Full text of "Înmormîntarea la Români" Google

This is a digital copy of a book that was prcscrvod for gcncrations on library s hclvcs bcforc it was carcfully scannod by Google as part of a projcct to make the world's books discoverablc onlinc. It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter th e public domain. A public domain book is one that was never subject to copyright or whose legal copyright terni has expired. Whether a book is in th e public domain may vary country to country. Public domain books are our gateways to the past, representing a wealth of history, cultuie and know ledge that's often difficult to discover. Marks, notations and other maiginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journcy from the publisher to a library and fmally to you. Usage guidelines Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials an d make them widely accessible. Public domain books belong to the public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to prcvcnt abuse by commcrcial parties, including placing technical restrictions on automatcd qucrying. We also ask that you: + Make non-commercial use ofthefiles We designed Google Book Search for usc by i ndividuals, and we request that you use these files for personal, non-commercial purposes. + Refrainfrom automated querying Do noi send aulomated queries of any sort to Go ogle's system: If you are conducting research on machinc translation, optical character recognition or other areas where access to a laig e amount of text is helpful, please contact us. We encouragc the use of public domain materials for these purposes and may be able to help. + Maintain attributionTht GoogX'S "watermark" you see on each file is essential for informingpcoplcabout this projcct andhclping them lind additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. + Keep it legal Whatever your use, remember that you are lesponsible for ensurin g that what you are doing is legal. Do not assume that just because we believe a book is in the public domain for users in the United States , that the work is also in the public domain for users in other countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can'l offer guidance on whether any specific use of any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in G oogle Book Search mcans it can bc used in any manncr anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite severe.

About Google Book Search Google's mission is to organizc the world's information and to make it univcrsal ly accessible and uscful. Google Book Search hclps rcadcrs discover the world's books while hclping authors and publishers reach new audien ces. You can search through the full icxi of this book on the wcb at |http : //books . google . com/|

o

INMORMINTAREA

LA

ROMÂNI

STUDIU ETNOGRAFICU

DE

S. FL. MARIAN U MBMBRU ALO academiei ROMANB.

EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE.

BUCURESCI LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL 16, STRADA d6MNEI, 16 189 2.

'^^'^^'.J.^O.I/

PRECUVINTARE.

La compunerea opului de fata a/in avutii în vedere numai datinele si credintele BomanilorH din tdte provinciile^ în cari locuescU acestia. Totusi^ dânda în decursulU cercelarilorH mele peste unele datine si credinte parte romane, parte de alta origine, dar cari s4mana cu ale Românilorii, nu m-am putulu opri de a nu le reproduce si pre acelea, AstiA-felu presintezu on, publica cetitorii si pre acesta opa alu meu, multaminda în acelasi timpA tuturorU P. T, domni, cari au avuta deosebita bunavointa de a contribui la completarea lut. Sucira în l'JS Octombre, 1892. autorulC.

I

SEMNE DE MORTE.

Mortea rarii când se arata omeniloru' pe neasteptate si pe nesciute ca sa le curme firulu vietii, ci ea, dupa credinta si spusa Româniloru, tot-deauna da de soire mai de nainte prin diferite semne atâtii nemurilorii celorii maî de aprope câtu si celuî ce are sa mora, ca în scurtii timpii va veni Ia dtnsulii ca sa-! iea sufletulii, si abia dupa aceea se arata si ea singura. Semnele cele mai remarcabile si tot-odata si cele mal respândite, de pe cari poporulii românu pretinde a cunosce, ca numa! decât trebue sa mora cine-va din acea casa, la care saii împrejurulii careia se Intempla, sunt urmatorele : Pocnirea neasteptata a unorii obiecte din casa, precum : a meseloru, a scaunelorii, a laltilorâ, a paturilorii, a la^iloru, a stalpilorii de la hornii, a uselorii, a paretilorii, a iconelorii, a oglincjilorii si a grin^ilorii (1) ;

(1) Credinta fdrte respândit& atâtii în Bucovina cAtCL si *n cele-lalte \M Iocuite de Români, dupa cum mi-aa împartasita d-nil Romuld SimA, învatatorQ în Orlata si Teodortt SimonO, stud. la gimn. din NasfiudO, în Transilvania ; Marluca NistOrfl, românca din comuna Malini în Moldova. Ve4I si

El. Sevastosa, CalfitoriT prin T6ra-român6sca, lasT, 1888, p. 66 : «Când pocnesca grin4ile more cine-va». «^SeSStârean, revista pentru literatura si traditiunl populare, directorfi ArturQ Gorovel, an. I. Falticeni, 1892, p. 17: «Când pocnesce în casa nu-I a bine.» Marianikf Inmonn. U Bomftnl. 1

2 Stricarea de sine si momentana a sticleloru, a blideloru, a âleloru^ a tingiriloru, precum si a altoru obiecte din casa (1); Caderea neasteptata a unei icone sau oglincjii de pe cuiu si sfarmarea el (2); Deschiderea de sine a usilortt (3); Deslipirea si caderea tencuelel de pe pareti (4); Mieunarea necontenita si spurcarea mâteloru In casa, unde se afla unâ bolnavu, sau momentana loru perire (5); Cântarea cocosesca a gaineloru (6) ; Ragerea In modu netndatinatu a viteloru, si mal alesu Întrunii timpu nepotrivitii, spre esemplu când laii pe miresa dela parintii s6I si-o ducii Intr'unii carii cu bol la barbatulii s&ii (7) ;

(1) Credinta Românilora din Bucovina si Transilvania, corn. de d-lA Vasile Turturânu, preotQ fn VicovulA-de-sus, districtulCk Radauti si T. Simond : «Semnft de m6rt6 e si fenomenuld miraculos a de a se strica ceva, fara de a contribui cine- va la aceea. Asa d. e. de cum- va vre-und vasâ sailvre-una ochid de fer^stra se strica ele de sine.» Ye^X si Wilh. Schmidt, Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch der Romanen Siebenbiirgens. Hermannstadt^ 1866 p. 39. (2) In Bucovina si Transilvania, vecfl si Wilh. Scbmidt, op. cit p. 39. (3) Cred. Rom. din Bucovina. In unele parti din Moldova, «cand usa se deschide singura, insemn^zaca are sa-tl vina cine- va. s Ve^I iSe(}6t6reai> an. I; Falticeni, 1892, p. 18. (4) W. Schmidt, op. cit., p. 39. (5) Cred. Rom. din Bucovina, Moldova si Transilvania, com. de d-lâ T. Simenii ; «Sf 43t6rea», Falticeni an. I., p. 19 : «Când la casa gospodarului morQ mâtele ori fugd, e semnd rdd.^ (6) S. FI. Mariana, Ornitologia pop. rom. t. II. Cernauti, 1883 p. 260. El. Sevastosa, Calatorii, p. 67: «Când cânta gaina ca oocosula nu-I a bine; s'o mdsurl din fundula casei pâna la pragO, iar de vine capula, ii tal capuld.» lona Cr^nga, Scrieri, 1. 1. Iasi, 1890, p. 294: «iai: gainele nu mal cânaa cocosesce la casa mosn^gulul, sa mal faca a rdA; c'apol atunci nici 4ile multe nu mal aveatt.» «Se46t6rea». Falticeni, an. L, p. 17. «Când gaina cânta cucosesce, nu-I a bine.». Com. d-lA Rom. Sima : «Cântarea cocosdsca a

gainel înca prevestesce mari nenorociri, p6te chiar si m6rte.o (7) Cred. Rom. din Bucovina, com. de d-ltt V. Turtur^na, preota, si a oelora din Moldova, dict. de Mariuca Nistora din comuna Malini : «Mi-aduca aminte ca o^ata, când aa acosa pe o miresa dela parinti si-aa pornit*o spre noua el casa, a ra(fitii una boa si nu multa dupa aceea I-a murita barbatuia.»

3 Urlarea sau haulirea câniloru. Daca întro casa se afla unu bolnavu, care trebue sa mora, atunci cânele se apropie de casa, unde e bolnavulu si urlându sapa sau celu putinu sgârie pamtntulu de lânga acea casa ; De cum-va familia bolnavului nu are nici unu câne^ atunci totâ aceste semne se facu de catra alti câni straini, cari vinu tn ograda celui bolnava dela vecini sau chiar si din locuri mal departate. Insa cânele, care urla, numai atunci prevestesce morte, când fsl pleca capulu spre pamtntu, iar de cum-va urlându Isl ridica capulu In sus, atunci prevestesce focii (1); Facerea de pete negre pe mâni, cari sunt ca nisce bureti, si cari In tinutulu Nas3udulul din Transilvania se numescâ 5/rrficl" (2); Baterea ochiului de mal multe ori si tn mal multe restimpurl (3); Visarea de araturi, gropi si morminte prospete, apoi apa tulbure, luminari stinse, vite taiate, sau când tn visu tlâ vecjii pe unulu îmbracatii tn vestminte negre (4) ; Caderea dintiloru tn visu, cu câttî simtesci ca te dore mal tare dintele, ce-lu visezi ca-tl cade, si cu câtu ti se pare ca-tl curge mal multu sânge, cu atâta mal de aprope Iti va fi cclu ce are sa mora (5);

(1) Cred. Rom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, corn. de d-lâ Rom. Simti; T. SimonQ; dict. de M. Nistora ; Vedl si W. Schmidt, op. cit. p. 88; El. SevastofiA, Cal^toriT, p. 65 «Când urla cânele iar e semna de m6rte.» (S) Cred. Bom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, com. de d-lA T. Simontk; ve4! si El. Sevastosâ, C&lStoril p. 66: «C&nd se Iaca pete negre pe mâna, ta:i6re cine-va din niîmurT.» (3) Cred Rom. din Bucovina. (4) Pretutindene in Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. 8imona; vecp si W. Schmidt, op. cit. p. 38. (5) Cred. Rom. din Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. Simona ; vecfl si W. Schmidt, op. dt p. 39.

4 Curgerea sângelui din nasu (1) ; Durerea inimeî fara sa sciî de ce, precum si când te bate forte tare somnulu prin maî multe dile si noptî de-a rendulu (2) ; Cântarea cucuveiceî sau bufnitei maî alesu diua pe casa sau în nemijlocita apropiere a acesteia, precum: pe porta, pe cumpfena fontâneî, pe sura sau grajdiu sau pe unu pomu din gradina (3). Dintre tote semnele, câte sau Insiratu pâna aicea, cari prevestescu ca va muri cine-va din familie sau dintre nemurile cele mal de-aprope nici unulu nu e asa de temutu ca cântarea cucoveicel, numita altmintrelea In unele parti, precum buna-ora In tinutulii NasSuduluI din Transilvania, si pasirea mortihrU (4), de 6re-ce la casa, unde cânta acesta, trebue, dupa credinta Românilortl, numai decât sa mora cine-va. Dovada despre acesta credinta forte raspândita în tote tfirile locuite de Români, avemii, între altele, si urmatorele versuri sc6se dintr'unu bocetu din comuna Crasna, districtulii Storojinetuluî, în Bucovina: Trage, trage clopotelii, Ca-tî maî vine-unu sufletelii ; Trage trage totâ cu jale, Sa s^auda pânâ'n vale ; Câel asa s'a hitemplatU Dupa cum a fostU cântatu^ Cucaveica cobitâre Si de rt^a prevestitâre. (5)

(1) <iSe45t6rea» Falticeni, 1892, p. 19; «Când îtî curge sânge din nasG, îti va muri o ruda.» (2) Cred. Rom. din Bucovina. (3) S. FI. Mariana, Ornitologia, t. I., p. 197; W. Schmidt, op. cit. p. 38. Com. de d-la T. Simona si dict, de M. Nistorfl; «Sedfit6rea,» Falticeni an. I.. p, 18 : «Când pe o casa va cânta cucuvâua, trebue sa mora din acea casa cine-va.« (4) Com. de d-lil T. Simonfl. (5) T. T. Burada, Datinele poporului româna la înmormîntarl. Iasi 1882. p. 141.

o

Apoi si unu cântecu macedo-românlu din Crusova, caro suna precum urmezd:

Cucuveua 'nbufinatâ S'nu taflal d'iu t'aî aliata î C;i esti ahât blastimata S'ahât multa 'nfarmScata?.. Pi care casa al stata s*pi cal uglac al cântata, Dit thimelllu s'au ravaita S'ominMli toti aii murita ! Cas'acea qi te alinasi Dupa cinarî di cântasi, Era unul celnicii mare, (Ji oMe IU n*avea misurare, S'ii^hilele cu diotî, Ci-sl pascea pi tu livacjii; CalU cu Iepe misticate Si muie multu musate Avea hilll, avea nurOrl ; Toti cu tete s'cu feciori. Pi casa, de anda 111 cântasi, Par'ca strof-lu îlll bagasi, OMe îlll se'ngalbezira S' pân' de una îlll supsira Muie s'calll tu'na mucera Pascendu se'nfarmacara lepile se'nsarcinara S' tu fitalliu t6te crepara, Tihtusira hilll, nur6rl, Cu fete, cu totî feciori, Glucarâ pâna putura S* toti sum loc ascumti fura!

Cucuvale inbulnata, Sa nu te fi aflatu de unde te-al aflatu! (1) De ce esti atâta de blastSmata Si atâtQ de multft întristatore?... Casa pe care al stata Si cosul Q pe care al cântatu, Pâna 'n temelie s'aâ daramatu. Si omenii toti aii muritâ! Casa aceea pe care te suisi De cântasi dupa cina Era a unul mare proprietarii de ol, Ale carui ol eraâ nenumerate ; (Avea) si erghelil cu gardianl (2), Cari pâsceaii prin livezi ; Cal si Iepe la unu locti (amestecati), Si catâri forte frumosi. Avea fii, avea nurori. Toti cu fete si cu feciori. Pe casa de când îl cântasi, Par'ca i-al adusii nefericirea.

Oile i se 'ngalbejira Si pân* la una-I murira. Catârii si caii într'o mlastina Pascendii se otravira, lepele râmase însarcinate Si la (gtare tute crapara. Ofticara fiii, nurori. Cu fete, cu toti feciorii Zacura pâna putura. Si tot! sub pamîntu fura ascunsi !

(1) Adica: n'al mal fi fosta pe lumea asta. (2) CaT, cari p&zescQ turma de cal.

6

Cas'armase pundicsita Si di 6menî ni-mutrita; Pân*ca(}u si sTece pade Si criscu Ierba si livade!...

Casa rSmase desarta Si de 6menl neprivitâ ; Pâna ca^u si se fâcu câmpâ Si crescu erba si livede ! (l)

Acesta credinta Insa nu e proprie numai Româniloru, ci ea se afla si la alte popore atâtu din vechime catu si din timpulu presentu. Botnam'î^ buna ora, considerau cânteculu acestei paseri nocturne de cea mai Infîoratore prevestire. Eta ce ne spune naturalistulu Pliniu In privinta acesta: «Funebra si mai cu sema la auspiciile publice urgisita cucuvelca se tine la locuri deserte, nu numai desolate^ ci si Inlîoratore si nestrabatute. Unu monstru nocturnu, care nu se aude cântându, ci numai gemendu. De aceea, când se arata ea In orase, si mal alesu cj^ua, acesta împrejurare se considera ca cea mal Infioratore prevestire (2).» Iar poetulu Ovidiu (Jice : «Se preface Intr'o pasere urâta, prevesti tore a unei scârbe mari, cucovelca (buba) lenesa, care este o prevestire Ingrozitore pentru muritori !» (3) Dintre poporele de origina straina, cari au aceeasi credinta despre cântatulu cucoveicel, ca si Românii, amintescu

aici numai pe Butenil dîn Bucovina (4). Afara de semnele Însirate pâna aici mal sunt Înca si multe altele, dintre cari unele se arata nu numai n^muriloru ci chiar si celui ce are sa mora.

(1) Dr. M. G. Obedenara, Texte macedoromâne, basme sî poesil poporale de la Crusova. Publicate dupa manuscriptele originale, de prof. L Biand Bucurescl. 1891, p. 196. (2) Hist nat. lib. X. c. XVI. (3) Met. V. 550 : Foedaque Ht volucris, venturi nuntia luctus, Ignavus bubo dirum mortalibus omen. (4) R. H. Kaindl und Al. Manastyrski. Die Rutenen in der Buco\ina, II Thoil. Czernowitz, 1890, p. 40.

7 La aceste din urma se numâra mai cu sema cântarea cucuiul si visurile. Cuculu, dupa credinta Româniloru, e o pasere misteriosa, ce are tainice legaturi cu sortea omului. Glasulu sSu, când llu aucji! ântâia ora primavara cântându, menesce tot-deauna a binC; când resuna de a dr^pta aurului sau In fata, si din potriva menesce tot-deauna a râu sau chiar a morte, când resuna In stânga sau In spate. Si cum ca Intru adevaru glasulu cucuiul aucjiitfi In spate menesce nu numai a rau, si chiar si a morte, ne dovedesce urmatorulu pasagiu, pre care llâ sc6temu dintr unâ bocetâ din Bucovina : MSI femee, draga mea, Draga mea, Iubita mea, Cucu 'n spate mi-a cantata Si mârtea viCa sagetam (1). Ba cuculu^ atâta dupa credinta Homâniloru din Bucovina. câta si a celoru din Moldova si Tera-Bomân^cd, menesce a râu Înca si atunci^ când cânta pe vlrvulu casei, Înaintea sau In nemijlocita apropiere a acesteia^ precum pe fontâna, pe unu claoiu de fenu sau otava^ apoi pe toca din clopotnita bisericel si pe crucile din tinterimu (2). Unii cântecu din Tera-Boman^ca ne spune cu privire la acesta împrejurare urmatorele : Cânta cuculâ sus pe m6ra

apoi dict. Pe Valenii la gr6pa-lu ducii ... p. Valenasâ sta mortu pe masa. I. La Valenâ la capa lumina. Vâlenâ de la noi se duce . Unde duca omulii celG bunii? Cânta cuculâ jos in erba.. Mariana. FI. amândoua comunele acestea în Moldova. plaiulA Muntele. Nistorâ. Unde duca omulii de treba? Cânta cuculâ sus pe nucii. Ornitologia t. judetulCi Suc^va. Cânta cuculu sus pe ienâ. Românca din Malini. Ad*o tesla si-o mistrie. Românca din RadasenI. de mal multi Români din Bucovina. Cânta cuculâ pe fântâna. 8 Ad'o sapa si o lopata Sâ-ml lacu casa 'ntunecata . Cânta cuculâ sus pe cruce. Cânta cuculâ pe otava.|de M. si acestea : Cânta cuculâ sus pe casa. . RSmâl maica sanStdsâ. (2) Corn. 20 si 21. Cânta cuculâ sus pe cruce Pe Marina la gr6pâ-lu duce.(!) Iar o balada din Bticovina ne spune^ Intre altele. Din Valenti curge veninG. Din Valena curge otrava .Marina trage ca sa m6ra. Eâ mâ duca ca sâ-ml facâ casa. si Ânita PletosCi.. (1) 8. Cânta cuculâ sus pe prunii. Sa-ml facti casa de vecie !.

1881. noua. 18: «Când ti se pare ca te striga cine-va. Mariand : « VaUntdTn balada pop. p. cari In vieta loru s au ocupatu mal multu cu armele^ decât cu alto lucruri. Ca scil. Maî departe haiducii. Obiceiuri religi6se. li sa ruptu sabia In doua sau au pierdutu otelele dela pistole. Dela acesta credinta se vede ca vine apoî si datina Românilorfi din unele parti ale Moldovei si TSriîrBom&nescl când (1) D. Pusca mea cea ghintuita Am visat*o ruginita. maica. Falticeni. Pe Valenii la gropa-W pl6ca (2) Daca cine-va viseza ca a vorbitii cu vre unii mortii si ca mortalii respectivii la Îndemnatii si chiematii sa merga acolo^ unde se afla elii^ atimcl crede poporulii ca celii ce a visatii asa ceva trebue In scurtii timpii sa mora f 3). in «Biserica ortodoxa româna. maica. nu-I a bine.» an IX. Cernauti. 330. publ. Maica ! pistdlele mele Le-am visatii far' de otele. e unu semnu ca tn scurtu timpu dupa acesta au sa cada jertfa prigonitoriloru loru.Cânta cuculii sus pe t6ca. an. care-î supara^ de a da a doua cjli dimine{a o c^pa de pomana dicendu: atine de suflettdU cutaruia)). Apoi inc'am mal va(][utu Serpe galbânâ pref&cutâ. Ca dovada despra acesta credinta forte latita la poporulu românu ne pote servi In prima linie visula Iul TudorU Viadîmîrescu». Stanescu. publ. L.» 9 viseza pe unu mortu In maî multe nopti de-a rendulu. Din contra daca nu sverlu nimicu^ se crede ca din astu-felu de visuri lesne polu sa capete boia numita alipituray^ (1). 1885. sau de a se pune In trei dimineti dupa olalta cu spatele la ferestra si asvârlindu pe acesta cu mâna drepta o cepa de-a dice: a cine mi bântue pre mine fwptea^ sa n'aibd treba cu mine. p. le-a ruginitu pusca. . am visatu BusduganU'mt fârâmatâ ! Sabia cea buna. voinicii codriloru. din care reproducemtt urmatorele versuri: Alei. in «Aurora româna» an. BucurescI. (3) Ve^I si aSe4St6rea». I.i> t)icendu aceste cuvinte credu ca nu voru visa mal multu. Am visat'o rupta in douS. FI. p. (2) S. când viseza ca li sa sfarmatu buzduganulu. ci cu cepa. alei draga! Curendâ visulu mi -Iii deslcga. 44. precum si toti barbatii cel viteji..

Ce purta come de tapâ. (l) El SevastosQ. Si cresta rosie in capa.. Buzâa. 44. Si se 'nfrica. Da sa scape. 1888. S. Asta n6pte stamii culcatu» . G. sefultt volintirilorii greci. se 'nspaimîntâ. Câmpâ si codru-a 'ncunjuratti. din care reproducemii urmatorele pasage : Sub tulpina unul bradii Frunza verde trei aluni. Dovada despre acesta avemfl nu numai traditiunea Românilorii din Bucovina. 47.. Calatorii. Pe Darie l'a cuprinsii. Darie de veste prinde Cum ca potera-lQ cuprinde. Maica. De'mprejuruca s'a sculatCi.' Avea graiu lingusitorâ. Si suspina. Caci potera-I desa f6rte. fu si mal miselesce ucisii de acestia (1). Si mS totâ ruga mereti Sa mâ duca la cuibulu sSu !. Acelasi visa si mal totii acelasi siersitii tragicii la avutii si lon'â Darie. dar nu pote. Mica colectiune de supcrsUtiele poporului româna. caci trasii fiindu Intr unii chipu miselescii în lagainjlii lui Ipsilanti. s*apoI cânta: «Frunza verde lemnii uscata. Aucjiit'atî 6menl buni ? Ca de-asupra satului Potera tinutului. ci totii-odata si cânteculii haiducului acestuia. 10 Ela avea ochiîi vîncj^tora. Mare numara ca s'a strînsu. mâiculita mea! Cum sa scapvi de cursa rea? Caci unii glasii prevestitori Iml tota spune c'am sa morâ Visulu prevestitorii alii vitezuluî Tudoru sa tmplinitu. p. lon^nâ. p. unulii dintre haiducii bucovineni de pe la Inceputulii secolului presentii.

Unii somnii greii m'a 'ntimpinatG si-unii visu grosnicii am visatii : Vulturasii cu s6rpe 'n gura Deasupra de curmatura. Ci de grea si de urgie! Aripi negre reschirate. în sborîi par' ca se rotia. ce sa gândesca. 216 217. 11 Sâ-lâ sugrume pe Darie. 186G. Astâ-felO si viata mea Se va rupe. p. val de ea ! Ce sa facâ. Vulturulu cu cioculii s6ii Este gr6sniculii calau .Susii de-alii Sucevitel vadO. Cinci pistâle d*ale mele Le-am visata fâr' de otele. sa m& *ndosesca? . Ce-a traita în haiducie Si-a traita cu harhalicâ. Sa m& scapa. Ah! sunt negrele-ml pecate. fira serpele din gura Strengulu de spânzuratura. Ca sa scape de beilicâ. Semna ca voia fi prinsii îndat' Si spre m6rte judecata ! Hei! si pusca mea cea noua Am visat*o rupta *n douS. Poesil populare ale RomânilorO. Alecsandri. O! nu-I semnii de bucurie. (1) V. Bucurescî. Si din serpe totii ciupia.

Caci potera multa vine Sa m& iea legatu pre mine ! Si IntradevSru ca nu multu dupa visarea acestui visu Îngrozitorii PotirasiI se slobodu Si mi-lâ lega cotu la cota Si-la duca la 'nchisdre 'ndata Ca sa-I faca judecata. II face sa se bolnavâsca. 12 II PE PATULO MORTII. (I) S. ca numai decât trebue sa se bolnav^sca si sa mora cine-va din mijlocula lorii. Sera ca sa nu-la apuce. Si de cumva unulu saa altuia dintre familiantî e acuma bolnava. Marianti. chiar sa si mora. Balade. Iar scurta dupa acesta.va la patu. atunci nimeni nu mai sta la Indoc^la ca respectivulu are sa mora. nemurile sale maî de aprope rarii când ÎSI iati refugiulii la vre-unu medicu. si de cum-va sunt bolnavi. Tote semnele acestea^ câte s au Însirata In capitolulu de fata. FI. i ^a curmata firida vietii^ daca zace troinicii. Intre pantiri mi se duce. a carei obârsie originala se pierde In cea mal profunda Întunecime a vechimii. scosu fiindu din Inchisore. Bolnavindu-se si cadendu cine. Dar tocmai acesta credinta desarta. 6-15 si 193. Cern&utT. astu-felu ca e temere sa nu mora. 1873. pe multi insi dintre cel slabi de ângera. Poesil poporale romanC. Sus la culmea delulul. Daca mijlocele si lacurile întrebuintate de dtnsele nu ajuta nimicii. spln^uratu fiindu pe imasulu satului sau natala Marginea sub dâulu Iederii (1). t. p. faca pe cel mal multi insi a orede. daca v6dii ca celui bolnavii i sa apropiatii acum sflrsitulfi sau cum se mai spune. Sus de-asupra satului Si-I se face judecata Si-asta-tela viata i se gata. ci ele de regula cauta singure sa-Iu vindece prin diferite mijloce si lecurl de casa. si din ce tn ce prinde a-i fi totii mal . I.

si din causa aceea sa bolnavita.» Hamburg. 13 O purcesu N. Damii aici unii esemplarii din acestii descântecii^ dictatii de Maria Rabulasca. Pe cale. 1B89. Si cum o tâlnit'o De pamîntîi o trântit'o. Bana Cu ranoiidU^ Diochioia Cu diochioiulii. districtulii Cernautulul^ în Bucovina: (1) VedI despre acesta si Dr. Wlislocki: «Aus dem Leben der Siebenbiirger Rumânen. Celii mal usitatii descântecii la o astii-felii de întâmplare e celii de pocitura. 30. Grasa Si frum6sa. Pe carare. Fata I-o îngalbinitâ . românca si mosa din comuna Bolanii. saii a fostii de cine-va pocitiî^ saCi altii-ceva i sa întemplatU. Rumena si sanetdsa. Dar când o fostu La mijlocu de cale Si carare O 'ntâlnit'o Pocitura Cu pocituroîulG. cugetândii ca pote bolnavulii a calcatii în vre-o urma rea. p.vhxxy atunci Isi iaii refugiulii la diferite descântece si desfacSturî (1). Heinrich v.

Buna de nemicâ o-a facutii. Cam purcesii pe cale Pe carare. Numai Maica Domnului Din porta ceriului. Carnea î-o mâncatO. Cîasu de morte I-o datii . Nime n'o au^it'o. Si cum nu m'oîu vaera. Grasa . Sanetatea î-o luatu. o prinsii a se mnisela Sî-a se vaera Cu glasii mare pâna 'n ceri ii. ce te mniselezî. Numai ea o vgdut*o. s'o scoborîtii Si din gura î-o vorbitii: «N. Cu lacrimî pâna *n pamintii. Nime n'o v84ut'o. Si la N. Numai ea o au(j[it*0. <3sele î-o sdrobitâ. Sângele î-o bâutii. Trupulâ I-o dumnicatâ. N. Cu glasii mare pâna 'n ceriii Cu lacrimî pâna 'n pamîntii? «Da eii cum nu m*oîii mnisela. Ce te vaerezî.Ochii !-o pâinginitâ.

14 Cu lacrimi pâna 'n pamîntâ! Ca pocitura .Si frumosa. De carare. Nu te vaera Cu glasii mare pâna 'n cerii. Cîasu de m6rfe ca mî-o datii. Sângele mÎK) bâutâ. Carnea mî-o mâncatQ. nu te mnisela. piochI6Ia Cu diochioiulâ Si cum m'o tâlnitii De pamîntii m*o trântitii. Rana Cu ranoiulii. Buna de nemica mk) facutii. Rumana si sanetosa. Ochii ml-o painginitii. Si când am fostii La mijlocii de cale. Fata mî-o îngalbenitCi.» «Tacî N. Trupulii mî-o dumnicatii. dsele mî-o sdrobitii. M'o 'ntâlnitii Pocitura Cu pocituroiulii. Sanatatea mî-o luatii.

gelosie. C'acolo-sâ doi pese! Cu solzii de aura. Iar pentru ce! cuprinsi de nebunie se mal cere la facerea pe 'ntorsâ !nca si o gaina negra. ca sa fie mal de fo- . Rana Cu ranoiulO. âsele li-orâ sdrobi. or! pe unâ vestmlntu. ca sa mora. Fata li-orâ îngalbeni. Ochii li-orâ paingini. Sângele li-orâ sorbi. Daca bolnavulu e unu feciorâ holteiu sau o fata mare. ori unâ barbatii saii o nevasta tenâra^ si se presupune ca cine-va din dusmanie. Clasâ de m6rtea ca li-orâ da. Carnea li-orii mânca. Sanatatea li-orâ lua. saii din alta causa 6re-sl caro i-ar fi lacutu pe ursita anume. Cu diochioiulâ Aâ sa m6rga In marea negra. Diochiâia. ura. Trupulâ li-orii dumnica. Pe-aceia ca i-orâ gasi. Tu te-al însanâtosa.Cu pociturolulâ. De pamîntâ ca i-orâ trânti. atunci le facâ tnca si pe întorsU^ adica le descânta In apa adunata din stropi dela mora^ ori In vinii. Si tie nemica nu ti-a fi !» Kostindu descântat6rea cuvintele acestea de trei ori dupa o-lalta unge trupulu celui bolnavu cu usturoiu pisatu sau si cu alta unsore (1).

de d-la Rom. de d-lâ V. Turtur^nâ. despre car! se crede ca li s ani fi facutu pe ursita si din causa acesta s aâ bolnavita asa de tare. In cântatorl. De totâ faptulu. 15 Duminica dimin^ta M*am sculatâ. Sa m6 limpe^escâ De t6ta ura. ca nu e nici o nadejde de scaparo. Ca 8â m& spSlâ. M*am sinicatâ.losâ (2). Sima. âta unulii si din multimea acelora descântece de întorcerea urH sau ursitei^ care se descânta mal cu sema feteloru celoru mari si nevesteloru celoru tinere. De t6ta facatura. (2) Com. In zori. invâtatorfl. . De totâ datulâ. preoia. daca nu li se va desface: (1) Corn. De t6ta aruncatura. Sa md curatescu. înaintea tuturord 6meniloru M'am luatâ Si-am plecata Pe drumulâ lui TraianQ La fântâna lui lordanâ. De totâ aruncatulâ .

De t6ta crîscarea.o graita: «Ce te cainezi Si te vairezi ?» «Cum nu m*oiii cânta. Nime nu m*o au(j[itâ. Cum nu m'oiO vairâ?! Ca duminica demin^ta M'am sculatâ. Cum nu m'oiil caina. De nasti câmita. De ochi orbita. înaintea tuturora .De t6ta darea. Nime nu m'o vS^utâ. De t6ta aruncarea. De t6ta facarea. M*am mânecatâ In zori. In cântatorl. De gura amutita. De urechi asurzita. Si ea cum m*o aurita Din gura ca mi. Numai Maica Domnului Sus din naltulâ cerului. Ca sa mâ curatescâ Si sa m6 limpe^escâ* Iar când am fosta Calea *n jumState M*am trezita Si m*am gasitii De pici6re 'mpedicata^ De mânurl legata.

De t6ta facarea. M'am trezita ie- si m*am gasita De piciore *mpedicata. . De t6ta crîscarea. De gura amutita. Dar când am tostâ Calea 'n jumatate. De totCi aruncatuld . De tdta facatura.Omenilorâ M'am luata Si am plecata Pe drumulâ lui Traianâ La fontâna lui lordanQ. Sa ma curatescâ. De totii faptulâ. De t6ta darea. Sa ma limpecjiescâ De tota ura. Ca sa m& spSlâ. De t6ta aruncatura. De tdta aruncarea. De mânurî legata. Ca sa mâ curatescâ Si sa ma limpecjiescâ. De totQ datulA.

De ochi te-oiâ desorbi. Din statulti preoteseloru. Nu te vairâ. Si nu te cânta. nu te cânta. De nasu te-oiu descârni. De urechi te-oiu desunji. Din statuia jupâneselorG.De ochi orbita De nasâ cârnita^ De urechi asurzita. Nu te caina. De gura te-oiO desmuti. Cu camasa de aura te-oiâ îmbraca Si forte mândru te-oiâ spelâ Si te-oiu curati Si te-oiâ limpezi Si din patu mi te-oiu scula Si cu grebla oiu grebla Tota dragostea cât oiCi afla Din cositele letelorâ. . Din palariile flacailoru. De piciore te-oiii despiedicâ. Buna de nemica facuta !» «N. Nu te vairâî Ca e\i de mâna drepta te-oiu lua. De mânurî te-oiu deslegâ. Ca eu de mâna drepta te-oiâ lua. Nu te caina.

Sorele ti s*a scrie în frunte. Doi luceferi In umerile obrazului. ci si la feciorii si barbatii cel tineri. daca i sa facutu pe ursita. Turtiirdnii. preotii.» Rostindu cuvintele acestea descântatorea spala pe fata sau nevasta bolnava cu apa descântata pe fata si crede ca facendu acesta bolnava. trebue numaî decât sa se ridice si sa se Insanfitoseze (1). mi l'a comunicata d-lCi V. din satulâ Stulpicanî» dislrictulti Homorulul. suna precum urmeza: Luni dimineta m*am sculatâ Si pe cale. de o Românca. Sanetate-I capata. Sai para ca s6rele a rasaritii. pe carare m*ara luatii. Tote mi le-oiu grebla Si tote aici în apa le-oiQ aduna. (1) Descântecula acesta dict. Mal frumosa. Când am fostii la miecjiii de cale De cale si de carare.Din cor6na împSrateseloru . Cine pe tine te-a vede. Altii descântecu de desfacutu sau desfdc6luj% care se Intrebuinteza nu numai la fetele si nevestele cele tinere. Mal sanet6sa si mal voi6sa. Si luna în barba. 17 . Si tu-I fi cea mal de treba.

. Baba-orba de mine s'a apropiata. Negra priscornita! lea-tl urile. Ponegra ! P'icî vinovata mea. .. FacSturile mucede. Facfiturile Si-aruncaturile : Facaturile din luna n6ua. Hast. In gropa cu spinî m*a aruncatu Si cîasâ de morte ca mî-a datu. Ihi! halta negra. Facfiturile putrede. Facfiturile dela ivitu.M'am tainita cu Baba-ârba.. Cara-te de-acolea. cîora negra. Si durerile îtt iea ! T6te durerile Si urile Si facfiturile Si-aruncaturile Din capa De sub capa. pantanoga ! Câti mâta. De mâna drepta m'a luata. Negra.. Din ochi De sub ochî. Facaturile dela sfîrsitu..

Din pieptâ De sub pieptu. . In casa vinovatului m*oIu vîrî. Desbrâcându-mfi Si scotendu-me : Din ura.Din nasâ De sub nasâ. In pielea g61a te-oiii desbracâ. Pe ulita satului te-oîu purta. Tu. Durerile de nu-î lua Si de aici nu te-I cara. Zavorele cele de fieru le-oîu lua Si pre t6te le-olii sfarmâ. Cu lanturi de fierti te-oI(i* lega. Din data. Din mânurl si din pici6re Pâna 'n decretulii celu mare. Din barba De sub barba. de nu mfi-î asculta. Din faptu. Pe ulita satului Pan' la casa vinovatului. Din lucru celu necuratii ! Cela ce ml-o facutii c'o mâna Ea îmi desfaca cu doue. Usele cele de arama le-olu zdrobi. Din facctura.

I Manele sâ i se lege Celu ce ml-o fâcutu cu dece ISi limba'n gura sa-î sece! (1) Româncele din Transilvania.Ceia ce ml-o facuta cu d6ue Ea îmi desfaca cu trei. mai intrebuinteza. cum se mai spune. când se . InsanStosare si radicare. Daca nici descântecele si nici mijloculu acesta nu i-au ajutatu nemica. Ceia ce ml-o facuta cu optu Ea îmi desfaca cu nâufi. 18 Eu îmi desfacu cu ()ece. Multi insi si mai alesii dintre cei mai avuti. ci curatii si împacatu cu cugetulu ca si-a împlinitii pâna si cea mai de pe urma datorinta de crestinii adevfiratii (3). Cela ce ml-o facuta cu n6uS MarianHf Inmorm. Cela ce ml-o facuta cu patru Ea îmî desfaca cu cinci. ca ultimulu mijlocu Înca si unu pravQ pe care llii dau celui bolnavu de b&utu si pe care îlu prepara dintr o radacina sapata de pe mormlntulu unui copilii In Vinerea-mare sau Vinerea-seca (2). Cela ce mî-o facuta cu trei Ea îmi desfaca cu patru. si daca celu bolnavu e unu barbatu sau o muere Înaintata In vlrsta si vadu acuma ca nu mai e nici unu chipu de scapare. Cela ce ml-o facuta cu septe Ea îmi desfaca cu opta. pe lânga diferite descântece. cu cele sfinte^ ca sa nu merga în cea-lalta lume negrijita. Cela ce ml-o tacuta cu cinci Ea îmi desfaca cu sese. atunci si numai atunci chiama pe preotulu localii ca sa-Iu marturisesca si Impartasesca cu sfinta taina a euharistiei sau. U BomAnl. Cela ce ml-o ftcuta cu sese Ea îmi desfaca cu septe.

322. ca au ajunsii pe praguia mortii^ îndatineza de a-si face si sfinta taina a maslulul saii ungerea din urma. ~ 19 celu putinu treî preoti. p. precum si acela la care începutulii evangeliei ce i s'a cetitii pe urma. Dupa ce sa marturisittî si comunicatii cu sfintele taine respective. (2) Wlislocki. se face tot deauna pe cheltuela celui bolnavu sau a familiei acestuia. credenduse cantre ceî ce dau bani de mila pentru maslu multi se voirii fî aflându buni si placuti înaintea luî Dumnetjeu. mi Ta corn.simtescu forte bolnavi si vfidii ca acuma-sii mai multii cana pidorU în grapa ti cu unula afara saii. precum si aceluia caruia îndata dupa ungere ÎI va fî mal bine. Vedl si D. chiar si pentru omenii ceî mal avutî. sa fie tiparitii numai cu litere negre. 6. Bucurescl ISS'i. Turturenu. «Omulâ înca în timpuld bolel se îngrijesce pentru o morte buna sâ fie impacatCL cu toti omenii. rugându-I ca sa-Iu ierte.cum2k pe pragula mortii . Din contra celu ce va fi trezu In totii decursulii maslului. Inmorm. Totu asa va pati si acela. In biserica orî umblându din casa în casa. la care ieaii parte de regula (1) Acesta descântecâ dict. cât si în Moldova si Transilvania^ ca celu ce dorme în timpulii maslului.» Burada. cum se mai (Jice. Elfi se îngrijesce tot odata curata. In Bucovina ungerea acesta. p. chiama celii bolnavii pe toti casasii si vecinii. îmbracata. si prin urmare darulu acestora va fi luatii în considerare (1). B. încinsa si încaltata. Stanescu: «Obicieurl religi6se» publicate in «Biserica ortodoxa româna^ an. IX. ce i sa cetitu la sflrsitu. p. dupa ce i s'a facuta maslu. precum si pe toti aceia despre cari îsi aduce aminte ca i-a nedreptatitii saii i-a suparatii cu ceva în viata sa si dela fie-care îsi iea rSmasii bunii. (3) Pretutindeni. de o Românca din StuIpicanT. cit. vfecjendu-lii ca se aflai. op. In unele parti din Trafisilvania însa este datina ca banii pentru maslu sa se adune. va fi tiparitii cu litere rosii. cu cari n'a avutii nemica în tota viata sa. despre care se crede ca ajuta omului bolnavii saii sa mora mai de graba saii sa se sc(31e. va muri de graba. marturisita si împartasita cu sfintele taine. Ba adese-ori se iarta pâna si cu de aceia. Mai departe se crede atâtu în Bucovina. iara dupa sfîrsitulâ acestuia nu i se va face de-o-data bine ci pe 'ncetisorulii. preotCi. la care se va întempla ca începutulu evangeliei. d-lQ V. se va însanfetosa si scula cât mai de graba de pe patuiU durerîlorU (2). Si fie-care. 30.

p. an IX. Simd. ^e îngrijesce maî întaî. de sufletulii s&ii. Nistora din Moldova. Columna Iul TraianA. Com. Bucovina. trebue celu putinii sa lacrameze. trebue sa-lâ ierte. tt 20 si ca nu maî e nici o speranta de scapare si însanfetosare se tnduioseza si cu lacrimi în ochî llu iarta. «Daca unul bolnava de morte i se c<ise o camara si i se gresesce ceva la dînsa. Bucurescl. decât numaî când îsî îndeplinesce datoriile sele (1). (2) Corn. rugându-Iu în acelasi timpii ca si elu sa-î ierte pre dînsil. din Transilvania si M. de a-sî face si diata sau testamentilj daca sciQ ceti si scrie. Cea maî mare parte de Românî si cu deosebire capiî familiilor^ atâtii ceî din vechime. câtii si ceî din timpulii de fata aii îndatinatii si îndatineza. adica daca sunt macar cis-ceva învCtatî. t. Despre celii ce nu se iarta cu ceî ce le-a gresitii în vi6ta sa se dice ca more forte cu anevoe. asa ca pâna chiar si celu maî împietritu la inima. adica tgraniî. iara ceî necultî. agricultora în Mahala. apoi de d-la Rom. îndatorîndii pe mostenitori. acela asemenea nu va muri înca lunga vreme. lasa numaî cu limba de morte ce are sa se întemple cu averea lorii miscat<')re si nemiscatore. de d-lCî Rom. Pe când celtk ce se iarta si împaca cu tuta lumea. daca nu plânge. a iertarii si împacarii e una dintre cele maî duiose si maî p6trun(J6t(')re. Celii pusu pe cale de a-sî face diata^ fie în scrisii saii verbalii. III. si de i-ar fi facutu ori si ce nedreptate si rfeii. Noua serie.(1) Corn. nu se chinuesce de felii. din care nu se pote acolos) mostenitorului. pentru carî se si reserva prin acea diata o parte din avere. 57r>. Sim. de comanda saii comandare^ adica de tote cheltuelele trebuinciose atâtii la înmormîntare câtii si maî pe urma spre mântuirea sufletului s&ii. Scena acesta. P. dândii în acelasii timpii câte-o povatuire verbala. de d-ia Ionica ala luî lurdachi Isacd. de a-lii cauta cu cele religiose. de carî sunt datorî urmasii a se tine întocmaî.. Punctele principale spre scopulii acesta ni le Infatiseza (1) Ve4î despre acosta si B. ci numaî adorme. 21 urmatorea poesie poporana din Transilvania Intitulata testa* mentula soldatului: . Ilasdeu. de mal multi Români din Bucovina. 1H82.

22 templare dusu In calfetorie sau în aUu locu undcsva si nn pote fî de fata. TrandafiiT si viorele. Dupa ce sa Ingrijitu de sufletulu sfeu precum si de tote cheltuelele. restulu. 1884» p. când se compune de catra unu strainu. Te rogu. sotie iubita. In casulu din urma se cere ca mostenitorulu sau mostenitorii. ci e\u spune si în casulu acesta 'totCi ce are de spusu. când se Intempla ca parintii Iasa unuia dintre fii mai multa avere decât la altii. ci totd odata vorbitii maî pe urma de r6u. Asa. mal rareori de catra unu strainu. Popa Reteganula. din a earortt cause sar pute nimici diata. celu cu mai mulku . lasându-le cu limba de morte ceea ce are de lasatu. si cari sunt In stare de a administra acelu avutu. adica când ar nesocoti într o privinta sau tntr alta cele ce le-a lasatii cu limba de morte celu repausatu. cari nu sunt rude cu mostenitorulu. 102. poesiî populare. atund celu ce face diata nu iea în considerare absenta luî . Celu ce nu scie scrie chiama mal ântâl pe unulu sau pe doî omeni. Forte raru se ivescu certe maî pe urma. ce mal trebuescu pe urma. Sa dai popii sarindare Si pane la celu ce n'are ili. Iar daca adevfiratulu mostenitorii e din în(1) I. daca sunt mal multi. Ia facerea diatei a nesocotitu pe unulu dintre membriî familiei prin acea diata. cari crede elu ca sunt mal cu priinta si apoi In presenta acelora spune elu sotiei sau copiiloru s61 ce are de spusu. Ca sa-Iu ierte Dumnecjeti. pâna ce e Înca !n vieta. nu numai ca e tinutu de unu omii carpanosii si hârsitu.Dac'ast prinde a muri Sau acel turci m'arti robi. buna ora. Celii ce nu se intereseza de sufletulu s6â si nu dispune nimicu In privinta acesta. ne cere ca numai decât sa fie subsemnata atâtu de celu ce o da. Diata In scrisu se face si se subsemneza de regula de câtra celu ce o da. ce rfimâne. sau când mostenitorulu nu sî-ar îndeplini cu sfintenie datoria sa. Gherla. câtu si de catra doi sau patru marturi. nefiindu scrisa si acesta se tntempla dora numai atunci când mortulu. Fa o ruga umilita Pentru sufletelulii meu. Diata verbala a unui omu data pe patulu n^artiî sale se îndeplinesce întocmai maî în generala. sa fie de fata la facerea saA spunerea diatei. In casulii din urma. îlu lasa urmasiloru celorii mai de aprope.

Ruda respectiva însa. macaru ca le-a lasatu si lorii avere. p. In casii când adevaratii mostenitori sunt înca nevîrstnici» . ti) Ve4î despre acesta si «Columna luî Traîan a». si nici ca voescu ^a-si aduca aminte de bunulu loru. ci numai atâta ca se bucura de acea avere pâna ce crescii copiii mari si se casatorescii . a i se negri Inchieturile la degete si a i se învineti un- . atunci lasa averea sa sau bisericeî sau unei rude sau si altuî omu strainu. i se turbura si painginescu ochii fugindu-î In fundulii capuluî . sau când Isl Îndrepta privirea spre anumite obiecte si multii timpii sl-o tine atintita spre acelea. ci de a o da la timpulu s6u si acela la unu altulu pre care î-a spusu (1). sub cuvlntii ca na fostii dreptii la împartela. III. IX. 23 Daca celu ce se afla pe patulu mortii nu are copil. S. adica epitropulUj este îndatorita moralminte de a se îngriji de copiii orfani si de averea acestora ca si de copiii si averea sa proprie.atunci atâtii ei câtii si averea lorii se lasa a fi îngrijiti de -catra una din rudeniile mai de aprope. 574 677. asa spre esemplu. fara ca acesta sa fie de catra cine-va privighiata saii sa aiba a da socotela <. ci numai elu singurii. când se ciupesce neîncetatu la nasu si-sî scobesce Intr unu modu iritatu dintii. însa mai tot-d a-una cu acea adaogire ca sa caute din când In când de sufletulu sau si de a nu Înstraina averea^ ce i-a lasato. pre cart aceslia nu le vfedii. si a purta în acelasi timpii grija si de sufletulu parintilorii. când i se strica cautatura. caci cei-Ialtl tfrati sunt tot-deauna cu gura pe dînsulu. când se 'ntorce necontenitii cu fata spre parete si cauta cu ochii peste capu.ui-va despre cele ce le face. 24 - III REPAUSAREA Când omulu bolnavu arata celorii de fata fiinte. când prinde a i se ascuti nasulii. an. dar tot-odata si fara 6re-sî care r&splata.trebue sa faca tote datoriile religiose mortului. când spune ca vede diterite figuri de omeni. cari Taii lasatii cu limba de morte ca sa fie epitropii asupra copiiloru sfii si asupra averii acestora. de animale si de pasari cu deosebire Insa porumbi .

Nistortl din Malini in Moldova. din Intemplare. de d-la G. Si daca. De aceea. vine altulii de i*o tine. crecjiendu-se ca la prima lorii vedere tndata repauseza (3). (3) Com. nu e bine sa-i tie lumina unulu dintre nemurile cele mai de aprope. cantorQ bis. Tomoiaga. daca-i tine lumina si unii strainii si si atunci more cu greii. Asemenea nu pote de graba muri. în Suceva. sau unulu pre care nu-lu pote de felii suferi. (2) Corn. ci se muncesce si chinuesce torte multfl si atunci. In casulu din urma se aducu numai decât cei ce bolnavulu tt iubesce mai multu si-î doresce mai tare. ci ca !n scurtii timpii are sa mora (1).ghiile. . dupa credinta poporului. alerga unulu de graba tn vecini si dându-Ie de scire ca N. Simonâ din Transilvania si M. Ce-am iubitu nu-mi mai trebue. mâna celui ce trage do morte sau când Isl va da sufletulA (1). sau si din aceea ca multi insi nu potu muri pâna ce nu-si mai v6du o-data pe unele rudenii sau pe unii amici intimi. atunci e unii semnii sigurii ca n are so maî duca multii. 25 Deci ceî de casa. care asemenea o tntâlnimii mai tn tole tarile locuite de Români: Fruncjulitâ de lamâe. de Haria Ursaca din Vatra-Dornel precum si de alti insî din Bucovina. Si acesta din causa ca.x> tn fine când ise face botii la inima saii i se rupe de la inima si prinde a sufla greii. Acesta credinta forte raspândita la poporulii românii se vede ca a datii nascere urmatorei doine. pentru-ca aceluia ti e mai jale si atunci bolnavulu se chinuesce mai multu pâna ce more (2). de d-lâ Ionica alâ lui lordachi Isacu. când trage cine-va de morte. când Începe a aiura si a (Jice: «dati-mi straele sa m6 îmbracu si ciobotele sau opincile sa mfe Incaltii ca vreii sa mS ducu. Simona. trage de morte ti roga sa vie care-va ca sa-î tie lumina pâna ce-si va da sufletulu. nu se afla nici unu strainu tn casa. satA in districtul^ Cernâutulul. de d-la T. de-aru fî Ingrijescu mal nainte ca sa aiba ce pune tn a i-o tine la capu pe vSdu ca nu mai e nici unu chipu ori si câtii de sSracI si nevoiasi. se de tote de*o lumina de cera galbâna. cum de scapare. de d-lA T. agricultorii din Mahala. când ti tine lumina unulâ pre care la iubitu forte multu tn vieta sa. corn. (1) Dict. (1) Corn.

cum începe bolna\'ulu a se (1) Anastasia Leonescu. de atâtea ori flacara luminei se abate de la positia sa. precum si acela. fâcendu prin acesta o fapta buna si crestin esca (4). care a muritu fara de lumina. 1870. Îngrijitorii s6î aprindu o luminita de cera. p. publ. când more cine-va fara de lumina. In tinutulu Nasfiuduluî din Transilvania. 27 lupta cu mortea. i se pune In mâna sau i se tine la capu. de d-lQ G. anume ca pre una dintre acestea sa o duca In cea lume altuia din nemulu s&u sau si unui strainu. SimonQ (3) Burada. 7 si com. din «Tomu/a liricU* saA Noua biblioteca româna. care e menitu sa-î tie lumina. Tomoîaga. de d-lQ T. Brasovâ. si poesîa pop. In alte partî din Bucovina se obicinuesce a se pune In mâna drepta celui ce trage de morte dou6 lumini. afara (2). Georgescu si T. iara pre ceî mai de aprope aî murindului precum si pre acela. se aprinde degraba lumina de maî nainte preparata spre acestu scopu. i se acopere fata cu unu tulpanu negru. SimQ. când cine-va e aprope sa mora. ca fta nu-sl pota vede pacatele. Inmorm. atunci e semnu Învederata ca respecti vulu a muritu (5). 1882. din a caruî causa nu pote sa mora. Cursulâ 1882 83. (2) Corn. In alte parti din 'Transilvania. 222. si apoi i-o apropie cu mâna cu tottt de gura . de d-lQ Rom. i-o punu în mâna drepta. In unele partî ale Bticovinely Moldovei si Transilvaniei i se da murindului sau i se tine la capu numai o singura lumma de cera aprinsa (3). în f^Famxliain an. VI. p. de d-la Rom. dupa tmprejurarî. I. fîindu-ca îlii iubesce forte multu. Doine pop. Sima. adica devieza. Pesta. Comp. 30. din prejurulQ SalistiT lânga SibiiQ. si . p. (5) Com.26 Nicî la m6rtea mea sa vie Nici lumina sa mi-o tie! (l) Dupa ce s'au adunatu acum tote n^murile cele maî de aprope ca sa asiste la esirea sufletului celui ce trage de morte. pâna ce îsî va da sufle tulii. Dupa aceea i se da o lumina aprinsa In mâna ca asimbolu alU esistenteî trupescUy caci nimicii nu e maî Înfioratorii pentru Românii Transilvaneni decât aceea. de câte ori morbosulu respira. SimonO. iar când flacara a Incetatu de a mai devia. llu scote pe unu momenttl. (4) Com.

Com. la cea din urma clipela a vietii se pune în mâna celui ce . marturisi tii. In fine. când o persona bolnava devine în agonia mortii. Christosu (2). districtuia Radautulul. de d-lQ T. ca respecti vulii este crestinii.nici unii pacatii nu e mal mare decât a lasa pre unii omâ. Iar dupa ce I-a esitii sufletulii se stingii acele lumini si se aprinde câte una de seii saii o lampa (2). si din causa acesta sa-sl prapadesca sufletulii (4). când more. dupa credinta unorii Români din Bucovina. si ca sa vada pe unde va merge In cea-lalta lume. când trage cine-va de morte. i se pune în mana drepta o luminare de cera aprinsa. Ursaca din Vatra-Dornel. fie de ori-ce categorie saii etate. de M.» (2) Com. ca 'n cea-lalta lume domnesce Intunericu grozavu. sa mora fara de lumina (1). ca si n Transilvania. Îndata llii Îmbraca In schimburi curate. Insemneza. precum buna ora a celorii din Câmpulungâ. Lumina de c4ra aprinsa^ care se tine omului. era altii spunu ca 11} Wlislocki. sa nu se apropie Duliurile necurate de dînsulii. apoi se aprindii trei lumini facute din cara si lnv61indu-se cu unii gulerii de pânza noua i se punii tn mâna. In mâna drepta saii la capii. dupa cum se maî diice. In unele parti din Banatd tnsa. de d-1 loanA PopovicI. op. (3) Com. dupa uniî. pâna ce-sl da sufletulu. tinendu-le In acelasi timpu o baba batrâna cu mâna. Împartasita si Împacatii cu tota lumea. de d-la Av. saQ. Macoveia. Acesta se considera de cea mal mare nefericire. p. In Tera-JRomânesca asemenea. Altii din contra credu. învfitatora în Opatita. fie chiar si celCi maî Înversunatii dusmanii. se crede ca de aceea se pune lumina aprinsa în mâna omulu! ce more. In unele partî din Transilvania^ precum buna ora în Orlatu si împrejurime. cit. lumina acesta însemna lumina lumily adica Domnului nostru îs. 28 mortulu are sa se înfatiseze Înaintea luî Dumnedeu luminosii cu trupulu si cu sufletulu (1). ca sa nu se pota apropia Necurat idU de dlnsulu si pentru ca sa merga curatii în cealalta lume (3). fiinda de parere ca ac6sta e und semna învederata ca respectivii si în cea-lalta lume vora fi lipsiti de lumina. In Moldova la darea sufletului. (4) Com. llii Incalta si-Iii pieptana. si pe cea-lalta lume sa aiba lumina (4). 30 31. ca dându-sl sfârsitulu. preotâ in Badeuta. si de acea i se tine murindului lumina aprinsa In mâna ca sa na seda acolo pentunericii (3). SimonQ : aSe 'ntAmpla adese-ori c& din neprevedere unii mord fiirâ dea li se tinâ lumina.

înceteza de a se mal bucura de lumina luneî si întra spariatî în adâncurile întunecose. (3) Com. EI credii ca sufleteloru celoru înecati nu le este datu a se bucura de lumina (Jileî. (5) A. T. Iasi 1875. 35. pag. SiniQ. (4) lon^nâ. acela umbla pe cea-lalta lume ratacindii prin locuri pustii si Intunecose si ca nu pote de felii esi dintr'însele. si maî pe urma din causa acesta va merge de sigurii în iadii (4). parte pentru ca sufletulii sa (îe Inllmpinatii cu lumina la despartirea Iul de trupii (5). ca duhurile necurate sa se apropie de elii. Uomânil din BiAcovina din contra ere du. Tomoîa«3^a.» an IX. saii pote Ta blastematii cine-va ca sa naiba lumina la mortea sa. mal alesu pentru cel înecati sau peritî (1) Com. atunci spunii Românii din Moldova ca a avuta morte întunecata^ si forte multii îlii caineza batrânii si batrânele satului pentiu acesta. De se întâmpla sa mora cine-va fara luminare. pâna ce nu-î dati nemurile câte o lumina de cera de pomana. cit. ratacindii prin aeru si abia dupa unii timpii mal îndelungatii pote ajunge la Dumnezeii (2). tara sa aiba odihna. sufletulii respectivului umbla orbecândii în colo si 'n coce. 151. dupa credinta unora. Deci e val si amarii de unulii ca atare. «Imormintariien publ. (2) Cred. si fîindii-ca cu lumina trebue sa merga si înaintea lui Dumnezeii pe cea lume (6).y> caci ele socotescu ca aucjiindu acestea cel înecati. (6j T. De aceea batrânele cunoscatore de tainele obiceieloru oprescu pe nesciutoril copil de a (Jice: <re lumina ca diua. bis. Obiceiuri si credinte la Români. ca celvi ce a muritu fara de lumina trebue sa fi fostii forte pficatosu. de d-lQ G. pre care apoi.more o luminare de c6ra galbfina aprinsa. op. ci numai de seninulu noptiloru cu luna. cant. p. sufletulii unul astii-felii de omii pe cea-lalta lume neavendu lumina. 29 -fara voe de morte naprasnica. parte spre a nu lasa. sta totii la întunericii (3). Rom. p. Mal departe se crede ca celii ce more fara de lumina. si de aceea na avutii parte de lumina. Burada. Lambriorâ. din SuctHa. Inmorm. de d-lG Rom. în «Convorbiri literare. aprincjlendo repatisatulu calStoresce cu dînsa calea . gândindii ca I-a apucatu fara veste (Jiua (1). 7. Ufl lipescu de pamlntCi spre a se istovi pentru sufletele celoru adormiti fara lumina. Românii Moldoveni porta o jalnica îngrijire pentru cel reposatî tara luminare. pentru aceea ori de câte ori sa sfârsita o luminare do c^ra si a rfemasu numai unu capetelu. caci. dupa credinta altora însa.

de I. op. numai ca sa i se vada când more. Nici ÎI maica cu mila Si nici sora cu gura. 151. de Cuparencu. com. (4) Com. Tomolaga. Rom. Fara dobasii cu doba. Rom. Ca mare în tira straina. ne încredintamu dintr o multime de doine poporane si cu deosibire ostasescl. p. Si-asa trage cu nacazii. (2) Cred. 30 Din acesta causa Românii bucovineni se Ingrijescu totud'a-una de a ave si a tine o lumina de cera aprinsa Ia capulu murindului. de d-la G. stud. Nici nu-î pânza pe obrazii. Eta ce ne spune tn privinta acesta o doina ostasesca din Transilvania. De aceea se considera de cea maî mare nenorocire. din Suc^va. (3) Cred. . LambriorO. Trage-o catana samorâ*. unde nu se afla nici unulu dintre nemurile sale. gimn. Si cum ca Intru adevferu celu ce more fara de lumina e considerata de celu mal nefericitu omu de pe fata pamîntulul. Ba more fara lumina Si la capii fara perina. Frunza verde salci6ra. Si-asa trage de cu mila. din Ropcea.cea lunga pâna ce ajunge la loculu menitii pentru odihna eterna. si In lipsa acesteia ori-ce alta lumina. sa-Iu îngrijesca si sa-Iu înmormtnteze dupa datina stramosesca. care sâ-î tie lumina când more. când se tntempla ca more unu Românii în strainatate. (1) A. Ca nu-sii scânduri spre salasii. cit.

teciorl în siru frumosâ.Trîmbitasii cu trîmbita . suna precum urmeza : Frun(Ja verde de pe Oltu. maica. Slin strainatate. Dar tu. de tinp. Dar mal mila mi-I de mine. Bârsand. In fine a treia doina ostasesca. Clopotele strancanindâ Si taicuta totu plângendu. Doine si strigaturi din Ard^lii. Popa merge totu cetindu Si cantorii totu cântândii. Maica-sa merge plângendu. care ne spune ca unu soldatii chiar si 'n casulii acela când ar voi cine-va sa-î aprinda o lumina si sa i-o pue In mâna. Alta doina ostasesca. care asemenea ne 'nfatis6za marea nefericire si tânguire a colorii ce morii (IJ Dr. suna precum urmezâ: Pe sub umbra de salcutâ Merge-unu voinicii si-o maicuta. 319. caci superiorii s6I nu Incuviinteza sa i se tina lumina la darea sufletului s6u. Ca m6 duou în terî straine. supgra. larnîk si A. 1885 p. Bucurescî. Dupa min* nu plânge nime. asemenea din Transilvania. I. morî acasa Si te*ngr6pa 'n cintirimG. maica. Frunza verde trei granate. Numai frun(Ja si erba. maica. Din anula opt(i-4ecî si optîi (2) Multi voinici sângele-sl varsa Pentru tota nSmulU de-acasa. Unde nu cunoscu pe nime. Care-I în t6ta lumea» (1). Ca maî morii voinici asa ! (1). Si'Oiu muri far^ de lumine Si ma 'ngropâ ca pe-unu câne. nar ave parte de dlnsa. si cu deosebire pe câmpulu de lupta. totii din Transilvania.. Strig*unu capitanii din carte : Haid. Nu te. . VoiniculO merge cântândâ.. Voiniculu din graiii graia : «Milami-î. U..

(2) 1888. 32 Cale mulla noî ne-amu dusu Pan' dela Turda în sus. în «Convorbiri literare» an. Merge trupa. XXII. Si de-acolo ne-amu luatu Pe batutulu dobeloru Spre scurtarea (Jileloru. Poesil populare. Ln catana osaA hine^ Sa m6ra fara Itnnme^ Fara lumifiâ de safi^ Fara omu din satula s^U^ Fara lumina de cfra^ Fara oma dint/a Iul (M ! Daca bataia se gata. . Si când a fostu la ojina Mergea trupa pe odihna. Ori ti-omâ stinge viata. Când era în miecju de n6pte. Bucurescl 1888. Acesta cântecâ s'a facuttl de catra soldatii acelui and la manevrele din 1889. lumina. dar nu p6te. Câpitanulu o vedea Si din graiâ asa graia: «Stinge. Acolo ni-aâ suflatu rasfa (1) Asa vreme ca unii ciasâ .Ca plecamu pe drumâ în jos ! (1) V. fata. Acolo ni-au datu odilma Asa locu ca 'ntr*o gradina. Pe suflatulu trimbitet Spre scurtarea vietel. Si hî mâna i-o punea. Cade-unii voinicu în carare Si-lft vede o fata mare. 691. p. publ. Alesiu.

unde asemenea se crede. (2) «Temetou. de Vovedenie la biserica anume ca sa arda Duminica si în sarbatori pe când se liturgisesce. Pe locuia unde-a jncatu Si viata si o-a datu . ba câte o data chiar si (jlile întregi pâna ce-sl daCi sufletulu. (1) Rost CUV. (3) StefanA MunteanA. capSta iertare de tote pacatele (4). Doine si strigaturi culese din gura soldatilorQ români din t^ra Ardeiului.: «Despre 6menil ce morii în straini si în batalie se crede ca li se iarta tote picatele si mergâ în împaratia cerului. judetulu Suceva. face o lumina do lungimea acesta si apoi o damesce în i^ius. ung. din Bucovina si Transilvania. BoerQ. de d-lG Rom.credinta ca ostasii. dupa cum amu vâ^utu din poesiile maî sus citate.Catana vine 'ngropata. p. de aceea si mortulu^ care a muritu fara lumina. odihna. cuv. Sima. mama. ce arde în (^iua de Vovedenie în biserica. Nu ca altii 'n temetea (2i Si plânsu de tota nimula s^a (3) Ce lumina-î aprindea Cu tote acestea Insa ln cele mai multe partî exis^. nemurile sale cele maî de aprope: femee. ingropat6rc. corn. asin ilfoWora. când iese preotulu la Pascl cu domnulu Christosu(5). gimn. [A) Cred. daca sa Intemplatu sa mora vre-unulu fara lumina. care se aprinde de amendoufe capetele si aslii-fefu se lipesce în usa dintre despartimentulO barbatiloru si alu femeiloru ln biserica. Lumina acesta. Brasovâ. o lumina lunga. . plaiulu Muntele. Rom. In unele par|. ca e tare r6u. când cine-va la esirea sufletului n'are parte de lumina. sora sau vara se duce la biserica^ mfesura cu festila Înaltimea useî împaratesei dela altaru. germ. 1891. stud. altmintrelea ar petrece totu la întunericu (1). Se întâmpla adese-orî ca unii omenî se chinuescu maî multe ore. precum buna ora în Orlatu. se crede ca nu mal are sfârsitu . este datina de a se face pentru celu ce a muritu fara de lumina.î ale Transilvaniei. de d-Id Al. capata si are si elu lumina pe ceea-lalta lume . 44. cari morti în rasboiu.» (f») Com.

pe când la cei r6î li se arata tolii-deauna fîor6sa si urlta (1). crecjiendii ca in casulii acesta va muri maî usorii si maî degraba (5).Despre unulu ca atare se crede ca nu pote muri de graba din acea causa. toti cel interesati se departeza din casa si ramânu numai strainii. 1» Bom4iiX. Mariana t Inmorm. (o) Dict de M. pentru ca el. facii matanii în forma crucii spre aceea orî pe unii stergarii si acela se pune apoi . din care causa dupa cum am vat^utu si mal sus. In unele parti ale Transilvaniei le ajuta celorii ce se afla în agonie prin aceea. carî sunt de fata. de d-ld L Georgescu. cari 1-a iubi tu. Unii însa sunt de parere ca vaetulu si plansetele celoru ce-lu încunjura nu-lu lasa sa mora. Decî ceî ce se afla împrejurulii celuî ce trage de morte. Nestord din comuna Malini. cari morii anevoie. apoî douS muerî iertate. NistorQ din Malini. (1) Dict. i3) Com. de aceea celorii din urma. SimQ. pentru ca-î pare rau de gospodarie. <4) Com. ori singurii s'a blastamatu si afurisita pre sine sau a juratii pe strîmbatate (5). morii totu-deauna maî lesne (3). iertându-li-se pScatele pentru copiî. de M. Vaduvele precum si muerile cele fara de copiî sunt de regula maî pfecatose decât celea ce aii copiî. de d-la Rom. li se Întâmpla acesta pentru vre-unii pficatii mare tacutii do vre-o rudenie a lorii de mal nainte (2). ori a fostii de cine-va afurisitii (4). La ceî buni. Ursaca din Vatra-DorncI (6) Dict de M. vacjiendii ca se chinuesce atâta si totii nu maî pote muri. dupa credinta generala. dându-sl sufletulii celui necuratii (6). MacoveiQ. nu aii pacate ca ceî bStrânî (4). ca se pune o fata de masa jos pe fata casei. (2) Com. îlii muta din loculii unde zace. ori îlu tortur^za gândulu ca trebue numai decât sa se despartesca de femee si copil. în altulii. Iara dupa ce Tau mutata se iarta cu totiî. ^ 34 La cel buni mortea se arata totu-deauna frumosa. Cel mal multi însa credu ca celu ce se chinuesce multa la mortea sa a trebuitu sa faca forte multe pacate grele (3). în scurtu de toti consângenii si amicii. (ticendii astii-felii: a Iertati-mi. h dDumnedeU sa te ierte!» pâna de treî orî (6). cari îl închidu ochii (2). de d-lQ Av. cum au tostu si eî în vi6ta lorii. Copiii de aceea morii în genere maî usorii.

(6) Com. de d-1 Av. ori spite si ciolane dela rotele carului. In alte casuri însa le face numai muerea. tottt în Transilvania^ se crede ca ajuta forte multii luarea bolnavului. unde se asternu dou6 sau trei învSlitorl de masa (fete de masa). dupa cum adica respectivulu are sau nu familie. dupa împrejurari. se mal întrebuinteza înca si unele descântece. de d-lCl Rom. In Moldova si Tara-Românisca^ daca celii ce este în agonie se canonesce prea multii pâna sa-sl dea sflrsitulii. dict. De asemenea se c^ice ca e bine a pune sub capulu sau t^reji de mazâre ori coji din pastarile (pastaile) aceleia ca sa m6ra mal iute.va nu pote muri degraba. de d-ld I. si anume: întâia ora lânga masa înainte de r6saritulii sorelul. se schimba din locii In locii. de d-la Rom. de pe patii si ase<|area luî pe pamîntii si anume pe fata casei. orî din partea nemuriloru . daca se . ce trage de morte. Georgescu. (5) In Badeuta. ^[acoveiâ si in Malini. In fine se mal crede ca pentru cel cuprinsi de frasU si de nebunie prinde bine petrecerea lorCi printrunfi jugii (2). de d-la Ionica a lut lordachi Isaca din Mahala. (3) Com. Sima. In fine. câte odata le facu numai fiii sau fiicele respectivului morbosu . Simil. daca cine. (2) Corn. (4) Com. com. Sima. De regula Insa se facu de catra nouS insi câte de nouS ori. (7) Com.pe celu bolnavii (7). mataniele saii închinaciunile acestea se facii ori din (1) Corn. se iea de pe patii si se pune la pamîntii cu fata spre râsaritii. In alte parti din Transilvania precum în tinutulii Nasfeuduluî. Nistorâ. saii. a doua ora pe la amiacjii în mijloculii casei si a treia ora îndata dupa apunerea sorelul la usa lânga pragii saii celii putinii în apropierea usel (1). Se iea adica o cofa cu apa prospata. si dupa ce se descânta se uda trupulii celui morbosii de trei ori pe (jli. câte o-data i se pune sub capii jugulu dela bol. adica câte sunt de lips3 pentru cel nou6 insi. 35 partea strainiloru. si anume în podulu casel^ chiar de-asupra celui ce se afla în agonia mortii. de d-la Rom. de M. de d-lQ Rom. Sima. adica daca hâix)aesce si se trudesce cu mortea. în care se afla si unu strutu de busuiocii legatii cu unii firii de bumbacii rosu. Totu în tinutulu Nas6udulul.

» (2) Dat. corn. ar fi facutu pfecatulu de a pune pe focii vre-unu jugu. ci pe fenii ori pe pae. în care aii trasii boii la aratulii pamlntuluî. MacoveiQ (3) Dat. 37 . p. pag. de Av. corn de Av. de M. (4) Corn. crecjendii ca de aceea nu pote muri. pe lânga cele arState pâna aici. p. Deci îi ieaii perina de sub capii. 19: «Jugula boilord s& nu-lQ pulpe focd. Rom. adica sub perina pe care zace. de G. pentru ca acestea sunt amestecate cu flori frumose si mirositore (4). de d-la T. de d-lCl Rom. corn. caci cu jugulu sa slujitii de-a aratu stîntulii pamîntu. caci penele si cu deosebire cele de gaina n^gra nu sunt de locii de bine. dict. crecjendu-se ca mortea-î este grea. Rom. câ nu poti muri si numai te chinuescT.. din Crnsna. In unele locuri totii din Bucovina se crede si se (Jice ca daca celii ce trage de morte se afla cu capulâ pe o perina umpluta cu pene de pasare^ nu pote muri de graba. Pe pene. In Bucomna îî punu unii jugii saii o bucata de jugii sub capii. a celord din Badeuta. iar rotele carului î-aii fostO ca piciore (1). fiindii oia si mielulii simbol ulii sfinteniei si a nevinovatiei. erec^endii ca. 7 8. Burada. cit. (2) Com. daca acelea sunt umplute cu pene de pasare (5). dict. spunii iarasi unii. 38. Inmorm. de d-lâ Rom. de M. op. Inmorm. 7. Tomolaga. pentru ca sufletului îi este forte greu de pene. aSe4St6rea» Fâlticenî» an I. o sa m6ra cu multu mal do graba si mai usorii (3).(1) Com. fiindii-ca ar fi furatii când.va vre-unii jugu (2). Barbuta. Simona. 36 pote. sa nu mora omulii. p. spite si ciolane de la rota carului. Mai departe Românii din Bucovina. si 'n loculii ei îî punii unii cojocii ori unii pieptarii de oie saii de mielii întorsii cu lâna spre capii. îlii (1) lon^nQ. SimQ. din Crasna. si a colorii din Mahala. pentru-ca fiindu în vieta. chiar si o rota întrega. In Moldova asemenea i se ieaii perinele de sub capii. -. SimQ. si Cred. îlii îmbraca forte adese-ori în schimburi curate. (5) Burada. MacoveiQ. Barbuta si a celorâ din BadeutQ.

Ca ml-am urîtii cjilcle Mutândii capetaiele. bade. ori te scola Ori îmi da si mie-o bola. îî întorcu asternu tulu dela capii la piciore si vice-versa . Dar la tagulu celii mal mare Zace-unii voinica de lung6re Cu draguta la piciore Si draguta mi-lCi privesce Si din gur* asa-î vorbesce : «Orî mori. Barbuta -. dela piciore. Dela caldu. Dar pe pata cine-î culcatii ? Unii voinicii mândru si *naltii. Ea din ochi ca mi-lti ochesce Si din gurita-I vorbesce: ti) Crasna^ dict. dela recore!» Altii cântecti din tinutulii Dorneî In Bucovina^ care asemenea amintesce datina acesta. dela sore. La totii fagulu câte cinci. Ori îmi da si mie boia. Unu cântecu din tinu tulii Bârgauluî. Ca de când te-al bolnavitii Singura m'am îngrozitu Perinutele mutânda: .38 «Ori mori. de M.punii cu capulu de 'niaintea iconeloru . suna precum urmeza: Sus la naltulii cerului. de conscolarulii meii dAu Pavelii Besa. La racjele sorelul Este-un(i patu mândru rotatii. Dela capii. La capulii lui cine sede? O copila pana verde. ori te scola. orî îlu scotu câte o tlra si afara (1). Datina din urma se afla esprimata si 'n poesia poporana. Dela umbra. ne spune cu privire la acesta datina forte raspândita urmatorele: Naframuta rupta 'n cinci. asternu si pe pamîntu si -Iu punu acolo. bade. Plinii e codrulii de voinici. în Transilvania. corn.

ni la rficore. suna asa : La greii coborîsu. Si ea mutându-lii plângea Si din gura asa (ticea: «Mori. Ni la ventu. tî punu sub capfetâiu diferite unelte de mora. Cu scânduri de bradii Si*ntr*msulu e asternutii Muschiii verde dincoa (1) de PrutCi: Muschiulii bradului Sl-a molidului. precum : . ni la s6re. Ori îmi da si mie-o bola.» In fine. Galbenii paltinisii. Capâtâiulii lui muta Si la umbra si la sore Si la pamîntii cu recore. ori te scola. Cu stâlpii de fagii. Ni la capii. 39 Ca mî-am urîtu cjiilele Mutându-tl perinele.Ni la umbra. Când la umbra. unu alu treilea cântecu. a fostu morarii. Când la capu. ni la pici6re. Când la pamîntu cu recore!» Daca celu ce trage de morte si nu pote muri. badita. (1) Dincoa prescurtata în loca de din c6ce. tinutulu Cernautuluî. Verde alunisii. Dar*6re în patQ Cine e culcatii? Ia Constantinasii Voinicii feciorasii! Da la capii cine-ml sedea ? Margarinta^ draga sa. totu din Bucovina si a nume din comuna Ciahoru. când la piciore. când la sore. Este ase(j[atii Unii frumuseii! patii.

toporCi. li se vîra o prajina In casa pe ferestra si li se pune în mâna. p. de d-ld G. Rom. Gatindu-se lumina în vremea slujbeî si bolnavulii totii na muritii. saii a furatii. saii sa blastfimatii singuru pe sine. ciolane si mSsele dela rota morii. trebue sa se al6gi întro parte ori în alta. faina saii graunte din sacii acestora. dou6. pag. p. VecJI si Burada. 40 fie forte pficatosu. adesea-orî chiar si mal multe sfeptSmânî. barda. Daca trage unii vornicii de morte. Deci. pasulii cu care a Îndreptatii petra moriî ca sa fie rotunda. si maî alesii de o fata biscricesca. TomoTaga. cari aii masuratii ogorele spre munca locuitorilorii. ba si mai multe (Jile. atunci se crede. atunci multi dintre ceî slabi In credinta Incepii din noii cu diferite descântece si desfacfeturî. pâna ce în urma. (2) lon^nâ. Inmorm. de ore-ce rota moriî î-a macinatii faina. care la nutritii (1). ca a facutii o multime de tapte rele : nu sa rugatii destulii luî Dumnecleii. fiindii-ca a luatii prea mare masura (merticii). 8. caci daca more cu batulii nepusu si neluatii de pe pieptii. care este resplata vornicilorii (3). napastuindii pre muncitori (2). crecjiendu-se ca de aceea nu potii muri. ba. Asemenea murindii vorniculii. fie-care-lii poftesce sa traga hamulii carutei. de Ionica alQ lui lordachi Isacil din Mahala.ciocanii. Inmorm.» In Transilvania este datina. credendii ca de aceea nu pote muri. fenatulii saii ce-a fostii. saii a iostii do cino-va afurisitii. slujba si când se începe cetirea se aprinde o lumina câtu bolnavulii de lunga. a fostft de cine-va juratii saii blastfematii. si elii na trebuitii sa o faca acesta. 38. ca sa pota odata muri. ce aii fostii la mora. . si din causa acesta nu pote muri. 8. ci se chinuesce una. ci are sa se scole (2). fiindii-ca aii masuratii strîmbii ogorulii. La cei bogati si cu deosebire la feciorii boerescî.. se crede ca n are sa mora. era altulu trebue sa i-lu iea. atunci credii si cjiicii ca a muritu vorniculii. In nefiinta omenilorii. i se pune batulii cu care a vornicitii pe pieptii. (3) Com. se chiama preotulii localii ca sa-i cetosca ^rugaciunile de deslegareyf saii ^rugaciunile la efirea sufletului (1). merticii. sa mora ori sa se însanfitoseze. Daca cu tota întrebuintarea mijlocelorii aratate pâna aicî totusi nu pote muri degraba. Durada. do se afla si se pote. Dupa ce Va deslegatii preotulii si totii na maî muritii. Daca i se iea batulii. pe lânga cetirea ((canonului la esîrea sufletuluîjio de a i se citi Înca si psaltirea ori alta. ca trebue sa (1) Dat. din mal multe parti ale Bucovinei. corn. dupa cum credii eî. înca si o bucatica de petra de mora. se crede ca laii scutitft de unele chinuri.

atunci e semnfl ca va trai si prin urmare nu-lu mal scalda (1). (2) Corn. totu Ovidiu dice : (cNicî voiu da ordine.» închiderea ochiloru. Inmorm. nicî nu se radica. celii ce trage de morte. de faptn si de pocitura. care sa închida ochii celuî ce more . e unu semnu ca omulii bolnavii va muri. precum buna-ora în Crasna. când nu se gâsesce nimenî. (1) Cred. adica de ursita. de aici apoî si celu maî mare blastfimii : asa dea BumnedeU sa nai pe nimenî sa-tl închida odiii (3). aducu apa si turnând o într'o ola o punu la focii ca sa mocnesca. (3) Corn. Nemijlocitii dupa ce a repausatu atâtu în Bucovina câtii si în tote cele-lalte tSrl locuite de Români este datina de a i se închide ochii ca sa nu vada jalea si durerea cea mare a celoru ce-lu încunjura si maî alesii a consângeniloru celorii maî de-aprope (2). SimA si Al. Asa Ovidiii !n epistola catra Ariadno scrie : «Nu voiu ave pe nime. vfedendii ca dupa tote cele întrebuintate si facute maî nainte. nici nu more. E mare nenorocire. BoeriQ. dupa ce more cine-va. despre cari ne-a fostii vorba în cap. deci îlu scalda cu dînsa. 7. îndatin6za a-lii scalda Intr'o scaldatore facuta dintr o buruena. p. forte latita in Bucovina si Moldova. de d-lQ Rom. Apoî Pliniu naturalistulu: . e o datina veche. care sa-mî închida ochiî cu degetele (4). si dat. Uniî din contra. Tomolaga. de G. iara daca e alba. dupa ultimulii strigatu (5).» Era în altu locu. II.Cele maî usitate descântece si dcsfacfiturî la acesta ocasiune sunt totu acelea. Daca apa din ola pâna a doua (Ji se face rosie. gata de a se stinge. 41 In unele sate din tinutulu Storojinetuluî. aducu o sama de Români maî multe ramurele de LemnulU Domnului^ llu punii într'o caldare mare. nici o mâna amica nu-mî va închide ochiî. ve41 si Burada. care era usitata si la Romant si care se amintesce de catra mai multî scriitori. care în partile de pe lânga PrutCi din Bucovina se numesce sistdîna^ dupa care scaldâlore trebue numaî decât sa se alega'pâna în dou6 saQ trei (Jile într unii felu saii altulu (3).

*» Se pote ca stramosii nostri numai din acea causâ închideau ochiî muritorîuluî. (2) Com. este o datina sacra la Bomanl (1). de G. de d-lQ losifA OlariQ si in Moldova. ca si mai nainte. iar dupa înmormîntare se aprinde în trei seri dupa olalta în loculii unde a repausatii mortulii (7). Besand. i se tine si mai departe totii în mâna drepta. BurduhosQ. No. XI. Totii atunci. Corn. 43 : Nec mandata dabo. publ in «Albina» an. p. de M. qui digitis lumina condat. de IccQ din CâmpulungO. Inmorin. LV: «Morientibus illos (oculos) operire rursusque în rogo patefacere quiritium magno ritu sacrum est. anume ca sa aiba pe unde esi mortea cu sufletulii (4). . Sima. de Ionica al Q lut lordachi Isacd din Mahala.» (2) Mich. care i sa tinutii în mâna sati la capii în timpulu repausarei. erit. ToinoTaga. si numaî atunci i se deschideau din nou. p. atâtu în Bucovina cktu si în Moldova. Macoveid si Horn. III. vedi si Burada. (4) Corn. (4) Nec mea. Datinele Românilortl la inmormintare. Inmorm. Nat. (5) Trist. p. (3) Burada. Inmorm. în care a repausatii. (1) Hist. 7. corn. condet amica manus. Barbut&. La unele tamilii din BanatU se tine lumina acesta aprinsa în casa 40 de dile dupa înmormîntare. si apoi a-î deschide pe rugulu arderii. p. când îlu îngropau sau îlu ardeau pe rugii (2) Dupa ce î-au închisii ochii îlii lega pe sub fâlcî cu o basma anume ca sa nu întepenesca cu gura cascata (3). caci se crede ca sufletulii trage la apa (5). Când se vîra în scalda. atunci se stinge (6). I. Burada. Inmorm.(1) Diet. 8. si se pastr6za pâna dupa înmormîntarc. 55. (3) In Bucovina si Banatâ. ve4I Burada. Lumina. Av. 42 «A închide ochiî la ceî ce morii. ca mortea sa nu-i para asa de înfricosata. nec cum clamore supremo Labentes oculos. 7. gimn. la altele însa numai pâna ce scotii prândisorulU (8). Viena 1866. de Vas. 7. acoperii cofele cu apa ca sa nu pice sufletulii într'însele si sa se înece. Apoi deschidii usa si ferestrele odaiî. pâna ce se scalda. stud.

in. gimn. pentru ca la a doua venire fîe-care trebue sa dea unghiile apostolului Petru ca sa-sl faca trlmbita dintrînsele (3). e r6u de dtnsulu (2). de 6re-ce elii a fostii acela care la scosii din fundulii apei. Îndata se apropie de trupulii lui spuindii ca trupulii omului e alii s6ii. iar dupa ce more.52 când la scosu din apa. Vasile BurduhosCi din CâmpulungQ si de Ti tu Zaharescu stud. sa aiba pe unde esi sufletulQ. fiindii-ca se tine de pamlntii si pamln tulii e alii sSft.londnâ. a nu le asverli. sa i se pue tn stnu. «Din pricina Dracului deci dara. mâneo-ar acolo unde a înseratu. se cuvine ca sa pue unghiile. si sa pue mâna pe dînsiî (1). . de stud. . în sinii sau la pragulu usii. 36: «Când o persana trage sa m6ra. De aceea fie-care omu. «Totii de-aici vine ca omenii se temii de morti pentru ca Draculu. le scote din slnu si i le arata. iar de nu le are.» (o) Com. îndatîndza Bamânii de a taia unghiile celorU morti si totu din acesta pricina lî privighesca eî tota noptea. câtu traesce. se lasa ferestrele si usa casei deschise. emulii ar fi curatu ca mtrula. Totii din acesta causa multi insi îndatineza si de alta data când taie unghiile. cum more si se duce tn cea-lalta lume. de loca din Baia. ci a le pune în sînii (4). pentru ca la vremea judecatii celei de pe urma din unghiile acestea aii sa faca S-tiî archang. temendu-se ca nu cumva sa vie Draculu. Afara de legenda acesta mal exista la Românii din Bucovina Înca si urmatorea credinta cu privire la unghii si anume: Pe fîe-care omu. din cari au sa bucine în cele patru cornurî ale lumii ca sa se întrupeze omenii si sa se strânga la judecata. ^ nu negru. caci daca n ar fi slmburele celii r6u Intrînsulii. cum more unii omii. si firulii sau sîmburele acela e riutatea omului De-aici vine apoi ca emulii sudue asa de spurcatii si urltii. nelasându-î sa stea singuri In casa. care pretinde ca trupulu omului e alu s6u si nu alu lui Dumnedeu. fiindii-ca fie-carui omii pâna si In (Jiua de acjî t-a rSmasH negru sub unghii. llu Întreba Dumnezeii : unde i-su unghiile ? sa-sî dea sema ce a facutu cu dînsele ? si daca le are. Cacî daca trupulu omului n ar (i proprietatea sa. atunci omiihl ar fi curata sub unghii. «Mai departe trupulii omului se pote cunosce si de pe aceea ca e alii s6ii. MichailU si Gavrilil bticine. p. precum i-a rSmasii si lui nisipii. dupa ce le taie. Românii din Moldova însa spunu ca de aceea se taie unghiile mortului si i se punu în slnu.

stud. ci a se spala numai simplu cu apa prospata dintr unii parîii sau dintro fântâna. traindu pe pamlntu. îlii radii frumosii (7). precum si pentru aceea. daca celii repausatii. ca sa merga curata in cea-lalta luine. nu e datina de a se face scaldatore pentru celii mortii. e pentru ca mortulu. corn. corpulil i se scalda intr'o albie. corn. gimn. dupa cum credu si spunu eî. Tomolaga. <7) Pretutindene în Bucovina. p. Vedî si Burada. Totii în timpulii scaldarii. de Ionica alQ lui lordachi Isacd. precum buna-ora în satele Uopcea si StroescI. dupa credinta Româniloru de pretutindeni. Nistorfl din Malini. taine si la mortea sa a fostii bine si frumosii scaldatii si spalatii. cit. (2) Credinta Rom. districtulCl Suceviî. din Mahala. ca sa se duca curata pe lumea cca-laltâ. com. ca la (liua cea de-apol. (4) Dict. «Dupa ce opersona amuritd. Sima: «Omulâ se ?3calda. e barbatii înaintatii în vîrsta. acesta chiar si 'n casulii acela. (3) Dict. (3) lon^uâ. Roin. de M. Em. si a celortt din Stupea* corn. de Al Bacid. Georsrescu.» Rom. In unele partî ale Bucovinei.i (4) Corn. (6) Dat. din Ropcea. 9 . (2) Cred. când apa e rece (6). de Vasile Ungurt^nu. narii ave cu ce sui pe scarî la ceru (1). si sa merga cu sufletulu în împaratia ceresca (2). Românca din Manasti6ra. gimn. de Cuparencu. daca în timpulii (1) Dict.(t) Dict. de d-lQ I. Roniând din llisescl. de Elisaveta Agapi. Inmorm. op. |5) Coni. ci tot-odata sa mcrga si cu corpulu curatii pe lumea cealalta (3). sa fie curatitii de tota întinaciunea (4). 53 O sema de însî Insa nu taie unghiile celorii morti din causa ca. i le-ar spala si ierta si elii (5). chiar si 'n casulii acela. de Cuparencu. de Em. când ar ave omulii unele pacate maî micî.36. trebue nu numai sa se spele si sa se lepede de tote pacatele câte le-a facutu. Causa pentru ce se da scaldarii si spalarii ccluî repausatu o atentiune atâtu de mare. Agapi. adica la ^iua învierii. înfatisându-se curatii înaintea luî Dumnedeii. Maî departe se maî crede înca si aceea ca daca repausatulii s'a marturisitii si comunicatii cu st. de d-la G. stud. p. de £1.

Tomolaga. amasuratu credintei poporului. care rfemâne apoi ca rfesplata celui ce la scaldatii (2). ci-Iii lasa asa (1). Nistorfi din Malini. (3) In Bilca. Nevestele. llii spala din noii pe obrazii cu apa prosp6ta si apoi llii stergii pe totii corpulii de regula cu o naframa curata. de d-la G. spre a se pute gati ca miresele (5). p. nu-lii radii. Fetele cele mari Insa precum si copilele nu se Impletescii. care se pune In c^ra si se pastreza de calra nemurile luî în palamida laSiî spre aducere aminte (6). batii cuiulii la locu peste dlnsulii. Dupa acesta llii ungii pe capii cu untii si-Iii peptana frumosii (3). Vicovulu-de-sus. de M. când sa scaldata. din causa ca. (5) Dict. (4) Ion<5na. Multi insi din clasele mai Înalte taie mai multe suvite de . Înainte de a-sî da sufletulii. (2) In Suceva. se tntatiseza Înaintea Iul Dumnezeu ca unu tenSru de 30 de ani. Daca Insa more o femee Ifiuza. dupa ere dinta poporului din cele mal multe parti ale Bucovinei^ celu ce sa rasu la mortea sa sau dupa mcirte. Daca însa mortulii. nu se scie dupa cine se trage noroculu la casa. saii cu unii stergarii noii saii cu o fata de masa. p. iar de nu la rasu apoi batrânii rfemâne pentru totti-deauna. atunci. TodirescT si Ropcea. voindii a-î Împlini dorinta. saii facii o borta In usorulQ de sus alii useî. se Impletescii. altii llii punii si tinu în lavita lacjiil si iarasi altii scotii unii cuiii din parete si vlrlndu-lii In locuiti aceluia. cit. i se lasa maî multe fire de pSru netmpletite anume ca s'o vacja Dumnedeii ca este lauza si sa-î ierte pacatele (4). CAmpulungCi si alte sate din Bucovina. llii vira în borta aceea. Dupa ce Taii rasii. precum si tote femeile ceîe bfetrâne. 37. Totii atunci când se peptana mortulu este datina In unele parti de a-î taia putinii pfiru. caci. Inmorm. (6) Burada. 10. ci se lasa despletite. a lasatii cu limba de morte sa nu-lii rada. lia lasa apoi pentru tot-deauna acolo.54 ^boleî sale î-a crescutii barba mare. Acesta se face pentru noroculu casei. Stupea. 55 ~ tupându-lu. op. si lesne pote cu acela ce a muri tu sa se duca totu noroculu^ daca nu se pastreza nimicii dela elu (1). si as- ii) Corn.

când Înainte de fostu marturisitu si Împartasita cu sf. în unele sate din Bucomna. sa se pue pe o laita si mal alesu pe laita cea despre amiadi sau din fata casei despre usa si anume cu fata In sus si cu capulu sub icone. In credinta ca pâna ce voru pastra acelu smocu de pferu nici noroculu nu-i va parasi. totu pentru aducerea aminte. din cari Îsi facu. în Transilvania. corn. precum si la rezesii si târanii cel mal avuti. în Transilvania li mai ungu corpulu Înca si cu nisce unsori mîrositore (4). dupa ce sa Îmbracatii si gatita In vestmintele si n chipulu. se pune pe o masa sau si pe nisce scânduri^ cari se as6za In mijloculii caseî celei mari (2). . precum buna-ora In rescî. pe cari le pastreza apoi In nisce cutiute anume spre acestii scopu facute. si mai alesu atunci. Datina spfelaril cu vinii si a ungerii cadavrului cu diferite unsori mirositore o Intlmpinamu forte adese-ori si ntr o sema de bocete. cum sa arfetatft în capitolulu premergfitoru. adica spre rfesaritu. 73 VI. precum si a altord Români din Bucovina. taine Todimai spala corpulu repausare na (3). lantujele de orare saiî floricele. îi cu vinu. ASEZAREA în cele maî multe parti ale Bucovinei este datina ca mortulu.p6ru. anume ca sa nu viseze pe celii mortu (2). cari se bocescu nu multu dupa scaldare In deMahala. de Ionica ald lui lordachi Isacâ. iara cu piciorele spre apusu. ceea ce însemneza ca elii este gata de duca (1). în unele locuri si anume prin orase. Unii Indatineza de a se afuma cu p6ru de acesta. districtulu NasSuduluî. sau maî bine disu spre usa. Dela modulii asezarii acesteia vine apoi si blestemulu : tcvede-te-asî cu fata în sus^y> sau aved&'te-asî întinsa pe laita^y> care Însemneza atâta câtu : vede-te-asî mortii. taie mortului unu smocu de p&ru din capu nemijlocita Înaintea scoteril sale din casa si a pornirii spre mormlntu. pe lânga aceea ca-lu scalda si Iau.

cit. iar când casa nu este astu-felu întocmita ca sa pota sta cu capulu spre rfesaritu. Avramii. de Av. în BanatU se aseza saii pe masa saiî dupa masa între feresti pe lavita alaturea cu peretele (5). Mahala. De aci este si 4icât6rea: avede-te-asi cu piciârele înainte. . (6) Burada. maî alesu vara. în Vatra-DorneT. în tota Transilvania. Bosancl si alte sate din Bucovina. Pletosd. p. de I. Daca s ar aseza cu capulii spre usa. adica totî pâna întrunulii ar muri din casa aceea (7). de unde a rfimasii apoî si (jiicerea: avede-te-asl cu piciorele 'nainten^ adica mortii (6). în BoianAsi BosancT. (4) LambriorCi. cit. corn. corn. (1) In Suc^va si Ropcea. Aice se aseza apoî cu fata în sus. p. învfitatora. si anume cu capulu sub icone. corn. precum si 'n unele parti ale Moldovei si TSriî'Bomânescl e\n se aseza pe o lavita. corn. de G. de Al. sau pe lavitay în casa sau în tinda. de-a se aseza si afara pe prispa (2). în unele parti din Moldova se aseza pe masa. com. cu fata. cari se despartd una de alta prin tinda. (2) Cele mal multe case târanescT din Bucovina se 'mpartescîl în trei parti: in casa mica si casa mare. Casa cea mica servesce de regula spre locui tu si ca bucatarie. Tomotaga. de I. de d-lâ G. cu capulu spre rfesaritu si cu piciorele întinse spre apusu. op.(1) In TodirescT. (3) Burada. dupa credinta Românilorâ din Moldova^ totu nemulii i s ar topi. adica gata de plecare. atunci se pune de regula cu piciorele îndreptate spre intrare. Tomoîaga. Inmorm. de Al. (5) Corn de d-lîi lonQ Popovicî. 12. dict.m adica mortâ. iar cea mare spre pastrarea vestmintelora si ale altorQ lucruri de preta. ca si în Bucovina. Inmorm. Simonâ. (2) In Stupea. de Cupareneu. însa tot-d'a-una cu piciorele spre usa. Macovel. Baciâ.y> Raru unde este datina. Ursaca. de Cuparencu. adica spre usa (1). com. Com. pe o masa saii si pe unii patii facutii din scânduri. Corn. eoni. în Badeutd. De aice vine apoî si blestemulu: avede-te-asl întinsa sau hmgitu pe inasâ. de I. T. op. de A. 39: «Pe unele locur! unQ mortâ se as^za cu piciorele spre usa. în BoianA. p. 12. precum si spre primirea 45spetiIor& mal alesi si anume la c|ile mari. atuncî. lon^nQ. în Uopcea. p. spre rfisaritu (3). Baciu. 161. in Stupea. 74 în forma de catafalcU si se acoperii cu laicere sau cu scorte frumose. de M. corn. în altele însa îlu scotii afara si-Iu aseza pe prispa tot-d a-una cu piciorele spre rfesaritii (4). adica gata de plecare.

voindu a Însemna prin acesta atâta: ca mor tulii e gata spre plecare sau ca elu trebue sa merga acolo. iar daca si de asta-data nu vorii sa se tie închisi. 57. care se numia vestihulum. dupa ce Imbracau trupulu mortului. (1) M. candelae. apoi în Transilvania. in alte locuri cu capulâ spre rasaritii. Corn. pun ii pe dînsiî câte unii gologanii de arama saii de argintii ca sa se tie (4). (4) Mal pretutindene în Bucovina. Sima : «Dupa ce s'a îmbracata mortulQ se pune pe unCL scauna lungii ori pe lavita. este Intinsu cu piciorele întepenite spre usa» (3). de cum-va a muritâ schimositâ. pentru ca ea a fostu în deobste urmata si de Romant Romanii adica. unde îlu asezau cu piciorele catra usa. de d-lQ T. e. an. de Mariuca Nistorfl din Malini. tandem beatulus alto Compositus lecto crassisque lutatus aromis In portam rigidos calces extendit. Iar Persius ^ice : «Apoi pornescu trîmbitile si facliile: în sfârsUu repausatulu asezatu pe unu patu naltu si unsii cu miresme unsurose. I. pedibus efferi. . cu capulCL catra funduld casei si cu pici6rele catra usa. tiu puneau între camara deosebita a casei. daca ochii i-aâ râmasâ întors! sad gura deschisa^ nasuescQ de a le tocmi ca sa aiba o înfatosare placuta». totusi semfina a n de origina romana. gata spre plecare. stud. BesanQ.» (3) III. d. 105 : Hinc tubae. 75 Asezarea mortului cu piciorele spre usa. Georgescu si Rom. de si e usitata si la alte popore straine. pub^. Adica tocmai dupa cum spunii si o sama de Români din diua de acjiî.I. în casu când acestia nu sarii fi tinutii bine închisi si lipiti.v (1) Pliniu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Natura a dispusu ca omulu sa intre în lume cu capulu si sa iasa cu piciorele» (2). cit. Din acesta causa adese-orî cjiceau stramosii nostriî aporrectus esU în locii de amortutis est. în «Albina».» (7) Dict. adica gata de plecare. de unde a venitii adica în pamîntu. No. Dupa ce Tau asezatu îl închidu din noii ochii. (2) Lib VII 8 : «Ritu naturae capite hominem gigni mos est. Stmond: «Dupa ce Tad îmbracata si asezata.

(5) In BosancT. (7). (4) In Crasna. com. însemna ca în scurtii timpii are sa mal mora cine-va din casa aceea saii dintre nemurile cele mal de aprope. Germanfl. Iar când sta cu unii ochiu închisii si cu celu-laltft deschisii. în Todirescî. stud. în cât ca. (1) Corn. (7) In Stroescl. credu unii. în Ropcea. ca In casa respectiva are sa fie fomete. Alfiî iarasi sunt de parere ca tota viata lui a petrecut o In somnii. com de I. de At. de I de Cuparencu.. com. (2) In Ropcea. daca cine-va este bolnavii din nemulii celui mortii. de d-ld losifa Olarid. ori doi tineri. Ba. si de aceea a deschisii acuma ochii (3). com de I. com de I. atâtu. com.. de I. adica ca locuitorii sai au sa saracesca si ca nu se voru maî pute iarasi radica (2). Blându. învfit. de Cuparencu. Petric^nd. ca nu e bine. de A. corn. Avrama. (3) In TodirescI. stud. Daca i se Inchidu ochii. si In Ropcea. se pregatescii cu tote cele trebuinciose de morte pentru dtnsulu. gimn. si iarasi i se deschidu si rSmâne apoi cu dînsiî deschisi. în DomanQ. Daca sta cu gura deschisa credii unii ca elii se roga la omeni ca sa-Iii ierte (6). de I. Cel mai multî însa credii si spunii. (6) In Crasna. gimn. ci deschisi. în BosancT. H l^ga si falcile cu o marama sau basma anume ca sa nu Intepenesca si sa rfimâe apoi cu ochii deschisi si cu gura cascata. CorvinQ. iar cu celii deschisii se uita în casa ca sa vada cine are sa vile dupa dînsulii din acea casa (5). 77 ceî mal muUî insi Insa ca are sa maî morâ cine-va din casa aceea (1). asteptândii numai ora în care sa-I iasa sufletulii (4). de Const. de Cuparencu. atunci.76 Ba In unele locuri. si anume ori unii batrânii. de I. com. Germana . De la ac6sta credinta se vede ca vine apoî si datina de a-i lega falcile cu o naframa. din Bucovina cât si din BanaiU (1). In unele parti din Banatit credu Românii ca atâtu cu naframa acesta^ dupa ce i sa luatu mortului de sub barba^ . com.ca nestându-î ochii închisi si lipiti. în Mihovenî si Bunintî. în unele locuri credii asa de tare. de At. com. cora. Avrama . cari I-au fostCi mal dragi. Blându. credu ca cu celii închisii se uita pe drumulii s6ii. altii ca cere ceva de pomana.

e semnu ca va maî muri cine-va din acea casa (3). pe de alta parte ca sa aiba unu scutu cu caro sa se apere în protiva diavoliloru. Chr. esista credinta ca daca unui mortu dupa o (jii si o nopte ii sede gâtulu mole. cu alte cuvinte ca elii a fostu si a muri tu ca crestina si ca va fi tot-dea-una cu îs. Chr. dupa credinta unora. TomoTaga. corn. care însemna pe de-o parte ca mortulu a crecjutu tot-dea-una în domnulu nostru îs. ca si când sar niga. op.. ca si cum sar ruga si umili spre a face pe dreptulii judecatorii Induratii ca sa-Iii ierte de tote cele ce le-a pficatuitu In viata (6). In Tera-Bomânesca. tiindu tare credinta în îs.câtu si cu baticelulu pusu lânga mortu la esirea sufletului facu vrajitorele o multime de farmecaturi (2). a celoru din MSnastiora sau St. însemneza dreptatea sau marturia. districtului Radautulu!. (2) Cotn. de d-lQ G. si arma cruci! în contra diavoliloru (2). li tocmescu manele în crucisii pe pieptii si anume tot-deauna cea dr^pta peste cea stânga. Dupa credinta Româniloru din Balacena. pe când va trece vamile vasduJiulul si tot-odata sa-î pota birui. de pe care la a doua venire a Dom- . 38. (6) Com. crucita de cSrâj care se pune în mâna mortuluî. 78 In cele maî multe parti din Bucovina îl punu în mâna drepta o crucita facuta din cera galbfena si curata. Dupa ce i-au închisu ochii si legatii gura. dupa a altora ca elii se roga In ceea-lalta lume cum sa rugatii si 'ntr acesta (5). (1). precum au biruitii martirii pre dus. Baciâ. corn. corn. de Cuparencu. de d-lA Al. cit. Dela acesta datina se vede apoi ca vine si blestemulii: ^vede-te-ofl cu manele pe pieptUy)^ ceea ce Insemneza atâta câtii: vede-te-asi mortii! (1) In MihovenT. si a celoru din Bilca. Însemna. districtulu Su" cevi!. de d-ia los. de Corvinâ. p. (3) lonâna. Onofreiu. districtulu Siretiulu!. Olaria. (5) In Ropcea. manii trupesc! si sufletesc!. Chr. Punerea mânelorii pe pieptii. de I. si iarasi dupa a altora ca elâ asa are a se înfatisa In diua judecatii celei de pe urma de naintea scaunului dreptului judecatorii. (4) In Stupea. din contra. ca elii multamesce lui Dumnezeii pentru traiulii ce la traitii si acuma lasa tote grijele lumesci de pe pamlntii si merge numai cu sufletulii Ia Dumne(jeii (4).

Avrama : fi Crucita se pune in mâna mortului ca sa-I stea la trecerea vamilorA intru ajutora. Cârdel. cac! atunc! fie-care omii. sau 5 bani). care a credutii în îs. de argintii (unii puisorii zn 10 cr. în unele parti din Transilvania^ precum buna-ora în tinutulii NasSudului. pe când Ia împartasirea din viata acesta Domnulu nostru îs. stud. Cu acestii banii. de Cuparencu. gimn. de locQ din Stulpicanî. si mai alesu când are sa tr6ca peste puntea raiului (2).) saii si de aurii. credendii ca cu acea luminare se (1) In Berchiseso!. în cele maî multe locuri se lipesce unii banii de arama (1 cr. stud. dupa credinta unora. îlu va cunosce Dumnezeu ca a fostii crestinii. vacjutu In persona. si dict. corn. .» In Ropcea. Cotlarciucd. care se pune de regula la copil^ insemn^zâ ca sa se apere in cea-lalta lume de diavoli. ce i se pune de asta data în mâna. Chr. de Cuparencu: Crucita de cAra însemna ca cela morta va putâ cu semnula sf. Tomoîaga. îî servesce spre luminarea drumului din cea-lalta lume. stud. pe unde are sa merga pâna ce va ajunge la loculu do odihna. corn. gimn. cu care va trece în cea-lalta lume (4). Chr. gimn. de M. Bacid: ii Crucita de e4ra se pune in mâna mortului ca sa se apere cu dinsa in contra duhurilorti necurate. va trebui sa se înfatiseze câte cu o cruce în mâna înaintea sa. stud. (2) In TodirescI si Solonetu. Merchesa: nCrucifa de c^a. i se pune între cele treî degete dela mâna drepta. mortulii are sa platesca luntrea. cu care sl-a facutii cruce. cruci merge ori pe unde si ca nimica nu-ia va împiedica aa retina. Chr. când voru învia tot! morti!. corn. de Em. ca sa se cunosca: care a crezutii în cruce si care nu (3). caci elâ pretutindene va fi aparata de st. La mijloculu cnmteî^ care se pune în mâna mortului. de I.» In Stupea. (2) Ck)m de Nic. caci se (1) Corn. Just. si in Ropcea. dupa puterea omului. Velehorschi. de Em.de Elisabeta Agapi. Jemna. o turtita asemenea de cera de stupu (3). unde se tmpartâsesce cu îs. Chr. Altii din contra credu si spunu ca lunf)ina. nu era v64utu de dînsulu (1). în loculu cruciteî. corn. de Al. de Const. corn. de G. cruce » (3) Com. i se pune în mâna drepta lumînarea.» In Funduld-Moldovel. In unele part! totii din Bucovina în loculii crucite!. gimn. de d-lQ G. ce a tinut o în mâna pe când î! esia sufletulii. corn.nulu! nostru îs. 79 întatis^za luminatu înaintea scaunului dumnedeescu.

cit. care sta acolo si acela Uu trece apoi cu luntrea (l) . . care sta lânga apa. op. corn. Românii insa aCt uitatd si pe Carona si rîulCi SHx si câmpii Elisel din mitologia stramos^sca.» ~ Rom. nu te lasa sa treci. V. si daca-1 platesc!. 140 : «Afara de 4^se\e monede. si servesce spre acelasi scopu. iar daca uu-I platesc!. în altele însa i se l^ga de cheutorea camesii. II. unde ar av6 sa iasa afara. Alexandri. precum si pentru aceea ca sa pota plati tote datoriile. com. Avramii: «Români! din Solonetî si TodirescI spund ca sufletulQ omuluT. 6: «Este in tara o datina veche de a pune câte o mica moneda in mâna fie-carul mortd. adica ca sa aiba cu ce plati vamile (6). de Em. si acesta poporulQ o face fara a se gândi la antica obola a lui Carona. ca sa aiba cu ce plati vamile. (1) Cred. din Balac^na. p. corn.(3) Corn. pentru ca asa e datina Românului ca sa nu merga nicaerî cu mâna gola. de d-lQ V.» 80 istorisesce ca pe cea-lalta lume sufletulii trebue sa treca peste unu rlQ latu si mare. Turtur^nîl: «In mâna se mat pune o cru. de M. p. p. ca sufletulu repausatulul sa aiba cu ce plati vamile^ prin cari are sa traca.n (3) In Ropcea. p. Bucuresc! 1866. si iarasi dupa a altora. Horn. Cotlarciucd: «Avândd sufletuld mortului sa tr^ca hotarele lume! acesteia.1» Idem de eadem. dupa a altora Insa vamile sau strajihy ca sa pota trece maî departe si sa ajunga la loculu de odihna netmpedicatu (2) . iar la p6rta cea din urma. com. 161: «punându-I în mâna o cruce de c^ra cu und banutd lipitd de dinsa pentru plata vamilorU vazduhulul. de d-M T. cita de c6ra cu und bând lipitd de ea. Simona. Simd : «In mâna dreapta i se pune o cruce de c6ra si und crucerid ca sa platâsca vamile !n cea-lalta lume. pe cari n'a fostii în stare sau nu a voitii a le plati în viata (4).» I. trebue sa tr^ca printr'o vama^ unde eîntunericd. si acolo este und omCL. de aceea pund 6menil în mâna celui roortd sad la capd unuld sad mal multi gritari.» Burada. sta cine-va si trebue sa platt^scâ banutuld acesta. eld te lasa sa treci peste apa aceea. Decf de aceea i se pune mortului gritarl la capd ca sa aiba cu ce plati omului de lânga rid. Jemna. are sa tr^ca prin mal multe vami. Avrama: aRomânil din Solonetâ si Todiresc! credd ca sufletul^ omului dupa ce se despar(esce de corpA. si a celora din Stupea.» (2) In Boianfl. da banulu acesta unui luntrasu. Bacid: «Banuld i se pune in mâna ca cu dinsuld sa platdsca unul bdtrânâ mosn^gâ ca sa-ld trt^ca peste un Ci rîQ mare in cea-lalta lume. se mal pune si câte o moneda mica în mâna mortului pentru ca sa aiba cu ce plati pe cea lume barca lui CaronH. de când Christianismuld a înlocuita religia pagânismulul. Inmorm. In unele locuri însa atâtu din Bucovina cât si din Moldova si din Transilvania j crucerulu acesta i se pune în mâna drepta (5). Poesil populare ale Românilord. are sa tr^ca peste una riU mare.» Lambriord. i» Nic. (4) 1. si nefiindu elu tn stare a-lu trece singurii. de Cuparencu. dupa ce se despartesce de corpd. ca sa-lQ tr<5ca. de Al. când este a-lCl Inmormintâ. prin urmare nici înaintea luî D-deu (3).

com. (6) In MihovenI. ne spunii bfetrânil. lon^nii. de Dim. de mal multi Români din locA. Studi! asupra literatureT poporale publ. ca atâtii în Moldova câtii ^i la Românii din Transilvania acestii banii se punea în gura mortului (3). Simond . cit. iara Ia degetulu celu micii dela mâna drepta i se lega. Bucurescî 1888. Stanescu. com. op. Olariu. cit. In Bucovina^ si anume în Fratautulii vechiii. IV. iav& alaturia cu dlnsulu unu batuelu de alunii cu unu cruceriu Ia unii capStii (2). 17 : «In judetuia Prahova. de Constan. Tn BanatU este asemene datina de a se pune In sînulu mortului 9 cr. Când daii sa scota mortulii. com. unde-lii lasa pâna ce scotii mortulii din casa. 369 . In credinta ca cine va bâ rachiii de acesta nu va be mal multii în tota viata sa (4). 6 . In credinta ca mortulu are sa trica prin nâue vdmî pâna la raiu si cu cel 9 cr. de unde vine apoi si locutiunea proverbiala. si fn Secadate. Corvind. acelA bana se l^ga la degetulCL celd mied dela mâna drâpta. ro $a aiba cu C9 plati vama pe lumea ceea-lalta. oe-lQ conduct! pe ac^t& cale grea si pe care aUd-feld n'ar put^ s*o faca. JfaritmUf Inmorm. fn districtuld NasSuduluI din Transilvania. de T. districtulu Radautulul. U RominX. in aLumina pentru totf» an. Slin Tara-român&cd este datina de a se pune în sînulii mortului 24 de parale sa platâsca Ia cele J24 vami câte o para.. (Jicendu-le celoru bogati si sgârciti c& anu o sa iaî lumea cu tine.» Burada. pe care îlii daii apoi unul betiva de profesiune ca sa-Iu bea. 36: «Unul niortfl i se hagii o para de argintfi pe degetulA cela mica dela mâna dr(3pt&. p. p. com de V. se pote rescumpSra. spre acelasi scopu. 323: «De asemenea nu se uita nici o data sa lege de degetuld cela micQ alo raposatului câte una banO. este si astacjii datina de a pune mortului unu puisoru de argintii sub limba. com. 17. Inmorm. Cârdel. de L Georgescu. învSt. (1) Dobre Stefânescu. i3) Burada.» D. atunci ÎI scotu puisorulu de sub limba si cumpara pe dînsulii rachiii. op. în DomanA.» (2) Corn. de d-lil los. fn Câmpulungd. p. p.(4) In BerchîsescI. ci tot o para legata la degetilJi> (1). In vechime. p. o para de argintu ori si de arama. Inmorm. ca s& plat^scâ ângerilora. (4) Corn. Burduhosd . (6) In Voitineldy com. de George Velchorschî.

ca «daca unii mortii este lunaticii si înc^iuatii cu unii frate alii saii. oholxxroholtLS^ crec^endâ ca repausatulii va trebui sa-Iii dea luî Charony pazitorulu dela porta iadului (Hades). Acela acolo este luntrasulu Charon. Juvenalii ne spune în privinta acesta ca «în timpii ce noulii venitii sta pe malu si este cuprinsii de frica la vederea înfricosatului Charon. asa era datina si la Bomanl de a pune în gura mortului saii în secriulii acestuia unu banii. precum pe crucita cea de c6ra. (3) Burada. (2) Corn. porta înspaimentatore se închide pe mormîntulii ierbosii» (2). De multe orî Insa acestii banii se pune numai pe secriii saii se arunca In gropa (3). In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Todirescî si Solonetu. In Târa-Bomânesca^ ne spune d-lii lon^nu. acestia pe cari îî duce unda (luntrea) sunt îngropati» (3). Datina punerii banului în deosebite chipuri arfetate maî sus. li punu numai unu singurii gritarii la capii (2). 17. precum si credinta despre causa punerii sale. 83 ranta de a trece cu barca balta cea glodosa. e parte de origine veche pagâna. stud. si se aseza în acea crepatura (1). la capu sati în secriulii mortului. In Propertiii înca aflamu acesta : «Rugaciunile misca inimile deilorii . Inmorm. iar cea despre platirea vamiloriJL cu multft mal posteriora si anume de origine apocrifo-crestina. In fine Virgiliii ne spune: «Tota multimea. 17. nenorocitulii a pierdutii spe- li) Burada. în gura. gimn. ce-o ve^î aici este saraca si fara mormîntii. de I. Inmorm. si când luntrasula u primitii banulii. în mâna. care . daca mortulu a fostii unu omu avutu. p. p. lî punu ma! multi gritarîy iara daca a fostu saracu. anume ca sa-Iii treca cu o luntrita peste fluviulii AcheronH sau peste apa Stix ca sa pota aslii-felii întra în Hades. si parte do origine mal noua crestina si anume cea dintâi. adica cea despre platirea unul omii ca sâ-lii treca pre celii mortii peste unU rîa saH apa marCy e de origine curatii romana.82 In unele sate din Transilvania se crepa lâ unâ capâtu bfetulu care se pune tn sicriu. neavendu nici unu banii pe care sa-Iii dea cu gura» (1). Precum facii Românii de adi. Avrama.

în locii de meiii saii petricele. si pe urma mai punea alaturea cu dlnsulu Înca si unii b&tu de unii sucii de lungii si ghimposii de macie^ (trandafirii de câmpii). 7 : Vota movent superos : ubi porti tos aera recepis. care trebuia sa-î provada cadavrulu cu cele necesare. gura si urechile cu meiii si pietricele. care sa taiatii In (Jiua de Ignata. ca nu cum-va sa se Intorca ca strigoiU pe pamîntii. quem porrigat ore trientem. p. mortulii nu putea esi afara (1). Charon : hi. Obserat herbosos lurida porta rogos. care era menitii a-lii opri sa iasa dm gropa. 84 Maî de multu era datina In Banata ca la fie-care mortu. ca sa nu se faca strigoiA . VI. apoi ti ungea corpulu în diferite locuri cu unsore dela unu porcii. i se lega trupulii cu rugii. de aceea. Porthmea. II punii în ochi. (5) Op. nec sperat cenosi gurgitis al num. (1) Juv. tamâe (6). U) Op. pentru ca Incolotocindu-se cu vestmintele In ghimpii acestuia.trâesce. IV El. quos vehit unda. XI. m V. sa se chieme unu sciutorii (cunoscfitoru).. (3) Aen. de-ar fi fostii acela de oii si ce etate sau genu. acesta se face oa sa nu se ivesca vre-o vrajba între cei doî frati pe lumea cea-lalta» (4). cit. cit. 37. urechi. parte. iar în ochi. când more. care se nasce cu caita pe capii. p. Românii din BancUU. se crede ca dupa morte se va face strigoiil. în nasii si în urechi i se pune meiii anume ca sa nu se faca strigotU. ca sa nu . în gura. nasulii. V. ca copilulii. de d-la Jos. Infelix nec habet. In cele mal multe parti locuite de Români. nari si gura. de regula o mosa. 326: Haec omnis. guam cernis inops et imhumataque turba est. si asa se pune apoi în mormîntii (5). Portilor ilie. cinci (^\\e Înainte de Craciunii. sepulti. 265: lam sedet in ripa tetruraque novicius horret. Chîematulu strapungea mal tntâiu scafârlia mortului cu unu acu lungu. se vede ca totii spre acestii scopii. Pe pieptii i se pune. 41. (6) Com. i se împaneza ochii. (2) Lib. o icona saii o cruce de lemnii. Totii d-lti lonenii ne spune maî departe. Olariu. iar dupa ce-lii îngropa se slobode o pusca pe de-asupra mormîntuluî.

(3) Corn. cari visiteza pe celii mortii In cele trei (jiile. Dupa ce se pune mortulu în secriu. op. este datina de a se pune pe mortii si o secera. câtii sta în casa. câtu sta mortulii In casa. se acopere de regula numai dela mâni în josu. ca sa aiba crestinii. In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Mahala. fie elii diformii ori nu la fata. anume ca sa nu cresca. Totii In T4ra'Român6sca e datina de a se pune unul (1) Art. ce saruta (2). 1846. dupa credinta unora. iar când se pornesce la gropa. Inmorm. dupa puterea omului. capata mirosii greii. se iea (3). care trebue sa aiba lungimea corpuluî. câta si din Moldova si Transilvania. Apo! com.se apropie duhurile cele necurate dedlnsulii. Alb. Stuttgart und Tiibingen. de maî mult! Români atâia din Bucovina. . In Tera-Bomânisca esista credinta ca daca cadavrulii vreunul mortii. Schott. si numai în casu când e diformii la fata. 15. de Ionica ala lui lordaehi Isaca. (2) Burada. cit. Daca pânza acesta este subtirica si mai alesii strevedie^ se numesce paiora. 41. Pânza acesta.. In viata lui a facutu multe pfecate (4). Walachische Mârchen. înca si mai lunga ca sa spânzure ceva peste piciore. pâna la Inmormlntare. dupa credinta altora insa ca sa-i fie ca podQ pe care trebue sa treca când va merge în ceealalta lume (4). u. p. însemneza. atâta sta si ea pe dlnsulii. sovontl sau respeti (2). p. sa nu se umfle. atunci. Afara de cele însirate pâna aicî se mal pune peste întregii corpulu mortului. 85 mortu orarii pe frunte ca sa fie pazitu de foculii celu nestinsu(l). care. p. 298. lucrata din bumbacii sau luioru. (4) lon^na. înca si o pânza alba si curata de casa. si parte pentru aceea. se acopere si pe capii. si daca este cu putinta. Dela acosta pânza. ca mortulu se va ap6ra cu dînsa în contra focului ce trebue sa-Iii strabata pâna la raia (3). vine apoi si proverbulu apare ca t-aa luata pânza de pe obrazUi^^ care se aplica unui omu forte slabii si palidii la fata (5). cu care câtu sta mortulii în casa. se acopere si peste obrazii cu dlnsa si asa se înmormînt&a. care se numesce giulgifi.

Iara unii bocetu din Iransilvania. De traitii aî fi traitu. 151: «In stirsita ila acopera câta îl de lunga cu o pânza alba numita in limba bisericel giulgiu iar in limba curg6t6re numai pânza . dupa cum e si respecti vulQ de avutQo. Asa Intr o doina din Moldova cetimu în privinta acesta urmatorele : Si-oî lasa cu juramîntîi Sa-ml vil. la mormîntu. cit. Sa iei pânza di pe-obrazu Sa vecjl morti cu nâcazu Si 8*0 iei di pi chiciâri Sa ve(Jî mortea *nsclat6ri (1|. Iacii mortului o aparatore de pânza câtii corpulii luî de lunga la caro adaogii aripi asemenea de pânza. Si sa dai tema într'o parti Sa vecjî doru ce poti. cit. 15. Mortea nu te-a 'ngaduitu. vedî si I-iambriorQ. ( 2) Rurada. p. ca nu o dala se face amintire despre (1) lon^ml. p. le-tl pânza de pe obrazii De vecjii mortea cu nacazii. De or- . (5) Datina pretutindenea în Bucovina si Moldova. (3) Corn. Românii din T^ra-Românesca creclendu ca sufletulu omului are sa treca prin locuri caldurose. una pe pânza de deasupra capului si alta de-asupra pânteceluî. 80 Începe astu-felu: Puisorulii meu iubitu. le-tl pânza de pe picîore. De ve(jî mortea 'nselatore (2i. maica. op. p. (4) In Câmpulunga. T. Inmorin. 36. de Ionica ala lui lordachi IsacQ. de unde a si ramasa vorba ce se dice când cine-va e galbena si istovita : *parca i-aU luata pânzele de pe obraza^K 86 dlnsa si In poesia poporana. câte una pe fie-care din aripi. op. districtulu NasSuduluî.. Tot-odata se facii pe dlnsa si patru cruci.Punerea pânzei acesteia e atâtu de îndatinata si rSspânditâ pretutindeno. Simontt: «Mortulii se acopere cu o pânza de diferite calitati.

stud. Iar luminele. Simonft. p. si ca sa nu se treca de graba se aprindii schimbisâ totii doue câte doue. No. !n aAlbina» an. iara la piciore unii sfesnicii. care Insa nici când nu pote servi de (1) M. nici de cum Insa de m&tasa sau alta materie subtire si slaba. Canianâ. corn. i se pune Ia capii o cruce si o lumina. Însemna ca sufletulii mortului respectivii merge dreptii la Dumne(Jeii. 57. Poesit populare. lasî 1888 p. a fostu silita a desbraca datinele antice ale protoparintilorii nostri (1). de regula. fiindii mal grosa (3). In acele locuri. (2) In cele mal multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. Daca mortulu e asezatii pe masa saii pe scânduri In forma de catafalcu în mijloculu casei. ce se afla într Insele. pe care se afla toiagulU si de care se lipeucii apoi si alte lumini. 8*2 3. ce ardii la capulii mortului precum si n prejunilii s6ii. (2) Corn. Ma- . de A. în lipsa unui stesnicii. atunci n*ar vede pe unde sa se duca (3). Doine. Stanescu. si numai la anumite momente tote de-odata. op. ' asezata întrunii vasiî. dar fara lumina. 130. caci asimilândn-se acesta clasa civilisatiuniî europene. patru saii chiar si sase sfesnice cu luminari. unde sta mortulii pe laita. Daca n arii arde. cit. totii timpulii câlii sta mortulii în casa. (3) D. asemenea dou3. mai alesii prin orase. Luminile.Besanâ. nu ratacesce nicairi prin aeru. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai Ia clasa inteligentei. Sfesnicele se aducii de regula din biserica. Iara unde e forte mare lipsa arde si unii opaitii (2). Pe de laturi se punii. este datina de-a se pune împrejurulii mortului înca si diferite flori si (1) M. de d-la T. I. trebue sa arda ^i si nopte.dinara pânza acesta trebue sa fie de tortii spre a-lii feri mai bine de radele caldurose. si cu deosebire prin orase. arde de regula numai o singura lumina Ia capti. de ore-ce arzendii luminele. In cele mai multe partî din Bucovina si Moldova însa se pune unii stesnicii. In multe locuri. cit. 87 oglinda timpului si a caracterului stramosescu. vede pe unde are sa se duca.

voindu a-sl arata întristarea si jalea cea mare. ca nimeni sa nu pota cauta într'însele. de regula trei jurari. unde cânii si mâtele^ tragendu forte tare la hoitu^ aii stricatii fata. ard5 4iua si ndptea pe timpuld cfind e mortula în casa. Totu atâtea (jiile stau mortii si n vechime (1).» (2) In Balâceana. sa*lu încapa si schimonosâsca ore-cum. ba chiar si manele mortului (1). Dupa acesta se alunga atâtu cânii câtu si mâtele din casa ca nu cum-va. In acelasi timpâ In satele de peste Prutu. 88 anume. din districtulCi Cernautulul. 149: «Cadavrula nu se îngrdpa îndata fn diua cea dintâi. în timpulu acela. ce o ati dupa dînsulu. com. în casa. si a le anina pe nisce cuie. Descrierea Moldovei. de I. com. ruda safl frânghie de-asupra mortului (3). de d-la O. saâ. nasulâ. 89 mâniloru din unele parti sau Intemplatu casuri. cu deosebire însa de colore mal muItu rosie tica. urechile. cu floru sau alta materie n^gra. daca sunt dintr o clasa maî înalta si mal culta. care numai a lesinata. Georgescu: «O lumina sad doud. Tomolaga.» (3) In Ropcea. la cel bâtrâni mal muitu ver^i si fara fata^ iara Ia ceî maî tineri de diferite colori. . dupa cum e si starea omului. Academie! române. Nemijlocita dupa asezare cel de casa precum si tote ne* murile cele mal de aprope ale mortului cari se afla de fata. precum si cele ce au a se pune la procesiune si a se da preotiloru si cantoriloru bisericesci. la cari se afla de regula numai câte o singura oglinda în casa^ o iau de pe parete si o ascundu în lada (2). de Cuparencu. iar taranii. caci dupa spusa Ro- ii) Dim. acop6ru tote oglinzile din casa câte c o mânestergura. precum si *n unele sate de dincoce de Prutii din Bucovina. (3) Com. scotu din lada tote lucrurile menite a se da de sufletulu celui repausatu peste secriu. câtu sta mortulu asezatu. Ed. p. pe o polita. ca nu cum-va sa fngrbpe de viâ pe vre-unA morbosâ. Cantemirâ. dou6 (jiile si toti omenii din comuna asezata^ daca a muritu de morte na(jiile si doua nopti. ci astepta pâna a treia ^i. ca sa-Iu pota vede în care a repausatu. dupa împretrei nopti.oovel 8t I. Astu-felfi sta mortulu turala. de M. Jemna.

Altii iarasi credu ca In câni si mâte. se ascundu spiritele cele necurate. ci si gainile. sa nu se pue pe vre unulu din aceste animale necurate (3). ca miscându vre-o pisica numai pânza de pe mortii. pentru-c& totd-deauna râmasita apel. publ. MacoveT. inv6(. fiindu animale spurcate. gimn. preotâ în BadeatQ.Mal departe credu si spunâ Românii din unele parti ale Bucavinet. ci. nu e cea arStata tn sirele de mal sus. de G. Rom. stud. care se descânta si române In funda. 80 prindii. iar dupa cre- . si a ccloru din StulpicanI. I. Dreptâ aceea trebue alungate din casa. ca spiritele necurate ce s aru afla Intr Insele. de Dragosa Bumbacât stud. caci cum ar trece Îndata n'ar fi bine (1). II. com. si din causa loru apoi nu pote sufletulCk esi din omu nici din casa afara (2). în «Lumina pentru 90 In BanatU. se crede ca mortulii se face strigoia si vine noptea si la toti din casa le manca inima (4). pentru ca loru li-I forte jele dupa omâ. de aceea se alunga din casa. de £1. archeologie si filologie. com. ci totu-odata si pe sub acesta. gimn. dupa cum spunii unii Români din Bucovina. de loca din Campulungâ . Nic. cari arii ave datina de a umbla prin casa. (3) Cred. nu numai ca sa nu treca peste mortii. Cotlarclucâ : «O bab& mt-a spusa ca eânfi si mâfeU sunt animale spurcate. II. se arunca pe câne saa pe mâta. (1) Corn. BucurescI 1884. I. St. trecendu. pentru ca sufletulii omului. Adevfirata causa Insa pentru ce se alunga cânii si mâtele ' din casa. Turtur^nO. an. ca prin acesta aa St. saii se ducii tn câmpii departe de satii si se lasa acolo anume ca sa nu treca peste mortii. V. Burduhosâ stud. totu din causa de pe urma se pazescii forte tare cânii si pisicele. se omora. ba chiar pâna si sorecil. se tnchidu tn pimnita. se lega. S'a Întâmplatii adese-orî. voi. de Nic. Georgescu. V. In plalulu Prahova. p. Credinte pop. Negoescu. de d-lG Av. 386 387. toti ceî de fata aii fugitii din casa (2). alunge t6te relele din casa o (4) Revista pentru istorie. (2) In Manasti6ra. câtu sta mortulu pe masa. caci. sa nu Împiedice sufletulu mortului de a merge la Dumnezeu (3). nu-Iu potu de graba uita. se punii sub vre-o copae. corn. Veleborschi. preota In fioianfl. Cotlarclucâ din StulpicanI si Titu Zaharescu din Baia in Moldova. in Secadate. ca mâtdCj dar mal cu s^ma câniî^ carii sunt adevaratii prietini al omului. din Costâna. gimn. Agapi si in BerchisescT. com. dupa ce se despartesce de corpii. precum si 'n alte parti din T&a-Bomânesca^ nu numai cânii si mâtele.

maî alesii cusma.dinta altora. câtu sta In casa.» (1) Corn. apoi Intorcendu-se acasa si mal dispunendu unele si altele. daca nu este omori ta. ce maî simt de neaparata lipsa la o Inmormîntare. sufletulu merge cu trupulu pâna Ia mormintu^ de aceea punâ ei si o ulcica cu apa si pe ulcica o franzola cu o lumina pe dlnsa. papuci. com. com. unde petrece apoi unii timpii mal Îndelungatii. de a pune o naframa curata pe unii cuiii. Georgescu. ca sa nu tr^ca peste eld vre-o pisica. iar daca e femeie : tulpanii. Stanescu. BurduhosCi. de d-lCl Tos. 1888. cre^endu ca sufletulu totu timpulu acela. este datina In unele sate din Bucovina. (3) Cred. merge la preotulu localu si-Iii roga a dispune sa se traga clopotele pentru celii repausatu. nimitetvi. ca atunci când sufletulii se sbate si se muncesce ca sa iasa din casa afara. caci se face strigoiU si morA totî a! caseî. cit. barbatulu sau unulu dintre nemuri. Cârdelu. cit. precum buna-ora In Bilca. In isbirea sa sa nu se bage cum-va In vre-unii câne saii mâta (4). 474. Si de 6re-ce. BucurescT. tote voru merge anapoda si pe dosu (2). caci atunci se face strigofU. op. p. de lust. materie pentru sucna. 36 37: «unCiniorta este pazitd ca s& nu trdca peste eld vre-o pisica. din Câmpulungd. 324 326 : «Este importanta a spune aici câtd de înradacinata între 6menl este ideia ca f n câne si pitica si alte animale exista duhuri rele. p. precum si tote cele-lalte lucruri. se pune pe naframa de pe cululii respectivii. din Bilca. lon^nQ. 91 si cantorulu bisericescu ca sa-î duca corpulu la mormintu. op. dupa ce s'a despartitii de corpii. Aft cea mal mare veghiere pe timpulu când mortulQ este în casa. unde astepta pâna ce vine preotulii totî» an. basma la grumazO. de d-lQ I. nu se duce de-a dreptulii In ceriu. Pisica ce ar fi saritd peste vre-unâ omd este dusa în câmpâ departe de satd si lasata acolo. când se alunga cânii si mâtele din casa.» D. In Tdra-Bomân^sca^ daca într'o casa more capulu familiei. gusta din apa si franzola de pe ferestra (1). materie pentru zobonvi si ciobote. (2) Corn. dupa tote acestea. de V. se pornesce la orasulu din apropiere ca sa cumpere cele necesare pentru mortu. Totii atunci. p. caci sufletulii. ci adese-orî se vlra In animale precum si In alte obiecte. UI. In fine. Rom. mal e tnca si acea datina ca In aceeasi ^\ se Înjuga boii dela casa respectiva cu jugulii rSsturnatu spre semnu ca daca a muritu gospodarulu. dupa credinta Româniloru. Olarlu. Rom. . nici chiar s6rece. credendii ca sufletulii. dupa cum ne vomii Încredinta în altii locii. (4) Cred. dupa ce se desparte de corpii.

p. lepadându-sî tote podobele. are forma patrata în marime cam de patru decimetri si e de colore alba. care sta sese sfiptSmânI în loculii unde sa pusii. de Al. 8 9. S T fi G U L O In unele locuri din Moldova era mal de multii datina de a se scote mortulu dupa. a apucatii a intra intre cei-laltl feciori în jocii (2). Ve^l si Burada. precum: cercel. câtii a fostii în viata. op. gimn. Com. margele si altele. îmbracare afara pe târnatu.» (3) loand Nitu Macavel» loc. . împodobitii cu florî si maî alesii cu barbanocii (3). BoeriQ. iar fetele despletindu-sl pe lânga acesta Înca si parulii si lasându-lii pe spate.Mama repausatulul. 12. p. dar numaî când more vre-o fata mare sau vreunii feciorii holteiii. Dela datina radicariî acestui stegii se vede ca vine si (ticaia aa 'nchinatU stegulily> care însemneza atâta câtii a murita si care e forte respândita nu numai la Românii din (1) Burada. (2) loiK^na. si atunci se radica de-asupra luî pe casa unu stegu (1). Gherla 1882 p. gimn. (3) Pretutindene în Buco^^na. cit. Burada. asemenea stegu se radica si astazi In tumulii bisericeî saii tn clopotnita. stud. (2) loand Nitu Macaveid: «Datinele poporului romând Ia înmormintari. p. stud. Acestii stagii. p. 94. Inmorm. în «Amiculii Familiei» an. adica care. Inmorm. respective sotia saii surorile sele. precum si cele-lalte nemuri maî de-aprope de partea femcesca. 12. VI. 39. de lust Cârdelu. Inmorm. (1) Corn. Incepii a jeli mortulu bocinduse si vaicarându-se deasupra si prin prejurulii lui (3). cit.: «Când e bâiatâ saQ feciorâ i se face unâ st^gd si !la pund în turnulCi bisericeî. In Transilvaniay si anume în tinutulQ Nas6udulu!.» publ. inele. 92 ~ VII.

cea maî mare parte. vd(}^nda dela o vreme ca cu t6ta barbatia si încordarile sale. ca vettitora de tnârte^ si tot-odata sa-I poftesca pentru cetir ea stâlpilor Q pentru ndpte. Dupa acasta se batu de Înaintea useî tn fata . Românii. si daca se închina. (1) In anula 1877. nici când nu se încumetai. care se razima apoi de stresina casei. In cotro vedeaâ fâlfâindQ st^gula de rasboia într'acolo mergeaâ si el. ci si o cruce.. si sa n fosta lupta ori si c-âtA de înversunata. m6re. asa si omula. care se lupta din resputerî contra dusmanului. si ra inchina HigulU^ va muri. vtnai ca era sa închine atigula^.93 Transilvania ci si la cel din Bucovina si cu deosebire In acele sate aî caroru locuitori. se închina mortii. se tragu tocmai din tinutulu Nasâudulul si alu Sân-Glorgiului. adica se preda. p..» 94 In alte parti din Moldova^ precum buna*6ra tn Malini si alte sate de sub polele Carpatiloru^ Îndata ce a muritii cine. asa cjicândd. nefîindu-ml cunoscuta datina închinarii stogului la morti. daca e cu putinta. Totâ aice e loculu sa tnsemnamu ca dintru începutu punerea sau radicarea steguluî acestuia se va fi esprimatu prin verbul u a închina.va si sa asezatu pe laita se aduce. sa-sl apere t(^ra. In Bucovina precum si 'n unele parti ale Moldovei cum more si se aseza cine-va pe laijâ sau pe masa. el sariaâ cu totii si se luptaâ cu o nespusa barbatie. cacî numai asa ne putemu esplica dicala «a închinata sUffidit^ (1). EI tre* buiaQ sa stee. nu numai unu prapurii. învinsa de slabiciune. (2) Ijambriorâ op. und baetanâ da fuga la popa ori la dascald si cere und prapurQ ca sa-ld razime de 'naintea casei. aâ avuta a lupta necontenita cu cel mal aprigi. Când buciumula îl striga la rasboiâ. în care se afla mortulu si anume. mal crunti si mal amarnici dusmani. religia si vi^ta. Dela acosta împrejurare (dar p6te ca si dela alta) crcdCl eH ca vine proverbulâ «a închinatii aUgulUii adica s*a predatu mortii. mal ca era sa m6ra. Caci a se da în acele vremi pe mâna dusmanilor Q era mal totd atâta ca si când singuri sl-arâ fi luata vi^ta. ci-I omora A . în partea despre rfesaritîi (2). adica sa se predea dusmanilorâ. pentru ca dusmanii nu-I crutafi. iar sa închine st^gulQ. dupa cum ne dovedesce istoria. totusi aveaâ speranta ca yotCl învinge. ca in ori-ce vreme sa pota da pieptâ cu dusmanii s6I. se aduce de la biserica o cruce sau unu prapuru. vrândâ nevrânda închina steguld. a niuritd. di si nopte cu arma în mana. scrisei urmatdrele sire cu privire Ia dicala acesta : «Precum o armata. cu închinarea stogului si viata lorQ e repusa.. anuntându-i-se preotului localft trista Întâmplare si rugându-lii a dispune ca sa se traga clopotele dupa celu repausatu. nu mal e nici und chipd de scapare. 152: «In vreme ce se petrecâ aceste. sciindd prea bine ca atunci. ce vrea sa-I repue viata. cit.

T. Bojînca. care porta unii stSgil ne-- (1) Dict de Mariuca Nistora. ca. casnicii însciinteza pre nemurile din alta comuna despre caBuia de morte prin unii trimisii. si acesta. cu cununi si cu marami In forma ca unu stegu (2). si legându-se de unulu prapurulQ. Daca Insa. cu prapurulii. In fine In BanatU^ când more unii june saii o fata mare. sa Înlocuitii cu st^gulU. Dintru Inceputu credu ca spre a arata sateniloru. precum si tuturorii trecfitoriloru. învfitatora. Mal pe urma Insa. ca sa se Închine imediatii dupa repausarea unul omii. Elu servesce ca semna. ca In casa respectiva se afla unu mortu. se tragu si clopotele dupa celu repausatu. op. Prapurulu din Bucovina si Moldova Inlocuesce stegtdu Româniloini din tinutulu NasSuduluI. adica pâna ce se Inmormlntâza mortulu. 95 gru respective o marama negra pusa într'unu baticelu (1). cit. 213. (3) Com. se punii de regula sub parete de naintea casei (1). In restimpulu celoru trei (jiile^ ploua sau ninge^ atunci ca sa nu se strice. Împodobitii cu flori. dupa cum spune unu bocetii din Bucovina: Sa traga clopotele Sa resune vaile Si t6te dSlurile. de d-la loand Popovicî. De odata cu radicarea steguluî sau razimarea praporului. sau. ca hradvdU dda mortî In unele parti din BanatU se numesce praporii (3). S'auda nemurile De prin tote partile. (2) D. iar de cela-laltu crucea. neputendu-se pretutindeni capfeta bradani vercjî. se lasa sa stea acolo pâna a treia (jii. dupa deplina învingere a crestinismului asupra pagânismulul. la rendulii sSii. dându-se prin acesta de scire sateniloru.casei doi pari: unulu de o parte si altulu de alta parte. ca In casa cutare se afla unu mortu sa pusu pretutindeni unu bradanU tvumosn si verde. ca s'a mal dusu unulu din mijloculu lorO. ori ceva mai târziu. care representa cipresulu Romaniloru si despre care voma vorbi mal pe largii In capitolulii urmatorii. In acosta presupunere ne Intaresce Înca si Împrejurarea. dupa cum spune unu altu bocetu din Macedonia : Toca si câmpan'asunâ Tuta lumea tras*aduna .

Sa-tî percjî mintea dupa elii. unfl barbatii plinii de virtute. daca nu tocmai tot-d'auna. Ca vine sa putrecjesca! In acele sate însa atâtii din Bucovina câtii si din Tdra- (I) Com. de d-lQ los. atimcî se trage forte multii (1). tragerea mai lunga saii mal scurta a clopotelorii atârna. daca însa a fostu unu copilu se trage numai clopotulu celu micii. Ca-tl mal vine-unii voinicelii. Si facii mare dandana : Danda.Tru mormîntu sa îli te puna. înv^tatora. iar daca a fostii unii omii sarmanii. Daca repausatulii a fostii unii omii avutii si cu vacjia In satii. Dar nu vine sa traiasca. între multe altele. danda. când more unCi copilu se trage putinu^ iara când more unii omii In flore. atuncî se tragu tote clopotele. clopotulu se trage mal multu. 96 Romanaca^ la ale carora biserici se afla numai câte unu singurii clopotu. câte se afla la biserica. se tragii de regula mai scurtii. se tragii tot-dauna mai lungii. când mure unu omu bStrânu. Iar când morii 6menl mat mici Tragii clopotulii de calici. Tinerelii si frumuselii. trage clopotelii. danda. ce le puse multu regretatulti nostru poetii V. OlariG. . Daca celu ce a muri tu a tostu unu omu bfetrânu sau unulu In florea vietii sale. când petrecu pre unu copilu micii la mormîntii si anume când ajungii si daii sa Intre In biserica. unii feciorii saii o fata mare. Dovada despre acosta datina nu prea laudabila avemu si urmatorele versuri. na. de buna sema ca cele mai de multe ori dela starea repausatulul si plata. Alecsandri In gura paraclisieruluî din opereta « JhraclmerulU saii Florina si Florican : Daca m6re-unii boerii mare Punii clopotele 'n miscare. asa si tntr acesta. rostescii. De aice vine apoi ca cele maî multe Românce. Insa precum In multe alte privinte. adresândn-se catra clopotelulii ce se trage. ce-o potii da nemurite sale pentru scopulâ acesta. si urmatorele versuri : Trage.

(1) Corn. dar mal alesA In cele . cit. In unele sate de pe sub polele muntiloru din Bucovina si Moldova. prune uscate. precum buna 6ra tn Solea. strafide. si mal cu sema In TransUvania^ este datina de a se împodobi untl brebii cu flori. In timpulu acela. câtu si cel din unele parti ale TransUvaniely credu ca sunându clopotele forte jalnica voru urma tnca multe morti una dupa alta (1). 98 - VIII. linca. 321. 1876.Care suna ca tilinca: Linca. la amia(j[i si sera. ca semnu ca tn casa respectiva se afla unu mortii (1). Prima ora însa se tragii immediatii dupa repausarea si asezarea celui mortii pe laita saii masa. II. cu smochine. ^04. de d-ld I. op. Mmriana. p. cu naframi. Georgescu. si a se pune apoi nu muitu dupa repausare. înaintea casei celui repausatu. Voi. Bucurescî. linca. Inmorm. nuci. cu mere. In fine mal e de observatii tnca si aceea. (2) Opere complete. câtii sta mortuia In casa. In (Jiua de pe urma si anume de cum se pornesce mor- ii) D. 97 tulu la tintirimu si pâna ce se pune In gropa^ se tragu ne Întrerupta si numat atunci Inceteza pe unu momentu când se facA starile. Stânescu. ca atâtu Românii din unele parti ale Bucovinei. Mal In tote partile locuite de Români. linca (2j. clopotele se tragii regulatii de trei ori pe ^\ si anume: dimineta. U Bomâal. p. B R A D U L 0.

brdddnaftt. IV. unde nu se afla bradu. se împodobesce cu felu de felCi de zaharele. dar mal al«s(i und bradU ttniril si frumosâ. Înalta ca de unii stânjenii. decât o sulita de lemnii de bradii. 39: aDaca-I flacaii saâ fata. Besand. cari se lega de ra- (1) Burada. Ursaca. Burada: Inmorm. pomulii saiî bradulii nu este alta. 89. la flacai Insa acea sulita e Înalta dela doi pâna la trei stânjeni si se Împlânta la mormlntii. în «Albina* an. 27. Mariand. «Braduld» publ. precum: rosie. negra. rom. ve4î si n Bradulii la pop. . daca a fostu logodita. saii si alte inele. tf.» 99 murele^ si In urma cu tortu de lâna rosie si cu flori.» (2) Burada. lânga cruce. stud. stergare. La fete mar! se pune în vlrfulu lui cerceii si inelulu de logodna. Vatra-Dornel. se Impodobesce o cr^nga de merU. p. ca în StulpicanI. Pe lânga acestea se mal lega de dlnsulu Înca si unu colacu. Mariana. cdme de mare si alte mâruntisurl^ cumparate de prin dughene. pag. In partile. publ. precum si In altele de prin prejurulu Sibiiulul tn Transilvania. FI. In Ddbrogea se iea unii copacii de lemnii de prunii si se Impodobesce cu canura (lâna) rosie. albastra. o naframa. dict de M. In verfulu lui se lega unii chifcheneU (5) rosu cusutii firumosii (1) Corn. SibiiQ 1879. de Nic. si se Împlânta tn crucea dela mormtntii. in op. sad afara la mormintd lânga capulQ mortului si astazi se pune ort ce arbore. ce se pune numai la fete mari si la flacaiasi. pag-. si o lumina^ cari sunt menite pentru celu ce are 8a-lu duca pâna la mormtntâ (1). princjendu-se cu cule de ea. cit. daca mortulâ a fosta ciobanii.^ de 8. In unele locuri se mal tncresteza In coja acestui bradu tnca si diferite figuri (3). 27. târfa si târft^U. 1892 p. care adese-orl se infrumuset^za. i se impodobesce unQ bradaletQ micA cu fire de lâna boita^ invalatucindd crengele de cari mal atârna si canafl. I. CandrenI si Negra-Sarulul. Inmorm. cit. busuiocii si hârtie alba (4). In comuna ResinarI. FI. apoi cu canafl de stramatura de diferite colori. si râmânu acolo (2). mal vârtosd la feciori si fecidre. p. iSe46t6rea)» Falticeni. 57 : «La casa repausatuluT. p. cu cunune si flori. in «Albina CarpatilordA an. bradulU acesta. se lega la bradu si lâna dela ol. Inmorm. Cotlarciucfi . 28. (3) S. 89. No. tinutulii Hategului. sau de prunu sau si altii pomii. publ. In Transilvania.dela Munte. numittt altmintrele si brddanU.

100 cu firii. 28. 213. în verfulii caruia.. cu cununi si cu naframi. de Ermolad Ghiutâ. proprietara. 27 28. Inmorm. în unele locuri si la tineri însurati. de Const. Inmorm. Nota 3 dela p. p. 212. fete mari si arare-ori. 101 tineretea celui pentru care sa facutii. Bradulii la înmormîntari se face numai la feciori holtei. care e menita pentru celii ce are sa-Iii duca la biserica (5). (5) Corn. MarianQ. (6) ChischenetL =» cârpa alba. (4) Dict. In unele sate din Bticovina^ precum buna ora In Ilisesci. si astii-feld se Împlânta apoi la capulii mortului (2). 27. Dupa credinta Românilorii din Bucovina^ si cu deosebire a celorii din Fundulii-Moldovei. naframa. tn care se anina unii clopotelu micutii si inelele mortului (1). era^mai de multii asemenea datina de a se împodobi bradulii numai cu cordele rosii. Idem. O cal6torie în Dobrogea. unde era cu putinta. care era împodobitii numai cu flori. (3) D. «Bradulâ». Mal de multii era datina de a se pune. unii hradu tinirily naltii si frumosii.Bojinca. se face pentru barbatii cel tineil si pentru flacai unii stâlpii. 89. pentru ca pe de o parte însemneza (1) Burada. în forma ca unii stegii (3). elii se face de aceea numai la teciori si fete mari. op. parte. înaintea casei mortului. gimn. (2) Corn. ca celu mortu . districtulii Sucevii. Inmorm.i4) Burada. Burada. cit. daca e june nelnsuratu. iara daca e ciobanii Înca si o floca de lâna. Sima. de d-Id Rom. iar în Fundulii-Moldovei chiar si astacji se împodobesce numai cu flori si stramaturî rosii. Iasi 1880 p. galbene si ver(JI si de asupra i se pune o basma negra. Bojinca. (6) S. 22.. Merchesd. învât&torQ. T. p. FI. stud. La cei mai de multii însurati precum si la cei batrâni nu se face nici odata (6). op. pubL în op. In alte partî din Transilvaniaj precum buna-ora In comuna Orlatii. p. cit. pag. albastre si ver^i (4). cit. p. se pune unii porumbii cioplitii din lemnii si o cârpa noua.

TotQ orii flueratii Elii a poruncitii La septe gropasl Si totii calarasi. Iata aici vre-o câte-va din acele cântece. Cu capulti la vale Fara picii de cale. In locuri departate. Dela flori mal multe. p. Cum nu-I frica de nimicii^ Din verfsorii de munte Ela a rînduitCi. 89. Inmorm. tinutulii Hategului: BradA încetinatii 13) Tinerelulii celu voinicii De unde-aî tunatii (4i. Merchesâ. S.» . Fi. fetele mergu întru întâmpinarea lui si-î cânta pâna trecu din hotarulu satului asa numitu (kcânteculH hradtduHy care se obicînuesce mai multii la locuitorii din unele comune de prin muntii Transilvaniei. 40: aPraduld se pune la mormîntd lânj^a cruce unde rfimâne pÂnâ se usuca. p. 28 .. Si pan* te-orii taiatii. Daca nu se afla bradu In apropiere de comuna unde se afla mortulu. 213 . cântându din fluere cântece de jale. op. ca sa aduca bradu. adunate în comuna Demsusii. idem. atunci în Transilvania este obiceiulu sa se duca calareti. si când se duce mortulu la gropa. si când trecu prin vreunii satu cu elu. Nota dela p. op. Dela flori mal multe (1) Corn. cit. de Ck)nst. Mariana. «Bratluld». Dupa înmormîntare bradulu acesta pretutindene se Îngropa la capulu mortului lânga cruce dimpreuna cu bfetulu de vatajelu (vornicelu) alu celui ce Ta dusu (2). p. ( 2) Bojinca.se casatoresce pe cea-lalta lume . O c&lâtorie in Dobrogea. p. cit. «Se4ât6reai>t Falticeni. Burada. ca sa vestesca nunta (1). atunci se trimetu vatajeî Înainte cu bradulu. Dela locii pietrosii La locii mlastinosii. 1892. 22. EI sa mi se duca Si sa mi te-aduca Din verfsorA de munte.

Ce esti superatii. Câ elâ a umblatu. 102 Cu nouS topore Bravii sa-ml dob6re. Nalta si brad66a Ca elii de frumâsa. Voînicelule. Nici a capStatii Nevasta sa-I placa. Elu a capatata Nevasta de munte. Voinicelule. Unde-I apa lina Si iarba sulcina. (4j Venita. Din cel munti carunti Totii mi-aii poruncitii De m*amii coborîtii La mijlocii de tara. . Pe una sa-I vie Dorâ dela sotie. Dar* el m'aii mintitii Alii treilea cântecu Tinerelule. Unde-I ap'amara. Cine tî-a poruncitii De te-al coborîtii Din bradul mal multi.(3) înfrunzita. Ce te-al mâniatii? Noua Bgrebelungi Prin paduri si luncY. Sotie sa-sl taca . Departe a mers(i Si elii ml-a trimesii Altu cântecu: Tinerelule. Dupa ce-a umblatii. Dela flori mal multe. TSrl a 'ncunjuratii Si nici a aflata.

Bradete. Vânturi sa te bata. 103 Totâ mi s'aâ vorbitii Si 8*aâ sf&tuitâ. Sore sa te arda. Nime sa nu-ml credu. I Nime sa nu-tî creda. Si m'aii coborîtii. Ventulii sa te bata. Omatii sa te ninga. Vânturi sa ma bata. Cin*te-a 'mpodobitii Si cin*te-a cusutii.Pe alta sa-I vie Dorii dela fratie. Ca vidra m*a muscatii. Ca de-unii anii de ^\\q Din alena (1) pe mine (1) Din ura. suna asa: Cum n*oIii fi suparata. Vicolâ sa te-ajunga. Pe alta dorii dela maicuta. Ca iata ma ducii La capii de voinicii. Pe una dorii dela taicuta. S6re sa ma arda. Sa totii albesci Sa nu putrecjiescl. Chischeneii rotatii Gin* te*a blastematii. . brâdeteî Bradii încetinatu Raii te-aii blestamatii.

tot In Transilvania. cânta urmatorea poesie: Bradule. Toti sa mS dob6ra . Unde-Î ap'amara. Ca el m*orii sadi La mijlocii de satii. Dupa ce Iau taiatii Uii ieaii câti-va feciori pe mâni. S6re sa ma arda. Pe drumii. La celii locii chitatii. tn gradina lina Cu apa sulcina. când more unu fecioru. Dar la min'orii vintâ Cinci. si-liî aduciî In satii^ urmati de fetele^ cari mergii In urma lorii. patru voinici. La celii lociî jalnicii ! . Unde-I apa buna.EI ca sa mS tae Din aste pârae. Nime sa nu-ml creda! (1) La Cugiru. satu lânga Orastie. tinendu-se cu manele pe dupa capA. Venturl sa mS bata. Pâna m*aii taiatii. Si sa m6 aduca In mijlocâ de tara. In cornii de gradina. Ml-orii tota flueratii Si s'orii laudatii. Toti cu capulii golii Si toti cu top6ra. Da el m*orii saditii La capii de voinicii. Si sa mâ totâ duca. când cobora bradulii acesta dela munte^ si-Iii ducii la casa mortului. Bradule! Ce rendâ al avutii. De ml-al scoboritii Dela locii pletrosii La loca marghelosii? Eii rendii n'am avutii. se aduce bradidu dela munte cu multa ceremonie de catra feciori si fete mari Îmbracati toti In vesminte de B&rbatore. La lina fântâna.

Se vorii aduna Si te-orii lacrama De nu te-I usca! (1) Burada. nu Cu ce-I îmbracata. Nalta si subtire. nu. Daca celu^ cui se aduce bradulu. Voinice. voinice! Nu te supSral (Ij. Bradule! Nu te supara. p. Si frati si surori. De mi te-a uda. are femee^ se cânta asa : Bradd încetinatâ. Cu haina uscata. Voinice. 104 Dupa fîe-care versu alu acestei cântari repeteza tot-odata si refrenulu : Bradule. minunata. Veri si veris6re. Iara dupa ce au ajunsu la casa mortului si au Intratu Inlauntru.. Bradule! Nu te supSra. nu-ml place. voinice! Nu-mî place. . Ca nevasta ta Ea s*a mâneca. Crescuta 'n padure. Ca voiniau-mî are Unii dulce de tata Si-o dulce de mama. Taiata *n secure. cânta : Voinice. Cu fruncja 'ncretita! . Nu fii supSratO. Ce nevasta-ml aî! Nalta. De nu te-î usca (2) . nu! Cu ce-I învelita. . nu. voinice! Nu-mî place. La acestu cântecu tnca se repeteza refrenulu : Voinice.Bradule. voinice! Nu-ml place. Iiunorm. 28 33.

unde e datina de a se duce mortulu la niormîntu pe carii. brâdutule ! Ce-tî este. bradulii se duce pe umeri de doi feciori. Sa mâ faca valurele. Far'de ventii.(1) S. p. Far'de lecCi de negurita? Ori trupina tt-a slabitu. Ori vitele-aîi putrecjitii. Trei fratiori din trei parti Sa m6 tale în trei bucati. iar tetele si nevestele înrudite cu mortulii. Da la mine c'au venitii Trei voinici cu trei topora La pamintu sa m& obâra. 35. dragutule ? Ce te legeni fâr'de ventu. dupa câtu sciu eu pâna acum. De-ajungu crengile'n pâmîntu. Inmorm. Sa mS duca'n josii la t6ra . «BradulQ» publ. cânta cu unii versii duiosii urmatorulu cântecii : . in op. cari mergii înaintea carului. 105 In Bucovina. Ca dovada spre întarirea acestei credinte ne pote servi urmatoriulu cântecu din Horodniculude-jos^ districtulu Radautului : Bradule. far'de cuvîntu. secjiendu în carii cu capulu plecatii pe sicriii. Far'de ventu. In muntii apuseni al Transilvaniei. nu exista nici o ceremonie deosebita când se tae si se aduce bradulu acesta din padure. Sa mS vada arsii in scrumii * Nici trupina n*a slâbitii. FI. far'de ploita. Sa mS puie 'n tinterimii. Mariana. Sa m6 duca 'n jos cu jele Pe-o parte de drumurele. cit (2) Burada. In timpurile vechi însa credu ca si Românii Bucovineni Înca llu voru fi taiatu si adusu tn acelasi chipu ca si fratii lorii din Transilvania. Ori altil ceva al patitu? Vitele n'aa putrecjitii.

Bradule. La o putrejune. Nu te sparia. Cari te-oru lacrama.Bradule. ca are Tata si mama. bradule. De te-al scoborîtii De la locii pietrosii La locii revenosu ? Da ea n'asi fi vintU^ Dupa mine orii vintH Totii patru voinici. când se duce bradulu la biserica si de aici la tinterimu. Cari te-o lacrama Si nu te-I usca. bradule. precum urmeza . Ca si elâ. Nu te sparia . La ona stanii de petra. Ca si elâ. . Veri si veris6re. La isvorii de apa. suna. In câta nu te-I usca (1). Altu cântecu^ care se cânta. Pe min*m'orii adusii Si pe min'm'orii pusii 106 La onH capa de june. bradule. ca are Frati si surori. Bradule. Si m'orii înselatii Pâna maorii taiatii: Ca pe min* m'ora pune La onU capii de fata. Da m'orii înceluitu . Ca patru haiduci. Ce bore-a batutii.

Dar apele-sii curgetore Si'napol ne'ntorcetore (2). (2) Burada. Daca te-a întâlni. Drumti tl-a areta Si te-a îndrepta Sa mergi cu s6rele. Mergendâ înainte Sa bagi in minte A mele cuvmte. sa se aduca din padure de juni numai pe umere. Ori ti. In unele parti ale Banatului este datina ca hradidU^ numi tu altmintrelea si praporii^ care asisderea se pune numai la capultl juniloru si feteloru mari. bradete. 107 fle lega de dtnsulâ trei marami^ cari se dau apoi dreptu plata juniloru. 34. ce Iau adusa din padure a casa si de aice Uu ducu pâna la gropa (1). op.Bradete. Iar nu cu apele. p. caci nu e bine. cit.a veni Maica Domnului Si a Fiului. Ca s6rele-I mergfitoru Si'napol întorcfitorti. Iar dupa ce Iau adusu acasa (1) Frâncu. nici când însa pre vre-unQ carii sau caruta. De esista si'n acesta tera vre unii cântecu anumitu pe . p. Inmorm. 176 176. Tu sa mi-o petreci Si sa mi-te pleci.

Eli sa le potu prinde Verfurile tele Sa trecii peste ele Marea în cea parte Ce lumea-mî desparte! Eii nu potii întinde Tu sa le poti prinde Verfurile mele . Bra^I din radacini. Iar în gr6pa marilorii.când se aduce bradulâ acesta din padure. La aducerea sa Insa spre gropa se cânta si aice. Vine'n tulbmare Greii urlând â si urducândii. Trecfit6rea apelorii. ca si'n Transilvania. Unda se aduce Lumea s*o îmbuce : Totii malini. Vine marea mare. pre cari le scotemi dintr'unu bocetu mal lungii întitulatii (n petrecerea mortulHlr> Sufletii despartitii. Tota lumea spâlmîntândii. brade. urmatorele versuri. Sa-mî fil frate. calini. Plecasi se duce. nu sciu^ caci pâna acum nam pututu nimica afla In privinta acesta. Unde-I bradula dinelora. Marea o ajunge. Sufletulii statea Si mi se ruga : Brade. Intinde-tl întinde. De multe mâhnitii.

. In mare-l cade Si te-l îneca . Ce lumea-ml desparte. Bra^I din radacini. Sa le potâ cuprinde Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea în cea parte. Aice insa. «In MaidanH. brade ! Sa-mî fii frate. in DomanQ. cari se si aduce din codru numai de juni si numai pe umeri. lânga Oravi(a se pune de regula numai hrafi. întinde -ml. . . se pune si gorunii numita praporH. Totâ malini. invdt. întinde. Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade. Puii te-ortt simti Si el orii suera De te-l sparia. Greii urlându si urducândii (1} Corn. comuna mea natala. calini. Las' sa fie-asa ! Vine marea mare Vine'n turburare.v 108 T6ta lumea spaîmântându. Ca'n mine-a puîatii Din inima spurcata Rosu solmuletii. Iar în rîpa marilorii Unde-I bradulQ (Jinelorii. Când nici vel gândi.Sa treci peste ele. Unda se aduce Lumea s*o imbuce. Eli nu-tî potâ întinde Ca sa le poti prinde Trupinele mele Sa treci peste ele. in DomanQ: BraduIU se pune numai la juni si fete mari. dar nici de cum pe carA. Trec6t6rea apelorG. de d-lQ losifa Olaria.

Totu malini. Tu te-I spaimenta. Las*sa fie sl-asa! Vine marea mare. In mare-I cade Si te-I îneca. Trec6t6rea apeloru. Intinde-tl întinde. Unde-I bradulu (Jîneloru. Vine'n tulburare. Ca sa le potu prinde. Iar 'n rîpa mariloru. Radacini a tele Sa trecâ peste ele. BratJI din radScinl . Nici nu oiâ gândi. Grea urlândâ si urducândâ Tota lumea spalmântândâ. Unda se aduce. brade. In mare-I cad6 Si te-I îneca. O rugare mare Cu multa rabdare. Puii te-orii simti Si orii suera. Puii te-oru simti. Sufletulu statea Si mi se ruga : Brade^ brade ! Sa-ml fii frate. calini. MultQ mS mal rugai. Unii frumosi pgcurarelCi . brade. Las'sa fie si asa ! Hal. hal. Lumea s'o îmbuce. EI mi te-orii latra De te-I spaimenta. Brade.Ca *n mine-a puiatu Vidra latrat6re. Am si e(i unii frate. 6menî pânditore. Ca 'n mine-a 'ncuibattt Si apoi a puiatu GalbSna serpâne^ Ce piere de f6me Nici nu vel gândi.

. EI te vorii taia Si t«-orii rasturna. brade. Marea fara nume L'ala-lalta lume . Punte peste mare. Bra^I din radâcinl. 109 Ca 8a Qe pace. Iara mortulu îmi trecea. întinde . mi se ruga Tînâra Mariuta : Brade. vine. S'aiba trecStâre Suflete-ostenite Catra raia pornite. Bradu-atuncia se gândia Si trupinele 'ntindea . suna precum urmeza: Vine marea. (1) AItu cântecu despre hradUy totu din Banata si anume din comuna Ecica^ care se cânta nu numa! când se duce mortulu la gropa^ ci si mai nainte pe când se afla acesta In casa. Maisterl vorii veni Si te vorii ciopli Si din tine-orâ face. Ruga. Fie-mî frate ! Intinde-tl.Si are unii toporelâ. Si are verisori. Ce-aduce cu sine? Milurî Si camilurl. Unde dorulu îlâ ducea.

Galbdna serpâne (3). pe an. 2. p. 1891. IV. si care era sirabolulii mortii si a jelii. pentru ca chiparosulu. daca se taie odata. aveau datina de a pune Înaintea casei mortului unii chiparosa cupressus. Aen. 1882. Brasova 1881. 110 Precum Românii de astacjll^ asa si Bomanii. i an. (4) Ve4î «Gazeta Transilvaniei. 3.» . exlib. care era consacratii lui Huton respective DitiSy cjjeulii infernului. Excerpt. Prinde-a suera. In privinta Impodobirel ne spune Virgiliii urmatorele : aStaii Manilorii altare jalnice cu legatorc albastra si cu chiparosii Intunecatu (4). când i se taie fîrulii vietel (1). nu mai odraslesce. nu odraslesce mal multu. Diac. 22.714. din care causa se si privia ca acestii arbore sta sub tutela parintelui infernului (2). fiindii elii unii arbore. No. daca se taie. Lumea-o rSmâne (4) (1) Simeone Mangluca. nu mal are viata. tocmai ca si omulii. 121 134. Dar 8u-a mea trupina Puiat'a puiatâ Ven6ta vidrâne (2). (2) Muerusca de vidra saA si vidra cea batrâna. totii asa faceaii si Romanii cu chiparosulii. Pomp. stramosii nostri. ca nu cum-va sa se pângaresca pontificele intrândii acolo din nesciinta (3). Calindaria. Tu te-î sparia Si 'n mare te-! da Si mi te-î îneca.» Si precum Românii de adi tndatineza a Împodobi hradtda cu canafî si stramaturl de diferite colori precum si cu naIrami si a-lii duce Înaintea mortului. ad. (3) Serpdica. ca sa se puie unii ram& de chiparosii Înaintea casei mortului. lib.Trupina ta. Fest de significat.64 ne spune «fusese Înca obiceiii la Romani. Brasovfl. Paul. dupa cum si dela mortii nu mal este nimica de speratii. III^ ne spune în privinta acesta urmatârele : achiparofil (cupresiî) se puneau Înaintea casei mortului.» Iar Serv. Sa trecâ eâ pe ea ! Eli o-asi întinde. iar dupa Inmormtntare a-lii Îngropa la capulii acestuia. care.

(2) Cupressi mortuorum domibus ponebantur ideo. 63 : . care se tine de aceeasi familie ca si chiparosulii (4). I. No.Stant Manibus arae . sicut ex mortuo nihil iam est sperandum quam et ob causam in tutela Ditis patris esse putabatur. nat. Viena 1866. pentru ca In patria lorii originala chiparosulii era Întrebuintata mal multii la Inmormtntarile cele pompose ale patriciilorii. Caci iata ce ne spune Pliniu: «Bradului U place muntii si frigulu. Caeruleis maestae vittis atraque cupresso. . (3) Moris autem Romani fuerat ramum cupressi ante domum funestam poni.» AcesI doi arbori^ chiparosulu si bradtdU. Ck)Ioniile romane Insa aduse de Traianu In Dacia. (2) Hist. . este arbore de morte si se pune la porta ca semnu de doliu (2). neaflându chiparosi In acosta tera. XVI 10. ca Romanii ii puneau Înaintea casei mortului. (4) Aen. Kenuntândii colonistii romani din Dacia la Întrebuintarea (1) Od. II. sunt unicii. in «Albina» an. Michaile BesanA^ Datinele Romftnilord la inmormintare. despre cari scimu cu positivitate. pe 60. publ. feralis arbor . Inmorm. si alii doilea pentru ca In Dacia afiara o multime de paduri de bradU. neque harum quas coiis arborum Te praeter imvisas cupressos UUa brevem dominum sequetur. 14. au fostu constrtnse sa renunte la chiparosii si sa Întrebuinteze numai bradulu. quia huius generis arbor exclsa non renascilur. III. 111 Iar în privinta ducerii chiparosului la mormtntu si tngro parea lui la capulu mortulu! aflamu la Horatiu acestea : (c Trebue sa parasescl pamtntulu si casa si sotia placuta si din acesti arbori pe care II cultivezl^ nu-tl va urma tie stapân itorâ pe scartu timpu nici unulu^ atara de chiparosulu urgisitu (l)» De multe ori Insa In loculiî chiparosului aveau Romanii datina de a pune si bradU. nu Insa si la plebei (3). 18: «Picea montes amat atque frigora. nequisquam pontifex per ignorantiam pollueretur ingressus. 57.(1) Burada. 21 24 : Linquenda tellus et domns et placens Uxor. Acesta renuntare Insa nu le-a cacjiutu de felu greu Întâi.

nu renuntara eî si la credinta despre puterea acestuia. deveni la Români unii aparatorii si scutitorii In contra Diavolului^ care In casulii de fata.442 : «Et non plebeios luctus testata cupressusi» parosula.» (3) Lucan. IV. Deci ca sa nu se apropie nici unu omâ de dtnsulu.» 112 chiparosului. dupa cum am vfecjutii maî sus. Iata deci de unde vine datina si credinta Românilorii. 88. asa nici braduld lastaresce maT multa. si chi- (4) Bojinca. p. «De atunci aii rSmasii a cepurile cu crucer> In fie-care bradii. s'a mâniatii focu. si fiindii ele cu cruce Necuratulii nu se pote apropia de acestii arbore. în «Albina CarpatilorA» an.» Ohiparosulu. era consacratii lui Pluton respective lui Ditis. daca se taie odata.et funebri indicio ad fores posita. in Nota 4ice : mBradttlii tocma se potrivesce cu upr $ulii Romanilord» pentru ca precum cupresuld tâiatCi odata numa! lastaresce. 213. etc. Sibid 1879. din contra. ale carui cepuri nu-sQ crescute in cruce. care are cepuri in forma de cruce. a tacutii alte cuie de lemnu cu cruce si pe acestea le-a batutu In loculii celorii-lalte. urmasii coloniilorii romane. Din contra. FI. buna 6ra molidQ. Mariana. In urma influentei crestinismului. 113 IX. Trebue sa observamd aici fnca si aceea. ca Romanii intre» buint^za numai hrcidU alhU. care n*a dovedita plansetele plebeice. adica (jieulu infernului. de a Întrebuinta pâna si In <j[iua de a(jil bradulii la Inmormtntarl ! (1) S. . pinA. op. Dar cu tote acestea a mal râmasii In bradii putina mânie de-a Satanei si de aceea pocnesce elu când îlii pul pe focii (1). stramutara cu timpulu atât datina cat si credinta despre chiparosii cu desfevîrsire la bradu. cit. «BradulA» publ. spunendâ ca e copaciulu lui. O legenda din Bucovina ne spune urmatorele despre brodii : a Cica dintru Începu tu Necuratulîl se tinea scaiu de bradU. «Vfecjendu acesta Dumnecjieii. Phars*3. a luatii si a batutii o multime de cuie de fîerii jurii Imprejurulâ lui. nici când insa alta soiA de brada. p. si scotendu din bradii cuiele de ferii. Bradulii. nu e nici mal multii nici mal putinii decât Pluton saii Ditis alii Romanilorâ.

iubitulii meâ. 9. op. Marianikt Innorm. Ionica. mila mea! (1) Usitatâ pretutindeni !n Bucovina. 209 210. (2) Dupa cum e si numele celui repausatA. Ca de când al adormitu Mal multii nu mi te aî trezitii. dragulâ meâ ! Sau : Mariâra^ scumpa mea. femeile^ cari sunt mal de aprope Înrudite cu dtnsulu^ lepadându-sl^ cum amu amintitu si mai sus. p. Mari6râ. Bojinca. Ionica. tote podobele. Ift Somâol. inele si altele. salbe. Mari6ra. Cu noi nimicii n'al vorbitii (2). precum: cercel. prindu mai Întâi a. Lambriord. precum si dupa multe alte cuvinte. mâi^ele. . Inmomi. lâne (2). se apropie de celu repausatu si plecându-sl capulu spre una din urechile sale. 8 114 Si apoi a boa (1) si a cjiice: Da cum de te-aî induratii C)e-asa iute ne-al lasata. p. Aii nu vrei ca sa-mî respuncjî. iar fetele. ce le adreseza ele mortului prourmeza mal departe (Jicendu : Aii d6ra nu mg au(jî. Ian scola si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce : Macar doua. draga mea. mal despletindu-s! Înca si pârulu si lasându-si-lu sa atârne pe spate. pe lânga acesta.Iu striga de vro 3 4 ori pe nume (1). op. p. Dupa acestea.B O C I R E A Ncmijlocitu dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masay ori putinu ceva si mal nainte de acesta. cit. ve^I Burada. scumpulâ meâ. 151. cit. trei cuvinte Ca sa le tinemQ in minte. precum si 'n cele-Ialte tari locuite de Români .

In acelasi timpii. De-alii teii dorii sa me topescii (4) ! (1) In unele partî ale Transilvanie!. Dar mS dore inima Ca mî-e negra ca tina. Inmorm. 115 Sau asa: Te-asI cânta ca clopotulu. op. tnchee astu-felii : De cântatii ti-asî mal cAnta. Dar mS d6re sufletulCi . punendu-sl fie-care palmile la ochi.Aii tare te-al mâniatii. Lambrioru. Ca nu vcdii sufletii în tine: Sufletelulii ti-a sburatii Sus în cerîulii colii înaltii Si pe mine m'a lasatii. de maica mea Rucsanda din Ilisescl. M'a lasatii sa patimescii In lume sa m'osindescii. p. (3) Vedî si Bojinca. 210. Când as! duce-o Ia fântâna N'al sci inima-î orî tina. op. comuna Reti^^Q se dice. a gUisi. da Înca sa le mal si raspunda. în altele însa. (2) Dict. 151. precum in comuna OrlatQ. ca nu da nici unii semnii de vieta. Te ast cânta ca cetera. de Mariora Barbuta din comuna Crasna. p. cit. 81. (4) Dict. Dar mi-î fripta inima Si nu potii maî multii cânta Inima mi-I fripta 'n mine. cit. precum buna-dra pe valea SamesuluT. cauta . p. Burada. în loca de a boc). Ori îmi esti multii supfiratii ? (3). a ffogl. Când asî duce-o la isvorii N'aî sci inima-I orî molu (1). In urma vScjiondii ca numai de giaba tiu striga.

precum: mamele. Daca mortulii nu are rude . (4) Burada. (1) Din districtulu Nast^uduluT. Din acosta causa se vede ca vine apoi si datina celoru maî multe bocitore de a tine în restimpulu bociriî o naframa la ochi. când sosesce preotulâ ca sa-Iii iea si sa-lii duca la mormlntâ si pe drumii pâna ce ajungii la tinterimii si se pune In gropa! (2). Tomolaga din Boîanîi. din Stupea. adica femeile. femeile. si acolo apoi Începu a plânge si a se vaeta cu durere patrun(jjfitore pentru celu repausatu (1). prindii a boci si maî tare. iar dupa aceea regulatu dimineta. finele si cumatrele. surorile. « 7Vim6*ya este un â soia de bucium Q lungd si dreptQ facuta din d6ge de bradâ si legata cu coja de mcstdcana » 116 In o sema de comune din Banatil însa. In prima linie însa vintt totii-deauna mamele si sotiile. sunt de regula rudeniile cele mal de aprope saii mal departate ale repausatulul. Germana. câtu sta acesta In casa. Cam la jumfetate de ora. de At. Simonâ. corn. respective fetele. si anume când începu a se trage clopotele.cu cea mal mare luare de sema. Bncitorele. Fie-care mortu se bocesce pretutindeni de trei ori pe cji In tustrele filele. sotiile. la amiac^i si sera. 9. Afara de acesta se mal bocesce mortulii când vine vre-o ruda saii prietinii din altii satii. dândii prin acesta vecinilorii precum si celorii-laltî satenî de scire despre nenorocirea ce sa întemplatii (3). corn. de d-la V. iepu afara si aice unele. In unele comune din Bucovina si maî alesii de prin muntî în asemenea casurî se trîmbita numaî cu trlmbita (4). laru frige ca apa cea clocotitore si î-aru Îneca sufletulu nevinovata (2). în Transilvania. se sue pe unu atare locu mai Înaltii. ca sa nu cada nici o lacrima pe obrazulii mortului crecjiendu ca lacrimele. apoi a treia (jli când i se aduce sicriulii si procesia. si anume: ântâia ora nemijlocitii dupa ce a repausatii si sa asezatii pe laita. de dlâ T. cumnatele. de Al. si anume totii-deauna când tragii clopotele. p. Rom. corn. (3| Com. precum si acelea ce aii statii In oresi care legatura de amicitie cu mortulii. iar altele postându-se la fie-care cornii alii casei. încunjurându casa de trei orî de jurii Imprejurii. dupa ce sau vaicaratu si bocitu de-asupra mortului si prin casa. Mahala si alte sate din Bucovina. Bacid si a celor d din Crasna. caci numai acestea Indatineza a boci pre cel morti. care nu se arâtase pâna atunci. Turtur^nâ si G. Îndata ce m6re cine-va. Inmorm. verele. cari aru cad6 pe dînsulu. (2) Cred.

p. publ. cit. Corn. cit. 83: «Când mortulâ nu are rude. CantemirO. Poesil pop. 324: «Muma. 174: «Bocetele se cânta de unele din femeile înrudite cu mortulQ. cari cânta mal multe versuri de doliCi. totu din Bucovina. arStândâ miseria si vanitatea acestei vieti.» D. 149: «Cel mal avuti îsi conduci! femei hocitâre. (2) Pretutindene in Bucovina. cari sa-Iii bocesca. sad nesciindâ ele bine a secanta. cit. pund pe altele în locuia Icra sa cânte laudele si vredniciile mortului. apoi ild mal bocescd si când sosesce vre-o rudenie saQ prietena ala repausatulul. România si Transilvania. amia(}a-(}i si apusuld sorelul. 68. fîinda din alte sate dusa dupa nevoile vietii. se îmbraca în negru. Vf. surori. LambriorQ. atunci unele dintre fetele mari cânta (1) Com. un Ci felQ de femei. 619: «Nu tota-deauna muerea se plânge dupa barbatd. Marienescu în «Familia» an. 214 215: nPrefiee sunt mal t6te femeile poporenilord români. de d-ia Av. începu cele-lalte douS de pe urma. de d-niT Rom. preotQ în Badeuta. 140: uBocitulU e untt obiceiA. de trei ori pe fie-care (}i. plângd pe celd reposatCi. iar daca n*are pe nimenea. 82. sora. In alte sate. plângStore sau si tamaietore (1). cit. op. Macoveld. cele înrudite cu repausatulfi.» Dim. este datina când more unu tecioru holteiu ca sa se adune mai multe fete mari si apoi dou6 câte doua sa boc6sca pre cela mortu si dupa ce sflrsescu cele douS dintâi. preotQ în Vicovulfl-de-sus: oNesciindQ a bocî vre o ruda de a mortului. cit. Pesta 1870 p.» Dr. In Muntii apuseni aî Transilvaniei. de multe orT se nalmescd asemenea femei bocitdre. cit. «Cel morti se bocescâ in cele trei (}ile do n6ue ori.» Burada. cari Isl iacii o (1) M. p. datina de-a se pune mal multe fete întrunii siru de*naintea casei si apoi.» Ve4l Burada. Turtur^na. Stanescu. p. p. rudele sunt dat6re a însoti si a plânge pe mortU pâna la gropa. At. Ca si în epoca Iul TralanA se afla intre femei bocitdre» carile mergâ de bocescQ mortulâ pe la case si pomenescQ cu una tond plângatorii de tote meritele lorii. p. 152. îs* despletesc^ p^rulCi si mergâ în . « Albina» an I. Bojinca. Inmorm. clatinându*se când într'o parte când în alta. atunci se nalmescii femei straine din satu. rude saâ de astAfelii de profesiune. la amiac}! si la vecernie. este. I. op. Alecsandri. In unele sate din Bucovina^ precum In Vicovulu-de-sus. No. Simond.» Frâncu. p. si d-lQ V. ce nu se arâtase inca. din contra.mal de aprope versate In arta bociril. Georgescu si T. si anume când tragd clopotele : dimincta. si totu asa pe rendu pâna-Iu ducii do-lu îngropa.» 117 meserie din acesta. ce esista la Români de pe timpulQ vechilorâ Romani. Plangitârdey fie muma. iift bocescA in deosebite restirapurl ale dilel : la resâritulâ. rudenii repausatulul.op. Inmorm. M. op.» V. Descrierea Moldovei p. de-a boci tote deodata pe celu mortu (2). si cari porta adevSratulu nume de hoeitore. daca celu mortu e unu june sau o fata mare. Siind. ci în numele el o ngtnotenU amica sad o femee platita. «Femeile. numite plângHâre si mal des tamâuidre. stud. si mal alesft în cele de pe sub p61ele muntiloru. p. Besanâ. apoi se pl&tesce alta fata sad nevasta din satucasa boc^sca.

asezându-se la capulii repausatulul. 174. virtutile si faptele cele bune facute de celii repausatii în vieta sa. în TodirescI. precum si'n alte sate din Bucovina^ cu deosebire însa la munte. în Stupea. la fetele cele mari. ci ele totfl-odata întoneza cu unii glasii jalnicii si monotonii diferite poesii. începe a diice dintr unii fluerii ciobanescii câte o melodie forte jalnica (3). op. maî esista înca si acea datina ca la feciorii holtei. In Vicovulu-de-sus. (1) Frâncu. 119 Daca repausatulu e unu barbatii saa o muere înaintata în versta. care scie bine dice din fluerii. înv6tatora. iar în unele parti ale Transilvaniei si Banatului (icântece de jaley> si (ncântarî de priveghiU^n si pe cari le îmbogatescii cu improvisatii potrivite cu starea cea trista si misera. 2J5. bocitorele se roga ca sa aiba grija de copiii ceî mic! ce au murittî maî nainte de acesta. precum si la o sama dintre ceî maî înaintati în vîrsta. In locii de a boci pe celii repausatu. se aquira unii individii. la prându si sera si de câte ori cânta tot-deauna îsî despletescu pfirulu si-Iii lasa sa atârne pe spate (1). în care se afla familia. (3) Com de d-la loanîi Popovicî. Ghiuta. bocetU. si sunt atâta de iscusite în însirarea laudelorii acestora. în partile Grisului albii si negru din Ungaria. pag.urma cortegiulal. cu asa prefacere sciii sa-sl arate durerea. încâtQ ca adese-orl facil pe ceî de fata sa plânga (4). Turtur^nfl. p. Bocitdrehy nu numai ca plângii si se tânguescii dupa celO repausatii. (2) Com. iar daca a fostu Insuratu si lasa în urma-l nevasta si copii. cit. cari în cele mal multe parti locuite de Români se numescii «ftocete» sing. de d-la V. si acela apoi. maî alesu la baci si ciobanî. 118 de trei ori pe (Ji la ferdstra mortului: dimîneta. carii trîmbita diverse melodiî de jale de maî multe ori peste (Ji câtu si în decursulu noptii totu timpulu câlii sta mortulu în casa (2). Turturena. p. Avramtt si Erm. op. sa se naîmesca si trîmbitasî.» (2) Com. cu caracterulii. Frâncu. virsta si timpulu în care facii înmormîntarile. I. Inmorm. 82 si 83 Bojinca. atunci jalea este cu multa mai mare. de aceea ele striga si se vaicareza de . (4) Burada. cit. Din când în când ele lauda vredniciile. de d-la V. op.

Ca mi-aî venita pâna*n porta Si mi-al luata mila t6tâ. M*al despartita si pe mine Cu cine-am tr&itâ mal bine! Coborî. op. din întâmplare. nar sci nici unii bocetii. Vomu începe deci mai întâi cu bocetele ce se adres^za mortii^ adica fiintei care curma firulii vietii fîe-carui omii. Si daca. parte ca adausii la fînea acestui studiii.. cit. carT se sciQ de mal înainte. cuvintele ce le 4i<^îi sunt versuri. daca nu-î cunoscii de mai nainte viata. NumSrulii bocetelorii cunoscute bocitorelorti nostre este f6rte mare si variatii. în care a fosta repausatula. p. (1). si sunt potrivite cu viata si starea.ce-I lasa fara de ajutoru. 152: vBocetulil este unA felâ de cântare jalnica si trag&nata Împreunata cu plânsâ. In scurtii (Jisii fie-carebocitorerostesce totii-deauna numai de acele bocete. Unu bocetii din Bucovina^ comuna Stupea. Noi vomti însira însa în capitolulii de fata numai o parte mica dintre cele ce le-amii pututâ pâna acuma aduna.9 120 Cal mâncata frunza din fagi Si-al despartita pe cel drag! . fara protectie si ce se vorft face ei singuri. 174. N*al tacutii nici o dreptate. în capitolele urmatore. p. pe pamîntîi De ye^I m6rtea ce-a facuta. unde va cere trebuinta. cit. Ca venita pâna la pragu Si-a luata ce mi-a lostu draga Si-a venita pân'la ferestra Si ne-a luata mila n6stra !. cari se potrivescâ cu etatea si împrejurarile în cari se afla celii repausatii. Lambriord. informându-se în timpulii din urma despre acesta precum si despre împrejurarile în cari a repausatii. atunci. suna asa: Batâ-te pustia morte. iar restulii îlii vomii reproduce parte. ne-avendu cino îngriji de dlnsiî si a le aduce cele necesare spre sustinerea vietii. judetulu Siiceva^ comuna Malini Bata-te pustia m6rte. Altulu din Moldova. Cum esti tu fâr'de dreptate. D6mne. care sar potrivi macar în câtva cu starea celui repausatii. Si-al venitQ pâna în pragd . iraproviseza bocete nou6 pe cari le rostescii totii atâtii de bine ca si pre ori care altii bocetii ce-lii sciii mai de nainte.

spuindu-I: Sufletele tical6se ! . Sflrsindu cu vieta omului se adresezâ catre sufletulu acestuia. Nu mergi. (1) Dict. Ea pe nime prietinii n*are. Lasa prunci si lasa casa. Nici de noi de cestia-laltl. de llinca a Mielului Capra. Altulii din Transilvania. Nu mergi. Ci-al venitii si nechemata . La cel tineri înca vine. Nu scil m6rtea când sosesce. Casa mare pustiesce. ce. m6rte. De bStrânI nu-I rusine. (2) Dict.al gândita De-ala meii nâmii Tal pustiitii?! Cum nu-I m6rtea*n lume mare. Si se duce*n alta tera. Sotâ de sotâ ilâ despartesce! (1) Dela morte trecii la viata omului si cjiicu: Ce e omu*n asta lume? Plânge si se 'nveselesce.Si mi-al luatii puiula dragii (2). nici pre*mpSratI De taberl incunj urati. Cum mal faci si tu dreptate. De-acolo nu'nt6rce era (2). Când ÎI viata mal frumosa. unde-ml esti poftita. Nici pre crai. Nu se teme de voinici Nu-I mila de prunci mici. Venit'al netrebuita! Nu sciii. unde-ml esti rugata. Mariuca Nistorfl. ce gândesci De-alii meii nemii îlii pustiesci? Nu sciâ. districtulii NasSuduluI: Of! mânca-te-ar foculii m6rte. m6rte. 121 Mortea cu c6sa cosesce Si pre nime nu feresce.

(3) Din IgescI. district. Miluta mea. voinicula meu ! Sotuld meii. Intr'a cuî cama m'al data? Pietreloru si lemnelorfi. Cine m8 va milui? (1) La unu barbatu. Strojinetula. care Iasa pa sotia sa asemenea singura tocmai când i-ar fi foslu mai dragu si mai placutii de traitu cu dlnsulA In lume: Sotulâ meii. 122 Da cum de te-at indurata Si pe mine m'al lasata Totâ de china si de nacazâ Si cu lacrimi pe obrazii? In ce sprijinu m*at lasata. dupa cum ti dicteza inima si anume: La unu mosnegii. Simona. de d-la T. (1) Corn. Negrilorâ.Câta e lumea de firumâsa. strainilorii ? Eu de-acum când oiâ slabi. Ce nu-tl muti viata *nainte? (3) De aici Înainte fie-care bocesce pre celu mortu. care lasa pe sotia sa singura tocmai când îî este mal greu de trâitu In lume: Dragulâ meâ. doritulu mefi! Dar de ce to-al mâniata Si pre mine m'ai lasata? M*ai lasata singura *n lume Fara sotie si glume. Simona. Gospodarulâ meâ! Draga mea. (2) Com. Tu te^ndurl si iesi din 6se! Sufletele ticaite! Vecjll m6rtea cum te cuprinde . de d-la T. dict de Uie ala lui Onufreia Frunda. .

O. tu dragula mea ! Dara cum de te *ndurasi De pe mine mS lasasi Cu dragi (copilasii tei Si cu dragi fiutii mei? (1/ Din CalafindescT. Sa nu mâ lasi gânditâre. O. Cum m*al lasatii tu la rSii ! Eii noroculii Tam pierdutii. O. In pamîntii Tam astupatii. Si-mi mal spune si-o vorbuta Sa mi-o puna la inimuta. 123 R6ga-te de DumnecJeQ Ca sa traescu baremâ eâ Sa-Î scapâ de necazulu greii. iubite sotulâ meâ. De când nu te-am maî v6(Jutii. La unu barbata. sotule. Cu jale Tani îngropata. SiretlQ. corn. Cal fostii dulce la vieta Si m*al iubitii cu dulceta. Georgescu. care sî-a lasatu tenSra sa nevasta vSduva cu mai multi copii mititei: Sotule. Mi-ai fosta chiar ca si-o maicuta (2). Dupa tine i)lânget6re ! De ce stal între feresti Cu mine do nu vorbescl? Da deschido-tl buzele Sa-tl audii eii vorbele. de Sofia Fr&ncu. de d-ld I. Dar spune-mi unâ cuvintelâ Sa mi-l(i punâ la sufleteld. Nici unâ cuvîntâ nu mi-ai data. dict. district. dragulii meii ! . Pentru bun\ilii Dumnecjeii ! N*at facutii atâta bine Sa mfi chemi tu si pre mine. iubite scjtulii meii.Sotulâ meu m*aî înselatQ. comuna Secadate. Când de aici ai plecata. (2) Din Transilvania.

Si mi te-oid scula. Martine ! Lucratorii ca tine. comitatulii Carasii : Martine.Tie d6r* nu tl-a placutii Ce mosie al avutii? AI cerutii unâ copârseii Sâ-tl traescâ sotul ii râii. 124 Prea mict i-aî lasata Martine. StrîngStorii la bine. 1880 No. Cu min*sa nu te *ntâlnescl! (1) Altulii din Banatii. D6rlecâ tî-oia afla. Dar'm6rte-a venita Si te-a celuitâ Si m'a sSracitâ ! . Banit chieltuindCi La iermecâtâre Si descântât6re. Dar'cum te'ndurasi De asa mfi'nselasi ? ! Ca me lasi pe mine Cu pul micutei Si prea prostanel. Câ m'am îngriji tâ Pân'mi s'a urîtâ Pe drumuri âmblândâ. ti-a fî pficatQ. pentru prima 6ra în «Observatoriulâi» an. Martine! Tinereii! ca tine. SibiiO. III. publ. 28. Fara usi fara feresti Cu mine sa nu verbescî. Martine! Si mal scil tu bine. Am vacjutii eii bine Martine. Cre(jil. (1) Din Orastia in Transilvania.

Cum scil. Cu prunci sa prân(}im(i Si sa ne vorbimâ Sa-I casatorimili. urbea Bitolia: Av(Ji vrutlu sotlu-a ftîea Iu mi alasasl ? Iu mi demandasi.Acum te. parintesce. RSmânu ne*mbracatl. Martine ! Mal vino la mine Puii de ti-I cresce. La gasde slugi bagati ! (1) Altuia din Macedonia. Martine. Sc61a-ti musatlu caplu-a tea Si nu ni fa aistu a rSa. D6r* s'orâ Indura Si mi te-orii lasa Sa mal vini a casa Sa sedemu la masa. Se-alasi ficiorii fâra tata . Ca-sâ pe ulici6râ De f6me sa mora. Ca-sO pre prostanel Si iau rSmasu Ia rgâ. Mergi la Dumnecteâ Si Sânta-Marie Mild sa le fie. Ca sâ faci unâ bine Chiar si pentru mine Si puiutii tâl. Fumelia cui alasasl.asi ruga De m'al asculta.

ci ni fecesi. Me lasasl fara umbra în câmpie Si-ml lasasl copiii pe druma. ne pitrecusT. Cui me 'ncredintasi. Venta negru si venta pustia Tu nu m6 lasasl sa treca. Tine nu-ml alasi ca s'trec. prima 6ra de d-la Dr. Pesta. 125 S6rele si fti-o arda PI6Ya 8i fil-o bata. sota ala mea î Unde m& lasasl. BunIIi tuti fii le taliasl. (1) Din Banata. Copiii cui lasasl! Radica-tl frumosula tsa capa Si nu ne fa acesta rSa. Gleile a chisalieY ni dedesi. Si. 1870.Si mine nicochirata. Tu alta lume închisisi. publ. M^alasasI fara umbra*n pade. te armâtusis!. VI. At. irati tu aduna T6ca si campan'asuna Tuta lumea tra s*aduna Tru mormint sa ni ti puna. comuna DomanQ. Ospetli nu li mutrisi Si cu gura nu li grisT^ Ne asteptasi. Te adarasi. Talfâ. M. Ci e loclu. Marienescu in « Familia o an. Vintu laiu si vintu scret. comitatul^ CarasA. . p 619.AI alasasl fumelia'n cale. Aucjl Iubite. Sa lasi feciorii fara tata Si pe mine fara gospodarie.

Sl-atuncl unde te-orti cerca. Burada. Iasi 1883. D6r*mamuta si-ara afla. T6ta lumea ca sa se adune In mormîntii sa mite puna(l) La o nevasta tiniraj care a lasatii mal multi copii mititel : Mari6ra. In alta lume pornisi. Mândra ca o garofita? Si cum de te-al înduratu Copiii de tl-al lasatQ. Cheile miseriel îmi dadusi. Care cum mi 8*a scula Totu pe dînsii î-a mustra. (1) T. fratele tââ aduna. Cântece de miriologhi (bocete) adunate în Macedonia si pubL in «Convorbiri literare» an. ne petrecusi. N'asteptasI. Ce e foculâ ce ne facusi. TenSra ca o mladita. T6te bunurile mi le taiasî. Nici pe nime cu credinta.Sorele sa mi-1 arda. comuna Magarova: . draga mea^ Draga mea. Da'ntr'acul sama lai datii: Lemnelorii ori pletrilorii. Ca de astazi in colea EI mamuta n*orâ avâ. te înarmasi. 39. 126 Nic! mamuta. Te gatisi. P16Ia sa mi-I bata. strainilorii ? Si el. S'aiba cine-I mângâia Si de straini apfira ? (1) Altulu din Macedonia. Iubita mea! Cine mi te-o sfatuita De-asa ten6r*al pornitii. când mi s'orii scula «Mama» pe cine-orii striga. Negrilorii. I-a mustra si judeca. 6spetil nu I-al bagata în sama Si cu gura nu le graisi. Mititel si ne*nvgtatl Si prin lume nepurtati? Copilasii tl-al lasatii. p. Tdca si clopotulâ suna. Tovarasi. XVII. nici miluta. T.

Tru sote nica ne esita Si nica ne harsita. Nicuchira fti ti facui Doi aîiî nica nu umplul. ti petrecul. Sevdaea prota. ne disfterdata. necunoscuta .Hilia mea. Nemestecata. Tl-alalasI paea nepurtata. haraua prota ! Cu cuscrimea ne-vi(j[uta Nemisticata necunoscuta. Iti lasasl zestrea nepurtata Cu sotele înca neamestecata Si înca nealintata. nedesmierdata. iubita mea ! Te maritai. Fiica mea. Laia de mine ti maritai. Ne crescuta. te trimesel. Cu dorii mare ti asceptal. Antâia iubire. Doi ani înca nu împlinisi. Si nica ne urdinata. vruta mea! Ti maritai. Ti vi4ul ti harisiî Va s' vedu mani sotlu cu alta Si mine arman amarîta. ântâia bucurie Cu cuscrimea nevecjluta. Necrescuta. Gospodina te facui. Cu doru mare te asteptai.

Ca prea micii tu Taî lasatii. Dar când cartea mT-a primitii Elii. Ti-a fi. publ. 491. Micutelii si prostanelu. sora. 127 Draga sorii. Cum pe George sa-Iii grijesca Si cum sa mi-lii ocrotesca. Cu fata la resaritii. Dupa dulce tratiorvi. de Mâri6ra Barbuta. Si ele te-orii întreba: Cum tî-al plivitii gradina ? Da gradina tî-aî plivitii Cu spatele la pâmîntii. C'acusî nu te maî vcdemii. Draga mamit gospodina ! . Iasi 1883. de \e^\ bine Cum sedemii totî lânga tine. Cum sî-o tine casa el îi. Sc61a. Singureii! si prostanelii? (l) La o fata maritata: Draga mamil gospodina ! Tl-au venitii nemurile De prin tote satele. 8*0 si grabitii Si Ia tine ml-o venitii. si pecatii. sora. Cântece de miriologhî. m6rta cu dorii. în «Convorbiri lit.» an. districtulQ Strojineta. care a lasata unu pruncii orfanii In grija fratelui eî locuitorii în alta comuna departata : (l) Din Bucovina. Te vgcjuî. (*2) Burada. sora.Si înca nedata'n lume. te trezesce Si luî nenea tu vorbesce. Ser mana do mine te maritai. dict. Am sa vadu manI barbatulu cu alta Si eu remanu totii amarîta ! (2) La o vMuva tengra. XVI. p. sora. C&'X departe'n strinitate Si n'a pututii primi carte. Cum sedemii. ne vaetamii. Scola. satulG Crasna. te alintai.

Si-ola uscao'n gândurele Si ml-olâ strânge-o paturele Sl-oia cata la prunci cu jele. învâtatora in Domanu. Nicî în apa de îsvorQ. dict. 128 -' Si mamuca tî-a spSla-o. care Ta cantata surori! sale Ana. Nici în spume de soponii. de Maria Manei u. Ca tl-a fi destula de. Da pruncii c*oru întreba Pre tatuculâ lorii asa: w Unde-a remasâ mamuca ?» «A remasO la bunica» (1) ! La unu tata: Tata ! unde te-al mutata. Sa âmble copiii tâl. Si nu te'ntorci înapoi. Numai în lacrimi de omâ. tata. De când Dumnia-ta te-al dusu Trei flori în p6rta ml. Si pe noi cum ne-al lasata? Scdla-mi-te. Ca I-al lasatQ mititel (2) ! Iarasi la unu tata: Tatucuta. La mamuca s'o trimetî Din iundulii pamîntuluî Pe suerulii ventuluî (1) Din BanatQ. Olarid. . scala. tata hal ! Cum de te-aî dusa dela noi. de d-Id los.a sara! Sc61a-te si-ml esi afara Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava.am pusu.Câmesuîca-tî s*a negri. si corn.

diot de Cairina Racolta. Simona. Copiii far*de parinti La toti 6meni-sil uriti . dict. Ori te duci în alta tara. Ca Iesi copiii cu dorii. Când m'al lasatG Dumne-ta (3). Si baetii lâra mama Nu-sQ luati nici într'o sama. C*aceea e tara buna. Georgescu. La o mamay din Transilvania: Maica mea! un*te-al gatatâ? Si tu pre noi ne-al lasatu Numai în haine de vara. Barbatii fâr'de femei. Macovelu. malculita mea! Acum cin'm*a mal cata. Primavara va veni. Toti plugarii vorâ esi Numai tu vel putrecji (2). Siretului. de d-ld I. (1) Din Bucovina. district. Altulu din Transilvania^ districtulfl NasSuduluî Dragulâ meâ tâtucule ! Eâ te cunoscâ pe sprincene Ca Iesi copiii cu jele . Caci copiii fara tata Nu'ncapO nici în lumea larga. . de d-ld Av. Maica. Barbuta. Prin fluerulQ ventulul. de d-ia T. . Da sa-ml trimeti o scris6re. (2) Corn. satula CalaflndescT. (2) Din Bucovina. (1) Din Badeuta. de M. corn. Traescii copil tara muma. Te cunoscu pe ochisori. satulâ Crasua. Dumnla-ta n*al mal venita. Prin plalula vSsduhuluI (1).Florile aii înfloritd. . com. Stândâ ca nisce ângerel. 129 Ca sâ-tl dââ si Dumi-tale O'nflorita mândra flore. (3) Din Secadate.

Mtiantk. Sibiia 1891. din Bucovina. ce va fi de mire. publ. Sotie nu tl-alluata. Sirotita (6) Io. VIII. (4) Obarni=indrepta. in «Tribuna» an. Nigder (5) nu te voi vede. No. ce va fi de mire. Te-aî pornita la cununie Si nu ti. (6) Sirotita=sermana. (S) Acmice=acuxn. satulii Crasna Draguia mea N. Cire me-ar pute juta ! (7) La unu fedorit holtau. 130 Altulu din Istria: Mama mea. la BomilnT. Cotro voia mere? Vechi (l) n'amnicî ur (2) în lume.al gasita sotie. ! Cum de mi te-al indurata Si pe tatuta! lasata ? Da de ce n*al asteptata Sotie sa-tl fi luata. 168. Cire va mie da pare. Spune-ne macara ce-va : (1) Vechl=mal multa. Cire va mire acmice (3) cavta ? Cotro vo îo cu mire obami? (4) Io sâm finita ca n*am tire. iBraorm. (2) Ur= unuia. . Florecic'a putredî Miresa tl-a'mbâtrâni. 3c61a-te si te trezesce Si cu gurita graesce Si ne spune vr*una cuvînta Dela nâmurl din pamînta. T. Cu fl6re te-o însemnata. (7) T. O calatorie in satele românescl din Istria. (5) Nigder^de acum înainte. Burada.

nu te da. Casa mea îli înclisesi. Din casa sa te pornesca. ci ni fecesî! Ce fecesî. N'avuî tihe s-îii liatî nora. Nici la nasa. ci ne-adarasl ? Cu coruna în cap fugisî. Singura ca cucuveaoa? V5ma cale nu-alasasl. Cu catrane îli u laisî. Fara frate. OspetiI mi-I oprisi de-a veni. Sivdaile nu le trecusî. Da ea pe cine-a striga? Prin tote coturile-a cata De urma nu tî-a mal da (1). Cu catranii ml-o înegrisi. ce ne lâcusi! Ce facusi. Casa mea mî-o închisesi. ce mi-al dresa ? Cu cununa 'n capa fugisi. Amorurile nu le trecusî. Ginere nu închisisi.131 Ti-Î bine-acolo ori ba? Sc61a-mi-te. Pecete mare tu-ml pusesi. Altulu din Macedonia. Ginere nu pornisi. nici la fartatâ. Vula laîe îii u bagasî. Ca holteîasii-a putredl Dimineta s'a scula. Bucuriile mi le pierdusl. Hareile îii le chirusi. Far'de altu me-alasasî. comuna Magarova : Hiliul-a îilett. Ne la nun. Fiulu meO. Pe-a cui guse ml-aruncasî. Preotulâ sâ t!-o cetesca. Usa cu cleia fii u înclisesi. fiira sora. Si te uita pe fer6stra Ca-tî vine-o carte domnescâ. ne la iartat. Far'de altuia mS lasasl. Da ea cu cine-a grai. Usa cu cheia mi-o închisesi. Mamuta de-unde-a veni. Ospetli fii li taliasl. . Ne cuscri amisticat Ci si-îii fac si eu laia.

N'avul norocii sa-mi ieâ nora.Nici cu cuscri amestecata. Di furtuna fii-ascapasi Si în casa îîil vinisi. 132 Ci sa-fii fac. Ce se facti si eu sermana Singura ca cucuveaua? Nici o cale nu lasasl. Hiliul a-îiieu tu loc se-inclide. Ci e liliea. Pit Vlachie îii alagasî. Ce e fl6rea ce trimitemâ? Cum ne-am hotarîtâ ! Paserile verii ce-sl cânta. (1) Dict. fara sora. Si cânta bilbili la cap. ci pitrecem? Di caile cum n& iecem ! Puglili-a veralel. Ca fii te dusesi de la mine. fiule. Fara frate. de Mari6ra Barbuta. Tuta lumea se-harisesce. Pe-a cui spinare m'aruncasi. fara tine. hiliu. fâra tine. Masi di m6rte nu fugisi. Mana de mana 8*ne-acatam Praglu s' traca s* nu-1 alasam. Ajutati-fii a mele 86te Si voi cusurine t6te. Mâna de mâna sa ne apucamâ PragulA sa treca sa nu-lâ lasamâ. Ca mi te dusesi de la mine. . Si cânta privighitorile la capa T6ta lumea se bucura. Ce sa fac(i. Ajutati-ml s6tele mele Si voi veris6re t6te. ci-si bat. Mine m6rtea mi jelesce ! Loclu tut el se desclide.

Pe mine mârtea me jelesce ! Pamîntulîl totAse deschide. p. din Bucovina. XVII. Nici plivi si nici privi. fiica mamil. Florile ti-orft înflori. holteiasCi. 133 Eâ am gândita ca tu mie Mi-I face o veselie. din Bucovina. In Valachia mi-al alergate. Naframa cea de nânasâ Tl-orii pune-o la prapurasii.» an. Draga mamil. Scumpulii mamil ângerasu. De furtuna îmi scapasi Si în casa îmi venisi. Brudiorl si strainiorl î (2) La o fata. (1) La unu hoUeiasii. Fiulii meH în pamîntti se*nchide. Si deschide-tl ochisorii Si ti-I vede fratiorii Cum I-al lasata brudiorl. în «Convorbiri lit. Cântice de miriologhil. Barbuta. de M. Dumnia-ta nu le-l plivi. Pe mamuta de-al lasatO ? Da cui mi te-al potrivitii Fratiorii de-al urîtii? Ian sc61a-te. Dragulii mamil ficiorasii. publ. satulii Crasna . Draga mamil. Ca*n pamîntii îl putredîf (1) . 3' (2) Dict. satulii Crasna : Dragulu mamil holteiasu. Da cum de te-al înduratO. Numai de m6rte nu fugisi. Primavara c'a veni. scumpa mamil! (1) Burada. Nafrimuta cea de mire Tî-orvi lega-o la psaltire. Dara tu mi-al facuta mare Si avama supSrare.

Altulu din Macedonia. 'Nv^sta nu te fe^esî. . Gione tine nu-fil luasî. Voiamâ sa mi te scota din casa. Barbuta. Tujna (5) sirota io dupa tire. In loca de june mormîntâ îti daâ Si colaci de cara la capa îti staâ. Nevasta cu petala pe fata Si acum remasesi fata In pamîntii îngropata (2). Nevasta nu te facusi. Brizna (3) me filia Ca asa tinera (4) murit. Betâra (6) ce voia face. Tu loca îngropata. comuna Târnova: Feta tu ilichie murisi. Tu loca di gione mormintâ îti diaâ. 'Nvesta cu teliurile pri fata Si tora armasesi feta. (1) Dict de M. Si colagi di cara la capu-tl staâ. Vream sa fii ti scot din casa. Altulu din Istria: Fata în versta murisi. Cu cuscri nu te-amestecasi June tu nu-ml luasI. Cu cuscri nu ti amestecasi.

Tî-oiO face îngropaciune. (5) Tujna^umilita. Milostenia ce-o faci Sa fie pentru saraci! (2) (1) Burada.. O calatorie in satele românesci din Istria.(2) Burada. No... Eâ. 134 Ca nu te voiu vechi vede. . Io sâm sirota N'am nici ur în lume Neco Domnul. publ. La cruci si la fanarele . Natramile frumusele De cumnati si cumnatele Le-oiii pune la prapurele .. (4) Tinera=tânera. Colacii cel de nanasi Ti i-oiu da peste salasu. Colacii de cununie Ti I-oiu da la liturghie. an. în locCi de botejune. (3) Briznassintristata. Cire me-ar juta ! (1) La unu copilU de tîta. 168. in «Tribuna» an. N'al traitii sa te faci mare.. N'al traiti sa fii voinicu. Nu va ma cire purta apa .. XVI. Ce voiu acmu face.. în Convorbiri lit.. publ. VIII. din Bucovina. Te-a luatu mârtea de micu. p. satulii Manastirea Ilomorulul : Dragulu mamil ângerasâ! Da cum de mi te 'nduras! Si tituca ml-o lasasl? Mama tita cui a da Pe cine l'a desmierdâ? Draga mamil floricica AI sburatâ ca-o rindunicâ. Te-a luatu din scaldatâre. 490. Cântice de miriologhil. (6) Betâra:=:b£traua.

» an. Georgescu. Vasile. In acele parti. Daca m6rte-amarnica Tare m'o mal otravitii La pamîntâ m'o oboritil. Ca curendâ fti ti dusesi. Cântece de miriologhi!. Ca scapasi de multe chine Si de multe lae chine. (4) Lae = negre. Di-una parte rSâ fecesî. dupre cum prea bine se pote vede acesta si din urmatorulu bocetu din Bucovina: Vasilica. Nu mâ lasa supâratâ Si de doru nemângaiata! (1) Altulu din Macedonia ^ comuna Nijiopole : Ficiuric (2) maratii(3). de d-ld George AvramQ. scola Si Iesi din casa afara. De-alta parte fâcusl ghine. sta scârbitii. XVI. (1) Com. 135 Altulu din Transâvanta^ comuna Secadate: Puiuia meO fl6re de vara.(2) Com. (4) Ce-sî trage aesta lume (5). (2) Ficiuric = ficIorasCL (3) MaratQ=sermanQ. Sc61a-te. unde este datina de a boci doue bocitore de-odata^ de multe ori una dintre dlnsele Întreba bocindu pre cela mortu. iara ceea-lalta rgspunde In numele acestuia. tl-aii sositii! Da eti cum me voiti scula. 136 . publ. înv6tatorCi. invâtatord. <5) Burada. de d-la I. in «Convorbiri lit. Di curend fapt. Du-te dar si vina era. p. 489. Amu-Î nunta Sc61a-te nu Ca nuntasii feciorii mare! Dumi-tale.

ett m'asî rugare La pamintâ asa de tare Sa nu te'ncâpa din fata.Si vatâjelâ îti alege C'o venita vr'o doî-spre-cjiece. . când au bocitii unu (1) Dict. Da mamuta cin' tl-a fi? M'oiâ ruga la Sânta-Marie Ea mamuca ca sa-ml fie! Fata alba ca spuma. Sprâncene negre ca mura. Casa cu surorile! Da mamuta ce-tl-a face? Ia ml-a sed6 la pamîntd Sa n'o*ajunga lâcCi de ventâ. . Cine ti le-a saruta? Pamîntulâ cu rugina ! De-asI put6. Scola-te si ni-I vorbi. de Anita Haramida. . Românca din satula Putna de lânga mân&^ stirea cu acestd nume. ci din tota inima plângâ si se tânguescâ dupa cela mortâ^ fîindu-le jele dupa dtnsulâ. Sa te'nc^pa dintre spete C'acolo nu se prea vede! (1) . Cele mal multe bocitore^ si mal alesA a. Vatajelâ cine tl-a fi ? Nafiramuta Cu crucita! Da druscuta cin *tl-a fi ! NafrSmuta Cu cofita! Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Si-6re cine te-a boci ? Gradina cu florile.celea cari nu din prefacere. _ 137 - . Ca de când eâ am muritâ Ea nemica n'a graita ! .

tinendu (1) Ve^t despre acesta si Burada. A. Dreptu aceea Românii de pretutindene au cea mai mare grija ca nime sa nu se 'ngrope fara sa fie bocitu. sau câte o pareche de altite. se punii de bocescii omeni straini pre cari nici nu I-aii cu- . culegeri din sasula Moldovei. La8a*mâ badica 'n pace^ Ca edi dragoste n'oiâ face Cu omu. Literatura populara. tnchele bocetele loru mai tot-d auna cu urmatorele versuri: Eâ cu draga te-asi mal cânta.i> Ac^ta credinta forte latita la poporulii româna se pote cunosce Înca si din urmatorele versuri. haine si alte lucruri de ale mortului. care nu-mi place. care n'are nici rude nici prietene cari sa-Iu bocesca. Bogdana. cari de mila. publ. care sa le nalmesca si platesca. pe cari le scotemu dintro doina din partile de sus ale Moldovei: Fruncja verde trei ghi6ce. Inmorm. colaci. ca sa nu treca cine-va nebocitii si pentru ca sa se Implinesca obicelulQ. Când 86rele a sfintita Mormintelula IWnghitita Necatatay ne'fnpartâsitU^ De nimene nejMH (2). 138 acesta do unu f6rte mare pfecatu. Dar'mi-I fripta inima Si nu te mai potâ cânta! In fine merita a fi amintita si aceea ca fîe-care omu^ care na avuta cine sa*lu caute In boia sa^ care na iostu marturisitu si tmpartasitâ cu sfintele taine Înainte de ce si-a datu sufletulâ^ si mai cu sama acela. N. atunci adese ori se gasescii femei. Ne aflându-se nime. De aice vine apoi si blastamulâ celu mai mare: <isa dea Dumne^ sa n'at pe nime sa te hoc&ca (l). e f6rte compatimite si considerata nu numai de cela mai nefericita omu de pe fata pamlntuluij ci tot odata si ca urgisitu de Dumnezeu. cari sa-Iu bocesca. 10. 83 84. câte o naframa irumdsa. dreptii plata pentru acesta. daca e cu totulu straina. p. (2. nici când Insa bani (1). Ca pe cela ce ml-o placuta S*o dusa si nu Tam vazuta. luminari. No. atunci se naîmescii anume hocitore ca sa-Iii bocesca. 155.timpâ mâl Îndelungata si acuma numai sunt In stare nici a plânge nici a boci. Rimnicula-saratâ 1888. Si daca mortulti n are rude si amice. câte unii stergarii. V. In «Gazeta satinului» an. carora li se da apoi. p.

Romanii numiau aceste lamentatiuni nem'ae (2). prin cari se jeliaâ si în acelasi timpu se laudau faptele defunctului. V. In Paralipomenl (5) gasimii asemenea ca pre losiasii la plânsii tota ludea si totu Ierusalimulii. 162. (3) Cap. V. 24.» Cuvlntulii Nenîa se deriva dela (jieita Nenia. XXIV. IX. aceea ce se chiama ««ewme». op. cit. p. 139 -' Asemenea gasimu în Amosu (1): «pentru acesta. Câte odata la Evi^el^ când nu se gasla cine sa bocesca pre mortii. 29 (4) Cap. (6) Cap. XX. tn timpii de trel-(j[ecl de (Jile sa plânsii asupra corpului lui AronO. In aceeasi carte (4) vedemii ca poporulii lui Israilii a plânsii pre Moîsi în timpii de trel-deci de (Jile. cautati si chiemati plâng6t6rele ca sa vina. In plângerile lui Ieremia (6) gasimii: «Asa graesce lehova. e usitata nu numai la poporulii românii. XXXV. si ele voru fi însotite de cântece de flautu. Inraorm. La Evrei buna ora gasimii In cartea numerilorii (3) ca. 9 (5) Cap.» Grecii înca aveau asemenea lamentatiuni sau bocete si se numiau trine (fl-pf^vot). se cautaii femei. 83. Si Cicerone (Jice: «Se facu în publlcu laudele omeniloru ilustri. Domnuluî (jiice asa: plângere In tote partile^ si în tote caile voru (jiice val ! vaî ! si vorfl striga pe plugari la plângere si pe deprinsii plângatori la plângere. Ea avea unu templu afara de . (2) LambriorQ. Bocirea^ despre care am vorbitii pâna aice.» (1) Com. ci ea esista mal multu saii mal putinii si la alte popore atâtil din anticitate câtii si din timpulii de fata. Festus ne spune ca * aNenîa este unu versu ce se cânta din flautu la înmormîntare pentru lauda mortului (3)». care presida aceste soluri de lamentatiuni. Y. de d-lG V. cari se nalmlaii pentru acestii scopu. p. Turturdria. Ve4î si Hurada. V. 16. nume pe care si Grecii îlu dau la cântecele funebre (4).noscutii mal nainte de morte (2). Domnulu puterilorii. lehova Dumnedeulu ostiriloru. si altî Români din Bucovina.

Una din femeile bocitore mergea Înaintea celoru-lalte si dadea tonulu. op. 140 cete pentru mortu (1). Od. 82 83. cari se (jiice ca eraâ facute din osCi de Milvtis (vulturâ).» Apoi în Ovidiu: «ÎI spune celii de pe urma ramasa bunu pe care pote abia la auijiitu cu urechile. 24: «Honoratorum virorum laudes in conciones memorant atque etiam ad cantus.zidurile Romei aprope de porta viminala. V. Carmen. Ele tncepeaâ neniile. emendata et adnotata a Carolo Odofredo Muellero Lipsiae. 38 si Od. de unde se numiau si Milviene. asezându-se la usa casei mortului. (jiiceau: candamatum est. apoi sa dusu iarasi Înapoi (4). dupa care era obicelulu de a se trimite îndata ce cine-va îsi dadea sufletulu. acolo fiindu informate de catra servitori despre împrejurarile vietii acestuia. adica totulu s'a mântuita (2). ca si bocitorele nostre.)) Dupa ce Tau strigata si bocitii acasa mergeau cu convoiulu funebru plângendu si vaicarându-se. si Bojinca. Asa gasim A la Lucanu: aAstâtelu o casa când Intâlasl data mortea lovesce In ea. (2) Horatiu. 214. cu care trebuia sa se Încapa plânsulu si bocetele. I. Inmorm. mal IntâT. V. 161: aNenia est carmen quod in funere laudandi gratia cantatur ad tibiam. fiindCi Întovarasite de sunetulu cela lugubru alâ flautelorCi de Îngropare (funebres tibiae) (5). 16. 21. qui nomen nenia quo vocabulo etiam graeci cantus lugubres nominant. v. si se invoca îndata ce bolnavulu întra în agonia mortii. v.» (4)Delegibuslib. improvisau laude si bo- li) Cap. ca si Româncele nostre de asta^I^ cu strigarea Ia urechia mortului.» <o) Cuvintula fineniae^ s'a pastrata pâna si astadî în gura poporului românfl . bocit6rele n6stre la sfârsitulQ bocetelora lorâ. si care dupa ce veniau. II. si se numia <ipraeficai> dela cuvlntulu <i^praefari» fiindu-ca ea cea dintâi trebuia sa plânga. inton^za si acum cuvintulQ neno! neno! neno! VedI Burada. . . XX. . Nota dela p. ad tibicem prosequuntur. remâne In tâcere^ pe când corpulâ mortului nu este strigatu (3) . (3) Festi de signilicatione verborum. p. MDCCC XXXIX p. sa strigata. Aceste aneniaei^ (5) se Intonau de catra femei anume platite. II. strigându-lu una dupa alta de trei pâna la patru ori dupa olalta pe nume^ si daca nu se mal putea observa nici unâ semnu de vieta Intr Insula. adica bocetele lorâ. cit. lib.

vorbe de lauda si lacrimi si lucruri. No. X. (Jice : aPreficele se femeile naimite pentru a plânge pe morti. quod jam vix auribus iile Acciperit. V. Bojinca. cari plângeaii. Ele se duceaA Înaintea mortului.j^ Bocetele preficelorii consistaii In actiune si In cântece.j> In fine Ch6ruel le caracteriseza astu-felu: «Femeile. quasi in hoc ipsum praefectae. ci si cele-lalte femei. vaetându-se cu sgomotii. Supremumque vale. II. 22: Sic funere primo 77. cu capulu golii. bina» an. dixit. quae dant coeteris modum plangendi. 62. cu pSrulii despletitii. vorbindu despre Nonius.» (2) Mercede quae . (6) Festus ne spune: a Funebres tibiae dicuntur cum quibus in funere canitur9=« flautele funebre se numescCi acelea cu cari se cânta la Inmormlntare. cântândii vre unii cântecii tristii saii laudele mortului (4). acapillos scindunU (smulgii parulii). v. Lucilius ne arata acesta In versurile urmatore : aPrefîcele la Inmormlntarl Isl smulgii pfirulii si se vaicareza forte (5). p. 81. revolutaque rursus eodem est. 76 (2) Durada. în «Al- Attonitae tacuere domus quum corpora nondum Conclamata jaoent. (3) Lib. se numiau apraeficae. (4) Metamorph. Inmorm. M.» Apoi Tacitii (Jice : «Pentru aducere aminte de virtute compuse cântece. 259. lib. I.» In aceste versuri vedemii cele doue parti ale mestesugului dea plânge.)> Câte odata nu numai cele naimite. numescu Impuniî singure vorbindii despre aceste femei. acesta (1) praeficae dicuntur mulieres ad lamentandum conductae. Inmorm. cit. 56. p. cari celoru-lalte modula cum sa plânga^ ca si când ele aru fi cele mal Întâi (1).» 141 Festus. ne spune asemenea : «cari prefîce tocmite cu plata plângu la Îngroparea altora (2). op.(1) Burada. cari se tocmiau ca bocitore la prohodurile celoru bogati.» Lucilius. facendu totu felulu de semne batatore la ochi de o durere cumplita. cari imiteza durerea {3). p. Besand.

In Italia^ si n alte parti ale Europei. 507: «Femmes que Ton louait comme pleureuses aux convois des riches. EUes prdc^daient le corps. 142 este actiunea si mdamant magisn (se vaicareza forte) este cânteculu pre care îlu acomodau la versurile lugubre numite neniae.» (4) Dictonaire des antiquitds Romaines et Grecques.143 X. cari obicinuitii cuprindu si laude pentru mortu. Imprejurulu mortului si sa Încapa a se boci smulgendu-sl pârulii si tntonândii cântece funebre. chantant quelque hymne funebre ou Ies louanges du mort. La Galii din Scotia de sus. In Neapoli alamenth sau utribolîd. UT. p. Aceste cântece se numescu In Corsica avocerij). 77 80. In Corsica. (1) Burada. cari întoneza aceste cântece în Italia se numescu fLVOceratricey> (bocitore) (1). donnant toute espece de signes apparents d'une violante douleur. a fostu si a mai r&masu Înca obiceiulu. ca îndata ce cine-va more sa se strlnga femeile b6trâne. 5. Inmormint. la tâte nue ^chevelâes. (3) Anal. p. LA M O R T O Cum ati prinsu clopotele a trage si bocitorele a boci. nu . precum si tn Orientu. «meditata ad memoriam virtutis carmina et laudationes et lacrimas vel doloris imitamenta.ji Femeile.Conductae fient alieno in fiinere Praeficae. tn Sardinia aattitidoSjj^ in Beam (taitirot^'f In Grecia «miriologhiî. .» (5) In funere praeficae Mxdto et capillos scindunt et clamant magis. sanglotant. plângfttore de meserie. Prefîcele In timpii ce bocîatl erau îmbracate In vestminte negre.

saii.va aii fostii mâniosi saii certati sa se roge ca sa-I ierte. Cel ce-lii cercetfoa. atâtu pe acesta câtu si pe cel ce ducii de aprindii câte o luminare mortului. cunoscutii. Unii mal punii pe icona si câte untt banii (1). mal alesii Insa barbatii si femeile. cari au cunoscutu câtu de putinii pe celu repausatu Începu a se aduna din tote partile la casa acestuia ca sa-Iu mal vada Înca odata Înainte de Inmormlntare si sa-sl iea ramas A bunii dela dlnsulii. unde se afla mortulii. iara de cum. fîe-care noii sositii intra In odaia. saruta icona saii crucea de pe pleptulii acestuia. Ajungendii la starea locului. ca sa aiba cu ce plati vamile din lumea ceea-lalta (4). acoperii chieltuelele tnmormlntaril cu dînsii. iar daca repausatulii a fostii omii batrânii II saruta si mâna. adica cel casatoriti. de sicriii ori de 144 pâretii casei. Cu privire la luminele. Dupa ce aii aprinsii lumina se daii la o parte. sad II Impartii când se duce mortulii la gropa pe la raspântii si pe la poduri pintre copii si saraci. ce se punii pe iconita si cu carii cel de casa cumpfera mal pe urma rachiii saii alta bautura ca sa o dea celoini ce cerceteza mortulii de sufletulii acestuia. In timpurile vechl^ barbatii^ cari se duceau la casa mortului. Românii din unele parti ale Tarii. aprinde si lipesce apoi lumina adusa de sfesniculii dela capulu mortului. ci si amicii. Iar banii. iea si câte o lumina de cera galb&na cu dlnsulii. nici când nu se pornescii cu mâna gola de-a casa. ci fîe-care. fie avuti ori sârmani.Românescl credii ca mal multe suflete se strângu împrejurulu mortului de-lu privescu. ofteza si dicii : aDumne^eU sd-lU ierte! saii : aprimesce-lu Domne întru împaratia cerului (5)». se uita o bucata buna la mortii si punendu-sl apoi mâna la gura. dintre cari cele mal curate si mal frumose. voindii a-sl arata dragostea crestinesca catra dlnsulii. fara deosebire. fîindii mortulii forte sarmanii.numa! n^murile cele mai de aprope^ cari pâna atunci nu sciuse nimicu despre trista tntemplare. si apoi acele suflete multamescii personelorii cari aii adusii luminele (3). descoperindu-sl capulu aruncaCi câte o moneta Intr'unu vasii ce sta aprope de mortu. pe care llu atingeau cu mâna (Jicendu: Dumnecjeil sa-lU ierte! (2). In unele sate atâtii din Bucovina câtii si din Moldova si . ba pâna chiar si strainii atâtu cel din vecinatate câtu si cela-laltl. sunt meniti mortului. clatina din capii. sau o pune neaprinsa pe iconita mortului. se aprindii noptea la priveghiu si a treia ^\ la prohodU. ce ati rfimasu nearse.

152. cit p. publ. p.~Lambrior(i^ op. 145 mal alesu la munte^ precum In Fundulu-Moldoveî si Malini pe lânga lumina si bani. de d-lQ V. cit p. si Mariuca Nistorfi. 10 . p.^\e^\ si Burada. 36 36. cit.|a^ tamâie si servete. Dupa ac^ta daca celu ce a venita la mortu nu e cu totulu «trainâ se duce si la cel de casa ca sa-I mângâe. de Const Merchesd si dict. 13 (3) lont^nd. p. p. Intitulata iiGrozai>. vedî LambriorQ. a carorii vieta na fostii una tocmai dintre cele mal bune si esemplare. (5) In Bucovina si Moldova. atunci mal de graba Uii compatimescii decât sa-Iii condamne saii sa-Iii blasteme. 94. 17 18 t^i Lambriorâ. înmorm. Alecsandri. brân(. op. (2) Burada. Datinele pop. de asta data nule <^ice abuna dimindta-n^ abuna ^iuai^ sau fLhuna 8araj>^ ca de alta data. caci se vede ca asa a fostu dela Dumnezeu renduitu.|eâ : bunu. lamom. ci tristu si tacutu apropiindu-se de dlnsil Începe a*I mângâia si a le spune multe de t6te ca sa nu se supere. nime nu-lâ vorbesce do rau. MmrimmA.(\\ Pretutindene usitatQ în Bucovina s\ Moldova . Românca din ^jalinT. Gherla 1882. Turtur^nQ. Dându ochii cu cel din casa. preota. dare de sâID&. se pote ved6 si cunosce mal bine din frum6sa poesie a multA regretatului nostru poetii V. cele d'lntâl« daca mortulu e sarmana. de M. mal aducu o sama tnca si faina. sa fîe de ajutoru la prasnica^ iar servetele ca sa se puie la procesie (1). cit. 162. iar daca a fostu unfi omu ca neomenii sau chiar unu facatorii de rele. si Induratii. op. rom. 152. op. De se Întâmpla sa fie mal multi insi adunati In casa vorbescii Intre dlnsil câte ceva din viata repausatulul : ce omu a fostu. blându. câtii si judecata lorii asupra mortilorii. ci totu numai de bine . (2) loanft Nîtu Macave!. Daca a fostA unâ sufletâ alâ Iul Dumne(. p. asa a trebuitii sa se Întâmple. VI. fn «Amicula familiei» an. (4) Com. înmorm. U Bomânl. Nistord. aici e asa cjiîcendft primulu tribunalâ tribunalulâ pamlntescO dupa morte (2). pe care o reproducemii aice In Întregii cuprinsulii el: (1) Gom. la fnmormlnt&rl. cum a fostu si ce bine a facutu câtu a traitu etc. Atâtii datina si purtarea dela mortii a Românilorii. Moldova.

sarutândii mortulu. La elu se uita. ce-lâ totâ pomenescâ. Sc6se doi bani netezi din vechia sa punga. «Na. Mal facu o cruce si ^ise plângendâ: «Omeni buni! ana ema bordeiu-ml arsese «Si pe unâ gerâ cumplita «Nevasta-ml cu pruncii pe câmpii ramasese. Pe-o scândura vechte aruncatu afara. nici tolii de'nvelitâ. române^ «Fa pleptâ barbatescâ. cu o barba lunga La Groza mergendâ. Cu mâna la gura capulâ clatina Si'ncetâ lânga dînsulCi îsi soptiaâ asa: «Elâ sa fie Grota celu vestita în tera «Si'n sânge 'ncruntatâ! «Elâ sa fie Groza^ cela ce ca o fera. . Iar dupa elu nime. mâna-I sarutândâ. « 6menl buni! de-atunce în tihna traescâ!» 147 Si. Unii faceai! cruce. Ce aprope-î ardea. De somnulii cela veciniei Gro£ acum zacea. «Si nici o putere ! .. «Si de-atunci copii-ml. bStrânuIu mosnegu Ofta si se duse cu-alâ sgâ vechiu tolagu. Lânga mortu îl pase. plinu de jale : «Dumne(][eu sa Ierte picatele sale! (1)» . si casa si pane. Iar poporu'n sgomotiî striga.. cu 'nfîorare. «Fara nici o grija de negrulâ pScatâ c(A stinsa 4^1^ multe si lege-a calcata !» Unu mosnegâ atunce. altii de mirare. . nime nu plângea! Poporu *mprejuru I tristu.146 Galbena ca faclia de galbena cera. eram(i prapadita ! «Nu asteptamâ alta din mila cerâsca «Decât a muri. sa-tl cumperi haine. «Nu plânge^ îmi (Jise n*al grija. Domnu-lâ odihn^scal «Pe-unii cala alba ca erna în delâ se ivi «Si apr6pe de mine calulâ îsi opri. «N'aveamu nici de hrana. «Când crestinulâ ista.

. (4) Corn. Banata. op. caci totii timpulii acesta pâna ce se pornnesce la gr6pa. parte ca sa nu se apropie cine nu e bunU de dlnsulii (4). dupa credinta Românilorii de pretutindene nu 6 bine nici macarii pe unii minutii de a lasa mortulii singurii. op.. fn Orlatd. Transilvania. de d-lfi losifd OlariA. p. op cit. cit p. (3) lon^nO. e bine sa-sl rupa putinu camasa sau haina. ^i-i sa mi se arate mal desU in visU^ dragulH mamei ItHacU {2). acompaniate fiindu numai de lacrimele ce le curgu siroiu pe fata. pe atunci o sema de femei. ca sa nu i sentemple si eî acelasi lucru (3). parte sa iea sama ca nu cumva sa i se stinga lumina dela capii. de Impletitu cununi sau de cusutu hainele trebuinciose pentru celu repausatâ^ daca acesta la mortea sa nu le-a avutu de mal nainte pregatite^ mal pe scurtu de pregatitu tote cele ce sunt de lipsa la o Inmormlntare. si despre cari ne va fi vorba mal pe largu In capitolele ce urm^za. 148 ta Ia ori si care Intnormlntare si fara de care nu se Imormtnteza ma! nici unâ unu mortu. cit.Pe când unii vorbescu despre celO repausatu. (2) Lambrioril. Unii fara treba sau prieteni al casei mal râmânii de daii ajutorii Ia Împletirea toiagului si procurarea pausulul . I. dupa credinta poporului. Voi. Începu sa-sl plânga copiii repausatl^ In care plângere Întovarasita de bocetu se audu vorbe ca acestea : ^de te dud unde e copUa^ulA mea^ sa-l spui ca mare tnuUii e arsa inima m^meî dupa dînsulU. cari obiecte sunt. ve4I si Lambriorâ. U9 . 40. 37. p. invStatoria in Domand. (6) In Bucovina. iar femeile se apuca de cernutu faina pentru pomene si prasnicâ sau comandare.. 162. ci trebue sa fîe cine-va ne 'ncetatii In prejurulii lui. Sima InvSt. totu timpulu^ câtu sta mortulu In casa unii vinii iar altii se ducii. p.i> Insa tdte acestea le rostescu mal muitu în taina. Daca vre-o persona. avendu celu mal bunii prileju de a-sî varsa si ele alânurile trecute. fie acela ori si câta de sârmanu. Astu-felu. BucurescI 1876. si Rom. dintre celea ce se afla In casa mortului. la pisatulu grâului de coliva si la facutulii pomului (5).. 162. de neaparata trebuin- (1) Opere complete. stranuta.

Acesta lumina se numesce pretutindene In Bucovina si Moldova. In Moldova se pune nu numai unii picii. si apoi dupa lungimea acestuia face toîagulQ cam de grosimea degetului arfitatoriii. p. sau putinii ceva maî nainte de acesta. 47.XL T O I A G U L 0. (2) Burada. mfesura cu dlnsa mortulâ câtii e de lungii. sau de câltî.va maî suptirelu. de d-Ia los. dupa credinta poporului. (5) Burada. precum si In unele parti ale Transilvaniei. pentru-ca pe dinsa. Pe lânga luminele^ cari se punu si ardu (jii si nopte Ia capulu si Imprejurulu mortului. p. In care amestica si putina cera din lumina pe care a tinut'o celii repausatii tn mâna pe când sî-a datii sufletulii (1). face o testilâ lunga de burabacii. Inmorm. care i sa tinutii mortului la darea sufletului. (2) si care. cum sa asezatii mortulu pe laîta. SimA. 47. Inmorm. Românii de pretutindene Indatineza de a mal face Înca o lumina deosibita a carei lungime si forma se destinge cu totulu de a celoru ordinare si care se aprinde numai tn unele restimpurl anumite^ atâtii înainte de Inmormlntare. Georgescu. In alte parti din Transilvania Insa se numesce privighitore (2) si lumina de stata (3). ci chiar Intriga lumînarica. In Banatu lumina de stata (4). (4) Corn. câtii si mal pe urma dupa Inmormlntare. de d-ld I. toîagU. ce. daca mortulii e unu omii batrânii. se razima mortulfi ca si pe unu adevSratu tolagu când calStoresce tn ceea-lalta lame si mal alesu când trece peste puntea ralului (1). din c6ra galbena si curata. 150 ne vomu Încredinta din sirele urmatore. pentru ca ea. în unele comune se petrece maî Intâî de treî ori prin mâna mortuluî. iara tn Terorromân&ca simplu stcUa (6). (3) Corn. se face câtu statuia mortului de lunga. Una dintre femeile de fata. de d-Iâ Rom. daca e unii copilii. dupa cum (1) Corn. . Olariu. si abîa dupa aceea se face toiagii dintrtnsa (3).

Tonigariu si M. ToiagulU însemneza nu numai ca mortulu. si dupa m§sura aceea se face lumina». com de Const. Turtur^nCi si lust.» (2) Lambriora. CotlarciucG : atoiagulH se face câtfi mortula de lunga si trebue sa fie din c^ra curata.» 151 Dupa ce la gatitu de sucitu llu Incolatacesce la forma unul serpe. din Crasna. Chr. din Bala. TonigarlQ: t^Tolagula de aceea se face rotundd. corn. va merge cu lumina In ceriu si se va razima pe dlnsulu ca pe unu adevaratii toiagu. sad de nu se afla acesta intre iconele din casa. comuna Malini. Cârdeiu : «Când more cine-va dupa ce-ia aseza pe o laita. (1) Dat. Jenma: «Nemijlocitii dupa ce a închisd cine-va ochii. 151. CotlarclucQ: aToiagulU se incolotocesce pe unQ sfesnicu de biseric a sad pe o icona de casa. ca se pune pe unâ sfesuicd sau pe o icona. com. . facQ o luminare cât dinsulQ de lunga si apoi o strînga r6ta si o numescii toiagii». corn. de d-lQ V. Petrescu. Ea se petrece mal întâi de treî ori prin mâna mortuluî.» din Fundula-Moldovel si Vatra Dornel. com. Rom. din Ropcca. com. Turturclna si Ionica ala Iul lordachi IsacQ. de Em. p. de I. din Balac6na com. din Stupea. de At. sau maî bine disu a unei rotite. judetula Suc(5va. din Stulpicanî. de Cuparencu: ^ToiagulU pentru cela mortâ se face rotunda pentru ca sa fie indamâna de pusa pepleptulâ celui morta. atunci se pune pe icima Domnului nostru îs. câtii sta mortulCi nelngropatu. din Crasna. de dlG Sani. Ursaca : «/oiagulU se face tota-deauna câta mortula de lunga. pentru care sa facutu. de d-lu V. eoni de d-lâ Ionica alQluT lordachi Isacd. com. com de Al. de d-la losifa Olaria: * Lumina de stata se mfisura pe statuia mortului îndata dupa esirea sufletului. când a murita. Rom. numita toiagii^ care arde la capultt mortului». se scalda si dupa ac<§sta se iea o festila cu care se mSsura mortula.(1) Dat. parocha si exarchd si de At. si din act^ sta se face apoi o lumina. com. si astu-felîu îlu pune apoi sau pe unu sfesnicu lungu de biserica la capulu mortului sau pe icona de pe pleptulu acestuia (1). Uom. op. de M. com de N.» Din Funduld Moldovei. si dupa aceea se face toîagula. Gerinanâ: aToîagulilse inv<>rtesce si se pune pe o icona. plaiula Muntele. Din Moldova. care s*a tinuta mortului înmâna.» Din Stulpicanl. care se asâza pe celQmortâ. de Tiia Zaharescu : « Toiagula se face din luminarea aceea. Baciâ : atoiagida se face din C(5ra curata în urmatorulâ. Germanu : «ToiagulCi la morti se mfisura dupa lungimea mortuluiD. din Domana în Banata com. din Vicovuia-de-sus si Bilca. ci totii odata si ca elii. Merchesâ si I. (3) Dat. corn. li arde tote pacatele acestuia anume ca sa merga curatii In ceea-Ialta lume (3). din BoianG si Mahala. de Nic.» Din Mahala si Bolana. când se aprinde sa arda. alâ carei sfmtâ închipuesce cele mal de multe ori pe patronulu mortului. moda: mal intâî se mfisura mortula cu o ata saa o varga lunga. lasându-I numai capfetulii de pe lature ce-va radicatii In sus. cit. In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Radasonî dupa ce Tau sucitu. llu petrecu maî Intâî prin mâna mortului si abia dupa aceea tiu Incolacescu (2).

de d-lCi Al. adica de 3 ori pe 4if ?i anume când tragd clopotele .» -Din Stupea. Rom. vertesce si arde necontenitii (3). Când IncepA a se trage clopotele pentru celii mortii. Cârdelu. avendu capatii. astd-feld ca invdrtiturile dad forma unul discd.» Din Orlatd in Transilvania. Petrescu. noroculu. Din Transilvania. pastrândd o parte pentru ocolirea pomenilord pâna la anuld.» Din Banatd com. sunetulu va ave masura corpului^ In care a traitii elii^ caci. din Crasna. Jemna: «Toîagulil se aprinde in timpula. dist. com. p.ta veclnicu. Pletosd. din Vicovula-de-sus. Simd: tiLumina de stata se aduna în forma rotunda si se pune la capul d pieptului oelul mortd. (3) Cred. 162 Despre lungimea toiagului se crede pe de-o parte ca.dict. Bilca si Funduld-Moldovel. ce la avutii acesta^ nu se duce cu dtnsulu. de mal multi insi. ci se opresce prin acesta In casa (1). atunci se aprinde si toiagulii. * Lumina de stata âe incolacesce si se pune pe pieptul d mortului. Baclu : «Si fiindCL ca nu este obIcTnuitQ a arde o lumina asa de . (4) Dat. op. corn. care capdtd se si aprinde. de d-ld T. din Bilca. Nas^udulul. Lumina ac<5sta cu und capdtd e încovoiata. ^t care se as^za apoi pe o ic6na. pe de alta parte Insa se crede ca daca-Iu va masura câtu omulu. Rom. de d-lft Dim Cârdeld: cToIagulQ acela ild aprinda de ma! multe ori pâna ild ingnSpa pre mortd. Crasna. ci sa ar(. luânduse cu festila masura mortuluî. com. 151. Acesta aprindere si stingere se repetesce de 3 ori pe (Ji In cele trei diile Înainte de Inmormlntare. se aprinde iarasi^ si daca a statuta mal nainte pe pieptii^ se iea de-aicea si se (1) Corn. si anume: dimineta. dupa cum am amintitii si mal sus. Când se scote mortulii din casa spre a se duce la tinterimijy respective la cântarea panachidel. din Ropcea. de d-lA Sam. Nistoril:<iMortulCL se pune pe lalta. de M. cit. SimonQ: «Pe pleptuld mortului se pune o lumina. iar la capQ i se pune unâ sfesnicQ ou tolagulâ.» (2) Dict de An. se totii des. din Stulpicant.» din B&lac^na. Bilca si VoTtinela. de d-ld los. lesne s ar sfârsi. facuta de regula din c^ra de stupQ sad si din altd sold de c<îra care se învârte tn forma spirala. si se lasa numai atâta sa arda. la amiacjii si sara. Olarid. (2) Corn. adica totii deauna numai atunci când se tragft clopotele (4). Botun^îmea toiagului tnsemneza ca elii sa nu mal aiba capatii In ceea-Ialla lume. corn. com. dar se grijesce ca sa nu arda tdta. când e de lipsa. pe când toiagulii.» vecjl si Lambriord. de d-)a M. de d-ltt Nic. Daca sar pune tn loculu toiagului o lumina simpla^ aceea. in sus. neavendii capatu. de d-la lust. (3)Com. com. cata sta mortulâîncasa: dimin^ta^ia amla^Isi sara. de d-ld Rom. toiagulii merge dimpreuna cu sufletulii tn cea-lalta lume (2). câtii dureza tragerea clopoteloru. Cotlarcluca.

Lumina acesta o are mortulQ în ceea-lalta lume. în Crasna. si a o lasa acasa si ducii numai restulu care se si lasa apoi sa arda totu tn decursulu Inmormtn tarii. «In Crasna. si se duce înaintea mortului pâna la mormintd». cre- (1) Corn. do d-ltt V. Restulu^ ce sa adusu lnd6raptu. si sdra. Turtur^nd . ColtarcîuoQ. toiagulA arde în locuia mortului trei ()ile pâna se trece. de I. Sima si T. care se aduce deia biserica. NistorA: «A treia ^i se duce toiagulâ la biserica si se aprinde la prohodd. Din Moldova. de d-la Sam.» din Moldova. de d-lQ I. MerhesQ : xCând se scdte mortuld din casa.» Dar tota asa e usitatd si în cele-lalte comune din Bucovina. de d-ld V. de M. corn. (2) Dat. Rom. si dimpreuna cu acesta se duce apoi de regula de catra palimariu arcjiendu In fruntea procesiunii pâna la biserica (2).oom.» Din FundulQMoldovel. «ToîagulQ se aprinde de trei ori pe 4i. de-aceea nu se . com. In locu de-a duce Întregii toiagulu la biserica tndatineza de a taia o bucatica dintr tnsulu. com. com. In biserica se iea de pe sfesnicu si se pune po sicriu la capulâ mortului. unde arde totu timpulu câtu dureza prohodulfl (3). «Si ducând u-se mortulA la mormîntâ.>* din Transilvania. Dupa prohodu si mal alesu dupa Inmormlntare se stinge câta mal ramâne. de Cuparencu. de d-nil Rom. com. SfesniculQ cu toiagulQ merge înaintea crucel oelel mari. de d-la Rom. si se aduco acasa. com. SimQ : «Acosta lumina arde si cand se face pomenirea mortului la pomene. de d-lQ Sam. com.» din StulpicanI. Tonigarid si Const. Simond. toIagulA se pune in sfesnicâ. cum e lungimea mortului. comuna OrlatQ. de Nic. comuna Malini. adica pe timpuld când a murita cineva. Nistord: alolaguld se aprinde de trei ori pe 4i. Petrescu. Tonigaria: oToTagulA se aprinde de trei ori pe <}J. com. se aprinde toiagulQ satt si alta lumina pe loculQ undea murita. 153 pune de-asupra sicriului (1)^ dar mai cu s^ma pe stesniculu cea statu la capulâ mortului.^ mineta. si în Transilvania. dict. (3) In Boiana si Vicovultt-de-sus.lunga. din Fundulfl-MoIdoveT. comuna Malini.» (4) In BoianQ. de M. de aceea se face dintrlnsatoia^â si se aprinde* in decursula celorA trei 4ilo câtd sta mortulii incasa. Petrescu si Ai CermanQ»: In trei seri ((}ile). oom. Turturand . de Ionica ala lui lordachi IsacQ din Mahala. de I. la amia(}a-(}i. Sufletula umbla pe de-a-supra ca o musca si în urma se doparteza. O s6ma. in Ropcea. com. sau bucatica ce s'a taiatu si a ramasii acasa se aprinde tn cele trei seri dintâi dupa Inmormlntare regulatii la asfintitulii sorelul pe loculii unde a fostii corpulii si mal alesii capulii celui mortii tn timpulii acela când sl-a datii sufletulii si unde se lasa apoi sa arda pâna ce cel de casa se ducii la culcatii (4).

Maî rarCi punu. Tonigarid : «Atreia di. com. când ducQ mortulu la grdpa înainte de sc6terea acestuia din casa. în locuia. Uniî. a treîa si apoî se da paharulCi acela de pomana cu und colacâ si o lumina. comuna Uadasenî si Malinî.» (1) Com. dict.» 155 na cu colacul u. care s'a pusa in mâna mortului când si-a datQ sufletuld si arde pâna ce se gatesce si apoî se pune un A toîagîi sa arda pâna In ^ixia. se taie o bucatica de toiagO si se aprinde de treî orî pe di în cele treî dile umiatore în locuia unde sî-a datO repausatula sufletulQ. (2) In maî multe sate din Bucovina. com. Vedî si nota premergfitore. A patra cji dupa Inmormîntare restulii toiagului dimpreu- astupa cahla. de Em. de-asupra cu unâ colacu. pâna ce se gatesce. In credinta ca sufletulii mortului In cele treî seri dupa Inmormîntare vine si bea apa din vasii ca sa se rScoresca. de Cuparencu: «Dupa ce se îngropa celQ ce a muritâ. In Moldova. Aice se pune pe o sticluta sau pe o ulcica umpluta cu apa limpede si prospftta si cu unu colacu pe dinsa.154 (jlendu unii ca câta timpii arde toiagulu.i> Vedî si LambriorG.» In Fundula-Moldovel. de d-lQ V. de I.» In VicovulCî-de-sus si VoitinelG. pentru ca se vorbesce ca sufletulQ îsî cerca locuia pâna la scjse saptfimânî. Velehorschi: «Se grijesce in casa cum s'a scosd mortulâ si se pune in locuia acela und paharâ cu apa si intrlnsa lumina. NistorCi : «Când se duce mortulu la biserica se taie o bucatica de toîagâ si dimpreuna cu lumina ce sa tinuta la repausare se aprinde in treî serî dupa inmormîntare în loculCi unde a muritQ. în acela locd unde s!-a datQ omuld sufletulii . vinCi curata. com. . iar sticluta si cu celea de pe dînsa pe unu stergaru. de G. de Cuparencu. in locCî de apa. cu sticla de apa si cu stergarulu sau naframa^ care a statu sub acesta.» In Balact^na. Cârdeiii: oToiagulu acela ild oprescQ o s(5ma acasa si ilâ aprindâ^ când si când. se da de pomana celui ce a tinu tu mortului luminarea când si-a datu sufle tulu. iara cu naframa se sterge de sudori (2). Iar daca celu ce a tinutii luminarea e unu casanfl. Daca n'ar arde toiagulu. de A. Jenina: «Dupa ce s'a scosG mortulâ se aprinde toîagulu în fiecare s^ra. atâta maî vine sufletulu acasa. corn. sad se lasa usa crepata (putinG deschisa). de M. precum în Ropcea. se pune toîagulu pe o ulcica cu apa curata.» In BerchisescI. cit. Pletosii si M. de Em. luândG o l^ca de c^ra din acosta bucatica de toîagâ o lipescQ pe patru paretî în crucisulQ caseî». op. o naframa sau pe unu peticii curatii de pânza. Apa din ulcica însemn^zft curatenia si spalarea de tote relele aicî pe pamintd. 6meniî credâ ca vine sufletulâ si bea din paharD. atuncî sufletulu mortului ar umbla râtacindu (1). Turtur^nQ si Dim. 151 : «si în alte treî serî dupa inmormîntare se aprinde regulata la asfintitulft soreluî. sa arda în treî noptî. com. atunci se daruesce unuî omii strainu. unde sî-a data duhulâ. p.

în Mahala. lon^nCL. Turtur6n(i . 47. cit. In Crasna. (2) Ck>m. In unele parti din Transilvania^ dupa ce sa înmormlntatii mortulii. Sima. Acelii barbatii saii acea femee represinta în decursulii celorii trei dile persona defunctului. 157 . com. oooL de d-la Ionica alâ lui lordachi Isacâ. com. de d-la V.. sa fie de sufletulu celui repausatu! (1). tamâie întrunii hârbii si sa se puie acolo si o ulcica cu apa saii cu vinii. îlii tamâiaza si apoi aprindii toiagulii care sta a- (1) In BoTana si Vicovula-de-sus. apoi întorcendu-se a casa ostenitii sa gasâsca de mâncatii si de bâutii. o bucata de pane si toiagulii aprinsii. 40. de d-Id Sam. de d-la Rom.~in BadeutQ. (2) Burada. apoi se pune aprinsii la mormlntii la capulii mortului (2). fiindii-ca se crede ca sufletulii mortului sbora ratacindii trei cjile. Dupa tote acestea toiagulii se duce Ia biserica de arde putinii la icona Maici! Domnului. doua saii trei nemuri de ale lui se duca do cu nopte la mormîntii si-Iii stropescii cu apa adusa întrunii ulciorii. com. p. Inmorm. 46. 156 prinsii câtii facu cincl-spre-^ece metanii.Celu ce primesce toiagulu precum si cele-lalte obiecte bea putina apa din sticla si apoi multumindu (Jice: (nDiimne" (teîl j)rimisca ! . ca si 'n Moldova si Tera-românâsca^ la biserica (2). Vinulii din ulcica si pânea se daii unuî barbatii saii unei femeî dupa sexulii defunctului de manca si bea din ele în cele trei seri. în cele trei seri dupa înmormlntare. Macovelu. Petrescu. Inmorm. si anume în loculii unde mortulii si-a datii sufletulu. op. (1) Burada. p.» In unele parti din Moldova si Tera-românesca din contra este datina ca In loculii unde si-a datu mortulii sufletulu sa se aprinda. de d-lâ Av. (jiicendu ca prin acesta se Imblân^esce CatelulU pdndnttdul ca sa nu latre pe noulu ospe venitu Intre cele-lalte mormlnturi (1). Facendâ si acesta toiagulâ ce mal remâne llu ducii si-lii daii. p.

iar colaculu si lumina se dau de pomana celui ce Ie au dusu pâna Ia mormtntu. care se duce dimpreuna cu coliva^ pomulu si pomenele pâna la biserica. p. unde se radica Împreuna cu acestea^ când se face panachida. 158 Cu vinulu. se pune într'o ulcica (5). 36. de Const. (2) In cele mal multe p&rtt din Bucovina si Moldova^ dict. si de aice se duce apoi pâna Ia tinterimu.xn. care se pune de regula Intr'o sticla de b&utii apa. De unu timpu Incoce tn&a si anume de când nu mal e Încuviintatii de a se duce mortulu descoperita la tinterimu. se 'ntrebuinteza In locu de vinii. celoru de fata de bautu. NistorCL Ve4I si Burada. care se vîra de regula safi In gârliciulul sipului saii se lipesce de colacii (2). (4) tn altele Insa. (6) Corn. In unele parti din Bucovina^ precum buna-ora tn Manastiora. Merchesd si alt! Români. (4) Dict de Elisaveta Agagi.Moldovei se Intrebuintâza si apa curata^ care se amesteca si se 'ndulce8ce cu putina miere. care se duce Ia biserica asemenea Intr unu sipusoru . 37. se da si acela^ Înainte de ce se Începe comandarea. Pletosd si M. Inmorm. numai aghiasma. PausU se numesce In Bucovina Înca si vinulu. 36-87. când dau sa scota mortulu din casa afara. In Basarabia^ si mal alesii In tinutulii Soroca^ vinulii se amestica si cu aghiasma (3). stropesce preotulu In forma de cruce pre mortu înainte de ce se acopere acesta cu sicriulu. p. p. se stropesce In acelasi chipâ nemijlocita dupa panachida. precum tn FratautulCi-vechiii si Fundulii. Inmorm. Daca ramâne ceva vinu. respective aghiasma dela paosii. An. PaiiSulUf numitii altmintrelea^si mal alesu tn Moldovaj paosA si apcLOsH (1) consta dintr unu sipu plinii cu vinii^ apoi dintr unii colacii care atârna de grumazulii sipului si dintro lumina. P A U S U L 0. si care. (1) Burada» Inmorm. miedulu sau mursa. tn casulii de pe urma. (3) Burada.

sau r^mosU vinii dintr unii prototipii latinii repausum. 6 Augustu. ca pe cea-lalta lume sa fîe tote nemurile la unu locu. Ia Tira-Bomâniscd se numesce pausU colaculii si vinulft ce se duce Ia biserica pentru sarbatori. p. de d-lA I. se spala cu vina (5). ea cela. precum în districtulfi NasSuduIuI si în muntii Abrudului. în altele însa. precum buna-ora In Sacadate. ca si în Bucovina. Iar Pliniu naturalistulu ne spune : ccLegea Posthumie a regelui Numa ^ice : ca rugulu sa nu fie stropitu cu vinu (6). Insemneza. se duce pe Ia case si se da de pomana pentru sufletulii celui repausatii saii se pune pe Ia drumuri. in t4r^ apa la cel însetati sati altele de asemenea natura». 178. se 'ntelege apa care. Totii In Tera-Bomân^ca Indatinaza poporulii a face mustu si a-Iii duce la biserica pentru apaosH si coliva saii jertfa (1) Com.si totu cu pomii si pomene. dupa ce-ltt ardeau. precum au fostu si 'nacesta(4). adica când tncepe a se coce poma varatica (1). A tatu datina de-a stropi mortulu cu vinu si a da colaculu si lumina celui ce-lu însotesce. In unele parti ale Transilvaniei. Pausulu^ cu care se stropesce mortulu înainte de a se înmormînta. vinulii cu care se stropesce mortulii (1). ne vine de-a dreptulu dela Jtomanî. con- . aveau înca datina de a stropi r&masitele mortului. se platescQ anumiti dmeni. dupa credinta unoru Români din Bucovinaj spalarea mortului si curatirea sa de tote pacatele ca sa se pota Înfatosa curata Înaintea lui Dumnecjieu (2)^ dupa. se întelege subpatisU. dupa înmormîntarea unul omii. Virgiliu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Dupa ce ramasitele mortului au fostu prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara. Georgescu. cari apoi impartâ d. câtu si cuvîntulu pausH sau apatisU. unde nu sunt fântâni (2). a altora Insa ca sa aiba pe ceea-lalta lume din ce gusta si cu ce se îndulci (3) . 159 de struguri pe la Schimbarea la fa(d. SimonA : «iPausa. când din partea Damiliel din care. op. si mal vlrtosii pentru repausati. Frâncu. a znuritA cine-va. cit. e. de d-la T. cu vinii. însemneza^ dupa credinta Româniloru din Moldova. când se face parastasii pentru sufletulii celui repausatu. (2) Com. iara tinerea n^muriloru si aceloru-laltî omeni unulu de altulu^ când se radica pausulu. Caci Romanii^ ca si Românii nostri de astazi. » Ce se atinge de cuvlntulâ patisUj apoi dupa cum repati^.

v. (1) Cihac. j^ Desi cuvtntulu acesta sa furisatu In terminologia nâstra biseric^ca crestina. Hasdeu. coUvî tote prinosele aduse la biserica din fructe. dupa cum arata Arnobiu. rom. . (6) Aeneid. 12: «Numae regis Posthumia lex est: vino rogum ne respergito. precum: struguri. P. com. II. reposo etc. faguri de miere. (4) Dict. II. ci numai dintr unu neutru pausum. 8pan.: Postquam oollapsi cineres et flama quievit Reliquias vino et bibulam lavere laviUam. limb. etc. I. casii dulce. riposo. din cari nici una nu e femenina.B 160 firmatu prin paralelismulu formeloru romanice: franc. (2) B. Dict. oom. (6) Hi8l nat. totâ asa si românulii pama nu se pote trage din latinulu clasica femeninu pausa (1). repaus^ ital. de Const. pere. IV. mere. Jemna si a celord din BerhisescO. P. t. de lust. 1269 60. XIV. totusi Isl datoresce nascerea pagânismulul italicu. NistorA din MaUnT. Dict. (2) Credinta Rom. COLIVA. p. de G. ~ 161 XIII. Merchesa. Dict. din Bilca. Velchorschi. p. Cftrdeia si a oelorfi din Fundula Moldovei. oom. din Balac^na. aveaâ In panteonulâ loru chiar si unu cjieu alu odihnei celei yecinice. rom. anume Biusus (2). Românii numescu cu unii terme nu generalii coliva pi. oom. de M. Vechil Romani. (3) Cred Rom. lib. literalminte : (^pentru odihna. 1260. lib. limb. de M. iar prin urmare apaosA este ad pausum. Hasdeu. 219. t. i.(1) B. r^m^ provent.

dupa Inmormlntare se da strachina saii tavaua cu coliva tuturorii ce- . 1» Romial.» Crucea. fâcendu coliva la (Jilele lorii onomastice In onorea sfîntilorii. cari se punu parte pe de laturi în forma unui cercii si parte la mijlocii In forma de cruce. In unele locuri este datina de a se face coliva si din orezii MmriamU. Imaom. Închipuita pe coliva. cacî cjice Domnulii nostru îs. Ba adese-orî. numai aceea» care se face din grâii curatii în urmatorulii chipii: se iea putinii grâii. dupa ce o sfintescii prin binecuvlntare divina. Chr. trimitend o ca dara pe la cunoscutii lorii. ca fiindCi spiritualminte nemuritorii Împreuna cu totii se vorii veseli In viata eterna. mal cu sama pe la orase. si parte Învierea mortiloru. fiindii-ca crucea este semnulii crestinatatii. se piseza si se curafesce de coja si apoi se pune la unii locii cu putina apa ca sa ferba. dupa Învatatura bisericii nostre. ea se face chiar si din bucatele de colacii saii bulca taiate mfiruntelii si puse Intr'o strachina(l). o Impartii. ci si din cafea pisata si pe de margini împodobita cu zaharicale. H> 16Z fîertu si Împodobitii cu zaharicale ca si grâulu. districtulu Radautuluî. Cela din strachina se'mpodobesce de regula cu mierii de nuca saii cu strafide. Grmdâ fiertU^ din care se compune coliva. %6Xt6oc pane de grâii. x4XXa6oc vgr. Dupa credinta unorii Români din Bucovina si TransUoa-nia coliva Însemneza pacatele mortului. si maî alesu pe la sate. iar la mijlocii cu o cruce. ce-I celebreza. precum: mie(Julii de nuca si zaharicalele Însemna frumusetea si Îndulcirea vietii eterne. caci intre coliva facuta In onorea sfîntilorii si In acea a amintirii mortilorii nu este diferinta. Totii pentru acesta causa. afara de forma de rugaciune pentru binecuvlntare (2). Din causa acestei Însemnari apoi. parte mortea natureî umane. care. se pune într o -strachina saii pe o tava. coliva se Împarte Intre cel presenti si se trimete pe a casa ca darii si celorii cunoscuti spre a le demonstra prin acesta din partea repausatulul. iar celii de pe tava se mpodobesce pe de laturi cu diferite zaharicale. De aceea. iar podobele de pe deasupra.In sensii propriii Insa se numesce coliva dem. dupa finirea Inmormlntarii sau a pomenirii repausatilorii. ce se arunca în pdmîntU^de nu pufredesce singura remâne^ iar de putrecîesce multa râda aduce. însemneza. precum bunaora !n Vicovulu-de-sus. coliba ngr. coliviora în unele pati ale Transilvanieî^ precum buna ora în Orlatii. adese-orl se face nu numai din zaharicale. Românii. cf GraunttUit de grâU. Dupa ce a fiertii de-ajunsfi si sa îndulcitii cu putina miere. Însemna ca repausatuia a fostii crestinii.

oom. Cârdeia. corn. Dreptii aceea porunci elii tuturorii chrestinilorii din (1) Corn. in OrlatO. 1877-78. oom. de G.» an. Sima. de Drag. de dla V. Obiceiuri religi6se strabune. BucurescT.(1) Com. 249. atâtea pacate. (3) Cred. Prelicid. invdt. Gabr. pag. ca i se ierta mortului (1). Rom. Turtur^nQ. celu ce a gustatii. de I. Rom. ca ar fi acela. <laca i-ar spurca mai întâi prin mâncare si bautura. Velehorschi. sau atâtea pacate iea. Agapi. din BerchisescI. IV. publ. a oelora din Costâna. (2) Arch. (2) Corn. Celii mai potrivitii mijlocA spre scopulii acesta credu elii. Prelicia. ci totu-odata îi prindea si chinuia în totii chipulii anume ca sa se lepede de crestinismii si sa treca la pagânismii. a oeiora din Bilca. Ce se atinge de originea colivei o legenda poporala din Bucovina si anume din comuna Stupea. din Manasti6ra. preota. (4) Cred. stud. Dupa credinta allorii Români însemnaza coliva: tata luî Christosii. asupra sa. mergendii în ceea-lalta lume si stândii acolo Înaintea sufletului. ne spune urrhatorele: «Unulii dintre cei mai mari si mai înversunati dusmani si prigonitori ai crestiniloru era si Imparatulii Deocletianii. ca fie-care sa guste câte o 16ca dintr însa pentru-ca câte fire de grâu iea fie-care din coliva. Elis. si ca atare. gimn. de Nic. si a celorA din Funduld Moldovei. in «Biserica ortodoxa româna. credu eî. ori si când voesce acesta pote sa guste dintr Insa (4). de loca din Breza si d-ld Rom. e Indatoritii sa se roge si sa bata matane pentru iertarea pfecatelorii primite asupra sa. ca sa nu manânce mai muitu bucate . BumbacO. 163 lorii presentî. care a gustatii din coliva. Cine nu face acesta. de Const. 164 Intrega sa Împaratie. de Nic. dict. Merchesa. tote pacatele remânii pe capulii lui (2). com. ce se aduce înaintea lui Dumnedeii spre iertarea pacatelorii celui repausatii. si de aceea trebue sa se împartasesca fie-care dintr Insa (3). In fine spunii iarasi unii ca coliva Insemneza jertfa. Rascanâ. Deci fie-care. Elii nu numai ca facea chrestinilorii multii raii si multe daune.

facute de dlnsil. ca sa manânce bucate spurcate. precum si cu diverse copturi. Migne. si anume: mere. prune. care face fructe bune de mâncatii. perju. strafide si smochine. se Încarca si împodobesce cu totii felulii de fructe (pome). Baciu. daca e în timpii de vara. credendu. rotundu si ramurosii dintrunu pomu roditorii de gradina. frumosu. cari erau facute dupa porunca sa cu totu felulu de spurcaciuni. adica de prin secolulu alu patrulea (2). stud. c Vfidendu Deocletianu. de câne si de alte vietatî necurate. c6rnc-de-mare. p6rij. maî alesu însa de mSru. naturale. si a Impferatulul lulianu Paravatulu. gimn. încetara de a maî mânea In tote dilele coliva. cirese. ci toti sa manânce numaî grâu fierta si sarata. la care se adunara toti preotii. Paris 1844. uscate. perje^ nuci aurite. aAu(Jindu preotimea despre acesta. ca le voru mânca pesciî. p. prunii. ci cump6rate din tergii. ed. Totusi spre aducere aminte a rSmasu datina ca sa se faca la morti si totu spre aducere aminte de prigonirea luî Deocletianu se obicînuesce chiar si In (Jiua de adî a nu se mânca pesce In postulu celu mare (1). rarii când si de visini saii ciresi. episcopii si patriarchiî crestini de prin tote partile. de Al. . murindu Deocletianu. 8. t. si totu se voru spurca. si ne maî avendu cine-î sili. Si sinodulu acela a hotarltu: ca nimeni dintre crestin! sa nu maî cumpere si manânce bucate din tergu. porunci sa le arunce In apa. CC Si cum a hotarltu sinodulu acela^ asa sa si întemplatu. iar daca e iarna. Eudoxie. iar crestinii voru mânca pre pescil aceia. ci toti mâncara numai grâu fierttiy care sa numitii coliva si 'n modulu acesta sa Introdusu apoi coliva la chrestinî. si curatinduse frumosii de ramurelele ce nu trebuescii.» Adevarata origine a colivei Insa se pare a data din timpulu Archiepiscopuluî de Constantinopolu. visine. J65 XIV. (1) Com. 386. PomuliL e usitatu maî în tote tSrile locuite de Români si se face astu-felu : se iea unu cracii verde. «Mal pe urma Insa. Crestinii nu cump6rara maî multu bucate de acelea. ca nimene nu Vrea sa cumpere si sa manânce din bucatele sale. precum: sânge de mâta. pere. «Dar crestinii prinsera si despre acesta apucatura a luî Deocletianu de veste si nu mâncara nici pescî. se amart si Întrista forte tare si tinu unu sinodu. (2) Dict. P O M U L 0.

ci totî cel de casa punu câte unulu sau maî multe fructe Intr'lnsulu. cu deosebire Insa din dranite. iar o parte se însira pe o atisora si astiVfelii se anina apoi saii se lega de ramurele. I. Totii asa se face si cu cele-lalte obiecte. Unele adica se lasa simple. cum s au cîoplitu. d-la Av. nu-lu Încarca numai o singura sau dou6 persone. ale caroru racje asemenea se ncarca cu strafide si smochine si la vlrf& li se 'nfige câte o alamâe. de Al. stud. (2) Crestfita pi. smochine. din Bala. ci eî cloplescu maî multe betisore sau sulicîore de regula din lemnu de brada. Românii de prin orase si ceî culti dela tera precum si o sama de tftranî maî avuti si maî inteligentî.iar altele se punu In forma de crucite sau stelisore. In acelasî timpii. gim. Ionica alA lui lordachi Isacd din Mahala si Titu Zaharescu. districtulu Radautuluî.apoi zaharele (zaharicale). gimn. Avramd stud. Infigendu-se numaî Intr'lnsele smochine si strafide una lânga alta cam de pe la jumatate si pâna la vlrfu. precum buna-ora In Voitinelu. când se ncarca ramulii de pomii saii betisorele de bradii. portocala sau m6rQ. colaceî. Baclu. de locâ din Balacena . proprietara în VoîtinelCl. O parte dintre fructele amintite se Infigii în ramurelele pomului. de locQ din Todirescl. (3) SfintiforU pi. In care se Înfige apoî o alamâe. de loca din Stupea. facute asemenea din faina de grâii. Moldova. cariî de unu timpii Incoce au Inceputu a imita pre orâsenî. hulubasî. turte dulci. nulntrebuint^za la facerea pomului acestuia maî nicî-odata ramuri de pomO. ca'n alte partî. Macovelu preotâ în Râdeutâ. alu carui nume llii si rostesce (1). e una colaca ia forma unul S. stud. ca ceî-laltî românî. se numesce una colaca de forma triungulara. precum si alte pasarele facute din faina de grâii curatii. alamâî. adica când se 'mpodobesce pomulii cu fructele si copturile amintite. si'n fine cu covrigi. menindu lie-carele ceea ce pune pentru sufletulu cutaruîa si alu cutaruîa. sfinfiforl. mSru saâ portocala. (1) (1) Corn./wa. M. . crestati.gimn. 166 In unele sate din 5^«coi. ca de jumatate de metru de lungi sau si maî bine. stud. portocale si mere. Cioplirea si Încarcarea betisoreloru acestora atârna de regula dela priceperea si istetimea celuî ce sa apucatu sa faca pomulii. si pre acelea apoî le Încarca cu strafide. scarute si cârligute micî. ^mm. Jemna. este datina In cele maî multe sate si orase din Bucovinay Moldova si T^ra-Bomânesca de a se face si coce maî multe crestati (2)^ sfintisorl (3) sipotnene (1) Corn de Dumitru CârdeiQ.

se alcaiuescQ din douS oolivl. de aceea se numescu în districtulu acesta pupezele dimpreuna cu pomulu de regula ciura (2).167 sau pupeze numite In unele localitati din Tera-românesca pomenete (1). 24 : «Avândâ înfipte in el colaci. Fratautulii-vechiii si noii.» (3) Ve^I si Burada. cinci saii septe. cele 3-6 pupeze. dupa cum voma ved6 maî pe urma. cari se numescd si raiU. Inmorm. precum si 'n cele maî multe sate . Bilca. legându-se si întarindu se în acelasi timpii de jurii împrejurii cu stramatura rosie. se cocii dela 3-6 pomene saii pupeze frumose. ca la ducerea lorii spre biserica sa nu se cump6nesca în colo si în coce si sa nu se rumpa (3). pomene saâ pupaza ^hpupfzeaem. împletite în maî multe împletituri. p. unulA mal mare si altuia mal mica. a caroru cantitate.t (2) Burada. Vicovulii-de-sus si de jos. op. caci pe acea scara se sue mortulâ la cerfi. asemenea în judetuld N^mtâ pe trestii se puna si hulubi de aluattl. pupegîdra. si dupa aceea se 1 mplânta betisorele încarcate si împodobite în chipulii cum sa arfitatu maî sus cu partea inferiora într însele. Inmorm. e unâ colacd lung&retfi si lataretâ compusii din mal multe împletituri. una mal mare alta mal mica. Totii atunci maî împlânta într însele si maî multe luminî de cera curata si anume: trei. luându-se pomulii si împlântându-se (1) Bimana pt. ca unulu ce este maî tare. smochine si strafîde . din faina curata de grâu. se numescu cu unu termenii technicu poporalii pomene sau ralU (2). p. ntsce bucatele de sindila. In orasulu Câmpulungu. totu In ciuru. 9 168 într o pane sau Intr unu malaia (2) se pune Împreuna cu acesta tntr o sita mare sau într unii ciuru. cit. nici când însa cu pâreche. se aprindii în decursulii prohoduluî. 24: «Pomenele. precum buna-ora în Radeutii. al&mal. lon^nâ. care se pune în vîrfulQ lorA în forma de cruce. calitate si frumsete atârna totu-dauna dela puterea mostenitoriloru sau a mostenitorului celui repausatu. cari totelaunu locfl. Voitinelii^ Galinescî. si Imprejurulfi sau se razima apoi. cari. Dupa acesta. precum si dela istetimea si priceperea femeii ce le coce. asemenea si din doi colaci. Pomenele acestea. dar maî cu sema într unu ciuru. Si de 6re-ce atâtu pupezele câtu si pomulu se punft într o sita. p 45: «In unele localitati pomenetele ce se impartâ pentru und mortft se facd in forma de scara. se punii una peste alta pe o mesciora acoperita cu o fata de masa curata sau Intr o cosarca mare si frumosa. pomene. mere. In unele sate din districtulii Radautuluî în Bucovina. In orase la cel mal avuti aceste pomene se poliescâ cu fol de aura.

uluî. (1) In Bucovina sub cuv. în care se afla si pomenele (3). cu acea deosebire numai ca pe când la celii facutu din betisore luminele se Împlânta în crestati si sfintisorî. Cotlarciuca. gimn. Gheorghia. apa ca sa aiba pe ceea-lalta lume ce be si cu ce se r&cori. tn pomii raiului. In Balacena. Vas. De pomii. Baia. Ionica ala lui lordache Isaca. gimn. 169 -' Scara Insomn^za ca sa aiba sufletulu pe ce se sui. care are forma unei pane. Pomulu In aceste localitati se duce tot-deauna deosebita de pomene (1). stud. si (4) Com. stud. iar sticla ca sa aiba cu ce be. Av. (2) Com de d-la. MalaiulA acesta se face in doua chipuri : dospita si nedospita. care însemneza pomii raiuluî.din distiictulu acestuia. se razima tot d a-una o scara facuta de faina de grâiip si într unulii din ramurele se anina si o sticla de bfeutii apa. Precum In pomulu facutii dintr unu cracu de pomii. se 'mplânta adese-orî si întro pane de secara (4). malaiii pi. maîae se 'ntelege und feld de pane facuta din faina de papusoia (porumba saa cucuruzâ). pomulu se înfige asemenea întrunii malaiii sau într o pane prospSta si alba si dimpreuna cu aI cesta se pune apoi saii întro sita mare saii întro cosarca ori întrunii cosii. Nic. si altele din judetulu Suceva. Burduhosa. Ceia dospita. Pomul ii si testimelulii legatii de dînsulii sunt ale preotului functionarii. Cârdeia. iar cela nedospita. precum si 'n cele-lalte sate atât din colo cât si din coce de Prutu. de d-la. care are forma mal multa a unel azime. pe atunci In celii de crenga se lipescu de ramurele si anume câte trei la unu locii în forma unei furci cu trei corne. stud. asa si'n celii facuta din betisore se punu dela 3 7 luminî. de V. La pom a se 'ntrebuintâza de regula ceia acru. Iladasenî. Atât de pomii câtu si de torta cofeî sau a oleî se lega câte unii testimelii saii o basma. (3) Com. se numesce malaia dulce saa turta. din districtulu Cernauj. daca va ave parte. preota si Dum. In unele sate din Moldova precum buna-ora în Petia. proprietara. se numesce malaia acru. dupa ce s'a împlântatii pomulii si sa ase- . care e totu-deauna plina cu apa curata. iara a septea singura. gimn. In Mahala. pomulu se aseza întro cofa sau ola. Macoveia. iar cela legatii de torta e alu celuî ce-lii duce.

dreptii rasplata ca aii botezatii saii cununatii pe celu repausatii. In alte sate din Bucovina din contra naframa dimpreuna cu colaculii se lega saii de trupina pomului saii de torta vasului. cari se împodobescii frumosii cu slrafîde. Eî sunt facuti din crengi de copacii câte cu treî craci.zata In pune în naframa pâna la obiectulu în care are sa se duca la biserica. nu numai pâna la biserica. gimn. (3) Unâ felQ de m6râ varatica. crenga se iea cu mere cu totii. (1) Com. LatesQ. cari tote se dati de pomana la cel ce ducii mortulii la gropa (3). ale carui mere se cocd de regula pe la Sânt-Ilie. Jemna. nisce prescuri ca scara. se cumpfira si se punii în ramurelele sele mere. In Basarabia nu se face numai unii singurii pomii. 170 precum si treî lumini. In Moldova. Anitâ Pletosa si S. Sa parintele G. iar daca e iarna. adica se da nânasulul saii nânasel ca sa culega pomele de pe dînsulii. Daca e vara. gimn. spunu Românii. Iar dupa ce sa împodobitii în chipulu cum sa art*tatu. In unele comune din Transilvania^ precum buna ora în Orlatii si Secadate. iara acuma se face nu numai la acestia. tulpane si o bucata de pânza. smochine. ca în tferile amintite maî sus. stud. câtii sta mortulii în casa se punii alaturea cu sfesnicele de lânga sicriii. de Tita Zaharescu. colacel si covrigi. cari se aprindu în decursulu prohodului. ci patru de-odata. nuci. In cele mal multe parti atâtii din Bucovina câtii si din cele-lalte tari locuite de Români. se împlânta întro crestata (1). de Mich. o vecicd (?). alamâî. pe care sa se pota sui sufletulu celui mortii catra cerii. mere si nuci însirate tote pe ata . (2) Com. pomulil mortidul se face ca si'n Bucovina. si dimpreuna cu acesta se pune apoi întrunii blidu (2j. carii. ca si*n cele maî multe parti din Bucovina si Transilvania (5). dintr'o crenga de mferii si cu deosebire demSr^i ordinU (3). stud. pomulii se duce de odata cu mortulii si anume tot-deauna înaintea asestuia nemijlocitii dupa sfânta cruce. . ci si la cel batrâni (4).. unii mal acata si basmall. ca maî de multii pomulii acesta se facea numai la copiii cel mici. Acolo apoi se scutura de fructe precum si de cele-lalte obiecte cu cari a fostii încarcatii. la cel mal avuti aceste fructe se si poliescii. ci pâna la tinterimii. se verfulii luî o lumina de cera curata învfelita într'o cu unii colacii menitii pentru celii ce are sa-Iii duca biserica (2). în care e pusii acesta.

gabSna si negra. In unele locuri din Bucovina Insa e datina ca sa se duca numai pâna la biserica si aice apoi. fructele de pe dînsulu. unde e datina de a se face nemijlocitii dupa tnmormlntare si prasnicu. dupa cum am arStatii în capitolulii despre BradU. precum si între unii dintre cel ce au petrecutii mortulii. Georgescu. Rom. vedi si Burada. sau se arunca tntr'unu rlu. respective dascalulu sau palimariulO. gimn. acum din timpurile cele mal vechi aii încercatii sa prefaca Bradulu pdgânU într unii pomU crestinii. Inmorm. precum: albastra. culegendii preotulu. Sima. p. stud. 24: «iln unele locuri în Transilvania. Simu si I. si însemna ca pe acea scara are sa se urce mortulA in cerd.» (3) Burada. însa fara nânasî nu (1). 12. de d-la Rom. pomenele se mal facCl in forma de scara. Românii aveau datina de a pune înaintea casei mortului si a duce înaintea acestuia pâna la mormîntu numai unii braddnasa împodobitii cu diferite flori. dascali si palimarî. adica in patru corn uri. cununi si cordele saCi stramatura de mal multe colori. trimite preotulâ pomulii dela biserica îndfirgptu la casa celui repausatu. (4) Com. sa-Iu arunce In clopotnita sau într unu ungheriu unde-va din curtea bisericii. de d-nil I. . Inmorm. Atâta în privinta facerii si întrebuintarii actuale a acestui pomu! Dintru începutu. 86 vede ca Românii. încercarea acesta sa începutii mal întâi si întâi prin aceea. Inmorm. ca el au prinsii a îm- (1) Corn. (2) Com. (5) Ck)m. unde tiu împartesce apoi Intre preotii functionari. Mal pe urma însa si anume dupa cea învinsii crestinismulii asupra pagânismulul în întrega Dacie. Sima. de d-niî loanQ Georgescu. care sa însemneze apomula cunoscinteî hindul si alu rSuluU din raiii saii mal bine (jisii însusi rahdU. si Rom. invStatorl. In acele parp. 171 pentru ca lîe-care omu fara tata si mama se pote boteza si cununa. 28. Geor^escu. de d-ni! Rom. de Titd Zaharescu. vale sau fontâna (3). (2) Com. p. Dupa ce sa scuturatii se Împlânta la capulii mortului lânga cruce (2). ve4I si Burada.(1) Crestafile se faca în comuna Orlata in forma crucit. Sima. p.

aluaturi si zaharicale. Dovada despre acesta avemu ca în cele mal multe partii locuite de Români se întrebuintezi chiar si acuma numai bradulu. Ghiuta. dupa cum am aratatii în sirele de mal sus. In acele comune. nicî când însa si cu fructe saii cu vre-o coptura oreslcare. 173 Dupa ce am v6dutu pâna aice cum Intrebuinteza Românii pomulu. de d-lQ Rom. De 6re-ce însa bradulu. se sfârsesce si elu de odata cu dlnsulu. nici pâna adî nu le succese. de aceea nu se 'ncumetara a lua unii pomii. districtulii Câmpulungului. în a carorii apropiere nu se afla de felii paduri de bradi. Mal pe urma Insa aii începutu a departa pâna chiar si bradulu însusi si a-lu înlocui cu unu ramu verde de mfiru. nu odraslesce. cu diferite fructe. si numai în acele sate. iar altii spunu ca ar fi jertfa cea cuvenita pentru ultima data spre Împacarea si Împreunarea omului cu Dumnecjleu (1). Er. si zaharele. bradulu chiar si în diua de adi se împodobesce numai cu flori. si înainte de vr o câtî-va ani în IlisescI. pe când din contra pomulu se împodobesce. . gimn. ci unii ramu de pomii care daca-lCi tal asemenea nu odraslesce. si împlântându-se într'o pane saii malaiii se duce dimpreuna cu pomenele în urma bradului si cele mal de multe ori numai pâna Ia biserica (1). 172 podobi bradulu nu numai cu flori. colacutl. proprietara în IlisescI si N. Cotlarciucâ. precum buna-ora în StulpicanI.(3) Com. încercarea acesta insa de a stârpi bradulQ cu desfiversire si a întrebuinta numai pomulfi. care corespunde mal bine credintei loru crestine. ^1) Corn. prunu sau perjii. cununi. undo se pune apoi tot-deauna la capulii mortului lânga cruce. în altele însa atâtu unulii cât si al tulii la una si aceeasi înmormîntare. precum a nutritu odiniora pomulU raiului pe Adamii si Eva si ca acum murindu omulu. ci si cu diferite fructe. cum era datina la începutu. care ar pute odrasli. cordele si stramatura de diferite culori. sa vedemu acuma si ce felii de credinta au el despre dlnsulu? Uniî credu si (jiicu ca elu Însemna pomula vietii omului care la nutritu pre acesta In vieta sa cu totu felulu de pome. districtulu Sucevil. stud. sa datii bradulCi cu totulii uitarii si a învinsii pomulii. si se duce tot-deauna în fruntea îngropaciunii înaintea crucii pâna la mormîntii. unde e usitatii alâtii bradulii câtii si pomulii. odata taiatii. cununi. Sima. cordele si strâmatura.

ar simti puii acestorii (1) Credinta Rom. si a celord din Transilvania. Cârdeid. cari nu voru sa-Iu lase sa ti^ca mai d<v parte. com. de George Velehorachi.D In rlpa acestei mari se afla unii bradâ colosala de mare numitii hradulu SindorU. care se pune la mortu. prin urmare ca nu pote sa-i întinda vlrfurile. parasindu lumea acesta si trecendu In cea-Ialta. stud. trebue sa treca peste o mare forte adânca. (2) Cred Rom. servesce sufletului ca o scara pe care se sue de pe pamlntii pâna la Dumnecjieii In ceru (2). In care cânta o multime de pasarele si sub care se afla unii scau- . când a scosu pre Adamu si Eva din iadu sufletele celoru drepti s'au tinutii de dlnsulu ca unu pomCi Încarcatii cu totii felulii de fructe. dupa ce a trecutii prin tote vamile.Unii credu ca Domnulu nostru îs. de Cuparencu. Bradulii li raspunde Întâia ora ca sa Încuibatii Intr Insula unu soimuletUy a doua ora ca sa Încuibatii o vidra^ si a treia ora ca sa Incuibatu o serpone. In urma Insa totusi Bradulâ se gândia Si trupinele 'ntindea. ajunge Întrunii locu. Dreptii aceea pomulii. com. ar prinde a suera. Marea iarâ nume L'aie-lalta lume (1). Iara mortulu imi trecea. com. Ajungendii sufletulii la acestii bradii llii roga sa-î Întinda vlrfurile sale ca sa pota trece pe dlnsele de ceea-lalta parte de mare. si elu spariindu-se^ ar cade in mare si sar Inneca. din Ropcea. si a latra. gimm. Iarasi credu si spunu o sema de Români ca sufletulu omului. de Rom.Iu arunce tn iadii. care Incunjura pamlntulii si care se numesce de catrâ povestile si mitologia dacoromâna asorbuhl pamîntulul. mal nainte de ce ajunge la loculu. Altii iarasi credii si spunii.anu e !n casulu de fata sinonimii cu pomulu Româniloru din Bucovina. gimn. stud. acelora din BerchisescI. ostenitu peste mâsura de calea cea Îndelungata si grea si Însetatii de arsita cea mare. ci voru sa-Iu opresca si sa. In urma urmeloru însa. corn. unde se afla unii pomU înfrunzita si Încarcatii cu totu felulu de fructe frumose la vedere si bune de mâncare. Bradvla clinelorfi din bocetulu banaj. ca sufletulii celui repausatii In calatoria sa din lumea acesta în ceea-lalta. de Em. Unde doruld îlu ducea. Chr. Moldova si Transilvania Atâtu unulu câtu si altulu servesce sufletului ca trecâtoro din lumea acesta tn cea-lalta. din Voitinelâ. trebue sa treca prin o multime de vami unde stau milione de draci. de Dum. dupa cum ni-o dovedesce acesta unii bocetii din Banatil. care i se cuvine dupa faptele sale. caci cum i le-ar întinde. SimCL 174 trei vietati.

Ci mila sa-I fie. Meru-I mare si rotatii Si de p61e aplecatO. a culege pomele carî tî placu si a le mânca (1).nasa. se scola de pe W Simeona Mangiuca. care la petrecutii pâna aici. Cal6torf. Bocetulu Intitulatii «petrecerea mortuluî)y. si luându cârligulu. Credinta acfeta despre pomu se afla si la Românii din BanatU. Sufletulii. care se afla nu departe de pomii. . prinde a trage cu dtnsulu crengile. Cu vîrfulii ajunge *n cerii. Jos Ia radacina E lina fântâna. Caliadara pe an. llu iea de mâna si asezându-lii pe scaunasulii de sub acestii pomii ca sa se odihnesca. Apot iar sa mi te duci Pâna când vel s*ajungî L'alii m^ru mare de Sân-Petru Cu ajutorulîi lut Sân-Medru. In haina alesa. ce i laii datii al s6I de pomana. In care sa pusii pomulii.3 128. bea apa dintr insa si se racoresce. ne spune în privinta acesta urm âtorele: Rachita 'mpupita. câti mat trecea. Ea pe toti ÎI adapa. Ea spre toti se îndura. iar fontâna e 61a saii cofa cu apa. dupa ce se odihnesce putinii. Cu p61ele pân'la mari Si pe vîrfu e înfloritii. se duce pâna la fontâna. apoi înturnându-se îndferSptu. 1882. II arata o fântâna rScoritore. Brasova. Ângerulii s6ii pazitorii. Acolo-l Santa-Marie. 12. 1881 p. Iar pe pole împupitii. 175 scaunasâ. se suie pe scaruta ce sta rezemata de pomii în acesta. Acesta e pomulii. Cu noi mila eî sa fie. care asemenea se afla alaturea cu scara. despre care nî-a maî fostii vorba. Teta Sânta Marie.

Nu-I mândra rachita. p. stud. Caci c61a i s'a împlutti Condelulii si Ta pierdutii. 176 Unâ fragmentu dintr'unu aitu bocetu din comitatulii Torontalu ne spune In privinta pomului. din Câmpulung^. Rachita *mpupita. respective a mferuluî. Calindarft pe an. Sede si scrie Maica Marie Pre cel vil si pre cel morti Si-sî însemna a lorCi sorti. 1882. corn. gimn. corn. R6ga-mi-te tu de ea Cola viilorii s*oiea. Dara ea nu s'a 'ndura Intre viî a te scria . BrasovQ 1881. Haina de mStasa. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita. Când a *ntratii Scris6rea'n satii (2). si a celorâ din Baia în Moldova. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raiu cu sine. (2) Simeone MangTuca. urmatorele : Sus ma! în sus Sus la rasaritii Miru tnarCy ^nfloritu Sub meru cine sede? SJintiî Si duchsfintiL Lucru ce lucrau ? . Masa înflorita. de Titâ Zaharescu. (1) Credinta Horn. Daca nu mi te-al rugatii. 131 133. de BurduhosA. D6ra ea s'o indura Si*ntre vil te-o însemna.Drumurile le-areta : Sufletulii din apa bea Si elfi lumea o uîta. gimn. La masa chitita. stnd.

si despre Sân-Petru cu care se sfatuesce câtu are sa dea celui repausatu. BrasovA 1891. totu din Banatu si anume din comitatulu Carasu Severinu. Pe drumu mi-lu pornîa.El se sfatuiau. Pamîntu cântarîa Câtu luî ca sa-î dea. Câtii elti cuprindea. ne spune maî alesu cu privire la fontâna ce se afla lânga mSru precum si despre ângeriî. Angeril mâna De mi ti-lu momia. 22. . A plânge 'ncepea. Mergea câtii mergea Pâna-mî d'ajungea La mijlocii de cale. unu alu treilea bocetu. Pamîntil împartîaii. Locu el îî laceau Câta în brate-a strânge. Pe drumu lunga si latu Napoî n'a *nturnatii. Dumnecjeu venîa Cu siîntulu s6u Petru De se divania (2). Elii cu spatele Si cu bratele. acestea: Mergea N. Cu spate-a cuprinde (Ij. Dumnecjeu-lu vedea Cu siîntuia s6u Petru. La lina fântâna^ La locu de hodina. In fine. No. Dumnecjeii sa-lâ ierte! (3) (1) Gazeta Transilvaniei. mergea. cari sunt trimisi deDumnedeu sa momesca sufletulu. Când mi-sl d'ajungea Fe scaunu sedea Si 'napoî cata.

Ca de-aceea-î multa *n tera. Morti-Î scrie cu cernela. ne spune urmatorele: Oolo sus. 177 Ce se atinge In specialu spre c^rta dintre morte si cuca^ silvania^ numitu aCântectdU la feciori si fete. Scrie viii si cei mortî Scrie-mî omeniî chiar totî. precum si nere. (3) Com. Vii-I scrie Cu anglie. Mal din sus.(2) Divanîa = convorbîa = consulta. Sus tn pârta raiului^ Jos palele cerului^ Esie-opiiira NescatU piatra J^i'O chilie De tamâe. Dar mama MariutiI Intr'acolo se porni . Si pe pietrâ cine sede? Sede damna Irod ie 4^1 Maica Sânta Marie Si totu scrie Pe hârtie. Iar colo cine se vede. învfitatora. de d-lQ Ioana Popovicl.

cu multa apa. Dar nu-I focQ ca sa te arcjia Si nici apa sa te'nece. Colo sus Mal în sus Este o gradina 'nflorita Cu multa foca e ocolita.Departe 'ngenuchindâ Si de-aprope tota rugândQ Si din gura cuvintandâ: «Draguta. Da-I foculu dela maicuta. Indergptii s*o înturnatii. Si-a casa daca sositu Pe Mariut'a gatitu. Ochii si sprîncenele. Si hârtie am plinitu Si condeiulu l-am pierduta!» Maicuta MariutiI Tare mi se mal scârbi. Caci nadejdea o gatatâ. de SântdrMaria precum si deunâ bocetâ din Secadate In Trancdit marey » care se cânta numai la barbatii si nevestele cele ti- «Prea tare-al întârziatii De anglie am gatatu. Sânta-Marie Si tu d6mne Irodie! Scrieti si pe fiica mea. Spatele si bratele. In mijlocula gradinii . Bratele I-oru mucecji. Scrieti si pe draga mea. Cu multa para uscata. Cu multa focu. Inaona. Si mi-o scrieti cu viii Nu mi-o scrieti cu mortii!» Maica sânt* a cuvintatâ: Mmrian&. Totu plângcndâ si suspinândd Si din ochi lacrimi vSrsându. Ce arde la inimuta. Spatele î-orâ putretjli. 1* BomAal.

nu ti roia da. Ca unde tu glasuescl Casele le pustiesct. Dar in bradâ cine-ml sedea? Sedea cuculâ si m6rtea 13 178 Si-amendoi se totâ certa : Care'n lume ar intra? M6rtea din graiu ca graia. Dar eu unde glasuescu. Voinici tineri stingherescl. voinicule! Dâ-ml tu mie glasulâ t6â Sa glasuescâ cu elU eHl «Ma. vitezule. Maria din graiâ graia: «Dulcea mea. Când era la miec^u de nopte Tragea clopotele tâte. Caci pe mine mi 'nsela. Copilasi mici sfiracescl.«Cucuie. 6menil din somnâ trezescâ. Care ml-al rupta inima Si dulce taicutuld meâ Si buna fratiorulu mea ! Cu toti sa v'adunati . Si-ml iesd bourel cu bol Si pecuraril cu ol ! .La marginea fântânii Este-unU broda încetinata De multi omeni blâstematâ. Glasuindu a primavara Sa iasa copil pe-afara. .» Când era mal de cu sera Tragea Maria sa m6ra. Catra cucQ asa (ticea: . maicuta mea. Cucuie. m6rte. Si când era pe la (jiorl VeniaG fete si feciori Cu braturile cu flori. .

nu potu iesi. Caci eu mergâ in alta lume De unde nu vine nime ! (1). N. De mine n'al intrebatâ. Qeorgescu^ invgtatord. P. Când in satâ tu al intratu. Nicâirea n'al strigata. Fara la N. In fine. suna precum urmeza: Alei! mârte grabnica. de d-lQ l. Vladu. AI luata satulâ de-a rendulâ Si casele de-a mânuntulu. pâna afara Si nu te-i intârce iara! Asi iesi. 179 . Si rudele mele tâte Sa mg ierte dupa morte Si vecinii mei iubiti Sa remâie linistiti. al strigata: Iesi N. Sa rugati pe Dumnezeu Pentru sufletelulu meu. Ca eâ înca m*oiu ruga La maicuta Precista De d6r v6 va ajuta Si de mine nu-tl uita. Nu m6 potQ rescumpâra. culesii de I. unu altu bocetu^ totu din Transilvania si anume din valea Bulei. Caci de ieri nu potii pasi. Nici nu mg potu departa Dela draga muma mea! (1) Com.Pentru mine sa va rugati. care asemenea trateza despre Sânta-Maria.

Caci de ieri nu potâpâsi. Nu me potâ rescumpfira Si nici a m& departa Dela dragulâ tatalâ meii ! Sl-al strigata si-a treia 6ra: Iesi N. Nu ma potii rescumpfirâ Si nici nu ma potu misca De mirosulâ bra^ilorii Si de mila fratiloru. Caci de ieri nu potâ pasi. pâna afara Si nu te-I întdrce iara! Asi iesi nu potii iesi. Nu cu mortii veste<jil Si ma scrie cu rosela. N. . In chilie a întratu Si de dinsa s*a rugata : Alelei Sânta'Mane Te roga si pe mine a ma scrie. In ea sede Sânta Marie Si scrie vil cu vil Si pe mortii cu mortii. Scrie viii cu rosei a Si pe mortii cu negrela Iar N. N.Sl-aT strigata si-a d6ua 6ra: Iesi N. te-asi scrie Si pe tine pe hârtie. Cu viii. N. nu potft îesî. pâna afara Si nu tel intârce iara ! Asî iesi. draga. De dorulu suroriloru. Nu ma scrie cu negrala! BucurosO. Colo sus Si mal sus * E o chilie de tamâe. a alergatii. Dar ma scrie cu vil. cu rumenii.

N. încheiatii. De scânduri noue de bradii. Peste iarba Cârpa alba. Ori te du. Dar s'a pusa sa putrec^esca. Dar în patii Cine-I culcatii? Iata N. Ca de N. Nu s*a pusti sa hodinesca. Dar în patii cel asternutii? Iarba verde de pe rîtCi. inima arsa. Ca de-aceea-i multa 'n tera! Colo sus Si mal in sus Este-unâ marii Si este-unii parii.Dar tu ml-aî intarcjiatâ Si rosala o-am gatatâ. esti ramasa ! Dumbrava Dumbrava ! Pleca-tl ramurile 180 Ca sa m& umbrescâ Si sa hodinescu . s'a culcatii. Dar te-oiâ scrie cu negrala. Pe cel ii delii îndelungatii Merge-uhti carii împovoratii. N. Dupa carii cine alerga? Muma-sa. Din trupina marului Pâna in a parului Este unii patu Mare. Peste cârpa Sl-o perina. ori te si lasa. Draga floricea domnasca! Ca nu te duci sa 'nflcrescl^ Dar te duci sa putre^escl.

trage cu cârligulu pomele. rficoritu si saturatu de ajunsu din pomele pomului despre care ne-a tostu pâna aici vorba. se pote sui si gusta din pomele sale . carora la Tnmormintare nu li sa dusa Înainte si datu unu astu-felu de pomii de pomana. iar pasfiruicele sa aiba cu ce sa se desfateze (2). Scaruta 11 servesce spre a se sui în pomu. Iar daca cu tote acestea 11 vine pofta de mâncare. sa aiba macaru pe alii s6u. care se duce înaintea mortului. Dreptii aceea parintii. 36. ci ei stau de-o parte si se uita numa! la cei-lalti omnei.Ca sunt obosita. la umbra caruia se pote odihni si rScori în care. când voesce. stud. cari au. redigiata de losiiQ Vulcanâ. ca sufletulu sa aiba de tote bunatatile. unde se duce si sufletulu. com. De mdrte 'ngrozita (1). de Nic. Acolo sta elu apoi vecînicu verde si încarcatii de tote bunatatile înaintea sufletului astu-felu ca acesta numai uitându-se la frunciele luî cele într'aurite si la fructele lui cele frumose si galbene ca cera de pe dînsulu e pururea satulti si nici când nu maî flamân^esce. câtu are pomulii acesta. maî pe scurtu are si elii macarii atâta umbra. cari (Jicu ca mergendu oraulu pe cea-Ialta lume si neputendu sa intre în raiii. Buda-Pesta. cari ÎI placu si culegendu-le de pe ramurele le manânca. frumosu si ramurosii. Si acum sufletulu. VI. din StulpicanI. Ceî maî multi insi însa credii si spunu ca pomulu. unde sunt pomî destul. 181 Din contra omenii. (2) Credinta Rom. dupa ce sa odihnitu. nu au de felu pomu In cea-lalta lume. p. numitu altmintrelea si pomuiu raiului^ merge în cea-lalta lume. Totii aici se pote pune si credinta acelora. caruia i sa datu unu astu-felu de pomii are de pomana în cea-lalta lume unii pomii verde. respective nemurile cele mai de aprope ale repausatului. Cotlarciuca. cârligulu spre a trage cu dînsulu crengile. an. si ca nu cum-va pomulâ sa fie golii. de aceea HQ Încarca cu felii de felii de fructe. cauta ca numai decât sa se duca unâ pomiî Înaintea acestuia ca sa aiba sufletulii s&ii In cea-lalta lume pe ce se sui si odihni. sa . (1) nSe^târeajV fdTa poporului româna. Fie-care omu repausatu. pleca cu ângerulu s6u maî departe spre împaratia cerului. si zaharele. se sue pe scaruta cea facuta din faina de grâu si razemata de dînsulu. gimn. 1880.

gimn. de V. Deci pomula vietii din punctulii Întâi. In capitolulu despre Bradu noi amii vfedutii ca Romanii puneaii Înaintea casei mortului unii chiparosii -=. nu e alta decât o crenga de marii. cari pândescu si ameninta bletulâ sufletu.Din Costâna. In acea adâncime cresce unu arbore colosala. o vidra si unu serpe. dupa cum am vSdutii. Pomii raiului sau mai bine (Jisii Însusi raiulii. (1) Credinta Rom. de Mich. cupressuSy care era semnii de morte. de Titfl Zaharescu. de Elisabeta Agapi. stud. gimn. Din Fundula Moldovei. ginm. Resumândii cele espuse pâna aici resulta ca PomulU^ ce se duce Înaintea mortului. com. Tonîgarifl. despartite prin asorbulU pamîntului. sa nu duca nici când si de nimica dorii (1). Insemneza: a). com. b). Si din ~ i. pSrii saii prunii. de I. sau. si dupa cum nu pote odrasli pomulâ acesta. care servesce sufletului de trec6t6re din lumea acesta In cealalta.i> adica printro adâncime care sorbe sufletele. com. com. dupa bocetulu banatanu. gimn. 182 nu p6te sa dea nici odata odresle. com. Din Bilca (H>in. totii asa si pomulii^ care. Din Balac^na. din Stapca. .. stiid. si despre care se credea ca odata taiatii mal multii nu odraslesce. Umbrirea si recrearea sufletului dupa ce a trecutii prin tote vamile. stud. Trecfetorea din lumea acesta In cea-lalta: c). respective bradulu. de Alx. stud. Pomulii vietii. gimn. din punctulu alâ doilea. Lumea nostra si lumea cea-lalta c&tra care mortea mâna pe omu. In acela arbore. dupa cum arata bocetulu banatanu. dupa parerea nostra. Jemna stud. FomulU. nu Insemneza nici mai multti nici mai putinii decât cipresulii Romanilorii. com. Precum cipresulu odata taiatii nu odraslesce mai multii. care servesce de trecâtore Intre ambele lumi. asa nu se pote mal multu nimicu spera si dela celu mortu. acestii fondA alu bocetului din cestiune se afla aprope literalminte In falmosa carte poporana Varlama si losa/U^ atribuita generalminte sântului loanu Damascenu din secolulu VIII (1). com. dupa cum am ar&tatu mai sus. e de origine cu multu mal posteriora. Baciu. de DragosQ BumbacQ. de Iustina Cârdeia. sau Încuibata trei fi^re dusmane: unu solmu. El bine. gimn. gimn. sunt. GeorgiQ. Din CânipulungQ.aiba ce gusta. si In urma: d). care-I servesce de scara spre a se put£ sui pe dinsulu de po pamlntu pâna la Dumnezeu In ceru. Din Mânasti6ra. stud. stud. despre care am vorbitu mal sus.

Deci iar cauta spre partea tn cotro sta elu cu piciorele^ si v64u patru capete de aspida. 707 708. afla acolo unu copaciU si se apuca de se urca tntr In- (l) B. unde se ivia din malultt acela ce era aprope. ci tugea tare ca nu cum-va salu ajunga si sa-Iu manânce. si statu cu piciorele pe nisce ramuri si gândia ca va fi In pace si far de nici o grija. Arborele !n gropa cu cele trei iierc. Adica inorogulu tnsemneza mortea care gonesce sa ajunga pre totâ nemulu Iul Adamu (1). Ea este numai putina populara tn Persia si India. p. iar gropa prin putu. sub titlulu : (1) D-r M. 1879. cunoscuta mal mult sub numele de c 7aimlele Iul Did/paU^ unde unicomulu e înlocui tu prin elefantu. 42 43 184 . Si cauta tn sus si vSc^u unde pica dintr o ramura câte o picatura de miere. 183 sulâ.. iar copaciulu tn care se urcase ^ra putinelâ numai sa cb^Sl. BucurescL 1B83. Bucurescl. Cuvinte din betrânî. Adica din afara de acea gr6pa sta inorogulu gata sa-Iu manânce. conservata tntr unii manuscriptâ de pe la tnceputulu secolului alu XVI. Si daca v6(|u acea putinea miere uita de a-si mal aduce aminte de acele rautati multe ce-I& tncunjurase. Ac^ta este închipuirea celoriî ce tnsala cu înselaciunea lumii acestia. ne este cunoscutu si Intr o redactiune curata bogon^Utcd. si vâ(jiu doî fârecî^ unulu albu si altuia negru. Iar daca se urca elu cauta Ia rftdâcina acelui copaciâ.. «Asa fugindu elu c&i^vx Intr o grapa mare si daca ca(j[u tntr tnsa. Literatura populara româna. p. H. Hasdea. ce sufla si esia din gura Iul para de focu si venia cu gura cascata si cu dintii rtnjiti numai sa-Iu înghita. Si atâta tiu rosose câtu putintelu era sa cada jos.» Aceeasi parabola se afla Ia Arabi tn renumita colectiune Kalilah va Dimnah. Deci cauta In fundulu acelei gropi si vh^u unu sarpe mare si grosnicu. P. iar piciorele si Ie pusese pre nisce ramuri uscate si putrede si uita aceste râutati si greutati tote.. Q^ster . care rodia totu-d^una acelu copaciu tn care sta elfi. t. Acestia se as6mâna unul omu.Iata partea ce ne intereseza din acesta carte poporana dupa traducerea facuta de Negoe Basarabii pe la Inceputulâ secolului alu XVI si Intitulata alnvitdiurile Iui N^oe Voda:^^ a. câte odata prin leO. ce fugia de unu inorogii si nu putea nici cum sa rabde si sa stîrpesca strigarea si sberetuliji glasului lui celu grosnicu si Infricosatu. si se porni spre acea ramura ce pica putinea miere. iar tn fundulâ gropii rtnjia acelu s^rpe grosnicâ ca sa-la tnghita.

Si acolo am aufjitu unii glasii forte Incetisorii dintru acea Înaltime plinii de multa dulceta si veselie.. si erau Îmbracati cu haine stralucite si de multii pretii . Si trecendâ apa aceea amii ajunsii la oresî care vfezduhii groznicii si nelntelesti . 708 709. (l) B. Pomulii din punctulu alu treilea e asemenea de origine maî posteriora si anume aprocrifo-crestina. «Pentru ca stau Înainte Imprejurulu lui Dumnezeu tineri cu brâne de auru t6rte mart si Înalti. bucurându-se ca s aii mântuitii unii sufletii în cesulii acela. cel ce sta Înainte la acea Înaltime prea luminata aii slavitii pe sfânta Troita Împreuna cu noi. Si ducendu-ne în cerile se despica si fugia dinaintea nostra apa care este de-asupra luî si trecendii noî se întorcea în loculii eî. si slobodiendu ra(j[e ca nisce multe fulgere. si era de dedesubtulii luî oresî care tineri prea frumosi cu multime nemasurata de stralucire îmbracati rosiî ca racjiele sâreluî când apune. p. 185 «Si mei^endu Înca tnainte va^ut'am scaunulâ Iu! Dumnecjieu albu tnmiitu. Cu alte cuvinte bocetulâ banatenii e maî aprope de VarlaamU si loasafU (1). Cuvente den bfitrânl. . De asemenea în locu de unii singurii unicornii sunt doua animale: camila si leii.. bucurându-se pentru mântuirea mea. si p6rulii ca fulgerulii si piciorele lorii albe ca laptele. ca a trecutii sufletulii meii slobodii de primejdia si de amariî si întunecatii dracî aî vSsduhuluî. din care reproducemii spre comparare urmatorele sire: «Si ne-amii suitii dela aceea (adica dela vama a 24). aii alergatii toti.. si se biicuraii împreuna de mine si se veseliaii pentru mântuirea mea. si cânta cântare dulce si veselitore de a o aucjii. II. si fulgerându lumina tote partile acelea. cu inima buna si amii trecutu porta cerului . 4icendu celora. Aci Insa In locu de unu singuru arbore sunt deja doî: unulfl cu ramure de argintii si cela-laltu cu ramure de aurii. P. cari m aii adusii : Duceti-o întru tote lacasurile sfintilora^ dupa cum aveti obiceia^ sa faceti la tote sufletele împrejurulU raiului.. si fetele lorii ca zapada.. si tînarulii portarului eî ne-aii primitii bucurându-se si a slavitii prc Dumnedeii.. Si apropiindu-ne In dreptulii acelui prea Înaltii scaunii.. Ca isvorii credintei poporului despre acestii pomii si celorii din prejurulii s5ii credii ca a servitu maî cu sema « Viata sjîntultil Vasile celU noU». si s^a suitU întru împiratia cerurUorU si me petrece tmpreund.. cari mergeaO împreuna cu mine.npHTHA IV Boraxu^pb ivT BOAPdpkCKkiYi^ KNHPA (parabola despre ceî bogati din cartile bulgarescl). si satura cu privirea aceea pre toti aceia câti s au Invrednicitu sa locuesca acolo. Hasdeu. . si la . t. stralucindu prea frumosii. Si v6dendu-m6 în manele sfintilorii ângeri.

«Deci plecându de acolo. si aprope de acele trepte ale palaturilorii acelora. . locuintele cele de Dumnezeii zidite ale sfintilorii In loculii verdetil ceresc!. si Inconjurându-le tote acestea. si era plinii de dulceta ceresca. am ajunsu Ia locuinta acfyta. .. si de trandor firi minunati si multa mirositori. care nu este a mea.. pentru ca domnulii meu omulu ce^u vorbitorii cu D-(^eUy bunulu meu parinte Vasilie.. bunula tSa parinte Vasilie. de care era plinii de veselie prea multa 186 si prea dulce si sta la foca frumosu si bine potrivitu. si era minunate acele locasuri ale sfintilorii. si era curtea aceea pardosita cu lespecjil cu totulfl de aurii si pestrite tn multe feluri. m au Întrebatii imulu dintre prea dulcii ângerl. sta . cu piramidî cari slobodiaii rade Înfricosate. . câte sunt imprejurula raiului^ si câte sunt Intru celea de desubtulu pamlntulul.. . si era o mare bucurie sa le vada omulii . a venitii aice mal nainte decât mine . tmde curge tsvorula cela fara de morte apa ^ beutura vietii. si de mir&ma. si la vâsduhu prea san3t08u si prea dulce. . . tfSi In scurtu trecendU tote.. . care stralucia. si In launtru slava nepovestita si neveste(^ita. . ftSl-am mersii.. in locuia unde este odihna cea adevSrata^ unde se hodihnesca sfintii .. ce staâ nou3 In veci . si era Întinse In mijloculii ralului cu unii chipii negritii.. care ma pac^ia. sl-am intrata Intro curte. (Jicendu-ml: ore sciî^ Teodora. care era zidite de-a drepta Iul Dumnezeii deosebite ale fiesce-carel tagma a sfintiloru. cd astazi /ace pomenire cele de patru-^ed de (Iile ale tale. a Si mal mergendii In slnulii patriarchulul Avramii. Si cautându la rasaritii va(j[ul Înfricosate palaturi facute de focii. care este dintre acele flori ceresd. d a cuviosului si duhovnicescului nostru parinte Vasilte cda încredintatii robU ala Domnului^ care este duhovnicesc^ parinte si a altora fii . Deci e vremea sa mergemu sa vedemu locasurile nostre. De acolo sa-Iu odihniti in locuia unde m'a rugata robtda meît Vasae. Si 'n acele prea stralucitore lespecjii de aurii eraU copaci saditi de multe feluri y si tineri. care avea multa frumusete^ si de mare pofta si mângâiere de a-lQ vede omulu. si Înalte forte. deosebite cu slava si cu stralucirea. pe care o ve^f. adica In loculii care locuesce. ne-amil dusa la localurile sfintilora ... .cele mal de desubtii ale pamlntuluî. . dupa cum pomenescik pe morti la cele 40 de ^âe? Si dintru acesta am cunoscutu eu ticalosa cum ca trecendâ 40 de (jiile de când am muritu.

. si multe le voru fi luatu si din acelea. fiucurescl. ca maica Domnului. voi. mal de graba decât ori si care altii (1) Gaster. dapa credinta poporului. op. (1) Viata sfîntulul Vasile cela noQ si înfricosatele Vami ale vSsduhuluI si dr^pta judecata a lui Dumne4eQ etc. pe lânga sfinti si duchsfintl si pe lânga tinerii cei frumos. pote s o faca acesta. Bucarest. lf>92. p. Si In chipulu el era sadita la r&sdritil unU migdalii prea frumosa. I. care n'o Intâlnimu de felu In viata sf. care e raspândita la poporulu românu acum de pe la finea secolului alu 1 7-lea^ adica cam dela an. asemenea Vietii sf. 187 Comparând u acum sirele citate aici cu cele spuse de noi mal sus despre pomu. De-aice vine apoi ca celea ce le spune si crede elii despre pomulii din cestiune nu pot& sa consune Întocmai cu celea ce se cuprindu In Viata sf. Leipzig. câtu si In cea nescrisa. Idem. Si era plecatii deasupra mesei. p. p. . Chrestomatie româna. Afara de acesta e de presupusu ca poporulu va fi avendu cunoscinta Înca si de multe alte carti poporale. cit. nu trebue nici decum sa ne miramu daca pe lânga D-(jleU si Sân-Petru^ portarulu de lânga porta cerului. care da racjie prea minunate. Vasilie. Nu-Î vorba ca poporulu. . adica ângeril. P.o masa mare ca de 30 de coti de pietra de multii pretii. 1891. Tipo-litograGa Dor. Cudi. In decursulu timpului. fîe-care pote forte lesne sa se convinga ca originea credintei române despre pomO do sub punctulu trei nu pote sa fie alta fara numai cele Însirate tn viata acestui sflntu. Vasîle celui noU^ cari asisderea voru fi tractându despre atari pomi din apropierea ralului. prin urmare. o tntelnimu si pre dlnsa scriindu numele celorii drepti si ar5tându-le calea spre ralu. trebue sa amintimu aici ca ea joca unu rolu forte mare atâtu In literatura poporala scrisa. ce^o acoperia tota si da mare frumusete privitorului (1) . si se numia smaragdi]. daca nu cum-va si mal de nainte^ si care a datu cu timpulu nascere si la alte carti si credinte poporale (1). SântarMaria. Vasilie. 44 61. 439. Ce se atinge de Santa-Marie. cari Intlmpina sufletulu celui repausatu si-I facu locu In raiu. ci unele le-a lasatu iar altele Ie-a adausu. na pututu sa se tie strictu de originala. LIV si 301.

p. 189 XV. dar In care petrece acum sufletulu mortului. Stefanelli. Însemna JRalulâ din care aii fosta scosi afara protoparintii nostri. ea ocupa loculu $/. si vfedîi de-acolo binele si rfiulu la care va merge si la judecata (2). PRÂNpiSORULO Prânâ isorulu si cinisâra sunt usitate mai cu sema în Banatay unde se facft îndata dupa ce more cine-va. p. op. iar cinisora dupa amiadî. care ne Învata ca pomulu.18H sttntu. prin mortea sa a biruitii mortea si ne-a dobânditii raiulii. Vasilie cela noU. Insa numai pe unu timpii scurtu. si anume : PrândLsoruhi totu-deauna pâna la amiadl. cam pe Ia amprooruy iar cinisora înainte de apunerea soreluî. Atâtu pentru prândisoru câtu si pentru cinisora se facu 3 5 turtite din faina bine cernuta de grâu sau si de cucuruzii . când apoi celu sau cea de pe urma se scote afara din casa de se manânca. prânSisorula se face de regula dupa rfisaritulu soreluî. 149. de 6re-ce îs. careia a urmatii mortea. unde sunt multe feluri de pomi si sub toti pomii sunt paturi^ deci îl dede si Iul una patU de se odihn). Litur«rica bisericeî ortodoxe-catolice. adica pe Ia chindie. ce se duce înaintea mortului. 3C1. Bucurescî.» (1) Juv. Prin urmare^ tn casulu de fata. parte pe a ApocalîpsiilA apostolului Pavda.» care ne spune Jntre multe altele. PrânrjisorulU si cmisora se facu pâna la nouS (Jile dupa esirea sufletului. de care este cuprinsii repausatulu. a caruia icona este pomulii si n care petrece acum sufletulii mortului (1). si acestea. cit. ('1) Gaster. apoi si pomulU cunoscintel binelui ^ alU rSuIuK din care a mâncata Adamu si Eva In contra poruncei d-deescî. ca «dupa co-a vfidiutii iadulii îlii duse iar Înaintea lui Chr. de-lii blagoslovi sî-la trimise în raîa. In fine credinta despre pomu din punctulu alu 4-fea se baseza parte pe spusele bisericel nostre dreptmaritore. In cele optu dile dintâi dupa esirea sufletului. Chr. 1886.

adica mortii. gimn. dintr acea bâutura se crede ca cere mortulu ca sa i se dea de pomana. La mijlocii se pune unu paharu cu apa curata si ne 'nceputa^ apoi nisce legume de dulce ori de postu^ dupa cum e si timpulâ. Afara de acesta e de notata ca tn cele mal multe parti (1) Sinie se numesce o mas& rotunda facuta din lemnd in forma unul MnitriU (talgerQ. In timpuld de fata siniile nu se prea vMCî asa de adese-orl. . Cea d mtâî dintre cele cinci turtite se menesce luî Dumnecjleu. când se scote mortulii se cauta la pahare. iar a cincea si cea de pe urma unei dintre rudeniile ce a muritu cu putinu ceva mal înainte de acesta. a doua st. sa manânce si sa boa din acea b&utura^ ce a cerut'o mortulii (4). (3) Com. de lonA A\Tamâ. nici când însa maî mari de l^j. (2) ifMan»t7sfata de masa. astii-felA pre* gatita. Archangelii. (4) Com. în diametru. stud.(porumbii. ca sa o manânce (3). iar tartele de asupra mal scunde de cum e mijloculA de desubtA. Îndata dupa ce more cine-va. va sa dica dupa istetimea maestrului strungari. precum buna-ora In Todiresci este datina ca. cari sunt asemenea fîerte anume spre acestu scopu. sa se pue pe feresira de catra amiacjii doua pahare pline: unulii cu apa curata. papusoiu) de marimea dupa vointa si putinta celui ce le face. a treia Maiciî Domnului. In unele sate din Bucovina. farfurie) cam de unfi metru in diametru de mare si cu mijlocuia oblu. daca repausatulu e de genu barbatescu. dm. in DomanO. 190 Dupa ce s^au coptu turtitelo acestea se punu pe o sinie (1) asternuta cu unu masaniA (2) curatu. si din care paharii e mal desertu. unde a muritii cineva^ fie'n patii saii jos^ fîe unde va fi. cari le puneai! de cinaQ de pe dinsele si afara in curte (ograda). nisce baetl pâna la 7 sau 10 anl^ iar daca repausatulu e de genii femeesciiy nisce fetite asemenea pâna Ia 7 saii 10 an! de bâtrâne si li se da prânc^isorulii saii cinisora. Dupa ce sau pusu turtitele^ pahanilii si legumele pe sinie^ se chiama. Deci în cele trei dimineti si seri dtntâî dupa Inmormlntarea mortului se chiama unii saracii saii si unii vecinii si i se da tn locuia acela. invdt. de d-lQ losifa Olaria. Mal de multd se aflaQ sinii mal la fie-care tSranCL din BanatA. iar altulii cu vinu saii rachiii^ unde se lasa pâna dupa scoterea mortului din casa. a patra mortului de curendu repausatii.

precum si câte unii colactk Impletitii In treU JFbmana acesta se pune de aceea. asa numita a Cina de opoî». mal cu sema însa vecinii.va. PRIVEGHIUL 0. de d-la Rom. SimonQ. iar altele pe închipuire . care este împreunata cu unele ceremonii religiose ce se 'ndeplinescii da catra preoti si cel-laltl functionari bisericesci (2). este datina de a se face în a doua sera dupa repausarea cui. care dureza de cum începe a se îngâna (jiiua cu noptea si pâna ce rfesare sorele. sta de regula trei (Jile si dou6 nopti nelnmormlntatu. iar pe de alta parte sa aiba si elii aburi. din maî multe cause. Cina morttduî se da asemenea In tret seri de-a rendulu. amicii si nemurile repausatuluî (1). In alte parti din Transilvania^ precum în tinutulti Nasâudulul. Priveghiulii. dupa Îngropaciune^ si anume In (ie-care s^ra se chiama Ia unu barbatii mortu câte trei barbati^ iar la o femee câte trei femei. asa numitulu priveghiU^ la care se aduna o multime de omeni: barbati si femei. se face în tote partile locuite de Români. de d-la T.191 ale Bucovinei^ cât sta mortulu In casa^ este datina de a se da celorA ce vinu sa-lâ vada. dupa cum este si timpulfi. (2) Ck)in. câtu sta mortulu în casa. In fine. In aceste doua nopti deci. (1) Corn. se face dupa credinta poporului. adica caldura saii jertfa In cea-lalta lume. Corpulu fie-caruî omii. care a repausatu de morte naturala. 192 XVI. precum buna-6ra în Orlatu. In unele parti din Transilvania. SimQ. invâtâtora. câte unu paharu de rachiu si câte o bucatica de pane de sufletulu repausatulul. tineri si batrâni. caci aburii din mâncari se radica ca jertfa pentru sufletulu mortului (1). cu deosebire Insa sâracimil. dintre cari unele sunt basate pe experienta de tote dilele. ca pe de-o parte sa i se ierte mortului pacatele. carora li se pune ca pomana fiertura de dulce ori de posta.

numai sa nu fie ajunsi de cosa mosn^gulul. apoi Începe a o trage la respundere pentru ce la lasatu. In sfârsitu ajungu si la baba. In cap. ÎI mal dau si altele de lucru. cari se radica pe laiti. Când voesce sa iasa mosnegulu si cu baba ca sa m^rga acasa. care o facâ mal cu s^ma barbatii în totâ timpulâ. o potrivesce astu-felu. SiraonQ: «In ceea ce pri vesce />rtr«^&a'i«ld.sau pentru ca asa au apucatii din mosî-stramosî.» T. ci tot-odata si forte osteniti de munca si alergatura ce aii avufc?o pentru pregatirea celorvi trebuinciose de înmormîntare. In urma. prinde mal Întâi a plânge de bucurie. mal pe scurtu pe unde apuca. cum o vede. Cel de fata prindu a rlde In hohote. când mortulu n ar fî muritu. si sar Intempla sa dea semne de vieta. ca pare ca ar semana. cari se aprindu în prejurulu mortului si maî alesii cele trei dela capulii acestuia (1) Frâncu. care ne spune ca Diavolulu. se numesce /w/r^Aitl. Adevarata origine a priveghiului însa credii ca trebue cautata parte în timpurile cele maî departate si maî întunecase ale antici tatiî. ca-I aprinde barba. pe cuptioru. . ci numaî amortitii sau lesinatu. parte în legenda bogomilica reprodusa maî sus în cap. cit. Prin urmare omenii adunati ca sa privigheze sunt tn prima linie Indatoriti a lua sema de luminele ce ardu ca sa nu se stinga sau sa se aprinda ceva dela dlnsele si sa se Intemple apoi vre o nenorocire. VI. llu iea de mâna si ducendu-lu la o fata sau nevasta tenSra. pâna ce toti cel de fata se satura de rtsu. iar pe alte locuri de douS or! sî anume in prima si a doua s^ra dupa repausare. cari de regula sunt nu numaî torte întristati. ca casenil. p. sa aiba macar cisce-va timpii a dormi si a se recrea. Dupa acesta se face ca aduna. sa aiba cine a-î sta mâna de ajutorii ca sa nu se nenorocesca saii sa se tnspaimlnte si apoî într adcvSrii sa mora. In fine si pentru aceea. 173: «In serile cele doua de înainte de înmormlntare se face la casa mortului asa numitulQ priveghia » Rom. De aicî vine apoî ca nu numaî Români. ghiontindu In dreptasi stânga pre cel din casa. celu ce Ia spusu ca-lu va duce la baba. Mosnegulu. sub pretextii ca corpulii omenescii ar fi proprietatea sa. luându o lumina. IV. Elu respunde. cfttâ se afla mortula în casa. dar nu e baba lui. Iar în casu. op. am spusii ca luminele. Cu acesta se 'nchele apoi si joculii (1).» 193 se lasa ca sa arda (Ji si nopte pâna diTpa scoterea mortului din casa. Mosnegulu se face a cosi cu cârja. pe scaune. si elu iarasi Începe a face posno de ale sale. llu Întreba ori de nu e aceea baba lui. tiu pune sa cosesca. Mosnegulu o stinge si iese aiara suduindu. si *n urma a o certa si mustra In modulu celoru batrâni. ar voi ca numaî decât sa pue mâna pe dînsulâ. Sima: aPaza de n6pte. ghiontindu acuma cu cârja pe sus. atunci unulu. acesta pe unele locuri se face numai odata.

Comisarulii iea c!ustea si-i da cinci la palma ^icendii : Asta-i lefa ta pe-o luna!. De-a Mânzulica se joca optu flacai. Se duce mal departe pâna da de tâlharii. Pagubasulii merge pe la case. 7. atunci tî-oiii mari lefa. Turturena. Iara pe din dosii E legata cu rogozii. de d-lft V. 5. Usa ÎI arata 10 ore. si ^ice ca elii este politaiu si-I da o cluste In mâna. pantirii. ca sa nu fie nici o paguba Intrlnsulii. daca vel pazi tergulii cum se cade. e rege. 2. care arata 10 6re.(1) Com. tâlharii. Comisarulii deschide cartea sti si Întreba: «Care este pantirii»? Pantirulii vine. pagubasii. ] 211 Mânzulica. Pantirulii merge la comisarii si-I spune ca i sa furatii jidovului mânzulica. Comisarulii îi (jiice sa merga în tergii si sa caute câte cîasurî sunt si sa iea totii-odata si pe pagubasii ca sa-î arate unde are prepusii ca i s ar afla mânzulica si sa-I caute numai decât mânzulica. sa vil îndata si sa-mi sput ! Pantirulii iese. 6.. Iara daca sa 'nttmpla sa (ie vre o paguba. Daca te-i purta bine. Cum pul mâna pica jos. îi spune tot-odata sa iea sema ca acuma e ncjpte^ sa nu se atinga de usa regelui. comisaru. doctorii. 212 ~ Pantirulu iea pe tâlharu si-Iii duce la Inchisore si spune . Fie-care flacaâ tine In mâna câte o carte.. Ca usa e pe din fata Legata t6tâ cu ata. bate la usa comisarului. Iata ca 'ntr'o Miercuri vinii nisce Jidovi la tergii cu marfa de vendutii si cu o caruta la care este prinsa o mânzulica si tragii pe pl^ta. 1. 3. 4. unde are prepusii ca s ar afla mânzulica. mânzulica si a 8 orariulu. si ajungendii la una bate sa i se deschida. Peste unii clasii vine stapânulii carutei la pantiru si-I spune ca I-a furatii cine-va mânzulica.

V&cjiendu acesta cel de tata abia se potu tin6 de rlsu. t)ice apoi catra unulii dintre cel de fata (1) Berdo dela germ. Dupa aceea cela batutii se sc61a si daca pote ghici pe unulii din cel ce i-aii datii cu priscala. nesciindii cum merge joculu. 213 sa-Iu radice de jos si sa i-lu dea. acela merge în loculii lui. (8) Usitata în satulQ Candrenî. ca sa nu va^a.comisarului ca a gasitu pe tâlharu. Acesta tine cu manile ochii unuia. careia nu-I este de felu cunoscuta joculu acesta (1). îlii jura si-ia Îmbraca cu unii cîaunii In capu si-î pune o coromâsla pe spinare . De-a priscala se joca astii-felii: se iea o bucata de dranita si se despica la unii capStii. Acela. (3) Sticla 'n grinda. (2) UsitatQ în Suc(5va. . wer da. Doctorultl llii cerceteza si aflându-lCi ca e bunii Uii tunde. De-a lipitulii sticlei în grinda saii de-a scurge sânge din grinda se joca în urmatorulii modii: Unu flacaii iea unii scaunii înaltii asa ca^ suindu-se pe dînsulii. sa pota ajunge pâna la grinda. îlii pune la ferestra de naintea casei. (1) Apoi întreba pe omenii din casa: Cum sta ? bine? Ca unii câne ! respundu acestia. iara ceilalti llii croescii cu priscala peste spate. Si dupa acesta se 'ncepejoculii din noii (2). sa-Iu bata si apoi sa-Iu iea la catane. si asteptându cu nerabdare sa vada cum se va slobozi sânge din grinda. Acesta senumesce pripeala. Comisarulft spune sa-Iu aduca dimin6ta ca sa-Iu traga la raspundere. Priscala. Dupa aceea iea unii hangerlu saii unti altii cutitii lungii si o sticla saii o ulcica plina cu apa^ împlânta cutitulu în grinda si împlântându-lii se face ca-lii scapa jos. Dimineta chîama pe doctorii ca sa-Iii cerceteze de pote sluji la 6ste ori ba. Atunci celu ce voesce sa sloboda sânge sau sa lipesca sticla cu apa o Intorce repede cu gura In jos si i-o torna dupa capu. apoi llii scote atara. Asa se parendeza mal toti câti au Inceputii joculii de-a priscala. si-Iii Învata sa strige «ftertfo». Dupa cutitu se pleca de regula unu balatu sau o copila. se pl^a dupa cutitu. Dupa aceea alege tineretulii pe unulii mal bfetrânii. ca altmintrelea nu pote sa sloboda sânge din grinda sau sa lipesca sticla de acesta.

se pune cu fata Ia pamtntu si Întinde manile Înainte câtu pote ajunge. (Jice adora sbâra '» susy>. ast-felu ca sa vie fata In fata. Daca gresesce e pedepsitii. Unii feciorii adica Uu Întreba: «Unde te duci?» «Se 'mpuscii ursulii !» respunde acesta. atunci capâta dela toti celalaltl cu clustea la palma. Insemneza vamile de pe cealalta lume. «Unde tl-e pusca?. e forte grefi de a pastra cumpana si a nu cade mal de multe ori jos. unde ar ave Ba porte lucrurile Întrebate: la umârii. Se aduce apoi o strachina plina cu mere si se pune la mijlocu.MSrulti. La culcarea ursului. Toti cel-laltl trebue sa radice dupa dtnsulâ mâna In sus si sa (tica adora sbord 'n 8usi>. (1) Usitata in mal multe «omune din Bucovina. Aratândii Insa la Întrebarile facute. Aceia. Se punu rendu doue laitl. la soldii. batenduse cu clustea la palma (3). Cu unii fundu trebue sa se Întinda si lovindu ursula (cutitulii) sa-Iii restorne. (jiicendu ca sbora. ca si evangheliile. Unu feciorii pregatesce doue funduri In forma unul talgeru. care a spusu cea mal mare minciuna. ce se cetescu In decursulu starUorU. Unu altu feciorii iea unii cutitâ sî-lii tnGge cu verfulii In pamlntA lânga degetele celui de jos. Se 'ntempla Insa adese-orl ca celu dintâi numesce unu obiectu. când oblectulâ numitu tntru adevâru e In stare sa sbore. dimpreuna cu cel ce stau In rendu cu dinsulâ capota apoi câte unu maru. atunci cel-laltl trebue sa iea forte bine sema si numai atunci sa radice mâna In sus si sa dica sbora. Unulu dintre jucatori puno mâna pe unu scaunu si apoi radicând'o In sus. Daca nu radica mâna la timpu sau daca nurostesce corectu cuvintele de mal sus. Dupa acesta trebue fie-care sa spue câte o minciuna. 214 UrsulQ. cari asemenea se numescu In unele parti ale Bucovinei stâlpi^ si despre cari vomu vorbi In unulu din capitolele urmatore. Mal nainte de acesta Insa trebue sa raspunda la Întrebarile ce i se punâ. dar neclintindu-se de felii din locii. (2) UsiUta in BosancT. Acuma venatorulii se trage pe verfulii degeteloru dela piclore. Vine apoi tn mijloculu casei. la spate. fara de a esi din loculii unde se afla... Asa trebue pe rendâ sa spue fie-care câte o minciuna (2). pe cari stau alaturea câte patru insi. iara cetirea lorii In decursulii priveghiului se face cu scopii ca celu repausatii sa pota mal lesne trece prin . (3) UsiUta in TiseutO. ceea ce trebue 80 faca cu funducasiune. Cutitulii Infîptu e ursultl^ iar feclorulii de jos e vânator ata. Ci6ra Acestu jocu Uu joca mal multi insi. iea tn mâni ambele funduri si astii-felii sta apoi Inbrâncitu pe verfulii degetelorii dela piciore si razimatii cu manile pe cele doue funduri. care nu pote sa sbore. unde tl-e prafulii ? unde-tl sunt plumbil si capsele ?» La fie-care Întrebare venatorulii de jos trebue sa arate cu fundulii In mâna In acea parte a trupului.

patru^ . T. p. mâne (jii In (jiorl.» credinte si datini. publ. care se cânta înainte de rev^rsatuld 4orilora la casurT de m6rte si esclusivO. XI. cit. Burada. «Jalea Românului. aZ)oWfeu^ datine poporale. adeca numai acele bocete. 82. XXVI. dupa cât sciu eu pâna acuma. Brasova 1891. publ. Sub CUV. Becinaga . la fete. in cFamiiia» an. Oradiarmare 1890. p. 227 In sirele urmatore reproducemu numai t)orile proprii.» an. 1^ o R 1 L E. Bouiinl. tn cari se invoca ^înele cu acestu nume. MaHam^ lomomi. iar tn altele cânteadU t^orUora (4). Buda-Pesta 1876. preota. 268. (4) T. la neveste si la juni. No. LIV. 22: tiDoriU. cum more cine-va In familie si se latesce vestea despre casulâ mortii prin comuna. Numirea loru Ie vine asa dar parte dela ijlnele Porîj cari se invoca spre desteptarea celui repausatu. Iar cântarea sau bocirea lorii se esprima prin verbulâ a striga. Vi6ra Magdu. p.» (2) I. DoriUf publ. Turtur^na. in «Fafnt'/ui» an. Inmorm. (3) Aurela lana. (1) Ioana Becin^ga. si car! se cânta nemijlocita Înainte de revSrsatulu sa& pe la revSrsatulu (jioriloru si mal alesu In prima dimineta dupa repausarea unul feciorA. si In deosebi In Cacova si Varadia. numai tn BanatU. 568 si 269. U. porile publ. mal rare or! a cânta. und gend ald poesiel popo. De aici vine apoi ca tn unele parti actiunea acestei specii de bocete se numesce striffattdil (2) saU strigarea ^orilari (3). (1) Com. p.aceste vami. 646. In comunele din jurulu Maidanului. in op. t)ori se'ntelege o specie anumita de bocete^ cari sunt cunoscute si usitate. 15 ^ 226 xvm. de d-ltt V. rale. a unei fete sau a unei neveste tinere (1). parte dela timpulu când se cânta. in «Gazeta Transilvaniei.

De Dumnezeii bunii lasata. Iaca de locii ca (jiilimii Dar nu'ntârcemii înapoi Pe Ionii a veni cu noi. Mândrelorii voi <}înelorii! Ce grabiti voi de 4iliti Si pe Ionii ilii despartiti De jocuri nejucate. Noi.sese ori optu femei dintre consângeni. Unde-unii mSrii mândru'nfloritii De totii ca s*a vestejitii. pl6ie si la s6re Si la apa curgSt6re. D'albe si rumenî6re. iar cea-lalta asemenea cu acelasi glasu rgspunde : Porilorii. De flori mirositore. surorilorii. venindu la casa celui mortu se aseza jumatate la unu coltii si cea-lalta tn celu-laitu coltu de-a lungulu casei si Incepâ alternativa a striga JQorUe cântându. De lucruri nelucrate. Trupa prima cânta cu unu glasu jalnicii patruncjiStorii strofa Intrebatore. Mândrelorâ voi (Jîneloru ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ionii ilâ întâlniti Si-lâ întârceti înapoi Sa vina elâ iar cu voi L'asta lume luminata. ori si straini. D'albe si rumeni6re? Noi grabimii. acum ve<Ji ca grabimii. De flori mirosit6re. De lucruri nelucrate. Porilorii. surorilorO. Ci ca vremea ne-a venitii De pornita la rSsaritâ. Ci ca vremea ne-a venita . La ventii. vecji de (tilii^ii Nu pe lonâ sa-la despartimii De jocuri nejucate.

pldie si la sdre. t)orilorii. La frati. Si la apa curget6re.si noi. De Dumnezeii buna lasata. Dar cine 'n lume ca pdte Sa *mplinesca doruri t6te? Ce ursita a urnita.Acum iara de pornitii. A plânge putemâ. Si câte în lume înflorii T6te lui se*nchin(i cu dorii Si câte din lume trecii T6te pe elii mi-lii petrecii. Caci câte flori împupescii T6te pe una jalescii. Mândreloru padurelorâ. Apoi bine voi sa faceti Pe elii înapoi sa 'ntorcetî L'asta lume luminata. Cari pe ea eu dorii o chiama. Plângeti si voi patru vcnturl . 228 Plângeti si voi codriloru. Dimpreuna si cu voi. Plângeti si voi apelorO. surori si la mama. Si 'n lume s'a împlinita. Dimpreuna petrelorO. Plângi tu luna si tu sore Când omulâ din lume more. Bine. Mândrelorii voi (jiuielorâ! Ian grabiti voi de piliti. surorilorii. Rfimâne nestramutata Chiar si pentru împSratâ. ca noi vomi grabi. Plângeti si voi muntiloru Si voi mândre vailorâ. La ventâ. Si de locu ca voma (tili. Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ.

In comunele Domanft si Colnicu din Comitatulu Carasului tn Banatulu timisanâ se aduna de naintea sau sub ferestile casei. De catra surori? . corni tatulu Torontalu.. în op. tn câta storce lacrimi dela toti cel ce o asculta (1). Ca (torile s'aâ versata Si elâ nu s'a desteptatâ. cit. In comuna Ecîca. 646. 229 -' De catra maicuta. SurorilorCi. unde se afla mortulu^ apoi iesu afara si va la o Înaltime ore-care pe paie sau pe o clae de-acolo le cânta: Porilorâ. . le cânta mal odaia.Din t6te patru pâmînturl. Ca o stea iar a cacjiutâ Si din lume a trecuta (1).. Jalea Rom&nulul. (2) Aice se pune numele oelul repausata. ocasiune e Insotitu de o melodie Irumosa si duiosa. fetele cari se aduna ca sa strige porile. si postându-se aicea Începu a striga t)orile ca sa ajute celui repausatu dora se destepta. p. cari se mal cânta la acesta. noua femei cântatore.. unde nu este râutate. precum si celu alu celoru-lalte bocete. De catra fratiori. De catra tâicuta. Unde-atI zabovitâ De n*atl înflorita Si a(jil dimineta Ca eri dimineta? Noi amft zabovita La lele-amâ plivitâ La Iele cu lacrami. Textulu acesta. Întâi tn se sue undede fenu si (1) AurelQ lana. unde se afla mortulu. publ. Ca s*a despartita TenSra Mariuta (2) si nevestele. sau sa-Iu conduca la locuinta eterna. Plângi o lume si alina Clipa cu suspinurl plina..

Ca sa nu pom^sca Cu tine la raia. 8c61a scumpa draga. (1) Vi6ra Magdu. Scola de te roga L*ale mândre t)orI Pân* de noua ori Ca sa nu grabesca. Cete de tâlhari Si de vamesi mari. in «Gazeta Trans. No. Cal sa mergi departe Pe cai ne umblate. Femeile adunate. 230 Sa nu prea grabesca t)orî de sa-s! iv^sca. Sc61a de te r6ga Si la sântul(]i s6re« Si la ventâ de b6re. nu sunt suspine. Dar tu vel lua Si din sînii vel da Te-I rescumpera . Pân* te vomtt griji Pân* te voma gati. ci vieta eterna. Unde te astepta Maicuta si tata. Si te-I spaiminta. La scaunâ de*odihna. Verstnicile tale La fontâna lina. Prâncjisorii ti-omâ pune Pane si legume. La vilaiâ. «porile». nu lacrami de durere. sc61a ! Soriora draga. publ. La vami când vel trece. 1891.» an. La raia. Frati si surorele. 22. formându o grupa.unde nu e intriga degradatore. Pe cai vel vede. Începu cu unu glasu armoniosu. dar totu-odata si forte duiosu a striga porile astu-felâ : Sc61â-mi-t6. Frica vel petrece .

p. mâne dimineta în vfersatulO (Joriloru. Becinâga. publ. Multe n6murele. Sa calfitorescl La raia. Atunci sa grabescl. Sc61a scumpa draga ! Sc61a de te r6ga La mândrele t)orI Pân' de nou6 ori. . Elu apa-tl va da Ca d6r vel uita Pe maicuta ta Si te îndirepta Pe mâna cea drepta. Pâna-tl va veni Mândrulu ângerelâ Cu celu leganela Sa te pul în elii. Tatalâ va cerca Floricele-a-tl da Ca d6r vel uita Frati si surorile. 268. ci mal vertosu dupa Inmormtntarea lui. Sa mal zabovesca. La vilaiâ.Cu nou6 critari De vamesi tâlhari. Sema bine lea. Sa nu prea grabesca Raze a-sl ivi. «porile». in op. Portile-su deschise. Desdimineta vinu la casa mortului sese orî optu muerl (1) l. Cu faclii aprinse Si mesele 'ntinse. In fine în alte parti ale Banatului a gorile mortului» se striga (cânta) nu numai dupa repausarea omului. Ca tu vel vede Pe tatalu cela sântu Pe scaunu odihnindii. cit. Pe-unde te vel duce Iar vel mal ajunge La pomâ înflori tii La al tu 'mpupitâ. Tu te-I aseza Cu vinu te-orâ uda. Lumea vel uita (1).

si astii-felii asezate striga t)orile cântându-le. Noi acum ve^\ ca grabimii £ca de locii ca (tilimii. Grupa prima din eântatore Începea a cânta strofa Intrebatore. Unde-unii mSrâ mândru 'nfloritii De totii ca s'a veste(Jitii. dupa aceea r&spunde grupa a doua strofa datatore de raspunsii. surorilorii. Mândrelorii. cari sunt numai o compilatiune a celorii de mal sus.231 eântatore. ceea-lalta In celii-laltii coltii de casa (dar astii-felii In cât se audii si se vadii unele pe altele). si Incepii a le cânta. tinendii grupa prima secunda. facii unii astiifelii de efectii surprincJStorii. Porilorii. pl6Ie si la sdre Si la apa cui^atore. Mândrelorii. La ventii. saii mal bine (jiisii. Aceste a^rî ale fnortîdul^j> când vinii rauerile eântatore pe nesciute (face ore.care din consângeni dispositiune) In revfirsatulii (jiorilorii. Aceste t)orî. dar pân' ce cânta grupa acesta. Ci ca vremea ne-a venitii De pornitii d'la rasaritii. suna precum urmeza: Porilorii. cea-lalta tine secunda (isonul ii-sonotândii). Încât desteptându-se din somnii tncepii a plânge toti membrii familiei si top vecinii. cari audii cânteculii. Dar nu 'nt6rcemii inapol Pre-An'a veni cu noi. apoi cu p6rulu despletitii se as^za de naintea casei mortului (ori tn curtea casei) de regula de catra rfisaritu. cari se deosebescii de cele citate mal sus numai prin unele versuri si prin melodia în jale. cari se împartu !n dou6 partî (gnape). voi (Jînelorti ! Ce grabiti voi de (jiiliti . voi (Jînelorti ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ana o ntalniti Si-o 'ntorceti voi inapol Sa vina ea iar cu voi L^asta lume luminata De Dumne(^eii bunii lasata. O parte din muerile eântatore se aseza Intr unu coltii. surorilorCi.

Ci ca sus Ia rfisaritâ Trei stele ca s'aâ ivita Dar una a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. Porilora. surorilora. vecini si de tata. Cari pe ea plângendii o cata? Noi grabimii. Cari pe ea cu dorii o chîama. Cari pe ea plângendâ o cata. ve(JI. de (Jilima Nu pre Ana s*o despartima De jocuri nejucate. Caci câte flori împupesca T6te pe una ml-o jelesca. de (Jilimii Nu pre. De flori mirosit6re Dalbe si rumeniâre. voi (tînelora! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta diminâta Ca eri dimineta? . vecjl. De flori mirositore Dalbe si rumenI6re? Noi grabima. surori si de mama. surorilora. surori si de mama. t)orilora.Ana s'o despârtimii 232 De frati. Cari pe ea cu dorii o chiamâ. De lucruri nelucrate. vecini si tata. Ci ca vremea ne-a venita Acum iara de pornita. Nici de sotU. Si câte în lume 'nflora T6te el se închina cu dora.Si pre An*a-o despartiti De frati. Mândrelora. De sotii. voi (Jînelora ! Ce grabiti voi de piliti Si pre Ana-o despartiti De jocuri nejucate. Si câte din lume treca T6tc pe ea ml-o petreca. Mândrelora. De lucruri nelucrate.

voi Z^nelora ! Ian grabiti voi de ^iliyi Si pre Ana o *ntâlnitl. Mândrelora. Ci c'ama asteptata Pâna si-a luata Mortula Iertaciuni Dela 6menl buni. Poriloru. plde si la 86re Si la apa curgatorc. Dela parinti si frati Cu jale lasati! t)orilora. 233 La IratY. Nu ca prea multa ama catata La ceia s6re luminata. Cari pe ea cu dorâ o chiamâ. surorilora. surorilora. surori si Ia mama. La venta. voi (Jînelorii! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta dimineta Ca erI dimineta? Ori c*atl adormita De v'ati zabovita? Ama întârziata De n'ama revarsata Nu c'ama adormita Când ama zebovita.Ori ca prea multa ati catata La cela s6re luminata? Ama întânjiata De n*ama revfirsata. Apoi bine sa faceti Pe ea *napoI 8*0 *ntorcetI L'asta lume luminata De Dumne^eâ buna lasata. Ci ca noi tota ama privita Pâna ce s*a despartita Cu o multa jale Si cu suspinare Sufleta dela 6se Din lumea frum6sa. . Mândrelora.

Bine ca noi voma grabi Si de locii ca voma veni, Dar cine 'n lume ca p6te Sa *mplinesca doruri t6te ! Ce ursita a unjiitâ Si 'n lume s'a împlinita Râmâne nestramutata Chiar si pentru împeratd. A plânge putcmu si noi Dimpreuna dar cu voi, Plângeti si voi codrilorâ, Mândrelorii pâdurilorâ, Plângeti si voi apeloru, Dinpreuna petriloru, Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ, Plângeti si voi muntilorâ

Si voi mândre vailorfl, Plângi, o luna, si tu sdre Cândâ omulu din lume more. Plângeti si voi patru venturl Din t6te patru pâmînturl. Plângi o lume si alina 6ra cu suspinurl plina, Caci o stea iar a ca^utu Si din lume-a si trecuta. Colo sus în rSsaritu Trei stele ca s*au ivitu Si una c*a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. Cucuie, pulucule, Glasu dulce de prima-vara, Tu te duci, apoi vini iara. Fa ca cu venirea ta Sa vina si Ana mea! (1).

(1) Simeona Mangiuca, Calendara pe an. 1883. Biserica Alba 1882. p. 129-131.

234

XIX.

S E C R I U L O

Dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masa si dupa ce 8 au mal alinatii în câtu-va durerea si oftarile celoru de casa, prin mângaerea ispititeloru batrâne, unu vecinii saii altu barbatii, care e mesterii de secrie si caruia i sa datii putinu maî nainto de acesta de scire, vine cu o trestie lunga saii cu unii bStii de alunii si iea masura mortului, si dupa aceea li tace secriulii, luândii In acelasi timpii forte bine sema ca nu cum-va sa fie maî lungii decât mortulii, caci atunci se crede ca daca mortulii sar Îngropa cu acelii secriii, loculiî ramasii desertii ar chîema si pe alte rude dupa dînsulii (1). In Bucovina acea masura se iea de regula cu o ata, care se pune apoi Intr o borta, ce se face de-asupra usei dela odaia. In care mortulii si-a datii sufletulii, si apoi lipindu-se bine pe de-asupra, remâne acolo pentru totii-deauna (2). In Mimtenia^ daca unii mortii în viata sa a fostCi noro-

(1/ Burada, In enorm. p. 13.-> Lambriorâ, op, cit. p. 152. si in Bucovina, corn. de mal multi insi. (2) Burada, Inmorm. p. 13 14-

235 cosii, membrii familiei lui tinu obiectulu, cu care i sa luatfi masura pentru secriu, tn grinda caseî anume ca noroculu sa nu se departeze de acea casa (1). In Transilvania^ se iea masura asemenea dupa ce s'a îmbracata, cu o ata, care se cauta ca sa nu fie nici mal lunga nicî maî scurta de cum e mortulu, ca apoi nu e bine. Ata aceea se aseza dupa aceea, ca si In Bucovina, într o gaura de-asupra useî dela casa mortului, anume ca sa nu se duca noroculu dela casa (2). Secriula^ numitii altmintrelea în Bucovina înca si salasil, coscîuffU si rada ; în Transilvania : sicriit, sala^â^ cosduffHy tronHy casa de bradU, sghîabu si copârs&U (3). In Banatu: sicriu^ casa mortiUid si copârsea (4); iar în Muntenia: cosclugU (5), se face tot-deauna dupa starea mortului si anume daca e maî avutii din scânduri de stejaru, nucii si frasinii (6), iar daca e mal sarmanii din scânduri de bradii (7). In cele

maî multe parti însa e datina de a se face numai din scânduri de bradu (8). Scândurile se cauta în genere ca sa fîe câtft se pote de noua. Despre acosta împrejurare ne putemii încredinta înca si din urmatorea poesie populara, din comuna Boutarlu în Banatii : Mori, mândra, sa morti si eii Sa ne fac* unii copârseii,

(1) lonenâ. op. cit, p. 36. (2) Corn de d-lâ Rom. Sima. (3) Ioana Nitu Macavel, Datiuele pop. rom. la inmorm. publ. in «AmicuICl familie!» an. VI. Gherla, 1882, p. 94. Burada, Inmorm. p. 14. Com. de d-lA I. Georgescu, si T. Simona. (4) Com. de d-lQ los. Olaria. (5) Burada, Inmorm. p. 14. lon^nu, op. cit. p. 44. Com. de d-la I. Georgescu.

(6) Ioana Nitu Macovel, loc. cit.

(7) Com. de d-la Rom. Sima si I. Georgescu. (8) Pretutindene în Bucovina.- Ve(}I si Burada, Inmorm. p. 14.

236 Copârscu de scânduri noî (1) Sa ne 'ngr6pe p 'amândoi. Sa se mire si lumea Ce platesce dragostea. Dragostea acea curata Dela unu june si-o lata (2). In fundulu secriulul se punu In cele mai multe parti numai nisce chingusore curmezisu, departate unele de altele, pe cari se pune putinii stuhu (3). In Tratisilvaniaj dupa cum arata si urmatorulu fragmenta de bocetâ, este datina de a nu se Înfunda secriulu de totu la piciore^ ci a se lasa unu locii deschisii, care se numesce usa: Dar si noi ne-omii duce In paduri de bracti Casa el i-omii face, Casuta de bradii, De scânduri de fagii Cu u§l la piciâre Sa-ml vina r8c6re, Dor de primavara Sa se 'ntorca iara.

Atunci Mariuta 8*o *nt6rce Când cerbii orâ secera. Când §utele (4) orii lega Atunci, atunci .... Ori mal nici atunci (6).

(1) Scânduri noi = Scânduri n6ue. Banatenii l^ga unele vorbe^ ca si cel din România, d. e. scânduri noi, in locft de scânduri ndue. VecJI I. PopA Reteganula, Trandafiri si viorele, p. 2u7. (2) l. Popa Reteganula, Trandafiri si viorele p. 138. (3) Burada, Inmorm. p. 14. (4) In Bucovina femeiusca cerbului se -nnmesce cerbdiea saA ciuta, (6) «Gazeta Transilvaniei», LIV, Brasova 1891. No. 22.

237 în cele maî multe parti din Bucovina la copiii ceî de ttta, cari morii, li se lasa secriulu cu totulu negatitu^ adica ne Infundatu în partea despre piciore (1). Partea cea maî mare de secrie, si maî alesu la omenii ceî mal sârmani, se face forte simpla In forma uneî ladi lungarete, In partea despre capu ceva maî largî^ iar la piciore maî Înguste, ci cu capaculu sau coperisulA horizontalu. La omeniî ceî maî avutî Insa se facâ. In genere, maî frumose, adica se color^za pe de-asupra cu negru, maî cu sema la omeniî ceî maî batrânî, sau cu albastru, sau cu chinovaru rosu, iar In unele partî din Transilvania, precum buna-ora In comuna Zernesci si altele de prin prejuru, si cu cafeniu. De-a lungulu capaciduî^ care In Tdra-Bomânâsca se numesce apleopa cosctuguluîi> si care tn cele maî multe partî e Incovatitu In forma coperisuluî dela casa (2), se face si o cruce alba. în unele locuri Insa astu-felii de crucî se facu nu numaî pe capacu, ci si pe de laturi, adica pe fie-care scândura laturala. în casulu din urma e de observatu si aceea, ca secriulu e batutu de jurii împrejuru cu cuie alii caroru capu e albii (3). Totu aice trebue a Însemna si aceea ca si crucea ^ care sa duce nemijlocitii Înapoia secriuluî si care dupa Inmormlntare se pune la capuliî mortului, e totii de acea colore ca si secriulii (4). In cele maî multe partî din Bucovina si maî cu sama, de când nu e voe a se duce mortulii la gropa cu secriulii descoperitii.

(1) Corn. de Ionica alAluI lordachi Isacd din Mahala. (2) Corn. Rom. Sima : ^SicriU se numesce acela, ala carui coperisa e orizon-

tala, iar ccpârfiA ala carui coperisa e ca coperisula casei adeca cu spinare.» (â) Burada» Inmorm. p. 14« Ioana Nitu Macavel, loc. cit SimQ si alti Români. (4) Ioana Nitu Macavel, loc. cit. si in Bucoina. Com. de d-la Rom.

238 se face pe de o parte si pe de alta tn dreptulu capului mortului câte o ferestruica^ pentru ca sa se rasufle, sa vacta glota ce sa adunatu ca sa-Iu petreca si sa-si iea ^iua bunadela ea, caci se crede ca câtu timpii sta omulu In casa si anume de cum sa asezatu pe laitâ sau masa si pâna ce vine preotulâ ca sa-Iu iea si sa-Iu duca la mormtntUi elu vede si aude tote, numai nu pote vorbi nemica. Cum a sositu Insa preotulu Incita da mai vede si aucti (l). In Pundulu Moldovei, districtulu Câmpulungului, se face In mâna drepta o ferestruica mica de aceeai ca pe acolo mortulu sa se pota uita In raiii (2). Românii din unele parti ale Munteniei credâ asemenea^ ca si cei din Bucovina, ca mortulu aude si vede tote cele ce se petrecu In jurulu s6u, si de aceea facu si ei la cosciugu In dreptulu capului o mica ferestruica, ca sa aiba si mai bine pe unde vede si aucjii sfaturile ce i se dau. Altii tnsa credu, ca acosta ferestrue se face de aceea ca sa aiba pe unde Intra brosca sa ciupesca din nasulu mortului, ca numai astâ-felu începe a putrezi (3). In multe locuri o sema de omeni si mai alesu unii dintre cei mai batrâni, cari Îsi astepta mortea din ^\ In 4I) ^?^ facu secriulu singuri cu mâna loru, fiindu Înca In vieta, si-si pregatescu comândulu si cele trebuinciose pentru Inmormtntare. Acestia tinu secriulu, pâna ce le sosesce timpulâ, tntr unu unghieru alu tincjiei, dar mai cu sema In podulu casei (4).

(1) Burada, Inmorm. p. 14. ~ Corn. de mal multT Români din Crasna si alte comune din Bucovina. (2) Ck)m. de Const. Merches(&. (3) Dobre Stef&nescu, Studiu asupra literaturel poporale publ. în «Lumina pentru toti, » an. IV. BucurescI 1888. p. 369. lon^nu, op. cit. p., 44:«De oparte si de alta parte a cosciugului unul mortâ se face câte o mica ferestruica, ca sa aiba mortula pe unde sa se resuile, sa vada pre cel ce-ld conducQ la morminte si sa-sl iea*c}iua buna dela el.» (4) Burada Inmormint. p. 15. LambriorQ, op. cit. p. 152.

239 Acestu obiceiu de a-si face singuri cu manele sale secriulâ

se pastreza mal cu temeiu tn Tara-românesca^ judetulu Muscelu, apoi tn Transilvania^ partea de sus a tinutului Pagarasu, si In Banatu^ In comuna Picinisca, Topletu si altele (1). Dupa ce Iau gatitu acuma de facutu^ asternii pe fundulu secriulul gdukurl, adica surcde numite altmintrelea si hdschiute sau ho^e de gelaUj Insa numai de acelea ce aii cacjiutu dela scândurile din cari sa compusu secriulu^ nici când de altele, si despre cari se crede ca cumparate fîindu scândurile anume pentru mortu, nu trebue nimica sa r&mâie dupa dlnsulu, si iarasi ca sa alba pe cea-lalta lume cu ce-sl atita ioculu (2). In unele parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania, In locu de geluiturl, se asterne fenu sau paie, iar de-asupra acestora^ câtu e fundulA de lungu, o bucata de pânc^a noua de casa (3). Dupa ce au asternuta II punu la capii una saii dou6 perinute umplute asemenea cu geluiturl (strujiturl de lemnu), fenu, otava sau paie (4). In timpji de vara se umple adese-orl si cu flori, iar iarna cu flori uscate, pe cari multi din locuitori aft Îngrijire a le aduna de cu timpu. In Basarabia^ si anume In unele sate din tinutulii Soroca perina mortului se umple cu tarina dela morminte (5). De-asupra perinei se cose dou6 cordele rosii, In forma

(1) Burada, Inmorm. p. 15. (2) Corn. de d-lQ V. Turtur^nâ, preotd. Cotlarciucfl, stud. gimn. Averchie Macoveltl, preotd si Nic.

(3) Corn. de dAd Av. MacoveiO, V. Turtur^nu, Ionica alCLluI lordachi IsacA: «In secriA se punQ surcele din g^aQ, &ba verde nicT când, o&cT n^murile mor* tulu! 8*ar(& topi dupa dinsulA ca si ârba, » si Rom. SimQ. (4) Hopcea, corn. de l. de Cuparencu , in BadeutQ, corn. de Av. MacoveT, ia Baia» oom. de TitA Zaharescu, (Ve4I si Burada. Inmorm. p. 16.) (5) Burada, Inmorm. p. 15.

240 de cruce, iar sub perina se pune în unele locuri unu acu cu ata, sapunulu si pieptenele cu care sa spalatu si pieptanatii mortulu (1). In unele localitat! din Moldova si TdrorRomandsca Insa sapunulu, cu care a fostu spfelatu mortulâ, pieptenele cu care sa pieptanata si aculu cu care i s'au cusutii hainele, si cari Insemn^za, ca sa aiba si pe lumea cea-lalta sapunii de spalatiiy pieptene de pieptanatii si aciî cu care sa-si cosa hai-

nele când i se voru rupe, nu se punii sub perina, ci Inauntrulii acesteia (2). In unele locuri este datina, ca mortulii sa se aseze tn sccriu, Îndata dupa ce sa gatitii acesta de facutii (3), tn cele mal multe Insa abia a treia (jii si anume nemijlocitii Înainte de scoterea sa din casa si ducerea la mormlntii. Deci In acele sate, unde este datina a aseza mortulii mal 'nainte, mesterulii ce la facutii Uii aduce mal de graba, pe când tn cele-lalte abia In ^iwo, de pe urma. Femeile Înrudite cu mortulii si mal alesii bocitorele de profesiune, cum prindft de veste, ca mesterulii vine cu dlnsulii, Îndata II iesii Înainte si Incepii a boci diferite bocete, cu deosebire Insa de acelea, cari se referescii la secriil Unii astii-felii de bocetii din comuna Voitinelâ, districtulii Radautii, In Bucovina, care se bocesce mal cu s^ma Ia acesta ocasiune, suna precum urmeza: Sc61a, scdla Dumia-ta, Si-tl deschide gurita Si vorbe cu noi ceva,

(1) Com. de d-la V. Turtur^nu ;

vecii si Burada, Iiimorm. p. 15-16.

(2) londnd, op. cit. p. 43. Revista pentru Istorie, arch. si filologie. BucurescT 1884. p. 387 : «In Prahova mortului ÎT pune în perna sapunâ, pieptene pentru a se sp^la si pieptana pâna va ajunge la rai A.» LambriorA, op. cit., p. 155. (3) Com. de d-la l. Georgescu : «Mortula la noT sta numai o 4^ pe laita, du* pa aceea se pune in secria.»

24Î Ca de când aY adormita, Cu noi nu al ma) vorbita. Si cum de te-al indurata Si pe not ca ne-al lasata Si nu ne-al data nici unâ sfatâ. Buna casa al avuta, Acesta nu tt-a placuta ; Cu mesteri nu te-al tocmita. Dar el singuri aâ venita, Âlta casa tiaâ croita:

Fara usY, fara feresti Dintrinsa sa nu mal iesi. Nici n*al laita de sezuta, Nici ferâstra de pravUa Si nici usa de esitâ, Numa *n ea de putre^jiitâ (1). AItu bocetu din comuna Manastirea-Homorulul, care asemenea se bocesce la acesta ocasiune, suna asa: Tatucuta, grija n6stra, Grija ndstra, mila n6str&! Mândra casa ti-al facuta, Matali nu ti-a placuta. La stoleriâ ca mi-al platitâ Sa despice-unâ braddi in douS Ca sa-tl faca alta noua: Fara usi, fSra feresti, Acolo sa vietuescl. Nu-I ferâstra de privita Si nici scaunâ de se4utâ Ci numai de putrectitu. Si cum mi te-o scosâ în prundu De-amu nul veni mal multa (2). AIu treilea bocetâ, din comuna IgescI, districtulu Storojinetnlu, suna astâ-felu: (1) Coin. de Dimitrie Cardeiâ, proprietara. (2) Cîom. de d-lfl. G. Avamd. invâtatorâ. Miariunât InmoTJB. Ia Bomânl. 16

- 242 Da cum de te-al indurata ^i casuta tl-al lasata, Tl-al lasat'o lumin6sa ST-al catat*o *ntunec6sa

Far'de usi Nu te duci Q-acolo sa Nu te duci Da te duci

tar'de feresti. sa veselescl. vecuesci; ca sa *nflorescI, sa veste^escl (li.

Precum facu bocitorele din Bucovina, totii asa facu si surorile loru din Transilvania si Moldova. Acestea, cum v6du ca se apropie maestrulu cu sicriulâ^ asemenea prindu a se vaicara si a boci, (ticendu celea din Transilvania : Tl-al facutu casa de bradâ Sa traesci in ea cu draga, Fara usi fara feresti In ea ca sa vecuesci. Ceea t6ra-I încuiata Totâ cu lacate de pâtra, Cu lacate de aitintâ Cine s*a dusa n'a mal vintCl |2) Sau asa: Câte casi noi am avuta Nici una nu tl-a placuta, Alta casa tl-al facuta, Far*de usi, far'de feresti Totâ în ea sa vecuesci, Cu noi sa nu mal graesci; Far*de usi, far*de oblâne Sa nu esi vara la s6re (3). Cele din Moldava:

(1) Dict. de Ilie ala lui Onufrel Frunc}A, rezesA. (2) Com. de dlA Rom. 8ima. (3) Com. de d-la T. SimonCL VintQ^venita.

243 Buna casa ml-al avuta, Matali nu tl-a placuta; La mesteri aî poruncite Si-alta noua tî-a croitu, Far'de usi lar'de feresti Intrlnsa sa vecuesci; Nici nu I usa de esitâ, Nici feresta de pragitU^

Bugula se pune anume ca sa servesca mortulu! ca gardu spre a-Iu ap£ra de spiritele cele rele. Plângeti usi. de d-lQ Rom. Ca de stâpanâ esti rSmasa. dupa acesta ungu secriulu pe din launtru cu untk felu de unsore pregatita anume spre acestu scopâ si amestecata cu aniit (1) prau si leustenu. Plânge casa. 'tl-al gatitii de putrecjitâ : Far'de usi. teiulii muratU se pune In credinta. unde se afla mortulu. In fine Incingu asternutulft -eu unu rugtl si co fasie de telii muratii (2). ~ 244 pe fundulu acestuia vro câte-va bombe deprail. Iau bagat tn odaie. ca sa nu pota Intra Ia dlnsulu . (3) Corn.. filr'de feresti. Nu ti al gatita de traita. trebue de . Prin urmare. Dict. Intrlnsa sa putre4escl. (2> Diet de M. doi sau patru insi dintre omenii ce se afla de fata radica mortulu cu cea mai mare precauti une^ ca nu cum. SimQ. Înainte de ce punu mortulu In sicriu. Mal 'nainte Insa de a.Iu pune si aseza este datina In unele parti de-a afuma secriulu cu tamâie sau cu smirna (3).Numa locâ de putre4itâ (1) Sau asa: Mândra casut*aî avutu Sl-alasta nu tl-o plâcutu. presura (1. plângeti feresti Si voi tuspatru pareti. ca spiritele cele necurate nici când nu se potu apropia de dlnsulu si mal alesu atunci când e jupitu de pe trunchiat In (jliua de Sân-GIorgiu (3). Când se aseza mortulu pe laita sau pe masa.va sa se vatame. Nistora din M&mit. iar când Î1& punu In secriâ (jiicu ca are sa secjia pentru vecinica pomenire. spunu cel ce-lâ aseza ca are sa se(jla acolo numai o (jii saâ trei. de A. In BanatU. adeca pentru tot-deauna. unde a statutu pâna atunci. Ca de stapânu remâneti ! (2) Dupa ce au adusu acuma secriulu si dupa-ce^ petrecutu fiindu de bocitore. si-Iii punu tn sicriu. Alta noua tl-al gatita. Pletosa din Rad&senl. plânge masa. de pe laita safl masa.

I. car! credu el. de dlil losifQ OlariQ. 16. ce are sa o taca pe cea-Ialta lume^ avendu a suferi frigii. 155. LIV. ca-I sunt de neaparata lipsa tn cea-lalta lume (4). p. (3) Com. (1) ^nfu = a!u = usturoTd. care In multe parti se Impodobesce cu o naframa (5). (4) Cred. sete. Acesta credinta a poporului se cuprinde si tn urmatorele versuri. 134. Eu m6 duca în cale lunga. In ce se rezima când va fi osteni tu. 57. vedl si Burada. (2) In Bucovina se ^\cq ateiu topitUn. (6) Burada. daca e Înaintata In versta. in. No. Unii punu numai trestia sau b&tulu de aluna. Veniti toti câti me iubiti Cu mine calStoritl ! (2) Sau: Veniti carii mS iubiti. foiletonQ. de d-lQlos. Inmorm. BrasovQ 1891. Deci cum Iau asezata In secriu. stud. 245 Tote acestea se facu cre4^^^^*^^ ^^ mortulu tn calâtoria sa cea lunga. ce se cânta la mortu: Acum ciasulâ mi-a venita Si lumea am parasita . «Albina» an. unu drobusoru de sare si bâtulii s6il. Acum mâ ducii cale lunga. Rom din mal multe parti ale Bucovinei. 16. . p. cit. Ve(}î despre puterea Rugului si «Gazeta TransilvanieTo an. Cu mine calStoritl. op. cu care sa luatu mSsura spre a-I face secriulu (6). Olarift. (7) Com. cit.. p. No. fome^ si multe alte supdrarl. N'am nemica sa-ml ajunga. Inmorm. sa aiba ce mânca. Turtur^nîi. (6) Com. Besand. M. si cu ce se apara de câni (1). In BanatU se pune alaturea cu dlnsulft baticdulii *dela esirea sufletului si o secere vechie (7). Lambrior. punu alaturea cu dlnsulu si o bucata de pane. caldura.asta data sa puie lânga dlnsulu si tote obiectele acelea. de d-la V.

p. In raiu (3). Inmorm. In Banatii. p. (1) Burada. De se 'ntlmpla se mora cineva dupa Pascî. cit p. daca more vre-o femee. 163. se adauge si unQ oii rosu (4). op. (3) Lambrior. iar peste acesta une-orî si patara (nimitetii baltii). pazitorulu infernului. op. i se pune o bulca (franzola) sau placinta. Dupa ce sau asezatii acuma si obiectele însirate pâna aice se pune de-asupra mortului o bucata de pânza câtii dînsulu de lunga. Daca repausatulu e copilu de ttja. pe lânga tote cele-lalte. 67. I. este obiceiulu a i se pune tn secriii atâtea papusi câtî copii aii ramasu. in «Albina» an.» (2) M. atuncî. In muntii apuseni al Transilvaniei i se pune de-a lungulO trupulu! o ata albastra de lâna precum si o bâta câtii elu de lunga si care. în s5pt6mâna luminata. 16. adica ceva mal marisorii. Totu aicea putemu subsemna Înca si datina si credinta Românilora din Transilvania de-a merge rudeniile mortului a doua ^i de cu nopte ca sa stropesca cu apa mormlntulu. pre care în timpulii din urma îndatineza poporulu a o cumpara din dughena (5). amintesce pre CerberuSj vestitulu câne cu trei capete. cit. 240 La ciobani Ii se maî pune si fluerulCi cu care cântau Ia oî (1).No. Lanibrior. 166. sa-Iii tamâeze si sa aprinda toiagulii pentru a îmblânzi cd^elidâ pdmtnttduly ca sa nu latre pe noula ospe venita între cele-lalte morminte (4).* Inmorm. pentru a-î da ore-cum pe ceea lume chipulfl copiilorii sfi ca sa-î aiba spre mângâere. Tute acestea Insemneza ca sa aiba ce mânca In cea-Ialta lume. si anume In orasulu Caransebesii. (4) Burada. p. atuncî i se pune !n Biicovina lapte mulsu din ttta mâne-sa întro ulcicuta facuta din cera galbena si curata. ca mortulu calStorindu pe cea-lalta lume aru ave nevoe de unii b3tu pentru a se ap&ra de câni. stud. dupa care aii rfimasii copii mici. se pune In crepatura unii creitarfl ca sa platesca vama. uln ArdelA se pune în secriQ o maoiucft noua cu care sa se apere raposatulQ de dusmani si sa se razinie în lunga-T calatorie. iar daca e Întarcatii. cit. Besana. fîindu la unu capfetu crepata. 69.N'am nemica sa-ml ajunga (3) Credinta. . iar cu bâta sa ?ie sprijinesca în lunga luî calfetorie (2).

i (3) Com.» (4) Burada. Bojinca. p. preotî.2l2. de d-ld Av. maî alesii la tferanî. 16. (1) Frâncu. ca sa aiba ce mânca in raid. iar vara se punu totii feliulu de flori de gradina (2). p. Imorm. (B) Com. unu stergarii sau maî rarii unii laîcerii. cit. districtulâ Nasauduluî. In Transilvania. «La no! în Mihovent. Nota dela p. (2) Frâncu. iar dupa prohodii se da aiî preotului aii altui omâ de pomana. op. adeca de la capii spre piciore si de-a curmezisulu salasului (4). CorvinQ. 173. Sima. op. stud. «Intraltele se crâp& capitula batului de-asupra si se baga banutula în acea crepatura.TurturtJnft. preotO. salasulii se acopere de regula cu asa numita <iSdliei>^ care se face din pânza negra. de comunii din postavii.nmn. de d*lQ Rom. 16-17. Macovel si V. de Const. si se pune In forma de cruce peste salasii. carele rfemâne acolo pâna dupa prohodii.. op. Copileloru li se pune de regula de-o parte s\ de alta Camesa Maidî Domnului (lat Convoi volus arvensis). La ceî mal inteligent! Insa si cu deosebire la ceî de prin orase maî desii. cit. care l*a mositQ. adeca dupa-ce sa pusii acum capaculu si s'a Închisii mortulu. ale carorii frunte se lipescu cu pacostela. j. De-îisupra pe secrifl. Inmorm. 247 acopere asemenea cu o pânza alba tesuta In casa^ care se numesce urdicariU^ fotiolu sau giulgiu (1). 173. p. In cele maî multe parti din Bucovina se pune o bucata de pânza ca de lungimea secriulul. o pUcinta pe pieptâ. dupa ce a murita cine-va si amu ii gata ca sa-lCi duca. p. de d-lCî V. cit.In Muntii apuseni al Transilvaniei trupulu mortuluî se (î) Burada. forte rareori pe secriii. Cununi de flori se punii.)) Corn. iar iarna mai cu sema cu busuiocu si tapalaga (3). si alti Român! din Bucovina. Afara de acesta mal este datina tn unele sate din Bucovina de-a se Împodobi mortulu iarna cu busuiocu si brebenei. (. (2) Corn. TurtureanO. H pune m6sa. . In Iransilvania vara se Impodobsce asemenea cu totu foliulii de flori de gradina.

In BanatU nici unu Românu nu se Îngropa dimineta. în casulu din urma se lasa totu-deauna pe a patra ^i^ adecâ pe Martl^ sub cuvlntu. ca Lunia. din causa ca nâmurile sale voescii a-I espeda sufletulu câtra tinta sa dimpreuna cu mergerea spre odihna a sorelul. sau când mortulu e dintr o stare mai nobila (1) Dat si cred. 248 XX. A treia cjii dupa repausare urmâza de regula inmormînkh rea sau îngropaciunea. si dupa ce Iau mal privitu tnca odata si au sarutatâ crucea sau icona de pe pieptu. I^m. ca petrecerea sa fie cu atâta mal pomposa si mai frumosa. iar vara Intre doua si sapte ore. si sa cada apoi jertfa vre-unul strigoiu ratacitoru (1). toti cel ce dorescu a-lu petrece începu a se aduna de prin tote partile. pag. rostindu în taina unii aDumnec^ea sa-lU Ierte si sd-l faca parte . Afara de acesta mai e de Însemnatii Înca si aceea ca fiecare Inmormlntare se face dupa amiac^I si anume iarna Intre dou6 si cinci. pe când se afla sorele In urcare. din Bucovina. PETRECEREA. si e rSO de mdrte pentru oel in vi^ta. op. e rea de morte pentru cei ce rSmânâ In vieta (1). 41. In casulu contrariu se temu^ ca sufletulu repausatulul. de d-ia T. pentru c& einoe* putulii s6ptâm&ne1 si ar muri toti din casa. lesne ar pute sa apuce pe caî ratacite. vLunia nu se 'ngr6p& mortiT. Mai timpuriu sau mai târcjiiâ decât In intervalulu acesta se face d6ra numai atunci. cit. SimonA. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai atunci^ când (jiiua Inmormtntarii ar ave sa cada Lunîa. capulfl sdptdmAneT. când cadu mai multe Inmormlntari In una si aceeasi (jii si preotulu nu e 'n stare sa le faca pe tote de-odata. fiindu capulii saptemânei.U) Corn. A. Ye^X si lon^nQ. câc! o iea de LunTa.» 249 si mal avuta^ si nemurile sale pretindu anume ca sa se Inmorminteze mal de graba. Pletosik <rNu st 'ngrdpa LunTa. La ora hotarlta pentru petrecerea celui mortu la locasulu de vecînica odihna.

fie vara. prapurii. Multi din cel mal fruntasi înjuga doi sau patru bol negri. poniulu.if> se posteza unii în casa. 250 Totu asa facu ele si cu bradulu. iara altiil pe afara. care. fie iarna. iar în orase cel mal avuti se ducii si cu patasca saO caravana. cari sunt meniti pentru ceî ce au sa duca obiectele respective pâna la mormlntu. lega câte unii stergaru. si la fie-care cruce. în Moldova si anume în judetulii Falciiî. precum si în mal multe comune din judetulii N6mtii este obicelulii sa se duca mortul ii la gropa cu sania. pausulu si crucita. se razima pâna la pornire de stresina casei sau a unei colniclore. In unele parti dimpreuna cu tulpanele acestea e datina de-a lega înca si câte unii colacii. se duce pe mâni. si anume: crucile. pomenele. (I) Schott op. coliva. cum vede ca a sositii acum întrega procesie. comunele Bunescl. tulpane sau tistimele. din . naframi. în cele mal multe parti. tulpanii saii tistimelii.de impiratia cerîulul. parte la alii Satmarelul. In acelasi timpii se aduce de la biserica si procesia menita pentru Inmormîntare. serafimii. si iarasi în altele într unii caru cu bol saii în sanie. dupa cum sl-a doritii celii repausatii si dupa cum sunt si mostenitorii sfel de avuti si de darnici. adica cari pe unde apuca. 302. prapurile. Una dintre nemurile saii cunoscutele repausatulul. care cade parte la comitatulii Ugocel. pentru ca sa-l fie calea mal usora si sa nu se sdruncine. cit p. iea mal multe stergare. si de-acolo Înd6r&ptu. caci afara de testimele si colacii acestia în cele mai multe parti nu mal capSta nimicii alta pentru ostenela ce o aii. în altele pe nasalil. In multe locuri boii se înjuga cu jugulu rasturnatii. dupâ împrejurari^ câte doue testimele si câte doî colaci. Obicelulii de a duce mortulii cu sania e usitatiisi'n aT^ra OasivluU^ unii micii tinuta locuitii de Români. care se duce nemijlocitii In urma mortului La fie-care lega câte unulu sau. Asa. sfesnicii si serafimii. stogurile si nasalia saii drucusaril (ruditele). în care a repausatu acesta. aratândii prin acesta ca murindii gospodariulu tote aii sa merga pe dosii si fara renduela (1). Ce se atinge de ducerea mortului. Delenl si altele. sfesnicele. asteptându sosirea preotului. în unele parti. apoi acesta atârna totildeauna dela etatea precum si de la deprinderea localitatii. cu cari are sa se duca mortulii la gropa.

Maramuresii. Simonâ si Al. Inmorm. se ducii. In celelalte sate din Bucovina. «Dat. Sima. . apoi si în Gherta-mare (comuna românesca) totii de ocolo.» in «AmioulQ familie!. cari traga sania. In unele parti din Trans^ilvama. (1) Burada. Boeria. ceî înaintati în vîrsta se ducii <le regula cu nasalia. porta în corne colaci si stergare (2). gimn. (H) Corn. precum buna ora în Orlatii. cu ajutoriulii unorii (ichindeue. CâmpuIungQ. stud. Vara în multe sate atalu de la munte. la care se înjuga doi saii patru boî (2). unde locuintele omenesc! sunt fcirto departate de biserica si de tinterimu. Br^zactc. iar boii. la inmormîntârT. si cu deosebire In unele sate de Ia munte. copii! cu ruditele. Gherla. fie ierna fio vara. p. VI. in Bilca. 1882. (4) Com. precum buna ora In Balacena. când omStuIu e forte mare. (2) Ioana Nitu Macovelâ. pop. de d-la Uoni.» an. de M. iar ce! de totii micî subsuora. cari se arunca apoi în gropa. In Muntii apuseni al Tramilvaniel se carii. Jemna. 94. numita altmintrelea si acaruld fnortitoran si numa! rare or! cu carulii (4). si al(T RoniânT. Crasna. In sfârsitii. A tatii ierna câtii si vara se ducii cu sania numai în unele sate de sub polele muntilortl. câtii si dela t^ra se ducii si cu carulii. dar si aici numai ceî înaintat! în vîrsta. saii cu ajutoriulii unorii arude de mortii^y> car! se pastreza în biserica. si daca mortulii e tenârii si câte patru bo! cu creng! de bradu si la corne. iar la grumazii cu clopote duce de regula pe avutii^ se prindii la caru cu nafram! colorate (5). si cu deosebire în cele dcla tera. (2) Usit. si Ia sanie se înjuga boî negri saii plavan!. (1! Corn. de T. saii pe nisce lemne. sau. Ilisescî. 251 In Bucovina obicelulu de-a duce mortiilu cu sania e usitatu mol alesii ierna. p.y> cari sunt ale ducfetorulu! mortulu! (3). In districtulii Nasâuduluî ma! fie-care mortii se duce cu nasalia. ca si 'n unele partî ale Bucovine!. pe când tinerelulii se duce de regula cu nasalia peumer3(l). 21 22.

a celorQ din PundulQ-Moldovel. (3) Dat. Servius la Virgiliii ne spune ca «rudele cele mal aprope de sexu barbatescu aveau Îngrijire de a duce sicriulu» (2). dupa cum li e adeca si portulu. Merchesa 253 mare saâ unu fecioru holteiu. VI. pe când feciorii cel holtei si fetele cele mari. Simu. stud. in Câmpiilunga. com. com. gimn. gim. cari sunt de regula Îmbracati In sumane negre si Încaltati cu clobote. al caroru turetci sunt dati tn sus^ sau cu papuci. tulpanu sau o basma frumosa. gimn. ori o traist&y o cârpa saa o merindita. p. din Ropcea. In Transilvania. Rom. dar mal cu sema pe la orase. în Fundula-Moldoveî. . stud. iar la mâna stânga li se lega câte unu tulpanu. dupa cum e si mortulâ. este datina de-a Ii se pune^ pe lânga ducâtorl^ Înca si drusce si vdtajeî. com. de care atârna unu colacii (3). numai de catra patru feciori holtei. stud. op. a acelorQ din CâmpulungCi. MerchesQ. Totu asa Îndatinau a duce pre cel morti si vechil Bomanl. de C. (4) BerchisescT com. din Badeuta si alte sate din Bucovina. testimelu. tocmai ca si când . când more o fata (1) Dat. com. de Const. o basma sau o petea negra (4). Asa In Bucovina^ atâtfi barbatii câtu si nevestele se ducu de catra patru barbati^ mal tineri sau mal Înaintati In etate. stud. de DragosQ BumbacA. Rom. a acelora din Costâna. 174. In cele mal multe sate din Bucovina. . . de G. li se da câte una stergara. Burduhosa. si 'mbracati ca totu-deauna . . de V. (2) Aen. com de V. iar cel tineri numai de catra tineri. Avrama. gimn. de I. stud.252 In cele mal multe partl^ unde este datina de a se duce mortulu cu nasâlia^ cel casatoriti se ducA numai de catra^ barbati. de Cuparencu. BurduhosQ . Velehorschi. de Em. 222 : Deferendl teretrura propriqui oribus virilis sexus dabatur munus. com. Fie-carul dac3toru i se da ea rasplata pentru munca sa câte unu stergaru. iar la gâtu cu basmale negre (1).. com. gimn. ducâtoriloru tineretului li se pune la pieptu si câte o flore. cit. In unele sate. stergaru.(h) Frâncu. dup& cum ne scrie d-la R. si a acelora din ToderescI si SOtonetd.

altii Insa. (5) Com. precum cel din Stupea.sarii marita si 'nsura si i-ar duce Ia cununie^ pentru ca mortea pentru dtnsiT se considera ca si o nunta (1). la Balac^na. de M. (3) Com. postându-se lânga portita tinterimulul. si daca-I timpulu frumosâ Încaltati cu ciobote sau papuci. cu capulu golu^ si In mâna câte cu o plosca si câte cu unu bStu. Vatajeil sunt Impbracatl cu camesi albe de bumbacu si cu pieptarase. corn. de Cuparencu. unde e datina de-a se pune numai unu singuru vatajdUy acesta se duce Înaintea mortului saâ mal bine (jiisu tn fruntea procesiunii. tocmai ca si la nunta. Vatajei! capata câte un bâtu cu naframa si câte unu sti*ut& de flori la pieptâ^ iar druscele numai struturi de flori ca la nunta. . sunt îmbracate In camasi albe si cusute cu stramatura negra apoi In bondite (piepterase)^ Încinse cu catrinte. Druscele. Com. ci numai ducu sfesnicele cu luminele aprinse pe lânga mortâ (4). ca si cân d ar duce-o la cununie. o In Bopeea.» (2) In Stupea. BaciA. ce-lu au In plosca. pre toti omenii ce-I Intâlnesce pe drumu (3). de i^ufletuUi celui repausatu (1). ducu In mâna câte o naframa si bocescu pe celu mortii pâna la gropa (3)r altele Insa. cari se punu mal alesâ la feciorii cel holtei. Unelo drusce. de care e legata o basma negra. de M. nici când Insa alba ca la nunti (2). Unii vatdjt^y precum cel din Balacena. pe und flac&Q ilQ ducQ tota-deauna fl&cail^ iar* pe o fata mare patru va tajeT. Jemna. nu facâ nimica alta. se ducii alaturea cu mortulu pâna la gropa. dau petrecfe- (1) Corn. In Bilca. Jemna. de A. când se marita. Baci a. iar dupa tnmormîntare. Împusca totu drumulft pâna la gr6pa (5). districtulâ StorojinetulA. Insa mal alesa cu sumane negre. de M. In Vicovulu-de-sus la tnmormtntarea unul feciorii sau a unei fete mari se punu numai câte doi vatajel si câte doue drusce. precum buna-ora cele din comuna Balac^na. precum cele din Stupea. (4. de Em. Iara druscele si vatajeil se alegfl de regula dintre nemurile cele mal aprope ale celui repausatu. Druscele bocoscu totu drumulâ pe mort£i (2). si cinstesce cu rachiu. Jemna. cu capulu golA si cu p3rul& despletitii. 254 toriloru rachiulu sau vinulfi. com. EI dicâ adeca ca o duca la cunuiiie pe cee-lalta lume. de Al.

care tine o panglica lunga si rosie peste sicriii dimpreuna cu sota el de cea-lalta parte. In unele comune din districtulu Nasâudulul In Transilvania.In Costâna. adeca o flore artificiosa de dughiana. si asa mergii pâna la biserica si de-acolo la cimitirii. Înca si câte unii marii frumosik In care este Înfipta o pana grecâsca. se pune pe mor* mtntu. daca mortulu e prunca. de cum-va nu are feciori. de Al. care. pe lânga cel patru feciori. atunci Uâ ducu ginerii sâl. se duce de catra feciori. Daca mortulu e fecioru. carora le urmâza patru tete ca si la feciorii cel holtei (1). Daca mortulu e b&rânU. dupa lnmot*mîntare. pe lânga iie-care dintre cel patru feciori. crucea. In BanatUf daca repausatulii este june. merge alaturea si câte-o fata mare^ care repesinta druscele din alte sate . Prapurii. iar flacaii numai de flacai. si cel casatoriti numai de casatoriti (2). mal mergii Înca patru alaturea. cel mal intimi al repausatului. !lu duce tatalu sSu. stud. preotA (3) Corn. daca more unu feciorii. atunci o ducu de regula patru feciori. iar la fetele cele mari. Celorii patru fete li se mal da sa tina tn mâna cea de laturi demortti^ adeca In cea estrema. fetele cele mari se ducu la gropa pe nasalil purtate numai de fete mari. de d-lâ V. atunci o ducu patru fete frumosâ Îmbracate si împodobite. cari le duciî. adeca doi feciori si dou6 fete sunt de catra picidre si doi feciori si dou6 fete de catra capii. proprietaria 255 Daca Insa i^epausatulu e tata mare si nu e tare grea. . BaciQ. Fetele mari Insa sunt duse de feciori cari le punu pe salasii o cununa de flori. Pre cel casatoriti 11 ducu unele rudenii de ale loru. llu ducu feciorii s6I. (1) Ck)m. iar alaturea cu fie-care dintre dlnsil merge câte-o fata. de George BumbacA. totu din districtulu Nasâudulul. de Iustina C&rdeiQ. iar daca nu are tata^ atunci llu duce rudenia cea mal de aprope a sa. (4) Dict. gioon. cari ducii mortulii. Când pleca la biserica cel patru juni iaii sicriulâ cu scaunutu pe umeri. dara totQdeuna cu stâgu. si acestia sunt vdtdjd^ (4). In alte comune. precum si cele-lalte obiecte procesuale Înca le ducu numai feciori si de regula amicii. ci fete maritate. Turtureana. Iar daca e corpolenta si sicriulu greu. se cauta patru fete mari si patru juni de vlrsta lui. (2) Corn.

iara baetii si copilele numai de baeti. cari capâta câte o naframa si unu colacu. inv^tatorl. iar de amendoufe partile mergeau vre-o câti-va soldati Îmbracati cu pancere si coifuri. feciorii si fetele mari numai de feciori. de d-nil loand PopovicT si losifa OlariO.iara de nu are nici de acestia. In alte parti Insa totu din Transilvania. ca daca mortulu a fostu ofîceru In militie. cadavrulii lui llii petrecea si Domnulii cu totâ pompa sa de curte. Inmomi. In Moldova. ne spune Principele Dim. Totu asa se Intempla si cu dusulu mueriloru hitr&ne. fostii unulii din cel mal mari boerl. de d-lQ T. (2) Burada. cu car! atî fetita împreuna si au traitii bine si anume tot-deauna cu pSrulu despletitii (2). llu ducii omeni mal de aprope sau vecinii. p. iar la cel bogati cu stofa. le ducu numai feciori. Cantemiru. In care adese ori se baga si câte-va parale (3). câte o lumina de cera si de mâncare (pomana). plaiulu Muntele. de care spânzura o sabie gola cu manunchlulii întorsu. Nasaliile la cel sâraci sunt Împodobite cu sc6rta sau chilimu. 22. atunci duceau Înaintea lui semnele boeriel sale pâna la gropa. Daca Insa sunt fete mari sau copilandre. si daca defunctulfl s. Fie-care mortii mare se duce do regula de catra patru insi. si apoi le duceaii . din care apoi se facu vesminte la preoti (3). ca sa se arate ca si când ar plânge si el. Boeria. Afara de ac6sta pre fetele mari le petrecA numai fetele mar!. judetulu Sucevil. ~ 256 barbatu sau femee. atunci llu ducft nemurite cele mai aprope. Ochii cailor ii se frecaii cu sucu de c6pa sau cu prafii de pusca. batrânii se duca numai de bfitrânl. car! Isl lega la mâna câte o basma saâ naframa ca si vomiceil. în timpurile vechi. «Daca muria unu boerii. (3) Com. Simon si AI. înaintea cadavrului se ducea o sulita. mortea domnului lorii. daca mortulu e (1) Corn. i se îmbracau caii în panura n^gra si de-asupra lorii se puneau vesmintele cele mal preti6se ce le avuse defunctulii. ca si omenii. cari capSta câte-o cârpa frumosa (1). cari cap&ta câte unu colacu. In Basarabia fetele mari sunt duse numai de flacai.

dar «caunulu si locuia Iu! r&mâne deserta cela putinu trei (jiile» (1). scdla dumnia-ta Si-tl deschide feresta Si privesce printr^insa. PletosO si M. 257 iarasi tndSrâptâ si le puneau tn spatarie sau divanu. Georgescu. Dela noi mi te-ora pomi Si 'napol nu-î mal veni. J/arianfi. Uita-mi-te pe terestra. Cârdeiâ. Sera înca n'a sosi. (2) Din Voitinela. edit. 22. 140. Acad. p. de d-la I. p. Inniorm. Câ-tl vine carte domnesca Dela noi sâ te pomâscâ. de Dim. (1) Descrierea Moldovei. Inmorm. sosesce si preotulu care are sa Implinesca serviciulili Inmormln tarii. deauna tncepA a se vaieta^ a boci si a (jiice: Scdla. învStâtoru. Sau asa: Mamucuta. rom. Nistoru. Ca te-ora duce cu caruta Sa nu vil câta ii lumuta.(1) Com. mila n6stra. Sa fiI gata de pornita înapoi nu de venitu. corn. Ti -a sosita carte domnesca Dela noi sa te pornesca. (3) Burada. 1 * . Ti-a venita carte. (2) Dict. Ia Români. Nu te porne spre trai tu. Bocitorele din Bwxwina^ cum tiu zarescu de departe ca se apropie de casa repausatulul. Te-ora duce cu patru bol Si nu-î mal veni 'napoT. de A. când se aduce procesia saâ putinu ceva mal tân^iu. In acelasi timpu. Te porne spre prapaditei. venitG. Te-ora duce pe nasalil înapoi sa nu mal vil |2i.

Dragulâ meâ. Cu chicile muce^ite . iubitulâ meCi ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnâsca Dela noi sa te pojmâsca. Ti-o venita carte domnesca Dela noi sa te pomesca. Cele din Moldova: Puisorulâ meâ iubita! Sc61a-te ca ti-o venitii. Cu fete posomorite. Sa mal vil pan' la feresta Sa vecjii cum traimâ în casa! (2) Iara cele din Transilvania. bocescu astii-felu: . . Daca-ml faci acesta cale. Da eit mâ rogâ dumitale. Ce-aâ muiitâ mal de demultâ SI a& putre^itii în pamîntâ Sau astâ-felA: Scola.268 Sera daca ml-a 'nsera Tare nu te spaiminta. . C*aceia-sâ chiar fiii tSt. . . In casu când mortulu e o fata mare. Carte 'n patru comurele Scrisa cu lacrimi de-a mele Si 'mpluta cu multa jale. Aceia nu-sâ hulubel. Ca 'nainte tl-orâ esi HlubI cu pene împestrite. dragulâ meâ. (1). scula. Iaca cartea c*a sosita Si dela noi te-aâ pornita.

Mie nu ml-al fosta lasata. Veniti frati. Ciuperca. MS rogâ lumi! de iertare Dela mica pâna la mare. Voiu pleca o cale lata Nu-I pasfire sa mâ 'ntreca. MS petrecetl pân* la gr6pa. lume cuT esti data. de G. veniti surori Si me 'mpodobiti cu flori. Mirâsa mândru tocmita Dupa lume banuita. Noi Marie-asa*m gânditii Ca dupa tine-orâ veni . Rfimâl lume cu mult bine Ca eâ a^l m6 duc din tine.U) Din CâmpulungQ. La toti 6menil de-odata. Si-ml spfilatl fatacuvinti. Haideti surori sa gustamu Ca de-a(tl nu ne mal vedemâ. Trupsorulâ mi 1-a uscata Si ml-a rupta (irulâ vietii Si m'a ftcutâ prada morti!. Cine 'n lume-a mal ve4utâ Miresa mândru gatata Si ea sede superata. Rea bola m'a apucata. MS petrecetl cu suspina. Si-ml spSlatl fata cu bere Si me petrecetl cu jele. Fldre ful. Haideti surori sa prâncjimu. N'avuT parte nicidulceta. 259 Intr*acesta lume mare Fost'am si eâ mândra fl6re. Ca de a<)I ne despartimâ. Norocii buna de-a mea vieta. de Anita Pietosa din Radasenl. Remâl. Parte de lume n*avul. fl6re trecut. Si-ml spâlatl fata cu apa. Voi pleca o cale lunga Nu-I pasSre sa m'ajunga. corn. (2) Dict. Ca sa fiâ si eâ iertata.

Dela feciori. Dar* el vinii cu praporii. Multii al sburatii ca mierla. Dela a tale surori. Nu-I pasare sa te*ntr6ca. le-tl Mario ^iua buna Dela paharutii cu miere. Saraca Marie draga. Dela feciori. Dela sore. dela bere (1). Cal pornitii o cale lunga. dela nori. de la luna. buna Dela s6re. Parintii cum te comanda. Nu-I pasare sa te-ajunga Sl-al pornitii o cale lata. Dela strutii de busuiocii. le-tl Marie ^iuB. Ca tu mal multii nu-I mal mere. Dar* el vinii cu nasalie. Dela strutii detamâita Dela fete din ulita. Astazi în pamântii te baga Si te-I face terna n^gra ! (2) . Hal Marie si te uita Surorile cum te cânta. dela joctî. Putre4^-vel ca lutulii . Noi Marie-as*am gânditii C*orii veni feciori cu brâie. Multii al sburatii ca cuculii. Dela maica ta cea buna.Socrii cel mari cu caii. Putre^i-vel ca tina.

Si-mt stropiti fata cu berc . SimonCi. înainte sau nemijlocita dupa Începerea panachidel atâta preotulu câtu si cantorulu bisericescu (dascalulu). si apo! Începe panachida. (1) Corn. daca tole cele necesare pentru petrecerea mortului sunt gata si nu ma! este nici o piedica de pornire. pe când a cantorului mal mica si prin urmare mal eftina. de I. se si Îmbraca tn ornate. Câ de a(jî mS ducu la gropa. Totfi asa se face si In BanatU (1). Popovicî : «PreotulQ si iavetatorulâ capfita câte o lumina si omahrama. adeca cu pausu.(1) Sub. cadesce mortulu precum si pe cel de fata.» 261 Si-ml stropiti fata cu vinu Ca 'napol n*am sa ma! vinu. iar cel de casa precum si nâmurile cele mal de aprâpe saruta pentru ultima ora mâna mortului precum si crucea sau icona de pe pleptulu acestuia. Si-mî stropiti fata cu apa. |2) Coni. capata câte o lumina de c^ra galbâna sau si una alba. Daca sunt mal multi preoti si cantori bisericesci. de care se afla legata o naframa. mal scumpa si mal frumosa. Veniti si voi verisori Si ma *mpodobitl cu flori. luându-si In acelasi timp&rSmasubunudela dtnsulu si (jiicendu: «Dumnecjeu sa-Iu Ierte si sa-Iu odihnesca!» Bocitorele din Bucovina^ cari stau de o parte. veniti surori. cum vSdii ca preotulu a luatA pausulft ca sa stropsea pe celii mortu. unu stergarft sau unA tulpanâ. iar copiii (diccil) câte o mahraina mal mica. cum a sositu preotulu. cu acea deosebire numai ca a preotului e mal mare. Începu iarasi a boci si a (jlice: Venitî frati. libere» se *ntelege petrecerea juaimel satelorQ pe la Cracluna. atunci fie-care capâta cât^ o lumina si câte unu tulpanu. Dupa ce a sfârsitu preotulu panachida si cantorii bisericesci de cântatu vednica pomenire^ stropesce pe mortu cu apa sfintinta sau cu vinii. 260 In cele mai multe parti din Bucnvtna^ unde este datina de-a se face prohodtUu tn biserica. de d-lG T.

dora numai în casulii când unii fiii saii o fiica. In cele mai multe parti din Moldova însa. Veniti toti si v'adunati Si cu apa m& scaldati Ca de asta(jî în colea Mal multu nu me-tî mal vedea ! (2) Dupa ce Iau stropitii si 1 au sarutatu acum tote nemurile. Câtu îmi e lumea de mare N'avetI mila nici credare. în cele mai multe parti din Bucovina se pune si se închide capaculu secriuluî si mai multu nu se deschide de felii. Si-tl fi mâncati de straini Ca iarba de boi betrâni. ar dori sa-Iii mai vada înca odata si a-sî lua rSmasti bunO dela dînsulii. îlu ducii pâna (1) Din Horodniculâ-de-jos. care nu locuesce în acelasi satfl. veniti surori Si m6 'mpodobiti cu flori. Veniti si voi copilasi Dragii tatii coconasi. Veniti si voi buni vecini Veniti si voi cel straini Vin'o si tu-a mea sotie Ce-am avutu din cununie. Caci de tata ati remasu Totu de china si de necazQ. frate saii sora. si prin urmare na apucata a veni înainte de a porni. de fostulâ med coiL^colarQ d-lCL Petrea Prelipc^nâ. corn.Ca mal multu nu me-tl vede-re (1) Saâ asa: Veniti frati. .

dela surori. de T. Dela paharasu cu miere. caruia asemenea i se da unu tulpanu (2). Zaharescu. Dela leclorl.(2) Dict. (1) Com. dupa cum e si starea omului. (2) Coro. Dela maica ta cea buna. 262 la gropa cu fata descoperita. unde este datina de a se duce mortuliî descoperita. ca si'n Bucovina. In multe locuri totu din Transilvania^ se da omeniloru la ocasiunea acesta câte unu colacii si câte unu cruceriu. Dupa ce-lu saruta rudeniile. p. bocescu astu-felu: le-tî N. j^imn. . desi legea nu ma! permite ca sa faca acesta (1). Dela gradina cu flori. dela jocu. 263 înainte tnsa de-a se Încuia i se desnoda balera camesii precum si orî-ce altu nodii ar malli avendu la vre-o haina cu care e tmbracatu. mortulu se Încuie. Dela frati. . dela bere^ Dela firâ de tamâita Dela fete din ulita . capaculu sicriului tiu duce pâna la gropa unu altu omii. pe când mal de multu nu se încuia de felu pâna Ia mormlntu. Dela feciori. de d-lQ T. dela luna. 21. Simonfl Ve4t si Burada. carî stau ceva la o parte. Dela firâ de busuiocu. Românii din Transilvania Înainte de a se Încuia sicriulu se ducu asemenea la iertare. trecendu pe lânga copârsfeu. Zaharescu. dela norî. anume ca sa se pota casatori barbatulii saii muierea care ramâne. de T. Del a firâ de matraguna. de Toderu Maiiciu. daca mortulii e fecîora holteiu sau fata mare. Dela s6re. In acele part! ale Moldovei deci. stud. sarutându crucea. (3) Com. Inmorm. (jiiua buna Dela sore. (1) . bendu pausu si(j[icendu: <i Ehimne(^eil sa-lfi îerte !» Iara bocitorele. ori si mal multu. judetulu Botosani. iostâ ser^^enciî in Moldova. (3).

Plânge casa: Plânge casa cu totuld. voe de trimisfi? cemâla sa scrie c61a de hârtie ? (1) . In acelasi timpii. Da plângeti si voî podele Ca se duce mila mi-re (2). ttnutula Dornel. atâlii femeile Înrudite cu dlnsulu câtii si bocilorele bocescii urmatorulii bocetii : Plânge podulii. (3) Din Poiana-StampiT. Saiî acesta : Plânge masa. Ca de-amii nu-lu mal vedeti. plânge podulii. Plângeti usi. Simonâ. Sima si T. de Rom. Si se duce în ceea lume. plângi si tu masa. Ca se duce stapânulii. respective feciorii. 264 Nu sciâ. Înnodata. arsa (3). Plângeti usi. arl sunt pusi ca sa duca mortulu. Ori nu-î Ori nu-I Ori nu-î nu-I condeiâ de scrisa. barbatii. EI Înca 11 desnoda cheutorile camesii anume ca celui ce rfemâne sa nu-î fie cununia legata.Totii asa facA si Românii din Bucovina. (1) Corn. Dupa ce au Închisii sicriulu. Ca i se duce stapânulâ. Si pe noi pe toti ne lasa Cu inima fripta. Ca stâpânulâ merge din casa. când se scote mortulii din casa. llu radica de pe loculu unde a statii pâna atunci si-Iu scotii afara. înapoi revasa nu-î vine Sa spuie câtii i-I de bine. feresti plângeti. (2) M^re sta aice in locA de tj ea.

de M. (2) Din Crasna. Plânge masa. stud. corn. Ciuperca. precum buna ora în Mahala. de G. Barbuta. Acesta lovire sau atingere a secriuluî de pragu Însemn6za ca mortulu multamesce casei unde a locuitii si ca se închina si-sî iea rSmasu bunti dela întregu poporulu ce sa adunata ca sa-Iu petreca la gropa (3). cei de casa. TurturenQ. Cea alesa Si frumâsa Mi se duce si vg lasa.Sau acesta: Plânge casa. cari rfimânu în nauntru. 20. Plângeti usi. SiretCt. cook de d-lft V.Ve(JÎ si Burada. Ca remânetl strainorîl (2) Maî nainte însa de a trece cu mortulii peste pragulu tincjeî este datina In cele maî multe parti ale Bucovinei de-a lovi câtenelu cu sicriulii de treî ori de pragulu useî de la tinda. Ca de astazi râmâneti Si stapâna nu aveti. din Boiand. Cum au scosu ducfetorii secriulu cu mortulu afara. închidu repede usile si se uita pe ferestra afara anume ca mortea sa nu strabata mai (1) Din Câmpulungd.. In unele comune. Rom. si cred. Inmorm. Ca stapâna cea alesa. VicovulQ-de-sus. (3) Dat. feresti plângeti. Mahala. Plângeti si voi chiotorl. p. Da plângeti si voi pareti. dic. lovescu sau mai bine (Jisii atingu secriulu câte de trei oii de fic-care pragu peste care trecu cu mortulu. gimn. 266 .

Barbuta. cum b'a luatu mortulu de pe masa sau laita si sa scosu afara. daca mortulu e femee maritata. MacoveiO. stud. cauta de trei ori pe feresta dupa dlnsulu. si cred. ca nu cum-va sa se duca astu-fclâ dupa mortulu deja scosu si altulu cine-va dintre caseni. cum sa luatu mortulu de pe laita sau masa. casnicii s6I punu mâna drepta pe sicriu si (Jicu în sine: a te tragemU nul pre tine tatay mama^ fratey sora^ dar' sa nu ne tragî si tu pre noi ! » In alte sate totii din faTia^tZ. Germanii. 266 In uneie parti din Transilvania si BanatU^ dupa ce sa scosii eicriulu cu mortulu din casa. p.Archiva pentru Ist. In unele sate din BanatU mal este Înca si acea datina ca pe când scotu mortulu. voi. |3) Com. Turturcnu si a celora din Badeiitâ com. se pune pe loculu acela unde a statu mortulii anume ca sa vada mortea ca nu se temu omenii de dlnsa. In alte sate. de M. III. Bucurescî 1884. etc. In Crasna. Îndata restorna asternutulu. de A. pomana de sufletulu casa stau apoi astu-felu Închisi pâna starea (prohodulQ) prima. câte una si alta de celui repausatu (3). pe care a statu. eoni. totu din Bucovina^ unulu dintre cel ce au rfimasu In cosa. Închide Îndata usa dupa dlnsulu ca sa nu Intre mortea iarasi In ca^a^ ci tot-odata. precum si In alte sate din Bucovina. când o scota afara din casa.387. In Muntenia^ plaiulu Prahova. nu numai ca celu ce-a remasu In casa. (1) Dat. dupa ce-a Inchisu usa.an. dupa ce sa scosu mortulu afara din casa. de V. sotu sau sotie. de la capu spre piciore anume ca sa nu lese locu pentru al tu mortu. anume ca sa nu se mal Intorca bola In casa (4). apoi si pentru aceea ca sa rfemâie noroculâ în casa. de Ionica a luî lordachi Isacd. Multi Români din Bucovina credu si spunu ca. (2) Dict. Dupa acea esu daca au de unde.inuitu In casa aceea. Cel ce au remasu In oe cetesce preotulu si el afara si dau. si atunci llu uita forte lesne si nu le pare asa de râu dupa dlnsulu. cel ce râmânu In urma r6st6rna scaunele si mesele^ aratându prin acesta turburarea produsa prin morte (1). II. (4j Vedî Tocilescu. sa nu se duca cu celu mortu (2). daca cet de casa voru sa uite mal de graba pre celu mortu sau celu putina sa nu le para r^iî dupa dtnsulu. din Boianâ. barbatulu sâu ese Îndata dupa . radicându mortulu din casa se pune In locu-I o haina noua. gimn. adeca sa nu mal mora si altulu In urma lui (1). de At. si com. Rom.

ci sa se pota câtii mal de graba Însura (2). . plaiulu Prahova. . se stropesce In urma luî. satl se umple maî întâifi cu cenusa si apoi se sparge. Tota procedura acesta Insemneza ca barbatulii sa nu remâna multii timpii vfiduviî. . în care a arsu lumina la capulu mortului. supararile si sa înceteze de-a mal muri cine-va din acea casa (3). Simu.267 raspunde : ^cum 7i'a 2^^^^ fi neîntrebatay asa sd fie si de Idca. doufe muerî. si apoi scotii mortulii afara In curte unde îlii punii pe scaunulii mortllorii. unde se face prohodulii. punendii unii puiii de gaina saii o gaina Intr o traista si postându-se una de-a drepta si alta de-a stânga. ca produce unu sunetu deosebitu (4). ori în loculu unde mortulu si-a datii sufletulii. Ve4îsi Burada. totu din Tdra-Bomânesca^ dupa ce se pornesce mortulu la mormîntu.n (1) In TerorBomânteca. îndatineza Românii nemijlocitii dupa scoterea mortului din casa do-a trânti 61a. se iea apa tn 61a cu care a fostu scaldatii. si apoi pleca conductulii la biserica. petrecâ iute traista acea dela drepta spre stânga preste mortfl si pe sub mortii de trei ori. unde staii nitelii cei ce scotii pre mortii. unulQ dintre nemurile cele mai de aprope sparge o ola si unii blidii. de Rom. radicându-se mortulu din casa se spargu trei ole (jticendQ: Cum se sparge 61ele Sa se sparga b61ele (2). trântindu-lii pe loculii acela unde a fostii mortulu saii In usa. de unde a ramasii si cjlicerea : «i ^a sparta 61a j>y adica: i s'a frânta vie fa. In unele sate din Bucomna^ precum buna-ora în Balacena. Si daca Întreba cine-va: ace s'a întâmplata? . (2) Corn de d-lâ loand Popovicl. In alte partî. ca sa se sparga tote neajunsurile. apoi se trântesce în mijloculii casei de se sparge. . 20.sicriu cu palaria In capii si cu furca el de torsu In mâna. de pragulii casei cu o putere asa de mare. a murita. In multe locuri este iarasi datina ca acea ola sase sparga de pamentii. ori chiar la mormîntQ. care a statu la capulii mortului. p. iar barbatulu frângendti In genunche furca mueriî. apoi In bucatarie. ce-a tî facut? i so (1) Corn. anume ca sa se duca r&ulii dupa mortii. In unele parti din Transilvania^ nemijlocitii dupa ce sa scosii mortulu din casa afara si s aii resturnatii scaunele din casa. Inmorm. o arunca peste casa. Altii arunca lumina. iar palaria o pune In cuiii.

adeca când se prohodesce mortulii. Adose-orî ospargu la mormintd. p. preotulii capata din vinii. (5) Burada Inmorm. i s\i frântH oluo. op. (2) Tocilesou.In cele mal multe partî locuite de Români însa este datina ca 61a. dupa ce . si apoi. cântaretulii goFesce unii paharii de vinii si când cânta acesta. Bojinca. fara. o spargu. (4) Corn. de a sci ce însemeza t6te aceste. adica vieta. cit. si pâna când cânta preotuliî. M. 177: «Mortului asemenea i se duce la morminta o ola cu apa. 57: fOlula si astazi. II. p. In Ungaria^ si anume In comitatulu Bihorului. (H) lon^uQ. cit. adica: i sa Irântu olulii. apa si luminii». a muritu (2). Unulii dintre rudeniile mortului saii slfetulii (crâsniculO. respundQ ca asa s'aQ pomenita». Ori si câtQ de soda ni sarii pare datina acesta. protopresviteriatulu Luncii. . Besanâ. cit. p. Acestu olu se spargea apoi afara la mormlntu sau acasa. sa se duca înaintea lui. o trdntescCl de pamîntd dupasicriâ. Frâncu op. când llii duce la gropa si sa se dea de pomana plina cu apa prospata împreuna cu o lingura noua la vrunii saracii (5). Simu. 213: tiOla saQ âla se obicînuesce si la Români. op. I. de unde s'a nascuta ^di cala. si întrebate fiindd femeile despre pricina acestora. totusi ceea-lalta lume pane. 20. cu care sa turnata apa în caldare spre a se scalda mortulii. care Insemneza atâta cât: i sa stinsu vieta. era usitata si la Romanîy ceea ce se pote vede si din forma Invitarii la Inmormtntare : <racuma e timpulu de a merge Ia Îngropaciunea Iul (Titiu). BoerG. No. III. mai nainte bea preotulii si apoi cântaretulâ. unQ colaca si o lumina. Bucurescl 1884. gimn. Jemna. de siguru ca pentru odihna sufletului celui repausatCi. an. apa sa prefacutii tn vinii. uneori oaducdacasa sî aruncand-o de pamtntîl. se pune unii vasii cu vinii si dou6 pahare de iaga (sticla). de Rom. Intr'unele locuri se umple acea ola cu cenusa. pe masa ce sta Înaintea preotului. are rold la îngropaciune. Revista pentru Ist. care umpluta cu apa pr6sp6ta se sparge înaintea mortului si apoi se da da pomana vre unul seracd împreuna cu o lingura noua. Nota dela p. Dela acesta datina se vede ca vine si espresiunoa figurativa a Latiniloru: afractus est ei ollus».. T.se scote mortulîi din casa. ca sa aiba în 268 Datina de a duce unu olu sau ola cu apa prospâta Înaintea secriulu! si a da dintr tnsulu celoru setosi apa sa bee. slud. (1) Corn. Atunci Incepii a cânta schimbisii unulii dupa altulii . olulii se scote (l)o. etc. 387 . 44. de M. Simonu si Al. p. mal alesCl în Ardelâ. palimarulii) umple cu vinii paharele de pe masa. în «Albina» an. voi.

(2) Din VoitinelCi. bocitorele Începu din nou a boci si a (jice: Cum nu-I m6rtea 'nfuriosa. si eu sunt aplicata a crede. în «Albina» an.st. Sorele o resaritâ. între earile si acesta: Da ian scdla. 67. însa cu acea deosebire ca. (1) M. împreuna cu d-lii Besanu. 67. Si fii urma prin ograda Sa cresca mândra otava. proprietarQ. Acolo-IQ baga 'n pamentu Ca sa nu-lu vedemu mal multu. Ventulu sa nu mi-lu mal bata Câiâ lumea. Cum au esitu cu mortulu în ograda sau curte. mama. scola Si mal ta vr'o urmusora. Da ian scolâ. adeca la scoterea mortului din casa (1).» (1) Exequias (Tilio) quibus ire commodum. avendu Luncanil vinu destulu de prin viile loru. care a dato întâia ora publicitatii. (2) Apoi. Ca ea vine mâniâsâ. No. de Dim.Mbina» an I. jam tempus e. 269 are ea de siguiii insamnatatea sa istorica. cit. Ca-I destulu de-alalta sera. si cu o lingura noua de lemnîi se da din elQ apa de bfiuta cutarul sfiraca. scola. Dumnia-ta nu te-aî trezitu. Nr. corn.unde si astadl se pdrla unu olCi cu apa înaintea sicriului. în «.ollu8 efîertur. Bersanu. I.acolo sa sada. . în locu de apa punu vinii în vasu ia prohodire. (2) KesanO. stud. S6rele sa nu mi-lâ vada. si substittie oltriu atsestora. Ascutita ca o c6sa Si iea sufletulâ din 6se Si trupu-lâ sc6te din casa Si-lâ duce la tinterimâ Cu elâ sa numai graimâ. publ. ca vine de-a dreptulu dela Romanii pagâni. aruncându-sl privirile în tote partile prin ograda si v6(Jendu o multime de lume adunata si trista. mama. Cârdeitt. prindu a boci alte bocete. 270 Si fâ urma prin gradina 8a cFesca mândra sulcina.

De-amîi nu le-I mal calca. Pân* la usi la tinterimâ De-acolo ne despartimâ Si mal multii nu ne 'ntâlnimâ (2). Ciuperca. Daca repausatulu si-a datu sufletulu pe la tnceputulu primaverii. Dumni-ta nu te-al sculatâ (1). mal bocescu Inca si pre acesta: Scola. R6ga-te la sfîntulâ sare Sa faca 4îua mal mare. atunci. dict. mamucutâ. de G. ginin. stud. Ca nu-I 4iuâ de 'ntâlnire Câ-I (}iua de despartire. 271 Pe 'nfhizitulâ codrilorâ Pe 'nfloritulâ pomilorâ. Atâta ne mal intâlnimâ. pe lânga cele aratate. Barbuta. de mersa. de M. Dar* daca nu le-I calca Râga-te cui te-I ruga. Dreptii aceea^ urmândâ mal departe^ (jicu : Cresca erba câta casa Si otava câta prispa. Femeile s'aâ sculatâ Si pe-afara c'a(i âmblatâ Si vacile si-aâ mânatâ.Si fa urma prin ocolu Sa crSsca mândru mohora. (2) Din CâmpulungQ. com. Pe pomitulu plugului (1) Din Crasna. Pe cântatulâ cucului. scola Si te preumbla pe-afara! Mândra vreme ti-al alesa Dela noi do dusa. In zadarâ tnsa le e rqgaipintea si Îndemnarea^ caci cine-a muritu odata nu se scola mal multu In veci. .

cu cari au sa petreca mortulu pâna la tinterimu. desi o IntalnimA ici colea si la alte natiuni straine.^I si de multe ori chiar dupa ce apunea sorele. coliva. cari ca si Românii nostri de acjii petreceau mortulu la tnmormlntare numai dupa amia(. dupa cum ml-a spusa M. lânarele si sfesnicele cu luminari aprinse si Împodobite cu (1) Din Crasiia. respective dupa pomii si pomene. adica a tinea prima stare j dupa care cel de casa dau de sufletulu celui repausatu diverse obiecte si vite. ca sa se vada pe unde se ducu. pe car! le ducu mal cu sema câte patru baeti. apoi o crtice mare. judetulA Suc^va din Moldova. Toti pomii ni-orti înflori Dumniata î! putrezi ! (1) Dupa ce au sfârsitu bocitorele de bocitu si ducatorii de 8C0SU pausulu. dict de M. In unele locuri bradulii se duce chiar Înaintea crucii (2).» . totusi semâna ca ea este de proveninta romana.Primavara ne-a veni. cari se ducu pe de-o parte si pe de alta a secrîulul. dupa care urm^za bradulu. represfnta facliile vechiloru Romani. apoi serafimii. pomulii. când aveau trebuinta de faclii. Acosta datina o amintesce Ovîdiu cjicendu: nrln locu de faclia nuntii. preotulu încape a rosti ectenia mortiloru si a ceti evangelia. (3) Corn. Sfesnicele si mal alesâ fanarele. si impodobindu-se ca felA de felA de stramaturl se duce braduld nemijlocita înaintea mortului. de Ionica alQ lut lordachi IsacQ. tn cari se afla luminari aprinse. pomenelo. Apoi Întregii conductulu funebru se pune In miscare si anume: tntâi se duce toiagulâ asezatii pe unii sfesnicâ. se aduce din padure in aceeasi 4ii >n care se inmormînt^a mortulâ. Dupa cruce vinii de o parte si de alta prapurii. Datina petreciriî mortului la tnmormlntare cu sfesnice si fanare.272 testimele. (2) In comuna Malini. se duce totii-deauna înaintea pomenelorii si pomenele dupa dinsulii. In acele locuri Insa. NistorO si alte femei. si se crede ca printr Insulu se amagesce sufletulu catra biserica (3). Barbuta. vine preotulii Imbracatu In ornate si cântaretii. precum si tote cele-lalte obiecte. iar Intre acestea nasalia cu mortulu. . unde e datina de a se duce pomulii deosebitii de pomene. In multe locuri din Bucovina este datina ca pomulii sa-Iii duca Înaintea secriulul nanasulu saii nanasa mortului. Dupa prapure. eu am lânga mine faclia moi^il (1). iara printre acestia la mjilocii Întâi pausulil apoi cdiva s\ pamulil cu pomenele saii raîtUu.

care se duce totu-deauna cu piciorele înainte (3). Candrenî. cit. 4. Crasna. Suceveni. precum si gospodarii cel tineri. sa pastratii vechiulii obiceiu stramosescii ca mortulu sa fîe dusu la gropa cu musica. op. modo per silentium vastus. Dorna. apoi bocitorelc. merge de regula unu balatu. In unele comune din judetulii Suceva. precum In FunduluMoldovel. si mal alesu In comunele : Buhalnita. Vicovulu-de-sus si cclu de jos. Cotunele Chizirigu. în care se duceau la gropa ramasitele lui Augustu. Bilca. Grintiesulu micii si altele. 39. Grintiesulu maro. Bicazulu. (1) Her. precum buna ora In Malini. . iar In bucovina nemijlocitQ dupa mortu. quo reliquiae tumulo Ausrusti inferebantiir. si câte odata era turburata din causa plângerilorii. la mormînta se duce contrarii. cari duca stâlpul £i. cu piciorele înainte. Galu. tote cu capurile descoperite.» (3) lonc^nfi. In Muntenia si Bticovina^ daca unei familii II more primulu copilUi nu se duce dupa elu la mormlntu ca sa nu-I mal mora si alti copil (2). stradele Romei erau Îmbulzite de multime si prin câmpulu lui Marte straluceau facliile. feciorii si fetele mari. CalugarenI. care se compune din mal multi flacai. Straja si In altele din munti. 172. Bistriclora. v.» lU<i 273 amicii. cunoscuti!. câte odata era linistita din causa tacerii. «Fiind-ca omulCt se nasce cu capula înainte. cari s au adunatu ca sa petrecâ pe celu mortu pâna la mormtntu (1). fax mihi mortis adest. Dupa nasâlie urmeza mal întâi nemurile cele mal aprope ^le mortului. plaiulu Muntele. precum si totî caMaltî. p. Cupca. «Dies. care duce crucita^ ce se Împlânta la capulu mortului. Epist. In unele parti ale Bucovinei si cu deosebire !n comunele Ropcea.Asemenea si Tacitu: «piua. modo ploratibus inquies : plena urbis itinera conlucentes per campum Martis faces. XXI.» (2) Ann.» (2) In Transilvania nemijlocitii Înaintea mortului mergu doi barbati. cântândii ^Ddlna)) de Îngropare din fluere (3). Secu-Buhalnitel. Hangu. sunt petrecuti mal totu-deauna de doi baletani cari cânta din fiaeru pâna la gropa (4). III. iar In Moldova^ si anume tn judetulu Nemtii. plasa Muntelui. «Et face pro thalami.

Inmorm. p. In Transilvania. de Ionica ala lui lordachi Isaca. Ve4I si Lambrior. p. op. p. op. unde se punii . Inmorm. precum si 'n cele de prin vecinatate din Bucovina. bucinândA din când In când cu trâmbita (2). preota. 24 25. se posteza Intr unu locu mal Inaltu cu fata tntorsa spre mortu. Turturena. cit. In Vicovulu-de-sus bucinatoril mergu !n dreptulii convoiului si dupa fîe-care stare bucina de jale. Fie-care cântare|u sau flueraru cap6ta câte o natrama la fluerâ (1). In unele din comunele mentionate mal este obicelulu ca Înaintea convoiului funebru sa merga si doi bucinatorl. cit. tataia si muma lui nu potu a-la urma la gropa.. 38.In Vicovulu-de-sus din Bucovina se punii totu-deauna. Con). Sima si I. p. cari sciu forte bine a dice din fluerii si cari mergendii alaturea cu racla mortului. el remâna a casa. bucinatoril sau trâmbitasii se ducii Înainte. Nistora si alte Românce din Malini. flueraril stau adeseori si 'n caru^ la capulu mortului.. de d-Id R. 24. Mariana. Olaria si PopovicI din banatQ. Rurada. dupa cum le-a fostii si învoiala (4). la Bomânl. câta si in cele-lalte tdrl locuite de Români. tinutulu Hategului. unde mortulu se duce mal multd cu carulu. 324: «Daca cela repausatQ a fosta intâiulâ raorta In acea familie. (5) Com. si totu asa facii eî pâna ce ajungu la mormlnttt (3). op. (1) Pretutindcne e usitatd astQ-felCi atatâ in Bucovina. Stânescu. D. când face preotulu vre-o stare. Num&rulu aceloru fluerari nu se urca nici când peste (jiece.» Ck)m. Georgescu din Transilvania. apoi celu putinu doi barbati. los. mal alesu insa la feciori si fetele cele mari si cu deosebire la cel mal avuti. 23. punendu trîmbitile încrucisa. de d-la V. si acolo cânta. cânta pe schimbate diverse doine de jale (5). de M. Fie-care bucinatorii cap6ta pentru ostenela sa câte o ole sau câte 1-2 fi. si acolo apoi. daca nu mal multi. cit. (2) lonenâ. unulu de-a drepta si altulu de-a stânga. apoi pleca iar înainte. 18 274 In satele de Ia munte. In orasele Câmpulungii si Vatra-Dorneî. (3) Ve()I si Burada. p. (4) Dict. Insa se afla obicelulu ca dupa mortfl sa merga unu bâtrânft cântându din flueru cântece de jale. bucina pâna ce ajunge preotulu cu mortulu In dreptulii loru. Innorm. In comuna Breza. 163.

Inmorm. Ducerea mortului la gropa cu cântari din fluere si bucine este o datina romana. stud gimn. dupa o dispositiune a legiloru celoru XII tabule. a asa cântau tubele cele de jale (6). In Câmpulungâ bocetele sunt adeseori acompaniate de flueru (2). Cântecele. si apoi bucinatoril si flueraril. 26. de d IQ V. Burduhosa. tncât. de M. (4) Com.bucinatoril si fluerariî numai la feciorii si fetele cele mari. mai alesA pe la orase. Burduhosu si dict. Suc6v». Turtur^nCL (2) Burada. trei banzî de purpura si ^eceftuerari (8). In multe parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania. sau mai bine (tisu dolna^ ce se cânta de fluerari la Inmormlntare. judet. uit v. ^Daca nu sepotâ aHa doi bucinatorl se tea si 275 cari mergu cu capurile despletite alaturea cu secriulu. Ursaca. feciorii si fetele mari. ca aa mf'rSsa Iul Chri$to$ili> (4). p. 9. lib. numai unulâ. (2) Com.. deM.» (1) Com. Astfelu se parendeza bocitore si bocitor! pâna ce ajungu la tinterimu (1). 25. de d-lQ V. stud. este datina de-a se cânta atâtii din flucre câtii si din trîmbito de-odata. cel tineri se petrecA si cu trîmbita.» (3) Com. Prelicî. mal alesu despre o fata maro.» Luxulu pompeloru funebre ajunsese asa de mare la Romani. 4 : «Si nici zadarnica va li plângerea mea prin tuba (bucinu) (5). de d-la Nic. Acesta o gasimu în Propert. gimn. citate de Cicerone «se reduceau cheltuelele Inmormîntaril la trei vestminte de doliâ. Nistorudin Malini: «In Dracenl.» si lib. Inmorm. Dict. II.» Asemenea si Ovid: «se cânta din flueru la înmormtntarile cele jalnice (7). de V. IV. Turtureanîl. (^iccndu-se. Eleg. câ^e odata chiar si baetanil si copilele^ se petrecQ cu musicanti. (3) Burada. cari cânta in diferite instrumente. de V. si anume asa ca mal Întâi bocescii druscele^ (1) Corn. are tn Bucovina ceva schimbare de ceea ce se cânta In Moldova (3). Eleg. . p.. simbolisându prin acesta tnsurarea si marilarca celoru ce sunt astu-felu petrecuti la mormtntii.

din RadasenT. Cantabat moestis tibia funebris. Stanescu. 22. et vinclis purpiirac ci decern tibicimbu». in altele însa. iar (1) Burada. de bocetulu bocitorelorii. pâna ce nu se scote acesta si se pornesce la tinterimii. op. cit. Pletostt. p. fiindiî. Simona. atâta câta a curati prin casa.. râspunsulu este^ ca asa sa pomenitii din bfitrâni (1). In casa unde se afla unu mortii. raii de morte si pentru alfl membri din acea casa (2). nu se p6te matura prin casa. a cotU\ însemndzâ în unele parti din Bucovina.» (3) Dict. câtii si prin celelalte odai. Inmorm. precum în Costâna si FundulQ Moldovei. (7) Fast. 42. de cânteculâ flueratorilorii si a bucinatorilorii si de jalniculu sunetu alii clopotelorii. cit. Femeia pusa matura si cotilesce (4) frumosii tota casa. 67. Aslu-felii se duce mortulu^ de cum sa scosii din casa si pâna ce ajunge la mormtntii. si sa ne Intorcemu pe unii momentii îndârâptii Ia casa din care sa scosii mortulD. II. dupa credinta Românilorii din Bucovina^ Moldova si Muntenia. v. Dar sa lasamii convoîulii funebru ca sa-sî urmeze calea sa. de raa! multi Români. G63. atunci gunoiulil nu se scote de felii afara (3). D. în Moldova. de M NistorQ din Malinî si A. precum buna <)ra in Bilca. nu se matura de felu. (8) De legibus. (5) Nec tuba sit vana querella mei. Dupa ce sa scosii mortulii din casa si dupa ce s'a pornitii acum spre tinterimii. atâta câtu a linch). lib. (6) Sic moestae cecinere tubae. petrecutii fiindu de lacrimele nideniilorii si ale amicilorU.(4) Com. adica a linge saft a lingari=a linge . (4) Verb. (2) Corn. Extennato igitur sumptu. p. atâtii unde a statii mortulii. de d-la T. tribus ricînis. cari vestescii cu parere de rfeii trecerea din vieta a unul crestinii. cel ce aii r&masii acasa punii pre o prietena saii pre alta lemee straina sa mature iute In casa anume ca sa nu se mal întorca rfeulii îndarfetii. op. VI. Iar daca se si matura In decursulii celoru trei dile.^ 276 Lucru vrednicii de luatu aminte cste^ ca la noi Românii numarulu fluerariloru nu se urca nici când peste (jiece^ si daca tntrâba cino-va pentru ce numai pâna la (jiece. 325: «Câta timpâ mortulA nu e dusQ la gr6pa. Vedî si lon^nG.

cit. a Unchi din ole.e sau o narrama dimpreuna cu unu colacu. (3) D. op. Turtur^nAi preotâ.tutii si acesta datina^ sa ne Intorcemii iarasi la convoiulii funebru. ca pe când se vorii Intorce petrecfetorii dela Inmormlntare sa fie tote In cea mai buna rlnduiala. In Bilca i se da o naframa si pânea. pâna nu se caci acea apa ce este adusa din timpulii neîngropatii. oom. eum sa maturatii. cit. unde este datina de a se face comandare sau prasnicii nemijlocitii dupa Inmormlntare. Stanescu. op. (4) Pretutindene usitatQ în Bucovina si Moldova. care a statu pâna atunci pe feresta (2). bocitorele de pretutindene atâta cele interesate câtu si cele naimite. Dupa ce a maturatii si a aruncata gunoiulu Isl spala manile cu ap4 din ulcica de pe feresta^ crecjlendu ca facendu ac^ta nu-I amortescii manile. dupa ce am v&(. In T&a-Itomân^cdf ramâne acasa pote dar ori cine este Îngropa mortulii. Dupa acesta cel de casa II dau dreptu rasplata pentru ostenela o pareche de alti|. cine matura si aranja ceea ce ora în desordine. Lambrior. In acele parti. . Cftrdeiâ. 153 :f7î> In sirurile urmalure vomu reproduce numai vr'o câte-va din multimea aceloru bocete. (2) Corn. 61ele. de V.talgerele. neamurile ce aii râmasii acasa. de lust. iar restulu sa se vadâ Ia finea acestui fttudiu. când mortulii era Îndata ce mortulu a fostii pornitii. 277 gunoiulu adunata tiu arunca Intrunu locCi^ unde nu prea umbla omenii. (1) In BoianO. 326.inutii ore cum a nu bea apa. când face preotulii starile (4). prindii a pune si a asterne mesele. de cum sa scosii mortulii din casa si pâna ce ajungii cu dlnsulii la tinterimii. si numai atunci Inceteza de a boci. p. p. |. o pane sau o bulca. Si acum. bocescii necontenitii diverse bocete. Totii drumulii. giran. se numesce morta (3). stud. unu drobusoru de sare si o stecla cu o lumina aprinsa (1).

bocescu asa: R6ga-te. Sc61a-te draga. Elu de-acuma ca ne lasa Cu inima fripta. Sa se strînga nemurite. Si ie uita pe feresta. femeile bodtdre oontinescQ uumal in restimpurile prohodiril : altmintrelea boceficfl intr*una. Ca aci-î mare jalanc' De cum-va mortulu e o fata mare. C*a venitu carte domnesca Ca la drumâ sa te pomesca Carte domnesc*a sositu Si la drumil ca te-au pomitu. bocitorele din Bucovina bocescu aslu-felu: Plânge casa. Sa mdrga resunetâ mare Peste t6te d61urile. scula. Sc61a-te. arsa. draguta.» 279 Scola. si cata C'amu te scota din ograda. cinstea casele Cinstea casei. Roga-te la clopotarâ Sa traga clopotul â tare. R£mâl casa sanatosa Ca stâpânulu teu te lasa. draguta. atunci muma-sa o bo- . stâlpulu casei. «In vremea duoerîl mortului pâna la biserica sta totil temeiulQ bocitului.Când scotu mortulâ din ograda sau curte si se pornescu cu dlnsulu spre biserica. Gospodanilik. si ve<Jî. Sa vie la petrecane. cu! te-î ruga. liatâ-te pustia morte Multu estf tu far de dreptate ! Cal venîtu pâna la pragu Sl-aî luata ce mî-a fostu draga. Ca-î destulu de-alalta sera. plânge masa. Sl-aî venitu pân' la feresta Si-al luatu capulu din casa. Câ de stapânu esti remasâ! Plângeti usL Ieresti plângeti. Plângeti si voî eheutori Ca stâpanu-î caletoriu. Ca de-acuma remâneti. Cum te-aâ scosu si din livezi ! (1). Colea din Transilvania^ districtulii NasSuduluî.

Cu fruncjiele rotunji6re. Ioana. ('i) Adica dupa caui se numesce repausata. iubita mea! Lasa-tt dorulâ prin ocolâ Sa resar*unCi merisorii Totd cu mere rosiore. d&scalita. Ah ! Ioana. Si-amâ gândita ca al glumitu.cescc asa: Draga mea. Noi. Draga mea. A vâ^utu si cunoscuta Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita? Haid. Fiii îlft vorQ scutura Dorulii si-lâ vorCi stempSra. . mândru gatata. draga mea. Amâ gânditii si-amA socotita. Gând vorCi scutura merulu Isl vorâ stempgra dorulâ. amâ gândita. de M. 280 Dar' vedema ca aî pornita. Cum te duci de supSrata. Ioana (2) si te uita De ve4l fîil cum se cânta. Ca tu-acum nu mal glumesci Dar' te vedemfi ca pornescl. Barbatulii cum te comanda. (i) Din CiudeiQ dict. A vectutâ si cunoscuta Nevasta mândru gatata Dupa copil suparata? -Cine *n lume-a mal v6(}utti. Fiindâ de mârte 'nselata. Cum te duci de banuita De m6rte inceluita! De cum-va mortulu e o nevasta tenâra^ In urma careia au rgmasu mai multi copil mititel^ bocescu asa : -Cine 'n lume-a mal vectutâ. Dupa aceea Îndata fetele o bocescu aslu-felu: Draga nostra *mpodobita. Pope seu.

Mama la copiii n'a fi. Ioana ! copiii tâl E plina lumea de el ! Copiii fara de mama Nu-sâ luati nici într'o s6ma. Vina baremu sa ti-I ve(JI . iubita mea ! Pe drumu. De dorulâ copiilorâ. dela luna. le-tl.Vina. Da de ce te-al supSratâ. Ioana. Baremâ peste-unâ anu sau doi. înapoi. Si cum de te-al înduratâ Cum inima te-a *nduratâ De copiii ti-al lasata Ca pre-o pasâruica 'n garda La toti omenii de sfatâ. Ioana. Pe *nfloritulâ pomiloru De dorulâ coconilorâ. c}iua buna Dela sore. Vini). De-arâ fi mama câta de rea Totâ si-I iea pe lânga ea. Raiule! gradina dulce. Vina de ti-I mal mângâi. De fumulâ tâmâelorâ. bocitorele din batu Însurata si i-a ramasu Miluta nostra cea dulce Catâ cu ochii cum se duce. Âh! Ioana. De glasulâ ângerilorâ! (li . Eâ din tine nu m*asâ duce De mirosulâ florilorâ. Astâ(JI Christosâ te-a chemata La raiulâ cela desfatata. Ca pre-o pasSruica 'n holda La toti 6menil de vorba ? Copiii fâr'de parinti La toti 6meni-8â urîti i Sotulâ s6ta-sl va gasi. Pe 'nfloritulfi spiniloru. înapoi. Astazi Christosâ te-a poftita La raiulâ cela curatita. Si do nu-I veni sa mâl. Dela sotia cea buna. Sotulâ sota-sl va afla Dar' mama la copil ba. De-ar fi tata câta de buna Totâ tipa copiii 'n drumâ. draga mea! Draga mea. Sa ve(^ll ce mal facem ii noi. Ioana. Si de nu-I veni sa se(jî.

Cele din Transilvania. (2) Daca mortalii e fecioru holteîu. elâ ca-ml e mergStorâ îarast întorcâtorâ ! . de d-lQ T. asa: Multâ iubitulâ meu bârbatâ! Pe calea carc-at plecata. Si pe care mi-a! pornita Nu I nadejde de venita. . 281 Sa te lasi de asta cale^ C*asta cale-I clucet6re Si Si *napoI ne 'ntorcetore nou6 cu supârare . . Nu-I nadejde de 'nturnatâ. (1). Simona. comuna Orlatu. bocitorele din districtulu Xasfeuduluî llii bocescu astu-telu: Cine 'n lume-a mal vS^^tCi . daca mortulu e bar nevasta^ bocescu asa : Si Si De Eâ pe noi ca ne-al lasata pe-asa drumâ mi-al plecata ? la capa pân* la pici6re . m'asi ruga dumi-tale (1) Corn.Bticovina. Nu te uita apelorâ Ca Si Ci Ca Si apele'sâ mergStore nu mi-su întorcStdre. te uita sârelul.

cât gardurile Se le bata venturile Ca pe mine gândurile!. Arda si doftori 'n ele. Astazi o o saptamâna. Dar' la noi de ce. 282 . Nu mi-a trecuta dupa ele. de Rom. Na ne-al chemata sa jucamâ. Daca mi-aft data lecurl rele. Umbla mortea prin gradina (1) Din IgescI (2) Com. Ci ca sa te comandamâ. Simu. Ne-al chemata petrecSt6re . Nu mergi la cine se cade. Caci mie nu-ml trebuiti! Noi. Fre-aceia sa-I fi luata. Mergi la cine nu se cade. CrescetI. < Ca ni-I chema ohematore. învdtatorQ. Dragi le mele surori ! Pliviti sl-ale mele flori.Nunta mare far' âe pomâ Si-atâta norodO de omQ ? Nunta fara ceterasi Si mirele în salasQ ? Cine 'n lume-a mal vâ(jiutâ Voinica tenSrtl si gatatâ Sectendâ asa superatâ. Rea estt si fara dreptate. Le pliviti si le udati. Pe min' sa mâ fi lasata ! Arda-te loculQ orasâ Si tote potecile Si tote lacurile. flori. le purtati. Ioane-as*am gândita.al venita? Caci tata nu te-a dorita ! Fosl'aâ veji si babe 'n satâ. Si la noi ce-al cautatQ? Caci mama nu te-a chematQ. Pe mine nu m*asteptatl! CrescetI. Voinica tenSrâ si gatita Dupa lume banuita? Mânca-te-ar sicr^ta m6rte. flori. si nu 'nfloriti. De vorii cresce.

dragulâ mamil. bine Daca-î merge 'n ceea lume. Rupendâ virvulu dela flor! Si fruntea dintre feciori Iara maica sa llu bocesce asa: Ah! Ioane. Te vel tâlni cu straini. mama. TâlnescI pre frati si surori. sa prânctima. Ca sunt doue drumurele Si cu greii de-alesu din ele. vina tata Si-ml udati fata cu apa. Te vel tâlni cu dusmani. Daca mergi pre cclii cu flori. Rupendâ flori din râdScinâ. Ca de actl ne despartimu. Vina mama. lea sema. scumpulu mamil ! Mul tu in lume m'am isbitu Leculâ nu ti Tam gasita Si tu Ioane-a! muritu. Pe loan dela inima. lea sema pe care-î mere : Daca mei^I pre cela cu bani. Daca merg! pro celii cu spini. llupendâ vîrvulu florilorti Si fruntea feciorilorii. dragulâ mamil. Dragulâ mamil. Ioane.Cu lampasu si cu lumina. Veniti si voi vcris6re De-ml petreceti este-osciore. Vma. Multa în lume am umblata^ Leculâ nu ti 1-amâ aflatu Si tu rSâ te-al superatu Si de lume te-al lasatu. Mâ petreceti pan* la gropa C'acolo cu lutâ m*astepta. Numai asta-lâ vel sui Si nu-lu vel mal cobori. . scumpuld mamil ! Multe delur! al suitii Si tote le-aî coboritâ. In gradina *n tinterimu Cu terna sa le *nvelimu. Dragulâ mamil. Veniti frati. Ah! Ioane. De m& 'mpodobiti cu flori. veniti surori.

Copiii din graiii graiaCî Si din gur*asa (}iceau: «Val mamuca. sa gustamâ Ca de-ac^I nu ne mal vedemâ! Daca mortalii e o nevasta cu copii. Ti-aî pusii mâna pe usortt Ni-al facuta largQ prin ocolu. Si-at rupta flârea dintre vil Si mama dintre copil. Si-I plina lumea de noi ! Mânca-te-ar si ioculii morte Rea esti si lara dreptate. . Ca te-a nduratâ inima. Caci mergi unde nu se cade! La noi tu de ce-al venitii? Caci nime nu te-a doritii. De mama sunteti remase. Caci de mama rSmânetl ! A venita m6rtea pe drumîi. mama mea. atunci se bocesce asa: Cine 'n lume-a mal veijutii Nevasta mândru gatata. tata. Plânge casa. Si ti-al pusa mâna pe masa Si ne-al facuta largu prin casa. A luatu ce-a tostâ mal buna. Plângeti ah! si voi pareti. Inima cum te-a ^nduratii Si pre noi de ne-al lasatii Mititel si frumusel. Si ti-al pusa mâna pe grinda Si ne-aX facutâ larga prin tinda.Vina. plânge masa. Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita. Dupa copil supgrata. Si mama nostr'a muritu! La noi ce al cautatii? 283 Câci nime nu te-a chemata Si pre mama ne-al luatâ. Si-al ruptii verfultt florilorii Si mama copiilorâ.

Ca pre-o pasSruica *n holda La toti omenii de vorba?! A venita m6rtea pe c6sta Daca procesiunea anume sau din tntemplare merge prea iute. sotia sau sora mortului se roga sa nu merga asa do repede. Caci de astacjl nu-la mal voda î (1i Când sapropie de biserica si dau sa Intre cu mortulu (1) Tdte bocetele acestea mi le-a com. Din lume s'a departatii Si pre noi ea ne-a lasata. Caci (Jiua-I destula de mare. d-ltt T. Ca nu m'am urita cu ela. ah! clopotara. Nu trage clopotula tare. c^icendu: Nu mi-la duceti asa tare. Câte lacuri al catata Am el totii nu Val aflata Si ea rgâ s'a superatii. Ah! tu totâ asa-I gândita. RSmâl lume cu multa bine. atunci mama. Si mi-la trage mal înceta. draga mea ! Cum inima te-a 'ndurata Depre mine m'al lasata Ca pre-o pasfiruica 'n garda La tott 6menil de sfata. Ca mama n'are sfârsita. . Simona. Iar fiica din graia graia: «Âh mamuca. Mama se duce din tine ! . C'acJI e (jiî fl^ desparlare. 284 In curtea acesteia. atunci bocitorele din Bucovina bocescu . Ca noi a^I ne despartima.Nea luatu pre mama ndstrâ. Si te roga. Ci-la trage ceva mal lina. . Ci-la duceti înceti nela.

e facuta pe unQ delusorQ. de M. Bucura-te clopotelii. Nu te da.astu-felu : Bucura. Mândra floricica-tî vine. (4) Din Crasna. (3) Din IgescI dict. Capo! nu mi te-orii lua. Sc61a-te si veî umbla. Da nu vine sa 'nflorâsca. si numai cele de lemnA se numesca biaetHcL (2) Biserica din comuna IgescI. de unde e culesCl bocetuld acesta. Barbuta. In pamîntâ nu te-oru baga. Altulu si anume când mortulu e unu copilu: Bucura-te manastire. (1) In Bucovina t6te biserioele zidite din materiala tare (piatra si caramida) se numescQ de poporA manastiri. nu te lasa. Draga mamil nu te da. dict. de Ilie ala kil OnulveiCl FruA^a. tota când mortulu e copilu: Bucura-te manastire Ca trandafiri mândru-tl vine. Altulu. Da vine sa vestecjesca (3). Da nu ti vine sa 'nfloresca Da-tî vine sa vestetjesca. Da nu vine sa 'nfloresca. . 285 Ci vine sa putrc(}escâ. Da-tl vine sa putre^esca (4). districtului StorojinetuluT. Ca vine sa putreiji^sca. Trandafireld frumuselQ. Pe stratulu pe petringclâ. Sau asa: Bucura-te clopotelii Ca mal vine-unti voinicelu. Pe delulu cela Irumuselâ (2). Ca-tî mal vine-unG sufletclii. Mândra floricica-tl vine Pe pornirea plugului Pe cântatulu cucuiul. Da nu-tl vine sa traesca. . Da nu vine sa 'nfloresca.te manastire (1).

de d-la I. Când vorii face ele urmute? ! (1). Maî înainte tnsa de ce vomu vorbi despre prohodU. (2) Corn. Facerea loru însa atârna totu-deauna parte dela va(j[a si reputatiunea ce a avut'o celu repausatfl în vieta sa. Astu-felu se petrece fie-care mortu. si numai rarii când pentru parada sau spre a se odihni. Iata cum se Începe unu bocetâ din acosta târa si anume din Secadate: Bucura-te manastire^ Ca frum6sa fl6re-tî vine. precum si despre podurile.Dar daca nu te-I scula In pamîntâ ca te-orii baga Si-acolo *n veci ca mi-I sta. STARILE In decursulu petrecerii mortului de acasa si pâna Ia biserica este pretutidene datina de a se face. MacoveT. când se apropie de biserica. Ci vine sa putre(}esca (2). pâna ce Intra In biserica. sa ne Intorcemu putina iarasi îndferfiptu si sa vorbimu despre starile^ ce se facu In decursulu petrecerii de acasa si pâna Ia biserica. 286 XXI. numite alt-mintrelea în unele locuri înca si stâlpi (1) sau prohode (2). unde i se face prohodulU. invâ(atorâ. Starile sau popasurile acestea. (1) Am^ndouâ din Badeutu. Dragile mamil piciorute. pe lânga cele aratate In cap. com. Mal multa nu mi te-t scula. Prin urmare ele se facu în prima linie cu scopii ca sa pota trece mortulu prin vami. de d-lâ Av. Totu asa bocescu si Româncele din Transilvania. Georgescu. ropresinta vamile din cea-lalta lume. înca si vr'o câte-va stari sau popasuri. precedenta. cari se punii In calea mortului nu numai pâna la biserica. ci si mal departe pâna la tinterimu. si parte dela vacjia si puterea materiala a celoru ce sunt îndatoriti . Dar nu vine sa 'nfloresca. De aice vine apoi si datina poporului de a se bate asa de tare dupa dînsele (3).

i se facu numai atâtea cate potu plati n^murile sale ca sa i se faca (1) . atunci i se tacu de regula dou&spre-^e start. de M. corn. de Ionica alu lui lordach ilsaca. dupa plata co-o capata saii spereza ca vorii capSta-o. cin- (1) In Vatra-DorneT. preotQ. si alti Români din Bucovina. cumpdtatu la vorba si cu va^a !n satu. numai pentru cel mal avuti. Ca-I banosii! (3). demni de tota lauda^ voindii a statori . ci totu-deauna dupa purtarea cea corecta si esemplara a celui repausatii. daca a fostu mijlocasii si nu prea bagatu In sema de consatenii sSI. Macoveî.sa-Iu înmorminteze sau mai bine (jiisu a familiei sale. Dar când m6re \T'unii bogatd. SaCi: Asa (Jice popa nostii. Ursaca. de omenie. numSrulii starilorii mal mare. dict. cari sunt tn stare sa plat^ca. Cu alte cuvinte oprirea pe drumii tn decursulii petrecerii este mal desa. de d-lQ Av. la facerea starilorii. Daca repausatulu a fostu unu omu avutii. Acesti preoti. Unde-tl cânta trâganatii: Puneti jos. iar daca a fosta sârmanu sau chiar unu palmasii si pe lânga aceea a mal avutu tnca si purtare rea. 287 stitu. Se întempla Insa forte adeseori si 'n multe locuri ca preotii nu se orienteza nici când. iar nâmurile salo n'aii de unde sa plat^sca preotului^ atunci de regula nu i se facil mal multii decât trei stari. Ca bani n'are. (2) In Mahala. (3) Corn. pe când pentru cel s6racl este vorba: Duceti-lu mal tare Ca bani n'arc (2). Când m6re celii fara rostii : Mei^etl tare.

daca e pruncii micii. 289 Ingenunchiaza cu capetele Intorse spre preotu^ sau lipite . nicairi si nici când nu este datina sa se faca mal multe decât dou6-spre-(j[ece si mal putine decât trei stari (1). p.» Frâncu. BaniT acestia ÎT considera poporulQ ca unâ tributQ. in Moldova. p. chiar si 'n casulu acela când s'ar pune nemurite pentru dinsulu. Jarnik si An. pe lânga acestea mal cetescc înca si câte o evangelie. Bârsana. 288 In comunele ce le pastorescâ. II facil de comunu 1 2 starl^ daca Insa a avutu purlare rea.» D. cit.» A. ci maT multii pentru vâmT. iar pâna la morminta se facQ ^^pte po/HMur*. iar daca e înaintatii în etate. nu-I facu mal multe decât s^se stari. (1) Com. cu deosebire din celea ale învierii . de M. Inmorm p. î. op. altii de mal multe ori dupâ cum e ti starea omului. nu atâta pentru munca preotului. care se face de regula tn biserica. p 324 : «In calea spre biserica trebue sa puna mortulu de trei or! jos. Dupa sSversirea prohodului. a. Bucurescî 1885. Turtur^nâ. în cele mal multe parti nu este de felu datina ca sa se mal faca stari. se pune jos. p 177: «Când se intorcCi cu cosei uguld dela praguld usii de trei ori in casa. PIctosA: «Iu RadasenI. v. rostesce ectenia mortilorii. secriulii cu mortulii. Doine si strigaturi din Ard<3lQ. fie tinterimulu aprope ori departe. cit. cântaretii. desi credu unii ca ar trebui sa se faca dou6 (JecI si patru (2). (2) Lambrior. Intorcendu-se cu fata spre celii repausatii si cadindu-lii.(1) O s6mH de preoti din Bucovina ieaA pentru fle-care stare cate 1 fl. când preotii cetesca si chiar îsi schimba locurile. cit. flueraril si musica Înceta de cântatii. iar preotulu.» Burada. dar mal cu sema nemurile cele mal de aprope. Boeriil: «Spre tinterima îlG punCL de trei ori jos. unâ exemplu cum trebue sa vietuiasca si sa se porte toti crestinii^ fie repausatulfi fruntasu. daca o dusu de omeni. NistorQ din Malini in Moldova. 27: o Ducândd mortulii la tinterima se facQ 12 stari sad popasuri . Stanescu op. Fie Insa mortulu ori si cine ar fi si casa sa ori si câtu de departe de biserica. (3J Dr. Al. 153. La fie-care stare atâtu cel ce ducu procesiunea câttt si toti cel ce petrecu pe mortii staii locului . U. mijlocasu sau codasii^ daca a avu tu o purtare buna. în care timpii toti petrecStoril. preotQ: «Stari se facCi dela 3 12 » Gheorghiu: «Pe druma pâna la biserica se facQ 12 stari » Rom. op. Sinid: «In ducerea mortulu! la grdpa se facti treî stari. bocitorele de bocitij. 4C8. se faca de regula 3 12 stari».» (2) Dict. de d-la V.

din Balac^na. (ft) Dat.}!^-^ Ve(}î si Burada. com. Inmorm. com. (3) Dat. Georgescu. Vecji si Burada. preota. din Voitineia com. ca sa nu (^IcSl când.. 27. de d-la I. Turturdna. JHatianOf Inmorn. <ri ort unde v6da copil stânda si privinda.<le secriîi (1). evangelie. proprietara: «Mergânda pe druniQ la fie-care atare se da câte una cruceria celora ce duca mortula. Rom. p. nu daa bani numai în timpula starilora. de a se lasa In mai multe locuri nasalia cu mortulu jos si a se ceti st. de Tit. dupa ce sa cetitu aceslii. com. preota. Sa parintele Lates a : «In RadOftnl. a celora din Mahala. unde asemene este datina In decursulâ transportari! celu! mortu pâna la cimitirQ. Uom. cele-lalte Insa pe la respântiile si cotiturile sau cârniturile drumului. de sufletulu celui repausatu. Prima stare se face de comunii Îndata dupa ce s*a scosu mortulii din casa afara. 27 (2) In cele mat multe sate din Bucovina.a celora din Transilvania. . de Rom. corn. 19 290 In districtulu Nasiuduiui. (1) Pretutindene usitatft în Bucovina. Ia BomAuI. unde imparta apot familiantil monete de pomana prin cari platescA ^vamile v^zdahuJul. de d-la V. Petrescu. sau numai bani ((3). Rim. sau câte unu colacelu si unu cruceriu (5). si anume nemijlocita dupa rostirea ecteniel mortiloru. de Dim. de M. se duca la dînsii si le daa câte 2 5 bani. Zaharescu si S. Cârdeia. p. (7) Com. precum si pe malurile apeloru si ale paracloru. câte unu colacelu si o lumina (4). do d-la Sam. pe lânga colacel si crucerl. care remâne apoi preotului (I). nemurile cele mal do aprope ale repausatulul da& peste salasu sarmaniloru si ducâtoriloru mortului (3). când duca mortala. Rom. (6) Du. Macovel: oTotQ asa indâtin^za preotit a face la fie-care podd saQ cârnitura de druma saa ulita laterala <a</« o Mtare. Simu. dar mal alesu copiiloru cari stau tn apropierea salasului. com.Av. lânga poduri si punti. respective cetirea evangclici. se mal da peste sicriu de sufletulu celui repausatu Înca si vinu (7). com. Inmorm. o (4) Dîit.din Moldova. din Boiana si Vicovulade-sus. iar cea din urma de regula Înaintea bisericel saâ la Intrarea In curtea acesteia (2). si a celora din Bucovina. La (ie-care stare ce se face. se pune pe copârseu unu taleru sau galbânu.va ca Taa dusa de geaba. Jemna. In unele locuri. unde sunt si de acestea din urma de trecutii. . de Ionica a lut lordachi Isaca si a celora <iin Crasna. precum buna ora In Secadate si alte comune din Transilvania^ unde cresce multa poma de vie.

Rom. 94. dupa cum vamu vede mal la vale^ spre a lumina si a plati vamile. este datina de a se da peste secriu nu numai bani si colacei. op. unde este datina de a se da numai colaci si lumini. ci înca si multe alte obiecte de sufletulu celui repausatu. unde este datina de a se da numai câte unu cruceriu. rom. La atai'ca cea dintâiU^ adeca în ograda sau curtea casei. Gherla 1882. SimQ. lumini si crucerl^ câte stari se facu. se Împlânta lumina sau cruceriulu tn colacii si asa se dau apoi amendouS acestea uneia si aceleiasi persone. Macovel si V. cit. ca de 6re-ce atâtii colaceii acestia. (3) D. pe lânga cele aratate mal sus. câtii si luminile si crucerii ce se daii la (1) lonâ Ni(u Macave!: «Dat. (6) Dat. stud. (4) Corn. ci atâtia câte vami credâ el ca se aUa. adeseori se dau In crucisii (5). gimn. Daca la petrecerea mortului nu se afla nici unu sSrmanu sau copilu. dau câte septe . pop. si dar peste cosciugu câte unu colacelu si câte und creitaru la câte unu s6racu (2). dau câte 24. In acele locuri Insa. Petrescu. la inmorin.c an. Asa cel ce credu ca sunt septe. prapure si fanare. p. atunci crucerii meniti de a se da^ se lega In basmalele sau naframile dela cruci.In Muntii apuseni al Transilvaniei la totu popasulu o feme& varsa putina apa dintr'o donita sau dintr o ola noua.» in «Amiculâ faini* liel. 177.S2I. In unele parti din Tdra-Bomân^sca celîi Însarcinata cu Împlinirea celorii necesare mortului arunca la fie-care coltu alu patului^ adeca alu nasalieî^ câte 5 sau 10 bani (8). de d-nil Sam. dau câte 12. In acele locuri. Turtur^nQ. Velehorschi. op. cel ce credu ca sunt 24. din BerchisescT. cit. Av. cei ce credu ca sunt 12. de. cel ce credu ca sunt noua. VI. p. (^) Corn. com. p. sau cruceri si colaci. iar cel ce credu ca sunt 99. daii câto noua. In tole tferile locuite de Români. deaceea nu se dau numai atâtia colaci. de d-ld Rom. nici când Insa colaculu unei per^ sone iar lumina sau crucerulu alteia (4). (2) Erâncu. Totodata o de observatii Înca si aceea. dau noufe^eci si noufe de colaci si lumini (1). prin cari are sa treca sufletulu celui repausatu tn cea-lalta lume. si r6mânu apoi celoru ce ducii procesia (6). din Oriata. 291 ocasiunca acesta peste salasu^ sunt meniti. O. Stanescu. . mai alesu Insa hainele. caruia sa-i dee peste salasii cruceri. pe cari a statu si alte haine .

corn. l^ooi. ~ In Hadeu(a» eoni. TurUirthift . de G. 292 In T^ra-Bomânesca si anume In Vrance t se dau noua gulere de camesi cusute frumosu cu amice si nouS mon34l (1). de d-la G. Ostrita si Horecea. juninca sati vitica . din CâmpulungQ. Îndata dupa ce se scâte mortulâ din casa afara.l functionari bisericesc! tndeplinescu ceremoniile prescrise. tn fine: unQ colacii. cu deosebire tnsa celorii mal sarmani. sad câte una 4ec ria (10 cr.. pentru motivulu ca ara fi 99 de vami prin cari trebue sa tr^ca mortula. nemurite tngenunche lânga salasâ. Înca si totu felul& de vite. apoi din vite si cu deosebire dintre cele curate. com. Jenina : «In Balaci^na este datina de a se face 24 colaci. pe caii a stata mortuluy se mai dau atâta nemurilorA câtii si strainilorfi. cora. In Mfldova. deci nemurile mortului simboliz^za platirea vamilorii prin aceea ca de 12 ori daQ câte 1 cr. districtulu Nasâudulul. op. la tnmormlntarea unul omii de frunte. iar dupa ce ceremoniile aceste sau Îndeplinita. judetulu Sucevil. de d-lG . Dat. din Balacena. de d-lii T.do alo acestuia. din Berchisescî. o sticla saii ^ ulcica cu apa curata si o lumina (2). ca sa aiba sufletulQ pe cea-lalta lume cu ce plati cele 24 vami prin cari va trebui sa tr^ca. din gal ite : o gâsca.» (2) In Boiana. rarii când si cai . cari sunt bune de mâncatii. unu colacu si o luminita de cera. Ha 80 Impartesca pomana sau pausulil. unu mascurii . In- In Viot>vula-de-sus. corn de M. In Muntii apuseni al Transilvaniei este asemenea datina ca. Simonu: «Se crede ca sunt 12 vami. una sau mai multe oî. preotulu si cel-lal|. Rom. de AL Baciâ : «De-acasa pâna la biserica dati peste mortd 24 de crucerT.) la câte una copilasa. Po la Ponord.. Mahala. Fic-care truntasu alâ satului primescc Ia acesta ocasiune câte o donita^ ceilalti câte o 61a. Rom. si a se da apoi pe drumâ peste salasQ. afara de hainele. Tomolaga . caruia trebue sa plat^sca ca rohatca 1 cr » Frâncu. cit. o gaina sau unii cocosii. (1) Dat. iar copiilorâ li se ImpartoscQ 99 de colacel sau covrigi cu câte unâ creitariâ^ pentru motivulu ca ar fi 99 do vamî^ prin cari trebuo sa trdca mortulu (4). Înainte de ce se pune conductulu funebru In miscare. iar celoru mal mari ii se da peste salasu bautura si pane (3).» Com. a se implanta în fie-care câte 1 cr. si anume: o vaca. unde sta tot ii câte unâ strajerii. se Impartescu copiiloru colacel. (l6 d-lCl V. In Transilvania. de GlieorghiQ : «Pe drumâ pana la gropa se daâ peste salasu 12 cr. prin cari are sa troica » Dat. pentru-ca se crede ca pe cea-lalta lume se afla 12 zaplazurf. 174: «Copiilorii se impartâ 99 eolacet (covrigi) cu câte unii creitarii. p. Velchorschi si a celord din Stupea^ corn. oom. miore sau mielute. cu cari platesce mortulQ cele 24 vami. si mal alesu o\ (2).

mat Întâi da peste sicrlQ vre-unuia din caseni sau vecini o gaina si apoi preotului o traista.I. inc«p«>ndA a lua câte una si le daâ de pomana al^tiirîa ini i\4aoA <i luminare.FrAucu. (1). Ba unii credu si spunu ca daca se Întâmpla sa pera vr o vita Înainte de repausarea celui mortii.. (ine si cumetre. stupii. Pleto. numitu ograzay cdtonî. Ostrita.» Iu HiVdu^nl» Bala si M&linI din Moldova. cori sunt mal nevoiasi. le dau sau sdraciloru In genere sau n^muriloru celorii mal de aprope. tn satele românesci din districtulu Cernautulul Insa. Fie-care sicriu o lumina si o lasatu mortulu ca tu etc. dintre cel mal de frunte. se chema cu numele si dându-i-se peste ograza^ i se spune cu glasu tare: «a sa capeti o vitea^ mieluta.» In districtulu Siretiulul.iuta a d. Cu tote acestea Insa si Românii din satele de pe urma. p. vccinilorii sau sSraciloru si hainele mortului.p. siraele mortului le pimâ de-asupra Iul. Inniorm. 'StHjt^t6i»a» an. pâna chiar si cel mal sarmani. liadautulul. sau la nisce fini. Mahala. De asemenea. cantorului. juninca. cum se spune In Bucovina^ starea prima j o muere Înrudita cu mortulu si bine informata despre obiectele. com. precum buna ora in Bolanu. SimoiiA U.>^ :$' Com. 177 178. Nislora. t74.5il)iet de A. atunci de siguru trebue sa iasa. priineio^Ck biMelorA epidemiiV« c^id p\Mi la bi^ehe^ si siH>ICk cadavrulO afarâ. [\) Burada» Inmorm p. op. si asta din causa ca vita sa nu iasa din ograda. o lumina. pe cari le-a lasatu ca sa se Împarta. 27. 40: «AA nenoriHntulA obîivia.>pel ^i li p. Din vite e. (. merindarita.^A si M. totu peste sicriu. vitele se Inipartescu mal numai la cel de casa. de Tit. nideniilorâ. adica sa piara vr o vita la casa respectiva.\rie dm ivMaltl câie o ole saik m)ela.i ivl m\\ bunCi p. respective galitele amintite mal sus. cit. CoUareiuc: «SingurA am avuta oouniune de a veUo cum a dAruitCk unei femei o p&reche de cal înhamati la o oArutft. unu colacii. (I| Frâncu. si altele. Burad». credu si spunu ca daca n*au datu saâ cela putinu n au menitu macaru la unulu din cel de casa vre vna cap6tU de vita de sufletulâ celui mortiî. PietosO ?l M. Zahareseu. In StulpicanT. si o pareche de mâneci^ sau doi coti de pânza alba. p. raru când si la nemurite cele mal de aprope. NistorA. Sucevei si Câmpulungului din Bucovina atâtu obiectele câtu si vitele. sau unu cota de panura de lâna. Hlinita. corn de N. FalUcvnl ls92. totu peste vite preotului. Daca mortulO e unulu sicriâ se Impartu si veciniloru. cit.A\\ Maoovel. A. op. â7. Împarte casenilorii. Horocea. . p. de d-lil T. 293 data ce se termina prohodiUity sau.

(2) Corn. gimn. ca are elu sa se lupte si dupa trecerea sa In cea-Ialta lume. stud. sau. rgmâindii neatinsa de para focului.i> etc. stinge cu dtnsa nu numai foculu prin care are sa tr^a sufletulâ celui repausalâ In calea sa ce duce spre loculu predestinata^ ci chiar si foculu celu ne«tinsu alu iadnlui. Asa crede poporulii ca mortuICi. com. rostindu In acelasi timpii cuvintele: aprimesce de sufietulH tatudiiU fndmuchiH etc. iese de cea-lalta parte de focu. si asa trece elii prin iocii. Hainele ardii. racoresce sufletulu celui ce se muncesce. (8) Credinta Rom. Nemica nu se da de pomana fara 6re-si care scopu si folosii In viitorii. pâna ce ajunge la loculii hotarltii. asd fie de suflettdU surorii. de d-nîT V. N. si abia dupa aceea se dau dimpreuna c o lumina de c^ra aprinsa si c'unu colacu si anume: cele mai usore peste salasu. Tonioiaga. fratdul. trebue sa traca mai Întâi printr unii focii i6rte mare si periculosii. ci ea mergendâ si întrându lara. unde sede Maica Domntdul.se de apa cu care a fostu stropita. care. nici chiar de diavoli. din Bilca. menite a se da de sufletulu cclu! repausatu^ se spala mai Întâi pe piciore. de JustinQ CârdeiQ. fiindu simbolulu nevinovatiei si a sfinteniei^ nu se teme. Precum se lupta omulu In lumea aceasta trecfetore cu o multime de nevoi si neajunsuri. pâna ce ajunge la loculu ce i se hataresce am&suratu fapteloru sale de pe pamlntu. crede poporulO. ca sa fîc câtu se pote de curate. (1) Corn ded-la 0. se Îmbraca cu dlnsele. fiicei^ feciorulid N. se uda apoi cu putind apa prospata si curata. precum si de altT Români din Bucovina. Turtur^na si G. In care care cade sufletulu celoru nebagatorl de sema. Dreptu aceea tote obiectele si animalele ce i se dau tn decursulu starilorii de sutletu.294 vita respectiva a fostu In noroculu Iul si de-aceea sa dusu ca Înaintea repausatuluî (1). cum ajunge la foculii din cestiune. se crede ca scuturându. Atâlu vitele cât si galitele. Tonioiaga. frica In iadu. . iar cele mai grele pe de 'naintea mortului. Deci hainele ce i se daii de pomana. au scopulu lorii holarltii. v6(^endu-lii scapatii. iar elii. Uu cârmuesce mal departe (3). Ic iea sub-suora si ducendu-le cu sine pe cea-lalta lume. 295 Despre oie^ caro e considerata de cea mal curata si nevinovata dintre totc animalele. prin stropirea apel de pe lâna sa. indiferenti si neascultatori de poruncile dumne^eesci. tolu asa. dupa credinta poporului. Ba âia. (2).

si ca prin urmare va ave ne Întreruptii lapte pe cea-lalta lume (3). si celu mal mare si nelmpacatu dusmanu alii tuturoru spiriteloru necurate si rSutaciose. din Baia. de M. Gasea y care se da de pomana. Mal departe crede poporulu. Rom. atâtu cea care se da de pomana la starea prima peste salasft. cari umbla noptea si comitii o multime de fapte rele si Inspaimtntatore. S^harescu. atunci disparu tote spiritele necurate. fiindu sufletulu s6u Insetatu. Insemneza <îa laptele co-lu va da acesta va curge pâna la alu saptelea nemu.. trebue sa bea din scurmatura mascurului din care isvoresce apa (4). In cea-lalta lume. Tonioiaga. II face loca si carare ca sa aiba pe unde merge (2). si scormo* lindâ si scocforându prin buruene si spini. {3) Dict. Prin urmare cocofidUy ce se da peste salasulu mortului de sufletulu acestuia. corn. catu si cea care se da mal pe urma pesta gropa si despre care vomu vorbi la loculu s6â. se duce la o apa. G. Poporulu românu calculeza orele noptii totu-deauna dupa. iar daca nu dau oie de pomana. Gaina. (2j piet. dupa co a scos o din casa afara. 0) Cred. cum aude cocosulu cântându. tnsemn^za ca elu In cea-lalla lumo va anunta sufletului orele . se scalda. atunci nu pote nasce copilulu. Vaca^ junca sau viticQy care se da de pomana. Barbu(& din Crasna. când e sufletulu forte Însetatii. ca sa aiba pomenire. Chiar si diavolulu celu mal mare peste tdte spiritele necurate. se crede ca. Crasna. va Inspaimlnta si departa prii> . tote schimele si tote nalucile. si Intorcendu se apoi (1) Corn de d-la. ci ramâne Intr'însa Inadusitii (2). de T. cântarea cocosului. dupa credinta sa. Când cânta cocosulu. 296 Indârdptu plina de apa po aripl^ stropesce sufletulu si-lâ re* coresce (1). si ca atare. Îndata se face sl elu nevficjutu (3).de vapaia iadului si I alineza arsurile si ranele causate prin foculu celunestinsu(l). se duce pe cea-lalta lume înaintea sufletului. de M. MascundU Insemneza ca daca omulu na facutu nici o fântâna In viata sa. Bârbu(a dia. ca murindu . Cocosidu e pentru dlnsulCi celu dintâi vestitorii alu luminel. o femec Îngreunata si dându-se o oie a fita de pomana peste racla. va nasce pe cea-lalta lume copilulu.

Sevcrîniî. 242 si 244. elii va abura pe . Zaharescii. Dar Qe-tl d'aininte Câ tl-orCi esi nainte Pul de granrtî Tare mititel Viilerea tl-oru cere. Omit. de T. 297 teloru celoru necurate si rele cari veneza sufletele omeniloru (1). In fine. din Bal».cântarea sa pe diavoli. Za ha resc u. corn. despre care amu vorbitii mal sus. colacii si cruceriî sau baniî. (3) Marian Q. Pasii N. va tine In cioculu s6u cumpenele de pe la vamile vasduhulul si nu va lasa pre diavoli ca sa faca oresi care viclesugu. si trecendu sufletulu prin foculii. II. Datina si credinta acesta este forte raspândita si In Banala. deasupra locului. pasii Pe cale nainte Sa-tî fie d*amînte .^ ca sa p6ta trece mal departe. pop. Rom. de T. oom. suna precum urm^za : Pasa N. Ca tl-o sari *nainte Tata d'ala tSQ Ch fioug banuti. N.^isii cocosulu II va servi ca anuntatorii alu orelorii si aparatorii contra spiri- (1) Cred. ce se dau Ia iote starile peste s&lasu. ca sa nu se apropie de sufletulu pentru care a tostCi datu de pomana . Tu lora de liî da Te-l deseump^ra. rom. care amintesce despre datina si credinta acesta. In scurtii (. (2) Cred. N. Insemneza ca sufletulu sa aiba cu ce plati vamile din ceea-lalta lume prin cari este nevoitu sa treca pâna ce ajunge la loculu de odihna^ iar luminile ce se dau dimpreuna cu colacii ca sa aiba ce aprinde si cu ce lumina când va trece prin aceste vami forte periculose (2). Tu semâ sa ial Si sa nu ll-o dai. pasu Pe cale nainte. din Bala. llii va stropi si râcori cu apa. Rom. Unu bocetu din Comitatulu Caras.

sprintenel. Nic. dupa cum ml-a corn.. Cârdeia. gimn. Cotlarciuc. Pasii N. Pul de graureî GraTulâ ti-Porii cere. Tu lorii de li-I da Te-I descumpera. stud. Pe calc nainte Sa tî fie d*aminte Ca tl-rorâ esi nainte. in urma acestui tributa. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dai. precum bun&6ra cel din Stulpieant. plaltita. din Badeuta. Pasa N. de Just.» Bilca. ca cocosii nu sunt curati. credO. O s^mft de Romani insa. Rom. Dar de li-î da Tc-Î dcscumpSra. pentru ca el vintt prea multa în atingere cu dracii. îndata crapa. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dat.298 Tl-orii esi nainte Ful de ffolumbel'i Tare sprintenele GraîuICi ti Toru cerc. N. stud.» (2) Cred. Ca maicuta ta Ea iar mi-o sari Cu olcuta noua. Maoovel. cum auda vre una cocosa cantanda. Ca tî-orâ mal sari Fratii si surorile Cu nouS colaci. Ca tie ti o sari Sotia d*ala ta Cu nou8 creitarl. Pasulâ ti lorCi cere. Tomolagâ si altt Hom&nl din Bucovina. cari îl sc6Ia din somna de cânta drepta la ra1e4ula noptii si cari se tinA necontenita de dînsiT Totusi credasispunasi acestia ca dracii. de d-ld G. Com.Ptiî de goluinbel Mândri. N. de Av. pasii. gimn. preota : aLa fie-care stare se daa monede de pomana ca sa tr^ca mortula. com. pasQ Pe cale nainte Sa ti fie d'aminte (1) Coin. Si lord de li-î da Te-I descumpera! (1) . -. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lâ da!. mal usora peste vami.

sbora dela pamîntii. 1875. care conduce sufletulu . tote numite saii menite cu: (k) Com. unde este veselie eterna.Puiî de grdurct si cel de golumbeî sau golumbelde^ despre cari ne spune bocetulu ca esu Înaintea sufletului si-i ceru posula^ adeca cartea de legitimare. din acesta vale a necazurilorii.» «Sufletulu. plinii de intrigi. dându I noua creitarl. p. noua colaci si noua lumini. din acestii locii depravatii. dela pamintu pâna la alu treilea ceriu sunt nou6 vami. dupa credinta poporului românii de astacjii.» în « Familia» an. (latine popolare. de loanQ PopovicT. «Sufletulu. XI. în patria amorosilorii si în corulii îngeriloru cerescî (1). sunt spiritele cele necurate. unde ca pacatosii *are a fi maltratata pentru eternitate. unu colacii si o lumina de c^ra. apoi: «Domne primesce sa fie vaamesiloru. invidie si necazii In cea lume. 269. si prin urmare si de iadii. invâtalora. poporulii românii si In specialii femeile se Ingrijescii de sufietulft repausatulul. cari stau de straja sau pânda lânga vami si despre cari vomu vorbi mal pe largu în unuludin capitolele urmatore. si la tota vama sunt diavoli si furi cu dinti rlnjitorî. . cari ceru sufletulu calStoru dela tngerulii conducatorii. acusându-lii de grele pacate. «Pentru a scapa sarmanulu sulletu de grele Învinuiri. acolo în lumea nevinovatilorii. 299 «Domne primesce sa fie arangeluluî^D firesce îngerului. Buda-Pesta. da la toia vama ca mita unu crucerO. astu-felu rascumparatii. In fine.» (1) «Dorile. d-lO loanu Becinega scrie cu privire la credinta Itomânilorii banateni despre vami si Ia datina acestora In decursulu stariloru urmatorele: a Dupa mitologia daco-româna. 300 XXII. ce a comisii In vieta timpurana. graiulu si vederea. ajungendâ ia vamt.

Pe lânga fie-care dintre podurile acestea. mal cu sema pe lânga punti si pâraie. cari se asternu tot-deauna de-a curmezisulu drumului^ si peste cari trece mortulu. voindu a-î Înlesni catu se pote de mullu trecerea si peste aceste rluri. ori o naframa. când trecu cu mortulu peste unu pârtu. Sirotu si BosancI. trebue. cel ce ducu sicriulu cu mortului. când trecti peste o apa. In alte sate Insa. dau fie-carul copilu câte unii cruceriu de pomana (5). Înainte de a ajunge Intru Impâratia ceriului^ sa treca peste o multime de rluri si parae. se mal pune Înca si câte unu colacu. o ruda de a celui repausata arunca un& gritariu sau tn pârau saâ pe deasupra acestuia. dupa Închipuirea poporului romanu. adeca alu podului. sau mal bine ^isu. iar altele mal mari^ mal late si mal adânci. anmca altulu tndâraptu. unele mal mici^ mat Înguste si mal lesne de trecutii. peste car! nimeni nu e In stare sa treca fara de ajutoru. fara tnsa a se uita Înapoi (4).PODURILE. precum bunaora In Boianu. Fie-care podu. dar mai cu sema pe la tote podurile^ puntile. sau po pragulu usei dela biserica si celiî dela portita tinterimulul. precum buna ora In Boianu si Stupea. In tinutulu Dornel din contra. si câte un cruceriu (3). rlurile. Nemurile mal de aprope ale celui repausatu. Fie-care omu. Mahala. pâraele. ori câte o pareche de mâneci. sau câte unu stergaru. In locu sa lege gritariî tn cornurile pânzei. si câte o lumina de cera galbena (2). santurile si gârlele cele mai Însemnate. In cele mai multe par^ din Bucovina. 301 cari. peste cari trebue sa treca cortegiulu funebralu. se lega In (le care cornu alu pân<^eî. . iar dupa ce a trecutu cortegiulu de cealalta parte. unde este datina de-a se asec^a podurile din cestiune. nemijlocita dupa ce a trecutu mortulu peste dtnsulu. se radica de josu si se da dimpreuna cu colaculu. sau o bucata de pane ori o franzela. li asternu In cale In decursulu petrecerii sale de acasa si pâna la mormlntCî In diverse locuri^ si anume : pe pragulu casei sau alu tincjiei. mutându-se din vi^t^ acesta. apoi lânga porta ogracjiii^ la raspântii si In crucile drumului. câte o bucata de pânza curata de casa si cam de trei coti de lunga. la Intrare în curtea bisericei si In tinterimu. In unele Insa si punti (1). In unele sate. tn multe locuri. se numescu poduri.

302 .gimn. apoi la esirea din ograda. preotâ. so puie saii In sicriii alaturea cu mortalii saii so arunce In gropa Înainte de ce se acopere mortulii cu tarina (4). preota*. de d-lâ Sam. si I Blându. stud. . de G. stud. ca sa le asterna ca poduri. g^mn. de Jast. lumina si crucerii^ legati prin cornurl. sa nu se dea de pomana. gimn. de d-lQ V. a celorCi din Berchisescl. MacoveT. de regula unei femet sau unul barbatu saraca. a celorâ din BosancI. corn. preotQ . Bacid. corn. a celoru din Btlca. Blându stud. de d-ld V. iar dupa Îngropaciune rfimânu femeii care le-a totii tntinsu (3). Vclhorschi. stud. gimn. corn. Rom. si Al.(1) Dat.. corn. sa-Iu aiba de tmbrobodâia (2). cant. coju. (2) Corn. sa-sl faca camesa dintr tnsa. preotâ. se da si câte und colacQ cu luminare aprinsa pe deasupra raclei cu mortulu. luând u pânza sau stergarele. com. corn. Baciâ. de d-lft Av. Rom. de d-lQ V. Femeea. au^itQ dela mal mul^l insT. a celora din districtulîl Câînpulungulul si alA Dornel. Jemna. bis. (3) Ck)m. stud. BlândulQ. Turturt^na. de Bm. ce sa asternutii pe pragulii casei precum si cea care se asterne dinaintea tinterimului. corn. stud. stud. Turtur^nA. gimu. In unele sate. a celord din BerchisescI. In unele locuri nemurile cele mal de aprope ale mortului dau unei femei sârmane o bucata de pânza curata sau mai multe stergare frumose. Tomoiaga. Si iarasi In unele parti este datina ca pânza. si At. din BoianA si Mahala.de D. a ce Icra din Suc^va^ com. gimn. V. ginin. stud. se pastreza pâna dupa tnmormlntare si abia atuncea se dau unora femei sarace de pomana anume ca. preotQ. pe unde trece Îngropaciunea. CurisQ. Fetrescu. din BoianQ si VicovulQ-cIe-sas. de I. de Ionica ala lut lordachi IsacCi. a celord din Balact'na. Turtur<^nO preotd: a celorA din Ropcea corn. (1) Dat. ce se pune. com. de Cuparencu. a celorQ din Bosanc!. unuia dintre petrecatorl. si I. corn.. a celorA din Ropcea. corn. dupa ce sa radicatu de josâ. de M. gimn. Ursaca. GhermanA. la tote Incârniturile drumuriloru. stud. ci luând'o de jos si stergendu-se cu dtnsa. Rom. de G. gimn . (4) Com. la tote starile. de M. (2) Dat. de Al.de Cuparencu: oin Ropcea la fiecare poda. la sarac! sad copil de snfletulQ mortului» . le asferne mai Întâi pe pragulu casei. Turturenfl. Cârdeid. stud. daca e o bucata de pânza. de pomana (1). In fine Înaintea usel tinterimuliil si a bisericel. de I. iar daca e stergaru. ^5) Dict. Velechorschi. gimn. de O. din Stupea. a celorQ din Badeutâ.

com.» Cred. de Cuparencu. însemna ca mortuld. ci din contra sa aiba peste ce trece. stud. Gheorghiu. din BosancI. Collarciucil.id poduri de acestea p6te mortuld strabate in drumuld ce-ld face catra cea-lalta lume. Dupa credinta unora însa podurile. Ro. a celoru din Câmpulungâ. ce se punu în calea mortulu». dupa unii. sa nu fie nevoitu a trece de-a'notulu (1). gimn: «stergarele se pund mal alesd daca trece mortuld peste una parad.» (3) Cred. cari In cele mai multe par(. Rom. poddsad punte. com. si a celorâ din FunduldMoldovei. Rom. com. com. stud. de C. gimn : «Pânza însemnc'fza podU sad punte. în tinda o pânza ca sa nu tr^ca mortulâ prin apa. stud. Cârdeid stud. asterne pânza ce i sa pusii în cale. Rom. ginin: nstergarde puse peste parad. stud. dupa ce a trecutii acuma prin Iote vamile^ ajungenrtCi le puntea raiului^ care se afla nemijlocita înaintea raiului.» Cred Rom. .Podurile sau puntile acestea. 303 . com. când va ajunge la rturile sau paraele de pe cea-lalta lume. com. Rom. din Ropcea. crecjiendu ca fie. : mPAnza se <'h(^ma puiUe sifcredd ca mortuld trece pe e.i se lncredin{. nu va afla împiedecari in cea-lalta lume. Daca nu se pune pânza acesta. din Bilca.de I Blânduld. din Mahala. din Stulpicanl. stud. de I TonigariQ. sau neputându trece. Merchesd si L Tonigarid stud.ezâ unei femei cunoscute ca sa Ie asterna tn calea mortului. stau în legatura cu puntea raitjilul^ despre care am amintitii mal sus ca e lorte îngusta si forte cu anevoe de trecutii. Rom. de V. de D.» 304 asa trece mal departe.caro bucatica de pânza sau storgaru li^ cea-lalta lume se preface Intr unu poda sau punte^ care se întinde peste apele cele maî mari si mal greu de trecutii si peste cari sufletulu pote apoi trece tocmai ca si peste orî-care podU sau punte din lumea acesta (3). com. sa nu fie constrlnsu a rataci In colo si în coce pe pamentu (2). gimn. din Stulpicanî. Deci sufletulii. de I. de I Avrama. cu scopu ca mortulu. Rom. gimn . peste puntea acesta si (l) Cred.» '(2) Cred. gimn. dia Giiinpuluiiijâ cjin.(3) Dat. com. ca preste dînsulQ trece sufletul Q când nu pote trece asa. GheorgUiu: «când trecQ peste und podd sad paraQ. gimn . gim. Cui nu i sa pusu podu In acesta lume aceluia nici In cea-lalta lume nu i se pune (1). adeca sufletuld (ui. stud. stud. Rom.» Cred. de Just. corn de Nic. iar stergarele se facd atunci în poduri. si a celonCl dia TodirescI. Popovicl. gim. com. când a fostii petrecutii la mormîntii. de Ionica a lui lordachi Isacd : «Se crede ca numai daca se pu. Cotlarciuc: «despre pod^ se crede.n. de Nic.)» Cred. (4) Dat. atuncea române sufletuld ratatindd pe pamântd. din FunduldMoldovel. de V. din Sucova com. ca sa aiba pe ce trece riurile din cea-lalta lume. cre4^ndd poporuld ca mortuld are sa treca si pe cea-lalta lume peste ape. se punu.

de Elisabeta Agapi. care dupa ce a sârutatii crucea si evangelia. Totu asa facu si Românii din Moldova si Tdra-Bomânesca. e pentru-ca. Burduhnsa. cea de pe urma sarutare era usitatâ si Ia vechil Bomanî. care Inscmneza plata podului (6). p 154: iDupa sfârsirea prohodului vinCk rudele sa dea mortului sarutarea cea mal de pe urma» dupa care îlCî scotii cioclii din biserica si-la ducCt la gr6p2f. ca mortulu. precum si aceia cari se arunca tn apa. gârla saii rtii.» Sarutarea acesta Insa. de V. Rom. pâraO. Iar colacii si gritarii. când se va varsa asupra corpului meu o cupa plina de miresme din Siria (1). si asa trece mal departe (3). de M. Luminde^ cari se dau de pomana Împreuna cu podurile^ Insemneza. VedI si Burada.« 314 Datina de a da mortului^ Înainte de a se Inmormlnta. asemenea arunca In apa o para sau banii. Iata ce ne spune In privinta acesta Propertiii : «Tu vel pune cea de pe urma sarutare pe buzele mele Înghetate. Lambrior. Daca nu s'ar lega crucerl In comurile stergarului. de V.Causa Insa : de ce se pune In calea mortului numai pânza. din Balact^na. cit. (2) Cred. (3) Cred. p. cari se dau In acelasi timpii de pomana. Inmorm. corn. Rom. mal alesu unde e datina de a se duce corpulu descoperita pâna la . când trecu cu mortulu peste unu parau. când are sa traca peste vre-unu podtl si mal alesu peste puntea raitiluîy le aprinde ca sari lumineze. pe cari trebue mortulu sa-I platesca Înainte de ce trece (4). Qindu pânza forte chinuita. dict. ginin si acelorudin Câmpulungii. Jenina stud. din Mânâsti6ra. Rom. saA nu s'ar arunca peste apa ori tn apa. corn. stud. 36. sunt meniti pentru vdtnî sau mal bine ciisu pentru stâlpa podului. Uii bine cuvintâza^ pe când toti cei-Ialti (jiicii numai: aDumnerteU sa-lU ierte si sa-lU odihndsca\ {1) y^ (1) Pretutindene în Bucovina. când trecu cu mortulu peste vreunii podu. atunci lesne i sar pute Intlmpla sufletului ceva In dccursulu trecerii sale pâna ce ajunge la raiu (5). Acestia. mal alesii Insa (1) Cred. sa afle sufletulâ usurinta In lumea viitore (2). care în unele locuri. din BosancI. corn. gimn. Ce se atinge de poduri^ si In aceste tferl. Bl&ndu si a celord ditulii acestei sarut ari Uii face totii-deauna preotulii. op. stergare si naframi de pânza.

se apropie de pomii. câtî se maî afla de fata. Grecii si Romanii cel vechi. Egiptenii. Fiii repausatulul. orient. Punerea mâneî drepte a preotului si a nemuriloru repausatului pe pomene. 36. p. La Indienii. le radica pre tote acestea în sus si prindii a le hututa în sus si 'n jos totii timpulii cât dureza panachida.tinterimii. e de altmintrelea usitata nu numai la Românî. unele de altele când voru ave sa iasa din iadu (2). prin urmare si a p6catelorii celorii . Osculaque in gelidis pones suprema labellis. coliva si pausu. XIII. Eleg. caci In cele mal multe parti si mal alesii din Bucovina^ nu Indatineza mal multii dupa prohodii a merge cu lumina In mâna pâna la tinterimii. Acesta însemneza ca. respective parintii saii nemurile cele mal de aprope ale acestuia. Iudeii. cari erau de fata. unde sî-a strlnsu lumina si tulpanulu sau stergarulu. ese din altarii si încheie prohodulii prin bine cuvîntarea pomului. precum se tinu omenii unii de altiî la sfintirea si radicarea pomuluî si a colivei. se Inlempla adeseori chiar lânga gropa nemijlocita Înaintea înmormlntaril (2). precum buna ora la Rutenii din Bucovina. urmasii Romanilorfl. cruce si evangelie. v. pomii. când sacrificau animale (vite). si tinerea eî astu-felu pâna dupa sfintirea si radicarea acestoru obiecte. II. Inmorm. Persii. e de origine forte veche. Dupa ce au sarutatu acuma toti sf. pe umerile colorii dîntâî. iar a celor-laltî insi. CeMaltl insi cari se afla de fata si cari nu potii ajunge (1) Lib. a colivei si a pausulul. a pomenelortk. iar când cânta cântaretii ultima civccînica pomenire» saii aeterna amintire». ci si la altepopore crestine de rltulii ort. preolulu. 315 ca sa puna mâna pe ciurulu In care se afla pomulu. care sa retrasii In restimpulu acesta In altaru. (2) Burada. pomene si coliva. cum vadii ca preotulii ese din altarii. Quum dabitur SjTio munere plenus onyx. caci socotiaii a fi o simbolica strapunere a personei lorii. asa se voru tine si sufletele. puneau mâna pe vita respectiva (nu era iertatii unulii în numele altuia a o face acesta). pe sipulu cu pausu sau pe tavaua (blidulu) cu coliva^ se tinu cu mâna drepta unii de vesmintele altora sau numai punu mâna unii pe altii (1). 29. atunci le radica ceva mal sus si apoi le lasa pe încetisorulii jos. preotulu sacrificatoru împreuna cu cel-laltî sacrificatorl.

nu numaî din coliva safl coliba. încât prin predarea partii pamîntesci (a trupului). Dar . de d-la Rom.sacrificatorl. se duce pâna (1) Pretutindene in Bucovina si Transilvania. unde este datina ca nemijlocita dupa tnmormîntare si întorcerea petrecStoriloru dela tinterimii. (2) Cred. ca si In Bucovina. cari se împartescu apoi dupa Imormîntare Ia petrecfetorî de sufletulu repausatuluî. cât si coliva se trimitii dela biserica Ind&raptii acasa. Totu asa se face si în unele parti ale Transilvaniei ^ cu acea deosebire numaî ca Românii din acosta tera gusta pe rendu. (3) Sim. Sima. com. nu se face nici o singura slare. p. ca aii sa mal mora în satii înca si multi alti insi (4). unde nu este datina de a se face. 141. In fine. ca si pâna la biserica. din Transilvania. Calindarfl pe an. scotii mortulii din biserica si se pornescii cu dînsulii spre tinterimfl. si numai pausulii se duce pâna la tinterimii In acelea locuri însa.^ sau a DumnecleU sa-lil odihnSscayyj credendti ca negustându din pausu si coliva si nerostindii cuvintele acestea. ^îcendu tn acelasi timpii: asa-i fie pausilJ> sau uDumnecleUsa'ltlierte. In Bucovina se crede ca sufletulu gusta mal întâi si întâi din pausa si coliva^ de aceea acestea dou6 se dau întâiasî data de gusta tu (3). sau le iea preotulu si le Impartesce numai cu cântaretii si cu palimarulu (1). ci si dinpausu. sa se taca comandare saii prasnicU la casa celui repausatii. In partile acelea. corn. pentru iertarea pficateloru. Mangiuca. atunci. La ducerea sa spre tinterimii se observa aceeasi ordine si datine. Ce se atinge de cântareti si fluerarl trebue sa notamii ca ei si de asta data îndatineza a cânta totd drumulii. cu acea deosebire numaî ca de asta data^ dupa cum amu amintitu si mai sus. In ac/CeasI di comandare la casa repausatulul. Afara de acesta trebue sa mai observamii înca si aceea^ ca daca mortulii în calea sa de acasa pâna la biserica si dela biserica pâna la tinterimii se întalnesce cu cara încarcate cu fenii saii hrana. ci si pomulu si coliva. 1882. atâtii pomulu cu pomenele. de d-la Rom. sfârsindu de radicatii pomulii. credii Românii. credeati ca prin acelii sacrificiii sufletulii ajunge a se împreuna cu Dumnedeii (3). Brasova 18S1. 316 la mormîntu nu numai pausulu. dupa cum o numescii el. SirnO. repausatulu nu se pote mântui de p6cate (2). Rom.

Cârdeiu. Sima. De-ar fi tata câta de bunii. X. 317 maî cu s^ma bocitorele. atâtu celea din Dacia-traiana. Timis6ra. Totî îl strânge lânga ea. de d-lQ Rom. Iar când ajungu si dau sa intre In tinterimu. Da nu vine sa 'nfloresca. Ca-tî maî vine-un(i trandafirii. Si la frati si la surori Mergi pe anu de doue ori. de Just. pâna ce se apropie de tinterimu. No 25 in Fois6ra. Ci vine sa putre(Jesca! i2i Bucura-te tinterime.(1) Com. (4) «LuminatorulQo an. nu înceteza de telu a boci. (jiicu: Bucura-te tinterimu. Da nu vine sa *nfloresca. Tat' avemii si nu ne crede Mama-î morta nu ne vede. Sau asa: . din Biloa. ca si mal Înainte. In urma careia au remasu copiî : Tat' avemii si nu nil bunii. Caci o flore mândra-tî vine. Mam'o baga 'n sintirima . Turtur^nQ. câKi si celea din Macedonia (1). TotCi tipa copiii *n drumii . Iar la mama si la tata Mergi în tota (Jiua o data (3). Rom. (3) Cred. 1889. bocescu diferite bocete. si altî Rom. Ci vine sa putrecjesca ! Daca mortulu e mama. Da vine sa putredisca! Sau asa: Bucura-te tinterime Ca trandafirii mândru-tl vine. (2) Com. din Bucovina. De-ar fi-o mama câtu de rea. ci ele. de d-la V. com. Dar nu vine sa 'nfloresca.

Astu-felu bocescu ele de cum se apropie de tinterimu si. mortu fiindâ. com.(1) Bolintindna. . Gospodarulii mea cela dulce. Calatorii Ia Rom. (3) Din Transilvania. Stal o leca. . . SimonG 318 Daca mortulâ e barbatu Insuratu: Bucura-te tinterime Ca sî-alu mett gospodara vine. In care are sa se inmormtnteze repausatulu. De nu m'oru maî nacaji: De cojocâ si de sumanu. Barbuta. dict. nu te duce. Tu nu (Jicî nicî uniicuvinta (1) . din Macedonia.» (2) Din Crasna. Te acopgrii cu pamîntvi. Ca si-eâ Ia tine-am sa vina. ca barbatulu eî nu-î raspunde nemicu pentru ca. pâna ce ajungu lânga gropa. dupa ce intra In acesta. . De ciobote. (jiicendu: Bucura-te tinterimii. Pân'baetiî s'orii mari. . nici n are cum sa-I raspunda^ continua mai departe. de d-lQ T. 91 92: «Dupa una mortfi \ina femeile pldnggtore de profesie ca Ia cel vechî. de tulpanu ! (2) . Da vine de putredttU. Ve(Jendu nevasta ramasa. . Da nu vine de traita. de M. Ma rogu sa nu banuesci Unâ anii sa mal zabavescî. p. Sa ne luamâ (tiua buna In cesulu ista di pe urma . districtula Nas6uduluî.

în care are sa fie pusu. cari lucra pe plata. se iea mal tntâl m&sura de pe mortu si dupa m&sura aceea se sapa apoi gropa. dupa ce o gata. se sapa numai de catra rudeniile cele mal de aprope. cacî trecendu se crede ca voru maî muri si altî membri din familia mortuluî (2). tinutulu Prahova. iar în unele parti ale Transilvaniei îngropatori (2). bocitorele din Bucovina^ . 319 XXIV. de d-la Rom. Bontaril-de-sus si Bontaril-de-jos. In Bucovina si Moldova fie-care gropa se sapa sau de ciodi numiti altmintrelea ffropnicerî. MORMINTULO Precum la facerea toiagului si a secritUul. sau si de catra alti omeni din satu. p. Intrându procesia In tinterimu si apropiindu-se cu mortulu de gropa. tn care are sa se Ingrope celurepausatu. Inmorm.(1) Din CiudelCî. cari nu sunt Înruditi cu celu mortii (3). îngropatori. gropari si sapdtort. 320 In Tira-Româridsca . de M. gropari. de d-lCi Ionica ala lui lordachi IsacQ. parte alti omeni.» (3) Vec)! despre acâsta si Burada. se chiama pe aici. Ei sunt parte rude de ale mortului. (2) Corn. preotul u Începe maî Întâi a sapa gropa. 35. maî alesu în TerorRomânacay ca sa nu treca peste ele vre-unu câne. Daca la sapatulu unei gropi pentru unu mortu se gâcesce gropa mal mare de cum trebue^ atunci se crede ca va mal muri cineva din acea casa sau din nemulu celui repausatu (1). (1) Corn. de sora mea Titiana. In Transilvania^ si mal alesu tn comunele Bucova. dict. Sima: «Omenii. Atâtu gropa. Fopescu. asa si la saparea gropel. dându de treî orî cu hârletulu în pamlnta (1). (2) Din UisescI. dict. câtii si mSsura acesteia se pazescu. cari faca grapa si baga pe morta in ea. adeca în Orlata.

aî înghititu te-al haranitu (1). Iata unu bocetu si din acesta tera. (3) Din SiretiQ. pamîntulu grasu ? celu cu hazu! (3) Totu asa facu si cele din Transilvania. (2) Ion(5nîi. cit.. 36.sau maî bine (jiisu nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. Negrule Pamîntule. Inmorm. 321 Multi omeni Si nu te-aî Multi omeni »Si totu nu al adunatu mal saturata. dict. . Iar de cum-va mortulu e feciorii holteia. p. care asemenea se bocesce nemijlocita dupa ce au întratii în tinterimu si au datii cu ochiî de lutulu aruncatii pe marginile gropeî: Negrule Pamîntule ! Lâcatu a! Si cheie n'aî. op. 36. cum dau cu ochiî de lutulu prospfitu sapatu începu a se întreba si a (Jice : De Ca De Ca ce mi-î manânca ce mi-I manânca pamîntulii grosu? celii frumosu. Ce încuî Nu maî descuî. p. de Ruxanda lenachi. Nunta cu stegil pârostitu Pre mire-lu baga 'n pamîntu ! (2). Cine apuc'a'ntra sub tine. atunci bocescu asa : Ce nunta E asta nunta ! Nunta f&ra ceterasCi Mirele zace *n salasu. (1) Burada. Pâna-Î lumea nu mal vine.

o femee dintre nemurile acestuia. iar ducStoriî ieau mortulu cui secriulu de pe nasalie si-Iii punii pe doî drucusorî sBXkporî. De când tu m'al parasita Si dela mine-al pornita Camesa ti s'o negrita. sora. al6rga înaintea procesiunii. . Dupa ce a ajunsii acum procesiunea lânga gr6pa. Dragile mamil piciorute. când ar sci. # 21 322 Pe suerulâ vântului Prin fundulu pamîntulul. Cum s'orii face buruene. Cum n'oru mal face urmute. maî alesu când mortulu e unu (iu sau o fiica : Dragile mamil sprîncene. Mariana. bocitorele înceteza de bocitii. ca si cum ar voi sa-î mature^ si apoi iese afara (2). Dragile mamil mânute. cum ajungu cu mortulu !n tinte-^ rimu. Da m'ol ruga multisorii Sa iei sema binisorâ Sâ-ml trimiti camesulca (1) Din Orlatd com. se arunca. Si mamuta. SimonO. Cum orii cresce bozisorl. In gropa si cu o marama în mâna drepta atinge paretiî gropeî de trei ori dupa olalta. Cararusa tl-ar plivi De iarba si de mohorii Sa scil ca-I e mare dorâ. sotia. In Banata din contra. Ca qH alba ti-ol spgla-o Si frumosu mi tl-ol usca. Dragii mamil ochisori. C'acestu locd Tal parasi Si 'napol iar al veni.Cele din Moldova. Inmora. Sima (2) Din districtula N&sSuduluI. Nicî unde-va la rac6re. Cr'n fata pamintulul Si te-I sterge pe obrazQ Si-I vede de-alii meii nacazii (1).o Si n'ol pune-o nici în b6re. Nici în fata soreluî.. com. Cum n*oru mal face trebute. de d-lQ Rom. muma. ori alta nemotenie. Ia Bomânl. de d-ld T.

nisce bucati de pânza. dupa cum e datina de a se Inmormînta nu numai Românii. dupa ce se lasa mortulii în gropa. lî face paosulU saii apaosuhl. In Transilvania. de d-la los. mai alesii daca mortulu a fostu unii omii cu vacja în comuna sa. p. (4) Lambrior. Si nime sa nu se Indoesca ca elii a hotarîtii acesta din causa ca sa nu Iaca cheltueli zadarnice. rSmânii cioclilorfl sau gropariloru (4). p. groparii punii . iar daca e acoperita. In» locu de funii. Sfârsindu ectenia. dt. ci si toti ceWalti crestini de ritulu ort. daca e descoperitiiy peste trupu. (1) Din RavasenT. (3) Burada. si ulcica aceea se da de pomana la vre o copila. Dela parii si funiile acestea vine apoi si proverbulii: «i se apropie funia de parU^s^ sau ai s^a apropiata funia de parA^if^ care se (^ice de regula despre unii omii forte slabu. ma! are multu pâna ce va muri. de Anita Pletosa. adeca Uu stropesce cu vinu. se stropesce cu apa. ce se afla de fata (2). . pe alocurea si cu untu-de-lemnu. si dupa ce aii încetatu acuma atâtii fluerariî de cântatu din fluere. dict. 36. câtu si bocitorele de bocitu. La Bomanl era asemenea datina de a se turna vinu pe rfemasitele mortului si anume dupa ce i se ardea corpulii. dupa care adeseori tine si câte o cuvîntare funebrala. de cânepa.. Olaria. se spala cu vinii (3). In unele parti din Moldova^ adeseori se întrebuinteza.. ce nu. care se afla într o ulcica. orient. preotulu Începe ectenia mortiloru sau panachida. 154. numite în unele parti si brâie sau taclite (3).» Iar naturalistulu Pliniii dice: «Legea Posthumie a regelui Numa elice: ca rugulu sa nu fie stropitii cu vinii. Inmorm. (2) Corn. cari. peste capaculu secriuluî în forma de cruce (1). op. districtulti NasSuduluî. cari servescii groparilorii spre slobozirea mortului în gropa. si lânga cari se afla înca si dou6 funii sau chingi lungi. respective cuvîntarea.» (4) Dupa ce a stropitu preotulu pe celii mortu. Iata ce ne spune în privinta acfeta poetulii Virgiliu: «dupa ce rfimasitele mortului aii fostii prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara.323 Dupa ce sa asezatu pe ceî doî pari cu piclorele spre rfesaritu si cu capulu spre apusu.cari sunt asezati de-a curmezisulCi gropeî.

astu-felu ca sa nu se rfestorne sau sa se smintesca cum-va. inele si altele (2). (1) In Bucovina si Moldova. ast im cum illo. Reliquias vino et bibulam lavere favillam. prindu apoi capetele funiiloru. salbe. avendii scrisii si rugaciunea: n Sfinte Dumne(teule^ sfinte tare. VI. Înainte de a se lasa mortulii In gropa. II. p. se dice: «Sa nu se Ingrope mortul ii cu aurii . de unde se ivesce lumina si In cotro are sa plece la învierea mortiloru si judecata cea de apoi (1). Tote aceste rugaciuni eraii mal nainte scrise In limba româna. ('{) Neve aurum addito. 37. 154. Simonfl. . 219: Postquam coUapsi cineres et flamma quievit. si-Iu slobodu pe tncetisorulu In gropa. 36. nat lib. Qui auro dentes vineti escunt. cit. de legibus. loanii. p. Christosii. Inmorm.» In Basarabia. 12: «Numae regis Posthumia lex est. op.» iar pe pieptii se pune umolUJele pentru iertarea picatdorUyi tiparite pe o cola de hârtie. Maica Domnului si St. mal este Înca si acea datina ca preotulii sa-I puna pe frunte acununita»^ care nu este nemica alta decât o banda de hârtie saii de mStasa pe care este zugra vitii îs. daca a fostu pâna atunci descoperitu. scpelire urere se fraude esto. (2) Burada. v. acum Insa In limba rusâsca (4). Inmorm. XIV. p.(1) Pretutindene în Bucovina. miluescene pre noi. Datina acesta de a scote dela mortii orî-ce podobe de aurii Înainte de a se Inmormtnta era usitata si la Bomanî. 36 brior. cit. Vedî si Burada. Vedl totQ despre acesta si Cicero. (3) Eneid. Lam- (4) Hist. Ea data la acestia tocmai dela legea celorii XII Tabule. IX. sfinte fara de morte. Lambrior. op. 324 capaculu secriului si-lâ Inchidu. XXIV. radica putinu secriulu cu mortulu tn sus^ tragu parii de sub dlnsulu si-i dail de o parte. (2) Corn de d-la T. vino rogum ne respergito. se comite o frauda (3). precum : cercel. lib. Mal Înainte Insa de a se slobodli In gropa i se leau de pe dlnsulu tote podobele cele scumpe de aurii si argintii. daca dintii vre unul mortii eraii legati cu aurii. de-lii vorii Îngropa saii arde cu aurii. quod sanxisse illum propter inopiam rei nemo dubitet. si anume totu-deauna cu piciorele si cu fata spre rfesaritu. p. 154. Asa In Tabula X.

a celonl din Boiana. adica face cruce cu hârletulii în tuspatru paretiî gropeî. groparulii rupe mfisura gropeî In trei bucatî si astu-telu o pune lânga cosciugu sau de-asupra acestuia. 43. com. peste capacuia acestuia. (4) Dat. în numele Tatalui ^i ahl Fiului si ala Sfintulul DuhU^ amina. saii daca e închisii secriulii. cretjiendu ca. Românca din Radasenî. cari însemna. dupa cum e usitata în unele localitati. Inmorm. barbatulu sau nevasta. de A. (1) lon^nu. p. cit. de Ionica ala lui lordachi Isaca . Dict. Simonu. pi 38. torna cu dînsulii de treî orî tSrîna peste pânza cu care e acoperitii mortulii. Totii asa (acii si Româniî din Transilvania cu acea deosebire numai ca acestia credii ca crucerulii ce-lii arunca eî în mormîntii îî servesce mortului spre a se plati de vama dela podii saii dela punte (3). daca va lasa-o aiara. saii. gimn. op. de d-lQ.y> apoi pecetluesce gropa. e rea de urltii pentru celu ce va lua-o (1). Rom. 325 Nemijlocitii dupa ce Iau slobozitii si asezatii în gropa. rostindii în acelasi timpii cuvintele: «il/iî^ Domnului este pamîntulu si plinirea luly lumea^ si toti cel ce locucscil intr'însa. ca sa nu (jiica ceî-laltî mortî ca elii s6de de geaba între dînsiî. asa trebue sa platesca si în cea-lalta lume pentru ca s6de si se odihnesce (2). numaî în partea despre capii. » si (uveclnica Iul amintire j> sati ((pomenire. ca mortulii îsî platesce pamîntulu în care are sa se(Ja. de Cuparencu. si cred. (3) Com. de d-la T. » . Dupa acesta iea preotulii hârletulii cu care sa sapatii gropa. a celorfl din Ropcea com de d-lu 1. din cele maî multe parti ale Bucovineî. Pletosa. 326 rostindu cuvintele: « Se pecetluesce mormlntulU adormitului robului Iul Dumnedea N. In acelasi timpii arunca si duc6toriî struturile de florî precum si cordelele dela pieptii de-asupra secriuluî (4). Rom.(4) Burada. din Mahala. mama sau sora. V. In acelasi timpu când se slobode mortulii în gropa.. Precum platesce elii în asta lume pentru ca vetuesce. arunca în gropa peste secriu unulu saii maî multî crucerî de arama maî rarii si de argintii. maî pe scurtii unulii dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. (2) Dat. TurturenG. com. stud.

)^ ai Dumnezeii sa-l faca parte din împdrafia cerului.^) saii «fie-f tSrîna usora si odihna linay> (3). dupa ce a trasa de tre! ori pamintâ peste mortu ai a aruncata cenusa din cadelnita. de-auna prindu a arunca peste dînsulii si toj. cuvintele cele maî de pe urma îndreptate catra mortu. (1) Dict. preotulu stropia pe toti cel de fata de trei orî cu apa. Georgescu si Rom. avea datina a striga de treî orî: Salve! Vale! sau aeternum vale! adeca: cdn veci sa-tl fie bine. Com. p.î ceî-laltî omenî cari se afla de fata câte o mâna de tartna.r> Dupa acesta poporulu. Tera-Românc^sca. dicendii : ((Sd-tîfie tSrîna tisâra. op. Si de 6re-ce cuvintele acestea nu sunt contrare Invfitaturei 'lui Îs. cit. op. astadî le aucjimu. . dupa ce preotulCî a facuta cruce în cele patru partî ale gropel. p. atunci sufletulu n ar pute nimeri corpulu.y> Aceste erau. »saii ((Sa î fie tarina us6râ^r> asa fie iertata^y) aierte-l DumnedeapScatele»y ((DumnedeU sa-lil ierte. Daca n ar face crucea acesta. cauta bine ca la a doua venire sa sciî unde e îngropatu si sa-Iii poti afla! (1)» Dupa acesta iea cadelnita cu care a caditu pâna atunci pre celii morttt si arunca toti carbunii si cenusa dlntr'lnsa alaturea cu secriulu. apoi se desbraca de ornate si se retrage de o parte (2). de M. ca si la Români. Simu. (2) Dat. pentru doua venire întrupa. dice sa-î fie th-ina ufâra .y> si «sit tihi ierra levis!» (1) adeca asa-tl fie tSrîna us6ra.Românii din unele parjiî ale Moldovei credu prcotulu de aceea face cruce si pecetluesce ca elu prin acesta Insemneza loculu ca la a aufletulu sa afle corpulu s5u si sa se pota si spunu ca mormîntulu. Chr. aacum iputema mergea casa. Vedil si Lambrior. de d-lCL Rom. ci si la alti crestini (3). din Bucovina si a celorii din Transilvania com. iar Preficele ^iceau Îndata aillicetio sau (nire licet^yy adica. de d-nil I. 154. urmasii Romaniloru. când face preotulu crucea. Virgiliu Ie numesce (unovissima verbaj> (2). Moldova.» apoi se Intorcil 327 La JRomanJ^ dupa terminarea ceremoniei Inmormîntariî. 154 : «Dupa act^sta iea fie-care petrecStorîi câte o mâna de tarina si aruncând o peste mormîntfl. SimQ : «La mormintd este obiceiu ca fie-care sa arunce câte und picQ de tfirina în gropa.» Lambrior. dîce Ingerulu catra sufletu: «Veclî suflete. Transilvania si BanatCL. Cum a aruncatii preotulii tferlna peste mortii. unde-tî e trupulii. Rom. plecându dela locuiu arderii. In acelasi timpii. (3) Pretutindene usitatQ în Bucovina. nu numai la Români. Nistoru din Malinî. cit.

SimQ. totu dela munte. Nota dela p.» 328 câte douS-spre-iJeco mataniî. SimonQ: -«dupa aceasta fie-care asistenta. dupa oe se pune raortuld in mormintd. tot! câti se afla de fata arunca câte o Iccâ de pamintCt peste elâ. In locu sa arunce de o data tfirîna In gropa. 37. (3) M. bate cu totii acasa întovarasindd pe rudenit. 20S : cDatina de a arunca pamintâ peste mortd se pastreza între Români în t6te partile de el locuite. de d-lu R. Preliciii. se freca mai Întâi cu pamîntu pe mâni.i> Cred. numita mormîntu (4j. parte ca sa n'o nacajasca sufletulu mortului (4). si anume In unele comune de prin muntî. cit. Rom. lib. si a celorfl din Moldova. luândd putind lutQ. se apropie acum unulii. parte ca sa-I treca sup6rarea si sa uite pe celu mortii. unde mortulu na fostii petrecutu cu fluerari. Epig. si maî alesu Intr acele. . com. care se afla de fata. . «mal vîrtosa in Banatd este forte obiclnuitQ de a dice toti.> Burada. De-odata cu omenii începii si groparii a arunca vlrtosii tferlna cu hârletulii si a umple gropa cu pamîntu. (2) Aeneid. din Bucovina. de M. pâna ce facii de-asupra eî o movila lungaretA si putinu radicata. si mal alesu In Basarabia si Moldova. (4) Cred. Sori6ra-î îndragita Si mt-aî pus'o în pamîntii . op. . BesanQ. Începu a bucina de jale (2)In alte comune. când pl6ca dela mormintîli o/î«-î tirîna ufâra. 59. care scie maî bine dice din fluerii. si abia dupa aceea llu arunca peste salasu.O sema de Români. Nistoril. Bojinca. Inmorm. iar bocitorele din Bucovina prindii dio noii a boci si a dice: Bata-te pustia Iutii Multii esti negru si urîtu. din Transilvania.n (1) Mart. de gropa si începe a cânta o doina de jale (3). p. -dupa ce a pecetluitii preotulii mormîntulii si a aruncatii tfirlna peste mortii.» si la p. si punendu-sl bucinele crucisii peste gropa. ca sa nu le amortesca manile. 231. totii poporulii. op. 248. Rom. IX. de d-lQ Kic. iar personeî celei mal suparate II baga tferlna pe dupa capu. 30. In Bucovina. se fr<^ca pe mâni si-ld arunca în mormintCL pe salasa. cit. com. No. estedin contra datina ca sa vina do! bucinatori. dict. pentru ca. VI. (Jicendii si : aDumnedea salii odth^ nSscay> sati uDumnedetl sa-la iertei^ (l). si d-lil T. In unele locuri.

p. (1) Batâ-te pustia lutâ Multa esti negru si uritâ. Dragiî nostri ochisori Cum s'orii face mândre flori. Cum te-î face tema negra. (2) Ve(}I si Burada. de d-lft Nic. Inmorm.. cit. 37 (3) Com.Si mî-al pus*o la rScore Sa n*o-ajunga lecii de sore. 38. 37. Prelid. Nicî s6rele nu mî-a arde-o. 329 Sau asa: Din sprîncene Sân(Jiene^ Din mânute Flori albute. Dragulii nostru trupusortl Cum s'a face lutisorii. op. Nici ventulQ nu mi Ta bate. Inmorm. (4) Vec}I si Lambrior. p. de A. Dict. 164. Da nicî ventulii nu mî-a bate-o. Pe nenea Tal îndrâgitfi Si mi Tal pusa în mormîntîk Nici sorele mi Ta arde. . Din gurita Tamâitâ. p. PletosQ. Oiii! saraca fata alba. gimn. Nicî n*a caina pe pici6re Num'a sede la rSc6re. (1) Burada. stud.

Barbuta. Nici pe nime cu priinta. de M. Barbuta. Macar câtii de mititica. . Din asta di in colea Noi miluta n'oma ave. R6ga-te la sapatorii 8a-tî lase o lerestruica. Negrilora straini loru ? ! (2) Cele din Transilvania: Bucura-te sirUerimu Mândra flore-tî rasadimiî^ N'o rasadimîi de 'nfloritii. Sa-tî merga ce. Lemnelorâ si pietreloru.N'a mal âmbla pe piciore^ Num'a sede la recore. dict.de M. Terna negra-î putrecji Si de tine nu volu sci ! Sau: R6ga-te cuî te-î ruga. 330 Sau: Dragulu mamiî. Nenlutulu mea multu iubitu! Da cine te-o sfatuitd Sotioru-tî de-al urîtu ? Da cum de te-al înduratu Sotioru-tl de-al lasata. puîQ de-arcrintu. dict. nici tatuta. Ferestruica catra sure. Nici miluta. Cum vel putrecji 'n pamîntu. (2) Din Crasna. Nu rasadi mâ sa 'nfloresca Rasadimu sa putrecjiesca ! (1) Din Crasna. Rasadimiî de putre^Jitii.va recore ! Sau: .

Boianu si Mahala. Tu 'n grapa io pe pamîntfi. Câmpulungu» Vatra-Dorneî. Totu asa tacu si Româncele din unele parti ale Transilvaniei. vine o femee dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatulul. apoî o ulcicuta cu apa. Te vel face terna negra. unu colacii sau o pane si o bucata de husca sau sare. ci întrunii locu unele iar în altulii altele. Dumnezeii cela bunu si sfîntii Pre noi acjl ne-a despartita. nemijlocitii dupa ce a începu tu groparulâ a (1) Corn. acesta o cânta astu-felu: Fost'amii doue surorele Ca doi pul de rîndunele. Moldovei si Teriî-Românescî {2). pe de alta parte însa crede poporulii ca prin aceste daruri. Simona. si îl da peste gropa unu cocosu sau o gaina negra orî pestrita. Tu 'n gr6pa te-î odihni Io 'n lume m' oiii nacaji. se face îndestulii sufletului celui mortu. Cacî te ducî pamîntuluî i:?i ne lasî urituluî. Tote obiectele acestea servescu pe de o parte ca plata groparului pentru ostenela sa (3). de d-ltt T. Iliescî. dintre cari nu tote se dau unuia si aceluiasi groparu. o lumina si unu cruceru (1). o naframa sau unu stergaru. ca sa aiba si elii în cea-lalta lume. tata de treba. iar aici pe pamtntCi sa nu se banuesca nime pe dlnsulu ca sar fi arfetatii chiar si în .Dragulu meu. (1) In cele maî multe partî din Bucovina^ precum buna ora în satele de peste Prutu. 3HI arunca lutu peste mortu si a-lu astupa. si de dincoce de Prutu In Badeutî. Vicovulu-de-sus. Cacî te duet aglaguluX Si ne lasî amarului ! Iar de cum-va mortulfl e vre-o fata si are sora.

carora. . si cari se dau de regula unul bârbatu sau unei femei sSrmane (3). care se da pretutindene groparului peste gropa saii mormîntii de sufletulii celui repausatO. Inniorm . însemneza. sa se scuture pe mormîntUy ca cu acea apa scuturata de pe lâna sa se stinga foculu iadului. tndatineza a da peste gropa sau mormtntu de sufletulu celui repausatu nu numai câte o gaina. deschiderea drumului în cea (1) Com. berbece. Tomoîaga. totii din Tera-Românesca si anume din plaiulii Prahova. Multi insi. cant. 38: «La cioclii. Burduhosd. Inmorm.» (3) In unele locuri. Simonîi : a Peste gr6pa se mal da ca elemosina si o gaina. lumina si pânza de o camasa celui ce a sapata gropa. cu deosebire n^gra..» A. V. o junca sau o vaca cu vitelu. Macoveiâ.» T. bis. o oîe. este. precum buna ora in CAmpulungQ. si mal alcsu cel mal avuti. und colacd si o luminare saG câte o ulcica. VedI si Burada. Av. înainte de ce pornescii cu mortulii de acasa la biserica. TurtureanQ. p. se trece o"6Ie sau unu mielu peste mormlntu. In alte parti. de d-lu Av. ce pote arde pe mortii» (5). Totu asa facu si Românii din cele mai multe parti al& Moldovei si Tdrel-Bomânescl (4). ca sa fie câtii se pote de curate (5). Cu privire la Românii din Tera-MomânSscd d-lu lonenu ne spune urmatdrele : «Dupa ce unii mortii este tnmormîntatu. in unele casur! si alba sad dupa împrejurari si de alta col6re. caci se ^ice. biser. colacâ. de d-lu G. era mal de multii asemenea datina de a trece peste mormlntii o oie. preotd. ca si când ar ave puî mici (1) si 'n chipulu acesta conduce ea sufletulu pâna la porta ron iuliiî (2). (2) Burada. Oia sa fie udata cu apa. dupa credinta poporului românii. Ursaca. (4) Com. Gaina.motmîntii avarii (4). ci si câte unu mlelu. i se platesce banesce. 38. p. în unele locuri. In cele maî multe parti atâtii gaina câtii si cocosulii. 332 lalta lume. V. M. de d-la G. gimn. stud.. Pletosfl din comuna RadasenI: «Peste gropa seda gaina. (6) Com. li se mal da câte una servetQ. preot u. Tomoîaga. ca si gainel li se spala mal întâi piciorele. dupa cum se potft învoi. saii mal bine disii. dupa cum e si puterea mortului. cant. preotQ. se fitropescii cu apa si le spala piciorele. . ca ea merge Înaintea sufletului totu scociorându si chemându. MaeoveiQ.

p. IX Buc. Lambrior. femeea ce-a tamâiatii. GhermanQ. lont^nCk op. p. Ornitologia pop. din Crasna. Buc. II. com. Omenii creda ca gaina aceea se duce înainte si-I arata mortului drumula. 387. sau omu de arme. dupa ce aii tamâiatii acum mortulii. com. dupa cum am spusii. ca lasându-î. tocmesce drumuld si mortuld merge cu usurinta. precum si dimineta Adormirii Maicii Domnului sad Sarda-Marie-Marey la 15 Augustii. sacri ficându-I acestui scopii sâmbetele de peste anii. gaina. Pletostt si M. rom.. începe a rari visitele la acestii locii. 330: «O ruda.o .» (6) Op. 333 curca. în fiecare cji dupa îngroparea repausatulul pâna la s^se s6pt6mânî îl tamâie raormîntula» Dict. Arch. si pane muiata în vinii si presura câtî-va toporasî (2). dia Stupea.. din contra. p. Oviditl ^ice In privinta acesta: «Si se punu fructe si putina sare. Altele. (jiicendu ca numai acelea mergu înaintea mortului de-î descurca calea la raiu. p. sora satt cine este. atunci scobesc» gaina cu ghiarele. rata. Rom. (1) Burada.(1) Mariana. dupa olalta se afuma mormîntulQ de jurii împrejurQ cu tamâe. cit.» (3) Pretutindene în Bucovina. 1884. si Filolog. ca pe cea-lalta lume sa-I ricae peticele cu ciulini. cit. îngreunfea sufletulii mortuluî (3). fie sora. Baciâ: «In Stupea groparului i se da totâ-deauna o gaina de colore diferita. 48.» Când se tamâiaza mortulii unele femei se ferescii a lasa carbuni pe dînsulii. 43 44. câtii timpii dureza tamâierea. o (2) Cred. rom. 1885. fie muma. acelea erau apoi ale preotului (1). p.de Al. Cred.. Cernauti 1883. an II. 154: «De este plugarQ bogata ÎI da pesta gropa o vaca. Revista pentru Ist. de A.. caci. Cele ce-I lasa pe mormîntii. cit. nevasta.' (4) Burada. Dupa împlinerea celorii sese saptamâni saii 40 de ^ile. t. i se aduce calre sa vie sa le manânce. D. Inmorm. 43 : «Dupa ce und mortâ este îngropata. gâsca. III. Inmorm: p. op. ÎI punii pe mormîntu în dreptulii capului mortului. îngreueza sufletulii mortului (4). Dreptii aceea. iar de este sâracd und cocosa sad o gaina n^gra. se da peste niormintd o gaina. de d-lu At. Nistorfl: «Trei seri si treî diminete. apoi acea gaina se da de pomana pentru acelQ mortQ. în Biserica ort. p. Voi. Rom. Obiceiuri religi6se publ. Daca mortulu a fostu holteiu. H8. Stanescu. insa numai de catra femei si anume: mama. p. 254. arunca carbunii pe lânga ulucile cimitirului. pentru ca. credii ele. Daca se afla undeva unQ drumâ raa. facii unii r6ii mare.

303. St. In care se afla o candela^ care se aprinde In Sambafa-mortilora si la alte dile mari. publ. p. cit. Negoescu. 342 Daca ceiu rq»aiisatri nu are pe ninie. ce posedu acenta misiune {\). pe cari le aprindu. 1888. totu din Banata^ este datina ca si la anulii în diua repausaril sa se duca unulu din familia repausatulul la mormlntulu acestuia si nigându-se si lamentându. (2j Corn. iar pânea sau placinta se da unul sfermanu de pomana. II. BucurescI. p. 474. pe câlu i-a ar&tatfi cu cutitulu (2). de d-lu los. Olaria. (3) lonenu. învetaloru in Domanu. parcaque mica salis Inque mero mollita Ceres. p. Struiescu. muerea cea maî batrâna ori cea mal sciutore. cit. op. op. iea unu cutitu In mâna drepta si Incunjura cu dlnsulu monnlntulu de trei orî.. ca sa scut^sca pe mortu de strigoi. 638: Et sparsae fruges . atunci se tocraescu tnmahtorej cari adese-orî sunt nisce femei bOtrdne. In unele pârtî clin Bnn^/fa. este datina de a se pune la morminte si câte unu fânarasu. când totu atunci se arde si tamâo. violaeque solutae.. a doua di dupa inmonnlntare une-orî chiar r^i a treia si a patra di In revei'satulâ doriloru meriru 5 7 mueri la morm'mn si-î striga rjorife. Incunjurându în aceinsî timpu mormlntulu cu nisce bombe de praft (pravuj. (3) Schott. In multe locuri. 343 . cit. Credinte populare. (4) I. Ha puie peste dlnsulu pane si vinu.(2) Fast. p. respective moroi (3j. mai cu sema Insa ca atâta sa-î fie mortului hotarulu de umblatii. 330. Istu din urma se varsa pe mormlntu. Dupa acosta Înconjura din nou mormlntulu tamâindu-lu din tote partile anume. si mal cu sema din 3Iolâova si T4ra Romândsca. III. în «Lumina pentru toti» an. iar dupa aceea llu Înfige alaturea cu crucea de lânga capulu mortului rostindu nisce cuvinte tainice. In alte locuri iarasi se sapa In partea de josu a pietri- (1) I). Dupâ ce a arsu praulu. 45. op. In alte parti.

ca nu-lu Îngropati In tinterimii. omnes sub haec conditione liberi sunto ut moHumento meo aîternis mensibus lucernam aceendant et solemnia mortis per^ ugant. nemurile se ducii si varsa în timpulii cununieî lorii o donita de apa pe mormîntulu ccluî repausatii. înca tineri fiindii si însurându-se maî pe urma cu alta saii maritându-se dupa altulii. cela mortîi sC'de în focQ. Bucurescî 1884. e o datina mostenita dela strabunii nostri. trebue sa maî amintimQ înca si aceea ca în T^raBomânesca si maî alesii In Prahova. 33. (2) Dig. servulii meii si Eutichia si Irina sclavele mele sa fie libere sub acesta conditiune. dela Romani. lon^nu op. pentru ca tinterimulu pretutindene e considerata de unii locuslln tu. fîindu-î barbatulQ mortd. ca sa aprinda candela la tnormîntulxii meU si sa-mî faca tote grijile pentru morte In lunile alternative (2). Mal de multii era pretutindene datina In Bucovina^ când Isl lua cine-va singuru viâta^ adeca când se spânzura. p 42. p. et Eutychiae. Inmorm. cit. o alta femee în timpulu cununie! torna o donita de apa pe morniîntultl celui d'intâi barbatii ca sa-! traâsca celu de alQ doilea si sa stinga foculdceardc pe mortd pe lumea cea-Ialta. murindii unu barbatii saii o muere.» In fine. voi. Sacco. vfidendii ca i se 'nsora barbatulii saii i se marita sotia cu altulii (3).» 344 XXV. câtu si luminarea lorii cu lumini si candele aprinse. unde sî-a luatii viata. si Filolog. saii llii duceaii si-Iii Îngropati Intre hotarele a . se Împusca sau se Îneca. XL. ct . SNIAMfiNULO. «Moevia decedens servis suis. (1) Burada. Eutichia si Irina sub conditiunea acesta: Saccus. ci-lii Ingropaii tot-deauna saii pe loculii acela. p. III. 387. anume ca sa-î domolesca foculQ dela inima.Irenae sub conditione libertatem reliquit. de si o Intâlnimii si la alte popore crestine. Atâtu tamâierea morminteloru.n (3) Revista pentru Ist. nomine.lorii mormlntale o borta si acolo se pune apoî o candela aprinsa (1). hisverbis: Saccus servus meu s et Eutvchia et Irenae ancilae meae. an.34: «Când o feraee se marita alQ doilea. caci iata ce ne spune Modestinus tn privinta acesta: «Mevia murindii a lasatii liberi pre servii eî Saccus. 44. cac! astfelCi câtQ va sta femeea maritata cu alu doilea barbatQ. Arch. II.

ratacirea nu se pote prinde de dînsulii. sinucisulii trimite si asupra lui ratacirea. acolo se si îngropa. fenii. pâna ce nu eraii constrlnsi la acesta de autoritatile satesci. saii mai bine (jiisii îlii face si pre dînsulii nu numai sa ratacesca calea si sa umble mai alesii noptea. De aceea pe unii astii-felii de omii nici câ nd nu-lii îngropa preotulii. de-aceea. saii maî bine (jiisii mormlntulii In care se Îngropati astu-felii de omeni. sau In altii locii mai isolatii. care i-aii si îndemnatii ca sa se sinucida. In fine. ori si cine trece pe lânga vre unii snlamgnit saii snlameta arunca pe dînsulii totii ce pote mai întâi prinde în mâna. nici nu-lii ducii la biserica si de aici la tinterimii. Din contra. Mai departe. saii. carii Isî ieaii singuri vieta sa crezutii si se mal crede Înca si acum pretutindeni. Mal pe urma Insa aii Inceputii a-î Îngropa pre astii-felu de 6menî si prin sate. Si de ore ce despre omenii. daca cine-va trece pe lânga snlamenU^ fara ca sa arunce ce-va pe dînsulii. cine scie pe unde. In sirii cu ceHaltl morti. Ba. iar Satana le-ar fi luatii mintile si i-ar fi facutii ca sa i se 'nchine lui cu trupii si cu sufletii. pae. In Moldova^ judetulii Suceva. sa numitii si se mal numesce Înca si astadi In unele parti ale Bucovinei snîamgnU. plaiulu Muntele. Loculii. In altii locii ore-unde departe de satii. ci ca ^i si nopte alerga încolo si 'nc6ce cautândii a aduce si pre alti omeni la ratacire. pietre etc. saii întrunii ungheriii. In timpurile trecute. avendii ferma credinta ca fiindii sinucisii cuprinsi de spiritulii celui necuratii. si anume calaulu merge (1) Audita dela mal multi Român! din Bucovina. si cu deosebire cei mai evlaviosi. ci tot-deauna afara de tinterimu si anume: sau Întrunii cornii de gardii. ângerulu pazitorii i-ar fi parasitii. din care causa apoi s au si sinucisii. lesne ar puta sa se lege si de capulii lorii. ci unde si-a luatii viata. ca sa faca si ei ceea ce a facutii elii. gateje. credii Românii ca celu ce sa omorîtâ singurii pe sine s'a datU îuî Ucigd-lU Crucea si s'a facuta calula acestuia. adeseori nici 6menii nu voiaii sa-i tngrope. ca 345 uitându de Dumnecjieu si de binefacerile sale. crecjendii poporulii ca omulii sinucisu nu are nici când odihna în pamîntii. pre astii-felii de omeni nici când nu-I îngropa preotulii.dou6 sate. precum : terna. iar In altele snlamait. . crecjendii si spunendii ca daca arunca astii-felii de obiecte. dar nici când In interiorulii tinterimulu!. ci chiar sa-sî iea si elfi viata (1). ci numai cioclii saii omenii cei mai curagiosi din satîi.

este obiceiulii ca calfitorulii sa arunce bucatele de lemnii. strujenî. si totu elu îlu slob(icle In nauntru. Burada: «In multe parti. se numesce si aice asniametiJLyiy ca si *n unele parti ale Bucovinei (1). când bato ventulu si se atiniru unele de altele. D-lii Romulu Simu. precum si în Bucovina. . Alecsandri . ne scrie în privinta lui urmatorele: «In apropierea Orlatuluî este unu locu. p 42. fenu sau crengi uscate. (2) Dict. înv6j. liucurescî 18G6. pia7/ie/e'= am auditu unu fosnelu. V. anume ca sa se cunosca ca acolo sa întemplatu o nenorocire. de cum-va n ar muri tn scurtii timpii dupa aceea (2). iar satenii arunca numai terna pe dînsulu. la noî. Loculu. Poesiî pop. niaî alesCi tomna.» (3) Inmorm. Si de 6re-ce loculii acesta e consideratii de necurata^ spurcatii^ de aceea orî si cine trece pe lânga dînsulii. T. fnlanieta însemnezii în Moldova si fofnifitlii saQ fofeifulti. daca sa spânzuratii. încâtii de multe orî se facii movili mari carora apoi li se daii focii. nicî cruce. de nuele. arunca crengarl si alte obiecte de-asupra luî. Iata ce ne spune în privinta acesta d-lCi Th.346 si-î tae frânghia. Acolo a pututîi sa se întemple vre o nenorocire. 82. care se numesce snîamSnU. saii sa se culce acolo. papusoii saQ frunclele arborilorCi. : « Traditia poporala spune de unii copacu locuitii de sufletula unul omu ce tusese spanzuratu de cren<Tile luî. dar nu e nici unu semnu pusu. caci cum ar trece saii sar culca. ca tota viata luî ar rfimâne neputinciosii. elu lî sapa gropa.» ¦ (1) Cuv. de Mariuca Nistoru din Malini si An ita Pletosfi din Radasenî. sniamSnU e cunoscutii si Românilorii din Transilvania. ce-lCi produce iarba. atunci se aprindii si arclendu-se se arunca din noii altele. precum si pentru aceea ca sa nu treca vre-o vita saii vre-unii omu peste dînsulii. unde sa Îngropatii. p. Daca obiectele aruncate pe sniamaii saii tnmultitu astiifelii.atoru în Orlatu. ca nu le maî cuprinde loculii. 347 Cuv. carile pâna în trei dile se împlineaQ. si apoi iara se asverlii peste mormîntii asemenea lucruri (3). facea visuri de morte. Orî-cine adormia la umbra acelui arbore. peste mormintele celorii îngropati la drumuri. îndata ar amuti si ar surdi si i-ar lua tuta puterea dintr însulQ astii-felii. ale Rom. nici altu ceva. Am auditii unCi fniamvtu pi.

stud. SimQ. credii si spunii Românii ca sunt pierdute (4). fniamete. (3) Com. In urma. (4) Com. (1) In Basarabia.» Din împartasirea de pe urma resulta în câtii-va ca si'n Transilvania se va fi numitii ore-când loculii. cacî înaintea luî Dumnezeii n aii la ce se arfita (5). se p6te cunosce. de d-lG Rom. ventulu se preface tn vifore si ventose cumplite. dupa credinta generala a Româniloru^ Înca si de pe aceea ca pâna chiar si natura tntrega se tulbura. de d-lu Rom. ca si fratii lorii din Bucovina si Moldova. T. ca si 'n Moldova. asteptândii ca sa le dea cine-va slujbe si pomana. unde se înmormlntaii ceî sinucisî. Simona. din Nasfiudu. LalesQ din Hadâsenî. vfidendii ca nime nu le da nemica. 40 de prescure. dupa cum mi-a spusu S-Sa parintele G. Boeriu. 348 ca diavolulu le iea !n triumfu si le duce cu sine dreptu In iadu (1). de d-lu Teodora Simionu. saO. ne scrie: ((SnlamenulU este unu felii de diavolii. si multe alte daune le facii. sniamSnU (1). Câtu de mare e pfecatulu. descoparu casele si cele-lalte acareturi ale omeniloru. a fulgera. 40 de duce. a tuna si a trasni de se cutremura pamlntulu . si asta cu atâta maî multii. cari se sinucidu. unde i-a dusii ciasulu cclU slabii sau ciasulU celU r6a (3). cari scotA arborii din radacini. se tânguescii si ratacescii unii timpii maî îndelungatii. Georgescu.si nicî nu am putu tu afla pentru ce se numesce astu-felu.» D-lu Alexandru Boeriii. (5) Com. Ce se atinge de sufletele celorti sinucisî. ce-lu comitii omenii. la gimn. ca ceî ce-si ieail singuri viata diavoluUt îî îndemna la acesta ca sa le pota câstiga sufletele (2). si 40 de lumini la 40 de biserici (2). si Al. Cu tote acestea tnsa ele totusi se potu elibera dela munca cea eterna a iadului si scote la lumina^ daca li se porta slujbe si anume daca se dau pentru dlnsele tntro singura Duminica 40 de liturghii. se ducii totii plângendii si vaetându-se dreptii în iadily unde se muncescii în vecî. studintela gimnasiulu dinNasfiudii. de d-lQ 1. cerulu se 'noureza si prinde a ploua ca din cofa. Si mu. si ca eî aii muritii acolo. care împiedica pre omeni si le face smintele. de 6re-ce si Românii transilvaneni înca credii si spunii. dupa cum spunii o s6ma. ca plângâ. cuvîntulu acesta se numesce sniameta pi. Incâtu fie care trebue sa se Înfioreze si sa recunosca ca acesta nu este unu produsu alu . (2) Corn.

Insa 1 -una In dreptula locului din cestiune. de d-la Rom. Simft. ci sa se Ingrope In satulu. SimQ. precum si pentru aceea ca. pune o cruce de lemnii sau de pietra spre aducere aminte de nenorocirea saii primejdia Intemplata acolo. de d-lQ Av. (2) Com. buna ora la cel Înecati saii ca(^uti in mijloculii 'umii. unti cunoscutii saii unii prietinii bunu. arunca mreja de trei ori In apa unde . ne fîindii vina lui. cruce. daca la omorltii altulu cine. In stârsitu. ci mânia lui Dumnezeu. care 8*a spânzurata.naturel. Neputendu-se pune cruce tocmai In loculii acela. Prin urmare. atunci se punii de regula ceva mal departe. pâna ce ajungii In cerii (3). pentru ca si sufletele celoru nenorociti. Av. când vede ca s aii pornitii astti-felii de furtuni si ventose. Daca vre-unii omii s'a nenorocitay adica daca a calutii de pe unii carii saii de pe untk pomii si a r&masii pe locii mortii. Mai departe spunii si credft Românii ca celui omorltii de trasnetâ i se iarta tote pacatele si se duce dreptâ la raiii (4). atâta cel din Buicovina câtu si cei din Transilvania^ ca daci i sa întemplatu nenorocirea pe unu teritoriu strainii. e alQ dracului. ce se punii la ajunulii Bobotezil la sf. pe teritoriulu caruia i sa Întemplatu nenorocirea (1). Macove! si Gheorghiu: «Sufletula unuia. De-aceea poporulu. atunci. Petrea PrelipcenQ si alti 349 mânii. In loculu acela Insa. Români din Bucovina. spune ca trebue sa-sl fi facutii iarasi vre-unii omii unde-va singurii sie-sl sema (3). unde sa Intemplatii nenorocirea. îlii Îngropa preotulii ca si pre ori care altii crestinii. atunci sufletulQ lui e alâ dracului si nu mal are ce se arata in fata Domnului». nemurile cele mal de aprope. ramâne si mal departe necuratii. Cei Înecati fara voia lorii Isu ai Maicii Domnului. care a muritii de morte naturala. Maica Domnului face mreja din fuiorele. pentini ca bate ghiata (grindina).» Em. daca a picatii vre-unii arbore peste dtnsulii si la omorltii. dupa credinta poporului.va. cari aii muritii fara luminare^ ratacescii Înca unii timpii mal Îndelungatii prin aeru. si celii nenorocitii iese noptea Înaintea omenilorii. (3) Com de d-lG Rom. deCuparencu: «Daca se spânzura unulQ. ce trecii pe acolo. atunci nu e bine sa se duca peste hotaru In satulu sau. daca a fostii trasni tii saii sa Înecatii fara voia lui saii. MacoveiQ. loculii respectivii a fosta necuratay si din causa aceea i sa Intemplatii omului nenorocirea. si cerca a-I periclita si pre dln:jil (2). Totusi spunii Ro- (1) Corn. unde i sa Întemplatu cul-va nenorocirea. daca nu se pune cruce In astii-felii de locii.

iar claca-I pScatosu cade printre ochii mrejei iarasi In apa si mei^e In iadu (1). Românii de pretutindene aii cea mal mare îngrijire pentru înmormtntarea mortilorii. de 6re-ce omori toril aâ luatQ asupra lorQ si picatele celui omorita^ iar sufletulâ acestuia merge in locuia desfatarii « . Com. com. p. ca sa nu fie constrinsi a rataci tn cea-Ialta lume prin Intunericii. Din contra sufletele ucigasiloni nu-sl potu afla nicairi repausu. (2) Cred. (3) Credinta Romfinilorfl din mal multe comune din Bucovina. respective tinerea simbolica a luminel se face astii-felii: Pe loculii acela. Simfi. de arii fi fostu ori si câtu de pacatosi. si când din aceste surcele sa facutii acuma o gramada mare. Românii din Transilvania. caci Maica Dom- (1) C'Om. (4) lonenu. com. de d-lQ Rom. atunci unuM dintre trecatori le aprinde ca sa arda (3). Av. de Gheorghiu. Simonâ : «Despre omenii. (1) Cred. MacoveiQ si altî Români din Bucovina. dora o potii câtii mal degraba capata. 350 nulul llu sc('ite afara ca pe pesci.se Îneca cine-va. unde sa Inmormtntatii. TonigariQ . EI credii ca sufletulii celui neînmormlntatii nu pote merge la loculii de odihna. de d-ltt T. Indatineza de a face omenilorii. 41. districtulu Nasaudulul. saii mal bine (jiîsii unde a muritii respectivulii. fie-care trecatorii pune câte unii surcelii. nici chiar In iadu^ unde mergu (2). cari ad fostQ omorîtl de catPc'i altii. unde nime nu le-a tinutii lumina^ ca si calorii ce n aii fostii tnmormlntatl dupa ritualulii prescrisii de sânta nostra biserica. Rom. ce au muritu In câmpu. (2) Credinta Romanilora de pretutindene. si a celorCi din Câmpulungii. atunci li scapatii. si mal cu sema simboliseza el lumina. Ii se iarta tote pacatele. se crede ca sunt curatiti de pScate. o tnmormlntare simbolica. cit. din cele mal maî multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. din Fundultt-MoldoveT. op. Cel omorltî de alti omeni. si daca respectivulii nu-i tocmai tare pacatosii. Iara înmormtntarea. Rom. de I. Dupa câtii ne-amii pututii Încredinta din capitulele premergatore. In padure sau In aitu locu. daca se prinde în mreja.

fie acela ori si cine ar fi fostii. de d-lfl T. Besanâ. Datinele Romaniloru la înmormîntarl. caci altcum Dumnetjleu ar fi avutii grija de elii. 352 rindu In fi^lrâinâtate. plânge cu ângerulu s&u. ci ratacesce necontenitii în timpu de maî multi anî pe unde i sa mistuitii trupulu (1). poporulii atribue aceste fenomene extraordinare la înecarea vre-unui omii. 208: «NemulQ românescâ porta o deosebita grija pentru îngroparea mortilorft. 55. când li îeaii feciorii la oste. le rt'mâe c^jrpurile nelnmormlntate. ca sufletulii omului neînmormîntatii nu-si pote afla odihna hotarlta de Dumnedeii. p. atunci credii ei ca unii atare omii trebue sa fî fostii forte pacatosii. se punu luntre si punte si nu se lasa pâna ce nu-î afla corpulii ca sa-Iu înmormînteze. I. Altii iarasi credfi si spunu ca sufletulii omului. H&. Din causa acesta apoi. ca sufletulii celui neîngropatfl nu p6te lesne merge la loculu seQ. op. si mai cu sema Româncele. De aceea. Iara daca nu i-lu potu de felii afla. 351 hotarîtu de Dumnecjeu. daca buna-ora se Îneca cine. Nota dela p. asa Insa sufletulii lui ratacesce prin locuri necunoscute si nu pote trece în pace la odihna eterna. ti cu deosebire pe câmpulu de lupta. No. totusi a remasii nelnmormtnlatti. ca sa fie înmormîntatu ca alti omeni crestini . Totii din causa aceea. mal vârtosii ca poporeniî înca si acum se vedd a ave acea idee. 6. Dovada def»pre acesta întristare >i grija mare avemu o .» (2) M. când se da peste cadavrulii vre-unui omii. ori se pare ca gemii rîurile. ca si atunci când îsi iea cine-va singurii vieta. Datina acdsta corespunde celorQ ce facil Românii bucovineni si Moldoveni la unQ snlamSnQ. temendu-se ca nu cum-va mu- (1) Burada. Asa. p. Inmorm. Bojînca. Viena 1866. (3) Vedî despre acesta si Burada. alu carui corpii rSmâne neînmormintatu. spre esemplu. Din causa acasta apoi si elementele lumii se tulbura. când ploua ne 'ncetatii în cursii de mai multe dile. se arunca ceva pamîntii peste dînsulii spre a înlocui înmormîntarea (3).va. se întristeza Românii forte multii. daca cu tota staruinta lorii. cit. in «Albina» an. publ. ci în multi anî umbla ratacindQ pe locuia unde i s*a mistuitu trupulâ. 6.(3) Com. Inmorni. ci trebue sa se curatescâ mai nainte de pacatele ce le-a facutii în vi^ta (2). SimonG.

(l) Gr. Nicî pânza pe piciore. Când am fostii la seceratii A vin'tii nemtulu. maîculita mea! De te-a lovi doru de mine lea drumutulti de-a lungu. publ.. Unde mori far'de lumina . . Nict omu din a mea tara. . N'at nicî pânza pe obrazu. Nici omeni din satulii meii. Nice popa cu cartea. Nici pânzuta pe obrazu . suna asa: Plânge-me. Simtii unu doru sucrumatoru.multime de doine ostasesci din tote pro\inciile locuite de Homâni. Orasele de-a rendu. (li Alta doina ostasesca. In fine a treîa doina ostasesca. Ck m au scosu din tara scumpa. Si pe cale amu plecatu. . Nro. asemenea din Transilvania. Nu-I nici lumina de seii. Ci m6rte însalatâre ! Nu-î nici maica cu mila. Fâra m6rte si nacazQ . 1867. Inima-ml sta sa se nimpa. ti acestea: . mama. Ca eii tî-am lostii bunii feciorO. MoldovanQ. Cam luatii boulii de cornii Sl-am facutii negru ogorii. Numaî Turciî cu pusca Si Nemtulu cu sabia Sa mance viata! (1). Poesil pop. Ca »e face grâulu desu Si din erba totii ovesu . M'a dusti în tara straina. Unde-I omulu de nacazti. m*a luatii. l'nde (rrâulâ nu se face yi nici erba nu se coce. Nici scandure de salasii. totu din Transilvania. A«ra o doina osta^^esca din Transilvania ne spune. si anume din Orastia. Ca pe unde o sa morii Fi-va fi unu comu de lume^ Unde nu cunoscu pe nime. cu dorii. Intre altele. . . 39 353 Nicî nu-î lumina de cera. suna precum urmeza: Maîca. în cFamllia» an.

Unde Nemtulii m'a puscatu. Ca de grea m6rte-am muritâ. nationalQ economica si literara. UI. Din ochiti Doî pauniti. Nr. U Bomânl. c^^ariX politica. Far' de lumina de s&H Far* de om din satulii meii (1) De aici apoi si blastâmulu ostasiloru : . 26. Sub o tulpina de bradu. Acolo mî-afla *ngropatîi. Sibiia 1880. Din buzuta Schînteuta. De pusca 'mpâratulul: Fâr' de lumina de cara Far* de omâ din a mea tara. Pe la brâîi Holda de grââ.Ca pe mine mi-I afla In fundulâ Italiei. La compania mândriei. Din gurita Tamâita. Inmorm. Mândre semne mi d'afla: La picI6re firba mare. 23 354 Din sprîncene Doua pene Si din frunte firba verde Si la gata Saftiâ florita. An. De plasa cutitului. (1) Observatoriula. Jflariaiifi.

355 Nicî scânduri de copârsgâ. dupa cum a tostii barbatii orî femee.jau astu-felii: Cine mg sc6sa din satâ N*aiba loca de alinata. Nici la gr6pa cine-la duce. Trecendii acuma dela datinele si credintele Românilorii. Doine si strigaturi culese din gura soldatilor^ români din tara Ardduluî. si pe urma se împlânta în pamîntii. si apoi i se tace slujba ca la unii mortii. adica tote ceremoniile înmormîntaril. Totii atunci se face pentru celu mortii si pomana si i se pune mSruliij adica o crestata (3). fara numai parastas A si comandare Qd^xi prasnicH. (1) Stefana MuntânO. daca a muritii cine-va In tara straina sau In vre-unu rSsboiii. Când la câmpii m'orO suturatâ. în care se împlânta o ramura de marii. Când la 6ste m'o luata! Sau asa: Cine mg prinsa catana. . Ca pomana elâ sl-a data.Cine m'o facutu catana Nu-sî mal dee de pomana. pentru ca fara de tata si mama se pote boteza si cununa. BrasovO 1891. Când catana maorii luata. p. Românii din Transilvania credu despre cel ce morii prin straini sau în vre-unâ rasboiu ca asa le-a fosta ursita sau ca î-a ajunsU vre una blastimU ore-sl care. descrise pâna aici. la alte popore aflamii în prima linie ca . Prin urmare. Cine mg prinsa de capa La mdrte n'aiba colacâ. La mdrte n'aiba pomana. Nice lemnâ uscata de cruce. si de-aceea le-a fostU crgpata pdmintula departe de patria si satulii lorii (2). dar iar de nasi nu (4). Ca colaculu si Ta data. mere. nuci si o vecica^ apoi se aprindii trei lumini în marii. care sa facutii pentru asezarea sufletului. Nici nu-lâ ierte Dumne^eâ: (1). în crangUe careia se punii covrigi. Ca elâ pomana sl-o data. tote acestea se punii întrunii blidii si dupa ispravirea slujbei. 36. este datina de a i se face unii stalpU^ care la sese saptamâni (40 de (Jile) se Îmbraca cu o ile ori cu o camesa. In Bucovina nu se face dupa astii-felii de omeni alta nemica. se daii nasei saii nasului care I-a botezatii.

(4) Corn. Insa corpulii lui nu se afla nicairi. Romanii aveaii datina a face totusi unii (1) D. prin urmare nici nu se putea îngropa a casa. nimenul nu este permisa a mal 4ice ce-va rSâ de morti. Simonfl. publ. v.» (3). Sau în epistola sa catra Ariadne: «Sufletulii nefericitii va merge In borile straine. câ sufîetulu unui omit «tîngropata nu pote trece la locurile de odihna. 331: «Odata ce more cine-va. Mal departe credeau Romanii. iji sufîetulu mortului trebuia sa treca peste acesta apa ca sa pota ajunge la locuinta de odihna. in o Albina» an. Iata ce ne spune In privinta acesta renumitulu poetu Virgiliu: tfNicI nu-I este permisu a-i trece peste tngrozitore termuri si peste aceste riuri bubuitore mai nainte de a se fî odihnitâ osele lorii tn pamlntu .Bomanil. si urm. care proverbu de altu-mintrelea fe'a pdstratu ffi In unele pârti locuite de Români (1-. p. parendu-li-se m6rtea. atunci acelu sulletu trebue sa ratacescâ mai nainte cel ti putinu o suta de ani pe cai strlnibe. Cântece pop. Daca se scia ca ci ne. de o vointa extraordinara a t)eilorii. StancHCu. cea mal mare grija de înmormîntare.* adica: despre morti h^ nu vorbesci nemicâ reu. ca nu cum-va sa tragi asupra ta mania peiloru. Viena 1866 Nro 72. 3. (2) Corn. dupa principiile lorii pagâne. de d-la T. VI. adica în patru corne. (3) Crtetatâ=o pane în forma crucii. 325. aveaii ca si Românii de astacjii. de d-la Rom. lib. I.>i hi^'t\AH Oîfiulâ morâ liOinaniî vorMau t^«ru-deaunacucelu mai mare respecta ^i cu pietate.va a murita In locii strainii. ce se nuniia #S<//x. astu-felu ratâcescu In timpu de o suta de ani si sboru Imprejurulu acestora tarmuri. ^i p'*»te ca de i"»e acestu timpu datezâ «?i proverbulu latinescu: '^^/^ mortuls nutl^n*^^ aut niliil. SimQ. si daca si trece. stramosii nostri. (1) M. pe locuri necunoscute. op cit. daca nu potT a dllce de bine. : Ncc ripas datur horrendas et rauca fluenta . Pompiliâ.» (2) Aeneid. pâna când ajungea la o apa sau lacu.h feau: v^f#f morta'a nilul n/si ht-ne. si numai dupa aceea vinii sa vada lacurile multti dorite» (2).

ca e cea mai mare nefericire pentru acela care nu arunca nemicâ pe sniamfinii. si precum tineaii ci de celii mai mare pScatCi de a nu arunca pe corpurile aflate pamlnlu. -!:1 mai bucun-s^u. Asa ne spune Horatiu In privinta acesta urmatorele: «Si tu luntrasule nu te arata nelnduratu lata cu tSrlna spulburatore.Transportare prius. caci precum credeaii Romanii ca sufletulii celui nelngropatii ratacesce. . quam sedibus ossa quierunt. ci si a celorii sinucisl. 505: Tune e«romet tumulum Rhoeto in littore inanem Constitui. 1. fara nici o ceremonie maî însemnata. Da-le ce li se cuvine. cu osele si cu capulii nelngropatti.r. Injecto ter pul vere curas. (8) Spiritus infelix perigrinas ibit in auras.deci: martea tn ap4y prec-^rn ni o fep. atunci ei aruncaii câte o mâna de pamlntii peste dlnsele. de unde corpulii nu s ar pute scote si îngropa. Turn demum admissi stanaque exoptata revisunt. VI. si credeaii ca daca cine-va a Intrelasatii acesta. (1) Aeneid. Despre unii astu-felu de mormlntii desertu numitii tiimuhis inanis vorbesce Virgiliu astu-felu: «Atunci am asezatii lui Rhoetus unii mormlntii desertii pe termurî si am chiematii de trei ori cu voce tare spiritulu repausatii!» (1) Si daca osemintele mortului mai târdiii se aflaii din Întâmplare neîngropate. e. lib. At tu nauta vagae ne parce malignus arenae Ossibus et capici inhumato Particulam dare. volitantique haec littora circum. asa credii si Românii nu numai despre sufletele celorii nelngropatî. (2) Od.«sea*^j o p*:rr*iaâ cu rr. precum e d. asa credii si adî Românii.e aista destilâ de apriaîu ^iKidiu: .. Temerea cea mai mare a stramosilorii nostri era: sa nu mora unde-va în atare apa. Tumulus inanis alu UomanilorO corespunde In câtu-va cu sniamSnuhl saii sniametulâ la Români. a facutii celii maî mare pficatii. marea. pleca» (2). . si dupa ce vei arunca peste mine de trei ori cu pamlntii. Centum errant annos. et magna manes ter voce vocavi. 22. ij. 357 mormîntu desertft pentru dtnsulu. v. 33.

» de unde usoru fUs pote e^tplica. cu acela^ cu care are sa se prinda frate de cruce.«Xarn frcâ de rn'^r-te.'ti'rn6 de naufnii:/j. l \l t»U Nofi l(. ^i m '«rtea LtJ va fi unu daru. ferrove cadenlera In Holita rnoriens ponere corpus humo: Kt nmndare hiiin aliqua et sperare sepulcrum Kt nori aerjiiorei« piscibus esse cibum i'i) M lUiunud. crs. In locu de gropa..I 71 rifxd&jduerice Ia mormintu inmormintare. I. ci ti Hâracii î«-î gîjtiau gropa Incâ In viata. apuca unu colacu. «1. XK nu Intrelasa de a-^l face Înca pana ce sunt In viata secriulu sau sâiasulu In care aO Ha fie Inmormlntatî.stâ ln.<:iIorfl de mare.bire ori de cade ciae-va prin m«I»rte na^J^alâ »»arj fierfl ri p-jne tnjpulu murinda cavenilâ. unulu din copiii rSmasI se prinde frate de crace cu unii altulu din alta familie. Chipulu cum se sfeversesce acesta fratie este urmatorului la tinterimâ.si uni felu de m-rte larâ rn^li Sc«j*. spre a scapa de morte pre ceî viî. iar celu-laltu copilu îlu radica din gropa si punenduse fata 'n fafa. Pentru ca se temeaO ca nu cum-va In lip$a mormlntului sâ r&mâna nelngropatl ^2. (\) Thni Uh. fratele sau sora copilului mortu se scobora In gropa pe secriu. F^Ht ftljfjuid tatove «uo. si demândâce-va la al ^. atund. nu numai avutii. unulu cu o mâna si celu- .. op.te o deo^. dupa cum am vCrJutO si mai busu In cap. htud. No. mor» niihi inunus erit. ÎNFRATIREA Daca Intr o familie se 'ntempla de moru doi copii unulâ dupa altulu. multi insi. 369 XXVI.thurn tiriu'O. dupa ce sa datu drumulu secriulul tn gropa. genus est miserabile lethi? lic/nite uaufrn'/mm. K-. Dar pentru aceea. 55. p. iara nu dfsviTie rnâncorea pe«. pentru ce liomanîi pagânî. Bojînca. însa sa fie lunatica (1). cit.. cit. fie de orl-ce sexu. «AlbiiiA» ar». I>a liomanl datina din urma provine numai forte sporadica. 208.

. p. Inmorm. BucurescI 1866.361 - XXVII. când a doua (Ji avea a se Inmormtnta repausatulu. pe care ceî ce vord sa se prinda fratî de cruce o saruta. (2) Burada. mai alesu In Moldova^ In urmatorulu modu: «De cu sera. an. In vechime se lacea comandarea. si amesteca sângele lord. lon^nu. prasnîcil sau pomana. op. Acesta datina veche iî l^ga a-sl da vidta unulQ pentru altulQ.laltu cu alta si-Iu frângu In doua .» Vecjî si HasdeQ. In judetulu Oltu. apoi îsi facfi la mâna drepta o taetura. VIII. Columna lui TraianCî. mal este Înca obiceiulu a se prinde frate de cruce astu-felu: (1) Adica in aceeasi luna nascuta. 39 40. BucurescI 1878. pag. (l) Burada. COMANDAREA Dupa ce sau întorsu toti petrecStorii dela tinterimu si dupa ce sa sp6latu fie-care In chipulu cum s'a arfitalu în capitululu XXIV. p. se face comandarea. maî cu sema negri . 5 11 . 13. asemenea si V. t II. 40 : «ObiceiulCi de a se prinde frate de cruce nu se face numai la mormintâ. cit. pre care unulu o apuca de unu cracu iar cela-laltu de altulu (1). Poesil populare. numita allmintrelea si comanda. Amendol fratii acestia se privescu ca si cum aru fi frati buni. fratele de cruce cu sora de cruce nu se potu lua nici odata tn casatorie (2). 360 Fratele mortului lunaticii se pune în fiare si se prinde apoi frate de cruce cu unu altulu. asezându-se pe marginea mqrmlntuluî si rupendu o furca de strînsu fenu. in partile dela munte se sapa într'o stânca o cruce. pag. si astQ-felQ se facd Cifrati de erucey). dupa aceea se saruta si astu-felu se facu fratî de criu)e. p. Inmorm. Alecsandri. venia preotulu si se aducea una sau mai multe 01 si berbeci. se facea o gropa si în- . 39 40.

Inmorm. Alecsandri: Poesil pop. p. sunt: zama cu tocmagi. varsa putinu vinii din pahare si apoi (JicQ : (nsa'î fie tSma usora reposatulul^'Q si altele. 43 44.» (2) Burada. BucurescT 1866. (3) Op. iara din carnurile dobitoceloru junghiate astu-felu. numita i(iara. le lipia luminari de cera prin corne. sarmale. dupa cum ÎI ajunge capulu.Ji Preotului se da capulu si pielea oiloru sau a berbeciloru. punendu sa curga sângele în gropa facuta înadinsu pentru acesta.: «Acesta obiceid de a vfirsa o parte din bautura pâna a nu duce paharul Ci la gura libatie se face pentru ca sa alunge nalucile mortilorfl ce sbonl prin lume si se amesteca în faptele omenilorCi. cari ÎI placeau repausatulul fiindu în viata. lipindil luminarile aprinse de cornele dobitoceloru aduse. facu o gropa. Gropa acesta se numia din vechime aaratU. p. cit. Bucatele cele mal obicinuite în Moldova. La masa punendu-se si dându-li-se câte o cupa de vinii. plachil. 154. Nota dela p. si cu renduela acesta Indesându paharele. ce se facu la comandare. de unde a rfimasu apoi proverbulu: <c a datu pielea popii» ^ adica a muritu. Lambrior ne spune în privinta acesta urmatorele: a Comandarea se pregatesce anca pe unele locuri In chipulu urmatoru: In spre ^iua Inmormlntaril se aducu In ograda mal multe ol sau berbeci^ mal cu sema negrit si dupa ce au râsaritu stelele. borsu de pas6re. varsa putinu pe pamlntu (1). diferite fripturi sau si alte bucate. se facu bucate pentru comandare. rSsarite fiindu acum stelele. înainte de a h6. si preotulâ le cetesce o rugaciune. de unde chiar când sa pierdutu obiceiulu acesta. galusce. ale Rom. luându. Toti petrecfetoril se punu la masa mângâindu pre rudele mortului cu vorbele : «cd a^sa-î lumea acesta trecâtârcj si ca în curenda saU mal tar^iU ne vine rendulU si nouS)) (3). pe urma omenii le taie pe marginea gropel ca sa se scurga sângele într'lnsa. iar carnurile se faceau bucate si se ospatau cu dlnsele petrecetoril. (1) V. In unele parti din Moldova se face comandarea si astazi mal totu asa cum se facea ea si In timpurile vechi. le întorna catra apusu. carne cu perje.torcendu vitele catra apusu. 6. si apoi. A.j> Capulu si pielea vitei taiate se da preotului. (ji^c^^du: iitiford 8d fie tSrna reposatîduîJ> (2). 362 fie-care. . a rSmasu vorba: aaU data pielea popii ^y> adica: a muritu. carora li se împafU^ ^^^ ânlâi câte unii colacii si o luminare. le citea o rugaciune si apoi venindu renduitiî le taia.

Sa merga si eu la o pomana Si sa-ml dee-una colacelu Sa'l fie de sufietela. .363 mat uita rudele din suparare. dupa cum sa aratata mat sus tn capitululu XXIV. aveau si Bomanil din Bticovina datina. Si sa'i gusta din coliviâra Sa t^da dnlce-î ori amarat Si sa bema din garafiora Sa-} fie tarna usora^ Ca doue petre de mora (3) . Dumnecjieii sa-tl iaca casa. se pune acuma la comandare (2). In unele locuri. când muria . -Ins6ra-te Dumnia-ta Sa vedQ pe cine-î lua. tocmai ca si cel din Moldova. Mal de multu. De-Î lua una ca mine Dumnecjeii sa-tl dee bine . Mat tota procedura comandarii Românilorii din Moldova^ ni-o Infatisaza si urmatorea doina: Frunza verde bobu si linte. dupa cum spunu batrânii. Mâri6râ iara minte. . Mâritâ-te sa me'nsorâ Ga sa nuti ma! moru de dorâ. unde nu este datina a se pune pomulu Ia mormlntâ. iar petrecStoril se Inveselescu de-a binele» (1). De-I lua-o grozaviâra Dumnezeii sa tî-o omora Si sa-î faci o mesisdra. De-I lua-o mal frum6sa.

ci totii-odata si prin variantele acestui proverbii: amal ca era sa dee pîdea popii y> = mal ca era sa morâ. d-lii los.cine-va. *p. are sa mora (1). nemurile celui mortu înainte de Inmormîntare taiau unu berbece. unii bou. când se cumendaii tfiraniî. iara pielea vitei taiate cu corne cu totu o da preotului functionarii peste mormlntulii repausatulul. datina acesta nu mal esista nicairî în Bucovina. p. Astâdî. Inmorm. 37. ((câtil pe ce de n'a datu pielea popiln = câtii pe ce de n'a muritii. Marian. si cu carnea acestora facea apoi comandare sau prasnicil. De corne lipia o lumina aprinsa de cera si punea si unu colacii. Olariii. rom. îa «Familia» an. Buda-Pesta 1877. Cântece moldovenesc!. si elii. p. Aducerea aminte despre acesta datina strabuna Insa sa pastratii pâna si'n ^i^^ ^^ asta4l nu numai prin proverbulii aa datu pielea popil^y> care este forte usitatii în Bucovina. Sevastosa. 147 364 de mâncatu. si care însemna atâta. FI. lasT 1888.. era mal dinainte designatii. sau si alta vita buna (1) Lambrior. 45. (3) El. No. o vaca. p. dupa câtu suntemii Informati. prin acesta. In unele locuri Insa era datina de a pune pielea vitei taiate sub piciorele preotului dupa înmormîntarea mortului si anume când se adunau omenii la comandare. Cu privire la Românii din BanatU. XIII. op. ne scrie urmatorele: «In copilaria mea. se aseza acolo. dupa ce binecuvtnta masa. Inmorm. dupa ce preotulu sigila mormîntulu. învfitatoru în Domanii. Starea materiala nu le mal permite Românilorii sa faca multa cheltuela. Proverbe pop. publ. ci pretutindene la toti Românii. 154. câtii a muritu. o oie. 43. Loculu preotului. aare sa dee pielea popiî» =: nare scapare. (2j Burada. p. cit. In vechime datina acesta trebue sa fi fostii forte raspândita nu numai la | Românii din Bucovina si Moldova. Durada. Afara de acesta si interesulii pentru pastrarea datinelorii strabune tn multe locuri sa pierdutii mal cu totulii. duceoii din (1) VedI despre acesta si S. 365 . 433. Pe unele locuri învârtia tmprejurulu cornelorii si matele vitei taiate.

ci si pe cei-lal0 morti din familia respectiva. Ge-care pe locuia ce i se indica de catra cel de casa. dar nimferui nu-î trece prin minte ca pielea vitei respective sa o dee preotului. iar când o stârsesce. Dupa ce au ocupatu acuma locurile. unu vitelii saii o juninca. cari amintescti pre cei patru evangelisti. se as^za cu totii la masa.y> E dreptii ca si'n (Jiua de acji ori de câte ori se face vre-o comandare totu-deauna se taie o oie. iar dupa ce Încheie ectenia binecuvinteza masa. dupa cum am arStatft mai sus. câte o lumina de cera. iar daca o timpii de vara si odaile sunt mici. n^murile acestuia. Când Începe preotulu ectenia se aprindu luminile lipite de colacu. Astazi însa datina acesta a Incetatu cu totulu si numai proverbulu se pastreza în gura poporului si'n maî multe întelesuri. In multe locuri am observatii ca colacii si luminile nu se Însira. Asemenea se lipesce si de paretii odaii. câtii si în cele-lalte odai. ci fîe-care o pastreza pentru sine. pe marginile mesei. atunci satenii cjicu despre elu ca în zadara a datil pielea popa. maturândQ si grijindii cum se cuvine casa. fie-care insu stinge lumina si strângend'o d'impreuna cu colaculu. se apuca de graba si asternii una sau mai multe mese atâtii în odaia.pieile oiloru. spre esemplu uniî omu s'a cumendatUf dar elu comite multe fara-de-legî. atunci adese-ori asternii o masa mare afara în ograda. femeile ce rSmânu acasa. In multe locuri am observatii ca la capetele precum si pe de laturile mesei se mai lipescii înca câte o lumina separata. In timpulii de fata se face comandarea sau prasniculu în cele mai multe parti din Bucovina 'astu-felâ : Cum sa scosii mortulii din casa si s'aii pornitu cu dlnsulii la biserica. o iea de regula cu sine si o duce acasa. maî multe feluri de bucate. în care a statii mortulii. . iar jurii împrejurulii mes^i câte unu colacii de care se lipesce si o lumina de cera. preotulu tamâindu casa si masa. si apoi se pune fie-care pe loculfl sSu. Dupa ce s a înmormîntatii acuma mortulii. si despre acela dicu satenii ca voesce sa dea popii pielea. iara allulu zace greu bolnavii. La mijloculii mesei se punii. poftoscii înca în tinterimii fiindii o parte dintre petrecfitori ca sa vie la prasnicii. amintindu In decursulu ei nu numai pre celii de curendu mortu. unii berbece. face ectenia mortiloru. ce le taiau pentru pomana^ câte o piele popii. astii-felii ca sa formeze o cruce. dupa putinta. 366 Adunându-se cei poftiti. cari au repausatu mai de nainte. unde a statii mortulii. la unii locii patru lumini.

IncepA cu totii a gusta din pausU. De aice se vede ca sa nascutii apoi si dicala: Fata mare 'n comandare Nici colacii nici luminare. ce nu-lu mai poti capfeta Indferfeptii. raru când Insa feciorii si cu atâtii mai putinii fetele cele mari. Daca la casa celui ce face prasnicu sar întimpla sa nu se afle nici unu cocosu sau gaina de Intrecutu.^ece suflete de-o data. care e menitu^ nu ca sa-Iu manânce la starea locului. 367 ~ Dinaintea preotului. mal alesu daca e cocosu. trebue numai decât sa caute atâtea gaini sau cela putinu atâtia pul ca sa le dee preotului de sufletulu celui repausatu. nomurile repausatului ieau câte unu colacu si o lumina aprinsa si le daâ fie-caruia In mâna. saii despre unulii pîerdutu. apoi cumpara si de ar li sa faca comandare chiar si pentru (. parte ca-lu va conduce pâna la raiu. i se mai da preotului înca si o gaina vie sau unu cocosa viu de sufletulu celui repausatfi.ci se pastr^za unde-va Intr unu ungheriu. iar când II va fi mal calda ca-lu va stropi si recori de arsita cea mare. Asta mal cu sema în satele amintite mal sus de peste Prutii (2). fi a luî N. care trebue s o îndure sufletulu în calfitoria sa cea Îndelungata si ostenitore (1). Totu atunci. ci sa-lâ iee cu sine acasa. Ostrita. Când sembie ospetii sa cinstesca li se spune: npoflimik da saii cinstesce de bine de sufletuLU lui N. caci cum nu se tntorce mortulu dela mormlntu. Dupa ce s panachida mal ântâi abia dupa au asezatu acuma la masa si preotulâ a facutii si a amintitii pre toti mortii. . precum în Bolanu. sau când se pornesce acasa. (jiicendu In acelasi timpii: apoftimU de suflettdU Iul N. In multe comune din Bucovina^ atâta dincoce câtu si dincolo de Prutii. daca a mal râmasii. care nu-lu mai poti afla. iar dupa ce a sflrsitu preotulu panachida. se pune pe lânga mâncarile Îndatinate Înca si o gaina sau unu cocosu fripta. asa si lucrulu Împrumutatii nu ti se va mal Intorce. nici celii pierdutii nu-l\i vei mal afla. Mahala. iar cea vie^ care Înainte de a se da seuda si se spala bine pe piclore ci^ apa curata. cu deosebire cel mai bâtrâni si copiii cei mici.j> Iar celO îmbiatii. Horecea si altele. crecjiendâ cSl gaina fripta are 3 o vada mortulu In cea-lalta lume. Dela acosta datina forte raspândita in Bucovina se vede ca s'a nascuta cu timpulu ticaia: add-î colacii si luminarer^y care se diice despre unu lucru Imprumutatu. La fie-care comandare ieaii parte mal cu sema cei Însurati. apoi din coliva si aceea din cele-lalte bucate ce se afla pe masa. de spiritele cele necurate ce arii voi sa se apropie de dlnsulu. si parte ca-lu va ap6ra prin cântarea sa.i> si totQ asa pe rendu pâna ce dafi fie-caruia mesanu câte unu colacu si o lumina.

si la dol-spre-cjlece ani (l). trebue numai decât sa se unga si varuesca tota casa. se stropesce tota casa. care se face pentru ca sa pota trece mortulâ în cealalta lume. pe lânga colacâ si lumînare. Iar dupa ce au ospStatu cu totii. de G. de G. A treia (jii dupa înmormîntare se face sfintirea apel. o lumina si o bucata de pânza (2). ca sa se acopere petele cele de sânge. (2) Com. sunt stropiti si unsi cu sânge de alu acestuia. la nou6. în unele locuri. TurturânA. Tomoiag&. în decursulu careia se amintescu totî cel de casa si care se 'nchee cu aDumnedeil sa le înmult&cd aniUn apoî Îsi iea fie-care colaculu si lumina si se ducu pe acasa. de Const. Tomoiaga. Merchest. La acesta masa. Rom. si dupa aceea se da apoi masa. la treî ani. care capata ca plata unu colacelu. Prin urmare în decursulu celoru dou6 ^We ce urmeza nemijlocitii dupa înmormîntare. 368 Astu-felu dureza comandarea ca la o ora sau si mal bine. din DoianA si Mahala. . ca în unele sate din Bticovina si cu deosebire în cele de pe malurile Prutului. dupa cum spunâ unii. TomoiagA.» 369 de lutu sau de stecla^ care se da plinu cu apa sau vinu ospetiloru ta mâaa amintindu la fîe-care dare pre unulu dintre repausatil familiei. Afara de cele arfitato pâna acuma mal e de însemnata înca si aceea. precum buna-ora în Badeutu. De aceea toti pareti! unde sa Intemplatu mortea unul omu. si Ionic& ald iul lordachi IsacQ. (2) Cred. rfispunde: uDumnedeU prim^ca!j> (1) Corn. Multi insi credu ca 3I6rtea sau. ci si mai pe urma si anume: a treia si a noua cjii dupa înmormîntare. Ilorecea. precum: Boianu. apoî la sese s6pt6mânî. la unu anu. Iar ungerea si varuirea acesta o îngrijesce de comunu o femee straina. de Ionica alil lui lordachi Isacd si a celorA din Funduld-Moldovel. la septe. se face prasnicu nu numai în ^iua înmormîntariî.primindii si cinstindiî. ArchangelulH trebue sa se lupte adeseori forte multii cu omulu pâna ce-I taie capulii si-I scote sufletulu din trupu. corn. corn. gimn : «daca nu se face pratnicU a treia 4i nu pdte sa traca sufletulu în cea-lalta lume. Mahala. Ostrita. stnd. se mal adaoge înca si unu vasu (1) Corn de d-lfl V. se scola dela masa^ preotula face ectenia pentru cel vii.

nepotii saii altii nemii anume ca sa nu treca averea în mâni de totii straine (2). dar de comunii numai la vre-unii fînu. Ceî maî avuti adeseori împartescâ la ocasiunea acesta si câte unii mielii. e datina în cele mai multe comune din Bucovina de a se duce maî ântâî unii pomii si pomene la biserica. la noua luni si . Marianii. Inmorm. de d-lil V. saii numaî sfintirea apei celeî micî. U Bom&nl. la trei luni. RadasenI si altele din judetulu Sucevei. La ocasiunea acesta se chiama preotulu de face mal ântâl sfintirea apel celei mici si stropesce casa. iar masa. aii numai acasa. precum si 'n anii urmatori. apoi cânta panachida si pomenesce pe totî ceî repausati. de d-la Av. adeca pomana saii comandarea se face aii numai în curtea bisericii. Adeseori însa ceî avuti chiama pe preotulii acasa. In diua prasniculul^ care se face la unii anii dupa repausare. preotu. apoi la unii anii dupa repausare. e datina ca a mua ^i dupa tnmormtntare sa se faca o leca de pomenire sau prasnicu ca si 'n Bucovina. si totii asa pâna la anulii alii doî-spre-decelea (1). ale caroru suflete ardu nerescumpfirate în Intunericulu din cea-lalta lume. aii în ambele locuri. stropesce casa precum si tote acareturile de pe lân^^a acesta. face sfintirea casei. TurturdnQ. la jumState de anu. se face masa pentru pomenirea sufletului celui repausatu la trei. B&utura acesta e menita pentru ceî repausatî. si apoi se da masa (1). la nou6 si la dou6-4ecl de (jli'®^ ^^^ la patru-diecl de ^ile se chiama preotulu de-î radica panaghia. vitea saii vaca de sufletulii celuî repausatii. facendu-1 atunci si veclnica pomenire. Totii acesta se repetesce la nouS cjiile si la sese saptamâni ale aceluiasi anii.OspetiI sunt obligati a be din vasu macaru cis-ce-va înainte de ce prindu a osp&ta. unde se face parastasU pentru celu repausatu dimpreuna cu care se pomenescii si ceMaltî repausati al familiei . oie. In alte comune. radicândii în acelasî timpii si pomulii dimpreuna cu pomenele. pentru care se face pomenirea. La masa se 'mpartesce celorii presentî câte unii colacii si o luminare. totu din Moldova. Sofiindii preotulii. Pentru sufletulu mortiloru so mal face înca si soboru la biserica. 24 370 In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Malini Baia. MacovciQ. (2) Com. (1) Com. daca ceî ce o facti sunt omeni avuti.

se chiama griji. Tote aceste pomeniri. la trei (jiile dupa înmormîntare se face coliva la biserica. covrigi. iar feteloru bisericescl Înca si câte o naframa (1). se împartescu mai ântâi acestea. se pune unii colacii mare în care se împlânta unii copacelii încarcatii cu mere. Totu în Transilvania^ si anume In tinutulu Fagarasului. comandarea se numesce nsaracusta^ . numite panachida. si apoi când cânta preotulii: aimde umbreza darulu teU Mi- (1) Dict. Fie omulu câtu de neavutu. 156. Inmorm. comândula se face astii-felii: se pune masa. pe lânga bucatele ce se afla. (. In curte Incependu dela masa si pâna la porla sau si mal departe In strada. cari de obiceiii sunt supa de taeteî si friptura. p. se presara pae si pe ele se aseza o pânza alba. pe car! se punu strachini cu bucate. In districtulu Nasaudulul comandarea se face de regula afara. cofe. Împarte meseniloru dupa ospfetare câte unu colacelu sau o bucata de pane si o lumina de cera. 371 cJiaile orchanghele^j> toti mesenii salta si legana colaculâ cu copaculu. si mare multii e cainatu acela^ caruia nu i s'aQ purtatii grijile. turte. 52. în alte parti totu din Moldova. si venindâ omenii se punu la masa. la 21 si la 40 de dile se face coliva. iar daca e ploie în suri. e. De cum-va comandarea e cu colacii. facute în deosebite rSstimpurî.j[iccndu-se ca asta cu tSrina în gurdn (3). pomisorl sau vase ca d. olo sau blide. prune si nuci. josu la pamtntu si dupa ce au ospâtatu li se da câte unu colacelu si o luminare de cera galbâna. în fine. caci atunci sufletulu respectivului în . asemenea la 9. p. si numai rare ori în case. » (2) Burada. unde sta de manânca preotulii si cu fruntasii. iar când e cu cofe se mal pune înca si putina apa. si Anita Pletosa din Radasenî.la anulu. In Transilvania si anume în comunele de prin prejurulii orasului Sibiiii. de Marîuca Nistoru din Malini. care se da apoi preotiloru (2). op. cit. hendu si mâncândii din abundanta si dicendu: a Dumnetjeil sa-lU iertey> si aDumnedeU sa primesca)y. (3) Lambrior. colaci si praznicu. si dupa aceea începe ospStulti. atunci se mal pune si unu colacu si luminita de cera. Poporulu' însa crede ca e forte bine ca comandarea sa se faca cu pomisorl. când se scote si coliva la mormîntu. Când comandarea e cu vase.

de d-lG T. sburându ca si o pasfere dintr'unu pomu într'altulu. pre care îl ii prepara ele singure si din aluatii de acesta pastreza ele apoî si pentru alte copturi Dela pânea mortului însa. adica a doua di dupa înmormlntare. 372 daca e nu are lorii. asa si la cele urmatore. se stinge luminarea si se pune bfitulii pe unii scaunu lânga masa.gradina ralului înca se va desfata. Inxnorm. Georgescu si d-lu T. . pomene. apoî asezendu-se cu totiî la masa. sad din partea barbatului (1) Burada. de sese septemânl^n si în urma la unâ anii. iar claca barbatulu sau muerea morta sotii. atunci pomenirile acestea se facu de catra fiiî iar daca si acestia lipsescti. Si precum la comandulii primii. de d-lu Rom. la care sunt Invitati maî sema ceî maî de aprope si veciniî (2). Simona. nu lasa. In BanatUj si anume în comunele Barjovicii. se împodobesce frumosii cu flori unii bfttiS. care pomenire se numesce in unele locuri aprândulii cela. Prilipetu. (2) Corn. colacu. Ca si'n Bucovina. care se numesce afestanen si care corespunde pomenirii de a treia di la Românii bucovineni. (1) Corn. 44 45. SimQ. tinendu astu-felii loculii mortuluî (4). Comandarea precum si cele-lalte pomeniri se facii din partea mueril. maî alesii celea din Transilvania. totii asa si'n Transilvania. ci si maî pe urma. apoi la sese sSptSmânî. nicî când aluatii acru (3). se facii colaceî si se pune unu prândii de bucate. adica dela pânea ce se coce pentru pomenirea celui mortii. se crede ca dându-se de acestea în acesta lume de sufletulu celui repausatu. daca e mortu barbatulii. pe care se încolacesce o luminare de cera galbftna si sta aprinsa câtii cetesce preotulu rugaciunea mesei. înainte de a se aseza glota la masa si de a binecuvînta preotulu bucatele de pe ea. (3) Com. atunci se facu de catra alte (1). si în partile Almajuluî. Despre pausu. Simonu. atunci rcspectivulu mortii le va ave în cea-lalta lume. E prea bine sciutii ca Româncele de pretutindene cocu pânea precum si alte copturi cu aluatu. se face prasnicu saii comândii nu numai nemijlocitii dupa înmormtntare. p. de d-lG I. nemuri morta niuerea.

ci totu-deauna sa se faca cu o di mal nainte. câtii si de sufletulii celorii-lalti morti. care grâii sfintitii prin rugaciunile preotului se împarte apoi atâtii de sufletulii mortului nu de multii repausatii. apoi unde sunt multi adunati si nu Încapu toti a tine cu mâna nemijlocita de . 45 46. e) la jumatate de anu. Archangelîy adica mortii. în orase mai (1) Com. se numesce maî ântâi luî Dumne(Jeii.(4) Burada. apoi se ocolescii cu tamâe aprinsa pe carbuni si abia dupa aceea se junghie. Când se serbeza pati-ontilu casei. afara de-lu manânca copiii. atunci în cele mal multe parti din Ba^iatU se face si se pune si acoliva)). pomenele mortiloru se facu de regula: q) dupa înmormlntare. care consta. La tote pomenele acestea se cauta ca nicî când sa nu treca timpulii. Pâna chiar si olele dela focii cauta sa fîe fara pareche. Când se pune coliva sacrificiii mortilorii. de dlQ losifa Olari a 374 iTiari ne ducu colivele la biserica si punendu-se Ia unu locu ceteace preotulu rugaciunea îndatinata peste ele^ iar prin cornunde t^ranescl me«^e preotulu din casa tn casa de sGntesce coliva Cu acesta ocasxune. chemati la serbarea patronului. ca si'n cele-lalte parti locuite de Români. Inmorm. dupa aceea mortului. Vitele destinate pentru pomana mortului se spala niaî ântâi cu apa curata pe piciore. de coliva si radicandVj In su9 reciteza rugaciunea. ci totu-deauna fara pareche. gulâi etc . când se face rugaciunea de sacrificiu. pere. prinde cu mâna preotulu Împreuna cu casnicii <ji c^iusângenil. pomana ce se da de sufletulu celui repausatii. f) la unii anu si g) la serbarea patronului casei. Asemenea cauta colacaritele cu mare luare de sema ca nemica sa nu puie la masa cu pareche. si la urma talharilora^ sub cari se'ntelegii spiritele cele rele ce staii In calea repausatului în cea-lalta lume voindii a-î lua sufletulu si a-lij duce cu dlnsele în iadu (1). c) Ia dou6-decI de cjile. La fie-care masa. 373 Totu tn Banata^ precum In tinutulu Oraviteî. apoi st. înfingendii în grâu pe de-asupra falii simetrice de mere. p. d) la patru-cjiecî de (Jile. ce aii repausatii mai nainte. b) la nona clile^ când se scote prâmJisQnda. din grâii fiertii^ pusii pe unii taierii si mestecatii pe alocurea cu miere de stupii.

se face a doua pomana. manânca si beau. iar daca e vara. precum buna-ora In Baia. care (1) Sim. apoi urm^za cei-laltl aranjati dupa batrânete sau dupa cinstea de care se bucura la sateni. se asterne masa In oasa. In unele locuri. petrecatoriî se ntorcu tn casa. când II va fi sete. Brasovu 1881. maî e Înca si acea datina. rugânduse pentru ertarea p6cateloru mortului. si acuma datina ca comandarea sau prasniculu sa se faca nemijlocilu dupa ce sa scosii mortulu din casa. si apoi pornescu mortulu la biserica . numa! doua lumini si anume: una deasupra useî si alta la icone (2). despre carî ni-î vorba. atunci se tntindu mesele In casa sau afara din casa. (2) Dict. si abia dupa aceea pornescu cu mortulu la gropa. Preotii stau tn capulu mesei. capfefa fîe-care. înainte de a gusta din bucate. a fostu si mai este Înca ici-colea. când cosciugulu sa ispravitu si mortulu cu cele necesare a fostu asezata In elu . (3). de Mariuca NistorG din Malini. In unele comune din Moldova. lasa mortulu In casa si asternu masa afara. se punu la masa. la care se aseza apoi toti petrecfetoriî. «Când se Implinescu sese saptamâni dela Îngroparea celui mortu. Mangiuca. 141. . Cum sa scosu adeca mortulu afara. câte unti colacii si o lumina (2). In frunte cu preotulu functionara. tuturoru celoru de fata se împartCi basmale. luminari. 375 / tnsemneza ca sutletulu repausatului sa aiba pe cea-lalta lume. când preotii au ispravitu a ceti stâlpii^ daca este unu omfi batrâna. Stanescu. In comunele. care face mai ântâî ectenia mortilorii si radica pomulii cu pomenele. Calindaria pe an. Înca si câte o cofa sau cana plina cu apa saii cu lapte. «Sculându-se dela masa. mal alesu In satele. 1882. In unele locuri. . cari sunt forte reslatite.coliva. când pâinile aâ fostu copte si mâncarile gatite. Dupa ce iesu preotii dela . cel de dinapoi punu mâna pe um&rulu celoru dinainte si astii'felu se Impartasescu si el de binecuvlntarea sacrificiului aduBu mortilorii (l). unde a statu mortulu. ca pe câtu timpu dureza masa se aprindu pe pareti! odaii. judetulu Suc6va. daca este timpu frumosii si cu totii manânca. atâtu din Bucovinay câtu si din cele-lalle t£ri locuite de Români. ca si la comandarile ce se Iacii dupa Inmormlntare. maî alesu cu privire la Românii din comuna Zanoga: «Când totulu sa gatitii. . daca e ierna scotu mortulu In tinda si asternfl masa In casa. de unde bea (1). p. In Tera-Bomândscay scrie d-lu D.

op. (1) I. în fie-care (jii. p. stud. Pe lânga comandarea sau comandulu. iar daca pamîntulu este martorii la pomana tiganului. 324. pentru ca se dice ca tiganulu îi iea mirulu si botezulu si-Iu arunca în iadu . ni. p. «Preotii slobodu pomana si totu-odata sunt tinuti forte multii ca sa guste. » (4). 329. sarindarele sau sdlindarele si sarcoustele sau saraciistele^ cari se pldtescU respective se porta asemenea pentru pomenirea si îertarca pfecateloru celoru repausatî. gimn. . care pomenire se face de regula numai în biserica. cit. se porta patru-tjecî de ^ile de-a rendulu. iar preotulii cetesce rugaciunile cuvenite (3). la trei si fara sovaire la septe. adeca se aducu la biserica. 1888. cit. 46 : . (3) Op. 475. Bucurescî. vinii si tamâe. unde totulu este aranjatu. . dupa ce more omulii.biserica sunt chiemati de capulu familiei la casa lui.. în «Lumina pentru toti» an. Negoescu. Stanescu. atâtu In decui^ulu comandarii catu si de alta-data la unu tiganu^ trebue sa dea cu piciorulu tn pamintu daca«i da In mâna. de TitCL Zaharescu. p. la unu anii. (t) Com. nou6 covrigi. sa (iica ca î-a facutii ca la unu crestinii.va da ceva de pomana. când e permisii a se desgropa mortulu . 327. si acesta ca pamlntulii sa fie martorii oculara la pomana facuta tiganului. p. Tiganulu (ursarul u sau zavragiulu) când vede ca acela ce-lu miluesce da cu piciorulu în pamîntu refusa a lua din mâna» (1). în unele partî din Moldova. c(De asemenea se face pomana la sese luni. op. 328. totu asa se pune masa sau se face comandare dupa înmormîntarea unul mortâ si la Borna" nil din Macedonia (2). In fine trebue sa maî amintimu înca si aceea ca precum la Românii din Dacia-tralana. St. caci altfelu crestinulu ramâne mahnitu. cit. Credinte populare. despre care am vorbitii pâna aice. lontînu. (4) D. (2) Dict de Mariuca NistorQ. din pomana. ca semnu de binecuvlntare. o lumînare. Parastasele. . publ. merita a fi amintite înca si parastaseJcy slujbele. 376 Totu In Tera-Românescd maî esista înca si urmatorea datina si credinta: ((Când cine.

Sima. de d-ld Rom. Ininorm. p.377 In Macedonia se faci\ parastasele totu asa ca si tn TeraBomân^sca si Moldova (1). Sub sdrindarH se întelege atâtiî în Bi$covîna câtu si în Moldova amintirea celui repausatu la 40 de proscomedil si liturghii (3).va nu pote purta slujbele în anulu repausaril. p.» cela care martora de posi botezulC si data tiganului. In Bucovina.aDacâ pentru vre-unu raortO se da de pomana ce-va la tigana. (3. le porta în anula urmatorii. In Iransilvama se face asemenea în decursu de patru-cjeci de dile sau sese s6pt6mânl sarindarH. op. dar daca pamîntuhl este martord la pomana se crede ca e data ca la unâ crestina. se aduce câte cinci bulcî sau trei colaceî. (H) Burada. din contra. 91-92. Elo se porta de regula In septe sambete ce urmeza nemijlocita dupa Inmormlntarea unul omu cu scopu ca acesta se fie eliberata de cele s^pte vamî. (4) Corn. si când se crede ca sufletulâ s&u a trecutu acuma prin cele 99 de vamî si a ajunsu la loculfl de odihna (4). învfitatorO. Slujbele sunt de tote septe la numferu. TurtureanQ. p. Burada... parastasele se facii astfl-felu: nemurile celui repausatu facu si ducu la biserica unu pomu ca pentru orî si care omii de curendu mortu si-Iu punii pe masa pentru jertfa.. . de d-ld V. când i se face apoi mortului si pomana. La fie-caro slujba (liturghie). Bolintinenu. Calatorii la Românii din Macedonia. dou6 lumini si Vs litru de vinO (2). în decursulu careia cetesce si rugaciunile pentru cel mortis amintindu In acelasi timpu si numele celui repausatu. care se platesce în unele locuri câte cu 1 fi. trebue sa dea cu piclorulii in paniintd ca si elâ sa fie mana ce da tiganului. 91 92. Daca cine. 47 48. Inmorm. preotulu face rugaciunea de sera. In Sâmbata ântâia a postului mare se duce pre . da. caci se crede ca tiganulQî! iea mirulQ Ic arunca in iadd. cit. utrenia si st liturghie. p. Bolintinc^nu. iar dupa acesta face renduela pentru cel morti si la urma radica si pomulu. preotCî. (2) Con). 378 tulu mare. unde sta pâna dupa liturghie. Saraciistele se facu pentru pomenirea tuturoru celorii repausatl si de regula numai în decursulu Sâmbeteloru din Pos(1) Dim. (2) Dim.. 48 : «Se mal pomenesce si numele mortului la liturghie in timpâ de patru-4ecl de dile si acesta se numesce «sarindardu. care se sfârsesce chiar la sese saptamâni.

Liciniu. încependii cu Sâmbata din Septimâna alba^ adica cu cea din naintea postului mare si tinenduse în fîe-care sâmbata urmatore pâna înainte de Duminica Floriilora saii Florii (l). e.)> Mai târziu au Îndatinatii a Împarti de pomana chiar si ban!. apoi unu sipusoru de vinii sau miedu si unu blidu cu pane sau vr'o câtî-va colacel ori franzele. rudeniile si amicii repausatulul mergeaii îndata la scalda sa se spele. SimonQ. de d-la T. în Bomânia e datina ca în Joia-mare sa se duca la biserica o coliva. la mortea lui luliu Cesaru (1). saii precum se 4ice la noi: comandare. cari înca Indatineza a le purta. Comandarea era usitata si la Bomanl Intorcendu-se acestia dela înmormîntare siajungendiiacasa. Toiagulu se aprinde în fie-care Sâmbata la slârsitulu liturghiei. prasnicii. si sare (Va husca)^ iar la biserica unu paharelu cu miere. dupa cum adeca era si repausatulii unii omii sarmanii saii avutii. Serbarea acesta se numia Novemdialia^ . sau se tmpartia carne cruda numita visceratioy pe care primitori! o fierb!au sau o frigeau apoi acasa. de-asupra caruia se afla unu tolagu. In unele locuri Insa o lumina mare alba. s'a Impartitu carne cruda (3). M. când se face pomenirea celoru morti. Inmorm. In Transilvania^ districtulii NasSuduluî. si dupa aceea li se dadea unii ospfitiî. unde se facii rugaciuni pentru sufletulii mortului (2). A noua d) dupa Îngropare se serba cjiua mortulu! spre eterna luî memorie. care se scote apoi la mormîntii. saracustele acestea numite simplu pomeniri. se aduce In fie-care Sâmbata. unde vinii Românii în atingere cu Rutenii. Paharelulu cu miere si toiagulu de pe dtnsulu rSmânu tn biserica pâna tn Joia-marey iar blidulu cu pane si sipusorulO cu vinu. Cu privire la acesta Titu Liviu ne spune urmatorele: «La Inmormtntarea mame! sale. cari le iea preotulu dimpreuna cu cel-laltl servitori bisericesci.» si mal departe: «La mortea luî P. se facii în decursii de septe Sâmbete.otulul acasa o oca de faina. 4s. Lucru firescu ca osp&tarea acesta era mal simpla sau mal pomposa. Saracustele sunt usitate mal cu sema tn acele parti ale Bucovinei. pomana. dupa împrejurari.. (2) Burada. Flavius a Împartitii carne cruda la poporu (2). p. (1) Com. precum d. 379 La Îngroparea barbatiloru stralucit! adeee-orî se ospâta poporulu tntregu.

se numiîHcfi pretutindeno. quam sepultus est. a noua (jii dupa Inmormlntare se serb^za si astaciî In cele ma! multe locuri cu rugaciuni si cu pomana pentru odihna sufletului celui repausatii. 48: «Novemdiale sacrificiuni est. Scol. Flavio in funere niatris. 22: «et populo visceratio a M. ce se f. Serbarea. Ces. Afard iUi r^jtfii'iuâare 71 cde-lalte pomeniii 71 jertie. Curatirea case! Insa se face în unele locuri ceva maî nainte. In tote tfirile locuite de Români. care consta mai cu sema tntru trimit^jrea do bucate ti bfeuturf precum si a unoru obiecte l^erttru mâncare si de bt'utu apa.adeca sacra. BesanQ. III. pe la vecini. la nemuri si mal alenii c<jpiiloru sCrmanî de sufletulii mortiloru. care se face si Hii suUu'ji In unde r^ile anumite de preste anu. p. si cu deosebire la Ruteni! din Bucovina. In care a zacutii mortulii (5).» (4) Epoci. Iul. Comandarea e de altmintrelea usitata si la alte popore de ritulii ort or. quod mort uo fit nova die. si anume a patra saii a cincea cjii dupa Inmormlntare. No. op. XVn. Bojinca. numita de Roman! Novemdialîay astacji nu maî exista sub acestii nume. «P. ci pentru toti mortii familiei Ac/tntli pomenire ni jertfe. 219. il) Saetoniu. In cele ma! multe a noua di.i/:6 <}i W5 a^hicfi ^Jupâ ceî de cunVndu repaa^atK ^i despre carJ am vorhitO In capitolalâ premergfetoru. care se face In diua a noua dupa ce sa Inmormlntatii mortulii (4).»» Ca) Lib. In (|iua de craciunu dimineta se da . MosL Moffil Html mal de multe feluri si anume: Motii de craciuntl. publ. dupa cum am aratatii ma! sus. 46. Cu tote acestea. în «Albina» an. XXXIX. si nu numai pentru cel de curcndu repausati. 2(> (2) Lih. I.» (5) M. tocmai ca si la Romani. cit. Licinii tuneris causa visceratio data. ^1 XXVIIL MOSII. 59.» Totii !n acosta ^\ era datina de a se curati casa. cit. mai esista la fiornârtl tncA iinfi fclii de pomenire si jertfa. stud. In Horatiii ne spune: «Novemdiale este unii sacrificiu.

Calind. 1881.. aite. Calind. 329. In partile Oraviteî însa se numescii « Sânti y) orî ((Sâmtî».. carî cadii tot-deauna în 9 Marte.. {Jy) D. mosii acestia se numescii si msacrilegU (3). Marienescu loc. cit. cit. se numescii astii-felii pe la Lugosu. pentru fie-care din cel 40 de sf. adeca morjiiloru. p.yy La mosii de erna se sacrifica (se da de pomana) mosiloru. In Gravitasi cele-Ialte locuri montane. 136. Bra^ova. locuite de colonisti din Tera-Românesca. Acestî mosî urmeza la nou6 dile dupa Baba Dochie. 137. p. 136. cârnati. 1892. Marienescu. S. (2). de d-lQ V. borilndAfi si altele (1). (1) Corn. 382 . numitî si <tliufanî)> orî (iTâranî. p. an. (*ij Mangiuca. 136 (3) Mangiuca. p. p. TurtureanQ. 54 : «In c}iua de Mucenici se facd nisce colacel cu nuci numiti nMucerncî^ si e bine ca în acea (}i fie-care pers6na s& bea 40 de pahare cu vind.j> se numescii «Brendusî» si nBrendtisely> (4). cotoroge (reci. 137. Buda-Pcsta. se numescii si «i mosii cel marl. p. 381 Mosii de 6rna sau de câmdegl orî câslegde de 4rna^ maî bine numitî de primavara. cit.de primana mortiloru: colacu cu luminare. (4) Mangiuca. In Tera-Român6sca aBradosh) (5) si (nMitcenicU f6). (1) Hirn. Mosii de parisiml. op. p. Mangiuca. iar în Bucovina si cu deosebire în orasele Suceva si Radautii c( S/intisor! j> . ('filindara pe an. cit. aiturî. mosii acestia cadd în Sâmbata lasatului de brânda^ vedî «Familia». preotCî. astCt-felQ. (6) lont^nu. Calind. cit. At. precum buna ora în Ciclovaromâna. etc. pregatitii cu untu (unsore) si brâncja. Acesti mosi împreuna cu cel de tomnat cari cadu asemenea Sâmbata si anume înainte de Sâ-Medru. op. cit. StAnescu.» 137 . carne de purcelu orT porcu.mucenicl. adeca în cliua de 40 de Martiri. Calind. 566. X. grâu fiertii. ciU. 1874. înaintea lasatului de carne (1). carî atâtii In Bucovina câlii si în Banatn cadu tot-deauna Sâmbata. In unele parti din Banatu. alaturândii si carne de porcii saii cotoroge. hdXxx cu botele pamîntulii ca sa intre frigulii si sa iasa caldura. Temisora si împrejurime. reciturî). Man^iucn. p. Dupa d-lCl Dr. când de regula iesii Babele si dînsiî sub numele de Mosi. M.

apoi nuci. numita aArgeijJo usitate In sarbatorea aArgeicai> din 13 Maiu. (3) Corn. dupa proverbulu poporului. nasâ. ca totu Ia acesti mosi iesii economii la vil. mosii (pruni) si grâne. 383 Aceste figuri ne aducu aminte de figurile de omeni. ou6. de mal multi oraseni din Suceva si Radauti. miere. orî pre colacii se împunge cu o teva de socii ori de trestie forma de omu (1). opi cit . cit. facutu In forma de omii. ce se face în baLatura. cu urechi. c( Uîtata>K Acesta se face întru pomenirea tuturorii mortilorii. cu gura. dara orbii. etc. 329. unde. alune. 137. vinii copiii si omenii sarmani pe acasa si acelora se daii apoi de sufletulii mortilorii. si-Iii numescii. p. sfintindu-se dupa leturghie. cari erau usitate In sarbatorea aSigUlariayn âpol de papusele de piperii In forma de omu. Stânescu. din Bucovina. din contra. In Radauti. (2) D. iar cea-lalta parte omenilorii presentl. se facii 40 de figurele în forma de omii din faina de grâii.La acesti mosi Românii din BanatU daâ de pomana (sacrificiu) de secu (postii) si anume: a) pâsule (fasole) slaita (sungalie) ori dresa cu untu de lemnu. miecjii de nuca si zaharicale. în locii de figuri omenesci. Aceste figurele numite asfintisorîtjy Sucevenii le ducCi în (Jiua de 40 de sfinti dimineta la biserica. cari asemenea se numescii a sfinti f orî. p. Calind. numite «Saffillan ale Romanilorâ. pome. Acesta c( UitatâJ» este jucata de copil în jurulii unul focii. mal alcatuescii Înca si unii bradosu mal mare. mâni si piciore . femeile pe lânga bradosiîy ce-I iacii In aceâta ^i. si de papusele de volu numite (ioscillar> si ttpilae» tn sarbatorea numita alares compitaIe3i> . b) unu colacu unsu cu miere de stupii facutii In forma omului cu capu. cari în timpulii anului arii fi fostii uitati nepomeniti. 6menil ceî mal putinii avuti facii. 40 (ori 44) de pahare de vinii. varsa vinii .. cu deosebire însa copiilorii. dar mol vertosu la pometele ce producu pome. In orasele Suceva si Radautii. fîindii din timpuri pote numitii totii astiifelii. se daii o parte functionariloru bisericesci. (1) Mangiuca. y> si pre cari 11 Impartescii apoi pe la copil si omenii cel mal sSrmanI (3). apoi unsa cu miere si mâncata (2). 40 de colacel. si bendii. In unele parti din Tdra-Bomânescay precum buna ora In comuna Zanoga. In fine^ mal e de tnsemnatu tnca si aceea. Acestia se numescu mo^i ceî curati.

dar fara colacii. 384 pentru totu mortulu din iamilie o luminicica. cit. stud. de locu din Fratautula-noil. menindu colaculu mosului cutare (spunendu numele celuî mortu din familie). dicendu: Sculati. Mosii de Florii sunt usitati. In noptea spre JoI-marî In varsatulii ^orilorii purccdii muerile din Banat a^ mal vîrtosii însa matronele familiilorii. germ. Colaci! acestia se numescu aSâmhîciore» dela (jliua Sâmbata. Calind. ca si la mosii parisimilorii. p. Cu colaculu se da si o lumina Împreuna cu o olcuta de apa (altiî dau si vinuri. Matrona familiei. adese-orî punendu ori anumindu la unu colacu si maî multî mosi. hohhvurzeliger Lerchensporn). fara a se atinge de pamîntu (1). numite (nfocureleTi ori uluminiclcheio ori aluminuse^y facendii |1) Man^iuca. ce vinu spre a se lncal(^i ]a luminiclche. (2) Coin. striga sufletele mortilorii pe nume. sau anumindu (menindu) maî multi morti la o lumina. LuminicJchile se facu numai cu surcele de alunii sau de bozii uscate. unde întru apropiere nu se afla surcele de alunu. In locuri. nu se taie. cari se frângu. numai In Fratautulii-noiî din Bucovina. înainte de Florii. dupa catiî sciii eii pâna acuma. gimn.data de pomana si olcute noue cu apa ori vinii si la manusa olel se lega flori. culesu de pe câmpu. corydalis bulbosa. Si-acas' aidati! . unde sunt multi repausatî In familie. dândii totii atunci de pomana colacii (brândusi).ori rachiu (vinii-arsu) la buciumil de vine (vie) spre a rodi. de Vespasiana ReutQ. iXx acesta ocasiune se sacrifica. si se cânta dupa morti acolo. Joîmarele saii Joia mare Înainte de Pascl. Isî face luminicîchile Ia mormîntu. sculati. iara la torta o lumina lipita (2). (1). Iar se da de pomana de secii (postii). se facu focurile cu bozu uscatu. rachiii etc. la mormîntu. ci se pastreza pe masa ori în altu locu unde-va. când pleca acasa. si încunjurândii agrulii \\u afuma cu rlza spre a fi feritii de rele. adeca se da de pomana colaci copiiloru s6raci. vinii. 137. se aducu în case si nici de cum nu se aseza la pâmîntu. si cari. In Oravita montana din BanatU se daii de asta. care tamâiaza mortii. Sâmbata. Mosii de JoI-marî. precum : brebenel (lat. altii acasa în avHe (curte) aprindii mortiloru focuri. dupa ce sunt culese. se trimite pe la case câte o ulcica plina cu miere si de-asupra gurel cu unii colacii saii franzola.

ci baetii vinu singuri de-I iaii (4).|iiua matura chilia. 137-138. pe lânga colacii si lumina. ci si vinu. cum ca sufletele mortilorii pleca dela mormîntu cu dînsa acasa. umplute cu apa.In acea credinta. în Fundulii-Moldoveî mosii. dupa liturghie. luându cenusa ori nasipu In gura. (1) Tigancele locui t6re intr'unâ pâtrarâ alO Cicloveî montane p6rta mile îndepartate în spate si pe magari înainte de Joi mari surcele de alund spre vîn(}are. în orasulu Gâmpulungii se ducii In acesta di cofite si cane mal mari la biserica. când în vSrsatulfi clorilorii pâna 'n r?saritulii sorelui se ducii de acasa iar în mormîntu. Acum la Rusitorl în vfersatulii dilei iar se da de pomana mortilorii. caci daca nu li se da desdemineta de pomana. iar de-asupra c unii colacii si o lumina de cera. si acasa asezându-se în chilie dupa usa. une-orl daruescu si câte una sau mal multe garnite si garniciore (cofite) (2). p. 12) Corn. mortii se pomenescu mal cu sema In Joia mare. de d-lil V. In fme credii Românii din Banata ca dela JoI-marI si pâna la Kusitorî este cerulii. de sufletulu mortilorii (5). iar de-asupra gureî. Totu asa facu si Românii din M6nastirea Homorului. cu câte unu colacii sau o bulca si o lumina de-asupra gureî. cit. acolo spre a se aseza sufletulu pe elu. aci petrecii pâna Ia aRusitorUy a 7-a pe a locurea a 9-a (Ji dupa Rusalii. asternându o pânza alba. preolQ. unâ misada. atimcl matura numai loculCi dupa usa. Daca pentru lucrulu câmpului muerea din casa dela Joimari pâna Ia Busitorl nu pote in tota (. Turtur^nfi. . Mahala si altele de peste Prutu. pentru aceea potu sufletele veni acasa spre a petrece la familie (1). se Îndeparta mâniose din casa familiei. 385 atunci sufletele. In acesta (jii se Impartescu pe la case si mal alesu pe la cel s6racl stecle sau ulcele pline cu apa. iar pe gura câte c'unu colacii si-o lumina. unde se dau apoi. cari conslau din ulcele si steclute pline cu apa. (1) Mangiuca. Calind. cu acea deosebire numai ca acestia punu In ulcele nu numai apa. nu se trimetii pe la case. Înca si câte-o naframa (3). mal cu s6ma copiiloru. si legate pe la gura cu stramatura. raiulu si iadulii deschisu. In Bucovina si anume în satele Boianu.

în sfeptSmâna patimilorii. Prelicî. Iara în Jol-mari se obicinuesce a se da mortiloru si de ale îmbracamintei. op. de d-lu T. p. MerchesQ . (2) Com. Mosii de Pascl. Românii din Tera-Român^sca credu ca sufletele mortiloru vinii In fie-care anu de se aseza pe strasina caseî. la Rom&al. dupa ce tote acestea au fosta maî întâiii sfintite de preotii (4). 474 476. care ospfitCi se numesce mosî (2). Bucurescî. mal adesea însa familiei. Totii în Tera-Românesca maî esista înca si acea credinta ca Joî. (5) Com. bete si altele. camasile).si Ioana TonigariO. caciula sau o camasa. «Credinte pop. gimn. totu la biserica. 50. de pomana mortilorii (mosilorii). 1888. Asemenea parisimele în tota Sâmbata se duca colivi la biserica de asteptarea sufleteloru pâna la Joî-marl (3). de Vasile Burduhosâ si George CiupSrca. gimn. cari se împartii adese s6raciloru. Simon. pane de gustare si apa de bfiutu dintr'o cofa tuturoru celoru ce sau comunicatii într'aceea ^i (1). p. în «Lumina pentru totî» an. Negoescu. de Nic. stud. MarianUf Inmorm. nu e bine sa se spele rufele (albiturile. (4) Com de Mich. stud. In 2ransilvania ^ districtulii NasSudulul. ^O 386 In Breza se da. op. ou6 rosii si alte bucate. Const. (4) D. In BanatU se da la PascI cu demineta. iminel. Pe alo- (1) Com. St. de loand Macoveî. TîmpaCî.(3) Com. si acesta o facQ In diua de Jol-marî si staii pâna la Mo^l (Sâmbata mortilorii). 387 . Stanescu. unO costumii de haine: suba. colaci (sâmbeciore) cu mielii. gimn. pimn. cit. III. caci la mortî în locU sa se duca pomana ce li se day se duca laturi din spSiatura (5). ismene. din causa acesta se facfl atunci Împarteli de plecarea sufleteloru. 329. stud. stud. unde se ducu felurite mâncarî si bauturi. ce se afla atunci în casa. (6) loneana.» publ. cit. e datina de-a se face In Joia-mare unu ospfetu formalii în curtea sau In tinterimulu bisericeî. (3) I. p.

se scotu din iadu la odihna pâna la Itusaliî. Bucuresd. cit p. In unele comune Insa. (3) Revista pentru Ist. In acdsta di se daii în Banala flori. In T^ra-Românescay femeile. In Fratautulu-nou din Bucovina se trimete asemenea ca mosi o ulcica cu lapte dulce fiertii cu togmagi. 1884. 138. se da si casu (1). adeca dela PascU. si acolo împartescii diferite bucate s6rmanilorii. pentru cari se da acelu ou (2). 139. Reutd. cari aii în familie morti. p. In T^ra-Românesca se dau in (Jîua de Pascî ouS rosii peste mormtntu. op. cepa verde (1) Mangiuca. cre4endu-se ca In acesta 4i se Înalta sufletele loriî la ceriu si sa aiba merinde pe drumîi (1). In aceste (jlile deci fetele cara apa pe la vecini de pomana In contulu mortiloru (3). 388 si rachiu pentru sufletele mortiloru. împartii în ^iua de înaltarea Domnului azime calde. 138 139. II. Calind. Mosii de Sân-George. an. districtulii Sireliulul. de Vesp. pronuntându numele celoru morti. arch. p. p. In Dohrogea este datina ca^ cu o (jii Înainte de înaltarea Domnului. cepa verde si rachiu si mergendu prin satu sa . iar pe acela puindii bucatele aduse. voi. cu unii colacii si cu o lumina pe la case. cit. din (jiiua Invîeriî. brâncjla si luminare de pomana (6). p. casfi etc. Pe alocure. precum buna ora în Tereblecea. (2) St&nescu. (5) Com. precum !n Sichevita. la Ispasâ^ sa se adune femei si babe si sa iee azime calde. 329. In acesta (^li se duce mal întregii satulii la kinterimii. întindendii fie-care pe mormintele mortilorii s6I o fata de masa saii unu stergariii. III.curea se dau acum colaci cu olcute (noue) pline de apa . laptele se da In taiere ori strachini (4). 388. mal alesii unde sunt copil mici (5).. Mosii de Ispasâ saii de înaltarea Domnului. Calind. Calind. (6) Mangiuca. cit. si filolog. Totu In Tera-Iiomânescd esista credinta ca toti mortii ceî p&catosi. (4> Mangiuca. In Banatâ se da sacrificiu colacu împreuna cu olcute (noue) pline de lapte cu luminare.

precum: ulcele^ stecle de bâutu apa. cari se lega pe la torti sau pe la gura cu stramatura rosie. agricultoru în llisescî. Onufrciu. miedu. si pe cari le umplu cu apa prospfita. Costâna. a. cofite etc. Câmpulungu. canute. 45. p. mai ieftini. mosii se ncepu de . ca cei mal avuti ducu totu-deauna mal scumpi si mai frumosi^ pe când cei mai sârmanî. p. Pojorîta s. 389 alesu unde se afla copil micl^ totu felYulu de vase noue. iar împartirea lorii se esprima prin cuvintele am împartita sau am dusH si am primitu sau am capStatU mofî^ caci cel ce ducu mosi capata în acelasi timpu si el mosly cu acea deosebire numai. Fratautulunou. mal alesu Insa busuiocii.le dea de pomana pentru sufletulu mortiloru. fiindii credinta ca In acea (Ji mortii sbora In ceru (2). precum: BosancI. strachini si strachinute pline mal alesu cu z^ma si cu placinte. vinu. IlisescI. la nemuri si s6rmanl. Calind. (4) Dict. pentru ca în acesta cjii se cumineca toti mortii^ si daca unulii din nemulu celoru morti manânca. op. Tote obiectele acestea se numescu pretutindene In Bucovina amofiy). p. Manastiora sau St. Mologia. Se datk de pomana colaci împreuna cu olcute noue pline cu lapte. (3) Mangiuca. lapte dulce cu tocmagi. Stupea. împodobite cu totu feliulu de flori. trimitu des-demineta pe la case. In Sâmbata mosilorU credu Românii din unele parti ale Bucovinei ca nu e bine ca cine-va sa manânce. (2) Burada. 139. Pretutindene în Bucovina^ Sâmbata înainte de Rusalii sau Duminica-mare se numesce Sâmbata mo^UorU. cit. In comuna BosancI. dupa împrejurari. ca sa aiba pe drumti. pâna ce nu da mal întâi ceva de pomana. de Vasile Ungurenii. apoi totu felulu de farfurii. ZaharescI. la manusa oleî se lega o chita de cirese si de flori. Ilie. apoi în ola se pune o lingura noua (3). districtulu Sucevei. de aceea Românii din cele mai multe parti ale Bucovinei. dimpreuna cu o lumina de cera galb&na^ care se aprinde când Intra tn casa unde au sa se dee mosii. Suceva. 51-52. Mosii de Rusalii. Todirescî. In alte parti diminata în diua Rusaliiloru. cu mamaliga ori colaretU (scrobii) . StulpicanI.. mustu si bere. mai (1) lon^nfi. Se serb^za In unele parti din Banatu si anume în locuri montane locuite de colonii din TeraRomânesca In Sâmbata Rusaliiloru. Tiseutu. prin vecini. Siretu. Inmorm. fiindu-ca este (jiiua loru (4). St. cane^ sipuri. Si de ore ce mortii astepta !n acesta (Ji pomana si pomsnire. atimcî cel morti din nemulu s5u nu se potu cumineca..

precum si câte o lumlnarica de cera galbena (2). Totu-odata se da dimpreuna cu fie-care obiectu si o lumina de cera. districtulu Câmpulungului. In fine mal e de observatii înca si aceea ca pe când în Transilvania. vinu ori bere. stud. se trimitu ca mosi. Banatu si Bucovina. iar la strachinele cu placinte se punu de-asupra acestora.Sâmbata dimineta înainte de Dumineca mare si dureza pâna Luni dimineta. 390 In comuna Pojorlta. strachini împodobite cu flori. sau si cu placinte. cane. Tote obiectele acestea se împodobescu cu diferite flori mal alesu însa cu crucea pascel (planta). numita altmintrelea si Sâmbata mortilorU. precum : donita. în orasulu Suc^va. care se numesce mlesnitd^ iar sSrmaniloru se trimitu ole mal mari cu lapte si strachini cu brânza si casu. de Mih. apoi din diferite stecle. pe lânga pomenirea mortiloru si trimiterea mosiloril pe la case mai esista înca si acea datina. unde Sâmbata mosilorU e cea maî raspândita. Afara de aceste obiecte adese-ori se dau chiar si miei ca mosi (1). precum si în unele sate de prin apropiere. a doua di dupa Dumineca mare. caro se lega pe la gura sau torta. cultulu mosilora din acesta cjii se pote . sipuri si cofite asemenea noue si pline cu apa prosp&ta sau cu mustu. mâncarile si bauturile aratate In sirele de maî susa. gimn. pe care. pane. IvanIucCl. ca mosî Înca si câte o juninca dimpreuna cu tote cele trebuinciose la o vaca cu lapte. In Moldova la mosî sau Sâmbata mosilora se da de pomana pentru ceî morti merinde si lucruri precum: cofe. ulcele. si mal alesu celoru din botezu. Ei constau din diferite ulcele noue pline de lapte dulce cu togmagi sau cu apa pr6sp6ta. carne fripta. în cari se pune vinu. precum si diferite strachini si strachinute pline de zema cu tocmagi. se trimitu mal alesu copiiloru ulcele noue pline cu lapte simplu sau Îngrosata cu crupe de papusoîu. cotaele. ca muerile plângti pe la mormînturi. cei ce o primescu îndata o si aprindu si o lasa sa arda pâna ce se sfârsesce. In Tera-Românesca^ în Sâmbata mosilorU. lapte cu orezu. dupa credinta loru. sitisca si strecuratore sau strecatore (1). Totu In Pojorlta e datina ca nânasil sa tramita fmiloru. iar se tramitu pacatosii In munca iadului (3). fiindu-ca In acesta di. lapte cu tocmagi si o lingura pe de-asupra. (1) Corn. si altele. înca si gaini sau pui de gaina dimpreuna cu o lumina. pe lânga vasele.

ce i Iar face la trebuintele sale proprii. Începu a jeli mortulu (1). Obiceiuri rel. p. cit.(1) Corn. daca repausatulii a avutii fete (2). saii maritându-î vre o fata. lepada tote podobele de pe dlnsele. nu numai ca lepada podobele sus amintite. Ia Bomânl. op. decât sa iea dela cine-va ajutorii în ceea ce privesce cele de trebuinta pentru sufletulu repausatulul. îndata ce a muritii cine-va. (1) Credinta aceasta se afla nu numai la Românî. gimn. (3) Revista pentru Ist. atâta cele culte câtii sl tarancele. împartindu colaci si coliva. voi. maî lesne slujesce tota vieta el. cit. arându-I câte-va pogone de grâu saii porumbii. iar fetele cele mari precum si copilele. pe atunci tn Tle. Femeia celui mortii. 329: «La Sâmbata morfUora se tace amintirea celord rSposatI la mormintulCi lord. Ar da chiar si bani. Mariana. lî daii ajutorii cu ce potii si-Iii Îngropa.. ca sa faca cele de trebuinta barbatului sCii. cacî (Jice unu proverbu : Morte la tinerete. Seracie la betrânete. Si daca se Intempla ca cela mortu sa fie sferacu.» 391 numi ma! multu lamiliaru. Tota ce pote primi este ajutorulii. p. p . femeile. 388. ci si Ia Rutenii din Bucovina. inele. Inmorm. Ce se atinge de modulii jelirii trebue sa Insemnamii ca elii se cuprinde parte In portii parte în abtinerea dela tote placerile si petrecerile îmbinate cu jocii. p. cu pferulu despletita si lasatu pe spate. precum: cercei. (2) D. margele. omenii sarii. Inmorni. 48. daca a fostii însuratii. . publ. stud. (2) Burada. salbe si altele. op. toti tiu jelescu. II.D. an. etc. Bola la câlâtorie N'ar mat fi sa fle! Pe unu aslfi-felu de omu tota lumea llii plânge. Insa nimeni nu primesce. 322. de Ilie Flocea.. III. Stânescu. Stanescu. 26 * 402 ci totrodata Isl despletescu pSrulu si astfl-felu.

p. cari umbla numai o s6pt6mâna cu capulii golii (6). 403 Barbati! din comunele ultime umbla In acestu timpii cu capulu descoperitii numai atuncî. do Ionica a luî lordachi Isaoii din Mahala: V. Balac^na. (3) Ceî cultî aQ adoptata datina straina de a pune florîCi negru la cusme si palarii. parintii s6î nu-lii jelescii. ca'n alte parti. Stulpicanî si Fundulii-Moldovel. Solonetu. dict. cit. L'rsaca din Vatra-Dorncî. adeca dela morte si pâna dupa înmormîntare (4). In unele sate din Bucovina^ districtulii Sucevei. dar si atunci umbla îmbrobodite. de d-l(i V. iar iarna celu multu o s6ptgmâna (2) . lepfida cusmele sau palariile si umbla cu capulii golu (3). Turturenîi si Ionica alu luî lordachi IsacQ. 216. precum în Costâna si Stupea din districtulii Sucevei. de Drag. de Const. op. nici când Insa cu capulu golu ca fetele (2). Ath. districtulii Câmpulungului. . corn. întclegii numai pre tSranl. Barbatii. Crasna si Ropcea din districtulii Storojonetului umbla parintii dupa fii si câte sese septfimânî cu capulii golii (o). 8 9. Vecjî si lUirada. si numai iarna. de S. porta cusme (3). Alee. (4) Corn. Bumbacu. T. de M. Mercliesu. MerchesQ. Sa pi\rintclc G. German si Em de Cuparencu. in Moldova. si C'onst.Femeile maritate tsl despletescu pSrulu numai când le morii barbatii. iarna însa numai trei dile. (2) Dict. Bojinca. parintii îndatineza a umbla dupa fiii si fiicele lorii în timpii de vara dela 2 3 sfiptamânî cu capulii golO. precum buna-ora în Todirescî. Jemna. ci numai fratii si surorile. In Boianii precum si în alte sate din districtulii Cernautuluî însa. LatesQ si A. (6) Com. încependu dcla celu mai micu baiatu si pâna la celu mal bâtranu si neputinciosii mosnegii. daca mortulii a fostii copilii micii. (6) Corn. In Balacena si Costâna precum si în alte sate din districtulii Sucevei din contra. preotd în Hoianu si VicovuliVde-sus. Baciu. In alte sate din Bucovina. vom. Innior. (1) Usitatu prctutiiidoiuî în Bucovina. de M. D. umbla barbatii dupa mortea femeiloru vara de regula 2 4 sfeptfimânî. Turturenil. când e tare frigii. Nic. când le-au muritii sotiile sau vre unulu dintre parinti (1). ceî din tinutulu Câmpulungului si alu Dorneî Insa sese saptamâni. p. Pletosii din Uadasenî. CotlarciucQ.

barbatii umbla cu capulu golu si pâna la unu anu. (4) Corn. fetele se despletescu. catrinta si opregulâ negru. (2) Corn de M. umbla de regula sese saptamâni. op. si tocmai prin acesta se cunoscu ca ei condorescîl pe cine-va (2). . cu acea deosebire numai ca barbatii. precum si In driculii ernii. nepotii. Agapi si V. In unele locuri din Transilvania. etc. 173. (6) Burada. Barbatii din momentulii repausarii umbla cu capulu golii. (5) Dict. In unele parti ale Banatidul muerile Isl ieaQ In semnu de jeluire cârpe (maramî) negre pe capu. când o caldura cea mare. (7) Corn. se Imbrobodescii. trei luni. precum: verii. Datina acesta. ve<}î si Frâncu. dupa cum le este dorii si jale dupa celu repausatii. Câmpulungului si alu Dorneî Insa. Tonioiaira. p. In driculii verii. când e gerulu celu mare. iar flacaii îsi reteza putinu si parulu de 'nainte (6). purtându cârpa. Sima. Totu cam asa umbla si celelalte nemuri. Burduhos'Q. Inmorm. Jemna si lust. Ursaea. Jeînna. rjese sfeptSmânî. îndata ce omulu si-a datu sufletulu. de M. adeca se lega cu cârpe la capii ca sa nu se vateme de elementele timpului. carî se 'ncepii de obiceiu îndata dupa Inmormîntare (5). adeca la cefa cu o strma negra apoi îsi despletescu pfirulu si llu lasa pe spate. pletele) la radficina. Turturenii si G. o luna. de d-lQ Roia. cari nu sunt în prima linie înnemurite cu celu repausatu. Il) Coni. de 'nainte cotrintA negra. Nic. In alte parti totu în Transilvania. ba chiar si unii anu Întregii. de M. 60. iar de napoî opregU negru. Elis. care mai nainte nu numai ca era torte . BurduhosCl. Totu asa jelescu si femeile. iar daca se marita porta o batista negra pe podoba de nunta (1). p._ 404 In Macedonia vaduvele porta tota vieta loru negrele. Ursaea. jeluindu pe celu repausatu timpii de o sfiptfemâna. precum buna-ora în Orlatu si în muntii apuseni. iar tota partea barbatesca umbla cu capulu descoperita numai în timpulu acela câtu sta mortulu neîngropatu (7). maî alesu fetele. (H) Dict. de d-lCl V. Cârdeiu. de M.In tinutulu Sucevei si alu Radautului umbla fiiî dupa parinti câte o luna sau sese sSptSniânî cu capulu golu (4). Cotlarciucu. adeca pâna ce iesu slujbele. sese luni. In tinutula Siretului. Fetele Îsi lega chica (cosita. femeia mortului îsi schimba cârpa de pe capa cu una negra. cit. si V.

mal arunca de pe dînsele. pe lânga esperienta de tote filele. de d-lil loaiiu Popovicî. Bolintin^na. intitulata aDrâgufa ostasuluU^ din care reproducemu urmatorele versuri: De-ar da Domnulâ siîntu sa fie Câti s'aâ dusd iara sa vie ! Câti s'aâ dusii toti aii venitu. era Avrama BabesA. si din causa acesta a juruita. In Moldova târanil nu îmbraca haine cernite. Rezesii din districtulii Storojinetuluî umbla. dacA nu* m6 inselâ. Datina de a purta haine negre !n semnu de jelire. afara de despletirea parului. ca t6ta viata lui va jeli. (2) Com.ftecfitu (2). porta sumanii negru. cu capulA descoperita (golQ). adeca negre. esista si'n Bucovina. Imi aducâ aminte de und mosnegâ batrâna. cincl-^ecl saii patru-^ecl. chiar si In timpulu acela câtu sta mortulu In casa. Walachischu Marchen. ca sa-sî scutesc^a In cât-va capuld. op. nu numai la clasele cele mai culte. orî-ce gatelâ precum: cercel. 6 si 8 saptamâni. cine n'are. nu (4). Ala mea puiu dâr a muriiu ? De-asX sci bine c'a mitritU Pune-as! portula la cernita Si fata la ve. al carui nume.raspândita In Banatij. iar feciorii de tarani porta numai câte o basma negra legata la gâtii (3). si-sl va tine juruinta. pe care nici când nu l'am vâcjutâ cu o palarie. ca si Qele din Bucovina si Transilvania. apoi Îmbraca si ele haine rosii. atâta numai câ eî. iar femeile si fetele. ti murise fecioruld Înainte de vr'o 20 de ani. si cu deosebire Invfelitore de capii. înv6tatorQ. 303: «Valachil jelescâ.» 405 tinuturile cele muntose se mai pastr^za si pazesce ca tn vechime (1). cit. . saii numai cele trei dile. câtii sta mortulii neîngropatii . ci totii-odata si cu cea mai mare sfintenie pazita (3). cine are. cari se iau mal multu dupa moda straina. In alte sate din Bucovina^ precum în Manastiora. astu-felu ca o sema de barbati. muerile Insa Uii jelescu câte 2. Ca dovada despre acesta no pote servi. în cjiile de s6rbatore îmbracati în haine negre. 4. umbla pe afara cu palaria tn capii. simplu. ce o pastreza trei (Jile pâna la patru-cjiecî. Înca si o doina din Candreni. si numai In (1) Dim. ca si odini6r& Romanii. a Inceputu de unii timpu Incoce In multe parti a Înceta. Timpuld jclireî at&rna dela gradulQ Innemuririi. ci semnele din afara ale jeliril sunt numai umblarea cu capulii golii pentru barbati. ci si printre tarance. Stutt^rt und Tiibiiiften 1845 p. llA acopgrd. cu und stcrgarA. (3) Arthur und Albert Schott.

sau barbatu sad fcmee. (8) (Vjni. si a îngriji de copiî. ca are familie grea si altele. de (2) Coin. care lotCi astepta celii putinu anulu. de d-niî V. Velohoi'schi. Mariana. spunii Româniî (1) Lainbriur. nu se prea eelebreza muliri tinjpu de doliCi în onorea eeluî mortu. (i. I. Partea cea maî mare a barbatii orii însa. p. 40H inele si altele. Innionn. (Jupareneu. »Simu. Poc»siî pop. decât femeia. 57B. de d-lfi V. sub pretextii ca nu sunt în stare de-a purta gospodaria. îiivetalorâ. Nistorfi. adeca pâna ce se aseza sufletulii la loculu de odihna. de d-lQ Popovicî. 153. cele maî multe dintre dînsele nu se marita pâna ce nu li s'a împlinitii jelirea. Turturenu. TurlurOiul. (4J Dict. p. In districtulii Bacaului din România adese. 50. cea maî grea însa pâna la unu anii (2). Oioriroscii si Horn. . sa obsei'\atfi ca barbatii sunt maî grabnicî a se însura îndata ce î-a muritu femeia. «tn tinipulu de fata. Jelirea vfeduveloru dupa barbatii loru dureza în cele maî multe partî locuite de Românî totu-deauna maî lungii decât a barbatiloru dupa femeî. op. IL Doiru» ^i hore. T. Femeile.(1) Coiii. IX. nu trece 5 sa îi 6 lunî si so. de Elis. stud.» Si maî jos: «Atatîi barbatul il câtfi si femeia nu se casetorescil pâna dupa sese lunî de jelanie». A. IMetosCl si M. cil. p. (3) (\)m. ei. In genere luatu. Cernauti 1875. pe cari nu le punu vreme de unu anu Încheiatii (1). irimn.orî atâtii v6duvoiî câtii si vaduvele se casatorescii îndata ce aii trecutii cinci pâna la sese lunî (4). an. de Km. Asj-api. 8 9 si 50. Uniî maî simtitori si cu maî mare durere de inima jelescu chiaru pâna si la septe anî (3). p. FI. casatoresce repede. se însora cu multii maî degraba. sub euvîutu ea nu pote trâi asa. (4) «Columna luî TraianCi». (2) S. lUirada. si anume celu putinii unii anii. si daca în restimpulu acesta li se întempla vre-o pârtie buna. jelirea cea mal scurta si maî usora a n^muriloru dupa celu repausatO dureza de regula sese s6ptfimânî. ba une-orî chiar si dupa treî lunî. Diel. si anume la sese luni. carî se marita în timpulii jeliriî.

Pletostt. 408 câtu si fetele si feciorii. spune poporulii. fara ca sa se atinga para focului de ele. Hasdeft. iar dupa morte li sar pune o p^tra grea pe pieptu^ pe care ar juca dracii In diua aceea In care au jucatu si el Însisi (2). cel din Moldova tnsa credu ca astu-felii de femeî.» In totii decursulii timpului. si-sl lasa parulii în jos.» Unele femei însa. Dict. ea taie ceva din parulii saii si pune la crucea dela capulii mormîntulul. limb. si porta numai vestminte de doliii. de S. pazi ndii unii anii întregii ca sa nu cada saii sa-Iii iea cine. în patru ^ec\ de iJlile . P. (2) Dict. si cu deosebire preotesele vaduve din cele mal multe parti ale Moldovei. atâtii femeile dl Au()itîl de la maî multi insî. II. dupa morte se ducu unde nu e bine. lala ce ne spune în privinta acesta principele Dimitrie Cantemirii: uDoliida. frate sau sora (1). . p. cât duraza jelirea. barbatu. ca s arii pute si ele marita (4). PletosQ. Editia Societatii academice romane. In casii când s arii tntempla una ca acesta. Când more unii taranii. Când more fratele vre-uneî fete de taranu. nu joca nici nu se desfateza^ caci daca ar juca s ar socoti ca si cum ar salta pe mormlntulu repausatului loru tata^ mama. nu le este permisii sa-sl puna pe capii nemica. în cât de ar trebui sa faca calatorie ori câtii de lunga. sa percja darulu dinaintea nuntii (3). (3) Pa^'. G. Sa par. rom. atunci. ca nu si-aO iubitii barbatii de mal nainte (1).va. si A. (o) Descrierea Moldovei. fiii Iul trebue sa umble sese luni cu capulii descoperitii. 1127. adeca In iadfi (2). t.407 din Bucovina. Latesti. Apud B. de A. adeca fara ca sa se friga. ea pune din noii alta legatura de parii (o). nu este la toti totii una. Totu asa urmaii mal de multii si nobilioril. \diT\n Legiuirea\\x\ Carageadin 1818cetimuca «de seva marita temeia în anulu jalei. Daca ar pute suferi sa arda tote hainele de pe dînsele. dar acum saii lasatii de acosta superstitiune. 66. nu se mal marita de felii de-a doua ora. Precum în timpulii de fata asa si în vechime jelirea nu era la toti Românii totii una. 149. macarii de ar fi în mijloculii iernii. <4) Dict. si trebue sa-sl lase a le cresce pSrulO si barba. p.

Baciâ: «In Stupea. iar dupa a frat. n*a(i voe sa j6c<. (1) In Bucovina si Moldova. de Al. tinerilorQ Ic este în timpulâ jeliriî oprita de a juc^. iar fetele umbla necontenita cu pârulu despletitii (2). Burduhosa. iar daca le-aiî muritii amendoi parintii. si cu deosibire a celorii mal mici. de At. Drag. Corn. In Transilvania: De când te-al dusii. De când s*a dusii badita Mi-I pustie ulita. Nici la urechi floricele. Burduhosa. (3) Corn. de locil din ('rasna. vecjî si Burada. N*am data gura nimârul. Cuparencu: «In Hopcea fiiî. In Banatâ unele femei nu-sl spala fata si nic! macar tsl schimba vesmintele de pe ele In cursulu anului de jelire. cit.Fetele si feciorii dupa mortea parintiloru nu joca unu anii Întregii. Nici la degete inele. respective vfeduvele. omenii (Jic(i ca le pare bine ea ad nmritQ parintii.ilorii. si Em.» (2) Corn. lânga Oltii. dupa mortea parintilorQ. unu satii frumosu din josii de Fagarasii. p. 163.» (4) In tinutula Storoji netului si ala Câmpulungului. nioî sa merga pe la petreceri unii ana întrega. corn. M'am data prada dorului (1). unde este datina de a se purta pauni In pfilarie (4). op. Gcrmanu. N'am mal pusii la gâtâ margele. pe lânga esperienta de tote dilele. 409 De când s'a dusa dumnIa-luT. p. Înca si urmatorea poesie poporana din Votla. baetele. feteloru si feciorilorâ nu le este permisii a purta In timpulii jeliriî nici macaru flori la ureche si In palarii paii cusme. de stud. cari nu Intârdie de-a le spune une-orî chîar nemijlocitii dupa înmormtntaro urmatorele cuvinte: SSrmanelula barbatelCi! . Ba. BumbacO. V. V. precum si'n alte sate din districtulQ Suceveî. nu scapa de Inpunsaturile cam In saga cam Intr adinsu ale fecioriloru. câcî daca se baga în jocu în acesta tinipa. Inmorni. lep3da pâna chiar si paunii. Femeile. Ca dovada. 49. Lambiior. In cele mal multe parti numai sese sfeptSmânî (3). despre acesta ne pote servi. cari si-au luatu Indrasnela de-a calca acesta datina strabuna si de-a se arata ca nu le prea pare rfeu dupa barbatii lord. Turturenu. de d-la V.

Cu bobu înflorit u. Da de când elu a muri tu Casa mi s'a pustiitu. Nu sciu stare-oiâ sa-Iu desgropu. Când juca Înainte de ce li sa împlinitu anulu de jelire Ici-I tina. » (2) Hurada. Sa traescii în veduvie Dupa vro douS luni: Of! sSracu barbatii prostu. (1) «Gutinula» an. respective una and. Bine-a fâcutd c'a pcritu. «Nu âmbla Ia nici o petrecere prin 6 s^pt^mâni. De-o cîubelca de tutunu (1). I. Xo. Toti s'au dusa. ici-î glodu. . Câtu se'nvertla. Bunu odorii la cas'a fostu Câtu traia. Sau m'oiu duce la uncropu î (2i Sau ast-felu: Ici e terîna. Dragostea mea cea cu focii .Bunu a fostu câtii a trâitu R6u îmî pare c'a muritvi. Ici e tocmai unde jocG. ici glodu. Dar decât l-ola destepta . Si la marginea pâmintulul N'oiii mal gasi de protiva luî. 410 Dumne(j[eri sa-lâ ierte Cu fasole fierte. 31. p. Inniorm. Ici e barbatelulu mortu. Ici mi-I barbatulâ meu mortâ. Ici dârme cu mâni la pleptO. Toti venîa La casa mea. m'au parasitii ! Când Isl afla vre-unii amantii: . 49. Ca nu era macarii bunO. Baîa-maro 1889. Of! of! ml-a remasu casa pustie. Si-o sa jocu sa mi-lâ desteptu. .

în op.Oiâ juca si ml-olu cânta: «Dormi. atunci se face de regula nunta tacufa. ce o are pentru ocrotirea gospodariei sale. O sozetc)re la tt'ra saCl povestea luî Mosfl-Albu. 57. iar dupa doi ani nu-î mal ^xce nime nemica (2) In casii când se marita o v6duva. p. In România Insa si anume In districtulu Bacaului. (2) Lambrior. Bucurescî 1852. Sa mi-lii desgropii. » an. în fine. In România sotulii unui mortii nu se pîeptSna o septfemâna de la mortea luî. 153. Ca câte-am trasa îmi ajunguî (3)» SaO. nime nul iea anume de r6u. In Transilvania nu numai sotulii celui repausatii. p. Decî In Bttcovina^ când se marita dupa Inplinirea anului de jelire. In «Gazeta satenului. Sî-oîu sa-î vîndâ si ghetele Sa-la jelesca fetele (1). Mal bine-oiti bea sl-oiCi mânca. fiindii raii de morte pentru acelu sotii remasii (3). Poporalii cunosce forte bine daca o vCduva se marita de nevoea. ci pâna si femeile cele cu totulii straine. No 10. Sî-oîu sa-I vîndu si palaria Sa-Î cetesca liturghia. sau din caracterulu eî celu r6u. unde a muritii cine-va. In România la casa. când e unu mortii In satii. asa: Aici tina. Hînuiica-saraia 1888. Literatura populara. Ierte-mi-te Dumne(JeO. careia i sa nimeritii o pârtie buna si nu-i da mâna sa o lase. când o v6duva se marita la unii anii dupa ce i-a repausatii sotulii. dormi barbatelulii meii. Bo^'dand. dormire-al somnuld lungQ. 157. cit. Dormi. publ. (3) Anton G Pan. saii o fata mare. aici glodâ^ Aici barbatelulii mortii. Sl-oiii sa jocii. oulojLrerî din susulil Moldavicî. (1) N. Altcum are sa se aprinda satulii (4). 411 Dar decât Toiil desgropa. atunci nu e bine privita de poporu. p. adeca fara musica. nu se spala pe capii pâna nu-lii îngropa. A. Partea II. nu se spala . V.

216: «Când terna o naframa la saâ unii feciorii. intra fecîorolc dupa trecutiilQ anii maî intâiu în jocîi. (3) lonenft. T. p. fetele. p. precum si*n alte sate din districtulu Sucevei. Inniorm. 412 va ochii si pâna dupa inmormtntare. an. 49. (2) Lanibrior. prin purtarea de vestminte negre si mai alesu prin umblarea cu capulâ golu si cu pferulu despletitii. 1). p. IX. a lepfida tote giuvaerele de pe dlnsele si a nu le mal lua pâna ce nu trecea timpulii jeliriî. desi o Intâlnimii si la alte natiuni straine. ca si Româncele nostre de astazi. Hurada. 158. îndatinau. când dasa. po care calca. 153. e mal multu decât probabilii ca Românii aii mostenit o de-a dreptulu dela strabunii lorii. Femeile românie.rufele (albiturile) si nu se spoesce o saptamâna. fara ca cine-va sa le iea anume de raâ . 71. rit. p. (o) lonenCi. Jt'iniia. Brasovil 1891. 43. op. asterne o naframa la pamlntu pe care o calca cu piciorele Înainte de-a juca si apoi se prinde In jocu (2). (io M. alpaniintu. p. Bojiiica.va crucerl. dela vechil Romani. Sil)iu.» Fecîorele romane^ cari erau nemuri mal de aprope ale (1) Corn. p. fiindii raii de morte pentru membrii ramasi în acea casa (o). cum muria cine-va. Datina jeliril prin lepadarea giuvaereloru. Dupa Împlinirea timpului de jelire vaduvele se potu marita. 423. In Todirescî si Solonetu. pe când de alta data nu platescu nimSruI nemica (3). 42 43. do mâna de catra unu se prinde în jocil. (4) CalindanulA poporului pe anulu conuinCî 1889. In Bucovina^ totii în restimpulii de cum a închisii cine(1) Doîne. cit. se obicinuescc de a nu se da gunolulu din casa afara. p. carî intra Întâia ora dupa jelire In jocu. prin retinerea dela tote petrecerile Împreunate cu jocu. si de a nu se mal lua nici unu lucru din casa (1). Titu Liviu ne spune In privinta acesta urmatorele: «In timpulii jeliril femeile Îsi lepSdaii purpura si aurulii (4). op. stri<^Hturî si chiuiturî culese de inaî inultî liiv^talorî zelosî. dau scripcariloru vr'o câti. precum buna-ora la Rutenii din Bucovina.» . (2) Columna luî TraiaiiQ. iar fetele totu atunci iesu la jocu si intrarea se face In cele mal multe parti astu-felu: fata purtata de mâna de catra unu tecloru. p.

Besan. (4) XXIV. Avramii jun. I. stud. la din contra. 68. iar cele mai de-aprope erau într unu vestmtntu negru si cu pfirulu despletitii urmau dupa mortu (1). cari erau nemuri de aprope ale mortului erau cernite. daca d. Totu asa faceau si amicii si cunoscutii mal de aprope al mortului. 14 : Propinquae adolcscentular eliam anthracinis. dice : aPrivesce pfirulu despletita dupa datina unul ce jelesce si tunica plina de lacrâmî ca de ploie (2) » Jelirea dura. Quidaliud in luctu quam purpuram atque aurum deponunt 413 mortului. în «Albina» an. de d-l(i I.(3) Corn. ca si la cel mai multi Români din (liua de astadî. 7. (3) M. i 414 XXXI. XVI. . vfiduva se marita maî nainte de a trece acestii anii. e. In epistola catra Ariadne. si cu pfirulu lasatu pe spate petreceaii pe celu mortu la mormlntu. si cu capulfl golii. DESGROPAREA. adeca In vestminte negre. No. publ. cit. Varo (jiice în privinta acesta: «Copilele. unu anii întregii si se numia an7iîts lucttis. îmbracau vestminte negre. iar în timpurile cele mal vechi. (2) Aspice demissos lugentis more capillos et tunicas lacrimis. fara omenie. sub republica romana. era declarata de infama. sicut ab imbre jrraves.. proximo ainiculo nigello. sequerentur lectum. fara onore (3)- (1) Varo la Non. îsi despletlau pSnilu. capillo demisso. si astu-felu apoi cu capulQ descoperitu.» Iar Ovidiu. o pedepsia legea prin perderea unora drepturi de mostenire. Elii se tinea regulatii. Acestia asemenea llii petreceau In vestminte de jale.

si anume: ciolanele. primindii cele date. scotii costeiulii cu ramasitele mortului afara din biserica si le ducii la tinterimii .La trei anî dela mortea unuî copilu. unde sta pâna a doua (jii. Preotulu. dintre cari unii testimelii si-o lumina pentru dînsulii. dupa ce le-au spSlatu [acuma deajunsu. unde are sa se faca prohodulii. iau osele. andrelele. adeca pâna Dumineca dupa liturghie. apoî cu 2 3 oca de vinii. Preotuli!. le spala maî întâîu cu apa curata pâna ce se facu albe. spinarea. era în vechime pretutindene datina la Uomânî. Dupa liturghie iau nemurile costeiulii cu osele din despartitura femeesca si-lii ducii în cea barbatesca. nemurile. la cincî dela mortea unul june. si pe urma. Dupa ce l'au desgropatu ciocli. si la septe anî dela mortea unuî omu bStrânu. Datina acesta în timpulu de fata exista numai în unele comune din Moldova si Tera-Românescâ si se face în urmatoriulu chipu: In Sâmbata de pe urma a anului alu treilea. Dupa ce sa cetitii întregii prohodulii. si anume la cel maî avuti. spetele. se face chiar si cu soborii. la mijlocii. costele. iar cele-lalte sa le duca în altarii sa le dea preotului. bratele precum si cele-lalte 415 ciolane. din cari e compusa corpulu. le punO într o covata si. îlu ducii la biserica si-Iii punii în despartitura iemeilorii sub icona Maiceî Domnului. nemurile cele maî de aprdpe ale repausatuluî punu pe ciocli ca sa desgrope mortulu si sa-î scota tote osele afara. pomenesce pre cela mortii atâtii la proscomedie câtii si 'n decursulO liturghiei. Dupa ce le-aii asezatii cu cea maî mare grija In chipulii aratatii^ cosândii costeiulii la gura. ca cutare si cutare are sa se desgrope. care e de maî nainte însciintatii. umerii. înainte de începerea prohodului însa nemurile mortului daii dascalului douS testimele saii tulpane si dou6 lumine. cari se afla de fata. bocindu. glesnele si fluerele picîoreloini în fundu. alu cincelea sau alu septelea dupa înmormîntare. iese cu lumina aprinsa din altaru în despartitura barbatesca si începe apoi prohodulâ^ pre care îlu tace ca si la orî-care omu de curendii repausatii. ca fie care mortu sa se desgrope si sa se prohodesca ca si întâia ora când a fostu înmormîntatu. ca nu cum-va sa se perda vre unii ciolanelii. Une-orî. iara titva sad scafârlia de-asupra. le punu întrunii costeiâ de pânza.

Ajunsi la tinterimii. Burada. recitându din psalmulâ a MUiiesce-mS Dumned îdei> cuvintele uStropi-mS-vei ci$ isopii si mi vel curatîy> le asâza la locu curatu. si archiereulii sau preotulii îl cetesce rugaciunile deslegaril pentru cel afurisiti si apoi se înmormînteza (3).» 417 . Ba unii porta chiar si slujbele din nou si anume In decursulu postului mare.cu procesia. op. totii din Moldova si Tera-Bomânfyca^ daca mortulii se gasesce neputreditu. si astiifelii îlii prohodesce preotulii dupa ce a esitii dela biserica. Daca mortulu nu e putredu de tolii. In alte parti. p. cari 416 8afi observatii tntâia ora când a fostu Inmormlntatu. fa* cendii dupa Inmormlntare chiar si prasnicii saii comandare si radicându pomulu. (2) Dict. Inmorm. Românca din Malini. p. Mariuca Nistorfl. In casulQ acesta se razima de zidulCL uneî biserici. 62 63 . Ve(}î si Burada. câte o gaina peste gropa. punii osele îndarfeptii în gropa de unde aii fostii scose si daii cioclilorii. Sa parintele G. p. daca se Intempla ca !n acestu tinipu sa-i mora vre o ruda (1). de sufletulii mortului desgropatti Mal pe scurtu observa mal totii aceleasi datine si credinte. cit. In casulii acesta nemurile mortului chiama de regula maî multî preoti ca sa-Iii prohodesca si sa î cetesca rugaciunile deslegariî^ crecjendu-se în genere ca trebue sa fie de cine-va blastftmatii si aturisitii. 329. p. 46: «Când se desgr6pa und mortCL si se gasesce neputre4ita. Inmorm. punii în fîe-care margine a gropeî câte o lumina de cera galbfena aprinsa. T. ci-lu lasa în nauntru. Latesa. (1) D. atunci nu-lii scotu de felu afara din gropa. In comuna Zanoga din TârorBomânescd e datina ca osele sa se strlnga întrunii vasu sau o pomnetd de pânza si astu-felu. cit. dupa ce preotulu Ie uda cu vinu. de S. se razima de zidulu bisericei. op. si din causa acesta n'a putreditii (2). împartindu ducfitorilorii procesieî si a costeiuluî testimele. Stanescu. câtu e sicriulu de lungii. adeca afurisitii. cari le astupa. 62. se crede c4-î jurata. ca si când ar duce pre unii omii de curendii repausatu. sau In unu altiî cosciugii. o pânza . asternu de-asupra luî. naframi saii prosope. lon^nfl. (3) T. apoî II cotesce preotulG rugaciunea de deslegare a juramintelorG ce pota fi asupra luî. preotii si iiiv6talorQ !ii Hâdâseul . cre(jiendu-se ca e juratii.

p. Calatori! la Românii din Macedonia. din care reproducemu urmatorele versuri: Sî-oîu sa lasii cu giuramîntu Ca sa-îiî faci sicriu de plumbu. Cum ca datina desgroparil a trebuitii sa (îe mal de multii forte respânditâ si cu deosebire In Moldova. se pote cunosce si dintr o doina din comuna Badenî. ca In vechime. la BomânX. 132. 418 tadata i se bale unu paru de Icmnu de tisa prin inima. 91 (2) Dict. atâtii âin Moldova câta si din T&a'Bomân&cdy este datina ca mortulii ce a muritii mal pe urma sa se desgrope la sese 8&pt3mânl. de Mariuca Nistorâ din M&linT. se ducea la munte si se arunca sau se Îngropa acolo (2). si daca-lii gasescii cu iata In josii. In casulii din urma nemurile mortului sunt totii-deauna cu multii mal triste si deprimate^ si varsa cu multii mal multe lacrimi decât atunci. si totii-deauna de câte ori se desgropâ. judetulu Oltu. Poesil populare. ci 'n multe comune. Sl sâ me srotî la cinci anî Sa-M facii gustu cu dusmani (3). ci de mal multe ori. judetulii Iasi. aflându-fee unu mortii neputredii. Deci. vinii preotii de-1 cetescii si-ltk deslega ca si 'n România (1). se (jiice ca e strigoiU^ si (1) Bolintinenu. Spunii mal departe bfitrâniî. Iasi 1888. atunci nu se mal astepta ca sa treca timpulii hotarltfl pentru desgropare. Caniand. nu se desgropâ numai o singura data. ca'n timpulii de fata. precum si'n comuna Zanoga din Tira-Românesca. aflându-se unii mortii neputredii. Miarianif Inmorm. In comuna Tatarei. In judetulâ Mehedinti In timpurile vechi. sau i se sc6te inima ^i cu ea se ungâ toti membrii familiei. Doine. p. 27 92.Românii din Macedonia credu c& numai unu omu care a fostii calcatoru de juramtntu nu putrecjiesce. (3) M. in mal multe rlndurl. i se cetiaii rugaciunile de deslegare si i se facea prasnicii (2). Când se ntempla ds more vre-unulii din nemulii celii mal de aprope alii mortului. când 11 afla numai osele desirate si gole. Sa mg 'ngrochl tu mal adâncii. se mal crede Înca ca mortulu . pentru ca prin acesla se crede ca-i pazesce ca sa nu inora îndata si Damurile râmase In vieta (1). dupa ce se desgropa strigoiuli).

si anume: In locu de a i se Inlinge o undrea In buricâ.'li:i. « Aflând u-m6 In Transilvania. si cari se cunoscâ mal cu sema pe aceea ca. când aO cea mai mare putere.t3 54. cit. In comuna Zemeeci. SiSnisLU.> (4) D. când more. înainte de a fl îngropatii trupulu lui. Andreiu. provenea din causa mortii unei fete Îngropate de curlndii si presupusa de striguica. ci si la cei din Bucovina. Burada. au coda. sau li se împlânta In inima o tepa. 41 . tn ochi si In pieptu. 325. saii i se înfige In buricii o iindrea si o lasa. înaltarea Domnului si St. de aceea. [>. (3) Uurada. p. scrie d-lu Th. mal multe femei din Poiana-M6rului. Banatu si Ungaria. se lega cu rugu. si-i punii putinii meiu In sicriu. p. cu deosebire tn sera spre St. nasct^ndu-se i" ca senina aia calitat'^ '^^ stri[.e strigoiii daca s'a nascutu cu perdea saii camasa pe capu. de cum Innopteza si pâna cânta cocosii.oia. (6) D. unâ satA aprope de acea comuna. ca sa nu se pota scula din mormlntCi si sa suga sângele sau sâ mance inima celora vii. ci totu-odata manânca . (1| Buradu. acolo ca sa-I pera puterea si sa tm mai puta face râii (4i. dupa cum spunu unii. precum buna ora In comuna Secadate si Sacelu. aiâ) si pietre. crecjlendu ca ploia. op. este forte rCspândita nu numai la Românii din România libera. D. Inmorm. si u alta pi'rs6ii£i din familia acului dliitAiil morlft. p&zindu-s (2) Burada. p. atunijî acesla ws de. 53. Inmurm. se Înfige unu fusQ In mormtntulii repausatuiul (5). 326. op.'*Kr6pft. numiti tn unele parti ale Transilvaniei ^iscol. p. Inmonii. mortii. Glieorghe. sail li ae baga In gura ustanoia (usturoiO. Sliint: cliiar s(! zomisli-scfi asttl-fi. Transilvania. meraera la mormtntij si desgropara cadavrulO. si-Iâ strapunsera cu furci de fierti tn inima. care tinea netncetatu de vr'o cate-va (jile. se Îngropa cu fata In jos. Iiini'-nâ. neajunsuri si daune. In timpulu mai din urma Insa datina de mai sus a Inceputii a se rari si a se întrebuinta alta. caci pretutindene se crede ca strigoii iesu noptea din morminte. nu numai ca facu omenilorii o multime de neplaceri. saij li se taie capulâ si asa se punu apoi tn sicriu si se tngropa. si atunci nu numai ca ieaîi laptele de la vacile mulg^tore si Ie sugâ sângele. «Daca la si-sc s6|)ltÂniânî dela iii6rtca cul-vik iiiurt. cil p. Stant-scu. Credinta In strigoi. si apoi !ntorcendu-o In secriu cu fata tn jos ail Ingropat'o iarasi (1) » In alte parti din Transilvania. si data îl c& osie atrigoiH si Îndata i se bate unCt par i-a se ur^a totî membrii ramiliei. op. In gura si In nasu [Si. 53. cit. despre cari se crede ca sunt strigoi ori pricolici. . T.

Atâtu în privinta corpului omenescii. op cit.» publ. Eî. (2) Ve4î «Familia» an. No. 11 batii unu cuiu de lemnu dreptii In inima. preot u. p. 63. p. (1) Com. ci chiar si pre vrajitore. IVsta 1871. iar dela alii septelea anâ încependii înainte dispare ore cocosulCt de mie(}ulu nopti! Io piere puterea ^i iar se ba^^a In morniintti. de d-lG Av. le culca cu fata în jos si asa le îngropa. aralându li-se In visu. si mai alesii de când mai multi insi fura torte aspru pedepsiti de catra autoritatile civile pentru credinta lorii cea desarta si pentru datina lorii cea rea de a-i desgropa si a-i diforma în chipulii cum sa aratatii (1). si altî Rom. 421 . i. despre cari se crede ca sunt strigoi. pentru care pâna Ia alii septelea anu. precum si pre tote acelea femei. pironindu-lii astii-felii de hmdulu secriuluî ca sa nu se mai pota scula. Iar acesta se face numai atunci. 449 450. Stanescu. când presupusulii strigoifi supfira prea tare pe cei rfemasî In viata. In BanatU nu numai pre aceia.rindu pe rindu câte unu membru din familia lorâ.» an. ilin iese din mordupi ce cânta 420 se punu In secriii cu tata în jos. In timpulii maî noii Insa atâtii credinta In strigoi câtii si datina de a-i desgropa si strapunge In inima a tnceputii a disparea din Bucovina. despre cari se presupune ca aii relatiuni cu spiritele cele necurate. dupa cum crede poporulG» iesd noptea din mormîntG cu cosciug^uld fn capa si manânca rlndâ pe rtndd cate unCi membru din familia sa. VH.» Nic. lagiiiin. din care causa trelunt strigoi. credendii ca apoi nu iesii noptea din mormîntii si nu umbla în orele secrete ca sa taca omenilorii reii (2). 325 : «Ideea ca uniî morti se facQ strigoU c forte respândita. Românulii aprinde candela saii diferite lumini si arde miresme sfintite pe raormîntulii s6ii. 38. saij Ie manânca numai inima si le sugu sângele. în «Familia. IV. Macoveid. când i se face desgroparea si deslegarea de blastemele oselorii. p. Densusand : «Scrutari mitoloi^ice la RomanT. Iara dupa câte-va s6pt&mâni se desgropa si^ de-liî afla numai tn câtu-va miscata In secriii. sau daca li se pare lorii a-lQ vede noptea cercetândii locurile pe unde a traitii. Pesta 1868.» I).

din nenorocire. fara a maî aminti j. însemnate tiindu maî adi'se cu cate o ciiice de lemnCi. unâ aj».n'opari»a de septe anî. livchia. carî ail fostu asez. amu pute dice.ite in interiorulu bisericilorCi. Miroiiu Costinu. cu datinele si .sgropari'a if\ slîntirea orî desl4»«rarea dt» hle. p.slenu» a oseloru. de ceî carî aCi lucratii In vre-o directiune pentru tera.^i de fnitinientele din haine cu cari a fostfi în«^ropatCt vri'-unii ptM'sona.» 422 XXXII. cinn erau mormintele romane vechî. In adeverii. din causa slrimtoririî cimitiruluî. mormintele nu aQ maî fostfi locuri de odihna eternd neturburate. adeca cele clitorescî. oi'asium» de ilespoiarea mormintuluî de cele maî pretiose resturi istorice : hanutulu dela toia^il. mortulu dispare ore cum din amintirea urmasiloru liiî. nu pote sa-sî dea seina de viitord. La alu î. ( 'restinismulu a foVtCi îjsi estt». Aceslu actu cre^tineseu da. lUiruivscî 1888. II.cum amintirea urmasiloru s6î. siiil din oruranisatiunea sociala. provenite din ritualulil mortilorîi la crestinî.. maî alesii daca In aceiasi gropa nu maî vinu alti odihnitori noi (1). SUFLETUL O Dela Inceputulu studiului de fata si pâna aici ne-amu ocupatii. trropile se j^olira de ose ea sa facil locCi la noî odihnitori. mormintele disparura. cari aii strabatutu paiia la noî din seculiî anteriori. < )mulCl leira totu-deauna liresc4' pi-esentuhl de trecutQ. faclia la serbalorî mari si arde miresme stintite pe mormint(»le aloru seî. (1^ V. inelulu care une-orî era însu-sî siirilulu mortuluî.. ritualuld crestinescQ a redusa cultulu mormintuIuT la sijite ani. Numaî leirca moderna a cimitirelorO asezat** afara din orasr. Cine nu face a sa. a asitruratil repaosil eternii mormintuluî. t. A-sî aminti de ceî carî oâ fontii.!t''pteloa anCl st» face de. Afara din l)iserica. 588: «Dola introducerea crestinisiiuiluî in Dacia. Pâna în alii septelea anu UomânulCi crestinii aprind4' candela. pentni ceî carî potil sa-sî platesca pos(»siunea neturburata a doî cotî de pamintu ! «Si cu tote aceste scaderi in cultulu mormintuluî. maî numai cu corpulu. «Acesta imprejuran» ne explica putinulu numeru de morminte. este o proba a aceleî vitalitati. maî ah>su daca in aceea-sî irropa nu maî vinu noî odihnitori. A.entu distruiretoru alCi mormintelorCi. tara sii-^j?î dea sema de ce face. Dupa desj. Opoiv complt^te. venei-area mormintelorCi este semnu de vitalitatea nationala. aprope numaî acele morminte maî exista. si une-orî.triCi ilustru.

Dumnecjleu llu chiama la prasnicu si asa se duce sufletulii o data cu corpulu (1).credintele privitore la acesta. ca sufletulCi. dupa ce a esitii sufletulii din corpii. merge forte suparatii (2). La sese sfeptemâni vine acasa si. pe când despre svfletU amu amintitii numai icî colea câte ceva. mal rSmâne pe pamîntii. a sositii rendulu. Sa vedemu ce face acesta. 423 dupa ce a esitu din omii. ca sa vorbimii maî cu de-amaruntulii si despre suftetd. Dupa ce se îngropa corpulii. dupa ce amii spusu totii ce amii avutQ de spusii In privinta corpului precum si în privinta eliberarii sufletului de la munca cea eterna. Românii din Mihovenî si Bunint! credu ca. care-î este renduitii de Dumnezeu amfisuratii faptelorii sale din lumea ac6sta. cum si pe unde umbla elii pâna ce ajunge la loculii de odihna saii de munca. daca-I daii nemurile sale de asta data ceva de pomana. atâta sta si elii pe lânga corpii si pe lânga casa. sufletulu sâde de napoia casei si astepta pâna ce iesu cu mortulâ din casa. Cel din TodirescI si Solonetu spunu ca sufletulu. Cei din Sfcroescî spunu ca totu timpulu câtu sta corpulu Înca neasezatu In mormtntâ. se departfea si elii de dlnsulii si trecendii pe la vami se duce sau în iada saii în raiU^ dupa cum i-aii fostii si faptele: rele sau bune. pe stergariu sa se odihnesca. dupa ce-lu petrece la mormîntu si vede cum îlii punu In gropa. când se pune unu stergariu la feresta si unu pieptene pe pragulu usel . Acum însa. Românii din Balacena credii ca. unde a vietuitii. se duce forte bucurosu. Românii din orasulu Suceva credii si spunii. Dupa aceea se mal arata la sese dile apo! Ia s^se luni si pe urma la unu anii. si se duce în ceriii (3). pâna ce se îngropa mortulii. iar a treia di dupa ce sa înmormîntatii acunia mortulii si i sa facutii prasnicii. dupa ce s'a despartitu sufletulu de corpu. se arata la trei c^ile. precum si cu celea ce-i sunt omului de neap&rata trebuinta pentru mântuirea si odihna sufletului 86ii dupa morte. iar daca nu-I daii nimicii. sede într unu ungheriu alu caseî si acolo astepta pâna ce scotfi mortulu afara. dupa ce se despartesce de corpii? când. . stândii la capulii acestuia si jelindu împreuna cu cel de casa. câtu sta corpulu omului nelngropatii. parasesce casa. se înalta la ceru. iar cu pieptenele sa se pieptene. Vomu începe deci maî întâî cu credintele si datinele Românilorii din Bucovina si anume a celorii din districtulii Sucevei. Cum iesîi tnsa cu mortulu din casa. apoî ese si elu cu acesta din casa si.

A treia cjii Insa se Înalta la ceru. stud. se scobora din noii din ceru si cerceteza casa. apoi merge si petrece iarasi In cerii. sate în districtulii Radautuluî. trece peste tavuua cea cu faina. g-irnu. de I. se cerne faina In sera cea d'intâi dupa ce sa tnmormtntatu. câtii timpii a vietuitii pe pamlntii In acesta 41 deci Indatineza Stupcanii de a pune o tava cu faina In loculii acela unde a muritu omulii. si ud.(ll C'oin. AvramG. Apoi pleca si elii pe calea sa. apoi la sese s6ptâmâni si la unu anii la acea casa. unde a muritâ unu copilii.'om. Onofreiu. . giiun. stud. ca suflotulii nemijlocitii dupa ce se despartesce de corpii. atunci nu numai ca vine copilulii peste nopte si bea apa. Românii din orasulii Sireta spunii ca daca pe loculii. de M. gimii. dupa cum si-a câstigatii (2). (2) Corn. Mulj. atunc! se scobora si elu din ceru si-Iu petrece pâna la mormlntu. si sedendu pe naframa si gustându din bulca si apa din ulcica. ca facendii acesta. de Al.î insi pretindii. Când se Inmorminteza corpulu. In Manastiora sau St. si se pune acolo unu paharii cu apa curata si pe paharii toiagulii ca sa arda. când more cine-va se pune la capulii luî o ulcica cu apa. si trecendii elii pe acolo i se cunoscu urmele si cunoscendu-i-se urmele e unii semnii ca-î trebue ceva. 424 ! Ceî din Stupea cjiicu. Jemna. de AntonO Fetriceiifi. viindu ângerulfi dela botezu si lafindu-lu cu sine. o naframa si o lumina. Hacia. când more unfl omu. unde a locuitii. cretjiendii ca viindii sufletulii. gimn. adeca merge saii în raiii saii In iadii. merge si petrece In ceru "pâna ce sosesce timpulu» ca sa i se înmorminteze corpulu. o (1) Corn. de unde se tntorce iarasi la trei si la sese (^ile. (2) C'om. ci a doua (jli dimineta se cunoscii chiar si urmele sale pe unde a umblatii. îndata se pune o naframa. In Vicovulu-de-su8 si n Bilca. comuna In apropierea orasului Siriettl. tn care a traitu împreuna cu corpulu. ^3) (. Sufletulu sede pe naframa lânga mortu pâna ce se duce mortulii la mormîntCi. Atunci nemurile lî daii oil-ce de pomana si-Iii jelescii (1). cu unu colacu sau o bulca pe dlnsa si o lumina pe feresta^ cre4cndu se ca acolo se aseza si sta sufletulu In decursulu celoru trei ^\\e^ câtu sta si niortulu In casa. A treia (Ji dupa ce sa Inmormîntatii corpulii. de Elisaveta Agapi 425 ulcica sau o sticla plina cu apa. stud. au vfecjiutii o multime de urmusore ca de copila împrejurulii paharului.

bea putina apa de aceea. o bulca si dou6 lumini. dupa cum am v&^ulii si maî susii. varsa apa. iar strachina o iea si o duce mai pe (1) Corn. In care sa scaldata sufletulii. CârdeiQ. Asemenea. e semnii raii. unde a muritu omulii. Românii din Crasna^ districtulii Storojinetului.Dupa acesta nu vine mai multu pâna tntr alu septelea anu si anume tn diiua !n care a muritu. se da ulcica de pomana unui omii sSrmanii cam de etatea aceea. o strachina saii o ola cu apa prospata si curata lânga dlnsulii. ci si mal târcjiii înca cerca corpulii daca nu i se da nimicii de pomana. cre^endii ca tare-i arde sufletulu. când se iea vr o ola de la focii nu e bine a-î lasa loculii desertu. Maî departe credu Crasneniî ca nu e nici de cum bine a sta pe /eresta deschisa. care. pe unii pomii. Strachina sau 61a respectiva se da de pomana celui ce a tinutii lumina. de care a fostii si mortulii (2). Totii In Bilca este datina de a se pune dupa Inmormlntare In loculii acela. ducenduse cu dlnsa In gradina. se pune lânga corpu si totu timpulu câtu sta acesta In casa sta si elâ lânga dlnsulu sau se pune si sta Ia cheutorea casei. Aceste lumini ardii In trei seri acolo. unde a muritii si a statii mortulii înainte de înmormîntare. una : care trebue sa fie lacuta din toiagii. nu numai pâna la sese saptamâni. . A treia di. do lust. de lust. pe urma se scalda Intr'lnsa si astii-felii se r^coresce. si se Intorce cu pompa Indferfeptu la cerii. elu se bucura forte tare. pentru ca murindii nu poti Închide gura. dora Uii pote afla. si anume când li tinâ lamina. dora. Dreptii aceea nici unii Crasnenii nu se Încumeta a se culca si a dormi în decursulii celorii sese saptamâni pe loculu acela. vine neîntreruptii la casa unde a Incetatu din vieta. dupa co a venitu acum sufletulii si a bâutCi din apa. unde s'aii pusii. (2) Com. Dupa ce a muritii credu ca sufletulii se duce dreptii la strachina cea cu apa. când mori nu pote esi sufletulu din casa afara. In fine. 426 urma acasa. ceia ce. de 6re-ce. ca sufletulu pâna la sese s6pt6mânl dupa scoterea si tnmormlntarea corpului. Înainte de a esi omului sufletulii. o ulcica cu apa. Ba elii. Sufletulu Insa^ dupa ce a bautu din apa si sa scaldatii. mal alesu Insa noptea hojma cerca corpulii si se framlnta dupa dtnsulu. credii si spunii Crasneniî. si daca nemurile sale li dau atunci ceva de pomana. CârdeiQ. tndatineza de a pune. iar alta noua. si apoi se înstraineza si nu vine mai multu (1).

si anume. când se Inmorminteza corpulii. iar la urma se baga saii întrunii omii. preotii. daca a fostii pfecatosii. Asta trebue sufletulii so faca în decursii de 40 de dile saii. se duce si trece tote vamile si ajunge în raiii. A treia ^i însa. dar nu pentru totii-deauna. si ionica alCî luî lordachi Isaca. 427 In decursulu unul anii se Intorce de maî multe orî si anume: odata la s^se saptamâni. In acesta calfitorie îndelungata sufletulii este totii-deauna petrecutii de unii ângerii. si se (jiice ca necajitii fîindii de trecerea prin atâtea trupuri si-a trasii acum canonulii. nu se mal teme nime a se culca si a dormi pe loculii acela. câtii a avutii sa-Iii traga. Când pocnesce sau trasnesce ceva în casa. dupa înprejurarî. iar daca a fostu curatii îlii trimite în unulii pficatosii ca acela sa se îndrepteze. atund e. iar a doua ora Ia unu anu. dicii ca atâtii sufletulu câtii si mortea staii trei (jiile pe lânga corpulii omului si pe lânga casa în care a repausatii acesta. si din pasSrl. Românii din Stulpicanî. Dupa trei (Jile însa. se Inverfesce trei (jiile prin casa. unii semnu ca a venitii sufletulii. dupa credinta Româniloru din Boianu si Mahala. Dupa acesta se pornesce si ratacesce o bucata buna de timpii prin lume. Turtuivnu. (le d-lil \'. credii si spunii. când sufletulii vine pentru ultima ora.' si anume cel din Boianii si Mahala. dupa ce s'a îndreptatii si curatitii deplinii de tote pfecatele. din diua aceea încependii. saii se duce si se baga într'o vita curata orî întruna spurcata si dupa aceea în pasferî.. dupa ce sa despartitii de corpii. atunci e unii semnu ca cerca ceva de pomana sau ca sî-a adusii aminte de noî si a venitii sa vada ce maî facemii si cum traimii (1). unde petrece asemenea trei dile. De aici se duce de-a dreptulii înaintea lui Dumnezeii si-I spune ca a venitii de unde la trimisii. iar când viseza pe mortu ca a venitii acasa. se (1) Coin. districtulii Câmpulungului. . pentru ca. ca suiletulij. si anume dupa înmormîntare sufletulu se duce. sufletulâ nu vine mal multii ca sa-sl cerce corpulii (1). Bomâniî de peste Pruta. întrunii trupO unde sa petreca în chinuri. si Dumnedeii pe urma îlii trimite în altii locii. si daca cine-va se încumeta ca sa se rostesca catra unulii dintre dlnsif cu unii cutitii. spunii el. si maî multii. care abia se nasce. se duce si elii dimpreuna cu acesta pâna la gropa.De la sese saptamâni înainte însa. când se face osfestanie si pomenire. ci (1) Aucjitil dela maî multe românce din Crasna.

de Nic. Sasca. când ducii pe mortu la gropa. apoi parasindu pamîntulu. sufletulii. O sema au datina de a aprinde. plaiulu Muntele. îî diice: Trupule. Baia. Radasenî. (1) (k)in. pe unde a umblatii elii. TonigarCi. se duce si elii cu dînsulii. (2) Coni. si altele din judetulu Suceva. daca a facutii bine. de Const. ca sa aiba sufletulu când e însetatii. si dupa ce aii slobozitii acuma cioclii corpultt în gropa. facu prasnicu. pâna ce aî saî. câtii a fostii în vieta si-i spune: aici aî facutii acesta. mortulu a fostu unu omii pfecatosu. L^iînn. câte o luminare în diua de Alexiî (2). Românii din Fundulu-Moldovel istorisescu ca câtfl sta mortulu în casa. 429 Eâ me despartescii de tine Si me ducii unde e bine! Daca. punu unu paharu cu apa. gimn. Ca eii mcrgii la Domnulii sântii. de unde bea. A treia di. trupsorule. trebue sa treca prin unU focâ^ si trecendu foculu acela merge într'unu loca rScorosit^ unde astepta judecata cea mal de pe urma. credu Românii ca sufletulO. MerchesCl si I. In Moldova si anume în comunele Petia. atuncî îlii petrece si elu pâna în tinterimu. dincoce acesta. li spune: Hoitulo. stud. Scumpule odorule! Dute-acuma în mormîntii. atunci sufletulu. hoitule. iar când îlu înmorminteza. In timpulu acela. Dupa acesta maî sta înca 40 de (Jile pe pamîntu. In rfestimpulu acesta ângerulii îlii porta prin tote locurile: bune si rele. dupa ce sa despartitii de corpii. Negrule-amarîtule ! . sta trei dile pe lânga casa precum si de-asupra capului celui mortâ. câtu sta sufletulâ în casa. hidâ. si totu asa pâna ce sfârsesce tote lucrurile. din contra. pe loculii unde a muritu. CotlarciucG. Malini. stud. Dracenî.428 dice ca respectivulii Isî taie ângerulu sfeft pazitoriu pe unu timpâ de septe ani (1). sta si sufletulu cu ângerulu s6ii pazitoriu în casa.

maî alesu In cele trei dile dupa Inmormlntare sufletulii. dupa aceea trece In ceea-lalta lume (1). de A. Acesta se face de aceea. In loculu acela. Numaî din pricina ta O sa suferii munca grea ! Dupa ce a rostita cuvintele acestea si dupa ce sa Inmorniîntatii acuma corpulii. totii din Moldova^ este clatina de-a se tamâia In casa unde a fostu mortulu si a se turna pe loculu.a toiagului si lumina din mâna^ adeca din lumina care sa tinutii la repausare tn mâna mortului. Burada. saii 3 lumini facute din r6masi(.acum în mormîntu Spre mâncarea viermilorO. Ca numaî de reulii teu Trebue sa suferii si eii.Du-te de. apoi a se duce la mormlntu vinu si tamâia. unde petrece pâna la vremea cea de judecata. o ulcica sau o strachina cu apa prospfita saii cu vinu. Xe^i si 430 In alto partî. se crede ca sufletulii. ca si 'n Bucovina. In alte parti din Tera-Românâsca. apoi vine la mormlntu. iar alaturea o lumina aprinsa. cu unu colacii pe dlnsa. când Începe a putrecjli trupulu. (1) Dict. se pune In cele trei seri dupa Inmormlntare. sufletulu mortului umbla sburându pe lânga casa si pe lânga mormlntu. unde sa sfiversitti din vieta. neputendu-se desparti asa de graba de casa unde a traitii bine. Nistorfi din Malini. Daca n are cruce. vine si bea apa din ulcica si gusta din colacii. 46. Românii din unele parti ale T&reî Românescî credu ca sufletulu omului mortii umbla timpu de sese sfiptfimâni pe unde a umblatii cu trupulu. ângerulu luându-lii. llii duce Întrunii loca anumita. de regula ramasita toiagului. ângerulu îlii plimba prin tute locu- . Dar elii n'o face acesta numaî In cele treî serî. ci si maî pe urma pâna la 40 de cjlile c^rca pe aî sSÎ ca sa vada ce I-orii maî da de pomana (1). si apoi se înalta (2). crecjiendu-se ca pâna la 40 de 4ile. PletosQ din Radasenî si M. putina apa. sede pe mormîntu pâna ce pune cruce. pentru ca In decursii de 40 de (Jile. A treia nopte se lasa luminele sa arda pâna ce se sfârsescu. dupa ce iese din corpii. îsi aduna totu ce i s'a datii pâna atunci de pomana. cari se lipescu In rlndii de marginea ulcelei saii a strachinel. Inniorni. se sue pe cruce. p. unde a repausatii mortulii. apoi se înalta la cerii.

. n'am bfiutu. iar dupa Împlinirea acestora se duce în cea-lalta lume. unde se aprindu si luminari. (1) Biirada.rile. dice ângerulul. In fine totu tn Tera-Bomânesca^ exista credinta ca dupa nxirte. unde sta trei dile. sufletulu celuî mortu. Si se (jiice ca prin ori-ce locii si prin orî-ce poteca a fostii omulii în viata. ce aî vfecjiutu. sunt nemurile tale. cit. din causa ca acolo In nauntru v&(^ul unu hoitu mare.)) De aceea lumea din casa e tinuta. Inmonn. unde e mortulii. Iar. cacî mi sa faQutu scârba mare. se duce tn casa. iar sera vine si se odihnesce dupa usa dela tinda bordeiuluî.» (2) lonenCi. Vecjiî ! tn trupulii acela tî (Jice acum ângerulu. De aceea în vreme de 40 de (Jilc s<? tanuiieza desil prin casa si pe la mormintO. prin casa si pe la mormlntu. p. se întorce acasa si se pune pe stresina casei. fiindii cuprinsii de sete. pe unde a umblatii. Trecendu cele sdse sfeptfemânî. pur- . pre care llu mâncau nisce ciori. raspunde acesta. . multii mi-e sete! Ângerulii ÎI raspunde: Dute 'n casa aci josii si bea apa! Acesta se ntempla tocmai când rudele mortului jelescii pre mortii. op. tl-aî facutu tu vaculâ si abia acuma aî esitu dintrtnsulu. unde se aprindd si luminari. Val ângere. op. 45. Ciorile. Angerulii îlQ Întreba: Aî bâutu apa ? Nu! . dar Îndata ese din casa afara cu totulu mâhnitu. când era în trupii. ca sa nu puna nimicu spurcata dupa usa. Hoitulu acela era corpultt luî. Dar. 431 Sufletulu 90 scobora de pe strasina. 48. dupa ce a cutreeratu tote locurile. tn timpu de sese saptSmânî sufletulu pribegesee de-a rtndulu tn fie-care di prin tote locurile. se duce acum sufletulii cu ângerulii. p. te jelescu ca tu aî esitu din trupii! De acestu rfispunsii sufletulu este forte mâhnitu si tn mirare (1). 155 : «Se crede ca 40 de (}ile sutletulu mortului sta înca in casa sau umbla pe la mormintâ. îndata ce a ajunsii la stresina casei. p. cit. Lainbrior. pe unde a umblata.

Daca celu mortu tn vieta luî a fostu omu dreptu. Angerii îî conducu unde voescu. p. . In Transilvania^ districtulu NasSuduluî. carii au avutu nenorocirea sa intre In iadu. în «Lumina pentru totî» an. lonenCî. sufletulii se departeza si se asaza în cerii. caci lumina cjiileî lî prigonesce dupa urma (1). (1) I. Românii din Dohrogea credu ca sufletulu mortului sta sese saptamâni de-asupra usorului dela usa casei. St. credii si spunu ca sufletulii nu se departaza Îndata dupa desfacerea sa de trupu. In acesta cale tnsa este tmpedecatu de cete do diavoli. totti din districtulii Nasauduluî. Alti Români. op. op. pentru ca sa aiba pe ce sa stea sufletulii (2). sunt tinuti si munciti acolo pentru totu-deauna. elu nu pote fi opritu de dracî. Bucurescî 1888. iar daca a fostu pScatosiS. (1) I). ca sufletulu celuî repausatii petrece sese saptamâni sau 40 de dile pe pamîntii. Stanoscu. ci elii sta tn apropierea cadavrului. merge la raiu. Stanescu. ba înca îlil si însotesce pe acesta pâna la mormntii. op. Insa Îndata ce se face cjiiua. 323. «Credinte pop. 474 475. p. 46 47. ca si fratii loru din Bucovina. p. iar loculii saii de petrecere e închietura (cheitorea) casei de catra rasaritii. Nt'^'ooscu. cit.tata de ângerî. 46. II. taiata dintr*o trhnha (valii de pânza). p. La sese saptamâni dupa înmormîntare se facti unii soiii de pomene numite (ude sese septSmânl» Dupa ce sau împlinitii si acestea. 331. de aceea asternu eî de-asupra acelui usorii o apomineta^yi adeca o bucata de pânza alba. cit. sufletulii vine iarasi îndaraptii la locuinta mortului. si dupa ce respectivulu sa asezatii la repaosulii eternii. cari cauta ca sa-Iu rapesca si sa-Iu arunce tn iadii sub diferite acusari. eî trebue sa plece si sa se duca iarasi la loculu loru. Din contra Insa^ cel drepti cap3ta din când In când libertate si viindu tn lume se arata la membrii din familie si ceru ceea ce le e necesarii. p. Inmonn. unde petrece timpii de s6se saptamâni. 432 Pfecatosiî.» publ. iar dupa aceea se duce si petrece în Câmpii Iudeului pâna la a doua venire (3). (2) Hurada. Acesta o potu eî lace tn timpulu noptii In t6ta libertatea. (2) I). credii Românii. cit. atunci este rapilu din mâna Ingeriloru si dusu la iadu (2).

iar când se facu aceste pomeni se apropie iarasi de locuinta celui repausatu si asista si elâ la acea masa si apoi se desparteza pentru tot-deauna (1). pâna ce se curatesce de tote picatele câte le-a comisA traindu In lume. saâ i-a r&masii corpulu nelnmormlntatu. ca sufletulii petrece 40 de (Jile pe pamîntii si'n raatimpulii acesta n indii însetatii vine si bea npa din paharulii celii de pe feresta. adeca pâna ce namurile sale îl daii de pomana tote celea ce-1 sunt de neaparata trebuinta pentru mântuirea si calatoria sa în cea-lalta lume. Din tote cele espuse pâna aci resulta ca sufletulii omului. care a vietuitiî dupa prescriptele dumne(j[eescl. ci tn lumea acesta. de d-la los. 2o 434 fosta forte pâcatosu. Inmorm. Olariu. daca omulii si-a luatii singurii vieta. care sa pusii anume spre acestii scopii (3). In Banatil. totu ratacesce In continuii. p. vine In atingere cu alte suflete^ iea parte la bucuria si Întristarea celorii ce aii rfemasii în vieta. si In timpulii acela nu petrece nici In ceru nici In iadii. op. stud. 33. de d-la T. (2) Wlislocki. SiinonQ. (l(» Alexandru Booriu. se pune într o ferestra unii paharii cu apa. daca a (1) Corn. si are anumite lipse. Abia dupa trecerea unul timpii mal îndelungatii si dupa o pribegire lunga peste douG-^ecî si cinci de ape. în lumea cea-lalta unde capata iarasi corpulu. si abia dupa aceea se pornesce spre loculii de odihna. unde umbla Încolo si Incoce. .(3) Corn. «riînn. Ia esirea sufletului saii si dupa ce pleca cu mortulii din casa. (3) Corn. ca si 'n cele-lalte parti locuite de Români. petrecutii fîindii de ângerulii s6ii. In alte parti ale Transilvaniei esista credinta ca sufletulii celui repausatu ramâne unu timpu mal tndelungatu pe pamintii. cari trebue sa fie numai decât îndeplinite de catra al s6i. Din contra. JVorianfi. ci totu odata sa Intre si sa petreca prin diferite corpuri omenesc! si animalice. petrece de regula pe pamîntii 40 de dile. care l'a purtatu în acesta lume (2). ajunge sufletulii. 433 Si iarasi altii credu ca sufletulu^ In intervalulu de sese s6p tSmânl^ adeca dela tnmormtntare si pâna ce se facu pomenele de s^e sSptâmânl. atunci trebue nu numai sa ratac^sca timpâ mal Îndelungata pe pamlntu. cre(^endu-se. cit. Ia BomAnl.

Empedocles sustinea o emigrare a sufletului chiar si In corpurile planteloru. sunt terminil grecesci pentru emigrarea si transformarea sufletului. câtu si din timpulâ de fata (1). Asa Învatatura religionara si filosofemele lumii vechi erau de parere ca sufletulU. cit. si dintru Inceputii so fi propagatii Pherekydes si Invfetacelulii sfeii Pythagoras. învatatura brahmana a Indieniloru vechi represinta emigrarile sufletului dupa morte prin animale rele si bune ca penitente si mijloce de curatire. trece In imperiulii mortilorii. care le-a primitii dela Persephone din Împaratia Intunereculul. ca sufletulii. ar fi tnvdlitâ tntr o multime de vesminte (adeca de patimi si dorinte sensuale). schimbarea sufletului. 435 o petrecere mal Îndelungata saâ mal scurta In acesta imperiu tnsufletesce din nou alte corpuri omenesci sau animalice. unde au fostu supuse unei curatiri. Preotii egipteni eratt de parere. Plato se exprima de-a dreptulii ca sufletele Înainte de-a intra In omeni au fostu odata aice. la sosirea sa pe pamtntu. op. Înainte de a se pute Intorce iarasi Indârdptu. In misteriile grecesci se'nvata. pe cari trebue sa le arunce una dupa alta. se Intorce iarasi la isvorulu primordiala alu vietii. ci ea se afla si la alte popore atâtu din anticitate. care sl-o Închipuia ca unu procesii de curatire. p 32 . Ca conducatorii alu sufleteloru (Psychopompos) In patria lorâ originala apare Dionysos sau Bakchus. trebue sa fi locuitu In alte corpuri si ca dupa mortea omului trece iarasi Intr'unu noii organismu^ anume ca sa se curat^ca si sa pota ajunge tn urma la tinta perfectiunii sale. iarasi pe pamtntu. si metensomatosay schimbarea corpului. Pitagoreil mal târlii lnv6taii. si dupa (1) Wlislocki. ca sufletulu dupa mortea corpului pribegesce prin tote speciile de animale si ca dupa 3000 de ani Intra iarasi Întrunii corpu omenescu. pâna ce deplinu curatitu si demnfi. ca sufletulA. unde nazuescu acum prin cunoscinta si fapta dupa demnitatea eroica.Credinta acesta Insa o tntâlnimu nu numai Ia Români. Metemsihasa. ehberatâ fiindCi din catusele corpului. Ocasiune spre curatire le oferia misteriile. Probabila ca de la Egipteni au acceptatii credinta In sufletii mal Întâi Grecii. si la venirea lorii de a . mal nainte de ce a Insufletitu corpulu omenescu.

000 de anL Neuplatonicil desvolta aceste pareri mistice si mal multu. desi e petrecutu de ângeri si mai alesii de ângerulu s6u pazitoru. unele mai neplacute si mai mari decât altele. dupa cum i-au fostu adeca si faptele: bune sau rele. mai înfioratorii si mal îndrasnetii decât altulii. dupa credinta unora. totusi trebue sa îndure o multime de neajunsuri. Dupa ce sa pocaita si curatitu acuma de tote p&catele 1! este sufletului tncuviintatu sa plece spre odihna cea eterna. ca In diua Învierii arii fi toti 436 -curatiti si ca voru vietui apoî In corpurile celoru drepti tn tera cea bine-cuvtntata (1). Caci stândii. Daca în decursulii petrecerii mortului de acasa si pâna la tinterimii nemurile sale nu i-aii pusii poduri peste ape. Pâna la deplina Intorcere In slnulii Dumnecjeiril trece. câtii timpii vorii fi Iudei. cari aru fi mal placute fapturii lorii. presupunendu ca acesta sar arata nepasatorii fata cu unele corpuri anumite. dupa cum se va vede mai pe largii în capitululii urmatorii. cum se apropie sufletulii. atunci lesne i se pote întempla ca ajungendii la vre-unii rîii saii alta apa mare din cealalta lume. si câte odata se strapunii spre pedepsa In corpuri animalice . sa nu pota trece. din care causa a trebuitii apoi sa stea sau sa ratacesca ani întregi pe malurile apei respective. cari pentru aceea se 'ntorna necontenitii. Plotinu deoscbesce o emigrare a sufleteloru din corpuri eterice nevScJute In pamlntescl si o emigrare din pamtntesci iarasi In pamlntescl. Ce se atinge de vamly apoî si cu acestea no pote mai bine scote la capâtii. dupa cum nu unuia i sa întemplatii. dar si 'n acesta cale lunga. Intre tote obstacolele însa. cel activi In albine si furnici. Talmudistil Învatau ca Dumnezeu a creatu unii numarii anumitii de Iudei. umilii mai urîtii. dupa dlnsulu. asa tiranii se vlra In lupi si vulturi. iar dupa a altora chiar pâna la 99 (2). pâna ce în urma sa înduratu unii sufletii alii lui Dumne(j[eii de dtnsulii si la trecutii de cea-lalta parte. si dupa cum a fostu comandatii si pomenitii de al s6i atâtii în decursulii înmormîntarii corpului safi câtii si mai pe urma dupa înmormîntare. cele mai grele de învinsii sunt apde cele mari din cea-lalta lume si vamile^ ale carorii numfirii se urca. dela 7 pâna la 24. îndata îlu în- .doua ora Isl cauta corpuri. Aristotele respinge sufletulu. daca nu i s aii cetitii stâlpii si nu i s aii facutii celCi putinii ¦ trei stari. unu restimpu de 10. la fîc-care vama sute si mii de draci.

cei din secriu precum si cel ce i s au datu peste secriu de pomana si sa platesca draciloru ca sa-I dea drumulu.(1) Mayer. ce i s aii pusii pe crucita. Conversatioiis-Loxicon. ci In nemarginita loru rautate acuza sufletulu si de o multime de alte fapte rele. care duce spre raiu. trecu tote vamile pe rendu si pleca mai departe. Seelenwandcruiig. Iar unu altu bocetu din Moldovay si anume din comuna Rapciunî. ale sufletului calStoru. (jlice: 438 Ca sunt doua drumurcle. i le arata si-I spunu ca nu e voe sa treca mal departe. . urm. pe care au calatoritu pâna aice. Astu-felu apoi. Dupa ce a scapata acum cu mare greu de vami ajunge Ia salcd sau rachita mare. tiu cumpenescu sa vada cine e mal greu: elu ori pacatele sale? Si multe alte piedice ti punu. dora tiu potu rapi din manele ângeriloru. Care duce la straini. Cuv. (2) Vecjî cap. Altulu mi-î batutu cu llorî. Caro duce k surori Si la scumpiî fratiori. si trebue sa se duca cu dtnsii tn iadu. despre care unu bocetu din Bucovina ne spune: Ca sunt douc drumurele Si cam greu dc-alosu din ele: . se tnpartesce tn doua ramuri : unulu si anume celu din drepta. platindu fiecare vama. iar celu din stânga care duce spre iadu. Dar ângerulu nu lasa de felu pe draci sa se apropie de sufletu. Flori negrite si de jele. iar nu departe de salca acesta drumulu. leaîi apoi cumpenele si. Unulu mi-î bctutu cu spini. punendu-lu pe dlnsulu Intr o cumpana iar pacatele sale Intr alta. Ba ei nu se tndestuleza numai cu atâta. 437 cunjura din tote partile si. pâna chiar si cele mai mici si mai neînsemnate. despre cari nici prin minte nu i-a trecutu. Unu-I toW cu floricele. scotendu cartea tn care se afla notate tote pacatele. Iar daca vede ca nu e altu chipu de scapare diice sufletului sa sc6ta banii. Dritle Auflag-e.

Rgii mal esti la fire : Ce te-al zabovitâ De n'al infloritâ De ieri deminita Pân'a(jil demin6tâ? Lasa ciuda c*am privita Pâna ce s*a despartitd . de pe pamlntu pâna la loculu de repausu din cea-lalta lume. atunci lift lasa sa merga o bucata de locu si pe drumulu celu spinosu. de Sân-Petru.^ despre care ne-a fosta deja vorba mal sus. Apoi Uu scote iar la drumulu cela adevSratu . si pe care tiu reproducemu acuma In tota întregimea lui: Trandafire. când am reprodusa dintr Insulu unele citate. si mergendu mal departe ajungu la MarulU-de-Sân-Rtru. Aici apoi se opresce si adasteza sufletulu pâna Ia judettdtl sad ftidecata cea de pe urmay la care va trebui sa merga tota lumea ca sa fle judecata. In fme. Insemnândule totu odata si sortea ce-I astepta. pe care din aceste dou5 drumuri sa apuce: pe celii din stânga ori pe celu din drepta? Dar ângenilu conducâtoru nu-lu lasa sa stea multu In cumpena. Intitulatii o^petrecerea (1) Burada. Sufletulu nu scie acuma. de ângerl si la urma de prea-curata feciora Maria. bocetulu banatenu. ca sa vada cum e atunci când omulu nu voesce sa asculte si sa Implinesca tote Invâtaturile si poruncile lui Dumnezeu. fire. XIV si lânga care e Intimpinatu de Dumnecjeu. Mai cu de-am&runtulu si cât se pote de nimeritu descrie calatoria sufletului. 439 mortului. unde se afla Florea soreluî^ care Iml judeca florile Unde li-sti mirâsele. despre care amu vorbitu deja In cap. atâta pre cei vii cât si pre cei morti. p.Cela-Ialtâ cu busuiocii Par' ca-î unii parââ de focii (1). trecendu puntea raiului^ ajungu tocmai de naintea portii acestuia. iar daca na fostfi tocmai bunu. Ininonn. 91. ci daca a fostu bunti la Dumne^eu^ Îndata li arata drumuliî celu adevaratu. care scrie Intr o carte pre toti omenii.

In (Jorl bruma a ca^utu. Cu de ndpte-a'nseninatu. Cu de sera a plouatu.Sufletâ de la osa Din lume irumâsa. Iar în ripa marilorO. Trec6t6rea apelorâ. Intinde-tl întinde. Raâ mal esti la fire : Ce mi te-al grabita De al înflorita? M'am grabita De am înfloritu. Unda se aduce Lumea s*o îmbuce Tottt malini. Unde-I bradula ^^nelora. Eâ sa Ie potâ prinde. Din ventâ cu r6c6re Si-apa curgStdre. Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade^ Brade! Sa-ml fii frate. fire. Mir6sele s'orii pierduta. Unde-su t6te florile Cu tote surorile Sî-unde Flârea sâreluî Sede'n p6rta raiului Sa judice florile Unde li-su mir6sele. Caci vremea mi-a venitii Ca si tie de pornita De pornita catra apusa. Din lume cu sdre. Sufletâ despartita De multe mâhnitâ P16ca si se duce Marea o ajunge. Unde s6rele-I ascunsa. Bra(}I din radacini. calini. Vine marea mare. Trandafire. Eu nu potO întinde Tu sa le poti prinde Vîrfurile mele . Vîrfurile tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. Vine'n tulburare GreQ urlândâ Si urducându Tota lumea spaimîntândâ.

brade ! Sa-ml fii frate. Eî mi teorii latra In mare-I cadea . Ca 'n mine-a puiatâ Vidra latratâre. Unda se aduce. Intinde-ml întinde Ca sa le potu cuprinde. Eu nu-tî potu întinde Ca sa le poti cuprinde Trupinele mele Sa treci peste ele. . Vine *n turburare. BracjiI din radacini. Iar în rîpa marilorâ. Totu malinY. Ca 'n mine a puiatâ Din inima spurcata Rosu soimuletîl Cu ochiulâ sumetu. Las sa fie sl-asa ! Vine marea mare. In mare-I cadea Si te-T îneca . Unde-I bradulii (jiineloru. Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea in cea parte Ce lumea-ml desparte. 6 meni pândi t6re.Sa treci peste ele. Lumea s'o îmbuce. Grea umblândâ Si urducândâ T6ta lumea spaimintândtk. calini. Trecfitorea apelorâ Sufletulu statea Si mi se ruga: Brade. Nici nu oiâ gândi Puii te-ora simti. Când nici vel gândi 440 Puii te-orâ simti Sl-el orâ suera De te-I sparia.

Unda se aduce Lumea s'o îmbuce Tota malini.. TrecSt6rea apeloru Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade.. In mare-I cadea 441 Si te-î îneca. Unde-I bradulâ (jiinelorâ. Nici nu vel gândi Puii te-oru simti Si oru suera. Las sa fie sî-asa! Vine marea mare. calini. Las* sa fîe sl asa ! Ha!. Tdta lumea spaimîntându. Tu te-I spaimenta. Iar în rîpa mariloru. brade. Ea nu potu întinde Sa le poti tu prinde RadScinl a mele Sa treci peste ele. Multa mg mal rugai O rugare mare . brade. hal. Vine 'n turburare Grea urlândâ Si urducândâ..Si te-I îneca . Ca'n mine a 'ncuibatii Sl-apol a puiatu Galbena serp6ne Ce piere de iome. Sa-ml fii irate ! Intinde-tl întinde Ca sa le potu prinde RadâcinI a tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. Bra^I din radâcini.

brade. Pasu. suflete.Cu multa rabdare. Punte preste mare S'aiba trec8t6re Suflcte-ostenite Catra raîu pornite! ' Bradu-atuncea se gândia Si trupinele 'ntindea. Acolo sa stal Si sema sa ial. pasu. Tine. Eî te vorii taia Si te-ora rSsturna. Ca sa fie pace. Brade. Drumulâ inainte. Pâna vel ajunge Unde se înfrânge Drumulâ jumatate Ce locuri desparte. Iar mortulu imi trecea Unde dorulâ îlCi ducea Marea fara nume L'al-alalta lume. Du-te far* necazu Fân* vel trece tu cu dare Cele grele sipte vame. draga suflete. Ca-I vedea o salca . Unu frumosO pacurarelâ Si are unâ toporelu Si are verisori Doi voinici feciori. Maistârl voru veni Si te vorfi ciopli Si din tine-orâ face. Am si eâ unâ frate.

Si apoi iar sa stal Si sema sa ial. Apoi totil in aia parte Sunt câmpuri urîtâ arate Si cu spini rai semSnate. Sem' aci iara sa ial Si spre stânga sa nu-ml dal^ Caci în partea stânga E calea cea strimba. Câmpuri d'ale arate Cu flori semanate Flori tu vel culege Si doru-tl va trece. . C*acolo tu vel afla Spre îndestularea ta Câmpuri frum6se Cu flori alese. Ca'n doue razâre Va fi câte o flore. Cu lacrimi udata. Ci sa dai în mâna dr^pta.Mare si înalta Salca aplecata Si cu frun(jia lata. Acolo-I (tîna batrana\ Si-ti iea palosulQ din mâna. Precum firea îti arata. Flore la pamîntQ Ne-ajunsa de venlu. Strîmba sl-astupata.

Ca sunt flori din raia.F16re la rec6re Ne-ajunsa de s6re. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita . Josâ la radficina E lina fântâna. Maru-I mare si rotata Si de pale aplecata Cu virfuICi ajunge 'n ceriâ Cu pdlelo pan' Ia mari Si pe vîrfâ e infloritâ Iar pe p61e împupitu.Marie^ Cu noi mila iei sa fie. Apoi iar sa mi te duci 442 Pâna cândâ vel sa ajungi L'alâ mara mare de Sân-Petru Cu ajutorulâ lui Sân-Medru. Âcolo-I Sânta. Tu sa mi le ial. Calatori câti mal trecea Ea spre toti se îndura Ea pe toti ÎI adapa. Drumurile le-arata: Sufletulâ din apa bea Si elâ lumea o uita.

1 Ca elâ va sosi Si tu vel veni: Daca cerbii vor& ara. Acolo s'adapostesci. La masa chitita. Haina de mStasa. . Masa înflorita. Si astepta cu rabdare Ceasulîi de reînturnare. pâmînte! De a4l înainte Ian sa-ml fii parinte . Ciutele vorii semSna . Ci mila sa-I fie Tota Sânta-Marie. Pamînte. Dora ca s'a indura Si *ntre vil te-o însemna. Rachita 'mpupita. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raia cu sine.Rachita 'mpupita. Caci c61a i s*a împlutu^ Condeiulâ si Ta pierduta. R6ga-mi-te tu de ea Cdla viilorâ s'o iea. Acolo sa te opresci. Sade si scrie Maica-Marie Pe cel vil si pe cel morti Si-sl însemna a lorâ sorti. Daca nu mi te-al rugatu Când a întratâ Scrisorea 'n satâ. Dar ea nu se va 'ndura Intre vil a te scria. In haina altea. Nu-I mândra rachita. Apoi iar du-mi-te du-te Pe carari batute Pâna vel patrunde Si tu vel ajunge Tocma 'n pârta raiului Unde-I fl6rea sorelul.

adunatii de Viora Magdu. adica la trandafirii^ unu fragmentat totii din BanatU. 121 134. ne spune urmatorele : Firdie. fîroie. p.. si anume din Ecica^ comitatulu ToronCalu. De vecinii buni . din comitatulii Carasii-Severinii. (1» AltA fragmentCt. (1) Sim Mangiuca. 1882. La Ele-am plivitâ. fîrolllo! Firii de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'al înfloritij Sl-asta dimineta Ca ieri dimin6ta ? Eli m*am zabovita Si n'am înfloritii . . De catra fratior! De catra surori Si de catra juni. de d-lii loanii Popovicî. La ele cu lacrimi. Ca acumu-tl daii Si nu le mal ieau Spatele mele In bratele tele Si fata d'a mea Sub pajistea ta (1). Calindaria pe an. Oravita-BrasovCi 1881. com. Ca s'aii despartitii Tenfira Mariuta De câtra maicuta. suna asa : Firoîllo. ^ 443 Cu privire la partea Întâia a bocetului acestuia.Sa nu te grabesci Sa m6 putrecjescl. Firiî de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'at înfloritii Mal de diminâta Ca ierî dimin^ta? Eii n*am zabovitii. totu despre trandafirii. De catrâ taicuta.

. cit. de aceea se si afla Intaiatii pe crucile de petra ale mormlnturiloru (3). dar trandafirulu totu odata Însemna s iflorea mortii. scrie cu privire la trandafirulu. culegâtorlulu suscitatulul bocetâ banatenu. frumusetea gratiiloru. Intrebuinteza trandafirulu în ambele sale însusiri însemnate aci : a) ca florea vietii. Brasovu 1891. a Rosa este celu mai Insemnatu simbolu alu frumusetii. . iar pornesce si înfloresce. si lns6mna rosa. Etym. Nota dela p. symb. pe 1882. s'a pornitii (1) Gazeta Transilvaniei. Ca N. dupa S. (iTrandajirvlUy dupa sciinta simbolica mitologica (2) Însemna: a) unu simbolu de amore consacratii Vinerii (regina natureî) care este ur(j[it6rea vietii înflori tore. amica museloru si a nimfeloru (1). 22. (3) Calind. ruja. (4) Calind. b) ca flore a mortii. pe 1882. S. Mangiuca. Dreptii aceste de mare Însemnatate este si acea Împrejurare cum ca cânteculu nostru. Nota dela Strigoi fi Moroi p. « TrandafindU nostru este de asemenea origine cu tptavxarpoXXov din limba greca cea noua. p. 127.. IV.. trandafirulu din cestiune. de ore ce ca atare i se împedica înflorirea la privirea despartirii sufletului de trupu. Flora niythologica p. Mangiuca. în- (1) Dierbach.Ca sdre-a sfintitii Si n'a rSsaritii. an. LIV. No. 185. lumina si ochiulu plantelorii. simbolulu amorului si alu Vinerii. caci mortea este inceputulu vietii viitore. 127. Rosa este bucuria (Jileloru si a omeniloru. Achiles Tatius c^ice: Rosa este frumusetea pamlntului.» Asa dar. mythol^'-isches Heal-Worterbuch. 444 Pe drumâ lungâ si lata Si nu s'a'ntumatQ . adeca încetarea vietii acesteia. cit. 157. (2) Nork. In Introducerea sa. «Din tote aceste se dovedesce vechietatea si însemnatatea traditiunil trandafirului în cânteculu mortului la Români (4). despre care ni-î vorba. urmatorele : «Forte memorabila si de mare Însemnatate traditionala este alegerea si punerea Trandafirului tn capulu cântecului.

când au compusii si rostitii pentru prima ora cuvintele privit6re la trandafirii aii avutii în vedere causa bolei si a mortii repausatului. 282 283. und. nu numai tâte relele. (1) Dict de M. Se vede Insa c& Mangiuca a uitata sau pote nici na sciutu ca trandafindu si cu deosebire celu salbaticu joca unu rolu forte mare In mitologia daco-româna. despre cari amintesce primulii tragmentii de bocetCi reprodusii mai sus. Stuttgart und TubinGren 1845. odrasle noue. de c en'a odraslitii si Infloritii mai de graba. Prin urmare eii sunt mai de graba dispusii a crede ca bocitorele banatene.i> adunata de Mangiuca si nu numa! In decursulu petrecerii mortului la mormlntu. Trandafirulu. p. Albert Schcrtt. b) flârea marfii si c) ca credinta despre dlnsulu e forte veche si anume greco-romana. (1) ci chiar si a celorii din Banatu. caci atunci de buna sema ar fî avutu cu totulii alta parere despre dlnsulu. Sibiia 1879. unicele bune spre vindecarea si tnsanâtosarea celorii stricati de VSntose saii Ide si cuprinsi de Cesulil cela rSU. ca sa aiba de la cine lua ramurele tinere. pe când se afla mortulu tn casa. Walachische Marchen. Ventosde însa sunt sinonime cu Ielele. in «Albina CarpatilorG» an III. Moldova. p. ele adeca s'aii plânsii asupra trandafirului : de ce acesta a fostii asa de r6ii la fire. 298. precum si de casa. Dovada ca apetrecerea mortului d culesa de Mangiuca nu e din capulu locului unu bocetâ de sine statatorâ. (2) Arth. Sima. unde se afla plântatu.445 eemna: a) florea vietii. Mai departe ramurelde cele tinere de trandafirii. nu numai dupa credinta Româniloru din Bucovina. Pote fi si asa. ci totu odata si pre tote spiritele cele necurate. poporulu Ie întrebuint^za pentru vindecarea celorii stricati de Ventose precum si pentru vindecarea celoru cuprinsi de cSsuiil celU Tiu (3). NistorQ rom. (3| S. la care se punu ramurele vercjiî de ale sale. 446 In credinta ac^ta a mea m6 Intaresce Înca si acea Imprejuraro ca cuvintele privitdre la trandafirii se bocescâ nu numai In legatura strlnsa cu cele-lalte din caii e alcatuita (^petrecerea fnortuluî. Mariana «Trandafirulfi de câmpQ» publ. ci o compila- . ci si mal 'nainte. (2) fiindu bine-cuvîntatii do Dumnezeu are putere sa departeze de loculu. FI. do d-lQ Rom. Tera-Românesca si Transilvania.

(1) Hahn. Calind. este asorbidil pamîntuluÎJ> din povestile si mitologia daco-româna. cari Insa^ In chipulu cum sunt însirate. sunt câmpiile cele Întinse si frumose din prejurulu raiului. închipuita dreptii rîii. 64. (3) 6. iar pe de alta parte pamulU din apocrifele crestine. dupa Mangiuca. DrumulU^ care se'mpartesce In doua ramuri. (2) Calind. hotarulu între cele dou6 lumi. Mangiuca. e sinonimii cu <iihust^nul*l ^inelor1li> din povistile româr nescî. cu flori alese. tnsa pe pedepsele si trimite la Câmpiile cele frumose. Celu din drepta duce pâna sub piter) celu mare . Însemna. unde se desparte partî. de pe unii tferemu pe altulu (2). adeca câmpiile diseice . Acestii bradii închipuesce pe de-o-parte luntrea Iul Charon din mitologia veche. Paralleben p. VIII. unulu. Mythol. 447 JPuiî de soimUf cel de vidra sau vidrone precum si cel de serponey nu sunt alta decât vamesi saiî tâlharii. BradulU dînehra din rîpa mariloru. care form&a marginea. care încunjura pamîntulu. adeca dracii^ carii staiJL In calea mortului la vdmî si voescii a-lu resturna !n apa. lalta lume (1).. se potrivescu de minune unele 'cu altele. si preste cari trebue sa treca omulu dintr o lume Intr alta. cari Isl închipuiau ca e unii rîu. care duce la iadu. 126. si ca dincolo de OceanU zace cea. Nota dela p. pe acesta ne este partea stânga eserciteza elu (Ditis) Tartarulu celu afurisitii (2). alaturata) saii apa cea fara fundii din apocrifele crestine. cela de-a stânga ce duce spre iada si celu de-a drepta ce duce spre raiUy e asemenea celui din mitologia BamanilorU^ cari asisderea credeau ca se mpartesce In dou6 ramuri. 123. cit.tiune mal târcjiie din ma! multe alte bocete. si anume celu din stânga. Iata ce ne spune Virgiliu despre acesta: ((Aici este loculu. OceanulU Greciloru vechi.» drumulu tn dou& zidurile lui Ditis (Jucalea spre Elis . care asemenea însemneza trecStorea apelorii (3). despre cari am vorbitii deja mal pe largii în cap. Acesta mare. adeca In foculu celu nestinsu alu iadului. Nota dela p. la care ajunge pentru prima 6ra sufletulu repausatului. Ea însemneza însa si rîulu de foca (vecjii fig. ce încunjura pamîntulu. pe 1882. care formeza trecfitorea apeloru. Marea din bocetulâ banatanu. iar celu din drepta la EliseU (1).

at laeva malorum Exercet poenas et ad impia Tartara mittit. CultulQ pagâna si crestina. adeca rîulu uitarii din mitologia greco-romana (3). marire si stralucire. (1) Marianescu. Ce se atinge de Mertdiirlul-Sân-Petru. cari au tostu creati de dlnsulu anume ca sa-Iii asculte. apoi de Una fântanay care dupa Mangiuca însemneza rlulu Lethe. Dintru începutu toti ângeriî erau buni. nota dala p. V64^ndii însa ca pica prea multi dupa olalta. t. p. pe 1882. Hac iter Elysium nobis. 449 .(^1 acolo. VI. lib. iar cele pline de spini si maracini sunt câmpurile de prin prejurulu iadului. blâncjil si binefacatori. (2) Aeneid. I. partis ubi se via findit în ambas: Dextera quae Ditis magni sub moenia tendit. care o avea Dumneqieu. Dreptii aceea. nu i-a rabdata nici unii minutii mal multii Intru împiratia ceruelui. 132. 540: Hic locs est. a porunciti! de-odata sa stee fie-care acolo. unde am vorbitu despre tote acestea mal pe largu. iar cei ce aii ramasii în cerii. ci i-a scosii pe toti alara si i-a aruncatii în întunereculii celii de vec!. precum si de SântaMaria^ sa se vada mal sus.ale Grecilorii si Romaniloru. unde a ajunsii. Insa prea puterniculu si prea dreptuld Dumnezeu nu putii sa sufere acesta sumetie si Indtrjire din partea acelora. Maî pe urma însa uniî dintre dlnsiî. 346. 448 XXXIII. împlinindu-i-se porunca. VAMILE. cei ce aii fostii ajunsii acum pe pamîntii aii ramasii pâna în cjiiua de a(ji aici. sa aiba adeca si ei aceeasi putere si stapânire. sa-î servesca si sa-Iu preamaresca. nemultaminduse cu fericirea si puterea ce le-a dat o loru Dumnecjieu. cum a simtitii elâ ca o sema dintre ângeri s aii revoltatii tn contra sa. voira sa fie asemenea acestuia. Si asa. se afla si 0. (3) Calind. cel ce nu apucase a pica pe pamîntii spânzura si acum în aeru. placere si Îndestulare.

preotu. ascultatori si bine-voitorî omenimeî. se numescu si astadî ângerîy si precum au fostu la Inceputu: bunî. U Bnro&nT. si apoi cum vorii vede ca numai ces-ceva au pacatuitii sa nu le lese de felii a trece mai departe. au tinutii sesie si sau Întelesii ca sa. voindu a face în ciuda luî Dumnedeu pentru ca i-a aruncatu din ceru. cari au rfemasu In ceru. sa se Însele. sa pota cu atâta maî lesne si maî usoru umplea iadulâ cu dlnsiî. Ângeriî. sa se calumnieze. de unde aii fostii alungatî. carî asemenea s'aii prefacutii în draci saii diavoli^ ne fiindu-le de felii încuviintatii a se 'ntorce îndSrfiptii în cerii. maî pe scurtu sa comita totii felulii de pacate strigStore la cerii. asa sunt eî si acuma. sa-Iii urasca. dar îiicî pre (imenî nu-î lasa In pace. Ceî ce splnzura în aerii. ca In chipulii acesta apoî. Din contra. faca de pe pamlntii si pâna la alii treilea cerii mal multe vamî si la fîe-care vama sa opresca sufletele omenilorâ repausatij cari calStorescii de pe pamtntii spre cerii. MarianHf Inmom. Georgoscu. ca si acestia sa se abata dela poruncile luî. Macoveî.si numai atunci se cobora pe pamlntu când le poruncesce Dumnedeu (1). preotCî în Badcutâ. Dreptii aceea. ci siliti fîindii a petrece vecînicii în aerii 11U au alta putere asupra omenimiî decât atâta ca lovindu-se vre-unii omii cu fruntea de unulii dintre dlnsiî sa-Iii faca ca sa ratacesca si prin ratacire sa-Iii nenoroc^sca (2). blândiî. învdtatora în Secadate. si d-lu I. de d-lCi Av. ci în neastempSrarea si nemarginita lorii rautate voira sa aiba maî mare putere. Macoveî. ce le-aii facutu în vi^ta. cauta tote chipurile si mijlocele cum arii pute Îndupleca si amagi pre omeni. nu multii dupa caderea lorii s aii strînsii (1) Corn. sa le cerceteze si cumpfinesca faptele cele rele. Insa eî nu se multamira numai cu atâta. departandu-î si Instrainându-Î din ce în ce totii maî multii. ci a le opri si a le arunca In foculii vecînicii si nestinsii alii iadului (1). nicî a se coborî la fratiî lorii de pe pamîntii ca dimpreuna cu acestia sa ademenesca pre omeniî ceî viî la totii felulii de farade-legî si nedreptatî. Totii atunci aii hotarltii eî ca fîe-care vamesii sa-sl faca o carte mare din file negre si sa Introduca Intr Insa cu litere albe tote picatele pâna chiar si cele mal mici si mal neînsemnate ale tuturorii omenilorii ca la timpii de trebuinta sa o aiba din demâna spre a le arata sufletului calatorii^ . 29 450 cu totii Ia unu locu. Ceî ce au cadutu pe pamlntu Insa sau prefacutii în draay si nu destulu ca el nu asculta de poruncile luî Dumnezeii. de d-la Av. (2) Corn. sa se bata si omore unulii pre altulu.de Dumnedeu si tragendu-î în partea lorii.

de V. Al. Avrama. Prelicî. de locCi din Breza . din Transilvania. preotQ în Badeutâ. Cum se numesce fie-care vama In deosebi. Tonioiaga. Baciii. G. stud. gimn. 1. în Familia an. 129. gimn. Macoveî. Rom. de locCi din Stupea. Cu tote acestea tnsa unele numiri totusi ni-su cunoscute. stud. si corn. de TitQ Zaharescu. cari afl fostO aruncati din cerii si s'ati opritCi prin vfizduhd ca sa tina calea mortiloru. din Baia. BurduhosQ. de Elisaveta Agapi din Manâstiora. (7) Gora. gimn. AvramQ. In privinta acesteia unu bocetu din BanatU ne spune urmatorele : La vami când vel trece Frica vel petrece. de loca din Câmpulungii. I. M. îriv6t. Insa câte vami aii facutu el de tote nimeni nu pote sâ scie. de fiulu s6iX G. (5) lonu Becinegâ. Dar tu vel lua Si din sinâ vel da. gimn. 1882. de d-lQ Av. si unde anume e asezata? Despre acesta asemenea nu se pote sci si spune cu tota acurateta. de d-la Av. ginin. Brasova 1881. corn. Moldova. Buda-Pesta 1874. Unii credii si spunii ca arii fî facutii s^pte (4).» (2) Cred. (H) Corn. Macovoî. de d-lQ Av. stud. Asa una dintre dlnsele se numesce vama tâlharihrU. Dorile publ. (6) Corn. Tomoiaga si Tita Zaharescu. altii noui (5). stud. îii Sccadate: «S(î crede ea vamile sunt diavolii. p. altii doui-spre-dece (6). preotii iu BadeutCL si I. Macoveî. gimn. 451 si iarasî altii credu ca aru fi facutii chiar noue-dedi si noiii (1). Germanii. asa a& si facutii! In scurta timpii Întregii vSzduhuIii dintre pamlntii si cerii Uii umplura de vamîy numite din causa acesta si vamile v6zdiihulul (3). de locil din FundulCi-Moldoveî. stud. Dict. Nic. stud. stud. Oeorgescu. G. Tonigarid. Si cum saii sfatuitii. 269. Calindaru pe an. din Baia in Moldova. din Todirescî si Soloneta. Agapi. gimn. (4) Mangiuca. At. si I. Boiera. stud. Cel maî multi Romani Insa sunt de parere ca aru fi doui^ed si patru de vami. de locil din Crasna.In casii când acesta arii voi sa le nege (2). altii doui-ded si patru {7\ (1) Coni. XI. . gimn. cum arata ea. p. Al. Jemna din Balac^na.

invft. 452 e nevoitu 8a treca sufletulu. cum pune piciorulii pe dînsa. care duce peste unii iazaru fara de fundu si întunecosu. alta a vrajitoriei^ alta a tutunului sau a fumatului. dar numai ca unghia de grosa si ca muchia cutitului de lata. numita si puntea raiului. rohatca (2). Cel mal multi însa îsî închipuescu ca între pamlntu si ceru. si în care privinta a pacatuitu omulu mai multa pe pamtntâ. op. 174. Gcorg-escu. alta a lacomiei. sopârle. (3) Corn. 269. apoi credu si spunu uniî ca ar fi facute ca nisce usi de flerU. op. la acea vama e maî tare pazitu si cercetatu sufletulu s6u. Simu. ar fi însirate într'o distanta anumita una de alta. iar altii ca ar fi ca unu felu de zaplazurî sau garduri Înalte (1). Cea mal de pe urma si totu-odata si cea mal fiorosa si periculosa vama se dice ca este o punte forte lunga. p. alta a ne'ndreptatiril. care duce la raiu (3). de-aceea e si forte greu de trecutii peste dtnsa. brosce etc (4).Te-Î rescumpSra Cu noue critarl De vamesi tâlhari (2). solomâsdre. de d-lft Rom. De regula însa cele mal multe vami sunt asezate pe malurile apeloru mari si ale paraeloru peste cari trebue sufletulu omului numai decât sa treca în calatoria sa. în care se afla totu felulu de gânganii. La vama de lânga puntea acesta. unele mal urlte si mal fiorose decât altele. alta a învrdjbiriiy alta a sudalmeî^ alta a fermecatoriel. Pietosii din Radasenl. serpi. deauna pica în iazarii si se duce în iadii. e asa de întunericu ca nu se vede nici mâna. Daca sufletulii celui repausatfl e forte p6catosii. «Omulft are sa tr^ca (2) I. In scurtu (|isu fie-care vama are numirea sa proprie. si iarasi alta a minciunii etc (2). precum balauri. Ce se atinge de lorma si constructia loru. si de An. cit. din care causa apoi se numescu ele în unele parti si stâlpi sau rohatcl sing. Maî departe se numesce una vama furtiduî sau furtunaffuluîy alta a uciderii^ alta a omorului. alta a desfrânaril.w Corn. cit. de d-la I. prin carî (1) FrAncu. alta a betiei. saii mal bine (jiisu între lumea acesta si cea-lalta^ cari sunt forte departate una de alta. Becindga. iar daca e nevi- . p. peste 99 de vamt. tocmai dupa cum sunt in lumea acesta stâlpii sau rohatcele de pe lânga drumurile cele împferatescî.

453 când se afla la mijloculu puntii acesteia si spereza ca sunt scapcxte de pcricolulu celu mal mare. (3) Cred. treccndu-o pre acesta. din Todiresc-î si Solonotfl. . Avramfl. C'eloru ce n au de felii pficate le da Dumnedeu aripi si. trece mal departe si se duce în raiU (5). pariu. Cei ce au picatu de pe partea din urma forte lesne potii sa scape si sa iasa afara. Cotlarciucu. si cum ca sufletulO. eoni. Cum ca puntea acesta e întru adevferii cea de pe urma vama. care suna: atl-oî plati la puntea (1) Cred. (4) Cred. Rom. din Stupea corn. anume ca avendii si aprincjendu lumina sa vada pe unde are sa se duca. atunci e pace de dtnsulu. iar cânele n'o lasa. a celorO din Stulpicanî. daca n'are cu ce-î plati. corn. De-aicea vine datina Româniloru de-a pune mortului In mâna o luminita de cera cu unu banutii lipitu de dinsa. gimii. si de aceea trebue sa sara josu. : a celorCl din StulpicanT. iara de pe cea din urma numai cei ce aii forte putine pacate. Avrama. nu are sa maî treca nici peste o apa. gimn. le iese Înainte o mâta iar dindSrâptu unu câne. (2) Corn. din Todirescî si SolonetG. gimn. Cotlareiueâ. corn. De pe partea întâia pica numai omenii cei mai pacatosi. omulu acela alunga mâta si-l ajuta sa treca puntea. In fme sosesce unU omilj si daca sufletulu trecfetoru are vre-o para la sine si io da. corn. stud. In locu sa sara. de Al. si a celorCi din Baia. si platindu banutulu omului sa-Iu treca de cea-lalta parte (2). de Nic. de Titd Zaharescu. stud. de I. O sema de Români credu si spunu ca puntea raiului e facuta peste iada si se împartesce In trei parti. (2) Cred. de N. de Nic. Prelicî si Gheorghiu. Rom. de N. La capâtulu puntii însa n au pe unde se coborî. Baciâ. eoni. de At. Cotlarciucd si Titu Zaharescu. de I. Horn. de I. sbora (3). Germana. com. stud. Mâta vrea numai decât sa le dea josu tn iazarâ. de pe a doua cei mijlocii.novatii si dreptft ca lumina. cacî omulu llu lasa si trebue apoi sa cada In iazarulu celu fara de fundu (1). din Todirescî !?i Soloiietâ. . stud. podii saii alta punte. (6) Com. gimn. Avraniti. se vede înca si dintr* o dicala forte raspândita la poporulu românii din Bucovina. atunci scapa. Rom. Celorii mal multorii suflete însa tocmai (1) Corn.

Îndata este opritu si Întrebatii de tote faptele sale cele bune si cele rele.y> saii: alas' ca ti Voul da (lucrulu cutare) la puntea raiiduh). neaducendu-sî aminte cu de-am6runlulii despre tcjte faptele sale. de M. atuncî draciî scotii cartea cea negra si prindQ a-î ceti dintr'însa tote picatele. tom. daca e Învinovatiti! cu ceva si nu-sî pote aduce aminte sau anume nu voesce a spune adeverulu. atunci se punu In cumpfena si se cumpenescu.y> ceea ce Insemneza atâta câtu : nicî-odata sau abia dupa morte. atuncî llii lasa sa treca maî departe (2). si daca cumpenescfl faptele cele bune pe cele rele. (3) Cred. Pe lânga cartea cea n^grâ. corn. de d-lft I. din IJalatvna. de M«»ivlu':. daca are pe-atâte fapte bune pe câte si rele. Honi. sau: alasU ca le-} veden la puntea raiuh(l. iar daca nu. sau maî bine (Jisii fie-care vamesii maî are Înca si câte o cumpcna saii cântara. din riiiidulu-MoUloviM. eoni. cacî atâtii diavolii câtii si IngenilCi ce conduce sufletulu. Daca se adeveresce ca are cu multu maî multe fapte rele decât bune. lesne ar pute cade jertfa diavolilorii leutaciosî si înselatori (3). fie-care ceta de draci ce sta de paza la vamile despre cari ne-a fostu pâna aici vorba. (2) C'ivd. dela celii maî mare si pâna la celii maî micii si neînsemnatii. care o duce cu sine si n care se afla Introduse tote faptele omuluî cele bune cu litere negre pe file albe^ atuncî suflotulii. vrea sa aiba 11) Cred. atunci pacatele llii tragii In iadii. deortrfsru. dar nu se scie cu acurateta care dintre dlnsele platescu mai multO.lenina. cugetândii ca în chîpulii acesta se va pute maî lesne si maî de graba mântui. asemenea se pote mântui.^u si a celorâ iliii Socadate. despre care amu amintitii maî sus. Honi. atuncî nicî ângerulii conducfitorii nu pote sa-î ajute nimica.(3) Cred. coin. iar faptele cele rele tntr alta cumpana. si daca nu se afla cu nimica vinovatii. caci archangheluhl totii arunca din faptele cele bune în cumpana contra celorii rele anume ca acelea sa traga maî multil (1). d(i Titu Zaliareseu. 454 raiuluî. atunci sufletulii e scapatii si merge In raiil. . 400 cea maî mare dreptate. iar daca are atâtu fapte bune câtQ si rele. si daca în acelasî timpii narii sc<')te si ângerulii s6u conducatorii o carte alba. cum sosesce sulletulu la vama. Uoin. din Stulpicanî. cu care cumpfinesce si cântaresce faptele omenilorii dupa morte (1). din Baia. . eoni. de Xic. Rom. Decî. Cotlarciucu. si anume: sufletulii dimpreuna cu faptele sale cele bune Intr o cumpana.

de M. de Const. cacî atunci cu tota Intrepunerea archangheluluî saii a îngerului conducatorii.L'"api. (Vezî figura alaturata). de M. scote câte unii colacii si câte unii banii dintre colaciî si banii ce s aii datii de pomana saracilorii peste salasii. Simu. despre care ne -a mal fostii vorba In decursulu acestuî studiu. coin. ci totu-odata si torte pe largu descrise. Rom. a celoru din Fundulu Moldovei. de I. |3| Coni.Cu tote ca dracii sunt forte rigurosi Intru cercetarea si cumpanirea faptelorii omenesci. Daca e pacatosii si pe lânga aceea nici nu are cu ce plati pre vamesi. de O. (2) Cred. totusi sufletulii pote forte lesne sa scape din ghiarele lorii si sa se duca maî departe. corn. Georgescu. corn. 456 Daca nu tocmai tote^ apoi de buna sema ca partea cea mai mare a credinteloru^ cuprinse tn capitolulu de fata^ se baseza pe Viata sf. când i sa dusii corpultl la gropa. Jemna. coin. De aceea c bine ca fie-care omii sa-sl platesca singurii vamile pâna ce e înca In vieta. Rom. A. a celoru din Fundulu Moldovei. VasUe celu noii. si le da dracilorii ca plata (2). daca la fie-care vama. din Bâlacena. atunci e vaî si amarii de dînsulii. eoni. MerchesCi . ci trebue numai decât sa nierga în iadii. JenHia. Mercliesu si a celorCi din Manasliora. din Crasna. unde este opritii si 'nvinovatitu nu numai de faptele cele rele. (1) Cred. si a celonl din Secadate în Transilvania. 457 XXXIV. si pe lânga acesta representate Înca si Întrunii felu de icona. de At. I A D U L 0. (iennanu. corn. a celoru din Ballieena. nu pote sa scape. cari Intru adevarii le-a facutii. diferite în teorie de credinta . eoni. dând în acelasi timpii si pentru sufletele celorii morti câte ceva de pomana (3). Poporulu românii de pretutindene privesce raiula si iadfda ca dou6 lumi opuse una alteia. ci chiar si de multe altele ce nu sunt adevarate. si tn care nu numai ca se afla tote vamile vlzduhduî Însirate. de d-ICi Rom. de Const.

în practica ei însa nu socotescu a fi nici o diferinta. si-î fumeza. Unii ardii în focii. sub care cuvîntu întelegu lumea vfiduta de noî. altii joca într o arie de maracini. In raiula. dar cu tote acestea nici când nu e lumina. saii le scotii limbele si le strapungi! cu niscc ace înfierbîntate. ci totu numai Intunericu din causa fumului celui mare. O splendore mare ceea ce privesce multii maî mare. O suferinta însa si o îngrozire cu de cum este în omenire. Altii din contra. iara altii porta încinsi pe dracii. pe atunci pentru iadu si maî alesu pentru talpile acestuia se întrebuinteza babele cele rele si cu deosebire vrajitorele. unde cât e lumea. bisericei si ale sferacilorii 458 precum si pomenile ce li se facu potu sa Ie maî usureze din aceste chinuri d). carile cât aii traitO numai fapte rele aii facutii. Isî închipuescu iadulii ca unii felii de casa saii maî bine (^\^\x ca unu ielâ de cetate colosalii de mare. cari aii fostii causatorii pfecatuirii lord. care iesa din acelii focii. pre altiî îî piseza într'o piua de spija. altii sunt mâncati de viermi. Unu întunericii nedescrisfi se afla acolo. staii (jii si nopte doî diavoli. altele mcrgii sa-si ia pedepsa la care sunt osîndite. saii îî punii în lulele. saii ÎI fierbii întro caldare de arama în care se afla smola clocotitore. Si precum o casa de rîndii are necesitate de talpî. si anume: pre unii îî punii întrunii cuptorii mare de focii si-I frigii. nici nu pote sci ceva de pe pamîntu sau dela cei morti ce sunt în raiii. ladula. iar împrejunilii liiî miî si milione de draci si drâcolce^ unii maî urîtî si maî slutî decât altii. situata Intr o afundatura forte Intunecosu si urlciosa de sub pamlntu si înconjurata de juru împrejurii cu ziduri înalte. carî îndemna pre totî ceî ce trecii pe acolo . si în elii ratacoscii sufletele celorii pacatosi si la timpuri hotarîte unele continua. Numai rugaciunile familiei. cu acea deosibire numai ca pe când noî întrebuintamii pentru astii-felii de lucruri diferite lemne si pietre. usciori si usî saii alte obiecte. cari senipartescii în maî multe cete si cari chinuescii pre ceî nelegiuitî si pficatosî în totii chipulii. Unii Români din Bucovina însa credii si spunu ca iaduld aru fi o gropa forte adânca si colosalii de mare tn fundulu pamîntuluî. în ceea ce priacesta din lipsa completa a Dumne^eiriî. în carî nu coîncidu. Omii pe omii nu se vede. Distanta si loculu sunt punctele. saii chiar acolo în iadii. vesce iadtUUy si si provenita din apropierea divina. si iarasi pre altiî îî batQ si chinuescii cu bice si harapnice de piele.de lumea reala. In mijloculii iadului sta pe unii scaunii de fierii Scaraotchi^ împfiratulii întunericului. care e alcatuita tota din fîerii. arde focu. dupa credinta Românilorâ din Tdra-Bomân&cay se afla în interiorulii pamîn tulul. asa are si iadulii. La usa iaduluî. desii si tnnadusitorii.

Ca pan' la iada E num' unii gardu Si-acela-î spartii. si respingâ pre toti ceî ce arii voi sa iesa afara din iadu. corn. Imprejurulii iadului se afla unu felu de câmpie sterpa. do Const. eoni.» adeca: lua-te-ar draculu sa nu te maî v6du! Drumulii ce duce la iadu e plinii de spini si maracini. decât a celorii drepti în raiCi. rom. Doine si Hore. dupa cum prea lesne ne putemu încredinta despre acesta din urmatorele versuri dintr'o doina poporala din Bucovina : Dara florea maculu! Sede 'n porta iadului Si totu cresce si 'nfloresce Multe suflete-amagesoe (2). pa^r. din lialaceiia.)) care se revarsa în iadu. De aici apoi si blastSmulu: «duce-te-al cu apa Sân^eteî. op. brosce râiose. Uom. ca si când ar fi arsa de focu. Poosiî pop. (1) Cred. Cotlarciucil. a colorii din Uopooa. corn. Tote sufletele celorii p6catosî niergii de-a dreptulii în iadu . serpi si serpoice. a colorii din Stulpicanî. cit.. . si a colorii din Fundulft Moldovei. Iar prin câmpia aceea trece <(apa Sâmbetei. Cernauti 1875.(ll D. Merchesii. t. precum si alte . hal Pan* la raiii. de Em. care este o prapastie Ingrozitore si forte mare si n care se afla felu de felu de balauri. Jciniia.459 sa Intre în nauntru. hal. 460 ale celoru mal putinu p&catos! Insa. In porta sau usa iadului se mai afla Înca si ftorea maciUuîy care asemenea ademenesce pre suflete ca sa Intre în iadu. 326 327. De aici se vede ca vine apoi si dicala Românilorii din Bucovina : Haî. Cuparencu. 93. Siruioscu. solomâsdre. ca sa scape de muncile cele crâncene (1). Cu tote acestea însa sufletele celorii pfecatosî ajungii pe de-o suta si pe de-o mie de orî maî de graba într'însulii. (2) Marianii. [). de Nic. ajungendu Ia gura iadului. dupa ce au trecutu vamile si se credu a fi acuma scapate de or! si ce primejdie. eoni. II. do M.

gânganii uriciose. coin. Asa într o poveste din Transilvaniay întitulata a VizorHy craiulU serpilor a. Insa sufletele. Gura. Mergendti maî departe v6du unii omii acoperitii cu unu tolii de totu ruptii si suptire. (c Griji însa bine de sfatulu datu de socru-s6u. Atâtu iadulii. Schniidt. colinde si alte cântece poporane atâtu din Bucovina câtii si din celelalte t6rî locuite de Uomânî. op. ca sa nu uite nimica din ceea ce va vede. adeseori le întimpinamii nu numai în vorba de tote dilele. si totu-sî murîa de frigfl. « In iadu. prin care se duce în acea pestera. nu rfemânu acolo pe vecie.y> aflamu urmatorele cu privire la unele dintre muncile iadului: (1) Cred. care duce peste acea prapastie spre raiu. dupa despartirea lorii de corpu. iar elii se scoborî în gropa ^ întra în ceea-laltd lume. de care lovitura tntr'o clipita se prefacu înlr unu stanu de p^tra. Românii din Transilvania credii ca iadulii e o pe^^tera Intunecosa în pamlntii si anume de desuptulâ raiului. tote noue noute. . (Xiparencu . Uu lovi cu vatrarulu tn frunte. (2) T. se duse la sta va de caî si încaleca pe calulu. coin. de Nic. a celorâ din Slulpicanî. iar pe elii ploua cu zapada . Siniona. cari foscaescu ca nisce viermi. din Ropcea. 43. si tote cele-lalte. Acolo se scoborî de pe calu. Horn. unde petrecu apoî pâna la judecata cea de pe urma (1). CotlarciucCi. când dau sa treca peste puntea raiului. Calulii si pleca cu elii si ajunse la o gropa. ce se ducu. do I. p. care era mai slabu decât toti caii din acea stava. ce se maî petrecu într'lnsulii precum si'n nemijlocita luî apropiere. cit.\nî din Bucovina. ci ele stau numai unu timpu hotarttu. se trezescu de-odata si pe neasteptate ca pica de pe punte si cadu In iadu. câtu si muncile.» Maî întâiu trecu pe lânga unu omu acoperitii cu 99 de tolurî. <c Adeca ce v6(^u? «Totu lucruri de cari mul tu se minuna. se numesce agârliduUi pamîntuluL^ Acea pestera servesce ca locuinta la o multime de diavoli precum si la o multime de suflete de-ale celoru întinati cu p6cate {2}. ci si într'o multime de povesti.4fil «Petru lua capSstrulu. precum si a altorQ Rom. \V. legende. adeca pâna ce-si tragu p6catulâ« Dupa aceea iesu din iadu si se ducii Intr'unu locu anumitii dintre iadii si raiii.

si totusi îi era caldii. (cIn altii locii v6du unii omii slabii de totii ca o lespede.ta. «Trecendii de aci. din satulu nostru. si totusi se vaeta ca e (lamândtî. în cât iar cadea în Iacii. aicî în lumea nostra ? «O Maria. acum tntralta 462 «Nu departe dela acesta tî veni înainte unu pazitoru. ce-aî vfidutii. «Trecendii pe lânga acestia. pe care doî servitori cu unii sucitorii îlii îndopaii cu mâncarea. «Ce aî cu elu? «M'a trimisii Maria-sa Domnulu celu tenferu. vedi-lu colo? «VSdu! «Se duse Petru. «In altii locii vâcjiu unii omii legatii de mâni si de pioiore si Ia mânî trageati doi boî. pe care. pe care alti doî servitori îlii jupuiaii si iar îî trageaii pielea de pe elii. «Maî încolo vâc^u unii omu spânzuratii de limba. care îlu Întreba: aCe cauti pe aicî. Petre. când se încerca sa iasa. «t)icendii aceste. «Apoi iar (jiise: «Acum spune-mî. lua corona de pe capii si-o puse în manile luî Petru. pamînt^nule? «Cautu pe Maria-sa Domnulu celu bStrânu. îlii lovia unii berbece cu capulii în frunte. w&^ii unii omii cufundatii întrunii Iacii pâna la grumazii. vacjiu uim bolnavii. ca pe o gâsca. ca multe am vSdutii! . si când fu înaintea luî. ((Mergendii maî înainte. caci tocmai acum bea apa dintrunu isvoru. îî saruta mâna. i-o daii ca sa mS limpetjescii si de asta. acum într o parte. asezatii cu spatele pe pamlntii. «Te du pe aicî In colo. (jiise si asa numaî asta am adus'o dela elii. si mânjitii cu smola. zacendii în patii si totii strigândii dupa ajutorat dar nu venia nimeni. sa-î adncu corona. nu departe vede unii altii omii. si-î spuse din ce pricina a venitii. «I-o daii dar.

dar totusi e mare. Petre. Asta nu se vede asa pScatu mare. cu tote ca e usorii de Întelesii. acela a facutii sSracilorii vestminte de pomana. «Sciî. pentru aceea tremura de frigu sub nouS-cJocî si nou6 do tolurî. Ce-al maî vfedutii ? «întrunii locii am vfecjiutii unii omii de totii slabii ca si o lespede. numai atuncî când omulii cunoscendu-sî gresela sa se întorce cu inima curata. pe care Ta fostii mânjitii elii cu atâtea spurcaciuni. aVecJî. Ce-al mal vatjiutfl ? (rAm vfidiutu unu omu acoperitii cu unu tolu de totii suptire si ruptiî. Trupulii e slabii. Ce-ai mai v6(Jutii ? «Am vadutii unii omii cu spatele la pamîntQ. a Elu n'a facutu ceea-ce a trebuitu sa faca si pentru aceea se pedepsesce. nu a a datA nici unu vestmtntu s5raciloru de pomana. cari nou6 nu ni se paru mari. Petre nu Întelegi ce Insemneza. Omulii acela. tote nou6 noute si totusi îngheta de frigCi. si totusi striga ca more de fome. ca si la slabi tii elii. si totusi sunt mari. si mânjitu peste totii trupulQ cu smola. PScatulii pote fi maî usorii sau maî greii. asta iar e mare pfecatii. când a fostu pe pamtntu. Petre. pentru ca le vedemii si noi mari.«Ce? «întâiii am vadutii unii omii acoperitii cu noufe-cjiecî si nouS de toluri. dupâ cum e si fapta. Dar maî 8unt unele p6cate. pe care laî vfedutu întâia ora. Fie-care omii pâna traesce pe pamîntulii nostru p6catuesce. caci elu. asa se pedepsescii omenii cel lacomi la mâncari si bauturi. Altulii iar face ceea-ce nu trebue sa taca. pe care Uii Îndopati alti doi omeni cu sucitorulii. Petre. tote nou& noute. e negru pentru ca Ta Inegritii sufletulu. calca legea luî Dumnezeii. iar când pScatuesce. pe care totii îlii jupuiaii si iar trageaii pielea de pe elu Asta ce va sa Însemneze? «VecJI. ce însemneza acesta? «Ba nu sciii! «Asculta dar sa-tî spunii. iar pre lânga aceea mai capata ca pedâpsa aceea ce ai vgdutu. Asta e pedepsa omenilorii doritori de placeri trupesc!. «Vecjî. «Ce-al mai vScJutu? . Apoî unele pacate 4B3 sunt mari. si totusi asuda de caldii. Dumnecjiefl nu lasa nicî unii p6catii nepedepsitfl.

«Am v6(j[utii unii omii cufundatu Întrunii Iacii, pe care când se'ncerca sa iasa, llii lovia unii berbece In frunte la câtii iar cadea In Iacii.

464 aOmulu acela, Petre, câtu a h'aitu, a totu înselatii, si acum \e^l cu ce se pedepsesce? «Ce al mai vfe^utu? «Am vfe^utu unu omu bolnavii zacendu Întrunii patu totu strigândii dupa ajutorii, dar nu venia nimeni. aVedI, Petre, omulii acela nu sl-a cinstitu parintii. ai mal v6(;j[utii? «Am vScJutii unii omii spânzuratii de limba, aVedI, Petre, acela a Înjurata pre Dumnedeii si pre alti omeni, iar acuma se pedepsesce dupa cum i se cuvine. Ce-aî mai v&qiutii? «Am vacjiutii întrunii locii unii omii legatii de mâni si de piciore cu unii lantii mare si grosii, iar de lantu la piciore si la mâni trageaii câte o pareche de boi. «Acela, Petre, pentru aceea se pedepsesce asa, caci In lume a juratii pe strâmbatate. «Dar ce-aî mai vfedutii? » «Nam mai vadutu nimicii! «Nai mai vfi^utii, ca nu te-aî dusu mai în colo. Dar sa vS(Ji altele, te-ai îngrozi, te grijesce dar sa nu ajungi si tu pe aici. Dar feciorulii meii ce mai face ? «Face bine, ca-i sanatosii! «Cum o mai duceti la olalta? «RSii de totii, ca ma batutii de doua ori pe nedreptulu. «Atunci e rau de totii; mS temii ca si elii va ajunge pe aici pe unde-va. Te du. Petre, du-i corona si mai iarta si tu câtii poti. «Petru nu mai zabovi multii ci se duse pâna la gaura, si afara, se sui pe calii si-Iii lovi cu vatrarulii în frunte, apoi într o clipita ajunse la socrultk s6ii Vizom, craiuliiserpilorii(l)». Ce-

(1) I. Popii Hetoganulft, l*ovestî ardelencscî. Partea II. BrasovQ 1888. p. 58 62.

465 ^ In alta poveste, din Bucovina^ ni se spunu urmatdrele: «V64endti sufletulu omului Intro erba mare si frumosa nisce vaci hitione, cari de abia se puteau misca dintrunu locu tntr altuIA de slabe ce erau, si Intrebândâ elu pre ângerulu sSu conducâtoru de ce sunt asa slabe si nu dau lapte, desi au erba de prisosâ, ângerulâ II râspunse: «Acestea sunt vacile celor ii cari le-aii datii de pomana, dar pe urma le-a parutfi raii dupa dînsele. «Mal departe v6(Jcndii elii pe unu prundii, unde nu era mal de felii ierba, nisce vaci mari si frumose, cari de abia se miscaii dintr'unii locu In altulii de Incalate si grase ce eraii, precum si o multime de femei si barbati, cari veniaii din tote partile cu donitele de le mulgeau, si Intrebândii pre ângerii : de ce acestea sunt asa de frumose, ângerulii II cjiise : «Aceste vaci sunt daruite saracilorii din tota inima. «Mergendii mal departe vede unii omâ culcatii cu fata în susii si cu gura cascata, iara de-asupra lui unii serpe Incolacitu pe lânga o crenga cu gura In jos si din gura lui cadea verinU In gura omului. «Acesta, cjise ângerulii, când fu Întrebatii, a omorîtii serpii si, în locii sa-I arunce unde-va într o gropa sau tufisO, i-a aninatii pe prajini în fata sfîntuluî sure. «La urma vede o oie ca se scutura de-asupra unul omii, ce trecea printr'unii focii mare. Intrebândii pre ângerii ce însemna acesta, ângerulii ÎI rfespunse: «Acestii omii, a datii ol de pomana, si lâna lorii, fiindii uda, îlii scutesce acuma de para locului. (1)». Atâta din povesti! O legenda din Bucovina ne spune, cu privire la iadtî, urmatorele :

(1) Com. de 1. TonigariG, stud. gimn. Jlarianiif Inmorm. la BomftnI. ^

466

Ângerulil mortii acum

Me însotesce la drumu Si me trece pe la iadu, Unde pScâtosiî ardâ. Val! la elii cum m6 uitaî. Ce vS(JuI me *nspaimîntal ! Vâctuî balauri câscându Si din gura focu varsândâ, CurgendQ ca unu rîvl întinsa In flacara si nestinsu ; Si *n frunte-I unu draca sedea Cu Iuda *n brate si-ardea. De acolo, la altu vadîi, Totu la iadu, la iadu, la iadCî ! O vaî! iar' când me uitaî, Ce v6(j[ul, me 'nspâimîntaî î V6(][uî popi multi eretici Cu dascali si gramatici Aruncati cu capu 'n jusu In foculii celu flacarosu, Si dracii îl împungea, Cu sulita-î înpinqrea. De acolo, la altu vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadu! Ochii când îmi aruncai Ce ve^ul, m6 'nspai mintal ! VScJuî împarati tirani De gâturi cu bolohanl, In vapaia cea de locu Dracii batendu-sl de el jocu. De aicea, la altu vadu,

Totu la iadu, la iadu, la iadu! Cu ochii când me uitai, Ce vacjul, mti 'nspaimîntal î Vetlul tâlhari, ucigasi. Hoti rapitori si pungasi Vaetându-se-amarâtu In vâpae pâna 'n gâtu.

De acolo, iar Ia altâ vadâ Totâ la iada, la iada, la iadd ! De-odata cum mfi uitaî. Ce vecjul me 'nspaimîntaî ! VScJuI unO cârdâ de mucrî Tânguindu-se'n dureri Si draci strigându: aste sunt Ce farmeca si descântec^ ! Apoi de-aici la altu vadQ Totu la iada, la iadu, la iada ! Iarasi daca me uitai Ce vecjul ma 'mspaimîntal î Vgcjiul altu cârdâ de barbati De betivi si desfrânati Toti în flacara undau, Si dracii îl cufundau. Mal nainte la altu vadâ, Totti la iadCi, la iadO, la iadu! Mergendu, daca me uitai. Ce vecjiul mS 'nspaimîntal! Vecjul draci cu cangi tragendu Nisce muerl si strigându: Aste totu minciuni spuneau Pe multi în belea-I puneaQ! De-aicî mergendu la altu vadâ Totu la iadu, la iada, la iadu. In flacari când m6 uitai. Ce vecjiul me spaimîntai ! Vecjul negustori în rîndu. Carii însela când vîndu: Unii cu maturi de gâtu Se strîngeau eî amarîtu, Altii cu cântare 'n nasu Se vâltati cu mare glasu. Altii cu forfecî si cotu ÎI ducea para în notu. Mergendii de-aicî la alta vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadd,!

467

Spre tipctu când me uitaî, Ce vficjuî mS 'nspaimîntal! Vecjiuî iar muerl în muncî Carî îsi lepSdu aî loru prund, Sau fara mila si doru In pântece îî omorO. Dela celâ din urma vadu,

Totu la iadu, la iada, la iada ! Când statul si m& uitai Ce ve(Juî m6 'nspaimîntal! Veijul artjendu în vîlvori Bogati neînduratori, Carii totu s'au veselitu Si s6racl n'au miluitii (1).

O colinda din BanatU descrie iadulu astu-felu:

Colo 'a josu catra apusu Sore nu-î pe ceru în susu; Ci e noru si'ntunecime, Sî-o grozava adâncime, Unde muntii varsa focu. Dara marea-I totu potopii, Unde-I pestera urîta, De balauri reî pazita, De serpi, fiare ocolita. Lânga porta nu e nime, Pote sa 'ntre ori si cine. Dar nime de voie buna Pe aicea nu s'aduna . . . Ici e iadulu celu spurcatu, Pentru omeni rel gatatu! Da 'n launtru cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu! Lânga p6rta stau totCî draci Si slujescCi pentru haraciu. Si pe nime el nu lasa Ca la lume sa mal iasa! Catra mijlocu cine sunt? Sa feresca Domnulu sfîntu ! Sunt cel r^I în fîeru legati, Pâna'n brâu în focu bagati, Fripti de sete, morti de fome, Nime din el nu mal dormc,

De dureri, din dinti scârsnescu Si nici când se miluescu! Dar acestia cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu

Sunt cel r6I ce-au omorîtu, Traiulu veclnicîi si-au uritu, Sunt cel rel ce-au pagubitii Pe apropele mâhnitii, Sunt cel reî ce aii surpatii Cas'altuîa prin pecatii, Sunt cel rel ce-aii înselatii Si'n minciuna s*aii spurcatu! Dar în iad ii iar ce mal sunt? Sa feresca Domnulii sfintii! Ca sunt munti de cel înalti Si în gropa afundati. Nu e cerii, ci-sii numai noii. De 'ntunericu te 'nlîorî. Nici o (Ji nu e senina, Foculii arde lar'lumina. Câmpurile s'aii uscatii, Apele tote-aQ secatu. Nu sunt pasSrl, nu sunt flori, Numai jarii si numai norlî Sa feresca Domnulii sfîntu De-a vede ce-aice sunt (2).

(1} Ve^î: «(/alindariuhl poporului bucoviin'»nu» pe 1891. Cernauti p. 69 12) At. M. Mariencscu, Colinde. Pesta 1859. p. 87.

70.

468

O doina, care am aucjiito înca în vara anului 1871, pe când m5 aflam ca studinte de clasa a VIII Ia gimnasiulu din Beiusu, dela unu Românu de pe valea Grisului albu, ne spune despre iadu urmatorele: Primavara, dupa Martu, Câtra iada eâ am plecatii, ladulâ era încuiatu Cu unu spinicelu uscata. Puseî mâna si-Iii rupsel Si în iada de locu fuseî. In iada daca am intrata Acolo putinu am statu De cetitulâ popilorîi, Cersitul Q bogatilorti, De recela fiareloru, De suerulii serpiloru! Alta doina, din comitatulu aTurda-Ariesa^y) ne spune atâtu In privinta raiului câtu si a iadului urmatorele:

Pusei saua pe doi cal, Me suii în sus, la raia]

Raiulu fuse încuiatu De trei ori am genurichiatu, La Dumnezeu m'am rugatu, Si trei ângerî a mânatu Si raiulâ Taii descuiatu. Ce-am vecjutu, m'am bucuratii: Trupuri mândre si 'nflorite, Si de popa spovedite ; Trupuri albe si spelate De popa cuminicate. Preste ele floricele, Unii pomu mândru de daunii. Pintre cl6mbe paserele, Pasgrele frumusele.

Eu gândii la mândra mea Sa fie si pe-acia, EQ în raiii asi rfimâne. Si Dumne(Jeu celti prea mare Se mânie torte tare Si trei ângerî a mânatu Si de mâna m'au luata Si din raîâ ca m*au tipatii. Si me aflamii lânga iadU. ladulU fuse descuiatii, Ce-am vecjutii, m'am spariatii: Trupuri mari si putrecjite, De popa nespovedite, Si veduî pe mândra mea Chinuindii doi draci la ea.

Mândra umbla sa se duca,

469

Dracii o i&ceau naluca; Ea se tipa sa m'apuce. Eu grabii si-mî facui cruce,

Si 'ntinsel o fuga lunga, Dracii haida sa m'ajunga (1).

A treia doina, din T4ra Oltului, descriindu munca juratiloru si a birailoru celoru rSî, nedrepti, asupritori si j lipitori, (Jice : Pus'am saua pe doi cal, Sa md sui in sus, la p-aiu. ladulu era mal d'a vale Si fugeam in fuga mare. Iar la usa iadului StaQ juratii satului, Taie lemne dracului. Iar' biraulu celu mal mare Tinea pe dracu 'n spinare |2|. în fine o doina din Bucovina^ si anume din comuna Horodenicu, ne spune despre iadu acestea: Pus'am saua pe doi cal Si m'am dusu în sus la raia. De trei ori m'am închinatii Raiulu nu s'a descuiatO. Pus'am saua pe-unâ cocosu Si m*am dusa la iada în jos. Si la groza raului Jos la talpa haului Am vecJiutiLl pe mândra mea Vr'o cinci draci ca mî-o batea Sânge rosG din ea saria, In paharâ ca mi-lii punea:

«Poltimii, bade, iea si bea, «Caci n'al fostu stapânu pe ea! (3).»

(1} Doine, striiraturî si chiuituri, culese de niaî multî învetatorî zelo^î. BrasovQ 1891, p. 276. (2) Idem de eadem p. 182. (3) «Aurora româna» an. I. (Vnuiutî 1881, p. 46

470 Asî pute sa maî reproducu Înca multe alte poesil poporale. Credu însa ca si acestea ne voru fi de ajunsu spre a ne încredinta: ce închipuire are poporulu despre îadil precum fti despre tote cele, ce se petrecu întrlnsulu. Se nasce acuma întrebarea : Dela cine sa fi adoptatu poporulu românii tote credintele acestea? Mostenitu-le-a elu dela stramosii sfii, sau pote le-a împrumutatu în decursulu timpului dela alte popore cu totulu straine? Daca amu sta sa reproducemu tote câte le-au crecjutu poporele pagâne din vechime, precum celea ce le credu si istorisescii poporele crestine din timpulu presentii despre ladfl sau Tartarii^ si din tote acelea amu voi sa facemu o conclusiune, amu merge prea departe, si nou6 nici timpulu nici spatiulu nu ne permitu s'o facemu acesta. Credu dec! ca ne va fi de ajunsu si numai unu singurii citatu din Virgilii, care ne da o descriere amfiruntita de tote cele ce le credeaii si istoriseaii ceî vechî atâtii în privinta Iartarului câtu si în privinta tuturorii celorii ce se petrecii Intr însulii si'n apropierea luî. Iata ce ne spune Virgilii: «Enea, uitAndu-se împrejurulO sfeii, zaresce pe locii sub o stânca din mâna stânga ziduri late încunjurate cu unu murii întreitii pre carî le încunjura unft torenttî repede cu flacari ardature, Phlegetteon din Tartarii, si învertia stâncile resunat(3re. In fata se afla o porta mare si stâlpi de otelii vîrtosii, asa ca nici o putere barbatesca, nici chiar locuitorii ceresc! (deiî) nu sunt în stare sa le sfarme ; se urca unii turnQ de fierii pâna la ceruri, si Tisifone îmbracata cu o haina sângerosa pazesce cliua si noptea întrarea (tinda) fara sa dorma. De aici se aucjiaii gemete si rSsunaii lovituri grozave; apoi unu zinganitii de fierii si de lanturi târâite. Enea statu pe locu si înspaimîntatii asculta cu urechia

471

Nu Încerca a sci . elQ biciuesce si asculta cercetandu Înselaciunile si silcsce ca cine. nici unuî omu nep6tatu nu-I iertatu sa calce preste pragulu sceleratiloru . sperând o morte târcjiie. si aceia cari sunt biciuiti pentru adulterii si urmându armeloru celoru nelegiuite nu se sfiira a calca credinta promisa stapâniloru s6I. chiama serpii cel grozavi. cari loviti de fulgerii se învîrtescii în fundulii celii mal de jos. ciupindu-I spre pedepsa inima cea nemuritore si' maruntaele cele bogate.vuetulu.atu Insa-sl pedepsele cele decretate de <. Aici am vfecjiutu si pe gemenii Aloidl. O virgina. Ce sa mal amintescâ de LapitI. nefacendu din ele parte la al s6I. si de Pirithous? de-asupra carora cât pe aci amerinta sa cada o stânca negra^ si aceleia care cade II urmeza una asemenea el . Rhadamantus are celu mal scelerata imperiu. copilulu pamtntulul ce creaza tote. insultându. Acuma se deschidii portile sacre sarindâ din tlttnile teribilii resunatore. spune-mî : ce feluri de crime sunt acestea ? si prin cari pedepse se urmarescu ? Ce vuetu asa de mare îmi vine la urechi ? Atunci Începu preotesa sa vorbesca astfelu: Duce renumitii alii Teucriloru. Titanii. se nutresco din ele si locuesce sub pieptulu celu tnaltu^ si fibrele renascute nu Re lasa tn liniste. nebunulu. si cerea pentru sine onorea unul deii. Tisiphone prev6duta cu bice bate. Lânga dtnsii se vedea cea mal mare dintre furii si Împiedeca a atinge bucatele cu manile si radicându faclia se scola si striga cu glasâ tare.JeI si m a purtatu prin tote locurile. Aici se aflau aceia^ cari câtu traira au fostu frati urgisiti. Insa pe mine punendu-m6 Hecate în fruntea dumbraviloru avernice ma învfij. pre cel vinovati si amenintându cu stânga. punendii la trasura patru cai si scuturându o lâclie la poporele grecesc! si prin mijloculii cetatii din Elis. care imita iurtunele si fulgerulu celii neimitabilii prin arama si prin tropotulii cailorii celorii potcoviti. Acum se deschide tartarulii de douf ori în o prapastie si se estinde sub umbra (tn întunericii) atâtu încât se pote uita de acolo în sus la OlimpulCi etericii alii cerului. Chiar si Tityon era de vacjiutu. Insa parintele celti 472 a-totfî-puternicu arunca prin norii cel desi arma sa (fulgerulu). cari se încercara sa surpe cu manile cerulii celii mare si sa-lii arunce jos de pe tronulii cerescu. cetele furiose ale suroriloru. de cari bucurându-se pe pamtntu amâna prin o ascundere zadarnica cainta. elii. Aici se afla nemulâ anticii alii pamîntulul. alu carui corpu e tntinsu peste noua jugere de pamtntu si unu vulturu mare cu unâ ciocu Indoitu. sofe aurite cu perini Înalte straluciau pentru ospeti si bucate pregatite cu luxu regalii se aflau de naintea ochiloru loru. elu nu aduse nici faclii^ nici lumini de resina (pacura) fumegatore si lliji dobor! Ia pamtntu cu unu vlrtej& teribilu. Irion. ori prin aceea ca alungara pe parintele loru si fata cu clientulu se tncuiara cu averile sale cele aflate.va sa marturisescaceloru de sus acele crime. si acum Închisi astepta pedepsa. nascendu-se cu acesta cea mal mare certa. corpuri uriase. Ve(JI ce pazitorii e In vestibulii (la Intrare) ? ce aratare pazesce locuinta (infernulîi) ? In launtru sede Înca mal înfuriata gigantica Hydra cu 50 de guri negre. Imitândii flacarile lui Joe si sunetele Olimpului mergea acesta triumfându. Lam v6(j[utii si pe Salmoneii cum e pedepsitii.

care e pedepsa si ce felii de crima sau sorto i-au aruncatii In pierzare. R llasdeii. v. Toti cutezara a comite mare nedreptate si a-sl tnsusi aceea ce au cutezatâ. e opusu cu totulu iadulut EIu e loculu. 473 Daca asi ave o suta de limbi si o suta de guri si o voce de fieru n asu pute Întelege tote felurile crimeloru si n asu pute percurge tote numele pedepseloru (1). elâ lasa pentru plata sa se lips^sca legile si sa se deslipesca . t. altii atârna. p. VasUe celU noU» precum si In « CalHoria Maicii Domnului la iaditif> (2) lesne se va pute convinge ori si cine ca muncUe iadtdul din cartile sau mal bine (jiisii apocrifele din urma sunt numai nisce reproduceri schimbate si adaogite a celoru (Jise de Virgiliu si p6t. (1) Aeneid. Raiulu. II. . Dumnezeu ocupa loculu celu maî de cinste. . cari trateza despre aceeasi materie. 648 627 (2) B. trasi pe razele rotiloru . \1. Unii rostogolescu o stânca uriasa. bucurându-se de vederea luî Dumnedeu. în elii domnesce o bucurie fara de sftrsitu. Bucuresd 1879. Cuvinte din betrânî. sade si va sed6 tn veci nefericitulA Tesefi si de totu nemulu Phlegyas admoniaza si invoca pintre umbre cu voce tare: «învatati dreptatea. Lib. 301 367. Durerea si întristarea nu se potu nicî când stabili întrînsulu. dupa credinta Româniloru din Tera-Iiomânesca. R A I U L 0.r> Acesta vîndii pentru aurii patria si-I impuse unii domnu puternicii . apoi acestea credu ca se baseza parte pe cele spuse de Virgiliu precum si de alti autori strabuni din vechime. Ce se atinge de credintele Româniloru despre iadu. si parte pe apocrifele crestine. si admoniati fiindu. tnvfetati a nu urî (^eil. Atâta din Virgiliu! Asemfenându acum sirele acestea ale lui Virgilu cu celeB ce se afla In privinta iadului si a munciloru dintr însulu In « Vîata Sf. Din contra.e ca si de alti autori pagâni din vechime. unde sufletele celoru drepti se potu odihni în pace. . 474 XXXV.

Românii din Bucovina spunfl ca raiulH este o gradina forte frumosa. dupa cum spunii unii. Umbrele uneî generatiunî întregi se strângii în jurulii vre unui evlaviosii stramosii. Raiulii se afla în cerii saii. 326. ci numai ceî drepti. certe nu se afla (1). si acestia cu mosii si stramosii lorii. ('utlarciuciisi a coloru din Fundul-Moldovoî. Acolo. si se spunii multe despre viata si relatiunile lorii în raiii 475 Daca cine-va a muritii neîmpacatii cu unu altulu. care e împodobita cu totii felulii de flori mirositore si pomi roditori. parintii cu parintii lorii. corn. \2) Cred. do Coiist. pe pamîntulii din cea-lalta lume. cit. ca acestu momentu sa nu-lii apuce neîmpacatii cu cine-va. în cari cânta felii de felii de pasari. din cari manânca si beG sufletele dreptilorii. Jemna. cu surori. fara numai sufle telorii celorii drepte. bune. cacî facii si eî zîmbre privindu la altiî. sufletele lorii nu se maî potii Împaca nici odata. (1) I). de M. sora. Daca ceî repausatî au terminatii de mâncatii si bSutu ceea ce li se dedese. din Ropcoa.de unde rSspândesce tota marirea sa. dupa ce aii Intratii. stralucitore. în acelu locii de fericire. . numai cel vrednici (3). epitropu si altii. Slfim^scu. cu prietenî. ( 'uparoiicu : a colorii din HahV cena. coiu.. rude. cari pazescii ca sa nu intre ori si cine într'însulii. j). de Km. pline cu felurite bucate si bfiuturl. atuncî e forte greu.a ccloru din Stulpicanî corn.. La usa raiului staii doi ângerl saii archanghell cu sabii. In mijloculâ raiului sta însusi Dumnezeii pe unii scaunii stralucitorii de aurii. îndemnate fiindii de cetele ângeresci ca sa manânce si sa bee din orî-ce le trage inima. De aceea este bine ca celu ce se simte ca more. ceea ce si-aii datii în viata loru sau ceea ce li s'a pomanuifU de muma. Mai pe scurtii tote frumusetile si bunatatile lumii sunt concentrate în acesta gradina. Honi. corn. fîe-care Isi cunosce dreptulu s6ii. In raiii însa nu-î este nimSruî altuia iertatii sa între. se desfateza apoi în tote bunatatile (2).5ri. Morclio. iar în jurulu luî stau cel fericiti în maî multe cete si petrecu mâncându si bendu. împodobitii cu diamante si alte pietre scumpe. alese si placute lui Dumnedeii. se întâlnescu sufletele celorii morti. Sufletele lorii fara voe fugii unulii de altulii si se privescu cu dispretii. carile. op. do Nic. In colo totulu merge în liniste si pace. iar împrejurulii lui se afla totii ielulii de mese întinse. sa se Ingrijesca. fratiî cu fratî.

si a ccloru din Bilca. Numai Flârea sâreluî Sede*n p6rta raiului. Prin mijloculu acestor Q câmpii trece unu rîu mare si limpede numitii a Apa Duminiceîr>^ care se revarsa în raiii (2). Tote trecâ la juramîntu. rom. t. P.(3| ( 'ivd. . In acesta gradina se afla multime de ângerî precum si sufletele omeniloru celoru buni. p. Poesiî pop. Face locii sufletului Si odihna trupului (1). cari traescu în tota îndestularea si fericirea. (2) Vetjî despre aci'sta si B. peste care se afla puntea raiului^ despre care amu vorbitii mal pe largu în capitolulu premergfetoru.loinna. (1) Mariana. corn . Totu In usa sau porta raiului mal sta tnca si Florea sau Sora Sordul In privinta acestei plante o doina din Bucovina ne spune urmatorele : Câte flori sunt pe pâmintâ. corn. 477 Iar fericiti se considera acel omeni. avendii înaintea loru mese încarcate cu totu soiulu de mâncari si bauturi. care e presuratu cu totu felulu de flori mirositore. situata pe unu munte deasupra iadului. Drumulu ce duse în cea-lalta lume se desface dela unu lociî în doi rami. CardoiCi. do M. Hoiu. duce spre raiu. limb. Imprejurulu raiului se afla câmpii întinse. care asemenea nu lasa pre ori si cine sa tntre In nuntru. iar nu departe de acesta trece peste gura iadului. p. mal totu asa de frumose si pline de bunatati ca si raiulu. II. i\v liist. celu de-a stânga duce de-a dreptulu la iadii. Românii din Transilvania credu ca raiulu ar fi o gradina plina de flori si pomi trumosi. 93. ci numai pre cel drepti. cari câtu traescu . din Balacona. II. celu de-a drepta însa. Ilasdea. 1288. Dict. t. Cernauti 1875. rom. 476 Altii din contra credu si spunu ca Ia usa raiului sta SânPetru cu unu manunchiu de chel In mâna.

betrânî si mici Împreuna dantuindu Si pe Dumnecjeti slavindâ. sunt milostivit caci el prin milostenie tsl mânluescu sunetulu de munca cea eterna si dupa morte ajungu la fericirea eterna. la raiu! V6(JuI si sfinte muerl Petrecendâ în mângâerl Cu cununi de diamantu Si podobe de brilantd împreuna dantuindu Si pe Dumnecjieil slâvindu. câtu si celea ce se petrecu Intr însulu adese ori le Intelnimu si In literatura poporala. la raiu. Apostoli si cuviosi. De asemenea se considera a fi fericiti si aceia. De tineri. care e adev6rata fericire. Intr'altti loca iar m6 uitai Totd la raiii. la raiu! Vecjul sfinti prea luminosi. ma bucurai! Vecjuî raiulU celQ frumosii Ca sorole luminosu Si mese întinse *n rîndu Pe ele faclii arcjiendii. din care amu reprodusa o parte In capitolulu despre iada. Atâtu raiul ii. cari In acosta lume patimescu mal multu. Asa legenda poporala din Bucovina. urmându mal departe. Unde'mprejuru dreptii sta Si bucurie gusta împreuna dantuindd Si pe Dumne(Jeii slavindâ. Intr'altu loc(i iar m8 uitai Totu la raia. Deci de-acolo iar plecai Totu la raia. la raid. Si cete de mucenici. cre^endu-se ca-sl iau pedepsa In lumea ac^ta si ca 'n cea-lalta lume nu voru mal ave nimicu de suferitu (1). (Jice: Deci acea cale lasându Si mat nainto mergendu In drepta când me uitai.aici pe pamtntu. la raiu. Ce vacjul. la raiu! .

Raiulu de ml-a descuiata. Pân'la vremea dejudetu. Ca sa judece pe toti. p. . pop. 63 66. cântece de stea sii urarî la nuiitî. Uasil raiulu încuiata Si tare m'am suparatu. p. Sinionu. Si-am pusu mâna pe lacatu Si-am picatu la greu pScatu Si 'n genunchi câ am picata Si la Tatalu m'am rugata. de d-la T. Pe cel vil si pe cel morti (2) (1) Com. bucov. O varianta a acostcn leirrnde vocji-o la Sbicra. 70 71. Era nisce pfisarele Cânta nisce glasurele Dragu mi-ar fi sa fiu cu elo ilj.478 O doina poporala clin IVansilvania ne spune urmatorele despre raiu : Când viata ml-am uritâ In cale lungeam pornitu Si la raia câ am sositQ. (2) Calind. Colinde. cit. Când va sta Christosu în jetu. . Ce-am vecjiutii m'am bucurata. Cernauti 1888.Ce ve^ul mS *nspaimîntal Veclul raiulii încuiata P6te pentru-alO meCi pficatu.

XV. Domne. suna precum urmeza: Sede. dup'alu meu sfatu. Colo susu la resaritu. Sa nu-î lasi în raiulu meu De-aa facutu în lume reu. Iasî'^1882. Totu îmî cânta. Lasa tu. p. Pâr de-a sci si Dumnecjeu. ("iinteje populare din Ardolii. Pe ccî ce goli au îmbracatii Si flamâncjlî au saturata Si setosî aa adapata Si scârbiti aa mângâiata î Iar Petre-a cuvîntata: «Domne.O colinda din BanatU^ în care asemenea se descrie raiulu. în «Convtn-birî lit. ori avuti. Archanghelil. 2£6. Si 'n launtru elu nu lasa. Unde s6re s'a ivitu. privigheza.» an. Pe ceî buni sa-î potu cata ! «Domne! potî de loca întra Ca e'mperatia ta ! Domnula stînta atunci pâsia Si'nainte ca-î venia: A Angeril si Cheruvimiî. sa nu uiti Orî scracî sunt. Dumnecjeu si sotulu seu. tote-am ascultata. Petre. «Petre! daca-î lucru-asa Raiula îmî vei arata. Serafimii (1) Grigore Sima. Sede Petru 'n câmpulu verde. Lânga p6rta cea de raia. Domnulu la raiu ajungea Si Iul Petru ca-i dicea: Spus'am. Pe piciorulu celu de plaiu. 479 . cine-mî sede.

Raiulu e ca sl-o gradina. Si nu-I n6ptea *ntunec6sa Si nu-I sorta tical6sa. HJ. când se voru taia haturile si se voru face araturi împrejurulu sateloru .Totâ cântândâ si tamâindu Si in mânî faclii tinendâ. Lânga trona se aduna Toti în raiG cât! mal era : Prunculetî de-1 mititel Ca si nisce ângerel Si feciori nevinovati Cu tlorî albe'ncununati Si betrânl încaruntiti. cacî v'am iubitu. iar pe la rSspântiile drumuriloru crâsme . Si pe DomnulQ Taa purtata. când mosnegii ceî de 60 70 de anî. carî aii copii casa- . Domnulu sfîntu se bucura. 480 XXXVI.-S^i. IVsla IHoU. Care de fire n'aQ fosta slabe. babe. Câmpurile înflorescti Iara muntii înver()escu Paserile dântuescu. Apele se limpecjescii Si cel buni în veci traescii ! (1) ll) ^[al i('no^^cu. Unde-Î (Jiua totii senina. JUDETUL 0. Când voru fi pe tote paraele si vadurile apeloru mori. Colilulo. p. Fetisore. Doninu-atuncea a graita : «Fiiloruî eu am venitu Sa ve ve^â. Pe-urma Domnulâ celu cerescii Sede'n tronii dumnecjeescu. muerl. De pecatulu loru caiti. Pân'ce raiulâ a catata. Voia mea ati împlinitii! Domne! miluesce-ne Si de rââ scutesce-ne! Toti cânta si se *nchina.

când fiii nu vorii asculta de felii de parinti. sau când vorii fi asa de mititel.toriti. de nu-î va maî încapea pamîntulii. când se vorii Înmulti omenii ca'ciupercile. luându-Ie si putinulâ lorii cu totu felulu de apucaturi si mijloce. smomindu pre omeni la totu felulu de fardelegî si fapte rele. când sfredelulu va cade dreptii în comora (1). vecinu cu vecinii. . Iar clasulâ ca unâ minutâ (1). Septfimâna ca (Jiua. când O fi anulii ca luna. Sora mal mica pe cea mal mare. Când a bate fiica pe malca^ Frate mai micu pe celii mal mare. de ce voru avea mal multu. mama cu fiica. încât 12 insî voru trebui sa întorca cu drugii (parii) unu ou de gaina. când omenii vorii fi numai ca nisce cîucalai de mari si vorii îmbiati câte 12 întrunii cuptorii. si neavendii cu ce se nutri se vorii mânca unulii pe altulii . batendu*se ca nisce orbi. dupa cum spune o poesie poporana : Când a bate fiii pe taica. Luna ca saptamâna. 481 Si 4îua ca clasulu scurtu. când se va certa tatalu cu fiulu. când va peri rusinea din lume si cel tineri nu se voru sfii de locu de cel batrâni. de-aceea voru Însela si jupi mai tare pre cel sSrmanl. de-al cauta-o (jiiua mare la amiadi cu lumina aprinsa . când va veni Antihârsta pe lume si se va amesteca In tote treburile. altele de SfreâelH. ci-î voru bate si omori. când bogatii. sora cu sora. când va peri tota dreptatea din lume si nu vei pute-o nicairi afla. iar aurulu si argintulii se vorii varsa pe tota fata pamîntuluî. saii. se voru însura de a doua ora si voru lua fete dela 16 20 anî. Irate cu frate. (1) O sema de ytele porta în poporu numele de Comdra. Atuncea-I stirsenia pamintulul.

si voru începe apoî a bucina în cele patru cornuri ale lumii. 1883. l)ic't. Atunci va fi sfirsitulu lumiî. IU.. p. deauna se voru aduna cu totii la unti locu ca sa stee de tata înaintea dreptului judecatoru. corpurile omeniloru voru însufleti iara-si. Deiii. Iar Domnulii nostru îs. dupa altii însa pe unu scaunii saii tronii (1) A. v^culQ de-apoî. ca sa-si dee fie-carele sama de tote faptele sale. lumea de-apol. 422. vel^tulii de-apol. sftrsitulii v^culuî.« an. pe unii scaunii de petra (3). crestinii si pagânu. a li oJimiiiloru. Mormintele se voru desface. numitii altmintrelea si vretnea de apoîf diiua de-apoî. dandu de scire sa se adune întrega omenire la judetu. 289. Ca e vremea de apoi! (1) si nemijlocitii dupa acesta va fi si venirea de-apol precum si judetulu de apoi sau judecata cea de pe urma (2). Atatu cei repausatî dela Inceputulu lumii. în cunjuratu din tote partile de cetele îngerescl. când cel vii plini de spaima si groza. Când însa va fi sa fie acuma judecata cea de 2^^ urma sau judetulu de apoi atunci îngerii Domnului. adeca dela stramosii nostri Adamu si l^]va. vremea Palmasoil. Pan. llasdeu. P. si totti atunci va fi si sflrsitulâ Intregel omenimi. alergând Ck în tole partile. voru compune dintr însele bucine. cum si în ce felii de vestminte voru ti fostu înmormîntatî. W.întunecimea sdrelul. dreptti si pacatosii. cât si cei ce voru fi pe tinipulu acela în viata. vorii striga: (1| G. p. portile iadului si ale raiului se voru deschide si toti pâna ntr unulu : buna si ifiu. la BomânI. Teodoroscu. mai alesu însa archanghelul Mihailu si Gavrilu. Poesiî pop. (2) Voc)î despre toto aeostoa tsi B.itî morti sa intramu noî. liinl). asa voru trebui sa se înfatiseze înaintea lui Dumnezeu. se va arata de odata pe aripele noriloru ca unii sore stralucitorii înaintea multimii adunate si apoi asedându-se. voru aduna unghiile celoru repausatî. (2) «Convorbiri lit. si 1386-1840. atatu crestinii cât si pagânii. Chr. t. si pop. . isi. Âfarittn&i Inmorm. dupa cum cred si spunii unii. p. coda veculuî. Potopulii crestinului (2). 31 482 Eîf. p. 1283 1284. Povostoa vorboî. cum voru audi îngerii bucinându. 51.

(8) M. Ci cu îngeri va pleca. Marturie na chiema: Fapta nemarturisita Domnului îî e v6dita. . Si cel ii dreptii judecatorii 8e cobore printre nori. îngerii verii trîmbita. Morti si vil de fat' orii sta.a divanu relil di rhiatra. Nn gândesc! v'o dala Ca'i merge la ffindec<it(l /. 12^: La ci tî-aî nascuiri pi lume Di ine pedepsescî pi niiiu'. Domnulii siîntii n'a ntârijia. p. Mortii când i s'orâ ivi Scripturile s'orCi plini. cit. Domnulii pe scaunii va sedea. Caniaiiu. op. Si toti dreptii vorii albi. Undi niem lumea tolâ. va sta la judecata si va judeca pre fie-carele ani6suratu fapteloru sale: Cum va Ii însa judecata aceea. 483 stralucitorii. Mortii toti se voru scula. ne-o spune maî pe largu urmatorea colinda din 'Transilvania: Evanehelistulâ Mateiu A graitii liiloru seî : Veoulii lumii sa sfîrsesce Si judetulii se gatesce.

Dupa rCsplat'a strigatii Pân'la cerulii celii mal naltii. Pan' judetulii va esi ! Si Satana 'ntunecatii Spre pecate ce-a 'nselatu. când vorii plânge Si vorii bea paharu de sânge: Sângele nevinovatii. Pâna omenii sunt rSI. Domne! lasa-mi-î tu mie De acum pâna'n vecie : Iadulii celii de îngrozitii Pentru cel reî l'am gatitii! Domnu-atuncI va da putere Si Satanei. Kaiulii mândru Ie al deschisii. Pentru daruri el te-aii rîsu. Bine multii tu ca le-al datii Si el nu te-aii ascultatii. Viermi î-orii rode. . ce nu piere. Si va fi amarii de eîî Pentru cel ucicjetorl ladu-I mal îngrozitorii.Pticatosiî vorii negri! Val ! ce spaima le-a veni. Si de iadulii înfocata Tu prea tare i-al crutatii. Va grai înveninatii: Domne vecjl cum te-aii scârbitu Fiii pe cari aî iubitii.

«Sa*mp5ratimii împreuna. Din iierii arsu si lanturi grele.Pe talhari I-astepta tare Intunericulii celii mare. Pentru strâmbii j uratori. Satana. Mincinosi si vrajitori Si mal multi reii facatori Va li numai unii cuptoriii. Si nici unulii nu va fi Far'de-a i se rcsplati. . «De mine v'apropiatl «Sa \& dau drepta cununa. 484 -' «Cu îngeri*n voe buna» (1). Cu cuvîntulii blândii si dulce: «Sunteti binecuvîntati. Vorii sbera multii de durere. Tote credintele câte s au aratatii tn sirele de mai sus Îsi au isvorulu loru parte In apocalispulu st. du-î pre el!» Cerulii înca plânge-atuncl Vecjiendii pacetosi'n munci! Iara celoi'ii drepti va cjice. parte tn unele carti poporale de origina bogomilica^ precum e buna ora si Alexandria luî popa loanu din Sâm-Petru (2). Apoi Domnulii va grai : Ah î seracil val de el ! «lea-î. evangelistu loanu.

Cuprincjiendu articolulu din cestiune maî multe datine si credinte forte interesante. luândîi unu cântarii (cumpana). dict. se prindu doi porumbi. 7 ori 9 lumini In mâna. M. Oradia-mare 1889 p.i> si publicatii de d-lu Aurelu lana în ((Familia» (an.se ca aceia ducu lumina mortului. ca ora mortii este aprope. 488 ((Sufletiilu din omii iese prin feresti. Îndata ce a muritii Insa i se ieau. t. creeze ndu. Incungiura mortulii si ^ice: Când N. punft bolnavului 5. Hasdeii. INMORMINTAREA LA ROMANII DIN PÂRTILE ORAVITEI Se ncepuse deja tiparirea studiului de fata.va fara lumina.(1) At. cari trebue sa fie deschise. cari nu se afla intercalate In studiulu meu. ca-Iii trecui maî nainte cu vederea. 434 436) care. p. carora li se punu Intre aripi dou6 lumini si se slobodu. gazdarita casei facendiî din faina de grâu o turtita arsa. o arunca dupa sufletu pe ferestra si (jiice: . P. limb. Elâ suna precum urmeza: «VSdendii casnicii. (2) B. ÎX) 92. ((Dupa esirea sufletului. A D A U S o. se va scula Si cu cântarii va cântari. nu sciii singurii cum sa Intlmplatu. pe care unu îngeru llu duce în ceru la Dumnezeu. II. ((Murinda cine. XXV. Atunci acasa va maî veni. aflai de bine a-lu reproduce Ia loculu acesta In t6ta Întinderea sa. când dadui peste unu articolu Intitulatii a Inmormîntarea la Bomânîy credinte si datini din parfîle Oraviteî. 487 I. cu cari mcire. Mariiiescu : Colinde. rom. 1234 si 1336. Apoi o muere sciutore. p.

adeca pentru care se face pomana.i> apoi torna ceea-lalta jumatate si ^ice: «sa fie de «st. apoi vestirea se face tn zori prin temeile casnice prin cântece jalnice. (jiicendu copiii la mâncare: a Dumnezeu sa primesca!» «Se mai facu apoi doufe. talhariloru si mortului. pe unu taierQ fasole cruda sau si ferta. » face cruce de trei ori asupra vasului. «La fântâna.ti fie de bucate.va. (jiicendu: aDumne(leu sa cprimesca lui N. «Aducendu-se sicriulu.Iaca asta turta arsa Ca sa. o muiere sciutore luându radacina de leosUnUy de spini si putinu caltu (ramasitele dela tuiore). tn cari i se descrie vieta si faptele bune din vieta. ti pune tn stnu trei ori patru crucerl . Totu asemenea se cânta femeile înrudite. fiindu pusu pe masa unu paharu cu apa si alte legumi. unu colacu din faina de grâu. pome) descriindu-I vieta si faptele bune pe cari le cunoscu. ia cu caucuIA din vadra odata si torna jumatate In sofiu si (jiice: «sa fie de Dum«nedefi. In credinta ca sa nu aiba certa cu celtt ce a facutu fântâna. socotindu-se dela (jiiua mortii. a Din familia din care a muritu mal nainte cine. Ca nu mal vil Tasta casa. punendu peste caltu pravu de puscas pre care Uu aprinde cu lumina ce arde pe pieptulu mortului. de st Archangelu. II va puti si se va îndeparta dela casa. unu caucu torna josu lânga fântâna si (jiice : «sa fia talhariloru si talharitelorâ. venindu tn rSstimpulu catu este mortulA tn casa cu pomana (o lumina. ca venindu mortulu ca muroiA (strigoiu) si punendu din acestu p3ru a lui tn focu. «Tote acestea se tacu ca mortulu sa nu se faca strigoiu. Înainte de cântatulu cocosului. care apoi se pastreza In casa. i se taie din partea unei femei putinu pgru din capu. vine la mortulu de acum. ((Facerea si împartirea acestoru 4 turtite se repetesce cinci 4ile. 489 «Dupa asezarea mortului pe masa. Dupa umplere lepfeda din elu un caucu tndSratâ In fântâna. aseza apoi mortulu In elu. menindu-se una de ((Dumnezeu» si mortului. Se pune acoperisulu cela-laltu pana ce s'a mistuitu tote^ descoperindu-lu. pe cari le menesce: una de Dumnecjieu. Acesta 66 repetesce In fie-care dimineta câtu este mortulu tn casa. «Apoi mal face 4 turtite. cari asemenea se dau copiiloru. cari turtite le Împarte Intre copiii adunati anume la o masa josu. dupa ce a scosu apa. aTotu dupa esirea sufletului se ducu la 7 vecini 7 vase (sofiu) cu apa de pomana. archangelu» si umple apoi vasulu. cari.». pe care-lu Însira In giurulu sicriului. ahe sa Intemplatu m6i*tea de cu sera. tn poesie.

Dela parintiorî.pentru de a descumpfira pe mortulu loru dela paza. Pasu N. sa mature si altu sufletu din casa. pasu Pe mâna dreptâ. pe 'care cele dou6 din urma îlu repetescu: Cu umbra rotunda. Dela sotiorî. Dela puisori Dela fratiori (si alte nemuri). Ci de locii sa pleci Si sama sa ial: . crecjiendu-se ca se va face strigoiu. «Nu este iertatu ca sa lapede gunoiulu din chilie o sâpt6mâna. cu atâtu mal putinu sa treca pe sub mortâ. ca nu cumva lep6dându gunoiulu. Unde joculu j6ca Sl-alautite (JicO. Sa riu dai pre-a stânga. Mari ciucjit am pravitu De m'am despartita Dela lumea alba. ci sa se adune tn unu cotu la o lalta. Firule. lirule. nu este iertatu ca sa tntre nici unu animalii tn chilia mortului. 490 La o s6pt6inâna se matura bine pentru curatirea a tute relele. Dela slîntulCi sure. a In decursulu câtu este mortulu tn casa. Putinii sa zabovesc!. cântându dou& cate dou6 alternativii cate unu stihO din urmatorulu bocetu. Ca-sii negri talhari Si te-orii jaui. crecjiendu-se ca celu de curându mortu are sa fie straja pâna vine altultt. rirâ de trandafiru ! De ce te-al grabitu. De aî înfloritu Pan* n'at împupitu? Grabitu n'am grabita. lep6dându-se si matura«Cu putinii înainte de venirea preotului se face petrecerea mortului din partea a patru muerî.

Iar Sânta-Marie Sede 'n patu si scrie Cu condeiu în mâna: Juni pe cununi. U) St'iilpezî = . La cel ii Domnii frumosii. unde a zacutu. luandu-se mortulu din chilie. o ()la dicendu: ((Cum se sparge ula. Lumea alb' uita. îlu suia Sus la Christosu. Ca-I lina fontâna. 491 ((Dupa s6versirea ceremonialului bisericoscu. Mici pe fâsi6re. Fete pe mununi (2i Si totii nevestele D'alc tinerele. Cu sfulpezî [W de fagii. Scari îmi coboria.stâlpi. Pe N. Scaunicelii d'odihna Si patCi încheiatii Cu scânduri de bradii. (2) MitHUHâ oste o cununa do pe capulCi fclcloril dela cununie. asa sa se sparga tote .La mijlocii de cale Este-unii paltinii mare Cu fruntja manunta. Dupa ce-lii suia Scaunii îl da De s'odihnia. Mosi pe cârji6re. se sparge In loculu acela. Cu vinii îlii uda . Pan' vinii i-o sosia. A Angeru zaletia. Scriam*o scriea Zluijiî de locO pocnia.

ciicendu-se. cre(lendu-se ca fiindu mortulu noroculu casei. dicendu-se: Noroculu româna în casa. i se pune pe pieptu o secere sau unu inelu de argintu. ((Cu petrecerea mortului la gropa o muere iea cu sine o gaina vie. pentru ca sa-I rescumpere loculu de odihna. Gura Pentru gura. ceea ce Însemna ca sa nu le amortesca manile. Casa rcmâna-ne plina. Nasii Pentru nasii. o muere. cu elu sa nu se p^rda noroculu: penlru aceea rostirea cuvinteloru de mal susu. «în gropa mortului se arunca si bani. Tote acestea se dau peste gropa mortului si anume : gaina groparului aceluia. spre a se pute ap&* ra de negri talhaH (1). care are sa treca pre celfi mortii peste o apa mare. Ochi Pentru ochî. Sufletu Pentru sufletij. care a adusii de-a casa cu gaina si ba(iilu si o galeta cu apa.((relele din acesta casa!» ((Se pune apoî. (fMasa din chilie se tntorce cu pici orele In sus pâna la întorcerea petrecfetoriloru dela gropa. si sa-I fie usoru pamlntulu. torna de o parte a gropel apa sapatorilorii. Se mal crede ca celorii . Intemplandu-se însa casulu ca sa rCmâe singuru în chilie. banulii pusu In capulu batului este plata luntrasului. de se spala. ((Se mai dau la gropa si pâni. colaci de pomana la cei presenti. în contra apropieriî duhuriloru necurate. «Batulu i se da mortului de pomana. credendu-se ca venindii diavolulu. Intra In elu si apoi se face striffmH. unu batu de alunii nou. în alu carui capâtu este prinsu unu cruceru. care a datii prima (')ra cu sapa în loculii. unde se facuse gropa. ((Nu este iertatii ca mortulu sa se lase sinirurii In casa. cari sunt de cea-lalta parte (adeca pesle grc'jpa). Daii capii Pentru capu. în semnii pentru rescump6rarea sufletului mortuluî. totu In loculu acela^ o pane sau unu ma laiu. ((Dupa ce mortulu este acoperitii cu pamlntii.

le va desbraca si i le va da. «Acesta se repetesce de 3 ori. vina. si tncunjurândiî mormlntulu cu vtrfulu cutitului. tire de malaiu^ pita. ui Dumnezeii. acestoru trei cete din urma li se inter(. portarilorii. luî Avramii. ((Se mal daii la acosta ocasiune si haine de pomana. se duce cu acestea lamormtntii si torna peste totu mormtntulâ (jiicendâ: «Asta sa-tl fie mâncarea si bautura. trasu pe pamlntfi dice: Am umblatu. spalându apoi si 61a cu spalaturi de cruce. spSIaturI de vasele cu rachiu.lice prin colacarita (muerea care menesce pomana) a nu le fi iertatii a mal lua dela respectivulii mortii din pomana. prafu de pusca . so face pomana numita si cumîndU. Marti si Vineri. îmbracandu-le primitorulii (unii sferacu) le primesce de ale sale. le trece. ^^lel a 9. Loculu ti-am cautatu. Hotarâ iti facu Sa nu mal esi din acestti loca. în credinta. socotindu-se din ^iua în care a murittt. vamesiloru . pe cea-lalta lume? «La ce primitorulu r&spunde «dau». carora nu li se da pomana si cari navalescil la pomana lic-caruî muritorQ. «A treia (jli dupa Inmormlntare o muere din casajuândtk Intr o ola spâlaturl de vase. cu unu cuvintu din tote bauturile si mâncarile dela pomana. seRCote afara In fata soreiul si-Iii întreba: « Dai hainele luî N. alta treba sa nu ma! «al la casa nostra!» «Dupa aceea îlu hotaresce pre celu mortu cu unu cutitu stricatii. la 7 martisore (Marti) 7 sâmbiore (Sâmbete). ((Pomana se menesce în urmatorulii modii: mortului.ce le asuda manile. (1) Copiii lopetlatî. caiti. La fie-care se menesce o cantitate anumita. spalându-se cu apa de aceea. lasându-o. 493 «Dupa CC primitorulu este Imbracatu. . la 3 ^ile sfinte : Luni. ca ducendu-le celui mortii. celorii doi îngeri care pcirta sufletulu mortuluîi celorii patru stâlpi cari tinii cerulii si pamîntulii. (dntorcendu-se dela gropa acasa. talhariloru. sfintilorii archangell. tâmâe. apa din sofiu.

Cel patru colaci se împartii acolo între copiii adunati. Face apoi unu cercii de pietre. de. 4 lumini de cera. Acesta se lace si dupa tnmormlntare. unde slobode mortutui apa. nu are pomana. 8 ori. ca ppecum nu se mai face sgomotii. 4 colaci si unu darabu de pânza alba noua. în semnu ca isvorulu sa-i fie sloboditu. menindu-sc mortului si apoi cu pânza se ducii tote la gazda celui alii carui e sofiulu. «Dela 5 i^ile pâna la 6 saptamâni se facii In fie-care demineta câte doua turtite. observându si aici cele ce sau facutii dupa înmormlntare la cumându. . pâna ce a trecutii unii ogaselii (parautu) saii vre-o apa.» adeca mortului. iar In casii de se Intâlnesce pe drumii cu cine.va i le da ^icendu: «Sa-I fie pomana lui N. numai cu acea observare ca nu se maî duce Ia totî. (( Voindu Insa a se lasa a nu mal duce de pomana când sa tmplinitu termenulu pusiî. cdtu este inortulu tn casa. i se daii haine de pomana. l'mple apoi vasulu cu apa curgStore. i se face pomana. precum si la miluirea hainelorii. luându cu sine luminele dela esirea sufletului. caruia i-a adusu apa. la 1 anii si apoi continuati vQ cât voesce. gazdarita casei sau si alta femee iea pentru ultima ora vasulu vecinului.«Intorcendu-se a-casa nu mai vorbesce nimicu cu nime (de sunt mal multe. unu paliaru nou si un cruceru. «Am (jlisii In altii locii ca se duce veciniloru apa de po- 4JI4 mana. ci de-acum la 1 sau 2. «La 40 de dile.)) 495 - II. si cu elu plinii se duce la o apa curgetore. asterne tn elu pânza si torna apa din vasii adusa dela fântâna. pe cari gazdarita casei le duce la unii vecinu saracii. este tâlharii sau lepadatii de Dumnecjeii si nu este primitii în împSratia lui Diimnedeii. asa sa ramâna mortulii in loculii depusii surdii si mutii. tn credinta. aprinde In giurulu luî cele 4 lumini. la care primitorulii raspunde: «Dumnezeii sapri«mesca».. observându cele expuse în altu locu la umplere. vorba Intre ele. si mergendu la fântâna llii umple. «Cclii ce se sinucide. pune In elu paharulu si crucerulu si-Iii încunjura cu luminele cari aii arsii la esirea sufletului mortului. Intre olalta).

Dar el ca m'o pusa De laturi de satâ. care e usitatu la morti. (1) Ungaria. it»visla sociala stieiilifica literara. Românii din unele parti ale Transilvanich sub cuvîntulu stcf/il. Toti o data odata Si am picatu Ia vatra. Neua nu me ninge. La tântâna rece . din padure. si pre care tiu aducu feciorii. 92. Hradule ! Ce te-al doblicitu De te-al scoborîtu Dela locu pietrosu La locu moroiosu. 98 112. . sub cuvtntulii acesta. care de regula se bocesce de fete si neveste tinere si care suna precum urmeza : Stegule. ci eî. Toti apa ml-orii be î^i ml-orii hodini. O (jiisii ca mS punii La mijlocâ de sate. Dela muntii *naltT.SegeorgiQ. comitatulu Hunedora. nu întelegu stigulA^ despre care ne-a fostu nou6 vorba maî sus p. Ca m'o celuitu 496 ~ Hâî noue feciori Cu nouS securi . Câti 6menl orii trece. redactata de Gr. Mol- . . Unde venta nu bate. S6r'le nu m& frige . Di la haia Iratl? VA m'am doblicitu. Pe rude m'o pusO Pe sus m*o d'adusti. întelegu bradulily despre care amu vorbitu la p.S T £ G U L 0. Ca dovada despre acesta ne pote servi si unu bocetu din Strei. când miire vre-unu june sau vre-o lata mare. Und' \enturl ma batu Si pI6ia mg plâua Si neua m6 ninge. Sorele me hrige (1). Si ml-oru multâmi. P16ia nu m& pl6ua.

Cluj. BOCETE. Morte. Tu acolo nazuesci. .. U Komsknl. I..) Nici o morte nu-I amara Ca mortea de primavara Pe 'ntruncjitulu codrului. morte. La morte. Si tlat pusu mâna pe grinda Si nl-al facuta largii prin tinda. eoni. Inmorm. »Simon(l. Unde tu n'al trebuitu ! Ca tî-al pusii mâna pe masa Si nl-aT iâcutu largu prin casa. Si tl-al pusa mâna pe scara Si nl-aî fâcutu lai^u pe-afara! J/arianu. 497 III. do d-lCi T. Pe iesitulâ plugului . rea mal esti. 290.do vana. 32 4U8 II. district ui Ci Naseiululuî. (Din Transilvania.. 1892. Unde tu nu trebuesclî M6rte-acor-al nazuitu. p. Pe cântatulu cucuiul.

Iar' mortea. Nu da de veste sa scie.Iu omora . De seracî nu-I este mila Ca sfiraculu vrea sa mora. Si cu turnuri prea frumose. Nu mal spune nimenue. Ne graesce cu blândete Sa lasâmu inimi sumete Ca nimeni sa nu gândesca Ca 'n lume vrea sa traesca Si mortea sa nu-lu gasesca. De bogati nu se feresee. când vrea sa vie. saUilCi lIolariiicHilu-dc-josfi. Pe celii dreptQ înca. Mortea 'n lume este mare Ea prieteni pe nimeni n'are. (Din Bucovina. Ca 'ntr'înselc sa traesca. Cu ziduri nalte si grose. de fo-^liilu iiM'U foiiii^rolaru d-lu IVlroa l'ivlipcvnu). . Impcratiî si cu craii Facu cetatile cu aii Si 'nca se mal nevoescu De cu ziduri le 'ntarcscQ. . . De viteji nu se siesce. De betrâni nu-I e rusine. coiii. Si mortea sa nu-I gasesca. Aî?a ne graesce Domnulu Ca sa 'ntelega totCi omulu. La cel tineri înca vine. disirirUilu UridautuluT.La morte.

Din curtî bine ^mpodohite lî pune 'n secrie cernite. omule. Pe cel serael miluesce. Atunci mortea câ-I gasescc Si de pamîntu ca-I trântesce. Iar el vrendu sa faca bine iSa trimita dupa tine Sfmte slujbe. . . Feciorii te-oru pomeni. . Ca câte-I lucra cu tine Acelea-tl vorCi prinde bine. 4<H) De pe scaunu luminata II trântesce morti în patu De nici nu se mal radica. leturghiî.Ci când el se veselescu Si mal bine ca traescu. Oh amaru si grea durere. De vrei ca sa Iaci vr'unu bine. Deci tu. Din cetati sus dela ventu II pune jos sub pamintu. cres^tine. Ci mal bine te silesce Si-o faclie-o 'mpodobesce Bisercel-o dâruesce. Care-au remasu la cel vil . Nici nu mal ufraescu nimica. Sâ nu (JicI nici când de tine Ca tetele te-orQ jeli.

Mortea r^i ciiculn. «Ca veni prima-vara «Si iar voîu prinde-a cânta.Morte fara mângâere. Insa m6rtea strasnica Iute dupa elCî mergea . «Ca vomu fi bune sotie î» Dar cuculu din graiâ graia: «Du-te. cuce. «Ca nu ti-al aflata omuICi. «Fâr numai painginiti. «Nevestele banuite. de-acolea. «Neveste cu prânzurile. disinrlulu NâsCnululuî.) Cânta cucu 'n vîrvu de nucu î?i mortea *ntr'unu vîrvu de ciuntru. «Tu pe unde mergi si cânti «Copil mici îl saracescl. î!>imuiiu. «Eft pe unde mergu tji cântu «Esti plugari cu plugurile. morte. glasulu teu mic. «PScurart cu oile. «Eu pe unde mergu si cântii «Esu barbati cu plugu 'n câmpu «Nevestele ducu de prândii «Barbatii mergu suerândii «Si nevestele cântândii «Si voie buna fîicendu. «Glasulu eu nu mi l'oiu da. Oh tu m6rte mâniosa Cum m*al scosu astâcjii din casa Sl-alta nu mi-aî daruitu Far' unu pustiu de morminta! III. Mortea dice catra cucu: oOO <cl)a-mî. «Mamele reu despletite. (U' d-lu T. «6mnel tineri despartescl «CasI de omeni pusteescl!» Cuculu daca a cântatu Iute 'n casa a sburatu Si la capu s'a asezatu. (biii Tran*<ilvaiiia. eoni. «Tu pe unde mergi si cânti «Nu mal ve(j[î ochi înfloriti. «Du-te m6rte la loculO.

.Ieil Sufletelulti sa i-ld ieîl! . înapoia carului r>02 Morgre-o dîna cam betrâna Cu locurile a mâna. Cu ce fapte m'asi mal du<*e La tatalu meu celu prea dulce Ca mi 1-a chematii Christosu La orasulâ celu irumosu. . SimonCi.Mt)îna. disiriclulrt Nitsciiduluî. oOl IV. di*»Ui(lnlu NaMHiduluî. de d-lft T. Cum spunea Domnulu ChritosO. (Din Transilvania. Simonu. Ohî câtu-I de luminosii. Catra iiigeni. coui do d-lu T. aim. Tine-mi-te-aru DumnedeCi.La pici6re s*aseza î?i cu cuculu se mustra. Nu-mî aduci si leculu meu? «Leculu teu eu Tam adusu . Ohî câtu-I de desfatatii Nice când n'am mal umblatu!V. Ca al de calctoritu Si dela noi de pornitu. Si Ilena o-a zarit u Si'nainte î-a esitu Si din irura î-a vorbitu: . O prea sântCî îngerulâ meaî Ce î-asi da lui DumnetjieiL Sâ-ml lese puiutulu meu? Da-I-asI auru si argintu Sa mi-lu lese pre pamintu! Xu-ml trebue aurul u tSu Si nico argintulu teu. . (Din Transilvania. Ca m'a mânatd Dumne(. Leeulii. Puisorulu meu iubitu! ¥j\!k de asta n*am gânditu.) Pe ritutulu mohorîtu Merge-unu carCi mândru cernitu Cu herneu acoperita. dîna cam bctrana Cu glasl de lecurî în mâna.

Altuia mi-î batutu cu llorî. Ca sunt doue drumurele Si cam greii de-alesu din ele: Unulu mi-î batutu cu spinî. ilii-t. i\\ mamuca sa vorbesc!. Ilinra a Mielului Caprii\ Tatuca. Ci celu bunu sa nimeresc! Fe elu sa caletorescî. Cu Iratiî sa te 'ntâlnescî. Dare-ar bunulii Dumnecjeu oOS Sa n'alegî pe celd maî greii. La surori sa nimeresc!. coimiiiîi Siiipta.Si'n lerestra ti Puiu de Graneunl Si leculu ti l'a ^ufleiulu ti l'a VI. Ci te ie pe cea carare . Nicî dupa parec late. miluta nostrâî In fundulii casi 'n lerestra A sosîtu carte domnesca Dela noî sa te pornescâ. Ca apele-su curgetore Si *napoî ne'ntorcetorc. Dac'aî lua sema bine Pe-unde-î mercre'n ceea lume. Ce m'asî ruga dumi-tale î Daca-mî faci acesta cale. Celu mal greu si multu maî reu. Care duce la strainî. Care duce la surorî Si la scumpiî Iratiorî. luatu! (Din Bucovina. Inima sa-mî îndulcesc!. \u te lua dupa ape. La lin A tata l'am pusu. Bine-aî face dumnia-ta Sama daca mi-aî lua. mî-o sburatu vCrsatu.

Tatucuta. Cari! mi te plângu cu jele. Dela gradina cu florî. Dela fete si leciorî. dumnia-ta î R6ga-te cu! te-I ruga. Palimaru si clopotarii 504 Sâ traga clopotele Sa resune vaile. Si sâ mi le tragit tare Sa merga resunulu mare .Ce merge cu siântulu sore Ca sorele-! mergctoru Si 'napoî întorcetoru. Tatucuta. Ca-sCi departe satele. Dela tlor! si busuiocu. S*audâ nemurile. Dela gineri si nurori. Dor glasulu tl-a asculta: R(')ga-te Ia paliniaru. Si elu dac'a rasari Tu la no! iara-î veni. Dela cântece de jocCi. nepotele. dumnia-taî Rosra-te cu! te-î ruira Dora dor te-a asculta: K6ga-te la siântulu sore Sa tie (Jiua maî mare Sa te satur! de primbare A(j! în cji despartitore Dela fratî. dela suror!. Dela nepoti.

Din negri tfil ochisori Voru iesi doi pomisorl La piciore Mândra flore.tale.tîtisore. Ca i negra camesa. Nici cu oca de soponu.ll ne despârtimu . 'N vercjiitula livccjiloru Srnfloritulii pomilorQ. Si dupa ce l-olii sp61a-o Frumuseii! ca I-oîu usca-o Nici la bore Nici la s6re Numa 'ntr'a mea jale mare Colea 'n sînii la . Si iar m& rogCi du mi. Dacâ-ml faci acesta cale. Camesa pecurarita Cu inima arsa. Sciu bine ca te-a 'ntreba: Vc(jiutu-m'al tu orî ba? Si daca mi tea 'ntreba Sa spui mamutiî asa: M'al vS^wta pe prisp' afara. Tâtucutulâ meâ iubitu! D6mne. Sa spuY mamutii asa Sa-mî trimeta camesa Pe suerulu ventulul Prin funduld pamîntulul. Camesa negra cernela. In cântarea cuculuî. Numai cu lacrimi de omCi.S'auda si Dumnezeii Sâ vada ca-mî pare rSQ. Si dupa CC ml-olu usca-o Înapoi I-oI\i înturna-o oOo Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntiiluT. nici cu 'ncropu. Cum te-oru pune Ia pamîntu Nu te-a maî ajunge ventd. FrumuselCi ca mî-otii sp61a-o Nici cu apa. Si-T tâlni pe mamuta. Cum te-orâ pune la rec6re Nu te-a vede stântuld sore. Si iar daca mi-I vedea. Tatucuta mila nostraî La porta la tinterimu Noi asta(. mândru-aî maî muritu In aratulâ pluguIuY. fripta. Ca eii cum oîu capeta-o.

VIL La una tata. iubita mea ! «Cucu'n spate ml-a cântatu «Si mortea m'a sagetatuî» Mama. Ca sa le potu tinea minte î lan deschide-tî gurita Si ne învata ceva ! . cum Ta ascultatii. «Draga mea.Sâ stamu dar sa mal vorbimO: Unde sa ne mal tâlnimu? Sâ stamu Sa mal cuvintamâ Batar douS. )viir:i. draga mea. Nici pe nime cu priinta î Draga n6stra Mila nostraî . Tatuca. Tatuca sa vietuesca. tm Si cum de nc-aî parasita Tocmai când nici n am gânditu ? Ca de astacjl în colea Noi tatuca n'om avea. dict. Tare s'a mal superatu Si din gur'a cuvîntatu: «Omule! tu ce graescl «Cauta ca buîguesclî . Nici tatuca Nici miluca : Nici tatuta. .'s/T. Nici miluta. când te-au(Jitu. Da tu l-al cântatu în spate De-a fostu sagetatii de morte. trei cuvinte.Bata-tc pustia cucu. . Indata*n cas'-a venitu Si din gura c'a vorbitii: «Mei femee. coin iu:i Calutiii l. (Din I5tr. do Catriiia Uavolta). Nai tinutu glasulu mal multu. Dragulâ nostru tatucuta! Da cum de te-al induratii Si pe noî ca ne-al lasatu Tocmai când n'am cugetatu. Mal multii cu noi sa traesca.

Ca de astacjl remâneti. Câtti al traitu al muncitu Pentru trei coti de pamîntu. La feresti n'a bocani.507 «Dragii tatiî copilasi. Nici nu sa mal hodini.«Cucu-l pasere pustie. plânge masa. draga mea. Ca de-acuma tatuca In casa n*a mal întra. tatuca. «Ca de astafjî în colea «Voi mal muitu nu mi-tl vedea!» Plânge casa. Haida la mormîntu si vecjî.. Nici la copil n'a mal rîde. Câtii al traitu. Dragutulu nostru tatuca. «\'enitî sa vc pupu pe-obrazu. aî lucratu Pentru trei scânduri de bradu . De tata sunteti remaseî Plângeti usi. . Plângeti tuspatru pareti. «Si elii nemica nu scieî» Da tatuc'a lacramatii Si din gura cuvîntatu: «Tu femee. Nici usile n'a deschide.. plângeti feresti. iubita mea ! «Cuculu f6rte bine scie «Când cânt'a casa pustie «Si copil a saracie î . nu cre(jî. «Draga mea. Daca. «Ca de min' sunteti remasi..

La usa la tinterimu Stal. La iiiiA tata. sa siStuimii. Da vine sa putrecjesca. Nici ca sa gospodoresca. Unde nu estî asteptata Tu mergi. Scola nu sedea tacutu. Ca sl-alu nostru tata vineî Da nu vine sa traesea. Da-tl pânza de pe obrazu Si ve(jl morte cu necazQ ! . comuna Mahala. Si noi nu te-amu asteptat u Si tu totu te-al aratatii Si pe tata l'al luatu. do d-lA Ionica alâ luî lordachi Isacâ. (Din Bucovina. Ca de amu ne despartimii î 508 VIII.) Bata-te pusti ulu morte Cum nu esti tu cu dreptate ! Ca ori unde-ml estî chemata Tu nu te duci nici o data. rom.Kucura-te manastire. airîu-ultorQ. tata. Tatuculu nostru placutu. far' sa fii rugata. Sa ve(]ii mortea ce-o facut u î Si te'ntorna într'o parte Si ve(jiî mârte cu dreptate.

Cine n'are *n lume nene Sciii ca traesce cu jeleî IX. Turlurc'Miu. 509 Eu de când m'am radieatu Multa jele-am indurata. Câta jele 'n lume este T6ta 'n mine se opresce. Sa-tl cânte 'n glasulu celCi grosu Pentru-a nostru traîu frumosu. (Din Bucovina. Mare casa al avutQ.Tatuculu nostru placutii. Nici nu-î lalta de sedutu. Nici terestra de privitu Si nici usa de esitu. Alta mica tî-aî facutO Cu capriorii de lutQ. eoni. Câta jele-I pe pamintu T6ta m'a mâncatu pe rindu. disiriclulfi Uadautului. Multa jele am mal trasu Numai foculii nu m'a arsu. I. preotu. Jelc-asa m'a superatu Cum ÎI cerulu innoratu Peste t6ta Lumea rdtâ.) .o placutO. La nnA tata. Si sa-tl cânte'n glasd suptire Pentru-a nostra despartire. plina A romasu maica straina. de d-ld V. Aceea nu ti. Dintr'o casa mare.)i sa-tl fac*o ferestuicâ Ca sa-tî cânte-o pasfiruica. comuna VicovuUV(L-sus.

Ci sbera dupa stâpânu. olO Tuta lumea-î cu tatuta Numai noî fara miluta. Nici miluta. tata. «Tata» pe cine-omu striga Daca nu-j fi dumnia-ta? . mila n6stra. Si neamu ruga dumitale Sa nu faci acesta cale. conuiim ('rasna. nu tl-o placutii. Sc61a-te si te tre<Jescc Si cu noi ce. Casta cale-î duc^tore Si 'napoî ne 'ntorcetore.Scola. Sberâ oile *n ocolii. scola Si ne spune-adeveratu : Cum de rai te-al înduratu Si copiii tî-at lasatîi Mititel si ne 'nvfitatî. Harbu(a. Dar elu dc-amîi n'a mal fi Si de noi cine-a 'ngriji? Si noî ne-omâ culca pe vatra N'omti sci cine nî-a fostu tata. Elu de noi bine *ngrijia. Ca noî de a(J[î în colea Tatuta n'om mal avea. tatuta» scula. Nici tatuta. tatucuta. care-î avuta. Sc61a.) Sc61a-te. Da nu sbora dupa fonii. Mila nostra. La min tata. tatuta. In sama nimfirul datî? Ca eî s'oru trezi odata Ca n'au mila dela tata. grija ndstrâ. fara feresti Numai câtu sa putredesclî X. (Din Biiroviiia. Ca tî-a fi dcstulu de-asarâ! Scola-te si ne-î vedea. Alta noua ttaî fâcutu Fara usi. Scula-te. Nici pe nime cu priinta. scola. Ca tatuca când era. <Iicl. de M. Casuta. Bun'a fostu. Da noi de undc-omu veni Ore cui ne-omu jelui Ca tatut'a putred) ! Demineta ne-omu scula.va graesce.

coimiiia ( i*a>iia. Ci numai ne-a porunci Totu cu «du-te» si cu «vina» Ca la nime n'avemu mila. iubitulu meu ! Sc61a-te si te trezescc Si cu gurita graesce Macar doue.) Dragulu meu. Cine mi te-o statuitîi Pe-asta cale de-aî pornitu Sa mi te duci în pamîntu Tare reîi ti-o mal priitii. Xenlucutulii meu iubitii. . trei cuvinte. de Mariura iiârbuta. Ca ne-ai lostu unii bunu parinte. Sa le tinemâ si noi minte. Si nVasî ruga dumitale Dela capii pan' la piciore Sa nu ne faci superarc. Caci nu te duci sa'nflorescî. nenîuculii meu ! ScumpulQ meO. XI. Casta cale-I duc^torc Si *napoI ne 'ntorcctore Tare ni-I cu superare.Strainii ca ne-oru mustra ! fiU Da cum de te-al induratu ^i prin straini ne-al lasata Totii de china si de nacazu Si cu lacrimi pe obrazu. La uiiii parinte. Ca noi câtQ omu mal tr^ii Nime nu ne-a milui. (Din IUuM)viiui. dirl. Sa te lasi de asta cale.

Cum te bagi. Si te primbla prin gradina Sa cresca flori si sulcina. mama.) Scola. comuna Crasna. dicl. Sorele c'a resaritu. trei cuvinte. iara feresti. Scdlâ. mama.Da te ducî sa putredescî. Negriloru strainiloru! Ian sc61a si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava. Ca tî-a fi destulu de-aearâ! Ca de-asar*al adormitu Si mal multa nu te-al trezitii. . Mnior-ta cum al adormitO. Fara usi. nu te mat veijil. Cum întri*n ea putredeacî.ti deschide genele Si ti-î vedea fetele. Cu nime n*al mal vorbitu. Ca tl-a fi destulu de-asara! Si. scola. Sa le tinemu si noi minte. 513 Casuta ca t!-a¥ lasata si-alta n6ua c'al durata Numai cu patru pareti. La o manii. In cotro te-al podobitu? Tare frumosu te-al gatitii Si pe drumii ca te-aî pornitu. sc61â. Mal multii nu mi te-al trezita. Nu sciu'n minte ce tl-a datii Si pe noi ca ne-al lasatii Lemneloru si pietrelorii. sc61â. Cu noi nimicii n'aî vorbitu. scola. (Din Bucovina. tic Catiina Ilaiiceria. Si-tî deschide ochisorii Si ti-I vedea si feciorii Pe-a cui sama î-al lasatO. Cu noi sa nu mal graescl Nici mal multu sa te'nlidnoscî î :a2 XII. Ian scola si te trezesce Si cu noî ceva graesce Macar d6u6.

.EH m'asi ruga dumi-tale Sa nu faci acesta cale. Pomisorl Din ochisori. Din gurita Tamâita. Din cosite Micsunele. Din mânute Viorele. 33 514 In totii locuia votu privi. Inmons. Draga n6stra. Da. Scumpa ndstra! Cum a pusii manele cruce. Vfidti cu ochii cum se duce î Dragele mele piciorute. Mila n6stra! Draga n6stra. Demineta m'oiu scula Pe mamuta voiu cata Prin tote coturile Si prin tote-ungherele Sa vedu gasi-oiu ori ba. Sl-aistâ drumu îl calStorti Si'napol ne'ntorcatorii.voiu de ea unde-va? Si pe-afarâ voIQ esi Marianii. Pe mamuta voîu striga Ca sa vSdâ de nu cum-va S'a rSspunde de-unde-va. Casta cale-I calStore Si'napol ne*ntorc6t6rc. Lutisoru Din trupusorâ. Cum s'orâ face flori albute Si n'orO mal face urmute. U BomftnT.

mila noslra ! Da cum de te-aî induratii Si pe noî de ne-al lasatu? Pe noî cine ne-a 'nveta Binisoru ca Dumnia-ta? Ca de mâne în colea Noi mamuta n*omu avea ! Când tî-o fosta lumea maî draga. La mamuta al venitvl Si 'n (erestra mî-nl batutu Si pe dînsa mî-al lualu Si cu ea te-al departata ! . Multii estî n^gra si urîta Si de lume urgisita! Lumea aî încunjuratâ Si pe nime n'aî aflata Cu tine sa-lO fi luatu. do Iiist. . Pe mamuV aî îndragitu î Când. satulu Bilea. Cârdeia. XIII. Draga nâstra. La o mama. . (Din lUicovina.) Mamucuta. greu ti-a fi. coin. mamuta.De-unde-va. draga noslra. Bata-te urîtulu Iuta Multu estî negru si urîtu. dîn cotro-va! Bata-te pudtia m6rte! Multu esti tu fâr' de dreptate. . Atunci în pamîntîi te baga. Si nimeni nu ti-a plâcutîi.

Ca sa te tinemO in minte. . draga ndstra. Ll-oru cresce flori galblore r>i6 Si n*ortl mal face-urmus6re. Numai cu lacrimi de omu. Numai cu-aburl de sufletu. .Când camesa ti-î negri. Ca de mâne-a imired). Draga nostra. . I)umnia-ta daca nu-I crede Eu iara ti-oia trimete Pe suerulQ vântului In tundulii pamintulul. 'N tote partile-omii câta. Macar doue trei cuvinte.o. Nici roua n'orâ scutura. Iarba verde n'orft calca. Nici in spune de soponu. Eu m'asi ruga la Sân-sore Sa tie (tiua mal mare Si sa-tl dee cheita Ca sa-tl descul gurita Sâ graesci cu noi ceva.^i eu dupa ce-oiu spela-o Bine ca mi tl-oiu usca-o Nici la aburi. Mamucuta. Demineta ne-omâ scula. Si tl-oiu trimete-o pe sure Când a fi 4'^^ ^^^ mare S'ajunga la dumnia-ta-re. mama alba. scumpa nostra! Muitu in lume al mal muncitu Putintelti ti s'a venitO. Si-tl-oiu trimite-o pe stele Unde dumnia-ta-I sede-re. Ea de unde nl-a veni. Draga nostra. Cum s'a lace terna negraî Dragile nostre mânute Cum ll-oru cresce flori albutc! Dragile nostre piciore. Ca eii cum ml-oiu capeta-o Hine ca mi tl-oiâ spCla-o Nu cu apa clin isvorâ.» ol o Atunci s'o iei de pe tine Si sa ml-o trimeti la mine. Ca d6r vine mamuta. nici la ventâ.

Iubita nostra miluta. bine. Sa ve(jl cât ÎI de frumosCi. De tl-a fi. Sa te duca 'n ceea lume. comuna 8tr()(»scî. mamucâ. . comuna Calaflndcscî. (Din Bucovina. Pe unde nu umbla nime. do (iriiroro PolticG. Numai trei scânduri de bradii! XIV. Dela noi sa te pornâsca. ia-mS si pe mine. gimn. Si mfi du în ceea lume Sa petrecu si eu cu tine. Unde-I satulu fara nume Si cararea fara urme. 8c61a. Si multa în lume-aî lucrata Si putintelu tî-aî luatu. De tl-a fi. dict. La o inama. (Din Bucovina.) Sc61a-te. La o mama. Draga n6stra mamucuta. st ud.Num* unu stânjinii de pamintu. Da ian iesi pâna afara. de Catrina I^colta. reu Lasa-m6 la Dumnezeu Sa traescu în satulii meii ! 517 XV. Ca tl-a fi destula de-asara.) Draga ndstra mâmucuta! Zori de (Jiiua se revarsa Si dumnia-ta se^i în casa. Pe când a fi sa resara Stintulu s6re luminosu Din spre rgsaritii din josO. mâmuca. corn. mamuca. Si te uita pe terestra. Vino. Ca-tl vine carte domnesca.

Numai noi fir* de miluca. Cine merge *n pamîntu verde Nime^n lume nu-lfl mal vede. Orî nimica nu te d6re. EH m*asl ruga dumi-tale Dela capa pân' la pici6re Sa te lasi de-acesta cale. Iubita n6stra miluta. Ca apele-su curgCtore Si *napol ne'ntorcet6re. Si daca nu te-I lasa Eu iara mi te-asi ruga Sa nu te iei dupa ape 018 Nicî dupa paree late. n'amii socotita De-asta cale te-al gati tu. Draga nostra mamucuta! V^gdâ cu ochii cum se duce Si n'am putere-a-o *nt6rce. Când nici cu gându n'amâ gândita? Toti copii-sQ cu mamuca. Iubita nostra miluta ! Ori estî supurata tare. Orî boia ti s'alinatu. Ca sorele î mergC^orii Si 'napoî întorcetoru. la-te dupa sfîntulâ sore. ce-aî socotita. Ca tare-I cu supfirare. Draguta nâstra mamuca. Casa de tl-al pustiita. Draga nostra mamucuta. Iubita nostra miluca ! N'amO gânditu. .Ceai gândita.

eoni. ginin. Draga nostra. scumpa nostra î . Draga nostra mamucuta. Ca de-aici cum te-I porni înapoi nu-I mal veni. R6ga-te cuî te-î ruga.) EsI.")!<) XVI. La o inahii. R6ga-te la Precista Sa-tl deschida gurita. Ca noî de-asta(Jî în colea Mamucuta n'oraCi avea. mâmuca. Si sbera oitile. . Draga nostra. pâna *n pragti De vecjl vitele cum ragu Si ragu vitele 'n ocolQ De alâ dumi-tale dorâ. Totu cu firCi si cu bumbacu Pân' Talu dumi-tale pragu. Si pe noi ca nc-aî lasatu Nimicii n*al mal cuvîntatu. Sa ne spui noue ceva : Pe cându noi te-omd astepta ? Draguta nostra mamuca. si ud.Ori gurita tl-a 'ncetatu. Ca mal multa nu te-orO vede. Iubita nostra miluca ! Da la noi când îî veni? Când asi sci când îî veni Cararea tî-asî zugravi Totu cu firu si cu mStasa Pân' l'a dumi-tale casa. de Vasile Uopcenu. Iubita nostra miluta î Eu tî-asî maî spune ceva: R6ga-lu pe cine-î ruga. Ca de când mi te-al culcata. comuna Mologia. Roga-lii pe Sân-Niculaiii Sa-tî faca parte de raiO. mila nostra. ¦ « {Din Bucovina.

Iar a n6stra-I de nuele Vom trai cu multa jele. mama. un' te duci.EsI. Cum intrinsa sa trâesci? Ca casuta ti-I de bradu. 520 Si nici ventulâ nu te-a bate. Nici sdrele nu te-a arde. Corii veni si te-oru lua Si te-ord duce cum oru vra Pe de-asupra ventulul In fundulâ pamintulul. mamucâ. Pe ce drumu al sa-ml apuci? . Mamucuta. j Sa mal vil mamuc' acasa. Scola. Sa vil pâna la pâraâ Sa ve^I cum traescâ si eCî. îl trai cu mare dragu. far' de feresti. Sa ve4l ce casuta-tî iacfi Far* de usî. Ca sa ne vil mal de graba. Sa vil pâna la fer^stra Vecjll ceti iacu copiii 'n oasa. Cararusa tl-amâ plivi Si de alba si de nalba. pâna *n pragU. Sa vil pân*la pirilazH Si-I vede-ala nostru nacazâ. De-asI sci bine c'al veni. nu te da.

dict.lesca. Inima sa-ml rgcorescl. comuna Calafindoscî. Nu mergii sa gospodar6sca. XVII. Eii de când m'am strainatii. Dumnia-ta când îl veni Mal multii nu te fuduli Pe min' sa nu m8 urescî. Fiii sa nu-ml amagesci. Scumpa mea. de Maria Lâcatusâ). Picioruse de matase N'orâ âmbla mal multii prin casa. . Inima sa-ml fi rScoritii: Cu straini m'am petrecutu ! I 521 XVIII. Mânutele lucrâtdre Mergii în pâmîntâ la rficdre. Draga mea. La o mama. iubita mea! Dumnia-ta pe-unde-al venitu Tare mi te-al fudulitii. Dumnia-ta ca m'al uitatii La mine n*al mal venita. mâmuca mea. Picioruse de bumbacu N^orii mal trece peste pragâ.La biser'ca cea frum6sâ La grdpa cea 'ntunec6sa. De-aceea eii n'am avutii Cui sa m& fi jeluitii. Cu mine sa siatuesci. (Din Bucovina. Cu mine n*al sfâtuitâ. Fiii mi I-al amagi tii. Ci se ducii sa putrei.

Si-tî deschide gurita Si-Î vobi cu noi ceva. Sa vil maicuta. Când oru fi grâele 'n clai Sa vil. (Din Bucovina. Cine merge nu maî vine.La o mama. (Din Bucovina. Ca'n cea lume tare î bine. mamucuta. 522 Ca tare-î greu în strainT. Pe fecîorulii ventuluî Din fundulâ pamîntuluî. scolâ. sa viî. Si-tî radica genele Si ti-î vedea fetele. Mamucuta.) Sc61a. treî cuvinte Ca sa le tinemâ noî minte.) . maicuta. (Michoria Calancea. corn. Draga mea si scumpa mea! Gând asi sci C'aî veni Cararusia tî-asî plivi Si de iarba Si de nalba Sa vil. Macar doufi. conuma Boianil. Când tî-a fi camesa negra Sa mî-o trimetî. d(» (1-1 il Vasile TurUirc*nCi. La nnA barbatii. do. si corn. Când orii fi* grâele 'n flore. Ca tt-a n destula deasara! Si-tî deschide ochisorii Si ti-î ved6 toti feciorii. la noi! XIX. de d-lQ Vasile TurturenQ. Ca eii cum oiii capfita-o Deauna tî-oîQ si sp61a-o Sl-oiu spfila-o 'n lacrimele Si tî-oiii strînge-o paturele Sî-oiii usca-o 'n gândurele. Si de spinî Si de pelinî. maicuta. Sa maî vecjl pe aî tel fii. Ca traimQ în mare jele. comuna Virovulu-do-nus. de graba. draga mea. dict. preotu. maica draga.

bâdiputa. Nu duceaii atâta dorii. Ca veni primavara Plugulii cine l'a porni Daca dumnia-ta nu-T 11? Plugii *n podd a rugini Si dumnia-ta-î putredL Prima. Când era stapânulu lorii. Si-Î esire pâna 'n pragu Sa ve(j[I vacile cum ragu.Badicutulu meu iubitu ! FrumuselG mi te-al gatitu. . Scala. Mâncaii fenulu cu stogulii Lingeaii sarea cu drobulii Si bea apa din isvorii. Sc61a. bade. De când îl stapân* esta Se da fanulii cu pala. Si-I esire pân' afara Sa vecjii pile cum sbera Tote din salasft afara. La lungu drumti mi te-aî pornit lî. Dumnia-ta câ-I putredl.vara c'a veni C6sa in culu a rugini. Ca nu ragCi de dorii de fenu. Numaî dup' alil lorii stapânii. Sare cu bucatica Si apa cu donita. scolâ. nu te da.

De-oru esi din casa afara La totî lî-orii fi de ocara. Ca-l cu multa suparare Si cu chieltuiala mare. Ori te*nfiori ori ba C*acolo tîa fi viata. Ca tare-su înprastieti. Ca sotia dumi-tale Multa suparare are. Si sotia a-tl lasa. Badica. La mesteri aî poruncitu Alta noua tl-o croittî Cioplita pela usori Când o ve^I te ieu (iorl. te*ndura. Mititel pe lânga vatra Si n*orft sci cin' Ie-a fostu tata. In cotro drumulu apuci: . Si eO m6 rogii dumi-tale Sa nu faci acesta cale.Nu ti-I mila de baieti. Tare tl-o parutu strimtuta. De-ord intra de-afara *n casa La toti ll-orâ fi deprobaza. Si casuta tl-al urîtu! Cal avuta larga casuta. Bâdicuta ! ce-al gânditu. Ori te*nfiori ori nu C'acolo tl-a fi tralu Bâdicuta! un' to duci. nu.

Pe cântatulO cucilorQ, Pe 'nfloritulO pomiloru, Pe 'nfrun(Jitulu codrului,

524 Pe 'nvercjlilulu câmpului, Pe pornitulCî plugului? Plugu *n podâ a rugini Si dumia-ta-I putrezi. Ne-omu ruga la stintulâ s6re Sa tie (Jiua mal mare, Sa ne dee cheita Sa-tî descuemti gurita, Si-I grai cu noi ceva Macar douS trei cuvinte Sa te tinemu si noi minte. D6mne, D6mne Sfinte D6mne! In ia n6pt' asta mal mare, Ca asta-I despartitoro Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratulâ cu bujorO, Dela-lu nostru sotiorO. Pân' amu nainto vreme S6rele nu resaria Si dumnia-ta te trezial. Da de amu nainte vreme Sf intuiti sore-a rasari, Dumnia-ta nu te-I trezi. Sotiora dumi-tale Dimineta s'a scula Si'n totCi cotulu te-a cata. Pân* amu nainte vreme Te culcai si te sculai Si de somnii te saturai. Dar amu de-asara dormi Si nu te saturi de somnii. Nu sciu perina ti-I m61e, Ori nemica nu te dâre, Ori scortariuia ti-I frumosii, De-asara nu te-al întorsii. Scola, badicuta, scola.

525

Ca tî-a fi destula de-asara!

Si te primbla prin ograda, Ca cresce mândra otava, Otava s'a scutura Si urma s*a astupa; Si te primbla prin ocolu. Ca cresce mândru mohorti. Si te primba prin gradina, Ca crasce mândra sulcina. Sc61a-te si te trezesce Si-Î vede'n casa ce este, T6ta lumea te jelesce. Nemica nu-tî folosesce. Si deschide gurita Si grai^ cu sotia, Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Macar doufi trei cuvinte. Sa te tie si el minte. Sc61a, badicuta, scdla, Si hal cu noi pan' afara; Scola, hal cu noî pe josu. Ca drumulu nu-î grunzurosii. Sc61a, scola, nu te da, Ca de mâne in colea Noî mal multa nu te-omO vedea, Ca te duci în ceea lume Unde nu te sciî cu nime. La usa cea de hârtie Câti se ducti pe toti i! scrie; II merge si dumnia-ta

Si cine-va te-a 'nsemna. La scaunulu cela de petra. Unde merge lumea tota, Vomu merge si noî o data. Daca mi te-amâ duce noi Cu carulâ cu patru bol Totii aî mal veni 'napol,

526 Dar te ducemu cu caruta Si nu tl-omti vedea urmuta. Badicutâ, dumnia-ta, In mândru raiu îl întra, Si-acolo daca vel fi Dumnia-ta te-t hodini Dar sotia-a necaji. XX. La unu barbatii. (Din Bucovina, coiminii ('alafiiulosrî, ilict. di* Catrina Racolta.^ Multu iubitulu meu barbatul Da cum de tc-al induratO, Copilasii de-al lâsatu? Copilasii tl-al lasatii, Da *ntr'a cui sama I-aî datfi? Copiii tl-aî sfiracitu, Casuta le-al pustiitu, Pe mine m*aî vedanituî Dragii mamil copilasi De tata sunteti rcmasî! Draga mea, miluca mea ! Da sa te scoli dumnia ta Copiii a-tî renduî Pe lume cum oru trai! Ca copiii cel remasi

Multa manânca ^i multii strica. Dragii mamil copilasi. De tatita lorii rfimasl, Dela nime nu aii mila, TotQ orii fi «du-te» si «vina»!

527

XXL La unA barbatâ. (Din Bucovina, comuna Oalinescî, dict. de V. Hrisca.) Scoborl, Domne, pe pamîntu Sa ve(,ll mdrtea ce-o facutu, C*o luata frun(}a din fagi Si-o despartita pe ceî dragi. M*o despartita si pe mine Cu care-am traita mal bino. Si de bine cetraiamâ, Intr'o camesa dormiamii Si dintr'unu mfirQ ca mâncamii Si-amândol ne saturamu . . Astepta-m6 m6I badita Sa dau Ia copila tîta. De-Î vedea ca zabavescu Sa scil ca m6 'mbrobodescu. Mi-I destula mie de-asarâ De când staâ bocindu pe-alara, De când staâ la cheutore O trecutu o luminare. Asteptâ-mS, bade-unu ceasu Sa-Iu adormu pe celii nacazO, Dupa ce Toiu adormi Eu iara mi te-oifi boci, Si-oiâ boci asa de multu Pâna ce m'oiu face lutu, Ca multe-afturî am avutCi, Ca de afturile mele Si lui Dumne<Jeu i jele î

- 528

xxn. La nnâ barbatA DinBucovina, orasulQ Câmpuluiipru, eoni. do d-lQ O. Ciuperca.)

Sbera oile 'n perdele, Si casa-I plina de jele. Si ragâ vacile 'n ocolu, Casa e plina de dorâ. Mândra cas*al mal avutu Si-aceea nu tî a placuta. De când mi te-al bolnavitu, La stoleriu al poruncite Sa despicc-unâ bradu în doue Si sâ-tt faca alta noua Far* de usî far' de feresti, Locu, unde sa putrecjiescî ; Nicî nu-î usa de esitu, Nici feresta de privitii, Numai locii de putreditu. XXIII. La nnn barbatn. (Din Bucovina, comuna M6nastirc»a Honioruluî, corn. de d-la Georire AvramQ, învCtâtorQ.) Dulcisorâ merii din gradina, Cum te-o ruptii din radCcina Mortea crunta si haina. Cum nu-î m6rtea 'nselatore : Ie emulii de pe piciore. Cum mi te-o luaiii din casa, Cum mi te-o tocmitii pe masa. Bucura-te manastire, Mândru gospodarii îtî vine,

~ 529 Da nu viDe sa cunune, Ca-I gatita de cecu lume : Si nu vine sa boteze, Ci *n pamîntâ ca sa s'aseze. Veniti iubitii mei Iratl La mine si m& 'ngropati. Veniti frati, veniti surori Si-ml tocmiti trupulu cu flori, Si m'udati c*unCi pica de apa Sl-apol me puneti în gropa, Me stropiti c'unu picti de vinu Ca eu mergu in lociî strainu. Eu m& duciî pe-o cale lunga, N'am pe nime sa m'ajunga; Eu mg duca pe-o cale lata, Unde n'am fostu nici odata. McrgQ la trei coti depamîntu, Doi la capetu de mormîntu. XXIV. La unfi barbatii. (bin Bucovina, comuna Hadoutu, conj. dt» tl-Iu Awrcliii» Macovoiu. pieolu).

Mortea 'n lume n'are frati, Rapesce crai si 'mp(5ratl. Mortea 'n lume mare este De bogati nu se feresce Si pe scraci îl gasesce. Bata-te-ar pustia m6rte, Ca n'al mal fostu cu dreptate, C*al venitii pâna la pragu si-al luatu ce ml-o fostu dragu; Cal venitu pâna la masa Sl-al luatu mila din casa; Cal venitu pâna la patu Si dragostea ml-al luatu. J/f lianu, Inmorm. la Bom&nT. 34

530 burbâtelulu meu iubitu. Ce secjl asa de mâhnitu r Te rogu nu sedea asa. Scolâ-te si te-I primba. i^i te-I primba prin ocolu Sa cresca mândru mohoru, Si tc-î primba prin ograda Sa cresca mândra otava. Barbatelulâ mcîi iubitu! Mândra cas'af mal avuta, Casa de-o suta de lei Sl-al luatu alta de cinci leî Fara usî, fara feresti, Intr'însa sa vietuesci, Ca nu-I usa de esitu. Nici ferestra de pravila. Nici drumâ de calStoritQ, Ci numai de putre<Jitu. . . XXV. La unu barbatd. (Din Huodvina, comuna Iliîjiosd, «lict. de mama mea Huxanda.) SotiorulG meii iubita ! Tu atuncea ml-al muritu, Când tl-o fostu draga de trai tu, Pe cântatulu cucului Pe esitulîi plugului. Plugulu sede sub parete, Boii pascCl la erba verde... Sotiorulti mefi iubitu! Da cum de m'aî parasitQ, Când tl-a fostu dragu de traitu Po *nfloritulvi pomilorâ, Pe mirosna florilorii? N'aî gândita, n*aî socotita,

531 Când do la noi te-al pornitu, Ca cu de-aici in colea Sotioru n'oiO maî avea ?! De cantata tl-asl mal cânta, Dar* me dâre inima. Inima s^a Irântâ în mine, Când nu v6dîl sufletil în tine. SufletelulO tl-a sburatu Sus în cerulu celu înaltu, Si pe mine m'o lasata. Mo lasatti sa pâtimescu. In lume sa m'osîndescu Val stjraca inima Cum esti tu de straina ! . . . XXVI. La nnji barbatfu (Din Transilvania, distriotulii Naseuduluî, eoni. do d-lu T. Siniunâ.) Prin cela rîtu, prin celu zavoiu Merge-unu cârd cu sese bol. Caru-Î negru, boi-sâ negri, Pogoniciî si maî negri. Dar' Vasile bolnavulu, BolnavulQ si jelniculu De departe a strigata Si de-aprope a'ngenunchiatâ Si din gur'a cuvîntatO: «Ce-aducetl voi, dragii mei, Dragii mei pogonicel? «Trei nuelc; treî smâncele, Trei fellurî de lecurele ! «Leculâ meii nu Tati adusu? - (cLcculu taâ nu Tam adusu, C'o *n(ratCi boii pe la prânzâ, L*au mâncata de nu s'a prinsu!

532 Sî-o 'ntratii boii dela cina, L'aii mâncatii din radecinîl. P16ie mare ce-a plouatu Si leculu ti l'a mânatu, L'am catatu, nu Tam aflatu ; P16ie mare ce- o venitu

Si leculu ti l'o molitu, L'am catatii, nu Tam gasitu ! XXVII. La unu barbatii. (Din Ducoviim, coinuua Piitna. dirl. de» Ani ta Ilaramida.) Sotiorulu meu iubitu ! Mândra casa tîal gatit u într'însa sa mi te-asezî Pe mine sa nu me vecjî, Fara usî, lara feresti, într'însa sa locuescî. N'al gatit'o de traitu Ci numai de putrecjitu. Nici nu-î usa de esitii, Nici terestra de privitii, Cî-acolo de putrecjitii. Tota vara mi-al lucratii Pentru trei scânduri de bradii. Si tu multu ca mî-al muncitii Pentru trei coti de pamîntu. Sedii copiii lânga vatra Si n*aii cuî sa (Jica: «tata», Sedii copiii lânga lemne Si n'aucul sa (Jica: «nene», Ca nenele lorii s'o dusu Si 'n pamîntu ca mi s'o pusu Cu fata la siîntulii sore Si cu trupulCi la rec(3re;

533 TatalO lorQ 8*0 superatu Si pe dinsiT î o lasata : Lemneloru si pietriloru, Negriloru strainilorii .... «Tatuta, tatuta heîî Striga baetii mititel, Ian fa dumnia^ta asa Pe mamuta n'o lua, C'o sa vina Sâmbata, N'a avea cine ne la, Sî-a veni Duminica N'avea cine ne schimba!» XXVIII. La unA barbatA. (Din Hucoviim, oonmiia Vama, coiii. lU» d-Ul Niculaiu I^iucaiiu, cantoru bis.) Drat^ulu meu, nume cinstita, In totii locu-aî fostu poftittt La botezatu Si cununatu

Dragulu meu, stapâna de trel)a, Slugile te-oru astepta Simbria când li-î mal da ? Me mirii cum te-aî induratii Mosiile de-aî lasatii Tote mândre si gatite, Tote le-al lasatu scârbite. De-amu, fiindCi ca te ducî, Nu-I mal cosi prin butuci, Nicî nu-î mulge oî la strungi, Nu-I mal cosi prin livecjlî, Ni nu-I mulge în galetî, Sîmbrasiî te-oru astepta Sa tii la-olalta tîrla. Dragulu meii, mândruculii meti, Dragulii meii, iubitulii meii !

r>34 Reu tî-a maî cântatii cuculu De Taru fi mâncatu uliulu Sa nu-î fi-aucjitii glasulii. Primavara mî-a veni Pe când codru mî-a 'nfruncji Pe când pomî-ord înflori, Cucii totî ca mî-oru veni, Pluirurile s'oru porni. Oile, câte m!-oru fi, La mesura oru sui, ^i Dumnia-ta nu-î maî fi. De te duci în ceea lume, le-tî merinde forte bune, C'acea lume-î cu lacata. Nu potî veni nicî odata, Nici la mama, nicî la tata, Nicî la feciori, nicî la fata, Nicî la locfi, nicî la livada, Nicî la casa cea boerata. Dara tare v'asî pofti,

Pi mîo j)usu picioru *n pragu Sî-o luatu ce mî-o fostii dragu.) Bata-mî-0 pustia m6rte. Cam lasatu tnte cu jele. Muitu ÎI negra si urîta f^i de lume urgisita. Multu îî ea fîir' de dreptate. dr Aiiit. Ca sorele-i prea ferbinte Si le-aduce vestejite . (Din Bucovina. «Multii iubitulu meu barbatu î Da cum de te-aî îndurai u Pe mine de m'aî lasatu? Da eu mândru te-asî cânta.Sciu bine ca n'oî veni.i llaminida. Ca luna-î maî recor6sa Sî-a aduce-o maî Irumosa. Ca sciu bine ca mî-a prinde. Ca sa-mî trimetetî merinde. oonmua Putna. La noî înca ml-o venitu Tocinaî când nu m'am gânditu. Când a fi nopte senina. Dragulu meu si scumpulu meu! 535 XXIX. Dar me dore inima. Dar n'o trimeteti pe sore. La celu tînfiru înca vine Si pe lalta ca mi-lu pune. Dragulu meu si mândrulii meu. Ca n'aro irica de nimc: De betrânu nu i-I rusine. dict. . Si mî-o trimiteti pe stele. La uinl barbatii. Da le trimetî pe luna.

Barbuta. coiiuiiui Crasna. Dela capii pân* la piciore: Sa nu faci acesta cale. cum Ie-a capâta.) Sotiorulâ meu iubitul Siîntulu s6ro-o asfintitu. Sc6Ia-te si te trezesce Si-t vede *n casa ce este. Le-a face ca Ia unâ domnu. Schimburile tt s'orft negri. Tu *napoI ca le-I negri. Sl-eu Ia tine c*oiu veni I XXX. îndata ti Ie-a spela Totu în spuma de soponO. Da pe cine Ie-a trimete? Pe calutulu vcntuluî In fundulâ pâmîntuluT. Sî-acolo le-I putrecji. Cine ti Ie-a soponi? Trimete-Ie la mândra. . de M. Ca ea. Barbate. când orii veni. La unn barbatu. La pamîntii te-î aseza 536 La pamîntu totQ cu rficoro. înapoi nu te *nturna. La tine. Dumnia-ta aî adormita. Te-aî?î ruga cu ruga mare Sa mi te scoli pe piciore. In lacrimt fierbinti de omu. Tote nemur*le-o venitQ. Dumnia-ta nu te-aî trezitu. dicl. Sa te uiti pe cea fereslra. Scumpa sotiora ta. sulletulu meu ! Asculta cum te plânga cu. Daca tu m'al asculta Eu pe tine te-asî ruga. Dela noi cu tabera Oru veni si te-orii lua.Si ml-o pusa picioru 'n masa Sî-o luatâ mila din casa Dela copil si boresa. (l)iii lUicoviiia. Nu te-! scula pe piciorc. Ga-I cu mare superare. Ca-tî vine carte domnesca Dela noi sa te pornesca. Pe suerula ventulul Prin fundulu pâmîntuluT. De casa te-orii departa. Sorele o rasaritii. Nici cu unii n'aî graitu.

de Mih.) Papusoiu batutu de petra. Intr'insa sa vacuesci. . dicl. La ista drumâ deal plecatul Si tl-al lasatu mândra casa. . Baetel remasi de tata Sedu în casa superati Dusi pe gânduri si 'ngrijatî. Si tl-aî facutii alta *ntunec6sa: Fara usi.Sc61a-te si te trezesce. Numai neijru si pamîntu! XXXI. comuna IJâlacona. C'au remasu boi'n tânjele Si casa plina de jele. si coia. Nici ferestra deve(Jutu. do Siincoiiu Boca.IcMiHia. 537 î^i deschide ochisorii Si ti-î înv6ta feciorii. Nici nu-I laita do sedutu. fara feresti. Si radica genele Si-tl învata tetele. Tote plugurile umbla Numai alti meu sta la umbra. (Din BuiM)viiia. Sotiorulu meu iubitul Da cine te-o sfatuita La ista drumu de-aî pornitu? Si cum de te-al induratii Si casuta tl-al lasatu. C'au remasu boi'n ocolu Si casa plina de dbrO. Cu nemurilc vorbesco. La niiA barbatu. Frum6sa si luminosa.

Ca tatut'acum v6 lasa. Nu vine sa vietuescji. Da nu vine sa'nnoreacâ. Ca mândru trupsorQ îti vine. r)38 Boi-ml pasca la erba verde. Când ar scrie cine->a Unde-a sedea tatuta Dupa ce s'a departa t^i'n pamîntQ dupa ce-a'ntra. Bucura-te tinterime. Ml-al luatQ ce ml-a fostu dragfl. plânge masa. ili> Mrti-ia LiicMusO. La tuta casa Bate c6sa.Num'alQ meH plugutu îmi sede Razimatâ sub cela parete. . liat. Plânge casa. Gospodariu-ml hodinescc Ca clQ Iftrte scârhitii este. Ian plângeti si voi chctorl Dupa tatuta cu dord . La porta la tinterimQ .) Bucura-te manastire. Ca mândra flure-ti mal vine. . Aceluia multfi I-asI da . . Ci vine sa putrecj^sca. La unu barbatu . Dar'la mine N'are cine.1-te pustia m6rtc. VA vine sa vestejesca. Cal venitfl pâna la pragQ. Ca tu nu mal faci dreptate.

de când te-al dusQ. La unA barbatii (Din lUicoviiii». Averea tî-al pustiitu Si dela noi al pornitu! XXXIV. Dar' acum morte-a venitu La pamîntu mi te-a isbitu.ar bate si mal tare Sa mi te scole 'n piciore. . Dumnia-ta câtu al lucrata Putintelâ al câstigatd: Pentru trcî coti de pâmîntu Tare multii te-aî mal muncitii î Gospodarulii meu iubito ! Ce m*asî ruga dumitale Sa mi te scoli în piciore. De ml. Recoresce-mî inima. Ian sc61a-te dumnia-ta Si deschide gurita Si graesce cu dinsa. corn. La capu de masa crai. r)40 Sotiorulu meu iubita ! Nu sciu cui te-aî potrivitii. sa sfatuimîi Ca de a(. de (i.Stal. Sl-a batuta ventulii din josâ Sî-a datii stalpulu casei josu. Ca bine nu tî-a priitii. Casuta tl-al parasitii. SI a venitu m6rtea în ventu Si mi te-a pusu în pamintâ. Nu ml-al mal lasat rcspunsu Si de cum te-aî departatei Nouc respunsu nu ne-aî datii. La uim barbata. Tare scârbiti ne-aî lasa tu î XXXIII. Ca ce ventu mi te-o batutu La pamîntu de te-oboritO. ( iupCMcâ).ll ne despai-timu oay t?i mal multii nu ne'ntâlnimii. draga. Sotule. oratJiilu ('âinpiiliuitru. miluta mea! In tuta serbatorea Botezai si cununai. Dumnia-ta.

.(Din Triinsilviiiiia. com. coimina Sânl-Ilio. Ci numai din scâncjurele. Scumpule. mosucule. tic lt>aiiîl Ct»jocariu. iubitule ! R6ga-te cui te-î ruga. Stâlpulu casei Ta luatâ.) Acuma de-o septcmânâ A întratu mortea *n gradina ^i s'a pusu pe-o sulumina. stud. C'a(JI nu-I (jii (le desfatare C'adl e di de despartire. i 541 t^i-atjil e (}i de despartitii Dcla tott câtt tc-aâ iubitu. învetatorîi. eoni. R6era-te la sfîntulii s6re Sa tie (Jîua mal mare. ginin. Sa traga clopetele. Acelea nu tl-ad placutii : La mesteri aî poruncitîi. tio d-lQ liomulCi Simu. Sulumina s'a uscatu. La unu mosâ. Alte noue tî-aO pomitu. Mortea 'n casa 8*a bagata. D6ra mi tc-ar asculta. Nici din pari. * (l)iii Ijiioovina. t^^i 'napol ne'ntorcetore. XXXV. nici din nuele. Sa resune dâlurile. Ca s'auda nemurile Mosuculâ nostru iubild ! Mândre case-aî maî aviitu.) Mosule. Nu te ruga apeloru. Ca apele-su mergetore. De suspine si jelire. coinmiiv OHalQ. R6ga-te la palamariU Palamariu si clopotarii.

Ca nu taci nici o dreptate : Unde sunt omeni mal multî. D6mne. Ca de astâcjii remânetî! 542 Plânge casa. De mosulu sunteti remase! La porta Ia tinterimu Staî mosule sa vorbimO. Ci numai de putrecjitii. Pe-acestu drumu de te-ai pomitu Valeo reu ne-a mal priitu! C'acestu drumâ îl mergetoru Si *napoî ne'ntorcetoru. Plângeti usi. Tu acolo nu te uitî.Nici nu-î «sa de esitii. Bata-te pustia m6rte. Sa vorbimâ. Mosuculu nostru iubitu Cu cine te-al sfatuitu. pe pamîntu Si vecjî mortea ce-a iacutu 1 C*a venitu pâna la pragu Sî-a luatu ce ne-a lostu dragu. Si IcsI casele pustii. Undc-su omeni putintel Tu acolo vil si-î ieî. feresti plângeti. sa siatuimu Macar doue trei cuvinte. . plânge masa. Scoborl. Sa Io tinemii si noi minte. Unde mi te chiama iafh Tu acolo nu te-aratî . Nici ferestra de privitn.

I 543 Uagu vacile în ocolu. eoni.Mosule. Ca eii. . Tare frumosâ oiâ spCla-o : Nici cu apa de isvoru. Num'alu nostru-î în salasu. Sbera oile la strunga. Ca nu-I stapânii sa le mulga. de d-1 Georgc Avramu. Numai cu lacrimi de omu. nici alara. C'o venita pân' la feresta '^\'0 adusa carte domnesca Dela noi sa mi lâ porncscâ . Sl-o venitu pan' la chet6re Si mio luatQ mândra flore. Ca pe noî ne-o sSracitii. comuna MâniVsliroa Homoruluî. MorQ de-alâ nânasuluî dorii. Sa ml-o trimetî mie *nc6ce Pe sueruld vcntulul De-asupra pamîntulul. mosule draga! De tl-a fi camesa negra. Nici în casa. Si dupa ce ml-oiu spela-o. Mosule. cum oifi capSta-o. ea n*oiu usca-o. Nici cu spume de soponâ. (Din Bucovina. D6mne.) T(3ta lumea-I cu nânasu. Coborî. Ia iinn uaiiasâ. Numa 'n sînii la inimiora . Nici la vontîi si nici la sdre Nici la umbra si recore. Si eu iara înapoi Camesa trimete-tî-oiu Pe suerulu vontulul In fundulu pamîntulul ! XXXVI. pe pâmîntu Sa vecji! m6rtea ce-o fâcutu. învetatorft.

le-tî pânza de pe obrazii Si ve(jî m6rte cu nacazu. Dumnia-ta n'al fosta afara. Câ-Î hatâ multisorii de-asara. unde poposesce. (iospodari-î despartesce.SI-o venita pâna la pragâ SI-o luatQ ce-am avutu dragu. Scola. Turturonu). scola. Sorele va rfisari Dumniata nu te-î trezi Si atara nu-î esî. Ca-I hatCi multisorii de-asara. comuna Vifovulu-de-sus. 544 Mortea. SI-o venita pâna Ia usa Si ml-o luatG mândra ruja! XXXVII. Si ea unde-a popositG Pe cel dragi î-a despartitei. dict. . Scola. Eudochia . de (ilichcria. Si-tî ie pânza cea suptirc Casta morte e cu cjile.si Uachila Calancea. La o nevasta. de d-lu V. scola. Aniust a (i (}iua iara. Sorele s'a înalta Pe pici6re nu-î umbla. Cucoseiî oru cânta Dumnia-ta nu te-î scula. lelicuta. lelicuta. (Din Bucovina. si coin.

Cin* T-n lâ. Nu-tî lasa casa straina : Straina si supSrata C'amii n'a fostiî nici odata! Asta casa-î cu camara. (Yi baietii fara mama Nu-Hu bagati la nime'n sama. Plângeti si voi chiutorl Ca v'a lostîi do ajutoriu.\ tu îi vede femei asa i\\\\\ aî fostu si dumnia-ta. Scola draga.Hata-te pustia morte. Ca I hatu multisorii de-a«ara î KietI mila de baieti. Tu nu lacî nici o dreptate. Când eraî în opincute . i o4o Nu te-om pune Ia trebuta Sa te primbli prin casuta Sa ne Iaci nduS unnute. Plângeti usi. * Tare tî-o mal fostu amara. gospodina. Cal pusu piciorcle'n pragii Sl-aî luata ce nî-o fostCi draga. lelicuta. cin I-a schimba l'VuinntjK^lri ca dumnia-ta? < U'\'\ «"jiircî pâna*n drumu i'u mima arsa scrumu r. Sl-aî pusu eotele'n feresta Sî-a! luatiî mila din casa. Lelicutâ. Scola. lelicuta. Sl cî bîctl-orQ cugeta ( \i cj^lî tocmai dumnia-ta. Ca tare-su înprastietî. plângeti feresti Ca de mâne remâneti. Si taro te-orfl astepta Tolu cu usuta crepata Sa mal întri'n cas'odata. scola.

35 546 Ca tt-o venito nemurile De prin tote partile Cu ele ca sa grâescl . sc61a. De când esti cu papucasi Noue treba nu ne taci. Unde merge lumea t6ta. lelicuta. . Ca-I hata multisorâ de-asara ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnesca De la noi sa te pomesca Pe carare necalcata.Ne faceai n6uâ trebute. Scola. scola Si mi-I esi pan' afara. II intra si dumnia-ta i^î-acolo te-orii însemna {:fi 'napol nu ti 'ntuma. i^cola. Din sprincene Viorele. Iar de-acuma Din piciore Minta'n flâre. Din gurita Tamâita. lelicuta. Pe roua nescuturata La scaunulG celG de petra. Unde-I usa de hârtie Câti orQ trece toti s'orii scrie. lomonn. Ta BomAnl. Din capute RujI batute. Dragii nostri ochisori Cum s'orii face pomisorl. Din mânute Flori albute.. Dumnia-ta te fudulesc!. Dragile nostre piciore Tare-au fostii strabatat6re. Afarianii.

Ca te-I hrani de traitfi. Dumnia-ta te dud de-acasâ. lan scola si hal pe josii Ca drumulu nu-I grunzurosu.Cu dînsele nu crraescî. Multu e mândru si frumosu. Sc61a-te si mi-î privi Cum mi te plângu baetii Si mi te plângu la pici6re D6ra mi te pot(i sculare. Dumnia-ta muitu al umblatu Peste lecQ nu tî-al mal datu. Scola. lelicuta. Noi sa scimii cum te-amu trezit Domne. Noi de asta n'amu gândilu. mândru te-amu boci. Ca-I vremea de mersCi pe afara. lelicuta. scola. scola. Numai pânza si toiagulu Acelea ca tî-a lostu leculu. mândru te-amii cânta. Ca tl-a ii destuii! de-asara ! Si te sc61â pe pici6re Si ne spune ce te dore. Noi sa scimu ca te-amu scula Domne. A dumi-tale dureri Ca tî-au încetatu de ieri. Vremea-I mândra si frumosâ. Scola. Lelicuta ! un* te duci Cu pieptarQ si cu papuci? .

Lelicuta! ce-al lacutu? La toti inima leal ruptu ! Cil tu a lostu vara de mare AI statu a te vaetarc Capetâiulu a-tl mutare Si la umbra si la sore Undo tl-ar li mal rt^câre. Da cine te-o sfatuitu. Scola. Noî tare ne-omti bucura. Dup* ape nu te lua. Ca-I hatu multisoru de-asara! Ca tu. sc61a Si te sc6Ia si ne spune Ce-al v6(j[utu pe ceea lume ? De-aî vfi(][ut(i ceva vr'unu bine. Pân' amu ml-a parutO saga Dar' amu 'n pamîntu te baga Cu spatele la recore Cu fata la stintulu soro. Acela le-o dusmanitu Ca sa nu (îî pe pamîntu. Vin' si me ie si pre mine.Pe carare necalcata Pe r6ua nescuturata? Houta s'a scutura Si urmuta s'astupâ. dumnia-ta. Daca te dud de-acolea. 547 Lelicuta. Ian ie-mi-te dupa sore. Cu spatele la pamîntu Si fata Ia duhulu siintâ. Dar' do nu mi te-î scula. Tota lumea Ta urîtu Dumnia-ta 1-aî îndragitu. sc61a. . Acela nu tî-o priitu. lelicuta. Ca s6role-î ducatorii Si'napoi întorcfilorQ. Noi la groparu ne-omCi ruîjâ Sa faca gropita 'n iata 8a mal vil odat' acasa Sa vedî baetiî ce-oru face? Sub o terna de pamentu Este-unu bujoru înnoritu. 548 Scola. lelicuta. Ca apele-sCi ducetore Si *napol ne'ntorcctore. de mi te-I scula.

Ca de mine c'al ramasD. Fân' la gropa mi-tî petrece. Feciorii ca voru trai. Ca de mine c'ati remasâ. Vcnitî fratî si voi surori Si me podobitî cu flori. Sa te sSrutu pe obrazu. Si me duce *n ceea lume. Dragii mamil copilasi. Sotie de cununie. (Din comuna Calai indoscî. La pamîntu ca m'o isbitu. Eu o rogu.De-aî ve(Jutii ce-va vr'unu reii Lasa-me la Dumne(Jetiî XXXVIII. ilicl. Me gasesce bfendu la masa. Lasa feciori sa-tl traesca Si sa mi te pomenesca. Sariti si nu me lasati ! Iaca m6rtea mî-o venitu Tocmaî când nici n'am gânditu. Ticalosii tu omu de lutu. Ea de capu ca me apuca Si la pamîntu me isbesce.) Vine mortea mâniosa. Ca 'napol n'am sa mal vinu. Eâ de frica si 'ntristare Prindu a striga'n gura mare: Saritî surori si vot frati. Ea se face mâniosa. Si totii da ca sa m6 iec. Sufletulu în raiu sa duce Unde viata-I multu mal dulce. Sângelen trupu mî-o recitu. Si sa mâ stropiti cu vinu. Sângele'n Irupu mi-lu recesce. Cu mine musaî sa vil! Eli (Jicu ca nu mi-I de duca. . Scumpii mamil cuconasi! Sa v6 serutâ pe obrazu. de Cat rina Hacolta. Unde nu me sciu cu nime. Si tu scumpa mea sotie. Eu o rogu ca sa me lasa. Pe tino te-orCi pomeni. ca am copiî. in Bucovina. Ce ml-al picatu la pamintu Si te bati cu gânduri multu. Unde cânta îngerii. 549 Mâ scaldati in apa rece. Ea îmî elice: fa ce sciî. Eti o rogu ca sa maî stee. La o iieTasta.

rom.îngerii sî-archangheliî . comuna Vicovulii-di^-sus. De-aî vecjutii ceva de reu. sc61â si mi-î spune Ce-aî vedutu pe ceea lume? De-al v6(Jutu ceva de bine Sc61a-te si mie-mî spune. Mâriorâ. Scola draga suriora' Ca mniata (1) câtfi aî muncitu Putintelu ti s'o venitu. prootu. (Din Bucovina. scola. hal. suflete hal ! Ca nu-î muM pâna la raiu. Ca sfintii te-oru întreba. Turturenu. . Mariâra! Ca-î batu multisoru de-asara. (U* <l-lu V. Scola.) Scola.lele ^laninosa pomele Si cânta paserile Do resuna vaile Hal. hal. scola. Caî hat multisoru de-asara! Scola. Dumnedeu tea judeca Sî-acolo sama ti-I da ' ooO XXXIX. Multisorii mi te-aî luptatvi Pentru triî scânduri de bradu. Mariora. scola. La o nevasta. Lasa-me la Dumnecjeuî Scola. Dumnia-ta n'aî fostu afara. Numai doî pasi de pamîntu. l'ndo 'nllorescu florile Si-ml învercjescti frun(.

Lecurile n'al gasita Si cu capulâ te-al platitu. SI o venitu în fuga mare Sa te gasesca 'n piciore. Sa mal bata câtu de tare Nu te-a pune pe pici6re. dicl.Si-î hat multisoru de ieri. Si cum de te-aî suparatu Sotula de ti l'al lasatG? Si cu cine te-al sfâditâ Si sotulu ti l'al urîta? Ca venial do-unde venial Si cu el II te statuial. AI umblata melegurile. (Din Bucovina.) . Si tl-o venitu nemurile Pe la tote portile. Da de giaba s'g trudita Ca morta mi te-o gasitu! XL. ool Noi maî putintelu dorîiimîi Si de somnu ca ne hranimO. când a veni. ronuuia Crasna. Cu cine s'a sfutui? Si te-o batuta mare ventu Si te-o culcata la pamîntu. Orî nemica nu te dore. Ca sa-tl gâsosci lecurile. N'al ve(lutu sore pe ceriu. Nu sciu perina ti-î mole. Ca mare somnu te-o pâlitu Dumnia-ta al adorîTinitu Si de somnu nu te-al hranitii. (1) Muiata proscurlare din donwia-ia. Cum te-al pusu nu te al întorsu. Sc61a-te si te trezesce Ir^i cu noi ceva graesce. La unu frate. Da de-amu. (!(» Mariora Barbuta. Ori scortarulii ti-î frumosu.

Si te uita pe fercsta Cum itt cânta cucu 'n costa. Casuta ta cea frumâsa. La unu frate. Si fa urma prin gradina Sa cresca mândra sulcina. De ce secjit asa mâhnitu Si cu baltu acoperitii? Sc61a-mi-te si graesce Si ceva ne povestesce.) Frâtiorulu meu iubitu. 552 Scdlâ-te si te trezesce Si cu noî ceva vorbesce. Da cum de te-at induratii Si casuta tl-al lasata? Alta noua tl-al aflata Fara usî. fâra feresti Intr*însa sa vietuesci Sl-acolo sa putredesd ! Da cum de te-al induratii Casuta de tl-al lasata. Un' nu-I latta de sezuta. Avramu . eoni. Ceea lume-î unii Sodomii. (I)iii Bucovina. Ca-tî vine carte domnesca. Nu se vede omii pe omu. scula. Frum6sa si luminosâ Pentru una 'ntunecosa. de d-lQ G. îiv vetatorCî. fratiore. 553 Ceea lume-! cu stapânu . Ca de când mi-al adormitu Cu nimene n*aî vorbita. Vreu la drumâ sa te pornesca. Sa te duca 'n ceea lume. comuna Manastiroa llomoruluî. Si Ia urma prin ocolu Sa cresca mândru mohorii. Si la urma prin ograda Sa cresca mândra otava. De-unde nu maî vine nime. Ca resaritu siîntulu sore.Sc61a. Nici feresla de vetjutuy XLI.

Vamile ti le-asi plati Si drumulu ti Tas! podi ! XLII. sc'olâ. Noî mal multu nu Tomu vedea.Si de-acolo nu mal vinO. pe-unde-I vra. Sa-tî ve(JI vacile cum ragQ Tote cu botulu pe gardO. De-asI sci bine ca-î veni. dict. Sa-tî vecjlî boit ce maî facu. Sc61a. D*amu nu sciâ ce somnii greu A datii peste capulâ teâ. Scola si te-î preumbla Prin ograda. Nicî la pascutu cin' le duce. scola. Sc61a si esî pâna 'n pragd. Prin (.. . Sa-tl ve(j[î oile cum sbcra.. (l)in Hiicovina. Mal de multu când te culcai. I laramida. de An.) Scola. Ca cine mi le mulgea Si la pascuta le ducea Se duce de pe-acolea. Ca din gura nu mal tacâ . Ca afara-î mândru s6re .. fratiore.asâ te preumblat Si cu nevasta graial. La nnâ frate. Maî de n6pte te sculai.. coinuiia Putiia. Ca n'are cine le mulge. Cum iesu din salasu afara. C'amu-I multisorii de-asara. frati6re.

Ea orî unde va umbla. La nnfi frate tin^ru. Da de asta(jl în colea. Micu si mare de-acuma Reu la dînsa va cata ! XLIII. Nevasta s*a supSratu. Ca noî de-asta(Jl în colea Frâtioru n'omtl mal avea. cauiuna Calaiuuk'sd. Negriloru strainiloru. Pe dînsa la ce-aî lasatu Lemniloru si pietriloru. Orî si unde te 'ntorceal Nevasta^ ce mî-o aveaî.). Ori si *n cotro s*a *nturna Totil peste rSii ca va da. (Din Bucovina. dict. Pe când dumnia-ta traiai. Ca tare-î cu superare. .) Dragulu nostru.) Du-te. I o. du-te si maî vina. do C atrina llacolla. Orî si 'n ce locu so ducea Ea totu cinste ca gâsia. FratiorulCi nostru ! Dragulu nostru Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru.Nu sciâ ce somQ te-oborîtu 554 Ca nu mi te-at maî trezitii Si cu noî n*aî maî vorbitu. Frumuselulu nostru ! Da cum de te-al înduratu Si pe noî de ne-aî lasatu Tocmai când n'amii cugetatu ? M'asî ruga eti dumi-tale Sa te lasi de asta calc.

Asa noi nu le-amu gasitu Si dumnia-ta al muritu. Noi lecurl de-amu fi gasitu Dumnia-ta n'aî fi muritG. Nici dupa paree late. Scumpulu nostru frumusel u î N'amu gânditu^ n'amii socotitu.Si nu me lasa straina! Dar mergendu în ceea lume Asculta-m6 ce tî-oiii spune : Nu te lua dupa ape. Ci mal multu aî fi traitu. Dragulti nostru. Cum orii cresce flori albute. Dragile nostre piciorele. Busuiocu si viorele Si nu-î mal umbla cu ele ! XLIV. Si daca nu te-î lasa Apoi eu iar te-asî ruga Ca sa ne spui dumnia-ta înapoi când ti 'nturna? Dumnia-tâ asa ne-al spusu Ca spatele ti le-al pusa Si ti le-at pusu Ia pâmîntiî Si fata Ia resaritu Si Ia noî n'aî maî venitu. Cum s'orii face pomisorl. Ca noi nu le-amu maî aflatu Ori si cât leamu cautatu. De ce drumâ ca te-aî gatitu. Cum s'a face terna negrâ.al parasitii Când mal bine-al fi traitQ. Fratiorulii nostru DragulQ nostru. Da ne-amd ruga dumi-tale Sa te lasi de asta cale. Nu sciii cerbii le-avi luatQ. Ca apele-su mergetore Si 'napol ne'ntorcetore : le-te dupa stîntulu s6re. . La unu frate holteia. Dragile nâstre mânute. Ca s6rele-I mercretorfi Si 'napol întorcetord. iata alba. Cum orii cresce floricele. Draga nostrâ. Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru. Frumuselulu nostru ! Lecurile dumi-tale Le-au luatu cerbii în corne. Dragulu nostru tinerelu. Dragii nostri ochisori. Si pe noi ne.

Ca au venitG nepoftiti. Scoborl. Dela gradina cu tlorî. spune: A cui fetis6ra iei? Iei ficuta ventuluî Din fundulu pamîntulul! ' Cine nunta tl-a vedea? Xumal luna si c'o stea! Naframuta cea de mire Ti oru pune-o la psaltire. câti aii venitu. Dela lumea adunata. De esti caleloru pe calc. Plângeti usi. Ian sc6Ia-te pe piciore. preotu. D6mne. plângeti feresti. Iara ceea de nânasu Tl-oru pune-o la prapurasu. frati6re.(Diii Bucovina. Dela mama. Fratiorulu meu iubitii. scola. ^^i te sc6Ia pe pici6re Si te roga la sân-sore Sa fie 4iua maî mare. remânetiî . C astacjî nu-î cji de 'ntâlnire. dela surori. n'o facutii bine. de d-l Vasik» TurturcnCî. Daca esti tu mire. Si tuspatru voi pareti. Ca de N. vom. Si s*orQ duce necinstiti. 557 Dupa masa mi-I poftesce Si pe toti mi ti-î cinstesce.) Scolâ. Ce-o facutii. Cu care-aî traitu odata. pe pâmîntii Si vecjl m6rtea ce-o facutii. Sus în delii la resfiritu Este-unâ pomâ mândru*nfloritu Cu crengile de argintii. Si pe toti. dela tata. coinuiiu liolaiiu. Ci e (Ji de despartire Dela fratî. Ca te-o omorîtii pre tine.

La scaunulu celu de petra.XLV. Sl-unde usa-I de hârtie.) Bata-te pustia m6rte. (Din Bucovina. (1(* An. Sa mi-lu umpli de otrava Si sa mi-lCi duci pe otava. dict. Câti mergtt toti sa se înscrie Ca'napoî sa nu mai vie. Cum esti tu far' de dreptate î Cum ml-al pusii picoru'n pragii Sl-aî luatii ce ml-o fostii dracru: Si ml-aî pusu picioru*n masa. Al venitQ pe ne-asteptate Ca sa iei pe-alîi nostru Irate. La nnu frate holteiii. oo8 (Aini esti tu lâr'de dreptate! Nai avutu pe unde 'mbla Si pe cine mi-lu lua? Ce mî-o fostO mie maî dragu Ve acela mi-raîluatu? Bata-te pustia m6rte Cum esti tu far* de dreptate. Pe otava necalcata. llilramidâ. eoni una Put na. Pe roua nescuturata. Fratele nostru iubitu Nu PciCi cin' te-o siatuitu Pe-acestCi drumâ de te-aî pornitu î . Bata-te pustia morte. Ml-al luatii mila din casa. Unde merge lumea t6ta.

Domne ! rfiu tl-o mal priita ! Si noi nu sciu ce ne-omu face Dora te-amu putea întorce. Si nu scimCi cum vomu cânta Dora te-amu putea scula, Si nu scimu cum vomu grai Dora te-amu pute trezi. Scola, frate dumnia-ta, Scula si te-I preumbla Si te-l preumbla prin casa Dela usa pân' la masa Si-î vede cum te jelesce Ori si cine te privesce, Dela micu si pân'la mare Pentru fata dumni-tale. Scula, scola si ne spune : Vatajelu pe cine-omu pune ?

559 Da puneti pe cine-tî pune, Ca eu nu v6 maî potd spune î Scola, scola si ne spune : Druscuta pccine-om pune? Da puneti cine-tl vra, Ca eii nu m'oiu maî scula î Sc61a, pune-te'n lerest^, Ca noi ne-omu duce'n cea costa v?i tî-omii strînge floricele, Busuiocii fi vasdogele, î^a le duci la nemurele.

Si te uita pe feresta, Tl-o sosita carte domnesca De mâne sa te pornesca Cu pistole poleite Si cu tote zugravite .... Sariti frati, sariti cumnati Si mi-lu îngraditi cu bracjl Ca de mâne în colea Noi mal multa nu Tomu vedea î

XLVI. La iinu frate iiisnratu. (I)iii Bucovina, coinuua Slrocsn. rom. do (iriiroro Polrcu. stucl. iriinn.) Voi ati tostu numai doi frati Ca doi bracjl, mândri si nalti, Ca doi bra(j[î dintr'o trupina Ca doue flori din gradina : Unulu tu, altulu Saghinu Ce-a rSmasu acum strainii. Scola, fratiore, scola Ca tl-a fî destulu de-a sara ! Si vorbesce cu Saghinu Ca mi Tal lasatii strainii. Scola, spune-ne ceva:

560 Pe copil cin' 1-a "nvfita? Ia strainulCi, dac'a vra, Dac'a vra, daca n'a vra^ Dac' Ta dure inima! Sc61a, Iratiore, scola, Ca tl-a n dcstulu de-asarâ! Nu ti-I mila si pficatu, Ca copiii tl-al lasatu Pe c6rnele vetriloru 'N bratele strainilord ? , Scola, scola, iratiore, Radica-te pe pici6re Si vorbesce cu tâtuca, Ca reu î-al ruptu inimuca. Tâtuca nostru iubitu Câta glota a avuta, Numai doi din satâ a datu Sl-amendol ca l'ad lasatu. Scola, frati6re, scola.

Ca tl-a fi de-ajunsâ de-asara. Ve(j[I copiii ce-aî lasatu Intr'a cui s6ma I-aî datu. Petriloru si lemneloru Si negri strainiloru! XLVII. La o sora. tDiii Bucovina, comuim Strooseî. com. do (^^ng-orc Polccu. stud. gimn.) Val! sora, ce ml-al facutu? Casuta tî-al pustiitii, Barbatulu tî-aî veduvitu. In cotro s*a înturnâ Totu \eduvoiu Torii striga. Val ! sora, ce-al cugetatu ? Baietii tl-aî strainatu, Cui voru (Jice dc-amu : «mama»?

561 Cine sa-miî bage 'n sema? Scola, ^c6Iâ, suri6râ, Si mi te primbla pe-afara "lî^i vorbesce cu gura, Ca tu ne-al ruptu inima. Ne 'ntâlniamu odata 'n anii Si nici atuncî nu vorbiamO. Ca tu totu asa ml-al (jiisâ: Ca de alt' data vomu vorbi, Ca ne audCi strainii. La porta Ia tinterimu Hal, sora, sa stâtuimu, Ca de-amu ne despartimu. Hal amu sl-omâ sfatui Sa ne-auda strainii, Hal amu sa slatuimu: Unde-averau sa no 'ntâlnimâ: La scaunu de judecata, Un'se strînge lumea tota. Sî-acor numai ne-omu tâlni, Cu gura n'omii sfatui. Sora, inima de petra, Respunde-mî macaru odata, Respunde mî cu gura ta Si mângae-mî inima î XLVIII. La o sora maritata.

(Din Bucovina, comuna Calafindoscî. dict. de Catrina Racolta). Draga n6stra sori6ra! Da cum de te-al induratu Si pe noi ca ne-aî lasatu? Draga nostra. Scumpa nostra! Da cum de te-al induratu Copiii de tl-al lasatu? ilarianH, Itimorm. la Rom&nl. 30

o()2 Diaua nostra, Mândra n6stra! Da cum de te-al înduratu ( iospodariulQ de-aî lasalu? Draga nostra, Sora nostra! Da cum de te-al înduratu ( lospodaria-î lâsatu ? Frum6âa-tl gospodarie A remasu n6gra, pustie. Harbatulii tî-aî veduvitu. Copiii tl-al seracitii, Casuta tî-aî pustiitu ! Draga nostra tinerica, Scumpa nâstra frumusica! La noî când vel maî veni. Cu noi când vel mal vorbi, Copiii când ti *nvetâ 8a scie pe mamuca ? Draga nostra soriora, Mândra nostra floriora! Mare ventu o maî batutii, La pamîntu te-o doborîtu. Când arii bate- unu ventii maî mare Pote te-aru scula 'n piciore. Draga nostra soriora, Când al esi pân'afara Sa te bata vcntu de vara, Sa te vada sfîntulii s6re Si luna pe când resare. Sorele când te-aru zari. Cu noî pote-aî sfatui. Luna când mi te-arii vede. Cu noi p6te-aî maî sede. Draga nostra, suriora, Scumpa nâstra tlpriora ! La usa la tintcrimii, Da in stal sa sfâtuimu, Ca de-amii ne despartimuî

563

XLIX. La o fata. (l)in Bucovina, coniuim Slulpicaiiî. vum. d*» Nic. a»lhirciuca, stud. ^imn.) Draga mea si Parascuta, Tu mergî dup*a ta mamuta. Da tu iaca nu-î gasi-o, Pe clinsa nu-î nimeri o. Pe min' de m'el asculUi, Eu la ea te-oiâ îndrepta. In cea lume când i 'ntrâ Sa te uiti din a drepta, Sil vedea pe mamuta, Insa ea cum te-a vedea La tine va alerga Si pe locu te- a întreba: Nu no-aî vedutu unde-va. Tu sa spui mamutî-asa: Ne-aî v8(,lutu pe prisp'afara, Camesa negra cernela, Fripte-arse la inimiora. Ca *ncotro ventulu ne bate Totu ne frige si ne arde, Din cotro ne aburesce Ne arde si ne jupesce, Ne Irige si ne prajesceî I . La o fata. (Din Bucovina, conunia Slulpitanî, rom. de Nic. Collarciucu, stud. irimn.) Draga mea si Nastacuta, Multu iubita mea fiicuta! Tu ori de unde-aî venitu

r)()4 Tatuta te-o suduitd. Tu Ia mine aî venitu Mie mi te-al jeluita. Draga mea si cea scârhita. Tu staî pe laîta lungita, Da eu pe coptoriu trudita. De-aceea-ml pare mal bine. Ca n*aî sa te plângi pe mine, Ca tu, ori de-unde-aî venitu. Nici când nu te-am probozitti. C^am fostu dcstulu probozita Si de Dumnedeu batuta.

Da r6ga-lu pre Dumnctjeu Sa nu te bage la reu, Ca destule-aî patimitu Câtil în lume mî-aî traitu, ^fi destule-aî trasu la patu Pân' ce sufletulu tî-a! datii. Nu mi-î jele c'al muritu, Mi-I jele cum al traitu, Aî lucratei si te aî cârpitii, Te-aî pusii la patu sî-aî muritu. Si pe-atuncea te-aî trecut u, Când tatalO tgu s'o pornitii Pe-aratulii ogoruluî, Pe'nvenjitulii câmpului, Semenatulu stratului. Eu te-oiO astepta la prasitu. Tu te-î gati de putreditu. Asa (Jice omulu ista C'a trai câtii va fi lumea. Da omulu sa nu gânde.sca, Câtu lumea n*o sa traesca. Vine mortea cu fuga Si mi-I scurta viata î

âBo

LI. La o fata orfana. (Din Uucovina. comuna Stulpiranî, c-oni. di* Nic. Cotlarciucu, stud. gimn.) Draga mea si garofitaî Sc61a, scola, te trezescc, Si cu noî ceva vorbescc, Si te uita pe feresta : Tî-o sositu carte domnesca, Dela noi sa te pornesca, Sa te duca 'n ceea lume, De-unde nu mal vine nime. Acolo când îî Intra Sa te uitî din a drepta, Ca-î vede pe tatuta, Elu îndata te-a ntrebâ: Nu ne-aî vecjutu unde-va?

Dumnia-ta sa-î spui asa: Ca de unde amCi venitii Pe tatuta n'amu gasita, Xumaî pe mama plângendu, Tote drumurile ^mblându I^e barbatu astu-felu bocindu: «Bata-te pustia, morte! "Cum nu faci nici o dreptate, «Cal venitu pan' la feresta «Sl-aî luatu stâlpulu din casa, «AI venitu pâna la vatra «Si mî-aî luatu mila tota. «Când ml a lostu lumea mal draga, «Atuncl-aî venitu în graba «Si n casa mi te-al bagatu «Si barbatulu ml-aî luatii «Si Tal dusii în ceea tara «Din mijloculu satului «In mijloculâ tinterimulul.

«Si pe mine m'aî lasattk «Far' de sprijinii, lar* de siatu, «Cu nouc mici copilas! «De tatuta loru rfimasT. «Si Varvara seraca «De-amu ce sa faca ea? «C'acasa când a veni «Pe tatuta n*a gasi, «Numai copiii plângendii «Si de mâncare cerendu !» Draga mea si garofita ! Tu n'al frati sa te jelesca, Nici surori sa te bocesca. I^arintî sa te pomenesca. Ca tatuta o muritu Florile când ©'nfloritu; Si mamuta s'o trecutu. Când florile o'ngalbinitu ;

Ionii s'o dusu în cea lume, Când culeîreaî tu alune; Sora-ta de aici s'o dusii, Când sorele o apusu ; Iar' ceîalaltl au muritu Când s6rele-o resaritii. Sl- amu nime te jelesce, Nime nu mi te bocesce, Nime nu te pomenesco. LII La o fata s^niiaiia. (Diu Bucovina, coiimna Sliilpicaiiî. ooin. ih» Nio. Collarciiicii, sliiil. giinii.) Draga mea si sermanuta. Scumpa mamil Maricuta! Pe straini ca I-al slujitu. Multe camesi lu-aî cusutu,

5fi7 Dar' el rgu te-aCi miluitu, Borsuia caldu nu Tal irasitu Nicî mamaliga pe blidu. Pe la straini te-al hranita Pâna ce te-aî bolnavita Si de (Iile teaî gatitd Si pe laîta te-al lungitu. Draga mea si Maricuta Când ÎI c6sa pul sl-altite? Dragele mele manute De-amu n'orij maî cos'altite, Dragile mele degetele N'orii maî face gaurele, Dragile mele pici6re N*oru mal face urmusore. Cl-orii românea ose g61e; Dragii mei si ochisori Cresce-oru mândri pomisorl, înapoi de î maî veni, Numai pustiu vel gasi ! . . . . LIII. La o fata mare. (Din Bucovina, comuna VirovuUV<Io-sus. dict. de Cilicheria. Eudochia si Kachila Calancca, t;i corn. de d-Ift V. Turlurenfi.) Scola, Mari6ra, scola, Ca tl-a fi destulu de-asara' Frumusela mi te-al gatitu Pe acesta drumG tc-aî pornitu. Dar' eG me rogu dumi-tale Sa nu facî acesta cale, Ca-Î cu multa superare Si cu marc cheltuela.

Scola, Mariora, scola î Si te du în gradinita Si-Î culege românita

- 568 t^i mi-î face struturele Si-I duce la nemurele, Si-1 face unu struta maî mare Pentru fata dumi-tale. Draga nostrâ un' te ducî Cu sHCrta (1) si cu papuci? PapucasiI dumi-tale Nicî de colbu nu-su colbaiti, Nici de sore nu-su paliti, Numaî de drum îsu gatiti. Dragii nostri papucasî, Ca de-amu n'orîi face pasi. Scola, Mari6ra, scola Si ti-î lua iertaciune Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratu cu busuiocii Dela cârsma, dela jocii. Scola, Mari6ra, scola! Nu sciu perina ti-î mole, Ori nimica nu te dorc, Ori scortarulil i2i ti-i frumosii De-asara nu te-al întorsii. Da cum de tc-al înduratu Pe mamuta c'al lasatii? Fic-tl mila de mamuta,

Ca Duminica venia. De la biserica venial Bine nu te hodinial. 11) Suciia se nuino^co iiiu'i ><lraiu (ie lânu îii coloro n>sa. Frumuselu mi-te gatia. Totii acasa te crasiâ. cu flori. 5H9 Scola. Mariora. dar fâra iiiAnecî \2} Seortaru se iiuineMv unu tolCi de lâna. La biserica te pornia. hi forma rc'VortMuloi preotesei. Mari6ra. Da de-amu 'nainte vreme. Ca mamuta dumi-tale Pân'amîi 'nainte vreme Din cotro ea ca veniâ. Duminica ml-a veni Ka pe cine nil-a gati Daca dumia-ta nu-î fi ? . Sc61a.C*o remasu tare slabuta. Din cotro ea c'a veni A casa nu te-a irasi. Si la jocu mi te porniaî. scolaî Ca mamuta dumi-tale Demin^ta s'a scuh\ Prin totQ cotulâ te-a cala Totii Mari6r*a striga. scola! Ca mamuta dumi-tale Multa suparare are.

Scumpa mea. Nu cu apa din isvoru. (Din Bucovina.) .Scola. Xumaî cu laerimî de omu. ronuina ( )rlatu. prcotu. Taî alesii t?i 'nainte l'aî trimesCi Pe suerulti ventuluî In fundulâ pamîntulul. De î-a fi camesa neutra. TurluivnG. învetatoru. de d-lu V. miresa njoa. La o fata mare. (U* d-lu Honuilu Sinui. îScumpa mea. Mari6ra. fDiii Transilvania. l*c trandafiru tî-oiu usca Si tî oiu strînge-o paturele Si tî-oiu trimiteo cu jele Pe suerulu ventului In tundulâ pamintuluî. iubita mea ! Ca tu mi te-aî maritata Dup'unii fecioru de *mperatfi. S'o trimata s'o facu alba. iubita mea î Da unde ti-î mirele. Nicî cu spume de soponu. Camesa ca tî-oiu spala Unde cuculu s'a scalda. r)70 La o fata mare. eoni. Si te scola si ne spune Ce-aî vecjutu pe cea lume? De-I vede pe-unu nemu de-alu meu. Unde mi-î ginerele? O tu. Fiica mea. scola.) Fiica mea. comuna Vicovulu-do-sus. Si ed nimicu nu tî-am datii î LV. eoni. miresa mea. draga.

De ne-aî lasatu sî-aîfugitu? Bata-te pustia. sc61a Scola. C'aî venitu dreptii pe carare Sl-al luatu fata cea mare. morte. Ca nu facî nici o dreptate. . Si cuî mi te-aî potrivitu. scola si ni-î spune Ce ventG rdO mi te-o ajunsii De ne-aî lasatu si teat dusu ? Si te-aî dusil la logodire Singurica fâr* de ftire. Si bietele lecurele C'o remasii în sipurele. Sc61a. scola. llenuca draga! Când tt-a fi camesa negra. sc61a Ilenucâ ! Dac^aî avutu gândCi de duca La ce mî-al mal (Jisu «mamuca?» Se61a. Ilenuca. 571 Scula. Numa 'n lacrimc de omu. scola si ni-I spune Cum de mi te-at induratu Si parintii tî-at lasata? Si el multa ca se lupta Dorâ peste lecâ tî-oru da. Scola. Dar bietele doftorii C*o rfimasii în spitariî. Sa ne spui sa tî-o spelamu Si 'napoî sa tl-o 'nturnamu. Nici în spume de soponu. Ilenuca. cum omii capata-o Frumosu ca ni tl-omtî spelao: Nici în apa de isvoru. Ca noi.Sc61a.

Mergi pe cea de floricele . (Din Tran-^ilvaiHa. disti-iclulu NasL'uduluî. do Nic. Când vel merge 'n ceea lume. rom. Trandafirii de primavara î Cum te duci în ceea tera. LVI. Da ce stal asa scârbita? Nici Pascele n'au venitu Si tu cum te-aî logoditii ? Pascele n'al asteptatu.) Dochituca mea iubita. (Din Bucovina.o 'nfloritâ. La o fata mare. 572 De graba te-aî cununatu. Nu merge pe cea de jele. Numaî tu te-al vestejite Si te ducî la putrecjitu! LVII. Ca pentru tine gatite.) Ie sema. (M)iu. do d-lu T. ?>tiKl. .Si dupa ce tî-om spelao înapoi ti-omu înturna-o Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntulul. Ca sunt dou6 cararele. Si vatajel tî-aî catatu Cu capurile golite Si druscute despletite. bine. Mergi pe cea de magherand. \u merge pe cea de focu Mergi pe cea de busuiocu . T6te florile-sâ în flore. T6te florile. coniiuja Stulpic-iinî. Nu merge pe cea de jaru. Sinionu. ij^imn. Numel tu merî la r6c6re. (ollarfiucii. La o flicnta. liicuta.

Ca mândru trupsoru îti vine. coimuia Badriitu. de d-lu Averchic Macoveiu.Io sema. Totii cu perulu despletitii. La o copila. Cu jele si cu urîtu. Ca sa nu v6 fie-uritii Singuri a sede'n pamîntu. Dac'ajungî în ceea lume Inaintetî vorii csi Si 'n cale ca te-oru opri Doi negri calugareî : Nu te sparia de eî. dela surori. Ci vine sa putrecjiesca. bine. Si pe mine m'al lasatu In mijloculâ satului La calea banatului. Cari aice repausati. LVIII. rom. Da nu vine sa traescâ. (Din Bucovina. Totu cu perulCi desnodatu De jele si de banatu. fiicuta. C'aceia-su copiii meî. Si 'nainte tl-a esi Si 'n cale mi te-a opri (J negra calugarea : r>73 Nu te sparia de ea. Nu te tare spaimîntâ C'aceea îî sora-ta Si pe tine tea 'ntreba: Tu acasa ce-al lasatu.) Bucura-te tinterime. Ca si tu te-î face-asa. In mijloculu ritului In calea untului. Ca mal vine-o floricica Draga mamil mititica. Bucura-ti-ve si voi frati. Mare jele si banatu. le-tl acuma (jiiua buna Dela frati. Dela gradina cu flori . preot u.

.Si dela patru chetori.!. Sa gânditi Ca-su ale mele mânute. Si te uita pe feresta. Remânetî. Când veti vede ninta'nflorc. Si te uita prin ocolii.) Draga mamil rîndunea Harnica si frumusea. Si te scola de-I mânca.574 Dcla tata. Si te scola de-I prâncji. N*avetî ca sa putre(jitl... La o copila. (l)iii Transilvani. Ca bratele lorCi le-am ruptii Si sângele loru le-am suptu. De-asa taro ne-al scârbita? Forte bine ne-aî placutu Forte bine te-amu tinutii . vom.. dela mama. disii-ictulu NJiseudaliiî. n'am socotitu Ca eu am de putre()itâ. Draga mamil rindunica Harnica si frumusica! Nu sta asa de tacuta.. Ca dupa tine-oru pleca Si tlamânda te-oru afla. Multamescu mamil si tatii Pentru bunele lorQ fapte : Pentru buna mea tinere 11 poftescîi multu de iertare.. Voi aveti ca sa'nfloritî. N'am gânditiî. . Din somnâ ca I-am destoptatu Si inima le-am stricata. Când îtt vede fior! albute.oro »Sc<)lâ-tc si mi to uita. Dela copacelu cu p6mâ. de d-lu T. -. Câ dupa tine-orQ veni Flamânda te voru gasi. Puisorulu meu iubita! Ceai gânditii ce-a! socotitii. Sa v6 para urmusore De ale mele pici(3re . LIX. Siniond. Vine-o 6ste'mperatesca De-aicea sa te pornesca. fratî si'nvenjiti..

La iinA tin^rfi. Celu betrânu sa nacajesca î . de d-lâ Al. Ca va veni maica-ta Si pe mine m'a seca . Fetulu meu si scumpuM meu ! Ce n*al muritu mal de multa Ca-tl faceamîi gropa afunda. rom. LX. letulu mamiî. Draga.) Dragulu meu si (etulu meâ. Ce te-asi ruga eu pe tine : 8tomp6ra-mS tu pe mine! Ba eu nu te-oiu stempcra.) Ciheorghe ca mi s'a luatu Pe drumu latu neinturnatu Pan' la verde stajerelCi: Dar tu verde stâjerelu ! Ce te-asi ruga eu pe tine: Umbresce-me tu pe mineî Pe tine nu te-oiu umbri. Maî departe c'a plecatu Pân' la recea iântânita. scumpulu mamil ! XicI aceea nu-I dreptate Celii tcneru sa putrecjesca. Hocriu.570 LXI.Cum remâne Si te uita Cum remâne Si te uita De vedi ce de cu doru. Ca maica ta va veni î^i pe mine m'a aprinde Si pe tine te-a cuprinde ! De acolo s'a luatu. prin ograda supurata. {\)m Transilvania. vom do d-lu T. La untt feeiorA. Dragulu mamil. dislrirliilu Nâsr*u(luluî. tu'napoî mat tacemii noi. dislrirtulu Na»<eu(hilin. Siinonîi. AI muritu acuma mare Sa faci mamil superare ! Dragulu mamil. (IHn Transilvania. rece iântânita.

sc61a si ni-I spune.) Sc61a. Si ni-I spune-alesO de bine: Cum de mi te-aî îndurata Si parintii tl-aî lasata. Si cine te-a cununa? Popa cu cadelnita. Frati si surori plini de dora. Sl-al pornita la cununie Singurela far' de sotie. corn. preotii. Sl-al lasata boii 'n ocola. La unâ fecioru* (Din Bucovina. Sl-al lasata boii 'n tânjele Si parintii plini de jele. Ionica. Si nânasa cine tl-a li? Dascalula cu cartile ! Vatajelu pe cine-omu pune? Da puneti pe cine-tî pune. La tata sa-î targuesca Unu clopu negru si cernitu Ca sa-I fie de jelitu Cât va trai pe pamîntu ! 577 LXII. Ea amu nu vc pota spune! Nalrama de vatajela S'o pue la prapurela. Sl-al lasata boii 'njugatî Si parintii superati. Frumusela mi te-al gatita Si de la noi te-al pornita Pe cântatula cucului. Pe cararea necalcata Unde n'al losta nici odata. comuna Vicovula-de-sus. scdla^ Ca tt-a fi destula de-asara! Sc61a. Pe pornitula plugului. de d-lu V.Si pe tine te-a lua î Si de-acolo s'a luatu Pâna 'n târgu la Tarigradii Mâne-sa sa targuesca Unu sovonu negru cernitu Ca sa-î fie de jelitiî Cât va trai pe pamîntu. . Turtur^nG.

frate si mi-I spune. 37 578 LXIII. Inmorm. Turtur^nCi. Par* c'o fostO lumea pustie Si n*al ma! gasitii sotie. J/arianfi.Pânzatura de nanasa S o dee la dascalasu. La unâ fecioru holteia. Toti câmpii vorQ învercji Si codru mî-a înfruncji Iara tu mi-I putre(Ji. de Iustina Cârdeiu. Primavara nl-a veni.) Fratiorulu meu iubitu! Frumuselâ mi te-aî gatitu. de Glicheria. (Din Bucovina. Eudochia si Rachila Calancea. Ca nu mi-su pe sama mea. Nicî la crâsma. giînn. Drusoe pe cine tî-omîi pune? Da puneti ori si pe cine.579 Frumuselu mi te-al gatita. stud. La uiia feciorfl holteia. Ca ele nu mi-su de mine. Ci numaî la alu teii locu. si mi-I spune: Vatajeî pe cin' tl-omu pune? Puneti pe cine-tl avea. com. Ca eu me ducii de-acolea Si mal multu nu me-tî vedea! LXIV. La cununia-I pornita. de d-lCî V. Nu sciCi unde te-al pornitu. . Scola.) Sc61â-te mei (Gheorghe). dict. Ca 'n floritulu pomiloru Si cântatuld cucilorâ Fad scârba parintiloru. coin. Ca eHk m6 ducii de-acolea! Scola. frate. comuna Vicovulu-de-sus. sc61a. (Din Bucovina. comuna Bilca. nicî la pcH. Sl-aî pomitu la cununie Singurelâ fara sotie. la Bozn&nT. Ca tl-a fi destulu de-asara! .

nu te ruga. gura dulce. Cu fata la duhulâ siîntdi. Busuiocâ batutii pe lemnâ. Naframita de nânasâ Tî-omii pune-o la prapurasii. Ca tl-a fi destula de-asara! Sc61a-te si te trezesce Si-î vede *n casa ce este : Casa-I plina de flacai. SI-o scosG cununiile Sî-o aprinsii luminile. R6ga-te sa nu le dam ii. Sl-orii chiema la nemurele Sî-orâ veni cu multa jele. Domne. Sl-al fostii tînSrii ca mlada Sl-al gânditii ca nu te-al da. Draga nostra fata alba . mândru te-amd boci. IngerasI-ail prinsii a plânge Si luminele-a se stinge. 580 Cu spatele Ia pamîntâ. mândru te-amii cânta.La biseric'al ajunsa La cununie te-o pusu. Cum se duce si ne lasa. Cum nu-I mortea *nselat6re ! Ie omulii de pe piciore Si mi-lii pune la recore. Noi sa scimu ca te-amu scula. Draga n6strâ. 6c61a î Ca mamuta dumi-tale Cum se plânge la piciâre Dora te-ar pute sculare. Sc61a-te mfil (Gheorghe) scola. Domne. Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Vatajeiî cin* tl-orii fi? Dascali! cu cartile C*acolo-sii dreptatile! AI fostii tinerii si frumosii Si mortea te-o culcatii jos. Scola-te meî (Gheoi^he).tale Multa suparare are. Draga n68tra. Pârincioril d urni. R6ga-te. Cu fata la slintulii sore. Noi sa scimâ ca te-al t»ezi. Cum ne lasa si se duce. Naframita de druscuta Tî-omii pune-o Ia sfesnicute. Ca parintii nu te-orG dâ. Ti-I alege vatajeî Cu sipuri cu floricele. gura arsa. Busuiocâ batutii în masa Tinerelii te duet de-a casa.

Casta cale cine-o face Mal multa la noi nu se *ntdrce. La onA flacaâ.) DragulQ meii. (Din Bucovina. C6sa în cuiu a rugini. mei (Gheorghei. Sc61a-te. mfil (Gheorghe). corn. scola 1 Si-I esire pâna 'n pragu Sa vecjî vitele cum ragu Tole cu botulu la gardu. Dumnia-ta ca-î putrecjii Si furcoiii *ntre usori N'a ave 581 Cine strînge porcusori^ Furcuta între capiti N*av6 cine face câpiti. Sc61a-te mei (Gheorghe). Scola-te. scola ! Primavara va veni Si gardulu s'a narui Si cine Ta radica Frumuselu ca dumnia-ta ? Scola-te. cantorii bis. Da eu mS rogu dumi-tale Sa nu faci acesta cale. Mâcarîi cine mî-o facutii.Cum s'a face tema negrâ. 8c61a Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Si deschide genele Si grâie cu fetele! LXV. Pe ce cale al pornitO F6rte reii al nemeritCi. înapoi n*o mal venitu. mei (Gheorghe). comuna Vama. mire cinstita. La toti inima ne-o friptu. Si cine te-o sfatuitu Forte rgii ca tî-o priitii. de Niculaî LucanO. De-al merge cu caru cu bol . scola! Ca vara 'ndat*a veni.

LXVI. R6ga-te la slîntulu S6re Sa tie (Jiiua mal mare. Dela stratii cu magheranâ. Da te duci cu nâsalil înapoi n*al sa mal vil. de Maria Lacatusii. Dela fete de satenu. Dela stratu cu busuiocii Dela fete. daca te duci. R6ga-te cui te-I ruga. Dora mi te-aru asculta. dela surori. 582 Last în casa multa jele. Mirele mamil ! Unde-al fostu. Colacii cel de nanasâ Ti I-ora da peste salasfi. Ci al gându sa te pornescl. Dela gradina cu flori. Dragule. Ce flore 'n cusma tt-aî pusa? Asta fl6re .) Dragulu mamil. Si mi-su papucii domnesci. R6ga-lu pe Sân-Niculaiu Sa-ti faca parte de raiO.Tota al mal veni 'napol. dict. (Din Bucovina. dela jocu. comuna Calanfidescî. De te-al 'ncalta cu-opinci AI mal stapâni pe-aici Mosia si livada. de-unde-al adusu. La unu flacau. T6ta gospodaria. Colacii de cununie Da-I-ord peste nâsalie. N'am nadejde sa muncesci. C*a(][I e (Ji de despartire Dela frati. unde te duci De te-al *ncaltatu cu papuci? Papuci-su cu floricele. Dragule.

Sfesniculu Vatajelum. Casta cale-î ducetore Si 'napol ne'ntorcetore. Ca te-at dusii Si tî-at adusu Fat'alesa De miresa Pe suerulâ ventuluî Din fundulu pamîntuluî.Nu-I pe cale. Ce m*asu ruga dumni-tale: Sa te lasi de asta cale. Noi amu Ofânditu Si-amu socotita. Daca-mî facî acesta cale. . Daca-ml faci acesta cale. 583 Ca ne-t face-o nunta mare. Sa te rogt la vatajeî Ca sa mal traescî cu el Si sa mal petreci cu noi. Druscele Ti-su crucile. Ce m'asu ruga dumi-tale.' Miresa ti-I clopotulii Sa se strînga norodulu. Ce m'asi ruga dumi-tale. Ca eiî cum oiu capSta-o Frumuselu ca tî-oiâ sp61a-o : Nicî cu apa de isvoru. Da nî-al lacutii superare. Ca nl-al facuta superare. De tl-a fi camesa negra Sa ml-o trimiti sa tî-o spelu. Si tî-oiu strânge-o paturele Si tî-oiâ trimite-o pe stele. Fara cu lacrimi de omu. Praporulu Ti-î nânasulu. Nici cu spuma de sopoml. Pe suerulu ventuluî In fundulâ pamîntuluî.

(Din Bucovina. Drumulâ ti Tasâ zugravi Nici cu Hrâ. Unulu remâne si plânge Si din gura asa (jlice: «Astepta-mS. frati6re.) Dragulâ mamil mititelâ. Când asi sci C*al veni. comuna I. «C*asta tera «E de-ocara. «Pân*mI-oru cresce aripi6re «si-oid sbura din delu în vale «Sî-oiii cânta*n lume de jale. de Ilie a luî Onufreî Fruncjâ. dict. de Catirina I^colta. dict. «Ceealalta «E curata!» 585 LXVIII. «Sl-oiu sbura din pomâ în pomâ «Ca sl-unii puisorii dedomnu. UnuIâ sbdra de-acolea. (Din Bucovina.c^»scî. Numai cu inima arsa! LXVII. Ca doi pul de rlndunea. Scumpulâ mamil frumuselâ ! Da cum de te-a! indurata . «Sî-oiu sbura din delâ în vale «Sî-oiâ merge din tera'n tera. nici cu matasa. La unA biiatA. La ana vSrâ. comuna CalafindescI. Unulti sb6ra si se duce.584 Ca sa mal vil pe Ia noi Sa spui cum ii pe Ia voi.) Am avutQ doi verisori Ca doi mândri puisori.

Cum orii cresce buruene. La mama când îl veni? Câ mamuca n*a gândita De-acesta drumu ca te-at gatitii. Cum se duce si m6 Iasa. La una baiatu. de acjl înainte. de Maria Lâcatusu. A\ sburatu din cuibusorâ.Si pe mâmuc'al lasata? Dragulâ mamil puisoru. Câ de-amu ne despârtimâ Si maî multa nu ne'ntâlnimu ! 586 LXIX. Dragul u mamil.) Draga mamil fata alba. comuna Calafindcscî. Cum ml-al ruptu tu inima Sa n*o maî potâ vindeca. Copilulu plânge si'nceta. dict. Dragulâ mamil gura arsa. Puiulâ mamil! Tu de-aice te-I porni. Inima mea nici odata. Dragulâ mamil Puiulu mamil. Scumpulu mamil! La usa la tinterimâ In stal sa ne siâtuimu. Dragile mamiî piciore^ Cum orî cresce lacrami6reî Gospodariulu meu cuminte. Dragulâ mamil. De-acum.' Sprintenele piciorute . Dragile mamiî sprîncene . (Din Bucovina. Cum B'a face terna negra . Plânge inima în mine Ca copilula de tret (Jile.

eoni. cantorii bis.N'orâ sa mat faca urmute. Nu te frige nicî para Cum mi te frige gl6ta. Dragulâ mamiî gospodaru. Inima sl-a recori Cu lacrimi pe-obrazu va fi! 587 LXX. Si de-acum orî pe-unde-a trece. ^Din Bucovina. La uuA copila. Ori unde te trimeteamti De doue ori nu (JiceamQ. Toti copiii gospodarii ord Cu vitutele-oru umbla Numai singuru dumnia-ta La rec6re tî-aseza Si mal multa nu te<I scula. . La copiii altora. Cum mi te frige copilulu. comuna Vama. Ea locului ca va sta Si la copil va cata. scumpulu mamil ! Nu te frige nici cu foculu. de d-1 Niculaî Lucanfl. Dragulu mamiî gospodara! Mama pe drumu când va merge. mândrulu mamiî.) Dragulu mamiî. Ca *ndata mi te duceai Trebile mamiî faceai. Ori si unde te-am mânatu Frumusclu m'al ascultata. Dragulu mamil.

Dragile mamil mânute.) Bucurâ-te manastire. Dragulâ mamiî. Dragii mamil ochisori Cum orii cresce pomisorî. Ca mândra flore îti vine. La un& copila de tfta. de Ionica alQ luî lordachi Isacu. comuna Mahala. Macaru câte-am patimitu Totâ ca gl6ta nu m*au friptu. Dragile mamiî sprîncene Cum orii cresce floricele. agricultorii. Ci vine la putredita. Vaileo. coin.Macarii câte mi le-am trasii Totu ca glota nu m'a arsu. (Din Bucovina. Dragulii mamiî. scumpulii mamil! Da tu cum te-al induratii Si pe noi de ne-aî lasatii Si tare ne-al superatii? Da eii mândru te-asi cânta. Dragile mamiî piciore De-amu n'orii maî face cale. Cu cine-aid îî mâne Si cu cine-I remâne? . Dragulii mamiî. puiulu mamil! Tare inima me dore Când te vSdii far' do suflare. Dar m& d6re inima Si nu te maî potii cânta. dragulâ mamiî. scumpulii mamiî! 588 LXXI. Da nu vine la 'nfloritâ. Dragulii mamiî. Cum orii cresce flori albute. vaileo. mândrulii mamiî. Cine de-amu te-a scalda Si cine te-a apleca. mândrulii mamil! Dragulii mamiî.

com. Din Transilvania. La ori cine. districtulCi Xaseuduluî. de d-lG T. de T. Puisomia mea iubita! Spusu-tî-am si tî-am vorbita Sa te lest de-acesta cale Ca e prea cu mare jale. Si negrele sprîncenele Cum s*orii face floricele. Negriloru strainiloru! Drafiriî mamiî ochisorî Cum s'oru lace bureciorî.Cui mamuca te-o nâscutu Si ea cui mi te-o crescutu: Pietrilorii si muntiloru.) Acum chiar de-o sSptemâna Umbla mortea prin gradina .. Spusu-tî-am Si Sa Sa Sa Sa (Jisu-tl-am manânci ciresc-amare mal se(JI cu noi o vara. Sl-a pornita in cale lata Nu-I pasare sa-la întreca. Florile mî-orQ înflori Puiuia mamî-a putredl^ Mama totu cu jele-a fi ! LXXII. LXXIII. manânci cirese dulci mal se^I pâna Ia Bulei. Sl-a pornita în cale lunga Nu-I pasSre sa-lO ajunga. districtula NasSuduluî.. corn. SimonG. 589 Sî-am avuta unâ puiutu dragu M*a lasata la doru sa tragâ. La ori cine. {Din Transilvania..) Am avutu unu puisorii Sî-acum me lasa la dorii. SimonQ.

Inima din piepta tî-a smulta. Unde toti mortii s*aduna. La ori cine. Uita-te de-a derepta. daca te-î duce. Sî-acolo-î si maica mea. Dragulu meii. Si va scutura mSrulii Si-sl va stempgra dorulii î LXXIV. Cu frunzele rotungiore. de d-ld Rom. (Din Transilvania. Si este-o fontâna lina Si scaune de hodina. Simu. comuna Orlatu. Si te-a luata de la mine Sa te duca *n ceea lume. Draga *n tera cea maî dulce. 2 O . Unde mergii muerile. com. Ci-la mal lasa *n cea gradina Ca sa prinda radecina Sub o tuIa de bujora Ca sa fac'una merisora 590 Totu cu mere rosiore. 591 ERORI DE TIPARCJ Png. Si-Î sl-o ic6na de sfinti Si dragii mei de parinti. C'acolo-î o fântanea. MSrulii îlQ va scutura Dorulii si Ta stempfira. Dar' daca mergi dela mine Nu duce dorula cu tine. invâtatorâ. Fira din radecin'a ruptu.Rumpenda fira din radecina Si pe tine de inima. Cine 'n gradina ml-a 'ntra.

1 .o 5 14 18 48 .")() H2 «Ui (>8 88 \m IU 122 123 132 159 161 163 164 165 167 176 184 liK) 197 199 2(K) 204 218 218 231 249 250 252 254 258 265 265 270 28<î firuJU : Nota 6 sir. 4 si 5 1 1 col. 1 8 col.

8 col. 9 si 3 de josCi Nota 1 sir. 4 Nota 6 4. Nota 1 13 si 14 6 1 de josu Nota 4 2 Nota Nota 28 Nota 1 1 sir. 7. 5. 2 Nota 3 sir. 4 si 2 Notii 2 sir. 1 6 21 si ultima 14 . 2 sir.

8 9 20 2 de josu Nota 1 sir. 4 14 4 6 8 13 Nota 2 in loca de : cetesce : cân-aii cântau niacedo-romanîu macedo.Nota 1 sir. 2 sir.româna . 1 sir. 4 de josG Col. 3 20 16 2 do josQ Nota 1 sir. 4 3 de josQ 14 5 de josQ 10 Col.

ci casuneza . ei eâsineza tare.'nbuiinala 'nbufunatâ utTÎac ugîuc te-aî te-î odata curata o data a fi curata Secadete Secadate nisipu nasi pa sheiia ahena im i se nu se stamaturî stramaturî are.

xoX'Xa^ ehrestiiiilorii crt^stinilora ehn'stiiiî crestini .schimonosesca schimosesca IV LIV inivisas invisas Siretla Siretîu verbescî vorbescî mirioloL''hiî miriologhî Berchisescu Berchisescî îcoXtCo.

liadeutu Badeuta Hadeutu Badeuta Iti fiiie unâ alu Cna ala petrece petrecea struii^arîu strugaria din die ce sunt le sunt Musi 11 tii Musenita cari are care are 13 «rheine 12 trheme .

Da mi-î de fiere Da nu nii-î de fîerc so[iotândCi tonotânda drucusariî drucusoriî ocolo acolo Sotonetu î^oloneta repesinta represintâ Illubî Hulubi dinsula. dupa dinsula. daca dupa si atunci atunci câta câta .

lordach iîsacCi lordachi Isaca .592 Pag. firulH : in locU de : cetesee : 293 20 cumetre cumatri 294 16 halaresce hotaresce 295 6 In care care în care .

300 4 de josQ pâraele franzela pareele iranzola 301 8 333 1 de josa va sta in fata va sta atunci în fata 343 10 nionnintulul mea mormintula mea 345 9 ferma firma 346 12 .

si i-ar lua si i s ar lua 347 Nota 2 Sini ion a Simona 353 11 Sa mance viata Sa ne mance viata 363 26 sa bem a sa bea 363 2 de josd nomurile celui ca nemurile celuî 372 14 .

maî sema maî cu sama 373 6 de josa Inrmp:<3nda înfiirt>nda 379 Nota 1 Saetoniu Sveioniu 384 16 focurile focurele 391 12 nisipa nasipa 391 16 .

HeilinLren IIeili<ren 392 12 stamatui-a stramatura 396 2 si 3 de josa cuvenîa cuvi nîa 430 17 poteca ocuita în alte poti ca 434 12 locuita acuma în alte 436 1 de josa .

127 Paralleben p.suHetula îndata sufletula de vama. îndata 437 4 si trebue ci trebue 437 19 ia salca la o salca 444 Nota 3 si 4 p. 121 446 Nota 1 l*arallclen 450 Nota 5 1874 .

1875 461 3 Calula si pleca Lua calula si pleca 465 21 serpii serpi 466 8 col. 1 sir. 20 . sa a acei cari singuri se încuiara 490 Col. 2. descântec a descânt' 472 18 cu client uia se incuTara cu clientula se comise frauda.

5 si 7 primba primbla 536 3 de josa uniî unu 556 18 Botana Hoîana 'C'^'a1^m''il t'Q^c .Sî-alautite Sî-alautile 498 1 llotarnicul-de-jos Horodiiicul-de-jos 530 4.

La mortu. Bocirea. . Bradulu . 1 12 24 46 60 73 92 98 .CUPRINSUL U. XV. Semne do morte II. Pausulu XIII. Asezarea . Dorile . XI. VIII. X. Pnincjisorulu XVI. XIV. VII. Stâlpii . PAO. Priveghiulu XVII. Precuvîntare. Steg-ulu. îmbracarea VI. Repausarea IV. . V. IX. . Scaldarea . Coliva . Toiagul u . . XVIII. XII. Pe patulu mortiî III. . . Pomulu. I.

XIX. XXIII. XXIV. XXVI. XXII. . XXX. XXXIII. XXXV. XXI. XX. XXV. XXVII. XXXI. XXVIII. XXXIV. XXXII. XXIX.113 143 149 157 161 165 189 192 223 226 t>AO.

248 Starile 286 Podurile 300 Prohodulâ. 319 Sniamfinulâ . 480 Românii din partile Erori de tiparO. . . Secriulâ 234 Petrecerea . XXXVII.. .. 3« l I < t I ¦^ . . Adausâ.XXXVI. înmormîntarea la Oravitel. .. 422 Vamile 448 ladulâ 457 Raiuia 474 JudetulQ . . 359 Comandarea .. . 361 Mosii 380 Slobo4irea apel . . 400 Desgroparea.. Bocete..... 344 înfratirea . 396 Jelirea ... . .308 MormîntulQ .. StogulQ..414 SufletulO .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful