulu satului sau natala Marginea sub dâulu Iederii (1). chiar sa si mora.va la patu. Tote semnele acestea^ câte s au Însirata In capitolulu de fata. Bolnavindu-se si cadendu cine. II face sa se bolnavâsca. Dar tocmai acesta credinta desarta. 1873. 12 II PE PATULO MORTII.

Bana Cu ranoiidU^ Diochioia Cu diochioiulii. cugetândii ca pote bolnavulii a calcatii în vre-o urma rea. Pe cale. 30. Si cum o tâlnit'o De pamîntîi o trântit'o. 1B89. Grasa Si frum6sa. Wlislocki: «Aus dem Leben der Siebenbiirger Rumânen. saii a fostii de cine-va pocitiî^ saCi altii-ceva i sa întemplatU. Pe carare. românca si mosa din comuna Bolanii. Heinrich v. Damii aici unii esemplarii din acestii descântecii^ dictatii de Maria Rabulasca. Dar când o fostu La mijlocu de cale Si carare O 'ntâlnit'o Pocitura Cu pocituroîulG.vhxxy atunci Isi iaii refugiulii la diferite descântece si desfacSturî (1). Fata I-o îngalbinitâ . Celii mal usitatii descântecii la o astii-felii de întâmplare e celii de pocitura.» Hamburg. si din causa aceea sa bolnavita. p. 13 O purcesu N. districtulii Cernautulul^ în Bucovina: (1) VedI despre acesta si Dr. Rumena si sanetdsa.

<3sele î-o sdrobitâ. Trupulâ I-o dumnicatâ. Si la N.Ochii !-o pâinginitâ. Numai ea o au(j[it*0. Nime n'o v84ut'o. Numai ea o vgdut*o. N. o prinsii a se mnisela Sî-a se vaera Cu glasii mare pâna 'n ceri ii. Sanetatea î-o luatu. Cam purcesii pe cale Pe carare. Sângele î-o bâutii. Nime n'o au^it'o. Grasa . Numai Maica Domnului Din porta ceriului. Ce te vaerezî. ce te mniselezî. Buna de nemicâ o-a facutii. Carnea î-o mâncatO. s'o scoborîtii Si din gura î-o vorbitii: «N. Cu glasii mare pâna 'n ceriii Cu lacrimî pâna 'n pamîntii? «Da eii cum nu m*oîii mnisela. Cîasu de morte I-o datii . Cu lacrimî pâna *n pamintii. Si cum nu m'oîu vaera.

» «Tacî N. piochI6Ia Cu diochioiulâ Si cum m'o tâlnitii De pamîntii m*o trântitii. dsele mî-o sdrobitii. Ochii ml-o painginitii. Nu te vaera Cu glasii mare pâna 'n cerii. Si când am fostii La mijlocii de cale. De carare. nu te mnisela. 14 Cu lacrimi pâna 'n pamîntâ! Ca pocitura . Cîasu de m6rfe ca mî-o datii. Carnea mî-o mâncatQ. Rumana si sanetosa. Fata mî-o îngalbenitCi. Sângele mÎK) bâutâ. Buna de nemica mk) facutii. M'o 'ntâlnitii Pocitura Cu pocituroiulii.Si frumosa. Rana Cu ranoiulii. Sanatatea mî-o luatii. Trupulii mî-o dumnicatii.

Si tie nemica nu ti-a fi !» Kostindu descântat6rea cuvintele acestea de trei ori dupa o-lalta unge trupulu celui bolnavu cu usturoiu pisatu sau si cu alta unsore (1). ca sa mora. saii din alta causa 6re-sl caro i-ar fi lacutu pe ursita anume. C'acolo-sâ doi pese! Cu solzii de aura. gelosie. Fata li-orâ îngalbeni. âsele li-orâ sdrobi. Carnea li-orii mânca.Cu pociturolulâ. Diochiâia. or! pe unâ vestmlntu. Iar pentru ce! cuprinsi de nebunie se mal cere la facerea pe 'ntorsâ !nca si o gaina negra. ca sa fie mal de fo- . Trupulâ li-orii dumnica. Ochii li-orâ paingini. Sanatatea li-orâ lua. Sângele li-orâ sorbi. Cu diochioiulâ Aâ sa m6rga In marea negra. Tu te-al însanâtosa. ura. Daca bolnavulu e unu feciorâ holteiu sau o fata mare. De pamîntâ ca i-orâ trânti. ori unâ barbatii saii o nevasta tenâra^ si se presupune ca cine-va din dusmanie. atunci le facâ tnca si pe întorsU^ adica le descânta In apa adunata din stropi dela mora^ ori In vinii. Pe-aceia ca i-orâ gasi. Clasâ de m6rtea ca li-orâ da. Rana Cu ranoiulO.

despre car! se crede ca li s ani fi facutu pe ursita si din causa acesta s aâ bolnavita asa de tare. daca nu li se va desface: (1) Corn. De t6ta aruncatura. invâtatorfl. ca nu e nici o nadejde de scaparo.losâ (2). Sa m6 limpe^escâ De t6ta ura. (2) Com. . M*am sinicatâ. Sima. de d-la Rom. înaintea tuturord 6meniloru M'am luatâ Si-am plecata Pe drumulâ lui TraianQ La fântâna lui lordanâ. âta unulii si din multimea acelora descântece de întorcerea urH sau ursitei^ care se descânta mal cu sema feteloru celoru mari si nevesteloru celoru tinere. In cântatorl. De totâ aruncatulâ . Sa md curatescu. 15 Duminica dimin^ta M*am sculatâ. De t6ta facatura. De totâ datulâ. Ca 8â m& spSlâ. preoia. de d-lâ V. Turtur^nâ. In zori. De totâ faptulu.

De ochi orbita. Si ea cum m*o aurita Din gura ca mi. înaintea tuturora . De gura amutita. Nime nu m*o au(j[itâ. Cum nu m'oiO vairâ?! Ca duminica demin^ta M'am sculatâ. Numai Maica Domnului Sus din naltulâ cerului. Cum nu m'oiil caina.De t6ta darea. In cântatorl.o graita: «Ce te cainezi Si te vairezi ?» «Cum nu m*oiii cânta. De t6ta facarea. Ca sa mâ curatescâ Si sa m6 limpe^escâ* Iar când am fosta Calea *n jumState M*am trezita Si m*am gasitii De pici6re 'mpedicata^ De mânurl legata. De urechi asurzita. De nasti câmita. De t6ta crîscarea. Nime nu m'o vS^utâ. M*am mânecatâ In zori. De t6ta aruncarea.

Ca sa m& spSlâ. De tdta facatura. De t6ta aruncatura. M'am trezita ie- si m*am gasita De piciore *mpedicata. De totii faptulâ. De totCi aruncatuld . De gura amutita. Ca sa mâ curatescâ Si sa ma limpecjiescâ. De mânurî legata. Sa ma curatescâ. De tdta aruncarea. De t6ta facarea. De totQ datulA. Dar când am tostâ Calea 'n jumatate. . De t6ta darea. De t6ta crîscarea.Omenilorâ M'am luata Si am plecata Pe drumulâ lui Traianâ La fontâna lui lordanQ. Sa ma limpecjiescâ De tota ura.

Nu te vairâî Ca e\i de mâna drepta te-oiu lua. nu te cânta. Si nu te cânta. De urechi te-oiu desunji. Ca eu de mâna drepta te-oiâ lua. Din statuia jupâneselorG. Din palariile flacailoru. De mânurî te-oiu deslegâ. De nasu te-oiu descârni. Nu te caina. . Din statulti preoteseloru. Nu te caina. De ochi te-oiâ desorbi. Buna de nemica facuta !» «N. De piciore te-oiii despiedicâ. Nu te vairâ.De ochi orbita De nasâ cârnita^ De urechi asurzita. De gura te-oiO desmuti. Cu camasa de aura te-oiâ îmbraca Si forte mândru te-oiâ spelâ Si te-oiu curati Si te-oiâ limpezi Si din patu mi te-oiu scula Si cu grebla oiu grebla Tota dragostea cât oiCi afla Din cositele letelorâ.

Sanetate-I capata. Mal frumosa. preotii. Altii descântecu de desfacutu sau desfdc6luj% care se Intrebuinteza nu numai la fetele si nevestele cele tinere. Când am fostii la miecjiii de cale De cale si de carare. ci si la feciorii si barbatii cel tineri.» Rostindu cuvintele acestea descântatorea spala pe fata sau nevasta bolnava cu apa descântata pe fata si crede ca facendu acesta bolnava. Doi luceferi In umerile obrazului. Sorele ti s*a scrie în frunte. Si luna în barba. trebue numaî decât sa se ridice si sa se Insanfitoseze (1). (1) Descântecula acesta dict. Tote mi le-oiu grebla Si tote aici în apa le-oiQ aduna. suna precum urmeza: Luni dimineta m*am sculatâ Si pe cale.Din cor6na împSrateseloru . Turtiirdnii. Sai para ca s6rele a rasaritii. pe carare m*ara luatii. mi l'a comunicata d-lCi V. 17 . Si tu-I fi cea mal de treba. din satulâ Stulpicanî» dislrictulti Homorulul. Mal sanet6sa si mal voi6sa. de o Românca. daca i sa facutu pe ursita. Cine pe tine te-a vede.

. FacSturile mucede. Negra priscornita! lea-tl urile. cîora negra.. Si durerile îtt iea ! T6te durerile Si urile Si facfiturile Si-aruncaturile Din capa De sub capa.. De mâna drepta m'a luata.. Negra. pantanoga ! Câti mâta. Hast. Din ochi De sub ochî.M'am tainita cu Baba-ârba. Facfiturile dela ivitu. Facfiturile putrede. .. In gropa cu spinî m*a aruncatu Si cîasâ de morte ca mî-a datu. Cara-te de-acolea. Facaturile dela sfîrsitu. Ihi! halta negra. Ponegra ! P'icî vinovata mea. Baba-orba de mine s'a apropiata. Facfiturile Si-aruncaturile : Facaturile din luna n6ua.

Zavorele cele de fieru le-oîu lua Si pre t6te le-olii sfarmâ. Tu. Din lucru celu necuratii ! Cela ce ml-o facutii c'o mâna Ea îmi desfaca cu doue. Durerile de nu-î lua Si de aici nu te-I cara. Pe ulita satului te-oîu purta. Pe ulita satului Pan' la casa vinovatului. de nu mfi-î asculta. In pielea g61a te-oiii desbracâ. Usele cele de arama le-olu zdrobi. Din data. In casa vinovatului m*oIu vîrî. . Din faptu. Din barba De sub barba. Din facctura. Din mânurl si din pici6re Pâna 'n decretulii celu mare.Din nasâ De sub nasâ. Desbrâcându-mfi Si scotendu-me : Din ura. Din pieptâ De sub pieptu. Cu lanturi de fierti te-oI(i* lega.

cu cele sfinte^ ca sa nu merga în cea-lalta lume negrijita. U BomAnl. Cela ce ml-o facuta cu patru Ea îmî desfaca cu cinci. 18 Eu îmi desfacu cu ()ece. Cela ce ml-o facuta cu n6uS MarianHf Inmorm. pe lânga diferite descântece. Cela ce ml-o facuta cu septe Ea îmi desfaca cu opta. când se . I Manele sâ i se lege Celu ce ml-o fâcutu cu dece ISi limba'n gura sa-î sece! (1) Româncele din Transilvania. Cela ce ml-o ftcuta cu sese Ea îmi desfaca cu septe. ca ultimulu mijlocu Înca si unu pravQ pe care llii dau celui bolnavu de b&utu si pe care îlu prepara dintr o radacina sapata de pe mormlntulu unui copilii In Vinerea-mare sau Vinerea-seca (2).Ceia ce ml-o facuta cu d6ue Ea îmi desfaca cu trei. cum se mai spune. mai intrebuinteza. si daca celu bolnavu e unu barbatu sau o muere Înaintata In vlrsta si vadu acuma ca nu mai e nici unu chipu de scapare. Cela ce ml-o tacuta cu cinci Ea îmi desfaca cu sese. atunci si numai atunci chiama pe preotulu localii ca sa-Iu marturisesca si Impartasesca cu sfinta taina a euharistiei sau. InsanStosare si radicare. ci curatii si împacatu cu cugetulu ca si-a împlinitii pâna si cea mai de pe urma datorinta de crestinii adevfiratii (3). Ceia ce ml-o facuta cu optu Ea îmi desfaca cu nâufi. Daca nici descântecele si nici mijloculu acesta nu i-au ajutatu nemica. Cela ce mî-o facuta cu trei Ea îmi desfaca cu patru. Multi insi si mai alesii dintre cei mai avuti.

30. despre care se crede ca ajuta omului bolnavii saii sa mora mai de graba saii sa se sc(31e. p. iara dupa sfîrsitulâ acestuia nu i se va face de-o-data bine ci pe 'ncetisorulii. mi Ta corn. In biserica orî umblându din casa în casa. Inmorm. p. Elfi se îngrijesce tot odata curata. Totu asa va pati si acela.» Burada. op. Ba adese-ori se iarta pâna si cu de aceia. cum se mai (Jice. rugându-I ca sa-Iu ierte. In unele parti din Trafisilvania însa este datina ca banii pentru maslu sa se adune. se va însanfetosa si scula cât mai de graba de pe patuiU durerîlorU (2). Mai departe se crede atâtu în Bucovina. Din contra celu ce va fi trezu In totii decursulii maslului. dupa ce i s'a facuta maslu. la care se va întempla ca începutulu evangeliei. Si fie-care. va fi tiparitii cu litere rosii. «Omulâ înca în timpuld bolel se îngrijesce pentru o morte buna sâ fie impacatCL cu toti omenii. B. cit. va muri de graba.simtescu forte bolnavi si vfidii ca acuma-sii mai multii cana pidorU în grapa ti cu unula afara saii. (3) Pretutindeni. cu cari n'a avutii nemica în tota viata sa. si prin urmare darulu acestora va fi luatii în considerare (1). (2) Wlislocki. Dupa ce sa marturisittî si comunicatii cu sfintele taine respective. p. IX. precum si acela la care începutulii evangeliei ce i s'a cetitii pe urma. 322. ce i sa cetitu la sflrsitu. Turturenu. îmbracata. In Bucovina ungerea acesta. preotCi. chiama celii bolnavii pe toti casasii si vecinii.cum2k pe pragula mortii . chiar si pentru omenii ceî mal avutî. ca au ajunsii pe praguia mortii^ îndatineza de a-si face si sfinta taina a maslulul saii ungerea din urma. cât si în Moldova si Transilvania^ ca celu ce dorme în timpulii maslului. precum si aceluia caruia îndata dupa ungere ÎI va fî mal bine. Vedl si D. d-lQ V. marturisita si împartasita cu sfintele taine. la care ieaii parte de regula (1) Acesta descântecâ dict. sa fie tiparitii numai cu litere negre. se face tot deauna pe cheltuela celui bolnavu sau a familiei acestuia. Bucurescl ISS'i. încinsa si încaltata. Stanescu: «Obicieurl religi6se» publicate in «Biserica ortodoxa româna^ an. 6. precum si pe toti aceia despre cari îsi aduce aminte ca i-a nedreptatitii saii i-a suparatii cu ceva în viata sa si dela fie-care îsi iea rSmasii bunii. ~ 19 celu putinu treî preoti. de o Românca din StuIpicanT. credenduse cantre ceî ce dau bani de mila pentru maslu multi se voirii fî aflându buni si placuti înaintea luî Dumnetjeu. vfecjendu-lii ca se aflai.

de comanda saii comandare^ adica de tote cheltuelele trebuinciose atâtii la înmormîntare câtii si maî pe urma spre mântuirea sufletului s&ii. acela asemenea nu va muri înca lunga vreme. agricultora în Mahala. P. a iertarii si împacarii e una dintre cele maî duiose si maî p6trun(J6t(')re. de d-ia Ionica ala luî lurdachi Isacd. ci numaî adorme. Celii pusu pe cale de a-sî face diata^ fie în scrisii saii verbalii. Columna Iul TraianA. Sim. pentru carî se si reserva prin acea diata o parte din avere. Nistora din Moldova. de carî sunt datorî urmasii a se tine întocmaî. câtii si ceî din timpulii de fata aii îndatinatii si îndatineza. an IX. din Transilvania si M. de d-lCî Rom. Scena acesta. p. iara ceî necultî. dândii în acelasii timpii câte-o povatuire verbala. de a-lii cauta cu cele religiose. rugându-Iu în acelasi timpii ca si elu sa-î ierte pre dînsil. adica tgraniî. «Daca unul bolnava de morte i se c<ise o camara si i se gresesce ceva la dînsa. (2) Corn. de a-sî face si diata sau testamentilj daca sciQ ceti si scrie. Com. 21 urmatorea poesie poporana din Transilvania Intitulata testa* mentula soldatului: . III. trebue sa-lâ ierte. din care nu se pote acolos) mostenitorului. t. Noua serie. daca nu plânge. îndatorîndii pe mostenitori. adica daca sunt macar cis-ceva învCtatî. de sufletulii s&ii. decât numaî când îsî îndeplinesce datoriile sele (1). ^e îngrijesce maî întaî. nu se chinuesce de felii. trebue celu putinii sa lacrameze. apoi de d-la Rom. Punctele principale spre scopulii acesta ni le Infatiseza (1) Ve4î despre acosta si B. si de i-ar fi facutu ori si ce nedreptate si rfeii. Simd. Bucurescl. Despre celii ce nu se iarta cu ceî ce le-a gresitii în vi6ta sa se dice ca more forte cu anevoe. de mal multi Români din Bucovina. Pe când celtk ce se iarta si împaca cu tuta lumea. Cea maî mare parte de Românî si cu deosebire capiî familiilor^ atâtii ceî din vechime. 1H82. tt 20 si ca nu maî e nici o speranta de scapare si însanfetosare se tnduioseza si cu lacrimi în ochî llu iarta.(1) Corn. Ilasdeu. 57r>. lasa numaî cu limba de morte ce are sa se întemple cu averea lorii miscat<')re si nemiscatore. Bucovina.. asa ca pâna chiar si celu maî împietritu la inima.

celu cu mai mulku . sa fie de fata la facerea saA spunerea diatei. ne cere ca numai decât sa fie subsemnata atâtu de celu ce o da. Celii ce nu se intereseza de sufletulu s6â si nu dispune nimicu In privinta acesta. Fa o ruga umilita Pentru sufletelulii meu. pâna ce e Înca !n vieta. daca sunt mal multi. din a earortt cause sar pute nimici diata.Dac'ast prinde a muri Sau acel turci m'arti robi. mal rareori de catra unu strainu. ci e\u spune si în casulu acesta 'totCi ce are de spusu. Dupa ce sa Ingrijitu de sufletulu sfeu precum si de tote cheltuelele. TrandafiiT si viorele. adica când ar nesocoti într o privinta sau tntr alta cele ce le-a lasatii cu limba de morte celu repausatu. cari nu sunt rude cu mostenitorulu. Ia facerea diatei a nesocotitu pe unulu dintre membriî familiei prin acea diata. 22 templare dusu In calfetorie sau în aUu locu undcsva si nn pote fî de fata. buna ora. Gherla. 1884» p. Popa Reteganula. Diata In scrisu se face si se subsemneza de regula de câtra celu ce o da. Celu ce nu scie scrie chiama mal ântâl pe unulu sau pe doî omeni. Sa dai popii sarindare Si pane la celu ce n'are ili. Forte raru se ivescu certe maî pe urma. cari crede elu ca sunt mal cu priinta si apoi In presenta acelora spune elu sotiei sau copiiloru s61 ce are de spusu. poesiî populare. ce mal trebuescu pe urma. ci totd odata vorbitii maî pe urma de r6u. In casulu din urma se cere ca mostenitorulu sau mostenitorii. In casulii din urma. si cari sunt In stare de a administra acelu avutu. Te rogu. nu numai ca e tinutu de unu omii carpanosii si hârsitu. atund celu ce face diata nu iea în considerare absenta luî . nefiindu scrisa si acesta se tntempla dora numai atunci când mortulu. Diata verbala a unui omu data pe patulu n^artiî sale se îndeplinesce întocmai maî în generala. câtu si de catra doi sau patru marturi. când se compune de catra unu strainu. sotie iubita. sau când mostenitorulu nu sî-ar îndeplini cu sfintenie datoria sa. Ca sa-Iu ierte Dumnecjeti. când se Intempla ca parintii Iasa unuia dintre fii mai multa avere decât la altii. îlu lasa urmasiloru celorii mai de aprope. restulu. lasându-le cu limba de morte ceea ce are de lasatu. ce rfimâne. 102. Asa. Iar daca adevfiratulu mostenitorii e din în(1) I.

574 677. an. a i se negri Inchieturile la degete si a i se învineti un- . Ruda respectiva însa. si nici ca voescu ^a-si aduca aminte de bunulu loru. asa spre esemplu. i se turbura si painginescu ochii fugindu-î In fundulii capuluî . fara ca acesta sa fie de catra cine-va privighiata saii sa aiba a da socotela <. sub cuvlntii ca na fostii dreptii la împartela. când se ciupesce neîncetatu la nasu si-sî scobesce Intr unu modu iritatu dintii. când spune ca vede diterite figuri de omeni. când prinde a i se ascuti nasulii. caci cei-Ialtl tfrati sunt tot-deauna cu gura pe dînsulu.atunci atâtii ei câtii si averea lorii se lasa a fi îngrijiti de -catra una din rudeniile mai de aprope. pre cart aceslia nu le vfedii. p. ti) Ve4î despre acesta si «Columna luî Traîan a». ci de a o da la timpulu s6u si acela la unu altulu pre care î-a spusu (1). si a purta în acelasi timpii grija si de sufletulu parintilorii. dar tot-odata si fara 6re-sî care r&splata. 24 - III REPAUSAREA Când omulu bolnavu arata celorii de fata fiinte. când se 'ntorce necontenitii cu fata spre parete si cauta cu ochii peste capu.trebue sa faca tote datoriile religiose mortului. In casii când adevaratii mostenitori sunt înca nevîrstnici» . III. când i se strica cautatura. 23 Daca celu ce se afla pe patulu mortii nu are copil. ci numai elu singurii. sau când Isl Îndrepta privirea spre anumite obiecte si multii timpii sl-o tine atintita spre acelea. cari Taii lasatii cu limba de morte ca sa fie epitropii asupra copiiloru sfii si asupra averii acestora.ui-va despre cele ce le face. atunci lasa averea sa sau bisericeî sau unei rude sau si altuî omu strainu. însa mai tot-d a-una cu acea adaogire ca sa caute din când In când de sufletulu sau si de a nu Înstraina averea^ ce i-a lasato. de animale si de pasari cu deosebire Insa porumbi . IX. S. adica epitropulUj este îndatorita moralminte de a se îngriji de copiii orfani si de averea acestora ca si de copiii si averea sa proprie. macaru ca le-a lasatu si lorii avere. ci numai atâta ca se bucura de acea avere pâna ce crescii copiii mari si se casatorescii .

Nistortl din Malini in Moldova. se de tote de*o lumina de cera galbâna. Si acesta din causa ca. de d-la T. Tomoiaga. In casulu din urma se aducu numai decât cei ce bolnavulu tt iubesce mai multu si-î doresce mai tare. crecjiendu-se ca la prima lorii vedere tndata repauseza (3). De aceea. (1) Corn. dupa credinta poporului. cantorQ bis. ci se muncesce si chinuesce torte multfl si atunci.ghiile. (3) Com. din Intemplare. agricultorii din Mahala. nu e bine sa-i tie lumina unulu dintre nemurile cele mai de aprope. Simonâ din Transilvania si M. daca-i tine lumina si unii strainii si si atunci more cu greii. . vine altulii de i*o tine. corn.x> tn fine când ise face botii la inima saii i se rupe de la inima si prinde a sufla greii. (1) Dict. nu se afla nici unu strainu tn casa. (2) Corn. Ce-am iubitu nu-mi mai trebue. 25 Deci ceî de casa. pentru-ca aceluia ti e mai jale si atunci bolnavulu se chinuesce mai multu pâna ce more (2). când trage cine-va de morte. mâna celui ce trage do morte sau când Isl va da sufletulA (1). de d-lâ Ionica alâ lui lordachi Isacu. sau unulu pre care nu-lu pote de felii suferi. sau si din aceea ca multi insi nu potu muri pâna ce nu-si mai v6du o-data pe unele rudenii sau pe unii amici intimi. de-aru fî Ingrijescu mal nainte ca sa aiba ce pune tn a i-o tine la capu pe vSdu ca nu mai e nici unu chipu ori si câtii de sSracI si nevoiasi. în Suceva. când ti tine lumina unulâ pre care la iubitu forte multu tn vieta sa. de d-lA T. ci ca !n scurtii timpii are sa mora (1). de d-la G. Acesta credinta forte raspândita la poporulii românii se vede ca a datii nascere urmatorei doine. trage de morte ti roga sa vie care-va ca sa-î tie lumina pâna ce-si va da sufletulu. când Începe a aiura si a (Jice: «dati-mi straele sa m6 îmbracu si ciobotele sau opincile sa mfe Incaltii ca vreii sa mS ducu. Asemenea nu pote de graba muri. Si daca. cum de scapare. care asemenea o tntâlnimii mai tn tole tarile locuite de Români: Fruncjulitâ de lamâe. de Haria Ursaca din Vatra-Dornel precum si de alti insî din Bucovina. Simona. atunci e unii semnii sigurii ca n are so maî duca multii. alerga unulu de graba tn vecini si dându-Ie de scire ca N. satA in districtul^ Cernâutulul.

26 Nicî la m6rtea mea sa vie Nici lumina sa mi-o tie! (l) Dupa ce s'au adunatu acum tote n^murile cele maî de aprope ca sa asiste la esirea sufletului celui ce trage de morte. 1882. de d-lQ G. din prejurulQ SalistiT lânga SibiiQ. i se pune In mâna sau i se tine la capu. si apoi i-o apropie cu mâna cu tottt de gura . Comp. Îngrijitorii s6î aprindu o luminita de cera. cum începe bolna\'ulu a se (1) Anastasia Leonescu. Sima. 27 lupta cu mortea. fâcendu prin acesta o fapta buna si crestin esca (4). SimQ. Cursulâ 1882 83. ca fta nu-sl pota vede pacatele. 1870. Pesta. (2) Corn. Inmorm. de d-la Rom. pâna ce îsî va da sufle tulii. I. precum si acela. din a caruî causa nu pote sa mora. (5) Com. Georgescu si T. Brasovâ. atunci e semnu Învederata ca respecti vulu a muritu (5). 222. de câte ori morbosulu respira. 30. fîindu-ca îlii iubesce forte multu. se aprinde degraba lumina de maî nainte preparata spre acestu scopu. când cine-va e aprope sa mora. Doine pop. 7 si com. de atâtea ori flacara luminei se abate de la positia sa. i-o punu în mâna drepta. adica devieza. de d-lQ T. p. SimonO. In alte partî din Bucovina se obicinuesce a se pune In mâna drepta celui ce trage de morte dou6 lumini. care a muritu fara de lumina. llu scote pe unu momenttl. i se acopere fata cu unu tulpanu negru. In tinutulu Nasfiuduluî din Transilvania. de d-lQ Rom. si poesîa pop. care e menitu sa-î tie lumina. în f^Famxliain an. afara (2). Tomoîaga. iara pre ceî mai de aprope aî murindului precum si pre acela. p. In unele partî ale Bticovinely Moldovei si Transilvaniei i se da murindului sau i se tine la capu numai o singura lumma de cera aprinsa (3). p. publ. din «Tomu/a liricU* saA Noua biblioteca româna. In alte parti din 'Transilvania. SimonQ (3) Burada. anume ca pre una dintre acestea sa o duca In cea lume altuia din nemulu s&u sau si unui strainu. (4) Com. iar când flacara a Incetatu de a mai devia. Dupa aceea i se da o lumina aprinsa In mâna ca asimbolu alU esistenteî trupescUy caci nimicii nu e maî Înfioratorii pentru Românii Transilvaneni decât aceea. VI. dupa tmprejurarî. si . când more cine-va fara de lumina.

ca sa nu se pota apropia Necurat idU de dlnsulu si pentru ca sa merga curatii în cealalta lume (3). cit. lumina acesta însemna lumina lumily adica Domnului nostru îs. marturisi tii. precum buna ora a celorii din Câmpulungâ. sa mora fara de lumina (1). Acesta se considera de cea mal mare nefericire. 28 mortulu are sa se înfatiseze Înaintea luî Dumnedeu luminosii cu trupulu si cu sufletulu (1). si de acea i se tine murindului lumina aprinsa In mâna ca sa na seda acolo pentunericii (3). dupa cum se maî diice. fie chiar si celCi maî Înversunatii dusmanii. op. pâna ce-sl da sufletulu. Christosu (2). si ca sa vada pe unde va merge In cea-lalta lume. In mâna drepta saii la capii. SimonQ : aSe 'ntAmpla adese-ori c& din neprevedere unii mord fiirâ dea li se tinâ lumina. când o persona bolnava devine în agonia mortii. 30 31. ca si n Transilvania. fiinda de parere ca ac6sta e und semna învederata ca respectivii si în cea-lalta lume vora fi lipsiti de lumina. In Moldova la darea sufletului. saQ. sa nu se apropie Duliurile necurate de dînsulii. llii Incalta si-Iii pieptana. tinendu-le In acelasi timpu o baba batrâna cu mâna. de d-la Av. Ursaca din Vatra-Dornel. când trage cine-va de morte. de d-1 loanA PopovicI.nici unii pacatii nu e mal mare decât a lasa pre unii omâ. si pe cea-lalta lume sa aiba lumina (4). In unele parti din Banatd tnsa. Altii din contra credu. ca dându-sl sfârsitulu. dupa uniî. ca 'n cea-lalta lume domnesce Intunericu grozavu. (3) Com. Îndata llii Îmbraca In schimburi curate. In unele partî din Transilvania^ precum buna ora în Orlatu si împrejurime. era altii spunu ca 11} Wlislocki. In fine. Com. Iar dupa ce I-a esitii sufletulii se stingii acele lumini si se aprinde câte una de seii saii o lampa (2). Lumina de c4ra aprinsa^ care se tine omului. când more. ca respecti vulii este crestinii. fie de ori-ce categorie saii etate. i se pune în mana drepta o luminare de cera aprinsa. apoi se aprindii trei lumini facute din cara si lnv61indu-se cu unii gulerii de pânza noua i se punii tn mâna. de d-lQ T. dupa credinta unorii Români din Bucovina. de M. învfitatora în Opatita. se crede ca de aceea se pune lumina aprinsa în mâna omulu! ce more. Împartasita si Împacatii cu tota lumea. In Tera-JRomânesca asemenea. Insemneza. la cea din urma clipela a vietii se pune în mâna celui ce . (4) Com. si din causa acesta sa-sl prapadesca sufletulii (4). preotâ in Badeuta. p. districtuia Radautulul. Macoveia.» (2) Com.

ca celvi ce a muritu fara de lumina trebue sa fi fostii forte pficatosu. dupa credinta unora. aprincjlendo repatisatulu calStoresce cu dînsa calea . sufletulii respectivului umbla orbecândii în colo si 'n coce. (2) Cred. pre care apoi. pag. ci numai de seninulu noptiloru cu luna. din SuctHa. Românii Moldoveni porta o jalnica îngrijire pentru cel reposatî tara luminare. si fîindii-ca cu lumina trebue sa merga si înaintea lui Dumnezeii pe cea lume (6). bis. dupa credinta altora însa. Deci e val si amarii de unulii ca atare. p.» an IX. ratacindii prin aeru si abia dupa unii timpii mal îndelungatii pote ajunge la Dumnezeii (2).y> caci ele socotescu ca aucjiindu acestea cel înecati. cit. Uomânil din BiAcovina din contra ere du. (4) lon^nâ. gândindii ca I-a apucatu fara veste (Jiua (1). tara sa aiba odihna. De se întâmpla sa mora cine-va fara luminare. 7. p. acela umbla pe cea-lalta lume ratacindii prin locuri pustii si Intunecose si ca nu pote de felii esi dintr'însele. T. ca duhurile necurate sa se apropie de elii. pâna ce nu-î dati nemurile câte o lumina de cera de pomana. op. saii pote Ta blastematii cine-va ca sa naiba lumina la mortea sa. (5) A. Obiceiuri si credinte la Români. De aceea batrânele cunoscatore de tainele obiceieloru oprescu pe nesciutoril copil de a (Jice: <re lumina ca diua. sufletulii unul astii-felii de omii pe cea-lalta lume neavendu lumina. 35. înceteza de a se mal bucura de lumina luneî si întra spariatî în adâncurile întunecose. caci. pentru aceea ori de câte ori sa sfârsita o luminare do c^ra si a rfemasu numai unu capetelu. «Imormintariien publ. de d-lQ G. si maî pe urma din causa acesta va merge de sigurii în iadii (4). Iasi 1875. de d-lG Rom. parte pentru ca sufletulii sa (îe Inllmpinatii cu lumina la despartirea Iul de trupii (5).more o luminare de c6ra galbfina aprinsa. atunci spunii Românii din Moldova ca a avuta morte întunecata^ si forte multii îlii caineza batrânii si batrânele satului pentiu acesta. SiniQ. în «Convorbiri literare. 151. EI credii ca sufleteloru celoru înecati nu le este datu a se bucura de lumina (Jileî. Rom. cant. parte spre a nu lasa. Ufl lipescu de pamlntCi spre a se istovi pentru sufletele celoru adormiti fara lumina. sta totii la întunericii (3). mal alesu pentru cel înecati sau peritî (1) Com. 29 -fara voe de morte naprasnica. Inmorm. Burada. Tomoîa«3^a. Lambriorâ. Mal departe se crede ca celii ce more fara de lumina. si de aceea na avutii parte de lumina. (3) Com. (6j T.

sa-Iu îngrijesca si sa-Iu înmormtnteze dupa datina stramosesca. din Ropcea. unde nu se afla nici unulu dintre nemurile sale. Si cum ca Intru adevferu celu ce more fara de lumina e considerata de celu mal nefericitu omu de pe fata pamîntulul. ne încredintamu dintr o multime de doine poporane si cu deosibire ostasescl. De aceea se considera de cea maî mare nenorocire. cit. com. gimn. 151.cea lunga pâna ce ajunge la loculu menitii pentru odihna eterna. Rom. stud. care sâ-î tie lumina când more. p. Rom. Trage-o catana samorâ*. Si-asa trage cu nacazii. Eta ce ne spune tn privinta acesta o doina ostasesca din Transilvania. Nici nu-î pânza pe obrazii. de d-la G. (2) Cred. Fara dobasii cu doba. (1) A. Si-asa trage de cu mila. (4) Com. op. (3) Cred. Ca mare în tira straina. Tomolaga. si In lipsa acesteia ori-ce alta lumina. de I. 30 Din acesta causa Românii bucovineni se Ingrijescu totud'a-una de a ave si a tine o lumina de cera aprinsa Ia capulu murindului. din Suc^va. numai ca sa i se vada când more. Ca nu-sii scânduri spre salasii. Frunza verde salci6ra. Ba more fara lumina Si la capii fara perina. când se tntempla ca more unu Românii în strainatate. de Cuparencu. Nici ÎI maica cu mila Si nici sora cu gura. LambriorO. .

Care-I în t6ta lumea» (1). Ca m6 duou în terî straine. maica. Maica-sa merge plângendu. si cu deosebire pe câmpulu de lupta. supgra. Clopotele strancanindâ Si taicuta totu plângendu. totii din Transilvania. 1885 p. Dupa min* nu plânge nime. Slin strainatate. Din anula opt(i-4ecî si optîi (2) Multi voinici sângele-sl varsa Pentru tota nSmulU de-acasa. Numai frun(Ja si erba. . Popa merge totu cetindu Si cantorii totu cântândii. Voiniculu din graiii graia : «Milami-î... nar ave parte de dlnsa. U. larnîk si A. Frunza verde trei granate. Nu te. maica. asemenea din Transilvania. Bârsand. Alta doina ostasesca. care ne spune ca unu soldatii chiar si 'n casulii acela când ar voi cine-va sa-î aprinda o lumina si sa i-o pue In mâna. Ca maî morii voinici asa ! (1). suna precum urmeza : Frun(Ja verde de pe Oltu. Si'Oiu muri far^ de lumine Si ma 'ngropâ ca pe-unu câne. I. VoiniculO merge cântândâ. care asemenea ne 'nfatis6za marea nefericire si tânguire a colorii ce morii (IJ Dr. Strig*unu capitanii din carte : Haid. Dar tu. teciorl în siru frumosâ. Dar mal mila mi-I de mine. Bucurescî. morî acasa Si te*ngr6pa 'n cintirimG. de tinp. Unde nu cunoscu pe nime. In fine a treia doina ostasesca. Doine si strigaturi din Ard^lii. suna precum urmezâ: Pe sub umbra de salcutâ Merge-unu voinicii si-o maicuta. 319. caci superiorii s6I nu Incuviinteza sa i se tina lumina la darea sufletului s6u.. maica.Trîmbitasii cu trîmbita .

Si când a fostu la ojina Mergea trupa pe odihna. p. lumina. 32 Cale mulla noî ne-amu dusu Pan' dela Turda în sus. în «Convorbiri literare» an. Când era în miecju de n6pte. 691.Ca plecamu pe drumâ în jos ! (1) V. Ori ti-omâ stinge viata. publ. Poesil populare. Câpitanulu o vedea Si din graiâ asa graia: «Stinge. Bucurescl 1888. Pe suflatulu trimbitet Spre scurtarea vietel. Merge trupa. Acolo ni-aâ suflatu rasfa (1) Asa vreme ca unii ciasâ . XXII. . fata. Cade-unii voinicu în carare Si-lft vede o fata mare. Si hî mâna i-o punea. dar nu p6te. Acesta cântecâ s'a facuttl de catra soldatii acelui and la manevrele din 1889. (2) 1888. Ln catana osaA hine^ Sa m6ra fara Itnnme^ Fara lumifiâ de safi^ Fara omu din satula s^U^ Fara lumina de cfra^ Fara oma dint/a Iul (M ! Daca bataia se gata. Si de-acolo ne-amu luatu Pe batutulu dobeloru Spre scurtarea (Jileloru. Alesiu. Acolo ni-au datu odilma Asa locu ca 'ntr*o gradina.

Se întâmpla adese-orî ca unii omenî se chinuescu maî multe ore. plaiulu Muntele. de d-Id Al. judetulu Suceva. Brasovâ. face o lumina do lungimea acesta si apoi o damesce în i^ius. germ. (2) «Temetou. ba câte o data chiar si (jlile întregi pâna ce-sl daCi sufletulu. care se aprinde de amendoufe capetele si aslii-fefu se lipesce în usa dintre despartimentulO barbatiloru si alu femeiloru ln biserica. gimn. cari morti în rasboiu. In unele par|. de aceea si mortulu^ care a muritu fara lumina. dupa cum amu vâ^utu din poesiile maî sus citate. altmintrelea ar petrece totu la întunericu (1). când iese preotulu la Pascl cu domnulu Christosu(5). (1) Rost CUV. ca e tare r6u. precum buna ora în Orlatu. stud.î ale Transilvaniei. 1891. daca sa Intemplatu sa mora vre-unulu fara lumina. o lumina lunga. 44. capSta iertare de tote pacatele (4). de Vovedenie la biserica anume ca sa arda Duminica si în sarbatori pe când se liturgisesce. corn. nemurile sale cele maî de aprope: femee. ung. Nu ca altii 'n temetea (2i Si plânsu de tota nimula s^a (3) Ce lumina-î aprindea Cu tote acestea Insa ln cele mai multe partî exis^. Pe locuia unde-a jncatu Si viata si o-a datu . unde asemenea se crede. sora sau vara se duce la biserica^ mfesura cu festila Înaltimea useî împaratesei dela altaru. Doine si strigaturi culese din gura soldatilorQ români din t^ra Ardeiului. de d-lG Rom. . cuv. se crede ca nu mal are sfârsitu . ce arde în (^iua de Vovedenie în biserica. BoerQ. asin ilfoWora. (3) StefanA MunteanA. mama.: «Despre 6menil ce morii în straini si în batalie se crede ca li se iarta tote picatele si mergâ în împaratia cerului. ingropat6rc.credinta ca ostasii. Lumina acesta.Catana vine 'ngropata. din Bucovina si Transilvania. capata si are si elu lumina pe ceea-lalta lume . când cine-va la esirea sufletului n'are parte de lumina. Sima. este datina de a se face pentru celu ce a muritu fara de lumina. odihna.» (f») Com. Rom. p. [A) Cred.

iertându-li-se pScatele pentru copiî. Decî ceî ce se afla împrejurulii celuî ce trage de morte. de M. (o) Dict de M. 1» Bom4iiX. pe când la cei r6î li se arata tolii-deauna fîor6sa si urlta (1). (ticendii astii-felii: a Iertati-mi. vacjiendii ca se chinuesce atâta si totii nu maî pote muri. pentru ca-î pare rau de gospodarie. apoî douS muerî iertate. cum au tostu si eî în vi6ta lorii. Copiii de aceea morii în genere maî usorii. dându-sl sufletulii celui necuratii (6). li se Întâmpla acesta pentru vre-unii pficatii mare tacutii do vre-o rudenie a lorii de mal nainte (2). nu aii pacate ca ceî bStrânî (4). de d-lQ Av. dupa credinta generala. morii totu-deauna maî lesne (3). Cel mal multi însa credu ca celu ce se chinuesce multa la mortea sa a trebuitu sa faca forte multe pacate grele (3). crecjiendii ca in casulii acesta va muri maî usorii si maî degraba (5). MacoveiQ. Iara dupa ce Tau mutata se iarta cu totiî. cari îl închidu ochii (2). <4) Com. ^ 34 La cel buni mortea se arata totu-deauna frumosa. Nestord din comuna Malini. La ceî buni. Ursaca din Vatra-DorncI (6) Dict de M. ca se pune o fata de masa jos pe fata casei. facii matanii în forma crucii spre aceea orî pe unii stergarii si acela se pune apoi . Unii însa sunt de parere ca vaetulu si plansetele celoru ce-lu încunjura nu-lu lasa sa mora. NistorQ din Malini. de d-ld L Georgescu. (1) Dict. Vaduvele precum si muerile cele fara de copiî sunt de regula maî pfecatose decât celea ce aii copiî. pentru ca el. cari morii anevoie. Mariana t Inmorm. ori îlu tortur^za gândulu ca trebue numai decât sa se despartesca de femee si copil. h dDumnedeU sa te ierte!» pâna de treî orî (6). toti cel interesati se departeza din casa si ramânu numai strainii. îlii muta din loculii unde zace. în altulii. din care causa dupa cum am vat^utu si mal sus. carî sunt de fata. ori a fostii de cine-va afurisitii (4).Despre unulu ca atare se crede ca nu pote muri de graba din acea causa. In unele parti ale Transilvaniei le ajuta celorii ce se afla în agonie prin aceea. cari 1-a iubi tu. SimQ. ori singurii s'a blastamatu si afurisita pre sine sau a juratii pe strîmbatate (5). de d-la Rom. i3) Com. (2) Com. în scurtu de toti consângenii si amicii. de aceea celorii din urma.

In alte casuri însa le face numai muerea. In Moldova si Tara-Românisca^ daca celii ce este în agonie se canonesce prea multii pâna sa-sl dea sflrsitulii. de d-la Rom. orî din partea nemuriloru .va nu pote muri degraba. Nistorâ. (2) Corn.pe celu bolnavii (7). tottt în Transilvania^ se crede ca ajuta forte multii luarea bolnavului. saii. Simil. (6) Com. Sima. Totu în tinutulu Nas6udulul. daca cine. Sima. de pe patii si ase<|area luî pe pamîntii si anume pe fata casei. si dupa ce se descânta se uda trupulii celui morbosii de trei ori pe (jli. Georgescu. si anume: întâia ora lânga masa înainte de r6saritulii sorelul. câte odata le facu numai fiii sau fiicele respectivului morbosu . se iea de pe patii si se pune la pamîntii cu fata spre râsaritii. unde se asternu dou6 sau trei învSlitorl de masa (fete de masa). In alte parti din Transilvania precum în tinutulii Nasfeuduluî. Sima. De asemenea se c^ice ca e bine a pune sub capulu sau t^reji de mazâre ori coji din pastarile (pastaile) aceleia ca sa m6ra mal iute. (7) Com. adica câte sunt de lips3 pentru cel nou6 insi. câte o-data i se pune sub capii jugulu dela bol. adica daca hâix)aesce si se trudesce cu mortea. (3) Com. de d-la Rom. dupa cum adica respectivulu are sau nu familie. de d-ld I. (4) Com. de d-lQ Rom. de M. mataniele saii închinaciunile acestea se facii ori din (1) Corn. în care se afla si unu strutu de busuiocii legatii cu unii firii de bumbacii rosu. de d-lCl Rom. Se iea adica o cofa cu apa prospata. dict. se schimba din locii In locii. 35 partea strainiloru. a doua ora pe la amiacjii în mijloculii casei si a treia ora îndata dupa apunerea sorelul la usa lânga pragii saii celii putinii în apropierea usel (1). In fine se mal crede ca pentru cel cuprinsi de frasU si de nebunie prinde bine petrecerea lorCi printrunfi jugii (2). (5) In Badeuta. ^[acoveiâ si in Malini. de d-1 Av. si anume în podulu casel^ chiar de-asupra celui ce se afla în agonia mortii. In fine. ce trage de morte. de d-la Ionica a lut lordachi Isaca din Mahala. daca se . se mal întrebuinteza înca si unele descântece. com. ori spite si ciolane dela rotele carului. dupa împrejurari. De regula Insa se facu de catra nouS insi câte de nouS ori.

In Bucomna îî punu unii jugii saii o bucata de jugii sub capii. pag. Pe pene. SimQ. îlii îmbraca forte adese-ori în schimburi curate. sa nu mora omulii. iar rotele carului î-aii fostO ca piciore (1). dict. în care aii trasii boii la aratulii pamlntuluî.. 7. din Crnsna. de Av. Barbuta. de d-la T. -. dict. SimQ. caci penele si cu deosebire cele de gaina n^gra nu sunt de locii de bine. op. ci pe fenii ori pe pae. (4) Corn.va vre-unii jugu (2). corn. 36 pote. erec^endii ca. In Moldova asemenea i se ieaii perinele de sub capii. de d-lâ Rom. spite si ciolane de la rota carului. 19: «Jugula boilord s& nu-lQ pulpe focd. de G. MacoveiQ (3) Dat. daca acelea sunt umplute cu pene de pasare (5). Rom. p. din Crasna. 7 8. corn de Av. si 'n loculii ei îî punii unii cojocii ori unii pieptarii de oie saii de mielii întorsii cu lâna spre capii. aSe4St6rea» Fâlticenî» an I. In unele locuri totii din Bucovina se crede si se (Jice ca daca celii ce trage de morte se afla cu capulâ pe o perina umpluta cu pene de pasare^ nu pote muri de graba. Burada. si Cred. chiar si o rota întrega. a celord din Badeuta. Deci îi ieaii perina de sub capii. (5) Burada. o sa m6ra cu multu mal do graba si mai usorii (3). crecjendu-se ca mortea-î este grea. îlii (1) lon^nQ. Mai departe Românii din Bucovina. (2) Com. adica sub perina pe care zace. cit. pe lânga cele arState pâna aici. de M. crecjendii ca de aceea nu pote muri. corn. de M. MacoveiQ. 37 . fiindii-ca ar fi furatii când. câ nu poti muri si numai te chinuescT. Barbuta si a celorâ din BadeutQ. de d-lCl Rom.» (2) Dat. Inmorm.(1) Com. pentru ca sufletului îi este forte greu de pene. ar fi facutu pfecatulu de a pune pe focii vre-unu jugu. 38. caci cu jugulu sa slujitii de-a aratu stîntulii pamîntu. Inmorm. si a colorii din Mahala. p. Simona. spunii iarasi unii. Rom. pentru-ca fiindu în vieta. Tomolaga. fiindii oia si mielulii simbol ulii sfinteniei si a nevinovatiei. p. pentru ca acestea sunt amestecate cu flori frumose si mirositore (4).

ori te scola Ori îmi da si mie-o bola. Dar la tagulu celii mal mare Zace-unii voinica de lung6re Cu draguta la piciore Si draguta mi-lCi privesce Si din gur* asa-î vorbesce : «Orî mori. dela piciore. Ori îmi da si mie boia. Dar pe pata cine-î culcatii ? Unii voinicii mândru si *naltii. de conscolarulii meii dAu Pavelii Besa. La capulii lui cine sede? O copila pana verde. Barbuta -. Dela umbra. Unu cântecu din tinu tulii Bârgauluî. ori te scola. La racjele sorelul Este-un(i patu mândru rotatii. de M.punii cu capulu de 'niaintea iconeloru . ne spune cu privire la acesta datina forte raspândita urmatorele: Naframuta rupta 'n cinci. dela sore. Dela capii. Ca de când te-al bolnavitii Singura m'am îngrozitu Perinutele mutânda: . asternu si pe pamîntu si -Iu punu acolo. dela recore!» Altii cântecti din tinutulii Dorneî In Bucovina^ care asemenea amintesce datina acesta. în Transilvania. La totii fagulu câte cinci. corn. bade. Datina din urma se afla esprimata si 'n poesia poporana. Ea din ochi ca mi-lti ochesce Si din gurita-I vorbesce: ti) Crasna^ dict. Ca ml-am urîtii cjilcle Mutândii capetaiele. bade. Plinii e codrulii de voinici. Dela caldu. orî îlu scotu câte o tlra si afara (1). suna precum urmeza: Sus la naltulii cerului.38 «Ori mori. îî întorcu asternu tulu dela capii la piciore si vice-versa .

Cu scânduri de bradii Si*ntr*msulu e asternutii Muschiii verde dincoa (1) de PrutCi: Muschiulii bradului Sl-a molidului. totu din Bucovina si a nume din comuna Ciahoru.Ni la umbra. Este ase(j[atii Unii frumuseii! patii. când la sore. când la piciore. Dar*6re în patQ Cine e culcatii? Ia Constantinasii Voinicii feciorasii! Da la capii cine-ml sedea ? Margarinta^ draga sa. ni la s6re. Ni la capii.» In fine. 39 Ca mî-am urîtu cjiilele Mutându-tl perinele. Galbenii paltinisii. Ori îmi da si mie-o bola. a fostu morarii. (1) Dincoa prescurtata în loca de din c6ce. Ni la ventu. Când la umbra. Verde alunisii. Si ea mutându-lii plângea Si din gura asa (ticea: «Mori. ori te scola. Cu stâlpii de fagii. unu alu treilea cântecu. tinutulu Cernautuluî. tî punu sub capfetâiu diferite unelte de mora. suna asa : La greii coborîsu. ni la rficore. ni la pici6re. Când la capu. badita. Când la pamîntu cu recore!» Daca celu ce trage de morte si nu pote muri. Capâtâiulii lui muta Si la umbra si la sore Si la pamîntii cu recore. precum : .

pâna ce în urma. La cei bogati si cu deosebire la feciorii boerescî. atunci se crede. li se vîra o prajina In casa pe ferestra si li se pune în mâna. Asemenea murindii vorniculii. dupa cum credii eî. Durada. care este resplata vornicilorii (3). ci se chinuesce una. saii a furatii. si din causa acesta nu pote muri. de ore-ce rota moriî î-a macinatii faina. atunci multi dintre ceî slabi In credinta Incepii din noii cu diferite descântece si desfacfeturî. sa mora ori sa se însanfitoseze. napastuindii pre muncitori (2). a fostft de cine-va juratii saii blastfematii. Daca cu tota întrebuintarea mijlocelorii aratate pâna aicî totusi nu pote muri degraba. merticii. credendii ca de aceea nu pote muri.ciocanii. pe lânga cetirea ((canonului la esîrea sufletuluîjio de a i se citi Înca si psaltirea ori alta. pag. pasulii cu care a Îndreptatii petra moriî ca sa fie rotunda. si maî alesii de o fata biscricesca. saii sa blastfimatii singuru pe sine. adesea-orî chiar si mal multe sfeptSmânî. caci daca more cu batulii nepusu si neluatii de pe pieptii. Dupa ce Va deslegatii preotulii si totii na maî muritii. slujba si când se începe cetirea se aprinde o lumina câtu bolnavulii de lunga. atunci credii si cjiicii ca a muritu vorniculii. . crecjiendu-se ca de aceea nu potii muri. ba si mai multe (Jile. p. din mal multe parti ale Bucovinei. Inmorm. 8. faina saii graunte din sacii acestora. Daca trage unii vornicii de morte. 40 fie forte pficatosu. fie-care-lii poftesce sa traga hamulii carutei. se chiama preotulii localii ca sa-i cetosca ^rugaciunile de deslegareyf saii ^rugaciunile la efirea sufletului (1). de Ionica alQ lui lordachi Isacil din Mahala. ca trebue sa (1) Dat. Daca i se iea batulii. ca a facutii o multime de tapte rele : nu sa rugatii destulii luî Dumnecleii. barda. care la nutritii (1). se crede ca n are sa mora. In nefiinta omenilorii. fiindii-ca a luatii prea mare masura (merticii).» In Transilvania este datina. VecJI si Burada. 8. si elii na trebuitii sa o faca acesta. se crede ca laii scutitft de unele chinuri. TomoTaga. p. de d-ld G. ciolane si mSsele dela rota morii.. ba. ci are sa se scole (2). era altulu trebue sa i-lu iea. saii a iostii do cino-va afurisitii. (3) Com. dou6. fenatulii saii ce-a fostii. cari aii masuratii ogorele spre munca locuitorilorii. trebue sa se al6gi întro parte ori în alta. Gatindu-se lumina în vremea slujbeî si bolnavulii totii na muritii. înca si o bucatica de petra de mora. i se pune batulii cu care a vornicitii pe pieptii. toporCi. ce aii fostii la mora. corn. fiindii-ca aii masuratii strîmbii ogorulii. (2) lon^nâ. ca sa pota odata muri. 38. Rom. Inmorm. Deci. do se afla si se pote.

care în partile de pe lânga PrutCi din Bucovina se numesce sistdîna^ dupa care scaldâlore trebue numaî decât sa se alega'pâna în dou6 saQ trei (Jile într unii felu saii altulu (3). e o datina veche. si dat. când nu se gâsesce nimenî. nicî nu se radica. care sa închida ochii celuî ce more . aducu o sama de Români maî multe ramurele de LemnulU Domnului^ llu punii într'o caldare mare. Daca apa din ola pâna a doua (Ji se face rosie. vfedendii ca dupa tote cele întrebuintate si facute maî nainte. p. dupa ce more cine-va. adica de ursita. gata de a se stinge. (1) Cred. totu Ovidiu dice : (cNicî voiu da ordine. ve41 si Burada. aducu apa si turnând o într'o ola o punu la focii ca sa mocnesca. (2) Corn. Tomolaga.» Era în altu locu. de aici apoî si celu maî mare blastfimii : asa dea BumnedeU sa nai pe nimenî sa-tl închida odiii (3). dupa ultimulii strigatu (5).Cele maî usitate descântece si dcsfacfiturî la acesta ocasiune sunt totu acelea. care sa-mî închida ochiî cu degetele (4). nici nu more. de G. atunci e semnfl ca va trai si prin urmare nu-lu mal scalda (1). Nemijlocitii dupa ce a repausatu atâtu în Bucovina câtii si în tote cele-lalte tSrl locuite de Români este datina de a i se închide ochii ca sa nu vada jalea si durerea cea mare a celoru ce-lu încunjura si maî alesii a consângeniloru celorii maî de-aprope (2). îndatin6za a-lii scalda Intr'o scaldatore facuta dintr o buruena. Asa Ovidiii !n epistola catra Ariadno scrie : «Nu voiu ave pe nime. nici o mâna amica nu-mî va închide ochiî. Uniî din contra. de faptn si de pocitura. precum buna-ora în Crasna. BoeriQ.» închiderea ochiloru. II. despre cari ne-a fostii vorba în cap. deci îlu scalda cu dînsa. iara daca e alba. de d-lQ Rom. celii ce trage de morte. 41 In unele sate din tinutulu Storojinetuluî. e unu semnu ca omulii bolnavii va muri. (3) Corn. Apoî Pliniu naturalistulu: . care era usitata si la Romant si care se amintesce de catra mai multî scriitori. 7. Inmorm. E mare nenorocire. forte latita in Bucovina si Moldova. SimA si Al.

(3) In Bucovina si Banatâ. anume ca sa aiba pe unde esi mortea cu sufletulii (4). în care a repausatii. Inmorm. pâna ce se scalda. de M. p. ca si mai nainte. de Ionica al Q lut lordachi Isacd din Mahala. erit. corn. Sima. Burada. (4) Corn. nec cum clamore supremo Labentes oculos. i se tine si mai departe totii în mâna drepta. I. Viena 1866.» (2) Mich.(1) Diet. 7.*» Se pote ca stramosii nostri numai din acea causâ închideau ochiî muritorîuluî. 42 «A închide ochiî la ceî ce morii. Totii atunci. p. gimn. p. (5) Trist. de d-lQ losifA OlariQ si in Moldova. ToinoTaga. si apoi a-î deschide pe rugulu arderii. (2) Com. Apoi deschidii usa si ferestrele odaiî. la altele însa numai pâna ce scotii prândisorulU (8). Av. La unele tamilii din BanatU se tine lumina acesta aprinsa în casa 40 de dile dupa înmormîntare. Nat. (4) Nec mea. Macoveid si Horn. când îlu îngropau sau îlu ardeau pe rugii (2) Dupa ce î-au închisii ochii îlii lega pe sub fâlcî cu o basma anume ca sa nu întepenesca cu gura cascata (3). atunci se stinge (6). BurduhosQ. caci se crede ca sufletulii trage la apa (5). LV: «Morientibus illos (oculos) operire rursusque în rogo patefacere quiritium magno ritu sacrum est. Inmorm. de Vas. Lumina. 55. care i sa tinutii în mâna sati la capii în timpulu repausarei. iar dupa înmormîntare se aprinde în trei seri dupa olalta în loculii unde a repausatii mortulii (7). Corn. si numaî atunci i se deschideau din nou. XI. No. si se pastr6za pâna dupa înmormîntarc. Besand. vedi si Burada. publ in «Albina» an. stud. ca mortea sa nu-i para asa de înfricosata. ve4I Burada. III. qui digitis lumina condat. . condet amica manus. 7. acoperii cofele cu apa ca sa nu pice sufletulii într'însele si sa se înece. atâtu în Bucovina cktu si în Moldova. (3) Burada. este o datina sacra la Bomanl (1). Inmorin. Când se vîra în scalda. Barbut&. (1) Hist. Inmorm. 8. Datinele Românilortl la inmormintare. de IccQ din CâmpulungO. 7. de G. 43 : Nec mandata dabo. p.

«Totii de-aici vine ca omenii se temii de morti pentru ca Draculu. pentru ca la vremea judecatii celei de pe urma din unghiile acestea aii sa faca S-tiî archang. în sinii sau la pragulu usii. Românii din Moldova însa spunu ca de aceea se taie unghiile mortului si i se punu în slnu. le scote din slnu si i le arata. iar dupa ce more. fiindii-ca fie-carui omii pâna si In (Jiua de acjî t-a rSmasH negru sub unghii.londnâ. «Mai departe trupulii omului se pote cunosce si de pe aceea ca e alii s6ii.52 când la scosu din apa. câtu traesce. de loca din Baia. din cari au sa bucine în cele patru cornurî ale lumii ca sa se întrupeze omenii si sa se strânga la judecata. ci a le pune în sînii (4). a nu le asverli. ^ nu negru. se lasa ferestrele si usa casei deschise. dupa ce le taie. llu Întreba Dumnezeii : unde i-su unghiile ? sa-sî dea sema ce a facutu cu dînsele ? si daca le are. atunci omiihl ar fi curata sub unghii. . si firulii sau sîmburele acela e riutatea omului De-aici vine apoi ca emulii sudue asa de spurcatii si urltii. mâneo-ar acolo unde a înseratu. care pretinde ca trupulu omului e alu s6u si nu alu lui Dumnedeu. Vasile BurduhosCi din CâmpulungQ si de Ti tu Zaharescu stud. îndatîndza Bamânii de a taia unghiile celorU morti si totu din acesta pricina lî privighesca eî tota noptea. pentru ca la a doua venire fîe-care trebue sa dea unghiile apostolului Petru ca sa-sl faca trlmbita dintrînsele (3). nelasându-î sa stea singuri In casa. . sa i se pue tn stnu. sa aiba pe unde esi sufletulQ. Îndata se apropie de trupulii lui spuindii ca trupulii omului e alii s6ii. temendu-se ca nu cumva sa vie Draculu. e r6u de dtnsulu (2). in. «Din pricina Dracului deci dara. Cacî daca trupulu omului n ar (i proprietatea sa. p. Afara de legenda acesta mal exista la Românii din Bucovina Înca si urmatorea credinta cu privire la unghii si anume: Pe fîe-care omu. cum more unii omii. de stud. se cuvine ca sa pue unghiile. precum i-a rSmasii si lui nisipii. Totii din acesta causa multi insi îndatineza si de alta data când taie unghiile. de 6re-ce elii a fostii acela care la scosii din fundulii apei. iar de nu le are. caci daca n ar fi slmburele celii r6u Intrînsulii. 36: «Când o persana trage sa m6ra. gimn. si sa pue mâna pe dînsiî (1).» (o) Com. emulii ar fi curatu ca mtrula. De aceea fie-care omu. cum more si se duce tn cea-lalta lume. fiindii-ca se tine de pamlntii si pamln tulii e alii sSft. MichailU si Gavrilil bticine.

Totii în timpulii scaldarii. |5) Coni. îlii radii frumosii (7). daca celii repausatii. Vedî si Burada. de £1. Em. ca sa merga curata in cea-lalta luine. ci tot-odata sa mcrga si cu corpulu curatii pe lumea cealalta (3). <7) Pretutindene în Bucovina. (6) Dat. cit. din Ropcea. (4) Dict. corpulil i se scalda intr'o albie. dupa credinta Româniloru de pretutindeni. 53 O sema de însî Insa nu taie unghiile celorii morti din causa ca.» Rom. i le-ar spala si ierta si elii (5). daca în timpulii (1) Dict. nu e datina de a se face scaldatore pentru celii mortii. din Mahala. corn. e pentru ca mortulu. de d-lQ I. p. ca sa se duca curata pe lumea cca-laltâ. adica la ^iua învierii. com. acesta chiar si 'n casulii acela. Maî departe se maî crede înca si aceea ca daca repausatulii s'a marturisitii si comunicatii cu st. «Dupa ce opersona amuritd. (2) Cred. Roin. si sa merga cu sufletulu în împaratia ceresca (2). Sima: «Omulâ se ?3calda. gimn. Românca din Manasti6ra. de d-la G. de Cuparencu. e barbatii înaintatii în vîrsta. precum buna-ora în satele Uopcea si StroescI. de Elisaveta Agapi. si a celortt din Stupea* corn. (2) Credinta Rom. gimn. Nistorfl din Malini. (3) Dict. districtulCl Suceviî. corn. (3) lon^uâ. p. de Al Bacid. op. Inmorm.36. de Ionica alQ lui lordachi Isacd. narii ave cu ce sui pe scarî la ceru (1). ca la (liua cea de-apol.(t) Dict. dupa cum credu si spunu eî. când ar ave omulii unele pacate maî micî. traindu pe pamlntu. înfatisându-se curatii înaintea luî Dumnedeii. stud. sa fie curatitii de tota întinaciunea (4). când apa e rece (6). de M. precum si pentru aceea. de Cuparencu. Roniând din llisescl. de Em. chiar si 'n casulii acela. In unele partî ale Bucovinei. Causa pentru ce se da scaldarii si spalarii ccluî repausatu o atentiune atâtu de mare. ci a se spala numai simplu cu apa prospata dintr unii parîii sau dintro fântâna. de Vasile Ungurt^nu. Georsrescu. taine si la mortea sa a fostii bine si frumosii scaldatii si spalatii. Tomolaga. Agapi. 9 .i (4) Corn. stud. trebue nu numai sa se spele si sa se lepede de tote pacatele câte le-a facutu.

se tntatiseza Înaintea Iul Dumnezeu ca unu tenSru de 30 de ani. atunci. din causa ca. (5) Dict. si lesne pote cu acela ce a muri tu sa se duca totu noroculu^ daca nu se pastreza nimicii dela elu (1). Daca însa mortulii. cit. p. Nistorfi din Malini. dupa ere dinta poporului din cele mal multe parti ale Bucovinei^ celu ce sa rasu la mortea sa sau dupa mcirte. (6) Burada. Acesta se face pentru noroculu casei. batii cuiulii la locu peste dlnsulii. (3) In Bilca. Stupea. de d-la G. 55 ~ tupându-lu. iar de nu la rasu apoi batrânii rfemâne pentru totti-deauna. (2) In Suceva. spre a se pute gati ca miresele (5). Dupa ce Taii rasii. care se pune In c^ra si se pastreza de calra nemurile luî în palamida laSiî spre aducere aminte (6). op. Nevestele. Daca Insa more o femee Ifiuza. i se lasa maî multe fire de pSru netmpletite anume ca s'o vacja Dumnedeii ca este lauza si sa-î ierte pacatele (4). saii facii o borta In usorulQ de sus alii useî.54 ^boleî sale î-a crescutii barba mare. llii spala din noii pe obrazii cu apa prosp6ta si apoi llii stergii pe totii corpulii de regula cu o naframa curata. TodirescT si Ropcea. nu se scie dupa cine se trage noroculu la casa. Inmorm. caci. care rfemâne apoi ca rfesplata celui ce la scaldatii (2). nu-lii radii. Înainte de a-sî da sufletulii. saii cu unii stergarii noii saii cu o fata de masa. voindii a-î Împlini dorinta. Dupa acesta llii ungii pe capii cu untii si-Iii peptana frumosii (3). altii llii punii si tinu în lavita lacjiil si iarasi altii scotii unii cuiii din parete si vlrlndu-lii In locuiti aceluia. ci se lasa despletite. Multi insi din clasele mai Înalte taie mai multe suvite de . ci-Iii lasa asa (1). a lasatii cu limba de morte sa nu-lii rada. llii vira în borta aceea. lia lasa apoi pentru tot-deauna acolo. când sa scaldata. (4) Ion<5na. Tomolaga. de M. Vicovulu-de-sus. precum si tote femeile ceîe bfetrâne. amasuratu credintei poporului. CAmpulungCi si alte sate din Bucovina. se Impletescii. 37. si as- ii) Corn. Fetele cele mari Insa precum si copilele nu se Impletescii. Totii atunci când se peptana mortulu este datina In unele parti de a-î taia putinii pfiru. 10. p.

. pe cari le pastreza apoi In nisce cutiute anume spre acestii scopu facute. sa se pue pe o laita si mal alesu pe laita cea despre amiadi sau din fata casei despre usa si anume cu fata In sus si cu capulu sub icone. îi cu vinu. totu pentru aducerea aminte. de Ionica ald lui lordachi Isacâ. pe lânga aceea ca-lu scalda si Iau. în unele locuri si anume prin orase. corn. districtulu NasSuduluî. taine Todimai spala corpulu repausare na (3). ceea ce însemneza ca elii este gata de duca (1). sau maî bine disu spre usa.p6ru. anume ca sa nu viseze pe celii mortu (2). se pune pe o masa sau si pe nisce scânduri^ cari se as6za In mijloculii caseî celei mari (2). ASEZAREA în cele maî multe parti ale Bucovinei este datina ca mortulu. dupa ce sa Îmbracatii si gatita In vestmintele si n chipulu. din cari Îsi facu. precum si la rezesii si târanii cel mal avuti. Dela modulii asezarii acesteia vine apoi si blestemulu : tcvede-te-asî cu fata în sus^y> sau aved&'te-asî întinsa pe laita^y> care Însemneza atâta câtu : vede-te-asî mortii. precum si a altord Români din Bucovina. 73 VI. lantujele de orare saiî floricele. în Transilvania. Datina spfelaril cu vinii si a ungerii cadavrului cu diferite unsori mirositore o Intlmpinamu forte adese-ori si ntr o sema de bocete. când Înainte de fostu marturisitu si Împartasita cu sf. taie mortului unu smocu de p&ru din capu nemijlocita Înaintea scoteril sale din casa si a pornirii spre mormlntu. In credinta ca pâna ce voru pastra acelu smocu de pferu nici noroculu nu-i va parasi. adica spre rfesaritu. iara cu piciorele spre apusu. în unele sate din Bucomna. Unii Indatineza de a se afuma cu p6ru de acesta. în Transilvania li mai ungu corpulu Înca si cu nisce unsori mîrositore (4). si mai alesu atunci. precum buna-ora In rescî. cum sa arfetatft în capitolulu premergfitoru. cari se bocescu nu multu dupa scaldare In deMahala.

în Uopcea. lon^nQ. corn. ca si în Bucovina. cu capulu spre rfesaritu si cu piciorele întinse spre apusu. p. însa tot-d'a-una cu piciorele spre usa. de Al. 12. sau pe lavitay în casa sau în tinda. de G. adica totî pâna întrunulii ar muri din casa aceea (7). în Vatra-DorneT. de Cuparencu. corn. cit. de unde a rfimasii apoî si (jiicerea: avede-te-asl cu piciorele 'nainten^ adica mortii (6). iar cea mare spre pastrarea vestmintelora si ale altorQ lucruri de preta. de A. (4) LambriorCi. Casa cea mica servesce de regula spre locui tu si ca bucatarie. iar când casa nu este astu-felu întocmita ca sa pota sta cu capulu spre rfesaritu. Daca s ar aseza cu capulii spre usa. de Cupareneu. corn. 12. cu fata. în BoianA. op. Inmorm. 161. Baciu. p. adica spre usa (1). pe o masa saii si pe unii patii facutii din scânduri. Ursaca. în BanatU se aseza saii pe masa saiî dupa masa între feresti pe lavita alaturea cu peretele (5). Pletosd. Simonâ. de d-lâ G.m adica mortâ. Com. Corn.(1) In TodirescT. com. De aice vine apoî si blestemulu: avede-te-asl întinsa sau hmgitu pe inasâ. com. dupa credinta Românilorâ din Moldova^ totu nemulii i s ar topi. Avramii. Inmorm. Tomotaga. si anume cu capulu sub icone. în tota Transilvania. (1) In Suc^va si Ropcea. Baciâ. precum si spre primirea 45spetiIor& mal alesi si anume la c|ile mari. T. p. Aice se aseza apoî cu fata în sus. (5) Corn de d-lîi lonQ Popovicî. de-a se aseza si afara pe prispa (2). de I. adica gata de plecare. De aci este si 4icât6rea: avede-te-asi cu piciârele înainte. dict. în Badeutd. op. cit. în unele parti din Moldova se aseza pe masa. de M. corn. in Stupea. în BoianAsi BosancT.y> Raru unde este datina. (3) Burada. de I. (6) Burada. precum si 'n unele parti ale Moldovei si TSriî'Bomânescl e\n se aseza pe o lavita. corn. în altele însa îlu scotii afara si-Iu aseza pe prispa tot-d a-una cu piciorele spre rfesaritii (4). (2) Cele mal multe case târanescT din Bucovina se 'mpartescîl în trei parti: in casa mica si casa mare. atuncî. 74 în forma de catafalcU si se acoperii cu laicere sau cu scorte frumose. spre rfisaritu (3). Mahala. (2) In Stupea. Macovel. Tomoîaga. maî alesu vara. p. adica gata de plecare. eoni. atunci se pune de regula cu piciorele îndreptate spre intrare. cari se despartd una de alta prin tinda. Bosancl si alte sate din Bucovina. de I. de Av. învfitatora. de Al. . 39: «Pe unele locur! unQ mortâ se as^za cu piciorele spre usa.

în casu când acestia nu sarii fi tinutii bine închisi si lipiti.v (1) Pliniu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Natura a dispusu ca omulu sa intre în lume cu capulu si sa iasa cu piciorele» (2). pun ii pe dînsiî câte unii gologanii de arama saii de argintii ca sa se tie (4).» (3) III. Adica tocmai dupa cum spunii si o sama de Români din diua de acjiî. candelae. cit. Iar Persius ^ice : «Apoi pornescu trîmbitile si facliile: în sfârsUu repausatulu asezatu pe unu patu naltu si unsii cu miresme unsurose. . gata spre plecare. care se numia vestihulum. dupa ce Imbracau trupulu mortului. Dupa ce Tau asezatu îl închidu din noii ochii. tandem beatulus alto Compositus lecto crassisque lutatus aromis In portam rigidos calces extendit. pentru ca ea a fostu în deobste urmata si de Romant Romanii adica. 105 : Hinc tubae. daca ochii i-aâ râmasâ întors! sad gura deschisa^ nasuescQ de a le tocmi ca sa aiba o înfatosare placuta». Sima : «Dupa ce s'a îmbracata mortulQ se pune pe unCL scauna lungii ori pe lavita. BesanQ. an. apoi în Transilvania.» (7) Dict. 57. Stmond: «Dupa ce Tad îmbracata si asezata. totusi semfina a n de origina romana. tiu puneau între camara deosebita a casei. Georgescu si Rom. de d-lQ T. d. I. stud. de unde a venitii adica în pamîntu. Din acesta causa adese-orî cjiceau stramosii nostriî aporrectus esU în locii de amortutis est. (1) M. în «Albina». de cum-va a muritâ schimositâ.I. de Mariuca Nistorfl din Malini. cu capulCL catra funduld casei si cu pici6rele catra usa. (2) Lib VII 8 : «Ritu naturae capite hominem gigni mos est. voindu a Însemna prin acesta atâta: ca mor tulii e gata spre plecare sau ca elu trebue sa merga acolo. de si e usitata si la alte popore straine. Corn. No. (4) Mal pretutindene în Bucovina. 75 Asezarea mortului cu piciorele spre usa. pedibus efferi. pub^. unde îlu asezau cu piciorele catra usa. este Intinsu cu piciorele întepenite spre usa» (3). adica gata de plecare. in alte locuri cu capulâ spre rasaritii. iar daca si de asta-data nu vorii sa se tie închisi. e.

învfit. ori doi tineri. (4) In Crasna. atâtu.76 Ba In unele locuri. cora. ca nu e bine. în Ropcea. (6) In Crasna. Avrama . se pregatescii cu tote cele trebuinciose de morte pentru dtnsulu. de I.. com. în DomanQ. iar cu celii deschisii se uita în casa ca sa vada cine are sa vile dupa dînsulii din acea casa (5). adica ca locuitorii sai au sa saracesca si ca nu se voru maî pute iarasi radica (2). com. în Todirescî. asteptândii numai ora în care sa-I iasa sufletulii (4). din Bucovina cât si din BanaiU (1). daca cine-va este bolnavii din nemulii celui mortii.. si iarasi i se deschidu si rSmâne apoi cu dînsiî deschisi. Ba. ca In casa respectiva are sa fie fomete. (3) In TodirescI. Germana . Germanfl. gimn. De la ac6sta credinta se vede ca vine apoî si datina de a-i lega falcile cu o naframa. credu unii. de At. stud. însemna ca în scurtii timpii are sa mal mora cine-va din casa aceea saii dintre nemurile cele mal de aprope. în BosancT. (7). si de aceea a deschisii acuma ochii (3). Blându. si In Ropcea. In unele parti din Banatit credu Românii ca atâtu cu naframa acesta^ dupa ce i sa luatu mortului de sub barba^ . în cât ca. Alfiî iarasi sunt de parere ca tota viata lui a petrecut o In somnii. gimn. Petric^nd. (7) In Stroescl. Avrama. ci deschisi. com de I. H l^ga si falcile cu o marama sau basma anume ca sa nu Intepenesca si sa rfimâe apoi cu ochii deschisi si cu gura cascata. com. (2) In Ropcea. de I. corn. de I de Cuparencu. credu ca cu celii închisii se uita pe drumulii s6ii. 77 ceî mal muUî insi Insa ca are sa maî morâ cine-va din casa aceea (1). de A. com. com de I. Daca i se Inchidu ochii. Daca sta cu gura deschisa credii unii ca elii se roga la omeni ca sa-Iii ierte (6). de I. stud. CorvinQ. cari I-au fostCi mal dragi. (1) Corn. de Const. Cel mai multî însa credii si spunii. în unele locuri credii asa de tare. de Cuparencu. de Cuparencu. de At. Iar când sta cu unii ochiu închisii si cu celu-laltft deschisii.ca nestându-î ochii închisi si lipiti. com. atunci. Blându. de d-ld losifa Olarid. si anume ori unii batrânii. com. (5) In BosancT. altii ca cere ceva de pomana. în Mihovenî si Bunintî. com de I.

tiindu tare credinta în îs. din contra. Dupa credinta Româniloru din Balacena. de d-ia los. de d-lA Al. pe de alta parte ca sa aiba unu scutu cu caro sa se apere în protiva diavoliloru. corn. Dela acesta datina se vede apoi ca vine si blestemulii: ^vede-te-ofl cu manele pe pieptUy)^ ceea ce Insemneza atâta câtii: vede-te-asi mortii! (1) In MihovenT. si a celoru din Bilca. (6) Com. Onofreiu. de d-lQ G. de pe care la a doua venire a Dom- . corn. Chr. cit. de I. Însemna. precum au biruitii martirii pre dus. Punerea mânelorii pe pieptii. si arma cruci! în contra diavoliloru (2). (3) lonâna. Dupa ce i-au închisu ochii si legatii gura. Olaria. districtului Radautulu!. manii trupesc! si sufletesc!. dupa a altora ca elii se roga In ceea-lalta lume cum sa rugatii si 'ntr acesta (5). li tocmescu manele în crucisii pe pieptii si anume tot-deauna cea dr^pta peste cea stânga. de Cuparencu. ca si cum sar ruga si umili spre a face pe dreptulii judecatorii Induratii ca sa-Iii ierte de tote cele ce le-a pficatuitu In viata (6). Baciâ. districtulu Siretiulu!. (1). (2) Cotn. (5) In Ropcea. Chr. dupa credinta unora. e semnu ca va maî muri cine-va din acea casa (3). TomoTaga. In Tera-Bomânesca. ca si când sar niga. corn. crucita de cSrâj care se pune în mâna mortuluî. a celoru din MSnastiora sau St. cu alte cuvinte ca elii a fostu si a muri tu ca crestina si ca va fi tot-dea-una cu îs. op. 38. însemneza dreptatea sau marturia. 78 In cele maî multe parti din Bucovina îl punu în mâna drepta o crucita facuta din cera galbfena si curata. care însemna pe de-o parte ca mortulu a crecjutu tot-dea-una în domnulu nostru îs. (4) In Stupea. ca elii multamesce lui Dumnezeii pentru traiulii ce la traitii si acuma lasa tote grijele lumesci de pe pamlntii si merge numai cu sufletulii Ia Dumne(jeii (4). pe când va trece vamile vasduJiulul si tot-odata sa-î pota birui. Chr. p.câtu si cu baticelulu pusu lânga mortu la esirea sufletului facu vrajitorele o multime de farmecaturi (2). districtulu Su" cevi!. si iarasi dupa a altora ca elâ asa are a se înfatisa In diua judecatii celei de pe urma de naintea scaunului dreptului judecatorii. esista credinta ca daca unui mortu dupa o (jii si o nopte ii sede gâtulu mole. de Corvinâ..

i se pune în mâna drepta lumînarea. care a credutii în îs. si dict. de Em. si in Ropcea. dupa credinta unora. (2) In TodirescI si Solonetu. care se pune de regula la copil^ insemn^zâ ca sa se apere in cea-lalta lume de diavoli. Merchesa: nCrucifa de c^a. La mijloculu cnmteî^ care se pune în mâna mortului. gimn. Velehorschi. de d-lQ G.» In Stupea. gimn. de Al. de Const. 79 întatis^za luminatu înaintea scaunului dumnedeescu. Cotlarciucd. mortulii are sa platesca luntrea. corn. Chr. de Cuparencu: Crucita de cAra însemna ca cela morta va putâ cu semnula sf. cu care sl-a facutii cruce. cruci merge ori pe unde si ca nimica nu-ia va împiedica aa retina. de I. cac! atunc! fie-care omii. stud. pe când Ia împartasirea din viata acesta Domnulu nostru îs. si mai alesu când are sa tr6ca peste puntea raiului (2). nu era v64utu de dînsulu (1). cu care va trece în cea-lalta lume (4). Just. în cele maî multe locuri se lipesce unii banii de arama (1 cr. caci se (1) Corn. (2) Ck)m de Nic. corn. o turtita asemenea de cera de stupu (3). de M. unde se tmpartâsesce cu îs. de argintii (unii puisorii zn 10 cr. credendii ca cu acea luminare se (1) In Berchiseso!. când voru învia tot! morti!.» In Ropcea. Bacid: ii Crucita de e4ra se pune in mâna mortului ca sa se apere cu dinsa in contra duhurilorti necurate. i se pune între cele treî degete dela mâna drepta. stud. îlu va cunosce Dumnezeu ca a fostii crestinii. Cu acestii banii. pe unde are sa merga pâna ce va ajunge la loculu do odihna. stud. de locQ din Stulpicanî. Chr. gimn.) saii si de aurii.» In Funduld-Moldovel. Cârdel. de Cuparencu. Chr. vacjutu In persona. de G. va trebui sa se înfatiseze câte cu o cruce în mâna înaintea sa. Altii din contra credu si spunu ca lunf)ina. corn. caci elâ pretutindene va fi aparata de st. corn. gimn. In unele part! totii din Bucovina în loculii crucite!. îî servesce spre luminarea drumului din cea-lalta lume. în loculu cruciteî.de Elisabeta Agapi. Avrama : fi Crucita se pune in mâna mortului ca sa-I stea la trecerea vamilorA intru ajutora. stud. ca sa se cunosca: care a crezutii în cruce si care nu (3). Tomoîaga. ce a tinut o în mâna pe când î! esia sufletulii. corn. cruce » (3) Com. sau 5 bani). ce i se pune de asta data în mâna. dupa puterea omului. Chr.nulu! nostru îs. Jemna. . de Em. corn. în unele parti din Transilvania^ precum buna-ora în tinutulii NasSudului.

Turtur^nîl: «In mâna se mat pune o cru. Decf de aceea i se pune mortului gritarl la capd ca sa aiba cu ce plati omului de lânga rid. Bucuresc! 1866. de M. de Al. unde ar av6 sa iasa afara.» Lambriord. are sa tr^ca prin mal multe vami. trebue sa tr^ca printr'o vama^ unde eîntunericd. în altele însa i se l^ga de cheutorea camesii. nu te lasa sa treci. ca sufletulu repausatulul sa aiba cu ce plati vamile^ prin cari are sa traca. . Poesil populare ale Românilord. com. II. Avramii: «Români! din Solonetî si TodirescI spund ca sufletulQ omuluT. corn. pe cari n'a fostii în stare sau nu a voitii a le plati în viata (4).» 80 istorisesce ca pe cea-lalta lume sufletulii trebue sa treca peste unu rlQ latu si mare.(3) Corn. p. sta cine-va si trebue sa platt^scâ banutuld acesta. are sa tr^ca peste una riU mare. si daca-1 platesc!. corn. Românii insa aCt uitatd si pe Carona si rîulCi SHx si câmpii Elisel din mitologia stramos^sca. ca sa-lQ tr<5ca. com. Simd : «In mâna dreapta i se pune o cruce de c6ra si und crucerid ca sa platâsca vamile !n cea-lalta lume. p. p. dupa a altora Insa vamile sau strajihy ca sa pota trece maî departe si sa ajunga la loculu de odihna netmpedicatu (2) . de d-M T. cita de c6ra cu und bând lipitd de ea. ca sa aiba cu ce plati vamile.» Burada. pentru ca asa e datina Românului ca sa nu merga nicaerî cu mâna gola. Jemna. op. Avrama: aRomânil din Solonetâ si Todiresc! credd ca sufletul^ omului dupa ce se despar(esce de corpA. si servesce spre acelasi scopu. cit. care sta lânga apa. Bacid: «Banuld i se pune in mâna ca cu dinsuld sa platdsca unul bdtrânâ mosn^gâ ca sa-ld trt^ca peste un Ci rîQ mare in cea-lalta lume.» I. (1) Cred. In unele locuri însa atâtu din Bucovina cât si din Moldova si din Transilvania j crucerulu acesta i se pune în mâna drepta (5). si iarasi dupa a altora. Inmorm. si acesta poporulQ o face fara a se gândi la antica obola a lui Carona. si acolo este und omCL. si nefiindu elu tn stare a-lu trece singurii. 140 : «Afara de 4^se\e monede. se mal pune si câte o moneda mica în mâna mortului pentru ca sa aiba cu ce plati pe cea lume barca lui CaronH. de aceea pund 6menil în mâna celui roortd sad la capd unuld sad mal multi gritari. de d-lQ V. 6: «Este in tara o datina veche de a pune câte o mica moneda in mâna fie-carul mortd. (4) 1. 161: «punându-I în mâna o cruce de c^ra cu und banutd lipitd de dinsa pentru plata vamilorU vazduhulul. care sta acolo si acela Uu trece apoi cu luntrea (l) .» ~ Rom. dupa ce se despartesce de corpd. de când Christianismuld a înlocuita religia pagânismulul. eld te lasa sa treci peste apa aceea. din Balac^na. prin urmare nici înaintea luî D-deu (3).» (2) In Boianfl. Simona. iar daca uu-I platesc!. iar la p6rta cea din urma. când este a-lCl Inmormintâ. de Cuparencu. adica ca sa aiba cu ce plati vamile (6). precum si pentru aceea ca sa pota plati tote datoriile. si a celora din Stupea. i» Nic. p. da banulu acesta unui luntrasu. Horn. Cotlarciucd: «Avândd sufletuld mortului sa tr^ca hotarele lume! acesteia.1» Idem de eadem. Alexandri. de Em.n (3) In Ropcea. V.

6 . spre acelasi scopu. acelA bana se l^ga la degetulCL celd mied dela mâna drâpta. p. Corvind. ne spunii bfetrânil. lon^nii. Când daii sa scota mortulii. p. In vechime. fn districtuld NasSuduluI din Transilvania. Stanescu. 36: «Unul niortfl i se hagii o para de argintfi pe degetulA cela mica dela mâna dr(3pt&. p. se pote rescumpSra. oe-lQ conduct! pe ac^t& cale grea si pe care aUd-feld n'ar put^ s*o faca. Inmorm. de unde vine apoi si locutiunea proverbiala. de d-lil los. de mal multi Români din locA. de L Georgescu. (6) In MihovenI..» (2) Corn. fn Câmpulungd. Inmorm. (4) Corn. (1) Dobre Stefânescu. în DomanA.(4) In BerchîsescI. p. in aLumina pentru totf» an. învSt. iara Ia degetulu celu micii dela mâna drepta i se lega. com. i3) Burada. 369 . de T. 17. de George Velchorschî.» Burada. In Bucovina^ si anume în Fratautulii vechiii. com de V. pe care îlii daii apoi unul betiva de profesiune ca sa-Iu bea. de Constan. districtulu Radautulul. IV. ci tot o para legata la degetilJi> (1). cit. Slin Tara-român&cd este datina de a se pune în sînulii mortului 24 de parale sa platâsca Ia cele J24 vami câte o para. (Jicendu-le celoru bogati si sgârciti c& anu o sa iaî lumea cu tine. si fn Secadate. ca atâtii în Moldova câtii ^i la Românii din Transilvania acestii banii se punea în gura mortului (3). unde-lii lasa pâna ce scotii mortulii din casa. iav& alaturia cu dlnsulu unu batuelu de alunii cu unu cruceriu Ia unii capStii (2). op. Cârdel.» D. de Dim. JfaritmUf Inmorm. Burduhosd . este si astacjii datina de a pune mortului unu puisoru de argintii sub limba. com. com. In credinta ca cine va bâ rachiii de acesta nu va be mal multii în tota viata sa (4). com. Olariu. op. Studi! asupra literatureT poporale publ. (6) In Voitineldy com. U RominX. Tn BanatU este asemene datina de a se pune In sînulu mortului 9 cr. ro $a aiba cu C9 plati vama pe lumea ceea-lalta. Bucurescî 1888. cit. atunci ÎI scotu puisorulu de sub limba si cumpara pe dînsulii rachiii. In credinta ca mortulu are sa trica prin nâue vdmî pâna la raiu si cu cel 9 cr. o para de argintu ori si de arama. p. 323: «De asemenea nu se uita nici o data sa lege de degetuld cela micQ alo raposatului câte una banO. ca s& plat^scâ ângerilora. Simond . 17 : «In judetuia Prahova.

e parte de origine veche pagâna. Inmorm. si când luntrasula u primitii banulii. gimn. daca mortulu a fostii unu omu avutu. porta înspaimentatore se închide pe mormîntulii ierbosii» (2). 17. acestia pe cari îî duce unda (luntrea) sunt îngropati» (3). 17. si se aseza în acea crepatura (1). în mâna. Datina punerii banului în deosebite chipuri arfetate maî sus. 83 ranta de a trece cu barca balta cea glodosa. la capu sati în secriulii mortului. p. Inmorm. si parte do origine mal noua crestina si anume cea dintâi. precum si credinta despre causa punerii sale. In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Todirescî si Solonetu. Avrama. iar cea despre platirea vamiloriJL cu multft mal posteriora si anume de origine apocrifo-crestina. Precum facii Românii de adi. asa era datina si la Bomanl de a pune în gura mortului saii în secriulii acestuia unu banii.82 In unele sate din Transilvania se crepa lâ unâ capâtu bfetulu care se pune tn sicriu. In fine Virgiliii ne spune: «Tota multimea. (2) Corn. Juvenalii ne spune în privinta acesta ca «în timpii ce noulii venitii sta pe malu si este cuprinsii de frica la vederea înfricosatului Charon. In Târa-Bomânesca^ ne spune d-lii lon^nu. în gura. li punu numai unu singurii gritarii la capii (2). care . ca «daca unii mortii este lunaticii si înc^iuatii cu unii frate alii saii. oholxxroholtLS^ crec^endâ ca repausatulii va trebui sa-Iii dea luî Charony pazitorulu dela porta iadului (Hades). de I. ce-o ve^î aici este saraca si fara mormîntii. precum pe crucita cea de c6ra. In Propertiii înca aflamu acesta : «Rugaciunile misca inimile deilorii . adica cea despre platirea unul omii ca sâ-lii treca pre celii mortii peste unU rîa saH apa marCy e de origine curatii romana. lî punu ma! multi gritarîy iara daca a fostu saracu. nenorocitulii a pierdutii spe- li) Burada. stud. De multe orî Insa acestii banii se pune numai pe secriii saii se arunca In gropa (3). anume ca sa-Iii treca cu o luntrita peste fluviulii AcheronH sau peste apa Stix ca sa pota aslii-felii întra în Hades. Acela acolo este luntrasulu Charon. neavendu nici unu banii pe care sa-Iii dea cu gura» (1). p. (3) Burada.

Infelix nec habet. Porthmea. urechi. XI. parte. quem porrigat ore trientem. când more. quos vehit unda. care se nasce cu caita pe capii. de d-la Jos. IV El. p. Românii din BancUU. p. cit. V. Pe pieptii i se pune. i se împaneza ochii. mortulii nu putea esi afara (1). Portilor ilie. Totii d-lti lonenii ne spune maî departe. 41. 37. care sa taiatii In (Jiua de Ignata. guam cernis inops et imhumataque turba est. cinci (^\\e Înainte de Craciunii. ca sa nu . nasulii. care trebuia sa-î provada cadavrulu cu cele necesare. i se lega trupulii cu rugii. ca sa nu se faca strigoiA .. de regula o mosa. nec sperat cenosi gurgitis al num. si pe urma mai punea alaturea cu dlnsulu Înca si unii b&tu de unii sucii de lungii si ghimposii de macie^ (trandafirii de câmpii). Charon : hi. o icona saii o cruce de lemnii. Obserat herbosos lurida porta rogos. (2) Lib. de aceea. de-ar fi fostii acela de oii si ce etate sau genu. se vede ca totii spre acestii scopii. iar dupa ce-lii îngropa se slobode o pusca pe de-asupra mormîntuluî. II punii în ochi. ca nu cum-va sa se Intorca ca strigoiU pe pamîntii. In cele mal multe parti locuite de Români. în locii de meiii saii petricele. apoi ti ungea corpulu în diferite locuri cu unsore dela unu porcii. pentru ca Incolotocindu-se cu vestmintele In ghimpii acestuia. si asa se pune apoi în mormîntii (5). (5) Op. 265: lam sedet in ripa tetruraque novicius horret. sepulti. (1) Juv. în nasii si în urechi i se pune meiii anume ca sa nu se faca strigotU. Olariu. Chîematulu strapungea mal tntâiu scafârlia mortului cu unu acu lungu. nari si gura. ca copilulii. acesta se face oa sa nu se ivesca vre-o vrajba între cei doî frati pe lumea cea-lalta» (4).trâesce. m V. (6) Com. în gura. care era menitii a-lii opri sa iasa dm gropa. tamâe (6). gura si urechile cu meiii si pietricele. cit. 326: Haec omnis. se crede ca dupa morte se va face strigoiil. iar în ochi. U) Op. (3) Aen. sa se chieme unu sciutorii (cunoscfitoru). 84 Maî de multu era datina In Banata ca la fie-care mortu. VI. 7 : Vota movent superos : ubi porti tos aera recepis.

sa nu se umfle. se iea (3). p. Apo! com. care. 41. câta si din Moldova si Transilvania. Dupa ce se pune mortulu în secriu. In Tera-Bomânisca esista credinta ca daca cadavrulii vreunul mortii. 15. însemneza. anume ca sa nu cresca. 298. Pânza acesta. atâta sta si ea pe dlnsulii.se apropie duhurile cele necurate dedlnsulii. Dela acosta pânza. si numai în casu când e diformii la fata. dupa puterea omului. 85 mortu orarii pe frunte ca sa fie pazitu de foculii celu nestinsu(l). iar când se pornesce la gropa. Inmorm. care se numesce giulgifi. vine apoi si proverbulu apare ca t-aa luata pânza de pe obrazUi^^ care se aplica unui omu forte slabii si palidii la fata (5). este datina de a se pune pe mortii si o secera. cari visiteza pe celii mortii In cele trei (jiile. înca si o pânza alba si curata de casa. care trebue sa aiba lungimea corpuluî. capata mirosii greii. cu care câtu sta mortulii în casa. Walachische Mârchen. de maî mult! Români atâia din Bucovina. si daca este cu putinta. se acopere si peste obrazii cu dlnsa si asa se înmormînt&a. In viata lui a facutu multe pfecate (4). p. de Ionica ala lui lordaehi Isaca. sovontl sau respeti (2). . p. (4) lon^na. (3) Corn. 1846. Afara de cele însirate pâna aicî se mal pune peste întregii corpulu mortului. se acopere de regula numai dela mâni în josu. fie elii diformii ori nu la fata. câtii sta în casa. u. op. Totii In T4ra'Român6sca e datina de a se pune unul (1) Art. câtu sta mortulii In casa. cit. Daca pânza acesta este subtirica si mai alesii strevedie^ se numesce paiora. (2) Burada. ca mortulu se va ap6ra cu dînsa în contra focului ce trebue sa-Iii strabata pâna la raia (3). In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Mahala. lucrata din bumbacii sau luioru. dupa credinta unora. si parte pentru aceea. ce saruta (2). dupa credinta altora insa ca sa-i fie ca podQ pe care trebue sa treca când va merge în ceealalta lume (4). se acopere si pe capii.. pâna la Inmormlntare. înca si mai lunga ca sa spânzure ceva peste piciore. Stuttgart und Tiibingen. atunci. ca sa aiba crestinii. Alb. Schott.

vedî si I-iambriorQ. la mormîntu. Mortea nu te-a 'ngaduitu. (5) Datina pretutindenea în Bucovina si Moldova. Asa Intr o doina din Moldova cetimu în privinta acesta urmatorele : Si-oî lasa cu juramîntîi Sa-ml vil. Iacii mortului o aparatore de pânza câtii corpulii luî de lunga la caro adaogii aripi asemenea de pânza. De ve(jî mortea 'nselatore (2i. Românii din T^ra-Românesca creclendu ca sufletulu omului are sa treca prin locuri caldurose. ca nu o dala se face amintire despre (1) lon^ml. De or- . 36. maica. de Ionica ala lui lordachi IsacQ. una pe pânza de deasupra capului si alta de-asupra pânteceluî. p. De traitii aî fi traitu. p. Inmorin.Punerea pânzei acesteia e atâtu de îndatinata si rSspânditâ pretutindeno. câte una pe fie-care din aripi. Iara unii bocetu din Iransilvania. Tot-odata se facii pe dlnsa si patru cruci. le-tl pânza de pe obrazii De vecjii mortea cu nacazii. (4) In Câmpulunga. 151: «In stirsita ila acopera câta îl de lunga cu o pânza alba numita in limba bisericel giulgiu iar in limba curg6t6re numai pânza . districtulu NasSuduluî. T. 15.. Simontt: «Mortulii se acopere cu o pânza de diferite calitati. de unde a si ramasa vorba ce se dice când cine-va e galbena si istovita : *parca i-aU luata pânzele de pe obraza^K 86 dlnsa si In poesia poporana. dupa cum e si respecti vulQ de avutQo. op. p. Si sa dai tema într'o parti Sa vecjî doru ce poti. cit. Sa iei pânza di pe-obrazu Sa vecjl morti cu nâcazu Si 8*0 iei di pi chiciâri Sa ve(Jî mortea *nsclat6ri (1|. ( 2) Rurada. (3) Corn. 80 Începe astu-felu: Puisorulii meu iubitu. cit. le-tl pânza de pe picîore. op.

nici de cum Insa de m&tasa sau alta materie subtire si slaba. arde de regula numai o singura lumina Ia capti. i se pune Ia capii o cruce si o lumina. 57. In multe locuri. este datina de-a se pune împrejurulii mortului înca si diferite flori si (1) M. No.Besanâ. Însemna ca sufletulii mortului respectivii merge dreptii la Dumne(Jeii. iara la piciore unii sfesnicii. Pe de laturi se punii. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai Ia clasa inteligentei. Sfesnicele se aducii de regula din biserica. op. 8*2 3. si ca sa nu se treca de graba se aprindii schimbisâ totii doue câte doue. patru saii chiar si sase sfesnice cu luminari. lasî 1888 p. caci asimilândn-se acesta clasa civilisatiuniî europene. unde sta mortulii pe laita. 130. cit. de regula. Iar luminele. In acele locuri. Canianâ. Simonft. !n aAlbina» an. totii timpulii câlii sta mortulii în casa. de d-la T. Doine. Iara unde e forte mare lipsa arde si unii opaitii (2). Stanescu. Luminile. în lipsa unui stesnicii. atunci n*ar vede pe unde sa se duca (3). Daca mortulu e asezatii pe masa saii pe scânduri In forma de catafalcu în mijloculu casei. de A. care Insa nici când nu pote servi de (1) M.dinara pânza acesta trebue sa fie de tortii spre a-lii feri mai bine de radele caldurose. si numai la anumite momente tote de-odata. mai alesii prin orase. trebue sa arda ^i si nopte. pe care se afla toiagulU si de care se lipeucii apoi si alte lumini. de ore-ce arzendii luminele. fiindii mal grosa (3). dar fara lumina. Poesit populare. asemenea dou3. I. si cu deosebire prin orase. (2) In cele mal multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. ce se afla într Insele. Ma- . a fostu silita a desbraca datinele antice ale protoparintilorii nostri (1). corn. ce ardii la capulii mortului precum si n prejunilii s6ii. 87 oglinda timpului si a caracterului stramosescu. p. stud. (3) D. Daca n arii arde. vede pe unde are sa se duca. nu ratacesce nicairi prin aeru. cit. In cele mai multe partî din Bucovina si Moldova însa se pune unii stesnicii. (2) Corn. ' asezata întrunii vasiî.

dupa cum e si starea omului. din districtulCi Cernautulul. sa*lu încapa si schimonosâsca ore-cum. Nemijlocita dupa asezare cel de casa precum si tote ne* murile cele mal de aprope ale mortului cari se afla de fata. In acelasi timpâ In satele de peste Prutu. Cantemirâ. 149: «Cadavrula nu se îngrdpa îndata fn diua cea dintâi. ce o ati dupa dînsulu. saâ. la cel bâtrâni mal muitu ver^i si fara fata^ iara Ia ceî maî tineri de diferite colori. Georgescu: «O lumina sad doud. (3) Com.» (3) In Ropcea. câtu sta mortulu asezatu. voindu a-sl arata întristarea si jalea cea mare. si a le anina pe nisce cuie. precum si cele ce au a se pune la procesiune si a se da preotiloru si cantoriloru bisericesci. dupa împretrei nopti. scotu din lada tote lucrurile menite a se da de sufletulu celui repausatu peste secriu. cu floru sau alta materie n^gra. p. daca sunt dintr o clasa maî înalta si mal culta. Dupa acesta se alunga atâtu cânii câtu si mâtele din casa ca nu cum-va. dou6 (jiile si toti omenii din comuna asezata^ daca a muritu de morte na(jiile si doua nopti. urechile. Descrierea Moldovei. Academie! române. pe o polita. com. de I. com. la cari se afla de regula numai câte o singura oglinda în casa^ o iau de pe parete si o ascundu în lada (2). precum si *n unele sate de dincoce de Prutii din Bucovina. Tomolaga. de regula trei jurari. iar taranii.oovel 8t I. caci dupa spusa Ro- ii) Dim. în casa. Jemna. 88 anume. de d-la O. 89 mâniloru din unele parti sau Intemplatu casuri. Totu atâtea (jiile stau mortii si n vechime (1). de M. unde cânii si mâtele^ tragendu forte tare la hoitu^ aii stricatii fata. acop6ru tote oglinzile din casa câte c o mânestergura. ca nimeni sa nu pota cauta într'însele. în timpulu acela. ard5 4iua si ndptea pe timpuld cfind e mortula în casa. ca nu cum-va sa fngrbpe de viâ pe vre-unA morbosâ. ruda safl frânghie de-asupra mortului (3). . ci astepta pâna a treia ^i. ba chiar si manele mortului (1). care numai a lesinata. nasulâ.» (2) In Balâceana. Ed. cu deosebire însa de colore mal muItu rosie tica. Astu-felfi sta mortulu turala. ca sa-Iu pota vede în care a repausatu. de Cuparencu.

Veleborschi. II. caci. ci. se punii sub vre-o copae. gimn. publ. I. de G. ca mâtdCj dar mal cu s^ma câniî^ carii sunt adevaratii prietini al omului. I. nu-Iu potu de graba uita. câtu sta mortulu pe masa. de £1. pentru ca sufletulii omului. Adevfirata causa Insa pentru ce se alunga cânii si mâtele ' din casa. stud. Burduhosâ stud. sa nu se pue pe vre unulu din aceste animale necurate (3). precum si 'n alte parti din T&a-Bomânesca^ nu numai cânii si mâtele. pentru ca loru li-I forte jele dupa omâ. Georgescu. archeologie si filologie. preota In fioianfl. gimn. ca miscându vre-o pisica numai pânza de pe mortii. dupa ce se despartesce de corpii. se arunca pe câne saa pe mâta. fiindu animale spurcate. com. an. pentru-c& totd-deauna râmasita apel. si din causa loru apoi nu pote sufletulCk esi din omu nici din casa afara (2). St. sa nu Împiedice sufletulu mortului de a merge la Dumnezeu (3). trecendu. (2) In Manasti6ra. se omora. In plalulu Prahova. toti ceî de fata aii fugitii din casa (2). ca spiritele necurate ce s aru afla Intr Insele. se tnchidu tn pimnita. de Nic. de loca din Campulungâ . inv6(. voi. com. MacoveT. Agapi si in BerchisescT. din Costâna. care se descânta si române In funda. 386 387. V. se lega. Credinte pop. Altii iarasi credu ca In câni si mâte. BucurescI 1884. ba chiar pâna si sorecil. nu e cea arStata tn sirele de mal sus. Rom. II. (3) Cred. ca prin acesta aa St. de aceea se alunga din casa. preotâ în BadeatQ. com. Cotlarclucâ : «O bab& mt-a spusa ca eânfi si mâfeU sunt animale spurcate. in Secadate. Cotlarclucâ din StulpicanI si Titu Zaharescu din Baia in Moldova. dupa cum spunii unii Români din Bucovina.Mal departe credu si spunâ Românii din unele parti ale Bucavinet. se ascundu spiritele cele necurate. 80 prindii. gimn. saii se ducii tn câmpii departe de satii si se lasa acolo anume ca sa nu treca peste mortii. Turtur^nO. alunge t6te relele din casa o (4) Revista pentru istorie. de d-lG Av. se crede ca mortulii se face strigoia si vine noptea si la toti din casa le manca inima (4). de Dragosa Bumbacât stud. ci si gainile. nu numai ca sa nu treca peste mortii. ci totu-odata si pe sub acesta. cari arii ave datina de a umbla prin casa. Dreptâ aceea trebue alungate din casa. si a ccloru din StulpicanI. S'a Întâmplatii adese-orî. V. caci cum ar trece Îndata n'ar fi bine (1). p. Nic. în «Lumina pentru 90 In BanatU. corn. Negoescu. (1) Corn. iar dupa cre- . totu din causa de pe urma se pazescii forte tare cânii si pisicele.

gusta din apa si franzola de pe ferestra (1). precum si tote cele-lalte lucruri. de d-lQ I. Si de 6re-ce. Olarlu. cit. mal e tnca si acea datina ca In aceeasi ^\ se Înjuga boii dela casa respectiva cu jugulii rSsturnatu spre semnu ca daca a muritu gospodarulu. maî alesii cusma. Pisica ce ar fi saritd peste vre-unâ omd este dusa în câmpâ departe de satd si lasata acolo. apoi Intorcendu-se acasa si mal dispunendu unele si altele. sufletulu merge cu trupulu pâna Ia mormintu^ de aceea punâ ei si o ulcica cu apa si pe ulcica o franzola cu o lumina pe dlnsa. (2) Corn. basma la grumazO. . lon^nQ. credendii ca sufletulii. 91 si cantorulu bisericescu ca sa-î duca corpulu la mormintu. dupa credinta Româniloru. 1888. nimitetvi. In Tdra-Bomân^sca^ daca într'o casa more capulu familiei. caci atunci se face strigofU. dupa ce s'a despartitii de corpii. dupa cum ne vomii Încredinta în altii locii. nu se duce de-a dreptulii In ceriu. dupa ce se desparte de corpii. BurduhosCi. (3) Cred. op. cre^endu ca sufletulu totu timpulu acela.» (1) Corn. 324 326 : «Este importanta a spune aici câtd de înradacinata între 6menl este ideia ca f n câne si pitica si alte animale exista duhuri rele. Rom. com. este datina In unele sate din Bucovina. de lust. unde petrece apoi unii timpii mal Îndelungatii. dupa tote acestea. daca nu este omori ta. In isbirea sa sa nu se bage cum-va In vre-unii câne saii mâta (4). papuci. de V. 474. ce maî simt de neaparata lipsa la o Inmormîntare. ca atunci când sufletulii se sbate si se muncesce ca sa iasa din casa afara. Cârdelu. de d-lCl Tos. iar daca e femeie : tulpanii. tote voru merge anapoda si pe dosu (2). ca sa nu tr^ca peste eld vre-o pisica. din Câmpulungd. câtu sta In casa. se pornesce la orasulu din apropiere ca sa cumpere cele necesare pentru mortu. din Bilca. (4) Cred. Totii atunci. In fine. când se alunga cânii si mâtele din casa. 36 37: «unCiniorta este pazitd ca s& nu trdca peste eld vre-o pisica. barbatulu sau unulu dintre nemuri. caci se face strigoiU si morA totî a! caseî. materie pentru sucna. com. p. Georgescu. de a pune o naframa curata pe unii cuiii. unde astepta pâna ce vine preotulii totî» an. op. UI. materie pentru zobonvi si ciobote. precum buna-ora In Bilca. merge la preotulu localu si-Iii roga a dispune sa se traga clopotele pentru celii repausatu. caci sufletulii. BucurescT. ci adese-orî se vlra In animale precum si In alte obiecte. Stanescu. nici chiar s6rece. p. cit. Rom. p. se pune pe naframa de pe cululii respectivii.dinta altora. Aft cea mal mare veghiere pe timpulu când mortulQ este în casa.» D.

asemenea stegu se radica si astazi In tumulii bisericeî saii tn clopotnita. Gherla 1882 p. adica care. 92 ~ VII. gimn. (2) loand Nitu Macaveid: «Datinele poporului romând Ia înmormintari. . 39. si atunci se radica de-asupra luî pe casa unu stegu (1). Burada.Mama repausatulul. (1) Corn. stud. dar numaî când more vre-o fata mare sau vreunii feciorii holteiii. Dela datina radicariî acestui stegii se vede ca vine si (ticaia aa 'nchinatU stegulily> care însemneza atâta câtii a murita si care e forte respândita nu numai la Românii din (1) Burada. 94. în «Amiculii Familiei» an. 12. a apucatii a intra intre cei-laltl feciori în jocii (2). Inmorm. (2) loiK^na. inele. 8 9. stud. p. îmbracare afara pe târnatu. Inmorm. Inmorm. In Transilvaniay si anume în tinutulQ Nas6udulu!.: «Când e bâiatâ saQ feciorâ i se face unâ st^gd si !la pund în turnulCi bisericeî. Com. Acestii stagii. lepadându-sî tote podobele. p. (3) Pretutindene în Buco^^na. op. cit. cit. S T fi G U L O In unele locuri din Moldova era mal de multii datina de a se scote mortulu dupa. respective sotia saii surorile sele. precum: cercel.» (3) loand Nitu Macavel» loc. BoeriQ. Ve^l si Burada.» publ. împodobitii cu florî si maî alesii cu barbanocii (3). de Al. iar fetele despletindu-sl pe lânga acesta Înca si parulii si lasându-lii pe spate. care sta sese sfiptSmânI în loculii unde sa pusii. precum si cele-lalte nemuri maî de-aprope de partea femcesca. margele si altele. gimn. 12. p. câtii a fostii în viata. p. Incepii a jeli mortulu bocinduse si vaicarându-se deasupra si prin prejurulii lui (3). de lust Cârdelu. VI. are forma patrata în marime cam de patru decimetri si e de colore alba.

care se lupta din resputerî contra dusmanului. religia si vi^ta. învinsa de slabiciune. mal ca era sa m6ra. cu închinarea stogului si viata lorQ e repusa. în care se afla mortulu si anume. Românii. daca e cu putinta. m6re. asa cjicândd. a niuritd. pentru ca dusmanii nu-I crutafi. vd(}^nda dela o vreme ca cu t6ta barbatia si încordarile sale. 152: «In vreme ce se petrecâ aceste.. cacî numai asa ne putemu esplica dicala «a închinata sUffidit^ (1). aâ avuta a lupta necontenita cu cel mal aprigi. se tragu tocmai din tinutulu Nasâudulul si alu Sân-Glorgiului.» 94 In alte parti din Moldova^ precum buna*6ra tn Malini si alte sate de sub polele Carpatiloru^ Îndata ce a muritii cine.. und baetanâ da fuga la popa ori la dascald si cere und prapurQ ca sa-ld razime de 'naintea casei. si ra inchina HigulU^ va muri. adica se preda.va si sa asezatu pe laita se aduce. Dela acosta împrejurare (dar p6te ca si dela alta) crcdCl eH ca vine proverbulâ «a închinatii aUgulUii adica s*a predatu mortii. adica sa se predea dusmanilorâ. Când buciumula îl striga la rasboiâ. ci-I omora A . ce vrea sa-I repue viata. si daca se închina. el sariaâ cu totii si se luptaâ cu o nespusa barbatie..93 Transilvania ci si la cel din Bucovina si cu deosebire In acele sate aî caroru locuitori. nefîindu-ml cunoscuta datina închinarii stogului la morti. anuntându-i-se preotului localft trista Întâmplare si rugându-lii a dispune ca sa se traga clopotele dupa celu repausatu. Caci a se da în acele vremi pe mâna dusmanilor Q era mal totd atâta ca si când singuri sl-arâ fi luata vi^ta. cea maî mare parte. (1) In anula 1877. di si nopte cu arma în mana. care se razima apoi de stresina casei. sa-sl apere t(^ra. nu mal e nici und chipd de scapare. nici când nu se încumetai. EI tre* buiaQ sa stee. dupa cum ne dovedesce istoria. ca vettitora de tnârte^ si tot-odata sa-I poftesca pentru cetir ea stâlpilor Q pentru ndpte. în partea despre rfesaritîi (2). vrândâ nevrânda închina steguld. cit. se aduce de la biserica o cruce sau unu prapuru. iar sa închine st^gulQ. In cotro vedeaâ fâlfâindQ st^gula de rasboia într'acolo mergeaâ si el. sciindd prea bine ca atunci. asa si omula. nu numai unu prapurii. Totâ aice e loculu sa tnsemnamu ca dintru începutu punerea sau radicarea steguluî acestuia se va fi esprimatu prin verbul u a închina. vtnai ca era sa închine atigula^. p. ca in ori-ce vreme sa pota da pieptâ cu dusmanii s6I. scrisei urmatdrele sire cu privire Ia dicala acesta : «Precum o armata. ci si o cruce. se închina mortii. mal crunti si mal amarnici dusmani. In Bucovina precum si 'n unele parti ale Moldovei cum more si se aseza cine-va pe laijâ sau pe masa. si sa n fosta lupta ori si c-âtA de înversunata. (2) Ijambriorâ op. totusi aveaâ speranta ca yotCl învinge. Dupa acasta se batu de Înaintea useî tn fata .

la rendulii sSii. dupa deplina învingere a crestinismului asupra pagânismulul. învfitatora. se punii de regula sub parete de naintea casei (1). sa Înlocuitii cu st^gulU. neputendu-se pretutindeni capfeta bradani vercjî. iar de cela-laltu crucea. Împodobitii cu flori. op. care porta unii stSgil ne-- (1) Dict de Mariuca Nistora. ca. Daca Insa. se tragu si clopotele dupa celu repausatu. se lasa sa stea acolo pâna a treia (jii. Mal pe urma Insa. sau. Elu servesce ca semna. ca In casa respectiva se afla unu mortu. care representa cipresulu Romaniloru si despre care voma vorbi mal pe largii In capitolulii urmatorii. ca hradvdU dda mortî In unele parti din BanatU se numesce praporii (3). de d-la loand Popovicî. si legându-se de unulu prapurulQ. In acosta presupunere ne Intaresce Înca si Împrejurarea. 95 gru respective o marama negra pusa într'unu baticelu (1). ca s'a mal dusu unulu din mijloculu lorO. ori ceva mai târziu. In fine In BanatU^ când more unii june saii o fata mare. (3) Com. Bojînca. ca In casa cutare se afla unu mortu sa pusu pretutindeni unu bradanU tvumosn si verde. dându-se prin acesta de scire sateniloru. cit. Prapurulu din Bucovina si Moldova Inlocuesce stegtdu Româniloini din tinutulu NasSuduluI. adica pâna ce se Inmormlntâza mortulu. De odata cu radicarea steguluî sau razimarea praporului. cu cununi si cu marami In forma ca unu stegu (2). In restimpulu celoru trei (jiile^ ploua sau ninge^ atunci ca sa nu se strice.casei doi pari: unulu de o parte si altulu de alta parte. (2) D. S'auda nemurile De prin tote partile. precum si tuturorii trecfitoriloru. casnicii însciinteza pre nemurile din alta comuna despre caBuia de morte prin unii trimisii. dupa cum spune unu bocetii din Bucovina: Sa traga clopotele Sa resune vaile Si t6te dSlurile. ca sa se Închine imediatii dupa repausarea unul omii. cu prapurulii. si acesta. dupa cum spune unu altu bocetu din Macedonia : Toca si câmpan'asunâ Tuta lumea tras*aduna . 213. T. Dintru Inceputu credu ca spre a arata sateniloru.

când petrecu pre unu copilu micii la mormîntii si anume când ajungii si daii sa Intre In biserica. unfl barbatii plinii de virtute. Dovada despre acosta datina nu prea laudabila avemu si urmatorele versuri. Ca-tl mal vine-unii voinicelii. de buna sema ca cele mai de multe ori dela starea repausatulul si plata. rostescii. iar daca a fostii unii omii sarmanii. între multe altele. OlariG. Ca vine sa putrecjesca! In acele sate însa atâtii din Bucovina câtii si din Tdra- (I) Com. câte se afla la biserica. de d-lQ los. când more unCi copilu se trage putinu^ iara când more unii omii In flore. Daca celu ce a muri tu a tostu unu omu bfetrânu sau unulu In florea vietii sale. De aice vine apoi ca cele maî multe Românce. unii feciorii saii o fata mare. trage clopotelii. danda. ce le puse multu regretatulti nostru poetii V. atimcî se trage forte multii (1). se tragii de regula mai scurtii. ce-o potii da nemurite sale pentru scopulâ acesta. când mure unu omu bStrânu. Alecsandri In gura paraclisieruluî din opereta « JhraclmerulU saii Florina si Florican : Daca m6re-unii boerii mare Punii clopotele 'n miscare. na. se tragii tot-dauna mai lungii. asa si tntr acesta. Dar nu vine sa traiasca. 96 Romanaca^ la ale carora biserici se afla numai câte unu singurii clopotu.Tru mormîntu sa îli te puna. atuncî se tragu tote clopotele. Daca repausatulii a fostii unii omii avutii si cu vacjia In satii. daca nu tocmai tot-d'auna. Iar când morii 6menl mat mici Tragii clopotulii de calici. Tinerelii si frumuselii. Si facii mare dandana : Danda. înv^tatora. clopotulu se trage mal multu. danda. adresândn-se catra clopotelulii ce se trage. si urmatorele versuri : Trage. daca însa a fostu unu copilu se trage numai clopotulu celu micii. tragerea mai lunga saii mal scurta a clopotelorii atârna. . Sa-tî percjî mintea dupa elii. Insa precum In multe alte privinte.

In fine mal e de observatii tnca si aceea. la amia(j[i si sera. 97 tulu la tintirimu si pâna ce se pune In gropa^ se tragu ne Întrerupta si numat atunci Inceteza pe unu momentu când se facA starile. In (Jiua de pe urma si anume de cum se pornesce mor- ii) D. înaintea casei celui repausatu. 98 - VIII. cu mere. si a se pune apoi nu muitu dupa repausare. U Bomâal. In unele sate de pe sub polele muntiloru din Bucovina si Moldova. linca (2j. ^04. (1) Corn. cit. clopotele se tragii regulatii de trei ori pe ^\ si anume: dimineta. (2) Opere complete. câtii sta mortuia In casa. op. Voi. câtu si cel din unele parti ale TransUvaniely credu ca sunându clopotele forte jalnica voru urma tnca multe morti una dupa alta (1). cu smochine. Inmorm. In timpulu acela. Georgescu. ca atâtu Românii din unele parti ale Bucovinei. 321. strafide. de d-ld I. Stânescu. Bucurescî. dar mal alesA In cele . linca. B R A D U L 0. prune uscate. Mmriana. p. cu naframi. precum buna 6ra tn Solea. Prima ora însa se tragii immediatii dupa repausarea si asezarea celui mortii pe laita saii masa. Mal In tote partile locuite de Români. p.Care suna ca tilinca: Linca. linca. ca semnu ca tn casa respectiva se afla unu mortii (1). II. nuci. si mal cu sema In TransUvania^ este datina de a se împodobi untl brebii cu flori. 1876.

sau de prunu sau si altii pomii. 27. In partile. se Impodobesce o cr^nga de merU. dar mal al«s(i und bradU ttniril si frumosâ. in op. daca mortulâ a fosta ciobanii. Inmorm. o naframa. 57 : «La casa repausatuluT. decât o sulita de lemnii de bradii. . cdme de mare si alte mâruntisurl^ cumparate de prin dughene. rom. tinutulii Hategului.dela Munte. în «Albina* an. Mariand. mal vârtosd la feciori si fecidre. unde nu se afla bradu. bradulU acesta. apoi cu canafl de stramatura de diferite colori. publ. p. SibiiQ 1879. I. dict de M. p. FI. 28. IV. albastra. cu cunune si flori. si o lumina^ cari sunt menite pentru celu ce are 8a-lu duca pâna la mormtntâ (1). daca a fostu logodita. stud. brdddnaftt. pomulii saiî bradulii nu este alta. se lega la bradu si lâna dela ol. ve4î si n Bradulii la pop. 89. negra. «Braduld» publ. (3) S. târfa si târft^U.^ de 8. Pe lânga acestea se mal lega de dlnsulu Înca si unu colacu. sad afara la mormintd lânga capulQ mortului si astazi se pune ort ce arbore. saii si alte inele. In verfulu lui se lega unii chifcheneU (5) rosu cusutii firumosii (1) Corn. Besand. numittt altmintrele si brddanU. 27. Vatra-Dornel. se împodobesce cu felu de felCi de zaharele. princjendu-se cu cule de ea. pag. in «Albina CarpatilordA an. cari se lega de ra- (1) Burada. CandrenI si Negra-Sarulul.» (2) Burada. ce se pune numai la fete mari si la flacaiasi. iSe46t6rea)» Falticeni. Înalta ca de unii stânjenii. stergare. si râmânu acolo (2). de Nic. care adese-orl se infrumuset^za. busuiocii si hârtie alba (4). In Ddbrogea se iea unii copacii de lemnii de prunii si se Impodobesce cu canura (lâna) rosie. In comuna ResinarI. Mariana. lânga cruce. precum si In altele de prin prejurulu Sibiiulul tn Transilvania. Inmorm. 1892 p. Ursaca.» 99 murele^ si In urma cu tortu de lâna rosie si cu flori. p. Burada: Inmorm. cit. pag-. precum: rosie. publ. 89. La fete mar! se pune în vlrfulu lui cerceii si inelulu de logodna. la flacai Insa acea sulita e Înalta dela doi pâna la trei stânjeni si se Împlânta la mormlntii. si se Împlânta tn crucea dela mormtntii. 39: aDaca-I flacaii saâ fata. In unele locuri se mal tncresteza In coja acestui bradu tnca si diferite figuri (3). FI. No. Cotlarciucfi . tf. cit. In Transilvania. i se impodobesce unQ bradaletQ micA cu fire de lâna boita^ invalatucindd crengele de cari mal atârna si canafl. ca în StulpicanI.

100 cu firii. O cal6torie în Dobrogea. Nota 3 dela p. era^mai de multii asemenea datina de a se împodobi bradulii numai cu cordele rosii. (2) Corn. 89. parte. unii hradu tinirily naltii si frumosii. ca celu mortu . 27. (3) D. pubL în op. care e menita pentru celii ce are sa-Iii duca la biserica (5). în verfulii caruia. iara daca e ciobanii Înca si o floca de lâna. T. de d-Id Rom. galbene si ver(JI si de asupra i se pune o basma negra. Iasi 1880 p. 22. Idem. Inmorm. p. elii se face de aceea numai la teciori si fete mari. se pune unii porumbii cioplitii din lemnii si o cârpa noua. de Ermolad Ghiutâ. cit. fete mari si arare-ori. La cei mai de multii însurati precum si la cei batrâni nu se face nici odata (6). (5) Corn. care era împodobitii numai cu flori. în unele locuri si la tineri însurati. se face pentru barbatii cel tineil si pentru flacai unii stâlpii. «Bradulâ». Bojinca. în forma ca unii stegii (3). p. cit. de Const. 27 28. Inmorm. op. (6) ChischenetL =» cârpa alba. p. pentru ca pe de o parte însemneza (1) Burada. (4) Dict. districtulii Sucevii. cu cununi si cu naframi. 28. 213. unde era cu putinta.. pag. înaintea casei mortului. 212. Burada. 101 tineretea celui pentru care sa facutii. FI.Bojinca. cit. Bradulii la înmormîntari se face numai la feciori holtei. Dupa credinta Românilorii din Bucovina^ si cu deosebire a celorii din Fundulii-Moldovei. Merchesd. iar în Fundulii-Moldovei chiar si astacji se împodobesce numai cu flori si stramaturî rosii. albastre si ver^i (4). op.i4) Burada. daca e june nelnsuratu. Inmorm. In alte partî din Transilvaniaj precum buna-ora In comuna Orlatii. si astii-feld se Împlânta apoi la capulii mortului (2). proprietara. (6) S. p. gimn. învât&torQ. Sima. MarianQ. Mal de multii era datina de a se pune. In unele sate din Bticovina^ precum buna ora In Ilisesci.. naframa. tn care se anina unii clopotelu micutii si inelele mortului (1). stud.

atunci în Transilvania este obiceiulu sa se duca calareti. atunci se trimetu vatajeî Înainte cu bradulu. Cu capulti la vale Fara picii de cale. 28 .» . p. Inmorm. tinutulii Hategului: BradA încetinatii 13) Tinerelulii celu voinicii De unde-aî tunatii (4i. cit. Dela locii pietrosii La locii mlastinosii. adunate în comuna Demsusii. op. Cum nu-I frica de nimicii^ Din verfsorii de munte Ela a rînduitCi. 1892.. Burada. de Ck)nst. Daca nu se afla bradu In apropiere de comuna unde se afla mortulu. Iata aici vre-o câte-va din acele cântece. p. Nota dela p. op. Dela flori mal multe (1) Corn. Dela flori mal multe. TotQ orii flueratii Elii a poruncitii La septe gropasl Si totii calarasi. O c&lâtorie in Dobrogea. ( 2) Bojinca. Dupa înmormîntare bradulu acesta pretutindene se Îngropa la capulu mortului lânga cruce dimpreuna cu bfetulu de vatajelu (vornicelu) alu celui ce Ta dusu (2). ca sa aduca bradu. «Bratluld». Merchesâ. 89. p.se casatoresce pe cea-lalta lume . cit. «Se4ât6reai>t Falticeni. ca sa vestesca nunta (1). p. EI sa mi se duca Si sa mi te-aduca Din verfsorA de munte. si când se duce mortulu la gropa. S. fetele mergu întru întâmpinarea lui si-î cânta pâna trecu din hotarulu satului asa numitu (kcânteculH hradtduHy care se obicînuesce mai multii la locuitorii din unele comune de prin muntii Transilvaniei. 213 . 22. cântându din fluere cântece de jale. Fi. si când trecu prin vreunii satu cu elu. In locuri departate. idem. Mariana. Si pan* te-orii taiatii. 40: aPraduld se pune la mormîntd lânj^a cruce unde rfimâne pÂnâ se usuca.

. 102 Cu nouS topore Bravii sa-ml dob6re. Voinicelule. (4j Venita. Nici a capStatii Nevasta sa-I placa. Ce te-al mâniatii? Noua Bgrebelungi Prin paduri si luncY. Dar* el m'aii mintitii Alii treilea cântecu Tinerelule. Ce esti superatii. Din cel munti carunti Totii mi-aii poruncitii De m*amii coborîtii La mijlocii de tara. Voînicelule. Departe a mers(i Si elii ml-a trimesii Altu cântecu: Tinerelule. Cine tî-a poruncitii De te-al coborîtii Din bradul mal multi. Câ elâ a umblatu.(3) înfrunzita. Dela flori mal multe. Nalta si brad66a Ca elii de frumâsa. Elu a capatata Nevasta de munte. TSrl a 'ncunjuratii Si nici a aflata. Sotie sa-sl taca . Dupa ce-a umblatii. Pe una sa-I vie Dorâ dela sotie. Unde-I apa lina Si iarba sulcina. Unde-I ap'amara.

103 Totâ mi s'aâ vorbitii Si 8*aâ sf&tuitâ. Ca de-unii anii de ^\\q Din alena (1) pe mine (1) Din ura. I Nime sa nu-tî creda. Chischeneii rotatii Gin* te*a blastematii. Nime sa nu-ml credu. Vânturi sa te bata.Pe alta sa-I vie Dorii dela fratie. Vânturi sa ma bata. Omatii sa te ninga. suna asa: Cum n*oIii fi suparata. Vicolâ sa te-ajunga. Ventulii sa te bata. Bradete. S6re sa ma arda. Pe alta dorii dela maicuta. Sore sa te arda. Ca iata ma ducii La capii de voinicii. . brâdeteî Bradii încetinatu Raii te-aii blestamatii. Pe una dorii dela taicuta. Sa totii albesci Sa nu putrecjiescl. Cin*te-a 'mpodobitii Si cin*te-a cusutii. Ca vidra m*a muscatii. Si m'aii coborîtii.

S6re sa ma arda. Toti cu capulii golii Si toti cu top6ra. La celii locii chitatii. Pâna m*aii taiatii. In cornii de gradina. Venturl sa mS bata. Si sa m6 aduca In mijlocâ de tara. cânta urmatorea poesie: Bradule. si-liî aduciî In satii^ urmati de fetele^ cari mergii In urma lorii. Dupa ce Iau taiatii Uii ieaii câti-va feciori pe mâni. tinendu-se cu manele pe dupa capA. Nime sa nu-ml creda! (1) La Cugiru. patru voinici. tn gradina lina Cu apa sulcina. Ml-orii tota flueratii Si s'orii laudatii.EI ca sa mS tae Din aste pârae. De ml-al scoboritii Dela locii pletrosii La loca marghelosii? Eii rendii n'am avutii. Unde-Î ap'amara. când more unu fecioru. Da el m*orii saditii La capii de voinicii. La lina fântâna. Unde-I apa buna. când cobora bradulii acesta dela munte^ si-Iii ducii la casa mortului. se aduce bradidu dela munte cu multa ceremonie de catra feciori si fete mari Îmbracati toti In vesminte de B&rbatore. satu lânga Orastie. Toti sa mS dob6ra . Dar la min'orii vintâ Cinci. Si sa mâ totâ duca. tot In Transilvania. Bradule! Ce rendâ al avutii. Pe drumii. La celii lociî jalnicii ! . Ca el m*orii sadi La mijlocii de satii.

Nalta si subtire. Ce nevasta-ml aî! Nalta. . nu Cu ce-I îmbracata. Nu fii supSratO. voinice! Nu-mî place. minunata. Ca nevasta ta Ea s*a mâneca. Bradule! Nu te supara. De mi te-a uda. Iara dupa ce au ajunsu la casa mortului si au Intratu Inlauntru. Si frati si surori. voinice! Nu te supSral (Ij. voinice! Nu-mî place. La acestu cântecu tnca se repeteza refrenulu : Voinice. Veri si veris6re. Bradule! Nu te supSra. nu. cânta : Voinice. nu. voinice! Nu-ml place. 104 Dupa fîe-care versu alu acestei cântari repeteza tot-odata si refrenulu : Bradule. Iiunorm. nu-ml place. Voinice. .. Daca celu^ cui se aduce bradulu. p. Crescuta 'n padure. Voinice.Bradule. are femee^ se cânta asa : Bradd încetinatâ. Cu fruncja 'ncretita! . De nu te-î usca (2) . Taiata *n secure. nu! Cu ce-I învelita. 28 33. Ca voiniau-mî are Unii dulce de tata Si-o dulce de mama. Se vorii aduna Si te-orii lacrama De nu te-I usca! (1) Burada. Cu haina uscata.

Far'de lecCi de negurita? Ori trupina tt-a slabitu. De-ajungu crengile'n pâmîntu. unde e datina de a se duce mortulu la niormîntu pe carii. Sa mS duca'n josii la t6ra . FI. «BradulQ» publ. far'de cuvîntu. cari mergii înaintea carului. brâdutule ! Ce-tî este. In timpurile vechi însa credu ca si Românii Bucovineni Înca llu voru fi taiatu si adusu tn acelasi chipu ca si fratii lorii din Transilvania. Da la mine c'au venitii Trei voinici cu trei topora La pamintu sa m& obâra. Sa mâ faca valurele. Sa m6 duca 'n jos cu jele Pe-o parte de drumurele. Trei fratiori din trei parti Sa m6 tale în trei bucati. Inmorm. nu exista nici o ceremonie deosebita când se tae si se aduce bradulu acesta din padure. far'de ploita.(1) S. Ori vitele-aîi putrecjitii. bradulii se duce pe umeri de doi feciori. Far'de ventu. cit (2) Burada. secjiendu în carii cu capulu plecatii pe sicriii. dragutule ? Ce te legeni fâr'de ventu. cânta cu unii versii duiosii urmatorulu cântecii : . Far'de ventii. p. Mariana. Ori altil ceva al patitu? Vitele n'aa putrecjitii. iar tetele si nevestele înrudite cu mortulii. Ca dovada spre întarirea acestei credinte ne pote servi urmatoriulu cântecu din Horodniculude-jos^ districtulu Radautului : Bradule. Sa mS puie 'n tinterimii. 105 In Bucovina. 35. Sa mS vada arsii in scrumii * Nici trupina n*a slâbitii. dupa câtu sciu eu pâna acum. In muntii apuseni al Transilvaniei. in op.

Cari te-oru lacrama. Veri si veris6re. Bradule. Altu cântecu^ care se cânta. Nu te sparia. Cari te-o lacrama Si nu te-I usca. Si m'orii înselatii Pâna maorii taiatii: Ca pe min* m'ora pune La onU capii de fata. Pe min*m'orii adusii Si pe min'm'orii pusii 106 La onH capa de june. Ca patru haiduci. La ona stanii de petra. In câta nu te-I usca (1). bradule. Nu te sparia . Ce bore-a batutii. ca are Tata si mama. La isvorii de apa. Da m'orii înceluitu . Ca si elâ. La o putrejune. Bradule. precum urmeza . bradule. când se duce bradulu la biserica si de aici la tinterimu. suna.Bradule. Ca si elâ. ca are Frati si surori. . De te-al scoborîtii De la locii pietrosii La locii revenosu ? Da ea n'asi fi vintU^ Dupa mine orii vintH Totii patru voinici. bradule.

nici când însa pre vre-unQ carii sau caruta. In unele parti ale Banatului este datina ca hradidU^ numi tu altmintrelea si praporii^ care asisderea se pune numai la capultl juniloru si feteloru mari. Drumti tl-a areta Si te-a îndrepta Sa mergi cu s6rele. p. caci nu e bine. Daca te-a întâlni.Bradete. Mergendâ înainte Sa bagi in minte A mele cuvmte. Inmorm.a veni Maica Domnului Si a Fiului. 34. Dar apele-sii curgetore Si'napol ne'ntorcetore (2). Iar dupa ce Iau adusu acasa (1) Frâncu. Tu sa mi-o petreci Si sa mi-te pleci. (2) Burada. cit. Iar nu cu apele. Ca s6rele-I mergfitoru Si'napol întorcfitorti. op. bradete. p. 107 fle lega de dtnsulâ trei marami^ cari se dau apoi dreptu plata juniloru. sa se aduca din padure de juni numai pe umere. De esista si'n acesta tera vre unii cântecu anumitu pe . 176 176. Ori ti. ce Iau adusa din padure a casa si de aice Uu ducu pâna la gropa (1).

când se aduce bradulâ acesta din padure. Iar în gr6pa marilorii. Intinde-tl întinde. Vine'n tulbmare Greii urlând â si urducândii. Marea o ajunge. Vine marea mare. Tota lumea spâlmîntândii. La aducerea sa Insa spre gropa se cânta si aice. Unde-I bradula dinelora. Sufletulii statea Si mi se ruga : Brade. Unda se aduce Lumea s*o îmbuce : Totii malini. nu sciu^ caci pâna acum nam pututu nimica afla In privinta acesta. Sa-mî fil frate. brade. pre cari le scotemi dintr'unu bocetu mal lungii întitulatii (n petrecerea mortulHlr> Sufletii despartitii. Trecfit6rea apelorii. Eli sa le potu prinde Verfurile tele Sa trecii peste ele Marea în cea parte Ce lumea-mî desparte! Eii nu potii întinde Tu sa le poti prinde Verfurile mele . Plecasi se duce. urmatorele versuri. ca si'n Transilvania. calini. De multe mâhnitii. Bra^I din radacini.

Puii te-ortt simti Si el orii suera De te-l sparia.Sa treci peste ele.v 108 T6ta lumea spaîmântându. «In MaidanH. Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade. întinde -ml. Aice insa. întinde. Bra^I din radacini. Unda se aduce Lumea s*o imbuce. Trec6t6rea apelorG. . cari se si aduce din codru numai de juni si numai pe umeri. dar nici de cum pe carA. Ca'n mine-a puîatii Din inima spurcata Rosu solmuletii. Totâ malini. Eli nu-tî potâ întinde Ca sa le poti prinde Trupinele mele Sa treci peste ele. comuna mea natala. . Las' sa fie-asa ! Vine marea mare Vine'n turburare. invdt. In mare-l cade Si te-l îneca . Greii urlându si urducândii (1} Corn. se pune si gorunii numita praporH. brade ! Sa-mî fii frate. lânga Oravi(a se pune de regula numai hrafi. . in DomanQ: BraduIU se pune numai la juni si fete mari. de d-lQ losifa Olaria. in DomanQ. calini. Sa le potâ cuprinde Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea în cea parte. Ce lumea-ml desparte. Iar în rîpa marilorii Unde-I bradulQ (Jinelorii. Când nici vel gândi.

BratJI din radScinl . MultQ mS mal rugai. brade. In mare-I cade Si te-I îneca. Puii te-orii simti Si orii suera. Tu te-I spaimenta. In mare-I cad6 Si te-I îneca. Vine'n tulburare. Grea urlândâ si urducândâ Tota lumea spalmântândâ. brade. Las'sa fie si asa ! Hal. EI mi te-orii latra De te-I spaimenta. hal. Am si e(i unii frate. Radacini a tele Sa trecâ peste ele. calini. Unde-I bradulu (Jîneloru. Trec6t6rea apeloru. Unda se aduce. 6menî pânditore. Ca 'n mine-a 'ncuibattt Si apoi a puiatu GalbSna serpâne^ Ce piere de f6me Nici nu vel gândi. Puii te-oru simti. Intinde-tl întinde. Lumea s'o îmbuce. Las*sa fie sl-asa! Vine marea mare. Sufletulu statea Si mi se ruga : Brade^ brade ! Sa-ml fii frate. Iar 'n rîpa mariloru. Nici nu oiâ gândi. O rugare mare Cu multa rabdare. Unii frumosi pgcurarelCi .Ca *n mine-a puiatu Vidra latrat6re. Totu malini. Ca sa le potu prinde. Brade.

Si are unii toporelâ. Si are verisori. Fie-mî frate ! Intinde-tl. S'aiba trecStâre Suflete-ostenite Catra raia pornite. vine. Unde dorulu îlâ ducea. . Punte peste mare. mi se ruga Tînâra Mariuta : Brade. Bradu-atuncia se gândia Si trupinele 'ntindea . EI te vorii taia Si t«-orii rasturna. suna precum urmeza: Vine marea. întinde . 109 Ca 8a Qe pace. Ce-aduce cu sine? Milurî Si camilurl. brade. Bra^I din radâcinl. Ruga. Maisterl vorii veni Si te vorii ciopli Si din tine-orâ face. (1) AItu cântecu despre hradUy totu din Banata si anume din comuna Ecica^ care se cânta nu numa! când se duce mortulu la gropa^ ci si mai nainte pe când se afla acesta In casa. Iara mortulu îmi trecea. Marea fara nume L'ala-lalta lume .

dupa cum si dela mortii nu mal este nimica de speratii. exlib. In privinta Impodobirel ne spune Virgiliii urmatorele : aStaii Manilorii altare jalnice cu legatorc albastra si cu chiparosii Intunecatu (4). totii asa faceaii si Romanii cu chiparosulii. daca se taie odata. (4) Ve4î «Gazeta Transilvaniei.» Iar Serv. ca nu cum-va sa se pângaresca pontificele intrândii acolo din nesciinta (3). 1891. (2) Muerusca de vidra saA si vidra cea batrâna. 3. 2. nu odraslesce mal multu. fiindii elii unii arbore. iar dupa Inmormtntare a-lii Îngropa la capulii acestuia. IV. Aen.Trupina ta. 121 134. ca sa se puie unii ram& de chiparosii Înaintea casei mortului. Paul. când i se taie fîrulii vietel (1). Pomp. nu mai odraslesce. lib. pentru ca chiparosulu. Fest de significat. Diac. nu mal are viata. Brasova 1881. 110 Precum Românii de astacjll^ asa si Bomanii. tocmai ca si omulii. III^ ne spune în privinta acesta urmatârele : achiparofil (cupresiî) se puneau Înaintea casei mortului. care era consacratii lui Huton respective DitiSy cjjeulii infernului. aveau datina de a pune Înaintea casei mortului unii chiparosa cupressus. Calindaria. p. Dar 8u-a mea trupina Puiat'a puiatâ Ven6ta vidrâne (2).» . No. Lumea-o rSmâne (4) (1) Simeone Mangluca.64 ne spune «fusese Înca obiceiii la Romani. ad. 22. Sa trecâ eâ pe ea ! Eli o-asi întinde. i an. Prinde-a suera.714.» Si precum Românii de adi tndatineza a Împodobi hradtda cu canafî si stramaturl de diferite colori precum si cu naIrami si a-lii duce Înaintea mortului. Brasovfl. Tu te-î sparia Si 'n mare te-! da Si mi te-î îneca. si care era sirabolulii mortii si a jelii. pe an. (3) Serpdica. Excerpt. Galbdna serpâne (3). stramosii nostri. 1882. care. din care causa se si privia ca acestii arbore sta sub tutela parintelui infernului (2). daca se taie.

Kenuntândii colonistii romani din Dacia la Întrebuintarea (1) Od. 14. 21 24 : Linquenda tellus et domns et placens Uxor.» AcesI doi arbori^ chiparosulu si bradtdU. XVI 10. Caeruleis maestae vittis atraque cupresso. pe 60. Acesta renuntare Insa nu le-a cacjiutu de felu greu Întâi. nequisquam pontifex per ignorantiam pollueretur ingressus.(1) Burada. I. . publ. au fostu constrtnse sa renunte la chiparosii si sa Întrebuinteze numai bradulu. (2) Hist. Michaile BesanA^ Datinele Romftnilord la inmormintare. ca Romanii ii puneau Înaintea casei mortului. (3) Moris autem Romani fuerat ramum cupressi ante domum funestam poni. nu Insa si la plebei (3). Ck)Ioniile romane Insa aduse de Traianu In Dacia. neque harum quas coiis arborum Te praeter imvisas cupressos UUa brevem dominum sequetur. care se tine de aceeasi familie ca si chiparosulii (4). (2) Cupressi mortuorum domibus ponebantur ideo. sunt unicii. (4) Aen. . Caci iata ce ne spune Pliniu: «Bradului U place muntii si frigulu. feralis arbor . Inmorm. Viena 1866. in «Albina» an. nat. quia huius generis arbor exclsa non renascilur. despre cari scimu cu positivitate. No. pentru ca In patria lorii originala chiparosulii era Întrebuintata mal multii la Inmormtntarile cele pompose ale patriciilorii. sicut ex mortuo nihil iam est sperandum quam et ob causam in tutela Ditis patris esse putabatur. 63 : . 57.Stant Manibus arae . 111 Iar în privinta ducerii chiparosului la mormtntu si tngro parea lui la capulu mortulu! aflamu la Horatiu acestea : (c Trebue sa parasescl pamtntulu si casa si sotia placuta si din acesti arbori pe care II cultivezl^ nu-tl va urma tie stapân itorâ pe scartu timpu nici unulu^ atara de chiparosulu urgisitu (l)» De multe ori Insa In loculiî chiparosului aveau Romanii datina de a pune si bradU. este arbore de morte si se pune la porta ca semnu de doliu (2). neaflându chiparosi In acosta tera. si alii doilea pentru ca In Dacia afiara o multime de paduri de bradU. II. III. 18: «Picea montes amat atque frigora.

«De atunci aii rSmasii a cepurile cu crucer> In fie-care bradii. nu e nici mal multii nici mal putinii decât Pluton saii Ditis alii Romanilorâ. Trebue sa observamd aici fnca si aceea. nu renuntara eî si la credinta despre puterea acestuia. din contra. IV. Phars*3. care n*a dovedita plansetele plebeice.» (3) Lucan. a tacutii alte cuie de lemnu cu cruce si pe acestea le-a batutu In loculii celorii-lalte.» Ohiparosulu. si scotendu din bradii cuiele de ferii.et funebri indicio ad fores posita. 113 IX. urmasii coloniilorii romane. pinA. Mariana. cit. în «Albina CarpatilorA» an. Iata deci de unde vine datina si credinta Românilorii. etc. stramutara cu timpulu atât datina cat si credinta despre chiparosii cu desfevîrsire la bradu. p. Bradulii. buna 6ra molidQ. Sibid 1879. a luatii si a batutii o multime de cuie de fîerii jurii Imprejurulâ lui. 88. Din contra. ca Romanii intre» buint^za numai hrcidU alhU. FI.442 : «Et non plebeios luctus testata cupressusi» parosula. care are cepuri in forma de cruce. de a Întrebuinta pâna si In <j[iua de a(jil bradulii la Inmormtntarl ! (1) S. . adica (jieulu infernului. era consacratii lui Pluton respective lui Ditis. 213. in Nota 4ice : mBradttlii tocma se potrivesce cu upr $ulii Romanilord» pentru ca precum cupresuld tâiatCi odata numa! lastaresce. s'a mâniatii focu. dupa cum am vfecjutii maî sus. deveni la Români unii aparatorii si scutitorii In contra Diavolului^ care In casulii de fata. O legenda din Bucovina ne spune urmatorele despre brodii : a Cica dintru Începu tu Necuratulîl se tinea scaiu de bradU. asa nici braduld lastaresce maT multa. Dar cu tote acestea a mal râmasii In bradii putina mânie de-a Satanei si de aceea pocnesce elu când îlii pul pe focii (1). nici când insa alta soiA de brada. op. si fiindii ele cu cruce Necuratulii nu se pote apropia de acestii arbore. si chi- (4) Bojinca. «BradulA» publ. Deci ca sa nu se apropie nici unu omâ de dtnsulu. p. ale carui cepuri nu-sQ crescute in cruce.» 112 chiparosului. spunendâ ca e copaciulu lui. daca se taie odata. In urma influentei crestinismului. «Vfecjendu acesta Dumnecjieii.

ve^I Burada. Ionica. Ionica. Aii nu vrei ca sa-mî respuncjî. dragulâ meâ ! Sau : Mariâra^ scumpa mea. mâi^ele. 151. Cu noi nimicii n'al vorbitii (2).Iu striga de vro 3 4 ori pe nume (1). Mari6ra. ce le adreseza ele mortului prourmeza mal departe (Jicendu : Aii d6ra nu mg au(jî. p. iubitulii meâ. (2) Dupa cum e si numele celui repausatA. se apropie de celu repausatu si plecându-sl capulu spre una din urechile sale. Lambriord. draga mea. Ift Somâol. p. Ca de când al adormitu Mal multii nu mi te aî trezitii. precum: cercel. Bojinca.B O C I R E A Ncmijlocitu dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masay ori putinu ceva si mal nainte de acesta. pe lânga acesta. Ian scola si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce : Macar doua. Marianikt Innorm. mal despletindu-s! Înca si pârulu si lasându-si-lu sa atârne pe spate. op. mila mea! (1) Usitatâ pretutindeni !n Bucovina. prindu mai Întâi a. 209 210. tote podobele. 8 114 Si apoi a boa (1) si a cjiice: Da cum de te-aî induratii C)e-asa iute ne-al lasata. precum si 'n cele-Ialte tari locuite de Români . femeile^ cari sunt mal de aprope Înrudite cu dtnsulu^ lepadându-sl^ cum amu amintitu si mai sus. iar fetele. scumpulâ meâ. 9. p. inele si altele. Mari6râ. cit. salbe. lâne (2). cit. trei cuvinte Ca sa le tinemQ in minte. Dupa acestea. Inmomi. op. . precum si dupa multe alte cuvinte.

tnchee astu-felii : De cântatii ti-asî mal cAnta. Când as! duce-o Ia fântâna N'al sci inima-î orî tina. Ca nu vcdii sufletii în tine: Sufletelulii ti-a sburatii Sus în cerîulii colii înaltii Si pe mine m'a lasatii. cit. (3) Vedî si Bojinca. precum buna-dra pe valea SamesuluT. cauta . In urma vScjiondii ca numai de giaba tiu striga. De-alii teii dorii sa me topescii (4) ! (1) In unele partî ale Transilvanie!. op. 81. 151. Te ast cânta ca cetera. op. în altele însa. Inmorm. In acelasi timpii. Dar mS d6re sufletulCi . comuna Reti^^Q se dice. precum in comuna OrlatQ. da Înca sa le mal si raspunda. M'a lasatii sa patimescii In lume sa m'osindescii. p. punendu-sl fie-care palmile la ochi. a ffogl. p. de Mariora Barbuta din comuna Crasna. p. a gUisi. în loca de a boc). 115 Sau asa: Te-asI cânta ca clopotulu. Ori îmi esti multii supfiratii ? (3).Aii tare te-al mâniatii. Dar mS dore inima Ca mî-e negra ca tina. ca nu da nici unii semnii de vieta. cit. (4) Dict. (2) Dict. Dar mi-î fripta inima Si nu potii maî multii cânta Inima mi-I fripta 'n mine. Lambrioru. de maica mea Rucsanda din Ilisescl. Burada. 210. Când asî duce-o la isvorii N'aî sci inima-I orî molu (1).

Bacid si a celor d din Crasna. Tomolaga din Boîanîi. (3| Com. respective fetele. iar altele postându-se la fie-care cornii alii casei. apoi a treia (jli când i se aduce sicriulii si procesia. Inmorm. din Stupea. adica femeile. încunjurându casa de trei orî de jurii Imprejurii. de Al. la amiac^i si sera. în Transilvania.cu cea mal mare luare de sema. 9. Turtur^nâ si G. corn. (4) Burada. cumnatele. Afara de acesta se mal bocesce mortulii când vine vre-o ruda saii prietinii din altii satii. (1) Din districtulu Nast^uduluT. sunt de regula rudeniile cele mal de aprope saii mal departate ale repausatulul. sotiile. femeile. iar dupa aceea regulatu dimineta. ca sa nu cada nici o lacrima pe obrazulii mortului crecjiendu ca lacrimele. dupa ce sau vaicaratu si bocitu de-asupra mortului si prin casa. Îndata ce m6re cine-va. verele. si anume totii-deauna când tragii clopotele. « 7Vim6*ya este un â soia de bucium Q lungd si dreptQ facuta din d6ge de bradâ si legata cu coja de mcstdcana » 116 In o sema de comune din Banatil însa. In unele comune din Bucovina si maî alesii de prin muntî în asemenea casurî se trîmbita numaî cu trlmbita (4). precum: mamele. Fie-care mortu se bocesce pretutindeni de trei ori pe cji In tustrele filele. Rom. se sue pe unu atare locu mai Înaltii. cari aru cad6 pe dînsulu. Cam la jumfetate de ora. iepu afara si aice unele. si anume: ântâia ora nemijlocitii dupa ce a repausatii si sa asezatii pe laita. finele si cumatrele. Mahala si alte sate din Bucovina. laru frige ca apa cea clocotitore si î-aru Îneca sufletulu nevinovata (2). câtu sta acesta In casa. corn. de dlâ T. precum si acelea ce aii statii In oresi care legatura de amicitie cu mortulii. de At. Din acosta causa se vede ca vine apoi si datina celoru maî multe bocitore de a tine în restimpulu bociriî o naframa la ochi. Bncitorele. (2) Cred. si anume când începu a se trage clopotele. corn. Germana. surorile. Simonâ. p. In prima linie însa vintt totii-deauna mamele si sotiile. Daca mortulii nu are rude . când sosesce preotulâ ca sa-Iii iea si sa-lii duca la mormlntâ si pe drumii pâna ce ajungii la tinterimii si se pune In gropa! (2). prindii a boci si maî tare. de d-la V. si acolo apoi Începu a plânge si a se vaeta cu durere patrun(jjfitore pentru celu repausatu (1). dândii prin acesta vecinilorii precum si celorii-laltî satenî de scire despre nenorocirea ce sa întemplatii (3). caci numai acestea Indatineza a boci pre cel morti. care nu se arâtase pâna atunci.

sora. si mal alesft în cele de pe sub p61ele muntiloru. numite plângHâre si mal des tamâuidre. publ. No.» 117 meserie din acesta. p. de-a boci tote deodata pe celu mortu (2). cari sa-Iii bocesca. de multe orT se nalmescd asemenea femei bocitdre. Ca si în epoca Iul TralanA se afla intre femei bocitdre» carile mergâ de bocescQ mortulâ pe la case si pomenescQ cu una tond plângatorii de tote meritele lorii. «Cel morti se bocescâ in cele trei (}ile do n6ue ori. si totu asa pe rendu pâna-Iu ducii do-lu îngropa. 149: «Cel mal avuti îsi conduci! femei hocitâre. p. p. Marienescu în «Familia» an. începu cele-lalte douS de pe urma.op. 140: uBocitulU e untt obiceiA. M. cit. cit. op. fîinda din alte sate dusa dupa nevoile vietii.mal de aprope versate In arta bociril. totu din Bucovina. arStândâ miseria si vanitatea acestei vieti. cari Isl iacii o (1) M. plângd pe celd reposatCi. In Muntii apuseni aî Transilvaniei. sad nesciindâ ele bine a secanta. îs* despletesc^ p^rulCi si mergâ în . op.» D. de trei ori pe fie-care (}i. preotQ în Vicovulfl-de-sus: oNesciindQ a bocî vre o ruda de a mortului.» Frâncu. In alte sate. 68. cele înrudite cu repausatulfi. daca celu mortu e unu june sau o fata mare. iift bocescA in deosebite restirapurl ale dilel : la resâritulâ. iar daca n*are pe nimenea. p. este datina când more unu tecioru holteiu ca sa se adune mai multe fete mari si apoi dou6 câte doua sa boc6sca pre cela mortu si dupa ce sflrsescu cele douS dintâi. Inmorm. atunci unele dintre fetele mari cânta (1) Com. România si Transilvania. cari cânta mal multe versuri de doliCi. se îmbraca în negru. cit. 82. 324: «Muma. pund pe altele în locuia Icra sa cânte laudele si vredniciile mortului. la amiac}! si la vecernie. Corn. preotQ în Badeuta. Plangitârdey fie muma.» Dr. Turtur^na. «Femeile. 152. Stanescu. In unele sate din Bucovina^ precum In Vicovulu-de-sus. 174: «Bocetele se cânta de unele din femeile înrudite cu mortulQ. p. At. Alecsandri. Simond. Pesta 1870 p. apoi ild mal bocescd si când sosesce vre-o rudenie saQ prietena ala repausatulul. si anume când tragd clopotele : dimincta. un Ci felQ de femei. datina de-a se pune mal multe fete întrunii siru de*naintea casei si apoi. Macoveld. plângStore sau si tamaietore (1).» Ve4l Burada. Vf. rudenii repausatulul. apoi se pl&tesce alta fata sad nevasta din satucasa boc^sca. surori. atunci se nalmescii femei straine din satu. cit. rudele sunt dat6re a însoti si a plânge pe mortU pâna la gropa. ce esista la Români de pe timpulQ vechilorâ Romani. amia(}a-(}i si apusuld sorelul.» V. cit. ce nu se arâtase inca. LambriorQ.» Dim. Bojinca. op. 83: «Când mortulâ nu are rude. 214 215: nPrefiee sunt mal t6te femeile poporenilord români. este. cit. rude saâ de astAfelii de profesiune. din contra. ci în numele el o ngtnotenU amica sad o femee platita.» Burada. clatinându*se când într'o parte când în alta. si cari porta adevSratulu nume de hoeitore. Descrierea Moldovei p. Siind. Besanâ. de d-niT Rom. CantemirO. p. si d-lQ V. p. Georgescu si T. Inmorm. 619: «Nu tota-deauna muerea se plânge dupa barbatd. I. (2) Pretutindene in Bucovina. de d-ia Av. stud. Poesil pop. « Albina» an I.

asezându-se la capulii repausatulul. op. în partile Grisului albii si negru din Ungaria. Ghiuta. 2J5. (1) Frâncu. op. (2) Com. virtutile si faptele cele bune facute de celii repausatii în vieta sa. Avramtt si Erm. Din când în când ele lauda vredniciile. virsta si timpulu în care facii înmormîntarile. bocetU. de aceea ele striga si se vaicareza de . 119 Daca repausatulu e unu barbatii saa o muere înaintata în versta. I. ci ele totfl-odata întoneza cu unii glasii jalnicii si monotonii diferite poesii. începe a diice dintr unii fluerii ciobanescii câte o melodie forte jalnica (3). si sunt atâta de iscusite în însirarea laudelorii acestora. (4) Burada. Inmorm. 118 de trei ori pe (Ji la ferdstra mortului: dimîneta. precum si la o sama dintre ceî maî înaintati în vîrsta. iar daca a fostu Insuratu si lasa în urma-l nevasta si copii. In locii de a boci pe celii repausatu. p. (3) Com de d-la loanîi Popovicî. cari în cele mal multe parti locuite de Români se numescii «ftocete» sing. carii trîmbita diverse melodiî de jale de maî multe ori peste (Ji câtu si în decursulu noptii totu timpulu câlii sta mortulu în casa (2). maî alesu la baci si ciobanî. la fetele cele mari. pag. si acela apoi. In Vicovulu-de-sus. Turturena. la prându si sera si de câte ori cânta tot-deauna îsî despletescu pfirulu si-Iii lasa sa atârne pe spate (1). în Stupea. p. cit. op. Frâncu.urma cortegiulal. atunci jalea este cu multa mai mare. înv6tatora. bocitorele se roga ca sa aiba grija de copiii ceî mic! ce au murittî maî nainte de acesta. care scie bine dice din fluerii.» (2) Com. Bocitdrehy nu numai ca plângii si se tânguescii dupa celO repausatii. precum si'n alte sate din Bucovina^ cu deosebire însa la munte. de d-la V. încâtQ ca adese-orl facil pe ceî de fata sa plânga (4). în care se afla familia. de d-la V. maî esista înca si acea datina ca la feciorii holtei. 82 si 83 Bojinca. Turtur^nfl. cu caracterulii. cit. sa se naîmesca si trîmbitasî. se aquira unii individii. iar în unele parti ale Transilvaniei si Banatului (icântece de jaley> si (ncântarî de priveghiU^n si pe cari le îmbogatescii cu improvisatii potrivite cu starea cea trista si misera. în TodirescI. cu asa prefacere sciii sa-sl arate durerea. 174.

D6mne. parte ca adausii la fînea acestui studiii. p. Ca mi-aî venita pâna*n porta Si mi-al luata mila t6tâ. ne-avendu cino îngriji de dlnsiî si a le aduce cele necesare spre sustinerea vietii. carT se sciQ de mal înainte. Altulu din Moldova. Vomu începe deci mai întâi cu bocetele ce se adres^za mortii^ adica fiintei care curma firulii vietii fîe-carui omii. judetulu Siiceva^ comuna Malini Bata-te pustia m6rte. cuvintele ce le 4i<^îi sunt versuri. op. NumSrulii bocetelorii cunoscute bocitorelorti nostre este f6rte mare si variatii. 174. N*al tacutii nici o dreptate.9 120 Cal mâncata frunza din fagi Si-al despartita pe cel drag! . Cum esti tu fâr'de dreptate. M*al despartita si pe mine Cu cine-am tr&itâ mal bine! Coborî. atunci. In scurtii (Jisii fie-carebocitorerostesce totii-deauna numai de acele bocete. în care a fosta repausatula. iraproviseza bocete nou6 pe cari le rostescii totii atâtii de bine ca si pre ori care altii bocetii ce-lii sciii mai de nainte. cit.ce-I lasa fara de ajutoru. informându-se în timpulii din urma despre acesta precum si despre împrejurarile în cari a repausatii. care sar potrivi macar în câtva cu starea celui repausatii. Si-al venitQ pâna în pragd . 152: vBocetulil este unA felâ de cântare jalnica si trag&nata Împreunata cu plânsâ. unde va cere trebuinta. si sunt potrivite cu viata si starea. pe pamîntîi De ye^I m6rtea ce-a facuta. fara protectie si ce se vorft face ei singuri. în capitolele urmatore.. Lambriord. p. (1). Noi vomti însira însa în capitolulii de fata numai o parte mica dintre cele ce le-amii pututâ pâna acuma aduna. iar restulii îlii vomii reproduce parte. din întâmplare. daca nu-î cunoscii de mai nainte viata. Ca venita pâna la pragu Si-a luata ce mi-a lostu draga Si-a venita pân'la ferestra Si ne-a luata mila n6stra !. Si daca. nar sci nici unii bocetii. cit. suna asa: Batâ-te pustia morte. cari se potrivescâ cu etatea si împrejurarile în cari se afla celii repausatii. Unu bocetii din Bucovina^ comuna Stupea.

Venit'al netrebuita! Nu sciii. De bStrânI nu-I rusine. (1) Dict. Ci-al venitii si nechemata . unde-ml esti rugata. Sflrsindu cu vieta omului se adresezâ catre sufletulu acestuia. districtulii NasSuduluI: Of! mânca-te-ar foculii m6rte. De-acolo nu'nt6rce era (2). m6rte. Nu mergi. Nu mergi. Cum mal faci si tu dreptate. spuindu-I: Sufletele tical6se ! . Lasa prunci si lasa casa.Si mi-al luatii puiula dragii (2). de llinca a Mielului Capra. nici pre*mpSratI De taberl incunj urati. La cel tineri înca vine. m6rte. Nu scil m6rtea când sosesce. ce. Sotâ de sotâ ilâ despartesce! (1) Dela morte trecii la viata omului si cjiicu: Ce e omu*n asta lume? Plânge si se 'nveselesce. Nici de noi de cestia-laltl. 121 Mortea cu c6sa cosesce Si pre nime nu feresce. Mariuca Nistorfl. ce gândesci De-alii meii nemii îlii pustiesci? Nu sciâ. Nici pre crai. Ea pe nime prietinii n*are. Casa mare pustiesce. Când ÎI viata mal frumosa. Nu se teme de voinici Nu-I mila de prunci mici.al gândita De-ala meii nâmii Tal pustiitii?! Cum nu-I m6rtea*n lume mare. Altulii din Transilvania. (2) Dict. Si se duce*n alta tera. unde-ml esti poftita.

Miluta mea. . Intr'a cuî cama m'al data? Pietreloru si lemnelorfi.Câta e lumea de firumâsa. Tu te^ndurl si iesi din 6se! Sufletele ticaite! Vecjll m6rtea cum te cuprinde . Ce nu-tl muti viata *nainte? (3) De aici Înainte fie-care bocesce pre celu mortu. strainilorii ? Eu de-acum când oiâ slabi. Simona. Strojinetula. voinicula meu ! Sotuld meii. dupa cum ti dicteza inima si anume: La unu mosnegii. dict de Uie ala lui Onufreia Frunda. de d-la T. (2) Com. 122 Da cum de te-at indurata Si pe mine m'al lasata Totâ de china si de nacazâ Si cu lacrimi pe obrazii? In ce sprijinu m*at lasata. care Iasa pa sotia sa asemenea singura tocmai când i-ar fi foslu mai dragu si mai placutii de traitu cu dlnsulA In lume: Sotulâ meii. care lasa pe sotia sa singura tocmai când îî este mal greu de trâitu In lume: Dragulâ meâ. de d-la T. Cine m8 va milui? (1) La unu barbatu. Simona. (3) Din IgescI. (1) Corn. Gospodarulâ meâ! Draga mea. Negrilorâ. doritulu mefi! Dar de ce to-al mâniata Si pre mine m'ai lasata? M*ai lasata singura *n lume Fara sotie si glume. district.

comuna Secadate. Georgescu. Cum m*al lasatii tu la rSii ! Eii noroculii Tam pierdutii. Pentru bun\ilii Dumnecjeii ! N*at facutii atâta bine Sa mfi chemi tu si pre mine. tu dragula mea ! Dara cum de te *ndurasi De pe mine mS lasasi Cu dragi (copilasii tei Si cu dragi fiutii mei? (1/ Din CalafindescT. iubite scjtulii meii. Cu jale Tani îngropata. O. district. O. dict. 123 R6ga-te de DumnecJeQ Ca sa traescu baremâ eâ Sa-Î scapâ de necazulu greii. Când de aici ai plecata. care sî-a lasatu tenSra sa nevasta vSduva cu mai multi copii mititei: Sotule. La unu barbata. (2) Din Transilvania. De când nu te-am maî v6(Jutii. iubite sotulâ meâ. Cal fostii dulce la vieta Si m*al iubitii cu dulceta. Dupa tine i)lânget6re ! De ce stal între feresti Cu mine do nu vorbescl? Da deschido-tl buzele Sa-tl audii eii vorbele. Sa nu mâ lasi gânditâre. Nici unâ cuvîntâ nu mi-ai data. dragulii meii ! . de Sofia Fr&ncu. O. SiretlQ. Dar spune-mi unâ cuvintelâ Sa mi-l(i punâ la sufleteld. Si-mi mal spune si-o vorbuta Sa mi-o puna la inimuta.Sotulâ meu m*aî înselatQ. sotule. corn. de d-ld I. Mi-ai fosta chiar ca si-o maicuta (2). In pamîntii Tam astupatii.

Cu min*sa nu te *ntâlnescl! (1) Altulii din Banatii. Banit chieltuindCi La iermecâtâre Si descântât6re. Dar'm6rte-a venita Si te-a celuitâ Si m'a sSracitâ ! .Tie d6r* nu tl-a placutii Ce mosie al avutii? AI cerutii unâ copârseii Sâ-tl traescâ sotul ii râii. Am vacjutii eii bine Martine. ti-a fî pficatQ. Dar'cum te'ndurasi De asa mfi'nselasi ? ! Ca me lasi pe mine Cu pul micutei Si prea prostanel. pentru prima 6ra în «Observatoriulâi» an. StrîngStorii la bine. Cre(jil. D6rlecâ tî-oia afla. comitatulii Carasii : Martine. 1880 No. (1) Din Orastia in Transilvania. Câ m'am îngriji tâ Pân'mi s'a urîtâ Pe drumuri âmblândâ. Martine ! Lucratorii ca tine. III. 124 Prea mict i-aî lasata Martine. Fara usi fara feresti Cu mine sa nu verbescî. Si mi te-oid scula. publ. SibiiO. Martine! Tinereii! ca tine. Martine! Si mal scil tu bine. 28.

D6r* s'orâ Indura Si mi te-orii lasa Sa mal vini a casa Sa sedemu la masa. Mergi la Dumnecteâ Si Sânta-Marie Mild sa le fie.Acum te. Cum scil. Martine ! Mal vino la mine Puii de ti-I cresce. Cu prunci sa prân(}im(i Si sa ne vorbimâ Sa-I casatorimili. Se-alasi ficiorii fâra tata . Sc61a-ti musatlu caplu-a tea Si nu ni fa aistu a rSa. Ca-sO pre prostanel Si iau rSmasu Ia rgâ. La gasde slugi bagati ! (1) Altuia din Macedonia.asi ruga De m'al asculta. Ca-sâ pe ulici6râ De f6me sa mora. Fumelia cui alasasl. urbea Bitolia: Av(Ji vrutlu sotlu-a ftîea Iu mi alasasl ? Iu mi demandasi. RSmânu ne*mbracatl. Ca sâ faci unâ bine Chiar si pentru mine Si puiutii tâl. parintesce. Martine.

M. Me lasasl fara umbra în câmpie Si-ml lasasl copiii pe druma. Si. 125 S6rele si fti-o arda PI6Ya 8i fil-o bata. Tine nu-ml alasi ca s'trec. Gleile a chisalieY ni dedesi. Sa lasi feciorii fara tata Si pe mine fara gospodarie. Talfâ. 1870. Pesta. Tu alta lume închisisi. BunIIi tuti fii le taliasl. sota ala mea î Unde m& lasasl. te armâtusis!. Vintu laiu si vintu scret. VI. comuna DomanQ. Ci e loclu. Te adarasi. publ.Si mine nicochirata. At. Aucjl Iubite. p 619. . Ospetli nu li mutrisi Si cu gura nu li grisT^ Ne asteptasi. ne pitrecusT. Venta negru si venta pustia Tu nu m6 lasasl sa treca. Copiii cui lasasl! Radica-tl frumosula tsa capa Si nu ne fa acesta rSa. Marienescu in « Familia o an. M^alasasI fara umbra*n pade. comitatul^ CarasA. (1) Din Banata. prima 6ra de d-la Dr. irati tu aduna T6ca si campan'asuna Tuta lumea tra s*aduna Tru mormint sa ni ti puna. ci ni fecesi. Cui me 'ncredintasi.AI alasasl fumelia'n cale.

Cheile miseriel îmi dadusi. Negrilorii. Ce e foculâ ce ne facusi. Care cum mi 8*a scula Totu pe dînsii î-a mustra. draga mea^ Draga mea. Mândra ca o garofita? Si cum de te-al înduratu Copiii de tl-al lasatQ. Nici pe nime cu credinta. In alta lume pornisi.Sorele sa mi-1 arda. comuna Magarova: . D6r*mamuta si-ara afla. T6ta lumea ca sa se adune In mormîntii sa mite puna(l) La o nevasta tiniraj care a lasatii mal multi copii mititel : Mari6ra. Ca de astazi in colea EI mamuta n*orâ avâ. când mi s'orii scula «Mama» pe cine-orii striga. p. Iasi 1883. T. I-a mustra si judeca. 126 Nic! mamuta. (1) T. Mititel si ne*nvgtatl Si prin lume nepurtati? Copilasii tl-al lasatii. Sl-atuncl unde te-orti cerca. Cântece de miriologhi (bocete) adunate în Macedonia si pubL in «Convorbiri literare» an. Da'ntr'acul sama lai datii: Lemnelorii ori pletrilorii. fratele tââ aduna. T6te bunurile mi le taiasî. TenSra ca o mladita. Burada. nici miluta. Te gatisi. strainilorii ? Si el. te înarmasi. N'asteptasI. 6spetil nu I-al bagata în sama Si cu gura nu le graisi. P16Ia sa mi-I bata. 39. Tdca si clopotulâ suna. Tovarasi. ne petrecusi. XVII. S'aiba cine-I mângâia Si de straini apfira ? (1) Altulu din Macedonia. Iubita mea! Cine mi te-o sfatuita De-asa ten6r*al pornitii.

ne disfterdata. Tl-alalasI paea nepurtata. Si nica ne urdinata. Cu doru mare te asteptai. iubita mea ! Te maritai. Tru sote nica ne esita Si nica ne harsita. Cu dorii mare ti asceptal. nedesmierdata. ti petrecul. Fiica mea. haraua prota ! Cu cuscrimea ne-vi(j[uta Nemisticata necunoscuta. Nicuchira fti ti facui Doi aîiî nica nu umplul. te trimesel. Nemestecata. Iti lasasl zestrea nepurtata Cu sotele înca neamestecata Si înca nealintata. Antâia iubire. Ti vi4ul ti harisiî Va s' vedu mani sotlu cu alta Si mine arman amarîta. ântâia bucurie Cu cuscrimea nevecjluta. Doi ani înca nu împlinisi. necunoscuta .Hilia mea. Laia de mine ti maritai. Ne crescuta. Sevdaea prota. Necrescuta. vruta mea! Ti maritai. Gospodina te facui.

XVI. 127 Draga sorii. Singureii! si prostanelii? (l) La o fata maritata: Draga mamil gospodina ! Tl-au venitii nemurile De prin tote satele. care a lasata unu pruncii orfanii In grija fratelui eî locuitorii în alta comuna departata : (l) Din Bucovina. Dupa dulce tratiorvi. Am sa vadu manI barbatulu cu alta Si eu remanu totii amarîta ! (2) La o vMuva tengra. Ser mana do mine te maritai. Micutelii si prostanelu. sora. (*2) Burada. Iasi 1883. Cu fata la resaritii. Sc61a. satulG Crasna. Cum sedemii. Draga mamit gospodina ! . te trezesce Si luî nenea tu vorbesce. p. Si ele te-orii întreba: Cum tî-al plivitii gradina ? Da gradina tî-aî plivitii Cu spatele la pâmîntii.» an. m6rta cu dorii. districtulQ Strojineta. 491. Scola. Ti-a fi. sora. C'acusî nu te maî vcdemii. Te vgcjuî. sora. Cântece de miriologhî. de \e^\ bine Cum sedemii totî lânga tine. si pecatii. sora. publ. Ca prea micii tu Taî lasatii. în «Convorbiri lit. C&'X departe'n strinitate Si n'a pututii primi carte. Cum pe George sa-Iii grijesca Si cum sa mi-lii ocrotesca. Dar când cartea mT-a primitii Elii. Cum sî-o tine casa el îi. dict. ne vaetamii.Si înca nedata'n lume. te alintai. de Mâri6ra Barbuta. 8*0 si grabitii Si Ia tine ml-o venitii.

Olarid. Si nu te'ntorci înapoi. dict.am pusu. . învâtatora in Domanu. tata. Ca I-al lasatQ mititel (2) ! Iarasi la unu tata: Tatucuta. Sa âmble copiii tâl.Câmesuîca-tî s*a negri. de Maria Manei u. Si-ola uscao'n gândurele Si ml-olâ strânge-o paturele Sl-oia cata la prunci cu jele. Da pruncii c*oru întreba Pre tatuculâ lorii asa: w Unde-a remasâ mamuca ?» «A remasO la bunica» (1) ! La unu tata: Tata ! unde te-al mutata. Nicî în apa de îsvorQ. 128 -' Si mamuca tî-a spSla-o. care Ta cantata surori! sale Ana. si corn. Ca tl-a fi destula de. Si pe noi cum ne-al lasata? Scdla-mi-te. scala. tata hal ! Cum de te-aî dusa dela noi. Numai în lacrimi de omâ. de d-Id los. La mamuca s'o trimetî Din iundulii pamîntuluî Pe suerulii ventuluî (1) Din BanatQ. De când Dumnia-ta te-al dusu Trei flori în p6rta ml.a sara! Sc61a-te si-ml esi afara Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava. Nici în spume de soponii.

corn. (2) Corn. de d-ia T. com. Dumnla-ta n*al mal venita. (3) Din Secadate. diot de Cairina Racolta. Te cunoscu pe ochisori. . Primavara va veni. Barbuta. Siretului. . district. Ca Iesi copiii cu dorii. Si baetii lâra mama Nu-sQ luati nici într'o sama. Ori te duci în alta tara. Caci copiii fara tata Nu'ncapO nici în lumea larga. Barbatii fâr'de femei. 129 Ca sâ-tl dââ si Dumi-tale O'nflorita mândra flore. Traescii copil tara muma. Maica. La o mamay din Transilvania: Maica mea! un*te-al gatatâ? Si tu pre noi ne-al lasatu Numai în haine de vara. Macovelu. Georgescu. de d-ld I. Prin plalula vSsduhuluI (1). dict. (1) Din Bucovina. . Simona. malculita mea! Acum cin'm*a mal cata. C*aceea e tara buna. (1) Din Badeuta.Florile aii înfloritd. (2) Din Bucovina. Toti plugarii vorâ esi Numai tu vel putrecji (2). Altulu din Transilvania^ districtulfl NasSuduluî Dragulâ meâ tâtucule ! Eâ te cunoscâ pe sprincene Ca Iesi copiii cu jele . Da sa-ml trimeti o scris6re. Prin fluerulQ ventulul. Copiii far*de parinti La toti 6meni-sil uriti . de M. Stândâ ca nisce ângerel. satula CalaflndescT. Când m'al lasatG Dumne-ta (3). satulâ Crasua. de d-ld Av.

iBraorm. Florecic'a putredî Miresa tl-a'mbâtrâni. (2) Ur= unuia. No. Sotie nu tl-alluata. ce va fi de mire. Spune-ne macara ce-va : (1) Vechl=mal multa. ce va fi de mire. publ. satulii Crasna Draguia mea N. (4) Obarni=indrepta. (7) T. 130 Altulu din Istria: Mama mea. T. Nigder (5) nu te voi vede. O calatorie in satele românescl din Istria. VIII. 3c61a-te si te trezesce Si cu gurita graesce Si ne spune vr*una cuvînta Dela nâmurl din pamînta. (5) Nigder^de acum înainte. . din Bucovina. Sirotita (6) Io. (S) Acmice=acuxn. ! Cum de mi te-al indurata Si pe tatuta! lasata ? Da de ce n*al asteptata Sotie sa-tl fi luata. Cire me-ar pute juta ! (7) La unu fedorit holtau. Cire va mire acmice (3) cavta ? Cotro vo îo cu mire obami? (4) Io sâm finita ca n*am tire. (6) Sirotita=sermana.al gasita sotie. Cotro voia mere? Vechi (l) n'amnicî ur (2) în lume.Mtiantk. la BomilnT. 168. Te-aî pornita la cununie Si nu ti. Sibiia 1891. Cire va mie da pare. Burada. in «Tribuna» an. Cu fl6re te-o însemnata.

Ospetli fii li taliasl. Cu catranii ml-o înegrisi. Ginere nu închisisi. Din casa sa te pornesca. Pe-a cui guse ml-aruncasî. Da ea cu cine-a grai. Amorurile nu le trecusî. Ne cuscri amisticat Ci si-îii fac si eu laia. fiira sora. nici la fartatâ. Vula laîe îii u bagasî. Ginere nu pornisi. Ca holteîasii-a putredl Dimineta s'a scula. Usa cu cleia fii u înclisesi. ce ne lâcusi! Ce facusi. Fara frate. Far'de altuia mS lasasl. ne la iartat. Preotulâ sâ t!-o cetesca. Casa mea mî-o închisesi. ci ni fecesî! Ce fecesî.131 Ti-Î bine-acolo ori ba? Sc61a-mi-te. Si te uita pe fer6stra Ca-tî vine-o carte domnescâ. nu te da. Cu catrane îli u laisî. Usa cu cheia mi-o închisesi. Far'de altu me-alasasî. Altulu din Macedonia. Sivdaile nu le trecusî. Ne la nun. Nici la nasa. ci ne-adarasl ? Cu coruna în cap fugisî. Singura ca cucuveaoa? V5ma cale nu-alasasl. Pecete mare tu-ml pusesi. Da ea pe cine-a striga? Prin tote coturile-a cata De urma nu tî-a mal da (1). ce mi-al dresa ? Cu cununa 'n capa fugisi. Mamuta de-unde-a veni. Casa mea îli înclisesi. Hareile îii le chirusi. comuna Magarova : Hiliul-a îilett. N'avuî tihe s-îii liatî nora. OspetiI mi-I oprisi de-a veni. Fiulu meO. . Bucuriile mi le pierdusl.

Fara frate. (1) Dict. Hiliul a-îiieu tu loc se-inclide.Nici cu cuscri amestecata. Pit Vlachie îii alagasî. Si cânta bilbili la cap. Mine m6rtea mi jelesce ! Loclu tut el se desclide. hiliu. Ajutati-ml s6tele mele Si voi veris6re t6te. Ci e liliea. Si cânta privighitorile la capa T6ta lumea se bucura. fiule. . N'avul norocii sa-mi ieâ nora. Ce e fl6rea ce trimitemâ? Cum ne-am hotarîtâ ! Paserile verii ce-sl cânta. Di furtuna fii-ascapasi Si în casa îîil vinisi. Ce se facti si eu sermana Singura ca cucuveaua? Nici o cale nu lasasl. 132 Ci sa-fii fac. Ajutati-fii a mele 86te Si voi cusurine t6te. Mana de mana 8*ne-acatam Praglu s' traca s* nu-1 alasam. Mâna de mâna sa ne apucamâ PragulA sa treca sa nu-lâ lasamâ. Ca mi te dusesi de la mine. fâra tine. Ce sa fac(i. Masi di m6rte nu fugisi. de Mari6ra Barbuta. Ca fii te dusesi de la mine. Pe-a cui spinare m'aruncasi. Tuta lumea se-harisesce. ci pitrecem? Di caile cum n& iecem ! Puglili-a veralel. fara sora. fara tine. ci-si bat.

Barbuta. Scumpulii mamil ângerasu. Ca*n pamîntii îl putredîf (1) . (1) La unu hoUeiasii. Dragulii mamil ficiorasii.Pe mine mârtea me jelesce ! Pamîntulîl totAse deschide. satulii Crasna . Primavara c'a veni. Fiulii meH în pamîntti se*nchide. Numai de m6rte nu fugisi. 3' (2) Dict. Florile ti-orft înflori. Pe mamuta de-al lasatO ? Da cui mi te-al potrivitii Fratiorii de-al urîtii? Ian sc61a-te. de M. Dara tu mi-al facuta mare Si avama supSrare. Brudiorl si strainiorl î (2) La o fata. Nici plivi si nici privi. Da cum de te-al înduratO. Draga mamil. publ. p. în «Convorbiri lit. Dumnia-ta nu le-l plivi.» an. fiica mamil. Si deschide-tl ochisorii Si ti-I vede fratiorii Cum I-al lasata brudiorl. satulii Crasna : Dragulu mamil holteiasu. din Bucovina. 133 Eâ am gândita ca tu mie Mi-I face o veselie. XVII. din Bucovina. holteiasCi. Cântice de miriologhil. Naframa cea de nânasâ Tl-orii pune-o la prapurasii. Draga mamil. scumpa mamil! (1) Burada. De furtuna îmi scapasi Si în casa îmi venisi. Nafrimuta cea de mire Tî-orvi lega-o la psaltire. In Valachia mi-al alergate.

Altulu din Macedonia. In loca de june mormîntâ îti daâ Si colaci de cara la capa îti staâ. . Gione tine nu-fil luasî. Barbuta. Voiamâ sa mi te scota din casa. Brizna (3) me filia Ca asa tinera (4) murit. Tujna (5) sirota io dupa tire. (1) Dict de M. Altulu din Istria: Fata în versta murisi. Nevasta cu petala pe fata Si acum remasesi fata In pamîntii îngropata (2). Nevasta nu te facusi. comuna Târnova: Feta tu ilichie murisi. Tu loca di gione mormintâ îti diaâ. Vream sa fii ti scot din casa. 'Nvesta cu teliurile pri fata Si tora armasesi feta. Cu cuscri nu te-amestecasi June tu nu-ml luasI. 'Nv^sta nu te fe^esî. Si colagi di cara la capu-tl staâ. Cu cuscri nu ti amestecasi. Betâra (6) ce voia face. Tu loca îngropata.

N'al traiti sa fii voinicu. N'al traitii sa te faci mare. Eâ. Colacii de cununie Ti I-oiu da la liturghie. Te-a luatu din scaldatâre.. 134 Ca nu te voiu vechi vede. Io sâm sirota N'am nici ur în lume Neco Domnul. (5) Tujna^umilita. satulii Manastirea Ilomorulul : Dragulu mamil ângerasâ! Da cum de mi te 'nduras! Si tituca ml-o lasasl? Mama tita cui a da Pe cine l'a desmierdâ? Draga mamil floricica AI sburatâ ca-o rindunicâ. în Convorbiri lit. Colacii cel de nanasi Ti i-oiu da peste salasu. Nu va ma cire purta apa . (3) Briznassintristata. . Ce voiu acmu face. 168. în locCi de botejune. in «Tribuna» an. O calatorie in satele românesci din Istria. Te-a luatu mârtea de micu. Cire me-ar juta ! (1) La unu copilU de tîta.. 490. Cântice de miriologhil. VIII. Milostenia ce-o faci Sa fie pentru saraci! (2) (1) Burada.. No. (6) Betâra:=:b£traua. La cruci si la fanarele . (4) Tinera=tânera. Natramile frumusele De cumnati si cumnatele Le-oiii pune la prapurele .. XVI.(2) Burada. Tî-oiO face îngropaciune. p. publ.. din Bucovina.. publ.. an..

Sc61a-te. 135 Altulu din Transâvanta^ comuna Secadate: Puiuia meO fl6re de vara. In acele parti. (2) Ficiuric = ficIorasCL (3) MaratQ=sermanQ. Daca m6rte-amarnica Tare m'o mal otravitii La pamîntâ m'o oboritil. înv6tatorCi. (4) Lae = negre. tl-aii sositii! Da eti cum me voiti scula. XVI. Cântece de miriologhi!. unde este datina de a boci doue bocitore de-odata^ de multe ori una dintre dlnsele Întreba bocindu pre cela mortu.» an. p. Di curend fapt. <5) Burada. Amu-Î nunta Sc61a-te nu Ca nuntasii feciorii mare! Dumi-tale. iara ceea-lalta rgspunde In numele acestuia. 489. Vasile. sta scârbitii. dupre cum prea bine se pote vede acesta si din urmatorulu bocetu din Bucovina: Vasilica. (1) Com.(2) Com. 136 . Nu mâ lasa supâratâ Si de doru nemângaiata! (1) Altulu din Macedonia ^ comuna Nijiopole : Ficiuric (2) maratii(3). in «Convorbiri lit. scola Si Iesi din casa afara. Du-te dar si vina era. Ca scapasi de multe chine Si de multe lae chine. invâtatord. Georgescu. de d-la I. Di-una parte rSâ fecesî. De-alta parte fâcusl ghine. Ca curendâ fti ti dusesi. publ. (4) Ce-sî trage aesta lume (5). de d-ld George AvramQ.

Si vatâjelâ îti alege C'o venita vr'o doî-spre-cjiece. Cine ti le-a saruta? Pamîntulâ cu rugina ! De-asI put6. . . Ca de când eâ am muritâ Ea nemica n'a graita ! . de Anita Haramida. _ 137 - . . Sprâncene negre ca mura. când au bocitii unu (1) Dict. Casa cu surorile! Da mamuta ce-tl-a face? Ia ml-a sed6 la pamîntd Sa n'o*ajunga lâcCi de ventâ. Da mamuta cin' tl-a fi? M'oiâ ruga la Sânta-Marie Ea mamuca ca sa-ml fie! Fata alba ca spuma. Românca din satula Putna de lânga mân&^ stirea cu acestd nume. Vatajelâ cine tl-a fi ? Nafiramuta Cu crucita! Da druscuta cin *tl-a fi ! NafrSmuta Cu cofita! Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Si-6re cine te-a boci ? Gradina cu florile. Cele mal multe bocitore^ si mal alesA a. Scola-te si ni-I vorbi. ett m'asî rugare La pamintâ asa de tare Sa nu te'ncâpa din fata.celea cari nu din prefacere. ci din tota inima plângâ si se tânguescâ dupa cela mortâ^ fîindu-le jele dupa dtnsulâ. Sa te'nc^pa dintre spete C'acolo nu se prea vede! (1) .

carora li se da apoi. Bogdana. daca e cu totulu straina. De aice vine apoi si blastamulâ celu mai mare: <isa dea Dumne^ sa n'at pe nime sa te hoc&ca (l). (2.i> Ac^ta credinta forte latita la poporulii româna se pote cunosce Înca si din urmatorele versuri. A. cari sa-Iu bocesca. V. tnchele bocetele loru mai tot-d auna cu urmatorele versuri: Eâ cu draga te-asi mal cânta. Când 86rele a sfintita Mormintelula IWnghitita Necatatay ne'fnpartâsitU^ De nimene nejMH (2). se punii de bocescii omeni straini pre cari nici nu I-aii cu- . Literatura populara. Si daca mortulti n are rude si amice.timpâ mâl Îndelungata si acuma numai sunt In stare nici a plânge nici a boci. 155. cari de mila. care n'are nici rude nici prietene cari sa-Iu bocesca. ca sa nu treca cine-va nebocitii si pentru ca sa se Implinesca obicelulQ. nici când Insa bani (1). Inmorm. atunci se naîmescii anume hocitore ca sa-Iii bocesca. Dreptu aceea Românii de pretutindene au cea mai mare grija ca nime sa nu se 'ngrope fara sa fie bocitu. dreptii plata pentru acesta. Ne aflându-se nime. Ca pe cela ce ml-o placuta S*o dusa si nu Tam vazuta. culegeri din sasula Moldovei. e f6rte compatimite si considerata nu numai de cela mai nefericita omu de pe fata pamlntuluij ci tot odata si ca urgisitu de Dumnezeu. care sa le nalmesca si platesca. luminari. La8a*mâ badica 'n pace^ Ca edi dragoste n'oiâ face Cu omu. tinendu (1) Ve^t despre acesta si Burada. câte unii stergarii. 83 84. p. câte o naframa irumdsa. haine si alte lucruri de ale mortului. 138 acesta do unu f6rte mare pfecatu. care nu-mi place. p. N. colaci. 10. publ. No. pe cari le scotemu dintro doina din partile de sus ale Moldovei: Fruncja verde trei ghi6ce. Rimnicula-saratâ 1888. sau câte o pareche de altite. Dar'mi-I fripta inima Si nu te mai potâ cânta! In fine merita a fi amintita si aceea ca fîe-care omu^ care na avuta cine sa*lu caute In boia sa^ care na iostu marturisitu si tmpartasitâ cu sfintele taine Înainte de ce si-a datu sufletulâ^ si mai cu sama acela. In «Gazeta satinului» an. atunci adese ori se gasescii femei.

Inraorm. lehova Dumnedeulu ostiriloru. 9 (5) Cap. si altî Români din Bucovina. care presida aceste soluri de lamentatiuni. prin cari se jeliaâ si în acelasi timpu se laudau faptele defunctului. Domnuluî (jiice asa: plângere In tote partile^ si în tote caile voru (jiice val ! vaî ! si vorfl striga pe plugari la plângere si pe deprinsii plângatori la plângere. XXXV.noscutii mal nainte de morte (2). 162. Si Cicerone (Jice: «Se facu în publlcu laudele omeniloru ilustri. XXIV.» Grecii înca aveau asemenea lamentatiuni sau bocete si se numiau trine (fl-pf^vot). V. p. de d-lG V. Ve4î si Hurada. V. nume pe care si Grecii îlu dau la cântecele funebre (4). 16.» Cuvlntulii Nenîa se deriva dela (jieita Nenia. cari se nalmlaii pentru acestii scopu. XX. 29 (4) Cap. aceea ce se chiama ««ewme». Romanii numiau aceste lamentatiuni nem'ae (2). 24. (2) LambriorQ. Bocirea^ despre care am vorbitii pâna aice. Y. IX. V. Turturdria. se cautaii femei. 139 -' Asemenea gasimu în Amosu (1): «pentru acesta. Câte odata la Evi^el^ când nu se gasla cine sa bocesca pre mortii. In plângerile lui Ieremia (6) gasimii: «Asa graesce lehova. (3) Cap. Festus ne spune ca * aNenîa este unu versu ce se cânta din flautu la înmormîntare pentru lauda mortului (3)». La Evrei buna ora gasimii In cartea numerilorii (3) ca. ci ea esista mal multu saii mal putinii si la alte popore atâtil din anticitate câtii si din timpulii de fata. Ea avea unu templu afara de . In Paralipomenl (5) gasimii asemenea ca pre losiasii la plânsii tota ludea si totu Ierusalimulii. In aceeasi carte (4) vedemii ca poporulii lui Israilii a plânsii pre Moîsi în timpii de trel-deci de (Jile. p. e usitata nu numai la poporulii românii. op. cit.» (1) Com. cautati si chiemati plâng6t6rele ca sa vina. tn timpii de trel-(j[ecl de (Jile sa plânsii asupra corpului lui AronO. Domnulu puterilorii. 83. si ele voru fi însotite de cântece de flautu. (6) Cap.

XX. si Bojinca. v. II. Nota dela p.» Apoi în Ovidiu: «ÎI spune celii de pe urma ramasa bunu pe care pote abia la auijiitu cu urechile. V. Aceste aneniaei^ (5) se Intonau de catra femei anume platite.)) Dupa ce Tau strigata si bocitii acasa mergeau cu convoiulu funebru plângendu si vaicarându-se. 21. adica bocetele lorâ. Inmorm. Una din femeile bocitore mergea Înaintea celoru-lalte si dadea tonulu.» (4)Delegibuslib. emendata et adnotata a Carolo Odofredo Muellero Lipsiae. Carmen. p. qui nomen nenia quo vocabulo etiam graeci cantus lugubres nominant. v. cari se (jiice ca eraâ facute din osCi de Milvtis (vulturâ). inton^za si acum cuvintulQ neno! neno! neno! VedI Burada. (2) Horatiu. lib. mal IntâT. 161: aNenia est carmen quod in funere laudandi gratia cantatur ad tibiam. . de unde se numiau si Milviene. improvisau laude si bo- li) Cap. Od. 214. fiindCi Întovarasite de sunetulu cela lugubru alâ flautelorCi de Îngropare (funebres tibiae) (5). . strigându-lu una dupa alta de trei pâna la patru ori dupa olalta pe nume^ si daca nu se mal putea observa nici unâ semnu de vieta Intr Insula. 16. I. bocit6rele n6stre la sfârsitulQ bocetelora lorâ. II. cu care trebuia sa se Încapa plânsulu si bocetele.» <o) Cuvintula fineniae^ s'a pastrata pâna si astadî în gura poporului românfl . acolo fiindu informate de catra servitori despre împrejurarile vietii acestuia. op. asezându-se la usa casei mortului. Ele tncepeaâ neniile.zidurile Romei aprope de porta viminala. cit. . ca si Româncele nostre de asta^I^ cu strigarea Ia urechia mortului. MDCCC XXXIX p. 82 83. ca si bocitorele nostre. sa strigata. si se numia <ipraeficai> dela cuvlntulu <i^praefari» fiindu-ca ea cea dintâi trebuia sa plânga. 140 cete pentru mortu (1). 24: «Honoratorum virorum laudes in conciones memorant atque etiam ad cantus. (jiiceau: candamatum est. (3) Festi de signilicatione verborum. apoi sa dusu iarasi Înapoi (4). remâne In tâcere^ pe când corpulâ mortului nu este strigatu (3) . V. adica totulu s'a mântuita (2). si care dupa ce veniau. Asa gasim A la Lucanu: aAstâtelu o casa când Intâlasl data mortea lovesce In ea. si se invoca îndata ce bolnavulu întra în agonia mortii. ad tibicem prosequuntur. dupa care era obicelulu de a se trimite îndata ce cine-va îsi dadea sufletulu. 38 si Od.

» (2) Mercede quae .j> In fine Ch6ruel le caracteriseza astu-felu: «Femeile. bina» an. revolutaque rursus eodem est.)> Câte odata nu numai cele naimite. op.» In aceste versuri vedemii cele doue parti ale mestesugului dea plânge. ne spune asemenea : «cari prefîce tocmite cu plata plângu la Îngroparea altora (2). quae dant coeteris modum plangendi. quod jam vix auribus iile Acciperit. p. 76 (2) Durada. acesta (1) praeficae dicuntur mulieres ad lamentandum conductae.(1) Burada. 259. p. Bojinca. Inmorm. (Jice : aPreficele se femeile naimite pentru a plânge pe morti. dixit. (6) Festus ne spune: a Funebres tibiae dicuntur cum quibus in funere canitur9=« flautele funebre se numescCi acelea cu cari se cânta la Inmormlntare. cit. (3) Lib. v. vaetându-se cu sgomotii. 56. 22: Sic funere primo 77. acapillos scindunU (smulgii parulii). I. numescu Impuniî singure vorbindii despre aceste femei. cari plângeaii. facendu totu felulu de semne batatore la ochi de o durere cumplita.» 141 Festus. p. vorbindu despre Nonius. M. 62. cari imiteza durerea {3). lib.j^ Bocetele preficelorii consistaii In actiune si In cântece. cari se tocmiau ca bocitore la prohodurile celoru bogati. 81. quasi in hoc ipsum praefectae. în «Al- Attonitae tacuere domus quum corpora nondum Conclamata jaoent.» Lucilius. V. Inmorm. Lucilius ne arata acesta In versurile urmatore : aPrefîcele la Inmormlntarl Isl smulgii pfirulii si se vaicareza forte (5). cu capulu golii. (4) Metamorph. X. vorbe de lauda si lacrimi si lucruri. II. se numiau apraeficae. ci si cele-lalte femei. Supremumque vale. Besand. cu pSrulii despletitii. cântândii vre unii cântecii tristii saii laudele mortului (4). Ele se duceaA Înaintea mortului.» Apoi Tacitii (Jice : «Pentru aducere aminte de virtute compuse cântece. cari celoru-lalte modula cum sa plânga^ ca si când ele aru fi cele mal Întâi (1). No.

«meditata ad memoriam virtutis carmina et laudationes et lacrimas vel doloris imitamenta. La Galii din Scotia de sus. (3) Anal. In Neapoli alamenth sau utribolîd. tn Sardinia aattitidoSjj^ in Beam (taitirot^'f In Grecia «miriologhiî. 77 80. p. ca îndata ce cine-va more sa se strlnga femeile b6trâne.» (5) In funere praeficae Mxdto et capillos scindunt et clamant magis.» (4) Dictonaire des antiquitds Romaines et Grecques. nu . EUes prdc^daient le corps. . 142 este actiunea si mdamant magisn (se vaicareza forte) este cânteculu pre care îlu acomodau la versurile lugubre numite neniae. plângfttore de meserie. In Italia^ si n alte parti ale Europei. Prefîcele In timpii ce bocîatl erau îmbracate In vestminte negre. Inmormint. cari obicinuitii cuprindu si laude pentru mortu. chantant quelque hymne funebre ou Ies louanges du mort. 507: «Femmes que Ton louait comme pleureuses aux convois des riches. cari întoneza aceste cântece în Italia se numescu fLVOceratricey> (bocitore) (1). LA M O R T O Cum ati prinsu clopotele a trage si bocitorele a boci. 5. sanglotant. In Corsica. UT. (1) Burada. la tâte nue ^chevelâes. p. donnant toute espece de signes apparents d'une violante douleur.Conductae fient alieno in fiinere Praeficae.ji Femeile. Aceste cântece se numescu In Corsica avocerij). Imprejurulu mortului si sa Încapa a se boci smulgendu-sl pârulii si tntonândii cântece funebre. precum si tn Orientu.143 X. a fostu si a mai r&masu Înca obiceiulu.

nici când nu se pornescii cu mâna gola de-a casa. voindii a-sl arata dragostea crestinesca catra dlnsulii. Dupa ce aii aprinsii lumina se daii la o parte. dintre cari cele mal curate si mal frumose. fie avuti ori sârmani. Ajungendii la starea locului. Cel ce-lii cercetfoa. ofteza si dicii : aDumne^eU sd-lU ierte! saii : aprimesce-lu Domne întru împaratia cerului (5)». saruta icona saii crucea de pe pleptulii acestuia. iar daca repausatulii a fostii omii batrânii II saruta si mâna. cunoscutii. unde se afla mortulii. ce ati rfimasu nearse. iea si câte o lumina de cera galb&na cu dlnsulii. pe care llu atingeau cu mâna (Jicendu: Dumnecjeil sa-lU ierte! (2).Românescl credii ca mal multe suflete se strângu împrejurulu mortului de-lu privescu. iara de cum. adica cel casatoriti. Unii mal punii pe icona si câte untt banii (1). mal alesii Insa barbatii si femeile. ce se punii pe iconita si cu carii cel de casa cumpfera mal pe urma rachiii saii alta bautura ca sa o dea celoini ce cerceteza mortulii de sufletulii acestuia. Românii din unele parti ale Tarii. cari au cunoscutu câtu de putinii pe celu repausatu Începu a se aduna din tote partile la casa acestuia ca sa-Iu mal vada Înca odata Înainte de Inmormlntare si sa-sl iea ramas A bunii dela dlnsulii. In unele sate atâtii din Bucovina câtii si din Moldova si . sunt meniti mortului. In timpurile vechl^ barbatii^ cari se duceau la casa mortului. se uita o bucata buna la mortii si punendu-sl apoi mâna la gura. si apoi acele suflete multamescii personelorii cari aii adusii luminele (3). Cu privire la luminele. ci si amicii. fîe-care noii sositii intra In odaia. Iar banii. sau o pune neaprinsa pe iconita mortului. fara deosebire. atâtu pe acesta câtu si pe cel ce ducii de aprindii câte o luminare mortului. saii. ca sa aiba cu ce plati vamile din lumea ceea-lalta (4). descoperindu-sl capulu aruncaCi câte o moneta Intr'unu vasii ce sta aprope de mortu. de sicriii ori de 144 pâretii casei. se aprindii noptea la priveghiu si a treia ^\ la prohodU.va aii fostii mâniosi saii certati sa se roge ca sa-I ierte. ba pâna chiar si strainii atâtu cel din vecinatate câtu si cela-laltl. aprinde si lipesce apoi lumina adusa de sfesniculii dela capulu mortului. clatina din capii. acoperii chieltuelele tnmormlntaril cu dînsii. ci fîe-care. sad II Impartii când se duce mortulii la gropa pe la raspântii si pe la poduri pintre copii si saraci. fîindii mortulii forte sarmanii.numa! n^murile cele mai de aprope^ cari pâna atunci nu sciuse nimicu despre trista tntemplare.

152. aici e asa cjiîcendft primulu tribunalâ tribunalulâ pamlntescO dupa morte (2). fn «Amicula familiei» an. la fnmormlnt&rl. pe care o reproducemii aice In Întregii cuprinsulii el: (1) Gom.(\\ Pretutindene usitatQ în Bucovina s\ Moldova . ci tristu si tacutu apropiindu-se de dlnsil Începe a*I mângâia si a le spune multe de t6te ca sa nu se supere. (2) loanft Nîtu Macave!. de asta data nule <^ice abuna dimindta-n^ abuna ^iuai^ sau fLhuna 8araj>^ ca de alta data.|eâ : bunu. caci se vede ca asa a fostu dela Dumnezeu renduitu. Nistord. câtii si judecata lorii asupra mortilorii. cit p. Intitulata iiGrozai>. cele d'lntâl« daca mortulu e sarmana. op. 152. mal aducu o sama tnca si faina. Datinele pop. Daca a fostA unâ sufletâ alâ Iul Dumne(.~Lambrior(i^ op. 13 (3) lont^nd. VI. dare de sâID&. cum a fostu si ce bine a facutu câtu a traitu etc. ci totu numai de bine . Alecsandri. De se Întâmpla sa fie mal multi insi adunati In casa vorbescii Intre dlnsil câte ceva din viata repausatulul : ce omu a fostu. de d-lQ V. sa fîe de ajutoru la prasnica^ iar servetele ca sa se puie la procesie (1). Gherla 1882. p. publ. iar daca a fostu unfi omu ca neomenii sau chiar unu facatorii de rele. asa a trebuitii sa se Întâmple. si Mariuca Nistorfi. si Induratii. se pote ved6 si cunosce mal bine din frum6sa poesie a multA regretatului nostru poetii V.^\e^\ si Burada. înmorm. brân(. Atâtii datina si purtarea dela mortii a Românilorii. cit p. Dându ochii cu cel din casa. cit. preota. rom. Dupa ac^ta daca celu ce a venita la mortu nu e cu totulu «trainâ se duce si la cel de casa ca sa-I mângâe. (5) In Bucovina si Moldova.|a^ tamâie si servete. înmorm. (4) Com. atunci mal de graba Uii compatimescii decât sa-Iii condamne saii sa-Iii blasteme. 17 18 t^i Lambriorâ. Românca din ^jalinT. de M. cit. de Const Merchesd si dict. op. nime nu-lâ vorbesce do rau. p. 36 36. (2) Burada. U Bomânl. vedî LambriorQ. p. 162. 145 mal alesu la munte^ precum In Fundulu-Moldoveî si Malini pe lânga lumina si bani. Moldova. a carorii vieta na fostii una tocmai dintre cele mal bune si esemplare. Turtur^nQ. blându. MmrimmA. 94. p. p. 10 . op. lamom.

bStrânuIu mosnegu Ofta si se duse cu-alâ sgâ vechiu tolagu. eram(i prapadita ! «Nu asteptamâ alta din mila cerâsca «Decât a muri. La elu se uita. Mal facu o cruce si ^ise plângendâ: «Omeni buni! ana ema bordeiu-ml arsese «Si pe unâ gerâ cumplita «Nevasta-ml cu pruncii pe câmpii ramasese. «Si nici o putere ! . Cu mâna la gura capulâ clatina Si'ncetâ lânga dînsulCi îsi soptiaâ asa: «Elâ sa fie Grota celu vestita în tera «Si'n sânge 'ncruntatâ! «Elâ sa fie Groza^ cela ce ca o fera. «Nu plânge^ îmi (Jise n*al grija. Sc6se doi bani netezi din vechia sa punga. Iar poporu'n sgomotiî striga.146 Galbena ca faclia de galbena cera. «Când crestinulâ ista. «N'aveamu nici de hrana. sa-tl cumperi haine. cu o barba lunga La Groza mergendâ. . De somnulii cela veciniei Gro£ acum zacea. «Fara nici o grija de negrulâ pScatâ c(A stinsa 4^1^ multe si lege-a calcata !» Unu mosnegâ atunce. Ce aprope-î ardea. Lânga mortu îl pase. române^ «Fa pleptâ barbatescâ. Iar dupa elu nime. Unii faceai! cruce. Pe-o scândura vechte aruncatu afara. «Na. plinu de jale : «Dumne(][eu sa Ierte picatele sale! (1)» . ce-lâ totâ pomenescâ. «Si de-atunci copii-ml. « 6menl buni! de-atunce în tihna traescâ!» 147 Si. nime nu plângea! Poporu *mprejuru I tristu. nici tolii de'nvelitâ. altii de mirare. Domnu-lâ odihn^scal «Pe-unii cala alba ca erna în delâ se ivi «Si apr6pe de mine calulâ îsi opri. si casa si pane. cu 'nfîorare. . mâna-I sarutândâ.. sarutândii mortulu..

de Impletitu cununi sau de cusutu hainele trebuinciose pentru celu repausatâ^ daca acesta la mortea sa nu le-a avutu de mal nainte pregatite^ mal pe scurtu de pregatitu tote cele ce sunt de lipsa la o Inmormlntare. si despre cari ne va fi vorba mal pe largu In capitolele ce urm^za. (4) Corn. dintre celea ce se afla In casa mortului. 162. ^i-i sa mi se arate mal desU in visU^ dragulH mamei ItHacU {2). cari obiecte sunt.. de d-lfi losifd OlariA. ve4I si Lambriorâ. p. la pisatulu grâului de coliva si la facutulii pomului (5). Astu-felu. p. Începu sa-sl plânga copiii repausatl^ In care plângere Întovarasita de bocetu se audu vorbe ca acestea : ^de te dud unde e copUa^ulA mea^ sa-l spui ca mare tnuUii e arsa inima m^meî dupa dînsulU. op cit.. pe atunci o sema de femei. invStatoria in Domand. fn Orlatd. dupa credinta poporului. Voi. totu timpulu^ câtu sta mortulu In casa unii vinii iar altii se ducii. Daca vre-o persona. 40. p. e bine sa-sl rupa putinu camasa sau haina. Transilvania. 148 ta Ia ori si care Intnormlntare si fara de care nu se Imormtnteza ma! nici unâ unu mortu. cit p.Pe când unii vorbescu despre celO repausatu. ca sa nu i sentemple si eî acelasi lucru (3).. de neaparata trebuin- (1) Opere complete. fie acela ori si câta de sârmanu. Unii fara treba sau prieteni al casei mal râmânii de daii ajutorii Ia Împletirea toiagului si procurarea pausulul . ci trebue sa fîe cine-va ne 'ncetatii In prejurulii lui. avendu celu mal bunii prileju de a-sî varsa si ele alânurile trecute. (2) Lambrioril.i> Insa tdte acestea le rostescu mal muitu în taina. si Rom. stranuta. op. U9 . parte ca sa nu se apropie cine nu e bunU de dlnsulii (4). cit. caci totii timpulii acesta pâna ce se pornnesce la gr6pa. op. 37. parte sa iea sama ca nu cumva sa i se stinga lumina dela capii. Sima InvSt. (6) In Bucovina. dupa credinta Românilorii de pretutindene nu 6 bine nici macarii pe unii minutii de a lasa mortulii singurii. I. BucurescI 1876. Banata. iar femeile se apuca de cernutu faina pentru pomene si prasnicâ sau comandare.. 162. acompaniate fiindu numai de lacrimele ce le curgu siroiu pe fata. (3) lon^nO.

Inmorm. Olariu. In Banatu lumina de stata (4). sau putinii ceva maî nainte de acesta. din c6ra galbena si curata. Pe lânga luminele^ cari se punu si ardu (jii si nopte Ia capulu si Imprejurulu mortului. ci chiar Intriga lumînarica. (3) Corn. în unele comune se petrece maî Intâî de treî ori prin mâna mortuluî. 150 ne vomu Încredinta din sirele urmatore. si abîa dupa aceea se face toiagii dintrtnsa (3). face o testilâ lunga de burabacii. de d-Iâ Rom. Românii de pretutindene Indatineza de a mal face Înca o lumina deosibita a carei lungime si forma se destinge cu totulu de a celoru ordinare si care se aprinde numai tn unele restimpurl anumite^ atâtii înainte de Inmormlntare. 47. mfesura cu dlnsa mortulâ câtii e de lungii. sau de câltî. daca mortulii e unu omii batrânii. ce. . Inmorm. SimA. In care amestica si putina cera din lumina pe care a tinut'o celii repausatii tn mâna pe când sî-a datii sufletulii (1). precum si In unele parti ale Transilvaniei. 47. se face câtu statuia mortului de lunga. se razima mortulfi ca si pe unu adevSratu tolagu când calStoresce tn ceea-lalta lame si mal alesu când trece peste puntea ralului (1). In Moldova se pune nu numai unii picii. (4) Corn. care i sa tinutii mortului la darea sufletului. pentru-ca pe dinsa. pentru ca ea. si apoi dupa lungimea acestuia face toîagulQ cam de grosimea degetului arfitatoriii. dupa credinta poporului. daca e unii copilii. de d-Ia los. p. iara tn Terorromân&ca simplu stcUa (6). cum sa asezatii mortulu pe laîta.XL T O I A G U L 0. In alte parti din Transilvania Insa se numesce privighitore (2) si lumina de stata (3). (5) Burada. (2) Burada. de d-ld I. Georgescu. toîagU. Una dintre femeile de fata.va maî suptirelu. Acesta lumina se numesce pretutindene In Bucovina si Moldova. (2) si care. dupa cum (1) Corn. câtii si mal pe urma dupa Inmormlntare. p.

plaiula Muntele. eoni de d-lâ Ionica alQluT lordachi Isacd. ca se pune pe unâ sfesuicd sau pe o icona. din Crasna. Gerinanâ: aToîagulilse inv<>rtesce si se pune pe o icona. Din Moldova. pentru care sa facutu. 151. alâ carei sfmtâ închipuesce cele mal de multe ori pe patronulu mortului. com de Const.» 151 Dupa ce la gatitu de sucitu llu Incolatacesce la forma unul serpe. CotlarciucG : atoiagulH se face câtfi mortula de lunga si trebue sa fie din c^ra curata. corn.» Din Funduld Moldovei. din Ropcca. com. din Stulpicanî. din Crasna. si din act^ sta se face apoi o lumina. sad de nu se afla acesta intre iconele din casa. lasându-I numai capfetulii de pe lature ce-va radicatii In sus. com. corn. de Em. din Domana în Banata com. comuna Malini. atunci se pune pe icima Domnului nostru îs. Turturclna si Ionica ala Iul lordachi IsacQ. Rom. Merchesâ si I. de Cuparencu: ^ToiagulU pentru cela mortâ se face rotunda pentru ca sa fie indamâna de pusa pepleptulâ celui morta. cit. din Balac6na com. din BoianG si Mahala. când se aprinde sa arda. com de Al. Germanu : «ToiagulCi la morti se mfisura dupa lungimea mortuluiD. facQ o luminare cât dinsulQ de lunga si apoi o strînga r6ta si o numescii toiagii». va merge cu lumina In ceriu si se va razima pe dlnsulu ca pe unu adevaratii toiagu. Cârdeiu : «Când more cine-va dupa ce-ia aseza pe o laita. Ursaca : «/oiagulU se face tota-deauna câta mortula de lunga. Chr.» (2) Lambriora. Tonigariu si M. (3) Dat. com. de d-lQ V. de dlG Sani. numita toiagii^ care arde la capultt mortului». ci totii odata si ca elii. din Stupea. Rom.» din Fundula-Moldovel si Vatra Dornel. corn. care s*a tinuta mortului înmâna. Uom. Petrescu.(1) Dat. com de N. si dupa aceea se face toîagula. de I. li arde tote pacatele acestuia anume ca sa merga curatii In ceea-Ialta lume (3). judetula Suc(5va. (1) Dat. si dupa m§sura aceea se face lumina». Jenma: «Nemijlocitii dupa ce a închisd cine-va ochii. In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Radasonî dupa ce Tau sucitu. Turtur^nCi si lust. de d-la losifa Olaria: * Lumina de stata se mfisura pe statuia mortului îndata dupa esirea sufletului. Baciâ : atoiagida se face din C(5ra curata în urmatorulâ.» Din Mahala si Bolana. parocha si exarchd si de At. de At. com. moda: mal intâî se mfisura mortula cu o ata saa o varga lunga. p. sau maî bine disu a unei rotite. si astu-felîu îlu pune apoi sau pe unu sfesnicu lungu de biserica la capulu mortului sau pe icona de pe pleptulu acestuia (1). . de Nic. com. TonigarlQ: t^Tolagula de aceea se face rotundd.» Din Stulpicanl. câtii sta mortulCi nelngropatu. op. llu petrecu maî Intâî prin mâna mortului si abia dupa aceea tiu Incolacescu (2). de M. se scalda si dupa ac<§sta se iea o festila cu care se mSsura mortula. care se asâza pe celQmortâ. de d-lu V. din Bala. din Vicovuia-de-sus si Bilca. ToiagulU însemneza nu numai ca mortulu. CotlarclucQ: aToiagulU se incolotocesce pe unQ sfesnicu de biseric a sad pe o icona de casa. de Tiia Zaharescu : « Toiagula se face din luminarea aceea. Ea se petrece mal întâi de treî ori prin mâna mortuluî. când a murita.

pastrândd o parte pentru ocolirea pomenilord pâna la anuld. vertesce si arde necontenitii (3). ^t care se as^za apoi pe o ic6na. in sus. de mal multi insi. 151. com. ci se opresce prin acesta In casa (1).» -Din Stupea. (3) Cred. de d-)a M. când e de lipsa. adica de 3 ori pe 4if ?i anume când tragd clopotele . Bilca si VoTtinela.dict. Botun^îmea toiagului tnsemneza ca elii sa nu mal aiba capatii In ceea-Ialla lume. de d-lft Dim Cârdeld: cToIagulQ acela ild aprinda de ma! multe ori pâna ild ingnSpa pre mortd. (4) Dat. si anume: dimineta. * Lumina de stata âe incolacesce si se pune pe pieptul d mortului. Daca sar pune tn loculu toiagului o lumina simpla^ aceea. iar la capQ i se pune unâ sfesnicQ ou tolagulâ. Din Transilvania. facuta de regula din c^ra de stupQ sad si din altd sold de c<îra care se învârte tn forma spirala. (3)Com. pe de alta parte Insa se crede ca daca-Iu va masura câtu omulu. de d-ld Rom. op. com. Cotlarcluca. de d-lCi Al.» Din Banatd com. astd-feld ca invdrtiturile dad forma unul discd. Lumina ac<5sta cu und capdtd e încovoiata. avendu capatii. din Ropcea. Rom. luânduse cu festila masura mortuluî. cata sta mortulâîncasa: dimin^ta^ia amla^Isi sara. se aprinde iarasi^ si daca a statuta mal nainte pe pieptii^ se iea de-aicea si se (1) Corn. Pletosd. Acesta aprindere si stingere se repetesce de 3 ori pe (Ji In cele trei diile Înainte de Inmormlntare.» Din Orlatd in Transilvania. Nas^udulul. SimonQ: «Pe pleptuld mortului se pune o lumina. ci sa ar(. corn. com. de M. Crasna. la amiacjii si sara. Când IncepA a se trage clopotele pentru celii mortii. de d-ld los. Petrescu. pe când toiagulii. din Vicovula-de-sus. din Bilca. Nistoril:<iMortulCL se pune pe lalta. p. si se lasa numai atâta sa arda. dist. sunetulu va ave masura corpului^ In care a traitii elii^ caci.» din B&lac^na. care capdtd se si aprinde. 162 Despre lungimea toiagului se crede pe de-o parte ca. noroculu. cit.» vecjl si Lambriord. neavendii capatu. se totii des.» (2) Dict de An. Când se scote mortulii din casa spre a se duce la tinterimijy respective la cântarea panachidel. Jemna: «Toîagulil se aprinde in timpula. Cârdelu. de d-ld T. dar se grijesce ca sa nu arda tdta. Baclu : «Si fiindCL ca nu este obIcTnuitQ a arde o lumina asa de . din Stulpicant. dupa cum am amintitii si mal sus. lesne s ar sfârsi. din Crasna. de d-ltt Nic. de d-lA Sam. Rom. Olarid. toiagulii merge dimpreuna cu sufletulii tn cea-lalta lume (2). (2) Corn.ta veclnicu. corn. atunci se aprinde si toiagulii. Bilca si Funduld-Moldovel. câtii dureza tragerea clopoteloru. de d-la lust. Simd: tiLumina de stata se aduna în forma rotunda si se pune la capul d pieptului oelul mortd. com. adica totii deauna numai atunci când se tragft clopotele (4). ce la avutii acesta^ nu se duce cu dtnsulu.

din Fundulfl-MoIdoveT. NistorA: «A treia ^i se duce toiagulâ la biserica si se aprinde la prohodd. O s6ma. în Crasna. SfesniculQ cu toiagulQ merge înaintea crucel oelel mari. ColtarcîuoQ. «In Crasna. comuna OrlatQ. la amia(}a-(}i. Sima si T. com. de Cuparencu. cum e lungimea mortului. corn.» (4) In BoianQ. oom. Rom. Din Moldova. de d-lQ I. in Ropcea. adica pe timpuld când a murita cineva. de aceea se face dintrlnsatoia^â si se aprinde* in decursula celorA trei 4ilo câtd sta mortulii incasa. de M. de d-la Rom. Lumina acesta o are mortulQ în ceea-lalta lume. de M. «ToîagulQ se aprinde de trei ori pe 4i. Turturand .» din Moldova.>* din Transilvania. Tonigarid si Const. Tonigaria: oToTagulA se aprinde de trei ori pe <}J. si în Transilvania.lunga. SimQ : «Acosta lumina arde si cand se face pomenirea mortului la pomene.» Din FundulQMoldovel.^ mineta. si a o lasa acasa si ducii numai restulu care se si lasa apoi sa arda totu tn decursulu Inmormtn tarii. 153 pune de-asupra sicriului (1)^ dar mai cu s^ma pe stesniculu cea statu la capulâ mortului. com.oom. toIagulA se pune in sfesnicâ. com. si se duce înaintea mortului pâna la mormintd». Turtur^nd . Petrescu.» Dar tota asa e usitatd si în cele-lalte comune din Bucovina. cre- (1) Corn. se aprinde toiagulQ satt si alta lumina pe loculQ undea murita. de I. Restulu^ ce sa adusu lnd6raptu. de Nic. Dupa prohodu si mal alesu dupa Inmormlntare se stinge câta mal ramâne. de d-la Sam. si se aduco acasa. de d-lQ Sam. de-aceea nu se . do d-ltt V. dict. (3) In Boiana si Vicovultt-de-sus. Simond. comuna Malini. (2) Dat. MerhesQ : xCând se scdte mortuld din casa. si dimpreuna cu acesta se duce apoi de regula de catra palimariu arcjiendu In fruntea procesiunii pâna la biserica (2).» din StulpicanI. In biserica se iea de pe sfesnicu si se pune po sicriu la capulâ mortului. de Ionica ala lui lordachi IsacQ din Mahala. de d-ld V. Sufletula umbla pe de-a-supra ca o musca si în urma se doparteza. «Si ducând u-se mortulA la mormîntâ. In locu de-a duce Întregii toiagulu la biserica tndatineza de a taia o bucatica dintr tnsulu. Nistord: alolaguld se aprinde de trei ori pe 4i. com. com. comuna Malini. com. si sdra. de d-nil Rom. toiagulA arde în locuia mortului trei ()ile pâna se trece. unde arde totu timpulu câtu dureza prohodulfl (3). com. care se aduce deia biserica. sau bucatica ce s'a taiatu si a ramasii acasa se aprinde tn cele trei seri dintâi dupa Inmormlntare regulatii la asfintitulii sorelul pe loculii unde a fostii corpulii si mal alesii capulii celui mortii tn timpulii acela când sl-a datii sufletulii si unde se lasa apoi sa arda pâna ce cel de casa se ducii la culcatii (4). de I. com. Petrescu si Ai CermanQ»: In trei seri ((}ile).

Aice se pune pe o sticluta sau pe o ulcica umpluta cu apa limpede si prospftta si cu unu colacu pe dinsa. unde sî-a data duhulâ. de Em. atâta maî vine sufletulu acasa. de M. .154 (jlendu unii ca câta timpii arde toiagulu. Tonigarid : «Atreia di. care s'a pusa in mâna mortului când si-a datQ sufletuld si arde pâna ce se gatesce si apoî se pune un A toîagîi sa arda pâna In ^ixia. A patra cji dupa Inmormîntare restulii toiagului dimpreu- astupa cahla. Daca n'ar arde toiagulu. de G. dict. de d-lQ V. 6meniî credâ ca vine sufletulâ si bea din paharD. a treîa si apoî se da paharulCi acela de pomana cu und colacâ si o lumina. cu sticla de apa si cu stergarulu sau naframa^ care a statu sub acesta. com. în locuia. de Cuparencu. luândG o l^ca de c^ra din acosta bucatica de toîagâ o lipescQ pe patru paretî în crucisulQ caseî». pâna ce se gatesce. Vedî si nota premergfitore. atunci se daruesce unuî omii strainu. iar sticluta si cu celea de pe dînsa pe unu stergaru. în acela locd unde s!-a datQ omuld sufletulii . NistorCi : «Când se duce mortulu la biserica se taie o bucatica de toîagâ si dimpreuna cu lumina ce sa tinuta la repausare se aprinde in treî serî dupa inmormîntare în loculCi unde a muritQ.» (1) Com. corn. când ducQ mortulu la grdpa înainte de sc6terea acestuia din casa. Pletosii si M.» 155 na cu colacul u. Iar daca celu ce a tinutii luminarea e unu casanfl. 151 : «si în alte treî serî dupa inmormîntare se aprinde regulata la asfintitulft soreluî. In credinta ca sufletulii mortului In cele treî seri dupa Inmormîntare vine si bea apa din vasii ca sa se rScoresca. sad se lasa usa crepata (putinG deschisa). precum în Ropcea. vinCi curata. de A. se taie o bucatica de toiagO si se aprinde de treî orî pe di în cele treî dile umiatore în locuia unde sî-a datO repausatula sufletulQ. p. com. sa arda în treî noptî. se da de pomana celui ce a tinu tu mortului luminarea când si-a datu sufle tulu.» In VicovulCî-de-sus si VoitinelG. com. In Moldova. iara cu naframa se sterge de sudori (2). de Em.» In Fundula-Moldovel. pentru ca se vorbesce ca sufletulQ îsî cerca locuia pâna la scjse saptfimânî. comuna Uadasenî si Malinî.» In Balact^na. Velehorschi: «Se grijesce in casa cum s'a scosd mortulâ si se pune in locuia acela und paharâ cu apa si intrlnsa lumina. se pune toîagulu pe o ulcica cu apa curata. Cârdeiii: oToiagulu acela ild oprescQ o s(5ma acasa si ilâ aprindâ^ când si când. de I. Maî rarCi punu. Turtur^nQ si Dim. Apa din ulcica însemn^zft curatenia si spalarea de tote relele aicî pe pamintd.» In BerchisescI. cit. com. Uniî. (2) In maî multe sate din Bucovina. de-asupra cu unâ colacu. in locCî de apa. o naframa sau pe unu peticii curatii de pânza.i> Vedî si LambriorG. op. atuncî sufletulu mortului ar umbla râtacindu (1). de Cuparencu: «Dupa ce se îngropa celQ ce a muritâ. Jenina: «Dupa ce s'a scosG mortulâ se aprinde toîagulu în fiecare s^ra.

Sima. Macovelu. îlii tamâiaza si apoi aprindii toiagulii care sta a- (1) In BoTana si Vicovula-de-sus. com. Inmorm.Celu ce primesce toiagulu precum si cele-lalte obiecte bea putina apa din sticla si apoi multumindu (Jice: (nDiimne" (teîl j)rimisca ! . In Crasna. fiindii-ca se crede ca sufletulii mortului sbora ratacindii trei cjile. lon^nCL. cit. doua saii trei nemuri de ale lui se duca do cu nopte la mormîntii si-Iii stropescii cu apa adusa întrunii ulciorii. op. (2) Ck>m. p. Inmorm. Facendâ si acesta toiagulâ ce mal remâne llu ducii si-lii daii. 47. o bucata de pane si toiagulii aprinsii. com. 156 prinsii câtii facu cincl-spre-^ece metanii. 157 . (jiicendu ca prin acesta se Imblân^esce CatelulU pdndnttdul ca sa nu latre pe noulu ospe venitu Intre cele-lalte mormlnturi (1). (1) Burada. de d-lâ Av. în cele trei seri dupa înmormlntare.. p. de d-la Rom. Acelii barbatii saii acea femee represinta în decursulii celorii trei dile persona defunctului.» In unele parti din Moldova si Tera-românesca din contra este datina ca In loculii unde si-a datu mortulii sufletulu sa se aprinda. In unele parti din Transilvania^ dupa ce sa înmormlntatii mortulii. ca si 'n Moldova si Tera-românâsca^ la biserica (2). de d-la V. apoi se pune aprinsii la mormlntii la capulii mortului (2). tamâie întrunii hârbii si sa se puie acolo si o ulcica cu apa saii cu vinii. Vinulii din ulcica si pânea se daii unuî barbatii saii unei femeî dupa sexulii defunctului de manca si bea din ele în cele trei seri. p. Turtur6n(i . Dupa tote acestea toiagulii se duce Ia biserica de arde putinii la icona Maici! Domnului. în Mahala. com.~in BadeutQ. de d-Id Sam. sa fie de sufletulu celui repausatu! (1). 46. Petrescu. oooL de d-la Ionica alâ lui lordachi Isacâ. si anume în loculii unde mortulii si-a datii sufletulu. (2) Burada. apoi întorcendu-se a casa ostenitii sa gasâsca de mâncatii si de bâutii. 40.

care se duce Ia biserica asemenea Intr unu sipusoru . 36-87. se 'ntrebuinteza In locu de vinii. se pune într'o ulcica (5). (4) tn altele Insa. unde se radica Împreuna cu acestea^ când se face panachida. (2) In cele mal multe p&rtt din Bucovina si Moldova^ dict. (3) Burada. 158 Cu vinulu. Daca ramâne ceva vinu. respective aghiasma dela paosii. p. PaiiSulUf numitii altmintrelea^si mal alesu tn Moldovaj paosA si apcLOsH (1) consta dintr unu sipu plinii cu vinii^ apoi dintr unii colacii care atârna de grumazulii sipului si dintro lumina. si de aice se duce apoi pâna Ia tinterimu. care se duce dimpreuna cu coliva^ pomulu si pomenele pâna la biserica. In unele parti din Bucovina^ precum buna-ora tn Manastiora. se stropesce In acelasi chipâ nemijlocita dupa panachida. de Const. PausU se numesce In Bucovina Înca si vinulu. (1) Burada» Inmorm. In Basarabia^ si mal alesii In tinutulii Soroca^ vinulii se amestica si cu aghiasma (3). Inmorm. tn casulii de pe urma. (6) Corn. Inmorm. când dau sa scota mortulu din casa afara. Pletosd si M. care se vîra de regula safi In gârliciulul sipului saii se lipesce de colacii (2). numai aghiasma. p. celoru de fata de bautu. si care. NistorCL Ve4I si Burada. se da si acela^ Înainte de ce se Începe comandarea. 36. care se pune de regula Intr'o sticla de b&utii apa.Moldovei se Intrebuintâza si apa curata^ care se amesteca si se 'ndulce8ce cu putina miere. Merchesd si alt! Români. p. An. (4) Dict de Elisaveta Agagi. miedulu sau mursa. stropesce preotulu In forma de cruce pre mortu înainte de ce se acopere acesta cu sicriulu.xn. P A U S U L 0. De unu timpu Incoce tn&a si anume de când nu mal e Încuviintatii de a se duce mortulu descoperita la tinterimu. 37. iar colaculu si lumina se dau de pomana celui ce Ie au dusu pâna Ia mormtntu. precum tn FratautulCi-vechiii si Fundulii.

cu vinii. (2) Com. se 'ntelege apa care. e. si mal vlrtosii pentru repausati. se întelege subpatisU. în altele însa. câtu si cuvîntulu pausH sau apatisU. Iar Pliniu naturalistulu ne spune : ccLegea Posthumie a regelui Numa ^ice : ca rugulu sa nu fie stropitu cu vinu (6). dupa ce-ltt ardeau. ca pe cea-lalta lume sa fîe tote nemurile la unu locu. ea cela. iara tinerea n^muriloru si aceloru-laltî omeni unulu de altulu^ când se radica pausulu. 159 de struguri pe la Schimbarea la fa(d. ne vine de-a dreptulu dela Jtomanî. Totii In Tera-Bomân^ca Indatinaza poporulii a face mustu si a-Iii duce la biserica pentru apaosH si coliva saii jertfa (1) Com. precum în districtulfi NasSuduIuI si în muntii Abrudului. SimonA : «iPausa. sau r^mosU vinii dintr unii prototipii latinii repausum. Insemneza.si totu cu pomii si pomene. când din partea Damiliel din care. adica când tncepe a se coce poma varatica (1). cari apoi impartâ d. A tatu datina de-a stropi mortulu cu vinu si a da colaculu si lumina celui ce-lu însotesce. Ia Tira-Bomâniscd se numesce pausU colaculii si vinulft ce se duce Ia biserica pentru sarbatori. 178. de d-la T. dupa credinta unoru Români din Bucovinaj spalarea mortului si curatirea sa de tote pacatele ca sa se pota Înfatosa curata Înaintea lui Dumnecjieu (2)^ dupa. a znuritA cine-va. aveau înca datina de a stropi r&masitele mortului. Caci Romanii^ ca si Românii nostri de astazi. însemneza^ dupa credinta Româniloru din Moldova. Virgiliu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Dupa ce ramasitele mortului au fostu prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara. precum au fostu si 'nacesta(4). dupa înmormîntarea unul omii. se duce pe Ia case si se da de pomana pentru sufletulii celui repausatii saii se pune pe Ia drumuri. con- . când se face parastasii pentru sufletulii celui repausatu. p. 6 Augustu. In unele parti ale Transilvaniei. unde nu sunt fântâni (2). se platescQ anumiti dmeni. Pausulu^ cu care se stropesce mortulu înainte de a se înmormînta. ca si în Bucovina. cit. » Ce se atinge de cuvlntulâ patisUj apoi dupa cum repati^. in t4r^ apa la cel însetati sati altele de asemenea natura». op. Georgescu. de d-lA I. a altora Insa ca sa aiba pe ceea-lalta lume din ce gusta si cu ce se îndulci (3) . Frâncu. vinulii cu care se stropesce mortulii (1). precum buna-ora In Sacadate. se spala cu vina (5).

Jemna si a celord din BerhisescO. j^ Desi cuvtntulu acesta sa furisatu In terminologia nâstra biseric^ca crestina. IV. r^m^ provent. ~ 161 XIII. mere. P. Merchesa. (6) Hi8l nat. repaus^ ital. totusi Isl datoresce nascerea pagânismulul italicu. riposo.: Postquam oollapsi cineres et flama quievit Reliquias vino et bibulam lavere laviUam. dupa cum arata Arnobiu. rom. din Balac^na. iar prin urmare apaosA este ad pausum. anume Biusus (2). Vechil Romani. t. Dict. p. rom. ci numai dintr unu neutru pausum. coUvî tote prinosele aduse la biserica din fructe. (4) Dict. precum: struguri. XIV. de G. de M.(1) B. totâ asa si românulii pama nu se pote trage din latinulu clasica femeninu pausa (1). t. pere. Românii numescu cu unii terme nu generalii coliva pi. . lib. com. Cftrdeia si a oelorfi din Fundula Moldovei. Dict. oom. p. (2) Credinta Rom. Dict. Velchorschi. (2) B. reposo etc. NistorA din MaUnT. v. (6) Aeneid. limb. II. 1260. oom. limb. 1269 60. faguri de miere. I. din cari nici una nu e femenina. din Bilca. 8pan. (3) Cred Rom. (1) Cihac. 12: «Numae regis Posthumia lex est: vino rogum ne respergito. de lust. de Const. Hasdeu. etc.B 160 firmatu prin paralelismulu formeloru romanice: franc. COLIVA. 219. Hasdeu. i. P. lib. aveaâ In panteonulâ loru chiar si unu cjieu alu odihnei celei yecinice. oom. literalminte : (^pentru odihna. casii dulce. II. de M.

o Impartii. Dupa credinta unorii Români din Bucovina si TransUoa-nia coliva Însemneza pacatele mortului. ea se face chiar si din bucatele de colacii saii bulca taiate mfiruntelii si puse Intr'o strachina(l). %6Xt6oc pane de grâii. cacî cjice Domnulii nostru îs. Din causa acestei Însemnari apoi. ce se arunca în pdmîntU^de nu pufredesce singura remâne^ iar de putrecîesce multa râda aduce. coliviora în unele pati ale Transilvanieî^ precum buna ora în Orlatii. coliva se Împarte Intre cel presenti si se trimete pe a casa ca darii si celorii cunoscuti spre a le demonstra prin acesta din partea repausatulul. precum bunaora !n Vicovulu-de-sus. dupa ce o sfintescii prin binecuvlntare divina. ci si din cafea pisata si pe de margini împodobita cu zaharicale. caci intre coliva facuta In onorea sfîntilorii si In acea a amintirii mortilorii nu este diferinta. trimitend o ca dara pe la cunoscutii lorii. care. se pune într o -strachina saii pe o tava. Cela din strachina se'mpodobesce de regula cu mierii de nuca saii cu strafide. x4XXa6oc vgr. iar podobele de pe deasupra.In sensii propriii Insa se numesce coliva dem. Închipuita pe coliva. Imaom. afara de forma de rugaciune pentru binecuvlntare (2). adese-orl se face nu numai din zaharicale. Totii pentru acesta causa. De aceea. cf GraunttUit de grâU. Dupa ce a fiertii de-ajunsfi si sa îndulcitii cu putina miere. si maî alesu pe la sate. si parte Învierea mortiloru. iar la mijlocii cu o cruce. Chr. iar celii de pe tava se mpodobesce pe de laturi cu diferite zaharicale. numai aceea» care se face din grâii curatii în urmatorulii chipii: se iea putinii grâii. dupa finirea Inmormlntarii sau a pomenirii repausatilorii. In unele locuri este datina de a se face coliva si din orezii MmriamU.» Crucea. Ba adese-orî. însemneza. ca fiindCi spiritualminte nemuritorii Împreuna cu totii se vorii veseli In viata eterna. dupa Inmormlntare se da strachina saii tavaua cu coliva tuturorii ce- . fiindii-ca crucea este semnulii crestinatatii. Românii. districtulu Radautuluî. 1» Romial. H> 16Z fîertu si Împodobitii cu zaharicale ca si grâulu. parte mortea natureî umane. ce-I celebreza. fâcendu coliva la (Jilele lorii onomastice In onorea sfîntilorii. dupa Învatatura bisericii nostre. coliba ngr. cari se punu parte pe de laturi în forma unui cercii si parte la mijlocii In forma de cruce. Grmdâ fiertU^ din care se compune coliva. precum: mie(Julii de nuca si zaharicalele Însemna frumusetea si Îndulcirea vietii eterne. se piseza si se curafesce de coja si apoi se pune la unii locii cu putina apa ca sa ferba. mal cu sama pe la orase. Însemna ca repausatuia a fostii crestinii.

BucurescT. de G. (2) Corn. (4) Cred. in OrlatO. si ca atare. sau atâtea pacate iea. Prelicid. 163 lorii presentî. Cine nu face acesta. stud. Rom. de Const. com. gimn. Elis. a oelora din Costâna. de Nic. Rom. publ. Velehorschi. credu eî. de Nic. Rascanâ. de Drag. a oeiora din Bilca. Prelicia. Gabr. de dla V. Dreptii aceea porunci elii tuturorii chrestinilorii din (1) Corn. Sima. Obiceiuri religi6se strabune. ne spune urrhatorele: «Unulii dintre cei mai mari si mai înversunati dusmani si prigonitori ai crestiniloru era si Imparatulii Deocletianii. 1877-78. 164 Intrega sa Împaratie. ori si când voesce acesta pote sa guste dintr Insa (4). ca i se ierta mortului (1). oom. Dupa credinta allorii Români însemnaza coliva: tata luî Christosii. Cârdeia. ca ar fi acela. e Indatoritii sa se roge si sa bata matane pentru iertarea pfecatelorii primite asupra sa. <laca i-ar spurca mai întâi prin mâncare si bautura. IV. si a celorA din Funduld Moldovei. Turtur^nQ. dict. (2) Arch. care a gustatii din coliva. in «Biserica ortodoxa româna. celu ce a gustatii. mergendii în ceea-lalta lume si stândii acolo Înaintea sufletului. din BerchisescI. ce se aduce înaintea lui Dumnedeii spre iertarea pacatelorii celui repausatii. atâtea pacate. oom. BumbacO.(1) Com. preota.» an. Elii nu numai ca facea chrestinilorii multii raii si multe daune. ci totu-odata îi prindea si chinuia în totii chipulii anume ca sa se lepede de crestinismii si sa treca la pagânismii. ca fie-care sa guste câte o 16ca dintr însa pentru-ca câte fire de grâu iea fie-care din coliva. pag. In fine spunii iarasi unii ca coliva Insemneza jertfa. Agapi. de I. Merchesa. tote pacatele remânii pe capulii lui (2). de loca din Breza si d-ld Rom. asupra sa. 249. Deci fie-care. din Manasti6ra. (3) Cred. ca sa nu manânce mai muitu bucate . Celii mai potrivitii mijlocA spre scopulii acesta credu elii. corn. si de aceea trebue sa se împartasesca fie-care dintr Insa (3). invdt. Ce se atinge de originea colivei o legenda poporala din Bucovina si anume din comuna Stupea.

încetara de a maî mânea In tote dilele coliva. stud. ci toti mâncara numai grâu fierttiy care sa numitii coliva si 'n modulu acesta sa Introdusu apoi coliva la chrestinî. care face fructe bune de mâncatii. si ne maî avendu cine-î sili. c Vfidendu Deocletianu. visine. murindu Deocletianu. 386. p6rij.» Adevarata origine a colivei Insa se pare a data din timpulu Archiepiscopuluî de Constantinopolu. iar crestinii voru mânca pre pescil aceia. (2) Dict. Totusi spre aducere aminte a rSmasu datina ca sa se faca la morti si totu spre aducere aminte de prigonirea luî Deocletianu se obicînuesce chiar si In (Jiua de adî a nu se mânca pesce In postulu celu mare (1). perju. Crestinii nu cump6rara maî multu bucate de acelea. pere. PomuliL e usitatu maî în tote tSrile locuite de Români si se face astu-felu : se iea unu cracii verde. frumosu. rarii când si de visini saii ciresi. p. CC Si cum a hotarltu sinodulu acela^ asa sa si întemplatu. rotundu si ramurosii dintrunu pomu roditorii de gradina. precum: sânge de mâta. cirese. Migne. (1) Com. aAu(Jindu preotimea despre acesta. uscate. de Al. 8. J65 XIV. ca le voru mânca pesciî. Baciu. credendu. si totu se voru spurca. c6rnc-de-mare. se Încarca si împodobesce cu totii felulii de fructe (pome). ci toti sa manânce numaî grâu fierta si sarata. Paris 1844. si curatinduse frumosii de ramurelele ce nu trebuescii. adica de prin secolulu alu patrulea (2). perje^ nuci aurite. P O M U L 0. si anume: mere. si a Impferatulul lulianu Paravatulu. t. ed. ca sa manânce bucate spurcate. . iar daca e iarna. gimn. episcopii si patriarchiî crestini de prin tote partile. naturale.facute de dlnsil. se amart si Întrista forte tare si tinu unu sinodu. prunii. porunci sa le arunce In apa. Eudoxie. maî alesu însa de mSru. ca nimene nu Vrea sa cumpere si sa manânce din bucatele sale. daca e în timpii de vara. prune. strafide si smochine. ci cump6rate din tergii. cari erau facute dupa porunca sa cu totu felulu de spurcaciuni. Si sinodulu acela a hotarltu: ca nimeni dintre crestin! sa nu maî cumpere si manânce bucate din tergu. «Dar crestinii prinsera si despre acesta apucatura a luî Deocletianu de veste si nu mâncara nici pescî. «Mal pe urma Insa. la care se adunara toti preotii. precum si cu diverse copturi. de câne si de alte vietatî necurate.

hulubasî. facute asemenea din faina de grâii. ca de jumatate de metru de lungi sau si maî bine. de Al. districtulu Radautuluî. din Bala. cum s au cîoplitu. 166 In unele sate din 5^«coi. O parte dintre fructele amintite se Infigii în ramurelele pomului. turte dulci. portocale si mere. alu carui nume llii si rostesce (1). de locâ din Balacena . Cioplirea si Încarcarea betisoreloru acestora atârna de regula dela priceperea si istetimea celuî ce sa apucatu sa faca pomulii. se numesce una colaca de forma triungulara. si pre acelea apoî le Încarca cu strafide. Macovelu preotâ în Râdeutâ. gim. menindu lie-carele ceea ce pune pentru sufletulu cutaruîa si alu cutaruîa. alamâî. In care se Înfige apoî o alamâe. M. d-la Av. sfinfiforl. . Ionica alA lui lordachi Isacd din Mahala si Titu Zaharescu. stud. I. iar o parte se însira pe o atisora si astiVfelii se anina apoi saii se lega de ramurele. (1) (1) Corn. Totii asa se face si cu cele-lalte obiecte. când se ncarca ramulii de pomii saii betisorele de bradii. cariî de unu timpii Incoce au Inceputu a imita pre orâsenî. este datina In cele maî multe sate si orase din Bucovinay Moldova si T^ra-Bomânesca de a se face si coce maî multe crestati (2)^ sfintisorl (3) sipotnene (1) Corn de Dumitru CârdeiQ. precum si alte pasarele facute din faina de grâii curatii. stud. colaceî. nu-lu Încarca numai o singura sau dou6 persone. Jemna. ale caroru racje asemenea se ncarca cu strafide si smochine si la vlrf& li se 'nfige câte o alamâe. nulntrebuint^za la facerea pomului acestuia maî nicî-odata ramuri de pomO. scarute si cârligute micî. (2) Crestfita pi. ci eî cloplescu maî multe betisore sau sulicîore de regula din lemnu de brada. Baclu. Infigendu-se numaî Intr'lnsele smochine si strafide una lânga alta cam de pe la jumatate si pâna la vlrfu. de locQ din Todirescl.apoi zaharele (zaharicale). precum buna-ora In Voitinelu. (3) SfintiforU pi. gimn. crestati. Avramd stud. si'n fine cu covrigi. Românii de prin orase si ceî culti dela tera precum si o sama de tftranî maî avuti si maî inteligentî. Unele adica se lasa simple. ^mm.iar altele se punu In forma de crucite sau stelisore. e una colaca ia forma unul S. stud. adica când se 'mpodobesce pomulii cu fructele si copturile amintite. cu deosebire Insa din dranite. ci totî cel de casa punu câte unulu sau maî multe fructe Intr'lnsulu. ca'n alte partî.gimn. Moldova. In acelasî timpii. de loca din Stupea./wa. ca ceî-laltî românî. proprietara în VoîtinelCl. portocala sau m6rQ. smochine. mSru saâ portocala.

de aceea se numescu în districtulu acesta pupezele dimpreuna cu pomulu de regula ciura (2). 9 168 într o pane sau Intr unu malaia (2) se pune Împreuna cu acesta tntr o sita mare sau într unii ciuru. luându-se pomulii si împlântându-se (1) Bimana pt. si Imprejurulfi sau se razima apoi. precum si dela istetimea si priceperea femeii ce le coce. Inmorm. dupa cum voma ved6 maî pe urma. ca la ducerea lorii spre biserica sa nu se cump6nesca în colo si în coce si sa nu se rumpa (3). cinci saii septe. op. unulA mal mare si altuia mal mica. dar maî cu sema într unu ciuru. p 45: «In unele localitati pomenetele ce se impartâ pentru und mortft se facd in forma de scara. precum buna-ora în Radeutii. care se pune în vîrfulQ lorA în forma de cruce. cit.» (3) Ve^I si Burada. pomene saâ pupaza ^hpupfzeaem. ca unulu ce este maî tare. mere. se aprindii în decursulii prohoduluî. 24 : «Avândâ înfipte in el colaci. totu In ciuru. nici când însa cu pâreche. al&mal. 24: «Pomenele.t (2) Burada. asemenea în judetuld N^mtâ pe trestii se puna si hulubi de aluattl. In orasulu Câmpulungu. In unele sate din districtulii Radautuluî în Bucovina. pomene. se numescu cu unu termenii technicu poporalii pomene sau ralU (2). p. lon^nâ. In orase la cel mal avuti aceste pomene se poliescâ cu fol de aura. Pomenele acestea. Inmorm. calitate si frumsete atârna totu-dauna dela puterea mostenitoriloru sau a mostenitorului celui repausatu. Totii atunci maî împlânta într însele si maî multe luminî de cera curata si anume: trei. e unâ colacd lung&retfi si lataretâ compusii din mal multe împletituri. Vicovulii-de-sus si de jos. caci pe acea scara se sue mortulâ la cerfi. cari. cele 3-6 pupeze. p. Bilca. precum si 'n cele maî multe sate . se alcaiuescQ din douS oolivl. legându-se si întarindu se în acelasi timpii de jurii împrejurii cu stramatura rosie. ntsce bucatele de sindila. smochine si strafîde . Fratautulii-vechiii si noii. pupegîdra. si dupa aceea se 1 mplânta betisorele încarcate si împodobite în chipulii cum sa arfitatu maî sus cu partea inferiora într însele. se punii una peste alta pe o mesciora acoperita cu o fata de masa curata sau Intr o cosarca mare si frumosa. din faina curata de grâu. împletite în maî multe împletituri. Voitinelii^ Galinescî. una mal mare alta mal mica. Si de 6re-ce atâtu pupezele câtu si pomulu se punft într o sita. Dupa acesta. a caroru cantitate. cari se numescd si raiU. cari totelaunu locfl. se cocii dela 3-6 pomene saii pupeze frumose.167 sau pupeze numite In unele localitati din Tera-românesca pomenete (1). asemenea si din doi colaci.

169 -' Scara Insomn^za ca sa aiba sufletulu pe ce se sui. care e totu-deauna plina cu apa curata. Atât de pomii câtu si de torta cofeî sau a oleî se lega câte unii testimelii saii o basma. si (4) Com. daca va ave parte. iar cela nedospita. precum si 'n cele-lalte sate atât din colo cât si din coce de Prutu. Baia. în care se afla si pomenele (3). (2) Com de d-la. Pomulu In aceste localitati se duce tot-deauna deosebita de pomene (1). Cotlarciuca.uluî. cu acea deosebire numai ca pe când la celii facutu din betisore luminele se Împlânta în crestati si sfintisorî. gimn. Iladasenî. asa si'n celii facuta din betisore se punu dela 3 7 luminî. Ionica ala lui lordache Isaca. se numesce malaia dulce saa turta. dupa ce s'a împlântatii pomulii si sa ase- .din distiictulu acestuia. In unele sate din Moldova precum buna-ora în Petia. Gheorghia. preota si Dum. (1) In Bucovina sub cuv. se numesce malaia acru. pomulu se înfige asemenea întrunii malaiii sau într o pane prospSta si alba si dimpreuna cu aI cesta se pune apoi saii întro sita mare saii întro cosarca ori întrunii cosii. care are forma unei pane. Macoveia. pe atunci In celii de crenga se lipescu de ramurele si anume câte trei la unu locii în forma unei furci cu trei corne. de d-la. De pomii. stud. Pomul ii si testimelulii legatii de dînsulii sunt ale preotului functionarii. Vas. iara a septea singura. iar sticla ca sa aiba cu ce be. care are forma mal multa a unel azime. proprietara. malaiii pi. pomulu se aseza întro cofa sau ola. Burduhosa. se 'mplânta adese-orî si întro pane de secara (4). apa ca sa aiba pe ceea-lalta lume ce be si cu ce se r&cori. In Mahala. Nic. gimn. Cârdeia. care însemneza pomii raiuluî. iar cela legatii de torta e alu celuî ce-lii duce. gimn. maîae se 'ntelege und feld de pane facuta din faina de papusoia (porumba saa cucuruzâ). din districtulu Cernauj. stud. de V. In Balacena. (3) Com. Precum In pomulu facutii dintr unu cracu de pomii. Ceia dospita. tn pomii raiului. Av. se razima tot d a-una o scara facuta de faina de grâiip si într unulii din ramurele se anina si o sticla de bfeutii apa. MalaiulA acesta se face in doua chipuri : dospita si nedospita. stud. La pom a se 'ntrebuintâza de regula ceia acru. si altele din judetulu Suceva.

In Moldova. ca maî de multii pomulii acesta se facea numai la copiii cel mici. Anitâ Pletosa si S. Eî sunt facuti din crengi de copacii câte cu treî craci. o vecicd (?). si dimpreuna cu acesta se pune apoi întrunii blidu (2j. ci pâna la tinterimii. ci patru de-odata. Acolo apoi se scutura de fructe precum si de cele-lalte obiecte cu cari a fostii încarcatii. dreptii rasplata ca aii botezatii saii cununatii pe celu repausatii.zata In pune în naframa pâna la obiectulu în care are sa se duca la biserica. stud. cari se aprindu în decursulu prohodului. nuci. stud. (3) Unâ felQ de m6râ varatica. mere si nuci însirate tote pe ata . alamâî. în care e pusii acesta. se cumpfira si se punii în ramurelele sele mere. Iar dupa ce sa împodobitii în chipulu cum sa art*tatu. In alte sate din Bucovina din contra naframa dimpreuna cu colaculii se lega saii de trupina pomului saii de torta vasului. In cele mal multe parti atâtii din Bucovina câtii si din cele-lalte tari locuite de Români. pomulii se duce de odata cu mortulii si anume tot-deauna înaintea asestuia nemijlocitii dupa sfânta cruce. In Basarabia nu se face numai unii singurii pomii. gimn. adica se da nânasulul saii nânasel ca sa culega pomele de pe dînsulii. nisce prescuri ca scara. de Tita Zaharescu. se verfulii luî o lumina de cera curata învfelita într'o cu unii colacii menitii pentru celii ce are sa-Iii duca biserica (2). spunu Românii. Jemna. ci si la cel batrâni (4). ca în tferile amintite maî sus. ale carui mere se cocd de regula pe la Sânt-Ilie. pomulil mortidul se face ca si'n Bucovina. iara acuma se face nu numai la acestia. la cel mal avuti aceste fructe se si poliescii. Sa parintele G. (1) Com. gimn. ca si*n cele maî multe parti din Bucovina si Transilvania (5). cari se împodobescii frumosii cu slrafîde. LatesQ. iar daca e iarna. crenga se iea cu mere cu totii. Daca e vara. de Mich.. cari tote se dati de pomana la cel ce ducii mortulii la gropa (3). In unele comune din Transilvania^ precum buna ora în Orlatii si Secadate. dintr'o crenga de mferii si cu deosebire demSr^i ordinU (3). unii mal acata si basmall. pe care sa se pota sui sufletulu celui mortii catra cerii. (2) Com. tulpane si o bucata de pânza. . colacel si covrigi. nu numai pâna la biserica. smochine. se împlânta întro crestata (1). carii. câtii sta mortulii în casa se punii alaturea cu sfesnicele de lânga sicriii. 170 precum si treî lumini.

p. de d-nil I. Sima. adica in patru corn uri. 86 vede ca Românii.(1) Crestafile se faca în comuna Orlata in forma crucit. unde e datina de a se face nemijlocitii dupa tnmormlntare si prasnicu. Atâta în privinta facerii si întrebuintarii actuale a acestui pomu! Dintru începutu. acum din timpurile cele mal vechi aii încercatii sa prefaca Bradulu pdgânU într unii pomU crestinii. 24: «iln unele locuri în Transilvania. 12. Dupa ce sa scuturatii se Împlânta la capulii mortului lânga cruce (2). si Rom. Inmorm. respective dascalulu sau palimariulO. In unele locuri din Bucovina Insa e datina ca sa se duca numai pâna la biserica si aice apoi. care sa însemneze apomula cunoscinteî hindul si alu rSuluU din raiii saii mal bine (jisii însusi rahdU. Mal pe urma însa si anume dupa cea învinsii crestinismulii asupra pagânismulul în întrega Dacie. In acele parp. dascali si palimarî. vedi si Burada. (5) Ck)m. p. de d-ni! Rom. pomenele se mal facCl in forma de scara. cununi si cordele saCi stramatura de mal multe colori. si însemna ca pe acea scara are sa se urce mortulA in cerd. vale sau fontâna (3). încercarea acesta sa începutii mal întâi si întâi prin aceea. Sima. sa-Iu arunce In clopotnita sau într unu ungheriu unde-va din curtea bisericii. de Titd Zaharescu. unde tiu împartesce apoi Intre preotii functionari. dupa cum am arStatii în capitolulii despre BradU. Românii aveau datina de a pune înaintea casei mortului si a duce înaintea acestuia pâna la mormîntu numai unii braddnasa împodobitii cu diferite flori. (4) Com. Rom. (2) Com. trimite preotulâ pomulii dela biserica îndfirgptu la casa celui repausatu. gimn. Inmorm. 171 pentru ca lîe-care omu fara tata si mama se pote boteza si cununa. culegendii preotulu. Inmorm. (2) Com. Geor^escu. de d-niî loanQ Georgescu. precum: albastra. ve4I si Burada. ca el au prinsii a îm- (1) Corn. Sima. stud. 28. p. sau se arunca tntr'unu rlu. gabSna si negra. Georgescu.» (3) Burada. Simu si I. . de d-la Rom. însa fara nânasî nu (1). precum si între unii dintre cel ce au petrecutii mortulii. fructele de pe dînsulu. invStatorl.

ci si cu diferite fructe. Ghiuta. Mal pe urma Insa aii începutu a departa pâna chiar si bradulu însusi si a-lu înlocui cu unu ramu verde de mfiru. districtulii Câmpulungului. si se duce tot-deauna în fruntea îngropaciunii înaintea crucii pâna la mormîntii. . cordele si strâmatura. si zaharele. precum buna-ora în StulpicanI. de aceea nu se 'ncumetara a lua unii pomii. cununi. de d-lQ Rom. si împlântându-se într'o pane saii malaiii se duce dimpreuna cu pomenele în urma bradului si cele mal de multe ori numai pâna Ia biserica (1). Cotlarciucâ. gimn. care ar pute odrasli. încercarea acesta insa de a stârpi bradulQ cu desfiversire si a întrebuinta numai pomulfi. Er. nici pâna adî nu le succese. si înainte de vr o câtî-va ani în IlisescI. în altele însa atâtu unulii cât si al tulii la una si aceeasi înmormîntare. De 6re-ce însa bradulu. Dovada despre acesta avemu ca în cele mal multe partii locuite de Români se întrebuintezi chiar si acuma numai bradulu. unde e usitatii alâtii bradulii câtii si pomulii. iar altii spunu ca ar fi jertfa cea cuvenita pentru ultima data spre Împacarea si Împreunarea omului cu Dumnecjleu (1). In acele comune. colacutl. undo se pune apoi tot-deauna la capulii mortului lânga cruce. sa datii bradulCi cu totulii uitarii si a învinsii pomulii. cu diferite fructe. pe când din contra pomulu se împodobesce. cum era datina la începutu.(3) Com. districtulu Sucevil. bradulu chiar si în diua de adi se împodobesce numai cu flori. prunu sau perjii. precum a nutritu odiniora pomulU raiului pe Adamii si Eva si ca acum murindu omulu. nu odraslesce. care corespunde mal bine credintei loru crestine. proprietara în IlisescI si N. în a carorii apropiere nu se afla de felii paduri de bradi. ci unii ramu de pomii care daca-lCi tal asemenea nu odraslesce. 173 Dupa ce am v6dutu pâna aice cum Intrebuinteza Românii pomulu. cordele si stramatura de diferite culori. stud. sa vedemu acuma si ce felii de credinta au el despre dlnsulu? Uniî credu si (jiicu ca elu Însemna pomula vietii omului care la nutritu pre acesta In vieta sa cu totu felulu de pome. odata taiatii. si numai în acele sate. aluaturi si zaharicale. 172 podobi bradulu nu numai cu flori. Sima. nicî când însa si cu fructe saii cu vre-o coptura oreslcare. ^1) Corn. cununi. se sfârsesce si elu de odata cu dlnsulu. dupa cum am aratatii în sirele de mal sus.

stud. stud. Bradulii li raspunde Întâia ora ca sa Încuibatii Intr Insula unu soimuletUy a doua ora ca sa Încuibatii o vidra^ si a treia ora ca sa Incuibatu o serpone. din Ropcea. gimm. (2) Cred Rom. de Rom. mal nainte de ce ajunge la loculu. care Incunjura pamlntulii si care se numesce de catrâ povestile si mitologia dacoromâna asorbuhl pamîntulul. ar prinde a suera. care se pune la mortu.Unii credu ca Domnulu nostru îs. de Em. din Voitinelâ. com. când a scosu pre Adamu si Eva din iadu sufletele celoru drepti s'au tinutii de dlnsulu ca unu pomCi Încarcatii cu totii felulii de fructe. Altii iarasi credii si spunii. Iara mortulu imi trecea. si a celord din Transilvania. Iarasi credu si spunu o sema de Români ca sufletulu omului. ajunge Întrunii locu. ci voru sa-Iu opresca si sa. In urma Insa totusi Bradulâ se gândia Si trupinele 'ntindea. corn. Unde doruld îlu ducea. cari nu voru sa-Iu lase sa ti^ca mai d<v parte. Bradvla clinelorfi din bocetulu banaj.Iu arunce tn iadii. si elu spariindu-se^ ar cade in mare si sar Inneca. si a latra. ar simti puii acestorii (1) Credinta Rom. de Cuparencu. ca sufletulii celui repausatii In calatoria sa din lumea acesta în ceea-lalta. care i se cuvine dupa faptele sale. de George Velehorachi. Dreptii aceea pomulii. unde se afla unii pomU înfrunzita si Încarcatii cu totu felulu de fructe frumose la vedere si bune de mâncare. com. acelora din BerchisescI. Ajungendii sufletulii la acestii bradii llii roga sa-î Întinda vlrfurile sale ca sa pota trece pe dlnsele de ceea-lalta parte de mare. trebue sa treca prin o multime de vami unde stau milione de draci. trebue sa treca peste o mare forte adânca. prin urmare ca nu pote sa-i întinda vlrfurile. Cârdeid. caci cum i le-ar întinde. com.D In rlpa acestei mari se afla unii bradâ colosala de mare numitii hradulu SindorU. parasindu lumea acesta si trecendu In cea-Ialta. gimn. Moldova si Transilvania Atâtu unulu câtu si altulu servesce sufletului ca trecâtoro din lumea acesta tn cea-lalta. servesce sufletului ca o scara pe care se sue de pe pamlntii pâna la Dumnecjieii In ceru (2). In care cânta o multime de pasarele si sub care se afla unii scau- . In urma urmeloru însa.anu e !n casulu de fata sinonimii cu pomulu Româniloru din Bucovina. Marea iarâ nume L'aie-lalta lume (1). de Dum. Chr. dupa cum ni-o dovedesce acesta unii bocetii din Banatil. ostenitu peste mâsura de calea cea Îndelungata si grea si Însetatii de arsita cea mare. SimCL 174 trei vietati. dupa ce a trecutii prin tote vamile.

1882. Credinta acfeta despre pomu se afla si la Românii din BanatU. Sufletulii. despre care nî-a maî fostii vorba. Acesta e pomulii. 1881 p. Cu vîrfulii ajunge *n cerii. care asemenea se afla alaturea cu scara. ne spune în privinta acesta urm âtorele: Rachita 'mpupita. Cu noi mila eî sa fie. si luându cârligulu. Cu p61ele pân'la mari Si pe vîrfu e înfloritii. iar fontâna e 61a saii cofa cu apa. Ea pe toti ÎI adapa.3 128. apoi înturnându-se îndferSptu. llu iea de mâna si asezându-lii pe scaunasulii de sub acestii pomii ca sa se odihnesca. a culege pomele carî tî placu si a le mânca (1). In care sa pusii pomulii. care se afla nu departe de pomii. Teta Sânta Marie. câti mat trecea. care la petrecutii pâna aici. prinde a trage cu dtnsulu crengile. Brasova. Ci mila sa-I fie. Caliadara pe an. 12. bea apa dintr insa si se racoresce. Apot iar sa mi te duci Pâna când vel s*ajungî L'alii m^ru mare de Sân-Petru Cu ajutorulîi lut Sân-Medru. 175 scaunasâ. . Acolo-l Santa-Marie. Meru-I mare si rotatii Si de p61e aplecatO. dupa ce se odihnesce putinii. II arata o fântâna rScoritore. se duce pâna la fontâna. se scola de pe W Simeona Mangiuca. In haina alesa. se suie pe scaruta ce sta rezemata de pomii în acesta. ce i laii datii al s6I de pomana. Bocetulu Intitulatii «petrecerea mortuluî)y. Cal6torf. Iar pe pole împupitii. Ângerulii s6ii pazitorii.nasa. Jos Ia radacina E lina fântâna. Ea spre toti se îndura.

(1) Credinta Horn. din Câmpulung^. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita. corn. 176 Unâ fragmentu dintr'unu aitu bocetu din comitatulii Torontalu ne spune In privinta pomului. si a celorâ din Baia în Moldova. stud.Drumurile le-areta : Sufletulii din apa bea Si elfi lumea o uîta. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raiu cu sine. Nu-I mândra rachita. Rachita *mpupita. (2) Simeone MangTuca. gimn. Când a *ntratii Scris6rea'n satii (2). R6ga-mi-te tu de ea Cola viilorii s*oiea. Sede si scrie Maica Marie Pre cel vil si pre cel morti Si-sî însemna a lorCi sorti. respective a mferuluî. 1882. stnd. de Titâ Zaharescu. Daca nu mi te-al rugatii. Caci c61a i s'a împlutti Condelulii si Ta pierdutii. Masa înflorita. Calindarft pe an. D6ra ea s'o indura Si*ntre vil te-o însemna. 131 133. gimn. La masa chitita. p. de BurduhosA. urmatorele : Sus ma! în sus Sus la rasaritii Miru tnarCy ^nfloritu Sub meru cine sede? SJintiî Si duchsfintiL Lucru ce lucrau ? . corn. Haina de mStasa. Dara ea nu s'a 'ndura Intre viî a te scria . BrasovQ 1881.

Dumnecjeu venîa Cu siîntulu s6u Petru De se divania (2). In fine. Pe drumu lunga si latu Napoî n'a *nturnatii. Câtii elti cuprindea. Mergea câtii mergea Pâna-mî d'ajungea La mijlocii de cale. BrasovA 1891. Când mi-sl d'ajungea Fe scaunu sedea Si 'napoî cata. No. A plânge 'ncepea. . Elii cu spatele Si cu bratele. 22.El se sfatuiau. Pe drumu mi-lu pornîa. Dumnecjeii sa-lâ ierte! (3) (1) Gazeta Transilvaniei. si despre Sân-Petru cu care se sfatuesce câtu are sa dea celui repausatu. ne spune maî alesu cu privire la fontâna ce se afla lânga mSru precum si despre ângeriî. cari sunt trimisi deDumnedeu sa momesca sufletulu. Cu spate-a cuprinde (Ij. mergea. Dumnecjeu-lu vedea Cu siîntuia s6u Petru. unu alu treilea bocetu. Locu el îî laceau Câta în brate-a strânge. Angeril mâna De mi ti-lu momia. La lina fântâna^ La locu de hodina. Pamîntil împartîaii. Pamîntu cântarîa Câtu luî ca sa-î dea. totu din Banatu si anume din comitatulu Carasu Severinu. acestea: Mergea N.

Scrie viii si cei mortî Scrie-mî omeniî chiar totî. precum si nere. Sus tn pârta raiului^ Jos palele cerului^ Esie-opiiira NescatU piatra J^i'O chilie De tamâe. 177 Ce se atinge In specialu spre c^rta dintre morte si cuca^ silvania^ numitu aCântectdU la feciori si fete. Mal din sus. Iar colo cine se vede. învfitatora. ne spune urmatorele: Oolo sus. (3) Com. Ca de-aceea-î multa *n tera. Si pe pietrâ cine sede? Sede damna Irod ie 4^1 Maica Sânta Marie Si totu scrie Pe hârtie. Vii-I scrie Cu anglie. Morti-Î scrie cu cernela. Dar mama MariutiI Intr'acolo se porni .(2) Divanîa = convorbîa = consulta. de d-lQ Ioana Popovicl.

de SântdrMaria precum si deunâ bocetâ din Secadate In Trancdit marey » care se cânta numai la barbatii si nevestele cele ti- «Prea tare-al întârziatii De anglie am gatatu. Indergptii s*o înturnatii. Cu multa focu. Si hârtie am plinitu Si condeiulu l-am pierduta!» Maicuta MariutiI Tare mi se mal scârbi. Sânta-Marie Si tu d6mne Irodie! Scrieti si pe fiica mea. cu multa apa. Dar nu-I focQ ca sa te arcjia Si nici apa sa te'nece. 1* BomAal. Inaona. Colo sus Mal în sus Este o gradina 'nflorita Cu multa foca e ocolita. Spatele î-orâ putretjli. Cu multa para uscata. Ce arde la inimuta. Caci nadejdea o gatatâ. Bratele I-oru mucecji. Totu plângcndâ si suspinândd Si din ochi lacrimi vSrsându. Si mi-o scrieti cu viii Nu mi-o scrieti cu mortii!» Maica sânt* a cuvintatâ: Mmrian&. In mijlocula gradinii .Departe 'ngenuchindâ Si de-aprope tota rugândQ Si din gura cuvintandâ: «Draguta. Spatele si bratele. Da-I foculu dela maicuta. Si-a casa daca sositu Pe Mariut'a gatitu. Scrieti si pe draga mea. Ochii si sprîncenele.

. nu ti roia da. Copilasi mici sfiracescl. Maria din graiâ graia: «Dulcea mea. Si când era pe la (jiorl VeniaG fete si feciori Cu braturile cu flori. maicuta mea. Când era la miec^u de nopte Tragea clopotele tâte. Ca unde tu glasuescl Casele le pustiesct. Si-ml iesd bourel cu bol Si pecuraril cu ol ! . Dar eu unde glasuescu. Voinici tineri stingherescl.» Când era mal de cu sera Tragea Maria sa m6ra. Care ml-al rupta inima Si dulce taicutuld meâ Si buna fratiorulu mea ! Cu toti sa v'adunati . vitezule.La marginea fântânii Este-unU broda încetinata De multi omeni blâstematâ. Glasuindu a primavara Sa iasa copil pe-afara. 6menil din somnâ trezescâ.«Cucuie. . Caci pe mine mi 'nsela. Catra cucQ asa (ticea: . m6rte. Dar in bradâ cine-ml sedea? Sedea cuculâ si m6rtea 13 178 Si-amendoi se totâ certa : Care'n lume ar intra? M6rtea din graiu ca graia. voinicule! Dâ-ml tu mie glasulâ t6â Sa glasuescâ cu elU eHl «Ma. Cucuie.

culesii de I. care asemenea trateza despre Sânta-Maria. Nicâirea n'al strigata. Ca eâ înca m*oiu ruga La maicuta Precista De d6r v6 va ajuta Si de mine nu-tl uita. In fine. pâna afara Si nu te-i intârce iara! Asi iesi. AI luata satulâ de-a rendulâ Si casele de-a mânuntulu. Qeorgescu^ invgtatord. P. Vladu. De mine n'al intrebatâ. 179 . al strigata: Iesi N. de d-lQ l. N. unu altu bocetu^ totu din Transilvania si anume din valea Bulei. Când in satâ tu al intratu. Caci de ieri nu potii pasi. Si rudele mele tâte Sa mg ierte dupa morte Si vecinii mei iubiti Sa remâie linistiti. Nu m6 potQ rescumpâra. Nici nu mg potu departa Dela draga muma mea! (1) Com. Caci eu mergâ in alta lume De unde nu vine nime ! (1). Sa rugati pe Dumnezeu Pentru sufletelulu meu. suna precum urmeza: Alei! mârte grabnica.Pentru mine sa va rugati. Fara la N. nu potu iesi.

a alergatii. Nu ma potii rescumpfirâ Si nici nu ma potu misca De mirosulâ bra^ilorii Si de mila fratiloru. Nu cu mortii veste<jil Si ma scrie cu rosela. N.Sl-aT strigata si-a d6ua 6ra: Iesi N. In ea sede Sânta Marie Si scrie vil cu vil Si pe mortii cu mortii. nu potft îesî. . pâna afara Si nu tel intârce iara ! Asî iesi. Caci de ieri nu potâ pasi. Dar ma scrie cu vil. N. draga. Colo sus Si mal sus * E o chilie de tamâe. cu rumenii. De dorulu suroriloru. Nu ma scrie cu negrala! BucurosO. Nu me potâ rescumpfira Si nici a m& departa Dela dragulâ tatalâ meii ! Sl-al strigata si-a treia 6ra: Iesi N. Scrie viii cu rosei a Si pe mortii cu negrela Iar N. te-asi scrie Si pe tine pe hârtie. In chilie a întratu Si de dinsa s*a rugata : Alelei Sânta'Mane Te roga si pe mine a ma scrie. N. Cu viii. Caci de ieri nu potâpâsi. pâna afara Si nu te-I întdrce iara! Asi iesi nu potii iesi.

Ori te du. s'a culcatii. Ca de N. Draga floricea domnasca! Ca nu te duci sa 'nflcrescl^ Dar te duci sa putre^escl. Dar în patii cel asternutii? Iarba verde de pe rîtCi. Dupa carii cine alerga? Muma-sa. Nu s*a pusti sa hodinesca. N. Dar în patii Cine-I culcatii? Iata N. Dar te-oiâ scrie cu negrala. Dar s'a pusa sa putrec^esca. esti ramasa ! Dumbrava Dumbrava ! Pleca-tl ramurile 180 Ca sa m& umbrescâ Si sa hodinescu . Pe cel ii delii îndelungatii Merge-uhti carii împovoratii.Dar tu ml-aî intarcjiatâ Si rosala o-am gatatâ. Ca de-aceea-i multa 'n tera! Colo sus Si mal in sus Este-unâ marii Si este-unii parii. De scânduri noue de bradii. Peste cârpa Sl-o perina. Peste iarba Cârpa alba. inima arsa. ori te si lasa. N. încheiatii. Din trupina marului Pâna in a parului Este unii patu Mare.

cauta ca numai decât sa se duca unâ pomiî Înaintea acestuia ca sa aiba sufletulii s&ii In cea-lalta lume pe ce se sui si odihni. cari ÎI placu si culegendu-le de pe ramurele le manânca. trage cu cârligulu pomele. 181 Din contra omenii. din StulpicanI. si ca nu cum-va pomulâ sa fie golii. unde se duce si sufletulu. ci ei stau de-o parte si se uita numa! la cei-lalti omnei. si zaharele. sa . de aceea HQ Încarca cu felii de felii de fructe. VI.Ca sunt obosita. Ceî maî multi insi însa credii si spunu ca pomulu. rficoritu si saturatu de ajunsu din pomele pomului despre care ne-a tostu pâna aici vorba. De mdrte 'ngrozita (1). respective nemurile cele mai de aprope ale repausatului. pleca cu ângerulu s6u maî departe spre împaratia cerului. frumosu si ramurosii. Buda-Pesta. com. caruia i sa datu unu astu-felu de pomii are de pomana în cea-lalta lume unii pomii verde. Iar daca cu tote acestea 11 vine pofta de mâncare. iar pasfiruicele sa aiba cu ce sa se desfateze (2). 1880. carora la Tnmormintare nu li sa dusa Înainte si datu unu astu-felu de pomii de pomana. care se duce înaintea mortului. Totii aici se pote pune si credinta acelora. p. 36. Si acum sufletulu. Scaruta 11 servesce spre a se sui în pomu. maî pe scurtu are si elii macarii atâta umbra. (2) Credinta Rom. Cotlarciuca. redigiata de losiiQ Vulcanâ. când voesce. an. cârligulu spre a trage cu dînsulu crengile. dupa ce sa odihnitu. sa aiba macaru pe alii s6u. Dreptii aceea parintii. se sue pe scaruta cea facuta din faina de grâu si razemata de dînsulu. Acolo sta elu apoi vecînicu verde si încarcatii de tote bunatatile înaintea sufletului astu-felu ca acesta numai uitându-se la frunciele luî cele într'aurite si la fructele lui cele frumose si galbene ca cera de pe dînsulu e pururea satulti si nici când nu maî flamân^esce. nu au de felu pomu In cea-lalta lume. de Nic. stud. Fie-care omu repausatu. se pote sui si gusta din pomele sale . unde sunt pomî destul. ca sufletulu sa aiba de tote bunatatile. gimn. numitu altmintrelea si pomuiu raiului^ merge în cea-lalta lume. la umbra caruia se pote odihni si rScori în care. cari au. câtu are pomulii acesta. cari (Jicu ca mergendu oraulu pe cea-Ialta lume si neputendu sa intre în raiii. (1) nSe^târeajV fdTa poporului româna.

stud. In acela arbore.aiba ce gusta. Si din ~ i. sunt. o vidra si unu serpe. Din Bilca (H>in. de Mich. Din CânipulungQ. Trecfetorea din lumea acesta In cea-lalta: c). gimn. Deci pomula vietii din punctulii Întâi. Din Balac^na. de Alx. com.. gimn. care servesce de trecâtore Intre ambele lumi. sau. gimn. Umbrirea si recrearea sufletului dupa ce a trecutii prin tote vamile. stud. Din Mânasti6ra. din punctulu alâ doilea. Precum cipresulu odata taiatii nu odraslesce mai multii. ginm. El bine. Lumea nostra si lumea cea-lalta c&tra care mortea mâna pe omu. com. cupressuSy care era semnii de morte. dupa bocetulu banatanu. 182 nu p6te sa dea nici odata odresle. acestii fondA alu bocetului din cestiune se afla aprope literalminte In falmosa carte poporana Varlama si losa/U^ atribuita generalminte sântului loanu Damascenu din secolulu VIII (1). dupa cum am ar&tatu mai sus. cari pândescu si ameninta bletulâ sufletu. asa nu se pote mal multu nimicu spera si dela celu mortu. com. com. dupa cum am vSdutii. sa nu duca nici când si de nimica dorii (1). stiid. com. de DragosQ BumbacQ. com. Insemneza: a). care-I servesce de scara spre a se put£ sui pe dinsulu de po pamlntu pâna la Dumnezeu In ceru. stud. . nu e alta decât o crenga de marii. de I. Din Fundula Moldovei. si despre care se credea ca odata taiatii mal multii nu odraslesce. dupa cum arata bocetulu banatanu. FomulU. nu Insemneza nici mai multti nici mai putinii decât cipresulii Romanilorii. dupa parerea nostra. despre care am vorbitu mal sus. (1) Credinta Rom. e de origine cu multu mal posteriora. de V. Pomulii vietii. de Iustina Cârdeia. Jemna stud. com. pSrii saii prunii. si dupa cum nu pote odrasli pomulâ acesta.Din Costâna. si In urma: d). despartite prin asorbulU pamîntului. sau Încuibata trei fi^re dusmane: unu solmu. de Elisabeta Agapi. gimn. totii asa si pomulii^ care. respective bradulu. de Titfl Zaharescu. din Stapca. gimn. In acea adâncime cresce unu arbore colosala. GeorgiQ. gimn. b).i> adica printro adâncime care sorbe sufletele. In capitolulu despre Bradu noi amii vfedutii ca Romanii puneaii Înaintea casei mortului unii chiparosii -=. Baciu. stud. care servesce sufletului de trec6t6re din lumea acesta In cealalta. Resumândii cele espuse pâna aici resulta ca PomulU^ ce se duce Înaintea mortului. stud. Tonîgarifl. Pomii raiului sau mai bine (Jisii Însusi raiulii.

Cuvinte din betrânî. iar copaciulu tn care se urcase ^ra putinelâ numai sa cb^Sl. 42 43 184 . cunoscuta mal mult sub numele de c 7aimlele Iul Did/paU^ unde unicomulu e înlocui tu prin elefantu. Hasdea. BucurescL 1B83. p. Q^ster . sub titlulu : (1) D-r M.Iata partea ce ne intereseza din acesta carte poporana dupa traducerea facuta de Negoe Basarabii pe la Inceputulâ secolului alu XVI si Intitulata alnvitdiurile Iui N^oe Voda:^^ a. Si daca v6(|u acea putinea miere uita de a-si mal aduce aminte de acele rautati multe ce-I& tncunjurase. Deci iar cauta spre partea tn cotro sta elu cu piciorele^ si v64u patru capete de aspida. Si cauta tn sus si vSc^u unde pica dintr o ramura câte o picatura de miere. si statu cu piciorele pe nisce ramuri si gândia ca va fi In pace si far de nici o grija. iar gropa prin putu. Iar daca se urca elu cauta Ia rftdâcina acelui copaciâ. Si atâta tiu rosose câtu putintelu era sa cada jos.» Aceeasi parabola se afla Ia Arabi tn renumita colectiune Kalilah va Dimnah.. Adica din afara de acea gr6pa sta inorogulu gata sa-Iu manânce. iar piciorele si Ie pusese pre nisce ramuri uscate si putrede si uita aceste râutati si greutati tote. care rodia totu-d^una acelu copaciu tn care sta elfi. «Asa fugindu elu c&i^vx Intr o grapa mare si daca ca(j[u tntr tnsa. ce sufla si esia din gura Iul para de focu si venia cu gura cascata si cu dintii rtnjiti numai sa-Iu înghita. ci tugea tare ca nu cum-va salu ajunga si sa-Iu manânce. Acestia se as6mâna unul omu. Deci cauta In fundulu acelei gropi si vh^u unu sarpe mare si grosnicu. unde se ivia din malultt acela ce era aprope. P. Ea este numai putina populara tn Persia si India. Arborele !n gropa cu cele trei iierc. si se porni spre acea ramura ce pica putinea miere. 1879. Adica inorogulu tnsemneza mortea care gonesce sa ajunga pre totâ nemulu Iul Adamu (1). Ac^ta este închipuirea celoriî ce tnsala cu înselaciunea lumii acestia.. afla acolo unu copaciU si se apuca de se urca tntr In- (l) B. H. câte odata prin leO. si vâ(jiu doî fârecî^ unulu albu si altuia negru. p. iar tn fundulâ gropii rtnjia acelu s^rpe grosnicâ ca sa-la tnghita. t. 183 sulâ.. Literatura populara româna. 707 708. Bucurescl. ce fugia de unu inorogii si nu putea nici cum sa rabde si sa stîrpesca strigarea si sberetuliji glasului lui celu grosnicu si Infricosatu. conservata tntr unii manuscriptâ de pe la tnceputulu secolului alu XVI. ne este cunoscutu si Intr o redactiune curata bogon^Utcd.

185 «Si mei^endu Înca tnainte va^ut'am scaunulâ Iu! Dumnecjieu albu tnmiitu. t. si slobodiendu ra(j[e ca nisce multe fulgere. Si apropiindu-ne In dreptulii acelui prea Înaltii scaunii. Cuvente den bfitrânl. si p6rulii ca fulgerulii si piciorele lorii albe ca laptele. si era de dedesubtulii luî oresî care tineri prea frumosi cu multime nemasurata de stralucire îmbracati rosiî ca racjiele sâreluî când apune. Si trecendâ apa aceea amii ajunsii la oresî care vfezduhii groznicii si nelntelesti . bucurându-se pentru mântuirea mea. si fetele lorii ca zapada.. 4icendu celora. Ca isvorii credintei poporului despre acestii pomii si celorii din prejurulii s5ii credii ca a servitu maî cu sema « Viata sjîntultil Vasile celU noU». . si se biicuraii împreuna de mine si se veseliaii pentru mântuirea mea. «Pentru ca stau Înainte Imprejurulu lui Dumnezeu tineri cu brâne de auru t6rte mart si Înalti. (l) B. si cânta cântare dulce si veselitore de a o aucjii.. si fulgerându lumina tote partile acelea. cari mergeaO împreuna cu mine. si s^a suitU întru împiratia cerurUorU si me petrece tmpreund. De asemenea în locu de unii singurii unicornii sunt doua animale: camila si leii. Si v6dendu-m6 în manele sfintilorii ângeri. cel ce sta Înainte la acea Înaltime prea luminata aii slavitii pe sfânta Troita Împreuna cu noi.. bucurându-se ca s aii mântuitii unii sufletii în cesulii acela.... cari m aii adusii : Duceti-o întru tote lacasurile sfintilora^ dupa cum aveti obiceia^ sa faceti la tote sufletele împrejurulU raiului. 708 709. si tînarulii portarului eî ne-aii primitii bucurându-se si a slavitii prc Dumnedeii. p. si la . Hasdeu. . ca a trecutii sufletulii meii slobodii de primejdia si de amariî si întunecatii dracî aî vSsduhuluî.. aii alergatii toti. Si acolo am aufjitu unii glasii forte Incetisorii dintru acea Înaltime plinii de multa dulceta si veselie. si satura cu privirea aceea pre toti aceia câti s au Invrednicitu sa locuesca acolo. din care reproducemii spre comparare urmatorele sire: «Si ne-amii suitii dela aceea (adica dela vama a 24). Pomulii din punctulu alu treilea e asemenea de origine maî posteriora si anume aprocrifo-crestina.npHTHA IV Boraxu^pb ivT BOAPdpkCKkiYi^ KNHPA (parabola despre ceî bogati din cartile bulgarescl). II. Cu alte cuvinte bocetulâ banatenii e maî aprope de VarlaamU si loasafU (1). cu inima buna si amii trecutu porta cerului . Si ducendu-ne în cerile se despica si fugia dinaintea nostra apa care este de-asupra luî si trecendii noî se întorcea în loculii eî. si erau Îmbracati cu haine stralucite si de multii pretii . P.. stralucindu prea frumosii. Aci Insa In locu de unu singuru arbore sunt deja doî: unulfl cu ramure de argintii si cela-laltu cu ramure de aurii.

a Si mal mergendii In slnulii patriarchulul Avramii. si era minunate acele locasuri ale sfintilorii. si era plinii de dulceta ceresca. . dupa cum pomenescik pe morti la cele 40 de ^âe? Si dintru acesta am cunoscutu eu ticalosa cum ca trecendâ 40 de (jiile de când am muritu. (Jicendu-ml: ore sciî^ Teodora. pentru ca domnulii meu omulu ce^u vorbitorii cu D-(^eUy bunulu meu parinte Vasilie. «Deci plecându de acolo. . si era o mare bucurie sa le vada omulii . adica In loculii care locuesce. si Inconjurându-le tote acestea. ne-amil dusa la localurile sfintilora . ftSl-am mersii. câte sunt imprejurula raiului^ si câte sunt Intru celea de desubtulu pamlntulul. si Înalte forte. si In launtru slava nepovestita si neveste(^ita. De acolo sa-Iu odihniti in locuia unde m'a rugata robtda meît Vasae. care avea multa frumusete^ si de mare pofta si mângâiere de a-lQ vede omulu. .. Si cautându la rasaritii va(j[ul Înfricosate palaturi facute de focii. care ma pac^ia.. in locuia unde este odihna cea adevSrata^ unde se hodihnesca sfintii .. pe care o ve^f. si de trandor firi minunati si multa mirositori. . cu piramidî cari slobodiaii rade Înfricosate. tmde curge tsvorula cela fara de morte apa ^ beutura vietii. sta . . care era zidite de-a drepta Iul Dumnezeii deosebite ale fiesce-carel tagma a sfintiloru. a venitii aice mal nainte decât mine . si aprope de acele trepte ale palaturilorii acelora.. bunula tSa parinte Vasilie.cele mal de desubtii ale pamlntuluî. . . tfSi In scurtu trecendU tote. si era Întinse In mijloculii ralului cu unii chipii negritii. care nu este a mea. si de mir&ma. . d a cuviosului si duhovnicescului nostru parinte Vasilte cda încredintatii robU ala Domnului^ care este duhovnicesc^ parinte si a altora fii . am ajunsu Ia locuinta acfyta... Deci e vremea sa mergemu sa vedemu locasurile nostre. Si 'n acele prea stralucitore lespecjii de aurii eraU copaci saditi de multe feluri y si tineri. sl-am intrata Intro curte. si era curtea aceea pardosita cu lespecjil cu totulfl de aurii si pestrite tn multe feluri. m au Întrebatii imulu dintre prea dulcii ângerl. cd astazi /ace pomenire cele de patru-^ed de (Iile ale tale. care stralucia. locuintele cele de Dumnezeii zidite ale sfintilorii In loculii verdetil ceresc!. de care era plinii de veselie prea multa 186 si prea dulce si sta la foca frumosu si bine potrivitu.... si la vâsduhu prea san3t08u si prea dulce. . care este dintre acele flori ceresd. . deosebite cu slava si cu stralucirea. ce staâ nou3 In veci ..

187 Comparând u acum sirele citate aici cu cele spuse de noi mal sus despre pomu. Vasîle celui noU^ cari asisderea voru fi tractându despre atari pomi din apropierea ralului. . cari Intlmpina sufletulu celui repausatu si-I facu locu In raiu. cit. adica ângeril. fiucurescl. Tipo-litograGa Dor. Si In chipulu el era sadita la r&sdritil unU migdalii prea frumosa. mal de graba decât ori si care altii (1) Gaster. P. 1891. p. si se numia smaragdi]. Ce se atinge de Santa-Marie. LIV si 301. (1) Viata sfîntulul Vasile cela noQ si înfricosatele Vami ale vSsduhuluI si dr^pta judecata a lui Dumne4eQ etc. dapa credinta poporului. asemenea Vietii sf. na pututu sa se tie strictu de originala. Chrestomatie româna. pe lânga sfinti si duchsfintl si pe lânga tinerii cei frumos. lf>92. . daca nu cum-va si mal de nainte^ si care a datu cu timpulu nascere si la alte carti si credinte poporale (1). op. Vasilie. care da racjie prea minunate. voi. Idem. fîe-care pote forte lesne sa se convinga ca originea credintei române despre pomO do sub punctulu trei nu pote sa fie alta fara numai cele Însirate tn viata acestui sflntu. Bucarest. si multe le voru fi luatu si din acelea. Cudi. prin urmare. 44 61. o tntelnimu si pre dlnsa scriindu numele celorii drepti si ar5tându-le calea spre ralu. In decursulu timpului. ce^o acoperia tota si da mare frumusete privitorului (1) . Si era plecatii deasupra mesei. nu trebue nici decum sa ne miramu daca pe lânga D-(jleU si Sân-Petru^ portarulu de lânga porta cerului. p. câtu si In cea nescrisa. care n'o Intâlnimu de felu In viata sf. 439.o masa mare ca de 30 de coti de pietra de multii pretii. I. Afara de acesta e de presupusu ca poporulu va fi avendu cunoscinta Înca si de multe alte carti poporale. SântarMaria. trebue sa amintimu aici ca ea joca unu rolu forte mare atâtu In literatura poporala scrisa. care e raspândita la poporulu românu acum de pe la finea secolului alu 1 7-lea^ adica cam dela an. pote s o faca acesta. p. Vasilie. ci unele le-a lasatu iar altele Ie-a adausu. ca maica Domnului. Nu-Î vorba ca poporulu. . Leipzig. De-aice vine apoi ca celea ce le spune si crede elii despre pomulii din cestiune nu pot& sa consune Întocmai cu celea ce se cuprindu In Viata sf.

Însemna JRalulâ din care aii fosta scosi afara protoparintii nostri. Vasilie cela noU. 1886.» (1) Juv. prin mortea sa a biruitii mortea si ne-a dobânditii raiulii. In fine credinta despre pomu din punctulu alu 4-fea se baseza parte pe spusele bisericel nostre dreptmaritore. ea ocupa loculu $/. p. iar cinisora dupa amiadî. 3C1. a caruia icona este pomulii si n care petrece acum sufletulii mortului (1). op. de care este cuprinsii repausatulu. ca «dupa co-a vfidiutii iadulii îlii duse iar Înaintea lui Chr. de 6re-ce îs. prânSisorula se face de regula dupa rfisaritulu soreluî. Bucurescî. PRÂNpiSORULO Prânâ isorulu si cinisâra sunt usitate mai cu sema în Banatay unde se facft îndata dupa ce more cine-va. apoi si pomulU cunoscintel binelui ^ alU rSuIuK din care a mâncata Adamu si Eva In contra poruncei d-deescî. 189 XV. de-lii blagoslovi sî-la trimise în raîa. când apoi celu sau cea de pe urma se scote afara din casa de se manânca. In cele optu dile dintâi dupa esirea sufletului. Litur«rica bisericeî ortodoxe-catolice. careia a urmatii mortea. PrânrjisorulU si cmisora se facu pâna la nouS (Jile dupa esirea sufletului.» care ne spune Jntre multe altele. cam pe Ia amprooruy iar cinisora înainte de apunerea soreluî. ce se duce înaintea mortului. cit. ('1) Gaster. care ne Învata ca pomulu. Atâtu pentru prândisoru câtu si pentru cinisora se facu 3 5 turtite din faina bine cernuta de grâu sau si de cucuruzii . Chr. si vfedîi de-acolo binele si rfiulu la care va merge si la judecata (2). 149. si anume : PrândLsoruhi totu-deauna pâna la amiadl. parte pe a ApocalîpsiilA apostolului Pavda. adica pe Ia chindie. Insa numai pe unu timpii scurtu. si acestea.18H sttntu. Prin urmare^ tn casulu de fata. Stefanelli. p. unde sunt multe feluri de pomi si sub toti pomii sunt paturi^ deci îl dede si Iul una patU de se odihn). dar In care petrece acum sufletulu mortului.

si din care paharii e mal desertu. a doua st. 190 Dupa ce s^au coptu turtitelo acestea se punu pe o sinie (1) asternuta cu unu masaniA (2) curatu. (4) Com. cari le puneai! de cinaQ de pe dinsele si afara in curte (ograda). farfurie) cam de unfi metru in diametru de mare si cu mijlocuia oblu. Cea d mtâî dintre cele cinci turtite se menesce luî Dumnecjleu. stud. .(porumbii. (2) ifMan»t7sfata de masa. a patra mortului de curendu repausatii. iar altulii cu vinu saii rachiii^ unde se lasa pâna dupa scoterea mortului din casa. iar tartele de asupra mal scunde de cum e mijloculA de desubtA. în diametru. La mijlocii se pune unu paharu cu apa curata si ne 'nceputa^ apoi nisce legume de dulce ori de postu^ dupa cum e si timpulâ. adica mortii. ca sa o manânce (3). invdt. papusoiu) de marimea dupa vointa si putinta celui ce le face. a treia Maiciî Domnului. nisce baetl pâna la 7 sau 10 anl^ iar daca repausatulu e de genii femeesciiy nisce fetite asemenea pâna Ia 7 saii 10 an! de bâtrâne si li se da prânc^isorulii saii cinisora. nici când însa maî mari de l^j. sa se pue pe feresira de catra amiacjii doua pahare pline: unulii cu apa curata. de lonA A\Tamâ. dm. gimn. sa manânce si sa boa din acea b&utura^ ce a cerut'o mortulii (4). iar a cincea si cea de pe urma unei dintre rudeniile ce a muritu cu putinu ceva mal înainte de acesta. de d-lQ losifa Olaria. astii-felA pre* gatita. Îndata dupa ce more cine-va. in DomanO. In timpuld de fata siniile nu se prea vMCî asa de adese-orl. In unele sate din Bucovina. (3) Com. Mal de multd se aflaQ sinii mal la fie-care tSranCL din BanatA. unde a muritii cineva^ fie'n patii saii jos^ fîe unde va fi. va sa dica dupa istetimea maestrului strungari. Archangelii. Afara de acesta e de notata ca tn cele mal multe parti (1) Sinie se numesce o mas& rotunda facuta din lemnd in forma unul MnitriU (talgerQ. Deci în cele trei dimineti si seri dtntâî dupa Inmormlntarea mortului se chiama unii saracii saii si unii vecinii si i se da tn locuia acela. când se scote mortulii se cauta la pahare. Dupa ce sau pusu turtitele^ pahanilii si legumele pe sinie^ se chiama. dintr acea bâutura se crede ca cere mortulu ca sa i se dea de pomana. daca repausatulu e de genu barbatescu. cari sunt asemenea fîerte anume spre acestu scopu. precum buna-ora In Todiresci este datina ca.

SimonQ. Cina morttduî se da asemenea In tret seri de-a rendulu. mal cu sema însa vecinii. precum buna-6ra în Orlatu. se face în tote partile locuite de Români. care a repausatu de morte naturala. amicii si nemurile repausatuluî (1). iar altele pe închipuire . dintre cari unele sunt basate pe experienta de tote dilele. sta de regula trei (Jile si dou6 nopti nelnmormlntatu. cu deosebire Insa sâracimil. câte unu paharu de rachiu si câte o bucatica de pane de sufletulu repausatulul. carora li se pune ca pomana fiertura de dulce ori de posta. SimQ. ca pe de-o parte sa i se ierte mortului pacatele. de d-la Rom. (2) Ck)in. dupa cum este si timpulfi. 192 XVI. de d-la T. asa numitulu priveghiU^ la care se aduna o multime de omeni: barbati si femei. care este împreunata cu unele ceremonii religiose ce se 'ndeplinescii da catra preoti si cel-laltl functionari bisericesci (2). In fine. se face dupa credinta poporului. PRIVEGHIUL 0. In alte parti din Transilvania^ precum în tinutulti Nasâudulul. precum si câte unii colactk Impletitii In treU JFbmana acesta se pune de aceea. adica caldura saii jertfa In cea-lalta lume. Corpulu fie-caruî omii. din maî multe cause. In unele parti din Transilvania. (1) Corn. invâtâtora. dupa Îngropaciune^ si anume In (ie-care s^ra se chiama Ia unu barbatii mortu câte trei barbati^ iar la o femee câte trei femei. asa numita a Cina de opoî». Priveghiulii. caci aburii din mâncari se radica ca jertfa pentru sufletulu mortului (1). este datina de a se face în a doua sera dupa repausarea cui. care dureza de cum începe a se îngâna (jiiua cu noptea si pâna ce rfesare sorele.191 ale Bucovinei^ cât sta mortulu In casa^ este datina de a se da celorA ce vinu sa-lâ vada. câtu sta mortulu în casa. iar pe de alta parte sa aiba si elii aburi.va. tineri si batrâni. In aceste doua nopti deci.

prinde mal Întâi a plânge de bucurie. sa aiba macar cisce-va timpii a dormi si a se recrea. care o facâ mal cu s^ma barbatii în totâ timpulâ. Mosnegulu. VI. acesta pe unele locuri se face numai odata. tiu pune sa cosesca. Adevarata origine a priveghiului însa credii ca trebue cautata parte în timpurile cele maî departate si maî întunecase ale antici tatiî. sub pretextii ca corpulii omenescii ar fi proprietatea sa. IV. am spusii ca luminele. ca casenil. pe scaune. In sfârsitu ajungu si la baba. si *n urma a o certa si mustra In modulu celoru batrâni. Sima: aPaza de n6pte. cari se aprindu în prejurulu mortului si maî alesii cele trei dela capulii acestuia (1) Frâncu. llu iea de mâna si ducendu-lu la o fata sau nevasta tenSra. Prin urmare omenii adunati ca sa privigheze sunt tn prima linie Indatoriti a lua sema de luminele ce ardu ca sa nu se stinga sau sa se aprinda ceva dela dlnsele si sa se Intemple apoi vre o nenorocire. pâna ce toti cel de fata se satura de rtsu. ci numaî amortitii sau lesinatu. In fine si pentru aceea. când mortulu n ar fî muritu. ar voi ca numaî decât sa pue mâna pe dînsulâ. apoi Începe a o trage la respundere pentru ce la lasatu. De aicî vine apoî ca nu numaî Români. In urma. Când voesce sa iasa mosnegulu si cu baba ca sa m^rga acasa.sau pentru ca asa au apucatii din mosî-stramosî. ci tot-odata si forte osteniti de munca si alergatura ce aii avufc?o pentru pregatirea celorvi trebuinciose de înmormîntare. si elu iarasi Începe a face posno de ale sale. cit. iar pe alte locuri de douS or! sî anume in prima si a doua s^ra dupa repausare. Mosnegulu se face a cosi cu cârja. ÎI mal dau si altele de lucru. ghiontindu acuma cu cârja pe sus. care ne spune ca Diavolulu. si sar Intempla sa dea semne de vieta. cari se radica pe laiti. sa aiba cine a-î sta mâna de ajutorii ca sa nu se nenorocesca saii sa se tnspaimlnte si apoî într adcvSrii sa mora. ghiontindu In dreptasi stânga pre cel din casa. Mosnegulu o stinge si iese aiara suduindu. In cap. Cu acesta se 'nchele apoi si joculii (1). op. 173: «In serile cele doua de înainte de înmormlntare se face la casa mortului asa numitulQ priveghia » Rom. pe cuptioru. cari de regula sunt nu numaî torte întristati. dar nu e baba lui. SiraonQ: «In ceea ce pri vesce />rtr«^&a'i«ld. cum o vede. luându o lumina. . cfttâ se afla mortula în casa. ca-I aprinde barba. celu ce Ia spusu ca-lu va duce la baba. se numesce /w/r^Aitl. Elu respunde. atunci unulu. ca pare ca ar semana. Iar în casu. mal pe scurtu pe unde apuca. llu Întreba ori de nu e aceea baba lui. p. Dupa acesta se face ca aduna.» T. o potrivesce astu-felu. parte în legenda bogomilica reprodusa maî sus în cap.» 193 se lasa ca sa arda (Ji si nopte pâna diTpa scoterea mortului din casa. numai sa nu fie ajunsi de cosa mosn^gulul. Cel de fata prindu a rlde In hohote.

si ^ice ca elii este politaiu si-I da o cluste In mâna. 7. 1.. pantirii. Comisarulii deschide cartea sti si Întreba: «Care este pantirii»? Pantirulii vine. e rege. 2. mânzulica si a 8 orariulu. 5. Comisarulii iea c!ustea si-i da cinci la palma ^icendii : Asta-i lefa ta pe-o luna!. Se duce mal departe pâna da de tâlharii. Ca usa e pe din fata Legata t6tâ cu ata.(1) Com. Iara pe din dosii E legata cu rogozii. 3. Peste unii clasii vine stapânulii carutei la pantiru si-I spune ca I-a furatii cine-va mânzulica. Iara daca sa 'nttmpla sa (ie vre o paguba. îi spune tot-odata sa iea sema ca acuma e ncjpte^ sa nu se atinga de usa regelui. daca vel pazi tergulii cum se cade. si ajungendii la una bate sa i se deschida.. Turturena. Fie-care flacaâ tine In mâna câte o carte. sa vil îndata si sa-mi sput ! Pantirulii iese. 4. tâlharii. Iata ca 'ntr'o Miercuri vinii nisce Jidovi la tergii cu marfa de vendutii si cu o caruta la care este prinsa o mânzulica si tragii pe pl^ta. 212 ~ Pantirulu iea pe tâlharu si-Iii duce la Inchisore si spune . unde are prepusii ca s ar afla mânzulica. atunci tî-oiii mari lefa. Usa ÎI arata 10 ore. care arata 10 6re. comisaru. ca sa nu fie nici o paguba Intrlnsulii. Pagubasulii merge pe la case. Cum pul mâna pica jos. 6. Pantirulii merge la comisarii si-I spune ca i sa furatii jidovului mânzulica. ] 211 Mânzulica. De-a Mânzulica se joca optu flacai. bate la usa comisarului. de d-lft V. Daca te-i purta bine. Comisarulii îi (jiice sa merga în tergii si sa caute câte cîasurî sunt si sa iea totii-odata si pe pagubasii ca sa-î arate unde are prepusii ca i s ar afla mânzulica si sa-I caute numai decât mânzulica. pagubasii. doctorii.

wer da. apoi llii scote atara. careia nu-I este de felu cunoscuta joculu acesta (1). . (8) Usitata în satulQ Candrenî. (2) UsitatQ în Suc(5va. Dupa aceea cela batutii se sc61a si daca pote ghici pe unulii din cel ce i-aii datii cu priscala. Acela. si-Iii Învata sa strige «ftertfo». nesciindii cum merge joculu.comisarului ca a gasitu pe tâlharu. sa-Iu bata si apoi sa-Iu iea la catane. (3) Sticla 'n grinda. îlii pune la ferestra de naintea casei. Dupa cutitu se pleca de regula unu balatu sau o copila. se pl^a dupa cutitu. îlii jura si-ia Îmbraca cu unii cîaunii In capu si-î pune o coromâsla pe spinare . sa pota ajunge pâna la grinda. 213 sa-Iu radice de jos si sa i-lu dea. Dupa aceea iea unii hangerlu saii unti altii cutitii lungii si o sticla saii o ulcica plina cu apa^ împlânta cutitulu în grinda si împlântându-lii se face ca-lii scapa jos. ca sa nu va^a. Acesta senumesce pripeala. Si dupa acesta se 'ncepejoculii din noii (2). Dupa aceea alege tineretulii pe unulii mal bfetrânii. (1) Apoi întreba pe omenii din casa: Cum sta ? bine? Ca unii câne ! respundu acestia. Asa se parendeza mal toti câti au Inceputii joculii de-a priscala. Dimineta chîama pe doctorii ca sa-Iii cerceteze de pote sluji la 6ste ori ba. si asteptându cu nerabdare sa vada cum se va slobozi sânge din grinda. De-a lipitulii sticlei în grinda saii de-a scurge sânge din grinda se joca în urmatorulii modii: Unu flacaii iea unii scaunii înaltii asa ca^ suindu-se pe dînsulii. ca altmintrelea nu pote sa sloboda sânge din grinda sau sa lipesca sticla de acesta. Atunci celu ce voesce sa sloboda sânge sau sa lipesca sticla cu apa o Intorce repede cu gura In jos si i-o torna dupa capu. Acesta tine cu manile ochii unuia. acela merge în loculii lui. Comisarulft spune sa-Iu aduca dimin6ta ca sa-Iu traga la raspundere. Doctorultl llii cerceteza si aflându-lCi ca e bunii Uii tunde. t)ice apoi catra unulii dintre cel de fata (1) Berdo dela germ. De-a priscala se joca astii-felii: se iea o bucata de dranita si se despica la unii capStii. iara ceilalti llii croescii cu priscala peste spate. Priscala. V&cjiendu acesta cel de tata abia se potu tin6 de rlsu.

Mal nainte de acesta Insa trebue sa raspunda la Întrebarile ce i se punâ. Insemneza vamile de pe cealalta lume. Dupa acesta trebue fie-care sa spue câte o minciuna. ce se cetescu In decursulu starUorU.. când oblectulâ numitu tntru adevâru e In stare sa sbore. (Jice adora sbâra '» susy>. pe cari stau alaturea câte patru insi. iea tn mâni ambele funduri si astii-felii sta apoi Inbrâncitu pe verfulii degetelorii dela piciore si razimatii cu manile pe cele doue funduri. (3) UsiUta in TiseutO. (2) UsiUta in BosancT. e forte grefi de a pastra cumpana si a nu cade mal de multe ori jos. Se 'ntempla Insa adese-orl ca celu dintâi numesce unu obiectu. Daca nu radica mâna la timpu sau daca nurostesce corectu cuvintele de mal sus. Aceia. Se punu rendu doue laitl. la soldii. La culcarea ursului. atunci cel-laltl trebue sa iea forte bine sema si numai atunci sa radice mâna In sus si sa dica sbora. Unulu dintre jucatori puno mâna pe unu scaunu si apoi radicând'o In sus. batenduse cu clustea la palma (3). iara cetirea lorii In decursulii priveghiului se face cu scopii ca celu repausatii sa pota mal lesne trece prin . ceea ce trebue 80 faca cu funducasiune. Unu feciorii pregatesce doue funduri In forma unul talgeru. Unii feciorii adica Uu Întreba: «Unde te duci?» «Se 'mpuscii ursulii !» respunde acesta. cari asemenea se numescu In unele parti ale Bucovinei stâlpi^ si despre cari vomu vorbi In unulu din capitolele urmatore. Toti cel-laltl trebue sa radice dupa dtnsulâ mâna In sus si sa (tica adora sbord 'n 8usi>. Daca gresesce e pedepsitii. ast-felu ca sa vie fata In fata. 214 UrsulQ. dimpreuna cu cel ce stau In rendu cu dinsulâ capota apoi câte unu maru. (1) Usitata in mal multe «omune din Bucovina. fara de a esi din loculii unde se afla. la spate. «Unde tl-e pusca?.MSrulti. se pune cu fata Ia pamtntu si Întinde manile Înainte câtu pote ajunge. Acuma venatorulii se trage pe verfulii degeteloru dela piclore. Unu altu feciorii iea unii cutitâ sî-lii tnGge cu verfulii In pamlntA lânga degetele celui de jos. (jiicendu ca sbora. Vine apoi tn mijloculu casei. atunci capâta dela toti celalaltl cu clustea la palma. ca si evangheliile. dar neclintindu-se de felii din locii. care nu pote sa sbore. Ci6ra Acestu jocu Uu joca mal multi insi. Cu unii fundu trebue sa se Întinda si lovindu ursula (cutitulii) sa-Iii restorne. Aratândii Insa la Întrebarile facute. Cutitulii Infîptu e ursultl^ iar feclorulii de jos e vânator ata. Se aduce apoi o strachina plina cu mere si se pune la mijlocu. unde tl-e prafulii ? unde-tl sunt plumbil si capsele ?» La fie-care Întrebare venatorulii de jos trebue sa arate cu fundulii In mâna In acea parte a trupului.. unde ar ave Ba porte lucrurile Întrebate: la umârii. Asa trebue pe rendâ sa spue fie-care câte o minciuna (2). care a spusu cea mal mare minciuna.

DoriUf publ. (3) Aurela lana. 227 In sirele urmatore reproducemu numai t)orile proprii. si In deosebi In Cacova si Varadia. (1) Com. (1) Ioana Becin^ga. p. cum more cine-va In familie si se latesce vestea despre casulâ mortii prin comuna. In comunele din jurulu Maidanului. in cFamiiia» an. numai tn BanatU. und gend ald poesiel popo. Turtur^na. mâne (jii In (jiorl. cit. iar tn altele cânteadU t^orUora (4). 82. 268. in «Gazeta Transilvaniei. 1^ o R 1 L E. 646. de d-ltt V. la neveste si la juni. p. in «Fafnt'/ui» an. porile publ. mal rare or! a cânta. Becinaga . Oradiarmare 1890. Inmorm. t)ori se'ntelege o specie anumita de bocete^ cari sunt cunoscute si usitate. T. Bouiinl. LIV. patru^ . a unei fete sau a unei neveste tinere (1). aZ)oWfeu^ datine poporale. dupa cât sciu eu pâna acuma. si car! se cânta nemijlocita Înainte de revSrsatulu sa& pe la revSrsatulu (jioriloru si mal alesu In prima dimineta dupa repausarea unul feciorA. Brasova 1891.» (2) I. Burada. XI. la fete. rale. Sub CUV. XXVI. (4) T. care se cânta înainte de rev^rsatuld 4orilora la casurT de m6rte si esclusivO.» an. Iar cântarea sau bocirea lorii se esprima prin verbulâ a striga. «Jalea Românului. tn cari se invoca ^înele cu acestu nume. in op.» credinte si datini. MaHam^ lomomi. publ. 15 ^ 226 xvm. Numirea loru Ie vine asa dar parte dela ijlnele Porîj cari se invoca spre desteptarea celui repausatu. 568 si 269. adeca numai acele bocete. p. 22: tiDoriU. Vi6ra Magdu. parte dela timpulu când se cânta. publ. p.aceste vami. preota. Buda-Pesta 1876. De aici vine apoi ca tn unele parti actiunea acestei specii de bocete se numesce striffattdil (2) saU strigarea ^orilari (3). No. U.

Iaca de locii ca (jiilimii Dar nu'ntârcemii înapoi Pe Ionii a veni cu noi. Ci ca vremea ne-a venita . Unde-unii mSrii mândru'nfloritii De totii ca s*a vestejitii. Mândrelorâ voi (Jîneloru ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ionii ilâ întâlniti Si-lâ întârceti înapoi Sa vina elâ iar cu voi L'asta lume luminata. Mândrelorii voi <}înelorii! Ce grabiti voi de 4iliti Si pe Ionii ilii despartiti De jocuri nejucate. ori si straini. D'albe si rumenî6re.sese ori optu femei dintre consângeni. De Dumnezeii bunii lasata. venindu la casa celui mortu se aseza jumatate la unu coltii si cea-lalta tn celu-laitu coltu de-a lungulu casei si Incepâ alternativa a striga JQorUe cântându. acum ve<Ji ca grabimii. De flori mirosit6re. Trupa prima cânta cu unu glasu jalnicii patruncjiStorii strofa Intrebatore. De lucruri nelucrate. iar cea-lalta asemenea cu acelasi glasu rgspunde : Porilorii. surorilorii. Porilorii. Noi. D'albe si rumeni6re? Noi grabimii. Ci ca vremea ne-a venitii De pornita la rSsaritâ. La ventii. De flori mirositore. surorilorO. vecji de (tilii^ii Nu pe lonâ sa-la despartimii De jocuri nejucate. pl6ie si la s6re Si la apa curgSt6re. De lucruri nelucrate.

pldie si la sdre. De Dumnezeii buna lasata. Plângeti si voi patru vcnturl . Si 'n lume s'a împlinita.Acum iara de pornitii. ca noi vomi grabi. Apoi bine voi sa faceti Pe elii înapoi sa 'ntorcetî L'asta lume luminata. Caci câte flori împupescii T6te pe una jalescii. surorilorii. Dimpreuna si cu voi. Plângeti si voi apelorO. Dar cine 'n lume ca pdte Sa *mplinesca doruri t6te? Ce ursita a urnita. Cari pe ea eu dorii o chiama. surori si la mama. Si la apa curget6re. Mândreloru padurelorâ. Si câte în lume înflorii T6te lui se*nchin(i cu dorii Si câte din lume trecii T6te pe elii mi-lii petrecii. Plângi tu luna si tu sore Când omulâ din lume more.si noi. Bine. Dimpreuna petrelorO. La frati. 228 Plângeti si voi codriloru. Rfimâne nestramutata Chiar si pentru împSratâ. Mândrelorii voi (jiuielorâ! Ian grabiti voi de piliti. Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ. La ventâ. A plânge putemâ. Plângeti si voi muntiloru Si voi mândre vailorâ. Si de locu ca voma (tili. t)orilorii.

. Ca (torile s'aâ versata Si elâ nu s'a desteptatâ.. si postându-se aicea Începu a striga t)orile ca sa ajute celui repausatu dora se destepta. Unde-atI zabovitâ De n*atl înflorita Si a(jil dimineta Ca eri dimineta? Noi amft zabovita La lele-amâ plivitâ La Iele cu lacrami. în op. fetele cari se aduna ca sa strige porile.. publ. p. Ca o stea iar a cacjiutâ Si din lume a trecuta (1). Jalea Rom&nulul. Plângi o lume si alina Clipa cu suspinurl plina. corni tatulu Torontalu. tn câta storce lacrimi dela toti cel ce o asculta (1). (2) Aice se pune numele oelul repausata. unde se afla mortulu^ apoi iesu afara si va la o Înaltime ore-care pe paie sau pe o clae de-acolo le cânta: Porilorâ. De catra tâicuta. noua femei cântatore. . De catra surori? . sau sa-Iu conduca la locuinta eterna. Ca s*a despartita TenSra Mariuta (2) si nevestele. cari se mal cânta la acesta. In comuna Ecîca.Din t6te patru pâmînturl. Întâi tn se sue undede fenu si (1) AurelQ lana. le cânta mal odaia. 646. unde nu este râutate. In comunele Domanft si Colnicu din Comitatulu Carasului tn Banatulu timisanâ se aduna de naintea sau sub ferestile casei. cit. 229 -' De catra maicuta. unde se afla mortulu. De catra fratiori. ocasiune e Insotitu de o melodie Irumosa si duiosa. Textulu acesta. SurorilorCi.. precum si celu alu celoru-lalte bocete.

Scola de te roga L*ale mândre t)orI Pân* de noua ori Ca sa nu grabesca. Verstnicile tale La fontâna lina. 8c61a scumpa draga. Unde te astepta Maicuta si tata. (1) Vi6ra Magdu. La raia. «porile». No. Sc61a de te r6ga Si la sântul(]i s6re« Si la ventâ de b6re. Cete de tâlhari Si de vamesi mari. Pân* te vomtt griji Pân* te voma gati. sc61a ! Soriora draga. 230 Sa nu prea grabesca t)orî de sa-s! iv^sca. Frica vel petrece .» an. Si te-I spaiminta. ci vieta eterna. in «Gazeta Trans. Începu cu unu glasu armoniosu. Femeile adunate. Dar tu vel lua Si din sînii vel da Te-I rescumpera . Ca sa nu pom^sca Cu tine la raia. 22. Frati si surorele.unde nu e intriga degradatore. dar totu-odata si forte duiosu a striga porile astu-felâ : Sc61â-mi-t6. La vami când vel trece. publ. La vilaiâ. formându o grupa. Cal sa mergi departe Pe cai ne umblate. nu sunt suspine. nu lacrami de durere. Pe cai vel vede. La scaunâ de*odihna. Prâncjisorii ti-omâ pune Pane si legume. 1891.

La vilaiâ. In fine în alte parti ale Banatului a gorile mortului» se striga (cânta) nu numai dupa repausarea omului. ci mal vertosu dupa Inmormtntarea lui. p. publ. Sema bine lea. Cu faclii aprinse Si mesele 'ntinse. Atunci sa grabescl. Becinâga.Cu nou6 critari De vamesi tâlhari. Lumea vel uita (1). Desdimineta vinu la casa mortului sese orî optu muerl (1) l. Sa nu prea grabesca Raze a-sl ivi. Sa calfitorescl La raia. Sa mal zabovesca. 268. . Elu apa-tl va da Ca d6r vel uita Pe maicuta ta Si te îndirepta Pe mâna cea drepta. Pe-unde te vel duce Iar vel mal ajunge La pomâ înflori tii La al tu 'mpupitâ. Tu te-I aseza Cu vinu te-orâ uda. Multe n6murele. Tatalâ va cerca Floricele-a-tl da Ca d6r vel uita Frati si surorile. Pâna-tl va veni Mândrulu ângerelâ Cu celu leganela Sa te pul în elii. mâne dimineta în vfersatulO (Joriloru. Portile-su deschise. cit. Sc61a scumpa draga ! Sc61a de te r6ga La mândrele t)orI Pân' de nou6 ori. «porile». Ca tu vel vede Pe tatalu cela sântu Pe scaunu odihnindii. in op.

Încât desteptându-se din somnii tncepii a plânge toti membrii familiei si top vecinii. Aceste t)orî. apoi cu p6rulu despletitii se as^za de naintea casei mortului (ori tn curtea casei) de regula de catra rfisaritu. Aceste a^rî ale fnortîdul^j> când vinii rauerile eântatore pe nesciute (face ore. O parte din muerile eântatore se aseza Intr unu coltii.care din consângeni dispositiune) In revfirsatulii (jiorilorii. Ci ca vremea ne-a venitii De pornitii d'la rasaritii. facii unii astiifelii de efectii surprincJStorii. surorilorCi. ceea-lalta In celii-laltii coltii de casa (dar astii-felii In cât se audii si se vadii unele pe altele). tinendii grupa prima secunda. Noi acum ve^\ ca grabimii £ca de locii ca (tilimii. Dar nu 'nt6rcemii inapol Pre-An'a veni cu noi. Mândrelorii.231 eântatore. si astii-felii asezate striga t)orile cântându-le. voi (Jînelorti ! Ce grabiti voi de (jiiliti . cari sunt numai o compilatiune a celorii de mal sus. cari audii cânteculii. Unde-unii mSrâ mândru 'nfloritii De totii ca s'a veste(Jitii. si Incepii a le cânta. La ventii. dupa aceea r&spunde grupa a doua strofa datatore de raspunsii. cari se deosebescii de cele citate mal sus numai prin unele versuri si prin melodia în jale. Grupa prima din eântatore Începea a cânta strofa Intrebatore. cari se împartu !n dou6 partî (gnape). voi (Jînelorti ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ana o ntalniti Si-o 'ntorceti voi inapol Sa vina ea iar cu voi L^asta lume luminata De Dumne(^eii bunii lasata. Mândrelorii. pl6Ie si la sdre Si la apa cui^atore. saii mal bine (jiisii. surorilorii. Porilorii. suna precum urmeza: Porilorii. dar pân' ce cânta grupa acesta. cea-lalta tine secunda (isonul ii-sonotândii).

De lucruri nelucrate.Si pre An*a-o despartiti De frati. Caci câte flori împupesca T6te pe una ml-o jelesca. voi (tînelora! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta diminâta Ca eri dimineta? . de (Jilima Nu pre Ana s*o despartima De jocuri nejucate. vecini si de tata. De flori mirosit6re Dalbe si rumeniâre. surorilora. Cari pe ea plângendii o cata? Noi grabimii. Cari pe ea plângendâ o cata. Mândrelora. de (Jilimii Nu pre. t)orilora. ve(JI. surori si de mama. De sotii. Porilora. Si câte în lume 'nflora T6te el se închina cu dora. voi (Jînelora ! Ce grabiti voi de piliti Si pre Ana-o despartiti De jocuri nejucate. surori si de mama. vecini si tata. vecjl. Si câte din lume treca T6tc pe ea ml-o petreca. De lucruri nelucrate. Nici de sotU. De flori mirositore Dalbe si rumenI6re? Noi grabima. Cari pe ea cu dorii o chiamâ.Ana s'o despârtimii 232 De frati. Mândrelora. surorilora. Ci ca sus Ia rfisaritâ Trei stele ca s'aâ ivita Dar una a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. Cari pe ea cu dorii o chîama. Ci ca vremea ne-a venita Acum iara de pornita.

surorilora. Mândrelora. surorilora. Poriloru. voi (Jînelorii! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta dimineta Ca erI dimineta? Ori c*atl adormita De v'ati zabovita? Ama întârziata De n'ama revarsata Nu c'ama adormita Când ama zebovita. surori si Ia mama. Apoi bine sa faceti Pe ea *napoI 8*0 *ntorcetI L'asta lume luminata De Dumne^eâ buna lasata. 233 La IratY. Ci c'ama asteptata Pâna si-a luata Mortula Iertaciuni Dela 6menl buni. Nu ca prea multa ama catata La ceia s6re luminata. Dela parinti si frati Cu jale lasati! t)orilora.Ori ca prea multa ati catata La cela s6re luminata? Ama întânjiata De n*ama revfirsata. Mândrelora. Cari pe ea cu dorâ o chiamâ. plde si la 86re Si la apa curgatorc. La venta. voi Z^nelora ! Ian grabiti voi de ^iliyi Si pre Ana o *ntâlnitl. Ci ca noi tota ama privita Pâna ce s*a despartita Cu o multa jale Si cu suspinare Sufleta dela 6se Din lumea frum6sa. .

Bine ca noi voma grabi Si de locii ca voma veni, Dar cine 'n lume ca p6te Sa *mplinesca doruri t6te ! Ce ursita a unjiitâ Si 'n lume s'a împlinita Râmâne nestramutata Chiar si pentru împeratd. A plânge putcmu si noi Dimpreuna dar cu voi, Plângeti si voi codrilorâ, Mândrelorii pâdurilorâ, Plângeti si voi apeloru, Dinpreuna petriloru, Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ, Plângeti si voi muntilorâ

Si voi mândre vailorfl, Plângi, o luna, si tu sdre Cândâ omulu din lume more. Plângeti si voi patru venturl Din t6te patru pâmînturl. Plângi o lume si alina 6ra cu suspinurl plina, Caci o stea iar a ca^utu Si din lume-a si trecuta. Colo sus în rSsaritu Trei stele ca s*au ivitu Si una c*a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. Cucuie, pulucule, Glasu dulce de prima-vara, Tu te duci, apoi vini iara. Fa ca cu venirea ta Sa vina si Ana mea! (1).

(1) Simeona Mangiuca, Calendara pe an. 1883. Biserica Alba 1882. p. 129-131.

234

XIX.

S E C R I U L O

Dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masa si dupa ce 8 au mal alinatii în câtu-va durerea si oftarile celoru de casa, prin mângaerea ispititeloru batrâne, unu vecinii saii altu barbatii, care e mesterii de secrie si caruia i sa datii putinu maî nainto de acesta de scire, vine cu o trestie lunga saii cu unii bStii de alunii si iea masura mortului, si dupa aceea li tace secriulii, luândii In acelasi timpii forte bine sema ca nu cum-va sa fie maî lungii decât mortulii, caci atunci se crede ca daca mortulii sar Îngropa cu acelii secriii, loculiî ramasii desertii ar chîema si pe alte rude dupa dînsulii (1). In Bucovina acea masura se iea de regula cu o ata, care se pune apoi Intr o borta, ce se face de-asupra usei dela odaia. In care mortulii si-a datii sufletulii, si apoi lipindu-se bine pe de-asupra, remâne acolo pentru totii-deauna (2). In Mimtenia^ daca unii mortii în viata sa a fostCi noro-

(1/ Burada, In enorm. p. 13.-> Lambriorâ, op, cit. p. 152. si in Bucovina, corn. de mal multi insi. (2) Burada, Inmorm. p. 13 14-

235 cosii, membrii familiei lui tinu obiectulu, cu care i sa luatfi masura pentru secriu, tn grinda caseî anume ca noroculu sa nu se departeze de acea casa (1). In Transilvania^ se iea masura asemenea dupa ce s'a îmbracata, cu o ata, care se cauta ca sa nu fie nici mal lunga nicî maî scurta de cum e mortulu, ca apoi nu e bine. Ata aceea se aseza dupa aceea, ca si In Bucovina, într o gaura de-asupra useî dela casa mortului, anume ca sa nu se duca noroculu dela casa (2). Secriula^ numitii altmintrelea în Bucovina înca si salasil, coscîuffU si rada ; în Transilvania : sicriit, sala^â^ cosduffHy tronHy casa de bradU, sghîabu si copârs&U (3). In Banatu: sicriu^ casa mortiUid si copârsea (4); iar în Muntenia: cosclugU (5), se face tot-deauna dupa starea mortului si anume daca e maî avutii din scânduri de stejaru, nucii si frasinii (6), iar daca e mal sarmanii din scânduri de bradii (7). In cele

maî multe parti însa e datina de a se face numai din scânduri de bradu (8). Scândurile se cauta în genere ca sa fîe câtft se pote de noua. Despre acosta împrejurare ne putemii încredinta înca si din urmatorea poesie populara, din comuna Boutarlu în Banatii : Mori, mândra, sa morti si eii Sa ne fac* unii copârseii,

(1) lonenâ. op. cit, p. 36. (2) Corn de d-lâ Rom. Sima. (3) Ioana Nitu Macavel, Datiuele pop. rom. la inmorm. publ. in «AmicuICl familie!» an. VI. Gherla, 1882, p. 94. Burada, Inmorm. p. 14. Com. de d-lA I. Georgescu, si T. Simona. (4) Com. de d-lQ los. Olaria. (5) Burada, Inmorm. p. 14. lon^nu, op. cit. p. 44. Com. de d-la I. Georgescu.

(6) Ioana Nitu Macovel, loc. cit.

(7) Com. de d-la Rom. Sima si I. Georgescu. (8) Pretutindene în Bucovina.- Ve(}I si Burada, Inmorm. p. 14.

236 Copârscu de scânduri noî (1) Sa ne 'ngr6pe p 'amândoi. Sa se mire si lumea Ce platesce dragostea. Dragostea acea curata Dela unu june si-o lata (2). In fundulu secriulul se punu In cele mai multe parti numai nisce chingusore curmezisu, departate unele de altele, pe cari se pune putinii stuhu (3). In Tratisilvaniaj dupa cum arata si urmatorulu fragmenta de bocetâ, este datina de a nu se Înfunda secriulu de totu la piciore^ ci a se lasa unu locii deschisii, care se numesce usa: Dar si noi ne-omii duce In paduri de bracti Casa el i-omii face, Casuta de bradii, De scânduri de fagii Cu u§l la piciâre Sa-ml vina r8c6re, Dor de primavara Sa se 'ntorca iara.

Atunci Mariuta 8*o *nt6rce Când cerbii orâ secera. Când §utele (4) orii lega Atunci, atunci .... Ori mal nici atunci (6).

(1) Scânduri noi = Scânduri n6ue. Banatenii l^ga unele vorbe^ ca si cel din România, d. e. scânduri noi, in locft de scânduri ndue. VecJI I. PopA Reteganula, Trandafiri si viorele, p. 2u7. (2) l. Popa Reteganula, Trandafiri si viorele p. 138. (3) Burada, Inmorm. p. 14. (4) In Bucovina femeiusca cerbului se -nnmesce cerbdiea saA ciuta, (6) «Gazeta Transilvaniei», LIV, Brasova 1891. No. 22.

237 în cele maî multe parti din Bucovina la copiii ceî de ttta, cari morii, li se lasa secriulu cu totulu negatitu^ adica ne Infundatu în partea despre piciore (1). Partea cea maî mare de secrie, si maî alesu la omenii ceî mal sârmani, se face forte simpla In forma uneî ladi lungarete, In partea despre capu ceva maî largî^ iar la piciore maî Înguste, ci cu capaculu sau coperisulA horizontalu. La omeniî ceî maî avutî Insa se facâ. In genere, maî frumose, adica se color^za pe de-asupra cu negru, maî cu sema la omeniî ceî maî batrânî, sau cu albastru, sau cu chinovaru rosu, iar In unele partî din Transilvania, precum buna-ora In comuna Zernesci si altele de prin prejuru, si cu cafeniu. De-a lungulu capaciduî^ care In Tdra-Bomânâsca se numesce apleopa cosctuguluîi> si care tn cele maî multe partî e Incovatitu In forma coperisuluî dela casa (2), se face si o cruce alba. în unele locuri Insa astu-felii de crucî se facu nu numaî pe capacu, ci si pe de laturi, adica pe fie-care scândura laturala. în casulu din urma e de observatu si aceea, ca secriulu e batutu de jurii împrejuru cu cuie alii caroru capu e albii (3). Totu aice trebue a Însemna si aceea ca si crucea ^ care sa duce nemijlocitii Înapoia secriuluî si care dupa Inmormlntare se pune la capuliî mortului, e totii de acea colore ca si secriulii (4). In cele maî multe partî din Bucovina si maî cu sama, de când nu e voe a se duce mortulii la gropa cu secriulii descoperitii.

(1) Corn. de Ionica alAluI lordachi Isacd din Mahala. (2) Corn. Rom. Sima : ^SicriU se numesce acela, ala carui coperisa e orizon-

tala, iar ccpârfiA ala carui coperisa e ca coperisula casei adeca cu spinare.» (â) Burada» Inmorm. p. 14« Ioana Nitu Macavel, loc. cit SimQ si alti Români. (4) Ioana Nitu Macavel, loc. cit. si in Bucoina. Com. de d-la Rom.

238 se face pe de o parte si pe de alta tn dreptulu capului mortului câte o ferestruica^ pentru ca sa se rasufle, sa vacta glota ce sa adunatu ca sa-Iu petreca si sa-si iea ^iua bunadela ea, caci se crede ca câtu timpii sta omulu In casa si anume de cum sa asezatu pe laitâ sau masa si pâna ce vine preotulâ ca sa-Iu iea si sa-Iu duca la mormtntUi elu vede si aude tote, numai nu pote vorbi nemica. Cum a sositu Insa preotulu Incita da mai vede si aucti (l). In Pundulu Moldovei, districtulu Câmpulungului, se face In mâna drepta o ferestruica mica de aceeai ca pe acolo mortulu sa se pota uita In raiii (2). Românii din unele parti ale Munteniei credâ asemenea^ ca si cei din Bucovina, ca mortulu aude si vede tote cele ce se petrecu In jurulu s6u, si de aceea facu si ei la cosciugu In dreptulu capului o mica ferestruica, ca sa aiba si mai bine pe unde vede si aucjii sfaturile ce i se dau. Altii tnsa credu, ca acosta ferestrue se face de aceea ca sa aiba pe unde Intra brosca sa ciupesca din nasulu mortului, ca numai astâ-felu începe a putrezi (3). In multe locuri o sema de omeni si mai alesu unii dintre cei mai batrâni, cari Îsi astepta mortea din ^\ In 4I) ^?^ facu secriulu singuri cu mâna loru, fiindu Înca In vieta, si-si pregatescu comândulu si cele trebuinciose pentru Inmormtntare. Acestia tinu secriulu, pâna ce le sosesce timpulâ, tntr unu unghieru alu tincjiei, dar mai cu sema In podulu casei (4).

(1) Burada, Inmorm. p. 14. ~ Corn. de mal multT Români din Crasna si alte comune din Bucovina. (2) Ck)m. de Const. Merches(&. (3) Dobre Stef&nescu, Studiu asupra literaturel poporale publ. în «Lumina pentru toti, » an. IV. BucurescI 1888. p. 369. lon^nu, op. cit. p., 44:«De oparte si de alta parte a cosciugului unul mortâ se face câte o mica ferestruica, ca sa aiba mortula pe unde sa se resuile, sa vada pre cel ce-ld conducQ la morminte si sa-sl iea*c}iua buna dela el.» (4) Burada Inmormint. p. 15. LambriorQ, op. cit. p. 152.

239 Acestu obiceiu de a-si face singuri cu manele sale secriulâ

se pastreza mal cu temeiu tn Tara-românesca^ judetulu Muscelu, apoi tn Transilvania^ partea de sus a tinutului Pagarasu, si In Banatu^ In comuna Picinisca, Topletu si altele (1). Dupa ce Iau gatitu acuma de facutu^ asternii pe fundulu secriulul gdukurl, adica surcde numite altmintrelea si hdschiute sau ho^e de gelaUj Insa numai de acelea ce aii cacjiutu dela scândurile din cari sa compusu secriulu^ nici când de altele, si despre cari se crede ca cumparate fîindu scândurile anume pentru mortu, nu trebue nimica sa r&mâie dupa dlnsulu, si iarasi ca sa alba pe cea-lalta lume cu ce-sl atita ioculu (2). In unele parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania, In locu de geluiturl, se asterne fenu sau paie, iar de-asupra acestora^ câtu e fundulA de lungu, o bucata de pânc^a noua de casa (3). Dupa ce au asternuta II punu la capii una saii dou6 perinute umplute asemenea cu geluiturl (strujiturl de lemnu), fenu, otava sau paie (4). In timpji de vara se umple adese-orl si cu flori, iar iarna cu flori uscate, pe cari multi din locuitori aft Îngrijire a le aduna de cu timpu. In Basarabia^ si anume In unele sate din tinutulii Soroca perina mortului se umple cu tarina dela morminte (5). De-asupra perinei se cose dou6 cordele rosii, In forma

(1) Burada, Inmorm. p. 15. (2) Corn. de d-lQ V. Turtur^nâ, preotd. Cotlarciucfl, stud. gimn. Averchie Macoveltl, preotd si Nic.

(3) Corn. de dAd Av. MacoveiO, V. Turtur^nu, Ionica alCLluI lordachi IsacA: «In secriA se punQ surcele din g^aQ, &ba verde nicT când, o&cT n^murile mor* tulu! 8*ar(& topi dupa dinsulA ca si ârba, » si Rom. SimQ. (4) Hopcea, corn. de l. de Cuparencu , in BadeutQ, corn. de Av. MacoveT, ia Baia» oom. de TitA Zaharescu, (Ve4I si Burada. Inmorm. p. 16.) (5) Burada, Inmorm. p. 15.

240 de cruce, iar sub perina se pune în unele locuri unu acu cu ata, sapunulu si pieptenele cu care sa spalatu si pieptanatii mortulu (1). In unele localitat! din Moldova si TdrorRomandsca Insa sapunulu, cu care a fostu spfelatu mortulâ, pieptenele cu care sa pieptanata si aculu cu care i s'au cusutii hainele, si cari Insemn^za, ca sa aiba si pe lumea cea-lalta sapunii de spalatiiy pieptene de pieptanatii si aciî cu care sa-si cosa hai-

nele când i se voru rupe, nu se punii sub perina, ci Inauntrulii acesteia (2). In unele locuri este datina, ca mortulii sa se aseze tn sccriu, Îndata dupa ce sa gatitii acesta de facutii (3), tn cele mal multe Insa abia a treia (jii si anume nemijlocitii Înainte de scoterea sa din casa si ducerea la mormlntii. Deci In acele sate, unde este datina a aseza mortulii mal 'nainte, mesterulii ce la facutii Uii aduce mal de graba, pe când tn cele-lalte abia In ^iwo, de pe urma. Femeile Înrudite cu mortulii si mal alesii bocitorele de profesiune, cum prindft de veste, ca mesterulii vine cu dlnsulii, Îndata II iesii Înainte si Incepii a boci diferite bocete, cu deosebire Insa de acelea, cari se referescii la secriil Unii astii-felii de bocetii din comuna Voitinelâ, districtulii Radautii, In Bucovina, care se bocesce mal cu s^ma Ia acesta ocasiune, suna precum urmeza: Sc61a, scdla Dumia-ta, Si-tl deschide gurita Si vorbe cu noi ceva,

(1) Com. de d-la V. Turtur^nu ;

vecii si Burada, Iiimorm. p. 15-16.

(2) londnd, op. cit. p. 43. Revista pentru Istorie, arch. si filologie. BucurescT 1884. p. 387 : «In Prahova mortului ÎT pune în perna sapunâ, pieptene pentru a se sp^la si pieptana pâna va ajunge la rai A.» LambriorA, op. cit., p. 155. (3) Com. de d-la l. Georgescu : «Mortula la noT sta numai o 4^ pe laita, du* pa aceea se pune in secria.»

24Î Ca de când aY adormita, Cu noi nu al ma) vorbita. Si cum de te-al indurata Si pe not ca ne-al lasata Si nu ne-al data nici unâ sfatâ. Buna casa al avuta, Acesta nu tt-a placuta ; Cu mesteri nu te-al tocmita. Dar el singuri aâ venita, Âlta casa tiaâ croita:

Fara usY, fara feresti Dintrinsa sa nu mal iesi. Nici n*al laita de sezuta, Nici ferâstra de pravUa Si nici usa de esitâ, Numa *n ea de putre^jiitâ (1). AItu bocetu din comuna Manastirea-Homorulul, care asemenea se bocesce la acesta ocasiune, suna asa: Tatucuta, grija n6stra, Grija ndstra, mila n6str&! Mândra casa ti-al facuta, Matali nu ti-a placuta. La stoleriâ ca mi-al platitâ Sa despice-unâ braddi in douS Ca sa-tl faca alta noua: Fara usi, fSra feresti, Acolo sa vietuescl. Nu-I ferâstra de privita Si nici scaunâ de se4utâ Ci numai de putrectitu. Si cum mi te-o scosâ în prundu De-amu nul veni mal multa (2). AIu treilea bocetâ, din comuna IgescI, districtulu Storojinetnlu, suna astâ-felu: (1) Coin. de Dimitrie Cardeiâ, proprietara. (2) Cîom. de d-lfl. G. Avamd. invâtatorâ. Miariunât InmoTJB. Ia Bomânl. 16

- 242 Da cum de te-al indurata ^i casuta tl-al lasata, Tl-al lasat'o lumin6sa ST-al catat*o *ntunec6sa

Far'de usi Nu te duci Q-acolo sa Nu te duci Da te duci

tar'de feresti. sa veselescl. vecuesci; ca sa *nflorescI, sa veste^escl (li.

Precum facu bocitorele din Bucovina, totii asa facu si surorile loru din Transilvania si Moldova. Acestea, cum v6du ca se apropie maestrulu cu sicriulâ^ asemenea prindu a se vaicara si a boci, (ticendu celea din Transilvania : Tl-al facutu casa de bradâ Sa traesci in ea cu draga, Fara usi fara feresti In ea ca sa vecuesci. Ceea t6ra-I încuiata Totâ cu lacate de pâtra, Cu lacate de aitintâ Cine s*a dusa n'a mal vintCl |2) Sau asa: Câte casi noi am avuta Nici una nu tl-a placuta, Alta casa tl-al facuta, Far*de usi, far'de feresti Totâ în ea sa vecuesci, Cu noi sa nu mal graesci; Far*de usi, far*de oblâne Sa nu esi vara la s6re (3). Cele din Moldava:

(1) Dict. de Ilie ala lui Onufrel Frunc}A, rezesA. (2) Com. de dlA Rom. 8ima. (3) Com. de d-la T. SimonCL VintQ^venita.

243 Buna casa ml-al avuta, Matali nu tl-a placuta; La mesteri aî poruncite Si-alta noua tî-a croitu, Far'de usi lar'de feresti Intrlnsa sa vecuesci; Nici nu I usa de esitâ, Nici feresta de pragitU^

Nu ti al gatita de traita. plângeti feresti Si voi tuspatru pareti. trebue de .va sa se vatame. Când se aseza mortulu pe laita sau pe masa. unde se afla mortulu. de A.Numa locâ de putre4itâ (1) Sau asa: Mândra casut*aî avutu Sl-alasta nu tl-o plâcutu. Prin urmare. Intrlnsa sa putre4escl. Înainte de ce punu mortulu In sicriu. teiulii muratU se pune In credinta. (2> Diet de M. dupa acesta ungu secriulu pe din launtru cu untk felu de unsore pregatita anume spre acestu scopâ si amestecata cu aniit (1) prau si leustenu. In fine Incingu asternutulft -eu unu rugtl si co fasie de telii muratii (2). presura (1. Nistora din M&mit. doi sau patru insi dintre omenii ce se afla de fata radica mortulu cu cea mai mare precauti une^ ca nu cum. In BanatU. Plângeti usi. adeca pentru tot-deauna. Plânge casa. ca spiritele cele necurate nici când nu se potu apropia de dlnsulu si mal alesu atunci când e jupitu de pe trunchiat In (jliua de Sân-GIorgiu (3). Iau bagat tn odaie.Iu pune si aseza este datina In unele parti de-a afuma secriulu cu tamâie sau cu smirna (3). de pe laita safl masa. si-Iii punu tn sicriu. filr'de feresti. ~ 244 pe fundulu acestuia vro câte-va bombe deprail. spunu cel ce-lâ aseza ca are sa se(jla acolo numai o (jii saâ trei. unde a statutu pâna atunci. Mal 'nainte Insa de a. 'tl-al gatitii de putrecjitâ : Far'de usi. Bugula se pune anume ca sa servesca mortulu! ca gardu spre a-Iu ap£ra de spiritele cele rele. Dict. SimQ. de d-lQ Rom. Ca de stapânu remâneti ! (2) Dupa ce au adusu acuma secriulu si dupa-ce^ petrecutu fiindu de bocitore. plânge masa.. (3) Corn. ca sa nu pota Intra Ia dlnsulu . Pletosa din Rad&senl. iar când Î1& punu In secriâ (jiicu ca are sa secjia pentru vecinica pomenire. Alta noua tl-al gatita. Ca de stâpanâ esti rSmasa.

Lambrior. p. BrasovQ 1891. cu care sa luatu mSsura spre a-I face secriulu (6). Turtur^nîi. unu drobusoru de sare si bâtulii s6il. Acesta credinta a poporului se cuprinde si tn urmatorele versuri. In ce se rezima când va fi osteni tu. N'am nemica sa-ml ajunga. p. 155.asta data sa puie lânga dlnsulu si tote obiectele acelea. (4) Cred. vedl si Burada. car! credu el. de d-lQlos. in. (1) ^nfu = a!u = usturoTd. (6) Burada. de dlil losifQ OlariQ. 245 Tote acestea se facu cre4^^^^*^^ ^^ mortulu tn calâtoria sa cea lunga. Inmorm. Acum mâ ducii cale lunga. No. Deci cum Iau asezata In secriu.. Cu mine calStoritl. Besand. op. . (3) Com. Veniti toti câti me iubiti Cu mine calStoritl ! (2) Sau: Veniti carii mS iubiti. care In multe parti se Impodobesce cu o naframa (5). stud. (7) Com. 16. ce se cânta la mortu: Acum ciasulâ mi-a venita Si lumea am parasita . cit. fome^ si multe alte supdrarl. 16. 57. In BanatU se pune alaturea cu dlnsulft baticdulii *dela esirea sufletului si o secere vechie (7). punu alaturea cu dlnsulu si o bucata de pane. LIV. ce are sa o taca pe cea-Ialta lume^ avendu a suferi frigii. Inmorm. No. I. de d-la V. «Albina» an. cit. Olarift. (6) Com. sete. M. p. (2) In Bucovina se ^\cq ateiu topitUn. Rom din mal multe parti ale Bucovinei. ca-I sunt de neaparata lipsa tn cea-lalta lume (4). foiletonQ. Unii punu numai trestia sau b&tulu de aluna. daca e Înaintata In versta. caldura. Ve(}î despre puterea Rugului si «Gazeta TransilvanieTo an. si cu ce se apara de câni (1). 134. sa aiba ce mânca. Eu m6 duca în cale lunga.

în s5pt6mâna luminata. Besana. amintesce pre CerberuSj vestitulu câne cu trei capete. ca mortulu calStorindu pe cea-lalta lume aru ave nevoe de unii b3tu pentru a se ap&ra de câni. uln ArdelA se pune în secriQ o maoiucft noua cu care sa se apere raposatulQ de dusmani si sa se razinie în lunga-T calatorie. 240 La ciobani Ii se maî pune si fluerulCi cu care cântau Ia oî (1). In muntii apuseni al Transilvaniei i se pune de-a lungulO trupulu! o ata albastra de lâna precum si o bâta câtii elu de lunga si care. stud. dupa care aii rfimasii copii mici. 67. iar cu bâta sa ?ie sprijinesca în lunga luî calfetorie (2). I. p. (3) Lambrior. sa-Iii tamâeze si sa aprinda toiagulii pentru a îmblânzi cd^elidâ pdmtnttduly ca sa nu latre pe noula ospe venita între cele-lalte morminte (4). se pune In crepatura unii creitarfl ca sa platesca vama. 16. cit p.No. este obiceiulu a i se pune tn secriii atâtea papusi câtî copii aii ramasu. se adauge si unQ oii rosu (4). iar daca e Întarcatii. pre care în timpulii din urma îndatineza poporulu a o cumpara din dughena (5). pazitorulu infernului. atuncî. iar peste acesta une-orî si patara (nimitetii baltii). pe lânga tote cele-lalte. Dupa ce sau asezatii acuma si obiectele însirate pâna aice se pune de-asupra mortului o bucata de pânza câtii dînsulu de lunga. 166. Totu aicea putemu subsemna Înca si datina si credinta Românilora din Transilvania de-a merge rudeniile mortului a doua ^i de cu nopte ca sa stropesca cu apa mormlntulu. Lanibrior. p. (4) Burada. (1) Burada. Inmorm. si anume In orasulu Caransebesii.» (2) M. in «Albina» an. daca more vre-o femee. cit. cit. In raiu (3). 69. In Banatii. pentru a-î da ore-cum pe ceea lume chipulfl copiilorii sfi ca sa-î aiba spre mângâere. i se pune o bulca (franzola) sau placinta.* Inmorm. fîindu la unu capfetu crepata. op. Tute acestea Insemneza ca sa aiba ce mânca In cea-Ialta lume. 163. De se 'ntlmpla se mora cineva dupa Pascî. . adica ceva mal marisorii. atuncî i se pune !n Biicovina lapte mulsu din ttta mâne-sa întro ulcicuta facuta din cera galbena si curata. Daca repausatulu e copilu de ttja. p. op.N'am nemica sa-ml ajunga (3) Credinta.

de comunii din postavii. . op. o pUcinta pe pieptâ. In Transilvania. j. TurtureanO. 247 acopere asemenea cu o pânza alba tesuta In casa^ care se numesce urdicariU^ fotiolu sau giulgiu (1). p. p. dupa ce a murita cine-va si amu ii gata ca sa-lCi duca. Nota dela p.)) Corn. «La no! în Mihovent. salasulii se acopere de regula cu asa numita <iSdliei>^ care se face din pânza negra. Sima. 16. (2) Corn. maî alesii la tferanî.nmn. iar dupa prohodii se da aiî preotului aii altui omâ de pomana. de d-lCî V. Imorm. preotî. 173. adeca dupa-ce sa pusii acum capaculu si s'a Închisii mortulu. adeca de la capii spre piciore si de-a curmezisulu salasului (4). H pune m6sa.. cit. cit. (. In Iransilvania vara se Impodobsce asemenea cu totu foliulii de flori de gradina. 16-17. CorvinQ. unu stergarii sau maî rarii unii laîcerii. Macovel si V. 173. districtulâ Nasauduluî. si se pune In forma de cruce peste salasii. ca sa aiba ce mânca in raid. de d*lQ Rom. Copileloru li se pune de regula de-o parte s\ de alta Camesa Maidî Domnului (lat Convoi volus arvensis). de d-ld Av. op. carele rfemâne acolo pâna dupa prohodii. si alti Român! din Bucovina. De-îisupra pe secrifl. iar vara se punu totii feliulu de flori de gradina (2).i (3) Com. La ceî mal inteligent! Insa si cu deosebire la ceî de prin orase maî desii.TurturtJnft. Afara de acesta mal este datina tn unele sate din Bucovina de-a se Împodobi mortulu iarna cu busuiocu si brebenei.2l2. (B) Com. (2) Frâncu. ale carorii frunte se lipescu cu pacostela. op. p. Inmorm.» (4) Burada. stud. preotO. cit.In Muntii apuseni al Transilvaniei trupulu mortuluî se (î) Burada. care l*a mositQ. Bojinca. forte rareori pe secriii. iar iarna mai cu sema cu busuiocu si tapalaga (3). p. In cele maî multe parti din Bucovina se pune o bucata de pânza ca de lungimea secriulul. de Const. «Intraltele se crâp& capitula batului de-asupra si se baga banutula în acea crepatura. (1) Frâncu. Cununi de flori se punii.

când cadu mai multe Inmormlntari In una si aceeasi (jii si preotulu nu e 'n stare sa le faca pe tote de-odata.» 249 si mal avuta^ si nemurile sale pretindu anume ca sa se Inmorminteze mal de graba. I^m. Ye^X si lon^nQ. SimonA. In BanatU nici unu Românu nu se Îngropa dimineta. 248 XX. pentru c& einoe* putulii s6ptâm&ne1 si ar muri toti din casa. fiindu capulii saptemânei. si dupa ce Iau mal privitu tnca odata si au sarutatâ crucea sau icona de pe pieptu. La ora hotarlta pentru petrecerea celui mortu la locasulu de vecînica odihna. sau când mortulu e dintr o stare mai nobila (1) Dat si cred. lesne ar pute sa apuce pe caî ratacite. In casulu contrariu se temu^ ca sufletulu repausatulul. ca petrecerea sa fie cu atâta mal pomposa si mai frumosa. 41. cit. din causa ca nâmurile sale voescii a-I espeda sufletulu câtra tinta sa dimpreuna cu mergerea spre odihna a sorelul. op. de d-ia T. PETRECEREA. si e rSO de mdrte pentru oel in vi^ta. capulfl sdptdmAneT. Pletosik <rNu st 'ngrdpa LunTa. pe când se afla sorele In urcare. ca Lunia. A treia cjii dupa repausare urmâza de regula inmormînkh rea sau îngropaciunea. si sa cada apoi jertfa vre-unul strigoiu ratacitoru (1). vLunia nu se 'ngr6p& mortiT. e rea de morte pentru cei ce rSmânâ In vieta (1). din Bucovina. toti cel ce dorescu a-lu petrece începu a se aduna de prin tote partile. pag. Afara de acesta mai e de Însemnatii Înca si aceea ca fiecare Inmormlntare se face dupa amiac^I si anume iarna Intre dou6 si cinci. iar vara Intre doua si sapte ore. rostindu în taina unii aDumnec^ea sa-lU Ierte si sd-l faca parte . în casulu din urma se lasa totu-deauna pe a patra ^i^ adecâ pe Martl^ sub cuvlntu. Mai timpuriu sau mai târcjiiâ decât In intervalulu acesta se face d6ra numai atunci. A. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai atunci^ când (jiiua Inmormtntarii ar ave sa cada Lunîa. câc! o iea de LunTa.U) Corn.

sfesnicele. pomenele. dupa cum sl-a doritii celii repausatii si dupa cum sunt si mostenitorii sfel de avuti si de darnici. din . în cele mal multe parti. pausulu si crucita. In multe locuri boii se înjuga cu jugulu rasturnatii. aratândii prin acesta ca murindii gospodariulu tote aii sa merga pe dosii si fara renduela (1). (I) Schott op. Una dintre nemurile saii cunoscutele repausatulul. sfesnicii si serafimii. si de-acolo Înd6r&ptu. iara altiil pe afara. parte la alii Satmarelul. iar în orase cel mal avuti se ducii si cu patasca saO caravana. Delenl si altele. naframi. serafimii.de impiratia cerîulul. In acelasi timpii se aduce de la biserica si procesia menita pentru Inmormîntare.if> se posteza unii în casa. în altele pe nasalil. stogurile si nasalia saii drucusaril (ruditele). care cade parte la comitatulii Ugocel. si la fie-care cruce. Multi din cel mal fruntasi înjuga doi sau patru bol negri. poniulu. cari sunt meniti pentru ceî ce au sa duca obiectele respective pâna la mormlntu. apoi acesta atârna totildeauna dela etatea precum si de la deprinderea localitatii. în unele parti. fie vara. se razima pâna la pornire de stresina casei sau a unei colniclore. Obicelulii de a duce mortulii cu sania e usitatiisi'n aT^ra OasivluU^ unii micii tinuta locuitii de Români. prapurile. tulpane sau tistimele. cu cari are sa se duca mortulii la gropa. si iarasi în altele într unii caru cu bol saii în sanie. In unele parti dimpreuna cu tulpanele acestea e datina de-a lega înca si câte unii colacii. 302. iea mal multe stergare. care se duce nemijlocitii In urma mortului La fie-care lega câte unulu sau. caci afara de testimele si colacii acestia în cele mai multe parti nu mal capSta nimicii alta pentru ostenela ce o aii. comunele Bunescl. adica cari pe unde apuca. în Moldova si anume în judetulii Falciiî. coliva. prapurii. lega câte unii stergaru. precum si în mal multe comune din judetulii N6mtii este obicelulii sa se duca mortul ii la gropa cu sania. se duce pe mâni. 250 Totu asa facu ele si cu bradulu. cit p. cum vede ca a sositii acum întrega procesie. care. Ce se atinge de ducerea mortului. si anume: crucile. asteptându sosirea preotului. dupâ împrejurari^ câte doue testimele si câte doî colaci. fie iarna. tulpanii saii tistimelii. pentru ca sa-l fie calea mal usora si sa nu se sdruncine. în care a repausatu acesta. Asa.

251 In Bucovina obicelulu de-a duce mortiilu cu sania e usitatu mol alesii ierna. Vara în multe sate atalu de la munte. dar si aici numai ceî înaintat! în vîrsta. In unele parti din Trans^ilvama. Boeria.Maramuresii. p. (1) Burada. stud. 94. in Bilca. Jemna. de T. cu ajutoriulii unorii (ichindeue. numita altmintrelea si acaruld fnortitoran si numa! rare or! cu carulii (4). câtii si dela t^ra se ducii si cu carulii. la care se înjuga doi saii patru boî (2). iar la grumazii cu clopote duce de regula pe avutii^ se prindii la caru cu nafram! colorate (5). precum buna ora în Orlatii. (2) Ioana Nitu Macovelâ. VI. si Ia sanie se înjuga boî negri saii plavan!. porta în corne colaci si stergare (2). (4) Com. se ducii. sau. si daca mortulii e tenârii si câte patru bo! cu creng! de bradu si la corne. CâmpuIungQ. 21 22. de M. pe când tinerelulii se duce de regula cu nasalia peumer3(l). In districtulii Nasâuduluî ma! fie-care mortii se duce cu nasalia. apoi si în Gherta-mare (comuna românesca) totii de ocolo. Br^zactc. Inmorm. fie ierna fio vara. (2) Usit. In sfârsitii. .y> cari sunt ale ducfetorulu! mortulu! (3). ca si 'n unele partî ale Bucovine!. cari traga sania. p. unde locuintele omenesc! sunt fcirto departate de biserica si de tinterimu. In celelalte sate din Bucovina.» an. In Muntii apuseni al Tramilvaniel se carii. cari se arunca apoi în gropa. Gherla. Crasna. saii pe nisce lemne. de d-la Uoni. A tatii ierna câtii si vara se ducii cu sania numai în unele sate de sub polele muntilortl. iar ce! de totii micî subsuora. ceî înaintati în vîrsta se ducii <le regula cu nasalia. precum buna ora In Balacena. copii! cu ruditele. la inmormîntârT. saii cu ajutoriulii unorii arude de mortii^y> car! se pastreza în biserica. Simonâ si Al. gimn. «Dat. 1882.» in «AmioulQ familie!. si al(T RoniânT. si cu deosebire în cele dcla tera. pop. (H) Corn. (1! Corn. si cu deosebire In unele sate de Ia munte. Sima. Ilisescî. când omStuIu e forte mare. iar boii.

. Burduhosa. cari sunt de regula Îmbracati In sumane negre si Încaltati cu clobote. (2) Aen. si 'mbracati ca totu-deauna . din Badeuta si alte sate din Bucovina.. Velehorschi. stud. stud. stud. pe când feciorii cel holtei si fetele cele mari. gimn. al caroru turetci sunt dati tn sus^ sau cu papuci. de Em. de C. tocmai ca si când . In cele mal multe sate din Bucovina. a acelorQ din CâmpulungCi. stud. iar cel tineri numai de catra tineri. MerchesQ. li se da câte una stergara. Servius la Virgiliii ne spune ca «rudele cele mal aprope de sexu barbatescu aveau Îngrijire de a duce sicriulu» (2). op. de Cuparencu. de G. p. com. dupa cum li e adeca si portulu. dupa cum e si mortulâ. com. de care atârna unu colacii (3). Asa In Bucovina^ atâtfi barbatii câtu si nevestele se ducu de catra patru barbati^ mal tineri sau mal Înaintati In etate. .(h) Frâncu. . numai de catra patru feciori holtei. com. gim. de V. cit. si a acelora din ToderescI si SOtonetd. este datina de-a Ii se pune^ pe lânga ducâtorl^ Înca si drusce si vdtajeî. gimn. . ori o traist&y o cârpa saa o merindita. gimn. 174. de Const. 222 : Deferendl teretrura propriqui oribus virilis sexus dabatur munus. testimelu. Merchesa 253 mare saâ unu fecioru holteiu. Avrama. iar la mâna stânga li se lega câte unu tulpanu. com. iar la gâtu cu basmale negre (1). BurduhosQ . o basma sau o petea negra (4). in Câmpiilunga. (4) BerchisescT com. ducâtoriloru tineretului li se pune la pieptu si câte o flore. gimn. stergaru. când more o fata (1) Dat. com de V. tulpanu sau o basma frumosa. VI. a celorQ din PundulQ-Moldovel. în Fundula-Moldoveî. Simu. stud. a acelora din Costâna. din Ropcea. com. In Transilvania. In unele sate. (3) Dat. de I.252 In cele mal multe partl^ unde este datina de a se duce mortulu cu nasâlia^ cel casatoriti se ducA numai de catra^ barbati. Totu asa Îndatinau a duce pre cel morti si vechil Bomanl. Fie-carul dac3toru i se da ea rasplata pentru munca sa câte unu stergaru. de DragosQ BumbacA. Rom. dar mal cu sema pe la orase. com. Rom. dup& cum ne scrie d-la R.

ci numai ducu sfesnicele cu luminele aprinse pe lânga mortâ (4). Druscele. de A. ducu In mâna câte o naframa si bocescu pe celu mortii pâna la gropa (3)r altele Insa. cu capulu golA si cu p3rul& despletitii. Baci a. Jemna. iar dupa tnmormîntare. de care e legata o basma negra. EI dicâ adeca ca o duca la cunuiiie pe cee-lalta lume. tocmai ca si la nunta. nici când Insa alba ca la nunti (2). 254 toriloru rachiulu sau vinulfi. si daca-I timpulu frumosâ Încaltati cu ciobote sau papuci. precum cel din Stupea. Insa mal alesa cu sumane negre. In Vicovulu-de-sus la tnmormtntarea unul feciorii sau a unei fete mari se punu numai câte doi vatajel si câte doue drusce. de M. BaciA. (4. cari se punu mal alesâ la feciorii cel holtei. de i^ufletuUi celui repausatu (1). când se marita. corn. com. de Em. Jemna. Împusca totu drumulft pâna la gr6pa (5). districtulâ StorojinetulA. (5) Com. pre toti omenii ce-I Intâlnesce pe drumu (3). cu capulu golu^ si In mâna câte cu o plosca si câte cu unu bStu. ca si cân d ar duce-o la cununie. pe und flac&Q ilQ ducQ tota-deauna fl&cail^ iar* pe o fata mare patru va tajeT. unde e datina de-a se pune numai unu singuru vatajdUy acesta se duce Înaintea mortului saâ mal bine (jiisu tn fruntea procesiunii. altii Insa. de M. In Bilca. o In Bopeea. nu facâ nimica alta. la Balac^na. Vatajeil sunt Impbracatl cu camesi albe de bumbacu si cu pieptarase. de M. (3) Com.» (2) In Stupea. Druscele bocoscu totu drumulâ pe mort£i (2). Iara druscele si vatajeil se alegfl de regula dintre nemurile cele mal aprope ale celui repausatu. precum buna-ora cele din comuna Balac^na. Vatajei! capata câte un bâtu cu naframa si câte unu sti*ut& de flori la pieptâ^ iar druscele numai struturi de flori ca la nunta. ce-lu au In plosca. de Cuparencu. Unii vatdjt^y precum cel din Balacena. Jemna. dau petrecfe- (1) Corn. de Al. .sarii marita si 'nsura si i-ar duce Ia cununie^ pentru ca mortea pentru dtnsiT se considera ca si o nunta (1). si cinstesce cu rachiu. se ducii alaturea cu mortulu pâna la gropa. Com. Unelo drusce. precum cele din Stupea. postându-se lânga portita tinterimulul. sunt îmbracate In camasi albe si cusute cu stramatura negra apoi In bondite (piepterase)^ Încinse cu catrinte.

In unele comune din districtulu Nasâudulul In Transilvania. se duce de catra feciori. totu din districtulu Nasâudulul. atunci o ducu patru fete frumosâ Îmbracate si împodobite. mal mergii Înca patru alaturea. Daca mortulu e b&rânU. de Iustina C&rdeiQ. iar alaturea cu fie-care dintre dlnsil merge câte-o fata. (4) Dict. si cel casatoriti numai de casatoriti (2). si asa mergii pâna la biserica si de-acolo la cimitirii. daca mortulu e prunca. daca more unu feciorii. merge alaturea si câte-o fata mare^ care repesinta druscele din alte sate . atunci o ducu de regula patru feciori. se cauta patru fete mari si patru juni de vlrsta lui. cari ducii mortulii. pe lânga cel patru feciori. preotA (3) Corn. !lu duce tatalu sSu. llu ducu feciorii s6I. se pune pe mor* mtntu. BaciQ. care tine o panglica lunga si rosie peste sicriii dimpreuna cu sota el de cea-lalta parte. Iar daca e corpolenta si sicriulu greu. In alte comune. proprietaria 255 Daca Insa i^epausatulu e tata mare si nu e tare grea. dara totQdeuna cu stâgu. de Al. de George BumbacA. atunci Uâ ducu ginerii sâl. Prapurii. cari le duciî. Turtureana. precum si cele-lalte obiecte procesuale Înca le ducu numai feciori si de regula amicii. de d-lâ V. stud. (1) Ck)m. . iar la fetele cele mari. de cum-va nu are feciori. Când pleca la biserica cel patru juni iaii sicriulâ cu scaunutu pe umeri.In Costâna. Daca mortulu e fecioru. carora le urmâza patru tete ca si la feciorii cel holtei (1). dupa lnmot*mîntare. Celorii patru fete li se mal da sa tina tn mâna cea de laturi demortti^ adeca In cea estrema. Înca si câte unii marii frumosik In care este Înfipta o pana grecâsca. gioon. care. crucea. ci fete maritate. Pre cel casatoriti 11 ducu unele rudenii de ale loru. pe lânga iie-care dintre cel patru feciori. iar flacaii numai de flacai. adeca o flore artificiosa de dughiana. cel mal intimi al repausatului. Fetele mari Insa sunt duse de feciori cari le punu pe salasii o cununa de flori. In BanatUf daca repausatulii este june. iar daca nu are tata^ atunci llu duce rudenia cea mal de aprope a sa. adeca doi feciori si dou6 fete sunt de catra picidre si doi feciori si dou6 fete de catra capii. fetele cele mari se ducu la gropa pe nasalil purtate numai de fete mari. si acestia sunt vdtdjd^ (4). (2) Corn.

~ 256 barbatu sau femee. 22. iar de amendoufe partile mergeau vre-o câti-va soldati Îmbracati cu pancere si coifuri. Ochii cailor ii se frecaii cu sucu de c6pa sau cu prafii de pusca. Inmomi. feciorii si fetele mari numai de feciori.iara de nu are nici de acestia. mortea domnului lorii. iar la cel bogati cu stofa. Totu asa se Intempla si cu dusulu mueriloru hitr&ne. Cantemiru. cu car! atî fetita împreuna si au traitii bine si anume tot-deauna cu pSrulu despletitii (2). Simon si AI. înaintea cadavrului se ducea o sulita. de care spânzura o sabie gola cu manunchlulii întorsu. le ducu numai feciori. din care apoi se facu vesminte la preoti (3). llu ducii omeni mal de aprope sau vecinii. ca sa se arate ca si când ar plânge si el. In Basarabia fetele mari sunt duse numai de flacai. de d-nil loand PopovicT si losifa OlariO. atunci llu ducft nemurite cele mai aprope. de d-lQ T. Nasaliile la cel sâraci sunt Împodobite cu sc6rta sau chilimu. ca si omenii. In care adese ori se baga si câte-va parale (3). si daca defunctulfl s. Daca Insa sunt fete mari sau copilandre. (3) Com. în timpurile vechi. batrânii se duca numai de bfitrânl. Afara de ac6sta pre fetele mari le petrecA numai fetele mar!. ne spune Principele Dim. In Moldova. atunci duceau Înaintea lui semnele boeriel sale pâna la gropa. cadavrulii lui llii petrecea si Domnulii cu totâ pompa sa de curte. iara baetii si copilele numai de baeti. cari capSta câte-o cârpa frumosa (1). cari capâta câte o naframa si unu colacu. i se îmbracau caii în panura n^gra si de-asupra lorii se puneau vesmintele cele mal preti6se ce le avuse defunctulii. câte o lumina de cera si de mâncare (pomana). (2) Burada. plaiulu Muntele. In alte parti Insa totu din Transilvania. «Daca muria unu boerii. Boeria. ca daca mortulu a fostu ofîceru In militie. daca mortulu e (1) Corn. judetulu Sucevil. inv^tatorl. fostii unulii din cel mal mari boerl. si apoi le duceaii . p. Fie-care mortii mare se duce do regula de catra patru insi. car! Isl lega la mâna câte o basma saâ naframa ca si vomiceil. cari cap&ta câte unu colacu.

22. Inniorm. de Dim. venitG. Ti-a venita carte. dar «caunulu si locuia Iu! r&mâne deserta cela putinu trei (jiile» (1). Te-ora duce cu patru bol Si nu-î mal veni 'napoT. Te-ora duce pe nasalil înapoi sa nu mal vil |2i. Acad. p. sosesce si preotulu care are sa Implinesca serviciulili Inmormln tarii. p. Ia Români. PletosO si M. când se aduce procesia saâ putinu ceva mal tân^iu. Uita-mi-te pe terestra.(1) Com. Georgescu. Bocitorele din Bwxwina^ cum tiu zarescu de departe ca se apropie de casa repausatulul. Cârdeiâ. edit. (2) Din Voitinela. 1 * . Sera înca n'a sosi. de A. (1) Descrierea Moldovei. Nistoru. 140. învStâtoru. Inmorm. Sa fiI gata de pornita înapoi nu de venitu. 257 iarasi tndSrâptâ si le puneau tn spatarie sau divanu. Sau asa: Mamucuta. Nu te porne spre trai tu. deauna tncepA a se vaieta^ a boci si a (jiice: Scdla. rom. (2) Dict. Câ-tl vine carte domnesca Dela noi sâ te pomâscâ. mila n6stra. scdla dumnia-ta Si-tl deschide feresta Si privesce printr^insa. J/arianfi. corn. In acelasi timpu. Dela noi mi te-ora pomi Si 'napol nu-î mal veni. Te porne spre prapaditei. (3) Burada. de d-la I. Ca te-ora duce cu caruta Sa nu vil câta ii lumuta. Ti -a sosita carte domnesca Dela noi sa te pornesca.

. Aceia nu-sâ hulubel. . bocescu astii-felu: . Cu chicile muce^ite .268 Sera daca ml-a 'nsera Tare nu te spaiminta. Ti-o venita carte domnesca Dela noi sa te pomesca. In casu când mortulu e o fata mare. Cele din Moldova: Puisorulâ meâ iubita! Sc61a-te ca ti-o venitii. . iubitulâ meCi ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnâsca Dela noi sa te pojmâsca. Ce-aâ muiitâ mal de demultâ SI a& putre^itii în pamîntâ Sau astâ-felA: Scola. Ca 'nainte tl-orâ esi HlubI cu pene împestrite. Dragulâ meâ. Da eit mâ rogâ dumitale. Sa mal vil pan' la feresta Sa vecjii cum traimâ în casa! (2) Iara cele din Transilvania. Iaca cartea c*a sosita Si dela noi te-aâ pornita. Cu fete posomorite. scula. Daca-ml faci acesta cale. Carte 'n patru comurele Scrisa cu lacrimi de-a mele Si 'mpluta cu multa jale. . dragulâ meâ. (1). C*aceia-sâ chiar fiii tSt.

Si-ml spâlatl fata cu apa. Haideti surori sa gustamu Ca de-a(tl nu ne mal vedemâ. Voiu pleca o cale lata Nu-I pasfire sa mâ 'ntreca. Voi pleca o cale lunga Nu-I pasSre sa m'ajunga. fl6re trecut. (2) Dict. Cine 'n lume-a mal ve4utâ Miresa mândru gatata Si ea sede superata. N'avuT parte nicidulceta. Norocii buna de-a mea vieta. Haideti surori sa prâncjimu. Rea bola m'a apucata. Parte de lume n*avul. MS petrecetl pân* la gr6pa. Noi Marie-asa*m gânditii Ca dupa tine-orâ veni . Veniti frati. Trupsorulâ mi 1-a uscata Si ml-a rupta (irulâ vietii Si m'a ftcutâ prada morti!. Si-ml spSlatl fata cu bere Si me petrecetl cu jele. Rfimâl lume cu mult bine Ca eâ a^l m6 duc din tine. lume cuT esti data. Mirâsa mândru tocmita Dupa lume banuita. Ca sa fiâ si eâ iertata.U) Din CâmpulungQ. 259 Intr*acesta lume mare Fost'am si eâ mândra fl6re. Mie nu ml-al fosta lasata. La toti 6menil de-odata. Remâl. veniti surori Si me 'mpodobiti cu flori. de Anita Pietosa din Radasenl. MS petrecetl cu suspina. corn. de G. Fldre ful. Ciuperca. Si-ml spfilatl fatacuvinti. MS rogâ lumi! de iertare Dela mica pâna la mare. Ca de a<)I ne despartimâ.

dela nori. Putre4^-vel ca lutulii . Dela feciori. Astazi în pamântii te baga Si te-I face terna n^gra ! (2) . Cal pornitii o cale lunga. Hal Marie si te uita Surorile cum te cânta. dela bere (1). Nu-I pasare sa te*ntr6ca. Dar* el vinii cu praporii. Multii al sburatii ca cuculii. Dela sore. Dela maica ta cea buna. Dela a tale surori. Dar* el vinii cu nasalie. Ca tu mal multii nu-I mal mere. dela joctî. le-tl Marie ^iuB. de la luna. le-tl Mario ^iua buna Dela paharutii cu miere.Socrii cel mari cu caii. Putre^i-vel ca tina. Parintii cum te comanda. buna Dela s6re. Nu-I pasare sa te-ajunga Sl-al pornitii o cale lata. Noi Marie-as*am gânditii C*orii veni feciori cu brâie. Saraca Marie draga. Dela feciori. Dela strutii detamâita Dela fete din ulita. Multii al sburatii ca mierla. Dela strutii de busuiocii.

Daca sunt mal multi preoti si cantori bisericesci. si apo! Începe panachida. Dupa ce a sfârsitu preotulu panachida si cantorii bisericesci de cântatu vednica pomenire^ stropesce pe mortu cu apa sfintinta sau cu vinii. cu acea deosebire numai ca a preotului e mal mare. Si-mî stropiti fata cu apa. veniti surori. Popovicî : «PreotulQ si iavetatorulâ capfita câte o lumina si omahrama. Si-mt stropiti fata cu berc . iar copiii (diccil) câte o mahraina mal mica. |2) Coni. adeca cu pausu.(1) Sub. înainte sau nemijlocita dupa Începerea panachidel atâta preotulu câtu si cantorulu bisericescu (dascalulu). capata câte o lumina de c^ra galbâna sau si una alba. Câ de a(jî mS ducu la gropa. iar cel de casa precum si nâmurile cele mal de aprâpe saruta pentru ultima ora mâna mortului precum si crucea sau icona de pe pleptulu acestuia. libere» se *ntelege petrecerea juaimel satelorQ pe la Cracluna. cum a sositu preotulu. se si Îmbraca tn ornate. de d-lG T. Veniti si voi verisori Si ma *mpodobitl cu flori. SimonCi. cadesce mortulu precum si pe cel de fata. pe când a cantorului mal mica si prin urmare mal eftina.» 261 Si-ml stropiti fata cu vinu Ca 'napol n*am sa ma! vinu. cum vSdii ca preotulu a luatA pausulft ca sa stropsea pe celii mortu. de care se afla legata o naframa. luându-si In acelasi timp&rSmasubunudela dtnsulu si (jiicendu: «Dumnecjeu sa-Iu Ierte si sa-Iu odihnesca!» Bocitorele din Bucovina^ cari stau de o parte. Începu iarasi a boci si a (jlice: Venitî frati. Totfi asa se face si In BanatU (1). 260 In cele mai multe parti din Bucnvtna^ unde este datina de-a se face prohodtUu tn biserica. mal scumpa si mal frumosa. de I. (1) Corn. atunci fie-care capâta cât^ o lumina si câte unu tulpanu. unu stergarft sau unA tulpanâ. daca tole cele necesare pentru petrecerea mortului sunt gata si nu ma! este nici o piedica de pornire.

Veniti si voi copilasi Dragii tatii coconasi. Veniti si voi buni vecini Veniti si voi cel straini Vin'o si tu-a mea sotie Ce-am avutu din cununie. veniti surori Si m6 'mpodobiti cu flori. Câtu îmi e lumea de mare N'avetI mila nici credare. de fostulâ med coiL^colarQ d-lCL Petrea Prelipc^nâ. Si-tl fi mâncati de straini Ca iarba de boi betrâni. frate saii sora. în cele mai multe parti din Bucovina se pune si se închide capaculu secriuluî si mai multu nu se deschide de felii. In cele mai multe parti din Moldova însa. Veniti toti si v'adunati Si cu apa m& scaldati Ca de asta(jî în colea Mal multu nu me-tî mal vedea ! (2) Dupa ce Iau stropitii si 1 au sarutatu acum tote nemurile. ar dori sa-Iii mai vada înca odata si a-sî lua rSmasti bunO dela dînsulii. îlu ducii pâna (1) Din Horodniculâ-de-jos. si prin urmare na apucata a veni înainte de a porni. . corn. dora numai în casulii când unii fiii saii o fiica. care nu locuesce în acelasi satfl.Ca mal multu nu me-tl vede-re (1) Saâ asa: Veniti frati. Caci de tata ati remasu Totu de china si de necazQ.

21. 262 la gropa cu fata descoperita. carî stau ceva la o parte. judetulu Botosani. dela luna. Dela frati. ori si mal multu. de T. de d-lQ T. Dela maica ta cea buna. dela jocu. (2) Coro. stud. bocescu astu-felu: le-tî N. Zaharescu. de T. Del a firâ de matraguna. Dela paharasu cu miere. (3) Com. (1) . iostâ ser^^enciî in Moldova. caruia asemenea i se da unu tulpanu (2). Dela s6re. In acele part! ale Moldovei deci. Zaharescu.(2) Dict. pe când mal de multu nu se încuia de felu pâna Ia mormlntu. 263 înainte tnsa de-a se Încuia i se desnoda balera camesii precum si orî-ce altu nodii ar malli avendu la vre-o haina cu care e tmbracatu. dela bere^ Dela firâ de tamâita Dela fete din ulita . Dela gradina cu flori. Dela feciori. ca si'n Bucovina. p. Românii din Transilvania Înainte de a se Încuia sicriulu se ducu asemenea la iertare. dela norî. unde este datina de a se duce mortuliî descoperita. de Toderu Maiiciu. Inmorm. In multe locuri totu din Transilvania^ se da omeniloru la ocasiunea acesta câte unu colacii si câte unu cruceriu. dupa cum e si starea omului. Simonfl Ve4t si Burada. Dela firâ de busuiocu. . desi legea nu ma! permite ca sa faca acesta (1). Dela leclorl. (3). sarutându crucea. daca mortulii e fecîora holteiu sau fata mare. mortulu se Încuie. bendu pausu si(j[icendu: <i Ehimne(^eil sa-lfi îerte !» Iara bocitorele. capaculu sicriului tiu duce pâna la gropa unu altu omii. (jiiua buna Dela sore. . dela surori. (1) Com. j^imn. anume ca sa se pota casatori barbatulii saii muierea care ramâne. Dupa ce-lu saruta rudeniile. trecendu pe lânga copârsfeu.

înapoi revasa nu-î vine Sa spuie câtii i-I de bine. (2) M^re sta aice in locA de tj ea. Ca i se duce stapânulâ. respective feciorii. Sima si T. de Rom. ttnutula Dornel. voe de trimisfi? cemâla sa scrie c61a de hârtie ? (1) . Si pe noi pe toti ne lasa Cu inima fripta. Plângeti usi. EI Înca 11 desnoda cheutorile camesii anume ca celui ce rfemâne sa nu-î fie cununia legata. Ca stâpânulâ merge din casa. Plânge casa: Plânge casa cu totuld. llu radica de pe loculu unde a statii pâna atunci si-Iu scotii afara. (1) Corn. Ori nu-î Ori nu-I Ori nu-î nu-I condeiâ de scrisa. atâlii femeile Înrudite cu dlnsulu câtii si bocilorele bocescii urmatorulii bocetii : Plânge podulii. când se scote mortulii din casa. feresti plângeti. Da plângeti si voî podele Ca se duce mila mi-re (2). Saiî acesta : Plânge masa. Dupa ce au Închisii sicriulu. (3) Din Poiana-StampiT. arl sunt pusi ca sa duca mortulu. barbatii. Ca se duce stapânulii. plângi si tu masa. Si se duce în ceea lume.Totii asa facA si Românii din Bucovina. Ca de-amii nu-lu mal vedeti. In acelasi timpii. Înnodata. arsa (3). 264 Nu sciâ. Plângeti usi. plânge podulii. Simonâ.

SiretCt. VicovulQ-de-sus. (3) Dat. gimn. Cum au scosu ducfetorii secriulu cu mortulu afara. Inmorm. Da plângeti si voi pareti. de G. In unele comune. 266 . lovescu sau mai bine (Jisii atingu secriulu câte de trei oii de fic-care pragu peste care trecu cu mortulu. corn. Cea alesa Si frumâsa Mi se duce si vg lasa. p. Acesta lovire sau atingere a secriuluî de pragu Însemn6za ca mortulu multamesce casei unde a locuitii si ca se închina si-sî iea rSmasu bunti dela întregu poporulu ce sa adunata ca sa-Iu petreca la gropa (3). Plângeti si voi chiotorl. Barbuta.Sau acesta: Plânge casa. 20. din Boiand. de M. Ca stapâna cea alesa. Ciuperca. cook de d-lft V..Ve(JÎ si Burada. dic. Plângeti usi. Ca de astazi râmâneti Si stapâna nu aveti. si cred. Mahala. cari rfimânu în nauntru. stud. Plânge masa. Rom. feresti plângeti. Ca remânetl strainorîl (2) Maî nainte însa de a trece cu mortulii peste pragulu tincjeî este datina In cele maî multe parti ale Bucovinei de-a lovi câtenelu cu sicriulii de treî ori de pragulu useî de la tinda. închidu repede usile si se uita pe ferestra afara anume ca mortea sa nu strabata mai (1) Din Câmpulungd. (2) Din Crasna. precum buna ora în Mahala. TurturenQ. cei de casa.

de la capu spre piciore anume ca sa nu lese locu pentru al tu mortu. cauta de trei ori pe feresta dupa dlnsulu. MacoveiO. Îndata restorna asternutulu. si cred. stud. dupa ce-a Inchisu usa. precum si In alte sate din Bucovina. Bucurescî 1884. adeca sa nu mal mora si altulu In urma lui (1). pomana de sufletulu casa stau apoi astu-felu Închisi pâna starea (prohodulQ) prima. voi. etc. sa nu se duca cu celu mortu (2). de A. Închide Îndata usa dupa dlnsulu ca sa nu Intre mortea iarasi In ca^a^ ci tot-odata. anume ca sa nu se mal Intorca bola In casa (4). nu numai ca celu ce-a remasu In casa. cum sa luatu mortulu de pe laita sau masa. daca cet de casa voru sa uite mal de graba pre celu mortu sau celu putina sa nu le para r^iî dupa dtnsulu. |3) Com. daca mortulu e femee maritata. apoi si pentru aceea ca sa rfemâie noroculâ în casa. (1) Dat. Rom. câte una si alta de celui repausatu (3). radicându mortulu din casa se pune In locu-I o haina noua. casnicii s6I punu mâna drepta pe sicriu si (Jicu în sine: a te tragemU nul pre tine tatay mama^ fratey sora^ dar' sa nu ne tragî si tu pre noi ! » In alte sate totii din faTia^tZ. Turturcnu si a celora din Badeiitâ com. de M. sotu sau sotie. In Muntenia^ plaiulu Prahova. (2) Dict. si com. barbatulu sâu ese Îndata dupa . Germanii. gimn. totu din Bucovina^ unulu dintre cel ce au rfimasu In cosa. eoni. se pune pe loculu acela unde a statu mortulii anume ca sa vada mortea ca nu se temu omenii de dlnsa.inuitu In casa aceea. cel ce râmânu In urma r6st6rna scaunele si mesele^ aratându prin acesta turburarea produsa prin morte (1). din Boianâ.an. de At. si atunci llu uita forte lesne si nu le pare asa de râu dupa dlnsulu. Barbuta. III. (4j Vedî Tocilescu. In Crasna. când o scota afara din casa. ca nu cum-va sa se duca astu-fclâ dupa mortulu deja scosu si altulu cine-va dintre caseni. In unele sate din BanatU mal este Înca si acea datina ca pe când scotu mortulu.Archiva pentru Ist. pe care a statu. Multi Români din Bucovina credu si spunu ca. de V. p.387. II. de Ionica a luî lordachi Isacd. cum b'a luatu mortulu de pe masa sau laita si sa scosu afara. 266 In uneie parti din Transilvania si BanatU^ dupa ce sa scosii eicriulu cu mortulu din casa. Cel ce au remasu In oe cetesce preotulu si el afara si dau. In alte sate. dupa ce sa scosu mortulu afara din casa. Dupa acea esu daca au de unde.

totu din Tdra-Bomânesca^ dupa ce se pornesce mortulu la mormîntu. satl se umple maî întâifi cu cenusa si apoi se sparge. unde staii nitelii cei ce scotii pre mortii. anume ca sa se duca r&ulii dupa mortii. . unulQ dintre nemurile cele mai de aprope sparge o ola si unii blidii. îndatineza Românii nemijlocitii dupa scoterea mortului din casa do-a trânti 61a. Altii arunca lumina. punendii unii puiii de gaina saii o gaina Intr o traista si postându-se una de-a drepta si alta de-a stânga. de Rom. ce-a tî facut? i so (1) Corn.n (1) In TerorBomânteca. si apoi scotii mortulii afara In curte unde îlii punii pe scaunulii mortllorii. ca produce unu sunetu deosebitu (4). iar palaria o pune In cuiii. în care a arsu lumina la capulu mortului. Simu.sicriu cu palaria In capii si cu furca el de torsu In mâna. ori chiar la mormîntQ. 20. a murita. ca sa se sparga tote neajunsurile. Si daca Întreba cine-va: ace s'a întâmplata? . de unde a ramasii si cjlicerea : «i ^a sparta 61a j>y adica: i s'a frânta vie fa. . Inmorm. In unele sate din Bucomna^ precum buna-ora în Balacena. petrecâ iute traista acea dela drepta spre stânga preste mortfl si pe sub mortii de trei ori. Tota procedura acesta Insemneza ca barbatulii sa nu remâna multii timpii vfiduviî. unde se face prohodulii. In unele parti din Transilvania^ nemijlocitii dupa ce sa scosii mortulu din casa afara si s aii resturnatii scaunele din casa. doufe muerî. p. . In multe locuri este iarasi datina ca acea ola sase sparga de pamentii. si apoi pleca conductulii la biserica. de pragulii casei cu o putere asa de mare. Ve4îsi Burada. radicându-se mortulu din casa se spargu trei ole (jticendQ: Cum se sparge 61ele Sa se sparga b61ele (2). . ori în loculu unde mortulu si-a datii sufletulii. ci sa se pota câtii mal de graba Însura (2). care a statu la capulii mortului. supararile si sa înceteze de-a mal muri cine-va din acea casa (3). se stropesce In urma luî. se iea apa tn 61a cu care a fostu scaldatii. plaiulu Prahova. iar barbatulu frângendti In genunche furca mueriî. apoi se trântesce în mijloculii casei de se sparge. apoi In bucatarie. trântindu-lii pe loculii acela unde a fostii mortulu saii In usa. o arunca peste casa. In alte partî.267 raspunde : ^cum 7i'a 2^^^^ fi neîntrebatay asa sd fie si de Idca. (2) Corn de d-lâ loand Popovicl.

fara. (4) Corn. de M. adeca când se prohodesce mortulii.In cele mal multe partî locuite de Români însa este datina ca 61a. T. p. Besanâ. Revista pentru Ist. p. era usitata si la Romanîy ceea ce se pote vede si din forma Invitarii la Inmormtntare : <racuma e timpulu de a merge Ia Îngropaciunea Iul (Titiu). Simu. II. Bojinca. BoerG. p. an. Nota dela p. uneori oaducdacasa sî aruncand-o de pamtntîl. III. si întrebate fiindd femeile despre pricina acestora. i s\i frântH oluo. Adose-orî ospargu la mormintd. totusi ceea-lalta lume pane. care Insemneza atâta cât: i sa stinsu vieta. Atunci Incepii a cânta schimbisii unulii dupa altulii . se pune unii vasii cu vinii si dou6 pahare de iaga (sticla). a muritu (2). protopresviteriatulu Luncii. 20. respundQ ca asa s'aQ pomenita». preotulii capata din vinii. op. 387 .se scote mortulîi din casa. pe masa ce sta Înaintea preotului. unQ colaca si o lumina. mai nainte bea preotulii si apoi cântaretulâ. (1) Corn. Unulii dintre rudeniile mortului saii slfetulii (crâsniculO. (2) Tocilesou. are rold la îngropaciune. 57: fOlula si astazi. cit. etc. ca sa aiba în 268 Datina de a duce unu olu sau ola cu apa prospâta Înaintea secriulu! si a da dintr tnsulu celoru setosi apa sa bee. Bucurescl 1884. si apoi. cu care sa turnata apa în caldare spre a se scalda mortulii. Simonu si Al. Dela acesta datina se vede ca vine si espresiunoa figurativa a Latiniloru: afractus est ei ollus». op. mal alesCl în Ardelâ. I. No. Acestu olu se spargea apoi afara la mormlntu sau acasa. cit. slud. o trdntescCl de pamîntd dupasicriâ. când llii duce la gropa si sa se dea de pomana plina cu apa prospata împreuna cu o lingura noua la vrunii saracii (5). de Rom. 177: «Mortului asemenea i se duce la morminta o ola cu apa. p. (5) Burada Inmorm. . 44. voi. de siguru ca pentru odihna sufletului celui repausatCi. apa sa prefacutii tn vinii. care umpluta cu apa pr6sp6ta se sparge înaintea mortului si apoi se da da pomana vre unul seracd împreuna cu o lingura noua. (H) lon^uQ. de unde s'a nascuta ^di cala. apa si luminii». în «Albina» an. adica: i sa Irântu olulii. dupa ce . de a sci ce însemeza t6te aceste. Intr'unele locuri se umple acea ola cu cenusa. sa se duca înaintea lui. si pâna când cânta preotuliî. palimarulii) umple cu vinii paharele de pe masa. olulii se scote (l)o. o spargu. Frâncu op. Jemna. gimn. 213: tiOla saQ âla se obicînuesce si la Români. cântaretulii goFesce unii paharii de vinii si când cânta acesta. adica vieta. cit.. Ori si câtQ de soda ni sarii pare datina acesta. In Ungaria^ si anume In comitatulu Bihorului. M.

No. scola. de Dim. prindu a boci alte bocete. (1) M. Si fii urma prin ograda Sa cresca mândra otava.st. bocitorele Începu din nou a boci si a (jice: Cum nu-I m6rtea 'nfuriosa. mama. împreuna cu d-lii Besanu. (2) Din VoitinelCi. I. Bersanu. 269 are ea de siguiii insamnatatea sa istorica.Mbina» an I. si eu sunt aplicata a crede. proprietarQ. Ca-I destulu de-alalta sera. Ascutita ca o c6sa Si iea sufletulâ din 6se Si trupu-lâ sc6te din casa Si-lâ duce la tinterimâ Cu elâ sa numai graimâ. publ. scola Si mal ta vr'o urmusora. Sorele o resaritâ. (2) KesanO. între earile si acesta: Da ian scdla. însa cu acea deosebire ca. ca vine de-a dreptulu dela Romanii pagâni. cit. . si substittie oltriu atsestora. 67.» (1) Exequias (Tilio) quibus ire commodum. jam tempus e. Ventulu sa nu mi-lu mal bata Câiâ lumea. Nr. în «Albina» an. în locu de apa punu vinii în vasu ia prohodire. (2) Apoi. Dumnia-ta nu te-aî trezitu. în «. adeca la scoterea mortului din casa (1). Acolo-IQ baga 'n pamentu Ca sa nu-lu vedemu mal multu.acolo sa sada. care a dato întâia ora publicitatii. aruncându-sl privirile în tote partile prin ograda si v6(Jendu o multime de lume adunata si trista. avendu Luncanil vinu destulu de prin viile loru.ollu8 efîertur. Ca ea vine mâniâsâ. Da ian scolâ. Cum au esitu cu mortulu în ograda sau curte. si cu o lingura noua de lemnîi se da din elQ apa de bfiuta cutarul sfiraca. 270 Si fâ urma prin gradina 8a cFesca mândra sulcina. stud. corn. mama. 67. S6rele sa nu mi-lâ vada.unde si astadl se pdrla unu olCi cu apa înaintea sicriului. Cârdeitt.

de G. Pe cântatulâ cucului. de mersa. dict. ginin. Dreptii aceea^ urmândâ mal departe^ (jicu : Cresca erba câta casa Si otava câta prispa. Ciuperca. scola Si te preumbla pe-afara! Mândra vreme ti-al alesa Dela noi do dusa. atunci. R6ga-te la sfîntulâ sare Sa faca 4îua mal mare. de M. Femeile s'aâ sculatâ Si pe-afara c'a(i âmblatâ Si vacile si-aâ mânatâ. Dumni-ta nu te-al sculatâ (1). Dar* daca nu le-I calca Râga-te cui te-I ruga. . (2) Din CâmpulungQ. Pe pomitulu plugului (1) Din Crasna. Daca repausatulu si-a datu sufletulu pe la tnceputulu primaverii. Atâta ne mal intâlnimâ. Barbuta. stud. mamucutâ. Pân* la usi la tinterimâ De-acolo ne despartimâ Si mal multii nu ne 'ntâlnimâ (2). Ca nu-I 4iuâ de 'ntâlnire Câ-I (}iua de despartire. 271 Pe 'nfhizitulâ codrilorâ Pe 'nfloritulâ pomilorâ. In zadarâ tnsa le e rqgaipintea si Îndemnarea^ caci cine-a muritu odata nu se scola mal multu In veci. De-amîi nu le-I mal calca.Si fa urma prin ocolu Sa crSsca mândru mohora. mal bocescu Inca si pre acesta: Scola. pe lânga cele aratate. com.

^I si de multe ori chiar dupa ce apunea sorele. preotulu încape a rosti ectenia mortiloru si a ceti evangelia. eu am lânga mine faclia moi^il (1). Sfesnicele si mal alesâ fanarele. represfnta facliile vechiloru Romani. coliva. precum si tote cele-lalte obiecte. cari ca si Românii nostri de acjii petreceau mortulu la tnmormlntare numai dupa amia(. când aveau trebuinta de faclii. apoi o crtice mare. .» . de Ionica alQ lut lordachi IsacQ. dupa cum ml-a spusa M. Apoi Întregii conductulu funebru se pune In miscare si anume: tntâi se duce toiagulâ asezatii pe unii sfesnicâ. cari se ducu pe de-o parte si pe de alta a secrîulul. adica a tinea prima stare j dupa care cel de casa dau de sufletulu celui repausatu diverse obiecte si vite. In multe locuri din Bucovina este datina ca pomulii sa-Iii duca Înaintea secriulul nanasulu saii nanasa mortului. desi o IntalnimA ici colea si la alte natiuni straine.272 testimele. dupa care urm^za bradulu. (2) In comuna Malini. iar Intre acestea nasalia cu mortulu. unde e datina de a se duce pomulii deosebitii de pomene. NistorO si alte femei. lânarele si sfesnicele cu luminari aprinse si Împodobite cu (1) Din Crasiia. pomulii. cu cari au sa petreca mortulu pâna la tinterimu. totusi semâna ca ea este de proveninta romana. iara printre acestia la mjilocii Întâi pausulil apoi cdiva s\ pamulil cu pomenele saii raîtUu. Datina petreciriî mortului la tnmormlntare cu sfesnice si fanare. respective dupa pomii si pomene. Barbuta. Toti pomii ni-orti înflori Dumniata î! putrezi ! (1) Dupa ce au sfârsitu bocitorele de bocitu si ducatorii de 8C0SU pausulu. tn cari se afla luminari aprinse. se aduce din padure in aceeasi 4ii >n care se inmormînt^a mortulâ. In acele locuri Insa.Primavara ne-a veni. Dupa prapure. vine preotulii Imbracatu In ornate si cântaretii. ca sa se vada pe unde se ducu. Acosta datina o amintesce Ovîdiu cjicendu: nrln locu de faclia nuntii. pomenelo. dict de M. Dupa cruce vinii de o parte si de alta prapurii. pe car! le ducu mal cu sema câte patru baeti. se duce totii-deauna înaintea pomenelorii si pomenele dupa dinsulii. judetulA Suc^va din Moldova. In unele locuri bradulii se duce chiar Înaintea crucii (2). si se crede ca printr Insulu se amagesce sufletulu catra biserica (3). si impodobindu-se ca felA de felA de stramaturl se duce braduld nemijlocita înaintea mortului. apoi serafimii. (3) Corn.

care se compune din mal multi flacai. tote cu capurile descoperite. Dorna. precum buna ora In Malini. (1) Her. XXI. fax mihi mortis adest. Galu. sunt petrecuti mal totu-deauna de doi baletani cari cânta din fiaeru pâna la gropa (4). quo reliquiae tumulo Ausrusti inferebantiir. si mal alesu In comunele : Buhalnita. plaiulu Muntele. care se duce totu-deauna cu piciorele înainte (3). Bilca. stradele Romei erau Îmbulzite de multime si prin câmpulu lui Marte straluceau facliile. modo ploratibus inquies : plena urbis itinera conlucentes per campum Martis faces. apoi bocitorelc. modo per silentium vastus. sa pastratii vechiulii obiceiu stramosescii ca mortulu sa fîe dusu la gropa cu musica. p. «Dies. Suceveni. v.» (2) Ann. . cunoscuti!. cântândii ^Ddlna)) de Îngropare din fluere (3). Straja si In altele din munti. «Fiind-ca omulCt se nasce cu capula înainte. merge de regula unu balatu. cu piciorele înainte. precum si totî caMaltî. Bistriclora. «Et face pro thalami. Cotunele Chizirigu. op. la mormînta se duce contrarii. III. Cupca. Bicazulu. Grintiesulu micii si altele.» (2) In Transilvania nemijlocitii Înaintea mortului mergu doi barbati.Asemenea si Tacitu: «piua. CalugarenI. Secu-Buhalnitel. care duce crucita^ ce se Împlânta la capulu mortului. 172. si câte odata era turburata din causa plângerilorii. Grintiesulu maro. Hangu. în care se duceau la gropa ramasitele lui Augustu. In Muntenia si Bticovina^ daca unei familii II more primulu copilUi nu se duce dupa elu la mormlntu ca sa nu-I mal mora si alti copil (2). Candrenî. Dupa nasâlie urmeza mal întâi nemurile cele mal aprope ^le mortului.» (3) lonc^nfi. plasa Muntelui. iar In bucovina nemijlocitQ dupa mortu. cari s au adunatu ca sa petrecâ pe celu mortu pâna la mormtntu (1). In unele comune din judetulii Suceva. câte odata era linistita din causa tacerii.» lU<i 273 amicii. Vicovulu-de-sus si cclu de jos. 4. iar In Moldova^ si anume tn judetulu Nemtii. feciorii si fetele mari. cari duca stâlpul £i. In unele parti ale Bucovinei si cu deosebire !n comunele Ropcea. cit. precum In FunduluMoldovel. precum si gospodarii cel tineri. Epist. 39. Crasna.

dupa cum le-a fostii si învoiala (4). p. Inmorm. Con). Innorm. p. p. apoi celu putinu doi barbati. (5) Com.In Vicovulu-de-sus din Bucovina se punii totu-deauna. 163. 38. op. de d-Id R. (4) Dict. si totu asa facii eî pâna ce ajungu la mormlnttt (3). Georgescu din Transilvania. Num&rulu aceloru fluerari nu se urca nici când peste (jiece. de d-la V. Fie-care bucinatorii cap6ta pentru ostenela sa câte o ole sau câte 1-2 fi.» Ck)m. Nistora si alte Românce din Malini. In orasele Câmpulungii si Vatra-Dorneî. el remâna a casa. mal alesu insa la feciori si fetele cele mari si cu deosebire la cel mal avuti.. In Transilvania. 18 274 In satele de Ia munte. punendu trîmbitile încrucisa. câta si in cele-lalte tdrl locuite de Români. bucinândA din când In când cu trâmbita (2). Mariana. In unele din comunele mentionate mal este obicelulu ca Înaintea convoiului funebru sa merga si doi bucinatorl. los. Turturena. cit. p. daca nu mal multi. 24. (1) Pretutindcne e usitatd astQ-felCi atatâ in Bucovina. cit. de Ionica ala lui lordachi Isaca. si acolo cânta. op. se posteza Intr unu locu mal Inaltu cu fata tntorsa spre mortu. Fie-care cântare|u sau flueraru cap6ta câte o natrama la fluerâ (1). tinutulu Hategului. D. bucinatoril sau trâmbitasii se ducii Înainte. op. unde mortulu se duce mal multd cu carulu. Sima si I. când face preotulu vre-o stare. Rurada. precum si 'n cele de prin vecinatate din Bucovina. cari sciu forte bine a dice din fluerii si cari mergendii alaturea cu racla mortului. tataia si muma lui nu potu a-la urma la gropa. In Vicovulu-de-sus bucinatoril mergu !n dreptulii convoiului si dupa fîe-care stare bucina de jale. p. unulu de-a drepta si altulu de-a stânga. bucina pâna ce ajunge preotulu cu mortulu In dreptulii loru. unde se punii . cit. (2) lonenâ. Stânescu. Inmorm. de M. In comuna Breza. 324: «Daca cela repausatQ a fosta intâiulâ raorta In acea familie. Insa se afla obicelulu ca dupa mortfl sa merga unu bâtrânft cântându din flueru cântece de jale. si acolo apoi. flueraril stau adeseori si 'n caru^ la capulu mortului. la Bomânl. Ve4I si Lambrior. 24 25. 23. (3) Ve()I si Burada. apoi pleca iar înainte. preota. cânta pe schimbate diverse doine de jale (5).. Olaria si PopovicI din banatQ.

simbolisându prin acesta tnsurarea si marilarca celoru ce sunt astu-felu petrecuti la mormtntii. cel tineri se petrecA si cu trîmbita. feciorii si fetele mari. lib. gimn. 9. p.bucinatoril si fluerariî numai la feciorii si fetele cele mari. sau mai bine (tisu dolna^ ce se cânta de fluerari la Inmormlntare. tncât. . are tn Bucovina ceva schimbare de ceea ce se cânta In Moldova (3). Prelicî. 26. uit v. de V. Eleg. este datina de-a se cânta atâtii din flucre câtii si din trîmbito de-odata. a asa cântau tubele cele de jale (6). Burduhosu si dict.» Luxulu pompeloru funebre ajunsese asa de mare la Romani. citate de Cicerone «se reduceau cheltuelele Inmormîntaril la trei vestminte de doliâ. mal alesu despre o fata maro. Ducerea mortului la gropa cu cântari din fluere si bucine este o datina romana. de d-la Nic. de V. stud. 4 : «Si nici zadarnica va li plângerea mea prin tuba (bucinu) (5). In Câmpulungâ bocetele sunt adeseori acompaniate de flueru (2). ^Daca nu sepotâ aHa doi bucinatorl se tea si 275 cari mergu cu capurile despletite alaturea cu secriulu. deM. II. (2) Com. ca aa mf'rSsa Iul Chri$to$ili> (4).» si lib. Turtureanîl. Turtur^nCL (2) Burada. In multe parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania. (4) Com.» (3) Com. Burduhosa. stud gimn. Acesta o gasimu în Propert. p. IV. dupa o dispositiune a legiloru celoru XII tabule. (^iccndu-se. Dict. de d IQ V. (3) Burada. Inmorm. Eleg. Suc6v». Ursaca.. de M. si anume asa ca mal Întâi bocescii druscele^ (1) Corn.» Asemenea si Ovid: «se cânta din flueru la înmormtntarile cele jalnice (7). Nistorudin Malini: «In Dracenl. Cântecele. de d-lQ V. numai unulâ. mai alesA pe la orase. 25. si apoi bucinatoril si flueraril. câ^e odata chiar si baetanil si copilele^ se petrecQ cu musicanti. Inmorm.» (1) Com.. Astfelu se parendeza bocitore si bocitor! pâna ce ajungu la tinterimu (1). trei banzî de purpura si ^eceftuerari (8). judet. cari cânta in diferite instrumente.

nu se p6te matura prin casa. In casa unde se afla unu mortii. a cotU\ însemndzâ în unele parti din Bucovina.» (3) Dict. petrecutii fiindu de lacrimele nideniilorii si ale amicilorU. cit. cit. Simona. 67. (5) Nec tuba sit vana querella mei. in altele însa. si sa ne Intorcemu pe unii momentii îndârâptii Ia casa din care sa scosii mortulD. (2) Corn. Extennato igitur sumptu. de bocetulu bocitorelorii. adica a linge saft a lingari=a linge . iar (1) Burada. Femeia pusa matura si cotilesce (4) frumosii tota casa. de cânteculâ flueratorilorii si a bucinatorilorii si de jalniculu sunetu alii clopotelorii. cari vestescii cu parere de rfeii trecerea din vieta a unul crestinii. Inmorm. raii de morte si pentru alfl membri din acea casa (2). op. VI. de raa! multi Români. Iar daca se si matura In decursulii celoru trei dile. D. II. Dupa ce sa scosii mortulii din casa si dupa ce s'a pornitii acum spre tinterimii. et vinclis purpiirac ci decern tibicimbu». (4) Verb. G63. câtii si prin celelalte odai.^ 276 Lucru vrednicii de luatu aminte cste^ ca la noi Românii numarulu fluerariloru nu se urca nici când peste (jiece^ si daca tntrâba cino-va pentru ce numai pâna la (jiece. p. 325: «Câta timpâ mortulA nu e dusQ la gr6pa. atâtii unde a statii mortulii. Dar sa lasamii convoîulii funebru ca sa-sî urmeze calea sa. Vedî si lon^nG. tribus ricînis. în Moldova. de d-la T. atâta câta a curati prin casa. Pletostt. (7) Fast. din RadasenT. atâta câtu a linch). nu se matura de felu. de M NistorQ din Malinî si A. râspunsulu este^ ca asa sa pomenitii din bfitrâni (1). Cantabat moestis tibia funebris. pâna ce nu se scote acesta si se pornesce la tinterimii. Aslu-felii se duce mortulu^ de cum sa scosii din casa si pâna ce ajunge la mormtntii. 42. lib. (6) Sic moestae cecinere tubae. Stanescu.. fiindiî. precum buna <)ra in Bilca. precum în Costâna si FundulQ Moldovei. (8) De legibus.(4) Com. 22. p. cel ce aii r&masii acasa punii pre o prietena saii pre alta lemee straina sa mature iute In casa anume ca sa nu se mal întorca rfeulii îndarfetii. v. op. atunci gunoiulil nu se scote de felii afara (3). dupa credinta Românilorii din Bucovina^ Moldova si Muntenia.

oom. si numai atunci Inceteza de a boci.tutii si acesta datina^ sa ne Intorcemii iarasi la convoiulii funebru. iar restulu sa se vadâ Ia finea acestui fttudiu. op. Stanescu. eum sa maturatii. Turtur^nAi preotâ. de V.e sau o narrama dimpreuna cu unu colacu. 326. ca pe când se vorii Intorce petrecfetorii dela Inmormlntare sa fie tote In cea mai buna rlnduiala. 61ele. dupa ce am v&(. 153 :f7î> In sirurile urmalure vomu reproduce numai vr'o câte-va din multimea aceloru bocete. op. prindii a pune si a asterne mesele. Cftrdeiâ. In T&a-Itomân^cdf ramâne acasa pote dar ori cine este Îngropa mortulii. Totii drumulii. o pane sau o bulca. . cit. Lambrior. care a statu pâna atunci pe feresta (2). In Bilca i se da o naframa si pânea. |. p. (1) In BoianO. unde este datina de a se face comandare sau prasnicii nemijlocitii dupa Inmormlntare. când face preotulii starile (4). de cum sa scosii mortulii din casa si pâna ce ajungii cu dlnsulii la tinterimii. unu drobusoru de sare si o stecla cu o lumina aprinsa (1). a Unchi din ole. giran. bocitorele de pretutindene atâta cele interesate câtu si cele naimite. pâna nu se caci acea apa ce este adusa din timpulii neîngropatii. stud. când mortulii era Îndata ce mortulu a fostii pornitii. In acele parti.inutii ore cum a nu bea apa. Dupa acesta cel de casa II dau dreptu rasplata pentru ostenela o pareche de alti|. (3) D. p. cit. 277 gunoiulu adunata tiu arunca Intrunu locCi^ unde nu prea umbla omenii. de lust. (2) Corn. neamurile ce aii râmasii acasa. Si acum. cine matura si aranja ceea ce ora în desordine.talgerele. Dupa ce a maturatii si a aruncata gunoiulu Isl spala manile cu ap4 din ulcica de pe feresta^ crecjlendu ca facendu ac^ta nu-I amortescii manile. bocescii necontenitii diverse bocete. (4) Pretutindene usitatQ în Bucovina si Moldova. se numesce morta (3).

si cata C'amu te scota din ograda. scula. liatâ-te pustia morte Multu estf tu far de dreptate ! Cal venîtu pâna la pragu Sl-aî luata ce mî-a fostu draga. cinstea casele Cinstea casei. Sa vie la petrecane. draguta. Elu de-acuma ca ne lasa Cu inima fripta. arsa. bocitorele din Bucovina bocescu aslu-felu: Plânge casa. C*a venitu carte domnesca Ca la drumâ sa te pomesca Carte domnesc*a sositu Si la drumil ca te-au pomitu. bocescu asa: R6ga-te. Roga-te la clopotarâ Sa traga clopotul â tare. Cum te-aâ scosu si din livezi ! (1). Si ie uita pe feresta. Colea din Transilvania^ districtulii NasSuduluî. Ca aci-î mare jalanc' De cum-va mortulu e o fata mare.Când scotu mortulâ din ograda sau curte si se pornescu cu dlnsulu spre biserica. Câ de stapânu esti remasâ! Plângeti usL Ieresti plângeti. Sa se strînga nemurite. atunci muma-sa o bo- . si ve<Jî. draguta. Plângeti si voî eheutori Ca stâpanu-î caletoriu. Ca-î destulu de-alalta sera.» 279 Scola. Ca de-acuma remâneti. Sa mdrga resunetâ mare Peste t6te d61urile. cu! te-î ruga. stâlpulu casei. R£mâl casa sanatosa Ca stâpânulu teu te lasa. Sc61a-te draga. «In vremea duoerîl mortului pâna la biserica sta totil temeiulQ bocitului. Sl-aî venitu pân' la feresta Si-al luatu capulu din casa. Sc61a-te. femeile bodtdre oontinescQ uumal in restimpurile prohodiril : altmintrelea boceficfl intr*una. plânge masa. Gospodanilik.

mândru gatata. de M. Cum te duci de supSrata. Amâ gânditii si-amA socotita. amâ gândita. Dupa aceea Îndata fetele o bocescu aslu-felu: Draga nostra *mpodobita. Fiii îlft vorQ scutura Dorulii si-lâ vorCi stempSra. Ah ! Ioana. Ioana (2) si te uita De ve4l fîil cum se cânta. Ca tu-acum nu mal glumesci Dar' te vedemfi ca pornescl. Pope seu. Si-amâ gândita ca al glumitu. d&scalita. A vâ^utu si cunoscuta Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita? Haid. Noi. . Gând vorCi scutura merulu Isl vorâ stempgra dorulâ. Ioana. iubita mea! Lasa-tt dorulâ prin ocolâ Sa resar*unCi merisorii Totd cu mere rosiore. Cum te duci de banuita De m6rte inceluita! De cum-va mortulu e o nevasta tenâra^ In urma careia au rgmasu mai multi copil mititel^ bocescu asa : -Cine 'n lume-a mal vectutâ. Barbatulii cum te comanda.cescc asa: Draga mea. Draga mea. ('i) Adica dupa caui se numesce repausata. 280 Dar' vedema ca aî pornita. Cu fruncjiele rotunji6re. draga mea. (i) Din CiudeiQ dict. A vectutâ si cunoscuta Nevasta mândru gatata Dupa copil suparata? -Cine *n lume-a mal v6(}utti. Fiindâ de mârte 'nselata.

Si de nu-I veni sa se(jî. Vina de ti-I mal mângâi. Sotulâ sota-sl va afla Dar' mama la copil ba. Pe *nfloritulâ pomiloru De dorulâ coconilorâ. Ioana. Ioana. Si cum de te-al înduratâ Cum inima te-a *nduratâ De copiii ti-al lasata Ca pre-o pasâruica 'n garda La toti omenii de sfatâ. Vini). înapoi. c}iua buna Dela sore. Ca pre-o pasSruica 'n holda La toti 6menil de vorba ? Copiii fâr'de parinti La toti 6meni-8â urîti i Sotulâ s6ta-sl va gasi. Mama la copiii n'a fi. Âh! Ioana. De-arâ fi mama câta de rea Totâ si-I iea pe lânga ea. Si do nu-I veni sa mâl. Astazi Christosâ te-a poftita La raiulâ cela curatita. De glasulâ ângerilorâ! (li . Ioana. Raiule! gradina dulce. De dorulâ copiilorâ.Vina. Pe 'nfloritulfi spiniloru. Astâ(JI Christosâ te-a chemata La raiulâ cela desfatata. Eâ din tine nu m*asâ duce De mirosulâ florilorâ. De-ar fi tata câta de buna Totâ tipa copiii 'n drumâ. înapoi. Ioana ! copiii tâl E plina lumea de el ! Copiii fara de mama Nu-sâ luati nici într'o s6ma. iubita mea ! Pe drumu. Sa ve(^ll ce mal facem ii noi. Da de ce te-al supSratâ. draga mea! Draga mea. le-tl. De fumulâ tâmâelorâ. Dela sotia cea buna. dela luna. bocitorele din batu Însurata si i-a ramasu Miluta nostra cea dulce Catâ cu ochii cum se duce. Baremâ peste-unâ anu sau doi. Vina baremu sa ti-I ve(JI .

281 Sa te lasi de asta cale^ C*asta cale-I clucet6re Si Si *napoI ne 'ntorcetore nou6 cu supârare . daca mortulu e bar nevasta^ bocescu asa : Si Si De Eâ pe noi ca ne-al lasata pe-asa drumâ mi-al plecata ? la capa pân* la pici6re .Bticovina. . Si pe care mi-a! pornita Nu I nadejde de venita. comuna Orlatu. Cele din Transilvania. . de d-lQ T. m'asi ruga dumi-tale (1) Corn. te uita sârelul. (1). asa: Multâ iubitulâ meu bârbatâ! Pe calea carc-at plecata. elâ ca-ml e mergStorâ îarast întorcâtorâ ! . Simona. bocitorele din districtulu Xasfeuduluî llii bocescu astu-telu: Cine 'n lume-a mal vS^^tCi . (2) Daca mortalii e fecioru holteîu. Nu te uita apelorâ Ca Si Ci Ca Si apele'sâ mergStore nu mi-su întorcStdre. Nu-I nadejde de 'nturnatâ.

De vorii cresce. flori. Ci ca sa te comandamâ. Dragi le mele surori ! Pliviti sl-ale mele flori. Pe mine nu m*asteptatl! CrescetI. Le pliviti si le udati. Mergi la cine nu se cade. de Rom. Umbla mortea prin gradina (1) Din IgescI (2) Com. le purtati. învdtatorQ. Pe min' sa mâ fi lasata ! Arda-te loculQ orasâ Si tote potecile Si tote lacurile. Arda si doftori 'n ele. Fre-aceia sa-I fi luata. 282 . Voinica tenSrâ si gatita Dupa lume banuita? Mânca-te-ar sicr^ta m6rte. Dar' la noi de ce. Daca mi-aft data lecurl rele. Caci mie nu-ml trebuiti! Noi. flori. Ioane-as*am gândita. Nu mergi la cine se cade. si nu 'nfloriti.Nunta mare far' âe pomâ Si-atâta norodO de omQ ? Nunta fara ceterasi Si mirele în salasQ ? Cine 'n lume-a mal vâ(jiutâ Voinica tenSrtl si gatatâ Sectendâ asa superatâ. Nu mi-a trecuta dupa ele. < Ca ni-I chema ohematore. Ne-al chemata petrecSt6re . cât gardurile Se le bata venturile Ca pe mine gândurile!. Simu. Si la noi ce-al cautatQ? Caci mama nu te-a chematQ. Astazi o o saptamâna. Na ne-al chemata sa jucamâ. CrescetI.al venita? Caci tata nu te-a dorita ! Fosl'aâ veji si babe 'n satâ. Rea estt si fara dreptate.

dragulâ mamil. Ca sunt doue drumurele Si cu greii de-alesu din ele. Te vel tâlni cu straini. vina tata Si-ml udati fata cu apa. lea sema pe care-î mere : Daca mei^I pre cela cu bani. llupendâ vîrvulu florilorti Si fruntea feciorilorii. . TâlnescI pre frati si surori. Te vel tâlni cu dusmani. Rupendâ flori din râdScinâ. Veniti si voi vcris6re De-ml petreceti este-osciore. mama. bine Daca-î merge 'n ceea lume. scumpuld mamil ! Multe delur! al suitii Si tote le-aî coboritâ. De m& 'mpodobiti cu flori. Pe loan dela inima. dragulâ mamil. In gradina *n tinterimu Cu terna sa le *nvelimu. Vma. Mâ petreceti pan* la gropa C'acolo cu lutâ m*astepta. Daca mergi pre cclii cu flori. Numai asta-lâ vel sui Si nu-lu vel mal cobori. lea sema. Ioane. Dragulâ mamil. sa prânctima. Rupendâ virvulu dela flor! Si fruntea dintre feciori Iara maica sa llu bocesce asa: Ah! Ioane.Cu lampasu si cu lumina. Multa în lume am umblata^ Leculâ nu ti 1-amâ aflatu Si tu rSâ te-al superatu Si de lume te-al lasatu. Daca merg! pro celii cu spini. Ca de actl ne despartimu. Veniti frati. Dragulâ mamil. Ah! Ioane. veniti surori. scumpulu mamil ! Mul tu in lume m'am isbitu Leculâ nu ti Tam gasita Si tu Ioane-a! muritu. Vina mama.

A luatu ce-a tostâ mal buna. Ti-aî pusii mâna pe usortt Ni-al facuta largQ prin ocolu. plânge masa. Plângeti ah! si voi pareti. tata. Si mama nostr'a muritu! La noi ce al cautatii? 283 Câci nime nu te-a chemata Si pre mama ne-al luatâ. Inima cum te-a ^nduratii Si pre noi de ne-al lasatii Mititel si frumusel. Si ti-al pusa mâna pe grinda Si ne-aX facutâ larga prin tinda. Si ti-al pusa mâna pe masa Si ne-al facuta largu prin casa. .Vina. sa gustamâ Ca de-ac^I nu ne mal vedemâ! Daca mortalii e o nevasta cu copii. Plânge casa. mama mea. atunci se bocesce asa: Cine 'n lume-a mal veijutii Nevasta mândru gatata. Ca te-a nduratâ inima. Copiii din graiii graiaCî Si din gur*asa (}iceau: «Val mamuca. De mama sunteti remase. Si-I plina lumea de noi ! Mânca-te-ar si ioculii morte Rea esti si lara dreptate. Si-al ruptii verfultt florilorii Si mama copiilorâ. Dupa copil supgrata. Caci de mama rSmânetl ! A venita m6rtea pe drumîi. Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita. Caci mergi unde nu se cade! La noi tu de ce-al venitii? Caci nime nu te-a doritii. Si-at rupta flârea dintre vil Si mama dintre copil.

Ca mama n'are sfârsita. Ah! tu totâ asa-I gândita. ah! clopotara. draga mea ! Cum inima te-a 'ndurata Depre mine m'al lasata Ca pre-o pasfiruica 'n garda La tott 6menil de sfata. Iar fiica din graia graia: «Âh mamuca. RSmâl lume cu multa bine. Caci de astacjl nu-la mal voda î (1i Când sapropie de biserica si dau sa Intre cu mortulu (1) Tdte bocetele acestea mi le-a com. . Din lume s'a departatii Si pre noi ea ne-a lasata. Ca noi a^I ne despartima. Si te roga. C'acJI e (jiî fl^ desparlare. atunci bocitorele din Bucovina bocescu . Si mi-la trage mal înceta. . Câte lacuri al catata Am el totii nu Val aflata Si ea rgâ s'a superatii. Simona. 284 In curtea acesteia. Caci (Jiua-I destula de mare. d-ltt T. Ci-la duceti înceti nela. Ca nu m'am urita cu ela. c^icendu: Nu mi-la duceti asa tare. sotia sau sora mortului se roga sa nu merga asa do repede.Nea luatu pre mama ndstrâ. Mama se duce din tine ! . Ca pre-o pasSruica *n holda La toti omenii de vorba?! A venita m6rtea pe c6sta Daca procesiunea anume sau din tntemplare merge prea iute. atunci mama. Ci-la trage ceva mal lina. Nu trage clopotula tare.

de Ilie ala kil OnulveiCl FruA^a. Sc61a-te si veî umbla. Mândra floricica-tî vine. (3) Din IgescI dict. Ca-tî mal vine-unG sufletclii. Altulu si anume când mortulu e unu copilu: Bucura-te manastire. Capo! nu mi te-orii lua. Sau asa: Bucura-te clopotelii Ca mal vine-unti voinicelu. Pe stratulu pe petringclâ. Da nu vine sa 'nfloresca. de M. dict. 285 Ci vine sa putrc(}escâ. Ca vine sa putreiji^sca. Da nu vine sa 'nflorâsca. In pamîntâ nu te-oru baga. Da nu vine sa 'nfloresca. (4) Din Crasna.te manastire (1). Bucura-te clopotelii. tota când mortulu e copilu: Bucura-te manastire Ca trandafiri mândru-tl vine.astu-felu : Bucura. . Da-tl vine sa putre^esca (4). si numai cele de lemnA se numesca biaetHcL (2) Biserica din comuna IgescI. (1) In Bucovina t6te biserioele zidite din materiala tare (piatra si caramida) se numescQ de poporA manastiri. . nu te lasa. Da vine sa vestecjesca (3). e facuta pe unQ delusorQ. de unde e culesCl bocetuld acesta. districtului StorojinetuluT. Da nu-tl vine sa traesca. Altulu. Trandafireld frumuselQ. Barbuta. Pe delulu cela Irumuselâ (2). Mândra floricica-tl vine Pe pornirea plugului Pe cântatulu cucuiul. Nu te da. Draga mamil nu te da. Da nu ti vine sa 'nfloresca Da-tî vine sa vestetjesca.

când se apropie de biserica. STARILE In decursulu petrecerii mortului de acasa si pâna Ia biserica este pretutidene datina de a se face. Georgescu. cari se punii In calea mortului nu numai pâna la biserica. Mal multa nu mi te-t scula. (2) Corn. unde i se face prohodulU. precedenta. precum si despre podurile. Iata cum se Începe unu bocetâ din acosta târa si anume din Secadate: Bucura-te manastire^ Ca frum6sa fl6re-tî vine. (1) Am^ndouâ din Badeutu. De aice vine apoi si datina poporului de a se bate asa de tare dupa dînsele (3). si parte dela vacjia si puterea materiala a celoru ce sunt îndatoriti . Totu asa bocescu si Româncele din Transilvania. de d-la I. MacoveT.Dar daca nu te-I scula In pamîntâ ca te-orii baga Si-acolo *n veci ca mi-I sta. sa ne Intorcemu putina iarasi îndferfiptu si sa vorbimu despre starile^ ce se facu In decursulu petrecerii de acasa si pâna Ia biserica. Prin urmare ele se facu în prima linie cu scopii ca sa pota trece mortulu prin vami. pâna ce Intra In biserica. Facerea loru însa atârna totu-deauna parte dela va(j[a si reputatiunea ce a avut'o celu repausatfl în vieta sa. înca si vr'o câte-va stari sau popasuri. si numai rarii când pentru parada sau spre a se odihni. pe lânga cele aratate In cap. de d-lâ Av. ropresinta vamile din cea-lalta lume. Maî înainte tnsa de ce vomu vorbi despre prohodU. ci si mal departe pâna la tinterimu. Dragile mamil piciorute. Dar nu vine sa 'nfloresca. Ci vine sa putre(}esca (2). Când vorii face ele urmute? ! (1). 286 XXI. invâ(atorâ. com. numite alt-mintrelea în unele locuri înca si stâlpi (1) sau prohode (2). Astu-felu se petrece fie-care mortu. Starile sau popasurile acestea.

Daca repausatulu a fostu unu omu avutii. si alti Români din Bucovina. preotQ. Se întempla Insa forte adeseori si 'n multe locuri ca preotii nu se orienteza nici când. i se facu numai atâtea cate potu plati n^murile sale ca sa i se faca (1) . numSrulii starilorii mal mare. de d-lQ Av. demni de tota lauda^ voindii a statori . de M. dict. Ursaca. dupa plata co-o capata saii spereza ca vorii capSta-o. Unde-tl cânta trâganatii: Puneti jos. SaCi: Asa (Jice popa nostii. (3) Corn. numai pentru cel mal avuti. Când m6re celii fara rostii : Mei^etl tare. Ca-I banosii! (3). pe când pentru cel s6racl este vorba: Duceti-lu mal tare Ca bani n'arc (2). 287 stitu. Dar când m6re \T'unii bogatd. la facerea starilorii. ci totu-deauna dupa purtarea cea corecta si esemplara a celui repausatii. cari sunt tn stare sa plat^ca. Ca bani n'are. Acesti preoti. de omenie. cin- (1) In Vatra-DorneT. daca a fostu mijlocasii si nu prea bagatu In sema de consatenii sSI. iar nâmurile salo n'aii de unde sa plat^sca preotului^ atunci de regula nu i se facil mal multii decât trei stari. cumpdtatu la vorba si cu va^a !n satu. de Ionica alu lui lordach ilsaca. (2) In Mahala.sa-Iu înmorminteze sau mai bine (jiisu a familiei sale. atunci i se tacu de regula dou&spre-^e start. Cu alte cuvinte oprirea pe drumii tn decursulii petrecerii este mal desa. corn. iar daca a fosta sârmanu sau chiar unu palmasii si pe lânga aceea a mal avutu tnca si purtare rea. Macoveî.

se pune jos. Doine si strigaturi din Ard<3lQ. iar daca e înaintatii în etate. nu-I facu mal multe decât s^se stari. BaniT acestia ÎT considera poporulQ ca unâ tributQ. 153. II facil de comunu 1 2 starl^ daca Insa a avutu purlare rea. v. care se face de regula tn biserica. cu deosebire din celea ale învierii . de d-la V. Inmorm p. daca e pruncii micii. iar preotulu. Al. cit. când preotii cetesca si chiar îsi schimba locurile. în care timpii toti petrecStoril. Stanescu op. desi credu unii ca ar trebui sa se faca dou6 (JecI si patru (2). de M. NistorQ din Malini in Moldova. op.» (2) Dict.(1) O s6mH de preoti din Bucovina ieaA pentru fle-care stare cate 1 fl. ci maT multii pentru vâmT. p. în cele mal multe parti nu este de felu datina ca sa se mal faca stari. Sinid: «In ducerea mortulu! la grdpa se facti treî stari. mijlocasu sau codasii^ daca a avu tu o purtare buna. 289 Ingenunchiaza cu capetele Intorse spre preotu^ sau lipite . bocitorele de bocitij. 4C8. a. U. op. altii de mal multe ori dupâ cum e ti starea omului.» Burada. fie tinterimulu aprope ori departe. Jarnik si An. Boeriil: «Spre tinterima îlG punCL de trei ori jos. secriulii cu mortulii. 288 In comunele ce le pastorescâ. in Moldova. p 324 : «In calea spre biserica trebue sa puna mortulu de trei or! jos. dar mal cu sema nemurile cele mal de aprope. p 177: «Când se intorcCi cu cosei uguld dela praguld usii de trei ori in casa. cit. Turtur^nâ. chiar si 'n casulu acela când s'ar pune nemurite pentru dinsulu. La fie-care stare atâtu cel ce ducu procesiunea câttt si toti cel ce petrecu pe mortii staii locului . se faca de regula 3 12 stari». nicairi si nici când nu este datina sa se faca mal multe decât dou6-spre-(j[ece si mal putine decât trei stari (1). Fie Insa mortulu ori si cine ar fi si casa sa ori si câtu de departe de biserica. pe lânga acestea mal cetescc înca si câte o evangelie. preotQ: «Stari se facCi dela 3 12 » Gheorghiu: «Pe druma pâna la biserica se facQ 12 stari » Rom.» A. Bucurescî 1885. daca o dusu de omeni. nu atâta pentru munca preotului. 27: o Ducândd mortulii la tinterima se facQ 12 stari sad popasuri . Dupa sSversirea prohodului. flueraril si musica Înceta de cântatii.» D. cântaretii. î. (1) Com. iar pâna la morminta se facQ ^^pte po/HMur*. Bârsana. PIctosA: «Iu RadasenI.» Frâncu. unâ exemplu cum trebue sa vietuiasca si sa se porte toti crestinii^ fie repausatulfi fruntasu. p. (3J Dr. rostesce ectenia mortilorii. cit. (2) Lambrior. Intorcendu-se cu fata spre celii repausatii si cadindu-lii.

câte unu colacelu si o lumina (4). din Voitineia com. (6) Du. se pune pe copârseu unu taleru sau galbânu. Vecji si Burada. In unele locuri. Macovel: oTotQ asa indâtin^za preotit a face la fie-care podd saQ cârnitura de druma saa ulita laterala <a</« o Mtare. preota. de d-la I.a celora din Transilvania. com. Rim. nemurile cele mal do aprope ale repausatulul da& peste salasu sarmaniloru si ducâtoriloru mortului (3). Sa parintele Lates a : «In RadOftnl. si anume nemijlocita dupa rostirea ecteniel mortiloru. de sufletulu celui repausatu. Uom. de Rom. Georgescu. pe lânga colacel si crucerl. din Boiana si Vicovulade-sus. se duca la dînsii si le daa câte 2 5 bani. unde asemene este datina In decursulâ transportari! celu! mortu pâna la cimitirQ. Simu.va ca Taa dusa de geaba. proprietara: «Mergânda pe druniQ la fie-care atare se da câte una cruceria celora ce duca mortula. com.Av. când duca mortala. (ft) Dat. preota. se mal da peste sicriu de sufletulu celui repausatu Înca si vinu (7). unde imparta apot familiantil monete de pomana prin cari platescA ^vamile v^zdahuJul. de Dim.din Moldova.. dar mal alesu copiiloru cari stau tn apropierea salasului.}!^-^ Ve(}î si Burada. corn. JHatianOf Inmorn. nu daa bani numai în timpula starilora. (7) Com. com. com. Turturdna. de M. de a se lasa In mai multe locuri nasalia cu mortulu jos si a se ceti st. p. p. . 27. 19 290 In districtulu Nasiuduiui. evangelie. cele-lalte Insa pe la respântiile si cotiturile sau cârniturile drumului. dupa ce sa cetitu aceslii. Rom. (1) Pretutindene usitatft în Bucovina. de d-la V. respective cetirea evangclici. do d-la Sam. sau câte unu colacelu si unu cruceriu (5). precum buna ora In Secadate si alte comune din Transilvania^ unde cresce multa poma de vie. a celora din Mahala. si a celora din Bucovina.<le secriîi (1). <ri ort unde v6da copil stânda si privinda. Inmorm. . care remâne apoi preotului (I). de Ionica a lut lordachi Isaca si a celora <iin Crasna. din Balac^na. o (4) Dîit. Ia BomAuI. Jemna. sau numai bani ((3). com. de Tit. ca sa nu (^IcSl când. Rom. precum si pe malurile apeloru si ale paracloru. Petrescu. Cârdeia. iar cea din urma de regula Înaintea bisericel saâ la Intrarea In curtea acesteia (2). Zaharescu si S. Inmorm. Prima stare se face de comunii Îndata dupa ce s*a scosu mortulii din casa afara. unde sunt si de acestea din urma de trecutii. La (ie-care stare ce se face. lânga poduri si punti. (3) Dat. 27 (2) In cele mat multe sate din Bucovina.

mai alesu Insa hainele. prapure si fanare. (4) Corn. dau câte septe . In acele locuri Insa. SimQ. Macovel si V. si dar peste cosciugu câte unu colacelu si câte und creitaru la câte unu s6racu (2). de d-nil Sam. câtii si luminile si crucerii ce se daii la (1) lonâ Ni(u Macave!: «Dat. op. Velehorschi. pe lânga cele aratate mal sus. unde este datina de a se da numai câte unu cruceriu. lumini si crucerl^ câte stari se facu.c an. Daca la petrecerea mortului nu se afla nici unu sSrmanu sau copilu. de d-ld Rom. este datina de a se da peste secriu nu numai bani si colacei.» in «Amiculâ faini* liel. rom. pop. op. Stanescu. deaceea nu se dau numai atâtia colaci. din BerchisescT. ca de 6re-ce atâtii colaceii acestia. In acele locuri. Rom. ci înca si multe alte obiecte de sufletulu celui repausatu. p. cel ce credu ca sunt 24. VI. p. se Împlânta lumina sau cruceriulu tn colacii si asa se dau apoi amendouS acestea uneia si aceleiasi persone. unde este datina de a se da numai colaci si lumini. dau noufe^eci si noufe de colaci si lumini (1). In unele parti din Tdra-Bomân^sca celîi Însarcinata cu Împlinirea celorii necesare mortului arunca la fie-care coltu alu patului^ adeca alu nasalieî^ câte 5 sau 10 bani (8). ci atâtia câte vami credâ el ca se aUa. de. Gherla 1882. pe cari a statu si alte haine . gimn. cit. daii câto noua. p. cel ce credu ca sunt noua. (3) D. (^) Corn.In Muntii apuseni al Transilvaniei la totu popasulu o feme& varsa putina apa dintr'o donita sau dintr o ola noua. prin cari are sa treca sufletulu celui repausatu tn cea-lalta lume. In tole tferile locuite de Români. . dau câte 24. stud. si r6mânu apoi celoru ce ducii procesia (6). adeseori se dau In crucisii (5). din Oriata. (2) Erâncu. 177. atunci crucerii meniti de a se da^ se lega In basmalele sau naframile dela cruci. Asa cel ce credu ca sunt septe. com. caruia sa-i dee peste salasii cruceri. cit. nici când Insa colaculu unei per^ sone iar lumina sau crucerulu alteia (4). Totodata o de observatii Înca si aceea. Turtur^nQ. 94. iar cel ce credu ca sunt 99. (6) Dat. la inmorin. dupa cum vamu vede mal la vale^ spre a lumina si a plati vamile. La atai'ca cea dintâiU^ adeca în ograda sau curtea casei. O.S2I. sau cruceri si colaci. Av. dau câte 12. cei ce credu ca sunt 12. Petrescu. 291 ocasiunca acesta peste salasu^ sunt meniti.

cit. din Berchisescî. din gal ite : o gâsca. Jenina : «In Balaci^na este datina de a se face 24 colaci. Tomolaga . unde sta tot ii câte unâ strajerii. pentru-ca se crede ca pe cea-lalta lume se afla 12 zaplazurf. Rom. op. rarii când si cai . din Balacena.) la câte una copilasa. corn de M. prin cari are sa troica » Dat. districtulu Nasâudulul. cari sunt bune de mâncatii.l functionari bisericesc! tndeplinescu ceremoniile prescrise. o gaina sau unii cocosii. (l6 d-lCl V. Ha 80 Impartesca pomana sau pausulil. 174: «Copiilorii se impartâ 99 eolacet (covrigi) cu câte unii creitarii. si mal alesu o\ (2). la tnmormlntarea unul omii de frunte. Îndata dupa ce se scâte mortulâ din casa afara. o sticla saii ^ ulcica cu apa curata si o lumina (2). tn fine: unQ colacii. Simonu: «Se crede ca sunt 12 vami. cu cari platesce mortulQ cele 24 vami. nemurite tngenunche lânga salasâ. iar copiilorâ li se ImpartoscQ 99 de colacel sau covrigi cu câte unâ creitariâ^ pentru motivulu ca ar fi 99 do vamî^ prin cari trebuo sa trdca mortulu (4). afara de hainele. juninca sati vitica . ca sa aiba sufletulQ pe cea-lalta lume cu ce plati cele 24 vami prin cari va trebui sa tr^ca. (1) Dat. In Muntii apuseni al Transilvaniei este asemenea datina ca. Fic-care truntasu alâ satului primescc Ia acesta ocasiune câte o donita^ ceilalti câte o 61a. Ostrita si Horecea. Rom. preotulu si cel-lal|. Înainte de ce se pune conductulu funebru In miscare. l^ooi. corn. pentru motivulu ca ara fi 99 de vami prin cari trebue sa tr^ca mortula. judetulu Sucevil. Dat. In Transilvania. iar dupa ce ceremoniile aceste sau Îndeplinita. unu colacu si o luminita de cera. deci nemurile mortului simboliz^za platirea vamilorii prin aceea ca de 12 ori daQ câte 1 cr. iar celoru mal mari ii se da peste salasu bautura si pane (3).. de d-lii T.do alo acestuia. se Impartescu copiiloru colacel. unu mascurii . oom. In- In Viot>vula-de-sus. TurUirthift . apoi din vite si cu deosebire dintre cele curate. Po la Ponord.» Com. ~ In Hadeu(a» eoni. cu deosebire tnsa celorii mal sarmani. sad câte una 4ec ria (10 cr. 292 In T^ra-Bomânesca si anume In Vrance t se dau noua gulere de camesi cusute frumosu cu amice si nouS mon34l (1).» (2) In Boiana. de GlieorghiQ : «Pe drumâ pana la gropa se daâ peste salasu 12 cr. Velchorschi si a celord din Stupea^ corn. si anume: o vaca. In Mfldova. si a se da apoi pe drumâ peste salasQ. pe caii a stata mortuluy se mai dau atâta nemurilorA câtii si strainilorfi. din CâmpulungQ. caruia trebue sa plat^sca ca rohatca 1 cr » Frâncu.. de d-la G. Înca si totu felul& de vite. de G. p. com. a se implanta în fie-care câte 1 cr. de d-lG . de AL Baciâ : «De-acasa pâna la biserica dati peste mortd 24 de crucerT. una sau mai multe oî. cora. miore sau mielute. Mahala.

Ba unii credu si spunu ca daca se Întâmpla sa pera vr o vita Înainte de repausarea celui mortii. pe cari le-a lasatu ca sa se Împarta. Zahareseu. juninca. SimoiiA U. numitu ograzay cdtonî. vitele se Inipartescu mal numai la cel de casa. Hlinita. adica sa piara vr o vita la casa respectiva. vccinilorii sau sSraciloru si hainele mortului. Mahala. cit. In StulpicanT. nideniilorâ. p. (ine si cumetre. se chema cu numele si dându-i-se peste ograza^ i se spune cu glasu tare: «a sa capeti o vitea^ mieluta. 27. priineio^Ck biMelorA epidemiiV« c^id p\Mi la bi^ehe^ si siH>ICk cadavrulO afarâ.5il)iet de A. p. t74. Din vite e.» In districtulu Siretiulul. Inniorm.>pel ^i li p. â7. precum buna ora in Bolanu. de d-lil T. si o pareche de mâneci^ sau doi coti de pânza alba. (1). op. [\) Burada» Inmorm p. sau la nisce fini. . raru când si la nemurite cele mal de aprope. A. si altele. Fie-care sicriu o lumina si o lasatu mortulu ca tu etc. si asta din causa ca vita sa nu iasa din ograda. (. FalUcvnl ls92. 'StHjt^t6i»a» an. Pleto. o lumina.^A si M.FrAucu. stupii. Ostrita. Daca mortulO e unulu sicriâ se Impartu si veciniloru. NistorA. PietosO ?l M. Burad». 293 data ce se termina prohodiUity sau. Nislora. mat Întâi da peste sicrlQ vre-unuia din caseni sau vecini o gaina si apoi preotului o traista. dintre cel mal de frunte. sau unu cota de panura de lâna. unu colacii.iuta a d..I. le dau sau sdraciloru In genere sau n^muriloru celorii mal de aprope. siraele mortului le pimâ de-asupra Iul. de Tit. corn de N. cit.p. 177 178. Horocea. De asemenea. totu peste vite preotului. totu peste sicriu. liadautulul. inc«p«>ndA a lua câte una si le daâ de pomana al^tiirîa ini i\4aoA <i luminare. pâna chiar si cel mal sarmani. cori sunt mal nevoiasi. p.i ivl m\\ bunCi p. cantorului. Sucevei si Câmpulungului din Bucovina atâtu obiectele câtu si vitele. Cu tote acestea Insa si Românii din satele de pe urma.>^ :$' Com. respective galitele amintite mal sus.A\\ Maoovel. op. atunci de siguru trebue sa iasa. Împarte casenilorii. (I| Frâncu. com. 40: «AA nenoriHntulA obîivia. tn satele românesci din districtulu Cernautulul Insa.\rie dm ivMaltl câie o ole saik m)ela. credu si spunu ca daca n*au datu saâ cela putinu n au menitu macaru la unulu din cel de casa vre vna cap6tU de vita de sufletulâ celui mortiî.» Iu HiVdu^nl» Bala si M&linI din Moldova. cum se spune In Bucovina^ starea prima j o muere Înrudita cu mortulu si bine informata despre obiectele. CoUareiuc: «SingurA am avuta oouniune de a veUo cum a dAruitCk unei femei o p&reche de cal înhamati la o oArutft. merindarita.

se Îmbraca cu dlnsele. si abia dupa aceea se dau dimpreuna c o lumina de c^ra aprinsa si c'unu colacu si anume: cele mai usore peste salasu. iar elii. pâna ce ajunge la loculii hotarltii. Atâlu vitele cât si galitele. In care care cade sufletulu celoru nebagatorl de sema. Deci hainele ce i se daii de pomana. asd fie de suflettdU surorii. N. rostindu In acelasi timpii cuvintele: aprimesce de sufietulH tatudiiU fndmuchiH etc.se de apa cu care a fostu stropita. Tonioiaga.294 vita respectiva a fostu In noroculu Iul si de-aceea sa dusu ca Înaintea repausatuluî (1). v6(^endu-lii scapatii. unde sede Maica Domntdul. crede poporulO. menite a se da de sufletulu cclu! repausatu^ se spala mai Întâi pe piciore. precum si de altT Români din Bucovina. frica In iadu. de JustinQ CârdeiQ. gimn. se crede ca scuturându. Hainele ardii. cum ajunge la foculii din cestiune. 295 Despre oie^ caro e considerata de cea mal curata si nevinovata dintre totc animalele. Precum se lupta omulu In lumea aceasta trecfetore cu o multime de nevoi si neajunsuri. iese de cea-lalta parte de focu. racoresce sufletulu celui ce se muncesce. care.i> etc. fiindu simbolulu nevinovatiei si a sfinteniei^ nu se teme. rgmâindii neatinsa de para focului. nici chiar de diavoli. au scopulu lorii holarltii. (2). Nemica nu se da de pomana fara 6re-si care scopu si folosii In viitorii. com. Asa crede poporulii ca mortuICi. prin stropirea apel de pe lâna sa. (1) Corn ded-la 0. stinge cu dtnsa nu numai foculu prin care are sa tr^a sufletulâ celui repausalâ In calea sa ce duce spre loculu predestinata^ ci chiar si foculu celu ne«tinsu alu iadnlui. fratdul. indiferenti si neascultatori de poruncile dumne^eesci. stud. Uu cârmuesce mal departe (3). fiicei^ feciorulid N. iar cele mai grele pe de 'naintea mortului. ca are elu sa se lupte si dupa trecerea sa In cea-Ialta lume. Dreptu aceea tote obiectele si animalele ce i se dau tn decursulu starilorii de sutletu. si asa trece elii prin iocii. tolu asa. Ic iea sub-suora si ducendu-le cu sine pe cea-lalta lume. ci ea mergendâ si întrându lara. ca sa fîc câtu se pote de curate. se uda apoi cu putind apa prospata si curata. trebue sa traca mai Întâi printr unii focii i6rte mare si periculosii. dupa credinta poporului. pâna ce ajunge la loculu ce i se hataresce am&suratu fapteloru sale de pe pamlntu. sau. Ba âia. Turtur^na si G. de d-nîT V. . (2) Corn. (8) Credinta Rom. din Bilca. Tonioiaga.

Cocosidu e pentru dlnsulCi celu dintâi vestitorii alu luminel. MascundU Insemneza ca daca omulu na facutu nici o fântâna In viata sa. Bârbu(a dia. Poporulu românu calculeza orele noptii totu-deauna dupa. G. se scalda. Gasea y care se da de pomana. de M. {3) Dict. cari umbla noptea si comitii o multime de fapte rele si Inspaimtntatore. va nasce pe cea-lalta lume copilulu. si scormo* lindâ si scocforându prin buruene si spini. iar daca nu dau oie de pomana. Mal departe crede poporulu. se duce la o apa. si ca prin urmare va ave ne Întreruptii lapte pe cea-lalta lume (3).. Vaca^ junca sau viticQy care se da de pomana. trebue sa bea din scurmatura mascurului din care isvoresce apa (4). fiindu sufletulu s6u Insetatu. Când cânta cocosulu. Prin urmare cocofidUy ce se da peste salasulu mortului de sufletulu acestuia. Crasna. 296 Indârdptu plina de apa po aripl^ stropesce sufletulu si-lâ re* coresce (1). dupa co a scos o din casa afara. tote schimele si tote nalucile. se duce pe cea-lalta lume înaintea sufletului. si ca atare. cum aude cocosulu cântându. de M. Tonioiaga. S^harescu. In cea-lalta lume. când e sufletulu forte Însetatii. se crede ca. o femec Îngreunata si dându-se o oie a fita de pomana peste racla. ci ramâne Intr'însa Inadusitii (2).de vapaia iadului si I alineza arsurile si ranele causate prin foculu celunestinsu(l). atunci disparu tote spiritele necurate. II face loca si carare ca sa aiba pe unde merge (2). Barbu(& din Crasna. Chiar si diavolulu celu mal mare peste tdte spiritele necurate. Îndata se face sl elu nevficjutu (3). cântarea cocosului. catu si cea care se da mal pe urma pesta gropa si despre care vomu vorbi la loculu s6â. de T. 0) Cred. (2j piet. tnsemn^za ca elu In cea-lalla lumo va anunta sufletului orele . va Inspaimlnta si departa prii> . dupa credinta sa. si Intorcendu se apoi (1) Corn de d-la. atunci nu pote nasce copilulu. si celu mal mare si nelmpacatu dusmanu alii tuturoru spiriteloru necurate si rSutaciose. atâtu cea care se da de pomana la starea prima peste salasft. ca sa aiba pomenire. din Baia. ca murindu . corn. Rom. Gaina. Insemneza <îa laptele co-lu va da acesta va curge pâna la alu saptelea nemu.

si trecendu sufletulu prin foculii. In fine. de T. N. N. pasii Pe cale nainte Sa-tî fie d*amînte . (3) Marian Q. Datina si credinta acesta este forte raspândita si In Banala. pasu Pe cale nainte. Za ha resc u. Rom. 242 si 244. Tu lora de liî da Te-l deseump^ra. despre care amu vorbitii mal sus. Dar Qe-tl d'aininte Câ tl-orCi esi nainte Pul de granrtî Tare mititel Viilerea tl-oru cere. ca sa nu se apropie de sufletulu pentru care a tostCi datu de pomana . din Bal». rom. ce se dau Ia iote starile peste s&lasu. deasupra locului. pop.cântarea sa pe diavoli. elii va abura pe . Unu bocetu din Comitatulu Caras.^ ca sa p6ta trece mal departe.Sevcrîniî. care amintesce despre datina si credinta acesta.^isii cocosulu II va servi ca anuntatorii alu orelorii si aparatorii contra spiri- (1) Cred. II. Insemneza ca sufletulu sa aiba cu ce plati vamile din ceea-lalta lume prin cari este nevoitu sa treca pâna ce ajunge la loculu de odihna^ iar luminile ce se dau dimpreuna cu colacii ca sa aiba ce aprinde si cu ce lumina când va trece prin aceste vami forte periculose (2). (2) Cred. va tine In cioculu s6u cumpenele de pe la vamile vasduhulul si nu va lasa pre diavoli ca sa faca oresi care viclesugu. Zaharescii. Pasii N. suna precum urm^za : Pasa N. de T. corn. Tu semâ sa ial Si sa nu ll-o dai. In scurtii (. Rom. din Bala. Omit. oom. llii va stropi si râcori cu apa. colacii si cruceriî sau baniî. Ca tl-o sari *nainte Tata d'ala tSQ Ch fioug banuti. 297 teloru celoru necurate si rele cari veneza sufletele omeniloru (1).

Maoovel. O s^mft de Romani insa. Pasii N. Com. gimn. N. Tomolagâ si altt Hom&nl din Bucovina. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lâ da!. N. plaltita. -. stud. Pasa N.. pasii. stud. Pasulâ ti lorCi cere. pasQ Pe cale nainte Sa ti fie d'aminte (1) Coin. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dat. Si lord de li-î da Te-I descumpera! (1) . mal usora peste vami. Rom. Cotlarciuc. cari îl sc6Ia din somna de cânta drepta la ra1e4ula noptii si cari se tinA necontenita de dînsiT Totusi credasispunasi acestia ca dracii. com. pentru ca el vintt prea multa în atingere cu dracii. Ca tie ti o sari Sotia d*ala ta Cu nou8 creitarl. Nic. Cârdeia. de Av. precum bun&6ra cel din Stulpieant. Dar de li-î da Tc-Î dcscumpSra.» Bilca. Pe calc nainte Sa tî fie d*aminte Ca tl-rorâ esi nainte. dupa cum ml-a corn. cum auda vre una cocosa cantanda.Ptiî de goluinbel Mândri. Tu lorii de li-I da Te-I descumpera. din Badeuta. de Just. sprintenel.298 Tl-orii esi nainte Ful de ffolumbel'i Tare sprintenele GraîuICi ti Toru cerc. Ca tî-orâ mal sari Fratii si surorile Cu nouS colaci. Ca maicuta ta Ea iar mi-o sari Cu olcuta noua.» (2) Cred. credO. ca cocosii nu sunt curati. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dai. de d-ld G. in urma acestui tributa. îndata crapa. Pul de graureî GraTulâ ti-Porii cere. gimn. preota : aLa fie-care stare se daa monede de pomana ca sa tr^ca mortula.

sbora dela pamîntii. care conduce sufletulu . cari ceru sufletulu calStoru dela tngerulii conducatorii. dela pamintu pâna la alu treilea ceriu sunt nou6 vami. . invidie si necazii In cea lume. XI. Buda-Pesta.» (1) «Dorile.Puiî de grdurct si cel de golumbeî sau golumbelde^ despre cari ne spune bocetulu ca esu Înaintea sufletului si-i ceru posula^ adeca cartea de legitimare. din acestii locii depravatii. si prin urmare si de iadii. da la toia vama ca mita unu crucerO. în patria amorosilorii si în corulii îngeriloru cerescî (1).» «Sufletulu. astu-felu rascumparatii. invâtalora. 1875. acusându-lii de grele pacate. dându I noua creitarl. graiulu si vederea. poporulii românii si In specialii femeile se Ingrijescii de sufietulft repausatulul. din acesta vale a necazurilorii. p. si la tota vama sunt diavoli si furi cu dinti rlnjitorî. ajungendâ ia vamt. 299 «Domne primesce sa fie arangeluluî^D firesce îngerului. noua colaci si noua lumini. sunt spiritele cele necurate. plinii de intrigi. tote numite saii menite cu: (k) Com. de loanQ PopovicT. unde este veselie eterna. unu colacii si o lumina de c^ra. acolo în lumea nevinovatilorii. «Pentru a scapa sarmanulu sulletu de grele Învinuiri. (latine popolare.» în « Familia» an. cari stau de straja sau pânda lânga vami si despre cari vomu vorbi mal pe largu în unuludin capitolele urmatore. «Sufletulu. d-lO loanu Becinega scrie cu privire la credinta Itomânilorii banateni despre vami si Ia datina acestora In decursulu stariloru urmatorele: a Dupa mitologia daco-româna. In fine. unde ca pacatosii *are a fi maltratata pentru eternitate. 269. ce a comisii In vieta timpurana. dupa credinta poporului românii de astacjii. 300 XXII. apoi: «Domne primesce sa fie vaamesiloru.

dau fie-carul copilu câte unii cruceriu de pomana (5). unde este datina de-a se asec^a podurile din cestiune. In locu sa lege gritariî tn cornurile pânzei. 301 cari.PODURILE. Înainte de a ajunge Intru Impâratia ceriului^ sa treca peste o multime de rluri si parae. santurile si gârlele cele mai Însemnate. anmca altulu tndâraptu. adeca alu podului. Fie-care omu. se numescu poduri. voindu a-î Înlesni catu se pote de mullu trecerea si peste aceste rluri. Sirotu si BosancI. sau mal bine ^isu. sau câte unu stergaru. se radica de josu si se da dimpreuna cu colaculu. apoi lânga porta ogracjiii^ la raspântii si In crucile drumului. cari se asternu tot-deauna de-a curmezisulu drumului^ si peste cari trece mortulu. In tinutulu Dornel din contra. Fie-care podu. In unele sate. nemijlocita dupa ce a trecutu mortulu peste dtnsulu. si câte un cruceriu (3). mutându-se din vi^t^ acesta. unele mal mici^ mat Înguste si mal lesne de trecutii. In cele mai multe par^ din Bucovina. sau o bucata de pane ori o franzela. când trecu cu mortulu peste unu pârtu. In unele Insa si punti (1). ori câte o pareche de mâneci. când trecti peste o apa. dupa Închipuirea poporului romanu. sau po pragulu usei dela biserica si celiî dela portita tinterimulul. precum buna ora In Boianu si Stupea. pâraele. peste cari trebue sa treca cortegiulu funebralu. Mahala. Pe lânga fie-care dintre podurile acestea. câte o bucata de pânza curata de casa si cam de trei coti de lunga. iar dupa ce a trecutu cortegiulu de cealalta parte. se mal pune Înca si câte unu colacu. li asternu In cale In decursulu petrecerii sale de acasa si pâna la mormlntCî In diverse locuri^ si anume : pe pragulu casei sau alu tincjiei. o ruda de a celui repausata arunca un& gritariu sau tn pârau saâ pe deasupra acestuia. cel ce ducu sicriulu cu mortului. la Intrare în curtea bisericei si In tinterimu. trebue. fara tnsa a se uita Înapoi (4). ori o naframa. dar mai cu sema pe la tote podurile^ puntile. rlurile. . iar altele mal mari^ mal late si mal adânci. Nemurile mal de aprope ale celui repausatu. mal cu sema pe lânga punti si pâraie. se lega In (le care cornu alu pân<^eî. si câte o lumina de cera galbena (2). precum bunaora In Boianu. tn multe locuri. peste car! nimeni nu e In stare sa treca fara de ajutoru. In alte sate Insa.

V. gimn. de M. de d-ld V. stud. de I. Turturt^na. de d-lQ V. de I. CurisQ. Tomoiaga. lumina si crucerii^ legati prin cornurl. sa-sl faca camesa dintr tnsa. Vclhorschi. MacoveT. corn. ce se pune. dupa ce sa radicatu de josâ. si At. stud. unuia dintre petrecatorl. luând u pânza sau stergarele.(1) Dat. Turtur^nA. din Stupea. (2) Dat. stud. de O. BlândulQ. de Jast. au^itQ dela mal mul^l insT. la tote Incârniturile drumuriloru. Si iarasi In unele parti este datina ca pânza.de Cuparencu: oin Ropcea la fiecare poda. gimu. a celorQ din Badeutâ. a celoru din Btlca. g^mn. a ce Icra din Suc^va^ com. a celord din Balact'na. pe unde trece Îngropaciunea. daca e o bucata de pânza. de regula unei femet sau unul barbatu saraca. Rom. Cârdeid. ^5) Dict. iar daca e stergaru. com. la tote starile. Turtur<^nO preotd: a celorA din Ropcea corn. din BoianA si Mahala. corn. In fine Înaintea usel tinterimuliil si a bisericel. de d-lâ Sam. corn. si I. Rom. gimn. Velechorschi. de Ionica ala lut lordachi IsacCi. a celorCi din Berchisescl. (3) Ck)m. si I Blându. preota*. preotâ. le asferne mai Întâi pe pragulu casei. a celorA din Ropcea. la sarac! sad copil de snfletulQ mortului» . Femeea. Rom. de Cuparencu. corn. stud. Fetrescu. si Al. a celorQ din Bosanc!. GhermanA. corn. corn. sa nu se dea de pomana. (4) Com. de Al. de Bm. stud. Bacid. stud.de D. iar dupa Îngropaciune rfimânu femeii care le-a totii tntinsu (3). de M. ci luând'o de jos si stergendu-se cu dtnsa. coju. a celord din BerchisescI. de G. gimn.gimn. Ursaca. gimn. In unele locuri nemurile cele mal de aprope ale mortului dau unei femei sârmane o bucata de pânza curata sau mai multe stergare frumose. gimn . corn. gimn. ca sa le asterna ca poduri. com. preotâ. ginin. corn. sa-Iu aiba de tmbrobodâia (2). bis. a celora din districtulîl Câînpulungulul si alA Dornel. se pastreza pâna dupa tnmormlntare si abia atuncea se dau unora femei sarace de pomana anume ca. de d-lft Av. ce sa asternutii pe pragulii casei precum si cea care se asterne dinaintea tinterimului. de pomana (1). cant. Blându stud. . a celorâ din BosancI. apoi la esirea din ograda. Turturenfl. Baciâ. de d-lQ V. de G. (1) Dat. preotQ. so puie saii In sicriii alaturea cu mortalii saii so arunce In gropa Înainte de ce se acopere mortulii cu tarina (4). Jemna. 302 . stud.. preotQ . se da si câte und colacQ cu luminare aprinsa pe deasupra raclei cu mortulu. din BoianQ si VicovulQ-cIe-sas. (2) Corn. stud.. In unele sate. stud.

303 . Cui nu i sa pusu podu In acesta lume aceluia nici In cea-lalta lume nu i se pune (1). ginin: nstergarde puse peste parad. Daca nu se pune pânza acesta. gimn. dupa unii. poddsad punte. Rom. de I TonigariQ. cu scopu ca mortulu. Cotlarciuc: «despre pod^ se crede. gim. Ro. (4) Dat. com. Deci sufletulii. Collarciucil. gimn : «Pânza însemnc'fza podU sad punte. nu va afla împiedecari in cea-lalta lume. com. când a fostii petrecutii la mormîntii. stud. gim. din Sucova com. ca sa aiba pe ce trece riurile din cea-lalta lume. se punu. de I Avrama. Dupa credinta unora însa podurile.» Cred. a celoru din Câmpulungâ. adeca sufletuld (ui. ce se punu în calea mortulu». însemna ca mortuld. de Just. : mPAnza se <'h(^ma puiUe sifcredd ca mortuld trece pe e. gimn. sa nu fie constrlnsu a rataci In colo si în coce pe pamentu (2).id poduri de acestea p6te mortuld strabate in drumuld ce-ld face catra cea-lalta lume.)» Cred. de Ionica a lui lordachi Isacd : «Se crede ca numai daca se pu.» (3) Cred. Rom. din FunduldMoldovel.Podurile sau puntile acestea. Rom. stud. din Ropcea. din BosancI. când va ajunge la rturile sau paraele de pe cea-lalta lume. ci din contra sa aiba peste ce trece. de V. gimn . din Bilca. de C. crecjiendu ca fie. în tinda o pânza ca sa nu tr^ca mortulâ prin apa. de Nic. de V. iar stergarele se facd atunci în poduri. . de I. din Stulpicanî. stud. stau în legatura cu puntea raitjilul^ despre care am amintitii mal sus ca e lorte îngusta si forte cu anevoe de trecutii.» Cred.» '(2) Cred. atuncea române sufletuld ratatindd pe pamântd.i se lncredin{. de Cuparencu. com. com. gimn: «stergarele se pund mal alesd daca trece mortuld peste una parad. stud. Gheorghiu. din Stulpicanl. ca preste dînsulQ trece sufletul Q când nu pote trece asa.caro bucatica de pânza sau storgaru li^ cea-lalta lume se preface Intr unu poda sau punte^ care se întinde peste apele cele maî mari si mal greu de trecutii si peste cari sufletulu pote apoi trece tocmai ca si peste orî-care podU sau punte din lumea acesta (3). Rom. com. stud. si a celonCl dia TodirescI. sa nu fie nevoitu a trece de-a'notulu (1). peste puntea acesta si (l) Cred. com. gimn . cre4^ndd poporuld ca mortuld are sa treca si pe cea-lalta lume peste ape. Popovicl. com. GheorgUiu: «când trecQ peste und podd sad paraQ. stud. dia Giiinpuluiiijâ cjin. din Mahala.» Cred Rom. Rom.n.(3) Dat. com. stud.» 304 asa trece mal departe. Merchesd si L Tonigarid stud.de I Blânduld. com. dupa ce a trecutii acuma prin Iote vamile^ ajungenrtCi le puntea raiului^ care se afla nemijlocita înaintea raiului. corn de Nic.ezâ unei femei cunoscute ca sa Ie asterna tn calea mortului. si a celorâ din FunduldMoldovei. de D. Rom. Rom. Cârdeid stud. sau neputându trece. asterne pânza ce i sa pusii în cale. cari In cele mai multe par(.

Totu asa facu si Românii din Moldova si Tdra-Bomânesca. care în unele locuri. 36. Burduhnsa. (2) Cred. stergare si naframi de pânza. gimn. Lambrior. cit. cea de pe urma sarutare era usitatâ si Ia vechil Bomanî. (3) Cred. Qindu pânza forte chinuita. dict. ginin si acelorudin Câmpulungii. corn. de Elisabeta Agapi. Iar colacii si gritarii. p. care Inscmneza plata podului (6). pâraO. Inmorm. saA nu s'ar arunca peste apa ori tn apa. de V. VedI si Burada. si asa trece mal departe (3). Iata ce ne spune In privinta acesta Propertiii : «Tu vel pune cea de pe urma sarutare pe buzele mele Înghetate. gârla saii rtii. din Mânâsti6ra. p 154: iDupa sfârsirea prohodului vinCk rudele sa dea mortului sarutarea cea mal de pe urma» dupa care îlCî scotii cioclii din biserica si-la ducCt la gr6p2f. corn. când trecu cu mortulu peste vreunii podu. când se va varsa asupra corpului meu o cupa plina de miresme din Siria (1). mal alesu unde e datina de a se duce corpulu descoperita pâna la . din BosancI. asemenea arunca In apa o para sau banii. Daca nu s'ar lega crucerl In comurile stergarului. care dupa ce a sârutatii crucea si evangelia. Luminde^ cari se dau de pomana Împreuna cu podurile^ Insemneza. corn. Rom. Acestia. Bl&ndu si a celord ditulii acestei sarut ari Uii face totii-deauna preotulii. Rom. sunt meniti pentru vdtnî sau mal bine ciisu pentru stâlpa podului. Uii bine cuvintâza^ pe când toti cei-Ialti (jiicii numai: aDumnerteU sa-lU ierte si sa-lU odihndsca\ {1) y^ (1) Pretutindene în Bucovina. de M. Rom. când are sa traca peste vre-unu podtl si mal alesu peste puntea raitiluîy le aprinde ca sari lumineze. Ce se atinge de poduri^ si In aceste tferl. precum si aceia cari se arunca tn apa. atunci lesne i sar pute Intlmpla sufletului ceva In dccursulu trecerii sale pâna ce ajunge la raiu (5). ca mortulu. Jenina stud. când trecu cu mortulu peste unu parau. stud. e pentru-ca. cari se dau In acelasi timpii de pomana. din Balact^na.Causa Insa : de ce se pune In calea mortului numai pânza.» Sarutarea acesta Insa. op. de V. pe cari trebue mortulu sa-I platesca Înainte de ce trece (4). sa afle sufletulâ usurinta In lumea viitore (2). mal alesii Insa (1) Cred.« 314 Datina de a da mortului^ Înainte de a se Inmormlnta.

Grecii si Romanii cel vechi. care sa retrasii In restimpulu acesta In altaru. La Indienii. se Inlempla adeseori chiar lânga gropa nemijlocita Înaintea înmormlntaril (2). Osculaque in gelidis pones suprema labellis. CeMaltl insi cari se afla de fata si cari nu potii ajunge (1) Lib. Inmorm. câtî se maî afla de fata. pomii. precum buna ora la Rutenii din Bucovina. prin urmare si a p6catelorii celorii . când sacrificau animale (vite). puneau mâna pe vita respectiva (nu era iertatii unulii în numele altuia a o face acesta). coliva si pausu. asa se voru tine si sufletele. atunci le radica ceva mal sus si apoi le lasa pe încetisorulii jos. caci socotiaii a fi o simbolica strapunere a personei lorii. pe sipulu cu pausu sau pe tavaua (blidulu) cu coliva^ se tinu cu mâna drepta unii de vesmintele altora sau numai punu mâna unii pe altii (1). se apropie de pomii. urmasii Romanilorfl. Persii. p. v. le radica pre tote acestea în sus si prindii a le hututa în sus si 'n jos totii timpulii cât dureza panachida. e de origine forte veche.tinterimii. orient. pe umerile colorii dîntâî. preolulu. XIII. Punerea mâneî drepte a preotului si a nemuriloru repausatului pe pomene. e de altmintrelea usitata nu numai la Românî. 315 ca sa puna mâna pe ciurulu In care se afla pomulu. cari erau de fata. caci In cele mal multe parti si mal alesii din Bucovina^ nu Indatineza mal multii dupa prohodii a merge cu lumina In mâna pâna la tinterimii. preotulu sacrificatoru împreuna cu cel-laltî sacrificatorl. Iudeii. Fiii repausatulul. ese din altarii si încheie prohodulii prin bine cuvîntarea pomului. si tinerea eî astu-felu pâna dupa sfintirea si radicarea acestoru obiecte. Egiptenii. cum vadii ca preotulii ese din altarii. Quum dabitur SjTio munere plenus onyx. precum se tinu omenii unii de altiî la sfintirea si radicarea pomuluî si a colivei. pomene si coliva. 29. Dupa ce au sarutatu acuma toti sf. a colivei si a pausulul. respective parintii saii nemurile cele mal de aprope ale acestuia. (2) Burada. Acesta însemneza ca. iar a celor-laltî insi. a pomenelortk. Eleg. cruce si evangelie. 36. ci si la altepopore crestine de rltulii ort. iar când cânta cântaretii ultima civccînica pomenire» saii aeterna amintire». unele de altele când voru ave sa iasa din iadu (2). II. unde sî-a strlnsu lumina si tulpanulu sau stergarulu.

ca si In Bucovina. Sima. 316 la mormîntu nu numai pausulu. sau le iea preotulu si le Impartesce numai cu cântaretii si cu palimarulu (1). Mangiuca. cari se împartescu apoi dupa Imormîntare Ia petrecfetorî de sufletulu repausatuluî. Dar . se duce pâna (1) Pretutindene in Bucovina si Transilvania. pentru iertarea pficateloru. unde este datina ca nemijlocita dupa tnmormîntare si întorcerea petrecStoriloru dela tinterimii.^ sau a DumnecleU sa-lil odihnSscayyj credendti ca negustându din pausu si coliva si nerostindii cuvintele acestea. repausatulu nu se pote mântui de p6cate (2). ca si pâna la biserica. cât si coliva se trimitii dela biserica Ind&raptii acasa. SirnO. (3) Sim. scotii mortulii din biserica si se pornescii cu dînsulii spre tinterimfl. sfârsindu de radicatii pomulii. Ce se atinge de cântareti si fluerarl trebue sa notamii ca ei si de asta data îndatineza a cânta totd drumulii. In partile acelea.sacrificatorl. cu acea deosebire numaî ca de asta data^ dupa cum amu amintitu si mai sus. si numai pausulii se duce pâna la tinterimii In acelea locuri însa. Rom. de d-la Rom. (2) Cred. In Bucovina se crede ca sufletulu gusta mal întâi si întâi din pausa si coliva^ de aceea acestea dou6 se dau întâiasî data de gusta tu (3). atâtii pomulu cu pomenele. Calindarfl pe an. sa se taca comandare saii prasnicU la casa celui repausatii. credii Românii. ^îcendu tn acelasi timpii: asa-i fie pausilJ> sau uDumnecleUsa'ltlierte. p. La ducerea sa spre tinterimii se observa aceeasi ordine si datine. ci si pomulu si coliva. nu numaî din coliva safl coliba. 141. ca aii sa mal mora în satii înca si multi alti insi (4). In fine. com. ci si dinpausu. dupa cum o numescii el. In ac/CeasI di comandare la casa repausatulul. din Transilvania. nu se face nici o singura slare. Brasova 18S1. atunci. corn. de d-la Rom. 1882. Totu asa se face si în unele parti ale Transilvaniei ^ cu acea deosebire numaî ca Românii din acosta tera gusta pe rendu. încât prin predarea partii pamîntesci (a trupului). unde nu este datina de a se face. Afara de acesta trebue sa mai observamii înca si aceea^ ca daca mortulii în calea sa de acasa pâna la biserica si dela biserica pâna la tinterimii se întalnesce cu cara încarcate cu fenii saii hrana. credeati ca prin acelii sacrificiii sufletulii ajunge a se împreuna cu Dumnedeii (3).

din Bucovina. Totî îl strânge lânga ea. X. ci ele. Da nu vine sa *nfloresca. din Biloa. Dar nu vine sa 'nfloresca. Tat' avemii si nu ne crede Mama-î morta nu ne vede. ca si mal Înainte. atâtu celea din Dacia-traiana. de d-la V. Si la frati si la surori Mergi pe anu de doue ori. Cârdeiu. (3) Cred. Timis6ra. Caci o flore mândra-tî vine. Da vine sa putredisca! Sau asa: Bucura-te tinterime Ca trandafirii mândru-tl vine. No 25 in Fois6ra. Sau asa: . (jiicu: Bucura-te tinterimu. De-ar fi-o mama câtu de rea.(1) Com. In urma careia au remasu copiî : Tat' avemii si nu nil bunii. de d-lQ Rom. De-ar fi tata câta de bunii. Ci vine sa putrecjesca ! Daca mortulu e mama. (2) Com. Da nu vine sa 'nfloresca. Sima. Iar când ajungu si dau sa intre In tinterimu. 1889. TotCi tipa copiii *n drumii . Ca-tî maî vine-un(i trandafirii. Ci vine sa putre(Jesca! i2i Bucura-te tinterime. Rom. pâna ce se apropie de tinterimu. de Just. com. nu înceteza de telu a boci. si altî Rom. Iar la mama si la tata Mergi în tota (Jiua o data (3). câKi si celea din Macedonia (1). Turtur^nQ. Mam'o baga 'n sintirima . bocescu diferite bocete. (4) «LuminatorulQo an. 317 maî cu s^ma bocitorele.

Pân'baetiî s'orii mari. Ca si-eâ Ia tine-am sa vina. de d-lQ T. De ciobote. Barbuta. . p. Gospodarulii mea cela dulce. . . dupa ce intra In acesta. Ma rogu sa nu banuesci Unâ anii sa mal zabavescî. districtula Nas6uduluî. Ve(Jendu nevasta ramasa. nu te duce. Da vine de putredttU. de M. de tulpanu ! (2) . com. pâna ce ajungu lânga gropa. (jiicendu: Bucura-te tinterimii. . 91 92: «Dupa una mortfi \ina femeile pldnggtore de profesie ca Ia cel vechî. (3) Din Transilvania. din Macedonia.» (2) Din Crasna. Da nu vine de traita. nici n are cum sa-I raspunda^ continua mai departe. Stal o leca. dict. . mortu fiindâ. Tu nu (Jicî nicî uniicuvinta (1) .(1) Bolintindna. Sa ne luamâ (tiua buna In cesulu ista di pe urma . De nu m'oru maî nacaji: De cojocâ si de sumanu. Te acopgrii cu pamîntvi. Calatorii Ia Rom. In care are sa se inmormtnteze repausatulu. ca barbatulu eî nu-î raspunde nemicu pentru ca. Astu-felu bocescu ele de cum se apropie de tinterimu si. SimonG 318 Daca mortulâ e barbatu Insuratu: Bucura-te tinterime Ca sî-alu mett gospodara vine. .

Ei sunt parte rude de ale mortului. se sapa numai de catra rudeniile cele mal de aprope. Inmorm. maî alesu în TerorRomânacay ca sa nu treca peste ele vre-unu câne. tinutulu Prahova. de sora mea Titiana. gropari si sapdtort. (2) Din UisescI. In Bucovina si Moldova fie-care gropa se sapa sau de ciodi numiti altmintrelea ffropnicerî. dict. câtii si mSsura acesteia se pazescu. adeca în Orlata. în care are sa fie pusu. In Transilvania^ si mal alesu tn comunele Bucova. sau si de catra alti omeni din satu. se chiama pe aici. (1) Corn. Sima: «Omenii. Fopescu. 319 XXIV.» (3) Vec)! despre acâsta si Burada. de M. dându de treî orî cu hârletulu în pamlnta (1). cari nu sunt Înruditi cu celu mortii (3). Atâtu gropa. bocitorele din Bucovina^ . se iea mal tntâl m&sura de pe mortu si dupa m&sura aceea se sapa apoi gropa. tn care are sa se Ingrope celurepausatu. de d-lCi Ionica ala lui lordachi IsacQ. Intrându procesia In tinterimu si apropiindu-se cu mortulu de gropa. 320 In Tira-Româridsca . dupa ce o gata. cari lucra pe plata. dict. parte alti omeni. p.(1) Din CiudelCî. asa si la saparea gropel. MORMINTULO Precum la facerea toiagului si a secritUul. gropari. cacî trecendu se crede ca voru maî muri si altî membri din familia mortuluî (2). preotul u Începe maî Întâi a sapa gropa. îngropatori. iar în unele parti ale Transilvaniei îngropatori (2). Bontaril-de-sus si Bontaril-de-jos. 35. (2) Corn. de d-la Rom. Daca la sapatulu unei gropi pentru unu mortu se gâcesce gropa mal mare de cum trebue^ atunci se crede ca va mal muri cineva din acea casa sau din nemulu celui repausatu (1). cari faca grapa si baga pe morta in ea.

sau maî bine (jiisu nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. op. Ce încuî Nu maî descuî. Iata unu bocetu si din acesta tera. . de Ruxanda lenachi. Cine apuc'a'ntra sub tine. 36. Inmorm. 36. (1) Burada. cum dau cu ochiî de lutulu prospfitu sapatu începu a se întreba si a (Jice : De Ca De Ca ce mi-î manânca ce mi-I manânca pamîntulii grosu? celii frumosu. Nunta cu stegil pârostitu Pre mire-lu baga 'n pamîntu ! (2). Iar de cum-va mortulu e feciorii holteia. atunci bocescu asa : Ce nunta E asta nunta ! Nunta f&ra ceterasCi Mirele zace *n salasu.. (2) Ion(5nîi. p. Negrule Pamîntule. p. (3) Din SiretiQ. dict. pamîntulu grasu ? celu cu hazu! (3) Totu asa facu si cele din Transilvania. 321 Multi omeni Si nu te-aî Multi omeni »Si totu nu al adunatu mal saturata. cit. care asemenea se bocesce nemijlocita dupa ce au întratii în tinterimu si au datii cu ochiî de lutulu aruncatii pe marginile gropeî: Negrule Pamîntule ! Lâcatu a! Si cheie n'aî. aî înghititu te-al haranitu (1). Pâna-Î lumea nu mal vine.

iar ducStoriî ieau mortulu cui secriulu de pe nasalie si-Iii punii pe doî drucusorî sBXkporî. In gropa si cu o marama în mâna drepta atinge paretiî gropeî de trei ori dupa olalta. Cum s'orii face buruene. sora. Cum n'oru mal face urmute. o femee dintre nemurile acestuia. ca si cum ar voi sa-î mature^ si apoi iese afara (2). Inmora. C'acestu locd Tal parasi Si 'napol iar al veni. In Banata din contra. # 21 322 Pe suerulâ vântului Prin fundulu pamîntulul. Ia Bomânl. de d-lQ Rom. Cr'n fata pamintulul Si te-I sterge pe obrazQ Si-I vede de-alii meii nacazii (1). De când tu m'al parasita Si dela mine-al pornita Camesa ti s'o negrita. al6rga înaintea procesiunii. Dragile mamil piciorute.o Si n'ol pune-o nici în b6re. com. Dragii mamil ochisori. Dragile mamil mânute. când ar sci. Mariana. Dupa ce a ajunsii acum procesiunea lânga gr6pa.. maî alesu când mortulu e unu (iu sau o fiica : Dragile mamil sprîncene. Cum orii cresce bozisorl. muma.Cele din Moldova. SimonO. Ca qH alba ti-ol spgla-o Si frumosu mi tl-ol usca. cum ajungu cu mortulu !n tinte-^ rimu. . sotia. Nicî unde-va la rac6re. Cum n*oru mal face trebute. bocitorele înceteza de bocitii. de d-ld T. Da m'ol ruga multisorii Sa iei sema binisorâ Sâ-ml trimiti camesulca (1) Din Orlatd com. Sima (2) Din districtula N&sSuduluI. Cararusa tl-ar plivi De iarba si de mohorii Sa scil ca-I e mare dorâ. se arunca. Si mamuta. Nici în fata soreluî. ori alta nemotenie.

se stropesce cu apa. dict. Sfârsindu ectenia. (1) Din RavasenT. numite în unele parti si brâie sau taclite (3). de Anita Pletosa.. si lânga cari se afla înca si dou6 funii sau chingi lungi. cari. de cânepa. La Bomanl era asemenea datina de a se turna vinu pe rfemasitele mortului si anume dupa ce i se ardea corpulii. pe alocurea si cu untu-de-lemnu. (4) Lambrior. de d-la los. rSmânii cioclilorfl sau gropariloru (4). Iata ce ne spune în privinta acfeta poetulii Virgiliu: «dupa ce rfimasitele mortului aii fostii prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara. p. p. respective cuvîntarea. districtulti NasSuduluî. dupa ce se lasa mortulii în gropa. op. se spala cu vinii (3). 36. In» locu de funii. groparii punii . orient. iar daca e acoperita.. Dela parii si funiile acestea vine apoi si proverbulii: «i se apropie funia de parU^s^ sau ai s^a apropiata funia de parA^if^ care se (^ice de regula despre unii omii forte slabu. Si nime sa nu se Indoesca ca elii a hotarîtii acesta din causa ca sa nu Iaca cheltueli zadarnice. si ulcica aceea se da de pomana la vre o copila.cari sunt asezati de-a curmezisulCi gropeî. (3) Burada. lî face paosulU saii apaosuhl. dupa cum e datina de a se Inmormînta nu numai Românii. peste capaculu secriuluî în forma de cruce (1). .323 Dupa ce sa asezatu pe ceî doî pari cu piclorele spre rfesaritu si cu capulu spre apusu. In unele parti din Moldova^ adeseori se întrebuinteza. (2) Corn. adeca Uu stropesce cu vinu. care se afla într o ulcica. ci si toti ceWalti crestini de ritulu ort. dt. câtu si bocitorele de bocitu. dupa care adeseori tine si câte o cuvîntare funebrala. ce nu.» (4) Dupa ce a stropitu preotulu pe celii mortu. ce se afla de fata (2). Inmorm. mai alesii daca mortulu a fostu unii omii cu vacja în comuna sa. 154. preotulu Începe ectenia mortiloru sau panachida. In Transilvania. daca e descoperitiiy peste trupu. si dupa ce aii încetatu acuma atâtii fluerariî de cântatu din fluere. cari servescii groparilorii spre slobozirea mortului în gropa.» Iar naturalistulu Pliniii dice: «Legea Posthumie a regelui Numa elice: ca rugulu sa nu fie stropitii cu vinii. Olaria. nisce bucati de pânza. ma! are multu pâna ce va muri.

36 brior. (1) In Bucovina si Moldova.(1) Pretutindene în Bucovina. Maica Domnului si St. 154. (2) Burada. de legibus. loanii. nat lib. ast im cum illo. 324 capaculu secriului si-lâ Inchidu. lib. quod sanxisse illum propter inopiam rei nemo dubitet. acum Insa In limba rusâsca (4). 154. Reliquias vino et bibulam lavere favillam. 36. II. Christosii. cit. mal este Înca si acea datina ca preotulii sa-I puna pe frunte acununita»^ care nu este nemica alta decât o banda de hârtie saii de mStasa pe care este zugra vitii îs. Ea data la acestia tocmai dela legea celorii XII Tabule. Datina acesta de a scote dela mortii orî-ce podobe de aurii Înainte de a se Inmormtnta era usitata si la Bomanî. Vedî si Burada. Mal Înainte Insa de a se slobodli In gropa i se leau de pe dlnsulu tote podobele cele scumpe de aurii si argintii. si-Iu slobodu pe tncetisorulu In gropa. de unde se ivesce lumina si In cotro are sa plece la învierea mortiloru si judecata cea de apoi (1). ('{) Neve aurum addito. . p. IX. avendii scrisii si rugaciunea: n Sfinte Dumne(teule^ sfinte tare. Qui auro dentes vineti escunt. scpelire urere se fraude esto. daca dintii vre unul mortii eraii legati cu aurii. sfinte fara de morte. op.» iar pe pieptii se pune umolUJele pentru iertarea picatdorUyi tiparite pe o cola de hârtie. op. Inmorm. Simonfl. precum : cercel. radica putinu secriulu cu mortulu tn sus^ tragu parii de sub dlnsulu si-i dail de o parte. Tote aceste rugaciuni eraii mal nainte scrise In limba româna. (2) Corn de d-la T. se dice: «Sa nu se Ingrope mortul ii cu aurii . inele si altele (2). astu-felu ca sa nu se rfestorne sau sa se smintesca cum-va. si anume totu-deauna cu piciorele si cu fata spre rfesaritu. 37. 219: Postquam coUapsi cineres et flamma quievit. salbe. se comite o frauda (3). Vedl totQ despre acesta si Cicero. v. miluescene pre noi. vino rogum ne respergito. 12: «Numae regis Posthumia lex est.» In Basarabia. prindu apoi capetele funiiloru. (3) Eneid. Asa In Tabula X. de-lii vorii Îngropa saii arde cu aurii. daca a fostu pâna atunci descoperitu. XIV. cit. Lambrior. VI. Înainte de a se lasa mortulii In gropa. Inmorm. XXIV. p. Lam- (4) Hist. p. p.

a celonl din Boiana. p. V. Precum platesce elii în asta lume pentru ca vetuesce. Inmorm. numaî în partea despre capii. Simonu. ca mortulii îsî platesce pamîntulu în care are sa se(Ja. 325 Nemijlocitii dupa ce Iau slobozitii si asezatii în gropa. torna cu dînsulii de treî orî tSrîna peste pânza cu care e acoperitii mortulii. în numele Tatalui ^i ahl Fiului si ala Sfintulul DuhU^ amina. si cred. Românca din Radasenî. gimn.. mama sau sora. cretjiendu ca. In acelasi timpii arunca si duc6toriî struturile de florî precum si cordelele dela pieptii de-asupra secriuluî (4). (2) Dat. saii. stud.y> apoi pecetluesce gropa. (3) Com. op. din cele maî multe parti ale Bucovineî. dupa cum e usitata în unele localitati. Totii asa (acii si Româniî din Transilvania cu acea deosebire numai ca acestia credii ca crucerulii ce-lii arunca eî în mormîntii îî servesce mortului spre a se plati de vama dela podii saii dela punte (3). a celorfl din Ropcea com de d-lu 1. 43. Rom. TurturenG. e rea de urltii pentru celu ce va lua-o (1). Dict. de Cuparencu. maî pe scurtii unulii dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. Pletosa. de Ionica ala lui lordachi Isaca . ca sa nu (jiica ceî-laltî mortî ca elii s6de de geaba între dînsiî. adica face cruce cu hârletulii în tuspatru paretiî gropeî. barbatulu sau nevasta. » si (uveclnica Iul amintire j> sati ((pomenire. (1) lon^nu. com. cari însemna. peste capacuia acestuia. rostindii în acelasi timpii cuvintele: «il/iî^ Domnului este pamîntulu si plinirea luly lumea^ si toti cel ce locucscil intr'însa. asa trebue sa platesca si în cea-lalta lume pentru ca s6de si se odihnesce (2). 326 rostindu cuvintele: « Se pecetluesce mormlntulU adormitului robului Iul Dumnedea N. In acelasi timpu când se slobode mortulii în gropa. arunca în gropa peste secriu unulu saii maî multî crucerî de arama maî rarii si de argintii. » . Dupa acesta iea preotulii hârletulii cu care sa sapatii gropa. pi 38. de d-lQ. com. cit. (4) Dat. groparulii rupe mfisura gropeî In trei bucatî si astu-telu o pune lânga cosciugu sau de-asupra acestuia. de d-la T. din Mahala. Rom. saii daca e închisii secriulii. de A.(4) Burada. daca va lasa-o aiara.

Virgiliu Ie numesce (unovissima verbaj> (2). Georgescu si Rom. )^ ai Dumnezeii sa-l faca parte din împdrafia cerului. Vedil si Lambrior. dupa ce a trasa de tre! ori pamintâ peste mortu ai a aruncata cenusa din cadelnita. dice sa-î fie th-ina ufâra . dicendii : ((Sd-tîfie tSrîna tisâra. Daca n ar face crucea acesta. pentru doua venire întrupa. iar Preficele ^iceau Îndata aillicetio sau (nire licet^yy adica.r> Dupa acesta poporulu. apoi se desbraca de ornate si se retrage de o parte (2). Simu. p. preotulu stropia pe toti cel de fata de trei orî cu apa. plecându dela locuiu arderii. avea datina a striga de treî orî: Salve! Vale! sau aeternum vale! adeca: cdn veci sa-tl fie bine. dupa ce preotulCî a facuta cruce în cele patru partî ale gropel. Si de 6re-ce cuvintele acestea nu sunt contrare Invfitaturei 'lui Îs. Rom. aacum iputema mergea casa. astadî le aucjimu. Chr. nu numai la Români. op. op. cauta bine ca la a doua venire sa sciî unde e îngropatu si sa-Iii poti afla! (1)» Dupa acesta iea cadelnita cu care a caditu pâna atunci pre celii morttt si arunca toti carbunii si cenusa dlntr'lnsa alaturea cu secriulu.» Lambrior. Transilvania si BanatCL. 154. unde-tî e trupulii.Românii din unele parjiî ale Moldovei credu prcotulu de aceea face cruce si pecetluesce ca elu prin acesta Insemneza loculu ca la a aufletulu sa afle corpulu s5u si sa se pota si spunu ca mormîntulu. cuvintele cele maî de pe urma îndreptate catra mortu. ca si la Români. Moldova. SimQ : «La mormintd este obiceiu ca fie-care sa arunce câte und picQ de tfirina în gropa. p. (1) Dict.y> Aceste erau. când face preotulu crucea. cit. Nistoru din Malinî. din Bucovina si a celorii din Transilvania com. de-auna prindu a arunca peste dînsulii si toj. . »saii ((Sa î fie tarina us6râ^r> asa fie iertata^y) aierte-l DumnedeapScatele»y ((DumnedeU sa-lil ierte.» apoi se Intorcil 327 La JRomanJ^ dupa terminarea ceremoniei Inmormîntariî. cit. de d-nil I. de d-lCL Rom.y> si «sit tihi ierra levis!» (1) adeca asa-tl fie tSrîna us6ra. ci si la alti crestini (3). dîce Ingerulu catra sufletu: «Veclî suflete.^) saii «fie-f tSrîna usora si odihna linay> (3). atunci sufletulu n ar pute nimeri corpulu. (2) Dat. Tera-Românc^sca. 154 : «Dupa act^sta iea fie-care petrecStorîi câte o mâna de tarina si aruncând o peste mormîntfl. (3) Pretutindene usitatQ în Bucovina. Com. In acelasi timpii. urmasii Romaniloru. de M. Cum a aruncatii preotulii tferlna peste mortii.î ceî-laltî omenî cari se afla de fata câte o mâna de tartna.

si abia dupa aceea llu arunca peste salasu. iar personeî celei mal suparate II baga tferlna pe dupa capu.i> Cred. de M. VI. Preliciii. (3) M. si mal alesu In Basarabia si Moldova.n (1) Mart. ca sa nu le amortesca manile. se freca mai Întâi cu pamîntu pe mâni. SimQ. 231. si d-lil T. In unele locuri. In locu sa arunce de o data tfirîna In gropa. dupa oe se pune raortuld in mormintd. . si anume In unele comune de prin muntî. . Nota dela p. com. In Bucovina. se apropie acum unulii. numita mormîntu (4j. No. Epig. tot! câti se afla de fata arunca câte o Iccâ de pamintCt peste elâ. Inmorm. IX. 59. Sori6ra-î îndragita Si mt-aî pus'o în pamîntii . Bojinca. -dupa ce a pecetluitii preotulii mormîntulii si a aruncatii tfirlna peste mortii. de d-lu R. parte ca sa-I treca sup6rarea si sa uite pe celu mortii. pentru ca. pâna ce facii de-asupra eî o movila lungaretA si putinu radicata. se fr<^ca pe mâni si-ld arunca în mormintCL pe salasa. p.» si la p. unde mortulu na fostii petrecutu cu fluerari. Începu a bucina de jale (2)In alte comune. iar bocitorele din Bucovina prindii dio noii a boci si a dice: Bata-te pustia Iutii Multii esti negru si urîtu. (4) Cred. BesanQ. din Bucovina. op. totu dela munte. totii poporulii. Nistoril. cit. 20S : cDatina de a arunca pamintâ peste mortd se pastreza între Români în t6te partile de el locuite. cit. 37. (Jicendii si : aDumnedea salii odth^ nSscay> sati uDumnedetl sa-la iertei^ (l). Rom. când pl6ca dela mormintîli o/î«-î tirîna ufâra. SimonQ: -«dupa aceasta fie-care asistenta. De-odata cu omenii începii si groparii a arunca vlrtosii tferlna cu hârletulii si a umple gropa cu pamîntu. luândd putind lutQ.> Burada. si punendu-sl bucinele crucisii peste gropa. de d-lQ Kic. bate cu totii acasa întovarasindd pe rudenit. si maî alesu Intr acele.» 328 câte douS-spre-iJeco mataniî. (2) Aeneid. estedin contra datina ca sa vina do! bucinatori. dict. care scie maî bine dice din fluerii. com. parte ca sa n'o nacajasca sufletulu mortului (4). . care se afla de fata. 30. op.O sema de Români. «mal vîrtosa in Banatd este forte obiclnuitQ de a dice toti. din Transilvania. Rom. lib. de gropa si începe a cânta o doina de jale (3). si a celorfl din Moldova. 248.

329 Sau asa: Din sprîncene Sân(Jiene^ Din mânute Flori albute. (1) Burada. 37 (3) Com. cit. Oiii! saraca fata alba. Inmorm. (2) Ve(}I si Burada. Nici ventulQ nu mi Ta bate. Pe nenea Tal îndrâgitfi Si mi Tal pusa în mormîntîk Nici sorele mi Ta arde. op. (4) Vec}I si Lambrior. Dict. Nicî s6rele nu mî-a arde-o. .Si mî-al pus*o la rScore Sa n*o-ajunga lecii de sore. Dragiî nostri ochisori Cum s'orii face mândre flori. Nicî n*a caina pe pici6re Num'a sede la rSc6re. PletosQ. p. p. Prelid. (1) Batâ-te pustia lutâ Multa esti negru si uritâ. Cum te-î face tema negra. stud. de A. 164. Da nicî ventulii nu mî-a bate-o. gimn. 37. Dragulii nostru trupusortl Cum s'a face lutisorii. 38. p.. Din gurita Tamâitâ. de d-lft Nic. Inmorm.

dict. Macar câtii de mititica. Nu rasadi mâ sa 'nfloresca Rasadimu sa putrecjiesca ! (1) Din Crasna. Nenlutulu mea multu iubitu! Da cine te-o sfatuitd Sotioru-tî de-al urîtu ? Da cum de te-al înduratu Sotioru-tl de-al lasata. 330 Sau: Dragulu mamiî. Rasadimiî de putre^Jitii. Cum vel putrecji 'n pamîntu. Nici miluta. Sa-tî merga ce. (2) Din Crasna.de M. Lemnelorâ si pietreloru. . Barbuta. Nici pe nime cu priinta. Barbuta. Negrilora straini loru ? ! (2) Cele din Transilvania: Bucura-te sirUerimu Mândra flore-tî rasadimiî^ N'o rasadimîi de 'nfloritii. de M.va recore ! Sau: . Din asta di in colea Noi miluta n'oma ave. Terna negra-î putrecji Si de tine nu volu sci ! Sau: R6ga-te cuî te-î ruga. nici tatuta. puîQ de-arcrintu. R6ga-te la sapatorii 8a-tî lase o lerestruica. Ferestruica catra sure. dict.N'a mal âmbla pe piciore^ Num'a sede la recore.

ci întrunii locu unele iar în altulii altele. Cacî te ducî pamîntuluî i:?i ne lasî urituluî. pe de alta parte însa crede poporulii ca prin aceste daruri. Tu 'n grapa io pe pamîntfi. o lumina si unu cruceru (1). tata de treba. apoî o ulcicuta cu apa. Totu asa tacu si Româncele din unele parti ale Transilvaniei. si de dincoce de Prutu In Badeutî.Dragulu meu. iar aici pe pamtntCi sa nu se banuesca nime pe dlnsulu ca sar fi arfetatii chiar si în . Vicovulu-de-sus. Iliescî. Câmpulungu» Vatra-Dorneî. Boianu si Mahala. dintre cari nu tote se dau unuia si aceluiasi groparu. vine o femee dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatulul. de d-ltt T. (1) In cele maî multe partî din Bucovina^ precum buna ora în satele de peste Prutu. Cacî te duet aglaguluX Si ne lasî amarului ! Iar de cum-va mortulfl e vre-o fata si are sora. ca sa aiba si elii în cea-lalta lume. 3HI arunca lutu peste mortu si a-lu astupa. o naframa sau unu stergaru. Te vel face terna negra. Dumnezeii cela bunu si sfîntii Pre noi acjl ne-a despartita. unu colacii sau o pane si o bucata de husca sau sare. se face îndestulii sufletului celui mortu. Moldovei si Teriî-Românescî {2). Simona. nemijlocitii dupa ce a începu tu groparulâ a (1) Corn. Tu 'n gr6pa te-î odihni Io 'n lume m' oiii nacaji. acesta o cânta astu-felu: Fost'amii doue surorele Ca doi pul de rîndunele. si îl da peste gropa unu cocosu sau o gaina negra orî pestrita. Tote obiectele acestea servescu pe de o parte ca plata groparului pentru ostenela sa (3).

ca si când ar ave puî mici (1) si 'n chipulu acesta conduce ea sufletulu pâna la porta ron iuliiî (2).» (3) In unele locuri. deschiderea drumului în cea (1) Com. M. preot u. preotd. de d-la G. în unele locuri. V. se trece o"6Ie sau unu mielu peste mormlntu. precum buna ora in CAmpulungQ. In alte parti. 38: «La cioclii. care se da pretutindene groparului peste gropa saii mormîntii de sufletulii celui repausatO. ca ea merge Înaintea sufletului totu scociorându si chemându.» A.» T. carora. preotQ. MaeoveiQ. saii mal bine disii. i se platesce banesce. stud. Inniorm . Totu asa facu si Românii din cele mai multe parti al& Moldovei si Tdrel-Bomânescl (4). sa se scuture pe mormîntUy ca cu acea apa scuturata de pe lâna sa se stinga foculu iadului. p. und colacd si o luminare saG câte o ulcica. este. o junca sau o vaca cu vitelu. cant. berbece. TurtureanQ. p. bis. ca si gainel li se spala mal întâi piciorele. 38. tndatineza a da peste gropa sau mormtntu de sufletulu celui repausatu nu numai câte o gaina. de d-lu Av. cant. Cu privire la Românii din Tera-MomânSscd d-lu lonenu ne spune urmatdrele : «Dupa ce unii mortii este tnmormîntatu. dupa cum e si puterea mortului. . lumina si pânza de o camasa celui ce a sapata gropa. Ursaca. caci se ^ice. se fitropescii cu apa si le spala piciorele. Gaina. (4) Com. însemneza. Macoveiâ. dupa credinta poporului românii.. li se mal da câte una servetQ. cu deosebire n^gra. ce pote arde pe mortii» (5).motmîntii avarii (4). Pletosfl din comuna RadasenI: «Peste gropa seda gaina. o oîe. Av. si cari se dau de regula unul bârbatu sau unei femei sSrmane (3). In cele maî multe parti atâtii gaina câtii si cocosulii. VedI si Burada. . Tomoîaga. Inmorm. Simonîi : a Peste gr6pa se mal da ca elemosina si o gaina. înainte de ce pornescii cu mortulii de acasa la biserica. (2) Burada. gimn.. dupa cum se potft învoi. si mal alcsu cel mal avuti. ci si câte unu mlelu. Tomoîaga. Multi insi. (6) Com. colacâ. era mal de multii asemenea datina de a trece peste mormlntii o oie. de d-lu G. in unele casur! si alba sad dupa împrejurari si de alta col6re. Oia sa fie udata cu apa. Burduhosd. biser. 332 lalta lume. ca sa fie câtii se pote de curate (5). V. totii din Tera-Românesca si anume din plaiulii Prahova.

rom. 43 44. p. ca pe cea-lalta lume sa-I ricae peticele cu ciulini. de A. p. (1) Burada. Stanescu. Daca mortulu a fostu holteiu.» (6) Op. dupa olalta se afuma mormîntulQ de jurii împrejurQ cu tamâe.. p. Dupa împlinerea celorii sese saptamâni saii 40 de ^ile. dia Stupea. GhermanQ. gaina.. p. Revista pentru Ist. Dreptii aceea. 1885. nevasta.(1) Mariana. Cernauti 1883. fie sora. tocmesce drumuld si mortuld merge cu usurinta. Omenii creda ca gaina aceea se duce înainte si-I arata mortului drumula. gâsca. o (2) Cred. ca lasându-î. 43 : «Dupa ce und mortâ este îngropata. apoi acea gaina se da de pomana pentru acelQ mortQ. femeea ce-a tamâiatii. an II. cit. Obiceiuri religi6se publ. (jiicendu ca numai acelea mergu înaintea mortului de-î descurca calea la raiu. rata. p.» (3) Pretutindene în Bucovina. Ornitologia pop. 154: «De este plugarQ bogata ÎI da pesta gropa o vaca. se da peste niormintd o gaina. Inmorm.o . Rom. insa numai de catra femei si anume: mama. din Crasna. H8. 330: «O ruda. fie muma. p. arunca carbunii pe lânga ulucile cimitirului. lont^nCk op. 387.» Când se tamâiaza mortulii unele femei se ferescii a lasa carbuni pe dînsulii. Daca se afla undeva unQ drumâ raa. Inmorm: p. i se aduce calre sa vie sa le manânce. cit. dupa cum am spusii.. credii ele. îngreunfea sufletulii mortuluî (3). II. si pane muiata în vinii si presura câtî-va toporasî (2). D. acelea erau apoi ale preotului (1). precum si dimineta Adormirii Maicii Domnului sad Sarda-Marie-Marey la 15 Augustii. com. 333 curca. Cred. rom. 1884. op. 254. Lambrior. Oviditl ^ice In privinta acesta: «Si se punu fructe si putina sare. de d-lu At. Arch. facii unii r6ii mare.' (4) Burada. iar de este sâracd und cocosa sad o gaina n^gra. sacri ficându-I acestui scopii sâmbetele de peste anii. t. Pletostt si M.. Cele ce-I lasa pe mormîntii. 48. caci. cit. Voi. Baciâ: «In Stupea groparului i se da totâ-deauna o gaina de colore diferita. com. Nistorfl: «Trei seri si treî diminete. dupa ce aii tamâiatii acum mortulii. Rom. IX Buc. Buc. si Filolog. III. ÎI punii pe mormîntu în dreptulii capului mortului. începe a rari visitele la acestii locii. atunci scobesc» gaina cu ghiarele. în fiecare cji dupa îngroparea repausatulul pâna la s^se s6pt6mânî îl tamâie raormîntula» Dict. p. sora satt cine este. Altele. în Biserica ort. din contra.de Al. câtii timpii dureza tamâierea. îngreueza sufletulii mortului (4). sau omu de arme. pentru ca.

cit. St. iea unu cutitu In mâna drepta si Incunjura cu dlnsulu monnlntulu de trei orî. (3) lonenu. Ha puie peste dlnsulu pane si vinu. Istu din urma se varsa pe mormlntu.. în «Lumina pentru toti» an. 330. II. Dupa acosta Înconjura din nou mormlntulu tamâindu-lu din tote partile anume. cit. p. In multe locuri. ce posedu acenta misiune {\).. op. iar pânea sau placinta se da unul sfermanu de pomana. 638: Et sparsae fruges . totu din Banata^ este datina ca si la anulii în diua repausaril sa se duca unulu din familia repausatulul la mormlntulu acestuia si nigându-se si lamentându. In alte locuri iarasi se sapa In partea de josu a pietri- (1) I). si mal cu sema din 3Iolâova si T4ra Romândsca. pe câlu i-a ar&tatfi cu cutitulu (2). 342 Daca ceiu rq»aiisatri nu are pe ninie. (4) I. op. BucurescI. ca sa scut^sca pe mortu de strigoi. Negoescu. cit. parcaque mica salis Inque mero mollita Ceres. iar dupa aceea llu Înfige alaturea cu crucea de lânga capulu mortului rostindu nisce cuvinte tainice. atunci se tocraescu tnmahtorej cari adese-orî sunt nisce femei bOtrdne. respective moroi (3j. învetaloru in Domanu. publ. p. Credinte populare. Incunjurându în aceinsî timpu mormlntulu cu nisce bombe de praft (pravuj. mai cu sema Insa ca atâta sa-î fie mortului hotarulu de umblatii. a doua di dupa inmonnlntare une-orî chiar r^i a treia si a patra di In revei'satulâ doriloru meriru 5 7 mueri la morm'mn si-î striga rjorife. p. violaeque solutae. op. pe cari le aprindu. când totu atunci se arde si tamâo. (3) Schott.(2) Fast. p. 1888. 303. (2j Corn. muerea cea maî batrâna ori cea mal sciutore. Dupâ ce a arsu praulu. de d-lu los. 45. 343 . este datina de a se pune la morminte si câte unu fânarasu. In care se afla o candela^ care se aprinde In Sambafa-mortilora si la alte dile mari. Struiescu. 474. In unele pârtî clin Bnn^/fa. In alte parti. III. Olaria.

Mal de multii era pretutindene datina In Bucovina^ când Isl lua cine-va singuru viâta^ adeca când se spânzura. e o datina mostenita dela strabunii nostri. III. nemurile se ducii si varsa în timpulii cununieî lorii o donita de apa pe mormîntulu ccluî repausatii. 387.» 344 XXV. pentru ca tinterimulu pretutindene e considerata de unii locuslln tu. et Eutychiae. cit. (1) Burada. saii llii duceaii si-Iii Îngropati Intre hotarele a .lorii mormlntale o borta si acolo se pune apoî o candela aprinsa (1). 44. trebue sa maî amintimQ înca si aceea ca în T^raBomânesca si maî alesii In Prahova.34: «Când o feraee se marita alQ doilea. omnes sub haec conditione liberi sunto ut moHumento meo aîternis mensibus lucernam aceendant et solemnia mortis per^ ugant. de si o Intâlnimii si la alte popore crestine. fîindu-î barbatulQ mortd. vfidendii ca i se 'nsora barbatulii saii i se marita sotia cu altulii (3). câtu si luminarea lorii cu lumini si candele aprinse. 33. Eutichia si Irina sub conditiunea acesta: Saccus. nomine. lon^nu op. ca nu-lu Îngropati In tinterimii. ci-lii Ingropaii tot-deauna saii pe loculii acela. cac! astfelCi câtQ va sta femeea maritata cu alu doilea barbatQ. si Filolog. murindii unu barbatii saii o muere. XL. se Împusca sau se Îneca. ct .Irenae sub conditione libertatem reliquit. caci iata ce ne spune Modestinus tn privinta acesta: «Mevia murindii a lasatii liberi pre servii eî Saccus. SNIAMfiNULO. unde sî-a luatii viata. II. Inmorm. p 42. voi. Arch. ca sa aprinda candela la tnormîntulxii meU si sa-mî faca tote grijile pentru morte In lunile alternative (2). an. servulii meii si Eutichia si Irina sclavele mele sa fie libere sub acesta conditiune. p. «Moevia decedens servis suis. cela mortîi sC'de în focQ. dela Romani. p. Atâtu tamâierea morminteloru. anume ca sa-î domolesca foculQ dela inima. (2) Dig.» In fine. Sacco. înca tineri fiindii si însurându-se maî pe urma cu alta saii maritându-se dupa altulii.n (3) Revista pentru Ist. Bucurescî 1884. o alta femee în timpulu cununie! torna o donita de apa pe morniîntultl celui d'intâi barbatii ca sa-! traâsca celu de alQ doilea si sa stinga foculdceardc pe mortd pe lumea cea-Ialta. hisverbis: Saccus servus meu s et Eutvchia et Irenae ancilae meae.

gateje. iar Satana le-ar fi luatii mintile si i-ar fi facutii ca sa i se 'nchine lui cu trupii si cu sufletii. din care causa apoi s au si sinucisii. saii. adeseori nici 6menii nu voiaii sa-i tngrope. carii Isî ieaii singuri vieta sa crezutii si se mal crede Înca si acum pretutindeni. Loculii. si anume calaulu merge (1) Audita dela mal multi Român! din Bucovina. Mai departe. fenii. Mal pe urma Insa aii Inceputii a-î Îngropa pre astii-felu de 6menî si prin sate. Ba. ci tot-deauna afara de tinterimu si anume: sau Întrunii cornii de gardii. ratacirea nu se pote prinde de dînsulii. De aceea pe unii astii-felii de omii nici câ nd nu-lii îngropa preotulii. crecjendii poporulii ca omulii sinucisu nu are nici când odihna în pamîntii. Si de ore ce despre omenii. cine scie pe unde. sau In altii locii mai isolatii. ca sa faca si ei ceea ce a facutii elii. de-aceea. care i-aii si îndemnatii ca sa se sinucida. pre astii-felii de omeni nici când nu-I îngropa preotulii. ci ca ^i si nopte alerga încolo si 'nc6ce cautândii a aduce si pre alti omeni la ratacire. credii Românii ca celu ce sa omorîtâ singurii pe sine s'a datU îuî Ucigd-lU Crucea si s'a facuta calula acestuia. sinucisulii trimite si asupra lui ratacirea. pietre etc. acolo se si îngropa. Din contra. nici nu-lii ducii la biserica si de aici la tinterimii. ci numai cioclii saii omenii cei mai curagiosi din satîi. ci chiar sa-sî iea si elfi viata (1).dou6 sate. ca 345 uitându de Dumnecjieu si de binefacerile sale. ângerulu pazitorii i-ar fi parasitii. avendii ferma credinta ca fiindii sinucisii cuprinsi de spiritulii celui necuratii. In fine. saii întrunii ungheriii. . sa numitii si se mal numesce Înca si astadi In unele parti ale Bucovinei snîamgnU. crecjendii si spunendii ca daca arunca astii-felii de obiecte. pâna ce nu eraii constrlnsi la acesta de autoritatile satesci. In Moldova^ judetulii Suceva. dar nici când In interiorulii tinterimulu!. In sirii cu ceHaltl morti. ori si cine trece pe lânga vre unii snlamgnit saii snlameta arunca pe dînsulii totii ce pote mai întâi prinde în mâna. plaiulu Muntele. In timpurile trecute. In altii locii ore-unde departe de satii. daca cine-va trece pe lânga snlamenU^ fara ca sa arunce ce-va pe dînsulii. saii maî bine (jiisii mormlntulii In care se Îngropati astu-felii de omeni. precum : terna. iar In altele snlamait. si cu deosebire cei mai evlaviosi. lesne ar puta sa se lege si de capulii lorii. pae. saii mai bine (jiisii îlii face si pre dînsulii nu numai sa ratacesca calea si sa umble mai alesii noptea. ci unde si-a luatii viata.

» (3) Inmorm. peste mormintele celorii îngropati la drumuri. anume ca sa se cunosca ca acolo sa întemplatu o nenorocire. D-lii Romulu Simu. Iata ce ne spune în privinta acesta d-lCi Th. precum si în Bucovina. Si de 6re-ce loculii acesta e consideratii de necurata^ spurcatii^ de aceea orî si cine trece pe lânga dînsulii. ca tota viata luî ar rfimâne neputinciosii.» ¦ (1) Cuv. : « Traditia poporala spune de unii copacu locuitii de sufletula unul omu ce tusese spanzuratu de cren<Tile luî. fenu sau crengi uscate. ce-lCi produce iarba. carile pâna în trei dile se împlineaQ. Orî-cine adormia la umbra acelui arbore. când bato ventulu si se atiniru unele de altele. daca sa spânzuratii. ne scrie în privinta lui urmatorele: «In apropierea Orlatuluî este unu locu. precum si pentru aceea ca sa nu treca vre-o vita saii vre-unii omu peste dînsulii. elu lî sapa gropa. . facea visuri de morte. unde sa Îngropatii. saii sa se culce acolo. p 42. si totu elu îlu slob(icle In nauntru. de nuele. care se numesce snîamSnU. se numesce si aice asniametiJLyiy ca si *n unele parti ale Bucovinei (1). de Mariuca Nistoru din Malini si An ita Pletosfi din Radasenî. 82. 347 Cuv. la noî.atoru în Orlatu. pia7/ie/e'= am auditu unu fosnelu. T. V. fnlanieta însemnezii în Moldova si fofnifitlii saQ fofeifulti. p. este obiceiulii ca calfitorulii sa arunce bucatele de lemnii. Alecsandri . niaî alesCi tomna. nicî cruce. atunci se aprindii si arclendu-se se arunca din noii altele. ca nu le maî cuprinde loculii. liucurescî 18G6. (2) Dict. Daca obiectele aruncate pe sniamaii saii tnmultitu astiifelii. Poesiî pop. încâtii de multe orî se facii movili mari carora apoi li se daii focii. si apoi iara se asverlii peste mormîntii asemenea lucruri (3). înv6j. arunca crengarl si alte obiecte de-asupra luî. iar satenii arunca numai terna pe dînsulu. dar nu e nici unu semnu pusu. ale Rom. Loculu. Burada: «In multe parti. Am auditii unCi fniamvtu pi. strujenî. papusoii saQ frunclele arborilorCi. îndata ar amuti si ar surdi si i-ar lua tuta puterea dintr însulQ astii-felii. caci cum ar trece saii sar culca.346 si-î tae frânghia. sniamSnU e cunoscutii si Românilorii din Transilvania. de cum-va n ar muri tn scurtii timpii dupa aceea (2). nici altu ceva. Acolo a pututîi sa se întemple vre o nenorocire.

a tuna si a trasni de se cutremura pamlntulu . si multe alte daune le facii. de 6re-ce si Românii transilvaneni înca credii si spunii. a fulgera. (4) Com. asteptândii ca sa le dea cine-va slujbe si pomana. unde se înmormlntaii ceî sinucisî. la gimn. (5) Com. de d-lu Rom. se tânguescii si ratacescii unii timpii maî îndelungatii. Cu tote acestea tnsa ele totusi se potu elibera dela munca cea eterna a iadului si scote la lumina^ daca li se porta slujbe si anume daca se dau pentru dlnsele tntro singura Duminica 40 de liturghii. si Al. ca si fratii lorii din Bucovina si Moldova. Georgescu. studintela gimnasiulu dinNasfiudii. dupa cum mi-a spusu S-Sa parintele G.si nicî nu am putu tu afla pentru ce se numesce astu-felu. SimQ. LalesQ din Hadâsenî. si asta cu atâta maî multii. ventulu se preface tn vifore si ventose cumplite. se ducii totii plângendii si vaetându-se dreptii în iadily unde se muncescii în vecî.» D-lu Alexandru Boeriii. dupa credinta generala a Româniloru^ Înca si de pe aceea ca pâna chiar si natura tntrega se tulbura.» Din împartasirea de pe urma resulta în câtii-va ca si'n Transilvania se va fi numitii ore-când loculii. cari scotA arborii din radacini. (1) In Basarabia. Si mu. de d-lQ 1. ce-lu comitii omenii. cacî înaintea luî Dumnezeii n aii la ce se arfita (5). cari se sinucidu. sniamSnU (1). ca plângâ. cerulu se 'noureza si prinde a ploua ca din cofa. Ce se atinge de sufletele celorti sinucisî. (3) Com. In urma. dupa cum spunii o s6ma. saO. cuvîntulu acesta se numesce sniameta pi. de d-lG Rom. 348 ca diavolulu le iea !n triumfu si le duce cu sine dreptu In iadu (1). T. fniamete. ca si 'n Moldova. ca ceî ce-si ieail singuri viata diavoluUt îî îndemna la acesta ca sa le pota câstiga sufletele (2). Incâtu fie care trebue sa se Înfioreze si sa recunosca ca acesta nu este unu produsu alu . Câtu de mare e pfecatulu. se p6te cunosce. din Nasfiudu. ne scrie: ((SnlamenulU este unu felii de diavolii. Boeriu. 40 de duce. unde i-a dusii ciasulu cclU slabii sau ciasulU celU r6a (3). care împiedica pre omeni si le face smintele. (2) Corn. si 40 de lumini la 40 de biserici (2). Simona. vfidendii ca nime nu le da nemica. si ca eî aii muritii acolo. descoparu casele si cele-lalte acareturi ale omeniloru. de d-lu Teodora Simionu. stud. 40 de prescure. credii si spunii Românii ca sunt pierdute (4).

SimQ. arunca mreja de trei ori In apa unde . Români din Bucovina. care a muritii de morte naturala. ce trecii pe acolo. pe teritoriulu caruia i sa Întemplatu nenorocirea (1). Cei Înecati fara voia lorii Isu ai Maicii Domnului. Maica Domnului face mreja din fuiorele. Simft. îlii Îngropa preotulii ca si pre ori care altii crestinii.» Em. unti cunoscutii saii unii prietinii bunu. unde sa Intemplatii nenorocirea. precum si pentru aceea ca. Prin urmare. daca nu se pune cruce In astii-felii de locii. nemurile cele mal de aprope. (2) Com. Daca vre-unii omii s'a nenorocitay adica daca a calutii de pe unii carii saii de pe untk pomii si a r&masii pe locii mortii. (3) Com de d-lG Rom. ci sa se Ingrope In satulu. ce se punii la ajunulii Bobotezil la sf. Neputendu-se pune cruce tocmai In loculii acela. In stârsitu.va. pentru ca si sufletele celoru nenorociti. atunci. De-aceea poporulu. Petrea PrelipcenQ si alti 349 mânii. care 8*a spânzurata. si celii nenorocitii iese noptea Înaintea omenilorii. atunci nu e bine sa se duca peste hotaru In satulu sau. pune o cruce de lemnii sau de pietra spre aducere aminte de nenorocirea saii primejdia Intemplata acolo. Macove! si Gheorghiu: «Sufletula unuia. Insa 1 -una In dreptula locului din cestiune. de d-lQ Av. Totusi spunii Ro- (1) Corn. Mai departe spunii si credft Românii ca celui omorltii de trasnetâ i se iarta tote pacatele si se duce dreptâ la raiii (4). ramâne si mal departe necuratii. atunci sufletulQ lui e alâ dracului si nu mal are ce se arata in fata Domnului». ne fîindii vina lui. deCuparencu: «Daca se spânzura unulQ. când vede ca s aii pornitii astti-felii de furtuni si ventose. dupa credinta poporului. atunci se punii de regula ceva mal departe. loculii respectivii a fosta necuratay si din causa aceea i sa Intemplatii omului nenorocirea. pâna ce ajungii In cerii (3). unde i sa Întemplatu cul-va nenorocirea. atâta cel din Buicovina câtu si cei din Transilvania^ ca daci i sa întemplatu nenorocirea pe unu teritoriu strainii. spune ca trebue sa-sl fi facutii iarasi vre-unii omii unde-va singurii sie-sl sema (3). cruce. daca a picatii vre-unii arbore peste dtnsulii si la omorltii. cari aii muritii fara luminare^ ratacescii Înca unii timpii mal Îndelungatii prin aeru. de d-la Rom. pentini ca bate ghiata (grindina). ci mânia lui Dumnezeu. e alQ dracului. si cerca a-I periclita si pre dln:jil (2). daca a fostii trasni tii saii sa Înecatii fara voia lui saii. daca la omorltii altulu cine. In loculu acela Insa. buna ora la cel Înecati saii ca(^uti in mijloculii 'umii.naturel. MacoveiQ. Av.

(3) Credinta Romfinilorfl din mal multe comune din Bucovina. unde nime nu le-a tinutii lumina^ ca si calorii ce n aii fostii tnmormlntatl dupa ritualulii prescrisii de sânta nostra biserica. nici chiar In iadu^ unde mergu (2). fie-care trecatorii pune câte unii surcelii. caci Maica Dom- (1) C'Om. dora o potii câtii mal degraba capata. com. de I. respective tinerea simbolica a luminel se face astii-felii: Pe loculii acela. si mal cu sema simboliseza el lumina. atunci li scapatii. de Gheorghiu. de arii fi fostu ori si câtu de pacatosi. iar claca-I pScatosu cade printre ochii mrejei iarasi In apa si mei^e In iadu (1). unde sa Inmormtntatii. si a celorCi din Câmpulungii. de d-ltt T. ca sa nu fie constrinsi a rataci tn cea-Ialta lume prin Intunericii. Dupa câtii ne-amii pututii Încredinta din capitulele premergatore. Ii se iarta tote pacatele. de 6re-ce omori toril aâ luatQ asupra lorQ si picatele celui omorita^ iar sufletulâ acestuia merge in locuia desfatarii « . p.se Îneca cine-va. cari ad fostQ omorîtl de catPc'i altii. din cele mal maî multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. Din contra sufletele ucigasiloni nu-sl potu afla nicairi repausu. Av. Iara înmormtntarea. (2) Credinta Romanilora de pretutindene. Românii din Transilvania. MacoveiQ si altî Români din Bucovina. se crede ca sunt curatiti de pScate. daca se prinde în mreja. saii mal bine (jiîsii unde a muritii respectivulii. Indatineza de a face omenilorii. si daca respectivulii nu-i tocmai tare pacatosii. TonigariQ . (1) Cred. Simonâ : «Despre omenii. Cel omorltî de alti omeni. de d-lQ Rom. ce au muritu In câmpu. 350 nulul llu sc('ite afara ca pe pesci. op. Simfi. (4) lonenu. Rom. In padure sau In aitu locu. com. cit. (2) Cred. 41. EI credii ca sufletulii celui neînmormlntatii nu pote merge la loculii de odihna. din Fundultt-MoldoveT. Românii de pretutindene aii cea mal mare îngrijire pentru înmormtntarea mortilorii. o tnmormlntare simbolica. si când din aceste surcele sa facutii acuma o gramada mare. Rom. districtulu Nasaudulul. Com. atunci unuM dintre trecatori le aprinde ca sa arda (3).

ti cu deosebire pe câmpulu de lupta. totusi a remasii nelnmormtnlatti. ci ratacesce necontenitii în timpu de maî multi anî pe unde i sa mistuitii trupulu (1). daca cu tota staruinta lorii. Inmorm. poporulii atribue aceste fenomene extraordinare la înecarea vre-unui omii. publ. H&. si mai cu sema Româncele. Datina acdsta corespunde celorQ ce facil Românii bucovineni si Moldoveni la unQ snlamSnQ. Bojînca. când li îeaii feciorii la oste. p. Din causa acasta apoi si elementele lumii se tulbura. daca buna-ora se Îneca cine. ci trebue sa se curatescâ mai nainte de pacatele ce le-a facutii în vi^ta (2). ca si atunci când îsi iea cine-va singurii vieta. mal vârtosii ca poporeniî înca si acum se vedd a ave acea idee. ori se pare ca gemii rîurile. când ploua ne 'ncetatii în cursii de mai multe dile. 351 hotarîtu de Dumnecjeu. p. Iara daca nu i-lu potu de felii afla.» (2) M. 6. Din causa acesta apoi. 55. (3) Vedî despre acesta si Burada. ci în multi anî umbla ratacindQ pe locuia unde i s*a mistuitu trupulâ. când se da peste cadavrulii vre-unui omii. 208: «NemulQ românescâ porta o deosebita grija pentru îngroparea mortilorft. se punu luntre si punte si nu se lasa pâna ce nu-î afla corpulii ca sa-Iu înmormînteze. SimonG. caci altcum Dumnetjleu ar fi avutii grija de elii. Besanâ. se întristeza Românii forte multii. ca sufletulii omului neînmormîntatii nu-si pote afla odihna hotarlta de Dumnedeii. De aceea. asa Insa sufletulii lui ratacesce prin locuri necunoscute si nu pote trece în pace la odihna eterna. temendu-se ca nu cum-va mu- (1) Burada. atunci credii ei ca unii atare omii trebue sa fî fostii forte pacatosii. se arunca ceva pamîntii peste dînsulii spre a înlocui înmormîntarea (3). spre esemplu. Asa. Dovada def»pre acesta întristare >i grija mare avemu o . de d-lfl T. fie acela ori si cine ar fi fostii. in «Albina» an. cit. Viena 1866. Nota dela p. ca sa fie înmormîntatu ca alti omeni crestini . Datinele Romaniloru la înmormîntarl. op. plânge cu ângerulu s&u.va.(3) Com. Inmorni. le rt'mâe c^jrpurile nelnmormlntate. No. Totii din causa aceea. ca sufletulii celui neîngropatfl nu p6te lesne merge la loculu seQ. 6. I. alu carui corpii rSmâne neînmormintatu. 352 rindu In fi^lrâinâtate. Altii iarasi credfi si spunu ca sufletulii omului.

. Ci m6rte însalatâre ! Nu-î nici maica cu mila. Nu-I nici lumina de seii. Nici pânzuta pe obrazu . (l) Gr. Fâra m6rte si nacazQ . Intre altele. Poesil pop. mama. . Ca »e face grâulu desu Si din erba totii ovesu . Cam luatii boulii de cornii Sl-am facutii negru ogorii. Unde-I omulu de nacazti. MoldovanQ. suna asa: Plânge-me. Nice popa cu cartea. în cFamllia» an. Unde mori far'de lumina . Orasele de-a rendu. Nici omeni din satulii meii. Nicî pânza pe piciore. Ca eii tî-am lostii bunii feciorO. A«ra o doina osta^^esca din Transilvania ne spune. . 39 353 Nicî nu-î lumina de cera. Ca pe unde o sa morii Fi-va fi unu comu de lume^ Unde nu cunoscu pe nime. Numaî Turciî cu pusca Si Nemtulu cu sabia Sa mance viata! (1). Ck m au scosu din tara scumpa. publ. Si pe cale amu plecatu. Când am fostii la seceratii A vin'tii nemtulu. In fine a treîa doina ostasesca. asemenea din Transilvania. (li Alta doina ostasesca. . Nro. Simtii unu doru sucrumatoru. m*a luatii. 1867. Inima-ml sta sa se nimpa.multime de doine ostasesci din tote pro\inciile locuite de Homâni. maîculita mea! De te-a lovi doru de mine lea drumutulti de-a lungu. ti acestea: . totu din Transilvania. M'a dusti în tara straina. cu dorii. l'nde (rrâulâ nu se face yi nici erba nu se coce. suna precum urmeza: Maîca. . N'at nicî pânza pe obrazu. si anume din Orastia. Nici scandure de salasii. Nict omu din a mea tara. .

De pusca 'mpâratulul: Fâr' de lumina de cara Far* de omâ din a mea tara. Far' de lumina de s&H Far* de om din satulii meii (1) De aici apoi si blastâmulu ostasiloru : . An. U Bomânl. Jflariaiifi. Sibiia 1880. Sub o tulpina de bradu. Acolo mî-afla *ngropatîi. c^^ariX politica. Din buzuta Schînteuta. La compania mândriei. Nr. Din gurita Tamâita. Mândre semne mi d'afla: La picI6re firba mare. Inmorm. UI. Ca de grea m6rte-am muritâ. De plasa cutitului. 23 354 Din sprîncene Doua pene Si din frunte firba verde Si la gata Saftiâ florita. 26. Pe la brâîi Holda de grââ. (1) Observatoriula.Ca pe mine mi-I afla In fundulâ Italiei. nationalQ economica si literara. Unde Nemtulii m'a puscatu. Din ochiti Doî pauniti.

36. Cine mg prinsa de capa La mdrte n'aiba colacâ. Când catana maorii luata. tote acestea se punii întrunii blidii si dupa ispravirea slujbei. se daii nasei saii nasului care I-a botezatii. si de-aceea le-a fostU crgpata pdmintula departe de patria si satulii lorii (2). în crangUe careia se punii covrigi. Românii din Transilvania credu despre cel ce morii prin straini sau în vre-unâ rasboiu ca asa le-a fosta ursita sau ca î-a ajunsU vre una blastimU ore-sl care. si apoi i se tace slujba ca la unii mortii. mere.jau astu-felii: Cine mg sc6sa din satâ N*aiba loca de alinata. Ca elâ pomana sl-o data. pentru ca fara de tata si mama se pote boteza si cununa. descrise pâna aici. si pe urma se împlânta în pamîntii. nuci si o vecica^ apoi se aprindii trei lumini în marii. Când la 6ste m'o luata! Sau asa: Cine mg prinsa catana. la alte popore aflamii în prima linie ca . Prin urmare. Ca colaculu si Ta data. . (1) Stefana MuntânO. în care se împlânta o ramura de marii. 355 Nicî scânduri de copârsgâ. Totii atunci se face pentru celu mortii si pomana si i se pune mSruliij adica o crestata (3). La mdrte n'aiba pomana. Nici nu-lâ ierte Dumne^eâ: (1). In Bucovina nu se face dupa astii-felii de omeni alta nemica. daca a muritii cine-va In tara straina sau In vre-unu rSsboiii. dar iar de nasi nu (4).Cine m'o facutu catana Nu-sî mal dee de pomana. BrasovO 1891. este datina de a i se face unii stalpU^ care la sese saptamâni (40 de (Jile) se Îmbraca cu o ile ori cu o camesa. dupa cum a tostii barbatii orî femee. Ca pomana elâ sl-a data. Nici la gr6pa cine-la duce. p. adica tote ceremoniile înmormîntaril. Doine si strigaturi culese din gura soldatilor^ români din tara Ardduluî. Trecendii acuma dela datinele si credintele Românilorii. Nice lemnâ uscata de cruce. fara numai parastas A si comandare Qd^xi prasnicH. Când la câmpii m'orO suturatâ. care sa facutii pentru asezarea sufletului.

Sau în epistola sa catra Ariadne: «Sufletulii nefericitii va merge In borile straine. publ. (2) Corn. (4) Corn. SimQ. si urm. VI. de o vointa extraordinara a t)eilorii. lib. op cit. v. StancHCu.* adica: despre morti h^ nu vorbesci nemicâ reu. Simonfl. atunci acelu sulletu trebue sa ratacescâ mai nainte cel ti putinu o suta de ani pe cai strlnibe. si daca si trece. Viena 1866 Nro 72. Daca se scia ca ci ne. : Ncc ripas datur horrendas et rauca fluenta . Pompiliâ.Bomanil. p. Romanii aveaii datina a face totusi unii (1) D. nimenul nu este permisa a mal 4ice ce-va rSâ de morti. adica în patru corne. câ sufîetulu unui omit «tîngropata nu pote trece la locurile de odihna.>i hi^'t\AH Oîfiulâ morâ liOinaniî vorMau t^«ru-deaunacucelu mai mare respecta ^i cu pietate. de d-la T. de d-la Rom. 325. pâna când ajungea la o apa sau lacu.va a murita In locii strainii. Iata ce ne spune In privinta acesta renumitulu poetu Virgiliu: tfNicI nu-I este permisu a-i trece peste tngrozitore termuri si peste aceste riuri bubuitore mai nainte de a se fî odihnitâ osele lorii tn pamlntu . cea mal mare grija de înmormîntare. dupa principiile lorii pagâne.h feau: v^f#f morta'a nilul n/si ht-ne. Insa corpulii lui nu se afla nicairi. 331: «Odata ce more cine-va. (1) M. 3. Mal departe credeau Romanii. aveaii ca si Românii de astacjii. stramosii nostri. iji sufîetulu mortului trebuia sa treca peste acesta apa ca sa pota ajunge la locuinta de odihna. pe locuri necunoscute. Cântece pop. ce se nuniia #S<//x. I. in o Albina» an. ca nu cum-va sa tragi asupra ta mania peiloru. astu-felu ratâcescu In timpu de o suta de ani si sboru Imprejurulu acestora tarmuri.» (3). prin urmare nici nu se putea îngropa a casa. ^i p'*»te ca de i"»e acestu timpu datezâ «?i proverbulu latinescu: '^^/^ mortuls nutl^n*^^ aut niliil. (3) Crtetatâ=o pane în forma crucii. daca nu potT a dllce de bine. parendu-li-se m6rtea.» (2) Aeneid. care proverbu de altu-mintrelea fe'a pdstratu ffi In unele pârti locuite de Români (1-. si numai dupa aceea vinii sa vada lacurile multti dorite» (2).

-!:1 mai bucun-s^u. caci precum credeaii Romanii ca sufletulii celui nelngropatii ratacesce. v. Despre unii astu-felu de mormlntii desertu numitii tiimuhis inanis vorbesce Virgiliu astu-felu: «Atunci am asezatii lui Rhoetus unii mormlntii desertii pe termurî si am chiematii de trei ori cu voce tare spiritulu repausatii!» (1) Si daca osemintele mortului mai târdiii se aflaii din Întâmplare neîngropate.r. ij. Centum errant annos. cu osele si cu capulii nelngropatti. Turn demum admissi stanaque exoptata revisunt. Injecto ter pul vere curas. (8) Spiritus infelix perigrinas ibit in auras. 357 mormîntu desertft pentru dtnsulu. atunci ei aruncaii câte o mâna de pamlntii peste dlnsele. si dupa ce vei arunca peste mine de trei ori cu pamlntii. si credeaii ca daca cine-va a Intrelasatii acesta. lib. At tu nauta vagae ne parce malignus arenae Ossibus et capici inhumato Particulam dare. . asa credii si adî Românii. VI. 1. asa credii si Românii nu numai despre sufletele celorii nelngropatî. Temerea cea mai mare a stramosilorii nostri era: sa nu mora unde-va în atare apa. quam sedibus ossa quierunt. pleca» (2). si precum tineaii ci de celii mai mare pScatCi de a nu arunca pe corpurile aflate pamlnlu.. . fara nici o ceremonie maî însemnata. (1) Aeneid. Tumulus inanis alu UomanilorO corespunde In câtu-va cu sniamSnuhl saii sniametulâ la Români. volitantique haec littora circum. Asa ne spune Horatiu In privinta acesta urmatorele: «Si tu luntrasule nu te arata nelnduratu lata cu tSrlna spulburatore.e aista destilâ de apriaîu ^iKidiu: . e.deci: martea tn ap4y prec-^rn ni o fep. 22. de unde corpulii nu s ar pute scote si îngropa. ca e cea mai mare nefericire pentru acela care nu arunca nemicâ pe sniamfinii. Da-le ce li se cuvine. ci si a celorii sinucisl.«sea*^j o p*:rr*iaâ cu rr. 33. a facutii celii maî mare pficatii. precum e d.Transportare prius. et magna manes ter voce vocavi. 505: Tune e«romet tumulum Rhoeto in littore inanem Constitui. marea. (2) Od.

Dar pentru aceea. cit. ferrove cadenlera In Holita rnoriens ponere corpus humo: Kt nmndare hiiin aliqua et sperare sepulcrum Kt nori aerjiiorei« piscibus esse cibum i'i) M lUiunud. spre a scapa de morte pre ceî viî. multi insi. apuca unu colacu.si uni felu de m-rte larâ rn^li Sc«j*. I.I 71 rifxd&jduerice Ia mormintu inmormintare. atund. fie de orl-ce sexu.stâ ln... dupa ce sa datu drumulu secriulul tn gropa. pentru ce liomanîi pagânî.» de unde usoru fUs pote e^tplica. htud. cit. Pentru ca se temeaO ca nu cum-va In lip$a mormlntului sâ r&mâna nelngropatl ^2. 369 XXVI. K-.te o deo^. F^Ht ftljfjuid tatove «uo. si demândâce-va la al ^.«Xarn frcâ de rn'^r-te. l \l t»U Nofi l(. fratele sau sora copilului mortu se scobora In gropa pe secriu.'ti'rn6 de naufnii:/j.. Chipulu cum se sfeversesce acesta fratie este urmatorului la tinterimâ. ÎNFRATIREA Daca Intr o familie se 'ntempla de moru doi copii unulâ dupa altulu. crs. mor» niihi inunus erit. XK nu Intrelasa de a-^l face Înca pana ce sunt In viata secriulu sau sâiasulu In care aO Ha fie Inmormlntatî. p. cu acela^ cu care are sa se prinda frate de cruce.<:iIorfl de mare. nu numai avutii. I>a liomanl datina din urma provine numai forte sporadica. însa sa fie lunatica (1). No. unulu cu o mâna si celu- . ^i m '«rtea LtJ va fi unu daru. 208. «AlbiiiA» ar». genus est miserabile lethi? lic/nite uaufrn'/mm. dupa cum am vCrJutO si mai busu In cap. Bojînca. «1. (\) Thni Uh.bire ori de cade ciae-va prin m«I»rte na^J^alâ »»arj fierfl ri p-jne tnjpulu murinda cavenilâ. ci ti Hâracii î«-î gîjtiau gropa Incâ In viata. 55. iara nu dfsviTie rnâncorea pe«. op. unulu din copiii rSmasI se prinde frate de crace cu unii altulu din alta familie.thurn tiriu'O. iar celu-laltu copilu îlu radica din gropa si punenduse fata 'n fafa. In locu de gropa.

dupa aceea se saruta si astu-felu se facu fratî de criu)e. si astQ-felQ se facd Cifrati de erucey). VIII. cit. an. 13. se facea o gropa si în- . 360 Fratele mortului lunaticii se pune în fiare si se prinde apoi frate de cruce cu unu altulu. in partile dela munte se sapa într'o stânca o cruce. (l) Burada. 39 40. Poesil populare. se face comandarea. Columna lui TraianCî. apoi îsi facfi la mâna drepta o taetura. venia preotulu si se aducea una sau mai multe 01 si berbeci. si amesteca sângele lord. In vechime se lacea comandarea. prasnîcil sau pomana. mal este Înca obiceiulu a se prinde frate de cruce astu-felu: (1) Adica in aceeasi luna nascuta. asezându-se pe marginea mqrmlntuluî si rupendu o furca de strînsu fenu. fratele de cruce cu sora de cruce nu se potu lua nici odata tn casatorie (2). BucurescI 1878. 5 11 . pag. Inmorm. In judetulu Oltu. pe care ceî ce vord sa se prinda fratî de cruce o saruta. p. Inmorm. numita allmintrelea si comanda. când a doua (Ji avea a se Inmormtnta repausatulu. p.361 - XXVII. 40 : «ObiceiulCi de a se prinde frate de cruce nu se face numai la mormintâ.laltu cu alta si-Iu frângu In doua . (2) Burada. p. 39 40. COMANDAREA Dupa ce sau întorsu toti petrecStorii dela tinterimu si dupa ce sa sp6latu fie-care In chipulu cum s'a arfitalu în capitululu XXIV. lon^nu. Alecsandri. op. t II. Amendol fratii acestia se privescu ca si cum aru fi frati buni. pag. BucurescI 1866. asemenea si V. . pre care unulu o apuca de unu cracu iar cela-laltu de altulu (1). Acesta datina veche iî l^ga a-sl da vidta unulQ pentru altulQ.» Vecjî si HasdeQ. maî cu sema negri . mai alesu In Moldova^ In urmatorulu modu: «De cu sera.

ale Rom. 154. (3) Op. punendu sa curga sângele în gropa facuta înadinsu pentru acesta. 43 44. le lipia luminari de cera prin corne. Bucatele cele mal obicinuite în Moldova. le citea o rugaciune si apoi venindu renduitiî le taia. le întorna catra apusu. galusce. Gropa acesta se numia din vechime aaratU. Alecsandri: Poesil pop. plachil. Lambrior ne spune în privinta acesta urmatorele: a Comandarea se pregatesce anca pe unele locuri In chipulu urmatoru: In spre ^iua Inmormlntaril se aducu In ograda mal multe ol sau berbeci^ mal cu sema negrit si dupa ce au râsaritu stelele. pe urma omenii le taie pe marginea gropel ca sa se scurga sângele într'lnsa. 6. dupa cum ÎI ajunge capulu. sarmale. luându. (1) V. de unde a rfimasu apoi proverbulu: <c a datu pielea popii» ^ adica a muritu. . p. înainte de a h6. borsu de pas6re.: «Acesta obiceid de a vfirsa o parte din bautura pâna a nu duce paharul Ci la gura libatie se face pentru ca sa alunge nalucile mortilorfl ce sbonl prin lume si se amesteca în faptele omenilorCi. 362 fie-care. si preotulâ le cetesce o rugaciune. carora li se împafU^ ^^^ ânlâi câte unii colacii si o luminare. La masa punendu-se si dându-li-se câte o cupa de vinii. varsa putinu vinii din pahare si apoi (JicQ : (nsa'î fie tSma usora reposatulul^'Q si altele.torcendu vitele catra apusu. BucurescT 1866. si apoi. p. iar carnurile se faceau bucate si se ospatau cu dlnsele petrecetoril. Inmorm. se facu bucate pentru comandare. Nota dela p. diferite fripturi sau si alte bucate. numita i(iara. facu o gropa. lipindil luminarile aprinse de cornele dobitoceloru aduse. varsa putinu pe pamlntu (1).Ji Preotului se da capulu si pielea oiloru sau a berbeciloru. rSsarite fiindu acum stelele. carne cu perje. A. ce se facu la comandare. iara din carnurile dobitoceloru junghiate astu-felu.j> Capulu si pielea vitei taiate se da preotului. In unele parti din Moldova se face comandarea si astazi mal totu asa cum se facea ea si In timpurile vechi. si cu renduela acesta Indesându paharele. Toti petrecfetoril se punu la masa mângâindu pre rudele mortului cu vorbele : «cd a^sa-î lumea acesta trecâtârcj si ca în curenda saU mal tar^iU ne vine rendulU si nouS)) (3).» (2) Burada. (ji^c^^du: iitiford 8d fie tSrna reposatîduîJ> (2). de unde chiar când sa pierdutu obiceiulu acesta. cari ÎI placeau repausatulul fiindu în viata. a rSmasu vorba: aaU data pielea popii ^y> adica: a muritu. sunt: zama cu tocmagi. cit.

-Ins6ra-te Dumnia-ta Sa vedQ pe cine-î lua. Dumnecjieii sa-tl iaca casa. se pune acuma la comandare (2). dupa cum sa aratata mat sus tn capitululu XXIV. In unele locuri. . tocmai ca si cel din Moldova.363 mat uita rudele din suparare. aveau si Bomanil din Bticovina datina. . Mal de multu. când muria . Sa merga si eu la o pomana Si sa-ml dee-una colacelu Sa'l fie de sufietela. Mat tota procedura comandarii Românilorii din Moldova^ ni-o Infatisaza si urmatorea doina: Frunza verde bobu si linte. De-I lua-o grozaviâra Dumnezeii sa tî-o omora Si sa-î faci o mesisdra. Si sa'i gusta din coliviâra Sa t^da dnlce-î ori amarat Si sa bema din garafiora Sa-} fie tarna usora^ Ca doue petre de mora (3) . Mâri6râ iara minte. unde nu este datina a se pune pomulu Ia mormlntâ. Mâritâ-te sa me'nsorâ Ga sa nuti ma! moru de dorâ. iar petrecStoril se Inveselescu de-a binele» (1). De-Î lua una ca mine Dumnecjeii sa-tl dee bine . De-I lua-o mal frum6sa. dupa cum spunu batrânii.

No. 37. (2j Burada. datina acesta nu mal esista nicairî în Bucovina. sau si alta vita buna (1) Lambrior. Cântece moldovenesc!. iara pielea vitei taiate cu corne cu totu o da preotului functionarii peste mormlntulii repausatulul. In unele locuri Insa era datina de a pune pielea vitei taiate sub piciorele preotului dupa înmormîntarea mortului si anume când se adunau omenii la comandare. se aseza acolo. 154. duceoii din (1) VedI despre acesta si S. 147 364 de mâncatu. cit.. ci pretutindene la toti Românii. dupa ce preotulu sigila mormîntulu. 43. Astâdî. rom. XIII. Sevastosa. dupa câtu suntemii Informati. si cu carnea acestora facea apoi comandare sau prasnicil. d-lii los. p. are sa mora (1). prin acesta. îa «Familia» an. ci totii-odata si prin variantele acestui proverbii: amal ca era sa dee pîdea popii y> = mal ca era sa morâ. op. Olariii. Starea materiala nu le mal permite Românilorii sa faca multa cheltuela. dupa ce binecuvtnta masa. câtii a muritu. (3) El. p. Buda-Pesta 1877. când se cumendaii tfiraniî. Afara de acesta si interesulii pentru pastrarea datinelorii strabune tn multe locuri sa pierdutii mal cu totulii. Durada. si care însemna atâta. Aducerea aminte despre acesta datina strabuna Insa sa pastratii pâna si'n ^i^^ ^^ asta4l nu numai prin proverbulii aa datu pielea popil^y> care este forte usitatii în Bucovina. ne scrie urmatorele: «In copilaria mea. 433. De corne lipia o lumina aprinsa de cera si punea si unu colacii. învfitatoru în Domanii. nemurile celui mortu înainte de Inmormîntare taiau unu berbece. Inmorm. Inmorm. lasT 1888. Loculu preotului. 45. ((câtil pe ce de n'a datu pielea popiln = câtii pe ce de n'a muritii. Proverbe pop. In vechime datina acesta trebue sa fi fostii forte raspândita nu numai la | Românii din Bucovina si Moldova. Marian. p. Cu privire la Românii din BanatU. *p. Pe unele locuri învârtia tmprejurulu cornelorii si matele vitei taiate. si elii. p. publ. o oie. aare sa dee pielea popiî» =: nare scapare. 365 . o vaca. unii bou. FI. era mal dinainte designatii.cine-va.

iar daca o timpii de vara si odaile sunt mici. dupa putinta.pieile oiloru. cari amintescti pre cei patru evangelisti. poftoscii înca în tinterimii fiindii o parte dintre petrecfitori ca sa vie la prasnicii. spre esemplu uniî omu s'a cumendatUf dar elu comite multe fara-de-legî. o iea de regula cu sine si o duce acasa. atunci adese-ori asternii o masa mare afara în ograda. Dupa ce au ocupatu acuma locurile. La mijloculii mesei se punii. iar când o stârsesce. n^murile acestuia. unde a statii mortulii. se apuca de graba si asternii una sau mai multe mese atâtii în odaia. unu vitelii saii o juninca. Dupa ce s a înmormîntatii acuma mortulii. femeile ce rSmânu acasa. fie-care insu stinge lumina si strângend'o d'impreuna cu colaculu. astii-felii ca sa formeze o cruce. maturândQ si grijindii cum se cuvine casa. se as^za cu totii la masa. dupa cum am arStatft mai sus. ci si pe cei-lal0 morti din familia respectiva. . 366 Adunându-se cei poftiti.y> E dreptii ca si'n (Jiua de acji ori de câte ori se face vre-o comandare totu-deauna se taie o oie. atunci satenii cjicu despre elu ca în zadara a datil pielea popa. câte o lumina de cera. ce le taiau pentru pomana^ câte o piele popii. unii berbece. Asemenea se lipesce si de paretii odaii. cari au repausatu mai de nainte. si apoi se pune fie-care pe loculfl sSu. In multe locuri am observatii ca la capetele precum si pe de laturile mesei se mai lipescii înca câte o lumina separata. pe marginile mesei. iar dupa ce Încheie ectenia binecuvinteza masa. preotulu tamâindu casa si masa. In multe locuri am observatii ca colacii si luminile nu se Însira. Ge-care pe locuia ce i se indica de catra cel de casa. câtii si în cele-lalte odai. maî multe feluri de bucate. dar nimferui nu-î trece prin minte ca pielea vitei respective sa o dee preotului. Când Începe preotulu ectenia se aprindu luminile lipite de colacu. în care a statii mortulii. Astazi însa datina acesta a Incetatu cu totulu si numai proverbulu se pastreza în gura poporului si'n maî multe întelesuri. ci fîe-care o pastreza pentru sine. In timpulii de fata se face comandarea sau prasniculu în cele mai multe parti din Bucovina 'astu-felâ : Cum sa scosii mortulii din casa si s'aii pornitu cu dlnsulii la biserica. amintindu In decursulu ei nu numai pre celii de curendu mortu. si despre acela dicu satenii ca voesce sa dea popii pielea. iar jurii împrejurulii mes^i câte unu colacii de care se lipesce si o lumina de cera. la unii locii patru lumini. face ectenia mortiloru. iara allulu zace greu bolnavii.

care nu-lu mai poti afla. caci cum nu se tntorce mortulu dela mormlntu. raru când Insa feciorii si cu atâtii mai putinii fetele cele mari. iar când II va fi mal calda ca-lu va stropi si recori de arsita cea mare. . Ostrita. cu deosebire cel mai bâtrâni si copiii cei mici. Daca la casa celui ce face prasnicu sar întimpla sa nu se afle nici unu cocosu sau gaina de Intrecutu.^ece suflete de-o data. Totu atunci.i> si totQ asa pe rendu pâna ce dafi fie-caruia mesanu câte unu colacu si o lumina. iar dupa ce a sflrsitu preotulu panachida. Dela acosta datina forte raspândita in Bucovina se vede ca s'a nascuta cu timpulu ticaia: add-î colacii si luminarer^y care se diice despre unu lucru Imprumutatu.ci se pastr^za unde-va Intr unu ungheriu. In multe comune din Bucovina^ atâta dincoce câtu si dincolo de Prutii. Horecea si altele. care e menitu^ nu ca sa-Iu manânce la starea locului.j> Iar celO îmbiatii. nici celii pierdutii nu-l\i vei mal afla. care trebue s o îndure sufletulu în calfitoria sa cea Îndelungata si ostenitore (1). apoi cumpara si de ar li sa faca comandare chiar si pentru (. saii despre unulii pîerdutu. si parte ca-lu va ap6ra prin cântarea sa. apoi din coliva si aceea din cele-lalte bucate ce se afla pe masa. ci sa-lâ iee cu sine acasa. (jiicendu In acelasi timpii: apoftimU de suflettdU Iul N. 367 ~ Dinaintea preotului. De aice se vede ca sa nascutii apoi si dicala: Fata mare 'n comandare Nici colacii nici luminare. IncepA cu totii a gusta din pausU. Dupa ce s panachida mal ântâi abia dupa au asezatu acuma la masa si preotulâ a facutii si a amintitii pre toti mortii. ce nu-lu mai poti capfeta Indferfeptii. sau când se pornesce acasa. trebue numai decât sa caute atâtea gaini sau cela putinu atâtia pul ca sa le dee preotului de sufletulu celui repausatu. se pune pe lânga mâncarile Îndatinate Înca si o gaina sau unu cocosu fripta. crecjiendâ cSl gaina fripta are 3 o vada mortulu In cea-lalta lume. precum în Bolanu. de spiritele cele necurate ce arii voi sa se apropie de dlnsulu. daca a mal râmasii. Când sembie ospetii sa cinstesca li se spune: npoflimik da saii cinstesce de bine de sufletuLU lui N. parte ca-lu va conduce pâna la raiu. asa si lucrulu Împrumutatii nu ti se va mal Intorce. Mahala. Asta mal cu sema în satele amintite mal sus de peste Prutii (2). i se mai da preotului înca si o gaina vie sau unu cocosa viu de sufletulu celui repausatfi. mal alesu daca e cocosu. La fie-care comandare ieaii parte mal cu sema cei Însurati. nomurile repausatului ieau câte unu colacu si o lumina aprinsa si le daâ fie-caruia In mâna. iar cea vie^ care Înainte de a se da seuda si se spala bine pe piclore ci^ apa curata. fi a luî N.

A treia (jii dupa înmormîntare se face sfintirea apel. precum buna-ora în Badeutu. pe lânga colacâ si lumînare. în decursulu careia se amintescu totî cel de casa si care se 'nchee cu aDumnedeil sa le înmult&cd aniUn apoî Îsi iea fie-care colaculu si lumina si se ducu pe acasa. corn. Prin urmare în decursulu celoru dou6 ^We ce urmeza nemijlocitii dupa înmormîntare. trebue numai decât sa se unga si varuesca tota casa. Afara de cele arfitato pâna acuma mal e de însemnata înca si aceea. Iar dupa ce au ospStatu cu totii. în unele locuri. si dupa aceea se da apoi masa. De aceea toti pareti! unde sa Intemplatu mortea unul omu. apoî la sese s6pt6mânî. la nou6. Multi insi credu ca 3I6rtea sau. care capata ca plata unu colacelu. precum: Boianu. care se face pentru ca sa pota trece mortulâ în cealalta lume. se mal adaoge înca si unu vasu (1) Corn de d-lfl V. stnd. gimn : «daca nu se face pratnicU a treia 4i nu pdte sa traca sufletulu în cea-lalta lume. de Const. (2) Com. Mahala. rfispunde: uDumnedeU prim^ca!j> (1) Corn. la treî ani. sunt stropiti si unsi cu sânge de alu acestuia. de G. dupa cum spunâ unii. si Ionic& ald iul lordachi IsacQ. de G. la septe. de Ionica alil lui lordachi Isacd si a celorA din Funduld-Moldovel. la unu anu.» 369 de lutu sau de stecla^ care se da plinu cu apa sau vinu ospetiloru ta mâaa amintindu la fîe-care dare pre unulu dintre repausatil familiei. ca sa se acopere petele cele de sânge. Merchest. ArchangelulH trebue sa se lupte adeseori forte multii cu omulu pâna ce-I taie capulii si-I scote sufletulu din trupu. (2) Cred. din DoianA si Mahala. ci si mai pe urma si anume: a treia si a noua cjii dupa înmormîntare. corn. Ilorecea. Iar ungerea si varuirea acesta o îngrijesce de comunu o femee straina. Tomoiag&. 368 Astu-felu dureza comandarea ca la o ora sau si mal bine. TomoiagA. Ostrita.primindii si cinstindiî. se stropesce tota casa. se scola dela masa^ preotula face ectenia pentru cel vii. Tomoiaga. si la dol-spre-cjlece ani (l). La acesta masa. TurturânA. o lumina si o bucata de pânza (2). Rom. . ca în unele sate din Bticovina si cu deosebire în cele de pe malurile Prutului. se face prasnicu nu numai în ^iua înmormîntariî.

aii în ambele locuri. nepotii saii altii nemii anume ca sa nu treca averea în mâni de totii straine (2). unde se face parastasU pentru celu repausatu dimpreuna cu care se pomenescii si ceMaltî repausati al familiei . de d-la Av. Sofiindii preotulii. adeca pomana saii comandarea se face aii numai în curtea bisericii. si apoi se da masa (1). Pentru sufletulu mortiloru so mal face înca si soboru la biserica. stropesce casa precum si tote acareturile de pe lân^^a acesta. totu din Moldova. iar masa. e datina ca a mua ^i dupa tnmormtntare sa se faca o leca de pomenire sau prasnicu ca si 'n Bucovina. Ceî maî avuti adeseori împartescâ la ocasiunea acesta si câte unii mielii.OspetiI sunt obligati a be din vasu macaru cis-ce-va înainte de ce prindu a osp&ta. radicândii în acelasî timpii si pomulii dimpreuna cu pomenele. si totii asa pâna la anulii alii doî-spre-decelea (1). 24 370 In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Malini Baia. B&utura acesta e menita pentru ceî repausatî. RadasenI si altele din judetulu Sucevei. pentru care se face pomenirea. La ocasiunea acesta se chiama preotulu de face mal ântâl sfintirea apel celei mici si stropesce casa. (2) Com. facendu-1 atunci si veclnica pomenire. de d-lil V. dar de comunii numai la vre-unii fînu. la nou6 si la dou6-4ecl de (jli'®^ ^^^ la patru-diecl de ^ile se chiama preotulu de-î radica panaghia. aii numai acasa. face sfintirea casei. la jumState de anu. In diua prasniculul^ care se face la unii anii dupa repausare. e datina în cele mai multe comune din Bucovina de a se duce maî ântâî unii pomii si pomene la biserica. MacovciQ. Totii acesta se repetesce la nouS cjiile si la sese saptamâni ale aceluiasi anii. U Bom&nl. daca ceî ce o facti sunt omeni avuti. apoi cânta panachida si pomenesce pe totî ceî repausati. oie. se face masa pentru pomenirea sufletului celui repausatu la trei. In alte comune. Inmorm. (1) Com. precum si 'n anii urmatori. Adeseori însa ceî avuti chiama pe preotulii acasa. saii numaî sfintirea apei celeî micî. preotu. ale caroru suflete ardu nerescumpfirate în Intunericulu din cea-lalta lume. la trei luni. la noua luni si . apoi la unii anii dupa repausare. Marianii. TurturdnQ. vitea saii vaca de sufletulii celuî repausatii. La masa se 'mpartesce celorii presentî câte unii colacii si o luminare.

în fine. olo sau blide. caci atunci sufletulu respectivului în . si numai rare ori în case. 156. si venindâ omenii se punu la masa. Poporulu' însa crede ca e forte bine ca comandarea sa se faca cu pomisorl. si apoi când cânta preotulii: aimde umbreza darulu teU Mi- (1) Dict. op. la trei (jiile dupa înmormîntare se face coliva la biserica. De cum-va comandarea e cu colacii. turte. Împarte meseniloru dupa ospfetare câte unu colacelu sau o bucata de pane si o lumina de cera. care se da apoi preotiloru (2). p. cari de obiceiii sunt supa de taeteî si friptura. se împartescu mai ântâi acestea. în alte parti totu din Moldova. In curte Incependu dela masa si pâna la porla sau si mal departe In strada. numite panachida. covrigi. (3) Lambrior. In districtulu Nasaudulul comandarea se face de regula afara. cit. pe lânga bucatele ce se afla. (. Inmorm. se presara pae si pe ele se aseza o pânza alba. când se scote si coliva la mormîntu. hendu si mâncândii din abundanta si dicendu: a Dumnetjeil sa-lU iertey> si aDumnedeU sa primesca)y. 52. josu la pamtntu si dupa ce au ospâtatu li se da câte unu colacelu si o luminare de cera galbâna. facute în deosebite rSstimpurî. 371 cJiaile orchanghele^j> toti mesenii salta si legana colaculâ cu copaculu. pe car! se punu strachini cu bucate. comândula se face astii-felii: se pune masa. iar când e cu cofe se mal pune înca si putina apa.j[iccndu-se ca asta cu tSrina în gurdn (3). Când comandarea e cu vase. p. de Marîuca Nistoru din Malini. Fie omulu câtu de neavutu. se pune unii colacii mare în care se împlânta unii copacelii încarcatii cu mere. atunci se mal pune si unu colacu si luminita de cera. cofe. comandarea se numesce nsaracusta^ . prune si nuci. Tote aceste pomeniri. asemenea la 9.la anulu. colaci si praznicu. In Transilvania si anume în comunele de prin prejurulii orasului Sibiiii. iar feteloru bisericescl Înca si câte o naframa (1). » (2) Burada. si dupa aceea începe ospStulti. Totu în Transilvania^ si anume In tinutulu Fagarasului. pomisorl sau vase ca d. si Anita Pletosa din Radasenî. la 21 si la 40 de dile se face coliva. si mare multii e cainatu acela^ caruia nu i s'aQ purtatii grijile. se chiama griji. unde sta de manânca preotulii si cu fruntasii. e. iar daca e ploie în suri.

pomene.gradina ralului înca se va desfata. 372 daca e nu are lorii. 44 45. adica a doua di dupa înmormlntare. de d-lu Rom. asa si la cele urmatore. daca e mortu barbatulii. si în partile Almajuluî. atunci se facu de catra alte (1). Despre pausu. se face prasnicu saii comândii nu numai nemijlocitii dupa înmormtntare. Prilipetu. sburându ca si o pasfere dintr'unu pomu într'altulu. Si precum la comandulii primii. (2) Corn. se facii colaceî si se pune unu prândii de bucate. Comandarea precum si cele-lalte pomeniri se facii din partea mueril. la care sunt Invitati maî sema ceî maî de aprope si veciniî (2). de d-lG T. colacu. Inxnorm. se crede ca dându-se de acestea în acesta lume de sufletulu celui repausatu. Simonu. care pomenire se numesce in unele locuri aprândulii cela. se împodobesce frumosii cu flori unii bfttiS. SimQ. nicî când aluatii acru (3). Simona. nemuri morta niuerea. (1) Corn. care se numesce afestanen si care corespunde pomenirii de a treia di la Românii bucovineni. apoi la sese sSptSmânî. se stinge luminarea si se pune bfitulii pe unii scaunu lânga masa. ci si maî pe urma. de sese septemânl^n si în urma la unâ anii. atunci rcspectivulu mortii le va ave în cea-lalta lume. Ca si'n Bucovina. (3) Com. E prea bine sciutii ca Româncele de pretutindene cocu pânea precum si alte copturi cu aluatu. Georgescu si d-lu T. pre care îl ii prepara ele singure si din aluatii de acesta pastreza ele apoî si pentru alte copturi Dela pânea mortului însa. înainte de a se aseza glota la masa si de a binecuvînta preotulu bucatele de pe ea. adica dela pânea ce se coce pentru pomenirea celui mortii. atunci pomenirile acestea se facu de catra fiiî iar daca si acestia lipsescti. pe care se încolacesce o luminare de cera galbftna si sta aprinsa câtii cetesce preotulu rugaciunea mesei. sad din partea barbatului (1) Burada. iar claca barbatulu sau muerea morta sotii. nu lasa. p. . totii asa si'n Transilvania. In BanatUj si anume în comunele Barjovicii. de d-lG I. maî alesii celea din Transilvania. tinendu astu-felii loculii mortuluî (4). apoî asezendu-se cu totiî la masa.

e) la jumatate de anu. pere. ci totu-deauna sa se faca cu o di mal nainte. f) la unii anu si g) la serbarea patronului casei. de dlQ losifa Olari a 374 iTiari ne ducu colivele la biserica si punendu-se Ia unu locu ceteace preotulu rugaciunea îndatinata peste ele^ iar prin cornunde t^ranescl me«^e preotulu din casa tn casa de sGntesce coliva Cu acesta ocasxune. p. Când se pune coliva sacrificiii mortilorii. înfingendii în grâu pe de-asupra falii simetrice de mere. pomenele mortiloru se facu de regula: q) dupa înmormlntare. c) Ia dou6-decI de cjile. Asemenea cauta colacaritele cu mare luare de sema ca nemica sa nu puie la masa cu pareche. La tote pomenele acestea se cauta ca nicî când sa nu treca timpulii. apoi st. dupa aceea mortului. ci totu-deauna fara pareche. în orase mai (1) Com. prinde cu mâna preotulu Împreuna cu casnicii <ji c^iusângenil. atunci în cele mal multe parti din Ba^iatU se face si se pune si acoliva)). Vitele destinate pentru pomana mortului se spala niaî ântâi cu apa curata pe piciore. ce aii repausatii mai nainte. ca si'n cele-lalte parti locuite de Români. care consta. când se face rugaciunea de sacrificiu. pomana ce se da de sufletulu celui repausatii. se numesce maî ântâi luî Dumne(Jeii. din grâii fiertii^ pusii pe unii taierii si mestecatii pe alocurea cu miere de stupii.(4) Burada. afara de-lu manânca copiii. Archangelîy adica mortii. apoi se ocolescii cu tamâe aprinsa pe carbuni si abia dupa aceea se junghie. b) la nona clile^ când se scote prâmJisQnda. Inmorm. gulâi etc . câtii si de sufletulii celorii-lalti morti. 373 Totu tn Banata^ precum In tinutulu Oraviteî. chemati la serbarea patronului. care grâii sfintitii prin rugaciunile preotului se împarte apoi atâtii de sufletulii mortului nu de multii repausatii. apoi unde sunt multi adunati si nu Încapu toti a tine cu mâna nemijlocita de . La fie-care masa. de coliva si radicandVj In su9 reciteza rugaciunea. si la urma talharilora^ sub cari se'ntelegii spiritele cele rele ce staii In calea repausatului în cea-lalta lume voindii a-î lua sufletulu si a-lij duce cu dlnsele în iadu (1). 45 46. d) la patru-cjiecî de (Jile. Pâna chiar si olele dela focii cauta sa fîe fara pareche. Când se serbeza pati-ontilu casei.

si apoi pornescu mortulu la biserica . si acuma datina ca comandarea sau prasniculu sa se faca nemijlocilu dupa ce sa scosii mortulu din casa. 141. maî e Înca si acea datina. . petrecatoriî se ntorcu tn casa. se asterne masa In oasa. lasa mortulu In casa si asternu masa afara. In unele locuri. In comunele. înainte de a gusta din bucate. «Când se Implinescu sese saptamâni dela Îngroparea celui mortu. câte unti colacii si o lumina (2). (3). Înca si câte o cofa sau cana plina cu apa saii cu lapte. când cosciugulu sa ispravitu si mortulu cu cele necesare a fostu asezata In elu . iar daca e vara. Stanescu. maî alesu cu privire la Românii din comuna Zanoga: «Când totulu sa gatitii. Brasovu 1881. se punu la masa. ca pe câtu timpu dureza masa se aprindu pe pareti! odaii. . când II va fi sete. In unele locuri. judetulu Suc6va. de Mariuca NistorG din Malini. In frunte cu preotulu functionara. când pâinile aâ fostu copte si mâncarile gatite. atâtu din Bucovinay câtu si din cele-lalle t£ri locuite de Români. de unde bea (1). tuturoru celoru de fata se împartCi basmale. atunci se tntindu mesele In casa sau afara din casa. se face a doua pomana. despre carî ni-î vorba. daca este timpu frumosii si cu totii manânca. Calindaria pe an. (2) Dict. rugânduse pentru ertarea p6cateloru mortului. capfefa fîe-care. In unele comune din Moldova. precum buna-ora In Baia. când preotii au ispravitu a ceti stâlpii^ daca este unu omfi batrâna. care face mai ântâî ectenia mortilorii si radica pomulii cu pomenele. Preotii stau tn capulu mesei. cari sunt forte reslatite. mal alesu In satele. p. care (1) Sim. daca e ierna scotu mortulu In tinda si asternfl masa In casa. numa! doua lumini si anume: una deasupra useî si alta la icone (2). Cum sa scosu adeca mortulu afara. apoi urm^za cei-laltl aranjati dupa batrânete sau dupa cinstea de care se bucura la sateni. ca si la comandarile ce se Iacii dupa Inmormlntare. In Tera-Bomândscay scrie d-lu D. unde a statu mortulu. luminari. si abia dupa aceea pornescu cu mortulu la gropa. la care se aseza apoi toti petrecfetoriî. manânca si beau. cel de dinapoi punu mâna pe um&rulu celoru dinainte si astii'felu se Impartasescu si el de binecuvlntarea sacrificiului aduBu mortilorii (l). Mangiuca.coliva. 1882. . 375 / tnsemneza ca sutletulu repausatului sa aiba pe cea-lalta lume. Dupa ce iesu preotii dela . a fostu si mai este Înca ici-colea. «Sculându-se dela masa.

despre care am vorbitii pâna aice. ni. gimn. (3) Op. . la unu anii. Stanescu. 327. unde totulu este aranjatu. sarindarele sau sdlindarele si sarcoustele sau saraciistele^ cari se pldtescU respective se porta asemenea pentru pomenirea si îertarca pfecateloru celoru repausatî. Bucurescî. ca semnu de binecuvlntare.va da ceva de pomana. dupa ce more omulii. la trei si fara sovaire la septe. Parastasele. iar preotulii cetesce rugaciunile cuvenite (3). (1) I. cit. p. (t) Com. când e permisii a se desgropa mortulu . » (4). pentru ca se dice ca tiganulu îi iea mirulu si botezulu si-Iu arunca în iadu . 329.biserica sunt chiemati de capulu familiei la casa lui. 324. «Preotii slobodu pomana si totu-odata sunt tinuti forte multii ca sa guste. op. sa (iica ca î-a facutii ca la unu crestinii. Negoescu. p. 376 Totu In Tera-Românescd maî esista înca si urmatorea datina si credinta: ((Când cine. o lumînare. în «Lumina pentru toti» an. 475. de TitCL Zaharescu. c(De asemenea se face pomana la sese luni. St. vinii si tamâe. în unele partî din Moldova. care pomenire se face de regula numai în biserica. (4) D. . atâtu In decui^ulu comandarii catu si de alta-data la unu tiganu^ trebue sa dea cu piciorulu tn pamintu daca«i da In mâna. op. nou6 covrigi. si acesta ca pamlntulii sa fie martorii oculara la pomana facuta tiganului. lontînu. 46 : . p. cit. caci altfelu crestinulu ramâne mahnitu. 328. p.. se porta patru-tjecî de ^ile de-a rendulu. merita a fi amintite înca si parastaseJcy slujbele. în fie-care (jii. Pe lânga comandarea sau comandulu. Tiganulu (ursarul u sau zavragiulu) când vede ca acela ce-lu miluesce da cu piciorulu în pamîntu refusa a lua din mâna» (1). cit. 1888. din pomana. (2) Dict de Mariuca NistorQ. . Credinte populare. publ. In fine trebue sa maî amintimu înca si aceea ca precum la Românii din Dacia-tralana. iar daca pamîntulu este martorii la pomana tiganului. stud. totu asa se pune masa sau se face comandare dupa înmormîntarea unul mortâ si la Borna" nil din Macedonia (2). adeca se aducu la biserica.

Sub sdrindarH se întelege atâtiî în Bi$covîna câtu si în Moldova amintirea celui repausatu la 40 de proscomedil si liturghii (3). 378 tulu mare. 91 92. dar daca pamîntuhl este martord la pomana se crede ca e data ca la unâ crestina. preotulu face rugaciunea de sera. La fie-caro slujba (liturghie). Elo se porta de regula In septe sambete ce urmeza nemijlocita dupa Inmormlntarea unul omu cu scopu ca acesta se fie eliberata de cele s^pte vamî. parastasele se facii astfl-felu: nemurile celui repausatu facu si ducu la biserica unu pomu ca pentru orî si care omii de curendu mortu si-Iu punii pe masa pentru jertfa. p.aDacâ pentru vre-unu raortO se da de pomana ce-va la tigana. (2) Dim.. Slujbele sunt de tote septe la numferu. TurtureanQ. când i se face apoi mortului si pomana. Saraciistele se facu pentru pomenirea tuturoru celorii repausatl si de regula numai în decursulu Sâmbeteloru din Pos(1) Dim. da. caci se crede ca tiganulQî! iea mirulQ Ic arunca in iadd. Sima. de d-ld V. dou6 lumini si Vs litru de vinO (2). de d-ld Rom. iar dupa acesta face renduela pentru cel morti si la urma radica si pomulu. . p. Ininorm. în decursulu careia cetesce si rugaciunile pentru cel mortis amintindu In acelasi timpu si numele celui repausatu. (2) Con). In Bucovina. p. Bolintinenu. 91-92. cit. utrenia si st liturghie. învfitatorO. (H) Burada.377 In Macedonia se faci\ parastasele totu asa ca si tn TeraBomân^sca si Moldova (1). (3. In Sâmbata ântâia a postului mare se duce pre . Inmorm. op. se aduce câte cinci bulcî sau trei colaceî. trebue sa dea cu piclorulii in paniintd ca si elâ sa fie mana ce da tiganului.. p. care se sfârsesce chiar la sese saptamâni.. si când se crede ca sufletulâ s&u a trecutu acuma prin cele 99 de vamî si a ajunsu la loculfl de odihna (4). le porta în anula urmatorii. (4) Corn. Burada.» cela care martora de posi botezulC si data tiganului. Calatorii la Românii din Macedonia. preotCî. 48 : «Se mal pomenesce si numele mortului la liturghie in timpâ de patru-4ecl de dile si acesta se numesce «sarindardu. care se platesce în unele locuri câte cu 1 fi.va nu pote purta slujbele în anulu repausaril. unde sta pâna dupa liturghie.. Daca cine. In Iransilvama se face asemenea în decursu de patru-cjeci de dile sau sese s6pt6mânl sarindarH. din contra. Bolintinc^nu. 47 48.

(1) Com. In unele locuri Insa o lumina mare alba. 379 La Îngroparea barbatiloru stralucit! adeee-orî se ospâta poporulu tntregu. Flavius a Împartitii carne cruda la poporu (2). rudeniile si amicii repausatulul mergeaii îndata la scalda sa se spele. unde se facii rugaciuni pentru sufletulii mortului (2). precum d. si dupa aceea li se dadea unii ospfitiî. prasnicii. încependii cu Sâmbata din Septimâna alba^ adica cu cea din naintea postului mare si tinenduse în fîe-care sâmbata urmatore pâna înainte de Duminica Floriilora saii Florii (l).)> Mai târziu au Îndatinatii a Împarti de pomana chiar si ban!. e. apoi unu sipusoru de vinii sau miedu si unu blidu cu pane sau vr'o câtî-va colacel ori franzele. de d-la T. si sare (Va husca)^ iar la biserica unu paharelu cu miere. Paharelulu cu miere si toiagulu de pe dtnsulu rSmânu tn biserica pâna tn Joia-marey iar blidulu cu pane si sipusorulO cu vinu. M.otulul acasa o oca de faina. sau se tmpartia carne cruda numita visceratioy pe care primitori! o fierb!au sau o frigeau apoi acasa. Inmorm. de-asupra caruia se afla unu tolagu. în Bomânia e datina ca în Joia-mare sa se duca la biserica o coliva. Toiagulu se aprinde în fie-care Sâmbata la slârsitulu liturghiei. se aduce In fie-care Sâmbata. s'a Impartitu carne cruda (3).. Saracustele sunt usitate mal cu sema tn acele parti ale Bucovinei. saracustele acestea numite simplu pomeniri. 4s. dupa cum adeca era si repausatulii unii omii sarmanii saii avutii. cari înca Indatineza a le purta.» si mal departe: «La mortea luî P. când se face pomenirea celoru morti. se facii în decursii de septe Sâmbete. Cu privire la acesta Titu Liviu ne spune urmatorele: «La Inmormtntarea mame! sale. Serbarea acesta se numia Novemdialia^ . dupa împrejurari. A noua d) dupa Îngropare se serba cjiua mortulu! spre eterna luî memorie. Lucru firescu ca osp&tarea acesta era mal simpla sau mal pomposa. SimonQ. pomana. (2) Burada. In Transilvania^ districtulii NasSuduluî. saii precum se 4ice la noi: comandare. Comandarea era usitata si la Bomanl Intorcendu-se acestia dela înmormîntare siajungendiiacasa. care se scote apoi la mormîntii. p. unde vinii Românii în atingere cu Rutenii. Liciniu. cari le iea preotulu dimpreuna cu cel-laltl servitori bisericesci. la mortea lui luliu Cesaru (1).

i/:6 <}i W5 a^hicfi ^Jupâ ceî de cunVndu repaa^atK ^i despre carJ am vorhitO In capitolalâ premergfetoru. No. se numiîHcfi pretutindeno. 59. care se face si Hii suUu'ji In unde r^ile anumite de preste anu. Ces. 219.» (5) M. quam sepultus est. In (|iua de craciunu dimineta se da . care consta mai cu sema tntru trimit^jrea do bucate ti bfeuturf precum si a unoru obiecte l^erttru mâncare si de bt'utu apa. Scol. pe la vecini. In cele ma! multe a noua di. cit. il) Saetoniu. stud. I. dupa cum am aratatii ma! sus. si cu deosebire la Ruteni! din Bucovina. Cu tote acestea. 22: «et populo visceratio a M.»» Ca) Lib. ci pentru toti mortii familiei Ac/tntli pomenire ni jertfe. care se face In diua a noua dupa ce sa Inmormlntatii mortulii (4). tocmai ca si la Romani. a noua (jii dupa Inmormlntare se serb^za si astaciî In cele ma! multe locuri cu rugaciuni si cu pomana pentru odihna sufletului celui repausatii.» Totii !n acosta ^\ era datina de a se curati casa. MosL Moffil Html mal de multe feluri si anume: Motii de craciuntl. BesanQ. In tote tfirile locuite de Români. Bojinca. op. quod mort uo fit nova die. cit. XXXIX. Afard iUi r^jtfii'iuâare 71 cde-lalte pomeniii 71 jertie. si anume a patra saii a cincea cjii dupa Inmormlntare. p. ce se f. în «Albina» an. «P. ^1 XXVIIL MOSII. Serbarea. 2(> (2) Lih. la nemuri si mal alenii c<jpiiloru sCrmanî de sufletulii mortiloru. XVn. Iul. si nu numai pentru cel de curcndu repausati.» (4) Epoci. III. 46. Curatirea case! Insa se face în unele locuri ceva maî nainte. In Horatiii ne spune: «Novemdiale este unii sacrificiu. 48: «Novemdiale sacrificiuni est. mai esista la fiornârtl tncA iinfi fclii de pomenire si jertfa. Comandarea e de altmintrelea usitata si la alte popore de ritulii ort or. In care a zacutii mortulii (5). Licinii tuneris causa visceratio data. publ. numita de Roman! Novemdialîay astacji nu maî exista sub acestii nume. Flavio in funere niatris.adeca sacra.

se numescii astii-felii pe la Lugosu. Temisora si împrejurime. p. p. precum buna ora în Ciclovaromâna. 137. op. ciU. (*ij Mangiuca. de d-lQ V. StAnescu. cit. (6) lont^nu. Marienescu loc.de primana mortiloru: colacu cu luminare. 1881.mucenicl. înaintea lasatului de carne (1). iar în Bucovina si cu deosebire în orasele Suceva si Radautii c( S/intisor! j> . M. Mosii de parisiml.yy La mosii de erna se sacrifica (se da de pomana) mosiloru. 136.. hdXxx cu botele pamîntulii ca sa intre frigulii si sa iasa caldura. 137. cit. In partile Oraviteî însa se numescii « Sânti y) orî ((Sâmtî». In Tera-Român6sca aBradosh) (5) si (nMitcenicU f6). etc. grâu fiertii. Buda-Pcsta.» 137 . cit. carî atâtii In Bucovina câlii si în Banatn cadu tot-deauna Sâmbata. cit. carî cadii tot-deauna în 9 Marte. 329.j> se numescii «Brendusî» si nBrendtisely> (4). {Jy) D. X. 136. Calind. Acestî mosî urmeza la nou6 dile dupa Baba Dochie. p. p. p. adeca în cliua de 40 de Martiri. alaturândii si carne de porcii saii cotoroge. pregatitii cu untu (unsore) si brâncja. 1874. p. cârnati. carne de purcelu orT porcu. astCt-felQ. Calind. Acesti mosi împreuna cu cel de tomnat cari cadu asemenea Sâmbata si anume înainte de Sâ-Medru. TurtureanQ. aiturî. când de regula iesii Babele si dînsiî sub numele de Mosi. an. op.. 381 Mosii de 6rna sau de câmdegl orî câslegde de 4rna^ maî bine numitî de primavara. (1) Corn. adeca morjiiloru. In Gravitasi cele-Ialte locuri montane. Calind. Mangiuca. p. cit.. pentru fie-care din cel 40 de sf. preotCî. se numescii si «i mosii cel marl. ('filindara pe an. cotoroge (reci. S. Dupa d-lCl Dr. mosii acestia se numescii si msacrilegU (3). At. numitî si <tliufanî)> orî (iTâranî. 1892. locuite de colonisti din Tera-Românesca. Calind. Bra^ova. borilndAfi si altele (1). Man^iucn. 382 . In unele parti din Banatu. mosii acestia cadd în Sâmbata lasatului de brânda^ vedî «Familia». (2). cit. p. aite. reciturî). (1) Hirn. (4) Mangiuca. Marienescu. 136 (3) Mangiuca. 54 : «In c}iua de Mucenici se facd nisce colacel cu nuci numiti nMucerncî^ si e bine ca în acea (}i fie-care pers6na s& bea 40 de pahare cu vind. 566.

opi cit . cit. ce se face în baLatura. 40 (ori 44) de pahare de vinii. cari erau usitate In sarbatorea aSigUlariayn âpol de papusele de piperii In forma de omu. mal alcatuescii Înca si unii bradosu mal mare. p. apoi nuci. etc. (3) Corn. numite «Saffillan ale Romanilorâ. vinii copiii si omenii sarmani pe acasa si acelora se daii apoi de sufletulii mortilorii. Acestia se numescu mo^i ceî curati.La acesti mosi Românii din BanatU daâ de pomana (sacrificiu) de secu (postii) si anume: a) pâsule (fasole) slaita (sungalie) ori dresa cu untu de lemnu. mâni si piciore . sfintindu-se dupa leturghie. numita aArgeijJo usitate In sarbatorea aArgeicai> din 13 Maiu. y> si pre cari 11 Impartescii apoi pe la copil si omenii cel mal sSrmanI (3). se facii 40 de figurele în forma de omii din faina de grâii. apoi unsa cu miere si mâncata (2). Calind. 40 de colacel. iar cea-lalta parte omenilorii presentl.. ca totu Ia acesti mosi iesii economii la vil. mosii (pruni) si grâne. unde. b) unu colacu unsu cu miere de stupii facutii In forma omului cu capu. 383 Aceste figuri ne aducu aminte de figurile de omeni. dara orbii. (2) D. cu gura. cari în timpulii anului arii fi fostii uitati nepomeniti. cu deosebire însa copiilorii. In fine^ mal e de tnsemnatu tnca si aceea. In orasele Suceva si Radautii. femeile pe lânga bradosiîy ce-I iacii In aceâta ^i. orî pre colacii se împunge cu o teva de socii ori de trestie forma de omu (1). facutu In forma de omii. 137. Acesta c( UitatâJ» este jucata de copil în jurulii unul focii. miere. în locii de figuri omenesci. se daii o parte functionariloru bisericesci. dar mol vertosu la pometele ce producu pome. 6menil ceî mal putinii avuti facii. In unele parti din Tdra-Bomânescay precum buna ora In comuna Zanoga. cari asemenea se numescii a sfinti f orî. din Bucovina. varsa vinii . Aceste figurele numite asfintisorîtjy Sucevenii le ducCi în (Jiua de 40 de sfinti dimineta la biserica. dupa proverbulu poporului. Stânescu. si-Iii numescii. ou6. alune. de mal multi oraseni din Suceva si Radauti. p. c( Uîtata>K Acesta se face întru pomenirea tuturorii mortilorii. 329. In Radauti. fîindii din timpuri pote numitii totii astiifelii. din contra. (1) Mangiuca. cu urechi. si bendii. miecjii de nuca si zaharicale. pome. nasâ. si de papusele de volu numite (ioscillar> si ttpilae» tn sarbatorea numita alares compitaIe3i> .

p. Mosii de Florii sunt usitati. si încunjurândii agrulii \\u afuma cu rlza spre a fi feritii de rele. germ. Sâmbata. se aducu în case si nici de cum nu se aseza la pâmîntu. când pleca acasa. se facu focurile cu bozu uscatu.ori rachiu (vinii-arsu) la buciumil de vine (vie) spre a rodi. In noptea spre JoI-marî In varsatulii ^orilorii purccdii muerile din Banat a^ mal vîrtosii însa matronele familiilorii. dupa catiî sciii eii pâna acuma. culesu de pe câmpu. (1). si cari. sau anumindu (menindu) maî multi morti la o lumina. adese-orî punendu ori anumindu la unu colacu si maî multî mosi. înainte de Florii. Iar se da de pomana de secii (postii). corydalis bulbosa. la mormîntu. hohhvurzeliger Lerchensporn). numite (nfocureleTi ori uluminiclcheio ori aluminuse^y facendii |1) Man^iuca. cari se frângu. rachiii etc. sculati. Cu colaculu se da si o lumina Împreuna cu o olcuta de apa (altiî dau si vinuri. Joîmarele saii Joia mare Înainte de Pascl. dândii totii atunci de pomana colacii (brândusi). ce vinu spre a se lncal(^i ]a luminiclche. de locu din Fratautula-noil. In locuri. altii acasa în avHe (curte) aprindii mortiloru focuri. dupa ce sunt culese. cit. In Oravita montana din BanatU se daii de asta. numai In Fratautulii-noiî din Bucovina. unde sunt multi repausatî In familie. Si-acas' aidati! . fara a se atinge de pamîntu (1). Mosii de JoI-marî. unde întru apropiere nu se afla surcele de alunu. gimn. se trimite pe la case câte o ulcica plina cu miere si de-asupra gurel cu unii colacii saii franzola. si se cânta dupa morti acolo. dar fara colacii. care tamâiaza mortii. 137. vinii. adeca se da de pomana colaci copiiloru s6raci. 384 pentru totu mortulu din iamilie o luminicica. Colaci! acestia se numescu aSâmhîciore» dela (jliua Sâmbata. de Vespasiana ReutQ. dicendu: Sculati. iara la torta o lumina lipita (2). Matrona familiei. menindu colaculu mosului cutare (spunendu numele celuî mortu din familie). striga sufletele mortilorii pe nume. nu se taie. iXx acesta ocasiune se sacrifica. ca si la mosii parisimilorii.data de pomana si olcute noue cu apa ori vinii si la manusa olel se lega flori. precum : brebenel (lat. stud. Isî face luminicîchile Ia mormîntu. ci se pastreza pe masa ori în altu locu unde-va. LuminicJchile se facu numai cu surcele de alunii sau de bozii uscate. (2) Coin. Calind.

cu câte unu colacii sau o bulca si o lumina de-asupra gureî. mortii se pomenescu mal cu sema In Joia mare. se Îndeparta mâniose din casa familiei. în orasulu Gâmpulungii se ducii In acesta di cofite si cane mal mari la biserica. mal cu s6ma copiiloru. acolo spre a se aseza sufletulu pe elu. In acesta (jii se Impartescu pe la case si mal alesu pe la cel s6racl stecle sau ulcele pline cu apa. aci petrecii pâna Ia aRusitorUy a 7-a pe a locurea a 9-a (Ji dupa Rusalii. cum ca sufletele mortilorii pleca dela mormîntu cu dînsa acasa. si legate pe la gura cu stramatura. In Bucovina si anume în satele Boianu. Mahala si altele de peste Prutu. când în vSrsatulfi clorilorii pâna 'n r?saritulii sorelui se ducii de acasa iar în mormîntu. raiulu si iadulii deschisu. caci daca nu li se da desdemineta de pomana. Înca si câte-o naframa (3). (1) Mangiuca. pe lânga colacii si lumina. iar de-asupra c unii colacii si o lumina de cera. Turtur^nfi. umplute cu apa. 137-138. unâ misada. de d-lil V. ci baetii vinu singuri de-I iaii (4). In fme credii Românii din Banata ca dela JoI-marI si pâna la Kusitorî este cerulii. p. Daca pentru lucrulu câmpului muerea din casa dela Joimari pâna Ia Busitorl nu pote in tota (.In acea credinta. în Fundulii-Moldoveî mosii. nu se trimetii pe la case.|iiua matura chilia. ci si vinu. unde se dau apoi. (1) Tigancele locui t6re intr'unâ pâtrarâ alO Cicloveî montane p6rta mile îndepartate în spate si pe magari înainte de Joi mari surcele de alund spre vîn(}are. si acasa asezându-se în chilie dupa usa. Totu asa facu si Românii din M6nastirea Homorului. cu acea deosebire numai ca acestia punu In ulcele nu numai apa. 385 atunci sufletele. dupa liturghie. iar de-asupra gureî. cit. Acum la Rusitorl în vfersatulii dilei iar se da de pomana mortilorii. pentru aceea potu sufletele veni acasa spre a petrece la familie (1). iar pe gura câte c'unu colacii si-o lumina. . une-orl daruescu si câte una sau mal multe garnite si garniciore (cofite) (2). 12) Corn. atimcl matura numai loculCi dupa usa. de sufletulu mortilorii (5). asternându o pânza alba. cari conslau din ulcele si steclute pline cu apa. Calind. preolQ. luându cenusa ori nasipu In gura.

nu e bine sa se spele rufele (albiturile. caci la mortî în locU sa se duca pomana ce li se day se duca laturi din spSiatura (5). Asemenea parisimele în tota Sâmbata se duca colivi la biserica de asteptarea sufleteloru pâna la Joî-marl (3). care ospfitCi se numesce mosî (2). (2) Com.(3) Com. de Nic. p. gimn. p. în sfeptSmâna patimilorii. Totii în Tera-Românesca maî esista înca si acea credinta ca Joî. totu la biserica. stud. (4) D. (6) loneana. ismene. dupa ce tote acestea au fosta maî întâiii sfintite de preotii (4). stud.» publ. St. pane de gustare si apa de bfiutu dintr'o cofa tuturoru celoru ce sau comunicatii într'aceea ^i (1). cit. cari se împartii adese s6raciloru. de Vasile Burduhosâ si George CiupSrca. op. unO costumii de haine: suba. III. de d-lu T. ^O 386 In Breza se da. (5) Com. în «Lumina pentru totî» an. «Credinte pop. (4) Com de Mich. ou6 rosii si alte bucate. unde se ducu felurite mâncarî si bauturi. MarianUf Inmorm. camasile). caciula sau o camasa. 329. stud. 387 . op. de loand Macoveî. Iara în Jol-mari se obicinuesce a se da mortiloru si de ale îmbracamintei.si Ioana TonigariO. TîmpaCî. si acesta o facQ In diua de Jol-marî si staii pâna la Mo^l (Sâmbata mortilorii). Const. In BanatU se da la PascI cu demineta. bete si altele. la Rom&al. iminel. pimn. 50. MerchesQ . Pe alo- (1) Com. Bucurescî. Românii din Tera-Român^sca credu ca sufletele mortiloru vinii In fie-care anu de se aseza pe strasina caseî. colaci (sâmbeciore) cu mielii. Simon. p. de pomana mortilorii (mosilorii). stud. Prelicî. gimn. mal adesea însa familiei. din causa acesta se facfl atunci Împarteli de plecarea sufleteloru. cit. ce se afla atunci în casa. e datina de-a se face In Joia-mare unu ospfetu formalii în curtea sau In tinterimulu bisericeî. Negoescu. Mosii de Pascl. gimn. (3) I. Stanescu. In 2ransilvania ^ districtulii NasSudulul. 1888. 474 476.

cit. Pe alocure. se da si casu (1). cre4endu-se ca In acesta 4i se Înalta sufletele loriî la ceriu si sa aiba merinde pe drumîi (1). In acesta (^li se duce mal întregii satulii la kinterimii. In T^ra-Românesca se dau in (Jîua de Pascî ouS rosii peste mormtntu. 139. arch. iar pe acela puindii bucatele aduse. Reutd. (2) St&nescu. In acdsta di se daii în Banala flori. si filolog. p. pronuntându numele celoru morti. p. In Banatâ se da sacrificiu colacu împreuna cu olcute (noue) pline de lapte cu luminare. (3) Revista pentru Ist. op. p. din (jiiua Invîeriî. In Fratautulu-nou din Bucovina se trimete asemenea ca mosi o ulcica cu lapte dulce fiertii cu togmagi. brâncjla si luminare de pomana (6). In unele comune Insa. 329. la Ispasâ^ sa se adune femei si babe si sa iee azime calde. cit p. precum buna ora în Tereblecea. Calind. de Vesp. cit. In T^ra-Românescay femeile. Calind. In Dohrogea este datina ca^ cu o (jii Înainte de înaltarea Domnului. cepa verde (1) Mangiuca. împartii în ^iua de înaltarea Domnului azime calde.. 388. cu unii colacii si cu o lumina pe la case. p. (4> Mangiuca. întindendii fie-care pe mormintele mortilorii s6I o fata de masa saii unu stergariii. (6) Mangiuca. districtulii Sireliulul. casfi etc. pentru cari se da acelu ou (2). an. Bucuresd. Mosii de Sân-George. cepa verde si rachiu si mergendu prin satu sa . adeca dela PascU. 138 139. cari aii în familie morti. III. Totu In Tera-Iiomânescd esista credinta ca toti mortii ceî p&catosi. In aceste (jlile deci fetele cara apa pe la vecini de pomana In contulu mortiloru (3). precum !n Sichevita. si acolo împartescii diferite bucate s6rmanilorii. voi. Mosii de Ispasâ saii de înaltarea Domnului.curea se dau acum colaci cu olcute (noue) pline de apa . laptele se da In taiere ori strachini (4). (5) Com. 1884. II. 138. Calind. se scotu din iadu la odihna pâna la Itusaliî. 388 si rachiu pentru sufletele mortiloru. mal alesii unde sunt copil mici (5).

la nemuri si s6rmanl. vinu. strachini si strachinute pline mal alesu cu z^ma si cu placinte. mal alesu Insa busuiocii. op. (2) Burada. Mosii de Rusalii. Tiseutu. Se datk de pomana colaci împreuna cu olcute noue pline cu lapte. 51-52. pâna ce nu da mal întâi ceva de pomana. atimcî cel morti din nemulu s5u nu se potu cumineca. apoi totu felulu de farfurii. p. fiindii credinta ca In acea (Ji mortii sbora In ceru (2). (3) Mangiuca. Pojorîta s. 45. iar împartirea lorii se esprima prin cuvintele am împartita sau am dusH si am primitu sau am capStatU mofî^ caci cel ce ducu mosi capata în acelasi timpu si el mosly cu acea deosebire numai.. 389 alesu unde se afla copil micl^ totu felYulu de vase noue. împodobite cu totu feliulu de flori. Costâna. de Vasile Ungurenii. cu mamaliga ori colaretU (scrobii) . cane^ sipuri. Todirescî. Tote obiectele acestea se numescu pretutindene In Bucovina amofiy). precum: ulcele^ stecle de bâutu apa. si pe cari le umplu cu apa prospfita. Calind. In Sâmbata mosilorU credu Românii din unele parti ale Bucovinei ca nu e bine ca cine-va sa manânce. Câmpulungu. precum: BosancI. ZaharescI. agricultoru în llisescî. de aceea Românii din cele mai multe parti ale Bucovinei. districtulu Sucevei. Stupea. Pretutindene în Bucovina^ Sâmbata înainte de Rusalii sau Duminica-mare se numesce Sâmbata mo^UorU. la manusa oleî se lega o chita de cirese si de flori. Se serb^za In unele parti din Banatu si anume în locuri montane locuite de colonii din TeraRomânesca In Sâmbata Rusaliiloru. mai ieftini. canute. prin vecini. miedu. dupa împrejurari. fiindu-ca este (jiiua loru (4). a. Si de ore ce mortii astepta !n acesta (Ji pomana si pomsnire. Siretu. Onufrciu. trimitu des-demineta pe la case.. p. StulpicanI. dimpreuna cu o lumina de cera galb&na^ care se aprinde când Intra tn casa unde au sa se dee mosii.le dea de pomana pentru sufletulu mortiloru. cari se lega pe la torti sau pe la gura cu stramatura rosie. Fratautulunou. St. (4) Dict. cit. ca cei mal avuti ducu totu-deauna mal scumpi si mai frumosi^ pe când cei mai sârmanî. Inmorm. ca sa aiba pe drumti. 139. mustu si bere. mai (1) lon^nfi. cofite etc. Suceva. p. apoi în ola se pune o lingura noua (3). Ilie. mosii se ncepu de . In comuna BosancI. lapte dulce cu tocmagi. IlisescI. Mologia. Manastiora sau St. In alte parti diminata în diua Rusaliiloru. pentru ca în acesta cjii se cumineca toti mortii^ si daca unulii din nemulu celoru morti manânca.

în cari se pune vinu. si altele. cei ce o primescu îndata o si aprindu si o lasa sa arda pâna ce se sfârsesce. Afara de aceste obiecte adese-ori se dau chiar si miei ca mosi (1). se trimitu mal alesu copiiloru ulcele noue pline cu lapte simplu sau Îngrosata cu crupe de papusoîu. si mal alesu celoru din botezu. ca mosî Înca si câte o juninca dimpreuna cu tote cele trebuinciose la o vaca cu lapte. ulcele. carne fripta. pe lânga pomenirea mortiloru si trimiterea mosiloril pe la case mai esista înca si acea datina. Ei constau din diferite ulcele noue pline de lapte dulce cu togmagi sau cu apa pr6sp6ta. pane. precum si în unele sate de prin apropiere. gimn. precum si diferite strachini si strachinute pline de zema cu tocmagi. districtulu Câmpulungului. numita altmintrelea si Sâmbata mortilorU. IvanIucCl.Sâmbata dimineta înainte de Dumineca mare si dureza pâna Luni dimineta. 390 In comuna Pojorlta. lapte cu orezu. a doua di dupa Dumineca mare. Totu In Pojorlta e datina ca nânasil sa tramita fmiloru. se trimitu ca mosi. unde Sâmbata mosilorU e cea maî raspândita. Tote obiectele acestea se împodobescu cu diferite flori mal alesu însa cu crucea pascel (planta). precum si câte o lumlnarica de cera galbena (2). de Mih. pe lânga vasele. precum : donita. care se numesce mlesnitd^ iar sSrmaniloru se trimitu ole mal mari cu lapte si strachini cu brânza si casu. stud. iar se tramitu pacatosii In munca iadului (3). Totu-odata se da dimpreuna cu fie-care obiectu si o lumina de cera. mâncarile si bauturile aratate In sirele de maî susa. pe care. sipuri si cofite asemenea noue si pline cu apa prosp&ta sau cu mustu. înca si gaini sau pui de gaina dimpreuna cu o lumina. vinu ori bere. sau si cu placinte. în orasulu Suc^va. apoi din diferite stecle. cotaele. cultulu mosilora din acesta cjii se pote . In Moldova la mosî sau Sâmbata mosilora se da de pomana pentru ceî morti merinde si lucruri precum: cofe. In Tera-Românesca^ în Sâmbata mosilorU. strachini împodobite cu flori. fiindu-ca In acesta di. sitisca si strecuratore sau strecatore (1). Banatu si Bucovina. caro se lega pe la gura sau torta. dupa credinta loru. ca muerile plângti pe la mormînturi. In fine mal e de observatii înca si aceea ca pe când în Transilvania. cane. lapte cu tocmagi si o lingura pe de-asupra. (1) Corn. iar la strachinele cu placinte se punu de-asupra acestora.

cacî (Jice unu proverbu : Morte la tinerete. stud. femeile. gimn. omenii sarii. ca sa faca cele de trebuinta barbatului sCii. Inmorm. îndata ce a muritii cine-va. 329: «La Sâmbata morfUora se tace amintirea celord rSposatI la mormintulCi lord. p. op. Femeia celui mortii. Stanescu. 388. Stânescu. atâta cele culte câtii sl tarancele. daca a fostii însuratii. arându-I câte-va pogone de grâu saii porumbii. ci si Ia Rutenii din Bucovina. 48.D. 26 * 402 ci totrodata Isl despletescu pSrulu si astfl-felu.» 391 numi ma! multu lamiliaru. Bola la câlâtorie N'ar mat fi sa fle! Pe unu aslfi-felu de omu tota lumea llii plânge. Ar da chiar si bani. etc. Începu a jeli mortulu (1). nu numai ca lepada podobele sus amintite. cu pferulu despletita si lasatu pe spate. Mariana. Si daca se Intempla ca cela mortu sa fie sferacu. toti tiu jelescu. lepada tote podobele de pe dlnsele.(1) Corn. III. Inmorni. pe atunci tn Tle. cit. II. Insa nimeni nu primesce. saii maritându-î vre o fata. împartindu colaci si coliva.. p. decât sa iea dela cine-va ajutorii în ceea ce privesce cele de trebuinta pentru sufletulu repausatulul. an. de Ilie Flocea. (2) D. inele. maî lesne slujesce tota vieta el. 322. lî daii ajutorii cu ce potii si-Iii Îngropa. margele. Obiceiuri rel. Ia Bomânl. Seracie la betrânete. p . ce i Iar face la trebuintele sale proprii. voi. precum: cercei. iar fetele cele mari precum si copilele.. salbe si altele. Ce se atinge de modulii jelirii trebue sa Insemnamii ca elii se cuprinde parte In portii parte în abtinerea dela tote placerile si petrecerile îmbinate cu jocii. (1) Credinta aceasta se afla nu numai la Românî. op. . publ. cit. Tota ce pote primi este ajutorulii. daca repausatulii a avutii fete (2). (3) Revista pentru Ist. (2) Burada. p.

încependu dcla celu mai micu baiatu si pâna la celu mal bâtranu si neputinciosii mosnegii. precum în Costâna si Stupea din districtulii Sucevei. Sa pi\rintclc G. CotlarciucQ. LatesQ si A. p. Innior. Jemna. 8 9. cari umbla numai o s6pt6mâna cu capulii golii (6). parintii s6î nu-lii jelescii. . nici când Insa cu capulu golu ca fetele (2). 403 Barbati! din comunele ultime umbla In acestu timpii cu capulu descoperitii numai atuncî. L'rsaca din Vatra-Dorncî. Crasna si Ropcea din districtulii Storojonetului umbla parintii dupa fii si câte sese septfimânî cu capulii golii (o). (4) Corn. iar iarna celu multu o s6ptgmâna (2) . in Moldova. Stulpicanî si Fundulii-Moldovel. op. precum buna-ora în Todirescî. 216. In alte sate din Bucovina. de M. D. umbla barbatii dupa mortea femeiloru vara de regula 2 4 sfeptfimânî. In unele sate din Bucovina^ districtulii Sucevei. (6) Corn. iarna însa numai trei dile. dar si atunci umbla îmbrobodite. Bojinca. Alee. p. ci numai fratii si surorile. de M. cit. vom. Barbatii. porta cusme (3). Turturenîi si Ionica alu luî lordachi IsacQ. do Ionica a luî lordachi Isaoii din Mahala: V. de S. (2) Dict. Pletosii din Uadasenî. ca'n alte parti. adeca dela morte si pâna dupa înmormîntare (4). de d-l(i V. când e tare frigii. Solonetu. de Drag. German si Em de Cuparencu. MerchesQ. Nic. Vecjî si lUirada. Mercliesu. preotd în Hoianu si VicovuliVde-sus.Femeile maritate tsl despletescu pSrulu numai când le morii barbatii. daca mortulii a fostii copilii micii. de Const. ceî din tinutulu Câmpulungului si alu Dorneî Insa sese saptamâni. (6) Com. parintii îndatineza a umbla dupa fiii si fiicele lorii în timpii de vara dela 2 3 sfiptamânî cu capulii golO. Bumbacu. dict. T. când le-au muritii sotiile sau vre unulu dintre parinti (1). Baciu. Balac^na. Turturenil. si C'onst. corn. lepfida cusmele sau palariile si umbla cu capulii golu (3). si numai iarna. (3) Ceî cultî aQ adoptata datina straina de a pune florîCi negru la cusme si palarii. districtulii Câmpulungului. întclegii numai pre tSranl. In Balacena si Costâna precum si în alte sate din districtulii Sucevei din contra. Ath. In Boianii precum si în alte sate din districtulii Cernautuluî însa. (1) Usitatu prctutiiidoiuî în Bucovina.

trei luni.In tinutulu Sucevei si alu Radautului umbla fiiî dupa parinti câte o luna sau sese sSptSniânî cu capulu golu (4). iar flacaii îsi reteza putinu si parulu de 'nainte (6). 173. Ursaea. femeia mortului îsi schimba cârpa de pe capa cu una negra. jeluindu pe celu repausatu timpii de o sfiptfemâna. (5) Dict. Datina acesta. Ursaea. adeca la cefa cu o strma negra apoi îsi despletescu pfirulu si llu lasa pe spate. si tocmai prin acesta se cunoscu ca ei condorescîl pe cine-va (2). adeca se lega cu cârpe la capii ca sa nu se vateme de elementele timpului. In tinutula Siretului. precum: verii. Tonioiaira. (4) Corn. dupa cum le este dorii si jale dupa celu repausatii. In driculii verii. iar tota partea barbatesca umbla cu capulu descoperita numai în timpulu acela câtu sta mortulu neîngropatu (7). de 'nainte cotrintA negra. Turturenii si G. când e gerulu celu mare. si V. . Totu asa jelescu si femeile. pletele) la radficina. Elis. adeca pâna ce iesu slujbele. de M. etc. cu acea deosebire numai ca barbatii. iar de napoî opregU negru. fetele se despletescu. ve<}î si Frâncu. cit. Burduhos'Q. (6) Burada. 60. p. Fetele Îsi lega chica (cosita. o luna. de M. ba chiar si unii anu Întregii. In unele locuri din Transilvania. când o caldura cea mare. Sima._ 404 In Macedonia vaduvele porta tota vieta loru negrele. Agapi si V. maî alesu fetele. Il) Coni. îndata ce omulu si-a datu sufletulu. op. Cârdeiu. de d-lCl V. se Imbrobodescii. cari nu sunt în prima linie înnemurite cu celu repausatu. Totu cam asa umbla si celelalte nemuri. catrinta si opregulâ negru. umbla de regula sese saptamâni. Nic. Jemna si lust. p. de d-lQ Roia. Cotlarciucu. Câmpulungului si alu Dorneî Insa. Inmorm. care mai nainte nu numai ca era torte . iar daca se marita porta o batista negra pe podoba de nunta (1). BurduhosCl. de M. purtându cârpa. precum si In driculii ernii. precum buna-ora în Orlatu si în muntii apuseni. (H) Dict. (7) Corn. carî se 'ncepii de obiceiu îndata dupa Inmormîntare (5). sese luni. In alte parti totu în Transilvania. In unele parti ale Banatidul muerile Isl ieaQ In semnu de jeluire cârpe (maramî) negre pe capu. rjese sfeptSmânî. Barbatii din momentulii repausarii umbla cu capulu golii. barbatii umbla cu capulu golu si pâna la unu anu. nepotii. Jeînna. (2) Corn de M.

cari se iau mal multu dupa moda straina. mal arunca de pe dînsele. si numai In (1) Dim. Datina de a purta haine negre !n semnu de jelire. apoi Îmbraca si ele haine rosii. saii numai cele trei dile. llA acopgrd. 6 si 8 saptamâni. iar feciorii de tarani porta numai câte o basma negra legata la gâtii (3). si-sl va tine juruinta. Imi aducâ aminte de und mosnegâ batrâna. iar femeile si fetele. pe lânga esperienta de tote filele. chiar si In timpulu acela câtu sta mortulu In casa. ca sa-sî scutesc^a In cât-va capuld. Walachischu Marchen. cincl-^ecl saii patru-^ecl. ce o pastreza trei (Jile pâna la patru-cjiecî. esista si'n Bucovina.ftecfitu (2). Ca dovada despre acesta no pote servi. Înca si o doina din Candreni. umbla pe afara cu palaria tn capii.raspândita In Banatij. intitulata aDrâgufa ostasuluU^ din care reproducemu urmatorele versuri: De-ar da Domnulâ siîntu sa fie Câti s'aâ dusd iara sa vie ! Câti s'aâ dusii toti aii venitu. atâta numai câ eî. cu capulA descoperita (golQ). Bolintin^na. afara de despletirea parului. In alte sate din Bucovina^ precum în Manastiora. simplu. ti murise fecioruld Înainte de vr'o 20 de ani. (2) Com. Rezesii din districtulii Storojinetuluî umbla. a Inceputu de unii timpu Incoce In multe parti a Înceta. cit. pe care nici când nu l'am vâcjutâ cu o palarie. In Moldova târanil nu îmbraca haine cernite. porta sumanii negru. cine n'are. nu numai la clasele cele mai culte. orî-ce gatelâ precum: cercel. în cjiile de s6rbatore îmbracati în haine negre. Timpuld jclireî at&rna dela gradulQ Innemuririi. ca si Qele din Bucovina si Transilvania.» 405 tinuturile cele muntose se mai pastr^za si pazesce ca tn vechime (1). dacA nu* m6 inselâ. si cu deosebire Invfelitore de capii. si din causa acesta a juruita. astu-felu ca o sema de barbati. ca si odini6r& Romanii. cine are. era Avrama BabesA. ci totii-odata si cu cea mai mare sfintenie pazita (3). de d-lil loaiiu Popovicî. ci semnele din afara ale jeliril sunt numai umblarea cu capulii golii pentru barbati. cu und stcrgarA. adeca negre. Stutt^rt und Tiibiiiften 1845 p. 303: «Valachil jelescâ. ca t6ta viata lui va jeli. op. înv6tatorQ. nu (4). . al carui nume. câtii sta mortulii neîngropatii . ci si printre tarance. (3) Arthur und Albert Schott. Ala mea puiu dâr a muriiu ? De-asX sci bine c'a mitritU Pune-as! portula la cernita Si fata la ve. 4. muerile Insa Uii jelescu câte 2.

T. p. jelirea cea mal scurta si maî usora a n^muriloru dupa celu repausatO dureza de regula sese s6ptfimânî. (4) «Columna luî TraianCi». sub euvîutu ea nu pote trâi asa. Innionn. de Km. de d-lfi V. de (2) Coin. (2) S. Uniî maî simtitori si cu maî mare durere de inima jelescu chiaru pâna si la septe anî (3). si daca în restimpulu acesta li se întempla vre-o pârtie buna. stud.orî atâtii v6duvoiî câtii si vaduvele se casatorescii îndata ce aii trecutii cinci pâna la sese lunî (4). pe cari nu le punu vreme de unu anu Încheiatii (1). decât femeia. si anume celu putinii unii anii. Partea cea maî mare a barbatii orii însa. 8 9 si 50. carî se marita în timpulii jeliriî. op. cele maî multe dintre dînsele nu se marita pâna ce nu li s'a împlinitii jelirea. sau barbatu sad fcmee. spunii Româniî (1) Lainbriur.(1) Coiii. Poc»siî pop. IL Doiru» ^i hore. 153. ca are familie grea si altele. si a îngriji de copiî. cea maî grea însa pâna la unu anii (2). (3) (\)m. p. 50. ba une-orî chiar si dupa treî lunî. sub pretextii ca nu sunt în stare de-a purta gospodaria. Turturenu. I. Jelirea vfeduveloru dupa barbatii loru dureza în cele maî multe partî locuite de Românî totu-deauna maî lungii decât a barbatiloru dupa femeî. adeca pâna ce se aseza sufletulii la loculu de odihna. (8) (Vjni. (i. irimn. nu se prea eelebreza muliri tinjpu de doliCi în onorea eeluî mortu. de Elis. p. se însora cu multii maî degraba. de d-niî V. In genere luatu. In districtulii Bacaului din România adese. Oioriroscii si Horn. Nistorfi. 40H inele si altele. (4J Dict. (Jupareneu. 57B. IX. TurlurOiul. Diel. sa obsei'\atfi ca barbatii sunt maî grabnicî a se însura îndata ce î-a muritu femeia. an. A. care lotCi astepta celii putinu anulu. si anume la sese luni. FI. îiivetalorâ. nu trece 5 sa îi 6 lunî si so. Velohoi'schi. de d-lQ Popovicî. p. Femeile. cil. casatoresce repede. »Simu.» Si maî jos: «Atatîi barbatul il câtfi si femeia nu se casetorescil pâna dupa sese lunî de jelanie». IMetosCl si M. Cernauti 1875. Asj-api. ei. lUirada. . «tn tinipulu de fata. Mariana.

în cât de ar trebui sa faca calatorie ori câtii de lunga. (2) Dict. 1127. In casii când s arii tntempla una ca acesta. nu este la toti totii una.» Unele femei însa. P. Editia Societatii academice romane. \diT\n Legiuirea\\x\ Carageadin 1818cetimuca «de seva marita temeia în anulu jalei. t. ea taie ceva din parulii saii si pune la crucea dela capulii mormîntulul. Daca ar pute suferi sa arda tote hainele de pe dînsele. (3) Pa^'. cel din Moldova tnsa credu ca astu-felii de femeî. Pletostt. . nu se mal marita de felii de-a doua ora. si cu deosebire preotesele vaduve din cele mal multe parti ale Moldovei. adeca In iadfi (2). sa percja darulu dinaintea nuntii (3). II. Dict. atâtii femeile dl Au()itîl de la maî multi insî. p. frate sau sora (1). în patru ^ec\ de iJlile . macarii de ar fi în mijloculii iernii. limb. iar dupa morte li sar pune o p^tra grea pe pieptu^ pe care ar juca dracii In diua aceea In care au jucatu si el Însisi (2).va. cât duraza jelirea. ca nu si-aO iubitii barbatii de mal nainte (1). ca s arii pute si ele marita (4). Când more fratele vre-uneî fete de taranu. 408 câtu si fetele si feciorii. nu joca nici nu se desfateza^ caci daca ar juca s ar socoti ca si cum ar salta pe mormlntulu repausatului loru tata^ mama. Precum în timpulii de fata asa si în vechime jelirea nu era la toti Românii totii una.407 din Bucovina. lala ce ne spune în privinta acesta principele Dimitrie Cantemirii: uDoliida. Apud B. Sa par. <4) Dict. p. ea pune din noii alta legatura de parii (o). Totu asa urmaii mal de multii si nobilioril. adeca fara ca sa se friga. PletosQ. si trebue sa-sl lase a le cresce pSrulO si barba. de A. si-sl lasa parulii în jos. Când more unii taranii. nu le este permisii sa-sl puna pe capii nemica. atunci. 66. fara ca sa se atinga para focului de ele. si A. G. fiii Iul trebue sa umble sese luni cu capulii descoperitii. 149.» In totii decursulii timpului. dupa morte se ducu unde nu e bine. de S. Latesti. pazi ndii unii anii întregii ca sa nu cada saii sa-Iii iea cine. barbatu. dar acum saii lasatii de acosta superstitiune. (o) Descrierea Moldovei. si porta numai vestminte de doliii. spune poporulii. Hasdeft. rom.

In cele mal multe parti numai sese sfeptSmânî (3). Înca si urmatorea poesie poporana din Votla. Femeile. 49. si cu deosibire a celorii mal mici. de locil din ('rasna. feteloru si feciorilorâ nu le este permisii a purta In timpulii jeliriî nici macaru flori la ureche si In palarii paii cusme. Corn. N*am data gura nimârul. vecjî si Burada. lep3da pâna chiar si paunii. 409 De când s'a dusa dumnIa-luT. Inmorni. Cuparencu: «In Hopcea fiiî. de d-la V. Baciâ: «In Stupea. precum si'n alte sate din districtulQ Suceveî. Drag. In Banatâ unele femei nu-sl spala fata si nic! macar tsl schimba vesmintele de pe ele In cursulu anului de jelire. pe lânga esperienta de tote dilele. Nici la urechi floricele. de Al. cari si-au luatu Indrasnela de-a calca acesta datina strabuna si de-a se arata ca nu le prea pare rfeu dupa barbatii lord. V. respective vfeduvele. iar fetele umbla necontenita cu pârulu despletitii (2). cari nu Intârdie de-a le spune une-orî chîar nemijlocitii dupa înmormtntaro urmatorele cuvinte: SSrmanelula barbatelCi! . 163. cit. n*a(i voe sa j6c<. de stud. Burduhosa.» (2) Corn. p. iar dupa a frat. si Em. Ba. baetele. p. M'am data prada dorului (1).ilorii. De când s*a dusii badita Mi-I pustie ulita. Burduhosa. Gcrmanu. (1) In Bucovina si Moldova. lânga Oltii. BumbacO. unde este datina de a se purta pauni In pfilarie (4). nu scapa de Inpunsaturile cam In saga cam Intr adinsu ale fecioriloru. Turturenu. (3) Corn. Nici la degete inele.» (4) In tinutula Storoji netului si ala Câmpulungului. V. Lambiior. dupa mortea parintilorQ. despre acesta ne pote servi.Fetele si feciorii dupa mortea parintiloru nu joca unu anii Întregii. N'am mal pusii la gâtâ margele. corn. câcî daca se baga în jocu în acesta tinipa. de At. omenii (Jic(i ca le pare bine ea ad nmritQ parintii. In Transilvania: De când te-al dusii. op. nioî sa merga pe la petreceri unii ana întrega. Ca dovada. tinerilorQ Ic este în timpulâ jeliriî oprita de a juc^. unu satii frumosu din josii de Fagarasii. iar daca le-aiî muritii amendoi parintii.

Sau m'oiu duce la uncropu î (2i Sau ast-felu: Ici e terîna.Bunu a fostu câtii a trâitu R6u îmî pare c'a muritvi. Câtu se'nvertla. . m'au parasitii ! Când Isl afla vre-unii amantii: . Când juca Înainte de ce li sa împlinitu anulu de jelire Ici-I tina. I. ici glodu. Bunu odorii la cas'a fostu Câtu traia. Dar decât l-ola destepta . «Nu âmbla Ia nici o petrecere prin 6 s^pt^mâni. 49. ici-î glodu. Dragostea mea cea cu focii . Ca nu era macarii bunO. Toti venîa La casa mea. (1) «Gutinula» an. 410 Dumne(j[eri sa-lâ ierte Cu fasole fierte. Ici mi-I barbatulâ meu mortâ. Toti s'au dusa. Nu sciu stare-oiâ sa-Iu desgropu. respective una and. Baîa-maro 1889. Ici dârme cu mâni la pleptO. Si la marginea pâmintulul N'oiii mal gasi de protiva luî. . Si-o sa jocu sa mi-lâ desteptu. 31. p. Xo. Ici e tocmai unde jocG. De-o cîubelca de tutunu (1). Inniorm. Sa traescii în veduvie Dupa vro douS luni: Of! sSracu barbatii prostu. Bine-a fâcutd c'a pcritu. Cu bobu înflorit u. Ici e barbatelulu mortu. Of! of! ml-a remasu casa pustie. Da de când elu a muri tu Casa mi s'a pustiitu. » (2) Hurada.

publ. p. Literatura populara. Sa mi-lii desgropii. ci pâna si femeile cele cu totulii straine. Bucurescî 1852. careia i sa nimeritii o pârtie buna si nu-i da mâna sa o lase. In «Gazeta satenului. p. dormi barbatelulii meii. 57. Sî-oîu sa-î vîndâ si ghetele Sa-la jelesca fetele (1). Dormi. Bo^'dand. când o v6duva se marita la unii anii dupa ce i-a repausatii sotulii. 411 Dar decât Toiil desgropa. atunci se face de regula nunta tacufa. iar dupa doi ani nu-î mal ^xce nime nemica (2) In casii când se marita o v6duva. » an. Sl-oiii sa jocii. fiindii raii de morte pentru acelu sotii remasii (3). p. In România la casa. Ierte-mi-te Dumne(JeO. asa: Aici tina. atunci nu e bine privita de poporu. Altcum are sa se aprinda satulii (4). V. nime nul iea anume de r6u. (3) Anton G Pan. în op.Oiâ juca si ml-olu cânta: «Dormi. No 10. In Transilvania nu numai sotulii celui repausatii. Sî-oîu sa-I vîndu si palaria Sa-Î cetesca liturghia. 153. unde a muritii cine-va. în fine. nu se spala pe capii pâna nu-lii îngropa. saii o fata mare. Ca câte-am trasa îmi ajunguî (3)» SaO. In România Insa si anume In districtulu Bacaului. Partea II. (2) Lambrior. Decî In Bttcovina^ când se marita dupa Inplinirea anului de jelire. 157. ce o are pentru ocrotirea gospodariei sale. In România sotulii unui mortii nu se pîeptSna o septfemâna de la mortea luî. cit. Hînuiica-saraia 1888. oulojLrerî din susulil Moldavicî. adeca fara musica. A. aici glodâ^ Aici barbatelulii mortii. dormire-al somnuld lungQ. Mal bine-oiti bea sl-oiCi mânca. (1) N. Poporalii cunosce forte bine daca o vCduva se marita de nevoea. când e unu mortii In satii. O sozetc)re la tt'ra saCl povestea luî Mosfl-Albu. sau din caracterulu eî celu r6u. nu se spala .

iar fetele totu atunci iesu la jocu si intrarea se face In cele mal multe parti astu-felu: fata purtata de mâna de catra unu tecloru. (2) Columna luî TraiaiiQ. stri<^Hturî si chiuiturî culese de inaî inultî liiv^talorî zelosî. 412 va ochii si pâna dupa inmormtntare. Inniorm. dela vechil Romani. fetele. 153. intra fecîorolc dupa trecutiilQ anii maî intâiu în jocîi. op. asterne o naframa la pamlntu pe care o calca cu piciorele Înainte de-a juca si apoi se prinde In jocu (2). p. (3) lonenft. an. p. (2) Lanibrior. fiindii raii de morte pentru membrii ramasi în acea casa (o). rit. cit. se obicinuescc de a nu se da gunolulu din casa afara. când dasa. precum si*n alte sate din districtulu Sucevei.va crucerl. 42 43. prin purtarea de vestminte negre si mai alesu prin umblarea cu capulâ golu si cu pferulu despletitii. dau scripcariloru vr'o câti. T. Titu Liviu ne spune In privinta acesta urmatorele: «In timpulii jeliril femeile Îsi lepSdaii purpura si aurulii (4). p. (4) CalindanulA poporului pe anulu conuinCî 1889. p.» Fecîorele romane^ cari erau nemuri mal de aprope ale (1) Corn. desi o Intâlnimii si la alte natiuni straine. pe când de alta data nu platescu nimSruI nemica (3). Brasovil 1891. p. precum buna-ora la Rutenii din Bucovina. Datina jeliril prin lepadarea giuvaereloru. îndatinau. Femeile românie. 49. op. 1). alpaniintu. Dupa Împlinirea timpului de jelire vaduvele se potu marita. e mal multu decât probabilii ca Românii aii mostenit o de-a dreptulu dela strabunii lorii. Hurada. Sil)iu. (io M. fara ca cine-va sa le iea anume de raâ . 71. In Bucovina^ totii în restimpulii de cum a închisii cine(1) Doîne.rufele (albiturile) si nu se spoesce o saptamâna. IX. 43. ca si Româncele nostre de astazi. 216: «Când terna o naframa la saâ unii feciorii. 423. p. Bojiiica.» . p. Jt'iniia. do mâna de catra unu se prinde în jocil. prin retinerea dela tote petrecerile Împreunate cu jocu. 158. p. po care calca. (o) lonenCi. In Todirescî si Solonetu. si de a nu se mal lua nici unu lucru din casa (1). a lepfida tote giuvaerele de pe dlnsele si a nu le mal lua pâna ce nu trecea timpulii jeliriî. carî intra Întâia ora dupa jelire In jocu. cum muria cine-va.

si cu capulfl golii. Acestia asemenea llii petreceau In vestminte de jale. e. (2) Aspice demissos lugentis more capillos et tunicas lacrimis. stud. daca d.(3) Corn. Totu asa faceau si amicii si cunoscutii mal de aprope al mortului. ca si la cel mai multi Români din (liua de astadî. fara onore (3)- (1) Varo la Non. dice : aPrivesce pfirulu despletita dupa datina unul ce jelesce si tunica plina de lacrâmî ca de ploie (2) » Jelirea dura. îsi despletlau pSnilu. o pedepsia legea prin perderea unora drepturi de mostenire. (3) M. adeca In vestminte negre..» Iar Ovidiu. de d-l(i I. cari erau nemuri de aprope ale mortului erau cernite. DESGROPAREA. 68. proximo ainiculo nigello. (4) XXIV. Quidaliud in luctu quam purpuram atque aurum deponunt 413 mortului. cit. era declarata de infama. publ. Avramii jun. în «Albina» an. Varo (jiice în privinta acesta: «Copilele. I. sub republica romana. fara omenie. Besan. No. 7. vfiduva se marita maî nainte de a trece acestii anii. îmbracau vestminte negre. Elii se tinea regulatii. 14 : Propinquae adolcscentular eliam anthracinis. iar cele mai de-aprope erau într unu vestmtntu negru si cu pfirulu despletitii urmau dupa mortu (1). sequerentur lectum. XVI. capillo demisso. la din contra. iar în timpurile cele mal vechi. si astu-felu apoi cu capulQ descoperitu. sicut ab imbre jrraves. . i 414 XXXI. unu anii întregii si se numia an7iîts lucttis. si cu pfirulu lasatu pe spate petreceaii pe celu mortu la mormlntu. In epistola catra Ariadne.

Dupa ce sa cetitii întregii prohodulii. iara titva sad scafârlia de-asupra. era în vechime pretutindene datina la Uomânî. Preotulu. Une-orî. unde sta pâna a doua (jii. si la septe anî dela mortea unuî omu bStrânu. ca nu cum-va sa se perda vre unii ciolanelii. Datina acesta în timpulu de fata exista numai în unele comune din Moldova si Tera-Românescâ si se face în urmatoriulu chipu: In Sâmbata de pe urma a anului alu treilea. apoî cu 2 3 oca de vinii. cari se afla de fata. le spala maî întâîu cu apa curata pâna ce se facu albe. dupa ce le-au spSlatu [acuma deajunsu. nemurile. andrelele. unde are sa se faca prohodulii. Preotuli!. bocindu. si anume la cel maî avuti. înainte de începerea prohodului însa nemurile mortului daii dascalului douS testimele saii tulpane si dou6 lumine. spinarea. bratele precum si cele-lalte 415 ciolane.La trei anî dela mortea unuî copilu. scotii costeiulii cu ramasitele mortului afara din biserica si le ducii la tinterimii . si pe urma. se face chiar si cu soborii. glesnele si fluerele picîoreloini în fundu. pomenesce pre cela mortii atâtii la proscomedie câtii si 'n decursulO liturghiei. Dupa ce l'au desgropatu ciocli. dintre cari unii testimelii si-o lumina pentru dînsulii. iau osele. îlu ducii la biserica si-Iii punii în despartitura iemeilorii sub icona Maiceî Domnului. si anume: ciolanele. la mijlocii. care e de maî nainte însciintatii. alu cincelea sau alu septelea dupa înmormîntare. Dupa liturghie iau nemurile costeiulii cu osele din despartitura femeesca si-lii ducii în cea barbatesca. le punu întrunii costeiâ de pânza. ca fie care mortu sa se desgrope si sa se prohodesca ca si întâia ora când a fostu înmormîntatu. umerii. primindii cele date. la cincî dela mortea unul june. costele. iese cu lumina aprinsa din altaru în despartitura barbatesca si începe apoi prohodulâ^ pre care îlu tace ca si la orî-care omu de curendii repausatii. ca cutare si cutare are sa se desgrope. iar cele-lalte sa le duca în altarii sa le dea preotului. spetele. le punO într o covata si. adeca pâna Dumineca dupa liturghie. din cari e compusa corpulu. Dupa ce le-aii asezatii cu cea maî mare grija In chipulii aratatii^ cosândii costeiulii la gura. nemurile cele maî de aprdpe ale repausatuluî punu pe ciocli ca sa desgrope mortulu si sa-î scota tote osele afara.

ci-lu lasa în nauntru. cari le astupa. si archiereulii sau preotulii îl cetesce rugaciunile deslegaril pentru cel afurisiti si apoi se înmormînteza (3). lon^nfl. (2) Dict. p. op. p. In casulii acesta nemurile mortului chiama de regula maî multî preoti ca sa-Iii prohodesca si sa î cetesca rugaciunile deslegariî^ crecjendu-se în genere ca trebue sa fie de cine-va blastftmatii si aturisitii. câte o gaina peste gropa. totii din Moldova si Tera-Bomânfyca^ daca mortulii se gasesce neputreditu. Ve(}î si Burada. In casulQ acesta se razima de zidulCL uneî biserici. T. punii în fîe-care margine a gropeî câte o lumina de cera galbfena aprinsa. daca se Intempla ca !n acestu tinipu sa-i mora vre o ruda (1). 62 63 . (3) T. op. p. si astiifelii îlii prohodesce preotulii dupa ce a esitii dela biserica. asternu de-asupra luî. preotii si iiiv6talorQ !ii Hâdâseul . cre(jiendu-se ca e juratii. Ba unii porta chiar si slujbele din nou si anume In decursulu postului mare. 62.» 417 . Latesa. Inmorm. In comuna Zanoga din TârorBomânescd e datina ca osele sa se strlnga întrunii vasu sau o pomnetd de pânza si astu-felu. ca si când ar duce pre unii omii de curendii repausatu. 329. p. cit. Burada. naframi saii prosope. fa* cendii dupa Inmormlntare chiar si prasnicii saii comandare si radicându pomulu. 46: «Când se desgr6pa und mortCL si se gasesce neputre4ita. si din causa acesta n'a putreditii (2). Românca din Malini. (1) D. câtu e sicriulu de lungii. se crede c4-î jurata. punii osele îndarfeptii în gropa de unde aii fostii scose si daii cioclilorii. apoî II cotesce preotulG rugaciunea de deslegare a juramintelorG ce pota fi asupra luî. de sufletulii mortului desgropatti Mal pe scurtu observa mal totii aceleasi datine si credinte. Daca mortulu nu e putredu de tolii. Inmorm. o pânza . Ajunsi la tinterimii. recitându din psalmulâ a MUiiesce-mS Dumned îdei> cuvintele uStropi-mS-vei ci$ isopii si mi vel curatîy> le asâza la locu curatu. adeca afurisitii.cu procesia. dupa ce preotulu Ie uda cu vinu. atunci nu-lii scotu de felu afara din gropa. cit. împartindu ducfitorilorii procesieî si a costeiuluî testimele. Stanescu. de S. sau In unu altiî cosciugii. se razima de zidulu bisericei. In alte parti. cari 416 8afi observatii tntâia ora când a fostu Inmormlntatu. Sa parintele G. Mariuca Nistorfl.

vinii preotii de-1 cetescii si-ltk deslega ca si 'n România (1). din care reproducemu urmatorele versuri: Sî-oîu sa lasii cu giuramîntu Ca sa-îiî faci sicriu de plumbu. Miarianif Inmorm. de Mariuca Nistorâ din M&linT. judetulu Oltu. atunci nu se mal astepta ca sa treca timpulii hotarltfl pentru desgropare. i se cetiaii rugaciunile de deslegare si i se facea prasnicii (2). Calatori! la Românii din Macedonia. Doine. 91 (2) Dict. la BomânX. dupa ce se desgropa strigoiuli). ca'n timpulii de fata. Sl sâ me srotî la cinci anî Sa-M facii gustu cu dusmani (3). In comuna Tatarei. precum si'n comuna Zanoga din Tira-Românesca. atâtii âin Moldova câta si din T&a'Bomân&cdy este datina ca mortulii ce a muritii mal pe urma sa se desgrope la sese 8&pt3mânl. p. p. sau i se sc6te inima ^i cu ea se ungâ toti membrii familiei. se (jiice ca e strigoiU^ si (1) Bolintinenu. In casulii din urma nemurile mortului sunt totii-deauna cu multii mal triste si deprimate^ si varsa cu multii mal multe lacrimi decât atunci. când 11 afla numai osele desirate si gole. 132. Când se ntempla ds more vre-unulii din nemulii celii mal de aprope alii mortului. Deci. In judetulâ Mehedinti In timpurile vechi. si totii-deauna de câte ori se desgropâ. Iasi 1888. 27 92. Poesil populare. ci de mal multe ori. aflându-se unii mortii neputredii. ci 'n multe comune. nu se desgropâ numai o singura data. pentru ca prin acesla se crede ca-i pazesce ca sa nu inora îndata si Damurile râmase In vieta (1). in mal multe rlndurl. se mal crede Înca ca mortulu . si daca-lii gasescii cu iata In josii.Românii din Macedonia credu c& numai unu omu care a fostii calcatoru de juramtntu nu putrecjiesce. aflându-fee unu mortii neputredii. se pote cunosce si dintr o doina din comuna Badenî. ca In vechime. Sa mg 'ngrochl tu mal adâncii. Spunii mal departe bfitrâniî. Cum ca datina desgroparil a trebuitii sa (îe mal de multii forte respânditâ si cu deosebire In Moldova. judetulii Iasi. (3) M. se ducea la munte si se arunca sau se Îngropa acolo (2). Caniand. 418 tadata i se bale unu paru de Icmnu de tisa prin inima.

unâ satA aprope de acea comuna. p&zindu-s (2) Burada. p. 325. si-Iâ strapunsera cu furci de fierti tn inima. meraera la mormtntij si desgropara cadavrulO. cit. atunijî acesla ws de. [>. op. sau li se împlânta In inima o tepa. p.e strigoiii daca s'a nascutu cu perdea saii camasa pe capu. «Daca la si-sc s6|)ltÂniânî dela iii6rtca cul-vik iiiurt. provenea din causa mortii unei fete Îngropate de curlndii si presupusa de striguica.oia. aiâ) si pietre. si anume: In locu de a i se Inlinge o undrea In buricâ. Glieorghe. caci pretutindene se crede ca strigoii iesu noptea din morminte. D. se Înfige unu fusQ In mormtntulii repausatuiul (5). si-i punii putinii meiu In sicriu. de cum Innopteza si pâna cânta cocosii.'*Kr6pft. au coda. ci totu-odata manânca .t3 54. p. In gura si In nasu [Si. cil p. sail li ae baga In gura ustanoia (usturoiO. Inmurm. Transilvania. SiSnisLU. si cari se cunoscâ mal cu sema pe aceea ca. despre cari se crede ca sunt strigoi ori pricolici. neajunsuri si daune. T. Sliint: cliiar s(! zomisli-scfi asttl-fi. Stant-scu. 53. este forte rCspândita nu numai la Românii din România libera. crecjlendu ca ploia. ca sa nu se pota scula din mormlntCi si sa suga sângele sau sâ mance inima celora vii. . nasct^ndu-se i" ca senina aia calitat'^ '^^ stri[. cu deosebire tn sera spre St. cit. saij li se taie capulâ si asa se punu apoi tn sicriu si se tngropa. dupa cum spunu unii. Burada. mal multe femei din Poiana-M6rului. si apoi !ntorcendu-o In secriu cu fata tn jos ail Ingropat'o iarasi (1) » In alte parti din Transilvania. saii i se înfige In buricii o iindrea si o lasa. acolo ca sa-I pera puterea si sa tm mai puta face râii (4i. si atunci nu numai ca ieaîi laptele de la vacile mulg^tore si Ie sugâ sângele. care tinea netncetatu de vr'o cate-va (jile. mortii. când more. precum buna ora In comuna Secadate si Sacelu. 326. 53. tn ochi si In pieptu. se lega cu rugu. p. înainte de a fl îngropatii trupulu lui. Credinta In strigoi. de aceea. Andreiu.'li:i. Banatu si Ungaria. (6) D.> (4) D. Inmonii. 41 . nu numai ca facu omenilorii o multime de neplaceri. când aO cea mai mare putere. se Îngropa cu fata In jos. op. « Aflând u-m6 In Transilvania. In timpulu mai din urma Insa datina de mai sus a Inceputii a se rari si a se întrebuinta alta. op. numiti tn unele parti ale Transilvaniei ^iscol. Iiini'-nâ. (3) Uurada. In comuna Zemeeci. si data îl c& osie atrigoiH si Îndata i se bate unCt par i-a se ur^a totî membrii ramiliei. si u alta pi'rs6ii£i din familia acului dliitAiil morlft. Inmorm. scrie d-lu Th. ci si la cei din Bucovina. înaltarea Domnului si St. (1| Buradu.

» Nic.» I). (1) Com. în «Familia. p. Pesta 1868. iar dela alii septelea anâ încependii înainte dispare ore cocosulCt de mie(}ulu nopti! Io piere puterea ^i iar se ba^^a In morniintti. In timpulii maî noii Insa atâtii credinta In strigoi câtii si datina de a-i desgropa si strapunge In inima a tnceputii a disparea din Bucovina.» an. In BanatU nu numai pre aceia. VH. 449 450. Iar acesta se face numai atunci. pentru care pâna Ia alii septelea anu. p. din care causa trelunt strigoi. 63. dupa cum crede poporulG» iesd noptea din mormîntG cu cosciug^uld fn capa si manânca rlndâ pe rtndd cate unCi membru din familia sa. No. 421 . Românulii aprinde candela saii diferite lumini si arde miresme sfintite pe raormîntulii s6ii. despre cari se crede ca sunt strigoi. si mai alesii de când mai multi insi fura torte aspru pedepsiti de catra autoritatile civile pentru credinta lorii cea desarta si pentru datina lorii cea rea de a-i desgropa si a-i diforma în chipulii cum sa aratatii (1). (2) Ve4î «Familia» an. sau daca li se pare lorii a-lQ vede noptea cercetândii locurile pe unde a traitii. lagiiiin. saij Ie manânca numai inima si le sugu sângele. Densusand : «Scrutari mitoloi^ice la RomanT. ilin iese din mordupi ce cânta 420 se punu In secriii cu tata în jos. si altî Rom. p. Stanescu. când presupusulii strigoifi supfira prea tare pe cei rfemasî In viata. preot u. IV. când i se face desgroparea si deslegarea de blastemele oselorii. Macoveid.rindu pe rindu câte unu membru din familia lorâ. ci chiar si pre vrajitore. op cit. despre cari se presupune ca aii relatiuni cu spiritele cele necurate. IVsta 1871.» publ. le culca cu fata în jos si asa le îngropa. 11 batii unu cuiu de lemnu dreptii In inima. i. aralându li-se In visu. Iara dupa câte-va s6pt&mâni se desgropa si^ de-liî afla numai tn câtu-va miscata In secriii. de d-lG Av. precum si pre tote acelea femei. Eî. pironindu-lii astii-felii de hmdulu secriuluî ca sa nu se mai pota scula. 325 : «Ideea ca uniî morti se facQ strigoU c forte respândita. credendii ca apoi nu iesii noptea din mormîntii si nu umbla în orele secrete ca sa taca omenilorii reii (2). 38. Atâtu în privinta corpului omenescii.

cum amintirea urmasiloru s6î. cu datinele si . II. tara sii-^j?î dea sema de ce face. A-sî aminti de ceî carî oâ fontii.n'opari»a de septe anî. nu pote sa-sî dea seina de viitord. t. din nenorocire. este o proba a aceleî vitalitati. de ceî carî aCi lucratii In vre-o directiune pentru tera.» 422 XXXII. lUiruivscî 1888. In adeverii. provenite din ritualulil mortilorîi la crestinî. Pâna în alii septelea anu UomânulCi crestinii aprind4' candela. a asitruratil repaosil eternii mormintuluî. Aceslu actu cre^tineseu da. maî numai cu corpulu. (1^ V. aprope numaî acele morminte maî exista. Afara din l)iserica. mormintele nu aQ maî fostfi locuri de odihna eternd neturburate. cinn erau mormintele romane vechî.!t''pteloa anCl st» face de.. 588: «Dola introducerea crestinisiiuiluî in Dacia. Opoiv complt^te. maî ah>su daca in aceea-sî irropa nu maî vinu noî odihnitori. mortulu dispare ore cum din amintirea urmasiloru liiî. inelulu care une-orî era însu-sî siirilulu mortuluî. si une-orî. ( 'restinismulu a foVtCi îjsi estt». fara a maî aminti j.entu distruiretoru alCi mormintelorCi. pentni ceî carî potil sa-sî platesca pos(»siunea neturburata a doî cotî de pamintu ! «Si cu tote aceste scaderi in cultulu mormintuluî. «Acesta imprejuran» ne explica putinulu numeru de morminte. adeca cele clitorescî.sgropari'a if\ slîntirea orî desl4»«rarea dt» hle. însemnate tiindu maî adi'se cu cate o ciiice de lemnCi. din causa slrimtoririî cimitiruluî. La alu î.. carî ail fostu asez. maî alesii daca In aceiasi gropa nu maî vinu alti odihnitori noi (1). p. ritualuld crestinescQ a redusa cultulu mormintuIuT la sijite ani. oi'asium» de ilespoiarea mormintuluî de cele maî pretiose resturi istorice : hanutulu dela toia^il. Cine nu face a sa. faclia la serbalorî mari si arde miresme stintite pe mormint(»le aloru seî.triCi ilustru. SUFLETUL O Dela Inceputulu studiului de fata si pâna aici ne-amu ocupatii.ite in interiorulu bisericilorCi.^i de fnitinientele din haine cu cari a fostfi în«^ropatCt vri'-unii ptM'sona. livchia. venei-area mormintelorCi este semnu de vitalitatea nationala.slenu» a oseloru. Miroiiu Costinu. Numaî leirca moderna a cimitirelorO asezat** afara din orasr. cari aii strabatutu paiia la noî din seculiî anteriori. amu pute dice. trropile se j^olira de ose ea sa facil locCi la noî odihnitori. Dupa desj. unâ aj». A. siiil din oruranisatiunea sociala. mormintele disparura. < )mulCl leira totu-deauna liresc4' pi-esentuhl de trecutQ.

423 dupa ce a esitu din omii. La sese sfeptemâni vine acasa si. si se duce în ceriii (3). dupa ce a esitii sufletulii din corpii. parasesce casa. Cel din TodirescI si Solonetu spunu ca sufletulu. ca sufletulCi. se arata la trei c^ile. pe când despre svfletU amu amintitii numai icî colea câte ceva. iar daca nu-I daii nimicii. stândii la capulii acestuia si jelindu împreuna cu cel de casa. Cum iesîi tnsa cu mortulu din casa. unde a vietuitii. . Românii din orasulu Suceva credii si spunii. Dupa ce se îngropa corpulii. merge forte suparatii (2). Românii din Mihovenî si Bunint! credu ca. precum si cu celea ce-i sunt omului de neap&rata trebuinta pentru mântuirea si odihna sufletului 86ii dupa morte. dupa ce s'a despartitu sufletulu de corpu.credintele privitore la acesta. când se pune unu stergariu la feresta si unu pieptene pe pragulu usel . pâna ce se îngropa mortulii. se departfea si elii de dlnsulii si trecendii pe la vami se duce sau în iada saii în raiU^ dupa cum i-aii fostii si faptele: rele sau bune. câtu sta corpulu omului nelngropatii. Românii din Balacena credii ca. Dumnecjleu llu chiama la prasnicu si asa se duce sufletulii o data cu corpulu (1). Dupa aceea se mal arata la sese dile apo! Ia s^se luni si pe urma la unu anii. pe stergariu sa se odihnesca. mal rSmâne pe pamîntii. sufletulu sâde de napoia casei si astepta pâna ce iesu cu mortulâ din casa. daca-I daii nemurile sale de asta data ceva de pomana. sede într unu ungheriu alu caseî si acolo astepta pâna ce scotfi mortulu afara. Sa vedemu ce face acesta. Acum însa. Vomu începe deci maî întâî cu credintele si datinele Românilorii din Bucovina si anume a celorii din districtulii Sucevei. a sositii rendulu. se înalta la ceru. iar a treia di dupa ce sa înmormîntatii acunia mortulii si i sa facutii prasnicii. atâta sta si elii pe lânga corpii si pe lânga casa. ca sa vorbimii maî cu de-amaruntulii si despre suftetd. dupa ce se despartesce de corpii? când. cum si pe unde umbla elii pâna ce ajunge la loculii de odihna saii de munca. apoî ese si elu cu acesta din casa si. dupa ce-lu petrece la mormîntu si vede cum îlii punu In gropa. care-î este renduitii de Dumnezeu amfisuratii faptelorii sale din lumea ac6sta. iar cu pieptenele sa se pieptene. dupa ce amii spusu totii ce amii avutQ de spusii In privinta corpului precum si în privinta eliberarii sufletului de la munca cea eterna. se duce forte bucurosu. Cei din Sfcroescî spunu ca totu timpulu câtu sta corpulu Înca neasezatu In mormtntâ.

au vfecjiutii o multime de urmusore ca de copila împrejurulii paharului. ci a doua (jli dimineta se cunoscii chiar si urmele sale pe unde a umblatii.(ll C'oin. o naframa si o lumina. gimii. o (1) Corn. cu unu colacu sau o bulca pe dlnsa si o lumina pe feresta^ cre4cndu se ca acolo se aseza si sta sufletulu In decursulu celoru trei ^\\e^ câtu sta si niortulu In casa. Când se Inmorminteza corpulu. si trecendii elii pe acolo i se cunoscu urmele si cunoscendu-i-se urmele e unii semnii ca-î trebue ceva. de I. (2) Corn. îndata se pune o naframa. Apoi pleca si elii pe calea sa. stud. cretjiendii ca viindii sufletulii. ^3) (. A treia (Ji dupa ce sa Inmormîntatii corpulii. giiun. g-irnu. comuna In apropierea orasului Siriettl.î insi pretindii. 424 ! Ceî din Stupea cjiicu. Mulj. tn care a traitu împreuna cu corpulu. de AntonO Fetriceiifi. ca suflotulii nemijlocitii dupa ce se despartesce de corpii. . de M. trece peste tavuua cea cu faina. Hacia. si se pune acolo unu paharii cu apa curata si pe paharii toiagulii ca sa arda. ca facendii acesta. atunci nu numai ca vine copilulii peste nopte si bea apa. se scobora din noii din ceru si cerceteza casa. AvramG. stud. viindu ângerulfi dela botezu si lafindu-lu cu sine. si sedendu pe naframa si gustându din bulca si apa din ulcica. Sufletulu sede pe naframa lânga mortu pâna ce se duce mortulii la mormîntCi. stud. adeca merge saii în raiii saii In iadii. Românii din orasulii Sireta spunii ca daca pe loculii. unde a locuitii. In Vicovulu-de-su8 si n Bilca. apoi merge si petrece iarasi In cerii. sate în districtulii Radautuluî. de Al. In Manastiora sau St. când more cine-va se pune la capulii luî o ulcica cu apa. gimn. Jemna. Onofreiu. se cerne faina In sera cea d'intâi dupa ce sa tnmormtntatu. merge si petrece In ceru "pâna ce sosesce timpulu» ca sa i se înmorminteze corpulu. unde a muritâ unu copilii. apoi la sese s6ptâmâni si la unu anii la acea casa. dupa cum si-a câstigatii (2).'om. când more unfl omu. câtii timpii a vietuitii pe pamlntii In acesta 41 deci Indatineza Stupcanii de a pune o tava cu faina In loculii acela unde a muritu omulii. de Elisaveta Agapi 425 ulcica sau o sticla plina cu apa. Atunci nemurile lî daii oil-ce de pomana si-Iii jelescii (1). si ud. de unde se tntorce iarasi la trei si la sese (^ile. A treia cjii Insa se Înalta la ceru. atunc! se scobora si elu din ceru si-Iu petrece pâna la mormlntu. (2) C'om.

Dreptii aceea nici unii Crasnenii nu se Încumeta a se culca si a dormi în decursulii celorii sese saptamâni pe loculu acela. Aceste lumini ardii In trei seri acolo. se pune lânga corpu si totu timpulu câtu sta acesta In casa sta si elâ lânga dlnsulu sau se pune si sta Ia cheutorea casei. si anume când li tinâ lamina. varsa apa. In care sa scaldata sufletulii. când mori nu pote esi sufletulu din casa afara. de care a fostii si mortulii (2). când se iea vr o ola de la focii nu e bine a-î lasa loculii desertu. dupa co a venitu acum sufletulii si a bâutCi din apa. pentru ca murindii nu poti Închide gura. dora Uii pote afla. o bulca si dou6 lumini. e semnii raii. 426 urma acasa. ceia ce. ca sufletulu pâna la sese s6pt6mânl dupa scoterea si tnmormlntarea corpului. unde a muritu omulii. elu se bucura forte tare. si se Intorce cu pompa Indferfeptu la cerii. Totii In Bilca este datina de a se pune dupa Inmormlntare In loculii acela. CârdeiQ. pe unii pomii. Ba elii. tndatineza de a pune. iar strachina o iea si o duce mai pe (1) Corn. credii si spunii Crasneniî. dora. Românii din Crasna^ districtulii Storojinetului. Sufletulu Insa^ dupa ce a bautu din apa si sa scaldatii. In fine. vine neîntreruptii la casa unde a Incetatu din vieta. (2) Com. . A treia di. de 6re-ce. unde a muritii si a statii mortulii înainte de înmormîntare. una : care trebue sa fie lacuta din toiagii. Dupa ce a muritii credu ca sufletulii se duce dreptii la strachina cea cu apa. si daca nemurile sale li dau atunci ceva de pomana. CârdeiQ. pe urma se scalda Intr'lnsa si astii-felii se r^coresce. iar alta noua. dupa cum am v&^ulii si maî susii. ducenduse cu dlnsa In gradina. si apoi se înstraineza si nu vine mai multu (1). Înainte de a esi omului sufletulii. nu numai pâna la sese saptamâni. do lust. Strachina sau 61a respectiva se da de pomana celui ce a tinutii lumina. o strachina saii o ola cu apa prospata si curata lânga dlnsulii. care. bea putina apa de aceea. mal alesu Insa noptea hojma cerca corpulii si se framlnta dupa dtnsulu. cre^endii ca tare-i arde sufletulu. Maî departe credu Crasneniî ca nu e nici de cum bine a sta pe /eresta deschisa. o ulcica cu apa. unde s'aii pusii. Asemenea. de lust.Dupa acesta nu vine mai multu pâna tntr alu septelea anu si anume tn diiua !n care a muritu. ci si mal târcjiii înca cerca corpulii daca nu i se da nimicii de pomana. se da ulcica de pomana unui omii sSrmanii cam de etatea aceea.

Bomâniî de peste Pruta. dupa ce s'a îndreptatii si curatitii deplinii de tote pfecatele. (le d-lil \'. dicii ca atâtii sufletulu câtii si mortea staii trei (jiile pe lânga corpulii omului si pe lânga casa în care a repausatii acesta. . 427 In decursulu unul anii se Intorce de maî multe orî si anume: odata la s^se saptamâni. când se Inmorminteza corpulii. Turtuivnu. dupa ce sa despartitii de corpii. ca suiletulij. credii si spunii. nu se mal teme nime a se culca si a dormi pe loculii acela. câtii a avutii sa-Iii traga. A treia ^i însa. din diua aceea încependii.' si anume cel din Boianii si Mahala. Dupa trei (Jile însa. daca a fostii pfecatosii. Asta trebue sufletulii so faca în decursii de 40 de dile saii. întrunii trupO unde sa petreca în chinuri. iar a doua ora Ia unu anu. iar la urma se baga saii întrunii omii. preotii. De aici se duce de-a dreptulii înaintea lui Dumnezeii si-I spune ca a venitii de unde la trimisii. spunii el. si anume dupa înmormîntare sufletulu se duce.. unde petrece asemenea trei dile. Românii din Stulpicanî. atunci e unii semnu ca cerca ceva de pomana sau ca sî-a adusii aminte de noî si a venitii sa vada ce maî facemii si cum traimii (1). când se face osfestanie si pomenire. când sufletulii vine pentru ultima ora. care abia se nasce. se duce si trece tote vamile si ajunge în raiii. se Inverfesce trei (jiile prin casa. si ionica alCî luî lordachi Isaca. si din pasSrl. saii se duce si se baga într'o vita curata orî întruna spurcata si dupa aceea în pasferî. iar daca a fostu curatii îlii trimite în unulii pficatosii ca acela sa se îndrepteze. se duce si elii dimpreuna cu acesta pâna la gropa. dupa înprejurarî. si maî multii. ci (1) Aucjitil dela maî multe românce din Crasna. iar când viseza pe mortu ca a venitii acasa. Când pocnesce sau trasnesce ceva în casa. Dupa acesta se pornesce si ratacesce o bucata buna de timpii prin lume. dar nu pentru totii-deauna. dupa credinta Româniloru din Boianu si Mahala. pentru ca. si se (jiice ca necajitii fîindii de trecerea prin atâtea trupuri si-a trasii acum canonulii. se (1) Coin. si anume. In acesta calfitorie îndelungata sufletulii este totii-deauna petrecutii de unii ângerii. si daca cine-va se încumeta ca sa se rostesca catra unulii dintre dlnsif cu unii cutitii. sufletulâ nu vine mal multii ca sa-sl cerce corpulii (1). atund e. si Dumnedeii pe urma îlii trimite în altii locii. districtulii Câmpulungului. unii semnu ca a venitii sufletulii.De la sese saptamâni înainte însa.

si altele din judetulu Suceva. dupa ce sa despartitii de corpii. plaiulu Muntele. Baia. câtu sta sufletulâ în casa. TonigarCi. ca sa aiba sufletulu când e însetatii. sta trei dile pe lânga casa precum si de-asupra capului celui mortâ. dincoce acesta. sta si sufletulu cu ângerulu s6ii pazitoriu în casa. de unde bea. L^iînn. atuncî îlii petrece si elu pâna în tinterimu. câtii a fostii în vieta si-i spune: aici aî facutii acesta. In rfestimpulu acesta ângerulii îlii porta prin tote locurile: bune si rele. daca a facutii bine. Negrule-amarîtule ! . In timpulu acela. In Moldova si anume în comunele Petia. stud. si totu asa pâna ce sfârsesce tote lucrurile. trebue sa treca prin unU focâ^ si trecendu foculu acela merge într'unu loca rScorosit^ unde astepta judecata cea mal de pe urma. A treia di. Ca eii mcrgii la Domnulii sântii. CotlarciucG. punu unu paharu cu apa. (2) Coni. când ducii pe mortu la gropa. trupsorule. O sema au datina de a aprinde. îî diice: Trupule. Dracenî. MerchesCl si I. pe unde a umblatii elii. facu prasnicu. din contra. de Const. Românii din Fundulu-Moldovel istorisescu ca câtfl sta mortulu în casa. Malini. gimn. Radasenî. iar când îlu înmorminteza. atunci sufletulu. stud. se duce si elii cu dînsulii. li spune: Hoitulo. Sasca. sufletulii. 429 Eâ me despartescii de tine Si me ducii unde e bine! Daca. de Nic. Scumpule odorule! Dute-acuma în mormîntii. credu Românii ca sufletulO. hidâ. câte o luminare în diua de Alexiî (2). Dupa acesta maî sta înca 40 de (Jile pe pamîntu. pe loculii unde a muritu. mortulu a fostu unu omii pfecatosu. pâna ce aî saî. (1) (k)in.428 dice ca respectivulii Isî taie ângerulu sfeft pazitoriu pe unu timpâ de septe ani (1). si dupa ce aii slobozitii acuma cioclii corpultt în gropa. apoi parasindu pamîntulu. hoitule.

Numaî din pricina ta O sa suferii munca grea ! Dupa ce a rostita cuvintele acestea si dupa ce sa Inmorniîntatii acuma corpulii. se crede ca sufletulii. dupa ce iese din corpii. (1) Dict. unde petrece pâna la vremea cea de judecata. cari se lipescu In rlndii de marginea ulcelei saii a strachinel. ângerulu luându-lii. In loculu acela. se pune In cele trei seri dupa Inmormlntare. sede pe mormîntu pâna ce pune cruce. Xe^i si 430 In alto partî. saii 3 lumini facute din r6masi(. A treia nopte se lasa luminele sa arda pâna ce se sfârsescu. In alte parti din Tera-Românâsca. Românii din unele parti ale T&reî Românescî credu ca sufletulu omului mortii umbla timpu de sese sfiptfimâni pe unde a umblatii cu trupulu. llii duce Întrunii loca anumita. o ulcica sau o strachina cu apa prospfita saii cu vinu.a toiagului si lumina din mâna^ adeca din lumina care sa tinutii la repausare tn mâna mortului. PletosQ din Radasenî si M. Ca numaî de reulii teu Trebue sa suferii si eii. dupa aceea trece In ceea-lalta lume (1). maî alesu In cele trei dile dupa Inmormlntare sufletulii. putina apa. vine si bea apa din ulcica si gusta din colacii. îsi aduna totu ce i s'a datii pâna atunci de pomana. si apoi se înalta (2). p. sufletulu mortului umbla sburându pe lânga casa si pe lânga mormlntu. apoi a se duce la mormlntu vinu si tamâia. unde a repausatii mortulii. crecjiendu-se ca pâna la 40 de 4ile. de A. neputendu-se desparti asa de graba de casa unde a traitii bine.acum în mormîntu Spre mâncarea viermilorO. ci si maî pe urma pâna la 40 de cjlile c^rca pe aî sSÎ ca sa vada ce I-orii maî da de pomana (1). cu unu colacii pe dlnsa. apoi vine la mormlntu. Inniorni. apoi se înalta la cerii. iar alaturea o lumina aprinsa. se sue pe cruce. ângerulu îlii plimba prin tute locu- . Acesta se face de aceea. Burada. Nistorfi din Malini.Du-te de. 46. totii din Moldova^ este clatina de-a se tamâia In casa unde a fostu mortulu si a se turna pe loculu. de regula ramasita toiagului. Daca n are cruce. Dar elii n'o face acesta numaî In cele treî serî. ca si 'n Bucovina. unde sa sfiversitti din vieta. pentru ca In decursii de 40 de (Jile. când Începe a putrecjli trupulu.

cacî mi sa faQutu scârba mare. Dar. pur- . unde se aprindu si luminari. De aceea în vreme de 40 de (Jilc s<? tanuiieza desil prin casa si pe la mormintO. raspunde acesta. se duce tn casa. se întorce acasa si se pune pe stresina casei. iar sera vine si se odihnesce dupa usa dela tinda bordeiuluî. pre care llu mâncau nisce ciori. Angerulii îlQ Întreba: Aî bâutu apa ? Nu! . 48. tn timpu de sese saptSmânî sufletulu pribegesee de-a rtndulu tn fie-care di prin tote locurile. In fine totu tn Tera-Bomânesca^ exista credinta ca dupa nxirte. din causa ca acolo In nauntru v&(^ul unu hoitu mare. 45. p.» (2) lonenCi. îndata ce a ajunsii la stresina casei.rile. sunt nemurile tale. op.)) De aceea lumea din casa e tinuta. p. n'am bfiutu. . ce aî vfecjiutu. Hoitulu acela era corpultt luî. fiindii cuprinsii de sete. Val ângere. dice ângerulul. pe unde a umblatii. (1) Biirada. cit. unde e mortulii. unde sta trei dile. Trecendu cele sdse sfeptfemânî. ca sa nu puna nimicu spurcata dupa usa. Inmonn. cit. pe unde a umblata. sufletulu celuî mortu. se duce acum sufletulii cu ângerulii. Iar. Ciorile. op. când era în trupii. te jelescu ca tu aî esitu din trupii! De acestu rfispunsii sufletulu este forte mâhnitu si tn mirare (1). Vecjiî ! tn trupulii acela tî (Jice acum ângerulu. prin casa si pe la mormlntu. iar dupa Împlinirea acestora se duce în cea-lalta lume. multii mi-e sete! Ângerulii ÎI raspunde: Dute 'n casa aci josii si bea apa! Acesta se ntempla tocmai când rudele mortului jelescii pre mortii. dupa ce a cutreeratu tote locurile. dar Îndata ese din casa afara cu totulu mâhnitu. . tl-aî facutu tu vaculâ si abia acuma aî esitu dintrtnsulu. 431 Sufletulu 90 scobora de pe strasina. 155 : «Se crede ca 40 de (}ile sutletulu mortului sta înca in casa sau umbla pe la mormintâ. Lainbrior. Si se (jiice ca prin ori-ce locii si prin orî-ce poteca a fostii omulii în viata. unde se aprindd si luminari. p.

(1) I. Stanescu. 46 47. (1) I). sunt tinuti si munciti acolo pentru totu-deauna. iar dupa aceea se duce si petrece în Câmpii Iudeului pâna la a doua venire (3). Alti Români.tata de ângerî. Stanoscu. op. Insa Îndata ce se face cjiiua. op. sufletulii vine iarasi îndaraptii la locuinta mortului. elu nu pote fi opritu de dracî. credii si spunu ca sufletulii nu se departaza Îndata dupa desfacerea sa de trupu. La sese saptamâni dupa înmormîntare se facti unii soiii de pomene numite (ude sese septSmânl» Dupa ce sau împlinitii si acestea. Daca celu mortu tn vieta luî a fostu omu dreptu. eî trebue sa plece si sa se duca iarasi la loculu loru. cit. ca sufletulu celuî repausatii petrece sese saptamâni sau 40 de dile pe pamîntii. 432 Pfecatosiî. ci elii sta tn apropierea cadavrului. 46. p. II. Nt'^'ooscu.» publ. 474 475. de aceea asternu eî de-asupra acelui usorii o apomineta^yi adeca o bucata de pânza alba. cari cauta ca sa-Iu rapesca si sa-Iu arunce tn iadii sub diferite acusari. Din contra Insa^ cel drepti cap3ta din când In când libertate si viindu tn lume se arata la membrii din familie si ceru ceea ce le e necesarii. Acesta o potu eî lace tn timpulu noptii In t6ta libertatea. ba înca îlil si însotesce pe acesta pâna la mormntii. unde petrece timpii de s6se saptamâni. p. caci lumina cjiileî lî prigonesce dupa urma (1). totti din districtulii Nasauduluî. Inmonn. taiata dintr*o trhnha (valii de pânza). iar loculii saii de petrecere e închietura (cheitorea) casei de catra rasaritii. In Transilvania^ districtulu NasSuduluî. si dupa ce respectivulu sa asezatii la repaosulii eternii. ca si fratii loru din Bucovina. pentru ca sa aiba pe ce sa stea sufletulii (2). op. p. 331. merge la raiu. «Credinte pop. lonenCî. . credii Românii. iar daca a fostu pScatosiS. sufletulii se departeza si se asaza în cerii. în «Lumina pentru totî» an. St. p. In acesta cale tnsa este tmpedecatu de cete do diavoli. Românii din Dohrogea credu ca sufletulu mortului sta sese saptamâni de-asupra usorului dela usa casei. atunci este rapilu din mâna Ingeriloru si dusu la iadu (2). carii au avutu nenorocirea sa intre In iadu. cit. Angerii îî conducu unde voescu. Bucurescî 1888. p. (2) Hurada. (2) I). 323. cit.

totu ratacesce In continuii. ca si 'n cele-lalte parti locuite de Români. care a vietuitiî dupa prescriptele dumne(j[eescl. petrece de regula pe pamîntii 40 de dile. atunci trebue nu numai sa ratac^sca timpâ mal Îndelungata pe pamlntu. petrecutii fîindii de ângerulii s6ii. (3) Corn. vine In atingere cu alte suflete^ iea parte la bucuria si Întristarea celorii ce aii rfemasii în vieta. de d-la los. 433 Si iarasi altii credu ca sufletulu^ In intervalulu de sese s6p tSmânl^ adeca dela tnmormtntare si pâna ce se facu pomenele de s^e sSptâmânl. Ia esirea sufletului saii si dupa ce pleca cu mortulii din casa. p. 33. care l'a purtatu în acesta lume (2). care sa pusii anume spre acestii scopii (3). si In timpulii acela nu petrece nici In ceru nici In iadii. «riînn. saâ i-a r&masii corpulu nelnmormlntatu. ca sufletulii petrece 40 de (Jile pe pamîntii si'n raatimpulii acesta n indii însetatii vine si bea npa din paharulii celii de pe feresta. adeca pâna ce namurile sale îl daii de pomana tote celea ce-1 sunt de neaparata trebuinta pentru mântuirea si calatoria sa în cea-lalta lume. JVorianfi. de d-la T. In alte parti ale Transilvaniei esista credinta ca sufletulii celui repausatu ramâne unu timpu mal tndelungatu pe pamintii. cit. op. ci totu odata sa Intre si sa petreca prin diferite corpuri omenesc! si animalice. (2) Wlislocki. 2o 434 fosta forte pâcatosu. pâna ce se curatesce de tote picatele câte le-a comisA traindu In lume. stud. Olariu. Inmorm. (l(» Alexandru Booriu. . cari trebue sa fie numai decât îndeplinite de catra al s6i. SiinonQ. iar când se facu aceste pomeni se apropie iarasi de locuinta celui repausatu si asista si elâ la acea masa si apoi se desparteza pentru tot-deauna (1). Ia BomAnl. în lumea cea-lalta unde capata iarasi corpulu. si are anumite lipse. Abia dupa trecerea unul timpii mal îndelungatii si dupa o pribegire lunga peste douG-^ecî si cinci de ape. daca a (1) Corn. cre(^endu-se. In Banatil. se pune într o ferestra unii paharii cu apa. Din contra. unde umbla Încolo si Incoce. ajunge sufletulii. si abia dupa aceea se pornesce spre loculii de odihna. Din tote cele espuse pâna aci resulta ca sufletulii omului. daca omulii si-a luatii singurii vieta. ci tn lumea acesta.(3) Corn.

Ca conducatorii alu sufleteloru (Psychopompos) In patria lorâ originala apare Dionysos sau Bakchus. trece In imperiulii mortilorii. trebue sa fi locuitu In alte corpuri si ca dupa mortea omului trece iarasi Intr'unu noii organismu^ anume ca sa se curat^ca si sa pota ajunge tn urma la tinta perfectiunii sale. pe cari trebue sa le arunce una dupa alta.Credinta acesta Insa o tntâlnimu nu numai Ia Români. schimbarea sufletului. iarasi pe pamtntu. Asa Învatatura religionara si filosofemele lumii vechi erau de parere ca sufletulU. op. ar fi tnvdlitâ tntr o multime de vesminte (adeca de patimi si dorinte sensuale). ca sufletulu dupa mortea corpului pribegesce prin tote speciile de animale si ca dupa 3000 de ani Intra iarasi Întrunii corpu omenescu. învatatura brahmana a Indieniloru vechi represinta emigrarile sufletului dupa morte prin animale rele si bune ca penitente si mijloce de curatire. Plato se exprima de-a dreptulii ca sufletele Înainte de-a intra In omeni au fostu odata aice. Probabila ca de la Egipteni au acceptatii credinta In sufletii mal Întâi Grecii. 435 o petrecere mal Îndelungata saâ mal scurta In acesta imperiu tnsufletesce din nou alte corpuri omenesci sau animalice. se Intorce iarasi la isvorulu primordiala alu vietii. Înainte de a se pute Intorce iarasi Indârdptu. care sl-o Închipuia ca unu procesii de curatire. ehberatâ fiindCi din catusele corpului. Empedocles sustinea o emigrare a sufletului chiar si In corpurile planteloru. la sosirea sa pe pamtntu. Ocasiune spre curatire le oferia misteriile. si metensomatosay schimbarea corpului. câtu si din timpulâ de fata (1). Preotii egipteni eratt de parere. mal nainte de ce a Insufletitu corpulu omenescu. Metemsihasa. unde au fostu supuse unei curatiri. care le-a primitii dela Persephone din Împaratia Intunereculul. ca sufletulA. si la venirea lorii de a . si dintru Inceputii so fi propagatii Pherekydes si Invfetacelulii sfeii Pythagoras. pâna ce deplinu curatitu si demnfi. si dupa (1) Wlislocki. ci ea se afla si la alte popore atâtu din anticitate. p 32 . unde nazuescu acum prin cunoscinta si fapta dupa demnitatea eroica. cit. In misteriile grecesci se'nvata. ca sufletulii. Pitagoreil mal târlii lnv6taii. sunt terminil grecesci pentru emigrarea si transformarea sufletului.

dupa cum i-au fostu adeca si faptele: bune sau rele. la fîc-care vama sute si mii de draci. cele mai grele de învinsii sunt apde cele mari din cea-lalta lume si vamile^ ale carorii numfirii se urca. Pâna la deplina Intorcere In slnulii Dumnecjeiril trece. îndata îlu în- . daca nu i s aii cetitii stâlpii si nu i s aii facutii celCi putinii ¦ trei stari. pâna ce în urma sa înduratu unii sufletii alii lui Dumne(j[eii de dtnsulii si la trecutii de cea-lalta parte. mai înfioratorii si mal îndrasnetii decât altulii. dupa dlnsulu. iar dupa a altora chiar pâna la 99 (2). Dupa ce sa pocaita si curatitu acuma de tote p&catele 1! este sufletului tncuviintatu sa plece spre odihna cea eterna. câtii timpii vorii fi Iudei. Aristotele respinge sufletulu. sa nu pota trece. si dupa cum a fostu comandatii si pomenitii de al s6i atâtii în decursulii înmormîntarii corpului safi câtii si mai pe urma dupa înmormîntare. cari aru fi mal placute fapturii lorii. cum se apropie sufletulii. Intre tote obstacolele însa. Talmudistil Învatau ca Dumnezeu a creatu unii numarii anumitii de Iudei. ca In diua Învierii arii fi toti 436 -curatiti si ca voru vietui apoî In corpurile celoru drepti tn tera cea bine-cuvtntata (1). umilii mai urîtii.000 de anL Neuplatonicil desvolta aceste pareri mistice si mal multu. atunci lesne i se pote întempla ca ajungendii la vre-unii rîii saii alta apa mare din cealalta lume. asa tiranii se vlra In lupi si vulturi. Ce se atinge de vamly apoî si cu acestea no pote mai bine scote la capâtii. totusi trebue sa îndure o multime de neajunsuri. desi e petrecutu de ângeri si mai alesii de ângerulu s6u pazitoru. presupunendu ca acesta sar arata nepasatorii fata cu unele corpuri anumite. Daca în decursulii petrecerii mortului de acasa si pâna la tinterimii nemurile sale nu i-aii pusii poduri peste ape.doua ora Isl cauta corpuri. unu restimpu de 10. dupa cum nu unuia i sa întemplatii. dar si 'n acesta cale lunga. dupa credinta unora. unele mai neplacute si mai mari decât altele. Plotinu deoscbesce o emigrare a sufleteloru din corpuri eterice nevScJute In pamlntescl si o emigrare din pamtntesci iarasi In pamlntescl. din care causa a trebuitii apoi sa stea sau sa ratacesca ani întregi pe malurile apei respective. cel activi In albine si furnici. si câte odata se strapunii spre pedepsa In corpuri animalice . cari pentru aceea se 'ntorna necontenitii. Caci stândii. dela 7 pâna la 24. dupa cum se va vede mai pe largii în capitululii urmatorii.

trecu tote vamile pe rendu si pleca mai departe. tiu cumpenescu sa vada cine e mal greu: elu ori pacatele sale? Si multe alte piedice ti punu. ce i s aii pusii pe crucita. cei din secriu precum si cel ce i s au datu peste secriu de pomana si sa platesca draciloru ca sa-I dea drumulu. Astu-felu apoi. punendu-lu pe dlnsulu Intr o cumpana iar pacatele sale Intr alta. pâna chiar si cele mai mici si mai neînsemnate. Unulu mi-î bctutu cu spini. Cuv. iar celu din stânga care duce spre iadu. Unu-I toW cu floricele. despre cari nici prin minte nu i-a trecutu. despre care unu bocetu din Bucovina ne spune: Ca sunt douc drumurele Si cam greu dc-alosu din ele: . urm. Ba ei nu se tndestuleza numai cu atâta. pe care au calatoritu pâna aice. Flori negrite si de jele. ale sufletului calStoru.(1) Mayer. care duce spre raiu. Conversatioiis-Loxicon. Dar ângerulu nu lasa de felu pe draci sa se apropie de sufletu. leaîi apoi cumpenele si. se tnpartesce tn doua ramuri : unulu si anume celu din drepta. (2) Vecjî cap. 437 cunjura din tote partile si. Care duce la straini. Caro duce k surori Si la scumpiî fratiori. Iar unu altu bocetu din Moldovay si anume din comuna Rapciunî. Dupa ce a scapata acum cu mare greu de vami ajunge Ia salcd sau rachita mare. iar nu departe de salca acesta drumulu. i le arata si-I spunu ca nu e voe sa treca mal departe. platindu fiecare vama. si trebue sa se duca cu dtnsii tn iadu. Altulu mi-î batutu cu llorî. . (jlice: 438 Ca sunt doua drumurcle. Dritle Auflag-e. Iar daca vede ca nu e altu chipu de scapare diice sufletului sa sc6ta banii. ci In nemarginita loru rautate acuza sufletulu si de o multime de alte fapte rele. Seelenwandcruiig. scotendu cartea tn care se afla notate tote pacatele. dora tiu potu rapi din manele ângeriloru.

Cela-Ialtâ cu busuiocii Par' ca-î unii parââ de focii (1).^ despre care ne-a fosta deja vorba mal sus. si pe care tiu reproducemu acuma In tota întregimea lui: Trandafire. despre care amu vorbitu deja In cap. p. fire. Ininonn. ci daca a fostu bunti la Dumne^eu^ Îndata li arata drumuliî celu adevaratu. Aici apoi se opresce si adasteza sufletulu pâna Ia judettdtl sad ftidecata cea de pe urmay la care va trebui sa merga tota lumea ca sa fle judecata. Mai cu de-am&runtulu si cât se pote de nimeritu descrie calatoria sufletului. Rgii mal esti la fire : Ce te-al zabovitâ De n'al infloritâ De ieri deminita Pân'a(jil demin6tâ? Lasa ciuda c*am privita Pâna ce s*a despartitd . si mergendu mal departe ajungu la MarulU-de-Sân-Rtru. ca sa vada cum e atunci când omulu nu voesce sa asculte si sa Implinesca tote Invâtaturile si poruncile lui Dumnezeu. iar daca na fostfi tocmai bunu. de pe pamlntu pâna la loculu de repausu din cea-lalta lume. Intitulatii o^petrecerea (1) Burada. Insemnândule totu odata si sortea ce-I astepta. XIV si lânga care e Intimpinatu de Dumnecjeu. unde se afla Florea soreluî^ care Iml judeca florile Unde li-sti mirâsele. trecendu puntea raiului^ ajungu tocmai de naintea portii acestuia. de ângerl si la urma de prea-curata feciora Maria. 439 mortului. pe care din aceste dou5 drumuri sa apuce: pe celii din stânga ori pe celu din drepta? Dar ângenilu conducâtoru nu-lu lasa sa stea multu In cumpena. atunci lift lasa sa merga o bucata de locu si pe drumulu celu spinosu. bocetulu banatenu. care scrie Intr o carte pre toti omenii. In fme. Apoi Uu scote iar la drumulu cela adevSratu . Sufletulu nu scie acuma. când am reprodusa dintr Insulu unele citate. atâta pre cei vii cât si pre cei morti. 91. de Sân-Petru.

Intinde-tl întinde. Bra(}I din radacini. Eâ sa Ie potâ prinde. Unde s6rele-I ascunsa. Unde-I bradula ^^nelora. Unda se aduce Lumea s*o îmbuce Tottt malini.Sufletâ de la osa Din lume irumâsa. Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade^ Brade! Sa-ml fii frate. Raâ mal esti la fire : Ce mi te-al grabita De al înflorita? M'am grabita De am înfloritu. Din ventâ cu r6c6re Si-apa curgStdre. fire. Trandafire. Cu de ndpte-a'nseninatu. Cu de sera a plouatu. Iar în ripa marilorO. Sufletâ despartita De multe mâhnitâ P16ca si se duce Marea o ajunge. Eu nu potO întinde Tu sa le poti prinde Vîrfurile mele . Mir6sele s'orii pierduta. Vine'n tulburare GreQ urlândâ Si urducându Tota lumea spaimîntândâ. Vîrfurile tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. In (Jorl bruma a ca^utu. calini. Unde-su t6te florile Cu tote surorile Sî-unde Flârea sâreluî Sede'n p6rta raiului Sa judice florile Unde li-su mir6sele. Vine marea mare. Trec6t6rea apelorâ. Din lume cu sdre. Caci vremea mi-a venitii Ca si tie de pornita De pornita catra apusa.

Sa treci peste ele. Nici nu oiâ gândi Puii te-ora simti. Când nici vel gândi 440 Puii te-orâ simti Sl-el orâ suera De te-I sparia. calini. Eî mi teorii latra In mare-I cadea . Totu malinY. Unde-I bradulii (jiineloru. Grea umblândâ Si urducândâ T6ta lumea spaimintândtk. Unda se aduce. Trecfitorea apelorâ Sufletulu statea Si mi se ruga: Brade. 6 meni pândi t6re. BracjiI din radacini. Vine *n turburare. Lumea s'o îmbuce. Iar în rîpa marilorâ. Eu nu-tî potu întinde Ca sa le poti cuprinde Trupinele mele Sa treci peste ele. Las sa fie sl-asa ! Vine marea mare. Ca 'n mine a puiatâ Din inima spurcata Rosu soimuletîl Cu ochiulâ sumetu. Ca 'n mine-a puiatâ Vidra latratâre. Intinde-ml întinde Ca sa le potu cuprinde. . Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea in cea parte Ce lumea-ml desparte. In mare-I cadea Si te-T îneca . brade ! Sa-ml fii frate.

hal. Tu te-I spaimenta.. calini. Sa-ml fii irate ! Intinde-tl întinde Ca sa le potu prinde RadâcinI a tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte.. Las sa fie sî-asa! Vine marea mare. brade. Unde-I bradulâ (jiinelorâ. Unda se aduce Lumea s'o îmbuce Tota malini. Ca'n mine a 'ncuibatii Sl-apol a puiatu Galbena serp6ne Ce piere de iome. Bra^I din radâcini. In mare-I cadea 441 Si te-î îneca. Vine 'n turburare Grea urlândâ Si urducândâ. Multa mg mal rugai O rugare mare . Tdta lumea spaimîntându. Iar în rîpa mariloru.Si te-I îneca . TrecSt6rea apeloru Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade. Nici nu vel gândi Puii te-oru simti Si oru suera. Ea nu potu întinde Sa le poti tu prinde RadScinl a mele Sa treci peste ele. Las* sa fîe sl asa ! Ha!.. brade.

Pâna vel ajunge Unde se înfrânge Drumulâ jumatate Ce locuri desparte. Ca sa fie pace. Du-te far* necazu Fân* vel trece tu cu dare Cele grele sipte vame.Cu multa rabdare. Brade. Ca-I vedea o salca . draga suflete. Am si eâ unâ frate. Iar mortulu imi trecea Unde dorulâ îlCi ducea Marea fara nume L'al-alalta lume. Acolo sa stal Si sema sa ial. Pasu. Drumulâ inainte. suflete. pasu. Maistârl voru veni Si te vorfi ciopli Si din tine-orâ face. Punte preste mare S'aiba trec8t6re Suflcte-ostenite Catra raîu pornite! ' Bradu-atuncea se gândia Si trupinele 'ntindea. Unu frumosO pacurarelâ Si are unâ toporelu Si are verisori Doi voinici feciori. brade. Eî te vorii taia Si te-ora rSsturna. Tine.

. C*acolo tu vel afla Spre îndestularea ta Câmpuri frum6se Cu flori alese. Flore la pamîntQ Ne-ajunsa de venlu.Mare si înalta Salca aplecata Si cu frun(jia lata. Sem' aci iara sa ial Si spre stânga sa nu-ml dal^ Caci în partea stânga E calea cea strimba. Precum firea îti arata. Ca'n doue razâre Va fi câte o flore. Si apoi iar sa stal Si sema sa ial. Câmpuri d'ale arate Cu flori semanate Flori tu vel culege Si doru-tl va trece. Ci sa dai în mâna dr^pta. Strîmba sl-astupata. Acolo-I (tîna batrana\ Si-ti iea palosulQ din mâna. Cu lacrimi udata. Apoi totil in aia parte Sunt câmpuri urîtâ arate Si cu spini rai semSnate.

Josâ la radficina E lina fântâna. Âcolo-I Sânta. Drumurile le-arata: Sufletulâ din apa bea Si elâ lumea o uita. Apoi iar sa mi te duci 442 Pâna cândâ vel sa ajungi L'alâ mara mare de Sân-Petru Cu ajutorulâ lui Sân-Medru. Ca sunt flori din raia.F16re la rec6re Ne-ajunsa de s6re. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita .Marie^ Cu noi mila iei sa fie. Calatori câti mal trecea Ea spre toti se îndura Ea pe toti ÎI adapa. Tu sa mi le ial. Maru-I mare si rotata Si de pale aplecata Cu virfuICi ajunge 'n ceriâ Cu pdlelo pan' Ia mari Si pe vîrfâ e infloritâ Iar pe p61e împupitu.

Dora ca s'a indura Si *ntre vil te-o însemna. pâmînte! De a4l înainte Ian sa-ml fii parinte . Masa înflorita. Haina de mStasa. Ciutele vorii semSna . Daca nu mi te-al rugatu Când a întratâ Scrisorea 'n satâ. R6ga-mi-te tu de ea Cdla viilorâ s'o iea. Apoi iar du-mi-te du-te Pe carari batute Pâna vel patrunde Si tu vel ajunge Tocma 'n pârta raiului Unde-I fl6rea sorelul. 1 Ca elâ va sosi Si tu vel veni: Daca cerbii vor& ara. Pamînte. Acolo s'adapostesci. In haina altea.Rachita 'mpupita. Si astepta cu rabdare Ceasulîi de reînturnare. Sade si scrie Maica-Marie Pe cel vil si pe cel morti Si-sl însemna a lorâ sorti. Dar ea nu se va 'ndura Intre vil a te scria. Ci mila sa-I fie Tota Sânta-Marie. Caci c61a i s*a împlutu^ Condeiulâ si Ta pierduta. . La masa chitita. Nu-I mândra rachita. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raia cu sine. Acolo sa te opresci. Rachita 'mpupita.

fîroie. suna asa : Firoîllo. De catrâ taicuta.Sa nu te grabesci Sa m6 putrecjescl. de d-lii loanii Popovicî. com. De vecinii buni . La ele cu lacrimi. Calindaria pe an. La Ele-am plivitâ. (1» AltA fragmentCt. Ca acumu-tl daii Si nu le mal ieau Spatele mele In bratele tele Si fata d'a mea Sub pajistea ta (1). ^ 443 Cu privire la partea Întâia a bocetului acestuia. 1882. din comitatulii Carasii-Severinii. ne spune urmatorele : Firdie. . si anume din Ecica^ comitatulu ToronCalu. Oravita-BrasovCi 1881.. adunatii de Viora Magdu. totu despre trandafirii. 121 134. adica la trandafirii^ unu fragmentat totii din BanatU. De catra fratior! De catra surori Si de catra juni. p. Firiî de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'at înfloritii Mal de diminâta Ca ierî dimin^ta? Eii n*am zabovitii. fîrolllo! Firii de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'al înfloritij Sl-asta dimineta Ca ieri dimin6ta ? Eli m*am zabovita Si n'am înfloritii . Ca s'aii despartitii Tenfira Mariuta De câtra maicuta. (1) Sim Mangiuca.

Brasovu 1891. LIV. Dreptii aceste de mare Însemnatate este si acea Împrejurare cum ca cânteculu nostru. « TrandafindU nostru este de asemenea origine cu tptavxarpoXXov din limba greca cea noua. S. si lns6mna rosa. «Din tote aceste se dovedesce vechietatea si însemnatatea traditiunil trandafirului în cânteculu mortului la Români (4). Intrebuinteza trandafirulu în ambele sale însusiri însemnate aci : a) ca florea vietii. . No. de ore ce ca atare i se împedica înflorirea la privirea despartirii sufletului de trupu. (2) Nork. pe 1882. 127. lumina si ochiulu plantelorii. despre care ni-î vorba. s'a pornitii (1) Gazeta Transilvaniei. în- (1) Dierbach. Ca N. Nota dela Strigoi fi Moroi p. cit. scrie cu privire la trandafirulu. amica museloru si a nimfeloru (1). (4) Calind.Ca sdre-a sfintitii Si n'a rSsaritii. cit. (3) Calind. Achiles Tatius c^ice: Rosa este frumusetea pamlntului. caci mortea este inceputulu vietii viitore. an. symb. Nota dela p... iar pornesce si înfloresce.. 185. Mangiuca. urmatorele : «Forte memorabila si de mare Însemnatate traditionala este alegerea si punerea Trandafirului tn capulu cântecului. b) ca flore a mortii. 22. Mangiuca. mythol^'-isches Heal-Worterbuch. ruja. IV. simbolulu amorului si alu Vinerii. culegâtorlulu suscitatulul bocetâ banatenu. In Introducerea sa. pe 1882. Etym. dupa S. p. frumusetea gratiiloru. 127. dar trandafirulu totu odata Însemna s iflorea mortii. (iTrandajirvlUy dupa sciinta simbolica mitologica (2) Însemna: a) unu simbolu de amore consacratii Vinerii (regina natureî) care este ur(j[it6rea vietii înflori tore. trandafirulu din cestiune. 157. 444 Pe drumâ lungâ si lata Si nu s'a'ntumatQ .» Asa dar. adeca încetarea vietii acesteia. Flora niythologica p. de aceea se si afla Intaiatii pe crucile de petra ale mormlnturiloru (3). a Rosa este celu mai Insemnatu simbolu alu frumusetii. Rosa este bucuria (Jileloru si a omeniloru.

NistorQ rom. pe când se afla mortulu tn casa. Ventosde însa sunt sinonime cu Ielele. 446 In credinta ac^ta a mea m6 Intaresce Înca si acea Imprejuraro ca cuvintele privitdre la trandafirii se bocescâ nu numai In legatura strlnsa cu cele-lalte din caii e alcatuita (^petrecerea fnortuluî. Moldova. unde se afla plântatu. (3| S. (2) fiindu bine-cuvîntatii do Dumnezeu are putere sa departeze de loculu. p. când au compusii si rostitii pentru prima ora cuvintele privit6re la trandafirii aii avutii în vedere causa bolei si a mortii repausatului. precum si de casa. la care se punu ramurele vercjiî de ale sale. ci si mal 'nainte. unicele bune spre vindecarea si tnsanâtosarea celorii stricati de VSntose saii Ide si cuprinsi de Cesulil cela rSU. ci totu odata si pre tote spiritele cele necurate. ele adeca s'aii plânsii asupra trandafirului : de ce acesta a fostii asa de r6ii la fire.445 eemna: a) florea vietii. 298. Stuttgart und TubinGren 1845. in «Albina CarpatilorG» an III. und. ca sa aiba de la cine lua ramurele tinere. Mai departe ramurelde cele tinere de trandafirii. Pote fi si asa. (1) Dict de M. (2) Arth. (1) ci chiar si a celorii din Banatu. FI. Mariana «Trandafirulfi de câmpQ» publ. Walachische Marchen. nu numai dupa credinta Româniloru din Bucovina. Albert Schcrtt. Dovada ca apetrecerea mortului d culesa de Mangiuca nu e din capulu locului unu bocetâ de sine statatorâ. despre cari amintesce primulii tragmentii de bocetCi reprodusii mai sus. p. do d-lQ Rom. poporulu Ie întrebuint^za pentru vindecarea celorii stricati de Ventose precum si pentru vindecarea celoru cuprinsi de cSsuiil celU Tiu (3). Trandafirulu. Sibiia 1879.i> adunata de Mangiuca si nu numa! In decursulu petrecerii mortului la mormlntu. b) flârea marfii si c) ca credinta despre dlnsulu e forte veche si anume greco-romana. nu numai tâte relele. caci atunci de buna sema ar fî avutu cu totulii alta parere despre dlnsulu. Sima. Tera-Românesca si Transilvania. Se vede Insa c& Mangiuca a uitata sau pote nici na sciutu ca trandafindu si cu deosebire celu salbaticu joca unu rolu forte mare In mitologia daco-româna. de c en'a odraslitii si Infloritii mai de graba. 282 283. Prin urmare eii sunt mai de graba dispusii a crede ca bocitorele banatene. ci o compila- . odrasle noue.

Calind. tnsa pe pedepsele si trimite la Câmpiile cele frumose. cit.» drumulu tn dou& zidurile lui Ditis (Jucalea spre Elis . BradulU dînehra din rîpa mariloru. dupa Mangiuca. si preste cari trebue sa treca omulu dintr o lume Intr alta. adeca câmpiile diseice . (3) 6. VIII. (1) Hahn. sunt câmpiile cele Întinse si frumose din prejurulu raiului. Celu din drepta duce pâna sub piter) celu mare . cari Isl închipuiau ca e unii rîu. unulu. Ea însemneza însa si rîulu de foca (vecjii fig. care duce la iadu. hotarulu între cele dou6 lumi. pe acesta ne este partea stânga eserciteza elu (Ditis) Tartarulu celu afurisitii (2). Nota dela p. DrumulU^ care se'mpartesce In doua ramuri. cari Insa^ In chipulu cum sunt însirate. 126. Mythol. iar pe de alta parte pamulU din apocrifele crestine. iar celu din drepta la EliseU (1). Mangiuca. unde se desparte partî. lalta lume (1). cela de-a stânga ce duce spre iada si celu de-a drepta ce duce spre raiUy e asemenea celui din mitologia BamanilorU^ cari asisderea credeau ca se mpartesce In dou6 ramuri. care form&a marginea. care formeza trecfitorea apeloru. închipuita dreptii rîii. OceanulU Greciloru vechi.. pe 1882. 64. care asemenea însemneza trecStorea apelorii (3). este asorbidil pamîntuluÎJ> din povestile si mitologia daco-româna. cu flori alese.tiune mal târcjiie din ma! multe alte bocete. si ca dincolo de OceanU zace cea. adeca In foculu celu nestinsu alu iadului. Acesta mare. alaturata) saii apa cea fara fundii din apocrifele crestine. Iata ce ne spune Virgiliu despre acesta: ((Aici este loculu. Paralleben p. e sinonimii cu <iihust^nul*l ^inelor1li> din povistile româr nescî. Acestii bradii închipuesce pe de-o-parte luntrea Iul Charon din mitologia veche. 447 JPuiî de soimUf cel de vidra sau vidrone precum si cel de serponey nu sunt alta decât vamesi saiî tâlharii. 123. Nota dela p. despre cari am vorbitii deja mal pe largii în cap. se potrivescu de minune unele 'cu altele. ce încunjura pamîntulu. si anume celu din stânga. Marea din bocetulâ banatanu. (2) Calind. la care ajunge pentru prima 6ra sufletulu repausatului. de pe unii tferemu pe altulu (2). adeca dracii^ carii staiJL In calea mortului la vdmî si voescii a-lu resturna !n apa. Însemna. care încunjura pamîntulu.

VI. (1) Marianescu. 346. Insa prea puterniculu si prea dreptuld Dumnezeu nu putii sa sufere acesta sumetie si Indtrjire din partea acelora. 449 . placere si Îndestulare. a porunciti! de-odata sa stee fie-care acolo. Si asa. unde am vorbitu despre tote acestea mal pe largu. marire si stralucire. Dintru începutu toti ângeriî erau buni. lib. care o avea Dumneqieu. pe 1882. se afla si 0. VAMILE. I. cari au tostu creati de dlnsulu anume ca sa-Iii asculte. apoi de Una fântanay care dupa Mangiuca însemneza rlulu Lethe. Dreptii aceea. (2) Aeneid. iar cei ce aii ramasii în cerii. iar cele pline de spini si maracini sunt câmpurile de prin prejurulu iadului. unde a ajunsii. 448 XXXIII. adeca rîulu uitarii din mitologia greco-romana (3). t. cei ce aii fostii ajunsii acum pe pamîntii aii ramasii pâna în cjiiua de a(ji aici. partis ubi se via findit în ambas: Dextera quae Ditis magni sub moenia tendit. 540: Hic locs est.(^1 acolo. ci i-a scosii pe toti alara si i-a aruncatii în întunereculii celii de vec!. 132. împlinindu-i-se porunca. Maî pe urma însa uniî dintre dlnsiî.ale Grecilorii si Romaniloru. p. blâncjil si binefacatori. (3) Calind. nu i-a rabdata nici unii minutii mal multii Intru împiratia ceruelui. sa-î servesca si sa-Iu preamaresca. nota dala p. sa aiba adeca si ei aceeasi putere si stapânire. CultulQ pagâna si crestina. cum a simtitii elâ ca o sema dintre ângeri s aii revoltatii tn contra sa. at laeva malorum Exercet poenas et ad impia Tartara mittit. Ce se atinge de Mertdiirlul-Sân-Petru. V64^ndii însa ca pica prea multi dupa olalta. cel ce nu apucase a pica pe pamîntii spânzura si acum în aeru. precum si de SântaMaria^ sa se vada mal sus. nemultaminduse cu fericirea si puterea ce le-a dat o loru Dumnecjieu. Hac iter Elysium nobis. voira sa fie asemenea acestuia.

Totii atunci aii hotarltii eî ca fîe-care vamesii sa-sl faca o carte mare din file negre si sa Introduca Intr Insa cu litere albe tote picatele pâna chiar si cele mal mici si mal neînsemnate ale tuturorii omenilorii ca la timpii de trebuinta sa o aiba din demâna spre a le arata sufletului calatorii^ . de d-lCi Av. si d-lu I. Macoveî. de unde aii fostii alungatî. sa-Iii urasca.si numai atunci se cobora pe pamlntu când le poruncesce Dumnedeu (1). (2) Corn. Macoveî. ca si acestia sa se abata dela poruncile luî. sa se Însele. Georgoscu. maî pe scurtu sa comita totii felulii de pacate strigStore la cerii. cauta tote chipurile si mijlocele cum arii pute Îndupleca si amagi pre omeni. ca In chipulii acesta apoî. ascultatori si bine-voitorî omenimeî. Ceî ce splnzura în aerii. învdtatora în Secadate. ci a le opri si a le arunca In foculii vecînicii si nestinsii alii iadului (1). nu multii dupa caderea lorii s aii strînsii (1) Corn. voindu a face în ciuda luî Dumnedeu pentru ca i-a aruncatu din ceru. departandu-î si Instrainându-Î din ce în ce totii maî multii. cari au rfemasu In ceru. blândiî. ci siliti fîindii a petrece vecînicii în aerii 11U au alta putere asupra omenimiî decât atâta ca lovindu-se vre-unii omii cu fruntea de unulii dintre dlnsiî sa-Iii faca ca sa ratacesca si prin ratacire sa-Iii nenoroc^sca (2). sa se calumnieze. dar îiicî pre (imenî nu-î lasa In pace. au tinutii sesie si sau Întelesii ca sa. sa le cerceteze si cumpfinesca faptele cele rele. U Bnro&nT. Din contra. faca de pe pamlntii si pâna la alii treilea cerii mal multe vamî si la fîe-care vama sa opresca sufletele omenilorâ repausatij cari calStorescii de pe pamtntii spre cerii. 29 450 cu totii Ia unu locu. MarianHf Inmom. Ângeriî. sa se bata si omore unulii pre altulu. Ceî ce au cadutu pe pamlntu Insa sau prefacutii în draay si nu destulu ca el nu asculta de poruncile luî Dumnezeii. Dreptii aceea. preotu. nicî a se coborî la fratiî lorii de pe pamîntii ca dimpreuna cu acestia sa ademenesca pre omeniî ceî viî la totii felulii de farade-legî si nedreptatî. sa pota cu atâta maî lesne si maî usoru umplea iadulâ cu dlnsiî. Insa eî nu se multamira numai cu atâta. ce le-aii facutu în vi^ta. se numescu si astadî ângerîy si precum au fostu la Inceputu: bunî. preotCî în Badcutâ. asa sunt eî si acuma. de d-la Av. si apoi cum vorii vede ca numai ces-ceva au pacatuitii sa nu le lese de felii a trece mai departe. carî asemenea s'aii prefacutii în draci saii diavoli^ ne fiindu-le de felii încuviintatii a se 'ntorce îndSrfiptii în cerii.de Dumnedeu si tragendu-î în partea lorii. ci în neastempSrarea si nemarginita lorii rautate voira sa aiba maî mare putere.

Prelicî. stud.» (2) Cred. de locil din Crasna. de d-lQ Av. stud. de Elisaveta Agapi din Manâstiora. p. G. ginin. gimn. preotii iu BadeutCL si I. Tonioiaga. de d-lQ Av. Rom. îii Sccadate: «S(î crede ea vamile sunt diavolii. de locCi din Stupea. Buda-Pesta 1874. 269. p. Macoveî. de fiulu s6iX G. Insa câte vami aii facutu el de tote nimeni nu pote sâ scie. de V. si corn. Oeorgescu. si I. îriv6t. (5) lonu Becinegâ. Agapi. Dict. 1882. Macovoî. preotQ în Badeutâ. Al. I. din Baia. Dorile publ. stud. gimn. Asa una dintre dlnsele se numesce vama tâlharihrU. gimn. Boiera. cari afl fostO aruncati din cerii si s'ati opritCi prin vfizduhd ca sa tina calea mortiloru. gimn. altii noui (5). de locCi din Breza . de locil din FundulCi-Moldoveî. Macoveî. Unii credii si spunii ca arii fî facutii s^pte (4). stud. In privinta acesteia unu bocetu din BanatU ne spune urmatorele : La vami când vel trece Frica vel petrece. At. de loca din Câmpulungii. altii doui-ded si patru {7\ (1) Coni. în Familia an. din Baia in Moldova. AvramQ. Nic. BurduhosQ. asa a& si facutii! In scurta timpii Întregii vSzduhuIii dintre pamlntii si cerii Uii umplura de vamîy numite din causa acesta si vamile v6zdiihulul (3). Avrama. Jemna din Balac^na. 451 si iarasî altii credu ca aru fi facutii chiar noue-dedi si noiii (1). stud. Dar tu vel lua Si din sinâ vel da.In casii când acesta arii voi sa le nege (2). XI. 1. stud. Cel maî multi Romani Insa sunt de parere ca aru fi doui^ed si patru de vami. gimn. din Transilvania. de TitQ Zaharescu. Cum se numesce fie-care vama In deosebi. de d-la Av. Si cum saii sfatuitii. (7) Gora. corn. Cu tote acestea tnsa unele numiri totusi ni-su cunoscute. Al. stud. M. altii doui-spre-dece (6). gimn. Moldova. (4) Mangiuca. Brasova 1881. Germanii. (6) Corn. gimn. si unde anume e asezata? Despre acesta asemenea nu se pote sci si spune cu tota acurateta. cum arata ea. Tomoiaga si Tita Zaharescu. G. Calindaru pe an. Tonigarid. 129. . stud. (H) Corn. din Todirescî si Soloneta. Baciii.

alta a învrdjbiriiy alta a sudalmeî^ alta a fermecatoriel. rohatca (2). cum pune piciorulii pe dînsa. Becindga. alta a lacomiei. (3) Corn. la acea vama e maî tare pazitu si cercetatu sufletulu s6u. si de An. deauna pica în iazarii si se duce în iadii. Daca sufletulii celui repausatfl e forte p6catosii. op. tocmai dupa cum sunt in lumea acesta stâlpii sau rohatcele de pe lânga drumurile cele împferatescî. dar numai ca unghia de grosa si ca muchia cutitului de lata. iar altii ca ar fi ca unu felu de zaplazurî sau garduri Înalte (1).Te-Î rescumpSra Cu noue critarl De vamesi tâlhari (2). op. cit. Gcorg-escu. brosce etc (4). alta a ne'ndreptatiril. si iarasi alta a minciunii etc (2). Maî departe se numesce una vama furtiduî sau furtunaffuluîy alta a uciderii^ alta a omorului. prin carî (1) FrAncu. si în care privinta a pacatuitu omulu mai multa pe pamtntâ. de d-la I.w Corn. care duce peste unii iazaru fara de fundu si întunecosu. invft. Ce se atinge de lorma si constructia loru. Cea mal de pe urma si totu-odata si cea mal fiorosa si periculosa vama se dice ca este o punte forte lunga. Simu. cit. La vama de lânga puntea acesta. peste 99 de vamt. unele mal urlte si mal fiorose decât altele. In scurtu (|isu fie-care vama are numirea sa proprie. alta a vrajitoriei^ alta a tutunului sau a fumatului. De regula însa cele mal multe vami sunt asezate pe malurile apeloru mari si ale paraeloru peste cari trebue sufletulu omului numai decât sa treca în calatoria sa. alta a betiei. ar fi însirate într'o distanta anumita una de alta. sopârle. p. 174. e asa de întunericu ca nu se vede nici mâna. 452 e nevoitu 8a treca sufletulu. din care causa apoi se numescu ele în unele parti si stâlpi sau rohatcl sing. apoi credu si spunu uniî ca ar fi facute ca nisce usi de flerU. «Omulft are sa tr^ca (2) I. 269. Pietosii din Radasenl. saii mal bine (jiisu între lumea acesta si cea-lalta^ cari sunt forte departate una de alta. iar daca e nevi- . precum balauri. de-aceea e si forte greu de trecutii peste dtnsa. p. solomâsdre. în care se afla totu felulu de gânganii. care duce la raiu (3). alta a desfrânaril. serpi. Cel mal multi însa îsî închipuescu ca între pamlntu si ceru. numita si puntea raiului. de d-lft Rom.

Horn. a celorO din Stulpicanî. de Nic. de I. de N. stud. C'eloru ce n au de felii pficate le da Dumnedeu aripi si. (2) Corn. Cotlareiueâ. stud. de I. de Al. (3) Cred. daca n'are cu ce-î plati. Cotlarciucd si Titu Zaharescu. Rom. In fme sosesce unU omilj si daca sufletulu trecfetoru are vre-o para la sine si io da. si cum ca sufletulO. (2) Cred. din Todirescî si SolonetG.453 când se afla la mijloculu puntii acesteia si spereza ca sunt scapcxte de pcricolulu celu mal mare. si platindu banutulu omului sa-Iu treca de cea-lalta parte (2). si a celorCi din Baia. stud. Cotlarciucu. iara de pe cea din urma numai cei ce aii forte putine pacate. podii saii alta punte. din Todiresc-î si Solonotfl. (6) Com. Rom. com. si de aceea trebue sa sara josu. eoni. din Stupea corn. nu are sa maî treca nici peste o apa. atunci scapa. Mâta vrea numai decât sa le dea josu tn iazarâ. De pe partea întâia pica numai omenii cei mai pacatosi. sbora (3). Avrama. atunci e pace de dtnsulu. . treccndu-o pre acesta. Celorii mal multorii suflete însa tocmai (1) Corn. pariu. gimn. : a celorCl din StulpicanT. cacî omulu llu lasa si trebue apoi sa cada In iazarulu celu fara de fundu (1). iar cânele n'o lasa. corn. Prelicî si Gheorghiu. O sema de Români credu si spunu ca puntea raiului e facuta peste iada si se împartesce In trei parti. de Nic. corn. gimii. gimn. gimn. corn. de I. de N. Baciâ. de Titd Zaharescu. care suna: atl-oî plati la puntea (1) Cred. Cei ce au picatu de pe partea din urma forte lesne potii sa scape si sa iasa afara. anume ca avendii si aprincjendu lumina sa vada pe unde are sa se duca. Avramfl. de At. trece mal departe si se duce în raiU (5). Rom. din Todirescî !?i Soloiietâ. de pe a doua cei mijlocii. Germana. omulu acela alunga mâta si-l ajuta sa treca puntea. . eoni. Avraniti. Cum ca puntea acesta e întru adevferii cea de pe urma vama. se vede înca si dintr* o dicala forte raspândita la poporulu românii din Bucovina. In locu sa sara.novatii si dreptft ca lumina. De-aicea vine datina Româniloru de-a pune mortului In mâna o luminita de cera cu unu banutii lipitu de dinsa. stud. le iese Înainte o mâta iar dindSrâptu unu câne. (4) Cred. La capâtulu puntii însa n au pe unde se coborî.

caci archangheluhl totii arunca din faptele cele bune în cumpana contra celorii rele anume ca acelea sa traga maî multil (1). corn. lesne ar pute cade jertfa diavolilorii leutaciosî si înselatori (3). atunci sufletulii e scapatii si merge In raiil. Cotlarciucu. si daca nu se afla cu nimica vinovatii. din Baia. Decî. eoni. eoni. dar nu se scie cu acurateta care dintre dlnsele platescu mai multO. cu care cumpfinesce si cântaresce faptele omenilorii dupa morte (1). neaducendu-sî aminte cu de-am6runlulii despre tcjte faptele sale. d(i Titu Zaliareseu. asemenea se pote mântui. dela celii maî mare si pâna la celii maî micii si neînsemnatii. 454 raiuluî. Uoin. . atuncî nicî ângerulii conducfitorii nu pote sa-î ajute nimica. din Stulpicanî. vrea sa aiba 11) Cred.lenina. atuncî llii lasa sa treca maî departe (2). cacî atâtii diavolii câtii si IngenilCi ce conduce sufletulu. iar daca are atâtu fapte bune câtQ si rele. cugetândii ca în chîpulii acesta se va pute maî lesne si maî de graba mântui. sau: alasU ca le-} veden la puntea raiuh(l. Daca se adeveresce ca are cu multu maî multe fapte rele decât bune. fie-care ceta de draci ce sta de paza la vamile despre cari ne-a fostu pâna aici vorba. si daca în acelasî timpii narii sc<')te si ângerulii s6u conducatorii o carte alba. cum sosesce sulletulu la vama.y> saii: alas' ca ti Voul da (lucrulu cutare) la puntea raiiduh). atuncî draciî scotii cartea cea negra si prindQ a-î ceti dintr'însa tote picatele. iar daca nu. si anume: sufletulii dimpreuna cu faptele sale cele bune Intr o cumpana. despre care amu amintitii maî sus. daca are pe-atâte fapte bune pe câte si rele. si daca cumpenescfl faptele cele bune pe cele rele. din riiiidulu-MoUloviM. sau maî bine (Jisii fie-care vamesii maî are Înca si câte o cumpcna saii cântara. Honi. . de M. atunci pacatele llii tragii In iadii.(3) Cred. (3) Cred. Honi. de Xic. deortrfsru. Îndata este opritu si Întrebatii de tote faptele sale cele bune si cele rele. Pe lânga cartea cea n^grâ. iar faptele cele rele tntr alta cumpana. de M«»ivlu':. atunci se punu In cumpfena si se cumpenescu. coin. din IJalatvna. Rom. daca e Învinovatiti! cu ceva si nu-sî pote aduce aminte sau anume nu voesce a spune adeverulu. (2) C'ivd.y> ceea ce Insemneza atâta câtu : nicî-odata sau abia dupa morte. 400 cea maî mare dreptate.^u si a celorâ iliii Socadate. care o duce cu sine si n care se afla Introduse tote faptele omuluî cele bune cu litere negre pe file albe^ atuncî suflotulii. de d-lft I. tom.

si le da dracilorii ca plata (2). de O. Simu. 456 Daca nu tocmai tote^ apoi de buna sema ca partea cea mai mare a credinteloru^ cuprinse tn capitolulu de fata^ se baseza pe Viata sf. si a celonl din Secadate în Transilvania. din Bâlacena. de Const. JenHia.L'"api. coin. scote câte unii colacii si câte unii banii dintre colaciî si banii ce s aii datii de pomana saracilorii peste salasii. Mercliesu si a celorCi din Manasliora.Cu tote ca dracii sunt forte rigurosi Intru cercetarea si cumpanirea faptelorii omenesci. de d-ICi Rom. si tn care nu numai ca se afla tote vamile vlzduhduî Însirate. corn. de Const. a celoru din Fundulu Moldovei. cari Intru adevarii le-a facutii. ci totu-odata si torte pe largu descrise. Poporulu românii de pretutindene privesce raiula si iadfda ca dou6 lumi opuse una alteia. diferite în teorie de credinta . Daca e pacatosii si pe lânga aceea nici nu are cu ce plati pre vamesi. ci trebue numai decât sa nierga în iadii. Georgescu. Rom. |3| Coni. unde este opritii si 'nvinovatitu nu numai de faptele cele rele. eoni. MerchesCi . (2) Cred. ci chiar si de multe altele ce nu sunt adevarate. 457 XXXIV. de M. când i sa dusii corpultl la gropa. (Vezî figura alaturata). Jemna. si pe lânga acesta representate Înca si Întrunii felu de icona. A. nu pote sa scape. (1) Cred. (iennanu. totusi sufletulii pote forte lesne sa scape din ghiarele lorii si sa se duca maî departe. eoni. Rom. de M. cacî atunci cu tota Intrepunerea archangheluluî saii a îngerului conducatorii. corn. de At. a celoru din Fundulu Moldovei. VasUe celu noii. despre care ne -a mal fostii vorba In decursulu acestuî studiu. daca la fie-care vama. atunci e vaî si amarii de dînsulii. de I. dând în acelasi timpii si pentru sufletele celorii morti câte ceva de pomana (3). din Crasna. I A D U L 0. a celoru din Ballieena. corn. coin. De aceea c bine ca fie-care omii sa-sl platesca singurii vamile pâna ce e înca In vieta.

care iesa din acelii focii. saii le scotii limbele si le strapungi! cu niscc ace înfierbîntate. O splendore mare ceea ce privesce multii maî mare. altii sunt mâncati de viermi. carile cât aii traitO numai fapte rele aii facutii.de lumea reala. saii îî punii în lulele. saii chiar acolo în iadii. dupa credinta Românilorâ din Tdra-Bomân&cay se afla în interiorulii pamîn tulul. altii joca într o arie de maracini. Altii din contra. si în elii ratacoscii sufletele celorii pacatosi si la timpuri hotarîte unele continua. nici nu pote sci ceva de pe pamîntu sau dela cei morti ce sunt în raiii. Isî închipuescu iadulii ca unii felii de casa saii maî bine (^\^\x ca unu ielâ de cetate colosalii de mare. O suferinta însa si o îngrozire cu de cum este în omenire. Numai rugaciunile familiei. desii si tnnadusitorii. vesce iadtUUy si si provenita din apropierea divina. unde cât e lumea. ci totu numai Intunericu din causa fumului celui mare. staii (jii si nopte doî diavoli. dar cu tote acestea nici când nu e lumina. bisericei si ale sferacilorii 458 precum si pomenile ce li se facu potu sa Ie maî usureze din aceste chinuri d). ladula. în practica ei însa nu socotescu a fi nici o diferinta. si anume: pre unii îî punii întrunii cuptorii mare de focii si-I frigii. cari senipartescii în maî multe cete si cari chinuescii pre ceî nelegiuitî si pficatosî în totii chipulii. iar împrejunilii liiî miî si milione de draci si drâcolce^ unii maî urîtî si maî slutî decât altii. Si precum o casa de rîndii are necesitate de talpî. usciori si usî saii alte obiecte. cari aii fostii causatorii pfecatuirii lord. asa are si iadulii. si iarasi pre altiî îî batQ si chinuescii cu bice si harapnice de piele. Distanta si loculu sunt punctele. situata Intr o afundatura forte Intunecosu si urlciosa de sub pamlntu si înconjurata de juru împrejurii cu ziduri înalte. altele mcrgii sa-si ia pedepsa la care sunt osîndite. si-î fumeza. pre altiî îî piseza într'o piua de spija. care e alcatuita tota din fîerii. carî îndemna pre totî ceî ce trecii pe acolo . arde focu. în ceea ce priacesta din lipsa completa a Dumne^eiriî. Unii ardii în focii. Unii Români din Bucovina însa credii si spunu ca iaduld aru fi o gropa forte adânca si colosalii de mare tn fundulu pamîntuluî. pe atunci pentru iadu si maî alesu pentru talpile acestuia se întrebuinteza babele cele rele si cu deosebire vrajitorele. saii ÎI fierbii întro caldare de arama în care se afla smola clocotitore. In raiula. sub care cuvîntu întelegu lumea vfiduta de noî. Omii pe omii nu se vede. In mijloculii iadului sta pe unii scaunii de fierii Scaraotchi^ împfiratulii întunericului. iara altii porta încinsi pe dracii. La usa iaduluî. cu acea deosibire numai ca pe când noî întrebuintamii pentru astii-felii de lucruri diferite lemne si pietre. în carî nu coîncidu. Unu întunericii nedescrisfi se afla acolo.

corn. de Nic. Siruioscu. rom. .. din lialaceiia. corn. Uom. Cotlarciucil. pa^r. t. Doine si Hore. de Em.459 sa Intre în nauntru. solomâsdre. dupa cum prea lesne ne putemu încredinta despre acesta din urmatorele versuri dintr'o doina poporala din Bucovina : Dara florea maculu! Sede 'n porta iadului Si totu cresce si 'nfloresce Multe suflete-amagesoe (2). eoni. Ca pan' la iada E num' unii gardu Si-acela-î spartii. si a colorii din Fundulft Moldovei. serpi si serpoice. precum si alte . 326 327. decât a celorii drepti în raiCi. II. brosce râiose. Cu tote acestea însa sufletele celorii pfecatosî ajungii pe de-o suta si pe de-o mie de orî maî de graba într'însulii. Tote sufletele celorii p6catosî niergii de-a dreptulii în iadu . ajungendu Ia gura iadului. cit. Merchesii. eoni. (2) Marianii. Imprejurulii iadului se afla unu felu de câmpie sterpa. Iar prin câmpia aceea trece <(apa Sâmbetei. a colorii din Uopooa. Cernauti 1875. do M. (1) Cred. In porta sau usa iadului se mai afla Înca si ftorea maciUuîy care asemenea ademenesce pre suflete ca sa Intre în iadu. do Const. hal.(ll D. [). 93. si respingâ pre toti ceî ce arii voi sa iesa afara din iadu. Poosiî pop.)) care se revarsa în iadu. care este o prapastie Ingrozitore si forte mare si n care se afla felu de felu de balauri. dupa ce au trecutu vamile si se credu a fi acuma scapate de or! si ce primejdie. De aici apoi si blastSmulu: «duce-te-al cu apa Sân^eteî. Cuparencu. hal Pan* la raiii. De aici se vede ca vine apoi si dicala Românilorii din Bucovina : Haî. a colorii din Stulpicanî. op.» adeca: lua-te-ar draculu sa nu te maî v6du! Drumulii ce duce la iadu e plinii de spini si maracini. ca si când ar fi arsa de focu. ca sa scape de muncile cele crâncene (1). Jciniia. 460 ale celoru mal putinu p&catos! Insa.

se numesce agârliduUi pamîntuluL^ Acea pestera servesce ca locuinta la o multime de diavoli precum si la o multime de suflete de-ale celoru întinati cu p6cate {2}. p. dupa despartirea lorii de corpu. colinde si alte cântece poporane atâtu din Bucovina câtii si din celelalte t6rî locuite de Uomânî. ce se maî petrecu într'lnsulii precum si'n nemijlocita luî apropiere. Gura. Uu lovi cu vatrarulu tn frunte. se duse la sta va de caî si încaleca pe calulu. când dau sa treca peste puntea raiului. prin care se duce în acea pestera. cit. din Ropcea. iar pe elii ploua cu zapada . Insa sufletele. CotlarciucCi. <c Adeca ce v6(^u? «Totu lucruri de cari mul tu se minuna. \V.4fil «Petru lua capSstrulu. a celorâ din Slulpicanî. adeseori le întimpinamii nu numai în vorba de tote dilele.» Maî întâiu trecu pe lânga unu omu acoperitii cu 99 de tolurî. Mergendti maî departe v6du unii omii acoperitii cu unu tolii de totu ruptii si suptire. Asa într o poveste din Transilvaniay întitulata a VizorHy craiulU serpilor a. (2) T. Schniidt. Românii din Transilvania credii ca iadulii e o pe^^tera Intunecosa în pamlntii si anume de desuptulâ raiului. .\nî din Bucovina. cari foscaescu ca nisce viermi. op. do I. tote noue noute. Siniona. 43. si tote cele-lalte. unde petrecu apoî pâna la judecata cea de pe urma (1). adeca pâna ce-si tragu p6catulâ« Dupa aceea iesu din iadu si se ducii Intr'unu locu anumitii dintre iadii si raiii. coin. de care lovitura tntr'o clipita se prefacu înlr unu stanu de p^tra. Acolo se scoborî de pe calu. coin. (c Griji însa bine de sfatulu datu de socru-s6u. ci si într'o multime de povesti. câtu si muncile.gânganii uriciose. ci ele stau numai unu timpu hotarttu. si totu-sî murîa de frigfl. se trezescu de-odata si pe neasteptate ca pica de pe punte si cadu In iadu. precum si a altorQ Rom. (Xiparencu . iar elii se scoborî în gropa ^ întra în ceea-laltd lume.y> aflamu urmatorele cu privire la unele dintre muncile iadului: (1) Cred. de Nic. ce se ducu. Calulii si pleca cu elii si ajunse la o gropa. care duce peste acea prapastie spre raiu. legende. Horn. nu rfemânu acolo pe vecie. care era mai slabu decât toti caii din acea stava. ca sa nu uite nimica din ceea ce va vede. « In iadu. Atâtu iadulii.

«Ce aî cu elu? «M'a trimisii Maria-sa Domnulu celu tenferu. ce-aî vfidutii. lua corona de pe capii si-o puse în manile luî Petru. acum într o parte. «t)icendii aceste. îlii lovia unii berbece cu capulii în frunte. «Trecendii pe lânga acestia. pamînt^nule? «Cautu pe Maria-sa Domnulu celu bStrânu. w&^ii unii omii cufundatii întrunii Iacii pâna la grumazii. vedi-lu colo? «VSdu! «Se duse Petru. sa-î adncu corona. «Trecendii de aci. asezatii cu spatele pe pamlntii. (cIn altii locii v6du unii omii slabii de totii ca o lespede.si totusi îi era caldii. ((Mergendii maî înainte. vacjiu uim bolnavii. «Te du pe aicî In colo. pe care. si totusi se vaeta ca e (lamândtî. i-o daii ca sa mS limpetjescii si de asta. si mânjitii cu smola. în cât iar cadea în Iacii. si-î spuse din ce pricina a venitii. pe care doî servitori cu unii sucitorii îlii îndopaii cu mâncarea. Petre. si când fu înaintea luî. «In altii locii vâcjiu unii omii legatii de mâni si de pioiore si Ia mânî trageati doi boî. (jiise si asa numaî asta am adus'o dela elii. «I-o daii dar. caci tocmai acum bea apa dintrunu isvoru. zacendii în patii si totii strigândii dupa ajutorat dar nu venia nimeni. ca pe o gâsca. acum tntralta 462 «Nu departe dela acesta tî veni înainte unu pazitoru. ca multe am vSdutii! .ta. care îlu Întreba: aCe cauti pe aicî. când se încerca sa iasa. pe care alti doî servitori îlii jupuiaii si iar îî trageaii pielea de pe elii. din satulu nostru. îî saruta mâna. «Maî încolo vâc^u unii omu spânzuratii de limba. «Apoi iar (jiise: «Acum spune-mî. aicî în lumea nostra ? «O Maria. nu departe vede unii altii omii.

pentru aceea tremura de frigu sub nouS-cJocî si nou6 do tolurî. si totusi sunt mari. Apoî unele pacate 4B3 sunt mari. iar pre lânga aceea mai capata ca pedâpsa aceea ce ai vgdutu. acela a facutii sSracilorii vestminte de pomana. Trupulii e slabii. iar când pScatuesce. si totusi asuda de caldii. si mânjitu peste totii trupulQ cu smola. nu a a datA nici unu vestmtntu s5raciloru de pomana.«Ce? «întâiii am vadutii unii omii acoperitii cu noufe-cjiecî si nouS de toluri. asa se pedepsescii omenii cel lacomi la mâncari si bauturi. Petre. pe care Uii Îndopati alti doi omeni cu sucitorulii. Ce-al mal vatjiutfl ? (rAm vfidiutu unu omu acoperitii cu unu tolu de totii suptire si ruptiî. tote nou& noute. caci elu. pe care laî vfedutu întâia ora. Dar maî 8unt unele p6cate. Dumnecjiefl nu lasa nicî unii p6catii nepedepsitfl. cari nou6 nu ni se paru mari. pe care totii îlii jupuiaii si iar trageaii pielea de pe elu Asta ce va sa Însemneze? «VecJI. când a fostu pe pamtntu. pentru ca le vedemii si noi mari. Omulii acela. aVecJî. «Sciî. ce însemneza acesta? «Ba nu sciii! «Asculta dar sa-tî spunii. Petre nu Întelegi ce Insemneza. e negru pentru ca Ta Inegritii sufletulu. Petre. Petre. ca si la slabi tii elii. Fie-care omii pâna traesce pe pamîntulii nostru p6catuesce. Asta e pedepsa omenilorii doritori de placeri trupesc!. Ce-al maî vfedutii ? «întrunii locii am vfecjiutii unii omii de totii slabii ca si o lespede. pe care Ta fostii mânjitii elii cu atâtea spurcaciuni. «Vecjî. a Elu n'a facutu ceea-ce a trebuitu sa faca si pentru aceea se pedepsesce. dupâ cum e si fapta. Ce-ai mai v6(Jutii ? «Am vadutii unii omii cu spatele la pamîntQ. asta iar e mare pfecatii. dar totusi e mare. Asta nu se vede asa pScatu mare. Altulii iar face ceea-ce nu trebue sa taca. numai atuncî când omulii cunoscendu-sî gresela sa se întorce cu inima curata. cu tote ca e usorii de Întelesii. si totusi striga ca more de fome. «Ce-al mai vScJutu? . calca legea luî Dumnezeii. PScatulii pote fi maî usorii sau maî greii. tote nou6 noute si totusi îngheta de frigCi.

«Am v6(j[utii unii omii cufundatu Întrunii Iacii, pe care când se'ncerca sa iasa, llii lovia unii berbece In frunte la câtii iar cadea In Iacii.

464 aOmulu acela, Petre, câtu a h'aitu, a totu înselatii, si acum \e^l cu ce se pedepsesce? «Ce al mai vfe^utu? «Am vfe^utu unu omu bolnavii zacendu Întrunii patu totu strigândii dupa ajutorii, dar nu venia nimeni. aVedI, Petre, omulii acela nu sl-a cinstitu parintii. ai mal v6(;j[utii? «Am vScJutii unii omii spânzuratii de limba, aVedI, Petre, acela a Înjurata pre Dumnedeii si pre alti omeni, iar acuma se pedepsesce dupa cum i se cuvine. Ce-aî mai v&qiutii? «Am vacjiutii întrunii locii unii omii legatii de mâni si de piciore cu unii lantii mare si grosii, iar de lantu la piciore si la mâni trageaii câte o pareche de boi. «Acela, Petre, pentru aceea se pedepsesce asa, caci In lume a juratii pe strâmbatate. «Dar ce-aî mai vfedutii? » «Nam mai vadutu nimicii! «Nai mai vfi^utii, ca nu te-aî dusu mai în colo. Dar sa vS(Ji altele, te-ai îngrozi, te grijesce dar sa nu ajungi si tu pe aici. Dar feciorulii meii ce mai face ? «Face bine, ca-i sanatosii! «Cum o mai duceti la olalta? «RSii de totii, ca ma batutii de doua ori pe nedreptulu. «Atunci e rau de totii; mS temii ca si elii va ajunge pe aici pe unde-va. Te du. Petre, du-i corona si mai iarta si tu câtii poti. «Petru nu mai zabovi multii ci se duse pâna la gaura, si afara, se sui pe calii si-Iii lovi cu vatrarulii în frunte, apoi într o clipita ajunse la socrultk s6ii Vizom, craiuliiserpilorii(l)». Ce-

(1) I. Popii Hetoganulft, l*ovestî ardelencscî. Partea II. BrasovQ 1888. p. 58 62.

465 ^ In alta poveste, din Bucovina^ ni se spunu urmatdrele: «V64endti sufletulu omului Intro erba mare si frumosa nisce vaci hitione, cari de abia se puteau misca dintrunu locu tntr altuIA de slabe ce erau, si Intrebândâ elu pre ângerulu sSu conducâtoru de ce sunt asa slabe si nu dau lapte, desi au erba de prisosâ, ângerulâ II râspunse: «Acestea sunt vacile celor ii cari le-aii datii de pomana, dar pe urma le-a parutfi raii dupa dînsele. «Mal departe v6(Jcndii elii pe unu prundii, unde nu era mal de felii ierba, nisce vaci mari si frumose, cari de abia se miscaii dintr'unii locu In altulii de Incalate si grase ce eraii, precum si o multime de femei si barbati, cari veniaii din tote partile cu donitele de le mulgeau, si Intrebândii pre ângerii : de ce acestea sunt asa de frumose, ângerulii II cjiise : «Aceste vaci sunt daruite saracilorii din tota inima. «Mergendii mal departe vede unii omâ culcatii cu fata în susii si cu gura cascata, iara de-asupra lui unii serpe Incolacitu pe lânga o crenga cu gura In jos si din gura lui cadea verinU In gura omului. «Acesta, cjise ângerulii, când fu Întrebatii, a omorîtii serpii si, în locii sa-I arunce unde-va într o gropa sau tufisO, i-a aninatii pe prajini în fata sfîntuluî sure. «La urma vede o oie ca se scutura de-asupra unul omii, ce trecea printr'unii focii mare. Intrebândii pre ângerii ce însemna acesta, ângerulii ÎI rfespunse: «Acestii omii, a datii ol de pomana, si lâna lorii, fiindii uda, îlii scutesce acuma de para locului. (1)». Atâta din povesti! O legenda din Bucovina ne spune, cu privire la iadtî, urmatorele :

(1) Com. de 1. TonigariG, stud. gimn. Jlarianiif Inmorm. la BomftnI. ^

466

Ângerulil mortii acum

Me însotesce la drumu Si me trece pe la iadu, Unde pScâtosiî ardâ. Val! la elii cum m6 uitaî. Ce vS(JuI me *nspaimîntal ! Vâctuî balauri câscându Si din gura focu varsândâ, CurgendQ ca unu rîvl întinsa In flacara si nestinsu ; Si *n frunte-I unu draca sedea Cu Iuda *n brate si-ardea. De acolo, la altu vadîi, Totu la iadu, la iadu, la iadCî ! O vaî! iar' când me uitaî, Ce v6(j[ul, me 'nspâimîntaî î V6(][uî popi multi eretici Cu dascali si gramatici Aruncati cu capu 'n jusu In foculii celu flacarosu, Si dracii îl împungea, Cu sulita-î înpinqrea. De acolo, la altu vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadu! Ochii când îmi aruncai Ce ve^ul, m6 'nspai mintal ! VScJuî împarati tirani De gâturi cu bolohanl, In vapaia cea de locu Dracii batendu-sl de el jocu. De aicea, la altu vadu,

Totu la iadu, la iadu, la iadu! Cu ochii când me uitai, Ce vacjul, mti 'nspaimîntal î Vetlul tâlhari, ucigasi. Hoti rapitori si pungasi Vaetându-se-amarâtu In vâpae pâna 'n gâtu.

De acolo, iar Ia altâ vadâ Totâ la iada, la iada, la iadd ! De-odata cum mfi uitaî. Ce vecjul me 'nspaimîntaî ! VScJuI unO cârdâ de mucrî Tânguindu-se'n dureri Si draci strigându: aste sunt Ce farmeca si descântec^ ! Apoi de-aici la altu vadQ Totu la iada, la iadu, la iada ! Iarasi daca me uitai Ce vecjul ma 'mspaimîntal î Vgcjiul altu cârdâ de barbati De betivi si desfrânati Toti în flacara undau, Si dracii îl cufundau. Mal nainte la altu vadâ, Totti la iadCi, la iadO, la iadu! Mergendu, daca me uitai. Ce vecjiul mS 'nspaimîntal! Vecjul draci cu cangi tragendu Nisce muerl si strigându: Aste totu minciuni spuneau Pe multi în belea-I puneaQ! De-aicî mergendu la altu vadâ Totu la iadu, la iada, la iadu. In flacari când m6 uitai. Ce vecjiul me spaimîntai ! Vecjul negustori în rîndu. Carii însela când vîndu: Unii cu maturi de gâtu Se strîngeau eî amarîtu, Altii cu cântare 'n nasu Se vâltati cu mare glasu. Altii cu forfecî si cotu ÎI ducea para în notu. Mergendii de-aicî la alta vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadd,!

467

Spre tipctu când me uitaî, Ce vficjuî mS 'nspaimîntal! Vecjiuî iar muerl în muncî Carî îsi lepSdu aî loru prund, Sau fara mila si doru In pântece îî omorO. Dela celâ din urma vadu,

Totu la iadu, la iada, la iada ! Când statul si m& uitai Ce ve(Juî m6 'nspaimîntal! Veijul artjendu în vîlvori Bogati neînduratori, Carii totu s'au veselitu Si s6racl n'au miluitii (1).

O colinda din BanatU descrie iadulu astu-felu:

Colo 'a josu catra apusu Sore nu-î pe ceru în susu; Ci e noru si'ntunecime, Sî-o grozava adâncime, Unde muntii varsa focu. Dara marea-I totu potopii, Unde-I pestera urîta, De balauri reî pazita, De serpi, fiare ocolita. Lânga porta nu e nime, Pote sa 'ntre ori si cine. Dar nime de voie buna Pe aicea nu s'aduna . . . Ici e iadulu celu spurcatu, Pentru omeni rel gatatu! Da 'n launtru cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu! Lânga p6rta stau totCî draci Si slujescCi pentru haraciu. Si pe nime el nu lasa Ca la lume sa mal iasa! Catra mijlocu cine sunt? Sa feresca Domnulu sfîntu ! Sunt cel r^I în fîeru legati, Pâna'n brâu în focu bagati, Fripti de sete, morti de fome, Nime din el nu mal dormc,

De dureri, din dinti scârsnescu Si nici când se miluescu! Dar acestia cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu

Sunt cel r6I ce-au omorîtu, Traiulu veclnicîi si-au uritu, Sunt cel rel ce-au pagubitii Pe apropele mâhnitii, Sunt cel reî ce aii surpatii Cas'altuîa prin pecatii, Sunt cel rel ce-aii înselatii Si'n minciuna s*aii spurcatu! Dar în iad ii iar ce mal sunt? Sa feresca Domnulii sfintii! Ca sunt munti de cel înalti Si în gropa afundati. Nu e cerii, ci-sii numai noii. De 'ntunericu te 'nlîorî. Nici o (Ji nu e senina, Foculii arde lar'lumina. Câmpurile s'aii uscatii, Apele tote-aQ secatu. Nu sunt pasSrl, nu sunt flori, Numai jarii si numai norlî Sa feresca Domnulii sfîntu De-a vede ce-aice sunt (2).

(1} Ve^î: «(/alindariuhl poporului bucoviin'»nu» pe 1891. Cernauti p. 69 12) At. M. Mariencscu, Colinde. Pesta 1859. p. 87.

70.

468

O doina, care am aucjiito înca în vara anului 1871, pe când m5 aflam ca studinte de clasa a VIII Ia gimnasiulu din Beiusu, dela unu Românu de pe valea Grisului albu, ne spune despre iadu urmatorele: Primavara, dupa Martu, Câtra iada eâ am plecatii, ladulâ era încuiatu Cu unu spinicelu uscata. Puseî mâna si-Iii rupsel Si în iada de locu fuseî. In iada daca am intrata Acolo putinu am statu De cetitulâ popilorîi, Cersitul Q bogatilorti, De recela fiareloru, De suerulii serpiloru! Alta doina, din comitatulu aTurda-Ariesa^y) ne spune atâtu In privinta raiului câtu si a iadului urmatorele:

Pusei saua pe doi cal, Me suii în sus, la raia]

Raiulu fuse încuiatu De trei ori am genurichiatu, La Dumnezeu m'am rugatu, Si trei ângerî a mânatu Si raiulâ Taii descuiatu. Ce-am vecjutu, m'am bucuratii: Trupuri mândre si 'nflorite, Si de popa spovedite ; Trupuri albe si spelate De popa cuminicate. Preste ele floricele, Unii pomu mândru de daunii. Pintre cl6mbe paserele, Pasgrele frumusele.

Eu gândii la mândra mea Sa fie si pe-acia, EQ în raiii asi rfimâne. Si Dumne(Jeu celti prea mare Se mânie torte tare Si trei ângerî a mânatu Si de mâna m'au luata Si din raîâ ca m*au tipatii. Si me aflamii lânga iadU. ladulU fuse descuiatii, Ce-am vecjutii, m'am spariatii: Trupuri mari si putrecjite, De popa nespovedite, Si veduî pe mândra mea Chinuindii doi draci la ea.

Mândra umbla sa se duca,

469

Dracii o i&ceau naluca; Ea se tipa sa m'apuce. Eu grabii si-mî facui cruce,

Si 'ntinsel o fuga lunga, Dracii haida sa m'ajunga (1).

A treia doina, din T4ra Oltului, descriindu munca juratiloru si a birailoru celoru rSî, nedrepti, asupritori si j lipitori, (Jice : Pus'am saua pe doi cal, Sa md sui in sus, la p-aiu. ladulu era mal d'a vale Si fugeam in fuga mare. Iar la usa iadului StaQ juratii satului, Taie lemne dracului. Iar' biraulu celu mal mare Tinea pe dracu 'n spinare |2|. în fine o doina din Bucovina^ si anume din comuna Horodenicu, ne spune despre iadu acestea: Pus'am saua pe doi cal Si m'am dusu în sus la raia. De trei ori m'am închinatii Raiulu nu s'a descuiatO. Pus'am saua pe-unâ cocosu Si m*am dusa la iada în jos. Si la groza raului Jos la talpa haului Am vecJiutiLl pe mândra mea Vr'o cinci draci ca mî-o batea Sânge rosG din ea saria, In paharâ ca mi-lii punea:

«Poltimii, bade, iea si bea, «Caci n'al fostu stapânu pe ea! (3).»

(1} Doine, striiraturî si chiuituri, culese de niaî multî învetatorî zelo^î. BrasovQ 1891, p. 276. (2) Idem de eadem p. 182. (3) «Aurora româna» an. I. (Vnuiutî 1881, p. 46

470 Asî pute sa maî reproducu Înca multe alte poesil poporale. Credu însa ca si acestea ne voru fi de ajunsu spre a ne încredinta: ce închipuire are poporulu despre îadil precum fti despre tote cele, ce se petrecu întrlnsulu. Se nasce acuma întrebarea : Dela cine sa fi adoptatu poporulu românii tote credintele acestea? Mostenitu-le-a elu dela stramosii sfii, sau pote le-a împrumutatu în decursulu timpului dela alte popore cu totulu straine? Daca amu sta sa reproducemu tote câte le-au crecjutu poporele pagâne din vechime, precum celea ce le credu si istorisescii poporele crestine din timpulu presentii despre ladfl sau Tartarii^ si din tote acelea amu voi sa facemu o conclusiune, amu merge prea departe, si nou6 nici timpulu nici spatiulu nu ne permitu s'o facemu acesta. Credu dec! ca ne va fi de ajunsu si numai unu singurii citatu din Virgilii, care ne da o descriere amfiruntita de tote cele ce le credeaii si istoriseaii ceî vechî atâtii în privinta Iartarului câtu si în privinta tuturorii celorii ce se petrecii Intr însulii si'n apropierea luî. Iata ce ne spune Virgilii: «Enea, uitAndu-se împrejurulO sfeii, zaresce pe locii sub o stânca din mâna stânga ziduri late încunjurate cu unu murii întreitii pre carî le încunjura unft torenttî repede cu flacari ardature, Phlegetteon din Tartarii, si învertia stâncile resunat(3re. In fata se afla o porta mare si stâlpi de otelii vîrtosii, asa ca nici o putere barbatesca, nici chiar locuitorii ceresc! (deiî) nu sunt în stare sa le sfarme ; se urca unii turnQ de fierii pâna la ceruri, si Tisifone îmbracata cu o haina sângerosa pazesce cliua si noptea întrarea (tinda) fara sa dorma. De aici se aucjiaii gemete si rSsunaii lovituri grozave; apoi unu zinganitii de fierii si de lanturi târâite. Enea statu pe locu si înspaimîntatii asculta cu urechia

471

Irion. insultându. de cari bucurându-se pe pamtntu amâna prin o ascundere zadarnica cainta.atu Insa-sl pedepsele cele decretate de <. Insa parintele celti 472 a-totfî-puternicu arunca prin norii cel desi arma sa (fulgerulu). corpuri uriase. nefacendu din ele parte la al s6I. si de Pirithous? de-asupra carora cât pe aci amerinta sa cada o stânca negra^ si aceleia care cade II urmeza una asemenea el . nici unuî omu nep6tatu nu-I iertatu sa calce preste pragulu sceleratiloru . punendii la trasura patru cai si scuturându o lâclie la poporele grecesc! si prin mijloculii cetatii din Elis. Imitândii flacarile lui Joe si sunetele Olimpului mergea acesta triumfându. si cerea pentru sine onorea unul deii.vuetulu. nascendu-se cu acesta cea mal mare certa. copilulu pamtntulul ce creaza tote. Ce sa mal amintescâ de LapitI. Tisiphone prev6duta cu bice bate. ciupindu-I spre pedepsa inima cea nemuritore si' maruntaele cele bogate. Acum se deschide tartarulii de douf ori în o prapastie si se estinde sub umbra (tn întunericii) atâtu încât se pote uita de acolo în sus la OlimpulCi etericii alii cerului. cari loviti de fulgerii se învîrtescii în fundulii celii mal de jos. si aceia cari sunt biciuiti pentru adulterii si urmându armeloru celoru nelegiuite nu se sfiira a calca credinta promisa stapâniloru s6I. nebunulu. Lam v6(j[utii si pe Salmoneii cum e pedepsitii. Aici am vfecjiutu si pe gemenii Aloidl. Rhadamantus are celu mal scelerata imperiu. O virgina.va sa marturisescaceloru de sus acele crime. Ve(JI ce pazitorii e In vestibulii (la Intrare) ? ce aratare pazesce locuinta (infernulîi) ? In launtru sede Înca mal înfuriata gigantica Hydra cu 50 de guri negre. elii. spune-mî : ce feluri de crime sunt acestea ? si prin cari pedepse se urmarescu ? Ce vuetu asa de mare îmi vine la urechi ? Atunci Începu preotesa sa vorbesca astfelu: Duce renumitii alii Teucriloru. ori prin aceea ca alungara pe parintele loru si fata cu clientulu se tncuiara cu averile sale cele aflate. elu nu aduse nici faclii^ nici lumini de resina (pacura) fumegatore si lliji dobor! Ia pamtntu cu unu vlrtej& teribilu. Titanii. Nu Încerca a sci . sperând o morte târcjiie. elQ biciuesce si asculta cercetandu Înselaciunile si silcsce ca cine. Aici se afla nemulâ anticii alii pamîntulul. Aici se aflau aceia^ cari câtu traira au fostu frati urgisiti. sofe aurite cu perini Înalte straluciau pentru ospeti si bucate pregatite cu luxu regalii se aflau de naintea ochiloru loru. cetele furiose ale suroriloru. si acum Închisi astepta pedepsa. care imita iurtunele si fulgerulu celii neimitabilii prin arama si prin tropotulii cailorii celorii potcoviti.JeI si m a purtatu prin tote locurile. se nutresco din ele si locuesce sub pieptulu celu tnaltu^ si fibrele renascute nu Re lasa tn liniste. alu carui corpu e tntinsu peste noua jugere de pamtntu si unu vulturu mare cu unâ ciocu Indoitu. Insa pe mine punendu-m6 Hecate în fruntea dumbraviloru avernice ma învfij. pre cel vinovati si amenintându cu stânga. cari se încercara sa surpe cu manile cerulii celii mare si sa-lii arunce jos de pe tronulii cerescu. Acuma se deschidii portile sacre sarindâ din tlttnile teribilii resunatore. Chiar si Tityon era de vacjiutu. chiama serpii cel grozavi. Lânga dtnsii se vedea cea mal mare dintre furii si Împiedeca a atinge bucatele cu manile si radicându faclia se scola si striga cu glasâ tare.

II. apoi acestea credu ca se baseza parte pe cele spuse de Virgiliu precum si de alti autori strabuni din vechime. si parte pe apocrifele crestine. Toti cutezara a comite mare nedreptate si a-sl tnsusi aceea ce au cutezatâ. e opusu cu totulu iadulut EIu e loculu. 648 627 (2) B. VasUe celU noU» precum si In « CalHoria Maicii Domnului la iaditif> (2) lesne se va pute convinge ori si cine ca muncUe iadtdul din cartile sau mal bine (jiisii apocrifele din urma sunt numai nisce reproduceri schimbate si adaogite a celoru (Jise de Virgiliu si p6t.r> Acesta vîndii pentru aurii patria si-I impuse unii domnu puternicii . Dumnezeu ocupa loculu celu maî de cinste. Raiulu.care e pedepsa si ce felii de crima sau sorto i-au aruncatii In pierzare. 474 XXXV. si admoniati fiindu. Bucuresd 1879. sade si va sed6 tn veci nefericitulA Tesefi si de totu nemulu Phlegyas admoniaza si invoca pintre umbre cu voce tare: «învatati dreptatea. . \1. Din contra. Durerea si întristarea nu se potu nicî când stabili întrînsulu. Atâta din Virgiliu! Asemfenându acum sirele acestea ale lui Virgilu cu celeB ce se afla In privinta iadului si a munciloru dintr însulu In « Vîata Sf.e ca si de alti autori pagâni din vechime. elâ lasa pentru plata sa se lips^sca legile si sa se deslipesca . 473 Daca asi ave o suta de limbi si o suta de guri si o voce de fieru n asu pute Întelege tote felurile crimeloru si n asu pute percurge tote numele pedepseloru (1). dupa credinta Româniloru din Tera-Iiomânesca. Lib. cari trateza despre aceeasi materie. trasi pe razele rotiloru . p. Unii rostogolescu o stânca uriasa. t. tnvfetati a nu urî (^eil. bucurându-se de vederea luî Dumnedeu. . în elii domnesce o bucurie fara de sftrsitu. v. altii atârna. Cuvinte din betrânî. R llasdeii. Ce se atinge de credintele Româniloru despre iadu. 301 367. unde sufletele celoru drepti se potu odihni în pace. R A I U L 0. (1) Aeneid. .

epitropu si altii. corn.a ccloru din Stulpicanî corn. fara numai sufle telorii celorii drepte. Honi. si acestia cu mosii si stramosii lorii. ci numai ceî drepti. La usa raiului staii doi ângerl saii archanghell cu sabii. se întâlnescu sufletele celorii morti. îndemnate fiindii de cetele ângeresci ca sa manânce si sa bee din orî-ce le trage inima. alese si placute lui Dumnedeii. (1) I). pe pamîntulii din cea-lalta lume. din cari manânca si beG sufletele dreptilorii. sufletele lorii nu se maî potii Împaca nici odata. parintii cu parintii lorii. împodobitii cu diamante si alte pietre scumpe. cari pazescii ca sa nu intre ori si cine într'însulii. do Coiist. sora. cu surori. coiu. . j). Morclio. do Nic. iar împrejurulii lui se afla totii ielulii de mese întinse. numai cel vrednici (3). iar în jurulu luî stau cel fericiti în maî multe cete si petrecu mâncându si bendu. In colo totulu merge în liniste si pace. în acelu locii de fericire. cacî facii si eî zîmbre privindu la altiî. cu prietenî. De aceea este bine ca celu ce se simte ca more. ( 'uparoiicu : a colorii din HahV cena. stralucitore. Daca ceî repausatî au terminatii de mâncatii si bSutu ceea ce li se dedese. dupa cum spunii unii. dupa ce aii Intratii. Umbrele uneî generatiunî întregi se strângii în jurulii vre unui evlaviosii stramosii. bune. de Km. In mijloculâ raiului sta însusi Dumnezeii pe unii scaunii stralucitorii de aurii. în cari cânta felii de felii de pasari. corn. Românii din Bucovina spunfl ca raiulH este o gradina forte frumosa.de unde rSspândesce tota marirea sa. Raiulii se afla în cerii saii. ceea ce si-aii datii în viata loru sau ceea ce li s'a pomanuifU de muma.5ri. cit. certe nu se afla (1). Jemna. \2) Cred. fîe-care Isi cunosce dreptulu s6ii. de M. care e împodobita cu totii felulii de flori mirositore si pomi roditori. Acolo. atuncî e forte greu. din Ropcoa.. Mai pe scurtii tote frumusetile si bunatatile lumii sunt concentrate în acesta gradina.. fratiî cu fratî. se desfateza apoi în tote bunatatile (2). 326. sa se Ingrijesca. Sufletele lorii fara voe fugii unulii de altulii si se privescu cu dispretii. carile. Slfim^scu. ('utlarciuciisi a coloru din Fundul-Moldovoî. In raiii însa nu-î este nimSruî altuia iertatii sa între. op. pline cu felurite bucate si bfiuturl. si se spunii multe despre viata si relatiunile lorii în raiii 475 Daca cine-va a muritii neîmpacatii cu unu altulu. ca acestu momentu sa nu-lii apuce neîmpacatii cu cine-va. rude.

t. p. 1288. Hoiu. Poesiî pop. rom. In acesta gradina se afla multime de ângerî precum si sufletele omeniloru celoru buni. Drumulu ce duse în cea-lalta lume se desface dela unu lociî în doi rami. II. celu de-a drepta însa. Totu In usa sau porta raiului mal sta tnca si Florea sau Sora Sordul In privinta acestei plante o doina din Bucovina ne spune urmatorele : Câte flori sunt pe pâmintâ. avendii înaintea loru mese încarcate cu totu soiulu de mâncari si bauturi. Cernauti 1875. ci numai pre cel drepti. corn .loinna. care asemenea nu lasa pre ori si cine sa tntre In nuntru. care e presuratu cu totu felulu de flori mirositore. corn. (1) Mariana. t.(3| ( 'ivd. i\v liist. situata pe unu munte deasupra iadului. cari câtu traescu . din Balacona. II. . iar nu departe de acesta trece peste gura iadului. Face locii sufletului Si odihna trupului (1). rom. Tote trecâ la juramîntu. limb. 476 Altii din contra credu si spunu ca Ia usa raiului sta SânPetru cu unu manunchiu de chel In mâna. do M. Numai Flârea sâreluî Sede*n p6rta raiului. P. 93. Imprejurulu raiului se afla câmpii întinse. celu de-a stânga duce de-a dreptulu la iadii. peste care se afla puntea raiului^ despre care amu vorbitii mal pe largu în capitolulu premergfetoru. duce spre raiu. Prin mijloculu acestor Q câmpii trece unu rîu mare si limpede numitii a Apa Duminiceîr>^ care se revarsa în raiii (2). Dict. cari traescu în tota îndestularea si fericirea. CardoiCi. 477 Iar fericiti se considera acel omeni. Românii din Transilvania credu ca raiulu ar fi o gradina plina de flori si pomi trumosi. mal totu asa de frumose si pline de bunatati ca si raiulu. si a ccloru din Bilca. Ilasdea. p. (2) Vetjî despre aci'sta si B.

Si cete de mucenici. care e adev6rata fericire. la raiu! V6(JuI si sfinte muerl Petrecendâ în mângâerl Cu cununi de diamantu Si podobe de brilantd împreuna dantuindu Si pe Dumnecjieil slâvindu. la raiu! . la raiu! Vecjul sfinti prea luminosi. De tineri. la raiu. Intr'altu loc(i iar m8 uitai Totu la raia. (Jice: Deci acea cale lasându Si mat nainto mergendu In drepta când me uitai. Asa legenda poporala din Bucovina. la raiu. betrânî si mici Împreuna dantuindu Si pe Dumnecjeti slavindâ. la raid. Deci de-acolo iar plecai Totu la raia. câtu si celea ce se petrecu Intr însulu adese ori le Intelnimu si In literatura poporala. Atâtu raiul ii. din care amu reprodusa o parte In capitolulu despre iada. sunt milostivit caci el prin milostenie tsl mânluescu sunetulu de munca cea eterna si dupa morte ajungu la fericirea eterna. Unde'mprejuru dreptii sta Si bucurie gusta împreuna dantuindd Si pe Dumne(Jeii slavindâ. cari In acosta lume patimescu mal multu. urmându mal departe. cre^endu-se ca-sl iau pedepsa In lumea ac^ta si ca 'n cea-lalta lume nu voru mal ave nimicu de suferitu (1). Ce vacjul.aici pe pamtntu. ma bucurai! Vecjuî raiulU celQ frumosii Ca sorole luminosu Si mese întinse *n rîndu Pe ele faclii arcjiendii. Apostoli si cuviosi. De asemenea se considera a fi fericiti si aceia. Intr'altti loca iar m6 uitai Totd la raiii.

cit. (2) Calind. Pe cel vil si pe cel morti (2) (1) Com. Cernauti 1888. de d-la T.478 O doina poporala clin IVansilvania ne spune urmatorele despre raiu : Când viata ml-am uritâ In cale lungeam pornitu Si la raia câ am sositQ. Ca sa judece pe toti. p. Colinde. 63 66. cântece de stea sii urarî la nuiitî. 70 71. bucov. . Ce-am vecjiutii m'am bucurata. O varianta a acostcn leirrnde vocji-o la Sbicra. Când va sta Christosu în jetu.Ce ve^ul mS *nspaimîntal Veclul raiulii încuiata P6te pentru-alO meCi pficatu. . Si-am pusu mâna pe lacatu Si-am picatu la greu pScatu Si 'n genunchi câ am picata Si la Tatalu m'am rugata. Pân'la vremea dejudetu. Raiulu de ml-a descuiata. p. pop. Sinionu. Uasil raiulu încuiata Si tare m'am suparatu. Era nisce pfisarele Cânta nisce glasurele Dragu mi-ar fi sa fiu cu elo ilj.

("iinteje populare din Ardolii. 2£6. Pâr de-a sci si Dumnecjeu. Totu îmî cânta. Lasa tu. Colo susu la resaritu. Sede Petru 'n câmpulu verde. Archanghelil. «Petre! daca-î lucru-asa Raiula îmî vei arata. p. tote-am ascultata. Lânga p6rta cea de raia.» an.O colinda din BanatU^ în care asemenea se descrie raiulu. Unde s6re s'a ivitu. suna precum urmeza: Sede. XV. Petre. Sa nu-î lasi în raiulu meu De-aa facutu în lume reu. Serafimii (1) Grigore Sima. în «Convtn-birî lit. dup'alu meu sfatu. Pe ceî buni sa-î potu cata ! «Domne! potî de loca întra Ca e'mperatia ta ! Domnula stînta atunci pâsia Si'nainte ca-î venia: A Angeril si Cheruvimiî. cine-mî sede. Domne. Domnulu la raiu ajungea Si Iul Petru ca-i dicea: Spus'am. Pe piciorulu celu de plaiu. Si 'n launtru elu nu lasa. sa nu uiti Orî scracî sunt. privigheza. Pe ccî ce goli au îmbracatii Si flamâncjlî au saturata Si setosî aa adapata Si scârbiti aa mângâiata î Iar Petre-a cuvîntata: «Domne. Iasî'^1882. 479 . ori avuti. Dumnecjeu si sotulu seu.

JUDETUL 0. Lânga trona se aduna Toti în raiG cât! mal era : Prunculetî de-1 mititel Ca si nisce ângerel Si feciori nevinovati Cu tlorî albe'ncununati Si betrânl încaruntiti. p. Voia mea ati împlinitii! Domne! miluesce-ne Si de rââ scutesce-ne! Toti cânta si se *nchina. Apele se limpecjescii Si cel buni în veci traescii ! (1) ll) ^[al i('no^^cu. Fetisore. iar pe la rSspântiile drumuriloru crâsme . carî aii copii casa- . HJ. De pecatulu loru caiti. Si pe DomnulQ Taa purtata. Raiulu e ca sl-o gradina.-S^i. Doninu-atuncea a graita : «Fiiloruî eu am venitu Sa ve ve^â. Pe-urma Domnulâ celu cerescii Sede'n tronii dumnecjeescu. cacî v'am iubitu. Domnulu sfîntu se bucura.Totâ cântândâ si tamâindu Si in mânî faclii tinendâ. Unde-Î (Jiua totii senina. IVsla IHoU. Colilulo. Si nu-I n6ptea *ntunec6sa Si nu-I sorta tical6sa. Când voru fi pe tote paraele si vadurile apeloru mori. Câmpurile înflorescti Iara muntii înver()escu Paserile dântuescu. când se voru taia haturile si se voru face araturi împrejurulu sateloru . Pân'ce raiulâ a catata. babe. muerl. 480 XXXVI. când mosnegii ceî de 60 70 de anî. Care de fire n'aQ fosta slabe.

vecinu cu vecinii. când sfredelulu va cade dreptii în comora (1). când bogatii. mama cu fiica. Atuncea-I stirsenia pamintulul. de nu-î va maî încapea pamîntulii. sora cu sora. . smomindu pre omeni la totu felulu de fardelegî si fapte rele. când omenii vorii fi numai ca nisce cîucalai de mari si vorii îmbiati câte 12 întrunii cuptorii. Sora mal mica pe cea mal mare. când va peri rusinea din lume si cel tineri nu se voru sfii de locu de cel batrâni. când va peri tota dreptatea din lume si nu vei pute-o nicairi afla. 481 Si 4îua ca clasulu scurtu. si neavendii cu ce se nutri se vorii mânca unulii pe altulii . încât 12 insî voru trebui sa întorca cu drugii (parii) unu ou de gaina. se voru însura de a doua ora si voru lua fete dela 16 20 anî. (1) O sema de ytele porta în poporu numele de Comdra. de-al cauta-o (jiiua mare la amiadi cu lumina aprinsa . când va veni Antihârsta pe lume si se va amesteca In tote treburile. ci-î voru bate si omori. altele de SfreâelH. iar aurulu si argintulii se vorii varsa pe tota fata pamîntuluî. Luna ca saptamâna. Septfimâna ca (Jiua.toriti. de ce voru avea mal multu. batendu*se ca nisce orbi. dupa cum spune o poesie poporana : Când a bate fiii pe taica. Iar clasulâ ca unâ minutâ (1). când se vorii Înmulti omenii ca'ciupercile. Când a bate fiica pe malca^ Frate mai micu pe celii mal mare. când fiii nu vorii asculta de felii de parinti. luându-Ie si putinulâ lorii cu totu felulu de apucaturi si mijloce. sau când vorii fi asa de mititel. când se va certa tatalu cu fiulu. Irate cu frate. de-aceea voru Însela si jupi mai tare pre cel sSrmanl. când O fi anulii ca luna. saii.

l)ic't. Atatu cei repausatî dela Inceputulu lumii. v^culQ de-apoî. când cel vii plini de spaima si groza. cum si în ce felii de vestminte voru ti fostu înmormîntatî. se va arata de odata pe aripele noriloru ca unii sore stralucitorii înaintea multimii adunate si apoi asedându-se. p. cum voru audi îngerii bucinându. corpurile omeniloru voru însufleti iara-si. Chr. p. Când însa va fi sa fie acuma judecata cea de 2^^ urma sau judetulu de apoi atunci îngerii Domnului. dandu de scire sa se adune întrega omenire la judetu. 31 482 Eîf. vremea Palmasoil. dupa cum cred si spunii unii. Povostoa vorboî. dupa altii însa pe unu scaunii saii tronii (1) A. lumea de-apol. (2) Voc)î despre toto aeostoa tsi B. 51. Potopulii crestinului (2). portile iadului si ale raiului se voru deschide si toti pâna ntr unulu : buna si ifiu. Mormintele se voru desface. 1283 1284. adeca dela stramosii nostri Adamu si l^]va. Poesiî pop.întunecimea sdrelul. p. (2) «Convorbiri lit. coda veculuî. si voru începe apoî a bucina în cele patru cornuri ale lumii. deauna se voru aduna cu totii la unti locu ca sa stee de tata înaintea dreptului judecatoru. isi. 289. ca sa-si dee fie-carele sama de tote faptele sale. Deiii. P. t. 1883. 422. .« an. si pop. alergând Ck în tole partile. cât si cei ce voru fi pe tinipulu acela în viata. liinl). atatu crestinii cât si pagânii.. si 1386-1840. W. vel^tulii de-apol. a li oJimiiiloru. pe unii scaunii de petra (3). voru compune dintr însele bucine. Teodoroscu. Pan. crestinii si pagânu. Atunci va fi sfirsitulu lumiî. voru aduna unghiile celoru repausatî. numitii altmintrelea si vretnea de apoîf diiua de-apoî. p. asa voru trebui sa se înfatiseze înaintea lui Dumnezeu. vorii striga: (1| G. mai alesu însa archanghelul Mihailu si Gavrilu. si totti atunci va fi si sflrsitulâ Intregel omenimi. IU. Âfarittn&i Inmorm. llasdeu. dreptti si pacatosii. la BomânI. Ca e vremea de apoi! (1) si nemijlocitii dupa acesta va fi si venirea de-apol precum si judetulu de apoi sau judecata cea de pe urma (2). în cunjuratu din tote partile de cetele îngerescl. Iar Domnulii nostru îs. sftrsitulii v^culuî.itî morti sa intramu noî.

Mortii toti se voru scula.(8) M. op. . Mortii când i s'orâ ivi Scripturile s'orCi plini. Morti si vil de fat' orii sta. Domnulii pe scaunii va sedea. Marturie na chiema: Fapta nemarturisita Domnului îî e v6dita. Si cel ii dreptii judecatorii 8e cobore printre nori. p. 12^: La ci tî-aî nascuiri pi lume Di ine pedepsescî pi niiiu'. Si toti dreptii vorii albi. Caniaiiu. Undi niem lumea tolâ. Nn gândesc! v'o dala Ca'i merge la ffindec<it(l /. 483 stralucitorii. Ci cu îngeri va pleca. îngerii verii trîmbita. ne-o spune maî pe largu urmatorea colinda din 'Transilvania: Evanehelistulâ Mateiu A graitii liiloru seî : Veoulii lumii sa sfîrsesce Si judetulii se gatesce. va sta la judecata si va judeca pre fie-carele ani6suratu fapteloru sale: Cum va Ii însa judecata aceea.a divanu relil di rhiatra. Domnulii siîntii n'a ntârijia. cit.

când vorii plânge Si vorii bea paharu de sânge: Sângele nevinovatii. Pentru daruri el te-aii rîsu.Pticatosiî vorii negri! Val ! ce spaima le-a veni. Si va fi amarii de eîî Pentru cel ucicjetorl ladu-I mal îngrozitorii. Pan' judetulii va esi ! Si Satana 'ntunecatii Spre pecate ce-a 'nselatu. . Domne! lasa-mi-î tu mie De acum pâna'n vecie : Iadulii celii de îngrozitii Pentru cel reî l'am gatitii! Domnu-atuncI va da putere Si Satanei. Si de iadulii înfocata Tu prea tare i-al crutatii. Bine multii tu ca le-al datii Si el nu te-aii ascultatii. Dupa rCsplat'a strigatii Pân'la cerulii celii mal naltii. Pâna omenii sunt rSI. Va grai înveninatii: Domne vecjl cum te-aii scârbitu Fiii pe cari aî iubitii. Viermi î-orii rode. Kaiulii mândru Ie al deschisii. ce nu piere.

«Sa*mp5ratimii împreuna. Tote credintele câte s au aratatii tn sirele de mai sus Îsi au isvorulu loru parte In apocalispulu st. Pentru strâmbii j uratori. Mincinosi si vrajitori Si mal multi reii facatori Va li numai unii cuptoriii. Cu cuvîntulii blândii si dulce: «Sunteti binecuvîntati. Din iierii arsu si lanturi grele.Pe talhari I-astepta tare Intunericulii celii mare. «De mine v'apropiatl «Sa \& dau drepta cununa. evangelistu loanu. parte tn unele carti poporale de origina bogomilica^ precum e buna ora si Alexandria luî popa loanu din Sâm-Petru (2). Apoi Domnulii va grai : Ah î seracil val de el ! «lea-î. Satana. Vorii sbera multii de durere. 484 -' «Cu îngeri*n voe buna» (1). du-î pre el!» Cerulii înca plânge-atuncl Vecjiendii pacetosi'n munci! Iara celoi'ii drepti va cjice. . Si nici unulii nu va fi Far'de-a i se rcsplati.

luândîi unu cântarii (cumpana). P. cari nu se afla intercalate In studiulu meu. M. ca ora mortii este aprope. o arunca dupa sufletu pe ferestra si (jiice: . 488 ((Sufletiilu din omii iese prin feresti. punft bolnavului 5. ÎX) 92. p. Cuprincjiendu articolulu din cestiune maî multe datine si credinte forte interesante.se ca aceia ducu lumina mortului. când dadui peste unu articolu Intitulatii a Inmormîntarea la Bomânîy credinte si datini din parfîle Oraviteî. Oradia-mare 1889 p. limb. INMORMINTAREA LA ROMANII DIN PÂRTILE ORAVITEI Se ncepuse deja tiparirea studiului de fata. ca-Iii trecui maî nainte cu vederea. 7 ori 9 lumini In mâna. A D A U S o. cu cari mcire. aflai de bine a-lu reproduce Ia loculu acesta In t6ta Întinderea sa. Îndata ce a muritii Insa i se ieau.i> si publicatii de d-lu Aurelu lana în ((Familia» (an. dict. ((Dupa esirea sufletului. 487 I. creeze ndu. Apoi o muere sciutore. 434 436) care. Elâ suna precum urmeza: «VSdendii casnicii.(1) At. 1234 si 1336. p. carora li se punu Intre aripi dou6 lumini si se slobodu. Incungiura mortulii si ^ice: Când N. se va scula Si cu cântarii va cântari. Hasdeii. cari trebue sa fie deschise. gazdarita casei facendiî din faina de grâu o turtita arsa. t. ((Murinda cine. nu sciii singurii cum sa Intlmplatu. II. (2) B. XXV.va fara lumina. pe care unu îngeru llu duce în ceru la Dumnezeu. Atunci acasa va maî veni. Mariiiescu : Colinde. se prindu doi porumbi. rom.

o muiere sciutore luându radacina de leosUnUy de spini si putinu caltu (ramasitele dela tuiore). Acesta 66 repetesce In fie-care dimineta câtu este mortulu tn casa. socotindu-se dela (jiiua mortii. tn poesie. «La fântâna. cari turtite le Împarte Intre copiii adunati anume la o masa josu. «Apoi mal face 4 turtite. Ca nu mal vil Tasta casa.». ca venindu mortulu ca muroiA (strigoiu) si punendu din acestu p3ru a lui tn focu. punendu peste caltu pravu de puscas pre care Uu aprinde cu lumina ce arde pe pieptulu mortului. 489 «Dupa asezarea mortului pe masa. ti pune tn stnu trei ori patru crucerl . pe care-lu Însira In giurulu sicriului. i se taie din partea unei femei putinu pgru din capu. » face cruce de trei ori asupra vasului. cari asemenea se dau copiiloru. Dupa umplere lepfeda din elu un caucu tndSratâ In fântâna. dupa ce a scosu apa. Înainte de cântatulu cocosului. vine la mortulu de acum. archangelu» si umple apoi vasulu. «Tote acestea se tacu ca mortulu sa nu se faca strigoiu. aseza apoi mortulu In elu. apoi vestirea se face tn zori prin temeile casnice prin cântece jalnice. care apoi se pastreza In casa. aTotu dupa esirea sufletului se ducu la 7 vecini 7 vase (sofiu) cu apa de pomana. cari.va. venindu tn rSstimpulu catu este mortulA tn casa cu pomana (o lumina. unu caucu torna josu lânga fântâna si (jiice : «sa fia talhariloru si talharitelorâ. ahe sa Intemplatu m6i*tea de cu sera. de st Archangelu. Se pune acoperisulu cela-laltu pana ce s'a mistuitu tote^ descoperindu-lu. ia cu caucuIA din vadra odata si torna jumatate In sofiu si (jiice: «sa fie de Dum«nedefi.i> apoi torna ceea-lalta jumatate si ^ice: «sa fie de «st. unu colacu din faina de grâu. talhariloru si mortului. adeca pentru care se face pomana.Iaca asta turta arsa Ca sa. Totu asemenea se cânta femeile înrudite. pe unu taierQ fasole cruda sau si ferta. menindu-se una de ((Dumnezeu» si mortului. In credinta ca sa nu aiba certa cu celtt ce a facutu fântâna. pome) descriindu-I vieta si faptele bune pe cari le cunoscu. a Din familia din care a muritu mal nainte cine. (jiicendu: aDumne(leu sa cprimesca lui N. II va puti si se va îndeparta dela casa. fiindu pusu pe masa unu paharu cu apa si alte legumi. «Aducendu-se sicriulu. (jiicendu copiii la mâncare: a Dumnezeu sa primesca!» «Se mai facu apoi doufe. ((Facerea si împartirea acestoru 4 turtite se repetesce cinci 4ile. pe cari le menesce: una de Dumnecjieu.ti fie de bucate. tn cari i se descrie vieta si faptele bune din vieta.

ca nu cumva lep6dându gunoiulu. De aî înfloritu Pan* n'at împupitu? Grabitu n'am grabita. Ci de locii sa pleci Si sama sa ial: . sa mature si altu sufletu din casa. Sa riu dai pre-a stânga. Unde joculu j6ca Sl-alautite (JicO. rirâ de trandafiru ! De ce te-al grabitu. Pasu N. «Nu este iertatu ca sa lapede gunoiulu din chilie o sâpt6mâna. 490 La o s6pt6inâna se matura bine pentru curatirea a tute relele. pasu Pe mâna dreptâ. Dela sotiorî. Dela parintiorî. pe 'care cele dou6 din urma îlu repetescu: Cu umbra rotunda. crecjiendu-se ca celu de curându mortu are sa fie straja pâna vine altultt. cântându dou& cate dou6 alternativii cate unu stihO din urmatorulu bocetu. Putinii sa zabovesc!. lep6dându-se si matura«Cu putinii înainte de venirea preotului se face petrecerea mortului din partea a patru muerî. nu este iertatu ca sa tntre nici unu animalii tn chilia mortului. Dela slîntulCi sure. a In decursulu câtu este mortulu tn casa. lirule. Mari ciucjit am pravitu De m'am despartita Dela lumea alba. Dela puisori Dela fratiori (si alte nemuri). ci sa se adune tn unu cotu la o lalta. Ca-sii negri talhari Si te-orii jaui. Firule. crecjiendu-se ca se va face strigoiu.pentru de a descumpfira pe mortulu loru dela paza. cu atâtu mal putinu sa treca pe sub mortâ.

Pan' vinii i-o sosia. La cel ii Domnii frumosii. unde a zacutu.La mijlocii de cale Este-unii paltinii mare Cu fruntja manunta. A Angeru zaletia. U) St'iilpezî = . Iar Sânta-Marie Sede 'n patu si scrie Cu condeiu în mâna: Juni pe cununi. Scari îmi coboria. Pe N. Cu sfulpezî [W de fagii. asa sa se sparga tote . Fete pe mununi (2i Si totii nevestele D'alc tinerele. Scaunicelii d'odihna Si patCi încheiatii Cu scânduri de bradii. se sparge In loculu acela. Mici pe fâsi6re. Dupa ce-lii suia Scaunii îl da De s'odihnia. Mosi pe cârji6re. luandu-se mortulu din chilie. (2) MitHUHâ oste o cununa do pe capulCi fclcloril dela cununie. 491 ((Dupa s6versirea ceremonialului bisericoscu. Lumea alb' uita. Scriam*o scriea Zluijiî de locO pocnia. Ca-I lina fontâna.stâlpi. Cu vinii îlii uda . îlu suia Sus la Christosu. o ()la dicendu: ((Cum se sparge ula.

credendu-se ca venindii diavolulu. Casa rcmâna-ne plina. Ochi Pentru ochî. Tote acestea se dau peste gropa mortului si anume : gaina groparului aceluia. cu elu sa nu se p^rda noroculu: penlru aceea rostirea cuvinteloru de mal susu. care a datii prima (')ra cu sapa în loculii. pentru ca sa-I rescumpere loculu de odihna. Se mal crede ca celorii . (fMasa din chilie se tntorce cu pici orele In sus pâna la întorcerea petrecfetoriloru dela gropa. o muere. cari sunt de cea-lalta parte (adeca pesle grc'jpa). Daii capii Pentru capu. ((Dupa ce mortulu este acoperitii cu pamlntii. ciicendu-se. totu In loculu acela^ o pane sau unu ma laiu. i se pune pe pieptu o secere sau unu inelu de argintu. în alu carui capâtu este prinsu unu cruceru. si sa-I fie usoru pamlntulu. care are sa treca pre celfi mortii peste o apa mare. în semnii pentru rescump6rarea sufletului mortuluî.((relele din acesta casa!» ((Se pune apoî. Nasii Pentru nasii. banulii pusu In capulu batului este plata luntrasului. Intra In elu si apoi se face striffmH. ((Cu petrecerea mortului la gropa o muere iea cu sine o gaina vie. ((Se mai dau la gropa si pâni. unde se facuse gropa. torna de o parte a gropel apa sapatorilorii. Intemplandu-se însa casulu ca sa rCmâe singuru în chilie. de se spala. Gura Pentru gura. colaci de pomana la cei presenti. în contra apropieriî duhuriloru necurate. ceea ce Însemna ca sa nu le amortesca manile. unu batu de alunii nou. «în gropa mortului se arunca si bani. ((Nu este iertatii ca mortulu sa se lase sinirurii In casa. spre a se pute ap&* ra de negri talhaH (1). cre(lendu-se ca fiindu mortulu noroculu casei. «Batulu i se da mortului de pomana. Sufletu Pentru sufletij. dicendu-se: Noroculu româna în casa. care a adusii de-a casa cu gaina si ba(iilu si o galeta cu apa.

le va desbraca si i le va da. so face pomana numita si cumîndU. spalându-se cu apa de aceea. la 7 martisore (Marti) 7 sâmbiore (Sâmbete). ui Dumnezeii. 493 «Dupa CC primitorulu este Imbracatu. portarilorii. spalându apoi si 61a cu spalaturi de cruce. le trece. seRCote afara In fata soreiul si-Iii întreba: « Dai hainele luî N. vamesiloru . luî Avramii. Hotarâ iti facu Sa nu mal esi din acestti loca.lice prin colacarita (muerea care menesce pomana) a nu le fi iertatii a mal lua dela respectivulii mortii din pomana. ((Pomana se menesce în urmatorulii modii: mortului. în credinta. carora nu li se da pomana si cari navalescil la pomana lic-caruî muritorQ. spSIaturI de vasele cu rachiu. ((Se mal daii la acosta ocasiune si haine de pomana. si tncunjurândiî mormlntulu cu vtrfulu cutitului. La fie-care se menesce o cantitate anumita. Marti si Vineri. prafu de pusca . acestoru trei cete din urma li se inter(. sfintilorii archangell. (1) Copiii lopetlatî. «A treia (jli dupa Inmormlntare o muere din casajuândtk Intr o ola spâlaturl de vase. ca ducendu-le celui mortii. ^^lel a 9. socotindu-se din ^iua în care a murittt. la 3 ^ile sfinte : Luni. apa din sofiu. pe cea-lalta lume? «La ce primitorulu r&spunde «dau». celorii doi îngeri care pcirta sufletulu mortuluîi celorii patru stâlpi cari tinii cerulii si pamîntulii. îmbracandu-le primitorulii (unii sferacu) le primesce de ale sale. «Acesta se repetesce de 3 ori. caiti. tâmâe. alta treba sa nu ma! «al la casa nostra!» «Dupa aceea îlu hotaresce pre celu mortu cu unu cutitu stricatii. se duce cu acestea lamormtntii si torna peste totu mormtntulâ (jiicendâ: «Asta sa-tl fie mâncarea si bautura. tire de malaiu^ pita. (dntorcendu-se dela gropa acasa. . Loculu ti-am cautatu. talhariloru. cu unu cuvintu din tote bauturile si mâncarile dela pomana. vina. lasându-o. trasu pe pamlntfi dice: Am umblatu.ce le asuda manile.

luându cu sine luminele dela esirea sufletului. Acesta se lace si dupa tnmormlntare. asa sa ramâna mortulii in loculii depusii surdii si mutii. si cu elu plinii se duce la o apa curgetore. «Am (jlisii In altii locii ca se duce veciniloru apa de po- 4JI4 mana. «La 40 de dile. (( Voindu Insa a se lasa a nu mal duce de pomana când sa tmplinitu termenulu pusiî. ca ppecum nu se mai face sgomotii. 4 lumini de cera. observându si aici cele ce sau facutii dupa înmormlntare la cumându. la 1 anii si apoi continuati vQ cât voesce. 4 colaci si unu darabu de pânza alba noua. la care primitorulii raspunde: «Dumnezeii sapri«mesca». «Dela 5 i^ile pâna la 6 saptamâni se facii In fie-care demineta câte doua turtite. si mergendu la fântâna llii umple. menindu-sc mortului si apoi cu pânza se ducii tote la gazda celui alii carui e sofiulu. gazdarita casei sau si alta femee iea pentru ultima ora vasulu vecinului.)) 495 - II. . Cel patru colaci se împartii acolo între copiii adunati. caruia i-a adusu apa. este tâlharii sau lepadatii de Dumnecjeii si nu este primitii în împSratia lui Diimnedeii.va i le da ^icendu: «Sa-I fie pomana lui N. vorba Intre ele. i se face pomana. tn credinta. l'mple apoi vasulu cu apa curgStore. «Cclii ce se sinucide. iar In casii de se Intâlnesce pe drumii cu cine. numai cu acea observare ca nu se maî duce Ia totî. observându cele expuse în altu locu la umplere. pe cari gazdarita casei le duce la unii vecinu saracii.» adeca mortului. nu are pomana. Intre olalta). pâna ce a trecutii unii ogaselii (parautu) saii vre-o apa. pune In elu paharulu si crucerulu si-Iii încunjura cu luminele cari aii arsii la esirea sufletului mortului. ci de-acum la 1 sau 2. aprinde In giurulu luî cele 4 lumini.. unde slobode mortutui apa.«Intorcendu-se a-casa nu mai vorbesce nimicu cu nime (de sunt mal multe. cdtu este inortulu tn casa. i se daii haine de pomana. în semnu ca isvorulu sa-i fie sloboditu. de. Face apoi unu cercii de pietre. 8 ori. precum si la miluirea hainelorii. asterne tn elu pânza si torna apa din vasii adusa dela fântâna. unu paliaru nou si un cruceru.

Dar el ca m'o pusa De laturi de satâ. La tântâna rece . Und' \enturl ma batu Si pI6ia mg plâua Si neua m6 ninge. ci eî.S T £ G U L 0. sub cuvtntulii acesta. Mol- . nu întelegu stigulA^ despre care ne-a fostu nou6 vorba maî sus p.SegeorgiQ. Românii din unele parti ale Transilvanich sub cuvîntulu stcf/il. Di la haia Iratl? VA m'am doblicitu. Pe rude m'o pusO Pe sus m*o d'adusti. O (jiisii ca mS punii La mijlocâ de sate. Neua nu me ninge. redactata de Gr. S6r'le nu m& frige . din padure. Ca dovada despre acesta ne pote servi si unu bocetu din Strei. Unde venta nu bate. Toti o data odata Si am picatu Ia vatra. care de regula se bocesce de fete si neveste tinere si care suna precum urmeza : Stegule. Câti 6menl orii trece. (1) Ungaria. P16ia nu m& pl6ua. care e usitatu la morti. când miire vre-unu june sau vre-o lata mare. Ca m'o celuitu 496 ~ Hâî noue feciori Cu nouS securi . si pre care tiu aducu feciorii. Si ml-oru multâmi. Toti apa ml-orii be î^i ml-orii hodini. Sorele me hrige (1). Dela muntii *naltT. . it»visla sociala stieiilifica literara. Hradule ! Ce te-al doblicitu De te-al scoborîtu Dela locu pietrosu La locu moroiosu. întelegu bradulily despre care amu vorbitu la p. 98 112. 92. comitatulu Hunedora. .

1892. I. district ui Ci Naseiululuî. rea mal esti. morte. Si tl-al pusa mâna pe scara Si nl-aî fâcutu lai^u pe-afara! J/arianu.. 497 III. La morte. .. Tu acolo nazuesci.do vana. U Komsknl. »Simon(l.. p. Unde tu nu trebuesclî M6rte-acor-al nazuitu. BOCETE. Pe cântatulu cucuiul. Cluj. Unde tu n'al trebuitu ! Ca tî-al pusii mâna pe masa Si nl-aT iâcutu largu prin casa. eoni. 32 4U8 II. Si tlat pusu mâna pe grinda Si nl-al facuta largii prin tinda. 290. (Din Transilvania. Pe iesitulâ plugului .) Nici o morte nu-I amara Ca mortea de primavara Pe 'ntruncjitulu codrului. Inmorm. do d-lCi T. Morte.

Nu da de veste sa scie. Ne graesce cu blândete Sa lasâmu inimi sumete Ca nimeni sa nu gândesca Ca 'n lume vrea sa traesca Si mortea sa nu-lu gasesca. Si cu turnuri prea frumose. Si mortea sa nu-I gasesca. coiii. Aî?a ne graesce Domnulu Ca sa 'ntelega totCi omulu. Ca 'ntr'înselc sa traesca. disirirUilu UridautuluT. când vrea sa vie. Pe celii dreptQ înca. saUilCi lIolariiicHilu-dc-josfi. La cel tineri înca vine. Cu ziduri nalte si grose.Iu omora . Nu mal spune nimenue. Mortea 'n lume este mare Ea prieteni pe nimeni n'are. . . Impcratiî si cu craii Facu cetatile cu aii Si 'nca se mal nevoescu De cu ziduri le 'ntarcscQ. De seracî nu-I este mila Ca sfiraculu vrea sa mora. De bogati nu se feresee.La morte. Iar' mortea. de fo-^liilu iiM'U foiiii^rolaru d-lu IVlroa l'ivlipcvnu). (Din Bucovina. De betrâni nu-I e rusine. . De viteji nu se siesce.

Oh amaru si grea durere. Nici nu mal ufraescu nimica. Feciorii te-oru pomeni. . . leturghiî. 4<H) De pe scaunu luminata II trântesce morti în patu De nici nu se mal radica. Atunci mortea câ-I gasescc Si de pamîntu ca-I trântesce. . omule. Din cetati sus dela ventu II pune jos sub pamintu.Ci când el se veselescu Si mal bine ca traescu. Sâ nu (JicI nici când de tine Ca tetele te-orQ jeli. Deci tu. Ci mal bine te silesce Si-o faclie-o 'mpodobesce Bisercel-o dâruesce. Iar el vrendu sa faca bine iSa trimita dupa tine Sfmte slujbe. Care-au remasu la cel vil . De vrei ca sa Iaci vr'unu bine. cres^tine. Ca câte-I lucra cu tine Acelea-tl vorCi prinde bine. Pe cel serael miluesce. Din curtî bine ^mpodohite lî pune 'n secrie cernite.

Morte fara mângâere. «Mamele reu despletite. cuce. «Glasulu eu nu mi l'oiu da. «PScurart cu oile. Mortea r^i ciiculn. Insa m6rtea strasnica Iute dupa elCî mergea . (U' d-lu T. «Ca nu ti-al aflata omuICi. disinrlulu NâsCnululuî. (biii Tran*<ilvaiiia. Mortea dice catra cucu: oOO <cl)a-mî.) Cânta cucu 'n vîrvu de nucu î?i mortea *ntr'unu vîrvu de ciuntru. «Eu pe unde mergu si cântii «Esu barbati cu plugu 'n câmpu «Nevestele ducu de prândii «Barbatii mergu suerândii «Si nevestele cântândii «Si voie buna fîicendu. «Fâr numai painginiti. «Du-te m6rte la loculO. «Ca veni prima-vara «Si iar voîu prinde-a cânta. «Tu pe unde mergi si cânti «Copil mici îl saracescl. morte. Oh tu m6rte mâniosa Cum m*al scosu astâcjii din casa Sl-alta nu mi-aî daruitu Far' unu pustiu de morminta! III. î!>imuiiu. glasulu teu mic. «6mnel tineri despartescl «CasI de omeni pusteescl!» Cuculu daca a cântatu Iute 'n casa a sburatu Si la capu s'a asezatu. eoni. de-acolea. «Ca vomu fi bune sotie î» Dar cuculu din graiâ graia: «Du-te. «Eft pe unde mergu tji cântu «Esti plugari cu plugurile. «Nevestele banuite. «Neveste cu prânzurile. «Tu pe unde mergi si cânti «Nu mal ve(j[î ochi înfloriti.

înapoia carului r>02 Morgre-o dîna cam betrâna Cu locurile a mâna. Cu ce fapte m'asi mal du<*e La tatalu meu celu prea dulce Ca mi 1-a chematii Christosu La orasulâ celu irumosu. oOl IV. O prea sântCî îngerulâ meaî Ce î-asi da lui DumnetjieiL Sâ-ml lese puiutulu meu? Da-I-asI auru si argintu Sa mi-lu lese pre pamintu! Xu-ml trebue aurul u tSu Si nico argintulu teu. Tine-mi-te-aru DumnedeCi. Ohî câtu-I de desfatatii Nice când n'am mal umblatu!V. aim. disiriclulrt Nitsciiduluî. coui do d-lu T. (Din Transilvania. Nu-mî aduci si leculu meu? «Leculu teu eu Tam adusu . de d-lft T. Si Ilena o-a zarit u Si'nainte î-a esitu Si din irura î-a vorbitu: . dîna cam bctrana Cu glasl de lecurî în mâna. . Leeulii.) Pe ritutulu mohorîtu Merge-unu carCi mândru cernitu Cu herneu acoperita. Ca al de calctoritu Si dela noi de pornitu. Catra iiigeni. Simonu. . Ca m'a mânatd Dumne(. (Din Transilvania.Ieil Sufletelulti sa i-ld ieîl! .Mt)îna.. di*»Ui(lnlu NaMHiduluî. SimonCi. Cum spunea Domnulu ChritosO. Ohî câtu-I de luminosii.La pici6re s*aseza î?i cu cuculu se mustra. Puisorulu meu iubitu! ¥j\!k de asta n*am gânditu.

Care duce la strainî. mî-o sburatu vCrsatu. La lin A tata l'am pusu. Ci celu bunu sa nimeresc! Fe elu sa caletorescî. Celu mal greu si multu maî reu. \u te lua dupa ape. Altuia mi-î batutu cu llorî. Ce m'asî ruga dumi-tale î Daca-mî faci acesta cale. La surori sa nimeresc!. Nicî dupa parec late. Bine-aî face dumnia-ta Sama daca mi-aî lua. Ilinra a Mielului Caprii\ Tatuca. ilii-t. i\\ mamuca sa vorbesc!. coimiiiîi Siiipta. Cu Iratiî sa te 'ntâlnescî. Ca apele-su curgetore Si *napoî ne'ntorcetorc. Dac'aî lua sema bine Pe-unde-î mercre'n ceea lume. Care duce la surorî Si la scumpiî Iratiorî. Inima sa-mî îndulcesc!. luatu! (Din Bucovina. miluta nostrâî In fundulii casi 'n lerestra A sosîtu carte domnesca Dela noî sa te pornescâ. Dare-ar bunulii Dumnecjeu oOS Sa n'alegî pe celd maî greii. Ca sunt doue drumurele Si cam greii de-alesu din ele: Unulu mi-î batutu cu spinî.Si'n lerestra ti Puiu de Graneunl Si leculu ti l'a ^ufleiulu ti l'a VI. Ci te ie pe cea carare .

Dela nepoti. Ca-sCi departe satele. Dela tlor! si busuiocu. S*audâ nemurile. Tatucuta. Si elu dac'a rasari Tu la no! iara-î veni. Cari! mi te plângu cu jele. Dela gradina cu florî. dela suror!. dumnia-taî Rosra-te cu! te-î ruira Dora dor te-a asculta: K6ga-te la siântulu sore Sa tie (Jiua maî mare Sa te satur! de primbare A(j! în cji despartitore Dela fratî. Palimaru si clopotarii 504 Sâ traga clopotele Sa resune vaile. Dela gineri si nurori.Ce merge cu siântulu sore Ca sorele-! mergctoru Si 'napoî întorcetoru. Dela fete si leciorî. Tatucuta. Dor glasulu tl-a asculta: R(')ga-te Ia paliniaru. dumnia-ta î R6ga-te cu! te-I ruga. Dela cântece de jocCi. nepotele. Si sâ mi le tragit tare Sa merga resunulu mare .

fripta.ll ne despârtimu .tîtisore. Ca i negra camesa. Si iar m& rogCi du mi. Camesa pecurarita Cu inima arsa. nici cu 'ncropu. Numai cu lacrimi de omCi. mândru-aî maî muritu In aratulâ pluguIuY. Din negri tfil ochisori Voru iesi doi pomisorl La piciore Mândra flore. Dacâ-ml faci acesta cale. Si dupa CC ml-olu usca-o Înapoi I-oI\i înturna-o oOo Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntiiluT. 'N vercjiitula livccjiloru Srnfloritulii pomilorQ. Cum te-oru pune Ia pamîntu Nu te-a maî ajunge ventd. Camesa negra cernela. Sciu bine ca te-a 'ntreba: Vc(jiutu-m'al tu orî ba? Si daca mi tea 'ntreba Sa spui mamutiî asa: M'al vS^wta pe prisp' afara. Sa spuY mamutii asa Sa-mî trimeta camesa Pe suerulu ventulul Prin funduld pamîntulul. Cum te-orâ pune la rec6re Nu te-a vede stântuld sore. Si dupa ce l-olii sp61a-o Frumuseii! ca I-oîu usca-o Nici la bore Nici la s6re Numa 'ntr'a mea jale mare Colea 'n sînii la . Tâtucutulâ meâ iubitu! D6mne. Si-T tâlni pe mamuta.S'auda si Dumnezeii Sâ vada ca-mî pare rSQ.tale. Nici cu oca de soponu. Tatucuta mila nostraî La porta la tinterimu Noi asta(. In cântarea cuculuî. Ca eii cum oîu capeta-o. FrumuselCi ca mî-otii sp61a-o Nici cu apa. Si iar daca mi-I vedea.

VIL La una tata. Nai tinutu glasulu mal multu. )viir:i. do Catriiia Uavolta). Tatuca. Mal multii cu noi sa traesca. Nici pe nime cu priinta î Draga n6stra Mila nostraî . tm Si cum de nc-aî parasita Tocmai când nici n am gânditu ? Ca de astacjl în colea Noi tatuca n'om avea. Nici miluta. Nici tatuca Nici miluca : Nici tatuta. dict. Ca sa le potu tinea minte î lan deschide-tî gurita Si ne învata ceva ! . draga mea. iubita mea ! «Cucu'n spate ml-a cântatu «Si mortea m'a sagetatuî» Mama. . Da tu l-al cântatu în spate De-a fostu sagetatii de morte. . când te-au(Jitu.Bata-tc pustia cucu. Indata*n cas'-a venitu Si din gura c'a vorbitii: «Mei femee. Tatuca sa vietuesca. cum Ta ascultatii.'s/T.Sâ stamu dar sa mal vorbimO: Unde sa ne mal tâlnimu? Sâ stamu Sa mal cuvintamâ Batar douS. Dragulâ nostru tatucuta! Da cum de te-al induratii Si pe noî ca ne-al lasatu Tocmai când n'am cugetatu. Tare s'a mal superatu Si din gur'a cuvîntatu: «Omule! tu ce graescl «Cauta ca buîguesclî . trei cuvinte. coin iu:i Calutiii l. «Draga mea. (Din I5tr.

Câtti al traitu al muncitu Pentru trei coti de pamîntu. iubita mea ! «Cuculu f6rte bine scie «Când cânt'a casa pustie «Si copil a saracie î . «\'enitî sa vc pupu pe-obrazu. plânge masa.. Ca de-acuma tatuca In casa n*a mal întra. «Draga mea.«Cucu-l pasere pustie. «Si elii nemica nu scieî» Da tatuc'a lacramatii Si din gura cuvîntatu: «Tu femee. De tata sunteti remaseî Plângeti usi. Dragutulu nostru tatuca. nu cre(jî. Nici nu sa mal hodini. «Ca de min' sunteti remasi. . tatuca. draga mea. Haida la mormîntu si vecjî. aî lucratu Pentru trei scânduri de bradu . Daca..507 «Dragii tatiî copilasi. Nici la copil n'a mal rîde.. Plângeti tuspatru pareti. Nici usile n'a deschide. «Ca de astafjî în colea «Voi mal muitu nu mi-tl vedea!» Plânge casa. Ca de astacjl remâneti. La feresti n'a bocani. Câtii al traitu. plângeti feresti.

Tatuculu nostru placutu. La usa la tinterimu Stal. Da vine sa putrecjesca. airîu-ultorQ. Sa ve(]ii mortea ce-o facut u î Si te'ntorna într'o parte Si ve(jiî mârte cu dreptate. comuna Mahala.Kucura-te manastire. Scola nu sedea tacutu. Si noi nu te-amu asteptat u Si tu totu te-al aratatii Si pe tata l'al luatu. Nici ca sa gospodoresca. sa siStuimii. far' sa fii rugata. La iiiiA tata. rom. Ca sl-alu nostru tata vineî Da nu vine sa traesea. tata.) Bata-te pusti ulu morte Cum nu esti tu cu dreptate ! Ca ori unde-ml estî chemata Tu nu te duci nici o data. Ca de amu ne despartimii î 508 VIII. Da-tl pânza de pe obrazu Si ve(jl morte cu necazQ ! . (Din Bucovina. Unde nu estî asteptata Tu mergi. do d-lA Ionica alâ luî lordachi Isacâ.

) . La nnA tata. I. Alta mica tî-aî facutO Cu capriorii de lutQ.o placutO. eoni. comuna VicovuUV(L-sus. de d-ld V. Turlurc'Miu. Si sa-tl cânte'n glasd suptire Pentru-a nostra despartire. Sa-tl cânte 'n glasulu celCi grosu Pentru-a nostru traîu frumosu.)i sa-tl fac*o ferestuicâ Ca sa-tî cânte-o pasfiruica. Dintr'o casa mare. Aceea nu ti. plina A romasu maica straina. 509 Eu de când m'am radieatu Multa jele-am indurata. Câta jele-I pe pamintu T6ta m'a mâncatu pe rindu. Multa jele am mal trasu Numai foculii nu m'a arsu. Câta jele 'n lume este T6ta 'n mine se opresce. Nici nu-î lalta de sedutu. Cine n'are *n lume nene Sciii ca traesce cu jeleî IX. Mare casa al avutQ. disiriclulfi Uadautului. preotu. Nici terestra de privitu Si nici usa de esitu. Jelc-asa m'a superatu Cum ÎI cerulu innoratu Peste t6ta Lumea rdtâ.Tatuculu nostru placutii. (Din Bucovina.

«Tata» pe cine-omu striga Daca nu-j fi dumnia-ta? . Sc61a. nu tl-o placutii. mila n6stra. tata. Da nu sbora dupa fonii. Ca noî de a(J[î în colea Tatuta n'om mal avea. Sberâ oile *n ocolii. Si neamu ruga dumitale Sa nu faci acesta cale. Alta noua ttaî fâcutu Fara usi.) Sc61a-te. Ci sbera dupa stâpânu. Bun'a fostu. Scula-te. scola Si ne spune-adeveratu : Cum de rai te-al înduratu Si copiii tî-at lasatîi Mititel si ne 'nvfitatî.Scola. Mila nostra. conuiim ('rasna. de M. tatucuta. scola. grija ndstrâ. tatuta» scula. Casta cale-î duc^tore Si 'napoî ne 'ntorcetore. Nici tatuta. (Din Biiroviiia. Casuta. Sc61a-te si te tre<Jescc Si cu noi ce. La min tata. <Iicl.va graesce. Nici pe nime cu priinta. fara feresti Numai câtu sa putredesclî X. Harbu(a. Nici miluta. In sama nimfirul datî? Ca eî s'oru trezi odata Ca n'au mila dela tata. Da noi de undc-omu veni Ore cui ne-omu jelui Ca tatut'a putred) ! Demineta ne-omu scula. care-î avuta. Elu de noi bine *ngrijia. olO Tuta lumea-î cu tatuta Numai noî fara miluta. Ca tî-a fi dcstulu de-asarâ! Scola-te si ne-î vedea. tatuta. Ca tatuca când era. Dar elu dc-amîi n'a mal fi Si de noi cine-a 'ngriji? Si noî ne-omâ culca pe vatra N'omti sci cine nî-a fostu tata.

Sa le tinemâ si noi minte. trei cuvinte. Si nVasî ruga dumitale Dela capii pan' la piciore Sa nu ne faci superarc. de Mariura iiârbuta. Cine mi te-o statuitîi Pe-asta cale de-aî pornitu Sa mi te duci în pamîntu Tare reîi ti-o mal priitii. coimiiia ( i*a>iia. iubitulu meu ! Sc61a-te si te trezescc Si cu gurita graesce Macar doue. Xenlucutulii meu iubitii. dirl. Casta cale-I duc^torc Si *napoI ne 'ntorcctore Tare ni-I cu superare.) Dragulu meu. Ci numai ne-a porunci Totu cu «du-te» si cu «vina» Ca la nime n'avemu mila. nenîuculii meu ! ScumpulQ meO. Ca ne-ai lostu unii bunu parinte. (Din IUuM)viiui. .Strainii ca ne-oru mustra ! fiU Da cum de te-al induratu ^i prin straini ne-al lasata Totii de china si de nacazu Si cu lacrimi pe obrazu. Caci nu te duci sa'nflorescî. Ca noi câtQ omu mal tr^ii Nime nu ne-a milui. La uiiii parinte. Sa te lasi de asta cale. XI.

scola. Cum întri*n ea putredeacî. sc61â. Si-tî deschide ochisorii Si ti-I vedea si feciorii Pe-a cui sama î-al lasatO. 513 Casuta ca t!-a¥ lasata si-alta n6ua c'al durata Numai cu patru pareti. tic Catiina Ilaiiceria. Cum te bagi.) Scola. iara feresti. scola. Cu noi sa nu mal graescl Nici mal multu sa te'nlidnoscî î :a2 XII. Ca tl-a fi destulu de-asara! Si. Sorele c'a resaritu. Mal multii nu mi te-al trezita. Negriloru strainiloru! Ian sc61a si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava. (Din Bucovina. Nu sciu'n minte ce tl-a datii Si pe noi ca ne-al lasatii Lemneloru si pietrelorii. mama.ti deschide genele Si ti-î vedea fetele. dicl. mama. Si te primbla prin gradina Sa cresca flori si sulcina. . Cu nime n*al mal vorbitu. sc61â. Sa le tinemu si noi minte. La o manii. Mnior-ta cum al adormitO. Ian scola si te trezesce Si cu noî ceva graesce Macar d6u6. Fara usi. comuna Crasna. Ca tî-a fi destulu de-aearâ! Ca de-asar*al adormitu Si mal multa nu te-al trezitii. In cotro te-al podobitu? Tare frumosu te-al gatitii Si pe drumii ca te-aî pornitu.Da te ducî sa putredescî. Cu noi nimicii n'aî vorbitu. nu te mat veijil. Scdlâ. trei cuvinte.

Mila n6stra! Draga n6stra. Din mânute Viorele. Inmons. Din gurita Tamâita. . Pomisorl Din ochisori. Cum s'orâ face flori albute Si n'orO mal face urmute.EH m'asi ruga dumi-tale Sa nu faci acesta cale. Sl-aistâ drumu îl calStorti Si'napol ne'ntorcatorii. 33 514 In totii locuia votu privi. Demineta m'oiu scula Pe mamuta voiu cata Prin tote coturile Si prin tote-ungherele Sa vedu gasi-oiu ori ba. Da. Draga n6stra. Din cosite Micsunele. U BomftnT. Vfidti cu ochii cum se duce î Dragele mele piciorute. Casta cale-I calStore Si'napol ne*ntorc6t6rc. Pe mamuta voîu striga Ca sa vSdâ de nu cum-va S'a rSspunde de-unde-va.voiu de ea unde-va? Si pe-afarâ voIQ esi Marianii. Lutisoru Din trupusorâ. Scumpa ndstra! Cum a pusii manele cruce.

La o mama. Bata-te urîtulu Iuta Multu estî negru si urîtu. La mamuta al venitvl Si 'n (erestra mî-nl batutu Si pe dînsa mî-al lualu Si cu ea te-al departata ! .) Mamucuta. XIII. Multii estî n^gra si urîta Si de lume urgisita! Lumea aî încunjuratâ Si pe nime n'aî aflata Cu tine sa-lO fi luatu. . . satulu Bilea. . (Din lUicovina. Atunci în pamîntîi te baga. Draga nâstra. coin. Cârdeia. Pe mamuV aî îndragitu î Când. greu ti-a fi.De-unde-va. do Iiist. mamuta. Si nimeni nu ti-a plâcutîi. dîn cotro-va! Bata-te pudtia m6rte! Multu esti tu fâr' de dreptate. draga noslra. mila noslra ! Da cum de te-aî induratii Si pe noî de ne-al lasatu? Pe noî cine ne-a 'nveta Binisoru ca Dumnia-ta? Ca de mâne în colea Noi mamuta n*omu avea ! Când tî-o fosta lumea maî draga.

Cum s'a lace terna negraî Dragile nostre mânute Cum ll-oru cresce flori albutc! Dragile nostre piciore. Demineta ne-omâ scula. 'N tote partile-omii câta. Eu m'asi ruga la Sân-sore Sa tie (tiua mal mare Si sa-tl dee cheita Ca sa-tl descul gurita Sâ graesci cu noi ceva. Ca eii cum ml-oiu capeta-o Hine ca mi tl-oiâ spCla-o Nu cu apa clin isvorâ. . draga ndstra. Ca d6r vine mamuta. scumpa nostra! Muitu in lume al mal muncitu Putintelti ti s'a venitO. Ca de mâne-a imired).o.Când camesa ti-î negri. Iarba verde n'orft calca. Ca sa te tinemO in minte. Ll-oru cresce flori galblore r>i6 Si n*ortl mal face-urmus6re. Mamucuta.^i eu dupa ce-oiu spela-o Bine ca mi tl-oiu usca-o Nici la aburi. mama alba. .» ol o Atunci s'o iei de pe tine Si sa ml-o trimeti la mine. Si tl-oiu trimete-o pe sure Când a fi 4'^^ ^^^ mare S'ajunga la dumnia-ta-re. Si-tl-oiu trimite-o pe stele Unde dumnia-ta-I sede-re. Draga nostra. I)umnia-ta daca nu-I crede Eu iara ti-oia trimete Pe suerulQ vântului In tundulii pamintulul. Macar doue trei cuvinte. Nici in spune de soponu. Numai cu lacrimi de omu. Draga nostra. nici la ventâ. Ea de unde nl-a veni. Numai cu-aburl de sufletu. Nici roua n'orâ scutura. .

Ca-tl vine carte domnesca. 8c61a. De tl-a fi. De tl-a fi.) Sc61a-te. comuna 8tr()(»scî. reu Lasa-m6 la Dumnezeu Sa traescu în satulii meii ! 517 XV. Sa te duca 'n ceea lume. La o mama. st ud. ia-mS si pe mine. Pe unde nu umbla nime. Numai trei scânduri de bradii! XIV. de Catrina I^colta. . Sa ve(jl cât ÎI de frumosCi. mâmuca. dict. Dela noi sa te pornâsca. Ca tl-a fi destula de-asara. La o inama.Num* unu stânjinii de pamintu. corn. Iubita nostra miluta.) Draga ndstra mâmucuta! Zori de (Jiiua se revarsa Si dumnia-ta se^i în casa. gimn. Si multa în lume-aî lucrata Si putintelu tî-aî luatu. comuna Calaflndcscî. Da ian iesi pâna afara. mamucâ. Draga n6stra mamucuta. Si mfi du în ceea lume Sa petrecu si eu cu tine. bine. Unde-I satulu fara nume Si cararea fara urme. Pe când a fi sa resara Stintulu s6re luminosu Din spre rgsaritii din josO. Si te uita pe terestra. do (iriiroro PolticG. (Din Bucovina. mamuca. (Din Bucovina. Vino.

Si daca nu te-I lasa Eu iara mi te-asi ruga Sa nu te iei dupa ape 018 Nicî dupa paree late. Draga nostra mamucuta! V^gdâ cu ochii cum se duce Si n'am putere-a-o *nt6rce. Iubita nostra miluta ! Ori estî supurata tare. EH m*asl ruga dumi-tale Dela capa pân' la pici6re Sa te lasi de-acesta cale.Ceai gândita. Draguta nâstra mamuca. Iubita nostra miluca ! N'amO gânditu. Orî boia ti s'alinatu. Orî nimica nu te d6re. n'amii socotita De-asta cale te-al gati tu. Draga nostra mamucuta. Ca sorele î mergC^orii Si 'napoî întorcetoru. Ca apele-su curgCtore Si *napol ne'ntorcet6re. Numai noi fir* de miluca. ce-aî socotita. Când nici cu gându n'amâ gândita? Toti copii-sQ cu mamuca. la-te dupa sfîntulâ sore. Casa de tl-al pustiita. . Iubita n6stra miluta. Cine merge *n pamîntu verde Nime^n lume nu-lfl mal vede. Ca tare-I cu supfirare.

Sa ne spui noue ceva : Pe cându noi te-omd astepta ? Draguta nostra mamuca. Si pe noi ca nc-aî lasatu Nimicii n*al mal cuvîntatu. si ud. Ca mal multa nu te-orO vede. R6ga-te la Precista Sa-tl deschida gurita. mila nostra. pâna *n pragti De vecjl vitele cum ragu Si ragu vitele 'n ocolQ De alâ dumi-tale dorâ. Draga nostra. eoni. Totu cu firCi si cu bumbacu Pân' Talu dumi-tale pragu. Roga-lii pe Sân-Niculaiii Sa-tî faca parte de raiO. Ca noî de-asta(Jî în colea Mamucuta n'oraCi avea.")!<) XVI. La o inahii. Draga nostra. Iubita nostra miluca ! Da la noi când îî veni? Când asi sci când îî veni Cararea tî-asî zugravi Totu cu firu si cu mStasa Pân' l'a dumi-tale casa. Ca de când mi te-al culcata. Ca de-aici cum te-I porni înapoi nu-I mal veni. scumpa nostra î . Draga nostra mamucuta. R6ga-te cuî te-î ruga. .) EsI.Ori gurita tl-a 'ncetatu. ginin. Si sbera oitile. mâmuca. comuna Mologia. Iubita nostra miluta î Eu tî-asî maî spune ceva: R6ga-lu pe cine-î ruga. ¦ « {Din Bucovina. de Vasile Uopcenu.

Corii veni si te-oru lua Si te-ord duce cum oru vra Pe de-asupra ventulul In fundulâ pamintulul. Pe ce drumu al sa-ml apuci? . Scola. Cum intrinsa sa trâesci? Ca casuta ti-I de bradu. un' te duci. Sa vil pâna la pâraâ Sa ve^I cum traescâ si eCî. 520 Si nici ventulâ nu te-a bate. Iar a n6stra-I de nuele Vom trai cu multa jele. pâna *n pragU. Nici sdrele nu te-a arde. far' de feresti. Sa ve4l ce casuta-tî iacfi Far* de usî. Sa vil pâna la fer^stra Vecjll ceti iacu copiii 'n oasa. mama. Ca sa ne vil mal de graba. mamucâ. Cararusa tl-amâ plivi Si de alba si de nalba. Mamucuta. Sa vil pân*la pirilazH Si-I vede-ala nostru nacazâ. îl trai cu mare dragu. nu te da.EsI. j Sa mal vil mamuc' acasa. De-asI sci bine c'al veni.

Picioruse de matase N'orâ âmbla mal multii prin casa.lesca. La o mama. Fiii mi I-al amagi tii. Dumnia-ta ca m'al uitatii La mine n*al mal venita. . Scumpa mea. De-aceea eii n'am avutii Cui sa m& fi jeluitii. comuna Calafindoscî. (Din Bucovina. Cu mine n*al sfâtuitâ. Fiii sa nu-ml amagesci. Mânutele lucrâtdre Mergii în pâmîntâ la rficdre. Picioruse de bumbacu N^orii mal trece peste pragâ. mâmuca mea. Inima sa-ml rgcorescl. iubita mea! Dumnia-ta pe-unde-al venitu Tare mi te-al fudulitii. de Maria Lâcatusâ). Ci se ducii sa putrei. Dumnia-ta când îl veni Mal multii nu te fuduli Pe min' sa nu m8 urescî.La biser'ca cea frum6sâ La grdpa cea 'ntunec6sa. XVII. Eii de când m'am strainatii. dict. Cu mine sa siatuesci. Inima sa-ml fi rScoritii: Cu straini m'am petrecutu ! I 521 XVIII. Draga mea. Nu mergii sa gospodar6sca.

maicuta. Sa vil maicuta.) . mamucuta. d(» (1-1 il Vasile TurUirc*nCi. La nnA barbatii. Si de spinî Si de pelinî. Macar doufi. draga mea. sa viî. preotu. 522 Ca tare-î greu în strainT. Când orii fi* grâele 'n flore. comuna Virovulu-do-nus. Ca eii cum oiii capfita-o Deauna tî-oîQ si sp61a-o Sl-oiu spfila-o 'n lacrimele Si tî-oiii strînge-o paturele Sî-oiii usca-o 'n gândurele. (Michoria Calancea. Si-tî deschide gurita Si-Î vobi cu noi ceva. maicuta. de d-lQ Vasile TurturenQ. Când oru fi grâele 'n clai Sa vil. (Din Bucovina. Ca'n cea lume tare î bine. Ca tt-a n destula deasara! Si-tî deschide ochisorii Si ti-î ved6 toti feciorii. corn. Cine merge nu maî vine. si corn. Mamucuta. la noi! XIX. scolâ. maica draga. (Din Bucovina. Draga mea si scumpa mea! Gând asi sci C'aî veni Cararusia tî-asî plivi Si de iarba Si de nalba Sa vil. Si-tî radica genele Si ti-î vedea fetele. dict.La o mama. de graba. Pe fecîorulii ventuluî Din fundulâ pamîntuluî. conuma Boianil. Când tî-a fi camesa negra Sa mî-o trimetî.) Sc61a. Ca traimQ în mare jele. Sa maî vecjl pe aî tel fii. treî cuvinte Ca sa le tinemâ noî minte. do.

Sc61a. Scala.Badicutulu meu iubitu ! FrumuselG mi te-al gatitu.vara c'a veni C6sa in culu a rugini. Ca nu ragCi de dorii de fenu. Mâncaii fenulu cu stogulii Lingeaii sarea cu drobulii Si bea apa din isvorii. Si-Î esire pâna 'n pragu Sa ve(j[I vacile cum ragu. nu te da. Dumnia-ta câ-I putredl. De când îl stapân* esta Se da fanulii cu pala. Sare cu bucatica Si apa cu donita. scolâ. Nu duceaii atâta dorii. . Când era stapânulu lorii. bâdiputa. La lungu drumti mi te-aî pornit lî. Si-I esire pân' afara Sa vecjii pile cum sbera Tote din salasft afara. bade. Numaî dup' alil lorii stapânii. Ca veni primavara Plugulii cine l'a porni Daca dumnia-ta nu-T 11? Plugii *n podd a rugini Si dumnia-ta-î putredL Prima.

Ca sotia dumi-tale Multa suparare are. nu. Ori te*nfiori ori ba C*acolo tîa fi viata. Badica. In cotro drumulu apuci: . Ca-l cu multa suparare Si cu chieltuiala mare. te*ndura. La mesteri aî poruncitu Alta noua tl-o croittî Cioplita pela usori Când o ve^I te ieu (iorl. Ca tare-su înprastieti. Si eO m6 rogii dumi-tale Sa nu faci acesta cale. De-ord intra de-afara *n casa La toti ll-orâ fi deprobaza. Mititel pe lânga vatra Si n*orft sci cin' Ie-a fostu tata. De-oru esi din casa afara La totî lî-orii fi de ocara.Nu ti-I mila de baieti. Si sotia a-tl lasa. Si casuta tl-al urîtu! Cal avuta larga casuta. Ori te*nfiori ori nu C'acolo tl-a fi tralu Bâdicuta! un' to duci. Tare tl-o parutu strimtuta. Bâdicuta ! ce-al gânditu.

Pe cântatulO cucilorQ, Pe 'nfloritulO pomiloru, Pe 'nfrun(Jitulu codrului,

524 Pe 'nvercjlilulu câmpului, Pe pornitulCî plugului? Plugu *n podâ a rugini Si dumia-ta-I putrezi. Ne-omu ruga la stintulâ s6re Sa tie (Jiua mal mare, Sa ne dee cheita Sa-tî descuemti gurita, Si-I grai cu noi ceva Macar douS trei cuvinte Sa te tinemu si noi minte. D6mne, D6mne Sfinte D6mne! In ia n6pt' asta mal mare, Ca asta-I despartitoro Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratulâ cu bujorO, Dela-lu nostru sotiorO. Pân' amu nainto vreme S6rele nu resaria Si dumnia-ta te trezial. Da de amu nainte vreme Sf intuiti sore-a rasari, Dumnia-ta nu te-I trezi. Sotiora dumi-tale Dimineta s'a scula Si'n totCi cotulu te-a cata. Pân* amu nainte vreme Te culcai si te sculai Si de somnii te saturai. Dar amu de-asara dormi Si nu te saturi de somnii. Nu sciu perina ti-I m61e, Ori nemica nu te dâre, Ori scortariuia ti-I frumosii, De-asara nu te-al întorsii. Scola, badicuta, scola.

525

Ca tî-a fi destula de-asara!

Si te primbla prin ograda, Ca cresce mândra otava, Otava s'a scutura Si urma s*a astupa; Si te primbla prin ocolu. Ca cresce mândru mohorti. Si te primba prin gradina, Ca crasce mândra sulcina. Sc61a-te si te trezesce Si-Î vede'n casa ce este, T6ta lumea te jelesce. Nemica nu-tî folosesce. Si deschide gurita Si grai^ cu sotia, Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Macar doufi trei cuvinte. Sa te tie si el minte. Sc61a, badicuta, scdla, Si hal cu noi pan' afara; Scola, hal cu noî pe josu. Ca drumulu nu-î grunzurosii. Sc61a, scola, nu te da, Ca de mâne in colea Noî mal multa nu te-omO vedea, Ca te duci în ceea lume Unde nu te sciî cu nime. La usa cea de hârtie Câti se ducti pe toti i! scrie; II merge si dumnia-ta

Si cine-va te-a 'nsemna. La scaunulu cela de petra. Unde merge lumea tota, Vomu merge si noî o data. Daca mi te-amâ duce noi Cu carulâ cu patru bol Totii aî mal veni 'napol,

526 Dar te ducemu cu caruta Si nu tl-omti vedea urmuta. Badicutâ, dumnia-ta, In mândru raiu îl întra, Si-acolo daca vel fi Dumnia-ta te-t hodini Dar sotia-a necaji. XX. La unu barbatii. (Din Bucovina, coiminii ('alafiiulosrî, ilict. di* Catrina Racolta.^ Multu iubitulu meu barbatul Da cum de tc-al induratO, Copilasii de-al lâsatu? Copilasii tl-al lasatii, Da *ntr'a cui sama I-aî datfi? Copiii tl-aî sfiracitu, Casuta le-al pustiitu, Pe mine m*aî vedanituî Dragii mamil copilasi De tata sunteti rcmasî! Draga mea, miluca mea ! Da sa te scoli dumnia ta Copiii a-tî renduî Pe lume cum oru trai! Ca copiii cel remasi

Multa manânca ^i multii strica. Dragii mamil copilasi. De tatita lorii rfimasl, Dela nime nu aii mila, TotQ orii fi «du-te» si «vina»!

527

XXL La unA barbatâ. (Din Bucovina, comuna Oalinescî, dict. de V. Hrisca.) Scoborl, Domne, pe pamîntu Sa ve(,ll mdrtea ce-o facutu, C*o luata frun(}a din fagi Si-o despartita pe ceî dragi. M*o despartita si pe mine Cu care-am traita mal bino. Si de bine cetraiamâ, Intr'o camesa dormiamii Si dintr'unu mfirQ ca mâncamii Si-amândol ne saturamu . . Astepta-m6 m6I badita Sa dau Ia copila tîta. De-Î vedea ca zabavescu Sa scil ca m6 'mbrobodescu. Mi-I destula mie de-asarâ De când staâ bocindu pe-alara, De când staâ la cheutore O trecutu o luminare. Asteptâ-mS, bade-unu ceasu Sa-Iu adormu pe celii nacazO, Dupa ce Toiu adormi Eu iara mi te-oifi boci, Si-oiâ boci asa de multu Pâna ce m'oiu face lutu, Ca multe-afturî am avutCi, Ca de afturile mele Si lui Dumne<Jeu i jele î

- 528

xxn. La nnâ barbatA DinBucovina, orasulQ Câmpuluiipru, eoni. do d-lQ O. Ciuperca.)

Sbera oile 'n perdele, Si casa-I plina de jele. Si ragâ vacile 'n ocolu, Casa e plina de dorâ. Mândra cas*al mal avutu Si-aceea nu tî a placuta. De când mi te-al bolnavitu, La stoleriu al poruncite Sa despicc-unâ bradu în doue Si sâ-tt faca alta noua Far* de usî far' de feresti, Locu, unde sa putrecjiescî ; Nicî nu-î usa de esitu, Nici feresta de privitii, Numai locii de putreditu. XXIII. La nnn barbatn. (Din Bucovina, comuna M6nastirc»a Honioruluî, corn. de d-la Georire AvramQ, învCtâtorQ.) Dulcisorâ merii din gradina, Cum te-o ruptii din radCcina Mortea crunta si haina. Cum nu-î m6rtea 'nselatore : Ie emulii de pe piciore. Cum mi te-o luaiii din casa, Cum mi te-o tocmitii pe masa. Bucura-te manastire, Mândru gospodarii îtî vine,

~ 529 Da nu viDe sa cunune, Ca-I gatita de cecu lume : Si nu vine sa boteze, Ci *n pamîntâ ca sa s'aseze. Veniti iubitii mei Iratl La mine si m& 'ngropati. Veniti frati, veniti surori Si-ml tocmiti trupulu cu flori, Si m'udati c*unCi pica de apa Sl-apol me puneti în gropa, Me stropiti c'unu picti de vinu Ca eu mergu in lociî strainu. Eu m& duciî pe-o cale lunga, N'am pe nime sa m'ajunga; Eu mg duca pe-o cale lata, Unde n'am fostu nici odata. McrgQ la trei coti depamîntu, Doi la capetu de mormîntu. XXIV. La unfi barbatii. (bin Bucovina, comuna Hadoutu, conj. dt» tl-Iu Awrcliii» Macovoiu. pieolu).

Mortea 'n lume n'are frati, Rapesce crai si 'mp(5ratl. Mortea 'n lume mare este De bogati nu se feresce Si pe scraci îl gasesce. Bata-te-ar pustia m6rte, Ca n'al mal fostu cu dreptate, C*al venitii pâna la pragu si-al luatu ce ml-o fostu dragu; Cal venitu pâna la masa Sl-al luatu mila din casa; Cal venitu pâna la patu Si dragostea ml-al luatu. J/f lianu, Inmorm. la Bom&nT. 34

530 burbâtelulu meu iubitu. Ce secjl asa de mâhnitu r Te rogu nu sedea asa. Scolâ-te si te-I primba. i^i te-I primba prin ocolu Sa cresca mândru mohoru, Si tc-î primba prin ograda Sa cresca mândra otava. Barbatelulâ mcîi iubitu! Mândra cas'af mal avuta, Casa de-o suta de lei Sl-al luatu alta de cinci leî Fara usî, fara feresti, Intr'însa sa vietuesci, Ca nu-I usa de esitu. Nici ferestra de pravila. Nici drumâ de calStoritQ, Ci numai de putre<Jitu. . . XXV. La unu barbatd. (Din Huodvina, comuna Iliîjiosd, «lict. de mama mea Huxanda.) SotiorulG meii iubita ! Tu atuncea ml-al muritu, Când tl-o fostu draga de trai tu, Pe cântatulu cucului Pe esitulîi plugului. Plugulu sede sub parete, Boii pascCl la erba verde... Sotiorulti mefi iubitu! Da cum de m'aî parasitQ, Când tl-a fostu dragu de traitu Po *nfloritulvi pomilorâ, Pe mirosna florilorii? N'aî gândita, n*aî socotita,

531 Când do la noi te-al pornitu, Ca cu de-aici in colea Sotioru n'oiO maî avea ?! De cantata tl-asl mal cânta, Dar* me dâre inima. Inima s^a Irântâ în mine, Când nu v6dîl sufletil în tine. SufletelulO tl-a sburatu Sus în cerulu celu înaltu, Si pe mine m'o lasata. Mo lasatti sa pâtimescu. In lume sa m'osîndescu Val stjraca inima Cum esti tu de straina ! . . . XXVI. La nnji barbatfu (Din Transilvania, distriotulii Naseuduluî, eoni. do d-lu T. Siniunâ.) Prin cela rîtu, prin celu zavoiu Merge-unu cârd cu sese bol. Caru-Î negru, boi-sâ negri, Pogoniciî si maî negri. Dar' Vasile bolnavulu, BolnavulQ si jelniculu De departe a strigata Si de-aprope a'ngenunchiatâ Si din gur'a cuvîntatO: «Ce-aducetl voi, dragii mei, Dragii mei pogonicel? «Trei nuelc; treî smâncele, Trei fellurî de lecurele ! «Leculâ meii nu Tati adusu? - (cLcculu taâ nu Tam adusu, C'o *n(ratCi boii pe la prânzâ, L*au mâncata de nu s'a prinsu!

532 Sî-o 'ntratii boii dela cina, L'aii mâncatii din radecinîl. P16ie mare ce-a plouatu Si leculu ti l'a mânatu, L'am catatu, nu Tam aflatu ; P16ie mare ce- o venitu

Si leculu ti l'o molitu, L'am catatii, nu Tam gasitu ! XXVII. La unu barbatii. (Din Ducoviim, coinuua Piitna. dirl. de» Ani ta Ilaramida.) Sotiorulu meu iubitu ! Mândra casa tîal gatit u într'însa sa mi te-asezî Pe mine sa nu me vecjî, Fara usî, lara feresti, într'însa sa locuescî. N'al gatit'o de traitu Ci numai de putrecjitu. Nici nu-î usa de esitii, Nici terestra de privitii, Cî-acolo de putrecjitii. Tota vara mi-al lucratii Pentru trei scânduri de bradii. Si tu multu ca mî-al muncitii Pentru trei coti de pamîntu. Sedii copiii lânga vatra Si n*aii cuî sa (Jica: «tata», Sedii copiii lânga lemne Si n'aucul sa (Jica: «nene», Ca nenele lorii s'o dusu Si 'n pamîntu ca mi s'o pusu Cu fata la siîntulii sore Si cu trupulCi la rec(3re;

533 TatalO lorQ 8*0 superatu Si pe dinsiT î o lasata : Lemneloru si pietriloru, Negriloru strainilorii .... «Tatuta, tatuta heîî Striga baetii mititel, Ian fa dumnia^ta asa Pe mamuta n'o lua, C'o sa vina Sâmbata, N'a avea cine ne la, Sî-a veni Duminica N'avea cine ne schimba!» XXVIII. La unA barbatA. (Din Hucoviim, oonmiia Vama, coiii. lU» d-Ul Niculaiu I^iucaiiu, cantoru bis.) Drat^ulu meu, nume cinstita, In totii locu-aî fostu poftittt La botezatu Si cununatu

Dragulu meu, stapâna de trel)a, Slugile te-oru astepta Simbria când li-î mal da ? Me mirii cum te-aî induratii Mosiile de-aî lasatii Tote mândre si gatite, Tote le-al lasatu scârbite. De-amu, fiindCi ca te ducî, Nu-I mal cosi prin butuci, Nicî nu-î mulge oî la strungi, Nu-I mal cosi prin livecjlî, Ni nu-I mulge în galetî, Sîmbrasiî te-oru astepta Sa tii la-olalta tîrla. Dragulu meii, mândruculii meti, Dragulii meii, iubitulii meii !

r>34 Reu tî-a maî cântatii cuculu De Taru fi mâncatu uliulu Sa nu-î fi-aucjitii glasulii. Primavara mî-a veni Pe când codru mî-a 'nfruncji Pe când pomî-ord înflori, Cucii totî ca mî-oru veni, Pluirurile s'oru porni. Oile, câte m!-oru fi, La mesura oru sui, ^i Dumnia-ta nu-î maî fi. De te duci în ceea lume, le-tî merinde forte bune, C'acea lume-î cu lacata. Nu potî veni nicî odata, Nici la mama, nicî la tata, Nicî la feciori, nicî la fata, Nicî la locfi, nicî la livada, Nicî la casa cea boerata. Dara tare v'asî pofti,

Muitu ÎI negra si urîta f^i de lume urgisita. oonmua Putna. Dar me dore inima. La celu tînfiru înca vine Si pe lalta ca mi-lu pune. Ca n'aro irica de nimc: De betrânu nu i-I rusine. Dragulu meu si scumpulu meu! 535 XXIX. Dar n'o trimeteti pe sore.) Bata-mî-0 pustia m6rte. dict. Ca sciu bine ca mî-a prinde. «Multii iubitulu meu barbatu î Da cum de te-aî îndurai u Pe mine de m'aî lasatu? Da eu mândru te-asî cânta. dr Aiiit. Cam lasatu tnte cu jele. Da le trimetî pe luna. .i llaminida. Ca luna-î maî recor6sa Sî-a aduce-o maî Irumosa. Ca sorele-i prea ferbinte Si le-aduce vestejite . (Din Bucovina. Pi mîo j)usu picioru *n pragu Sî-o luatu ce mî-o fostii dragu. Si mî-o trimiteti pe stele. Dragulu meu si mândrulii meu. La uinl barbatii. La noî înca ml-o venitu Tocinaî când nu m'am gânditu. Multu îî ea fîir' de dreptate. Ca sa-mî trimetetî merinde. Când a fi nopte senina.Sciu bine ca n'oî veni.

înapoi nu te *nturna. La tine. Schimburile tt s'orft negri.) Sotiorulâ meu iubitul Siîntulu s6ro-o asfintitu. Dumnia-ta aî adormita. Le-a face ca Ia unâ domnu. când orii veni. Barbate. Ca-tî vine carte domnesca Dela noi sa te pornesca. Daca tu m'al asculta Eu pe tine te-asî ruga. Barbuta. Scumpa sotiora ta. Sî-acolo le-I putrecji. Nici cu unii n'aî graitu. Te-aî?î ruga cu ruga mare Sa mi te scoli pe piciore. Sorele o rasaritii. Sc6Ia-te si te trezesce Si-t vede *n casa ce este. La unn barbatu. Dumnia-ta nu te-aî trezitu. de M. Pe suerula ventulul Prin fundulu pâmîntuluT. Nu te-! scula pe piciorc. Tu *napoI ca le-I negri. sulletulu meu ! Asculta cum te plânga cu. coiiuiiui Crasna. Dela capii pân* la piciore: Sa nu faci acesta cale. (l)iii lUicoviiia. Ca ea. Sa te uiti pe cea fereslra. dicl. îndata ti Ie-a spela Totu în spuma de soponO.Si ml-o pusa picioru 'n masa Sî-o luatâ mila din casa Dela copil si boresa. La pamîntii te-î aseza 536 La pamîntu totQ cu rficoro. In lacrimt fierbinti de omu. . Ga-I cu mare superare. Da pe cine Ie-a trimete? Pe calutulu vcntuluî In fundulâ pâmîntuluT. Cine ti Ie-a soponi? Trimete-Ie la mândra. cum Ie-a capâta. De casa te-orii departa. Sl-eu Ia tine c*oiu veni I XXX. Tote nemur*le-o venitQ. Dela noi cu tabera Oru veni si te-orii lua.

Cu nemurilc vorbesco. Baetel remasi de tata Sedu în casa superati Dusi pe gânduri si 'ngrijatî. Sotiorulu meu iubitul Da cine te-o sfatuita La ista drumu de-aî pornitu? Si cum de te-al induratii Si casuta tl-al lasatu. si coia. fara feresti.Sc61a-te si te trezesce. C'au remasu boi'n tânjele Si casa plina de jele. Si radica genele Si-tl învata tetele. Nici nu-I laita do sedutu. Nici ferestra deve(Jutu. Frum6sa si luminosa. comuna IJâlacona. Tote plugurile umbla Numai alti meu sta la umbra.) Papusoiu batutu de petra. Intr'insa sa vacuesci.IcMiHia. 537 î^i deschide ochisorii Si ti-î înv6ta feciorii. (Din BuiM)viiia. Numai neijru si pamîntu! XXXI. . de Mih. Si tl-aî facutii alta *ntunec6sa: Fara usi. . C'au remasu boi'n ocolu Si casa plina de dbrO. La ista drumâ deal plecatul Si tl-al lasatu mândra casa. La niiA barbatu. do Siincoiiu Boca. dicl.

Plânge casa. Ci vine sa putrecj^sca. Ca tu nu mal faci dreptate.) Bucura-te manastire. Da nu vine sa'nnoreacâ. Gospodariu-ml hodinescc Ca clQ Iftrte scârhitii este. Când ar scrie cine->a Unde-a sedea tatuta Dupa ce s'a departa t^i'n pamîntQ dupa ce-a'ntra. Ian plângeti si voi chctorl Dupa tatuta cu dord . La tuta casa Bate c6sa. VA vine sa vestejesca. La unu barbatu . Bucura-te tinterime. Aceluia multfi I-asI da . . Ml-al luatQ ce ml-a fostu dragfl. . Ca mândru trupsorQ îti vine. liat. Ca mândra flure-ti mal vine. plânge masa. Dar'la mine N'are cine. .Num'alQ meH plugutu îmi sede Razimatâ sub cela parete. Ca tatut'acum v6 lasa. La porta la tinterimQ . ili> Mrti-ia LiicMusO. Nu vine sa vietuescji. r)38 Boi-ml pasca la erba verde. Cal venitfl pâna la pragQ.1-te pustia m6rtc.

Sotule. de (i. Ca bine nu tî-a priitii. sa sfatuimîi Ca de a(. SI a venitu m6rtea în ventu Si mi te-a pusu în pamintâ. Ian sc61a-te dumnia-ta Si deschide gurita Si graesce cu dinsa. La unA barbatii (Din lUicoviiii». Dumnia-ta câtu al lucrata Putintelâ al câstigatd: Pentru trcî coti de pâmîntu Tare multii te-aî mal muncitii î Gospodarulii meu iubito ! Ce m*asî ruga dumitale Sa mi te scoli în piciore. Dumnia-ta. De ml. Sl-a batuta ventulii din josâ Sî-a datii stalpulu casei josu. Casuta tl-al parasitii. draga. r)40 Sotiorulu meu iubita ! Nu sciu cui te-aî potrivitii. La capu de masa crai. oratJiilu ('âinpiiliuitru.ll ne despai-timu oay t?i mal multii nu ne'ntâlnimii. corn. La uim barbata. Dar' acum morte-a venitu La pamîntu mi te-a isbitu. Recoresce-mî inima. Averea tî-al pustiitu Si dela noi al pornitu! XXXIV. ( iupCMcâ). Ca ce ventu mi te-o batutu La pamîntu de te-oboritO.ar bate si mal tare Sa mi te scole 'n piciore. Tare scârbiti ne-aî lasa tu î XXXIII.Stal. miluta mea! In tuta serbatorea Botezai si cununai. Nu ml-al mal lasat rcspunsu Si de cum te-aî departatei Nouc respunsu nu ne-aî datii. . de când te-al dusQ.

iubitule ! R6ga-te cui te-î ruga. ginin.) Acuma de-o septcmânâ A întratu mortea *n gradina ^i s'a pusu pe-o sulumina. La unu mosâ. D6ra mi tc-ar asculta. Ca apele-su mergetore. Ca s'auda nemurile Mosuculâ nostru iubild ! Mândre case-aî maî aviitu. * (l)iii Ijiioovina. t^^i 'napol ne'ntorcetore. nici din nuele. R6era-te la sfîntulii s6re Sa tie (Jîua mal mare.) Mosule. eoni. . Mortea 'n casa 8*a bagata. Nici din pari. Sa resune dâlurile. com. coinmiiv OHalQ. tic lt>aiiîl Ct»jocariu. Acelea nu tl-ad placutii : La mesteri aî poruncitîi. Nu te ruga apeloru. Sulumina s'a uscatu. Alte noue tî-aO pomitu.(Din Triinsilviiiiia. învetatorîi. Scumpule. Ci numai din scâncjurele. mosucule. stud. XXXV. tio d-lQ liomulCi Simu. i 541 t^i-atjil e (}i de despartitii Dcla tott câtt tc-aâ iubitu. coimina Sânl-Ilio. Sa traga clopetele. R6ga-te la palamariU Palamariu si clopotarii. C'a(JI nu-I (jii (le desfatare C'adl e di de despartire. Stâlpulu casei Ta luatâ. De suspine si jelire.

Scoborl. Nici ferestra de privitn. plânge masa. Pe-acestu drumu de te-ai pomitu Valeo reu ne-a mal priitu! C'acestu drumâ îl mergetoru Si *napoî ne'ntorcetoru. Bata-te pustia m6rte. Tu acolo nu te uitî. . Si IcsI casele pustii. D6mne. Ci numai de putrecjitii. Ca nu taci nici o dreptate : Unde sunt omeni mal multî. Ca de astâcjii remânetî! 542 Plânge casa. Sa Io tinemii si noi minte. pe pamîntu Si vecjî mortea ce-a iacutu 1 C*a venitu pâna la pragu Sî-a luatu ce ne-a lostu dragu. Plângeti usi. Unde mi te chiama iafh Tu acolo nu te-aratî . Sa vorbimâ. Undc-su omeni putintel Tu acolo vil si-î ieî.Nici nu-î «sa de esitii. De mosulu sunteti remase! La porta Ia tinterimu Staî mosule sa vorbimO. feresti plângeti. Mosuculu nostru iubitu Cu cine te-al sfatuitu. sa siatuimu Macar doue trei cuvinte.

cum oifi capSta-o. Ca eii. învetatorft. Mosule. I 543 Uagu vacile în ocolu. MorQ de-alâ nânasuluî dorii. Sl-o venitu pan' la chet6re Si mio luatQ mândra flore. Tare frumosâ oiâ spCla-o : Nici cu apa de isvoru. de d-1 Georgc Avramu. Ca pe noî ne-o sSracitii. Ia iinn uaiiasâ. nici alara. Nici la vontîi si nici la sdre Nici la umbra si recore. mosule draga! De tl-a fi camesa negra.) T(3ta lumea-I cu nânasu.Mosule. Nici în casa. C'o venita pân' la feresta '^\'0 adusa carte domnesca Dela noi sa mi lâ porncscâ . pe pâmîntu Sa vecji! m6rtea ce-o fâcutu. Numai cu lacrimi de omu. D6mne. Coborî. (Din Bucovina. Si dupa ce ml-oiu spela-o. Si eu iara înapoi Camesa trimete-tî-oiu Pe suerulu vontulul In fundulu pamîntulul ! XXXVI. Sa ml-o trimetî mie *nc6ce Pe sueruld vcntulul De-asupra pamîntulul. . eoni. comuna MâniVsliroa Homoruluî. Nici cu spume de soponâ. Sbera oile la strunga. ea n*oiu usca-o. Numa 'n sînii la inimiora . Num'alu nostru-î în salasu. Ca nu-I stapânii sa le mulga.

lelicuta. de d-lu V. SI-o venita pâna Ia usa Si ml-o luatG mândra ruja! XXXVII. Scola.SI-o venita pâna la pragâ SI-o luatQ ce-am avutu dragu. Cucoseiî oru cânta Dumnia-ta nu te-î scula. Sorele s'a înalta Pe pici6re nu-î umbla. (iospodari-î despartesce. La o nevasta. le-tî pânza de pe obrazii Si ve(jî m6rte cu nacazu. de (ilichcria. Ca-I hatCi multisorii de-asara. 544 Mortea. Dumnia-ta n'al fosta afara. Sorele va rfisari Dumniata nu te-î trezi Si atara nu-î esî. Turturonu). lelicuta. scola. si coin. dict. Câ-Î hatâ multisorii de-asara. . scola. unde poposesce. comuna Vifovulu-de-sus. Aniust a (i (}iua iara.si Uachila Calancea. Eudochia . Si ea unde-a popositG Pe cel dragi î-a despartitei. Scola. Si-tî ie pânza cea suptirc Casta morte e cu cjile. (Din Bucovina.

plângeti feresti Ca de mâne remâneti. Sl cî bîctl-orQ cugeta ( \i cj^lî tocmai dumnia-ta. (Yi baietii fara mama Nu-Hu bagati la nime'n sama. Scola draga. Tu nu lacî nici o dreptate. scola. gospodina. Si taro te-orfl astepta Tolu cu usuta crepata Sa mal întri'n cas'odata. lelicuta. Nu-tî lasa casa straina : Straina si supSrata C'amii n'a fostiî nici odata! Asta casa-î cu camara. * Tare tî-o mal fostu amara. i o4o Nu te-om pune Ia trebuta Sa te primbli prin casuta Sa ne Iaci nduS unnute.Hata-te pustia morte. Ca I hatu multisorii de-a«ara î KietI mila de baieti. Cin* T-n lâ. Plângeti si voi chiutorl Ca v'a lostîi do ajutoriu. Plângeti usi. Ca tare-su înprastietî. Când eraî în opincute . Lelicutâ. Scola. cin I-a schimba l'VuinntjK^lri ca dumnia-ta? < U'\'\ «"jiircî pâna*n drumu i'u mima arsa scrumu r. Cal pusu piciorcle'n pragii Sl-aî luata ce nî-o fostCi draga. lelicuta.\ tu îi vede femei asa i\\\\\ aî fostu si dumnia-ta. Sl-aî pusu eotele'n feresta Sî-a! luatiî mila din casa.

II intra si dumnia-ta i^î-acolo te-orii însemna {:fi 'napol nu ti 'ntuma. . Unde-I usa de hârtie Câti orQ trece toti s'orii scrie. Afarianii. Dragii nostri ochisori Cum s'orii face pomisorl.. lelicuta. lelicuta. Dumnia-ta te fudulesc!. De când esti cu papucasi Noue treba nu ne taci. 35 546 Ca tt-o venito nemurile De prin tote partile Cu ele ca sa grâescl . Ca-I hata multisorâ de-asara ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnesca De la noi sa te pomesca Pe carare necalcata. scola Si mi-I esi pan' afara. lomonn. Ta BomAnl. Scola. Din gurita Tamâita. Din sprincene Viorele. i^cola. Iar de-acuma Din piciore Minta'n flâre. Dragile nostre piciore Tare-au fostii strabatat6re.Ne faceai n6uâ trebute. Din capute RujI batute. Unde merge lumea t6ta. Pe roua nescuturata La scaunulG celG de petra. Din mânute Flori albute. sc61a.

Cu dînsele nu crraescî. Scola. Dumnia-ta muitu al umblatu Peste lecQ nu tî-al mal datu. scola. Vremea-I mândra si frumosâ. Lelicuta ! un* te duci Cu pieptarQ si cu papuci? . lelicuta. Dumnia-ta te dud de-acasâ. Noi de asta n'amu gândilu. Scola. scola. A dumi-tale dureri Ca tî-au încetatu de ieri. Multu e mândru si frumosu. Ca-I vremea de mersCi pe afara. Ca te-I hrani de traitfi. lan scola si hal pe josii Ca drumulu nu-I grunzurosu. mândru te-amu boci. Sc61a-te si mi-î privi Cum mi te plângu baetii Si mi te plângu la pici6re D6ra mi te pot(i sculare. Noi sa scimii cum te-amu trezit Domne. Numai pânza si toiagulu Acelea ca tî-a lostu leculu. mândru te-amii cânta. Noi sa scimu ca te-amu scula Domne. Ca tl-a ii destuii! de-asara ! Si te sc61â pe pici6re Si ne spune ce te dore. lelicuta.

Ca s6role-î ducatorii Si'napoi întorcfilorQ. dumnia-ta. 548 Scola. Scola. Pân' amu ml-a parutO saga Dar' amu 'n pamîntu te baga Cu spatele la recore Cu fata la stintulu soro. Da cine te-o sfatuitu. de mi te-I scula. Noi la groparu ne-omCi ruîjâ Sa faca gropita 'n iata 8a mal vil odat' acasa Sa vedî baetiî ce-oru face? Sub o terna de pamentu Este-unu bujoru înnoritu. Ca apele-sCi ducetore Si *napol ne'ntorcctore. Vin' si me ie si pre mine. Ca-I hatu multisoru de-asara! Ca tu. Dup* ape nu te lua. Dar' do nu mi te-î scula. Daca te dud de-acolea. 547 Lelicuta. Acela le-o dusmanitu Ca sa nu (îî pe pamîntu. Ian ie-mi-te dupa sore. Noî tare ne-omti bucura. sc61a Si te sc6Ia si ne spune Ce-al v6(j[utu pe ceea lume ? De-aî vfi(][ut(i ceva vr'unu bine. Lelicuta! ce-al lacutu? La toti inima leal ruptu ! Cil tu a lostu vara de mare AI statu a te vaetarc Capetâiulu a-tl mutare Si la umbra si la sore Undo tl-ar li mal rt^câre. sc61a. lelicuta. Tota lumea Ta urîtu Dumnia-ta 1-aî îndragitu. Cu spatele la pamîntu Si fata Ia duhulu siintâ. Acela nu tî-o priitu. lelicuta.Pe carare necalcata Pe r6ua nescuturata? Houta s'a scutura Si urmuta s'astupâ. .

Sotie de cununie. 549 Mâ scaldati in apa rece. Sângele'n Irupu mi-lu recesce. Sariti si nu me lasati ! Iaca m6rtea mî-o venitu Tocmaî când nici n'am gânditu. Ca 'napol n'am sa mal vinu. Si totii da ca sa m6 iec. Ea de capu ca me apuca Si la pamîntu me isbesce. Si tu scumpa mea sotie. Eu o rogu ca sa me lasa. Ca de mine c'ati remasâ. Me gasesce bfendu la masa. Eu o rogu. Unde nu me sciu cu nime. in Bucovina. Lasa feciori sa-tl traesca Si sa mi te pomenesca. Ca de mine c'al ramasD.De-aî ve(Jutii ce-va vr'unu reii Lasa-me la Dumne(Jetiî XXXVIII. ca am copiî. Ce ml-al picatu la pamintu Si te bati cu gânduri multu. Sa te sSrutu pe obrazu.) Vine mortea mâniosa. Scumpii mamil cuconasi! Sa v6 serutâ pe obrazu. Ea se face mâniosa. La o iieTasta. Eâ de frica si 'ntristare Prindu a striga'n gura mare: Saritî surori si vot frati. Sufletulu în raiu sa duce Unde viata-I multu mal dulce. Si sa mâ stropiti cu vinu. Sângelen trupu mî-o recitu. Unde cânta îngerii. Si me duce *n ceea lume. (Din comuna Calai indoscî. Eti o rogu ca sa maî stee. Vcnitî fratî si voi surori Si me podobitî cu flori. Fân' la gropa mi-tî petrece. Dragii mamil copilasi. La pamîntu ca m'o isbitu. Cu mine musaî sa vil! Eli (Jicu ca nu mi-I de duca. Pe tino te-orCi pomeni. . Ea îmî elice: fa ce sciî. Feciorii ca voru trai. Ticalosii tu omu de lutu. de Cat rina Hacolta. ilicl.

scola. hal. Turturenu. Dumnedeu tea judeca Sî-acolo sama ti-I da ' ooO XXXIX. scola. Numai doî pasi de pamîntu. Mariâra! Ca-î batu multisoru de-asara. Scola. De-aî vecjutii ceva de reu. (Din Bucovina. . hal. Multisorii mi te-aî luptatvi Pentru triî scânduri de bradu.lele ^laninosa pomele Si cânta paserile Do resuna vaile Hal. Scola draga suriora' Ca mniata (1) câtfi aî muncitu Putintelu ti s'o venitu. prootu. Ca sfintii te-oru întreba. Mariora. Dumnia-ta n'aî fostu afara. Lasa-me la Dumnecjeuî Scola. La o nevasta.) Scola.îngerii sî-archangheliî . Mâriorâ. rom. suflete hal ! Ca nu-î muM pâna la raiu. l'ndo 'nllorescu florile Si-ml învercjescti frun(. sc61â si mi-î spune Ce-aî vedutu pe ceea lume? De-al v6(Jutu ceva de bine Sc61a-te si mie-mî spune. scola. comuna Vicovulii-di^-sus. (U* <l-lu V. Caî hat multisoru de-asara! Scola.

când a veni. SI o venitu în fuga mare Sa te gasesca 'n piciore. Da de-amu. ronuuia Crasna. (1) Muiata proscurlare din donwia-ia. dicl. Lecurile n'al gasita Si cu capulâ te-al platitu. Sa mal bata câtu de tare Nu te-a pune pe pici6re. Orî nemica nu te dore. Cu cine s'a sfutui? Si te-o batuta mare ventu Si te-o culcata la pamîntu. Ca mare somnu te-o pâlitu Dumnia-ta al adorîTinitu Si de somnu nu te-al hranitii. Nu sciu perina ti-î mole. Sc61a-te si te trezesce Ir^i cu noi ceva graesce. La unu frate. AI umblata melegurile. Ori scortarulii ti-î frumosu. N'al ve(lutu sore pe ceriu. (!(» Mariora Barbuta. (Din Bucovina. Si tl-o venitu nemurile Pe la tote portile. ool Noi maî putintelu dorîiimîi Si de somnu ca ne hranimO. Si cum de te-aî suparatu Sotula de ti l'al lasatG? Si cu cine te-al sfâditâ Si sotulu ti l'al urîta? Ca venial do-unde venial Si cu el II te statuial.Si-î hat multisoru de ieri.) . Cum te-al pusu nu te al întorsu. Da de giaba s'g trudita Ca morta mi te-o gasitu! XL. Ca sa-tl gâsosci lecurile.

Si te uita pe fercsta Cum itt cânta cucu 'n costa. Ceea lume-î unii Sodomii. Nu se vede omii pe omu.Sc61a. Nici feresla de vetjutuy XLI. La unu frate. Ca de când mi-al adormitu Cu nimene n*aî vorbita. De-unde nu maî vine nime. Ca-tî vine carte domnesca. Si Ia urma prin ocolu Sa cresca mândru mohorii. Sa te duca 'n ceea lume. fratiore. Avramu . eoni. Da cum de te-at induratii Si casuta tl-al lasata? Alta noua tl-al aflata Fara usî.) Frâtiorulu meu iubitu. de d-lQ G. Vreu la drumâ sa te pornesca. 553 Ceea lume-! cu stapânu . 552 Scdlâ-te si te trezesce Si cu noî ceva vorbesce. Casuta ta cea frumâsa. fâra feresti Intr*însa sa vietuesci Sl-acolo sa putredesd ! Da cum de te-al induratii Casuta de tl-al lasata. îiv vetatorCî. (I)iii Bucovina. Frum6sa si luminosâ Pentru una 'ntunecosa. Ca resaritu siîntulu sore. Si fa urma prin gradina Sa cresca mândra sulcina. Un' nu-I latta de sezuta. De ce secjit asa mâhnitu Si cu baltu acoperitii? Sc61a-mi-te si graesce Si ceva ne povestesce. scula. comuna Manastiroa llomoruluî. Si la urma prin ograda Sa cresca mândra otava.

Ca n'are cine le mulge. I laramida. frati6re. Sa-tî ve(JI vacile cum ragQ Tote cu botulu pe gardO. dict. . sc'olâ. Sa-tl ve(j[î oile cum sbcra. Ca din gura nu mal tacâ . (l)in Hiicovina. Sa-tî vecjlî boit ce maî facu. coinuiia Putiia. Prin (. scola. de An. Cum iesu din salasu afara. De-asI sci bine ca-î veni. fratiore. Scola si te-î preumbla Prin ograda. Ca cine mi le mulgea Si la pascuta le ducea Se duce de pe-acolea.asâ te preumblat Si cu nevasta graial. Ca afara-î mândru s6re . Vamile ti le-asi plati Si drumulu ti Tas! podi ! XLII.Si de-acolo nu mal vinO... D*amu nu sciâ ce somnii greu A datii peste capulâ teâ. Sc61a si esî pâna 'n pragd. Maî de n6pte te sculai. pe-unde-I vra.) Scola.. Sc61a.. Mal de multu când te culcai. C'amu-I multisorii de-asara. Noî mal multu nu Tomu vedea. La nnâ frate. Nicî la pascutu cin' le duce.

Negriloru strainiloru.Nu sciâ ce somQ te-oborîtu 554 Ca nu mi te-at maî trezitii Si cu noî n*aî maî vorbitu. La nnfi frate tin^ru. Micu si mare de-acuma Reu la dînsa va cata ! XLIII. Ca tare-î cu superare. Frumuselulu nostru ! Da cum de te-al înduratu Si pe noî de ne-aî lasatu Tocmai când n'amii cugetatu ? M'asî ruga eti dumi-tale Sa te lasi de asta calc. do C atrina llacolla. FratiorulCi nostru ! Dragulu nostru Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru. Pe când dumnia-ta traiai.) Du-te. Nevasta s*a supSratu.). Pe dînsa la ce-aî lasatu Lemniloru si pietriloru. . Ori si *n cotro s*a *nturna Totil peste rSii ca va da. du-te si maî vina. Ca noî de-asta(Jl în colea Frâtioru n'omtl mal avea. Ea orî unde va umbla. (Din Bucovina.) Dragulu nostru. Orî si 'n ce locu so ducea Ea totu cinste ca gâsia. dict. Orî si unde te 'ntorceal Nevasta^ ce mî-o aveaî. I o. Da de asta(jl în colea. cauiuna Calaiuuk'sd.

Dragulu nostru tinerelu. Ca apele-su mergetore Si 'napol ne'ntorcetore : le-te dupa stîntulu s6re. . Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru. Draga nostrâ. Frumuselulu nostru ! Lecurile dumi-tale Le-au luatu cerbii în corne. Dragile nâstre mânute. Dragile nostre piciorele. iata alba. Scumpulu nostru frumusel u î N'amu gânditu^ n'amii socotitu. Da ne-amd ruga dumi-tale Sa te lasi de asta cale. Dragulti nostru. Cum orii cresce flori albute. Si pe noi ne. La unu frate holteia. De ce drumâ ca te-aî gatitu.al parasitii Când mal bine-al fi traitQ. Asa noi nu le-amu gasitu Si dumnia-ta al muritu. Cum s'orii face pomisorl. Ca s6rele-I mercretorfi Si 'napol întorcetord.Si nu me lasa straina! Dar mergendu în ceea lume Asculta-m6 ce tî-oiii spune : Nu te lua dupa ape. Cum orii cresce floricele. Dragii nostri ochisori. Si daca nu te-î lasa Apoi eu iar te-asî ruga Ca sa ne spui dumnia-ta înapoi când ti 'nturna? Dumnia-tâ asa ne-al spusu Ca spatele ti le-al pusa Si ti le-at pusu Ia pâmîntiî Si fata Ia resaritu Si Ia noî n'aî maî venitu. Ca noi nu le-amu maî aflatu Ori si cât leamu cautatu. Cum s'a face terna negrâ. Ci mal multu aî fi traitu. Noi lecurl de-amu fi gasitu Dumnia-ta n'aî fi muritG. Nici dupa paree late. Nu sciii cerbii le-avi luatQ. Busuiocu si viorele Si nu-î mal umbla cu ele ! XLIV. Fratiorulii nostru DragulQ nostru.

557 Dupa masa mi-I poftesce Si pe toti mi ti-î cinstesce. Daca esti tu mire. Sus în delii la resfiritu Este-unâ pomâ mândru*nfloritu Cu crengile de argintii. Dela lumea adunata. Cu care-aî traitu odata. Plângeti usi. Ca de N. Dela mama. pe pâmîntii Si vecjl m6rtea ce-o facutii. Si tuspatru voi pareti. Ca au venitG nepoftiti. câti aii venitu. Fratiorulu meu iubitii. dela tata. Iara ceea de nânasu Tl-oru pune-o la prapurasu. remânetiî . de d-l Vasik» TurturcnCî.) Scolâ. Dela gradina cu tlorî. spune: A cui fetis6ra iei? Iei ficuta ventuluî Din fundulu pamîntulul! ' Cine nunta tl-a vedea? Xumal luna si c'o stea! Naframuta cea de mire Ti oru pune-o la psaltire. n'o facutii bine. Ian sc6Ia-te pe piciore. ^^i te sc6Ia pe pici6re Si te roga la sân-sore Sa fie 4iua maî mare. Ca te-o omorîtii pre tine. coinuiiu liolaiiu. scola. Scoborl. preotu. D6mne. plângeti feresti. C astacjî nu-î cji de 'ntâlnire. Ce-o facutii. Ci e (Ji de despartire Dela fratî. De esti caleloru pe calc. dela surori.(Diii Bucovina. Si s*orQ duce necinstiti. vom. frati6re. Si pe toti.

La nnu frate holteiii. Câti mergtt toti sa se înscrie Ca'napoî sa nu mai vie. Cum esti tu far' de dreptate î Cum ml-al pusii picoru'n pragii Sl-aî luatii ce ml-o fostii dracru: Si ml-aî pusu picioru*n masa. Sl-unde usa-I de hârtie. Al venitQ pe ne-asteptate Ca sa iei pe-alîi nostru Irate. Sa mi-lu umpli de otrava Si sa mi-lCi duci pe otava. dict. llilramidâ. La scaunulu celu de petra. Ml-al luatii mila din casa. oo8 (Aini esti tu lâr'de dreptate! Nai avutu pe unde 'mbla Si pe cine mi-lu lua? Ce mî-o fostO mie maî dragu Ve acela mi-raîluatu? Bata-te pustia m6rte Cum esti tu far* de dreptate. eoni una Put na.) Bata-te pustia m6rte. Bata-te pustia morte. Fratele nostru iubitu Nu PciCi cin' te-o siatuitu Pe-acestCi drumâ de te-aî pornitu î . (Din Bucovina. Pe roua nescuturata. (1(* An. Unde merge lumea t6ta. Pe otava necalcata.XLV.

Domne ! rfiu tl-o mal priita ! Si noi nu sciu ce ne-omu face Dora te-amu putea întorce. Si nu scimCi cum vomu cânta Dora te-amu putea scula, Si nu scimu cum vomu grai Dora te-amu pute trezi. Scola, frate dumnia-ta, Scula si te-I preumbla Si te-l preumbla prin casa Dela usa pân' la masa Si-î vede cum te jelesce Ori si cine te privesce, Dela micu si pân'la mare Pentru fata dumni-tale. Scula, scola si ne spune : Vatajelu pe cine-omu pune ?

559 Da puneti pe cine-tî pune, Ca eu nu v6 maî potd spune î Scola, scola si ne spune : Druscuta pccine-om pune? Da puneti cine-tl vra, Ca eii nu m'oiu maî scula î Sc61a, pune-te'n lerest^, Ca noi ne-omu duce'n cea costa v?i tî-omii strînge floricele, Busuiocii fi vasdogele, î^a le duci la nemurele.

Si te uita pe feresta, Tl-o sosita carte domnesca De mâne sa te pornesca Cu pistole poleite Si cu tote zugravite .... Sariti frati, sariti cumnati Si mi-lu îngraditi cu bracjl Ca de mâne în colea Noi mal multa nu Tomu vedea î

XLVI. La iinu frate iiisnratu. (I)iii Bucovina, coinuua Slrocsn. rom. do (iriiroro Polrcu. stucl. iriinn.) Voi ati tostu numai doi frati Ca doi bracjl, mândri si nalti, Ca doi bra(j[î dintr'o trupina Ca doue flori din gradina : Unulu tu, altulu Saghinu Ce-a rSmasu acum strainii. Scola, fratiore, scola Ca tl-a fî destulu de-a sara ! Si vorbesce cu Saghinu Ca mi Tal lasatii strainii. Scola, spune-ne ceva:

560 Pe copil cin' 1-a "nvfita? Ia strainulCi, dac'a vra, Dac'a vra, daca n'a vra^ Dac' Ta dure inima! Sc61a, Iratiore, scola, Ca tl-a n dcstulu de-asarâ! Nu ti-I mila si pficatu, Ca copiii tl-al lasatu Pe c6rnele vetriloru 'N bratele strainilord ? , Scola, scola, iratiore, Radica-te pe pici6re Si vorbesce cu tâtuca, Ca reu î-al ruptu inimuca. Tâtuca nostru iubitu Câta glota a avuta, Numai doi din satâ a datu Sl-amendol ca l'ad lasatu. Scola, frati6re, scola.

Ca tl-a fi de-ajunsâ de-asara. Ve(j[I copiii ce-aî lasatu Intr'a cui s6ma I-aî datu. Petriloru si lemneloru Si negri strainiloru! XLVII. La o sora. tDiii Bucovina, comuim Strooseî. com. do (^^ng-orc Polccu. stud. gimn.) Val! sora, ce ml-al facutu? Casuta tî-al pustiitii, Barbatulu tî-aî veduvitu. In cotro s*a înturnâ Totu \eduvoiu Torii striga. Val ! sora, ce-al cugetatu ? Baietii tl-aî strainatu, Cui voru (Jice dc-amu : «mama»?

561 Cine sa-miî bage 'n sema? Scola, ^c6Iâ, suri6râ, Si mi te primbla pe-afara "lî^i vorbesce cu gura, Ca tu ne-al ruptu inima. Ne 'ntâlniamu odata 'n anii Si nici atuncî nu vorbiamO. Ca tu totu asa ml-al (jiisâ: Ca de alt' data vomu vorbi, Ca ne audCi strainii. La porta Ia tinterimu Hal, sora, sa stâtuimu, Ca de-amu ne despartimu. Hal amu sl-omâ sfatui Sa ne-auda strainii, Hal amu sa slatuimu: Unde-averau sa no 'ntâlnimâ: La scaunu de judecata, Un'se strînge lumea tota. Sî-acor numai ne-omu tâlni, Cu gura n'omii sfatui. Sora, inima de petra, Respunde-mî macaru odata, Respunde mî cu gura ta Si mângae-mî inima î XLVIII. La o sora maritata.

(Din Bucovina, comuna Calafindoscî. dict. de Catrina Racolta). Draga n6stra sori6ra! Da cum de te-al induratu Si pe noi ca ne-aî lasatu? Draga nostra. Scumpa nostra! Da cum de te-al induratu Copiii de tl-al lasatu? ilarianH, Itimorm. la Rom&nl. 30

o()2 Diaua nostra, Mândra n6stra! Da cum de te-al înduratu ( iospodariulQ de-aî lasalu? Draga nostra, Sora nostra! Da cum de te-al înduratu ( lospodaria-î lâsatu ? Frum6âa-tl gospodarie A remasu n6gra, pustie. Harbatulii tî-aî veduvitu. Copiii tl-al seracitii, Casuta tî-aî pustiitu ! Draga nostra tinerica, Scumpa nâstra frumusica! La noî când vel maî veni. Cu noi când vel mal vorbi, Copiii când ti *nvetâ 8a scie pe mamuca ? Draga nostra soriora, Mândra nostra floriora! Mare ventu o maî batutii, La pamîntu te-o doborîtu. Când arii bate- unu ventii maî mare Pote te-aru scula 'n piciore. Draga nostra soriora, Când al esi pân'afara Sa te bata vcntu de vara, Sa te vada sfîntulii s6re Si luna pe când resare. Sorele când te-aru zari. Cu noî pote-aî sfatui. Luna când mi te-arii vede. Cu noi p6te-aî maî sede. Draga nostra, suriora, Scumpa nâstra tlpriora ! La usa la tintcrimii, Da in stal sa sfâtuimu, Ca de-amii ne despartimuî

563

XLIX. La o fata. (l)in Bucovina, coniuim Slulpicaiiî. vum. d*» Nic. a»lhirciuca, stud. ^imn.) Draga mea si Parascuta, Tu mergî dup*a ta mamuta. Da tu iaca nu-î gasi-o, Pe clinsa nu-î nimeri o. Pe min' de m'el asculUi, Eu la ea te-oiâ îndrepta. In cea lume când i 'ntrâ Sa te uiti din a drepta, Sil vedea pe mamuta, Insa ea cum te-a vedea La tine va alerga Si pe locu te- a întreba: Nu no-aî vedutu unde-va. Tu sa spui mamutî-asa: Ne-aî v8(,lutu pe prisp'afara, Camesa negra cernela, Fripte-arse la inimiora. Ca *ncotro ventulu ne bate Totu ne frige si ne arde, Din cotro ne aburesce Ne arde si ne jupesce, Ne Irige si ne prajesceî I . La o fata. (Din Bucovina, conunia Slulpitanî, rom. de Nic. Collarciucu, stud. irimn.) Draga mea si Nastacuta, Multu iubita mea fiicuta! Tu ori de unde-aî venitu

r)()4 Tatuta te-o suduitd. Tu Ia mine aî venitu Mie mi te-al jeluita. Draga mea si cea scârhita. Tu staî pe laîta lungita, Da eu pe coptoriu trudita. De-aceea-ml pare mal bine. Ca n*aî sa te plângi pe mine, Ca tu, ori de-unde-aî venitu. Nici când nu te-am probozitti. C^am fostu dcstulu probozita Si de Dumnedeu batuta.

Da r6ga-lu pre Dumnctjeu Sa nu te bage la reu, Ca destule-aî patimitu Câtil în lume mî-aî traitu, ^fi destule-aî trasu la patu Pân' ce sufletulu tî-a! datii. Nu mi-î jele c'al muritu, Mi-I jele cum al traitu, Aî lucratei si te aî cârpitii, Te-aî pusii la patu sî-aî muritu. Si pe-atuncea te-aî trecut u, Când tatalO tgu s'o pornitii Pe-aratulii ogoruluî, Pe'nvenjitulii câmpului, Semenatulu stratului. Eu te-oiO astepta la prasitu. Tu te-î gati de putreditu. Asa (Jice omulu ista C'a trai câtii va fi lumea. Da omulu sa nu gânde.sca, Câtu lumea n*o sa traesca. Vine mortea cu fuga Si mi-I scurta viata î

âBo

LI. La o fata orfana. (Din Uucovina. comuna Stulpiranî, c-oni. di* Nic. Cotlarciucu, stud. gimn.) Draga mea si garofitaî Sc61a, scola, te trezescc, Si cu noî ceva vorbescc, Si te uita pe feresta : Tî-o sositu carte domnesca, Dela noi sa te pornesca, Sa te duca 'n ceea lume, De-unde nu mal vine nime. Acolo când îî Intra Sa te uitî din a drepta, Ca-î vede pe tatuta, Elu îndata te-a ntrebâ: Nu ne-aî vecjutu unde-va?

Dumnia-ta sa-î spui asa: Ca de unde amCi venitii Pe tatuta n'amu gasita, Xumaî pe mama plângendu, Tote drumurile ^mblându I^e barbatu astu-felu bocindu: «Bata-te pustia, morte! "Cum nu faci nici o dreptate, «Cal venitu pan' la feresta «Sl-aî luatu stâlpulu din casa, «AI venitu pâna la vatra «Si mî-aî luatu mila tota. «Când ml a lostu lumea mal draga, «Atuncl-aî venitu în graba «Si n casa mi te-al bagatu «Si barbatulu ml-aî luatii «Si Tal dusii în ceea tara «Din mijloculu satului «In mijloculâ tinterimulul.

«Si pe mine m'aî lasattk «Far' de sprijinii, lar* de siatu, «Cu nouc mici copilas! «De tatuta loru rfimasT. «Si Varvara seraca «De-amu ce sa faca ea? «C'acasa când a veni «Pe tatuta n*a gasi, «Numai copiii plângendii «Si de mâncare cerendu !» Draga mea si garofita ! Tu n'al frati sa te jelesca, Nici surori sa te bocesca. I^arintî sa te pomenesca. Ca tatuta o muritu Florile când ©'nfloritu; Si mamuta s'o trecutu. Când florile o'ngalbinitu ;

Ionii s'o dusu în cea lume, Când culeîreaî tu alune; Sora-ta de aici s'o dusii, Când sorele o apusu ; Iar' ceîalaltl au muritu Când s6rele-o resaritii. Sl- amu nime te jelesce, Nime nu mi te bocesce, Nime nu te pomenesco. LII La o fata s^niiaiia. (Diu Bucovina, coiimna Sliilpicaiiî. ooin. ih» Nio. Collarciiicii, sliiil. giinii.) Draga mea si sermanuta. Scumpa mamil Maricuta! Pe straini ca I-al slujitu. Multe camesi lu-aî cusutu,

5fi7 Dar' el rgu te-aCi miluitu, Borsuia caldu nu Tal irasitu Nicî mamaliga pe blidu. Pe la straini te-al hranita Pâna ce te-aî bolnavita Si de (Iile teaî gatitd Si pe laîta te-al lungitu. Draga mea si Maricuta Când ÎI c6sa pul sl-altite? Dragele mele manute De-amu n'orij maî cos'altite, Dragile mele degetele N'orii maî face gaurele, Dragile mele pici6re N*oru mal face urmusore. Cl-orii românea ose g61e; Dragii mei si ochisori Cresce-oru mândri pomisorl, înapoi de î maî veni, Numai pustiu vel gasi ! . . . . LIII. La o fata mare. (Din Bucovina, comuna VirovuUV<Io-sus. dict. de Cilicheria. Eudochia si Kachila Calancca, t;i corn. de d-Ift V. Turlurenfi.) Scola, Mari6ra, scola, Ca tl-a fi destulu de-asara' Frumusela mi te-al gatitu Pe acesta drumG tc-aî pornitu. Dar' eG me rogu dumi-tale Sa nu facî acesta cale, Ca-Î cu multa superare Si cu marc cheltuela.

Scola, Mariora, scola î Si te du în gradinita Si-Î culege românita

- 568 t^i mi-î face struturele Si-I duce la nemurele, Si-1 face unu struta maî mare Pentru fata dumi-tale. Draga nostrâ un' te ducî Cu sHCrta (1) si cu papuci? PapucasiI dumi-tale Nicî de colbu nu-su colbaiti, Nici de sore nu-su paliti, Numaî de drum îsu gatiti. Dragii nostri papucasî, Ca de-amu n'orîi face pasi. Scola, Mari6ra, scola Si ti-î lua iertaciune Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratu cu busuiocii Dela cârsma, dela jocii. Scola, Mari6ra, scola! Nu sciu perina ti-î mole, Ori nimica nu te dorc, Ori scortarulil i2i ti-i frumosii De-asara nu te-al întorsii. Da cum de tc-al înduratu Pe mamuta c'al lasatii? Fic-tl mila de mamuta,

scolaî Ca mamuta dumi-tale Demin^ta s'a scuh\ Prin totQ cotulâ te-a cala Totii Mari6r*a striga. Sc61a. De la biserica venial Bine nu te hodinial. cu flori. 5H9 Scola. Ca Duminica venia. La biserica te pornia. scola! Ca mamuta dumi-tale Multa suparare are. Ca mamuta dumi-tale Pân'amîi 'nainte vreme Din cotro ea ca veniâ. 11) Suciia se nuino^co iiiu'i ><lraiu (ie lânu îii coloro n>sa. Frumuselu mi-te gatia. Si la jocu mi te porniaî.C*o remasu tare slabuta. Duminica ml-a veni Ka pe cine nil-a gati Daca dumia-ta nu-î fi ? . Da de-amu 'nainte vreme. hi forma rc'VortMuloi preotesei. Din cotro ea c'a veni A casa nu te-a irasi. Totii acasa te crasiâ. dar fâra iiiAnecî \2} Seortaru se iiuineMv unu tolCi de lâna. Mari6ra. Mariora.

Camesa ca tî-oiu spala Unde cuculu s'a scalda.) . prcotu.) Fiica mea. S'o trimata s'o facu alba. iubita mea ! Ca tu mi te-aî maritata Dup'unii fecioru de *mperatfi. scola. Si ed nimicu nu tî-am datii î LV. Si te scola si ne spune Ce-aî vecjutu pe cea lume? De-I vede pe-unu nemu de-alu meu. Xumaî cu laerimî de omu. La o fata mare. de d-lu V. TurluivnG. l*c trandafiru tî-oiu usca Si tî oiu strînge-o paturele Si tî-oiu trimiteo cu jele Pe suerulu ventului In tundulâ pamintuluî. îScumpa mea. Unde mi-î ginerele? O tu. Nu cu apa din isvoru. r)70 La o fata mare. miresa mea. eoni. Taî alesii t?i 'nainte l'aî trimesCi Pe suerulti ventuluî In fundulâ pamîntulul. (Din Bucovina. fDiii Transilvania. învetatoru. eoni. Scumpa mea. Fiica mea. draga. comuna Vicovulu-do-sus. Nicî cu spume de soponu. ronuina ( )rlatu. De î-a fi camesa neutra.Scola. iubita mea î Da unde ti-î mirele. miresa njoa. Mari6ra. (U* d-lu Honuilu Sinui.

C'aî venitu dreptii pe carare Sl-al luatu fata cea mare. 571 Scula. Ca nu facî nici o dreptate. scola si ni-î spune Ce ventG rdO mi te-o ajunsii De ne-aî lasatu si teat dusu ? Si te-aî dusil la logodire Singurica fâr* de ftire. scola si ni-I spune Cum de mi te-at induratu Si parintii tî-at lasata? Si el multa ca se lupta Dorâ peste lecâ tî-oru da. sc61a Scola. scola. Nici în spume de soponu. Si cuî mi te-aî potrivitu. sc61a Ilenucâ ! Dac^aî avutu gândCi de duca La ce mî-al mal (Jisu «mamuca?» Se61a. De ne-aî lasatu sî-aîfugitu? Bata-te pustia. Ilenuca.Sc61a. Dar bietele doftorii C*o rfimasii în spitariî. Ilenuca. . Sc61a. morte. Ca noi. Si bietele lecurele C'o remasii în sipurele. llenuca draga! Când tt-a fi camesa negra. cum omii capata-o Frumosu ca ni tl-omtî spelao: Nici în apa de isvoru. Sa ne spui sa tî-o spelamu Si 'napoî sa tl-o 'nturnamu. Numa 'n lacrimc de omu. Scola.

(Din Tran-^ilvaiHa. Când vel merge 'n ceea lume. T6te florile-sâ în flore. ij^imn. bine.o 'nfloritâ. La o fata mare. Da ce stal asa scârbita? Nici Pascele n'au venitu Si tu cum te-aî logoditii ? Pascele n'al asteptatu. coniiuja Stulpic-iinî. rom. Sinionu.) Dochituca mea iubita. 572 De graba te-aî cununatu. Mergi pe cea de magherand. \u merge pe cea de focu Mergi pe cea de busuiocu . . Ca pentru tine gatite. LVI. Ca sunt dou6 cararele. do Nic. Nu merge pe cea de jele. Nu merge pe cea de jaru. (ollarfiucii. disti-iclulu NasL'uduluî. do d-lu T. Si vatajel tî-aî catatu Cu capurile golite Si druscute despletite. liicuta. Numaî tu te-al vestejite Si te ducî la putrecjitu! LVII. T6te florile. (Din Bucovina. Mergi pe cea de floricele .Si dupa ce tî-om spelao înapoi ti-omu înturna-o Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntulul. (M)iu. La o flicnta. ?>tiKl. Numel tu merî la r6c6re.) Ie sema. Trandafirii de primavara î Cum te duci în ceea tera.

dela surori. coimuia Badriitu. Da nu vine sa traescâ. Bucura-ti-ve si voi frati. rom. (Din Bucovina. Ca mândru trupsoru îti vine. le-tl acuma (jiiua buna Dela frati. Dela gradina cu flori . Si pe mine m'al lasatu In mijloculâ satului La calea banatului. de d-lu Averchic Macoveiu. La o copila. preot u. LVIII. Cu jele si cu urîtu. Si 'nainte tl-a esi Si 'n cale mi te-a opri (J negra calugarea : r>73 Nu te sparia de ea. Ci vine sa putrecjiesca. Nu te tare spaimîntâ C'aceea îî sora-ta Si pe tine tea 'ntreba: Tu acasa ce-al lasatu. Totii cu perulu despletitii. Ca sa nu v6 fie-uritii Singuri a sede'n pamîntu. Dac'ajungî în ceea lume Inaintetî vorii csi Si 'n cale ca te-oru opri Doi negri calugareî : Nu te sparia de eî. bine. In mijloculu ritului In calea untului. Totu cu perulCi desnodatu De jele si de banatu.) Bucura-te tinterime. Ca si tu te-î face-asa.Io sema. Mare jele si banatu. Cari aice repausati. fiicuta. C'aceia-su copiii meî. Ca mal vine-o floricica Draga mamil mititica.

Când îtt vede fior! albute. Siniond.!. Din somnâ ca I-am destoptatu Si inima le-am stricata. La o copila. Sa gânditi Ca-su ale mele mânute. Sa v6 para urmusore De ale mele pici(3re . Câ dupa tine-orQ veni Flamânda te voru gasi. (l)iii Transilvani. Voi aveti ca sa'nfloritî... dela mama.. Ca bratele lorCi le-am ruptii Si sângele loru le-am suptu. N*avetî ca sa putre(jitl. . De-asa taro ne-al scârbita? Forte bine ne-aî placutu Forte bine te-amu tinutii . Când veti vede ninta'nflorc. . -.. fratî si'nvenjiti. Ca dupa tine-oru pleca Si tlamânda te-oru afla. n'am socotitu Ca eu am de putre()itâ. Si te scola de-I prâncji. Si te uita prin ocolii.574 Dcla tata.Si dela patru chetori. Si te scola de-I mânca. Multamescu mamil si tatii Pentru bunele lorQ fapte : Pentru buna mea tinere 11 poftescîi multu de iertare. disii-ictulu NJiseudaliiî. Puisorulu meu iubita! Ceai gânditii ce-a! socotitii. Vine-o 6ste'mperatesca De-aicea sa te pornesca. de d-lu T.) Draga mamil rîndunea Harnica si frumusea. Draga mamil rindunica Harnica si frumusica! Nu sta asa de tacuta. Remânetî.. LIX.oro »Sc<)lâ-tc si mi to uita. vom.. Dela copacelu cu p6mâ. Si te uita pe feresta. N'am gânditiî.

scumpulu mamil ! XicI aceea nu-I dreptate Celii tcneru sa putrecjesca. LX. letulu mamiî. Ca va veni maica-ta Si pe mine m'a seca .) Ciheorghe ca mi s'a luatu Pe drumu latu neinturnatu Pan' la verde stajerelCi: Dar tu verde stâjerelu ! Ce te-asi ruga eu pe tine: Umbresce-me tu pe mineî Pe tine nu te-oiu umbri. dislrirliilu Nâsr*u(luluî. La iinA tin^rfi.Cum remâne Si te uita Cum remâne Si te uita De vedi ce de cu doru. Draga.570 LXI.) Dragulu meu si (etulu meâ. rece iântânita. vom do d-lu T. (IHn Transilvania. Dragulu mamil. Fetulu meu si scumpuM meu ! Ce n*al muritu mal de multa Ca-tl faceamîi gropa afunda. Ce te-asi ruga eu pe tine : 8tomp6ra-mS tu pe mine! Ba eu nu te-oiu stempcra. Celu betrânu sa nacajesca î . La untt feeiorA. de d-lâ Al. {\)m Transilvania. tu'napoî mat tacemii noi. Ca maica ta va veni î^i pe mine m'a aprinde Si pe tine te-a cuprinde ! De acolo s'a luatu. Siinonîi. dislrirtulu Na»<eu(hilin. prin ograda supurata. Maî departe c'a plecatu Pân' la recea iântânita. rom. Hocriu. AI muritu acuma mare Sa faci mamil superare ! Dragulu mamil.

Pe pornitula plugului. Sl-al lasata boii 'njugatî Si parintii superati. Si ni-I spune-alesO de bine: Cum de mi te-aî îndurata Si parintii tl-aî lasata. Frati si surori plini de dora. Sl-al lasata boii 'n ocola. La tata sa-î targuesca Unu clopu negru si cernitu Ca sa-I fie de jelitu Cât va trai pe pamîntu ! 577 LXII. scdla^ Ca tt-a fi destula de-asara! Sc61a. corn. sc61a si ni-I spune. Turtur^nG.Si pe tine te-a lua î Si de-acolo s'a luatu Pâna 'n târgu la Tarigradii Mâne-sa sa targuesca Unu sovonu negru cernitu Ca sa-î fie de jelitiî Cât va trai pe pamîntu. Sl-al lasata boii 'n tânjele Si parintii plini de jele. Frumusela mi te-al gatita Si de la noi te-al pornita Pe cântatula cucului. Sl-al pornita la cununie Singurela far' de sotie.) Sc61a. Ea amu nu vc pota spune! Nalrama de vatajela S'o pue la prapurela. preotii. Si nânasa cine tl-a li? Dascalula cu cartile ! Vatajelu pe cine-omu pune? Da puneti pe cine-tî pune. Ionica. . comuna Vicovula-de-sus. de d-lu V. Pe cararea necalcata Unde n'al losta nici odata. Si cine te-a cununa? Popa cu cadelnita. La unâ fecioru* (Din Bucovina.

Ca ele nu mi-su de mine. comuna Bilca. Drusoe pe cine tî-omîi pune? Da puneti ori si pe cine. Eudochia si Rachila Calancea. coin. la Bozn&nT. La unâ fecioru holteia. Ca 'n floritulu pomiloru Si cântatuld cucilorâ Fad scârba parintiloru. sc61a. La uiia feciorfl holteia. com. de Iustina Cârdeiu. Ca nu mi-su pe sama mea. (Din Bucovina. Primavara nl-a veni.579 Frumuselu mi te-al gatita. de d-lCî V. comuna Vicovulu-de-sus.) Fratiorulu meu iubitu! Frumuselâ mi te-aî gatitu. de Glicheria. giînn. Ci numaî la alu teii locu. Ca eu me ducii de-acolea Si mal multu nu me-tî vedea! LXIV. . si mi-I spune: Vatajeî pe cin' tl-omu pune? Puneti pe cine-tl avea. 37 578 LXIII. nicî la pcH.Pânzatura de nanasa S o dee la dascalasu. Turtur^nCi. Ca eHk m6 ducii de-acolea! Scola. frate si mi-I spune. Ca tl-a fi destulu de-asara! . Nu sciCi unde te-al pornitu.) Sc61â-te mei (Gheorghe). La cununia-I pornita. Inmorm. Sl-aî pomitu la cununie Singurelâ fara sotie. (Din Bucovina. Par* c'o fostO lumea pustie Si n*al ma! gasitii sotie. Toti câmpii vorQ învercji Si codru mî-a înfruncji Iara tu mi-I putre(Ji. Nicî la crâsma. dict. frate. stud. J/arianfi. Scola.

Sc61a-te mfil (Gheorghe) scola. Naframita de nânasâ Tî-omii pune-o la prapurasii. Cu fata la duhulâ siîntdi. Pârincioril d urni.La biseric'al ajunsa La cununie te-o pusu. Ti-I alege vatajeî Cu sipuri cu floricele. Cum ne lasa si se duce.tale Multa suparare are. 580 Cu spatele Ia pamîntâ. mândru te-amd boci. R6ga-te. nu te ruga. Sl-orii chiema la nemurele Sî-orâ veni cu multa jele. SI-o scosG cununiile Sî-o aprinsii luminile. Cu fata la slintulii sore. R6ga-te sa nu le dam ii. Cum se duce si ne lasa. Draga nostra fata alba . Ca parintii nu te-orG dâ. Cum nu-I mortea *nselat6re ! Ie omulii de pe piciore Si mi-lii pune la recore. Busuiocâ batutii în masa Tinerelii te duet de-a casa. Domne. 6c61a î Ca mamuta dumi-tale Cum se plânge la piciâre Dora te-ar pute sculare. mândru te-amii cânta. Draga n68tra. Noi sa scimâ ca te-al t»ezi. Domne. IngerasI-ail prinsii a plânge Si luminele-a se stinge. gura arsa. Scola-te meî (Gheoi^he). Busuiocâ batutii pe lemnâ. Noi sa scimu ca te-amu scula. Sl-al fostii tînSrii ca mlada Sl-al gânditii ca nu te-al da. Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Vatajeiî cin* tl-orii fi? Dascali! cu cartile C*acolo-sii dreptatile! AI fostii tinerii si frumosii Si mortea te-o culcatii jos. Ca tl-a fi destula de-asara! Sc61a-te si te trezesce Si-î vede *n casa ce este : Casa-I plina de flacai. gura dulce. Naframita de druscuta Tî-omii pune-o Ia sfesnicute. Draga n6strâ.

(Din Bucovina. La toti inima ne-o friptu. mire cinstita. cantorii bis. C6sa în cuiu a rugini. Casta cale cine-o face Mal multa la noi nu se *ntdrce.) DragulQ meii. scola ! Primavara va veni Si gardulu s'a narui Si cine Ta radica Frumuselu ca dumnia-ta ? Scola-te. corn. 8c61a Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Si deschide genele Si grâie cu fetele! LXV. Sc61a-te mei (Gheorghe). Si cine te-o sfatuitu Forte rgii ca tî-o priitii. Dumnia-ta ca-î putrecjii Si furcoiii *ntre usori N'a ave 581 Cine strînge porcusori^ Furcuta între capiti N*av6 cine face câpiti. Pe ce cale al pornitO F6rte reii al nemeritCi. scola! Ca vara 'ndat*a veni. Scola-te. La onA flacaâ. mfil (Gheorghe). de Niculaî LucanO. Da eu mS rogu dumi-tale Sa nu faci acesta cale. comuna Vama. mei (Gheorghei. De-al merge cu caru cu bol .Cum s'a face tema negrâ. Sc61a-te. înapoi n*o mal venitu. mei (Gheorghe). Mâcarîi cine mî-o facutii. scola 1 Si-I esire pâna 'n pragu Sa vecjî vitele cum ragu Tole cu botulu la gardu.

dict. de-unde-al adusu. Dragule.) Dragulu mamil. dela surori. (Din Bucovina. Dela fete de satenu. T6ta gospodaria. R6ga-te cui te-I ruga. Si mi-su papucii domnesci. C*a(][I e (Ji de despartire Dela frati. unde te duci De te-al *ncaltatu cu papuci? Papuci-su cu floricele. La unu flacau. De te-al 'ncalta cu-opinci AI mal stapâni pe-aici Mosia si livada. Colacii de cununie Da-I-ord peste nâsalie. LXVI. R6ga-te la slîntulu S6re Sa tie (Jiiua mal mare. Da te duci cu nâsalil înapoi n*al sa mal vil. daca te duci. Dora mi te-aru asculta. Dela stratii cu magheranâ. N'am nadejde sa muncesci.Tota al mal veni 'napol. Mirele mamil ! Unde-al fostu. Colacii cel de nanasâ Ti I-ora da peste salasfi. Dela stratu cu busuiocii Dela fete. dela jocu. Ce flore 'n cusma tt-aî pusa? Asta fl6re . Dragule. 582 Last în casa multa jele. de Maria Lacatusii. R6ga-lu pe Sân-Niculaiu Sa-ti faca parte de raiO. Ci al gându sa te pornescl. comuna Calanfidescî. Dela gradina cu flori.

Noi amu Ofânditu Si-amu socotita. Da nî-al lacutii superare. Daca-ml faci acesta cale. Casta cale-î ducetore Si 'napol ne'ntorcetore.' Miresa ti-I clopotulii Sa se strînga norodulu. . Sa te rogt la vatajeî Ca sa mal traescî cu el Si sa mal petreci cu noi. Ca nl-al facuta superare. 583 Ca ne-t face-o nunta mare. Praporulu Ti-î nânasulu. Ca te-at dusii Si tî-at adusu Fat'alesa De miresa Pe suerulâ ventuluî Din fundulu pamîntuluî.Nu-I pe cale. Sfesniculu Vatajelum. Druscele Ti-su crucile. Pe suerulu ventuluî In fundulâ pamîntuluî. Si tî-oiu strânge-o paturele Si tî-oiâ trimite-o pe stele. Nici cu spuma de sopoml. Ce m'asi ruga dumi-tale. Ce m'asu ruga dumi-tale. Ce m*asu ruga dumni-tale: Sa te lasi de asta cale. De tl-a fi camesa negra Sa ml-o trimiti sa tî-o spelu. Fara cu lacrimi de omu. Ca eiî cum oiu capSta-o Frumuselu ca tî-oiâ sp61a-o : Nicî cu apa de isvoru. Daca-mî facî acesta cale.

La ana vSrâ. UnuIâ sbdra de-acolea. «C*asta tera «E de-ocara. Unulu remâne si plânge Si din gura asa (jlice: «Astepta-mS. dict. Scumpulâ mamil frumuselâ ! Da cum de te-a! indurata . Când asi sci C*al veni. dict. de Ilie a luî Onufreî Fruncjâ. Numai cu inima arsa! LXVII.c^»scî. Ca doi pul de rlndunea. comuna I.) Dragulâ mamil mititelâ. Unulti sb6ra si se duce. «Pân*mI-oru cresce aripi6re «si-oid sbura din delu în vale «Sî-oiii cânta*n lume de jale. (Din Bucovina. Drumulâ ti Tasâ zugravi Nici cu Hrâ. La unA biiatA. frati6re. «Ceealalta «E curata!» 585 LXVIII. comuna CalafindescI.) Am avutQ doi verisori Ca doi mândri puisori. nici cu matasa. «Sî-oiu sbura din delâ în vale «Sî-oiâ merge din tera'n tera. «Sl-oiu sbura din pomâ în pomâ «Ca sl-unii puisorii dedomnu. (Din Bucovina.584 Ca sa mal vil pe Ia noi Sa spui cum ii pe Ia voi. de Catirina I^colta.

dict. Dragile mamiî sprîncene .) Draga mamil fata alba. Cum se duce si m6 Iasa. Dragulâ mamil gura arsa. Inima mea nici odata. Scumpulu mamil! La usa la tinterimâ In stal sa ne siâtuimu. La una baiatu. Plânge inima în mine Ca copilula de tret (Jile. de Maria Lâcatusu. De-acum. de acjl înainte. Cum ml-al ruptu tu inima Sa n*o maî potâ vindeca. comuna Calafindcscî. Dragul u mamil. La mama când îl veni? Câ mamuca n*a gândita De-acesta drumu ca te-at gatitii. Puiulâ mamil! Tu de-aice te-I porni.Si pe mâmuc'al lasata? Dragulâ mamil puisoru. Câ de-amu ne despârtimâ Si maî multa nu ne'ntâlnimu ! 586 LXIX. (Din Bucovina. A\ sburatu din cuibusorâ.' Sprintenele piciorute . Cum orii cresce buruene. Copilulu plânge si'nceta. Cum B'a face terna negra . Dragulâ mamil Puiulu mamil. Dragulâ mamil. Dragile mamiî piciore^ Cum orî cresce lacrami6reî Gospodariulu meu cuminte.

Dragulu mamil. cantorii bis. Dragulu mamiî gospodara! Mama pe drumu când va merge. . Cum mi te frige copilulu.N'orâ sa mat faca urmute. ^Din Bucovina.) Dragulu mamiî. Ca *ndata mi te duceai Trebile mamiî faceai. La uuA copila. Toti copiii gospodarii ord Cu vitutele-oru umbla Numai singuru dumnia-ta La rec6re tî-aseza Si mal multa nu te<I scula. Inima sl-a recori Cu lacrimi pe-obrazu va fi! 587 LXX. scumpulu mamil ! Nu te frige nici cu foculu. Nu te frige nicî para Cum mi te frige gl6ta. Ea locului ca va sta Si la copil va cata. Si de-acum orî pe-unde-a trece. comuna Vama. Ori unde te trimeteamti De doue ori nu (JiceamQ. La copiii altora. Dragulâ mamiî gospodaru. mândrulu mamiî. eoni. Ori si unde te-am mânatu Frumusclu m'al ascultata. de d-1 Niculaî Lucanfl.

Dragile mamil mânute. Dragulii mamiî. La un& copila de tfta. (Din Bucovina.) Bucurâ-te manastire. Dragulii mamiî. Cine de-amu te-a scalda Si cine te-a apleca. dragulâ mamiî. Ci vine la putredita.Macarii câte mi le-am trasii Totu ca glota nu m'a arsu. Cum orii cresce flori albute. Dragile mamiî piciore De-amu n'orii maî face cale. mândrulii mamiî. Cu cine-aid îî mâne Si cu cine-I remâne? . Da nu vine la 'nfloritâ. Dragii mamil ochisori Cum orii cresce pomisorî. Dragulâ mamiî. Vaileo. vaileo. agricultorii. puiulu mamil! Tare inima me dore Când te vSdii far' do suflare. comuna Mahala. Ca mândra flore îti vine. scumpulii mamiî! 588 LXXI. Dragulii mamiî. coin. de Ionica alQ luî lordachi Isacu. scumpulii mamil! Da tu cum te-al induratii Si pe noi de ne-aî lasatii Si tare ne-al superatii? Da eii mândru te-asi cânta. Dar m& d6re inima Si nu te maî potii cânta. Dragile mamiî sprîncene Cum orii cresce floricele. Macaru câte-am patimitu Totâ ca gl6ta nu m*au friptu. mândrulii mamil! Dragulii mamiî.

Spusu-tî-am Si Sa Sa Sa Sa (Jisu-tl-am manânci ciresc-amare mal se(JI cu noi o vara. Negriloru strainiloru! Drafiriî mamiî ochisorî Cum s'oru lace bureciorî. corn.) Acum chiar de-o sSptemâna Umbla mortea prin gradina . {Din Transilvania. Sl-a pornita în cale lunga Nu-I pasSre sa-lO ajunga. de d-lG T. de T. Sl-a pornita in cale lata Nu-I pasare sa-la întreca. com. manânci cirese dulci mal se^I pâna Ia Bulei. Florile mî-orQ înflori Puiuia mamî-a putredl^ Mama totu cu jele-a fi ! LXXII..Cui mamuca te-o nâscutu Si ea cui mi te-o crescutu: Pietrilorii si muntiloru. districtula NasSuduluî. districtulCi Xaseuduluî. Din Transilvania. LXXIII. SimonQ.. 589 Sî-am avuta unâ puiutu dragu M*a lasata la doru sa tragâ. SimonG. La ori cine. Puisomia mea iubita! Spusu-tî-am si tî-am vorbita Sa te lest de-acesta cale Ca e prea cu mare jale. La ori cine.) Am avutu unu puisorii Sî-acum me lasa la dorii.. Si negrele sprîncenele Cum s*orii face floricele.

Si va scutura mSrulii Si-sl va stempgra dorulii î LXXIV. 591 ERORI DE TIPARCJ Png. daca te-î duce. Uita-te de-a derepta. C'acolo-î o fântanea. Draga *n tera cea maî dulce. Dar' daca mergi dela mine Nu duce dorula cu tine. Fira din radecin'a ruptu. Si-Î sl-o ic6na de sfinti Si dragii mei de parinti. Dragulu meii. 2 O . La ori cine. com. (Din Transilvania. MSrulii îlQ va scutura Dorulii si Ta stempfira. Inima din piepta tî-a smulta. Cine 'n gradina ml-a 'ntra. Cu frunzele rotungiore.Rumpenda fira din radecina Si pe tine de inima. comuna Orlatu. de d-ld Rom. Unde toti mortii s*aduna. Si este-o fontâna lina Si scaune de hodina. Si te-a luata de la mine Sa te duca *n ceea lume. Unde mergii muerile. invâtatorâ. Ci-la mal lasa *n cea gradina Ca sa prinda radecina Sub o tuIa de bujora Ca sa fac'una merisora 590 Totu cu mere rosiore. Simu. Sî-acolo-î si maica mea.

4 si 5 1 1 col. 1 8 col.")() H2 «Ui (>8 88 \m IU 122 123 132 159 161 163 164 165 167 176 184 liK) 197 199 2(K) 204 218 218 231 249 250 252 254 258 265 265 270 28<î firuJU : Nota 6 sir.o 5 14 18 48 . 1 .

4 Nota 6 4. 1 6 21 si ultima 14 . 7. Nota 1 13 si 14 6 1 de josu Nota 4 2 Nota Nota 28 Nota 1 1 sir. 4 si 2 Notii 2 sir. 2 Nota 3 sir. 9 si 3 de josCi Nota 1 sir. 5.8 col. 2 sir.

3 20 16 2 do josQ Nota 1 sir.româna . 8 9 20 2 de josu Nota 1 sir. 2 sir.Nota 1 sir. 4 14 4 6 8 13 Nota 2 in loca de : cetesce : cân-aii cântau niacedo-romanîu macedo. 4 de josG Col. 1 sir. 4 3 de josQ 14 5 de josQ 10 Col.

ci casuneza . ei eâsineza tare.'nbuiinala 'nbufunatâ utTÎac ugîuc te-aî te-î odata curata o data a fi curata Secadete Secadate nisipu nasi pa sheiia ahena im i se nu se stamaturî stramaturî are.

xoX'Xa^ ehrestiiiilorii crt^stinilora ehn'stiiiî crestini .schimonosesca schimosesca IV LIV inivisas invisas Siretla Siretîu verbescî vorbescî mirioloL''hiî miriologhî Berchisescu Berchisescî îcoXtCo.

liadeutu Badeuta Hadeutu Badeuta Iti fiiie unâ alu Cna ala petrece petrecea struii^arîu strugaria din die ce sunt le sunt Musi 11 tii Musenita cari are care are 13 «rheine 12 trheme .

dupa dinsula. daca dupa si atunci atunci câta câta .Da mi-î de fiere Da nu nii-î de fîerc so[iotândCi tonotânda drucusariî drucusoriî ocolo acolo Sotonetu î^oloneta repesinta represintâ Illubî Hulubi dinsula.

lordach iîsacCi lordachi Isaca . firulH : in locU de : cetesee : 293 20 cumetre cumatri 294 16 halaresce hotaresce 295 6 In care care în care .592 Pag.

300 4 de josQ pâraele franzela pareele iranzola 301 8 333 1 de josa va sta in fata va sta atunci în fata 343 10 nionnintulul mea mormintula mea 345 9 ferma firma 346 12 .

si i-ar lua si i s ar lua 347 Nota 2 Sini ion a Simona 353 11 Sa mance viata Sa ne mance viata 363 26 sa bem a sa bea 363 2 de josd nomurile celui ca nemurile celuî 372 14 .

maî sema maî cu sama 373 6 de josa Inrmp:<3nda înfiirt>nda 379 Nota 1 Saetoniu Sveioniu 384 16 focurile focurele 391 12 nisipa nasipa 391 16 .

HeilinLren IIeili<ren 392 12 stamatui-a stramatura 396 2 si 3 de josa cuvenîa cuvi nîa 430 17 poteca ocuita în alte poti ca 434 12 locuita acuma în alte 436 1 de josa .

suHetula îndata sufletula de vama. 121 446 Nota 1 l*arallclen 450 Nota 5 1874 . îndata 437 4 si trebue ci trebue 437 19 ia salca la o salca 444 Nota 3 si 4 p. 127 Paralleben p.

1875 461 3 Calula si pleca Lua calula si pleca 465 21 serpii serpi 466 8 col. 2. sa a acei cari singuri se încuiara 490 Col. 20 . descântec a descânt' 472 18 cu client uia se incuTara cu clientula se comise frauda. 1 sir.

5 si 7 primba primbla 536 3 de josa uniî unu 556 18 Botana Hoîana 'C'^'a1^m''il t'Q^c .Sî-alautite Sî-alautile 498 1 llotarnicul-de-jos Horodiiicul-de-jos 530 4.

. . VII. . XII. Bradulu . XI. . îmbracarea VI. . Pnincjisorulu XVI. XVIII. X. Semne do morte II. Stâlpii . XIV.CUPRINSUL U. Precuvîntare. Pe patulu mortiî III. XV. Pausulu XIII. 1 12 24 46 60 73 92 98 . PAO. Bocirea. Coliva . Toiagul u . Repausarea IV. I. . Scaldarea . V. La mortu. Priveghiulu XVII. Dorile . Pomulu. IX. Steg-ulu. Asezarea . VIII.

. XXIV. XIX. XXXIII. XXIX. XXI. XXX. XXIII. XXII. XXXV. XX.113 143 149 157 161 165 189 192 223 226 t>AO. XXXII. XXVI. XXVII. XXV. XXVIII. XXXIV. XXXI.

StogulQ. Adausâ... .. 396 Jelirea . . 248 Starile 286 Podurile 300 Prohodulâ.414 SufletulO . .. XXXVII.308 MormîntulQ . . .. . . 359 Comandarea .. 319 Sniamfinulâ ... . Secriulâ 234 Petrecerea . înmormîntarea la Oravitel. . 3« l I < t I ¦^ . 361 Mosii 380 Slobo4irea apel . . 480 Românii din partile Erori de tiparO.. 400 Desgroparea...XXXVI. Bocete.. 422 Vamile 448 ladulâ 457 Raiuia 474 JudetulQ . 344 înfratirea ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful