Full text of "Înmormîntarea la Români" Google

This is a digital copy of a book that was prcscrvod for gcncrations on library s hclvcs bcforc it was carcfully scannod by Google as part of a projcct to make the world's books discoverablc onlinc. It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter th e public domain. A public domain book is one that was never subject to copyright or whose legal copyright terni has expired. Whether a book is in th e public domain may vary country to country. Public domain books are our gateways to the past, representing a wealth of history, cultuie and know ledge that's often difficult to discover. Marks, notations and other maiginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journcy from the publisher to a library and fmally to you. Usage guidelines Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials an d make them widely accessible. Public domain books belong to the public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to prcvcnt abuse by commcrcial parties, including placing technical restrictions on automatcd qucrying. We also ask that you: + Make non-commercial use ofthefiles We designed Google Book Search for usc by i ndividuals, and we request that you use these files for personal, non-commercial purposes. + Refrainfrom automated querying Do noi send aulomated queries of any sort to Go ogle's system: If you are conducting research on machinc translation, optical character recognition or other areas where access to a laig e amount of text is helpful, please contact us. We encouragc the use of public domain materials for these purposes and may be able to help. + Maintain attributionTht GoogX'S "watermark" you see on each file is essential for informingpcoplcabout this projcct andhclping them lind additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. + Keep it legal Whatever your use, remember that you are lesponsible for ensurin g that what you are doing is legal. Do not assume that just because we believe a book is in the public domain for users in the United States , that the work is also in the public domain for users in other countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can'l offer guidance on whether any specific use of any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in G oogle Book Search mcans it can bc used in any manncr anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite severe.

About Google Book Search Google's mission is to organizc the world's information and to make it univcrsal ly accessible and uscful. Google Book Search hclps rcadcrs discover the world's books while hclping authors and publishers reach new audien ces. You can search through the full icxi of this book on the wcb at |http : //books . google . com/|

o

INMORMINTAREA

LA

ROMÂNI

STUDIU ETNOGRAFICU

DE

S. FL. MARIAN U MBMBRU ALO academiei ROMANB.

EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE.

BUCURESCI LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL 16, STRADA d6MNEI, 16 189 2.

'^^'^^'.J.^O.I/

PRECUVINTARE.

La compunerea opului de fata a/in avutii în vedere numai datinele si credintele BomanilorH din tdte provinciile^ în cari locuescU acestia. Totusi^ dânda în decursulU cercelarilorH mele peste unele datine si credinte parte romane, parte de alta origine, dar cari s4mana cu ale Românilorii, nu m-am putulu opri de a nu le reproduce si pre acelea, AstiA-felu presintezu on, publica cetitorii si pre acesta opa alu meu, multaminda în acelasi timpA tuturorU P. T, domni, cari au avuta deosebita bunavointa de a contribui la completarea lut. Sucira în l'JS Octombre, 1892. autorulC.

I

SEMNE DE MORTE.

Mortea rarii când se arata omeniloru' pe neasteptate si pe nesciute ca sa le curme firulu vietii, ci ea, dupa credinta si spusa Româniloru, tot-deauna da de soire mai de nainte prin diferite semne atâtii nemurilorii celorii maî de aprope câtu si celuî ce are sa mora, ca în scurtii timpii va veni Ia dtnsulii ca sa-! iea sufletulii, si abia dupa aceea se arata si ea singura. Semnele cele mai remarcabile si tot-odata si cele mal respândite, de pe cari poporulii românu pretinde a cunosce, ca numa! decât trebue sa mora cine-va din acea casa, la care saii împrejurulii careia se Intempla, sunt urmatorele : Pocnirea neasteptata a unorii obiecte din casa, precum : a meseloru, a scaunelorii, a laltilorâ, a paturilorii, a la^iloru, a stalpilorii de la hornii, a uselorii, a paretilorii, a iconelorii, a oglincjilorii si a grin^ilorii (1) ;

(1) Credinta fdrte respândit& atâtii în Bucovina cAtCL si *n cele-lalte \M Iocuite de Români, dupa cum mi-aa împartasita d-nil Romuld SimA, învatatorQ în Orlata si Teodortt SimonO, stud. la gimn. din NasfiudO, în Transilvania ; Marluca NistOrfl, românca din comuna Malini în Moldova. Ve4I si

El. Sevastosa, CalfitoriT prin T6ra-român6sca, lasT, 1888, p. 66 : «Când pocnesca grin4ile more cine-va». «^SeSStârean, revista pentru literatura si traditiunl populare, directorfi ArturQ Gorovel, an. I. Falticeni, 1892, p. 17: «Când pocnesce în casa nu-I a bine.» Marianikf Inmonn. U Bomftnl. 1

2 Stricarea de sine si momentana a sticleloru, a blideloru, a âleloru^ a tingiriloru, precum si a altoru obiecte din casa (1); Caderea neasteptata a unei icone sau oglincjii de pe cuiu si sfarmarea el (2); Deschiderea de sine a usilortt (3); Deslipirea si caderea tencuelel de pe pareti (4); Mieunarea necontenita si spurcarea mâteloru In casa, unde se afla unâ bolnavu, sau momentana loru perire (5); Cântarea cocosesca a gaineloru (6) ; Ragerea In modu netndatinatu a viteloru, si mal alesu Întrunii timpu nepotrivitii, spre esemplu când laii pe miresa dela parintii s6I si-o ducii Intr'unii carii cu bol la barbatulii s&ii (7) ;

(1) Credinta Românilora din Bucovina si Transilvania, corn. de d-lA Vasile Turturânu, preotQ fn VicovulA-de-sus, districtulCk Radauti si T. Simond : «Semnft de m6rt6 e si fenomenuld miraculos a de a se strica ceva, fara de a contribui cine- va la aceea. Asa d. e. de cum- va vre-und vasâ sailvre-una ochid de fer^stra se strica ele de sine.» Ye^X si Wilh. Schmidt, Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch der Romanen Siebenbiirgens. Hermannstadt^ 1866 p. 39. (2) In Bucovina si Transilvania, vecfl si Wilh. Scbmidt, op. cit p. 39. (3) Cred. Rom. din Bucovina. In unele parti din Moldova, «cand usa se deschide singura, insemn^zaca are sa-tl vina cine- va. s Ve^I iSe(}6t6reai> an. I; Falticeni, 1892, p. 18. (4) W. Schmidt, op. cit., p. 39. (5) Cred. Rom. din Bucovina, Moldova si Transilvania, com. de d-lâ T. Simenii ; «Sf 43t6rea», Falticeni an. I., p. 19 : «Când la casa gospodarului morQ mâtele ori fugd, e semnd rdd.^ (6) S. FI. Mariana, Ornitologia pop. rom. t. II. Cernauti, 1883 p. 260. El. Sevastosa, Calatorii, p. 67: «Când cânta gaina ca oocosula nu-I a bine; s'o mdsurl din fundula casei pâna la pragO, iar de vine capula, ii tal capuld.» lona Cr^nga, Scrieri, 1. 1. Iasi, 1890, p. 294: «iai: gainele nu mal cânaa cocosesce la casa mosn^gulul, sa mal faca a rdA; c'apol atunci nici 4ile multe nu mal aveatt.» «Se46t6rea». Falticeni, an. L, p. 17. «Când gaina cânta cucosesce, nu-I a bine.». Com. d-lA Rom. Sima : «Cântarea cocosdsca a

gainel înca prevestesce mari nenorociri, p6te chiar si m6rte.o (7) Cred. Rom. din Bucovina, com. de d-ltt V. Turtur^na, preota, si a oelora din Moldova, dict. de Mariuca Nistora din comuna Malini : «Mi-aduca aminte ca o^ata, când aa acosa pe o miresa dela parinti si-aa pornit*o spre noua el casa, a ra(fitii una boa si nu multa dupa aceea I-a murita barbatuia.»

3 Urlarea sau haulirea câniloru. Daca întro casa se afla unu bolnavu, care trebue sa mora, atunci cânele se apropie de casa, unde e bolnavulu si urlându sapa sau celu putinu sgârie pamtntulu de lânga acea casa ; De cum-va familia bolnavului nu are nici unu câne^ atunci totâ aceste semne se facu de catra alti câni straini, cari vinu tn ograda celui bolnava dela vecini sau chiar si din locuri mal departate. Insa cânele, care urla, numai atunci prevestesce morte, când fsl pleca capulu spre pamtntu, iar de cum-va urlându Isl ridica capulu In sus, atunci prevestesce focii (1); Facerea de pete negre pe mâni, cari sunt ca nisce bureti, si cari In tinutulu Nas3udulul din Transilvania se numescâ 5/rrficl" (2); Baterea ochiului de mal multe ori si tn mal multe restimpurl (3); Visarea de araturi, gropi si morminte prospete, apoi apa tulbure, luminari stinse, vite taiate, sau când tn visu tlâ vecjii pe unulu îmbracatii tn vestminte negre (4) ; Caderea dintiloru tn visu, cu câttî simtesci ca te dore mal tare dintele, ce-lu visezi ca-tl cade, si cu câtu ti se pare ca-tl curge mal multu sânge, cu atâta mal de aprope Iti va fi cclu ce are sa mora (5);

(1) Cred. Rom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, corn. de d-lâ Rom. Simti; T. SimonQ; dict. de M. Nistora ; Vedl si W. Schmidt, op. cit. p. 88; El. SevastofiA, Cal^toriT, p. 65 «Când urla cânele iar e semna de m6rte.» (S) Cred. Bom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, com. de d-lA T. Simontk; ve4! si El. Sevastosâ, C&lStoril p. 66: «C&nd se Iaca pete negre pe mâna, ta:i6re cine-va din niîmurT.» (3) Cred Rom. din Bucovina. (4) Pretutindene in Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. 8imona; vecp si W. Schmidt, op. cit. p. 38. (5) Cred. Rom. din Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. Simona ; vecfl si W. Schmidt, op. dt p. 39.

4 Curgerea sângelui din nasu (1) ; Durerea inimeî fara sa sciî de ce, precum si când te bate forte tare somnulu prin maî multe dile si noptî de-a rendulu (2) ; Cântarea cucuveiceî sau bufnitei maî alesu diua pe casa sau în nemijlocita apropiere a acesteia, precum: pe porta, pe cumpfena fontâneî, pe sura sau grajdiu sau pe unu pomu din gradina (3). Dintre tote semnele, câte sau Insiratu pâna aicea, cari prevestescu ca va muri cine-va din familie sau dintre nemurile cele mal de-aprope nici unulu nu e asa de temutu ca cântarea cucoveicel, numita altmintrelea In unele parti, precum buna-ora In tinutulii NasSuduluI din Transilvania, si pasirea mortihrU (4), de 6re-ce la casa, unde cânta acesta, trebue, dupa credinta Românilortl, numai decât sa mora cine-va. Dovada despre acesta credinta forte raspândita în tote tfirile locuite de Români, avemii, între altele, si urmatorele versuri sc6se dintr'unu bocetu din comuna Crasna, districtulii Storojinetuluî, în Bucovina: Trage, trage clopotelii, Ca-tî maî vine-unu sufletelii ; Trage trage totâ cu jale, Sa s^auda pânâ'n vale ; Câel asa s'a hitemplatU Dupa cum a fostU cântatu^ Cucaveica cobitâre Si de rt^a prevestitâre. (5)

(1) <iSe45t6rea» Falticeni, 1892, p. 19; «Când îtî curge sânge din nasG, îti va muri o ruda.» (2) Cred. Rom. din Bucovina. (3) S. FI. Mariana, Ornitologia, t. I., p. 197; W. Schmidt, op. cit. p. 38. Com. de d-la T. Simona si dict, de M. Nistorfl; «Sedfit6rea,» Falticeni an. I.. p, 18 : «Când pe o casa va cânta cucuvâua, trebue sa mora din acea casa cine-va.« (4) Com. de d-lil T. Simonfl. (5) T. T. Burada, Datinele poporului româna la înmormîntarl. Iasi 1882. p. 141.

o

Apoi si unu cântecu macedo-românlu din Crusova, caro suna precum urmezd:

Cucuveua 'nbufinatâ S'nu taflal d'iu t'aî aliata î C;i esti ahât blastimata S'ahât multa 'nfarmScata?.. Pi care casa al stata s*pi cal uglac al cântata, Dit thimelllu s'au ravaita S'ominMli toti aii murita ! Cas'acea qi te alinasi Dupa cinarî di cântasi, Era unul celnicii mare, (Ji oMe IU n*avea misurare, S'ii^hilele cu diotî, Ci-sl pascea pi tu livacjii; CalU cu Iepe misticate Si muie multu musate Avea hilll, avea nurOrl ; Toti cu tete s'cu feciori. Pi casa, de anda 111 cântasi, Par'ca strof-lu îlll bagasi, OMe îlll se'ngalbezira S' pân' de una îlll supsira Muie s'calll tu'na mucera Pascendu se'nfarmacara lepile se'nsarcinara S' tu fitalliu t6te crepara, Tihtusira hilll, nur6rl, Cu fete, cu totî feciori, Glucarâ pâna putura S* toti sum loc ascumti fura!

Cucuvale inbulnata, Sa nu te fi aflatu de unde te-al aflatu! (1) De ce esti atâta de blastSmata Si atâtQ de multft întristatore?... Casa pe care al stata Si cosul Q pe care al cântatu, Pâna 'n temelie s'aâ daramatu. Si omenii toti aii muritâ! Casa aceea pe care te suisi De cântasi dupa cina Era a unul mare proprietarii de ol, Ale carui ol eraâ nenumerate ; (Avea) si erghelil cu gardianl (2), Cari pâsceaii prin livezi ; Cal si Iepe la unu locti (amestecati), Si catâri forte frumosi. Avea fii, avea nurori. Toti cu fete si cu feciori. Pe casa de când îl cântasi, Par'ca i-al adusii nefericirea.

Oile i se 'ngalbejira Si pân* la una-I murira. Catârii si caii într'o mlastina Pascendii se otravira, lepele râmase însarcinate Si la (gtare tute crapara. Ofticara fiii, nurori. Cu fete, cu toti feciorii Zacura pâna putura. Si tot! sub pamîntu fura ascunsi !

(1) Adica: n'al mal fi fosta pe lumea asta. (2) CaT, cari p&zescQ turma de cal.

6

Cas'armase pundicsita Si di 6menî ni-mutrita; Pân*ca(}u si sTece pade Si criscu Ierba si livade!...

Casa rSmase desarta Si de 6menl neprivitâ ; Pâna ca^u si se fâcu câmpâ Si crescu erba si livede ! (l)

Acesta credinta Insa nu e proprie numai Româniloru, ci ea se afla si la alte popore atâtu din vechime catu si din timpulu presentu. Botnam'î^ buna ora, considerau cânteculu acestei paseri nocturne de cea mai Infîoratore prevestire. Eta ce ne spune naturalistulu Pliniu In privinta acesta: «Funebra si mai cu sema la auspiciile publice urgisita cucuvelca se tine la locuri deserte, nu numai desolate^ ci si Inlîoratore si nestrabatute. Unu monstru nocturnu, care nu se aude cântându, ci numai gemendu. De aceea, când se arata ea In orase, si mal alesu cj^ua, acesta împrejurare se considera ca cea mal Infioratore prevestire (2).» Iar poetulu Ovidiu (Jice : «Se preface Intr'o pasere urâta, prevesti tore a unei scârbe mari, cucovelca (buba) lenesa, care este o prevestire Ingrozitore pentru muritori !» (3) Dintre poporele de origina straina, cari au aceeasi credinta despre cântatulu cucoveicel, ca si Românii, amintescu

aici numai pe Butenil dîn Bucovina (4). Afara de semnele Însirate pâna aici mal sunt Înca si multe altele, dintre cari unele se arata nu numai n^muriloru ci chiar si celui ce are sa mora.

(1) Dr. M. G. Obedenara, Texte macedoromâne, basme sî poesil poporale de la Crusova. Publicate dupa manuscriptele originale, de prof. L Biand Bucurescl. 1891, p. 196. (2) Hist nat. lib. X. c. XVI. (3) Met. V. 550 : Foedaque Ht volucris, venturi nuntia luctus, Ignavus bubo dirum mortalibus omen. (4) R. H. Kaindl und Al. Manastyrski. Die Rutenen in der Buco\ina, II Thoil. Czernowitz, 1890, p. 40.

7 La aceste din urma se numâra mai cu sema cântarea cucuiul si visurile. Cuculu, dupa credinta Româniloru, e o pasere misteriosa, ce are tainice legaturi cu sortea omului. Glasulu sSu, când llu aucji! ântâia ora primavara cântându, menesce tot-deauna a binC; când resuna de a dr^pta aurului sau In fata, si din potriva menesce tot-deauna a râu sau chiar a morte, când resuna In stânga sau In spate. Si cum ca Intru adevaru glasulu cucuiul aucjiitfi In spate menesce nu numai a rau, si chiar si a morte, ne dovedesce urmatorulu pasagiu, pre care llâ sc6temu dintr unâ bocetâ din Bucovina : MSI femee, draga mea, Draga mea, Iubita mea, Cucu 'n spate mi-a cantata Si mârtea viCa sagetam (1). Ba cuculu^ atâta dupa credinta Homâniloru din Bucovina. câta si a celoru din Moldova si Tera-Bomân^cd, menesce a râu Înca si atunci^ când cânta pe vlrvulu casei, Înaintea sau In nemijlocita apropiere a acesteia^ precum pe fontâna, pe unu claoiu de fenu sau otava^ apoi pe toca din clopotnita bisericel si pe crucile din tinterimu (2). Unii cântecu din Tera-Boman^ca ne spune cu privire la acesta împrejurare urmatorele : Cânta cuculâ sus pe m6ra

Cânta cuculâ sus pe prunii. Cânta cuculâ sus pe cruce.Marina trage ca sa m6ra. Din Valena curge otrava . .(!) Iar o balada din Bticovina ne spune^ Intre altele. RSmâl maica sanStdsâ. apoi dict. La Valenâ la capa lumina.|de M. Eâ mâ duca ca sâ-ml facâ casa. Unde duca omulii celG bunii? Cânta cuculâ jos in erba. Sa-ml facti casa de vecie !. si Ânita PletosCi. Din Valenti curge veninG. 8 Ad'o sapa si o lopata Sâ-ml lacu casa 'ntunecata . Nistorâ. Cânta cuculâ pe otava. Pe Valenii la gr6pa-lu ducii . Românca din Malini. Unde duca omulii de treba? Cânta cuculâ sus pe nucii. plaiulA Muntele. Ad*o tesla si-o mistrie. 20 si 21. Cânta cuculâ sus pe cruce Pe Marina la gr6pâ-lu duce. Mariana. judetulCi Suc^va. de mal multi Români din Bucovina. (1) 8. amândoua comunele acestea în Moldova. Ornitologia t. I. (2) Corn. p. Vâlenâ de la noi se duce .. Românca din RadasenI. Valenasâ sta mortu pe masa.. FI. si acestea : Cânta cuculâ sus pe casa. Cânta cuculâ pe fântâna.. Cânta cuculu sus pe ienâ..

am visatu BusduganU'mt fârâmatâ ! Sabia cea buna. Ca dovada despra acesta credinta forte latita la poporulu românu ne pote servi In prima linie visula Iul TudorU Viadîmîrescu». p. in «Biserica ortodoxa româna. (2) S. Dela acesta credinta se vede ca vine apoî si datina Românilorfi din unele parti ale Moldovei si TSriîrBom&nescl când (1) D. Apoi inc'am mal va(][utu Serpe galbânâ pref&cutâ. Ca scil. precum si toti barbatii cel viteji. Din contra daca nu sverlu nimicu^ se crede ca din astu-felu de visuri lesne polu sa capete boia numita alipituray^ (1). din care reproducemtt urmatorele versuri: Alei.Cânta cuculii sus pe t6ca. li sa ruptu sabia In doua sau au pierdutu otelele dela pistole. 1885. voinicii codriloru. Mariand : « VaUntdTn balada pop. ci cu cepa. p. BucurescI. 330. nu-I a bine. noua. alei draga! Curendâ visulu mi -Iii deslcga. Stanescu. Maî departe haiducii. Pe Valenii la gropa-W pl6ca (2) Daca cine-va viseza ca a vorbitii cu vre unii mortii si ca mortalii respectivii la Îndemnatii si chiematii sa merga acolo^ unde se afla elii^ atimcl crede poporulii ca celii ce a visatii asa ceva trebue In scurtii timpii sa mora f 3). p. cari In vieta loru s au ocupatu mal multu cu armele^ decât cu alto lucruri. publ. e unu semnu ca tn scurtu timpu dupa acesta au sa cada jertfa prigonitoriloru loru. an.» 9 viseza pe unu mortu In maî multe nopti de-a rendulu. Cernauti. . Obiceiuri religi6se.i> t)icendu aceste cuvinte credu ca nu voru visa mal multu. Pusca mea cea ghintuita Am visat*o ruginita. Falticeni. le-a ruginitu pusca.» an IX. I. Maica ! pistdlele mele Le-am visatii far' de otele. sau de a se pune In trei dimineti dupa olalta cu spatele la ferestra si asvârlindu pe acesta cu mâna drepta o cepa de-a dice: a cine mi bântue pre mine fwptea^ sa n'aibd treba cu mine. maica. in «Aurora româna» an. 18: «Când ti se pare ca te striga cine-va. FI. publ. 1881. care-î supara^ de a da a doua cjli dimine{a o c^pa de pomana dicendu: atine de suflettdU cutaruia)). L. 44. (3) Ve^I si aSe4St6rea».. Am visat'o rupta in douS. maica. când viseza ca li sa sfarmatu buzduganulu.

1888. Da sa scape. Mare numara ca s'a strînsu. dar nu pote. din care reproducemii urmatorele pasage : Sub tulpina unul bradii Frunza verde trei aluni. 10 Ela avea ochiîi vîncj^tora. 44. ci totii-odata si cânteculii haiducului acestuia. fu si mal miselesce ucisii de acestia (1). Maica. se 'nspaimîntâ. sefultt volintirilorii greci. mâiculita mea! Cum sa scapvi de cursa rea? Caci unii glasii prevestitori Iml tota spune c'am sa morâ Visulu prevestitorii alii vitezuluî Tudoru sa tmplinitu. Asta n6pte stamii culcatu» . Calatorii.' Avea graiu lingusitorâ. Caci potera-I desa f6rte. Pe Darie l'a cuprinsii. 47. Câmpâ si codru-a 'ncunjuratti. Dovada despre acesta avemfl nu numai traditiunea Românilorii din Bucovina. Si mS totâ ruga mereti Sa mâ duca la cuibulu sSu !. s*apoI cânta: «Frunza verde lemnii uscata.. p.Ce purta come de tapâ. Acelasi visa si mal totii acelasi siersitii tragicii la avutii si lon'â Darie. G. unulii dintre haiducii bucovineni de pe la Inceputulii secolului presentii. Si cresta rosie in capa. Aucjiit'atî 6menl buni ? Ca de-asupra satului Potera tinutului. caci trasii fiindu Intr unii chipu miselescii în lagainjlii lui Ipsilanti.. Si suspina. Mica colectiune de supcrsUtiele poporului româna. p. (l) El SevastosQ. Buzâa. S. Si se 'nfrica. lon^nâ. De'mprejuruca s'a sculatCi. Darie de veste prinde Cum ca potera-lQ cuprinde.

216 217. Bucurescî. Astâ-felO si viata mea Se va rupe. p. Cinci pistâle d*ale mele Le-am visata fâr' de otele. 11 Sâ-lâ sugrume pe Darie. Unii somnii greii m'a 'ntimpinatG si-unii visu grosnicii am visatii : Vulturasii cu s6rpe 'n gura Deasupra de curmatura. (1) V. Alecsandri. Vulturulu cu cioculii s6ii Este gr6sniculii calau . Ci de grea si de urgie! Aripi negre reschirate. sa m& *ndosesca? . Si din serpe totii ciupia. Sa m& scapa. în sborîi par' ca se rotia. Ce-a traita în haiducie Si-a traita cu harhalicâ.Susii de-alii Sucevitel vadO. Poesil populare ale RomânilorO. ce sa gândesca. Ca sa scape de beilicâ. 186G. Semna ca voia fi prinsii îndat' Si spre m6rte judecata ! Hei! si pusca mea cea noua Am visat*o rupta *n douS. fira serpele din gura Strengulu de spânzuratura. val de ea ! Ce sa facâ. O! nu-I semnii de bucurie. Ah! sunt negrele-ml pecate.

astu-felu ca e temere sa nu mora. II face sa se bolnavâsca. Si de cumva unulu saa altuia dintre familiantî e acuma bolnava. Daca mijlocele si lacurile întrebuintate de dtnsele nu ajuta nimicii. atunci nimeni nu mai sta la Indoc^la ca respectivulu are sa mora. Intre pantiri mi se duce. Cern&utT. t. si din ce tn ce prinde a-i fi totii mal . ca numai decât trebue sa se bolnav^sca si sa mora cine-va din mijlocula lorii. ci ele de regula cauta singure sa-Iu vindece prin diferite mijloce si lecurl de casa. si de cum-va sunt bolnavi. faca pe cel mal multi insi a orede. p. Iar scurta dupa acesta. Dar tocmai acesta credinta desarta. Poesil poporale romanC. pe multi insi dintre cel slabi de ângera. 12 II PE PATULO MORTII. daca v6dii ca celui bolnavii i sa apropiatii acum sflrsitulfi sau cum se mai spune. i ^a curmata firida vietii^ daca zace troinicii. spln^uratu fiindu pe imasulu satului sau natala Marginea sub dâulu Iederii (1). Sera ca sa nu-la apuce. 1873. Tote semnele acestea^ câte s au Însirata In capitolulu de fata. scosu fiindu din Inchisore. I. Sus de-asupra satului Si-I se face judecata Si-asta-tela viata i se gata.Caci potera multa vine Sa m& iea legatu pre mine ! Si IntradevSru ca nu multu dupa visarea acestui visu Îngrozitorii PotirasiI se slobodu Si mi-lâ lega cotu la cota Si-la duca la 'nchisdre 'ndata Ca sa-I faca judecata. Bolnavindu-se si cadendu cine. (I) S. Marianti. chiar sa si mora.va la patu. a carei obârsie originala se pierde In cea mal profunda Întunecime a vechimii. FI. 6-15 si 193. Sus la culmea delulul. Balade. nemurile sale maî de aprope rarii când ÎSI iati refugiulii la vre-unu medicu.

Fata I-o îngalbinitâ . Damii aici unii esemplarii din acestii descântecii^ dictatii de Maria Rabulasca. 1B89. Rumena si sanetdsa. districtulii Cernautulul^ în Bucovina: (1) VedI despre acesta si Dr. 30. Pe carare. si din causa aceea sa bolnavita.vhxxy atunci Isi iaii refugiulii la diferite descântece si desfacSturî (1). Grasa Si frum6sa. Heinrich v. Wlislocki: «Aus dem Leben der Siebenbiirger Rumânen. Si cum o tâlnit'o De pamîntîi o trântit'o. p. românca si mosa din comuna Bolanii. 13 O purcesu N. Celii mal usitatii descântecii la o astii-felii de întâmplare e celii de pocitura. Pe cale. Dar când o fostu La mijlocu de cale Si carare O 'ntâlnit'o Pocitura Cu pocituroîulG.» Hamburg. saii a fostii de cine-va pocitiî^ saCi altii-ceva i sa întemplatU. cugetândii ca pote bolnavulii a calcatii în vre-o urma rea. Bana Cu ranoiidU^ Diochioia Cu diochioiulii.

N. <3sele î-o sdrobitâ. Numai Maica Domnului Din porta ceriului. s'o scoborîtii Si din gura î-o vorbitii: «N. Sanetatea î-o luatu. ce te mniselezî. Nime n'o au^it'o. Trupulâ I-o dumnicatâ.Ochii !-o pâinginitâ. Grasa . Cam purcesii pe cale Pe carare. Carnea î-o mâncatO. Si cum nu m'oîu vaera. Cîasu de morte I-o datii . Si la N. Buna de nemicâ o-a facutii. Nime n'o v84ut'o. Cu glasii mare pâna 'n ceriii Cu lacrimî pâna 'n pamîntii? «Da eii cum nu m*oîii mnisela. Numai ea o vgdut*o. Numai ea o au(j[it*0. Cu lacrimî pâna *n pamintii. o prinsii a se mnisela Sî-a se vaera Cu glasii mare pâna 'n ceri ii. Ce te vaerezî. Sângele î-o bâutii.

14 Cu lacrimi pâna 'n pamîntâ! Ca pocitura . Carnea mî-o mâncatQ. Sanatatea mî-o luatii. De carare. Si când am fostii La mijlocii de cale. Ochii ml-o painginitii. Sângele mÎK) bâutâ. M'o 'ntâlnitii Pocitura Cu pocituroiulii. Nu te vaera Cu glasii mare pâna 'n cerii. piochI6Ia Cu diochioiulâ Si cum m'o tâlnitii De pamîntii m*o trântitii. Rumana si sanetosa. Cîasu de m6rfe ca mî-o datii. Trupulii mî-o dumnicatii.» «Tacî N.Si frumosa. Rana Cu ranoiulii. Buna de nemica mk) facutii. Fata mî-o îngalbenitCi. dsele mî-o sdrobitii. nu te mnisela.

ura. or! pe unâ vestmlntu. Carnea li-orii mânca. Cu diochioiulâ Aâ sa m6rga In marea negra. Clasâ de m6rtea ca li-orâ da. Si tie nemica nu ti-a fi !» Kostindu descântat6rea cuvintele acestea de trei ori dupa o-lalta unge trupulu celui bolnavu cu usturoiu pisatu sau si cu alta unsore (1). ca sa mora. Sângele li-orâ sorbi. Pe-aceia ca i-orâ gasi. âsele li-orâ sdrobi. Trupulâ li-orii dumnica. ca sa fie mal de fo- . gelosie. Iar pentru ce! cuprinsi de nebunie se mal cere la facerea pe 'ntorsâ !nca si o gaina negra. C'acolo-sâ doi pese! Cu solzii de aura. Sanatatea li-orâ lua. atunci le facâ tnca si pe întorsU^ adica le descânta In apa adunata din stropi dela mora^ ori In vinii. Fata li-orâ îngalbeni. saii din alta causa 6re-sl caro i-ar fi lacutu pe ursita anume. Rana Cu ranoiulO. Ochii li-orâ paingini. Tu te-al însanâtosa.Cu pociturolulâ. De pamîntâ ca i-orâ trânti. ori unâ barbatii saii o nevasta tenâra^ si se presupune ca cine-va din dusmanie. Daca bolnavulu e unu feciorâ holteiu sau o fata mare. Diochiâia.

invâtatorfl. înaintea tuturord 6meniloru M'am luatâ Si-am plecata Pe drumulâ lui TraianQ La fântâna lui lordanâ. Sa m6 limpe^escâ De t6ta ura. de d-lâ V. ca nu e nici o nadejde de scaparo. In zori. preoia. (2) Com. M*am sinicatâ. Turtur^nâ. De t6ta aruncatura. De totâ datulâ. In cântatorl. . De totâ faptulu. De totâ aruncatulâ . De t6ta facatura. de d-la Rom. despre car! se crede ca li s ani fi facutu pe ursita si din causa acesta s aâ bolnavita asa de tare. Sa md curatescu. daca nu li se va desface: (1) Corn. âta unulii si din multimea acelora descântece de întorcerea urH sau ursitei^ care se descânta mal cu sema feteloru celoru mari si nevesteloru celoru tinere. Ca 8â m& spSlâ. Sima.losâ (2). 15 Duminica dimin^ta M*am sculatâ.

De t6ta aruncarea. De t6ta facarea. Numai Maica Domnului Sus din naltulâ cerului. Ca sa mâ curatescâ Si sa m6 limpe^escâ* Iar când am fosta Calea *n jumState M*am trezita Si m*am gasitii De pici6re 'mpedicata^ De mânurl legata. De nasti câmita. Cum nu m'oiO vairâ?! Ca duminica demin^ta M'am sculatâ. Cum nu m'oiil caina. De urechi asurzita. Nime nu m*o au(j[itâ.De t6ta darea. De t6ta crîscarea. M*am mânecatâ In zori. Si ea cum m*o aurita Din gura ca mi. In cântatorl. înaintea tuturora . Nime nu m'o vS^utâ.o graita: «Ce te cainezi Si te vairezi ?» «Cum nu m*oiii cânta. De gura amutita. De ochi orbita.

De mânurî legata. De t6ta aruncatura. Sa ma limpecjiescâ De tota ura. Dar când am tostâ Calea 'n jumatate. . De tdta aruncarea. De t6ta darea. Sa ma curatescâ. De totQ datulA. De t6ta crîscarea. Ca sa m& spSlâ. De totii faptulâ. De tdta facatura.Omenilorâ M'am luata Si am plecata Pe drumulâ lui Traianâ La fontâna lui lordanQ. Ca sa mâ curatescâ Si sa ma limpecjiescâ. De t6ta facarea. De totCi aruncatuld . De gura amutita. M'am trezita ie- si m*am gasita De piciore *mpedicata.

De mânurî te-oiu deslegâ. Buna de nemica facuta !» «N.De ochi orbita De nasâ cârnita^ De urechi asurzita. Din statulti preoteseloru. Din palariile flacailoru. Si nu te cânta. nu te cânta. Nu te vairâ. De nasu te-oiu descârni. De piciore te-oiii despiedicâ. Nu te vairâî Ca e\i de mâna drepta te-oiu lua. De urechi te-oiu desunji. Nu te caina. . Nu te caina. Ca eu de mâna drepta te-oiâ lua. Din statuia jupâneselorG. De ochi te-oiâ desorbi. Cu camasa de aura te-oiâ îmbraca Si forte mândru te-oiâ spelâ Si te-oiu curati Si te-oiâ limpezi Si din patu mi te-oiu scula Si cu grebla oiu grebla Tota dragostea cât oiCi afla Din cositele letelorâ. De gura te-oiO desmuti.

(1) Descântecula acesta dict. daca i sa facutu pe ursita. Si tu-I fi cea mal de treba. Sanetate-I capata. Altii descântecu de desfacutu sau desfdc6luj% care se Intrebuinteza nu numai la fetele si nevestele cele tinere. Doi luceferi In umerile obrazului. Mal frumosa. preotii.Din cor6na împSrateseloru . Tote mi le-oiu grebla Si tote aici în apa le-oiQ aduna. suna precum urmeza: Luni dimineta m*am sculatâ Si pe cale. ci si la feciorii si barbatii cel tineri. Mal sanet6sa si mal voi6sa. pe carare m*ara luatii. trebue numaî decât sa se ridice si sa se Insanfitoseze (1). Turtiirdnii. Cine pe tine te-a vede. Si luna în barba. Sai para ca s6rele a rasaritii. 17 . mi l'a comunicata d-lCi V. Sorele ti s*a scrie în frunte.» Rostindu cuvintele acestea descântatorea spala pe fata sau nevasta bolnava cu apa descântata pe fata si crede ca facendu acesta bolnava. din satulâ Stulpicanî» dislrictulti Homorulul. de o Românca. Când am fostii la miecjiii de cale De cale si de carare.

Negra priscornita! lea-tl urile. Facfiturile dela ivitu. FacSturile mucede. De mâna drepta m'a luata. Facaturile dela sfîrsitu.. In gropa cu spinî m*a aruncatu Si cîasâ de morte ca mî-a datu. . Baba-orba de mine s'a apropiata. Facfiturile Si-aruncaturile : Facaturile din luna n6ua.. Negra. Ihi! halta negra..M'am tainita cu Baba-ârba. Hast.. Ponegra ! P'icî vinovata mea.. cîora negra. Si durerile îtt iea ! T6te durerile Si urile Si facfiturile Si-aruncaturile Din capa De sub capa. Cara-te de-acolea. Din ochi De sub ochî. pantanoga ! Câti mâta. Facfiturile putrede.

Din pieptâ De sub pieptu. Din lucru celu necuratii ! Cela ce ml-o facutii c'o mâna Ea îmi desfaca cu doue. In pielea g61a te-oiii desbracâ. Usele cele de arama le-olu zdrobi. Din faptu. Din barba De sub barba. Din facctura. Din mânurl si din pici6re Pâna 'n decretulii celu mare. . Durerile de nu-î lua Si de aici nu te-I cara. Zavorele cele de fieru le-oîu lua Si pre t6te le-olii sfarmâ. In casa vinovatului m*oIu vîrî. Pe ulita satului te-oîu purta. Tu. Desbrâcându-mfi Si scotendu-me : Din ura. Pe ulita satului Pan' la casa vinovatului. Din data.Din nasâ De sub nasâ. de nu mfi-î asculta. Cu lanturi de fierti te-oI(i* lega.

Cela ce ml-o facuta cu patru Ea îmî desfaca cu cinci. pe lânga diferite descântece. mai intrebuinteza. si daca celu bolnavu e unu barbatu sau o muere Înaintata In vlrsta si vadu acuma ca nu mai e nici unu chipu de scapare. Cela ce ml-o tacuta cu cinci Ea îmi desfaca cu sese. InsanStosare si radicare. Ceia ce ml-o facuta cu optu Ea îmi desfaca cu nâufi. 18 Eu îmi desfacu cu ()ece. ca ultimulu mijlocu Înca si unu pravQ pe care llii dau celui bolnavu de b&utu si pe care îlu prepara dintr o radacina sapata de pe mormlntulu unui copilii In Vinerea-mare sau Vinerea-seca (2). U BomAnl. atunci si numai atunci chiama pe preotulu localii ca sa-Iu marturisesca si Impartasesca cu sfinta taina a euharistiei sau. Multi insi si mai alesii dintre cei mai avuti.Ceia ce ml-o facuta cu d6ue Ea îmi desfaca cu trei. Daca nici descântecele si nici mijloculu acesta nu i-au ajutatu nemica. Cela ce ml-o ftcuta cu sese Ea îmi desfaca cu septe. I Manele sâ i se lege Celu ce ml-o fâcutu cu dece ISi limba'n gura sa-î sece! (1) Româncele din Transilvania. Cela ce mî-o facuta cu trei Ea îmi desfaca cu patru. cum se mai spune. Cela ce ml-o facuta cu n6uS MarianHf Inmorm. Cela ce ml-o facuta cu septe Ea îmi desfaca cu opta. când se . ci curatii si împacatu cu cugetulu ca si-a împlinitii pâna si cea mai de pe urma datorinta de crestinii adevfiratii (3). cu cele sfinte^ ca sa nu merga în cea-lalta lume negrijita.

precum si pe toti aceia despre cari îsi aduce aminte ca i-a nedreptatitii saii i-a suparatii cu ceva în viata sa si dela fie-care îsi iea rSmasii bunii. iara dupa sfîrsitulâ acestuia nu i se va face de-o-data bine ci pe 'ncetisorulii. la care ieaii parte de regula (1) Acesta descântecâ dict. In biserica orî umblându din casa în casa. p. se va însanfetosa si scula cât mai de graba de pe patuiU durerîlorU (2).cum2k pe pragula mortii . Elfi se îngrijesce tot odata curata. de o Românca din StuIpicanT. si prin urmare darulu acestora va fi luatii în considerare (1). despre care se crede ca ajuta omului bolnavii saii sa mora mai de graba saii sa se sc(31e. precum si acela la care începutulii evangeliei ce i s'a cetitii pe urma. dupa ce i s'a facuta maslu. se face tot deauna pe cheltuela celui bolnavu sau a familiei acestuia. mi Ta corn. Din contra celu ce va fi trezu In totii decursulii maslului. (2) Wlislocki. In unele parti din Trafisilvania însa este datina ca banii pentru maslu sa se adune. Ba adese-ori se iarta pâna si cu de aceia. Inmorm. 6. Dupa ce sa marturisittî si comunicatii cu sfintele taine respective. chiar si pentru omenii ceî mal avutî. marturisita si împartasita cu sfintele taine. la care se va întempla ca începutulu evangeliei. B. (3) Pretutindeni. preotCi. precum si aceluia caruia îndata dupa ungere ÎI va fî mal bine. 322. credenduse cantre ceî ce dau bani de mila pentru maslu multi se voirii fî aflându buni si placuti înaintea luî Dumnetjeu. Stanescu: «Obicieurl religi6se» publicate in «Biserica ortodoxa româna^ an. ~ 19 celu putinu treî preoti. cit. ca au ajunsii pe praguia mortii^ îndatineza de a-si face si sfinta taina a maslulul saii ungerea din urma. chiama celii bolnavii pe toti casasii si vecinii. d-lQ V. ce i sa cetitu la sflrsitu. cât si în Moldova si Transilvania^ ca celu ce dorme în timpulii maslului. p. In Bucovina ungerea acesta. «Omulâ înca în timpuld bolel se îngrijesce pentru o morte buna sâ fie impacatCL cu toti omenii. Mai departe se crede atâtu în Bucovina. Turturenu. IX. îmbracata. sa fie tiparitii numai cu litere negre. încinsa si încaltata. Totu asa va pati si acela. cum se mai (Jice. Bucurescl ISS'i. Vedl si D. rugându-I ca sa-Iu ierte. vfecjendu-lii ca se aflai.simtescu forte bolnavi si vfidii ca acuma-sii mai multii cana pidorU în grapa ti cu unula afara saii.» Burada. cu cari n'a avutii nemica în tota viata sa. 30. va fi tiparitii cu litere rosii. p. op. va muri de graba. Si fie-care.

adica tgraniî. de mal multi Români din Bucovina. din care nu se pote acolos) mostenitorului. lasa numaî cu limba de morte ce are sa se întemple cu averea lorii miscat<')re si nemiscatore. apoi de d-la Rom. agricultora în Mahala. de carî sunt datorî urmasii a se tine întocmaî. Scena acesta. nu se chinuesce de felii. din Transilvania si M. de sufletulii s&ii. t. Celii pusu pe cale de a-sî face diata^ fie în scrisii saii verbalii. Punctele principale spre scopulii acesta ni le Infatiseza (1) Ve4î despre acosta si B. îndatorîndii pe mostenitori. a iertarii si împacarii e una dintre cele maî duiose si maî p6trun(J6t(')re. 1H82. P. adica daca sunt macar cis-ceva învCtatî. Sim. pentru carî se si reserva prin acea diata o parte din avere. Pe când celtk ce se iarta si împaca cu tuta lumea. rugându-Iu în acelasi timpii ca si elu sa-î ierte pre dînsil. de d-lCî Rom. si de i-ar fi facutu ori si ce nedreptate si rfeii. Simd. de comanda saii comandare^ adica de tote cheltuelele trebuinciose atâtii la înmormîntare câtii si maî pe urma spre mântuirea sufletului s&ii.(1) Corn. tt 20 si ca nu maî e nici o speranta de scapare si însanfetosare se tnduioseza si cu lacrimi în ochî llu iarta. 57r>. Nistora din Moldova. «Daca unul bolnava de morte i se c<ise o camara si i se gresesce ceva la dînsa. ci numaî adorme. Despre celii ce nu se iarta cu ceî ce le-a gresitii în vi6ta sa se dice ca more forte cu anevoe. III. Bucurescl. asa ca pâna chiar si celu maî împietritu la inima. acela asemenea nu va muri înca lunga vreme.. Columna Iul TraianA. iara ceî necultî. Bucovina. ^e îngrijesce maî întaî. trebue sa-lâ ierte. dândii în acelasii timpii câte-o povatuire verbala. trebue celu putinii sa lacrameze. câtii si ceî din timpulii de fata aii îndatinatii si îndatineza. 21 urmatorea poesie poporana din Transilvania Intitulata testa* mentula soldatului: . (2) Corn. de d-ia Ionica ala luî lurdachi Isacd. Com. decât numaî când îsî îndeplinesce datoriile sele (1). an IX. de a-lii cauta cu cele religiose. daca nu plânge. Noua serie. de a-sî face si diata sau testamentilj daca sciQ ceti si scrie. Ilasdeu. p. Cea maî mare parte de Românî si cu deosebire capiî familiilor^ atâtii ceî din vechime.

restulu. Diata In scrisu se face si se subsemneza de regula de câtra celu ce o da. In casulii din urma.Dac'ast prinde a muri Sau acel turci m'arti robi. sa fie de fata la facerea saA spunerea diatei. 102. lasându-le cu limba de morte ceea ce are de lasatu. Dupa ce sa Ingrijitu de sufletulu sfeu precum si de tote cheltuelele. sau când mostenitorulu nu sî-ar îndeplini cu sfintenie datoria sa. ce mal trebuescu pe urma. câtu si de catra doi sau patru marturi. Ca sa-Iu ierte Dumnecjeti. Gherla. Popa Reteganula. când se compune de catra unu strainu. ne cere ca numai decât sa fie subsemnata atâtu de celu ce o da. Te rogu. sotie iubita. atund celu ce face diata nu iea în considerare absenta luî . Asa. din a earortt cause sar pute nimici diata. In casulu din urma se cere ca mostenitorulu sau mostenitorii. daca sunt mal multi. ci e\u spune si în casulu acesta 'totCi ce are de spusu. buna ora. ce rfimâne. poesiî populare. TrandafiiT si viorele. Ia facerea diatei a nesocotitu pe unulu dintre membriî familiei prin acea diata. 1884» p. adica când ar nesocoti într o privinta sau tntr alta cele ce le-a lasatii cu limba de morte celu repausatu. nu numai ca e tinutu de unu omii carpanosii si hârsitu. Diata verbala a unui omu data pe patulu n^artiî sale se îndeplinesce întocmai maî în generala. pâna ce e Înca !n vieta. Celu ce nu scie scrie chiama mal ântâl pe unulu sau pe doî omeni. cari nu sunt rude cu mostenitorulu. Iar daca adevfiratulu mostenitorii e din în(1) I. Fa o ruga umilita Pentru sufletelulii meu. mal rareori de catra unu strainu. 22 templare dusu In calfetorie sau în aUu locu undcsva si nn pote fî de fata. îlu lasa urmasiloru celorii mai de aprope. când se Intempla ca parintii Iasa unuia dintre fii mai multa avere decât la altii. Celii ce nu se intereseza de sufletulu s6â si nu dispune nimicu In privinta acesta. Forte raru se ivescu certe maî pe urma. cari crede elu ca sunt mal cu priinta si apoi In presenta acelora spune elu sotiei sau copiiloru s61 ce are de spusu. Sa dai popii sarindare Si pane la celu ce n'are ili. nefiindu scrisa si acesta se tntempla dora numai atunci când mortulu. si cari sunt In stare de a administra acelu avutu. celu cu mai mulku . ci totd odata vorbitii maî pe urma de r6u.

pre cart aceslia nu le vfedii. sau când Isl Îndrepta privirea spre anumite obiecte si multii timpii sl-o tine atintita spre acelea. sub cuvlntii ca na fostii dreptii la împartela. a i se negri Inchieturile la degete si a i se învineti un- . 24 - III REPAUSAREA Când omulu bolnavu arata celorii de fata fiinte. adica epitropulUj este îndatorita moralminte de a se îngriji de copiii orfani si de averea acestora ca si de copiii si averea sa proprie.trebue sa faca tote datoriile religiose mortului. In casii când adevaratii mostenitori sunt înca nevîrstnici» .ui-va despre cele ce le face. atunci lasa averea sa sau bisericeî sau unei rude sau si altuî omu strainu. macaru ca le-a lasatu si lorii avere. ci numai atâta ca se bucura de acea avere pâna ce crescii copiii mari si se casatorescii .atunci atâtii ei câtii si averea lorii se lasa a fi îngrijiti de -catra una din rudeniile mai de aprope. caci cei-Ialtl tfrati sunt tot-deauna cu gura pe dînsulu. Ruda respectiva însa. cari Taii lasatii cu limba de morte ca sa fie epitropii asupra copiiloru sfii si asupra averii acestora. 574 677. si nici ca voescu ^a-si aduca aminte de bunulu loru. când prinde a i se ascuti nasulii. 23 Daca celu ce se afla pe patulu mortii nu are copil. ti) Ve4î despre acesta si «Columna luî Traîan a». si a purta în acelasi timpii grija si de sufletulu parintilorii. ci de a o da la timpulu s6u si acela la unu altulu pre care î-a spusu (1). când se ciupesce neîncetatu la nasu si-sî scobesce Intr unu modu iritatu dintii. i se turbura si painginescu ochii fugindu-î In fundulii capuluî . S. când i se strica cautatura. IX. însa mai tot-d a-una cu acea adaogire ca sa caute din când In când de sufletulu sau si de a nu Înstraina averea^ ce i-a lasato. fara ca acesta sa fie de catra cine-va privighiata saii sa aiba a da socotela <. de animale si de pasari cu deosebire Insa porumbi . când spune ca vede diterite figuri de omeni. ci numai elu singurii. an. asa spre esemplu. dar tot-odata si fara 6re-sî care r&splata. III. p. când se 'ntorce necontenitii cu fata spre parete si cauta cu ochii peste capu.

Nistortl din Malini in Moldova. 25 Deci ceî de casa. Ce-am iubitu nu-mi mai trebue. ci ca !n scurtii timpii are sa mora (1). nu e bine sa-i tie lumina unulu dintre nemurile cele mai de aprope. dupa credinta poporului. crecjiendu-se ca la prima lorii vedere tndata repauseza (3). de d-lA T. agricultorii din Mahala. Si acesta din causa ca. Simona. pentru-ca aceluia ti e mai jale si atunci bolnavulu se chinuesce mai multu pâna ce more (2). de d-la G. trage de morte ti roga sa vie care-va ca sa-î tie lumina pâna ce-si va da sufletulu. Si daca. când Începe a aiura si a (Jice: «dati-mi straele sa m6 îmbracu si ciobotele sau opincile sa mfe Incaltii ca vreii sa mS ducu. ci se muncesce si chinuesce torte multfl si atunci. în Suceva. satA in districtul^ Cernâutulul. cantorQ bis. vine altulii de i*o tine. care asemenea o tntâlnimii mai tn tole tarile locuite de Români: Fruncjulitâ de lamâe. se de tote de*o lumina de cera galbâna. cum de scapare. . In casulu din urma se aducu numai decât cei ce bolnavulu tt iubesce mai multu si-î doresce mai tare. atunci e unii semnii sigurii ca n are so maî duca multii. alerga unulu de graba tn vecini si dându-Ie de scire ca N. Asemenea nu pote de graba muri. Simonâ din Transilvania si M. de d-la T. când ti tine lumina unulâ pre care la iubitu forte multu tn vieta sa. când trage cine-va de morte. (1) Corn. (2) Corn. (1) Dict. sau unulu pre care nu-lu pote de felii suferi. De aceea. mâna celui ce trage do morte sau când Isl va da sufletulA (1). de d-lâ Ionica alâ lui lordachi Isacu. Tomoiaga.ghiile. (3) Com. daca-i tine lumina si unii strainii si si atunci more cu greii. Acesta credinta forte raspândita la poporulii românii se vede ca a datii nascere urmatorei doine. corn. de-aru fî Ingrijescu mal nainte ca sa aiba ce pune tn a i-o tine la capu pe vSdu ca nu mai e nici unu chipu ori si câtii de sSracI si nevoiasi. sau si din aceea ca multi insi nu potu muri pâna ce nu-si mai v6du o-data pe unele rudenii sau pe unii amici intimi.x> tn fine când ise face botii la inima saii i se rupe de la inima si prinde a sufla greii. de Haria Ursaca din Vatra-Dornel precum si de alti insî din Bucovina. din Intemplare. nu se afla nici unu strainu tn casa.

ca fta nu-sl pota vede pacatele. afara (2). (5) Com. Îngrijitorii s6î aprindu o luminita de cera. iar când flacara a Incetatu de a mai devia. Comp. 30. care e menitu sa-î tie lumina. Georgescu si T. din prejurulQ SalistiT lânga SibiiQ. anume ca pre una dintre acestea sa o duca In cea lume altuia din nemulu s&u sau si unui strainu. din a caruî causa nu pote sa mora. Cursulâ 1882 83. precum si acela. atunci e semnu Învederata ca respecti vulu a muritu (5). SimonQ (3) Burada. p. fîindu-ca îlii iubesce forte multu. de câte ori morbosulu respira. de d-lQ Rom. iara pre ceî mai de aprope aî murindului precum si pre acela. 27 lupta cu mortea. publ. VI. cum începe bolna\'ulu a se (1) Anastasia Leonescu. i-o punu în mâna drepta. In unele partî ale Bticovinely Moldovei si Transilvaniei i se da murindului sau i se tine la capu numai o singura lumma de cera aprinsa (3). Dupa aceea i se da o lumina aprinsa In mâna ca asimbolu alU esistenteî trupescUy caci nimicii nu e maî Înfioratorii pentru Românii Transilvaneni decât aceea. când more cine-va fara de lumina. 222. 7 si com. p. 1882. i se pune In mâna sau i se tine la capu. adica devieza. (2) Corn. când cine-va e aprope sa mora. llu scote pe unu momenttl. în f^Famxliain an. i se acopere fata cu unu tulpanu negru.26 Nicî la m6rtea mea sa vie Nici lumina sa mi-o tie! (l) Dupa ce s'au adunatu acum tote n^murile cele maî de aprope ca sa asiste la esirea sufletului celui ce trage de morte. se aprinde degraba lumina de maî nainte preparata spre acestu scopu. Inmorm. si poesîa pop. si apoi i-o apropie cu mâna cu tottt de gura . Tomoîaga. p. care a muritu fara de lumina. si . I. In alte partî din Bucovina se obicinuesce a se pune In mâna drepta celui ce trage de morte dou6 lumini. din «Tomu/a liricU* saA Noua biblioteca româna. Doine pop. Pesta. Brasovâ. de d-lQ T. In tinutulu Nasfiuduluî din Transilvania. dupa tmprejurarî. de d-lQ G. Sima. SimQ. fâcendu prin acesta o fapta buna si crestin esca (4). (4) Com. SimonO. 1870. In alte parti din 'Transilvania. pâna ce îsî va da sufle tulii. de d-la Rom. de atâtea ori flacara luminei se abate de la positia sa.

si de acea i se tine murindului lumina aprinsa In mâna ca sa na seda acolo pentunericii (3).nici unii pacatii nu e mal mare decât a lasa pre unii omâ. llii Incalta si-Iii pieptana. Insemneza. 30 31.» (2) Com. sa nu se apropie Duliurile necurate de dînsulii. Îndata llii Îmbraca In schimburi curate. Lumina de c4ra aprinsa^ care se tine omului. In unele partî din Transilvania^ precum buna ora în Orlatu si împrejurime. saQ. ca 'n cea-lalta lume domnesce Intunericu grozavu. (3) Com. Împartasita si Împacatii cu tota lumea. ca sa nu se pota apropia Necurat idU de dlnsulu si pentru ca sa merga curatii în cealalta lume (3). Iar dupa ce I-a esitii sufletulii se stingii acele lumini si se aprinde câte una de seii saii o lampa (2). învfitatora în Opatita. marturisi tii. districtuia Radautulul. In fine. In unele parti din Banatd tnsa. SimonQ : aSe 'ntAmpla adese-ori c& din neprevedere unii mord fiirâ dea li se tinâ lumina. de d-1 loanA PopovicI. de d-lQ T. sa mora fara de lumina (1). 28 mortulu are sa se înfatiseze Înaintea luî Dumnedeu luminosii cu trupulu si cu sufletulu (1). când trage cine-va de morte. lumina acesta însemna lumina lumily adica Domnului nostru îs. precum buna ora a celorii din Câmpulungâ. când more. Altii din contra credu. fie chiar si celCi maî Înversunatii dusmanii. ca respecti vulii este crestinii. fie de ori-ce categorie saii etate. la cea din urma clipela a vietii se pune în mâna celui ce . dupa uniî. ca dându-sl sfârsitulu. op. cit. preotâ in Badeuta. si ca sa vada pe unde va merge In cea-lalta lume. apoi se aprindii trei lumini facute din cara si lnv61indu-se cu unii gulerii de pânza noua i se punii tn mâna. p. când o persona bolnava devine în agonia mortii. In mâna drepta saii la capii. de d-la Av. Macoveia. tinendu-le In acelasi timpu o baba batrâna cu mâna. Acesta se considera de cea mal mare nefericire. era altii spunu ca 11} Wlislocki. Com. ca si n Transilvania. dupa credinta unorii Români din Bucovina. dupa cum se maî diice. fiinda de parere ca ac6sta e und semna învederata ca respectivii si în cea-lalta lume vora fi lipsiti de lumina. de M. In Moldova la darea sufletului. In Tera-JRomânesca asemenea. Christosu (2). si pe cea-lalta lume sa aiba lumina (4). Ursaca din Vatra-Dornel. i se pune în mana drepta o luminare de cera aprinsa. si din causa acesta sa-sl prapadesca sufletulii (4). se crede ca de aceea se pune lumina aprinsa în mâna omulu! ce more. (4) Com. pâna ce-sl da sufletulu.

de d-lG Rom. SiniQ. în «Convorbiri literare. Lambriorâ. pentru aceea ori de câte ori sa sfârsita o luminare do c^ra si a rfemasu numai unu capetelu. Iasi 1875.» an IX. (6j T. Obiceiuri si credinte la Români. p. mal alesu pentru cel înecati sau peritî (1) Com. Uomânil din BiAcovina din contra ere du. 7. Deci e val si amarii de unulii ca atare. (2) Cred. acela umbla pe cea-lalta lume ratacindii prin locuri pustii si Intunecose si ca nu pote de felii esi dintr'însele. (3) Com.more o luminare de c6ra galbfina aprinsa. tara sa aiba odihna. op. aprincjlendo repatisatulu calStoresce cu dînsa calea . dupa credinta altora însa. de d-lQ G. ca duhurile necurate sa se apropie de elii. Burada. bis. parte spre a nu lasa. si de aceea na avutii parte de lumina. cant. (4) lon^nâ. sta totii la întunericii (3). si maî pe urma din causa acesta va merge de sigurii în iadii (4). sufletulii unul astii-felii de omii pe cea-lalta lume neavendu lumina. Rom. p. atunci spunii Românii din Moldova ca a avuta morte întunecata^ si forte multii îlii caineza batrânii si batrânele satului pentiu acesta. EI credii ca sufleteloru celoru înecati nu le este datu a se bucura de lumina (Jileî. pag. 29 -fara voe de morte naprasnica. gândindii ca I-a apucatu fara veste (Jiua (1). din SuctHa. sufletulii respectivului umbla orbecândii în colo si 'n coce. T. De se întâmpla sa mora cine-va fara luminare.y> caci ele socotescu ca aucjiindu acestea cel înecati. De aceea batrânele cunoscatore de tainele obiceieloru oprescu pe nesciutoril copil de a (Jice: <re lumina ca diua. Inmorm. (5) A. ratacindii prin aeru si abia dupa unii timpii mal îndelungatii pote ajunge la Dumnezeii (2). parte pentru ca sufletulii sa (îe Inllmpinatii cu lumina la despartirea Iul de trupii (5). «Imormintariien publ. si fîindii-ca cu lumina trebue sa merga si înaintea lui Dumnezeii pe cea lume (6). 35. Ufl lipescu de pamlntCi spre a se istovi pentru sufletele celoru adormiti fara lumina. 151. înceteza de a se mal bucura de lumina luneî si întra spariatî în adâncurile întunecose. cit. Mal departe se crede ca celii ce more fara de lumina. dupa credinta unora. pâna ce nu-î dati nemurile câte o lumina de cera de pomana. caci. pre care apoi. Tomoîa«3^a. saii pote Ta blastematii cine-va ca sa naiba lumina la mortea sa. ci numai de seninulu noptiloru cu luna. ca celvi ce a muritu fara de lumina trebue sa fi fostii forte pficatosu. Românii Moldoveni porta o jalnica îngrijire pentru cel reposatî tara luminare.

151. Ba more fara lumina Si la capii fara perina. unde nu se afla nici unulu dintre nemurile sale. din Ropcea. De aceea se considera de cea maî mare nenorocire. (2) Cred. 30 Din acesta causa Românii bucovineni se Ingrijescu totud'a-una de a ave si a tine o lumina de cera aprinsa Ia capulu murindului. Rom. Ca nu-sii scânduri spre salasii. Frunza verde salci6ra. ne încredintamu dintr o multime de doine poporane si cu deosibire ostasescl. LambriorO. (1) A. gimn. (4) Com. Si-asa trage cu nacazii. Ca mare în tira straina. Nici ÎI maica cu mila Si nici sora cu gura. de Cuparencu. de I. Fara dobasii cu doba. Tomolaga. sa-Iu îngrijesca si sa-Iu înmormtnteze dupa datina stramosesca. care sâ-î tie lumina când more. Nici nu-î pânza pe obrazii. op. de d-la G. din Suc^va. p. (3) Cred. Trage-o catana samorâ*. com. Si cum ca Intru adevferu celu ce more fara de lumina e considerata de celu mal nefericitu omu de pe fata pamîntulul. si In lipsa acesteia ori-ce alta lumina. . când se tntempla ca more unu Românii în strainatate.cea lunga pâna ce ajunge la loculu menitii pentru odihna eterna. stud. Rom. numai ca sa i se vada când more. Eta ce ne spune tn privinta acesta o doina ostasesca din Transilvania. Si-asa trage de cu mila. cit.

supgra. . Bârsand. Care-I în t6ta lumea» (1). VoiniculO merge cântândâ. Strig*unu capitanii din carte : Haid. Frunza verde trei granate. de tinp. Ca m6 duou în terî straine. Dupa min* nu plânge nime. larnîk si A. morî acasa Si te*ngr6pa 'n cintirimG. Bucurescî.. care ne spune ca unu soldatii chiar si 'n casulii acela când ar voi cine-va sa-î aprinda o lumina si sa i-o pue In mâna. Alta doina ostasesca. maica. Din anula opt(i-4ecî si optîi (2) Multi voinici sângele-sl varsa Pentru tota nSmulU de-acasa. maica. Numai frun(Ja si erba.Trîmbitasii cu trîmbita . Doine si strigaturi din Ard^lii. totii din Transilvania. caci superiorii s6I nu Incuviinteza sa i se tina lumina la darea sufletului s6u. Dar mal mila mi-I de mine. si cu deosebire pe câmpulu de lupta. nar ave parte de dlnsa. care asemenea ne 'nfatis6za marea nefericire si tânguire a colorii ce morii (IJ Dr. Unde nu cunoscu pe nime. Popa merge totu cetindu Si cantorii totu cântândii. In fine a treia doina ostasesca. Voiniculu din graiii graia : «Milami-î.. Si'Oiu muri far^ de lumine Si ma 'ngropâ ca pe-unu câne. U. Slin strainatate. suna precum urmezâ: Pe sub umbra de salcutâ Merge-unu voinicii si-o maicuta. I. suna precum urmeza : Frun(Ja verde de pe Oltu. 319. teciorl în siru frumosâ. Ca maî morii voinici asa ! (1). Nu te. Maica-sa merge plângendu.. Clopotele strancanindâ Si taicuta totu plângendu. 1885 p. asemenea din Transilvania. Dar tu. maica.

XXII. publ. fata. Merge trupa. Cade-unii voinicu în carare Si-lft vede o fata mare. Câpitanulu o vedea Si din graiâ asa graia: «Stinge. în «Convorbiri literare» an. lumina. Acolo ni-aâ suflatu rasfa (1) Asa vreme ca unii ciasâ . Acesta cântecâ s'a facuttl de catra soldatii acelui and la manevrele din 1889. dar nu p6te. Bucurescl 1888. Si de-acolo ne-amu luatu Pe batutulu dobeloru Spre scurtarea (Jileloru. p. Poesil populare. 691. Ln catana osaA hine^ Sa m6ra fara Itnnme^ Fara lumifiâ de safi^ Fara omu din satula s^U^ Fara lumina de cfra^ Fara oma dint/a Iul (M ! Daca bataia se gata. Alesiu.Ca plecamu pe drumâ în jos ! (1) V. Când era în miecju de n6pte. 32 Cale mulla noî ne-amu dusu Pan' dela Turda în sus. Ori ti-omâ stinge viata. . Pe suflatulu trimbitet Spre scurtarea vietel. (2) 1888. Si hî mâna i-o punea. Acolo ni-au datu odilma Asa locu ca 'ntr*o gradina. Si când a fostu la ojina Mergea trupa pe odihna.

de Vovedenie la biserica anume ca sa arda Duminica si în sarbatori pe când se liturgisesce. corn. (3) StefanA MunteanA. de d-Id Al. Lumina acesta. precum buna ora în Orlatu. asin ilfoWora. [A) Cred. când iese preotulu la Pascl cu domnulu Christosu(5). capata si are si elu lumina pe ceea-lalta lume . stud. dupa cum amu vâ^utu din poesiile maî sus citate. Se întâmpla adese-orî ca unii omenî se chinuescu maî multe ore. altmintrelea ar petrece totu la întunericu (1). capSta iertare de tote pacatele (4). se crede ca nu mal are sfârsitu . Pe locuia unde-a jncatu Si viata si o-a datu . BoerQ. nemurile sale cele maî de aprope: femee.: «Despre 6menil ce morii în straini si în batalie se crede ca li se iarta tote picatele si mergâ în împaratia cerului. 1891. judetulu Suceva. este datina de a se face pentru celu ce a muritu fara de lumina. Doine si strigaturi culese din gura soldatilorQ români din t^ra Ardeiului. Sima. plaiulu Muntele. In unele par|. Brasovâ. o lumina lunga.Catana vine 'ngropata. 44. (1) Rost CUV. daca sa Intemplatu sa mora vre-unulu fara lumina. din Bucovina si Transilvania. de d-lG Rom. p. ung.î ale Transilvaniei. germ. care se aprinde de amendoufe capetele si aslii-fefu se lipesce în usa dintre despartimentulO barbatiloru si alu femeiloru ln biserica. ba câte o data chiar si (jlile întregi pâna ce-sl daCi sufletulu.» (f») Com. cari morti în rasboiu. ca e tare r6u.credinta ca ostasii. . când cine-va la esirea sufletului n'are parte de lumina. Nu ca altii 'n temetea (2i Si plânsu de tota nimula s^a (3) Ce lumina-î aprindea Cu tote acestea Insa ln cele mai multe partî exis^. de aceea si mortulu^ care a muritu fara lumina. gimn. mama. unde asemenea se crede. sora sau vara se duce la biserica^ mfesura cu festila Înaltimea useî împaratesei dela altaru. odihna. Rom. cuv. (2) «Temetou. ce arde în (^iua de Vovedenie în biserica. face o lumina do lungimea acesta si apoi o damesce în i^ius. ingropat6rc.

Mariana t Inmorm. 1» Bom4iiX. apoî douS muerî iertate. Unii însa sunt de parere ca vaetulu si plansetele celoru ce-lu încunjura nu-lu lasa sa mora. pentru ca el. La ceî buni. ^ 34 La cel buni mortea se arata totu-deauna frumosa. Iara dupa ce Tau mutata se iarta cu totiî. pentru ca-î pare rau de gospodarie. (1) Dict. Decî ceî ce se afla împrejurulii celuî ce trage de morte. h dDumnedeU sa te ierte!» pâna de treî orî (6). cum au tostu si eî în vi6ta lorii. morii totu-deauna maî lesne (3). de d-ld L Georgescu. cari îl închidu ochii (2). pe când la cei r6î li se arata tolii-deauna fîor6sa si urlta (1). ori singurii s'a blastamatu si afurisita pre sine sau a juratii pe strîmbatate (5).Despre unulu ca atare se crede ca nu pote muri de graba din acea causa. i3) Com. de d-la Rom. de d-lQ Av. de aceea celorii din urma. cari morii anevoie. li se Întâmpla acesta pentru vre-unii pficatii mare tacutii do vre-o rudenie a lorii de mal nainte (2). ori a fostii de cine-va afurisitii (4). toti cel interesati se departeza din casa si ramânu numai strainii. din care causa dupa cum am vat^utu si mal sus. dându-sl sufletulii celui necuratii (6). Nestord din comuna Malini. <4) Com. SimQ. In unele parti ale Transilvaniei le ajuta celorii ce se afla în agonie prin aceea. Ursaca din Vatra-DorncI (6) Dict de M. MacoveiQ. crecjiendii ca in casulii acesta va muri maî usorii si maî degraba (5). (o) Dict de M. iertându-li-se pScatele pentru copiî. cari 1-a iubi tu. nu aii pacate ca ceî bStrânî (4). facii matanii în forma crucii spre aceea orî pe unii stergarii si acela se pune apoi . îlii muta din loculii unde zace. Vaduvele precum si muerile cele fara de copiî sunt de regula maî pfecatose decât celea ce aii copiî. (ticendii astii-felii: a Iertati-mi. dupa credinta generala. carî sunt de fata. (2) Com. în altulii. ori îlu tortur^za gândulu ca trebue numai decât sa se despartesca de femee si copil. NistorQ din Malini. vacjiendii ca se chinuesce atâta si totii nu maî pote muri. în scurtu de toti consângenii si amicii. Cel mal multi însa credu ca celu ce se chinuesce multa la mortea sa a trebuitu sa faca forte multe pacate grele (3). ca se pune o fata de masa jos pe fata casei. de M. Copiii de aceea morii în genere maî usorii.

dict. daca se . Georgescu. De asemenea se c^ice ca e bine a pune sub capulu sau t^reji de mazâre ori coji din pastarile (pastaile) aceleia ca sa m6ra mal iute. Simil. adica daca hâix)aesce si se trudesce cu mortea. unde se asternu dou6 sau trei învSlitorl de masa (fete de masa). ce trage de morte. câte o-data i se pune sub capii jugulu dela bol. In fine se mal crede ca pentru cel cuprinsi de frasU si de nebunie prinde bine petrecerea lorCi printrunfi jugii (2). (3) Com. In alte parti din Transilvania precum în tinutulii Nasfeuduluî. (2) Corn. de d-lCl Rom. Sima.va nu pote muri degraba. mataniele saii închinaciunile acestea se facii ori din (1) Corn. In Moldova si Tara-Românisca^ daca celii ce este în agonie se canonesce prea multii pâna sa-sl dea sflrsitulii. a doua ora pe la amiacjii în mijloculii casei si a treia ora îndata dupa apunerea sorelul la usa lânga pragii saii celii putinii în apropierea usel (1). saii. si dupa ce se descânta se uda trupulii celui morbosii de trei ori pe (jli. Sima. (6) Com. In alte casuri însa le face numai muerea. com. adica câte sunt de lips3 pentru cel nou6 insi. de M. In fine. se schimba din locii In locii. si anume: întâia ora lânga masa înainte de r6saritulii sorelul. Totu în tinutulu Nas6udulul. tottt în Transilvania^ se crede ca ajuta forte multii luarea bolnavului. dupa cum adica respectivulu are sau nu familie. De regula Insa se facu de catra nouS insi câte de nouS ori. Se iea adica o cofa cu apa prospata. 35 partea strainiloru.pe celu bolnavii (7). de d-lQ Rom. ori spite si ciolane dela rotele carului. dupa împrejurari. (7) Com. de d-la Rom. daca cine. de d-ld I. si anume în podulu casel^ chiar de-asupra celui ce se afla în agonia mortii. de d-1 Av. (5) In Badeuta. câte odata le facu numai fiii sau fiicele respectivului morbosu . Sima. ^[acoveiâ si in Malini. în care se afla si unu strutu de busuiocii legatii cu unii firii de bumbacii rosu. de pe patii si ase<|area luî pe pamîntii si anume pe fata casei. de d-la Ionica a lut lordachi Isaca din Mahala. se mal întrebuinteza înca si unele descântece. se iea de pe patii si se pune la pamîntii cu fata spre râsaritii. (4) Com. de d-la Rom. Nistorâ. orî din partea nemuriloru .

Rom. In unele locuri totii din Bucovina se crede si se (Jice ca daca celii ce trage de morte se afla cu capulâ pe o perina umpluta cu pene de pasare^ nu pote muri de graba. -. erec^endii ca. Inmorm. Simona. din Crasna. fiindii oia si mielulii simbol ulii sfinteniei si a nevinovatiei. a celord din Badeuta. p.. adica sub perina pe care zace. MacoveiQ (3) Dat. chiar si o rota întrega. pentru ca sufletului îi este forte greu de pene. Mai departe Românii din Bucovina. Deci îi ieaii perina de sub capii. de M. de d-lCl Rom. cit. si a colorii din Mahala. op. 38. daca acelea sunt umplute cu pene de pasare (5). îlii (1) lon^nQ. de M.» (2) Dat. caci cu jugulu sa slujitii de-a aratu stîntulii pamîntu. pag. Tomolaga. spunii iarasi unii. (2) Com.(1) Com. Burada. o sa m6ra cu multu mal do graba si mai usorii (3). fiindii-ca ar fi furatii când. de d-la T. Rom. pentru ca acestea sunt amestecate cu flori frumose si mirositore (4). dict. p. sa nu mora omulii. de Av. corn. Inmorm. Barbuta si a celorâ din BadeutQ. p. caci penele si cu deosebire cele de gaina n^gra nu sunt de locii de bine. îlii îmbraca forte adese-ori în schimburi curate.va vre-unii jugu (2). 19: «Jugula boilord s& nu-lQ pulpe focd. crecjendu-se ca mortea-î este grea. pentru-ca fiindu în vieta. ar fi facutu pfecatulu de a pune pe focii vre-unu jugu. din Crnsna. In Moldova asemenea i se ieaii perinele de sub capii. Barbuta. de d-lâ Rom. dict. Pe pene. SimQ. de G. ci pe fenii ori pe pae. câ nu poti muri si numai te chinuescT. 36 pote. în care aii trasii boii la aratulii pamlntuluî. pe lânga cele arState pâna aici. (4) Corn. corn de Av. spite si ciolane de la rota carului. si Cred. crecjendii ca de aceea nu pote muri. 7 8. aSe4St6rea» Fâlticenî» an I. In Bucomna îî punu unii jugii saii o bucata de jugii sub capii. 37 . corn. iar rotele carului î-aii fostO ca piciore (1). MacoveiQ. 7. si 'n loculii ei îî punii unii cojocii ori unii pieptarii de oie saii de mielii întorsii cu lâna spre capii. (5) Burada. SimQ.

Dela caldu. Dar la tagulu celii mal mare Zace-unii voinica de lung6re Cu draguta la piciore Si draguta mi-lCi privesce Si din gur* asa-î vorbesce : «Orî mori. Ori îmi da si mie boia. Unu cântecu din tinu tulii Bârgauluî. La racjele sorelul Este-un(i patu mândru rotatii. La totii fagulu câte cinci. dela recore!» Altii cântecti din tinutulii Dorneî In Bucovina^ care asemenea amintesce datina acesta. Dela umbra.punii cu capulu de 'niaintea iconeloru . La capulii lui cine sede? O copila pana verde. Ca de când te-al bolnavitii Singura m'am îngrozitu Perinutele mutânda: . ori te scola Ori îmi da si mie-o bola. Ea din ochi ca mi-lti ochesce Si din gurita-I vorbesce: ti) Crasna^ dict. Dar pe pata cine-î culcatii ? Unii voinicii mândru si *naltii. corn. în Transilvania. asternu si pe pamîntu si -Iu punu acolo. de M. dela piciore. ori te scola.38 «Ori mori. de conscolarulii meii dAu Pavelii Besa. îî întorcu asternu tulu dela capii la piciore si vice-versa . Plinii e codrulii de voinici. Datina din urma se afla esprimata si 'n poesia poporana. suna precum urmeza: Sus la naltulii cerului. Barbuta -. Ca ml-am urîtii cjilcle Mutândii capetaiele. ne spune cu privire la acesta datina forte raspândita urmatorele: Naframuta rupta 'n cinci. orî îlu scotu câte o tlra si afara (1). dela sore. bade. bade. Dela capii.

Cu scânduri de bradii Si*ntr*msulu e asternutii Muschiii verde dincoa (1) de PrutCi: Muschiulii bradului Sl-a molidului. 39 Ca mî-am urîtu cjiilele Mutându-tl perinele. (1) Dincoa prescurtata în loca de din c6ce. Când la pamîntu cu recore!» Daca celu ce trage de morte si nu pote muri. tinutulu Cernautuluî. Dar*6re în patQ Cine e culcatii? Ia Constantinasii Voinicii feciorasii! Da la capii cine-ml sedea ? Margarinta^ draga sa. Când la capu. ori te scola. badita. ni la rficore. Ni la capii. unu alu treilea cântecu. Când la umbra. când la sore. Ori îmi da si mie-o bola. Ni la ventu. a fostu morarii. ni la s6re. suna asa : La greii coborîsu.Ni la umbra. Capâtâiulii lui muta Si la umbra si la sore Si la pamîntii cu recore. Verde alunisii.» In fine. precum : . tî punu sub capfetâiu diferite unelte de mora. ni la pici6re. Este ase(j[atii Unii frumuseii! patii. totu din Bucovina si a nume din comuna Ciahoru. când la piciore. Si ea mutându-lii plângea Si din gura asa (ticea: «Mori. Galbenii paltinisii. Cu stâlpii de fagii.

li se vîra o prajina In casa pe ferestra si li se pune în mâna. si elii na trebuitii sa o faca acesta. pag. 8. atunci multi dintre ceî slabi In credinta Incepii din noii cu diferite descântece si desfacfeturî. p. Daca i se iea batulii. VecJI si Burada. cari aii masuratii ogorele spre munca locuitorilorii. (2) lon^nâ. se chiama preotulii localii ca sa-i cetosca ^rugaciunile de deslegareyf saii ^rugaciunile la efirea sufletului (1). caci daca more cu batulii nepusu si neluatii de pe pieptii. sa mora ori sa se însanfitoseze. ba si mai multe (Jile. ca trebue sa (1) Dat. . ce aii fostii la mora. pâna ce în urma. din mal multe parti ale Bucovinei. ba. corn. ca a facutii o multime de tapte rele : nu sa rugatii destulii luî Dumnecleii. Inmorm. dupa cum credii eî. de Ionica alQ lui lordachi Isacil din Mahala. barda. Deci. Dupa ce Va deslegatii preotulii si totii na maî muritii. se crede ca laii scutitft de unele chinuri. atunci credii si cjiicii ca a muritu vorniculii. adesea-orî chiar si mal multe sfeptSmânî. pe lânga cetirea ((canonului la esîrea sufletuluîjio de a i se citi Înca si psaltirea ori alta. 40 fie forte pficatosu. a fostft de cine-va juratii saii blastfematii. care la nutritii (1). credendii ca de aceea nu pote muri. Gatindu-se lumina în vremea slujbeî si bolnavulii totii na muritii. saii sa blastfimatii singuru pe sine. Rom. dou6. napastuindii pre muncitori (2). pasulii cu care a Îndreptatii petra moriî ca sa fie rotunda. care este resplata vornicilorii (3). fenatulii saii ce-a fostii. de ore-ce rota moriî î-a macinatii faina. Daca cu tota întrebuintarea mijlocelorii aratate pâna aicî totusi nu pote muri degraba. do se afla si se pote. ca sa pota odata muri. fiindii-ca aii masuratii strîmbii ogorulii. saii a furatii.ciocanii. faina saii graunte din sacii acestora.. saii a iostii do cino-va afurisitii. se crede ca n are sa mora. ci are sa se scole (2). ci se chinuesce una. TomoTaga. Asemenea murindii vorniculii. i se pune batulii cu care a vornicitii pe pieptii. 8. In nefiinta omenilorii.» In Transilvania este datina. atunci se crede. 38. înca si o bucatica de petra de mora. ciolane si mSsele dela rota morii. Inmorm. merticii. La cei bogati si cu deosebire la feciorii boerescî. si maî alesii de o fata biscricesca. (3) Com. Durada. toporCi. Daca trage unii vornicii de morte. fie-care-lii poftesce sa traga hamulii carutei. fiindii-ca a luatii prea mare masura (merticii). p. de d-ld G. crecjiendu-se ca de aceea nu potii muri. trebue sa se al6gi întro parte ori în alta. slujba si când se începe cetirea se aprinde o lumina câtu bolnavulii de lunga. era altulu trebue sa i-lu iea. si din causa acesta nu pote muri.

Apoî Pliniu naturalistulu: .Cele maî usitate descântece si dcsfacfiturî la acesta ocasiune sunt totu acelea. totu Ovidiu dice : (cNicî voiu da ordine. nici o mâna amica nu-mî va închide ochiî. de d-lQ Rom. e o datina veche. Uniî din contra. celii ce trage de morte. despre cari ne-a fostii vorba în cap. (2) Corn. Inmorm. SimA si Al. Asa Ovidiii !n epistola catra Ariadno scrie : «Nu voiu ave pe nime. dupa ce more cine-va. gata de a se stinge. e unu semnu ca omulii bolnavii va muri. deci îlu scalda cu dînsa. de faptn si de pocitura. care sa-mî închida ochiî cu degetele (4). (1) Cred. adica de ursita.» închiderea ochiloru. E mare nenorocire. care era usitata si la Romant si care se amintesce de catra mai multî scriitori. Tomolaga. iara daca e alba. BoeriQ. precum buna-ora în Crasna.» Era în altu locu. Daca apa din ola pâna a doua (Ji se face rosie. de G. îndatin6za a-lii scalda Intr'o scaldatore facuta dintr o buruena. (3) Corn. dupa ultimulii strigatu (5). care sa închida ochii celuî ce more . de aici apoî si celu maî mare blastfimii : asa dea BumnedeU sa nai pe nimenî sa-tl închida odiii (3). ve41 si Burada. p. care în partile de pe lânga PrutCi din Bucovina se numesce sistdîna^ dupa care scaldâlore trebue numaî decât sa se alega'pâna în dou6 saQ trei (Jile într unii felu saii altulu (3). nicî nu se radica. 7. atunci e semnfl ca va trai si prin urmare nu-lu mal scalda (1). forte latita in Bucovina si Moldova. când nu se gâsesce nimenî. Nemijlocitii dupa ce a repausatu atâtu în Bucovina câtii si în tote cele-lalte tSrl locuite de Români este datina de a i se închide ochii ca sa nu vada jalea si durerea cea mare a celoru ce-lu încunjura si maî alesii a consângeniloru celorii maî de-aprope (2). vfedendii ca dupa tote cele întrebuintate si facute maî nainte. 41 In unele sate din tinutulu Storojinetuluî. II. aducu apa si turnând o într'o ola o punu la focii ca sa mocnesca. aducu o sama de Români maî multe ramurele de LemnulU Domnului^ llu punii într'o caldare mare. si dat. nici nu more.

Nat. caci se crede ca sufletulii trage la apa (5). p. (1) Hist. Inmorm. ca mortea sa nu-i para asa de înfricosata. Inmorin. . atâtu în Bucovina cktu si în Moldova. ca si mai nainte. corn. 7. 43 : Nec mandata dabo. condet amica manus. la altele însa numai pâna ce scotii prândisorulU (8). în care a repausatii. i se tine si mai departe totii în mâna drepta. Când se vîra în scalda. Macoveid si Horn. (3) Burada. Datinele Românilortl la inmormintare. nec cum clamore supremo Labentes oculos. atunci se stinge (6). Inmorm. I. 7. XI. stud. acoperii cofele cu apa ca sa nu pice sufletulii într'însele si sa se înece. este o datina sacra la Bomanl (1). 42 «A închide ochiî la ceî ce morii. când îlu îngropau sau îlu ardeau pe rugii (2) Dupa ce î-au închisii ochii îlii lega pe sub fâlcî cu o basma anume ca sa nu întepenesca cu gura cascata (3). Corn. Burada. p. qui digitis lumina condat. Apoi deschidii usa si ferestrele odaiî. vedi si Burada. si apoi a-î deschide pe rugulu arderii. de d-lQ losifA OlariQ si in Moldova. Besand. BurduhosQ. Viena 1866. iar dupa înmormîntare se aprinde în trei seri dupa olalta în loculii unde a repausatii mortulii (7). de Ionica al Q lut lordachi Isacd din Mahala. Av.*» Se pote ca stramosii nostri numai din acea causâ închideau ochiî muritorîuluî. Inmorm. III. Barbut&. (2) Com. de M. de G. erit.(1) Diet. ve4I Burada. gimn. de Vas. ToinoTaga. La unele tamilii din BanatU se tine lumina acesta aprinsa în casa 40 de dile dupa înmormîntare. (4) Nec mea. No. Totii atunci. p. Sima. (5) Trist. (4) Corn. anume ca sa aiba pe unde esi mortea cu sufletulii (4). Lumina. LV: «Morientibus illos (oculos) operire rursusque în rogo patefacere quiritium magno ritu sacrum est. si se pastr6za pâna dupa înmormîntarc. publ in «Albina» an. si numaî atunci i se deschideau din nou. de IccQ din CâmpulungO. 8. pâna ce se scalda. (3) In Bucovina si Banatâ. 55. p.» (2) Mich. care i sa tinutii în mâna sati la capii în timpulu repausarei. 7.

Românii din Moldova însa spunu ca de aceea se taie unghiile mortului si i se punu în slnu. «Mai departe trupulii omului se pote cunosce si de pe aceea ca e alii s6ii. temendu-se ca nu cumva sa vie Draculu. in. cum more si se duce tn cea-lalta lume.52 când la scosu din apa. Totii din acesta causa multi insi îndatineza si de alta data când taie unghiile. de 6re-ce elii a fostii acela care la scosii din fundulii apei. cum more unii omii. pentru ca la a doua venire fîe-care trebue sa dea unghiile apostolului Petru ca sa-sl faca trlmbita dintrînsele (3). în sinii sau la pragulu usii. le scote din slnu si i le arata. Afara de legenda acesta mal exista la Românii din Bucovina Înca si urmatorea credinta cu privire la unghii si anume: Pe fîe-care omu. si firulii sau sîmburele acela e riutatea omului De-aici vine apoi ca emulii sudue asa de spurcatii si urltii. «Totii de-aici vine ca omenii se temii de morti pentru ca Draculu. de stud. mâneo-ar acolo unde a înseratu. câtu traesce. llu Întreba Dumnezeii : unde i-su unghiile ? sa-sî dea sema ce a facutu cu dînsele ? si daca le are. nelasându-î sa stea singuri In casa. p.» (o) Com. îndatîndza Bamânii de a taia unghiile celorU morti si totu din acesta pricina lî privighesca eî tota noptea. 36: «Când o persana trage sa m6ra. caci daca n ar fi slmburele celii r6u Intrînsulii. atunci omiihl ar fi curata sub unghii. din cari au sa bucine în cele patru cornurî ale lumii ca sa se întrupeze omenii si sa se strânga la judecata. iar de nu le are.londnâ. fiindii-ca fie-carui omii pâna si In (Jiua de acjî t-a rSmasH negru sub unghii. fiindii-ca se tine de pamlntii si pamln tulii e alii sSft. Vasile BurduhosCi din CâmpulungQ si de Ti tu Zaharescu stud. iar dupa ce more. ^ nu negru. De aceea fie-care omu. se cuvine ca sa pue unghiile. e r6u de dtnsulu (2). care pretinde ca trupulu omului e alu s6u si nu alu lui Dumnedeu. dupa ce le taie. pentru ca la vremea judecatii celei de pe urma din unghiile acestea aii sa faca S-tiî archang. precum i-a rSmasii si lui nisipii. Îndata se apropie de trupulii lui spuindii ca trupulii omului e alii s6ii. ci a le pune în sînii (4). emulii ar fi curatu ca mtrula. gimn. si sa pue mâna pe dînsiî (1). a nu le asverli. de loca din Baia. sa aiba pe unde esi sufletulQ. . sa i se pue tn stnu. Cacî daca trupulu omului n ar (i proprietatea sa. MichailU si Gavrilil bticine. se lasa ferestrele si usa casei deschise. «Din pricina Dracului deci dara. .

când ar ave omulii unele pacate maî micî. Inmorm. Nistorfl din Malini. p.» Rom.(t) Dict. când apa e rece (6). <7) Pretutindene în Bucovina. Causa pentru ce se da scaldarii si spalarii ccluî repausatu o atentiune atâtu de mare. com. daca în timpulii (1) Dict. îlii radii frumosii (7). stud. nu e datina de a se face scaldatore pentru celii mortii. Agapi. de Vasile Ungurt^nu. ci tot-odata sa mcrga si cu corpulu curatii pe lumea cealalta (3). adica la ^iua învierii. precum si pentru aceea. precum buna-ora în satele Uopcea si StroescI. corpulil i se scalda intr'o albie. corn. de M. Vedî si Burada. Sima: «Omulâ se ?3calda. sa fie curatitii de tota întinaciunea (4). narii ave cu ce sui pe scarî la ceru (1). si sa merga cu sufletulu în împaratia ceresca (2). (3) Dict. înfatisându-se curatii înaintea luî Dumnedeii. (3) lon^uâ. trebue nu numai sa se spele si sa se lepede de tote pacatele câte le-a facutu. cit.36. chiar si 'n casulii acela. ca sa merga curata in cea-lalta luine. (6) Dat. p. Roniând din llisescl. taine si la mortea sa a fostii bine si frumosii scaldatii si spalatii. stud. dupa credinta Româniloru de pretutindeni.i (4) Corn. Românca din Manasti6ra. din Mahala. Georsrescu. «Dupa ce opersona amuritd. de Elisaveta Agapi. e barbatii înaintatii în vîrsta. traindu pe pamlntu. de d-la G. |5) Coni. gimn. gimn. (4) Dict. de Em. (2) Credinta Rom. e pentru ca mortulu. Tomolaga. acesta chiar si 'n casulii acela. districtulCl Suceviî. dupa cum credu si spunu eî. ca sa se duca curata pe lumea cca-laltâ. Totii în timpulii scaldarii. de £1. si a celortt din Stupea* corn. daca celii repausatii. Em. de d-lQ I. corn. Maî departe se maî crede înca si aceea ca daca repausatulii s'a marturisitii si comunicatii cu st. 53 O sema de însî Insa nu taie unghiile celorii morti din causa ca. de Cuparencu. de Al Bacid. (2) Cred. de Cuparencu. de Ionica alQ lui lordachi Isacd. din Ropcea. ci a se spala numai simplu cu apa prospata dintr unii parîii sau dintro fântâna. ca la (liua cea de-apol. In unele partî ale Bucovinei. 9 . Roin. op. i le-ar spala si ierta si elii (5).

cit. ci se lasa despletite. Nistorfi din Malini. Dupa ce Taii rasii. 55 ~ tupându-lu. precum si tote femeile ceîe bfetrâne. din causa ca. lia lasa apoi pentru tot-deauna acolo. nu-lii radii. Daca Insa more o femee Ifiuza. i se lasa maî multe fire de pSru netmpletite anume ca s'o vacja Dumnedeii ca este lauza si sa-î ierte pacatele (4). altii llii punii si tinu în lavita lacjiil si iarasi altii scotii unii cuiii din parete si vlrlndu-lii In locuiti aceluia. Multi insi din clasele mai Înalte taie mai multe suvite de . si as- ii) Corn. Dupa acesta llii ungii pe capii cu untii si-Iii peptana frumosii (3). Acesta se face pentru noroculu casei. 10. Inmorm. Totii atunci când se peptana mortulu este datina In unele parti de a-î taia putinii pfiru. de d-la G. p. care rfemâne apoi ca rfesplata celui ce la scaldatii (2). batii cuiulii la locu peste dlnsulii. Daca însa mortulii. Tomolaga. ci-Iii lasa asa (1). a lasatii cu limba de morte sa nu-lii rada. Vicovulu-de-sus. caci. Nevestele. (6) Burada. op. llii vira în borta aceea. (5) Dict. de M. (4) Ion<5na. care se pune In c^ra si se pastreza de calra nemurile luî în palamida laSiî spre aducere aminte (6). p. nu se scie dupa cine se trage noroculu la casa. atunci. amasuratu credintei poporului. (3) In Bilca. saii facii o borta In usorulQ de sus alii useî. CAmpulungCi si alte sate din Bucovina. iar de nu la rasu apoi batrânii rfemâne pentru totti-deauna. (2) In Suceva.54 ^boleî sale î-a crescutii barba mare. voindii a-î Împlini dorinta. Fetele cele mari Insa precum si copilele nu se Impletescii. si lesne pote cu acela ce a muri tu sa se duca totu noroculu^ daca nu se pastreza nimicii dela elu (1). spre a se pute gati ca miresele (5). Înainte de a-sî da sufletulii. saii cu unii stergarii noii saii cu o fata de masa. se Impletescii. dupa ere dinta poporului din cele mal multe parti ale Bucovinei^ celu ce sa rasu la mortea sa sau dupa mcirte. TodirescT si Ropcea. Stupea. se tntatiseza Înaintea Iul Dumnezeu ca unu tenSru de 30 de ani. llii spala din noii pe obrazii cu apa prosp6ta si apoi llii stergii pe totii corpulii de regula cu o naframa curata. 37. când sa scaldata.

ceea ce însemneza ca elii este gata de duca (1). sau maî bine disu spre usa. precum si a altord Români din Bucovina. iara cu piciorele spre apusu. anume ca sa nu viseze pe celii mortu (2). se pune pe o masa sau si pe nisce scânduri^ cari se as6za In mijloculii caseî celei mari (2). cari se bocescu nu multu dupa scaldare In deMahala. pe lânga aceea ca-lu scalda si Iau. în Transilvania li mai ungu corpulu Înca si cu nisce unsori mîrositore (4). districtulu NasSuduluî. din cari Îsi facu.p6ru. taie mortului unu smocu de p&ru din capu nemijlocita Înaintea scoteril sale din casa si a pornirii spre mormlntu. 73 VI. ASEZAREA în cele maî multe parti ale Bucovinei este datina ca mortulu. în Transilvania. de Ionica ald lui lordachi Isacâ. când Înainte de fostu marturisitu si Împartasita cu sf. Unii Indatineza de a se afuma cu p6ru de acesta. totu pentru aducerea aminte. îi cu vinu. sa se pue pe o laita si mal alesu pe laita cea despre amiadi sau din fata casei despre usa si anume cu fata In sus si cu capulu sub icone. adica spre rfesaritu. în unele locuri si anume prin orase. lantujele de orare saiî floricele. Datina spfelaril cu vinii si a ungerii cadavrului cu diferite unsori mirositore o Intlmpinamu forte adese-ori si ntr o sema de bocete. taine Todimai spala corpulu repausare na (3). precum si la rezesii si târanii cel mal avuti. cum sa arfetatft în capitolulu premergfitoru. precum buna-ora In rescî. Dela modulii asezarii acesteia vine apoi si blestemulu : tcvede-te-asî cu fata în sus^y> sau aved&'te-asî întinsa pe laita^y> care Însemneza atâta câtu : vede-te-asî mortii. în unele sate din Bucomna. . In credinta ca pâna ce voru pastra acelu smocu de pferu nici noroculu nu-i va parasi. si mai alesu atunci. pe cari le pastreza apoi In nisce cutiute anume spre acestii scopu facute. dupa ce sa Îmbracatii si gatita In vestmintele si n chipulu. corn.

adica gata de plecare. cit. în BoianA. 12. de d-lâ G. iar cea mare spre pastrarea vestmintelora si ale altorQ lucruri de preta. de unde a rfimasii apoî si (jiicerea: avede-te-asl cu piciorele 'nainten^ adica mortii (6). (6) Burada. Ursaca. în Uopcea. atunci se pune de regula cu piciorele îndreptate spre intrare. (2) Cele mal multe case târanescT din Bucovina se 'mpartescîl în trei parti: in casa mica si casa mare. (5) Corn de d-lîi lonQ Popovicî. atuncî. op. dupa credinta Românilorâ din Moldova^ totu nemulii i s ar topi. Baciâ. Mahala. de Cupareneu. Pletosd. p. de I. iar când casa nu este astu-felu întocmita ca sa pota sta cu capulu spre rfesaritu. Daca s ar aseza cu capulii spre usa. com. spre rfisaritu (3). în BoianAsi BosancT. (1) In Suc^va si Ropcea. cu capulu spre rfesaritu si cu piciorele întinse spre apusu. (4) LambriorCi. corn. p. în Vatra-DorneT. 12. Simonâ. lon^nQ. în altele însa îlu scotii afara si-Iu aseza pe prispa tot-d a-una cu piciorele spre rfesaritii (4). De aice vine apoî si blestemulu: avede-te-asl întinsa sau hmgitu pe inasâ. in Stupea. de Cuparencu. în unele parti din Moldova se aseza pe masa. de G. p. Corn. de A. de-a se aseza si afara pe prispa (2). Casa cea mica servesce de regula spre locui tu si ca bucatarie. Tomoîaga. adica gata de plecare. ca si în Bucovina. adica spre usa (1). de Al. (3) Burada. maî alesu vara. însa tot-d'a-una cu piciorele spre usa. în tota Transilvania. 39: «Pe unele locur! unQ mortâ se as^za cu piciorele spre usa. sau pe lavitay în casa sau în tinda. si anume cu capulu sub icone. Avramii. Com. corn. De aci este si 4icât6rea: avede-te-asi cu piciârele înainte. de Av. Macovel. com. în BanatU se aseza saii pe masa saiî dupa masa între feresti pe lavita alaturea cu peretele (5). Bosancl si alte sate din Bucovina. corn. cit. op. eoni. cari se despartd una de alta prin tinda. pe o masa saii si pe unii patii facutii din scânduri.m adica mortâ. 74 în forma de catafalcU si se acoperii cu laicere sau cu scorte frumose.(1) In TodirescT. Tomotaga. de I. corn. în Badeutd. dict. Inmorm. adica totî pâna întrunulii ar muri din casa aceea (7). Baciu. de Al. corn. învfitatora. . precum si 'n unele parti ale Moldovei si TSriî'Bomânescl e\n se aseza pe o lavita. precum si spre primirea 45spetiIor& mal alesi si anume la c|ile mari. T.y> Raru unde este datina. cu fata. de M. de I. p. 161. (2) In Stupea. Aice se aseza apoî cu fata în sus. Inmorm.

tandem beatulus alto Compositus lecto crassisque lutatus aromis In portam rigidos calces extendit. care se numia vestihulum. Georgescu si Rom. cit.v (1) Pliniu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Natura a dispusu ca omulu sa intre în lume cu capulu si sa iasa cu piciorele» (2). în casu când acestia nu sarii fi tinutii bine închisi si lipiti. d. iar daca si de asta-data nu vorii sa se tie închisi. BesanQ. an. pedibus efferi. in alte locuri cu capulâ spre rasaritii. (1) M. Stmond: «Dupa ce Tad îmbracata si asezata. candelae. (2) Lib VII 8 : «Ritu naturae capite hominem gigni mos est. cu capulCL catra funduld casei si cu pici6rele catra usa. stud.I. . adica gata de plecare. 57. gata spre plecare. Din acesta causa adese-orî cjiceau stramosii nostriî aporrectus esU în locii de amortutis est. pentru ca ea a fostu în deobste urmata si de Romant Romanii adica. Iar Persius ^ice : «Apoi pornescu trîmbitile si facliile: în sfârsUu repausatulu asezatu pe unu patu naltu si unsii cu miresme unsurose. unde îlu asezau cu piciorele catra usa. e. 105 : Hinc tubae. 75 Asezarea mortului cu piciorele spre usa. de si e usitata si la alte popore straine. tiu puneau între camara deosebita a casei. Corn. pun ii pe dînsiî câte unii gologanii de arama saii de argintii ca sa se tie (4). de cum-va a muritâ schimositâ. este Intinsu cu piciorele întepenite spre usa» (3). în «Albina». apoi în Transilvania. voindu a Însemna prin acesta atâta: ca mor tulii e gata spre plecare sau ca elu trebue sa merga acolo.» (7) Dict. pub^. No. Adica tocmai dupa cum spunii si o sama de Români din diua de acjiî. de Mariuca Nistorfl din Malini. totusi semfina a n de origina romana. Dupa ce Tau asezatu îl închidu din noii ochii. de d-lQ T. dupa ce Imbracau trupulu mortului. Sima : «Dupa ce s'a îmbracata mortulQ se pune pe unCL scauna lungii ori pe lavita. de unde a venitii adica în pamîntu.» (3) III. I. (4) Mal pretutindene în Bucovina. daca ochii i-aâ râmasâ întors! sad gura deschisa^ nasuescQ de a le tocmi ca sa aiba o înfatosare placuta».

din Bucovina cât si din BanaiU (1). (1) Corn. Blându. Germanfl. com. (6) In Crasna. gimn. Iar când sta cu unii ochiu închisii si cu celu-laltft deschisii. de At. Cel mai multî însa credii si spunii. com de I. de A. stud. Germana . în Ropcea. Daca sta cu gura deschisa credii unii ca elii se roga la omeni ca sa-Iii ierte (6). cora. ci deschisi. cari I-au fostCi mal dragi. com de I. com de I. com. si In Ropcea. De la ac6sta credinta se vede ca vine apoî si datina de a-i lega falcile cu o naframa.. învfit. asteptândii numai ora în care sa-I iasa sufletulii (4). în DomanQ. credu unii.ca nestându-î ochii închisi si lipiti. In unele parti din Banatit credu Românii ca atâtu cu naframa acesta^ dupa ce i sa luatu mortului de sub barba^ . atunci. de I. de I. (3) In TodirescI. com. altii ca cere ceva de pomana. se pregatescii cu tote cele trebuinciose de morte pentru dtnsulu. com. (7) In Stroescl.. corn. în cât ca. iar cu celii deschisii se uita în casa ca sa vada cine are sa vile dupa dînsulii din acea casa (5). com. de Cuparencu. Avrama . de I. de Const. ca nu e bine. H l^ga si falcile cu o marama sau basma anume ca sa nu Intepenesca si sa rfimâe apoi cu ochii deschisi si cu gura cascata. si de aceea a deschisii acuma ochii (3). în unele locuri credii asa de tare. (5) In BosancT. de Cuparencu. Petric^nd. însemna ca în scurtii timpii are sa mal mora cine-va din casa aceea saii dintre nemurile cele mal de aprope.76 Ba In unele locuri. în Todirescî. adica ca locuitorii sai au sa saracesca si ca nu se voru maî pute iarasi radica (2). Daca i se Inchidu ochii. Avrama. (4) In Crasna. (2) In Ropcea. Blându. de I de Cuparencu. atâtu. de d-ld losifa Olarid. com. de At. Ba. credu ca cu celii închisii se uita pe drumulii s6ii. 77 ceî mal muUî insi Insa ca are sa maî morâ cine-va din casa aceea (1). (7). Alfiî iarasi sunt de parere ca tota viata lui a petrecut o In somnii. ca In casa respectiva are sa fie fomete. gimn. în BosancT. si anume ori unii batrânii. stud. în Mihovenî si Bunintî. si iarasi i se deschidu si rSmâne apoi cu dînsiî deschisi. ori doi tineri. CorvinQ. daca cine-va este bolnavii din nemulii celui mortii.

pe când va trece vamile vasduJiulul si tot-odata sa-î pota birui. a celoru din MSnastiora sau St. dupa a altora ca elii se roga In ceea-lalta lume cum sa rugatii si 'ntr acesta (5). corn. si a celoru din Bilca. care însemna pe de-o parte ca mortulu a crecjutu tot-dea-una în domnulu nostru îs. corn. de Cuparencu. li tocmescu manele în crucisii pe pieptii si anume tot-deauna cea dr^pta peste cea stânga. districtulu Siretiulu!. 78 In cele maî multe parti din Bucovina îl punu în mâna drepta o crucita facuta din cera galbfena si curata. p. (5) In Ropcea. e semnu ca va maî muri cine-va din acea casa (3).câtu si cu baticelulu pusu lânga mortu la esirea sufletului facu vrajitorele o multime de farmecaturi (2). Dupa credinta Româniloru din Balacena. de Corvinâ. (6) Com. Chr. cit. Dupa ce i-au închisu ochii si legatii gura. districtulu Su" cevi!. Însemna. ca si când sar niga. ca elii multamesce lui Dumnezeii pentru traiulii ce la traitii si acuma lasa tote grijele lumesci de pe pamlntii si merge numai cu sufletulii Ia Dumne(jeii (4). Chr. si iarasi dupa a altora ca elâ asa are a se înfatisa In diua judecatii celei de pe urma de naintea scaunului dreptului judecatorii. Chr. (2) Cotn. corn. districtului Radautulu!. cu alte cuvinte ca elii a fostu si a muri tu ca crestina si ca va fi tot-dea-una cu îs. Onofreiu. In Tera-Bomânesca. crucita de cSrâj care se pune în mâna mortuluî. Punerea mânelorii pe pieptii. Dela acesta datina se vede apoi ca vine si blestemulii: ^vede-te-ofl cu manele pe pieptUy)^ ceea ce Insemneza atâta câtii: vede-te-asi mortii! (1) In MihovenT. op. si arma cruci! în contra diavoliloru (2). pe de alta parte ca sa aiba unu scutu cu caro sa se apere în protiva diavoliloru. tiindu tare credinta în îs. dupa credinta unora. Olaria. Baciâ. (4) In Stupea. de d-lQ G. TomoTaga. însemneza dreptatea sau marturia.. de d-lA Al. de pe care la a doua venire a Dom- . 38. (1). de d-ia los. manii trupesc! si sufletesc!. precum au biruitii martirii pre dus. ca si cum sar ruga si umili spre a face pe dreptulii judecatorii Induratii ca sa-Iii ierte de tote cele ce le-a pficatuitu In viata (6). de I. din contra. esista credinta ca daca unui mortu dupa o (jii si o nopte ii sede gâtulu mole. (3) lonâna.

de locQ din Stulpicanî. dupa credinta unora. îlu va cunosce Dumnezeu ca a fostii crestinii. stud. Cu acestii banii. de d-lQ G. corn.) saii si de aurii. o turtita asemenea de cera de stupu (3). Tomoîaga. stud. cu care sl-a facutii cruce. Chr. si in Ropcea.» In Ropcea. Cotlarciucd. (2) Ck)m de Nic. Chr. (2) In TodirescI si Solonetu. corn. Avrama : fi Crucita se pune in mâna mortului ca sa-I stea la trecerea vamilorA intru ajutora. corn. corn. care a credutii în îs. Just.nulu! nostru îs. cruci merge ori pe unde si ca nimica nu-ia va împiedica aa retina. de G. pe când Ia împartasirea din viata acesta Domnulu nostru îs. de Al. în loculu cruciteî.» In Stupea. de argintii (unii puisorii zn 10 cr. dupa puterea omului. de I. nu era v64utu de dînsulu (1). în cele maî multe locuri se lipesce unii banii de arama (1 cr. 79 întatis^za luminatu înaintea scaunului dumnedeescu. ce a tinut o în mâna pe când î! esia sufletulii. Chr. de Em. gimn. ca sa se cunosca: care a crezutii în cruce si care nu (3). i se pune în mâna drepta lumînarea. Merchesa: nCrucifa de c^a. pe unde are sa merga pâna ce va ajunge la loculu do odihna. corn. de Const. In unele part! totii din Bucovina în loculii crucite!. mortulii are sa platesca luntrea. de M. . de Em. îî servesce spre luminarea drumului din cea-lalta lume. Altii din contra credu si spunu ca lunf)ina. corn. când voru învia tot! morti!. Velehorschi. i se pune între cele treî degete dela mâna drepta. de Cuparencu: Crucita de cAra însemna ca cela morta va putâ cu semnula sf. gimn. Bacid: ii Crucita de e4ra se pune in mâna mortului ca sa se apere cu dinsa in contra duhurilorti necurate. gimn. Jemna. gimn. ce i se pune de asta data în mâna.» In Funduld-Moldovel. cruce » (3) Com. sau 5 bani). de Cuparencu. si mai alesu când are sa tr6ca peste puntea raiului (2). credendii ca cu acea luminare se (1) In Berchiseso!.de Elisabeta Agapi. vacjutu In persona. La mijloculu cnmteî^ care se pune în mâna mortului. caci elâ pretutindene va fi aparata de st. Cârdel. va trebui sa se înfatiseze câte cu o cruce în mâna înaintea sa. caci se (1) Corn. stud. Chr. cac! atunc! fie-care omii. stud. în unele parti din Transilvania^ precum buna-ora în tinutulii NasSudului. cu care va trece în cea-lalta lume (4). unde se tmpartâsesce cu îs. care se pune de regula la copil^ insemn^zâ ca sa se apere in cea-lalta lume de diavoli. si dict.

» 80 istorisesce ca pe cea-lalta lume sufletulii trebue sa treca peste unu rlQ latu si mare. Avrama: aRomânil din Solonetâ si Todiresc! credd ca sufletul^ omului dupa ce se despar(esce de corpA. dupa ce se despartesce de corpd. com. de aceea pund 6menil în mâna celui roortd sad la capd unuld sad mal multi gritari. . Bucuresc! 1866. eld te lasa sa treci peste apa aceea. si servesce spre acelasi scopu. ca sa aiba cu ce plati vamile. pentru ca asa e datina Românului ca sa nu merga nicaerî cu mâna gola. ca sufletulu repausatulul sa aiba cu ce plati vamile^ prin cari are sa traca. corn. si acesta poporulQ o face fara a se gândi la antica obola a lui Carona. de Em. i» Nic. Jemna.» ~ Rom. ca sa-lQ tr<5ca. com. Simd : «In mâna dreapta i se pune o cruce de c6ra si und crucerid ca sa platâsca vamile !n cea-lalta lume.n (3) In Ropcea. în altele însa i se l^ga de cheutorea camesii. si iarasi dupa a altora. Inmorm. de d-M T. da banulu acesta unui luntrasu. prin urmare nici înaintea luî D-deu (3). p. de d-lQ V. si nefiindu elu tn stare a-lu trece singurii. Bacid: «Banuld i se pune in mâna ca cu dinsuld sa platdsca unul bdtrânâ mosn^gâ ca sa-ld trt^ca peste un Ci rîQ mare in cea-lalta lume. precum si pentru aceea ca sa pota plati tote datoriile. p.» (2) In Boianfl. p. dupa a altora Insa vamile sau strajihy ca sa pota trece maî departe si sa ajunga la loculu de odihna netmpedicatu (2) . iar la p6rta cea din urma. se mal pune si câte o moneda mica în mâna mortului pentru ca sa aiba cu ce plati pe cea lume barca lui CaronH. In unele locuri însa atâtu din Bucovina cât si din Moldova si din Transilvania j crucerulu acesta i se pune în mâna drepta (5). 161: «punându-I în mâna o cruce de c^ra cu und banutd lipitd de dinsa pentru plata vamilorU vazduhulul. Turtur^nîl: «In mâna se mat pune o cru. care sta lânga apa. op. de când Christianismuld a înlocuita religia pagânismulul. cita de c6ra cu und bând lipitd de ea. Horn. are sa tr^ca peste una riU mare. de M.1» Idem de eadem. si a celora din Stupea. 6: «Este in tara o datina veche de a pune câte o mica moneda in mâna fie-carul mortd. de Cuparencu. si daca-1 platesc!. Simona. si acolo este und omCL.» Lambriord. unde ar av6 sa iasa afara. (1) Cred. Decf de aceea i se pune mortului gritarl la capd ca sa aiba cu ce plati omului de lânga rid. Cotlarciucd: «Avândd sufletuld mortului sa tr^ca hotarele lume! acesteia. când este a-lCl Inmormintâ. V. iar daca uu-I platesc!.» I. Alexandri. cit. p. de Al. Românii insa aCt uitatd si pe Carona si rîulCi SHx si câmpii Elisel din mitologia stramos^sca. pe cari n'a fostii în stare sau nu a voitii a le plati în viata (4).(3) Corn. 140 : «Afara de 4^se\e monede. adica ca sa aiba cu ce plati vamile (6). are sa tr^ca prin mal multe vami. Avramii: «Români! din Solonetî si TodirescI spund ca sufletulQ omuluT.» Burada. Poesil populare ale Românilord. din Balac^na. II. nu te lasa sa treci. corn. trebue sa tr^ca printr'o vama^ unde eîntunericd. (4) 1. sta cine-va si trebue sa platt^scâ banutuld acesta. care sta acolo si acela Uu trece apoi cu luntrea (l) .

iara Ia degetulu celu micii dela mâna drepta i se lega. In Bucovina^ si anume în Fratautulii vechiii. lon^nii. unde-lii lasa pâna ce scotii mortulii din casa. fn Câmpulungd. Cârdel. (6) In MihovenI. de unde vine apoi si locutiunea proverbiala. de Dim. (Jicendu-le celoru bogati si sgârciti c& anu o sa iaî lumea cu tine. Olariu. com.» Burada. p. atunci ÎI scotu puisorulu de sub limba si cumpara pe dînsulii rachiii. p.» (2) Corn. ca s& plat^scâ ângerilora. de mal multi Români din locA.(4) In BerchîsescI. Când daii sa scota mortulii. com. se pote rescumpSra. oe-lQ conduct! pe ac^t& cale grea si pe care aUd-feld n'ar put^ s*o faca. Inmorm. Simond . 323: «De asemenea nu se uita nici o data sa lege de degetuld cela micQ alo raposatului câte una banO. iav& alaturia cu dlnsulu unu batuelu de alunii cu unu cruceriu Ia unii capStii (2). de L Georgescu. ne spunii bfetrânil. Inmorm. si fn Secadate. de George Velchorschî. învSt. In credinta ca mortulu are sa trica prin nâue vdmî pâna la raiu si cu cel 9 cr.» D. 369 . p. 6 . în DomanA. Slin Tara-român&cd este datina de a se pune în sînulii mortului 24 de parale sa platâsca Ia cele J24 vami câte o para. o para de argintu ori si de arama. op. com. i3) Burada. Bucurescî 1888. Tn BanatU este asemene datina de a se pune In sînulu mortului 9 cr. In credinta ca cine va bâ rachiii de acesta nu va be mal multii în tota viata sa (4). In vechime. op. de d-lil los. com. p. ca atâtii în Moldova câtii ^i la Românii din Transilvania acestii banii se punea în gura mortului (3). (6) In Voitineldy com. com de V. cit. Burduhosd . fn districtuld NasSuduluI din Transilvania. acelA bana se l^ga la degetulCL celd mied dela mâna drâpta. ro $a aiba cu C9 plati vama pe lumea ceea-lalta. IV. Studi! asupra literatureT poporale publ. ci tot o para legata la degetilJi> (1). JfaritmUf Inmorm.. 17 : «In judetuia Prahova. 17. spre acelasi scopu. 36: «Unul niortfl i se hagii o para de argintfi pe degetulA cela mica dela mâna dr(3pt&. Stanescu. de T. p. cit. Corvind. pe care îlii daii apoi unul betiva de profesiune ca sa-Iu bea. (4) Corn. este si astacjii datina de a pune mortului unu puisoru de argintii sub limba. in aLumina pentru totf» an. districtulu Radautulul. (1) Dobre Stefânescu. U RominX. de Constan.

care . porta înspaimentatore se închide pe mormîntulii ierbosii» (2).82 In unele sate din Transilvania se crepa lâ unâ capâtu bfetulu care se pune tn sicriu. Juvenalii ne spune în privinta acesta ca «în timpii ce noulii venitii sta pe malu si este cuprinsii de frica la vederea înfricosatului Charon. iar cea despre platirea vamiloriJL cu multft mal posteriora si anume de origine apocrifo-crestina. la capu sati în secriulii mortului. oholxxroholtLS^ crec^endâ ca repausatulii va trebui sa-Iii dea luî Charony pazitorulu dela porta iadului (Hades). gimn. De multe orî Insa acestii banii se pune numai pe secriii saii se arunca In gropa (3). în mâna. In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Todirescî si Solonetu. adica cea despre platirea unul omii ca sâ-lii treca pre celii mortii peste unU rîa saH apa marCy e de origine curatii romana. si când luntrasula u primitii banulii. p. Inmorm. Datina punerii banului în deosebite chipuri arfetate maî sus. e parte de origine veche pagâna. anume ca sa-Iii treca cu o luntrita peste fluviulii AcheronH sau peste apa Stix ca sa pota aslii-felii întra în Hades. Avrama. în gura. Precum facii Românii de adi. (3) Burada. ce-o ve^î aici este saraca si fara mormîntii. si se aseza în acea crepatura (1). (2) Corn. precum si credinta despre causa punerii sale. In Târa-Bomânesca^ ne spune d-lii lon^nu. nenorocitulii a pierdutii spe- li) Burada. stud. li punu numai unu singurii gritarii la capii (2). 17. In Propertiii înca aflamu acesta : «Rugaciunile misca inimile deilorii . asa era datina si la Bomanl de a pune în gura mortului saii în secriulii acestuia unu banii. precum pe crucita cea de c6ra. si parte do origine mal noua crestina si anume cea dintâi. p. neavendu nici unu banii pe care sa-Iii dea cu gura» (1). 83 ranta de a trece cu barca balta cea glodosa. Inmorm. daca mortulu a fostii unu omu avutu. Acela acolo este luntrasulu Charon. acestia pe cari îî duce unda (luntrea) sunt îngropati» (3). 17. de I. lî punu ma! multi gritarîy iara daca a fostu saracu. In fine Virgiliii ne spune: «Tota multimea. ca «daca unii mortii este lunaticii si înc^iuatii cu unii frate alii saii.

urechi. i se lega trupulii cu rugii. Pe pieptii i se pune. ca sa nu . In cele mal multe parti locuite de Români. guam cernis inops et imhumataque turba est. care era menitii a-lii opri sa iasa dm gropa. si pe urma mai punea alaturea cu dlnsulu Înca si unii b&tu de unii sucii de lungii si ghimposii de macie^ (trandafirii de câmpii). (5) Op. U) Op. Porthmea. 41. când more. Românii din BancUU. 84 Maî de multu era datina In Banata ca la fie-care mortu. quos vehit unda. 37. VI. de regula o mosa. pentru ca Incolotocindu-se cu vestmintele In ghimpii acestuia. apoi ti ungea corpulu în diferite locuri cu unsore dela unu porcii. cit. Totii d-lti lonenii ne spune maî departe. (2) Lib. nec sperat cenosi gurgitis al num. în nasii si în urechi i se pune meiii anume ca sa nu se faca strigotU. cit. (1) Juv. iar în ochi. Chîematulu strapungea mal tntâiu scafârlia mortului cu unu acu lungu.. în locii de meiii saii petricele. quem porrigat ore trientem. cinci (^\\e Înainte de Craciunii. se vede ca totii spre acestii scopii. în gura. 7 : Vota movent superos : ubi porti tos aera recepis. care trebuia sa-î provada cadavrulu cu cele necesare. Infelix nec habet. gura si urechile cu meiii si pietricele. Olariu. de d-la Jos. p. acesta se face oa sa nu se ivesca vre-o vrajba între cei doî frati pe lumea cea-lalta» (4). i se împaneza ochii. 326: Haec omnis. (6) Com. de aceea. 265: lam sedet in ripa tetruraque novicius horret. II punii în ochi. mortulii nu putea esi afara (1). nari si gura. ca copilulii. Portilor ilie.trâesce. si asa se pune apoi în mormîntii (5). de-ar fi fostii acela de oii si ce etate sau genu. iar dupa ce-lii îngropa se slobode o pusca pe de-asupra mormîntuluî. ca sa nu se faca strigoiA . tamâe (6). V. XI. ca nu cum-va sa se Intorca ca strigoiU pe pamîntii. nasulii. care sa taiatii In (Jiua de Ignata. se crede ca dupa morte se va face strigoiil. sa se chieme unu sciutorii (cunoscfitoru). care se nasce cu caita pe capii. o icona saii o cruce de lemnii. sepulti. Charon : hi. parte. p. m V. IV El. Obserat herbosos lurida porta rogos. (3) Aen.

se acopere si peste obrazii cu dlnsa si asa se înmormînt&a. p. se acopere si pe capii. ce saruta (2). u.se apropie duhurile cele necurate dedlnsulii. vine apoi si proverbulu apare ca t-aa luata pânza de pe obrazUi^^ care se aplica unui omu forte slabii si palidii la fata (5). 41. p. cari visiteza pe celii mortii In cele trei (jiile. atunci. In Tera-Bomânisca esista credinta ca daca cadavrulii vreunul mortii. cu care câtu sta mortulii în casa. In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Mahala. 15. Alb. p. Totii In T4ra'Român6sca e datina de a se pune unul (1) Art. se iea (3). In viata lui a facutu multe pfecate (4). anume ca sa nu cresca. si daca este cu putinta. ca sa aiba crestinii. ca mortulu se va ap6ra cu dînsa în contra focului ce trebue sa-Iii strabata pâna la raia (3). Walachische Mârchen. 85 mortu orarii pe frunte ca sa fie pazitu de foculii celu nestinsu(l). dupa credinta altora insa ca sa-i fie ca podQ pe care trebue sa treca când va merge în ceealalta lume (4). Inmorm. fie elii diformii ori nu la fata. care. 1846. câtii sta în casa. Dupa ce se pune mortulu în secriu. 298. capata mirosii greii. op. înca si o pânza alba si curata de casa. si parte pentru aceea. si numai în casu când e diformii la fata. (2) Burada. (3) Corn. sovontl sau respeti (2). înca si mai lunga ca sa spânzure ceva peste piciore. de maî mult! Români atâia din Bucovina. se acopere de regula numai dela mâni în josu. care trebue sa aiba lungimea corpuluî. sa nu se umfle. Schott. Pânza acesta. iar când se pornesce la gropa. Daca pânza acesta este subtirica si mai alesii strevedie^ se numesce paiora. Apo! com. cit. Dela acosta pânza. este datina de a se pune pe mortii si o secera. însemneza. atâta sta si ea pe dlnsulii. (4) lon^na. de Ionica ala lui lordaehi Isaca.. Stuttgart und Tiibingen. pâna la Inmormlntare. câtu sta mortulii In casa. . care se numesce giulgifi. lucrata din bumbacii sau luioru. câta si din Moldova si Transilvania. dupa credinta unora. Afara de cele însirate pâna aicî se mal pune peste întregii corpulu mortului. dupa puterea omului.

(3) Corn. De or- . districtulu NasSuduluî. Inmorin. le-tl pânza de pe picîore. una pe pânza de deasupra capului si alta de-asupra pânteceluî. op. dupa cum e si respecti vulQ de avutQo. op. De ve(jî mortea 'nselatore (2i. 151: «In stirsita ila acopera câta îl de lunga cu o pânza alba numita in limba bisericel giulgiu iar in limba curg6t6re numai pânza . de unde a si ramasa vorba ce se dice când cine-va e galbena si istovita : *parca i-aU luata pânzele de pe obraza^K 86 dlnsa si In poesia poporana. Iara unii bocetu din Iransilvania. p. Asa Intr o doina din Moldova cetimu în privinta acesta urmatorele : Si-oî lasa cu juramîntîi Sa-ml vil. Sa iei pânza di pe-obrazu Sa vecjl morti cu nâcazu Si 8*0 iei di pi chiciâri Sa ve(Jî mortea *nsclat6ri (1|. de Ionica ala lui lordachi IsacQ. p. ( 2) Rurada. 15. p. Iacii mortului o aparatore de pânza câtii corpulii luî de lunga la caro adaogii aripi asemenea de pânza. la mormîntu. (5) Datina pretutindenea în Bucovina si Moldova. câte una pe fie-care din aripi. De traitii aî fi traitu. Mortea nu te-a 'ngaduitu. vedî si I-iambriorQ. Si sa dai tema într'o parti Sa vecjî doru ce poti. Românii din T^ra-Românesca creclendu ca sufletulu omului are sa treca prin locuri caldurose. 80 Începe astu-felu: Puisorulii meu iubitu. Tot-odata se facii pe dlnsa si patru cruci. ca nu o dala se face amintire despre (1) lon^ml.Punerea pânzei acesteia e atâtu de îndatinata si rSspânditâ pretutindeno. 36. cit. (4) In Câmpulunga. cit.. T. maica. le-tl pânza de pe obrazii De vecjii mortea cu nacazii. Simontt: «Mortulii se acopere cu o pânza de diferite calitati.

Sfesnicele se aducii de regula din biserica. Daca n arii arde. unde sta mortulii pe laita. Iar luminele. fiindii mal grosa (3). de A. patru saii chiar si sase sfesnice cu luminari. ' asezata întrunii vasiî. 57. si numai la anumite momente tote de-odata. Daca mortulu e asezatii pe masa saii pe scânduri In forma de catafalcu în mijloculu casei. nu ratacesce nicairi prin aeru. 87 oglinda timpului si a caracterului stramosescu. arde de regula numai o singura lumina Ia capti. In acele locuri. Însemna ca sufletulii mortului respectivii merge dreptii la Dumne(Jeii. de ore-ce arzendii luminele. totii timpulii câlii sta mortulii în casa. 8*2 3. (3) D. în lipsa unui stesnicii. de d-la T. si ca sa nu se treca de graba se aprindii schimbisâ totii doue câte doue. caci asimilândn-se acesta clasa civilisatiuniî europene. lasî 1888 p. de regula. Poesit populare. ce se afla într Insele. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai Ia clasa inteligentei. dar fara lumina. a fostu silita a desbraca datinele antice ale protoparintilorii nostri (1). care Insa nici când nu pote servi de (1) M. Simonft.Besanâ. Doine. stud. Canianâ. cit. In multe locuri. iara la piciore unii sfesnicii. pe care se afla toiagulU si de care se lipeucii apoi si alte lumini. i se pune Ia capii o cruce si o lumina. atunci n*ar vede pe unde sa se duca (3).dinara pânza acesta trebue sa fie de tortii spre a-lii feri mai bine de radele caldurose. si cu deosebire prin orase. Luminile. 130. (2) In cele mal multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. Iara unde e forte mare lipsa arde si unii opaitii (2). op. asemenea dou3. Stanescu. nici de cum Insa de m&tasa sau alta materie subtire si slaba. ce ardii la capulii mortului precum si n prejunilii s6ii. este datina de-a se pune împrejurulii mortului înca si diferite flori si (1) M. (2) Corn. p. mai alesii prin orase. vede pe unde are sa se duca. In cele mai multe partî din Bucovina si Moldova însa se pune unii stesnicii. No. !n aAlbina» an. Pe de laturi se punii. I. cit. trebue sa arda ^i si nopte. corn. Ma- .

oovel 8t I. Nemijlocita dupa asezare cel de casa precum si tote ne* murile cele mal de aprope ale mortului cari se afla de fata.» (2) In Balâceana. în casa. de I. precum si *n unele sate de dincoce de Prutii din Bucovina. la cel bâtrâni mal muitu ver^i si fara fata^ iara Ia ceî maî tineri de diferite colori. In acelasi timpâ In satele de peste Prutu. Cantemirâ. (3) Com. . com. de d-la O. si a le anina pe nisce cuie. Totu atâtea (jiile stau mortii si n vechime (1). dupa împretrei nopti. la cari se afla de regula numai câte o singura oglinda în casa^ o iau de pe parete si o ascundu în lada (2). urechile. Descrierea Moldovei. unde cânii si mâtele^ tragendu forte tare la hoitu^ aii stricatii fata. daca sunt dintr o clasa maî înalta si mal culta. în timpulu acela. Tomolaga. acop6ru tote oglinzile din casa câte c o mânestergura. scotu din lada tote lucrurile menite a se da de sufletulu celui repausatu peste secriu. nasulâ. câtu sta mortulu asezatu. ca sa-Iu pota vede în care a repausatu. precum si cele ce au a se pune la procesiune si a se da preotiloru si cantoriloru bisericesci. ard5 4iua si ndptea pe timpuld cfind e mortula în casa. ci astepta pâna a treia ^i. de Cuparencu. sa*lu încapa si schimonosâsca ore-cum. de regula trei jurari. 88 anume. saâ. 149: «Cadavrula nu se îngrdpa îndata fn diua cea dintâi. Academie! române. dou6 (jiile si toti omenii din comuna asezata^ daca a muritu de morte na(jiile si doua nopti. Ed. cu deosebire însa de colore mal muItu rosie tica. p. Dupa acesta se alunga atâtu cânii câtu si mâtele din casa ca nu cum-va. 89 mâniloru din unele parti sau Intemplatu casuri.» (3) In Ropcea. iar taranii. dupa cum e si starea omului. de M. caci dupa spusa Ro- ii) Dim. com. pe o polita. ca nu cum-va sa fngrbpe de viâ pe vre-unA morbosâ. Astu-felfi sta mortulu turala. ca nimeni sa nu pota cauta într'însele. ba chiar si manele mortului (1). Jemna. cu floru sau alta materie n^gra. din districtulCi Cernautulul. voindu a-sl arata întristarea si jalea cea mare. care numai a lesinata. ruda safl frânghie de-asupra mortului (3). ce o ati dupa dînsulu. Georgescu: «O lumina sad doud.

com. iar dupa cre- . Agapi si in BerchisescT. se punii sub vre-o copae. de aceea se alunga din casa. caci. de £1. si a ccloru din StulpicanI. cari arii ave datina de a umbla prin casa. archeologie si filologie. se ascundu spiritele cele necurate. gimn. ci totu-odata si pe sub acesta. nu-Iu potu de graba uita. se crede ca mortulii se face strigoia si vine noptea si la toti din casa le manca inima (4). de G. (3) Cred. totu din causa de pe urma se pazescii forte tare cânii si pisicele. Credinte pop. alunge t6te relele din casa o (4) Revista pentru istorie. (2) In Manasti6ra. pentru ca sufletulii omului. Nic. si din causa loru apoi nu pote sufletulCk esi din omu nici din casa afara (2). preota In fioianfl. V. corn. ca mâtdCj dar mal cu s^ma câniî^ carii sunt adevaratii prietini al omului. ba chiar pâna si sorecil. dupa cum spunii unii Români din Bucovina. de d-lG Av. nu numai ca sa nu treca peste mortii. inv6(. Altii iarasi credu ca In câni si mâte. Rom. p. dupa ce se despartesce de corpii. 80 prindii. care se descânta si române In funda. an. gimn. in Secadate. Cotlarclucâ din StulpicanI si Titu Zaharescu din Baia in Moldova. se omora. în «Lumina pentru 90 In BanatU. S'a Întâmplatii adese-orî. voi. ci si gainile. Georgescu. Adevfirata causa Insa pentru ce se alunga cânii si mâtele ' din casa. Negoescu. (1) Corn. I. pentru ca loru li-I forte jele dupa omâ. publ. saii se ducii tn câmpii departe de satii si se lasa acolo anume ca sa nu treca peste mortii. ca spiritele necurate ce s aru afla Intr Insele. din Costâna. V. toti ceî de fata aii fugitii din casa (2). câtu sta mortulu pe masa. MacoveT. Burduhosâ stud. stud. II. Veleborschi.Mal departe credu si spunâ Românii din unele parti ale Bucavinet. I. sa nu Împiedice sufletulu mortului de a merge la Dumnezeu (3). pentru-c& totd-deauna râmasita apel. de loca din Campulungâ . nu e cea arStata tn sirele de mal sus. fiindu animale spurcate. de Dragosa Bumbacât stud. In plalulu Prahova. sa nu se pue pe vre unulu din aceste animale necurate (3). Dreptâ aceea trebue alungate din casa. trecendu. ca miscându vre-o pisica numai pânza de pe mortii. St. preotâ în BadeatQ. de Nic. 386 387. gimn. Cotlarclucâ : «O bab& mt-a spusa ca eânfi si mâfeU sunt animale spurcate. II. ci. Turtur^nO. precum si 'n alte parti din T&a-Bomânesca^ nu numai cânii si mâtele. ca prin acesta aa St. com. se lega. caci cum ar trece Îndata n'ar fi bine (1). com. BucurescI 1884. se arunca pe câne saa pe mâta. se tnchidu tn pimnita.

caci se face strigoiU si morA totî a! caseî. materie pentru sucna. caci sufletulii. când se alunga cânii si mâtele din casa. mal e tnca si acea datina ca In aceeasi ^\ se Înjuga boii dela casa respectiva cu jugulii rSsturnatu spre semnu ca daca a muritu gospodarulu. . dupa ce s'a despartitii de corpii. câtu sta In casa. Aft cea mal mare veghiere pe timpulu când mortulQ este în casa. In fine. iar daca e femeie : tulpanii. este datina In unele sate din Bucovina. op. (2) Corn. din Bilca. de a pune o naframa curata pe unii cuiii. 36 37: «unCiniorta este pazitd ca s& nu trdca peste eld vre-o pisica. se pune pe naframa de pe cululii respectivii. maî alesii cusma. tote voru merge anapoda si pe dosu (2). precum buna-ora In Bilca. 91 si cantorulu bisericescu ca sa-î duca corpulu la mormintu. BurduhosCi. cre^endu ca sufletulu totu timpulu acela. dupa credinta Româniloru. nimitetvi. BucurescT. Cârdelu. 1888. dupa tote acestea. 474. Si de 6re-ce. sufletulu merge cu trupulu pâna Ia mormintu^ de aceea punâ ei si o ulcica cu apa si pe ulcica o franzola cu o lumina pe dlnsa. Pisica ce ar fi saritd peste vre-unâ omd este dusa în câmpâ departe de satd si lasata acolo. de d-lCl Tos. se pornesce la orasulu din apropiere ca sa cumpere cele necesare pentru mortu. basma la grumazO. apoi Intorcendu-se acasa si mal dispunendu unele si altele. ca atunci când sufletulii se sbate si se muncesce ca sa iasa din casa afara. (4) Cred. unde petrece apoi unii timpii mal Îndelungatii. lon^nQ. com. dupa cum ne vomii Încredinta în altii locii.dinta altora. nu se duce de-a dreptulii In ceriu. gusta din apa si franzola de pe ferestra (1). Rom. credendii ca sufletulii.» D. cit. merge la preotulu localu si-Iii roga a dispune sa se traga clopotele pentru celii repausatu. nici chiar s6rece. Olarlu. din Câmpulungd. op. caci atunci se face strigofU. (3) Cred. UI. Georgescu. In isbirea sa sa nu se bage cum-va In vre-unii câne saii mâta (4). dupa ce se desparte de corpii. In Tdra-Bomân^sca^ daca într'o casa more capulu familiei. Totii atunci. ce maî simt de neaparata lipsa la o Inmormîntare. com. daca nu este omori ta. p. 324 326 : «Este importanta a spune aici câtd de înradacinata între 6menl este ideia ca f n câne si pitica si alte animale exista duhuri rele. de lust. de d-lQ I. unde astepta pâna ce vine preotulii totî» an. precum si tote cele-lalte lucruri. barbatulu sau unulu dintre nemuri. ca sa nu tr^ca peste eld vre-o pisica. Stanescu. cit. p.» (1) Corn. papuci. de V. p. ci adese-orî se vlra In animale precum si In alte obiecte. materie pentru zobonvi si ciobote. Rom.

. S T fi G U L O In unele locuri din Moldova era mal de multii datina de a se scote mortulu dupa. lepadându-sî tote podobele. (1) Corn. Inmorm. In Transilvaniay si anume în tinutulQ Nas6udulu!. a apucatii a intra intre cei-laltl feciori în jocii (2). 94. margele si altele. Inmorm. precum si cele-lalte nemuri maî de-aprope de partea femcesca. iar fetele despletindu-sl pe lânga acesta Înca si parulii si lasându-lii pe spate. VI. de Al. Com. si atunci se radica de-asupra luî pe casa unu stegu (1). Acestii stagii. p. BoeriQ. p. Gherla 1882 p. de lust Cârdelu. stud. gimn. inele. cit. dar numaî când more vre-o fata mare sau vreunii feciorii holteiii. îmbracare afara pe târnatu. stud.Mama repausatulul. are forma patrata în marime cam de patru decimetri si e de colore alba. 39. op.» publ. cit. Burada. 12. Dela datina radicariî acestui stegii se vede ca vine si (ticaia aa 'nchinatU stegulily> care însemneza atâta câtii a murita si care e forte respândita nu numai la Românii din (1) Burada. (2) loand Nitu Macaveid: «Datinele poporului romând Ia înmormintari. Incepii a jeli mortulu bocinduse si vaicarându-se deasupra si prin prejurulii lui (3).» (3) loand Nitu Macavel» loc. Inmorm. 8 9. gimn. Ve^l si Burada. în «Amiculii Familiei» an. p. 92 ~ VII. 12. împodobitii cu florî si maî alesii cu barbanocii (3). care sta sese sfiptSmânI în loculii unde sa pusii. p. respective sotia saii surorile sele. asemenea stegu se radica si astazi In tumulii bisericeî saii tn clopotnita.: «Când e bâiatâ saQ feciorâ i se face unâ st^gd si !la pund în turnulCi bisericeî. câtii a fostii în viata. precum: cercel. (2) loiK^na. (3) Pretutindene în Buco^^na. adica care.

si sa n fosta lupta ori si c-âtA de înversunata. Dupa acasta se batu de Înaintea useî tn fata . 152: «In vreme ce se petrecâ aceste. sciindd prea bine ca atunci. cu închinarea stogului si viata lorQ e repusa. adica se preda.» 94 In alte parti din Moldova^ precum buna*6ra tn Malini si alte sate de sub polele Carpatiloru^ Îndata ce a muritii cine. (2) Ijambriorâ op. mal ca era sa m6ra. iar sa închine st^gulQ. asa cjicândd. dupa cum ne dovedesce istoria. si daca se închina. el sariaâ cu totii si se luptaâ cu o nespusa barbatie. vd(}^nda dela o vreme ca cu t6ta barbatia si încordarile sale. Totâ aice e loculu sa tnsemnamu ca dintru începutu punerea sau radicarea steguluî acestuia se va fi esprimatu prin verbul u a închina.93 Transilvania ci si la cel din Bucovina si cu deosebire In acele sate aî caroru locuitori. ca vettitora de tnârte^ si tot-odata sa-I poftesca pentru cetir ea stâlpilor Q pentru ndpte. religia si vi^ta. scrisei urmatdrele sire cu privire Ia dicala acesta : «Precum o armata. cit. nefîindu-ml cunoscuta datina închinarii stogului la morti. a niuritd. (1) In anula 1877. în care se afla mortulu si anume. pentru ca dusmanii nu-I crutafi. daca e cu putinta. se închina mortii. anuntându-i-se preotului localft trista Întâmplare si rugându-lii a dispune ca sa se traga clopotele dupa celu repausatu..va si sa asezatu pe laita se aduce. cacî numai asa ne putemu esplica dicala «a închinata sUffidit^ (1). adica sa se predea dusmanilorâ. und baetanâ da fuga la popa ori la dascald si cere und prapurQ ca sa-ld razime de 'naintea casei. ci si o cruce. aâ avuta a lupta necontenita cu cel mal aprigi. nici când nu se încumetai. EI tre* buiaQ sa stee. Caci a se da în acele vremi pe mâna dusmanilor Q era mal totd atâta ca si când singuri sl-arâ fi luata vi^ta. Românii. mal crunti si mal amarnici dusmani. vrândâ nevrânda închina steguld. In cotro vedeaâ fâlfâindQ st^gula de rasboia într'acolo mergeaâ si el. Când buciumula îl striga la rasboiâ. In Bucovina precum si 'n unele parti ale Moldovei cum more si se aseza cine-va pe laijâ sau pe masa. care se razima apoi de stresina casei. se aduce de la biserica o cruce sau unu prapuru. învinsa de slabiciune. cea maî mare parte. sa-sl apere t(^ra. di si nopte cu arma în mana. si ra inchina HigulU^ va muri.. ca in ori-ce vreme sa pota da pieptâ cu dusmanii s6I. Dela acosta împrejurare (dar p6te ca si dela alta) crcdCl eH ca vine proverbulâ «a închinatii aUgulUii adica s*a predatu mortii.. care se lupta din resputerî contra dusmanului. ce vrea sa-I repue viata. în partea despre rfesaritîi (2). nu mal e nici und chipd de scapare. asa si omula. vtnai ca era sa închine atigula^. ci-I omora A . nu numai unu prapurii. se tragu tocmai din tinutulu Nasâudulul si alu Sân-Glorgiului. totusi aveaâ speranta ca yotCl învinge. m6re. p.

învfitatora. S'auda nemurile De prin tote partile. ca s'a mal dusu unulu din mijloculu lorO. Elu servesce ca semna. dupa cum spune unu altu bocetu din Macedonia : Toca si câmpan'asunâ Tuta lumea tras*aduna . se punii de regula sub parete de naintea casei (1). De odata cu radicarea steguluî sau razimarea praporului. dându-se prin acesta de scire sateniloru. se tragu si clopotele dupa celu repausatu. Împodobitii cu flori. dupa cum spune unu bocetii din Bucovina: Sa traga clopotele Sa resune vaile Si t6te dSlurile. In acosta presupunere ne Intaresce Înca si Împrejurarea. cu prapurulii. ca hradvdU dda mortî In unele parti din BanatU se numesce praporii (3). casnicii însciinteza pre nemurile din alta comuna despre caBuia de morte prin unii trimisii. Mal pe urma Insa. iar de cela-laltu crucea. T. 95 gru respective o marama negra pusa într'unu baticelu (1). (3) Com. si acesta. In fine In BanatU^ când more unii june saii o fata mare. ca In casa cutare se afla unu mortu sa pusu pretutindeni unu bradanU tvumosn si verde. precum si tuturorii trecfitoriloru. adica pâna ce se Inmormlntâza mortulu. Prapurulu din Bucovina si Moldova Inlocuesce stegtdu Româniloini din tinutulu NasSuduluI. cu cununi si cu marami In forma ca unu stegu (2). In restimpulu celoru trei (jiile^ ploua sau ninge^ atunci ca sa nu se strice. si legându-se de unulu prapurulQ. la rendulii sSii. (2) D. ca In casa respectiva se afla unu mortu. sau. ca. care representa cipresulu Romaniloru si despre care voma vorbi mal pe largii In capitolulii urmatorii. op. de d-la loand Popovicî. ca sa se Închine imediatii dupa repausarea unul omii. Daca Insa. Dintru Inceputu credu ca spre a arata sateniloru. sa Înlocuitii cu st^gulU. cit. 213. Bojînca.casei doi pari: unulu de o parte si altulu de alta parte. dupa deplina învingere a crestinismului asupra pagânismulul. care porta unii stSgil ne-- (1) Dict de Mariuca Nistora. ori ceva mai târziu. se lasa sa stea acolo pâna a treia (jii. neputendu-se pretutindeni capfeta bradani vercjî.

na. înv^tatora. ce-o potii da nemurite sale pentru scopulâ acesta. unfl barbatii plinii de virtute. când petrecu pre unu copilu micii la mormîntii si anume când ajungii si daii sa Intre In biserica. asa si tntr acesta. Ca-tl mal vine-unii voinicelii. unii feciorii saii o fata mare. de d-lQ los. iar daca a fostii unii omii sarmanii. când more unCi copilu se trage putinu^ iara când more unii omii In flore. Tinerelii si frumuselii. Alecsandri In gura paraclisieruluî din opereta « JhraclmerulU saii Florina si Florican : Daca m6re-unii boerii mare Punii clopotele 'n miscare. daca însa a fostu unu copilu se trage numai clopotulu celu micii. 96 Romanaca^ la ale carora biserici se afla numai câte unu singurii clopotu.Tru mormîntu sa îli te puna. OlariG. daca nu tocmai tot-d'auna. Daca celu ce a muri tu a tostu unu omu bfetrânu sau unulu In florea vietii sale. între multe altele. danda. se tragii de regula mai scurtii. danda. câte se afla la biserica. atimcî se trage forte multii (1). rostescii. . Si facii mare dandana : Danda. când mure unu omu bStrânu. si urmatorele versuri : Trage. Iar când morii 6menl mat mici Tragii clopotulii de calici. trage clopotelii. Insa precum In multe alte privinte. tragerea mai lunga saii mal scurta a clopotelorii atârna. De aice vine apoi ca cele maî multe Românce. clopotulu se trage mal multu. Dar nu vine sa traiasca. ce le puse multu regretatulti nostru poetii V. Dovada despre acosta datina nu prea laudabila avemu si urmatorele versuri. de buna sema ca cele mai de multe ori dela starea repausatulul si plata. atuncî se tragu tote clopotele. adresândn-se catra clopotelulii ce se trage. Daca repausatulii a fostii unii omii avutii si cu vacjia In satii. se tragii tot-dauna mai lungii. Sa-tî percjî mintea dupa elii. Ca vine sa putrecjesca! In acele sate însa atâtii din Bucovina câtii si din Tdra- (I) Com.

cu mere. Voi. Georgescu. Prima ora însa se tragii immediatii dupa repausarea si asezarea celui mortii pe laita saii masa. Bucurescî. si a se pune apoi nu muitu dupa repausare. de d-ld I. ca semnu ca tn casa respectiva se afla unu mortii (1). linca. si mal cu sema In TransUvania^ este datina de a se împodobi untl brebii cu flori. clopotele se tragii regulatii de trei ori pe ^\ si anume: dimineta. In (Jiua de pe urma si anume de cum se pornesce mor- ii) D. In unele sate de pe sub polele muntiloru din Bucovina si Moldova. linca (2j. B R A D U L 0. p. prune uscate. cu smochine.Care suna ca tilinca: Linca. 1876. ^04. câtu si cel din unele parti ale TransUvaniely credu ca sunându clopotele forte jalnica voru urma tnca multe morti una dupa alta (1). 321. 98 - VIII. (2) Opere complete. 97 tulu la tintirimu si pâna ce se pune In gropa^ se tragu ne Întrerupta si numat atunci Inceteza pe unu momentu când se facA starile. câtii sta mortuia In casa. nuci. Mmriana. precum buna 6ra tn Solea. (1) Corn. strafide. linca. cit. II. ca atâtu Românii din unele parti ale Bucovinei. op. dar mal alesA In cele . cu naframi. In fine mal e de observatii tnca si aceea. In timpulu acela. Mal In tote partile locuite de Români. înaintea casei celui repausatu. U Bomâal. Stânescu. Inmorm. p. la amia(j[i si sera.

Inmorm. Mariand. In verfulu lui se lega unii chifcheneU (5) rosu cusutii firumosii (1) Corn. in op. Burada: Inmorm. 89. care adese-orl se infrumuset^za. 89. precum: rosie. La fete mar! se pune în vlrfulu lui cerceii si inelulu de logodna. FI. In comuna ResinarI. Besand. stud. ce se pune numai la fete mari si la flacaiasi. cu cunune si flori. brdddnaftt. mal vârtosd la feciori si fecidre. IV. In partile. târfa si târft^U. No. p. si râmânu acolo (2). în «Albina* an. publ. Cotlarciucfi . p. Ursaca.^ de 8.» 99 murele^ si In urma cu tortu de lâna rosie si cu flori. ca în StulpicanI. la flacai Insa acea sulita e Înalta dela doi pâna la trei stânjeni si se Împlânta la mormlntii. apoi cu canafl de stramatura de diferite colori. 39: aDaca-I flacaii saâ fata. . pag-. bradulU acesta. dar mal al«s(i und bradU ttniril si frumosâ. numittt altmintrele si brddanU. princjendu-se cu cule de ea. In Ddbrogea se iea unii copacii de lemnii de prunii si se Impodobesce cu canura (lâna) rosie. de Nic. si o lumina^ cari sunt menite pentru celu ce are 8a-lu duca pâna la mormtntâ (1). dict de M. cdme de mare si alte mâruntisurl^ cumparate de prin dughene. (3) S. precum si In altele de prin prejurulu Sibiiulul tn Transilvania. se Impodobesce o cr^nga de merU. I. In unele locuri se mal tncresteza In coja acestui bradu tnca si diferite figuri (3). ve4î si n Bradulii la pop. saii si alte inele. albastra. rom. Pe lânga acestea se mal lega de dlnsulu Înca si unu colacu. cari se lega de ra- (1) Burada. 28. SibiiQ 1879. pomulii saiî bradulii nu este alta. Înalta ca de unii stânjenii. negra. 1892 p.dela Munte. 57 : «La casa repausatuluT. 27. pag. CandrenI si Negra-Sarulul. Vatra-Dornel. busuiocii si hârtie alba (4). cit. se împodobesce cu felu de felCi de zaharele. 27. sau de prunu sau si altii pomii. publ. se lega la bradu si lâna dela ol. tf. Mariana. lânga cruce. tinutulii Hategului.» (2) Burada. «Braduld» publ. in «Albina CarpatilordA an. unde nu se afla bradu. p. si se Împlânta tn crucea dela mormtntii. FI. In Transilvania. cit. daca mortulâ a fosta ciobanii. decât o sulita de lemnii de bradii. iSe46t6rea)» Falticeni. o naframa. stergare. i se impodobesce unQ bradaletQ micA cu fire de lâna boita^ invalatucindd crengele de cari mal atârna si canafl. sad afara la mormintd lânga capulQ mortului si astazi se pune ort ce arbore. daca a fostu logodita. Inmorm.

gimn. p. 28. (5) Corn. FI. La cei mai de multii însurati precum si la cei batrâni nu se face nici odata (6). de Ermolad Ghiutâ. pag. pentru ca pe de o parte însemneza (1) Burada. Dupa credinta Românilorii din Bucovina^ si cu deosebire a celorii din Fundulii-Moldovei.i4) Burada. Bojinca. de Const. unii hradu tinirily naltii si frumosii. Inmorm. Merchesd. în verfulii caruia. O cal6torie în Dobrogea. ca celu mortu .Bojinca. tn care se anina unii clopotelu micutii si inelele mortului (1). care e menita pentru celii ce are sa-Iii duca la biserica (5). Nota 3 dela p. cit. MarianQ. Burada. districtulii Sucevii. proprietara. de d-Id Rom. p. 27 28.. cu cununi si cu naframi. stud. se face pentru barbatii cel tineil si pentru flacai unii stâlpii. 22. iara daca e ciobanii Înca si o floca de lâna. cit. In alte partî din Transilvaniaj precum buna-ora In comuna Orlatii. p. (6) ChischenetL =» cârpa alba. pubL în op. 212. In unele sate din Bticovina^ precum buna ora In Ilisesci. 101 tineretea celui pentru care sa facutii. elii se face de aceea numai la teciori si fete mari. înaintea casei mortului. unde era cu putinta. (3) D.. p. «Bradulâ». fete mari si arare-ori. naframa. cit. parte. Inmorm. Mal de multii era datina de a se pune. 100 cu firii. op. (2) Corn. daca e june nelnsuratu. Idem. Sima. în unele locuri si la tineri însurati. T. Inmorm. (6) S. iar în Fundulii-Moldovei chiar si astacji se împodobesce numai cu flori si stramaturî rosii. se pune unii porumbii cioplitii din lemnii si o cârpa noua. galbene si ver(JI si de asupra i se pune o basma negra. (4) Dict. Bradulii la înmormîntari se face numai la feciori holtei. în forma ca unii stegii (3). 89. Iasi 1880 p. era^mai de multii asemenea datina de a se împodobi bradulii numai cu cordele rosii. 213. 27. si astii-feld se Împlânta apoi la capulii mortului (2). învât&torQ. op. care era împodobitii numai cu flori. albastre si ver^i (4).

Dela flori mal multe. adunate în comuna Demsusii. 28 . Inmorm. ca sa aduca bradu. cântându din fluere cântece de jale. 22. si când trecu prin vreunii satu cu elu. Dela locii pietrosii La locii mlastinosii. op. TotQ orii flueratii Elii a poruncitii La septe gropasl Si totii calarasi. p. Si pan* te-orii taiatii. Dupa înmormîntare bradulu acesta pretutindene se Îngropa la capulu mortului lânga cruce dimpreuna cu bfetulu de vatajelu (vornicelu) alu celui ce Ta dusu (2). «Se4ât6reai>t Falticeni. ca sa vestesca nunta (1). fetele mergu întru întâmpinarea lui si-î cânta pâna trecu din hotarulu satului asa numitu (kcânteculH hradtduHy care se obicînuesce mai multii la locuitorii din unele comune de prin muntii Transilvaniei. Fi. 40: aPraduld se pune la mormîntd lânj^a cruce unde rfimâne pÂnâ se usuca. Burada. S. Nota dela p. Cum nu-I frica de nimicii^ Din verfsorii de munte Ela a rînduitCi. 213 . tinutulii Hategului: BradA încetinatii 13) Tinerelulii celu voinicii De unde-aî tunatii (4i. EI sa mi se duca Si sa mi te-aduca Din verfsorA de munte. op. Merchesâ. idem. si când se duce mortulu la gropa. p. ( 2) Bojinca. de Ck)nst. In locuri departate. atunci în Transilvania este obiceiulu sa se duca calareti. cit. 89. Dela flori mal multe (1) Corn. p. «Bratluld». O c&lâtorie in Dobrogea. Cu capulti la vale Fara picii de cale. Mariana. atunci se trimetu vatajeî Înainte cu bradulu..se casatoresce pe cea-lalta lume . Daca nu se afla bradu In apropiere de comuna unde se afla mortulu.» . cit. p. 1892. Iata aici vre-o câte-va din acele cântece.

TSrl a 'ncunjuratii Si nici a aflata. Dar* el m'aii mintitii Alii treilea cântecu Tinerelule. . Unde-I apa lina Si iarba sulcina. Voînicelule. Dupa ce-a umblatii. Pe una sa-I vie Dorâ dela sotie. Sotie sa-sl taca . Departe a mers(i Si elii ml-a trimesii Altu cântecu: Tinerelule.(3) înfrunzita. 102 Cu nouS topore Bravii sa-ml dob6re. Ce te-al mâniatii? Noua Bgrebelungi Prin paduri si luncY. Nalta si brad66a Ca elii de frumâsa. Din cel munti carunti Totii mi-aii poruncitii De m*amii coborîtii La mijlocii de tara. Nici a capStatii Nevasta sa-I placa. Cine tî-a poruncitii De te-al coborîtii Din bradul mal multi. Voinicelule. Unde-I ap'amara. Câ elâ a umblatu. Ce esti superatii. Dela flori mal multe. (4j Venita. Elu a capatata Nevasta de munte.

Bradete. Sore sa te arda. Cin*te-a 'mpodobitii Si cin*te-a cusutii. Chischeneii rotatii Gin* te*a blastematii. Vânturi sa te bata. 103 Totâ mi s'aâ vorbitii Si 8*aâ sf&tuitâ. Ca de-unii anii de ^\\q Din alena (1) pe mine (1) Din ura. Vicolâ sa te-ajunga. Ca iata ma ducii La capii de voinicii. brâdeteî Bradii încetinatu Raii te-aii blestamatii. Pe una dorii dela taicuta. Ventulii sa te bata. I Nime sa nu-tî creda. Si m'aii coborîtii. Omatii sa te ninga. Pe alta dorii dela maicuta. Ca vidra m*a muscatii. Nime sa nu-ml credu. Sa totii albesci Sa nu putrecjiescl. Vânturi sa ma bata. suna asa: Cum n*oIii fi suparata. . S6re sa ma arda.Pe alta sa-I vie Dorii dela fratie.

Unde-Î ap'amara. patru voinici. Si sa m6 aduca In mijlocâ de tara. când cobora bradulii acesta dela munte^ si-Iii ducii la casa mortului. si-liî aduciî In satii^ urmati de fetele^ cari mergii In urma lorii. Si sa mâ totâ duca. Pe drumii. Toti cu capulii golii Si toti cu top6ra. când more unu fecioru. Venturl sa mS bata. In cornii de gradina. tot In Transilvania. tinendu-se cu manele pe dupa capA. Unde-I apa buna. Dar la min'orii vintâ Cinci. Nime sa nu-ml creda! (1) La Cugiru. cânta urmatorea poesie: Bradule. Ca el m*orii sadi La mijlocii de satii. De ml-al scoboritii Dela locii pletrosii La loca marghelosii? Eii rendii n'am avutii. Bradule! Ce rendâ al avutii. La celii lociî jalnicii ! . La lina fântâna. Da el m*orii saditii La capii de voinicii. Pâna m*aii taiatii.EI ca sa mS tae Din aste pârae. se aduce bradidu dela munte cu multa ceremonie de catra feciori si fete mari Îmbracati toti In vesminte de B&rbatore. La celii locii chitatii. Toti sa mS dob6ra . Ml-orii tota flueratii Si s'orii laudatii. tn gradina lina Cu apa sulcina. satu lânga Orastie. S6re sa ma arda. Dupa ce Iau taiatii Uii ieaii câti-va feciori pe mâni.

104 Dupa fîe-care versu alu acestei cântari repeteza tot-odata si refrenulu : Bradule. Ca voiniau-mî are Unii dulce de tata Si-o dulce de mama.. 28 33. Ce nevasta-ml aî! Nalta. nu! Cu ce-I învelita. . voinice! Nu-mî place. Cu haina uscata. La acestu cântecu tnca se repeteza refrenulu : Voinice. Voinice. nu. p. Si frati si surori. De nu te-î usca (2) . Se vorii aduna Si te-orii lacrama De nu te-I usca! (1) Burada. minunata. cânta : Voinice. Iara dupa ce au ajunsu la casa mortului si au Intratu Inlauntru. . voinice! Nu te supSral (Ij. are femee^ se cânta asa : Bradd încetinatâ. nu-ml place. Cu fruncja 'ncretita! . Crescuta 'n padure. Nu fii supSratO. nu.Bradule. voinice! Nu-ml place. Ca nevasta ta Ea s*a mâneca. De mi te-a uda. nu Cu ce-I îmbracata. voinice! Nu-mî place. Voinice. Daca celu^ cui se aduce bradulu. Taiata *n secure. Bradule! Nu te supara. Bradule! Nu te supSra. Nalta si subtire. Iiunorm. Veri si veris6re.

unde e datina de a se duce mortulu la niormîntu pe carii. Far'de lecCi de negurita? Ori trupina tt-a slabitu. far'de ploita. Far'de ventu. in op. Far'de ventii. cari mergii înaintea carului. dragutule ? Ce te legeni fâr'de ventu. Ori vitele-aîi putrecjitii. Sa m6 duca 'n jos cu jele Pe-o parte de drumurele. cânta cu unii versii duiosii urmatorulu cântecii : . Sa mS vada arsii in scrumii * Nici trupina n*a slâbitii. brâdutule ! Ce-tî este. De-ajungu crengile'n pâmîntu. Inmorm. In timpurile vechi însa credu ca si Românii Bucovineni Înca llu voru fi taiatu si adusu tn acelasi chipu ca si fratii lorii din Transilvania. p. FI. iar tetele si nevestele înrudite cu mortulii. bradulii se duce pe umeri de doi feciori. Ori altil ceva al patitu? Vitele n'aa putrecjitii. Sa mS duca'n josii la t6ra . Da la mine c'au venitii Trei voinici cu trei topora La pamintu sa m& obâra.(1) S. In muntii apuseni al Transilvaniei. dupa câtu sciu eu pâna acum. 105 In Bucovina. far'de cuvîntu. «BradulQ» publ. Trei fratiori din trei parti Sa m6 tale în trei bucati. secjiendu în carii cu capulu plecatii pe sicriii. Mariana. Ca dovada spre întarirea acestei credinte ne pote servi urmatoriulu cântecu din Horodniculude-jos^ districtulu Radautului : Bradule. nu exista nici o ceremonie deosebita când se tae si se aduce bradulu acesta din padure. Sa mS puie 'n tinterimii. cit (2) Burada. 35. Sa mâ faca valurele.

Nu te sparia . . La isvorii de apa. Pe min*m'orii adusii Si pe min'm'orii pusii 106 La onH capa de june. La o putrejune. In câta nu te-I usca (1). Ca si elâ. Altu cântecu^ care se cânta. Ca si elâ. ca are Tata si mama. Ce bore-a batutii. când se duce bradulu la biserica si de aici la tinterimu. De te-al scoborîtii De la locii pietrosii La locii revenosu ? Da ea n'asi fi vintU^ Dupa mine orii vintH Totii patru voinici. Si m'orii înselatii Pâna maorii taiatii: Ca pe min* m'ora pune La onU capii de fata. Bradule. precum urmeza .Bradule. Da m'orii înceluitu . ca are Frati si surori. Cari te-o lacrama Si nu te-I usca. Cari te-oru lacrama. bradule. Nu te sparia. Bradule. bradule. bradule. Veri si veris6re. La ona stanii de petra. Ca patru haiduci. suna.

a veni Maica Domnului Si a Fiului. p. Iar nu cu apele. Daca te-a întâlni. caci nu e bine. Drumti tl-a areta Si te-a îndrepta Sa mergi cu s6rele. bradete. De esista si'n acesta tera vre unii cântecu anumitu pe . Dar apele-sii curgetore Si'napol ne'ntorcetore (2). Mergendâ înainte Sa bagi in minte A mele cuvmte. op. cit. 34. Ori ti. 107 fle lega de dtnsulâ trei marami^ cari se dau apoi dreptu plata juniloru. 176 176. nici când însa pre vre-unQ carii sau caruta. In unele parti ale Banatului este datina ca hradidU^ numi tu altmintrelea si praporii^ care asisderea se pune numai la capultl juniloru si feteloru mari. Tu sa mi-o petreci Si sa mi-te pleci. Iar dupa ce Iau adusu acasa (1) Frâncu. p. (2) Burada. Ca s6rele-I mergfitoru Si'napol întorcfitorti.Bradete. sa se aduca din padure de juni numai pe umere. Inmorm. ce Iau adusa din padure a casa si de aice Uu ducu pâna la gropa (1).

Unda se aduce Lumea s*o îmbuce : Totii malini. Sa-mî fil frate. La aducerea sa Insa spre gropa se cânta si aice. Marea o ajunge. De multe mâhnitii. ca si'n Transilvania. Eli sa le potu prinde Verfurile tele Sa trecii peste ele Marea în cea parte Ce lumea-mî desparte! Eii nu potii întinde Tu sa le poti prinde Verfurile mele . pre cari le scotemi dintr'unu bocetu mal lungii întitulatii (n petrecerea mortulHlr> Sufletii despartitii. nu sciu^ caci pâna acum nam pututu nimica afla In privinta acesta. Bra^I din radacini. Vine marea mare. brade. Iar în gr6pa marilorii. Vine'n tulbmare Greii urlând â si urducândii.când se aduce bradulâ acesta din padure. Trecfit6rea apelorii. Sufletulii statea Si mi se ruga : Brade. calini. Plecasi se duce. urmatorele versuri. Intinde-tl întinde. Unde-I bradula dinelora. Tota lumea spâlmîntândii.

Las' sa fie-asa ! Vine marea mare Vine'n turburare. Ca'n mine-a puîatii Din inima spurcata Rosu solmuletii.Sa treci peste ele. in DomanQ: BraduIU se pune numai la juni si fete mari. cari se si aduce din codru numai de juni si numai pe umeri. comuna mea natala. . calini. . in DomanQ. se pune si gorunii numita praporH. lânga Oravi(a se pune de regula numai hrafi. Eli nu-tî potâ întinde Ca sa le poti prinde Trupinele mele Sa treci peste ele. întinde. Unda se aduce Lumea s*o imbuce. dar nici de cum pe carA. In mare-l cade Si te-l îneca . întinde -ml. Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade. Bra^I din radacini. Aice insa.v 108 T6ta lumea spaîmântându. invdt. de d-lQ losifa Olaria. Ce lumea-ml desparte. . Când nici vel gândi. «In MaidanH. Greii urlându si urducândii (1} Corn. brade ! Sa-mî fii frate. Sa le potâ cuprinde Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea în cea parte. Trec6t6rea apelorG. Totâ malini. Iar în rîpa marilorii Unde-I bradulQ (Jinelorii. Puii te-ortt simti Si el orii suera De te-l sparia.

Radacini a tele Sa trecâ peste ele. BratJI din radScinl . Vine'n tulburare. O rugare mare Cu multa rabdare. Ca sa le potu prinde. Trec6t6rea apeloru. hal. Am si e(i unii frate.Ca *n mine-a puiatu Vidra latrat6re. EI mi te-orii latra De te-I spaimenta. Puii te-orii simti Si orii suera. brade. Tu te-I spaimenta. calini. Brade. In mare-I cad6 Si te-I îneca. Unii frumosi pgcurarelCi . Totu malini. Lumea s'o îmbuce. Unde-I bradulu (Jîneloru. Ca 'n mine-a 'ncuibattt Si apoi a puiatu GalbSna serpâne^ Ce piere de f6me Nici nu vel gândi. brade. In mare-I cade Si te-I îneca. Sufletulu statea Si mi se ruga : Brade^ brade ! Sa-ml fii frate. Las*sa fie sl-asa! Vine marea mare. Unda se aduce. Intinde-tl întinde. Grea urlândâ si urducândâ Tota lumea spalmântândâ. MultQ mS mal rugai. 6menî pânditore. Nici nu oiâ gândi. Puii te-oru simti. Iar 'n rîpa mariloru. Las'sa fie si asa ! Hal.

Ce-aduce cu sine? Milurî Si camilurl. Fie-mî frate ! Intinde-tl. Ruga. EI te vorii taia Si t«-orii rasturna. Bradu-atuncia se gândia Si trupinele 'ntindea . mi se ruga Tînâra Mariuta : Brade.Si are unii toporelâ. S'aiba trecStâre Suflete-ostenite Catra raia pornite. întinde . vine. Iara mortulu îmi trecea. (1) AItu cântecu despre hradUy totu din Banata si anume din comuna Ecica^ care se cânta nu numa! când se duce mortulu la gropa^ ci si mai nainte pe când se afla acesta In casa. . Si are verisori. Punte peste mare. Bra^I din radâcinl. 109 Ca 8a Qe pace. suna precum urmeza: Vine marea. Marea fara nume L'ala-lalta lume . brade. Unde dorulu îlâ ducea. Maisterl vorii veni Si te vorii ciopli Si din tine-orâ face.

dupa cum si dela mortii nu mal este nimica de speratii. III^ ne spune în privinta acesta urmatârele : achiparofil (cupresiî) se puneau Înaintea casei mortului. când i se taie fîrulii vietel (1).» Iar Serv. Lumea-o rSmâne (4) (1) Simeone Mangluca.64 ne spune «fusese Înca obiceiii la Romani. nu mai odraslesce. Sa trecâ eâ pe ea ! Eli o-asi întinde. 1891. (3) Serpdica. Paul. aveau datina de a pune Înaintea casei mortului unii chiparosa cupressus. 1882. 121 134. Brasova 1881. nu mal are viata. No.» Si precum Românii de adi tndatineza a Împodobi hradtda cu canafî si stramaturl de diferite colori precum si cu naIrami si a-lii duce Înaintea mortului. care era consacratii lui Huton respective DitiSy cjjeulii infernului. 3. daca se taie.714. ca nu cum-va sa se pângaresca pontificele intrândii acolo din nesciinta (3). (2) Muerusca de vidra saA si vidra cea batrâna. Brasovfl. 2. exlib. ca sa se puie unii ram& de chiparosii Înaintea casei mortului. Fest de significat. IV. daca se taie odata. lib. ad. Aen. i an. 22. Diac. p.» . Pomp. care. stramosii nostri. Excerpt. fiindii elii unii arbore. totii asa faceaii si Romanii cu chiparosulii. tocmai ca si omulii. Galbdna serpâne (3). (4) Ve4î «Gazeta Transilvaniei. si care era sirabolulii mortii si a jelii. Dar 8u-a mea trupina Puiat'a puiatâ Ven6ta vidrâne (2). pentru ca chiparosulu. pe an. Tu te-î sparia Si 'n mare te-! da Si mi te-î îneca. Prinde-a suera. In privinta Impodobirel ne spune Virgiliii urmatorele : aStaii Manilorii altare jalnice cu legatorc albastra si cu chiparosii Intunecatu (4).Trupina ta. nu odraslesce mal multu. 110 Precum Românii de astacjll^ asa si Bomanii. Calindaria. iar dupa Inmormtntare a-lii Îngropa la capulii acestuia. din care causa se si privia ca acestii arbore sta sub tutela parintelui infernului (2).

57. au fostu constrtnse sa renunte la chiparosii si sa Întrebuinteze numai bradulu.» AcesI doi arbori^ chiparosulu si bradtdU. despre cari scimu cu positivitate. 63 : . nat. 14. (4) Aen. Viena 1866. neaflându chiparosi In acosta tera. publ. care se tine de aceeasi familie ca si chiparosulii (4). quia huius generis arbor exclsa non renascilur. 21 24 : Linquenda tellus et domns et placens Uxor. neque harum quas coiis arborum Te praeter imvisas cupressos UUa brevem dominum sequetur. pentru ca In patria lorii originala chiparosulii era Întrebuintata mal multii la Inmormtntarile cele pompose ale patriciilorii. in «Albina» an. Ck)Ioniile romane Insa aduse de Traianu In Dacia. . nu Insa si la plebei (3). II. Caeruleis maestae vittis atraque cupresso.Stant Manibus arae . sunt unicii. Acesta renuntare Insa nu le-a cacjiutu de felu greu Întâi. nequisquam pontifex per ignorantiam pollueretur ingressus.(1) Burada. pe 60. feralis arbor . ca Romanii ii puneau Înaintea casei mortului. 111 Iar în privinta ducerii chiparosului la mormtntu si tngro parea lui la capulu mortulu! aflamu la Horatiu acestea : (c Trebue sa parasescl pamtntulu si casa si sotia placuta si din acesti arbori pe care II cultivezl^ nu-tl va urma tie stapân itorâ pe scartu timpu nici unulu^ atara de chiparosulu urgisitu (l)» De multe ori Insa In loculiî chiparosului aveau Romanii datina de a pune si bradU. Inmorm. Michaile BesanA^ Datinele Romftnilord la inmormintare. (3) Moris autem Romani fuerat ramum cupressi ante domum funestam poni. sicut ex mortuo nihil iam est sperandum quam et ob causam in tutela Ditis patris esse putabatur. este arbore de morte si se pune la porta ca semnu de doliu (2). I. No. si alii doilea pentru ca In Dacia afiara o multime de paduri de bradU. 18: «Picea montes amat atque frigora. Kenuntândii colonistii romani din Dacia la Întrebuintarea (1) Od. III. XVI 10. . (2) Hist. (2) Cupressi mortuorum domibus ponebantur ideo. Caci iata ce ne spune Pliniu: «Bradului U place muntii si frigulu.

urmasii coloniilorii romane. spunendâ ca e copaciulu lui. buna 6ra molidQ. FI. în «Albina CarpatilorA» an. nu renuntara eî si la credinta despre puterea acestuia. si fiindii ele cu cruce Necuratulii nu se pote apropia de acestii arbore. . p.et funebri indicio ad fores posita. a luatii si a batutii o multime de cuie de fîerii jurii Imprejurulâ lui.442 : «Et non plebeios luctus testata cupressusi» parosula. Din contra. Deci ca sa nu se apropie nici unu omâ de dtnsulu. care n*a dovedita plansetele plebeice. a tacutii alte cuie de lemnu cu cruce si pe acestea le-a batutu In loculii celorii-lalte. Mariana. de a Întrebuinta pâna si In <j[iua de a(jil bradulii la Inmormtntarl ! (1) S.» (3) Lucan. IV. care are cepuri in forma de cruce. asa nici braduld lastaresce maT multa.» 112 chiparosului. si chi- (4) Bojinca. etc. era consacratii lui Pluton respective lui Ditis. s'a mâniatii focu. nici când insa alta soiA de brada. «De atunci aii rSmasii a cepurile cu crucer> In fie-care bradii. daca se taie odata. cit. O legenda din Bucovina ne spune urmatorele despre brodii : a Cica dintru Începu tu Necuratulîl se tinea scaiu de bradU. p. «BradulA» publ. si scotendu din bradii cuiele de ferii. pinA. ale carui cepuri nu-sQ crescute in cruce. adica (jieulu infernului. op. Phars*3. ca Romanii intre» buint^za numai hrcidU alhU.» Ohiparosulu. 88. Trebue sa observamd aici fnca si aceea. deveni la Români unii aparatorii si scutitorii In contra Diavolului^ care In casulii de fata. In urma influentei crestinismului. Dar cu tote acestea a mal râmasii In bradii putina mânie de-a Satanei si de aceea pocnesce elu când îlii pul pe focii (1). «Vfecjendu acesta Dumnecjieii. in Nota 4ice : mBradttlii tocma se potrivesce cu upr $ulii Romanilord» pentru ca precum cupresuld tâiatCi odata numa! lastaresce. nu e nici mal multii nici mal putinii decât Pluton saii Ditis alii Romanilorâ. din contra. dupa cum am vfecjutii maî sus. Iata deci de unde vine datina si credinta Românilorii. 113 IX. Sibid 1879. 213. stramutara cu timpulu atât datina cat si credinta despre chiparosii cu desfevîrsire la bradu. Bradulii.

trei cuvinte Ca sa le tinemQ in minte. Dupa acestea. salbe. ve^I Burada. mila mea! (1) Usitatâ pretutindeni !n Bucovina. op. ce le adreseza ele mortului prourmeza mal departe (Jicendu : Aii d6ra nu mg au(jî. scumpulâ meâ. pe lânga acesta. inele si altele. Lambriord. . se apropie de celu repausatu si plecându-sl capulu spre una din urechile sale. tote podobele. op. Inmomi. prindu mai Întâi a. iar fetele. p. lâne (2). Marianikt Innorm. 9. Mari6ra. (2) Dupa cum e si numele celui repausatA.Iu striga de vro 3 4 ori pe nume (1). 151. femeile^ cari sunt mal de aprope Înrudite cu dtnsulu^ lepadându-sl^ cum amu amintitu si mai sus. 209 210. Aii nu vrei ca sa-mî respuncjî. Ionica. Cu noi nimicii n'al vorbitii (2). mal despletindu-s! Înca si pârulu si lasându-si-lu sa atârne pe spate. Ian scola si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce : Macar doua. precum si 'n cele-Ialte tari locuite de Români . Bojinca. Ift Somâol. cit. 8 114 Si apoi a boa (1) si a cjiice: Da cum de te-aî induratii C)e-asa iute ne-al lasata. Mari6râ. Ca de când al adormitu Mal multii nu mi te aî trezitii. precum: cercel. iubitulii meâ. Ionica. dragulâ meâ ! Sau : Mariâra^ scumpa mea. mâi^ele. draga mea.B O C I R E A Ncmijlocitu dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masay ori putinu ceva si mal nainte de acesta. precum si dupa multe alte cuvinte. cit. p. p.

Dar mS d6re sufletulCi . Lambrioru. Când as! duce-o Ia fântâna N'al sci inima-î orî tina. a ffogl. p. în altele însa. cit. Dar mS dore inima Ca mî-e negra ca tina. Burada. ca nu da nici unii semnii de vieta. precum buna-dra pe valea SamesuluT. precum in comuna OrlatQ. 115 Sau asa: Te-asI cânta ca clopotulu. 210. Când asî duce-o la isvorii N'aî sci inima-I orî molu (1). cit. M'a lasatii sa patimescii In lume sa m'osindescii. da Înca sa le mal si raspunda. op. (3) Vedî si Bojinca. punendu-sl fie-care palmile la ochi. cauta . a gUisi.Aii tare te-al mâniatii. tnchee astu-felii : De cântatii ti-asî mal cAnta. Dar mi-î fripta inima Si nu potii maî multii cânta Inima mi-I fripta 'n mine. Ca nu vcdii sufletii în tine: Sufletelulii ti-a sburatii Sus în cerîulii colii înaltii Si pe mine m'a lasatii. op. p. In acelasi timpii. în loca de a boc). (2) Dict. Te ast cânta ca cetera. 81. In urma vScjiondii ca numai de giaba tiu striga. 151. Ori îmi esti multii supfiratii ? (3). p. de Mariora Barbuta din comuna Crasna. Inmorm. (4) Dict. De-alii teii dorii sa me topescii (4) ! (1) In unele partî ale Transilvanie!. comuna Reti^^Q se dice. de maica mea Rucsanda din Ilisescl.

Tomolaga din Boîanîi. sotiile. caci numai acestea Indatineza a boci pre cel morti. finele si cumatrele. (4) Burada. verele. (1) Din districtulu Nast^uduluT. Cam la jumfetate de ora. cari aru cad6 pe dînsulu. Germana. iar altele postându-se la fie-care cornii alii casei. « 7Vim6*ya este un â soia de bucium Q lungd si dreptQ facuta din d6ge de bradâ si legata cu coja de mcstdcana » 116 In o sema de comune din Banatil însa. surorile. de At. corn. în Transilvania. In unele comune din Bucovina si maî alesii de prin muntî în asemenea casurî se trîmbita numaî cu trlmbita (4). de Al. sunt de regula rudeniile cele mal de aprope saii mal departate ale repausatulul. Mahala si alte sate din Bucovina. se sue pe unu atare locu mai Înaltii. prindii a boci si maî tare. In prima linie însa vintt totii-deauna mamele si sotiile. si anume: ântâia ora nemijlocitii dupa ce a repausatii si sa asezatii pe laita. de dlâ T. Inmorm. Daca mortulii nu are rude . respective fetele. p. (2) Cred. 9.cu cea mal mare luare de sema. corn. adica femeile. Afara de acesta se mal bocesce mortulii când vine vre-o ruda saii prietinii din altii satii. si anume totii-deauna când tragii clopotele. din Stupea. iepu afara si aice unele. la amiac^i si sera. femeile. Din acosta causa se vede ca vine apoi si datina celoru maî multe bocitore de a tine în restimpulu bociriî o naframa la ochi. cumnatele. precum si acelea ce aii statii In oresi care legatura de amicitie cu mortulii. Bncitorele. care nu se arâtase pâna atunci. Turtur^nâ si G. încunjurându casa de trei orî de jurii Imprejurii. corn. (3| Com. ca sa nu cada nici o lacrima pe obrazulii mortului crecjiendu ca lacrimele. de d-la V. laru frige ca apa cea clocotitore si î-aru Îneca sufletulu nevinovata (2). apoi a treia (jli când i se aduce sicriulii si procesia. Fie-care mortu se bocesce pretutindeni de trei ori pe cji In tustrele filele. dândii prin acesta vecinilorii precum si celorii-laltî satenî de scire despre nenorocirea ce sa întemplatii (3). dupa ce sau vaicaratu si bocitu de-asupra mortului si prin casa. Simonâ. câtu sta acesta In casa. si anume când începu a se trage clopotele. precum: mamele. si acolo apoi Începu a plânge si a se vaeta cu durere patrun(jjfitore pentru celu repausatu (1). Bacid si a celor d din Crasna. când sosesce preotulâ ca sa-Iii iea si sa-lii duca la mormlntâ si pe drumii pâna ce ajungii la tinterimii si se pune In gropa! (2). Îndata ce m6re cine-va. iar dupa aceea regulatu dimineta. Rom.

p.op. numite plângHâre si mal des tamâuidre. la amiac}! si la vecernie. rude saâ de astAfelii de profesiune. M. datina de-a se pune mal multe fete întrunii siru de*naintea casei si apoi.» Dr. îs* despletesc^ p^rulCi si mergâ în . de-a boci tote deodata pe celu mortu (2). Poesil pop. din contra. iar daca n*are pe nimenea. de multe orT se nalmescd asemenea femei bocitdre. publ. 152. 140: uBocitulU e untt obiceiA. « Albina» an I. arStândâ miseria si vanitatea acestei vieti. totu din Bucovina. At. un Ci felQ de femei. p. amia(}a-(}i si apusuld sorelul. ci în numele el o ngtnotenU amica sad o femee platita. 149: «Cel mal avuti îsi conduci! femei hocitâre. op. iift bocescA in deosebite restirapurl ale dilel : la resâritulâ. In Muntii apuseni aî Transilvaniei. fîinda din alte sate dusa dupa nevoile vietii. si cari porta adevSratulu nume de hoeitore.» Ve4l Burada.» D. apoi se pl&tesce alta fata sad nevasta din satucasa boc^sca. sora. Macoveld.» V. Turtur^na. «Femeile.» Dim. Vf. clatinându*se când într'o parte când în alta. Marienescu în «Familia» an. atunci se nalmescii femei straine din satu. 174: «Bocetele se cânta de unele din femeile înrudite cu mortulQ. p. si totu asa pe rendu pâna-Iu ducii do-lu îngropa. In unele sate din Bucovina^ precum In Vicovulu-de-sus. de trei ori pe fie-care (}i. Ca si în epoca Iul TralanA se afla intre femei bocitdre» carile mergâ de bocescQ mortulâ pe la case si pomenescQ cu una tond plângatorii de tote meritele lorii. cari Isl iacii o (1) M. Besanâ. preotQ în Badeuta. atunci unele dintre fetele mari cânta (1) Com. Plangitârdey fie muma. op. plângd pe celd reposatCi.» Frâncu.» Burada. este datina când more unu tecioru holteiu ca sa se adune mai multe fete mari si apoi dou6 câte doua sa boc6sca pre cela mortu si dupa ce sflrsescu cele douS dintâi. cari sa-Iii bocesca. CantemirO. rudenii repausatulul. 82. cit. 324: «Muma. In alte sate. Pesta 1870 p. Inmorm. Alecsandri. I. plângStore sau si tamaietore (1). p. cit. Georgescu si T. cari cânta mal multe versuri de doliCi. «Cel morti se bocescâ in cele trei (}ile do n6ue ori. cele înrudite cu repausatulfi. Corn. si d-lQ V. No. p. 619: «Nu tota-deauna muerea se plânge dupa barbatd. p. ce nu se arâtase inca. 68. Simond. Siind. LambriorQ. surori. Stanescu. p. începu cele-lalte douS de pe urma. stud. si anume când tragd clopotele : dimincta. de d-niT Rom. op. cit. Bojinca. se îmbraca în negru. daca celu mortu e unu june sau o fata mare. cit. cit. (2) Pretutindene in Bucovina. este. 83: «Când mortulâ nu are rude. ce esista la Români de pe timpulQ vechilorâ Romani.mal de aprope versate In arta bociril. Inmorm. sad nesciindâ ele bine a secanta. preotQ în Vicovulfl-de-sus: oNesciindQ a bocî vre o ruda de a mortului. Descrierea Moldovei p. rudele sunt dat6re a însoti si a plânge pe mortU pâna la gropa. si mal alesft în cele de pe sub p61ele muntiloru. de d-ia Av. pund pe altele în locuia Icra sa cânte laudele si vredniciile mortului. România si Transilvania. cit. 214 215: nPrefiee sunt mal t6te femeile poporenilord români. apoi ild mal bocescd si când sosesce vre-o rudenie saQ prietena ala repausatulul.» 117 meserie din acesta.

p. pag. în partile Grisului albii si negru din Ungaria. In Vicovulu-de-sus. cit. cu caracterulii. 119 Daca repausatulu e unu barbatii saa o muere înaintata în versta. iar în unele parti ale Transilvaniei si Banatului (icântece de jaley> si (ncântarî de priveghiU^n si pe cari le îmbogatescii cu improvisatii potrivite cu starea cea trista si misera. precum si la o sama dintre ceî maî înaintati în vîrsta. op. Turtur^nfl. încâtQ ca adese-orl facil pe ceî de fata sa plânga (4). Turturena. I. de aceea ele striga si se vaicareza de . 82 si 83 Bojinca. în care se afla familia. In locii de a boci pe celii repausatu. cari în cele mal multe parti locuite de Români se numescii «ftocete» sing. Inmorm. bocitorele se roga ca sa aiba grija de copiii ceî mic! ce au murittî maî nainte de acesta. maî esista înca si acea datina ca la feciorii holtei. Avramtt si Erm. sa se naîmesca si trîmbitasî. virtutile si faptele cele bune facute de celii repausatii în vieta sa. atunci jalea este cu multa mai mare. (3) Com de d-la loanîi Popovicî. 2J5. op. (2) Com. Bocitdrehy nu numai ca plângii si se tânguescii dupa celO repausatii. se aquira unii individii. maî alesu la baci si ciobanî. începe a diice dintr unii fluerii ciobanescii câte o melodie forte jalnica (3). înv6tatora. la prându si sera si de câte ori cânta tot-deauna îsî despletescu pfirulu si-Iii lasa sa atârne pe spate (1). asezându-se la capulii repausatulul.urma cortegiulal. Ghiuta. precum si'n alte sate din Bucovina^ cu deosebire însa la munte. (4) Burada. carii trîmbita diverse melodiî de jale de maî multe ori peste (Ji câtu si în decursulu noptii totu timpulu câlii sta mortulu în casa (2). op. 174. în Stupea. de d-la V. p.» (2) Com. ci ele totfl-odata întoneza cu unii glasii jalnicii si monotonii diferite poesii. de d-la V. la fetele cele mari. în TodirescI. si acela apoi. Frâncu. bocetU. si sunt atâta de iscusite în însirarea laudelorii acestora. care scie bine dice din fluerii. cit. virsta si timpulu în care facii înmormîntarile. cu asa prefacere sciii sa-sl arate durerea. (1) Frâncu. iar daca a fostu Insuratu si lasa în urma-l nevasta si copii. 118 de trei ori pe (Ji la ferdstra mortului: dimîneta. Din când în când ele lauda vredniciile.

p. Si daca. Ca venita pâna la pragu Si-a luata ce mi-a lostu draga Si-a venita pân'la ferestra Si ne-a luata mila n6stra !. care sar potrivi macar în câtva cu starea celui repausatii. daca nu-î cunoscii de mai nainte viata. iraproviseza bocete nou6 pe cari le rostescii totii atâtii de bine ca si pre ori care altii bocetii ce-lii sciii mai de nainte. ne-avendu cino îngriji de dlnsiî si a le aduce cele necesare spre sustinerea vietii. cuvintele ce le 4i<^îi sunt versuri. Si-al venitQ pâna în pragd . în care a fosta repausatula. carT se sciQ de mal înainte. parte ca adausii la fînea acestui studiii. (1). cari se potrivescâ cu etatea si împrejurarile în cari se afla celii repausatii. Vomu începe deci mai întâi cu bocetele ce se adres^za mortii^ adica fiintei care curma firulii vietii fîe-carui omii. In scurtii (Jisii fie-carebocitorerostesce totii-deauna numai de acele bocete.ce-I lasa fara de ajutoru. informându-se în timpulii din urma despre acesta precum si despre împrejurarile în cari a repausatii.. NumSrulii bocetelorii cunoscute bocitorelorti nostre este f6rte mare si variatii. 152: vBocetulil este unA felâ de cântare jalnica si trag&nata Împreunata cu plânsâ. 174. Cum esti tu fâr'de dreptate. op. atunci. cit. judetulu Siiceva^ comuna Malini Bata-te pustia m6rte. Noi vomti însira însa în capitolulii de fata numai o parte mica dintre cele ce le-amii pututâ pâna acuma aduna. p.9 120 Cal mâncata frunza din fagi Si-al despartita pe cel drag! . M*al despartita si pe mine Cu cine-am tr&itâ mal bine! Coborî. Altulu din Moldova. si sunt potrivite cu viata si starea. suna asa: Batâ-te pustia morte. fara protectie si ce se vorft face ei singuri. N*al tacutii nici o dreptate. D6mne. Unu bocetii din Bucovina^ comuna Stupea. în capitolele urmatore. Ca mi-aî venita pâna*n porta Si mi-al luata mila t6tâ. Lambriord. iar restulii îlii vomii reproduce parte. nar sci nici unii bocetii. unde va cere trebuinta. cit. pe pamîntîi De ye^I m6rtea ce-a facuta. din întâmplare.

De bStrânI nu-I rusine. Nu mergi. Nu mergi. ce gândesci De-alii meii nemii îlii pustiesci? Nu sciâ. Ci-al venitii si nechemata . Nici de noi de cestia-laltl. (2) Dict. Nu scil m6rtea când sosesce. ce. Lasa prunci si lasa casa. Mariuca Nistorfl. m6rte. districtulii NasSuduluI: Of! mânca-te-ar foculii m6rte.Si mi-al luatii puiula dragii (2).al gândita De-ala meii nâmii Tal pustiitii?! Cum nu-I m6rtea*n lume mare. Casa mare pustiesce. unde-ml esti rugata. Când ÎI viata mal frumosa. de llinca a Mielului Capra. nici pre*mpSratI De taberl incunj urati. Nici pre crai. (1) Dict. La cel tineri înca vine. Altulii din Transilvania. Venit'al netrebuita! Nu sciii. De-acolo nu'nt6rce era (2). Ea pe nime prietinii n*are. unde-ml esti poftita. Si se duce*n alta tera. 121 Mortea cu c6sa cosesce Si pre nime nu feresce. Sotâ de sotâ ilâ despartesce! (1) Dela morte trecii la viata omului si cjiicu: Ce e omu*n asta lume? Plânge si se 'nveselesce. Sflrsindu cu vieta omului se adresezâ catre sufletulu acestuia. spuindu-I: Sufletele tical6se ! . Nu se teme de voinici Nu-I mila de prunci mici. Cum mal faci si tu dreptate. m6rte.

Strojinetula. de d-la T. (2) Com. Miluta mea. (3) Din IgescI. dupa cum ti dicteza inima si anume: La unu mosnegii. Simona. Gospodarulâ meâ! Draga mea. Cine m8 va milui? (1) La unu barbatu. strainilorii ? Eu de-acum când oiâ slabi.Câta e lumea de firumâsa. care Iasa pa sotia sa asemenea singura tocmai când i-ar fi foslu mai dragu si mai placutii de traitu cu dlnsulA In lume: Sotulâ meii. Intr'a cuî cama m'al data? Pietreloru si lemnelorfi. . district. doritulu mefi! Dar de ce to-al mâniata Si pre mine m'ai lasata? M*ai lasata singura *n lume Fara sotie si glume. 122 Da cum de te-at indurata Si pe mine m'al lasata Totâ de china si de nacazâ Si cu lacrimi pe obrazii? In ce sprijinu m*at lasata. Tu te^ndurl si iesi din 6se! Sufletele ticaite! Vecjll m6rtea cum te cuprinde . Ce nu-tl muti viata *nainte? (3) De aici Înainte fie-care bocesce pre celu mortu. voinicula meu ! Sotuld meii. (1) Corn. care lasa pe sotia sa singura tocmai când îî este mal greu de trâitu In lume: Dragulâ meâ. Simona. dict de Uie ala lui Onufreia Frunda. Negrilorâ. de d-la T.

Cu jale Tani îngropata. Când de aici ai plecata. iubite scjtulii meii. dict. district. care sî-a lasatu tenSra sa nevasta vSduva cu mai multi copii mititei: Sotule. In pamîntii Tam astupatii. Pentru bun\ilii Dumnecjeii ! N*at facutii atâta bine Sa mfi chemi tu si pre mine.Sotulâ meu m*aî înselatQ. O. O. Sa nu mâ lasi gânditâre. La unu barbata. SiretlQ. de d-ld I. Georgescu. (2) Din Transilvania. comuna Secadate. dragulii meii ! . iubite sotulâ meâ. Nici unâ cuvîntâ nu mi-ai data. de Sofia Fr&ncu. corn. 123 R6ga-te de DumnecJeQ Ca sa traescu baremâ eâ Sa-Î scapâ de necazulu greii. Si-mi mal spune si-o vorbuta Sa mi-o puna la inimuta. tu dragula mea ! Dara cum de te *ndurasi De pe mine mS lasasi Cu dragi (copilasii tei Si cu dragi fiutii mei? (1/ Din CalafindescT. sotule. Cal fostii dulce la vieta Si m*al iubitii cu dulceta. Dar spune-mi unâ cuvintelâ Sa mi-l(i punâ la sufleteld. De când nu te-am maî v6(Jutii. Cum m*al lasatii tu la rSii ! Eii noroculii Tam pierdutii. Dupa tine i)lânget6re ! De ce stal între feresti Cu mine do nu vorbescl? Da deschido-tl buzele Sa-tl audii eii vorbele. O. Mi-ai fosta chiar ca si-o maicuta (2).

SibiiO. Fara usi fara feresti Cu mine sa nu verbescî. ti-a fî pficatQ. (1) Din Orastia in Transilvania. Am vacjutii eii bine Martine. 28. D6rlecâ tî-oia afla. StrîngStorii la bine. Dar'cum te'ndurasi De asa mfi'nselasi ? ! Ca me lasi pe mine Cu pul micutei Si prea prostanel. Martine! Si mal scil tu bine. publ.Tie d6r* nu tl-a placutii Ce mosie al avutii? AI cerutii unâ copârseii Sâ-tl traescâ sotul ii râii. Cu min*sa nu te *ntâlnescl! (1) Altulii din Banatii. Banit chieltuindCi La iermecâtâre Si descântât6re. 1880 No. pentru prima 6ra în «Observatoriulâi» an. Cre(jil. comitatulii Carasii : Martine. Martine! Tinereii! ca tine. Câ m'am îngriji tâ Pân'mi s'a urîtâ Pe drumuri âmblândâ. 124 Prea mict i-aî lasata Martine. Martine ! Lucratorii ca tine. Si mi te-oid scula. III. Dar'm6rte-a venita Si te-a celuitâ Si m'a sSracitâ ! .

asi ruga De m'al asculta. Fumelia cui alasasl. Se-alasi ficiorii fâra tata . Ca sâ faci unâ bine Chiar si pentru mine Si puiutii tâl. RSmânu ne*mbracatl. Martine.Acum te. Ca-sâ pe ulici6râ De f6me sa mora. D6r* s'orâ Indura Si mi te-orii lasa Sa mal vini a casa Sa sedemu la masa. Sc61a-ti musatlu caplu-a tea Si nu ni fa aistu a rSa. Martine ! Mal vino la mine Puii de ti-I cresce. Cu prunci sa prân(}im(i Si sa ne vorbimâ Sa-I casatorimili. urbea Bitolia: Av(Ji vrutlu sotlu-a ftîea Iu mi alasasl ? Iu mi demandasi. parintesce. La gasde slugi bagati ! (1) Altuia din Macedonia. Cum scil. Ca-sO pre prostanel Si iau rSmasu Ia rgâ. Mergi la Dumnecteâ Si Sânta-Marie Mild sa le fie.

Tu alta lume închisisi. Ospetli nu li mutrisi Si cu gura nu li grisT^ Ne asteptasi. prima 6ra de d-la Dr. ci ni fecesi. Vintu laiu si vintu scret. comitatul^ CarasA. Venta negru si venta pustia Tu nu m6 lasasl sa treca. Me lasasl fara umbra în câmpie Si-ml lasasl copiii pe druma. Aucjl Iubite. (1) Din Banata. VI. Copiii cui lasasl! Radica-tl frumosula tsa capa Si nu ne fa acesta rSa. Tine nu-ml alasi ca s'trec. p 619. M^alasasI fara umbra*n pade. 125 S6rele si fti-o arda PI6Ya 8i fil-o bata. Ci e loclu. comuna DomanQ.Si mine nicochirata. sota ala mea î Unde m& lasasl. ne pitrecusT. Sa lasi feciorii fara tata Si pe mine fara gospodarie. Si. Gleile a chisalieY ni dedesi. Cui me 'ncredintasi. publ. irati tu aduna T6ca si campan'asuna Tuta lumea tra s*aduna Tru mormint sa ni ti puna. M. At.AI alasasl fumelia'n cale. . te armâtusis!. Te adarasi. Talfâ. Marienescu in « Familia o an. Pesta. 1870. BunIIi tuti fii le taliasl.

Da'ntr'acul sama lai datii: Lemnelorii ori pletrilorii. Ce e foculâ ce ne facusi. Cântece de miriologhi (bocete) adunate în Macedonia si pubL in «Convorbiri literare» an. comuna Magarova: . Te gatisi. Negrilorii. nici miluta. când mi s'orii scula «Mama» pe cine-orii striga. TenSra ca o mladita. 39. Mititel si ne*nvgtatl Si prin lume nepurtati? Copilasii tl-al lasatii. S'aiba cine-I mângâia Si de straini apfira ? (1) Altulu din Macedonia. fratele tââ aduna. te înarmasi. ne petrecusi. Nici pe nime cu credinta. strainilorii ? Si el. p. Ca de astazi in colea EI mamuta n*orâ avâ. In alta lume pornisi. T. Iasi 1883. (1) T. 6spetil nu I-al bagata în sama Si cu gura nu le graisi. 126 Nic! mamuta. draga mea^ Draga mea. T6ta lumea ca sa se adune In mormîntii sa mite puna(l) La o nevasta tiniraj care a lasatii mal multi copii mititel : Mari6ra. Cheile miseriel îmi dadusi. N'asteptasI. XVII. P16Ia sa mi-I bata. Mândra ca o garofita? Si cum de te-al înduratu Copiii de tl-al lasatQ. I-a mustra si judeca. D6r*mamuta si-ara afla. Sl-atuncl unde te-orti cerca. Iubita mea! Cine mi te-o sfatuita De-asa ten6r*al pornitii. Burada. Tdca si clopotulâ suna. Care cum mi 8*a scula Totu pe dînsii î-a mustra.Sorele sa mi-1 arda. Tovarasi. T6te bunurile mi le taiasî.

Sevdaea prota. Cu doru mare te asteptai. Cu dorii mare ti asceptal. Tl-alalasI paea nepurtata. Antâia iubire. Doi ani înca nu împlinisi. necunoscuta . Tru sote nica ne esita Si nica ne harsita. ti petrecul. Necrescuta. Ne crescuta. Fiica mea. vruta mea! Ti maritai. Gospodina te facui. haraua prota ! Cu cuscrimea ne-vi(j[uta Nemisticata necunoscuta. ântâia bucurie Cu cuscrimea nevecjluta. te trimesel. Ti vi4ul ti harisiî Va s' vedu mani sotlu cu alta Si mine arman amarîta. Nicuchira fti ti facui Doi aîiî nica nu umplul. Iti lasasl zestrea nepurtata Cu sotele înca neamestecata Si înca nealintata. Laia de mine ti maritai. iubita mea ! Te maritai. ne disfterdata. nedesmierdata.Hilia mea. Si nica ne urdinata. Nemestecata.

si pecatii. satulG Crasna. Ca prea micii tu Taî lasatii. Singureii! si prostanelii? (l) La o fata maritata: Draga mamil gospodina ! Tl-au venitii nemurile De prin tote satele. p. 8*0 si grabitii Si Ia tine ml-o venitii. Sc61a. dict. Scola. de \e^\ bine Cum sedemii totî lânga tine. de Mâri6ra Barbuta. Ser mana do mine te maritai. Cântece de miriologhî. Draga mamit gospodina ! . Cum sedemii. XVI. Dar când cartea mT-a primitii Elii. publ. sora. ne vaetamii. Micutelii si prostanelu. te alintai. Am sa vadu manI barbatulu cu alta Si eu remanu totii amarîta ! (2) La o vMuva tengra. sora. Dupa dulce tratiorvi. districtulQ Strojineta. Cum pe George sa-Iii grijesca Si cum sa mi-lii ocrotesca. te trezesce Si luî nenea tu vorbesce. 127 Draga sorii. Ti-a fi. care a lasata unu pruncii orfanii In grija fratelui eî locuitorii în alta comuna departata : (l) Din Bucovina. C&'X departe'n strinitate Si n'a pututii primi carte. Te vgcjuî. m6rta cu dorii. 491. Si ele te-orii întreba: Cum tî-al plivitii gradina ? Da gradina tî-aî plivitii Cu spatele la pâmîntii. Cum sî-o tine casa el îi. în «Convorbiri lit. sora.» an. (*2) Burada.Si înca nedata'n lume. C'acusî nu te maî vcdemii. Cu fata la resaritii. Iasi 1883. sora.

tata hal ! Cum de te-aî dusa dela noi. Numai în lacrimi de omâ. dict. de d-Id los. si corn. tata. Si-ola uscao'n gândurele Si ml-olâ strânge-o paturele Sl-oia cata la prunci cu jele. Si nu te'ntorci înapoi. La mamuca s'o trimetî Din iundulii pamîntuluî Pe suerulii ventuluî (1) Din BanatQ. Sa âmble copiii tâl. Ca tl-a fi destula de. scala. De când Dumnia-ta te-al dusu Trei flori în p6rta ml. Da pruncii c*oru întreba Pre tatuculâ lorii asa: w Unde-a remasâ mamuca ?» «A remasO la bunica» (1) ! La unu tata: Tata ! unde te-al mutata. Nici în spume de soponii. .Câmesuîca-tî s*a negri. 128 -' Si mamuca tî-a spSla-o.a sara! Sc61a-te si-ml esi afara Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava.am pusu. Ca I-al lasatQ mititel (2) ! Iarasi la unu tata: Tatucuta. Nicî în apa de îsvorQ. învâtatora in Domanu. Si pe noi cum ne-al lasata? Scdla-mi-te. Olarid. de Maria Manei u. care Ta cantata surori! sale Ana.

de d-ld I. Ori te duci în alta tara. Traescii copil tara muma. Prin fluerulQ ventulul. district. malculita mea! Acum cin'm*a mal cata. Barbuta. Primavara va veni. Prin plalula vSsduhuluI (1). Georgescu. Toti plugarii vorâ esi Numai tu vel putrecji (2). Dumnla-ta n*al mal venita. (3) Din Secadate. Macovelu. de d-ld Av. Da sa-ml trimeti o scris6re. Altulu din Transilvania^ districtulfl NasSuduluî Dragulâ meâ tâtucule ! Eâ te cunoscâ pe sprincene Ca Iesi copiii cu jele . Barbatii fâr'de femei. Când m'al lasatG Dumne-ta (3). satulâ Crasua. . 129 Ca sâ-tl dââ si Dumi-tale O'nflorita mândra flore. (2) Corn. Maica. Caci copiii fara tata Nu'ncapO nici în lumea larga. corn. Ca Iesi copiii cu dorii. diot de Cairina Racolta.Florile aii înfloritd. Si baetii lâra mama Nu-sQ luati nici într'o sama. . Stândâ ca nisce ângerel. satula CalaflndescT. . Siretului. Copiii far*de parinti La toti 6meni-sil uriti . de d-ia T. (1) Din Badeuta. Te cunoscu pe ochisori. com. dict. (2) Din Bucovina. C*aceea e tara buna. La o mamay din Transilvania: Maica mea! un*te-al gatatâ? Si tu pre noi ne-al lasatu Numai în haine de vara. de M. (1) Din Bucovina. Simona.

Cire va mire acmice (3) cavta ? Cotro vo îo cu mire obami? (4) Io sâm finita ca n*am tire. VIII. Cire me-ar pute juta ! (7) La unu fedorit holtau. Spune-ne macara ce-va : (1) Vechl=mal multa. No. la BomilnT. Te-aî pornita la cununie Si nu ti. satulii Crasna Draguia mea N. (4) Obarni=indrepta. 3c61a-te si te trezesce Si cu gurita graesce Si ne spune vr*una cuvînta Dela nâmurl din pamînta. Sibiia 1891. (2) Ur= unuia. (7) T. Cotro voia mere? Vechi (l) n'amnicî ur (2) în lume. (6) Sirotita=sermana. (S) Acmice=acuxn. Burada. ce va fi de mire. . T. Nigder (5) nu te voi vede. Cire va mie da pare. O calatorie in satele românescl din Istria. ! Cum de mi te-al indurata Si pe tatuta! lasata ? Da de ce n*al asteptata Sotie sa-tl fi luata. (5) Nigder^de acum înainte.al gasita sotie. 168. in «Tribuna» an. din Bucovina. Sirotita (6) Io. ce va fi de mire. Cu fl6re te-o însemnata. publ. Sotie nu tl-alluata. 130 Altulu din Istria: Mama mea. iBraorm.Mtiantk. Florecic'a putredî Miresa tl-a'mbâtrâni.

nici la fartatâ. Fiulu meO. Ginere nu pornisi. Sivdaile nu le trecusî. Pe-a cui guse ml-aruncasî. Mamuta de-unde-a veni. Far'de altuia mS lasasl. Far'de altu me-alasasî. Nici la nasa. . Vula laîe îii u bagasî. ce mi-al dresa ? Cu cununa 'n capa fugisi. fiira sora. Usa cu cleia fii u înclisesi. Amorurile nu le trecusî. Ca holteîasii-a putredl Dimineta s'a scula. Singura ca cucuveaoa? V5ma cale nu-alasasl. Pecete mare tu-ml pusesi. ne la iartat. Ginere nu închisisi. Usa cu cheia mi-o închisesi. Casa mea îli înclisesi. Hareile îii le chirusi. Fara frate. Ne la nun. Cu catrane îli u laisî. Da ea cu cine-a grai. N'avuî tihe s-îii liatî nora. ce ne lâcusi! Ce facusi. Si te uita pe fer6stra Ca-tî vine-o carte domnescâ. Ospetli fii li taliasl. ci ni fecesî! Ce fecesî. Bucuriile mi le pierdusl. comuna Magarova : Hiliul-a îilett.131 Ti-Î bine-acolo ori ba? Sc61a-mi-te. nu te da. OspetiI mi-I oprisi de-a veni. Din casa sa te pornesca. Casa mea mî-o închisesi. Ne cuscri amisticat Ci si-îii fac si eu laia. Preotulâ sâ t!-o cetesca. ci ne-adarasl ? Cu coruna în cap fugisî. Altulu din Macedonia. Da ea pe cine-a striga? Prin tote coturile-a cata De urma nu tî-a mal da (1). Cu catranii ml-o înegrisi.

Ce e fl6rea ce trimitemâ? Cum ne-am hotarîtâ ! Paserile verii ce-sl cânta. Ce se facti si eu sermana Singura ca cucuveaua? Nici o cale nu lasasl. Mâna de mâna sa ne apucamâ PragulA sa treca sa nu-lâ lasamâ. fara tine. Mana de mana 8*ne-acatam Praglu s' traca s* nu-1 alasam. N'avul norocii sa-mi ieâ nora. Si cânta privighitorile la capa T6ta lumea se bucura. (1) Dict. Ci e liliea. Ca fii te dusesi de la mine. fara sora. Pit Vlachie îii alagasî. Ajutati-fii a mele 86te Si voi cusurine t6te. Ca mi te dusesi de la mine. Ce sa fac(i. Si cânta bilbili la cap. Pe-a cui spinare m'aruncasi. Hiliul a-îiieu tu loc se-inclide.Nici cu cuscri amestecata. Fara frate. Mine m6rtea mi jelesce ! Loclu tut el se desclide. ci-si bat. ci pitrecem? Di caile cum n& iecem ! Puglili-a veralel. Di furtuna fii-ascapasi Si în casa îîil vinisi. fâra tine. 132 Ci sa-fii fac. hiliu. fiule. Tuta lumea se-harisesce. Ajutati-ml s6tele mele Si voi veris6re t6te. . Masi di m6rte nu fugisi. de Mari6ra Barbuta.

(1) La unu hoUeiasii. Draga mamil. satulii Crasna . Fiulii meH în pamîntti se*nchide. holteiasCi. Pe mamuta de-al lasatO ? Da cui mi te-al potrivitii Fratiorii de-al urîtii? Ian sc61a-te. XVII. Scumpulii mamil ângerasu. de M. în «Convorbiri lit. 3' (2) Dict. 133 Eâ am gândita ca tu mie Mi-I face o veselie. Nici plivi si nici privi.» an. fiica mamil. Naframa cea de nânasâ Tl-orii pune-o la prapurasii. Nafrimuta cea de mire Tî-orvi lega-o la psaltire. Numai de m6rte nu fugisi. Da cum de te-al înduratO. Brudiorl si strainiorl î (2) La o fata. Dumnia-ta nu le-l plivi. p. publ. din Bucovina. Florile ti-orft înflori. Si deschide-tl ochisorii Si ti-I vede fratiorii Cum I-al lasata brudiorl. In Valachia mi-al alergate. Ca*n pamîntii îl putredîf (1) . satulii Crasna : Dragulu mamil holteiasu. Dara tu mi-al facuta mare Si avama supSrare.Pe mine mârtea me jelesce ! Pamîntulîl totAse deschide. Dragulii mamil ficiorasii. Cântice de miriologhil. Draga mamil. Barbuta. scumpa mamil! (1) Burada. din Bucovina. De furtuna îmi scapasi Si în casa îmi venisi. Primavara c'a veni.

(1) Dict de M. Voiamâ sa mi te scota din casa. comuna Târnova: Feta tu ilichie murisi. 'Nv^sta nu te fe^esî. Cu cuscri nu ti amestecasi. Cu cuscri nu te-amestecasi June tu nu-ml luasI. Gione tine nu-fil luasî. . Brizna (3) me filia Ca asa tinera (4) murit. Altulu din Istria: Fata în versta murisi. Betâra (6) ce voia face. Nevasta cu petala pe fata Si acum remasesi fata In pamîntii îngropata (2). 'Nvesta cu teliurile pri fata Si tora armasesi feta. Tu loca di gione mormintâ îti diaâ. Barbuta. Nevasta nu te facusi.Altulu din Macedonia. Tu loca îngropata. Vream sa fii ti scot din casa. Si colagi di cara la capu-tl staâ. Tujna (5) sirota io dupa tire. In loca de june mormîntâ îti daâ Si colaci de cara la capa îti staâ.

în locCi de botejune. Eâ. Cântice de miriologhil. din Bucovina.. in «Tribuna» an. satulii Manastirea Ilomorulul : Dragulu mamil ângerasâ! Da cum de mi te 'nduras! Si tituca ml-o lasasl? Mama tita cui a da Pe cine l'a desmierdâ? Draga mamil floricica AI sburatâ ca-o rindunicâ. Te-a luatu mârtea de micu. N'al traitii sa te faci mare. Colacii cel de nanasi Ti i-oiu da peste salasu.. an.. publ... Io sâm sirota N'am nici ur în lume Neco Domnul. Ce voiu acmu face. VIII. (6) Betâra:=:b£traua. Nu va ma cire purta apa .. publ. în Convorbiri lit. 134 Ca nu te voiu vechi vede. (4) Tinera=tânera. Natramile frumusele De cumnati si cumnatele Le-oiii pune la prapurele .(2) Burada. Milostenia ce-o faci Sa fie pentru saraci! (2) (1) Burada. Colacii de cununie Ti I-oiu da la liturghie. . No. Te-a luatu din scaldatâre. O calatorie in satele românesci din Istria. La cruci si la fanarele . p. (5) Tujna^umilita. Cire me-ar juta ! (1) La unu copilU de tîta.. 490. 168. Tî-oiO face îngropaciune. XVI.. (3) Briznassintristata. N'al traiti sa fii voinicu.

Daca m6rte-amarnica Tare m'o mal otravitii La pamîntâ m'o oboritil.» an. in «Convorbiri lit. (1) Com. Sc61a-te. <5) Burada. de d-la I. scola Si Iesi din casa afara. (2) Ficiuric = ficIorasCL (3) MaratQ=sermanQ. 136 .(2) Com. Di curend fapt. Vasile. tl-aii sositii! Da eti cum me voiti scula. iara ceea-lalta rgspunde In numele acestuia. XVI. 135 Altulu din Transâvanta^ comuna Secadate: Puiuia meO fl6re de vara. Di-una parte rSâ fecesî. unde este datina de a boci doue bocitore de-odata^ de multe ori una dintre dlnsele Întreba bocindu pre cela mortu. 489. De-alta parte fâcusl ghine. Ca scapasi de multe chine Si de multe lae chine. (4) Ce-sî trage aesta lume (5). (4) Lae = negre. publ. Cântece de miriologhi!. invâtatord. Georgescu. înv6tatorCi. dupre cum prea bine se pote vede acesta si din urmatorulu bocetu din Bucovina: Vasilica. Ca curendâ fti ti dusesi. Nu mâ lasa supâratâ Si de doru nemângaiata! (1) Altulu din Macedonia ^ comuna Nijiopole : Ficiuric (2) maratii(3). Du-te dar si vina era. sta scârbitii. de d-ld George AvramQ. Amu-Î nunta Sc61a-te nu Ca nuntasii feciorii mare! Dumi-tale. p. In acele parti.

_ 137 - . ett m'asî rugare La pamintâ asa de tare Sa nu te'ncâpa din fata. Sprâncene negre ca mura. Ca de când eâ am muritâ Ea nemica n'a graita ! . Scola-te si ni-I vorbi. . Da mamuta cin' tl-a fi? M'oiâ ruga la Sânta-Marie Ea mamuca ca sa-ml fie! Fata alba ca spuma. Românca din satula Putna de lânga mân&^ stirea cu acestd nume.Si vatâjelâ îti alege C'o venita vr'o doî-spre-cjiece. de Anita Haramida. Vatajelâ cine tl-a fi ? Nafiramuta Cu crucita! Da druscuta cin *tl-a fi ! NafrSmuta Cu cofita! Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Si-6re cine te-a boci ? Gradina cu florile. . Cele mal multe bocitore^ si mal alesA a. ci din tota inima plângâ si se tânguescâ dupa cela mortâ^ fîindu-le jele dupa dtnsulâ. Cine ti le-a saruta? Pamîntulâ cu rugina ! De-asI put6. Casa cu surorile! Da mamuta ce-tl-a face? Ia ml-a sed6 la pamîntd Sa n'o*ajunga lâcCi de ventâ. când au bocitii unu (1) Dict. . Sa te'nc^pa dintre spete C'acolo nu se prea vede! (1) .celea cari nu din prefacere.

atunci adese ori se gasescii femei. care nu-mi place. (2. care n'are nici rude nici prietene cari sa-Iu bocesca. Bogdana. Dar'mi-I fripta inima Si nu te mai potâ cânta! In fine merita a fi amintita si aceea ca fîe-care omu^ care na avuta cine sa*lu caute In boia sa^ care na iostu marturisitu si tmpartasitâ cu sfintele taine Înainte de ce si-a datu sufletulâ^ si mai cu sama acela. 83 84. luminari. N. p. e f6rte compatimite si considerata nu numai de cela mai nefericita omu de pe fata pamlntuluij ci tot odata si ca urgisitu de Dumnezeu. publ. 155. Inmorm. p. No. 10. A. haine si alte lucruri de ale mortului. colaci. 138 acesta do unu f6rte mare pfecatu. Rimnicula-saratâ 1888. cari sa-Iu bocesca. Dreptu aceea Românii de pretutindene au cea mai mare grija ca nime sa nu se 'ngrope fara sa fie bocitu. De aice vine apoi si blastamulâ celu mai mare: <isa dea Dumne^ sa n'at pe nime sa te hoc&ca (l). Literatura populara. sau câte o pareche de altite. daca e cu totulu straina.timpâ mâl Îndelungata si acuma numai sunt In stare nici a plânge nici a boci. care sa le nalmesca si platesca. V. cari de mila. tinendu (1) Ve^t despre acesta si Burada. câte unii stergarii. tnchele bocetele loru mai tot-d auna cu urmatorele versuri: Eâ cu draga te-asi mal cânta. pe cari le scotemu dintro doina din partile de sus ale Moldovei: Fruncja verde trei ghi6ce. Când 86rele a sfintita Mormintelula IWnghitita Necatatay ne'fnpartâsitU^ De nimene nejMH (2). carora li se da apoi. dreptii plata pentru acesta. La8a*mâ badica 'n pace^ Ca edi dragoste n'oiâ face Cu omu. câte o naframa irumdsa. nici când Insa bani (1). Ca pe cela ce ml-o placuta S*o dusa si nu Tam vazuta. Ne aflându-se nime. atunci se naîmescii anume hocitore ca sa-Iii bocesca.i> Ac^ta credinta forte latita la poporulii româna se pote cunosce Înca si din urmatorele versuri. culegeri din sasula Moldovei. se punii de bocescii omeni straini pre cari nici nu I-aii cu- . In «Gazeta satinului» an. Si daca mortulti n are rude si amice. ca sa nu treca cine-va nebocitii si pentru ca sa se Implinesca obicelulQ.

162. Domnuluî (jiice asa: plângere In tote partile^ si în tote caile voru (jiice val ! vaî ! si vorfl striga pe plugari la plângere si pe deprinsii plângatori la plângere. tn timpii de trel-(j[ecl de (Jile sa plânsii asupra corpului lui AronO. In aceeasi carte (4) vedemii ca poporulii lui Israilii a plânsii pre Moîsi în timpii de trel-deci de (Jile. IX. 9 (5) Cap. 139 -' Asemenea gasimu în Amosu (1): «pentru acesta. Inraorm. Domnulu puterilorii. si altî Români din Bucovina. Festus ne spune ca * aNenîa este unu versu ce se cânta din flautu la înmormîntare pentru lauda mortului (3)». Turturdria. care presida aceste soluri de lamentatiuni. 16. Ve4î si Hurada. aceea ce se chiama ««ewme».noscutii mal nainte de morte (2). La Evrei buna ora gasimii In cartea numerilorii (3) ca. Ea avea unu templu afara de . 83. si ele voru fi însotite de cântece de flautu. XXXV. V. nume pe care si Grecii îlu dau la cântecele funebre (4). p. (2) LambriorQ. V. Bocirea^ despre care am vorbitii pâna aice. lehova Dumnedeulu ostiriloru.» (1) Com. Câte odata la Evi^el^ când nu se gasla cine sa bocesca pre mortii. ci ea esista mal multu saii mal putinii si la alte popore atâtil din anticitate câtii si din timpulii de fata. Romanii numiau aceste lamentatiuni nem'ae (2).» Grecii înca aveau asemenea lamentatiuni sau bocete si se numiau trine (fl-pf^vot).» Cuvlntulii Nenîa se deriva dela (jieita Nenia. p. In plângerile lui Ieremia (6) gasimii: «Asa graesce lehova. In Paralipomenl (5) gasimii asemenea ca pre losiasii la plânsii tota ludea si totu Ierusalimulii. e usitata nu numai la poporulii românii. V. XXIV. op. (6) Cap. de d-lG V. 29 (4) Cap. cautati si chiemati plâng6t6rele ca sa vina. (3) Cap. prin cari se jeliaâ si în acelasi timpu se laudau faptele defunctului. 24. cit. cari se nalmlaii pentru acestii scopu. se cautaii femei. Si Cicerone (Jice: «Se facu în publlcu laudele omeniloru ilustri. XX. Y.

remâne In tâcere^ pe când corpulâ mortului nu este strigatu (3) . ca si Româncele nostre de asta^I^ cu strigarea Ia urechia mortului.» Apoi în Ovidiu: «ÎI spune celii de pe urma ramasa bunu pe care pote abia la auijiitu cu urechile. improvisau laude si bo- li) Cap. 38 si Od. V. inton^za si acum cuvintulQ neno! neno! neno! VedI Burada.)) Dupa ce Tau strigata si bocitii acasa mergeau cu convoiulu funebru plângendu si vaicarându-se. emendata et adnotata a Carolo Odofredo Muellero Lipsiae. . II. Od. Asa gasim A la Lucanu: aAstâtelu o casa când Intâlasl data mortea lovesce In ea. XX. ca si bocitorele nostre. asezându-se la usa casei mortului. 16. (2) Horatiu. (3) Festi de signilicatione verborum. si Bojinca. cit.zidurile Romei aprope de porta viminala. Carmen. bocit6rele n6stre la sfârsitulQ bocetelora lorâ. de unde se numiau si Milviene. op. qui nomen nenia quo vocabulo etiam graeci cantus lugubres nominant. adica totulu s'a mântuita (2). 161: aNenia est carmen quod in funere laudandi gratia cantatur ad tibiam. strigându-lu una dupa alta de trei pâna la patru ori dupa olalta pe nume^ si daca nu se mal putea observa nici unâ semnu de vieta Intr Insula.» <o) Cuvintula fineniae^ s'a pastrata pâna si astadî în gura poporului românfl . Inmorm. Aceste aneniaei^ (5) se Intonau de catra femei anume platite. adica bocetele lorâ. ad tibicem prosequuntur. fiindCi Întovarasite de sunetulu cela lugubru alâ flautelorCi de Îngropare (funebres tibiae) (5). apoi sa dusu iarasi Înapoi (4). . lib. (jiiceau: candamatum est. mal IntâT. Nota dela p.» (4)Delegibuslib. v. si se numia <ipraeficai> dela cuvlntulu <i^praefari» fiindu-ca ea cea dintâi trebuia sa plânga. sa strigata. V. . dupa care era obicelulu de a se trimite îndata ce cine-va îsi dadea sufletulu. Ele tncepeaâ neniile. cari se (jiice ca eraâ facute din osCi de Milvtis (vulturâ). 24: «Honoratorum virorum laudes in conciones memorant atque etiam ad cantus. si care dupa ce veniau. si se invoca îndata ce bolnavulu întra în agonia mortii. 82 83. II. MDCCC XXXIX p. 21. Una din femeile bocitore mergea Înaintea celoru-lalte si dadea tonulu. I. 214. acolo fiindu informate de catra servitori despre împrejurarile vietii acestuia. v. p. cu care trebuia sa se Încapa plânsulu si bocetele. 140 cete pentru mortu (1).

acapillos scindunU (smulgii parulii). vorbindu despre Nonius. quae dant coeteris modum plangendi. în «Al- Attonitae tacuere domus quum corpora nondum Conclamata jaoent. numescu Impuniî singure vorbindii despre aceste femei. Bojinca. (4) Metamorph. op. acesta (1) praeficae dicuntur mulieres ad lamentandum conductae. revolutaque rursus eodem est. 76 (2) Durada.j> In fine Ch6ruel le caracteriseza astu-felu: «Femeile. cari imiteza durerea {3). cari plângeaii. quod jam vix auribus iile Acciperit. vaetându-se cu sgomotii. v. I. ci si cele-lalte femei. cari se tocmiau ca bocitore la prohodurile celoru bogati. Inmorm. p.» In aceste versuri vedemii cele doue parti ale mestesugului dea plânge. Inmorm. cari celoru-lalte modula cum sa plânga^ ca si când ele aru fi cele mal Întâi (1). dixit. 62. facendu totu felulu de semne batatore la ochi de o durere cumplita. 81. cu capulu golii. No.(1) Burada. (3) Lib. (6) Festus ne spune: a Funebres tibiae dicuntur cum quibus in funere canitur9=« flautele funebre se numescCi acelea cu cari se cânta la Inmormlntare. 56.» 141 Festus.» Lucilius.j^ Bocetele preficelorii consistaii In actiune si In cântece. lib.» (2) Mercede quae . vorbe de lauda si lacrimi si lucruri. (Jice : aPreficele se femeile naimite pentru a plânge pe morti. cu pSrulii despletitii. se numiau apraeficae. bina» an.» Apoi Tacitii (Jice : «Pentru aducere aminte de virtute compuse cântece. M. p. ne spune asemenea : «cari prefîce tocmite cu plata plângu la Îngroparea altora (2). cit. 259. 22: Sic funere primo 77. quasi in hoc ipsum praefectae. V. p.)> Câte odata nu numai cele naimite. Lucilius ne arata acesta In versurile urmatore : aPrefîcele la Inmormlntarl Isl smulgii pfirulii si se vaicareza forte (5). II. cântândii vre unii cântecii tristii saii laudele mortului (4). Supremumque vale. Ele se duceaA Înaintea mortului. Besand. X.

(3) Anal.» (4) Dictonaire des antiquitds Romaines et Grecques. donnant toute espece de signes apparents d'une violante douleur.» (5) In funere praeficae Mxdto et capillos scindunt et clamant magis. In Neapoli alamenth sau utribolîd. EUes prdc^daient le corps. precum si tn Orientu. In Corsica. La Galii din Scotia de sus. (1) Burada. sanglotant. la tâte nue ^chevelâes. In Italia^ si n alte parti ale Europei. plângfttore de meserie. p. cari obicinuitii cuprindu si laude pentru mortu. nu . cari întoneza aceste cântece în Italia se numescu fLVOceratricey> (bocitore) (1). 507: «Femmes que Ton louait comme pleureuses aux convois des riches. chantant quelque hymne funebre ou Ies louanges du mort.143 X. ca îndata ce cine-va more sa se strlnga femeile b6trâne. «meditata ad memoriam virtutis carmina et laudationes et lacrimas vel doloris imitamenta. Aceste cântece se numescu In Corsica avocerij).Conductae fient alieno in fiinere Praeficae.ji Femeile. tn Sardinia aattitidoSjj^ in Beam (taitirot^'f In Grecia «miriologhiî. 142 este actiunea si mdamant magisn (se vaicareza forte) este cânteculu pre care îlu acomodau la versurile lugubre numite neniae. UT. 77 80. 5. LA M O R T O Cum ati prinsu clopotele a trage si bocitorele a boci. a fostu si a mai r&masu Înca obiceiulu. p. Imprejurulu mortului si sa Încapa a se boci smulgendu-sl pârulii si tntonândii cântece funebre. . Inmormint. Prefîcele In timpii ce bocîatl erau îmbracate In vestminte negre.

ci fîe-care. pe care llu atingeau cu mâna (Jicendu: Dumnecjeil sa-lU ierte! (2). se aprindii noptea la priveghiu si a treia ^\ la prohodU. cunoscutii. mal alesii Insa barbatii si femeile. se uita o bucata buna la mortii si punendu-sl apoi mâna la gura. fara deosebire.Românescl credii ca mal multe suflete se strângu împrejurulu mortului de-lu privescu. Iar banii.va aii fostii mâniosi saii certati sa se roge ca sa-I ierte. descoperindu-sl capulu aruncaCi câte o moneta Intr'unu vasii ce sta aprope de mortu. sad II Impartii când se duce mortulii la gropa pe la raspântii si pe la poduri pintre copii si saraci. saruta icona saii crucea de pe pleptulii acestuia. ce ati rfimasu nearse. iar daca repausatulii a fostii omii batrânii II saruta si mâna. fîe-care noii sositii intra In odaia. dintre cari cele mal curate si mal frumose. atâtu pe acesta câtu si pe cel ce ducii de aprindii câte o luminare mortului. clatina din capii. Unii mal punii pe icona si câte untt banii (1). ofteza si dicii : aDumne^eU sd-lU ierte! saii : aprimesce-lu Domne întru împaratia cerului (5)». sau o pune neaprinsa pe iconita mortului. In timpurile vechl^ barbatii^ cari se duceau la casa mortului. Dupa ce aii aprinsii lumina se daii la o parte. ci si amicii. In unele sate atâtii din Bucovina câtii si din Moldova si . saii. Cu privire la luminele. acoperii chieltuelele tnmormlntaril cu dînsii. nici când nu se pornescii cu mâna gola de-a casa. iea si câte o lumina de cera galb&na cu dlnsulii. sunt meniti mortului. unde se afla mortulii. ba pâna chiar si strainii atâtu cel din vecinatate câtu si cela-laltl. ce se punii pe iconita si cu carii cel de casa cumpfera mal pe urma rachiii saii alta bautura ca sa o dea celoini ce cerceteza mortulii de sufletulii acestuia. de sicriii ori de 144 pâretii casei. Ajungendii la starea locului. voindii a-sl arata dragostea crestinesca catra dlnsulii. cari au cunoscutu câtu de putinii pe celu repausatu Începu a se aduna din tote partile la casa acestuia ca sa-Iu mal vada Înca odata Înainte de Inmormlntare si sa-sl iea ramas A bunii dela dlnsulii.numa! n^murile cele mai de aprope^ cari pâna atunci nu sciuse nimicu despre trista tntemplare. fîindii mortulii forte sarmanii. ca sa aiba cu ce plati vamile din lumea ceea-lalta (4). adica cel casatoriti. iara de cum. aprinde si lipesce apoi lumina adusa de sfesniculii dela capulu mortului. fie avuti ori sârmani. si apoi acele suflete multamescii personelorii cari aii adusii luminele (3). Românii din unele parti ale Tarii. Cel ce-lii cercetfoa.

17 18 t^i Lambriorâ. (5) In Bucovina si Moldova. înmorm. sa fîe de ajutoru la prasnica^ iar servetele ca sa se puie la procesie (1). 162. cit p. (4) Com. cit. 94. op. 152. si Mariuca Nistorfi. Dându ochii cu cel din casa. cum a fostu si ce bine a facutu câtu a traitu etc. Românca din ^jalinT. atunci mal de graba Uii compatimescii decât sa-Iii condamne saii sa-Iii blasteme. (2) loanft Nîtu Macave!. Atâtii datina si purtarea dela mortii a Românilorii.(\\ Pretutindene usitatQ în Bucovina s\ Moldova . MmrimmA. Moldova. înmorm. publ.|a^ tamâie si servete. de M. lamom. 152. si Induratii. op. Intitulata iiGrozai>. cit. câtii si judecata lorii asupra mortilorii. asa a trebuitii sa se Întâmple. p. Gherla 1882.^\e^\ si Burada. de Const Merchesd si dict. U Bomânl. brân(.|eâ : bunu. preota. p. ci totu numai de bine . nime nu-lâ vorbesce do rau. Turtur^nQ. cele d'lntâl« daca mortulu e sarmana. cit p. dare de sâID&. la fnmormlnt&rl. se pote ved6 si cunosce mal bine din frum6sa poesie a multA regretatului nostru poetii V. Dupa ac^ta daca celu ce a venita la mortu nu e cu totulu «trainâ se duce si la cel de casa ca sa-I mângâe. 10 . fn «Amicula familiei» an. iar daca a fostu unfi omu ca neomenii sau chiar unu facatorii de rele. 145 mal alesu la munte^ precum In Fundulu-Moldoveî si Malini pe lânga lumina si bani. (2) Burada. p. VI. blându. de d-lQ V. aici e asa cjiîcendft primulu tribunalâ tribunalulâ pamlntescO dupa morte (2). a carorii vieta na fostii una tocmai dintre cele mal bune si esemplare. De se Întâmpla sa fie mal multi insi adunati In casa vorbescii Intre dlnsil câte ceva din viata repausatulul : ce omu a fostu. rom. p. pe care o reproducemii aice In Întregii cuprinsulii el: (1) Gom. p. Alecsandri. vedî LambriorQ. caci se vede ca asa a fostu dela Dumnezeu renduitu. 13 (3) lont^nd. 36 36. Nistord. Datinele pop. Daca a fostA unâ sufletâ alâ Iul Dumne(. mal aducu o sama tnca si faina. de asta data nule <^ice abuna dimindta-n^ abuna ^iuai^ sau fLhuna 8araj>^ ca de alta data.~Lambrior(i^ op. op. ci tristu si tacutu apropiindu-se de dlnsil Începe a*I mângâia si a le spune multe de t6te ca sa nu se supere.

«Nu plânge^ îmi (Jise n*al grija. «Când crestinulâ ista. plinu de jale : «Dumne(][eu sa Ierte picatele sale! (1)» . De somnulii cela veciniei Gro£ acum zacea. . «Si nici o putere ! . La elu se uita. «N'aveamu nici de hrana. Domnu-lâ odihn^scal «Pe-unii cala alba ca erna în delâ se ivi «Si apr6pe de mine calulâ îsi opri. ce-lâ totâ pomenescâ. si casa si pane. Sc6se doi bani netezi din vechia sa punga. Iar poporu'n sgomotiî striga. Mal facu o cruce si ^ise plângendâ: «Omeni buni! ana ema bordeiu-ml arsese «Si pe unâ gerâ cumplita «Nevasta-ml cu pruncii pe câmpii ramasese. Iar dupa elu nime. «Na. nime nu plângea! Poporu *mprejuru I tristu. nici tolii de'nvelitâ. eram(i prapadita ! «Nu asteptamâ alta din mila cerâsca «Decât a muri.146 Galbena ca faclia de galbena cera. bStrânuIu mosnegu Ofta si se duse cu-alâ sgâ vechiu tolagu. cu 'nfîorare. Lânga mortu îl pase. române^ «Fa pleptâ barbatescâ. . Unii faceai! cruce.. cu o barba lunga La Groza mergendâ. Cu mâna la gura capulâ clatina Si'ncetâ lânga dînsulCi îsi soptiaâ asa: «Elâ sa fie Grota celu vestita în tera «Si'n sânge 'ncruntatâ! «Elâ sa fie Groza^ cela ce ca o fera. «Si de-atunci copii-ml. Pe-o scândura vechte aruncatu afara. sarutândii mortulu. mâna-I sarutândâ.. sa-tl cumperi haine. « 6menl buni! de-atunce în tihna traescâ!» 147 Si. Ce aprope-î ardea. «Fara nici o grija de negrulâ pScatâ c(A stinsa 4^1^ multe si lege-a calcata !» Unu mosnegâ atunce. altii de mirare.

Sima InvSt. ca sa nu i sentemple si eî acelasi lucru (3). ^i-i sa mi se arate mal desU in visU^ dragulH mamei ItHacU {2). cit. la pisatulu grâului de coliva si la facutulii pomului (5). ve4I si Lambriorâ. de d-lfi losifd OlariA. 40. parte ca sa nu se apropie cine nu e bunU de dlnsulii (4). 37. caci totii timpulii acesta pâna ce se pornnesce la gr6pa. dupa credinta Românilorii de pretutindene nu 6 bine nici macarii pe unii minutii de a lasa mortulii singurii. si Rom. op cit. op. de Impletitu cununi sau de cusutu hainele trebuinciose pentru celu repausatâ^ daca acesta la mortea sa nu le-a avutu de mal nainte pregatite^ mal pe scurtu de pregatitu tote cele ce sunt de lipsa la o Inmormlntare. Unii fara treba sau prieteni al casei mal râmânii de daii ajutorii Ia Împletirea toiagului si procurarea pausulul . Banata. acompaniate fiindu numai de lacrimele ce le curgu siroiu pe fata. stranuta. (6) In Bucovina. iar femeile se apuca de cernutu faina pentru pomene si prasnicâ sau comandare. (2) Lambrioril. Astu-felu. de neaparata trebuin- (1) Opere complete. fie acela ori si câta de sârmanu.. parte sa iea sama ca nu cumva sa i se stinga lumina dela capii. 162. op. 162. 148 ta Ia ori si care Intnormlntare si fara de care nu se Imormtnteza ma! nici unâ unu mortu. si despre cari ne va fi vorba mal pe largu In capitolele ce urm^za. Transilvania. avendu celu mal bunii prileju de a-sî varsa si ele alânurile trecute. Începu sa-sl plânga copiii repausatl^ In care plângere Întovarasita de bocetu se audu vorbe ca acestea : ^de te dud unde e copUa^ulA mea^ sa-l spui ca mare tnuUii e arsa inima m^meî dupa dînsulU. totu timpulu^ câtu sta mortulu In casa unii vinii iar altii se ducii.. e bine sa-sl rupa putinu camasa sau haina. dupa credinta poporului. BucurescI 1876. dintre celea ce se afla In casa mortului.Pe când unii vorbescu despre celO repausatu. p. cari obiecte sunt. U9 .. p.. invStatoria in Domand. fn Orlatd. I. (3) lon^nO. ci trebue sa fîe cine-va ne 'ncetatii In prejurulii lui. (4) Corn.i> Insa tdte acestea le rostescu mal muitu în taina. p. Voi. Daca vre-o persona. cit p. pe atunci o sema de femei.

(2) si care. dupa cum (1) Corn. Pe lânga luminele^ cari se punu si ardu (jii si nopte Ia capulu si Imprejurulu mortului. p. SimA. se razima mortulfi ca si pe unu adevSratu tolagu când calStoresce tn ceea-lalta lame si mal alesu când trece peste puntea ralului (1). . Acesta lumina se numesce pretutindene In Bucovina si Moldova. Georgescu. pentru-ca pe dinsa.va maî suptirelu. (3) Corn. daca mortulii e unu omii batrânii.XL T O I A G U L 0. iara tn Terorromân&ca simplu stcUa (6). de d-ld I. câtii si mal pe urma dupa Inmormlntare. In Banatu lumina de stata (4). Olariu. sau de câltî. 47. se face câtu statuia mortului de lunga. Inmorm. In care amestica si putina cera din lumina pe care a tinut'o celii repausatii tn mâna pe când sî-a datii sufletulii (1). (2) Burada. In Moldova se pune nu numai unii picii. din c6ra galbena si curata. Una dintre femeile de fata. daca e unii copilii. Inmorm. de d-Ia los. 150 ne vomu Încredinta din sirele urmatore. precum si In unele parti ale Transilvaniei. mfesura cu dlnsa mortulâ câtii e de lungii. p. toîagU. sau putinii ceva maî nainte de acesta. care i sa tinutii mortului la darea sufletului. Românii de pretutindene Indatineza de a mal face Înca o lumina deosibita a carei lungime si forma se destinge cu totulu de a celoru ordinare si care se aprinde numai tn unele restimpurl anumite^ atâtii înainte de Inmormlntare. dupa credinta poporului. ce. face o testilâ lunga de burabacii. de d-Iâ Rom. pentru ca ea. 47. (4) Corn. ci chiar Intriga lumînarica. si apoi dupa lungimea acestuia face toîagulQ cam de grosimea degetului arfitatoriii. în unele comune se petrece maî Intâî de treî ori prin mâna mortuluî. In alte parti din Transilvania Insa se numesce privighitore (2) si lumina de stata (3). si abîa dupa aceea se face toiagii dintrtnsa (3). (5) Burada. cum sa asezatii mortulu pe laîta.

de d-lQ V.» (2) Lambriora. din Crasna. plaiula Muntele. lasându-I numai capfetulii de pe lature ce-va radicatii In sus. com de N. facQ o luminare cât dinsulQ de lunga si apoi o strînga r6ta si o numescii toiagii». de Em.» Din Funduld Moldovei. de Tiia Zaharescu : « Toiagula se face din luminarea aceea. care se asâza pe celQmortâ. Germanu : «ToiagulCi la morti se mfisura dupa lungimea mortuluiD. sad de nu se afla acesta intre iconele din casa. de d-lu V. com de Const. Rom.(1) Dat. ca se pune pe unâ sfesuicd sau pe o icona. In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Radasonî dupa ce Tau sucitu. judetula Suc(5va. Merchesâ si I. com de Al. (3) Dat.» din Fundula-Moldovel si Vatra Dornel. de Nic. corn. câtii sta mortulCi nelngropatu. p. Rom. din Vicovuia-de-sus si Bilca. li arde tote pacatele acestuia anume ca sa merga curatii In ceea-Ialta lume (3). llu petrecu maî Intâî prin mâna mortului si abia dupa aceea tiu Incolacescu (2). parocha si exarchd si de At. care s*a tinuta mortului înmâna. (1) Dat. moda: mal intâî se mfisura mortula cu o ata saa o varga lunga. Petrescu. se scalda si dupa ac<§sta se iea o festila cu care se mSsura mortula. op. din Balac6na com. cit. din BoianG si Mahala. corn.» Din Mahala si Bolana. numita toiagii^ care arde la capultt mortului». Baciâ : atoiagida se face din C(5ra curata în urmatorulâ. de At. Gerinanâ: aToîagulilse inv<>rtesce si se pune pe o icona. CotlarciucG : atoiagulH se face câtfi mortula de lunga si trebue sa fie din c^ra curata. Ursaca : «/oiagulU se face tota-deauna câta mortula de lunga. . de M. ToiagulU însemneza nu numai ca mortulu. Tonigariu si M. de I. va merge cu lumina In ceriu si se va razima pe dlnsulu ca pe unu adevaratii toiagu. sau maî bine disu a unei rotite. TonigarlQ: t^Tolagula de aceea se face rotundd. 151. de d-la losifa Olaria: * Lumina de stata se mfisura pe statuia mortului îndata dupa esirea sufletului. când a murita. din Crasna. Din Moldova. ci totii odata si ca elii. si dupa aceea se face toîagula. Jenma: «Nemijlocitii dupa ce a închisd cine-va ochii. Turtur^nCi si lust. pentru care sa facutu. com. de Cuparencu: ^ToiagulU pentru cela mortâ se face rotunda pentru ca sa fie indamâna de pusa pepleptulâ celui morta. când se aprinde sa arda. din Stulpicanî. si dupa m§sura aceea se face lumina». com. din Ropcca. com. CotlarclucQ: aToiagulU se incolotocesce pe unQ sfesnicu de biseric a sad pe o icona de casa. com. si din act^ sta se face apoi o lumina. corn. din Domana în Banata com. Cârdeiu : «Când more cine-va dupa ce-ia aseza pe o laita.» Din Stulpicanl. si astu-felîu îlu pune apoi sau pe unu sfesnicu lungu de biserica la capulu mortului sau pe icona de pe pleptulu acestuia (1). comuna Malini. din Stupea. de dlG Sani. Chr. Ea se petrece mal întâi de treî ori prin mâna mortuluî. Uom. alâ carei sfmtâ închipuesce cele mal de multe ori pe patronulu mortului.» 151 Dupa ce la gatitu de sucitu llu Incolatacesce la forma unul serpe. din Bala. eoni de d-lâ Ionica alQluT lordachi Isacd. atunci se pune pe icima Domnului nostru îs. com. Turturclna si Ionica ala Iul lordachi IsacQ.

neavendii capatu. ci se opresce prin acesta In casa (1). com. sunetulu va ave masura corpului^ In care a traitii elii^ caci. op. Pletosd. Acesta aprindere si stingere se repetesce de 3 ori pe (Ji In cele trei diile Înainte de Inmormlntare. de d-la lust. lesne s ar sfârsi. de d-ld T. 162 Despre lungimea toiagului se crede pe de-o parte ca. din Stulpicant. Jemna: «Toîagulil se aprinde in timpula. adica de 3 ori pe 4if ?i anume când tragd clopotele . pe de alta parte Insa se crede ca daca-Iu va masura câtu omulu. (3)Com. in sus. la amiacjii si sara. com. care capdtd se si aprinde. corn. cit. Rom. ce la avutii acesta^ nu se duce cu dtnsulu.ta veclnicu. Simd: tiLumina de stata se aduna în forma rotunda si se pune la capul d pieptului oelul mortd. Olarid.» vecjl si Lambriord. astd-feld ca invdrtiturile dad forma unul discd. de d-ltt Nic. Cârdelu.» -Din Stupea. 151.» (2) Dict de An. (4) Dat. Când IncepA a se trage clopotele pentru celii mortii. când e de lipsa. Daca sar pune tn loculu toiagului o lumina simpla^ aceea. dupa cum am amintitii si mal sus. si se lasa numai atâta sa arda. toiagulii merge dimpreuna cu sufletulii tn cea-lalta lume (2). de d-ld Rom. Când se scote mortulii din casa spre a se duce la tinterimijy respective la cântarea panachidel. se totii des. din Crasna. Petrescu. si anume: dimineta. de d-)a M. facuta de regula din c^ra de stupQ sad si din altd sold de c<îra care se învârte tn forma spirala. luânduse cu festila masura mortuluî. de mal multi insi. Din Transilvania. Botun^îmea toiagului tnsemneza ca elii sa nu mal aiba capatii In ceea-Ialla lume. Bilca si Funduld-Moldovel. Rom. avendu capatii. (3) Cred. atunci se aprinde si toiagulii. ci sa ar(. Nistoril:<iMortulCL se pune pe lalta.dict. Cotlarcluca. ^t care se as^za apoi pe o ic6na.» Din Orlatd in Transilvania. pastrândd o parte pentru ocolirea pomenilord pâna la anuld. se aprinde iarasi^ si daca a statuta mal nainte pe pieptii^ se iea de-aicea si se (1) Corn. noroculu. câtii dureza tragerea clopoteloru. adica totii deauna numai atunci când se tragft clopotele (4). com. Crasna. Lumina ac<5sta cu und capdtd e încovoiata. de d-lCi Al. p. (2) Corn. dist. pe când toiagulii. Baclu : «Si fiindCL ca nu este obIcTnuitQ a arde o lumina asa de . de M. Bilca si VoTtinela. din Ropcea. Nas^udulul. corn. de d-ld los. SimonQ: «Pe pleptuld mortului se pune o lumina. dar se grijesce ca sa nu arda tdta. cata sta mortulâîncasa: dimin^ta^ia amla^Isi sara. com. din Vicovula-de-sus. iar la capQ i se pune unâ sfesnicQ ou tolagulâ. de d-lft Dim Cârdeld: cToIagulQ acela ild aprinda de ma! multe ori pâna ild ingnSpa pre mortd. * Lumina de stata âe incolacesce si se pune pe pieptul d mortului. din Bilca. de d-lA Sam.» Din Banatd com.» din B&lac^na. vertesce si arde necontenitii (3).

si în Transilvania. corn. de-aceea nu se . Lumina acesta o are mortulQ în ceea-lalta lume. In locu de-a duce Întregii toiagulu la biserica tndatineza de a taia o bucatica dintr tnsulu. cum e lungimea mortului. com. com. SimQ : «Acosta lumina arde si cand se face pomenirea mortului la pomene. si se aduco acasa.» Dar tota asa e usitatd si în cele-lalte comune din Bucovina. NistorA: «A treia ^i se duce toiagulâ la biserica si se aprinde la prohodd. 153 pune de-asupra sicriului (1)^ dar mai cu s^ma pe stesniculu cea statu la capulâ mortului. din Fundulfl-MoIdoveT. care se aduce deia biserica.>* din Transilvania. de Nic. cre- (1) Corn. com. si a o lasa acasa si ducii numai restulu care se si lasa apoi sa arda totu tn decursulu Inmormtn tarii. de d-la Sam. com. «ToîagulQ se aprinde de trei ori pe 4i. Tonigaria: oToTagulA se aprinde de trei ori pe <}J. de M. Restulu^ ce sa adusu lnd6raptu. SfesniculQ cu toiagulQ merge înaintea crucel oelel mari. In biserica se iea de pe sfesnicu si se pune po sicriu la capulâ mortului. (3) In Boiana si Vicovultt-de-sus. la amia(}a-(}i. sau bucatica ce s'a taiatu si a ramasii acasa se aprinde tn cele trei seri dintâi dupa Inmormlntare regulatii la asfintitulii sorelul pe loculii unde a fostii corpulii si mal alesii capulii celui mortii tn timpulii acela când sl-a datii sufletulii si unde se lasa apoi sa arda pâna ce cel de casa se ducii la culcatii (4). de d-la Rom. se aprinde toiagulQ satt si alta lumina pe loculQ undea murita. de I. în Crasna. Rom.» din Moldova. comuna OrlatQ. comuna Malini. Sufletula umbla pe de-a-supra ca o musca si în urma se doparteza. «Si ducând u-se mortulA la mormîntâ. de d-ld V. unde arde totu timpulu câtu dureza prohodulfl (3). de d-lQ Sam. si dimpreuna cu acesta se duce apoi de regula de catra palimariu arcjiendu In fruntea procesiunii pâna la biserica (2). Turturand . (2) Dat. de d-nil Rom. com. com. com. Nistord: alolaguld se aprinde de trei ori pe 4i. Din Moldova.^ mineta. toiagulA arde în locuia mortului trei ()ile pâna se trece. toIagulA se pune in sfesnicâ.oom. oom. adica pe timpuld când a murita cineva. «In Crasna.lunga. comuna Malini. si se duce înaintea mortului pâna la mormintd». de d-lQ I. in Ropcea. Sima si T. Tonigarid si Const. Simond.» Din FundulQMoldovel. MerhesQ : xCând se scdte mortuld din casa. de Cuparencu. de M. O s6ma. do d-ltt V. Petrescu. Petrescu si Ai CermanQ»: In trei seri ((}ile). Dupa prohodu si mal alesu dupa Inmormlntare se stinge câta mal ramâne.» din StulpicanI. si sdra. de I.» (4) In BoianQ. ColtarcîuoQ. com. Turtur^nd . de Ionica ala lui lordachi IsacQ din Mahala. de aceea se face dintrlnsatoia^â si se aprinde* in decursula celorA trei 4ilo câtd sta mortulii incasa. dict.

Velehorschi: «Se grijesce in casa cum s'a scosd mortulâ si se pune in locuia acela und paharâ cu apa si intrlnsa lumina. se taie o bucatica de toiagO si se aprinde de treî orî pe di în cele treî dile umiatore în locuia unde sî-a datO repausatula sufletulQ.» In Balact^na. de M. . 6meniî credâ ca vine sufletulâ si bea din paharD. NistorCi : «Când se duce mortulu la biserica se taie o bucatica de toîagâ si dimpreuna cu lumina ce sa tinuta la repausare se aprinde in treî serî dupa inmormîntare în loculCi unde a muritQ. se da de pomana celui ce a tinu tu mortului luminarea când si-a datu sufle tulu. în locuia.» (1) Com. Turtur^nQ si Dim. (2) In maî multe sate din Bucovina. luândG o l^ca de c^ra din acosta bucatica de toîagâ o lipescQ pe patru paretî în crucisulQ caseî». sa arda în treî noptî.» In Fundula-Moldovel. comuna Uadasenî si Malinî. vinCi curata. Pletosii si M. com. com. iar sticluta si cu celea de pe dînsa pe unu stergaru. In credinta ca sufletulii mortului In cele treî seri dupa Inmormîntare vine si bea apa din vasii ca sa se rScoresca. dict. Iar daca celu ce a tinutii luminarea e unu casanfl. atunci se daruesce unuî omii strainu. In Moldova. de Em. Maî rarCi punu. în acela locd unde s!-a datQ omuld sufletulii . o naframa sau pe unu peticii curatii de pânza. Daca n'ar arde toiagulu. de G. Uniî. pâna ce se gatesce. precum în Ropcea. când ducQ mortulu la grdpa înainte de sc6terea acestuia din casa. Cârdeiii: oToiagulu acela ild oprescQ o s(5ma acasa si ilâ aprindâ^ când si când.» In BerchisescI. de A. op.i> Vedî si LambriorG. Apa din ulcica însemn^zft curatenia si spalarea de tote relele aicî pe pamintd. 151 : «si în alte treî serî dupa inmormîntare se aprinde regulata la asfintitulft soreluî. cit. de Cuparencu: «Dupa ce se îngropa celQ ce a muritâ. atuncî sufletulu mortului ar umbla râtacindu (1). de-asupra cu unâ colacu. com. A patra cji dupa Inmormîntare restulii toiagului dimpreu- astupa cahla.154 (jlendu unii ca câta timpii arde toiagulu. cu sticla de apa si cu stergarulu sau naframa^ care a statu sub acesta. sad se lasa usa crepata (putinG deschisa).» In VicovulCî-de-sus si VoitinelG. Jenina: «Dupa ce s'a scosG mortulâ se aprinde toîagulu în fiecare s^ra. pentru ca se vorbesce ca sufletulQ îsî cerca locuia pâna la scjse saptfimânî. de I. de Em. de Cuparencu.» 155 na cu colacul u. se pune toîagulu pe o ulcica cu apa curata. unde sî-a data duhulâ. de d-lQ V. care s'a pusa in mâna mortului când si-a datQ sufletuld si arde pâna ce se gatesce si apoî se pune un A toîagîi sa arda pâna In ^ixia. atâta maî vine sufletulu acasa. corn. com. in locCî de apa. Vedî si nota premergfitore. Aice se pune pe o sticluta sau pe o ulcica umpluta cu apa limpede si prospftta si cu unu colacu pe dinsa. a treîa si apoî se da paharulCi acela de pomana cu und colacâ si o lumina. p. Tonigarid : «Atreia di. iara cu naframa se sterge de sudori (2).

Acelii barbatii saii acea femee represinta în decursulii celorii trei dile persona defunctului. In unele parti din Transilvania^ dupa ce sa înmormlntatii mortulii. Inmorm. si anume în loculii unde mortulii si-a datii sufletulu. o bucata de pane si toiagulii aprinsii. Dupa tote acestea toiagulii se duce Ia biserica de arde putinii la icona Maici! Domnului. com. p. ca si 'n Moldova si Tera-românâsca^ la biserica (2). 40. (1) Burada. p.. de d-Id Sam. în Mahala. 47. în cele trei seri dupa înmormlntare. apoi se pune aprinsii la mormlntii la capulii mortului (2). (jiicendu ca prin acesta se Imblân^esce CatelulU pdndnttdul ca sa nu latre pe noulu ospe venitu Intre cele-lalte mormlnturi (1). com. In Crasna. Facendâ si acesta toiagulâ ce mal remâne llu ducii si-lii daii. (2) Burada. de d-la Rom. Turtur6n(i . cit. apoi întorcendu-se a casa ostenitii sa gasâsca de mâncatii si de bâutii. op. Vinulii din ulcica si pânea se daii unuî barbatii saii unei femeî dupa sexulii defunctului de manca si bea din ele în cele trei seri.» In unele parti din Moldova si Tera-românesca din contra este datina ca In loculii unde si-a datu mortulii sufletulu sa se aprinda. Sima. (2) Ck>m. Petrescu. tamâie întrunii hârbii si sa se puie acolo si o ulcica cu apa saii cu vinii. p. doua saii trei nemuri de ale lui se duca do cu nopte la mormîntii si-Iii stropescii cu apa adusa întrunii ulciorii. de d-lâ Av. Inmorm. îlii tamâiaza si apoi aprindii toiagulii care sta a- (1) In BoTana si Vicovula-de-sus. lon^nCL. fiindii-ca se crede ca sufletulii mortului sbora ratacindii trei cjile. 157 .~in BadeutQ. 46. de d-la V. sa fie de sufletulu celui repausatu! (1). oooL de d-la Ionica alâ lui lordachi Isacâ. com. Macovelu. 156 prinsii câtii facu cincl-spre-^ece metanii.Celu ce primesce toiagulu precum si cele-lalte obiecte bea putina apa din sticla si apoi multumindu (Jice: (nDiimne" (teîl j)rimisca ! .

se da si acela^ Înainte de ce se Începe comandarea. NistorCL Ve4I si Burada. de Const. p. stropesce preotulu In forma de cruce pre mortu înainte de ce se acopere acesta cu sicriulu. tn casulii de pe urma. Inmorm. p.xn. unde se radica Împreuna cu acestea^ când se face panachida. respective aghiasma dela paosii. PausU se numesce In Bucovina Înca si vinulu. si de aice se duce apoi pâna Ia tinterimu. se stropesce In acelasi chipâ nemijlocita dupa panachida. 36. De unu timpu Incoce tn&a si anume de când nu mal e Încuviintatii de a se duce mortulu descoperita la tinterimu. (3) Burada. care se duce Ia biserica asemenea Intr unu sipusoru . 158 Cu vinulu. PaiiSulUf numitii altmintrelea^si mal alesu tn Moldovaj paosA si apcLOsH (1) consta dintr unu sipu plinii cu vinii^ apoi dintr unii colacii care atârna de grumazulii sipului si dintro lumina. 36-87. numai aghiasma. P A U S U L 0. si care. p. se 'ntrebuinteza In locu de vinii. iar colaculu si lumina se dau de pomana celui ce Ie au dusu pâna Ia mormtntu. (6) Corn. celoru de fata de bautu. Merchesd si alt! Români. (2) In cele mal multe p&rtt din Bucovina si Moldova^ dict. In unele parti din Bucovina^ precum buna-ora tn Manastiora. care se pune de regula Intr'o sticla de b&utii apa. 37. care se duce dimpreuna cu coliva^ pomulu si pomenele pâna la biserica. Daca ramâne ceva vinu. se pune într'o ulcica (5). care se vîra de regula safi In gârliciulul sipului saii se lipesce de colacii (2). precum tn FratautulCi-vechiii si Fundulii. In Basarabia^ si mal alesii In tinutulii Soroca^ vinulii se amestica si cu aghiasma (3). (1) Burada» Inmorm. (4) tn altele Insa.Moldovei se Intrebuintâza si apa curata^ care se amesteca si se 'ndulce8ce cu putina miere. An. Inmorm. miedulu sau mursa. (4) Dict de Elisaveta Agagi. când dau sa scota mortulu din casa afara. Pletosd si M.

vinulii cu care se stropesce mortulii (1). se duce pe Ia case si se da de pomana pentru sufletulii celui repausatii saii se pune pe Ia drumuri. Frâncu. Iar Pliniu naturalistulu ne spune : ccLegea Posthumie a regelui Numa ^ice : ca rugulu sa nu fie stropitu cu vinu (6). ne vine de-a dreptulu dela Jtomanî. Ia Tira-Bomâniscd se numesce pausU colaculii si vinulft ce se duce Ia biserica pentru sarbatori. in t4r^ apa la cel însetati sati altele de asemenea natura». 159 de struguri pe la Schimbarea la fa(d. ea cela. SimonA : «iPausa. se spala cu vina (5). a znuritA cine-va. aveau înca datina de a stropi r&masitele mortului. cit. 178. în altele însa. Totii In Tera-Bomân^ca Indatinaza poporulii a face mustu si a-Iii duce la biserica pentru apaosH si coliva saii jertfa (1) Com. Caci Romanii^ ca si Românii nostri de astazi. dupa ce-ltt ardeau. si mal vlrtosii pentru repausati. se întelege subpatisU.si totu cu pomii si pomene. In unele parti ale Transilvaniei. » Ce se atinge de cuvlntulâ patisUj apoi dupa cum repati^. câtu si cuvîntulu pausH sau apatisU. 6 Augustu. op. Georgescu. ca si în Bucovina. (2) Com. când din partea Damiliel din care. se 'ntelege apa care. p. a altora Insa ca sa aiba pe ceea-lalta lume din ce gusta si cu ce se îndulci (3) . unde nu sunt fântâni (2). Virgiliu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Dupa ce ramasitele mortului au fostu prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara. con- . e. adica când tncepe a se coce poma varatica (1). însemneza^ dupa credinta Româniloru din Moldova. cu vinii. dupa credinta unoru Români din Bucovinaj spalarea mortului si curatirea sa de tote pacatele ca sa se pota Înfatosa curata Înaintea lui Dumnecjieu (2)^ dupa. iara tinerea n^muriloru si aceloru-laltî omeni unulu de altulu^ când se radica pausulu. dupa înmormîntarea unul omii. ca pe cea-lalta lume sa fîe tote nemurile la unu locu. precum au fostu si 'nacesta(4). de d-lA I. când se face parastasii pentru sufletulii celui repausatu. precum buna-ora In Sacadate. precum în districtulfi NasSuduIuI si în muntii Abrudului. de d-la T. sau r^mosU vinii dintr unii prototipii latinii repausum. Insemneza. Pausulu^ cu care se stropesce mortulu înainte de a se înmormînta. A tatu datina de-a stropi mortulu cu vinu si a da colaculu si lumina celui ce-lu însotesce. se platescQ anumiti dmeni. cari apoi impartâ d.

P. totusi Isl datoresce nascerea pagânismulul italicu. Românii numescu cu unii terme nu generalii coliva pi. p. din Bilca. ci numai dintr unu neutru pausum. t. XIV.(1) B. mere. din Balac^na. oom. ~ 161 XIII. dupa cum arata Arnobiu. 8pan. (2) B. p. P. aveaâ In panteonulâ loru chiar si unu cjieu alu odihnei celei yecinice. I. II. 12: «Numae regis Posthumia lex est: vino rogum ne respergito. (2) Credinta Rom. j^ Desi cuvtntulu acesta sa furisatu In terminologia nâstra biseric^ca crestina. de G.B 160 firmatu prin paralelismulu formeloru romanice: franc. NistorA din MaUnT. reposo etc. etc. oom. limb. de Const. anume Biusus (2). Velchorschi. r^m^ provent. Jemna si a celord din BerhisescO. . de M. com. faguri de miere. (1) Cihac. Dict. de lust. v. rom. 219. lib. literalminte : (^pentru odihna. lib. oom. limb.: Postquam oollapsi cineres et flama quievit Reliquias vino et bibulam lavere laviUam. iar prin urmare apaosA este ad pausum. (6) Hi8l nat. Cftrdeia si a oelorfi din Fundula Moldovei. precum: struguri. Merchesa. Hasdeu. i. coUvî tote prinosele aduse la biserica din fructe. de M. COLIVA. (6) Aeneid. rom. riposo. (4) Dict. II. pere. repaus^ ital. casii dulce. din cari nici una nu e femenina. (3) Cred Rom. Vechil Romani. totâ asa si românulii pama nu se pote trage din latinulu clasica femeninu pausa (1). Dict. 1260. IV. Hasdeu. Dict. 1269 60. t.

dupa finirea Inmormlntarii sau a pomenirii repausatilorii. si parte Învierea mortiloru. H> 16Z fîertu si Împodobitii cu zaharicale ca si grâulu. precum bunaora !n Vicovulu-de-sus. iar podobele de pe deasupra. ce se arunca în pdmîntU^de nu pufredesce singura remâne^ iar de putrecîesce multa râda aduce. Din causa acestei Însemnari apoi. ca fiindCi spiritualminte nemuritorii Împreuna cu totii se vorii veseli In viata eterna. parte mortea natureî umane. mal cu sama pe la orase. afara de forma de rugaciune pentru binecuvlntare (2). dupa Învatatura bisericii nostre. dupa ce o sfintescii prin binecuvlntare divina. se piseza si se curafesce de coja si apoi se pune la unii locii cu putina apa ca sa ferba. Imaom. o Impartii. cf GraunttUit de grâU. iar la mijlocii cu o cruce. Chr. Românii. Dupa credinta unorii Români din Bucovina si TransUoa-nia coliva Însemneza pacatele mortului. adese-orl se face nu numai din zaharicale. cacî cjice Domnulii nostru îs. Cela din strachina se'mpodobesce de regula cu mierii de nuca saii cu strafide. districtulu Radautuluî. se pune într o -strachina saii pe o tava. trimitend o ca dara pe la cunoscutii lorii. iar celii de pe tava se mpodobesce pe de laturi cu diferite zaharicale. ce-I celebreza. De aceea. precum: mie(Julii de nuca si zaharicalele Însemna frumusetea si Îndulcirea vietii eterne. %6Xt6oc pane de grâii. x4XXa6oc vgr. Dupa ce a fiertii de-ajunsfi si sa îndulcitii cu putina miere. Închipuita pe coliva. ci si din cafea pisata si pe de margini împodobita cu zaharicale. coliviora în unele pati ale Transilvanieî^ precum buna ora în Orlatii. ea se face chiar si din bucatele de colacii saii bulca taiate mfiruntelii si puse Intr'o strachina(l). caci intre coliva facuta In onorea sfîntilorii si In acea a amintirii mortilorii nu este diferinta. fiindii-ca crucea este semnulii crestinatatii. coliva se Împarte Intre cel presenti si se trimete pe a casa ca darii si celorii cunoscuti spre a le demonstra prin acesta din partea repausatulul. însemneza. Însemna ca repausatuia a fostii crestinii. care. Grmdâ fiertU^ din care se compune coliva. si maî alesu pe la sate. 1» Romial. cari se punu parte pe de laturi în forma unui cercii si parte la mijlocii In forma de cruce. numai aceea» care se face din grâii curatii în urmatorulii chipii: se iea putinii grâii. dupa Inmormlntare se da strachina saii tavaua cu coliva tuturorii ce- . coliba ngr. Totii pentru acesta causa.» Crucea. fâcendu coliva la (Jilele lorii onomastice In onorea sfîntilorii. Ba adese-orî. In unele locuri este datina de a se face coliva si din orezii MmriamU.In sensii propriii Insa se numesce coliva dem.

a oeiora din Bilca. din BerchisescI. BumbacO. corn. Agapi. si a celorA din Funduld Moldovei. Elii nu numai ca facea chrestinilorii multii raii si multe daune. 164 Intrega sa Împaratie. de Nic. preota. 249. de Drag. ca fie-care sa guste câte o 16ca dintr însa pentru-ca câte fire de grâu iea fie-care din coliva.(1) Com. Rom. Rom. Elis. In fine spunii iarasi unii ca coliva Insemneza jertfa. ce se aduce înaintea lui Dumnedeii spre iertarea pacatelorii celui repausatii. invdt. sau atâtea pacate iea. com. de G. dict. stud. in «Biserica ortodoxa româna. oom. Rascanâ. ca i se ierta mortului (1). tote pacatele remânii pe capulii lui (2). publ. e Indatoritii sa se roge si sa bata matane pentru iertarea pfecatelorii primite asupra sa. asupra sa. Velehorschi.» an. Sima. Prelicia. ca sa nu manânce mai muitu bucate . de Nic. de Const. Prelicid. si de aceea trebue sa se împartasesca fie-care dintr Insa (3). Celii mai potrivitii mijlocA spre scopulii acesta credu elii. (2) Corn. ci totu-odata îi prindea si chinuia în totii chipulii anume ca sa se lepede de crestinismii si sa treca la pagânismii. Cârdeia. de dla V. pag. atâtea pacate. ne spune urrhatorele: «Unulii dintre cei mai mari si mai înversunati dusmani si prigonitori ai crestiniloru era si Imparatulii Deocletianii. a oelora din Costâna. (4) Cred. ori si când voesce acesta pote sa guste dintr Insa (4). in OrlatO. din Manasti6ra. ca ar fi acela. de loca din Breza si d-ld Rom. oom. Gabr. Dreptii aceea porunci elii tuturorii chrestinilorii din (1) Corn. (2) Arch. (3) Cred. Dupa credinta allorii Români însemnaza coliva: tata luî Christosii. Ce se atinge de originea colivei o legenda poporala din Bucovina si anume din comuna Stupea. celu ce a gustatii. mergendii în ceea-lalta lume si stândii acolo Înaintea sufletului. Deci fie-care. care a gustatii din coliva. gimn. <laca i-ar spurca mai întâi prin mâncare si bautura. si ca atare. IV. 163 lorii presentî. de I. Cine nu face acesta. Obiceiuri religi6se strabune. 1877-78. BucurescT. Turtur^nQ. Merchesa. credu eî.

visine. la care se adunara toti preotii. P O M U L 0. PomuliL e usitatu maî în tote tSrile locuite de Români si se face astu-felu : se iea unu cracii verde. ci toti mâncara numai grâu fierttiy care sa numitii coliva si 'n modulu acesta sa Introdusu apoi coliva la chrestinî. p6rij. CC Si cum a hotarltu sinodulu acela^ asa sa si întemplatu. prunii. maî alesu însa de mSru. care face fructe bune de mâncatii. ca nimene nu Vrea sa cumpere si sa manânce din bucatele sale. Paris 1844. perju. rarii când si de visini saii ciresi. adica de prin secolulu alu patrulea (2). J65 XIV. Si sinodulu acela a hotarltu: ca nimeni dintre crestin! sa nu maî cumpere si manânce bucate din tergu. si curatinduse frumosii de ramurelele ce nu trebuescii. precum: sânge de mâta. Eudoxie. ed. si ne maî avendu cine-î sili.» Adevarata origine a colivei Insa se pare a data din timpulu Archiepiscopuluî de Constantinopolu. t. p. ca sa manânce bucate spurcate. ci cump6rate din tergii. cirese. porunci sa le arunce In apa. 386. rotundu si ramurosii dintrunu pomu roditorii de gradina. prune. daca e în timpii de vara. uscate. episcopii si patriarchiî crestini de prin tote partile. încetara de a maî mânea In tote dilele coliva. c6rnc-de-mare. murindu Deocletianu. perje^ nuci aurite. . ca le voru mânca pesciî. Totusi spre aducere aminte a rSmasu datina ca sa se faca la morti si totu spre aducere aminte de prigonirea luî Deocletianu se obicînuesce chiar si In (Jiua de adî a nu se mânca pesce In postulu celu mare (1). stud. de câne si de alte vietatî necurate. «Dar crestinii prinsera si despre acesta apucatura a luî Deocletianu de veste si nu mâncara nici pescî. 8. si totu se voru spurca. cari erau facute dupa porunca sa cu totu felulu de spurcaciuni. iar daca e iarna. si a Impferatulul lulianu Paravatulu. c Vfidendu Deocletianu. pere. aAu(Jindu preotimea despre acesta. se Încarca si împodobesce cu totii felulii de fructe (pome). iar crestinii voru mânca pre pescil aceia. Crestinii nu cump6rara maî multu bucate de acelea. credendu. se amart si Întrista forte tare si tinu unu sinodu.facute de dlnsil. gimn. precum si cu diverse copturi. naturale. (2) Dict. frumosu. «Mal pe urma Insa. Migne. (1) Com. strafide si smochine. ci toti sa manânce numaî grâu fierta si sarata. Baciu. si anume: mere. de Al.

Totii asa se face si cu cele-lalte obiecte. si pre acelea apoî le Încarca cu strafide. districtulu Radautuluî. este datina In cele maî multe sate si orase din Bucovinay Moldova si T^ra-Bomânesca de a se face si coce maî multe crestati (2)^ sfintisorl (3) sipotnene (1) Corn de Dumitru CârdeiQ. precum si alte pasarele facute din faina de grâii curatii. nu-lu Încarca numai o singura sau dou6 persone. Ionica alA lui lordachi Isacd din Mahala si Titu Zaharescu. stud. . mSru saâ portocala. Avramd stud. I. de locQ din Todirescl. crestati. portocale si mere. de Al. (2) Crestfita pi. proprietara în VoîtinelCl. precum buna-ora In Voitinelu. de locâ din Balacena . In acelasî timpii.iar altele se punu In forma de crucite sau stelisore. stud. când se ncarca ramulii de pomii saii betisorele de bradii. nulntrebuint^za la facerea pomului acestuia maî nicî-odata ramuri de pomO. cariî de unu timpii Incoce au Inceputu a imita pre orâsenî. menindu lie-carele ceea ce pune pentru sufletulu cutaruîa si alu cutaruîa. (3) SfintiforU pi. si'n fine cu covrigi. Unele adica se lasa simple. alamâî. Baclu. Infigendu-se numaî Intr'lnsele smochine si strafide una lânga alta cam de pe la jumatate si pâna la vlrfu. Jemna. smochine. stud. de loca din Stupea. ca'n alte partî. adica când se 'mpodobesce pomulii cu fructele si copturile amintite. facute asemenea din faina de grâii. hulubasî. ci eî cloplescu maî multe betisore sau sulicîore de regula din lemnu de brada. Moldova. cu deosebire Insa din dranite. ca de jumatate de metru de lungi sau si maî bine. ^mm.gimn. ale caroru racje asemenea se ncarca cu strafide si smochine si la vlrf& li se 'nfige câte o alamâe. d-la Av. O parte dintre fructele amintite se Infigii în ramurelele pomului. alu carui nume llii si rostesce (1). scarute si cârligute micî. ca ceî-laltî românî. turte dulci. gimn. ci totî cel de casa punu câte unulu sau maî multe fructe Intr'lnsulu. sfinfiforl. (1) (1) Corn. cum s au cîoplitu. gim.apoi zaharele (zaharicale). Cioplirea si Încarcarea betisoreloru acestora atârna de regula dela priceperea si istetimea celuî ce sa apucatu sa faca pomulii. Macovelu preotâ în Râdeutâ. Românii de prin orase si ceî culti dela tera precum si o sama de tftranî maî avuti si maî inteligentî. M. portocala sau m6rQ. 166 In unele sate din 5^«coi. iar o parte se însira pe o atisora si astiVfelii se anina apoi saii se lega de ramurele. In care se Înfige apoî o alamâe. colaceî./wa. e una colaca ia forma unul S. se numesce una colaca de forma triungulara. din Bala.

ca la ducerea lorii spre biserica sa nu se cump6nesca în colo si în coce si sa nu se rumpa (3). precum si 'n cele maî multe sate .t (2) Burada. pomene. lon^nâ. care se pune în vîrfulQ lorA în forma de cruce. împletite în maî multe împletituri. cele 3-6 pupeze. Voitinelii^ Galinescî. unulA mal mare si altuia mal mica. si dupa aceea se 1 mplânta betisorele încarcate si împodobite în chipulii cum sa arfitatu maî sus cu partea inferiora într însele. al&mal. p.167 sau pupeze numite In unele localitati din Tera-românesca pomenete (1). 24 : «Avândâ înfipte in el colaci. Inmorm. pomene saâ pupaza ^hpupfzeaem. ntsce bucatele de sindila. mere. din faina curata de grâu. e unâ colacd lung&retfi si lataretâ compusii din mal multe împletituri. se aprindii în decursulii prohoduluî. In unele sate din districtulii Radautuluî în Bucovina.» (3) Ve^I si Burada. caci pe acea scara se sue mortulâ la cerfi. a caroru cantitate. asemenea si din doi colaci. legându-se si întarindu se în acelasi timpii de jurii împrejurii cu stramatura rosie. p 45: «In unele localitati pomenetele ce se impartâ pentru und mortft se facd in forma de scara. ca unulu ce este maî tare. smochine si strafîde . Pomenele acestea. dupa cum voma ved6 maî pe urma. 24: «Pomenele. si Imprejurulfi sau se razima apoi. In orasulu Câmpulungu. p. dar maî cu sema într unu ciuru. pupegîdra. calitate si frumsete atârna totu-dauna dela puterea mostenitoriloru sau a mostenitorului celui repausatu. Vicovulii-de-sus si de jos. cari se numescd si raiU. cit. se numescu cu unu termenii technicu poporalii pomene sau ralU (2). se cocii dela 3-6 pomene saii pupeze frumose. Totii atunci maî împlânta într însele si maî multe luminî de cera curata si anume: trei. precum si dela istetimea si priceperea femeii ce le coce. totu In ciuru. Fratautulii-vechiii si noii. precum buna-ora în Radeutii. de aceea se numescu în districtulu acesta pupezele dimpreuna cu pomulu de regula ciura (2). se alcaiuescQ din douS oolivl. op. asemenea în judetuld N^mtâ pe trestii se puna si hulubi de aluattl. Dupa acesta. cinci saii septe. cari. se punii una peste alta pe o mesciora acoperita cu o fata de masa curata sau Intr o cosarca mare si frumosa. 9 168 într o pane sau Intr unu malaia (2) se pune Împreuna cu acesta tntr o sita mare sau într unii ciuru. In orase la cel mal avuti aceste pomene se poliescâ cu fol de aura. una mal mare alta mal mica. Si de 6re-ce atâtu pupezele câtu si pomulu se punft într o sita. nici când însa cu pâreche. Inmorm. Bilca. cari totelaunu locfl. luându-se pomulii si împlântându-se (1) Bimana pt.

de V. si (4) Com. stud. Burduhosa. în care se afla si pomenele (3).din distiictulu acestuia. Baia. asa si'n celii facuta din betisore se punu dela 3 7 luminî. precum si 'n cele-lalte sate atât din colo cât si din coce de Prutu. pe atunci In celii de crenga se lipescu de ramurele si anume câte trei la unu locii în forma unei furci cu trei corne. preota si Dum. pomulu se aseza întro cofa sau ola. maîae se 'ntelege und feld de pane facuta din faina de papusoia (porumba saa cucuruzâ). In Mahala. Iladasenî. tn pomii raiului. (3) Com. Atât de pomii câtu si de torta cofeî sau a oleî se lega câte unii testimelii saii o basma. cu acea deosebire numai ca pe când la celii facutu din betisore luminele se Împlânta în crestati si sfintisorî. dupa ce s'a împlântatii pomulii si sa ase- . care e totu-deauna plina cu apa curata. de d-la. apa ca sa aiba pe ceea-lalta lume ce be si cu ce se r&cori. (2) Com de d-la. iar sticla ca sa aiba cu ce be. MalaiulA acesta se face in doua chipuri : dospita si nedospita. Ionica ala lui lordache Isaca. gimn. Macoveia. se numesce malaia acru. Gheorghia. stud. Nic. daca va ave parte. Cârdeia. care are forma mal multa a unel azime. se 'mplânta adese-orî si întro pane de secara (4). iara a septea singura. gimn. care are forma unei pane. iar cela legatii de torta e alu celuî ce-lii duce. In Balacena. Pomul ii si testimelulii legatii de dînsulii sunt ale preotului functionarii. Cotlarciuca. Pomulu In aceste localitati se duce tot-deauna deosebita de pomene (1).uluî. gimn. Ceia dospita. pomulu se înfige asemenea întrunii malaiii sau într o pane prospSta si alba si dimpreuna cu aI cesta se pune apoi saii întro sita mare saii întro cosarca ori întrunii cosii. Vas. se razima tot d a-una o scara facuta de faina de grâiip si într unulii din ramurele se anina si o sticla de bfeutii apa. din districtulu Cernauj. 169 -' Scara Insomn^za ca sa aiba sufletulu pe ce se sui. si altele din judetulu Suceva. malaiii pi. Av. In unele sate din Moldova precum buna-ora în Petia. care însemneza pomii raiuluî. Precum In pomulu facutii dintr unu cracu de pomii. iar cela nedospita. stud. se numesce malaia dulce saa turta. De pomii. (1) In Bucovina sub cuv. La pom a se 'ntrebuintâza de regula ceia acru. proprietara.

ci si la cel batrâni (4). tulpane si o bucata de pânza. nu numai pâna la biserica. se împlânta întro crestata (1). alamâî. In cele mal multe parti atâtii din Bucovina câtii si din cele-lalte tari locuite de Români. unii mal acata si basmall. nuci. o vecicd (?). Eî sunt facuti din crengi de copacii câte cu treî craci. gimn. stud. si dimpreuna cu acesta se pune apoi întrunii blidu (2j. crenga se iea cu mere cu totii. ci pâna la tinterimii. carii. mere si nuci însirate tote pe ata . la cel mal avuti aceste fructe se si poliescii. colacel si covrigi.zata In pune în naframa pâna la obiectulu în care are sa se duca la biserica. câtii sta mortulii în casa se punii alaturea cu sfesnicele de lânga sicriii. ale carui mere se cocd de regula pe la Sânt-Ilie. nisce prescuri ca scara. adica se da nânasulul saii nânasel ca sa culega pomele de pe dînsulii. dintr'o crenga de mferii si cu deosebire demSr^i ordinU (3). stud. LatesQ. se cumpfira si se punii în ramurelele sele mere. . (2) Com. Daca e vara. se verfulii luî o lumina de cera curata învfelita într'o cu unii colacii menitii pentru celii ce are sa-Iii duca biserica (2). (3) Unâ felQ de m6râ varatica. dreptii rasplata ca aii botezatii saii cununatii pe celu repausatii. Acolo apoi se scutura de fructe precum si de cele-lalte obiecte cu cari a fostii încarcatii. ca si*n cele maî multe parti din Bucovina si Transilvania (5). de Tita Zaharescu. ca în tferile amintite maî sus. spunu Românii. In unele comune din Transilvania^ precum buna ora în Orlatii si Secadate. cari se aprindu în decursulu prohodului. Sa parintele G. smochine. In Basarabia nu se face numai unii singurii pomii. Iar dupa ce sa împodobitii în chipulu cum sa art*tatu. cari se împodobescii frumosii cu slrafîde. Jemna. în care e pusii acesta. 170 precum si treî lumini. ci patru de-odata. cari tote se dati de pomana la cel ce ducii mortulii la gropa (3). gimn. iara acuma se face nu numai la acestia. pomulil mortidul se face ca si'n Bucovina.. In Moldova. Anitâ Pletosa si S. pe care sa se pota sui sufletulu celui mortii catra cerii. iar daca e iarna. de Mich. In alte sate din Bucovina din contra naframa dimpreuna cu colaculii se lega saii de trupina pomului saii de torta vasului. ca maî de multii pomulii acesta se facea numai la copiii cel mici. (1) Com. pomulii se duce de odata cu mortulii si anume tot-deauna înaintea asestuia nemijlocitii dupa sfânta cruce.

p. 12. de d-niî loanQ Georgescu. Simu si I. încercarea acesta sa începutii mal întâi si întâi prin aceea. (5) Ck)m. vedi si Burada. Atâta în privinta facerii si întrebuintarii actuale a acestui pomu! Dintru începutu. Sima. p. (2) Com. sau se arunca tntr'unu rlu. Inmorm. 86 vede ca Românii. Sima. Rom. Georgescu. de Titd Zaharescu. 171 pentru ca lîe-care omu fara tata si mama se pote boteza si cununa. (4) Com. de d-nil I. unde e datina de a se face nemijlocitii dupa tnmormlntare si prasnicu. vale sau fontâna (3). ca el au prinsii a îm- (1) Corn. precum: albastra. însa fara nânasî nu (1). sa-Iu arunce In clopotnita sau într unu ungheriu unde-va din curtea bisericii. dupa cum am arStatii în capitolulii despre BradU. In acele parp. 24: «iln unele locuri în Transilvania. Geor^escu. 28. culegendii preotulu. precum si între unii dintre cel ce au petrecutii mortulii. cununi si cordele saCi stramatura de mal multe colori. p. si Rom. gimn. de d-la Rom. trimite preotulâ pomulii dela biserica îndfirgptu la casa celui repausatu. In unele locuri din Bucovina Insa e datina ca sa se duca numai pâna la biserica si aice apoi. unde tiu împartesce apoi Intre preotii functionari. invStatorl. gabSna si negra. Inmorm. ve4I si Burada. Inmorm. fructele de pe dînsulu. acum din timpurile cele mal vechi aii încercatii sa prefaca Bradulu pdgânU într unii pomU crestinii. dascali si palimarî. care sa însemneze apomula cunoscinteî hindul si alu rSuluU din raiii saii mal bine (jisii însusi rahdU. pomenele se mal facCl in forma de scara. Românii aveau datina de a pune înaintea casei mortului si a duce înaintea acestuia pâna la mormîntu numai unii braddnasa împodobitii cu diferite flori. respective dascalulu sau palimariulO. si însemna ca pe acea scara are sa se urce mortulA in cerd. Dupa ce sa scuturatii se Împlânta la capulii mortului lânga cruce (2). stud.» (3) Burada. .(1) Crestafile se faca în comuna Orlata in forma crucit. Sima. Mal pe urma însa si anume dupa cea învinsii crestinismulii asupra pagânismulul în întrega Dacie. (2) Com. de d-ni! Rom. adica in patru corn uri.

iar altii spunu ca ar fi jertfa cea cuvenita pentru ultima data spre Împacarea si Împreunarea omului cu Dumnecjleu (1). cordele si strâmatura. în altele însa atâtu unulii cât si al tulii la una si aceeasi înmormîntare. si înainte de vr o câtî-va ani în IlisescI. ^1) Corn. sa datii bradulCi cu totulii uitarii si a învinsii pomulii. prunu sau perjii. precum a nutritu odiniora pomulU raiului pe Adamii si Eva si ca acum murindu omulu. si se duce tot-deauna în fruntea îngropaciunii înaintea crucii pâna la mormîntii. precum buna-ora în StulpicanI. si zaharele. se sfârsesce si elu de odata cu dlnsulu. Ghiuta. pe când din contra pomulu se împodobesce. colacutl. unde e usitatii alâtii bradulii câtii si pomulii. Sima. Dovada despre acesta avemu ca în cele mal multe partii locuite de Români se întrebuintezi chiar si acuma numai bradulu. undo se pune apoi tot-deauna la capulii mortului lânga cruce. 172 podobi bradulu nu numai cu flori. In acele comune. Cotlarciucâ. gimn. nici pâna adî nu le succese. De 6re-ce însa bradulu. nu odraslesce. si numai în acele sate. 173 Dupa ce am v6dutu pâna aice cum Intrebuinteza Românii pomulu. aluaturi si zaharicale. stud. dupa cum am aratatii în sirele de mal sus. ci si cu diferite fructe.(3) Com. de d-lQ Rom. si împlântându-se într'o pane saii malaiii se duce dimpreuna cu pomenele în urma bradului si cele mal de multe ori numai pâna Ia biserica (1). nicî când însa si cu fructe saii cu vre-o coptura oreslcare. încercarea acesta insa de a stârpi bradulQ cu desfiversire si a întrebuinta numai pomulfi. care ar pute odrasli. ci unii ramu de pomii care daca-lCi tal asemenea nu odraslesce. în a carorii apropiere nu se afla de felii paduri de bradi. odata taiatii. cununi. districtulu Sucevil. . districtulii Câmpulungului. cum era datina la începutu. Mal pe urma Insa aii începutu a departa pâna chiar si bradulu însusi si a-lu înlocui cu unu ramu verde de mfiru. sa vedemu acuma si ce felii de credinta au el despre dlnsulu? Uniî credu si (jiicu ca elu Însemna pomula vietii omului care la nutritu pre acesta In vieta sa cu totu felulu de pome. Er. cu diferite fructe. cununi. proprietara în IlisescI si N. care corespunde mal bine credintei loru crestine. bradulu chiar si în diua de adi se împodobesce numai cu flori. cordele si stramatura de diferite culori. de aceea nu se 'ncumetara a lua unii pomii.

ca sufletulii celui repausatii In calatoria sa din lumea acesta în ceea-lalta. Bradvla clinelorfi din bocetulu banaj. ar simti puii acestorii (1) Credinta Rom. care se pune la mortu. Unde doruld îlu ducea. prin urmare ca nu pote sa-i întinda vlrfurile. unde se afla unii pomU înfrunzita si Încarcatii cu totu felulu de fructe frumose la vedere si bune de mâncare. trebue sa treca peste o mare forte adânca. Bradulii li raspunde Întâia ora ca sa Încuibatii Intr Insula unu soimuletUy a doua ora ca sa Încuibatii o vidra^ si a treia ora ca sa Incuibatu o serpone. In urma Insa totusi Bradulâ se gândia Si trupinele 'ntindea. gimn. In urma urmeloru însa. Chr. gimm. din Voitinelâ. si a latra. care i se cuvine dupa faptele sale. com.Iu arunce tn iadii. Iarasi credu si spunu o sema de Români ca sufletulu omului. dupa cum ni-o dovedesce acesta unii bocetii din Banatil. de Dum. Ajungendii sufletulii la acestii bradii llii roga sa-î Întinda vlrfurile sale ca sa pota trece pe dlnsele de ceea-lalta parte de mare. când a scosu pre Adamu si Eva din iadu sufletele celoru drepti s'au tinutii de dlnsulu ca unu pomCi Încarcatii cu totii felulii de fructe. si a celord din Transilvania. trebue sa treca prin o multime de vami unde stau milione de draci. com. ar prinde a suera. care Incunjura pamlntulii si care se numesce de catrâ povestile si mitologia dacoromâna asorbuhl pamîntulul. servesce sufletului ca o scara pe care se sue de pe pamlntii pâna la Dumnecjieii In ceru (2). din Ropcea. de Em.anu e !n casulu de fata sinonimii cu pomulu Româniloru din Bucovina. stud. mal nainte de ce ajunge la loculu. acelora din BerchisescI. de Cuparencu. Marea iarâ nume L'aie-lalta lume (1). com. Dreptii aceea pomulii. stud. si elu spariindu-se^ ar cade in mare si sar Inneca. parasindu lumea acesta si trecendu In cea-Ialta. Moldova si Transilvania Atâtu unulu câtu si altulu servesce sufletului ca trecâtoro din lumea acesta tn cea-lalta. ajunge Întrunii locu. Altii iarasi credii si spunii. ostenitu peste mâsura de calea cea Îndelungata si grea si Însetatii de arsita cea mare. de Rom. de George Velehorachi. caci cum i le-ar întinde.Unii credu ca Domnulu nostru îs. corn. dupa ce a trecutii prin tote vamile. (2) Cred Rom.D In rlpa acestei mari se afla unii bradâ colosala de mare numitii hradulu SindorU. Iara mortulu imi trecea. SimCL 174 trei vietati. ci voru sa-Iu opresca si sa. In care cânta o multime de pasarele si sub care se afla unii scau- . Cârdeid. cari nu voru sa-Iu lase sa ti^ca mai d<v parte.

nasa. Cal6torf. Teta Sânta Marie. care se afla nu departe de pomii. 1881 p. se scola de pe W Simeona Mangiuca. . se suie pe scaruta ce sta rezemata de pomii în acesta. Caliadara pe an. despre care nî-a maî fostii vorba. Acesta e pomulii. a culege pomele carî tî placu si a le mânca (1). 1882.3 128. Cu vîrfulii ajunge *n cerii. In haina alesa. se duce pâna la fontâna. Credinta acfeta despre pomu se afla si la Românii din BanatU. care asemenea se afla alaturea cu scara. apoi înturnându-se îndferSptu. Bocetulu Intitulatii «petrecerea mortuluî)y. Brasova. Meru-I mare si rotatii Si de p61e aplecatO. llu iea de mâna si asezându-lii pe scaunasulii de sub acestii pomii ca sa se odihnesca. Apot iar sa mi te duci Pâna când vel s*ajungî L'alii m^ru mare de Sân-Petru Cu ajutorulîi lut Sân-Medru. iar fontâna e 61a saii cofa cu apa. câti mat trecea. care la petrecutii pâna aici. 12. Sufletulii. II arata o fântâna rScoritore. Acolo-l Santa-Marie. prinde a trage cu dtnsulu crengile. si luându cârligulu. dupa ce se odihnesce putinii. Ci mila sa-I fie. ce i laii datii al s6I de pomana. Jos Ia radacina E lina fântâna. Iar pe pole împupitii. Ea spre toti se îndura. Cu noi mila eî sa fie. bea apa dintr insa si se racoresce. ne spune în privinta acesta urm âtorele: Rachita 'mpupita. In care sa pusii pomulii. Ea pe toti ÎI adapa. Cu p61ele pân'la mari Si pe vîrfu e înfloritii. Ângerulii s6ii pazitorii. 175 scaunasâ.

de Titâ Zaharescu.Drumurile le-areta : Sufletulii din apa bea Si elfi lumea o uîta. respective a mferuluî. Dara ea nu s'a 'ndura Intre viî a te scria . 176 Unâ fragmentu dintr'unu aitu bocetu din comitatulii Torontalu ne spune In privinta pomului. corn. Daca nu mi te-al rugatii. Masa înflorita. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita. Când a *ntratii Scris6rea'n satii (2). BrasovQ 1881. R6ga-mi-te tu de ea Cola viilorii s*oiea. 131 133. (1) Credinta Horn. Calindarft pe an. gimn. (2) Simeone MangTuca. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raiu cu sine. Rachita *mpupita. de BurduhosA. Caci c61a i s'a împlutti Condelulii si Ta pierdutii. urmatorele : Sus ma! în sus Sus la rasaritii Miru tnarCy ^nfloritu Sub meru cine sede? SJintiî Si duchsfintiL Lucru ce lucrau ? . si a celorâ din Baia în Moldova. din Câmpulung^. Sede si scrie Maica Marie Pre cel vil si pre cel morti Si-sî însemna a lorCi sorti. corn. Haina de mStasa. D6ra ea s'o indura Si*ntre vil te-o însemna. gimn. La masa chitita. stud. p. 1882. stnd. Nu-I mândra rachita.

Dumnecjeu venîa Cu siîntulu s6u Petru De se divania (2). ne spune maî alesu cu privire la fontâna ce se afla lânga mSru precum si despre ângeriî. La lina fântâna^ La locu de hodina. A plânge 'ncepea. Locu el îî laceau Câta în brate-a strânge. Pamîntu cântarîa Câtu luî ca sa-î dea. Când mi-sl d'ajungea Fe scaunu sedea Si 'napoî cata. si despre Sân-Petru cu care se sfatuesce câtu are sa dea celui repausatu. unu alu treilea bocetu. Angeril mâna De mi ti-lu momia. . Cu spate-a cuprinde (Ij. totu din Banatu si anume din comitatulu Carasu Severinu. Pamîntil împartîaii. Elii cu spatele Si cu bratele. No. 22. Dumnecjeii sa-lâ ierte! (3) (1) Gazeta Transilvaniei. Pe drumu mi-lu pornîa. Mergea câtii mergea Pâna-mî d'ajungea La mijlocii de cale. BrasovA 1891. mergea. Câtii elti cuprindea. Pe drumu lunga si latu Napoî n'a *nturnatii. acestea: Mergea N. In fine. Dumnecjeu-lu vedea Cu siîntuia s6u Petru.El se sfatuiau. cari sunt trimisi deDumnedeu sa momesca sufletulu.

de d-lQ Ioana Popovicl. Dar mama MariutiI Intr'acolo se porni . (3) Com. Mal din sus. Vii-I scrie Cu anglie. Si pe pietrâ cine sede? Sede damna Irod ie 4^1 Maica Sânta Marie Si totu scrie Pe hârtie. învfitatora.(2) Divanîa = convorbîa = consulta. Iar colo cine se vede. 177 Ce se atinge In specialu spre c^rta dintre morte si cuca^ silvania^ numitu aCântectdU la feciori si fete. Sus tn pârta raiului^ Jos palele cerului^ Esie-opiiira NescatU piatra J^i'O chilie De tamâe. precum si nere. Ca de-aceea-î multa *n tera. Morti-Î scrie cu cernela. Scrie viii si cei mortî Scrie-mî omeniî chiar totî. ne spune urmatorele: Oolo sus.

Spatele si bratele. de SântdrMaria precum si deunâ bocetâ din Secadate In Trancdit marey » care se cânta numai la barbatii si nevestele cele ti- «Prea tare-al întârziatii De anglie am gatatu. 1* BomAal. Totu plângcndâ si suspinândd Si din ochi lacrimi vSrsându. Ce arde la inimuta. Cu multa focu.Departe 'ngenuchindâ Si de-aprope tota rugândQ Si din gura cuvintandâ: «Draguta. Cu multa para uscata. Spatele î-orâ putretjli. In mijlocula gradinii . Caci nadejdea o gatatâ. Inaona. cu multa apa. Sânta-Marie Si tu d6mne Irodie! Scrieti si pe fiica mea. Scrieti si pe draga mea. Si mi-o scrieti cu viii Nu mi-o scrieti cu mortii!» Maica sânt* a cuvintatâ: Mmrian&. Si hârtie am plinitu Si condeiulu l-am pierduta!» Maicuta MariutiI Tare mi se mal scârbi. Da-I foculu dela maicuta. Si-a casa daca sositu Pe Mariut'a gatitu. Bratele I-oru mucecji. Indergptii s*o înturnatii. Colo sus Mal în sus Este o gradina 'nflorita Cu multa foca e ocolita. Dar nu-I focQ ca sa te arcjia Si nici apa sa te'nece. Ochii si sprîncenele.

» Când era mal de cu sera Tragea Maria sa m6ra. Caci pe mine mi 'nsela. 6menil din somnâ trezescâ. m6rte. Voinici tineri stingherescl. Dar in bradâ cine-ml sedea? Sedea cuculâ si m6rtea 13 178 Si-amendoi se totâ certa : Care'n lume ar intra? M6rtea din graiu ca graia.La marginea fântânii Este-unU broda încetinata De multi omeni blâstematâ. Si-ml iesd bourel cu bol Si pecuraril cu ol ! . Catra cucQ asa (ticea: . vitezule. Copilasi mici sfiracescl. nu ti roia da. Care ml-al rupta inima Si dulce taicutuld meâ Si buna fratiorulu mea ! Cu toti sa v'adunati . . Dar eu unde glasuescu. Si când era pe la (jiorl VeniaG fete si feciori Cu braturile cu flori. . Glasuindu a primavara Sa iasa copil pe-afara. Ca unde tu glasuescl Casele le pustiesct. Cucuie. Maria din graiâ graia: «Dulcea mea. Când era la miec^u de nopte Tragea clopotele tâte.«Cucuie. voinicule! Dâ-ml tu mie glasulâ t6â Sa glasuescâ cu elU eHl «Ma. maicuta mea.

suna precum urmeza: Alei! mârte grabnica. N. al strigata: Iesi N. In fine. Vladu. unu altu bocetu^ totu din Transilvania si anume din valea Bulei. AI luata satulâ de-a rendulâ Si casele de-a mânuntulu. Nu m6 potQ rescumpâra. 179 . Fara la N. Sa rugati pe Dumnezeu Pentru sufletelulu meu. Si rudele mele tâte Sa mg ierte dupa morte Si vecinii mei iubiti Sa remâie linistiti. de d-lQ l. Când in satâ tu al intratu. Nicâirea n'al strigata. care asemenea trateza despre Sânta-Maria. Qeorgescu^ invgtatord. pâna afara Si nu te-i intârce iara! Asi iesi. P. De mine n'al intrebatâ. Nici nu mg potu departa Dela draga muma mea! (1) Com. culesii de I.Pentru mine sa va rugati. Caci de ieri nu potii pasi. Caci eu mergâ in alta lume De unde nu vine nime ! (1). nu potu iesi. Ca eâ înca m*oiu ruga La maicuta Precista De d6r v6 va ajuta Si de mine nu-tl uita.

De dorulu suroriloru. pâna afara Si nu te-I întdrce iara! Asi iesi nu potii iesi. Caci de ieri nu potâ pasi. Nu ma potii rescumpfirâ Si nici nu ma potu misca De mirosulâ bra^ilorii Si de mila fratiloru. Scrie viii cu rosei a Si pe mortii cu negrela Iar N. Cu viii. Nu me potâ rescumpfira Si nici a m& departa Dela dragulâ tatalâ meii ! Sl-al strigata si-a treia 6ra: Iesi N. Caci de ieri nu potâpâsi. Nu ma scrie cu negrala! BucurosO. N. pâna afara Si nu tel intârce iara ! Asî iesi. te-asi scrie Si pe tine pe hârtie. In chilie a întratu Si de dinsa s*a rugata : Alelei Sânta'Mane Te roga si pe mine a ma scrie. Nu cu mortii veste<jil Si ma scrie cu rosela. In ea sede Sânta Marie Si scrie vil cu vil Si pe mortii cu mortii. a alergatii. N. Dar ma scrie cu vil. Colo sus Si mal sus * E o chilie de tamâe. nu potft îesî.Sl-aT strigata si-a d6ua 6ra: Iesi N. N. draga. . cu rumenii.

Ori te du. ori te si lasa. De scânduri noue de bradii. inima arsa. esti ramasa ! Dumbrava Dumbrava ! Pleca-tl ramurile 180 Ca sa m& umbrescâ Si sa hodinescu . Ca de-aceea-i multa 'n tera! Colo sus Si mal in sus Este-unâ marii Si este-unii parii. Dar s'a pusa sa putrec^esca. Peste cârpa Sl-o perina. Dupa carii cine alerga? Muma-sa. Dar în patii Cine-I culcatii? Iata N. Draga floricea domnasca! Ca nu te duci sa 'nflcrescl^ Dar te duci sa putre^escl. Ca de N. N. N.Dar tu ml-aî intarcjiatâ Si rosala o-am gatatâ. Peste iarba Cârpa alba. încheiatii. Pe cel ii delii îndelungatii Merge-uhti carii împovoratii. Dar în patii cel asternutii? Iarba verde de pe rîtCi. Din trupina marului Pâna in a parului Este unii patu Mare. Nu s*a pusti sa hodinesca. Dar te-oiâ scrie cu negrala. s'a culcatii.

la umbra caruia se pote odihni si rScori în care. trage cu cârligulu pomele. care se duce înaintea mortului. Scaruta 11 servesce spre a se sui în pomu. (2) Credinta Rom. cari (Jicu ca mergendu oraulu pe cea-Ialta lume si neputendu sa intre în raiii. numitu altmintrelea si pomuiu raiului^ merge în cea-lalta lume. sa aiba macaru pe alii s6u. Iar daca cu tote acestea 11 vine pofta de mâncare. frumosu si ramurosii. cârligulu spre a trage cu dînsulu crengile. iar pasfiruicele sa aiba cu ce sa se desfateze (2). ci ei stau de-o parte si se uita numa! la cei-lalti omnei. 181 Din contra omenii. p. carora la Tnmormintare nu li sa dusa Înainte si datu unu astu-felu de pomii de pomana. respective nemurile cele mai de aprope ale repausatului. sa .Ca sunt obosita. dupa ce sa odihnitu. caruia i sa datu unu astu-felu de pomii are de pomana în cea-lalta lume unii pomii verde. (1) nSe^târeajV fdTa poporului româna. ca sufletulu sa aiba de tote bunatatile. cauta ca numai decât sa se duca unâ pomiî Înaintea acestuia ca sa aiba sufletulii s&ii In cea-lalta lume pe ce se sui si odihni. Fie-care omu repausatu. Cotlarciuca. Acolo sta elu apoi vecînicu verde si încarcatii de tote bunatatile înaintea sufletului astu-felu ca acesta numai uitându-se la frunciele luî cele într'aurite si la fructele lui cele frumose si galbene ca cera de pe dînsulu e pururea satulti si nici când nu maî flamân^esce. 1880. unde se duce si sufletulu. de Nic. Ceî maî multi insi însa credii si spunu ca pomulu. gimn. redigiata de losiiQ Vulcanâ. din StulpicanI. rficoritu si saturatu de ajunsu din pomele pomului despre care ne-a tostu pâna aici vorba. VI. câtu are pomulii acesta. Totii aici se pote pune si credinta acelora. pleca cu ângerulu s6u maî departe spre împaratia cerului. cari au. când voesce. si ca nu cum-va pomulâ sa fie golii. Dreptii aceea parintii. Si acum sufletulu. De mdrte 'ngrozita (1). cari ÎI placu si culegendu-le de pe ramurele le manânca. de aceea HQ Încarca cu felii de felii de fructe. se pote sui si gusta din pomele sale . maî pe scurtu are si elii macarii atâta umbra. com. se sue pe scaruta cea facuta din faina de grâu si razemata de dînsulu. an. Buda-Pesta. unde sunt pomî destul. si zaharele. 36. nu au de felu pomu In cea-lalta lume. stud.

Insemneza: a). Si din ~ i. com. din Stapca. stud. Din Balac^na. gimn.. Din Bilca (H>in.i> adica printro adâncime care sorbe sufletele. Pomulii vietii. nu e alta decât o crenga de marii. sunt. com. Din Mânasti6ra. si In urma: d). Resumândii cele espuse pâna aici resulta ca PomulU^ ce se duce Înaintea mortului. despartite prin asorbulU pamîntului. de DragosQ BumbacQ. gimn. Precum cipresulu odata taiatii nu odraslesce mai multii. de Iustina Cârdeia. de Titfl Zaharescu. din punctulu alâ doilea. si dupa cum nu pote odrasli pomulâ acesta. In acela arbore. sa nu duca nici când si de nimica dorii (1).aiba ce gusta. stud. pSrii saii prunii. dupa bocetulu banatanu. care servesce sufletului de trec6t6re din lumea acesta In cealalta. asa nu se pote mal multu nimicu spera si dela celu mortu. Tonîgarifl. de V. stiid. de I. In acea adâncime cresce unu arbore colosala. de Elisabeta Agapi. nu Insemneza nici mai multti nici mai putinii decât cipresulii Romanilorii. dupa cum arata bocetulu banatanu. gimn. Din CânipulungQ. Lumea nostra si lumea cea-lalta c&tra care mortea mâna pe omu. Deci pomula vietii din punctulii Întâi. com. com. sau Încuibata trei fi^re dusmane: unu solmu. stud. ginm. 182 nu p6te sa dea nici odata odresle. gimn. com. Din Fundula Moldovei. El bine. GeorgiQ. b). com. de Mich.Din Costâna. stud. Baciu. gimn. despre care am vorbitu mal sus. care-I servesce de scara spre a se put£ sui pe dinsulu de po pamlntu pâna la Dumnezeu In ceru. stud. care servesce de trecâtore Intre ambele lumi. o vidra si unu serpe. FomulU. Jemna stud. Trecfetorea din lumea acesta In cea-lalta: c). de Alx. In capitolulu despre Bradu noi amii vfedutii ca Romanii puneaii Înaintea casei mortului unii chiparosii -=. com. . (1) Credinta Rom. e de origine cu multu mal posteriora. si despre care se credea ca odata taiatii mal multii nu odraslesce. totii asa si pomulii^ care. gimn. acestii fondA alu bocetului din cestiune se afla aprope literalminte In falmosa carte poporana Varlama si losa/U^ atribuita generalminte sântului loanu Damascenu din secolulu VIII (1). dupa cum am ar&tatu mai sus. cupressuSy care era semnii de morte. respective bradulu. Pomii raiului sau mai bine (Jisii Însusi raiulii. cari pândescu si ameninta bletulâ sufletu. Umbrirea si recrearea sufletului dupa ce a trecutii prin tote vamile. sau. dupa parerea nostra. dupa cum am vSdutii.

t. Si cauta tn sus si vSc^u unde pica dintr o ramura câte o picatura de miere.Iata partea ce ne intereseza din acesta carte poporana dupa traducerea facuta de Negoe Basarabii pe la Inceputulâ secolului alu XVI si Intitulata alnvitdiurile Iui N^oe Voda:^^ a. si statu cu piciorele pe nisce ramuri si gândia ca va fi In pace si far de nici o grija. unde se ivia din malultt acela ce era aprope. ce sufla si esia din gura Iul para de focu si venia cu gura cascata si cu dintii rtnjiti numai sa-Iu înghita. sub titlulu : (1) D-r M. Adica din afara de acea gr6pa sta inorogulu gata sa-Iu manânce. iar copaciulu tn care se urcase ^ra putinelâ numai sa cb^Sl. iar gropa prin putu.. «Asa fugindu elu c&i^vx Intr o grapa mare si daca ca(j[u tntr tnsa. Hasdea. care rodia totu-d^una acelu copaciu tn care sta elfi. Ac^ta este închipuirea celoriî ce tnsala cu înselaciunea lumii acestia. ce fugia de unu inorogii si nu putea nici cum sa rabde si sa stîrpesca strigarea si sberetuliji glasului lui celu grosnicu si Infricosatu. iar tn fundulâ gropii rtnjia acelu s^rpe grosnicâ ca sa-la tnghita. Adica inorogulu tnsemneza mortea care gonesce sa ajunga pre totâ nemulu Iul Adamu (1). afla acolo unu copaciU si se apuca de se urca tntr In- (l) B. 42 43 184 .. Acestia se as6mâna unul omu. câte odata prin leO. Si daca v6(|u acea putinea miere uita de a-si mal aduce aminte de acele rautati multe ce-I& tncunjurase. Bucurescl. ci tugea tare ca nu cum-va salu ajunga si sa-Iu manânce. H. p. ne este cunoscutu si Intr o redactiune curata bogon^Utcd.. Deci iar cauta spre partea tn cotro sta elu cu piciorele^ si v64u patru capete de aspida. BucurescL 1B83. si se porni spre acea ramura ce pica putinea miere. 707 708. 183 sulâ.» Aceeasi parabola se afla Ia Arabi tn renumita colectiune Kalilah va Dimnah. Arborele !n gropa cu cele trei iierc. p. P. Si atâta tiu rosose câtu putintelu era sa cada jos. cunoscuta mal mult sub numele de c 7aimlele Iul Did/paU^ unde unicomulu e înlocui tu prin elefantu. Iar daca se urca elu cauta Ia rftdâcina acelui copaciâ. si vâ(jiu doî fârecî^ unulu albu si altuia negru. iar piciorele si Ie pusese pre nisce ramuri uscate si putrede si uita aceste râutati si greutati tote. Q^ster . Ea este numai putina populara tn Persia si India. 1879. Cuvinte din betrânî. Deci cauta In fundulu acelei gropi si vh^u unu sarpe mare si grosnicu. Literatura populara româna. conservata tntr unii manuscriptâ de pe la tnceputulu secolului alu XVI.

npHTHA IV Boraxu^pb ivT BOAPdpkCKkiYi^ KNHPA (parabola despre ceî bogati din cartile bulgarescl). Hasdeu. si satura cu privirea aceea pre toti aceia câti s au Invrednicitu sa locuesca acolo. ca a trecutii sufletulii meii slobodii de primejdia si de amariî si întunecatii dracî aî vSsduhuluî. din care reproducemii spre comparare urmatorele sire: «Si ne-amii suitii dela aceea (adica dela vama a 24).. cari mergeaO împreuna cu mine. Cuvente den bfitrânl. cu inima buna si amii trecutu porta cerului . si se biicuraii împreuna de mine si se veseliaii pentru mântuirea mea. cel ce sta Înainte la acea Înaltime prea luminata aii slavitii pe sfânta Troita Împreuna cu noi. 708 709. bucurându-se ca s aii mântuitii unii sufletii în cesulii acela. II. . P. cari m aii adusii : Duceti-o întru tote lacasurile sfintilora^ dupa cum aveti obiceia^ sa faceti la tote sufletele împrejurulU raiului. t. «Pentru ca stau Înainte Imprejurulu lui Dumnezeu tineri cu brâne de auru t6rte mart si Înalti. Si apropiindu-ne In dreptulii acelui prea Înaltii scaunii.. si fulgerându lumina tote partile acelea.. De asemenea în locu de unii singurii unicornii sunt doua animale: camila si leii. p. si erau Îmbracati cu haine stralucite si de multii pretii . Pomulii din punctulu alu treilea e asemenea de origine maî posteriora si anume aprocrifo-crestina. Cu alte cuvinte bocetulâ banatenii e maî aprope de VarlaamU si loasafU (1). si p6rulii ca fulgerulii si piciorele lorii albe ca laptele. si era de dedesubtulii luî oresî care tineri prea frumosi cu multime nemasurata de stralucire îmbracati rosiî ca racjiele sâreluî când apune. aii alergatii toti.. . si la ... si cânta cântare dulce si veselitore de a o aucjii. si slobodiendu ra(j[e ca nisce multe fulgere. Si trecendâ apa aceea amii ajunsii la oresî care vfezduhii groznicii si nelntelesti . 185 «Si mei^endu Înca tnainte va^ut'am scaunulâ Iu! Dumnecjieu albu tnmiitu. Ca isvorii credintei poporului despre acestii pomii si celorii din prejurulii s5ii credii ca a servitu maî cu sema « Viata sjîntultil Vasile celU noU».. si fetele lorii ca zapada. Si v6dendu-m6 în manele sfintilorii ângeri. si tînarulii portarului eî ne-aii primitii bucurându-se si a slavitii prc Dumnedeii.. Si acolo am aufjitu unii glasii forte Incetisorii dintru acea Înaltime plinii de multa dulceta si veselie. stralucindu prea frumosii. si s^a suitU întru împiratia cerurUorU si me petrece tmpreund. (l) B. 4icendu celora. bucurându-se pentru mântuirea mea. Si ducendu-ne în cerile se despica si fugia dinaintea nostra apa care este de-asupra luî si trecendii noî se întorcea în loculii eî. Aci Insa In locu de unu singuru arbore sunt deja doî: unulfl cu ramure de argintii si cela-laltu cu ramure de aurii.

si la vâsduhu prea san3t08u si prea dulce. d a cuviosului si duhovnicescului nostru parinte Vasilte cda încredintatii robU ala Domnului^ care este duhovnicesc^ parinte si a altora fii ..cele mal de desubtii ale pamlntuluî. ne-amil dusa la localurile sfintilora . care este dintre acele flori ceresd. (Jicendu-ml: ore sciî^ Teodora. deosebite cu slava si cu stralucirea. . Deci e vremea sa mergemu sa vedemu locasurile nostre. a venitii aice mal nainte decât mine . bunula tSa parinte Vasilie. si Înalte forte. de care era plinii de veselie prea multa 186 si prea dulce si sta la foca frumosu si bine potrivitu. si era Întinse In mijloculii ralului cu unii chipii negritii.. locuintele cele de Dumnezeii zidite ale sfintilorii In loculii verdetil ceresc!. care avea multa frumusete^ si de mare pofta si mângâiere de a-lQ vede omulu. De acolo sa-Iu odihniti in locuia unde m'a rugata robtda meît Vasae. . Si 'n acele prea stralucitore lespecjii de aurii eraU copaci saditi de multe feluri y si tineri. .. care ma pac^ia. si Inconjurându-le tote acestea. sta . am ajunsu Ia locuinta acfyta.. care stralucia. m au Întrebatii imulu dintre prea dulcii ângerl. si era o mare bucurie sa le vada omulii . tmde curge tsvorula cela fara de morte apa ^ beutura vietii. . .. si de mir&ma. cu piramidî cari slobodiaii rade Înfricosate.. câte sunt imprejurula raiului^ si câte sunt Intru celea de desubtulu pamlntulul. «Deci plecându de acolo. si era minunate acele locasuri ale sfintilorii. tfSi In scurtu trecendU tote. . si aprope de acele trepte ale palaturilorii acelora. pe care o ve^f. si era curtea aceea pardosita cu lespecjil cu totulfl de aurii si pestrite tn multe feluri. care era zidite de-a drepta Iul Dumnezeii deosebite ale fiesce-carel tagma a sfintiloru. . dupa cum pomenescik pe morti la cele 40 de ^âe? Si dintru acesta am cunoscutu eu ticalosa cum ca trecendâ 40 de (jiile de când am muritu.. pentru ca domnulii meu omulu ce^u vorbitorii cu D-(^eUy bunulu meu parinte Vasilie. si de trandor firi minunati si multa mirositori. sl-am intrata Intro curte. cd astazi /ace pomenire cele de patru-^ed de (Iile ale tale. . Si cautându la rasaritii va(j[ul Înfricosate palaturi facute de focii... adica In loculii care locuesce. si In launtru slava nepovestita si neveste(^ita.. a Si mal mergendii In slnulii patriarchulul Avramii. care nu este a mea. in locuia unde este odihna cea adevSrata^ unde se hodihnesca sfintii . . ftSl-am mersii. . ce staâ nou3 In veci . si era plinii de dulceta ceresca.

44 61. fîe-care pote forte lesne sa se convinga ca originea credintei române despre pomO do sub punctulu trei nu pote sa fie alta fara numai cele Însirate tn viata acestui sflntu. Afara de acesta e de presupusu ca poporulu va fi avendu cunoscinta Înca si de multe alte carti poporale. Idem.o masa mare ca de 30 de coti de pietra de multii pretii. SântarMaria. 1891. si multe le voru fi luatu si din acelea. 439. De-aice vine apoi ca celea ce le spune si crede elii despre pomulii din cestiune nu pot& sa consune Întocmai cu celea ce se cuprindu In Viata sf. dapa credinta poporului. daca nu cum-va si mal de nainte^ si care a datu cu timpulu nascere si la alte carti si credinte poporale (1). lf>92. Chrestomatie româna. In decursulu timpului. trebue sa amintimu aici ca ea joca unu rolu forte mare atâtu In literatura poporala scrisa. (1) Viata sfîntulul Vasile cela noQ si înfricosatele Vami ale vSsduhuluI si dr^pta judecata a lui Dumne4eQ etc. na pututu sa se tie strictu de originala. LIV si 301. op. Vasilie. ci unele le-a lasatu iar altele Ie-a adausu. Bucarest. p. Si era plecatii deasupra mesei. voi. pote s o faca acesta. Vasîle celui noU^ cari asisderea voru fi tractându despre atari pomi din apropierea ralului. ce^o acoperia tota si da mare frumusete privitorului (1) . Nu-Î vorba ca poporulu. mal de graba decât ori si care altii (1) Gaster. I. asemenea Vietii sf. 187 Comparând u acum sirele citate aici cu cele spuse de noi mal sus despre pomu. câtu si In cea nescrisa. cari Intlmpina sufletulu celui repausatu si-I facu locu In raiu. nu trebue nici decum sa ne miramu daca pe lânga D-(jleU si Sân-Petru^ portarulu de lânga porta cerului. Vasilie. Ce se atinge de Santa-Marie. care n'o Intâlnimu de felu In viata sf. P. Leipzig. Cudi. fiucurescl. cit. adica ângeril. . care da racjie prea minunate. . prin urmare. Si In chipulu el era sadita la r&sdritil unU migdalii prea frumosa. p. care e raspândita la poporulu românu acum de pe la finea secolului alu 1 7-lea^ adica cam dela an. ca maica Domnului. Tipo-litograGa Dor. p. pe lânga sfinti si duchsfintl si pe lânga tinerii cei frumos. si se numia smaragdi]. o tntelnimu si pre dlnsa scriindu numele celorii drepti si ar5tându-le calea spre ralu. .

Stefanelli. ca «dupa co-a vfidiutii iadulii îlii duse iar Înaintea lui Chr.» (1) Juv. care ne Învata ca pomulu. 3C1. iar cinisora dupa amiadî. cam pe Ia amprooruy iar cinisora înainte de apunerea soreluî. a caruia icona este pomulii si n care petrece acum sufletulii mortului (1). 189 XV. si acestea.18H sttntu. ea ocupa loculu $/. de care este cuprinsii repausatulu. adica pe Ia chindie. Vasilie cela noU. de 6re-ce îs. apoi si pomulU cunoscintel binelui ^ alU rSuIuK din care a mâncata Adamu si Eva In contra poruncei d-deescî. In fine credinta despre pomu din punctulu alu 4-fea se baseza parte pe spusele bisericel nostre dreptmaritore. ce se duce înaintea mortului. op. unde sunt multe feluri de pomi si sub toti pomii sunt paturi^ deci îl dede si Iul una patU de se odihn). si vfedîi de-acolo binele si rfiulu la care va merge si la judecata (2). p. parte pe a ApocalîpsiilA apostolului Pavda. de-lii blagoslovi sî-la trimise în raîa. ('1) Gaster. In cele optu dile dintâi dupa esirea sufletului. Însemna JRalulâ din care aii fosta scosi afara protoparintii nostri. Bucurescî.» care ne spune Jntre multe altele. Litur«rica bisericeî ortodoxe-catolice. 1886. Chr. cit. 149. careia a urmatii mortea. Atâtu pentru prândisoru câtu si pentru cinisora se facu 3 5 turtite din faina bine cernuta de grâu sau si de cucuruzii . Prin urmare^ tn casulu de fata. prin mortea sa a biruitii mortea si ne-a dobânditii raiulii. si anume : PrândLsoruhi totu-deauna pâna la amiadl. dar In care petrece acum sufletulu mortului. prânSisorula se face de regula dupa rfisaritulu soreluî. când apoi celu sau cea de pe urma se scote afara din casa de se manânca. Insa numai pe unu timpii scurtu. PRÂNpiSORULO Prânâ isorulu si cinisâra sunt usitate mai cu sema în Banatay unde se facft îndata dupa ce more cine-va. PrânrjisorulU si cmisora se facu pâna la nouS (Jile dupa esirea sufletului. p.

La mijlocii se pune unu paharu cu apa curata si ne 'nceputa^ apoi nisce legume de dulce ori de postu^ dupa cum e si timpulâ. Îndata dupa ce more cine-va. iar altulii cu vinu saii rachiii^ unde se lasa pâna dupa scoterea mortului din casa. In unele sate din Bucovina.(porumbii. in DomanO. si din care paharii e mal desertu. dm. invdt. gimn. farfurie) cam de unfi metru in diametru de mare si cu mijlocuia oblu. nici când însa maî mari de l^j. dintr acea bâutura se crede ca cere mortulu ca sa i se dea de pomana. precum buna-ora In Todiresci este datina ca. cari sunt asemenea fîerte anume spre acestu scopu. (4) Com. de d-lQ losifa Olaria. ca sa o manânce (3). a patra mortului de curendu repausatii. (2) ifMan»t7sfata de masa. în diametru. 190 Dupa ce s^au coptu turtitelo acestea se punu pe o sinie (1) asternuta cu unu masaniA (2) curatu. In timpuld de fata siniile nu se prea vMCî asa de adese-orl. va sa dica dupa istetimea maestrului strungari. adica mortii. de lonA A\Tamâ. a doua st. sa manânce si sa boa din acea b&utura^ ce a cerut'o mortulii (4). astii-felA pre* gatita. Cea d mtâî dintre cele cinci turtite se menesce luî Dumnecjleu. papusoiu) de marimea dupa vointa si putinta celui ce le face. . iar a cincea si cea de pe urma unei dintre rudeniile ce a muritu cu putinu ceva mal înainte de acesta. Mal de multd se aflaQ sinii mal la fie-care tSranCL din BanatA. daca repausatulu e de genu barbatescu. sa se pue pe feresira de catra amiacjii doua pahare pline: unulii cu apa curata. unde a muritii cineva^ fie'n patii saii jos^ fîe unde va fi. (3) Com. Archangelii. a treia Maiciî Domnului. Deci în cele trei dimineti si seri dtntâî dupa Inmormlntarea mortului se chiama unii saracii saii si unii vecinii si i se da tn locuia acela. stud. iar tartele de asupra mal scunde de cum e mijloculA de desubtA. Afara de acesta e de notata ca tn cele mal multe parti (1) Sinie se numesce o mas& rotunda facuta din lemnd in forma unul MnitriU (talgerQ. nisce baetl pâna la 7 sau 10 anl^ iar daca repausatulu e de genii femeesciiy nisce fetite asemenea pâna Ia 7 saii 10 an! de bâtrâne si li se da prânc^isorulii saii cinisora. când se scote mortulii se cauta la pahare. cari le puneai! de cinaQ de pe dinsele si afara in curte (ograda). Dupa ce sau pusu turtitele^ pahanilii si legumele pe sinie^ se chiama.

asa numita a Cina de opoî». invâtâtora. mal cu sema însa vecinii. PRIVEGHIUL 0. Priveghiulii. (2) Ck)in. In aceste doua nopti deci. sta de regula trei (Jile si dou6 nopti nelnmormlntatu. adica caldura saii jertfa In cea-lalta lume. In alte parti din Transilvania^ precum în tinutulti Nasâudulul. câtu sta mortulu în casa. cu deosebire Insa sâracimil. precum si câte unii colactk Impletitii In treU JFbmana acesta se pune de aceea. care a repausatu de morte naturala. de d-la Rom. tineri si batrâni. 192 XVI. dupa cum este si timpulfi. SimQ. iar pe de alta parte sa aiba si elii aburi. dupa Îngropaciune^ si anume In (ie-care s^ra se chiama Ia unu barbatii mortu câte trei barbati^ iar la o femee câte trei femei. se face dupa credinta poporului. câte unu paharu de rachiu si câte o bucatica de pane de sufletulu repausatulul.va. caci aburii din mâncari se radica ca jertfa pentru sufletulu mortului (1). amicii si nemurile repausatuluî (1). Corpulu fie-caruî omii. carora li se pune ca pomana fiertura de dulce ori de posta. de d-la T. Cina morttduî se da asemenea In tret seri de-a rendulu. din maî multe cause. dintre cari unele sunt basate pe experienta de tote dilele. (1) Corn. iar altele pe închipuire . care este împreunata cu unele ceremonii religiose ce se 'ndeplinescii da catra preoti si cel-laltl functionari bisericesci (2).191 ale Bucovinei^ cât sta mortulu In casa^ este datina de a se da celorA ce vinu sa-lâ vada. asa numitulu priveghiU^ la care se aduna o multime de omeni: barbati si femei. SimonQ. In fine. este datina de a se face în a doua sera dupa repausarea cui. precum buna-6ra în Orlatu. care dureza de cum începe a se îngâna (jiiua cu noptea si pâna ce rfesare sorele. ca pe de-o parte sa i se ierte mortului pacatele. se face în tote partile locuite de Români. In unele parti din Transilvania.

173: «In serile cele doua de înainte de înmormlntare se face la casa mortului asa numitulQ priveghia » Rom. Cu acesta se 'nchele apoi si joculii (1). mal pe scurtu pe unde apuca. luându o lumina. Elu respunde. prinde mal Întâi a plânge de bucurie. ÎI mal dau si altele de lucru. cum o vede. op.» 193 se lasa ca sa arda (Ji si nopte pâna diTpa scoterea mortului din casa. Mosnegulu o stinge si iese aiara suduindu. p. SiraonQ: «In ceea ce pri vesce />rtr«^&a'i«ld. cari de regula sunt nu numaî torte întristati. când mortulu n ar fî muritu. ca-I aprinde barba. De aicî vine apoî ca nu numaî Români. ar voi ca numaî decât sa pue mâna pe dînsulâ. tiu pune sa cosesca. sub pretextii ca corpulii omenescii ar fi proprietatea sa. pe scaune. acesta pe unele locuri se face numai odata. sa aiba cine a-î sta mâna de ajutorii ca sa nu se nenorocesca saii sa se tnspaimlnte si apoî într adcvSrii sa mora. numai sa nu fie ajunsi de cosa mosn^gulul. Cel de fata prindu a rlde In hohote. am spusii ca luminele. . care o facâ mal cu s^ma barbatii în totâ timpulâ. Când voesce sa iasa mosnegulu si cu baba ca sa m^rga acasa. Sima: aPaza de n6pte. parte în legenda bogomilica reprodusa maî sus în cap. dar nu e baba lui.» T. Mosnegulu se face a cosi cu cârja. si sar Intempla sa dea semne de vieta. cari se radica pe laiti. In sfârsitu ajungu si la baba. llu Întreba ori de nu e aceea baba lui. cari se aprindu în prejurulu mortului si maî alesii cele trei dela capulii acestuia (1) Frâncu. In urma. Adevarata origine a priveghiului însa credii ca trebue cautata parte în timpurile cele maî departate si maî întunecase ale antici tatiî. se numesce /w/r^Aitl. ci numaî amortitii sau lesinatu. ghiontindu acuma cu cârja pe sus. si elu iarasi Începe a face posno de ale sale. si *n urma a o certa si mustra In modulu celoru batrâni. Mosnegulu. celu ce Ia spusu ca-lu va duce la baba. llu iea de mâna si ducendu-lu la o fata sau nevasta tenSra. cit. ca casenil. In fine si pentru aceea. VI. In cap. Iar în casu.sau pentru ca asa au apucatii din mosî-stramosî. o potrivesce astu-felu. pâna ce toti cel de fata se satura de rtsu. Prin urmare omenii adunati ca sa privigheze sunt tn prima linie Indatoriti a lua sema de luminele ce ardu ca sa nu se stinga sau sa se aprinda ceva dela dlnsele si sa se Intemple apoi vre o nenorocire. ci tot-odata si forte osteniti de munca si alergatura ce aii avufc?o pentru pregatirea celorvi trebuinciose de înmormîntare. cfttâ se afla mortula în casa. iar pe alte locuri de douS or! sî anume in prima si a doua s^ra dupa repausare. Dupa acesta se face ca aduna. atunci unulu. IV. ca pare ca ar semana. ghiontindu In dreptasi stânga pre cel din casa. sa aiba macar cisce-va timpii a dormi si a se recrea. apoi Începe a o trage la respundere pentru ce la lasatu. care ne spune ca Diavolulu. pe cuptioru.

unde are prepusii ca s ar afla mânzulica.. Pagubasulii merge pe la case. Cum pul mâna pica jos. Pantirulii merge la comisarii si-I spune ca i sa furatii jidovului mânzulica. doctorii. comisaru. 6. 212 ~ Pantirulu iea pe tâlharu si-Iii duce la Inchisore si spune . de d-lft V. 2. Iata ca 'ntr'o Miercuri vinii nisce Jidovi la tergii cu marfa de vendutii si cu o caruta la care este prinsa o mânzulica si tragii pe pl^ta. Turturena. Iara pe din dosii E legata cu rogozii. si ajungendii la una bate sa i se deschida.. Comisarulii iea c!ustea si-i da cinci la palma ^icendii : Asta-i lefa ta pe-o luna!.(1) Com. 1. pantirii. 3. Fie-care flacaâ tine In mâna câte o carte. bate la usa comisarului. 7. Usa ÎI arata 10 ore. 4. si ^ice ca elii este politaiu si-I da o cluste In mâna. pagubasii. sa vil îndata si sa-mi sput ! Pantirulii iese. tâlharii. Comisarulii îi (jiice sa merga în tergii si sa caute câte cîasurî sunt si sa iea totii-odata si pe pagubasii ca sa-î arate unde are prepusii ca i s ar afla mânzulica si sa-I caute numai decât mânzulica. ] 211 Mânzulica. Ca usa e pe din fata Legata t6tâ cu ata. Se duce mal departe pâna da de tâlharii. atunci tî-oiii mari lefa. Comisarulii deschide cartea sti si Întreba: «Care este pantirii»? Pantirulii vine. e rege. De-a Mânzulica se joca optu flacai. care arata 10 6re. Daca te-i purta bine. îi spune tot-odata sa iea sema ca acuma e ncjpte^ sa nu se atinga de usa regelui. daca vel pazi tergulii cum se cade. 5. mânzulica si a 8 orariulu. Iara daca sa 'nttmpla sa (ie vre o paguba. Peste unii clasii vine stapânulii carutei la pantiru si-I spune ca I-a furatii cine-va mânzulica. ca sa nu fie nici o paguba Intrlnsulii.

213 sa-Iu radice de jos si sa i-lu dea. careia nu-I este de felu cunoscuta joculu acesta (1). se pl^a dupa cutitu. Asa se parendeza mal toti câti au Inceputii joculii de-a priscala. sa-Iu bata si apoi sa-Iu iea la catane. Comisarulft spune sa-Iu aduca dimin6ta ca sa-Iu traga la raspundere. Dupa aceea iea unii hangerlu saii unti altii cutitii lungii si o sticla saii o ulcica plina cu apa^ împlânta cutitulu în grinda si împlântându-lii se face ca-lii scapa jos. Priscala. Si dupa acesta se 'ncepejoculii din noii (2). De-a lipitulii sticlei în grinda saii de-a scurge sânge din grinda se joca în urmatorulii modii: Unu flacaii iea unii scaunii înaltii asa ca^ suindu-se pe dînsulii. (2) UsitatQ în Suc(5va. si asteptându cu nerabdare sa vada cum se va slobozi sânge din grinda. Dimineta chîama pe doctorii ca sa-Iii cerceteze de pote sluji la 6ste ori ba. ca altmintrelea nu pote sa sloboda sânge din grinda sau sa lipesca sticla de acesta. (8) Usitata în satulQ Candrenî. apoi llii scote atara. iara ceilalti llii croescii cu priscala peste spate. îlii jura si-ia Îmbraca cu unii cîaunii In capu si-î pune o coromâsla pe spinare . Acela. V&cjiendu acesta cel de tata abia se potu tin6 de rlsu. . (3) Sticla 'n grinda. Atunci celu ce voesce sa sloboda sânge sau sa lipesca sticla cu apa o Intorce repede cu gura In jos si i-o torna dupa capu. îlii pune la ferestra de naintea casei.comisarului ca a gasitu pe tâlharu. ca sa nu va^a. Dupa aceea cela batutii se sc61a si daca pote ghici pe unulii din cel ce i-aii datii cu priscala. (1) Apoi întreba pe omenii din casa: Cum sta ? bine? Ca unii câne ! respundu acestia. Dupa aceea alege tineretulii pe unulii mal bfetrânii. De-a priscala se joca astii-felii: se iea o bucata de dranita si se despica la unii capStii. Dupa cutitu se pleca de regula unu balatu sau o copila. Acesta senumesce pripeala. t)ice apoi catra unulii dintre cel de fata (1) Berdo dela germ. wer da. Doctorultl llii cerceteza si aflându-lCi ca e bunii Uii tunde. Acesta tine cu manile ochii unuia. acela merge în loculii lui. sa pota ajunge pâna la grinda. si-Iii Învata sa strige «ftertfo». nesciindii cum merge joculu.

pe cari stau alaturea câte patru insi. la spate. iea tn mâni ambele funduri si astii-felii sta apoi Inbrâncitu pe verfulii degetelorii dela piciore si razimatii cu manile pe cele doue funduri. (3) UsiUta in TiseutO. Unu feciorii pregatesce doue funduri In forma unul talgeru. La culcarea ursului. la soldii. 214 UrsulQ. Vine apoi tn mijloculu casei. e forte grefi de a pastra cumpana si a nu cade mal de multe ori jos. atunci cel-laltl trebue sa iea forte bine sema si numai atunci sa radice mâna In sus si sa dica sbora. Ci6ra Acestu jocu Uu joca mal multi insi. Daca gresesce e pedepsitii. Unu altu feciorii iea unii cutitâ sî-lii tnGge cu verfulii In pamlntA lânga degetele celui de jos. (1) Usitata in mal multe «omune din Bucovina. când oblectulâ numitu tntru adevâru e In stare sa sbore. Aratândii Insa la Întrebarile facute. Unii feciorii adica Uu Întreba: «Unde te duci?» «Se 'mpuscii ursulii !» respunde acesta. fara de a esi din loculii unde se afla. unde ar ave Ba porte lucrurile Întrebate: la umârii. iara cetirea lorii In decursulii priveghiului se face cu scopii ca celu repausatii sa pota mal lesne trece prin . batenduse cu clustea la palma (3). Se 'ntempla Insa adese-orl ca celu dintâi numesce unu obiectu. dar neclintindu-se de felii din locii. unde tl-e prafulii ? unde-tl sunt plumbil si capsele ?» La fie-care Întrebare venatorulii de jos trebue sa arate cu fundulii In mâna In acea parte a trupului. Insemneza vamile de pe cealalta lume. Asa trebue pe rendâ sa spue fie-care câte o minciuna (2). (jiicendu ca sbora. ca si evangheliile. ce se cetescu In decursulu starUorU. (2) UsiUta in BosancT. Aceia.. Cutitulii Infîptu e ursultl^ iar feclorulii de jos e vânator ata. Se punu rendu doue laitl. Toti cel-laltl trebue sa radice dupa dtnsulâ mâna In sus si sa (tica adora sbord 'n 8usi>. Acuma venatorulii se trage pe verfulii degeteloru dela piclore. Cu unii fundu trebue sa se Întinda si lovindu ursula (cutitulii) sa-Iii restorne. atunci capâta dela toti celalaltl cu clustea la palma. care nu pote sa sbore. ceea ce trebue 80 faca cu funducasiune. «Unde tl-e pusca?. care a spusu cea mal mare minciuna. cari asemenea se numescu In unele parti ale Bucovinei stâlpi^ si despre cari vomu vorbi In unulu din capitolele urmatore. se pune cu fata Ia pamtntu si Întinde manile Înainte câtu pote ajunge.. ast-felu ca sa vie fata In fata. (Jice adora sbâra '» susy>. Unulu dintre jucatori puno mâna pe unu scaunu si apoi radicând'o In sus. Dupa acesta trebue fie-care sa spue câte o minciuna. Mal nainte de acesta Insa trebue sa raspunda la Întrebarile ce i se punâ. Daca nu radica mâna la timpu sau daca nurostesce corectu cuvintele de mal sus. Se aduce apoi o strachina plina cu mere si se pune la mijlocu.MSrulti. dimpreuna cu cel ce stau In rendu cu dinsulâ capota apoi câte unu maru.

publ. Becinaga . XI. Buda-Pesta 1876. porile publ. MaHam^ lomomi. cum more cine-va In familie si se latesce vestea despre casulâ mortii prin comuna. 82. Burada. DoriUf publ. a unei fete sau a unei neveste tinere (1). mâne (jii In (jiorl. Numirea loru Ie vine asa dar parte dela ijlnele Porîj cari se invoca spre desteptarea celui repausatu. aZ)oWfeu^ datine poporale. cit. Iar cântarea sau bocirea lorii se esprima prin verbulâ a striga. 568 si 269.aceste vami. und gend ald poesiel popo. dupa cât sciu eu pâna acuma. la neveste si la juni. Bouiinl. publ. Inmorm. Turtur^na. (1) Ioana Becin^ga. De aici vine apoi ca tn unele parti actiunea acestei specii de bocete se numesce striffattdil (2) saU strigarea ^orilari (3). tn cari se invoca ^înele cu acestu nume. 1^ o R 1 L E. p. mal rare or! a cânta. parte dela timpulu când se cânta. si In deosebi In Cacova si Varadia. Brasova 1891. 646.» credinte si datini. preota. in op. XXVI. p. p. in «Gazeta Transilvaniei. numai tn BanatU. T. care se cânta înainte de rev^rsatuld 4orilora la casurT de m6rte si esclusivO. si car! se cânta nemijlocita Înainte de revSrsatulu sa& pe la revSrsatulu (jioriloru si mal alesu In prima dimineta dupa repausarea unul feciorA. (3) Aurela lana. adeca numai acele bocete. (1) Com. 15 ^ 226 xvm. in cFamiiia» an. de d-ltt V. p. 227 In sirele urmatore reproducemu numai t)orile proprii. patru^ . No. In comunele din jurulu Maidanului. Vi6ra Magdu. «Jalea Românului. 268. U. 22: tiDoriU.» (2) I. LIV. iar tn altele cânteadU t^orUora (4). t)ori se'ntelege o specie anumita de bocete^ cari sunt cunoscute si usitate. in «Fafnt'/ui» an. rale.» an. Sub CUV. Oradiarmare 1890. la fete. (4) T.

Ci ca vremea ne-a venitii De pornita la rSsaritâ.sese ori optu femei dintre consângeni. iar cea-lalta asemenea cu acelasi glasu rgspunde : Porilorii. Ci ca vremea ne-a venita . De lucruri nelucrate. Trupa prima cânta cu unu glasu jalnicii patruncjiStorii strofa Intrebatore. De flori mirosit6re. D'albe si rumeni6re? Noi grabimii. Mândrelorâ voi (Jîneloru ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ionii ilâ întâlniti Si-lâ întârceti înapoi Sa vina elâ iar cu voi L'asta lume luminata. venindu la casa celui mortu se aseza jumatate la unu coltii si cea-lalta tn celu-laitu coltu de-a lungulu casei si Incepâ alternativa a striga JQorUe cântându. De Dumnezeii bunii lasata. D'albe si rumenî6re. Noi. De flori mirositore. La ventii. Porilorii. vecji de (tilii^ii Nu pe lonâ sa-la despartimii De jocuri nejucate. acum ve<Ji ca grabimii. Mândrelorii voi <}înelorii! Ce grabiti voi de 4iliti Si pe Ionii ilii despartiti De jocuri nejucate. surorilorO. Unde-unii mSrii mândru'nfloritii De totii ca s*a vestejitii. pl6ie si la s6re Si la apa curgSt6re. surorilorii. Iaca de locii ca (jiilimii Dar nu'ntârcemii înapoi Pe Ionii a veni cu noi. De lucruri nelucrate. ori si straini.

De Dumnezeii buna lasata. 228 Plângeti si voi codriloru. Rfimâne nestramutata Chiar si pentru împSratâ. Plângeti si voi muntiloru Si voi mândre vailorâ. Apoi bine voi sa faceti Pe elii înapoi sa 'ntorcetî L'asta lume luminata. A plânge putemâ. Si de locu ca voma (tili.Acum iara de pornitii. pldie si la sdre. Bine. Caci câte flori împupescii T6te pe una jalescii. Dar cine 'n lume ca pdte Sa *mplinesca doruri t6te? Ce ursita a urnita. Si 'n lume s'a împlinita. Dimpreuna si cu voi. t)orilorii. Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ.si noi. surori si la mama. Mândreloru padurelorâ. Plângi tu luna si tu sore Când omulâ din lume more. Si la apa curget6re. Dimpreuna petrelorO. Plângeti si voi apelorO. La frati. Si câte în lume înflorii T6te lui se*nchin(i cu dorii Si câte din lume trecii T6te pe elii mi-lii petrecii. La ventâ. Plângeti si voi patru vcnturl . Cari pe ea eu dorii o chiama. surorilorii. Mândrelorii voi (jiuielorâ! Ian grabiti voi de piliti. ca noi vomi grabi.

Unde-atI zabovitâ De n*atl înflorita Si a(jil dimineta Ca eri dimineta? Noi amft zabovita La lele-amâ plivitâ La Iele cu lacrami. De catra tâicuta.. . tn câta storce lacrimi dela toti cel ce o asculta (1). unde nu este râutate.. In comuna Ecîca. In comunele Domanft si Colnicu din Comitatulu Carasului tn Banatulu timisanâ se aduna de naintea sau sub ferestile casei. Jalea Rom&nulul. noua femei cântatore. De catra surori? . Textulu acesta. ocasiune e Insotitu de o melodie Irumosa si duiosa. De catra fratiori.. Ca o stea iar a cacjiutâ Si din lume a trecuta (1). 646. fetele cari se aduna ca sa strige porile. Întâi tn se sue undede fenu si (1) AurelQ lana.. Plângi o lume si alina Clipa cu suspinurl plina. cit. Ca s*a despartita TenSra Mariuta (2) si nevestele. în op. cari se mal cânta la acesta. precum si celu alu celoru-lalte bocete. SurorilorCi. publ. unde se afla mortulu. Ca (torile s'aâ versata Si elâ nu s'a desteptatâ.Din t6te patru pâmînturl. sau sa-Iu conduca la locuinta eterna. corni tatulu Torontalu. unde se afla mortulu^ apoi iesu afara si va la o Înaltime ore-care pe paie sau pe o clae de-acolo le cânta: Porilorâ. le cânta mal odaia. p. 229 -' De catra maicuta. si postându-se aicea Începu a striga t)orile ca sa ajute celui repausatu dora se destepta. (2) Aice se pune numele oelul repausata.

unde nu e intriga degradatore.» an. Ca sa nu pom^sca Cu tine la raia. nu sunt suspine. Verstnicile tale La fontâna lina. La raia. La vami când vel trece. Femeile adunate. Cal sa mergi departe Pe cai ne umblate. (1) Vi6ra Magdu. Dar tu vel lua Si din sînii vel da Te-I rescumpera . publ. 22. La vilaiâ. Scola de te roga L*ale mândre t)orI Pân* de noua ori Ca sa nu grabesca. Pe cai vel vede. ci vieta eterna. 230 Sa nu prea grabesca t)orî de sa-s! iv^sca. No. Începu cu unu glasu armoniosu. dar totu-odata si forte duiosu a striga porile astu-felâ : Sc61â-mi-t6. 8c61a scumpa draga. Frati si surorele. Pân* te vomtt griji Pân* te voma gati. 1891. sc61a ! Soriora draga. Frica vel petrece . Unde te astepta Maicuta si tata. «porile». in «Gazeta Trans. formându o grupa. Sc61a de te r6ga Si la sântul(]i s6re« Si la ventâ de b6re. Cete de tâlhari Si de vamesi mari. La scaunâ de*odihna. nu lacrami de durere. Si te-I spaiminta. Prâncjisorii ti-omâ pune Pane si legume.

Atunci sa grabescl. Desdimineta vinu la casa mortului sese orî optu muerl (1) l. p. Pe-unde te vel duce Iar vel mal ajunge La pomâ înflori tii La al tu 'mpupitâ. Becinâga. Cu faclii aprinse Si mesele 'ntinse. Sa nu prea grabesca Raze a-sl ivi. Sa calfitorescl La raia. 268. cit. Ca tu vel vede Pe tatalu cela sântu Pe scaunu odihnindii. In fine în alte parti ale Banatului a gorile mortului» se striga (cânta) nu numai dupa repausarea omului. Lumea vel uita (1). Pâna-tl va veni Mândrulu ângerelâ Cu celu leganela Sa te pul în elii. publ. Tu te-I aseza Cu vinu te-orâ uda. Sc61a scumpa draga ! Sc61a de te r6ga La mândrele t)orI Pân' de nou6 ori. Tatalâ va cerca Floricele-a-tl da Ca d6r vel uita Frati si surorile. in op. La vilaiâ. Multe n6murele. Sema bine lea. Sa mal zabovesca. Portile-su deschise. ci mal vertosu dupa Inmormtntarea lui. «porile». .Cu nou6 critari De vamesi tâlhari. Elu apa-tl va da Ca d6r vel uita Pe maicuta ta Si te îndirepta Pe mâna cea drepta. mâne dimineta în vfersatulO (Joriloru.

Grupa prima din eântatore Începea a cânta strofa Intrebatore. Ci ca vremea ne-a venitii De pornitii d'la rasaritii. Mândrelorii. suna precum urmeza: Porilorii. voi (Jînelorti ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ana o ntalniti Si-o 'ntorceti voi inapol Sa vina ea iar cu voi L^asta lume luminata De Dumne(^eii bunii lasata. Aceste a^rî ale fnortîdul^j> când vinii rauerile eântatore pe nesciute (face ore. cari se împartu !n dou6 partî (gnape). Mândrelorii. surorilorii. Porilorii.care din consângeni dispositiune) In revfirsatulii (jiorilorii. pl6Ie si la sdre Si la apa cui^atore. Unde-unii mSrâ mândru 'nfloritii De totii ca s'a veste(Jitii. La ventii. cari sunt numai o compilatiune a celorii de mal sus. si astii-felii asezate striga t)orile cântându-le. Noi acum ve^\ ca grabimii £ca de locii ca (tilimii. Încât desteptându-se din somnii tncepii a plânge toti membrii familiei si top vecinii. facii unii astiifelii de efectii surprincJStorii. tinendii grupa prima secunda. surorilorCi. apoi cu p6rulu despletitii se as^za de naintea casei mortului (ori tn curtea casei) de regula de catra rfisaritu. ceea-lalta In celii-laltii coltii de casa (dar astii-felii In cât se audii si se vadii unele pe altele). si Incepii a le cânta. cari se deosebescii de cele citate mal sus numai prin unele versuri si prin melodia în jale. O parte din muerile eântatore se aseza Intr unu coltii. Dar nu 'nt6rcemii inapol Pre-An'a veni cu noi. cea-lalta tine secunda (isonul ii-sonotândii). voi (Jînelorti ! Ce grabiti voi de (jiiliti . cari audii cânteculii. Aceste t)orî.231 eântatore. saii mal bine (jiisii. dupa aceea r&spunde grupa a doua strofa datatore de raspunsii. dar pân' ce cânta grupa acesta.

voi (tînelora! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta diminâta Ca eri dimineta? .Si pre An*a-o despartiti De frati. Cari pe ea cu dorii o chîama.Ana s'o despârtimii 232 De frati. Caci câte flori împupesca T6te pe una ml-o jelesca. Nici de sotU. Cari pe ea plângendii o cata? Noi grabimii. Si câte din lume treca T6tc pe ea ml-o petreca. surori si de mama. Cari pe ea plângendâ o cata. surorilora. Mândrelora. vecini si tata. De lucruri nelucrate. vecjl. ve(JI. Ci ca vremea ne-a venita Acum iara de pornita. De flori mirosit6re Dalbe si rumeniâre. voi (Jînelora ! Ce grabiti voi de piliti Si pre Ana-o despartiti De jocuri nejucate. Porilora. de (Jilimii Nu pre. De sotii. Ci ca sus Ia rfisaritâ Trei stele ca s'aâ ivita Dar una a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. Cari pe ea cu dorii o chiamâ. surorilora. De flori mirositore Dalbe si rumenI6re? Noi grabima. surori si de mama. Mândrelora. vecini si de tata. Si câte în lume 'nflora T6te el se închina cu dora. de (Jilima Nu pre Ana s*o despartima De jocuri nejucate. De lucruri nelucrate. t)orilora.

Mândrelora. Cari pe ea cu dorâ o chiamâ. voi (Jînelorii! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta dimineta Ca erI dimineta? Ori c*atl adormita De v'ati zabovita? Ama întârziata De n'ama revarsata Nu c'ama adormita Când ama zebovita. Poriloru. Apoi bine sa faceti Pe ea *napoI 8*0 *ntorcetI L'asta lume luminata De Dumne^eâ buna lasata. voi Z^nelora ! Ian grabiti voi de ^iliyi Si pre Ana o *ntâlnitl. 233 La IratY. Ci ca noi tota ama privita Pâna ce s*a despartita Cu o multa jale Si cu suspinare Sufleta dela 6se Din lumea frum6sa. surori si Ia mama. La venta. . Nu ca prea multa ama catata La ceia s6re luminata. plde si la 86re Si la apa curgatorc. Mândrelora. surorilora. Dela parinti si frati Cu jale lasati! t)orilora. surorilora. Ci c'ama asteptata Pâna si-a luata Mortula Iertaciuni Dela 6menl buni.Ori ca prea multa ati catata La cela s6re luminata? Ama întânjiata De n*ama revfirsata.

Bine ca noi voma grabi Si de locii ca voma veni, Dar cine 'n lume ca p6te Sa *mplinesca doruri t6te ! Ce ursita a unjiitâ Si 'n lume s'a împlinita Râmâne nestramutata Chiar si pentru împeratd. A plânge putcmu si noi Dimpreuna dar cu voi, Plângeti si voi codrilorâ, Mândrelorii pâdurilorâ, Plângeti si voi apeloru, Dinpreuna petriloru, Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ, Plângeti si voi muntilorâ

Si voi mândre vailorfl, Plângi, o luna, si tu sdre Cândâ omulu din lume more. Plângeti si voi patru venturl Din t6te patru pâmînturl. Plângi o lume si alina 6ra cu suspinurl plina, Caci o stea iar a ca^utu Si din lume-a si trecuta. Colo sus în rSsaritu Trei stele ca s*au ivitu Si una c*a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. Cucuie, pulucule, Glasu dulce de prima-vara, Tu te duci, apoi vini iara. Fa ca cu venirea ta Sa vina si Ana mea! (1).

(1) Simeona Mangiuca, Calendara pe an. 1883. Biserica Alba 1882. p. 129-131.

234

XIX.

S E C R I U L O

Dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masa si dupa ce 8 au mal alinatii în câtu-va durerea si oftarile celoru de casa, prin mângaerea ispititeloru batrâne, unu vecinii saii altu barbatii, care e mesterii de secrie si caruia i sa datii putinu maî nainto de acesta de scire, vine cu o trestie lunga saii cu unii bStii de alunii si iea masura mortului, si dupa aceea li tace secriulii, luândii In acelasi timpii forte bine sema ca nu cum-va sa fie maî lungii decât mortulii, caci atunci se crede ca daca mortulii sar Îngropa cu acelii secriii, loculiî ramasii desertii ar chîema si pe alte rude dupa dînsulii (1). In Bucovina acea masura se iea de regula cu o ata, care se pune apoi Intr o borta, ce se face de-asupra usei dela odaia. In care mortulii si-a datii sufletulii, si apoi lipindu-se bine pe de-asupra, remâne acolo pentru totii-deauna (2). In Mimtenia^ daca unii mortii în viata sa a fostCi noro-

(1/ Burada, In enorm. p. 13.-> Lambriorâ, op, cit. p. 152. si in Bucovina, corn. de mal multi insi. (2) Burada, Inmorm. p. 13 14-

235 cosii, membrii familiei lui tinu obiectulu, cu care i sa luatfi masura pentru secriu, tn grinda caseî anume ca noroculu sa nu se departeze de acea casa (1). In Transilvania^ se iea masura asemenea dupa ce s'a îmbracata, cu o ata, care se cauta ca sa nu fie nici mal lunga nicî maî scurta de cum e mortulu, ca apoi nu e bine. Ata aceea se aseza dupa aceea, ca si In Bucovina, într o gaura de-asupra useî dela casa mortului, anume ca sa nu se duca noroculu dela casa (2). Secriula^ numitii altmintrelea în Bucovina înca si salasil, coscîuffU si rada ; în Transilvania : sicriit, sala^â^ cosduffHy tronHy casa de bradU, sghîabu si copârs&U (3). In Banatu: sicriu^ casa mortiUid si copârsea (4); iar în Muntenia: cosclugU (5), se face tot-deauna dupa starea mortului si anume daca e maî avutii din scânduri de stejaru, nucii si frasinii (6), iar daca e mal sarmanii din scânduri de bradii (7). In cele

maî multe parti însa e datina de a se face numai din scânduri de bradu (8). Scândurile se cauta în genere ca sa fîe câtft se pote de noua. Despre acosta împrejurare ne putemii încredinta înca si din urmatorea poesie populara, din comuna Boutarlu în Banatii : Mori, mândra, sa morti si eii Sa ne fac* unii copârseii,

(1) lonenâ. op. cit, p. 36. (2) Corn de d-lâ Rom. Sima. (3) Ioana Nitu Macavel, Datiuele pop. rom. la inmorm. publ. in «AmicuICl familie!» an. VI. Gherla, 1882, p. 94. Burada, Inmorm. p. 14. Com. de d-lA I. Georgescu, si T. Simona. (4) Com. de d-lQ los. Olaria. (5) Burada, Inmorm. p. 14. lon^nu, op. cit. p. 44. Com. de d-la I. Georgescu.

(6) Ioana Nitu Macovel, loc. cit.

(7) Com. de d-la Rom. Sima si I. Georgescu. (8) Pretutindene în Bucovina.- Ve(}I si Burada, Inmorm. p. 14.

236 Copârscu de scânduri noî (1) Sa ne 'ngr6pe p 'amândoi. Sa se mire si lumea Ce platesce dragostea. Dragostea acea curata Dela unu june si-o lata (2). In fundulu secriulul se punu In cele mai multe parti numai nisce chingusore curmezisu, departate unele de altele, pe cari se pune putinii stuhu (3). In Tratisilvaniaj dupa cum arata si urmatorulu fragmenta de bocetâ, este datina de a nu se Înfunda secriulu de totu la piciore^ ci a se lasa unu locii deschisii, care se numesce usa: Dar si noi ne-omii duce In paduri de bracti Casa el i-omii face, Casuta de bradii, De scânduri de fagii Cu u§l la piciâre Sa-ml vina r8c6re, Dor de primavara Sa se 'ntorca iara.

Atunci Mariuta 8*o *nt6rce Când cerbii orâ secera. Când §utele (4) orii lega Atunci, atunci .... Ori mal nici atunci (6).

(1) Scânduri noi = Scânduri n6ue. Banatenii l^ga unele vorbe^ ca si cel din România, d. e. scânduri noi, in locft de scânduri ndue. VecJI I. PopA Reteganula, Trandafiri si viorele, p. 2u7. (2) l. Popa Reteganula, Trandafiri si viorele p. 138. (3) Burada, Inmorm. p. 14. (4) In Bucovina femeiusca cerbului se -nnmesce cerbdiea saA ciuta, (6) «Gazeta Transilvaniei», LIV, Brasova 1891. No. 22.

237 în cele maî multe parti din Bucovina la copiii ceî de ttta, cari morii, li se lasa secriulu cu totulu negatitu^ adica ne Infundatu în partea despre piciore (1). Partea cea maî mare de secrie, si maî alesu la omenii ceî mal sârmani, se face forte simpla In forma uneî ladi lungarete, In partea despre capu ceva maî largî^ iar la piciore maî Înguste, ci cu capaculu sau coperisulA horizontalu. La omeniî ceî maî avutî Insa se facâ. In genere, maî frumose, adica se color^za pe de-asupra cu negru, maî cu sema la omeniî ceî maî batrânî, sau cu albastru, sau cu chinovaru rosu, iar In unele partî din Transilvania, precum buna-ora In comuna Zernesci si altele de prin prejuru, si cu cafeniu. De-a lungulu capaciduî^ care In Tdra-Bomânâsca se numesce apleopa cosctuguluîi> si care tn cele maî multe partî e Incovatitu In forma coperisuluî dela casa (2), se face si o cruce alba. în unele locuri Insa astu-felii de crucî se facu nu numaî pe capacu, ci si pe de laturi, adica pe fie-care scândura laturala. în casulu din urma e de observatu si aceea, ca secriulu e batutu de jurii împrejuru cu cuie alii caroru capu e albii (3). Totu aice trebue a Însemna si aceea ca si crucea ^ care sa duce nemijlocitii Înapoia secriuluî si care dupa Inmormlntare se pune la capuliî mortului, e totii de acea colore ca si secriulii (4). In cele maî multe partî din Bucovina si maî cu sama, de când nu e voe a se duce mortulii la gropa cu secriulii descoperitii.

(1) Corn. de Ionica alAluI lordachi Isacd din Mahala. (2) Corn. Rom. Sima : ^SicriU se numesce acela, ala carui coperisa e orizon-

tala, iar ccpârfiA ala carui coperisa e ca coperisula casei adeca cu spinare.» (â) Burada» Inmorm. p. 14« Ioana Nitu Macavel, loc. cit SimQ si alti Români. (4) Ioana Nitu Macavel, loc. cit. si in Bucoina. Com. de d-la Rom.

238 se face pe de o parte si pe de alta tn dreptulu capului mortului câte o ferestruica^ pentru ca sa se rasufle, sa vacta glota ce sa adunatu ca sa-Iu petreca si sa-si iea ^iua bunadela ea, caci se crede ca câtu timpii sta omulu In casa si anume de cum sa asezatu pe laitâ sau masa si pâna ce vine preotulâ ca sa-Iu iea si sa-Iu duca la mormtntUi elu vede si aude tote, numai nu pote vorbi nemica. Cum a sositu Insa preotulu Incita da mai vede si aucti (l). In Pundulu Moldovei, districtulu Câmpulungului, se face In mâna drepta o ferestruica mica de aceeai ca pe acolo mortulu sa se pota uita In raiii (2). Românii din unele parti ale Munteniei credâ asemenea^ ca si cei din Bucovina, ca mortulu aude si vede tote cele ce se petrecu In jurulu s6u, si de aceea facu si ei la cosciugu In dreptulu capului o mica ferestruica, ca sa aiba si mai bine pe unde vede si aucjii sfaturile ce i se dau. Altii tnsa credu, ca acosta ferestrue se face de aceea ca sa aiba pe unde Intra brosca sa ciupesca din nasulu mortului, ca numai astâ-felu începe a putrezi (3). In multe locuri o sema de omeni si mai alesu unii dintre cei mai batrâni, cari Îsi astepta mortea din ^\ In 4I) ^?^ facu secriulu singuri cu mâna loru, fiindu Înca In vieta, si-si pregatescu comândulu si cele trebuinciose pentru Inmormtntare. Acestia tinu secriulu, pâna ce le sosesce timpulâ, tntr unu unghieru alu tincjiei, dar mai cu sema In podulu casei (4).

(1) Burada, Inmorm. p. 14. ~ Corn. de mal multT Români din Crasna si alte comune din Bucovina. (2) Ck)m. de Const. Merches(&. (3) Dobre Stef&nescu, Studiu asupra literaturel poporale publ. în «Lumina pentru toti, » an. IV. BucurescI 1888. p. 369. lon^nu, op. cit. p., 44:«De oparte si de alta parte a cosciugului unul mortâ se face câte o mica ferestruica, ca sa aiba mortula pe unde sa se resuile, sa vada pre cel ce-ld conducQ la morminte si sa-sl iea*c}iua buna dela el.» (4) Burada Inmormint. p. 15. LambriorQ, op. cit. p. 152.

239 Acestu obiceiu de a-si face singuri cu manele sale secriulâ

se pastreza mal cu temeiu tn Tara-românesca^ judetulu Muscelu, apoi tn Transilvania^ partea de sus a tinutului Pagarasu, si In Banatu^ In comuna Picinisca, Topletu si altele (1). Dupa ce Iau gatitu acuma de facutu^ asternii pe fundulu secriulul gdukurl, adica surcde numite altmintrelea si hdschiute sau ho^e de gelaUj Insa numai de acelea ce aii cacjiutu dela scândurile din cari sa compusu secriulu^ nici când de altele, si despre cari se crede ca cumparate fîindu scândurile anume pentru mortu, nu trebue nimica sa r&mâie dupa dlnsulu, si iarasi ca sa alba pe cea-lalta lume cu ce-sl atita ioculu (2). In unele parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania, In locu de geluiturl, se asterne fenu sau paie, iar de-asupra acestora^ câtu e fundulA de lungu, o bucata de pânc^a noua de casa (3). Dupa ce au asternuta II punu la capii una saii dou6 perinute umplute asemenea cu geluiturl (strujiturl de lemnu), fenu, otava sau paie (4). In timpji de vara se umple adese-orl si cu flori, iar iarna cu flori uscate, pe cari multi din locuitori aft Îngrijire a le aduna de cu timpu. In Basarabia^ si anume In unele sate din tinutulii Soroca perina mortului se umple cu tarina dela morminte (5). De-asupra perinei se cose dou6 cordele rosii, In forma

(1) Burada, Inmorm. p. 15. (2) Corn. de d-lQ V. Turtur^nâ, preotd. Cotlarciucfl, stud. gimn. Averchie Macoveltl, preotd si Nic.

(3) Corn. de dAd Av. MacoveiO, V. Turtur^nu, Ionica alCLluI lordachi IsacA: «In secriA se punQ surcele din g^aQ, &ba verde nicT când, o&cT n^murile mor* tulu! 8*ar(& topi dupa dinsulA ca si ârba, » si Rom. SimQ. (4) Hopcea, corn. de l. de Cuparencu , in BadeutQ, corn. de Av. MacoveT, ia Baia» oom. de TitA Zaharescu, (Ve4I si Burada. Inmorm. p. 16.) (5) Burada, Inmorm. p. 15.

240 de cruce, iar sub perina se pune în unele locuri unu acu cu ata, sapunulu si pieptenele cu care sa spalatu si pieptanatii mortulu (1). In unele localitat! din Moldova si TdrorRomandsca Insa sapunulu, cu care a fostu spfelatu mortulâ, pieptenele cu care sa pieptanata si aculu cu care i s'au cusutii hainele, si cari Insemn^za, ca sa aiba si pe lumea cea-lalta sapunii de spalatiiy pieptene de pieptanatii si aciî cu care sa-si cosa hai-

nele când i se voru rupe, nu se punii sub perina, ci Inauntrulii acesteia (2). In unele locuri este datina, ca mortulii sa se aseze tn sccriu, Îndata dupa ce sa gatitii acesta de facutii (3), tn cele mal multe Insa abia a treia (jii si anume nemijlocitii Înainte de scoterea sa din casa si ducerea la mormlntii. Deci In acele sate, unde este datina a aseza mortulii mal 'nainte, mesterulii ce la facutii Uii aduce mal de graba, pe când tn cele-lalte abia In ^iwo, de pe urma. Femeile Înrudite cu mortulii si mal alesii bocitorele de profesiune, cum prindft de veste, ca mesterulii vine cu dlnsulii, Îndata II iesii Înainte si Incepii a boci diferite bocete, cu deosebire Insa de acelea, cari se referescii la secriil Unii astii-felii de bocetii din comuna Voitinelâ, districtulii Radautii, In Bucovina, care se bocesce mal cu s^ma Ia acesta ocasiune, suna precum urmeza: Sc61a, scdla Dumia-ta, Si-tl deschide gurita Si vorbe cu noi ceva,

(1) Com. de d-la V. Turtur^nu ;

vecii si Burada, Iiimorm. p. 15-16.

(2) londnd, op. cit. p. 43. Revista pentru Istorie, arch. si filologie. BucurescT 1884. p. 387 : «In Prahova mortului ÎT pune în perna sapunâ, pieptene pentru a se sp^la si pieptana pâna va ajunge la rai A.» LambriorA, op. cit., p. 155. (3) Com. de d-la l. Georgescu : «Mortula la noT sta numai o 4^ pe laita, du* pa aceea se pune in secria.»

24Î Ca de când aY adormita, Cu noi nu al ma) vorbita. Si cum de te-al indurata Si pe not ca ne-al lasata Si nu ne-al data nici unâ sfatâ. Buna casa al avuta, Acesta nu tt-a placuta ; Cu mesteri nu te-al tocmita. Dar el singuri aâ venita, Âlta casa tiaâ croita:

Fara usY, fara feresti Dintrinsa sa nu mal iesi. Nici n*al laita de sezuta, Nici ferâstra de pravUa Si nici usa de esitâ, Numa *n ea de putre^jiitâ (1). AItu bocetu din comuna Manastirea-Homorulul, care asemenea se bocesce la acesta ocasiune, suna asa: Tatucuta, grija n6stra, Grija ndstra, mila n6str&! Mândra casa ti-al facuta, Matali nu ti-a placuta. La stoleriâ ca mi-al platitâ Sa despice-unâ braddi in douS Ca sa-tl faca alta noua: Fara usi, fSra feresti, Acolo sa vietuescl. Nu-I ferâstra de privita Si nici scaunâ de se4utâ Ci numai de putrectitu. Si cum mi te-o scosâ în prundu De-amu nul veni mal multa (2). AIu treilea bocetâ, din comuna IgescI, districtulu Storojinetnlu, suna astâ-felu: (1) Coin. de Dimitrie Cardeiâ, proprietara. (2) Cîom. de d-lfl. G. Avamd. invâtatorâ. Miariunât InmoTJB. Ia Bomânl. 16

- 242 Da cum de te-al indurata ^i casuta tl-al lasata, Tl-al lasat'o lumin6sa ST-al catat*o *ntunec6sa

Far'de usi Nu te duci Q-acolo sa Nu te duci Da te duci

tar'de feresti. sa veselescl. vecuesci; ca sa *nflorescI, sa veste^escl (li.

Precum facu bocitorele din Bucovina, totii asa facu si surorile loru din Transilvania si Moldova. Acestea, cum v6du ca se apropie maestrulu cu sicriulâ^ asemenea prindu a se vaicara si a boci, (ticendu celea din Transilvania : Tl-al facutu casa de bradâ Sa traesci in ea cu draga, Fara usi fara feresti In ea ca sa vecuesci. Ceea t6ra-I încuiata Totâ cu lacate de pâtra, Cu lacate de aitintâ Cine s*a dusa n'a mal vintCl |2) Sau asa: Câte casi noi am avuta Nici una nu tl-a placuta, Alta casa tl-al facuta, Far*de usi, far'de feresti Totâ în ea sa vecuesci, Cu noi sa nu mal graesci; Far*de usi, far*de oblâne Sa nu esi vara la s6re (3). Cele din Moldava:

(1) Dict. de Ilie ala lui Onufrel Frunc}A, rezesA. (2) Com. de dlA Rom. 8ima. (3) Com. de d-la T. SimonCL VintQ^venita.

243 Buna casa ml-al avuta, Matali nu tl-a placuta; La mesteri aî poruncite Si-alta noua tî-a croitu, Far'de usi lar'de feresti Intrlnsa sa vecuesci; Nici nu I usa de esitâ, Nici feresta de pragitU^

teiulii muratU se pune In credinta. unde se afla mortulu. Ca de stâpanâ esti rSmasa. plânge masa. Ca de stapânu remâneti ! (2) Dupa ce au adusu acuma secriulu si dupa-ce^ petrecutu fiindu de bocitore. Iau bagat tn odaie. si-Iii punu tn sicriu.Iu pune si aseza este datina In unele parti de-a afuma secriulu cu tamâie sau cu smirna (3). de d-lQ Rom. SimQ. Când se aseza mortulu pe laita sau pe masa. Nu ti al gatita de traita. Prin urmare. dupa acesta ungu secriulu pe din launtru cu untk felu de unsore pregatita anume spre acestu scopâ si amestecata cu aniit (1) prau si leustenu. Intrlnsa sa putre4escl. presura (1. ~ 244 pe fundulu acestuia vro câte-va bombe deprail. (3) Corn. Mal 'nainte Insa de a. spunu cel ce-lâ aseza ca are sa se(jla acolo numai o (jii saâ trei. 'tl-al gatitii de putrecjitâ : Far'de usi. Bugula se pune anume ca sa servesca mortulu! ca gardu spre a-Iu ap£ra de spiritele cele rele. filr'de feresti. Pletosa din Rad&senl. de A. Plângeti usi.va sa se vatame. Înainte de ce punu mortulu In sicriu. unde a statutu pâna atunci. ca sa nu pota Intra Ia dlnsulu . In fine Incingu asternutulft -eu unu rugtl si co fasie de telii muratii (2). Nistora din M&mit. Plânge casa. trebue de . doi sau patru insi dintre omenii ce se afla de fata radica mortulu cu cea mai mare precauti une^ ca nu cum. Dict. In BanatU. plângeti feresti Si voi tuspatru pareti. ca spiritele cele necurate nici când nu se potu apropia de dlnsulu si mal alesu atunci când e jupitu de pe trunchiat In (jliua de Sân-GIorgiu (3).Numa locâ de putre4itâ (1) Sau asa: Mândra casut*aî avutu Sl-alasta nu tl-o plâcutu. Alta noua tl-al gatita. iar când Î1& punu In secriâ (jiicu ca are sa secjia pentru vecinica pomenire. (2> Diet de M.. de pe laita safl masa. adeca pentru tot-deauna.

daca e Înaintata In versta. Acum mâ ducii cale lunga. 16. Olarift. N'am nemica sa-ml ajunga. p. Acesta credinta a poporului se cuprinde si tn urmatorele versuri. Inmorm. BrasovQ 1891. de d-la V. M. No. Besand. unu drobusoru de sare si bâtulii s6il. cit. No. 245 Tote acestea se facu cre4^^^^*^^ ^^ mortulu tn calâtoria sa cea lunga. Deci cum Iau asezata In secriu. Ve(}î despre puterea Rugului si «Gazeta TransilvanieTo an. (2) In Bucovina se ^\cq ateiu topitUn. in. (6) Com. cu care sa luatu mSsura spre a-I face secriulu (6).asta data sa puie lânga dlnsulu si tote obiectele acelea. (1) ^nfu = a!u = usturoTd. p. LIV. ce se cânta la mortu: Acum ciasulâ mi-a venita Si lumea am parasita . (4) Cred. p. In ce se rezima când va fi osteni tu. (3) Com. punu alaturea cu dlnsulu si o bucata de pane.. sa aiba ce mânca. Unii punu numai trestia sau b&tulu de aluna. car! credu el. 16. 57. stud. 134. ca-I sunt de neaparata lipsa tn cea-lalta lume (4). I. «Albina» an. de dlil losifQ OlariQ. Rom din mal multe parti ale Bucovinei. si cu ce se apara de câni (1). ce are sa o taca pe cea-Ialta lume^ avendu a suferi frigii. vedl si Burada. (6) Burada. In BanatU se pune alaturea cu dlnsulft baticdulii *dela esirea sufletului si o secere vechie (7). cit. sete. Inmorm. Veniti toti câti me iubiti Cu mine calStoritl ! (2) Sau: Veniti carii mS iubiti. Cu mine calStoritl. caldura. Turtur^nîi. de d-lQlos. Lambrior. Eu m6 duca în cale lunga. . care In multe parti se Impodobesce cu o naframa (5). op. foiletonQ. fome^ si multe alte supdrarl. (7) Com. 155.

cit p. atuncî i se pune !n Biicovina lapte mulsu din ttta mâne-sa întro ulcicuta facuta din cera galbena si curata. I. Lanibrior. in «Albina» an. 16. se adauge si unQ oii rosu (4). (1) Burada. iar cu bâta sa ?ie sprijinesca în lunga luî calfetorie (2).* Inmorm. atuncî.No.» (2) M. 240 La ciobani Ii se maî pune si fluerulCi cu care cântau Ia oî (1). se pune In crepatura unii creitarfl ca sa platesca vama. op. amintesce pre CerberuSj vestitulu câne cu trei capete. pe lânga tote cele-lalte. 69. stud. (4) Burada. Inmorm. daca more vre-o femee. sa-Iii tamâeze si sa aprinda toiagulii pentru a îmblânzi cd^elidâ pdmtnttduly ca sa nu latre pe noula ospe venita între cele-lalte morminte (4). i se pune o bulca (franzola) sau placinta. Besana.N'am nemica sa-ml ajunga (3) Credinta. pazitorulu infernului. p. In raiu (3). (3) Lambrior. în s5pt6mâna luminata. p. Totu aicea putemu subsemna Înca si datina si credinta Românilora din Transilvania de-a merge rudeniile mortului a doua ^i de cu nopte ca sa stropesca cu apa mormlntulu. pentru a-î da ore-cum pe ceea lume chipulfl copiilorii sfi ca sa-î aiba spre mângâere. 166. De se 'ntlmpla se mora cineva dupa Pascî. In muntii apuseni al Transilvaniei i se pune de-a lungulO trupulu! o ata albastra de lâna precum si o bâta câtii elu de lunga si care. dupa care aii rfimasii copii mici. iar daca e Întarcatii. Daca repausatulu e copilu de ttja. Tute acestea Insemneza ca sa aiba ce mânca In cea-Ialta lume. 163. cit. op. . este obiceiulu a i se pune tn secriii atâtea papusi câtî copii aii ramasu. uln ArdelA se pune în secriQ o maoiucft noua cu care sa se apere raposatulQ de dusmani si sa se razinie în lunga-T calatorie. ca mortulu calStorindu pe cea-lalta lume aru ave nevoe de unii b3tu pentru a se ap&ra de câni. fîindu la unu capfetu crepata. adica ceva mal marisorii. cit. p. Dupa ce sau asezatii acuma si obiectele însirate pâna aice se pune de-asupra mortului o bucata de pânza câtii dînsulu de lunga. 67. pre care în timpulii din urma îndatineza poporulu a o cumpara din dughena (5). si anume In orasulu Caransebesii. iar peste acesta une-orî si patara (nimitetii baltii). In Banatii.

maî alesii la tferanî.)) Corn.. forte rareori pe secriii. preotî. De-îisupra pe secrifl. Copileloru li se pune de regula de-o parte s\ de alta Camesa Maidî Domnului (lat Convoi volus arvensis). 16-17. si se pune In forma de cruce peste salasii. preotO. de Const. de comunii din postavii. iar iarna mai cu sema cu busuiocu si tapalaga (3). La ceî mal inteligent! Insa si cu deosebire la ceî de prin orase maî desii. 16. p. 173. Afara de acesta mal este datina tn unele sate din Bucovina de-a se Împodobi mortulu iarna cu busuiocu si brebenei. Macovel si V. In cele maî multe parti din Bucovina se pune o bucata de pânza ca de lungimea secriulul. (B) Com. Nota dela p. TurtureanO. op. 247 acopere asemenea cu o pânza alba tesuta In casa^ care se numesce urdicariU^ fotiolu sau giulgiu (1). de d-lCî V. Imorm. cit. cit. ca sa aiba ce mânca in raid. . stud. p. de d*lQ Rom. op. (. «Intraltele se crâp& capitula batului de-asupra si se baga banutula în acea crepatura. op.» (4) Burada. o pUcinta pe pieptâ. Bojinca. Inmorm. care l*a mositQ. carele rfemâne acolo pâna dupa prohodii. «La no! în Mihovent. In Iransilvania vara se Impodobsce asemenea cu totu foliulii de flori de gradina. districtulâ Nasauduluî. si alti Român! din Bucovina. Sima. 173. salasulii se acopere de regula cu asa numita <iSdliei>^ care se face din pânza negra. cit. dupa ce a murita cine-va si amu ii gata ca sa-lCi duca. In Transilvania. (2) Frâncu. H pune m6sa.In Muntii apuseni al Transilvaniei trupulu mortuluî se (î) Burada. adeca dupa-ce sa pusii acum capaculu si s'a Închisii mortulu. unu stergarii sau maî rarii unii laîcerii. CorvinQ. p. j. iar dupa prohodii se da aiî preotului aii altui omâ de pomana. ale carorii frunte se lipescu cu pacostela.nmn. (2) Corn. p. iar vara se punu totii feliulu de flori de gradina (2). Cununi de flori se punii.TurturtJnft.2l2. de d-ld Av. adeca de la capii spre piciore si de-a curmezisulu salasului (4).i (3) Com. (1) Frâncu.

U) Corn. A. pe când se afla sorele In urcare. în casulu din urma se lasa totu-deauna pe a patra ^i^ adecâ pe Martl^ sub cuvlntu. când cadu mai multe Inmormlntari In una si aceeasi (jii si preotulu nu e 'n stare sa le faca pe tote de-odata. In BanatU nici unu Românu nu se Îngropa dimineta. si sa cada apoi jertfa vre-unul strigoiu ratacitoru (1). si dupa ce Iau mal privitu tnca odata si au sarutatâ crucea sau icona de pe pieptu. Mai timpuriu sau mai târcjiiâ decât In intervalulu acesta se face d6ra numai atunci.» 249 si mal avuta^ si nemurile sale pretindu anume ca sa se Inmorminteze mal de graba. cit. A treia cjii dupa repausare urmâza de regula inmormînkh rea sau îngropaciunea. câc! o iea de LunTa. iar vara Intre doua si sapte ore. din Bucovina. Afara de acesta mai e de Însemnatii Înca si aceea ca fiecare Inmormlntare se face dupa amiac^I si anume iarna Intre dou6 si cinci. si e rSO de mdrte pentru oel in vi^ta. Ye^X si lon^nQ. 41. PETRECEREA. ca petrecerea sa fie cu atâta mal pomposa si mai frumosa. toti cel ce dorescu a-lu petrece începu a se aduna de prin tote partile. La ora hotarlta pentru petrecerea celui mortu la locasulu de vecînica odihna. vLunia nu se 'ngr6p& mortiT. capulfl sdptdmAneT. SimonA. Pletosik <rNu st 'ngrdpa LunTa. pentru c& einoe* putulii s6ptâm&ne1 si ar muri toti din casa. rostindu în taina unii aDumnec^ea sa-lU Ierte si sd-l faca parte . de d-ia T. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai atunci^ când (jiiua Inmormtntarii ar ave sa cada Lunîa. op. 248 XX. sau când mortulu e dintr o stare mai nobila (1) Dat si cred. fiindu capulii saptemânei. lesne ar pute sa apuce pe caî ratacite. ca Lunia. e rea de morte pentru cei ce rSmânâ In vieta (1). pag. din causa ca nâmurile sale voescii a-I espeda sufletulu câtra tinta sa dimpreuna cu mergerea spre odihna a sorelul. In casulu contrariu se temu^ ca sufletulu repausatulul. I^m.

adica cari pe unde apuca. lega câte unii stergaru. Delenl si altele. cum vede ca a sositii acum întrega procesie. sfesnicii si serafimii. Asa. dupa cum sl-a doritii celii repausatii si dupa cum sunt si mostenitorii sfel de avuti si de darnici. naframi. 250 Totu asa facu ele si cu bradulu. fie vara. fie iarna. în unele parti. pausulu si crucita. iar în orase cel mal avuti se ducii si cu patasca saO caravana. si iarasi în altele într unii caru cu bol saii în sanie. cari sunt meniti pentru ceî ce au sa duca obiectele respective pâna la mormlntu. stogurile si nasalia saii drucusaril (ruditele). asteptându sosirea preotului. în cele mal multe parti. prapurii. iea mal multe stergare. în altele pe nasalil. comunele Bunescl. si anume: crucile.de impiratia cerîulul. apoi acesta atârna totildeauna dela etatea precum si de la deprinderea localitatii. In multe locuri boii se înjuga cu jugulu rasturnatii. Multi din cel mal fruntasi înjuga doi sau patru bol negri. Ce se atinge de ducerea mortului. parte la alii Satmarelul. tulpane sau tistimele. prapurile. 302. tulpanii saii tistimelii. cit p. si de-acolo Înd6r&ptu. care. aratândii prin acesta ca murindii gospodariulu tote aii sa merga pe dosii si fara renduela (1). cu cari are sa se duca mortulii la gropa. serafimii. dupâ împrejurari^ câte doue testimele si câte doî colaci.if> se posteza unii în casa. se razima pâna la pornire de stresina casei sau a unei colniclore. în care a repausatu acesta. (I) Schott op. se duce pe mâni. pomenele. coliva. Obicelulii de a duce mortulii cu sania e usitatiisi'n aT^ra OasivluU^ unii micii tinuta locuitii de Români. In unele parti dimpreuna cu tulpanele acestea e datina de-a lega înca si câte unii colacii. poniulu. în Moldova si anume în judetulii Falciiî. si la fie-care cruce. Una dintre nemurile saii cunoscutele repausatulul. din . pentru ca sa-l fie calea mal usora si sa nu se sdruncine. sfesnicele. care cade parte la comitatulii Ugocel. In acelasi timpii se aduce de la biserica si procesia menita pentru Inmormîntare. caci afara de testimele si colacii acestia în cele mai multe parti nu mal capSta nimicii alta pentru ostenela ce o aii. care se duce nemijlocitii In urma mortului La fie-care lega câte unulu sau. precum si în mal multe comune din judetulii N6mtii este obicelulii sa se duca mortul ii la gropa cu sania. iara altiil pe afara.

si al(T RoniânT. iar boii. (H) Corn. Simonâ si Al. Br^zactc. 251 In Bucovina obicelulu de-a duce mortiilu cu sania e usitatu mol alesii ierna. când omStuIu e forte mare. Crasna. si daca mortulii e tenârii si câte patru bo! cu creng! de bradu si la corne. «Dat. . 94. numita altmintrelea si acaruld fnortitoran si numa! rare or! cu carulii (4). precum buna ora în Orlatii. (4) Com. cari traga sania. 21 22. iar la grumazii cu clopote duce de regula pe avutii^ se prindii la caru cu nafram! colorate (5). stud. la care se înjuga doi saii patru boî (2). iar ce! de totii micî subsuora. copii! cu ruditele. gimn. In sfârsitii. si Ia sanie se înjuga boî negri saii plavan!. unde locuintele omenesc! sunt fcirto departate de biserica si de tinterimu. precum buna ora In Balacena. Sima. in Bilca. Jemna. A tatii ierna câtii si vara se ducii cu sania numai în unele sate de sub polele muntilortl. p. ceî înaintati în vîrsta se ducii <le regula cu nasalia. pe când tinerelulii se duce de regula cu nasalia peumer3(l).» an.» in «AmioulQ familie!. Inmorm. apoi si în Gherta-mare (comuna românesca) totii de ocolo. ca si 'n unele partî ale Bucovine!. si cu deosebire In unele sate de Ia munte. de d-la Uoni. (2) Usit. In celelalte sate din Bucovina. VI. Boeria. cu ajutoriulii unorii (ichindeue. In districtulii Nasâuduluî ma! fie-care mortii se duce cu nasalia. dar si aici numai ceî înaintat! în vîrsta. fie ierna fio vara. In Muntii apuseni al Tramilvaniel se carii. (1! Corn. saii pe nisce lemne. (1) Burada.y> cari sunt ale ducfetorulu! mortulu! (3). sau. 1882.Maramuresii. p. câtii si dela t^ra se ducii si cu carulii. saii cu ajutoriulii unorii arude de mortii^y> car! se pastreza în biserica. CâmpuIungQ. se ducii. Vara în multe sate atalu de la munte. In unele parti din Trans^ilvama. Ilisescî. Gherla. la inmormîntârT. porta în corne colaci si stergare (2). (2) Ioana Nitu Macovelâ. pop. cari se arunca apoi în gropa. de M. si cu deosebire în cele dcla tera. de T.

tocmai ca si când . com. din Ropcea. com. Fie-carul dac3toru i se da ea rasplata pentru munca sa câte unu stergaru. si a acelora din ToderescI si SOtonetd. de care atârna unu colacii (3). In Transilvania. BurduhosQ . a acelorQ din CâmpulungCi. Totu asa Îndatinau a duce pre cel morti si vechil Bomanl. in Câmpiilunga. dupa cum e si mortulâ. gimn. . când more o fata (1) Dat. a acelora din Costâna. este datina de-a Ii se pune^ pe lânga ducâtorl^ Înca si drusce si vdtajeî. cit. com. o basma sau o petea negra (4). com. Avrama. gimn. iar la mâna stânga li se lega câte unu tulpanu. stud. Servius la Virgiliii ne spune ca «rudele cele mal aprope de sexu barbatescu aveau Îngrijire de a duce sicriulu» (2). . de Em. 222 : Deferendl teretrura propriqui oribus virilis sexus dabatur munus. în Fundula-Moldoveî. . al caroru turetci sunt dati tn sus^ sau cu papuci. Velehorschi. stud. de Const. gimn. stergaru. dar mal cu sema pe la orase. de G. stud. p. In unele sate. (4) BerchisescT com.. dupa cum li e adeca si portulu. pe când feciorii cel holtei si fetele cele mari. ori o traist&y o cârpa saa o merindita. op. de V. gimn. com. gim. li se da câte una stergara. Merchesa 253 mare saâ unu fecioru holteiu. de Cuparencu. iar cel tineri numai de catra tineri. com de V. iar la gâtu cu basmale negre (1).(h) Frâncu. si 'mbracati ca totu-deauna . a celorQ din PundulQ-Moldovel. MerchesQ. de DragosQ BumbacA. dup& cum ne scrie d-la R. din Badeuta si alte sate din Bucovina. Burduhosa. Asa In Bucovina^ atâtfi barbatii câtu si nevestele se ducu de catra patru barbati^ mal tineri sau mal Înaintati In etate. cari sunt de regula Îmbracati In sumane negre si Încaltati cu clobote. testimelu. de C. com. Rom. (2) Aen. VI. In cele mal multe sate din Bucovina. Simu. stud. tulpanu sau o basma frumosa. stud. . ducâtoriloru tineretului li se pune la pieptu si câte o flore. de I.252 In cele mal multe partl^ unde este datina de a se duce mortulu cu nasâlia^ cel casatoriti se ducA numai de catra^ barbati. (3) Dat. Rom. numai de catra patru feciori holtei. 174.

In Bilca. (3) Com. districtulâ StorojinetulA. cu capulu golA si cu p3rul& despletitii. de Em. pe und flac&Q ilQ ducQ tota-deauna fl&cail^ iar* pe o fata mare patru va tajeT. postându-se lânga portita tinterimulul. Jemna. Jemna. si daca-I timpulu frumosâ Încaltati cu ciobote sau papuci. precum buna-ora cele din comuna Balac^na.sarii marita si 'nsura si i-ar duce Ia cununie^ pentru ca mortea pentru dtnsiT se considera ca si o nunta (1). EI dicâ adeca ca o duca la cunuiiie pe cee-lalta lume. se ducii alaturea cu mortulu pâna la gropa. iar dupa tnmormîntare. Vatajeil sunt Impbracatl cu camesi albe de bumbacu si cu pieptarase. BaciA. când se marita. . de M. sunt îmbracate In camasi albe si cusute cu stramatura negra apoi In bondite (piepterase)^ Încinse cu catrinte. (5) Com. altii Insa. de care e legata o basma negra. (4. Unelo drusce. corn. la Balac^na. pre toti omenii ce-I Intâlnesce pe drumu (3). ce-lu au In plosca. de i^ufletuUi celui repausatu (1). si cinstesce cu rachiu. precum cele din Stupea. unde e datina de-a se pune numai unu singuru vatajdUy acesta se duce Înaintea mortului saâ mal bine (jiisu tn fruntea procesiunii. Druscele. In Vicovulu-de-sus la tnmormtntarea unul feciorii sau a unei fete mari se punu numai câte doi vatajel si câte doue drusce. o In Bopeea. Druscele bocoscu totu drumulâ pe mort£i (2).» (2) In Stupea. ca si cân d ar duce-o la cununie. precum cel din Stupea. Iara druscele si vatajeil se alegfl de regula dintre nemurile cele mal aprope ale celui repausatu. ducu In mâna câte o naframa si bocescu pe celu mortii pâna la gropa (3)r altele Insa. Baci a. Împusca totu drumulft pâna la gr6pa (5). Com. tocmai ca si la nunta. ci numai ducu sfesnicele cu luminele aprinse pe lânga mortâ (4). de Cuparencu. Vatajei! capata câte un bâtu cu naframa si câte unu sti*ut& de flori la pieptâ^ iar druscele numai struturi de flori ca la nunta. cari se punu mal alesâ la feciorii cel holtei. dau petrecfe- (1) Corn. cu capulu golu^ si In mâna câte cu o plosca si câte cu unu bStu. Insa mal alesa cu sumane negre. com. de M. Unii vatdjt^y precum cel din Balacena. nici când Insa alba ca la nunti (2). nu facâ nimica alta. de Al. 254 toriloru rachiulu sau vinulfi. de A. Jemna. de M.

Prapurii. In BanatUf daca repausatulii este june. daca more unu feciorii. Daca mortulu e fecioru. llu ducu feciorii s6I. atunci o ducu patru fete frumosâ Îmbracate si împodobite. se pune pe mor* mtntu. In unele comune din districtulu Nasâudulul In Transilvania. Pre cel casatoriti 11 ducu unele rudenii de ale loru. merge alaturea si câte-o fata mare^ care repesinta druscele din alte sate . adeca o flore artificiosa de dughiana. de d-lâ V. atunci o ducu de regula patru feciori. (4) Dict. Turtureana. iar la fetele cele mari. se duce de catra feciori. care tine o panglica lunga si rosie peste sicriii dimpreuna cu sota el de cea-lalta parte. gioon. pe lânga iie-care dintre cel patru feciori. Fetele mari Insa sunt duse de feciori cari le punu pe salasii o cununa de flori. daca mortulu e prunca. si cel casatoriti numai de casatoriti (2). care. si acestia sunt vdtdjd^ (4). dupa lnmot*mîntare. mal mergii Înca patru alaturea. In alte comune. atunci Uâ ducu ginerii sâl. de George BumbacA. cari le duciî. BaciQ. iar daca nu are tata^ atunci llu duce rudenia cea mal de aprope a sa. adeca doi feciori si dou6 fete sunt de catra picidre si doi feciori si dou6 fete de catra capii. Celorii patru fete li se mal da sa tina tn mâna cea de laturi demortti^ adeca In cea estrema. (2) Corn. ci fete maritate. proprietaria 255 Daca Insa i^epausatulu e tata mare si nu e tare grea. Înca si câte unii marii frumosik In care este Înfipta o pana grecâsca. stud. Când pleca la biserica cel patru juni iaii sicriulâ cu scaunutu pe umeri. . iar alaturea cu fie-care dintre dlnsil merge câte-o fata. crucea. iar flacaii numai de flacai. de Iustina C&rdeiQ. de Al. !lu duce tatalu sSu. pe lânga cel patru feciori. de cum-va nu are feciori. fetele cele mari se ducu la gropa pe nasalil purtate numai de fete mari. si asa mergii pâna la biserica si de-acolo la cimitirii. cari ducii mortulii. se cauta patru fete mari si patru juni de vlrsta lui. precum si cele-lalte obiecte procesuale Înca le ducu numai feciori si de regula amicii. Daca mortulu e b&rânU.In Costâna. Iar daca e corpolenta si sicriulu greu. preotA (3) Corn. (1) Ck)m. dara totQdeuna cu stâgu. cel mal intimi al repausatului. totu din districtulu Nasâudulul. carora le urmâza patru tete ca si la feciorii cel holtei (1).

22. mortea domnului lorii. (3) Com. ca si omenii. i se îmbracau caii în panura n^gra si de-asupra lorii se puneau vesmintele cele mal preti6se ce le avuse defunctulii. si apoi le duceaii . atunci llu ducft nemurite cele mai aprope. cu car! atî fetita împreuna si au traitii bine si anume tot-deauna cu pSrulu despletitii (2). Simon si AI. Cantemiru. feciorii si fetele mari numai de feciori. Ochii cailor ii se frecaii cu sucu de c6pa sau cu prafii de pusca. cari capâta câte o naframa si unu colacu. cari capSta câte-o cârpa frumosa (1). Afara de ac6sta pre fetele mari le petrecA numai fetele mar!. In Basarabia fetele mari sunt duse numai de flacai. Inmomi. cadavrulii lui llii petrecea si Domnulii cu totâ pompa sa de curte. In care adese ori se baga si câte-va parale (3). In alte parti Insa totu din Transilvania. plaiulu Muntele. Daca Insa sunt fete mari sau copilandre. iar la cel bogati cu stofa. p. ca daca mortulu a fostu ofîceru In militie. iara baetii si copilele numai de baeti. ca sa se arate ca si când ar plânge si el. ~ 256 barbatu sau femee. Totu asa se Intempla si cu dusulu mueriloru hitr&ne. car! Isl lega la mâna câte o basma saâ naframa ca si vomiceil. daca mortulu e (1) Corn.iara de nu are nici de acestia. Boeria. llu ducii omeni mal de aprope sau vecinii. cari cap&ta câte unu colacu. judetulu Sucevil. de care spânzura o sabie gola cu manunchlulii întorsu. de d-lQ T. de d-nil loand PopovicT si losifa OlariO. ne spune Principele Dim. Fie-care mortii mare se duce do regula de catra patru insi. în timpurile vechi. Nasaliile la cel sâraci sunt Împodobite cu sc6rta sau chilimu. câte o lumina de cera si de mâncare (pomana). înaintea cadavrului se ducea o sulita. iar de amendoufe partile mergeau vre-o câti-va soldati Îmbracati cu pancere si coifuri. «Daca muria unu boerii. si daca defunctulfl s. (2) Burada. le ducu numai feciori. batrânii se duca numai de bfitrânl. atunci duceau Înaintea lui semnele boeriel sale pâna la gropa. din care apoi se facu vesminte la preoti (3). In Moldova. fostii unulii din cel mal mari boerl. inv^tatorl.

Sera înca n'a sosi. învStâtoru. (3) Burada. Sau asa: Mamucuta. Acad. Ti-a venita carte. Inmorm. Nistoru. (2) Dict. mila n6stra. deauna tncepA a se vaieta^ a boci si a (jiice: Scdla. când se aduce procesia saâ putinu ceva mal tân^iu. (2) Din Voitinela. Inniorm. Te-ora duce pe nasalil înapoi sa nu mal vil |2i. In acelasi timpu. Ti -a sosita carte domnesca Dela noi sa te pornesca.(1) Com. Nu te porne spre trai tu. venitG. Sa fiI gata de pornita înapoi nu de venitu. Ia Români. Cârdeiâ. de Dim. rom. scdla dumnia-ta Si-tl deschide feresta Si privesce printr^insa. 257 iarasi tndSrâptâ si le puneau tn spatarie sau divanu. 22. 1 * . J/arianfi. Te porne spre prapaditei. PletosO si M. Te-ora duce cu patru bol Si nu-î mal veni 'napoT. corn. (1) Descrierea Moldovei. Câ-tl vine carte domnesca Dela noi sâ te pomâscâ. sosesce si preotulu care are sa Implinesca serviciulili Inmormln tarii. p. edit. de A. Bocitorele din Bwxwina^ cum tiu zarescu de departe ca se apropie de casa repausatulul. 140. Georgescu. p. dar «caunulu si locuia Iu! r&mâne deserta cela putinu trei (jiile» (1). Uita-mi-te pe terestra. de d-la I. Dela noi mi te-ora pomi Si 'napol nu-î mal veni. Ca te-ora duce cu caruta Sa nu vil câta ii lumuta.

Cu fete posomorite. Ce-aâ muiitâ mal de demultâ SI a& putre^itii în pamîntâ Sau astâ-felA: Scola. bocescu astii-felu: . dragulâ meâ. Daca-ml faci acesta cale. scula. Ti-o venita carte domnesca Dela noi sa te pomesca. Dragulâ meâ. iubitulâ meCi ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnâsca Dela noi sa te pojmâsca. Sa mal vil pan' la feresta Sa vecjii cum traimâ în casa! (2) Iara cele din Transilvania. Cu chicile muce^ite . Da eit mâ rogâ dumitale. C*aceia-sâ chiar fiii tSt. . Ca 'nainte tl-orâ esi HlubI cu pene împestrite. Carte 'n patru comurele Scrisa cu lacrimi de-a mele Si 'mpluta cu multa jale. (1). Cele din Moldova: Puisorulâ meâ iubita! Sc61a-te ca ti-o venitii. Aceia nu-sâ hulubel. .268 Sera daca ml-a 'nsera Tare nu te spaiminta. Iaca cartea c*a sosita Si dela noi te-aâ pornita. . . In casu când mortulu e o fata mare.

de Anita Pietosa din Radasenl. Mie nu ml-al fosta lasata. Norocii buna de-a mea vieta. Rea bola m'a apucata. Haideti surori sa gustamu Ca de-a(tl nu ne mal vedemâ. Ca de a<)I ne despartimâ. corn. Si-ml spSlatl fata cu bere Si me petrecetl cu jele. Ciuperca. Haideti surori sa prâncjimu. La toti 6menil de-odata. Ca sa fiâ si eâ iertata. lume cuT esti data. 259 Intr*acesta lume mare Fost'am si eâ mândra fl6re. Parte de lume n*avul. Cine 'n lume-a mal ve4utâ Miresa mândru gatata Si ea sede superata. fl6re trecut.U) Din CâmpulungQ. MS rogâ lumi! de iertare Dela mica pâna la mare. MS petrecetl pân* la gr6pa. Voi pleca o cale lunga Nu-I pasSre sa m'ajunga. Remâl. Si-ml spfilatl fatacuvinti. Veniti frati. MS petrecetl cu suspina. Mirâsa mândru tocmita Dupa lume banuita. Voiu pleca o cale lata Nu-I pasfire sa mâ 'ntreca. N'avuT parte nicidulceta. Fldre ful. Rfimâl lume cu mult bine Ca eâ a^l m6 duc din tine. Trupsorulâ mi 1-a uscata Si ml-a rupta (irulâ vietii Si m'a ftcutâ prada morti!. veniti surori Si me 'mpodobiti cu flori. de G. Noi Marie-asa*m gânditii Ca dupa tine-orâ veni . Si-ml spâlatl fata cu apa. (2) Dict.

Ca tu mal multii nu-I mal mere. Dela a tale surori. Dar* el vinii cu praporii. Hal Marie si te uita Surorile cum te cânta. dela joctî. Multii al sburatii ca cuculii. Parintii cum te comanda. Dela feciori. de la luna. Astazi în pamântii te baga Si te-I face terna n^gra ! (2) . Dar* el vinii cu nasalie. Saraca Marie draga. Putre4^-vel ca lutulii . Dela sore. Cal pornitii o cale lunga. buna Dela s6re. Putre^i-vel ca tina. dela bere (1). Dela maica ta cea buna. le-tl Marie ^iuB. dela nori.Socrii cel mari cu caii. Nu-I pasare sa te-ajunga Sl-al pornitii o cale lata. Nu-I pasare sa te*ntr6ca. Dela strutii detamâita Dela fete din ulita. Multii al sburatii ca mierla. Dela strutii de busuiocii. Dela feciori. Noi Marie-as*am gânditii C*orii veni feciori cu brâie. le-tl Mario ^iua buna Dela paharutii cu miere.

capata câte o lumina de c^ra galbâna sau si una alba. Dupa ce a sfârsitu preotulu panachida si cantorii bisericesci de cântatu vednica pomenire^ stropesce pe mortu cu apa sfintinta sau cu vinii. pe când a cantorului mal mica si prin urmare mal eftina. |2) Coni. de care se afla legata o naframa. Si-mt stropiti fata cu berc . de d-lG T. adeca cu pausu. unu stergarft sau unA tulpanâ. înainte sau nemijlocita dupa Începerea panachidel atâta preotulu câtu si cantorulu bisericescu (dascalulu). daca tole cele necesare pentru petrecerea mortului sunt gata si nu ma! este nici o piedica de pornire. atunci fie-care capâta cât^ o lumina si câte unu tulpanu. de I. se si Îmbraca tn ornate.(1) Sub. 260 In cele mai multe parti din Bucnvtna^ unde este datina de-a se face prohodtUu tn biserica. libere» se *ntelege petrecerea juaimel satelorQ pe la Cracluna. si apo! Începe panachida. Totfi asa se face si In BanatU (1).» 261 Si-ml stropiti fata cu vinu Ca 'napol n*am sa ma! vinu. cum vSdii ca preotulu a luatA pausulft ca sa stropsea pe celii mortu. Veniti si voi verisori Si ma *mpodobitl cu flori. SimonCi. cum a sositu preotulu. Popovicî : «PreotulQ si iavetatorulâ capfita câte o lumina si omahrama. cu acea deosebire numai ca a preotului e mal mare. luându-si In acelasi timp&rSmasubunudela dtnsulu si (jiicendu: «Dumnecjeu sa-Iu Ierte si sa-Iu odihnesca!» Bocitorele din Bucovina^ cari stau de o parte. cadesce mortulu precum si pe cel de fata. Câ de a(jî mS ducu la gropa. Daca sunt mal multi preoti si cantori bisericesci. Începu iarasi a boci si a (jlice: Venitî frati. (1) Corn. Si-mî stropiti fata cu apa. iar copiii (diccil) câte o mahraina mal mica. veniti surori. mal scumpa si mal frumosa. iar cel de casa precum si nâmurile cele mal de aprâpe saruta pentru ultima ora mâna mortului precum si crucea sau icona de pe pleptulu acestuia.

dora numai în casulii când unii fiii saii o fiica. Veniti si voi copilasi Dragii tatii coconasi. Caci de tata ati remasu Totu de china si de necazQ. veniti surori Si m6 'mpodobiti cu flori. de fostulâ med coiL^colarQ d-lCL Petrea Prelipc^nâ. în cele mai multe parti din Bucovina se pune si se închide capaculu secriuluî si mai multu nu se deschide de felii.Ca mal multu nu me-tl vede-re (1) Saâ asa: Veniti frati. corn. si prin urmare na apucata a veni înainte de a porni. In cele mai multe parti din Moldova însa. îlu ducii pâna (1) Din Horodniculâ-de-jos. Câtu îmi e lumea de mare N'avetI mila nici credare. Si-tl fi mâncati de straini Ca iarba de boi betrâni. frate saii sora. . Veniti si voi buni vecini Veniti si voi cel straini Vin'o si tu-a mea sotie Ce-am avutu din cununie. Veniti toti si v'adunati Si cu apa m& scaldati Ca de asta(jî în colea Mal multu nu me-tî mal vedea ! (2) Dupa ce Iau stropitii si 1 au sarutatu acum tote nemurile. ar dori sa-Iii mai vada înca odata si a-sî lua rSmasti bunO dela dînsulii. care nu locuesce în acelasi satfl.

caruia asemenea i se da unu tulpanu (2). daca mortulii e fecîora holteiu sau fata mare. pe când mal de multu nu se încuia de felu pâna Ia mormlntu. (1) Com. (2) Coro. dela luna. trecendu pe lânga copârsfeu. In acele part! ale Moldovei deci.(2) Dict. . ca si'n Bucovina. anume ca sa se pota casatori barbatulii saii muierea care ramâne. Dela frati. dela norî. 21. Dela gradina cu flori. 262 la gropa cu fata descoperita. p. stud. capaculu sicriului tiu duce pâna la gropa unu altu omii. judetulu Botosani. de T. de d-lQ T. dela jocu. Dela maica ta cea buna. j^imn. Dela s6re. Dela leclorl. desi legea nu ma! permite ca sa faca acesta (1). Simonfl Ve4t si Burada. carî stau ceva la o parte. In multe locuri totu din Transilvania^ se da omeniloru la ocasiunea acesta câte unu colacii si câte unu cruceriu. Dela paharasu cu miere. bendu pausu si(j[icendu: <i Ehimne(^eil sa-lfi îerte !» Iara bocitorele. mortulu se Încuie. dupa cum e si starea omului. Românii din Transilvania Înainte de a se Încuia sicriulu se ducu asemenea la iertare. (3) Com. de T. (jiiua buna Dela sore. Zaharescu. . Zaharescu. sarutându crucea. Del a firâ de matraguna. Dela feciori. Inmorm. (3). de Toderu Maiiciu. Dupa ce-lu saruta rudeniile. (1) . dela surori. ori si mal multu. unde este datina de a se duce mortuliî descoperita. bocescu astu-felu: le-tî N. Dela firâ de busuiocu. 263 înainte tnsa de-a se Încuia i se desnoda balera camesii precum si orî-ce altu nodii ar malli avendu la vre-o haina cu care e tmbracatu. dela bere^ Dela firâ de tamâita Dela fete din ulita . iostâ ser^^enciî in Moldova.

(2) M^re sta aice in locA de tj ea. Da plângeti si voî podele Ca se duce mila mi-re (2). arl sunt pusi ca sa duca mortulu. Plângeti usi. Si pe noi pe toti ne lasa Cu inima fripta. arsa (3). Sima si T. Si se duce în ceea lume. EI Înca 11 desnoda cheutorile camesii anume ca celui ce rfemâne sa nu-î fie cununia legata. Ca stâpânulâ merge din casa. voe de trimisfi? cemâla sa scrie c61a de hârtie ? (1) . (1) Corn. Dupa ce au Închisii sicriulu. (3) Din Poiana-StampiT. de Rom. Ori nu-î Ori nu-I Ori nu-î nu-I condeiâ de scrisa. Plânge casa: Plânge casa cu totuld. 264 Nu sciâ. In acelasi timpii. Înnodata. feresti plângeti. ttnutula Dornel. plânge podulii. Ca de-amii nu-lu mal vedeti. barbatii. Plângeti usi. plângi si tu masa. Ca i se duce stapânulâ. când se scote mortulii din casa.Totii asa facA si Românii din Bucovina. atâlii femeile Înrudite cu dlnsulu câtii si bocilorele bocescii urmatorulii bocetii : Plânge podulii. Saiî acesta : Plânge masa. înapoi revasa nu-î vine Sa spuie câtii i-I de bine. Ca se duce stapânulii. llu radica de pe loculu unde a statii pâna atunci si-Iu scotii afara. respective feciorii. Simonâ.

(3) Dat. Mahala. Plângeti usi. închidu repede usile si se uita pe ferestra afara anume ca mortea sa nu strabata mai (1) Din Câmpulungd. Barbuta. VicovulQ-de-sus. Plânge masa. 20. Cum au scosu ducfetorii secriulu cu mortulu afara. In unele comune. Ca stapâna cea alesa.Sau acesta: Plânge casa. gimn. Rom. cari rfimânu în nauntru. lovescu sau mai bine (Jisii atingu secriulu câte de trei oii de fic-care pragu peste care trecu cu mortulu. si cred. cei de casa. Ca de astazi râmâneti Si stapâna nu aveti.. Ciuperca. Da plângeti si voi pareti. stud. dic. de M. corn. TurturenQ. (2) Din Crasna. precum buna ora în Mahala. din Boiand. 266 . p. de G. feresti plângeti. Cea alesa Si frumâsa Mi se duce si vg lasa. Plângeti si voi chiotorl. cook de d-lft V. SiretCt. Acesta lovire sau atingere a secriuluî de pragu Însemn6za ca mortulu multamesce casei unde a locuitii si ca se închina si-sî iea rSmasu bunti dela întregu poporulu ce sa adunata ca sa-Iu petreca la gropa (3). Ca remânetl strainorîl (2) Maî nainte însa de a trece cu mortulii peste pragulu tincjeî este datina In cele maî multe parti ale Bucovinei de-a lovi câtenelu cu sicriulii de treî ori de pragulu useî de la tinda.Ve(JÎ si Burada. Inmorm.

adeca sa nu mal mora si altulu In urma lui (1). Bucurescî 1884. ca nu cum-va sa se duca astu-fclâ dupa mortulu deja scosu si altulu cine-va dintre caseni. cum sa luatu mortulu de pe laita sau masa. Dupa acea esu daca au de unde. câte una si alta de celui repausatu (3). radicându mortulu din casa se pune In locu-I o haina noua. pomana de sufletulu casa stau apoi astu-felu Închisi pâna starea (prohodulQ) prima. de V. totu din Bucovina^ unulu dintre cel ce au rfimasu In cosa. sotu sau sotie. In Crasna. voi. (2) Dict. casnicii s6I punu mâna drepta pe sicriu si (Jicu în sine: a te tragemU nul pre tine tatay mama^ fratey sora^ dar' sa nu ne tragî si tu pre noi ! » In alte sate totii din faTia^tZ. Cel ce au remasu In oe cetesce preotulu si el afara si dau. Închide Îndata usa dupa dlnsulu ca sa nu Intre mortea iarasi In ca^a^ ci tot-odata. dupa ce sa scosu mortulu afara din casa. se pune pe loculu acela unde a statu mortulii anume ca sa vada mortea ca nu se temu omenii de dlnsa. (1) Dat. din Boianâ. Turturcnu si a celora din Badeiitâ com.387. si com. (4j Vedî Tocilescu. de la capu spre piciore anume ca sa nu lese locu pentru al tu mortu. gimn. de Ionica a luî lordachi Isacd. daca mortulu e femee maritata. eoni.inuitu In casa aceea. pe care a statu. barbatulu sâu ese Îndata dupa . II. si atunci llu uita forte lesne si nu le pare asa de râu dupa dlnsulu. anume ca sa nu se mal Intorca bola In casa (4). Germanii. nu numai ca celu ce-a remasu In casa. MacoveiO. In alte sate. Îndata restorna asternutulu. p. etc. sa nu se duca cu celu mortu (2). Barbuta. când o scota afara din casa. Rom. cum b'a luatu mortulu de pe masa sau laita si sa scosu afara. apoi si pentru aceea ca sa rfemâie noroculâ în casa. precum si In alte sate din Bucovina. cel ce râmânu In urma r6st6rna scaunele si mesele^ aratându prin acesta turburarea produsa prin morte (1).Archiva pentru Ist. III. 266 In uneie parti din Transilvania si BanatU^ dupa ce sa scosii eicriulu cu mortulu din casa. stud. de A. de At. |3) Com.an. In unele sate din BanatU mal este Înca si acea datina ca pe când scotu mortulu. si cred. cauta de trei ori pe feresta dupa dlnsulu. In Muntenia^ plaiulu Prahova. daca cet de casa voru sa uite mal de graba pre celu mortu sau celu putina sa nu le para r^iî dupa dtnsulu. dupa ce-a Inchisu usa. de M. Multi Români din Bucovina credu si spunu ca.

. si apoi scotii mortulii afara In curte unde îlii punii pe scaunulii mortllorii. anume ca sa se duca r&ulii dupa mortii. punendii unii puiii de gaina saii o gaina Intr o traista si postându-se una de-a drepta si alta de-a stânga. se stropesce In urma luî. ce-a tî facut? i so (1) Corn. (2) Corn de d-lâ loand Popovicl. satl se umple maî întâifi cu cenusa si apoi se sparge. Ve4îsi Burada. se iea apa tn 61a cu care a fostu scaldatii. In multe locuri este iarasi datina ca acea ola sase sparga de pamentii. . totu din Tdra-Bomânesca^ dupa ce se pornesce mortulu la mormîntu. Simu. iar palaria o pune In cuiii. petrecâ iute traista acea dela drepta spre stânga preste mortfl si pe sub mortii de trei ori. ca sa se sparga tote neajunsurile. apoi se trântesce în mijloculii casei de se sparge. . unde se face prohodulii. trântindu-lii pe loculii acela unde a fostii mortulu saii In usa. de Rom. In unele parti din Transilvania^ nemijlocitii dupa ce sa scosii mortulu din casa afara si s aii resturnatii scaunele din casa. ci sa se pota câtii mal de graba Însura (2). radicându-se mortulu din casa se spargu trei ole (jticendQ: Cum se sparge 61ele Sa se sparga b61ele (2). Tota procedura acesta Insemneza ca barbatulii sa nu remâna multii timpii vfiduviî. în care a arsu lumina la capulu mortului. Si daca Întreba cine-va: ace s'a întâmplata? . a murita. iar barbatulu frângendti In genunche furca mueriî. Inmorm. ori chiar la mormîntQ. de pragulii casei cu o putere asa de mare. In unele sate din Bucomna^ precum buna-ora în Balacena. p. unde staii nitelii cei ce scotii pre mortii. o arunca peste casa. ca produce unu sunetu deosebitu (4).n (1) In TerorBomânteca. doufe muerî.sicriu cu palaria In capii si cu furca el de torsu In mâna. Altii arunca lumina. apoi In bucatarie. supararile si sa înceteze de-a mal muri cine-va din acea casa (3). plaiulu Prahova. care a statu la capulii mortului. 20. si apoi pleca conductulii la biserica. de unde a ramasii si cjlicerea : «i ^a sparta 61a j>y adica: i s'a frânta vie fa. In alte partî. îndatineza Românii nemijlocitii dupa scoterea mortului din casa do-a trânti 61a. ori în loculu unde mortulu si-a datii sufletulii. . unulQ dintre nemurile cele mai de aprope sparge o ola si unii blidii.267 raspunde : ^cum 7i'a 2^^^^ fi neîntrebatay asa sd fie si de Idca.

Bojinca. Atunci Incepii a cânta schimbisii unulii dupa altulii . a muritu (2). No. I. Revista pentru Ist. protopresviteriatulu Luncii. si apoi. Simonu si Al. Intr'unele locuri se umple acea ola cu cenusa. olulii se scote (l)o. cântaretulii goFesce unii paharii de vinii si când cânta acesta. preotulii capata din vinii. 44. Acestu olu se spargea apoi afara la mormlntu sau acasa. mal alesCl în Ardelâ. etc. III. cit. apa sa prefacutii tn vinii. T. an. p. adeca când se prohodesce mortulii. pe masa ce sta Înaintea preotului. II. de unde s'a nascuta ^di cala. i s\i frântH oluo. de M. totusi ceea-lalta lume pane. op. p. Nota dela p. Besanâ. 177: «Mortului asemenea i se duce la morminta o ola cu apa. p. (2) Tocilesou. când llii duce la gropa si sa se dea de pomana plina cu apa prospata împreuna cu o lingura noua la vrunii saracii (5). o spargu. unQ colaca si o lumina. Simu. care Insemneza atâta cât: i sa stinsu vieta. mai nainte bea preotulii si apoi cântaretulâ. sa se duca înaintea lui. 57: fOlula si astazi. 387 . Frâncu op. si pâna când cânta preotuliî. (H) lon^uQ. ca sa aiba în 268 Datina de a duce unu olu sau ola cu apa prospâta Înaintea secriulu! si a da dintr tnsulu celoru setosi apa sa bee. M. se pune unii vasii cu vinii si dou6 pahare de iaga (sticla). Adose-orî ospargu la mormintd. p. Unulii dintre rudeniile mortului saii slfetulii (crâsniculO. In Ungaria^ si anume In comitatulu Bihorului. cit. Jemna. uneori oaducdacasa sî aruncand-o de pamtntîl. de siguru ca pentru odihna sufletului celui repausatCi. palimarulii) umple cu vinii paharele de pe masa. Ori si câtQ de soda ni sarii pare datina acesta. (4) Corn. adica: i sa Irântu olulii. adica vieta. o trdntescCl de pamîntd dupasicriâ. BoerG. fara. de Rom. era usitata si la Romanîy ceea ce se pote vede si din forma Invitarii la Inmormtntare : <racuma e timpulu de a merge Ia Îngropaciunea Iul (Titiu). în «Albina» an. care umpluta cu apa pr6sp6ta se sparge înaintea mortului si apoi se da da pomana vre unul seracd împreuna cu o lingura noua. (1) Corn. voi. 20.se scote mortulîi din casa. Bucurescl 1884. (5) Burada Inmorm. apa si luminii». respundQ ca asa s'aQ pomenita». are rold la îngropaciune. de a sci ce însemeza t6te aceste. cit. op. si întrebate fiindd femeile despre pricina acestora. 213: tiOla saQ âla se obicînuesce si la Români. Dela acesta datina se vede ca vine si espresiunoa figurativa a Latiniloru: afractus est ei ollus».In cele mal multe partî locuite de Români însa este datina ca 61a. . cu care sa turnata apa în caldare spre a se scalda mortulii. slud. dupa ce .. gimn.

Ventulu sa nu mi-lu mal bata Câiâ lumea. prindu a boci alte bocete. jam tempus e. aruncându-sl privirile în tote partile prin ograda si v6(Jendu o multime de lume adunata si trista. Ca-I destulu de-alalta sera. Sorele o resaritâ. ca vine de-a dreptulu dela Romanii pagâni. bocitorele Începu din nou a boci si a (jice: Cum nu-I m6rtea 'nfuriosa. care a dato întâia ora publicitatii. Nr. împreuna cu d-lii Besanu. (2) Apoi. Ascutita ca o c6sa Si iea sufletulâ din 6se Si trupu-lâ sc6te din casa Si-lâ duce la tinterimâ Cu elâ sa numai graimâ. stud.unde si astadl se pdrla unu olCi cu apa înaintea sicriului. 67. avendu Luncanil vinu destulu de prin viile loru. Da ian scolâ. 270 Si fâ urma prin gradina 8a cFesca mândra sulcina. scola Si mal ta vr'o urmusora. publ. Bersanu. mama. .ollu8 efîertur. Ca ea vine mâniâsâ. Acolo-IQ baga 'n pamentu Ca sa nu-lu vedemu mal multu. adeca la scoterea mortului din casa (1).Mbina» an I. corn. (2) KesanO. 67. No. si substittie oltriu atsestora.acolo sa sada. S6rele sa nu mi-lâ vada. în «Albina» an. Cum au esitu cu mortulu în ograda sau curte. si eu sunt aplicata a crede. în «. scola. în locu de apa punu vinii în vasu ia prohodire. (2) Din VoitinelCi. (1) M. Cârdeitt. între earile si acesta: Da ian scdla. I. Dumnia-ta nu te-aî trezitu. mama.st. si cu o lingura noua de lemnîi se da din elQ apa de bfiuta cutarul sfiraca. Si fii urma prin ograda Sa cresca mândra otava. proprietarQ.» (1) Exequias (Tilio) quibus ire commodum. însa cu acea deosebire ca. de Dim. 269 are ea de siguiii insamnatatea sa istorica. cit.

de M. Daca repausatulu si-a datu sufletulu pe la tnceputulu primaverii. Femeile s'aâ sculatâ Si pe-afara c'a(i âmblatâ Si vacile si-aâ mânatâ. atunci. dict. Dreptii aceea^ urmândâ mal departe^ (jicu : Cresca erba câta casa Si otava câta prispa. Pe pomitulu plugului (1) Din Crasna. pe lânga cele aratate. Atâta ne mal intâlnimâ. ginin. de mersa. de G. Dumni-ta nu te-al sculatâ (1). R6ga-te la sfîntulâ sare Sa faca 4îua mal mare. Pân* la usi la tinterimâ De-acolo ne despartimâ Si mal multii nu ne 'ntâlnimâ (2). scola Si te preumbla pe-afara! Mândra vreme ti-al alesa Dela noi do dusa. mal bocescu Inca si pre acesta: Scola. Ca nu-I 4iuâ de 'ntâlnire Câ-I (}iua de despartire. mamucutâ. Dar* daca nu le-I calca Râga-te cui te-I ruga. Pe cântatulâ cucului. Ciuperca. In zadarâ tnsa le e rqgaipintea si Îndemnarea^ caci cine-a muritu odata nu se scola mal multu In veci.Si fa urma prin ocolu Sa crSsca mândru mohora. stud. com. Barbuta. De-amîi nu le-I mal calca. 271 Pe 'nfhizitulâ codrilorâ Pe 'nfloritulâ pomilorâ. (2) Din CâmpulungQ. .

represfnta facliile vechiloru Romani. NistorO si alte femei. vine preotulii Imbracatu In ornate si cântaretii. coliva. In multe locuri din Bucovina este datina ca pomulii sa-Iii duca Înaintea secriulul nanasulu saii nanasa mortului. Barbuta. judetulA Suc^va din Moldova. Acosta datina o amintesce Ovîdiu cjicendu: nrln locu de faclia nuntii. respective dupa pomii si pomene. dupa care urm^za bradulu. In unele locuri bradulii se duce chiar Înaintea crucii (2). Apoi Întregii conductulu funebru se pune In miscare si anume: tntâi se duce toiagulâ asezatii pe unii sfesnicâ. (2) In comuna Malini. ca sa se vada pe unde se ducu. cu cari au sa petreca mortulu pâna la tinterimu.Primavara ne-a veni. iar Intre acestea nasalia cu mortulu. pomenelo. Dupa prapure. se duce totii-deauna înaintea pomenelorii si pomenele dupa dinsulii. si se crede ca printr Insulu se amagesce sufletulu catra biserica (3). (3) Corn. de Ionica alQ lut lordachi IsacQ. se aduce din padure in aceeasi 4ii >n care se inmormînt^a mortulâ. apoi o crtice mare. apoi serafimii. Datina petreciriî mortului la tnmormlntare cu sfesnice si fanare. preotulu încape a rosti ectenia mortiloru si a ceti evangelia. iara printre acestia la mjilocii Întâi pausulil apoi cdiva s\ pamulil cu pomenele saii raîtUu. dict de M. precum si tote cele-lalte obiecte. si impodobindu-se ca felA de felA de stramaturl se duce braduld nemijlocita înaintea mortului. . pomulii. când aveau trebuinta de faclii. Sfesnicele si mal alesâ fanarele. cari ca si Românii nostri de acjii petreceau mortulu la tnmormlntare numai dupa amia(.272 testimele. dupa cum ml-a spusa M. lânarele si sfesnicele cu luminari aprinse si Împodobite cu (1) Din Crasiia. Dupa cruce vinii de o parte si de alta prapurii. desi o IntalnimA ici colea si la alte natiuni straine. adica a tinea prima stare j dupa care cel de casa dau de sufletulu celui repausatu diverse obiecte si vite. cari se ducu pe de-o parte si pe de alta a secrîulul. eu am lânga mine faclia moi^il (1). totusi semâna ca ea este de proveninta romana. In acele locuri Insa.^I si de multe ori chiar dupa ce apunea sorele. Toti pomii ni-orti înflori Dumniata î! putrezi ! (1) Dupa ce au sfârsitu bocitorele de bocitu si ducatorii de 8C0SU pausulu. unde e datina de a se duce pomulii deosebitii de pomene. pe car! le ducu mal cu sema câte patru baeti. tn cari se afla luminari aprinse.» .

care se compune din mal multi flacai. p. cit. III. Candrenî. iar In Moldova^ si anume tn judetulu Nemtii. In unele parti ale Bucovinei si cu deosebire !n comunele Ropcea. Dorna. plasa Muntelui. op. câte odata era linistita din causa tacerii. «Et face pro thalami. Secu-Buhalnitel.» (2) In Transilvania nemijlocitii Înaintea mortului mergu doi barbati. v. precum In FunduluMoldovel. Epist.» lU<i 273 amicii. în care se duceau la gropa ramasitele lui Augustu. 4. «Dies. cari duca stâlpul £i. care duce crucita^ ce se Împlânta la capulu mortului. la mormînta se duce contrarii. Galu. cântândii ^Ddlna)) de Îngropare din fluere (3). In unele comune din judetulii Suceva. XXI. plaiulu Muntele. Bicazulu. In Muntenia si Bticovina^ daca unei familii II more primulu copilUi nu se duce dupa elu la mormlntu ca sa nu-I mal mora si alti copil (2). Suceveni. iar In bucovina nemijlocitQ dupa mortu. merge de regula unu balatu. (1) Her.» (2) Ann. si câte odata era turburata din causa plângerilorii. tote cu capurile descoperite. Bistriclora. care se duce totu-deauna cu piciorele înainte (3). 172. sa pastratii vechiulii obiceiu stramosescii ca mortulu sa fîe dusu la gropa cu musica.Asemenea si Tacitu: «piua. Cupca. Dupa nasâlie urmeza mal întâi nemurile cele mal aprope ^le mortului. modo per silentium vastus. quo reliquiae tumulo Ausrusti inferebantiir. Cotunele Chizirigu. precum si gospodarii cel tineri. Straja si In altele din munti. cunoscuti!. Bilca. precum buna ora In Malini. . modo ploratibus inquies : plena urbis itinera conlucentes per campum Martis faces. cari s au adunatu ca sa petrecâ pe celu mortu pâna la mormtntu (1). Hangu. si mal alesu In comunele : Buhalnita. apoi bocitorelc. Crasna. sunt petrecuti mal totu-deauna de doi baletani cari cânta din fiaeru pâna la gropa (4). Grintiesulu maro.» (3) lonc^nfi. fax mihi mortis adest. Vicovulu-de-sus si cclu de jos. «Fiind-ca omulCt se nasce cu capula înainte. 39. cu piciorele înainte. CalugarenI. feciorii si fetele mari. stradele Romei erau Îmbulzite de multime si prin câmpulu lui Marte straluceau facliile. Grintiesulu micii si altele. precum si totî caMaltî.

daca nu mal multi. cit. unulu de-a drepta si altulu de-a stânga. când face preotulu vre-o stare. de Ionica ala lui lordachi Isaca. unde mortulu se duce mal multd cu carulu. 163. dupa cum le-a fostii si învoiala (4). p.. op. de d-la V. 18 274 In satele de Ia munte. 23. bucinatoril sau trâmbitasii se ducii Înainte. D. 24 25. Fie-care cântare|u sau flueraru cap6ta câte o natrama la fluerâ (1). In Vicovulu-de-sus bucinatoril mergu !n dreptulii convoiului si dupa fîe-care stare bucina de jale. cari sciu forte bine a dice din fluerii si cari mergendii alaturea cu racla mortului. Turturena. el remâna a casa. Con). (2) lonenâ. (5) Com. cit. Stânescu. se posteza Intr unu locu mal Inaltu cu fata tntorsa spre mortu. op. 38. p. unde se punii . Olaria si PopovicI din banatQ. de d-Id R. câta si in cele-lalte tdrl locuite de Români. si totu asa facii eî pâna ce ajungu la mormlnttt (3). p. la Bomânl.. de M. tataia si muma lui nu potu a-la urma la gropa. si acolo apoi. bucina pâna ce ajunge preotulu cu mortulu In dreptulii loru. In orasele Câmpulungii si Vatra-Dorneî. p. si acolo cânta. tinutulu Hategului. cit. precum si 'n cele de prin vecinatate din Bucovina. cânta pe schimbate diverse doine de jale (5). Mariana. In comuna Breza. apoi pleca iar înainte. mal alesu insa la feciori si fetele cele mari si cu deosebire la cel mal avuti. apoi celu putinu doi barbati. Num&rulu aceloru fluerari nu se urca nici când peste (jiece. In Transilvania. Rurada. preota. Inmorm. Inmorm. Sima si I. In unele din comunele mentionate mal este obicelulu ca Înaintea convoiului funebru sa merga si doi bucinatorl.In Vicovulu-de-sus din Bucovina se punii totu-deauna. bucinândA din când In când cu trâmbita (2). flueraril stau adeseori si 'n caru^ la capulu mortului. Insa se afla obicelulu ca dupa mortfl sa merga unu bâtrânft cântându din flueru cântece de jale. Ve4I si Lambrior. (3) Ve()I si Burada. (1) Pretutindcne e usitatd astQ-felCi atatâ in Bucovina. los. punendu trîmbitile încrucisa. Innorm. 324: «Daca cela repausatQ a fosta intâiulâ raorta In acea familie. 24.» Ck)m. Nistora si alte Românce din Malini. Fie-care bucinatorii cap6ta pentru ostenela sa câte o ole sau câte 1-2 fi. op. p. (4) Dict. Georgescu din Transilvania.

» Luxulu pompeloru funebre ajunsese asa de mare la Romani. Nistorudin Malini: «In Dracenl. Eleg. câ^e odata chiar si baetanil si copilele^ se petrecQ cu musicanti. Inmorm. Cântecele. de M. Turtur^nCL (2) Burada. 25. gimn. deM. si anume asa ca mal Întâi bocescii druscele^ (1) Corn. Acesta o gasimu în Propert. Astfelu se parendeza bocitore si bocitor! pâna ce ajungu la tinterimu (1). 4 : «Si nici zadarnica va li plângerea mea prin tuba (bucinu) (5). judet. sau mai bine (tisu dolna^ ce se cânta de fluerari la Inmormlntare.bucinatoril si fluerariî numai la feciorii si fetele cele mari. Ducerea mortului la gropa cu cântari din fluere si bucine este o datina romana. citate de Cicerone «se reduceau cheltuelele Inmormîntaril la trei vestminte de doliâ. cari cânta in diferite instrumente.. ^Daca nu sepotâ aHa doi bucinatorl se tea si 275 cari mergu cu capurile despletite alaturea cu secriulu. In multe parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania. (3) Burada. Eleg. numai unulâ. Ursaca. Inmorm. mal alesu despre o fata maro.» si lib. simbolisându prin acesta tnsurarea si marilarca celoru ce sunt astu-felu petrecuti la mormtntii. Dict. tncât. are tn Bucovina ceva schimbare de ceea ce se cânta In Moldova (3).» (1) Com. (4) Com. uit v. ca aa mf'rSsa Iul Chri$to$ili> (4). . de d-la Nic. si apoi bucinatoril si flueraril. II. p. cel tineri se petrecA si cu trîmbita. dupa o dispositiune a legiloru celoru XII tabule. stud gimn. feciorii si fetele mari. de d IQ V. 26. de d-lQ V.» Asemenea si Ovid: «se cânta din flueru la înmormtntarile cele jalnice (7). mai alesA pe la orase. stud. de V. (2) Com. a asa cântau tubele cele de jale (6). trei banzî de purpura si ^eceftuerari (8). (^iccndu-se. Burduhosa. de V. Suc6v». 9. lib. p. IV. In Câmpulungâ bocetele sunt adeseori acompaniate de flueru (2). Prelicî. Turtureanîl. este datina de-a se cânta atâtii din flucre câtii si din trîmbito de-odata..» (3) Com. Burduhosu si dict.

325: «Câta timpâ mortulA nu e dusQ la gr6pa. în Moldova. Dar sa lasamii convoîulii funebru ca sa-sî urmeze calea sa. cit. de M NistorQ din Malinî si A. Pletostt. v. (8) De legibus. 67. in altele însa. (7) Fast. Femeia pusa matura si cotilesce (4) frumosii tota casa. de bocetulu bocitorelorii. fiindiî. (6) Sic moestae cecinere tubae.» (3) Dict. de cânteculâ flueratorilorii si a bucinatorilorii si de jalniculu sunetu alii clopotelorii. Aslu-felii se duce mortulu^ de cum sa scosii din casa si pâna ce ajunge la mormtntii. Inmorm. precum buna <)ra in Bilca. G63. adica a linge saft a lingari=a linge . (2) Corn. VI. p. Extennato igitur sumptu. cel ce aii r&masii acasa punii pre o prietena saii pre alta lemee straina sa mature iute In casa anume ca sa nu se mal întorca rfeulii îndarfetii. Dupa ce sa scosii mortulii din casa si dupa ce s'a pornitii acum spre tinterimii.(4) Com. precum în Costâna si FundulQ Moldovei. (4) Verb. si sa ne Intorcemu pe unii momentii îndârâptii Ia casa din care sa scosii mortulD. iar (1) Burada.. Cantabat moestis tibia funebris. de d-la T. atâta câtu a linch). raii de morte si pentru alfl membri din acea casa (2). (5) Nec tuba sit vana querella mei.^ 276 Lucru vrednicii de luatu aminte cste^ ca la noi Românii numarulu fluerariloru nu se urca nici când peste (jiece^ si daca tntrâba cino-va pentru ce numai pâna la (jiece. atâta câta a curati prin casa. de raa! multi Români. Stanescu. cit. D. râspunsulu este^ ca asa sa pomenitii din bfitrâni (1). a cotU\ însemndzâ în unele parti din Bucovina. 42. Simona. et vinclis purpiirac ci decern tibicimbu». dupa credinta Românilorii din Bucovina^ Moldova si Muntenia. petrecutii fiindu de lacrimele nideniilorii si ale amicilorU. pâna ce nu se scote acesta si se pornesce la tinterimii. Iar daca se si matura In decursulii celoru trei dile. nu se p6te matura prin casa. Vedî si lon^nG. tribus ricînis. op. II. p. atâtii unde a statii mortulii. In casa unde se afla unu mortii. câtii si prin celelalte odai. nu se matura de felu. din RadasenT. lib. op. cari vestescii cu parere de rfeii trecerea din vieta a unul crestinii. 22. atunci gunoiulil nu se scote de felii afara (3).

In Bilca i se da o naframa si pânea. op. Cftrdeiâ. p. a Unchi din ole. neamurile ce aii râmasii acasa. bocitorele de pretutindene atâta cele interesate câtu si cele naimite. dupa ce am v&(.inutii ore cum a nu bea apa. pâna nu se caci acea apa ce este adusa din timpulii neîngropatii. când mortulii era Îndata ce mortulu a fostii pornitii. Totii drumulii. prindii a pune si a asterne mesele. 277 gunoiulu adunata tiu arunca Intrunu locCi^ unde nu prea umbla omenii. Stanescu. In acele parti.talgerele. |. si numai atunci Inceteza de a boci. op. giran. bocescii necontenitii diverse bocete. (4) Pretutindene usitatQ în Bucovina si Moldova. stud. (1) In BoianO. cit. care a statu pâna atunci pe feresta (2). 326. cit. Dupa ce a maturatii si a aruncata gunoiulu Isl spala manile cu ap4 din ulcica de pe feresta^ crecjlendu ca facendu ac^ta nu-I amortescii manile. 61ele. In T&a-Itomân^cdf ramâne acasa pote dar ori cine este Îngropa mortulii. p. (3) D. de cum sa scosii mortulii din casa si pâna ce ajungii cu dlnsulii la tinterimii. cine matura si aranja ceea ce ora în desordine. (2) Corn. se numesce morta (3). Lambrior. 153 :f7î> In sirurile urmalure vomu reproduce numai vr'o câte-va din multimea aceloru bocete. de lust.tutii si acesta datina^ sa ne Intorcemii iarasi la convoiulii funebru. când face preotulii starile (4). Dupa acesta cel de casa II dau dreptu rasplata pentru ostenela o pareche de alti|. Turtur^nAi preotâ.e sau o narrama dimpreuna cu unu colacu. oom. unu drobusoru de sare si o stecla cu o lumina aprinsa (1). unde este datina de a se face comandare sau prasnicii nemijlocitii dupa Inmormlntare. o pane sau o bulca. . Si acum. eum sa maturatii. ca pe când se vorii Intorce petrecfetorii dela Inmormlntare sa fie tote In cea mai buna rlnduiala. iar restulu sa se vadâ Ia finea acestui fttudiu. de V.

Când scotu mortulâ din ograda sau curte si se pornescu cu dlnsulu spre biserica. Câ de stapânu esti remasâ! Plângeti usL Ieresti plângeti. Roga-te la clopotarâ Sa traga clopotul â tare. arsa. bocitorele din Bucovina bocescu aslu-felu: Plânge casa. draguta. Ca aci-î mare jalanc' De cum-va mortulu e o fata mare. cinstea casele Cinstea casei. Ca de-acuma remâneti. Sc61a-te draga. si ve<Jî. Si ie uita pe feresta. liatâ-te pustia morte Multu estf tu far de dreptate ! Cal venîtu pâna la pragu Sl-aî luata ce mî-a fostu draga. Colea din Transilvania^ districtulii NasSuduluî. bocescu asa: R6ga-te. atunci muma-sa o bo- . scula. Sa mdrga resunetâ mare Peste t6te d61urile. R£mâl casa sanatosa Ca stâpânulu teu te lasa. draguta. Sa vie la petrecane. «In vremea duoerîl mortului pâna la biserica sta totil temeiulQ bocitului. Cum te-aâ scosu si din livezi ! (1). C*a venitu carte domnesca Ca la drumâ sa te pomesca Carte domnesc*a sositu Si la drumil ca te-au pomitu. stâlpulu casei. Gospodanilik. femeile bodtdre oontinescQ uumal in restimpurile prohodiril : altmintrelea boceficfl intr*una.» 279 Scola. Elu de-acuma ca ne lasa Cu inima fripta. Plângeti si voî eheutori Ca stâpanu-î caletoriu. plânge masa. Sc61a-te. Sl-aî venitu pân' la feresta Si-al luatu capulu din casa. cu! te-î ruga. Sa se strînga nemurite. Ca-î destulu de-alalta sera. si cata C'amu te scota din ograda.

A vâ^utu si cunoscuta Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita? Haid. Ah ! Ioana. Fiindâ de mârte 'nselata. mândru gatata. Pope seu. . Cu fruncjiele rotunji6re. A vectutâ si cunoscuta Nevasta mândru gatata Dupa copil suparata? -Cine *n lume-a mal v6(}utti. Cum te duci de banuita De m6rte inceluita! De cum-va mortulu e o nevasta tenâra^ In urma careia au rgmasu mai multi copil mititel^ bocescu asa : -Cine 'n lume-a mal vectutâ. Amâ gânditii si-amA socotita.cescc asa: Draga mea. Cum te duci de supSrata. Ca tu-acum nu mal glumesci Dar' te vedemfi ca pornescl. Gând vorCi scutura merulu Isl vorâ stempgra dorulâ. Barbatulii cum te comanda. Fiii îlft vorQ scutura Dorulii si-lâ vorCi stempSra. iubita mea! Lasa-tt dorulâ prin ocolâ Sa resar*unCi merisorii Totd cu mere rosiore. ('i) Adica dupa caui se numesce repausata. de M. Si-amâ gândita ca al glumitu. d&scalita. amâ gândita. Ioana. Draga mea. (i) Din CiudeiQ dict. Dupa aceea Îndata fetele o bocescu aslu-felu: Draga nostra *mpodobita. Ioana (2) si te uita De ve4l fîil cum se cânta. draga mea. Noi. 280 Dar' vedema ca aî pornita.

Raiule! gradina dulce. draga mea! Draga mea. Ioana. Ca pre-o pasSruica 'n holda La toti 6menil de vorba ? Copiii fâr'de parinti La toti 6meni-8â urîti i Sotulâ s6ta-sl va gasi. Astâ(JI Christosâ te-a chemata La raiulâ cela desfatata. Baremâ peste-unâ anu sau doi. Ioana. Si de nu-I veni sa se(jî. dela luna. iubita mea ! Pe drumu. Ioana. Sa ve(^ll ce mal facem ii noi. înapoi. Dela sotia cea buna. Astazi Christosâ te-a poftita La raiulâ cela curatita. De-ar fi tata câta de buna Totâ tipa copiii 'n drumâ. Si cum de te-al înduratâ Cum inima te-a *nduratâ De copiii ti-al lasata Ca pre-o pasâruica 'n garda La toti omenii de sfatâ. Sotulâ sota-sl va afla Dar' mama la copil ba. Eâ din tine nu m*asâ duce De mirosulâ florilorâ. Âh! Ioana. înapoi. De fumulâ tâmâelorâ. Si do nu-I veni sa mâl. le-tl. De-arâ fi mama câta de rea Totâ si-I iea pe lânga ea. De glasulâ ângerilorâ! (li . Vina de ti-I mal mângâi. Ioana ! copiii tâl E plina lumea de el ! Copiii fara de mama Nu-sâ luati nici într'o s6ma. Vina baremu sa ti-I ve(JI . De dorulâ copiilorâ. Vini). Pe *nfloritulâ pomiloru De dorulâ coconilorâ. Pe 'nfloritulfi spiniloru. Da de ce te-al supSratâ. bocitorele din batu Însurata si i-a ramasu Miluta nostra cea dulce Catâ cu ochii cum se duce. Mama la copiii n'a fi. c}iua buna Dela sore.Vina.

Nu te uita apelorâ Ca Si Ci Ca Si apele'sâ mergStore nu mi-su întorcStdre. Simona. . asa: Multâ iubitulâ meu bârbatâ! Pe calea carc-at plecata. bocitorele din districtulu Xasfeuduluî llii bocescu astu-telu: Cine 'n lume-a mal vS^^tCi . Si pe care mi-a! pornita Nu I nadejde de venita. 281 Sa te lasi de asta cale^ C*asta cale-I clucet6re Si Si *napoI ne 'ntorcetore nou6 cu supârare .Bticovina. Nu-I nadejde de 'nturnatâ. . comuna Orlatu. (1). Cele din Transilvania. (2) Daca mortalii e fecioru holteîu. de d-lQ T. elâ ca-ml e mergStorâ îarast întorcâtorâ ! . m'asi ruga dumi-tale (1) Corn. te uita sârelul. daca mortulu e bar nevasta^ bocescu asa : Si Si De Eâ pe noi ca ne-al lasata pe-asa drumâ mi-al plecata ? la capa pân* la pici6re .

flori. cât gardurile Se le bata venturile Ca pe mine gândurile!. Ci ca sa te comandamâ. si nu 'nfloriti. De vorii cresce. Rea estt si fara dreptate. Fre-aceia sa-I fi luata. le purtati. Ioane-as*am gândita. Mergi la cine nu se cade. Si la noi ce-al cautatQ? Caci mama nu te-a chematQ. Pe min' sa mâ fi lasata ! Arda-te loculQ orasâ Si tote potecile Si tote lacurile. Ne-al chemata petrecSt6re .al venita? Caci tata nu te-a dorita ! Fosl'aâ veji si babe 'n satâ. Simu. învdtatorQ. Caci mie nu-ml trebuiti! Noi.Nunta mare far' âe pomâ Si-atâta norodO de omQ ? Nunta fara ceterasi Si mirele în salasQ ? Cine 'n lume-a mal vâ(jiutâ Voinica tenSrtl si gatatâ Sectendâ asa superatâ. flori. Umbla mortea prin gradina (1) Din IgescI (2) Com. Nu mergi la cine se cade. CrescetI. Astazi o o saptamâna. de Rom. Dar' la noi de ce. Na ne-al chemata sa jucamâ. Nu mi-a trecuta dupa ele. Voinica tenSrâ si gatita Dupa lume banuita? Mânca-te-ar sicr^ta m6rte. Daca mi-aft data lecurl rele. Arda si doftori 'n ele. 282 . Dragi le mele surori ! Pliviti sl-ale mele flori. Pe mine nu m*asteptatl! CrescetI. < Ca ni-I chema ohematore. Le pliviti si le udati.

dragulâ mamil. Vma. In gradina *n tinterimu Cu terna sa le *nvelimu. Te vel tâlni cu straini. Pe loan dela inima. Daca mergi pre cclii cu flori. Ca de actl ne despartimu. Vina mama. Ioane. vina tata Si-ml udati fata cu apa. Daca merg! pro celii cu spini. mama. Rupendâ virvulu dela flor! Si fruntea dintre feciori Iara maica sa llu bocesce asa: Ah! Ioane. Multa în lume am umblata^ Leculâ nu ti 1-amâ aflatu Si tu rSâ te-al superatu Si de lume te-al lasatu. llupendâ vîrvulu florilorti Si fruntea feciorilorii. lea sema pe care-î mere : Daca mei^I pre cela cu bani. bine Daca-î merge 'n ceea lume. sa prânctima. Dragulâ mamil.Cu lampasu si cu lumina. Numai asta-lâ vel sui Si nu-lu vel mal cobori. . dragulâ mamil. Ca sunt doue drumurele Si cu greii de-alesu din ele. Veniti frati. Veniti si voi vcris6re De-ml petreceti este-osciore. Rupendâ flori din râdScinâ. Mâ petreceti pan* la gropa C'acolo cu lutâ m*astepta. Ah! Ioane. Dragulâ mamil. TâlnescI pre frati si surori. veniti surori. scumpulu mamil ! Mul tu in lume m'am isbitu Leculâ nu ti Tam gasita Si tu Ioane-a! muritu. De m& 'mpodobiti cu flori. Te vel tâlni cu dusmani. lea sema. scumpuld mamil ! Multe delur! al suitii Si tote le-aî coboritâ.

Vina. Ca te-a nduratâ inima. Si-I plina lumea de noi ! Mânca-te-ar si ioculii morte Rea esti si lara dreptate. plânge masa. Plângeti ah! si voi pareti. Caci mergi unde nu se cade! La noi tu de ce-al venitii? Caci nime nu te-a doritii. Ti-aî pusii mâna pe usortt Ni-al facuta largQ prin ocolu. Si-al ruptii verfultt florilorii Si mama copiilorâ. Plânge casa. Si ti-al pusa mâna pe grinda Si ne-aX facutâ larga prin tinda. De mama sunteti remase. . sa gustamâ Ca de-ac^I nu ne mal vedemâ! Daca mortalii e o nevasta cu copii. atunci se bocesce asa: Cine 'n lume-a mal veijutii Nevasta mândru gatata. Si-at rupta flârea dintre vil Si mama dintre copil. Dupa copil supgrata. mama mea. Inima cum te-a ^nduratii Si pre noi de ne-al lasatii Mititel si frumusel. Caci de mama rSmânetl ! A venita m6rtea pe drumîi. Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita. tata. Si mama nostr'a muritu! La noi ce al cautatii? 283 Câci nime nu te-a chemata Si pre mama ne-al luatâ. Copiii din graiii graiaCî Si din gur*asa (}iceau: «Val mamuca. Si ti-al pusa mâna pe masa Si ne-al facuta largu prin casa. A luatu ce-a tostâ mal buna.

sotia sau sora mortului se roga sa nu merga asa do repede. Caci de astacjl nu-la mal voda î (1i Când sapropie de biserica si dau sa Intre cu mortulu (1) Tdte bocetele acestea mi le-a com. d-ltt T. RSmâl lume cu multa bine. Ca mama n'are sfârsita. Din lume s'a departatii Si pre noi ea ne-a lasata. Ah! tu totâ asa-I gândita. Simona. Câte lacuri al catata Am el totii nu Val aflata Si ea rgâ s'a superatii. atunci bocitorele din Bucovina bocescu . 284 In curtea acesteia. . . atunci mama. draga mea ! Cum inima te-a 'ndurata Depre mine m'al lasata Ca pre-o pasfiruica 'n garda La tott 6menil de sfata. Caci (Jiua-I destula de mare. Ci-la duceti înceti nela. C'acJI e (jiî fl^ desparlare.Nea luatu pre mama ndstrâ. ah! clopotara. Ca noi a^I ne despartima. Nu trage clopotula tare. Mama se duce din tine ! . Ca pre-o pasSruica *n holda La toti omenii de vorba?! A venita m6rtea pe c6sta Daca procesiunea anume sau din tntemplare merge prea iute. c^icendu: Nu mi-la duceti asa tare. Iar fiica din graia graia: «Âh mamuca. Si mi-la trage mal înceta. Ca nu m'am urita cu ela. Si te roga. Ci-la trage ceva mal lina.

Mândra floricica-tl vine Pe pornirea plugului Pe cântatulu cucuiul. Da nu vine sa 'nflorâsca. districtului StorojinetuluT. . Pe stratulu pe petringclâ. Nu te da. Da vine sa vestecjesca (3). (1) In Bucovina t6te biserioele zidite din materiala tare (piatra si caramida) se numescQ de poporA manastiri. Sc61a-te si veî umbla. de unde e culesCl bocetuld acesta. nu te lasa. Trandafireld frumuselQ. Barbuta. Altulu. Da nu vine sa 'nfloresca. de Ilie ala kil OnulveiCl FruA^a. dict. (4) Din Crasna. Ca vine sa putreiji^sca. Da nu vine sa 'nfloresca. Capo! nu mi te-orii lua. In pamîntâ nu te-oru baga. Draga mamil nu te da. Da-tl vine sa putre^esca (4). Altulu si anume când mortulu e unu copilu: Bucura-te manastire.te manastire (1). Da nu ti vine sa 'nfloresca Da-tî vine sa vestetjesca. de M. 285 Ci vine sa putrc(}escâ. Da nu-tl vine sa traesca.astu-felu : Bucura. Bucura-te clopotelii. si numai cele de lemnA se numesca biaetHcL (2) Biserica din comuna IgescI. tota când mortulu e copilu: Bucura-te manastire Ca trandafiri mândru-tl vine. (3) Din IgescI dict. Pe delulu cela Irumuselâ (2). Mândra floricica-tî vine. . Sau asa: Bucura-te clopotelii Ca mal vine-unti voinicelu. e facuta pe unQ delusorQ. Ca-tî mal vine-unG sufletclii.

numite alt-mintrelea în unele locuri înca si stâlpi (1) sau prohode (2). Dar nu vine sa 'nfloresca. Maî înainte tnsa de ce vomu vorbi despre prohodU. de d-la I. STARILE In decursulu petrecerii mortului de acasa si pâna Ia biserica este pretutidene datina de a se face. Totu asa bocescu si Româncele din Transilvania. MacoveT.Dar daca nu te-I scula In pamîntâ ca te-orii baga Si-acolo *n veci ca mi-I sta. Iata cum se Începe unu bocetâ din acosta târa si anume din Secadate: Bucura-te manastire^ Ca frum6sa fl6re-tî vine. Ci vine sa putre(}esca (2). Facerea loru însa atârna totu-deauna parte dela va(j[a si reputatiunea ce a avut'o celu repausatfl în vieta sa. înca si vr'o câte-va stari sau popasuri. Starile sau popasurile acestea. precedenta. pe lânga cele aratate In cap. ci si mal departe pâna la tinterimu. ropresinta vamile din cea-lalta lume. de d-lâ Av. precum si despre podurile. Când vorii face ele urmute? ! (1). (2) Corn. Prin urmare ele se facu în prima linie cu scopii ca sa pota trece mortulu prin vami. Mal multa nu mi te-t scula. Astu-felu se petrece fie-care mortu. sa ne Intorcemu putina iarasi îndferfiptu si sa vorbimu despre starile^ ce se facu In decursulu petrecerii de acasa si pâna Ia biserica. com. De aice vine apoi si datina poporului de a se bate asa de tare dupa dînsele (3). si parte dela vacjia si puterea materiala a celoru ce sunt îndatoriti . Dragile mamil piciorute. invâ(atorâ. (1) Am^ndouâ din Badeutu. si numai rarii când pentru parada sau spre a se odihni. cari se punii In calea mortului nu numai pâna la biserica. 286 XXI. pâna ce Intra In biserica. Georgescu. unde i se face prohodulU. când se apropie de biserica.

Acesti preoti. i se facu numai atâtea cate potu plati n^murile sale ca sa i se faca (1) . corn. Dar când m6re \T'unii bogatd. cumpdtatu la vorba si cu va^a !n satu. Daca repausatulu a fostu unu omu avutii. (3) Corn. cari sunt tn stare sa plat^ca. dict. pe când pentru cel s6racl este vorba: Duceti-lu mal tare Ca bani n'arc (2). cin- (1) In Vatra-DorneT. de Ionica alu lui lordach ilsaca. daca a fostu mijlocasii si nu prea bagatu In sema de consatenii sSI. Unde-tl cânta trâganatii: Puneti jos. preotQ. dupa plata co-o capata saii spereza ca vorii capSta-o. SaCi: Asa (Jice popa nostii. Macoveî. Ca-I banosii! (3). Se întempla Insa forte adeseori si 'n multe locuri ca preotii nu se orienteza nici când. demni de tota lauda^ voindii a statori . Cu alte cuvinte oprirea pe drumii tn decursulii petrecerii este mal desa. de omenie. de M. Ca bani n'are. la facerea starilorii. numai pentru cel mal avuti. Ursaca. ci totu-deauna dupa purtarea cea corecta si esemplara a celui repausatii. Când m6re celii fara rostii : Mei^etl tare. de d-lQ Av.sa-Iu înmorminteze sau mai bine (jiisu a familiei sale. iar daca a fosta sârmanu sau chiar unu palmasii si pe lânga aceea a mal avutu tnca si purtare rea. 287 stitu. atunci i se tacu de regula dou&spre-^e start. si alti Români din Bucovina. numSrulii starilorii mal mare. iar nâmurile salo n'aii de unde sa plat^sca preotului^ atunci de regula nu i se facil mal multii decât trei stari. (2) In Mahala.

op. î. în care timpii toti petrecStoril. pe lânga acestea mal cetescc înca si câte o evangelie. în cele mal multe parti nu este de felu datina ca sa se mal faca stari. iar daca e înaintatii în etate. Sinid: «In ducerea mortulu! la grdpa se facti treî stari. p. 288 In comunele ce le pastorescâ. flueraril si musica Înceta de cântatii. cu deosebire din celea ale învierii . secriulii cu mortulii.» Burada. Bârsana. care se face de regula tn biserica. chiar si 'n casulu acela când s'ar pune nemurite pentru dinsulu. Doine si strigaturi din Ard<3lQ. Fie Insa mortulu ori si cine ar fi si casa sa ori si câtu de departe de biserica. 289 Ingenunchiaza cu capetele Intorse spre preotu^ sau lipite . altii de mal multe ori dupâ cum e ti starea omului. bocitorele de bocitij. dar mal cu sema nemurile cele mal de aprope. iar preotulu. p. II facil de comunu 1 2 starl^ daca Insa a avutu purlare rea. op. NistorQ din Malini in Moldova. ci maT multii pentru vâmT. nicairi si nici când nu este datina sa se faca mal multe decât dou6-spre-(j[ece si mal putine decât trei stari (1). cântaretii. se faca de regula 3 12 stari». 153. (1) Com. Turtur^nâ.» (2) Dict. Intorcendu-se cu fata spre celii repausatii si cadindu-lii. fie tinterimulu aprope ori departe. BaniT acestia ÎT considera poporulQ ca unâ tributQ. a. desi credu unii ca ar trebui sa se faca dou6 (JecI si patru (2). (3J Dr.(1) O s6mH de preoti din Bucovina ieaA pentru fle-care stare cate 1 fl. 4C8. rostesce ectenia mortilorii. iar pâna la morminta se facQ ^^pte po/HMur*. nu atâta pentru munca preotului.» D. Stanescu op. v. Bucurescî 1885. daca o dusu de omeni. de M. cit. PIctosA: «Iu RadasenI. daca e pruncii micii. U.» A.» Frâncu. nu-I facu mal multe decât s^se stari. 27: o Ducândd mortulii la tinterima se facQ 12 stari sad popasuri . in Moldova. cit. se pune jos. Dupa sSversirea prohodului. Al. de d-la V. (2) Lambrior. p 324 : «In calea spre biserica trebue sa puna mortulu de trei or! jos. p 177: «Când se intorcCi cu cosei uguld dela praguld usii de trei ori in casa. mijlocasu sau codasii^ daca a avu tu o purtare buna. când preotii cetesca si chiar îsi schimba locurile. La fie-care stare atâtu cel ce ducu procesiunea câttt si toti cel ce petrecu pe mortii staii locului . cit. unâ exemplu cum trebue sa vietuiasca si sa se porte toti crestinii^ fie repausatulfi fruntasu. Inmorm p. Boeriil: «Spre tinterima îlG punCL de trei ori jos. Jarnik si An. preotQ: «Stari se facCi dela 3 12 » Gheorghiu: «Pe druma pâna la biserica se facQ 12 stari » Rom.

Prima stare se face de comunii Îndata dupa ce s*a scosu mortulii din casa afara. nu daa bani numai în timpula starilora. Simu. cele-lalte Insa pe la respântiile si cotiturile sau cârniturile drumului. lânga poduri si punti. proprietara: «Mergânda pe druniQ la fie-care atare se da câte una cruceria celora ce duca mortula. se duca la dînsii si le daa câte 2 5 bani. (6) Du. sau numai bani ((3). Ia BomAuI.}!^-^ Ve(}î si Burada. se mal da peste sicriu de sufletulu celui repausatu Înca si vinu (7). (3) Dat.Av. Macovel: oTotQ asa indâtin^za preotit a face la fie-care podd saQ cârnitura de druma saa ulita laterala <a</« o Mtare. dupa ce sa cetitu aceslii. com. respective cetirea evangclici. do d-la Sam. Inmorm. o (4) Dîit. câte unu colacelu si o lumina (4). p. <ri ort unde v6da copil stânda si privinda. de Ionica a lut lordachi Isaca si a celora <iin Crasna. Rim. Turturdna. com. In unele locuri.a celora din Transilvania. Sa parintele Lates a : «In RadOftnl. de Dim. precum si pe malurile apeloru si ale paracloru.va ca Taa dusa de geaba.. (1) Pretutindene usitatft în Bucovina. si a celora din Bucovina. Rom. . de Rom. . 19 290 In districtulu Nasiuduiui. unde sunt si de acestea din urma de trecutii. a celora din Mahala. iar cea din urma de regula Înaintea bisericel saâ la Intrarea In curtea acesteia (2). nemurile cele mal do aprope ale repausatulul da& peste salasu sarmaniloru si ducâtoriloru mortului (3). Inmorm. Cârdeia. din Voitineia com. se pune pe copârseu unu taleru sau galbânu. Jemna. sau câte unu colacelu si unu cruceriu (5). dar mal alesu copiiloru cari stau tn apropierea salasului. si anume nemijlocita dupa rostirea ecteniel mortiloru. com. preota. unde asemene este datina In decursulâ transportari! celu! mortu pâna la cimitirQ. 27 (2) In cele mat multe sate din Bucovina. Uom. din Balac^na. corn. când duca mortala. de a se lasa In mai multe locuri nasalia cu mortulu jos si a se ceti st. Georgescu. La (ie-care stare ce se face. de Tit. JHatianOf Inmorn. (7) Com. ca sa nu (^IcSl când.<le secriîi (1). 27. com. com. Vecji si Burada. preota.din Moldova. care remâne apoi preotului (I). Rom. (ft) Dat. pe lânga colacel si crucerl. unde imparta apot familiantil monete de pomana prin cari platescA ^vamile v^zdahuJul. din Boiana si Vicovulade-sus. de d-la V. Zaharescu si S. p. de M. Petrescu. evangelie. de d-la I. de sufletulu celui repausatu. precum buna ora In Secadate si alte comune din Transilvania^ unde cresce multa poma de vie.

S2I. se Împlânta lumina sau cruceriulu tn colacii si asa se dau apoi amendouS acestea uneia si aceleiasi persone. O. Velehorschi. Petrescu. In acele locuri. la inmorin. de d-nil Sam. adeseori se dau In crucisii (5). mai alesu Insa hainele. din Oriata. com. dau câte septe . op. caruia sa-i dee peste salasii cruceri. Av. unde este datina de a se da numai câte unu cruceriu. din BerchisescT. ci înca si multe alte obiecte de sufletulu celui repausatu. p.c an. Rom. cel ce credu ca sunt 24. (3) D. câtii si luminile si crucerii ce se daii la (1) lonâ Ni(u Macave!: «Dat. dupa cum vamu vede mal la vale^ spre a lumina si a plati vamile. (6) Dat. pop. cel ce credu ca sunt noua. Gherla 1882. atunci crucerii meniti de a se da^ se lega In basmalele sau naframile dela cruci. pe cari a statu si alte haine .» in «Amiculâ faini* liel. Daca la petrecerea mortului nu se afla nici unu sSrmanu sau copilu. unde este datina de a se da numai colaci si lumini. iar cel ce credu ca sunt 99. 177. Macovel si V. pe lânga cele aratate mal sus. deaceea nu se dau numai atâtia colaci. p. Totodata o de observatii Înca si aceea. 291 ocasiunca acesta peste salasu^ sunt meniti. Asa cel ce credu ca sunt septe. . p. La atai'ca cea dintâiU^ adeca în ograda sau curtea casei. de d-ld Rom. dau noufe^eci si noufe de colaci si lumini (1). dau câte 24. op. ca de 6re-ce atâtii colaceii acestia. (2) Erâncu. stud. 94. Turtur^nQ. daii câto noua. si dar peste cosciugu câte unu colacelu si câte und creitaru la câte unu s6racu (2). Stanescu. prapure si fanare. nici când Insa colaculu unei per^ sone iar lumina sau crucerulu alteia (4). dau câte 12. In acele locuri Insa. (4) Corn. SimQ. gimn. cei ce credu ca sunt 12. prin cari are sa treca sufletulu celui repausatu tn cea-lalta lume. In unele parti din Tdra-Bomân^sca celîi Însarcinata cu Împlinirea celorii necesare mortului arunca la fie-care coltu alu patului^ adeca alu nasalieî^ câte 5 sau 10 bani (8). VI. sau cruceri si colaci. de. (^) Corn. si r6mânu apoi celoru ce ducii procesia (6).In Muntii apuseni al Transilvaniei la totu popasulu o feme& varsa putina apa dintr'o donita sau dintr o ola noua. este datina de a se da peste secriu nu numai bani si colacei. lumini si crucerl^ câte stari se facu. rom. ci atâtia câte vami credâ el ca se aUa. cit. cit. In tole tferile locuite de Români.

Dat. l^ooi..do alo acestuia. Îndata dupa ce se scâte mortulâ din casa afara. se Impartescu copiiloru colacel. rarii când si cai . cu deosebire tnsa celorii mal sarmani. iar celoru mal mari ii se da peste salasu bautura si pane (3). apoi din vite si cu deosebire dintre cele curate. sad câte una 4ec ria (10 cr. din CâmpulungQ. 292 In T^ra-Bomânesca si anume In Vrance t se dau noua gulere de camesi cusute frumosu cu amice si nouS mon34l (1). din gal ite : o gâsca. unu mascurii . Fic-care truntasu alâ satului primescc Ia acesta ocasiune câte o donita^ ceilalti câte o 61a. TurUirthift . pentru motivulu ca ara fi 99 de vami prin cari trebue sa tr^ca mortula. ca sa aiba sufletulQ pe cea-lalta lume cu ce plati cele 24 vami prin cari va trebui sa tr^ca. Ha 80 Impartesca pomana sau pausulil. (l6 d-lCl V. o sticla saii ^ ulcica cu apa curata si o lumina (2). Ostrita si Horecea. din Berchisescî. de d-la G. iar dupa ce ceremoniile aceste sau Îndeplinita. In- In Viot>vula-de-sus.» Com. op. cari sunt bune de mâncatii. cora. Velchorschi si a celord din Stupea^ corn. una sau mai multe oî.» (2) In Boiana. Simonu: «Se crede ca sunt 12 vami. unde sta tot ii câte unâ strajerii. la tnmormlntarea unul omii de frunte. de AL Baciâ : «De-acasa pâna la biserica dati peste mortd 24 de crucerT. corn.. juninca sati vitica . si a se da apoi pe drumâ peste salasQ. de d-lG . miore sau mielute. din Balacena. preotulu si cel-lal|. Înainte de ce se pune conductulu funebru In miscare. Înca si totu felul& de vite. de GlieorghiQ : «Pe drumâ pana la gropa se daâ peste salasu 12 cr. cu cari platesce mortulQ cele 24 vami. Po la Ponord. Rom. In Transilvania. caruia trebue sa plat^sca ca rohatca 1 cr » Frâncu. o gaina sau unii cocosii. deci nemurile mortului simboliz^za platirea vamilorii prin aceea ca de 12 ori daQ câte 1 cr. districtulu Nasâudulul. prin cari are sa troica » Dat. unu colacu si o luminita de cera. Tomolaga . Jenina : «In Balaci^na este datina de a se face 24 colaci. p. ~ In Hadeu(a» eoni. In Mfldova. judetulu Sucevil. de d-lii T. Rom. (1) Dat. oom. 174: «Copiilorii se impartâ 99 eolacet (covrigi) cu câte unii creitarii. nemurite tngenunche lânga salasâ. a se implanta în fie-care câte 1 cr. si mal alesu o\ (2). de G. pentru-ca se crede ca pe cea-lalta lume se afla 12 zaplazurf. iar copiilorâ li se ImpartoscQ 99 de colacel sau covrigi cu câte unâ creitariâ^ pentru motivulu ca ar fi 99 do vamî^ prin cari trebuo sa trdca mortulu (4). com. Mahala. corn de M. si anume: o vaca. In Muntii apuseni al Transilvaniei este asemenea datina ca.l functionari bisericesc! tndeplinescu ceremoniile prescrise. afara de hainele. cit.) la câte una copilasa. pe caii a stata mortuluy se mai dau atâta nemurilorA câtii si strainilorfi. tn fine: unQ colacii.

si asta din causa ca vita sa nu iasa din ograda. vccinilorii sau sSraciloru si hainele mortului. totu peste vite preotului. vitele se Inipartescu mal numai la cel de casa. Ostrita. liadautulul. 40: «AA nenoriHntulA obîivia. atunci de siguru trebue sa iasa. totu peste sicriu. siraele mortului le pimâ de-asupra Iul. op. Horocea.>^ :$' Com. Mahala. (1). (.A\\ Maoovel. dintre cel mal de frunte. CoUareiuc: «SingurA am avuta oouniune de a veUo cum a dAruitCk unei femei o p&reche de cal înhamati la o oArutft. 'StHjt^t6i»a» an. p. pe cari le-a lasatu ca sa se Împarta. p. nideniilorâ.\rie dm ivMaltl câie o ole saik m)ela.. Zahareseu. o lumina. cit. PietosO ?l M. Ba unii credu si spunu ca daca se Întâmpla sa pera vr o vita Înainte de repausarea celui mortii. â7. de Tit.» Iu HiVdu^nl» Bala si M&linI din Moldova. Daca mortulO e unulu sicriâ se Impartu si veciniloru. 293 data ce se termina prohodiUity sau. Pleto. Inniorm. precum buna ora in Bolanu. (I| Frâncu. mat Întâi da peste sicrlQ vre-unuia din caseni sau vecini o gaina si apoi preotului o traista.» In districtulu Siretiulul. credu si spunu ca daca n*au datu saâ cela putinu n au menitu macaru la unulu din cel de casa vre vna cap6tU de vita de sufletulâ celui mortiî. numitu ograzay cdtonî. adica sa piara vr o vita la casa respectiva. com. [\) Burada» Inmorm p. Nislora. Împarte casenilorii. 177 178.i ivl m\\ bunCi p. cum se spune In Bucovina^ starea prima j o muere Înrudita cu mortulu si bine informata despre obiectele. respective galitele amintite mal sus. si o pareche de mâneci^ sau doi coti de pânza alba. corn de N. priineio^Ck biMelorA epidemiiV« c^id p\Mi la bi^ehe^ si siH>ICk cadavrulO afarâ. sau la nisce fini.p. juninca. t74. cori sunt mal nevoiasi. merindarita. Din vite e. raru când si la nemurite cele mal de aprope.FrAucu. unu colacii.^A si M. inc«p«>ndA a lua câte una si le daâ de pomana al^tiirîa ini i\4aoA <i luminare. Burad». FalUcvnl ls92.>pel ^i li p. sau unu cota de panura de lâna. de d-lil T. Sucevei si Câmpulungului din Bucovina atâtu obiectele câtu si vitele. Cu tote acestea Insa si Românii din satele de pe urma. cit. pâna chiar si cel mal sarmani. (ine si cumetre. si altele. cantorului. Hlinita. A. stupii. Fie-care sicriu o lumina si o lasatu mortulu ca tu etc.iuta a d. In StulpicanT. . op.I. tn satele românesci din districtulu Cernautulul Insa. le dau sau sdraciloru In genere sau n^muriloru celorii mal de aprope. SimoiiA U. NistorA. 27. p. De asemenea.5il)iet de A. se chema cu numele si dându-i-se peste ograza^ i se spune cu glasu tare: «a sa capeti o vitea^ mieluta.

com. care. (1) Corn ded-la 0. Ic iea sub-suora si ducendu-le cu sine pe cea-lalta lume. de JustinQ CârdeiQ. din Bilca. Hainele ardii. Ba âia. Nemica nu se da de pomana fara 6re-si care scopu si folosii In viitorii. N. trebue sa traca mai Întâi printr unii focii i6rte mare si periculosii. (2). . stinge cu dtnsa nu numai foculu prin care are sa tr^a sufletulâ celui repausalâ In calea sa ce duce spre loculu predestinata^ ci chiar si foculu celu ne«tinsu alu iadnlui. Dreptu aceea tote obiectele si animalele ce i se dau tn decursulu starilorii de sutletu. pâna ce ajunge la loculu ce i se hataresce am&suratu fapteloru sale de pe pamlntu. ca sa fîc câtu se pote de curate. Atâlu vitele cât si galitele. precum si de altT Români din Bucovina. fiicei^ feciorulid N. indiferenti si neascultatori de poruncile dumne^eesci.294 vita respectiva a fostu In noroculu Iul si de-aceea sa dusu ca Înaintea repausatuluî (1). menite a se da de sufletulu cclu! repausatu^ se spala mai Întâi pe piciore. Tonioiaga. rostindu In acelasi timpii cuvintele: aprimesce de sufietulH tatudiiU fndmuchiH etc. Turtur^na si G. frica In iadu. Asa crede poporulii ca mortuICi. gimn. fratdul. crede poporulO. unde sede Maica Domntdul. In care care cade sufletulu celoru nebagatorl de sema. se uda apoi cu putind apa prospata si curata. rgmâindii neatinsa de para focului. au scopulu lorii holarltii. dupa credinta poporului. iese de cea-lalta parte de focu. Precum se lupta omulu In lumea aceasta trecfetore cu o multime de nevoi si neajunsuri. (8) Credinta Rom. ci ea mergendâ si întrându lara. si abia dupa aceea se dau dimpreuna c o lumina de c^ra aprinsa si c'unu colacu si anume: cele mai usore peste salasu. pâna ce ajunge la loculii hotarltii. de d-nîT V. Deci hainele ce i se daii de pomana. Tonioiaga. Uu cârmuesce mal departe (3). sau. se crede ca scuturându. se Îmbraca cu dlnsele. (2) Corn. tolu asa.se de apa cu care a fostu stropita. v6(^endu-lii scapatii. stud. iar elii. si asa trece elii prin iocii. 295 Despre oie^ caro e considerata de cea mal curata si nevinovata dintre totc animalele. prin stropirea apel de pe lâna sa. fiindu simbolulu nevinovatiei si a sfinteniei^ nu se teme.i> etc. nici chiar de diavoli. iar cele mai grele pe de 'naintea mortului. ca are elu sa se lupte si dupa trecerea sa In cea-Ialta lume. asd fie de suflettdU surorii. cum ajunge la foculii din cestiune. racoresce sufletulu celui ce se muncesce.

de M. tnsemn^za ca elu In cea-lalla lumo va anunta sufletului orele . atunci nu pote nasce copilulu. catu si cea care se da mal pe urma pesta gropa si despre care vomu vorbi la loculu s6â. si ca atare. Gaina. S^harescu. cari umbla noptea si comitii o multime de fapte rele si Inspaimtntatore. Tonioiaga. si celu mal mare si nelmpacatu dusmanu alii tuturoru spiriteloru necurate si rSutaciose. se scalda. Chiar si diavolulu celu mal mare peste tdte spiritele necurate. ci ramâne Intr'însa Inadusitii (2). tote schimele si tote nalucile. când e sufletulu forte Însetatii. se crede ca. fiindu sufletulu s6u Insetatu.. se duce pe cea-lalta lume înaintea sufletului. de M.de vapaia iadului si I alineza arsurile si ranele causate prin foculu celunestinsu(l). Vaca^ junca sau viticQy care se da de pomana. Poporulu românu calculeza orele noptii totu-deauna dupa. 0) Cred. (2j piet. si scormo* lindâ si scocforându prin buruene si spini. o femec Îngreunata si dându-se o oie a fita de pomana peste racla. atâtu cea care se da de pomana la starea prima peste salasft. Îndata se face sl elu nevficjutu (3). Prin urmare cocofidUy ce se da peste salasulu mortului de sufletulu acestuia. ca murindu . si Intorcendu se apoi (1) Corn de d-la. Când cânta cocosulu. corn. MascundU Insemneza ca daca omulu na facutu nici o fântâna In viata sa. va Inspaimlnta si departa prii> . de T. si ca prin urmare va ave ne Întreruptii lapte pe cea-lalta lume (3). Rom. va nasce pe cea-lalta lume copilulu. cântarea cocosului. atunci disparu tote spiritele necurate. Cocosidu e pentru dlnsulCi celu dintâi vestitorii alu luminel. dupa co a scos o din casa afara. II face loca si carare ca sa aiba pe unde merge (2). trebue sa bea din scurmatura mascurului din care isvoresce apa (4). dupa credinta sa. Gasea y care se da de pomana. In cea-lalta lume. Crasna. 296 Indârdptu plina de apa po aripl^ stropesce sufletulu si-lâ re* coresce (1). cum aude cocosulu cântându. {3) Dict. ca sa aiba pomenire. G. din Baia. Mal departe crede poporulu. Insemneza <îa laptele co-lu va da acesta va curge pâna la alu saptelea nemu. Barbu(& din Crasna. se duce la o apa. iar daca nu dau oie de pomana. Bârbu(a dia.

pasu Pe cale nainte. pop.^ ca sa p6ta trece mal departe. In fine. pasii Pe cale nainte Sa-tî fie d*amînte . Omit. Insemneza ca sufletulu sa aiba cu ce plati vamile din ceea-lalta lume prin cari este nevoitu sa treca pâna ce ajunge la loculu de odihna^ iar luminile ce se dau dimpreuna cu colacii ca sa aiba ce aprinde si cu ce lumina când va trece prin aceste vami forte periculose (2). Za ha resc u. despre care amu vorbitii mal sus. 242 si 244. II.^isii cocosulu II va servi ca anuntatorii alu orelorii si aparatorii contra spiri- (1) Cred.cântarea sa pe diavoli. de T. din Bal». elii va abura pe . Datina si credinta acesta este forte raspândita si In Banala. care amintesce despre datina si credinta acesta. Tu lora de liî da Te-l deseump^ra. N. oom. corn. si trecendu sufletulu prin foculii. rom. colacii si cruceriî sau baniî. Pasii N. (3) Marian Q. ce se dau Ia iote starile peste s&lasu. Rom. de T.Sevcrîniî. Dar Qe-tl d'aininte Câ tl-orCi esi nainte Pul de granrtî Tare mititel Viilerea tl-oru cere. suna precum urm^za : Pasa N. 297 teloru celoru necurate si rele cari veneza sufletele omeniloru (1). Zaharescii. va tine In cioculu s6u cumpenele de pe la vamile vasduhulul si nu va lasa pre diavoli ca sa faca oresi care viclesugu. Rom. llii va stropi si râcori cu apa. Ca tl-o sari *nainte Tata d'ala tSQ Ch fioug banuti. (2) Cred. In scurtii (. ca sa nu se apropie de sufletulu pentru care a tostCi datu de pomana . din Bala. N. Tu semâ sa ial Si sa nu ll-o dai. deasupra locului. Unu bocetu din Comitatulu Caras.

ca cocosii nu sunt curati. N.Ptiî de goluinbel Mândri. de Av. gimn. precum bun&6ra cel din Stulpieant. Si lord de li-î da Te-I descumpera! (1) . îndata crapa. -. Rom. mal usora peste vami. Pasa N. Cotlarciuc. Pe calc nainte Sa tî fie d*aminte Ca tl-rorâ esi nainte. Cârdeia. Ca maicuta ta Ea iar mi-o sari Cu olcuta noua. Ca tî-orâ mal sari Fratii si surorile Cu nouS colaci. cari îl sc6Ia din somna de cânta drepta la ra1e4ula noptii si cari se tinA necontenita de dînsiT Totusi credasispunasi acestia ca dracii. credO. Tomolagâ si altt Hom&nl din Bucovina. pentru ca el vintt prea multa în atingere cu dracii.» Bilca. Nic. in urma acestui tributa. Maoovel. Pul de graureî GraTulâ ti-Porii cere. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dat. stud.298 Tl-orii esi nainte Ful de ffolumbel'i Tare sprintenele GraîuICi ti Toru cerc. stud. plaltita. Com. Ca tie ti o sari Sotia d*ala ta Cu nou8 creitarl. gimn. O s^mft de Romani insa. preota : aLa fie-care stare se daa monede de pomana ca sa tr^ca mortula. N. din Badeuta. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lâ da!. pasii. cum auda vre una cocosa cantanda. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dai.. de d-ld G.» (2) Cred. de Just. com. sprintenel. Pasii N. Pasulâ ti lorCi cere. Tu lorii de li-I da Te-I descumpera. Dar de li-î da Tc-Î dcscumpSra. dupa cum ml-a corn. pasQ Pe cale nainte Sa ti fie d'aminte (1) Coin.

sbora dela pamîntii. astu-felu rascumparatii. p. din acesta vale a necazurilorii.» (1) «Dorile. invidie si necazii In cea lume. . sunt spiritele cele necurate. ce a comisii In vieta timpurana.» în « Familia» an. da la toia vama ca mita unu crucerO. si la tota vama sunt diavoli si furi cu dinti rlnjitorî. graiulu si vederea. «Sufletulu. ajungendâ ia vamt. (latine popolare. dupa credinta poporului românii de astacjii. invâtalora. acusându-lii de grele pacate. unu colacii si o lumina de c^ra. d-lO loanu Becinega scrie cu privire la credinta Itomânilorii banateni despre vami si Ia datina acestora In decursulu stariloru urmatorele: a Dupa mitologia daco-româna. cari stau de straja sau pânda lânga vami si despre cari vomu vorbi mal pe largu în unuludin capitolele urmatore. 300 XXII. în patria amorosilorii si în corulii îngeriloru cerescî (1). din acestii locii depravatii. dela pamintu pâna la alu treilea ceriu sunt nou6 vami. unde este veselie eterna. tote numite saii menite cu: (k) Com. «Pentru a scapa sarmanulu sulletu de grele Învinuiri. unde ca pacatosii *are a fi maltratata pentru eternitate. XI. Buda-Pesta. poporulii românii si In specialii femeile se Ingrijescii de sufietulft repausatulul. si prin urmare si de iadii.» «Sufletulu. dându I noua creitarl. acolo în lumea nevinovatilorii.Puiî de grdurct si cel de golumbeî sau golumbelde^ despre cari ne spune bocetulu ca esu Înaintea sufletului si-i ceru posula^ adeca cartea de legitimare. care conduce sufletulu . plinii de intrigi. 299 «Domne primesce sa fie arangeluluî^D firesce îngerului. 269. In fine. de loanQ PopovicT. apoi: «Domne primesce sa fie vaamesiloru. cari ceru sufletulu calStoru dela tngerulii conducatorii. noua colaci si noua lumini. 1875.

tn multe locuri. câte o bucata de pânza curata de casa si cam de trei coti de lunga. se mal pune Înca si câte unu colacu. In unele Insa si punti (1). voindu a-î Înlesni catu se pote de mullu trecerea si peste aceste rluri. In cele mai multe par^ din Bucovina. In unele sate. li asternu In cale In decursulu petrecerii sale de acasa si pâna la mormlntCî In diverse locuri^ si anume : pe pragulu casei sau alu tincjiei. santurile si gârlele cele mai Însemnate. rlurile. cel ce ducu sicriulu cu mortului. apoi lânga porta ogracjiii^ la raspântii si In crucile drumului. unele mal mici^ mat Înguste si mal lesne de trecutii. iar dupa ce a trecutu cortegiulu de cealalta parte. 301 cari. dau fie-carul copilu câte unii cruceriu de pomana (5). . pâraele. fara tnsa a se uita Înapoi (4). se numescu poduri. In tinutulu Dornel din contra. ori câte o pareche de mâneci. Înainte de a ajunge Intru Impâratia ceriului^ sa treca peste o multime de rluri si parae. si câte o lumina de cera galbena (2). trebue. peste car! nimeni nu e In stare sa treca fara de ajutoru. precum bunaora In Boianu. se radica de josu si se da dimpreuna cu colaculu. precum buna ora In Boianu si Stupea. nemijlocita dupa ce a trecutu mortulu peste dtnsulu. Fie-care omu. Mahala.PODURILE. mal cu sema pe lânga punti si pâraie. anmca altulu tndâraptu. sau mal bine ^isu. In alte sate Insa. sau o bucata de pane ori o franzela. ori o naframa. sau câte unu stergaru. când trecti peste o apa. adeca alu podului. peste cari trebue sa treca cortegiulu funebralu. unde este datina de-a se asec^a podurile din cestiune. In locu sa lege gritariî tn cornurile pânzei. Fie-care podu. mutându-se din vi^t^ acesta. Sirotu si BosancI. iar altele mal mari^ mal late si mal adânci. la Intrare în curtea bisericei si In tinterimu. o ruda de a celui repausata arunca un& gritariu sau tn pârau saâ pe deasupra acestuia. Pe lânga fie-care dintre podurile acestea. sau po pragulu usei dela biserica si celiî dela portita tinterimulul. când trecu cu mortulu peste unu pârtu. cari se asternu tot-deauna de-a curmezisulu drumului^ si peste cari trece mortulu. si câte un cruceriu (3). se lega In (le care cornu alu pân<^eî. Nemurile mal de aprope ale celui repausatu. dar mai cu sema pe la tote podurile^ puntile. dupa Închipuirea poporului romanu.

. de Al. (3) Ck)m. de regula unei femet sau unul barbatu saraca. corn. din BoianQ si VicovulQ-cIe-sas. de d-lâ Sam. bis. (2) Corn. Fetrescu. iar daca e stergaru. BlândulQ. Rom. . de d-lft Av. stud. daca e o bucata de pânza. luând u pânza sau stergarele. de M. corn. gimn. ^5) Dict. se da si câte und colacQ cu luminare aprinsa pe deasupra raclei cu mortulu. la tote starile. com. Vclhorschi. de G. corn. Jemna. unuia dintre petrecatorl. (2) Dat. a ce Icra din Suc^va^ com. coju. corn. au^itQ dela mal mul^l insT. In fine Înaintea usel tinterimuliil si a bisericel. com. preotâ. g^mn. de Jast. de G. corn. stud. Turturt^na. stud. le asferne mai Întâi pe pragulu casei. a celora din districtulîl Câînpulungulul si alA Dornel. ca sa le asterna ca poduri. Rom. sa-Iu aiba de tmbrobodâia (2). Si iarasi In unele parti este datina ca pânza.. de d-ld V. ce se pune. preota*. Femeea. iar dupa Îngropaciune rfimânu femeii care le-a totii tntinsu (3). stud. cant. V. de O. CurisQ. a celorCi din Berchisescl. Turturenfl. gimn. de d-lQ V. stud. Turtur<^nO preotd: a celorA din Ropcea corn. se pastreza pâna dupa tnmormlntare si abia atuncea se dau unora femei sarace de pomana anume ca.gimn. corn. a celorQ din Bosanc!. Turtur^nA. GhermanA. de I. stud. Rom.de Cuparencu: oin Ropcea la fiecare poda. de Cuparencu. din Stupea.de D. pe unde trece Îngropaciunea. ginin. de d-lQ V. corn. de Bm. de M. 302 . ce sa asternutii pe pragulii casei precum si cea care se asterne dinaintea tinterimului. a celorA din Ropcea. si Al. apoi la esirea din ograda. (1) Dat. la tote Incârniturile drumuriloru. Baciâ. gimn. MacoveT. stud. gimn. si I Blându. si I. ci luând'o de jos si stergendu-se cu dtnsa. a celoru din Btlca. In unele locuri nemurile cele mal de aprope ale mortului dau unei femei sârmane o bucata de pânza curata sau mai multe stergare frumose. (4) Com. gimu. de I. lumina si crucerii^ legati prin cornurl. dupa ce sa radicatu de josâ. so puie saii In sicriii alaturea cu mortalii saii so arunce In gropa Înainte de ce se acopere mortulii cu tarina (4). de pomana (1). sa nu se dea de pomana. gimn . preotQ . preotQ. a celorâ din BosancI. de Ionica ala lut lordachi IsacCi. gimn. din BoianA si Mahala.(1) Dat. stud. la sarac! sad copil de snfletulQ mortului» . Velechorschi. corn. a celord din BerchisescI. Cârdeid. In unele sate. Bacid. a celord din Balact'na. Ursaca. si At. preotâ. a celorQ din Badeutâ. sa-sl faca camesa dintr tnsa. Blându stud. stud. Tomoiaga.

Rom. de Cuparencu.» Cred Rom. Rom. de V. ca preste dînsulQ trece sufletul Q când nu pote trece asa. din Stulpicanî. gimn : «Pânza însemnc'fza podU sad punte. de V. de D. în tinda o pânza ca sa nu tr^ca mortulâ prin apa.n. dia Giiinpuluiiijâ cjin. iar stergarele se facd atunci în poduri. gim. gim.id poduri de acestea p6te mortuld strabate in drumuld ce-ld face catra cea-lalta lume. Rom. corn de Nic. de Ionica a lui lordachi Isacd : «Se crede ca numai daca se pu. când a fostii petrecutii la mormîntii. Merchesd si L Tonigarid stud. însemna ca mortuld. com. de I. com. se punu. Deci sufletulii. stud. Cârdeid stud.Podurile sau puntile acestea. adeca sufletuld (ui. dupa ce a trecutii acuma prin Iote vamile^ ajungenrtCi le puntea raiului^ care se afla nemijlocita înaintea raiului. din Bilca. : mPAnza se <'h(^ma puiUe sifcredd ca mortuld trece pe e. crecjiendu ca fie. . com. din Mahala. de Nic. gimn.» (3) Cred. de I Avrama. sau neputându trece. si a celorâ din FunduldMoldovei. cu scopu ca mortulu. din Stulpicanl.» Cred. stud. com. Rom. gimn. dupa unii. 303 . GheorgUiu: «când trecQ peste und podd sad paraQ. a celoru din Câmpulungâ. cre4^ndd poporuld ca mortuld are sa treca si pe cea-lalta lume peste ape. stud. Rom. gimn . de C. din Sucova com. Cui nu i sa pusu podu In acesta lume aceluia nici In cea-lalta lume nu i se pune (1). stau în legatura cu puntea raitjilul^ despre care am amintitii mal sus ca e lorte îngusta si forte cu anevoe de trecutii. cari In cele mai multe par(. din BosancI. nu va afla împiedecari in cea-lalta lume.» Cred. ca sa aiba pe ce trece riurile din cea-lalta lume. com. Rom. de Just. Popovicl. din FunduldMoldovel. poddsad punte. stud. Daca nu se pune pânza acesta. peste puntea acesta si (l) Cred.(3) Dat. com. din Ropcea.de I Blânduld. ce se punu în calea mortulu». când va ajunge la rturile sau paraele de pe cea-lalta lume. stud. asterne pânza ce i sa pusii în cale. Ro. gimn: «stergarele se pund mal alesd daca trece mortuld peste una parad. Dupa credinta unora însa podurile.caro bucatica de pânza sau storgaru li^ cea-lalta lume se preface Intr unu poda sau punte^ care se întinde peste apele cele maî mari si mal greu de trecutii si peste cari sufletulu pote apoi trece tocmai ca si peste orî-care podU sau punte din lumea acesta (3). si a celonCl dia TodirescI. sa nu fie constrlnsu a rataci In colo si în coce pe pamentu (2).» '(2) Cred. (4) Dat. atuncea române sufletuld ratatindd pe pamântd. com. stud. com. com. ci din contra sa aiba peste ce trece. Collarciucil.» 304 asa trece mal departe.i se lncredin{. ginin: nstergarde puse peste parad. de I TonigariQ. gimn . sa nu fie nevoitu a trece de-a'notulu (1). stud. Rom.)» Cred. Cotlarciuc: «despre pod^ se crede. Gheorghiu.ezâ unei femei cunoscute ca sa Ie asterna tn calea mortului.

corn. mal alesu unde e datina de a se duce corpulu descoperita pâna la . Bl&ndu si a celord ditulii acestei sarut ari Uii face totii-deauna preotulii. de M. cari se dau In acelasi timpii de pomana. când trecu cu mortulu peste vreunii podu. si asa trece mal departe (3).Causa Insa : de ce se pune In calea mortului numai pânza. din Mânâsti6ra. ginin si acelorudin Câmpulungii. pe cari trebue mortulu sa-I platesca Înainte de ce trece (4). care dupa ce a sârutatii crucea si evangelia. din BosancI. Daca nu s'ar lega crucerl In comurile stergarului. asemenea arunca In apa o para sau banii. (3) Cred. când are sa traca peste vre-unu podtl si mal alesu peste puntea raitiluîy le aprinde ca sari lumineze. Burduhnsa. gârla saii rtii. când trecu cu mortulu peste unu parau. Iar colacii si gritarii. de V. sa afle sufletulâ usurinta In lumea viitore (2). stud. e pentru-ca. gimn. de V. dict.« 314 Datina de a da mortului^ Înainte de a se Inmormlnta. din Balact^na. Acestia. corn. atunci lesne i sar pute Intlmpla sufletului ceva In dccursulu trecerii sale pâna ce ajunge la raiu (5). care în unele locuri. Lambrior. p 154: iDupa sfârsirea prohodului vinCk rudele sa dea mortului sarutarea cea mal de pe urma» dupa care îlCî scotii cioclii din biserica si-la ducCt la gr6p2f. Rom. Inmorm. 36. mal alesii Insa (1) Cred. Totu asa facu si Românii din Moldova si Tdra-Bomânesca. cit. când se va varsa asupra corpului meu o cupa plina de miresme din Siria (1). stergare si naframi de pânza. Jenina stud. Rom. p. precum si aceia cari se arunca tn apa. Luminde^ cari se dau de pomana Împreuna cu podurile^ Insemneza. de Elisabeta Agapi. care Inscmneza plata podului (6). Ce se atinge de poduri^ si In aceste tferl.» Sarutarea acesta Insa. cea de pe urma sarutare era usitatâ si Ia vechil Bomanî. VedI si Burada. corn. Rom. (2) Cred. op. Iata ce ne spune In privinta acesta Propertiii : «Tu vel pune cea de pe urma sarutare pe buzele mele Înghetate. saA nu s'ar arunca peste apa ori tn apa. sunt meniti pentru vdtnî sau mal bine ciisu pentru stâlpa podului. ca mortulu. Qindu pânza forte chinuita. pâraO. Uii bine cuvintâza^ pe când toti cei-Ialti (jiicii numai: aDumnerteU sa-lU ierte si sa-lU odihndsca\ {1) y^ (1) Pretutindene în Bucovina.

orient. e de origine forte veche. caci In cele mal multe parti si mal alesii din Bucovina^ nu Indatineza mal multii dupa prohodii a merge cu lumina In mâna pâna la tinterimii. caci socotiaii a fi o simbolica strapunere a personei lorii. se apropie de pomii. CeMaltl insi cari se afla de fata si cari nu potii ajunge (1) Lib. Egiptenii. Grecii si Romanii cel vechi. (2) Burada. Quum dabitur SjTio munere plenus onyx. Eleg.tinterimii. preolulu. a pomenelortk. Fiii repausatulul. e de altmintrelea usitata nu numai la Românî. p. II. le radica pre tote acestea în sus si prindii a le hututa în sus si 'n jos totii timpulii cât dureza panachida. pomene si coliva. 36. asa se voru tine si sufletele. Acesta însemneza ca. pe umerile colorii dîntâî. preotulu sacrificatoru împreuna cu cel-laltî sacrificatorl. unde sî-a strlnsu lumina si tulpanulu sau stergarulu. cari erau de fata. 29. atunci le radica ceva mal sus si apoi le lasa pe încetisorulii jos. Iudeii. Osculaque in gelidis pones suprema labellis. precum se tinu omenii unii de altiî la sfintirea si radicarea pomuluî si a colivei. a colivei si a pausulul. puneau mâna pe vita respectiva (nu era iertatii unulii în numele altuia a o face acesta). unele de altele când voru ave sa iasa din iadu (2). prin urmare si a p6catelorii celorii . v. urmasii Romanilorfl. câtî se maî afla de fata. Dupa ce au sarutatu acuma toti sf. pomii. iar când cânta cântaretii ultima civccînica pomenire» saii aeterna amintire». 315 ca sa puna mâna pe ciurulu In care se afla pomulu. cum vadii ca preotulii ese din altarii. si tinerea eî astu-felu pâna dupa sfintirea si radicarea acestoru obiecte. cruce si evangelie. ci si la altepopore crestine de rltulii ort. La Indienii. iar a celor-laltî insi. pe sipulu cu pausu sau pe tavaua (blidulu) cu coliva^ se tinu cu mâna drepta unii de vesmintele altora sau numai punu mâna unii pe altii (1). care sa retrasii In restimpulu acesta In altaru. se Inlempla adeseori chiar lânga gropa nemijlocita Înaintea înmormlntaril (2). coliva si pausu. Punerea mâneî drepte a preotului si a nemuriloru repausatului pe pomene. Inmorm. ese din altarii si încheie prohodulii prin bine cuvîntarea pomului. XIII. când sacrificau animale (vite). precum buna ora la Rutenii din Bucovina. Persii. respective parintii saii nemurile cele mal de aprope ale acestuia.

unde este datina ca nemijlocita dupa tnmormîntare si întorcerea petrecStoriloru dela tinterimii. sa se taca comandare saii prasnicU la casa celui repausatii. p. Rom. si numai pausulii se duce pâna la tinterimii In acelea locuri însa. repausatulu nu se pote mântui de p6cate (2). In fine. atunci. încât prin predarea partii pamîntesci (a trupului). 141. ^îcendu tn acelasi timpii: asa-i fie pausilJ> sau uDumnecleUsa'ltlierte. corn. Totu asa se face si în unele parti ale Transilvaniei ^ cu acea deosebire numaî ca Românii din acosta tera gusta pe rendu. ca si In Bucovina.^ sau a DumnecleU sa-lil odihnSscayyj credendti ca negustându din pausu si coliva si nerostindii cuvintele acestea. dupa cum o numescii el. de d-la Rom. se duce pâna (1) Pretutindene in Bucovina si Transilvania. credeati ca prin acelii sacrificiii sufletulii ajunge a se împreuna cu Dumnedeii (3). SirnO. 316 la mormîntu nu numai pausulu. credii Românii. din Transilvania. com. pentru iertarea pficateloru. sau le iea preotulu si le Impartesce numai cu cântaretii si cu palimarulu (1). sfârsindu de radicatii pomulii. La ducerea sa spre tinterimii se observa aceeasi ordine si datine. In Bucovina se crede ca sufletulu gusta mal întâi si întâi din pausa si coliva^ de aceea acestea dou6 se dau întâiasî data de gusta tu (3). cât si coliva se trimitii dela biserica Ind&raptii acasa. atâtii pomulu cu pomenele. 1882. In partile acelea. ca aii sa mal mora în satii înca si multi alti insi (4). de d-la Rom. ci si dinpausu. (2) Cred. In ac/CeasI di comandare la casa repausatulul. Mangiuca. Sima. scotii mortulii din biserica si se pornescii cu dînsulii spre tinterimfl.sacrificatorl. Brasova 18S1. (3) Sim. Afara de acesta trebue sa mai observamii înca si aceea^ ca daca mortulii în calea sa de acasa pâna la biserica si dela biserica pâna la tinterimii se întalnesce cu cara încarcate cu fenii saii hrana. ci si pomulu si coliva. nu numaî din coliva safl coliba. cu acea deosebire numaî ca de asta data^ dupa cum amu amintitu si mai sus. cari se împartescu apoi dupa Imormîntare Ia petrecfetorî de sufletulu repausatuluî. nu se face nici o singura slare. ca si pâna la biserica. Ce se atinge de cântareti si fluerarl trebue sa notamii ca ei si de asta data îndatineza a cânta totd drumulii. unde nu este datina de a se face. Calindarfl pe an. Dar .

Sau asa: .(1) Com. De-ar fi tata câta de bunii. Da nu vine sa 'nfloresca. câKi si celea din Macedonia (1). Sima. No 25 in Fois6ra. din Bucovina. Cârdeiu. Caci o flore mândra-tî vine. nu înceteza de telu a boci. ci ele. Timis6ra. Ca-tî maî vine-un(i trandafirii. de Just. 1889. Iar când ajungu si dau sa intre In tinterimu. ca si mal Înainte. Ci vine sa putre(Jesca! i2i Bucura-te tinterime. pâna ce se apropie de tinterimu. Tat' avemii si nu ne crede Mama-î morta nu ne vede. Mam'o baga 'n sintirima . de d-lQ Rom. 317 maî cu s^ma bocitorele. com. si altî Rom. atâtu celea din Dacia-traiana. de d-la V. (3) Cred. Turtur^nQ. Ci vine sa putrecjesca ! Daca mortulu e mama. De-ar fi-o mama câtu de rea. (2) Com. Da nu vine sa *nfloresca. Iar la mama si la tata Mergi în tota (Jiua o data (3). Rom. Dar nu vine sa 'nfloresca. Si la frati si la surori Mergi pe anu de doue ori. (jiicu: Bucura-te tinterimu. TotCi tipa copiii *n drumii . bocescu diferite bocete. din Biloa. Da vine sa putredisca! Sau asa: Bucura-te tinterime Ca trandafirii mândru-tl vine. X. In urma careia au remasu copiî : Tat' avemii si nu nil bunii. (4) «LuminatorulQo an. Totî îl strânge lânga ea.

De nu m'oru maî nacaji: De cojocâ si de sumanu. (3) Din Transilvania. . Barbuta. pâna ce ajungu lânga gropa. nici n are cum sa-I raspunda^ continua mai departe. Ve(Jendu nevasta ramasa. ca barbatulu eî nu-î raspunde nemicu pentru ca. De ciobote. Ca si-eâ Ia tine-am sa vina. de M. . Sa ne luamâ (tiua buna In cesulu ista di pe urma . SimonG 318 Daca mortulâ e barbatu Insuratu: Bucura-te tinterime Ca sî-alu mett gospodara vine. In care are sa se inmormtnteze repausatulu.(1) Bolintindna. . Tu nu (Jicî nicî uniicuvinta (1) . . . dupa ce intra In acesta. dict. nu te duce. com. Pân'baetiî s'orii mari. 91 92: «Dupa una mortfi \ina femeile pldnggtore de profesie ca Ia cel vechî. Astu-felu bocescu ele de cum se apropie de tinterimu si. districtula Nas6uduluî. (jiicendu: Bucura-te tinterimii. Calatorii Ia Rom. de tulpanu ! (2) . mortu fiindâ.» (2) Din Crasna. Ma rogu sa nu banuesci Unâ anii sa mal zabavescî. . p. Da nu vine de traita. de d-lQ T. Stal o leca. Te acopgrii cu pamîntvi. Gospodarulii mea cela dulce. Da vine de putredttU. din Macedonia.

In Transilvania^ si mal alesu tn comunele Bucova. Fopescu. bocitorele din Bucovina^ . (1) Corn. cacî trecendu se crede ca voru maî muri si altî membri din familia mortuluî (2). de d-lCi Ionica ala lui lordachi IsacQ. parte alti omeni. 35. Inmorm. adeca în Orlata. Daca la sapatulu unei gropi pentru unu mortu se gâcesce gropa mal mare de cum trebue^ atunci se crede ca va mal muri cineva din acea casa sau din nemulu celui repausatu (1). sau si de catra alti omeni din satu. (2) Corn. asa si la saparea gropel. 319 XXIV. cari nu sunt Înruditi cu celu mortii (3). MORMINTULO Precum la facerea toiagului si a secritUul. cari faca grapa si baga pe morta in ea. câtii si mSsura acesteia se pazescu. Bontaril-de-sus si Bontaril-de-jos. 320 In Tira-Româridsca . în care are sa fie pusu. iar în unele parti ale Transilvaniei îngropatori (2). Intrându procesia In tinterimu si apropiindu-se cu mortulu de gropa. dict. de sora mea Titiana. dându de treî orî cu hârletulu în pamlnta (1). se iea mal tntâl m&sura de pe mortu si dupa m&sura aceea se sapa apoi gropa. preotul u Începe maî Întâi a sapa gropa. tinutulu Prahova. se sapa numai de catra rudeniile cele mal de aprope. de M. p. de d-la Rom. îngropatori. Ei sunt parte rude de ale mortului. maî alesu în TerorRomânacay ca sa nu treca peste ele vre-unu câne. dupa ce o gata. gropari si sapdtort. (2) Din UisescI.(1) Din CiudelCî. cari lucra pe plata. tn care are sa se Ingrope celurepausatu. dict.» (3) Vec)! despre acâsta si Burada. gropari. Atâtu gropa. Sima: «Omenii. In Bucovina si Moldova fie-care gropa se sapa sau de ciodi numiti altmintrelea ffropnicerî. se chiama pe aici.

Ce încuî Nu maî descuî. 36. op. (1) Burada. . 36.. p. care asemenea se bocesce nemijlocita dupa ce au întratii în tinterimu si au datii cu ochiî de lutulu aruncatii pe marginile gropeî: Negrule Pamîntule ! Lâcatu a! Si cheie n'aî. aî înghititu te-al haranitu (1). cum dau cu ochiî de lutulu prospfitu sapatu începu a se întreba si a (Jice : De Ca De Ca ce mi-î manânca ce mi-I manânca pamîntulii grosu? celii frumosu. (2) Ion(5nîi. Negrule Pamîntule. de Ruxanda lenachi. Iar de cum-va mortulu e feciorii holteia. Pâna-Î lumea nu mal vine. Inmorm. (3) Din SiretiQ. 321 Multi omeni Si nu te-aî Multi omeni »Si totu nu al adunatu mal saturata. atunci bocescu asa : Ce nunta E asta nunta ! Nunta f&ra ceterasCi Mirele zace *n salasu.sau maî bine (jiisu nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. Iata unu bocetu si din acesta tera. cit. dict. Cine apuc'a'ntra sub tine. p. Nunta cu stegil pârostitu Pre mire-lu baga 'n pamîntu ! (2). pamîntulu grasu ? celu cu hazu! (3) Totu asa facu si cele din Transilvania.

In gropa si cu o marama în mâna drepta atinge paretiî gropeî de trei ori dupa olalta. In Banata din contra. se arunca. când ar sci. C'acestu locd Tal parasi Si 'napol iar al veni. De când tu m'al parasita Si dela mine-al pornita Camesa ti s'o negrita. Ia Bomânl. # 21 322 Pe suerulâ vântului Prin fundulu pamîntulul. de d-lQ Rom.. sora. Cum n*oru mal face trebute. ori alta nemotenie. al6rga înaintea procesiunii. sotia. Cararusa tl-ar plivi De iarba si de mohorii Sa scil ca-I e mare dorâ. Si mamuta. com.o Si n'ol pune-o nici în b6re. iar ducStoriî ieau mortulu cui secriulu de pe nasalie si-Iii punii pe doî drucusorî sBXkporî. SimonO. Inmora. Da m'ol ruga multisorii Sa iei sema binisorâ Sâ-ml trimiti camesulca (1) Din Orlatd com. . Cum orii cresce bozisorl. Dragile mamil mânute. o femee dintre nemurile acestuia. Dupa ce a ajunsii acum procesiunea lânga gr6pa. cum ajungu cu mortulu !n tinte-^ rimu. maî alesu când mortulu e unu (iu sau o fiica : Dragile mamil sprîncene. ca si cum ar voi sa-î mature^ si apoi iese afara (2). bocitorele înceteza de bocitii. Nici în fata soreluî. Dragii mamil ochisori. Sima (2) Din districtula N&sSuduluI. Ca qH alba ti-ol spgla-o Si frumosu mi tl-ol usca. muma. Cr'n fata pamintulul Si te-I sterge pe obrazQ Si-I vede de-alii meii nacazii (1). Mariana. Cum s'orii face buruene. Nicî unde-va la rac6re. Dragile mamil piciorute. de d-ld T. Cum n'oru mal face urmute.Cele din Moldova.

si lânga cari se afla înca si dou6 funii sau chingi lungi.» (4) Dupa ce a stropitu preotulu pe celii mortu. Iata ce ne spune în privinta acfeta poetulii Virgiliu: «dupa ce rfimasitele mortului aii fostii prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara. (2) Corn. dupa cum e datina de a se Inmormînta nu numai Românii. câtu si bocitorele de bocitu. se spala cu vinii (3). In unele parti din Moldova^ adeseori se întrebuinteza. p. districtulti NasSuduluî.323 Dupa ce sa asezatu pe ceî doî pari cu piclorele spre rfesaritu si cu capulu spre apusu. care se afla într o ulcica. (4) Lambrior. de cânepa. ma! are multu pâna ce va muri. In Transilvania. ce nu. ce se afla de fata (2). daca e descoperitiiy peste trupu. mai alesii daca mortulu a fostu unii omii cu vacja în comuna sa. numite în unele parti si brâie sau taclite (3). (1) Din RavasenT. op. pe alocurea si cu untu-de-lemnu. lî face paosulU saii apaosuhl.. si dupa ce aii încetatu acuma atâtii fluerariî de cântatu din fluere. dupa care adeseori tine si câte o cuvîntare funebrala. cari servescii groparilorii spre slobozirea mortului în gropa. ci si toti ceWalti crestini de ritulu ort. Dela parii si funiile acestea vine apoi si proverbulii: «i se apropie funia de parU^s^ sau ai s^a apropiata funia de parA^if^ care se (^ice de regula despre unii omii forte slabu. nisce bucati de pânza. se stropesce cu apa. dupa ce se lasa mortulii în gropa. orient. 36. In» locu de funii. de d-la los. rSmânii cioclilorfl sau gropariloru (4). p. (3) Burada. 154.cari sunt asezati de-a curmezisulCi gropeî. Sfârsindu ectenia. preotulu Începe ectenia mortiloru sau panachida. iar daca e acoperita. de Anita Pletosa.» Iar naturalistulu Pliniii dice: «Legea Posthumie a regelui Numa elice: ca rugulu sa nu fie stropitii cu vinii. peste capaculu secriuluî în forma de cruce (1). dt. respective cuvîntarea. si ulcica aceea se da de pomana la vre o copila. cari. Olaria.. groparii punii . adeca Uu stropesce cu vinu. dict. Inmorm. La Bomanl era asemenea datina de a se turna vinu pe rfemasitele mortului si anume dupa ce i se ardea corpulii. Si nime sa nu se Indoesca ca elii a hotarîtii acesta din causa ca sa nu Iaca cheltueli zadarnice. .

acum Insa In limba rusâsca (4). Mal Înainte Insa de a se slobodli In gropa i se leau de pe dlnsulu tote podobele cele scumpe de aurii si argintii. 154. Lam- (4) Hist. ast im cum illo. Reliquias vino et bibulam lavere favillam. prindu apoi capetele funiiloru. (3) Eneid. avendii scrisii si rugaciunea: n Sfinte Dumne(teule^ sfinte tare. Simonfl. precum : cercel.» iar pe pieptii se pune umolUJele pentru iertarea picatdorUyi tiparite pe o cola de hârtie. v. nat lib. op. cit.» In Basarabia. 154. inele si altele (2). XXIV. loanii. de-lii vorii Îngropa saii arde cu aurii. op. Vedl totQ despre acesta si Cicero. Inmorm. Maica Domnului si St. 36 brior. quod sanxisse illum propter inopiam rei nemo dubitet. Qui auro dentes vineti escunt. de legibus. Lambrior. (2) Burada. II. Asa In Tabula X. Vedî si Burada. si anume totu-deauna cu piciorele si cu fata spre rfesaritu. vino rogum ne respergito. Christosii. se dice: «Sa nu se Ingrope mortul ii cu aurii . mal este Înca si acea datina ca preotulii sa-I puna pe frunte acununita»^ care nu este nemica alta decât o banda de hârtie saii de mStasa pe care este zugra vitii îs. salbe. 12: «Numae regis Posthumia lex est. XIV. cit. si-Iu slobodu pe tncetisorulu In gropa. Înainte de a se lasa mortulii In gropa.(1) Pretutindene în Bucovina. p. IX. p. daca dintii vre unul mortii eraii legati cu aurii. VI. Ea data la acestia tocmai dela legea celorii XII Tabule. lib. 219: Postquam coUapsi cineres et flamma quievit. Datina acesta de a scote dela mortii orî-ce podobe de aurii Înainte de a se Inmormtnta era usitata si la Bomanî. daca a fostu pâna atunci descoperitu. sfinte fara de morte. de unde se ivesce lumina si In cotro are sa plece la învierea mortiloru si judecata cea de apoi (1). scpelire urere se fraude esto. ('{) Neve aurum addito. Inmorm. 36. radica putinu secriulu cu mortulu tn sus^ tragu parii de sub dlnsulu si-i dail de o parte. . se comite o frauda (3). miluescene pre noi. p. p. Tote aceste rugaciuni eraii mal nainte scrise In limba româna. (1) In Bucovina si Moldova. (2) Corn de d-la T. 37. astu-felu ca sa nu se rfestorne sau sa se smintesca cum-va. 324 capaculu secriului si-lâ Inchidu.

V. de Ionica ala lui lordachi Isaca . (3) Com. Dict. In acelasi timpii arunca si duc6toriî struturile de florî precum si cordelele dela pieptii de-asupra secriuluî (4). torna cu dînsulii de treî orî tSrîna peste pânza cu care e acoperitii mortulii. 325 Nemijlocitii dupa ce Iau slobozitii si asezatii în gropa. Dupa acesta iea preotulii hârletulii cu care sa sapatii gropa. saii daca e închisii secriulii. In acelasi timpu când se slobode mortulii în gropa. com. (1) lon^nu. com. a celorfl din Ropcea com de d-lu 1. cari însemna. saii. a celonl din Boiana.(4) Burada. stud. în numele Tatalui ^i ahl Fiului si ala Sfintulul DuhU^ amina. (4) Dat. Totii asa (acii si Româniî din Transilvania cu acea deosebire numai ca acestia credii ca crucerulii ce-lii arunca eî în mormîntii îî servesce mortului spre a se plati de vama dela podii saii dela punte (3). peste capacuia acestuia. de d-la T. p.y> apoi pecetluesce gropa. » si (uveclnica Iul amintire j> sati ((pomenire. Românca din Radasenî. Precum platesce elii în asta lume pentru ca vetuesce. Rom. de d-lQ. adica face cruce cu hârletulii în tuspatru paretiî gropeî. numaî în partea despre capii. 43. (2) Dat. barbatulu sau nevasta. maî pe scurtii unulii dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. Inmorm.. gimn. si cred. TurturenG. arunca în gropa peste secriu unulu saii maî multî crucerî de arama maî rarii si de argintii. rostindii în acelasi timpii cuvintele: «il/iî^ Domnului este pamîntulu si plinirea luly lumea^ si toti cel ce locucscil intr'însa. groparulii rupe mfisura gropeî In trei bucatî si astu-telu o pune lânga cosciugu sau de-asupra acestuia. de Cuparencu. cit. ca sa nu (jiica ceî-laltî mortî ca elii s6de de geaba între dînsiî. » . de A. cretjiendu ca. ca mortulii îsî platesce pamîntulu în care are sa se(Ja. Pletosa. mama sau sora. op. Rom. din cele maî multe parti ale Bucovineî. asa trebue sa platesca si în cea-lalta lume pentru ca s6de si se odihnesce (2). 326 rostindu cuvintele: « Se pecetluesce mormlntulU adormitului robului Iul Dumnedea N. dupa cum e usitata în unele localitati. daca va lasa-o aiara. e rea de urltii pentru celu ce va lua-o (1). pi 38. din Mahala. Simonu.

Com. ca si la Români. Georgescu si Rom. pentru doua venire întrupa.y> si «sit tihi ierra levis!» (1) adeca asa-tl fie tSrîna us6ra. astadî le aucjimu. SimQ : «La mormintd este obiceiu ca fie-care sa arunce câte und picQ de tfirina în gropa. atunci sufletulu n ar pute nimeri corpulu. (3) Pretutindene usitatQ în Bucovina. (1) Dict. Moldova. Daca n ar face crucea acesta. Rom. Simu. »saii ((Sa î fie tarina us6râ^r> asa fie iertata^y) aierte-l DumnedeapScatele»y ((DumnedeU sa-lil ierte. )^ ai Dumnezeii sa-l faca parte din împdrafia cerului. Transilvania si BanatCL. cit. Chr. plecându dela locuiu arderii. p. dupa ce a trasa de tre! ori pamintâ peste mortu ai a aruncata cenusa din cadelnita. cauta bine ca la a doua venire sa sciî unde e îngropatu si sa-Iii poti afla! (1)» Dupa acesta iea cadelnita cu care a caditu pâna atunci pre celii morttt si arunca toti carbunii si cenusa dlntr'lnsa alaturea cu secriulu. In acelasi timpii. unde-tî e trupulii. urmasii Romaniloru. dicendii : ((Sd-tîfie tSrîna tisâra. op. ci si la alti crestini (3). p. preotulu stropia pe toti cel de fata de trei orî cu apa.» Lambrior. 154 : «Dupa act^sta iea fie-care petrecStorîi câte o mâna de tarina si aruncând o peste mormîntfl. cuvintele cele maî de pe urma îndreptate catra mortu. de d-nil I. Tera-Românc^sca.Românii din unele parjiî ale Moldovei credu prcotulu de aceea face cruce si pecetluesce ca elu prin acesta Insemneza loculu ca la a aufletulu sa afle corpulu s5u si sa se pota si spunu ca mormîntulu. avea datina a striga de treî orî: Salve! Vale! sau aeternum vale! adeca: cdn veci sa-tl fie bine. Virgiliu Ie numesce (unovissima verbaj> (2). nu numai la Români. op. 154.r> Dupa acesta poporulu. dîce Ingerulu catra sufletu: «Veclî suflete. când face preotulu crucea. din Bucovina si a celorii din Transilvania com. de d-lCL Rom. Nistoru din Malinî. . cit.» apoi se Intorcil 327 La JRomanJ^ dupa terminarea ceremoniei Inmormîntariî. apoi se desbraca de ornate si se retrage de o parte (2). (2) Dat. Cum a aruncatii preotulii tferlna peste mortii.y> Aceste erau. Si de 6re-ce cuvintele acestea nu sunt contrare Invfitaturei 'lui Îs. dupa ce preotulCî a facuta cruce în cele patru partî ale gropel. iar Preficele ^iceau Îndata aillicetio sau (nire licet^yy adica. de-auna prindu a arunca peste dînsulii si toj.î ceî-laltî omenî cari se afla de fata câte o mâna de tartna. dice sa-î fie th-ina ufâra .^) saii «fie-f tSrîna usora si odihna linay> (3). de M. aacum iputema mergea casa. Vedil si Lambrior.

numita mormîntu (4j. pâna ce facii de-asupra eî o movila lungaretA si putinu radicata. unde mortulu na fostii petrecutu cu fluerari. de d-lQ Kic. tot! câti se afla de fata arunca câte o Iccâ de pamintCt peste elâ. (3) M. Rom. dupa oe se pune raortuld in mormintd. .> Burada. . se apropie acum unulii. când pl6ca dela mormintîli o/î«-î tirîna ufâra. din Bucovina. parte ca sa-I treca sup6rarea si sa uite pe celu mortii. (Jicendii si : aDumnedea salii odth^ nSscay> sati uDumnedetl sa-la iertei^ (l). iar bocitorele din Bucovina prindii dio noii a boci si a dice: Bata-te pustia Iutii Multii esti negru si urîtu. totu dela munte. parte ca sa n'o nacajasca sufletulu mortului (4). se freca mai Întâi cu pamîntu pe mâni. -dupa ce a pecetluitii preotulii mormîntulii si a aruncatii tfirlna peste mortii. lib. In Bucovina.O sema de Români. si d-lil T. op. 231. IX. Nota dela p. si a celorfl din Moldova. 30. In locu sa arunce de o data tfirîna In gropa.» si la p. . p.» 328 câte douS-spre-iJeco mataniî. BesanQ. Inmorm. In unele locuri. din Transilvania. SimQ. SimonQ: -«dupa aceasta fie-care asistenta. si abia dupa aceea llu arunca peste salasu. 37. Epig. de gropa si începe a cânta o doina de jale (3). 20S : cDatina de a arunca pamintâ peste mortd se pastreza între Români în t6te partile de el locuite. com. estedin contra datina ca sa vina do! bucinatori. se fr<^ca pe mâni si-ld arunca în mormintCL pe salasa. cit. totii poporulii. iar personeî celei mal suparate II baga tferlna pe dupa capu. (4) Cred. Rom. care scie maî bine dice din fluerii. luândd putind lutQ. VI. Începu a bucina de jale (2)In alte comune. si maî alesu Intr acele. si punendu-sl bucinele crucisii peste gropa. de M.n (1) Mart. pentru ca. care se afla de fata. 59. op. (2) Aeneid. De-odata cu omenii începii si groparii a arunca vlrtosii tferlna cu hârletulii si a umple gropa cu pamîntu. Sori6ra-î îndragita Si mt-aî pus'o în pamîntii . com. Preliciii. «mal vîrtosa in Banatd este forte obiclnuitQ de a dice toti. Bojinca. si anume In unele comune de prin muntî. Nistoril. cit. 248. ca sa nu le amortesca manile. No.i> Cred. si mal alesu In Basarabia si Moldova. bate cu totii acasa întovarasindd pe rudenit. de d-lu R. dict.

329 Sau asa: Din sprîncene Sân(Jiene^ Din mânute Flori albute. Din gurita Tamâitâ. Pe nenea Tal îndrâgitfi Si mi Tal pusa în mormîntîk Nici sorele mi Ta arde. Nici ventulQ nu mi Ta bate. Cum te-î face tema negra. de A. Nicî s6rele nu mî-a arde-o. Inmorm. p. p. (1) Batâ-te pustia lutâ Multa esti negru si uritâ. Inmorm. Dragiî nostri ochisori Cum s'orii face mândre flori. 37. (4) Vec}I si Lambrior. 38. Nicî n*a caina pe pici6re Num'a sede la rSc6re. p. (2) Ve(}I si Burada. Prelid. 37 (3) Com. Oiii! saraca fata alba. Dict. 164. gimn. stud. de d-lft Nic.. . cit. Da nicî ventulii nu mî-a bate-o. Dragulii nostru trupusortl Cum s'a face lutisorii. PletosQ. (1) Burada.Si mî-al pus*o la rScore Sa n*o-ajunga lecii de sore. op.

Negrilora straini loru ? ! (2) Cele din Transilvania: Bucura-te sirUerimu Mândra flore-tî rasadimiî^ N'o rasadimîi de 'nfloritii. Din asta di in colea Noi miluta n'oma ave. (2) Din Crasna. Sa-tî merga ce. de M.va recore ! Sau: . Terna negra-î putrecji Si de tine nu volu sci ! Sau: R6ga-te cuî te-î ruga. nici tatuta. Lemnelorâ si pietreloru. Nenlutulu mea multu iubitu! Da cine te-o sfatuitd Sotioru-tî de-al urîtu ? Da cum de te-al înduratu Sotioru-tl de-al lasata. Nu rasadi mâ sa 'nfloresca Rasadimu sa putrecjiesca ! (1) Din Crasna. . Cum vel putrecji 'n pamîntu. puîQ de-arcrintu. dict. R6ga-te la sapatorii 8a-tî lase o lerestruica. Ferestruica catra sure. Barbuta. dict. Nici pe nime cu priinta. Macar câtii de mititica. Rasadimiî de putre^Jitii.N'a mal âmbla pe piciore^ Num'a sede la recore. Nici miluta.de M. 330 Sau: Dragulu mamiî. Barbuta.

dintre cari nu tote se dau unuia si aceluiasi groparu. unu colacii sau o pane si o bucata de husca sau sare.Dragulu meu. tata de treba. se face îndestulii sufletului celui mortu. Tu 'n gr6pa te-î odihni Io 'n lume m' oiii nacaji. Tu 'n grapa io pe pamîntfi. (1) In cele maî multe partî din Bucovina^ precum buna ora în satele de peste Prutu. Iliescî. Câmpulungu» Vatra-Dorneî. vine o femee dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatulul. Totu asa tacu si Româncele din unele parti ale Transilvaniei. apoî o ulcicuta cu apa. Cacî te ducî pamîntuluî i:?i ne lasî urituluî. Boianu si Mahala. o naframa sau unu stergaru. Simona. 3HI arunca lutu peste mortu si a-lu astupa. ca sa aiba si elii în cea-lalta lume. Vicovulu-de-sus. o lumina si unu cruceru (1). nemijlocitii dupa ce a începu tu groparulâ a (1) Corn. si de dincoce de Prutu In Badeutî. Moldovei si Teriî-Românescî {2). Cacî te duet aglaguluX Si ne lasî amarului ! Iar de cum-va mortulfl e vre-o fata si are sora. Tote obiectele acestea servescu pe de o parte ca plata groparului pentru ostenela sa (3). acesta o cânta astu-felu: Fost'amii doue surorele Ca doi pul de rîndunele. iar aici pe pamtntCi sa nu se banuesca nime pe dlnsulu ca sar fi arfetatii chiar si în . Dumnezeii cela bunu si sfîntii Pre noi acjl ne-a despartita. pe de alta parte însa crede poporulii ca prin aceste daruri. si îl da peste gropa unu cocosu sau o gaina negra orî pestrita. Te vel face terna negra. ci întrunii locu unele iar în altulii altele. de d-ltt T.

Inniorm . (4) Com. 38. se fitropescii cu apa si le spala piciorele. preot u. Totu asa facu si Românii din cele mai multe parti al& Moldovei si Tdrel-Bomânescl (4). berbece. care se da pretutindene groparului peste gropa saii mormîntii de sufletulii celui repausatO. ca ea merge Înaintea sufletului totu scociorându si chemându. ce pote arde pe mortii» (5). VedI si Burada. totii din Tera-Românesca si anume din plaiulii Prahova.. ca si când ar ave puî mici (1) si 'n chipulu acesta conduce ea sufletulu pâna la porta ron iuliiî (2). era mal de multii asemenea datina de a trece peste mormlntii o oie. si mal alcsu cel mal avuti. In alte parti. de d-lu G. si cari se dau de regula unul bârbatu sau unei femei sSrmane (3). in unele casur! si alba sad dupa împrejurari si de alta col6re. în unele locuri. tndatineza a da peste gropa sau mormtntu de sufletulu celui repausatu nu numai câte o gaina. .» A. carora. Pletosfl din comuna RadasenI: «Peste gropa seda gaina. Burduhosd. stud. o junca sau o vaca cu vitelu. (6) Com. Av. este. V. preotd. dupa cum e si puterea mortului. M. caci se ^ice. Multi insi. 38: «La cioclii. cu deosebire n^gra. Simonîi : a Peste gr6pa se mal da ca elemosina si o gaina. Cu privire la Românii din Tera-MomânSscd d-lu lonenu ne spune urmatdrele : «Dupa ce unii mortii este tnmormîntatu. V. p. Ursaca. . sa se scuture pe mormîntUy ca cu acea apa scuturata de pe lâna sa se stinga foculu iadului. gimn. lumina si pânza de o camasa celui ce a sapata gropa. dupa credinta poporului românii.motmîntii avarii (4). cant. se trece o"6Ie sau unu mielu peste mormlntu. (2) Burada.» (3) In unele locuri. precum buna ora in CAmpulungQ. li se mal da câte una servetQ.. ca sa fie câtii se pote de curate (5). Tomoîaga. înainte de ce pornescii cu mortulii de acasa la biserica. In cele maî multe parti atâtii gaina câtii si cocosulii. 332 lalta lume.» T. saii mal bine disii. deschiderea drumului în cea (1) Com. Inmorm. i se platesce banesce. colacâ. de d-lu Av. Oia sa fie udata cu apa. ci si câte unu mlelu. MaeoveiQ. p. însemneza. dupa cum se potft învoi. preotQ. biser. de d-la G. Gaina. ca si gainel li se spala mal întâi piciorele. TurtureanQ. o oîe. Macoveiâ. und colacd si o luminare saG câte o ulcica. bis. cant. Tomoîaga.

Inmorm. sora satt cine este. Baciâ: «In Stupea groparului i se da totâ-deauna o gaina de colore diferita.' (4) Burada. rom. sacri ficându-I acestui scopii sâmbetele de peste anii. p. 330: «O ruda. i se aduce calre sa vie sa le manânce. începe a rari visitele la acestii locii. (jiicendu ca numai acelea mergu înaintea mortului de-î descurca calea la raiu. arunca carbunii pe lânga ulucile cimitirului. III. 1885. gaina. p. 43 44. II. dupa cum am spusii. 387. Voi. Lambrior. p. com. insa numai de catra femei si anume: mama. în fiecare cji dupa îngroparea repausatulul pâna la s^se s6pt6mânî îl tamâie raormîntula» Dict. Nistorfl: «Trei seri si treî diminete. 43 : «Dupa ce und mortâ este îngropata. dupa olalta se afuma mormîntulQ de jurii împrejurQ cu tamâe. 333 curca. Buc. op. Ornitologia pop. Oviditl ^ice In privinta acesta: «Si se punu fructe si putina sare. de d-lu At. dia Stupea. Arch. în Biserica ort. Omenii creda ca gaina aceea se duce înainte si-I arata mortului drumula. cit. Daca mortulu a fostu holteiu. H8.de Al. dupa ce aii tamâiatii acum mortulii. o (2) Cred. an II. Dupa împlinerea celorii sese saptamâni saii 40 de ^ile. îngreueza sufletulii mortului (4). de A. caci. Stanescu. 48. si pane muiata în vinii si presura câtî-va toporasî (2). com. fie sora. apoi acea gaina se da de pomana pentru acelQ mortQ. p. p. (1) Burada. p. ÎI punii pe mormîntu în dreptulii capului mortului. si Filolog. precum si dimineta Adormirii Maicii Domnului sad Sarda-Marie-Marey la 15 Augustii. rata. Altele. 154: «De este plugarQ bogata ÎI da pesta gropa o vaca. nevasta. pentru ca. Revista pentru Ist. se da peste niormintd o gaina.. îngreunfea sufletulii mortuluî (3). D. din contra. Inmorm: p.o . IX Buc. cit.. câtii timpii dureza tamâierea. Dreptii aceea... gâsca. credii ele. rom. Obiceiuri religi6se publ. atunci scobesc» gaina cu ghiarele. Cele ce-I lasa pe mormîntii. femeea ce-a tamâiatii. Cred. Pletostt si M. 254. Cernauti 1883. t. GhermanQ. ca pe cea-lalta lume sa-I ricae peticele cu ciulini.» (3) Pretutindene în Bucovina. fie muma. lont^nCk op. acelea erau apoi ale preotului (1). cit. Rom. ca lasându-î. Daca se afla undeva unQ drumâ raa. Rom.(1) Mariana.» (6) Op. iar de este sâracd und cocosa sad o gaina n^gra. facii unii r6ii mare. tocmesce drumuld si mortuld merge cu usurinta.» Când se tamâiaza mortulii unele femei se ferescii a lasa carbuni pe dînsulii. 1884. p. sau omu de arme. din Crasna.

este datina de a se pune la morminte si câte unu fânarasu. totu din Banata^ este datina ca si la anulii în diua repausaril sa se duca unulu din familia repausatulul la mormlntulu acestuia si nigându-se si lamentându. 330. ce posedu acenta misiune {\). si mal cu sema din 3Iolâova si T4ra Romândsca. III. Negoescu. a doua di dupa inmonnlntare une-orî chiar r^i a treia si a patra di In revei'satulâ doriloru meriru 5 7 mueri la morm'mn si-î striga rjorife. In multe locuri. iea unu cutitu In mâna drepta si Incunjura cu dlnsulu monnlntulu de trei orî. Incunjurându în aceinsî timpu mormlntulu cu nisce bombe de praft (pravuj. cit. 343 . In unele pârtî clin Bnn^/fa. pe cari le aprindu. de d-lu los. 474. (3) Schott. Ha puie peste dlnsulu pane si vinu. Istu din urma se varsa pe mormlntu. când totu atunci se arde si tamâo. Dupa acosta Înconjura din nou mormlntulu tamâindu-lu din tote partile anume. St. cit. Credinte populare. 45. învetaloru in Domanu. 303. (3) lonenu. ca sa scut^sca pe mortu de strigoi. II. BucurescI. muerea cea maî batrâna ori cea mal sciutore. 342 Daca ceiu rq»aiisatri nu are pe ninie. iar pânea sau placinta se da unul sfermanu de pomana. Olaria.. mai cu sema Insa ca atâta sa-î fie mortului hotarulu de umblatii. în «Lumina pentru toti» an. op. p. atunci se tocraescu tnmahtorej cari adese-orî sunt nisce femei bOtrdne. respective moroi (3j. 1888. In alte parti. pe câlu i-a ar&tatfi cu cutitulu (2). violaeque solutae. op. 638: Et sparsae fruges . In care se afla o candela^ care se aprinde In Sambafa-mortilora si la alte dile mari. op. cit. (4) I. publ. parcaque mica salis Inque mero mollita Ceres. p. In alte locuri iarasi se sapa In partea de josu a pietri- (1) I). p. Struiescu. Dupâ ce a arsu praulu. p.(2) Fast. (2j Corn.. iar dupa aceea llu Înfige alaturea cu crucea de lânga capulu mortului rostindu nisce cuvinte tainice.

II. Inmorm.34: «Când o feraee se marita alQ doilea. câtu si luminarea lorii cu lumini si candele aprinse. Eutichia si Irina sub conditiunea acesta: Saccus. Bucurescî 1884.lorii mormlntale o borta si acolo se pune apoî o candela aprinsa (1).Irenae sub conditione libertatem reliquit. et Eutychiae. Sacco. cac! astfelCi câtQ va sta femeea maritata cu alu doilea barbatQ. trebue sa maî amintimQ înca si aceea ca în T^raBomânesca si maî alesii In Prahova. caci iata ce ne spune Modestinus tn privinta acesta: «Mevia murindii a lasatii liberi pre servii eî Saccus.» 344 XXV. anume ca sa-î domolesca foculQ dela inima. o alta femee în timpulu cununie! torna o donita de apa pe morniîntultl celui d'intâi barbatii ca sa-! traâsca celu de alQ doilea si sa stinga foculdceardc pe mortd pe lumea cea-Ialta. vfidendii ca i se 'nsora barbatulii saii i se marita sotia cu altulii (3). (2) Dig. si Filolog. lon^nu op. servulii meii si Eutichia si Irina sclavele mele sa fie libere sub acesta conditiune. nomine. (1) Burada. Mal de multii era pretutindene datina In Bucovina^ când Isl lua cine-va singuru viâta^ adeca când se spânzura. ca nu-lu Îngropati In tinterimii. voi. hisverbis: Saccus servus meu s et Eutvchia et Irenae ancilae meae. ci-lii Ingropaii tot-deauna saii pe loculii acela. Arch. cit. «Moevia decedens servis suis. 33. înca tineri fiindii si însurându-se maî pe urma cu alta saii maritându-se dupa altulii. III. pentru ca tinterimulu pretutindene e considerata de unii locuslln tu. fîindu-î barbatulQ mortd. omnes sub haec conditione liberi sunto ut moHumento meo aîternis mensibus lucernam aceendant et solemnia mortis per^ ugant. p. 387. murindii unu barbatii saii o muere. Atâtu tamâierea morminteloru. cela mortîi sC'de în focQ. an. unde sî-a luatii viata. de si o Intâlnimii si la alte popore crestine. dela Romani. p.n (3) Revista pentru Ist. 44. ca sa aprinda candela la tnormîntulxii meU si sa-mî faca tote grijile pentru morte In lunile alternative (2). nemurile se ducii si varsa în timpulii cununieî lorii o donita de apa pe mormîntulu ccluî repausatii. ct . XL. SNIAMfiNULO.» In fine. e o datina mostenita dela strabunii nostri. saii llii duceaii si-Iii Îngropati Intre hotarele a . p 42. se Împusca sau se Îneca.

saii.dou6 sate. Mal pe urma Insa aii Inceputii a-î Îngropa pre astii-felu de 6menî si prin sate. ci tot-deauna afara de tinterimu si anume: sau Întrunii cornii de gardii. saii maî bine (jiisii mormlntulii In care se Îngropati astu-felii de omeni. avendii ferma credinta ca fiindii sinucisii cuprinsi de spiritulii celui necuratii. acolo se si îngropa. ratacirea nu se pote prinde de dînsulii. plaiulu Muntele. nici nu-lii ducii la biserica si de aici la tinterimii. pietre etc. Ba. cine scie pe unde. ângerulu pazitorii i-ar fi parasitii. Mai departe. In sirii cu ceHaltl morti. In fine. ci chiar sa-sî iea si elfi viata (1). iar In altele snlamait. ci ca ^i si nopte alerga încolo si 'nc6ce cautândii a aduce si pre alti omeni la ratacire. saii mai bine (jiisii îlii face si pre dînsulii nu numai sa ratacesca calea si sa umble mai alesii noptea. gateje. Din contra. ci unde si-a luatii viata. In Moldova^ judetulii Suceva. crecjendii poporulii ca omulii sinucisu nu are nici când odihna în pamîntii. In timpurile trecute. daca cine-va trece pe lânga snlamenU^ fara ca sa arunce ce-va pe dînsulii. sau In altii locii mai isolatii. ca 345 uitându de Dumnecjieu si de binefacerile sale. dar nici când In interiorulii tinterimulu!. de-aceea. si anume calaulu merge (1) Audita dela mal multi Român! din Bucovina. ci numai cioclii saii omenii cei mai curagiosi din satîi. iar Satana le-ar fi luatii mintile si i-ar fi facutii ca sa i se 'nchine lui cu trupii si cu sufletii. crecjendii si spunendii ca daca arunca astii-felii de obiecte. In altii locii ore-unde departe de satii. care i-aii si îndemnatii ca sa se sinucida. pae. sinucisulii trimite si asupra lui ratacirea. ori si cine trece pe lânga vre unii snlamgnit saii snlameta arunca pe dînsulii totii ce pote mai întâi prinde în mâna. Loculii. precum : terna. pâna ce nu eraii constrlnsi la acesta de autoritatile satesci. pre astii-felii de omeni nici când nu-I îngropa preotulii. ca sa faca si ei ceea ce a facutii elii. Si de ore ce despre omenii. fenii. si cu deosebire cei mai evlaviosi. . credii Românii ca celu ce sa omorîtâ singurii pe sine s'a datU îuî Ucigd-lU Crucea si s'a facuta calula acestuia. De aceea pe unii astii-felii de omii nici câ nd nu-lii îngropa preotulii. saii întrunii ungheriii. lesne ar puta sa se lege si de capulii lorii. adeseori nici 6menii nu voiaii sa-i tngrope. sa numitii si se mal numesce Înca si astadi In unele parti ale Bucovinei snîamgnU. carii Isî ieaii singuri vieta sa crezutii si se mal crede Înca si acum pretutindeni. din care causa apoi s au si sinucisii.

la noî. fnlanieta însemnezii în Moldova si fofnifitlii saQ fofeifulti. Daca obiectele aruncate pe sniamaii saii tnmultitu astiifelii. : « Traditia poporala spune de unii copacu locuitii de sufletula unul omu ce tusese spanzuratu de cren<Tile luî. nicî cruce. 347 Cuv. p 42. este obiceiulii ca calfitorulii sa arunce bucatele de lemnii. pia7/ie/e'= am auditu unu fosnelu. ale Rom. ne scrie în privinta lui urmatorele: «In apropierea Orlatuluî este unu locu. iar satenii arunca numai terna pe dînsulu. nici altu ceva. D-lii Romulu Simu.» ¦ (1) Cuv. Burada: «In multe parti. Si de 6re-ce loculii acesta e consideratii de necurata^ spurcatii^ de aceea orî si cine trece pe lânga dînsulii. saii sa se culce acolo. strujenî. îndata ar amuti si ar surdi si i-ar lua tuta puterea dintr însulQ astii-felii. înv6j. de cum-va n ar muri tn scurtii timpii dupa aceea (2). ce-lCi produce iarba. carile pâna în trei dile se împlineaQ. dar nu e nici unu semnu pusu. Loculu. de Mariuca Nistoru din Malini si An ita Pletosfi din Radasenî. anume ca sa se cunosca ca acolo sa întemplatu o nenorocire. papusoii saQ frunclele arborilorCi. daca sa spânzuratii. ca nu le maî cuprinde loculii. arunca crengarl si alte obiecte de-asupra luî. sniamSnU e cunoscutii si Românilorii din Transilvania. p. încâtii de multe orî se facii movili mari carora apoi li se daii focii. se numesce si aice asniametiJLyiy ca si *n unele parti ale Bucovinei (1). când bato ventulu si se atiniru unele de altele. si totu elu îlu slob(icle In nauntru. Alecsandri .346 si-î tae frânghia. Poesiî pop. de nuele. care se numesce snîamSnU. si apoi iara se asverlii peste mormîntii asemenea lucruri (3). fenu sau crengi uscate. peste mormintele celorii îngropati la drumuri. ca tota viata luî ar rfimâne neputinciosii. atunci se aprindii si arclendu-se se arunca din noii altele. Acolo a pututîi sa se întemple vre o nenorocire. precum si pentru aceea ca sa nu treca vre-o vita saii vre-unii omu peste dînsulii. niaî alesCi tomna. .» (3) Inmorm. Am auditii unCi fniamvtu pi. precum si în Bucovina. Orî-cine adormia la umbra acelui arbore. T. unde sa Îngropatii. 82. V. Iata ce ne spune în privinta acesta d-lCi Th.atoru în Orlatu. liucurescî 18G6. caci cum ar trece saii sar culca. facea visuri de morte. elu lî sapa gropa. (2) Dict.

(1) In Basarabia. si ca eî aii muritii acolo. a tuna si a trasni de se cutremura pamlntulu . Câtu de mare e pfecatulu. care împiedica pre omeni si le face smintele. studintela gimnasiulu dinNasfiudii. si 40 de lumini la 40 de biserici (2). 40 de duce. ca ceî ce-si ieail singuri viata diavoluUt îî îndemna la acesta ca sa le pota câstiga sufletele (2). cerulu se 'noureza si prinde a ploua ca din cofa.» Din împartasirea de pe urma resulta în câtii-va ca si'n Transilvania se va fi numitii ore-când loculii.si nicî nu am putu tu afla pentru ce se numesce astu-felu. se p6te cunosce. si multe alte daune le facii. Georgescu. cuvîntulu acesta se numesce sniameta pi. credii si spunii Românii ca sunt pierdute (4). de d-lQ 1. 40 de prescure. ne scrie: ((SnlamenulU este unu felii de diavolii. Boeriu. T. cacî înaintea luî Dumnezeii n aii la ce se arfita (5). (5) Com. ca si fratii lorii din Bucovina si Moldova. de 6re-ce si Românii transilvaneni înca credii si spunii. ca si 'n Moldova. la gimn. dupa cum spunii o s6ma. de d-lu Teodora Simionu. cari scotA arborii din radacini. cari se sinucidu. ce-lu comitii omenii. saO. si asta cu atâta maî multii. dupa cum mi-a spusu S-Sa parintele G. vfidendii ca nime nu le da nemica.» D-lu Alexandru Boeriii. In urma. fniamete. unde i-a dusii ciasulu cclU slabii sau ciasulU celU r6a (3). (4) Com. ca plângâ. 348 ca diavolulu le iea !n triumfu si le duce cu sine dreptu In iadu (1). unde se înmormlntaii ceî sinucisî. Simona. (3) Com. Incâtu fie care trebue sa se Înfioreze si sa recunosca ca acesta nu este unu produsu alu . Cu tote acestea tnsa ele totusi se potu elibera dela munca cea eterna a iadului si scote la lumina^ daca li se porta slujbe si anume daca se dau pentru dlnsele tntro singura Duminica 40 de liturghii. LalesQ din Hadâsenî. stud. asteptândii ca sa le dea cine-va slujbe si pomana. de d-lu Rom. de d-lG Rom. se tânguescii si ratacescii unii timpii maî îndelungatii. din Nasfiudu. sniamSnU (1). dupa credinta generala a Româniloru^ Înca si de pe aceea ca pâna chiar si natura tntrega se tulbura. Si mu. (2) Corn. si Al. ventulu se preface tn vifore si ventose cumplite. se ducii totii plângendii si vaetându-se dreptii în iadily unde se muncescii în vecî. a fulgera. descoparu casele si cele-lalte acareturi ale omeniloru. SimQ. Ce se atinge de sufletele celorti sinucisî.

precum si pentru aceea ca. pâna ce ajungii In cerii (3). atunci se punii de regula ceva mal departe. De-aceea poporulu. ce se punii la ajunulii Bobotezil la sf. Macove! si Gheorghiu: «Sufletula unuia. de d-la Rom. loculii respectivii a fosta necuratay si din causa aceea i sa Intemplatii omului nenorocirea. pe teritoriulu caruia i sa Întemplatu nenorocirea (1). cari aii muritii fara luminare^ ratacescii Înca unii timpii mal Îndelungatii prin aeru. daca a picatii vre-unii arbore peste dtnsulii si la omorltii. In loculu acela Insa. când vede ca s aii pornitii astti-felii de furtuni si ventose. pentru ca si sufletele celoru nenorociti. ce trecii pe acolo. Prin urmare. atâta cel din Buicovina câtu si cei din Transilvania^ ca daci i sa întemplatu nenorocirea pe unu teritoriu strainii. buna ora la cel Înecati saii ca(^uti in mijloculii 'umii. dupa credinta poporului. ci sa se Ingrope In satulu. Simft. atunci. Maica Domnului face mreja din fuiorele.va. unde i sa Întemplatu cul-va nenorocirea. atunci nu e bine sa se duca peste hotaru In satulu sau. pentini ca bate ghiata (grindina). ne fîindii vina lui. e alQ dracului. pune o cruce de lemnii sau de pietra spre aducere aminte de nenorocirea saii primejdia Intemplata acolo. care 8*a spânzurata. Totusi spunii Ro- (1) Corn. In stârsitu. (2) Com. unti cunoscutii saii unii prietinii bunu. îlii Îngropa preotulii ca si pre ori care altii crestinii.naturel. Români din Bucovina. cruce. spune ca trebue sa-sl fi facutii iarasi vre-unii omii unde-va singurii sie-sl sema (3). unde sa Intemplatii nenorocirea. MacoveiQ. (3) Com de d-lG Rom. SimQ. Daca vre-unii omii s'a nenorocitay adica daca a calutii de pe unii carii saii de pe untk pomii si a r&masii pe locii mortii. daca la omorltii altulu cine. Petrea PrelipcenQ si alti 349 mânii. Insa 1 -una In dreptula locului din cestiune. de d-lQ Av. care a muritii de morte naturala.» Em. daca a fostii trasni tii saii sa Înecatii fara voia lui saii. ramâne si mal departe necuratii. daca nu se pune cruce In astii-felii de locii. ci mânia lui Dumnezeu. arunca mreja de trei ori In apa unde . si celii nenorocitii iese noptea Înaintea omenilorii. Av. deCuparencu: «Daca se spânzura unulQ. Mai departe spunii si credft Românii ca celui omorltii de trasnetâ i se iarta tote pacatele si se duce dreptâ la raiii (4). atunci sufletulQ lui e alâ dracului si nu mal are ce se arata in fata Domnului». nemurile cele mal de aprope. si cerca a-I periclita si pre dln:jil (2). Neputendu-se pune cruce tocmai In loculii acela. Cei Înecati fara voia lorii Isu ai Maicii Domnului.

districtulu Nasaudulul. (2) Cred. fie-care trecatorii pune câte unii surcelii. cari ad fostQ omorîtl de catPc'i altii. se crede ca sunt curatiti de pScate. si daca respectivulii nu-i tocmai tare pacatosii. 350 nulul llu sc('ite afara ca pe pesci. de I. Simfi. Rom. si a celorCi din Câmpulungii. (2) Credinta Romanilora de pretutindene. respective tinerea simbolica a luminel se face astii-felii: Pe loculii acela. de d-ltt T. atunci unuM dintre trecatori le aprinde ca sa arda (3). si când din aceste surcele sa facutii acuma o gramada mare. In padure sau In aitu locu. atunci li scapatii. nici chiar In iadu^ unde mergu (2). 41. MacoveiQ si altî Români din Bucovina. o tnmormlntare simbolica. Din contra sufletele ucigasiloni nu-sl potu afla nicairi repausu. daca se prinde în mreja. Ii se iarta tote pacatele. Dupa câtii ne-amii pututii Încredinta din capitulele premergatore. Indatineza de a face omenilorii. de Gheorghiu. Com. de 6re-ce omori toril aâ luatQ asupra lorQ si picatele celui omorita^ iar sufletulâ acestuia merge in locuia desfatarii « . Cel omorltî de alti omeni. unde nime nu le-a tinutii lumina^ ca si calorii ce n aii fostii tnmormlntatl dupa ritualulii prescrisii de sânta nostra biserica. dora o potii câtii mal degraba capata. com. Iara înmormtntarea. Av. Românii de pretutindene aii cea mal mare îngrijire pentru înmormtntarea mortilorii. Rom. TonigariQ . saii mal bine (jiîsii unde a muritii respectivulii. si mal cu sema simboliseza el lumina. unde sa Inmormtntatii. (4) lonenu. EI credii ca sufletulii celui neînmormlntatii nu pote merge la loculii de odihna. (3) Credinta Romfinilorfl din mal multe comune din Bucovina. Românii din Transilvania. Simonâ : «Despre omenii. din Fundultt-MoldoveT. iar claca-I pScatosu cade printre ochii mrejei iarasi In apa si mei^e In iadu (1). cit. p. caci Maica Dom- (1) C'Om. (1) Cred. din cele mal maî multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. com. ce au muritu In câmpu. ca sa nu fie constrinsi a rataci tn cea-Ialta lume prin Intunericii. de arii fi fostu ori si câtu de pacatosi.se Îneca cine-va. op. de d-lQ Rom.

op. De aceea. 208: «NemulQ românescâ porta o deosebita grija pentru îngroparea mortilorft. Asa. se punu luntre si punte si nu se lasa pâna ce nu-î afla corpulii ca sa-Iu înmormînteze. ci în multi anî umbla ratacindQ pe locuia unde i s*a mistuitu trupulâ. daca buna-ora se Îneca cine. 55. totusi a remasii nelnmormtnlatti. se arunca ceva pamîntii peste dînsulii spre a înlocui înmormîntarea (3). H&. fie acela ori si cine ar fi fostii. p. 352 rindu In fi^lrâinâtate. p. 351 hotarîtu de Dumnecjeu. mal vârtosii ca poporeniî înca si acum se vedd a ave acea idee. atunci credii ei ca unii atare omii trebue sa fî fostii forte pacatosii. când li îeaii feciorii la oste. ti cu deosebire pe câmpulu de lupta. I. Inmorni. Inmorm. 6. ori se pare ca gemii rîurile. in «Albina» an. si mai cu sema Româncele. cit. publ. Bojînca. Totii din causa aceea. 6. temendu-se ca nu cum-va mu- (1) Burada. ci trebue sa se curatescâ mai nainte de pacatele ce le-a facutii în vi^ta (2). ca sufletulii celui neîngropatfl nu p6te lesne merge la loculu seQ. plânge cu ângerulu s&u. când se da peste cadavrulii vre-unui omii. daca cu tota staruinta lorii. caci altcum Dumnetjleu ar fi avutii grija de elii. poporulii atribue aceste fenomene extraordinare la înecarea vre-unui omii. Din causa acasta apoi si elementele lumii se tulbura. Besanâ. spre esemplu. de d-lfl T. se întristeza Românii forte multii. ca sufletulii omului neînmormîntatii nu-si pote afla odihna hotarlta de Dumnedeii. Altii iarasi credfi si spunu ca sufletulii omului. Iara daca nu i-lu potu de felii afla. ca si atunci când îsi iea cine-va singurii vieta. No. Datina acdsta corespunde celorQ ce facil Românii bucovineni si Moldoveni la unQ snlamSnQ.va. Viena 1866. alu carui corpii rSmâne neînmormintatu.(3) Com. Datinele Romaniloru la înmormîntarl.» (2) M. asa Insa sufletulii lui ratacesce prin locuri necunoscute si nu pote trece în pace la odihna eterna. Nota dela p. (3) Vedî despre acesta si Burada. Din causa acesta apoi. când ploua ne 'ncetatii în cursii de mai multe dile. Dovada def»pre acesta întristare >i grija mare avemu o . ca sa fie înmormîntatu ca alti omeni crestini . SimonG. le rt'mâe c^jrpurile nelnmormlntate. ci ratacesce necontenitii în timpu de maî multi anî pe unde i sa mistuitii trupulu (1).

Nict omu din a mea tara. MoldovanQ. . ti acestea: . Orasele de-a rendu. Inima-ml sta sa se nimpa. Ca »e face grâulu desu Si din erba totii ovesu . Când am fostii la seceratii A vin'tii nemtulu. Nice popa cu cartea. (li Alta doina ostasesca. maîculita mea! De te-a lovi doru de mine lea drumutulti de-a lungu. Nro.multime de doine ostasesci din tote pro\inciile locuite de Homâni. Simtii unu doru sucrumatoru. Nu-I nici lumina de seii. l'nde (rrâulâ nu se face yi nici erba nu se coce. în cFamllia» an. Intre altele. totu din Transilvania. m*a luatii. Si pe cale amu plecatu. asemenea din Transilvania. 39 353 Nicî nu-î lumina de cera. N'at nicî pânza pe obrazu. suna precum urmeza: Maîca. Unde mori far'de lumina . Cam luatii boulii de cornii Sl-am facutii negru ogorii. Unde-I omulu de nacazti. Numaî Turciî cu pusca Si Nemtulu cu sabia Sa mance viata! (1). publ. mama. . A«ra o doina osta^^esca din Transilvania ne spune. Nici scandure de salasii. 1867. Nici omeni din satulii meii. Fâra m6rte si nacazQ . . In fine a treîa doina ostasesca. si anume din Orastia. Nici pânzuta pe obrazu . M'a dusti în tara straina. Poesil pop. Ci m6rte însalatâre ! Nu-î nici maica cu mila. Nicî pânza pe piciore. (l) Gr. cu dorii. Ck m au scosu din tara scumpa. Ca eii tî-am lostii bunii feciorO. . . Ca pe unde o sa morii Fi-va fi unu comu de lume^ Unde nu cunoscu pe nime.. suna asa: Plânge-me.

26.Ca pe mine mi-I afla In fundulâ Italiei. Sibiia 1880. Nr. nationalQ economica si literara. Inmorm. Jflariaiifi. UI. La compania mândriei. Din gurita Tamâita. c^^ariX politica. Acolo mî-afla *ngropatîi. Din buzuta Schînteuta. Ca de grea m6rte-am muritâ. Din ochiti Doî pauniti. Mândre semne mi d'afla: La picI6re firba mare. Far' de lumina de s&H Far* de om din satulii meii (1) De aici apoi si blastâmulu ostasiloru : . Sub o tulpina de bradu. De plasa cutitului. (1) Observatoriula. De pusca 'mpâratulul: Fâr' de lumina de cara Far* de omâ din a mea tara. Pe la brâîi Holda de grââ. U Bomânl. 23 354 Din sprîncene Doua pene Si din frunte firba verde Si la gata Saftiâ florita. Unde Nemtulii m'a puscatu. An.

Ca colaculu si Ta data. Prin urmare. tote acestea se punii întrunii blidii si dupa ispravirea slujbei. pentru ca fara de tata si mama se pote boteza si cununa. Nici nu-lâ ierte Dumne^eâ: (1). în crangUe careia se punii covrigi. . se daii nasei saii nasului care I-a botezatii. si apoi i se tace slujba ca la unii mortii. 355 Nicî scânduri de copârsgâ. este datina de a i se face unii stalpU^ care la sese saptamâni (40 de (Jile) se Îmbraca cu o ile ori cu o camesa. adica tote ceremoniile înmormîntaril. Doine si strigaturi culese din gura soldatilor^ români din tara Ardduluî. Ca pomana elâ sl-a data. în care se împlânta o ramura de marii.Cine m'o facutu catana Nu-sî mal dee de pomana. daca a muritii cine-va In tara straina sau In vre-unu rSsboiii. Când la câmpii m'orO suturatâ. Când la 6ste m'o luata! Sau asa: Cine mg prinsa catana. si pe urma se împlânta în pamîntii. si de-aceea le-a fostU crgpata pdmintula departe de patria si satulii lorii (2). BrasovO 1891. Ca elâ pomana sl-o data. La mdrte n'aiba pomana. dupa cum a tostii barbatii orî femee. p. (1) Stefana MuntânO. 36. Totii atunci se face pentru celu mortii si pomana si i se pune mSruliij adica o crestata (3). care sa facutii pentru asezarea sufletului. Românii din Transilvania credu despre cel ce morii prin straini sau în vre-unâ rasboiu ca asa le-a fosta ursita sau ca î-a ajunsU vre una blastimU ore-sl care. fara numai parastas A si comandare Qd^xi prasnicH. In Bucovina nu se face dupa astii-felii de omeni alta nemica. nuci si o vecica^ apoi se aprindii trei lumini în marii. descrise pâna aici. la alte popore aflamii în prima linie ca . Nici la gr6pa cine-la duce. Cine mg prinsa de capa La mdrte n'aiba colacâ. Nice lemnâ uscata de cruce. dar iar de nasi nu (4).jau astu-felii: Cine mg sc6sa din satâ N*aiba loca de alinata. mere. Trecendii acuma dela datinele si credintele Românilorii. Când catana maorii luata.

(1) M. de o vointa extraordinara a t)eilorii. de d-la Rom. atunci acelu sulletu trebue sa ratacescâ mai nainte cel ti putinu o suta de ani pe cai strlnibe. de d-la T. op cit. care proverbu de altu-mintrelea fe'a pdstratu ffi In unele pârti locuite de Români (1-. pâna când ajungea la o apa sau lacu.h feau: v^f#f morta'a nilul n/si ht-ne. StancHCu. : Ncc ripas datur horrendas et rauca fluenta . aveaii ca si Românii de astacjii. stramosii nostri. iji sufîetulu mortului trebuia sa treca peste acesta apa ca sa pota ajunge la locuinta de odihna. Iata ce ne spune In privinta acesta renumitulu poetu Virgiliu: tfNicI nu-I este permisu a-i trece peste tngrozitore termuri si peste aceste riuri bubuitore mai nainte de a se fî odihnitâ osele lorii tn pamlntu . si urm. VI. nimenul nu este permisa a mal 4ice ce-va rSâ de morti. I.Bomanil. câ sufîetulu unui omit «tîngropata nu pote trece la locurile de odihna. (2) Corn. 3. astu-felu ratâcescu In timpu de o suta de ani si sboru Imprejurulu acestora tarmuri. 331: «Odata ce more cine-va. parendu-li-se m6rtea. ^i p'*»te ca de i"»e acestu timpu datezâ «?i proverbulu latinescu: '^^/^ mortuls nutl^n*^^ aut niliil. Insa corpulii lui nu se afla nicairi. Pompiliâ. pe locuri necunoscute. daca nu potT a dllce de bine. Cântece pop. si daca si trece. 325. publ. adica în patru corne. ce se nuniia #S<//x. p. dupa principiile lorii pagâne. si numai dupa aceea vinii sa vada lacurile multti dorite» (2). ca nu cum-va sa tragi asupra ta mania peiloru.>i hi^'t\AH Oîfiulâ morâ liOinaniî vorMau t^«ru-deaunacucelu mai mare respecta ^i cu pietate. lib. Mal departe credeau Romanii. v.va a murita In locii strainii.* adica: despre morti h^ nu vorbesci nemicâ reu. Daca se scia ca ci ne.» (2) Aeneid. Viena 1866 Nro 72. (3) Crtetatâ=o pane în forma crucii. cea mal mare grija de înmormîntare. prin urmare nici nu se putea îngropa a casa. SimQ. Simonfl. (4) Corn.» (3). in o Albina» an. Romanii aveaii datina a face totusi unii (1) D. Sau în epistola sa catra Ariadne: «Sufletulii nefericitii va merge In borile straine.

cu osele si cu capulii nelngropatti. At tu nauta vagae ne parce malignus arenae Ossibus et capici inhumato Particulam dare. -!:1 mai bucun-s^u. 357 mormîntu desertft pentru dtnsulu. 505: Tune e«romet tumulum Rhoeto in littore inanem Constitui. si dupa ce vei arunca peste mine de trei ori cu pamlntii.«sea*^j o p*:rr*iaâ cu rr. ca e cea mai mare nefericire pentru acela care nu arunca nemicâ pe sniamfinii. (1) Aeneid. Temerea cea mai mare a stramosilorii nostri era: sa nu mora unde-va în atare apa. VI. v. lib. . . Tumulus inanis alu UomanilorO corespunde In câtu-va cu sniamSnuhl saii sniametulâ la Români. precum e d. et magna manes ter voce vocavi. fara nici o ceremonie maî însemnata. volitantique haec littora circum.r. si credeaii ca daca cine-va a Intrelasatii acesta. 1. (8) Spiritus infelix perigrinas ibit in auras. 33. quam sedibus ossa quierunt. e.deci: martea tn ap4y prec-^rn ni o fep. Da-le ce li se cuvine.Transportare prius. asa credii si adî Românii. Injecto ter pul vere curas. ci si a celorii sinucisl. (2) Od. pleca» (2). Centum errant annos. si precum tineaii ci de celii mai mare pScatCi de a nu arunca pe corpurile aflate pamlnlu. a facutii celii maî mare pficatii. Despre unii astu-felu de mormlntii desertu numitii tiimuhis inanis vorbesce Virgiliu astu-felu: «Atunci am asezatii lui Rhoetus unii mormlntii desertii pe termurî si am chiematii de trei ori cu voce tare spiritulu repausatii!» (1) Si daca osemintele mortului mai târdiii se aflaii din Întâmplare neîngropate. caci precum credeaii Romanii ca sufletulii celui nelngropatii ratacesce. ij.e aista destilâ de apriaîu ^iKidiu: . de unde corpulii nu s ar pute scote si îngropa. atunci ei aruncaii câte o mâna de pamlntii peste dlnsele.. marea. 22. Turn demum admissi stanaque exoptata revisunt. asa credii si Românii nu numai despre sufletele celorii nelngropatî. Asa ne spune Horatiu In privinta acesta urmatorele: «Si tu luntrasule nu te arata nelnduratu lata cu tSrlna spulburatore.

genus est miserabile lethi? lic/nite uaufrn'/mm. ÎNFRATIREA Daca Intr o familie se 'ntempla de moru doi copii unulâ dupa altulu. spre a scapa de morte pre ceî viî. 208.thurn tiriu'O. I>a liomanl datina din urma provine numai forte sporadica. No. atund.«Xarn frcâ de rn'^r-te.. «1. «AlbiiiA» ar». multi insi. nu numai avutii.<:iIorfl de mare.I 71 rifxd&jduerice Ia mormintu inmormintare.» de unde usoru fUs pote e^tplica.. XK nu Intrelasa de a-^l face Înca pana ce sunt In viata secriulu sau sâiasulu In care aO Ha fie Inmormlntatî. cu acela^ cu care are sa se prinda frate de cruce.bire ori de cade ciae-va prin m«I»rte na^J^alâ »»arj fierfl ri p-jne tnjpulu murinda cavenilâ. pentru ce liomanîi pagânî..si uni felu de m-rte larâ rn^li Sc«j*. crs. ^i m '«rtea LtJ va fi unu daru. însa sa fie lunatica (1). Bojînca. unulu cu o mâna si celu- . si demândâce-va la al ^. dupa ce sa datu drumulu secriulul tn gropa. unulu din copiii rSmasI se prinde frate de crace cu unii altulu din alta familie. mor» niihi inunus erit. ferrove cadenlera In Holita rnoriens ponere corpus humo: Kt nmndare hiiin aliqua et sperare sepulcrum Kt nori aerjiiorei« piscibus esse cibum i'i) M lUiunud. ci ti Hâracii î«-î gîjtiau gropa Incâ In viata. dupa cum am vCrJutO si mai busu In cap. I. iara nu dfsviTie rnâncorea pe«. fie de orl-ce sexu. K-. op. cit. (\) Thni Uh. 369 XXVI. 55.te o deo^. iar celu-laltu copilu îlu radica din gropa si punenduse fata 'n fafa. htud. Dar pentru aceea. cit. apuca unu colacu.'ti'rn6 de naufnii:/j. F^Ht ftljfjuid tatove «uo. fratele sau sora copilului mortu se scobora In gropa pe secriu. p. l \l t»U Nofi l(.stâ ln. Pentru ca se temeaO ca nu cum-va In lip$a mormlntului sâ r&mâna nelngropatl ^2. In locu de gropa. Chipulu cum se sfeversesce acesta fratie este urmatorului la tinterimâ.

13. . Inmorm. p. Columna lui TraianCî. an. dupa aceea se saruta si astu-felu se facu fratî de criu)e.361 - XXVII. (2) Burada. BucurescI 1878. Alecsandri. Poesil populare. (l) Burada. p. asezându-se pe marginea mqrmlntuluî si rupendu o furca de strînsu fenu. numita allmintrelea si comanda. 40 : «ObiceiulCi de a se prinde frate de cruce nu se face numai la mormintâ. mal este Înca obiceiulu a se prinde frate de cruce astu-felu: (1) Adica in aceeasi luna nascuta. Amendol fratii acestia se privescu ca si cum aru fi frati buni. maî cu sema negri .» Vecjî si HasdeQ. si amesteca sângele lord. in partile dela munte se sapa într'o stânca o cruce. Inmorm. apoi îsi facfi la mâna drepta o taetura. pag. In judetulu Oltu. In vechime se lacea comandarea. 5 11 . op. cit. 39 40. fratele de cruce cu sora de cruce nu se potu lua nici odata tn casatorie (2). venia preotulu si se aducea una sau mai multe 01 si berbeci. când a doua (Ji avea a se Inmormtnta repausatulu. VIII. si astQ-felQ se facd Cifrati de erucey). asemenea si V. prasnîcil sau pomana. p. BucurescI 1866. 39 40. mai alesu In Moldova^ In urmatorulu modu: «De cu sera. 360 Fratele mortului lunaticii se pune în fiare si se prinde apoi frate de cruce cu unu altulu. pag. se face comandarea. t II.laltu cu alta si-Iu frângu In doua . COMANDAREA Dupa ce sau întorsu toti petrecStorii dela tinterimu si dupa ce sa sp6latu fie-care In chipulu cum s'a arfitalu în capitululu XXIV. pe care ceî ce vord sa se prinda fratî de cruce o saruta. pre care unulu o apuca de unu cracu iar cela-laltu de altulu (1). lon^nu. se facea o gropa si în- . Acesta datina veche iî l^ga a-sl da vidta unulQ pentru altulQ.

sunt: zama cu tocmagi. 43 44.: «Acesta obiceid de a vfirsa o parte din bautura pâna a nu duce paharul Ci la gura libatie se face pentru ca sa alunge nalucile mortilorfl ce sbonl prin lume si se amesteca în faptele omenilorCi. 154. luându. rSsarite fiindu acum stelele. Lambrior ne spune în privinta acesta urmatorele: a Comandarea se pregatesce anca pe unele locuri In chipulu urmatoru: In spre ^iua Inmormlntaril se aducu In ograda mal multe ol sau berbeci^ mal cu sema negrit si dupa ce au râsaritu stelele. diferite fripturi sau si alte bucate. p. se facu bucate pentru comandare. lipindil luminarile aprinse de cornele dobitoceloru aduse. Nota dela p. (3) Op. de unde chiar când sa pierdutu obiceiulu acesta.Ji Preotului se da capulu si pielea oiloru sau a berbeciloru. si preotulâ le cetesce o rugaciune. varsa putinu vinii din pahare si apoi (JicQ : (nsa'î fie tSma usora reposatulul^'Q si altele. Alecsandri: Poesil pop. galusce. le întorna catra apusu. cari ÎI placeau repausatulul fiindu în viata.j> Capulu si pielea vitei taiate se da preotului. numita i(iara. . BucurescT 1866. punendu sa curga sângele în gropa facuta înadinsu pentru acesta. p. cit. le citea o rugaciune si apoi venindu renduitiî le taia. iara din carnurile dobitoceloru junghiate astu-felu. carne cu perje. facu o gropa. a rSmasu vorba: aaU data pielea popii ^y> adica: a muritu. le lipia luminari de cera prin corne. 6. Bucatele cele mal obicinuite în Moldova.torcendu vitele catra apusu. Toti petrecfetoril se punu la masa mângâindu pre rudele mortului cu vorbele : «cd a^sa-î lumea acesta trecâtârcj si ca în curenda saU mal tar^iU ne vine rendulU si nouS)) (3). Inmorm. si apoi. A. 362 fie-care. sarmale. (1) V. Gropa acesta se numia din vechime aaratU. dupa cum ÎI ajunge capulu. pe urma omenii le taie pe marginea gropel ca sa se scurga sângele într'lnsa. iar carnurile se faceau bucate si se ospatau cu dlnsele petrecetoril.» (2) Burada. La masa punendu-se si dându-li-se câte o cupa de vinii. si cu renduela acesta Indesându paharele. de unde a rfimasu apoi proverbulu: <c a datu pielea popii» ^ adica a muritu. carora li se împafU^ ^^^ ânlâi câte unii colacii si o luminare. borsu de pas6re. (ji^c^^du: iitiford 8d fie tSrna reposatîduîJ> (2). plachil. înainte de a h6. ce se facu la comandare. varsa putinu pe pamlntu (1). In unele parti din Moldova se face comandarea si astazi mal totu asa cum se facea ea si In timpurile vechi. ale Rom.

unde nu este datina a se pune pomulu Ia mormlntâ. Mat tota procedura comandarii Românilorii din Moldova^ ni-o Infatisaza si urmatorea doina: Frunza verde bobu si linte. se pune acuma la comandare (2). iar petrecStoril se Inveselescu de-a binele» (1). De-I lua-o grozaviâra Dumnezeii sa tî-o omora Si sa-î faci o mesisdra. -Ins6ra-te Dumnia-ta Sa vedQ pe cine-î lua. Si sa'i gusta din coliviâra Sa t^da dnlce-î ori amarat Si sa bema din garafiora Sa-} fie tarna usora^ Ca doue petre de mora (3) . Dumnecjieii sa-tl iaca casa. aveau si Bomanil din Bticovina datina. De-I lua-o mal frum6sa. Mal de multu. Sa merga si eu la o pomana Si sa-ml dee-una colacelu Sa'l fie de sufietela. dupa cum sa aratata mat sus tn capitululu XXIV. când muria . dupa cum spunu batrânii. . . In unele locuri. Mâri6râ iara minte. De-Î lua una ca mine Dumnecjeii sa-tl dee bine .363 mat uita rudele din suparare. Mâritâ-te sa me'nsorâ Ga sa nuti ma! moru de dorâ. tocmai ca si cel din Moldova.

ne scrie urmatorele: «In copilaria mea. (3) El. Buda-Pesta 1877. Cu privire la Românii din BanatU. Olariii. FI. Loculu preotului. ci totii-odata si prin variantele acestui proverbii: amal ca era sa dee pîdea popii y> = mal ca era sa morâ. p. datina acesta nu mal esista nicairî în Bucovina.cine-va. are sa mora (1). sau si alta vita buna (1) Lambrior. si care însemna atâta. *p. dupa ce preotulu sigila mormîntulu. o oie. ci pretutindene la toti Românii. In vechime datina acesta trebue sa fi fostii forte raspândita nu numai la | Românii din Bucovina si Moldova. Marian. Inmorm. 37. Durada. Aducerea aminte despre acesta datina strabuna Insa sa pastratii pâna si'n ^i^^ ^^ asta4l nu numai prin proverbulii aa datu pielea popil^y> care este forte usitatii în Bucovina. prin acesta. p. când se cumendaii tfiraniî. publ. si cu carnea acestora facea apoi comandare sau prasnicil. 154. No. d-lii los. rom. Inmorm. 365 . op. De corne lipia o lumina aprinsa de cera si punea si unu colacii. Proverbe pop. Afara de acesta si interesulii pentru pastrarea datinelorii strabune tn multe locuri sa pierdutii mal cu totulii. Cântece moldovenesc!. p. Sevastosa. Pe unele locuri învârtia tmprejurulu cornelorii si matele vitei taiate. p. dupa câtu suntemii Informati. ((câtil pe ce de n'a datu pielea popiln = câtii pe ce de n'a muritii. iara pielea vitei taiate cu corne cu totu o da preotului functionarii peste mormlntulii repausatulul. 43. si elii. lasT 1888. câtii a muritu. unii bou. nemurile celui mortu înainte de Inmormîntare taiau unu berbece. învfitatoru în Domanii. dupa ce binecuvtnta masa. 147 364 de mâncatu. 433. In unele locuri Insa era datina de a pune pielea vitei taiate sub piciorele preotului dupa înmormîntarea mortului si anume când se adunau omenii la comandare. se aseza acolo. era mal dinainte designatii. Starea materiala nu le mal permite Românilorii sa faca multa cheltuela. aare sa dee pielea popiî» =: nare scapare.. 45. duceoii din (1) VedI despre acesta si S. o vaca. (2j Burada. XIII. îa «Familia» an. Astâdî. cit.

câtii si în cele-lalte odai. fie-care insu stinge lumina si strângend'o d'impreuna cu colaculu. câte o lumina de cera. In multe locuri am observatii ca la capetele precum si pe de laturile mesei se mai lipescii înca câte o lumina separata. ci si pe cei-lal0 morti din familia respectiva. In multe locuri am observatii ca colacii si luminile nu se Însira. si apoi se pune fie-care pe loculfl sSu. femeile ce rSmânu acasa. amintindu In decursulu ei nu numai pre celii de curendu mortu. se apuca de graba si asternii una sau mai multe mese atâtii în odaia. la unii locii patru lumini. dupa cum am arStatft mai sus. Când Începe preotulu ectenia se aprindu luminile lipite de colacu. ci fîe-care o pastreza pentru sine. n^murile acestuia. spre esemplu uniî omu s'a cumendatUf dar elu comite multe fara-de-legî. iar daca o timpii de vara si odaile sunt mici. în care a statii mortulii. astii-felii ca sa formeze o cruce. Asemenea se lipesce si de paretii odaii. ce le taiau pentru pomana^ câte o piele popii. Ge-care pe locuia ce i se indica de catra cel de casa. iara allulu zace greu bolnavii. pe marginile mesei. Astazi însa datina acesta a Incetatu cu totulu si numai proverbulu se pastreza în gura poporului si'n maî multe întelesuri. Dupa ce au ocupatu acuma locurile. maî multe feluri de bucate. iar când o stârsesce. se as^za cu totii la masa. In timpulii de fata se face comandarea sau prasniculu în cele mai multe parti din Bucovina 'astu-felâ : Cum sa scosii mortulii din casa si s'aii pornitu cu dlnsulii la biserica. si despre acela dicu satenii ca voesce sa dea popii pielea. Dupa ce s a înmormîntatii acuma mortulii. iar jurii împrejurulii mes^i câte unu colacii de care se lipesce si o lumina de cera. maturândQ si grijindii cum se cuvine casa. La mijloculii mesei se punii. . 366 Adunându-se cei poftiti. dupa putinta.y> E dreptii ca si'n (Jiua de acji ori de câte ori se face vre-o comandare totu-deauna se taie o oie. dar nimferui nu-î trece prin minte ca pielea vitei respective sa o dee preotului.pieile oiloru. o iea de regula cu sine si o duce acasa. cari au repausatu mai de nainte. unii berbece. cari amintescti pre cei patru evangelisti. atunci satenii cjicu despre elu ca în zadara a datil pielea popa. poftoscii înca în tinterimii fiindii o parte dintre petrecfitori ca sa vie la prasnicii. unde a statii mortulii. atunci adese-ori asternii o masa mare afara în ograda. unu vitelii saii o juninca. face ectenia mortiloru. preotulu tamâindu casa si masa. iar dupa ce Încheie ectenia binecuvinteza masa.

nomurile repausatului ieau câte unu colacu si o lumina aprinsa si le daâ fie-caruia In mâna. La fie-care comandare ieaii parte mal cu sema cei Însurati. Asta mal cu sema în satele amintite mal sus de peste Prutii (2). Dupa ce s panachida mal ântâi abia dupa au asezatu acuma la masa si preotulâ a facutii si a amintitii pre toti mortii. precum în Bolanu. asa si lucrulu Împrumutatii nu ti se va mal Intorce. Totu atunci. cu deosebire cel mai bâtrâni si copiii cei mici. Mahala. IncepA cu totii a gusta din pausU. . iar dupa ce a sflrsitu preotulu panachida. apoi cumpara si de ar li sa faca comandare chiar si pentru (. i se mai da preotului înca si o gaina vie sau unu cocosa viu de sufletulu celui repausatfi. Dela acosta datina forte raspândita in Bucovina se vede ca s'a nascuta cu timpulu ticaia: add-î colacii si luminarer^y care se diice despre unu lucru Imprumutatu. Horecea si altele. trebue numai decât sa caute atâtea gaini sau cela putinu atâtia pul ca sa le dee preotului de sufletulu celui repausatu. nici celii pierdutii nu-l\i vei mal afla. fi a luî N. ci sa-lâ iee cu sine acasa. Ostrita. Când sembie ospetii sa cinstesca li se spune: npoflimik da saii cinstesce de bine de sufletuLU lui N. iar când II va fi mal calda ca-lu va stropi si recori de arsita cea mare. care trebue s o îndure sufletulu în calfitoria sa cea Îndelungata si ostenitore (1). apoi din coliva si aceea din cele-lalte bucate ce se afla pe masa. crecjiendâ cSl gaina fripta are 3 o vada mortulu In cea-lalta lume. se pune pe lânga mâncarile Îndatinate Înca si o gaina sau unu cocosu fripta. si parte ca-lu va ap6ra prin cântarea sa. De aice se vede ca sa nascutii apoi si dicala: Fata mare 'n comandare Nici colacii nici luminare. (jiicendu In acelasi timpii: apoftimU de suflettdU Iul N. care e menitu^ nu ca sa-Iu manânce la starea locului. saii despre unulii pîerdutu. de spiritele cele necurate ce arii voi sa se apropie de dlnsulu. iar cea vie^ care Înainte de a se da seuda si se spala bine pe piclore ci^ apa curata.j> Iar celO îmbiatii. daca a mal râmasii. raru când Insa feciorii si cu atâtii mai putinii fetele cele mari. caci cum nu se tntorce mortulu dela mormlntu. 367 ~ Dinaintea preotului. sau când se pornesce acasa.ci se pastr^za unde-va Intr unu ungheriu. parte ca-lu va conduce pâna la raiu.^ece suflete de-o data. mal alesu daca e cocosu.i> si totQ asa pe rendu pâna ce dafi fie-caruia mesanu câte unu colacu si o lumina. care nu-lu mai poti afla. Daca la casa celui ce face prasnicu sar întimpla sa nu se afle nici unu cocosu sau gaina de Intrecutu. In multe comune din Bucovina^ atâta dincoce câtu si dincolo de Prutii. ce nu-lu mai poti capfeta Indferfeptii.

TurturânA. Prin urmare în decursulu celoru dou6 ^We ce urmeza nemijlocitii dupa înmormîntare. care se face pentru ca sa pota trece mortulâ în cealalta lume. în unele locuri. Iar dupa ce au ospStatu cu totii. . din DoianA si Mahala. Mahala. (2) Cred. La acesta masa. în decursulu careia se amintescu totî cel de casa si care se 'nchee cu aDumnedeil sa le înmult&cd aniUn apoî Îsi iea fie-care colaculu si lumina si se ducu pe acasa. Merchest. la septe. A treia (jii dupa înmormîntare se face sfintirea apel. Afara de cele arfitato pâna acuma mal e de însemnata înca si aceea. la treî ani. Multi insi credu ca 3I6rtea sau. De aceea toti pareti! unde sa Intemplatu mortea unul omu. si dupa aceea se da apoi masa. 368 Astu-felu dureza comandarea ca la o ora sau si mal bine. rfispunde: uDumnedeU prim^ca!j> (1) Corn. se scola dela masa^ preotula face ectenia pentru cel vii. ca sa se acopere petele cele de sânge. pe lânga colacâ si lumînare. se face prasnicu nu numai în ^iua înmormîntariî. trebue numai decât sa se unga si varuesca tota casa. la unu anu. de G. Ilorecea. Rom. precum: Boianu. de Const. o lumina si o bucata de pânza (2). Iar ungerea si varuirea acesta o îngrijesce de comunu o femee straina. precum buna-ora în Badeutu. gimn : «daca nu se face pratnicU a treia 4i nu pdte sa traca sufletulu în cea-lalta lume. si la dol-spre-cjlece ani (l). (2) Com. TomoiagA. ci si mai pe urma si anume: a treia si a noua cjii dupa înmormîntare. care capata ca plata unu colacelu. apoî la sese s6pt6mânî. se stropesce tota casa. de Ionica alil lui lordachi Isacd si a celorA din Funduld-Moldovel. ca în unele sate din Bticovina si cu deosebire în cele de pe malurile Prutului. stnd. Tomoiaga. Tomoiag&.» 369 de lutu sau de stecla^ care se da plinu cu apa sau vinu ospetiloru ta mâaa amintindu la fîe-care dare pre unulu dintre repausatil familiei. la nou6. de G.primindii si cinstindiî. si Ionic& ald iul lordachi IsacQ. Ostrita. se mal adaoge înca si unu vasu (1) Corn de d-lfl V. corn. corn. ArchangelulH trebue sa se lupte adeseori forte multii cu omulu pâna ce-I taie capulii si-I scote sufletulu din trupu. dupa cum spunâ unii. sunt stropiti si unsi cu sânge de alu acestuia.

apoi la unii anii dupa repausare. Ceî maî avuti adeseori împartescâ la ocasiunea acesta si câte unii mielii. iar masa. Marianii. preotu. In diua prasniculul^ care se face la unii anii dupa repausare. saii numaî sfintirea apei celeî micî. U Bom&nl. La masa se 'mpartesce celorii presentî câte unii colacii si o luminare.OspetiI sunt obligati a be din vasu macaru cis-ce-va înainte de ce prindu a osp&ta. RadasenI si altele din judetulu Sucevei. de d-la Av. oie. Adeseori însa ceî avuti chiama pe preotulii acasa. aii numai acasa. totu din Moldova. de d-lil V. adeca pomana saii comandarea se face aii numai în curtea bisericii. La ocasiunea acesta se chiama preotulu de face mal ântâl sfintirea apel celei mici si stropesce casa. aii în ambele locuri. la nou6 si la dou6-4ecl de (jli'®^ ^^^ la patru-diecl de ^ile se chiama preotulu de-î radica panaghia. Totii acesta se repetesce la nouS cjiile si la sese saptamâni ale aceluiasi anii. e datina în cele mai multe comune din Bucovina de a se duce maî ântâî unii pomii si pomene la biserica. unde se face parastasU pentru celu repausatu dimpreuna cu care se pomenescii si ceMaltî repausati al familiei . Sofiindii preotulii. Inmorm. ale caroru suflete ardu nerescumpfirate în Intunericulu din cea-lalta lume. e datina ca a mua ^i dupa tnmormtntare sa se faca o leca de pomenire sau prasnicu ca si 'n Bucovina. B&utura acesta e menita pentru ceî repausatî. nepotii saii altii nemii anume ca sa nu treca averea în mâni de totii straine (2). si apoi se da masa (1). stropesce casa precum si tote acareturile de pe lân^^a acesta. Pentru sufletulu mortiloru so mal face înca si soboru la biserica. 24 370 In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Malini Baia. TurturdnQ. (1) Com. pentru care se face pomenirea. MacovciQ. precum si 'n anii urmatori. apoi cânta panachida si pomenesce pe totî ceî repausati. la jumState de anu. la trei luni. si totii asa pâna la anulii alii doî-spre-decelea (1). face sfintirea casei. daca ceî ce o facti sunt omeni avuti. In alte comune. dar de comunii numai la vre-unii fînu. se face masa pentru pomenirea sufletului celui repausatu la trei. facendu-1 atunci si veclnica pomenire. la noua luni si . (2) Com. radicândii în acelasî timpii si pomulii dimpreuna cu pomenele. vitea saii vaca de sufletulii celuî repausatii.

op. In Transilvania si anume în comunele de prin prejurulii orasului Sibiiii. facute în deosebite rSstimpurî. de Marîuca Nistoru din Malini. 156. se chiama griji. pe lânga bucatele ce se afla. asemenea la 9. si apoi când cânta preotulii: aimde umbreza darulu teU Mi- (1) Dict. se pune unii colacii mare în care se împlânta unii copacelii încarcatii cu mere. cit. josu la pamtntu si dupa ce au ospâtatu li se da câte unu colacelu si o luminare de cera galbâna. turte. Împarte meseniloru dupa ospfetare câte unu colacelu sau o bucata de pane si o lumina de cera. când se scote si coliva la mormîntu. iar când e cu cofe se mal pune înca si putina apa. Poporulu' însa crede ca e forte bine ca comandarea sa se faca cu pomisorl. colaci si praznicu. p. si venindâ omenii se punu la masa. cari de obiceiii sunt supa de taeteî si friptura. (3) Lambrior. si numai rare ori în case. si mare multii e cainatu acela^ caruia nu i s'aQ purtatii grijile. Fie omulu câtu de neavutu. se presara pae si pe ele se aseza o pânza alba. se împartescu mai ântâi acestea. pe car! se punu strachini cu bucate. în fine. la 21 si la 40 de dile se face coliva. prune si nuci. comandarea se numesce nsaracusta^ . (. p.la anulu. la trei (jiile dupa înmormîntare se face coliva la biserica. care se da apoi preotiloru (2). e. Tote aceste pomeniri. pomisorl sau vase ca d. covrigi. » (2) Burada. caci atunci sufletulu respectivului în . hendu si mâncândii din abundanta si dicendu: a Dumnetjeil sa-lU iertey> si aDumnedeU sa primesca)y. numite panachida. olo sau blide. cofe. unde sta de manânca preotulii si cu fruntasii. 371 cJiaile orchanghele^j> toti mesenii salta si legana colaculâ cu copaculu. în alte parti totu din Moldova. si Anita Pletosa din Radasenî. 52. comândula se face astii-felii: se pune masa. iar daca e ploie în suri. si dupa aceea începe ospStulti.j[iccndu-se ca asta cu tSrina în gurdn (3). Când comandarea e cu vase. In curte Incependu dela masa si pâna la porla sau si mal departe In strada. iar feteloru bisericescl Înca si câte o naframa (1). De cum-va comandarea e cu colacii. Inmorm. In districtulu Nasaudulul comandarea se face de regula afara. Totu în Transilvania^ si anume In tinutulu Fagarasului. atunci se mal pune si unu colacu si luminita de cera.

pre care îl ii prepara ele singure si din aluatii de acesta pastreza ele apoî si pentru alte copturi Dela pânea mortului însa. Prilipetu. 44 45. de d-lu Rom. (2) Corn. la care sunt Invitati maî sema ceî maî de aprope si veciniî (2). de d-lG T. atunci se facu de catra alte (1). nu lasa. colacu. Simona. se face prasnicu saii comândii nu numai nemijlocitii dupa înmormtntare. atunci rcspectivulu mortii le va ave în cea-lalta lume. pe care se încolacesce o luminare de cera galbftna si sta aprinsa câtii cetesce preotulu rugaciunea mesei. Comandarea precum si cele-lalte pomeniri se facii din partea mueril. înainte de a se aseza glota la masa si de a binecuvînta preotulu bucatele de pe ea. . de sese septemânl^n si în urma la unâ anii. p. Ca si'n Bucovina. totii asa si'n Transilvania. care pomenire se numesce in unele locuri aprândulii cela. Despre pausu. tinendu astu-felii loculii mortuluî (4). ci si maî pe urma. de d-lG I. E prea bine sciutii ca Româncele de pretutindene cocu pânea precum si alte copturi cu aluatu. nemuri morta niuerea. Simonu. apoî asezendu-se cu totiî la masa. Inxnorm. se crede ca dându-se de acestea în acesta lume de sufletulu celui repausatu. daca e mortu barbatulii. adica dela pânea ce se coce pentru pomenirea celui mortii. adica a doua di dupa înmormlntare. nicî când aluatii acru (3). se stinge luminarea si se pune bfitulii pe unii scaunu lânga masa. SimQ. apoi la sese sSptSmânî. Si precum la comandulii primii. 372 daca e nu are lorii. atunci pomenirile acestea se facu de catra fiiî iar daca si acestia lipsescti. In BanatUj si anume în comunele Barjovicii. (3) Com. Georgescu si d-lu T. pomene. (1) Corn. asa si la cele urmatore. se facii colaceî si se pune unu prândii de bucate. maî alesii celea din Transilvania. se împodobesce frumosii cu flori unii bfttiS. iar claca barbatulu sau muerea morta sotii. sburându ca si o pasfere dintr'unu pomu într'altulu. care se numesce afestanen si care corespunde pomenirii de a treia di la Românii bucovineni. si în partile Almajuluî. sad din partea barbatului (1) Burada.gradina ralului înca se va desfata.

Când se serbeza pati-ontilu casei. ca si'n cele-lalte parti locuite de Români. pomana ce se da de sufletulu celui repausatii. din grâii fiertii^ pusii pe unii taierii si mestecatii pe alocurea cu miere de stupii. c) Ia dou6-decI de cjile. chemati la serbarea patronului. ci totu-deauna fara pareche. de coliva si radicandVj In su9 reciteza rugaciunea. Asemenea cauta colacaritele cu mare luare de sema ca nemica sa nu puie la masa cu pareche. Când se pune coliva sacrificiii mortilorii. La tote pomenele acestea se cauta ca nicî când sa nu treca timpulii. apoi st. ce aii repausatii mai nainte. dupa aceea mortului. 373 Totu tn Banata^ precum In tinutulu Oraviteî. pere. apoi unde sunt multi adunati si nu Încapu toti a tine cu mâna nemijlocita de . care consta. înfingendii în grâu pe de-asupra falii simetrice de mere. care grâii sfintitii prin rugaciunile preotului se împarte apoi atâtii de sufletulii mortului nu de multii repausatii. Pâna chiar si olele dela focii cauta sa fîe fara pareche. gulâi etc . apoi se ocolescii cu tamâe aprinsa pe carbuni si abia dupa aceea se junghie. b) la nona clile^ când se scote prâmJisQnda. Vitele destinate pentru pomana mortului se spala niaî ântâi cu apa curata pe piciore. câtii si de sufletulii celorii-lalti morti. La fie-care masa. de dlQ losifa Olari a 374 iTiari ne ducu colivele la biserica si punendu-se Ia unu locu ceteace preotulu rugaciunea îndatinata peste ele^ iar prin cornunde t^ranescl me«^e preotulu din casa tn casa de sGntesce coliva Cu acesta ocasxune. pomenele mortiloru se facu de regula: q) dupa înmormlntare. 45 46. f) la unii anu si g) la serbarea patronului casei. Archangelîy adica mortii. ci totu-deauna sa se faca cu o di mal nainte. când se face rugaciunea de sacrificiu. se numesce maî ântâi luî Dumne(Jeii.(4) Burada. si la urma talharilora^ sub cari se'ntelegii spiritele cele rele ce staii In calea repausatului în cea-lalta lume voindii a-î lua sufletulu si a-lij duce cu dlnsele în iadu (1). afara de-lu manânca copiii. în orase mai (1) Com. e) la jumatate de anu. Inmorm. d) la patru-cjiecî de (Jile. prinde cu mâna preotulu Împreuna cu casnicii <ji c^iusângenil. p. atunci în cele mal multe parti din Ba^iatU se face si se pune si acoliva)).

Calindaria pe an. de Mariuca NistorG din Malini. . daca este timpu frumosii si cu totii manânca. atunci se tntindu mesele In casa sau afara din casa. judetulu Suc6va.coliva. se punu la masa. unde a statu mortulu. maî e Înca si acea datina. apoi urm^za cei-laltl aranjati dupa batrânete sau dupa cinstea de care se bucura la sateni. p. capfefa fîe-care. numa! doua lumini si anume: una deasupra useî si alta la icone (2). tuturoru celoru de fata se împartCi basmale. când preotii au ispravitu a ceti stâlpii^ daca este unu omfi batrâna. . In unele comune din Moldova. In Tera-Bomândscay scrie d-lu D. ca pe câtu timpu dureza masa se aprindu pe pareti! odaii. In frunte cu preotulu functionara. In comunele. când II va fi sete. mal alesu In satele. rugânduse pentru ertarea p6cateloru mortului. când cosciugulu sa ispravitu si mortulu cu cele necesare a fostu asezata In elu . si abia dupa aceea pornescu cu mortulu la gropa. daca e ierna scotu mortulu In tinda si asternfl masa In casa. 141. Înca si câte o cofa sau cana plina cu apa saii cu lapte. care face mai ântâî ectenia mortilorii si radica pomulii cu pomenele. înainte de a gusta din bucate. care (1) Sim. Brasovu 1881. cel de dinapoi punu mâna pe um&rulu celoru dinainte si astii'felu se Impartasescu si el de binecuvlntarea sacrificiului aduBu mortilorii (l). «Sculându-se dela masa. Stanescu. se asterne masa In oasa. petrecatoriî se ntorcu tn casa. lasa mortulu In casa si asternu masa afara. 1882. 375 / tnsemneza ca sutletulu repausatului sa aiba pe cea-lalta lume. si acuma datina ca comandarea sau prasniculu sa se faca nemijlocilu dupa ce sa scosii mortulu din casa. când pâinile aâ fostu copte si mâncarile gatite. ca si la comandarile ce se Iacii dupa Inmormlntare. se face a doua pomana. de unde bea (1). In unele locuri. si apoi pornescu mortulu la biserica . a fostu si mai este Înca ici-colea. câte unti colacii si o lumina (2). «Când se Implinescu sese saptamâni dela Îngroparea celui mortu. iar daca e vara. despre carî ni-î vorba. (3). luminari. Dupa ce iesu preotii dela . cari sunt forte reslatite. maî alesu cu privire la Românii din comuna Zanoga: «Când totulu sa gatitii. manânca si beau. atâtu din Bucovinay câtu si din cele-lalle t£ri locuite de Români. (2) Dict. Preotii stau tn capulu mesei. In unele locuri. precum buna-ora In Baia. la care se aseza apoi toti petrecfetoriî. Cum sa scosu adeca mortulu afara. Mangiuca. .

în «Lumina pentru toti» an. dupa ce more omulii. . lontînu. despre care am vorbitii pâna aice. vinii si tamâe.biserica sunt chiemati de capulu familiei la casa lui. din pomana. 46 : . pentru ca se dice ca tiganulu îi iea mirulu si botezulu si-Iu arunca în iadu . la unu anii. sa (iica ca î-a facutii ca la unu crestinii. stud. (3) Op. sarindarele sau sdlindarele si sarcoustele sau saraciistele^ cari se pldtescU respective se porta asemenea pentru pomenirea si îertarca pfecateloru celoru repausatî. Credinte populare. cit. Tiganulu (ursarul u sau zavragiulu) când vede ca acela ce-lu miluesce da cu piciorulu în pamîntu refusa a lua din mâna» (1). unde totulu este aranjatu. 327. cit. 1888. Bucurescî. o lumînare. Negoescu. de TitCL Zaharescu. . iar preotulii cetesce rugaciunile cuvenite (3). Stanescu. St. nou6 covrigi. 328. la trei si fara sovaire la septe. In fine trebue sa maî amintimu înca si aceea ca precum la Românii din Dacia-tralana. (2) Dict de Mariuca NistorQ. Parastasele. Pe lânga comandarea sau comandulu. 324. p. 329. când e permisii a se desgropa mortulu . op. totu asa se pune masa sau se face comandare dupa înmormîntarea unul mortâ si la Borna" nil din Macedonia (2). op. cit. 376 Totu In Tera-Românescd maî esista înca si urmatorea datina si credinta: ((Când cine. iar daca pamîntulu este martorii la pomana tiganului. caci altfelu crestinulu ramâne mahnitu. (4) D. în unele partî din Moldova. si acesta ca pamlntulii sa fie martorii oculara la pomana facuta tiganului.. merita a fi amintite înca si parastaseJcy slujbele. p. . p. gimn. 475. p. ca semnu de binecuvlntare. publ. «Preotii slobodu pomana si totu-odata sunt tinuti forte multii ca sa guste. se porta patru-tjecî de ^ile de-a rendulu. atâtu In decui^ulu comandarii catu si de alta-data la unu tiganu^ trebue sa dea cu piciorulu tn pamintu daca«i da In mâna. (1) I. c(De asemenea se face pomana la sese luni. care pomenire se face de regula numai în biserica. (t) Com. » (4). adeca se aducu la biserica.va da ceva de pomana. ni. în fie-care (jii.

unde sta pâna dupa liturghie. (3. Ininorm. (4) Corn. Bolintinenu.377 In Macedonia se faci\ parastasele totu asa ca si tn TeraBomân^sca si Moldova (1). In Sâmbata ântâia a postului mare se duce pre . p. Inmorm. dar daca pamîntuhl este martord la pomana se crede ca e data ca la unâ crestina. care se sfârsesce chiar la sese saptamâni. p. de d-ld Rom. 91-92. de d-ld V. TurtureanQ.» cela care martora de posi botezulC si data tiganului... se aduce câte cinci bulcî sau trei colaceî. (2) Dim. In Bucovina. Bolintinc^nu. Sub sdrindarH se întelege atâtiî în Bi$covîna câtu si în Moldova amintirea celui repausatu la 40 de proscomedil si liturghii (3). caci se crede ca tiganulQî! iea mirulQ Ic arunca in iadd. iar dupa acesta face renduela pentru cel morti si la urma radica si pomulu. utrenia si st liturghie. Slujbele sunt de tote septe la numferu. care se platesce în unele locuri câte cu 1 fi. (2) Con). învfitatorO. preotulu face rugaciunea de sera. op. 378 tulu mare.va nu pote purta slujbele în anulu repausaril. dou6 lumini si Vs litru de vinO (2). Burada. când i se face apoi mortului si pomana. preotCî. le porta în anula urmatorii. 91 92. Daca cine. Sima. Saraciistele se facu pentru pomenirea tuturoru celorii repausatl si de regula numai în decursulu Sâmbeteloru din Pos(1) Dim. p.. trebue sa dea cu piclorulii in paniintd ca si elâ sa fie mana ce da tiganului. p. In Iransilvama se face asemenea în decursu de patru-cjeci de dile sau sese s6pt6mânl sarindarH. Calatorii la Românii din Macedonia. 48 : «Se mal pomenesce si numele mortului la liturghie in timpâ de patru-4ecl de dile si acesta se numesce «sarindardu. parastasele se facii astfl-felu: nemurile celui repausatu facu si ducu la biserica unu pomu ca pentru orî si care omii de curendu mortu si-Iu punii pe masa pentru jertfa. în decursulu careia cetesce si rugaciunile pentru cel mortis amintindu In acelasi timpu si numele celui repausatu. cit. da.aDacâ pentru vre-unu raortO se da de pomana ce-va la tigana. (H) Burada. 47 48. si când se crede ca sufletulâ s&u a trecutu acuma prin cele 99 de vamî si a ajunsu la loculfl de odihna (4). .. La fie-caro slujba (liturghie). Elo se porta de regula In septe sambete ce urmeza nemijlocita dupa Inmormlntarea unul omu cu scopu ca acesta se fie eliberata de cele s^pte vamî. din contra.

e. 379 La Îngroparea barbatiloru stralucit! adeee-orî se ospâta poporulu tntregu. apoi unu sipusoru de vinii sau miedu si unu blidu cu pane sau vr'o câtî-va colacel ori franzele.» si mal departe: «La mortea luî P. saii precum se 4ice la noi: comandare. Lucru firescu ca osp&tarea acesta era mal simpla sau mal pomposa.otulul acasa o oca de faina. Cu privire la acesta Titu Liviu ne spune urmatorele: «La Inmormtntarea mame! sale. Comandarea era usitata si la Bomanl Intorcendu-se acestia dela înmormîntare siajungendiiacasa. Inmorm. rudeniile si amicii repausatulul mergeaii îndata la scalda sa se spele. care se scote apoi la mormîntii. dupa împrejurari. prasnicii. sau se tmpartia carne cruda numita visceratioy pe care primitori! o fierb!au sau o frigeau apoi acasa. Liciniu. se facii în decursii de septe Sâmbete. saracustele acestea numite simplu pomeniri. (1) Com. M.. dupa cum adeca era si repausatulii unii omii sarmanii saii avutii. Serbarea acesta se numia Novemdialia^ . cari le iea preotulu dimpreuna cu cel-laltl servitori bisericesci. în Bomânia e datina ca în Joia-mare sa se duca la biserica o coliva. In Transilvania^ districtulii NasSuduluî. Saracustele sunt usitate mal cu sema tn acele parti ale Bucovinei. 4s. de-asupra caruia se afla unu tolagu. se aduce In fie-care Sâmbata. si sare (Va husca)^ iar la biserica unu paharelu cu miere. (2) Burada. Toiagulu se aprinde în fie-care Sâmbata la slârsitulu liturghiei. Paharelulu cu miere si toiagulu de pe dtnsulu rSmânu tn biserica pâna tn Joia-marey iar blidulu cu pane si sipusorulO cu vinu. pomana.)> Mai târziu au Îndatinatii a Împarti de pomana chiar si ban!. când se face pomenirea celoru morti. cari înca Indatineza a le purta. unde se facii rugaciuni pentru sufletulii mortului (2). precum d. la mortea lui luliu Cesaru (1). A noua d) dupa Îngropare se serba cjiua mortulu! spre eterna luî memorie. unde vinii Românii în atingere cu Rutenii. SimonQ. s'a Impartitu carne cruda (3). de d-la T. si dupa aceea li se dadea unii ospfitiî. încependii cu Sâmbata din Septimâna alba^ adica cu cea din naintea postului mare si tinenduse în fîe-care sâmbata urmatore pâna înainte de Duminica Floriilora saii Florii (l). p. Flavius a Împartitii carne cruda la poporu (2). In unele locuri Insa o lumina mare alba.

cit. quam sepultus est. 22: «et populo visceratio a M. în «Albina» an. care se face In diua a noua dupa ce sa Inmormlntatii mortulii (4). III. mai esista la fiornârtl tncA iinfi fclii de pomenire si jertfa. ^1 XXVIIL MOSII. Iul. Comandarea e de altmintrelea usitata si la alte popore de ritulii ort or. care se face si Hii suUu'ji In unde r^ile anumite de preste anu. tocmai ca si la Romani. p. Curatirea case! Insa se face în unele locuri ceva maî nainte. In cele ma! multe a noua di. Cu tote acestea. I. 219. Scol.» (4) Epoci. BesanQ. ci pentru toti mortii familiei Ac/tntli pomenire ni jertfe. la nemuri si mal alenii c<jpiiloru sCrmanî de sufletulii mortiloru. il) Saetoniu. numita de Roman! Novemdialîay astacji nu maî exista sub acestii nume. se numiîHcfi pretutindeno. op. publ. Ces.» Totii !n acosta ^\ era datina de a se curati casa.adeca sacra. 2(> (2) Lih. Bojinca. 48: «Novemdiale sacrificiuni est. Serbarea. Licinii tuneris causa visceratio data. a noua (jii dupa Inmormlntare se serb^za si astaciî In cele ma! multe locuri cu rugaciuni si cu pomana pentru odihna sufletului celui repausatii. dupa cum am aratatii ma! sus. ce se f. stud.i/:6 <}i W5 a^hicfi ^Jupâ ceî de cunVndu repaa^atK ^i despre carJ am vorhitO In capitolalâ premergfetoru.» (5) M. MosL Moffil Html mal de multe feluri si anume: Motii de craciuntl. care consta mai cu sema tntru trimit^jrea do bucate ti bfeuturf precum si a unoru obiecte l^erttru mâncare si de bt'utu apa. In care a zacutii mortulii (5). 46. Afard iUi r^jtfii'iuâare 71 cde-lalte pomeniii 71 jertie. si nu numai pentru cel de curcndu repausati. In Horatiii ne spune: «Novemdiale este unii sacrificiu. 59. No. «P. XVn. pe la vecini. In (|iua de craciunu dimineta se da . si anume a patra saii a cincea cjii dupa Inmormlntare. In tote tfirile locuite de Români. cit. XXXIX. Flavio in funere niatris.»» Ca) Lib. quod mort uo fit nova die. si cu deosebire la Ruteni! din Bucovina.

de primana mortiloru: colacu cu luminare. pregatitii cu untu (unsore) si brâncja. In unele parti din Banatu. alaturândii si carne de porcii saii cotoroge. 54 : «In c}iua de Mucenici se facd nisce colacel cu nuci numiti nMucerncî^ si e bine ca în acea (}i fie-care pers6na s& bea 40 de pahare cu vind. mosii acestia se numescii si msacrilegU (3). adeca în cliua de 40 de Martiri. p. op. Mosii de parisiml. Temisora si împrejurime. grâu fiertii. carî atâtii In Bucovina câlii si în Banatn cadu tot-deauna Sâmbata. 137. (6) lont^nu. In partile Oraviteî însa se numescii « Sânti y) orî ((Sâmtî». de d-lQ V. cotoroge (reci. aiturî. cit. At. (*ij Mangiuca. cit. StAnescu. S. 382 . p. locuite de colonisti din Tera-Românesca. cit. astCt-felQ. op. Marienescu loc. aite. (1) Hirn. p. (2). ('filindara pe an. Dupa d-lCl Dr. preotCî. hdXxx cu botele pamîntulii ca sa intre frigulii si sa iasa caldura. M.mucenicl. 381 Mosii de 6rna sau de câmdegl orî câslegde de 4rna^ maî bine numitî de primavara. 1874. Calind. 1892. adeca morjiiloru. precum buna ora în Ciclovaromâna. an.. Man^iucn. mosii acestia cadd în Sâmbata lasatului de brânda^ vedî «Familia». p. înaintea lasatului de carne (1). cit. când de regula iesii Babele si dînsiî sub numele de Mosi. carne de purcelu orT porcu. In Gravitasi cele-Ialte locuri montane. 136. carî cadii tot-deauna în 9 Marte. X.. Mangiuca. p. In Tera-Român6sca aBradosh) (5) si (nMitcenicU f6). (4) Mangiuca. 1881. p. cit. 137. Acesti mosi împreuna cu cel de tomnat cari cadu asemenea Sâmbata si anume înainte de Sâ-Medru. 566. cârnati. (1) Corn. Calind. 329. etc. se numescii astii-felii pe la Lugosu.. Calind. p. Calind. Marienescu. borilndAfi si altele (1). 136.yy La mosii de erna se sacrifica (se da de pomana) mosiloru. {Jy) D. Buda-Pcsta. p. ciU. 136 (3) Mangiuca. cit.j> se numescii «Brendusî» si nBrendtisely> (4). se numescii si «i mosii cel marl. Bra^ova. reciturî). Acestî mosî urmeza la nou6 dile dupa Baba Dochie. iar în Bucovina si cu deosebire în orasele Suceva si Radautii c( S/intisor! j> . TurtureanQ.» 137 . pentru fie-care din cel 40 de sf. numitî si <tliufanî)> orî (iTâranî.

se facii 40 de figurele în forma de omii din faina de grâii. alune. apoi nuci. si-Iii numescii. Aceste figurele numite asfintisorîtjy Sucevenii le ducCi în (Jiua de 40 de sfinti dimineta la biserica. 383 Aceste figuri ne aducu aminte de figurile de omeni. In orasele Suceva si Radautii. 329. de mal multi oraseni din Suceva si Radauti. nasâ. opi cit . varsa vinii . In Radauti. femeile pe lânga bradosiîy ce-I iacii In aceâta ^i.La acesti mosi Românii din BanatU daâ de pomana (sacrificiu) de secu (postii) si anume: a) pâsule (fasole) slaita (sungalie) ori dresa cu untu de lemnu. 40 (ori 44) de pahare de vinii. facutu In forma de omii. numita aArgeijJo usitate In sarbatorea aArgeicai> din 13 Maiu. sfintindu-se dupa leturghie. mâni si piciore . Stânescu. Acestia se numescu mo^i ceî curati. (3) Corn. unde. miecjii de nuca si zaharicale. cu urechi. In fine^ mal e de tnsemnatu tnca si aceea. din contra. Calind. dara orbii. ou6. etc. si de papusele de volu numite (ioscillar> si ttpilae» tn sarbatorea numita alares compitaIe3i> . mal alcatuescii Înca si unii bradosu mal mare. dupa proverbulu poporului. vinii copiii si omenii sarmani pe acasa si acelora se daii apoi de sufletulii mortilorii. din Bucovina. (1) Mangiuca. apoi unsa cu miere si mâncata (2). 40 de colacel. cit. Acesta c( UitatâJ» este jucata de copil în jurulii unul focii. se daii o parte functionariloru bisericesci. ca totu Ia acesti mosi iesii economii la vil. dar mol vertosu la pometele ce producu pome. c( Uîtata>K Acesta se face întru pomenirea tuturorii mortilorii. (2) D. 137. în locii de figuri omenesci.. 6menil ceî mal putinii avuti facii. mosii (pruni) si grâne. y> si pre cari 11 Impartescii apoi pe la copil si omenii cel mal sSrmanI (3). si bendii. p. cari asemenea se numescii a sfinti f orî. cari erau usitate In sarbatorea aSigUlariayn âpol de papusele de piperii In forma de omu. cu gura. numite «Saffillan ale Romanilorâ. b) unu colacu unsu cu miere de stupii facutii In forma omului cu capu. cu deosebire însa copiilorii. In unele parti din Tdra-Bomânescay precum buna ora In comuna Zanoga. miere. pome. iar cea-lalta parte omenilorii presentl. fîindii din timpuri pote numitii totii astiifelii. ce se face în baLatura. orî pre colacii se împunge cu o teva de socii ori de trestie forma de omu (1). p. cari în timpulii anului arii fi fostii uitati nepomeniti.

gimn. 384 pentru totu mortulu din iamilie o luminicica. unde întru apropiere nu se afla surcele de alunu. Joîmarele saii Joia mare Înainte de Pascl. Colaci! acestia se numescu aSâmhîciore» dela (jliua Sâmbata. sculati. cit. Si-acas' aidati! . numite (nfocureleTi ori uluminiclcheio ori aluminuse^y facendii |1) Man^iuca. si cari. stud. care tamâiaza mortii. si încunjurândii agrulii \\u afuma cu rlza spre a fi feritii de rele. In Oravita montana din BanatU se daii de asta. p. dar fara colacii. (2) Coin. germ. se trimite pe la case câte o ulcica plina cu miere si de-asupra gurel cu unii colacii saii franzola. rachiii etc. altii acasa în avHe (curte) aprindii mortiloru focuri. dicendu: Sculati. (1). precum : brebenel (lat. se aducu în case si nici de cum nu se aseza la pâmîntu. când pleca acasa. menindu colaculu mosului cutare (spunendu numele celuî mortu din familie). de locu din Fratautula-noil. de Vespasiana ReutQ. înainte de Florii. 137. la mormîntu. Iar se da de pomana de secii (postii). numai In Fratautulii-noiî din Bucovina. LuminicJchile se facu numai cu surcele de alunii sau de bozii uscate. iXx acesta ocasiune se sacrifica. adese-orî punendu ori anumindu la unu colacu si maî multî mosi. nu se taie. Calind. Mosii de JoI-marî. si se cânta dupa morti acolo. Isî face luminicîchile Ia mormîntu. In locuri.ori rachiu (vinii-arsu) la buciumil de vine (vie) spre a rodi. hohhvurzeliger Lerchensporn). ci se pastreza pe masa ori în altu locu unde-va. vinii. sau anumindu (menindu) maî multi morti la o lumina. Cu colaculu se da si o lumina Împreuna cu o olcuta de apa (altiî dau si vinuri. se facu focurile cu bozu uscatu. Sâmbata. striga sufletele mortilorii pe nume. fara a se atinge de pamîntu (1). dupa catiî sciii eii pâna acuma. adeca se da de pomana colaci copiiloru s6raci. iara la torta o lumina lipita (2). dândii totii atunci de pomana colacii (brândusi). ca si la mosii parisimilorii. corydalis bulbosa. dupa ce sunt culese. ce vinu spre a se lncal(^i ]a luminiclche. unde sunt multi repausatî In familie.data de pomana si olcute noue cu apa ori vinii si la manusa olel se lega flori. cari se frângu. culesu de pe câmpu. Matrona familiei. In noptea spre JoI-marî In varsatulii ^orilorii purccdii muerile din Banat a^ mal vîrtosii însa matronele familiilorii. Mosii de Florii sunt usitati.

(1) Mangiuca. cum ca sufletele mortilorii pleca dela mormîntu cu dînsa acasa. cit. atimcl matura numai loculCi dupa usa. preolQ. .In acea credinta. iar de-asupra c unii colacii si o lumina de cera. Totu asa facu si Românii din M6nastirea Homorului. si acasa asezându-se în chilie dupa usa. 385 atunci sufletele. caci daca nu li se da desdemineta de pomana. 12) Corn. In acesta (jii se Impartescu pe la case si mal alesu pe la cel s6racl stecle sau ulcele pline cu apa. ci baetii vinu singuri de-I iaii (4). une-orl daruescu si câte una sau mal multe garnite si garniciore (cofite) (2). cu acea deosebire numai ca acestia punu In ulcele nu numai apa. iar de-asupra gureî. dupa liturghie. p. cu câte unu colacii sau o bulca si o lumina de-asupra gureî. asternându o pânza alba. Înca si câte-o naframa (3). unâ misada. de sufletulu mortilorii (5). pe lânga colacii si lumina. cari conslau din ulcele si steclute pline cu apa.|iiua matura chilia. când în vSrsatulfi clorilorii pâna 'n r?saritulii sorelui se ducii de acasa iar în mormîntu. umplute cu apa. Turtur^nfi. ci si vinu. unde se dau apoi. mal cu s6ma copiiloru. de d-lil V. acolo spre a se aseza sufletulu pe elu. Calind. In Bucovina si anume în satele Boianu. se Îndeparta mâniose din casa familiei. (1) Tigancele locui t6re intr'unâ pâtrarâ alO Cicloveî montane p6rta mile îndepartate în spate si pe magari înainte de Joi mari surcele de alund spre vîn(}are. In fme credii Românii din Banata ca dela JoI-marI si pâna la Kusitorî este cerulii. si legate pe la gura cu stramatura. iar pe gura câte c'unu colacii si-o lumina. mortii se pomenescu mal cu sema In Joia mare. Daca pentru lucrulu câmpului muerea din casa dela Joimari pâna Ia Busitorl nu pote in tota (. aci petrecii pâna Ia aRusitorUy a 7-a pe a locurea a 9-a (Ji dupa Rusalii. nu se trimetii pe la case. Acum la Rusitorl în vfersatulii dilei iar se da de pomana mortilorii. Mahala si altele de peste Prutu. pentru aceea potu sufletele veni acasa spre a petrece la familie (1). în orasulu Gâmpulungii se ducii In acesta di cofite si cane mal mari la biserica. 137-138. în Fundulii-Moldoveî mosii. luându cenusa ori nasipu In gura. raiulu si iadulii deschisu.

387 . TîmpaCî. caciula sau o camasa. în «Lumina pentru totî» an. ou6 rosii si alte bucate. de loand Macoveî. Mosii de Pascl. bete si altele. ^O 386 In Breza se da. stud. ce se afla atunci în casa. nu e bine sa se spele rufele (albiturile. Simon. e datina de-a se face In Joia-mare unu ospfetu formalii în curtea sau In tinterimulu bisericeî. op. Iara în Jol-mari se obicinuesce a se da mortiloru si de ale îmbracamintei. cit. (5) Com. iminel. gimn. unde se ducu felurite mâncarî si bauturi. p. Const. din causa acesta se facfl atunci Împarteli de plecarea sufleteloru. 50. si acesta o facQ In diua de Jol-marî si staii pâna la Mo^l (Sâmbata mortilorii). (4) Com de Mich. (6) loneana. Prelicî. de Nic. dupa ce tote acestea au fosta maî întâiii sfintite de preotii (4). caci la mortî în locU sa se duca pomana ce li se day se duca laturi din spSiatura (5). stud. Negoescu. (2) Com. de Vasile Burduhosâ si George CiupSrca. 329. «Credinte pop. 1888. de pomana mortilorii (mosilorii). colaci (sâmbeciore) cu mielii. unO costumii de haine: suba. p. în sfeptSmâna patimilorii. pimn. 474 476. gimn. St. care ospfitCi se numesce mosî (2).si Ioana TonigariO. stud. Totii în Tera-Românesca maî esista înca si acea credinta ca Joî. de d-lu T.» publ. totu la biserica. camasile). (3) I. In 2ransilvania ^ districtulii NasSudulul. Stanescu. cari se împartii adese s6raciloru. Asemenea parisimele în tota Sâmbata se duca colivi la biserica de asteptarea sufleteloru pâna la Joî-marl (3). In BanatU se da la PascI cu demineta.(3) Com. gimn. cit. la Rom&al. ismene. p. MarianUf Inmorm. III. mal adesea însa familiei. Românii din Tera-Român^sca credu ca sufletele mortiloru vinii In fie-care anu de se aseza pe strasina caseî. pane de gustare si apa de bfiutu dintr'o cofa tuturoru celoru ce sau comunicatii într'aceea ^i (1). stud. Bucurescî. (4) D. Pe alo- (1) Com. MerchesQ . op.

Totu In Tera-Iiomânescd esista credinta ca toti mortii ceî p&catosi. (4> Mangiuca. cit p. p. precum !n Sichevita. In acdsta di se daii în Banala flori. mal alesii unde sunt copil mici (5). In acesta (^li se duce mal întregii satulii la kinterimii. arch. Bucuresd. împartii în ^iua de înaltarea Domnului azime calde. Calind. In aceste (jlile deci fetele cara apa pe la vecini de pomana In contulu mortiloru (3). adeca dela PascU. pronuntându numele celoru morti. laptele se da In taiere ori strachini (4). cu unii colacii si cu o lumina pe la case. casfi etc. In Dohrogea este datina ca^ cu o (jii Înainte de înaltarea Domnului. se scotu din iadu la odihna pâna la Itusaliî. Mosii de Sân-George. (6) Mangiuca. cre4endu-se ca In acesta 4i se Înalta sufletele loriî la ceriu si sa aiba merinde pe drumîi (1). cit. p. In Fratautulu-nou din Bucovina se trimete asemenea ca mosi o ulcica cu lapte dulce fiertii cu togmagi. la Ispasâ^ sa se adune femei si babe si sa iee azime calde. III. iar pe acela puindii bucatele aduse. cepa verde (1) Mangiuca. si acolo împartescii diferite bucate s6rmanilorii. 138. si filolog. In unele comune Insa. de Vesp. p. Pe alocure. din (jiiua Invîeriî. pentru cari se da acelu ou (2). întindendii fie-care pe mormintele mortilorii s6I o fata de masa saii unu stergariii. 388.. Calind. In Banatâ se da sacrificiu colacu împreuna cu olcute (noue) pline de lapte cu luminare. (2) St&nescu. (3) Revista pentru Ist. an. Calind. voi. precum buna ora în Tereblecea. (5) Com. districtulii Sireliulul. p. se da si casu (1). In T^ra-Românescay femeile. 329. brâncjla si luminare de pomana (6). Reutd. Mosii de Ispasâ saii de înaltarea Domnului. op. II. 138 139. 388 si rachiu pentru sufletele mortiloru. cari aii în familie morti. 1884.curea se dau acum colaci cu olcute (noue) pline de apa . cit. In T^ra-Românesca se dau in (Jîua de Pascî ouS rosii peste mormtntu. cepa verde si rachiu si mergendu prin satu sa . 139.

Inmorm. (3) Mangiuca. strachini si strachinute pline mal alesu cu z^ma si cu placinte. Siretu. lapte dulce cu tocmagi. împodobite cu totu feliulu de flori.. 51-52. apoi totu felulu de farfurii. cane^ sipuri. cit. fiindii credinta ca In acea (Ji mortii sbora In ceru (2). p. mal alesu Insa busuiocii. 389 alesu unde se afla copil micl^ totu felYulu de vase noue. iar împartirea lorii se esprima prin cuvintele am împartita sau am dusH si am primitu sau am capStatU mofî^ caci cel ce ducu mosi capata în acelasi timpu si el mosly cu acea deosebire numai. Onufrciu. mai (1) lon^nfi. IlisescI. p. a. (4) Dict. vinu. Manastiora sau St. mosii se ncepu de . Se serb^za In unele parti din Banatu si anume în locuri montane locuite de colonii din TeraRomânesca In Sâmbata Rusaliiloru. agricultoru în llisescî. de Vasile Ungurenii. precum: ulcele^ stecle de bâutu apa. Mologia. miedu. Stupea. (2) Burada. cari se lega pe la torti sau pe la gura cu stramatura rosie. si pe cari le umplu cu apa prospfita. fiindu-ca este (jiiua loru (4). In comuna BosancI. Ilie. cofite etc. Tiseutu. pentru ca în acesta cjii se cumineca toti mortii^ si daca unulii din nemulu celoru morti manânca.. pâna ce nu da mal întâi ceva de pomana. Fratautulunou. la manusa oleî se lega o chita de cirese si de flori. 139. In Sâmbata mosilorU credu Românii din unele parti ale Bucovinei ca nu e bine ca cine-va sa manânce. Calind. ZaharescI. canute. Câmpulungu. districtulu Sucevei. Mosii de Rusalii. Pojorîta s. de aceea Românii din cele mai multe parti ale Bucovinei. la nemuri si s6rmanl. prin vecini. Se datk de pomana colaci împreuna cu olcute noue pline cu lapte. Suceva. ca cei mal avuti ducu totu-deauna mal scumpi si mai frumosi^ pe când cei mai sârmanî. apoi în ola se pune o lingura noua (3). In alte parti diminata în diua Rusaliiloru. St. Costâna.le dea de pomana pentru sufletulu mortiloru. Pretutindene în Bucovina^ Sâmbata înainte de Rusalii sau Duminica-mare se numesce Sâmbata mo^UorU. mustu si bere. atimcî cel morti din nemulu s5u nu se potu cumineca. Todirescî. op. StulpicanI. ca sa aiba pe drumti. p. precum: BosancI. Si de ore ce mortii astepta !n acesta (Ji pomana si pomsnire. dupa împrejurari. 45. dimpreuna cu o lumina de cera galb&na^ care se aprinde când Intra tn casa unde au sa se dee mosii. Tote obiectele acestea se numescu pretutindene In Bucovina amofiy). cu mamaliga ori colaretU (scrobii) . mai ieftini. trimitu des-demineta pe la case.

fiindu-ca In acesta di. 390 In comuna Pojorlta. ca mosî Înca si câte o juninca dimpreuna cu tote cele trebuinciose la o vaca cu lapte. Tote obiectele acestea se împodobescu cu diferite flori mal alesu însa cu crucea pascel (planta). cane. de Mih. precum si diferite strachini si strachinute pline de zema cu tocmagi. stud. pane. unde Sâmbata mosilorU e cea maî raspândita. carne fripta. precum si în unele sate de prin apropiere. precum si câte o lumlnarica de cera galbena (2). a doua di dupa Dumineca mare. cotaele. precum : donita. în cari se pune vinu. caro se lega pe la gura sau torta. vinu ori bere. înca si gaini sau pui de gaina dimpreuna cu o lumina. dupa credinta loru. iar la strachinele cu placinte se punu de-asupra acestora. numita altmintrelea si Sâmbata mortilorU. mâncarile si bauturile aratate In sirele de maî susa. In fine mal e de observatii înca si aceea ca pe când în Transilvania. în orasulu Suc^va. sau si cu placinte. iar se tramitu pacatosii In munca iadului (3). gimn. lapte cu orezu. si altele. ulcele. In Moldova la mosî sau Sâmbata mosilora se da de pomana pentru ceî morti merinde si lucruri precum: cofe. apoi din diferite stecle. cei ce o primescu îndata o si aprindu si o lasa sa arda pâna ce se sfârsesce. pe lânga vasele. Banatu si Bucovina. Afara de aceste obiecte adese-ori se dau chiar si miei ca mosi (1). se trimitu ca mosi. strachini împodobite cu flori. Ei constau din diferite ulcele noue pline de lapte dulce cu togmagi sau cu apa pr6sp6ta. pe lânga pomenirea mortiloru si trimiterea mosiloril pe la case mai esista înca si acea datina. ca muerile plângti pe la mormînturi. sipuri si cofite asemenea noue si pline cu apa prosp&ta sau cu mustu. se trimitu mal alesu copiiloru ulcele noue pline cu lapte simplu sau Îngrosata cu crupe de papusoîu. cultulu mosilora din acesta cjii se pote .Sâmbata dimineta înainte de Dumineca mare si dureza pâna Luni dimineta. districtulu Câmpulungului. In Tera-Românesca^ în Sâmbata mosilorU. Totu-odata se da dimpreuna cu fie-care obiectu si o lumina de cera. care se numesce mlesnitd^ iar sSrmaniloru se trimitu ole mal mari cu lapte si strachini cu brânza si casu. pe care. si mal alesu celoru din botezu. IvanIucCl. Totu In Pojorlta e datina ca nânasil sa tramita fmiloru. lapte cu tocmagi si o lingura pe de-asupra. (1) Corn. sitisca si strecuratore sau strecatore (1).

Inmorm. Obiceiuri rel. Stânescu. ca sa faca cele de trebuinta barbatului sCii. precum: cercei. (2) D. 388. . împartindu colaci si coliva. lepada tote podobele de pe dlnsele. daca a fostii însuratii. publ. p. Ar da chiar si bani.. Începu a jeli mortulu (1). (2) Burada. Tota ce pote primi este ajutorulii. salbe si altele. voi.D. pe atunci tn Tle.(1) Corn. nu numai ca lepada podobele sus amintite. 26 * 402 ci totrodata Isl despletescu pSrulu si astfl-felu. de Ilie Flocea. Stanescu. 322. II. margele. cit. daca repausatulii a avutii fete (2). maî lesne slujesce tota vieta el. Inmorni. op.» 391 numi ma! multu lamiliaru. 329: «La Sâmbata morfUora se tace amintirea celord rSposatI la mormintulCi lord. Mariana. 48. Femeia celui mortii. cacî (Jice unu proverbu : Morte la tinerete. cit. arându-I câte-va pogone de grâu saii porumbii. lî daii ajutorii cu ce potii si-Iii Îngropa. ci si Ia Rutenii din Bucovina. (1) Credinta aceasta se afla nu numai la Românî.. decât sa iea dela cine-va ajutorii în ceea ce privesce cele de trebuinta pentru sufletulu repausatulul. stud. Bola la câlâtorie N'ar mat fi sa fle! Pe unu aslfi-felu de omu tota lumea llii plânge. omenii sarii. toti tiu jelescu. III. an. p. îndata ce a muritii cine-va. Seracie la betrânete. etc. femeile. saii maritându-î vre o fata. op. Ce se atinge de modulii jelirii trebue sa Insemnamii ca elii se cuprinde parte In portii parte în abtinerea dela tote placerile si petrecerile îmbinate cu jocii. Insa nimeni nu primesce. iar fetele cele mari precum si copilele. gimn. atâta cele culte câtii sl tarancele. Si daca se Intempla ca cela mortu sa fie sferacu. Ia Bomânl. p . (3) Revista pentru Ist. cu pferulu despletita si lasatu pe spate. inele. p. ce i Iar face la trebuintele sale proprii.

T. porta cusme (3). In alte sate din Bucovina. când e tare frigii. întclegii numai pre tSranl. Stulpicanî si Fundulii-Moldovel. adeca dela morte si pâna dupa înmormîntare (4). umbla barbatii dupa mortea femeiloru vara de regula 2 4 sfeptfimânî. (3) Ceî cultî aQ adoptata datina straina de a pune florîCi negru la cusme si palarii. In Boianii precum si în alte sate din districtulii Cernautuluî însa. de d-l(i V. iarna însa numai trei dile. Crasna si Ropcea din districtulii Storojonetului umbla parintii dupa fii si câte sese septfimânî cu capulii golii (o). parintii îndatineza a umbla dupa fiii si fiicele lorii în timpii de vara dela 2 3 sfiptamânî cu capulii golO. nici când Insa cu capulu golu ca fetele (2). daca mortulii a fostii copilii micii. de M. dict. CotlarciucQ. In Balacena si Costâna precum si în alte sate din districtulii Sucevei din contra. Solonetu. dar si atunci umbla îmbrobodite. 8 9. L'rsaca din Vatra-Dorncî. Bumbacu. German si Em de Cuparencu. Balac^na. corn. când le-au muritii sotiile sau vre unulu dintre parinti (1). Alee. precum în Costâna si Stupea din districtulii Sucevei. (4) Corn. Baciu. Turturenil. districtulii Câmpulungului. Bojinca. ca'n alte parti. ceî din tinutulu Câmpulungului si alu Dorneî Insa sese saptamâni. de S. p. (6) Com. de M. Nic. preotd în Hoianu si VicovuliVde-sus. Ath. de Drag. MerchesQ. de Const. si C'onst. Pletosii din Uadasenî. Barbatii. Sa pi\rintclc G. iar iarna celu multu o s6ptgmâna (2) . precum buna-ora în Todirescî. Turturenîi si Ionica alu luî lordachi IsacQ. si numai iarna. Jemna. p. LatesQ si A. vom. ci numai fratii si surorile. cit. (2) Dict. 403 Barbati! din comunele ultime umbla In acestu timpii cu capulu descoperitii numai atuncî. . (6) Corn. D. parintii s6î nu-lii jelescii. Vecjî si lUirada. Mercliesu. 216. cari umbla numai o s6pt6mâna cu capulii golii (6). In unele sate din Bucovina^ districtulii Sucevei. lepfida cusmele sau palariile si umbla cu capulii golu (3). do Ionica a luî lordachi Isaoii din Mahala: V. încependu dcla celu mai micu baiatu si pâna la celu mal bâtranu si neputinciosii mosnegii.Femeile maritate tsl despletescu pSrulu numai când le morii barbatii. (1) Usitatu prctutiiidoiuî în Bucovina. in Moldova. Innior. op.

ve<}î si Frâncu. . si V. (6) Burada. Turturenii si G. de d-lCl V. (4) Corn. o luna. adeca se lega cu cârpe la capii ca sa nu se vateme de elementele timpului. etc. si tocmai prin acesta se cunoscu ca ei condorescîl pe cine-va (2). dupa cum le este dorii si jale dupa celu repausatii. Elis. (2) Corn de M. de d-lQ Roia. Jemna si lust. op. adeca pâna ce iesu slujbele. iar de napoî opregU negru. (7) Corn. Sima. In driculii verii. de M. Fetele Îsi lega chica (cosita. de M. se Imbrobodescii. când e gerulu celu mare. de 'nainte cotrintA negra. Ursaea. adeca la cefa cu o strma negra apoi îsi despletescu pfirulu si llu lasa pe spate. maî alesu fetele._ 404 In Macedonia vaduvele porta tota vieta loru negrele. catrinta si opregulâ negru. precum: verii. cari nu sunt în prima linie înnemurite cu celu repausatu. precum buna-ora în Orlatu si în muntii apuseni. Agapi si V. Nic. nepotii. cu acea deosebire numai ca barbatii. de M. trei luni. Totu cam asa umbla si celelalte nemuri. In alte parti totu în Transilvania. In tinutula Siretului. pletele) la radficina. iar tota partea barbatesca umbla cu capulu descoperita numai în timpulu acela câtu sta mortulu neîngropatu (7). iar flacaii îsi reteza putinu si parulu de 'nainte (6). Tonioiaira. 60. precum si In driculii ernii. p. sese luni. Câmpulungului si alu Dorneî Insa. Il) Coni. Burduhos'Q. jeluindu pe celu repausatu timpii de o sfiptfemâna. cit. Ursaea. iar daca se marita porta o batista negra pe podoba de nunta (1). îndata ce omulu si-a datu sufletulu. care mai nainte nu numai ca era torte . In unele locuri din Transilvania. Jeînna. când o caldura cea mare.In tinutulu Sucevei si alu Radautului umbla fiiî dupa parinti câte o luna sau sese sSptSniânî cu capulu golu (4). umbla de regula sese saptamâni. carî se 'ncepii de obiceiu îndata dupa Inmormîntare (5). Totu asa jelescu si femeile. Barbatii din momentulii repausarii umbla cu capulu golii. In unele parti ale Banatidul muerile Isl ieaQ In semnu de jeluire cârpe (maramî) negre pe capu. 173. (H) Dict. Cotlarciucu. fetele se despletescu. femeia mortului îsi schimba cârpa de pe capa cu una negra. ba chiar si unii anu Întregii. BurduhosCl. (5) Dict. Inmorm. purtându cârpa. barbatii umbla cu capulu golu si pâna la unu anu. Cârdeiu. Datina acesta. p. rjese sfeptSmânî.

a Inceputu de unii timpu Incoce In multe parti a Înceta. esista si'n Bucovina. si-sl va tine juruinta. ce o pastreza trei (Jile pâna la patru-cjiecî. Ala mea puiu dâr a muriiu ? De-asX sci bine c'a mitritU Pune-as! portula la cernita Si fata la ve. ca t6ta viata lui va jeli. apoi Îmbraca si ele haine rosii. muerile Insa Uii jelescu câte 2. porta sumanii negru. ci si printre tarance. ca si Qele din Bucovina si Transilvania. umbla pe afara cu palaria tn capii. în cjiile de s6rbatore îmbracati în haine negre. si din causa acesta a juruita. Stutt^rt und Tiibiiiften 1845 p. cincl-^ecl saii patru-^ecl. astu-felu ca o sema de barbati. ca sa-sî scutesc^a In cât-va capuld. al carui nume. Bolintin^na. nu numai la clasele cele mai culte. 303: «Valachil jelescâ.raspândita In Banatij. Imi aducâ aminte de und mosnegâ batrâna.ftecfitu (2). înv6tatorQ. cine are. cu capulA descoperita (golQ). Timpuld jclireî at&rna dela gradulQ Innemuririi. cari se iau mal multu dupa moda straina. de d-lil loaiiu Popovicî. intitulata aDrâgufa ostasuluU^ din care reproducemu urmatorele versuri: De-ar da Domnulâ siîntu sa fie Câti s'aâ dusd iara sa vie ! Câti s'aâ dusii toti aii venitu. si cu deosebire Invfelitore de capii. Înca si o doina din Candreni. iar feciorii de tarani porta numai câte o basma negra legata la gâtii (3). Walachischu Marchen. si numai In (1) Dim. adeca negre. ci totii-odata si cu cea mai mare sfintenie pazita (3). chiar si In timpulu acela câtu sta mortulu In casa. atâta numai câ eî. (2) Com. pe care nici când nu l'am vâcjutâ cu o palarie. cit. op. In Moldova târanil nu îmbraca haine cernite. nu (4). cu und stcrgarA. pe lânga esperienta de tote filele. iar femeile si fetele. orî-ce gatelâ precum: cercel. . ci semnele din afara ale jeliril sunt numai umblarea cu capulii golii pentru barbati. Datina de a purta haine negre !n semnu de jelire. cine n'are. 4. saii numai cele trei dile. Ca dovada despre acesta no pote servi. era Avrama BabesA. In alte sate din Bucovina^ precum în Manastiora. simplu.» 405 tinuturile cele muntose se mai pastr^za si pazesce ca tn vechime (1). llA acopgrd. 6 si 8 saptamâni. afara de despletirea parului. mal arunca de pe dînsele. (3) Arthur und Albert Schott. câtii sta mortulii neîngropatii . ti murise fecioruld Înainte de vr'o 20 de ani. Rezesii din districtulii Storojinetuluî umbla. dacA nu* m6 inselâ. ca si odini6r& Romanii.

nu se prea eelebreza muliri tinjpu de doliCi în onorea eeluî mortu. se însora cu multii maî degraba. decât femeia. de d-niî V. Innionn. Jelirea vfeduveloru dupa barbatii loru dureza în cele maî multe partî locuite de Românî totu-deauna maî lungii decât a barbatiloru dupa femeî. 8 9 si 50. sub euvîutu ea nu pote trâi asa. op. cele maî multe dintre dînsele nu se marita pâna ce nu li s'a împlinitii jelirea. lUirada. Oioriroscii si Horn. In districtulii Bacaului din România adese. casatoresce repede. 40H inele si altele. TurlurOiul. adeca pâna ce se aseza sufletulii la loculu de odihna. Diel. p. IX. spunii Româniî (1) Lainbriur. 57B. (3) (\)m.(1) Coiii. si daca în restimpulu acesta li se întempla vre-o pârtie buna. de (2) Coin. si anume celu putinii unii anii. p. 153. nu trece 5 sa îi 6 lunî si so. Partea cea maî mare a barbatii orii însa. sau barbatu sad fcmee.orî atâtii v6duvoiî câtii si vaduvele se casatorescii îndata ce aii trecutii cinci pâna la sese lunî (4). sa obsei'\atfi ca barbatii sunt maî grabnicî a se însura îndata ce î-a muritu femeia. ba une-orî chiar si dupa treî lunî. de d-lQ Popovicî. In genere luatu. . de Km. Velohoi'schi. A. Asj-api. irimn. care lotCi astepta celii putinu anulu. cea maî grea însa pâna la unu anii (2). (2) S.» Si maî jos: «Atatîi barbatul il câtfi si femeia nu se casetorescil pâna dupa sese lunî de jelanie». Mariana. cil. (Jupareneu. (8) (Vjni. (i. an. Uniî maî simtitori si cu maî mare durere de inima jelescu chiaru pâna si la septe anî (3). FI. îiivetalorâ. ca are familie grea si altele. I. Cernauti 1875. p. sub pretextii ca nu sunt în stare de-a purta gospodaria. jelirea cea mal scurta si maî usora a n^muriloru dupa celu repausatO dureza de regula sese s6ptfimânî. IL Doiru» ^i hore. si anume la sese luni. Nistorfi. Poc»siî pop. 50. stud. «tn tinipulu de fata. (4J Dict. T. ei. si a îngriji de copiî. IMetosCl si M. pe cari nu le punu vreme de unu anu Încheiatii (1). carî se marita în timpulii jeliriî. de d-lfi V. (4) «Columna luî TraianCi». p. »Simu. Turturenu. Femeile. de Elis.

II. Sa par. cât duraza jelirea.» In totii decursulii timpului. nu joca nici nu se desfateza^ caci daca ar juca s ar socoti ca si cum ar salta pe mormlntulu repausatului loru tata^ mama. adeca In iadfi (2). pazi ndii unii anii întregii ca sa nu cada saii sa-Iii iea cine. Dict. 408 câtu si fetele si feciorii. cel din Moldova tnsa credu ca astu-felii de femeî. Când more fratele vre-uneî fete de taranu. 66. în cât de ar trebui sa faca calatorie ori câtii de lunga. rom. p. iar dupa morte li sar pune o p^tra grea pe pieptu^ pe care ar juca dracii In diua aceea In care au jucatu si el Însisi (2). \diT\n Legiuirea\\x\ Carageadin 1818cetimuca «de seva marita temeia în anulu jalei. si porta numai vestminte de doliii. atunci. 1127. Hasdeft. Totu asa urmaii mal de multii si nobilioril. Apud B. si A. Pletostt. în patru ^ec\ de iJlile . In casii când s arii tntempla una ca acesta. Când more unii taranii. (3) Pa^'. t. limb.407 din Bucovina. P. (2) Dict. adeca fara ca sa se friga. atâtii femeile dl Au()itîl de la maî multi insî.» Unele femei însa. . Latesti. barbatu. Editia Societatii academice romane. ea taie ceva din parulii saii si pune la crucea dela capulii mormîntulul. G. Precum în timpulii de fata asa si în vechime jelirea nu era la toti Românii totii una. 149. nu le este permisii sa-sl puna pe capii nemica. lala ce ne spune în privinta acesta principele Dimitrie Cantemirii: uDoliida. ea pune din noii alta legatura de parii (o). frate sau sora (1). si-sl lasa parulii în jos. (o) Descrierea Moldovei. si cu deosebire preotesele vaduve din cele mal multe parti ale Moldovei. dar acum saii lasatii de acosta superstitiune. si trebue sa-sl lase a le cresce pSrulO si barba. nu se mal marita de felii de-a doua ora. ca nu si-aO iubitii barbatii de mal nainte (1). dupa morte se ducu unde nu e bine. macarii de ar fi în mijloculii iernii. p. fiii Iul trebue sa umble sese luni cu capulii descoperitii. fara ca sa se atinga para focului de ele.va. de S. Daca ar pute suferi sa arda tote hainele de pe dînsele. nu este la toti totii una. PletosQ. <4) Dict. sa percja darulu dinaintea nuntii (3). de A. spune poporulii. ca s arii pute si ele marita (4).

p.» (2) Corn. cari nu Intârdie de-a le spune une-orî chîar nemijlocitii dupa înmormtntaro urmatorele cuvinte: SSrmanelula barbatelCi! . V. Înca si urmatorea poesie poporana din Votla. De când s*a dusii badita Mi-I pustie ulita. Femeile. si cu deosibire a celorii mal mici. N*am data gura nimârul. cit. iar fetele umbla necontenita cu pârulu despletitii (2). Ba.» (4) In tinutula Storoji netului si ala Câmpulungului. Corn. unu satii frumosu din josii de Fagarasii. Lambiior. de locil din ('rasna. nioî sa merga pe la petreceri unii ana întrega. N'am mal pusii la gâtâ margele. unde este datina de a se purta pauni In pfilarie (4). 409 De când s'a dusa dumnIa-luT. corn. 163. de d-la V. cari si-au luatu Indrasnela de-a calca acesta datina strabuna si de-a se arata ca nu le prea pare rfeu dupa barbatii lord. lânga Oltii. Nici la urechi floricele. (1) In Bucovina si Moldova. respective vfeduvele. omenii (Jic(i ca le pare bine ea ad nmritQ parintii. feteloru si feciorilorâ nu le este permisii a purta In timpulii jeliriî nici macaru flori la ureche si In palarii paii cusme.Fetele si feciorii dupa mortea parintiloru nu joca unu anii Întregii. Gcrmanu. câcî daca se baga în jocu în acesta tinipa. (3) Corn. de At. Burduhosa. 49. dupa mortea parintilorQ. pe lânga esperienta de tote dilele. de Al. precum si'n alte sate din districtulQ Suceveî. M'am data prada dorului (1). Cuparencu: «In Hopcea fiiî. Nici la degete inele. n*a(i voe sa j6c<. baetele. Baciâ: «In Stupea. iar daca le-aiî muritii amendoi parintii. In Transilvania: De când te-al dusii. si Em. nu scapa de Inpunsaturile cam In saga cam Intr adinsu ale fecioriloru. tinerilorQ Ic este în timpulâ jeliriî oprita de a juc^. op. V. lep3da pâna chiar si paunii. BumbacO. Ca dovada. vecjî si Burada. despre acesta ne pote servi. de stud. In Banatâ unele femei nu-sl spala fata si nic! macar tsl schimba vesmintele de pe ele In cursulu anului de jelire. In cele mal multe parti numai sese sfeptSmânî (3). Turturenu.ilorii. Burduhosa. p. Inmorni. Drag. iar dupa a frat.

Ici e tocmai unde jocG. . Of! of! ml-a remasu casa pustie. Ici mi-I barbatulâ meu mortâ. Xo. De-o cîubelca de tutunu (1). m'au parasitii ! Când Isl afla vre-unii amantii: . . Când juca Înainte de ce li sa împlinitu anulu de jelire Ici-I tina. Nu sciu stare-oiâ sa-Iu desgropu. Bunu odorii la cas'a fostu Câtu traia. Ici dârme cu mâni la pleptO. Sau m'oiu duce la uncropu î (2i Sau ast-felu: Ici e terîna. » (2) Hurada. respective una and. Toti s'au dusa. I. Cu bobu înflorit u. Sa traescii în veduvie Dupa vro douS luni: Of! sSracu barbatii prostu. Ca nu era macarii bunO. Câtu se'nvertla. 410 Dumne(j[eri sa-lâ ierte Cu fasole fierte. «Nu âmbla Ia nici o petrecere prin 6 s^pt^mâni. Si-o sa jocu sa mi-lâ desteptu. Si la marginea pâmintulul N'oiii mal gasi de protiva luî. Bine-a fâcutd c'a pcritu. Toti venîa La casa mea. Dragostea mea cea cu focii . Ici e barbatelulu mortu. Da de când elu a muri tu Casa mi s'a pustiitu.Bunu a fostu câtii a trâitu R6u îmî pare c'a muritvi. Baîa-maro 1889. Dar decât l-ola destepta . ici glodu. 31. 49. (1) «Gutinula» an. Inniorm. ici-î glodu. p.

(2) Lambrior. dormire-al somnuld lungQ. când e unu mortii In satii. No 10. p. Mal bine-oiti bea sl-oiCi mânca. Decî In Bttcovina^ când se marita dupa Inplinirea anului de jelire. nu se spala pe capii pâna nu-lii îngropa. p. nu se spala . 153. Partea II. » an. ci pâna si femeile cele cu totulii straine. p. (1) N.Oiâ juca si ml-olu cânta: «Dormi. în fine. (3) Anton G Pan. Poporalii cunosce forte bine daca o vCduva se marita de nevoea. Bucurescî 1852. Sî-oîu sa-I vîndu si palaria Sa-Î cetesca liturghia. publ. Altcum are sa se aprinda satulii (4). Bo^'dand. ce o are pentru ocrotirea gospodariei sale. saii o fata mare. In Transilvania nu numai sotulii celui repausatii. A. Sî-oîu sa-î vîndâ si ghetele Sa-la jelesca fetele (1). In România sotulii unui mortii nu se pîeptSna o septfemâna de la mortea luî. în op. Sa mi-lii desgropii. Dormi. Sl-oiii sa jocii. Ca câte-am trasa îmi ajunguî (3)» SaO. In România Insa si anume In districtulu Bacaului. 411 Dar decât Toiil desgropa. dormi barbatelulii meii. iar dupa doi ani nu-î mal ^xce nime nemica (2) In casii când se marita o v6duva. careia i sa nimeritii o pârtie buna si nu-i da mâna sa o lase. Literatura populara. 57. Ierte-mi-te Dumne(JeO. nime nul iea anume de r6u. aici glodâ^ Aici barbatelulii mortii. Hînuiica-saraia 1888. In «Gazeta satenului. O sozetc)re la tt'ra saCl povestea luî Mosfl-Albu. sau din caracterulu eî celu r6u. atunci se face de regula nunta tacufa. fiindii raii de morte pentru acelu sotii remasii (3). asa: Aici tina. V. atunci nu e bine privita de poporu. oulojLrerî din susulil Moldavicî. cit. când o v6duva se marita la unii anii dupa ce i-a repausatii sotulii. 157. adeca fara musica. unde a muritii cine-va. In România la casa.

423. fiindii raii de morte pentru membrii ramasi în acea casa (o). fetele. 42 43.» . Dupa Împlinirea timpului de jelire vaduvele se potu marita.rufele (albiturile) si nu se spoesce o saptamâna. (2) Lanibrior. p. (3) lonenft. Datina jeliril prin lepadarea giuvaereloru. p. cum muria cine-va. e mal multu decât probabilii ca Românii aii mostenit o de-a dreptulu dela strabunii lorii. Inniorm. precum si*n alte sate din districtulu Sucevei. alpaniintu. prin purtarea de vestminte negre si mai alesu prin umblarea cu capulâ golu si cu pferulu despletitii. 216: «Când terna o naframa la saâ unii feciorii. Brasovil 1891. (io M. dau scripcariloru vr'o câti. op. T. rit. prin retinerea dela tote petrecerile Împreunate cu jocu. (2) Columna luî TraiaiiQ. p. In Bucovina^ totii în restimpulii de cum a închisii cine(1) Doîne. Sil)iu. se obicinuescc de a nu se da gunolulu din casa afara. 158. (4) CalindanulA poporului pe anulu conuinCî 1889. IX. Bojiiica. carî intra Întâia ora dupa jelire In jocu. 412 va ochii si pâna dupa inmormtntare. p. an. când dasa. ca si Româncele nostre de astazi. do mâna de catra unu se prinde în jocil. Titu Liviu ne spune In privinta acesta urmatorele: «In timpulii jeliril femeile Îsi lepSdaii purpura si aurulii (4). In Todirescî si Solonetu. si de a nu se mal lua nici unu lucru din casa (1). fara ca cine-va sa le iea anume de raâ .va crucerl. 153. desi o Intâlnimii si la alte natiuni straine. Femeile românie. precum buna-ora la Rutenii din Bucovina. dela vechil Romani. intra fecîorolc dupa trecutiilQ anii maî intâiu în jocîi. op. 49. 71. Hurada. asterne o naframa la pamlntu pe care o calca cu piciorele Înainte de-a juca si apoi se prinde In jocu (2). Jt'iniia. p. 1). p. stri<^Hturî si chiuiturî culese de inaî inultî liiv^talorî zelosî. a lepfida tote giuvaerele de pe dlnsele si a nu le mal lua pâna ce nu trecea timpulii jeliriî. îndatinau. p. iar fetele totu atunci iesu la jocu si intrarea se face In cele mal multe parti astu-felu: fata purtata de mâna de catra unu tecloru.» Fecîorele romane^ cari erau nemuri mal de aprope ale (1) Corn. pe când de alta data nu platescu nimSruI nemica (3). p. 43. cit. po care calca. (o) lonenCi.

îsi despletlau pSnilu. în «Albina» an. Elii se tinea regulatii. No. sicut ab imbre jrraves. Quidaliud in luctu quam purpuram atque aurum deponunt 413 mortului. (2) Aspice demissos lugentis more capillos et tunicas lacrimis. si cu pfirulu lasatu pe spate petreceaii pe celu mortu la mormlntu. stud. era declarata de infama. fara omenie. I. Avramii jun. sequerentur lectum. adeca In vestminte negre. iar cele mai de-aprope erau într unu vestmtntu negru si cu pfirulu despletitii urmau dupa mortu (1). o pedepsia legea prin perderea unora drepturi de mostenire. Besan. Acestia asemenea llii petreceau In vestminte de jale. 14 : Propinquae adolcscentular eliam anthracinis. si astu-felu apoi cu capulQ descoperitu. si cu capulfl golii. In epistola catra Ariadne. iar în timpurile cele mal vechi. Totu asa faceau si amicii si cunoscutii mal de aprope al mortului. i 414 XXXI. 68. daca d. vfiduva se marita maî nainte de a trece acestii anii. e. dice : aPrivesce pfirulu despletita dupa datina unul ce jelesce si tunica plina de lacrâmî ca de ploie (2) » Jelirea dura. . fara onore (3)- (1) Varo la Non. Varo (jiice în privinta acesta: «Copilele.» Iar Ovidiu. (3) M.. DESGROPAREA. cari erau nemuri de aprope ale mortului erau cernite. de d-l(i I. (4) XXIV. sub republica romana. ca si la cel mai multi Români din (liua de astadî. cit. 7. la din contra. capillo demisso. proximo ainiculo nigello. publ. îmbracau vestminte negre.(3) Corn. XVI. unu anii întregii si se numia an7iîts lucttis.

La trei anî dela mortea unuî copilu. alu cincelea sau alu septelea dupa înmormîntare. le punu întrunii costeiâ de pânza. dintre cari unii testimelii si-o lumina pentru dînsulii. le spala maî întâîu cu apa curata pâna ce se facu albe. Dupa ce sa cetitii întregii prohodulii. iau osele. era în vechime pretutindene datina la Uomânî. ca fie care mortu sa se desgrope si sa se prohodesca ca si întâia ora când a fostu înmormîntatu. Preotuli!. înainte de începerea prohodului însa nemurile mortului daii dascalului douS testimele saii tulpane si dou6 lumine. si anume: ciolanele. si pe urma. se face chiar si cu soborii. andrelele. Une-orî. le punO într o covata si. Dupa ce l'au desgropatu ciocli. si la septe anî dela mortea unuî omu bStrânu. Dupa liturghie iau nemurile costeiulii cu osele din despartitura femeesca si-lii ducii în cea barbatesca. la mijlocii. scotii costeiulii cu ramasitele mortului afara din biserica si le ducii la tinterimii . si anume la cel maî avuti. ca cutare si cutare are sa se desgrope. iara titva sad scafârlia de-asupra. costele. apoî cu 2 3 oca de vinii. umerii. bratele precum si cele-lalte 415 ciolane. spinarea. Preotulu. la cincî dela mortea unul june. glesnele si fluerele picîoreloini în fundu. bocindu. dupa ce le-au spSlatu [acuma deajunsu. nemurile cele maî de aprdpe ale repausatuluî punu pe ciocli ca sa desgrope mortulu si sa-î scota tote osele afara. adeca pâna Dumineca dupa liturghie. Datina acesta în timpulu de fata exista numai în unele comune din Moldova si Tera-Românescâ si se face în urmatoriulu chipu: In Sâmbata de pe urma a anului alu treilea. pomenesce pre cela mortii atâtii la proscomedie câtii si 'n decursulO liturghiei. îlu ducii la biserica si-Iii punii în despartitura iemeilorii sub icona Maiceî Domnului. nemurile. care e de maî nainte însciintatii. ca nu cum-va sa se perda vre unii ciolanelii. unde are sa se faca prohodulii. Dupa ce le-aii asezatii cu cea maî mare grija In chipulii aratatii^ cosândii costeiulii la gura. spetele. din cari e compusa corpulu. iar cele-lalte sa le duca în altarii sa le dea preotului. cari se afla de fata. unde sta pâna a doua (jii. primindii cele date. iese cu lumina aprinsa din altaru în despartitura barbatesca si începe apoi prohodulâ^ pre care îlu tace ca si la orî-care omu de curendii repausatii.

Ve(}î si Burada. In casulii acesta nemurile mortului chiama de regula maî multî preoti ca sa-Iii prohodesca si sa î cetesca rugaciunile deslegariî^ crecjendu-se în genere ca trebue sa fie de cine-va blastftmatii si aturisitii. In alte parti.cu procesia. preotii si iiiv6talorQ !ii Hâdâseul . 62. de S. (1) D. ca si când ar duce pre unii omii de curendii repausatu. 46: «Când se desgr6pa und mortCL si se gasesce neputre4ita. Latesa. In comuna Zanoga din TârorBomânescd e datina ca osele sa se strlnga întrunii vasu sau o pomnetd de pânza si astu-felu. cit. împartindu ducfitorilorii procesieî si a costeiuluî testimele. Mariuca Nistorfl. cit. p. Daca mortulu nu e putredu de tolii. o pânza . de sufletulii mortului desgropatti Mal pe scurtu observa mal totii aceleasi datine si credinte. recitându din psalmulâ a MUiiesce-mS Dumned îdei> cuvintele uStropi-mS-vei ci$ isopii si mi vel curatîy> le asâza la locu curatu. Ajunsi la tinterimii. cari le astupa. (3) T. op. totii din Moldova si Tera-Bomânfyca^ daca mortulii se gasesce neputreditu. cari 416 8afi observatii tntâia ora când a fostu Inmormlntatu. naframi saii prosope. ci-lu lasa în nauntru. daca se Intempla ca !n acestu tinipu sa-i mora vre o ruda (1). op. fa* cendii dupa Inmormlntare chiar si prasnicii saii comandare si radicându pomulu. Sa parintele G. se crede c4-î jurata. Românca din Malini. lon^nfl. T. Stanescu. câte o gaina peste gropa.» 417 . Inmorm. atunci nu-lii scotu de felu afara din gropa. se razima de zidulu bisericei. Ba unii porta chiar si slujbele din nou si anume In decursulu postului mare. In casulQ acesta se razima de zidulCL uneî biserici. p. p. asternu de-asupra luî. sau In unu altiî cosciugii. punii osele îndarfeptii în gropa de unde aii fostii scose si daii cioclilorii. apoî II cotesce preotulG rugaciunea de deslegare a juramintelorG ce pota fi asupra luî. 329. câtu e sicriulu de lungii. Burada. (2) Dict. si archiereulii sau preotulii îl cetesce rugaciunile deslegaril pentru cel afurisiti si apoi se înmormînteza (3). punii în fîe-care margine a gropeî câte o lumina de cera galbfena aprinsa. 62 63 . cre(jiendu-se ca e juratii. si astiifelii îlii prohodesce preotulii dupa ce a esitii dela biserica. dupa ce preotulu Ie uda cu vinu. Inmorm. si din causa acesta n'a putreditii (2). adeca afurisitii. p.

nu se desgropâ numai o singura data. 27 92. aflându-fee unu mortii neputredii. 132. Calatori! la Românii din Macedonia. la BomânX. atunci nu se mal astepta ca sa treca timpulii hotarltfl pentru desgropare. vinii preotii de-1 cetescii si-ltk deslega ca si 'n România (1). in mal multe rlndurl. Spunii mal departe bfitrâniî. de Mariuca Nistorâ din M&linT. Sa mg 'ngrochl tu mal adâncii. judetulii Iasi. p. din care reproducemu urmatorele versuri: Sî-oîu sa lasii cu giuramîntu Ca sa-îiî faci sicriu de plumbu. In comuna Tatarei. se mal crede Înca ca mortulu . Sl sâ me srotî la cinci anî Sa-M facii gustu cu dusmani (3). se ducea la munte si se arunca sau se Îngropa acolo (2). Poesil populare. se pote cunosce si dintr o doina din comuna Badenî. Când se ntempla ds more vre-unulii din nemulii celii mal de aprope alii mortului. dupa ce se desgropa strigoiuli). când 11 afla numai osele desirate si gole. Miarianif Inmorm. 91 (2) Dict.Românii din Macedonia credu c& numai unu omu care a fostii calcatoru de juramtntu nu putrecjiesce. ca'n timpulii de fata. ca In vechime. atâtii âin Moldova câta si din T&a'Bomân&cdy este datina ca mortulii ce a muritii mal pe urma sa se desgrope la sese 8&pt3mânl. se (jiice ca e strigoiU^ si (1) Bolintinenu. In casulii din urma nemurile mortului sunt totii-deauna cu multii mal triste si deprimate^ si varsa cu multii mal multe lacrimi decât atunci. i se cetiaii rugaciunile de deslegare si i se facea prasnicii (2). Deci. (3) M. In judetulâ Mehedinti In timpurile vechi. ci 'n multe comune. ci de mal multe ori. pentru ca prin acesla se crede ca-i pazesce ca sa nu inora îndata si Damurile râmase In vieta (1). Caniand. aflându-se unii mortii neputredii. si daca-lii gasescii cu iata In josii. Iasi 1888. Cum ca datina desgroparil a trebuitii sa (îe mal de multii forte respânditâ si cu deosebire In Moldova. judetulu Oltu. sau i se sc6te inima ^i cu ea se ungâ toti membrii familiei. si totii-deauna de câte ori se desgropâ. precum si'n comuna Zanoga din Tira-Românesca. 418 tadata i se bale unu paru de Icmnu de tisa prin inima. Doine. p.

se Îngropa cu fata In jos. p. când aO cea mai mare putere.'*Kr6pft. saii i se înfige In buricii o iindrea si o lasa. In gura si In nasu [Si. 325.oia. tn ochi si In pieptu. dupa cum spunu unii. saij li se taie capulâ si asa se punu apoi tn sicriu si se tngropa. se lega cu rugu. cit. si cari se cunoscâ mal cu sema pe aceea ca. Inmorm. sail li ae baga In gura ustanoia (usturoiO. mal multe femei din Poiana-M6rului. si u alta pi'rs6ii£i din familia acului dliitAiil morlft. crecjlendu ca ploia. (6) D. si apoi !ntorcendu-o In secriu cu fata tn jos ail Ingropat'o iarasi (1) » In alte parti din Transilvania. Transilvania. « Aflând u-m6 In Transilvania. cu deosebire tn sera spre St. înaltarea Domnului si St. au coda. este forte rCspândita nu numai la Românii din România libera. nu numai ca facu omenilorii o multime de neplaceri. ci si la cei din Bucovina. mortii. numiti tn unele parti ale Transilvaniei ^iscol. ca sa nu se pota scula din mormlntCi si sa suga sângele sau sâ mance inima celora vii.'li:i. 326. op. unâ satA aprope de acea comuna. scrie d-lu Th. p. «Daca la si-sc s6|)ltÂniânî dela iii6rtca cul-vik iiiurt. nasct^ndu-se i" ca senina aia calitat'^ '^^ stri[. In comuna Zemeeci. sau li se împlânta In inima o tepa. SiSnisLU.> (4) D. Sliint: cliiar s(! zomisli-scfi asttl-fi. . Andreiu. In timpulu mai din urma Insa datina de mai sus a Inceputii a se rari si a se întrebuinta alta. p. Glieorghe. precum buna ora In comuna Secadate si Sacelu. si anume: In locu de a i se Inlinge o undrea In buricâ. despre cari se crede ca sunt strigoi ori pricolici. 53. când more. de cum Innopteza si pâna cânta cocosii. care tinea netncetatu de vr'o cate-va (jile. (1| Buradu. p&zindu-s (2) Burada. atunijî acesla ws de. se Înfige unu fusQ In mormtntulii repausatuiul (5).e strigoiii daca s'a nascutu cu perdea saii camasa pe capu. caci pretutindene se crede ca strigoii iesu noptea din morminte. op.t3 54. aiâ) si pietre. provenea din causa mortii unei fete Îngropate de curlndii si presupusa de striguica. înainte de a fl îngropatii trupulu lui. acolo ca sa-I pera puterea si sa tm mai puta face râii (4i. D. Inmurm. cit. Banatu si Ungaria. cil p. ci totu-odata manânca . Inmonii. T. p. Stant-scu. Credinta In strigoi. si data îl c& osie atrigoiH si Îndata i se bate unCt par i-a se ur^a totî membrii ramiliei. de aceea. (3) Uurada. neajunsuri si daune. Iiini'-nâ. op. si atunci nu numai ca ieaîi laptele de la vacile mulg^tore si Ie sugâ sângele. si-i punii putinii meiu In sicriu. Burada. si-Iâ strapunsera cu furci de fierti tn inima. meraera la mormtntij si desgropara cadavrulO. 53. 41 . [>.

Românulii aprinde candela saii diferite lumini si arde miresme sfintite pe raormîntulii s6ii. Atâtu în privinta corpului omenescii. precum si pre tote acelea femei. i. Stanescu. (1) Com. No. (2) Ve4î «Familia» an. de d-lG Av. VH. în «Familia. iar dela alii septelea anâ încependii înainte dispare ore cocosulCt de mie(}ulu nopti! Io piere puterea ^i iar se ba^^a In morniintti. IV. IVsta 1871. pentru care pâna Ia alii septelea anu. saij Ie manânca numai inima si le sugu sângele. preot u. 449 450. când presupusulii strigoifi supfira prea tare pe cei rfemasî In viata. Eî. din care causa trelunt strigoi. Iar acesta se face numai atunci. credendii ca apoi nu iesii noptea din mormîntii si nu umbla în orele secrete ca sa taca omenilorii reii (2).» an. 421 . ci chiar si pre vrajitore. si mai alesii de când mai multi insi fura torte aspru pedepsiti de catra autoritatile civile pentru credinta lorii cea desarta si pentru datina lorii cea rea de a-i desgropa si a-i diforma în chipulii cum sa aratatii (1). dupa cum crede poporulG» iesd noptea din mormîntG cu cosciug^uld fn capa si manânca rlndâ pe rtndd cate unCi membru din familia sa. 11 batii unu cuiu de lemnu dreptii In inima.» Nic. Macoveid.rindu pe rindu câte unu membru din familia lorâ. despre cari se crede ca sunt strigoi. In BanatU nu numai pre aceia. lagiiiin. si altî Rom. despre cari se presupune ca aii relatiuni cu spiritele cele necurate. 38. p. p. le culca cu fata în jos si asa le îngropa. pironindu-lii astii-felii de hmdulu secriuluî ca sa nu se mai pota scula. sau daca li se pare lorii a-lQ vede noptea cercetândii locurile pe unde a traitii. op cit. In timpulii maî noii Insa atâtii credinta In strigoi câtii si datina de a-i desgropa si strapunge In inima a tnceputii a disparea din Bucovina. Densusand : «Scrutari mitoloi^ice la RomanT.» I). Pesta 1868.» publ. p. ilin iese din mordupi ce cânta 420 se punu In secriii cu tata în jos. când i se face desgroparea si deslegarea de blastemele oselorii. aralându li-se In visu. Iara dupa câte-va s6pt&mâni se desgropa si^ de-liî afla numai tn câtu-va miscata In secriii. 325 : «Ideea ca uniî morti se facQ strigoU c forte respândita. 63.

Cine nu face a sa. Opoiv complt^te. trropile se j^olira de ose ea sa facil locCi la noî odihnitori. Aceslu actu cre^tineseu da.» 422 XXXII. maî alesii daca In aceiasi gropa nu maî vinu alti odihnitori noi (1). A. este o proba a aceleî vitalitati. mormintele disparura. A-sî aminti de ceî carî oâ fontii.cum amintirea urmasiloru s6î. oi'asium» de ilespoiarea mormintuluî de cele maî pretiose resturi istorice : hanutulu dela toia^il. Numaî leirca moderna a cimitirelorO asezat** afara din orasr. mormintele nu aQ maî fostfi locuri de odihna eternd neturburate. t. In adeverii.!t''pteloa anCl st» face de. însemnate tiindu maî adi'se cu cate o ciiice de lemnCi. cari aii strabatutu paiia la noî din seculiî anteriori. tara sii-^j?î dea sema de ce face.. ritualuld crestinescQ a redusa cultulu mormintuIuT la sijite ani. Miroiiu Costinu. din nenorocire.. faclia la serbalorî mari si arde miresme stintite pe mormint(»le aloru seî.n'opari»a de septe anî. II. livchia. (1^ V. de ceî carî aCi lucratii In vre-o directiune pentru tera. maî numai cu corpulu.ite in interiorulu bisericilorCi. aprope numaî acele morminte maî exista. adeca cele clitorescî. < )mulCl leira totu-deauna liresc4' pi-esentuhl de trecutQ. nu pote sa-sî dea seina de viitord. Pâna în alii septelea anu UomânulCi crestinii aprind4' candela. maî ah>su daca in aceea-sî irropa nu maî vinu noî odihnitori. venei-area mormintelorCi este semnu de vitalitatea nationala.sgropari'a if\ slîntirea orî desl4»«rarea dt» hle. p. din causa slrimtoririî cimitiruluî. Dupa desj.^i de fnitinientele din haine cu cari a fostfi în«^ropatCt vri'-unii ptM'sona. a asitruratil repaosil eternii mormintuluî. unâ aj».slenu» a oseloru. La alu î. carî ail fostu asez. cu datinele si . mortulu dispare ore cum din amintirea urmasiloru liiî. siiil din oruranisatiunea sociala. cinn erau mormintele romane vechî. ( 'restinismulu a foVtCi îjsi estt». lUiruivscî 1888. Afara din l)iserica. si une-orî. «Acesta imprejuran» ne explica putinulu numeru de morminte. amu pute dice. inelulu care une-orî era însu-sî siirilulu mortuluî. SUFLETUL O Dela Inceputulu studiului de fata si pâna aici ne-amu ocupatii. 588: «Dola introducerea crestinisiiuiluî in Dacia.triCi ilustru. fara a maî aminti j. pentni ceî carî potil sa-sî platesca pos(»siunea neturburata a doî cotî de pamintu ! «Si cu tote aceste scaderi in cultulu mormintuluî. provenite din ritualulil mortilorîi la crestinî.entu distruiretoru alCi mormintelorCi.

si se duce în ceriii (3). dupa ce amii spusu totii ce amii avutQ de spusii In privinta corpului precum si în privinta eliberarii sufletului de la munca cea eterna. Dupa ce se îngropa corpulii. iar daca nu-I daii nimicii. se înalta la ceru. se departfea si elii de dlnsulii si trecendii pe la vami se duce sau în iada saii în raiU^ dupa cum i-aii fostii si faptele: rele sau bune. Dumnecjleu llu chiama la prasnicu si asa se duce sufletulii o data cu corpulu (1). se duce forte bucurosu. a sositii rendulu. cum si pe unde umbla elii pâna ce ajunge la loculii de odihna saii de munca. iar a treia di dupa ce sa înmormîntatii acunia mortulii si i sa facutii prasnicii. ca sufletulCi. Românii din Balacena credii ca. câtu sta corpulu omului nelngropatii. dupa ce a esitii sufletulii din corpii. . care-î este renduitii de Dumnezeu amfisuratii faptelorii sale din lumea ac6sta. dupa ce-lu petrece la mormîntu si vede cum îlii punu In gropa. daca-I daii nemurile sale de asta data ceva de pomana. Dupa aceea se mal arata la sese dile apo! Ia s^se luni si pe urma la unu anii. pe stergariu sa se odihnesca. ca sa vorbimii maî cu de-amaruntulii si despre suftetd. Cel din TodirescI si Solonetu spunu ca sufletulu. atâta sta si elii pe lânga corpii si pe lânga casa. Sa vedemu ce face acesta. când se pune unu stergariu la feresta si unu pieptene pe pragulu usel . Acum însa. Vomu începe deci maî întâî cu credintele si datinele Românilorii din Bucovina si anume a celorii din districtulii Sucevei. 423 dupa ce a esitu din omii. Românii din orasulu Suceva credii si spunii. merge forte suparatii (2). Cum iesîi tnsa cu mortulu din casa. stândii la capulii acestuia si jelindu împreuna cu cel de casa.credintele privitore la acesta. sede într unu ungheriu alu caseî si acolo astepta pâna ce scotfi mortulu afara. se arata la trei c^ile. iar cu pieptenele sa se pieptene. dupa ce se despartesce de corpii? când. Românii din Mihovenî si Bunint! credu ca. dupa ce s'a despartitu sufletulu de corpu. parasesce casa. sufletulu sâde de napoia casei si astepta pâna ce iesu cu mortulâ din casa. precum si cu celea ce-i sunt omului de neap&rata trebuinta pentru mântuirea si odihna sufletului 86ii dupa morte. pe când despre svfletU amu amintitii numai icî colea câte ceva. Cei din Sfcroescî spunu ca totu timpulu câtu sta corpulu Înca neasezatu In mormtntâ. La sese sfeptemâni vine acasa si. unde a vietuitii. mal rSmâne pe pamîntii. pâna ce se îngropa mortulii. apoî ese si elu cu acesta din casa si.

apoi merge si petrece iarasi In cerii.î insi pretindii. se scobora din noii din ceru si cerceteza casa. stud. ca facendii acesta. merge si petrece In ceru "pâna ce sosesce timpulu» ca sa i se înmorminteze corpulu. sate în districtulii Radautuluî. Când se Inmorminteza corpulu. unde a locuitii. g-irnu. A treia (Ji dupa ce sa Inmormîntatii corpulii.(ll C'oin. (2) Corn. atunci nu numai ca vine copilulii peste nopte si bea apa. dupa cum si-a câstigatii (2). o (1) Corn. tn care a traitu împreuna cu corpulu. Onofreiu. câtii timpii a vietuitii pe pamlntii In acesta 41 deci Indatineza Stupcanii de a pune o tava cu faina In loculii acela unde a muritu omulii. ci a doua (jli dimineta se cunoscii chiar si urmele sale pe unde a umblatii. de Elisaveta Agapi 425 ulcica sau o sticla plina cu apa. Sufletulu sede pe naframa lânga mortu pâna ce se duce mortulii la mormîntCi. si ud. si trecendii elii pe acolo i se cunoscu urmele si cunoscendu-i-se urmele e unii semnii ca-î trebue ceva. Jemna. stud. cretjiendii ca viindii sufletulii. unde a muritâ unu copilii. adeca merge saii în raiii saii In iadii. giiun. gimn. au vfecjiutii o multime de urmusore ca de copila împrejurulii paharului. In Vicovulu-de-su8 si n Bilca. de I. o naframa si o lumina. se cerne faina In sera cea d'intâi dupa ce sa tnmormtntatu. atunc! se scobora si elu din ceru si-Iu petrece pâna la mormlntu. stud. îndata se pune o naframa. de unde se tntorce iarasi la trei si la sese (^ile.'om. 424 ! Ceî din Stupea cjiicu. trece peste tavuua cea cu faina. . In Manastiora sau St. AvramG. de Al. Apoi pleca si elii pe calea sa. comuna In apropierea orasului Siriettl. si se pune acolo unu paharii cu apa curata si pe paharii toiagulii ca sa arda. de M. când more cine-va se pune la capulii luî o ulcica cu apa. când more unfl omu. cu unu colacu sau o bulca pe dlnsa si o lumina pe feresta^ cre4cndu se ca acolo se aseza si sta sufletulu In decursulu celoru trei ^\\e^ câtu sta si niortulu In casa. si sedendu pe naframa si gustându din bulca si apa din ulcica. de AntonO Fetriceiifi. A treia cjii Insa se Înalta la ceru. (2) C'om. Atunci nemurile lî daii oil-ce de pomana si-Iii jelescii (1). viindu ângerulfi dela botezu si lafindu-lu cu sine. ca suflotulii nemijlocitii dupa ce se despartesce de corpii. Hacia. ^3) (. Mulj. apoi la sese s6ptâmâni si la unu anii la acea casa. Românii din orasulii Sireta spunii ca daca pe loculii. gimii.

In fine. dupa co a venitu acum sufletulii si a bâutCi din apa.Dupa acesta nu vine mai multu pâna tntr alu septelea anu si anume tn diiua !n care a muritu. 426 urma acasa. de 6re-ce. Asemenea. Dreptii aceea nici unii Crasnenii nu se Încumeta a se culca si a dormi în decursulii celorii sese saptamâni pe loculu acela. CârdeiQ. Românii din Crasna^ districtulii Storojinetului. e semnii raii. de lust. (2) Com. ca sufletulu pâna la sese s6pt6mânl dupa scoterea si tnmormlntarea corpului. si anume când li tinâ lamina. pentru ca murindii nu poti Închide gura. iar alta noua. Strachina sau 61a respectiva se da de pomana celui ce a tinutii lumina. nu numai pâna la sese saptamâni. unde s'aii pusii. CârdeiQ. o bulca si dou6 lumini. pe urma se scalda Intr'lnsa si astii-felii se r^coresce. do lust. Aceste lumini ardii In trei seri acolo. Maî departe credu Crasneniî ca nu e nici de cum bine a sta pe /eresta deschisa. Înainte de a esi omului sufletulii. ceia ce. dora. bea putina apa de aceea. vine neîntreruptii la casa unde a Incetatu din vieta. care. mal alesu Insa noptea hojma cerca corpulii si se framlnta dupa dtnsulu. când mori nu pote esi sufletulu din casa afara. dora Uii pote afla. unde a muritii si a statii mortulii înainte de înmormîntare. pe unii pomii. se da ulcica de pomana unui omii sSrmanii cam de etatea aceea. Dupa ce a muritii credu ca sufletulii se duce dreptii la strachina cea cu apa. iar strachina o iea si o duce mai pe (1) Corn. si daca nemurile sale li dau atunci ceva de pomana. unde a muritu omulii. varsa apa. . Totii In Bilca este datina de a se pune dupa Inmormlntare In loculii acela. se pune lânga corpu si totu timpulu câtu sta acesta In casa sta si elâ lânga dlnsulu sau se pune si sta Ia cheutorea casei. cre^endii ca tare-i arde sufletulu. Ba elii. tndatineza de a pune. dupa cum am v&^ulii si maî susii. una : care trebue sa fie lacuta din toiagii. ducenduse cu dlnsa In gradina. o strachina saii o ola cu apa prospata si curata lânga dlnsulii. o ulcica cu apa. când se iea vr o ola de la focii nu e bine a-î lasa loculii desertu. In care sa scaldata sufletulii. credii si spunii Crasneniî. A treia di. de care a fostii si mortulii (2). Sufletulu Insa^ dupa ce a bautu din apa si sa scaldatii. ci si mal târcjiii înca cerca corpulii daca nu i se da nimicii de pomana. si se Intorce cu pompa Indferfeptu la cerii. elu se bucura forte tare. si apoi se înstraineza si nu vine mai multu (1).

se (1) Coin. credii si spunii. si anume dupa înmormîntare sufletulu se duce. se Inverfesce trei (jiile prin casa. atunci e unii semnu ca cerca ceva de pomana sau ca sî-a adusii aminte de noî si a venitii sa vada ce maî facemii si cum traimii (1). In acesta calfitorie îndelungata sufletulii este totii-deauna petrecutii de unii ângerii. unde petrece asemenea trei dile. sufletulâ nu vine mal multii ca sa-sl cerce corpulii (1). si din pasSrl. Când pocnesce sau trasnesce ceva în casa. daca a fostii pfecatosii. Asta trebue sufletulii so faca în decursii de 40 de dile saii. iar daca a fostu curatii îlii trimite în unulii pficatosii ca acela sa se îndrepteze. iar a doua ora Ia unu anu. pentru ca. se duce si elii dimpreuna cu acesta pâna la gropa. când se face osfestanie si pomenire. când se Inmorminteza corpulii. (le d-lil \'. se duce si trece tote vamile si ajunge în raiii. A treia ^i însa. dupa înprejurarî. districtulii Câmpulungului. ci (1) Aucjitil dela maî multe românce din Crasna. si daca cine-va se încumeta ca sa se rostesca catra unulii dintre dlnsif cu unii cutitii. si maî multii. si anume. dupa ce s'a îndreptatii si curatitii deplinii de tote pfecatele. atund e. dupa credinta Româniloru din Boianu si Mahala. dupa ce sa despartitii de corpii. De aici se duce de-a dreptulii înaintea lui Dumnezeii si-I spune ca a venitii de unde la trimisii. când sufletulii vine pentru ultima ora. Dupa trei (Jile însa. nu se mal teme nime a se culca si a dormi pe loculii acela. câtii a avutii sa-Iii traga. ca suiletulij. dar nu pentru totii-deauna. din diua aceea încependii. iar când viseza pe mortu ca a venitii acasa. saii se duce si se baga într'o vita curata orî întruna spurcata si dupa aceea în pasferî. Turtuivnu. si ionica alCî luî lordachi Isaca. si se (jiice ca necajitii fîindii de trecerea prin atâtea trupuri si-a trasii acum canonulii. iar la urma se baga saii întrunii omii.. . Dupa acesta se pornesce si ratacesce o bucata buna de timpii prin lume. spunii el. dicii ca atâtii sufletulu câtii si mortea staii trei (jiile pe lânga corpulii omului si pe lânga casa în care a repausatii acesta. preotii. unii semnu ca a venitii sufletulii. si Dumnedeii pe urma îlii trimite în altii locii. care abia se nasce. 427 In decursulu unul anii se Intorce de maî multe orî si anume: odata la s^se saptamâni. Românii din Stulpicanî.' si anume cel din Boianii si Mahala.De la sese saptamâni înainte însa. Bomâniî de peste Pruta. întrunii trupO unde sa petreca în chinuri.

In rfestimpulu acesta ângerulii îlii porta prin tote locurile: bune si rele. gimn. TonigarCi. îî diice: Trupule. si altele din judetulu Suceva. CotlarciucG. Negrule-amarîtule ! . trebue sa treca prin unU focâ^ si trecendu foculu acela merge într'unu loca rScorosit^ unde astepta judecata cea mal de pe urma. se duce si elii cu dînsulii. stud. Baia. trupsorule. Sasca. pe loculii unde a muritu. pâna ce aî saî. Radasenî. dincoce acesta. câtii a fostii în vieta si-i spune: aici aî facutii acesta. credu Românii ca sufletulO. Dupa acesta maî sta înca 40 de (Jile pe pamîntu. O sema au datina de a aprinde. de Const. sta si sufletulu cu ângerulu s6ii pazitoriu în casa. hidâ. 429 Eâ me despartescii de tine Si me ducii unde e bine! Daca. când ducii pe mortu la gropa. ca sa aiba sufletulu când e însetatii. Românii din Fundulu-Moldovel istorisescu ca câtfl sta mortulu în casa. MerchesCl si I. atuncî îlii petrece si elu pâna în tinterimu. câtu sta sufletulâ în casa. In Moldova si anume în comunele Petia. Ca eii mcrgii la Domnulii sântii. (1) (k)in. In timpulu acela. si dupa ce aii slobozitii acuma cioclii corpultt în gropa. sufletulii. mortulu a fostu unu omii pfecatosu. daca a facutii bine. iar când îlu înmorminteza. Dracenî. punu unu paharu cu apa. pe unde a umblatii elii. (2) Coni. L^iînn. sta trei dile pe lânga casa precum si de-asupra capului celui mortâ. atunci sufletulu. hoitule. apoi parasindu pamîntulu. li spune: Hoitulo. plaiulu Muntele. Scumpule odorule! Dute-acuma în mormîntii. A treia di. facu prasnicu.428 dice ca respectivulii Isî taie ângerulu sfeft pazitoriu pe unu timpâ de septe ani (1). stud. de unde bea. si totu asa pâna ce sfârsesce tote lucrurile. dupa ce sa despartitii de corpii. Malini. de Nic. câte o luminare în diua de Alexiî (2). din contra.

apoi vine la mormlntu. neputendu-se desparti asa de graba de casa unde a traitii bine. unde sa sfiversitti din vieta.acum în mormîntu Spre mâncarea viermilorO. Xe^i si 430 In alto partî. Românii din unele parti ale T&reî Românescî credu ca sufletulu omului mortii umbla timpu de sese sfiptfimâni pe unde a umblatii cu trupulu. Numaî din pricina ta O sa suferii munca grea ! Dupa ce a rostita cuvintele acestea si dupa ce sa Inmorniîntatii acuma corpulii. ângerulu luându-lii. pentru ca In decursii de 40 de (Jile. PletosQ din Radasenî si M. 46. A treia nopte se lasa luminele sa arda pâna ce se sfârsescu. iar alaturea o lumina aprinsa. p. llii duce Întrunii loca anumita. unde petrece pâna la vremea cea de judecata. ci si maî pe urma pâna la 40 de cjlile c^rca pe aî sSÎ ca sa vada ce I-orii maî da de pomana (1). totii din Moldova^ este clatina de-a se tamâia In casa unde a fostu mortulu si a se turna pe loculu. îsi aduna totu ce i s'a datii pâna atunci de pomana. Burada. apoi se înalta la cerii. Dar elii n'o face acesta numaî In cele treî serî. cu unu colacii pe dlnsa. se crede ca sufletulii. Acesta se face de aceea. de A. Daca n are cruce. ca si 'n Bucovina. Inniorni. Ca numaî de reulii teu Trebue sa suferii si eii. de regula ramasita toiagului. cari se lipescu In rlndii de marginea ulcelei saii a strachinel. sede pe mormîntu pâna ce pune cruce. sufletulu mortului umbla sburându pe lânga casa si pe lânga mormlntu. o ulcica sau o strachina cu apa prospfita saii cu vinu. dupa ce iese din corpii. apoi a se duce la mormlntu vinu si tamâia. (1) Dict. maî alesu In cele trei dile dupa Inmormlntare sufletulii. se pune In cele trei seri dupa Inmormlntare. si apoi se înalta (2). crecjiendu-se ca pâna la 40 de 4ile. ângerulu îlii plimba prin tute locu- . când Începe a putrecjli trupulu. saii 3 lumini facute din r6masi(. putina apa. In alte parti din Tera-Românâsca.Du-te de. dupa aceea trece In ceea-lalta lume (1). In loculu acela.a toiagului si lumina din mâna^ adeca din lumina care sa tinutii la repausare tn mâna mortului. unde a repausatii mortulii. vine si bea apa din ulcica si gusta din colacii. Nistorfi din Malini. se sue pe cruce.

op. Angerulii îlQ Întreba: Aî bâutu apa ? Nu! . Inmonn. . pe unde a umblatii. ca sa nu puna nimicu spurcata dupa usa. fiindii cuprinsii de sete. dice ângerulul. cacî mi sa faQutu scârba mare. Ciorile. In fine totu tn Tera-Bomânesca^ exista credinta ca dupa nxirte. se întorce acasa si se pune pe stresina casei. cit. 431 Sufletulu 90 scobora de pe strasina.)) De aceea lumea din casa e tinuta. p. p. din causa ca acolo In nauntru v&(^ul unu hoitu mare.rile. sunt nemurile tale. dupa ce a cutreeratu tote locurile. dar Îndata ese din casa afara cu totulu mâhnitu. De aceea în vreme de 40 de (Jilc s<? tanuiieza desil prin casa si pe la mormintO. . se duce acum sufletulii cu ângerulii. pre care llu mâncau nisce ciori. pe unde a umblata. iar dupa Împlinirea acestora se duce în cea-lalta lume. când era în trupii. Val ângere. îndata ce a ajunsii la stresina casei. n'am bfiutu. tl-aî facutu tu vaculâ si abia acuma aî esitu dintrtnsulu. Si se (jiice ca prin ori-ce locii si prin orî-ce poteca a fostii omulii în viata. (1) Biirada. Iar. pur- . p. multii mi-e sete! Ângerulii ÎI raspunde: Dute 'n casa aci josii si bea apa! Acesta se ntempla tocmai când rudele mortului jelescii pre mortii. iar sera vine si se odihnesce dupa usa dela tinda bordeiuluî. unde se aprindu si luminari. Dar. cit. raspunde acesta. Vecjiî ! tn trupulii acela tî (Jice acum ângerulu. unde e mortulii. unde se aprindd si luminari. sufletulu celuî mortu. se duce tn casa. unde sta trei dile. Trecendu cele sdse sfeptfemânî. 48. prin casa si pe la mormlntu. Lainbrior. op. Hoitulu acela era corpultt luî. ce aî vfecjiutu. 155 : «Se crede ca 40 de (}ile sutletulu mortului sta înca in casa sau umbla pe la mormintâ.» (2) lonenCi. te jelescu ca tu aî esitu din trupii! De acestu rfispunsii sufletulu este forte mâhnitu si tn mirare (1). 45. tn timpu de sese saptSmânî sufletulu pribegesee de-a rtndulu tn fie-care di prin tote locurile.

. p. Stanoscu. în «Lumina pentru totî» an. ci elii sta tn apropierea cadavrului. St. Din contra Insa^ cel drepti cap3ta din când In când libertate si viindu tn lume se arata la membrii din familie si ceru ceea ce le e necesarii. p. 474 475. merge la raiu. eî trebue sa plece si sa se duca iarasi la loculu loru. 432 Pfecatosiî. cit. «Credinte pop. de aceea asternu eî de-asupra acelui usorii o apomineta^yi adeca o bucata de pânza alba. sunt tinuti si munciti acolo pentru totu-deauna. cit. unde petrece timpii de s6se saptamâni. 46 47. Românii din Dohrogea credu ca sufletulu mortului sta sese saptamâni de-asupra usorului dela usa casei. op. p. Nt'^'ooscu. lonenCî. iar daca a fostu pScatosiS. op. 46. (1) I). pentru ca sa aiba pe ce sa stea sufletulii (2). iar loculii saii de petrecere e închietura (cheitorea) casei de catra rasaritii. Daca celu mortu tn vieta luî a fostu omu dreptu. Inmonn. Acesta o potu eî lace tn timpulu noptii In t6ta libertatea. iar dupa aceea se duce si petrece în Câmpii Iudeului pâna la a doua venire (3). Angerii îî conducu unde voescu. credii Românii. elu nu pote fi opritu de dracî. ba înca îlil si însotesce pe acesta pâna la mormntii. taiata dintr*o trhnha (valii de pânza). In Transilvania^ districtulu NasSuduluî. atunci este rapilu din mâna Ingeriloru si dusu la iadu (2). sufletulii se departeza si se asaza în cerii. ca sufletulu celuî repausatii petrece sese saptamâni sau 40 de dile pe pamîntii. credii si spunu ca sufletulii nu se departaza Îndata dupa desfacerea sa de trupu. La sese saptamâni dupa înmormîntare se facti unii soiii de pomene numite (ude sese septSmânl» Dupa ce sau împlinitii si acestea. cit. II. Bucurescî 1888. op. (2) Hurada. 331. (2) I).tata de ângerî. In acesta cale tnsa este tmpedecatu de cete do diavoli. Stanescu. ca si fratii loru din Bucovina. p. caci lumina cjiileî lî prigonesce dupa urma (1). (1) I. sufletulii vine iarasi îndaraptii la locuinta mortului.» publ. totti din districtulii Nasauduluî. 323. carii au avutu nenorocirea sa intre In iadu. Alti Români. si dupa ce respectivulu sa asezatii la repaosulii eternii. cari cauta ca sa-Iu rapesca si sa-Iu arunce tn iadii sub diferite acusari. p. Insa Îndata ce se face cjiiua.

saâ i-a r&masii corpulu nelnmormlntatu. atunci trebue nu numai sa ratac^sca timpâ mal Îndelungata pe pamlntu. care sa pusii anume spre acestii scopii (3). Ia BomAnl. Din tote cele espuse pâna aci resulta ca sufletulii omului. care a vietuitiî dupa prescriptele dumne(j[eescl. In Banatil. ajunge sufletulii. unde umbla Încolo si Incoce. cre(^endu-se. petrecutii fîindii de ângerulii s6ii. în lumea cea-lalta unde capata iarasi corpulu. ci totu odata sa Intre si sa petreca prin diferite corpuri omenesc! si animalice. daca omulii si-a luatii singurii vieta. si In timpulii acela nu petrece nici In ceru nici In iadii. «riînn.(3) Corn. si are anumite lipse. cit. adeca pâna ce namurile sale îl daii de pomana tote celea ce-1 sunt de neaparata trebuinta pentru mântuirea si calatoria sa în cea-lalta lume. vine In atingere cu alte suflete^ iea parte la bucuria si Întristarea celorii ce aii rfemasii în vieta. ca si 'n cele-lalte parti locuite de Români. de d-la T. In alte parti ale Transilvaniei esista credinta ca sufletulii celui repausatu ramâne unu timpu mal tndelungatu pe pamintii. Inmorm. ca sufletulii petrece 40 de (Jile pe pamîntii si'n raatimpulii acesta n indii însetatii vine si bea npa din paharulii celii de pe feresta. iar când se facu aceste pomeni se apropie iarasi de locuinta celui repausatu si asista si elâ la acea masa si apoi se desparteza pentru tot-deauna (1). 33. op. SiinonQ. Abia dupa trecerea unul timpii mal îndelungatii si dupa o pribegire lunga peste douG-^ecî si cinci de ape. (l(» Alexandru Booriu. cari trebue sa fie numai decât îndeplinite de catra al s6i. Ia esirea sufletului saii si dupa ce pleca cu mortulii din casa. care l'a purtatu în acesta lume (2). totu ratacesce In continuii. daca a (1) Corn. JVorianfi. stud. pâna ce se curatesce de tote picatele câte le-a comisA traindu In lume. Din contra. (2) Wlislocki. 2o 434 fosta forte pâcatosu. p. 433 Si iarasi altii credu ca sufletulu^ In intervalulu de sese s6p tSmânl^ adeca dela tnmormtntare si pâna ce se facu pomenele de s^e sSptâmânl. si abia dupa aceea se pornesce spre loculii de odihna. Olariu. . petrece de regula pe pamîntii 40 de dile. de d-la los. se pune într o ferestra unii paharii cu apa. ci tn lumea acesta. (3) Corn.

pâna ce deplinu curatitu si demnfi. Pitagoreil mal târlii lnv6taii. se Intorce iarasi la isvorulu primordiala alu vietii. unde au fostu supuse unei curatiri. care sl-o Închipuia ca unu procesii de curatire. sunt terminil grecesci pentru emigrarea si transformarea sufletului. ca sufletulA. Ca conducatorii alu sufleteloru (Psychopompos) In patria lorâ originala apare Dionysos sau Bakchus. si dintru Inceputii so fi propagatii Pherekydes si Invfetacelulii sfeii Pythagoras. Asa Învatatura religionara si filosofemele lumii vechi erau de parere ca sufletulU. Metemsihasa. unde nazuescu acum prin cunoscinta si fapta dupa demnitatea eroica. ca sufletulii. ehberatâ fiindCi din catusele corpului. ca sufletulu dupa mortea corpului pribegesce prin tote speciile de animale si ca dupa 3000 de ani Intra iarasi Întrunii corpu omenescu. Probabila ca de la Egipteni au acceptatii credinta In sufletii mal Întâi Grecii. pe cari trebue sa le arunce una dupa alta. p 32 . 435 o petrecere mal Îndelungata saâ mal scurta In acesta imperiu tnsufletesce din nou alte corpuri omenesci sau animalice. si dupa (1) Wlislocki. Înainte de a se pute Intorce iarasi Indârdptu. op. care le-a primitii dela Persephone din Împaratia Intunereculul. schimbarea sufletului. si metensomatosay schimbarea corpului. cit. trece In imperiulii mortilorii. mal nainte de ce a Insufletitu corpulu omenescu. ci ea se afla si la alte popore atâtu din anticitate. si la venirea lorii de a . ar fi tnvdlitâ tntr o multime de vesminte (adeca de patimi si dorinte sensuale). învatatura brahmana a Indieniloru vechi represinta emigrarile sufletului dupa morte prin animale rele si bune ca penitente si mijloce de curatire. Preotii egipteni eratt de parere. In misteriile grecesci se'nvata. iarasi pe pamtntu. Empedocles sustinea o emigrare a sufletului chiar si In corpurile planteloru. la sosirea sa pe pamtntu. câtu si din timpulâ de fata (1). trebue sa fi locuitu In alte corpuri si ca dupa mortea omului trece iarasi Intr'unu noii organismu^ anume ca sa se curat^ca si sa pota ajunge tn urma la tinta perfectiunii sale. Ocasiune spre curatire le oferia misteriile.Credinta acesta Insa o tntâlnimu nu numai Ia Români. Plato se exprima de-a dreptulii ca sufletele Înainte de-a intra In omeni au fostu odata aice.

Caci stândii. cari aru fi mal placute fapturii lorii. dupa cum i-au fostu adeca si faptele: bune sau rele. la fîc-care vama sute si mii de draci. cum se apropie sufletulii. presupunendu ca acesta sar arata nepasatorii fata cu unele corpuri anumite. Aristotele respinge sufletulu. Intre tote obstacolele însa. dupa cum se va vede mai pe largii în capitululii urmatorii. iar dupa a altora chiar pâna la 99 (2). câtii timpii vorii fi Iudei. Ce se atinge de vamly apoî si cu acestea no pote mai bine scote la capâtii. îndata îlu în- . ca In diua Învierii arii fi toti 436 -curatiti si ca voru vietui apoî In corpurile celoru drepti tn tera cea bine-cuvtntata (1). dar si 'n acesta cale lunga. umilii mai urîtii. asa tiranii se vlra In lupi si vulturi. dupa credinta unora. desi e petrecutu de ângeri si mai alesii de ângerulu s6u pazitoru. Daca în decursulii petrecerii mortului de acasa si pâna la tinterimii nemurile sale nu i-aii pusii poduri peste ape. atunci lesne i se pote întempla ca ajungendii la vre-unii rîii saii alta apa mare din cealalta lume.000 de anL Neuplatonicil desvolta aceste pareri mistice si mal multu. si câte odata se strapunii spre pedepsa In corpuri animalice . dela 7 pâna la 24. Pâna la deplina Intorcere In slnulii Dumnecjeiril trece.doua ora Isl cauta corpuri. Talmudistil Învatau ca Dumnezeu a creatu unii numarii anumitii de Iudei. unele mai neplacute si mai mari decât altele. si dupa cum a fostu comandatii si pomenitii de al s6i atâtii în decursulii înmormîntarii corpului safi câtii si mai pe urma dupa înmormîntare. cel activi In albine si furnici. din care causa a trebuitii apoi sa stea sau sa ratacesca ani întregi pe malurile apei respective. unu restimpu de 10. cele mai grele de învinsii sunt apde cele mari din cea-lalta lume si vamile^ ale carorii numfirii se urca. Plotinu deoscbesce o emigrare a sufleteloru din corpuri eterice nevScJute In pamlntescl si o emigrare din pamtntesci iarasi In pamlntescl. totusi trebue sa îndure o multime de neajunsuri. cari pentru aceea se 'ntorna necontenitii. dupa dlnsulu. dupa cum nu unuia i sa întemplatii. Dupa ce sa pocaita si curatitu acuma de tote p&catele 1! este sufletului tncuviintatu sa plece spre odihna cea eterna. pâna ce în urma sa înduratu unii sufletii alii lui Dumne(j[eii de dtnsulii si la trecutii de cea-lalta parte. sa nu pota trece. mai înfioratorii si mal îndrasnetii decât altulii. daca nu i s aii cetitii stâlpii si nu i s aii facutii celCi putinii ¦ trei stari.

dora tiu potu rapi din manele ângeriloru. Conversatioiis-Loxicon. ce i s aii pusii pe crucita. Astu-felu apoi. Care duce la straini. i le arata si-I spunu ca nu e voe sa treca mal departe. Iar unu altu bocetu din Moldovay si anume din comuna Rapciunî. . Iar daca vede ca nu e altu chipu de scapare diice sufletului sa sc6ta banii. Seelenwandcruiig. iar celu din stânga care duce spre iadu. Cuv. se tnpartesce tn doua ramuri : unulu si anume celu din drepta. Ba ei nu se tndestuleza numai cu atâta. ale sufletului calStoru. Dupa ce a scapata acum cu mare greu de vami ajunge Ia salcd sau rachita mare. despre care unu bocetu din Bucovina ne spune: Ca sunt douc drumurele Si cam greu dc-alosu din ele: . leaîi apoi cumpenele si. Dritle Auflag-e. Altulu mi-î batutu cu llorî. ci In nemarginita loru rautate acuza sufletulu si de o multime de alte fapte rele.(1) Mayer. pe care au calatoritu pâna aice. iar nu departe de salca acesta drumulu. si trebue sa se duca cu dtnsii tn iadu. (2) Vecjî cap. Unu-I toW cu floricele. Caro duce k surori Si la scumpiî fratiori. (jlice: 438 Ca sunt doua drumurcle. despre cari nici prin minte nu i-a trecutu. platindu fiecare vama. tiu cumpenescu sa vada cine e mal greu: elu ori pacatele sale? Si multe alte piedice ti punu. scotendu cartea tn care se afla notate tote pacatele. cei din secriu precum si cel ce i s au datu peste secriu de pomana si sa platesca draciloru ca sa-I dea drumulu. Flori negrite si de jele. punendu-lu pe dlnsulu Intr o cumpana iar pacatele sale Intr alta. care duce spre raiu. Dar ângerulu nu lasa de felu pe draci sa se apropie de sufletu. urm. Unulu mi-î bctutu cu spini. pâna chiar si cele mai mici si mai neînsemnate. 437 cunjura din tote partile si. trecu tote vamile pe rendu si pleca mai departe.

de ângerl si la urma de prea-curata feciora Maria. bocetulu banatenu. Mai cu de-am&runtulu si cât se pote de nimeritu descrie calatoria sufletului.Cela-Ialtâ cu busuiocii Par' ca-î unii parââ de focii (1). si pe care tiu reproducemu acuma In tota întregimea lui: Trandafire. atâta pre cei vii cât si pre cei morti. Intitulatii o^petrecerea (1) Burada.^ despre care ne-a fosta deja vorba mal sus. unde se afla Florea soreluî^ care Iml judeca florile Unde li-sti mirâsele. despre care amu vorbitu deja In cap. Insemnândule totu odata si sortea ce-I astepta. iar daca na fostfi tocmai bunu. care scrie Intr o carte pre toti omenii. Sufletulu nu scie acuma. Aici apoi se opresce si adasteza sufletulu pâna Ia judettdtl sad ftidecata cea de pe urmay la care va trebui sa merga tota lumea ca sa fle judecata. Apoi Uu scote iar la drumulu cela adevSratu . In fme. de pe pamlntu pâna la loculu de repausu din cea-lalta lume. când am reprodusa dintr Insulu unele citate. Rgii mal esti la fire : Ce te-al zabovitâ De n'al infloritâ De ieri deminita Pân'a(jil demin6tâ? Lasa ciuda c*am privita Pâna ce s*a despartitd . si mergendu mal departe ajungu la MarulU-de-Sân-Rtru. fire. XIV si lânga care e Intimpinatu de Dumnecjeu. 439 mortului. ca sa vada cum e atunci când omulu nu voesce sa asculte si sa Implinesca tote Invâtaturile si poruncile lui Dumnezeu. Ininonn. 91. atunci lift lasa sa merga o bucata de locu si pe drumulu celu spinosu. trecendu puntea raiului^ ajungu tocmai de naintea portii acestuia. ci daca a fostu bunti la Dumne^eu^ Îndata li arata drumuliî celu adevaratu. p. pe care din aceste dou5 drumuri sa apuce: pe celii din stânga ori pe celu din drepta? Dar ângenilu conducâtoru nu-lu lasa sa stea multu In cumpena. de Sân-Petru.

Intinde-tl întinde. Vine marea mare. Cu de sera a plouatu. Unde-su t6te florile Cu tote surorile Sî-unde Flârea sâreluî Sede'n p6rta raiului Sa judice florile Unde li-su mir6sele. Raâ mal esti la fire : Ce mi te-al grabita De al înflorita? M'am grabita De am înfloritu. Eu nu potO întinde Tu sa le poti prinde Vîrfurile mele . fire. Din lume cu sdre. Mir6sele s'orii pierduta. Bra(}I din radacini. Din ventâ cu r6c6re Si-apa curgStdre. Trandafire. Unde-I bradula ^^nelora. Sufletâ despartita De multe mâhnitâ P16ca si se duce Marea o ajunge. Iar în ripa marilorO. Eâ sa Ie potâ prinde. In (Jorl bruma a ca^utu. Caci vremea mi-a venitii Ca si tie de pornita De pornita catra apusa. Unde s6rele-I ascunsa. Cu de ndpte-a'nseninatu.Sufletâ de la osa Din lume irumâsa. Vîrfurile tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade^ Brade! Sa-ml fii frate. Vine'n tulburare GreQ urlândâ Si urducându Tota lumea spaimîntândâ. calini. Trec6t6rea apelorâ. Unda se aduce Lumea s*o îmbuce Tottt malini.

brade ! Sa-ml fii frate. Nici nu oiâ gândi Puii te-ora simti. In mare-I cadea Si te-T îneca . Eî mi teorii latra In mare-I cadea . Ca 'n mine-a puiatâ Vidra latratâre. Eu nu-tî potu întinde Ca sa le poti cuprinde Trupinele mele Sa treci peste ele. Las sa fie sl-asa ! Vine marea mare. Intinde-ml întinde Ca sa le potu cuprinde. Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea in cea parte Ce lumea-ml desparte. BracjiI din radacini.Sa treci peste ele. Când nici vel gândi 440 Puii te-orâ simti Sl-el orâ suera De te-I sparia. Iar în rîpa marilorâ. Ca 'n mine a puiatâ Din inima spurcata Rosu soimuletîl Cu ochiulâ sumetu. Lumea s'o îmbuce. calini. 6 meni pândi t6re. Trecfitorea apelorâ Sufletulu statea Si mi se ruga: Brade. Unde-I bradulii (jiineloru. Grea umblândâ Si urducândâ T6ta lumea spaimintândtk. Totu malinY. Vine *n turburare. . Unda se aduce.

Bra^I din radâcini. In mare-I cadea 441 Si te-î îneca. Ca'n mine a 'ncuibatii Sl-apol a puiatu Galbena serp6ne Ce piere de iome. Iar în rîpa mariloru.. Unda se aduce Lumea s'o îmbuce Tota malini.Si te-I îneca . hal. Tdta lumea spaimîntându. Unde-I bradulâ (jiinelorâ. TrecSt6rea apeloru Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade. Nici nu vel gândi Puii te-oru simti Si oru suera. Multa mg mal rugai O rugare mare . Tu te-I spaimenta. Sa-ml fii irate ! Intinde-tl întinde Ca sa le potu prinde RadâcinI a tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. Ea nu potu întinde Sa le poti tu prinde RadScinl a mele Sa treci peste ele. calini. Las sa fie sî-asa! Vine marea mare. Vine 'n turburare Grea urlândâ Si urducândâ. brade. brade. Las* sa fîe sl asa ! Ha!...

Brade. Am si eâ unâ frate. draga suflete. Iar mortulu imi trecea Unde dorulâ îlCi ducea Marea fara nume L'al-alalta lume. suflete. Pasu. Du-te far* necazu Fân* vel trece tu cu dare Cele grele sipte vame. brade.Cu multa rabdare. Ca-I vedea o salca . Pâna vel ajunge Unde se înfrânge Drumulâ jumatate Ce locuri desparte. Maistârl voru veni Si te vorfi ciopli Si din tine-orâ face. Punte preste mare S'aiba trec8t6re Suflcte-ostenite Catra raîu pornite! ' Bradu-atuncea se gândia Si trupinele 'ntindea. pasu. Acolo sa stal Si sema sa ial. Unu frumosO pacurarelâ Si are unâ toporelu Si are verisori Doi voinici feciori. Ca sa fie pace. Drumulâ inainte. Tine. Eî te vorii taia Si te-ora rSsturna.

Cu lacrimi udata. Ci sa dai în mâna dr^pta. Si apoi iar sa stal Si sema sa ial. Sem' aci iara sa ial Si spre stânga sa nu-ml dal^ Caci în partea stânga E calea cea strimba. Ca'n doue razâre Va fi câte o flore.Mare si înalta Salca aplecata Si cu frun(jia lata. Acolo-I (tîna batrana\ Si-ti iea palosulQ din mâna. Precum firea îti arata. Apoi totil in aia parte Sunt câmpuri urîtâ arate Si cu spini rai semSnate. Strîmba sl-astupata. Flore la pamîntQ Ne-ajunsa de venlu. C*acolo tu vel afla Spre îndestularea ta Câmpuri frum6se Cu flori alese. . Câmpuri d'ale arate Cu flori semanate Flori tu vel culege Si doru-tl va trece.

Apoi iar sa mi te duci 442 Pâna cândâ vel sa ajungi L'alâ mara mare de Sân-Petru Cu ajutorulâ lui Sân-Medru.F16re la rec6re Ne-ajunsa de s6re. Âcolo-I Sânta. Calatori câti mal trecea Ea spre toti se îndura Ea pe toti ÎI adapa. Tu sa mi le ial. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita . Ca sunt flori din raia. Drumurile le-arata: Sufletulâ din apa bea Si elâ lumea o uita.Marie^ Cu noi mila iei sa fie. Josâ la radficina E lina fântâna. Maru-I mare si rotata Si de pale aplecata Cu virfuICi ajunge 'n ceriâ Cu pdlelo pan' Ia mari Si pe vîrfâ e infloritâ Iar pe p61e împupitu.

Caci c61a i s*a împlutu^ Condeiulâ si Ta pierduta. 1 Ca elâ va sosi Si tu vel veni: Daca cerbii vor& ara. Pamînte. Daca nu mi te-al rugatu Când a întratâ Scrisorea 'n satâ. La masa chitita.Rachita 'mpupita. Sade si scrie Maica-Marie Pe cel vil si pe cel morti Si-sl însemna a lorâ sorti. Rachita 'mpupita. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raia cu sine. Acolo s'adapostesci. Dar ea nu se va 'ndura Intre vil a te scria. In haina altea. Apoi iar du-mi-te du-te Pe carari batute Pâna vel patrunde Si tu vel ajunge Tocma 'n pârta raiului Unde-I fl6rea sorelul. Ciutele vorii semSna . pâmînte! De a4l înainte Ian sa-ml fii parinte . Si astepta cu rabdare Ceasulîi de reînturnare. Masa înflorita. Ci mila sa-I fie Tota Sânta-Marie. . R6ga-mi-te tu de ea Cdla viilorâ s'o iea. Dora ca s'a indura Si *ntre vil te-o însemna. Nu-I mândra rachita. Acolo sa te opresci. Haina de mStasa.

com. totu despre trandafirii. adunatii de Viora Magdu.Sa nu te grabesci Sa m6 putrecjescl. La ele cu lacrimi. La Ele-am plivitâ.. ^ 443 Cu privire la partea Întâia a bocetului acestuia. Calindaria pe an. De catra fratior! De catra surori Si de catra juni. p. suna asa : Firoîllo. Firiî de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'at înfloritii Mal de diminâta Ca ierî dimin^ta? Eii n*am zabovitii. . si anume din Ecica^ comitatulu ToronCalu. De vecinii buni . din comitatulii Carasii-Severinii. Oravita-BrasovCi 1881. (1) Sim Mangiuca. (1» AltA fragmentCt. 121 134. Ca s'aii despartitii Tenfira Mariuta De câtra maicuta. De catrâ taicuta. 1882. fîroie. Ca acumu-tl daii Si nu le mal ieau Spatele mele In bratele tele Si fata d'a mea Sub pajistea ta (1). de d-lii loanii Popovicî. adica la trandafirii^ unu fragmentat totii din BanatU. fîrolllo! Firii de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'al înfloritij Sl-asta dimineta Ca ieri dimin6ta ? Eli m*am zabovita Si n'am înfloritii . ne spune urmatorele : Firdie.

pe 1882. în- (1) Dierbach. . Brasovu 1891. caci mortea este inceputulu vietii viitore. 157. b) ca flore a mortii. si lns6mna rosa. (3) Calind. frumusetea gratiiloru. 127.. (2) Nork. despre care ni-î vorba. (iTrandajirvlUy dupa sciinta simbolica mitologica (2) Însemna: a) unu simbolu de amore consacratii Vinerii (regina natureî) care este ur(j[it6rea vietii înflori tore. pe 1882. Achiles Tatius c^ice: Rosa este frumusetea pamlntului. Intrebuinteza trandafirulu în ambele sale însusiri însemnate aci : a) ca florea vietii. Nota dela Strigoi fi Moroi p. dupa S. dar trandafirulu totu odata Însemna s iflorea mortii. IV. urmatorele : «Forte memorabila si de mare Însemnatate traditionala este alegerea si punerea Trandafirului tn capulu cântecului. Dreptii aceste de mare Însemnatate este si acea Împrejurare cum ca cânteculu nostru. Rosa este bucuria (Jileloru si a omeniloru. cit. (4) Calind. de ore ce ca atare i se împedica înflorirea la privirea despartirii sufletului de trupu. an. Etym. scrie cu privire la trandafirulu. «Din tote aceste se dovedesce vechietatea si însemnatatea traditiunil trandafirului în cânteculu mortului la Români (4). lumina si ochiulu plantelorii. Nota dela p. In Introducerea sa. mythol^'-isches Heal-Worterbuch. s'a pornitii (1) Gazeta Transilvaniei. p. culegâtorlulu suscitatulul bocetâ banatenu. de aceea se si afla Intaiatii pe crucile de petra ale mormlnturiloru (3). LIV. simbolulu amorului si alu Vinerii. Mangiuca. Ca N. ruja. Flora niythologica p..» Asa dar. a Rosa este celu mai Insemnatu simbolu alu frumusetii. symb. Mangiuca. S. 22. 444 Pe drumâ lungâ si lata Si nu s'a'ntumatQ . 127. « TrandafindU nostru este de asemenea origine cu tptavxarpoXXov din limba greca cea noua. No. amica museloru si a nimfeloru (1). adeca încetarea vietii acesteia. iar pornesce si înfloresce.Ca sdre-a sfintitii Si n'a rSsaritii. trandafirulu din cestiune. 185. cit..

Tera-Românesca si Transilvania. Ventosde însa sunt sinonime cu Ielele. unicele bune spre vindecarea si tnsanâtosarea celorii stricati de VSntose saii Ide si cuprinsi de Cesulil cela rSU. Moldova. odrasle noue. NistorQ rom. poporulu Ie întrebuint^za pentru vindecarea celorii stricati de Ventose precum si pentru vindecarea celoru cuprinsi de cSsuiil celU Tiu (3).i> adunata de Mangiuca si nu numa! In decursulu petrecerii mortului la mormlntu. do d-lQ Rom. Pote fi si asa. ci o compila- . Sima. de c en'a odraslitii si Infloritii mai de graba. in «Albina CarpatilorG» an III. nu numai tâte relele. (2) Arth. când au compusii si rostitii pentru prima ora cuvintele privit6re la trandafirii aii avutii în vedere causa bolei si a mortii repausatului. despre cari amintesce primulii tragmentii de bocetCi reprodusii mai sus. Se vede Insa c& Mangiuca a uitata sau pote nici na sciutu ca trandafindu si cu deosebire celu salbaticu joca unu rolu forte mare In mitologia daco-româna. Sibiia 1879. Prin urmare eii sunt mai de graba dispusii a crede ca bocitorele banatene. caci atunci de buna sema ar fî avutu cu totulii alta parere despre dlnsulu. (3| S. 298. 446 In credinta ac^ta a mea m6 Intaresce Înca si acea Imprejuraro ca cuvintele privitdre la trandafirii se bocescâ nu numai In legatura strlnsa cu cele-lalte din caii e alcatuita (^petrecerea fnortuluî. Albert Schcrtt. Mariana «Trandafirulfi de câmpQ» publ. (1) ci chiar si a celorii din Banatu. ci si mal 'nainte. nu numai dupa credinta Româniloru din Bucovina. 282 283. la care se punu ramurele vercjiî de ale sale. ca sa aiba de la cine lua ramurele tinere. ele adeca s'aii plânsii asupra trandafirului : de ce acesta a fostii asa de r6ii la fire. pe când se afla mortulu tn casa. b) flârea marfii si c) ca credinta despre dlnsulu e forte veche si anume greco-romana. Mai departe ramurelde cele tinere de trandafirii. ci totu odata si pre tote spiritele cele necurate. (2) fiindu bine-cuvîntatii do Dumnezeu are putere sa departeze de loculu. precum si de casa. Trandafirulu. (1) Dict de M. und.445 eemna: a) florea vietii. unde se afla plântatu. Stuttgart und TubinGren 1845. Walachische Marchen. Dovada ca apetrecerea mortului d culesa de Mangiuca nu e din capulu locului unu bocetâ de sine statatorâ. FI. p. p.

cari Isl închipuiau ca e unii rîu. Acesta mare. lalta lume (1). pe acesta ne este partea stânga eserciteza elu (Ditis) Tartarulu celu afurisitii (2). e sinonimii cu <iihust^nul*l ^inelor1li> din povistile româr nescî. adeca câmpiile diseice .. BradulU dînehra din rîpa mariloru. Însemna. unde se desparte partî. Ea însemneza însa si rîulu de foca (vecjii fig. iar pe de alta parte pamulU din apocrifele crestine. si ca dincolo de OceanU zace cea. DrumulU^ care se'mpartesce In doua ramuri. închipuita dreptii rîii. care form&a marginea. unulu. (2) Calind. Paralleben p. Marea din bocetulâ banatanu. Mangiuca. adeca dracii^ carii staiJL In calea mortului la vdmî si voescii a-lu resturna !n apa. 447 JPuiî de soimUf cel de vidra sau vidrone precum si cel de serponey nu sunt alta decât vamesi saiî tâlharii. Calind.tiune mal târcjiie din ma! multe alte bocete. Acestii bradii închipuesce pe de-o-parte luntrea Iul Charon din mitologia veche. Nota dela p. OceanulU Greciloru vechi. 64. care formeza trecfitorea apeloru. Mythol. pe 1882. sunt câmpiile cele Întinse si frumose din prejurulu raiului. cela de-a stânga ce duce spre iada si celu de-a drepta ce duce spre raiUy e asemenea celui din mitologia BamanilorU^ cari asisderea credeau ca se mpartesce In dou6 ramuri. adeca In foculu celu nestinsu alu iadului. Celu din drepta duce pâna sub piter) celu mare . hotarulu între cele dou6 lumi. Iata ce ne spune Virgiliu despre acesta: ((Aici este loculu. (3) 6. este asorbidil pamîntuluÎJ> din povestile si mitologia daco-româna. ce încunjura pamîntulu. cari Insa^ In chipulu cum sunt însirate. Nota dela p. se potrivescu de minune unele 'cu altele. (1) Hahn. despre cari am vorbitii deja mal pe largii în cap. VIII. 123. care asemenea însemneza trecStorea apelorii (3). tnsa pe pedepsele si trimite la Câmpiile cele frumose. si preste cari trebue sa treca omulu dintr o lume Intr alta. cu flori alese. si anume celu din stânga.» drumulu tn dou& zidurile lui Ditis (Jucalea spre Elis . care duce la iadu. alaturata) saii apa cea fara fundii din apocrifele crestine. de pe unii tferemu pe altulu (2). iar celu din drepta la EliseU (1). 126. care încunjura pamîntulu. dupa Mangiuca. la care ajunge pentru prima 6ra sufletulu repausatului. cit.

sa aiba adeca si ei aceeasi putere si stapânire. (2) Aeneid. 540: Hic locs est. care o avea Dumneqieu. nota dala p. marire si stralucire. CultulQ pagâna si crestina. at laeva malorum Exercet poenas et ad impia Tartara mittit. voira sa fie asemenea acestuia. unde a ajunsii. 132. a porunciti! de-odata sa stee fie-care acolo. 449 . Hac iter Elysium nobis. 346. VI. I. (3) Calind. nu i-a rabdata nici unii minutii mal multii Intru împiratia ceruelui. cum a simtitii elâ ca o sema dintre ângeri s aii revoltatii tn contra sa. 448 XXXIII. placere si Îndestulare. pe 1882. iar cele pline de spini si maracini sunt câmpurile de prin prejurulu iadului. apoi de Una fântanay care dupa Mangiuca însemneza rlulu Lethe. Dintru începutu toti ângeriî erau buni. precum si de SântaMaria^ sa se vada mal sus. VAMILE. blâncjil si binefacatori. Insa prea puterniculu si prea dreptuld Dumnezeu nu putii sa sufere acesta sumetie si Indtrjire din partea acelora. V64^ndii însa ca pica prea multi dupa olalta. adeca rîulu uitarii din mitologia greco-romana (3). p. unde am vorbitu despre tote acestea mal pe largu. iar cei ce aii ramasii în cerii. lib. sa-î servesca si sa-Iu preamaresca. Si asa. cel ce nu apucase a pica pe pamîntii spânzura si acum în aeru. Maî pe urma însa uniî dintre dlnsiî. se afla si 0. cari au tostu creati de dlnsulu anume ca sa-Iii asculte. Ce se atinge de Mertdiirlul-Sân-Petru. ci i-a scosii pe toti alara si i-a aruncatii în întunereculii celii de vec!. cei ce aii fostii ajunsii acum pe pamîntii aii ramasii pâna în cjiiua de a(ji aici.(^1 acolo.ale Grecilorii si Romaniloru. (1) Marianescu. împlinindu-i-se porunca. partis ubi se via findit în ambas: Dextera quae Ditis magni sub moenia tendit. Dreptii aceea. nemultaminduse cu fericirea si puterea ce le-a dat o loru Dumnecjieu. t.

Din contra. sa se Însele. învdtatora în Secadate. Macoveî. cari au rfemasu In ceru. cauta tote chipurile si mijlocele cum arii pute Îndupleca si amagi pre omeni. se numescu si astadî ângerîy si precum au fostu la Inceputu: bunî. preotu. Macoveî. nicî a se coborî la fratiî lorii de pe pamîntii ca dimpreuna cu acestia sa ademenesca pre omeniî ceî viî la totii felulii de farade-legî si nedreptatî. voindu a face în ciuda luî Dumnedeu pentru ca i-a aruncatu din ceru. preotCî în Badcutâ. ca si acestia sa se abata dela poruncile luî. faca de pe pamlntii si pâna la alii treilea cerii mal multe vamî si la fîe-care vama sa opresca sufletele omenilorâ repausatij cari calStorescii de pe pamtntii spre cerii. si apoi cum vorii vede ca numai ces-ceva au pacatuitii sa nu le lese de felii a trece mai departe. ascultatori si bine-voitorî omenimeî. Ceî ce splnzura în aerii. sa le cerceteze si cumpfinesca faptele cele rele. (2) Corn. ci a le opri si a le arunca In foculii vecînicii si nestinsii alii iadului (1). maî pe scurtu sa comita totii felulii de pacate strigStore la cerii. nu multii dupa caderea lorii s aii strînsii (1) Corn. de d-lCi Av. 29 450 cu totii Ia unu locu. Dreptii aceea. Ceî ce au cadutu pe pamlntu Insa sau prefacutii în draay si nu destulu ca el nu asculta de poruncile luî Dumnezeii. sa pota cu atâta maî lesne si maî usoru umplea iadulâ cu dlnsiî. ce le-aii facutu în vi^ta. Totii atunci aii hotarltii eî ca fîe-care vamesii sa-sl faca o carte mare din file negre si sa Introduca Intr Insa cu litere albe tote picatele pâna chiar si cele mal mici si mal neînsemnate ale tuturorii omenilorii ca la timpii de trebuinta sa o aiba din demâna spre a le arata sufletului calatorii^ .de Dumnedeu si tragendu-î în partea lorii. ci în neastempSrarea si nemarginita lorii rautate voira sa aiba maî mare putere. au tinutii sesie si sau Întelesii ca sa. departandu-î si Instrainându-Î din ce în ce totii maî multii. sa-Iii urasca.si numai atunci se cobora pe pamlntu când le poruncesce Dumnedeu (1). Georgoscu. MarianHf Inmom. de d-la Av. Insa eî nu se multamira numai cu atâta. blândiî. carî asemenea s'aii prefacutii în draci saii diavoli^ ne fiindu-le de felii încuviintatii a se 'ntorce îndSrfiptii în cerii. Ângeriî. sa se bata si omore unulii pre altulu. de unde aii fostii alungatî. si d-lu I. sa se calumnieze. ci siliti fîindii a petrece vecînicii în aerii 11U au alta putere asupra omenimiî decât atâta ca lovindu-se vre-unii omii cu fruntea de unulii dintre dlnsiî sa-Iii faca ca sa ratacesca si prin ratacire sa-Iii nenoroc^sca (2). ca In chipulii acesta apoî. U Bnro&nT. asa sunt eî si acuma. dar îiicî pre (imenî nu-î lasa In pace.

de loca din Câmpulungii. din Baia. Dar tu vel lua Si din sinâ vel da. preotQ în Badeutâ. Al. din Transilvania. de locCi din Breza . (7) Gora. gimn. I. de d-la Av. gimn. 269. de TitQ Zaharescu. Agapi. Tomoiaga si Tita Zaharescu. si I. Macovoî. Jemna din Balac^na. gimn. BurduhosQ. Prelicî. M. cari afl fostO aruncati din cerii si s'ati opritCi prin vfizduhd ca sa tina calea mortiloru. de Elisaveta Agapi din Manâstiora. Unii credii si spunii ca arii fî facutii s^pte (4). în Familia an. gimn. Rom. Moldova. Macoveî. stud. G. din Todirescî si Soloneta. din Baia in Moldova. îii Sccadate: «S(î crede ea vamile sunt diavolii. stud. Cum se numesce fie-care vama In deosebi. 1882. AvramQ. (6) Corn. de V. de locil din FundulCi-Moldoveî. 1. Brasova 1881. Nic. preotii iu BadeutCL si I. Cel maî multi Romani Insa sunt de parere ca aru fi doui^ed si patru de vami. gimn. stud. de d-lQ Av. Dorile publ. In privinta acesteia unu bocetu din BanatU ne spune urmatorele : La vami când vel trece Frica vel petrece. (4) Mangiuca. gimn. Calindaru pe an. stud. Germanii. si corn. Macoveî. îriv6t. si unde anume e asezata? Despre acesta asemenea nu se pote sci si spune cu tota acurateta. corn. Al. gimn. 129. Oeorgescu. Avrama. asa a& si facutii! In scurta timpii Întregii vSzduhuIii dintre pamlntii si cerii Uii umplura de vamîy numite din causa acesta si vamile v6zdiihulul (3). stud. At. G. Dict. cum arata ea. (H) Corn. stud. altii noui (5). Baciii. Tonigarid. Insa câte vami aii facutu el de tote nimeni nu pote sâ scie. Boiera. Asa una dintre dlnsele se numesce vama tâlharihrU. p. Buda-Pesta 1874. stud. de locCi din Stupea. 451 si iarasî altii credu ca aru fi facutii chiar noue-dedi si noiii (1). altii doui-spre-dece (6). Cu tote acestea tnsa unele numiri totusi ni-su cunoscute. p. .In casii când acesta arii voi sa le nege (2). de fiulu s6iX G. de locil din Crasna. ginin. XI. Tonioiaga.» (2) Cred. de d-lQ Av. stud. altii doui-ded si patru {7\ (1) Coni. (5) lonu Becinegâ. Si cum saii sfatuitii.

de d-la I. op. cit. alta a ne'ndreptatiril. la acea vama e maî tare pazitu si cercetatu sufletulu s6u. unele mal urlte si mal fiorose decât altele. Simu. alta a desfrânaril. «Omulft are sa tr^ca (2) I. La vama de lânga puntea acesta. invft. Daca sufletulii celui repausatfl e forte p6catosii. si în care privinta a pacatuitu omulu mai multa pe pamtntâ. alta a lacomiei. 174. alta a vrajitoriei^ alta a tutunului sau a fumatului. op. Cel mal multi însa îsî închipuescu ca între pamlntu si ceru. Cea mal de pe urma si totu-odata si cea mal fiorosa si periculosa vama se dice ca este o punte forte lunga. In scurtu (|isu fie-care vama are numirea sa proprie. precum balauri. si iarasi alta a minciunii etc (2). de-aceea e si forte greu de trecutii peste dtnsa. apoi credu si spunu uniî ca ar fi facute ca nisce usi de flerU. cum pune piciorulii pe dînsa. De regula însa cele mal multe vami sunt asezate pe malurile apeloru mari si ale paraeloru peste cari trebue sufletulu omului numai decât sa treca în calatoria sa. 452 e nevoitu 8a treca sufletulu. 269. dar numai ca unghia de grosa si ca muchia cutitului de lata.Te-Î rescumpSra Cu noue critarl De vamesi tâlhari (2). care duce la raiu (3).w Corn. în care se afla totu felulu de gânganii. iar altii ca ar fi ca unu felu de zaplazurî sau garduri Înalte (1). tocmai dupa cum sunt in lumea acesta stâlpii sau rohatcele de pe lânga drumurile cele împferatescî. p. care duce peste unii iazaru fara de fundu si întunecosu. din care causa apoi se numescu ele în unele parti si stâlpi sau rohatcl sing. peste 99 de vamt. Becindga. rohatca (2). Gcorg-escu. iar daca e nevi- . cit. p. (3) Corn. numita si puntea raiului. Maî departe se numesce una vama furtiduî sau furtunaffuluîy alta a uciderii^ alta a omorului. e asa de întunericu ca nu se vede nici mâna. ar fi însirate într'o distanta anumita una de alta. si de An. Ce se atinge de lorma si constructia loru. deauna pica în iazarii si se duce în iadii. alta a betiei. de d-lft Rom. saii mal bine (jiisu între lumea acesta si cea-lalta^ cari sunt forte departate una de alta. serpi. alta a învrdjbiriiy alta a sudalmeî^ alta a fermecatoriel. prin carî (1) FrAncu. sopârle. solomâsdre. Pietosii din Radasenl. brosce etc (4).

. (3) Cred. de I. din Todiresc-î si Solonotfl. le iese Înainte o mâta iar dindSrâptu unu câne. stud. Prelicî si Gheorghiu. Avraniti. si platindu banutulu omului sa-Iu treca de cea-lalta parte (2). stud. corn. atunci e pace de dtnsulu. din Todirescî !?i Soloiietâ.novatii si dreptft ca lumina. Germana. atunci scapa. nu are sa maî treca nici peste o apa. : a celorCl din StulpicanT. . de Titd Zaharescu. In locu sa sara. gimn. Rom. Cotlarciucu. (2) Corn. de N. din Stupea corn. De-aicea vine datina Româniloru de-a pune mortului In mâna o luminita de cera cu unu banutii lipitu de dinsa. de I. daca n'are cu ce-î plati. trece mal departe si se duce în raiU (5). De pe partea întâia pica numai omenii cei mai pacatosi. stud. gimii. corn. (6) Com. gimn. Rom. de At. C'eloru ce n au de felii pficate le da Dumnedeu aripi si. gimn. (4) Cred. Cum ca puntea acesta e întru adevferii cea de pe urma vama. de pe a doua cei mijlocii. iara de pe cea din urma numai cei ce aii forte putine pacate. cacî omulu llu lasa si trebue apoi sa cada In iazarulu celu fara de fundu (1). Cei ce au picatu de pe partea din urma forte lesne potii sa scape si sa iasa afara. din Todirescî si SolonetG. Cotlareiueâ. Mâta vrea numai decât sa le dea josu tn iazarâ. Horn. In fme sosesce unU omilj si daca sufletulu trecfetoru are vre-o para la sine si io da. eoni. iar cânele n'o lasa. La capâtulu puntii însa n au pe unde se coborî. sbora (3). de Nic. podii saii alta punte. care suna: atl-oî plati la puntea (1) Cred. treccndu-o pre acesta. eoni. Baciâ. si cum ca sufletulO. Avramfl. com. O sema de Români credu si spunu ca puntea raiului e facuta peste iada si se împartesce In trei parti. (2) Cred. Celorii mal multorii suflete însa tocmai (1) Corn. stud. de N. Avrama. a celorO din Stulpicanî. anume ca avendii si aprincjendu lumina sa vada pe unde are sa se duca. si de aceea trebue sa sara josu. de Al.453 când se afla la mijloculu puntii acesteia si spereza ca sunt scapcxte de pcricolulu celu mal mare. corn. pariu. se vede înca si dintr* o dicala forte raspândita la poporulu românii din Bucovina. de I. omulu acela alunga mâta si-l ajuta sa treca puntea. Rom. de Nic. si a celorCi din Baia. Cotlarciucd si Titu Zaharescu.

de M«»ivlu':. si daca cumpenescfl faptele cele bune pe cele rele. cacî atâtii diavolii câtii si IngenilCi ce conduce sufletulu. din riiiidulu-MoUloviM. Rom. din Stulpicanî. si anume: sufletulii dimpreuna cu faptele sale cele bune Intr o cumpana. . deortrfsru. atunci pacatele llii tragii In iadii. (2) C'ivd. de d-lft I. Uoin. atunci se punu In cumpfena si se cumpenescu. sau: alasU ca le-} veden la puntea raiuh(l. din Baia. care o duce cu sine si n care se afla Introduse tote faptele omuluî cele bune cu litere negre pe file albe^ atuncî suflotulii. Pe lânga cartea cea n^grâ. eoni.y> saii: alas' ca ti Voul da (lucrulu cutare) la puntea raiiduh). Decî. de M. eoni.(3) Cred. vrea sa aiba 11) Cred. Cotlarciucu. despre care amu amintitii maî sus. din IJalatvna. cum sosesce sulletulu la vama. caci archangheluhl totii arunca din faptele cele bune în cumpana contra celorii rele anume ca acelea sa traga maî multil (1). Honi. Daca se adeveresce ca are cu multu maî multe fapte rele decât bune. . iar daca are atâtu fapte bune câtQ si rele. sau maî bine (Jisii fie-care vamesii maî are Înca si câte o cumpcna saii cântara. iar faptele cele rele tntr alta cumpana. atuncî llii lasa sa treca maî departe (2). 400 cea maî mare dreptate. fie-care ceta de draci ce sta de paza la vamile despre cari ne-a fostu pâna aici vorba. corn. daca are pe-atâte fapte bune pe câte si rele. coin. 454 raiuluî. de Xic. atuncî nicî ângerulii conducfitorii nu pote sa-î ajute nimica. cu care cumpfinesce si cântaresce faptele omenilorii dupa morte (1).y> ceea ce Insemneza atâta câtu : nicî-odata sau abia dupa morte.lenina.^u si a celorâ iliii Socadate. si daca în acelasî timpii narii sc<')te si ângerulii s6u conducatorii o carte alba. dar nu se scie cu acurateta care dintre dlnsele platescu mai multO. asemenea se pote mântui. Honi. iar daca nu. si daca nu se afla cu nimica vinovatii. tom. daca e Învinovatiti! cu ceva si nu-sî pote aduce aminte sau anume nu voesce a spune adeverulu. neaducendu-sî aminte cu de-am6runlulii despre tcjte faptele sale. cugetândii ca în chîpulii acesta se va pute maî lesne si maî de graba mântui. atuncî draciî scotii cartea cea negra si prindQ a-î ceti dintr'însa tote picatele. d(i Titu Zaliareseu. dela celii maî mare si pâna la celii maî micii si neînsemnatii. Îndata este opritu si Întrebatii de tote faptele sale cele bune si cele rele. (3) Cred. lesne ar pute cade jertfa diavolilorii leutaciosî si înselatori (3). atunci sufletulii e scapatii si merge In raiil.

coin. |3| Coni. de d-ICi Rom. (Vezî figura alaturata). de Const. de M. MerchesCi . atunci e vaî si amarii de dînsulii. A. din Crasna. Mercliesu si a celorCi din Manasliora. si tn care nu numai ca se afla tote vamile vlzduhduî Însirate. ci chiar si de multe altele ce nu sunt adevarate. diferite în teorie de credinta . 457 XXXIV. Jemna. cari Intru adevarii le-a facutii. Rom. de M. a celoru din Ballieena. daca la fie-care vama. I A D U L 0. cacî atunci cu tota Intrepunerea archangheluluî saii a îngerului conducatorii. de At. totusi sufletulii pote forte lesne sa scape din ghiarele lorii si sa se duca maî departe. Simu. corn. Daca e pacatosii si pe lânga aceea nici nu are cu ce plati pre vamesi. de I. când i sa dusii corpultl la gropa. ci trebue numai decât sa nierga în iadii. (iennanu. din Bâlacena. ci totu-odata si torte pe largu descrise. 456 Daca nu tocmai tote^ apoi de buna sema ca partea cea mai mare a credinteloru^ cuprinse tn capitolulu de fata^ se baseza pe Viata sf. a celoru din Fundulu Moldovei. (2) Cred. scote câte unii colacii si câte unii banii dintre colaciî si banii ce s aii datii de pomana saracilorii peste salasii. a celoru din Fundulu Moldovei. Poporulu românii de pretutindene privesce raiula si iadfda ca dou6 lumi opuse una alteia. eoni. unde este opritii si 'nvinovatitu nu numai de faptele cele rele. nu pote sa scape. (1) Cred. JenHia. dând în acelasi timpii si pentru sufletele celorii morti câte ceva de pomana (3). eoni. de O. si pe lânga acesta representate Înca si Întrunii felu de icona. corn. Rom. corn. Georgescu. coin. si a celonl din Secadate în Transilvania. de Const.L'"api. De aceea c bine ca fie-care omii sa-sl platesca singurii vamile pâna ce e înca In vieta. si le da dracilorii ca plata (2). despre care ne -a mal fostii vorba In decursulu acestuî studiu. VasUe celu noii.Cu tote ca dracii sunt forte rigurosi Intru cercetarea si cumpanirea faptelorii omenesci.

altele mcrgii sa-si ia pedepsa la care sunt osîndite. Unu întunericii nedescrisfi se afla acolo. nici nu pote sci ceva de pe pamîntu sau dela cei morti ce sunt în raiii. situata Intr o afundatura forte Intunecosu si urlciosa de sub pamlntu si înconjurata de juru împrejurii cu ziduri înalte. In mijloculii iadului sta pe unii scaunii de fierii Scaraotchi^ împfiratulii întunericului. cari aii fostii causatorii pfecatuirii lord. pe atunci pentru iadu si maî alesu pentru talpile acestuia se întrebuinteza babele cele rele si cu deosebire vrajitorele. Isî închipuescu iadulii ca unii felii de casa saii maî bine (^\^\x ca unu ielâ de cetate colosalii de mare. iara altii porta încinsi pe dracii. în ceea ce priacesta din lipsa completa a Dumne^eiriî. saii le scotii limbele si le strapungi! cu niscc ace înfierbîntate. saii îî punii în lulele. si iarasi pre altiî îî batQ si chinuescii cu bice si harapnice de piele. cari senipartescii în maî multe cete si cari chinuescii pre ceî nelegiuitî si pficatosî în totii chipulii. în carî nu coîncidu. si în elii ratacoscii sufletele celorii pacatosi si la timpuri hotarîte unele continua. sub care cuvîntu întelegu lumea vfiduta de noî. iar împrejunilii liiî miî si milione de draci si drâcolce^ unii maî urîtî si maî slutî decât altii. O splendore mare ceea ce privesce multii maî mare. ci totu numai Intunericu din causa fumului celui mare. asa are si iadulii. staii (jii si nopte doî diavoli.de lumea reala. La usa iaduluî. cu acea deosibire numai ca pe când noî întrebuintamii pentru astii-felii de lucruri diferite lemne si pietre. care iesa din acelii focii. si-î fumeza. Unii ardii în focii. desii si tnnadusitorii. altii joca într o arie de maracini. carî îndemna pre totî ceî ce trecii pe acolo . si anume: pre unii îî punii întrunii cuptorii mare de focii si-I frigii. In raiula. Numai rugaciunile familiei. unde cât e lumea. arde focu. Omii pe omii nu se vede. altii sunt mâncati de viermi. bisericei si ale sferacilorii 458 precum si pomenile ce li se facu potu sa Ie maî usureze din aceste chinuri d). Altii din contra. Distanta si loculu sunt punctele. pre altiî îî piseza într'o piua de spija. O suferinta însa si o îngrozire cu de cum este în omenire. care e alcatuita tota din fîerii. saii ÎI fierbii întro caldare de arama în care se afla smola clocotitore. usciori si usî saii alte obiecte. în practica ei însa nu socotescu a fi nici o diferinta. Unii Români din Bucovina însa credii si spunu ca iaduld aru fi o gropa forte adânca si colosalii de mare tn fundulu pamîntuluî. vesce iadtUUy si si provenita din apropierea divina. ladula. saii chiar acolo în iadii. carile cât aii traitO numai fapte rele aii facutii. dar cu tote acestea nici când nu e lumina. Si precum o casa de rîndii are necesitate de talpî. dupa credinta Românilorâ din Tdra-Bomân&cay se afla în interiorulii pamîn tulul.

Cuparencu. corn. (1) Cred. eoni. (2) Marianii. Imprejurulii iadului se afla unu felu de câmpie sterpa. hal. [). corn. Uom. . a colorii din Stulpicanî. eoni. do M. dupa cum prea lesne ne putemu încredinta despre acesta din urmatorele versuri dintr'o doina poporala din Bucovina : Dara florea maculu! Sede 'n porta iadului Si totu cresce si 'nfloresce Multe suflete-amagesoe (2). dupa ce au trecutu vamile si se credu a fi acuma scapate de or! si ce primejdie. Poosiî pop. t. Cernauti 1875. precum si alte . 326 327. serpi si serpoice. Jciniia. si respingâ pre toti ceî ce arii voi sa iesa afara din iadu. do Const.» adeca: lua-te-ar draculu sa nu te maî v6du! Drumulii ce duce la iadu e plinii de spini si maracini. Tote sufletele celorii p6catosî niergii de-a dreptulii în iadu . 93. pa^r. din lialaceiia. si a colorii din Fundulft Moldovei.(ll D. Iar prin câmpia aceea trece <(apa Sâmbetei. de Nic. De aici apoi si blastSmulu: «duce-te-al cu apa Sân^eteî. II. rom. Cotlarciucil. cit. 460 ale celoru mal putinu p&catos! Insa. ajungendu Ia gura iadului. a colorii din Uopooa. Siruioscu. Merchesii. ca si când ar fi arsa de focu. Doine si Hore. care este o prapastie Ingrozitore si forte mare si n care se afla felu de felu de balauri. brosce râiose. In porta sau usa iadului se mai afla Înca si ftorea maciUuîy care asemenea ademenesce pre suflete ca sa Intre în iadu.. ca sa scape de muncile cele crâncene (1). op. decât a celorii drepti în raiCi. De aici se vede ca vine apoi si dicala Românilorii din Bucovina : Haî. hal Pan* la raiii. solomâsdre. Ca pan' la iada E num' unii gardu Si-acela-î spartii.)) care se revarsa în iadu.459 sa Intre în nauntru. Cu tote acestea însa sufletele celorii pfecatosî ajungii pe de-o suta si pe de-o mie de orî maî de graba într'însulii. de Em.

coin. Siniona. nu rfemânu acolo pe vecie. Uu lovi cu vatrarulu tn frunte. iar pe elii ploua cu zapada . Acolo se scoborî de pe calu.gânganii uriciose. a celorâ din Slulpicanî. CotlarciucCi. .y> aflamu urmatorele cu privire la unele dintre muncile iadului: (1) Cred. Asa într o poveste din Transilvaniay întitulata a VizorHy craiulU serpilor a. coin.» Maî întâiu trecu pe lânga unu omu acoperitii cu 99 de tolurî. legende. si totu-sî murîa de frigfl. cit. unde petrecu apoî pâna la judecata cea de pe urma (1). se trezescu de-odata si pe neasteptate ca pica de pe punte si cadu In iadu. op. Horn. iar elii se scoborî în gropa ^ întra în ceea-laltd lume. 43. adeseori le întimpinamii nu numai în vorba de tote dilele. Insa sufletele. ca sa nu uite nimica din ceea ce va vede. <c Adeca ce v6(^u? «Totu lucruri de cari mul tu se minuna. Gura. ce se maî petrecu într'lnsulii precum si'n nemijlocita luî apropiere. se numesce agârliduUi pamîntuluL^ Acea pestera servesce ca locuinta la o multime de diavoli precum si la o multime de suflete de-ale celoru întinati cu p6cate {2}. (Xiparencu . când dau sa treca peste puntea raiului.\nî din Bucovina. din Ropcea.4fil «Petru lua capSstrulu. si tote cele-lalte. ce se ducu. « In iadu. (c Griji însa bine de sfatulu datu de socru-s6u. de care lovitura tntr'o clipita se prefacu înlr unu stanu de p^tra. Schniidt. ci si într'o multime de povesti. ci ele stau numai unu timpu hotarttu. Atâtu iadulii. care era mai slabu decât toti caii din acea stava. precum si a altorQ Rom. cari foscaescu ca nisce viermi. adeca pâna ce-si tragu p6catulâ« Dupa aceea iesu din iadu si se ducii Intr'unu locu anumitii dintre iadii si raiii. de Nic. tote noue noute. do I. se duse la sta va de caî si încaleca pe calulu. Românii din Transilvania credii ca iadulii e o pe^^tera Intunecosa în pamlntii si anume de desuptulâ raiului. Mergendti maî departe v6du unii omii acoperitii cu unu tolii de totu ruptii si suptire. Calulii si pleca cu elii si ajunse la o gropa. p. care duce peste acea prapastie spre raiu. colinde si alte cântece poporane atâtu din Bucovina câtii si din celelalte t6rî locuite de Uomânî. \V. câtu si muncile. prin care se duce în acea pestera. (2) T. dupa despartirea lorii de corpu.

«Te du pe aicî In colo. nu departe vede unii altii omii. îlii lovia unii berbece cu capulii în frunte. când se încerca sa iasa. (jiise si asa numaî asta am adus'o dela elii. «Ce aî cu elu? «M'a trimisii Maria-sa Domnulu celu tenferu. îî saruta mâna. si-î spuse din ce pricina a venitii. w&^ii unii omii cufundatii întrunii Iacii pâna la grumazii. caci tocmai acum bea apa dintrunu isvoru. în cât iar cadea în Iacii. si totusi se vaeta ca e (lamândtî. din satulu nostru. pe care alti doî servitori îlii jupuiaii si iar îî trageaii pielea de pe elii. acum într o parte. (cIn altii locii v6du unii omii slabii de totii ca o lespede. ca multe am vSdutii! . ca pe o gâsca. «t)icendii aceste.si totusi îi era caldii. si când fu înaintea luî. «Maî încolo vâc^u unii omu spânzuratii de limba. «I-o daii dar. si mânjitii cu smola. sa-î adncu corona. vacjiu uim bolnavii. pe care doî servitori cu unii sucitorii îlii îndopaii cu mâncarea. «Trecendii de aci. Petre.ta. asezatii cu spatele pe pamlntii. «In altii locii vâcjiu unii omii legatii de mâni si de pioiore si Ia mânî trageati doi boî. «Trecendii pe lânga acestia. vedi-lu colo? «VSdu! «Se duse Petru. pamînt^nule? «Cautu pe Maria-sa Domnulu celu bStrânu. zacendii în patii si totii strigândii dupa ajutorat dar nu venia nimeni. aicî în lumea nostra ? «O Maria. ce-aî vfidutii. care îlu Întreba: aCe cauti pe aicî. «Apoi iar (jiise: «Acum spune-mî. lua corona de pe capii si-o puse în manile luî Petru. acum tntralta 462 «Nu departe dela acesta tî veni înainte unu pazitoru. i-o daii ca sa mS limpetjescii si de asta. ((Mergendii maî înainte. pe care.

PScatulii pote fi maî usorii sau maî greii. Asta nu se vede asa pScatu mare. iar pre lânga aceea mai capata ca pedâpsa aceea ce ai vgdutu. Omulii acela. Altulii iar face ceea-ce nu trebue sa taca. dupâ cum e si fapta. pentru ca le vedemii si noi mari. iar când pScatuesce. «Sciî. nu a a datA nici unu vestmtntu s5raciloru de pomana. tote nou6 noute si totusi îngheta de frigCi. cari nou6 nu ni se paru mari. ce însemneza acesta? «Ba nu sciii! «Asculta dar sa-tî spunii. asta iar e mare pfecatii. si mânjitu peste totii trupulQ cu smola. Petre nu Întelegi ce Insemneza. pe care laî vfedutu întâia ora. Asta e pedepsa omenilorii doritori de placeri trupesc!. «Ce-al mai vScJutu? . Dar maî 8unt unele p6cate. pe care Uii Îndopati alti doi omeni cu sucitorulii. dar totusi e mare. pe care totii îlii jupuiaii si iar trageaii pielea de pe elu Asta ce va sa Însemneze? «VecJI. si totusi striga ca more de fome. Ce-al maî vfedutii ? «întrunii locii am vfecjiutii unii omii de totii slabii ca si o lespede. Dumnecjiefl nu lasa nicî unii p6catii nepedepsitfl. cu tote ca e usorii de Întelesii. Petre. ca si la slabi tii elii. pentru aceea tremura de frigu sub nouS-cJocî si nou6 do tolurî. Trupulii e slabii. asa se pedepsescii omenii cel lacomi la mâncari si bauturi. când a fostu pe pamtntu. Ce-ai mai v6(Jutii ? «Am vadutii unii omii cu spatele la pamîntQ. Fie-care omii pâna traesce pe pamîntulii nostru p6catuesce. caci elu. Ce-al mal vatjiutfl ? (rAm vfidiutu unu omu acoperitii cu unu tolu de totii suptire si ruptiî. «Vecjî. numai atuncî când omulii cunoscendu-sî gresela sa se întorce cu inima curata. a Elu n'a facutu ceea-ce a trebuitu sa faca si pentru aceea se pedepsesce.«Ce? «întâiii am vadutii unii omii acoperitii cu noufe-cjiecî si nouS de toluri. e negru pentru ca Ta Inegritii sufletulu. pe care Ta fostii mânjitii elii cu atâtea spurcaciuni. Petre. si totusi asuda de caldii. Apoî unele pacate 4B3 sunt mari. acela a facutii sSracilorii vestminte de pomana. tote nou& noute. si totusi sunt mari. Petre. aVecJî. calca legea luî Dumnezeii.

«Am v6(j[utii unii omii cufundatu Întrunii Iacii, pe care când se'ncerca sa iasa, llii lovia unii berbece In frunte la câtii iar cadea In Iacii.

464 aOmulu acela, Petre, câtu a h'aitu, a totu înselatii, si acum \e^l cu ce se pedepsesce? «Ce al mai vfe^utu? «Am vfe^utu unu omu bolnavii zacendu Întrunii patu totu strigândii dupa ajutorii, dar nu venia nimeni. aVedI, Petre, omulii acela nu sl-a cinstitu parintii. ai mal v6(;j[utii? «Am vScJutii unii omii spânzuratii de limba, aVedI, Petre, acela a Înjurata pre Dumnedeii si pre alti omeni, iar acuma se pedepsesce dupa cum i se cuvine. Ce-aî mai v&qiutii? «Am vacjiutii întrunii locii unii omii legatii de mâni si de piciore cu unii lantii mare si grosii, iar de lantu la piciore si la mâni trageaii câte o pareche de boi. «Acela, Petre, pentru aceea se pedepsesce asa, caci In lume a juratii pe strâmbatate. «Dar ce-aî mai vfedutii? » «Nam mai vadutu nimicii! «Nai mai vfi^utii, ca nu te-aî dusu mai în colo. Dar sa vS(Ji altele, te-ai îngrozi, te grijesce dar sa nu ajungi si tu pe aici. Dar feciorulii meii ce mai face ? «Face bine, ca-i sanatosii! «Cum o mai duceti la olalta? «RSii de totii, ca ma batutii de doua ori pe nedreptulu. «Atunci e rau de totii; mS temii ca si elii va ajunge pe aici pe unde-va. Te du. Petre, du-i corona si mai iarta si tu câtii poti. «Petru nu mai zabovi multii ci se duse pâna la gaura, si afara, se sui pe calii si-Iii lovi cu vatrarulii în frunte, apoi într o clipita ajunse la socrultk s6ii Vizom, craiuliiserpilorii(l)». Ce-

(1) I. Popii Hetoganulft, l*ovestî ardelencscî. Partea II. BrasovQ 1888. p. 58 62.

465 ^ In alta poveste, din Bucovina^ ni se spunu urmatdrele: «V64endti sufletulu omului Intro erba mare si frumosa nisce vaci hitione, cari de abia se puteau misca dintrunu locu tntr altuIA de slabe ce erau, si Intrebândâ elu pre ângerulu sSu conducâtoru de ce sunt asa slabe si nu dau lapte, desi au erba de prisosâ, ângerulâ II râspunse: «Acestea sunt vacile celor ii cari le-aii datii de pomana, dar pe urma le-a parutfi raii dupa dînsele. «Mal departe v6(Jcndii elii pe unu prundii, unde nu era mal de felii ierba, nisce vaci mari si frumose, cari de abia se miscaii dintr'unii locu In altulii de Incalate si grase ce eraii, precum si o multime de femei si barbati, cari veniaii din tote partile cu donitele de le mulgeau, si Intrebândii pre ângerii : de ce acestea sunt asa de frumose, ângerulii II cjiise : «Aceste vaci sunt daruite saracilorii din tota inima. «Mergendii mal departe vede unii omâ culcatii cu fata în susii si cu gura cascata, iara de-asupra lui unii serpe Incolacitu pe lânga o crenga cu gura In jos si din gura lui cadea verinU In gura omului. «Acesta, cjise ângerulii, când fu Întrebatii, a omorîtii serpii si, în locii sa-I arunce unde-va într o gropa sau tufisO, i-a aninatii pe prajini în fata sfîntuluî sure. «La urma vede o oie ca se scutura de-asupra unul omii, ce trecea printr'unii focii mare. Intrebândii pre ângerii ce însemna acesta, ângerulii ÎI rfespunse: «Acestii omii, a datii ol de pomana, si lâna lorii, fiindii uda, îlii scutesce acuma de para locului. (1)». Atâta din povesti! O legenda din Bucovina ne spune, cu privire la iadtî, urmatorele :

(1) Com. de 1. TonigariG, stud. gimn. Jlarianiif Inmorm. la BomftnI. ^

466

Ângerulil mortii acum

Me însotesce la drumu Si me trece pe la iadu, Unde pScâtosiî ardâ. Val! la elii cum m6 uitaî. Ce vS(JuI me *nspaimîntal ! Vâctuî balauri câscându Si din gura focu varsândâ, CurgendQ ca unu rîvl întinsa In flacara si nestinsu ; Si *n frunte-I unu draca sedea Cu Iuda *n brate si-ardea. De acolo, la altu vadîi, Totu la iadu, la iadu, la iadCî ! O vaî! iar' când me uitaî, Ce v6(j[ul, me 'nspâimîntaî î V6(][uî popi multi eretici Cu dascali si gramatici Aruncati cu capu 'n jusu In foculii celu flacarosu, Si dracii îl împungea, Cu sulita-î înpinqrea. De acolo, la altu vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadu! Ochii când îmi aruncai Ce ve^ul, m6 'nspai mintal ! VScJuî împarati tirani De gâturi cu bolohanl, In vapaia cea de locu Dracii batendu-sl de el jocu. De aicea, la altu vadu,

Totu la iadu, la iadu, la iadu! Cu ochii când me uitai, Ce vacjul, mti 'nspaimîntal î Vetlul tâlhari, ucigasi. Hoti rapitori si pungasi Vaetându-se-amarâtu In vâpae pâna 'n gâtu.

De acolo, iar Ia altâ vadâ Totâ la iada, la iada, la iadd ! De-odata cum mfi uitaî. Ce vecjul me 'nspaimîntaî ! VScJuI unO cârdâ de mucrî Tânguindu-se'n dureri Si draci strigându: aste sunt Ce farmeca si descântec^ ! Apoi de-aici la altu vadQ Totu la iada, la iadu, la iada ! Iarasi daca me uitai Ce vecjul ma 'mspaimîntal î Vgcjiul altu cârdâ de barbati De betivi si desfrânati Toti în flacara undau, Si dracii îl cufundau. Mal nainte la altu vadâ, Totti la iadCi, la iadO, la iadu! Mergendu, daca me uitai. Ce vecjiul mS 'nspaimîntal! Vecjul draci cu cangi tragendu Nisce muerl si strigându: Aste totu minciuni spuneau Pe multi în belea-I puneaQ! De-aicî mergendu la altu vadâ Totu la iadu, la iada, la iadu. In flacari când m6 uitai. Ce vecjiul me spaimîntai ! Vecjul negustori în rîndu. Carii însela când vîndu: Unii cu maturi de gâtu Se strîngeau eî amarîtu, Altii cu cântare 'n nasu Se vâltati cu mare glasu. Altii cu forfecî si cotu ÎI ducea para în notu. Mergendii de-aicî la alta vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadd,!

467

Spre tipctu când me uitaî, Ce vficjuî mS 'nspaimîntal! Vecjiuî iar muerl în muncî Carî îsi lepSdu aî loru prund, Sau fara mila si doru In pântece îî omorO. Dela celâ din urma vadu,

Totu la iadu, la iada, la iada ! Când statul si m& uitai Ce ve(Juî m6 'nspaimîntal! Veijul artjendu în vîlvori Bogati neînduratori, Carii totu s'au veselitu Si s6racl n'au miluitii (1).

O colinda din BanatU descrie iadulu astu-felu:

Colo 'a josu catra apusu Sore nu-î pe ceru în susu; Ci e noru si'ntunecime, Sî-o grozava adâncime, Unde muntii varsa focu. Dara marea-I totu potopii, Unde-I pestera urîta, De balauri reî pazita, De serpi, fiare ocolita. Lânga porta nu e nime, Pote sa 'ntre ori si cine. Dar nime de voie buna Pe aicea nu s'aduna . . . Ici e iadulu celu spurcatu, Pentru omeni rel gatatu! Da 'n launtru cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu! Lânga p6rta stau totCî draci Si slujescCi pentru haraciu. Si pe nime el nu lasa Ca la lume sa mal iasa! Catra mijlocu cine sunt? Sa feresca Domnulu sfîntu ! Sunt cel r^I în fîeru legati, Pâna'n brâu în focu bagati, Fripti de sete, morti de fome, Nime din el nu mal dormc,

De dureri, din dinti scârsnescu Si nici când se miluescu! Dar acestia cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu

Sunt cel r6I ce-au omorîtu, Traiulu veclnicîi si-au uritu, Sunt cel rel ce-au pagubitii Pe apropele mâhnitii, Sunt cel reî ce aii surpatii Cas'altuîa prin pecatii, Sunt cel rel ce-aii înselatii Si'n minciuna s*aii spurcatu! Dar în iad ii iar ce mal sunt? Sa feresca Domnulii sfintii! Ca sunt munti de cel înalti Si în gropa afundati. Nu e cerii, ci-sii numai noii. De 'ntunericu te 'nlîorî. Nici o (Ji nu e senina, Foculii arde lar'lumina. Câmpurile s'aii uscatii, Apele tote-aQ secatu. Nu sunt pasSrl, nu sunt flori, Numai jarii si numai norlî Sa feresca Domnulii sfîntu De-a vede ce-aice sunt (2).

(1} Ve^î: «(/alindariuhl poporului bucoviin'»nu» pe 1891. Cernauti p. 69 12) At. M. Mariencscu, Colinde. Pesta 1859. p. 87.

70.

468

O doina, care am aucjiito înca în vara anului 1871, pe când m5 aflam ca studinte de clasa a VIII Ia gimnasiulu din Beiusu, dela unu Românu de pe valea Grisului albu, ne spune despre iadu urmatorele: Primavara, dupa Martu, Câtra iada eâ am plecatii, ladulâ era încuiatu Cu unu spinicelu uscata. Puseî mâna si-Iii rupsel Si în iada de locu fuseî. In iada daca am intrata Acolo putinu am statu De cetitulâ popilorîi, Cersitul Q bogatilorti, De recela fiareloru, De suerulii serpiloru! Alta doina, din comitatulu aTurda-Ariesa^y) ne spune atâtu In privinta raiului câtu si a iadului urmatorele:

Pusei saua pe doi cal, Me suii în sus, la raia]

Raiulu fuse încuiatu De trei ori am genurichiatu, La Dumnezeu m'am rugatu, Si trei ângerî a mânatu Si raiulâ Taii descuiatu. Ce-am vecjutu, m'am bucuratii: Trupuri mândre si 'nflorite, Si de popa spovedite ; Trupuri albe si spelate De popa cuminicate. Preste ele floricele, Unii pomu mândru de daunii. Pintre cl6mbe paserele, Pasgrele frumusele.

Eu gândii la mândra mea Sa fie si pe-acia, EQ în raiii asi rfimâne. Si Dumne(Jeu celti prea mare Se mânie torte tare Si trei ângerî a mânatu Si de mâna m'au luata Si din raîâ ca m*au tipatii. Si me aflamii lânga iadU. ladulU fuse descuiatii, Ce-am vecjutii, m'am spariatii: Trupuri mari si putrecjite, De popa nespovedite, Si veduî pe mândra mea Chinuindii doi draci la ea.

Mândra umbla sa se duca,

469

Dracii o i&ceau naluca; Ea se tipa sa m'apuce. Eu grabii si-mî facui cruce,

Si 'ntinsel o fuga lunga, Dracii haida sa m'ajunga (1).

A treia doina, din T4ra Oltului, descriindu munca juratiloru si a birailoru celoru rSî, nedrepti, asupritori si j lipitori, (Jice : Pus'am saua pe doi cal, Sa md sui in sus, la p-aiu. ladulu era mal d'a vale Si fugeam in fuga mare. Iar la usa iadului StaQ juratii satului, Taie lemne dracului. Iar' biraulu celu mal mare Tinea pe dracu 'n spinare |2|. în fine o doina din Bucovina^ si anume din comuna Horodenicu, ne spune despre iadu acestea: Pus'am saua pe doi cal Si m'am dusu în sus la raia. De trei ori m'am închinatii Raiulu nu s'a descuiatO. Pus'am saua pe-unâ cocosu Si m*am dusa la iada în jos. Si la groza raului Jos la talpa haului Am vecJiutiLl pe mândra mea Vr'o cinci draci ca mî-o batea Sânge rosG din ea saria, In paharâ ca mi-lii punea:

«Poltimii, bade, iea si bea, «Caci n'al fostu stapânu pe ea! (3).»

(1} Doine, striiraturî si chiuituri, culese de niaî multî învetatorî zelo^î. BrasovQ 1891, p. 276. (2) Idem de eadem p. 182. (3) «Aurora româna» an. I. (Vnuiutî 1881, p. 46

470 Asî pute sa maî reproducu Înca multe alte poesil poporale. Credu însa ca si acestea ne voru fi de ajunsu spre a ne încredinta: ce închipuire are poporulu despre îadil precum fti despre tote cele, ce se petrecu întrlnsulu. Se nasce acuma întrebarea : Dela cine sa fi adoptatu poporulu românii tote credintele acestea? Mostenitu-le-a elu dela stramosii sfii, sau pote le-a împrumutatu în decursulu timpului dela alte popore cu totulu straine? Daca amu sta sa reproducemu tote câte le-au crecjutu poporele pagâne din vechime, precum celea ce le credu si istorisescii poporele crestine din timpulu presentii despre ladfl sau Tartarii^ si din tote acelea amu voi sa facemu o conclusiune, amu merge prea departe, si nou6 nici timpulu nici spatiulu nu ne permitu s'o facemu acesta. Credu dec! ca ne va fi de ajunsu si numai unu singurii citatu din Virgilii, care ne da o descriere amfiruntita de tote cele ce le credeaii si istoriseaii ceî vechî atâtii în privinta Iartarului câtu si în privinta tuturorii celorii ce se petrecii Intr însulii si'n apropierea luî. Iata ce ne spune Virgilii: «Enea, uitAndu-se împrejurulO sfeii, zaresce pe locii sub o stânca din mâna stânga ziduri late încunjurate cu unu murii întreitii pre carî le încunjura unft torenttî repede cu flacari ardature, Phlegetteon din Tartarii, si învertia stâncile resunat(3re. In fata se afla o porta mare si stâlpi de otelii vîrtosii, asa ca nici o putere barbatesca, nici chiar locuitorii ceresc! (deiî) nu sunt în stare sa le sfarme ; se urca unii turnQ de fierii pâna la ceruri, si Tisifone îmbracata cu o haina sângerosa pazesce cliua si noptea întrarea (tinda) fara sa dorma. De aici se aucjiaii gemete si rSsunaii lovituri grozave; apoi unu zinganitii de fierii si de lanturi târâite. Enea statu pe locu si înspaimîntatii asculta cu urechia

471

pre cel vinovati si amenintându cu stânga. si de Pirithous? de-asupra carora cât pe aci amerinta sa cada o stânca negra^ si aceleia care cade II urmeza una asemenea el . si cerea pentru sine onorea unul deii. Lam v6(j[utii si pe Salmoneii cum e pedepsitii. de cari bucurându-se pe pamtntu amâna prin o ascundere zadarnica cainta. O virgina. Aici am vfecjiutu si pe gemenii Aloidl.vuetulu. cetele furiose ale suroriloru. spune-mî : ce feluri de crime sunt acestea ? si prin cari pedepse se urmarescu ? Ce vuetu asa de mare îmi vine la urechi ? Atunci Începu preotesa sa vorbesca astfelu: Duce renumitii alii Teucriloru. ciupindu-I spre pedepsa inima cea nemuritore si' maruntaele cele bogate. Lânga dtnsii se vedea cea mal mare dintre furii si Împiedeca a atinge bucatele cu manile si radicându faclia se scola si striga cu glasâ tare. nici unuî omu nep6tatu nu-I iertatu sa calce preste pragulu sceleratiloru . elQ biciuesce si asculta cercetandu Înselaciunile si silcsce ca cine. Imitândii flacarile lui Joe si sunetele Olimpului mergea acesta triumfându. alu carui corpu e tntinsu peste noua jugere de pamtntu si unu vulturu mare cu unâ ciocu Indoitu. si acum Închisi astepta pedepsa. nascendu-se cu acesta cea mal mare certa. Chiar si Tityon era de vacjiutu. sofe aurite cu perini Înalte straluciau pentru ospeti si bucate pregatite cu luxu regalii se aflau de naintea ochiloru loru.JeI si m a purtatu prin tote locurile.va sa marturisescaceloru de sus acele crime. Acum se deschide tartarulii de douf ori în o prapastie si se estinde sub umbra (tn întunericii) atâtu încât se pote uita de acolo în sus la OlimpulCi etericii alii cerului. Irion. nefacendu din ele parte la al s6I. Nu Încerca a sci . copilulu pamtntulul ce creaza tote. si aceia cari sunt biciuiti pentru adulterii si urmându armeloru celoru nelegiuite nu se sfiira a calca credinta promisa stapâniloru s6I. Tisiphone prev6duta cu bice bate. cari se încercara sa surpe cu manile cerulii celii mare si sa-lii arunce jos de pe tronulii cerescu. nebunulu. punendii la trasura patru cai si scuturându o lâclie la poporele grecesc! si prin mijloculii cetatii din Elis. Acuma se deschidii portile sacre sarindâ din tlttnile teribilii resunatore. sperând o morte târcjiie. elii. elu nu aduse nici faclii^ nici lumini de resina (pacura) fumegatore si lliji dobor! Ia pamtntu cu unu vlrtej& teribilu. Titanii.atu Insa-sl pedepsele cele decretate de <. Aici se afla nemulâ anticii alii pamîntulul. Aici se aflau aceia^ cari câtu traira au fostu frati urgisiti. Ce sa mal amintescâ de LapitI. Insa pe mine punendu-m6 Hecate în fruntea dumbraviloru avernice ma învfij. Rhadamantus are celu mal scelerata imperiu. cari loviti de fulgerii se învîrtescii în fundulii celii mal de jos. Ve(JI ce pazitorii e In vestibulii (la Intrare) ? ce aratare pazesce locuinta (infernulîi) ? In launtru sede Înca mal înfuriata gigantica Hydra cu 50 de guri negre. Insa parintele celti 472 a-totfî-puternicu arunca prin norii cel desi arma sa (fulgerulu). care imita iurtunele si fulgerulu celii neimitabilii prin arama si prin tropotulii cailorii celorii potcoviti. insultându. chiama serpii cel grozavi. se nutresco din ele si locuesce sub pieptulu celu tnaltu^ si fibrele renascute nu Re lasa tn liniste. corpuri uriase. ori prin aceea ca alungara pe parintele loru si fata cu clientulu se tncuiara cu averile sale cele aflate.

trasi pe razele rotiloru . Dumnezeu ocupa loculu celu maî de cinste. t. 474 XXXV. si admoniati fiindu. 473 Daca asi ave o suta de limbi si o suta de guri si o voce de fieru n asu pute Întelege tote felurile crimeloru si n asu pute percurge tote numele pedepseloru (1). apoi acestea credu ca se baseza parte pe cele spuse de Virgiliu precum si de alti autori strabuni din vechime. . cari trateza despre aceeasi materie. elâ lasa pentru plata sa se lips^sca legile si sa se deslipesca . tnvfetati a nu urî (^eil. Bucuresd 1879. e opusu cu totulu iadulut EIu e loculu. p. Din contra. Cuvinte din betrânî. dupa credinta Româniloru din Tera-Iiomânesca.care e pedepsa si ce felii de crima sau sorto i-au aruncatii In pierzare.r> Acesta vîndii pentru aurii patria si-I impuse unii domnu puternicii . unde sufletele celoru drepti se potu odihni în pace. R A I U L 0. Atâta din Virgiliu! Asemfenându acum sirele acestea ale lui Virgilu cu celeB ce se afla In privinta iadului si a munciloru dintr însulu In « Vîata Sf. 301 367. \1. . Toti cutezara a comite mare nedreptate si a-sl tnsusi aceea ce au cutezatâ. Unii rostogolescu o stânca uriasa. Raiulu. II. . sade si va sed6 tn veci nefericitulA Tesefi si de totu nemulu Phlegyas admoniaza si invoca pintre umbre cu voce tare: «învatati dreptatea. 648 627 (2) B. R llasdeii.e ca si de alti autori pagâni din vechime. Ce se atinge de credintele Româniloru despre iadu. în elii domnesce o bucurie fara de sftrsitu. VasUe celU noU» precum si In « CalHoria Maicii Domnului la iaditif> (2) lesne se va pute convinge ori si cine ca muncUe iadtdul din cartile sau mal bine (jiisii apocrifele din urma sunt numai nisce reproduceri schimbate si adaogite a celoru (Jise de Virgiliu si p6t. Durerea si întristarea nu se potu nicî când stabili întrînsulu. Lib. altii atârna. (1) Aeneid. v. si parte pe apocrifele crestine. bucurându-se de vederea luî Dumnedeu.

326.a ccloru din Stulpicanî corn. do Coiist. Mai pe scurtii tote frumusetile si bunatatile lumii sunt concentrate în acesta gradina. cu surori. sufletele lorii nu se maî potii Împaca nici odata. îndemnate fiindii de cetele ângeresci ca sa manânce si sa bee din orî-ce le trage inima. de Km. In raiii însa nu-î este nimSruî altuia iertatii sa între. iar împrejurulii lui se afla totii ielulii de mese întinse. stralucitore. corn. Raiulii se afla în cerii saii. sa se Ingrijesca. j). se desfateza apoi în tote bunatatile (2). si acestia cu mosii si stramosii lorii. bune. fratiî cu fratî. certe nu se afla (1). coiu. op. dupa ce aii Intratii. din cari manânca si beG sufletele dreptilorii. rude.. cu prietenî. (1) I). \2) Cred. La usa raiului staii doi ângerl saii archanghell cu sabii. si se spunii multe despre viata si relatiunile lorii în raiii 475 Daca cine-va a muritii neîmpacatii cu unu altulu. iar în jurulu luî stau cel fericiti în maî multe cete si petrecu mâncându si bendu. do Nic. atuncî e forte greu. se întâlnescu sufletele celorii morti. de M. dupa cum spunii unii.. carile. parintii cu parintii lorii. Sufletele lorii fara voe fugii unulii de altulii si se privescu cu dispretii.5ri.de unde rSspândesce tota marirea sa. In mijloculâ raiului sta însusi Dumnezeii pe unii scaunii stralucitorii de aurii. alese si placute lui Dumnedeii. sora. cacî facii si eî zîmbre privindu la altiî. Honi. ('utlarciuciisi a coloru din Fundul-Moldovoî. Românii din Bucovina spunfl ca raiulH este o gradina forte frumosa. din Ropcoa. . pe pamîntulii din cea-lalta lume. De aceea este bine ca celu ce se simte ca more. în acelu locii de fericire. numai cel vrednici (3). Acolo. pline cu felurite bucate si bfiuturl. ca acestu momentu sa nu-lii apuce neîmpacatii cu cine-va. împodobitii cu diamante si alte pietre scumpe. corn. Morclio. Slfim^scu. cit. In colo totulu merge în liniste si pace. Jemna. ci numai ceî drepti. Daca ceî repausatî au terminatii de mâncatii si bSutu ceea ce li se dedese. fîe-care Isi cunosce dreptulu s6ii. ceea ce si-aii datii în viata loru sau ceea ce li s'a pomanuifU de muma. epitropu si altii. fara numai sufle telorii celorii drepte. care e împodobita cu totii felulii de flori mirositore si pomi roditori. cari pazescii ca sa nu intre ori si cine într'însulii. ( 'uparoiicu : a colorii din HahV cena. Umbrele uneî generatiunî întregi se strângii în jurulii vre unui evlaviosii stramosii. în cari cânta felii de felii de pasari.

rom. Poesiî pop. 476 Altii din contra credu si spunu ca Ia usa raiului sta SânPetru cu unu manunchiu de chel In mâna. t. 1288. In acesta gradina se afla multime de ângerî precum si sufletele omeniloru celoru buni. celu de-a drepta însa. II. do M. rom.loinna. Dict. Drumulu ce duse în cea-lalta lume se desface dela unu lociî în doi rami. Cernauti 1875. Totu In usa sau porta raiului mal sta tnca si Florea sau Sora Sordul In privinta acestei plante o doina din Bucovina ne spune urmatorele : Câte flori sunt pe pâmintâ. si a ccloru din Bilca. din Balacona. Imprejurulu raiului se afla câmpii întinse. peste care se afla puntea raiului^ despre care amu vorbitii mal pe largu în capitolulu premergfetoru. p. iar nu departe de acesta trece peste gura iadului. Numai Flârea sâreluî Sede*n p6rta raiului. (2) Vetjî despre aci'sta si B. II. care e presuratu cu totu felulu de flori mirositore. duce spre raiu. . Hoiu. t. CardoiCi. Ilasdea. cari câtu traescu . avendii înaintea loru mese încarcate cu totu soiulu de mâncari si bauturi. Face locii sufletului Si odihna trupului (1). celu de-a stânga duce de-a dreptulu la iadii. 93. Românii din Transilvania credu ca raiulu ar fi o gradina plina de flori si pomi trumosi.(3| ( 'ivd. corn . (1) Mariana. cari traescu în tota îndestularea si fericirea. situata pe unu munte deasupra iadului. ci numai pre cel drepti. 477 Iar fericiti se considera acel omeni. i\v liist. p. limb. corn. Prin mijloculu acestor Q câmpii trece unu rîu mare si limpede numitii a Apa Duminiceîr>^ care se revarsa în raiii (2). mal totu asa de frumose si pline de bunatati ca si raiulu. Tote trecâ la juramîntu. care asemenea nu lasa pre ori si cine sa tntre In nuntru. P.

la raiu! V6(JuI si sfinte muerl Petrecendâ în mângâerl Cu cununi de diamantu Si podobe de brilantd împreuna dantuindu Si pe Dumnecjieil slâvindu. la raid. cari In acosta lume patimescu mal multu. care e adev6rata fericire. din care amu reprodusa o parte In capitolulu despre iada. urmându mal departe. Intr'altti loca iar m6 uitai Totd la raiii. la raiu. Apostoli si cuviosi. la raiu. Asa legenda poporala din Bucovina. câtu si celea ce se petrecu Intr însulu adese ori le Intelnimu si In literatura poporala. Ce vacjul. betrânî si mici Împreuna dantuindu Si pe Dumnecjeti slavindâ. la raiu! Vecjul sfinti prea luminosi. De tineri.aici pe pamtntu. (Jice: Deci acea cale lasându Si mat nainto mergendu In drepta când me uitai. cre^endu-se ca-sl iau pedepsa In lumea ac^ta si ca 'n cea-lalta lume nu voru mal ave nimicu de suferitu (1). Intr'altu loc(i iar m8 uitai Totu la raia. De asemenea se considera a fi fericiti si aceia. Unde'mprejuru dreptii sta Si bucurie gusta împreuna dantuindd Si pe Dumne(Jeii slavindâ. la raiu! . Si cete de mucenici. Atâtu raiul ii. Deci de-acolo iar plecai Totu la raia. ma bucurai! Vecjuî raiulU celQ frumosii Ca sorole luminosu Si mese întinse *n rîndu Pe ele faclii arcjiendii. sunt milostivit caci el prin milostenie tsl mânluescu sunetulu de munca cea eterna si dupa morte ajungu la fericirea eterna.

Sinionu. Era nisce pfisarele Cânta nisce glasurele Dragu mi-ar fi sa fiu cu elo ilj. (2) Calind. Pân'la vremea dejudetu. Ce-am vecjiutii m'am bucurata. Colinde. Când va sta Christosu în jetu. Cernauti 1888.Ce ve^ul mS *nspaimîntal Veclul raiulii încuiata P6te pentru-alO meCi pficatu. Pe cel vil si pe cel morti (2) (1) Com. Ca sa judece pe toti. . Uasil raiulu încuiata Si tare m'am suparatu. Si-am pusu mâna pe lacatu Si-am picatu la greu pScatu Si 'n genunchi câ am picata Si la Tatalu m'am rugata. Raiulu de ml-a descuiata. . bucov. 63 66. cit. p. p. O varianta a acostcn leirrnde vocji-o la Sbicra. cântece de stea sii urarî la nuiitî. de d-la T. pop.478 O doina poporala clin IVansilvania ne spune urmatorele despre raiu : Când viata ml-am uritâ In cale lungeam pornitu Si la raia câ am sositQ. 70 71.

Sa nu-î lasi în raiulu meu De-aa facutu în lume reu.O colinda din BanatU^ în care asemenea se descrie raiulu. Pâr de-a sci si Dumnecjeu. ("iinteje populare din Ardolii. XV. Unde s6re s'a ivitu.» an. suna precum urmeza: Sede. 479 . tote-am ascultata. Pe piciorulu celu de plaiu. Pe ceî buni sa-î potu cata ! «Domne! potî de loca întra Ca e'mperatia ta ! Domnula stînta atunci pâsia Si'nainte ca-î venia: A Angeril si Cheruvimiî. Lasa tu. dup'alu meu sfatu. Dumnecjeu si sotulu seu. p. Sede Petru 'n câmpulu verde. privigheza. cine-mî sede. Archanghelil. în «Convtn-birî lit. Iasî'^1882. 2£6. Pe ccî ce goli au îmbracatii Si flamâncjlî au saturata Si setosî aa adapata Si scârbiti aa mângâiata î Iar Petre-a cuvîntata: «Domne. Totu îmî cânta. «Petre! daca-î lucru-asa Raiula îmî vei arata. Colo susu la resaritu. Lânga p6rta cea de raia. Serafimii (1) Grigore Sima. ori avuti. sa nu uiti Orî scracî sunt. Domne. Domnulu la raiu ajungea Si Iul Petru ca-i dicea: Spus'am. Petre. Si 'n launtru elu nu lasa.

Unde-Î (Jiua totii senina. carî aii copii casa- . Si nu-I n6ptea *ntunec6sa Si nu-I sorta tical6sa. iar pe la rSspântiile drumuriloru crâsme . Fetisore. HJ. Doninu-atuncea a graita : «Fiiloruî eu am venitu Sa ve ve^â.-S^i. 480 XXXVI. Si pe DomnulQ Taa purtata. cacî v'am iubitu. muerl. Câmpurile înflorescti Iara muntii înver()escu Paserile dântuescu. De pecatulu loru caiti. când se voru taia haturile si se voru face araturi împrejurulu sateloru . JUDETUL 0. Raiulu e ca sl-o gradina. Voia mea ati împlinitii! Domne! miluesce-ne Si de rââ scutesce-ne! Toti cânta si se *nchina. Lânga trona se aduna Toti în raiG cât! mal era : Prunculetî de-1 mititel Ca si nisce ângerel Si feciori nevinovati Cu tlorî albe'ncununati Si betrânl încaruntiti. IVsla IHoU. Apele se limpecjescii Si cel buni în veci traescii ! (1) ll) ^[al i('no^^cu. Care de fire n'aQ fosta slabe. când mosnegii ceî de 60 70 de anî. Pe-urma Domnulâ celu cerescii Sede'n tronii dumnecjeescu. Domnulu sfîntu se bucura. babe.Totâ cântândâ si tamâindu Si in mânî faclii tinendâ. Pân'ce raiulâ a catata. Colilulo. Când voru fi pe tote paraele si vadurile apeloru mori. p.

sau când vorii fi asa de mititel. când fiii nu vorii asculta de felii de parinti. Luna ca saptamâna. Când a bate fiica pe malca^ Frate mai micu pe celii mal mare. si neavendii cu ce se nutri se vorii mânca unulii pe altulii . Sora mal mica pe cea mal mare. se voru însura de a doua ora si voru lua fete dela 16 20 anî. altele de SfreâelH. când va veni Antihârsta pe lume si se va amesteca In tote treburile. Iar clasulâ ca unâ minutâ (1). Septfimâna ca (Jiua. Irate cu frate. (1) O sema de ytele porta în poporu numele de Comdra. mama cu fiica. batendu*se ca nisce orbi. de-al cauta-o (jiiua mare la amiadi cu lumina aprinsa . când omenii vorii fi numai ca nisce cîucalai de mari si vorii îmbiati câte 12 întrunii cuptorii. sora cu sora. când va peri rusinea din lume si cel tineri nu se voru sfii de locu de cel batrâni. dupa cum spune o poesie poporana : Când a bate fiii pe taica. Atuncea-I stirsenia pamintulul. ci-î voru bate si omori. când se va certa tatalu cu fiulu. de ce voru avea mal multu. când sfredelulu va cade dreptii în comora (1). . smomindu pre omeni la totu felulu de fardelegî si fapte rele. de-aceea voru Însela si jupi mai tare pre cel sSrmanl. luându-Ie si putinulâ lorii cu totu felulu de apucaturi si mijloce. când O fi anulii ca luna. 481 Si 4îua ca clasulu scurtu. vecinu cu vecinii.toriti. încât 12 insî voru trebui sa întorca cu drugii (parii) unu ou de gaina. iar aurulu si argintulii se vorii varsa pe tota fata pamîntuluî. saii. când se vorii Înmulti omenii ca'ciupercile. când bogatii. când va peri tota dreptatea din lume si nu vei pute-o nicairi afla. de nu-î va maî încapea pamîntulii.

Âfarittn&i Inmorm. Teodoroscu. . 1883. 289. voru compune dintr însele bucine. isi. Chr. portile iadului si ale raiului se voru deschide si toti pâna ntr unulu : buna si ifiu. Mormintele se voru desface.« an. sftrsitulii v^culuî..întunecimea sdrelul. vel^tulii de-apol. ca sa-si dee fie-carele sama de tote faptele sale. mai alesu însa archanghelul Mihailu si Gavrilu. adeca dela stramosii nostri Adamu si l^]va. deauna se voru aduna cu totii la unti locu ca sa stee de tata înaintea dreptului judecatoru. lumea de-apol. Atatu cei repausatî dela Inceputulu lumii. t. vorii striga: (1| G. atatu crestinii cât si pagânii. numitii altmintrelea si vretnea de apoîf diiua de-apoî. si pop. Poesiî pop. p. asa voru trebui sa se înfatiseze înaintea lui Dumnezeu. p. crestinii si pagânu. Iar Domnulii nostru îs. vremea Palmasoil. IU. 1283 1284. p. Atunci va fi sfirsitulu lumiî. (2) «Convorbiri lit. v^culQ de-apoî. 51. Potopulii crestinului (2). Pan. voru aduna unghiile celoru repausatî. dupa altii însa pe unu scaunii saii tronii (1) A. se va arata de odata pe aripele noriloru ca unii sore stralucitorii înaintea multimii adunate si apoi asedându-se. llasdeu. corpurile omeniloru voru însufleti iara-si. dreptti si pacatosii. 31 482 Eîf. si voru începe apoî a bucina în cele patru cornuri ale lumii. cum si în ce felii de vestminte voru ti fostu înmormîntatî. p. Povostoa vorboî. pe unii scaunii de petra (3). P. coda veculuî. si 1386-1840. când cel vii plini de spaima si groza. cum voru audi îngerii bucinându. 422. în cunjuratu din tote partile de cetele îngerescl. dupa cum cred si spunii unii. cât si cei ce voru fi pe tinipulu acela în viata. alergând Ck în tole partile. Ca e vremea de apoi! (1) si nemijlocitii dupa acesta va fi si venirea de-apol precum si judetulu de apoi sau judecata cea de pe urma (2). Deiii. l)ic't.itî morti sa intramu noî. liinl). Când însa va fi sa fie acuma judecata cea de 2^^ urma sau judetulu de apoi atunci îngerii Domnului. si totti atunci va fi si sflrsitulâ Intregel omenimi. (2) Voc)î despre toto aeostoa tsi B. a li oJimiiiloru. W. la BomânI. dandu de scire sa se adune întrega omenire la judetu.

op. Domnulii siîntii n'a ntârijia. cit. îngerii verii trîmbita. 12^: La ci tî-aî nascuiri pi lume Di ine pedepsescî pi niiiu'. Morti si vil de fat' orii sta. Si cel ii dreptii judecatorii 8e cobore printre nori. ne-o spune maî pe largu urmatorea colinda din 'Transilvania: Evanehelistulâ Mateiu A graitii liiloru seî : Veoulii lumii sa sfîrsesce Si judetulii se gatesce.a divanu relil di rhiatra. .(8) M. Si toti dreptii vorii albi. 483 stralucitorii. Ci cu îngeri va pleca. p. Mortii toti se voru scula. Domnulii pe scaunii va sedea. Undi niem lumea tolâ. Mortii când i s'orâ ivi Scripturile s'orCi plini. Marturie na chiema: Fapta nemarturisita Domnului îî e v6dita. va sta la judecata si va judeca pre fie-carele ani6suratu fapteloru sale: Cum va Ii însa judecata aceea. Nn gândesc! v'o dala Ca'i merge la ffindec<it(l /. Caniaiiu.

Si va fi amarii de eîî Pentru cel ucicjetorl ladu-I mal îngrozitorii. Si de iadulii înfocata Tu prea tare i-al crutatii. Pentru daruri el te-aii rîsu. Va grai înveninatii: Domne vecjl cum te-aii scârbitu Fiii pe cari aî iubitii. . Bine multii tu ca le-al datii Si el nu te-aii ascultatii. Domne! lasa-mi-î tu mie De acum pâna'n vecie : Iadulii celii de îngrozitii Pentru cel reî l'am gatitii! Domnu-atuncI va da putere Si Satanei. Pan' judetulii va esi ! Si Satana 'ntunecatii Spre pecate ce-a 'nselatu. Pâna omenii sunt rSI. ce nu piere. Dupa rCsplat'a strigatii Pân'la cerulii celii mal naltii. când vorii plânge Si vorii bea paharu de sânge: Sângele nevinovatii. Kaiulii mândru Ie al deschisii. Viermi î-orii rode.Pticatosiî vorii negri! Val ! ce spaima le-a veni.

Cu cuvîntulii blândii si dulce: «Sunteti binecuvîntati. «Sa*mp5ratimii împreuna. Tote credintele câte s au aratatii tn sirele de mai sus Îsi au isvorulu loru parte In apocalispulu st. «De mine v'apropiatl «Sa \& dau drepta cununa.Pe talhari I-astepta tare Intunericulii celii mare. 484 -' «Cu îngeri*n voe buna» (1). Vorii sbera multii de durere. Si nici unulii nu va fi Far'de-a i se rcsplati. Pentru strâmbii j uratori. Din iierii arsu si lanturi grele. parte tn unele carti poporale de origina bogomilica^ precum e buna ora si Alexandria luî popa loanu din Sâm-Petru (2). du-î pre el!» Cerulii înca plânge-atuncl Vecjiendii pacetosi'n munci! Iara celoi'ii drepti va cjice. Apoi Domnulii va grai : Ah î seracil val de el ! «lea-î. evangelistu loanu. Mincinosi si vrajitori Si mal multi reii facatori Va li numai unii cuptoriii. Satana. .

p. XXV. Incungiura mortulii si ^ice: Când N. Îndata ce a muritii Insa i se ieau. Atunci acasa va maî veni. cu cari mcire. rom. carora li se punu Intre aripi dou6 lumini si se slobodu. o arunca dupa sufletu pe ferestra si (jiice: . pe care unu îngeru llu duce în ceru la Dumnezeu. II. limb. 487 I. p. 1234 si 1336. Oradia-mare 1889 p. 434 436) care. Elâ suna precum urmeza: «VSdendii casnicii. aflai de bine a-lu reproduce Ia loculu acesta In t6ta Întinderea sa. P. Mariiiescu : Colinde. creeze ndu. cari nu se afla intercalate In studiulu meu. t. dict. când dadui peste unu articolu Intitulatii a Inmormîntarea la Bomânîy credinte si datini din parfîle Oraviteî. 7 ori 9 lumini In mâna. A D A U S o.se ca aceia ducu lumina mortului. Cuprincjiendu articolulu din cestiune maî multe datine si credinte forte interesante. M. se prindu doi porumbi. ((Murinda cine. gazdarita casei facendiî din faina de grâu o turtita arsa. 488 ((Sufletiilu din omii iese prin feresti. ca-Iii trecui maî nainte cu vederea. cari trebue sa fie deschise. ÎX) 92. ((Dupa esirea sufletului. Apoi o muere sciutore.i> si publicatii de d-lu Aurelu lana în ((Familia» (an.(1) At. INMORMINTAREA LA ROMANII DIN PÂRTILE ORAVITEI Se ncepuse deja tiparirea studiului de fata. nu sciii singurii cum sa Intlmplatu.va fara lumina. (2) B. ca ora mortii este aprope. luândîi unu cântarii (cumpana). punft bolnavului 5. Hasdeii. se va scula Si cu cântarii va cântari.

«Apoi mal face 4 turtite. Totu asemenea se cânta femeile înrudite. socotindu-se dela (jiiua mortii.Iaca asta turta arsa Ca sa. menindu-se una de ((Dumnezeu» si mortului. 489 «Dupa asezarea mortului pe masa. ((Facerea si împartirea acestoru 4 turtite se repetesce cinci 4ile. unu caucu torna josu lânga fântâna si (jiice : «sa fia talhariloru si talharitelorâ. dupa ce a scosu apa. (jiicendu copiii la mâncare: a Dumnezeu sa primesca!» «Se mai facu apoi doufe. cari asemenea se dau copiiloru. (jiicendu: aDumne(leu sa cprimesca lui N. «Tote acestea se tacu ca mortulu sa nu se faca strigoiu. fiindu pusu pe masa unu paharu cu apa si alte legumi. Acesta 66 repetesce In fie-care dimineta câtu este mortulu tn casa. ca venindu mortulu ca muroiA (strigoiu) si punendu din acestu p3ru a lui tn focu. tn poesie. Se pune acoperisulu cela-laltu pana ce s'a mistuitu tote^ descoperindu-lu. II va puti si se va îndeparta dela casa. tn cari i se descrie vieta si faptele bune din vieta. cari turtite le Împarte Intre copiii adunati anume la o masa josu. «Aducendu-se sicriulu. «La fântâna. aTotu dupa esirea sufletului se ducu la 7 vecini 7 vase (sofiu) cu apa de pomana.».ti fie de bucate. de st Archangelu. punendu peste caltu pravu de puscas pre care Uu aprinde cu lumina ce arde pe pieptulu mortului. Înainte de cântatulu cocosului. unu colacu din faina de grâu. apoi vestirea se face tn zori prin temeile casnice prin cântece jalnice. ahe sa Intemplatu m6i*tea de cu sera. o muiere sciutore luându radacina de leosUnUy de spini si putinu caltu (ramasitele dela tuiore). pe care-lu Însira In giurulu sicriului. pe cari le menesce: una de Dumnecjieu. cari. talhariloru si mortului. ia cu caucuIA din vadra odata si torna jumatate In sofiu si (jiice: «sa fie de Dum«nedefi. archangelu» si umple apoi vasulu. i se taie din partea unei femei putinu pgru din capu. In credinta ca sa nu aiba certa cu celtt ce a facutu fântâna. aseza apoi mortulu In elu. care apoi se pastreza In casa.va. pe unu taierQ fasole cruda sau si ferta. pome) descriindu-I vieta si faptele bune pe cari le cunoscu.i> apoi torna ceea-lalta jumatate si ^ice: «sa fie de «st. ti pune tn stnu trei ori patru crucerl . adeca pentru care se face pomana. vine la mortulu de acum. a Din familia din care a muritu mal nainte cine. Ca nu mal vil Tasta casa. venindu tn rSstimpulu catu este mortulA tn casa cu pomana (o lumina. Dupa umplere lepfeda din elu un caucu tndSratâ In fântâna. » face cruce de trei ori asupra vasului.

Ca-sii negri talhari Si te-orii jaui. nu este iertatu ca sa tntre nici unu animalii tn chilia mortului. rirâ de trandafiru ! De ce te-al grabitu. cântându dou& cate dou6 alternativii cate unu stihO din urmatorulu bocetu. Unde joculu j6ca Sl-alautite (JicO. pe 'care cele dou6 din urma îlu repetescu: Cu umbra rotunda. pasu Pe mâna dreptâ. sa mature si altu sufletu din casa. Pasu N. cu atâtu mal putinu sa treca pe sub mortâ. De aî înfloritu Pan* n'at împupitu? Grabitu n'am grabita. lirule. crecjiendu-se ca celu de curându mortu are sa fie straja pâna vine altultt. crecjiendu-se ca se va face strigoiu. lep6dându-se si matura«Cu putinii înainte de venirea preotului se face petrecerea mortului din partea a patru muerî. Dela sotiorî. a In decursulu câtu este mortulu tn casa. ca nu cumva lep6dându gunoiulu. «Nu este iertatu ca sa lapede gunoiulu din chilie o sâpt6mâna. Firule. ci sa se adune tn unu cotu la o lalta. Mari ciucjit am pravitu De m'am despartita Dela lumea alba.pentru de a descumpfira pe mortulu loru dela paza. Sa riu dai pre-a stânga. Dela parintiorî. Ci de locii sa pleci Si sama sa ial: . Putinii sa zabovesc!. 490 La o s6pt6inâna se matura bine pentru curatirea a tute relele. Dela slîntulCi sure. Dela puisori Dela fratiori (si alte nemuri).

(2) MitHUHâ oste o cununa do pe capulCi fclcloril dela cununie. La cel ii Domnii frumosii. unde a zacutu. Cu sfulpezî [W de fagii. U) St'iilpezî = . Ca-I lina fontâna. Scari îmi coboria. Cu vinii îlii uda . 491 ((Dupa s6versirea ceremonialului bisericoscu. se sparge In loculu acela. Pe N. luandu-se mortulu din chilie. Fete pe mununi (2i Si totii nevestele D'alc tinerele. îlu suia Sus la Christosu. Iar Sânta-Marie Sede 'n patu si scrie Cu condeiu în mâna: Juni pe cununi. Mici pe fâsi6re. o ()la dicendu: ((Cum se sparge ula. asa sa se sparga tote . Scaunicelii d'odihna Si patCi încheiatii Cu scânduri de bradii.La mijlocii de cale Este-unii paltinii mare Cu fruntja manunta. Scriam*o scriea Zluijiî de locO pocnia. A Angeru zaletia. Pan' vinii i-o sosia. Mosi pe cârji6re. Dupa ce-lii suia Scaunii îl da De s'odihnia. Lumea alb' uita.stâlpi.

(fMasa din chilie se tntorce cu pici orele In sus pâna la întorcerea petrecfetoriloru dela gropa. Casa rcmâna-ne plina. Daii capii Pentru capu. ciicendu-se. colaci de pomana la cei presenti. Intemplandu-se însa casulu ca sa rCmâe singuru în chilie. ((Cu petrecerea mortului la gropa o muere iea cu sine o gaina vie. care a adusii de-a casa cu gaina si ba(iilu si o galeta cu apa. care a datii prima (')ra cu sapa în loculii. spre a se pute ap&* ra de negri talhaH (1). si sa-I fie usoru pamlntulu. pentru ca sa-I rescumpere loculu de odihna. cre(lendu-se ca fiindu mortulu noroculu casei. de se spala. care are sa treca pre celfi mortii peste o apa mare. o muere. Gura Pentru gura. unde se facuse gropa. Ochi Pentru ochî. «în gropa mortului se arunca si bani. ceea ce Însemna ca sa nu le amortesca manile. ((Se mai dau la gropa si pâni. i se pune pe pieptu o secere sau unu inelu de argintu. în alu carui capâtu este prinsu unu cruceru. Sufletu Pentru sufletij. totu In loculu acela^ o pane sau unu ma laiu. ((Dupa ce mortulu este acoperitii cu pamlntii.((relele din acesta casa!» ((Se pune apoî. dicendu-se: Noroculu româna în casa. Intra In elu si apoi se face striffmH. cari sunt de cea-lalta parte (adeca pesle grc'jpa). cu elu sa nu se p^rda noroculu: penlru aceea rostirea cuvinteloru de mal susu. Nasii Pentru nasii. banulii pusu In capulu batului este plata luntrasului. credendu-se ca venindii diavolulu. ((Nu este iertatii ca mortulu sa se lase sinirurii In casa. Tote acestea se dau peste gropa mortului si anume : gaina groparului aceluia. torna de o parte a gropel apa sapatorilorii. Se mal crede ca celorii . unu batu de alunii nou. în contra apropieriî duhuriloru necurate. în semnii pentru rescump6rarea sufletului mortuluî. «Batulu i se da mortului de pomana.

si tncunjurândiî mormlntulu cu vtrfulu cutitului. se duce cu acestea lamormtntii si torna peste totu mormtntulâ (jiicendâ: «Asta sa-tl fie mâncarea si bautura. ((Se mal daii la acosta ocasiune si haine de pomana. lasându-o. ^^lel a 9. Loculu ti-am cautatu. alta treba sa nu ma! «al la casa nostra!» «Dupa aceea îlu hotaresce pre celu mortu cu unu cutitu stricatii. seRCote afara In fata soreiul si-Iii întreba: « Dai hainele luî N. le va desbraca si i le va da. ca ducendu-le celui mortii. pe cea-lalta lume? «La ce primitorulu r&spunde «dau». prafu de pusca . Hotarâ iti facu Sa nu mal esi din acestti loca. Marti si Vineri. spSIaturI de vasele cu rachiu. so face pomana numita si cumîndU. socotindu-se din ^iua în care a murittt. luî Avramii. tâmâe. apa din sofiu. cu unu cuvintu din tote bauturile si mâncarile dela pomana. talhariloru. tire de malaiu^ pita. vamesiloru . vina. îmbracandu-le primitorulii (unii sferacu) le primesce de ale sale. ui Dumnezeii. (dntorcendu-se dela gropa acasa. . la 3 ^ile sfinte : Luni. 493 «Dupa CC primitorulu este Imbracatu. La fie-care se menesce o cantitate anumita. în credinta. portarilorii. spalându-se cu apa de aceea. spalându apoi si 61a cu spalaturi de cruce. «A treia (jli dupa Inmormlntare o muere din casajuândtk Intr o ola spâlaturl de vase. (1) Copiii lopetlatî. «Acesta se repetesce de 3 ori. acestoru trei cete din urma li se inter(. la 7 martisore (Marti) 7 sâmbiore (Sâmbete). celorii doi îngeri care pcirta sufletulu mortuluîi celorii patru stâlpi cari tinii cerulii si pamîntulii. ((Pomana se menesce în urmatorulii modii: mortului. sfintilorii archangell.ce le asuda manile. trasu pe pamlntfi dice: Am umblatu. le trece. carora nu li se da pomana si cari navalescil la pomana lic-caruî muritorQ.lice prin colacarita (muerea care menesce pomana) a nu le fi iertatii a mal lua dela respectivulii mortii din pomana. caiti.

«La 40 de dile. Cel patru colaci se împartii acolo între copiii adunati.«Intorcendu-se a-casa nu mai vorbesce nimicu cu nime (de sunt mal multe. la 1 anii si apoi continuati vQ cât voesce. luându cu sine luminele dela esirea sufletului. 8 ori. 4 lumini de cera.. . 4 colaci si unu darabu de pânza alba noua.va i le da ^icendu: «Sa-I fie pomana lui N. menindu-sc mortului si apoi cu pânza se ducii tote la gazda celui alii carui e sofiulu. asa sa ramâna mortulii in loculii depusii surdii si mutii. la care primitorulii raspunde: «Dumnezeii sapri«mesca».» adeca mortului. observându cele expuse în altu locu la umplere. în semnu ca isvorulu sa-i fie sloboditu. iar In casii de se Intâlnesce pe drumii cu cine. (( Voindu Insa a se lasa a nu mal duce de pomana când sa tmplinitu termenulu pusiî. unde slobode mortutui apa. unu paliaru nou si un cruceru. Acesta se lace si dupa tnmormlntare. i se face pomana. i se daii haine de pomana. ci de-acum la 1 sau 2. Face apoi unu cercii de pietre. l'mple apoi vasulu cu apa curgStore. este tâlharii sau lepadatii de Dumnecjeii si nu este primitii în împSratia lui Diimnedeii. gazdarita casei sau si alta femee iea pentru ultima ora vasulu vecinului. precum si la miluirea hainelorii. ca ppecum nu se mai face sgomotii. si cu elu plinii se duce la o apa curgetore. aprinde In giurulu luî cele 4 lumini. numai cu acea observare ca nu se maî duce Ia totî. si mergendu la fântâna llii umple.)) 495 - II. «Am (jlisii In altii locii ca se duce veciniloru apa de po- 4JI4 mana. pâna ce a trecutii unii ogaselii (parautu) saii vre-o apa. Intre olalta). observându si aici cele ce sau facutii dupa înmormlntare la cumându. pune In elu paharulu si crucerulu si-Iii încunjura cu luminele cari aii arsii la esirea sufletului mortului. tn credinta. vorba Intre ele. pe cari gazdarita casei le duce la unii vecinu saracii. caruia i-a adusu apa. asterne tn elu pânza si torna apa din vasii adusa dela fântâna. nu are pomana. «Dela 5 i^ile pâna la 6 saptamâni se facii In fie-care demineta câte doua turtite. cdtu este inortulu tn casa. de. «Cclii ce se sinucide.

Toti apa ml-orii be î^i ml-orii hodini. Und' \enturl ma batu Si pI6ia mg plâua Si neua m6 ninge. Di la haia Iratl? VA m'am doblicitu. Neua nu me ninge. Dela muntii *naltT. 98 112. Ca dovada despre acesta ne pote servi si unu bocetu din Strei. întelegu bradulily despre care amu vorbitu la p. Sorele me hrige (1). redactata de Gr. La tântâna rece . P16ia nu m& pl6ua. S6r'le nu m& frige . O (jiisii ca mS punii La mijlocâ de sate. Hradule ! Ce te-al doblicitu De te-al scoborîtu Dela locu pietrosu La locu moroiosu.SegeorgiQ. sub cuvtntulii acesta. ci eî. Si ml-oru multâmi. 92. care e usitatu la morti. care de regula se bocesce de fete si neveste tinere si care suna precum urmeza : Stegule. Unde venta nu bate. it»visla sociala stieiilifica literara.S T £ G U L 0. (1) Ungaria. . Câti 6menl orii trece. si pre care tiu aducu feciorii. Ca m'o celuitu 496 ~ Hâî noue feciori Cu nouS securi . Pe rude m'o pusO Pe sus m*o d'adusti. Toti o data odata Si am picatu Ia vatra. când miire vre-unu june sau vre-o lata mare. comitatulu Hunedora. din padure. Dar el ca m'o pusa De laturi de satâ. Mol- . nu întelegu stigulA^ despre care ne-a fostu nou6 vorba maî sus p. Românii din unele parti ale Transilvanich sub cuvîntulu stcf/il. .

) Nici o morte nu-I amara Ca mortea de primavara Pe 'ntruncjitulu codrului. 32 4U8 II.. I. La morte. Morte. U Komsknl. Pe cântatulu cucuiul. Si tlat pusu mâna pe grinda Si nl-al facuta largii prin tinda. (Din Transilvania.do vana. Unde tu nu trebuesclî M6rte-acor-al nazuitu. district ui Ci Naseiululuî. 1892. Tu acolo nazuesci. p. Pe iesitulâ plugului . Si tl-al pusa mâna pe scara Si nl-aî fâcutu lai^u pe-afara! J/arianu. BOCETE. do d-lCi T. 497 III. morte. »Simon(l. eoni. Inmorm. rea mal esti.. Cluj. Unde tu n'al trebuitu ! Ca tî-al pusii mâna pe masa Si nl-aT iâcutu largu prin casa. 290.. .

De viteji nu se siesce. Ca 'ntr'înselc sa traesca. Iar' mortea. (Din Bucovina. Si mortea sa nu-I gasesca. Nu mal spune nimenue. Mortea 'n lume este mare Ea prieteni pe nimeni n'are. . . Si cu turnuri prea frumose. Aî?a ne graesce Domnulu Ca sa 'ntelega totCi omulu. Cu ziduri nalte si grose. Ne graesce cu blândete Sa lasâmu inimi sumete Ca nimeni sa nu gândesca Ca 'n lume vrea sa traesca Si mortea sa nu-lu gasesca. disirirUilu UridautuluT. De seracî nu-I este mila Ca sfiraculu vrea sa mora. La cel tineri înca vine. Nu da de veste sa scie. coiii.Iu omora . De betrâni nu-I e rusine. Pe celii dreptQ înca. . De bogati nu se feresee. când vrea sa vie. saUilCi lIolariiicHilu-dc-josfi. de fo-^liilu iiM'U foiiii^rolaru d-lu IVlroa l'ivlipcvnu). Impcratiî si cu craii Facu cetatile cu aii Si 'nca se mal nevoescu De cu ziduri le 'ntarcscQ.La morte.

cres^tine. De vrei ca sa Iaci vr'unu bine. Din cetati sus dela ventu II pune jos sub pamintu. Deci tu. Sâ nu (JicI nici când de tine Ca tetele te-orQ jeli. Din curtî bine ^mpodohite lî pune 'n secrie cernite. Ca câte-I lucra cu tine Acelea-tl vorCi prinde bine.Ci când el se veselescu Si mal bine ca traescu. . omule. Nici nu mal ufraescu nimica. . leturghiî. Iar el vrendu sa faca bine iSa trimita dupa tine Sfmte slujbe. Oh amaru si grea durere. Care-au remasu la cel vil . Feciorii te-oru pomeni. Pe cel serael miluesce. . 4<H) De pe scaunu luminata II trântesce morti în patu De nici nu se mal radica. Ci mal bine te silesce Si-o faclie-o 'mpodobesce Bisercel-o dâruesce. Atunci mortea câ-I gasescc Si de pamîntu ca-I trântesce.

Oh tu m6rte mâniosa Cum m*al scosu astâcjii din casa Sl-alta nu mi-aî daruitu Far' unu pustiu de morminta! III. Mortea r^i ciiculn. glasulu teu mic. «Mamele reu despletite. «Neveste cu prânzurile. «Ca vomu fi bune sotie î» Dar cuculu din graiâ graia: «Du-te. de-acolea. «Eu pe unde mergu si cântii «Esu barbati cu plugu 'n câmpu «Nevestele ducu de prândii «Barbatii mergu suerândii «Si nevestele cântândii «Si voie buna fîicendu. cuce. Insa m6rtea strasnica Iute dupa elCî mergea . «Ca veni prima-vara «Si iar voîu prinde-a cânta. î!>imuiiu. «Glasulu eu nu mi l'oiu da. «Ca nu ti-al aflata omuICi.) Cânta cucu 'n vîrvu de nucu î?i mortea *ntr'unu vîrvu de ciuntru. (U' d-lu T. «Tu pe unde mergi si cânti «Nu mal ve(j[î ochi înfloriti. «Nevestele banuite. morte. «Du-te m6rte la loculO. «Eft pe unde mergu tji cântu «Esti plugari cu plugurile. «6mnel tineri despartescl «CasI de omeni pusteescl!» Cuculu daca a cântatu Iute 'n casa a sburatu Si la capu s'a asezatu. (biii Tran*<ilvaiiia. eoni. «PScurart cu oile.Morte fara mângâere. «Fâr numai painginiti. Mortea dice catra cucu: oOO <cl)a-mî. «Tu pe unde mergi si cânti «Copil mici îl saracescl. disinrlulu NâsCnululuî.

Mt)îna. Nu-mî aduci si leculu meu? «Leculu teu eu Tam adusu . Simonu. Ohî câtu-I de desfatatii Nice când n'am mal umblatu!V. Catra iiigeni. Ohî câtu-I de luminosii. SimonCi. aim. Tine-mi-te-aru DumnedeCi.. Leeulii. (Din Transilvania. Si Ilena o-a zarit u Si'nainte î-a esitu Si din irura î-a vorbitu: . Ca al de calctoritu Si dela noi de pornitu. coui do d-lu T. . disiriclulrt Nitsciiduluî.La pici6re s*aseza î?i cu cuculu se mustra. (Din Transilvania. Cum spunea Domnulu ChritosO. de d-lft T. Puisorulu meu iubitu! ¥j\!k de asta n*am gânditu. înapoia carului r>02 Morgre-o dîna cam betrâna Cu locurile a mâna. O prea sântCî îngerulâ meaî Ce î-asi da lui DumnetjieiL Sâ-ml lese puiutulu meu? Da-I-asI auru si argintu Sa mi-lu lese pre pamintu! Xu-ml trebue aurul u tSu Si nico argintulu teu. Ca m'a mânatd Dumne(. Cu ce fapte m'asi mal du<*e La tatalu meu celu prea dulce Ca mi 1-a chematii Christosu La orasulâ celu irumosu.Ieil Sufletelulti sa i-ld ieîl! . . di*»Ui(lnlu NaMHiduluî. oOl IV.) Pe ritutulu mohorîtu Merge-unu carCi mândru cernitu Cu herneu acoperita. dîna cam bctrana Cu glasl de lecurî în mâna.

Dare-ar bunulii Dumnecjeu oOS Sa n'alegî pe celd maî greii. i\\ mamuca sa vorbesc!.Si'n lerestra ti Puiu de Graneunl Si leculu ti l'a ^ufleiulu ti l'a VI. Ci celu bunu sa nimeresc! Fe elu sa caletorescî. Inima sa-mî îndulcesc!. miluta nostrâî In fundulii casi 'n lerestra A sosîtu carte domnesca Dela noî sa te pornescâ. La lin A tata l'am pusu. Dac'aî lua sema bine Pe-unde-î mercre'n ceea lume. Ca apele-su curgetore Si *napoî ne'ntorcetorc. Ca sunt doue drumurele Si cam greii de-alesu din ele: Unulu mi-î batutu cu spinî. Bine-aî face dumnia-ta Sama daca mi-aî lua. Nicî dupa parec late. mî-o sburatu vCrsatu. La surori sa nimeresc!. coimiiiîi Siiipta. ilii-t. Care duce la surorî Si la scumpiî Iratiorî. Ce m'asî ruga dumi-tale î Daca-mî faci acesta cale. luatu! (Din Bucovina. Care duce la strainî. Ci te ie pe cea carare . Celu mal greu si multu maî reu. Altuia mi-î batutu cu llorî. \u te lua dupa ape. Cu Iratiî sa te 'ntâlnescî. Ilinra a Mielului Caprii\ Tatuca.

Si sâ mi le tragit tare Sa merga resunulu mare .Ce merge cu siântulu sore Ca sorele-! mergctoru Si 'napoî întorcetoru. Si elu dac'a rasari Tu la no! iara-î veni. dumnia-ta î R6ga-te cu! te-I ruga. S*audâ nemurile. Tatucuta. Cari! mi te plângu cu jele. dumnia-taî Rosra-te cu! te-î ruira Dora dor te-a asculta: K6ga-te la siântulu sore Sa tie (Jiua maî mare Sa te satur! de primbare A(j! în cji despartitore Dela fratî. nepotele. Dela tlor! si busuiocu. Dela cântece de jocCi. dela suror!. Dor glasulu tl-a asculta: R(')ga-te Ia paliniaru. Ca-sCi departe satele. Dela gineri si nurori. Tatucuta. Palimaru si clopotarii 504 Sâ traga clopotele Sa resune vaile. Dela nepoti. Dela fete si leciorî. Dela gradina cu florî.

Ca eii cum oîu capeta-o. FrumuselCi ca mî-otii sp61a-o Nici cu apa. In cântarea cuculuî.tale. Cum te-oru pune Ia pamîntu Nu te-a maî ajunge ventd.tîtisore. Camesa pecurarita Cu inima arsa. Sciu bine ca te-a 'ntreba: Vc(jiutu-m'al tu orî ba? Si daca mi tea 'ntreba Sa spui mamutiî asa: M'al vS^wta pe prisp' afara. Cum te-orâ pune la rec6re Nu te-a vede stântuld sore.S'auda si Dumnezeii Sâ vada ca-mî pare rSQ. Tatucuta mila nostraî La porta la tinterimu Noi asta(. mândru-aî maî muritu In aratulâ pluguIuY. Nici cu oca de soponu. Din negri tfil ochisori Voru iesi doi pomisorl La piciore Mândra flore. Camesa negra cernela.ll ne despârtimu . Si-T tâlni pe mamuta. Numai cu lacrimi de omCi. Ca i negra camesa. Sa spuY mamutii asa Sa-mî trimeta camesa Pe suerulu ventulul Prin funduld pamîntulul. 'N vercjiitula livccjiloru Srnfloritulii pomilorQ. nici cu 'ncropu. Si dupa ce l-olii sp61a-o Frumuseii! ca I-oîu usca-o Nici la bore Nici la s6re Numa 'ntr'a mea jale mare Colea 'n sînii la . Si iar daca mi-I vedea. Dacâ-ml faci acesta cale. Si iar m& rogCi du mi. Tâtucutulâ meâ iubitu! D6mne. fripta. Si dupa CC ml-olu usca-o Înapoi I-oI\i înturna-o oOo Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntiiluT.

dict. Dragulâ nostru tatucuta! Da cum de te-al induratii Si pe noî ca ne-al lasatu Tocmai când n'am cugetatu. Indata*n cas'-a venitu Si din gura c'a vorbitii: «Mei femee. VIL La una tata. Nici miluta. . Da tu l-al cântatu în spate De-a fostu sagetatii de morte. Nici tatuca Nici miluca : Nici tatuta. tm Si cum de nc-aî parasita Tocmai când nici n am gânditu ? Ca de astacjl în colea Noi tatuca n'om avea. cum Ta ascultatii. Nici pe nime cu priinta î Draga n6stra Mila nostraî .Sâ stamu dar sa mal vorbimO: Unde sa ne mal tâlnimu? Sâ stamu Sa mal cuvintamâ Batar douS. Nai tinutu glasulu mal multu. do Catriiia Uavolta). «Draga mea. când te-au(Jitu. coin iu:i Calutiii l. (Din I5tr. iubita mea ! «Cucu'n spate ml-a cântatu «Si mortea m'a sagetatuî» Mama. )viir:i. Tatuca.'s/T. Tatuca sa vietuesca. trei cuvinte. Ca sa le potu tinea minte î lan deschide-tî gurita Si ne învata ceva ! . . Tare s'a mal superatu Si din gur'a cuvîntatu: «Omule! tu ce graescl «Cauta ca buîguesclî . draga mea.Bata-tc pustia cucu. Mal multii cu noi sa traesca.

«\'enitî sa vc pupu pe-obrazu.. draga mea. La feresti n'a bocani. Nici nu sa mal hodini. plângeti feresti. Ca de-acuma tatuca In casa n*a mal întra.«Cucu-l pasere pustie. . Nici la copil n'a mal rîde. iubita mea ! «Cuculu f6rte bine scie «Când cânt'a casa pustie «Si copil a saracie î . Dragutulu nostru tatuca. aî lucratu Pentru trei scânduri de bradu . nu cre(jî. «Ca de min' sunteti remasi. Câtii al traitu. plânge masa.. Ca de astacjl remâneti. De tata sunteti remaseî Plângeti usi.507 «Dragii tatiî copilasi. Daca.. «Draga mea. «Si elii nemica nu scieî» Da tatuc'a lacramatii Si din gura cuvîntatu: «Tu femee. Nici usile n'a deschide. tatuca. «Ca de astafjî în colea «Voi mal muitu nu mi-tl vedea!» Plânge casa. Haida la mormîntu si vecjî. Câtti al traitu al muncitu Pentru trei coti de pamîntu. Plângeti tuspatru pareti.

rom. Nici ca sa gospodoresca. La iiiiA tata. sa siStuimii.Kucura-te manastire. Da vine sa putrecjesca. (Din Bucovina. La usa la tinterimu Stal. Si noi nu te-amu asteptat u Si tu totu te-al aratatii Si pe tata l'al luatu. airîu-ultorQ. far' sa fii rugata. Ca sl-alu nostru tata vineî Da nu vine sa traesea. comuna Mahala. Tatuculu nostru placutu. Unde nu estî asteptata Tu mergi. do d-lA Ionica alâ luî lordachi Isacâ. Da-tl pânza de pe obrazu Si ve(jl morte cu necazQ ! .) Bata-te pusti ulu morte Cum nu esti tu cu dreptate ! Ca ori unde-ml estî chemata Tu nu te duci nici o data. Ca de amu ne despartimii î 508 VIII. tata. Sa ve(]ii mortea ce-o facut u î Si te'ntorna într'o parte Si ve(jiî mârte cu dreptate. Scola nu sedea tacutu.

Nici terestra de privitu Si nici usa de esitu. Turlurc'Miu. I. Câta jele-I pe pamintu T6ta m'a mâncatu pe rindu. comuna VicovuUV(L-sus. plina A romasu maica straina. Si sa-tl cânte'n glasd suptire Pentru-a nostra despartire. Alta mica tî-aî facutO Cu capriorii de lutQ. Aceea nu ti. eoni. Cine n'are *n lume nene Sciii ca traesce cu jeleî IX. preotu. Nici nu-î lalta de sedutu. Multa jele am mal trasu Numai foculii nu m'a arsu. (Din Bucovina. Jelc-asa m'a superatu Cum ÎI cerulu innoratu Peste t6ta Lumea rdtâ.Tatuculu nostru placutii. 509 Eu de când m'am radieatu Multa jele-am indurata.) . Mare casa al avutQ. de d-ld V. disiriclulfi Uadautului.o placutO. Dintr'o casa mare.)i sa-tl fac*o ferestuicâ Ca sa-tî cânte-o pasfiruica. Sa-tl cânte 'n glasulu celCi grosu Pentru-a nostru traîu frumosu. La nnA tata. Câta jele 'n lume este T6ta 'n mine se opresce.

grija ndstrâ.va graesce. Scula-te. Nici miluta. La min tata. nu tl-o placutii. tatucuta. tatuta» scula. In sama nimfirul datî? Ca eî s'oru trezi odata Ca n'au mila dela tata. care-î avuta. Elu de noi bine *ngrijia. scola Si ne spune-adeveratu : Cum de rai te-al înduratu Si copiii tî-at lasatîi Mititel si ne 'nvfitatî. tata. mila n6stra. <Iicl. Si neamu ruga dumitale Sa nu faci acesta cale. Ca tî-a fi dcstulu de-asarâ! Scola-te si ne-î vedea. Ci sbera dupa stâpânu. «Tata» pe cine-omu striga Daca nu-j fi dumnia-ta? . Da noi de undc-omu veni Ore cui ne-omu jelui Ca tatut'a putred) ! Demineta ne-omu scula. Harbu(a. Casta cale-î duc^tore Si 'napoî ne 'ntorcetore. Bun'a fostu. Da nu sbora dupa fonii. Alta noua ttaî fâcutu Fara usi. olO Tuta lumea-î cu tatuta Numai noî fara miluta. Ca noî de a(J[î în colea Tatuta n'om mal avea. tatuta. (Din Biiroviiia. de M. conuiim ('rasna. Dar elu dc-amîi n'a mal fi Si de noi cine-a 'ngriji? Si noî ne-omâ culca pe vatra N'omti sci cine nî-a fostu tata. Sc61a. Mila nostra. Sc61a-te si te tre<Jescc Si cu noi ce.) Sc61a-te. Ca tatuca când era. scola. Casuta. fara feresti Numai câtu sa putredesclî X. Nici tatuta.Scola. Nici pe nime cu priinta. Sberâ oile *n ocolii.

Ca noi câtQ omu mal tr^ii Nime nu ne-a milui. dirl. Ci numai ne-a porunci Totu cu «du-te» si cu «vina» Ca la nime n'avemu mila.) Dragulu meu. iubitulu meu ! Sc61a-te si te trezescc Si cu gurita graesce Macar doue. Casta cale-I duc^torc Si *napoI ne 'ntorcctore Tare ni-I cu superare. XI. Ca ne-ai lostu unii bunu parinte. nenîuculii meu ! ScumpulQ meO. Sa le tinemâ si noi minte. coimiiia ( i*a>iia. Si nVasî ruga dumitale Dela capii pan' la piciore Sa nu ne faci superarc. La uiiii parinte. trei cuvinte.Strainii ca ne-oru mustra ! fiU Da cum de te-al induratu ^i prin straini ne-al lasata Totii de china si de nacazu Si cu lacrimi pe obrazu. Sa te lasi de asta cale. Xenlucutulii meu iubitii. (Din IUuM)viiui. de Mariura iiârbuta. Cine mi te-o statuitîi Pe-asta cale de-aî pornitu Sa mi te duci în pamîntu Tare reîi ti-o mal priitii. Caci nu te duci sa'nflorescî. .

trei cuvinte. sc61â. nu te mat veijil.) Scola. scola. Cu noi nimicii n'aî vorbitu.Da te ducî sa putredescî. Negriloru strainiloru! Ian sc61a si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava. Mnior-ta cum al adormitO. mama. Cum întri*n ea putredeacî. Fara usi. scola. Ca tl-a fi destulu de-asara! Si. Cu noi sa nu mal graescl Nici mal multu sa te'nlidnoscî î :a2 XII. Ca tî-a fi destulu de-aearâ! Ca de-asar*al adormitu Si mal multa nu te-al trezitii. Cum te bagi. mama. 513 Casuta ca t!-a¥ lasata si-alta n6ua c'al durata Numai cu patru pareti. Sa le tinemu si noi minte. (Din Bucovina. Si te primbla prin gradina Sa cresca flori si sulcina. Scdlâ.ti deschide genele Si ti-î vedea fetele. In cotro te-al podobitu? Tare frumosu te-al gatitii Si pe drumii ca te-aî pornitu. Sorele c'a resaritu. tic Catiina Ilaiiceria. dicl. Cu nime n*al mal vorbitu. La o manii. iara feresti. Mal multii nu mi te-al trezita. Nu sciu'n minte ce tl-a datii Si pe noi ca ne-al lasatii Lemneloru si pietrelorii. Si-tî deschide ochisorii Si ti-I vedea si feciorii Pe-a cui sama î-al lasatO. comuna Crasna. Ian scola si te trezesce Si cu noî ceva graesce Macar d6u6. . sc61â.

Da. Lutisoru Din trupusorâ. Vfidti cu ochii cum se duce î Dragele mele piciorute.voiu de ea unde-va? Si pe-afarâ voIQ esi Marianii. Inmons. Scumpa ndstra! Cum a pusii manele cruce. Casta cale-I calStore Si'napol ne*ntorc6t6rc. Pe mamuta voîu striga Ca sa vSdâ de nu cum-va S'a rSspunde de-unde-va. Demineta m'oiu scula Pe mamuta voiu cata Prin tote coturile Si prin tote-ungherele Sa vedu gasi-oiu ori ba. Din gurita Tamâita. 33 514 In totii locuia votu privi. Din mânute Viorele. Draga n6stra. Mila n6stra! Draga n6stra. Sl-aistâ drumu îl calStorti Si'napol ne'ntorcatorii. U BomftnT.EH m'asi ruga dumi-tale Sa nu faci acesta cale. Cum s'orâ face flori albute Si n'orO mal face urmute. Pomisorl Din ochisori. . Din cosite Micsunele.

XIII.) Mamucuta. . Si nimeni nu ti-a plâcutîi. coin.De-unde-va. greu ti-a fi. (Din lUicovina. La o mama. . mamuta. . La mamuta al venitvl Si 'n (erestra mî-nl batutu Si pe dînsa mî-al lualu Si cu ea te-al departata ! . Bata-te urîtulu Iuta Multu estî negru si urîtu. mila noslra ! Da cum de te-aî induratii Si pe noî de ne-al lasatu? Pe noî cine ne-a 'nveta Binisoru ca Dumnia-ta? Ca de mâne în colea Noi mamuta n*omu avea ! Când tî-o fosta lumea maî draga. Cârdeia. dîn cotro-va! Bata-te pudtia m6rte! Multu esti tu fâr' de dreptate. Draga nâstra. Atunci în pamîntîi te baga. Pe mamuV aî îndragitu î Când. Multii estî n^gra si urîta Si de lume urgisita! Lumea aî încunjuratâ Si pe nime n'aî aflata Cu tine sa-lO fi luatu. do Iiist. draga noslra. satulu Bilea.

Cum s'a lace terna negraî Dragile nostre mânute Cum ll-oru cresce flori albutc! Dragile nostre piciore.o. . nici la ventâ. mama alba. Mamucuta. .» ol o Atunci s'o iei de pe tine Si sa ml-o trimeti la mine. Iarba verde n'orft calca. Demineta ne-omâ scula. Si tl-oiu trimete-o pe sure Când a fi 4'^^ ^^^ mare S'ajunga la dumnia-ta-re. Numai cu-aburl de sufletu. draga ndstra. Ca d6r vine mamuta. I)umnia-ta daca nu-I crede Eu iara ti-oia trimete Pe suerulQ vântului In tundulii pamintulul. Ll-oru cresce flori galblore r>i6 Si n*ortl mal face-urmus6re. Eu m'asi ruga la Sân-sore Sa tie (tiua mal mare Si sa-tl dee cheita Ca sa-tl descul gurita Sâ graesci cu noi ceva. Draga nostra. Numai cu lacrimi de omu. Macar doue trei cuvinte. 'N tote partile-omii câta. Si-tl-oiu trimite-o pe stele Unde dumnia-ta-I sede-re. Ca eii cum ml-oiu capeta-o Hine ca mi tl-oiâ spCla-o Nu cu apa clin isvorâ. Nici in spune de soponu. Nici roua n'orâ scutura. scumpa nostra! Muitu in lume al mal muncitu Putintelti ti s'a venitO. . Ea de unde nl-a veni. Draga nostra.^i eu dupa ce-oiu spela-o Bine ca mi tl-oiu usca-o Nici la aburi. Ca de mâne-a imired). Ca sa te tinemO in minte.Când camesa ti-î negri.

comuna 8tr()(»scî. de Catrina I^colta. Si mfi du în ceea lume Sa petrecu si eu cu tine. Pe când a fi sa resara Stintulu s6re luminosu Din spre rgsaritii din josO. Sa ve(jl cât ÎI de frumosCi. La o inama. Unde-I satulu fara nume Si cararea fara urme. . (Din Bucovina.Num* unu stânjinii de pamintu. st ud. mamucâ. Da ian iesi pâna afara. De tl-a fi. comuna Calaflndcscî. Dela noi sa te pornâsca. Ca tl-a fi destula de-asara. Si te uita pe terestra. dict. 8c61a. corn. La o mama. Vino. do (iriiroro PolticG.) Sc61a-te. Draga n6stra mamucuta. mâmuca. De tl-a fi. Si multa în lume-aî lucrata Si putintelu tî-aî luatu. Pe unde nu umbla nime. mamuca. Sa te duca 'n ceea lume. Numai trei scânduri de bradii! XIV. ia-mS si pe mine. reu Lasa-m6 la Dumnezeu Sa traescu în satulii meii ! 517 XV. Ca-tl vine carte domnesca. bine. (Din Bucovina.) Draga ndstra mâmucuta! Zori de (Jiiua se revarsa Si dumnia-ta se^i în casa. Iubita nostra miluta. gimn.

Iubita nostra miluta ! Ori estî supurata tare. . Iubita nostra miluca ! N'amO gânditu. Si daca nu te-I lasa Eu iara mi te-asi ruga Sa nu te iei dupa ape 018 Nicî dupa paree late.Ceai gândita. Orî boia ti s'alinatu. Ca apele-su curgCtore Si *napol ne'ntorcet6re. Numai noi fir* de miluca. Draga nostra mamucuta. Draguta nâstra mamuca. la-te dupa sfîntulâ sore. Draga nostra mamucuta! V^gdâ cu ochii cum se duce Si n'am putere-a-o *nt6rce. n'amii socotita De-asta cale te-al gati tu. Iubita n6stra miluta. Casa de tl-al pustiita. Orî nimica nu te d6re. EH m*asl ruga dumi-tale Dela capa pân' la pici6re Sa te lasi de-acesta cale. ce-aî socotita. Cine merge *n pamîntu verde Nime^n lume nu-lfl mal vede. Ca sorele î mergC^orii Si 'napoî întorcetoru. Ca tare-I cu supfirare. Când nici cu gându n'amâ gândita? Toti copii-sQ cu mamuca.

La o inahii. Draga nostra. Sa ne spui noue ceva : Pe cându noi te-omd astepta ? Draguta nostra mamuca.")!<) XVI. Draga nostra. R6ga-te cuî te-î ruga. R6ga-te la Precista Sa-tl deschida gurita. Ca de când mi te-al culcata. Roga-lii pe Sân-Niculaiii Sa-tî faca parte de raiO. comuna Mologia. pâna *n pragti De vecjl vitele cum ragu Si ragu vitele 'n ocolQ De alâ dumi-tale dorâ. scumpa nostra î . Totu cu firCi si cu bumbacu Pân' Talu dumi-tale pragu. Ca noî de-asta(Jî în colea Mamucuta n'oraCi avea. mâmuca. Si pe noi ca nc-aî lasatu Nimicii n*al mal cuvîntatu.) EsI. de Vasile Uopcenu. Iubita nostra miluca ! Da la noi când îî veni? Când asi sci când îî veni Cararea tî-asî zugravi Totu cu firu si cu mStasa Pân' l'a dumi-tale casa. mila nostra. Ca de-aici cum te-I porni înapoi nu-I mal veni. ¦ « {Din Bucovina. si ud.Ori gurita tl-a 'ncetatu. Ca mal multa nu te-orO vede. Iubita nostra miluta î Eu tî-asî maî spune ceva: R6ga-lu pe cine-î ruga. . ginin. eoni. Draga nostra mamucuta. Si sbera oitile.

pâna *n pragU. j Sa mal vil mamuc' acasa. Nici sdrele nu te-a arde. nu te da. Scola. Cararusa tl-amâ plivi Si de alba si de nalba. Sa ve4l ce casuta-tî iacfi Far* de usî. îl trai cu mare dragu. mama. Sa vil pâna la fer^stra Vecjll ceti iacu copiii 'n oasa. Iar a n6stra-I de nuele Vom trai cu multa jele. 520 Si nici ventulâ nu te-a bate. Corii veni si te-oru lua Si te-ord duce cum oru vra Pe de-asupra ventulul In fundulâ pamintulul. mamucâ.EsI. Ca sa ne vil mal de graba. far' de feresti. Mamucuta. Cum intrinsa sa trâesci? Ca casuta ti-I de bradu. Pe ce drumu al sa-ml apuci? . De-asI sci bine c'al veni. un' te duci. Sa vil pân*la pirilazH Si-I vede-ala nostru nacazâ. Sa vil pâna la pâraâ Sa ve^I cum traescâ si eCî.

La o mama. Mânutele lucrâtdre Mergii în pâmîntâ la rficdre. Inima sa-ml fi rScoritii: Cu straini m'am petrecutu ! I 521 XVIII. Cu mine sa siatuesci. dict. Cu mine n*al sfâtuitâ. De-aceea eii n'am avutii Cui sa m& fi jeluitii. Dumnia-ta când îl veni Mal multii nu te fuduli Pe min' sa nu m8 urescî. Scumpa mea. Inima sa-ml rgcorescl. (Din Bucovina. Fiii mi I-al amagi tii. iubita mea! Dumnia-ta pe-unde-al venitu Tare mi te-al fudulitii. mâmuca mea. Fiii sa nu-ml amagesci. Draga mea. comuna Calafindoscî. Picioruse de bumbacu N^orii mal trece peste pragâ.La biser'ca cea frum6sâ La grdpa cea 'ntunec6sa. Nu mergii sa gospodar6sca.lesca. de Maria Lâcatusâ). Eii de când m'am strainatii. Picioruse de matase N'orâ âmbla mal multii prin casa. Ci se ducii sa putrei. . Dumnia-ta ca m'al uitatii La mine n*al mal venita. XVII.

Sa vil maicuta. sa viî. dict. Ca eii cum oiii capfita-o Deauna tî-oîQ si sp61a-o Sl-oiu spfila-o 'n lacrimele Si tî-oiii strînge-o paturele Sî-oiii usca-o 'n gândurele. Sa maî vecjl pe aî tel fii. maicuta. 522 Ca tare-î greu în strainT. Pe fecîorulii ventuluî Din fundulâ pamîntuluî.) Sc61a. preotu. maica draga. Când orii fi* grâele 'n flore. Mamucuta. draga mea. conuma Boianil. (Michoria Calancea. Când oru fi grâele 'n clai Sa vil. Când tî-a fi camesa negra Sa mî-o trimetî. Draga mea si scumpa mea! Gând asi sci C'aî veni Cararusia tî-asî plivi Si de iarba Si de nalba Sa vil. Cine merge nu maî vine. de d-lQ Vasile TurturenQ.La o mama. treî cuvinte Ca sa le tinemâ noî minte. Ca tt-a n destula deasara! Si-tî deschide ochisorii Si ti-î ved6 toti feciorii. corn. Si-tî deschide gurita Si-Î vobi cu noi ceva. si corn. comuna Virovulu-do-nus. d(» (1-1 il Vasile TurUirc*nCi. de graba. maicuta. Ca'n cea lume tare î bine. (Din Bucovina. scolâ.) . (Din Bucovina. Ca traimQ în mare jele. mamucuta. Macar doufi. Si-tî radica genele Si ti-î vedea fetele. la noi! XIX. Si de spinî Si de pelinî. La nnA barbatii. do.

Mâncaii fenulu cu stogulii Lingeaii sarea cu drobulii Si bea apa din isvorii. Ca veni primavara Plugulii cine l'a porni Daca dumnia-ta nu-T 11? Plugii *n podd a rugini Si dumnia-ta-î putredL Prima. bade. Scala. nu te da. Ca nu ragCi de dorii de fenu. Sc61a. La lungu drumti mi te-aî pornit lî. bâdiputa.vara c'a veni C6sa in culu a rugini. Si-Î esire pâna 'n pragu Sa ve(j[I vacile cum ragu. . Si-I esire pân' afara Sa vecjii pile cum sbera Tote din salasft afara. Când era stapânulu lorii. Nu duceaii atâta dorii. Numaî dup' alil lorii stapânii.Badicutulu meu iubitu ! FrumuselG mi te-al gatitu. De când îl stapân* esta Se da fanulii cu pala. Sare cu bucatica Si apa cu donita. scolâ. Dumnia-ta câ-I putredl.

De-oru esi din casa afara La totî lî-orii fi de ocara. Ca tare-su înprastieti. Si eO m6 rogii dumi-tale Sa nu faci acesta cale. De-ord intra de-afara *n casa La toti ll-orâ fi deprobaza. Ori te*nfiori ori ba C*acolo tîa fi viata. Ca sotia dumi-tale Multa suparare are. Si sotia a-tl lasa. Tare tl-o parutu strimtuta. In cotro drumulu apuci: . Ori te*nfiori ori nu C'acolo tl-a fi tralu Bâdicuta! un' to duci. te*ndura.Nu ti-I mila de baieti. Badica. Mititel pe lânga vatra Si n*orft sci cin' Ie-a fostu tata. Ca-l cu multa suparare Si cu chieltuiala mare. La mesteri aî poruncitu Alta noua tl-o croittî Cioplita pela usori Când o ve^I te ieu (iorl. Bâdicuta ! ce-al gânditu. nu. Si casuta tl-al urîtu! Cal avuta larga casuta.

Pe cântatulO cucilorQ, Pe 'nfloritulO pomiloru, Pe 'nfrun(Jitulu codrului,

524 Pe 'nvercjlilulu câmpului, Pe pornitulCî plugului? Plugu *n podâ a rugini Si dumia-ta-I putrezi. Ne-omu ruga la stintulâ s6re Sa tie (Jiua mal mare, Sa ne dee cheita Sa-tî descuemti gurita, Si-I grai cu noi ceva Macar douS trei cuvinte Sa te tinemu si noi minte. D6mne, D6mne Sfinte D6mne! In ia n6pt' asta mal mare, Ca asta-I despartitoro Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratulâ cu bujorO, Dela-lu nostru sotiorO. Pân' amu nainto vreme S6rele nu resaria Si dumnia-ta te trezial. Da de amu nainte vreme Sf intuiti sore-a rasari, Dumnia-ta nu te-I trezi. Sotiora dumi-tale Dimineta s'a scula Si'n totCi cotulu te-a cata. Pân* amu nainte vreme Te culcai si te sculai Si de somnii te saturai. Dar amu de-asara dormi Si nu te saturi de somnii. Nu sciu perina ti-I m61e, Ori nemica nu te dâre, Ori scortariuia ti-I frumosii, De-asara nu te-al întorsii. Scola, badicuta, scola.

525

Ca tî-a fi destula de-asara!

Si te primbla prin ograda, Ca cresce mândra otava, Otava s'a scutura Si urma s*a astupa; Si te primbla prin ocolu. Ca cresce mândru mohorti. Si te primba prin gradina, Ca crasce mândra sulcina. Sc61a-te si te trezesce Si-Î vede'n casa ce este, T6ta lumea te jelesce. Nemica nu-tî folosesce. Si deschide gurita Si grai^ cu sotia, Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Macar doufi trei cuvinte. Sa te tie si el minte. Sc61a, badicuta, scdla, Si hal cu noi pan' afara; Scola, hal cu noî pe josu. Ca drumulu nu-î grunzurosii. Sc61a, scola, nu te da, Ca de mâne in colea Noî mal multa nu te-omO vedea, Ca te duci în ceea lume Unde nu te sciî cu nime. La usa cea de hârtie Câti se ducti pe toti i! scrie; II merge si dumnia-ta

Si cine-va te-a 'nsemna. La scaunulu cela de petra. Unde merge lumea tota, Vomu merge si noî o data. Daca mi te-amâ duce noi Cu carulâ cu patru bol Totii aî mal veni 'napol,

526 Dar te ducemu cu caruta Si nu tl-omti vedea urmuta. Badicutâ, dumnia-ta, In mândru raiu îl întra, Si-acolo daca vel fi Dumnia-ta te-t hodini Dar sotia-a necaji. XX. La unu barbatii. (Din Bucovina, coiminii ('alafiiulosrî, ilict. di* Catrina Racolta.^ Multu iubitulu meu barbatul Da cum de tc-al induratO, Copilasii de-al lâsatu? Copilasii tl-al lasatii, Da *ntr'a cui sama I-aî datfi? Copiii tl-aî sfiracitu, Casuta le-al pustiitu, Pe mine m*aî vedanituî Dragii mamil copilasi De tata sunteti rcmasî! Draga mea, miluca mea ! Da sa te scoli dumnia ta Copiii a-tî renduî Pe lume cum oru trai! Ca copiii cel remasi

Multa manânca ^i multii strica. Dragii mamil copilasi. De tatita lorii rfimasl, Dela nime nu aii mila, TotQ orii fi «du-te» si «vina»!

527

XXL La unA barbatâ. (Din Bucovina, comuna Oalinescî, dict. de V. Hrisca.) Scoborl, Domne, pe pamîntu Sa ve(,ll mdrtea ce-o facutu, C*o luata frun(}a din fagi Si-o despartita pe ceî dragi. M*o despartita si pe mine Cu care-am traita mal bino. Si de bine cetraiamâ, Intr'o camesa dormiamii Si dintr'unu mfirQ ca mâncamii Si-amândol ne saturamu . . Astepta-m6 m6I badita Sa dau Ia copila tîta. De-Î vedea ca zabavescu Sa scil ca m6 'mbrobodescu. Mi-I destula mie de-asarâ De când staâ bocindu pe-alara, De când staâ la cheutore O trecutu o luminare. Asteptâ-mS, bade-unu ceasu Sa-Iu adormu pe celii nacazO, Dupa ce Toiu adormi Eu iara mi te-oifi boci, Si-oiâ boci asa de multu Pâna ce m'oiu face lutu, Ca multe-afturî am avutCi, Ca de afturile mele Si lui Dumne<Jeu i jele î

- 528

xxn. La nnâ barbatA DinBucovina, orasulQ Câmpuluiipru, eoni. do d-lQ O. Ciuperca.)

Sbera oile 'n perdele, Si casa-I plina de jele. Si ragâ vacile 'n ocolu, Casa e plina de dorâ. Mândra cas*al mal avutu Si-aceea nu tî a placuta. De când mi te-al bolnavitu, La stoleriu al poruncite Sa despicc-unâ bradu în doue Si sâ-tt faca alta noua Far* de usî far' de feresti, Locu, unde sa putrecjiescî ; Nicî nu-î usa de esitu, Nici feresta de privitii, Numai locii de putreditu. XXIII. La nnn barbatn. (Din Bucovina, comuna M6nastirc»a Honioruluî, corn. de d-la Georire AvramQ, învCtâtorQ.) Dulcisorâ merii din gradina, Cum te-o ruptii din radCcina Mortea crunta si haina. Cum nu-î m6rtea 'nselatore : Ie emulii de pe piciore. Cum mi te-o luaiii din casa, Cum mi te-o tocmitii pe masa. Bucura-te manastire, Mândru gospodarii îtî vine,

~ 529 Da nu viDe sa cunune, Ca-I gatita de cecu lume : Si nu vine sa boteze, Ci *n pamîntâ ca sa s'aseze. Veniti iubitii mei Iratl La mine si m& 'ngropati. Veniti frati, veniti surori Si-ml tocmiti trupulu cu flori, Si m'udati c*unCi pica de apa Sl-apol me puneti în gropa, Me stropiti c'unu picti de vinu Ca eu mergu in lociî strainu. Eu m& duciî pe-o cale lunga, N'am pe nime sa m'ajunga; Eu mg duca pe-o cale lata, Unde n'am fostu nici odata. McrgQ la trei coti depamîntu, Doi la capetu de mormîntu. XXIV. La unfi barbatii. (bin Bucovina, comuna Hadoutu, conj. dt» tl-Iu Awrcliii» Macovoiu. pieolu).

Mortea 'n lume n'are frati, Rapesce crai si 'mp(5ratl. Mortea 'n lume mare este De bogati nu se feresce Si pe scraci îl gasesce. Bata-te-ar pustia m6rte, Ca n'al mal fostu cu dreptate, C*al venitii pâna la pragu si-al luatu ce ml-o fostu dragu; Cal venitu pâna la masa Sl-al luatu mila din casa; Cal venitu pâna la patu Si dragostea ml-al luatu. J/f lianu, Inmorm. la Bom&nT. 34

530 burbâtelulu meu iubitu. Ce secjl asa de mâhnitu r Te rogu nu sedea asa. Scolâ-te si te-I primba. i^i te-I primba prin ocolu Sa cresca mândru mohoru, Si tc-î primba prin ograda Sa cresca mândra otava. Barbatelulâ mcîi iubitu! Mândra cas'af mal avuta, Casa de-o suta de lei Sl-al luatu alta de cinci leî Fara usî, fara feresti, Intr'însa sa vietuesci, Ca nu-I usa de esitu. Nici ferestra de pravila. Nici drumâ de calStoritQ, Ci numai de putre<Jitu. . . XXV. La unu barbatd. (Din Huodvina, comuna Iliîjiosd, «lict. de mama mea Huxanda.) SotiorulG meii iubita ! Tu atuncea ml-al muritu, Când tl-o fostu draga de trai tu, Pe cântatulu cucului Pe esitulîi plugului. Plugulu sede sub parete, Boii pascCl la erba verde... Sotiorulti mefi iubitu! Da cum de m'aî parasitQ, Când tl-a fostu dragu de traitu Po *nfloritulvi pomilorâ, Pe mirosna florilorii? N'aî gândita, n*aî socotita,

531 Când do la noi te-al pornitu, Ca cu de-aici in colea Sotioru n'oiO maî avea ?! De cantata tl-asl mal cânta, Dar* me dâre inima. Inima s^a Irântâ în mine, Când nu v6dîl sufletil în tine. SufletelulO tl-a sburatu Sus în cerulu celu înaltu, Si pe mine m'o lasata. Mo lasatti sa pâtimescu. In lume sa m'osîndescu Val stjraca inima Cum esti tu de straina ! . . . XXVI. La nnji barbatfu (Din Transilvania, distriotulii Naseuduluî, eoni. do d-lu T. Siniunâ.) Prin cela rîtu, prin celu zavoiu Merge-unu cârd cu sese bol. Caru-Î negru, boi-sâ negri, Pogoniciî si maî negri. Dar' Vasile bolnavulu, BolnavulQ si jelniculu De departe a strigata Si de-aprope a'ngenunchiatâ Si din gur'a cuvîntatO: «Ce-aducetl voi, dragii mei, Dragii mei pogonicel? «Trei nuelc; treî smâncele, Trei fellurî de lecurele ! «Leculâ meii nu Tati adusu? - (cLcculu taâ nu Tam adusu, C'o *n(ratCi boii pe la prânzâ, L*au mâncata de nu s'a prinsu!

532 Sî-o 'ntratii boii dela cina, L'aii mâncatii din radecinîl. P16ie mare ce-a plouatu Si leculu ti l'a mânatu, L'am catatu, nu Tam aflatu ; P16ie mare ce- o venitu

Si leculu ti l'o molitu, L'am catatii, nu Tam gasitu ! XXVII. La unu barbatii. (Din Ducoviim, coinuua Piitna. dirl. de» Ani ta Ilaramida.) Sotiorulu meu iubitu ! Mândra casa tîal gatit u într'însa sa mi te-asezî Pe mine sa nu me vecjî, Fara usî, lara feresti, într'însa sa locuescî. N'al gatit'o de traitu Ci numai de putrecjitu. Nici nu-î usa de esitii, Nici terestra de privitii, Cî-acolo de putrecjitii. Tota vara mi-al lucratii Pentru trei scânduri de bradii. Si tu multu ca mî-al muncitii Pentru trei coti de pamîntu. Sedii copiii lânga vatra Si n*aii cuî sa (Jica: «tata», Sedii copiii lânga lemne Si n'aucul sa (Jica: «nene», Ca nenele lorii s'o dusu Si 'n pamîntu ca mi s'o pusu Cu fata la siîntulii sore Si cu trupulCi la rec(3re;

533 TatalO lorQ 8*0 superatu Si pe dinsiT î o lasata : Lemneloru si pietriloru, Negriloru strainilorii .... «Tatuta, tatuta heîî Striga baetii mititel, Ian fa dumnia^ta asa Pe mamuta n'o lua, C'o sa vina Sâmbata, N'a avea cine ne la, Sî-a veni Duminica N'avea cine ne schimba!» XXVIII. La unA barbatA. (Din Hucoviim, oonmiia Vama, coiii. lU» d-Ul Niculaiu I^iucaiiu, cantoru bis.) Drat^ulu meu, nume cinstita, In totii locu-aî fostu poftittt La botezatu Si cununatu

Dragulu meu, stapâna de trel)a, Slugile te-oru astepta Simbria când li-î mal da ? Me mirii cum te-aî induratii Mosiile de-aî lasatii Tote mândre si gatite, Tote le-al lasatu scârbite. De-amu, fiindCi ca te ducî, Nu-I mal cosi prin butuci, Nicî nu-î mulge oî la strungi, Nu-I mal cosi prin livecjlî, Ni nu-I mulge în galetî, Sîmbrasiî te-oru astepta Sa tii la-olalta tîrla. Dragulu meii, mândruculii meti, Dragulii meii, iubitulii meii !

r>34 Reu tî-a maî cântatii cuculu De Taru fi mâncatu uliulu Sa nu-î fi-aucjitii glasulii. Primavara mî-a veni Pe când codru mî-a 'nfruncji Pe când pomî-ord înflori, Cucii totî ca mî-oru veni, Pluirurile s'oru porni. Oile, câte m!-oru fi, La mesura oru sui, ^i Dumnia-ta nu-î maî fi. De te duci în ceea lume, le-tî merinde forte bune, C'acea lume-î cu lacata. Nu potî veni nicî odata, Nici la mama, nicî la tata, Nicî la feciori, nicî la fata, Nicî la locfi, nicî la livada, Nicî la casa cea boerata. Dara tare v'asî pofti,

Cam lasatu tnte cu jele.i llaminida. Ca sciu bine ca mî-a prinde. Si mî-o trimiteti pe stele. . Da le trimetî pe luna. dict. Dragulu meu si scumpulu meu! 535 XXIX. Ca n'aro irica de nimc: De betrânu nu i-I rusine. Ca sa-mî trimetetî merinde. La uinl barbatii. Dragulu meu si mândrulii meu. oonmua Putna. Muitu ÎI negra si urîta f^i de lume urgisita. Multu îî ea fîir' de dreptate. Ca sorele-i prea ferbinte Si le-aduce vestejite . La celu tînfiru înca vine Si pe lalta ca mi-lu pune. Dar n'o trimeteti pe sore. Pi mîo j)usu picioru *n pragu Sî-o luatu ce mî-o fostii dragu.Sciu bine ca n'oî veni. «Multii iubitulu meu barbatu î Da cum de te-aî îndurai u Pe mine de m'aî lasatu? Da eu mândru te-asî cânta. Dar me dore inima. Când a fi nopte senina. (Din Bucovina. Ca luna-î maî recor6sa Sî-a aduce-o maî Irumosa. La noî înca ml-o venitu Tocinaî când nu m'am gânditu. dr Aiiit.) Bata-mî-0 pustia m6rte.

sulletulu meu ! Asculta cum te plânga cu. Schimburile tt s'orft negri. Tote nemur*le-o venitQ. Sorele o rasaritii. Barbuta. Dumnia-ta aî adormita. coiiuiiui Crasna. Scumpa sotiora ta. dicl. Nu te-! scula pe piciorc. Dela capii pân* la piciore: Sa nu faci acesta cale. Dumnia-ta nu te-aî trezitu. Te-aî?î ruga cu ruga mare Sa mi te scoli pe piciore. îndata ti Ie-a spela Totu în spuma de soponO. La unn barbatu.Si ml-o pusa picioru 'n masa Sî-o luatâ mila din casa Dela copil si boresa. La pamîntii te-î aseza 536 La pamîntu totQ cu rficoro. Pe suerula ventulul Prin fundulu pâmîntuluT. Le-a face ca Ia unâ domnu. Tu *napoI ca le-I negri. (l)iii lUicoviiia. Daca tu m'al asculta Eu pe tine te-asî ruga. In lacrimt fierbinti de omu. Sa te uiti pe cea fereslra. Ga-I cu mare superare. De casa te-orii departa.) Sotiorulâ meu iubitul Siîntulu s6ro-o asfintitu. La tine. Cine ti Ie-a soponi? Trimete-Ie la mândra. cum Ie-a capâta. Ca ea. . Nici cu unii n'aî graitu. Sî-acolo le-I putrecji. când orii veni. Ca-tî vine carte domnesca Dela noi sa te pornesca. Dela noi cu tabera Oru veni si te-orii lua. Sl-eu Ia tine c*oiu veni I XXX. de M. Barbate. Sc6Ia-te si te trezesce Si-t vede *n casa ce este. Da pe cine Ie-a trimete? Pe calutulu vcntuluî In fundulâ pâmîntuluT. înapoi nu te *nturna.

Frum6sa si luminosa. Si radica genele Si-tl învata tetele. Sotiorulu meu iubitul Da cine te-o sfatuita La ista drumu de-aî pornitu? Si cum de te-al induratii Si casuta tl-al lasatu. dicl. 537 î^i deschide ochisorii Si ti-î înv6ta feciorii. Nici nu-I laita do sedutu.Sc61a-te si te trezesce. comuna IJâlacona. Numai neijru si pamîntu! XXXI. Nici ferestra deve(Jutu. C'au remasu boi'n ocolu Si casa plina de dbrO. La ista drumâ deal plecatul Si tl-al lasatu mândra casa. (Din BuiM)viiia. Si tl-aî facutii alta *ntunec6sa: Fara usi.IcMiHia. do Siincoiiu Boca. . fara feresti. Intr'insa sa vacuesci. si coia. Tote plugurile umbla Numai alti meu sta la umbra. La niiA barbatu.) Papusoiu batutu de petra. de Mih. . C'au remasu boi'n tânjele Si casa plina de jele. Baetel remasi de tata Sedu în casa superati Dusi pe gânduri si 'ngrijatî. Cu nemurilc vorbesco.

La tuta casa Bate c6sa. Cal venitfl pâna la pragQ. Bucura-te tinterime. Ca mândru trupsorQ îti vine. . Da nu vine sa'nnoreacâ.) Bucura-te manastire. Ca tatut'acum v6 lasa. Ci vine sa putrecj^sca. ili> Mrti-ia LiicMusO. Ca mândra flure-ti mal vine. La unu barbatu . liat. plânge masa. . Nu vine sa vietuescji. VA vine sa vestejesca. Ian plângeti si voi chctorl Dupa tatuta cu dord .1-te pustia m6rtc. . r)38 Boi-ml pasca la erba verde. Când ar scrie cine->a Unde-a sedea tatuta Dupa ce s'a departa t^i'n pamîntQ dupa ce-a'ntra. Dar'la mine N'are cine. Ca tu nu mal faci dreptate. Plânge casa. La porta la tinterimQ . Ml-al luatQ ce ml-a fostu dragfl.Num'alQ meH plugutu îmi sede Razimatâ sub cela parete. Gospodariu-ml hodinescc Ca clQ Iftrte scârhitii este. Aceluia multfi I-asI da .

sa sfatuimîi Ca de a(. Ca ce ventu mi te-o batutu La pamîntu de te-oboritO. Ca bine nu tî-a priitii. Ian sc61a-te dumnia-ta Si deschide gurita Si graesce cu dinsa. La capu de masa crai. SI a venitu m6rtea în ventu Si mi te-a pusu în pamintâ.ll ne despai-timu oay t?i mal multii nu ne'ntâlnimii. de (i. ( iupCMcâ). de când te-al dusQ. r)40 Sotiorulu meu iubita ! Nu sciu cui te-aî potrivitii. Tare scârbiti ne-aî lasa tu î XXXIII. oratJiilu ('âinpiiliuitru. Sotule.Stal. Recoresce-mî inima. . La uim barbata. Casuta tl-al parasitii. draga. De ml. Nu ml-al mal lasat rcspunsu Si de cum te-aî departatei Nouc respunsu nu ne-aî datii. Dumnia-ta câtu al lucrata Putintelâ al câstigatd: Pentru trcî coti de pâmîntu Tare multii te-aî mal muncitii î Gospodarulii meu iubito ! Ce m*asî ruga dumitale Sa mi te scoli în piciore. miluta mea! In tuta serbatorea Botezai si cununai. La unA barbatii (Din lUicoviiii». corn. Dar' acum morte-a venitu La pamîntu mi te-a isbitu. Dumnia-ta.ar bate si mal tare Sa mi te scole 'n piciore. Sl-a batuta ventulii din josâ Sî-a datii stalpulu casei josu. Averea tî-al pustiitu Si dela noi al pornitu! XXXIV.

De suspine si jelire.(Din Triinsilviiiiia. tic lt>aiiîl Ct»jocariu.) Acuma de-o septcmânâ A întratu mortea *n gradina ^i s'a pusu pe-o sulumina. Mortea 'n casa 8*a bagata. ginin. . învetatorîi. D6ra mi tc-ar asculta. coimina Sânl-Ilio. stud. Sa resune dâlurile. eoni. La unu mosâ. * (l)iii Ijiioovina. R6era-te la sfîntulii s6re Sa tie (Jîua mal mare. Nu te ruga apeloru. C'a(JI nu-I (jii (le desfatare C'adl e di de despartire. tio d-lQ liomulCi Simu. mosucule. XXXV. Ca s'auda nemurile Mosuculâ nostru iubild ! Mândre case-aî maî aviitu. iubitule ! R6ga-te cui te-î ruga. coinmiiv OHalQ. Alte noue tî-aO pomitu. i 541 t^i-atjil e (}i de despartitii Dcla tott câtt tc-aâ iubitu. R6ga-te la palamariU Palamariu si clopotarii. Sa traga clopetele. com. Sulumina s'a uscatu. Stâlpulu casei Ta luatâ.) Mosule. Nici din pari. Scumpule. Acelea nu tl-ad placutii : La mesteri aî poruncitîi. t^^i 'napol ne'ntorcetore. nici din nuele. Ca apele-su mergetore. Ci numai din scâncjurele.

Unde mi te chiama iafh Tu acolo nu te-aratî . De mosulu sunteti remase! La porta Ia tinterimu Staî mosule sa vorbimO. . Mosuculu nostru iubitu Cu cine te-al sfatuitu. feresti plângeti. Nici ferestra de privitn. D6mne. Tu acolo nu te uitî. Ci numai de putrecjitii. Plângeti usi. Undc-su omeni putintel Tu acolo vil si-î ieî. pe pamîntu Si vecjî mortea ce-a iacutu 1 C*a venitu pâna la pragu Sî-a luatu ce ne-a lostu dragu.Nici nu-î «sa de esitii. Ca nu taci nici o dreptate : Unde sunt omeni mal multî. sa siatuimu Macar doue trei cuvinte. Bata-te pustia m6rte. Scoborl. Ca de astâcjii remânetî! 542 Plânge casa. Si IcsI casele pustii. Pe-acestu drumu de te-ai pomitu Valeo reu ne-a mal priitu! C'acestu drumâ îl mergetoru Si *napoî ne'ntorcetoru. plânge masa. Sa vorbimâ. Sa Io tinemii si noi minte.

Si eu iara înapoi Camesa trimete-tî-oiu Pe suerulu vontulul In fundulu pamîntulul ! XXXVI. eoni. . MorQ de-alâ nânasuluî dorii. Sa ml-o trimetî mie *nc6ce Pe sueruld vcntulul De-asupra pamîntulul. nici alara. Nici cu spume de soponâ. Nici la vontîi si nici la sdre Nici la umbra si recore. comuna MâniVsliroa Homoruluî. D6mne. Ca nu-I stapânii sa le mulga.Mosule. Ca pe noî ne-o sSracitii. (Din Bucovina. învetatorft. pe pâmîntu Sa vecji! m6rtea ce-o fâcutu. Num'alu nostru-î în salasu. Coborî. Ca eii. de d-1 Georgc Avramu. Si dupa ce ml-oiu spela-o. Sl-o venitu pan' la chet6re Si mio luatQ mândra flore. Numai cu lacrimi de omu. Ia iinn uaiiasâ. C'o venita pân' la feresta '^\'0 adusa carte domnesca Dela noi sa mi lâ porncscâ . cum oifi capSta-o. mosule draga! De tl-a fi camesa negra. Nici în casa. Mosule.) T(3ta lumea-I cu nânasu. ea n*oiu usca-o. Numa 'n sînii la inimiora . I 543 Uagu vacile în ocolu. Tare frumosâ oiâ spCla-o : Nici cu apa de isvoru. Sbera oile la strunga.

La o nevasta. Câ-Î hatâ multisorii de-asara. de d-lu V. lelicuta. (iospodari-î despartesce. de (ilichcria. scola. Sorele va rfisari Dumniata nu te-î trezi Si atara nu-î esî. Scola. Ca-I hatCi multisorii de-asara. Cucoseiî oru cânta Dumnia-ta nu te-î scula. SI-o venita pâna Ia usa Si ml-o luatG mândra ruja! XXXVII. Scola. Sorele s'a înalta Pe pici6re nu-î umbla.SI-o venita pâna la pragâ SI-o luatQ ce-am avutu dragu. Dumnia-ta n'al fosta afara. dict. si coin. Si-tî ie pânza cea suptirc Casta morte e cu cjile. comuna Vifovulu-de-sus. Turturonu). lelicuta. le-tî pânza de pe obrazii Si ve(jî m6rte cu nacazu. Si ea unde-a popositG Pe cel dragi î-a despartitei.si Uachila Calancea. unde poposesce. (Din Bucovina. Aniust a (i (}iua iara. 544 Mortea. scola. . Eudochia .

scola. Sl-aî pusu eotele'n feresta Sî-a! luatiî mila din casa. Si taro te-orfl astepta Tolu cu usuta crepata Sa mal întri'n cas'odata. Plângeti usi. Ca I hatu multisorii de-a«ara î KietI mila de baieti. cin I-a schimba l'VuinntjK^lri ca dumnia-ta? < U'\'\ «"jiircî pâna*n drumu i'u mima arsa scrumu r. Cin* T-n lâ. * Tare tî-o mal fostu amara. Sl cî bîctl-orQ cugeta ( \i cj^lî tocmai dumnia-ta. Cal pusu piciorcle'n pragii Sl-aî luata ce nî-o fostCi draga. gospodina. Lelicutâ.Hata-te pustia morte. Când eraî în opincute . Scola draga. plângeti feresti Ca de mâne remâneti. Tu nu lacî nici o dreptate. (Yi baietii fara mama Nu-Hu bagati la nime'n sama. Scola.\ tu îi vede femei asa i\\\\\ aî fostu si dumnia-ta. i o4o Nu te-om pune Ia trebuta Sa te primbli prin casuta Sa ne Iaci nduS unnute. lelicuta. Plângeti si voi chiutorl Ca v'a lostîi do ajutoriu. Nu-tî lasa casa straina : Straina si supSrata C'amii n'a fostiî nici odata! Asta casa-î cu camara. lelicuta. Ca tare-su înprastietî.

Unde merge lumea t6ta. .Ne faceai n6uâ trebute. II intra si dumnia-ta i^î-acolo te-orii însemna {:fi 'napol nu ti 'ntuma. Din sprincene Viorele. Iar de-acuma Din piciore Minta'n flâre. lelicuta. Afarianii. De când esti cu papucasi Noue treba nu ne taci. Dragii nostri ochisori Cum s'orii face pomisorl. scola Si mi-I esi pan' afara. lomonn. Unde-I usa de hârtie Câti orQ trece toti s'orii scrie. Dragile nostre piciore Tare-au fostii strabatat6re. Ca-I hata multisorâ de-asara ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnesca De la noi sa te pomesca Pe carare necalcata. Scola. Ta BomAnl.. lelicuta. Din mânute Flori albute. sc61a. Dumnia-ta te fudulesc!. Din capute RujI batute. Pe roua nescuturata La scaunulG celG de petra. i^cola. Din gurita Tamâita. 35 546 Ca tt-o venito nemurile De prin tote partile Cu ele ca sa grâescl .

Noi sa scimu ca te-amu scula Domne. Scola. Numai pânza si toiagulu Acelea ca tî-a lostu leculu. Scola. mândru te-amii cânta. Noi sa scimii cum te-amu trezit Domne. lelicuta. A dumi-tale dureri Ca tî-au încetatu de ieri. Noi de asta n'amu gândilu. Ca te-I hrani de traitfi. Sc61a-te si mi-î privi Cum mi te plângu baetii Si mi te plângu la pici6re D6ra mi te pot(i sculare. lelicuta. Ca-I vremea de mersCi pe afara. mândru te-amu boci. Lelicuta ! un* te duci Cu pieptarQ si cu papuci? . Dumnia-ta muitu al umblatu Peste lecQ nu tî-al mal datu. scola. Multu e mândru si frumosu. Vremea-I mândra si frumosâ. scola.Cu dînsele nu crraescî. lan scola si hal pe josii Ca drumulu nu-I grunzurosu. Dumnia-ta te dud de-acasâ. Ca tl-a ii destuii! de-asara ! Si te sc61â pe pici6re Si ne spune ce te dore.

Ian ie-mi-te dupa sore. Ca-I hatu multisoru de-asara! Ca tu. sc61a Si te sc6Ia si ne spune Ce-al v6(j[utu pe ceea lume ? De-aî vfi(][ut(i ceva vr'unu bine. dumnia-ta. Tota lumea Ta urîtu Dumnia-ta 1-aî îndragitu. lelicuta. de mi te-I scula. Daca te dud de-acolea. Vin' si me ie si pre mine. . Da cine te-o sfatuitu. Dar' do nu mi te-î scula. lelicuta. Noi la groparu ne-omCi ruîjâ Sa faca gropita 'n iata 8a mal vil odat' acasa Sa vedî baetiî ce-oru face? Sub o terna de pamentu Este-unu bujoru înnoritu.Pe carare necalcata Pe r6ua nescuturata? Houta s'a scutura Si urmuta s'astupâ. sc61a. Pân' amu ml-a parutO saga Dar' amu 'n pamîntu te baga Cu spatele la recore Cu fata la stintulu soro. Cu spatele la pamîntu Si fata Ia duhulu siintâ. Acela le-o dusmanitu Ca sa nu (îî pe pamîntu. 548 Scola. Scola. Lelicuta! ce-al lacutu? La toti inima leal ruptu ! Cil tu a lostu vara de mare AI statu a te vaetarc Capetâiulu a-tl mutare Si la umbra si la sore Undo tl-ar li mal rt^câre. Acela nu tî-o priitu. Noî tare ne-omti bucura. 547 Lelicuta. Ca apele-sCi ducetore Si *napol ne'ntorcctore. Dup* ape nu te lua. Ca s6role-î ducatorii Si'napoi întorcfilorQ.

Eti o rogu ca sa maî stee. Me gasesce bfendu la masa. Ca de mine c'al ramasD. Ca 'napol n'am sa mal vinu. Pe tino te-orCi pomeni. Sufletulu în raiu sa duce Unde viata-I multu mal dulce. ca am copiî. Sariti si nu me lasati ! Iaca m6rtea mî-o venitu Tocmaî când nici n'am gânditu. La o iieTasta.De-aî ve(Jutii ce-va vr'unu reii Lasa-me la Dumne(Jetiî XXXVIII. Ticalosii tu omu de lutu. de Cat rina Hacolta. Ea îmî elice: fa ce sciî. Vcnitî fratî si voi surori Si me podobitî cu flori. Lasa feciori sa-tl traesca Si sa mi te pomenesca. 549 Mâ scaldati in apa rece. Sa te sSrutu pe obrazu. Sângelen trupu mî-o recitu. in Bucovina. Si totii da ca sa m6 iec. Ce ml-al picatu la pamintu Si te bati cu gânduri multu. Dragii mamil copilasi. Ca de mine c'ati remasâ. Scumpii mamil cuconasi! Sa v6 serutâ pe obrazu. (Din comuna Calai indoscî. Sângele'n Irupu mi-lu recesce. ilicl. Eâ de frica si 'ntristare Prindu a striga'n gura mare: Saritî surori si vot frati. Si me duce *n ceea lume. Eu o rogu ca sa me lasa. Si sa mâ stropiti cu vinu. Unde nu me sciu cu nime. Ea se face mâniosa. Fân' la gropa mi-tî petrece. Eu o rogu. Ea de capu ca me apuca Si la pamîntu me isbesce.) Vine mortea mâniosa. Cu mine musaî sa vil! Eli (Jicu ca nu mi-I de duca. Unde cânta îngerii. Feciorii ca voru trai. La pamîntu ca m'o isbitu. Sotie de cununie. Si tu scumpa mea sotie. .

Ca sfintii te-oru întreba. . Mâriorâ. hal. Scola draga suriora' Ca mniata (1) câtfi aî muncitu Putintelu ti s'o venitu. Scola. rom. l'ndo 'nllorescu florile Si-ml învercjescti frun(. suflete hal ! Ca nu-î muM pâna la raiu. De-aî vecjutii ceva de reu. prootu. scola. La o nevasta. Mariora. Turturenu. comuna Vicovulii-di^-sus.) Scola. scola. Caî hat multisoru de-asara! Scola. sc61â si mi-î spune Ce-aî vedutu pe ceea lume? De-al v6(Jutu ceva de bine Sc61a-te si mie-mî spune. Lasa-me la Dumnecjeuî Scola. (Din Bucovina.îngerii sî-archangheliî .lele ^laninosa pomele Si cânta paserile Do resuna vaile Hal. hal. (U* <l-lu V. scola. Multisorii mi te-aî luptatvi Pentru triî scânduri de bradu. Dumnedeu tea judeca Sî-acolo sama ti-I da ' ooO XXXIX. Mariâra! Ca-î batu multisoru de-asara. Dumnia-ta n'aî fostu afara. Numai doî pasi de pamîntu.

Da de giaba s'g trudita Ca morta mi te-o gasitu! XL. ronuuia Crasna. ool Noi maî putintelu dorîiimîi Si de somnu ca ne hranimO. Cum te-al pusu nu te al întorsu. Lecurile n'al gasita Si cu capulâ te-al platitu. (!(» Mariora Barbuta. AI umblata melegurile. Si cum de te-aî suparatu Sotula de ti l'al lasatG? Si cu cine te-al sfâditâ Si sotulu ti l'al urîta? Ca venial do-unde venial Si cu el II te statuial. Ca mare somnu te-o pâlitu Dumnia-ta al adorîTinitu Si de somnu nu te-al hranitii. La unu frate. Sa mal bata câtu de tare Nu te-a pune pe pici6re. Nu sciu perina ti-î mole. (1) Muiata proscurlare din donwia-ia. Orî nemica nu te dore.Si-î hat multisoru de ieri. Cu cine s'a sfutui? Si te-o batuta mare ventu Si te-o culcata la pamîntu. SI o venitu în fuga mare Sa te gasesca 'n piciore. dicl. Ca sa-tl gâsosci lecurile. Da de-amu. (Din Bucovina. Sc61a-te si te trezesce Ir^i cu noi ceva graesce. Ori scortarulii ti-î frumosu. Si tl-o venitu nemurile Pe la tote portile.) . N'al ve(lutu sore pe ceriu. când a veni.

) Frâtiorulu meu iubitu. 553 Ceea lume-! cu stapânu . comuna Manastiroa llomoruluî. fratiore.Sc61a. Si fa urma prin gradina Sa cresca mândra sulcina. Ca-tî vine carte domnesca. eoni. Nici feresla de vetjutuy XLI. scula. îiv vetatorCî. Ca de când mi-al adormitu Cu nimene n*aî vorbita. (I)iii Bucovina. Vreu la drumâ sa te pornesca. fâra feresti Intr*însa sa vietuesci Sl-acolo sa putredesd ! Da cum de te-al induratii Casuta de tl-al lasata. La unu frate. 552 Scdlâ-te si te trezesce Si cu noî ceva vorbesce. Si Ia urma prin ocolu Sa cresca mândru mohorii. Frum6sa si luminosâ Pentru una 'ntunecosa. Avramu . Un' nu-I latta de sezuta. De ce secjit asa mâhnitu Si cu baltu acoperitii? Sc61a-mi-te si graesce Si ceva ne povestesce. de d-lQ G. Ceea lume-î unii Sodomii. Casuta ta cea frumâsa. Ca resaritu siîntulu sore. Sa te duca 'n ceea lume. Si te uita pe fercsta Cum itt cânta cucu 'n costa. Da cum de te-at induratii Si casuta tl-al lasata? Alta noua tl-al aflata Fara usî. Si la urma prin ograda Sa cresca mândra otava. De-unde nu maî vine nime. Nu se vede omii pe omu.

Vamile ti le-asi plati Si drumulu ti Tas! podi ! XLII.. de An. Sc61a si esî pâna 'n pragd. Nicî la pascutu cin' le duce. Ca cine mi le mulgea Si la pascuta le ducea Se duce de pe-acolea. Sa-tî vecjlî boit ce maî facu.. Sa-tî ve(JI vacile cum ragQ Tote cu botulu pe gardO. Noî mal multu nu Tomu vedea. Cum iesu din salasu afara. C'amu-I multisorii de-asara. . Mal de multu când te culcai. La nnâ frate.. sc'olâ. coinuiia Putiia. Prin (. Ca n'are cine le mulge. Sc61a. (l)in Hiicovina. scola.asâ te preumblat Si cu nevasta graial. Ca afara-î mândru s6re . Ca din gura nu mal tacâ .. Sa-tl ve(j[î oile cum sbcra. frati6re. De-asI sci bine ca-î veni. fratiore. D*amu nu sciâ ce somnii greu A datii peste capulâ teâ. Scola si te-î preumbla Prin ograda. I laramida. dict.) Scola. pe-unde-I vra. Maî de n6pte te sculai.Si de-acolo nu mal vinO.

Negriloru strainiloru. Micu si mare de-acuma Reu la dînsa va cata ! XLIII.).Nu sciâ ce somQ te-oborîtu 554 Ca nu mi te-at maî trezitii Si cu noî n*aî maî vorbitu. Pe când dumnia-ta traiai. du-te si maî vina. Nevasta s*a supSratu. I o. Ea orî unde va umbla. (Din Bucovina. La nnfi frate tin^ru. FratiorulCi nostru ! Dragulu nostru Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru. Ca noî de-asta(Jl în colea Frâtioru n'omtl mal avea. cauiuna Calaiuuk'sd. Ca tare-î cu superare. do C atrina llacolla. Orî si unde te 'ntorceal Nevasta^ ce mî-o aveaî. dict. . Da de asta(jl în colea.) Du-te. Ori si *n cotro s*a *nturna Totil peste rSii ca va da.) Dragulu nostru. Pe dînsa la ce-aî lasatu Lemniloru si pietriloru. Frumuselulu nostru ! Da cum de te-al înduratu Si pe noî de ne-aî lasatu Tocmai când n'amii cugetatu ? M'asî ruga eti dumi-tale Sa te lasi de asta calc. Orî si 'n ce locu so ducea Ea totu cinste ca gâsia.

Ci mal multu aî fi traitu. Dragile nostre piciorele. Busuiocu si viorele Si nu-î mal umbla cu ele ! XLIV. Draga nostrâ. Dragulu nostru tinerelu. Ca noi nu le-amu maî aflatu Ori si cât leamu cautatu. Si daca nu te-î lasa Apoi eu iar te-asî ruga Ca sa ne spui dumnia-ta înapoi când ti 'nturna? Dumnia-tâ asa ne-al spusu Ca spatele ti le-al pusa Si ti le-at pusu Ia pâmîntiî Si fata Ia resaritu Si Ia noî n'aî maî venitu. De ce drumâ ca te-aî gatitu. Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru. Dragii nostri ochisori.al parasitii Când mal bine-al fi traitQ. Ca s6rele-I mercretorfi Si 'napol întorcetord. Cum s'orii face pomisorl. .Si nu me lasa straina! Dar mergendu în ceea lume Asculta-m6 ce tî-oiii spune : Nu te lua dupa ape. Cum orii cresce flori albute. Cum orii cresce floricele. Frumuselulu nostru ! Lecurile dumi-tale Le-au luatu cerbii în corne. La unu frate holteia. Scumpulu nostru frumusel u î N'amu gânditu^ n'amii socotitu. Dragile nâstre mânute. Nici dupa paree late. Noi lecurl de-amu fi gasitu Dumnia-ta n'aî fi muritG. Cum s'a face terna negrâ. Asa noi nu le-amu gasitu Si dumnia-ta al muritu. Nu sciii cerbii le-avi luatQ. iata alba. Da ne-amd ruga dumi-tale Sa te lasi de asta cale. Ca apele-su mergetore Si 'napol ne'ntorcetore : le-te dupa stîntulu s6re. Dragulti nostru. Si pe noi ne. Fratiorulii nostru DragulQ nostru.

scola. Plângeti usi. câti aii venitu. Dela gradina cu tlorî. Ian sc6Ia-te pe piciore. Si s*orQ duce necinstiti. Ce-o facutii. Sus în delii la resfiritu Este-unâ pomâ mândru*nfloritu Cu crengile de argintii. C astacjî nu-î cji de 'ntâlnire. Scoborl. dela tata. frati6re.) Scolâ. Cu care-aî traitu odata. De esti caleloru pe calc. 557 Dupa masa mi-I poftesce Si pe toti mi ti-î cinstesce. Dela mama. Fratiorulu meu iubitii. Iara ceea de nânasu Tl-oru pune-o la prapurasu.(Diii Bucovina. remânetiî . Dela lumea adunata. dela surori. Si tuspatru voi pareti. Ca au venitG nepoftiti. Ca de N. D6mne. pe pâmîntii Si vecjl m6rtea ce-o facutii. Si pe toti. spune: A cui fetis6ra iei? Iei ficuta ventuluî Din fundulu pamîntulul! ' Cine nunta tl-a vedea? Xumal luna si c'o stea! Naframuta cea de mire Ti oru pune-o la psaltire. n'o facutii bine. vom. Ci e (Ji de despartire Dela fratî. Ca te-o omorîtii pre tine. de d-l Vasik» TurturcnCî. plângeti feresti. coinuiiu liolaiiu. ^^i te sc6Ia pe pici6re Si te roga la sân-sore Sa fie 4iua maî mare. Daca esti tu mire. preotu.

Fratele nostru iubitu Nu PciCi cin' te-o siatuitu Pe-acestCi drumâ de te-aî pornitu î . Al venitQ pe ne-asteptate Ca sa iei pe-alîi nostru Irate. dict. eoni una Put na. llilramidâ. oo8 (Aini esti tu lâr'de dreptate! Nai avutu pe unde 'mbla Si pe cine mi-lu lua? Ce mî-o fostO mie maî dragu Ve acela mi-raîluatu? Bata-te pustia m6rte Cum esti tu far* de dreptate. Cum esti tu far' de dreptate î Cum ml-al pusii picoru'n pragii Sl-aî luatii ce ml-o fostii dracru: Si ml-aî pusu picioru*n masa. La nnu frate holteiii. Unde merge lumea t6ta. Bata-te pustia morte. Sl-unde usa-I de hârtie. Câti mergtt toti sa se înscrie Ca'napoî sa nu mai vie. Pe roua nescuturata.) Bata-te pustia m6rte. (1(* An. La scaunulu celu de petra. Pe otava necalcata.XLV. Ml-al luatii mila din casa. Sa mi-lu umpli de otrava Si sa mi-lCi duci pe otava. (Din Bucovina.

Domne ! rfiu tl-o mal priita ! Si noi nu sciu ce ne-omu face Dora te-amu putea întorce. Si nu scimCi cum vomu cânta Dora te-amu putea scula, Si nu scimu cum vomu grai Dora te-amu pute trezi. Scola, frate dumnia-ta, Scula si te-I preumbla Si te-l preumbla prin casa Dela usa pân' la masa Si-î vede cum te jelesce Ori si cine te privesce, Dela micu si pân'la mare Pentru fata dumni-tale. Scula, scola si ne spune : Vatajelu pe cine-omu pune ?

559 Da puneti pe cine-tî pune, Ca eu nu v6 maî potd spune î Scola, scola si ne spune : Druscuta pccine-om pune? Da puneti cine-tl vra, Ca eii nu m'oiu maî scula î Sc61a, pune-te'n lerest^, Ca noi ne-omu duce'n cea costa v?i tî-omii strînge floricele, Busuiocii fi vasdogele, î^a le duci la nemurele.

Si te uita pe feresta, Tl-o sosita carte domnesca De mâne sa te pornesca Cu pistole poleite Si cu tote zugravite .... Sariti frati, sariti cumnati Si mi-lu îngraditi cu bracjl Ca de mâne în colea Noi mal multa nu Tomu vedea î

XLVI. La iinu frate iiisnratu. (I)iii Bucovina, coinuua Slrocsn. rom. do (iriiroro Polrcu. stucl. iriinn.) Voi ati tostu numai doi frati Ca doi bracjl, mândri si nalti, Ca doi bra(j[î dintr'o trupina Ca doue flori din gradina : Unulu tu, altulu Saghinu Ce-a rSmasu acum strainii. Scola, fratiore, scola Ca tl-a fî destulu de-a sara ! Si vorbesce cu Saghinu Ca mi Tal lasatii strainii. Scola, spune-ne ceva:

560 Pe copil cin' 1-a "nvfita? Ia strainulCi, dac'a vra, Dac'a vra, daca n'a vra^ Dac' Ta dure inima! Sc61a, Iratiore, scola, Ca tl-a n dcstulu de-asarâ! Nu ti-I mila si pficatu, Ca copiii tl-al lasatu Pe c6rnele vetriloru 'N bratele strainilord ? , Scola, scola, iratiore, Radica-te pe pici6re Si vorbesce cu tâtuca, Ca reu î-al ruptu inimuca. Tâtuca nostru iubitu Câta glota a avuta, Numai doi din satâ a datu Sl-amendol ca l'ad lasatu. Scola, frati6re, scola.

Ca tl-a fi de-ajunsâ de-asara. Ve(j[I copiii ce-aî lasatu Intr'a cui s6ma I-aî datu. Petriloru si lemneloru Si negri strainiloru! XLVII. La o sora. tDiii Bucovina, comuim Strooseî. com. do (^^ng-orc Polccu. stud. gimn.) Val! sora, ce ml-al facutu? Casuta tî-al pustiitii, Barbatulu tî-aî veduvitu. In cotro s*a înturnâ Totu \eduvoiu Torii striga. Val ! sora, ce-al cugetatu ? Baietii tl-aî strainatu, Cui voru (Jice dc-amu : «mama»?

561 Cine sa-miî bage 'n sema? Scola, ^c6Iâ, suri6râ, Si mi te primbla pe-afara "lî^i vorbesce cu gura, Ca tu ne-al ruptu inima. Ne 'ntâlniamu odata 'n anii Si nici atuncî nu vorbiamO. Ca tu totu asa ml-al (jiisâ: Ca de alt' data vomu vorbi, Ca ne audCi strainii. La porta Ia tinterimu Hal, sora, sa stâtuimu, Ca de-amu ne despartimu. Hal amu sl-omâ sfatui Sa ne-auda strainii, Hal amu sa slatuimu: Unde-averau sa no 'ntâlnimâ: La scaunu de judecata, Un'se strînge lumea tota. Sî-acor numai ne-omu tâlni, Cu gura n'omii sfatui. Sora, inima de petra, Respunde-mî macaru odata, Respunde mî cu gura ta Si mângae-mî inima î XLVIII. La o sora maritata.

(Din Bucovina, comuna Calafindoscî. dict. de Catrina Racolta). Draga n6stra sori6ra! Da cum de te-al induratu Si pe noi ca ne-aî lasatu? Draga nostra. Scumpa nostra! Da cum de te-al induratu Copiii de tl-al lasatu? ilarianH, Itimorm. la Rom&nl. 30

o()2 Diaua nostra, Mândra n6stra! Da cum de te-al înduratu ( iospodariulQ de-aî lasalu? Draga nostra, Sora nostra! Da cum de te-al înduratu ( lospodaria-î lâsatu ? Frum6âa-tl gospodarie A remasu n6gra, pustie. Harbatulii tî-aî veduvitu. Copiii tl-al seracitii, Casuta tî-aî pustiitu ! Draga nostra tinerica, Scumpa nâstra frumusica! La noî când vel maî veni. Cu noi când vel mal vorbi, Copiii când ti *nvetâ 8a scie pe mamuca ? Draga nostra soriora, Mândra nostra floriora! Mare ventu o maî batutii, La pamîntu te-o doborîtu. Când arii bate- unu ventii maî mare Pote te-aru scula 'n piciore. Draga nostra soriora, Când al esi pân'afara Sa te bata vcntu de vara, Sa te vada sfîntulii s6re Si luna pe când resare. Sorele când te-aru zari. Cu noî pote-aî sfatui. Luna când mi te-arii vede. Cu noi p6te-aî maî sede. Draga nostra, suriora, Scumpa nâstra tlpriora ! La usa la tintcrimii, Da in stal sa sfâtuimu, Ca de-amii ne despartimuî

563

XLIX. La o fata. (l)in Bucovina, coniuim Slulpicaiiî. vum. d*» Nic. a»lhirciuca, stud. ^imn.) Draga mea si Parascuta, Tu mergî dup*a ta mamuta. Da tu iaca nu-î gasi-o, Pe clinsa nu-î nimeri o. Pe min' de m'el asculUi, Eu la ea te-oiâ îndrepta. In cea lume când i 'ntrâ Sa te uiti din a drepta, Sil vedea pe mamuta, Insa ea cum te-a vedea La tine va alerga Si pe locu te- a întreba: Nu no-aî vedutu unde-va. Tu sa spui mamutî-asa: Ne-aî v8(,lutu pe prisp'afara, Camesa negra cernela, Fripte-arse la inimiora. Ca *ncotro ventulu ne bate Totu ne frige si ne arde, Din cotro ne aburesce Ne arde si ne jupesce, Ne Irige si ne prajesceî I . La o fata. (Din Bucovina, conunia Slulpitanî, rom. de Nic. Collarciucu, stud. irimn.) Draga mea si Nastacuta, Multu iubita mea fiicuta! Tu ori de unde-aî venitu

r)()4 Tatuta te-o suduitd. Tu Ia mine aî venitu Mie mi te-al jeluita. Draga mea si cea scârhita. Tu staî pe laîta lungita, Da eu pe coptoriu trudita. De-aceea-ml pare mal bine. Ca n*aî sa te plângi pe mine, Ca tu, ori de-unde-aî venitu. Nici când nu te-am probozitti. C^am fostu dcstulu probozita Si de Dumnedeu batuta.

Da r6ga-lu pre Dumnctjeu Sa nu te bage la reu, Ca destule-aî patimitu Câtil în lume mî-aî traitu, ^fi destule-aî trasu la patu Pân' ce sufletulu tî-a! datii. Nu mi-î jele c'al muritu, Mi-I jele cum al traitu, Aî lucratei si te aî cârpitii, Te-aî pusii la patu sî-aî muritu. Si pe-atuncea te-aî trecut u, Când tatalO tgu s'o pornitii Pe-aratulii ogoruluî, Pe'nvenjitulii câmpului, Semenatulu stratului. Eu te-oiO astepta la prasitu. Tu te-î gati de putreditu. Asa (Jice omulu ista C'a trai câtii va fi lumea. Da omulu sa nu gânde.sca, Câtu lumea n*o sa traesca. Vine mortea cu fuga Si mi-I scurta viata î

âBo

LI. La o fata orfana. (Din Uucovina. comuna Stulpiranî, c-oni. di* Nic. Cotlarciucu, stud. gimn.) Draga mea si garofitaî Sc61a, scola, te trezescc, Si cu noî ceva vorbescc, Si te uita pe feresta : Tî-o sositu carte domnesca, Dela noi sa te pornesca, Sa te duca 'n ceea lume, De-unde nu mal vine nime. Acolo când îî Intra Sa te uitî din a drepta, Ca-î vede pe tatuta, Elu îndata te-a ntrebâ: Nu ne-aî vecjutu unde-va?

Dumnia-ta sa-î spui asa: Ca de unde amCi venitii Pe tatuta n'amu gasita, Xumaî pe mama plângendu, Tote drumurile ^mblându I^e barbatu astu-felu bocindu: «Bata-te pustia, morte! "Cum nu faci nici o dreptate, «Cal venitu pan' la feresta «Sl-aî luatu stâlpulu din casa, «AI venitu pâna la vatra «Si mî-aî luatu mila tota. «Când ml a lostu lumea mal draga, «Atuncl-aî venitu în graba «Si n casa mi te-al bagatu «Si barbatulu ml-aî luatii «Si Tal dusii în ceea tara «Din mijloculu satului «In mijloculâ tinterimulul.

«Si pe mine m'aî lasattk «Far' de sprijinii, lar* de siatu, «Cu nouc mici copilas! «De tatuta loru rfimasT. «Si Varvara seraca «De-amu ce sa faca ea? «C'acasa când a veni «Pe tatuta n*a gasi, «Numai copiii plângendii «Si de mâncare cerendu !» Draga mea si garofita ! Tu n'al frati sa te jelesca, Nici surori sa te bocesca. I^arintî sa te pomenesca. Ca tatuta o muritu Florile când ©'nfloritu; Si mamuta s'o trecutu. Când florile o'ngalbinitu ;

Ionii s'o dusu în cea lume, Când culeîreaî tu alune; Sora-ta de aici s'o dusii, Când sorele o apusu ; Iar' ceîalaltl au muritu Când s6rele-o resaritii. Sl- amu nime te jelesce, Nime nu mi te bocesce, Nime nu te pomenesco. LII La o fata s^niiaiia. (Diu Bucovina, coiimna Sliilpicaiiî. ooin. ih» Nio. Collarciiicii, sliiil. giinii.) Draga mea si sermanuta. Scumpa mamil Maricuta! Pe straini ca I-al slujitu. Multe camesi lu-aî cusutu,

5fi7 Dar' el rgu te-aCi miluitu, Borsuia caldu nu Tal irasitu Nicî mamaliga pe blidu. Pe la straini te-al hranita Pâna ce te-aî bolnavita Si de (Iile teaî gatitd Si pe laîta te-al lungitu. Draga mea si Maricuta Când ÎI c6sa pul sl-altite? Dragele mele manute De-amu n'orij maî cos'altite, Dragile mele degetele N'orii maî face gaurele, Dragile mele pici6re N*oru mal face urmusore. Cl-orii românea ose g61e; Dragii mei si ochisori Cresce-oru mândri pomisorl, înapoi de î maî veni, Numai pustiu vel gasi ! . . . . LIII. La o fata mare. (Din Bucovina, comuna VirovuUV<Io-sus. dict. de Cilicheria. Eudochia si Kachila Calancca, t;i corn. de d-Ift V. Turlurenfi.) Scola, Mari6ra, scola, Ca tl-a fi destulu de-asara' Frumusela mi te-al gatitu Pe acesta drumG tc-aî pornitu. Dar' eG me rogu dumi-tale Sa nu facî acesta cale, Ca-Î cu multa superare Si cu marc cheltuela.

Scola, Mariora, scola î Si te du în gradinita Si-Î culege românita

- 568 t^i mi-î face struturele Si-I duce la nemurele, Si-1 face unu struta maî mare Pentru fata dumi-tale. Draga nostrâ un' te ducî Cu sHCrta (1) si cu papuci? PapucasiI dumi-tale Nicî de colbu nu-su colbaiti, Nici de sore nu-su paliti, Numaî de drum îsu gatiti. Dragii nostri papucasî, Ca de-amu n'orîi face pasi. Scola, Mari6ra, scola Si ti-î lua iertaciune Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratu cu busuiocii Dela cârsma, dela jocii. Scola, Mari6ra, scola! Nu sciu perina ti-î mole, Ori nimica nu te dorc, Ori scortarulil i2i ti-i frumosii De-asara nu te-al întorsii. Da cum de tc-al înduratu Pe mamuta c'al lasatii? Fic-tl mila de mamuta,

Da de-amu 'nainte vreme. Si la jocu mi te porniaî. cu flori.C*o remasu tare slabuta. hi forma rc'VortMuloi preotesei. 11) Suciia se nuino^co iiiu'i ><lraiu (ie lânu îii coloro n>sa. dar fâra iiiAnecî \2} Seortaru se iiuineMv unu tolCi de lâna. Frumuselu mi-te gatia. scola! Ca mamuta dumi-tale Multa suparare are. Mari6ra. Totii acasa te crasiâ. La biserica te pornia. Ca mamuta dumi-tale Pân'amîi 'nainte vreme Din cotro ea ca veniâ. scolaî Ca mamuta dumi-tale Demin^ta s'a scuh\ Prin totQ cotulâ te-a cala Totii Mari6r*a striga. De la biserica venial Bine nu te hodinial. Din cotro ea c'a veni A casa nu te-a irasi. Ca Duminica venia. Mariora. Sc61a. Duminica ml-a veni Ka pe cine nil-a gati Daca dumia-ta nu-î fi ? . 5H9 Scola.

iubita mea ! Ca tu mi te-aî maritata Dup'unii fecioru de *mperatfi. de d-lu V. ronuina ( )rlatu. Unde mi-î ginerele? O tu. eoni. iubita mea î Da unde ti-î mirele.) Fiica mea. (Din Bucovina. eoni. S'o trimata s'o facu alba. TurluivnG. draga. Si te scola si ne spune Ce-aî vecjutu pe cea lume? De-I vede pe-unu nemu de-alu meu. Fiica mea. Camesa ca tî-oiu spala Unde cuculu s'a scalda. comuna Vicovulu-do-sus. l*c trandafiru tî-oiu usca Si tî oiu strînge-o paturele Si tî-oiu trimiteo cu jele Pe suerulu ventului In tundulâ pamintuluî. Xumaî cu laerimî de omu. învetatoru. r)70 La o fata mare. prcotu. Nu cu apa din isvoru. scola. miresa mea. Mari6ra.Scola. Taî alesii t?i 'nainte l'aî trimesCi Pe suerulti ventuluî In fundulâ pamîntulul. îScumpa mea. miresa njoa.) . De î-a fi camesa neutra. Scumpa mea. Si ed nimicu nu tî-am datii î LV. (U* d-lu Honuilu Sinui. fDiii Transilvania. Nicî cu spume de soponu. La o fata mare.

scola si ni-I spune Cum de mi te-at induratu Si parintii tî-at lasata? Si el multa ca se lupta Dorâ peste lecâ tî-oru da. Si bietele lecurele C'o remasii în sipurele. 571 Scula. Si cuî mi te-aî potrivitu. sc61a Scola. llenuca draga! Când tt-a fi camesa negra. C'aî venitu dreptii pe carare Sl-al luatu fata cea mare. Ca nu facî nici o dreptate. Dar bietele doftorii C*o rfimasii în spitariî. cum omii capata-o Frumosu ca ni tl-omtî spelao: Nici în apa de isvoru. Scola. Ilenuca. Ilenuca. . Sa ne spui sa tî-o spelamu Si 'napoî sa tl-o 'nturnamu. sc61a Ilenucâ ! Dac^aî avutu gândCi de duca La ce mî-al mal (Jisu «mamuca?» Se61a. Ca noi. De ne-aî lasatu sî-aîfugitu? Bata-te pustia. morte. scola si ni-î spune Ce ventG rdO mi te-o ajunsii De ne-aî lasatu si teat dusu ? Si te-aî dusil la logodire Singurica fâr* de ftire.Sc61a. Sc61a. Numa 'n lacrimc de omu. Nici în spume de soponu. scola.

Nu merge pe cea de jele. Si vatajel tî-aî catatu Cu capurile golite Si druscute despletite. Ca pentru tine gatite. do d-lu T. (Din Bucovina. (ollarfiucii. Da ce stal asa scârbita? Nici Pascele n'au venitu Si tu cum te-aî logoditii ? Pascele n'al asteptatu. ij^imn. (M)iu. Sinionu. coniiuja Stulpic-iinî. (Din Tran-^ilvaiHa. disti-iclulu NasL'uduluî. Trandafirii de primavara î Cum te duci în ceea tera. Numaî tu te-al vestejite Si te ducî la putrecjitu! LVII.) Ie sema. 572 De graba te-aî cununatu. Numel tu merî la r6c6re. Mergi pe cea de floricele . Mergi pe cea de magherand. T6te florile-sâ în flore. Ca sunt dou6 cararele. rom. ?>tiKl. Când vel merge 'n ceea lume. Nu merge pe cea de jaru.o 'nfloritâ. LVI. liicuta. bine. La o flicnta.) Dochituca mea iubita. T6te florile. .Si dupa ce tî-om spelao înapoi ti-omu înturna-o Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntulul. \u merge pe cea de focu Mergi pe cea de busuiocu . do Nic. La o fata mare.

) Bucura-te tinterime. Dela gradina cu flori . le-tl acuma (jiiua buna Dela frati. dela surori. Ca si tu te-î face-asa. Cari aice repausati. Totii cu perulu despletitii.Io sema. Dac'ajungî în ceea lume Inaintetî vorii csi Si 'n cale ca te-oru opri Doi negri calugareî : Nu te sparia de eî. rom. In mijloculu ritului In calea untului. bine. C'aceia-su copiii meî. Nu te tare spaimîntâ C'aceea îî sora-ta Si pe tine tea 'ntreba: Tu acasa ce-al lasatu. Si 'nainte tl-a esi Si 'n cale mi te-a opri (J negra calugarea : r>73 Nu te sparia de ea. fiicuta. La o copila. Ca mândru trupsoru îti vine. coimuia Badriitu. de d-lu Averchic Macoveiu. Cu jele si cu urîtu. Bucura-ti-ve si voi frati. Mare jele si banatu. Ci vine sa putrecjiesca. Ca sa nu v6 fie-uritii Singuri a sede'n pamîntu. Totu cu perulCi desnodatu De jele si de banatu. (Din Bucovina. preot u. Ca mal vine-o floricica Draga mamil mititica. Da nu vine sa traescâ. LVIII. Si pe mine m'al lasatu In mijloculâ satului La calea banatului.

Si te uita pe feresta. Voi aveti ca sa'nfloritî. vom. Ca dupa tine-oru pleca Si tlamânda te-oru afla.574 Dcla tata. Siniond.. fratî si'nvenjiti. Când veti vede ninta'nflorc. Multamescu mamil si tatii Pentru bunele lorQ fapte : Pentru buna mea tinere 11 poftescîi multu de iertare. . disii-ictulu NJiseudaliiî. Si te uita prin ocolii. N*avetî ca sa putre(jitl. Draga mamil rindunica Harnica si frumusica! Nu sta asa de tacuta. Remânetî.oro »Sc<)lâ-tc si mi to uita. LIX. -.. De-asa taro ne-al scârbita? Forte bine ne-aî placutu Forte bine te-amu tinutii . Si te scola de-I mânca. n'am socotitu Ca eu am de putre()itâ. Când îtt vede fior! albute..!.) Draga mamil rîndunea Harnica si frumusea. La o copila. dela mama. Dela copacelu cu p6mâ. Câ dupa tine-orQ veni Flamânda te voru gasi. Puisorulu meu iubita! Ceai gânditii ce-a! socotitii. Si te scola de-I prâncji.. Din somnâ ca I-am destoptatu Si inima le-am stricata. Sa v6 para urmusore De ale mele pici(3re . Vine-o 6ste'mperatesca De-aicea sa te pornesca.. (l)iii Transilvani. N'am gânditiî. de d-lu T. Sa gânditi Ca-su ale mele mânute.. Ca bratele lorCi le-am ruptii Si sângele loru le-am suptu. .Si dela patru chetori.

Hocriu. Fetulu meu si scumpuM meu ! Ce n*al muritu mal de multa Ca-tl faceamîi gropa afunda. {\)m Transilvania.570 LXI. Draga. prin ograda supurata. Ca maica ta va veni î^i pe mine m'a aprinde Si pe tine te-a cuprinde ! De acolo s'a luatu. dislrirliilu Nâsr*u(luluî. vom do d-lu T. La untt feeiorA. (IHn Transilvania. Siinonîi.Cum remâne Si te uita Cum remâne Si te uita De vedi ce de cu doru.) Dragulu meu si (etulu meâ. rece iântânita. de d-lâ Al. scumpulu mamil ! XicI aceea nu-I dreptate Celii tcneru sa putrecjesca. LX. Ca va veni maica-ta Si pe mine m'a seca . dislrirtulu Na»<eu(hilin. letulu mamiî. Celu betrânu sa nacajesca î . AI muritu acuma mare Sa faci mamil superare ! Dragulu mamil. Dragulu mamil.) Ciheorghe ca mi s'a luatu Pe drumu latu neinturnatu Pan' la verde stajerelCi: Dar tu verde stâjerelu ! Ce te-asi ruga eu pe tine: Umbresce-me tu pe mineî Pe tine nu te-oiu umbri. tu'napoî mat tacemii noi. Ce te-asi ruga eu pe tine : 8tomp6ra-mS tu pe mine! Ba eu nu te-oiu stempcra. La iinA tin^rfi. rom. Maî departe c'a plecatu Pân' la recea iântânita.

Ea amu nu vc pota spune! Nalrama de vatajela S'o pue la prapurela. sc61a si ni-I spune. scdla^ Ca tt-a fi destula de-asara! Sc61a. Si cine te-a cununa? Popa cu cadelnita. . Turtur^nG. Sl-al pornita la cununie Singurela far' de sotie. La unâ fecioru* (Din Bucovina. Sl-al lasata boii 'n tânjele Si parintii plini de jele. Frati si surori plini de dora.) Sc61a. Si nânasa cine tl-a li? Dascalula cu cartile ! Vatajelu pe cine-omu pune? Da puneti pe cine-tî pune. preotii. Si ni-I spune-alesO de bine: Cum de mi te-aî îndurata Si parintii tl-aî lasata. Pe cararea necalcata Unde n'al losta nici odata. La tata sa-î targuesca Unu clopu negru si cernitu Ca sa-I fie de jelitu Cât va trai pe pamîntu ! 577 LXII. Frumusela mi te-al gatita Si de la noi te-al pornita Pe cântatula cucului. Sl-al lasata boii 'njugatî Si parintii superati. Pe pornitula plugului. de d-lu V. Ionica. comuna Vicovula-de-sus. corn. Sl-al lasata boii 'n ocola.Si pe tine te-a lua î Si de-acolo s'a luatu Pâna 'n târgu la Tarigradii Mâne-sa sa targuesca Unu sovonu negru cernitu Ca sa-î fie de jelitiî Cât va trai pe pamîntu.

comuna Vicovulu-de-sus. Par* c'o fostO lumea pustie Si n*al ma! gasitii sotie. Primavara nl-a veni. Ca nu mi-su pe sama mea. Scola. Turtur^nCi. 37 578 LXIII. Inmorm. Ca eHk m6 ducii de-acolea! Scola. la Bozn&nT. . comuna Bilca. Ca 'n floritulu pomiloru Si cântatuld cucilorâ Fad scârba parintiloru. La unâ fecioru holteia. de Iustina Cârdeiu. (Din Bucovina. frate si mi-I spune. Ci numaî la alu teii locu. frate. dict. de d-lCî V. Ca tl-a fi destulu de-asara! . Eudochia si Rachila Calancea. stud.) Sc61â-te mei (Gheorghe). La cununia-I pornita. giînn. sc61a. com. Toti câmpii vorQ învercji Si codru mî-a înfruncji Iara tu mi-I putre(Ji. J/arianfi.) Fratiorulu meu iubitu! Frumuselâ mi te-aî gatitu.Pânzatura de nanasa S o dee la dascalasu. La uiia feciorfl holteia. Sl-aî pomitu la cununie Singurelâ fara sotie. Ca ele nu mi-su de mine.579 Frumuselu mi te-al gatita. Nu sciCi unde te-al pornitu. (Din Bucovina. Drusoe pe cine tî-omîi pune? Da puneti ori si pe cine. de Glicheria. coin. Nicî la crâsma. nicî la pcH. si mi-I spune: Vatajeî pe cin' tl-omu pune? Puneti pe cine-tl avea. Ca eu me ducii de-acolea Si mal multu nu me-tî vedea! LXIV.

580 Cu spatele Ia pamîntâ. Noi sa scimâ ca te-al t»ezi. R6ga-te. SI-o scosG cununiile Sî-o aprinsii luminile. Ca tl-a fi destula de-asara! Sc61a-te si te trezesce Si-î vede *n casa ce este : Casa-I plina de flacai. Naframita de druscuta Tî-omii pune-o Ia sfesnicute. Cu fata la duhulâ siîntdi. Cum se duce si ne lasa. 6c61a î Ca mamuta dumi-tale Cum se plânge la piciâre Dora te-ar pute sculare. Scola-te meî (Gheoi^he). Draga n68tra. Domne. gura dulce. nu te ruga.La biseric'al ajunsa La cununie te-o pusu. IngerasI-ail prinsii a plânge Si luminele-a se stinge. Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Vatajeiî cin* tl-orii fi? Dascali! cu cartile C*acolo-sii dreptatile! AI fostii tinerii si frumosii Si mortea te-o culcatii jos. R6ga-te sa nu le dam ii. Pârincioril d urni. Sc61a-te mfil (Gheorghe) scola. Naframita de nânasâ Tî-omii pune-o la prapurasii. Draga n6strâ. Draga nostra fata alba . Busuiocâ batutii pe lemnâ. Cum ne lasa si se duce. Noi sa scimu ca te-amu scula.tale Multa suparare are. Sl-orii chiema la nemurele Sî-orâ veni cu multa jele. Cu fata la slintulii sore. Sl-al fostii tînSrii ca mlada Sl-al gânditii ca nu te-al da. Ti-I alege vatajeî Cu sipuri cu floricele. Domne. Ca parintii nu te-orG dâ. mândru te-amd boci. Cum nu-I mortea *nselat6re ! Ie omulii de pe piciore Si mi-lii pune la recore. gura arsa. Busuiocâ batutii în masa Tinerelii te duet de-a casa. mândru te-amii cânta.

Cum s'a face tema negrâ. mei (Gheorghe). De-al merge cu caru cu bol .) DragulQ meii. scola ! Primavara va veni Si gardulu s'a narui Si cine Ta radica Frumuselu ca dumnia-ta ? Scola-te. corn. Sc61a-te. C6sa în cuiu a rugini. La onA flacaâ. Casta cale cine-o face Mal multa la noi nu se *ntdrce. 8c61a Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Si deschide genele Si grâie cu fetele! LXV. Pe ce cale al pornitO F6rte reii al nemeritCi. mei (Gheorghei. Dumnia-ta ca-î putrecjii Si furcoiii *ntre usori N'a ave 581 Cine strînge porcusori^ Furcuta între capiti N*av6 cine face câpiti. (Din Bucovina. La toti inima ne-o friptu. de Niculaî LucanO. mire cinstita. Scola-te. cantorii bis. mfil (Gheorghe). Si cine te-o sfatuitu Forte rgii ca tî-o priitii. Da eu mS rogu dumi-tale Sa nu faci acesta cale. comuna Vama. înapoi n*o mal venitu. scola! Ca vara 'ndat*a veni. Sc61a-te mei (Gheorghe). Mâcarîi cine mî-o facutii. scola 1 Si-I esire pâna 'n pragu Sa vecjî vitele cum ragu Tole cu botulu la gardu.

N'am nadejde sa muncesci. C*a(][I e (Ji de despartire Dela frati. dela surori. R6ga-lu pe Sân-Niculaiu Sa-ti faca parte de raiO. 582 Last în casa multa jele. Dragule. (Din Bucovina. T6ta gospodaria. Dora mi te-aru asculta.Tota al mal veni 'napol. Colacii cel de nanasâ Ti I-ora da peste salasfi. La unu flacau. Da te duci cu nâsalil înapoi n*al sa mal vil. De te-al 'ncalta cu-opinci AI mal stapâni pe-aici Mosia si livada. R6ga-te la slîntulu S6re Sa tie (Jiiua mal mare. dela jocu. Dela gradina cu flori. Dela stratii cu magheranâ.) Dragulu mamil. LXVI. Ci al gându sa te pornescl. de-unde-al adusu. Dela fete de satenu. Dela stratu cu busuiocii Dela fete. unde te duci De te-al *ncaltatu cu papuci? Papuci-su cu floricele. de Maria Lacatusii. comuna Calanfidescî. Dragule. Si mi-su papucii domnesci. daca te duci. Ce flore 'n cusma tt-aî pusa? Asta fl6re . R6ga-te cui te-I ruga. dict. Mirele mamil ! Unde-al fostu. Colacii de cununie Da-I-ord peste nâsalie.

Sfesniculu Vatajelum. Casta cale-î ducetore Si 'napol ne'ntorcetore. Ce m'asu ruga dumi-tale. Ca eiî cum oiu capSta-o Frumuselu ca tî-oiâ sp61a-o : Nicî cu apa de isvoru. Da nî-al lacutii superare.' Miresa ti-I clopotulii Sa se strînga norodulu. Pe suerulu ventuluî In fundulâ pamîntuluî. Praporulu Ti-î nânasulu. Druscele Ti-su crucile. Ce m'asi ruga dumi-tale. Ca te-at dusii Si tî-at adusu Fat'alesa De miresa Pe suerulâ ventuluî Din fundulu pamîntuluî. Daca-ml faci acesta cale. Si tî-oiu strânge-o paturele Si tî-oiâ trimite-o pe stele. Ce m*asu ruga dumni-tale: Sa te lasi de asta cale. 583 Ca ne-t face-o nunta mare. De tl-a fi camesa negra Sa ml-o trimiti sa tî-o spelu. Ca nl-al facuta superare. Sa te rogt la vatajeî Ca sa mal traescî cu el Si sa mal petreci cu noi. . Daca-mî facî acesta cale. Noi amu Ofânditu Si-amu socotita. Nici cu spuma de sopoml.Nu-I pe cale. Fara cu lacrimi de omu.

UnuIâ sbdra de-acolea.) Am avutQ doi verisori Ca doi mândri puisori. (Din Bucovina. Drumulâ ti Tasâ zugravi Nici cu Hrâ. Numai cu inima arsa! LXVII. «Pân*mI-oru cresce aripi6re «si-oid sbura din delu în vale «Sî-oiii cânta*n lume de jale. «Sî-oiu sbura din delâ în vale «Sî-oiâ merge din tera'n tera.) Dragulâ mamil mititelâ. de Ilie a luî Onufreî Fruncjâ.c^»scî. La ana vSrâ.584 Ca sa mal vil pe Ia noi Sa spui cum ii pe Ia voi. (Din Bucovina. «C*asta tera «E de-ocara. «Sl-oiu sbura din pomâ în pomâ «Ca sl-unii puisorii dedomnu. Ca doi pul de rlndunea. comuna CalafindescI. «Ceealalta «E curata!» 585 LXVIII. dict. Unulti sb6ra si se duce. Unulu remâne si plânge Si din gura asa (jlice: «Astepta-mS. dict. nici cu matasa. La unA biiatA. Scumpulâ mamil frumuselâ ! Da cum de te-a! indurata . frati6re. Când asi sci C*al veni. comuna I. de Catirina I^colta.

Dragulâ mamil Puiulu mamil. Dragulâ mamil. (Din Bucovina. La mama când îl veni? Câ mamuca n*a gândita De-acesta drumu ca te-at gatitii. A\ sburatu din cuibusorâ. Copilulu plânge si'nceta. Cum se duce si m6 Iasa. Scumpulu mamil! La usa la tinterimâ In stal sa ne siâtuimu. Dragul u mamil. Puiulâ mamil! Tu de-aice te-I porni. Inima mea nici odata. de acjl înainte. De-acum. Cum B'a face terna negra . de Maria Lâcatusu. comuna Calafindcscî. Cum orii cresce buruene.Si pe mâmuc'al lasata? Dragulâ mamil puisoru. Dragile mamiî sprîncene . Plânge inima în mine Ca copilula de tret (Jile. Dragile mamiî piciore^ Cum orî cresce lacrami6reî Gospodariulu meu cuminte. dict.' Sprintenele piciorute . Câ de-amu ne despârtimâ Si maî multa nu ne'ntâlnimu ! 586 LXIX. La una baiatu.) Draga mamil fata alba. Dragulâ mamil gura arsa. Cum ml-al ruptu tu inima Sa n*o maî potâ vindeca.

Si de-acum orî pe-unde-a trece. comuna Vama. Inima sl-a recori Cu lacrimi pe-obrazu va fi! 587 LXX. cantorii bis. La copiii altora. La uuA copila.N'orâ sa mat faca urmute. Dragulu mamiî gospodara! Mama pe drumu când va merge. scumpulu mamil ! Nu te frige nici cu foculu. mândrulu mamiî. Nu te frige nicî para Cum mi te frige gl6ta. Cum mi te frige copilulu. Ea locului ca va sta Si la copil va cata. . Ori si unde te-am mânatu Frumusclu m'al ascultata. ^Din Bucovina. Dragulâ mamiî gospodaru. de d-1 Niculaî Lucanfl.) Dragulu mamiî. Toti copiii gospodarii ord Cu vitutele-oru umbla Numai singuru dumnia-ta La rec6re tî-aseza Si mal multa nu te<I scula. Ori unde te trimeteamti De doue ori nu (JiceamQ. Ca *ndata mi te duceai Trebile mamiî faceai. eoni. Dragulu mamil.

Macaru câte-am patimitu Totâ ca gl6ta nu m*au friptu. Dragii mamil ochisori Cum orii cresce pomisorî. La un& copila de tfta. Da nu vine la 'nfloritâ. mândrulii mamiî. Ca mândra flore îti vine. Dragulii mamiî. mândrulii mamil! Dragulii mamiî. coin. Ci vine la putredita. Dragulii mamiî. agricultorii.) Bucurâ-te manastire. puiulu mamil! Tare inima me dore Când te vSdii far' do suflare. Dragulii mamiî. comuna Mahala. (Din Bucovina. Dragile mamil mânute. Dar m& d6re inima Si nu te maî potii cânta.Macarii câte mi le-am trasii Totu ca glota nu m'a arsu. Dragile mamiî sprîncene Cum orii cresce floricele. Cu cine-aid îî mâne Si cu cine-I remâne? . Cum orii cresce flori albute. de Ionica alQ luî lordachi Isacu. Dragulâ mamiî. vaileo. dragulâ mamiî. Cine de-amu te-a scalda Si cine te-a apleca. scumpulii mamil! Da tu cum te-al induratii Si pe noi de ne-aî lasatii Si tare ne-al superatii? Da eii mândru te-asi cânta. Vaileo. scumpulii mamiî! 588 LXXI. Dragile mamiî piciore De-amu n'orii maî face cale.

589 Sî-am avuta unâ puiutu dragu M*a lasata la doru sa tragâ. La ori cine. corn. La ori cine. manânci cirese dulci mal se^I pâna Ia Bulei. {Din Transilvania. Sl-a pornita in cale lata Nu-I pasare sa-la întreca. Din Transilvania.) Acum chiar de-o sSptemâna Umbla mortea prin gradina . Florile mî-orQ înflori Puiuia mamî-a putredl^ Mama totu cu jele-a fi ! LXXII. districtulCi Xaseuduluî. LXXIII.) Am avutu unu puisorii Sî-acum me lasa la dorii... SimonQ. Spusu-tî-am Si Sa Sa Sa Sa (Jisu-tl-am manânci ciresc-amare mal se(JI cu noi o vara. Sl-a pornita în cale lunga Nu-I pasSre sa-lO ajunga.Cui mamuca te-o nâscutu Si ea cui mi te-o crescutu: Pietrilorii si muntiloru. com. SimonG.. Si negrele sprîncenele Cum s*orii face floricele. Negriloru strainiloru! Drafiriî mamiî ochisorî Cum s'oru lace bureciorî. districtula NasSuduluî. de T. Puisomia mea iubita! Spusu-tî-am si tî-am vorbita Sa te lest de-acesta cale Ca e prea cu mare jale. de d-lG T.

Si te-a luata de la mine Sa te duca *n ceea lume. Simu. Uita-te de-a derepta. daca te-î duce. Cu frunzele rotungiore. Inima din piepta tî-a smulta. Dragulu meii. Draga *n tera cea maî dulce. (Din Transilvania. Ci-la mal lasa *n cea gradina Ca sa prinda radecina Sub o tuIa de bujora Ca sa fac'una merisora 590 Totu cu mere rosiore. Dar' daca mergi dela mine Nu duce dorula cu tine. comuna Orlatu. La ori cine. invâtatorâ. de d-ld Rom. Cine 'n gradina ml-a 'ntra. Si va scutura mSrulii Si-sl va stempgra dorulii î LXXIV. Unde mergii muerile. Fira din radecin'a ruptu. Si este-o fontâna lina Si scaune de hodina. MSrulii îlQ va scutura Dorulii si Ta stempfira. Si-Î sl-o ic6na de sfinti Si dragii mei de parinti. Sî-acolo-î si maica mea. Unde toti mortii s*aduna.Rumpenda fira din radecina Si pe tine de inima. 2 O . C'acolo-î o fântanea. com. 591 ERORI DE TIPARCJ Png.

1 8 col.")() H2 «Ui (>8 88 \m IU 122 123 132 159 161 163 164 165 167 176 184 liK) 197 199 2(K) 204 218 218 231 249 250 252 254 258 265 265 270 28<î firuJU : Nota 6 sir. 1 .o 5 14 18 48 . 4 si 5 1 1 col.

2 sir.8 col. 9 si 3 de josCi Nota 1 sir. 1 6 21 si ultima 14 . 4 si 2 Notii 2 sir. 7. 5. Nota 1 13 si 14 6 1 de josu Nota 4 2 Nota Nota 28 Nota 1 1 sir. 2 Nota 3 sir. 4 Nota 6 4.

8 9 20 2 de josu Nota 1 sir.Nota 1 sir. 3 20 16 2 do josQ Nota 1 sir. 4 3 de josQ 14 5 de josQ 10 Col. 4 14 4 6 8 13 Nota 2 in loca de : cetesce : cân-aii cântau niacedo-romanîu macedo. 4 de josG Col. 1 sir.româna . 2 sir.

'nbuiinala 'nbufunatâ utTÎac ugîuc te-aî te-î odata curata o data a fi curata Secadete Secadate nisipu nasi pa sheiia ahena im i se nu se stamaturî stramaturî are. ci casuneza . ei eâsineza tare.

schimonosesca schimosesca IV LIV inivisas invisas Siretla Siretîu verbescî vorbescî mirioloL''hiî miriologhî Berchisescu Berchisescî îcoXtCo. xoX'Xa^ ehrestiiiilorii crt^stinilora ehn'stiiiî crestini .

liadeutu Badeuta Hadeutu Badeuta Iti fiiie unâ alu Cna ala petrece petrecea struii^arîu strugaria din die ce sunt le sunt Musi 11 tii Musenita cari are care are 13 «rheine 12 trheme .

daca dupa si atunci atunci câta câta .Da mi-î de fiere Da nu nii-î de fîerc so[iotândCi tonotânda drucusariî drucusoriî ocolo acolo Sotonetu î^oloneta repesinta represintâ Illubî Hulubi dinsula. dupa dinsula.

firulH : in locU de : cetesee : 293 20 cumetre cumatri 294 16 halaresce hotaresce 295 6 In care care în care .592 Pag.lordach iîsacCi lordachi Isaca .

300 4 de josQ pâraele franzela pareele iranzola 301 8 333 1 de josa va sta in fata va sta atunci în fata 343 10 nionnintulul mea mormintula mea 345 9 ferma firma 346 12 .

si i-ar lua si i s ar lua 347 Nota 2 Sini ion a Simona 353 11 Sa mance viata Sa ne mance viata 363 26 sa bem a sa bea 363 2 de josd nomurile celui ca nemurile celuî 372 14 .

maî sema maî cu sama 373 6 de josa Inrmp:<3nda înfiirt>nda 379 Nota 1 Saetoniu Sveioniu 384 16 focurile focurele 391 12 nisipa nasipa 391 16 .

HeilinLren IIeili<ren 392 12 stamatui-a stramatura 396 2 si 3 de josa cuvenîa cuvi nîa 430 17 poteca ocuita în alte poti ca 434 12 locuita acuma în alte 436 1 de josa .

127 Paralleben p. 121 446 Nota 1 l*arallclen 450 Nota 5 1874 .suHetula îndata sufletula de vama. îndata 437 4 si trebue ci trebue 437 19 ia salca la o salca 444 Nota 3 si 4 p.

sa a acei cari singuri se încuiara 490 Col. 1 sir.1875 461 3 Calula si pleca Lua calula si pleca 465 21 serpii serpi 466 8 col. 20 . 2. descântec a descânt' 472 18 cu client uia se incuTara cu clientula se comise frauda.

5 si 7 primba primbla 536 3 de josa uniî unu 556 18 Botana Hoîana 'C'^'a1^m''il t'Q^c .Sî-alautite Sî-alautile 498 1 llotarnicul-de-jos Horodiiicul-de-jos 530 4.

IX. XII. X. VII. Toiagul u . Repausarea IV. Priveghiulu XVII. . Semne do morte II. Bradulu . 1 12 24 46 60 73 92 98 . Pnincjisorulu XVI. . îmbracarea VI. La mortu. . XI. PAO. . Pausulu XIII. Stâlpii .CUPRINSUL U. XIV. Asezarea . . XVIII. XV. V. VIII. Precuvîntare. Dorile . I. Pe patulu mortiî III. Scaldarea . Steg-ulu. Pomulu. . Bocirea. Coliva .

XXXIII. XXIV. XXXV. XXV. XXXIV. XXXI. XXVIII.113 143 149 157 161 165 189 192 223 226 t>AO. XXXII. XXVII. XXVI. . XXIII. XXX. XIX. XXI. XXIX. XX. XXII.

.. 3« l I < t I ¦^ . 319 Sniamfinulâ . înmormîntarea la Oravitel. ... 396 Jelirea . . 400 Desgroparea. 359 Comandarea . 344 înfratirea .. 361 Mosii 380 Slobo4irea apel . . StogulQ.308 MormîntulQ . Bocete. 248 Starile 286 Podurile 300 Prohodulâ... . ... . .. 422 Vamile 448 ladulâ 457 Raiuia 474 JudetulQ . 480 Românii din partile Erori de tiparO. Secriulâ 234 Petrecerea .. XXXVII. .XXXVI. ...414 SufletulO .. Adausâ.