Full text of "Înmormîntarea la Români" Google

This is a digital copy of a book that was prcscrvod for gcncrations on library s hclvcs bcforc it was carcfully scannod by Google as part of a projcct to make the world's books discoverablc onlinc. It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter th e public domain. A public domain book is one that was never subject to copyright or whose legal copyright terni has expired. Whether a book is in th e public domain may vary country to country. Public domain books are our gateways to the past, representing a wealth of history, cultuie and know ledge that's often difficult to discover. Marks, notations and other maiginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journcy from the publisher to a library and fmally to you. Usage guidelines Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials an d make them widely accessible. Public domain books belong to the public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to prcvcnt abuse by commcrcial parties, including placing technical restrictions on automatcd qucrying. We also ask that you: + Make non-commercial use ofthefiles We designed Google Book Search for usc by i ndividuals, and we request that you use these files for personal, non-commercial purposes. + Refrainfrom automated querying Do noi send aulomated queries of any sort to Go ogle's system: If you are conducting research on machinc translation, optical character recognition or other areas where access to a laig e amount of text is helpful, please contact us. We encouragc the use of public domain materials for these purposes and may be able to help. + Maintain attributionTht GoogX'S "watermark" you see on each file is essential for informingpcoplcabout this projcct andhclping them lind additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. + Keep it legal Whatever your use, remember that you are lesponsible for ensurin g that what you are doing is legal. Do not assume that just because we believe a book is in the public domain for users in the United States , that the work is also in the public domain for users in other countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can'l offer guidance on whether any specific use of any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in G oogle Book Search mcans it can bc used in any manncr anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite severe.

About Google Book Search Google's mission is to organizc the world's information and to make it univcrsal ly accessible and uscful. Google Book Search hclps rcadcrs discover the world's books while hclping authors and publishers reach new audien ces. You can search through the full icxi of this book on the wcb at |http : //books . google . com/|

o

INMORMINTAREA

LA

ROMÂNI

STUDIU ETNOGRAFICU

DE

S. FL. MARIAN U MBMBRU ALO academiei ROMANB.

EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE.

BUCURESCI LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL 16, STRADA d6MNEI, 16 189 2.

'^^'^^'.J.^O.I/

PRECUVINTARE.

La compunerea opului de fata a/in avutii în vedere numai datinele si credintele BomanilorH din tdte provinciile^ în cari locuescU acestia. Totusi^ dânda în decursulU cercelarilorH mele peste unele datine si credinte parte romane, parte de alta origine, dar cari s4mana cu ale Românilorii, nu m-am putulu opri de a nu le reproduce si pre acelea, AstiA-felu presintezu on, publica cetitorii si pre acesta opa alu meu, multaminda în acelasi timpA tuturorU P. T, domni, cari au avuta deosebita bunavointa de a contribui la completarea lut. Sucira în l'JS Octombre, 1892. autorulC.

I

SEMNE DE MORTE.

Mortea rarii când se arata omeniloru' pe neasteptate si pe nesciute ca sa le curme firulu vietii, ci ea, dupa credinta si spusa Româniloru, tot-deauna da de soire mai de nainte prin diferite semne atâtii nemurilorii celorii maî de aprope câtu si celuî ce are sa mora, ca în scurtii timpii va veni Ia dtnsulii ca sa-! iea sufletulii, si abia dupa aceea se arata si ea singura. Semnele cele mai remarcabile si tot-odata si cele mal respândite, de pe cari poporulii românu pretinde a cunosce, ca numa! decât trebue sa mora cine-va din acea casa, la care saii împrejurulii careia se Intempla, sunt urmatorele : Pocnirea neasteptata a unorii obiecte din casa, precum : a meseloru, a scaunelorii, a laltilorâ, a paturilorii, a la^iloru, a stalpilorii de la hornii, a uselorii, a paretilorii, a iconelorii, a oglincjilorii si a grin^ilorii (1) ;

(1) Credinta fdrte respândit& atâtii în Bucovina cAtCL si *n cele-lalte \M Iocuite de Români, dupa cum mi-aa împartasita d-nil Romuld SimA, învatatorQ în Orlata si Teodortt SimonO, stud. la gimn. din NasfiudO, în Transilvania ; Marluca NistOrfl, românca din comuna Malini în Moldova. Ve4I si

El. Sevastosa, CalfitoriT prin T6ra-român6sca, lasT, 1888, p. 66 : «Când pocnesca grin4ile more cine-va». «^SeSStârean, revista pentru literatura si traditiunl populare, directorfi ArturQ Gorovel, an. I. Falticeni, 1892, p. 17: «Când pocnesce în casa nu-I a bine.» Marianikf Inmonn. U Bomftnl. 1

2 Stricarea de sine si momentana a sticleloru, a blideloru, a âleloru^ a tingiriloru, precum si a altoru obiecte din casa (1); Caderea neasteptata a unei icone sau oglincjii de pe cuiu si sfarmarea el (2); Deschiderea de sine a usilortt (3); Deslipirea si caderea tencuelel de pe pareti (4); Mieunarea necontenita si spurcarea mâteloru In casa, unde se afla unâ bolnavu, sau momentana loru perire (5); Cântarea cocosesca a gaineloru (6) ; Ragerea In modu netndatinatu a viteloru, si mal alesu Întrunii timpu nepotrivitii, spre esemplu când laii pe miresa dela parintii s6I si-o ducii Intr'unii carii cu bol la barbatulii s&ii (7) ;

(1) Credinta Românilora din Bucovina si Transilvania, corn. de d-lA Vasile Turturânu, preotQ fn VicovulA-de-sus, districtulCk Radauti si T. Simond : «Semnft de m6rt6 e si fenomenuld miraculos a de a se strica ceva, fara de a contribui cine- va la aceea. Asa d. e. de cum- va vre-und vasâ sailvre-una ochid de fer^stra se strica ele de sine.» Ye^X si Wilh. Schmidt, Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch der Romanen Siebenbiirgens. Hermannstadt^ 1866 p. 39. (2) In Bucovina si Transilvania, vecfl si Wilh. Scbmidt, op. cit p. 39. (3) Cred. Rom. din Bucovina. In unele parti din Moldova, «cand usa se deschide singura, insemn^zaca are sa-tl vina cine- va. s Ve^I iSe(}6t6reai> an. I; Falticeni, 1892, p. 18. (4) W. Schmidt, op. cit., p. 39. (5) Cred. Rom. din Bucovina, Moldova si Transilvania, com. de d-lâ T. Simenii ; «Sf 43t6rea», Falticeni an. I., p. 19 : «Când la casa gospodarului morQ mâtele ori fugd, e semnd rdd.^ (6) S. FI. Mariana, Ornitologia pop. rom. t. II. Cernauti, 1883 p. 260. El. Sevastosa, Calatorii, p. 67: «Când cânta gaina ca oocosula nu-I a bine; s'o mdsurl din fundula casei pâna la pragO, iar de vine capula, ii tal capuld.» lona Cr^nga, Scrieri, 1. 1. Iasi, 1890, p. 294: «iai: gainele nu mal cânaa cocosesce la casa mosn^gulul, sa mal faca a rdA; c'apol atunci nici 4ile multe nu mal aveatt.» «Se46t6rea». Falticeni, an. L, p. 17. «Când gaina cânta cucosesce, nu-I a bine.». Com. d-lA Rom. Sima : «Cântarea cocosdsca a

gainel înca prevestesce mari nenorociri, p6te chiar si m6rte.o (7) Cred. Rom. din Bucovina, com. de d-ltt V. Turtur^na, preota, si a oelora din Moldova, dict. de Mariuca Nistora din comuna Malini : «Mi-aduca aminte ca o^ata, când aa acosa pe o miresa dela parinti si-aa pornit*o spre noua el casa, a ra(fitii una boa si nu multa dupa aceea I-a murita barbatuia.»

3 Urlarea sau haulirea câniloru. Daca întro casa se afla unu bolnavu, care trebue sa mora, atunci cânele se apropie de casa, unde e bolnavulu si urlându sapa sau celu putinu sgârie pamtntulu de lânga acea casa ; De cum-va familia bolnavului nu are nici unu câne^ atunci totâ aceste semne se facu de catra alti câni straini, cari vinu tn ograda celui bolnava dela vecini sau chiar si din locuri mal departate. Insa cânele, care urla, numai atunci prevestesce morte, când fsl pleca capulu spre pamtntu, iar de cum-va urlându Isl ridica capulu In sus, atunci prevestesce focii (1); Facerea de pete negre pe mâni, cari sunt ca nisce bureti, si cari In tinutulu Nas3udulul din Transilvania se numescâ 5/rrficl" (2); Baterea ochiului de mal multe ori si tn mal multe restimpurl (3); Visarea de araturi, gropi si morminte prospete, apoi apa tulbure, luminari stinse, vite taiate, sau când tn visu tlâ vecjii pe unulu îmbracatii tn vestminte negre (4) ; Caderea dintiloru tn visu, cu câttî simtesci ca te dore mal tare dintele, ce-lu visezi ca-tl cade, si cu câtu ti se pare ca-tl curge mal multu sânge, cu atâta mal de aprope Iti va fi cclu ce are sa mora (5);

(1) Cred. Rom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, corn. de d-lâ Rom. Simti; T. SimonQ; dict. de M. Nistora ; Vedl si W. Schmidt, op. cit. p. 88; El. SevastofiA, Cal^toriT, p. 65 «Când urla cânele iar e semna de m6rte.» (S) Cred. Bom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, com. de d-lA T. Simontk; ve4! si El. Sevastosâ, C&lStoril p. 66: «C&nd se Iaca pete negre pe mâna, ta:i6re cine-va din niîmurT.» (3) Cred Rom. din Bucovina. (4) Pretutindene in Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. 8imona; vecp si W. Schmidt, op. cit. p. 38. (5) Cred. Rom. din Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. Simona ; vecfl si W. Schmidt, op. dt p. 39.

4 Curgerea sângelui din nasu (1) ; Durerea inimeî fara sa sciî de ce, precum si când te bate forte tare somnulu prin maî multe dile si noptî de-a rendulu (2) ; Cântarea cucuveiceî sau bufnitei maî alesu diua pe casa sau în nemijlocita apropiere a acesteia, precum: pe porta, pe cumpfena fontâneî, pe sura sau grajdiu sau pe unu pomu din gradina (3). Dintre tote semnele, câte sau Insiratu pâna aicea, cari prevestescu ca va muri cine-va din familie sau dintre nemurile cele mal de-aprope nici unulu nu e asa de temutu ca cântarea cucoveicel, numita altmintrelea In unele parti, precum buna-ora In tinutulii NasSuduluI din Transilvania, si pasirea mortihrU (4), de 6re-ce la casa, unde cânta acesta, trebue, dupa credinta Românilortl, numai decât sa mora cine-va. Dovada despre acesta credinta forte raspândita în tote tfirile locuite de Români, avemii, între altele, si urmatorele versuri sc6se dintr'unu bocetu din comuna Crasna, districtulii Storojinetuluî, în Bucovina: Trage, trage clopotelii, Ca-tî maî vine-unu sufletelii ; Trage trage totâ cu jale, Sa s^auda pânâ'n vale ; Câel asa s'a hitemplatU Dupa cum a fostU cântatu^ Cucaveica cobitâre Si de rt^a prevestitâre. (5)

(1) <iSe45t6rea» Falticeni, 1892, p. 19; «Când îtî curge sânge din nasG, îti va muri o ruda.» (2) Cred. Rom. din Bucovina. (3) S. FI. Mariana, Ornitologia, t. I., p. 197; W. Schmidt, op. cit. p. 38. Com. de d-la T. Simona si dict, de M. Nistorfl; «Sedfit6rea,» Falticeni an. I.. p, 18 : «Când pe o casa va cânta cucuvâua, trebue sa mora din acea casa cine-va.« (4) Com. de d-lil T. Simonfl. (5) T. T. Burada, Datinele poporului româna la înmormîntarl. Iasi 1882. p. 141.

o

Apoi si unu cântecu macedo-românlu din Crusova, caro suna precum urmezd:

Cucuveua 'nbufinatâ S'nu taflal d'iu t'aî aliata î C;i esti ahât blastimata S'ahât multa 'nfarmScata?.. Pi care casa al stata s*pi cal uglac al cântata, Dit thimelllu s'au ravaita S'ominMli toti aii murita ! Cas'acea qi te alinasi Dupa cinarî di cântasi, Era unul celnicii mare, (Ji oMe IU n*avea misurare, S'ii^hilele cu diotî, Ci-sl pascea pi tu livacjii; CalU cu Iepe misticate Si muie multu musate Avea hilll, avea nurOrl ; Toti cu tete s'cu feciori. Pi casa, de anda 111 cântasi, Par'ca strof-lu îlll bagasi, OMe îlll se'ngalbezira S' pân' de una îlll supsira Muie s'calll tu'na mucera Pascendu se'nfarmacara lepile se'nsarcinara S' tu fitalliu t6te crepara, Tihtusira hilll, nur6rl, Cu fete, cu totî feciori, Glucarâ pâna putura S* toti sum loc ascumti fura!

Cucuvale inbulnata, Sa nu te fi aflatu de unde te-al aflatu! (1) De ce esti atâta de blastSmata Si atâtQ de multft întristatore?... Casa pe care al stata Si cosul Q pe care al cântatu, Pâna 'n temelie s'aâ daramatu. Si omenii toti aii muritâ! Casa aceea pe care te suisi De cântasi dupa cina Era a unul mare proprietarii de ol, Ale carui ol eraâ nenumerate ; (Avea) si erghelil cu gardianl (2), Cari pâsceaii prin livezi ; Cal si Iepe la unu locti (amestecati), Si catâri forte frumosi. Avea fii, avea nurori. Toti cu fete si cu feciori. Pe casa de când îl cântasi, Par'ca i-al adusii nefericirea.

Oile i se 'ngalbejira Si pân* la una-I murira. Catârii si caii într'o mlastina Pascendii se otravira, lepele râmase însarcinate Si la (gtare tute crapara. Ofticara fiii, nurori. Cu fete, cu toti feciorii Zacura pâna putura. Si tot! sub pamîntu fura ascunsi !

(1) Adica: n'al mal fi fosta pe lumea asta. (2) CaT, cari p&zescQ turma de cal.

6

Cas'armase pundicsita Si di 6menî ni-mutrita; Pân*ca(}u si sTece pade Si criscu Ierba si livade!...

Casa rSmase desarta Si de 6menl neprivitâ ; Pâna ca^u si se fâcu câmpâ Si crescu erba si livede ! (l)

Acesta credinta Insa nu e proprie numai Româniloru, ci ea se afla si la alte popore atâtu din vechime catu si din timpulu presentu. Botnam'î^ buna ora, considerau cânteculu acestei paseri nocturne de cea mai Infîoratore prevestire. Eta ce ne spune naturalistulu Pliniu In privinta acesta: «Funebra si mai cu sema la auspiciile publice urgisita cucuvelca se tine la locuri deserte, nu numai desolate^ ci si Inlîoratore si nestrabatute. Unu monstru nocturnu, care nu se aude cântându, ci numai gemendu. De aceea, când se arata ea In orase, si mal alesu cj^ua, acesta împrejurare se considera ca cea mal Infioratore prevestire (2).» Iar poetulu Ovidiu (Jice : «Se preface Intr'o pasere urâta, prevesti tore a unei scârbe mari, cucovelca (buba) lenesa, care este o prevestire Ingrozitore pentru muritori !» (3) Dintre poporele de origina straina, cari au aceeasi credinta despre cântatulu cucoveicel, ca si Românii, amintescu

aici numai pe Butenil dîn Bucovina (4). Afara de semnele Însirate pâna aici mal sunt Înca si multe altele, dintre cari unele se arata nu numai n^muriloru ci chiar si celui ce are sa mora.

(1) Dr. M. G. Obedenara, Texte macedoromâne, basme sî poesil poporale de la Crusova. Publicate dupa manuscriptele originale, de prof. L Biand Bucurescl. 1891, p. 196. (2) Hist nat. lib. X. c. XVI. (3) Met. V. 550 : Foedaque Ht volucris, venturi nuntia luctus, Ignavus bubo dirum mortalibus omen. (4) R. H. Kaindl und Al. Manastyrski. Die Rutenen in der Buco\ina, II Thoil. Czernowitz, 1890, p. 40.

7 La aceste din urma se numâra mai cu sema cântarea cucuiul si visurile. Cuculu, dupa credinta Româniloru, e o pasere misteriosa, ce are tainice legaturi cu sortea omului. Glasulu sSu, când llu aucji! ântâia ora primavara cântându, menesce tot-deauna a binC; când resuna de a dr^pta aurului sau In fata, si din potriva menesce tot-deauna a râu sau chiar a morte, când resuna In stânga sau In spate. Si cum ca Intru adevaru glasulu cucuiul aucjiitfi In spate menesce nu numai a rau, si chiar si a morte, ne dovedesce urmatorulu pasagiu, pre care llâ sc6temu dintr unâ bocetâ din Bucovina : MSI femee, draga mea, Draga mea, Iubita mea, Cucu 'n spate mi-a cantata Si mârtea viCa sagetam (1). Ba cuculu^ atâta dupa credinta Homâniloru din Bucovina. câta si a celoru din Moldova si Tera-Bomân^cd, menesce a râu Înca si atunci^ când cânta pe vlrvulu casei, Înaintea sau In nemijlocita apropiere a acesteia^ precum pe fontâna, pe unu claoiu de fenu sau otava^ apoi pe toca din clopotnita bisericel si pe crucile din tinterimu (2). Unii cântecu din Tera-Boman^ca ne spune cu privire la acesta împrejurare urmatorele : Cânta cuculâ sus pe m6ra

. Valenasâ sta mortu pe masa. Cânta cuculâ sus pe cruce. (2) Corn. 20 si 21. Din Valena curge otrava . Sa-ml facti casa de vecie !. Mariana. (1) 8. Eâ mâ duca ca sâ-ml facâ casa. Pe Valenii la gr6pa-lu ducii . Nistorâ. Cânta cuculâ sus pe cruce Pe Marina la gr6pâ-lu duce. plaiulA Muntele. .(!) Iar o balada din Bticovina ne spune^ Intre altele. Cânta cuculâ pe otava. Ad*o tesla si-o mistrie. Cânta cuculâ pe fântâna. Din Valenti curge veninG. apoi dict. La Valenâ la capa lumina. Unde duca omulii de treba? Cânta cuculâ sus pe nucii. Vâlenâ de la noi se duce . FI.|de M. de mal multi Români din Bucovina. Cânta cuculu sus pe ienâ. amândoua comunele acestea în Moldova. I. Românca din RadasenI. Unde duca omulii celG bunii? Cânta cuculâ jos in erba.. 8 Ad'o sapa si o lopata Sâ-ml lacu casa 'ntunecata .. Ornitologia t. judetulCi Suc^va.. Românca din Malini. Cânta cuculâ sus pe prunii. si Ânita PletosCi. p. RSmâl maica sanStdsâ. si acestea : Cânta cuculâ sus pe casa.Marina trage ca sa m6ra.

I. p. Cernauti. alei draga! Curendâ visulu mi -Iii deslcga. ci cu cepa. FI. Obiceiuri religi6se. p.i> t)icendu aceste cuvinte credu ca nu voru visa mal multu. Am visat'o rupta in douS. Maica ! pistdlele mele Le-am visatii far' de otele. li sa ruptu sabia In doua sau au pierdutu otelele dela pistole. L..» an IX. 1885. 1881. maica. Falticeni. noua. Mariand : « VaUntdTn balada pop. voinicii codriloru. le-a ruginitu pusca. in «Aurora româna» an. Stanescu. p. Dela acesta credinta se vede ca vine apoî si datina Românilorfi din unele parti ale Moldovei si TSriîrBom&nescl când (1) D. publ. 44. maica. Ca scil. precum si toti barbatii cel viteji.» 9 viseza pe unu mortu In maî multe nopti de-a rendulu. Din contra daca nu sverlu nimicu^ se crede ca din astu-felu de visuri lesne polu sa capete boia numita alipituray^ (1). cari In vieta loru s au ocupatu mal multu cu armele^ decât cu alto lucruri. Maî departe haiducii. când viseza ca li sa sfarmatu buzduganulu. nu-I a bine. . Ca dovada despra acesta credinta forte latita la poporulu românu ne pote servi In prima linie visula Iul TudorU Viadîmîrescu». BucurescI. (2) S. an. am visatu BusduganU'mt fârâmatâ ! Sabia cea buna. in «Biserica ortodoxa româna. 330. care-î supara^ de a da a doua cjli dimine{a o c^pa de pomana dicendu: atine de suflettdU cutaruia)).Cânta cuculii sus pe t6ca. Pusca mea cea ghintuita Am visat*o ruginita. e unu semnu ca tn scurtu timpu dupa acesta au sa cada jertfa prigonitoriloru loru. (3) Ve^I si aSe4St6rea». din care reproducemtt urmatorele versuri: Alei. publ. sau de a se pune In trei dimineti dupa olalta cu spatele la ferestra si asvârlindu pe acesta cu mâna drepta o cepa de-a dice: a cine mi bântue pre mine fwptea^ sa n'aibd treba cu mine. Apoi inc'am mal va(][utu Serpe galbânâ pref&cutâ. 18: «Când ti se pare ca te striga cine-va. Pe Valenii la gropa-W pl6ca (2) Daca cine-va viseza ca a vorbitii cu vre unii mortii si ca mortalii respectivii la Îndemnatii si chiematii sa merga acolo^ unde se afla elii^ atimcl crede poporulii ca celii ce a visatii asa ceva trebue In scurtii timpii sa mora f 3).

Calatorii. 1888. Darie de veste prinde Cum ca potera-lQ cuprinde. 47. Da sa scape. mâiculita mea! Cum sa scapvi de cursa rea? Caci unii glasii prevestitori Iml tota spune c'am sa morâ Visulu prevestitorii alii vitezuluî Tudoru sa tmplinitu. ci totii-odata si cânteculii haiducului acestuia. Asta n6pte stamii culcatu» . p. Si suspina. dar nu pote. Câmpâ si codru-a 'ncunjuratti. 10 Ela avea ochiîi vîncj^tora. Mare numara ca s'a strînsu. Aucjiit'atî 6menl buni ? Ca de-asupra satului Potera tinutului. unulii dintre haiducii bucovineni de pe la Inceputulii secolului presentii. G. Dovada despre acesta avemfl nu numai traditiunea Românilorii din Bucovina. Maica. (l) El SevastosQ. Caci potera-I desa f6rte. p. s*apoI cânta: «Frunza verde lemnii uscata. Buzâa. lon^nâ. Acelasi visa si mal totii acelasi siersitii tragicii la avutii si lon'â Darie. Pe Darie l'a cuprinsii.' Avea graiu lingusitorâ. se 'nspaimîntâ. S. De'mprejuruca s'a sculatCi. sefultt volintirilorii greci. Si cresta rosie in capa. 44. caci trasii fiindu Intr unii chipu miselescii în lagainjlii lui Ipsilanti. fu si mal miselesce ucisii de acestia (1). din care reproducemii urmatorele pasage : Sub tulpina unul bradii Frunza verde trei aluni. Si mS totâ ruga mereti Sa mâ duca la cuibulu sSu !. Mica colectiune de supcrsUtiele poporului româna..Ce purta come de tapâ. Si se 'nfrica..

p. Vulturulu cu cioculii s6ii Este gr6sniculii calau . val de ea ! Ce sa facâ. 11 Sâ-lâ sugrume pe Darie. Poesil populare ale RomânilorO. în sborîi par' ca se rotia. Alecsandri. ce sa gândesca. Sa m& scapa. Ce-a traita în haiducie Si-a traita cu harhalicâ. Ah! sunt negrele-ml pecate. 186G. Ci de grea si de urgie! Aripi negre reschirate. (1) V. Ca sa scape de beilicâ. Si din serpe totii ciupia. 216 217. fira serpele din gura Strengulu de spânzuratura. sa m& *ndosesca? . Unii somnii greii m'a 'ntimpinatG si-unii visu grosnicii am visatii : Vulturasii cu s6rpe 'n gura Deasupra de curmatura. Astâ-felO si viata mea Se va rupe. Semna ca voia fi prinsii îndat' Si spre m6rte judecata ! Hei! si pusca mea cea noua Am visat*o rupta *n douS. O! nu-I semnii de bucurie. Cinci pistâle d*ale mele Le-am visata fâr' de otele. Bucurescî.Susii de-alii Sucevitel vadO.

atunci nimeni nu mai sta la Indoc^la ca respectivulu are sa mora.va la patu. i ^a curmata firida vietii^ daca zace troinicii. Intre pantiri mi se duce. nemurile sale maî de aprope rarii când ÎSI iati refugiulii la vre-unu medicu. Cern&utT. spln^uratu fiindu pe imasulu satului sau natala Marginea sub dâulu Iederii (1). Si de cumva unulu saa altuia dintre familiantî e acuma bolnava. 1873. chiar sa si mora. FI. p. ca numai decât trebue sa se bolnav^sca si sa mora cine-va din mijlocula lorii. pe multi insi dintre cel slabi de ângera. si de cum-va sunt bolnavi. Sus la culmea delulul. Poesil poporale romanC. Daca mijlocele si lacurile întrebuintate de dtnsele nu ajuta nimicii. astu-felu ca e temere sa nu mora. t.Caci potera multa vine Sa m& iea legatu pre mine ! Si IntradevSru ca nu multu dupa visarea acestui visu Îngrozitorii PotirasiI se slobodu Si mi-lâ lega cotu la cota Si-la duca la 'nchisdre 'ndata Ca sa-I faca judecata. Iar scurta dupa acesta. Balade. Sera ca sa nu-la apuce. I. ci ele de regula cauta singure sa-Iu vindece prin diferite mijloce si lecurl de casa. Tote semnele acestea^ câte s au Însirata In capitolulu de fata. Sus de-asupra satului Si-I se face judecata Si-asta-tela viata i se gata. scosu fiindu din Inchisore. si din ce tn ce prinde a-i fi totii mal . (I) S. Bolnavindu-se si cadendu cine. 6-15 si 193. faca pe cel mal multi insi a orede. Marianti. a carei obârsie originala se pierde In cea mal profunda Întunecime a vechimii. II face sa se bolnavâsca. daca v6dii ca celui bolnavii i sa apropiatii acum sflrsitulfi sau cum se mai spune. Dar tocmai acesta credinta desarta. 12 II PE PATULO MORTII.

Bana Cu ranoiidU^ Diochioia Cu diochioiulii. cugetândii ca pote bolnavulii a calcatii în vre-o urma rea. districtulii Cernautulul^ în Bucovina: (1) VedI despre acesta si Dr. Rumena si sanetdsa. Wlislocki: «Aus dem Leben der Siebenbiirger Rumânen. Fata I-o îngalbinitâ . Damii aici unii esemplarii din acestii descântecii^ dictatii de Maria Rabulasca. p. Heinrich v. Celii mal usitatii descântecii la o astii-felii de întâmplare e celii de pocitura. 13 O purcesu N. Dar când o fostu La mijlocu de cale Si carare O 'ntâlnit'o Pocitura Cu pocituroîulG. saii a fostii de cine-va pocitiî^ saCi altii-ceva i sa întemplatU.vhxxy atunci Isi iaii refugiulii la diferite descântece si desfacSturî (1). si din causa aceea sa bolnavita. 30. românca si mosa din comuna Bolanii. Si cum o tâlnit'o De pamîntîi o trântit'o.» Hamburg. Pe cale. 1B89. Grasa Si frum6sa. Pe carare.

Nime n'o v84ut'o. Numai ea o vgdut*o. Grasa . Carnea î-o mâncatO. Nime n'o au^it'o. ce te mniselezî. Cu lacrimî pâna *n pamintii. Cu glasii mare pâna 'n ceriii Cu lacrimî pâna 'n pamîntii? «Da eii cum nu m*oîii mnisela. Sanetatea î-o luatu. N. Cîasu de morte I-o datii . Trupulâ I-o dumnicatâ. Numai Maica Domnului Din porta ceriului. Ce te vaerezî. Numai ea o au(j[it*0. Cam purcesii pe cale Pe carare. Sângele î-o bâutii. Si cum nu m'oîu vaera. s'o scoborîtii Si din gura î-o vorbitii: «N. Buna de nemicâ o-a facutii. <3sele î-o sdrobitâ.Ochii !-o pâinginitâ. o prinsii a se mnisela Sî-a se vaera Cu glasii mare pâna 'n ceri ii. Si la N.

Sanatatea mî-o luatii. Buna de nemica mk) facutii. Rana Cu ranoiulii. Sângele mÎK) bâutâ. Rumana si sanetosa. dsele mî-o sdrobitii. Ochii ml-o painginitii. De carare. Trupulii mî-o dumnicatii. nu te mnisela. piochI6Ia Cu diochioiulâ Si cum m'o tâlnitii De pamîntii m*o trântitii. Fata mî-o îngalbenitCi. Carnea mî-o mâncatQ. Si când am fostii La mijlocii de cale.Si frumosa.» «Tacî N. M'o 'ntâlnitii Pocitura Cu pocituroiulii. Cîasu de m6rfe ca mî-o datii. Nu te vaera Cu glasii mare pâna 'n cerii. 14 Cu lacrimi pâna 'n pamîntâ! Ca pocitura .

Cu diochioiulâ Aâ sa m6rga In marea negra. Ochii li-orâ paingini. atunci le facâ tnca si pe întorsU^ adica le descânta In apa adunata din stropi dela mora^ ori In vinii. Si tie nemica nu ti-a fi !» Kostindu descântat6rea cuvintele acestea de trei ori dupa o-lalta unge trupulu celui bolnavu cu usturoiu pisatu sau si cu alta unsore (1). Clasâ de m6rtea ca li-orâ da. âsele li-orâ sdrobi. Sângele li-orâ sorbi. ori unâ barbatii saii o nevasta tenâra^ si se presupune ca cine-va din dusmanie. Iar pentru ce! cuprinsi de nebunie se mal cere la facerea pe 'ntorsâ !nca si o gaina negra. saii din alta causa 6re-sl caro i-ar fi lacutu pe ursita anume. Pe-aceia ca i-orâ gasi. Diochiâia. gelosie. ca sa mora. Carnea li-orii mânca. or! pe unâ vestmlntu. Fata li-orâ îngalbeni. De pamîntâ ca i-orâ trânti. Rana Cu ranoiulO. Sanatatea li-orâ lua. C'acolo-sâ doi pese! Cu solzii de aura. ura. Tu te-al însanâtosa. Daca bolnavulu e unu feciorâ holteiu sau o fata mare. ca sa fie mal de fo- . Trupulâ li-orii dumnica.Cu pociturolulâ.

înaintea tuturord 6meniloru M'am luatâ Si-am plecata Pe drumulâ lui TraianQ La fântâna lui lordanâ. Turtur^nâ. âta unulii si din multimea acelora descântece de întorcerea urH sau ursitei^ care se descânta mal cu sema feteloru celoru mari si nevesteloru celoru tinere. invâtatorfl. De t6ta aruncatura. De totâ aruncatulâ . de d-lâ V. despre car! se crede ca li s ani fi facutu pe ursita si din causa acesta s aâ bolnavita asa de tare. In cântatorl. ca nu e nici o nadejde de scaparo. 15 Duminica dimin^ta M*am sculatâ. De t6ta facatura. Ca 8â m& spSlâ.losâ (2). De totâ faptulu. Sima. Sa md curatescu. . de d-la Rom. M*am sinicatâ. preoia. Sa m6 limpe^escâ De t6ta ura. De totâ datulâ. (2) Com. daca nu li se va desface: (1) Corn. In zori.

Cum nu m'oiO vairâ?! Ca duminica demin^ta M'am sculatâ.De t6ta darea. De nasti câmita. Numai Maica Domnului Sus din naltulâ cerului. De gura amutita. De ochi orbita. Ca sa mâ curatescâ Si sa m6 limpe^escâ* Iar când am fosta Calea *n jumState M*am trezita Si m*am gasitii De pici6re 'mpedicata^ De mânurl legata.o graita: «Ce te cainezi Si te vairezi ?» «Cum nu m*oiii cânta. De t6ta facarea. Nime nu m'o vS^utâ. De t6ta crîscarea. Nime nu m*o au(j[itâ. înaintea tuturora . De t6ta aruncarea. Cum nu m'oiil caina. De urechi asurzita. Si ea cum m*o aurita Din gura ca mi. M*am mânecatâ In zori. In cântatorl.

De t6ta darea. De t6ta crîscarea. De tdta facatura. Sa ma curatescâ. De mânurî legata. De totQ datulA. M'am trezita ie- si m*am gasita De piciore *mpedicata. De t6ta aruncatura. Dar când am tostâ Calea 'n jumatate. De gura amutita. De t6ta facarea. De tdta aruncarea. Ca sa m& spSlâ. Ca sa mâ curatescâ Si sa ma limpecjiescâ. Sa ma limpecjiescâ De tota ura. De totii faptulâ.Omenilorâ M'am luata Si am plecata Pe drumulâ lui Traianâ La fontâna lui lordanQ. De totCi aruncatuld . .

Cu camasa de aura te-oiâ îmbraca Si forte mândru te-oiâ spelâ Si te-oiu curati Si te-oiâ limpezi Si din patu mi te-oiu scula Si cu grebla oiu grebla Tota dragostea cât oiCi afla Din cositele letelorâ. Nu te vairâî Ca e\i de mâna drepta te-oiu lua. De gura te-oiO desmuti. De urechi te-oiu desunji. Din statulti preoteseloru. . De piciore te-oiii despiedicâ. Si nu te cânta. Nu te caina. De mânurî te-oiu deslegâ. nu te cânta. De nasu te-oiu descârni. Nu te vairâ.De ochi orbita De nasâ cârnita^ De urechi asurzita. Nu te caina. Buna de nemica facuta !» «N. Din statuia jupâneselorG. Ca eu de mâna drepta te-oiâ lua. Din palariile flacailoru. De ochi te-oiâ desorbi.

(1) Descântecula acesta dict. 17 . Sai para ca s6rele a rasaritii. Si luna în barba.» Rostindu cuvintele acestea descântatorea spala pe fata sau nevasta bolnava cu apa descântata pe fata si crede ca facendu acesta bolnava. din satulâ Stulpicanî» dislrictulti Homorulul. trebue numaî decât sa se ridice si sa se Insanfitoseze (1). mi l'a comunicata d-lCi V. daca i sa facutu pe ursita. pe carare m*ara luatii. Si tu-I fi cea mal de treba.Din cor6na împSrateseloru . Tote mi le-oiu grebla Si tote aici în apa le-oiQ aduna. Mal sanet6sa si mal voi6sa. ci si la feciorii si barbatii cel tineri. Cine pe tine te-a vede. suna precum urmeza: Luni dimineta m*am sculatâ Si pe cale. Turtiirdnii. Doi luceferi In umerile obrazului. Sorele ti s*a scrie în frunte. Sanetate-I capata. preotii. Când am fostii la miecjiii de cale De cale si de carare. Mal frumosa. de o Românca. Altii descântecu de desfacutu sau desfdc6luj% care se Intrebuinteza nu numai la fetele si nevestele cele tinere.

Si durerile îtt iea ! T6te durerile Si urile Si facfiturile Si-aruncaturile Din capa De sub capa. Negra priscornita! lea-tl urile. . Negra.. Facaturile dela sfîrsitu. Din ochi De sub ochî. Facfiturile Si-aruncaturile : Facaturile din luna n6ua.. In gropa cu spinî m*a aruncatu Si cîasâ de morte ca mî-a datu... Hast. Facfiturile dela ivitu. Baba-orba de mine s'a apropiata. De mâna drepta m'a luata. Ihi! halta negra. pantanoga ! Câti mâta.. Cara-te de-acolea. FacSturile mucede.M'am tainita cu Baba-ârba. Ponegra ! P'icî vinovata mea. Facfiturile putrede. cîora negra.

Usele cele de arama le-olu zdrobi. Durerile de nu-î lua Si de aici nu te-I cara.Din nasâ De sub nasâ. Din mânurl si din pici6re Pâna 'n decretulii celu mare. In pielea g61a te-oiii desbracâ. Desbrâcându-mfi Si scotendu-me : Din ura. Din data. Zavorele cele de fieru le-oîu lua Si pre t6te le-olii sfarmâ. Din faptu. Tu. Pe ulita satului Pan' la casa vinovatului. Din pieptâ De sub pieptu. Din lucru celu necuratii ! Cela ce ml-o facutii c'o mâna Ea îmi desfaca cu doue. Din facctura. In casa vinovatului m*oIu vîrî. Cu lanturi de fierti te-oI(i* lega. Din barba De sub barba. . de nu mfi-î asculta. Pe ulita satului te-oîu purta.

pe lânga diferite descântece. Multi insi si mai alesii dintre cei mai avuti. Cela ce ml-o facuta cu n6uS MarianHf Inmorm. Cela ce ml-o facuta cu patru Ea îmî desfaca cu cinci. Cela ce ml-o facuta cu septe Ea îmi desfaca cu opta.Ceia ce ml-o facuta cu d6ue Ea îmi desfaca cu trei. cum se mai spune. InsanStosare si radicare. ca ultimulu mijlocu Înca si unu pravQ pe care llii dau celui bolnavu de b&utu si pe care îlu prepara dintr o radacina sapata de pe mormlntulu unui copilii In Vinerea-mare sau Vinerea-seca (2). mai intrebuinteza. cu cele sfinte^ ca sa nu merga în cea-lalta lume negrijita. ci curatii si împacatu cu cugetulu ca si-a împlinitii pâna si cea mai de pe urma datorinta de crestinii adevfiratii (3). Daca nici descântecele si nici mijloculu acesta nu i-au ajutatu nemica. Cela ce ml-o ftcuta cu sese Ea îmi desfaca cu septe. Cela ce ml-o tacuta cu cinci Ea îmi desfaca cu sese. când se . U BomAnl. Ceia ce ml-o facuta cu optu Ea îmi desfaca cu nâufi. si daca celu bolnavu e unu barbatu sau o muere Înaintata In vlrsta si vadu acuma ca nu mai e nici unu chipu de scapare. atunci si numai atunci chiama pe preotulu localii ca sa-Iu marturisesca si Impartasesca cu sfinta taina a euharistiei sau. I Manele sâ i se lege Celu ce ml-o fâcutu cu dece ISi limba'n gura sa-î sece! (1) Româncele din Transilvania. 18 Eu îmi desfacu cu ()ece. Cela ce mî-o facuta cu trei Ea îmi desfaca cu patru.

la care ieaii parte de regula (1) Acesta descântecâ dict. Si fie-care. Turturenu. încinsa si încaltata. marturisita si împartasita cu sfintele taine. op. cit.simtescu forte bolnavi si vfidii ca acuma-sii mai multii cana pidorU în grapa ti cu unula afara saii. «Omulâ înca în timpuld bolel se îngrijesce pentru o morte buna sâ fie impacatCL cu toti omenii. precum si aceluia caruia îndata dupa ungere ÎI va fî mal bine. (3) Pretutindeni. se va însanfetosa si scula cât mai de graba de pe patuiU durerîlorU (2). vfecjendu-lii ca se aflai. sa fie tiparitii numai cu litere negre. îmbracata. rugându-I ca sa-Iu ierte. 322. In Bucovina ungerea acesta. va muri de graba. mi Ta corn. despre care se crede ca ajuta omului bolnavii saii sa mora mai de graba saii sa se sc(31e. Din contra celu ce va fi trezu In totii decursulii maslului. dupa ce i s'a facuta maslu. iara dupa sfîrsitulâ acestuia nu i se va face de-o-data bine ci pe 'ncetisorulii. preotCi. Stanescu: «Obicieurl religi6se» publicate in «Biserica ortodoxa româna^ an. ce i sa cetitu la sflrsitu. Inmorm. Mai departe se crede atâtu în Bucovina. (2) Wlislocki.» Burada. 6. d-lQ V. p. In biserica orî umblându din casa în casa. ca au ajunsii pe praguia mortii^ îndatineza de a-si face si sfinta taina a maslulul saii ungerea din urma. chiar si pentru omenii ceî mal avutî. p. va fi tiparitii cu litere rosii. p. se face tot deauna pe cheltuela celui bolnavu sau a familiei acestuia.cum2k pe pragula mortii . cât si în Moldova si Transilvania^ ca celu ce dorme în timpulii maslului. la care se va întempla ca începutulu evangeliei. Ba adese-ori se iarta pâna si cu de aceia. precum si pe toti aceia despre cari îsi aduce aminte ca i-a nedreptatitii saii i-a suparatii cu ceva în viata sa si dela fie-care îsi iea rSmasii bunii. B. precum si acela la care începutulii evangeliei ce i s'a cetitii pe urma. IX. si prin urmare darulu acestora va fi luatii în considerare (1). In unele parti din Trafisilvania însa este datina ca banii pentru maslu sa se adune. Totu asa va pati si acela. cum se mai (Jice. Elfi se îngrijesce tot odata curata. Vedl si D. credenduse cantre ceî ce dau bani de mila pentru maslu multi se voirii fî aflându buni si placuti înaintea luî Dumnetjeu. ~ 19 celu putinu treî preoti. 30. Bucurescl ISS'i. de o Românca din StuIpicanT. cu cari n'a avutii nemica în tota viata sa. Dupa ce sa marturisittî si comunicatii cu sfintele taine respective. chiama celii bolnavii pe toti casasii si vecinii.

Celii pusu pe cale de a-sî face diata^ fie în scrisii saii verbalii. ^e îngrijesce maî întaî. si de i-ar fi facutu ori si ce nedreptate si rfeii. daca nu plânge. îndatorîndii pe mostenitori. P. 21 urmatorea poesie poporana din Transilvania Intitulata testa* mentula soldatului: . Bucovina. acela asemenea nu va muri înca lunga vreme. asa ca pâna chiar si celu maî împietritu la inima. tt 20 si ca nu maî e nici o speranta de scapare si însanfetosare se tnduioseza si cu lacrimi în ochî llu iarta.(1) Corn. iara ceî necultî. de a-sî face si diata sau testamentilj daca sciQ ceti si scrie. de a-lii cauta cu cele religiose. pentru carî se si reserva prin acea diata o parte din avere. a iertarii si împacarii e una dintre cele maî duiose si maî p6trun(J6t(')re. rugându-Iu în acelasi timpii ca si elu sa-î ierte pre dînsil. t. «Daca unul bolnava de morte i se c<ise o camara si i se gresesce ceva la dînsa. Sim. Scena acesta. câtii si ceî din timpulii de fata aii îndatinatii si îndatineza.. Punctele principale spre scopulii acesta ni le Infatiseza (1) Ve4î despre acosta si B. 57r>. de mal multi Români din Bucovina. trebue sa-lâ ierte. de sufletulii s&ii. an IX. din care nu se pote acolos) mostenitorului. dândii în acelasii timpii câte-o povatuire verbala. ci numaî adorme. lasa numaî cu limba de morte ce are sa se întemple cu averea lorii miscat<')re si nemiscatore. Columna Iul TraianA. nu se chinuesce de felii. 1H82. Cea maî mare parte de Românî si cu deosebire capiî familiilor^ atâtii ceî din vechime. Com. trebue celu putinii sa lacrameze. Simd. de comanda saii comandare^ adica de tote cheltuelele trebuinciose atâtii la înmormîntare câtii si maî pe urma spre mântuirea sufletului s&ii. agricultora în Mahala. Noua serie. Nistora din Moldova. adica daca sunt macar cis-ceva învCtatî. III. decât numaî când îsî îndeplinesce datoriile sele (1). Pe când celtk ce se iarta si împaca cu tuta lumea. de carî sunt datorî urmasii a se tine întocmaî. p. de d-ia Ionica ala luî lurdachi Isacd. apoi de d-la Rom. din Transilvania si M. Despre celii ce nu se iarta cu ceî ce le-a gresitii în vi6ta sa se dice ca more forte cu anevoe. Bucurescl. Ilasdeu. de d-lCî Rom. (2) Corn. adica tgraniî.

1884» p. si cari sunt In stare de a administra acelu avutu. lasându-le cu limba de morte ceea ce are de lasatu. ci totd odata vorbitii maî pe urma de r6u. ne cere ca numai decât sa fie subsemnata atâtu de celu ce o da. In casulii din urma. Diata In scrisu se face si se subsemneza de regula de câtra celu ce o da. 22 templare dusu In calfetorie sau în aUu locu undcsva si nn pote fî de fata. Ca sa-Iu ierte Dumnecjeti. Sa dai popii sarindare Si pane la celu ce n'are ili. nefiindu scrisa si acesta se tntempla dora numai atunci când mortulu. Diata verbala a unui omu data pe patulu n^artiî sale se îndeplinesce întocmai maî în generala. pâna ce e Înca !n vieta. îlu lasa urmasiloru celorii mai de aprope. restulu. Celii ce nu se intereseza de sufletulu s6â si nu dispune nimicu In privinta acesta. Gherla. celu cu mai mulku . ce mal trebuescu pe urma. nu numai ca e tinutu de unu omii carpanosii si hârsitu. sotie iubita. 102. TrandafiiT si viorele. câtu si de catra doi sau patru marturi. Fa o ruga umilita Pentru sufletelulii meu. cari crede elu ca sunt mal cu priinta si apoi In presenta acelora spune elu sotiei sau copiiloru s61 ce are de spusu. sau când mostenitorulu nu sî-ar îndeplini cu sfintenie datoria sa. adica când ar nesocoti într o privinta sau tntr alta cele ce le-a lasatii cu limba de morte celu repausatu. atund celu ce face diata nu iea în considerare absenta luî . Celu ce nu scie scrie chiama mal ântâl pe unulu sau pe doî omeni. din a earortt cause sar pute nimici diata. ci e\u spune si în casulu acesta 'totCi ce are de spusu. când se compune de catra unu strainu. ce rfimâne. Asa. Te rogu. buna ora. Forte raru se ivescu certe maî pe urma. poesiî populare. Dupa ce sa Ingrijitu de sufletulu sfeu precum si de tote cheltuelele. mal rareori de catra unu strainu. Popa Reteganula. Ia facerea diatei a nesocotitu pe unulu dintre membriî familiei prin acea diata. când se Intempla ca parintii Iasa unuia dintre fii mai multa avere decât la altii. In casulu din urma se cere ca mostenitorulu sau mostenitorii. sa fie de fata la facerea saA spunerea diatei.Dac'ast prinde a muri Sau acel turci m'arti robi. cari nu sunt rude cu mostenitorulu. daca sunt mal multi. Iar daca adevfiratulu mostenitorii e din în(1) I.

când prinde a i se ascuti nasulii. ci numai atâta ca se bucura de acea avere pâna ce crescii copiii mari si se casatorescii .atunci atâtii ei câtii si averea lorii se lasa a fi îngrijiti de -catra una din rudeniile mai de aprope. atunci lasa averea sa sau bisericeî sau unei rude sau si altuî omu strainu. S.ui-va despre cele ce le face. dar tot-odata si fara 6re-sî care r&splata. când i se strica cautatura. când spune ca vede diterite figuri de omeni. macaru ca le-a lasatu si lorii avere. ci de a o da la timpulu s6u si acela la unu altulu pre care î-a spusu (1). cari Taii lasatii cu limba de morte ca sa fie epitropii asupra copiiloru sfii si asupra averii acestora. adica epitropulUj este îndatorita moralminte de a se îngriji de copiii orfani si de averea acestora ca si de copiii si averea sa proprie. când se ciupesce neîncetatu la nasu si-sî scobesce Intr unu modu iritatu dintii. In casii când adevaratii mostenitori sunt înca nevîrstnici» . fara ca acesta sa fie de catra cine-va privighiata saii sa aiba a da socotela <. III. i se turbura si painginescu ochii fugindu-î In fundulii capuluî . sau când Isl Îndrepta privirea spre anumite obiecte si multii timpii sl-o tine atintita spre acelea. an. si nici ca voescu ^a-si aduca aminte de bunulu loru. 24 - III REPAUSAREA Când omulu bolnavu arata celorii de fata fiinte. a i se negri Inchieturile la degete si a i se învineti un- .trebue sa faca tote datoriile religiose mortului. de animale si de pasari cu deosebire Insa porumbi . însa mai tot-d a-una cu acea adaogire ca sa caute din când In când de sufletulu sau si de a nu Înstraina averea^ ce i-a lasato. sub cuvlntii ca na fostii dreptii la împartela. si a purta în acelasi timpii grija si de sufletulu parintilorii. IX. pre cart aceslia nu le vfedii. ci numai elu singurii. p. 23 Daca celu ce se afla pe patulu mortii nu are copil. Ruda respectiva însa. 574 677. ti) Ve4î despre acesta si «Columna luî Traîan a». asa spre esemplu. caci cei-Ialtl tfrati sunt tot-deauna cu gura pe dînsulu. când se 'ntorce necontenitii cu fata spre parete si cauta cu ochii peste capu.

când Începe a aiura si a (Jice: «dati-mi straele sa m6 îmbracu si ciobotele sau opincile sa mfe Incaltii ca vreii sa mS ducu. cantorQ bis. de d-lA T. Simona. satA in districtul^ Cernâutulul. nu e bine sa-i tie lumina unulu dintre nemurile cele mai de aprope. dupa credinta poporului. crecjiendu-se ca la prima lorii vedere tndata repauseza (3). de d-la G. vine altulii de i*o tine. se de tote de*o lumina de cera galbâna. In casulu din urma se aducu numai decât cei ce bolnavulu tt iubesce mai multu si-î doresce mai tare. din Intemplare. de Haria Ursaca din Vatra-Dornel precum si de alti insî din Bucovina. ci ca !n scurtii timpii are sa mora (1). atunci e unii semnii sigurii ca n are so maî duca multii. Ce-am iubitu nu-mi mai trebue. corn. de d-lâ Ionica alâ lui lordachi Isacu.ghiile. care asemenea o tntâlnimii mai tn tole tarile locuite de Români: Fruncjulitâ de lamâe.x> tn fine când ise face botii la inima saii i se rupe de la inima si prinde a sufla greii. mâna celui ce trage do morte sau când Isl va da sufletulA (1). când ti tine lumina unulâ pre care la iubitu forte multu tn vieta sa. Asemenea nu pote de graba muri. Nistortl din Malini in Moldova. în Suceva. cum de scapare. 25 Deci ceî de casa. Si daca. agricultorii din Mahala. Tomoiaga. De aceea. nu se afla nici unu strainu tn casa. (2) Corn. (1) Dict. de-aru fî Ingrijescu mal nainte ca sa aiba ce pune tn a i-o tine la capu pe vSdu ca nu mai e nici unu chipu ori si câtii de sSracI si nevoiasi. de d-la T. trage de morte ti roga sa vie care-va ca sa-î tie lumina pâna ce-si va da sufletulu. daca-i tine lumina si unii strainii si si atunci more cu greii. (1) Corn. . pentru-ca aceluia ti e mai jale si atunci bolnavulu se chinuesce mai multu pâna ce more (2). sau si din aceea ca multi insi nu potu muri pâna ce nu-si mai v6du o-data pe unele rudenii sau pe unii amici intimi. (3) Com. sau unulu pre care nu-lu pote de felii suferi. Acesta credinta forte raspândita la poporulii românii se vede ca a datii nascere urmatorei doine. Simonâ din Transilvania si M. Si acesta din causa ca. alerga unulu de graba tn vecini si dându-Ie de scire ca N. când trage cine-va de morte. ci se muncesce si chinuesce torte multfl si atunci.

care e menitu sa-î tie lumina. si apoi i-o apropie cu mâna cu tottt de gura . Îngrijitorii s6î aprindu o luminita de cera. iara pre ceî mai de aprope aî murindului precum si pre acela. din prejurulQ SalistiT lânga SibiiQ. In alte parti din 'Transilvania. iar când flacara a Incetatu de a mai devia. ca fta nu-sl pota vede pacatele. i se acopere fata cu unu tulpanu negru. Sima. Comp. fâcendu prin acesta o fapta buna si crestin esca (4). Doine pop. SimonO. In alte partî din Bucovina se obicinuesce a se pune In mâna drepta celui ce trage de morte dou6 lumini. de câte ori morbosulu respira. Georgescu si T. p. din «Tomu/a liricU* saA Noua biblioteca româna. 1882. de d-lQ G. atunci e semnu Învederata ca respecti vulu a muritu (5). de d-la Rom. Pesta. (2) Corn. se aprinde degraba lumina de maî nainte preparata spre acestu scopu. SimQ. cum începe bolna\'ulu a se (1) Anastasia Leonescu. anume ca pre una dintre acestea sa o duca In cea lume altuia din nemulu s&u sau si unui strainu. pâna ce îsî va da sufle tulii. si poesîa pop. (5) Com. când cine-va e aprope sa mora. (4) Com. de atâtea ori flacara luminei se abate de la positia sa. VI. 1870. afara (2). publ. adica devieza. 7 si com. SimonQ (3) Burada. în f^Famxliain an. Dupa aceea i se da o lumina aprinsa In mâna ca asimbolu alU esistenteî trupescUy caci nimicii nu e maî Înfioratorii pentru Românii Transilvaneni decât aceea. p. care a muritu fara de lumina. si . p.26 Nicî la m6rtea mea sa vie Nici lumina sa mi-o tie! (l) Dupa ce s'au adunatu acum tote n^murile cele maî de aprope ca sa asiste la esirea sufletului celui ce trage de morte. din a caruî causa nu pote sa mora. Tomoîaga. de d-lQ T. 27 lupta cu mortea. llu scote pe unu momenttl. Inmorm. când more cine-va fara de lumina. precum si acela. In unele partî ale Bticovinely Moldovei si Transilvaniei i se da murindului sau i se tine la capu numai o singura lumma de cera aprinsa (3). 30. In tinutulu Nasfiuduluî din Transilvania. de d-lQ Rom. dupa tmprejurarî. Brasovâ. i-o punu în mâna drepta. 222. I. Cursulâ 1882 83. fîindu-ca îlii iubesce forte multu. i se pune In mâna sau i se tine la capu.

când more. In unele parti din Banatd tnsa. i se pune în mana drepta o luminare de cera aprinsa. de M. si pe cea-lalta lume sa aiba lumina (4). Altii din contra credu. tinendu-le In acelasi timpu o baba batrâna cu mâna. ca 'n cea-lalta lume domnesce Intunericu grozavu. fiinda de parere ca ac6sta e und semna învederata ca respectivii si în cea-lalta lume vora fi lipsiti de lumina. si din causa acesta sa-sl prapadesca sufletulii (4). op. dupa uniî. fie chiar si celCi maî Înversunatii dusmanii. apoi se aprindii trei lumini facute din cara si lnv61indu-se cu unii gulerii de pânza noua i se punii tn mâna. ca respecti vulii este crestinii. SimonQ : aSe 'ntAmpla adese-ori c& din neprevedere unii mord fiirâ dea li se tinâ lumina. In mâna drepta saii la capii. 28 mortulu are sa se înfatiseze Înaintea luî Dumnedeu luminosii cu trupulu si cu sufletulu (1). marturisi tii. In Tera-JRomânesca asemenea. Iar dupa ce I-a esitii sufletulii se stingii acele lumini si se aprinde câte una de seii saii o lampa (2).» (2) Com. Insemneza. se crede ca de aceea se pune lumina aprinsa în mâna omulu! ce more. In unele partî din Transilvania^ precum buna ora în Orlatu si împrejurime. In fine. preotâ in Badeuta. p. (4) Com. învfitatora în Opatita. pâna ce-sl da sufletulu. (3) Com. de d-lQ T. llii Incalta si-Iii pieptana. Împartasita si Împacatii cu tota lumea. când o persona bolnava devine în agonia mortii. sa nu se apropie Duliurile necurate de dînsulii. dupa credinta unorii Români din Bucovina. sa mora fara de lumina (1). era altii spunu ca 11} Wlislocki. Com. dupa cum se maî diice. districtuia Radautulul. Ursaca din Vatra-Dornel. saQ. si ca sa vada pe unde va merge In cea-lalta lume. la cea din urma clipela a vietii se pune în mâna celui ce . si de acea i se tine murindului lumina aprinsa In mâna ca sa na seda acolo pentunericii (3). de d-la Av. Lumina de c4ra aprinsa^ care se tine omului. ca sa nu se pota apropia Necurat idU de dlnsulu si pentru ca sa merga curatii în cealalta lume (3). Macoveia. Acesta se considera de cea mal mare nefericire. ca dându-sl sfârsitulu.nici unii pacatii nu e mal mare decât a lasa pre unii omâ. lumina acesta însemna lumina lumily adica Domnului nostru îs. Îndata llii Îmbraca In schimburi curate. In Moldova la darea sufletului. cit. precum buna ora a celorii din Câmpulungâ. când trage cine-va de morte. fie de ori-ce categorie saii etate. ca si n Transilvania. 30 31. Christosu (2). de d-1 loanA PopovicI.

de d-lQ G. Lambriorâ. dupa credinta unora. (2) Cred. ratacindii prin aeru si abia dupa unii timpii mal îndelungatii pote ajunge la Dumnezeii (2). si fîindii-ca cu lumina trebue sa merga si înaintea lui Dumnezeii pe cea lume (6). p. Ufl lipescu de pamlntCi spre a se istovi pentru sufletele celoru adormiti fara lumina. ca duhurile necurate sa se apropie de elii. dupa credinta altora însa. (6j T.more o luminare de c6ra galbfina aprinsa. p. T. din SuctHa. EI credii ca sufleteloru celoru înecati nu le este datu a se bucura de lumina (Jileî. Iasi 1875. Rom. op. Inmorm. mal alesu pentru cel înecati sau peritî (1) Com. Românii Moldoveni porta o jalnica îngrijire pentru cel reposatî tara luminare. sta totii la întunericii (3). parte pentru ca sufletulii sa (îe Inllmpinatii cu lumina la despartirea Iul de trupii (5). De se întâmpla sa mora cine-va fara luminare. cit. si maî pe urma din causa acesta va merge de sigurii în iadii (4). Uomânil din BiAcovina din contra ere du. Burada. sufletulii unul astii-felii de omii pe cea-lalta lume neavendu lumina. (3) Com. pre care apoi. de d-lG Rom. pentru aceea ori de câte ori sa sfârsita o luminare do c^ra si a rfemasu numai unu capetelu. 35. si de aceea na avutii parte de lumina. gândindii ca I-a apucatu fara veste (Jiua (1). tara sa aiba odihna.y> caci ele socotescu ca aucjiindu acestea cel înecati. De aceea batrânele cunoscatore de tainele obiceieloru oprescu pe nesciutoril copil de a (Jice: <re lumina ca diua. 29 -fara voe de morte naprasnica. SiniQ. pâna ce nu-î dati nemurile câte o lumina de cera de pomana. atunci spunii Românii din Moldova ca a avuta morte întunecata^ si forte multii îlii caineza batrânii si batrânele satului pentiu acesta. 7. aprincjlendo repatisatulu calStoresce cu dînsa calea .» an IX. acela umbla pe cea-lalta lume ratacindii prin locuri pustii si Intunecose si ca nu pote de felii esi dintr'însele. cant. saii pote Ta blastematii cine-va ca sa naiba lumina la mortea sa. (4) lon^nâ. «Imormintariien publ. în «Convorbiri literare. caci. ci numai de seninulu noptiloru cu luna. Mal departe se crede ca celii ce more fara de lumina. pag. Deci e val si amarii de unulii ca atare. bis. parte spre a nu lasa. Tomoîa«3^a. (5) A. ca celvi ce a muritu fara de lumina trebue sa fi fostii forte pficatosu. sufletulii respectivului umbla orbecândii în colo si 'n coce. 151. Obiceiuri si credinte la Români. înceteza de a se mal bucura de lumina luneî si întra spariatî în adâncurile întunecose.

Eta ce ne spune tn privinta acesta o doina ostasesca din Transilvania. De aceea se considera de cea maî mare nenorocire. com. Si cum ca Intru adevferu celu ce more fara de lumina e considerata de celu mal nefericitu omu de pe fata pamîntulul. numai ca sa i se vada când more. si In lipsa acesteia ori-ce alta lumina. ne încredintamu dintr o multime de doine poporane si cu deosibire ostasescl. sa-Iu îngrijesca si sa-Iu înmormtnteze dupa datina stramosesca. Rom. Si-asa trage cu nacazii. care sâ-î tie lumina când more. gimn. (3) Cred. 30 Din acesta causa Românii bucovineni se Ingrijescu totud'a-una de a ave si a tine o lumina de cera aprinsa Ia capulu murindului. LambriorO. op. Nici ÎI maica cu mila Si nici sora cu gura. Nici nu-î pânza pe obrazii. 151. Frunza verde salci6ra. Si-asa trage de cu mila. de I. Trage-o catana samorâ*. Tomolaga. (1) A. Ca mare în tira straina. de d-la G. din Ropcea. (2) Cred. p. Ba more fara lumina Si la capii fara perina. cit. (4) Com. Rom. din Suc^va. Fara dobasii cu doba. stud.cea lunga pâna ce ajunge la loculu menitii pentru odihna eterna. Ca nu-sii scânduri spre salasii. unde nu se afla nici unulu dintre nemurile sale. . când se tntempla ca more unu Românii în strainatate. de Cuparencu.

Ca m6 duou în terî straine. VoiniculO merge cântândâ. Care-I în t6ta lumea» (1). Dar mal mila mi-I de mine. nar ave parte de dlnsa. Dupa min* nu plânge nime. I. si cu deosebire pe câmpulu de lupta. 1885 p. In fine a treia doina ostasesca. Alta doina ostasesca. totii din Transilvania. Si'Oiu muri far^ de lumine Si ma 'ngropâ ca pe-unu câne. Maica-sa merge plângendu. Strig*unu capitanii din carte : Haid. Voiniculu din graiii graia : «Milami-î.. maica. Ca maî morii voinici asa ! (1). Bucurescî. Frunza verde trei granate. suna precum urmeza : Frun(Ja verde de pe Oltu. Dar tu. teciorl în siru frumosâ. Slin strainatate. larnîk si A. Doine si strigaturi din Ard^lii. Numai frun(Ja si erba. Bârsand. caci superiorii s6I nu Incuviinteza sa i se tina lumina la darea sufletului s6u. maica. maica. asemenea din Transilvania. suna precum urmezâ: Pe sub umbra de salcutâ Merge-unu voinicii si-o maicuta. 319. Din anula opt(i-4ecî si optîi (2) Multi voinici sângele-sl varsa Pentru tota nSmulU de-acasa. de tinp.. Nu te. Popa merge totu cetindu Si cantorii totu cântândii. Unde nu cunoscu pe nime. Clopotele strancanindâ Si taicuta totu plângendu. supgra. . morî acasa Si te*ngr6pa 'n cintirimG.. care ne spune ca unu soldatii chiar si 'n casulii acela când ar voi cine-va sa-î aprinda o lumina si sa i-o pue In mâna.Trîmbitasii cu trîmbita . care asemenea ne 'nfatis6za marea nefericire si tânguire a colorii ce morii (IJ Dr. U.

Câpitanulu o vedea Si din graiâ asa graia: «Stinge. Alesiu. . Ln catana osaA hine^ Sa m6ra fara Itnnme^ Fara lumifiâ de safi^ Fara omu din satula s^U^ Fara lumina de cfra^ Fara oma dint/a Iul (M ! Daca bataia se gata. Când era în miecju de n6pte. publ. Si când a fostu la ojina Mergea trupa pe odihna. XXII. Si hî mâna i-o punea. Acesta cântecâ s'a facuttl de catra soldatii acelui and la manevrele din 1889. în «Convorbiri literare» an. Ori ti-omâ stinge viata. Merge trupa. Pe suflatulu trimbitet Spre scurtarea vietel.Ca plecamu pe drumâ în jos ! (1) V. (2) 1888. Cade-unii voinicu în carare Si-lft vede o fata mare. fata. Bucurescl 1888. Acolo ni-aâ suflatu rasfa (1) Asa vreme ca unii ciasâ . Si de-acolo ne-amu luatu Pe batutulu dobeloru Spre scurtarea (Jileloru. lumina. dar nu p6te. 32 Cale mulla noî ne-amu dusu Pan' dela Turda în sus. Acolo ni-au datu odilma Asa locu ca 'ntr*o gradina. 691. p. Poesil populare.

precum buna ora în Orlatu.î ale Transilvaniei. care se aprinde de amendoufe capetele si aslii-fefu se lipesce în usa dintre despartimentulO barbatiloru si alu femeiloru ln biserica. capata si are si elu lumina pe ceea-lalta lume . ce arde în (^iua de Vovedenie în biserica. Rom.Catana vine 'ngropata. dupa cum amu vâ^utu din poesiile maî sus citate. ingropat6rc. ba câte o data chiar si (jlile întregi pâna ce-sl daCi sufletulu. Pe locuia unde-a jncatu Si viata si o-a datu . din Bucovina si Transilvania. 44. p. când iese preotulu la Pascl cu domnulu Christosu(5). de d-Id Al. cari morti în rasboiu. Doine si strigaturi culese din gura soldatilorQ români din t^ra Ardeiului. .» (f») Com. de Vovedenie la biserica anume ca sa arda Duminica si în sarbatori pe când se liturgisesce. judetulu Suceva. nemurile sale cele maî de aprope: femee. corn. se crede ca nu mal are sfârsitu . Nu ca altii 'n temetea (2i Si plânsu de tota nimula s^a (3) Ce lumina-î aprindea Cu tote acestea Insa ln cele mai multe partî exis^. o lumina lunga. daca sa Intemplatu sa mora vre-unulu fara lumina. când cine-va la esirea sufletului n'are parte de lumina. de aceea si mortulu^ care a muritu fara lumina. unde asemenea se crede.credinta ca ostasii. asin ilfoWora. BoerQ. plaiulu Muntele. ung. gimn. cuv. capSta iertare de tote pacatele (4). (2) «Temetou. mama. ca e tare r6u. este datina de a se face pentru celu ce a muritu fara de lumina. 1891. Sima. sora sau vara se duce la biserica^ mfesura cu festila Înaltimea useî împaratesei dela altaru. odihna. (1) Rost CUV. In unele par|. germ. de d-lG Rom.: «Despre 6menil ce morii în straini si în batalie se crede ca li se iarta tote picatele si mergâ în împaratia cerului. [A) Cred. Brasovâ. (3) StefanA MunteanA. Lumina acesta. face o lumina do lungimea acesta si apoi o damesce în i^ius. stud. Se întâmpla adese-orî ca unii omenî se chinuescu maî multe ore. altmintrelea ar petrece totu la întunericu (1).

ca se pune o fata de masa jos pe fata casei. Unii însa sunt de parere ca vaetulu si plansetele celoru ce-lu încunjura nu-lu lasa sa mora. carî sunt de fata. pe când la cei r6î li se arata tolii-deauna fîor6sa si urlta (1). 1» Bom4iiX. de aceea celorii din urma. La ceî buni. Ursaca din Vatra-DorncI (6) Dict de M. Iara dupa ce Tau mutata se iarta cu totiî. apoî douS muerî iertate. (o) Dict de M. Mariana t Inmorm. In unele parti ale Transilvaniei le ajuta celorii ce se afla în agonie prin aceea. dupa credinta generala. li se Întâmpla acesta pentru vre-unii pficatii mare tacutii do vre-o rudenie a lorii de mal nainte (2). vacjiendii ca se chinuesce atâta si totii nu maî pote muri. crecjiendii ca in casulii acesta va muri maî usorii si maî degraba (5). toti cel interesati se departeza din casa si ramânu numai strainii. cum au tostu si eî în vi6ta lorii. de d-lQ Av. de d-la Rom. ori îlu tortur^za gândulu ca trebue numai decât sa se despartesca de femee si copil.Despre unulu ca atare se crede ca nu pote muri de graba din acea causa. (1) Dict. iertându-li-se pScatele pentru copiî. (2) Com. h dDumnedeU sa te ierte!» pâna de treî orî (6). în scurtu de toti consângenii si amicii. SimQ. Cel mal multi însa credu ca celu ce se chinuesce multa la mortea sa a trebuitu sa faca forte multe pacate grele (3). facii matanii în forma crucii spre aceea orî pe unii stergarii si acela se pune apoi . de M. NistorQ din Malini. din care causa dupa cum am vat^utu si mal sus. în altulii. Decî ceî ce se afla împrejurulii celuî ce trage de morte. nu aii pacate ca ceî bStrânî (4). <4) Com. i3) Com. cari îl închidu ochii (2). MacoveiQ. ori singurii s'a blastamatu si afurisita pre sine sau a juratii pe strîmbatate (5). îlii muta din loculii unde zace. morii totu-deauna maî lesne (3). Nestord din comuna Malini. ^ 34 La cel buni mortea se arata totu-deauna frumosa. cari 1-a iubi tu. Vaduvele precum si muerile cele fara de copiî sunt de regula maî pfecatose decât celea ce aii copiî. de d-ld L Georgescu. ori a fostii de cine-va afurisitii (4). pentru ca-î pare rau de gospodarie. dându-sl sufletulii celui necuratii (6). Copiii de aceea morii în genere maî usorii. (ticendii astii-felii: a Iertati-mi. pentru ca el. cari morii anevoie.

se iea de pe patii si se pune la pamîntii cu fata spre râsaritii. Nistorâ. si anume în podulu casel^ chiar de-asupra celui ce se afla în agonia mortii. In Moldova si Tara-Românisca^ daca celii ce este în agonie se canonesce prea multii pâna sa-sl dea sflrsitulii. (3) Com. Georgescu. adica daca hâix)aesce si se trudesce cu mortea. Sima. se mal întrebuinteza înca si unele descântece. (4) Com. mataniele saii închinaciunile acestea se facii ori din (1) Corn. de d-lQ Rom. Sima. In fine se mal crede ca pentru cel cuprinsi de frasU si de nebunie prinde bine petrecerea lorCi printrunfi jugii (2). câte o-data i se pune sub capii jugulu dela bol.pe celu bolnavii (7). daca cine. a doua ora pe la amiacjii în mijloculii casei si a treia ora îndata dupa apunerea sorelul la usa lânga pragii saii celii putinii în apropierea usel (1). 35 partea strainiloru. de d-1 Av. Totu în tinutulu Nas6udulul. se schimba din locii In locii. dupa împrejurari. câte odata le facu numai fiii sau fiicele respectivului morbosu . de d-la Rom. (5) In Badeuta. tottt în Transilvania^ se crede ca ajuta forte multii luarea bolnavului. de d-ld I. si dupa ce se descânta se uda trupulii celui morbosii de trei ori pe (jli. ce trage de morte. Simil. saii. De asemenea se c^ice ca e bine a pune sub capulu sau t^reji de mazâre ori coji din pastarile (pastaile) aceleia ca sa m6ra mal iute. de M. si anume: întâia ora lânga masa înainte de r6saritulii sorelul. (2) Corn. orî din partea nemuriloru . (6) Com. De regula Insa se facu de catra nouS insi câte de nouS ori. dict.va nu pote muri degraba. de pe patii si ase<|area luî pe pamîntii si anume pe fata casei. de d-la Ionica a lut lordachi Isaca din Mahala. In alte parti din Transilvania precum în tinutulii Nasfeuduluî. ori spite si ciolane dela rotele carului. în care se afla si unu strutu de busuiocii legatii cu unii firii de bumbacii rosu. unde se asternu dou6 sau trei învSlitorl de masa (fete de masa). Se iea adica o cofa cu apa prospata. Sima. com. dupa cum adica respectivulu are sau nu familie. de d-lCl Rom. de d-la Rom. ^[acoveiâ si in Malini. adica câte sunt de lips3 pentru cel nou6 insi. daca se . In alte casuri însa le face numai muerea. (7) Com. In fine.

de Av. p. chiar si o rota întrega. Deci îi ieaii perina de sub capii. îlii (1) lon^nQ. Barbuta. o sa m6ra cu multu mal do graba si mai usorii (3). Rom. In unele locuri totii din Bucovina se crede si se (Jice ca daca celii ce trage de morte se afla cu capulâ pe o perina umpluta cu pene de pasare^ nu pote muri de graba. si Cred. caci penele si cu deosebire cele de gaina n^gra nu sunt de locii de bine. Burada. MacoveiQ. ar fi facutu pfecatulu de a pune pe focii vre-unu jugu. Rom. corn. si a colorii din Mahala. ci pe fenii ori pe pae. fiindii oia si mielulii simbol ulii sfinteniei si a nevinovatiei. p. corn. Simona. spite si ciolane de la rota carului.» (2) Dat. si 'n loculii ei îî punii unii cojocii ori unii pieptarii de oie saii de mielii întorsii cu lâna spre capii. sa nu mora omulii. crecjendu-se ca mortea-î este grea.(1) Com. câ nu poti muri si numai te chinuescT. din Crnsna. In Moldova asemenea i se ieaii perinele de sub capii. de G. 38. (5) Burada. aSe4St6rea» Fâlticenî» an I. de d-la T. Barbuta si a celorâ din BadeutQ. de d-lâ Rom. dict. dict. SimQ. p. de M. daca acelea sunt umplute cu pene de pasare (5). (2) Com. de d-lCl Rom. op. pentru-ca fiindu în vieta. pentru ca sufletului îi este forte greu de pene. Tomolaga. MacoveiQ (3) Dat. adica sub perina pe care zace. fiindii-ca ar fi furatii când. iar rotele carului î-aii fostO ca piciore (1). îlii îmbraca forte adese-ori în schimburi curate. (4) Corn. 19: «Jugula boilord s& nu-lQ pulpe focd. cit. Pe pene. pe lânga cele arState pâna aici. corn de Av. Mai departe Românii din Bucovina. de M. 7. Inmorm.va vre-unii jugu (2). In Bucomna îî punu unii jugii saii o bucata de jugii sub capii. din Crasna. Inmorm. crecjendii ca de aceea nu pote muri. caci cu jugulu sa slujitii de-a aratu stîntulii pamîntu. -. erec^endii ca. 36 pote. 37 . 7 8.. a celord din Badeuta. în care aii trasii boii la aratulii pamlntuluî. pag. pentru ca acestea sunt amestecate cu flori frumose si mirositore (4). spunii iarasi unii. SimQ.

Dela umbra. Ca de când te-al bolnavitii Singura m'am îngrozitu Perinutele mutânda: .punii cu capulu de 'niaintea iconeloru . Plinii e codrulii de voinici. Dela caldu. Ori îmi da si mie boia. ne spune cu privire la acesta datina forte raspândita urmatorele: Naframuta rupta 'n cinci. Unu cântecu din tinu tulii Bârgauluî. corn. ori te scola Ori îmi da si mie-o bola. Ca ml-am urîtii cjilcle Mutândii capetaiele. Dela capii. îî întorcu asternu tulu dela capii la piciore si vice-versa . în Transilvania. dela sore. asternu si pe pamîntu si -Iu punu acolo. de conscolarulii meii dAu Pavelii Besa. dela piciore. La capulii lui cine sede? O copila pana verde. Datina din urma se afla esprimata si 'n poesia poporana. ori te scola. Ea din ochi ca mi-lti ochesce Si din gurita-I vorbesce: ti) Crasna^ dict. de M. bade. orî îlu scotu câte o tlra si afara (1). dela recore!» Altii cântecti din tinutulii Dorneî In Bucovina^ care asemenea amintesce datina acesta.38 «Ori mori. Dar la tagulu celii mal mare Zace-unii voinica de lung6re Cu draguta la piciore Si draguta mi-lCi privesce Si din gur* asa-î vorbesce : «Orî mori. La racjele sorelul Este-un(i patu mândru rotatii. La totii fagulu câte cinci. Barbuta -. Dar pe pata cine-î culcatii ? Unii voinicii mândru si *naltii. suna precum urmeza: Sus la naltulii cerului. bade.

precum : . când la sore. badita. Verde alunisii. Si ea mutându-lii plângea Si din gura asa (ticea: «Mori. ori te scola. Când la pamîntu cu recore!» Daca celu ce trage de morte si nu pote muri. Cu stâlpii de fagii. Dar*6re în patQ Cine e culcatii? Ia Constantinasii Voinicii feciorasii! Da la capii cine-ml sedea ? Margarinta^ draga sa. Ori îmi da si mie-o bola. Cu scânduri de bradii Si*ntr*msulu e asternutii Muschiii verde dincoa (1) de PrutCi: Muschiulii bradului Sl-a molidului. a fostu morarii. Ni la ventu. ni la rficore. 39 Ca mî-am urîtu cjiilele Mutându-tl perinele.Ni la umbra. unu alu treilea cântecu. tinutulu Cernautuluî. Când la umbra. tî punu sub capfetâiu diferite unelte de mora. Galbenii paltinisii.» In fine. Ni la capii. suna asa : La greii coborîsu. ni la pici6re. Când la capu. Capâtâiulii lui muta Si la umbra si la sore Si la pamîntii cu recore. Este ase(j[atii Unii frumuseii! patii. (1) Dincoa prescurtata în loca de din c6ce. ni la s6re. totu din Bucovina si a nume din comuna Ciahoru. când la piciore.

. p. ca a facutii o multime de tapte rele : nu sa rugatii destulii luî Dumnecleii. 38. (2) lon^nâ. si din causa acesta nu pote muri. Deci. ca trebue sa (1) Dat. Daca cu tota întrebuintarea mijlocelorii aratate pâna aicî totusi nu pote muri degraba. La cei bogati si cu deosebire la feciorii boerescî.» In Transilvania este datina. de Ionica alQ lui lordachi Isacil din Mahala. ba si mai multe (Jile. atunci multi dintre ceî slabi In credinta Incepii din noii cu diferite descântece si desfacfeturî. Rom. toporCi. TomoTaga. slujba si când se începe cetirea se aprinde o lumina câtu bolnavulii de lunga. ci are sa se scole (2). In nefiinta omenilorii. VecJI si Burada. cari aii masuratii ogorele spre munca locuitorilorii. ciolane si mSsele dela rota morii. Durada. din mal multe parti ale Bucovinei. pe lânga cetirea ((canonului la esîrea sufletuluîjio de a i se citi Înca si psaltirea ori alta. care este resplata vornicilorii (3). do se afla si se pote. pag. Inmorm. se crede ca n are sa mora. fenatulii saii ce-a fostii. si elii na trebuitii sa o faca acesta. pasulii cu care a Îndreptatii petra moriî ca sa fie rotunda. fie-care-lii poftesce sa traga hamulii carutei. atunci se crede. de d-ld G. sa mora ori sa se însanfitoseze. p. pâna ce în urma. era altulu trebue sa i-lu iea. saii sa blastfimatii singuru pe sine. Daca trage unii vornicii de morte. Gatindu-se lumina în vremea slujbeî si bolnavulii totii na muritii. fiindii-ca a luatii prea mare masura (merticii). ce aii fostii la mora. dou6. credendii ca de aceea nu pote muri. se chiama preotulii localii ca sa-i cetosca ^rugaciunile de deslegareyf saii ^rugaciunile la efirea sufletului (1). barda. care la nutritii (1). corn. trebue sa se al6gi întro parte ori în alta. caci daca more cu batulii nepusu si neluatii de pe pieptii. Inmorm. li se vîra o prajina In casa pe ferestra si li se pune în mâna.ciocanii. atunci credii si cjiicii ca a muritu vorniculii. ca sa pota odata muri. 8. se crede ca laii scutitft de unele chinuri. a fostft de cine-va juratii saii blastfematii. crecjiendu-se ca de aceea nu potii muri. 8. napastuindii pre muncitori (2). (3) Com. saii a iostii do cino-va afurisitii. ci se chinuesce una. 40 fie forte pficatosu. de ore-ce rota moriî î-a macinatii faina. si maî alesii de o fata biscricesca. înca si o bucatica de petra de mora. Asemenea murindii vorniculii. Dupa ce Va deslegatii preotulii si totii na maî muritii. dupa cum credii eî. Daca i se iea batulii. fiindii-ca aii masuratii strîmbii ogorulii. faina saii graunte din sacii acestora. i se pune batulii cu care a vornicitii pe pieptii.. ba. adesea-orî chiar si mal multe sfeptSmânî. merticii. saii a furatii.

Inmorm. când nu se gâsesce nimenî. adica de ursita. Daca apa din ola pâna a doua (Ji se face rosie. îndatin6za a-lii scalda Intr'o scaldatore facuta dintr o buruena. BoeriQ. Asa Ovidiii !n epistola catra Ariadno scrie : «Nu voiu ave pe nime. Uniî din contra. despre cari ne-a fostii vorba în cap. nici nu more. deci îlu scalda cu dînsa. atunci e semnfl ca va trai si prin urmare nu-lu mal scalda (1). II. Apoî Pliniu naturalistulu: . gata de a se stinge. care sa-mî închida ochiî cu degetele (4). SimA si Al. care era usitata si la Romant si care se amintesce de catra mai multî scriitori. dupa ultimulii strigatu (5).» închiderea ochiloru. care sa închida ochii celuî ce more . nicî nu se radica. aducu apa si turnând o într'o ola o punu la focii ca sa mocnesca. (3) Corn. Tomolaga. iara daca e alba. forte latita in Bucovina si Moldova. e o datina veche. dupa ce more cine-va.Cele maî usitate descântece si dcsfacfiturî la acesta ocasiune sunt totu acelea. precum buna-ora în Crasna. 7. aducu o sama de Români maî multe ramurele de LemnulU Domnului^ llu punii într'o caldare mare. Nemijlocitii dupa ce a repausatu atâtu în Bucovina câtii si în tote cele-lalte tSrl locuite de Români este datina de a i se închide ochii ca sa nu vada jalea si durerea cea mare a celoru ce-lu încunjura si maî alesii a consângeniloru celorii maî de-aprope (2). p. (2) Corn. E mare nenorocire. celii ce trage de morte. si dat. de G.» Era în altu locu. 41 In unele sate din tinutulu Storojinetuluî. e unu semnu ca omulii bolnavii va muri. de faptn si de pocitura. vfedendii ca dupa tote cele întrebuintate si facute maî nainte. de d-lQ Rom. de aici apoî si celu maî mare blastfimii : asa dea BumnedeU sa nai pe nimenî sa-tl închida odiii (3). ve41 si Burada. nici o mâna amica nu-mî va închide ochiî. (1) Cred. totu Ovidiu dice : (cNicî voiu da ordine. care în partile de pe lânga PrutCi din Bucovina se numesce sistdîna^ dupa care scaldâlore trebue numaî decât sa se alega'pâna în dou6 saQ trei (Jile într unii felu saii altulu (3).

XI. Datinele Românilortl la inmormintare. (5) Trist. p. de IccQ din CâmpulungO. de Ionica al Q lut lordachi Isacd din Mahala. La unele tamilii din BanatU se tine lumina acesta aprinsa în casa 40 de dile dupa înmormîntare. LV: «Morientibus illos (oculos) operire rursusque în rogo patefacere quiritium magno ritu sacrum est. ca mortea sa nu-i para asa de înfricosata.*» Se pote ca stramosii nostri numai din acea causâ închideau ochiî muritorîuluî. 43 : Nec mandata dabo. corn. erit. si apoi a-î deschide pe rugulu arderii. la altele însa numai pâna ce scotii prândisorulU (8). 8. publ in «Albina» an. Av. Inmorm.» (2) Mich. când îlu îngropau sau îlu ardeau pe rugii (2) Dupa ce î-au închisii ochii îlii lega pe sub fâlcî cu o basma anume ca sa nu întepenesca cu gura cascata (3). . Nat. acoperii cofele cu apa ca sa nu pice sufletulii într'însele si sa se înece. p. ve4I Burada. Apoi deschidii usa si ferestrele odaiî. iar dupa înmormîntare se aprinde în trei seri dupa olalta în loculii unde a repausatii mortulii (7). (2) Com. p. 7. Viena 1866. I. III. (3) Burada. Corn. Inmorin. ca si mai nainte. este o datina sacra la Bomanl (1). p. (4) Nec mea. condet amica manus. Barbut&. de G. atâtu în Bucovina cktu si în Moldova. Sima. 42 «A închide ochiî la ceî ce morii. pâna ce se scalda. Macoveid si Horn. 7. stud. în care a repausatii. (4) Corn. ToinoTaga. nec cum clamore supremo Labentes oculos. atunci se stinge (6). i se tine si mai departe totii în mâna drepta. Când se vîra în scalda. BurduhosQ. anume ca sa aiba pe unde esi mortea cu sufletulii (4). si se pastr6za pâna dupa înmormîntarc. si numaî atunci i se deschideau din nou. caci se crede ca sufletulii trage la apa (5). 7. Inmorm. 55. Totii atunci. care i sa tinutii în mâna sati la capii în timpulu repausarei. No. vedi si Burada. Inmorm. de M. qui digitis lumina condat. gimn. Burada. Besand. (1) Hist. de d-lQ losifA OlariQ si in Moldova. Lumina.(1) Diet. de Vas. (3) In Bucovina si Banatâ.

iar dupa ce more. fiindii-ca se tine de pamlntii si pamln tulii e alii sSft. atunci omiihl ar fi curata sub unghii. de 6re-ce elii a fostii acela care la scosii din fundulii apei. . 36: «Când o persana trage sa m6ra. se lasa ferestrele si usa casei deschise. llu Întreba Dumnezeii : unde i-su unghiile ? sa-sî dea sema ce a facutu cu dînsele ? si daca le are. ^ nu negru. «Totii de-aici vine ca omenii se temii de morti pentru ca Draculu. gimn. «Din pricina Dracului deci dara. câtu traesce. Românii din Moldova însa spunu ca de aceea se taie unghiile mortului si i se punu în slnu. Cacî daca trupulu omului n ar (i proprietatea sa. le scote din slnu si i le arata. temendu-se ca nu cumva sa vie Draculu. MichailU si Gavrilil bticine. emulii ar fi curatu ca mtrula. se cuvine ca sa pue unghiile. fiindii-ca fie-carui omii pâna si In (Jiua de acjî t-a rSmasH negru sub unghii. si sa pue mâna pe dînsiî (1). caci daca n ar fi slmburele celii r6u Intrînsulii. p. Vasile BurduhosCi din CâmpulungQ si de Ti tu Zaharescu stud. «Mai departe trupulii omului se pote cunosce si de pe aceea ca e alii s6ii. de loca din Baia. De aceea fie-care omu. mâneo-ar acolo unde a înseratu.52 când la scosu din apa. pentru ca la a doua venire fîe-care trebue sa dea unghiile apostolului Petru ca sa-sl faca trlmbita dintrînsele (3). ci a le pune în sînii (4). de stud. din cari au sa bucine în cele patru cornurî ale lumii ca sa se întrupeze omenii si sa se strânga la judecata. precum i-a rSmasii si lui nisipii. Îndata se apropie de trupulii lui spuindii ca trupulii omului e alii s6ii. cum more si se duce tn cea-lalta lume. iar de nu le are. nelasându-î sa stea singuri In casa. Afara de legenda acesta mal exista la Românii din Bucovina Înca si urmatorea credinta cu privire la unghii si anume: Pe fîe-care omu. pentru ca la vremea judecatii celei de pe urma din unghiile acestea aii sa faca S-tiî archang. în sinii sau la pragulu usii.» (o) Com. in. îndatîndza Bamânii de a taia unghiile celorU morti si totu din acesta pricina lî privighesca eî tota noptea. care pretinde ca trupulu omului e alu s6u si nu alu lui Dumnedeu. Totii din acesta causa multi insi îndatineza si de alta data când taie unghiile.londnâ. sa i se pue tn stnu. dupa ce le taie. a nu le asverli. . sa aiba pe unde esi sufletulQ. e r6u de dtnsulu (2). cum more unii omii. si firulii sau sîmburele acela e riutatea omului De-aici vine apoi ca emulii sudue asa de spurcatii si urltii.

de M. Sima: «Omulâ se ?3calda. (6) Dat. ca sa merga curata in cea-lalta luine. adica la ^iua învierii. de £1. |5) Coni. Românca din Manasti6ra. (2) Cred. sa fie curatitii de tota întinaciunea (4). ca la (liua cea de-apol. <7) Pretutindene în Bucovina. corpulil i se scalda intr'o albie. stud. stud. si sa merga cu sufletulu în împaratia ceresca (2). nu e datina de a se face scaldatore pentru celii mortii. de d-lQ I. de Cuparencu. chiar si 'n casulii acela. corn. când apa e rece (6). trebue nu numai sa se spele si sa se lepede de tote pacatele câte le-a facutu. si a celortt din Stupea* corn. de Elisaveta Agapi. com. îlii radii frumosii (7). daca celii repausatii.i (4) Corn. precum si pentru aceea. (4) Dict. din Ropcea. corn. p. Nistorfl din Malini. dupa credinta Româniloru de pretutindeni. (2) Credinta Rom. Causa pentru ce se da scaldarii si spalarii ccluî repausatu o atentiune atâtu de mare. Georsrescu. narii ave cu ce sui pe scarî la ceru (1). cit. când ar ave omulii unele pacate maî micî. Roin. (3) lon^uâ. de Cuparencu. gimn. e barbatii înaintatii în vîrsta. (3) Dict. Roniând din llisescl. taine si la mortea sa a fostii bine si frumosii scaldatii si spalatii. dupa cum credu si spunu eî. e pentru ca mortulu. înfatisându-se curatii înaintea luî Dumnedeii. din Mahala. Agapi. 53 O sema de însî Insa nu taie unghiile celorii morti din causa ca. acesta chiar si 'n casulii acela. Tomolaga. gimn. Maî departe se maî crede înca si aceea ca daca repausatulii s'a marturisitii si comunicatii cu st. traindu pe pamlntu.» Rom. daca în timpulii (1) Dict. p.(t) Dict. districtulCl Suceviî. de d-la G. 9 . «Dupa ce opersona amuritd. Totii în timpulii scaldarii. ca sa se duca curata pe lumea cca-laltâ. de Vasile Ungurt^nu. de Em. ci a se spala numai simplu cu apa prospata dintr unii parîii sau dintro fântâna.36. In unele partî ale Bucovinei. ci tot-odata sa mcrga si cu corpulu curatii pe lumea cealalta (3). op. i le-ar spala si ierta si elii (5). de Al Bacid. Em. Vedî si Burada. de Ionica alQ lui lordachi Isacd. Inmorm. precum buna-ora în satele Uopcea si StroescI.

ci-Iii lasa asa (1). (5) Dict. 10. Dupa ce Taii rasii. Stupea. nu-lii radii. CAmpulungCi si alte sate din Bucovina. saii facii o borta In usorulQ de sus alii useî. Nistorfi din Malini. (6) Burada. precum si tote femeile ceîe bfetrâne. Tomolaga. atunci. Înainte de a-sî da sufletulii. spre a se pute gati ca miresele (5). nu se scie dupa cine se trage noroculu la casa. din causa ca. se Impletescii. cit. llii spala din noii pe obrazii cu apa prosp6ta si apoi llii stergii pe totii corpulii de regula cu o naframa curata. a lasatii cu limba de morte sa nu-lii rada. (3) In Bilca. (2) In Suceva. Dupa acesta llii ungii pe capii cu untii si-Iii peptana frumosii (3). Vicovulu-de-sus. caci. p. op. (4) Ion<5na. TodirescT si Ropcea. i se lasa maî multe fire de pSru netmpletite anume ca s'o vacja Dumnedeii ca este lauza si sa-î ierte pacatele (4). care se pune In c^ra si se pastreza de calra nemurile luî în palamida laSiî spre aducere aminte (6). voindii a-î Împlini dorinta. saii cu unii stergarii noii saii cu o fata de masa. p. si as- ii) Corn. Daca însa mortulii. ci se lasa despletite. 55 ~ tupându-lu. Totii atunci când se peptana mortulu este datina In unele parti de a-î taia putinii pfiru. de M. llii vira în borta aceea. Nevestele. batii cuiulii la locu peste dlnsulii. Fetele cele mari Insa precum si copilele nu se Impletescii. dupa ere dinta poporului din cele mal multe parti ale Bucovinei^ celu ce sa rasu la mortea sa sau dupa mcirte. Multi insi din clasele mai Înalte taie mai multe suvite de . Daca Insa more o femee Ifiuza. 37. lia lasa apoi pentru tot-deauna acolo. altii llii punii si tinu în lavita lacjiil si iarasi altii scotii unii cuiii din parete si vlrlndu-lii In locuiti aceluia.54 ^boleî sale î-a crescutii barba mare. Inmorm. Acesta se face pentru noroculu casei. care rfemâne apoi ca rfesplata celui ce la scaldatii (2). si lesne pote cu acela ce a muri tu sa se duca totu noroculu^ daca nu se pastreza nimicii dela elu (1). când sa scaldata. iar de nu la rasu apoi batrânii rfemâne pentru totti-deauna. amasuratu credintei poporului. se tntatiseza Înaintea Iul Dumnezeu ca unu tenSru de 30 de ani. de d-la G.

îi cu vinu. anume ca sa nu viseze pe celii mortu (2). se pune pe o masa sau si pe nisce scânduri^ cari se as6za In mijloculii caseî celei mari (2). precum buna-ora In rescî. sau maî bine disu spre usa. din cari Îsi facu. Unii Indatineza de a se afuma cu p6ru de acesta. taine Todimai spala corpulu repausare na (3). taie mortului unu smocu de p&ru din capu nemijlocita Înaintea scoteril sale din casa si a pornirii spre mormlntu. când Înainte de fostu marturisitu si Împartasita cu sf. Dela modulii asezarii acesteia vine apoi si blestemulu : tcvede-te-asî cu fata în sus^y> sau aved&'te-asî întinsa pe laita^y> care Însemneza atâta câtu : vede-te-asî mortii. Datina spfelaril cu vinii si a ungerii cadavrului cu diferite unsori mirositore o Intlmpinamu forte adese-ori si ntr o sema de bocete. totu pentru aducerea aminte. în unele locuri si anume prin orase. ceea ce însemneza ca elii este gata de duca (1). precum si la rezesii si târanii cel mal avuti. adica spre rfesaritu. corn. iara cu piciorele spre apusu. dupa ce sa Îmbracatii si gatita In vestmintele si n chipulu. pe lânga aceea ca-lu scalda si Iau. cum sa arfetatft în capitolulu premergfitoru. de Ionica ald lui lordachi Isacâ. în unele sate din Bucomna. precum si a altord Români din Bucovina. cari se bocescu nu multu dupa scaldare In deMahala. 73 VI. In credinta ca pâna ce voru pastra acelu smocu de pferu nici noroculu nu-i va parasi. si mai alesu atunci. ASEZAREA în cele maî multe parti ale Bucovinei este datina ca mortulu. . în Transilvania. în Transilvania li mai ungu corpulu Înca si cu nisce unsori mîrositore (4). districtulu NasSuduluî. lantujele de orare saiî floricele.p6ru. sa se pue pe o laita si mal alesu pe laita cea despre amiadi sau din fata casei despre usa si anume cu fata In sus si cu capulu sub icone. pe cari le pastreza apoi In nisce cutiute anume spre acestii scopu facute.

p. (6) Burada. în BoianA. Bosancl si alte sate din Bucovina. lon^nQ. Inmorm. Pletosd. (1) In Suc^va si Ropcea. Avramii. com. de Cupareneu. de M. de Al.m adica mortâ. De aice vine apoî si blestemulu: avede-te-asl întinsa sau hmgitu pe inasâ. Mahala.(1) In TodirescT. Corn. (4) LambriorCi. adica spre usa (1). (5) Corn de d-lîi lonQ Popovicî. cit. corn. Aice se aseza apoî cu fata în sus. op. iar cea mare spre pastrarea vestmintelora si ale altorQ lucruri de preta. eoni. de A. în unele parti din Moldova se aseza pe masa. p. dict. de Al. însa tot-d'a-una cu piciorele spre usa. adica gata de plecare. Simonâ.y> Raru unde este datina. 12. în altele însa îlu scotii afara si-Iu aseza pe prispa tot-d a-una cu piciorele spre rfesaritii (4). în tota Transilvania. în Uopcea. de-a se aseza si afara pe prispa (2). în BanatU se aseza saii pe masa saiî dupa masa între feresti pe lavita alaturea cu peretele (5). de I. Tomotaga. com. iar când casa nu este astu-felu întocmita ca sa pota sta cu capulu spre rfesaritu. atuncî. de I. corn. 39: «Pe unele locur! unQ mortâ se as^za cu piciorele spre usa. Tomoîaga. Daca s ar aseza cu capulii spre usa. sau pe lavitay în casa sau în tinda. op. 161. Com. spre rfisaritu (3). corn. (3) Burada. in Stupea. dupa credinta Românilorâ din Moldova^ totu nemulii i s ar topi. pe o masa saii si pe unii patii facutii din scânduri. învfitatora. . corn. cari se despartd una de alta prin tinda. Casa cea mica servesce de regula spre locui tu si ca bucatarie. adica gata de plecare. 12. de I. precum si spre primirea 45spetiIor& mal alesi si anume la c|ile mari. cu capulu spre rfesaritu si cu piciorele întinse spre apusu. cit. de unde a rfimasii apoî si (jiicerea: avede-te-asl cu piciorele 'nainten^ adica mortii (6). de G. p. Macovel. precum si 'n unele parti ale Moldovei si TSriî'Bomânescl e\n se aseza pe o lavita. adica totî pâna întrunulii ar muri din casa aceea (7). corn. în Vatra-DorneT. p. T. si anume cu capulu sub icone. (2) Cele mal multe case târanescT din Bucovina se 'mpartescîl în trei parti: in casa mica si casa mare. Baciu. în BoianAsi BosancT. de Cuparencu. maî alesu vara. ca si în Bucovina. în Badeutd. de d-lâ G. De aci este si 4icât6rea: avede-te-asi cu piciârele înainte. de Av. Inmorm. 74 în forma de catafalcU si se acoperii cu laicere sau cu scorte frumose. cu fata. Baciâ. atunci se pune de regula cu piciorele îndreptate spre intrare. Ursaca. (2) In Stupea.

No. voindu a Însemna prin acesta atâta: ca mor tulii e gata spre plecare sau ca elu trebue sa merga acolo. de cum-va a muritâ schimositâ. de Mariuca Nistorfl din Malini. este Intinsu cu piciorele întepenite spre usa» (3). unde îlu asezau cu piciorele catra usa. an. Iar Persius ^ice : «Apoi pornescu trîmbitile si facliile: în sfârsUu repausatulu asezatu pe unu patu naltu si unsii cu miresme unsurose. 75 Asezarea mortului cu piciorele spre usa. cu capulCL catra funduld casei si cu pici6rele catra usa. . de si e usitata si la alte popore straine.» (7) Dict. I.» (3) III.I. tandem beatulus alto Compositus lecto crassisque lutatus aromis In portam rigidos calces extendit. de d-lQ T. apoi în Transilvania. Corn. Dupa ce Tau asezatu îl închidu din noii ochii. în «Albina». Georgescu si Rom. totusi semfina a n de origina romana. care se numia vestihulum. adica gata de plecare. tiu puneau între camara deosebita a casei. (2) Lib VII 8 : «Ritu naturae capite hominem gigni mos est. de unde a venitii adica în pamîntu. gata spre plecare. cit. (1) M. daca ochii i-aâ râmasâ întors! sad gura deschisa^ nasuescQ de a le tocmi ca sa aiba o înfatosare placuta». Sima : «Dupa ce s'a îmbracata mortulQ se pune pe unCL scauna lungii ori pe lavita. pentru ca ea a fostu în deobste urmata si de Romant Romanii adica. 105 : Hinc tubae. e. pedibus efferi. în casu când acestia nu sarii fi tinutii bine închisi si lipiti. pub^. BesanQ. Din acesta causa adese-orî cjiceau stramosii nostriî aporrectus esU în locii de amortutis est. d. candelae. stud. 57. (4) Mal pretutindene în Bucovina. pun ii pe dînsiî câte unii gologanii de arama saii de argintii ca sa se tie (4). dupa ce Imbracau trupulu mortului.v (1) Pliniu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Natura a dispusu ca omulu sa intre în lume cu capulu si sa iasa cu piciorele» (2). Stmond: «Dupa ce Tad îmbracata si asezata. Adica tocmai dupa cum spunii si o sama de Români din diua de acjiî. in alte locuri cu capulâ spre rasaritii. iar daca si de asta-data nu vorii sa se tie închisi.

77 ceî mal muUî insi Insa ca are sa maî morâ cine-va din casa aceea (1). de d-ld losifa Olarid.. (7) In Stroescl. altii ca cere ceva de pomana. si iarasi i se deschidu si rSmâne apoi cu dînsiî deschisi. de Const. com. de I. Blându. credu ca cu celii închisii se uita pe drumulii s6ii. com de I. stud. în Todirescî. atunci. Petric^nd. com. Ba. com. în BosancT. Iar când sta cu unii ochiu închisii si cu celu-laltft deschisii. de I. de Cuparencu. In unele parti din Banatit credu Românii ca atâtu cu naframa acesta^ dupa ce i sa luatu mortului de sub barba^ . corn. stud.76 Ba In unele locuri. (3) In TodirescI. com de I. gimn. de I de Cuparencu. în unele locuri credii asa de tare. iar cu celii deschisii se uita în casa ca sa vada cine are sa vile dupa dînsulii din acea casa (5). învfit. de Cuparencu. de I. în cât ca. De la ac6sta credinta se vede ca vine apoî si datina de a-i lega falcile cu o naframa. credu unii. atâtu. de At. în Mihovenî si Bunintî. com de I. (4) In Crasna. com. si anume ori unii batrânii. ca In casa respectiva are sa fie fomete. (5) In BosancT. CorvinQ. si de aceea a deschisii acuma ochii (3). ca nu e bine. de At. asteptândii numai ora în care sa-I iasa sufletulii (4). de A. ori doi tineri. Avrama. (7). Daca sta cu gura deschisa credii unii ca elii se roga la omeni ca sa-Iii ierte (6). H l^ga si falcile cu o marama sau basma anume ca sa nu Intepenesca si sa rfimâe apoi cu ochii deschisi si cu gura cascata. Germanfl. com. Cel mai multî însa credii si spunii. (6) In Crasna. Avrama . Blându. Daca i se Inchidu ochii. se pregatescii cu tote cele trebuinciose de morte pentru dtnsulu.ca nestându-î ochii închisi si lipiti. gimn. cora. în Ropcea. si In Ropcea.. com. din Bucovina cât si din BanaiU (1). (2) In Ropcea. în DomanQ. daca cine-va este bolnavii din nemulii celui mortii. cari I-au fostCi mal dragi. adica ca locuitorii sai au sa saracesca si ca nu se voru maî pute iarasi radica (2). Germana . (1) Corn. însemna ca în scurtii timpii are sa mal mora cine-va din casa aceea saii dintre nemurile cele mal de aprope. ci deschisi. Alfiî iarasi sunt de parere ca tota viata lui a petrecut o In somnii.

li tocmescu manele în crucisii pe pieptii si anume tot-deauna cea dr^pta peste cea stânga. pe când va trece vamile vasduJiulul si tot-odata sa-î pota birui. a celoru din MSnastiora sau St. însemneza dreptatea sau marturia. esista credinta ca daca unui mortu dupa o (jii si o nopte ii sede gâtulu mole. dupa credinta unora. ca si cum sar ruga si umili spre a face pe dreptulii judecatorii Induratii ca sa-Iii ierte de tote cele ce le-a pficatuitu In viata (6). Olaria. 38. manii trupesc! si sufletesc!. (3) lonâna. corn. de Corvinâ. districtului Radautulu!. Însemna. crucita de cSrâj care se pune în mâna mortuluî. de d-lA Al. dupa a altora ca elii se roga In ceea-lalta lume cum sa rugatii si 'ntr acesta (5).. In Tera-Bomânesca. (5) In Ropcea. Punerea mânelorii pe pieptii. Dupa credinta Româniloru din Balacena.câtu si cu baticelulu pusu lânga mortu la esirea sufletului facu vrajitorele o multime de farmecaturi (2). pe de alta parte ca sa aiba unu scutu cu caro sa se apere în protiva diavoliloru. de Cuparencu. de I. cu alte cuvinte ca elii a fostu si a muri tu ca crestina si ca va fi tot-dea-una cu îs. TomoTaga. (4) In Stupea. 78 In cele maî multe parti din Bucovina îl punu în mâna drepta o crucita facuta din cera galbfena si curata. si iarasi dupa a altora ca elâ asa are a se înfatisa In diua judecatii celei de pe urma de naintea scaunului dreptului judecatorii. op. Baciâ. districtulu Siretiulu!. de d-ia los. ca si când sar niga. Onofreiu. (1). si arma cruci! în contra diavoliloru (2). Chr. cit. de pe care la a doua venire a Dom- . districtulu Su" cevi!. precum au biruitii martirii pre dus. ca elii multamesce lui Dumnezeii pentru traiulii ce la traitii si acuma lasa tote grijele lumesci de pe pamlntii si merge numai cu sufletulii Ia Dumne(jeii (4). (2) Cotn. din contra. si a celoru din Bilca. p. e semnu ca va maî muri cine-va din acea casa (3). tiindu tare credinta în îs. de d-lQ G. care însemna pe de-o parte ca mortulu a crecjutu tot-dea-una în domnulu nostru îs. Dela acesta datina se vede apoi ca vine si blestemulii: ^vede-te-ofl cu manele pe pieptUy)^ ceea ce Insemneza atâta câtii: vede-te-asi mortii! (1) In MihovenT. (6) Com. Chr. Chr. corn. Dupa ce i-au închisu ochii si legatii gura. corn.

de Elisabeta Agapi. cu care sl-a facutii cruce. gimn. de Em. Chr. cu care va trece în cea-lalta lume (4). stud. Bacid: ii Crucita de e4ra se pune in mâna mortului ca sa se apere cu dinsa in contra duhurilorti necurate. de argintii (unii puisorii zn 10 cr. de G. în cele maî multe locuri se lipesce unii banii de arama (1 cr. când voru învia tot! morti!. îî servesce spre luminarea drumului din cea-lalta lume. Cotlarciucd. de I. si mai alesu când are sa tr6ca peste puntea raiului (2).nulu! nostru îs. va trebui sa se înfatiseze câte cu o cruce în mâna înaintea sa. de Em. 79 întatis^za luminatu înaintea scaunului dumnedeescu. gimn. si in Ropcea. ce i se pune de asta data în mâna. vacjutu In persona. sau 5 bani). si dict. Cu acestii banii.» In Funduld-Moldovel. dupa puterea omului. de Al. cruci merge ori pe unde si ca nimica nu-ia va împiedica aa retina. corn. i se pune în mâna drepta lumînarea. corn. Chr. cac! atunc! fie-care omii.» In Stupea. ce a tinut o în mâna pe când î! esia sufletulii. stud. în loculu cruciteî. de M. Chr. care se pune de regula la copil^ insemn^zâ ca sa se apere in cea-lalta lume de diavoli. Jemna. pe unde are sa merga pâna ce va ajunge la loculu do odihna. de Cuparencu. unde se tmpartâsesce cu îs. caci se (1) Corn. Merchesa: nCrucifa de c^a. mortulii are sa platesca luntrea. care a credutii în îs. (2) In TodirescI si Solonetu. Velehorschi. corn. La mijloculu cnmteî^ care se pune în mâna mortului.) saii si de aurii. caci elâ pretutindene va fi aparata de st. (2) Ck)m de Nic. îlu va cunosce Dumnezeu ca a fostii crestinii.» In Ropcea. pe când Ia împartasirea din viata acesta Domnulu nostru îs. în unele parti din Transilvania^ precum buna-ora în tinutulii NasSudului. de Cuparencu: Crucita de cAra însemna ca cela morta va putâ cu semnula sf. Just. cruce » (3) Com. o turtita asemenea de cera de stupu (3). dupa credinta unora. credendii ca cu acea luminare se (1) In Berchiseso!. ca sa se cunosca: care a crezutii în cruce si care nu (3). stud. de Const. In unele part! totii din Bucovina în loculii crucite!. stud. corn. Avrama : fi Crucita se pune in mâna mortului ca sa-I stea la trecerea vamilorA intru ajutora. . Altii din contra credu si spunu ca lunf)ina. gimn. de d-lQ G. nu era v64utu de dînsulu (1). Cârdel. corn. Tomoîaga. de locQ din Stulpicanî. Chr. i se pune între cele treî degete dela mâna drepta. corn. gimn.

si acolo este und omCL. ca sufletulu repausatulul sa aiba cu ce plati vamile^ prin cari are sa traca.» Lambriord.n (3) In Ropcea. când este a-lCl Inmormintâ. Bacid: «Banuld i se pune in mâna ca cu dinsuld sa platdsca unul bdtrânâ mosn^gâ ca sa-ld trt^ca peste un Ci rîQ mare in cea-lalta lume.» I. prin urmare nici înaintea luî D-deu (3). se mal pune si câte o moneda mica în mâna mortului pentru ca sa aiba cu ce plati pe cea lume barca lui CaronH. cit. da banulu acesta unui luntrasu. Cotlarciucd: «Avândd sufletuld mortului sa tr^ca hotarele lume! acesteia. sta cine-va si trebue sa platt^scâ banutuld acesta. si a celora din Stupea. Alexandri.» (2) In Boianfl. de M. din Balac^na. Jemna. în altele însa i se l^ga de cheutorea camesii. Bucuresc! 1866. II. care sta acolo si acela Uu trece apoi cu luntrea (l) . de Cuparencu. si daca-1 platesc!. eld te lasa sa treci peste apa aceea. ca sa-lQ tr<5ca. Poesil populare ale Românilord. op. 161: «punându-I în mâna o cruce de c^ra cu und banutd lipitd de dinsa pentru plata vamilorU vazduhulul. dupa a altora Insa vamile sau strajihy ca sa pota trece maî departe si sa ajunga la loculu de odihna netmpedicatu (2) . p. Inmorm. nu te lasa sa treci. ca sa aiba cu ce plati vamile. 140 : «Afara de 4^se\e monede. p. p. iar la p6rta cea din urma. corn. i» Nic.1» Idem de eadem. iar daca uu-I platesc!. care sta lânga apa. precum si pentru aceea ca sa pota plati tote datoriile. Simd : «In mâna dreapta i se pune o cruce de c6ra si und crucerid ca sa platâsca vamile !n cea-lalta lume. pentru ca asa e datina Românului ca sa nu merga nicaerî cu mâna gola. corn. de aceea pund 6menil în mâna celui roortd sad la capd unuld sad mal multi gritari. V. (4) 1.» 80 istorisesce ca pe cea-lalta lume sufletulii trebue sa treca peste unu rlQ latu si mare.» ~ Rom. p. .» Burada. unde ar av6 sa iasa afara. Avrama: aRomânil din Solonetâ si Todiresc! credd ca sufletul^ omului dupa ce se despar(esce de corpA. de d-lQ V. (1) Cred. Horn. are sa tr^ca prin mal multe vami.(3) Corn. cita de c6ra cu und bând lipitd de ea. adica ca sa aiba cu ce plati vamile (6). 6: «Este in tara o datina veche de a pune câte o mica moneda in mâna fie-carul mortd. si iarasi dupa a altora. Simona. de când Christianismuld a înlocuita religia pagânismulul. Avramii: «Români! din Solonetî si TodirescI spund ca sufletulQ omuluT. de Em. Turtur^nîl: «In mâna se mat pune o cru. dupa ce se despartesce de corpd. trebue sa tr^ca printr'o vama^ unde eîntunericd. are sa tr^ca peste una riU mare. com. si nefiindu elu tn stare a-lu trece singurii. si acesta poporulQ o face fara a se gândi la antica obola a lui Carona. In unele locuri însa atâtu din Bucovina cât si din Moldova si din Transilvania j crucerulu acesta i se pune în mâna drepta (5). Decf de aceea i se pune mortului gritarl la capd ca sa aiba cu ce plati omului de lânga rid. Românii insa aCt uitatd si pe Carona si rîulCi SHx si câmpii Elisel din mitologia stramos^sca. pe cari n'a fostii în stare sau nu a voitii a le plati în viata (4). si servesce spre acelasi scopu. de d-M T. de Al. com.

i3) Burada. învSt. de mal multi Români din locA. op. Simond . Inmorm. fn districtuld NasSuduluI din Transilvania. ca s& plat^scâ ângerilora. com. de T. de L Georgescu. se pote rescumpSra. lon^nii. o para de argintu ori si de arama. 323: «De asemenea nu se uita nici o data sa lege de degetuld cela micQ alo raposatului câte una banO. Când daii sa scota mortulii. (6) In MihovenI. ro $a aiba cu C9 plati vama pe lumea ceea-lalta. p.(4) In BerchîsescI. Stanescu. spre acelasi scopu. 6 . IV. com. com. In credinta ca mortulu are sa trica prin nâue vdmî pâna la raiu si cu cel 9 cr. ca atâtii în Moldova câtii ^i la Românii din Transilvania acestii banii se punea în gura mortului (3). oe-lQ conduct! pe ac^t& cale grea si pe care aUd-feld n'ar put^ s*o faca. Corvind. fn Câmpulungd. de unde vine apoi si locutiunea proverbiala. 17. Bucurescî 1888. com de V. p. p. In Bucovina^ si anume în Fratautulii vechiii.. ne spunii bfetrânil. com. ci tot o para legata la degetilJi> (1). Inmorm. de Dim. 36: «Unul niortfl i se hagii o para de argintfi pe degetulA cela mica dela mâna dr(3pt&. atunci ÎI scotu puisorulu de sub limba si cumpara pe dînsulii rachiii. p. (6) In Voitineldy com. (4) Corn. in aLumina pentru totf» an. de d-lil los. In credinta ca cine va bâ rachiii de acesta nu va be mal multii în tota viata sa (4). In vechime. U RominX. (Jicendu-le celoru bogati si sgârciti c& anu o sa iaî lumea cu tine.» Burada. (1) Dobre Stefânescu. JfaritmUf Inmorm. iara Ia degetulu celu micii dela mâna drepta i se lega.» D. cit. Cârdel. iav& alaturia cu dlnsulu unu batuelu de alunii cu unu cruceriu Ia unii capStii (2). în DomanA. unde-lii lasa pâna ce scotii mortulii din casa. de George Velchorschî. Olariu. de Constan. 17 : «In judetuia Prahova. cit. Burduhosd . 369 . p. Slin Tara-român&cd este datina de a se pune în sînulii mortului 24 de parale sa platâsca Ia cele J24 vami câte o para. acelA bana se l^ga la degetulCL celd mied dela mâna drâpta. este si astacjii datina de a pune mortului unu puisoru de argintii sub limba. pe care îlii daii apoi unul betiva de profesiune ca sa-Iu bea. si fn Secadate.» (2) Corn. districtulu Radautulul. op. Tn BanatU este asemene datina de a se pune In sînulu mortului 9 cr. Studi! asupra literatureT poporale publ.

de I. adica cea despre platirea unul omii ca sâ-lii treca pre celii mortii peste unU rîa saH apa marCy e de origine curatii romana. 17. acestia pe cari îî duce unda (luntrea) sunt îngropati» (3). p. e parte de origine veche pagâna. (3) Burada. Precum facii Românii de adi. asa era datina si la Bomanl de a pune în gura mortului saii în secriulii acestuia unu banii. gimn. Datina punerii banului în deosebite chipuri arfetate maî sus. p. nenorocitulii a pierdutii spe- li) Burada. In Târa-Bomânesca^ ne spune d-lii lon^nu. lî punu ma! multi gritarîy iara daca a fostu saracu. ca «daca unii mortii este lunaticii si înc^iuatii cu unii frate alii saii. li punu numai unu singurii gritarii la capii (2). în gura. stud. iar cea despre platirea vamiloriJL cu multft mal posteriora si anume de origine apocrifo-crestina. ce-o ve^î aici este saraca si fara mormîntii. 17. (2) Corn. In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Todirescî si Solonetu. si parte do origine mal noua crestina si anume cea dintâi. De multe orî Insa acestii banii se pune numai pe secriii saii se arunca In gropa (3). Acela acolo este luntrasulu Charon. Juvenalii ne spune în privinta acesta ca «în timpii ce noulii venitii sta pe malu si este cuprinsii de frica la vederea înfricosatului Charon. si când luntrasula u primitii banulii. oholxxroholtLS^ crec^endâ ca repausatulii va trebui sa-Iii dea luî Charony pazitorulu dela porta iadului (Hades). In Propertiii înca aflamu acesta : «Rugaciunile misca inimile deilorii . In fine Virgiliii ne spune: «Tota multimea. anume ca sa-Iii treca cu o luntrita peste fluviulii AcheronH sau peste apa Stix ca sa pota aslii-felii întra în Hades.82 In unele sate din Transilvania se crepa lâ unâ capâtu bfetulu care se pune tn sicriu. 83 ranta de a trece cu barca balta cea glodosa. daca mortulu a fostii unu omu avutu. Inmorm. si se aseza în acea crepatura (1). precum pe crucita cea de c6ra. neavendu nici unu banii pe care sa-Iii dea cu gura» (1). precum si credinta despre causa punerii sale. care . Avrama. în mâna. la capu sati în secriulii mortului. porta înspaimentatore se închide pe mormîntulii ierbosii» (2). Inmorm.

cit. se vede ca totii spre acestii scopii. i se lega trupulii cu rugii. care trebuia sa-î provada cadavrulu cu cele necesare. gura si urechile cu meiii si pietricele. cit. mortulii nu putea esi afara (1). (3) Aen. în locii de meiii saii petricele. si asa se pune apoi în mormîntii (5).trâesce. de aceea. (6) Com. de d-la Jos. Obserat herbosos lurida porta rogos. sepulti. quos vehit unda. Chîematulu strapungea mal tntâiu scafârlia mortului cu unu acu lungu. 265: lam sedet in ripa tetruraque novicius horret. Portilor ilie. în nasii si în urechi i se pune meiii anume ca sa nu se faca strigotU. m V. 7 : Vota movent superos : ubi porti tos aera recepis. In cele mal multe parti locuite de Români. care se nasce cu caita pe capii. XI. nari si gura. apoi ti ungea corpulu în diferite locuri cu unsore dela unu porcii. guam cernis inops et imhumataque turba est. o icona saii o cruce de lemnii. de-ar fi fostii acela de oii si ce etate sau genu. nec sperat cenosi gurgitis al num. (2) Lib. pentru ca Incolotocindu-se cu vestmintele In ghimpii acestuia. Pe pieptii i se pune. în gura. i se împaneza ochii. ca sa nu . quem porrigat ore trientem. V. (1) Juv. de regula o mosa. Infelix nec habet.. parte. (5) Op. iar în ochi. VI. Olariu. care sa taiatii In (Jiua de Ignata. iar dupa ce-lii îngropa se slobode o pusca pe de-asupra mormîntuluî. 41. care era menitii a-lii opri sa iasa dm gropa. ca sa nu se faca strigoiA . 37. tamâe (6). Românii din BancUU. Porthmea. Totii d-lti lonenii ne spune maî departe. cinci (^\\e Înainte de Craciunii. U) Op. urechi. 326: Haec omnis. si pe urma mai punea alaturea cu dlnsulu Înca si unii b&tu de unii sucii de lungii si ghimposii de macie^ (trandafirii de câmpii). II punii în ochi. ca nu cum-va sa se Intorca ca strigoiU pe pamîntii. acesta se face oa sa nu se ivesca vre-o vrajba între cei doî frati pe lumea cea-lalta» (4). nasulii. ca copilulii. sa se chieme unu sciutorii (cunoscfitoru). Charon : hi. IV El. p. 84 Maî de multu era datina In Banata ca la fie-care mortu. se crede ca dupa morte se va face strigoiil. p. când more.

dupa puterea omului. câtu sta mortulii In casa. lucrata din bumbacii sau luioru. pâna la Inmormlntare. (3) Corn. Alb. Inmorm. de maî mult! Români atâia din Bucovina. 41. câta si din Moldova si Transilvania. ce saruta (2). u. se iea (3). cu care câtu sta mortulii în casa. Afara de cele însirate pâna aicî se mal pune peste întregii corpulu mortului. ca sa aiba crestinii. si daca este cu putinta. înca si o pânza alba si curata de casa. . si parte pentru aceea. Pânza acesta. p. cari visiteza pe celii mortii In cele trei (jiile. care trebue sa aiba lungimea corpuluî. Daca pânza acesta este subtirica si mai alesii strevedie^ se numesce paiora. 85 mortu orarii pe frunte ca sa fie pazitu de foculii celu nestinsu(l). p. ca mortulu se va ap6ra cu dînsa în contra focului ce trebue sa-Iii strabata pâna la raia (3). iar când se pornesce la gropa. dupa credinta unora. se acopere si peste obrazii cu dlnsa si asa se înmormînt&a. 1846. se acopere de regula numai dela mâni în josu. In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Mahala. sovontl sau respeti (2). câtii sta în casa. si numai în casu când e diformii la fata. p. op. dupa credinta altora insa ca sa-i fie ca podQ pe care trebue sa treca când va merge în ceealalta lume (4). anume ca sa nu cresca. Walachische Mârchen. de Ionica ala lui lordaehi Isaca.se apropie duhurile cele necurate dedlnsulii. care. atâta sta si ea pe dlnsulii. Totii In T4ra'Român6sca e datina de a se pune unul (1) Art.. înca si mai lunga ca sa spânzure ceva peste piciore. însemneza. atunci. Stuttgart und Tiibingen. 298. care se numesce giulgifi. Schott. Dela acosta pânza. sa nu se umfle. fie elii diformii ori nu la fata. In Tera-Bomânisca esista credinta ca daca cadavrulii vreunul mortii. In viata lui a facutu multe pfecate (4). se acopere si pe capii. 15. (4) lon^na. capata mirosii greii. este datina de a se pune pe mortii si o secera. Dupa ce se pune mortulu în secriu. (2) Burada. Apo! com. cit. vine apoi si proverbulu apare ca t-aa luata pânza de pe obrazUi^^ care se aplica unui omu forte slabii si palidii la fata (5).

una pe pânza de deasupra capului si alta de-asupra pânteceluî. p. cit. Iacii mortului o aparatore de pânza câtii corpulii luî de lunga la caro adaogii aripi asemenea de pânza. op. dupa cum e si respecti vulQ de avutQo. (4) In Câmpulunga. de Ionica ala lui lordachi IsacQ. p. de unde a si ramasa vorba ce se dice când cine-va e galbena si istovita : *parca i-aU luata pânzele de pe obraza^K 86 dlnsa si In poesia poporana.Punerea pânzei acesteia e atâtu de îndatinata si rSspânditâ pretutindeno. Românii din T^ra-Românesca creclendu ca sufletulu omului are sa treca prin locuri caldurose. De or- . le-tl pânza de pe picîore. câte una pe fie-care din aripi. Inmorin. vedî si I-iambriorQ. Iara unii bocetu din Iransilvania. (3) Corn. (5) Datina pretutindenea în Bucovina si Moldova. la mormîntu. 151: «In stirsita ila acopera câta îl de lunga cu o pânza alba numita in limba bisericel giulgiu iar in limba curg6t6re numai pânza . Simontt: «Mortulii se acopere cu o pânza de diferite calitati. 36. De ve(jî mortea 'nselatore (2i. cit. Mortea nu te-a 'ngaduitu. le-tl pânza de pe obrazii De vecjii mortea cu nacazii. Asa Intr o doina din Moldova cetimu în privinta acesta urmatorele : Si-oî lasa cu juramîntîi Sa-ml vil. ca nu o dala se face amintire despre (1) lon^ml. T. p. De traitii aî fi traitu. maica. districtulu NasSuduluî. Sa iei pânza di pe-obrazu Sa vecjl morti cu nâcazu Si 8*0 iei di pi chiciâri Sa ve(Jî mortea *nsclat6ri (1|.. 15. Tot-odata se facii pe dlnsa si patru cruci. ( 2) Rurada. 80 Începe astu-felu: Puisorulii meu iubitu. op. Si sa dai tema într'o parti Sa vecjî doru ce poti.

57. si cu deosebire prin orase. totii timpulii câlii sta mortulii în casa. si ca sa nu se treca de graba se aprindii schimbisâ totii doue câte doue. de regula. patru saii chiar si sase sfesnice cu luminari. de ore-ce arzendii luminele. Daca n arii arde. si numai la anumite momente tote de-odata. mai alesii prin orase. Iara unde e forte mare lipsa arde si unii opaitii (2). Iar luminele. No. cit. care Insa nici când nu pote servi de (1) M. In multe locuri. !n aAlbina» an. de A. (2) Corn. arde de regula numai o singura lumina Ia capti. Însemna ca sufletulii mortului respectivii merge dreptii la Dumne(Jeii. atunci n*ar vede pe unde sa se duca (3). Pe de laturi se punii. corn.dinara pânza acesta trebue sa fie de tortii spre a-lii feri mai bine de radele caldurose. Sfesnicele se aducii de regula din biserica. In cele mai multe partî din Bucovina si Moldova însa se pune unii stesnicii. Ma- . Doine. iara la piciore unii sfesnicii. Poesit populare. Stanescu. Simonft. Luminile. Daca mortulu e asezatii pe masa saii pe scânduri In forma de catafalcu în mijloculu casei. ce se afla într Insele. nici de cum Insa de m&tasa sau alta materie subtire si slaba. p. în lipsa unui stesnicii. 8*2 3. dar fara lumina. caci asimilândn-se acesta clasa civilisatiuniî europene. 130. vede pe unde are sa se duca.Besanâ. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai Ia clasa inteligentei. ' asezata întrunii vasiî. (2) In cele mal multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. este datina de-a se pune împrejurulii mortului înca si diferite flori si (1) M. Canianâ. de d-la T. 87 oglinda timpului si a caracterului stramosescu. In acele locuri. (3) D. i se pune Ia capii o cruce si o lumina. cit. asemenea dou3. ce ardii la capulii mortului precum si n prejunilii s6ii. I. trebue sa arda ^i si nopte. fiindii mal grosa (3). lasî 1888 p. pe care se afla toiagulU si de care se lipeucii apoi si alte lumini. a fostu silita a desbraca datinele antice ale protoparintilorii nostri (1). nu ratacesce nicairi prin aeru. op. stud. unde sta mortulii pe laita.

în timpulu acela. ci astepta pâna a treia ^i. Totu atâtea (jiile stau mortii si n vechime (1). scotu din lada tote lucrurile menite a se da de sufletulu celui repausatu peste secriu. Ed. unde cânii si mâtele^ tragendu forte tare la hoitu^ aii stricatii fata. de regula trei jurari. din districtulCi Cernautulul. nasulâ. ca sa-Iu pota vede în care a repausatu. cu floru sau alta materie n^gra. dupa cum e si starea omului. la cel bâtrâni mal muitu ver^i si fara fata^ iara Ia ceî maî tineri de diferite colori. ca nu cum-va sa fngrbpe de viâ pe vre-unA morbosâ. Cantemirâ. de d-la O. p. In acelasi timpâ In satele de peste Prutu.oovel 8t I.» (2) In Balâceana. 89 mâniloru din unele parti sau Intemplatu casuri. ca nimeni sa nu pota cauta într'însele. în casa. (3) Com. 149: «Cadavrula nu se îngrdpa îndata fn diua cea dintâi. ruda safl frânghie de-asupra mortului (3). com. precum si *n unele sate de dincoce de Prutii din Bucovina. sa*lu încapa si schimonosâsca ore-cum. ba chiar si manele mortului (1). Dupa acesta se alunga atâtu cânii câtu si mâtele din casa ca nu cum-va. la cari se afla de regula numai câte o singura oglinda în casa^ o iau de pe parete si o ascundu în lada (2). Descrierea Moldovei. pe o polita. acop6ru tote oglinzile din casa câte c o mânestergura. Nemijlocita dupa asezare cel de casa precum si tote ne* murile cele mal de aprope ale mortului cari se afla de fata. Jemna. . cu deosebire însa de colore mal muItu rosie tica. de Cuparencu.» (3) In Ropcea. daca sunt dintr o clasa maî înalta si mal culta. de I. dupa împretrei nopti. Tomolaga. dou6 (jiile si toti omenii din comuna asezata^ daca a muritu de morte na(jiile si doua nopti. saâ. Astu-felfi sta mortulu turala. voindu a-sl arata întristarea si jalea cea mare. care numai a lesinata. iar taranii. com. precum si cele ce au a se pune la procesiune si a se da preotiloru si cantoriloru bisericesci. de M. urechile. ard5 4iua si ndptea pe timpuld cfind e mortula în casa. si a le anina pe nisce cuie. caci dupa spusa Ro- ii) Dim. 88 anume. câtu sta mortulu asezatu. Georgescu: «O lumina sad doud. ce o ati dupa dînsulu. Academie! române.

80 prindii. de Dragosa Bumbacât stud. ca prin acesta aa St. alunge t6te relele din casa o (4) Revista pentru istorie. com. preota In fioianfl. V. si din causa loru apoi nu pote sufletulCk esi din omu nici din casa afara (2). pentru-c& totd-deauna râmasita apel. II. nu e cea arStata tn sirele de mal sus. com. totu din causa de pe urma se pazescii forte tare cânii si pisicele. In plalulu Prahova. caci cum ar trece Îndata n'ar fi bine (1). se tnchidu tn pimnita. Altii iarasi credu ca In câni si mâte. Rom. Credinte pop. gimn. Negoescu. cari arii ave datina de a umbla prin casa. BucurescI 1884. de loca din Campulungâ . Cotlarclucâ : «O bab& mt-a spusa ca eânfi si mâfeU sunt animale spurcate. Cotlarclucâ din StulpicanI si Titu Zaharescu din Baia in Moldova. Adevfirata causa Insa pentru ce se alunga cânii si mâtele ' din casa. preotâ în BadeatQ. de aceea se alunga din casa. corn. trecendu. ba chiar pâna si sorecil. archeologie si filologie. si a ccloru din StulpicanI. voi. nu-Iu potu de graba uita. pentru ca loru li-I forte jele dupa omâ. ca spiritele necurate ce s aru afla Intr Insele. se arunca pe câne saa pe mâta. in Secadate. Turtur^nO. I. Georgescu. pentru ca sufletulii omului. I. nu numai ca sa nu treca peste mortii. Dreptâ aceea trebue alungate din casa. Burduhosâ stud. an. saii se ducii tn câmpii departe de satii si se lasa acolo anume ca sa nu treca peste mortii. dupa cum spunii unii Români din Bucovina.Mal departe credu si spunâ Românii din unele parti ale Bucavinet. ca mâtdCj dar mal cu s^ma câniî^ carii sunt adevaratii prietini al omului. se omora. II. de £1. ci totu-odata si pe sub acesta. (3) Cred. se lega. (1) Corn. sa nu se pue pe vre unulu din aceste animale necurate (3). 386 387. V. se punii sub vre-o copae. se crede ca mortulii se face strigoia si vine noptea si la toti din casa le manca inima (4). fiindu animale spurcate. S'a Întâmplatii adese-orî. sa nu Împiedice sufletulu mortului de a merge la Dumnezeu (3). gimn. publ. de d-lG Av. gimn. (2) In Manasti6ra. MacoveT. St. precum si 'n alte parti din T&a-Bomânesca^ nu numai cânii si mâtele. Agapi si in BerchisescT. iar dupa cre- . ca miscându vre-o pisica numai pânza de pe mortii. Veleborschi. câtu sta mortulu pe masa. com. se ascundu spiritele cele necurate. Nic. de G. din Costâna. în «Lumina pentru 90 In BanatU. toti ceî de fata aii fugitii din casa (2). care se descânta si române In funda. ci. ci si gainile. p. de Nic. caci. inv6(. stud. dupa ce se despartesce de corpii.

» (1) Corn. cre^endu ca sufletulu totu timpulu acela. op. de lust. UI. caci sufletulii. maî alesii cusma. nici chiar s6rece. (2) Corn. materie pentru sucna. Rom. ci adese-orî se vlra In animale precum si In alte obiecte. din Bilca. Rom. tote voru merge anapoda si pe dosu (2). unde astepta pâna ce vine preotulii totî» an. merge la preotulu localu si-Iii roga a dispune sa se traga clopotele pentru celii repausatu. daca nu este omori ta. ca sa nu tr^ca peste eld vre-o pisica. barbatulu sau unulu dintre nemuri. se pune pe naframa de pe cululii respectivii. nimitetvi. de V. Totii atunci. (4) Cred. BurduhosCi. ca atunci când sufletulii se sbate si se muncesce ca sa iasa din casa afara. p. dupa ce s'a despartitii de corpii. . com. 36 37: «unCiniorta este pazitd ca s& nu trdca peste eld vre-o pisica. credendii ca sufletulii. dupa ce se desparte de corpii. câtu sta In casa. p. gusta din apa si franzola de pe ferestra (1). com. caci se face strigoiU si morA totî a! caseî. In Tdra-Bomân^sca^ daca într'o casa more capulu familiei. Cârdelu. Si de 6re-ce. de d-lQ I. cit. p. din Câmpulungd. In fine.» D. Pisica ce ar fi saritd peste vre-unâ omd este dusa în câmpâ departe de satd si lasata acolo. se pornesce la orasulu din apropiere ca sa cumpere cele necesare pentru mortu. materie pentru zobonvi si ciobote. (3) Cred. caci atunci se face strigofU. Stanescu. Olarlu. dupa tote acestea. iar daca e femeie : tulpanii. 324 326 : «Este importanta a spune aici câtd de înradacinata între 6menl este ideia ca f n câne si pitica si alte animale exista duhuri rele. dupa credinta Româniloru. sufletulu merge cu trupulu pâna Ia mormintu^ de aceea punâ ei si o ulcica cu apa si pe ulcica o franzola cu o lumina pe dlnsa. de a pune o naframa curata pe unii cuiii. 91 si cantorulu bisericescu ca sa-î duca corpulu la mormintu. BucurescT. Georgescu. nu se duce de-a dreptulii In ceriu. lon^nQ. In isbirea sa sa nu se bage cum-va In vre-unii câne saii mâta (4). mal e tnca si acea datina ca In aceeasi ^\ se Înjuga boii dela casa respectiva cu jugulii rSsturnatu spre semnu ca daca a muritu gospodarulu. Aft cea mal mare veghiere pe timpulu când mortulQ este în casa. 1888. 474. op. cit. ce maî simt de neaparata lipsa la o Inmormîntare. precum buna-ora In Bilca. dupa cum ne vomii Încredinta în altii locii.dinta altora. apoi Intorcendu-se acasa si mal dispunendu unele si altele. basma la grumazO. de d-lCl Tos. unde petrece apoi unii timpii mal Îndelungatii. este datina In unele sate din Bucovina. când se alunga cânii si mâtele din casa. precum si tote cele-lalte lucruri. papuci.

39. a apucatii a intra intre cei-laltl feciori în jocii (2). care sta sese sfiptSmânI în loculii unde sa pusii.: «Când e bâiatâ saQ feciorâ i se face unâ st^gd si !la pund în turnulCi bisericeî. op. (2) loiK^na.» publ. BoeriQ. dar numaî când more vre-o fata mare sau vreunii feciorii holteiii. în «Amiculii Familiei» an. p. are forma patrata în marime cam de patru decimetri si e de colore alba. 12. (2) loand Nitu Macaveid: «Datinele poporului romând Ia înmormintari. Com. câtii a fostii în viata. stud. precum: cercel. p. Ve^l si Burada. Gherla 1882 p. respective sotia saii surorile sele. VI. S T fi G U L O In unele locuri din Moldova era mal de multii datina de a se scote mortulu dupa. Inmorm. iar fetele despletindu-sl pe lânga acesta Înca si parulii si lasându-lii pe spate. In Transilvaniay si anume în tinutulQ Nas6udulu!. (1) Corn. margele si altele. adica care. stud. 94. p. cit.» (3) loand Nitu Macavel» loc. Burada. gimn. 12. de Al. 8 9. îmbracare afara pe târnatu. (3) Pretutindene în Buco^^na. Inmorm. de lust Cârdelu. inele. 92 ~ VII.Mama repausatulul. Inmorm. împodobitii cu florî si maî alesii cu barbanocii (3). precum si cele-lalte nemuri maî de-aprope de partea femcesca. gimn. Incepii a jeli mortulu bocinduse si vaicarându-se deasupra si prin prejurulii lui (3). Acestii stagii. si atunci se radica de-asupra luî pe casa unu stegu (1). p. . asemenea stegu se radica si astazi In tumulii bisericeî saii tn clopotnita. cit. lepadându-sî tote podobele. Dela datina radicariî acestui stegii se vede ca vine si (ticaia aa 'nchinatU stegulily> care însemneza atâta câtii a murita si care e forte respândita nu numai la Românii din (1) Burada.

ca vettitora de tnârte^ si tot-odata sa-I poftesca pentru cetir ea stâlpilor Q pentru ndpte. mal ca era sa m6ra. cit. p. se aduce de la biserica o cruce sau unu prapuru. Caci a se da în acele vremi pe mâna dusmanilor Q era mal totd atâta ca si când singuri sl-arâ fi luata vi^ta. învinsa de slabiciune. asa si omula. ci-I omora A . ce vrea sa-I repue viata. anuntându-i-se preotului localft trista Întâmplare si rugându-lii a dispune ca sa se traga clopotele dupa celu repausatu. In cotro vedeaâ fâlfâindQ st^gula de rasboia într'acolo mergeaâ si el. cu închinarea stogului si viata lorQ e repusa. pentru ca dusmanii nu-I crutafi.» 94 In alte parti din Moldova^ precum buna*6ra tn Malini si alte sate de sub polele Carpatiloru^ Îndata ce a muritii cine. totusi aveaâ speranta ca yotCl învinge. în partea despre rfesaritîi (2). nefîindu-ml cunoscuta datina închinarii stogului la morti. nici când nu se încumetai.va si sa asezatu pe laita se aduce. di si nopte cu arma în mana. si ra inchina HigulU^ va muri. religia si vi^ta. si sa n fosta lupta ori si c-âtA de înversunata. si daca se închina. adica se preda. adica sa se predea dusmanilorâ. dupa cum ne dovedesce istoria. el sariaâ cu totii si se luptaâ cu o nespusa barbatie. EI tre* buiaQ sa stee. asa cjicândd. ci si o cruce. care se razima apoi de stresina casei. nu numai unu prapurii. Totâ aice e loculu sa tnsemnamu ca dintru începutu punerea sau radicarea steguluî acestuia se va fi esprimatu prin verbul u a închina. (2) Ijambriorâ op. sa-sl apere t(^ra. se tragu tocmai din tinutulu Nasâudulul si alu Sân-Glorgiului. Românii. und baetanâ da fuga la popa ori la dascald si cere und prapurQ ca sa-ld razime de 'naintea casei. Dupa acasta se batu de Înaintea useî tn fata . nu mal e nici und chipd de scapare. 152: «In vreme ce se petrecâ aceste. aâ avuta a lupta necontenita cu cel mal aprigi. în care se afla mortulu si anume. m6re. daca e cu putinta. sciindd prea bine ca atunci. Când buciumula îl striga la rasboiâ. vrândâ nevrânda închina steguld. a niuritd. cea maî mare parte. vd(}^nda dela o vreme ca cu t6ta barbatia si încordarile sale. cacî numai asa ne putemu esplica dicala «a închinata sUffidit^ (1).93 Transilvania ci si la cel din Bucovina si cu deosebire In acele sate aî caroru locuitori. care se lupta din resputerî contra dusmanului.. scrisei urmatdrele sire cu privire Ia dicala acesta : «Precum o armata. Dela acosta împrejurare (dar p6te ca si dela alta) crcdCl eH ca vine proverbulâ «a închinatii aUgulUii adica s*a predatu mortii. iar sa închine st^gulQ. ca in ori-ce vreme sa pota da pieptâ cu dusmanii s6I.. mal crunti si mal amarnici dusmani. In Bucovina precum si 'n unele parti ale Moldovei cum more si se aseza cine-va pe laijâ sau pe masa. vtnai ca era sa închine atigula^. (1) In anula 1877.. se închina mortii.

(3) Com. (2) D. dupa cum spune unu bocetii din Bucovina: Sa traga clopotele Sa resune vaile Si t6te dSlurile. dupa deplina învingere a crestinismului asupra pagânismulul. se lasa sa stea acolo pâna a treia (jii. De odata cu radicarea steguluî sau razimarea praporului. Împodobitii cu flori. 213. Elu servesce ca semna. care representa cipresulu Romaniloru si despre care voma vorbi mal pe largii In capitolulii urmatorii. ca sa se Închine imediatii dupa repausarea unul omii. ca s'a mal dusu unulu din mijloculu lorO.casei doi pari: unulu de o parte si altulu de alta parte. op. casnicii însciinteza pre nemurile din alta comuna despre caBuia de morte prin unii trimisii. In restimpulu celoru trei (jiile^ ploua sau ninge^ atunci ca sa nu se strice. Mal pe urma Insa. Bojînca. ca In casa cutare se afla unu mortu sa pusu pretutindeni unu bradanU tvumosn si verde. S'auda nemurile De prin tote partile. precum si tuturorii trecfitoriloru. In fine In BanatU^ când more unii june saii o fata mare. cu prapurulii. dupa cum spune unu altu bocetu din Macedonia : Toca si câmpan'asunâ Tuta lumea tras*aduna . Prapurulu din Bucovina si Moldova Inlocuesce stegtdu Româniloini din tinutulu NasSuduluI. si acesta. cu cununi si cu marami In forma ca unu stegu (2). neputendu-se pretutindeni capfeta bradani vercjî. Daca Insa. care porta unii stSgil ne-- (1) Dict de Mariuca Nistora. la rendulii sSii. ori ceva mai târziu. In acosta presupunere ne Intaresce Înca si Împrejurarea. Dintru Inceputu credu ca spre a arata sateniloru. de d-la loand Popovicî. se tragu si clopotele dupa celu repausatu. adica pâna ce se Inmormlntâza mortulu. iar de cela-laltu crucea. dându-se prin acesta de scire sateniloru. învfitatora. se punii de regula sub parete de naintea casei (1). cit. sa Înlocuitii cu st^gulU. ca hradvdU dda mortî In unele parti din BanatU se numesce praporii (3). si legându-se de unulu prapurulQ. ca In casa respectiva se afla unu mortu. T. ca. 95 gru respective o marama negra pusa într'unu baticelu (1). sau.

Iar când morii 6menl mat mici Tragii clopotulii de calici. de buna sema ca cele mai de multe ori dela starea repausatulul si plata. Daca repausatulii a fostii unii omii avutii si cu vacjia In satii. rostescii.Tru mormîntu sa îli te puna. câte se afla la biserica. se tragii de regula mai scurtii. Si facii mare dandana : Danda. tragerea mai lunga saii mal scurta a clopotelorii atârna. na. de d-lQ los. De aice vine apoi ca cele maî multe Românce. când more unCi copilu se trage putinu^ iara când more unii omii In flore. Alecsandri In gura paraclisieruluî din opereta « JhraclmerulU saii Florina si Florican : Daca m6re-unii boerii mare Punii clopotele 'n miscare. Dar nu vine sa traiasca. atimcî se trage forte multii (1). Daca celu ce a muri tu a tostu unu omu bfetrânu sau unulu In florea vietii sale. când petrecu pre unu copilu micii la mormîntii si anume când ajungii si daii sa Intre In biserica. Sa-tî percjî mintea dupa elii. ce-o potii da nemurite sale pentru scopulâ acesta. clopotulu se trage mal multu. atuncî se tragu tote clopotele. . si urmatorele versuri : Trage. 96 Romanaca^ la ale carora biserici se afla numai câte unu singurii clopotu. trage clopotelii. când mure unu omu bStrânu. între multe altele. Dovada despre acosta datina nu prea laudabila avemu si urmatorele versuri. danda. danda. asa si tntr acesta. daca însa a fostu unu copilu se trage numai clopotulu celu micii. iar daca a fostii unii omii sarmanii. Ca vine sa putrecjesca! In acele sate însa atâtii din Bucovina câtii si din Tdra- (I) Com. unfl barbatii plinii de virtute. adresândn-se catra clopotelulii ce se trage. daca nu tocmai tot-d'auna. înv^tatora. se tragii tot-dauna mai lungii. Tinerelii si frumuselii. Insa precum In multe alte privinte. OlariG. Ca-tl mal vine-unii voinicelii. ce le puse multu regretatulti nostru poetii V. unii feciorii saii o fata mare.

(2) Opere complete. cu mere. In timpulu acela. ^04. Bucurescî. de d-ld I. dar mal alesA In cele . p. cit. 321. câtu si cel din unele parti ale TransUvaniely credu ca sunându clopotele forte jalnica voru urma tnca multe morti una dupa alta (1). Georgescu. 97 tulu la tintirimu si pâna ce se pune In gropa^ se tragu ne Întrerupta si numat atunci Inceteza pe unu momentu când se facA starile. In fine mal e de observatii tnca si aceea. la amia(j[i si sera. prune uscate. ca atâtu Românii din unele parti ale Bucovinei.Care suna ca tilinca: Linca. In unele sate de pe sub polele muntiloru din Bucovina si Moldova. Mmriana. ca semnu ca tn casa respectiva se afla unu mortii (1). op. clopotele se tragii regulatii de trei ori pe ^\ si anume: dimineta. II. Stânescu. (1) Corn. Mal In tote partile locuite de Români. linca (2j. precum buna 6ra tn Solea. linca. p. cu smochine. Voi. Inmorm. câtii sta mortuia In casa. U Bomâal. 98 - VIII. In (Jiua de pe urma si anume de cum se pornesce mor- ii) D. cu naframi. B R A D U L 0. si mal cu sema In TransUvania^ este datina de a se împodobi untl brebii cu flori. si a se pune apoi nu muitu dupa repausare. Prima ora însa se tragii immediatii dupa repausarea si asezarea celui mortii pe laita saii masa. linca. nuci. 1876. strafide. înaintea casei celui repausatu.

numittt altmintrele si brddanU. FI. Cotlarciucfi . busuiocii si hârtie alba (4). tinutulii Hategului. In Ddbrogea se iea unii copacii de lemnii de prunii si se Impodobesce cu canura (lâna) rosie. se împodobesce cu felu de felCi de zaharele. tf. in «Albina CarpatilordA an.^ de 8. stud. Înalta ca de unii stânjenii. Ursaca. publ. In comuna ResinarI. precum: rosie. Besand. «Braduld» publ. In unele locuri se mal tncresteza In coja acestui bradu tnca si diferite figuri (3). iSe46t6rea)» Falticeni. 89. 27. cari se lega de ra- (1) Burada. dar mal al«s(i und bradU ttniril si frumosâ. pomulii saiî bradulii nu este alta. cdme de mare si alte mâruntisurl^ cumparate de prin dughene. Burada: Inmorm. cit.dela Munte. si o lumina^ cari sunt menite pentru celu ce are 8a-lu duca pâna la mormtntâ (1). publ. stergare. sau de prunu sau si altii pomii. 89. unde nu se afla bradu. bradulU acesta. 28. ca în StulpicanI. p. 1892 p. p. 39: aDaca-I flacaii saâ fata. IV. se lega la bradu si lâna dela ol. lânga cruce. pag. decât o sulita de lemnii de bradii. ce se pune numai la fete mari si la flacaiasi. CandrenI si Negra-Sarulul. . brdddnaftt. in op.» 99 murele^ si In urma cu tortu de lâna rosie si cu flori. mal vârtosd la feciori si fecidre. saii si alte inele. la flacai Insa acea sulita e Înalta dela doi pâna la trei stânjeni si se Împlânta la mormlntii. 27. 57 : «La casa repausatuluT. No. Inmorm. Vatra-Dornel. cit. In partile. SibiiQ 1879. In Transilvania. cu cunune si flori. La fete mar! se pune în vlrfulu lui cerceii si inelulu de logodna. In verfulu lui se lega unii chifcheneU (5) rosu cusutii firumosii (1) Corn. dict de M. Pe lânga acestea se mal lega de dlnsulu Înca si unu colacu. si râmânu acolo (2). apoi cu canafl de stramatura de diferite colori. pag-. de Nic. în «Albina* an. târfa si târft^U. o naframa. princjendu-se cu cule de ea. albastra. si se Împlânta tn crucea dela mormtntii. (3) S. sad afara la mormintd lânga capulQ mortului si astazi se pune ort ce arbore. negra. i se impodobesce unQ bradaletQ micA cu fire de lâna boita^ invalatucindd crengele de cari mal atârna si canafl. Inmorm. FI. care adese-orl se infrumuset^za. precum si In altele de prin prejurulu Sibiiulul tn Transilvania. p. se Impodobesce o cr^nga de merU. rom. Mariana. I.» (2) Burada. Mariand. ve4î si n Bradulii la pop. daca a fostu logodita. daca mortulâ a fosta ciobanii.

Dupa credinta Românilorii din Bucovina^ si cu deosebire a celorii din Fundulii-Moldovei. Mal de multii era datina de a se pune. «Bradulâ». se face pentru barbatii cel tineil si pentru flacai unii stâlpii. unde era cu putinta. fete mari si arare-ori. de Const..Bojinca. p. MarianQ. FI.. se pune unii porumbii cioplitii din lemnii si o cârpa noua. p. în forma ca unii stegii (3). galbene si ver(JI si de asupra i se pune o basma negra. cu cununi si cu naframi. si astii-feld se Împlânta apoi la capulii mortului (2). în verfulii caruia. p. 22. 89. pubL în op. Inmorm. O cal6torie în Dobrogea. de Ermolad Ghiutâ. La cei mai de multii însurati precum si la cei batrâni nu se face nici odata (6). (5) Corn. naframa. daca e june nelnsuratu. p. cit. pentru ca pe de o parte însemneza (1) Burada. districtulii Sucevii. care e menita pentru celii ce are sa-Iii duca la biserica (5). albastre si ver^i (4). Bojinca. unii hradu tinirily naltii si frumosii. cit. Nota 3 dela p.i4) Burada. (3) D. era^mai de multii asemenea datina de a se împodobi bradulii numai cu cordele rosii. Sima. 27 28. T. op. Iasi 1880 p. (6) ChischenetL =» cârpa alba. Inmorm. tn care se anina unii clopotelu micutii si inelele mortului (1). cit. 213. de d-Id Rom. stud. elii se face de aceea numai la teciori si fete mari. In alte partî din Transilvaniaj precum buna-ora In comuna Orlatii. iara daca e ciobanii Înca si o floca de lâna. Bradulii la înmormîntari se face numai la feciori holtei. 28. 100 cu firii. care era împodobitii numai cu flori. (2) Corn. (6) S. iar în Fundulii-Moldovei chiar si astacji se împodobesce numai cu flori si stramaturî rosii. învât&torQ. Idem. pag. Burada. în unele locuri si la tineri însurati. înaintea casei mortului. gimn. parte. 27. In unele sate din Bticovina^ precum buna ora In Ilisesci. Inmorm. op. (4) Dict. ca celu mortu . Merchesd. 101 tineretea celui pentru care sa facutii. proprietara. 212.

cit. Daca nu se afla bradu In apropiere de comuna unde se afla mortulu. Iata aici vre-o câte-va din acele cântece. adunate în comuna Demsusii. In locuri departate. op. 22. idem.se casatoresce pe cea-lalta lume . Dela flori mal multe. Dupa înmormîntare bradulu acesta pretutindene se Îngropa la capulu mortului lânga cruce dimpreuna cu bfetulu de vatajelu (vornicelu) alu celui ce Ta dusu (2). 213 . Cum nu-I frica de nimicii^ Din verfsorii de munte Ela a rînduitCi. TotQ orii flueratii Elii a poruncitii La septe gropasl Si totii calarasi.» . ( 2) Bojinca. Burada. atunci se trimetu vatajeî Înainte cu bradulu. 28 . Cu capulti la vale Fara picii de cale. cântându din fluere cântece de jale. Dela locii pietrosii La locii mlastinosii. S. p. tinutulii Hategului: BradA încetinatii 13) Tinerelulii celu voinicii De unde-aî tunatii (4i. si când se duce mortulu la gropa. p. si când trecu prin vreunii satu cu elu. ca sa aduca bradu. p. cit. O c&lâtorie in Dobrogea. Si pan* te-orii taiatii. op. ca sa vestesca nunta (1). atunci în Transilvania este obiceiulu sa se duca calareti. EI sa mi se duca Si sa mi te-aduca Din verfsorA de munte. 40: aPraduld se pune la mormîntd lânj^a cruce unde rfimâne pÂnâ se usuca. 1892. Inmorm. Merchesâ. «Bratluld».. «Se4ât6reai>t Falticeni. fetele mergu întru întâmpinarea lui si-î cânta pâna trecu din hotarulu satului asa numitu (kcânteculH hradtduHy care se obicînuesce mai multii la locuitorii din unele comune de prin muntii Transilvaniei. de Ck)nst. Mariana. p. Fi. Dela flori mal multe (1) Corn. 89. Nota dela p.

Voînicelule. 102 Cu nouS topore Bravii sa-ml dob6re. Voinicelule. Elu a capatata Nevasta de munte. . Unde-I apa lina Si iarba sulcina. Ce te-al mâniatii? Noua Bgrebelungi Prin paduri si luncY. Din cel munti carunti Totii mi-aii poruncitii De m*amii coborîtii La mijlocii de tara.(3) înfrunzita. Unde-I ap'amara. Sotie sa-sl taca . Nalta si brad66a Ca elii de frumâsa. Dar* el m'aii mintitii Alii treilea cântecu Tinerelule. TSrl a 'ncunjuratii Si nici a aflata. (4j Venita. Nici a capStatii Nevasta sa-I placa. Dela flori mal multe. Departe a mers(i Si elii ml-a trimesii Altu cântecu: Tinerelule. Pe una sa-I vie Dorâ dela sotie. Cine tî-a poruncitii De te-al coborîtii Din bradul mal multi. Câ elâ a umblatu. Ce esti superatii. Dupa ce-a umblatii.

Ca de-unii anii de ^\\q Din alena (1) pe mine (1) Din ura. suna asa: Cum n*oIii fi suparata. Chischeneii rotatii Gin* te*a blastematii. Ca iata ma ducii La capii de voinicii. I Nime sa nu-tî creda. Sa totii albesci Sa nu putrecjiescl. Pe una dorii dela taicuta. Ca vidra m*a muscatii. S6re sa ma arda. Pe alta dorii dela maicuta. Bradete.Pe alta sa-I vie Dorii dela fratie. Vicolâ sa te-ajunga. Vânturi sa ma bata. Omatii sa te ninga. . Vânturi sa te bata. Cin*te-a 'mpodobitii Si cin*te-a cusutii. Si m'aii coborîtii. brâdeteî Bradii încetinatu Raii te-aii blestamatii. Nime sa nu-ml credu. Sore sa te arda. Ventulii sa te bata. 103 Totâ mi s'aâ vorbitii Si 8*aâ sf&tuitâ.

La lina fântâna. In cornii de gradina. patru voinici. tot In Transilvania. se aduce bradidu dela munte cu multa ceremonie de catra feciori si fete mari Îmbracati toti In vesminte de B&rbatore. S6re sa ma arda. cânta urmatorea poesie: Bradule. Dupa ce Iau taiatii Uii ieaii câti-va feciori pe mâni. Bradule! Ce rendâ al avutii. Unde-I apa buna. Pâna m*aii taiatii. Ca el m*orii sadi La mijlocii de satii. Si sa mâ totâ duca. La celii lociî jalnicii ! . Da el m*orii saditii La capii de voinicii.EI ca sa mS tae Din aste pârae. satu lânga Orastie. Toti cu capulii golii Si toti cu top6ra. când more unu fecioru. Si sa m6 aduca In mijlocâ de tara. Unde-Î ap'amara. Toti sa mS dob6ra . si-liî aduciî In satii^ urmati de fetele^ cari mergii In urma lorii. Venturl sa mS bata. Ml-orii tota flueratii Si s'orii laudatii. Dar la min'orii vintâ Cinci. Nime sa nu-ml creda! (1) La Cugiru. La celii locii chitatii. tinendu-se cu manele pe dupa capA. tn gradina lina Cu apa sulcina. când cobora bradulii acesta dela munte^ si-Iii ducii la casa mortului. Pe drumii. De ml-al scoboritii Dela locii pletrosii La loca marghelosii? Eii rendii n'am avutii.

cânta : Voinice. nu-ml place. are femee^ se cânta asa : Bradd încetinatâ. Ca voiniau-mî are Unii dulce de tata Si-o dulce de mama. Se vorii aduna Si te-orii lacrama De nu te-I usca! (1) Burada. nu. Si frati si surori. minunata. Crescuta 'n padure. p. voinice! Nu-mî place. Nu fii supSratO. Nalta si subtire. Ce nevasta-ml aî! Nalta. Bradule! Nu te supara. Iara dupa ce au ajunsu la casa mortului si au Intratu Inlauntru. Cu haina uscata. voinice! Nu-ml place. Bradule! Nu te supSra. Taiata *n secure. nu Cu ce-I îmbracata. voinice! Nu te supSral (Ij. Voinice. voinice! Nu-mî place. . Ca nevasta ta Ea s*a mâneca. Voinice.. De mi te-a uda. Veri si veris6re. Daca celu^ cui se aduce bradulu. Iiunorm.Bradule. 28 33. . La acestu cântecu tnca se repeteza refrenulu : Voinice. nu! Cu ce-I învelita. nu. De nu te-î usca (2) . Cu fruncja 'ncretita! . 104 Dupa fîe-care versu alu acestei cântari repeteza tot-odata si refrenulu : Bradule.

(1) S. in op. far'de cuvîntu. Sa mS vada arsii in scrumii * Nici trupina n*a slâbitii. cit (2) Burada. Da la mine c'au venitii Trei voinici cu trei topora La pamintu sa m& obâra. dragutule ? Ce te legeni fâr'de ventu. In muntii apuseni al Transilvaniei. Sa m6 duca 'n jos cu jele Pe-o parte de drumurele. cânta cu unii versii duiosii urmatorulu cântecii : . FI. nu exista nici o ceremonie deosebita când se tae si se aduce bradulu acesta din padure. «BradulQ» publ. Far'de ventu. bradulii se duce pe umeri de doi feciori. far'de ploita. p. iar tetele si nevestele înrudite cu mortulii. dupa câtu sciu eu pâna acum. brâdutule ! Ce-tî este. 105 In Bucovina. Ori altil ceva al patitu? Vitele n'aa putrecjitii. Ca dovada spre întarirea acestei credinte ne pote servi urmatoriulu cântecu din Horodniculude-jos^ districtulu Radautului : Bradule. cari mergii înaintea carului. Sa mâ faca valurele. Sa mS puie 'n tinterimii. Sa mS duca'n josii la t6ra . secjiendu în carii cu capulu plecatii pe sicriii. Far'de lecCi de negurita? Ori trupina tt-a slabitu. Mariana. Trei fratiori din trei parti Sa m6 tale în trei bucati. Far'de ventii. In timpurile vechi însa credu ca si Românii Bucovineni Înca llu voru fi taiatu si adusu tn acelasi chipu ca si fratii lorii din Transilvania. unde e datina de a se duce mortulu la niormîntu pe carii. 35. Ori vitele-aîi putrecjitii. De-ajungu crengile'n pâmîntu. Inmorm.

Veri si veris6re. La o putrejune. De te-al scoborîtii De la locii pietrosii La locii revenosu ? Da ea n'asi fi vintU^ Dupa mine orii vintH Totii patru voinici. Altu cântecu^ care se cânta. Pe min*m'orii adusii Si pe min'm'orii pusii 106 La onH capa de june. Bradule. ca are Tata si mama. Nu te sparia. când se duce bradulu la biserica si de aici la tinterimu.Bradule. bradule. Ca si elâ. ca are Frati si surori. La ona stanii de petra. Bradule. In câta nu te-I usca (1). . bradule. Ca si elâ. Ca patru haiduci. suna. Nu te sparia . La isvorii de apa. Cari te-oru lacrama. Si m'orii înselatii Pâna maorii taiatii: Ca pe min* m'ora pune La onU capii de fata. bradule. precum urmeza . Cari te-o lacrama Si nu te-I usca. Ce bore-a batutii. Da m'orii înceluitu .

Daca te-a întâlni. sa se aduca din padure de juni numai pe umere. Iar dupa ce Iau adusu acasa (1) Frâncu. Drumti tl-a areta Si te-a îndrepta Sa mergi cu s6rele. De esista si'n acesta tera vre unii cântecu anumitu pe . Iar nu cu apele. 107 fle lega de dtnsulâ trei marami^ cari se dau apoi dreptu plata juniloru. cit. (2) Burada. In unele parti ale Banatului este datina ca hradidU^ numi tu altmintrelea si praporii^ care asisderea se pune numai la capultl juniloru si feteloru mari. bradete. Ca s6rele-I mergfitoru Si'napol întorcfitorti. Mergendâ înainte Sa bagi in minte A mele cuvmte.a veni Maica Domnului Si a Fiului.Bradete. caci nu e bine. 34. Dar apele-sii curgetore Si'napol ne'ntorcetore (2). Inmorm. Tu sa mi-o petreci Si sa mi-te pleci. p. nici când însa pre vre-unQ carii sau caruta. p. 176 176. ce Iau adusa din padure a casa si de aice Uu ducu pâna la gropa (1). op. Ori ti.

când se aduce bradulâ acesta din padure. Intinde-tl întinde. Unda se aduce Lumea s*o îmbuce : Totii malini. Tota lumea spâlmîntândii. Trecfit6rea apelorii. La aducerea sa Insa spre gropa se cânta si aice. Vine marea mare. brade. De multe mâhnitii. urmatorele versuri. Bra^I din radacini. ca si'n Transilvania. Vine'n tulbmare Greii urlând â si urducândii. pre cari le scotemi dintr'unu bocetu mal lungii întitulatii (n petrecerea mortulHlr> Sufletii despartitii. Eli sa le potu prinde Verfurile tele Sa trecii peste ele Marea în cea parte Ce lumea-mî desparte! Eii nu potii întinde Tu sa le poti prinde Verfurile mele . Marea o ajunge. Sufletulii statea Si mi se ruga : Brade. nu sciu^ caci pâna acum nam pututu nimica afla In privinta acesta. calini. Plecasi se duce. Sa-mî fil frate. Iar în gr6pa marilorii. Unde-I bradula dinelora.

întinde. Trec6t6rea apelorG. Ca'n mine-a puîatii Din inima spurcata Rosu solmuletii. Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade. «In MaidanH. Iar în rîpa marilorii Unde-I bradulQ (Jinelorii. in DomanQ. Puii te-ortt simti Si el orii suera De te-l sparia. . calini. . in DomanQ: BraduIU se pune numai la juni si fete mari. Ce lumea-ml desparte. Unda se aduce Lumea s*o imbuce. Când nici vel gândi. lânga Oravi(a se pune de regula numai hrafi. . se pune si gorunii numita praporH. cari se si aduce din codru numai de juni si numai pe umeri. invdt. Greii urlându si urducândii (1} Corn. In mare-l cade Si te-l îneca . Aice insa. comuna mea natala.v 108 T6ta lumea spaîmântându. Sa le potâ cuprinde Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea în cea parte. dar nici de cum pe carA. Bra^I din radacini. de d-lQ losifa Olaria. Eli nu-tî potâ întinde Ca sa le poti prinde Trupinele mele Sa treci peste ele. Totâ malini. brade ! Sa-mî fii frate.Sa treci peste ele. întinde -ml. Las' sa fie-asa ! Vine marea mare Vine'n turburare.

Brade. Trec6t6rea apeloru. calini. Ca sa le potu prinde. Radacini a tele Sa trecâ peste ele. In mare-I cad6 Si te-I îneca.Ca *n mine-a puiatu Vidra latrat6re. Nici nu oiâ gândi. Totu malini. Unda se aduce. In mare-I cade Si te-I îneca. brade. O rugare mare Cu multa rabdare. EI mi te-orii latra De te-I spaimenta. Sufletulu statea Si mi se ruga : Brade^ brade ! Sa-ml fii frate. Tu te-I spaimenta. hal. Las'sa fie si asa ! Hal. Las*sa fie sl-asa! Vine marea mare. Lumea s'o îmbuce. Am si e(i unii frate. Puii te-orii simti Si orii suera. MultQ mS mal rugai. BratJI din radScinl . Unii frumosi pgcurarelCi . Intinde-tl întinde. Iar 'n rîpa mariloru. Vine'n tulburare. Ca 'n mine-a 'ncuibattt Si apoi a puiatu GalbSna serpâne^ Ce piere de f6me Nici nu vel gândi. brade. 6menî pânditore. Grea urlândâ si urducândâ Tota lumea spalmântândâ. Unde-I bradulu (Jîneloru. Puii te-oru simti.

S'aiba trecStâre Suflete-ostenite Catra raia pornite. suna precum urmeza: Vine marea. Ruga. Iara mortulu îmi trecea.Si are unii toporelâ. Maisterl vorii veni Si te vorii ciopli Si din tine-orâ face. Marea fara nume L'ala-lalta lume . Unde dorulu îlâ ducea. Bradu-atuncia se gândia Si trupinele 'ntindea . EI te vorii taia Si t«-orii rasturna. brade. Si are verisori. Ce-aduce cu sine? Milurî Si camilurl. Bra^I din radâcinl. (1) AItu cântecu despre hradUy totu din Banata si anume din comuna Ecica^ care se cânta nu numa! când se duce mortulu la gropa^ ci si mai nainte pe când se afla acesta In casa. Fie-mî frate ! Intinde-tl. vine. 109 Ca 8a Qe pace. întinde . Punte peste mare. mi se ruga Tînâra Mariuta : Brade. .

Lumea-o rSmâne (4) (1) Simeone Mangluca. (4) Ve4î «Gazeta Transilvaniei. nu odraslesce mal multu. 110 Precum Românii de astacjll^ asa si Bomanii. Aen. lib. si care era sirabolulii mortii si a jelii. iar dupa Inmormtntare a-lii Îngropa la capulii acestuia. tocmai ca si omulii. care. Fest de significat. Prinde-a suera. fiindii elii unii arbore. In privinta Impodobirel ne spune Virgiliii urmatorele : aStaii Manilorii altare jalnice cu legatorc albastra si cu chiparosii Intunecatu (4). 1882. din care causa se si privia ca acestii arbore sta sub tutela parintelui infernului (2). 1891. 3.Trupina ta. nu mai odraslesce. Diac. Tu te-î sparia Si 'n mare te-! da Si mi te-î îneca.64 ne spune «fusese Înca obiceiii la Romani. care era consacratii lui Huton respective DitiSy cjjeulii infernului. stramosii nostri. Pomp.714. ca sa se puie unii ram& de chiparosii Înaintea casei mortului. Galbdna serpâne (3). (2) Muerusca de vidra saA si vidra cea batrâna. p. 2.» Iar Serv. 22. pentru ca chiparosulu. când i se taie fîrulii vietel (1).» . Dar 8u-a mea trupina Puiat'a puiatâ Ven6ta vidrâne (2). pe an. totii asa faceaii si Romanii cu chiparosulii. III^ ne spune în privinta acesta urmatârele : achiparofil (cupresiî) se puneau Înaintea casei mortului. Brasova 1881. Excerpt. IV. aveau datina de a pune Înaintea casei mortului unii chiparosa cupressus. nu mal are viata.» Si precum Românii de adi tndatineza a Împodobi hradtda cu canafî si stramaturl de diferite colori precum si cu naIrami si a-lii duce Înaintea mortului. (3) Serpdica. Calindaria. ca nu cum-va sa se pângaresca pontificele intrândii acolo din nesciinta (3). 121 134. No. daca se taie odata. i an. Brasovfl. exlib. Sa trecâ eâ pe ea ! Eli o-asi întinde. ad. daca se taie. dupa cum si dela mortii nu mal este nimica de speratii. Paul.

» AcesI doi arbori^ chiparosulu si bradtdU. neque harum quas coiis arborum Te praeter imvisas cupressos UUa brevem dominum sequetur. nu Insa si la plebei (3). (2) Cupressi mortuorum domibus ponebantur ideo. Inmorm. (3) Moris autem Romani fuerat ramum cupressi ante domum funestam poni. Ck)Ioniile romane Insa aduse de Traianu In Dacia. II. Acesta renuntare Insa nu le-a cacjiutu de felu greu Întâi. (2) Hist. sicut ex mortuo nihil iam est sperandum quam et ob causam in tutela Ditis patris esse putabatur. pe 60. nat. Viena 1866. (4) Aen. 18: «Picea montes amat atque frigora. 111 Iar în privinta ducerii chiparosului la mormtntu si tngro parea lui la capulu mortulu! aflamu la Horatiu acestea : (c Trebue sa parasescl pamtntulu si casa si sotia placuta si din acesti arbori pe care II cultivezl^ nu-tl va urma tie stapân itorâ pe scartu timpu nici unulu^ atara de chiparosulu urgisitu (l)» De multe ori Insa In loculiî chiparosului aveau Romanii datina de a pune si bradU.(1) Burada. nequisquam pontifex per ignorantiam pollueretur ingressus. . No. publ. . Caeruleis maestae vittis atraque cupresso. care se tine de aceeasi familie ca si chiparosulii (4). despre cari scimu cu positivitate. 57. ca Romanii ii puneau Înaintea casei mortului. pentru ca In patria lorii originala chiparosulii era Întrebuintata mal multii la Inmormtntarile cele pompose ale patriciilorii. XVI 10. quia huius generis arbor exclsa non renascilur. III. 63 : . Caci iata ce ne spune Pliniu: «Bradului U place muntii si frigulu. este arbore de morte si se pune la porta ca semnu de doliu (2). au fostu constrtnse sa renunte la chiparosii si sa Întrebuinteze numai bradulu.Stant Manibus arae . neaflându chiparosi In acosta tera. I. feralis arbor . in «Albina» an. 21 24 : Linquenda tellus et domns et placens Uxor. si alii doilea pentru ca In Dacia afiara o multime de paduri de bradU. Michaile BesanA^ Datinele Romftnilord la inmormintare. Kenuntândii colonistii romani din Dacia la Întrebuintarea (1) Od. sunt unicii. 14.

Iata deci de unde vine datina si credinta Românilorii.et funebri indicio ad fores posita. pinA. «BradulA» publ. Mariana. care n*a dovedita plansetele plebeice. a luatii si a batutii o multime de cuie de fîerii jurii Imprejurulâ lui. în «Albina CarpatilorA» an. 113 IX. Trebue sa observamd aici fnca si aceea. si chi- (4) Bojinca.442 : «Et non plebeios luctus testata cupressusi» parosula. si fiindii ele cu cruce Necuratulii nu se pote apropia de acestii arbore. deveni la Români unii aparatorii si scutitorii In contra Diavolului^ care In casulii de fata. stramutara cu timpulu atât datina cat si credinta despre chiparosii cu desfevîrsire la bradu. nu e nici mal multii nici mal putinii decât Pluton saii Ditis alii Romanilorâ. era consacratii lui Pluton respective lui Ditis. daca se taie odata. in Nota 4ice : mBradttlii tocma se potrivesce cu upr $ulii Romanilord» pentru ca precum cupresuld tâiatCi odata numa! lastaresce. 88. «Vfecjendu acesta Dumnecjieii.» Ohiparosulu. In urma influentei crestinismului. adica (jieulu infernului. a tacutii alte cuie de lemnu cu cruce si pe acestea le-a batutu In loculii celorii-lalte. p. IV. Din contra. Phars*3. FI. 213. Dar cu tote acestea a mal râmasii In bradii putina mânie de-a Satanei si de aceea pocnesce elu când îlii pul pe focii (1). ale carui cepuri nu-sQ crescute in cruce. p. etc. din contra. spunendâ ca e copaciulu lui. urmasii coloniilorii romane. Deci ca sa nu se apropie nici unu omâ de dtnsulu. cit. s'a mâniatii focu. de a Întrebuinta pâna si In <j[iua de a(jil bradulii la Inmormtntarl ! (1) S. care are cepuri in forma de cruce. si scotendu din bradii cuiele de ferii.» 112 chiparosului. Sibid 1879. buna 6ra molidQ. nu renuntara eî si la credinta despre puterea acestuia. op. dupa cum am vfecjutii maî sus. asa nici braduld lastaresce maT multa.» (3) Lucan. O legenda din Bucovina ne spune urmatorele despre brodii : a Cica dintru Începu tu Necuratulîl se tinea scaiu de bradU. ca Romanii intre» buint^za numai hrcidU alhU. . Bradulii. «De atunci aii rSmasii a cepurile cu crucer> In fie-care bradii. nici când insa alta soiA de brada.

Aii nu vrei ca sa-mî respuncjî. 8 114 Si apoi a boa (1) si a cjiice: Da cum de te-aî induratii C)e-asa iute ne-al lasata. mila mea! (1) Usitatâ pretutindeni !n Bucovina. mâi^ele. ce le adreseza ele mortului prourmeza mal departe (Jicendu : Aii d6ra nu mg au(jî. salbe. 209 210. (2) Dupa cum e si numele celui repausatA. prindu mai Întâi a. cit. dragulâ meâ ! Sau : Mariâra^ scumpa mea. p. precum si dupa multe alte cuvinte. op. lâne (2). Ian scola si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce : Macar doua. Lambriord. Mari6râ. 151. Marianikt Innorm. Bojinca.B O C I R E A Ncmijlocitu dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masay ori putinu ceva si mal nainte de acesta. precum si 'n cele-Ialte tari locuite de Români . Ionica. precum: cercel. Ift Somâol. . Inmomi. p. se apropie de celu repausatu si plecându-sl capulu spre una din urechile sale. mal despletindu-s! Înca si pârulu si lasându-si-lu sa atârne pe spate.Iu striga de vro 3 4 ori pe nume (1). Ionica. inele si altele. iar fetele. Ca de când al adormitu Mal multii nu mi te aî trezitii. pe lânga acesta. femeile^ cari sunt mal de aprope Înrudite cu dtnsulu^ lepadându-sl^ cum amu amintitu si mai sus. cit. trei cuvinte Ca sa le tinemQ in minte. draga mea. tote podobele. Dupa acestea. scumpulâ meâ. ve^I Burada. Cu noi nimicii n'al vorbitii (2). p. op. iubitulii meâ. Mari6ra. 9.

Dar mi-î fripta inima Si nu potii maî multii cânta Inima mi-I fripta 'n mine. Lambrioru. Inmorm. 210. In urma vScjiondii ca numai de giaba tiu striga. (2) Dict. p. op. 151. cit. cauta . De-alii teii dorii sa me topescii (4) ! (1) In unele partî ale Transilvanie!. Când asî duce-o la isvorii N'aî sci inima-I orî molu (1). Dar mS d6re sufletulCi . de Mariora Barbuta din comuna Crasna. (3) Vedî si Bojinca. Când as! duce-o Ia fântâna N'al sci inima-î orî tina. Dar mS dore inima Ca mî-e negra ca tina. a gUisi. Ori îmi esti multii supfiratii ? (3). Burada. p. de maica mea Rucsanda din Ilisescl. precum in comuna OrlatQ. p. punendu-sl fie-care palmile la ochi. da Înca sa le mal si raspunda. în loca de a boc). precum buna-dra pe valea SamesuluT. In acelasi timpii. cit. comuna Reti^^Q se dice. op. în altele însa. M'a lasatii sa patimescii In lume sa m'osindescii.Aii tare te-al mâniatii. 81. 115 Sau asa: Te-asI cânta ca clopotulu. Ca nu vcdii sufletii în tine: Sufletelulii ti-a sburatii Sus în cerîulii colii înaltii Si pe mine m'a lasatii. tnchee astu-felii : De cântatii ti-asî mal cAnta. Te ast cânta ca cetera. (4) Dict. a ffogl. ca nu da nici unii semnii de vieta.

Simonâ. ca sa nu cada nici o lacrima pe obrazulii mortului crecjiendu ca lacrimele. Inmorm. laru frige ca apa cea clocotitore si î-aru Îneca sufletulu nevinovata (2). In prima linie însa vintt totii-deauna mamele si sotiile. In unele comune din Bucovina si maî alesii de prin muntî în asemenea casurî se trîmbita numaî cu trlmbita (4). verele. si anume când începu a se trage clopotele. Din acosta causa se vede ca vine apoi si datina celoru maî multe bocitore de a tine în restimpulu bociriî o naframa la ochi. încunjurându casa de trei orî de jurii Imprejurii. precum: mamele. Afara de acesta se mal bocesce mortulii când vine vre-o ruda saii prietinii din altii satii. Tomolaga din Boîanîi. cumnatele. sotiile. femeile. Bacid si a celor d din Crasna. corn. corn. cari aru cad6 pe dînsulu. în Transilvania. din Stupea. precum si acelea ce aii statii In oresi care legatura de amicitie cu mortulii. caci numai acestea Indatineza a boci pre cel morti. câtu sta acesta In casa. iepu afara si aice unele. Cam la jumfetate de ora. de dlâ T. (1) Din districtulu Nast^uduluT. de Al. (2) Cred. de At. surorile. dupa ce sau vaicaratu si bocitu de-asupra mortului si prin casa. p. finele si cumatrele. respective fetele. (3| Com. si acolo apoi Începu a plânge si a se vaeta cu durere patrun(jjfitore pentru celu repausatu (1). Daca mortulii nu are rude . de d-la V. si anume: ântâia ora nemijlocitii dupa ce a repausatii si sa asezatii pe laita. corn. iar dupa aceea regulatu dimineta. (4) Burada. Germana. Fie-care mortu se bocesce pretutindeni de trei ori pe cji In tustrele filele. 9. se sue pe unu atare locu mai Înaltii. « 7Vim6*ya este un â soia de bucium Q lungd si dreptQ facuta din d6ge de bradâ si legata cu coja de mcstdcana » 116 In o sema de comune din Banatil însa. adica femeile. Rom. si anume totii-deauna când tragii clopotele. când sosesce preotulâ ca sa-Iii iea si sa-lii duca la mormlntâ si pe drumii pâna ce ajungii la tinterimii si se pune In gropa! (2). apoi a treia (jli când i se aduce sicriulii si procesia. dândii prin acesta vecinilorii precum si celorii-laltî satenî de scire despre nenorocirea ce sa întemplatii (3). Îndata ce m6re cine-va. Bncitorele. Turtur^nâ si G. care nu se arâtase pâna atunci. iar altele postându-se la fie-care cornii alii casei. Mahala si alte sate din Bucovina. la amiac^i si sera. prindii a boci si maî tare. sunt de regula rudeniile cele mal de aprope saii mal departate ale repausatulul.cu cea mal mare luare de sema.

sora. p. p. p. rude saâ de astAfelii de profesiune. op. îs* despletesc^ p^rulCi si mergâ în . Besanâ. 149: «Cel mal avuti îsi conduci! femei hocitâre. cit. 324: «Muma. iift bocescA in deosebite restirapurl ale dilel : la resâritulâ. cari sa-Iii bocesca. cele înrudite cu repausatulfi. de d-ia Av. si anume când tragd clopotele : dimincta. 140: uBocitulU e untt obiceiA. iar daca n*are pe nimenea. Marienescu în «Familia» an. Macoveld. In alte sate. numite plângHâre si mal des tamâuidre. p. Siind. pund pe altele în locuia Icra sa cânte laudele si vredniciile mortului. surori. op. cit. preotQ în Vicovulfl-de-sus: oNesciindQ a bocî vre o ruda de a mortului. ce esista la Români de pe timpulQ vechilorâ Romani.» Burada. In unele sate din Bucovina^ precum In Vicovulu-de-sus. 174: «Bocetele se cânta de unele din femeile înrudite cu mortulQ. «Femeile. începu cele-lalte douS de pe urma. totu din Bucovina. plângd pe celd reposatCi. cit. cit.» D. In Muntii apuseni aî Transilvaniei. Inmorm. de multe orT se nalmescd asemenea femei bocitdre. Alecsandri. si d-lQ V. p. Pesta 1870 p. de d-niT Rom.» Dr. At. Ca si în epoca Iul TralanA se afla intre femei bocitdre» carile mergâ de bocescQ mortulâ pe la case si pomenescQ cu una tond plângatorii de tote meritele lorii. si mal alesft în cele de pe sub p61ele muntiloru. clatinându*se când într'o parte când în alta. preotQ în Badeuta. « Albina» an I. de trei ori pe fie-care (}i. publ. Turtur^na. cari cânta mal multe versuri de doliCi. arStândâ miseria si vanitatea acestei vieti. M. 214 215: nPrefiee sunt mal t6te femeile poporenilord români. si totu asa pe rendu pâna-Iu ducii do-lu îngropa. 82. Corn. amia(}a-(}i si apusuld sorelul. Inmorm. la amiac}! si la vecernie. atunci unele dintre fetele mari cânta (1) Com. 152. este datina când more unu tecioru holteiu ca sa se adune mai multe fete mari si apoi dou6 câte doua sa boc6sca pre cela mortu si dupa ce sflrsescu cele douS dintâi. Descrierea Moldovei p. este. p. apoi ild mal bocescd si când sosesce vre-o rudenie saQ prietena ala repausatulul.» V. No. (2) Pretutindene in Bucovina. 619: «Nu tota-deauna muerea se plânge dupa barbatd. Poesil pop. Vf. rudele sunt dat6re a însoti si a plânge pe mortU pâna la gropa. Plangitârdey fie muma. 68.» Frâncu. cit. p. România si Transilvania. cit. ce nu se arâtase inca. 83: «Când mortulâ nu are rude. I. rudenii repausatulul. un Ci felQ de femei.mal de aprope versate In arta bociril.» Dim. Bojinca. plângStore sau si tamaietore (1). fîinda din alte sate dusa dupa nevoile vietii. din contra.» Ve4l Burada.» 117 meserie din acesta. LambriorQ. stud. ci în numele el o ngtnotenU amica sad o femee platita. CantemirO. daca celu mortu e unu june sau o fata mare. atunci se nalmescii femei straine din satu.op. Stanescu. apoi se pl&tesce alta fata sad nevasta din satucasa boc^sca. si cari porta adevSratulu nume de hoeitore. datina de-a se pune mal multe fete întrunii siru de*naintea casei si apoi. «Cel morti se bocescâ in cele trei (}ile do n6ue ori. de-a boci tote deodata pe celu mortu (2). sad nesciindâ ele bine a secanta. Simond. se îmbraca în negru. Georgescu si T. cari Isl iacii o (1) M. op.

118 de trei ori pe (Ji la ferdstra mortului: dimîneta. 119 Daca repausatulu e unu barbatii saa o muere înaintata în versta. maî esista înca si acea datina ca la feciorii holtei. sa se naîmesca si trîmbitasî. bocetU.urma cortegiulal. pag. 174. iar daca a fostu Insuratu si lasa în urma-l nevasta si copii. de aceea ele striga si se vaicareza de . care scie bine dice din fluerii. virsta si timpulu în care facii înmormîntarile. încâtQ ca adese-orl facil pe ceî de fata sa plânga (4). (2) Com. în Stupea. (1) Frâncu. p. cu caracterulii. începe a diice dintr unii fluerii ciobanescii câte o melodie forte jalnica (3). de d-la V. Frâncu.» (2) Com. cu asa prefacere sciii sa-sl arate durerea. în care se afla familia. în partile Grisului albii si negru din Ungaria. op. In Vicovulu-de-sus. precum si la o sama dintre ceî maî înaintati în vîrsta. op. la prându si sera si de câte ori cânta tot-deauna îsî despletescu pfirulu si-Iii lasa sa atârne pe spate (1). Turturena. virtutile si faptele cele bune facute de celii repausatii în vieta sa. Inmorm. (4) Burada. 82 si 83 Bojinca. cit. asezându-se la capulii repausatulul. 2J5. Turtur^nfl. cit. Avramtt si Erm. cari în cele mal multe parti locuite de Români se numescii «ftocete» sing. bocitorele se roga ca sa aiba grija de copiii ceî mic! ce au murittî maî nainte de acesta. înv6tatora. atunci jalea este cu multa mai mare. p. Bocitdrehy nu numai ca plângii si se tânguescii dupa celO repausatii. în TodirescI. si sunt atâta de iscusite în însirarea laudelorii acestora. Din când în când ele lauda vredniciile. I. maî alesu la baci si ciobanî. la fetele cele mari. In locii de a boci pe celii repausatu. se aquira unii individii. carii trîmbita diverse melodiî de jale de maî multe ori peste (Ji câtu si în decursulu noptii totu timpulu câlii sta mortulu în casa (2). iar în unele parti ale Transilvaniei si Banatului (icântece de jaley> si (ncântarî de priveghiU^n si pe cari le îmbogatescii cu improvisatii potrivite cu starea cea trista si misera. op. ci ele totfl-odata întoneza cu unii glasii jalnicii si monotonii diferite poesii. si acela apoi. (3) Com de d-la loanîi Popovicî. Ghiuta. de d-la V. precum si'n alte sate din Bucovina^ cu deosebire însa la munte.

informându-se în timpulii din urma despre acesta precum si despre împrejurarile în cari a repausatii. cari se potrivescâ cu etatea si împrejurarile în cari se afla celii repausatii. care sar potrivi macar în câtva cu starea celui repausatii. parte ca adausii la fînea acestui studiii.. iraproviseza bocete nou6 pe cari le rostescii totii atâtii de bine ca si pre ori care altii bocetii ce-lii sciii mai de nainte. NumSrulii bocetelorii cunoscute bocitorelorti nostre este f6rte mare si variatii. iar restulii îlii vomii reproduce parte. în care a fosta repausatula. 152: vBocetulil este unA felâ de cântare jalnica si trag&nata Împreunata cu plânsâ. In scurtii (Jisii fie-carebocitorerostesce totii-deauna numai de acele bocete. Lambriord. Noi vomti însira însa în capitolulii de fata numai o parte mica dintre cele ce le-amii pututâ pâna acuma aduna. (1). pe pamîntîi De ye^I m6rtea ce-a facuta. carT se sciQ de mal înainte. M*al despartita si pe mine Cu cine-am tr&itâ mal bine! Coborî. cit. N*al tacutii nici o dreptate. ne-avendu cino îngriji de dlnsiî si a le aduce cele necesare spre sustinerea vietii. judetulu Siiceva^ comuna Malini Bata-te pustia m6rte. si sunt potrivite cu viata si starea. cit. nar sci nici unii bocetii. Unu bocetii din Bucovina^ comuna Stupea. atunci. fara protectie si ce se vorft face ei singuri. daca nu-î cunoscii de mai nainte viata. suna asa: Batâ-te pustia morte. p.9 120 Cal mâncata frunza din fagi Si-al despartita pe cel drag! . Ca venita pâna la pragu Si-a luata ce mi-a lostu draga Si-a venita pân'la ferestra Si ne-a luata mila n6stra !.ce-I lasa fara de ajutoru. Si daca. Altulu din Moldova. Si-al venitQ pâna în pragd . op. D6mne. din întâmplare. Ca mi-aî venita pâna*n porta Si mi-al luata mila t6tâ. 174. în capitolele urmatore. unde va cere trebuinta. p. Cum esti tu fâr'de dreptate. Vomu începe deci mai întâi cu bocetele ce se adres^za mortii^ adica fiintei care curma firulii vietii fîe-carui omii. cuvintele ce le 4i<^îi sunt versuri.

(2) Dict. Ci-al venitii si nechemata . Mariuca Nistorfl. Nici de noi de cestia-laltl. Nu se teme de voinici Nu-I mila de prunci mici. Ea pe nime prietinii n*are. 121 Mortea cu c6sa cosesce Si pre nime nu feresce. spuindu-I: Sufletele tical6se ! . Lasa prunci si lasa casa. nici pre*mpSratI De taberl incunj urati. La cel tineri înca vine. unde-ml esti poftita. Cum mal faci si tu dreptate. Si se duce*n alta tera.al gândita De-ala meii nâmii Tal pustiitii?! Cum nu-I m6rtea*n lume mare. Casa mare pustiesce. Când ÎI viata mal frumosa. ce gândesci De-alii meii nemii îlii pustiesci? Nu sciâ. m6rte. Nici pre crai. Nu scil m6rtea când sosesce. de llinca a Mielului Capra. De bStrânI nu-I rusine. Venit'al netrebuita! Nu sciii. (1) Dict. Altulii din Transilvania. Nu mergi. districtulii NasSuduluI: Of! mânca-te-ar foculii m6rte. unde-ml esti rugata. Sotâ de sotâ ilâ despartesce! (1) Dela morte trecii la viata omului si cjiicu: Ce e omu*n asta lume? Plânge si se 'nveselesce.Si mi-al luatii puiula dragii (2). m6rte. De-acolo nu'nt6rce era (2). Nu mergi. ce. Sflrsindu cu vieta omului se adresezâ catre sufletulu acestuia.

Strojinetula. Intr'a cuî cama m'al data? Pietreloru si lemnelorfi. Cine m8 va milui? (1) La unu barbatu. Miluta mea.Câta e lumea de firumâsa. district. (3) Din IgescI. . de d-la T. Gospodarulâ meâ! Draga mea. Tu te^ndurl si iesi din 6se! Sufletele ticaite! Vecjll m6rtea cum te cuprinde . dict de Uie ala lui Onufreia Frunda. dupa cum ti dicteza inima si anume: La unu mosnegii. care lasa pe sotia sa singura tocmai când îî este mal greu de trâitu In lume: Dragulâ meâ. (2) Com. strainilorii ? Eu de-acum când oiâ slabi. Negrilorâ. (1) Corn. voinicula meu ! Sotuld meii. Simona. doritulu mefi! Dar de ce to-al mâniata Si pre mine m'ai lasata? M*ai lasata singura *n lume Fara sotie si glume. Simona. de d-la T. 122 Da cum de te-at indurata Si pe mine m'al lasata Totâ de china si de nacazâ Si cu lacrimi pe obrazii? In ce sprijinu m*at lasata. care Iasa pa sotia sa asemenea singura tocmai când i-ar fi foslu mai dragu si mai placutii de traitu cu dlnsulA In lume: Sotulâ meii. Ce nu-tl muti viata *nainte? (3) De aici Înainte fie-care bocesce pre celu mortu.

(2) Din Transilvania. Pentru bun\ilii Dumnecjeii ! N*at facutii atâta bine Sa mfi chemi tu si pre mine. dict. Nici unâ cuvîntâ nu mi-ai data. Cal fostii dulce la vieta Si m*al iubitii cu dulceta. de Sofia Fr&ncu. O. Dupa tine i)lânget6re ! De ce stal între feresti Cu mine do nu vorbescl? Da deschido-tl buzele Sa-tl audii eii vorbele. Si-mi mal spune si-o vorbuta Sa mi-o puna la inimuta. district. iubite scjtulii meii. O. tu dragula mea ! Dara cum de te *ndurasi De pe mine mS lasasi Cu dragi (copilasii tei Si cu dragi fiutii mei? (1/ Din CalafindescT. Dar spune-mi unâ cuvintelâ Sa mi-l(i punâ la sufleteld. Sa nu mâ lasi gânditâre. 123 R6ga-te de DumnecJeQ Ca sa traescu baremâ eâ Sa-Î scapâ de necazulu greii. Mi-ai fosta chiar ca si-o maicuta (2). care sî-a lasatu tenSra sa nevasta vSduva cu mai multi copii mititei: Sotule. O. dragulii meii ! . Când de aici ai plecata. SiretlQ. sotule. In pamîntii Tam astupatii. de d-ld I. corn.Sotulâ meu m*aî înselatQ. La unu barbata. Cu jale Tani îngropata. De când nu te-am maî v6(Jutii. Cum m*al lasatii tu la rSii ! Eii noroculii Tam pierdutii. Georgescu. comuna Secadate. iubite sotulâ meâ.

Am vacjutii eii bine Martine. Banit chieltuindCi La iermecâtâre Si descântât6re. (1) Din Orastia in Transilvania. Cre(jil. Si mi te-oid scula. Dar'cum te'ndurasi De asa mfi'nselasi ? ! Ca me lasi pe mine Cu pul micutei Si prea prostanel. pentru prima 6ra în «Observatoriulâi» an. Fara usi fara feresti Cu mine sa nu verbescî. III.Tie d6r* nu tl-a placutii Ce mosie al avutii? AI cerutii unâ copârseii Sâ-tl traescâ sotul ii râii. publ. Martine! Si mal scil tu bine. Câ m'am îngriji tâ Pân'mi s'a urîtâ Pe drumuri âmblândâ. Cu min*sa nu te *ntâlnescl! (1) Altulii din Banatii. ti-a fî pficatQ. D6rlecâ tî-oia afla. SibiiO. 28. Martine ! Lucratorii ca tine. Dar'm6rte-a venita Si te-a celuitâ Si m'a sSracitâ ! . 1880 No. comitatulii Carasii : Martine. 124 Prea mict i-aî lasata Martine. Martine! Tinereii! ca tine. StrîngStorii la bine.

Se-alasi ficiorii fâra tata . Ca-sO pre prostanel Si iau rSmasu Ia rgâ.asi ruga De m'al asculta. RSmânu ne*mbracatl. Fumelia cui alasasl. urbea Bitolia: Av(Ji vrutlu sotlu-a ftîea Iu mi alasasl ? Iu mi demandasi. parintesce. Cum scil.Acum te. Martine ! Mal vino la mine Puii de ti-I cresce. Martine. Sc61a-ti musatlu caplu-a tea Si nu ni fa aistu a rSa. Ca sâ faci unâ bine Chiar si pentru mine Si puiutii tâl. La gasde slugi bagati ! (1) Altuia din Macedonia. D6r* s'orâ Indura Si mi te-orii lasa Sa mal vini a casa Sa sedemu la masa. Cu prunci sa prân(}im(i Si sa ne vorbimâ Sa-I casatorimili. Ca-sâ pe ulici6râ De f6me sa mora. Mergi la Dumnecteâ Si Sânta-Marie Mild sa le fie.

ne pitrecusT. Ci e loclu. Marienescu in « Familia o an. Te adarasi. Ospetli nu li mutrisi Si cu gura nu li grisT^ Ne asteptasi. ci ni fecesi.AI alasasl fumelia'n cale. prima 6ra de d-la Dr. At. comitatul^ CarasA. Sa lasi feciorii fara tata Si pe mine fara gospodarie. Talfâ. sota ala mea î Unde m& lasasl. Tu alta lume închisisi. Si. Venta negru si venta pustia Tu nu m6 lasasl sa treca. Tine nu-ml alasi ca s'trec. publ. Cui me 'ncredintasi. Pesta. Vintu laiu si vintu scret. p 619. comuna DomanQ. M^alasasI fara umbra*n pade. M. VI. Gleile a chisalieY ni dedesi. 1870. Aucjl Iubite. te armâtusis!. BunIIi tuti fii le taliasl.Si mine nicochirata. . Copiii cui lasasl! Radica-tl frumosula tsa capa Si nu ne fa acesta rSa. (1) Din Banata. irati tu aduna T6ca si campan'asuna Tuta lumea tra s*aduna Tru mormint sa ni ti puna. Me lasasl fara umbra în câmpie Si-ml lasasl copiii pe druma. 125 S6rele si fti-o arda PI6Ya 8i fil-o bata.

Te gatisi. (1) T. Tdca si clopotulâ suna. TenSra ca o mladita. Tovarasi. Burada. T. p. XVII. Da'ntr'acul sama lai datii: Lemnelorii ori pletrilorii. Sl-atuncl unde te-orti cerca. când mi s'orii scula «Mama» pe cine-orii striga. Ce e foculâ ce ne facusi. 126 Nic! mamuta. T6ta lumea ca sa se adune In mormîntii sa mite puna(l) La o nevasta tiniraj care a lasatii mal multi copii mititel : Mari6ra. Negrilorii. I-a mustra si judeca. In alta lume pornisi. P16Ia sa mi-I bata. T6te bunurile mi le taiasî. ne petrecusi. Nici pe nime cu credinta. draga mea^ Draga mea.Sorele sa mi-1 arda. Mititel si ne*nvgtatl Si prin lume nepurtati? Copilasii tl-al lasatii. S'aiba cine-I mângâia Si de straini apfira ? (1) Altulu din Macedonia. Cheile miseriel îmi dadusi. Mândra ca o garofita? Si cum de te-al înduratu Copiii de tl-al lasatQ. Care cum mi 8*a scula Totu pe dînsii î-a mustra. 6spetil nu I-al bagata în sama Si cu gura nu le graisi. Iasi 1883. nici miluta. comuna Magarova: . fratele tââ aduna. N'asteptasI. D6r*mamuta si-ara afla. 39. strainilorii ? Si el. Ca de astazi in colea EI mamuta n*orâ avâ. te înarmasi. Iubita mea! Cine mi te-o sfatuita De-asa ten6r*al pornitii. Cântece de miriologhi (bocete) adunate în Macedonia si pubL in «Convorbiri literare» an.

Tl-alalasI paea nepurtata. Cu doru mare te asteptai. Iti lasasl zestrea nepurtata Cu sotele înca neamestecata Si înca nealintata. Nemestecata. haraua prota ! Cu cuscrimea ne-vi(j[uta Nemisticata necunoscuta. ne disfterdata. Ne crescuta. Fiica mea. te trimesel. iubita mea ! Te maritai. Sevdaea prota. ti petrecul. Si nica ne urdinata. ântâia bucurie Cu cuscrimea nevecjluta. Antâia iubire. vruta mea! Ti maritai. Nicuchira fti ti facui Doi aîiî nica nu umplul. necunoscuta . Necrescuta. Ti vi4ul ti harisiî Va s' vedu mani sotlu cu alta Si mine arman amarîta. Gospodina te facui. Doi ani înca nu împlinisi.Hilia mea. Laia de mine ti maritai. nedesmierdata. Tru sote nica ne esita Si nica ne harsita. Cu dorii mare ti asceptal.

» an. ne vaetamii. Cum pe George sa-Iii grijesca Si cum sa mi-lii ocrotesca. C&'X departe'n strinitate Si n'a pututii primi carte. XVI. te trezesce Si luî nenea tu vorbesce. sora. m6rta cu dorii. Cu fata la resaritii. C'acusî nu te maî vcdemii. 491. te alintai. Dar când cartea mT-a primitii Elii. Te vgcjuî. 8*0 si grabitii Si Ia tine ml-o venitii. satulG Crasna. Dupa dulce tratiorvi. sora. Am sa vadu manI barbatulu cu alta Si eu remanu totii amarîta ! (2) La o vMuva tengra. de \e^\ bine Cum sedemii totî lânga tine. Si ele te-orii întreba: Cum tî-al plivitii gradina ? Da gradina tî-aî plivitii Cu spatele la pâmîntii. districtulQ Strojineta. Ca prea micii tu Taî lasatii. care a lasata unu pruncii orfanii In grija fratelui eî locuitorii în alta comuna departata : (l) Din Bucovina. în «Convorbiri lit. Micutelii si prostanelu. p. publ. Iasi 1883. de Mâri6ra Barbuta. Cântece de miriologhî. dict.Si înca nedata'n lume. Ser mana do mine te maritai. Scola. Draga mamit gospodina ! . Ti-a fi. 127 Draga sorii. sora. Cum sedemii. Sc61a. sora. si pecatii. Singureii! si prostanelii? (l) La o fata maritata: Draga mamil gospodina ! Tl-au venitii nemurile De prin tote satele. (*2) Burada. Cum sî-o tine casa el îi.

Numai în lacrimi de omâ.Câmesuîca-tî s*a negri. Nici în spume de soponii. de d-Id los. Nicî în apa de îsvorQ. învâtatora in Domanu. Sa âmble copiii tâl. si corn. dict. La mamuca s'o trimetî Din iundulii pamîntuluî Pe suerulii ventuluî (1) Din BanatQ. Si-ola uscao'n gândurele Si ml-olâ strânge-o paturele Sl-oia cata la prunci cu jele. tata.am pusu. care Ta cantata surori! sale Ana. 128 -' Si mamuca tî-a spSla-o. de Maria Manei u. Ca I-al lasatQ mititel (2) ! Iarasi la unu tata: Tatucuta. Si nu te'ntorci înapoi. Si pe noi cum ne-al lasata? Scdla-mi-te. Olarid.a sara! Sc61a-te si-ml esi afara Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava. tata hal ! Cum de te-aî dusa dela noi. . Da pruncii c*oru întreba Pre tatuculâ lorii asa: w Unde-a remasâ mamuca ?» «A remasO la bunica» (1) ! La unu tata: Tata ! unde te-al mutata. scala. De când Dumnia-ta te-al dusu Trei flori în p6rta ml. Ca tl-a fi destula de.

La o mamay din Transilvania: Maica mea! un*te-al gatatâ? Si tu pre noi ne-al lasatu Numai în haine de vara. Te cunoscu pe ochisori. Când m'al lasatG Dumne-ta (3). Da sa-ml trimeti o scris6re. de d-ld I. Prin fluerulQ ventulul. Siretului. Traescii copil tara muma. Caci copiii fara tata Nu'ncapO nici în lumea larga. Altulu din Transilvania^ districtulfl NasSuduluî Dragulâ meâ tâtucule ! Eâ te cunoscâ pe sprincene Ca Iesi copiii cu jele . Ori te duci în alta tara. satula CalaflndescT. (1) Din Bucovina. Simona. Copiii far*de parinti La toti 6meni-sil uriti . Barbatii fâr'de femei. 129 Ca sâ-tl dââ si Dumi-tale O'nflorita mândra flore. Macovelu. Ca Iesi copiii cu dorii.Florile aii înfloritd. (2) Din Bucovina. Barbuta. (2) Corn. dict. de M. com. satulâ Crasua. Stândâ ca nisce ângerel. . de d-ia T. (1) Din Badeuta. malculita mea! Acum cin'm*a mal cata. Maica. Toti plugarii vorâ esi Numai tu vel putrecji (2). . de d-ld Av. Prin plalula vSsduhuluI (1). . C*aceea e tara buna. diot de Cairina Racolta. district. Dumnla-ta n*al mal venita. (3) Din Secadate. Primavara va veni. Si baetii lâra mama Nu-sQ luati nici într'o sama. corn. Georgescu.

al gasita sotie. T. in «Tribuna» an. 168. ce va fi de mire. Cu fl6re te-o însemnata. Sirotita (6) Io. Sotie nu tl-alluata. Burada. 130 Altulu din Istria: Mama mea. O calatorie in satele românescl din Istria. Spune-ne macara ce-va : (1) Vechl=mal multa. Nigder (5) nu te voi vede. publ. la BomilnT. iBraorm. VIII. din Bucovina. No. (6) Sirotita=sermana. Cire va mire acmice (3) cavta ? Cotro vo îo cu mire obami? (4) Io sâm finita ca n*am tire. (5) Nigder^de acum înainte.Mtiantk. ! Cum de mi te-al indurata Si pe tatuta! lasata ? Da de ce n*al asteptata Sotie sa-tl fi luata. ce va fi de mire. (2) Ur= unuia. (4) Obarni=indrepta. . (7) T. (S) Acmice=acuxn. Sibiia 1891. 3c61a-te si te trezesce Si cu gurita graesce Si ne spune vr*una cuvînta Dela nâmurl din pamînta. Te-aî pornita la cununie Si nu ti. Cire va mie da pare. Cire me-ar pute juta ! (7) La unu fedorit holtau. Florecic'a putredî Miresa tl-a'mbâtrâni. satulii Crasna Draguia mea N. Cotro voia mere? Vechi (l) n'amnicî ur (2) în lume.

Da ea pe cine-a striga? Prin tote coturile-a cata De urma nu tî-a mal da (1). Da ea cu cine-a grai. . ci ne-adarasl ? Cu coruna în cap fugisî. Din casa sa te pornesca. N'avuî tihe s-îii liatî nora. Casa mea mî-o închisesi. Cu catrane îli u laisî. Hareile îii le chirusi. Ginere nu închisisi. Ca holteîasii-a putredl Dimineta s'a scula. Altulu din Macedonia. Ospetli fii li taliasl. Singura ca cucuveaoa? V5ma cale nu-alasasl. OspetiI mi-I oprisi de-a veni. Fiulu meO. ce mi-al dresa ? Cu cununa 'n capa fugisi. ci ni fecesî! Ce fecesî. Amorurile nu le trecusî. nici la fartatâ. Pe-a cui guse ml-aruncasî. Far'de altuia mS lasasl. fiira sora. ne la iartat. Mamuta de-unde-a veni. Cu catranii ml-o înegrisi. Far'de altu me-alasasî. Casa mea îli înclisesi. Preotulâ sâ t!-o cetesca. Fara frate. Usa cu cheia mi-o închisesi. comuna Magarova : Hiliul-a îilett. ce ne lâcusi! Ce facusi. Pecete mare tu-ml pusesi. Usa cu cleia fii u înclisesi. nu te da. Bucuriile mi le pierdusl.131 Ti-Î bine-acolo ori ba? Sc61a-mi-te. Ne cuscri amisticat Ci si-îii fac si eu laia. Si te uita pe fer6stra Ca-tî vine-o carte domnescâ. Ne la nun. Sivdaile nu le trecusî. Nici la nasa. Ginere nu pornisi. Vula laîe îii u bagasî.

N'avul norocii sa-mi ieâ nora. Mâna de mâna sa ne apucamâ PragulA sa treca sa nu-lâ lasamâ. Ce e fl6rea ce trimitemâ? Cum ne-am hotarîtâ ! Paserile verii ce-sl cânta. fara tine. ci-si bat. Ce se facti si eu sermana Singura ca cucuveaua? Nici o cale nu lasasl. Mine m6rtea mi jelesce ! Loclu tut el se desclide. Si cânta bilbili la cap. Ajutati-fii a mele 86te Si voi cusurine t6te. Ca fii te dusesi de la mine. fara sora.Nici cu cuscri amestecata. Ci e liliea. Tuta lumea se-harisesce. Masi di m6rte nu fugisi. . fâra tine. 132 Ci sa-fii fac. Di furtuna fii-ascapasi Si în casa îîil vinisi. Ajutati-ml s6tele mele Si voi veris6re t6te. ci pitrecem? Di caile cum n& iecem ! Puglili-a veralel. Pe-a cui spinare m'aruncasi. de Mari6ra Barbuta. Mana de mana 8*ne-acatam Praglu s' traca s* nu-1 alasam. Fara frate. (1) Dict. Hiliul a-îiieu tu loc se-inclide. Pit Vlachie îii alagasî. Si cânta privighitorile la capa T6ta lumea se bucura. Ce sa fac(i. hiliu. Ca mi te dusesi de la mine. fiule.

Ca*n pamîntii îl putredîf (1) . De furtuna îmi scapasi Si în casa îmi venisi. Draga mamil. XVII. 133 Eâ am gândita ca tu mie Mi-I face o veselie. Si deschide-tl ochisorii Si ti-I vede fratiorii Cum I-al lasata brudiorl. Fiulii meH în pamîntti se*nchide.» an. holteiasCi. In Valachia mi-al alergate. Florile ti-orft înflori. Nafrimuta cea de mire Tî-orvi lega-o la psaltire. Dragulii mamil ficiorasii. Nici plivi si nici privi. Numai de m6rte nu fugisi. Primavara c'a veni. (1) La unu hoUeiasii. Cântice de miriologhil.Pe mine mârtea me jelesce ! Pamîntulîl totAse deschide. fiica mamil. scumpa mamil! (1) Burada. de M. Draga mamil. din Bucovina. Dumnia-ta nu le-l plivi. Pe mamuta de-al lasatO ? Da cui mi te-al potrivitii Fratiorii de-al urîtii? Ian sc61a-te. p. Barbuta. satulii Crasna . 3' (2) Dict. în «Convorbiri lit. satulii Crasna : Dragulu mamil holteiasu. Dara tu mi-al facuta mare Si avama supSrare. Da cum de te-al înduratO. publ. Brudiorl si strainiorl î (2) La o fata. Scumpulii mamil ângerasu. Naframa cea de nânasâ Tl-orii pune-o la prapurasii. din Bucovina.

Brizna (3) me filia Ca asa tinera (4) murit. . 'Nv^sta nu te fe^esî. In loca de june mormîntâ îti daâ Si colaci de cara la capa îti staâ. Cu cuscri nu ti amestecasi. comuna Târnova: Feta tu ilichie murisi. Betâra (6) ce voia face. Vream sa fii ti scot din casa. Cu cuscri nu te-amestecasi June tu nu-ml luasI.Altulu din Macedonia. 'Nvesta cu teliurile pri fata Si tora armasesi feta. Altulu din Istria: Fata în versta murisi. Tu loca di gione mormintâ îti diaâ. Voiamâ sa mi te scota din casa. Barbuta. Tu loca îngropata. Gione tine nu-fil luasî. Nevasta nu te facusi. Tujna (5) sirota io dupa tire. Si colagi di cara la capu-tl staâ. (1) Dict de M. Nevasta cu petala pe fata Si acum remasesi fata In pamîntii îngropata (2).

Te-a luatu din scaldatâre.. Cire me-ar juta ! (1) La unu copilU de tîta. Milostenia ce-o faci Sa fie pentru saraci! (2) (1) Burada.. XVI. 134 Ca nu te voiu vechi vede. (5) Tujna^umilita.. în locCi de botejune. Colacii cel de nanasi Ti i-oiu da peste salasu. 168... an. Eâ. Cântice de miriologhil. Colacii de cununie Ti I-oiu da la liturghie. 490.(2) Burada. N'al traitii sa te faci mare. publ. Io sâm sirota N'am nici ur în lume Neco Domnul. (3) Briznassintristata. VIII. O calatorie in satele românesci din Istria. . Tî-oiO face îngropaciune. în Convorbiri lit. Natramile frumusele De cumnati si cumnatele Le-oiii pune la prapurele . din Bucovina.. Te-a luatu mârtea de micu.. (4) Tinera=tânera. in «Tribuna» an. (6) Betâra:=:b£traua. Nu va ma cire purta apa . No. p.. satulii Manastirea Ilomorulul : Dragulu mamil ângerasâ! Da cum de mi te 'nduras! Si tituca ml-o lasasl? Mama tita cui a da Pe cine l'a desmierdâ? Draga mamil floricica AI sburatâ ca-o rindunicâ. Ce voiu acmu face. La cruci si la fanarele . publ. N'al traiti sa fii voinicu.

» an. de d-ld George AvramQ. In acele parti.(2) Com. înv6tatorCi. (4) Lae = negre. scola Si Iesi din casa afara. Sc61a-te. Du-te dar si vina era. de d-la I. XVI. Di-una parte rSâ fecesî. dupre cum prea bine se pote vede acesta si din urmatorulu bocetu din Bucovina: Vasilica. 136 . <5) Burada. Di curend fapt. iara ceea-lalta rgspunde In numele acestuia. Georgescu. tl-aii sositii! Da eti cum me voiti scula. invâtatord. p. in «Convorbiri lit. unde este datina de a boci doue bocitore de-odata^ de multe ori una dintre dlnsele Întreba bocindu pre cela mortu. (2) Ficiuric = ficIorasCL (3) MaratQ=sermanQ. (4) Ce-sî trage aesta lume (5). sta scârbitii. 135 Altulu din Transâvanta^ comuna Secadate: Puiuia meO fl6re de vara. Ca curendâ fti ti dusesi. 489. Cântece de miriologhi!. publ. De-alta parte fâcusl ghine. Ca scapasi de multe chine Si de multe lae chine. Nu mâ lasa supâratâ Si de doru nemângaiata! (1) Altulu din Macedonia ^ comuna Nijiopole : Ficiuric (2) maratii(3). (1) Com. Vasile. Amu-Î nunta Sc61a-te nu Ca nuntasii feciorii mare! Dumi-tale. Daca m6rte-amarnica Tare m'o mal otravitii La pamîntâ m'o oboritil.

. Sprâncene negre ca mura. _ 137 - . Vatajelâ cine tl-a fi ? Nafiramuta Cu crucita! Da druscuta cin *tl-a fi ! NafrSmuta Cu cofita! Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Si-6re cine te-a boci ? Gradina cu florile. ci din tota inima plângâ si se tânguescâ dupa cela mortâ^ fîindu-le jele dupa dtnsulâ. Sa te'nc^pa dintre spete C'acolo nu se prea vede! (1) . Scola-te si ni-I vorbi. . Românca din satula Putna de lânga mân&^ stirea cu acestd nume.celea cari nu din prefacere.Si vatâjelâ îti alege C'o venita vr'o doî-spre-cjiece. Da mamuta cin' tl-a fi? M'oiâ ruga la Sânta-Marie Ea mamuca ca sa-ml fie! Fata alba ca spuma. Cine ti le-a saruta? Pamîntulâ cu rugina ! De-asI put6. Casa cu surorile! Da mamuta ce-tl-a face? Ia ml-a sed6 la pamîntd Sa n'o*ajunga lâcCi de ventâ. . de Anita Haramida. când au bocitii unu (1) Dict. Ca de când eâ am muritâ Ea nemica n'a graita ! . ett m'asî rugare La pamintâ asa de tare Sa nu te'ncâpa din fata. Cele mal multe bocitore^ si mal alesA a.

Bogdana. Inmorm. culegeri din sasula Moldovei. sau câte o pareche de altite. Si daca mortulti n are rude si amice. V. cari sa-Iu bocesca. Ca pe cela ce ml-o placuta S*o dusa si nu Tam vazuta. Dar'mi-I fripta inima Si nu te mai potâ cânta! In fine merita a fi amintita si aceea ca fîe-care omu^ care na avuta cine sa*lu caute In boia sa^ care na iostu marturisitu si tmpartasitâ cu sfintele taine Înainte de ce si-a datu sufletulâ^ si mai cu sama acela. Ne aflându-se nime. câte unii stergarii. care nu-mi place. N. (2. câte o naframa irumdsa. p. care n'are nici rude nici prietene cari sa-Iu bocesca. ca sa nu treca cine-va nebocitii si pentru ca sa se Implinesca obicelulQ. 10. e f6rte compatimite si considerata nu numai de cela mai nefericita omu de pe fata pamlntuluij ci tot odata si ca urgisitu de Dumnezeu. p. A. Dreptu aceea Românii de pretutindene au cea mai mare grija ca nime sa nu se 'ngrope fara sa fie bocitu. 155. dreptii plata pentru acesta. No. carora li se da apoi. se punii de bocescii omeni straini pre cari nici nu I-aii cu- . 138 acesta do unu f6rte mare pfecatu. publ. cari de mila. luminari. atunci se naîmescii anume hocitore ca sa-Iii bocesca. atunci adese ori se gasescii femei. Rimnicula-saratâ 1888. tnchele bocetele loru mai tot-d auna cu urmatorele versuri: Eâ cu draga te-asi mal cânta. La8a*mâ badica 'n pace^ Ca edi dragoste n'oiâ face Cu omu. nici când Insa bani (1). De aice vine apoi si blastamulâ celu mai mare: <isa dea Dumne^ sa n'at pe nime sa te hoc&ca (l). pe cari le scotemu dintro doina din partile de sus ale Moldovei: Fruncja verde trei ghi6ce. Literatura populara. tinendu (1) Ve^t despre acesta si Burada. care sa le nalmesca si platesca. haine si alte lucruri de ale mortului.i> Ac^ta credinta forte latita la poporulii româna se pote cunosce Înca si din urmatorele versuri. colaci. daca e cu totulu straina.timpâ mâl Îndelungata si acuma numai sunt In stare nici a plânge nici a boci. In «Gazeta satinului» an. 83 84. Când 86rele a sfintita Mormintelula IWnghitita Necatatay ne'fnpartâsitU^ De nimene nejMH (2).

XXIV. Ea avea unu templu afara de . Romanii numiau aceste lamentatiuni nem'ae (2). prin cari se jeliaâ si în acelasi timpu se laudau faptele defunctului. e usitata nu numai la poporulii românii. Turturdria. 9 (5) Cap. nume pe care si Grecii îlu dau la cântecele funebre (4). se cautaii femei. In Paralipomenl (5) gasimii asemenea ca pre losiasii la plânsii tota ludea si totu Ierusalimulii. lehova Dumnedeulu ostiriloru. Domnuluî (jiice asa: plângere In tote partile^ si în tote caile voru (jiice val ! vaî ! si vorfl striga pe plugari la plângere si pe deprinsii plângatori la plângere. p. In aceeasi carte (4) vedemii ca poporulii lui Israilii a plânsii pre Moîsi în timpii de trel-deci de (Jile. Festus ne spune ca * aNenîa este unu versu ce se cânta din flautu la înmormîntare pentru lauda mortului (3)». XX. Ve4î si Hurada.» Grecii înca aveau asemenea lamentatiuni sau bocete si se numiau trine (fl-pf^vot). 24. aceea ce se chiama ««ewme». (3) Cap. (2) LambriorQ. Si Cicerone (Jice: «Se facu în publlcu laudele omeniloru ilustri. tn timpii de trel-(j[ecl de (Jile sa plânsii asupra corpului lui AronO.noscutii mal nainte de morte (2).» (1) Com. de d-lG V. op. si ele voru fi însotite de cântece de flautu. V. V.» Cuvlntulii Nenîa se deriva dela (jieita Nenia. La Evrei buna ora gasimii In cartea numerilorii (3) ca. Inraorm. Câte odata la Evi^el^ când nu se gasla cine sa bocesca pre mortii. care presida aceste soluri de lamentatiuni. 162. 139 -' Asemenea gasimu în Amosu (1): «pentru acesta. 83. 16. Y. Bocirea^ despre care am vorbitii pâna aice. IX. Domnulu puterilorii. si altî Români din Bucovina. (6) Cap. V. cautati si chiemati plâng6t6rele ca sa vina. XXXV. ci ea esista mal multu saii mal putinii si la alte popore atâtil din anticitate câtii si din timpulii de fata. 29 (4) Cap. In plângerile lui Ieremia (6) gasimii: «Asa graesce lehova. cari se nalmlaii pentru acestii scopu. p. cit.

cit. si se invoca îndata ce bolnavulu întra în agonia mortii. Inmorm. (3) Festi de signilicatione verborum. 140 cete pentru mortu (1). inton^za si acum cuvintulQ neno! neno! neno! VedI Burada. si se numia <ipraeficai> dela cuvlntulu <i^praefari» fiindu-ca ea cea dintâi trebuia sa plânga. 21. Nota dela p. v. II. MDCCC XXXIX p. I. . acolo fiindu informate de catra servitori despre împrejurarile vietii acestuia. ca si Româncele nostre de asta^I^ cu strigarea Ia urechia mortului.» Apoi în Ovidiu: «ÎI spune celii de pe urma ramasa bunu pe care pote abia la auijiitu cu urechile. 38 si Od. cu care trebuia sa se Încapa plânsulu si bocetele. de unde se numiau si Milviene. 24: «Honoratorum virorum laudes in conciones memorant atque etiam ad cantus.» <o) Cuvintula fineniae^ s'a pastrata pâna si astadî în gura poporului românfl . adica bocetele lorâ. dupa care era obicelulu de a se trimite îndata ce cine-va îsi dadea sufletulu. remâne In tâcere^ pe când corpulâ mortului nu este strigatu (3) . lib. XX. op.)) Dupa ce Tau strigata si bocitii acasa mergeau cu convoiulu funebru plângendu si vaicarându-se. 82 83. adica totulu s'a mântuita (2). Aceste aneniaei^ (5) se Intonau de catra femei anume platite. 161: aNenia est carmen quod in funere laudandi gratia cantatur ad tibiam. ca si bocitorele nostre. mal IntâT. V. cari se (jiice ca eraâ facute din osCi de Milvtis (vulturâ). ad tibicem prosequuntur. si care dupa ce veniau. fiindCi Întovarasite de sunetulu cela lugubru alâ flautelorCi de Îngropare (funebres tibiae) (5). improvisau laude si bo- li) Cap. sa strigata. qui nomen nenia quo vocabulo etiam graeci cantus lugubres nominant.» (4)Delegibuslib. strigându-lu una dupa alta de trei pâna la patru ori dupa olalta pe nume^ si daca nu se mal putea observa nici unâ semnu de vieta Intr Insula. p. Asa gasim A la Lucanu: aAstâtelu o casa când Intâlasl data mortea lovesce In ea. asezându-se la usa casei mortului. V. Una din femeile bocitore mergea Înaintea celoru-lalte si dadea tonulu.zidurile Romei aprope de porta viminala. Carmen. Od. II. apoi sa dusu iarasi Înapoi (4). si Bojinca. emendata et adnotata a Carolo Odofredo Muellero Lipsiae. 16. . . (jiiceau: candamatum est. bocit6rele n6stre la sfârsitulQ bocetelora lorâ. Ele tncepeaâ neniile. 214. v. (2) Horatiu.

» (2) Mercede quae . p. cari celoru-lalte modula cum sa plânga^ ca si când ele aru fi cele mal Întâi (1). Inmorm. 62. lib. cit. cari se tocmiau ca bocitore la prohodurile celoru bogati. Bojinca. quae dant coeteris modum plangendi.)> Câte odata nu numai cele naimite. se numiau apraeficae. v. cu pSrulii despletitii. 259.» 141 Festus. (6) Festus ne spune: a Funebres tibiae dicuntur cum quibus in funere canitur9=« flautele funebre se numescCi acelea cu cari se cânta la Inmormlntare. M.» In aceste versuri vedemii cele doue parti ale mestesugului dea plânge. cu capulu golii. cântândii vre unii cântecii tristii saii laudele mortului (4).» Apoi Tacitii (Jice : «Pentru aducere aminte de virtute compuse cântece. X. quod jam vix auribus iile Acciperit. p. vorbe de lauda si lacrimi si lucruri. Lucilius ne arata acesta In versurile urmatore : aPrefîcele la Inmormlntarl Isl smulgii pfirulii si se vaicareza forte (5). acesta (1) praeficae dicuntur mulieres ad lamentandum conductae.» Lucilius.(1) Burada. (Jice : aPreficele se femeile naimite pentru a plânge pe morti. Supremumque vale. Inmorm. 56. op. cari plângeaii. (3) Lib. facendu totu felulu de semne batatore la ochi de o durere cumplita. Besand. în «Al- Attonitae tacuere domus quum corpora nondum Conclamata jaoent. V. 22: Sic funere primo 77. I. II. cari imiteza durerea {3). ne spune asemenea : «cari prefîce tocmite cu plata plângu la Îngroparea altora (2). bina» an. vorbindu despre Nonius. 81. No. acapillos scindunU (smulgii parulii). dixit. vaetându-se cu sgomotii. ci si cele-lalte femei. Ele se duceaA Înaintea mortului. p.j> In fine Ch6ruel le caracteriseza astu-felu: «Femeile. (4) Metamorph. numescu Impuniî singure vorbindii despre aceste femei.j^ Bocetele preficelorii consistaii In actiune si In cântece. 76 (2) Durada. revolutaque rursus eodem est. quasi in hoc ipsum praefectae.

Imprejurulu mortului si sa Încapa a se boci smulgendu-sl pârulii si tntonândii cântece funebre. LA M O R T O Cum ati prinsu clopotele a trage si bocitorele a boci. nu . In Corsica. cari obicinuitii cuprindu si laude pentru mortu. donnant toute espece de signes apparents d'une violante douleur. plângfttore de meserie. tn Sardinia aattitidoSjj^ in Beam (taitirot^'f In Grecia «miriologhiî. a fostu si a mai r&masu Înca obiceiulu.ji Femeile. chantant quelque hymne funebre ou Ies louanges du mort. 507: «Femmes que Ton louait comme pleureuses aux convois des riches. 5.Conductae fient alieno in fiinere Praeficae. La Galii din Scotia de sus. Prefîcele In timpii ce bocîatl erau îmbracate In vestminte negre. .» (5) In funere praeficae Mxdto et capillos scindunt et clamant magis. la tâte nue ^chevelâes. p. Inmormint.143 X. EUes prdc^daient le corps. «meditata ad memoriam virtutis carmina et laudationes et lacrimas vel doloris imitamenta. (1) Burada. Aceste cântece se numescu In Corsica avocerij). sanglotant. precum si tn Orientu. ca îndata ce cine-va more sa se strlnga femeile b6trâne.» (4) Dictonaire des antiquitds Romaines et Grecques. cari întoneza aceste cântece în Italia se numescu fLVOceratricey> (bocitore) (1). 77 80. 142 este actiunea si mdamant magisn (se vaicareza forte) este cânteculu pre care îlu acomodau la versurile lugubre numite neniae. p. (3) Anal. UT. In Neapoli alamenth sau utribolîd. In Italia^ si n alte parti ale Europei.

descoperindu-sl capulu aruncaCi câte o moneta Intr'unu vasii ce sta aprope de mortu. clatina din capii. Cel ce-lii cercetfoa. In unele sate atâtii din Bucovina câtii si din Moldova si . se uita o bucata buna la mortii si punendu-sl apoi mâna la gura. saruta icona saii crucea de pe pleptulii acestuia. pe care llu atingeau cu mâna (Jicendu: Dumnecjeil sa-lU ierte! (2). cunoscutii. de sicriii ori de 144 pâretii casei. ba pâna chiar si strainii atâtu cel din vecinatate câtu si cela-laltl.Românescl credii ca mal multe suflete se strângu împrejurulu mortului de-lu privescu. ca sa aiba cu ce plati vamile din lumea ceea-lalta (4). saii. Ajungendii la starea locului. In timpurile vechl^ barbatii^ cari se duceau la casa mortului. se aprindii noptea la priveghiu si a treia ^\ la prohodU. Cu privire la luminele. voindii a-sl arata dragostea crestinesca catra dlnsulii. unde se afla mortulii.va aii fostii mâniosi saii certati sa se roge ca sa-I ierte. atâtu pe acesta câtu si pe cel ce ducii de aprindii câte o luminare mortului. fara deosebire.numa! n^murile cele mai de aprope^ cari pâna atunci nu sciuse nimicu despre trista tntemplare. iea si câte o lumina de cera galb&na cu dlnsulii. sau o pune neaprinsa pe iconita mortului. aprinde si lipesce apoi lumina adusa de sfesniculii dela capulu mortului. iar daca repausatulii a fostii omii batrânii II saruta si mâna. cari au cunoscutu câtu de putinii pe celu repausatu Începu a se aduna din tote partile la casa acestuia ca sa-Iu mal vada Înca odata Înainte de Inmormlntare si sa-sl iea ramas A bunii dela dlnsulii. acoperii chieltuelele tnmormlntaril cu dînsii. ci si amicii. adica cel casatoriti. Dupa ce aii aprinsii lumina se daii la o parte. si apoi acele suflete multamescii personelorii cari aii adusii luminele (3). iara de cum. ce ati rfimasu nearse. fîe-care noii sositii intra In odaia. mal alesii Insa barbatii si femeile. Românii din unele parti ale Tarii. fie avuti ori sârmani. Unii mal punii pe icona si câte untt banii (1). sunt meniti mortului. nici când nu se pornescii cu mâna gola de-a casa. dintre cari cele mal curate si mal frumose. sad II Impartii când se duce mortulii la gropa pe la raspântii si pe la poduri pintre copii si saraci. ofteza si dicii : aDumne^eU sd-lU ierte! saii : aprimesce-lu Domne întru împaratia cerului (5)». fîindii mortulii forte sarmanii. ce se punii pe iconita si cu carii cel de casa cumpfera mal pe urma rachiii saii alta bautura ca sa o dea celoini ce cerceteza mortulii de sufletulii acestuia. ci fîe-care. Iar banii.

Daca a fostA unâ sufletâ alâ Iul Dumne(. rom. Românca din ^jalinT.^\e^\ si Burada. aici e asa cjiîcendft primulu tribunalâ tribunalulâ pamlntescO dupa morte (2). câtii si judecata lorii asupra mortilorii. de M. brân(. MmrimmA. atunci mal de graba Uii compatimescii decât sa-Iii condamne saii sa-Iii blasteme. cum a fostu si ce bine a facutu câtu a traitu etc. de d-lQ V. Turtur^nQ. Datinele pop.|eâ : bunu. se pote ved6 si cunosce mal bine din frum6sa poesie a multA regretatului nostru poetii V. si Induratii. p. Gherla 1882. Moldova. preota. cit p. vedî LambriorQ. Atâtii datina si purtarea dela mortii a Românilorii. op. fn «Amicula familiei» an. (2) Burada. (4) Com. p. Alecsandri. 13 (3) lont^nd. op. Dându ochii cu cel din casa. 94. blându. cele d'lntâl« daca mortulu e sarmana. nime nu-lâ vorbesce do rau. mal aducu o sama tnca si faina. caci se vede ca asa a fostu dela Dumnezeu renduitu. lamom. Intitulata iiGrozai>. cit. la fnmormlnt&rl. Nistord. asa a trebuitii sa se Întâmple. de asta data nule <^ice abuna dimindta-n^ abuna ^iuai^ sau fLhuna 8araj>^ ca de alta data. p. si Mariuca Nistorfi. dare de sâID&. 10 . a carorii vieta na fostii una tocmai dintre cele mal bune si esemplare. (2) loanft Nîtu Macave!. U Bomânl. 36 36.(\\ Pretutindene usitatQ în Bucovina s\ Moldova . 145 mal alesu la munte^ precum In Fundulu-Moldoveî si Malini pe lânga lumina si bani. VI. p.~Lambrior(i^ op. 162. (5) In Bucovina si Moldova. De se Întâmpla sa fie mal multi insi adunati In casa vorbescii Intre dlnsil câte ceva din viata repausatulul : ce omu a fostu. Dupa ac^ta daca celu ce a venita la mortu nu e cu totulu «trainâ se duce si la cel de casa ca sa-I mângâe. ci totu numai de bine . publ. înmorm. de Const Merchesd si dict. iar daca a fostu unfi omu ca neomenii sau chiar unu facatorii de rele. p. pe care o reproducemii aice In Întregii cuprinsulii el: (1) Gom. 152. sa fîe de ajutoru la prasnica^ iar servetele ca sa se puie la procesie (1). op. cit. ci tristu si tacutu apropiindu-se de dlnsil Începe a*I mângâia si a le spune multe de t6te ca sa nu se supere.|a^ tamâie si servete. cit p. înmorm. 17 18 t^i Lambriorâ. 152.

La elu se uita. «Nu plânge^ îmi (Jise n*al grija. «Fara nici o grija de negrulâ pScatâ c(A stinsa 4^1^ multe si lege-a calcata !» Unu mosnegâ atunce. Sc6se doi bani netezi din vechia sa punga. sarutândii mortulu. nici tolii de'nvelitâ. bStrânuIu mosnegu Ofta si se duse cu-alâ sgâ vechiu tolagu. «Când crestinulâ ista. sa-tl cumperi haine. altii de mirare. «Na. Pe-o scândura vechte aruncatu afara. ce-lâ totâ pomenescâ. Lânga mortu îl pase. «Si nici o putere ! .146 Galbena ca faclia de galbena cera. Cu mâna la gura capulâ clatina Si'ncetâ lânga dînsulCi îsi soptiaâ asa: «Elâ sa fie Grota celu vestita în tera «Si'n sânge 'ncruntatâ! «Elâ sa fie Groza^ cela ce ca o fera. mâna-I sarutândâ. Domnu-lâ odihn^scal «Pe-unii cala alba ca erna în delâ se ivi «Si apr6pe de mine calulâ îsi opri.. « 6menl buni! de-atunce în tihna traescâ!» 147 Si. cu o barba lunga La Groza mergendâ. si casa si pane. Ce aprope-î ardea. Mal facu o cruce si ^ise plângendâ: «Omeni buni! ana ema bordeiu-ml arsese «Si pe unâ gerâ cumplita «Nevasta-ml cu pruncii pe câmpii ramasese. «N'aveamu nici de hrana. Iar dupa elu nime. De somnulii cela veciniei Gro£ acum zacea. . Unii faceai! cruce. cu 'nfîorare. plinu de jale : «Dumne(][eu sa Ierte picatele sale! (1)» . eram(i prapadita ! «Nu asteptamâ alta din mila cerâsca «Decât a muri. . române^ «Fa pleptâ barbatescâ. «Si de-atunci copii-ml. nime nu plângea! Poporu *mprejuru I tristu. Iar poporu'n sgomotiî striga..

cit. (3) lon^nO.. pe atunci o sema de femei. 162. la pisatulu grâului de coliva si la facutulii pomului (5). parte sa iea sama ca nu cumva sa i se stinga lumina dela capii. cari obiecte sunt. dintre celea ce se afla In casa mortului. I. U9 . ci trebue sa fîe cine-va ne 'ncetatii In prejurulii lui. de neaparata trebuin- (1) Opere complete. 37. de Impletitu cununi sau de cusutu hainele trebuinciose pentru celu repausatâ^ daca acesta la mortea sa nu le-a avutu de mal nainte pregatite^ mal pe scurtu de pregatitu tote cele ce sunt de lipsa la o Inmormlntare. de d-lfi losifd OlariA. si Rom.. p. (2) Lambrioril. e bine sa-sl rupa putinu camasa sau haina. ^i-i sa mi se arate mal desU in visU^ dragulH mamei ItHacU {2). caci totii timpulii acesta pâna ce se pornnesce la gr6pa. Banata. 40. fie acela ori si câta de sârmanu. invStatoria in Domand. 162. op. Daca vre-o persona. 148 ta Ia ori si care Intnormlntare si fara de care nu se Imormtnteza ma! nici unâ unu mortu.Pe când unii vorbescu despre celO repausatu. si despre cari ne va fi vorba mal pe largu In capitolele ce urm^za. dupa credinta Românilorii de pretutindene nu 6 bine nici macarii pe unii minutii de a lasa mortulii singurii. Începu sa-sl plânga copiii repausatl^ In care plângere Întovarasita de bocetu se audu vorbe ca acestea : ^de te dud unde e copUa^ulA mea^ sa-l spui ca mare tnuUii e arsa inima m^meî dupa dînsulU. op cit. Unii fara treba sau prieteni al casei mal râmânii de daii ajutorii Ia Împletirea toiagului si procurarea pausulul . BucurescI 1876. stranuta. totu timpulu^ câtu sta mortulu In casa unii vinii iar altii se ducii. p. cit p. dupa credinta poporului. fn Orlatd. Astu-felu. ca sa nu i sentemple si eî acelasi lucru (3). (6) In Bucovina. iar femeile se apuca de cernutu faina pentru pomene si prasnicâ sau comandare. ve4I si Lambriorâ.i> Insa tdte acestea le rostescu mal muitu în taina.. op. (4) Corn. Voi.. acompaniate fiindu numai de lacrimele ce le curgu siroiu pe fata. avendu celu mal bunii prileju de a-sî varsa si ele alânurile trecute. parte ca sa nu se apropie cine nu e bunU de dlnsulii (4). p. Sima InvSt. Transilvania.

Inmorm. daca e unii copilii. care i sa tinutii mortului la darea sufletului. Acesta lumina se numesce pretutindene In Bucovina si Moldova. si abîa dupa aceea se face toiagii dintrtnsa (3). ci chiar Intriga lumînarica. . sau putinii ceva maî nainte de acesta. SimA.XL T O I A G U L 0. 150 ne vomu Încredinta din sirele urmatore. sau de câltî. de d-ld I. Pe lânga luminele^ cari se punu si ardu (jii si nopte Ia capulu si Imprejurulu mortului. Georgescu. In Banatu lumina de stata (4). mfesura cu dlnsa mortulâ câtii e de lungii. din c6ra galbena si curata. pentru ca ea. (4) Corn. 47. pentru-ca pe dinsa. p. în unele comune se petrece maî Intâî de treî ori prin mâna mortuluî. Românii de pretutindene Indatineza de a mal face Înca o lumina deosibita a carei lungime si forma se destinge cu totulu de a celoru ordinare si care se aprinde numai tn unele restimpurl anumite^ atâtii înainte de Inmormlntare. p. face o testilâ lunga de burabacii. (2) Burada. se face câtu statuia mortului de lunga. de d-Iâ Rom.va maî suptirelu. câtii si mal pe urma dupa Inmormlntare. Inmorm. In Moldova se pune nu numai unii picii. toîagU. In care amestica si putina cera din lumina pe care a tinut'o celii repausatii tn mâna pe când sî-a datii sufletulii (1). ce. dupa cum (1) Corn. dupa credinta poporului. (2) si care. 47. Una dintre femeile de fata. si apoi dupa lungimea acestuia face toîagulQ cam de grosimea degetului arfitatoriii. In alte parti din Transilvania Insa se numesce privighitore (2) si lumina de stata (3). precum si In unele parti ale Transilvaniei. (5) Burada. daca mortulii e unu omii batrânii. iara tn Terorromân&ca simplu stcUa (6). de d-Ia los. se razima mortulfi ca si pe unu adevSratu tolagu când calStoresce tn ceea-lalta lame si mal alesu când trece peste puntea ralului (1). (3) Corn. Olariu. cum sa asezatii mortulu pe laîta.

de d-la losifa Olaria: * Lumina de stata se mfisura pe statuia mortului îndata dupa esirea sufletului.» Din Mahala si Bolana. de d-lQ V. Din Moldova. eoni de d-lâ Ionica alQluT lordachi Isacd. com. li arde tote pacatele acestuia anume ca sa merga curatii In ceea-Ialta lume (3). . ToiagulU însemneza nu numai ca mortulu. TonigarlQ: t^Tolagula de aceea se face rotundd. care s*a tinuta mortului înmâna. Germanu : «ToiagulCi la morti se mfisura dupa lungimea mortuluiD.» Din Funduld Moldovei. CotlarciucG : atoiagulH se face câtfi mortula de lunga si trebue sa fie din c^ra curata. de I. moda: mal intâî se mfisura mortula cu o ata saa o varga lunga. cit. (3) Dat. de Cuparencu: ^ToiagulU pentru cela mortâ se face rotunda pentru ca sa fie indamâna de pusa pepleptulâ celui morta. de d-lu V. com de N. Uom. 151. Turtur^nCi si lust. com. din Ropcca. Ea se petrece mal întâi de treî ori prin mâna mortuluî. In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Radasonî dupa ce Tau sucitu. CotlarclucQ: aToiagulU se incolotocesce pe unQ sfesnicu de biseric a sad pe o icona de casa. p. Rom. de At. facQ o luminare cât dinsulQ de lunga si apoi o strînga r6ta si o numescii toiagii». si dupa m§sura aceea se face lumina».(1) Dat. din Crasna. parocha si exarchd si de At. ca se pune pe unâ sfesuicd sau pe o icona. (1) Dat. Jenma: «Nemijlocitii dupa ce a închisd cine-va ochii. si astu-felîu îlu pune apoi sau pe unu sfesnicu lungu de biserica la capulu mortului sau pe icona de pe pleptulu acestuia (1). de Em. de Nic. Tonigariu si M. plaiula Muntele. si dupa aceea se face toîagula. din BoianG si Mahala.» (2) Lambriora. op. de dlG Sani. alâ carei sfmtâ închipuesce cele mal de multe ori pe patronulu mortului. com. com. atunci se pune pe icima Domnului nostru îs. comuna Malini. Gerinanâ: aToîagulilse inv<>rtesce si se pune pe o icona.» Din Stulpicanl. corn. când a murita. numita toiagii^ care arde la capultt mortului». corn.» din Fundula-Moldovel si Vatra Dornel. va merge cu lumina In ceriu si se va razima pe dlnsulu ca pe unu adevaratii toiagu. Merchesâ si I. din Domana în Banata com. lasându-I numai capfetulii de pe lature ce-va radicatii In sus.» 151 Dupa ce la gatitu de sucitu llu Incolatacesce la forma unul serpe. din Crasna. din Bala. com de Const. care se asâza pe celQmortâ. de M. com de Al. corn. judetula Suc(5va. si din act^ sta se face apoi o lumina. Petrescu. Rom. din Balac6na com. llu petrecu maî Intâî prin mâna mortului si abia dupa aceea tiu Incolacescu (2). de Tiia Zaharescu : « Toiagula se face din luminarea aceea. sau maî bine disu a unei rotite. com. ci totii odata si ca elii. Turturclna si Ionica ala Iul lordachi IsacQ. din Vicovuia-de-sus si Bilca. Ursaca : «/oiagulU se face tota-deauna câta mortula de lunga. din Stupea. Cârdeiu : «Când more cine-va dupa ce-ia aseza pe o laita. câtii sta mortulCi nelngropatu. când se aprinde sa arda. pentru care sa facutu. sad de nu se afla acesta intre iconele din casa. se scalda si dupa ac<§sta se iea o festila cu care se mSsura mortula. Chr. din Stulpicanî. Baciâ : atoiagida se face din C(5ra curata în urmatorulâ.

in sus. ce la avutii acesta^ nu se duce cu dtnsulu. adica totii deauna numai atunci când se tragft clopotele (4). Pletosd. dar se grijesce ca sa nu arda tdta. com. Când IncepA a se trage clopotele pentru celii mortii. Bilca si Funduld-Moldovel. pe când toiagulii. iar la capQ i se pune unâ sfesnicQ ou tolagulâ.ta veclnicu. pe de alta parte Insa se crede ca daca-Iu va masura câtu omulu. pastrândd o parte pentru ocolirea pomenilord pâna la anuld. op. com. Nas^udulul. adica de 3 ori pe 4if ?i anume când tragd clopotele . si anume: dimineta. Cârdelu. de d-lCi Al. Jemna: «Toîagulil se aprinde in timpula. 162 Despre lungimea toiagului se crede pe de-o parte ca. SimonQ: «Pe pleptuld mortului se pune o lumina. din Bilca. (4) Dat. de d-ld T. vertesce si arde necontenitii (3). sunetulu va ave masura corpului^ In care a traitii elii^ caci. câtii dureza tragerea clopoteloru. ci se opresce prin acesta In casa (1). Rom. corn. astd-feld ca invdrtiturile dad forma unul discd. Baclu : «Si fiindCL ca nu este obIcTnuitQ a arde o lumina asa de . p. * Lumina de stata âe incolacesce si se pune pe pieptul d mortului. dupa cum am amintitii si mal sus. facuta de regula din c^ra de stupQ sad si din altd sold de c<îra care se învârte tn forma spirala. avendu capatii. din Crasna. de d-ld los. (3) Cred.» Din Banatd com. com. (2) Corn.» -Din Stupea. Când se scote mortulii din casa spre a se duce la tinterimijy respective la cântarea panachidel. Rom. ^t care se as^za apoi pe o ic6na. dist. la amiacjii si sara. cit. se totii des. din Ropcea. Crasna. se aprinde iarasi^ si daca a statuta mal nainte pe pieptii^ se iea de-aicea si se (1) Corn. noroculu. Petrescu. de mal multi insi. Simd: tiLumina de stata se aduna în forma rotunda si se pune la capul d pieptului oelul mortd. Daca sar pune tn loculu toiagului o lumina simpla^ aceea. când e de lipsa. si se lasa numai atâta sa arda. de M. din Stulpicant. din Vicovula-de-sus. de d-lft Dim Cârdeld: cToIagulQ acela ild aprinda de ma! multe ori pâna ild ingnSpa pre mortd. care capdtd se si aprinde. ci sa ar(. Nistoril:<iMortulCL se pune pe lalta. Olarid. Botun^îmea toiagului tnsemneza ca elii sa nu mal aiba capatii In ceea-Ialla lume. corn.» (2) Dict de An. Lumina ac<5sta cu und capdtd e încovoiata. de d-ltt Nic. com.» vecjl si Lambriord. Din Transilvania. Acesta aprindere si stingere se repetesce de 3 ori pe (Ji In cele trei diile Înainte de Inmormlntare.» Din Orlatd in Transilvania.dict. cata sta mortulâîncasa: dimin^ta^ia amla^Isi sara. neavendii capatu. Bilca si VoTtinela. de d-ld Rom. luânduse cu festila masura mortuluî. atunci se aprinde si toiagulii. Cotlarcluca. de d-lA Sam. de d-la lust.» din B&lac^na. toiagulii merge dimpreuna cu sufletulii tn cea-lalta lume (2). de d-)a M. 151. (3)Com. lesne s ar sfârsi.

la amia(}a-(}i. SimQ : «Acosta lumina arde si cand se face pomenirea mortului la pomene. Turturand . Nistord: alolaguld se aprinde de trei ori pe 4i.oom. comuna Malini. adica pe timpuld când a murita cineva. de Cuparencu. com. do d-ltt V. Petrescu si Ai CermanQ»: In trei seri ((}ile). in Ropcea. unde arde totu timpulu câtu dureza prohodulfl (3). «Si ducând u-se mortulA la mormîntâ. sau bucatica ce s'a taiatu si a ramasii acasa se aprinde tn cele trei seri dintâi dupa Inmormlntare regulatii la asfintitulii sorelul pe loculii unde a fostii corpulii si mal alesii capulii celui mortii tn timpulii acela când sl-a datii sufletulii si unde se lasa apoi sa arda pâna ce cel de casa se ducii la culcatii (4). de d-la Rom. de aceea se face dintrlnsatoia^â si se aprinde* in decursula celorA trei 4ilo câtd sta mortulii incasa. SfesniculQ cu toiagulQ merge înaintea crucel oelel mari. în Crasna. In locu de-a duce Întregii toiagulu la biserica tndatineza de a taia o bucatica dintr tnsulu. de M.>* din Transilvania.lunga.^ mineta. de d-ld V. MerhesQ : xCând se scdte mortuld din casa. com. com. com. com. Simond. comuna Malini. dict. In biserica se iea de pe sfesnicu si se pune po sicriu la capulâ mortului. de d-nil Rom. Sima si T. si în Transilvania. si se aduco acasa. Rom. comuna OrlatQ. com. cre- (1) Corn. de I. cum e lungimea mortului. Petrescu. de Ionica ala lui lordachi IsacQ din Mahala. ColtarcîuoQ. de d-lQ Sam. Dupa prohodu si mal alesu dupa Inmormlntare se stinge câta mal ramâne. «ToîagulQ se aprinde de trei ori pe 4i. NistorA: «A treia ^i se duce toiagulâ la biserica si se aprinde la prohodd. oom. de Nic. se aprinde toiagulQ satt si alta lumina pe loculQ undea murita. si a o lasa acasa si ducii numai restulu care se si lasa apoi sa arda totu tn decursulu Inmormtn tarii.» din Moldova. Turtur^nd . de-aceea nu se . Tonigaria: oToTagulA se aprinde de trei ori pe <}J. Restulu^ ce sa adusu lnd6raptu. de I. O s6ma. si se duce înaintea mortului pâna la mormintd». (3) In Boiana si Vicovultt-de-sus. corn. «In Crasna. de d-lQ I. com. Tonigarid si Const. care se aduce deia biserica. toIagulA se pune in sfesnicâ. Lumina acesta o are mortulQ în ceea-lalta lume. si dimpreuna cu acesta se duce apoi de regula de catra palimariu arcjiendu In fruntea procesiunii pâna la biserica (2). de M. Din Moldova. toiagulA arde în locuia mortului trei ()ile pâna se trece.» din StulpicanI. din Fundulfl-MoIdoveT.» (4) In BoianQ. 153 pune de-asupra sicriului (1)^ dar mai cu s^ma pe stesniculu cea statu la capulâ mortului.» Dar tota asa e usitatd si în cele-lalte comune din Bucovina.» Din FundulQMoldovel. de d-la Sam. com. (2) Dat. si sdra. Sufletula umbla pe de-a-supra ca o musca si în urma se doparteza.

Cârdeiii: oToiagulu acela ild oprescQ o s(5ma acasa si ilâ aprindâ^ când si când. In Moldova. Pletosii si M. Apa din ulcica însemn^zft curatenia si spalarea de tote relele aicî pe pamintd. care s'a pusa in mâna mortului când si-a datQ sufletuld si arde pâna ce se gatesce si apoî se pune un A toîagîi sa arda pâna In ^ixia.» 155 na cu colacul u. pentru ca se vorbesce ca sufletulQ îsî cerca locuia pâna la scjse saptfimânî. cu sticla de apa si cu stergarulu sau naframa^ care a statu sub acesta. de M. în acela locd unde s!-a datQ omuld sufletulii .» In VicovulCî-de-sus si VoitinelG. iar sticluta si cu celea de pe dînsa pe unu stergaru. Aice se pune pe o sticluta sau pe o ulcica umpluta cu apa limpede si prospftta si cu unu colacu pe dinsa. Vedî si nota premergfitore. p. cit.» In Fundula-Moldovel. de Cuparencu: «Dupa ce se îngropa celQ ce a muritâ. Turtur^nQ si Dim. iara cu naframa se sterge de sudori (2). de Cuparencu. Iar daca celu ce a tinutii luminarea e unu casanfl. se da de pomana celui ce a tinu tu mortului luminarea când si-a datu sufle tulu. Jenina: «Dupa ce s'a scosG mortulâ se aprinde toîagulu în fiecare s^ra. comuna Uadasenî si Malinî.» (1) Com. com. Uniî. atuncî sufletulu mortului ar umbla râtacindu (1). sad se lasa usa crepata (putinG deschisa). Maî rarCi punu. de Em. în locuia.» In BerchisescI. vinCi curata. a treîa si apoî se da paharulCi acela de pomana cu und colacâ si o lumina.i> Vedî si LambriorG. atâta maî vine sufletulu acasa. precum în Ropcea. Daca n'ar arde toiagulu. 6meniî credâ ca vine sufletulâ si bea din paharD. de Em. pâna ce se gatesce. când ducQ mortulu la grdpa înainte de sc6terea acestuia din casa. in locCî de apa.» In Balact^na. NistorCi : «Când se duce mortulu la biserica se taie o bucatica de toîagâ si dimpreuna cu lumina ce sa tinuta la repausare se aprinde in treî serî dupa inmormîntare în loculCi unde a muritQ. Velehorschi: «Se grijesce in casa cum s'a scosd mortulâ si se pune in locuia acela und paharâ cu apa si intrlnsa lumina. de A. dict. Tonigarid : «Atreia di.154 (jlendu unii ca câta timpii arde toiagulu. In credinta ca sufletulii mortului In cele treî seri dupa Inmormîntare vine si bea apa din vasii ca sa se rScoresca. com. . de I. atunci se daruesce unuî omii strainu. se pune toîagulu pe o ulcica cu apa curata. com. luândG o l^ca de c^ra din acosta bucatica de toîagâ o lipescQ pe patru paretî în crucisulQ caseî». corn. unde sî-a data duhulâ. de G. de d-lQ V. sa arda în treî noptî. de-asupra cu unâ colacu. o naframa sau pe unu peticii curatii de pânza. se taie o bucatica de toiagO si se aprinde de treî orî pe di în cele treî dile umiatore în locuia unde sî-a datO repausatula sufletulQ. (2) In maî multe sate din Bucovina. 151 : «si în alte treî serî dupa inmormîntare se aprinde regulata la asfintitulft soreluî. op. A patra cji dupa Inmormîntare restulii toiagului dimpreu- astupa cahla. com.

Turtur6n(i . 156 prinsii câtii facu cincl-spre-^ece metanii. Inmorm. p. In unele parti din Transilvania^ dupa ce sa înmormlntatii mortulii. Dupa tote acestea toiagulii se duce Ia biserica de arde putinii la icona Maici! Domnului. Petrescu. si anume în loculii unde mortulii si-a datii sufletulu. apoi întorcendu-se a casa ostenitii sa gasâsca de mâncatii si de bâutii. (1) Burada. 157 . Facendâ si acesta toiagulâ ce mal remâne llu ducii si-lii daii. In Crasna. în cele trei seri dupa înmormlntare. în Mahala. de d-la V.~in BadeutQ. (jiicendu ca prin acesta se Imblân^esce CatelulU pdndnttdul ca sa nu latre pe noulu ospe venitu Intre cele-lalte mormlnturi (1). Vinulii din ulcica si pânea se daii unuî barbatii saii unei femeî dupa sexulii defunctului de manca si bea din ele în cele trei seri. p. fiindii-ca se crede ca sufletulii mortului sbora ratacindii trei cjile. îlii tamâiaza si apoi aprindii toiagulii care sta a- (1) In BoTana si Vicovula-de-sus. sa fie de sufletulu celui repausatu! (1). com. Acelii barbatii saii acea femee represinta în decursulii celorii trei dile persona defunctului. Inmorm. op. de d-Id Sam. com. o bucata de pane si toiagulii aprinsii. tamâie întrunii hârbii si sa se puie acolo si o ulcica cu apa saii cu vinii. 47.Celu ce primesce toiagulu precum si cele-lalte obiecte bea putina apa din sticla si apoi multumindu (Jice: (nDiimne" (teîl j)rimisca ! . cit. com. doua saii trei nemuri de ale lui se duca do cu nopte la mormîntii si-Iii stropescii cu apa adusa întrunii ulciorii. apoi se pune aprinsii la mormlntii la capulii mortului (2). de d-la Rom. lon^nCL. 40.. oooL de d-la Ionica alâ lui lordachi Isacâ. de d-lâ Av. Macovelu. (2) Burada. 46.» In unele parti din Moldova si Tera-românesca din contra este datina ca In loculii unde si-a datu mortulii sufletulu sa se aprinda. ca si 'n Moldova si Tera-românâsca^ la biserica (2). p. (2) Ck>m. Sima.

care se duce Ia biserica asemenea Intr unu sipusoru . si de aice se duce apoi pâna Ia tinterimu. De unu timpu Incoce tn&a si anume de când nu mal e Încuviintatii de a se duce mortulu descoperita la tinterimu. In unele parti din Bucovina^ precum buna-ora tn Manastiora. p. p. tn casulii de pe urma. Daca ramâne ceva vinu. An. stropesce preotulu In forma de cruce pre mortu înainte de ce se acopere acesta cu sicriulu. se 'ntrebuinteza In locu de vinii. care se pune de regula Intr'o sticla de b&utii apa. In Basarabia^ si mal alesii In tinutulii Soroca^ vinulii se amestica si cu aghiasma (3). 36-87. (4) Dict de Elisaveta Agagi. de Const. se pune într'o ulcica (5). miedulu sau mursa. Inmorm. precum tn FratautulCi-vechiii si Fundulii. PaiiSulUf numitii altmintrelea^si mal alesu tn Moldovaj paosA si apcLOsH (1) consta dintr unu sipu plinii cu vinii^ apoi dintr unii colacii care atârna de grumazulii sipului si dintro lumina. p. 158 Cu vinulu. care se vîra de regula safi In gârliciulul sipului saii se lipesce de colacii (2). si care. P A U S U L 0.xn. 36. 37. Inmorm. Pletosd si M.Moldovei se Intrebuintâza si apa curata^ care se amesteca si se 'ndulce8ce cu putina miere. când dau sa scota mortulu din casa afara. (2) In cele mal multe p&rtt din Bucovina si Moldova^ dict. Merchesd si alt! Români. PausU se numesce In Bucovina Înca si vinulu. (4) tn altele Insa. NistorCL Ve4I si Burada. care se duce dimpreuna cu coliva^ pomulu si pomenele pâna la biserica. se da si acela^ Înainte de ce se Începe comandarea. (3) Burada. iar colaculu si lumina se dau de pomana celui ce Ie au dusu pâna Ia mormtntu. unde se radica Împreuna cu acestea^ când se face panachida. respective aghiasma dela paosii. numai aghiasma. (6) Corn. celoru de fata de bautu. se stropesce In acelasi chipâ nemijlocita dupa panachida. (1) Burada» Inmorm.

unde nu sunt fântâni (2). ne vine de-a dreptulu dela Jtomanî. In unele parti ale Transilvaniei. cu vinii. SimonA : «iPausa. ea cela. Iar Pliniu naturalistulu ne spune : ccLegea Posthumie a regelui Numa ^ice : ca rugulu sa nu fie stropitu cu vinu (6). 178. ca pe cea-lalta lume sa fîe tote nemurile la unu locu. Totii In Tera-Bomân^ca Indatinaza poporulii a face mustu si a-Iii duce la biserica pentru apaosH si coliva saii jertfa (1) Com. 159 de struguri pe la Schimbarea la fa(d. adica când tncepe a se coce poma varatica (1). iara tinerea n^muriloru si aceloru-laltî omeni unulu de altulu^ când se radica pausulu. Ia Tira-Bomâniscd se numesce pausU colaculii si vinulft ce se duce Ia biserica pentru sarbatori. cit. precum în districtulfi NasSuduIuI si în muntii Abrudului. de d-la T. » Ce se atinge de cuvlntulâ patisUj apoi dupa cum repati^. A tatu datina de-a stropi mortulu cu vinu si a da colaculu si lumina celui ce-lu însotesce. când se face parastasii pentru sufletulii celui repausatu.si totu cu pomii si pomene. si mal vlrtosii pentru repausati. cari apoi impartâ d. se 'ntelege apa care. op. precum au fostu si 'nacesta(4). Pausulu^ cu care se stropesce mortulu înainte de a se înmormînta. se spala cu vina (5). Georgescu. Frâncu. a altora Insa ca sa aiba pe ceea-lalta lume din ce gusta si cu ce se îndulci (3) . Caci Romanii^ ca si Românii nostri de astazi. sau r^mosU vinii dintr unii prototipii latinii repausum. ca si în Bucovina. e. se duce pe Ia case si se da de pomana pentru sufletulii celui repausatii saii se pune pe Ia drumuri. aveau înca datina de a stropi r&masitele mortului. (2) Com. dupa înmormîntarea unul omii. precum buna-ora In Sacadate. a znuritA cine-va. când din partea Damiliel din care. Insemneza. câtu si cuvîntulu pausH sau apatisU. dupa ce-ltt ardeau. con- . se platescQ anumiti dmeni. de d-lA I. în altele însa. vinulii cu care se stropesce mortulii (1). 6 Augustu. Virgiliu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Dupa ce ramasitele mortului au fostu prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara. in t4r^ apa la cel însetati sati altele de asemenea natura». dupa credinta unoru Români din Bucovinaj spalarea mortului si curatirea sa de tote pacatele ca sa se pota Înfatosa curata Înaintea lui Dumnecjieu (2)^ dupa. p. însemneza^ dupa credinta Româniloru din Moldova. se întelege subpatisU.

oom. t. Velchorschi. Merchesa. COLIVA. II. repaus^ ital. Vechil Romani. 219. Românii numescu cu unii terme nu generalii coliva pi. Dict. din cari nici una nu e femenina. lib. pere. etc. Dict. rom. p. de Const. (3) Cred Rom. (2) Credinta Rom. de lust. XIV. t. din Bilca. Dict. Hasdeu. p. casii dulce. i. (6) Hi8l nat. ci numai dintr unu neutru pausum. coUvî tote prinosele aduse la biserica din fructe. com.B 160 firmatu prin paralelismulu formeloru romanice: franc. ~ 161 XIII. limb. limb. j^ Desi cuvtntulu acesta sa furisatu In terminologia nâstra biseric^ca crestina. iar prin urmare apaosA este ad pausum. dupa cum arata Arnobiu. 1260. 12: «Numae regis Posthumia lex est: vino rogum ne respergito. totâ asa si românulii pama nu se pote trage din latinulu clasica femeninu pausa (1). v. reposo etc. 1269 60. II. Jemna si a celord din BerhisescO. oom. (1) Cihac. faguri de miere. aveaâ In panteonulâ loru chiar si unu cjieu alu odihnei celei yecinice.: Postquam oollapsi cineres et flama quievit Reliquias vino et bibulam lavere laviUam. 8pan. Hasdeu. I. de M. (4) Dict. precum: struguri. riposo. totusi Isl datoresce nascerea pagânismulul italicu. Cftrdeia si a oelorfi din Fundula Moldovei. r^m^ provent. mere. IV. de M. literalminte : (^pentru odihna. P. P.(1) B. oom. . rom. NistorA din MaUnT. lib. din Balac^na. de G. (2) B. anume Biusus (2). (6) Aeneid.

mal cu sama pe la orase. însemneza. si maî alesu pe la sate. fiindii-ca crucea este semnulii crestinatatii. dupa Învatatura bisericii nostre.» Crucea. Dupa credinta unorii Români din Bucovina si TransUoa-nia coliva Însemneza pacatele mortului. Cela din strachina se'mpodobesce de regula cu mierii de nuca saii cu strafide. 1» Romial. adese-orl se face nu numai din zaharicale. Românii. se piseza si se curafesce de coja si apoi se pune la unii locii cu putina apa ca sa ferba. precum: mie(Julii de nuca si zaharicalele Însemna frumusetea si Îndulcirea vietii eterne. Dupa ce a fiertii de-ajunsfi si sa îndulcitii cu putina miere. ea se face chiar si din bucatele de colacii saii bulca taiate mfiruntelii si puse Intr'o strachina(l). H> 16Z fîertu si Împodobitii cu zaharicale ca si grâulu. caci intre coliva facuta In onorea sfîntilorii si In acea a amintirii mortilorii nu este diferinta. dupa ce o sfintescii prin binecuvlntare divina. numai aceea» care se face din grâii curatii în urmatorulii chipii: se iea putinii grâii. districtulu Radautuluî. In unele locuri este datina de a se face coliva si din orezii MmriamU. se pune într o -strachina saii pe o tava. %6Xt6oc pane de grâii. fâcendu coliva la (Jilele lorii onomastice In onorea sfîntilorii. dupa finirea Inmormlntarii sau a pomenirii repausatilorii. iar celii de pe tava se mpodobesce pe de laturi cu diferite zaharicale. Grmdâ fiertU^ din care se compune coliva. iar la mijlocii cu o cruce. Imaom.In sensii propriii Insa se numesce coliva dem. Totii pentru acesta causa. x4XXa6oc vgr. Ba adese-orî. ce se arunca în pdmîntU^de nu pufredesce singura remâne^ iar de putrecîesce multa râda aduce. cacî cjice Domnulii nostru îs. precum bunaora !n Vicovulu-de-sus. afara de forma de rugaciune pentru binecuvlntare (2). coliva se Împarte Intre cel presenti si se trimete pe a casa ca darii si celorii cunoscuti spre a le demonstra prin acesta din partea repausatulul. trimitend o ca dara pe la cunoscutii lorii. si parte Învierea mortiloru. cari se punu parte pe de laturi în forma unui cercii si parte la mijlocii In forma de cruce. o Impartii. parte mortea natureî umane. iar podobele de pe deasupra. Chr. care. ca fiindCi spiritualminte nemuritorii Împreuna cu totii se vorii veseli In viata eterna. coliviora în unele pati ale Transilvanieî^ precum buna ora în Orlatii. Închipuita pe coliva. ce-I celebreza. ci si din cafea pisata si pe de margini împodobita cu zaharicale. coliba ngr. dupa Inmormlntare se da strachina saii tavaua cu coliva tuturorii ce- . Din causa acestei Însemnari apoi. Însemna ca repausatuia a fostii crestinii. De aceea. cf GraunttUit de grâU.

ori si când voesce acesta pote sa guste dintr Insa (4). Deci fie-care. Dupa credinta allorii Români însemnaza coliva: tata luî Christosii. (2) Corn.(1) Com. 164 Intrega sa Împaratie. in «Biserica ortodoxa româna. com. de I. (2) Arch. Ce se atinge de originea colivei o legenda poporala din Bucovina si anume din comuna Stupea. e Indatoritii sa se roge si sa bata matane pentru iertarea pfecatelorii primite asupra sa. ca ar fi acela. ci totu-odata îi prindea si chinuia în totii chipulii anume ca sa se lepede de crestinismii si sa treca la pagânismii. oom. Prelicia. Rom. celu ce a gustatii. BumbacO. ca i se ierta mortului (1). 1877-78. IV. Dreptii aceea porunci elii tuturorii chrestinilorii din (1) Corn. stud. Cârdeia. de dla V. care a gustatii din coliva. 249. invdt. de G. (3) Cred. corn. Obiceiuri religi6se strabune. In fine spunii iarasi unii ca coliva Insemneza jertfa. ne spune urrhatorele: «Unulii dintre cei mai mari si mai înversunati dusmani si prigonitori ai crestiniloru era si Imparatulii Deocletianii. publ. oom. din BerchisescI. Merchesa. ca sa nu manânce mai muitu bucate . gimn. mergendii în ceea-lalta lume si stândii acolo Înaintea sufletului. Velehorschi. de Nic. a oeiora din Bilca. Agapi. Turtur^nQ. Elis. ca fie-care sa guste câte o 16ca dintr însa pentru-ca câte fire de grâu iea fie-care din coliva. de Drag. pag. <laca i-ar spurca mai întâi prin mâncare si bautura. dict. Rascanâ. preota. Celii mai potrivitii mijlocA spre scopulii acesta credu elii. si ca atare. Sima. sau atâtea pacate iea. BucurescT. si a celorA din Funduld Moldovei. 163 lorii presentî.» an. credu eî. Prelicid. asupra sa. in OrlatO. tote pacatele remânii pe capulii lui (2). a oelora din Costâna. din Manasti6ra. si de aceea trebue sa se împartasesca fie-care dintr Insa (3). Elii nu numai ca facea chrestinilorii multii raii si multe daune. Gabr. (4) Cred. de Nic. Rom. ce se aduce înaintea lui Dumnedeii spre iertarea pacatelorii celui repausatii. Cine nu face acesta. atâtea pacate. de loca din Breza si d-ld Rom. de Const.

perje^ nuci aurite. precum si cu diverse copturi. (2) Dict. 8. «Dar crestinii prinsera si despre acesta apucatura a luî Deocletianu de veste si nu mâncara nici pescî. ed. Eudoxie. ci cump6rate din tergii. si ne maî avendu cine-î sili. porunci sa le arunce In apa. se amart si Întrista forte tare si tinu unu sinodu. t. Si sinodulu acela a hotarltu: ca nimeni dintre crestin! sa nu maî cumpere si manânce bucate din tergu. uscate. episcopii si patriarchiî crestini de prin tote partile. CC Si cum a hotarltu sinodulu acela^ asa sa si întemplatu. c6rnc-de-mare. iar crestinii voru mânca pre pescil aceia. prunii. ci toti sa manânce numaî grâu fierta si sarata. p. Migne. pere. P O M U L 0. 386. Crestinii nu cump6rara maî multu bucate de acelea. si totu se voru spurca. p6rij. la care se adunara toti preotii. se Încarca si împodobesce cu totii felulii de fructe (pome). J65 XIV. si anume: mere. murindu Deocletianu. rarii când si de visini saii ciresi. aAu(Jindu preotimea despre acesta. Totusi spre aducere aminte a rSmasu datina ca sa se faca la morti si totu spre aducere aminte de prigonirea luî Deocletianu se obicînuesce chiar si In (Jiua de adî a nu se mânca pesce In postulu celu mare (1). rotundu si ramurosii dintrunu pomu roditorii de gradina. daca e în timpii de vara. ca le voru mânca pesciî. cari erau facute dupa porunca sa cu totu felulu de spurcaciuni. stud. (1) Com. c Vfidendu Deocletianu.» Adevarata origine a colivei Insa se pare a data din timpulu Archiepiscopuluî de Constantinopolu. care face fructe bune de mâncatii. prune. gimn. si a Impferatulul lulianu Paravatulu. cirese. . perju. de Al. adica de prin secolulu alu patrulea (2). si curatinduse frumosii de ramurelele ce nu trebuescii. credendu. ca sa manânce bucate spurcate. iar daca e iarna. Paris 1844. visine.facute de dlnsil. ca nimene nu Vrea sa cumpere si sa manânce din bucatele sale. «Mal pe urma Insa. strafide si smochine. maî alesu însa de mSru. precum: sânge de mâta. încetara de a maî mânea In tote dilele coliva. Baciu. de câne si de alte vietatî necurate. PomuliL e usitatu maî în tote tSrile locuite de Români si se face astu-felu : se iea unu cracii verde. naturale. ci toti mâncara numai grâu fierttiy care sa numitii coliva si 'n modulu acesta sa Introdusu apoi coliva la chrestinî. frumosu.

turte dulci. ^mm. nu-lu Încarca numai o singura sau dou6 persone. (1) (1) Corn. stud. alamâî. M. portocala sau m6rQ.iar altele se punu In forma de crucite sau stelisore. In acelasî timpii. de Al. 166 In unele sate din 5^«coi. Infigendu-se numaî Intr'lnsele smochine si strafide una lânga alta cam de pe la jumatate si pâna la vlrfu. sfinfiforl. când se ncarca ramulii de pomii saii betisorele de bradii. districtulu Radautuluî. Moldova. cu deosebire Insa din dranite./wa. crestati. este datina In cele maî multe sate si orase din Bucovinay Moldova si T^ra-Bomânesca de a se face si coce maî multe crestati (2)^ sfintisorl (3) sipotnene (1) Corn de Dumitru CârdeiQ. gimn.apoi zaharele (zaharicale). ca'n alte partî. I. hulubasî. Românii de prin orase si ceî culti dela tera precum si o sama de tftranî maî avuti si maî inteligentî. de locâ din Balacena . Baclu. adica când se 'mpodobesce pomulii cu fructele si copturile amintite. (2) Crestfita pi. nulntrebuint^za la facerea pomului acestuia maî nicî-odata ramuri de pomO. de loca din Stupea. si pre acelea apoî le Încarca cu strafide. portocale si mere. Macovelu preotâ în Râdeutâ. . Totii asa se face si cu cele-lalte obiecte. colaceî. precum si alte pasarele facute din faina de grâii curatii. In care se Înfige apoî o alamâe. stud. ale caroru racje asemenea se ncarca cu strafide si smochine si la vlrf& li se 'nfige câte o alamâe. d-la Av. alu carui nume llii si rostesce (1). O parte dintre fructele amintite se Infigii în ramurelele pomului. de locQ din Todirescl. ca de jumatate de metru de lungi sau si maî bine. Jemna. se numesce una colaca de forma triungulara. Unele adica se lasa simple. mSru saâ portocala. (3) SfintiforU pi. Avramd stud. smochine. gim. precum buna-ora In Voitinelu. Ionica alA lui lordachi Isacd din Mahala si Titu Zaharescu. e una colaca ia forma unul S. stud. iar o parte se însira pe o atisora si astiVfelii se anina apoi saii se lega de ramurele. cariî de unu timpii Incoce au Inceputu a imita pre orâsenî. Cioplirea si Încarcarea betisoreloru acestora atârna de regula dela priceperea si istetimea celuî ce sa apucatu sa faca pomulii.gimn. din Bala. cum s au cîoplitu. facute asemenea din faina de grâii. ci eî cloplescu maî multe betisore sau sulicîore de regula din lemnu de brada. scarute si cârligute micî. si'n fine cu covrigi. ci totî cel de casa punu câte unulu sau maî multe fructe Intr'lnsulu. ca ceî-laltî românî. proprietara în VoîtinelCl. menindu lie-carele ceea ce pune pentru sufletulu cutaruîa si alu cutaruîa.

una mal mare alta mal mica. cari totelaunu locfl. unulA mal mare si altuia mal mica. 9 168 într o pane sau Intr unu malaia (2) se pune Împreuna cu acesta tntr o sita mare sau într unii ciuru. ca unulu ce este maî tare. care se pune în vîrfulQ lorA în forma de cruce. se alcaiuescQ din douS oolivl. cari. luându-se pomulii si împlântându-se (1) Bimana pt. al&mal. se aprindii în decursulii prohoduluî. legându-se si întarindu se în acelasi timpii de jurii împrejurii cu stramatura rosie. 24 : «Avândâ înfipte in el colaci. p. In orase la cel mal avuti aceste pomene se poliescâ cu fol de aura. Voitinelii^ Galinescî. cele 3-6 pupeze. nici când însa cu pâreche. pomene saâ pupaza ^hpupfzeaem. cit. Inmorm. cinci saii septe. din faina curata de grâu. dupa cum voma ved6 maî pe urma. si Imprejurulfi sau se razima apoi. mere. se punii una peste alta pe o mesciora acoperita cu o fata de masa curata sau Intr o cosarca mare si frumosa. precum si dela istetimea si priceperea femeii ce le coce. si dupa aceea se 1 mplânta betisorele încarcate si împodobite în chipulii cum sa arfitatu maî sus cu partea inferiora într însele.t (2) Burada. precum buna-ora în Radeutii. smochine si strafîde . Si de 6re-ce atâtu pupezele câtu si pomulu se punft într o sita. caci pe acea scara se sue mortulâ la cerfi. Vicovulii-de-sus si de jos. Totii atunci maî împlânta într însele si maî multe luminî de cera curata si anume: trei. de aceea se numescu în districtulu acesta pupezele dimpreuna cu pomulu de regula ciura (2). 24: «Pomenele. Dupa acesta. calitate si frumsete atârna totu-dauna dela puterea mostenitoriloru sau a mostenitorului celui repausatu. pomene.167 sau pupeze numite In unele localitati din Tera-românesca pomenete (1). In unele sate din districtulii Radautuluî în Bucovina.» (3) Ve^I si Burada. cari se numescd si raiU. Pomenele acestea. e unâ colacd lung&retfi si lataretâ compusii din mal multe împletituri. ntsce bucatele de sindila. asemenea si din doi colaci. p. ca la ducerea lorii spre biserica sa nu se cump6nesca în colo si în coce si sa nu se rumpa (3). împletite în maî multe împletituri. Inmorm. asemenea în judetuld N^mtâ pe trestii se puna si hulubi de aluattl. se cocii dela 3-6 pomene saii pupeze frumose. In orasulu Câmpulungu. se numescu cu unu termenii technicu poporalii pomene sau ralU (2). Bilca. lon^nâ. a caroru cantitate. totu In ciuru. pupegîdra. precum si 'n cele maî multe sate . p 45: «In unele localitati pomenetele ce se impartâ pentru und mortft se facd in forma de scara. Fratautulii-vechiii si noii. dar maî cu sema într unu ciuru. op.

pomulu se aseza întro cofa sau ola. care însemneza pomii raiuluî.din distiictulu acestuia. de V. Baia. care are forma mal multa a unel azime. iara a septea singura. se numesce malaia acru. din districtulu Cernauj. Iladasenî. cu acea deosebire numai ca pe când la celii facutu din betisore luminele se Împlânta în crestati si sfintisorî. gimn. apa ca sa aiba pe ceea-lalta lume ce be si cu ce se r&cori. (2) Com de d-la. daca va ave parte. stud. pomulu se înfige asemenea întrunii malaiii sau într o pane prospSta si alba si dimpreuna cu aI cesta se pune apoi saii întro sita mare saii întro cosarca ori întrunii cosii. iar sticla ca sa aiba cu ce be. Atât de pomii câtu si de torta cofeî sau a oleî se lega câte unii testimelii saii o basma. MalaiulA acesta se face in doua chipuri : dospita si nedospita. In Mahala. iar cela nedospita. se 'mplânta adese-orî si întro pane de secara (4). gimn. tn pomii raiului. malaiii pi.uluî. Ceia dospita. Burduhosa. Pomul ii si testimelulii legatii de dînsulii sunt ale preotului functionarii. Cârdeia. (3) Com. preota si Dum. maîae se 'ntelege und feld de pane facuta din faina de papusoia (porumba saa cucuruzâ). Ionica ala lui lordache Isaca. Av. si altele din judetulu Suceva. (1) In Bucovina sub cuv. se razima tot d a-una o scara facuta de faina de grâiip si într unulii din ramurele se anina si o sticla de bfeutii apa. pe atunci In celii de crenga se lipescu de ramurele si anume câte trei la unu locii în forma unei furci cu trei corne. Gheorghia. se numesce malaia dulce saa turta. care are forma unei pane. In unele sate din Moldova precum buna-ora în Petia. gimn. proprietara. iar cela legatii de torta e alu celuî ce-lii duce. 169 -' Scara Insomn^za ca sa aiba sufletulu pe ce se sui. De pomii. Pomulu In aceste localitati se duce tot-deauna deosebita de pomene (1). Precum In pomulu facutii dintr unu cracu de pomii. stud. Nic. asa si'n celii facuta din betisore se punu dela 3 7 luminî. în care se afla si pomenele (3). Macoveia. de d-la. stud. precum si 'n cele-lalte sate atât din colo cât si din coce de Prutu. dupa ce s'a împlântatii pomulii si sa ase- . Vas. In Balacena. si (4) Com. care e totu-deauna plina cu apa curata. Cotlarciuca. La pom a se 'ntrebuintâza de regula ceia acru.

cari se împodobescii frumosii cu slrafîde. (3) Unâ felQ de m6râ varatica. In alte sate din Bucovina din contra naframa dimpreuna cu colaculii se lega saii de trupina pomului saii de torta vasului. In Moldova. Acolo apoi se scutura de fructe precum si de cele-lalte obiecte cu cari a fostii încarcatii. si dimpreuna cu acesta se pune apoi întrunii blidu (2j. . LatesQ. ci patru de-odata. ci pâna la tinterimii. In cele mal multe parti atâtii din Bucovina câtii si din cele-lalte tari locuite de Români. cari se aprindu în decursulu prohodului. crenga se iea cu mere cu totii. în care e pusii acesta. dintr'o crenga de mferii si cu deosebire demSr^i ordinU (3). de Tita Zaharescu. Iar dupa ce sa împodobitii în chipulu cum sa art*tatu. (1) Com. iara acuma se face nu numai la acestia. colacel si covrigi. se împlânta întro crestata (1). mere si nuci însirate tote pe ata . carii. ca si*n cele maî multe parti din Bucovina si Transilvania (5). nuci. smochine. o vecicd (?).zata In pune în naframa pâna la obiectulu în care are sa se duca la biserica. iar daca e iarna. gimn. adica se da nânasulul saii nânasel ca sa culega pomele de pe dînsulii. stud. dreptii rasplata ca aii botezatii saii cununatii pe celu repausatii. alamâî. Daca e vara. de Mich. Anitâ Pletosa si S. Eî sunt facuti din crengi de copacii câte cu treî craci. pomulii se duce de odata cu mortulii si anume tot-deauna înaintea asestuia nemijlocitii dupa sfânta cruce. unii mal acata si basmall. ale carui mere se cocd de regula pe la Sânt-Ilie. tulpane si o bucata de pânza. Sa parintele G. nisce prescuri ca scara. In Basarabia nu se face numai unii singurii pomii. se verfulii luî o lumina de cera curata învfelita într'o cu unii colacii menitii pentru celii ce are sa-Iii duca biserica (2). la cel mal avuti aceste fructe se si poliescii. gimn.. ca maî de multii pomulii acesta se facea numai la copiii cel mici. ci si la cel batrâni (4). pomulil mortidul se face ca si'n Bucovina. 170 precum si treî lumini. se cumpfira si se punii în ramurelele sele mere. In unele comune din Transilvania^ precum buna ora în Orlatii si Secadate. cari tote se dati de pomana la cel ce ducii mortulii la gropa (3). pe care sa se pota sui sufletulu celui mortii catra cerii. stud. nu numai pâna la biserica. (2) Com. spunu Românii. Jemna. câtii sta mortulii în casa se punii alaturea cu sfesnicele de lânga sicriii. ca în tferile amintite maî sus.

p. încercarea acesta sa începutii mal întâi si întâi prin aceea. invStatorl. p. de d-nil I. dupa cum am arStatii în capitolulii despre BradU. Rom. Inmorm. Inmorm. (5) Ck)m. (4) Com. Geor^escu. Sima. Simu si I. gabSna si negra. Mal pe urma însa si anume dupa cea învinsii crestinismulii asupra pagânismulul în întrega Dacie. 12. fructele de pe dînsulu.(1) Crestafile se faca în comuna Orlata in forma crucit. In acele parp. de d-la Rom. ca el au prinsii a îm- (1) Corn. stud. adica in patru corn uri. însa fara nânasî nu (1). Românii aveau datina de a pune înaintea casei mortului si a duce înaintea acestuia pâna la mormîntu numai unii braddnasa împodobitii cu diferite flori. In unele locuri din Bucovina Insa e datina ca sa se duca numai pâna la biserica si aice apoi. 171 pentru ca lîe-care omu fara tata si mama se pote boteza si cununa. ve4I si Burada. precum: albastra. Inmorm. cununi si cordele saCi stramatura de mal multe colori. dascali si palimarî. trimite preotulâ pomulii dela biserica îndfirgptu la casa celui repausatu. de d-niî loanQ Georgescu. sau se arunca tntr'unu rlu. care sa însemneze apomula cunoscinteî hindul si alu rSuluU din raiii saii mal bine (jisii însusi rahdU. pomenele se mal facCl in forma de scara. si însemna ca pe acea scara are sa se urce mortulA in cerd. 86 vede ca Românii. vedi si Burada. de Titd Zaharescu.» (3) Burada. (2) Com. Atâta în privinta facerii si întrebuintarii actuale a acestui pomu! Dintru începutu. . vale sau fontâna (3). unde tiu împartesce apoi Intre preotii functionari. culegendii preotulu. p. Sima. de d-ni! Rom. acum din timpurile cele mal vechi aii încercatii sa prefaca Bradulu pdgânU într unii pomU crestinii. si Rom. Georgescu. sa-Iu arunce In clopotnita sau într unu ungheriu unde-va din curtea bisericii. Sima. (2) Com. respective dascalulu sau palimariulO. 28. gimn. precum si între unii dintre cel ce au petrecutii mortulii. unde e datina de a se face nemijlocitii dupa tnmormlntare si prasnicu. 24: «iln unele locuri în Transilvania. Dupa ce sa scuturatii se Împlânta la capulii mortului lânga cruce (2).

si se duce tot-deauna în fruntea îngropaciunii înaintea crucii pâna la mormîntii. Ghiuta. Dovada despre acesta avemu ca în cele mal multe partii locuite de Români se întrebuintezi chiar si acuma numai bradulu. încercarea acesta insa de a stârpi bradulQ cu desfiversire si a întrebuinta numai pomulfi. cununi. de aceea nu se 'ncumetara a lua unii pomii. nici pâna adî nu le succese. cununi. se sfârsesce si elu de odata cu dlnsulu. bradulu chiar si în diua de adi se împodobesce numai cu flori. precum a nutritu odiniora pomulU raiului pe Adamii si Eva si ca acum murindu omulu. Sima. colacutl. pe când din contra pomulu se împodobesce. ^1) Corn. nicî când însa si cu fructe saii cu vre-o coptura oreslcare. 172 podobi bradulu nu numai cu flori. stud. care ar pute odrasli. ci si cu diferite fructe. care corespunde mal bine credintei loru crestine. cum era datina la începutu. iar altii spunu ca ar fi jertfa cea cuvenita pentru ultima data spre Împacarea si Împreunarea omului cu Dumnecjleu (1). proprietara în IlisescI si N. Mal pe urma Insa aii începutu a departa pâna chiar si bradulu însusi si a-lu înlocui cu unu ramu verde de mfiru. unde e usitatii alâtii bradulii câtii si pomulii. si înainte de vr o câtî-va ani în IlisescI. în a carorii apropiere nu se afla de felii paduri de bradi. cordele si strâmatura. Er. . în altele însa atâtu unulii cât si al tulii la una si aceeasi înmormîntare. si împlântându-se într'o pane saii malaiii se duce dimpreuna cu pomenele în urma bradului si cele mal de multe ori numai pâna Ia biserica (1). sa vedemu acuma si ce felii de credinta au el despre dlnsulu? Uniî credu si (jiicu ca elu Însemna pomula vietii omului care la nutritu pre acesta In vieta sa cu totu felulu de pome. undo se pune apoi tot-deauna la capulii mortului lânga cruce. De 6re-ce însa bradulu. districtulu Sucevil. cordele si stramatura de diferite culori.(3) Com. 173 Dupa ce am v6dutu pâna aice cum Intrebuinteza Românii pomulu. nu odraslesce. districtulii Câmpulungului. gimn. de d-lQ Rom. ci unii ramu de pomii care daca-lCi tal asemenea nu odraslesce. si numai în acele sate. sa datii bradulCi cu totulii uitarii si a învinsii pomulii. odata taiatii. cu diferite fructe. Cotlarciucâ. si zaharele. In acele comune. prunu sau perjii. aluaturi si zaharicale. dupa cum am aratatii în sirele de mal sus. precum buna-ora în StulpicanI.

Marea iarâ nume L'aie-lalta lume (1). care se pune la mortu. Iara mortulu imi trecea. de Em. SimCL 174 trei vietati. Bradulii li raspunde Întâia ora ca sa Încuibatii Intr Insula unu soimuletUy a doua ora ca sa Încuibatii o vidra^ si a treia ora ca sa Incuibatu o serpone. de Cuparencu. care Incunjura pamlntulii si care se numesce de catrâ povestile si mitologia dacoromâna asorbuhl pamîntulul. ajunge Întrunii locu. stud. Moldova si Transilvania Atâtu unulu câtu si altulu servesce sufletului ca trecâtoro din lumea acesta tn cea-lalta. ostenitu peste mâsura de calea cea Îndelungata si grea si Însetatii de arsita cea mare. si elu spariindu-se^ ar cade in mare si sar Inneca. dupa ce a trecutii prin tote vamile. com. In care cânta o multime de pasarele si sub care se afla unii scau- . de George Velehorachi. stud. din Ropcea. trebue sa treca peste o mare forte adânca. unde se afla unii pomU înfrunzita si Încarcatii cu totu felulu de fructe frumose la vedere si bune de mâncare. corn. mal nainte de ce ajunge la loculu. gimn. parasindu lumea acesta si trecendu In cea-Ialta. dupa cum ni-o dovedesce acesta unii bocetii din Banatil. Altii iarasi credii si spunii. In urma urmeloru însa. prin urmare ca nu pote sa-i întinda vlrfurile. com. când a scosu pre Adamu si Eva din iadu sufletele celoru drepti s'au tinutii de dlnsulu ca unu pomCi Încarcatii cu totii felulii de fructe. servesce sufletului ca o scara pe care se sue de pe pamlntii pâna la Dumnecjieii In ceru (2). com. (2) Cred Rom.Iu arunce tn iadii.Unii credu ca Domnulu nostru îs. Dreptii aceea pomulii. de Rom. ca sufletulii celui repausatii In calatoria sa din lumea acesta în ceea-lalta. si a latra. din Voitinelâ. Bradvla clinelorfi din bocetulu banaj. Cârdeid. si a celord din Transilvania. ar simti puii acestorii (1) Credinta Rom. Unde doruld îlu ducea. Chr. Iarasi credu si spunu o sema de Români ca sufletulu omului. cari nu voru sa-Iu lase sa ti^ca mai d<v parte. Ajungendii sufletulii la acestii bradii llii roga sa-î Întinda vlrfurile sale ca sa pota trece pe dlnsele de ceea-lalta parte de mare. de Dum. trebue sa treca prin o multime de vami unde stau milione de draci. acelora din BerchisescI.D In rlpa acestei mari se afla unii bradâ colosala de mare numitii hradulu SindorU. In urma Insa totusi Bradulâ se gândia Si trupinele 'ntindea. ar prinde a suera. ci voru sa-Iu opresca si sa. caci cum i le-ar întinde.anu e !n casulu de fata sinonimii cu pomulu Româniloru din Bucovina. care i se cuvine dupa faptele sale. gimm.

Brasova. Caliadara pe an. se duce pâna la fontâna. In haina alesa. a culege pomele carî tî placu si a le mânca (1). Cu vîrfulii ajunge *n cerii. Credinta acfeta despre pomu se afla si la Românii din BanatU. 1881 p. care la petrecutii pâna aici. Ea pe toti ÎI adapa. Apot iar sa mi te duci Pâna când vel s*ajungî L'alii m^ru mare de Sân-Petru Cu ajutorulîi lut Sân-Medru. Jos Ia radacina E lina fântâna. Bocetulu Intitulatii «petrecerea mortuluî)y. Acesta e pomulii. In care sa pusii pomulii. Teta Sânta Marie. care asemenea se afla alaturea cu scara. Cu p61ele pân'la mari Si pe vîrfu e înfloritii. 175 scaunasâ. Iar pe pole împupitii. Ângerulii s6ii pazitorii. Cu noi mila eî sa fie.nasa. se suie pe scaruta ce sta rezemata de pomii în acesta.3 128. se scola de pe W Simeona Mangiuca. 1882. Cal6torf. 12. Acolo-l Santa-Marie. dupa ce se odihnesce putinii. si luându cârligulu. câti mat trecea. ce i laii datii al s6I de pomana. ne spune în privinta acesta urm âtorele: Rachita 'mpupita. iar fontâna e 61a saii cofa cu apa. Ea spre toti se îndura. Ci mila sa-I fie. Meru-I mare si rotatii Si de p61e aplecatO. apoi înturnându-se îndferSptu. despre care nî-a maî fostii vorba. . llu iea de mâna si asezându-lii pe scaunasulii de sub acestii pomii ca sa se odihnesca. bea apa dintr insa si se racoresce. II arata o fântâna rScoritore. prinde a trage cu dtnsulu crengile. care se afla nu departe de pomii. Sufletulii.

de BurduhosA. BrasovQ 1881. 176 Unâ fragmentu dintr'unu aitu bocetu din comitatulii Torontalu ne spune In privinta pomului. Daca nu mi te-al rugatii. La masa chitita. Nu-I mândra rachita. respective a mferuluî. urmatorele : Sus ma! în sus Sus la rasaritii Miru tnarCy ^nfloritu Sub meru cine sede? SJintiî Si duchsfintiL Lucru ce lucrau ? .Drumurile le-areta : Sufletulii din apa bea Si elfi lumea o uîta. stnd. Când a *ntratii Scris6rea'n satii (2). (2) Simeone MangTuca. Caci c61a i s'a împlutti Condelulii si Ta pierdutii. 1882. Dara ea nu s'a 'ndura Intre viî a te scria . corn. D6ra ea s'o indura Si*ntre vil te-o însemna. Sede si scrie Maica Marie Pre cel vil si pre cel morti Si-sî însemna a lorCi sorti. corn. de Titâ Zaharescu. si a celorâ din Baia în Moldova. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita. (1) Credinta Horn. 131 133. gimn. Masa înflorita. Rachita *mpupita. stud. din Câmpulung^. Haina de mStasa. Calindarft pe an. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raiu cu sine. gimn. p. R6ga-mi-te tu de ea Cola viilorii s*oiea.

. Câtii elti cuprindea. Dumnecjeii sa-lâ ierte! (3) (1) Gazeta Transilvaniei. Când mi-sl d'ajungea Fe scaunu sedea Si 'napoî cata. acestea: Mergea N. Mergea câtii mergea Pâna-mî d'ajungea La mijlocii de cale. Pe drumu lunga si latu Napoî n'a *nturnatii. totu din Banatu si anume din comitatulu Carasu Severinu. Pamîntil împartîaii. unu alu treilea bocetu. Pe drumu mi-lu pornîa. A plânge 'ncepea. Dumnecjeu venîa Cu siîntulu s6u Petru De se divania (2). BrasovA 1891. Dumnecjeu-lu vedea Cu siîntuia s6u Petru. Elii cu spatele Si cu bratele. ne spune maî alesu cu privire la fontâna ce se afla lânga mSru precum si despre ângeriî. Pamîntu cântarîa Câtu luî ca sa-î dea. In fine. La lina fântâna^ La locu de hodina. Cu spate-a cuprinde (Ij. No.El se sfatuiau. 22. mergea. Locu el îî laceau Câta în brate-a strânge. cari sunt trimisi deDumnedeu sa momesca sufletulu. Angeril mâna De mi ti-lu momia. si despre Sân-Petru cu care se sfatuesce câtu are sa dea celui repausatu.

(3) Com. Scrie viii si cei mortî Scrie-mî omeniî chiar totî. Vii-I scrie Cu anglie. 177 Ce se atinge In specialu spre c^rta dintre morte si cuca^ silvania^ numitu aCântectdU la feciori si fete. de d-lQ Ioana Popovicl. Mal din sus. învfitatora.(2) Divanîa = convorbîa = consulta. Dar mama MariutiI Intr'acolo se porni . Sus tn pârta raiului^ Jos palele cerului^ Esie-opiiira NescatU piatra J^i'O chilie De tamâe. precum si nere. Morti-Î scrie cu cernela. Iar colo cine se vede. Si pe pietrâ cine sede? Sede damna Irod ie 4^1 Maica Sânta Marie Si totu scrie Pe hârtie. ne spune urmatorele: Oolo sus. Ca de-aceea-î multa *n tera.

Si mi-o scrieti cu viii Nu mi-o scrieti cu mortii!» Maica sânt* a cuvintatâ: Mmrian&. Dar nu-I focQ ca sa te arcjia Si nici apa sa te'nece. Cu multa focu.Departe 'ngenuchindâ Si de-aprope tota rugândQ Si din gura cuvintandâ: «Draguta. Indergptii s*o înturnatii. Cu multa para uscata. Da-I foculu dela maicuta. Scrieti si pe draga mea. Sânta-Marie Si tu d6mne Irodie! Scrieti si pe fiica mea. Ce arde la inimuta. cu multa apa. Totu plângcndâ si suspinândd Si din ochi lacrimi vSrsându. Si-a casa daca sositu Pe Mariut'a gatitu. Colo sus Mal în sus Este o gradina 'nflorita Cu multa foca e ocolita. Spatele î-orâ putretjli. de SântdrMaria precum si deunâ bocetâ din Secadate In Trancdit marey » care se cânta numai la barbatii si nevestele cele ti- «Prea tare-al întârziatii De anglie am gatatu. 1* BomAal. Bratele I-oru mucecji. Spatele si bratele. Caci nadejdea o gatatâ. Si hârtie am plinitu Si condeiulu l-am pierduta!» Maicuta MariutiI Tare mi se mal scârbi. In mijlocula gradinii . Inaona. Ochii si sprîncenele.

Copilasi mici sfiracescl. Care ml-al rupta inima Si dulce taicutuld meâ Si buna fratiorulu mea ! Cu toti sa v'adunati . Voinici tineri stingherescl. Când era la miec^u de nopte Tragea clopotele tâte. nu ti roia da. Caci pe mine mi 'nsela. Dar in bradâ cine-ml sedea? Sedea cuculâ si m6rtea 13 178 Si-amendoi se totâ certa : Care'n lume ar intra? M6rtea din graiu ca graia. maicuta mea. Ca unde tu glasuescl Casele le pustiesct. 6menil din somnâ trezescâ. Si-ml iesd bourel cu bol Si pecuraril cu ol ! . Dar eu unde glasuescu. . Cucuie.» Când era mal de cu sera Tragea Maria sa m6ra. Catra cucQ asa (ticea: .La marginea fântânii Este-unU broda încetinata De multi omeni blâstematâ. Si când era pe la (jiorl VeniaG fete si feciori Cu braturile cu flori. vitezule.«Cucuie. Glasuindu a primavara Sa iasa copil pe-afara. m6rte. . voinicule! Dâ-ml tu mie glasulâ t6â Sa glasuescâ cu elU eHl «Ma. Maria din graiâ graia: «Dulcea mea.

Pentru mine sa va rugati. culesii de I. In fine. Si rudele mele tâte Sa mg ierte dupa morte Si vecinii mei iubiti Sa remâie linistiti. Caci de ieri nu potii pasi. unu altu bocetu^ totu din Transilvania si anume din valea Bulei. De mine n'al intrebatâ. Vladu. suna precum urmeza: Alei! mârte grabnica. Când in satâ tu al intratu. Nici nu mg potu departa Dela draga muma mea! (1) Com. Nu m6 potQ rescumpâra. nu potu iesi. P. care asemenea trateza despre Sânta-Maria. al strigata: Iesi N. de d-lQ l. Caci eu mergâ in alta lume De unde nu vine nime ! (1). Qeorgescu^ invgtatord. 179 . Sa rugati pe Dumnezeu Pentru sufletelulu meu. N. pâna afara Si nu te-i intârce iara! Asi iesi. Fara la N. AI luata satulâ de-a rendulâ Si casele de-a mânuntulu. Nicâirea n'al strigata. Ca eâ înca m*oiu ruga La maicuta Precista De d6r v6 va ajuta Si de mine nu-tl uita.

Nu ma scrie cu negrala! BucurosO. cu rumenii. a alergatii. pâna afara Si nu te-I întdrce iara! Asi iesi nu potii iesi. In ea sede Sânta Marie Si scrie vil cu vil Si pe mortii cu mortii. N. Colo sus Si mal sus * E o chilie de tamâe. N. Scrie viii cu rosei a Si pe mortii cu negrela Iar N. Cu viii. pâna afara Si nu tel intârce iara ! Asî iesi. N. De dorulu suroriloru. te-asi scrie Si pe tine pe hârtie. Nu ma potii rescumpfirâ Si nici nu ma potu misca De mirosulâ bra^ilorii Si de mila fratiloru.Sl-aT strigata si-a d6ua 6ra: Iesi N. draga. Nu cu mortii veste<jil Si ma scrie cu rosela. In chilie a întratu Si de dinsa s*a rugata : Alelei Sânta'Mane Te roga si pe mine a ma scrie. Dar ma scrie cu vil. Caci de ieri nu potâ pasi. nu potft îesî. . Nu me potâ rescumpfira Si nici a m& departa Dela dragulâ tatalâ meii ! Sl-al strigata si-a treia 6ra: Iesi N. Caci de ieri nu potâpâsi.

Din trupina marului Pâna in a parului Este unii patu Mare. Dupa carii cine alerga? Muma-sa. esti ramasa ! Dumbrava Dumbrava ! Pleca-tl ramurile 180 Ca sa m& umbrescâ Si sa hodinescu . N. Dar în patii cel asternutii? Iarba verde de pe rîtCi. s'a culcatii. Peste cârpa Sl-o perina.Dar tu ml-aî intarcjiatâ Si rosala o-am gatatâ. Dar te-oiâ scrie cu negrala. Dar în patii Cine-I culcatii? Iata N. încheiatii. ori te si lasa. N. Ca de N. inima arsa. Pe cel ii delii îndelungatii Merge-uhti carii împovoratii. Ori te du. Draga floricea domnasca! Ca nu te duci sa 'nflcrescl^ Dar te duci sa putre^escl. Dar s'a pusa sa putrec^esca. Nu s*a pusti sa hodinesca. De scânduri noue de bradii. Ca de-aceea-i multa 'n tera! Colo sus Si mal in sus Este-unâ marii Si este-unii parii. Peste iarba Cârpa alba.

câtu are pomulii acesta. redigiata de losiiQ Vulcanâ. cari ÎI placu si culegendu-le de pe ramurele le manânca. la umbra caruia se pote odihni si rScori în care. ci ei stau de-o parte si se uita numa! la cei-lalti omnei. Totii aici se pote pune si credinta acelora. stud. si ca nu cum-va pomulâ sa fie golii. sa aiba macaru pe alii s6u. Acolo sta elu apoi vecînicu verde si încarcatii de tote bunatatile înaintea sufletului astu-felu ca acesta numai uitându-se la frunciele luî cele într'aurite si la fructele lui cele frumose si galbene ca cera de pe dînsulu e pururea satulti si nici când nu maî flamân^esce. 1880. nu au de felu pomu In cea-lalta lume. Cotlarciuca. Si acum sufletulu. unde sunt pomî destul. Scaruta 11 servesce spre a se sui în pomu. Fie-care omu repausatu. cârligulu spre a trage cu dînsulu crengile. numitu altmintrelea si pomuiu raiului^ merge în cea-lalta lume. Ceî maî multi insi însa credii si spunu ca pomulu. (2) Credinta Rom. p. VI. 181 Din contra omenii. an. Dreptii aceea parintii. se sue pe scaruta cea facuta din faina de grâu si razemata de dînsulu. 36. De mdrte 'ngrozita (1). frumosu si ramurosii.Ca sunt obosita. caruia i sa datu unu astu-felu de pomii are de pomana în cea-lalta lume unii pomii verde. ca sufletulu sa aiba de tote bunatatile. care se duce înaintea mortului. rficoritu si saturatu de ajunsu din pomele pomului despre care ne-a tostu pâna aici vorba. pleca cu ângerulu s6u maî departe spre împaratia cerului. carora la Tnmormintare nu li sa dusa Înainte si datu unu astu-felu de pomii de pomana. sa . de aceea HQ Încarca cu felii de felii de fructe. gimn. unde se duce si sufletulu. dupa ce sa odihnitu. cari au. de Nic. din StulpicanI. cari (Jicu ca mergendu oraulu pe cea-Ialta lume si neputendu sa intre în raiii. (1) nSe^târeajV fdTa poporului româna. maî pe scurtu are si elii macarii atâta umbra. trage cu cârligulu pomele. com. cauta ca numai decât sa se duca unâ pomiî Înaintea acestuia ca sa aiba sufletulii s&ii In cea-lalta lume pe ce se sui si odihni. când voesce. Buda-Pesta. si zaharele. se pote sui si gusta din pomele sale . Iar daca cu tote acestea 11 vine pofta de mâncare. iar pasfiruicele sa aiba cu ce sa se desfateze (2). respective nemurile cele mai de aprope ale repausatului.

Si din ~ i. cari pândescu si ameninta bletulâ sufletu. FomulU. asa nu se pote mal multu nimicu spera si dela celu mortu. In capitolulu despre Bradu noi amii vfedutii ca Romanii puneaii Înaintea casei mortului unii chiparosii -=. GeorgiQ. stiid. ginm.. (1) Credinta Rom. Din Fundula Moldovei. respective bradulu. de Alx. Jemna stud. Umbrirea si recrearea sufletului dupa ce a trecutii prin tote vamile. com. de Titfl Zaharescu. acestii fondA alu bocetului din cestiune se afla aprope literalminte In falmosa carte poporana Varlama si losa/U^ atribuita generalminte sântului loanu Damascenu din secolulu VIII (1). gimn. Tonîgarifl. care-I servesce de scara spre a se put£ sui pe dinsulu de po pamlntu pâna la Dumnezeu In ceru. com. stud. com. si dupa cum nu pote odrasli pomulâ acesta. El bine. despre care am vorbitu mal sus. nu e alta decât o crenga de marii. de Iustina Cârdeia. Din Mânasti6ra. de DragosQ BumbacQ. pSrii saii prunii. gimn. dupa bocetulu banatanu. Pomulii vietii.aiba ce gusta. com. Deci pomula vietii din punctulii Întâi. Insemneza: a). gimn. Baciu. b). dupa cum arata bocetulu banatanu. de Mich. dupa parerea nostra. gimn. Din Bilca (H>in.i> adica printro adâncime care sorbe sufletele. gimn. stud. sau.Din Costâna. Pomii raiului sau mai bine (Jisii Însusi raiulii. Lumea nostra si lumea cea-lalta c&tra care mortea mâna pe omu. sau Încuibata trei fi^re dusmane: unu solmu. din punctulu alâ doilea. Precum cipresulu odata taiatii nu odraslesce mai multii. care servesce sufletului de trec6t6re din lumea acesta In cealalta. cupressuSy care era semnii de morte. din Stapca. 182 nu p6te sa dea nici odata odresle. In acela arbore. e de origine cu multu mal posteriora. de I. com. si despre care se credea ca odata taiatii mal multii nu odraslesce. In acea adâncime cresce unu arbore colosala. nu Insemneza nici mai multti nici mai putinii decât cipresulii Romanilorii. de Elisabeta Agapi. totii asa si pomulii^ care. com. Trecfetorea din lumea acesta In cea-lalta: c). stud. com. gimn. Din Balac^na. . Resumândii cele espuse pâna aici resulta ca PomulU^ ce se duce Înaintea mortului. stud. sa nu duca nici când si de nimica dorii (1). Din CânipulungQ. sunt. si In urma: d). care servesce de trecâtore Intre ambele lumi. o vidra si unu serpe. dupa cum am vSdutii. dupa cum am ar&tatu mai sus. despartite prin asorbulU pamîntului. stud. de V.

Arborele !n gropa cu cele trei iierc. P. Ac^ta este închipuirea celoriî ce tnsala cu înselaciunea lumii acestia. p. si vâ(jiu doî fârecî^ unulu albu si altuia negru.. Si atâta tiu rosose câtu putintelu era sa cada jos. H. 1879. ci tugea tare ca nu cum-va salu ajunga si sa-Iu manânce. conservata tntr unii manuscriptâ de pe la tnceputulu secolului alu XVI. iar tn fundulâ gropii rtnjia acelu s^rpe grosnicâ ca sa-la tnghita. unde se ivia din malultt acela ce era aprope. Cuvinte din betrânî. si se porni spre acea ramura ce pica putinea miere. Adica din afara de acea gr6pa sta inorogulu gata sa-Iu manânce. cunoscuta mal mult sub numele de c 7aimlele Iul Did/paU^ unde unicomulu e înlocui tu prin elefantu.. Acestia se as6mâna unul omu. Bucurescl. Deci cauta In fundulu acelei gropi si vh^u unu sarpe mare si grosnicu. iar gropa prin putu. ce fugia de unu inorogii si nu putea nici cum sa rabde si sa stîrpesca strigarea si sberetuliji glasului lui celu grosnicu si Infricosatu. Si cauta tn sus si vSc^u unde pica dintr o ramura câte o picatura de miere. Iar daca se urca elu cauta Ia rftdâcina acelui copaciâ. p. câte odata prin leO. afla acolo unu copaciU si se apuca de se urca tntr In- (l) B. Q^ster . ne este cunoscutu si Intr o redactiune curata bogon^Utcd.Iata partea ce ne intereseza din acesta carte poporana dupa traducerea facuta de Negoe Basarabii pe la Inceputulâ secolului alu XVI si Intitulata alnvitdiurile Iui N^oe Voda:^^ a. Adica inorogulu tnsemneza mortea care gonesce sa ajunga pre totâ nemulu Iul Adamu (1). si statu cu piciorele pe nisce ramuri si gândia ca va fi In pace si far de nici o grija. t. 707 708. sub titlulu : (1) D-r M. Hasdea. Si daca v6(|u acea putinea miere uita de a-si mal aduce aminte de acele rautati multe ce-I& tncunjurase. care rodia totu-d^una acelu copaciu tn care sta elfi. 42 43 184 . Literatura populara româna. BucurescL 1B83. «Asa fugindu elu c&i^vx Intr o grapa mare si daca ca(j[u tntr tnsa. iar copaciulu tn care se urcase ^ra putinelâ numai sa cb^Sl. Deci iar cauta spre partea tn cotro sta elu cu piciorele^ si v64u patru capete de aspida.. iar piciorele si Ie pusese pre nisce ramuri uscate si putrede si uita aceste râutati si greutati tote.» Aceeasi parabola se afla Ia Arabi tn renumita colectiune Kalilah va Dimnah. Ea este numai putina populara tn Persia si India. 183 sulâ. ce sufla si esia din gura Iul para de focu si venia cu gura cascata si cu dintii rtnjiti numai sa-Iu înghita.

si cânta cântare dulce si veselitore de a o aucjii. stralucindu prea frumosii.. Ca isvorii credintei poporului despre acestii pomii si celorii din prejurulii s5ii credii ca a servitu maî cu sema « Viata sjîntultil Vasile celU noU». Cu alte cuvinte bocetulâ banatenii e maî aprope de VarlaamU si loasafU (1). Aci Insa In locu de unu singuru arbore sunt deja doî: unulfl cu ramure de argintii si cela-laltu cu ramure de aurii. bucurându-se ca s aii mântuitii unii sufletii în cesulii acela. si erau Îmbracati cu haine stralucite si de multii pretii .npHTHA IV Boraxu^pb ivT BOAPdpkCKkiYi^ KNHPA (parabola despre ceî bogati din cartile bulgarescl). Hasdeu. P. Si acolo am aufjitu unii glasii forte Incetisorii dintru acea Înaltime plinii de multa dulceta si veselie. «Pentru ca stau Înainte Imprejurulu lui Dumnezeu tineri cu brâne de auru t6rte mart si Înalti. Cuvente den bfitrânl. cu inima buna si amii trecutu porta cerului . cari mergeaO împreuna cu mine. aii alergatii toti. cel ce sta Înainte la acea Înaltime prea luminata aii slavitii pe sfânta Troita Împreuna cu noi. si se biicuraii împreuna de mine si se veseliaii pentru mântuirea mea. si s^a suitU întru împiratia cerurUorU si me petrece tmpreund. Si apropiindu-ne In dreptulii acelui prea Înaltii scaunii. si satura cu privirea aceea pre toti aceia câti s au Invrednicitu sa locuesca acolo. din care reproducemii spre comparare urmatorele sire: «Si ne-amii suitii dela aceea (adica dela vama a 24). De asemenea în locu de unii singurii unicornii sunt doua animale: camila si leii. Si v6dendu-m6 în manele sfintilorii ângeri. ca a trecutii sufletulii meii slobodii de primejdia si de amariî si întunecatii dracî aî vSsduhuluî. 708 709. Si ducendu-ne în cerile se despica si fugia dinaintea nostra apa care este de-asupra luî si trecendii noî se întorcea în loculii eî. t. si tînarulii portarului eî ne-aii primitii bucurându-se si a slavitii prc Dumnedeii.. si p6rulii ca fulgerulii si piciorele lorii albe ca laptele.. . (l) B. si fulgerându lumina tote partile acelea.. Pomulii din punctulu alu treilea e asemenea de origine maî posteriora si anume aprocrifo-crestina. 4icendu celora. si slobodiendu ra(j[e ca nisce multe fulgere. 185 «Si mei^endu Înca tnainte va^ut'am scaunulâ Iu! Dumnecjieu albu tnmiitu. p. II. si fetele lorii ca zapada. .... si era de dedesubtulii luî oresî care tineri prea frumosi cu multime nemasurata de stralucire îmbracati rosiî ca racjiele sâreluî când apune. bucurându-se pentru mântuirea mea.. Si trecendâ apa aceea amii ajunsii la oresî care vfezduhii groznicii si nelntelesti . cari m aii adusii : Duceti-o întru tote lacasurile sfintilora^ dupa cum aveti obiceia^ sa faceti la tote sufletele împrejurulU raiului. si la .

adica In loculii care locuesce. si de mir&ma... si In launtru slava nepovestita si neveste(^ita. . si Inconjurându-le tote acestea. . de care era plinii de veselie prea multa 186 si prea dulce si sta la foca frumosu si bine potrivitu. si era Întinse In mijloculii ralului cu unii chipii negritii. bunula tSa parinte Vasilie.... si aprope de acele trepte ale palaturilorii acelora.. . . câte sunt imprejurula raiului^ si câte sunt Intru celea de desubtulu pamlntulul. pe care o ve^f. deosebite cu slava si cu stralucirea.cele mal de desubtii ale pamlntuluî. locuintele cele de Dumnezeii zidite ale sfintilorii In loculii verdetil ceresc!. a venitii aice mal nainte decât mine . tfSi In scurtu trecendU tote.. si de trandor firi minunati si multa mirositori. . Si cautându la rasaritii va(j[ul Înfricosate palaturi facute de focii. si era minunate acele locasuri ale sfintilorii. care ma pac^ia. ce staâ nou3 In veci . si Înalte forte.. . (Jicendu-ml: ore sciî^ Teodora. . a Si mal mergendii In slnulii patriarchulul Avramii. sta . d a cuviosului si duhovnicescului nostru parinte Vasilte cda încredintatii robU ala Domnului^ care este duhovnicesc^ parinte si a altora fii . care nu este a mea. si era curtea aceea pardosita cu lespecjil cu totulfl de aurii si pestrite tn multe feluri. sl-am intrata Intro curte. dupa cum pomenescik pe morti la cele 40 de ^âe? Si dintru acesta am cunoscutu eu ticalosa cum ca trecendâ 40 de (jiile de când am muritu. pentru ca domnulii meu omulu ce^u vorbitorii cu D-(^eUy bunulu meu parinte Vasilie. care este dintre acele flori ceresd. tmde curge tsvorula cela fara de morte apa ^ beutura vietii. cu piramidî cari slobodiaii rade Înfricosate. ftSl-am mersii. De acolo sa-Iu odihniti in locuia unde m'a rugata robtda meît Vasae. si era plinii de dulceta ceresca. in locuia unde este odihna cea adevSrata^ unde se hodihnesca sfintii . cd astazi /ace pomenire cele de patru-^ed de (Iile ale tale. . ne-amil dusa la localurile sfintilora . m au Întrebatii imulu dintre prea dulcii ângerl. Si 'n acele prea stralucitore lespecjii de aurii eraU copaci saditi de multe feluri y si tineri.. am ajunsu Ia locuinta acfyta. . care stralucia. «Deci plecându de acolo. si era o mare bucurie sa le vada omulii . care avea multa frumusete^ si de mare pofta si mângâiere de a-lQ vede omulu. Deci e vremea sa mergemu sa vedemu locasurile nostre. si la vâsduhu prea san3t08u si prea dulce.. . care era zidite de-a drepta Iul Dumnezeii deosebite ale fiesce-carel tagma a sfintiloru.

nu trebue nici decum sa ne miramu daca pe lânga D-(jleU si Sân-Petru^ portarulu de lânga porta cerului. Nu-Î vorba ca poporulu. 44 61. lf>92. si multe le voru fi luatu si din acelea. (1) Viata sfîntulul Vasile cela noQ si înfricosatele Vami ale vSsduhuluI si dr^pta judecata a lui Dumne4eQ etc. daca nu cum-va si mal de nainte^ si care a datu cu timpulu nascere si la alte carti si credinte poporale (1). Bucarest. ce^o acoperia tota si da mare frumusete privitorului (1) . fîe-care pote forte lesne sa se convinga ca originea credintei române despre pomO do sub punctulu trei nu pote sa fie alta fara numai cele Însirate tn viata acestui sflntu. asemenea Vietii sf. . I. Si era plecatii deasupra mesei. Vasilie. adica ângeril.o masa mare ca de 30 de coti de pietra de multii pretii. Vasilie. P. o tntelnimu si pre dlnsa scriindu numele celorii drepti si ar5tându-le calea spre ralu. Chrestomatie româna. Vasîle celui noU^ cari asisderea voru fi tractându despre atari pomi din apropierea ralului. ci unele le-a lasatu iar altele Ie-a adausu. ca maica Domnului. si se numia smaragdi]. mal de graba decât ori si care altii (1) Gaster. 439. p. 187 Comparând u acum sirele citate aici cu cele spuse de noi mal sus despre pomu. Cudi. Ce se atinge de Santa-Marie. pote s o faca acesta. In decursulu timpului. Afara de acesta e de presupusu ca poporulu va fi avendu cunoscinta Înca si de multe alte carti poporale. trebue sa amintimu aici ca ea joca unu rolu forte mare atâtu In literatura poporala scrisa. na pututu sa se tie strictu de originala. câtu si In cea nescrisa. . p. care e raspândita la poporulu românu acum de pe la finea secolului alu 1 7-lea^ adica cam dela an. Idem. . p. LIV si 301. dapa credinta poporului. care n'o Intâlnimu de felu In viata sf. op. Leipzig. cari Intlmpina sufletulu celui repausatu si-I facu locu In raiu. De-aice vine apoi ca celea ce le spune si crede elii despre pomulii din cestiune nu pot& sa consune Întocmai cu celea ce se cuprindu In Viata sf. cit. care da racjie prea minunate. Tipo-litograGa Dor. pe lânga sfinti si duchsfintl si pe lânga tinerii cei frumos. 1891. fiucurescl. SântarMaria. Si In chipulu el era sadita la r&sdritil unU migdalii prea frumosa. prin urmare. voi.

Prin urmare^ tn casulu de fata. Bucurescî. ea ocupa loculu $/. si anume : PrândLsoruhi totu-deauna pâna la amiadl. a caruia icona este pomulii si n care petrece acum sufletulii mortului (1). parte pe a ApocalîpsiilA apostolului Pavda.18H sttntu.» care ne spune Jntre multe altele. ce se duce înaintea mortului. apoi si pomulU cunoscintel binelui ^ alU rSuIuK din care a mâncata Adamu si Eva In contra poruncei d-deescî. prin mortea sa a biruitii mortea si ne-a dobânditii raiulii. Atâtu pentru prândisoru câtu si pentru cinisora se facu 3 5 turtite din faina bine cernuta de grâu sau si de cucuruzii . 3C1. si vfedîi de-acolo binele si rfiulu la care va merge si la judecata (2). PrânrjisorulU si cmisora se facu pâna la nouS (Jile dupa esirea sufletului. de care este cuprinsii repausatulu. cam pe Ia amprooruy iar cinisora înainte de apunerea soreluî. unde sunt multe feluri de pomi si sub toti pomii sunt paturi^ deci îl dede si Iul una patU de se odihn). cit. Stefanelli. prânSisorula se face de regula dupa rfisaritulu soreluî. ca «dupa co-a vfidiutii iadulii îlii duse iar Înaintea lui Chr. p. Chr. In cele optu dile dintâi dupa esirea sufletului. 149. Litur«rica bisericeî ortodoxe-catolice.» (1) Juv. careia a urmatii mortea. Insa numai pe unu timpii scurtu. de-lii blagoslovi sî-la trimise în raîa. si acestea. dar In care petrece acum sufletulu mortului. Însemna JRalulâ din care aii fosta scosi afara protoparintii nostri. PRÂNpiSORULO Prânâ isorulu si cinisâra sunt usitate mai cu sema în Banatay unde se facft îndata dupa ce more cine-va. 189 XV. p. ('1) Gaster. care ne Învata ca pomulu. de 6re-ce îs. iar cinisora dupa amiadî. adica pe Ia chindie. Vasilie cela noU. 1886. op. In fine credinta despre pomu din punctulu alu 4-fea se baseza parte pe spusele bisericel nostre dreptmaritore. când apoi celu sau cea de pe urma se scote afara din casa de se manânca.

daca repausatulu e de genu barbatescu. (2) ifMan»t7sfata de masa. Mal de multd se aflaQ sinii mal la fie-care tSranCL din BanatA. stud. nici când însa maî mari de l^j. adica mortii. (3) Com. dm. a treia Maiciî Domnului. Dupa ce sau pusu turtitele^ pahanilii si legumele pe sinie^ se chiama. sa manânce si sa boa din acea b&utura^ ce a cerut'o mortulii (4). iar tartele de asupra mal scunde de cum e mijloculA de desubtA. papusoiu) de marimea dupa vointa si putinta celui ce le face. si din care paharii e mal desertu. Afara de acesta e de notata ca tn cele mal multe parti (1) Sinie se numesce o mas& rotunda facuta din lemnd in forma unul MnitriU (talgerQ. sa se pue pe feresira de catra amiacjii doua pahare pline: unulii cu apa curata. cari sunt asemenea fîerte anume spre acestu scopu. Archangelii. astii-felA pre* gatita. va sa dica dupa istetimea maestrului strungari. Deci în cele trei dimineti si seri dtntâî dupa Inmormlntarea mortului se chiama unii saracii saii si unii vecinii si i se da tn locuia acela. precum buna-ora In Todiresci este datina ca. ca sa o manânce (3). a doua st. cari le puneai! de cinaQ de pe dinsele si afara in curte (ograda). . in DomanO. unde a muritii cineva^ fie'n patii saii jos^ fîe unde va fi.(porumbii. de lonA A\Tamâ. In unele sate din Bucovina. nisce baetl pâna la 7 sau 10 anl^ iar daca repausatulu e de genii femeesciiy nisce fetite asemenea pâna Ia 7 saii 10 an! de bâtrâne si li se da prânc^isorulii saii cinisora. In timpuld de fata siniile nu se prea vMCî asa de adese-orl. de d-lQ losifa Olaria. gimn. a patra mortului de curendu repausatii. La mijlocii se pune unu paharu cu apa curata si ne 'nceputa^ apoi nisce legume de dulce ori de postu^ dupa cum e si timpulâ. dintr acea bâutura se crede ca cere mortulu ca sa i se dea de pomana. în diametru. (4) Com. 190 Dupa ce s^au coptu turtitelo acestea se punu pe o sinie (1) asternuta cu unu masaniA (2) curatu. iar altulii cu vinu saii rachiii^ unde se lasa pâna dupa scoterea mortului din casa. iar a cincea si cea de pe urma unei dintre rudeniile ce a muritu cu putinu ceva mal înainte de acesta. Îndata dupa ce more cine-va. farfurie) cam de unfi metru in diametru de mare si cu mijlocuia oblu. când se scote mortulii se cauta la pahare. invdt. Cea d mtâî dintre cele cinci turtite se menesce luî Dumnecjleu.

care este împreunata cu unele ceremonii religiose ce se 'ndeplinescii da catra preoti si cel-laltl functionari bisericesci (2). dintre cari unele sunt basate pe experienta de tote dilele. caci aburii din mâncari se radica ca jertfa pentru sufletulu mortului (1). asa numita a Cina de opoî». ca pe de-o parte sa i se ierte mortului pacatele. carora li se pune ca pomana fiertura de dulce ori de posta. PRIVEGHIUL 0. câtu sta mortulu în casa. precum si câte unii colactk Impletitii In treU JFbmana acesta se pune de aceea. care a repausatu de morte naturala. tineri si batrâni. In fine. iar altele pe închipuire .va. care dureza de cum începe a se îngâna (jiiua cu noptea si pâna ce rfesare sorele. câte unu paharu de rachiu si câte o bucatica de pane de sufletulu repausatulul. (1) Corn. SimonQ. 192 XVI.191 ale Bucovinei^ cât sta mortulu In casa^ este datina de a se da celorA ce vinu sa-lâ vada. dupa cum este si timpulfi. se face dupa credinta poporului. amicii si nemurile repausatuluî (1). din maî multe cause. In aceste doua nopti deci. SimQ. este datina de a se face în a doua sera dupa repausarea cui. In alte parti din Transilvania^ precum în tinutulti Nasâudulul. Cina morttduî se da asemenea In tret seri de-a rendulu. asa numitulu priveghiU^ la care se aduna o multime de omeni: barbati si femei. de d-la T. Corpulu fie-caruî omii. se face în tote partile locuite de Români. dupa Îngropaciune^ si anume In (ie-care s^ra se chiama Ia unu barbatii mortu câte trei barbati^ iar la o femee câte trei femei. mal cu sema însa vecinii. iar pe de alta parte sa aiba si elii aburi. In unele parti din Transilvania. Priveghiulii. sta de regula trei (Jile si dou6 nopti nelnmormlntatu. cu deosebire Insa sâracimil. precum buna-6ra în Orlatu. adica caldura saii jertfa In cea-lalta lume. (2) Ck)in. de d-la Rom. invâtâtora.

IV. 173: «In serile cele doua de înainte de înmormlntare se face la casa mortului asa numitulQ priveghia » Rom.» T. pe scaune. care ne spune ca Diavolulu. Cu acesta se 'nchele apoi si joculii (1). si elu iarasi Începe a face posno de ale sale. Cel de fata prindu a rlde In hohote. Elu respunde. si sar Intempla sa dea semne de vieta. luându o lumina. cari de regula sunt nu numaî torte întristati. Adevarata origine a priveghiului însa credii ca trebue cautata parte în timpurile cele maî departate si maî întunecase ale antici tatiî. am spusii ca luminele. mal pe scurtu pe unde apuca. sa aiba cine a-î sta mâna de ajutorii ca sa nu se nenorocesca saii sa se tnspaimlnte si apoî într adcvSrii sa mora. p. Mosnegulu. sa aiba macar cisce-va timpii a dormi si a se recrea. ghiontindu In dreptasi stânga pre cel din casa. VI. tiu pune sa cosesca. care o facâ mal cu s^ma barbatii în totâ timpulâ. In sfârsitu ajungu si la baba. Dupa acesta se face ca aduna. atunci unulu. . Mosnegulu se face a cosi cu cârja. Prin urmare omenii adunati ca sa privigheze sunt tn prima linie Indatoriti a lua sema de luminele ce ardu ca sa nu se stinga sau sa se aprinda ceva dela dlnsele si sa se Intemple apoi vre o nenorocire. se numesce /w/r^Aitl. cari se radica pe laiti. Mosnegulu o stinge si iese aiara suduindu. cum o vede. o potrivesce astu-felu. Când voesce sa iasa mosnegulu si cu baba ca sa m^rga acasa.» 193 se lasa ca sa arda (Ji si nopte pâna diTpa scoterea mortului din casa. Iar în casu. Sima: aPaza de n6pte. ÎI mal dau si altele de lucru. op. pe cuptioru. si *n urma a o certa si mustra In modulu celoru batrâni. In urma. llu Întreba ori de nu e aceea baba lui. cit. ca-I aprinde barba. ghiontindu acuma cu cârja pe sus. când mortulu n ar fî muritu. pâna ce toti cel de fata se satura de rtsu. iar pe alte locuri de douS or! sî anume in prima si a doua s^ra dupa repausare. ca casenil. apoi Începe a o trage la respundere pentru ce la lasatu. prinde mal Întâi a plânge de bucurie. numai sa nu fie ajunsi de cosa mosn^gulul. llu iea de mâna si ducendu-lu la o fata sau nevasta tenSra. acesta pe unele locuri se face numai odata. De aicî vine apoî ca nu numaî Români. cari se aprindu în prejurulu mortului si maî alesii cele trei dela capulii acestuia (1) Frâncu. ar voi ca numaî decât sa pue mâna pe dînsulâ. In fine si pentru aceea. ca pare ca ar semana. celu ce Ia spusu ca-lu va duce la baba. dar nu e baba lui. parte în legenda bogomilica reprodusa maî sus în cap. ci tot-odata si forte osteniti de munca si alergatura ce aii avufc?o pentru pregatirea celorvi trebuinciose de înmormîntare. ci numaî amortitii sau lesinatu. sub pretextii ca corpulii omenescii ar fi proprietatea sa.sau pentru ca asa au apucatii din mosî-stramosî. In cap. cfttâ se afla mortula în casa. SiraonQ: «In ceea ce pri vesce />rtr«^&a'i«ld.

e rege. Iara daca sa 'nttmpla sa (ie vre o paguba. atunci tî-oiii mari lefa. 212 ~ Pantirulu iea pe tâlharu si-Iii duce la Inchisore si spune . Daca te-i purta bine. Ca usa e pe din fata Legata t6tâ cu ata. unde are prepusii ca s ar afla mânzulica. îi spune tot-odata sa iea sema ca acuma e ncjpte^ sa nu se atinga de usa regelui. doctorii. Comisarulii îi (jiice sa merga în tergii si sa caute câte cîasurî sunt si sa iea totii-odata si pe pagubasii ca sa-î arate unde are prepusii ca i s ar afla mânzulica si sa-I caute numai decât mânzulica. Pagubasulii merge pe la case. si ^ice ca elii este politaiu si-I da o cluste In mâna. Turturena. ] 211 Mânzulica. mânzulica si a 8 orariulu. Comisarulii iea c!ustea si-i da cinci la palma ^icendii : Asta-i lefa ta pe-o luna!. 7. Pantirulii merge la comisarii si-I spune ca i sa furatii jidovului mânzulica. comisaru. 1. tâlharii.(1) Com. bate la usa comisarului. Comisarulii deschide cartea sti si Întreba: «Care este pantirii»? Pantirulii vine. daca vel pazi tergulii cum se cade. pagubasii. Peste unii clasii vine stapânulii carutei la pantiru si-I spune ca I-a furatii cine-va mânzulica. sa vil îndata si sa-mi sput ! Pantirulii iese. 6. 2. Fie-care flacaâ tine In mâna câte o carte. de d-lft V.. Iata ca 'ntr'o Miercuri vinii nisce Jidovi la tergii cu marfa de vendutii si cu o caruta la care este prinsa o mânzulica si tragii pe pl^ta. Iara pe din dosii E legata cu rogozii. pantirii. 3. ca sa nu fie nici o paguba Intrlnsulii. 5. Cum pul mâna pica jos. si ajungendii la una bate sa i se deschida. Se duce mal departe pâna da de tâlharii. De-a Mânzulica se joca optu flacai.. 4. care arata 10 6re. Usa ÎI arata 10 ore.

Acesta tine cu manile ochii unuia. sa-Iu bata si apoi sa-Iu iea la catane. nesciindii cum merge joculu. Dimineta chîama pe doctorii ca sa-Iii cerceteze de pote sluji la 6ste ori ba. Doctorultl llii cerceteza si aflându-lCi ca e bunii Uii tunde. Dupa aceea cela batutii se sc61a si daca pote ghici pe unulii din cel ce i-aii datii cu priscala. se pl^a dupa cutitu. acela merge în loculii lui. si-Iii Învata sa strige «ftertfo». t)ice apoi catra unulii dintre cel de fata (1) Berdo dela germ. (2) UsitatQ în Suc(5va. wer da. îlii jura si-ia Îmbraca cu unii cîaunii In capu si-î pune o coromâsla pe spinare . . De-a priscala se joca astii-felii: se iea o bucata de dranita si se despica la unii capStii. sa pota ajunge pâna la grinda. Acesta senumesce pripeala. (1) Apoi întreba pe omenii din casa: Cum sta ? bine? Ca unii câne ! respundu acestia. ca altmintrelea nu pote sa sloboda sânge din grinda sau sa lipesca sticla de acesta. ca sa nu va^a. Atunci celu ce voesce sa sloboda sânge sau sa lipesca sticla cu apa o Intorce repede cu gura In jos si i-o torna dupa capu. Dupa aceea iea unii hangerlu saii unti altii cutitii lungii si o sticla saii o ulcica plina cu apa^ împlânta cutitulu în grinda si împlântându-lii se face ca-lii scapa jos. Dupa aceea alege tineretulii pe unulii mal bfetrânii.comisarului ca a gasitu pe tâlharu. Si dupa acesta se 'ncepejoculii din noii (2). V&cjiendu acesta cel de tata abia se potu tin6 de rlsu. De-a lipitulii sticlei în grinda saii de-a scurge sânge din grinda se joca în urmatorulii modii: Unu flacaii iea unii scaunii înaltii asa ca^ suindu-se pe dînsulii. careia nu-I este de felu cunoscuta joculu acesta (1). iara ceilalti llii croescii cu priscala peste spate. (3) Sticla 'n grinda. Comisarulft spune sa-Iu aduca dimin6ta ca sa-Iu traga la raspundere. si asteptându cu nerabdare sa vada cum se va slobozi sânge din grinda. (8) Usitata în satulQ Candrenî. Dupa cutitu se pleca de regula unu balatu sau o copila. apoi llii scote atara. Asa se parendeza mal toti câti au Inceputii joculii de-a priscala. Priscala. îlii pune la ferestra de naintea casei. Acela. 213 sa-Iu radice de jos si sa i-lu dea.

Mal nainte de acesta Insa trebue sa raspunda la Întrebarile ce i se punâ. atunci capâta dela toti celalaltl cu clustea la palma. (3) UsiUta in TiseutO. unde ar ave Ba porte lucrurile Întrebate: la umârii. iea tn mâni ambele funduri si astii-felii sta apoi Inbrâncitu pe verfulii degetelorii dela piciore si razimatii cu manile pe cele doue funduri. Acuma venatorulii se trage pe verfulii degeteloru dela piclore. Toti cel-laltl trebue sa radice dupa dtnsulâ mâna In sus si sa (tica adora sbord 'n 8usi>. Unu altu feciorii iea unii cutitâ sî-lii tnGge cu verfulii In pamlntA lânga degetele celui de jos. la spate. ceea ce trebue 80 faca cu funducasiune. dar neclintindu-se de felii din locii. când oblectulâ numitu tntru adevâru e In stare sa sbore. Se aduce apoi o strachina plina cu mere si se pune la mijlocu.. la soldii. Aceia. ast-felu ca sa vie fata In fata. (jiicendu ca sbora. 214 UrsulQ. La culcarea ursului. iara cetirea lorii In decursulii priveghiului se face cu scopii ca celu repausatii sa pota mal lesne trece prin .. Unulu dintre jucatori puno mâna pe unu scaunu si apoi radicând'o In sus. Cu unii fundu trebue sa se Întinda si lovindu ursula (cutitulii) sa-Iii restorne. batenduse cu clustea la palma (3). (Jice adora sbâra '» susy>. Dupa acesta trebue fie-care sa spue câte o minciuna. Se punu rendu doue laitl. Daca gresesce e pedepsitii. e forte grefi de a pastra cumpana si a nu cade mal de multe ori jos. atunci cel-laltl trebue sa iea forte bine sema si numai atunci sa radice mâna In sus si sa dica sbora. Insemneza vamile de pe cealalta lume. ca si evangheliile. Aratândii Insa la Întrebarile facute. Ci6ra Acestu jocu Uu joca mal multi insi. «Unde tl-e pusca?. Cutitulii Infîptu e ursultl^ iar feclorulii de jos e vânator ata. ce se cetescu In decursulu starUorU. Se 'ntempla Insa adese-orl ca celu dintâi numesce unu obiectu. care nu pote sa sbore. fara de a esi din loculii unde se afla. care a spusu cea mal mare minciuna. Unii feciorii adica Uu Întreba: «Unde te duci?» «Se 'mpuscii ursulii !» respunde acesta. dimpreuna cu cel ce stau In rendu cu dinsulâ capota apoi câte unu maru. Unu feciorii pregatesce doue funduri In forma unul talgeru. cari asemenea se numescu In unele parti ale Bucovinei stâlpi^ si despre cari vomu vorbi In unulu din capitolele urmatore. pe cari stau alaturea câte patru insi. Daca nu radica mâna la timpu sau daca nurostesce corectu cuvintele de mal sus. (1) Usitata in mal multe «omune din Bucovina.MSrulti. se pune cu fata Ia pamtntu si Întinde manile Înainte câtu pote ajunge. Vine apoi tn mijloculu casei. (2) UsiUta in BosancT. Asa trebue pe rendâ sa spue fie-care câte o minciuna (2). unde tl-e prafulii ? unde-tl sunt plumbil si capsele ?» La fie-care Întrebare venatorulii de jos trebue sa arate cu fundulii In mâna In acea parte a trupului.

und gend ald poesiel popo. parte dela timpulu când se cânta. Buda-Pesta 1876.» an. numai tn BanatU. Numirea loru Ie vine asa dar parte dela ijlnele Porîj cari se invoca spre desteptarea celui repausatu. Becinaga . mal rare or! a cânta. rale. 1^ o R 1 L E. in op. cit. p. de d-ltt V. 82. a unei fete sau a unei neveste tinere (1). adeca numai acele bocete. No. Turtur^na. Bouiinl.» (2) I. (3) Aurela lana. iar tn altele cânteadU t^orUora (4). care se cânta înainte de rev^rsatuld 4orilora la casurT de m6rte si esclusivO. 568 si 269. 227 In sirele urmatore reproducemu numai t)orile proprii. tn cari se invoca ^înele cu acestu nume. publ. (1) Ioana Becin^ga. 22: tiDoriU. 646. si car! se cânta nemijlocita Înainte de revSrsatulu sa& pe la revSrsatulu (jioriloru si mal alesu In prima dimineta dupa repausarea unul feciorA. Brasova 1891. MaHam^ lomomi. in «Fafnt'/ui» an. Inmorm. p. (4) T. in cFamiiia» an. In comunele din jurulu Maidanului. Burada. p. la neveste si la juni. si In deosebi In Cacova si Varadia. U. Iar cântarea sau bocirea lorii se esprima prin verbulâ a striga. 268. publ. patru^ . Oradiarmare 1890. LIV. la fete. De aici vine apoi ca tn unele parti actiunea acestei specii de bocete se numesce striffattdil (2) saU strigarea ^orilari (3). porile publ. mâne (jii In (jiorl. XXVI. t)ori se'ntelege o specie anumita de bocete^ cari sunt cunoscute si usitate.» credinte si datini. XI. p. Vi6ra Magdu. T. in «Gazeta Transilvaniei. DoriUf publ. «Jalea Românului. Sub CUV. (1) Com. preota. aZ)oWfeu^ datine poporale. 15 ^ 226 xvm. dupa cât sciu eu pâna acuma. cum more cine-va In familie si se latesce vestea despre casulâ mortii prin comuna.aceste vami.

D'albe si rumeni6re? Noi grabimii. surorilorO. De flori mirosit6re. De flori mirositore. De lucruri nelucrate. De Dumnezeii bunii lasata. La ventii. ori si straini. vecji de (tilii^ii Nu pe lonâ sa-la despartimii De jocuri nejucate. acum ve<Ji ca grabimii. Ci ca vremea ne-a venitii De pornita la rSsaritâ.sese ori optu femei dintre consângeni. surorilorii. Mândrelorâ voi (Jîneloru ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ionii ilâ întâlniti Si-lâ întârceti înapoi Sa vina elâ iar cu voi L'asta lume luminata. Ci ca vremea ne-a venita . D'albe si rumenî6re. Iaca de locii ca (jiilimii Dar nu'ntârcemii înapoi Pe Ionii a veni cu noi. Noi. Trupa prima cânta cu unu glasu jalnicii patruncjiStorii strofa Intrebatore. pl6ie si la s6re Si la apa curgSt6re. iar cea-lalta asemenea cu acelasi glasu rgspunde : Porilorii. venindu la casa celui mortu se aseza jumatate la unu coltii si cea-lalta tn celu-laitu coltu de-a lungulu casei si Incepâ alternativa a striga JQorUe cântându. De lucruri nelucrate. Unde-unii mSrii mândru'nfloritii De totii ca s*a vestejitii. Porilorii. Mândrelorii voi <}înelorii! Ce grabiti voi de 4iliti Si pe Ionii ilii despartiti De jocuri nejucate.

t)orilorii. Si 'n lume s'a împlinita. Plângeti si voi muntiloru Si voi mândre vailorâ. Dimpreuna petrelorO. La frati. Si de locu ca voma (tili.si noi. Cari pe ea eu dorii o chiama. Bine. Dar cine 'n lume ca pdte Sa *mplinesca doruri t6te? Ce ursita a urnita. La ventâ. Si câte în lume înflorii T6te lui se*nchin(i cu dorii Si câte din lume trecii T6te pe elii mi-lii petrecii. A plânge putemâ. Apoi bine voi sa faceti Pe elii înapoi sa 'ntorcetî L'asta lume luminata. Rfimâne nestramutata Chiar si pentru împSratâ. Plângi tu luna si tu sore Când omulâ din lume more. ca noi vomi grabi. Mândreloru padurelorâ. Plângeti si voi apelorO. Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ. pldie si la sdre.Acum iara de pornitii. surori si la mama. Plângeti si voi patru vcnturl . Mândrelorii voi (jiuielorâ! Ian grabiti voi de piliti. Si la apa curget6re. 228 Plângeti si voi codriloru. De Dumnezeii buna lasata. Dimpreuna si cu voi. Caci câte flori împupescii T6te pe una jalescii. surorilorii.

p. unde se afla mortulu^ apoi iesu afara si va la o Înaltime ore-care pe paie sau pe o clae de-acolo le cânta: Porilorâ. ocasiune e Insotitu de o melodie Irumosa si duiosa. SurorilorCi.. Ca o stea iar a cacjiutâ Si din lume a trecuta (1). corni tatulu Torontalu.Din t6te patru pâmînturl.. Ca s*a despartita TenSra Mariuta (2) si nevestele. De catra tâicuta. Textulu acesta. tn câta storce lacrimi dela toti cel ce o asculta (1). sau sa-Iu conduca la locuinta eterna. si postându-se aicea Începu a striga t)orile ca sa ajute celui repausatu dora se destepta. precum si celu alu celoru-lalte bocete. publ. unde se afla mortulu. le cânta mal odaia. (2) Aice se pune numele oelul repausata. De catra fratiori. Întâi tn se sue undede fenu si (1) AurelQ lana. Plângi o lume si alina Clipa cu suspinurl plina. . In comunele Domanft si Colnicu din Comitatulu Carasului tn Banatulu timisanâ se aduna de naintea sau sub ferestile casei. noua femei cântatore.. unde nu este râutate. In comuna Ecîca. cari se mal cânta la acesta. Ca (torile s'aâ versata Si elâ nu s'a desteptatâ. Unde-atI zabovitâ De n*atl înflorita Si a(jil dimineta Ca eri dimineta? Noi amft zabovita La lele-amâ plivitâ La Iele cu lacrami. 229 -' De catra maicuta. Jalea Rom&nulul. cit. 646. De catra surori? . fetele cari se aduna ca sa strige porile. în op..

La raia. Femeile adunate. Ca sa nu pom^sca Cu tine la raia. Începu cu unu glasu armoniosu. La vilaiâ. nu sunt suspine. in «Gazeta Trans. Dar tu vel lua Si din sînii vel da Te-I rescumpera . Frica vel petrece . Cal sa mergi departe Pe cai ne umblate. formându o grupa. sc61a ! Soriora draga. dar totu-odata si forte duiosu a striga porile astu-felâ : Sc61â-mi-t6. Verstnicile tale La fontâna lina. nu lacrami de durere. Pân* te vomtt griji Pân* te voma gati. La scaunâ de*odihna. 8c61a scumpa draga. Frati si surorele. 22.» an. No. Sc61a de te r6ga Si la sântul(]i s6re« Si la ventâ de b6re. (1) Vi6ra Magdu.unde nu e intriga degradatore. Cete de tâlhari Si de vamesi mari. Unde te astepta Maicuta si tata. Prâncjisorii ti-omâ pune Pane si legume. Si te-I spaiminta. Scola de te roga L*ale mândre t)orI Pân* de noua ori Ca sa nu grabesca. 1891. La vami când vel trece. Pe cai vel vede. ci vieta eterna. 230 Sa nu prea grabesca t)orî de sa-s! iv^sca. publ. «porile».

268. Sema bine lea. Sa calfitorescl La raia. Cu faclii aprinse Si mesele 'ntinse. ci mal vertosu dupa Inmormtntarea lui. Sa nu prea grabesca Raze a-sl ivi. in op. Ca tu vel vede Pe tatalu cela sântu Pe scaunu odihnindii. In fine în alte parti ale Banatului a gorile mortului» se striga (cânta) nu numai dupa repausarea omului. «porile». . Atunci sa grabescl. Becinâga. Elu apa-tl va da Ca d6r vel uita Pe maicuta ta Si te îndirepta Pe mâna cea drepta. Pâna-tl va veni Mândrulu ângerelâ Cu celu leganela Sa te pul în elii.Cu nou6 critari De vamesi tâlhari. Tatalâ va cerca Floricele-a-tl da Ca d6r vel uita Frati si surorile. cit. mâne dimineta în vfersatulO (Joriloru. Sa mal zabovesca. La vilaiâ. Portile-su deschise. Multe n6murele. Desdimineta vinu la casa mortului sese orî optu muerl (1) l. Pe-unde te vel duce Iar vel mal ajunge La pomâ înflori tii La al tu 'mpupitâ. Sc61a scumpa draga ! Sc61a de te r6ga La mândrele t)orI Pân' de nou6 ori. Tu te-I aseza Cu vinu te-orâ uda. p. Lumea vel uita (1). publ.

cari se împartu !n dou6 partî (gnape). O parte din muerile eântatore se aseza Intr unu coltii. ceea-lalta In celii-laltii coltii de casa (dar astii-felii In cât se audii si se vadii unele pe altele). apoi cu p6rulu despletitii se as^za de naintea casei mortului (ori tn curtea casei) de regula de catra rfisaritu. tinendii grupa prima secunda. Mândrelorii. Mândrelorii. surorilorCi. Grupa prima din eântatore Începea a cânta strofa Intrebatore. cari sunt numai o compilatiune a celorii de mal sus. si Incepii a le cânta. facii unii astiifelii de efectii surprincJStorii. La ventii. si astii-felii asezate striga t)orile cântându-le. cari se deosebescii de cele citate mal sus numai prin unele versuri si prin melodia în jale. cari audii cânteculii. Ci ca vremea ne-a venitii De pornitii d'la rasaritii. voi (Jînelorti ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ana o ntalniti Si-o 'ntorceti voi inapol Sa vina ea iar cu voi L^asta lume luminata De Dumne(^eii bunii lasata.231 eântatore. Dar nu 'nt6rcemii inapol Pre-An'a veni cu noi. Porilorii. Aceste t)orî. suna precum urmeza: Porilorii. Încât desteptându-se din somnii tncepii a plânge toti membrii familiei si top vecinii. saii mal bine (jiisii. Aceste a^rî ale fnortîdul^j> când vinii rauerile eântatore pe nesciute (face ore. voi (Jînelorti ! Ce grabiti voi de (jiiliti .care din consângeni dispositiune) In revfirsatulii (jiorilorii. Noi acum ve^\ ca grabimii £ca de locii ca (tilimii. dupa aceea r&spunde grupa a doua strofa datatore de raspunsii. pl6Ie si la sdre Si la apa cui^atore. dar pân' ce cânta grupa acesta. surorilorii. Unde-unii mSrâ mândru 'nfloritii De totii ca s'a veste(Jitii. cea-lalta tine secunda (isonul ii-sonotândii).

Cari pe ea plângendâ o cata. voi (Jînelora ! Ce grabiti voi de piliti Si pre Ana-o despartiti De jocuri nejucate. de (Jilimii Nu pre. Si câte din lume treca T6tc pe ea ml-o petreca. Mândrelora. surorilora. De flori mirosit6re Dalbe si rumeniâre. surori si de mama. Ci ca vremea ne-a venita Acum iara de pornita. De sotii. Si câte în lume 'nflora T6te el se închina cu dora. Cari pe ea cu dorii o chîama. Nici de sotU. ve(JI. Ci ca sus Ia rfisaritâ Trei stele ca s'aâ ivita Dar una a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. surori si de mama. de (Jilima Nu pre Ana s*o despartima De jocuri nejucate.Ana s'o despârtimii 232 De frati.Si pre An*a-o despartiti De frati. vecini si tata. vecjl. Mândrelora. Cari pe ea plângendii o cata? Noi grabimii. Cari pe ea cu dorii o chiamâ. De flori mirositore Dalbe si rumenI6re? Noi grabima. De lucruri nelucrate. De lucruri nelucrate. voi (tînelora! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta diminâta Ca eri dimineta? . Caci câte flori împupesca T6te pe una ml-o jelesca. Porilora. surorilora. vecini si de tata. t)orilora.

Cari pe ea cu dorâ o chiamâ. voi (Jînelorii! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta dimineta Ca erI dimineta? Ori c*atl adormita De v'ati zabovita? Ama întârziata De n'ama revarsata Nu c'ama adormita Când ama zebovita. Mândrelora. Poriloru. Mândrelora. Ci ca noi tota ama privita Pâna ce s*a despartita Cu o multa jale Si cu suspinare Sufleta dela 6se Din lumea frum6sa. Apoi bine sa faceti Pe ea *napoI 8*0 *ntorcetI L'asta lume luminata De Dumne^eâ buna lasata. 233 La IratY. plde si la 86re Si la apa curgatorc. Ci c'ama asteptata Pâna si-a luata Mortula Iertaciuni Dela 6menl buni. Nu ca prea multa ama catata La ceia s6re luminata. surori si Ia mama. surorilora. Dela parinti si frati Cu jale lasati! t)orilora.Ori ca prea multa ati catata La cela s6re luminata? Ama întânjiata De n*ama revfirsata. voi Z^nelora ! Ian grabiti voi de ^iliyi Si pre Ana o *ntâlnitl. La venta. surorilora. .

Bine ca noi voma grabi Si de locii ca voma veni, Dar cine 'n lume ca p6te Sa *mplinesca doruri t6te ! Ce ursita a unjiitâ Si 'n lume s'a împlinita Râmâne nestramutata Chiar si pentru împeratd. A plânge putcmu si noi Dimpreuna dar cu voi, Plângeti si voi codrilorâ, Mândrelorii pâdurilorâ, Plângeti si voi apeloru, Dinpreuna petriloru, Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ, Plângeti si voi muntilorâ

Si voi mândre vailorfl, Plângi, o luna, si tu sdre Cândâ omulu din lume more. Plângeti si voi patru venturl Din t6te patru pâmînturl. Plângi o lume si alina 6ra cu suspinurl plina, Caci o stea iar a ca^utu Si din lume-a si trecuta. Colo sus în rSsaritu Trei stele ca s*au ivitu Si una c*a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. Cucuie, pulucule, Glasu dulce de prima-vara, Tu te duci, apoi vini iara. Fa ca cu venirea ta Sa vina si Ana mea! (1).

(1) Simeona Mangiuca, Calendara pe an. 1883. Biserica Alba 1882. p. 129-131.

234

XIX.

S E C R I U L O

Dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masa si dupa ce 8 au mal alinatii în câtu-va durerea si oftarile celoru de casa, prin mângaerea ispititeloru batrâne, unu vecinii saii altu barbatii, care e mesterii de secrie si caruia i sa datii putinu maî nainto de acesta de scire, vine cu o trestie lunga saii cu unii bStii de alunii si iea masura mortului, si dupa aceea li tace secriulii, luândii In acelasi timpii forte bine sema ca nu cum-va sa fie maî lungii decât mortulii, caci atunci se crede ca daca mortulii sar Îngropa cu acelii secriii, loculiî ramasii desertii ar chîema si pe alte rude dupa dînsulii (1). In Bucovina acea masura se iea de regula cu o ata, care se pune apoi Intr o borta, ce se face de-asupra usei dela odaia. In care mortulii si-a datii sufletulii, si apoi lipindu-se bine pe de-asupra, remâne acolo pentru totii-deauna (2). In Mimtenia^ daca unii mortii în viata sa a fostCi noro-

(1/ Burada, In enorm. p. 13.-> Lambriorâ, op, cit. p. 152. si in Bucovina, corn. de mal multi insi. (2) Burada, Inmorm. p. 13 14-

235 cosii, membrii familiei lui tinu obiectulu, cu care i sa luatfi masura pentru secriu, tn grinda caseî anume ca noroculu sa nu se departeze de acea casa (1). In Transilvania^ se iea masura asemenea dupa ce s'a îmbracata, cu o ata, care se cauta ca sa nu fie nici mal lunga nicî maî scurta de cum e mortulu, ca apoi nu e bine. Ata aceea se aseza dupa aceea, ca si In Bucovina, într o gaura de-asupra useî dela casa mortului, anume ca sa nu se duca noroculu dela casa (2). Secriula^ numitii altmintrelea în Bucovina înca si salasil, coscîuffU si rada ; în Transilvania : sicriit, sala^â^ cosduffHy tronHy casa de bradU, sghîabu si copârs&U (3). In Banatu: sicriu^ casa mortiUid si copârsea (4); iar în Muntenia: cosclugU (5), se face tot-deauna dupa starea mortului si anume daca e maî avutii din scânduri de stejaru, nucii si frasinii (6), iar daca e mal sarmanii din scânduri de bradii (7). In cele

maî multe parti însa e datina de a se face numai din scânduri de bradu (8). Scândurile se cauta în genere ca sa fîe câtft se pote de noua. Despre acosta împrejurare ne putemii încredinta înca si din urmatorea poesie populara, din comuna Boutarlu în Banatii : Mori, mândra, sa morti si eii Sa ne fac* unii copârseii,

(1) lonenâ. op. cit, p. 36. (2) Corn de d-lâ Rom. Sima. (3) Ioana Nitu Macavel, Datiuele pop. rom. la inmorm. publ. in «AmicuICl familie!» an. VI. Gherla, 1882, p. 94. Burada, Inmorm. p. 14. Com. de d-lA I. Georgescu, si T. Simona. (4) Com. de d-lQ los. Olaria. (5) Burada, Inmorm. p. 14. lon^nu, op. cit. p. 44. Com. de d-la I. Georgescu.

(6) Ioana Nitu Macovel, loc. cit.

(7) Com. de d-la Rom. Sima si I. Georgescu. (8) Pretutindene în Bucovina.- Ve(}I si Burada, Inmorm. p. 14.

236 Copârscu de scânduri noî (1) Sa ne 'ngr6pe p 'amândoi. Sa se mire si lumea Ce platesce dragostea. Dragostea acea curata Dela unu june si-o lata (2). In fundulu secriulul se punu In cele mai multe parti numai nisce chingusore curmezisu, departate unele de altele, pe cari se pune putinii stuhu (3). In Tratisilvaniaj dupa cum arata si urmatorulu fragmenta de bocetâ, este datina de a nu se Înfunda secriulu de totu la piciore^ ci a se lasa unu locii deschisii, care se numesce usa: Dar si noi ne-omii duce In paduri de bracti Casa el i-omii face, Casuta de bradii, De scânduri de fagii Cu u§l la piciâre Sa-ml vina r8c6re, Dor de primavara Sa se 'ntorca iara.

Atunci Mariuta 8*o *nt6rce Când cerbii orâ secera. Când §utele (4) orii lega Atunci, atunci .... Ori mal nici atunci (6).

(1) Scânduri noi = Scânduri n6ue. Banatenii l^ga unele vorbe^ ca si cel din România, d. e. scânduri noi, in locft de scânduri ndue. VecJI I. PopA Reteganula, Trandafiri si viorele, p. 2u7. (2) l. Popa Reteganula, Trandafiri si viorele p. 138. (3) Burada, Inmorm. p. 14. (4) In Bucovina femeiusca cerbului se -nnmesce cerbdiea saA ciuta, (6) «Gazeta Transilvaniei», LIV, Brasova 1891. No. 22.

237 în cele maî multe parti din Bucovina la copiii ceî de ttta, cari morii, li se lasa secriulu cu totulu negatitu^ adica ne Infundatu în partea despre piciore (1). Partea cea maî mare de secrie, si maî alesu la omenii ceî mal sârmani, se face forte simpla In forma uneî ladi lungarete, In partea despre capu ceva maî largî^ iar la piciore maî Înguste, ci cu capaculu sau coperisulA horizontalu. La omeniî ceî maî avutî Insa se facâ. In genere, maî frumose, adica se color^za pe de-asupra cu negru, maî cu sema la omeniî ceî maî batrânî, sau cu albastru, sau cu chinovaru rosu, iar In unele partî din Transilvania, precum buna-ora In comuna Zernesci si altele de prin prejuru, si cu cafeniu. De-a lungulu capaciduî^ care In Tdra-Bomânâsca se numesce apleopa cosctuguluîi> si care tn cele maî multe partî e Incovatitu In forma coperisuluî dela casa (2), se face si o cruce alba. în unele locuri Insa astu-felii de crucî se facu nu numaî pe capacu, ci si pe de laturi, adica pe fie-care scândura laturala. în casulu din urma e de observatu si aceea, ca secriulu e batutu de jurii împrejuru cu cuie alii caroru capu e albii (3). Totu aice trebue a Însemna si aceea ca si crucea ^ care sa duce nemijlocitii Înapoia secriuluî si care dupa Inmormlntare se pune la capuliî mortului, e totii de acea colore ca si secriulii (4). In cele maî multe partî din Bucovina si maî cu sama, de când nu e voe a se duce mortulii la gropa cu secriulii descoperitii.

(1) Corn. de Ionica alAluI lordachi Isacd din Mahala. (2) Corn. Rom. Sima : ^SicriU se numesce acela, ala carui coperisa e orizon-

tala, iar ccpârfiA ala carui coperisa e ca coperisula casei adeca cu spinare.» (â) Burada» Inmorm. p. 14« Ioana Nitu Macavel, loc. cit SimQ si alti Români. (4) Ioana Nitu Macavel, loc. cit. si in Bucoina. Com. de d-la Rom.

238 se face pe de o parte si pe de alta tn dreptulu capului mortului câte o ferestruica^ pentru ca sa se rasufle, sa vacta glota ce sa adunatu ca sa-Iu petreca si sa-si iea ^iua bunadela ea, caci se crede ca câtu timpii sta omulu In casa si anume de cum sa asezatu pe laitâ sau masa si pâna ce vine preotulâ ca sa-Iu iea si sa-Iu duca la mormtntUi elu vede si aude tote, numai nu pote vorbi nemica. Cum a sositu Insa preotulu Incita da mai vede si aucti (l). In Pundulu Moldovei, districtulu Câmpulungului, se face In mâna drepta o ferestruica mica de aceeai ca pe acolo mortulu sa se pota uita In raiii (2). Românii din unele parti ale Munteniei credâ asemenea^ ca si cei din Bucovina, ca mortulu aude si vede tote cele ce se petrecu In jurulu s6u, si de aceea facu si ei la cosciugu In dreptulu capului o mica ferestruica, ca sa aiba si mai bine pe unde vede si aucjii sfaturile ce i se dau. Altii tnsa credu, ca acosta ferestrue se face de aceea ca sa aiba pe unde Intra brosca sa ciupesca din nasulu mortului, ca numai astâ-felu începe a putrezi (3). In multe locuri o sema de omeni si mai alesu unii dintre cei mai batrâni, cari Îsi astepta mortea din ^\ In 4I) ^?^ facu secriulu singuri cu mâna loru, fiindu Înca In vieta, si-si pregatescu comândulu si cele trebuinciose pentru Inmormtntare. Acestia tinu secriulu, pâna ce le sosesce timpulâ, tntr unu unghieru alu tincjiei, dar mai cu sema In podulu casei (4).

(1) Burada, Inmorm. p. 14. ~ Corn. de mal multT Români din Crasna si alte comune din Bucovina. (2) Ck)m. de Const. Merches(&. (3) Dobre Stef&nescu, Studiu asupra literaturel poporale publ. în «Lumina pentru toti, » an. IV. BucurescI 1888. p. 369. lon^nu, op. cit. p., 44:«De oparte si de alta parte a cosciugului unul mortâ se face câte o mica ferestruica, ca sa aiba mortula pe unde sa se resuile, sa vada pre cel ce-ld conducQ la morminte si sa-sl iea*c}iua buna dela el.» (4) Burada Inmormint. p. 15. LambriorQ, op. cit. p. 152.

239 Acestu obiceiu de a-si face singuri cu manele sale secriulâ

se pastreza mal cu temeiu tn Tara-românesca^ judetulu Muscelu, apoi tn Transilvania^ partea de sus a tinutului Pagarasu, si In Banatu^ In comuna Picinisca, Topletu si altele (1). Dupa ce Iau gatitu acuma de facutu^ asternii pe fundulu secriulul gdukurl, adica surcde numite altmintrelea si hdschiute sau ho^e de gelaUj Insa numai de acelea ce aii cacjiutu dela scândurile din cari sa compusu secriulu^ nici când de altele, si despre cari se crede ca cumparate fîindu scândurile anume pentru mortu, nu trebue nimica sa r&mâie dupa dlnsulu, si iarasi ca sa alba pe cea-lalta lume cu ce-sl atita ioculu (2). In unele parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania, In locu de geluiturl, se asterne fenu sau paie, iar de-asupra acestora^ câtu e fundulA de lungu, o bucata de pânc^a noua de casa (3). Dupa ce au asternuta II punu la capii una saii dou6 perinute umplute asemenea cu geluiturl (strujiturl de lemnu), fenu, otava sau paie (4). In timpji de vara se umple adese-orl si cu flori, iar iarna cu flori uscate, pe cari multi din locuitori aft Îngrijire a le aduna de cu timpu. In Basarabia^ si anume In unele sate din tinutulii Soroca perina mortului se umple cu tarina dela morminte (5). De-asupra perinei se cose dou6 cordele rosii, In forma

(1) Burada, Inmorm. p. 15. (2) Corn. de d-lQ V. Turtur^nâ, preotd. Cotlarciucfl, stud. gimn. Averchie Macoveltl, preotd si Nic.

(3) Corn. de dAd Av. MacoveiO, V. Turtur^nu, Ionica alCLluI lordachi IsacA: «In secriA se punQ surcele din g^aQ, &ba verde nicT când, o&cT n^murile mor* tulu! 8*ar(& topi dupa dinsulA ca si ârba, » si Rom. SimQ. (4) Hopcea, corn. de l. de Cuparencu , in BadeutQ, corn. de Av. MacoveT, ia Baia» oom. de TitA Zaharescu, (Ve4I si Burada. Inmorm. p. 16.) (5) Burada, Inmorm. p. 15.

240 de cruce, iar sub perina se pune în unele locuri unu acu cu ata, sapunulu si pieptenele cu care sa spalatu si pieptanatii mortulu (1). In unele localitat! din Moldova si TdrorRomandsca Insa sapunulu, cu care a fostu spfelatu mortulâ, pieptenele cu care sa pieptanata si aculu cu care i s'au cusutii hainele, si cari Insemn^za, ca sa aiba si pe lumea cea-lalta sapunii de spalatiiy pieptene de pieptanatii si aciî cu care sa-si cosa hai-

nele când i se voru rupe, nu se punii sub perina, ci Inauntrulii acesteia (2). In unele locuri este datina, ca mortulii sa se aseze tn sccriu, Îndata dupa ce sa gatitii acesta de facutii (3), tn cele mal multe Insa abia a treia (jii si anume nemijlocitii Înainte de scoterea sa din casa si ducerea la mormlntii. Deci In acele sate, unde este datina a aseza mortulii mal 'nainte, mesterulii ce la facutii Uii aduce mal de graba, pe când tn cele-lalte abia In ^iwo, de pe urma. Femeile Înrudite cu mortulii si mal alesii bocitorele de profesiune, cum prindft de veste, ca mesterulii vine cu dlnsulii, Îndata II iesii Înainte si Incepii a boci diferite bocete, cu deosebire Insa de acelea, cari se referescii la secriil Unii astii-felii de bocetii din comuna Voitinelâ, districtulii Radautii, In Bucovina, care se bocesce mal cu s^ma Ia acesta ocasiune, suna precum urmeza: Sc61a, scdla Dumia-ta, Si-tl deschide gurita Si vorbe cu noi ceva,

(1) Com. de d-la V. Turtur^nu ;

vecii si Burada, Iiimorm. p. 15-16.

(2) londnd, op. cit. p. 43. Revista pentru Istorie, arch. si filologie. BucurescT 1884. p. 387 : «In Prahova mortului ÎT pune în perna sapunâ, pieptene pentru a se sp^la si pieptana pâna va ajunge la rai A.» LambriorA, op. cit., p. 155. (3) Com. de d-la l. Georgescu : «Mortula la noT sta numai o 4^ pe laita, du* pa aceea se pune in secria.»

24Î Ca de când aY adormita, Cu noi nu al ma) vorbita. Si cum de te-al indurata Si pe not ca ne-al lasata Si nu ne-al data nici unâ sfatâ. Buna casa al avuta, Acesta nu tt-a placuta ; Cu mesteri nu te-al tocmita. Dar el singuri aâ venita, Âlta casa tiaâ croita:

Fara usY, fara feresti Dintrinsa sa nu mal iesi. Nici n*al laita de sezuta, Nici ferâstra de pravUa Si nici usa de esitâ, Numa *n ea de putre^jiitâ (1). AItu bocetu din comuna Manastirea-Homorulul, care asemenea se bocesce la acesta ocasiune, suna asa: Tatucuta, grija n6stra, Grija ndstra, mila n6str&! Mândra casa ti-al facuta, Matali nu ti-a placuta. La stoleriâ ca mi-al platitâ Sa despice-unâ braddi in douS Ca sa-tl faca alta noua: Fara usi, fSra feresti, Acolo sa vietuescl. Nu-I ferâstra de privita Si nici scaunâ de se4utâ Ci numai de putrectitu. Si cum mi te-o scosâ în prundu De-amu nul veni mal multa (2). AIu treilea bocetâ, din comuna IgescI, districtulu Storojinetnlu, suna astâ-felu: (1) Coin. de Dimitrie Cardeiâ, proprietara. (2) Cîom. de d-lfl. G. Avamd. invâtatorâ. Miariunât InmoTJB. Ia Bomânl. 16

- 242 Da cum de te-al indurata ^i casuta tl-al lasata, Tl-al lasat'o lumin6sa ST-al catat*o *ntunec6sa

Far'de usi Nu te duci Q-acolo sa Nu te duci Da te duci

tar'de feresti. sa veselescl. vecuesci; ca sa *nflorescI, sa veste^escl (li.

Precum facu bocitorele din Bucovina, totii asa facu si surorile loru din Transilvania si Moldova. Acestea, cum v6du ca se apropie maestrulu cu sicriulâ^ asemenea prindu a se vaicara si a boci, (ticendu celea din Transilvania : Tl-al facutu casa de bradâ Sa traesci in ea cu draga, Fara usi fara feresti In ea ca sa vecuesci. Ceea t6ra-I încuiata Totâ cu lacate de pâtra, Cu lacate de aitintâ Cine s*a dusa n'a mal vintCl |2) Sau asa: Câte casi noi am avuta Nici una nu tl-a placuta, Alta casa tl-al facuta, Far*de usi, far'de feresti Totâ în ea sa vecuesci, Cu noi sa nu mal graesci; Far*de usi, far*de oblâne Sa nu esi vara la s6re (3). Cele din Moldava:

(1) Dict. de Ilie ala lui Onufrel Frunc}A, rezesA. (2) Com. de dlA Rom. 8ima. (3) Com. de d-la T. SimonCL VintQ^venita.

243 Buna casa ml-al avuta, Matali nu tl-a placuta; La mesteri aî poruncite Si-alta noua tî-a croitu, Far'de usi lar'de feresti Intrlnsa sa vecuesci; Nici nu I usa de esitâ, Nici feresta de pragitU^

In BanatU. In fine Incingu asternutulft -eu unu rugtl si co fasie de telii muratii (2). dupa acesta ungu secriulu pe din launtru cu untk felu de unsore pregatita anume spre acestu scopâ si amestecata cu aniit (1) prau si leustenu. Pletosa din Rad&senl. Plânge casa. ca sa nu pota Intra Ia dlnsulu .va sa se vatame. Nistora din M&mit. Bugula se pune anume ca sa servesca mortulu! ca gardu spre a-Iu ap£ra de spiritele cele rele. Ca de stapânu remâneti ! (2) Dupa ce au adusu acuma secriulu si dupa-ce^ petrecutu fiindu de bocitore.Numa locâ de putre4itâ (1) Sau asa: Mândra casut*aî avutu Sl-alasta nu tl-o plâcutu. doi sau patru insi dintre omenii ce se afla de fata radica mortulu cu cea mai mare precauti une^ ca nu cum.Iu pune si aseza este datina In unele parti de-a afuma secriulu cu tamâie sau cu smirna (3). ~ 244 pe fundulu acestuia vro câte-va bombe deprail.. 'tl-al gatitii de putrecjitâ : Far'de usi. Iau bagat tn odaie. filr'de feresti. Ca de stâpanâ esti rSmasa. adeca pentru tot-deauna. teiulii muratU se pune In credinta. de A. (3) Corn. presura (1. Mal 'nainte Insa de a. Prin urmare. unde se afla mortulu. Plângeti usi. si-Iii punu tn sicriu. trebue de . Alta noua tl-al gatita. iar când Î1& punu In secriâ (jiicu ca are sa secjia pentru vecinica pomenire. unde a statutu pâna atunci. de pe laita safl masa. ca spiritele cele necurate nici când nu se potu apropia de dlnsulu si mal alesu atunci când e jupitu de pe trunchiat In (jliua de Sân-GIorgiu (3). (2> Diet de M. Când se aseza mortulu pe laita sau pe masa. Dict. Înainte de ce punu mortulu In sicriu. SimQ. de d-lQ Rom. Intrlnsa sa putre4escl. plângeti feresti Si voi tuspatru pareti. spunu cel ce-lâ aseza ca are sa se(jla acolo numai o (jii saâ trei. Nu ti al gatita de traita. plânge masa.

op. (7) Com. (2) In Bucovina se ^\cq ateiu topitUn. . Rom din mal multe parti ale Bucovinei. daca e Înaintata In versta. cit. LIV. Acum mâ ducii cale lunga. Lambrior. cit. 134. (3) Com. I. 155.asta data sa puie lânga dlnsulu si tote obiectele acelea. care In multe parti se Impodobesce cu o naframa (5). de d-lQlos. No. ce se cânta la mortu: Acum ciasulâ mi-a venita Si lumea am parasita . si cu ce se apara de câni (1). car! credu el. No. Unii punu numai trestia sau b&tulu de aluna. sete. Inmorm. Besand. stud. cu care sa luatu mSsura spre a-I face secriulu (6). unu drobusoru de sare si bâtulii s6il. (6) Burada. In ce se rezima când va fi osteni tu. de d-la V. Cu mine calStoritl. (4) Cred. 57. de dlil losifQ OlariQ. BrasovQ 1891. foiletonQ. in. Veniti toti câti me iubiti Cu mine calStoritl ! (2) Sau: Veniti carii mS iubiti. caldura.. Inmorm. «Albina» an. Ve(}î despre puterea Rugului si «Gazeta TransilvanieTo an. N'am nemica sa-ml ajunga. In BanatU se pune alaturea cu dlnsulft baticdulii *dela esirea sufletului si o secere vechie (7). punu alaturea cu dlnsulu si o bucata de pane. Eu m6 duca în cale lunga. fome^ si multe alte supdrarl. p. Turtur^nîi. ca-I sunt de neaparata lipsa tn cea-lalta lume (4). (6) Com. 16. p. M. ce are sa o taca pe cea-Ialta lume^ avendu a suferi frigii. vedl si Burada. Deci cum Iau asezata In secriu. sa aiba ce mânca. Acesta credinta a poporului se cuprinde si tn urmatorele versuri. 16. Olarift. (1) ^nfu = a!u = usturoTd. 245 Tote acestea se facu cre4^^^^*^^ ^^ mortulu tn calâtoria sa cea lunga. p.

240 La ciobani Ii se maî pune si fluerulCi cu care cântau Ia oî (1). p. fîindu la unu capfetu crepata.* Inmorm. Daca repausatulu e copilu de ttja. In raiu (3). atuncî i se pune !n Biicovina lapte mulsu din ttta mâne-sa întro ulcicuta facuta din cera galbena si curata. (1) Burada. iar peste acesta une-orî si patara (nimitetii baltii). sa-Iii tamâeze si sa aprinda toiagulii pentru a îmblânzi cd^elidâ pdmtnttduly ca sa nu latre pe noula ospe venita între cele-lalte morminte (4). op. In muntii apuseni al Transilvaniei i se pune de-a lungulO trupulu! o ata albastra de lâna precum si o bâta câtii elu de lunga si care. pre care în timpulii din urma îndatineza poporulu a o cumpara din dughena (5). 67. adica ceva mal marisorii. p. cit. în s5pt6mâna luminata. .» (2) M. 69. I. stud. Besana. pentru a-î da ore-cum pe ceea lume chipulfl copiilorii sfi ca sa-î aiba spre mângâere. Dupa ce sau asezatii acuma si obiectele însirate pâna aice se pune de-asupra mortului o bucata de pânza câtii dînsulu de lunga. atuncî. Inmorm.No. Totu aicea putemu subsemna Înca si datina si credinta Românilora din Transilvania de-a merge rudeniile mortului a doua ^i de cu nopte ca sa stropesca cu apa mormlntulu. se adauge si unQ oii rosu (4). op. In Banatii. dupa care aii rfimasii copii mici. Lanibrior.N'am nemica sa-ml ajunga (3) Credinta. cit p. 16. se pune In crepatura unii creitarfl ca sa platesca vama. amintesce pre CerberuSj vestitulu câne cu trei capete. 163. Tute acestea Insemneza ca sa aiba ce mânca In cea-Ialta lume. (3) Lambrior. ca mortulu calStorindu pe cea-lalta lume aru ave nevoe de unii b3tu pentru a se ap&ra de câni. cit. p. in «Albina» an. pazitorulu infernului. iar daca e Întarcatii. 166. daca more vre-o femee. pe lânga tote cele-lalte. De se 'ntlmpla se mora cineva dupa Pascî. este obiceiulu a i se pune tn secriii atâtea papusi câtî copii aii ramasu. si anume In orasulu Caransebesii. uln ArdelA se pune în secriQ o maoiucft noua cu care sa se apere raposatulQ de dusmani si sa se razinie în lunga-T calatorie. iar cu bâta sa ?ie sprijinesca în lunga luî calfetorie (2). i se pune o bulca (franzola) sau placinta. (4) Burada.

adeca de la capii spre piciore si de-a curmezisulu salasului (4). adeca dupa-ce sa pusii acum capaculu si s'a Închisii mortulu. De-îisupra pe secrifl. care l*a mositQ. H pune m6sa. In Iransilvania vara se Impodobsce asemenea cu totu foliulii de flori de gradina. TurtureanO.)) Corn. cit. cit. ca sa aiba ce mânca in raid. carele rfemâne acolo pâna dupa prohodii.i (3) Com. p. (1) Frâncu. iar iarna mai cu sema cu busuiocu si tapalaga (3). preotî. dupa ce a murita cine-va si amu ii gata ca sa-lCi duca. de comunii din postavii. Bojinca. 173. «La no! în Mihovent. Cununi de flori se punii. j. Nota dela p. si alti Român! din Bucovina. iar dupa prohodii se da aiî preotului aii altui omâ de pomana. CorvinQ. In Transilvania. maî alesii la tferanî. 173. p. Afara de acesta mal este datina tn unele sate din Bucovina de-a se Împodobi mortulu iarna cu busuiocu si brebenei.TurturtJnft. districtulâ Nasauduluî.In Muntii apuseni al Transilvaniei trupulu mortuluî se (î) Burada. (B) Com. iar vara se punu totii feliulu de flori de gradina (2). 16-17. op. Inmorm. de Const. 247 acopere asemenea cu o pânza alba tesuta In casa^ care se numesce urdicariU^ fotiolu sau giulgiu (1). salasulii se acopere de regula cu asa numita <iSdliei>^ care se face din pânza negra. p. ale carorii frunte se lipescu cu pacostela.. forte rareori pe secriii. 16. cit. de d-lCî V. si se pune In forma de cruce peste salasii.» (4) Burada.nmn. preotO. stud. Copileloru li se pune de regula de-o parte s\ de alta Camesa Maidî Domnului (lat Convoi volus arvensis). Macovel si V. p. o pUcinta pe pieptâ. La ceî mal inteligent! Insa si cu deosebire la ceî de prin orase maî desii. «Intraltele se crâp& capitula batului de-asupra si se baga banutula în acea crepatura. unu stergarii sau maî rarii unii laîcerii. (. . (2) Frâncu. Sima. op. In cele maî multe parti din Bucovina se pune o bucata de pânza ca de lungimea secriulul. de d-ld Av. de d*lQ Rom. Imorm. (2) Corn. op.2l2.

Afara de acesta mai e de Însemnatii Înca si aceea ca fiecare Inmormlntare se face dupa amiac^I si anume iarna Intre dou6 si cinci. capulfl sdptdmAneT. Ye^X si lon^nQ. lesne ar pute sa apuce pe caî ratacite. din causa ca nâmurile sale voescii a-I espeda sufletulu câtra tinta sa dimpreuna cu mergerea spre odihna a sorelul. SimonA. si e rSO de mdrte pentru oel in vi^ta. I^m. fiindu capulii saptemânei. 41. In casulu contrariu se temu^ ca sufletulu repausatulul. pentru c& einoe* putulii s6ptâm&ne1 si ar muri toti din casa. PETRECEREA. e rea de morte pentru cei ce rSmânâ In vieta (1).» 249 si mal avuta^ si nemurile sale pretindu anume ca sa se Inmorminteze mal de graba. A. Pletosik <rNu st 'ngrdpa LunTa. de d-ia T. A treia cjii dupa repausare urmâza de regula inmormînkh rea sau îngropaciunea. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai atunci^ când (jiiua Inmormtntarii ar ave sa cada Lunîa. Mai timpuriu sau mai târcjiiâ decât In intervalulu acesta se face d6ra numai atunci. op. cit. In BanatU nici unu Românu nu se Îngropa dimineta. vLunia nu se 'ngr6p& mortiT. ca petrecerea sa fie cu atâta mal pomposa si mai frumosa. pe când se afla sorele In urcare. din Bucovina. si dupa ce Iau mal privitu tnca odata si au sarutatâ crucea sau icona de pe pieptu. 248 XX. în casulu din urma se lasa totu-deauna pe a patra ^i^ adecâ pe Martl^ sub cuvlntu. pag. toti cel ce dorescu a-lu petrece începu a se aduna de prin tote partile. sau când mortulu e dintr o stare mai nobila (1) Dat si cred.U) Corn. rostindu în taina unii aDumnec^ea sa-lU Ierte si sd-l faca parte . câc! o iea de LunTa. si sa cada apoi jertfa vre-unul strigoiu ratacitoru (1). iar vara Intre doua si sapte ore. ca Lunia. La ora hotarlta pentru petrecerea celui mortu la locasulu de vecînica odihna. când cadu mai multe Inmormlntari In una si aceeasi (jii si preotulu nu e 'n stare sa le faca pe tote de-odata.

In multe locuri boii se înjuga cu jugulu rasturnatii. Delenl si altele. lega câte unii stergaru. aratândii prin acesta ca murindii gospodariulu tote aii sa merga pe dosii si fara renduela (1). sfesnicele. pomenele. Obicelulii de a duce mortulii cu sania e usitatiisi'n aT^ra OasivluU^ unii micii tinuta locuitii de Români. cari sunt meniti pentru ceî ce au sa duca obiectele respective pâna la mormlntu. pausulu si crucita. cu cari are sa se duca mortulii la gropa. fie iarna. în unele parti. 250 Totu asa facu ele si cu bradulu. prapurii. în cele mal multe parti. Ce se atinge de ducerea mortului.de impiratia cerîulul. precum si în mal multe comune din judetulii N6mtii este obicelulii sa se duca mortul ii la gropa cu sania. adica cari pe unde apuca. si iarasi în altele într unii caru cu bol saii în sanie. Una dintre nemurile saii cunoscutele repausatulul. cit p. din . coliva. parte la alii Satmarelul. iar în orase cel mal avuti se ducii si cu patasca saO caravana. comunele Bunescl. dupâ împrejurari^ câte doue testimele si câte doî colaci. poniulu. care. dupa cum sl-a doritii celii repausatii si dupa cum sunt si mostenitorii sfel de avuti si de darnici. în Moldova si anume în judetulii Falciiî. în care a repausatu acesta. se razima pâna la pornire de stresina casei sau a unei colniclore. (I) Schott op. si de-acolo Înd6r&ptu. si la fie-care cruce. stogurile si nasalia saii drucusaril (ruditele). si anume: crucile. naframi. care cade parte la comitatulii Ugocel. fie vara. Multi din cel mal fruntasi înjuga doi sau patru bol negri.if> se posteza unii în casa. serafimii. iea mal multe stergare. iara altiil pe afara. caci afara de testimele si colacii acestia în cele mai multe parti nu mal capSta nimicii alta pentru ostenela ce o aii. prapurile. Asa. pentru ca sa-l fie calea mal usora si sa nu se sdruncine. cum vede ca a sositii acum întrega procesie. asteptându sosirea preotului. tulpane sau tistimele. tulpanii saii tistimelii. 302. care se duce nemijlocitii In urma mortului La fie-care lega câte unulu sau. sfesnicii si serafimii. în altele pe nasalil. apoi acesta atârna totildeauna dela etatea precum si de la deprinderea localitatii. se duce pe mâni. In acelasi timpii se aduce de la biserica si procesia menita pentru Inmormîntare. In unele parti dimpreuna cu tulpanele acestea e datina de-a lega înca si câte unii colacii.

iar boii. dar si aici numai ceî înaintat! în vîrsta. In celelalte sate din Bucovina. si al(T RoniânT. (1) Burada. Inmorm. Gherla. «Dat. pe când tinerelulii se duce de regula cu nasalia peumer3(l). la inmormîntârT. p. sau. precum buna ora în Orlatii. p. numita altmintrelea si acaruld fnortitoran si numa! rare or! cu carulii (4). de d-la Uoni. Br^zactc.Maramuresii. gimn. in Bilca. cari traga sania. si Ia sanie se înjuga boî negri saii plavan!. Boeria. Ilisescî. precum buna ora In Balacena. saii cu ajutoriulii unorii arude de mortii^y> car! se pastreza în biserica. si daca mortulii e tenârii si câte patru bo! cu creng! de bradu si la corne. In unele parti din Trans^ilvama. copii! cu ruditele. A tatii ierna câtii si vara se ducii cu sania numai în unele sate de sub polele muntilortl. cari se arunca apoi în gropa. când omStuIu e forte mare. In sfârsitii. ca si 'n unele partî ale Bucovine!. 251 In Bucovina obicelulu de-a duce mortiilu cu sania e usitatu mol alesii ierna. apoi si în Gherta-mare (comuna românesca) totii de ocolo. 21 22. fie ierna fio vara. Crasna. câtii si dela t^ra se ducii si cu carulii. Vara în multe sate atalu de la munte. de M. unde locuintele omenesc! sunt fcirto departate de biserica si de tinterimu.» an. stud. de T. si cu deosebire In unele sate de Ia munte. Sima. (2) Ioana Nitu Macovelâ.y> cari sunt ale ducfetorulu! mortulu! (3).» in «AmioulQ familie!. (1! Corn. Jemna. VI. saii pe nisce lemne. iar la grumazii cu clopote duce de regula pe avutii^ se prindii la caru cu nafram! colorate (5). 94. ceî înaintati în vîrsta se ducii <le regula cu nasalia. si cu deosebire în cele dcla tera. cu ajutoriulii unorii (ichindeue. (2) Usit. In districtulii Nasâuduluî ma! fie-care mortii se duce cu nasalia. CâmpuIungQ. 1882. In Muntii apuseni al Tramilvaniel se carii. (4) Com. porta în corne colaci si stergare (2). la care se înjuga doi saii patru boî (2). iar ce! de totii micî subsuora. se ducii. pop. (H) Corn. . Simonâ si Al.

com. In Transilvania. dup& cum ne scrie d-la R. dar mal cu sema pe la orase. Velehorschi. si a acelora din ToderescI si SOtonetd. com de V. de Cuparencu. Asa In Bucovina^ atâtfi barbatii câtu si nevestele se ducu de catra patru barbati^ mal tineri sau mal Înaintati In etate. BurduhosQ . MerchesQ. tulpanu sau o basma frumosa. In cele mal multe sate din Bucovina. testimelu. Merchesa 253 mare saâ unu fecioru holteiu. VI. din Badeuta si alte sate din Bucovina. tocmai ca si când . . li se da câte una stergara. si 'mbracati ca totu-deauna . de C. com. de I. In unele sate. iar la gâtu cu basmale negre (1). pe când feciorii cel holtei si fetele cele mari. în Fundula-Moldoveî. când more o fata (1) Dat. in Câmpiilunga. al caroru turetci sunt dati tn sus^ sau cu papuci. 174. iar la mâna stânga li se lega câte unu tulpanu. numai de catra patru feciori holtei. (3) Dat. stud. stud. este datina de-a Ii se pune^ pe lânga ducâtorl^ Înca si drusce si vdtajeî. Servius la Virgiliii ne spune ca «rudele cele mal aprope de sexu barbatescu aveau Îngrijire de a duce sicriulu» (2). (2) Aen. cit. stergaru. ducâtoriloru tineretului li se pune la pieptu si câte o flore. iar cel tineri numai de catra tineri. din Ropcea. Burduhosa. Fie-carul dac3toru i se da ea rasplata pentru munca sa câte unu stergaru. de Const. stud. a acelorQ din CâmpulungCi. Simu.(h) Frâncu. . gimn. de DragosQ BumbacA. 222 : Deferendl teretrura propriqui oribus virilis sexus dabatur munus. . (4) BerchisescT com. op. ori o traist&y o cârpa saa o merindita. gim. dupa cum e si mortulâ. gimn. cari sunt de regula Îmbracati In sumane negre si Încaltati cu clobote. a celorQ din PundulQ-Moldovel.. p.252 In cele mal multe partl^ unde este datina de a se duce mortulu cu nasâlia^ cel casatoriti se ducA numai de catra^ barbati. a acelora din Costâna. Rom. com. stud. o basma sau o petea negra (4). de care atârna unu colacii (3). de Em. com. Avrama. de G. gimn. Rom. com. . com. dupa cum li e adeca si portulu. stud. Totu asa Îndatinau a duce pre cel morti si vechil Bomanl. gimn. de V.

nici când Insa alba ca la nunti (2). districtulâ StorojinetulA. Iara druscele si vatajeil se alegfl de regula dintre nemurile cele mal aprope ale celui repausatu. ci numai ducu sfesnicele cu luminele aprinse pe lânga mortâ (4). Insa mal alesa cu sumane negre. (3) Com. Jemna. sunt îmbracate In camasi albe si cusute cu stramatura negra apoi In bondite (piepterase)^ Încinse cu catrinte. de care e legata o basma negra. Vatajeil sunt Impbracatl cu camesi albe de bumbacu si cu pieptarase. de A. Unelo drusce. precum buna-ora cele din comuna Balac^na. Druscele bocoscu totu drumulâ pe mort£i (2). precum cele din Stupea. pre toti omenii ce-I Intâlnesce pe drumu (3). o In Bopeea. In Vicovulu-de-sus la tnmormtntarea unul feciorii sau a unei fete mari se punu numai câte doi vatajel si câte doue drusce. postându-se lânga portita tinterimulul. EI dicâ adeca ca o duca la cunuiiie pe cee-lalta lume. Baci a. ducu In mâna câte o naframa si bocescu pe celu mortii pâna la gropa (3)r altele Insa. pe und flac&Q ilQ ducQ tota-deauna fl&cail^ iar* pe o fata mare patru va tajeT. 254 toriloru rachiulu sau vinulfi. Vatajei! capata câte un bâtu cu naframa si câte unu sti*ut& de flori la pieptâ^ iar druscele numai struturi de flori ca la nunta. com. precum cel din Stupea. se ducii alaturea cu mortulu pâna la gropa. (5) Com. nu facâ nimica alta. corn. de M. iar dupa tnmormîntare. ce-lu au In plosca. si cinstesce cu rachiu.sarii marita si 'nsura si i-ar duce Ia cununie^ pentru ca mortea pentru dtnsiT se considera ca si o nunta (1). altii Insa. si daca-I timpulu frumosâ Încaltati cu ciobote sau papuci. Com. BaciA. Împusca totu drumulft pâna la gr6pa (5). la Balac^na. . Druscele. de i^ufletuUi celui repausatu (1). Unii vatdjt^y precum cel din Balacena. dau petrecfe- (1) Corn. tocmai ca si la nunta. cu capulu golA si cu p3rul& despletitii. când se marita. unde e datina de-a se pune numai unu singuru vatajdUy acesta se duce Înaintea mortului saâ mal bine (jiisu tn fruntea procesiunii. ca si cân d ar duce-o la cununie. de M. cari se punu mal alesâ la feciorii cel holtei. de M. cu capulu golu^ si In mâna câte cu o plosca si câte cu unu bStu. de Cuparencu. Jemna. de Em. Jemna.» (2) In Stupea. (4. In Bilca. de Al.

care tine o panglica lunga si rosie peste sicriii dimpreuna cu sota el de cea-lalta parte. Înca si câte unii marii frumosik In care este Înfipta o pana grecâsca. de cum-va nu are feciori. . se cauta patru fete mari si patru juni de vlrsta lui. atunci Uâ ducu ginerii sâl. adeca doi feciori si dou6 fete sunt de catra picidre si doi feciori si dou6 fete de catra capii. se pune pe mor* mtntu. carora le urmâza patru tete ca si la feciorii cel holtei (1). iar daca nu are tata^ atunci llu duce rudenia cea mal de aprope a sa. Prapurii. preotA (3) Corn. (2) Corn. stud. llu ducu feciorii s6I. iar alaturea cu fie-care dintre dlnsil merge câte-o fata. iar la fetele cele mari. proprietaria 255 Daca Insa i^epausatulu e tata mare si nu e tare grea. Iar daca e corpolenta si sicriulu greu. Pre cel casatoriti 11 ducu unele rudenii de ale loru. ci fete maritate. daca more unu feciorii. Fetele mari Insa sunt duse de feciori cari le punu pe salasii o cununa de flori. In BanatUf daca repausatulii este june. gioon. pe lânga iie-care dintre cel patru feciori. atunci o ducu de regula patru feciori. fetele cele mari se ducu la gropa pe nasalil purtate numai de fete mari. cari ducii mortulii. BaciQ. Turtureana.In Costâna. In alte comune. si asa mergii pâna la biserica si de-acolo la cimitirii. si cel casatoriti numai de casatoriti (2). de George BumbacA. adeca o flore artificiosa de dughiana. daca mortulu e prunca. cel mal intimi al repausatului. Celorii patru fete li se mal da sa tina tn mâna cea de laturi demortti^ adeca In cea estrema. care. pe lânga cel patru feciori. Daca mortulu e b&rânU. se duce de catra feciori. de d-lâ V. (1) Ck)m. totu din districtulu Nasâudulul. mal mergii Înca patru alaturea. dara totQdeuna cu stâgu. Când pleca la biserica cel patru juni iaii sicriulâ cu scaunutu pe umeri. In unele comune din districtulu Nasâudulul In Transilvania. dupa lnmot*mîntare. cari le duciî. de Al. de Iustina C&rdeiQ. iar flacaii numai de flacai. atunci o ducu patru fete frumosâ Îmbracate si împodobite. (4) Dict. Daca mortulu e fecioru. crucea. si acestia sunt vdtdjd^ (4). !lu duce tatalu sSu. merge alaturea si câte-o fata mare^ care repesinta druscele din alte sate . precum si cele-lalte obiecte procesuale Înca le ducu numai feciori si de regula amicii.

Ochii cailor ii se frecaii cu sucu de c6pa sau cu prafii de pusca. Boeria. Inmomi. 22. câte o lumina de cera si de mâncare (pomana). înaintea cadavrului se ducea o sulita. Totu asa se Intempla si cu dusulu mueriloru hitr&ne. în timpurile vechi. iara baetii si copilele numai de baeti. cu car! atî fetita împreuna si au traitii bine si anume tot-deauna cu pSrulu despletitii (2). mortea domnului lorii. inv^tatorl. judetulu Sucevil. feciorii si fetele mari numai de feciori. ca si omenii. llu ducii omeni mal de aprope sau vecinii. le ducu numai feciori. Simon si AI. In Moldova. cari capâta câte o naframa si unu colacu.iara de nu are nici de acestia. iar la cel bogati cu stofa. fostii unulii din cel mal mari boerl. ne spune Principele Dim. In alte parti Insa totu din Transilvania. cari capSta câte-o cârpa frumosa (1). (2) Burada. Daca Insa sunt fete mari sau copilandre. atunci llu ducft nemurite cele mai aprope. de d-lQ T. car! Isl lega la mâna câte o basma saâ naframa ca si vomiceil. de d-nil loand PopovicT si losifa OlariO. iar de amendoufe partile mergeau vre-o câti-va soldati Îmbracati cu pancere si coifuri. In care adese ori se baga si câte-va parale (3). Afara de ac6sta pre fetele mari le petrecA numai fetele mar!. din care apoi se facu vesminte la preoti (3). Cantemiru. atunci duceau Înaintea lui semnele boeriel sale pâna la gropa. de care spânzura o sabie gola cu manunchlulii întorsu. p. ca daca mortulu a fostu ofîceru In militie. batrânii se duca numai de bfitrânl. si daca defunctulfl s. si apoi le duceaii . cadavrulii lui llii petrecea si Domnulii cu totâ pompa sa de curte. (3) Com. «Daca muria unu boerii. Fie-care mortii mare se duce do regula de catra patru insi. ~ 256 barbatu sau femee. i se îmbracau caii în panura n^gra si de-asupra lorii se puneau vesmintele cele mal preti6se ce le avuse defunctulii. In Basarabia fetele mari sunt duse numai de flacai. plaiulu Muntele. daca mortulu e (1) Corn. Nasaliile la cel sâraci sunt Împodobite cu sc6rta sau chilimu. cari cap&ta câte unu colacu. ca sa se arate ca si când ar plânge si el.

venitG. de d-la I. (1) Descrierea Moldovei. Uita-mi-te pe terestra. sosesce si preotulu care are sa Implinesca serviciulili Inmormln tarii. (2) Dict. 140. Sera înca n'a sosi. p. In acelasi timpu. când se aduce procesia saâ putinu ceva mal tân^iu. Sau asa: Mamucuta. (2) Din Voitinela. Te-ora duce cu patru bol Si nu-î mal veni 'napoT. 257 iarasi tndSrâptâ si le puneau tn spatarie sau divanu. rom. mila n6stra. Nistoru. Ti -a sosita carte domnesca Dela noi sa te pornesca. p. Acad.(1) Com. Dela noi mi te-ora pomi Si 'napol nu-î mal veni. Inniorm. 22. Georgescu. Sa fiI gata de pornita înapoi nu de venitu. Bocitorele din Bwxwina^ cum tiu zarescu de departe ca se apropie de casa repausatulul. Cârdeiâ. Te-ora duce pe nasalil înapoi sa nu mal vil |2i. Ca te-ora duce cu caruta Sa nu vil câta ii lumuta. de A. edit. Te porne spre prapaditei. 1 * . J/arianfi. corn. deauna tncepA a se vaieta^ a boci si a (jiice: Scdla. dar «caunulu si locuia Iu! r&mâne deserta cela putinu trei (jiile» (1). Ia Români. Câ-tl vine carte domnesca Dela noi sâ te pomâscâ. Inmorm. Nu te porne spre trai tu. scdla dumnia-ta Si-tl deschide feresta Si privesce printr^insa. PletosO si M. (3) Burada. de Dim. învStâtoru. Ti-a venita carte.

Cu fete posomorite. Ti-o venita carte domnesca Dela noi sa te pomesca. Ca 'nainte tl-orâ esi HlubI cu pene împestrite.268 Sera daca ml-a 'nsera Tare nu te spaiminta. . bocescu astii-felu: . . Iaca cartea c*a sosita Si dela noi te-aâ pornita. . Aceia nu-sâ hulubel. Carte 'n patru comurele Scrisa cu lacrimi de-a mele Si 'mpluta cu multa jale. Ce-aâ muiitâ mal de demultâ SI a& putre^itii în pamîntâ Sau astâ-felA: Scola. Daca-ml faci acesta cale. Cele din Moldova: Puisorulâ meâ iubita! Sc61a-te ca ti-o venitii. scula. Cu chicile muce^ite . (1). In casu când mortulu e o fata mare. Dragulâ meâ. dragulâ meâ. Da eit mâ rogâ dumitale. C*aceia-sâ chiar fiii tSt. . Sa mal vil pan' la feresta Sa vecjii cum traimâ în casa! (2) Iara cele din Transilvania. iubitulâ meCi ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnâsca Dela noi sa te pojmâsca.

Voi pleca o cale lunga Nu-I pasSre sa m'ajunga. Trupsorulâ mi 1-a uscata Si ml-a rupta (irulâ vietii Si m'a ftcutâ prada morti!. Fldre ful. Veniti frati. N'avuT parte nicidulceta. MS petrecetl cu suspina.U) Din CâmpulungQ. Si-ml spâlatl fata cu apa. Ciuperca. Si-ml spSlatl fata cu bere Si me petrecetl cu jele. Ca sa fiâ si eâ iertata. Rea bola m'a apucata. Cine 'n lume-a mal ve4utâ Miresa mândru gatata Si ea sede superata. lume cuT esti data. de G. Voiu pleca o cale lata Nu-I pasfire sa mâ 'ntreca. Ca de a<)I ne despartimâ. Norocii buna de-a mea vieta. (2) Dict. corn. Mirâsa mândru tocmita Dupa lume banuita. Rfimâl lume cu mult bine Ca eâ a^l m6 duc din tine. de Anita Pietosa din Radasenl. 259 Intr*acesta lume mare Fost'am si eâ mândra fl6re. MS petrecetl pân* la gr6pa. veniti surori Si me 'mpodobiti cu flori. MS rogâ lumi! de iertare Dela mica pâna la mare. Parte de lume n*avul. Mie nu ml-al fosta lasata. Haideti surori sa prâncjimu. fl6re trecut. Remâl. Si-ml spfilatl fatacuvinti. Haideti surori sa gustamu Ca de-a(tl nu ne mal vedemâ. La toti 6menil de-odata. Noi Marie-asa*m gânditii Ca dupa tine-orâ veni .

Dela sore. Dar* el vinii cu praporii. Ca tu mal multii nu-I mal mere. le-tl Marie ^iuB. Saraca Marie draga. Multii al sburatii ca mierla. Dela strutii detamâita Dela fete din ulita. Dela feciori. Dar* el vinii cu nasalie. Nu-I pasare sa te*ntr6ca. Dela feciori. le-tl Mario ^iua buna Dela paharutii cu miere. Nu-I pasare sa te-ajunga Sl-al pornitii o cale lata. Dela maica ta cea buna.Socrii cel mari cu caii. Hal Marie si te uita Surorile cum te cânta. dela nori. buna Dela s6re. Astazi în pamântii te baga Si te-I face terna n^gra ! (2) . Multii al sburatii ca cuculii. Putre4^-vel ca lutulii . dela bere (1). Putre^i-vel ca tina. Noi Marie-as*am gânditii C*orii veni feciori cu brâie. Cal pornitii o cale lunga. dela joctî. de la luna. Dela a tale surori. Dela strutii de busuiocii. Parintii cum te comanda.

daca tole cele necesare pentru petrecerea mortului sunt gata si nu ma! este nici o piedica de pornire. cadesce mortulu precum si pe cel de fata. cu acea deosebire numai ca a preotului e mal mare. veniti surori. Câ de a(jî mS ducu la gropa. 260 In cele mai multe parti din Bucnvtna^ unde este datina de-a se face prohodtUu tn biserica. Totfi asa se face si In BanatU (1). luându-si In acelasi timp&rSmasubunudela dtnsulu si (jiicendu: «Dumnecjeu sa-Iu Ierte si sa-Iu odihnesca!» Bocitorele din Bucovina^ cari stau de o parte. Începu iarasi a boci si a (jlice: Venitî frati. iar cel de casa precum si nâmurile cele mal de aprâpe saruta pentru ultima ora mâna mortului precum si crucea sau icona de pe pleptulu acestuia.(1) Sub. se si Îmbraca tn ornate. adeca cu pausu. de care se afla legata o naframa. Daca sunt mal multi preoti si cantori bisericesci. Si-mt stropiti fata cu berc . atunci fie-care capâta cât^ o lumina si câte unu tulpanu. Si-mî stropiti fata cu apa. unu stergarft sau unA tulpanâ. cum vSdii ca preotulu a luatA pausulft ca sa stropsea pe celii mortu. iar copiii (diccil) câte o mahraina mal mica.» 261 Si-ml stropiti fata cu vinu Ca 'napol n*am sa ma! vinu. si apo! Începe panachida. Popovicî : «PreotulQ si iavetatorulâ capfita câte o lumina si omahrama. SimonCi. cum a sositu preotulu. de d-lG T. înainte sau nemijlocita dupa Începerea panachidel atâta preotulu câtu si cantorulu bisericescu (dascalulu). mal scumpa si mal frumosa. |2) Coni. Veniti si voi verisori Si ma *mpodobitl cu flori. capata câte o lumina de c^ra galbâna sau si una alba. Dupa ce a sfârsitu preotulu panachida si cantorii bisericesci de cântatu vednica pomenire^ stropesce pe mortu cu apa sfintinta sau cu vinii. pe când a cantorului mal mica si prin urmare mal eftina. (1) Corn. de I. libere» se *ntelege petrecerea juaimel satelorQ pe la Cracluna.

în cele mai multe parti din Bucovina se pune si se închide capaculu secriuluî si mai multu nu se deschide de felii. . îlu ducii pâna (1) Din Horodniculâ-de-jos. ar dori sa-Iii mai vada înca odata si a-sî lua rSmasti bunO dela dînsulii. Câtu îmi e lumea de mare N'avetI mila nici credare. Caci de tata ati remasu Totu de china si de necazQ. Si-tl fi mâncati de straini Ca iarba de boi betrâni. si prin urmare na apucata a veni înainte de a porni. Veniti si voi buni vecini Veniti si voi cel straini Vin'o si tu-a mea sotie Ce-am avutu din cununie. care nu locuesce în acelasi satfl. frate saii sora. Veniti toti si v'adunati Si cu apa m& scaldati Ca de asta(jî în colea Mal multu nu me-tî mal vedea ! (2) Dupa ce Iau stropitii si 1 au sarutatu acum tote nemurile. In cele mai multe parti din Moldova însa. dora numai în casulii când unii fiii saii o fiica. corn. veniti surori Si m6 'mpodobiti cu flori. de fostulâ med coiL^colarQ d-lCL Petrea Prelipc^nâ. Veniti si voi copilasi Dragii tatii coconasi.Ca mal multu nu me-tl vede-re (1) Saâ asa: Veniti frati.

pe când mal de multu nu se încuia de felu pâna Ia mormlntu. Dela maica ta cea buna. de Toderu Maiiciu. (1) Com. dela surori. Dupa ce-lu saruta rudeniile. unde este datina de a se duce mortuliî descoperita. bocescu astu-felu: le-tî N. Dela s6re. Inmorm. j^imn. Simonfl Ve4t si Burada. (jiiua buna Dela sore. p. de T. dela bere^ Dela firâ de tamâita Dela fete din ulita . ca si'n Bucovina. 262 la gropa cu fata descoperita. Dela firâ de busuiocu. In acele part! ale Moldovei deci. mortulu se Încuie. Dela feciori. de T. caruia asemenea i se da unu tulpanu (2). Dela gradina cu flori. judetulu Botosani. . carî stau ceva la o parte. capaculu sicriului tiu duce pâna la gropa unu altu omii. iostâ ser^^enciî in Moldova.(2) Dict. Dela paharasu cu miere. de d-lQ T. dupa cum e si starea omului. daca mortulii e fecîora holteiu sau fata mare. trecendu pe lânga copârsfeu. Dela leclorl. stud. ori si mal multu. Zaharescu. bendu pausu si(j[icendu: <i Ehimne(^eil sa-lfi îerte !» Iara bocitorele. dela jocu. (1) . . Românii din Transilvania Înainte de a se Încuia sicriulu se ducu asemenea la iertare. 21. sarutându crucea. anume ca sa se pota casatori barbatulii saii muierea care ramâne. Del a firâ de matraguna. In multe locuri totu din Transilvania^ se da omeniloru la ocasiunea acesta câte unu colacii si câte unu cruceriu. (3) Com. dela norî. Zaharescu. (3). 263 înainte tnsa de-a se Încuia i se desnoda balera camesii precum si orî-ce altu nodii ar malli avendu la vre-o haina cu care e tmbracatu. desi legea nu ma! permite ca sa faca acesta (1). dela luna. (2) Coro. Dela frati.

plângi si tu masa. Înnodata. Ori nu-î Ori nu-I Ori nu-î nu-I condeiâ de scrisa. Ca stâpânulâ merge din casa. Sima si T. (2) M^re sta aice in locA de tj ea. Plângeti usi. respective feciorii. Simonâ.Totii asa facA si Românii din Bucovina. Si se duce în ceea lume. înapoi revasa nu-î vine Sa spuie câtii i-I de bine. ttnutula Dornel. Ca i se duce stapânulâ. 264 Nu sciâ. llu radica de pe loculu unde a statii pâna atunci si-Iu scotii afara. Ca de-amii nu-lu mal vedeti. Ca se duce stapânulii. atâlii femeile Înrudite cu dlnsulu câtii si bocilorele bocescii urmatorulii bocetii : Plânge podulii. plânge podulii. EI Înca 11 desnoda cheutorile camesii anume ca celui ce rfemâne sa nu-î fie cununia legata. arsa (3). când se scote mortulii din casa. Dupa ce au Închisii sicriulu. Plânge casa: Plânge casa cu totuld. (1) Corn. voe de trimisfi? cemâla sa scrie c61a de hârtie ? (1) . arl sunt pusi ca sa duca mortulu. de Rom. Plângeti usi. Si pe noi pe toti ne lasa Cu inima fripta. Da plângeti si voî podele Ca se duce mila mi-re (2). barbatii. Saiî acesta : Plânge masa. feresti plângeti. (3) Din Poiana-StampiT. In acelasi timpii.

cari rfimânu în nauntru. închidu repede usile si se uita pe ferestra afara anume ca mortea sa nu strabata mai (1) Din Câmpulungd. Da plângeti si voi pareti. Mahala. Barbuta. Plângeti usi. Cum au scosu ducfetorii secriulu cu mortulu afara. 20. VicovulQ-de-sus. feresti plângeti. SiretCt. cei de casa.. dic. Inmorm. stud. p. si cred. Ca remânetl strainorîl (2) Maî nainte însa de a trece cu mortulii peste pragulu tincjeî este datina In cele maî multe parti ale Bucovinei de-a lovi câtenelu cu sicriulii de treî ori de pragulu useî de la tinda. de M. In unele comune. Ca de astazi râmâneti Si stapâna nu aveti. Cea alesa Si frumâsa Mi se duce si vg lasa. TurturenQ. lovescu sau mai bine (Jisii atingu secriulu câte de trei oii de fic-care pragu peste care trecu cu mortulu.Sau acesta: Plânge casa. (3) Dat. precum buna ora în Mahala. Plângeti si voi chiotorl. din Boiand. 266 . Ciuperca. cook de d-lft V. Plânge masa. gimn. corn. (2) Din Crasna. Ca stapâna cea alesa. Rom.Ve(JÎ si Burada. Acesta lovire sau atingere a secriuluî de pragu Însemn6za ca mortulu multamesce casei unde a locuitii si ca se închina si-sî iea rSmasu bunti dela întregu poporulu ce sa adunata ca sa-Iu petreca la gropa (3). de G.

Archiva pentru Ist. p. cum b'a luatu mortulu de pe masa sau laita si sa scosu afara. nu numai ca celu ce-a remasu In casa. ca nu cum-va sa se duca astu-fclâ dupa mortulu deja scosu si altulu cine-va dintre caseni. III. dupa ce-a Inchisu usa. (1) Dat. Rom. (2) Dict. totu din Bucovina^ unulu dintre cel ce au rfimasu In cosa.387. Barbuta. si atunci llu uita forte lesne si nu le pare asa de râu dupa dlnsulu. Închide Îndata usa dupa dlnsulu ca sa nu Intre mortea iarasi In ca^a^ ci tot-odata. Cel ce au remasu In oe cetesce preotulu si el afara si dau. voi. de A. cum sa luatu mortulu de pe laita sau masa. In Crasna. |3) Com. Turturcnu si a celora din Badeiitâ com. câte una si alta de celui repausatu (3). se pune pe loculu acela unde a statu mortulii anume ca sa vada mortea ca nu se temu omenii de dlnsa. dupa ce sa scosu mortulu afara din casa. gimn. cel ce râmânu In urma r6st6rna scaunele si mesele^ aratându prin acesta turburarea produsa prin morte (1). radicându mortulu din casa se pune In locu-I o haina noua. (4j Vedî Tocilescu.inuitu In casa aceea. Multi Români din Bucovina credu si spunu ca. casnicii s6I punu mâna drepta pe sicriu si (Jicu în sine: a te tragemU nul pre tine tatay mama^ fratey sora^ dar' sa nu ne tragî si tu pre noi ! » In alte sate totii din faTia^tZ. 266 In uneie parti din Transilvania si BanatU^ dupa ce sa scosii eicriulu cu mortulu din casa. Bucurescî 1884. II. stud. adeca sa nu mal mora si altulu In urma lui (1). sotu sau sotie.an. pe care a statu. In alte sate. daca cet de casa voru sa uite mal de graba pre celu mortu sau celu putina sa nu le para r^iî dupa dtnsulu. In unele sate din BanatU mal este Înca si acea datina ca pe când scotu mortulu. eoni. si com. precum si In alte sate din Bucovina. pomana de sufletulu casa stau apoi astu-felu Închisi pâna starea (prohodulQ) prima. Germanii. apoi si pentru aceea ca sa rfemâie noroculâ în casa. de At. de M. Îndata restorna asternutulu. In Muntenia^ plaiulu Prahova. etc. când o scota afara din casa. anume ca sa nu se mal Intorca bola In casa (4). barbatulu sâu ese Îndata dupa . din Boianâ. Dupa acea esu daca au de unde. si cred. sa nu se duca cu celu mortu (2). MacoveiO. daca mortulu e femee maritata. cauta de trei ori pe feresta dupa dlnsulu. de V. de Ionica a luî lordachi Isacd. de la capu spre piciore anume ca sa nu lese locu pentru al tu mortu.

unulQ dintre nemurile cele mai de aprope sparge o ola si unii blidii. în care a arsu lumina la capulu mortului. doufe muerî. apoi In bucatarie. punendii unii puiii de gaina saii o gaina Intr o traista si postându-se una de-a drepta si alta de-a stânga. si apoi pleca conductulii la biserica. a murita. Simu. care a statu la capulii mortului. apoi se trântesce în mijloculii casei de se sparge. In unele sate din Bucomna^ precum buna-ora în Balacena. ce-a tî facut? i so (1) Corn. 20.sicriu cu palaria In capii si cu furca el de torsu In mâna. iar barbatulu frângendti In genunche furca mueriî. p. Tota procedura acesta Insemneza ca barbatulii sa nu remâna multii timpii vfiduviî. totu din Tdra-Bomânesca^ dupa ce se pornesce mortulu la mormîntu. unde se face prohodulii. Ve4îsi Burada. si apoi scotii mortulii afara In curte unde îlii punii pe scaunulii mortllorii. unde staii nitelii cei ce scotii pre mortii. iar palaria o pune In cuiii. o arunca peste casa.n (1) In TerorBomânteca.267 raspunde : ^cum 7i'a 2^^^^ fi neîntrebatay asa sd fie si de Idca. supararile si sa înceteze de-a mal muri cine-va din acea casa (3). anume ca sa se duca r&ulii dupa mortii. Altii arunca lumina. se iea apa tn 61a cu care a fostu scaldatii. ca sa se sparga tote neajunsurile. . satl se umple maî întâifi cu cenusa si apoi se sparge. trântindu-lii pe loculii acela unde a fostii mortulu saii In usa. de Rom. In unele parti din Transilvania^ nemijlocitii dupa ce sa scosii mortulu din casa afara si s aii resturnatii scaunele din casa. Si daca Întreba cine-va: ace s'a întâmplata? . . se stropesce In urma luî. de unde a ramasii si cjlicerea : «i ^a sparta 61a j>y adica: i s'a frânta vie fa. petrecâ iute traista acea dela drepta spre stânga preste mortfl si pe sub mortii de trei ori. (2) Corn de d-lâ loand Popovicl. plaiulu Prahova. de pragulii casei cu o putere asa de mare. ca produce unu sunetu deosebitu (4). . îndatineza Românii nemijlocitii dupa scoterea mortului din casa do-a trânti 61a. ori chiar la mormîntQ. ori în loculu unde mortulu si-a datii sufletulii. Inmorm. . ci sa se pota câtii mal de graba Însura (2). radicându-se mortulu din casa se spargu trei ole (jticendQ: Cum se sparge 61ele Sa se sparga b61ele (2). In alte partî. In multe locuri este iarasi datina ca acea ola sase sparga de pamentii.

în «Albina» an. Simu. Simonu si Al. când llii duce la gropa si sa se dea de pomana plina cu apa prospata împreuna cu o lingura noua la vrunii saracii (5). op. III. cit. Intr'unele locuri se umple acea ola cu cenusa. slud. cit. mai nainte bea preotulii si apoi cântaretulâ. o spargu. Frâncu op. I. p. etc. adica vieta. olulii se scote (l)o. 57: fOlula si astazi. Besanâ. . (1) Corn. a muritu (2). de a sci ce însemeza t6te aceste. 20. 213: tiOla saQ âla se obicînuesce si la Români. Adose-orî ospargu la mormintd. era usitata si la Romanîy ceea ce se pote vede si din forma Invitarii la Inmormtntare : <racuma e timpulu de a merge Ia Îngropaciunea Iul (Titiu). i s\i frântH oluo. In Ungaria^ si anume In comitatulu Bihorului. voi. apa si luminii». mal alesCl în Ardelâ. preotulii capata din vinii. No. an. apa sa prefacutii tn vinii. p. Bojinca. de Rom. (H) lon^uQ. se pune unii vasii cu vinii si dou6 pahare de iaga (sticla). cit. totusi ceea-lalta lume pane. (2) Tocilesou. palimarulii) umple cu vinii paharele de pe masa. BoerG. de unde s'a nascuta ^di cala. de M. Revista pentru Ist. uneori oaducdacasa sî aruncand-o de pamtntîl. protopresviteriatulu Luncii. p. Acestu olu se spargea apoi afara la mormlntu sau acasa. cântaretulii goFesce unii paharii de vinii si când cânta acesta. gimn. si apoi. dupa ce . cu care sa turnata apa în caldare spre a se scalda mortulii. Atunci Incepii a cânta schimbisii unulii dupa altulii . Ori si câtQ de soda ni sarii pare datina acesta. 44. 387 . adeca când se prohodesce mortulii. M. p.In cele mal multe partî locuite de Români însa este datina ca 61a. Bucurescl 1884.se scote mortulîi din casa.. pe masa ce sta Înaintea preotului. si pâna când cânta preotuliî. Dela acesta datina se vede ca vine si espresiunoa figurativa a Latiniloru: afractus est ei ollus». adica: i sa Irântu olulii. Unulii dintre rudeniile mortului saii slfetulii (crâsniculO. Jemna. op. o trdntescCl de pamîntd dupasicriâ. 177: «Mortului asemenea i se duce la morminta o ola cu apa. ca sa aiba în 268 Datina de a duce unu olu sau ola cu apa prospâta Înaintea secriulu! si a da dintr tnsulu celoru setosi apa sa bee. Nota dela p. (4) Corn. si întrebate fiindd femeile despre pricina acestora. (5) Burada Inmorm. unQ colaca si o lumina. T. care umpluta cu apa pr6sp6ta se sparge înaintea mortului si apoi se da da pomana vre unul seracd împreuna cu o lingura noua. de siguru ca pentru odihna sufletului celui repausatCi. II. respundQ ca asa s'aQ pomenita». are rold la îngropaciune. sa se duca înaintea lui. fara. care Insemneza atâta cât: i sa stinsu vieta.

bocitorele Începu din nou a boci si a (jice: Cum nu-I m6rtea 'nfuriosa. scola Si mal ta vr'o urmusora. si eu sunt aplicata a crede.» (1) Exequias (Tilio) quibus ire commodum. Dumnia-ta nu te-aî trezitu. Sorele o resaritâ. în locu de apa punu vinii în vasu ia prohodire. si cu o lingura noua de lemnîi se da din elQ apa de bfiuta cutarul sfiraca. care a dato întâia ora publicitatii. 67. Ventulu sa nu mi-lu mal bata Câiâ lumea. în «Albina» an. avendu Luncanil vinu destulu de prin viile loru. Si fii urma prin ograda Sa cresca mândra otava. publ. 269 are ea de siguiii insamnatatea sa istorica. mama. Da ian scolâ. Nr. stud. (1) M. împreuna cu d-lii Besanu. mama. proprietarQ. (2) KesanO. scola. adeca la scoterea mortului din casa (1).ollu8 efîertur. între earile si acesta: Da ian scdla.unde si astadl se pdrla unu olCi cu apa înaintea sicriului. de Dim.Mbina» an I. S6rele sa nu mi-lâ vada. cit. corn. I. ca vine de-a dreptulu dela Romanii pagâni. prindu a boci alte bocete. jam tempus e. Cum au esitu cu mortulu în ograda sau curte. si substittie oltriu atsestora. No. . Ca ea vine mâniâsâ. aruncându-sl privirile în tote partile prin ograda si v6(Jendu o multime de lume adunata si trista. Cârdeitt.acolo sa sada. Ca-I destulu de-alalta sera. Ascutita ca o c6sa Si iea sufletulâ din 6se Si trupu-lâ sc6te din casa Si-lâ duce la tinterimâ Cu elâ sa numai graimâ.st. 67. în «. (2) Apoi. 270 Si fâ urma prin gradina 8a cFesca mândra sulcina. Bersanu. însa cu acea deosebire ca. (2) Din VoitinelCi. Acolo-IQ baga 'n pamentu Ca sa nu-lu vedemu mal multu.

de G. Dumni-ta nu te-al sculatâ (1). dict. 271 Pe 'nfhizitulâ codrilorâ Pe 'nfloritulâ pomilorâ. ginin. Ciuperca. Dar* daca nu le-I calca Râga-te cui te-I ruga. mamucutâ. Pân* la usi la tinterimâ De-acolo ne despartimâ Si mal multii nu ne 'ntâlnimâ (2). Pe pomitulu plugului (1) Din Crasna. Ca nu-I 4iuâ de 'ntâlnire Câ-I (}iua de despartire. stud. Dreptii aceea^ urmândâ mal departe^ (jicu : Cresca erba câta casa Si otava câta prispa. de mersa. Femeile s'aâ sculatâ Si pe-afara c'a(i âmblatâ Si vacile si-aâ mânatâ. In zadarâ tnsa le e rqgaipintea si Îndemnarea^ caci cine-a muritu odata nu se scola mal multu In veci. (2) Din CâmpulungQ. R6ga-te la sfîntulâ sare Sa faca 4îua mal mare. mal bocescu Inca si pre acesta: Scola. Pe cântatulâ cucului.Si fa urma prin ocolu Sa crSsca mândru mohora. De-amîi nu le-I mal calca. Atâta ne mal intâlnimâ. scola Si te preumbla pe-afara! Mândra vreme ti-al alesa Dela noi do dusa. Daca repausatulu si-a datu sufletulu pe la tnceputulu primaverii. atunci. de M. com. Barbuta. pe lânga cele aratate. .

de Ionica alQ lut lordachi IsacQ. se aduce din padure in aceeasi 4ii >n care se inmormînt^a mortulâ. desi o IntalnimA ici colea si la alte natiuni straine. ca sa se vada pe unde se ducu. . Datina petreciriî mortului la tnmormlntare cu sfesnice si fanare. pe car! le ducu mal cu sema câte patru baeti. dupa cum ml-a spusa M. vine preotulii Imbracatu In ornate si cântaretii. si se crede ca printr Insulu se amagesce sufletulu catra biserica (3). preotulu încape a rosti ectenia mortiloru si a ceti evangelia. (2) In comuna Malini. respective dupa pomii si pomene. Dupa cruce vinii de o parte si de alta prapurii. coliva.272 testimele. dict de M. dupa care urm^za bradulu. se duce totii-deauna înaintea pomenelorii si pomenele dupa dinsulii. apoi serafimii. In multe locuri din Bucovina este datina ca pomulii sa-Iii duca Înaintea secriulul nanasulu saii nanasa mortului. eu am lânga mine faclia moi^il (1). unde e datina de a se duce pomulii deosebitii de pomene. pomenelo. Barbuta. NistorO si alte femei. In unele locuri bradulii se duce chiar Înaintea crucii (2).» . si impodobindu-se ca felA de felA de stramaturl se duce braduld nemijlocita înaintea mortului. Apoi Întregii conductulu funebru se pune In miscare si anume: tntâi se duce toiagulâ asezatii pe unii sfesnicâ. represfnta facliile vechiloru Romani. Toti pomii ni-orti înflori Dumniata î! putrezi ! (1) Dupa ce au sfârsitu bocitorele de bocitu si ducatorii de 8C0SU pausulu. totusi semâna ca ea este de proveninta romana. judetulA Suc^va din Moldova.Primavara ne-a veni. (3) Corn. apoi o crtice mare. lânarele si sfesnicele cu luminari aprinse si Împodobite cu (1) Din Crasiia. Dupa prapure. cu cari au sa petreca mortulu pâna la tinterimu. Acosta datina o amintesce Ovîdiu cjicendu: nrln locu de faclia nuntii. Sfesnicele si mal alesâ fanarele.^I si de multe ori chiar dupa ce apunea sorele. adica a tinea prima stare j dupa care cel de casa dau de sufletulu celui repausatu diverse obiecte si vite. cari ca si Românii nostri de acjii petreceau mortulu la tnmormlntare numai dupa amia(. iara printre acestia la mjilocii Întâi pausulil apoi cdiva s\ pamulil cu pomenele saii raîtUu. iar Intre acestea nasalia cu mortulu. In acele locuri Insa. tn cari se afla luminari aprinse. precum si tote cele-lalte obiecte. când aveau trebuinta de faclii. cari se ducu pe de-o parte si pe de alta a secrîulul. pomulii.

p. precum si totî caMaltî. plaiulu Muntele.» (2) Ann. Hangu. cit. Grintiesulu micii si altele. «Et face pro thalami. tote cu capurile descoperite. modo ploratibus inquies : plena urbis itinera conlucentes per campum Martis faces. «Fiind-ca omulCt se nasce cu capula înainte. care se compune din mal multi flacai. care duce crucita^ ce se Împlânta la capulu mortului.Asemenea si Tacitu: «piua. Dupa nasâlie urmeza mal întâi nemurile cele mal aprope ^le mortului. cari duca stâlpul £i. modo per silentium vastus. care se duce totu-deauna cu piciorele înainte (3). sunt petrecuti mal totu-deauna de doi baletani cari cânta din fiaeru pâna la gropa (4).» (2) In Transilvania nemijlocitii Înaintea mortului mergu doi barbati. stradele Romei erau Îmbulzite de multime si prin câmpulu lui Marte straluceau facliile. câte odata era linistita din causa tacerii. Crasna. quo reliquiae tumulo Ausrusti inferebantiir. la mormînta se duce contrarii. Galu. Dorna. iar In bucovina nemijlocitQ dupa mortu. Secu-Buhalnitel. «Dies. precum In FunduluMoldovel. Vicovulu-de-sus si cclu de jos. In Muntenia si Bticovina^ daca unei familii II more primulu copilUi nu se duce dupa elu la mormlntu ca sa nu-I mal mora si alti copil (2).» lU<i 273 amicii. 4. cari s au adunatu ca sa petrecâ pe celu mortu pâna la mormtntu (1). cunoscuti!. precum buna ora In Malini. Grintiesulu maro. Cotunele Chizirigu. apoi bocitorelc. Bicazulu. cântândii ^Ddlna)) de Îngropare din fluere (3). CalugarenI. fax mihi mortis adest. op. merge de regula unu balatu. precum si gospodarii cel tineri. Candrenî. 172. Epist. si câte odata era turburata din causa plângerilorii. v. . III. (1) Her. Suceveni. Bistriclora.» (3) lonc^nfi. Cupca. In unele parti ale Bucovinei si cu deosebire !n comunele Ropcea. Bilca. 39. plasa Muntelui. sa pastratii vechiulii obiceiu stramosescii ca mortulu sa fîe dusu la gropa cu musica. In unele comune din judetulii Suceva. si mal alesu In comunele : Buhalnita. feciorii si fetele mari. iar In Moldova^ si anume tn judetulu Nemtii. XXI. Straja si In altele din munti. în care se duceau la gropa ramasitele lui Augustu. cu piciorele înainte.

p. punendu trîmbitile încrucisa. In Transilvania. Georgescu din Transilvania. si acolo apoi. p. Num&rulu aceloru fluerari nu se urca nici când peste (jiece. In unele din comunele mentionate mal este obicelulu ca Înaintea convoiului funebru sa merga si doi bucinatorl. 24 25. Innorm. 18 274 In satele de Ia munte. preota. mal alesu insa la feciori si fetele cele mari si cu deosebire la cel mal avuti. (5) Com. unulu de-a drepta si altulu de-a stânga. unde se punii .In Vicovulu-de-sus din Bucovina se punii totu-deauna. 24. Olaria si PopovicI din banatQ. Turturena. câta si in cele-lalte tdrl locuite de Români. flueraril stau adeseori si 'n caru^ la capulu mortului. bucinatoril sau trâmbitasii se ducii Înainte. Nistora si alte Românce din Malini. In comuna Breza. Fie-care cântare|u sau flueraru cap6ta câte o natrama la fluerâ (1). 38. apoi celu putinu doi barbati. (1) Pretutindcne e usitatd astQ-felCi atatâ in Bucovina. Inmorm. bucina pâna ce ajunge preotulu cu mortulu In dreptulii loru. la Bomânl. (2) lonenâ. Con). de M. dupa cum le-a fostii si învoiala (4). p. op.. de d-la V. cit. Stânescu. apoi pleca iar înainte. Mariana. când face preotulu vre-o stare.» Ck)m. (3) Ve()I si Burada. Rurada. Ve4I si Lambrior. In orasele Câmpulungii si Vatra-Dorneî. cari sciu forte bine a dice din fluerii si cari mergendii alaturea cu racla mortului. se posteza Intr unu locu mal Inaltu cu fata tntorsa spre mortu. 23. bucinândA din când In când cu trâmbita (2). 163. cit. op. Inmorm. los. tataia si muma lui nu potu a-la urma la gropa. tinutulu Hategului. D. p. Sima si I. In Vicovulu-de-sus bucinatoril mergu !n dreptulii convoiului si dupa fîe-care stare bucina de jale. Insa se afla obicelulu ca dupa mortfl sa merga unu bâtrânft cântându din flueru cântece de jale. de d-Id R. si totu asa facii eî pâna ce ajungu la mormlnttt (3). 324: «Daca cela repausatQ a fosta intâiulâ raorta In acea familie. unde mortulu se duce mal multd cu carulu. si acolo cânta. op. Fie-care bucinatorii cap6ta pentru ostenela sa câte o ole sau câte 1-2 fi. (4) Dict. p. de Ionica ala lui lordachi Isaca. precum si 'n cele de prin vecinatate din Bucovina. el remâna a casa. daca nu mal multi. cânta pe schimbate diverse doine de jale (5).. cit.

Burduhosu si dict.» Luxulu pompeloru funebre ajunsese asa de mare la Romani. (2) Com. de d-la Nic. sau mai bine (tisu dolna^ ce se cânta de fluerari la Inmormlntare. citate de Cicerone «se reduceau cheltuelele Inmormîntaril la trei vestminte de doliâ. p. are tn Bucovina ceva schimbare de ceea ce se cânta In Moldova (3). Eleg. mal alesu despre o fata maro. 9. judet. . Inmorm. trei banzî de purpura si ^eceftuerari (8). feciorii si fetele mari. de d IQ V. Turtureanîl. Nistorudin Malini: «In Dracenl. Burduhosa. 26. Dict. lib. (^iccndu-se. 4 : «Si nici zadarnica va li plângerea mea prin tuba (bucinu) (5). cel tineri se petrecA si cu trîmbita. de d-lQ V. si anume asa ca mal Întâi bocescii druscele^ (1) Corn. cari cânta in diferite instrumente. Acesta o gasimu în Propert. a asa cântau tubele cele de jale (6). Prelicî. p. (3) Burada. simbolisându prin acesta tnsurarea si marilarca celoru ce sunt astu-felu petrecuti la mormtntii.» Asemenea si Ovid: «se cânta din flueru la înmormtntarile cele jalnice (7). ^Daca nu sepotâ aHa doi bucinatorl se tea si 275 cari mergu cu capurile despletite alaturea cu secriulu. IV. deM. Turtur^nCL (2) Burada.» si lib. gimn. si apoi bucinatoril si flueraril. este datina de-a se cânta atâtii din flucre câtii si din trîmbito de-odata. de V. Ursaca.» (1) Com. In multe parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania. Eleg. ca aa mf'rSsa Iul Chri$to$ili> (4).. de V. mai alesA pe la orase. Astfelu se parendeza bocitore si bocitor! pâna ce ajungu la tinterimu (1). In Câmpulungâ bocetele sunt adeseori acompaniate de flueru (2). câ^e odata chiar si baetanil si copilele^ se petrecQ cu musicanti. 25. Suc6v».» (3) Com. Cântecele. numai unulâ. dupa o dispositiune a legiloru celoru XII tabule. uit v. Inmorm. stud. (4) Com. de M. II.bucinatoril si fluerariî numai la feciorii si fetele cele mari.. stud gimn. tncât. Ducerea mortului la gropa cu cântari din fluere si bucine este o datina romana.

in altele însa. cari vestescii cu parere de rfeii trecerea din vieta a unul crestinii. (7) Fast. de M NistorQ din Malinî si A.^ 276 Lucru vrednicii de luatu aminte cste^ ca la noi Românii numarulu fluerariloru nu se urca nici când peste (jiece^ si daca tntrâba cino-va pentru ce numai pâna la (jiece. Dar sa lasamii convoîulii funebru ca sa-sî urmeze calea sa. dupa credinta Românilorii din Bucovina^ Moldova si Muntenia. VI. în Moldova. Aslu-felii se duce mortulu^ de cum sa scosii din casa si pâna ce ajunge la mormtntii. D. câtii si prin celelalte odai. Iar daca se si matura In decursulii celoru trei dile. nu se matura de felu. pâna ce nu se scote acesta si se pornesce la tinterimii. II. 42. Femeia pusa matura si cotilesce (4) frumosii tota casa. (8) De legibus. adica a linge saft a lingari=a linge . lib. atâta câta a curati prin casa. raii de morte si pentru alfl membri din acea casa (2). Extennato igitur sumptu. de d-la T. G63. Pletostt. In casa unde se afla unu mortii. (4) Verb. din RadasenT. 67. cel ce aii r&masii acasa punii pre o prietena saii pre alta lemee straina sa mature iute In casa anume ca sa nu se mal întorca rfeulii îndarfetii..» (3) Dict. nu se p6te matura prin casa. Inmorm. iar (1) Burada. de cânteculâ flueratorilorii si a bucinatorilorii si de jalniculu sunetu alii clopotelorii. precum buna <)ra in Bilca. cit. Stanescu. p. fiindiî.(4) Com. op. precum în Costâna si FundulQ Moldovei. 325: «Câta timpâ mortulA nu e dusQ la gr6pa. Simona. (5) Nec tuba sit vana querella mei. op. (2) Corn. Vedî si lon^nG. et vinclis purpiirac ci decern tibicimbu». Cantabat moestis tibia funebris. 22. tribus ricînis. Dupa ce sa scosii mortulii din casa si dupa ce s'a pornitii acum spre tinterimii. si sa ne Intorcemu pe unii momentii îndârâptii Ia casa din care sa scosii mortulD. râspunsulu este^ ca asa sa pomenitii din bfitrâni (1). a cotU\ însemndzâ în unele parti din Bucovina. (6) Sic moestae cecinere tubae. atunci gunoiulil nu se scote de felii afara (3). atâtii unde a statii mortulii. p. cit. petrecutii fiindu de lacrimele nideniilorii si ale amicilorU. v. de bocetulu bocitorelorii. atâta câtu a linch). de raa! multi Români.

inutii ore cum a nu bea apa. Dupa ce a maturatii si a aruncata gunoiulu Isl spala manile cu ap4 din ulcica de pe feresta^ crecjlendu ca facendu ac^ta nu-I amortescii manile. iar restulu sa se vadâ Ia finea acestui fttudiu. stud. care a statu pâna atunci pe feresta (2). pâna nu se caci acea apa ce este adusa din timpulii neîngropatii. (3) D. neamurile ce aii râmasii acasa. cit. (4) Pretutindene usitatQ în Bucovina si Moldova.tutii si acesta datina^ sa ne Intorcemii iarasi la convoiulii funebru. p. o pane sau o bulca. Si acum. 153 :f7î> In sirurile urmalure vomu reproduce numai vr'o câte-va din multimea aceloru bocete. In Bilca i se da o naframa si pânea. 326. si numai atunci Inceteza de a boci. giran. |. cine matura si aranja ceea ce ora în desordine. ca pe când se vorii Intorce petrecfetorii dela Inmormlntare sa fie tote In cea mai buna rlnduiala. de cum sa scosii mortulii din casa si pâna ce ajungii cu dlnsulii la tinterimii. (2) Corn. când face preotulii starile (4). Stanescu. dupa ce am v&(. op.talgerele. de V. Totii drumulii. Turtur^nAi preotâ. de lust. op. In acele parti. se numesce morta (3). bocescii necontenitii diverse bocete. a Unchi din ole.e sau o narrama dimpreuna cu unu colacu. oom. Lambrior. 61ele. când mortulii era Îndata ce mortulu a fostii pornitii. bocitorele de pretutindene atâta cele interesate câtu si cele naimite. (1) In BoianO. 277 gunoiulu adunata tiu arunca Intrunu locCi^ unde nu prea umbla omenii. . unde este datina de a se face comandare sau prasnicii nemijlocitii dupa Inmormlntare. In T&a-Itomân^cdf ramâne acasa pote dar ori cine este Îngropa mortulii. p. prindii a pune si a asterne mesele. eum sa maturatii. cit. Cftrdeiâ. unu drobusoru de sare si o stecla cu o lumina aprinsa (1). Dupa acesta cel de casa II dau dreptu rasplata pentru ostenela o pareche de alti|.

Sa mdrga resunetâ mare Peste t6te d61urile. Roga-te la clopotarâ Sa traga clopotul â tare. draguta. arsa.» 279 Scola.Când scotu mortulâ din ograda sau curte si se pornescu cu dlnsulu spre biserica. Gospodanilik. atunci muma-sa o bo- . Si ie uita pe feresta. Sc61a-te draga. Ca-î destulu de-alalta sera. liatâ-te pustia morte Multu estf tu far de dreptate ! Cal venîtu pâna la pragu Sl-aî luata ce mî-a fostu draga. bocescu asa: R6ga-te. cinstea casele Cinstea casei. Plângeti si voî eheutori Ca stâpanu-î caletoriu. stâlpulu casei. cu! te-î ruga. «In vremea duoerîl mortului pâna la biserica sta totil temeiulQ bocitului. Cum te-aâ scosu si din livezi ! (1). Colea din Transilvania^ districtulii NasSuduluî. si ve<Jî. bocitorele din Bucovina bocescu aslu-felu: Plânge casa. draguta. Elu de-acuma ca ne lasa Cu inima fripta. Sa vie la petrecane. femeile bodtdre oontinescQ uumal in restimpurile prohodiril : altmintrelea boceficfl intr*una. Sc61a-te. C*a venitu carte domnesca Ca la drumâ sa te pomesca Carte domnesc*a sositu Si la drumil ca te-au pomitu. Ca de-acuma remâneti. Sl-aî venitu pân' la feresta Si-al luatu capulu din casa. R£mâl casa sanatosa Ca stâpânulu teu te lasa. si cata C'amu te scota din ograda. scula. plânge masa. Câ de stapânu esti remasâ! Plângeti usL Ieresti plângeti. Ca aci-î mare jalanc' De cum-va mortulu e o fata mare. Sa se strînga nemurite.

iubita mea! Lasa-tt dorulâ prin ocolâ Sa resar*unCi merisorii Totd cu mere rosiore. Ioana (2) si te uita De ve4l fîil cum se cânta. Gând vorCi scutura merulu Isl vorâ stempgra dorulâ. Barbatulii cum te comanda. Ah ! Ioana. Cum te duci de supSrata. 280 Dar' vedema ca aî pornita. . Fiindâ de mârte 'nselata. Cum te duci de banuita De m6rte inceluita! De cum-va mortulu e o nevasta tenâra^ In urma careia au rgmasu mai multi copil mititel^ bocescu asa : -Cine 'n lume-a mal vectutâ. Fiii îlft vorQ scutura Dorulii si-lâ vorCi stempSra. Ioana. A vectutâ si cunoscuta Nevasta mândru gatata Dupa copil suparata? -Cine *n lume-a mal v6(}utti. (i) Din CiudeiQ dict.cescc asa: Draga mea. draga mea. d&scalita. Dupa aceea Îndata fetele o bocescu aslu-felu: Draga nostra *mpodobita. mândru gatata. ('i) Adica dupa caui se numesce repausata. A vâ^utu si cunoscuta Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita? Haid. Noi. Ca tu-acum nu mal glumesci Dar' te vedemfi ca pornescl. Cu fruncjiele rotunji6re. de M. amâ gândita. Si-amâ gândita ca al glumitu. Pope seu. Amâ gânditii si-amA socotita. Draga mea.

De fumulâ tâmâelorâ. Pe *nfloritulâ pomiloru De dorulâ coconilorâ. Astâ(JI Christosâ te-a chemata La raiulâ cela desfatata. înapoi. Sa ve(^ll ce mal facem ii noi. De-arâ fi mama câta de rea Totâ si-I iea pe lânga ea. Mama la copiii n'a fi. Si do nu-I veni sa mâl. De glasulâ ângerilorâ! (li . Sotulâ sota-sl va afla Dar' mama la copil ba. Pe 'nfloritulfi spiniloru. Ca pre-o pasSruica 'n holda La toti 6menil de vorba ? Copiii fâr'de parinti La toti 6meni-8â urîti i Sotulâ s6ta-sl va gasi. draga mea! Draga mea. Ioana. le-tl. Ioana. Vina baremu sa ti-I ve(JI .Vina. De-ar fi tata câta de buna Totâ tipa copiii 'n drumâ. Dela sotia cea buna. De dorulâ copiilorâ. Ioana ! copiii tâl E plina lumea de el ! Copiii fara de mama Nu-sâ luati nici într'o s6ma. Vini). Da de ce te-al supSratâ. c}iua buna Dela sore. Vina de ti-I mal mângâi. Baremâ peste-unâ anu sau doi. Eâ din tine nu m*asâ duce De mirosulâ florilorâ. iubita mea ! Pe drumu. Astazi Christosâ te-a poftita La raiulâ cela curatita. Ioana. Âh! Ioana. dela luna. Si de nu-I veni sa se(jî. bocitorele din batu Însurata si i-a ramasu Miluta nostra cea dulce Catâ cu ochii cum se duce. Raiule! gradina dulce. înapoi. Si cum de te-al înduratâ Cum inima te-a *nduratâ De copiii ti-al lasata Ca pre-o pasâruica 'n garda La toti omenii de sfatâ.

281 Sa te lasi de asta cale^ C*asta cale-I clucet6re Si Si *napoI ne 'ntorcetore nou6 cu supârare . . (1). Si pe care mi-a! pornita Nu I nadejde de venita. (2) Daca mortalii e fecioru holteîu. Nu-I nadejde de 'nturnatâ.Bticovina. Cele din Transilvania. te uita sârelul. Simona. Nu te uita apelorâ Ca Si Ci Ca Si apele'sâ mergStore nu mi-su întorcStdre. comuna Orlatu. elâ ca-ml e mergStorâ îarast întorcâtorâ ! . asa: Multâ iubitulâ meu bârbatâ! Pe calea carc-at plecata. de d-lQ T. . daca mortulu e bar nevasta^ bocescu asa : Si Si De Eâ pe noi ca ne-al lasata pe-asa drumâ mi-al plecata ? la capa pân* la pici6re . m'asi ruga dumi-tale (1) Corn. bocitorele din districtulu Xasfeuduluî llii bocescu astu-telu: Cine 'n lume-a mal vS^^tCi .

Voinica tenSrâ si gatita Dupa lume banuita? Mânca-te-ar sicr^ta m6rte. Astazi o o saptamâna.Nunta mare far' âe pomâ Si-atâta norodO de omQ ? Nunta fara ceterasi Si mirele în salasQ ? Cine 'n lume-a mal vâ(jiutâ Voinica tenSrtl si gatatâ Sectendâ asa superatâ.al venita? Caci tata nu te-a dorita ! Fosl'aâ veji si babe 'n satâ. Pe min' sa mâ fi lasata ! Arda-te loculQ orasâ Si tote potecile Si tote lacurile. Daca mi-aft data lecurl rele. Le pliviti si le udati. Simu. Nu mergi la cine se cade. Na ne-al chemata sa jucamâ. Rea estt si fara dreptate. învdtatorQ. Nu mi-a trecuta dupa ele. Ci ca sa te comandamâ. Ne-al chemata petrecSt6re . flori. CrescetI. si nu 'nfloriti. Mergi la cine nu se cade. 282 . cât gardurile Se le bata venturile Ca pe mine gândurile!. de Rom. De vorii cresce. Ioane-as*am gândita. Umbla mortea prin gradina (1) Din IgescI (2) Com. Dragi le mele surori ! Pliviti sl-ale mele flori. Pe mine nu m*asteptatl! CrescetI. le purtati. < Ca ni-I chema ohematore. Fre-aceia sa-I fi luata. Si la noi ce-al cautatQ? Caci mama nu te-a chematQ. Dar' la noi de ce. Caci mie nu-ml trebuiti! Noi. Arda si doftori 'n ele. flori.

scumpuld mamil ! Multe delur! al suitii Si tote le-aî coboritâ. Rupendâ flori din râdScinâ. dragulâ mamil. scumpulu mamil ! Mul tu in lume m'am isbitu Leculâ nu ti Tam gasita Si tu Ioane-a! muritu. Rupendâ virvulu dela flor! Si fruntea dintre feciori Iara maica sa llu bocesce asa: Ah! Ioane. Ah! Ioane.Cu lampasu si cu lumina. Ca de actl ne despartimu. Ca sunt doue drumurele Si cu greii de-alesu din ele. Numai asta-lâ vel sui Si nu-lu vel mal cobori. . llupendâ vîrvulu florilorti Si fruntea feciorilorii. Vina mama. De m& 'mpodobiti cu flori. TâlnescI pre frati si surori. Pe loan dela inima. Daca mergi pre cclii cu flori. Dragulâ mamil. Daca merg! pro celii cu spini. mama. bine Daca-î merge 'n ceea lume. Te vel tâlni cu straini. sa prânctima. Vma. In gradina *n tinterimu Cu terna sa le *nvelimu. vina tata Si-ml udati fata cu apa. veniti surori. Veniti frati. dragulâ mamil. Ioane. Dragulâ mamil. lea sema pe care-î mere : Daca mei^I pre cela cu bani. Multa în lume am umblata^ Leculâ nu ti 1-amâ aflatu Si tu rSâ te-al superatu Si de lume te-al lasatu. Veniti si voi vcris6re De-ml petreceti este-osciore. lea sema. Te vel tâlni cu dusmani. Mâ petreceti pan* la gropa C'acolo cu lutâ m*astepta.

Vina. Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita. Copiii din graiii graiaCî Si din gur*asa (}iceau: «Val mamuca. . mama mea. tata. Caci de mama rSmânetl ! A venita m6rtea pe drumîi. Caci mergi unde nu se cade! La noi tu de ce-al venitii? Caci nime nu te-a doritii. Inima cum te-a ^nduratii Si pre noi de ne-al lasatii Mititel si frumusel. Plânge casa. plânge masa. Si-al ruptii verfultt florilorii Si mama copiilorâ. A luatu ce-a tostâ mal buna. Dupa copil supgrata. Si-at rupta flârea dintre vil Si mama dintre copil. sa gustamâ Ca de-ac^I nu ne mal vedemâ! Daca mortalii e o nevasta cu copii. Si mama nostr'a muritu! La noi ce al cautatii? 283 Câci nime nu te-a chemata Si pre mama ne-al luatâ. Si ti-al pusa mâna pe masa Si ne-al facuta largu prin casa. Plângeti ah! si voi pareti. Ca te-a nduratâ inima. Ti-aî pusii mâna pe usortt Ni-al facuta largQ prin ocolu. atunci se bocesce asa: Cine 'n lume-a mal veijutii Nevasta mândru gatata. De mama sunteti remase. Si ti-al pusa mâna pe grinda Si ne-aX facutâ larga prin tinda. Si-I plina lumea de noi ! Mânca-te-ar si ioculii morte Rea esti si lara dreptate.

Iar fiica din graia graia: «Âh mamuca. Caci (Jiua-I destula de mare. Ca mama n'are sfârsita. c^icendu: Nu mi-la duceti asa tare. Si mi-la trage mal înceta. atunci mama. Simona. Ca noi a^I ne despartima. d-ltt T. ah! clopotara. Si te roga. Ca nu m'am urita cu ela. Ah! tu totâ asa-I gândita. Nu trage clopotula tare. Ca pre-o pasSruica *n holda La toti omenii de vorba?! A venita m6rtea pe c6sta Daca procesiunea anume sau din tntemplare merge prea iute. Ci-la duceti înceti nela. . Caci de astacjl nu-la mal voda î (1i Când sapropie de biserica si dau sa Intre cu mortulu (1) Tdte bocetele acestea mi le-a com. Câte lacuri al catata Am el totii nu Val aflata Si ea rgâ s'a superatii. Mama se duce din tine ! . Din lume s'a departatii Si pre noi ea ne-a lasata. C'acJI e (jiî fl^ desparlare.Nea luatu pre mama ndstrâ. draga mea ! Cum inima te-a 'ndurata Depre mine m'al lasata Ca pre-o pasfiruica 'n garda La tott 6menil de sfata. atunci bocitorele din Bucovina bocescu . 284 In curtea acesteia. Ci-la trage ceva mal lina. sotia sau sora mortului se roga sa nu merga asa do repede. . RSmâl lume cu multa bine.

Bucura-te clopotelii. si numai cele de lemnA se numesca biaetHcL (2) Biserica din comuna IgescI. Nu te da. districtului StorojinetuluT. Sc61a-te si veî umbla. Mândra floricica-tl vine Pe pornirea plugului Pe cântatulu cucuiul. Ca vine sa putreiji^sca. Da nu vine sa 'nflorâsca. dict. Sau asa: Bucura-te clopotelii Ca mal vine-unti voinicelu. In pamîntâ nu te-oru baga. nu te lasa. Draga mamil nu te da. (4) Din Crasna. Mândra floricica-tî vine. e facuta pe unQ delusorQ. Da nu ti vine sa 'nfloresca Da-tî vine sa vestetjesca. Barbuta. Altulu si anume când mortulu e unu copilu: Bucura-te manastire. Da nu-tl vine sa traesca. . de M. Da vine sa vestecjesca (3). Trandafireld frumuselQ. Altulu. Da nu vine sa 'nfloresca. de unde e culesCl bocetuld acesta. . Pe stratulu pe petringclâ. Da-tl vine sa putre^esca (4). 285 Ci vine sa putrc(}escâ. Ca-tî mal vine-unG sufletclii. tota când mortulu e copilu: Bucura-te manastire Ca trandafiri mândru-tl vine.astu-felu : Bucura. de Ilie ala kil OnulveiCl FruA^a. Da nu vine sa 'nfloresca. (1) In Bucovina t6te biserioele zidite din materiala tare (piatra si caramida) se numescQ de poporA manastiri. (3) Din IgescI dict. Pe delulu cela Irumuselâ (2).te manastire (1). Capo! nu mi te-orii lua.

ropresinta vamile din cea-lalta lume. Dar nu vine sa 'nfloresca. (1) Am^ndouâ din Badeutu. pâna ce Intra In biserica. Georgescu. Dragile mamil piciorute. (2) Corn. si parte dela vacjia si puterea materiala a celoru ce sunt îndatoriti . 286 XXI. Facerea loru însa atârna totu-deauna parte dela va(j[a si reputatiunea ce a avut'o celu repausatfl în vieta sa.Dar daca nu te-I scula In pamîntâ ca te-orii baga Si-acolo *n veci ca mi-I sta. sa ne Intorcemu putina iarasi îndferfiptu si sa vorbimu despre starile^ ce se facu In decursulu petrecerii de acasa si pâna Ia biserica. De aice vine apoi si datina poporului de a se bate asa de tare dupa dînsele (3). unde i se face prohodulU. Totu asa bocescu si Româncele din Transilvania. înca si vr'o câte-va stari sau popasuri. de d-lâ Av. Când vorii face ele urmute? ! (1). Iata cum se Începe unu bocetâ din acosta târa si anume din Secadate: Bucura-te manastire^ Ca frum6sa fl6re-tî vine. Ci vine sa putre(}esca (2). cari se punii In calea mortului nu numai pâna la biserica. precedenta. numite alt-mintrelea în unele locuri înca si stâlpi (1) sau prohode (2). de d-la I. si numai rarii când pentru parada sau spre a se odihni. com. precum si despre podurile. STARILE In decursulu petrecerii mortului de acasa si pâna Ia biserica este pretutidene datina de a se face. ci si mal departe pâna la tinterimu. Starile sau popasurile acestea. MacoveT. când se apropie de biserica. invâ(atorâ. Maî înainte tnsa de ce vomu vorbi despre prohodU. Mal multa nu mi te-t scula. Astu-felu se petrece fie-care mortu. Prin urmare ele se facu în prima linie cu scopii ca sa pota trece mortulu prin vami. pe lânga cele aratate In cap.

atunci i se tacu de regula dou&spre-^e start. ci totu-deauna dupa purtarea cea corecta si esemplara a celui repausatii. la facerea starilorii. Se întempla Insa forte adeseori si 'n multe locuri ca preotii nu se orienteza nici când. (3) Corn. cumpdtatu la vorba si cu va^a !n satu. de Ionica alu lui lordach ilsaca. Unde-tl cânta trâganatii: Puneti jos. dict. i se facu numai atâtea cate potu plati n^murile sale ca sa i se faca (1) . preotQ. demni de tota lauda^ voindii a statori . Ursaca. (2) In Mahala.sa-Iu înmorminteze sau mai bine (jiisu a familiei sale. corn. iar nâmurile salo n'aii de unde sa plat^sca preotului^ atunci de regula nu i se facil mal multii decât trei stari. pe când pentru cel s6racl este vorba: Duceti-lu mal tare Ca bani n'arc (2). numai pentru cel mal avuti. cari sunt tn stare sa plat^ca. Când m6re celii fara rostii : Mei^etl tare. de omenie. Ca bani n'are. Acesti preoti. Cu alte cuvinte oprirea pe drumii tn decursulii petrecerii este mal desa. Daca repausatulu a fostu unu omu avutii. de d-lQ Av. Macoveî. SaCi: Asa (Jice popa nostii. 287 stitu. iar daca a fosta sârmanu sau chiar unu palmasii si pe lânga aceea a mal avutu tnca si purtare rea. Ca-I banosii! (3). cin- (1) In Vatra-DorneT. daca a fostu mijlocasii si nu prea bagatu In sema de consatenii sSI. de M. dupa plata co-o capata saii spereza ca vorii capSta-o. Dar când m6re \T'unii bogatd. numSrulii starilorii mal mare. si alti Români din Bucovina.

când preotii cetesca si chiar îsi schimba locurile. dar mal cu sema nemurile cele mal de aprope. cit. p 324 : «In calea spre biserica trebue sa puna mortulu de trei or! jos. daca o dusu de omeni. op. de d-la V. cu deosebire din celea ale învierii . iar preotulu. Dupa sSversirea prohodului. se pune jos.» (2) Dict. se faca de regula 3 12 stari». desi credu unii ca ar trebui sa se faca dou6 (JecI si patru (2). Stanescu op. iar daca e înaintatii în etate. p 177: «Când se intorcCi cu cosei uguld dela praguld usii de trei ori in casa. PIctosA: «Iu RadasenI. mijlocasu sau codasii^ daca a avu tu o purtare buna. cit. II facil de comunu 1 2 starl^ daca Insa a avutu purlare rea. ci maT multii pentru vâmT.» D. Turtur^nâ. bocitorele de bocitij. pe lânga acestea mal cetescc înca si câte o evangelie. Doine si strigaturi din Ard<3lQ.(1) O s6mH de preoti din Bucovina ieaA pentru fle-care stare cate 1 fl. preotQ: «Stari se facCi dela 3 12 » Gheorghiu: «Pe druma pâna la biserica se facQ 12 stari » Rom. Bucurescî 1885. în care timpii toti petrecStoril. Boeriil: «Spre tinterima îlG punCL de trei ori jos. (2) Lambrior. fie tinterimulu aprope ori departe. p. unâ exemplu cum trebue sa vietuiasca si sa se porte toti crestinii^ fie repausatulfi fruntasu.» Burada. î. Bârsana. secriulii cu mortulii. iar pâna la morminta se facQ ^^pte po/HMur*. daca e pruncii micii. Sinid: «In ducerea mortulu! la grdpa se facti treî stari. 4C8. Jarnik si An. a.» Frâncu. 289 Ingenunchiaza cu capetele Intorse spre preotu^ sau lipite . v. BaniT acestia ÎT considera poporulQ ca unâ tributQ. Intorcendu-se cu fata spre celii repausatii si cadindu-lii. 27: o Ducândd mortulii la tinterima se facQ 12 stari sad popasuri .» A. de M. cit. La fie-care stare atâtu cel ce ducu procesiunea câttt si toti cel ce petrecu pe mortii staii locului . chiar si 'n casulu acela când s'ar pune nemurite pentru dinsulu. (1) Com. NistorQ din Malini in Moldova. flueraril si musica Înceta de cântatii. Fie Insa mortulu ori si cine ar fi si casa sa ori si câtu de departe de biserica. Inmorm p. 153. nu atâta pentru munca preotului. 288 In comunele ce le pastorescâ. op. (3J Dr. cântaretii. nu-I facu mal multe decât s^se stari. in Moldova. Al. p. nicairi si nici când nu este datina sa se faca mal multe decât dou6-spre-(j[ece si mal putine decât trei stari (1). care se face de regula tn biserica. rostesce ectenia mortilorii. altii de mal multe ori dupâ cum e ti starea omului. U. în cele mal multe parti nu este de felu datina ca sa se mal faca stari.

de a se lasa In mai multe locuri nasalia cu mortulu jos si a se ceti st. de Rom. din Voitineia com. de sufletulu celui repausatu. (7) Com. 19 290 In districtulu Nasiuduiui. 27 (2) In cele mat multe sate din Bucovina. Turturdna. de M. Zaharescu si S. In unele locuri. a celora din Mahala. Simu. unde sunt si de acestea din urma de trecutii. o (4) Dîit. câte unu colacelu si o lumina (4). Inmorm. cele-lalte Insa pe la respântiile si cotiturile sau cârniturile drumului. 27. Macovel: oTotQ asa indâtin^za preotit a face la fie-care podd saQ cârnitura de druma saa ulita laterala <a</« o Mtare. nu daa bani numai în timpula starilora. com. evangelie. corn. si a celora din Bucovina. ca sa nu (^IcSl când. (ft) Dat. precum buna ora In Secadate si alte comune din Transilvania^ unde cresce multa poma de vie. lânga poduri si punti.<le secriîi (1). dar mal alesu copiiloru cari stau tn apropierea salasului. pe lânga colacel si crucerl. p. Petrescu. com. preota. din Boiana si Vicovulade-sus. când duca mortala. Jemna. din Balac^na. unde imparta apot familiantil monete de pomana prin cari platescA ^vamile v^zdahuJul. (3) Dat. nemurile cele mal do aprope ale repausatulul da& peste salasu sarmaniloru si ducâtoriloru mortului (3). de d-la I. Uom. com. se pune pe copârseu unu taleru sau galbânu.Av. (1) Pretutindene usitatft în Bucovina. Vecji si Burada. p. precum si pe malurile apeloru si ale paracloru.. iar cea din urma de regula Înaintea bisericel saâ la Intrarea In curtea acesteia (2). de Dim.din Moldova. de d-la V. (6) Du.va ca Taa dusa de geaba. proprietara: «Mergânda pe druniQ la fie-care atare se da câte una cruceria celora ce duca mortula. Inmorm. Rim. com. care remâne apoi preotului (I). si anume nemijlocita dupa rostirea ecteniel mortiloru. do d-la Sam. de Ionica a lut lordachi Isaca si a celora <iin Crasna. Georgescu.}!^-^ Ve(}î si Burada. preota. de Tit. Rom. Rom. Ia BomAuI. dupa ce sa cetitu aceslii. . . sau câte unu colacelu si unu cruceriu (5). <ri ort unde v6da copil stânda si privinda. Prima stare se face de comunii Îndata dupa ce s*a scosu mortulii din casa afara. unde asemene este datina In decursulâ transportari! celu! mortu pâna la cimitirQ. La (ie-care stare ce se face. Cârdeia. se mal da peste sicriu de sufletulu celui repausatu Înca si vinu (7). respective cetirea evangclici. sau numai bani ((3). Sa parintele Lates a : «In RadOftnl. JHatianOf Inmorn. com.a celora din Transilvania. se duca la dînsii si le daa câte 2 5 bani.

dau câte septe . la inmorin. Rom.» in «Amiculâ faini* liel. cit. dau câte 24. rom. Macovel si V. din Oriata. cel ce credu ca sunt noua. este datina de a se da peste secriu nu numai bani si colacei. In tole tferile locuite de Români. ci atâtia câte vami credâ el ca se aUa. de. (4) Corn. din BerchisescT. La atai'ca cea dintâiU^ adeca în ograda sau curtea casei. nici când Insa colaculu unei per^ sone iar lumina sau crucerulu alteia (4). lumini si crucerl^ câte stari se facu. cel ce credu ca sunt 24. Gherla 1882. Daca la petrecerea mortului nu se afla nici unu sSrmanu sau copilu. pe lânga cele aratate mal sus. O. si dar peste cosciugu câte unu colacelu si câte und creitaru la câte unu s6racu (2). dau câte 12. p. pe cari a statu si alte haine . câtii si luminile si crucerii ce se daii la (1) lonâ Ni(u Macave!: «Dat. cit. Petrescu. iar cel ce credu ca sunt 99. (2) Erâncu.In Muntii apuseni al Transilvaniei la totu popasulu o feme& varsa putina apa dintr'o donita sau dintr o ola noua. (6) Dat. ca de 6re-ce atâtii colaceii acestia. prapure si fanare. (^) Corn. p. Totodata o de observatii Înca si aceea. 291 ocasiunca acesta peste salasu^ sunt meniti. op. Velehorschi. unde este datina de a se da numai colaci si lumini. 177. gimn. unde este datina de a se da numai câte unu cruceriu. Av. atunci crucerii meniti de a se da^ se lega In basmalele sau naframile dela cruci. daii câto noua. mai alesu Insa hainele. Asa cel ce credu ca sunt septe. In acele locuri Insa. cei ce credu ca sunt 12. In unele parti din Tdra-Bomân^sca celîi Însarcinata cu Împlinirea celorii necesare mortului arunca la fie-care coltu alu patului^ adeca alu nasalieî^ câte 5 sau 10 bani (8). deaceea nu se dau numai atâtia colaci. In acele locuri. 94. dau noufe^eci si noufe de colaci si lumini (1). dupa cum vamu vede mal la vale^ spre a lumina si a plati vamile. SimQ. VI. com. prin cari are sa treca sufletulu celui repausatu tn cea-lalta lume. de d-nil Sam. Stanescu. caruia sa-i dee peste salasii cruceri. ci înca si multe alte obiecte de sufletulu celui repausatu. p. stud. si r6mânu apoi celoru ce ducii procesia (6). op.c an. . Turtur^nQ. adeseori se dau In crucisii (5). de d-ld Rom. sau cruceri si colaci. (3) D.S2I. pop. se Împlânta lumina sau cruceriulu tn colacii si asa se dau apoi amendouS acestea uneia si aceleiasi persone.

la tnmormlntarea unul omii de frunte. iar celoru mal mari ii se da peste salasu bautura si pane (3). 174: «Copiilorii se impartâ 99 eolacet (covrigi) cu câte unii creitarii. prin cari are sa troica » Dat. cu cari platesce mortulQ cele 24 vami. Rom. o gaina sau unii cocosii. pe caii a stata mortuluy se mai dau atâta nemurilorA câtii si strainilorfi. TurUirthift . Jenina : «In Balaci^na este datina de a se face 24 colaci.) la câte una copilasa.» (2) In Boiana. districtulu Nasâudulul. (1) Dat. rarii când si cai . de G.» Com. cari sunt bune de mâncatii. In Transilvania. Înainte de ce se pune conductulu funebru In miscare. In- In Viot>vula-de-sus. Fic-care truntasu alâ satului primescc Ia acesta ocasiune câte o donita^ ceilalti câte o 61a. si a se da apoi pe drumâ peste salasQ. In Mfldova. de AL Baciâ : «De-acasa pâna la biserica dati peste mortd 24 de crucerT. din Berchisescî. judetulu Sucevil. de d-la G. de d-lii T. pentru motivulu ca ara fi 99 de vami prin cari trebue sa tr^ca mortula. 292 In T^ra-Bomânesca si anume In Vrance t se dau noua gulere de camesi cusute frumosu cu amice si nouS mon34l (1). nemurite tngenunche lânga salasâ. si anume: o vaca. unu mascurii . tn fine: unQ colacii. oom. de GlieorghiQ : «Pe drumâ pana la gropa se daâ peste salasu 12 cr. Dat. cit. Mahala. Po la Ponord. de d-lG . ca sa aiba sufletulQ pe cea-lalta lume cu ce plati cele 24 vami prin cari va trebui sa tr^ca. Velchorschi si a celord din Stupea^ corn. Rom. pentru-ca se crede ca pe cea-lalta lume se afla 12 zaplazurf. ~ In Hadeu(a» eoni. miore sau mielute. unde sta tot ii câte unâ strajerii. a se implanta în fie-care câte 1 cr. apoi din vite si cu deosebire dintre cele curate.do alo acestuia.. Tomolaga . din CâmpulungQ. unu colacu si o luminita de cera. In Muntii apuseni al Transilvaniei este asemenea datina ca. Ha 80 Impartesca pomana sau pausulil. iar dupa ce ceremoniile aceste sau Îndeplinita. deci nemurile mortului simboliz^za platirea vamilorii prin aceea ca de 12 ori daQ câte 1 cr. o sticla saii ^ ulcica cu apa curata si o lumina (2). op. iar copiilorâ li se ImpartoscQ 99 de colacel sau covrigi cu câte unâ creitariâ^ pentru motivulu ca ar fi 99 do vamî^ prin cari trebuo sa trdca mortulu (4). juninca sati vitica .l functionari bisericesc! tndeplinescu ceremoniile prescrise. com. caruia trebue sa plat^sca ca rohatca 1 cr » Frâncu. una sau mai multe oî. preotulu si cel-lal|. se Impartescu copiiloru colacel. afara de hainele. Ostrita si Horecea. (l6 d-lCl V. Înca si totu felul& de vite. corn. corn de M. din gal ite : o gâsca. Îndata dupa ce se scâte mortulâ din casa afara. si mal alesu o\ (2). p. l^ooi. cora. din Balacena. cu deosebire tnsa celorii mal sarmani.. Simonu: «Se crede ca sunt 12 vami. sad câte una 4ec ria (10 cr.

FrAucu. credu si spunu ca daca n*au datu saâ cela putinu n au menitu macaru la unulu din cel de casa vre vna cap6tU de vita de sufletulâ celui mortiî. Cu tote acestea Insa si Românii din satele de pe urma. â7. com. A.>pel ^i li p.iuta a d. SimoiiA U. numitu ograzay cdtonî. si altele. totu peste vite preotului. Horocea. sau la nisce fini. pâna chiar si cel mal sarmani. pe cari le-a lasatu ca sa se Împarta. dintre cel mal de frunte. (ine si cumetre. Zahareseu.p. cantorului. De asemenea. respective galitele amintite mal sus. cori sunt mal nevoiasi. sau unu cota de panura de lâna.» Iu HiVdu^nl» Bala si M&linI din Moldova. Hlinita. raru când si la nemurite cele mal de aprope. p. [\) Burada» Inmorm p. op. mat Întâi da peste sicrlQ vre-unuia din caseni sau vecini o gaina si apoi preotului o traista. siraele mortului le pimâ de-asupra Iul. Fie-care sicriu o lumina si o lasatu mortulu ca tu etc. totu peste sicriu. Ostrita. Mahala. juninca. se chema cu numele si dându-i-se peste ograza^ i se spune cu glasu tare: «a sa capeti o vitea^ mieluta. cit. inc«p«>ndA a lua câte una si le daâ de pomana al^tiirîa ini i\4aoA <i luminare. . merindarita.» In districtulu Siretiulul.\rie dm ivMaltl câie o ole saik m)ela. Împarte casenilorii. liadautulul. t74.A\\ Maoovel. o lumina. priineio^Ck biMelorA epidemiiV« c^id p\Mi la bi^ehe^ si siH>ICk cadavrulO afarâ. stupii. p. atunci de siguru trebue sa iasa. Inniorm. op. Ba unii credu si spunu ca daca se Întâmpla sa pera vr o vita Înainte de repausarea celui mortii. p. In StulpicanT. vccinilorii sau sSraciloru si hainele mortului.>^ :$' Com. NistorA. adica sa piara vr o vita la casa respectiva. precum buna ora in Bolanu.i ivl m\\ bunCi p. Din vite e. cit. tn satele românesci din districtulu Cernautulul Insa. 27. Nislora. corn de N. 'StHjt^t6i»a» an. cum se spune In Bucovina^ starea prima j o muere Înrudita cu mortulu si bine informata despre obiectele. unu colacii. (1).^A si M. si asta din causa ca vita sa nu iasa din ograda. (.5il)iet de A. vitele se Inipartescu mal numai la cel de casa. PietosO ?l M. 177 178. de d-lil T.I. de Tit. Pleto. Sucevei si Câmpulungului din Bucovina atâtu obiectele câtu si vitele. nideniilorâ. si o pareche de mâneci^ sau doi coti de pânza alba. 293 data ce se termina prohodiUity sau.. Burad». 40: «AA nenoriHntulA obîivia. CoUareiuc: «SingurA am avuta oouniune de a veUo cum a dAruitCk unei femei o p&reche de cal înhamati la o oArutft. le dau sau sdraciloru In genere sau n^muriloru celorii mal de aprope. FalUcvnl ls92. (I| Frâncu. Daca mortulO e unulu sicriâ se Impartu si veciniloru.

Asa crede poporulii ca mortuICi. ca sa fîc câtu se pote de curate. nici chiar de diavoli. 295 Despre oie^ caro e considerata de cea mal curata si nevinovata dintre totc animalele. pâna ce ajunge la loculu ce i se hataresce am&suratu fapteloru sale de pe pamlntu. racoresce sufletulu celui ce se muncesce. de JustinQ CârdeiQ. . (8) Credinta Rom. si abia dupa aceea se dau dimpreuna c o lumina de c^ra aprinsa si c'unu colacu si anume: cele mai usore peste salasu. se uda apoi cu putind apa prospata si curata. fiicei^ feciorulid N. Precum se lupta omulu In lumea aceasta trecfetore cu o multime de nevoi si neajunsuri. gimn. menite a se da de sufletulu cclu! repausatu^ se spala mai Întâi pe piciore. prin stropirea apel de pe lâna sa. indiferenti si neascultatori de poruncile dumne^eesci. se crede ca scuturându. precum si de altT Români din Bucovina. v6(^endu-lii scapatii. au scopulu lorii holarltii. iar cele mai grele pe de 'naintea mortului. ca are elu sa se lupte si dupa trecerea sa In cea-Ialta lume. stinge cu dtnsa nu numai foculu prin care are sa tr^a sufletulâ celui repausalâ In calea sa ce duce spre loculu predestinata^ ci chiar si foculu celu ne«tinsu alu iadnlui. unde sede Maica Domntdul. iese de cea-lalta parte de focu. Tonioiaga. In care care cade sufletulu celoru nebagatorl de sema. fiindu simbolulu nevinovatiei si a sfinteniei^ nu se teme. (2). din Bilca. Ic iea sub-suora si ducendu-le cu sine pe cea-lalta lume.se de apa cu care a fostu stropita. (2) Corn. tolu asa. asd fie de suflettdU surorii. rostindu In acelasi timpii cuvintele: aprimesce de sufietulH tatudiiU fndmuchiH etc. ci ea mergendâ si întrându lara. dupa credinta poporului. care. (1) Corn ded-la 0. Turtur^na si G.i> etc. Dreptu aceea tote obiectele si animalele ce i se dau tn decursulu starilorii de sutletu. rgmâindii neatinsa de para focului. Uu cârmuesce mal departe (3). Tonioiaga. pâna ce ajunge la loculii hotarltii. fratdul. N. Deci hainele ce i se daii de pomana. trebue sa traca mai Întâi printr unii focii i6rte mare si periculosii. si asa trece elii prin iocii. crede poporulO. frica In iadu.294 vita respectiva a fostu In noroculu Iul si de-aceea sa dusu ca Înaintea repausatuluî (1). Atâlu vitele cât si galitele. com. se Îmbraca cu dlnsele. cum ajunge la foculii din cestiune. Ba âia. iar elii. stud. de d-nîT V. Hainele ardii. sau. Nemica nu se da de pomana fara 6re-si care scopu si folosii In viitorii.

de T. Insemneza <îa laptele co-lu va da acesta va curge pâna la alu saptelea nemu. Mal departe crede poporulu. Bârbu(a dia. Prin urmare cocofidUy ce se da peste salasulu mortului de sufletulu acestuia. G. cântarea cocosului. Cocosidu e pentru dlnsulCi celu dintâi vestitorii alu luminel. se crede ca. Tonioiaga. ca sa aiba pomenire. si celu mal mare si nelmpacatu dusmanu alii tuturoru spiriteloru necurate si rSutaciose. S^harescu. Gaina. 296 Indârdptu plina de apa po aripl^ stropesce sufletulu si-lâ re* coresce (1). Poporulu românu calculeza orele noptii totu-deauna dupa. din Baia. atunci disparu tote spiritele necurate. atâtu cea care se da de pomana la starea prima peste salasft. Vaca^ junca sau viticQy care se da de pomana. si Intorcendu se apoi (1) Corn de d-la. de M. MascundU Insemneza ca daca omulu na facutu nici o fântâna In viata sa. Rom. de M. dupa credinta sa. se duce pe cea-lalta lume înaintea sufletului. Crasna. si scormo* lindâ si scocforându prin buruene si spini. Barbu(& din Crasna. II face loca si carare ca sa aiba pe unde merge (2). va Inspaimlnta si departa prii> . tote schimele si tote nalucile. In cea-lalta lume. ci ramâne Intr'însa Inadusitii (2). si ca atare. catu si cea care se da mal pe urma pesta gropa si despre care vomu vorbi la loculu s6â. cum aude cocosulu cântându. va nasce pe cea-lalta lume copilulu. se duce la o apa. {3) Dict. atunci nu pote nasce copilulu. Când cânta cocosulu. iar daca nu dau oie de pomana.de vapaia iadului si I alineza arsurile si ranele causate prin foculu celunestinsu(l). se scalda.. dupa co a scos o din casa afara. cari umbla noptea si comitii o multime de fapte rele si Inspaimtntatore. când e sufletulu forte Însetatii. ca murindu . (2j piet. corn. 0) Cred. Chiar si diavolulu celu mal mare peste tdte spiritele necurate. Gasea y care se da de pomana. tnsemn^za ca elu In cea-lalla lumo va anunta sufletului orele . fiindu sufletulu s6u Insetatu. o femec Îngreunata si dându-se o oie a fita de pomana peste racla. trebue sa bea din scurmatura mascurului din care isvoresce apa (4). si ca prin urmare va ave ne Întreruptii lapte pe cea-lalta lume (3). Îndata se face sl elu nevficjutu (3).

Rom.Sevcrîniî. Omit. N. colacii si cruceriî sau baniî. (3) Marian Q. din Bala. pasii Pe cale nainte Sa-tî fie d*amînte . de T. N. si trecendu sufletulu prin foculii.^ ca sa p6ta trece mal departe. In scurtii (.^isii cocosulu II va servi ca anuntatorii alu orelorii si aparatorii contra spiri- (1) Cred. despre care amu vorbitii mal sus. suna precum urm^za : Pasa N. (2) Cred. oom. care amintesce despre datina si credinta acesta. II. de T. llii va stropi si râcori cu apa. Zaharescii. Unu bocetu din Comitatulu Caras. rom. elii va abura pe . Pasii N. Ca tl-o sari *nainte Tata d'ala tSQ Ch fioug banuti. deasupra locului. ce se dau Ia iote starile peste s&lasu. Za ha resc u. ca sa nu se apropie de sufletulu pentru care a tostCi datu de pomana . 242 si 244. Dar Qe-tl d'aininte Câ tl-orCi esi nainte Pul de granrtî Tare mititel Viilerea tl-oru cere. pop. din Bal». Tu semâ sa ial Si sa nu ll-o dai. Datina si credinta acesta este forte raspândita si In Banala. corn. Tu lora de liî da Te-l deseump^ra. In fine. pasu Pe cale nainte.cântarea sa pe diavoli. Rom. Insemneza ca sufletulu sa aiba cu ce plati vamile din ceea-lalta lume prin cari este nevoitu sa treca pâna ce ajunge la loculu de odihna^ iar luminile ce se dau dimpreuna cu colacii ca sa aiba ce aprinde si cu ce lumina când va trece prin aceste vami forte periculose (2). 297 teloru celoru necurate si rele cari veneza sufletele omeniloru (1). va tine In cioculu s6u cumpenele de pe la vamile vasduhulul si nu va lasa pre diavoli ca sa faca oresi care viclesugu.

Cârdeia.Ptiî de goluinbel Mândri. N. din Badeuta. Ca tie ti o sari Sotia d*ala ta Cu nou8 creitarl. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dai. Cotlarciuc. gimn. Pul de graureî GraTulâ ti-Porii cere. stud. îndata crapa. mal usora peste vami. Dar de li-î da Tc-Î dcscumpSra. Tu lorii de li-I da Te-I descumpera. Pasulâ ti lorCi cere. pasii. Nic. plaltita. Ca tî-orâ mal sari Fratii si surorile Cu nouS colaci.298 Tl-orii esi nainte Ful de ffolumbel'i Tare sprintenele GraîuICi ti Toru cerc. Com. de Av. Pe calc nainte Sa tî fie d*aminte Ca tl-rorâ esi nainte. Pasii N. credO. Si lord de li-î da Te-I descumpera! (1) . Ca maicuta ta Ea iar mi-o sari Cu olcuta noua. Maoovel. ca cocosii nu sunt curati. preota : aLa fie-care stare se daa monede de pomana ca sa tr^ca mortula.. -. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dat. de d-ld G. stud. cari îl sc6Ia din somna de cânta drepta la ra1e4ula noptii si cari se tinA necontenita de dînsiT Totusi credasispunasi acestia ca dracii. sprintenel. gimn. pentru ca el vintt prea multa în atingere cu dracii. cum auda vre una cocosa cantanda. O s^mft de Romani insa. in urma acestui tributa. Rom. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lâ da!. pasQ Pe cale nainte Sa ti fie d'aminte (1) Coin.» (2) Cred. com. N. de Just.» Bilca. dupa cum ml-a corn. precum bun&6ra cel din Stulpieant. Tomolagâ si altt Hom&nl din Bucovina. Pasa N.

«Sufletulu. da la toia vama ca mita unu crucerO. (latine popolare. . care conduce sufletulu . 269. d-lO loanu Becinega scrie cu privire la credinta Itomânilorii banateni despre vami si Ia datina acestora In decursulu stariloru urmatorele: a Dupa mitologia daco-româna. invidie si necazii In cea lume.» în « Familia» an. din acestii locii depravatii. dela pamintu pâna la alu treilea ceriu sunt nou6 vami. In fine.» (1) «Dorile. p. apoi: «Domne primesce sa fie vaamesiloru. noua colaci si noua lumini. 1875. unde este veselie eterna. si la tota vama sunt diavoli si furi cu dinti rlnjitorî. dându I noua creitarl. si prin urmare si de iadii. cari ceru sufletulu calStoru dela tngerulii conducatorii. de loanQ PopovicT. XI. ajungendâ ia vamt. graiulu si vederea. acusându-lii de grele pacate. ce a comisii In vieta timpurana. acolo în lumea nevinovatilorii. în patria amorosilorii si în corulii îngeriloru cerescî (1). unde ca pacatosii *are a fi maltratata pentru eternitate. Buda-Pesta. sbora dela pamîntii. invâtalora. «Pentru a scapa sarmanulu sulletu de grele Învinuiri. plinii de intrigi. din acesta vale a necazurilorii. astu-felu rascumparatii. 300 XXII.Puiî de grdurct si cel de golumbeî sau golumbelde^ despre cari ne spune bocetulu ca esu Înaintea sufletului si-i ceru posula^ adeca cartea de legitimare. unu colacii si o lumina de c^ra. cari stau de straja sau pânda lânga vami si despre cari vomu vorbi mal pe largu în unuludin capitolele urmatore. 299 «Domne primesce sa fie arangeluluî^D firesce îngerului.» «Sufletulu. dupa credinta poporului românii de astacjii. tote numite saii menite cu: (k) Com. poporulii românii si In specialii femeile se Ingrijescii de sufietulft repausatulul. sunt spiritele cele necurate.

când trecu cu mortulu peste unu pârtu. apoi lânga porta ogracjiii^ la raspântii si In crucile drumului. adeca alu podului. Fie-care podu. mal cu sema pe lânga punti si pâraie. precum bunaora In Boianu. dau fie-carul copilu câte unii cruceriu de pomana (5). dar mai cu sema pe la tote podurile^ puntile. cel ce ducu sicriulu cu mortului. nemijlocita dupa ce a trecutu mortulu peste dtnsulu.PODURILE. sau câte unu stergaru. se mal pune Înca si câte unu colacu. la Intrare în curtea bisericei si In tinterimu. cari se asternu tot-deauna de-a curmezisulu drumului^ si peste cari trece mortulu. câte o bucata de pânza curata de casa si cam de trei coti de lunga. sau mal bine ^isu. se numescu poduri. iar altele mal mari^ mal late si mal adânci. unele mal mici^ mat Înguste si mal lesne de trecutii. Înainte de a ajunge Intru Impâratia ceriului^ sa treca peste o multime de rluri si parae. precum buna ora In Boianu si Stupea. santurile si gârlele cele mai Însemnate. ori câte o pareche de mâneci. sau po pragulu usei dela biserica si celiî dela portita tinterimulul. tn multe locuri. In alte sate Insa. Fie-care omu. unde este datina de-a se asec^a podurile din cestiune. se radica de josu si se da dimpreuna cu colaculu. si câte un cruceriu (3). In unele Insa si punti (1). ori o naframa. când trecti peste o apa. Pe lânga fie-care dintre podurile acestea. peste car! nimeni nu e In stare sa treca fara de ajutoru. fara tnsa a se uita Înapoi (4). . anmca altulu tndâraptu. Sirotu si BosancI. si câte o lumina de cera galbena (2). Mahala. peste cari trebue sa treca cortegiulu funebralu. In locu sa lege gritariî tn cornurile pânzei. rlurile. trebue. voindu a-î Înlesni catu se pote de mullu trecerea si peste aceste rluri. iar dupa ce a trecutu cortegiulu de cealalta parte. In cele mai multe par^ din Bucovina. sau o bucata de pane ori o franzela. se lega In (le care cornu alu pân<^eî. In tinutulu Dornel din contra. Nemurile mal de aprope ale celui repausatu. o ruda de a celui repausata arunca un& gritariu sau tn pârau saâ pe deasupra acestuia. In unele sate. mutându-se din vi^t^ acesta. dupa Închipuirea poporului romanu. 301 cari. pâraele. li asternu In cale In decursulu petrecerii sale de acasa si pâna la mormlntCî In diverse locuri^ si anume : pe pragulu casei sau alu tincjiei.

corn. de Bm. ^5) Dict. gimn. se da si câte und colacQ cu luminare aprinsa pe deasupra raclei cu mortulu. (2) Dat. Tomoiaga. de d-ld V. . sa-sl faca camesa dintr tnsa.(1) Dat. preotQ. (2) Corn. cant. (1) Dat. de M. a ce Icra din Suc^va^ com. stud. si I Blându. stud. corn. corn. stud. stud. de d-lQ V. Blându stud. a celoru din Btlca. de Cuparencu. (3) Ck)m. ca sa le asterna ca poduri. de Ionica ala lut lordachi IsacCi. a celora din districtulîl Câînpulungulul si alA Dornel. BlândulQ. ginin. apoi la esirea din ograda. dupa ce sa radicatu de josâ. Baciâ. gimn. bis. din Stupea. ci luând'o de jos si stergendu-se cu dtnsa. de I. de d-lQ V. corn. le asferne mai Întâi pe pragulu casei. Turtur<^nO preotd: a celorA din Ropcea corn. a celorCi din Berchisescl. In unele locuri nemurile cele mal de aprope ale mortului dau unei femei sârmane o bucata de pânza curata sau mai multe stergare frumose. iar dupa Îngropaciune rfimânu femeii care le-a totii tntinsu (3). a celorA din Ropcea. gimn. daca e o bucata de pânza. a celord din BerchisescI. a celorQ din Bosanc!. din BoianA si Mahala. si At. corn. a celorâ din BosancI. de G. de pomana (1). de M. stud. ce sa asternutii pe pragulii casei precum si cea care se asterne dinaintea tinterimului. Turturenfl. com. se pastreza pâna dupa tnmormlntare si abia atuncea se dau unora femei sarace de pomana anume ca. unuia dintre petrecatorl.gimn. Vclhorschi. so puie saii In sicriii alaturea cu mortalii saii so arunce In gropa Înainte de ce se acopere mortulii cu tarina (4). Fetrescu. Ursaca. 302 .de D. gimu.de Cuparencu: oin Ropcea la fiecare poda. la sarac! sad copil de snfletulQ mortului» . coju. au^itQ dela mal mul^l insT. de G. Cârdeid. g^mn. a celord din Balact'na. si I. preotâ. Bacid. la tote Incârniturile drumuriloru. Rom. V. In fine Înaintea usel tinterimuliil si a bisericel. de O. Velechorschi. gimn. preota*. Turturt^na. Jemna. stud. CurisQ. de d-lâ Sam. gimn. de Jast. de I.. corn. (4) Com.. GhermanA. com. Rom. In unele sate. de regula unei femet sau unul barbatu saraca. de Al. corn. luând u pânza sau stergarele. Femeea. de d-lft Av. lumina si crucerii^ legati prin cornurl. preotâ. stud. Si iarasi In unele parti este datina ca pânza. iar daca e stergaru. gimn . preotQ . stud. a celorQ din Badeutâ. stud. MacoveT. la tote starile. Turtur^nA. ce se pune. sa-Iu aiba de tmbrobodâia (2). si Al. sa nu se dea de pomana. Rom. pe unde trece Îngropaciunea. din BoianQ si VicovulQ-cIe-sas. corn.

com. sau neputându trece. crecjiendu ca fie. Cui nu i sa pusu podu In acesta lume aceluia nici In cea-lalta lume nu i se pune (1). gim. 303 . Cârdeid stud. de C. Ro. si a celonCl dia TodirescI. Merchesd si L Tonigarid stud.id poduri de acestea p6te mortuld strabate in drumuld ce-ld face catra cea-lalta lume. com. (4) Dat. de V. : mPAnza se <'h(^ma puiUe sifcredd ca mortuld trece pe e. a celoru din Câmpulungâ.» 304 asa trece mal departe. dia Giiinpuluiiijâ cjin. dupa ce a trecutii acuma prin Iote vamile^ ajungenrtCi le puntea raiului^ care se afla nemijlocita înaintea raiului. de D. si a celorâ din FunduldMoldovei. sa nu fie nevoitu a trece de-a'notulu (1). gimn.de I Blânduld. com.)» Cred. stud.caro bucatica de pânza sau storgaru li^ cea-lalta lume se preface Intr unu poda sau punte^ care se întinde peste apele cele maî mari si mal greu de trecutii si peste cari sufletulu pote apoi trece tocmai ca si peste orî-care podU sau punte din lumea acesta (3). în tinda o pânza ca sa nu tr^ca mortulâ prin apa.» Cred. Gheorghiu. ce se punu în calea mortulu». atuncea române sufletuld ratatindd pe pamântd. Rom. stud. Rom. din Mahala. Rom. corn de Nic. stud.» '(2) Cred. ca sa aiba pe ce trece riurile din cea-lalta lume. de Nic. nu va afla împiedecari in cea-lalta lume. din Stulpicanl. peste puntea acesta si (l) Cred. gim. de I Avrama. se punu. poddsad punte. de Ionica a lui lordachi Isacd : «Se crede ca numai daca se pu. com.» Cred Rom. de V. GheorgUiu: «când trecQ peste und podd sad paraQ. Rom. cari In cele mai multe par(. com. gimn. ca preste dînsulQ trece sufletul Q când nu pote trece asa.n. Rom. gimn . . de I. cre4^ndd poporuld ca mortuld are sa treca si pe cea-lalta lume peste ape.Podurile sau puntile acestea.ezâ unei femei cunoscute ca sa Ie asterna tn calea mortului. de Just. din FunduldMoldovel. stud. com. Daca nu se pune pânza acesta. com. din Sucova com. Rom. com. însemna ca mortuld. gimn : «Pânza însemnc'fza podU sad punte.i se lncredin{. gimn: «stergarele se pund mal alesd daca trece mortuld peste una parad. cu scopu ca mortulu. când a fostii petrecutii la mormîntii. din BosancI. stud. din Bilca. stud. Dupa credinta unora însa podurile. adeca sufletuld (ui. Collarciucil. iar stergarele se facd atunci în poduri.(3) Dat. Popovicl.» (3) Cred. asterne pânza ce i sa pusii în cale. ci din contra sa aiba peste ce trece.» Cred. dupa unii. de I TonigariQ. ginin: nstergarde puse peste parad. gimn . stau în legatura cu puntea raitjilul^ despre care am amintitii mal sus ca e lorte îngusta si forte cu anevoe de trecutii. sa nu fie constrlnsu a rataci In colo si în coce pe pamentu (2). Cotlarciuc: «despre pod^ se crede. com. din Ropcea. când va ajunge la rturile sau paraele de pe cea-lalta lume. din Stulpicanî. de Cuparencu. Rom. Deci sufletulii. stud.

pe cari trebue mortulu sa-I platesca Înainte de ce trece (4). cea de pe urma sarutare era usitatâ si Ia vechil Bomanî. sa afle sufletulâ usurinta In lumea viitore (2). stud. mal alesii Insa (1) Cred. Iar colacii si gritarii. de V. corn. ginin si acelorudin Câmpulungii. precum si aceia cari se arunca tn apa. Luminde^ cari se dau de pomana Împreuna cu podurile^ Insemneza. 36. Rom. care dupa ce a sârutatii crucea si evangelia. Bl&ndu si a celord ditulii acestei sarut ari Uii face totii-deauna preotulii.« 314 Datina de a da mortului^ Înainte de a se Inmormlnta. de Elisabeta Agapi. care în unele locuri. saA nu s'ar arunca peste apa ori tn apa. Totu asa facu si Românii din Moldova si Tdra-Bomânesca. ca mortulu. de V. de M. mal alesu unde e datina de a se duce corpulu descoperita pâna la . si asa trece mal departe (3). p. stergare si naframi de pânza. Burduhnsa. Daca nu s'ar lega crucerl In comurile stergarului. care Inscmneza plata podului (6). op. când trecu cu mortulu peste vreunii podu. Uii bine cuvintâza^ pe când toti cei-Ialti (jiicii numai: aDumnerteU sa-lU ierte si sa-lU odihndsca\ {1) y^ (1) Pretutindene în Bucovina. Rom. cit. Jenina stud. pâraO. (2) Cred. gimn. Ce se atinge de poduri^ si In aceste tferl. Inmorm. din Balact^na. corn. Lambrior. p 154: iDupa sfârsirea prohodului vinCk rudele sa dea mortului sarutarea cea mal de pe urma» dupa care îlCî scotii cioclii din biserica si-la ducCt la gr6p2f. cari se dau In acelasi timpii de pomana. e pentru-ca. Acestia.» Sarutarea acesta Insa. asemenea arunca In apa o para sau banii. dict. din Mânâsti6ra. Qindu pânza forte chinuita. când se va varsa asupra corpului meu o cupa plina de miresme din Siria (1). (3) Cred. sunt meniti pentru vdtnî sau mal bine ciisu pentru stâlpa podului.Causa Insa : de ce se pune In calea mortului numai pânza. Iata ce ne spune In privinta acesta Propertiii : «Tu vel pune cea de pe urma sarutare pe buzele mele Înghetate. corn. din BosancI. când are sa traca peste vre-unu podtl si mal alesu peste puntea raitiluîy le aprinde ca sari lumineze. Rom. când trecu cu mortulu peste unu parau. gârla saii rtii. VedI si Burada. atunci lesne i sar pute Intlmpla sufletului ceva In dccursulu trecerii sale pâna ce ajunge la raiu (5).

Eleg. 315 ca sa puna mâna pe ciurulu In care se afla pomulu. caci socotiaii a fi o simbolica strapunere a personei lorii. pe sipulu cu pausu sau pe tavaua (blidulu) cu coliva^ se tinu cu mâna drepta unii de vesmintele altora sau numai punu mâna unii pe altii (1). iar a celor-laltî insi. ci si la altepopore crestine de rltulii ort. Egiptenii. preotulu sacrificatoru împreuna cu cel-laltî sacrificatorl. ese din altarii si încheie prohodulii prin bine cuvîntarea pomului. Quum dabitur SjTio munere plenus onyx. Acesta însemneza ca. care sa retrasii In restimpulu acesta In altaru. precum buna ora la Rutenii din Bucovina. asa se voru tine si sufletele. Dupa ce au sarutatu acuma toti sf. pomene si coliva. XIII. precum se tinu omenii unii de altiî la sfintirea si radicarea pomuluî si a colivei. a colivei si a pausulul. unele de altele când voru ave sa iasa din iadu (2). e de altmintrelea usitata nu numai la Românî. Inmorm. e de origine forte veche. cari erau de fata. (2) Burada. atunci le radica ceva mal sus si apoi le lasa pe încetisorulii jos. Fiii repausatulul. când sacrificau animale (vite). se Inlempla adeseori chiar lânga gropa nemijlocita Înaintea înmormlntaril (2). Punerea mâneî drepte a preotului si a nemuriloru repausatului pe pomene. cruce si evangelie. puneau mâna pe vita respectiva (nu era iertatii unulii în numele altuia a o face acesta). cum vadii ca preotulii ese din altarii. II. si tinerea eî astu-felu pâna dupa sfintirea si radicarea acestoru obiecte. preolulu. pomii. 36. pe umerile colorii dîntâî. Iudeii. a pomenelortk. le radica pre tote acestea în sus si prindii a le hututa în sus si 'n jos totii timpulii cât dureza panachida. 29. urmasii Romanilorfl. La Indienii. iar când cânta cântaretii ultima civccînica pomenire» saii aeterna amintire». Grecii si Romanii cel vechi. Osculaque in gelidis pones suprema labellis. Persii. câtî se maî afla de fata. CeMaltl insi cari se afla de fata si cari nu potii ajunge (1) Lib. se apropie de pomii. unde sî-a strlnsu lumina si tulpanulu sau stergarulu. caci In cele mal multe parti si mal alesii din Bucovina^ nu Indatineza mal multii dupa prohodii a merge cu lumina In mâna pâna la tinterimii. respective parintii saii nemurile cele mal de aprope ale acestuia. orient. v.tinterimii. prin urmare si a p6catelorii celorii . coliva si pausu. p.

^îcendu tn acelasi timpii: asa-i fie pausilJ> sau uDumnecleUsa'ltlierte. (3) Sim. Rom. In Bucovina se crede ca sufletulu gusta mal întâi si întâi din pausa si coliva^ de aceea acestea dou6 se dau întâiasî data de gusta tu (3). repausatulu nu se pote mântui de p6cate (2). La ducerea sa spre tinterimii se observa aceeasi ordine si datine. Calindarfl pe an. Ce se atinge de cântareti si fluerarl trebue sa notamii ca ei si de asta data îndatineza a cânta totd drumulii. atunci. ci si dinpausu.sacrificatorl. In fine. dupa cum o numescii el. 316 la mormîntu nu numai pausulu. In ac/CeasI di comandare la casa repausatulul. com. sa se taca comandare saii prasnicU la casa celui repausatii. sau le iea preotulu si le Impartesce numai cu cântaretii si cu palimarulu (1). nu se face nici o singura slare. 1882. de d-la Rom. cari se împartescu apoi dupa Imormîntare Ia petrecfetorî de sufletulu repausatuluî. Sima. din Transilvania. ca aii sa mal mora în satii înca si multi alti insi (4). încât prin predarea partii pamîntesci (a trupului). nu numaî din coliva safl coliba. Totu asa se face si în unele parti ale Transilvaniei ^ cu acea deosebire numaî ca Românii din acosta tera gusta pe rendu.^ sau a DumnecleU sa-lil odihnSscayyj credendti ca negustându din pausu si coliva si nerostindii cuvintele acestea. Dar . p. si numai pausulii se duce pâna la tinterimii In acelea locuri însa. unde nu este datina de a se face. de d-la Rom. ca si pâna la biserica. Brasova 18S1. corn. unde este datina ca nemijlocita dupa tnmormîntare si întorcerea petrecStoriloru dela tinterimii. (2) Cred. Afara de acesta trebue sa mai observamii înca si aceea^ ca daca mortulii în calea sa de acasa pâna la biserica si dela biserica pâna la tinterimii se întalnesce cu cara încarcate cu fenii saii hrana. ci si pomulu si coliva. credii Românii. In partile acelea. Mangiuca. ca si In Bucovina. cât si coliva se trimitii dela biserica Ind&raptii acasa. atâtii pomulu cu pomenele. scotii mortulii din biserica si se pornescii cu dînsulii spre tinterimfl. pentru iertarea pficateloru. cu acea deosebire numaî ca de asta data^ dupa cum amu amintitu si mai sus. credeati ca prin acelii sacrificiii sufletulii ajunge a se împreuna cu Dumnedeii (3). sfârsindu de radicatii pomulii. 141. se duce pâna (1) Pretutindene in Bucovina si Transilvania. SirnO.

(4) «LuminatorulQo an. atâtu celea din Dacia-traiana. bocescu diferite bocete. de Just. Iar la mama si la tata Mergi în tota (Jiua o data (3). de d-lQ Rom. câKi si celea din Macedonia (1). Sima. Ci vine sa putrecjesca ! Daca mortulu e mama. X.(1) Com. 1889. In urma careia au remasu copiî : Tat' avemii si nu nil bunii. De-ar fi-o mama câtu de rea. din Biloa. No 25 in Fois6ra. Da nu vine sa *nfloresca. Cârdeiu. Totî îl strânge lânga ea. TotCi tipa copiii *n drumii . ci ele. Da nu vine sa 'nfloresca. (jiicu: Bucura-te tinterimu. Iar când ajungu si dau sa intre In tinterimu. de d-la V. Ca-tî maî vine-un(i trandafirii. (3) Cred. Dar nu vine sa 'nfloresca. (2) Com. Da vine sa putredisca! Sau asa: Bucura-te tinterime Ca trandafirii mândru-tl vine. Caci o flore mândra-tî vine. 317 maî cu s^ma bocitorele. Ci vine sa putre(Jesca! i2i Bucura-te tinterime. pâna ce se apropie de tinterimu. Rom. com. Mam'o baga 'n sintirima . Tat' avemii si nu ne crede Mama-î morta nu ne vede. De-ar fi tata câta de bunii. ca si mal Înainte. si altî Rom. din Bucovina. Si la frati si la surori Mergi pe anu de doue ori. Turtur^nQ. Timis6ra. Sau asa: . nu înceteza de telu a boci.

Ma rogu sa nu banuesci Unâ anii sa mal zabavescî. Te acopgrii cu pamîntvi.(1) Bolintindna. de d-lQ T. mortu fiindâ. dict. de M. (3) Din Transilvania. . (jiicendu: Bucura-te tinterimii. . dupa ce intra In acesta. Da nu vine de traita. 91 92: «Dupa una mortfi \ina femeile pldnggtore de profesie ca Ia cel vechî. Da vine de putredttU. Pân'baetiî s'orii mari. Gospodarulii mea cela dulce. din Macedonia. . com. . De nu m'oru maî nacaji: De cojocâ si de sumanu. nu te duce.» (2) Din Crasna. Calatorii Ia Rom. . SimonG 318 Daca mortulâ e barbatu Insuratu: Bucura-te tinterime Ca sî-alu mett gospodara vine. p. ca barbatulu eî nu-î raspunde nemicu pentru ca. De ciobote. de tulpanu ! (2) . districtula Nas6uduluî. pâna ce ajungu lânga gropa. Ve(Jendu nevasta ramasa. Stal o leca. Ca si-eâ Ia tine-am sa vina. In care are sa se inmormtnteze repausatulu. . Tu nu (Jicî nicî uniicuvinta (1) . Barbuta. Sa ne luamâ (tiua buna In cesulu ista di pe urma . Astu-felu bocescu ele de cum se apropie de tinterimu si. nici n are cum sa-I raspunda^ continua mai departe.

se sapa numai de catra rudeniile cele mal de aprope. adeca în Orlata. In Bucovina si Moldova fie-care gropa se sapa sau de ciodi numiti altmintrelea ffropnicerî. de d-lCi Ionica ala lui lordachi IsacQ. sau si de catra alti omeni din satu. Daca la sapatulu unei gropi pentru unu mortu se gâcesce gropa mal mare de cum trebue^ atunci se crede ca va mal muri cineva din acea casa sau din nemulu celui repausatu (1). iar în unele parti ale Transilvaniei îngropatori (2). cari lucra pe plata. dict. bocitorele din Bucovina^ . 319 XXIV. preotul u Începe maî Întâi a sapa gropa. 35. Atâtu gropa. Fopescu.(1) Din CiudelCî. Intrându procesia In tinterimu si apropiindu-se cu mortulu de gropa. în care are sa fie pusu. In Transilvania^ si mal alesu tn comunele Bucova. Bontaril-de-sus si Bontaril-de-jos. se chiama pe aici. (2) Corn. 320 In Tira-Româridsca . cari faca grapa si baga pe morta in ea. Inmorm. cacî trecendu se crede ca voru maî muri si altî membri din familia mortuluî (2). asa si la saparea gropel. tn care are sa se Ingrope celurepausatu. Ei sunt parte rude de ale mortului. dict. (2) Din UisescI. tinutulu Prahova. dându de treî orî cu hârletulu în pamlnta (1). parte alti omeni. Sima: «Omenii. dupa ce o gata. p.» (3) Vec)! despre acâsta si Burada. (1) Corn. maî alesu în TerorRomânacay ca sa nu treca peste ele vre-unu câne. de M. îngropatori. de d-la Rom. cari nu sunt Înruditi cu celu mortii (3). de sora mea Titiana. câtii si mSsura acesteia se pazescu. se iea mal tntâl m&sura de pe mortu si dupa m&sura aceea se sapa apoi gropa. gropari si sapdtort. gropari. MORMINTULO Precum la facerea toiagului si a secritUul.

Iar de cum-va mortulu e feciorii holteia. 36. p. dict. (2) Ion(5nîi. atunci bocescu asa : Ce nunta E asta nunta ! Nunta f&ra ceterasCi Mirele zace *n salasu. Negrule Pamîntule. Pâna-Î lumea nu mal vine. (3) Din SiretiQ. pamîntulu grasu ? celu cu hazu! (3) Totu asa facu si cele din Transilvania. Cine apuc'a'ntra sub tine. 321 Multi omeni Si nu te-aî Multi omeni »Si totu nu al adunatu mal saturata. p. . 36. aî înghititu te-al haranitu (1). (1) Burada. Iata unu bocetu si din acesta tera.sau maî bine (jiisu nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. Inmorm. op. cum dau cu ochiî de lutulu prospfitu sapatu începu a se întreba si a (Jice : De Ca De Ca ce mi-î manânca ce mi-I manânca pamîntulii grosu? celii frumosu. care asemenea se bocesce nemijlocita dupa ce au întratii în tinterimu si au datii cu ochiî de lutulu aruncatii pe marginile gropeî: Negrule Pamîntule ! Lâcatu a! Si cheie n'aî. Nunta cu stegil pârostitu Pre mire-lu baga 'n pamîntu ! (2). de Ruxanda lenachi.. cit. Ce încuî Nu maî descuî.

Cum n*oru mal face trebute. Inmora. Dragile mamil piciorute. Nicî unde-va la rac6re. Ia Bomânl. Cum n'oru mal face urmute. de d-lQ Rom. De când tu m'al parasita Si dela mine-al pornita Camesa ti s'o negrita. In Banata din contra. In gropa si cu o marama în mâna drepta atinge paretiî gropeî de trei ori dupa olalta. Cr'n fata pamintulul Si te-I sterge pe obrazQ Si-I vede de-alii meii nacazii (1). ori alta nemotenie. com. de d-ld T. . Nici în fata soreluî. se arunca. o femee dintre nemurile acestuia. Cum s'orii face buruene. Cum orii cresce bozisorl. sora. C'acestu locd Tal parasi Si 'napol iar al veni. Da m'ol ruga multisorii Sa iei sema binisorâ Sâ-ml trimiti camesulca (1) Din Orlatd com. bocitorele înceteza de bocitii. muma. iar ducStoriî ieau mortulu cui secriulu de pe nasalie si-Iii punii pe doî drucusorî sBXkporî. Sima (2) Din districtula N&sSuduluI. Cararusa tl-ar plivi De iarba si de mohorii Sa scil ca-I e mare dorâ. ca si cum ar voi sa-î mature^ si apoi iese afara (2). Dupa ce a ajunsii acum procesiunea lânga gr6pa. SimonO.Cele din Moldova.o Si n'ol pune-o nici în b6re. Dragile mamil mânute. maî alesu când mortulu e unu (iu sau o fiica : Dragile mamil sprîncene. Mariana. când ar sci. Si mamuta. al6rga înaintea procesiunii. cum ajungu cu mortulu !n tinte-^ rimu. Dragii mamil ochisori. sotia.. Ca qH alba ti-ol spgla-o Si frumosu mi tl-ol usca. # 21 322 Pe suerulâ vântului Prin fundulu pamîntulul.

In Transilvania. ce se afla de fata (2). de Anita Pletosa. La Bomanl era asemenea datina de a se turna vinu pe rfemasitele mortului si anume dupa ce i se ardea corpulii. de d-la los. Sfârsindu ectenia. groparii punii .cari sunt asezati de-a curmezisulCi gropeî. Olaria.» Iar naturalistulu Pliniii dice: «Legea Posthumie a regelui Numa elice: ca rugulu sa nu fie stropitii cu vinii. si dupa ce aii încetatu acuma atâtii fluerariî de cântatu din fluere. si ulcica aceea se da de pomana la vre o copila. Si nime sa nu se Indoesca ca elii a hotarîtii acesta din causa ca sa nu Iaca cheltueli zadarnice. orient. ce nu. nisce bucati de pânza. ma! are multu pâna ce va muri. Inmorm. p. In» locu de funii.323 Dupa ce sa asezatu pe ceî doî pari cu piclorele spre rfesaritu si cu capulu spre apusu. respective cuvîntarea. mai alesii daca mortulu a fostu unii omii cu vacja în comuna sa. In unele parti din Moldova^ adeseori se întrebuinteza. rSmânii cioclilorfl sau gropariloru (4). câtu si bocitorele de bocitu. 154. (2) Corn. se stropesce cu apa.. pe alocurea si cu untu-de-lemnu. care se afla într o ulcica. . Iata ce ne spune în privinta acfeta poetulii Virgiliu: «dupa ce rfimasitele mortului aii fostii prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara. daca e descoperitiiy peste trupu. (1) Din RavasenT. dupa ce se lasa mortulii în gropa. dupa cum e datina de a se Inmormînta nu numai Românii. ci si toti ceWalti crestini de ritulu ort. adeca Uu stropesce cu vinu. dupa care adeseori tine si câte o cuvîntare funebrala. de cânepa. cari servescii groparilorii spre slobozirea mortului în gropa. dict. iar daca e acoperita. (4) Lambrior. districtulti NasSuduluî. 36. p. op. cari. lî face paosulU saii apaosuhl. peste capaculu secriuluî în forma de cruce (1). Dela parii si funiile acestea vine apoi si proverbulii: «i se apropie funia de parU^s^ sau ai s^a apropiata funia de parA^if^ care se (^ice de regula despre unii omii forte slabu. (3) Burada. se spala cu vinii (3). numite în unele parti si brâie sau taclite (3). preotulu Începe ectenia mortiloru sau panachida. si lânga cari se afla înca si dou6 funii sau chingi lungi. dt..» (4) Dupa ce a stropitu preotulu pe celii mortu.

loanii. 36 brior. 324 capaculu secriului si-lâ Inchidu. 12: «Numae regis Posthumia lex est. daca a fostu pâna atunci descoperitu. ast im cum illo. 219: Postquam coUapsi cineres et flamma quievit. prindu apoi capetele funiiloru. de legibus. mal este Înca si acea datina ca preotulii sa-I puna pe frunte acununita»^ care nu este nemica alta decât o banda de hârtie saii de mStasa pe care este zugra vitii îs. Vedî si Burada. scpelire urere se fraude esto. (2) Burada. IX. op. lib. p. Tote aceste rugaciuni eraii mal nainte scrise In limba româna. cit. (3) Eneid. XXIV. nat lib. ('{) Neve aurum addito. de-lii vorii Îngropa saii arde cu aurii. acum Insa In limba rusâsca (4). se comite o frauda (3). op. Christosii.» In Basarabia. si anume totu-deauna cu piciorele si cu fata spre rfesaritu. II. precum : cercel. Inmorm. p. v.» iar pe pieptii se pune umolUJele pentru iertarea picatdorUyi tiparite pe o cola de hârtie. VI.(1) Pretutindene în Bucovina. miluescene pre noi. Maica Domnului si St. de unde se ivesce lumina si In cotro are sa plece la învierea mortiloru si judecata cea de apoi (1). radica putinu secriulu cu mortulu tn sus^ tragu parii de sub dlnsulu si-i dail de o parte. Datina acesta de a scote dela mortii orî-ce podobe de aurii Înainte de a se Inmormtnta era usitata si la Bomanî. (1) In Bucovina si Moldova. Mal Înainte Insa de a se slobodli In gropa i se leau de pe dlnsulu tote podobele cele scumpe de aurii si argintii. Vedl totQ despre acesta si Cicero. XIV. 154. Asa In Tabula X. p. quod sanxisse illum propter inopiam rei nemo dubitet. 36. 154. Qui auro dentes vineti escunt. salbe. 37. Ea data la acestia tocmai dela legea celorii XII Tabule. Simonfl. cit. Înainte de a se lasa mortulii In gropa. inele si altele (2). se dice: «Sa nu se Ingrope mortul ii cu aurii . vino rogum ne respergito. Reliquias vino et bibulam lavere favillam. p. daca dintii vre unul mortii eraii legati cu aurii. (2) Corn de d-la T. sfinte fara de morte. Inmorm. si-Iu slobodu pe tncetisorulu In gropa. astu-felu ca sa nu se rfestorne sau sa se smintesca cum-va. Lambrior. avendii scrisii si rugaciunea: n Sfinte Dumne(teule^ sfinte tare. Lam- (4) Hist. .

si cred. p. de Ionica ala lui lordachi Isaca . Dict. (4) Dat. Inmorm. In acelasi timpii arunca si duc6toriî struturile de florî precum si cordelele dela pieptii de-asupra secriuluî (4). Rom. arunca în gropa peste secriu unulu saii maî multî crucerî de arama maî rarii si de argintii. groparulii rupe mfisura gropeî In trei bucatî si astu-telu o pune lânga cosciugu sau de-asupra acestuia.. com. gimn. saii. Dupa acesta iea preotulii hârletulii cu care sa sapatii gropa. 43. asa trebue sa platesca si în cea-lalta lume pentru ca s6de si se odihnesce (2). V. Precum platesce elii în asta lume pentru ca vetuesce. (3) Com. cit. de Cuparencu. ca sa nu (jiica ceî-laltî mortî ca elii s6de de geaba între dînsiî. mama sau sora. cretjiendu ca. de d-la T. daca va lasa-o aiara. » si (uveclnica Iul amintire j> sati ((pomenire. din Mahala. (1) lon^nu. a celonl din Boiana. » . Simonu. (2) Dat. a celorfl din Ropcea com de d-lu 1. rostindii în acelasi timpii cuvintele: «il/iî^ Domnului este pamîntulu si plinirea luly lumea^ si toti cel ce locucscil intr'însa. maî pe scurtii unulii dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî.y> apoi pecetluesce gropa. Totii asa (acii si Româniî din Transilvania cu acea deosebire numai ca acestia credii ca crucerulii ce-lii arunca eî în mormîntii îî servesce mortului spre a se plati de vama dela podii saii dela punte (3). TurturenG. dupa cum e usitata în unele localitati. 325 Nemijlocitii dupa ce Iau slobozitii si asezatii în gropa. pi 38. de d-lQ. în numele Tatalui ^i ahl Fiului si ala Sfintulul DuhU^ amina. Românca din Radasenî. adica face cruce cu hârletulii în tuspatru paretiî gropeî. ca mortulii îsî platesce pamîntulu în care are sa se(Ja. peste capacuia acestuia. In acelasi timpu când se slobode mortulii în gropa. com. stud. din cele maî multe parti ale Bucovineî. barbatulu sau nevasta. Rom. e rea de urltii pentru celu ce va lua-o (1). numaî în partea despre capii. torna cu dînsulii de treî orî tSrîna peste pânza cu care e acoperitii mortulii. cari însemna. 326 rostindu cuvintele: « Se pecetluesce mormlntulU adormitului robului Iul Dumnedea N. Pletosa. saii daca e închisii secriulii. de A.(4) Burada. op.

astadî le aucjimu. unde-tî e trupulii. p. ci si la alti crestini (3). pentru doua venire întrupa. Georgescu si Rom. dupa ce preotulCî a facuta cruce în cele patru partî ale gropel. atunci sufletulu n ar pute nimeri corpulu.y> si «sit tihi ierra levis!» (1) adeca asa-tl fie tSrîna us6ra. )^ ai Dumnezeii sa-l faca parte din împdrafia cerului. (1) Dict. cauta bine ca la a doua venire sa sciî unde e îngropatu si sa-Iii poti afla! (1)» Dupa acesta iea cadelnita cu care a caditu pâna atunci pre celii morttt si arunca toti carbunii si cenusa dlntr'lnsa alaturea cu secriulu. p.^) saii «fie-f tSrîna usora si odihna linay> (3). »saii ((Sa î fie tarina us6râ^r> asa fie iertata^y) aierte-l DumnedeapScatele»y ((DumnedeU sa-lil ierte. de d-lCL Rom. dice sa-î fie th-ina ufâra . aacum iputema mergea casa. cit. . dîce Ingerulu catra sufletu: «Veclî suflete. (3) Pretutindene usitatQ în Bucovina. când face preotulu crucea. apoi se desbraca de ornate si se retrage de o parte (2). de M. Cum a aruncatii preotulii tferlna peste mortii. SimQ : «La mormintd este obiceiu ca fie-care sa arunce câte und picQ de tfirina în gropa. op.» apoi se Intorcil 327 La JRomanJ^ dupa terminarea ceremoniei Inmormîntariî. Vedil si Lambrior. (2) Dat.î ceî-laltî omenî cari se afla de fata câte o mâna de tartna. Nistoru din Malinî. avea datina a striga de treî orî: Salve! Vale! sau aeternum vale! adeca: cdn veci sa-tl fie bine. dupa ce a trasa de tre! ori pamintâ peste mortu ai a aruncata cenusa din cadelnita. Simu. Si de 6re-ce cuvintele acestea nu sunt contrare Invfitaturei 'lui Îs. plecându dela locuiu arderii. Com. Rom. cit. de-auna prindu a arunca peste dînsulii si toj. nu numai la Români. Transilvania si BanatCL. Moldova. Virgiliu Ie numesce (unovissima verbaj> (2). cuvintele cele maî de pe urma îndreptate catra mortu.» Lambrior. Tera-Românc^sca. dicendii : ((Sd-tîfie tSrîna tisâra. ca si la Români. 154 : «Dupa act^sta iea fie-care petrecStorîi câte o mâna de tarina si aruncând o peste mormîntfl. preotulu stropia pe toti cel de fata de trei orî cu apa.y> Aceste erau. 154. op. Chr. din Bucovina si a celorii din Transilvania com.Românii din unele parjiî ale Moldovei credu prcotulu de aceea face cruce si pecetluesce ca elu prin acesta Insemneza loculu ca la a aufletulu sa afle corpulu s5u si sa se pota si spunu ca mormîntulu. urmasii Romaniloru. Daca n ar face crucea acesta. iar Preficele ^iceau Îndata aillicetio sau (nire licet^yy adica. de d-nil I. In acelasi timpii.r> Dupa acesta poporulu.

Bojinca. din Bucovina. cit. cit. din Transilvania. com. SimonQ: -«dupa aceasta fie-care asistenta. -dupa ce a pecetluitii preotulii mormîntulii si a aruncatii tfirlna peste mortii. si maî alesu Intr acele. Preliciii. «mal vîrtosa in Banatd este forte obiclnuitQ de a dice toti. (3) M. . care scie maî bine dice din fluerii. se freca mai Întâi cu pamîntu pe mâni. parte ca sa-I treca sup6rarea si sa uite pe celu mortii. si anume In unele comune de prin muntî. dict. de gropa si începe a cânta o doina de jale (3). pentru ca. luândd putind lutQ. IX. VI. bate cu totii acasa întovarasindd pe rudenit. totu dela munte. ca sa nu le amortesca manile. com.O sema de Români. numita mormîntu (4j. estedin contra datina ca sa vina do! bucinatori. Inmorm. care se afla de fata. pâna ce facii de-asupra eî o movila lungaretA si putinu radicata. si a celorfl din Moldova. parte ca sa n'o nacajasca sufletulu mortului (4). Epig. 37. op. 59. si mal alesu In Basarabia si Moldova. BesanQ. iar bocitorele din Bucovina prindii dio noii a boci si a dice: Bata-te pustia Iutii Multii esti negru si urîtu. 248. In locu sa arunce de o data tfirîna In gropa. si d-lil T. si punendu-sl bucinele crucisii peste gropa. SimQ. dupa oe se pune raortuld in mormintd.> Burada. 20S : cDatina de a arunca pamintâ peste mortd se pastreza între Români în t6te partile de el locuite. Nota dela p. Rom. tot! câti se afla de fata arunca câte o Iccâ de pamintCt peste elâ.» 328 câte douS-spre-iJeco mataniî. p. de d-lQ Kic. când pl6ca dela mormintîli o/î«-î tirîna ufâra. lib. se apropie acum unulii. iar personeî celei mal suparate II baga tferlna pe dupa capu. . unde mortulu na fostii petrecutu cu fluerari. Începu a bucina de jale (2)In alte comune. No. In Bucovina. si abia dupa aceea llu arunca peste salasu.n (1) Mart. De-odata cu omenii începii si groparii a arunca vlrtosii tferlna cu hârletulii si a umple gropa cu pamîntu. 30. (Jicendii si : aDumnedea salii odth^ nSscay> sati uDumnedetl sa-la iertei^ (l). Sori6ra-î îndragita Si mt-aî pus'o în pamîntii . In unele locuri. se fr<^ca pe mâni si-ld arunca în mormintCL pe salasa. (2) Aeneid.i> Cred. 231. de M. (4) Cred. op. Rom.» si la p. Nistoril. de d-lu R. totii poporulii. .

Dragulii nostru trupusortl Cum s'a face lutisorii.Si mî-al pus*o la rScore Sa n*o-ajunga lecii de sore. p. Inmorm. Cum te-î face tema negra. 37 (3) Com. . de d-lft Nic. de A. gimn. Din gurita Tamâitâ. Pe nenea Tal îndrâgitfi Si mi Tal pusa în mormîntîk Nici sorele mi Ta arde. (1) Batâ-te pustia lutâ Multa esti negru si uritâ. 164. Dict. Inmorm. Dragiî nostri ochisori Cum s'orii face mândre flori. 38. stud. (1) Burada. 329 Sau asa: Din sprîncene Sân(Jiene^ Din mânute Flori albute. cit. Oiii! saraca fata alba. 37. Nicî s6rele nu mî-a arde-o. Da nicî ventulii nu mî-a bate-o. PletosQ.. p. (2) Ve(}I si Burada. Prelid. op. Nici ventulQ nu mi Ta bate. p. (4) Vec}I si Lambrior. Nicî n*a caina pe pici6re Num'a sede la rSc6re.

Cum vel putrecji 'n pamîntu. dict. Nici miluta. Macar câtii de mititica.va recore ! Sau: . Negrilora straini loru ? ! (2) Cele din Transilvania: Bucura-te sirUerimu Mândra flore-tî rasadimiî^ N'o rasadimîi de 'nfloritii.N'a mal âmbla pe piciore^ Num'a sede la recore. Terna negra-î putrecji Si de tine nu volu sci ! Sau: R6ga-te cuî te-î ruga. 330 Sau: Dragulu mamiî. Nenlutulu mea multu iubitu! Da cine te-o sfatuitd Sotioru-tî de-al urîtu ? Da cum de te-al înduratu Sotioru-tl de-al lasata. Nici pe nime cu priinta. dict. Lemnelorâ si pietreloru. Sa-tî merga ce. Barbuta. Din asta di in colea Noi miluta n'oma ave. Barbuta.de M. nici tatuta. (2) Din Crasna. Nu rasadi mâ sa 'nfloresca Rasadimu sa putrecjiesca ! (1) Din Crasna. Rasadimiî de putre^Jitii. . puîQ de-arcrintu. R6ga-te la sapatorii 8a-tî lase o lerestruica. Ferestruica catra sure. de M.

acesta o cânta astu-felu: Fost'amii doue surorele Ca doi pul de rîndunele. de d-ltt T. Tu 'n gr6pa te-î odihni Io 'n lume m' oiii nacaji. Vicovulu-de-sus. nemijlocitii dupa ce a începu tu groparulâ a (1) Corn. unu colacii sau o pane si o bucata de husca sau sare. apoî o ulcicuta cu apa. o lumina si unu cruceru (1). si de dincoce de Prutu In Badeutî. (1) In cele maî multe partî din Bucovina^ precum buna ora în satele de peste Prutu.Dragulu meu. Cacî te ducî pamîntuluî i:?i ne lasî urituluî. dintre cari nu tote se dau unuia si aceluiasi groparu. tata de treba. Câmpulungu» Vatra-Dorneî. Dumnezeii cela bunu si sfîntii Pre noi acjl ne-a despartita. iar aici pe pamtntCi sa nu se banuesca nime pe dlnsulu ca sar fi arfetatii chiar si în . Iliescî. si îl da peste gropa unu cocosu sau o gaina negra orî pestrita. Boianu si Mahala. o naframa sau unu stergaru. se face îndestulii sufletului celui mortu. vine o femee dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatulul. Cacî te duet aglaguluX Si ne lasî amarului ! Iar de cum-va mortulfl e vre-o fata si are sora. Tote obiectele acestea servescu pe de o parte ca plata groparului pentru ostenela sa (3). Tu 'n grapa io pe pamîntfi. Simona. 3HI arunca lutu peste mortu si a-lu astupa. Te vel face terna negra. Totu asa tacu si Româncele din unele parti ale Transilvaniei. Moldovei si Teriî-Românescî {2). ci întrunii locu unele iar în altulii altele. ca sa aiba si elii în cea-lalta lume. pe de alta parte însa crede poporulii ca prin aceste daruri.

este. V.» T. Simonîi : a Peste gr6pa se mal da ca elemosina si o gaina. TurtureanQ. preotd. preot u. ce pote arde pe mortii» (5). ci si câte unu mlelu.. colacâ. li se mal da câte una servetQ. berbece. si mal alcsu cel mal avuti. se trece o"6Ie sau unu mielu peste mormlntu. se fitropescii cu apa si le spala piciorele. p. . . Inniorm . de d-la G. V. înainte de ce pornescii cu mortulii de acasa la biserica. Tomoîaga. und colacd si o luminare saG câte o ulcica. In alte parti. Pletosfl din comuna RadasenI: «Peste gropa seda gaina. bis. In cele maî multe parti atâtii gaina câtii si cocosulii. însemneza. sa se scuture pe mormîntUy ca cu acea apa scuturata de pe lâna sa se stinga foculu iadului. cu deosebire n^gra. Av. de d-lu G. lumina si pânza de o camasa celui ce a sapata gropa. biser. Inmorm. Ursaca. (4) Com. era mal de multii asemenea datina de a trece peste mormlntii o oie. 38: «La cioclii. (6) Com. caci se ^ice. Macoveiâ. cant. si cari se dau de regula unul bârbatu sau unei femei sSrmane (3). dupa cum e si puterea mortului. (2) Burada. in unele casur! si alba sad dupa împrejurari si de alta col6re. Tomoîaga. Gaina. totii din Tera-Românesca si anume din plaiulii Prahova. cant. precum buna ora in CAmpulungQ. gimn. VedI si Burada. 38. i se platesce banesce. deschiderea drumului în cea (1) Com. în unele locuri. ca si când ar ave puî mici (1) si 'n chipulu acesta conduce ea sufletulu pâna la porta ron iuliiî (2). Burduhosd. p. 332 lalta lume. Multi insi.motmîntii avarii (4). M. care se da pretutindene groparului peste gropa saii mormîntii de sufletulii celui repausatO. MaeoveiQ. Cu privire la Românii din Tera-MomânSscd d-lu lonenu ne spune urmatdrele : «Dupa ce unii mortii este tnmormîntatu. dupa credinta poporului românii.» (3) In unele locuri. de d-lu Av. stud. tndatineza a da peste gropa sau mormtntu de sufletulu celui repausatu nu numai câte o gaina. o junca sau o vaca cu vitelu. ca ea merge Înaintea sufletului totu scociorându si chemându.» A. saii mal bine disii. Totu asa facu si Românii din cele mai multe parti al& Moldovei si Tdrel-Bomânescl (4). Oia sa fie udata cu apa. carora. preotQ. ca sa fie câtii se pote de curate (5). ca si gainel li se spala mal întâi piciorele. dupa cum se potft învoi. o oîe..

femeea ce-a tamâiatii. Cernauti 1883.' (4) Burada. Nistorfl: «Trei seri si treî diminete. facii unii r6ii mare. Cred. dia Stupea. p. II. în Biserica ort. rata. se da peste niormintd o gaina. Pletostt si M. Revista pentru Ist. ca lasându-î. din Crasna. 1885. si pane muiata în vinii si presura câtî-va toporasî (2). câtii timpii dureza tamâierea. t. cit. p. gâsca. Rom. GhermanQ. o (2) Cred. 330: «O ruda. ÎI punii pe mormîntu în dreptulii capului mortului. IX Buc. Ornitologia pop. Cele ce-I lasa pe mormîntii.o . Rom. 48. gaina. p. de d-lu At. cit. Dreptii aceea. Stanescu. Dupa împlinerea celorii sese saptamâni saii 40 de ^ile. Inmorm: p. Arch. i se aduce calre sa vie sa le manânce. op. Baciâ: «In Stupea groparului i se da totâ-deauna o gaina de colore diferita. 254. Omenii creda ca gaina aceea se duce înainte si-I arata mortului drumula.. apoi acea gaina se da de pomana pentru acelQ mortQ. si Filolog. sora satt cine este. com. iar de este sâracd und cocosa sad o gaina n^gra. fie muma. credii ele. Buc.» Când se tamâiaza mortulii unele femei se ferescii a lasa carbuni pe dînsulii. p. atunci scobesc» gaina cu ghiarele.(1) Mariana. 43 44. dupa ce aii tamâiatii acum mortulii. Daca se afla undeva unQ drumâ raa. îngreunfea sufletulii mortuluî (3). arunca carbunii pe lânga ulucile cimitirului. (1) Burada.. Oviditl ^ice In privinta acesta: «Si se punu fructe si putina sare. Voi. p. D. de A. precum si dimineta Adormirii Maicii Domnului sad Sarda-Marie-Marey la 15 Augustii. 387.de Al. 333 curca. p. fie sora.» (6) Op. pentru ca. în fiecare cji dupa îngroparea repausatulul pâna la s^se s6pt6mânî îl tamâie raormîntula» Dict. acelea erau apoi ale preotului (1). com. nevasta. rom. 1884. începe a rari visitele la acestii locii. Lambrior. p. Obiceiuri religi6se publ. lont^nCk op. din contra.. an II. dupa cum am spusii. sau omu de arme. rom. H8. 43 : «Dupa ce und mortâ este îngropata.» (3) Pretutindene în Bucovina. caci. îngreueza sufletulii mortului (4). Inmorm. 154: «De este plugarQ bogata ÎI da pesta gropa o vaca. (jiicendu ca numai acelea mergu înaintea mortului de-î descurca calea la raiu. ca pe cea-lalta lume sa-I ricae peticele cu ciulini. tocmesce drumuld si mortuld merge cu usurinta. sacri ficându-I acestui scopii sâmbetele de peste anii. insa numai de catra femei si anume: mama.. III. dupa olalta se afuma mormîntulQ de jurii împrejurQ cu tamâe. Daca mortulu a fostu holteiu. cit. Altele.

a doua di dupa inmonnlntare une-orî chiar r^i a treia si a patra di In revei'satulâ doriloru meriru 5 7 mueri la morm'mn si-î striga rjorife. BucurescI. iea unu cutitu In mâna drepta si Incunjura cu dlnsulu monnlntulu de trei orî.(2) Fast. St. op. publ. mai cu sema Insa ca atâta sa-î fie mortului hotarulu de umblatii.. Dupa acosta Înconjura din nou mormlntulu tamâindu-lu din tote partile anume. ca sa scut^sca pe mortu de strigoi. p. Negoescu. op. pe cari le aprindu. 303. In unele pârtî clin Bnn^/fa. 330. Credinte populare. cit. totu din Banata^ este datina ca si la anulii în diua repausaril sa se duca unulu din familia repausatulul la mormlntulu acestuia si nigându-se si lamentându. pe câlu i-a ar&tatfi cu cutitulu (2). Incunjurându în aceinsî timpu mormlntulu cu nisce bombe de praft (pravuj. Struiescu. 474. ce posedu acenta misiune {\). 45. III. este datina de a se pune la morminte si câte unu fânarasu. când totu atunci se arde si tamâo. învetaloru in Domanu. Istu din urma se varsa pe mormlntu. (3) Schott. op. iar pânea sau placinta se da unul sfermanu de pomana. In alte locuri iarasi se sapa In partea de josu a pietri- (1) I). cit. In multe locuri. In care se afla o candela^ care se aprinde In Sambafa-mortilora si la alte dile mari. p. si mal cu sema din 3Iolâova si T4ra Romândsca. 638: Et sparsae fruges . p. parcaque mica salis Inque mero mollita Ceres. atunci se tocraescu tnmahtorej cari adese-orî sunt nisce femei bOtrdne. muerea cea maî batrâna ori cea mal sciutore. (3) lonenu. respective moroi (3j. cit. Dupâ ce a arsu praulu. de d-lu los. Ha puie peste dlnsulu pane si vinu. (4) I.. (2j Corn. II. 1888. iar dupa aceea llu Înfige alaturea cu crucea de lânga capulu mortului rostindu nisce cuvinte tainice. In alte parti. în «Lumina pentru toti» an. Olaria. 343 . violaeque solutae. p. 342 Daca ceiu rq»aiisatri nu are pe ninie.

omnes sub haec conditione liberi sunto ut moHumento meo aîternis mensibus lucernam aceendant et solemnia mortis per^ ugant. (1) Burada. Sacco. se Împusca sau se Îneca. murindii unu barbatii saii o muere. lon^nu op. Eutichia si Irina sub conditiunea acesta: Saccus. servulii meii si Eutichia si Irina sclavele mele sa fie libere sub acesta conditiune. Arch. vfidendii ca i se 'nsora barbatulii saii i se marita sotia cu altulii (3). Mal de multii era pretutindene datina In Bucovina^ când Isl lua cine-va singuru viâta^ adeca când se spânzura. «Moevia decedens servis suis. câtu si luminarea lorii cu lumini si candele aprinse.n (3) Revista pentru Ist. Inmorm. ca sa aprinda candela la tnormîntulxii meU si sa-mî faca tote grijile pentru morte In lunile alternative (2). e o datina mostenita dela strabunii nostri. p.» 344 XXV. 33. SNIAMfiNULO. trebue sa maî amintimQ înca si aceea ca în T^raBomânesca si maî alesii In Prahova. caci iata ce ne spune Modestinus tn privinta acesta: «Mevia murindii a lasatii liberi pre servii eî Saccus. Bucurescî 1884. nemurile se ducii si varsa în timpulii cununieî lorii o donita de apa pe mormîntulu ccluî repausatii. an. Atâtu tamâierea morminteloru. cela mortîi sC'de în focQ. (2) Dig. II. 44. si Filolog. fîindu-î barbatulQ mortd. anume ca sa-î domolesca foculQ dela inima. pentru ca tinterimulu pretutindene e considerata de unii locuslln tu. saii llii duceaii si-Iii Îngropati Intre hotarele a . p.34: «Când o feraee se marita alQ doilea. XL. hisverbis: Saccus servus meu s et Eutvchia et Irenae ancilae meae. unde sî-a luatii viata. ct .lorii mormlntale o borta si acolo se pune apoî o candela aprinsa (1). III. ca nu-lu Îngropati In tinterimii. cac! astfelCi câtQ va sta femeea maritata cu alu doilea barbatQ. o alta femee în timpulu cununie! torna o donita de apa pe morniîntultl celui d'intâi barbatii ca sa-! traâsca celu de alQ doilea si sa stinga foculdceardc pe mortd pe lumea cea-Ialta. nomine. înca tineri fiindii si însurându-se maî pe urma cu alta saii maritându-se dupa altulii. p 42. et Eutychiae. de si o Intâlnimii si la alte popore crestine.» In fine. dela Romani.Irenae sub conditione libertatem reliquit. 387. ci-lii Ingropaii tot-deauna saii pe loculii acela. cit. voi.

Mai departe. precum : terna. Loculii. pae. de-aceea. sinucisulii trimite si asupra lui ratacirea. pâna ce nu eraii constrlnsi la acesta de autoritatile satesci. plaiulu Muntele. dar nici când In interiorulii tinterimulu!. ci unde si-a luatii viata. ci numai cioclii saii omenii cei mai curagiosi din satîi. Si de ore ce despre omenii. saii maî bine (jiisii mormlntulii In care se Îngropati astu-felii de omeni. acolo se si îngropa. ci ca ^i si nopte alerga încolo si 'nc6ce cautândii a aduce si pre alti omeni la ratacire. Din contra. din care causa apoi s au si sinucisii. pre astii-felii de omeni nici când nu-I îngropa preotulii. In altii locii ore-unde departe de satii. Ba. ca sa faca si ei ceea ce a facutii elii. sa numitii si se mal numesce Înca si astadi In unele parti ale Bucovinei snîamgnU. ângerulu pazitorii i-ar fi parasitii. In sirii cu ceHaltl morti. iar In altele snlamait. credii Românii ca celu ce sa omorîtâ singurii pe sine s'a datU îuî Ucigd-lU Crucea si s'a facuta calula acestuia. ca 345 uitându de Dumnecjieu si de binefacerile sale. si anume calaulu merge (1) Audita dela mal multi Român! din Bucovina. In fine. daca cine-va trece pe lânga snlamenU^ fara ca sa arunce ce-va pe dînsulii. carii Isî ieaii singuri vieta sa crezutii si se mal crede Înca si acum pretutindeni. ci chiar sa-sî iea si elfi viata (1). avendii ferma credinta ca fiindii sinucisii cuprinsi de spiritulii celui necuratii. crecjendii poporulii ca omulii sinucisu nu are nici când odihna în pamîntii. . care i-aii si îndemnatii ca sa se sinucida. saii mai bine (jiisii îlii face si pre dînsulii nu numai sa ratacesca calea si sa umble mai alesii noptea. ratacirea nu se pote prinde de dînsulii. saii întrunii ungheriii. De aceea pe unii astii-felii de omii nici câ nd nu-lii îngropa preotulii. cine scie pe unde. nici nu-lii ducii la biserica si de aici la tinterimii. crecjendii si spunendii ca daca arunca astii-felii de obiecte. si cu deosebire cei mai evlaviosi. In Moldova^ judetulii Suceva. In timpurile trecute. iar Satana le-ar fi luatii mintile si i-ar fi facutii ca sa i se 'nchine lui cu trupii si cu sufletii. pietre etc. ori si cine trece pe lânga vre unii snlamgnit saii snlameta arunca pe dînsulii totii ce pote mai întâi prinde în mâna.dou6 sate. saii. ci tot-deauna afara de tinterimu si anume: sau Întrunii cornii de gardii. gateje. Mal pe urma Insa aii Inceputii a-î Îngropa pre astii-felu de 6menî si prin sate. lesne ar puta sa se lege si de capulii lorii. adeseori nici 6menii nu voiaii sa-i tngrope. sau In altii locii mai isolatii. fenii.

82. facea visuri de morte. daca sa spânzuratii. strujenî. de Mariuca Nistoru din Malini si An ita Pletosfi din Radasenî. niaî alesCi tomna. anume ca sa se cunosca ca acolo sa întemplatu o nenorocire.» ¦ (1) Cuv. de nuele. elu lî sapa gropa. pia7/ie/e'= am auditu unu fosnelu. D-lii Romulu Simu.atoru în Orlatu. nici altu ceva. liucurescî 18G6. ca nu le maî cuprinde loculii. îndata ar amuti si ar surdi si i-ar lua tuta puterea dintr însulQ astii-felii. de cum-va n ar muri tn scurtii timpii dupa aceea (2). : « Traditia poporala spune de unii copacu locuitii de sufletula unul omu ce tusese spanzuratu de cren<Tile luî. Burada: «In multe parti. p 42. T. Iata ce ne spune în privinta acesta d-lCi Th. Poesiî pop. precum si pentru aceea ca sa nu treca vre-o vita saii vre-unii omu peste dînsulii. sniamSnU e cunoscutii si Românilorii din Transilvania.» (3) Inmorm. Am auditii unCi fniamvtu pi. caci cum ar trece saii sar culca. ce-lCi produce iarba. V. (2) Dict. 347 Cuv. se numesce si aice asniametiJLyiy ca si *n unele parti ale Bucovinei (1). Loculu. iar satenii arunca numai terna pe dînsulu. ne scrie în privinta lui urmatorele: «In apropierea Orlatuluî este unu locu. nicî cruce. si apoi iara se asverlii peste mormîntii asemenea lucruri (3). unde sa Îngropatii. Acolo a pututîi sa se întemple vre o nenorocire. arunca crengarl si alte obiecte de-asupra luî. Orî-cine adormia la umbra acelui arbore. si totu elu îlu slob(icle In nauntru. care se numesce snîamSnU. precum si în Bucovina.346 si-î tae frânghia. Si de 6re-ce loculii acesta e consideratii de necurata^ spurcatii^ de aceea orî si cine trece pe lânga dînsulii. la noî. înv6j. peste mormintele celorii îngropati la drumuri. ale Rom. carile pâna în trei dile se împlineaQ. saii sa se culce acolo. p. papusoii saQ frunclele arborilorCi. Daca obiectele aruncate pe sniamaii saii tnmultitu astiifelii. dar nu e nici unu semnu pusu. ca tota viata luî ar rfimâne neputinciosii. este obiceiulii ca calfitorulii sa arunce bucatele de lemnii. fnlanieta însemnezii în Moldova si fofnifitlii saQ fofeifulti. încâtii de multe orî se facii movili mari carora apoi li se daii focii. atunci se aprindii si arclendu-se se arunca din noii altele. când bato ventulu si se atiniru unele de altele. . Alecsandri . fenu sau crengi uscate.

ca plângâ. Simona. ca si 'n Moldova. Cu tote acestea tnsa ele totusi se potu elibera dela munca cea eterna a iadului si scote la lumina^ daca li se porta slujbe si anume daca se dau pentru dlnsele tntro singura Duminica 40 de liturghii. descoparu casele si cele-lalte acareturi ale omeniloru. de 6re-ce si Românii transilvaneni înca credii si spunii. de d-lG Rom. se ducii totii plângendii si vaetându-se dreptii în iadily unde se muncescii în vecî. vfidendii ca nime nu le da nemica.si nicî nu am putu tu afla pentru ce se numesce astu-felu. stud. de d-lQ 1. (1) In Basarabia. dupa cum spunii o s6ma. si ca eî aii muritii acolo. 348 ca diavolulu le iea !n triumfu si le duce cu sine dreptu In iadu (1). 40 de prescure. din Nasfiudu. si 40 de lumini la 40 de biserici (2). se tânguescii si ratacescii unii timpii maî îndelungatii. si asta cu atâta maî multii. LalesQ din Hadâsenî. care împiedica pre omeni si le face smintele. Georgescu. la gimn. studintela gimnasiulu dinNasfiudii. Incâtu fie care trebue sa se Înfioreze si sa recunosca ca acesta nu este unu produsu alu . cari scotA arborii din radacini. si Al. unde i-a dusii ciasulu cclU slabii sau ciasulU celU r6a (3). a fulgera. (5) Com. dupa credinta generala a Româniloru^ Înca si de pe aceea ca pâna chiar si natura tntrega se tulbura. (2) Corn. de d-lu Rom. saO. si multe alte daune le facii. Ce se atinge de sufletele celorti sinucisî. ventulu se preface tn vifore si ventose cumplite. de d-lu Teodora Simionu. ca ceî ce-si ieail singuri viata diavoluUt îî îndemna la acesta ca sa le pota câstiga sufletele (2). (4) Com. In urma. se p6te cunosce. ca si fratii lorii din Bucovina si Moldova. cari se sinucidu. asteptândii ca sa le dea cine-va slujbe si pomana. Si mu. credii si spunii Românii ca sunt pierdute (4). Câtu de mare e pfecatulu. unde se înmormlntaii ceî sinucisî. cuvîntulu acesta se numesce sniameta pi. sniamSnU (1). a tuna si a trasni de se cutremura pamlntulu . ne scrie: ((SnlamenulU este unu felii de diavolii. SimQ. fniamete. 40 de duce. Boeriu. ce-lu comitii omenii. cacî înaintea luî Dumnezeii n aii la ce se arfita (5). dupa cum mi-a spusu S-Sa parintele G. (3) Com.» D-lu Alexandru Boeriii.» Din împartasirea de pe urma resulta în câtii-va ca si'n Transilvania se va fi numitii ore-când loculii. cerulu se 'noureza si prinde a ploua ca din cofa. T.

pâna ce ajungii In cerii (3). atunci se punii de regula ceva mal departe. atunci sufletulQ lui e alâ dracului si nu mal are ce se arata in fata Domnului». atunci. De-aceea poporulu. (2) Com. pune o cruce de lemnii sau de pietra spre aducere aminte de nenorocirea saii primejdia Intemplata acolo. ce se punii la ajunulii Bobotezil la sf. Cei Înecati fara voia lorii Isu ai Maicii Domnului. ne fîindii vina lui. Daca vre-unii omii s'a nenorocitay adica daca a calutii de pe unii carii saii de pe untk pomii si a r&masii pe locii mortii. cruce. (3) Com de d-lG Rom. precum si pentru aceea ca. pentini ca bate ghiata (grindina). atunci nu e bine sa se duca peste hotaru In satulu sau. când vede ca s aii pornitii astti-felii de furtuni si ventose. unde i sa Întemplatu cul-va nenorocirea. daca a fostii trasni tii saii sa Înecatii fara voia lui saii. Maica Domnului face mreja din fuiorele. Prin urmare. ramâne si mal departe necuratii. Neputendu-se pune cruce tocmai In loculii acela. îlii Îngropa preotulii ca si pre ori care altii crestinii. ce trecii pe acolo. atâta cel din Buicovina câtu si cei din Transilvania^ ca daci i sa întemplatu nenorocirea pe unu teritoriu strainii. daca nu se pune cruce In astii-felii de locii. arunca mreja de trei ori In apa unde .» Em. Petrea PrelipcenQ si alti 349 mânii. buna ora la cel Înecati saii ca(^uti in mijloculii 'umii. SimQ. MacoveiQ.naturel. de d-la Rom. care 8*a spânzurata. nemurile cele mal de aprope. ci sa se Ingrope In satulu. spune ca trebue sa-sl fi facutii iarasi vre-unii omii unde-va singurii sie-sl sema (3). dupa credinta poporului.va. In loculu acela Insa. unde sa Intemplatii nenorocirea. pentru ca si sufletele celoru nenorociti. Macove! si Gheorghiu: «Sufletula unuia. deCuparencu: «Daca se spânzura unulQ. daca la omorltii altulu cine. Români din Bucovina. cari aii muritii fara luminare^ ratacescii Înca unii timpii mal Îndelungatii prin aeru. pe teritoriulu caruia i sa Întemplatu nenorocirea (1). unti cunoscutii saii unii prietinii bunu. Mai departe spunii si credft Românii ca celui omorltii de trasnetâ i se iarta tote pacatele si se duce dreptâ la raiii (4). de d-lQ Av. e alQ dracului. Totusi spunii Ro- (1) Corn. Simft. In stârsitu. Insa 1 -una In dreptula locului din cestiune. loculii respectivii a fosta necuratay si din causa aceea i sa Intemplatii omului nenorocirea. Av. si cerca a-I periclita si pre dln:jil (2). si celii nenorocitii iese noptea Înaintea omenilorii. daca a picatii vre-unii arbore peste dtnsulii si la omorltii. ci mânia lui Dumnezeu. care a muritii de morte naturala.

Simfi. ce au muritu In câmpu. unde nime nu le-a tinutii lumina^ ca si calorii ce n aii fostii tnmormlntatl dupa ritualulii prescrisii de sânta nostra biserica. (4) lonenu. din Fundultt-MoldoveT. 41. si daca respectivulii nu-i tocmai tare pacatosii. atunci li scapatii. Ii se iarta tote pacatele. Rom. 350 nulul llu sc('ite afara ca pe pesci. Simonâ : «Despre omenii. com. p. de d-lQ Rom. (1) Cred. Av. ca sa nu fie constrinsi a rataci tn cea-Ialta lume prin Intunericii. com. de Gheorghiu. dora o potii câtii mal degraba capata. o tnmormlntare simbolica. (2) Credinta Romanilora de pretutindene. si când din aceste surcele sa facutii acuma o gramada mare. nici chiar In iadu^ unde mergu (2). In padure sau In aitu locu. op. de I. de 6re-ce omori toril aâ luatQ asupra lorQ si picatele celui omorita^ iar sufletulâ acestuia merge in locuia desfatarii « . Românii de pretutindene aii cea mal mare îngrijire pentru înmormtntarea mortilorii. cit. se crede ca sunt curatiti de pScate. Indatineza de a face omenilorii. cari ad fostQ omorîtl de catPc'i altii. Iara înmormtntarea. daca se prinde în mreja. TonigariQ . unde sa Inmormtntatii.se Îneca cine-va. de arii fi fostu ori si câtu de pacatosi. si a celorCi din Câmpulungii. caci Maica Dom- (1) C'Om. Românii din Transilvania. districtulu Nasaudulul. Com. MacoveiQ si altî Români din Bucovina. respective tinerea simbolica a luminel se face astii-felii: Pe loculii acela. de d-ltt T. Rom. EI credii ca sufletulii celui neînmormlntatii nu pote merge la loculii de odihna. iar claca-I pScatosu cade printre ochii mrejei iarasi In apa si mei^e In iadu (1). Dupa câtii ne-amii pututii Încredinta din capitulele premergatore. saii mal bine (jiîsii unde a muritii respectivulii. atunci unuM dintre trecatori le aprinde ca sa arda (3). Din contra sufletele ucigasiloni nu-sl potu afla nicairi repausu. fie-care trecatorii pune câte unii surcelii. Cel omorltî de alti omeni. (3) Credinta Romfinilorfl din mal multe comune din Bucovina. (2) Cred. si mal cu sema simboliseza el lumina. din cele mal maî multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei.

ca sufletulii celui neîngropatfl nu p6te lesne merge la loculu seQ. in «Albina» an. SimonG. daca buna-ora se Îneca cine. I. Viena 1866. ti cu deosebire pe câmpulu de lupta. 6. ci ratacesce necontenitii în timpu de maî multi anî pe unde i sa mistuitii trupulu (1). Iara daca nu i-lu potu de felii afla. plânge cu ângerulu s&u. se punu luntre si punte si nu se lasa pâna ce nu-î afla corpulii ca sa-Iu înmormînteze. No. 352 rindu In fi^lrâinâtate. se întristeza Românii forte multii.(3) Com. spre esemplu. când ploua ne 'ncetatii în cursii de mai multe dile. ca sufletulii omului neînmormîntatii nu-si pote afla odihna hotarlta de Dumnedeii. ori se pare ca gemii rîurile. Altii iarasi credfi si spunu ca sufletulii omului. Totii din causa aceea. se arunca ceva pamîntii peste dînsulii spre a înlocui înmormîntarea (3). Asa. Nota dela p. Inmorni. ca sa fie înmormîntatu ca alti omeni crestini . 6. Bojînca. Datina acdsta corespunde celorQ ce facil Românii bucovineni si Moldoveni la unQ snlamSnQ. daca cu tota staruinta lorii. (3) Vedî despre acesta si Burada. caci altcum Dumnetjleu ar fi avutii grija de elii.va. 351 hotarîtu de Dumnecjeu. Inmorm. p. H&. 208: «NemulQ românescâ porta o deosebita grija pentru îngroparea mortilorft. fie acela ori si cine ar fi fostii. Datinele Romaniloru la înmormîntarl. temendu-se ca nu cum-va mu- (1) Burada. si mai cu sema Româncele. op. atunci credii ei ca unii atare omii trebue sa fî fostii forte pacatosii. Din causa acasta apoi si elementele lumii se tulbura. Besanâ. totusi a remasii nelnmormtnlatti. Din causa acesta apoi. publ. alu carui corpii rSmâne neînmormintatu. Dovada def»pre acesta întristare >i grija mare avemu o . le rt'mâe c^jrpurile nelnmormlntate. asa Insa sufletulii lui ratacesce prin locuri necunoscute si nu pote trece în pace la odihna eterna. p. când se da peste cadavrulii vre-unui omii. ci trebue sa se curatescâ mai nainte de pacatele ce le-a facutii în vi^ta (2). 55. de d-lfl T. ca si atunci când îsi iea cine-va singurii vieta. De aceea. poporulii atribue aceste fenomene extraordinare la înecarea vre-unui omii.» (2) M. ci în multi anî umbla ratacindQ pe locuia unde i s*a mistuitu trupulâ. când li îeaii feciorii la oste. mal vârtosii ca poporeniî înca si acum se vedd a ave acea idee. cit.

Ca »e face grâulu desu Si din erba totii ovesu . suna asa: Plânge-me. totu din Transilvania. Poesil pop. publ. Orasele de-a rendu. Simtii unu doru sucrumatoru. . Când am fostii la seceratii A vin'tii nemtulu. Ck m au scosu din tara scumpa. Cam luatii boulii de cornii Sl-am facutii negru ogorii. Ci m6rte însalatâre ! Nu-î nici maica cu mila. 1867. Si pe cale amu plecatu. Ca eii tî-am lostii bunii feciorO. (li Alta doina ostasesca. l'nde (rrâulâ nu se face yi nici erba nu se coce. Fâra m6rte si nacazQ . Nicî pânza pe piciore. Inima-ml sta sa se nimpa. 39 353 Nicî nu-î lumina de cera. Numaî Turciî cu pusca Si Nemtulu cu sabia Sa mance viata! (1). (l) Gr. Intre altele. Unde mori far'de lumina . asemenea din Transilvania. maîculita mea! De te-a lovi doru de mine lea drumutulti de-a lungu. suna precum urmeza: Maîca. ti acestea: . Nict omu din a mea tara. Nici omeni din satulii meii. cu dorii. . . m*a luatii. Nu-I nici lumina de seii. Nici scandure de salasii. N'at nicî pânza pe obrazu. . MoldovanQ.. A«ra o doina osta^^esca din Transilvania ne spune. . în cFamllia» an. Unde-I omulu de nacazti. Ca pe unde o sa morii Fi-va fi unu comu de lume^ Unde nu cunoscu pe nime. si anume din Orastia. mama. Nice popa cu cartea.multime de doine ostasesci din tote pro\inciile locuite de Homâni. M'a dusti în tara straina. Nici pânzuta pe obrazu . In fine a treîa doina ostasesca. Nro.

La compania mândriei. Nr. De plasa cutitului. Acolo mî-afla *ngropatîi. 23 354 Din sprîncene Doua pene Si din frunte firba verde Si la gata Saftiâ florita. Sibiia 1880.Ca pe mine mi-I afla In fundulâ Italiei. c^^ariX politica. UI. 26. De pusca 'mpâratulul: Fâr' de lumina de cara Far* de omâ din a mea tara. Din gurita Tamâita. Jflariaiifi. Sub o tulpina de bradu. Far' de lumina de s&H Far* de om din satulii meii (1) De aici apoi si blastâmulu ostasiloru : . Din ochiti Doî pauniti. Unde Nemtulii m'a puscatu. Din buzuta Schînteuta. U Bomânl. Mândre semne mi d'afla: La picI6re firba mare. nationalQ economica si literara. (1) Observatoriula. Ca de grea m6rte-am muritâ. Pe la brâîi Holda de grââ. Inmorm. An.

si pe urma se împlânta în pamîntii. Cine mg prinsa de capa La mdrte n'aiba colacâ. care sa facutii pentru asezarea sufletului. Nici nu-lâ ierte Dumne^eâ: (1). Nici la gr6pa cine-la duce. Când la câmpii m'orO suturatâ. dar iar de nasi nu (4). este datina de a i se face unii stalpU^ care la sese saptamâni (40 de (Jile) se Îmbraca cu o ile ori cu o camesa. 36. Românii din Transilvania credu despre cel ce morii prin straini sau în vre-unâ rasboiu ca asa le-a fosta ursita sau ca î-a ajunsU vre una blastimU ore-sl care. Ca pomana elâ sl-a data. Nice lemnâ uscata de cruce. 355 Nicî scânduri de copârsgâ. în crangUe careia se punii covrigi. pentru ca fara de tata si mama se pote boteza si cununa. se daii nasei saii nasului care I-a botezatii. fara numai parastas A si comandare Qd^xi prasnicH. descrise pâna aici.jau astu-felii: Cine mg sc6sa din satâ N*aiba loca de alinata. si de-aceea le-a fostU crgpata pdmintula departe de patria si satulii lorii (2). Totii atunci se face pentru celu mortii si pomana si i se pune mSruliij adica o crestata (3). BrasovO 1891. In Bucovina nu se face dupa astii-felii de omeni alta nemica. La mdrte n'aiba pomana. nuci si o vecica^ apoi se aprindii trei lumini în marii. Când la 6ste m'o luata! Sau asa: Cine mg prinsa catana. Trecendii acuma dela datinele si credintele Românilorii. adica tote ceremoniile înmormîntaril. daca a muritii cine-va In tara straina sau In vre-unu rSsboiii. în care se împlânta o ramura de marii.Cine m'o facutu catana Nu-sî mal dee de pomana. (1) Stefana MuntânO. p. si apoi i se tace slujba ca la unii mortii. . Ca elâ pomana sl-o data. Ca colaculu si Ta data. tote acestea se punii întrunii blidii si dupa ispravirea slujbei. Doine si strigaturi culese din gura soldatilor^ români din tara Ardduluî. mere. Când catana maorii luata. dupa cum a tostii barbatii orî femee. Prin urmare. la alte popore aflamii în prima linie ca .

» (3). Mal departe credeau Romanii. (2) Corn.Bomanil. parendu-li-se m6rtea. v. Viena 1866 Nro 72. : Ncc ripas datur horrendas et rauca fluenta . Sau în epistola sa catra Ariadne: «Sufletulii nefericitii va merge In borile straine. StancHCu. daca nu potT a dllce de bine.>i hi^'t\AH Oîfiulâ morâ liOinaniî vorMau t^«ru-deaunacucelu mai mare respecta ^i cu pietate. ^i p'*»te ca de i"»e acestu timpu datezâ «?i proverbulu latinescu: '^^/^ mortuls nutl^n*^^ aut niliil.h feau: v^f#f morta'a nilul n/si ht-ne. p. de d-la T. (1) M. aveaii ca si Românii de astacjii. prin urmare nici nu se putea îngropa a casa. I. SimQ. (3) Crtetatâ=o pane în forma crucii. 3. de d-la Rom. op cit. Daca se scia ca ci ne. Pompiliâ. stramosii nostri.* adica: despre morti h^ nu vorbesci nemicâ reu. de o vointa extraordinara a t)eilorii. Simonfl. iji sufîetulu mortului trebuia sa treca peste acesta apa ca sa pota ajunge la locuinta de odihna. Romanii aveaii datina a face totusi unii (1) D. astu-felu ratâcescu In timpu de o suta de ani si sboru Imprejurulu acestora tarmuri. in o Albina» an. pe locuri necunoscute. si daca si trece. adica în patru corne. ce se nuniia #S<//x. 331: «Odata ce more cine-va. si numai dupa aceea vinii sa vada lacurile multti dorite» (2). câ sufîetulu unui omit «tîngropata nu pote trece la locurile de odihna.» (2) Aeneid. cea mal mare grija de înmormîntare. lib. atunci acelu sulletu trebue sa ratacescâ mai nainte cel ti putinu o suta de ani pe cai strlnibe. si urm. Insa corpulii lui nu se afla nicairi. Cântece pop. 325.va a murita In locii strainii. dupa principiile lorii pagâne. (4) Corn. VI. pâna când ajungea la o apa sau lacu. nimenul nu este permisa a mal 4ice ce-va rSâ de morti. ca nu cum-va sa tragi asupra ta mania peiloru. publ. care proverbu de altu-mintrelea fe'a pdstratu ffi In unele pârti locuite de Români (1-. Iata ce ne spune In privinta acesta renumitulu poetu Virgiliu: tfNicI nu-I este permisu a-i trece peste tngrozitore termuri si peste aceste riuri bubuitore mai nainte de a se fî odihnitâ osele lorii tn pamlntu .

atunci ei aruncaii câte o mâna de pamlntii peste dlnsele. et magna manes ter voce vocavi. Turn demum admissi stanaque exoptata revisunt. fara nici o ceremonie maî însemnata. 1. 33.. Injecto ter pul vere curas. si credeaii ca daca cine-va a Intrelasatii acesta. ca e cea mai mare nefericire pentru acela care nu arunca nemicâ pe sniamfinii. Da-le ce li se cuvine. marea. 505: Tune e«romet tumulum Rhoeto in littore inanem Constitui. -!:1 mai bucun-s^u. Tumulus inanis alu UomanilorO corespunde In câtu-va cu sniamSnuhl saii sniametulâ la Români.«sea*^j o p*:rr*iaâ cu rr. pleca» (2). Asa ne spune Horatiu In privinta acesta urmatorele: «Si tu luntrasule nu te arata nelnduratu lata cu tSrlna spulburatore. (8) Spiritus infelix perigrinas ibit in auras.Transportare prius. quam sedibus ossa quierunt. asa credii si adî Românii. Centum errant annos.deci: martea tn ap4y prec-^rn ni o fep. de unde corpulii nu s ar pute scote si îngropa. si precum tineaii ci de celii mai mare pScatCi de a nu arunca pe corpurile aflate pamlnlu. 357 mormîntu desertft pentru dtnsulu. ci si a celorii sinucisl. cu osele si cu capulii nelngropatti.e aista destilâ de apriaîu ^iKidiu: . precum e d. lib. Despre unii astu-felu de mormlntii desertu numitii tiimuhis inanis vorbesce Virgiliu astu-felu: «Atunci am asezatii lui Rhoetus unii mormlntii desertii pe termurî si am chiematii de trei ori cu voce tare spiritulu repausatii!» (1) Si daca osemintele mortului mai târdiii se aflaii din Întâmplare neîngropate. Temerea cea mai mare a stramosilorii nostri era: sa nu mora unde-va în atare apa. At tu nauta vagae ne parce malignus arenae Ossibus et capici inhumato Particulam dare. volitantique haec littora circum. si dupa ce vei arunca peste mine de trei ori cu pamlntii. caci precum credeaii Romanii ca sufletulii celui nelngropatii ratacesce. v. (1) Aeneid. asa credii si Românii nu numai despre sufletele celorii nelngropatî. VI. a facutii celii maî mare pficatii. (2) Od. ij. .r. e. . 22.

Pentru ca se temeaO ca nu cum-va In lip$a mormlntului sâ r&mâna nelngropatl ^2. htud. crs. op. 55.thurn tiriu'O. 208.'ti'rn6 de naufnii:/j.bire ori de cade ciae-va prin m«I»rte na^J^alâ »»arj fierfl ri p-jne tnjpulu murinda cavenilâ. (\) Thni Uh.<:iIorfl de mare. No. Chipulu cum se sfeversesce acesta fratie este urmatorului la tinterimâ. unulu cu o mâna si celu- .. nu numai avutii. I>a liomanl datina din urma provine numai forte sporadica. I. Dar pentru aceea. si demândâce-va la al ^.. fie de orl-ce sexu. cit. fratele sau sora copilului mortu se scobora In gropa pe secriu. dupa cum am vCrJutO si mai busu In cap. cit. Bojînca. atund. genus est miserabile lethi? lic/nite uaufrn'/mm. K-.si uni felu de m-rte larâ rn^li Sc«j*. pentru ce liomanîi pagânî. ^i m '«rtea LtJ va fi unu daru. ferrove cadenlera In Holita rnoriens ponere corpus humo: Kt nmndare hiiin aliqua et sperare sepulcrum Kt nori aerjiiorei« piscibus esse cibum i'i) M lUiunud. F^Ht ftljfjuid tatove «uo.. multi insi. spre a scapa de morte pre ceî viî.stâ ln. apuca unu colacu. «AlbiiiA» ar».I 71 rifxd&jduerice Ia mormintu inmormintare. unulu din copiii rSmasI se prinde frate de crace cu unii altulu din alta familie. «1. mor» niihi inunus erit. ÎNFRATIREA Daca Intr o familie se 'ntempla de moru doi copii unulâ dupa altulu. XK nu Intrelasa de a-^l face Înca pana ce sunt In viata secriulu sau sâiasulu In care aO Ha fie Inmormlntatî.te o deo^. însa sa fie lunatica (1). p.» de unde usoru fUs pote e^tplica. cu acela^ cu care are sa se prinda frate de cruce. 369 XXVI. iar celu-laltu copilu îlu radica din gropa si punenduse fata 'n fafa. l \l t»U Nofi l(. ci ti Hâracii î«-î gîjtiau gropa Incâ In viata. iara nu dfsviTie rnâncorea pe«. In locu de gropa.«Xarn frcâ de rn'^r-te. dupa ce sa datu drumulu secriulul tn gropa.

si astQ-felQ se facd Cifrati de erucey). p. BucurescI 1866. mal este Înca obiceiulu a se prinde frate de cruce astu-felu: (1) Adica in aceeasi luna nascuta. COMANDAREA Dupa ce sau întorsu toti petrecStorii dela tinterimu si dupa ce sa sp6latu fie-care In chipulu cum s'a arfitalu în capitululu XXIV. Acesta datina veche iî l^ga a-sl da vidta unulQ pentru altulQ. maî cu sema negri . fratele de cruce cu sora de cruce nu se potu lua nici odata tn casatorie (2). Poesil populare. pag. op. In vechime se lacea comandarea. an. BucurescI 1878. prasnîcil sau pomana. 13. asemenea si V. 40 : «ObiceiulCi de a se prinde frate de cruce nu se face numai la mormintâ. lon^nu. VIII. se facea o gropa si în- . Amendol fratii acestia se privescu ca si cum aru fi frati buni. in partile dela munte se sapa într'o stânca o cruce. 5 11 . apoi îsi facfi la mâna drepta o taetura. t II. dupa aceea se saruta si astu-felu se facu fratî de criu)e. 39 40. venia preotulu si se aducea una sau mai multe 01 si berbeci. se face comandarea. asezându-se pe marginea mqrmlntuluî si rupendu o furca de strînsu fenu. cit. p. numita allmintrelea si comanda. . pe care ceî ce vord sa se prinda fratî de cruce o saruta. (2) Burada. p. pag. Inmorm. si amesteca sângele lord. când a doua (Ji avea a se Inmormtnta repausatulu. mai alesu In Moldova^ In urmatorulu modu: «De cu sera. Columna lui TraianCî.laltu cu alta si-Iu frângu In doua . pre care unulu o apuca de unu cracu iar cela-laltu de altulu (1). 39 40. In judetulu Oltu. Alecsandri.» Vecjî si HasdeQ. Inmorm.361 - XXVII. (l) Burada. 360 Fratele mortului lunaticii se pune în fiare si se prinde apoi frate de cruce cu unu altulu.

» (2) Burada. (ji^c^^du: iitiford 8d fie tSrna reposatîduîJ> (2).Ji Preotului se da capulu si pielea oiloru sau a berbeciloru. de unde a rfimasu apoi proverbulu: <c a datu pielea popii» ^ adica a muritu. Inmorm. le lipia luminari de cera prin corne. (3) Op. pe urma omenii le taie pe marginea gropel ca sa se scurga sângele într'lnsa. si cu renduela acesta Indesându paharele. si apoi. BucurescT 1866. . sarmale. (1) V. rSsarite fiindu acum stelele. le întorna catra apusu.torcendu vitele catra apusu. 6.j> Capulu si pielea vitei taiate se da preotului. Lambrior ne spune în privinta acesta urmatorele: a Comandarea se pregatesce anca pe unele locuri In chipulu urmatoru: In spre ^iua Inmormlntaril se aducu In ograda mal multe ol sau berbeci^ mal cu sema negrit si dupa ce au râsaritu stelele. Alecsandri: Poesil pop. p. dupa cum ÎI ajunge capulu. 43 44. punendu sa curga sângele în gropa facuta înadinsu pentru acesta. se facu bucate pentru comandare. carora li se împafU^ ^^^ ânlâi câte unii colacii si o luminare. p. cari ÎI placeau repausatulul fiindu în viata. numita i(iara. de unde chiar când sa pierdutu obiceiulu acesta. iar carnurile se faceau bucate si se ospatau cu dlnsele petrecetoril. ce se facu la comandare. In unele parti din Moldova se face comandarea si astazi mal totu asa cum se facea ea si In timpurile vechi. si preotulâ le cetesce o rugaciune. plachil. ale Rom. sunt: zama cu tocmagi. galusce. carne cu perje. lipindil luminarile aprinse de cornele dobitoceloru aduse. Gropa acesta se numia din vechime aaratU. varsa putinu pe pamlntu (1). cit.: «Acesta obiceid de a vfirsa o parte din bautura pâna a nu duce paharul Ci la gura libatie se face pentru ca sa alunge nalucile mortilorfl ce sbonl prin lume si se amesteca în faptele omenilorCi. Bucatele cele mal obicinuite în Moldova. 362 fie-care. Nota dela p. 154. A. luându. a rSmasu vorba: aaU data pielea popii ^y> adica: a muritu. borsu de pas6re. Toti petrecfetoril se punu la masa mângâindu pre rudele mortului cu vorbele : «cd a^sa-î lumea acesta trecâtârcj si ca în curenda saU mal tar^iU ne vine rendulU si nouS)) (3). iara din carnurile dobitoceloru junghiate astu-felu. diferite fripturi sau si alte bucate. le citea o rugaciune si apoi venindu renduitiî le taia. înainte de a h6. La masa punendu-se si dându-li-se câte o cupa de vinii. varsa putinu vinii din pahare si apoi (JicQ : (nsa'î fie tSma usora reposatulul^'Q si altele. facu o gropa.

aveau si Bomanil din Bticovina datina. iar petrecStoril se Inveselescu de-a binele» (1). De-I lua-o grozaviâra Dumnezeii sa tî-o omora Si sa-î faci o mesisdra. Si sa'i gusta din coliviâra Sa t^da dnlce-î ori amarat Si sa bema din garafiora Sa-} fie tarna usora^ Ca doue petre de mora (3) . Sa merga si eu la o pomana Si sa-ml dee-una colacelu Sa'l fie de sufietela. In unele locuri. unde nu este datina a se pune pomulu Ia mormlntâ. . dupa cum sa aratata mat sus tn capitululu XXIV. se pune acuma la comandare (2). Mâritâ-te sa me'nsorâ Ga sa nuti ma! moru de dorâ. când muria . dupa cum spunu batrânii.363 mat uita rudele din suparare. De-I lua-o mal frum6sa. Mâri6râ iara minte. Mal de multu. -Ins6ra-te Dumnia-ta Sa vedQ pe cine-î lua. . Mat tota procedura comandarii Românilorii din Moldova^ ni-o Infatisaza si urmatorea doina: Frunza verde bobu si linte. Dumnecjieii sa-tl iaca casa. De-Î lua una ca mine Dumnecjeii sa-tl dee bine . tocmai ca si cel din Moldova.

d-lii los. FI. ci pretutindene la toti Românii. 43. publ. 147 364 de mâncatu. cit.. (2j Burada. câtii a muritu. op. unii bou. când se cumendaii tfiraniî. Cu privire la Românii din BanatU. Inmorm. duceoii din (1) VedI despre acesta si S. Pe unele locuri învârtia tmprejurulu cornelorii si matele vitei taiate. Aducerea aminte despre acesta datina strabuna Insa sa pastratii pâna si'n ^i^^ ^^ asta4l nu numai prin proverbulii aa datu pielea popil^y> care este forte usitatii în Bucovina. era mal dinainte designatii. Starea materiala nu le mal permite Românilorii sa faca multa cheltuela. p. lasT 1888. 365 . Astâdî. Olariii. Loculu preotului. Buda-Pesta 1877. p. iara pielea vitei taiate cu corne cu totu o da preotului functionarii peste mormlntulii repausatulul. Marian. Cântece moldovenesc!. 45. nemurile celui mortu înainte de Inmormîntare taiau unu berbece. 154. dupa câtu suntemii Informati. *p. XIII. îa «Familia» an. dupa ce preotulu sigila mormîntulu. Inmorm. In unele locuri Insa era datina de a pune pielea vitei taiate sub piciorele preotului dupa înmormîntarea mortului si anume când se adunau omenii la comandare. ((câtil pe ce de n'a datu pielea popiln = câtii pe ce de n'a muritii. prin acesta. (3) El. si care însemna atâta.cine-va. 37. aare sa dee pielea popiî» =: nare scapare. datina acesta nu mal esista nicairî în Bucovina. De corne lipia o lumina aprinsa de cera si punea si unu colacii. rom. dupa ce binecuvtnta masa. se aseza acolo. o vaca. In vechime datina acesta trebue sa fi fostii forte raspândita nu numai la | Românii din Bucovina si Moldova. 433. si elii. ne scrie urmatorele: «In copilaria mea. sau si alta vita buna (1) Lambrior. Afara de acesta si interesulii pentru pastrarea datinelorii strabune tn multe locuri sa pierdutii mal cu totulii. ci totii-odata si prin variantele acestui proverbii: amal ca era sa dee pîdea popii y> = mal ca era sa morâ. învfitatoru în Domanii. o oie. Durada. are sa mora (1). si cu carnea acestora facea apoi comandare sau prasnicil. Sevastosa. No. p. p. Proverbe pop.

se as^za cu totii la masa. cari amintescti pre cei patru evangelisti. o iea de regula cu sine si o duce acasa. la unii locii patru lumini. unii berbece.y> E dreptii ca si'n (Jiua de acji ori de câte ori se face vre-o comandare totu-deauna se taie o oie. pe marginile mesei. . In timpulii de fata se face comandarea sau prasniculu în cele mai multe parti din Bucovina 'astu-felâ : Cum sa scosii mortulii din casa si s'aii pornitu cu dlnsulii la biserica. cari au repausatu mai de nainte. Asemenea se lipesce si de paretii odaii. Ge-care pe locuia ce i se indica de catra cel de casa. Dupa ce au ocupatu acuma locurile. 366 Adunându-se cei poftiti. Dupa ce s a înmormîntatii acuma mortulii. poftoscii înca în tinterimii fiindii o parte dintre petrecfitori ca sa vie la prasnicii. spre esemplu uniî omu s'a cumendatUf dar elu comite multe fara-de-legî. câtii si în cele-lalte odai. atunci adese-ori asternii o masa mare afara în ograda. dupa cum am arStatft mai sus.pieile oiloru. atunci satenii cjicu despre elu ca în zadara a datil pielea popa. unu vitelii saii o juninca. iar daca o timpii de vara si odaile sunt mici. In multe locuri am observatii ca colacii si luminile nu se Însira. Astazi însa datina acesta a Incetatu cu totulu si numai proverbulu se pastreza în gura poporului si'n maî multe întelesuri. astii-felii ca sa formeze o cruce. în care a statii mortulii. Când Începe preotulu ectenia se aprindu luminile lipite de colacu. maî multe feluri de bucate. face ectenia mortiloru. In multe locuri am observatii ca la capetele precum si pe de laturile mesei se mai lipescii înca câte o lumina separata. fie-care insu stinge lumina si strângend'o d'impreuna cu colaculu. iar jurii împrejurulii mes^i câte unu colacii de care se lipesce si o lumina de cera. n^murile acestuia. ci si pe cei-lal0 morti din familia respectiva. dupa putinta. preotulu tamâindu casa si masa. maturândQ si grijindii cum se cuvine casa. iar dupa ce Încheie ectenia binecuvinteza masa. dar nimferui nu-î trece prin minte ca pielea vitei respective sa o dee preotului. câte o lumina de cera. iar când o stârsesce. iara allulu zace greu bolnavii. si apoi se pune fie-care pe loculfl sSu. ci fîe-care o pastreza pentru sine. se apuca de graba si asternii una sau mai multe mese atâtii în odaia. amintindu In decursulu ei nu numai pre celii de curendu mortu. si despre acela dicu satenii ca voesce sa dea popii pielea. femeile ce rSmânu acasa. La mijloculii mesei se punii. unde a statii mortulii. ce le taiau pentru pomana^ câte o piele popii.

nomurile repausatului ieau câte unu colacu si o lumina aprinsa si le daâ fie-caruia In mâna. sau când se pornesce acasa. parte ca-lu va conduce pâna la raiu. ce nu-lu mai poti capfeta Indferfeptii. Horecea si altele. raru când Insa feciorii si cu atâtii mai putinii fetele cele mari. si parte ca-lu va ap6ra prin cântarea sa. i se mai da preotului înca si o gaina vie sau unu cocosa viu de sufletulu celui repausatfi. ci sa-lâ iee cu sine acasa.ci se pastr^za unde-va Intr unu ungheriu. Dupa ce s panachida mal ântâi abia dupa au asezatu acuma la masa si preotulâ a facutii si a amintitii pre toti mortii. Dela acosta datina forte raspândita in Bucovina se vede ca s'a nascuta cu timpulu ticaia: add-î colacii si luminarer^y care se diice despre unu lucru Imprumutatu. Totu atunci.i> si totQ asa pe rendu pâna ce dafi fie-caruia mesanu câte unu colacu si o lumina. mal alesu daca e cocosu. 367 ~ Dinaintea preotului. saii despre unulii pîerdutu. se pune pe lânga mâncarile Îndatinate Înca si o gaina sau unu cocosu fripta. crecjiendâ cSl gaina fripta are 3 o vada mortulu In cea-lalta lume. IncepA cu totii a gusta din pausU. apoi cumpara si de ar li sa faca comandare chiar si pentru (. Daca la casa celui ce face prasnicu sar întimpla sa nu se afle nici unu cocosu sau gaina de Intrecutu. Când sembie ospetii sa cinstesca li se spune: npoflimik da saii cinstesce de bine de sufletuLU lui N. fi a luî N. In multe comune din Bucovina^ atâta dincoce câtu si dincolo de Prutii. asa si lucrulu Împrumutatii nu ti se va mal Intorce. cu deosebire cel mai bâtrâni si copiii cei mici. Ostrita. care e menitu^ nu ca sa-Iu manânce la starea locului. (jiicendu In acelasi timpii: apoftimU de suflettdU Iul N. de spiritele cele necurate ce arii voi sa se apropie de dlnsulu. Asta mal cu sema în satele amintite mal sus de peste Prutii (2).^ece suflete de-o data. trebue numai decât sa caute atâtea gaini sau cela putinu atâtia pul ca sa le dee preotului de sufletulu celui repausatu. care trebue s o îndure sufletulu în calfitoria sa cea Îndelungata si ostenitore (1). apoi din coliva si aceea din cele-lalte bucate ce se afla pe masa. daca a mal râmasii. La fie-care comandare ieaii parte mal cu sema cei Însurati. iar dupa ce a sflrsitu preotulu panachida. care nu-lu mai poti afla.j> Iar celO îmbiatii. . iar când II va fi mal calda ca-lu va stropi si recori de arsita cea mare. iar cea vie^ care Înainte de a se da seuda si se spala bine pe piclore ci^ apa curata. De aice se vede ca sa nascutii apoi si dicala: Fata mare 'n comandare Nici colacii nici luminare. caci cum nu se tntorce mortulu dela mormlntu. nici celii pierdutii nu-l\i vei mal afla. precum în Bolanu. Mahala.

Rom. precum buna-ora în Badeutu. de G. care capata ca plata unu colacelu. TurturânA. din DoianA si Mahala. TomoiagA. Multi insi credu ca 3I6rtea sau. stnd. trebue numai decât sa se unga si varuesca tota casa. dupa cum spunâ unii. la nou6. se scola dela masa^ preotula face ectenia pentru cel vii. în decursulu careia se amintescu totî cel de casa si care se 'nchee cu aDumnedeil sa le înmult&cd aniUn apoî Îsi iea fie-care colaculu si lumina si se ducu pe acasa. corn. Mahala.primindii si cinstindiî. gimn : «daca nu se face pratnicU a treia 4i nu pdte sa traca sufletulu în cea-lalta lume. (2) Cred. pe lânga colacâ si lumînare. Iar ungerea si varuirea acesta o îngrijesce de comunu o femee straina. Merchest. se stropesce tota casa. ca în unele sate din Bticovina si cu deosebire în cele de pe malurile Prutului. si dupa aceea se da apoi masa. ca sa se acopere petele cele de sânge. si Ionic& ald iul lordachi IsacQ. Iar dupa ce au ospStatu cu totii. (2) Com. 368 Astu-felu dureza comandarea ca la o ora sau si mal bine. apoî la sese s6pt6mânî. ci si mai pe urma si anume: a treia si a noua cjii dupa înmormîntare. sunt stropiti si unsi cu sânge de alu acestuia. si la dol-spre-cjlece ani (l). de Const. o lumina si o bucata de pânza (2). de Ionica alil lui lordachi Isacd si a celorA din Funduld-Moldovel. Tomoiaga. rfispunde: uDumnedeU prim^ca!j> (1) Corn. Ostrita. se face prasnicu nu numai în ^iua înmormîntariî. Ilorecea. Tomoiag&. ArchangelulH trebue sa se lupte adeseori forte multii cu omulu pâna ce-I taie capulii si-I scote sufletulu din trupu. în unele locuri. corn. Prin urmare în decursulu celoru dou6 ^We ce urmeza nemijlocitii dupa înmormîntare. la septe. Afara de cele arfitato pâna acuma mal e de însemnata înca si aceea. .» 369 de lutu sau de stecla^ care se da plinu cu apa sau vinu ospetiloru ta mâaa amintindu la fîe-care dare pre unulu dintre repausatil familiei. La acesta masa. la unu anu. la treî ani. de G. care se face pentru ca sa pota trece mortulâ în cealalta lume. precum: Boianu. A treia (jii dupa înmormîntare se face sfintirea apel. De aceea toti pareti! unde sa Intemplatu mortea unul omu. se mal adaoge înca si unu vasu (1) Corn de d-lfl V.

Ceî maî avuti adeseori împartescâ la ocasiunea acesta si câte unii mielii. aii numai acasa. Inmorm. se face masa pentru pomenirea sufletului celui repausatu la trei. e datina ca a mua ^i dupa tnmormtntare sa se faca o leca de pomenire sau prasnicu ca si 'n Bucovina. si apoi se da masa (1). Adeseori însa ceî avuti chiama pe preotulii acasa. stropesce casa precum si tote acareturile de pe lân^^a acesta. pentru care se face pomenirea. la nou6 si la dou6-4ecl de (jli'®^ ^^^ la patru-diecl de ^ile se chiama preotulu de-î radica panaghia. iar masa. MacovciQ. La masa se 'mpartesce celorii presentî câte unii colacii si o luminare. In diua prasniculul^ care se face la unii anii dupa repausare. La ocasiunea acesta se chiama preotulu de face mal ântâl sfintirea apel celei mici si stropesce casa. Marianii. Pentru sufletulu mortiloru so mal face înca si soboru la biserica. daca ceî ce o facti sunt omeni avuti. (1) Com. saii numaî sfintirea apei celeî micî. de d-lil V. In alte comune. la jumState de anu. la noua luni si . TurturdnQ. face sfintirea casei. la trei luni. apoi cânta panachida si pomenesce pe totî ceî repausati. U Bom&nl. adeca pomana saii comandarea se face aii numai în curtea bisericii. facendu-1 atunci si veclnica pomenire. Sofiindii preotulii. B&utura acesta e menita pentru ceî repausatî. unde se face parastasU pentru celu repausatu dimpreuna cu care se pomenescii si ceMaltî repausati al familiei . vitea saii vaca de sufletulii celuî repausatii. 24 370 In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Malini Baia. ale caroru suflete ardu nerescumpfirate în Intunericulu din cea-lalta lume. si totii asa pâna la anulii alii doî-spre-decelea (1). e datina în cele mai multe comune din Bucovina de a se duce maî ântâî unii pomii si pomene la biserica. RadasenI si altele din judetulu Sucevei. precum si 'n anii urmatori. oie. de d-la Av. preotu. nepotii saii altii nemii anume ca sa nu treca averea în mâni de totii straine (2).OspetiI sunt obligati a be din vasu macaru cis-ce-va înainte de ce prindu a osp&ta. radicândii în acelasî timpii si pomulii dimpreuna cu pomenele. totu din Moldova. apoi la unii anii dupa repausare. aii în ambele locuri. Totii acesta se repetesce la nouS cjiile si la sese saptamâni ale aceluiasi anii. (2) Com. dar de comunii numai la vre-unii fînu.

si Anita Pletosa din Radasenî. Totu în Transilvania^ si anume In tinutulu Fagarasului. atunci se mal pune si unu colacu si luminita de cera. comandarea se numesce nsaracusta^ .la anulu. iar daca e ploie în suri. si mare multii e cainatu acela^ caruia nu i s'aQ purtatii grijile. Inmorm. hendu si mâncândii din abundanta si dicendu: a Dumnetjeil sa-lU iertey> si aDumnedeU sa primesca)y. p. numite panachida. cit. turte. e. pe car! se punu strachini cu bucate. si apoi când cânta preotulii: aimde umbreza darulu teU Mi- (1) Dict. pe lânga bucatele ce se afla. » (2) Burada. cofe. si dupa aceea începe ospStulti. prune si nuci. pomisorl sau vase ca d. 156. în fine.j[iccndu-se ca asta cu tSrina în gurdn (3). josu la pamtntu si dupa ce au ospâtatu li se da câte unu colacelu si o luminare de cera galbâna. si venindâ omenii se punu la masa. colaci si praznicu. si numai rare ori în case. unde sta de manânca preotulii si cu fruntasii. cari de obiceiii sunt supa de taeteî si friptura. (3) Lambrior. 371 cJiaile orchanghele^j> toti mesenii salta si legana colaculâ cu copaculu. covrigi. de Marîuca Nistoru din Malini. In curte Incependu dela masa si pâna la porla sau si mal departe In strada. Când comandarea e cu vase. asemenea la 9. iar feteloru bisericescl Înca si câte o naframa (1). la trei (jiile dupa înmormîntare se face coliva la biserica. op. caci atunci sufletulu respectivului în . De cum-va comandarea e cu colacii. iar când e cu cofe se mal pune înca si putina apa. Poporulu' însa crede ca e forte bine ca comandarea sa se faca cu pomisorl. olo sau blide. 52. facute în deosebite rSstimpurî. Fie omulu câtu de neavutu. se presara pae si pe ele se aseza o pânza alba. se chiama griji. se împartescu mai ântâi acestea. In Transilvania si anume în comunele de prin prejurulii orasului Sibiiii. în alte parti totu din Moldova. p. In districtulu Nasaudulul comandarea se face de regula afara. care se da apoi preotiloru (2). când se scote si coliva la mormîntu. Tote aceste pomeniri. (. Împarte meseniloru dupa ospfetare câte unu colacelu sau o bucata de pane si o lumina de cera. comândula se face astii-felii: se pune masa. la 21 si la 40 de dile se face coliva. se pune unii colacii mare în care se împlânta unii copacelii încarcatii cu mere.

nicî când aluatii acru (3). p. In BanatUj si anume în comunele Barjovicii. 372 daca e nu are lorii. tinendu astu-felii loculii mortuluî (4). Simona. Simonu. adica a doua di dupa înmormlntare. se împodobesce frumosii cu flori unii bfttiS. Georgescu si d-lu T. adica dela pânea ce se coce pentru pomenirea celui mortii. Prilipetu. la care sunt Invitati maî sema ceî maî de aprope si veciniî (2). Inxnorm. Despre pausu. 44 45. se stinge luminarea si se pune bfitulii pe unii scaunu lânga masa. asa si la cele urmatore. iar claca barbatulu sau muerea morta sotii. (2) Corn. ci si maî pe urma. apoî asezendu-se cu totiî la masa. atunci rcspectivulu mortii le va ave în cea-lalta lume. de d-lu Rom. sad din partea barbatului (1) Burada. se crede ca dându-se de acestea în acesta lume de sufletulu celui repausatu. pomene. maî alesii celea din Transilvania. care se numesce afestanen si care corespunde pomenirii de a treia di la Românii bucovineni. (3) Com. pe care se încolacesce o luminare de cera galbftna si sta aprinsa câtii cetesce preotulu rugaciunea mesei. SimQ. nemuri morta niuerea. se face prasnicu saii comândii nu numai nemijlocitii dupa înmormtntare. si în partile Almajuluî. înainte de a se aseza glota la masa si de a binecuvînta preotulu bucatele de pe ea. daca e mortu barbatulii. Si precum la comandulii primii. colacu. (1) Corn. se facii colaceî si se pune unu prândii de bucate. pre care îl ii prepara ele singure si din aluatii de acesta pastreza ele apoî si pentru alte copturi Dela pânea mortului însa. nu lasa.gradina ralului înca se va desfata. care pomenire se numesce in unele locuri aprândulii cela. de sese septemânl^n si în urma la unâ anii. de d-lG T. E prea bine sciutii ca Româncele de pretutindene cocu pânea precum si alte copturi cu aluatu. atunci se facu de catra alte (1). apoi la sese sSptSmânî. totii asa si'n Transilvania. Ca si'n Bucovina. . sburându ca si o pasfere dintr'unu pomu într'altulu. atunci pomenirile acestea se facu de catra fiiî iar daca si acestia lipsescti. de d-lG I. Comandarea precum si cele-lalte pomeniri se facii din partea mueril.

ci totu-deauna sa se faca cu o di mal nainte. pomana ce se da de sufletulu celui repausatii. Când se pune coliva sacrificiii mortilorii. Când se serbeza pati-ontilu casei. Inmorm. apoi st. si la urma talharilora^ sub cari se'ntelegii spiritele cele rele ce staii In calea repausatului în cea-lalta lume voindii a-î lua sufletulu si a-lij duce cu dlnsele în iadu (1). d) la patru-cjiecî de (Jile. ce aii repausatii mai nainte. c) Ia dou6-decI de cjile. La fie-care masa. afara de-lu manânca copiii. apoi se ocolescii cu tamâe aprinsa pe carbuni si abia dupa aceea se junghie. atunci în cele mal multe parti din Ba^iatU se face si se pune si acoliva)). apoi unde sunt multi adunati si nu Încapu toti a tine cu mâna nemijlocita de . de dlQ losifa Olari a 374 iTiari ne ducu colivele la biserica si punendu-se Ia unu locu ceteace preotulu rugaciunea îndatinata peste ele^ iar prin cornunde t^ranescl me«^e preotulu din casa tn casa de sGntesce coliva Cu acesta ocasxune. dupa aceea mortului. Vitele destinate pentru pomana mortului se spala niaî ântâi cu apa curata pe piciore. din grâii fiertii^ pusii pe unii taierii si mestecatii pe alocurea cu miere de stupii. p. ca si'n cele-lalte parti locuite de Români. prinde cu mâna preotulu Împreuna cu casnicii <ji c^iusângenil. f) la unii anu si g) la serbarea patronului casei. 45 46. chemati la serbarea patronului. ci totu-deauna fara pareche. care grâii sfintitii prin rugaciunile preotului se împarte apoi atâtii de sufletulii mortului nu de multii repausatii. Pâna chiar si olele dela focii cauta sa fîe fara pareche. b) la nona clile^ când se scote prâmJisQnda. gulâi etc . înfingendii în grâu pe de-asupra falii simetrice de mere. Asemenea cauta colacaritele cu mare luare de sema ca nemica sa nu puie la masa cu pareche.(4) Burada. câtii si de sufletulii celorii-lalti morti. pere. care consta. în orase mai (1) Com. de coliva si radicandVj In su9 reciteza rugaciunea. La tote pomenele acestea se cauta ca nicî când sa nu treca timpulii. 373 Totu tn Banata^ precum In tinutulu Oraviteî. când se face rugaciunea de sacrificiu. e) la jumatate de anu. pomenele mortiloru se facu de regula: q) dupa înmormlntare. Archangelîy adica mortii. se numesce maî ântâi luî Dumne(Jeii.

se asterne masa In oasa. . precum buna-ora In Baia. Dupa ce iesu preotii dela . manânca si beau. atâtu din Bucovinay câtu si din cele-lalle t£ri locuite de Români. la care se aseza apoi toti petrecfetoriî. rugânduse pentru ertarea p6cateloru mortului. când pâinile aâ fostu copte si mâncarile gatite. 375 / tnsemneza ca sutletulu repausatului sa aiba pe cea-lalta lume. . In frunte cu preotulu functionara. unde a statu mortulu. Cum sa scosu adeca mortulu afara. In comunele. atunci se tntindu mesele In casa sau afara din casa. de Mariuca NistorG din Malini. 1882. In unele comune din Moldova. p. mal alesu In satele. «Sculându-se dela masa. judetulu Suc6va. de unde bea (1). daca este timpu frumosii si cu totii manânca. si abia dupa aceea pornescu cu mortulu la gropa. iar daca e vara. înainte de a gusta din bucate. ca si la comandarile ce se Iacii dupa Inmormlntare. se face a doua pomana. In unele locuri. 141. numa! doua lumini si anume: una deasupra useî si alta la icone (2). In unele locuri. se punu la masa. ca pe câtu timpu dureza masa se aprindu pe pareti! odaii. Calindaria pe an. lasa mortulu In casa si asternu masa afara. câte unti colacii si o lumina (2). . In Tera-Bomândscay scrie d-lu D. apoi urm^za cei-laltl aranjati dupa batrânete sau dupa cinstea de care se bucura la sateni. (2) Dict. si apoi pornescu mortulu la biserica . cari sunt forte reslatite. tuturoru celoru de fata se împartCi basmale. maî alesu cu privire la Românii din comuna Zanoga: «Când totulu sa gatitii. capfefa fîe-care. Brasovu 1881. si acuma datina ca comandarea sau prasniculu sa se faca nemijlocilu dupa ce sa scosii mortulu din casa.coliva. maî e Înca si acea datina. luminari. când cosciugulu sa ispravitu si mortulu cu cele necesare a fostu asezata In elu . când preotii au ispravitu a ceti stâlpii^ daca este unu omfi batrâna. despre carî ni-î vorba. petrecatoriî se ntorcu tn casa. când II va fi sete. Stanescu. care (1) Sim. care face mai ântâî ectenia mortilorii si radica pomulii cu pomenele. Preotii stau tn capulu mesei. Mangiuca. a fostu si mai este Înca ici-colea. Înca si câte o cofa sau cana plina cu apa saii cu lapte. (3). cel de dinapoi punu mâna pe um&rulu celoru dinainte si astii'felu se Impartasescu si el de binecuvlntarea sacrificiului aduBu mortilorii (l). daca e ierna scotu mortulu In tinda si asternfl masa In casa. «Când se Implinescu sese saptamâni dela Îngroparea celui mortu.

p. iar preotulii cetesce rugaciunile cuvenite (3). St. 46 : . nou6 covrigi. cit. la trei si fara sovaire la septe. despre care am vorbitii pâna aice. » (4). la unu anii. 329. Parastasele. (1) I. sa (iica ca î-a facutii ca la unu crestinii. publ. p. stud. caci altfelu crestinulu ramâne mahnitu. din pomana. cit. (3) Op. iar daca pamîntulu este martorii la pomana tiganului. de TitCL Zaharescu. Pe lânga comandarea sau comandulu. «Preotii slobodu pomana si totu-odata sunt tinuti forte multii ca sa guste. care pomenire se face de regula numai în biserica. 1888. (t) Com. ca semnu de binecuvlntare.biserica sunt chiemati de capulu familiei la casa lui. Tiganulu (ursarul u sau zavragiulu) când vede ca acela ce-lu miluesce da cu piciorulu în pamîntu refusa a lua din mâna» (1). In fine trebue sa maî amintimu înca si aceea ca precum la Românii din Dacia-tralana. sarindarele sau sdlindarele si sarcoustele sau saraciistele^ cari se pldtescU respective se porta asemenea pentru pomenirea si îertarca pfecateloru celoru repausatî. p. 475. totu asa se pune masa sau se face comandare dupa înmormîntarea unul mortâ si la Borna" nil din Macedonia (2). Stanescu. în fie-care (jii. lontînu.va da ceva de pomana. atâtu In decui^ulu comandarii catu si de alta-data la unu tiganu^ trebue sa dea cu piciorulu tn pamintu daca«i da In mâna. si acesta ca pamlntulii sa fie martorii oculara la pomana facuta tiganului. 327. cit. 328. 376 Totu In Tera-Românescd maî esista înca si urmatorea datina si credinta: ((Când cine. Credinte populare. în «Lumina pentru toti» an. adeca se aducu la biserica. . când e permisii a se desgropa mortulu . o lumînare. pentru ca se dice ca tiganulu îi iea mirulu si botezulu si-Iu arunca în iadu . se porta patru-tjecî de ^ile de-a rendulu. p. op. 324. c(De asemenea se face pomana la sese luni. ni. Negoescu. . Bucurescî. vinii si tamâe. dupa ce more omulii.. (2) Dict de Mariuca NistorQ. (4) D. gimn. unde totulu este aranjatu. merita a fi amintite înca si parastaseJcy slujbele. . op. în unele partî din Moldova.

în decursulu careia cetesce si rugaciunile pentru cel mortis amintindu In acelasi timpu si numele celui repausatu. care se sfârsesce chiar la sese saptamâni. le porta în anula urmatorii. de d-ld Rom. (4) Corn. parastasele se facii astfl-felu: nemurile celui repausatu facu si ducu la biserica unu pomu ca pentru orî si care omii de curendu mortu si-Iu punii pe masa pentru jertfa.. trebue sa dea cu piclorulii in paniintd ca si elâ sa fie mana ce da tiganului. si când se crede ca sufletulâ s&u a trecutu acuma prin cele 99 de vamî si a ajunsu la loculfl de odihna (4). In Bucovina.. iar dupa acesta face renduela pentru cel morti si la urma radica si pomulu. Inmorm. TurtureanQ. preotulu face rugaciunea de sera. Calatorii la Românii din Macedonia. In Sâmbata ântâia a postului mare se duce pre . (H) Burada. Sub sdrindarH se întelege atâtiî în Bi$covîna câtu si în Moldova amintirea celui repausatu la 40 de proscomedil si liturghii (3). (2) Dim. unde sta pâna dupa liturghie. care se platesce în unele locuri câte cu 1 fi. utrenia si st liturghie. 378 tulu mare.377 In Macedonia se faci\ parastasele totu asa ca si tn TeraBomân^sca si Moldova (1). Ininorm. Elo se porta de regula In septe sambete ce urmeza nemijlocita dupa Inmormlntarea unul omu cu scopu ca acesta se fie eliberata de cele s^pte vamî. din contra. da.. 48 : «Se mal pomenesce si numele mortului la liturghie in timpâ de patru-4ecl de dile si acesta se numesce «sarindardu. . învfitatorO. p. caci se crede ca tiganulQî! iea mirulQ Ic arunca in iadd. cit. Slujbele sunt de tote septe la numferu. Bolintinenu. preotCî. Saraciistele se facu pentru pomenirea tuturoru celorii repausatl si de regula numai în decursulu Sâmbeteloru din Pos(1) Dim. La fie-caro slujba (liturghie). In Iransilvama se face asemenea în decursu de patru-cjeci de dile sau sese s6pt6mânl sarindarH. dou6 lumini si Vs litru de vinO (2). 47 48. de d-ld V. p. Bolintinc^nu. 91-92. Sima. dar daca pamîntuhl este martord la pomana se crede ca e data ca la unâ crestina.» cela care martora de posi botezulC si data tiganului. Burada. p. p. când i se face apoi mortului si pomana. (2) Con)..va nu pote purta slujbele în anulu repausaril.aDacâ pentru vre-unu raortO se da de pomana ce-va la tigana. op. 91 92. se aduce câte cinci bulcî sau trei colaceî. (3. Daca cine.

s'a Impartitu carne cruda (3). pomana. precum d. 379 La Îngroparea barbatiloru stralucit! adeee-orî se ospâta poporulu tntregu. dupa împrejurari.otulul acasa o oca de faina. SimonQ. (1) Com. Toiagulu se aprinde în fie-care Sâmbata la slârsitulu liturghiei. Comandarea era usitata si la Bomanl Intorcendu-se acestia dela înmormîntare siajungendiiacasa. Flavius a Împartitii carne cruda la poporu (2). e. Saracustele sunt usitate mal cu sema tn acele parti ale Bucovinei.)> Mai târziu au Îndatinatii a Împarti de pomana chiar si ban!. încependii cu Sâmbata din Septimâna alba^ adica cu cea din naintea postului mare si tinenduse în fîe-care sâmbata urmatore pâna înainte de Duminica Floriilora saii Florii (l). p. In Transilvania^ districtulii NasSuduluî. saracustele acestea numite simplu pomeniri. A noua d) dupa Îngropare se serba cjiua mortulu! spre eterna luî memorie. Lucru firescu ca osp&tarea acesta era mal simpla sau mal pomposa.. si dupa aceea li se dadea unii ospfitiî. Paharelulu cu miere si toiagulu de pe dtnsulu rSmânu tn biserica pâna tn Joia-marey iar blidulu cu pane si sipusorulO cu vinu. de d-la T. la mortea lui luliu Cesaru (1). (2) Burada. prasnicii. sau se tmpartia carne cruda numita visceratioy pe care primitori! o fierb!au sau o frigeau apoi acasa. 4s. Cu privire la acesta Titu Liviu ne spune urmatorele: «La Inmormtntarea mame! sale. cari înca Indatineza a le purta. unde vinii Românii în atingere cu Rutenii. Serbarea acesta se numia Novemdialia^ . dupa cum adeca era si repausatulii unii omii sarmanii saii avutii. de-asupra caruia se afla unu tolagu. în Bomânia e datina ca în Joia-mare sa se duca la biserica o coliva. când se face pomenirea celoru morti. M. apoi unu sipusoru de vinii sau miedu si unu blidu cu pane sau vr'o câtî-va colacel ori franzele. si sare (Va husca)^ iar la biserica unu paharelu cu miere. se aduce In fie-care Sâmbata. Inmorm. In unele locuri Insa o lumina mare alba. care se scote apoi la mormîntii. se facii în decursii de septe Sâmbete.» si mal departe: «La mortea luî P. saii precum se 4ice la noi: comandare. Liciniu. unde se facii rugaciuni pentru sufletulii mortului (2). rudeniile si amicii repausatulul mergeaii îndata la scalda sa se spele. cari le iea preotulu dimpreuna cu cel-laltl servitori bisericesci.

quod mort uo fit nova die. 48: «Novemdiale sacrificiuni est. ce se f. il) Saetoniu. XVn. Serbarea. la nemuri si mal alenii c<jpiiloru sCrmanî de sufletulii mortiloru. Cu tote acestea. Afard iUi r^jtfii'iuâare 71 cde-lalte pomeniii 71 jertie. No. care se face In diua a noua dupa ce sa Inmormlntatii mortulii (4). în «Albina» an. Curatirea case! Insa se face în unele locuri ceva maî nainte. Flavio in funere niatris.» (4) Epoci. stud. quam sepultus est. 2(> (2) Lih. care consta mai cu sema tntru trimit^jrea do bucate ti bfeuturf precum si a unoru obiecte l^erttru mâncare si de bt'utu apa. MosL Moffil Html mal de multe feluri si anume: Motii de craciuntl. se numiîHcfi pretutindeno. III. cit. 219. 46. si anume a patra saii a cincea cjii dupa Inmormlntare. Iul. Comandarea e de altmintrelea usitata si la alte popore de ritulii ort or. In care a zacutii mortulii (5). numita de Roman! Novemdialîay astacji nu maî exista sub acestii nume.adeca sacra. ci pentru toti mortii familiei Ac/tntli pomenire ni jertfe. care se face si Hii suUu'ji In unde r^ile anumite de preste anu. In tote tfirile locuite de Români. tocmai ca si la Romani. BesanQ. Bojinca. Licinii tuneris causa visceratio data. 22: «et populo visceratio a M. 59. mai esista la fiornârtl tncA iinfi fclii de pomenire si jertfa.» (5) M.» Totii !n acosta ^\ era datina de a se curati casa. «P. Ces.»» Ca) Lib. op. publ. In (|iua de craciunu dimineta se da . dupa cum am aratatii ma! sus. si cu deosebire la Ruteni! din Bucovina. In Horatiii ne spune: «Novemdiale este unii sacrificiu. I. Scol. XXXIX. pe la vecini. cit.i/:6 <}i W5 a^hicfi ^Jupâ ceî de cunVndu repaa^atK ^i despre carJ am vorhitO In capitolalâ premergfetoru. In cele ma! multe a noua di. a noua (jii dupa Inmormlntare se serb^za si astaciî In cele ma! multe locuri cu rugaciuni si cu pomana pentru odihna sufletului celui repausatii. si nu numai pentru cel de curcndu repausati. ^1 XXVIIL MOSII. p.

136. cit. M. cit. p. p. p. cit. iar în Bucovina si cu deosebire în orasele Suceva si Radautii c( S/intisor! j> . aite. (4) Mangiuca. (2). Calind. In partile Oraviteî însa se numescii « Sânti y) orî ((Sâmtî». etc. Temisora si împrejurime. an. de d-lQ V. op. p. In unele parti din Banatu.j> se numescii «Brendusî» si nBrendtisely> (4). (1) Corn. op. Marienescu. {Jy) D. pregatitii cu untu (unsore) si brâncja. cit. p. In Tera-Român6sca aBradosh) (5) si (nMitcenicU f6). Acesti mosi împreuna cu cel de tomnat cari cadu asemenea Sâmbata si anume înainte de Sâ-Medru. adeca în cliua de 40 de Martiri. astCt-felQ. (*ij Mangiuca. 1874. 136 (3) Mangiuca. ('filindara pe an. pentru fie-care din cel 40 de sf. carne de purcelu orT porcu. p. 54 : «In c}iua de Mucenici se facd nisce colacel cu nuci numiti nMucerncî^ si e bine ca în acea (}i fie-care pers6na s& bea 40 de pahare cu vind. se numescii si «i mosii cel marl. grâu fiertii. când de regula iesii Babele si dînsiî sub numele de Mosi. alaturândii si carne de porcii saii cotoroge. 329. S. Man^iucn. reciturî). carî cadii tot-deauna în 9 Marte. numitî si <tliufanî)> orî (iTâranî. Calind.» 137 . Calind. In Gravitasi cele-Ialte locuri montane. Buda-Pcsta. p. 566. cit.de primana mortiloru: colacu cu luminare. TurtureanQ. cit. mosii acestia se numescii si msacrilegU (3).. Mangiuca. Dupa d-lCl Dr. 1881. precum buna ora în Ciclovaromâna. (1) Hirn. At.mucenicl. mosii acestia cadd în Sâmbata lasatului de brânda^ vedî «Familia».. Acestî mosî urmeza la nou6 dile dupa Baba Dochie. înaintea lasatului de carne (1). 381 Mosii de 6rna sau de câmdegl orî câslegde de 4rna^ maî bine numitî de primavara. hdXxx cu botele pamîntulii ca sa intre frigulii si sa iasa caldura.. Calind. Mosii de parisiml. cotoroge (reci. 1892. 136. ciU. p. 382 .yy La mosii de erna se sacrifica (se da de pomana) mosiloru. borilndAfi si altele (1). X. cârnati. 137. (6) lont^nu. adeca morjiiloru. locuite de colonisti din Tera-Românesca. preotCî. se numescii astii-felii pe la Lugosu. Bra^ova. 137. carî atâtii In Bucovina câlii si în Banatn cadu tot-deauna Sâmbata. Marienescu loc. StAnescu. aiturî.

varsa vinii . In orasele Suceva si Radautii. dar mol vertosu la pometele ce producu pome. în locii de figuri omenesci. etc. 40 (ori 44) de pahare de vinii. (1) Mangiuca. Aceste figurele numite asfintisorîtjy Sucevenii le ducCi în (Jiua de 40 de sfinti dimineta la biserica. (3) Corn. 137. mosii (pruni) si grâne. alune. ou6. cu urechi. p. In unele parti din Tdra-Bomânescay precum buna ora In comuna Zanoga. si-Iii numescii. se facii 40 de figurele în forma de omii din faina de grâii. si bendii. se daii o parte functionariloru bisericesci. dara orbii. iar cea-lalta parte omenilorii presentl. mâni si piciore . orî pre colacii se împunge cu o teva de socii ori de trestie forma de omu (1). vinii copiii si omenii sarmani pe acasa si acelora se daii apoi de sufletulii mortilorii. 6menil ceî mal putinii avuti facii. miere. p. b) unu colacu unsu cu miere de stupii facutii In forma omului cu capu. pome. ca totu Ia acesti mosi iesii economii la vil. 383 Aceste figuri ne aducu aminte de figurile de omeni. Stânescu. fîindii din timpuri pote numitii totii astiifelii. cari asemenea se numescii a sfinti f orî.. cit. unde. cari în timpulii anului arii fi fostii uitati nepomeniti. si de papusele de volu numite (ioscillar> si ttpilae» tn sarbatorea numita alares compitaIe3i> . de mal multi oraseni din Suceva si Radauti. nasâ. opi cit . sfintindu-se dupa leturghie. (2) D. miecjii de nuca si zaharicale. In fine^ mal e de tnsemnatu tnca si aceea. facutu In forma de omii. mal alcatuescii Înca si unii bradosu mal mare. 329. din Bucovina. y> si pre cari 11 Impartescii apoi pe la copil si omenii cel mal sSrmanI (3).La acesti mosi Românii din BanatU daâ de pomana (sacrificiu) de secu (postii) si anume: a) pâsule (fasole) slaita (sungalie) ori dresa cu untu de lemnu. numite «Saffillan ale Romanilorâ. cu gura. numita aArgeijJo usitate In sarbatorea aArgeicai> din 13 Maiu. apoi nuci. c( Uîtata>K Acesta se face întru pomenirea tuturorii mortilorii. cari erau usitate In sarbatorea aSigUlariayn âpol de papusele de piperii In forma de omu. ce se face în baLatura. Calind. 40 de colacel. Acestia se numescu mo^i ceî curati. In Radauti. Acesta c( UitatâJ» este jucata de copil în jurulii unul focii. din contra. cu deosebire însa copiilorii. apoi unsa cu miere si mâncata (2). dupa proverbulu poporului. femeile pe lânga bradosiîy ce-I iacii In aceâta ^i.

hohhvurzeliger Lerchensporn). de locu din Fratautula-noil. Cu colaculu se da si o lumina Împreuna cu o olcuta de apa (altiî dau si vinuri. Joîmarele saii Joia mare Înainte de Pascl. culesu de pe câmpu. de Vespasiana ReutQ. Sâmbata. altii acasa în avHe (curte) aprindii mortiloru focuri. Mosii de Florii sunt usitati. ce vinu spre a se lncal(^i ]a luminiclche. si cari. dupa catiî sciii eii pâna acuma. dândii totii atunci de pomana colacii (brândusi). Si-acas' aidati! . cari se frângu. sculati. rachiii etc. gimn. In locuri. când pleca acasa. fara a se atinge de pamîntu (1). Iar se da de pomana de secii (postii). Calind. ci se pastreza pe masa ori în altu locu unde-va. 137. unde sunt multi repausatî In familie. Colaci! acestia se numescu aSâmhîciore» dela (jliua Sâmbata. si se cânta dupa morti acolo. numite (nfocureleTi ori uluminiclcheio ori aluminuse^y facendii |1) Man^iuca. p. Matrona familiei.ori rachiu (vinii-arsu) la buciumil de vine (vie) spre a rodi. dicendu: Sculati. germ. striga sufletele mortilorii pe nume. Mosii de JoI-marî. nu se taie. se aducu în case si nici de cum nu se aseza la pâmîntu. 384 pentru totu mortulu din iamilie o luminicica. adeca se da de pomana colaci copiiloru s6raci. la mormîntu. corydalis bulbosa. ca si la mosii parisimilorii. iXx acesta ocasiune se sacrifica. sau anumindu (menindu) maî multi morti la o lumina. (1). stud. înainte de Florii. vinii. se facu focurile cu bozu uscatu.data de pomana si olcute noue cu apa ori vinii si la manusa olel se lega flori. dar fara colacii. LuminicJchile se facu numai cu surcele de alunii sau de bozii uscate. In noptea spre JoI-marî In varsatulii ^orilorii purccdii muerile din Banat a^ mal vîrtosii însa matronele familiilorii. In Oravita montana din BanatU se daii de asta. se trimite pe la case câte o ulcica plina cu miere si de-asupra gurel cu unii colacii saii franzola. numai In Fratautulii-noiî din Bucovina. care tamâiaza mortii. dupa ce sunt culese. adese-orî punendu ori anumindu la unu colacu si maî multî mosi. Isî face luminicîchile Ia mormîntu. menindu colaculu mosului cutare (spunendu numele celuî mortu din familie). (2) Coin. unde întru apropiere nu se afla surcele de alunu. iara la torta o lumina lipita (2). si încunjurândii agrulii \\u afuma cu rlza spre a fi feritii de rele. cit. precum : brebenel (lat.

In acea credinta. cit. Înca si câte-o naframa (3).|iiua matura chilia. 385 atunci sufletele. In acesta (jii se Impartescu pe la case si mal alesu pe la cel s6racl stecle sau ulcele pline cu apa. de d-lil V. cum ca sufletele mortilorii pleca dela mormîntu cu dînsa acasa. asternându o pânza alba. mal cu s6ma copiiloru. p. si acasa asezându-se în chilie dupa usa. umplute cu apa. pe lânga colacii si lumina. aci petrecii pâna Ia aRusitorUy a 7-a pe a locurea a 9-a (Ji dupa Rusalii. când în vSrsatulfi clorilorii pâna 'n r?saritulii sorelui se ducii de acasa iar în mormîntu. iar de-asupra gureî. 137-138. luându cenusa ori nasipu In gura. In fme credii Românii din Banata ca dela JoI-marI si pâna la Kusitorî este cerulii. Calind. dupa liturghie. iar pe gura câte c'unu colacii si-o lumina. ci baetii vinu singuri de-I iaii (4). (1) Mangiuca. mortii se pomenescu mal cu sema In Joia mare. Totu asa facu si Românii din M6nastirea Homorului. în orasulu Gâmpulungii se ducii In acesta di cofite si cane mal mari la biserica. de sufletulu mortilorii (5). acolo spre a se aseza sufletulu pe elu. ci si vinu. unâ misada. si legate pe la gura cu stramatura. cari conslau din ulcele si steclute pline cu apa. în Fundulii-Moldoveî mosii. iar de-asupra c unii colacii si o lumina de cera. Turtur^nfi. . une-orl daruescu si câte una sau mal multe garnite si garniciore (cofite) (2). cu câte unu colacii sau o bulca si o lumina de-asupra gureî. In Bucovina si anume în satele Boianu. 12) Corn. atimcl matura numai loculCi dupa usa. Mahala si altele de peste Prutu. preolQ. caci daca nu li se da desdemineta de pomana. se Îndeparta mâniose din casa familiei. Acum la Rusitorl în vfersatulii dilei iar se da de pomana mortilorii. nu se trimetii pe la case. (1) Tigancele locui t6re intr'unâ pâtrarâ alO Cicloveî montane p6rta mile îndepartate în spate si pe magari înainte de Joi mari surcele de alund spre vîn(}are. Daca pentru lucrulu câmpului muerea din casa dela Joimari pâna Ia Busitorl nu pote in tota (. cu acea deosebire numai ca acestia punu In ulcele nu numai apa. unde se dau apoi. raiulu si iadulii deschisu. pentru aceea potu sufletele veni acasa spre a petrece la familie (1).

caci la mortî în locU sa se duca pomana ce li se day se duca laturi din spSiatura (5). mal adesea însa familiei. «Credinte pop. camasile). gimn. St. Const. în «Lumina pentru totî» an. Totii în Tera-Românesca maî esista înca si acea credinta ca Joî. In BanatU se da la PascI cu demineta. gimn. Mosii de Pascl. de Vasile Burduhosâ si George CiupSrca. 50. op. gimn. (4) D. pane de gustare si apa de bfiutu dintr'o cofa tuturoru celoru ce sau comunicatii într'aceea ^i (1). op. (3) I. Negoescu. Românii din Tera-Român^sca credu ca sufletele mortiloru vinii In fie-care anu de se aseza pe strasina caseî.(3) Com. de Nic. 1888. 387 . de d-lu T. p. ce se afla atunci în casa. III. MarianUf Inmorm. Simon. MerchesQ . caciula sau o camasa. si acesta o facQ In diua de Jol-marî si staii pâna la Mo^l (Sâmbata mortilorii). în sfeptSmâna patimilorii. dupa ce tote acestea au fosta maî întâiii sfintite de preotii (4). stud. stud. cit. e datina de-a se face In Joia-mare unu ospfetu formalii în curtea sau In tinterimulu bisericeî. 329. din causa acesta se facfl atunci Împarteli de plecarea sufleteloru. In 2ransilvania ^ districtulii NasSudulul. unO costumii de haine: suba. la Rom&al. 474 476. cari se împartii adese s6raciloru. nu e bine sa se spele rufele (albiturile. unde se ducu felurite mâncarî si bauturi. (5) Com. de loand Macoveî. TîmpaCî. Pe alo- (1) Com. Iara în Jol-mari se obicinuesce a se da mortiloru si de ale îmbracamintei. bete si altele.» publ. Prelicî. Asemenea parisimele în tota Sâmbata se duca colivi la biserica de asteptarea sufleteloru pâna la Joî-marl (3). Stanescu. ismene. pimn. cit. (4) Com de Mich. (2) Com. p. Bucurescî. ou6 rosii si alte bucate. totu la biserica. stud. (6) loneana. care ospfitCi se numesce mosî (2). stud. iminel. p.si Ioana TonigariO. ^O 386 In Breza se da. de pomana mortilorii (mosilorii). colaci (sâmbeciore) cu mielii.

cepa verde si rachiu si mergendu prin satu sa . 139. mal alesii unde sunt copil mici (5). casfi etc.. cari aii în familie morti. cit. II. (4> Mangiuca. pentru cari se da acelu ou (2). In T^ra-Românesca se dau in (Jîua de Pascî ouS rosii peste mormtntu. se da si casu (1). cepa verde (1) Mangiuca. si filolog. întindendii fie-care pe mormintele mortilorii s6I o fata de masa saii unu stergariii. se scotu din iadu la odihna pâna la Itusaliî. cre4endu-se ca In acesta 4i se Înalta sufletele loriî la ceriu si sa aiba merinde pe drumîi (1). p. (5) Com. op. precum buna ora în Tereblecea. voi. Mosii de Sân-George. 388. brâncjla si luminare de pomana (6). 138. In unele comune Insa. In acesta (^li se duce mal întregii satulii la kinterimii. 388 si rachiu pentru sufletele mortiloru. Mosii de Ispasâ saii de înaltarea Domnului. precum !n Sichevita. la Ispasâ^ sa se adune femei si babe si sa iee azime calde. p. Pe alocure. cu unii colacii si cu o lumina pe la case. pronuntându numele celoru morti. Calind. (6) Mangiuca. cit p. 329. In Dohrogea este datina ca^ cu o (jii Înainte de înaltarea Domnului. cit. In Banatâ se da sacrificiu colacu împreuna cu olcute (noue) pline de lapte cu luminare. 1884. împartii în ^iua de înaltarea Domnului azime calde. Reutd. de Vesp. si acolo împartescii diferite bucate s6rmanilorii. In Fratautulu-nou din Bucovina se trimete asemenea ca mosi o ulcica cu lapte dulce fiertii cu togmagi. Calind. arch. iar pe acela puindii bucatele aduse. 138 139.curea se dau acum colaci cu olcute (noue) pline de apa . p. adeca dela PascU. In T^ra-Românescay femeile. (2) St&nescu. III. Calind. din (jiiua Invîeriî. Totu In Tera-Iiomânescd esista credinta ca toti mortii ceî p&catosi. (3) Revista pentru Ist. laptele se da In taiere ori strachini (4). p. an. In aceste (jlile deci fetele cara apa pe la vecini de pomana In contulu mortiloru (3). Bucuresd. districtulii Sireliulul. In acdsta di se daii în Banala flori.

ZaharescI. (2) Burada. mai ieftini. dupa împrejurari. Onufrciu. la manusa oleî se lega o chita de cirese si de flori. 389 alesu unde se afla copil micl^ totu felYulu de vase noue. Manastiora sau St. mai (1) lon^nfi. mal alesu Insa busuiocii. In Sâmbata mosilorU credu Românii din unele parti ale Bucovinei ca nu e bine ca cine-va sa manânce. Stupea. Suceva. pâna ce nu da mal întâi ceva de pomana. mosii se ncepu de . prin vecini. (3) Mangiuca. ca cei mal avuti ducu totu-deauna mal scumpi si mai frumosi^ pe când cei mai sârmanî. cofite etc. ca sa aiba pe drumti. fiindii credinta ca In acea (Ji mortii sbora In ceru (2). Fratautulunou. fiindu-ca este (jiiua loru (4). Si de ore ce mortii astepta !n acesta (Ji pomana si pomsnire. St. p. a. atimcî cel morti din nemulu s5u nu se potu cumineca. Siretu. si pe cari le umplu cu apa prospfita. canute. mustu si bere. iar împartirea lorii se esprima prin cuvintele am împartita sau am dusH si am primitu sau am capStatU mofî^ caci cel ce ducu mosi capata în acelasi timpu si el mosly cu acea deosebire numai.. Ilie. Se datk de pomana colaci împreuna cu olcute noue pline cu lapte. In comuna BosancI. lapte dulce cu tocmagi. Tote obiectele acestea se numescu pretutindene In Bucovina amofiy). vinu. împodobite cu totu feliulu de flori. strachini si strachinute pline mal alesu cu z^ma si cu placinte. StulpicanI..le dea de pomana pentru sufletulu mortiloru. cane^ sipuri. 51-52. Câmpulungu. op. precum: BosancI. cit. Se serb^za In unele parti din Banatu si anume în locuri montane locuite de colonii din TeraRomânesca In Sâmbata Rusaliiloru. 139. 45. apoi totu felulu de farfurii. Costâna. Inmorm. p. agricultoru în llisescî. IlisescI. p. Mosii de Rusalii. la nemuri si s6rmanl. precum: ulcele^ stecle de bâutu apa. districtulu Sucevei. cari se lega pe la torti sau pe la gura cu stramatura rosie. pentru ca în acesta cjii se cumineca toti mortii^ si daca unulii din nemulu celoru morti manânca. Pojorîta s. de aceea Românii din cele mai multe parti ale Bucovinei. miedu. In alte parti diminata în diua Rusaliiloru. cu mamaliga ori colaretU (scrobii) . Pretutindene în Bucovina^ Sâmbata înainte de Rusalii sau Duminica-mare se numesce Sâmbata mo^UorU. Todirescî. (4) Dict. trimitu des-demineta pe la case. Tiseutu. dimpreuna cu o lumina de cera galb&na^ care se aprinde când Intra tn casa unde au sa se dee mosii. de Vasile Ungurenii. apoi în ola se pune o lingura noua (3). Calind. Mologia.

se trimitu mal alesu copiiloru ulcele noue pline cu lapte simplu sau Îngrosata cu crupe de papusoîu. precum si în unele sate de prin apropiere. (1) Corn. stud. pe care. iar la strachinele cu placinte se punu de-asupra acestora. înca si gaini sau pui de gaina dimpreuna cu o lumina. sau si cu placinte. a doua di dupa Dumineca mare. precum si câte o lumlnarica de cera galbena (2). precum si diferite strachini si strachinute pline de zema cu tocmagi. gimn. iar se tramitu pacatosii In munca iadului (3). caro se lega pe la gura sau torta. districtulu Câmpulungului. precum : donita. numita altmintrelea si Sâmbata mortilorU. In fine mal e de observatii înca si aceea ca pe când în Transilvania. Banatu si Bucovina. cultulu mosilora din acesta cjii se pote . vinu ori bere. sipuri si cofite asemenea noue si pline cu apa prosp&ta sau cu mustu. în cari se pune vinu. Afara de aceste obiecte adese-ori se dau chiar si miei ca mosi (1). dupa credinta loru. sitisca si strecuratore sau strecatore (1). se trimitu ca mosi. de Mih. lapte cu tocmagi si o lingura pe de-asupra. mâncarile si bauturile aratate In sirele de maî susa. pe lânga pomenirea mortiloru si trimiterea mosiloril pe la case mai esista înca si acea datina. pe lânga vasele. Totu-odata se da dimpreuna cu fie-care obiectu si o lumina de cera. lapte cu orezu. unde Sâmbata mosilorU e cea maî raspândita. Ei constau din diferite ulcele noue pline de lapte dulce cu togmagi sau cu apa pr6sp6ta. si mal alesu celoru din botezu. cei ce o primescu îndata o si aprindu si o lasa sa arda pâna ce se sfârsesce. Tote obiectele acestea se împodobescu cu diferite flori mal alesu însa cu crucea pascel (planta).Sâmbata dimineta înainte de Dumineca mare si dureza pâna Luni dimineta. In Moldova la mosî sau Sâmbata mosilora se da de pomana pentru ceî morti merinde si lucruri precum: cofe. ulcele. ca mosî Înca si câte o juninca dimpreuna cu tote cele trebuinciose la o vaca cu lapte. în orasulu Suc^va. si altele. fiindu-ca In acesta di. apoi din diferite stecle. strachini împodobite cu flori. pane. cane. ca muerile plângti pe la mormînturi. Totu In Pojorlta e datina ca nânasil sa tramita fmiloru. care se numesce mlesnitd^ iar sSrmaniloru se trimitu ole mal mari cu lapte si strachini cu brânza si casu. carne fripta. In Tera-Românesca^ în Sâmbata mosilorU. 390 In comuna Pojorlta. IvanIucCl. cotaele.

cu pferulu despletita si lasatu pe spate. . Ar da chiar si bani. daca a fostii însuratii. cit. Stânescu. ce i Iar face la trebuintele sale proprii. de Ilie Flocea. împartindu colaci si coliva. Inmorni. 329: «La Sâmbata morfUora se tace amintirea celord rSposatI la mormintulCi lord. Ia Bomânl. op. decât sa iea dela cine-va ajutorii în ceea ce privesce cele de trebuinta pentru sufletulu repausatulul. p. 322. gimn. salbe si altele. lepada tote podobele de pe dlnsele. III. femeile. nu numai ca lepada podobele sus amintite. Si daca se Intempla ca cela mortu sa fie sferacu. lî daii ajutorii cu ce potii si-Iii Îngropa. margele. 26 * 402 ci totrodata Isl despletescu pSrulu si astfl-felu. Insa nimeni nu primesce. 388. arându-I câte-va pogone de grâu saii porumbii. p. pe atunci tn Tle. saii maritându-î vre o fata. Mariana. (1) Credinta aceasta se afla nu numai la Românî. îndata ce a muritii cine-va. etc. an. stud. Stanescu. II.(1) Corn. publ. ca sa faca cele de trebuinta barbatului sCii. Tota ce pote primi este ajutorulii.. Bola la câlâtorie N'ar mat fi sa fle! Pe unu aslfi-felu de omu tota lumea llii plânge. Începu a jeli mortulu (1). daca repausatulii a avutii fete (2). p. precum: cercei. cit. p . maî lesne slujesce tota vieta el. omenii sarii. Obiceiuri rel. (3) Revista pentru Ist.D. (2) Burada. voi. ci si Ia Rutenii din Bucovina. inele. Seracie la betrânete. op. atâta cele culte câtii sl tarancele. Inmorm. iar fetele cele mari precum si copilele. 48.» 391 numi ma! multu lamiliaru. toti tiu jelescu.. Femeia celui mortii. cacî (Jice unu proverbu : Morte la tinerete. Ce se atinge de modulii jelirii trebue sa Insemnamii ca elii se cuprinde parte In portii parte în abtinerea dela tote placerile si petrecerile îmbinate cu jocii. (2) D.

Solonetu. (6) Com. de M. dict. Bojinca. In alte sate din Bucovina. lepfida cusmele sau palariile si umbla cu capulii golu (3). iar iarna celu multu o s6ptgmâna (2) . Vecjî si lUirada. p. daca mortulii a fostii copilii micii. CotlarciucQ. de d-l(i V. Innior. (3) Ceî cultî aQ adoptata datina straina de a pune florîCi negru la cusme si palarii. 403 Barbati! din comunele ultime umbla In acestu timpii cu capulu descoperitii numai atuncî. D. porta cusme (3). si numai iarna. parintii îndatineza a umbla dupa fiii si fiicele lorii în timpii de vara dela 2 3 sfiptamânî cu capulii golO. German si Em de Cuparencu. op. in Moldova. (4) Corn. de Drag. corn. ci numai fratii si surorile. ceî din tinutulu Câmpulungului si alu Dorneî Insa sese saptamâni. Turturenil. (2) Dict. cit. Alee. când le-au muritii sotiile sau vre unulu dintre parinti (1). MerchesQ. încependu dcla celu mai micu baiatu si pâna la celu mal bâtranu si neputinciosii mosnegii. Baciu. LatesQ si A. Bumbacu. preotd în Hoianu si VicovuliVde-sus. In Boianii precum si în alte sate din districtulii Cernautuluî însa. districtulii Câmpulungului. nici când Insa cu capulu golu ca fetele (2). In unele sate din Bucovina^ districtulii Sucevei. Barbatii. de S. 216. vom. umbla barbatii dupa mortea femeiloru vara de regula 2 4 sfeptfimânî. Mercliesu. In Balacena si Costâna precum si în alte sate din districtulii Sucevei din contra. ca'n alte parti. adeca dela morte si pâna dupa înmormîntare (4). precum buna-ora în Todirescî. Turturenîi si Ionica alu luî lordachi IsacQ. (6) Corn. precum în Costâna si Stupea din districtulii Sucevei. 8 9. Crasna si Ropcea din districtulii Storojonetului umbla parintii dupa fii si câte sese septfimânî cu capulii golii (o).Femeile maritate tsl despletescu pSrulu numai când le morii barbatii. p. T. dar si atunci umbla îmbrobodite. Balac^na. Pletosii din Uadasenî. do Ionica a luî lordachi Isaoii din Mahala: V. de Const. întclegii numai pre tSranl. . Stulpicanî si Fundulii-Moldovel. (1) Usitatu prctutiiidoiuî în Bucovina. L'rsaca din Vatra-Dorncî. iarna însa numai trei dile. Sa pi\rintclc G. Ath. cari umbla numai o s6pt6mâna cu capulii golii (6). de M. si C'onst. când e tare frigii. parintii s6î nu-lii jelescii. Nic. Jemna.

(7) Corn. etc. Turturenii si G. p. precum si In driculii ernii. Jemna si lust. adeca pâna ce iesu slujbele. pletele) la radficina. p. iar flacaii îsi reteza putinu si parulu de 'nainte (6). Burduhos'Q. precum buna-ora în Orlatu si în muntii apuseni. catrinta si opregulâ negru. se Imbrobodescii. iar de napoî opregU negru. Jeînna. Fetele Îsi lega chica (cosita. (5) Dict. Ursaea. de M. Inmorm. (4) Corn. In tinutula Siretului. 173. ba chiar si unii anu Întregii. de d-lCl V. care mai nainte nu numai ca era torte . iar tota partea barbatesca umbla cu capulu descoperita numai în timpulu acela câtu sta mortulu neîngropatu (7). Totu cam asa umbla si celelalte nemuri. Sima. . purtându cârpa. cit. de d-lQ Roia. Cotlarciucu. Agapi si V. rjese sfeptSmânî. când e gerulu celu mare. fetele se despletescu. când o caldura cea mare. Barbatii din momentulii repausarii umbla cu capulu golii. si V. In driculii verii. barbatii umbla cu capulu golu si pâna la unu anu. Nic. In unele locuri din Transilvania. adeca se lega cu cârpe la capii ca sa nu se vateme de elementele timpului. maî alesu fetele. (H) Dict. adeca la cefa cu o strma negra apoi îsi despletescu pfirulu si llu lasa pe spate. Ursaea. de 'nainte cotrintA negra. (2) Corn de M. Totu asa jelescu si femeile. BurduhosCl. Il) Coni. Tonioiaira. cu acea deosebire numai ca barbatii. de M. de M. nepotii. cari nu sunt în prima linie înnemurite cu celu repausatu. In alte parti totu în Transilvania. o luna. femeia mortului îsi schimba cârpa de pe capa cu una negra. precum: verii. si tocmai prin acesta se cunoscu ca ei condorescîl pe cine-va (2). ve<}î si Frâncu. jeluindu pe celu repausatu timpii de o sfiptfemâna. trei luni. (6) Burada. iar daca se marita porta o batista negra pe podoba de nunta (1). umbla de regula sese saptamâni. îndata ce omulu si-a datu sufletulu.In tinutulu Sucevei si alu Radautului umbla fiiî dupa parinti câte o luna sau sese sSptSniânî cu capulu golu (4). dupa cum le este dorii si jale dupa celu repausatii. Cârdeiu. carî se 'ncepii de obiceiu îndata dupa Inmormîntare (5). In unele parti ale Banatidul muerile Isl ieaQ In semnu de jeluire cârpe (maramî) negre pe capu. Datina acesta. op._ 404 In Macedonia vaduvele porta tota vieta loru negrele. 60. Elis. Câmpulungului si alu Dorneî Insa. sese luni.

Imi aducâ aminte de und mosnegâ batrâna. cit. ca t6ta viata lui va jeli. cine are. ti murise fecioruld Înainte de vr'o 20 de ani. Ala mea puiu dâr a muriiu ? De-asX sci bine c'a mitritU Pune-as! portula la cernita Si fata la ve. iar femeile si fetele. simplu. saii numai cele trei dile. si din causa acesta a juruita. 4. atâta numai câ eî. al carui nume. Înca si o doina din Candreni. Ca dovada despre acesta no pote servi. era Avrama BabesA. . Rezesii din districtulii Storojinetuluî umbla. In alte sate din Bucovina^ precum în Manastiora. astu-felu ca o sema de barbati. 6 si 8 saptamâni. ci totii-odata si cu cea mai mare sfintenie pazita (3). de d-lil loaiiu Popovicî. adeca negre. intitulata aDrâgufa ostasuluU^ din care reproducemu urmatorele versuri: De-ar da Domnulâ siîntu sa fie Câti s'aâ dusd iara sa vie ! Câti s'aâ dusii toti aii venitu.ftecfitu (2). muerile Insa Uii jelescu câte 2. mal arunca de pe dînsele. a Inceputu de unii timpu Incoce In multe parti a Înceta. ci si printre tarance. ca sa-sî scutesc^a In cât-va capuld. si cu deosebire Invfelitore de capii. cari se iau mal multu dupa moda straina. dacA nu* m6 inselâ. ca si Qele din Bucovina si Transilvania. cu capulA descoperita (golQ). umbla pe afara cu palaria tn capii.» 405 tinuturile cele muntose se mai pastr^za si pazesce ca tn vechime (1). cu und stcrgarA. nu (4). Timpuld jclireî at&rna dela gradulQ Innemuririi. porta sumanii negru. în cjiile de s6rbatore îmbracati în haine negre. afara de despletirea parului. ca si odini6r& Romanii. ce o pastreza trei (Jile pâna la patru-cjiecî. llA acopgrd. Bolintin^na. 303: «Valachil jelescâ. pe lânga esperienta de tote filele.raspândita In Banatij. pe care nici când nu l'am vâcjutâ cu o palarie. nu numai la clasele cele mai culte. cincl-^ecl saii patru-^ecl. chiar si In timpulu acela câtu sta mortulu In casa. si numai In (1) Dim. si-sl va tine juruinta. Walachischu Marchen. iar feciorii de tarani porta numai câte o basma negra legata la gâtii (3). orî-ce gatelâ precum: cercel. ci semnele din afara ale jeliril sunt numai umblarea cu capulii golii pentru barbati. apoi Îmbraca si ele haine rosii. In Moldova târanil nu îmbraca haine cernite. cine n'are. Stutt^rt und Tiibiiiften 1845 p. esista si'n Bucovina. câtii sta mortulii neîngropatii . (3) Arthur und Albert Schott. op. înv6tatorQ. Datina de a purta haine negre !n semnu de jelire. (2) Com.

de Elis. 40H inele si altele. Asj-api. T. Poc»siî pop. p. de d-lQ Popovicî. TurlurOiul. de d-lfi V. (8) (Vjni. Nistorfi. In districtulii Bacaului din România adese. p. Uniî maî simtitori si cu maî mare durere de inima jelescu chiaru pâna si la septe anî (3). ei. ca are familie grea si altele. A. «tn tinipulu de fata. Velohoi'schi. irimn. nu se prea eelebreza muliri tinjpu de doliCi în onorea eeluî mortu. carî se marita în timpulii jeliriî. sau barbatu sad fcmee. p. sub pretextii ca nu sunt în stare de-a purta gospodaria. op.(1) Coiii. lUirada. Innionn. Mariana. sub euvîutu ea nu pote trâi asa. FI. Turturenu. (3) (\)m. IMetosCl si M. spunii Româniî (1) Lainbriur. Partea cea maî mare a barbatii orii însa. Diel. cil. Jelirea vfeduveloru dupa barbatii loru dureza în cele maî multe partî locuite de Românî totu-deauna maî lungii decât a barbatiloru dupa femeî. 8 9 si 50. »Simu. si daca în restimpulu acesta li se întempla vre-o pârtie buna. care lotCi astepta celii putinu anulu. ba une-orî chiar si dupa treî lunî. jelirea cea mal scurta si maî usora a n^muriloru dupa celu repausatO dureza de regula sese s6ptfimânî. Femeile. cea maî grea însa pâna la unu anii (2). si anume celu putinii unii anii. sa obsei'\atfi ca barbatii sunt maî grabnicî a se însura îndata ce î-a muritu femeia.orî atâtii v6duvoiî câtii si vaduvele se casatorescii îndata ce aii trecutii cinci pâna la sese lunî (4). nu trece 5 sa îi 6 lunî si so. (i. casatoresce repede. îiivetalorâ. cele maî multe dintre dînsele nu se marita pâna ce nu li s'a împlinitii jelirea. de Km. (Jupareneu.» Si maî jos: «Atatîi barbatul il câtfi si femeia nu se casetorescil pâna dupa sese lunî de jelanie». I. Cernauti 1875. . 50. (2) S. se însora cu multii maî degraba. si anume la sese luni. (4J Dict. de d-niî V. decât femeia. p. IL Doiru» ^i hore. adeca pâna ce se aseza sufletulii la loculu de odihna. IX. de (2) Coin. (4) «Columna luî TraianCi». 153. Oioriroscii si Horn. In genere luatu. stud. an. si a îngriji de copiî. pe cari nu le punu vreme de unu anu Încheiatii (1). 57B.

în patru ^ec\ de iJlile . Apud B. cel din Moldova tnsa credu ca astu-felii de femeî. rom. G. fiii Iul trebue sa umble sese luni cu capulii descoperitii. In casii când s arii tntempla una ca acesta. iar dupa morte li sar pune o p^tra grea pe pieptu^ pe care ar juca dracii In diua aceea In care au jucatu si el Însisi (2). Latesti. . p. ea pune din noii alta legatura de parii (o). Totu asa urmaii mal de multii si nobilioril. sa percja darulu dinaintea nuntii (3). Sa par. atunci. nu este la toti totii una. macarii de ar fi în mijloculii iernii. II. 149. nu se mal marita de felii de-a doua ora. lala ce ne spune în privinta acesta principele Dimitrie Cantemirii: uDoliida. ca nu si-aO iubitii barbatii de mal nainte (1). si-sl lasa parulii în jos. adeca fara ca sa se friga. barbatu.» In totii decursulii timpului. în cât de ar trebui sa faca calatorie ori câtii de lunga. (o) Descrierea Moldovei. de S. (3) Pa^'. (2) Dict. Când more unii taranii. nu joca nici nu se desfateza^ caci daca ar juca s ar socoti ca si cum ar salta pe mormlntulu repausatului loru tata^ mama. PletosQ. Precum în timpulii de fata asa si în vechime jelirea nu era la toti Românii totii una. ea taie ceva din parulii saii si pune la crucea dela capulii mormîntulul. 408 câtu si fetele si feciorii. p. cât duraza jelirea. Dict. nu le este permisii sa-sl puna pe capii nemica. Daca ar pute suferi sa arda tote hainele de pe dînsele. 66. Pletostt.» Unele femei însa. si cu deosebire preotesele vaduve din cele mal multe parti ale Moldovei. si A. limb. si trebue sa-sl lase a le cresce pSrulO si barba. Când more fratele vre-uneî fete de taranu. frate sau sora (1). <4) Dict. P. t. si porta numai vestminte de doliii. ca s arii pute si ele marita (4). pazi ndii unii anii întregii ca sa nu cada saii sa-Iii iea cine. fara ca sa se atinga para focului de ele. \diT\n Legiuirea\\x\ Carageadin 1818cetimuca «de seva marita temeia în anulu jalei. atâtii femeile dl Au()itîl de la maî multi insî. Editia Societatii academice romane.va.407 din Bucovina. dupa morte se ducu unde nu e bine. dar acum saii lasatii de acosta superstitiune. de A. spune poporulii. adeca In iadfi (2). 1127. Hasdeft.

Cuparencu: «In Hopcea fiiî. 409 De când s'a dusa dumnIa-luT. precum si'n alte sate din districtulQ Suceveî. Nici la degete inele. (1) In Bucovina si Moldova. 163. omenii (Jic(i ca le pare bine ea ad nmritQ parintii. Ba. nioî sa merga pe la petreceri unii ana întrega. de Al. lep3da pâna chiar si paunii. De când s*a dusii badita Mi-I pustie ulita. 49. unde este datina de a se purta pauni In pfilarie (4). unu satii frumosu din josii de Fagarasii. Gcrmanu. Burduhosa. de d-la V. Inmorni. V. cit. pe lânga esperienta de tote dilele. In Transilvania: De când te-al dusii. In Banatâ unele femei nu-sl spala fata si nic! macar tsl schimba vesmintele de pe ele In cursulu anului de jelire. BumbacO. Drag. feteloru si feciorilorâ nu le este permisii a purta In timpulii jeliriî nici macaru flori la ureche si In palarii paii cusme. Ca dovada. de stud. corn. Lambiior. tinerilorQ Ic este în timpulâ jeliriî oprita de a juc^.» (2) Corn. V. si Em. iar fetele umbla necontenita cu pârulu despletitii (2). Femeile. (3) Corn. Baciâ: «In Stupea. iar dupa a frat. si cu deosibire a celorii mal mici. vecjî si Burada. despre acesta ne pote servi. Corn.ilorii. Turturenu. n*a(i voe sa j6c<. nu scapa de Inpunsaturile cam In saga cam Intr adinsu ale fecioriloru. Nici la urechi floricele. p. In cele mal multe parti numai sese sfeptSmânî (3). cari nu Intârdie de-a le spune une-orî chîar nemijlocitii dupa înmormtntaro urmatorele cuvinte: SSrmanelula barbatelCi! . cari si-au luatu Indrasnela de-a calca acesta datina strabuna si de-a se arata ca nu le prea pare rfeu dupa barbatii lord. baetele. Burduhosa. iar daca le-aiî muritii amendoi parintii. dupa mortea parintilorQ. câcî daca se baga în jocu în acesta tinipa. Înca si urmatorea poesie poporana din Votla. lânga Oltii. de locil din ('rasna. de At. p.Fetele si feciorii dupa mortea parintiloru nu joca unu anii Întregii. M'am data prada dorului (1).» (4) In tinutula Storoji netului si ala Câmpulungului. N'am mal pusii la gâtâ margele. respective vfeduvele. op. N*am data gura nimârul.

ici-î glodu. Dragostea mea cea cu focii . » (2) Hurada. Ici dârme cu mâni la pleptO. Dar decât l-ola destepta . Toti venîa La casa mea. I. Baîa-maro 1889. . 49. Sa traescii în veduvie Dupa vro douS luni: Of! sSracu barbatii prostu. Toti s'au dusa. Când juca Înainte de ce li sa împlinitu anulu de jelire Ici-I tina. ici glodu. Si la marginea pâmintulul N'oiii mal gasi de protiva luî. De-o cîubelca de tutunu (1). Sau m'oiu duce la uncropu î (2i Sau ast-felu: Ici e terîna. Ici e barbatelulu mortu. Cu bobu înflorit u. Bunu odorii la cas'a fostu Câtu traia. «Nu âmbla Ia nici o petrecere prin 6 s^pt^mâni. Câtu se'nvertla. . Nu sciu stare-oiâ sa-Iu desgropu. Ici e tocmai unde jocG. p. Ca nu era macarii bunO. Si-o sa jocu sa mi-lâ desteptu. Xo. Bine-a fâcutd c'a pcritu. Ici mi-I barbatulâ meu mortâ. Of! of! ml-a remasu casa pustie. respective una and. m'au parasitii ! Când Isl afla vre-unii amantii: . Da de când elu a muri tu Casa mi s'a pustiitu. 410 Dumne(j[eri sa-lâ ierte Cu fasole fierte. (1) «Gutinula» an. 31. Inniorm.Bunu a fostu câtii a trâitu R6u îmî pare c'a muritvi.

Ierte-mi-te Dumne(JeO. (3) Anton G Pan. 157. Sî-oîu sa-î vîndâ si ghetele Sa-la jelesca fetele (1). 57. când o v6duva se marita la unii anii dupa ce i-a repausatii sotulii. nu se spala pe capii pâna nu-lii îngropa. p. ce o are pentru ocrotirea gospodariei sale. în fine. In România Insa si anume In districtulu Bacaului. Altcum are sa se aprinda satulii (4). Decî In Bttcovina^ când se marita dupa Inplinirea anului de jelire. nu se spala . A. unde a muritii cine-va. In «Gazeta satenului. 411 Dar decât Toiil desgropa. cit. publ. dormire-al somnuld lungQ. sau din caracterulu eî celu r6u. Hînuiica-saraia 1888. Sa mi-lii desgropii. adeca fara musica. (2) Lambrior. Literatura populara.Oiâ juca si ml-olu cânta: «Dormi. No 10. In Transilvania nu numai sotulii celui repausatii. în op. Sl-oiii sa jocii. aici glodâ^ Aici barbatelulii mortii. când e unu mortii In satii. p. atunci se face de regula nunta tacufa. Sî-oîu sa-I vîndu si palaria Sa-Î cetesca liturghia. 153. O sozetc)re la tt'ra saCl povestea luî Mosfl-Albu. p. Poporalii cunosce forte bine daca o vCduva se marita de nevoea. (1) N. iar dupa doi ani nu-î mal ^xce nime nemica (2) In casii când se marita o v6duva. dormi barbatelulii meii. V. Bo^'dand. nime nul iea anume de r6u. fiindii raii de morte pentru acelu sotii remasii (3). Ca câte-am trasa îmi ajunguî (3)» SaO. atunci nu e bine privita de poporu. Bucurescî 1852. asa: Aici tina. Mal bine-oiti bea sl-oiCi mânca. In România la casa. Partea II. Dormi. careia i sa nimeritii o pârtie buna si nu-i da mâna sa o lase. ci pâna si femeile cele cu totulii straine. » an. oulojLrerî din susulil Moldavicî. saii o fata mare. In România sotulii unui mortii nu se pîeptSna o septfemâna de la mortea luî.

158. In Todirescî si Solonetu. T. Hurada. p. 49. dau scripcariloru vr'o câti. iar fetele totu atunci iesu la jocu si intrarea se face In cele mal multe parti astu-felu: fata purtata de mâna de catra unu tecloru. p. po care calca. an. Dupa Împlinirea timpului de jelire vaduvele se potu marita. Jt'iniia. ca si Româncele nostre de astazi. op. dela vechil Romani. Brasovil 1891. Sil)iu. asterne o naframa la pamlntu pe care o calca cu piciorele Înainte de-a juca si apoi se prinde In jocu (2). Datina jeliril prin lepadarea giuvaereloru. rit. alpaniintu. prin retinerea dela tote petrecerile Împreunate cu jocu. (4) CalindanulA poporului pe anulu conuinCî 1889. 42 43. a lepfida tote giuvaerele de pe dlnsele si a nu le mal lua pâna ce nu trecea timpulii jeliriî. p. fiindii raii de morte pentru membrii ramasi în acea casa (o). do mâna de catra unu se prinde în jocil. îndatinau. fetele.va crucerl. 153. desi o Intâlnimii si la alte natiuni straine. se obicinuescc de a nu se da gunolulu din casa afara. 43. 423. fara ca cine-va sa le iea anume de raâ . prin purtarea de vestminte negre si mai alesu prin umblarea cu capulâ golu si cu pferulu despletitii. 1). Titu Liviu ne spune In privinta acesta urmatorele: «In timpulii jeliril femeile Îsi lepSdaii purpura si aurulii (4). p. Inniorm. cit. (o) lonenCi. carî intra Întâia ora dupa jelire In jocu.» . p. când dasa.rufele (albiturile) si nu se spoesce o saptamâna. si de a nu se mal lua nici unu lucru din casa (1). e mal multu decât probabilii ca Românii aii mostenit o de-a dreptulu dela strabunii lorii.» Fecîorele romane^ cari erau nemuri mal de aprope ale (1) Corn. p. p. 216: «Când terna o naframa la saâ unii feciorii. pe când de alta data nu platescu nimSruI nemica (3). In Bucovina^ totii în restimpulii de cum a închisii cine(1) Doîne. p. precum buna-ora la Rutenii din Bucovina. (2) Columna luî TraiaiiQ. (3) lonenft. (2) Lanibrior. Bojiiica. intra fecîorolc dupa trecutiilQ anii maî intâiu în jocîi. stri<^Hturî si chiuiturî culese de inaî inultî liiv^talorî zelosî. IX. precum si*n alte sate din districtulu Sucevei. (io M. 71. 412 va ochii si pâna dupa inmormtntare. Femeile românie. cum muria cine-va. op.

7. e. si astu-felu apoi cu capulQ descoperitu. de d-l(i I. fara onore (3)- (1) Varo la Non. fara omenie. Besan. la din contra. Totu asa faceau si amicii si cunoscutii mal de aprope al mortului. proximo ainiculo nigello.(3) Corn. dice : aPrivesce pfirulu despletita dupa datina unul ce jelesce si tunica plina de lacrâmî ca de ploie (2) » Jelirea dura. o pedepsia legea prin perderea unora drepturi de mostenire. sequerentur lectum.» Iar Ovidiu. 14 : Propinquae adolcscentular eliam anthracinis. îmbracau vestminte negre. cari erau nemuri de aprope ale mortului erau cernite. Avramii jun. publ. stud. Acestia asemenea llii petreceau In vestminte de jale. ca si la cel mai multi Români din (liua de astadî. i 414 XXXI. XVI. cit. (2) Aspice demissos lugentis more capillos et tunicas lacrimis. 68. daca d. Quidaliud in luctu quam purpuram atque aurum deponunt 413 mortului.. In epistola catra Ariadne. Varo (jiice în privinta acesta: «Copilele. I. vfiduva se marita maî nainte de a trece acestii anii. sub republica romana. îsi despletlau pSnilu. iar în timpurile cele mal vechi. în «Albina» an. capillo demisso. sicut ab imbre jrraves. adeca In vestminte negre. Elii se tinea regulatii. unu anii întregii si se numia an7iîts lucttis. era declarata de infama. (4) XXIV. . si cu capulfl golii. si cu pfirulu lasatu pe spate petreceaii pe celu mortu la mormlntu. No. iar cele mai de-aprope erau într unu vestmtntu negru si cu pfirulu despletitii urmau dupa mortu (1). DESGROPAREA. (3) M.

si anume la cel maî avuti. îlu ducii la biserica si-Iii punii în despartitura iemeilorii sub icona Maiceî Domnului. nemurile cele maî de aprdpe ale repausatuluî punu pe ciocli ca sa desgrope mortulu si sa-î scota tote osele afara. pomenesce pre cela mortii atâtii la proscomedie câtii si 'n decursulO liturghiei. iau osele. la cincî dela mortea unul june. cari se afla de fata. Dupa liturghie iau nemurile costeiulii cu osele din despartitura femeesca si-lii ducii în cea barbatesca. scotii costeiulii cu ramasitele mortului afara din biserica si le ducii la tinterimii . glesnele si fluerele picîoreloini în fundu. care e de maî nainte însciintatii. le spala maî întâîu cu apa curata pâna ce se facu albe. ca cutare si cutare are sa se desgrope. înainte de începerea prohodului însa nemurile mortului daii dascalului douS testimele saii tulpane si dou6 lumine. nemurile. iese cu lumina aprinsa din altaru în despartitura barbatesca si începe apoi prohodulâ^ pre care îlu tace ca si la orî-care omu de curendii repausatii. unde are sa se faca prohodulii. era în vechime pretutindene datina la Uomânî. primindii cele date. iara titva sad scafârlia de-asupra. alu cincelea sau alu septelea dupa înmormîntare. si anume: ciolanele. dupa ce le-au spSlatu [acuma deajunsu.La trei anî dela mortea unuî copilu. Datina acesta în timpulu de fata exista numai în unele comune din Moldova si Tera-Românescâ si se face în urmatoriulu chipu: In Sâmbata de pe urma a anului alu treilea. iar cele-lalte sa le duca în altarii sa le dea preotului. apoî cu 2 3 oca de vinii. Dupa ce sa cetitii întregii prohodulii. spetele. din cari e compusa corpulu. costele. ca nu cum-va sa se perda vre unii ciolanelii. bratele precum si cele-lalte 415 ciolane. si la septe anî dela mortea unuî omu bStrânu. Preotuli!. Une-orî. unde sta pâna a doua (jii. andrelele. dintre cari unii testimelii si-o lumina pentru dînsulii. adeca pâna Dumineca dupa liturghie. la mijlocii. ca fie care mortu sa se desgrope si sa se prohodesca ca si întâia ora când a fostu înmormîntatu. Dupa ce le-aii asezatii cu cea maî mare grija In chipulii aratatii^ cosândii costeiulii la gura. bocindu. le punO într o covata si. spinarea. Preotulu. Dupa ce l'au desgropatu ciocli. umerii. le punu întrunii costeiâ de pânza. si pe urma. se face chiar si cu soborii.

(3) T. ci-lu lasa în nauntru. naframi saii prosope. T. In casulii acesta nemurile mortului chiama de regula maî multî preoti ca sa-Iii prohodesca si sa î cetesca rugaciunile deslegariî^ crecjendu-se în genere ca trebue sa fie de cine-va blastftmatii si aturisitii. apoî II cotesce preotulG rugaciunea de deslegare a juramintelorG ce pota fi asupra luî. op. In casulQ acesta se razima de zidulCL uneî biserici. cari 416 8afi observatii tntâia ora când a fostu Inmormlntatu. si astiifelii îlii prohodesce preotulii dupa ce a esitii dela biserica. Ve(}î si Burada. Sa parintele G.cu procesia. 46: «Când se desgr6pa und mortCL si se gasesce neputre4ita. câtu e sicriulu de lungii. p. împartindu ducfitorilorii procesieî si a costeiuluî testimele. 329. ca si când ar duce pre unii omii de curendii repausatu. de S. cari le astupa. fa* cendii dupa Inmormlntare chiar si prasnicii saii comandare si radicându pomulu. se razima de zidulu bisericei. recitându din psalmulâ a MUiiesce-mS Dumned îdei> cuvintele uStropi-mS-vei ci$ isopii si mi vel curatîy> le asâza la locu curatu. (1) D. Burada. op. o pânza . Daca mortulu nu e putredu de tolii. de sufletulii mortului desgropatti Mal pe scurtu observa mal totii aceleasi datine si credinte.» 417 . totii din Moldova si Tera-Bomânfyca^ daca mortulii se gasesce neputreditu. asternu de-asupra luî. Inmorm. si archiereulii sau preotulii îl cetesce rugaciunile deslegaril pentru cel afurisiti si apoi se înmormînteza (3). cit. Stanescu. câte o gaina peste gropa. se crede c4-î jurata. Ajunsi la tinterimii. si din causa acesta n'a putreditii (2). Latesa. lon^nfl. atunci nu-lii scotu de felu afara din gropa. Ba unii porta chiar si slujbele din nou si anume In decursulu postului mare. sau In unu altiî cosciugii. Inmorm. daca se Intempla ca !n acestu tinipu sa-i mora vre o ruda (1). 62. p. punii osele îndarfeptii în gropa de unde aii fostii scose si daii cioclilorii. p. In comuna Zanoga din TârorBomânescd e datina ca osele sa se strlnga întrunii vasu sau o pomnetd de pânza si astu-felu. p. dupa ce preotulu Ie uda cu vinu. (2) Dict. punii în fîe-care margine a gropeî câte o lumina de cera galbfena aprinsa. In alte parti. cit. adeca afurisitii. Mariuca Nistorfl. cre(jiendu-se ca e juratii. Românca din Malini. 62 63 . preotii si iiiv6talorQ !ii Hâdâseul .

nu se desgropâ numai o singura data. 418 tadata i se bale unu paru de Icmnu de tisa prin inima. se (jiice ca e strigoiU^ si (1) Bolintinenu. si daca-lii gasescii cu iata In josii. de Mariuca Nistorâ din M&linT. dupa ce se desgropa strigoiuli). atunci nu se mal astepta ca sa treca timpulii hotarltfl pentru desgropare. se pote cunosce si dintr o doina din comuna Badenî. din care reproducemu urmatorele versuri: Sî-oîu sa lasii cu giuramîntu Ca sa-îiî faci sicriu de plumbu. sau i se sc6te inima ^i cu ea se ungâ toti membrii familiei. precum si'n comuna Zanoga din Tira-Românesca. judetulii Iasi. In comuna Tatarei. Spunii mal departe bfitrâniî. Deci. 27 92. p. Calatori! la Românii din Macedonia. vinii preotii de-1 cetescii si-ltk deslega ca si 'n România (1). 132. pentru ca prin acesla se crede ca-i pazesce ca sa nu inora îndata si Damurile râmase In vieta (1). i se cetiaii rugaciunile de deslegare si i se facea prasnicii (2). atâtii âin Moldova câta si din T&a'Bomân&cdy este datina ca mortulii ce a muritii mal pe urma sa se desgrope la sese 8&pt3mânl. Miarianif Inmorm. Doine. ca'n timpulii de fata. 91 (2) Dict. se mal crede Înca ca mortulu . Sl sâ me srotî la cinci anî Sa-M facii gustu cu dusmani (3). Cum ca datina desgroparil a trebuitii sa (îe mal de multii forte respânditâ si cu deosebire In Moldova. aflându-se unii mortii neputredii. ci de mal multe ori. p. Poesil populare. si totii-deauna de câte ori se desgropâ. se ducea la munte si se arunca sau se Îngropa acolo (2). la BomânX. când 11 afla numai osele desirate si gole. Caniand. ca In vechime. Când se ntempla ds more vre-unulii din nemulii celii mal de aprope alii mortului. In casulii din urma nemurile mortului sunt totii-deauna cu multii mal triste si deprimate^ si varsa cu multii mal multe lacrimi decât atunci.Românii din Macedonia credu c& numai unu omu care a fostii calcatoru de juramtntu nu putrecjiesce. aflându-fee unu mortii neputredii. judetulu Oltu. In judetulâ Mehedinti In timpurile vechi. Sa mg 'ngrochl tu mal adâncii. Iasi 1888. (3) M. in mal multe rlndurl. ci 'n multe comune.

p. mal multe femei din Poiana-M6rului. 41 . (3) Uurada. [>. si-Iâ strapunsera cu furci de fierti tn inima. saij li se taie capulâ si asa se punu apoi tn sicriu si se tngropa. sail li ae baga In gura ustanoia (usturoiO.'*Kr6pft. op.> (4) D. nasct^ndu-se i" ca senina aia calitat'^ '^^ stri[. când more. mortii. se lega cu rugu. si cari se cunoscâ mal cu sema pe aceea ca. cil p. Inmonii. Andreiu. de aceea. .e strigoiii daca s'a nascutu cu perdea saii camasa pe capu.'li:i. Inmorm. tn ochi si In pieptu. p. 326. op. de cum Innopteza si pâna cânta cocosii. care tinea netncetatu de vr'o cate-va (jile. sau li se împlânta In inima o tepa. acolo ca sa-I pera puterea si sa tm mai puta face râii (4i. numiti tn unele parti ale Transilvaniei ^iscol. si atunci nu numai ca ieaîi laptele de la vacile mulg^tore si Ie sugâ sângele. Stant-scu. Burada. nu numai ca facu omenilorii o multime de neplaceri. 53. SiSnisLU. (1| Buradu. Sliint: cliiar s(! zomisli-scfi asttl-fi. Credinta In strigoi. scrie d-lu Th. D. si data îl c& osie atrigoiH si Îndata i se bate unCt par i-a se ur^a totî membrii ramiliei. «Daca la si-sc s6|)ltÂniânî dela iii6rtca cul-vik iiiurt. In gura si In nasu [Si. înaltarea Domnului si St. p&zindu-s (2) Burada. Glieorghe. Transilvania. (6) D. cit. si anume: In locu de a i se Inlinge o undrea In buricâ.oia. se Îngropa cu fata In jos. si u alta pi'rs6ii£i din familia acului dliitAiil morlft. Inmurm. 53. 325. neajunsuri si daune. ci totu-odata manânca . saii i se înfige In buricii o iindrea si o lasa. meraera la mormtntij si desgropara cadavrulO. aiâ) si pietre. ca sa nu se pota scula din mormlntCi si sa suga sângele sau sâ mance inima celora vii. op. unâ satA aprope de acea comuna. Iiini'-nâ. ci si la cei din Bucovina. si apoi !ntorcendu-o In secriu cu fata tn jos ail Ingropat'o iarasi (1) » In alte parti din Transilvania. este forte rCspândita nu numai la Românii din România libera. înainte de a fl îngropatii trupulu lui. cu deosebire tn sera spre St. In timpulu mai din urma Insa datina de mai sus a Inceputii a se rari si a se întrebuinta alta. « Aflând u-m6 In Transilvania. Banatu si Ungaria. când aO cea mai mare putere.t3 54. atunijî acesla ws de. T. caci pretutindene se crede ca strigoii iesu noptea din morminte. dupa cum spunu unii. se Înfige unu fusQ In mormtntulii repausatuiul (5). In comuna Zemeeci. precum buna ora In comuna Secadate si Sacelu. cit. despre cari se crede ca sunt strigoi ori pricolici. au coda. p. crecjlendu ca ploia. p. si-i punii putinii meiu In sicriu. provenea din causa mortii unei fete Îngropate de curlndii si presupusa de striguica.

le culca cu fata în jos si asa le îngropa. în «Familia. credendii ca apoi nu iesii noptea din mormîntii si nu umbla în orele secrete ca sa taca omenilorii reii (2). 421 . Iar acesta se face numai atunci. Densusand : «Scrutari mitoloi^ice la RomanT. când presupusulii strigoifi supfira prea tare pe cei rfemasî In viata. 11 batii unu cuiu de lemnu dreptii In inima. lagiiiin.» Nic. dupa cum crede poporulG» iesd noptea din mormîntG cu cosciug^uld fn capa si manânca rlndâ pe rtndd cate unCi membru din familia sa. 325 : «Ideea ca uniî morti se facQ strigoU c forte respândita. pironindu-lii astii-felii de hmdulu secriuluî ca sa nu se mai pota scula. p.rindu pe rindu câte unu membru din familia lorâ. Atâtu în privinta corpului omenescii. In BanatU nu numai pre aceia. Pesta 1868. p. In timpulii maî noii Insa atâtii credinta In strigoi câtii si datina de a-i desgropa si strapunge In inima a tnceputii a disparea din Bucovina. Stanescu.» I). 63.» publ. preot u. (1) Com. VH. ci chiar si pre vrajitore. Macoveid. saij Ie manânca numai inima si le sugu sângele. Iara dupa câte-va s6pt&mâni se desgropa si^ de-liî afla numai tn câtu-va miscata In secriii. pentru care pâna Ia alii septelea anu. IVsta 1871. 38. No. aralându li-se In visu. IV. 449 450. (2) Ve4î «Familia» an. iar dela alii septelea anâ încependii înainte dispare ore cocosulCt de mie(}ulu nopti! Io piere puterea ^i iar se ba^^a In morniintti. Românulii aprinde candela saii diferite lumini si arde miresme sfintite pe raormîntulii s6ii. op cit. precum si pre tote acelea femei.» an. de d-lG Av. din care causa trelunt strigoi. ilin iese din mordupi ce cânta 420 se punu In secriii cu tata în jos. despre cari se crede ca sunt strigoi. p. si altî Rom. Eî. si mai alesii de când mai multi insi fura torte aspru pedepsiti de catra autoritatile civile pentru credinta lorii cea desarta si pentru datina lorii cea rea de a-i desgropa si a-i diforma în chipulii cum sa aratatii (1). i. când i se face desgroparea si deslegarea de blastemele oselorii. sau daca li se pare lorii a-lQ vede noptea cercetândii locurile pe unde a traitii. despre cari se presupune ca aii relatiuni cu spiritele cele necurate.

triCi ilustru. inelulu care une-orî era însu-sî siirilulu mortuluî. 588: «Dola introducerea crestinisiiuiluî in Dacia. Miroiiu Costinu. ( 'restinismulu a foVtCi îjsi estt». Aceslu actu cre^tineseu da. mormintele nu aQ maî fostfi locuri de odihna eternd neturburate. unâ aj». Numaî leirca moderna a cimitirelorO asezat** afara din orasr. In adeverii.sgropari'a if\ slîntirea orî desl4»«rarea dt» hle. Pâna în alii septelea anu UomânulCi crestinii aprind4' candela. «Acesta imprejuran» ne explica putinulu numeru de morminte.. fara a maî aminti j.ite in interiorulu bisericilorCi. < )mulCl leira totu-deauna liresc4' pi-esentuhl de trecutQ. adeca cele clitorescî. si une-orî. cari aii strabatutu paiia la noî din seculiî anteriori. maî numai cu corpulu. tara sii-^j?î dea sema de ce face.» 422 XXXII.slenu» a oseloru. maî ah>su daca in aceea-sî irropa nu maî vinu noî odihnitori. ritualuld crestinescQ a redusa cultulu mormintuIuT la sijite ani. t. trropile se j^olira de ose ea sa facil locCi la noî odihnitori. Dupa desj. mormintele disparura. amu pute dice.!t''pteloa anCl st» face de. II. de ceî carî aCi lucratii In vre-o directiune pentru tera. aprope numaî acele morminte maî exista. siiil din oruranisatiunea sociala. La alu î. maî alesii daca In aceiasi gropa nu maî vinu alti odihnitori noi (1). A-sî aminti de ceî carî oâ fontii.entu distruiretoru alCi mormintelorCi. însemnate tiindu maî adi'se cu cate o ciiice de lemnCi. lUiruivscî 1888. pentni ceî carî potil sa-sî platesca pos(»siunea neturburata a doî cotî de pamintu ! «Si cu tote aceste scaderi in cultulu mormintuluî. din causa slrimtoririî cimitiruluî. SUFLETUL O Dela Inceputulu studiului de fata si pâna aici ne-amu ocupatii. cinn erau mormintele romane vechî. p. a asitruratil repaosil eternii mormintuluî. A. livchia. (1^ V. Opoiv complt^te. Cine nu face a sa.cum amintirea urmasiloru s6î. Afara din l)iserica. mortulu dispare ore cum din amintirea urmasiloru liiî. carî ail fostu asez. cu datinele si . faclia la serbalorî mari si arde miresme stintite pe mormint(»le aloru seî. oi'asium» de ilespoiarea mormintuluî de cele maî pretiose resturi istorice : hanutulu dela toia^il. nu pote sa-sî dea seina de viitord. din nenorocire. este o proba a aceleî vitalitati.. provenite din ritualulil mortilorîi la crestinî. venei-area mormintelorCi este semnu de vitalitatea nationala.n'opari»a de septe anî.^i de fnitinientele din haine cu cari a fostfi în«^ropatCt vri'-unii ptM'sona.

stândii la capulii acestuia si jelindu împreuna cu cel de casa. 423 dupa ce a esitu din omii. daca-I daii nemurile sale de asta data ceva de pomana. se departfea si elii de dlnsulii si trecendii pe la vami se duce sau în iada saii în raiU^ dupa cum i-aii fostii si faptele: rele sau bune. dupa ce a esitii sufletulii din corpii. La sese sfeptemâni vine acasa si. Românii din orasulu Suceva credii si spunii. iar daca nu-I daii nimicii. apoî ese si elu cu acesta din casa si. merge forte suparatii (2). Dupa aceea se mal arata la sese dile apo! Ia s^se luni si pe urma la unu anii.credintele privitore la acesta. pe când despre svfletU amu amintitii numai icî colea câte ceva. cum si pe unde umbla elii pâna ce ajunge la loculii de odihna saii de munca. se arata la trei c^ile. pe stergariu sa se odihnesca. sufletulu sâde de napoia casei si astepta pâna ce iesu cu mortulâ din casa. Românii din Mihovenî si Bunint! credu ca. . sede într unu ungheriu alu caseî si acolo astepta pâna ce scotfi mortulu afara. iar a treia di dupa ce sa înmormîntatii acunia mortulii si i sa facutii prasnicii. unde a vietuitii. dupa ce amii spusu totii ce amii avutQ de spusii In privinta corpului precum si în privinta eliberarii sufletului de la munca cea eterna. Dupa ce se îngropa corpulii. dupa ce se despartesce de corpii? când. si se duce în ceriii (3). Vomu începe deci maî întâî cu credintele si datinele Românilorii din Bucovina si anume a celorii din districtulii Sucevei. Cei din Sfcroescî spunu ca totu timpulu câtu sta corpulu Înca neasezatu In mormtntâ. se înalta la ceru. Dumnecjleu llu chiama la prasnicu si asa se duce sufletulii o data cu corpulu (1). iar cu pieptenele sa se pieptene. câtu sta corpulu omului nelngropatii. când se pune unu stergariu la feresta si unu pieptene pe pragulu usel . dupa ce s'a despartitu sufletulu de corpu. Cel din TodirescI si Solonetu spunu ca sufletulu. care-î este renduitii de Dumnezeu amfisuratii faptelorii sale din lumea ac6sta. Românii din Balacena credii ca. ca sa vorbimii maî cu de-amaruntulii si despre suftetd. Cum iesîi tnsa cu mortulu din casa. precum si cu celea ce-i sunt omului de neap&rata trebuinta pentru mântuirea si odihna sufletului 86ii dupa morte. se duce forte bucurosu. Sa vedemu ce face acesta. ca sufletulCi. mal rSmâne pe pamîntii. dupa ce-lu petrece la mormîntu si vede cum îlii punu In gropa. parasesce casa. pâna ce se îngropa mortulii. a sositii rendulu. Acum însa. atâta sta si elii pe lânga corpii si pe lânga casa.

In Vicovulu-de-su8 si n Bilca. tn care a traitu împreuna cu corpulu. cretjiendii ca viindii sufletulii. giiun.'om. de Elisaveta Agapi 425 ulcica sau o sticla plina cu apa. g-irnu. Atunci nemurile lî daii oil-ce de pomana si-Iii jelescii (1). Hacia.(ll C'oin. o naframa si o lumina. stud. apoi merge si petrece iarasi In cerii. dupa cum si-a câstigatii (2). Onofreiu. viindu ângerulfi dela botezu si lafindu-lu cu sine. stud. Jemna. merge si petrece In ceru "pâna ce sosesce timpulu» ca sa i se înmorminteze corpulu. In Manastiora sau St. comuna In apropierea orasului Siriettl. si sedendu pe naframa si gustându din bulca si apa din ulcica. Apoi pleca si elii pe calea sa. ca suflotulii nemijlocitii dupa ce se despartesce de corpii. si se pune acolo unu paharii cu apa curata si pe paharii toiagulii ca sa arda. de unde se tntorce iarasi la trei si la sese (^ile. trece peste tavuua cea cu faina. apoi la sese s6ptâmâni si la unu anii la acea casa. (2) Corn. sate în districtulii Radautuluî. A treia (Ji dupa ce sa Inmormîntatii corpulii. cu unu colacu sau o bulca pe dlnsa si o lumina pe feresta^ cre4cndu se ca acolo se aseza si sta sufletulu In decursulu celoru trei ^\\e^ câtu sta si niortulu In casa. se cerne faina In sera cea d'intâi dupa ce sa tnmormtntatu. unde a muritâ unu copilii. atunci nu numai ca vine copilulii peste nopte si bea apa. câtii timpii a vietuitii pe pamlntii In acesta 41 deci Indatineza Stupcanii de a pune o tava cu faina In loculii acela unde a muritu omulii. AvramG. au vfecjiutii o multime de urmusore ca de copila împrejurulii paharului. ci a doua (jli dimineta se cunoscii chiar si urmele sale pe unde a umblatii. de Al. (2) C'om. Mulj. si trecendii elii pe acolo i se cunoscu urmele si cunoscendu-i-se urmele e unii semnii ca-î trebue ceva. când more unfl omu. adeca merge saii în raiii saii In iadii. îndata se pune o naframa. o (1) Corn. de AntonO Fetriceiifi. gimii. când more cine-va se pune la capulii luî o ulcica cu apa. ca facendii acesta. Românii din orasulii Sireta spunii ca daca pe loculii. . de M. ^3) (. 424 ! Ceî din Stupea cjiicu. se scobora din noii din ceru si cerceteza casa. A treia cjii Insa se Înalta la ceru. gimn. de I.î insi pretindii. Când se Inmorminteza corpulu. unde a locuitii. Sufletulu sede pe naframa lânga mortu pâna ce se duce mortulii la mormîntCi. atunc! se scobora si elu din ceru si-Iu petrece pâna la mormlntu. stud. si ud.

e semnii raii. dupa co a venitu acum sufletulii si a bâutCi din apa. tndatineza de a pune. Strachina sau 61a respectiva se da de pomana celui ce a tinutii lumina. varsa apa. . nu numai pâna la sese saptamâni. Dreptii aceea nici unii Crasnenii nu se Încumeta a se culca si a dormi în decursulii celorii sese saptamâni pe loculu acela. A treia di. unde a muritu omulii. 426 urma acasa. In fine. Ba elii. Înainte de a esi omului sufletulii. (2) Com. In care sa scaldata sufletulii. Asemenea. vine neîntreruptii la casa unde a Incetatu din vieta. unde s'aii pusii. si apoi se înstraineza si nu vine mai multu (1). dora Uii pote afla. se pune lânga corpu si totu timpulu câtu sta acesta In casa sta si elâ lânga dlnsulu sau se pune si sta Ia cheutorea casei. când mori nu pote esi sufletulu din casa afara. iar alta noua. o bulca si dou6 lumini. si se Intorce cu pompa Indferfeptu la cerii. când se iea vr o ola de la focii nu e bine a-î lasa loculii desertu. ca sufletulu pâna la sese s6pt6mânl dupa scoterea si tnmormlntarea corpului. de 6re-ce. ci si mal târcjiii înca cerca corpulii daca nu i se da nimicii de pomana. pe urma se scalda Intr'lnsa si astii-felii se r^coresce.Dupa acesta nu vine mai multu pâna tntr alu septelea anu si anume tn diiua !n care a muritu. iar strachina o iea si o duce mai pe (1) Corn. pe unii pomii. cre^endii ca tare-i arde sufletulu. de care a fostii si mortulii (2). o strachina saii o ola cu apa prospata si curata lânga dlnsulii. ceia ce. unde a muritii si a statii mortulii înainte de înmormîntare. si anume când li tinâ lamina. credii si spunii Crasneniî. o ulcica cu apa. Maî departe credu Crasneniî ca nu e nici de cum bine a sta pe /eresta deschisa. una : care trebue sa fie lacuta din toiagii. Aceste lumini ardii In trei seri acolo. de lust. Dupa ce a muritii credu ca sufletulii se duce dreptii la strachina cea cu apa. CârdeiQ. do lust. elu se bucura forte tare. Totii In Bilca este datina de a se pune dupa Inmormlntare In loculii acela. care. dora. mal alesu Insa noptea hojma cerca corpulii si se framlnta dupa dtnsulu. CârdeiQ. si daca nemurile sale li dau atunci ceva de pomana. dupa cum am v&^ulii si maî susii. pentru ca murindii nu poti Închide gura. bea putina apa de aceea. se da ulcica de pomana unui omii sSrmanii cam de etatea aceea. Românii din Crasna^ districtulii Storojinetului. Sufletulu Insa^ dupa ce a bautu din apa si sa scaldatii. ducenduse cu dlnsa In gradina.

când se Inmorminteza corpulii. se (1) Coin. daca a fostii pfecatosii. si ionica alCî luî lordachi Isaca. când se face osfestanie si pomenire. dar nu pentru totii-deauna. Când pocnesce sau trasnesce ceva în casa. si maî multii. atunci e unii semnu ca cerca ceva de pomana sau ca sî-a adusii aminte de noî si a venitii sa vada ce maî facemii si cum traimii (1).' si anume cel din Boianii si Mahala. spunii el. întrunii trupO unde sa petreca în chinuri. Asta trebue sufletulii so faca în decursii de 40 de dile saii. dupa ce sa despartitii de corpii. si se (jiice ca necajitii fîindii de trecerea prin atâtea trupuri si-a trasii acum canonulii. unii semnu ca a venitii sufletulii. ci (1) Aucjitil dela maî multe românce din Crasna. De aici se duce de-a dreptulii înaintea lui Dumnezeii si-I spune ca a venitii de unde la trimisii. atund e. 427 In decursulu unul anii se Intorce de maî multe orî si anume: odata la s^se saptamâni. iar la urma se baga saii întrunii omii. iar a doua ora Ia unu anu. credii si spunii. Românii din Stulpicanî. se Inverfesce trei (jiile prin casa. si din pasSrl.De la sese saptamâni înainte însa. din diua aceea încependii.. si anume dupa înmormîntare sufletulu se duce. Turtuivnu. sufletulâ nu vine mal multii ca sa-sl cerce corpulii (1). preotii. iar când viseza pe mortu ca a venitii acasa. dupa credinta Româniloru din Boianu si Mahala. si anume. si Dumnedeii pe urma îlii trimite în altii locii. A treia ^i însa. Bomâniî de peste Pruta. dupa înprejurarî. districtulii Câmpulungului. saii se duce si se baga într'o vita curata orî întruna spurcata si dupa aceea în pasferî. câtii a avutii sa-Iii traga. pentru ca. se duce si elii dimpreuna cu acesta pâna la gropa. dicii ca atâtii sufletulu câtii si mortea staii trei (jiile pe lânga corpulii omului si pe lânga casa în care a repausatii acesta. când sufletulii vine pentru ultima ora. iar daca a fostu curatii îlii trimite în unulii pficatosii ca acela sa se îndrepteze. se duce si trece tote vamile si ajunge în raiii. nu se mal teme nime a se culca si a dormi pe loculii acela. care abia se nasce. . Dupa acesta se pornesce si ratacesce o bucata buna de timpii prin lume. (le d-lil \'. In acesta calfitorie îndelungata sufletulii este totii-deauna petrecutii de unii ângerii. dupa ce s'a îndreptatii si curatitii deplinii de tote pfecatele. Dupa trei (Jile însa. unde petrece asemenea trei dile. ca suiletulij. si daca cine-va se încumeta ca sa se rostesca catra unulii dintre dlnsif cu unii cutitii.

câtii a fostii în vieta si-i spune: aici aî facutii acesta. atunci sufletulu. Românii din Fundulu-Moldovel istorisescu ca câtfl sta mortulu în casa. Dracenî. In rfestimpulu acesta ângerulii îlii porta prin tote locurile: bune si rele. O sema au datina de a aprinde. facu prasnicu. si altele din judetulu Suceva. câte o luminare în diua de Alexiî (2). MerchesCl si I. când ducii pe mortu la gropa. Scumpule odorule! Dute-acuma în mormîntii. plaiulu Muntele. 429 Eâ me despartescii de tine Si me ducii unde e bine! Daca. pe unde a umblatii elii. trebue sa treca prin unU focâ^ si trecendu foculu acela merge într'unu loca rScorosit^ unde astepta judecata cea mal de pe urma. iar când îlu înmorminteza. Radasenî. L^iînn. de unde bea.428 dice ca respectivulii Isî taie ângerulu sfeft pazitoriu pe unu timpâ de septe ani (1). se duce si elii cu dînsulii. Dupa acesta maî sta înca 40 de (Jile pe pamîntu. daca a facutii bine. (2) Coni. mortulu a fostu unu omii pfecatosu. sta si sufletulu cu ângerulu s6ii pazitoriu în casa. si totu asa pâna ce sfârsesce tote lucrurile. si dupa ce aii slobozitii acuma cioclii corpultt în gropa. CotlarciucG. trupsorule. Ca eii mcrgii la Domnulii sântii. de Nic. hidâ. îî diice: Trupule. Baia. In Moldova si anume în comunele Petia. atuncî îlii petrece si elu pâna în tinterimu. sta trei dile pe lânga casa precum si de-asupra capului celui mortâ. de Const. hoitule. din contra. stud. pe loculii unde a muritu. TonigarCi. dupa ce sa despartitii de corpii. stud. Negrule-amarîtule ! . (1) (k)in. apoi parasindu pamîntulu. Malini. In timpulu acela. li spune: Hoitulo. câtu sta sufletulâ în casa. A treia di. gimn. punu unu paharu cu apa. sufletulii. dincoce acesta. credu Românii ca sufletulO. Sasca. pâna ce aî saî. ca sa aiba sufletulu când e însetatii.

Xe^i si 430 In alto partî. unde a repausatii mortulii. ci si maî pe urma pâna la 40 de cjlile c^rca pe aî sSÎ ca sa vada ce I-orii maî da de pomana (1). cu unu colacii pe dlnsa. Daca n are cruce. de A. unde petrece pâna la vremea cea de judecata. p.acum în mormîntu Spre mâncarea viermilorO.Du-te de. Inniorni. iar alaturea o lumina aprinsa. îsi aduna totu ce i s'a datii pâna atunci de pomana. dupa ce iese din corpii. crecjiendu-se ca pâna la 40 de 4ile. In loculu acela. apoi se înalta la cerii.a toiagului si lumina din mâna^ adeca din lumina care sa tinutii la repausare tn mâna mortului. Numaî din pricina ta O sa suferii munca grea ! Dupa ce a rostita cuvintele acestea si dupa ce sa Inmorniîntatii acuma corpulii. neputendu-se desparti asa de graba de casa unde a traitii bine. Acesta se face de aceea. llii duce Întrunii loca anumita. saii 3 lumini facute din r6masi(. Românii din unele parti ale T&reî Românescî credu ca sufletulu omului mortii umbla timpu de sese sfiptfimâni pe unde a umblatii cu trupulu. ca si 'n Bucovina. 46. ângerulu luându-lii. se crede ca sufletulii. putina apa. se pune In cele trei seri dupa Inmormlntare. A treia nopte se lasa luminele sa arda pâna ce se sfârsescu. totii din Moldova^ este clatina de-a se tamâia In casa unde a fostu mortulu si a se turna pe loculu. se sue pe cruce. ângerulu îlii plimba prin tute locu- . (1) Dict. si apoi se înalta (2). pentru ca In decursii de 40 de (Jile. unde sa sfiversitti din vieta. când Începe a putrecjli trupulu. Nistorfi din Malini. maî alesu In cele trei dile dupa Inmormlntare sufletulii. vine si bea apa din ulcica si gusta din colacii. cari se lipescu In rlndii de marginea ulcelei saii a strachinel. sede pe mormîntu pâna ce pune cruce. sufletulu mortului umbla sburându pe lânga casa si pe lânga mormlntu. dupa aceea trece In ceea-lalta lume (1). apoi vine la mormlntu. In alte parti din Tera-Românâsca. apoi a se duce la mormlntu vinu si tamâia. de regula ramasita toiagului. PletosQ din Radasenî si M. Dar elii n'o face acesta numaî In cele treî serî. Burada. o ulcica sau o strachina cu apa prospfita saii cu vinu. Ca numaî de reulii teu Trebue sa suferii si eii.

Lainbrior. cit. De aceea în vreme de 40 de (Jilc s<? tanuiieza desil prin casa si pe la mormintO. multii mi-e sete! Ângerulii ÎI raspunde: Dute 'n casa aci josii si bea apa! Acesta se ntempla tocmai când rudele mortului jelescii pre mortii. p.rile. . cacî mi sa faQutu scârba mare. prin casa si pe la mormlntu. sufletulu celuî mortu. dar Îndata ese din casa afara cu totulu mâhnitu. te jelescu ca tu aî esitu din trupii! De acestu rfispunsii sufletulu este forte mâhnitu si tn mirare (1). fiindii cuprinsii de sete. când era în trupii. 48. pe unde a umblata. Angerulii îlQ Întreba: Aî bâutu apa ? Nu! . Vecjiî ! tn trupulii acela tî (Jice acum ângerulu. p. Trecendu cele sdse sfeptfemânî. 431 Sufletulu 90 scobora de pe strasina. se duce tn casa. pe unde a umblatii. se întorce acasa si se pune pe stresina casei. Val ângere. dupa ce a cutreeratu tote locurile. unde se aprindu si luminari. iar sera vine si se odihnesce dupa usa dela tinda bordeiuluî. p. raspunde acesta. pre care llu mâncau nisce ciori. n'am bfiutu. din causa ca acolo In nauntru v&(^ul unu hoitu mare. 155 : «Se crede ca 40 de (}ile sutletulu mortului sta înca in casa sau umbla pe la mormintâ. . pur- . tn timpu de sese saptSmânî sufletulu pribegesee de-a rtndulu tn fie-care di prin tote locurile. Hoitulu acela era corpultt luî. Dar. dice ângerulul. ce aî vfecjiutu. iar dupa Împlinirea acestora se duce în cea-lalta lume. îndata ce a ajunsii la stresina casei.)) De aceea lumea din casa e tinuta. (1) Biirada. ca sa nu puna nimicu spurcata dupa usa. cit. Iar. In fine totu tn Tera-Bomânesca^ exista credinta ca dupa nxirte. Inmonn. sunt nemurile tale. unde e mortulii. se duce acum sufletulii cu ângerulii. 45. unde se aprindd si luminari. Ciorile. tl-aî facutu tu vaculâ si abia acuma aî esitu dintrtnsulu. unde sta trei dile. op.» (2) lonenCi. Si se (jiice ca prin ori-ce locii si prin orî-ce poteca a fostii omulii în viata. op.

Daca celu mortu tn vieta luî a fostu omu dreptu. lonenCî. iar daca a fostu pScatosiS. sunt tinuti si munciti acolo pentru totu-deauna. si dupa ce respectivulu sa asezatii la repaosulii eternii. elu nu pote fi opritu de dracî. op.» publ. credii Românii. 46.tata de ângerî. sufletulii vine iarasi îndaraptii la locuinta mortului. de aceea asternu eî de-asupra acelui usorii o apomineta^yi adeca o bucata de pânza alba. ca sufletulu celuî repausatii petrece sese saptamâni sau 40 de dile pe pamîntii. 432 Pfecatosiî. ba înca îlil si însotesce pe acesta pâna la mormntii. carii au avutu nenorocirea sa intre In iadu. op. II. Insa Îndata ce se face cjiiua. (2) Hurada. Românii din Dohrogea credu ca sufletulu mortului sta sese saptamâni de-asupra usorului dela usa casei. La sese saptamâni dupa înmormîntare se facti unii soiii de pomene numite (ude sese septSmânl» Dupa ce sau împlinitii si acestea. 474 475. sufletulii se departeza si se asaza în cerii. p. cit. In Transilvania^ districtulu NasSuduluî. Bucurescî 1888. Nt'^'ooscu. (1) I. cit. 46 47. cari cauta ca sa-Iu rapesca si sa-Iu arunce tn iadii sub diferite acusari. merge la raiu. atunci este rapilu din mâna Ingeriloru si dusu la iadu (2). (1) I). St. p. Inmonn. în «Lumina pentru totî» an. Alti Români. caci lumina cjiileî lî prigonesce dupa urma (1). (2) I). p. Stanescu. iar loculii saii de petrecere e închietura (cheitorea) casei de catra rasaritii. . eî trebue sa plece si sa se duca iarasi la loculu loru. cit. In acesta cale tnsa este tmpedecatu de cete do diavoli. «Credinte pop. iar dupa aceea se duce si petrece în Câmpii Iudeului pâna la a doua venire (3). 331. unde petrece timpii de s6se saptamâni. p. pentru ca sa aiba pe ce sa stea sufletulii (2). Stanoscu. Angerii îî conducu unde voescu. Acesta o potu eî lace tn timpulu noptii In t6ta libertatea. taiata dintr*o trhnha (valii de pânza). 323. op. totti din districtulii Nasauduluî. Din contra Insa^ cel drepti cap3ta din când In când libertate si viindu tn lume se arata la membrii din familie si ceru ceea ce le e necesarii. credii si spunu ca sufletulii nu se departaza Îndata dupa desfacerea sa de trupu. ci elii sta tn apropierea cadavrului. p. ca si fratii loru din Bucovina.

si In timpulii acela nu petrece nici In ceru nici In iadii. Ia BomAnl. daca a (1) Corn. JVorianfi. în lumea cea-lalta unde capata iarasi corpulu. daca omulii si-a luatii singurii vieta. ci totu odata sa Intre si sa petreca prin diferite corpuri omenesc! si animalice. si are anumite lipse. Olariu. «riînn. 2o 434 fosta forte pâcatosu. SiinonQ. saâ i-a r&masii corpulu nelnmormlntatu. (2) Wlislocki. Ia esirea sufletului saii si dupa ce pleca cu mortulii din casa. se pune într o ferestra unii paharii cu apa. Din contra. (l(» Alexandru Booriu. iar când se facu aceste pomeni se apropie iarasi de locuinta celui repausatu si asista si elâ la acea masa si apoi se desparteza pentru tot-deauna (1). op. ca si 'n cele-lalte parti locuite de Români. Inmorm. de d-la los. si abia dupa aceea se pornesce spre loculii de odihna. petrece de regula pe pamîntii 40 de dile. care a vietuitiî dupa prescriptele dumne(j[eescl.(3) Corn. cre(^endu-se. vine In atingere cu alte suflete^ iea parte la bucuria si Întristarea celorii ce aii rfemasii în vieta. petrecutii fîindii de ângerulii s6ii. (3) Corn. In alte parti ale Transilvaniei esista credinta ca sufletulii celui repausatu ramâne unu timpu mal tndelungatu pe pamintii. pâna ce se curatesce de tote picatele câte le-a comisA traindu In lume. stud. adeca pâna ce namurile sale îl daii de pomana tote celea ce-1 sunt de neaparata trebuinta pentru mântuirea si calatoria sa în cea-lalta lume. care sa pusii anume spre acestii scopii (3). ci tn lumea acesta. ajunge sufletulii. atunci trebue nu numai sa ratac^sca timpâ mal Îndelungata pe pamlntu. Din tote cele espuse pâna aci resulta ca sufletulii omului. cit. In Banatil. de d-la T. cari trebue sa fie numai decât îndeplinite de catra al s6i. Abia dupa trecerea unul timpii mal îndelungatii si dupa o pribegire lunga peste douG-^ecî si cinci de ape. 433 Si iarasi altii credu ca sufletulu^ In intervalulu de sese s6p tSmânl^ adeca dela tnmormtntare si pâna ce se facu pomenele de s^e sSptâmânl. 33. totu ratacesce In continuii. . unde umbla Încolo si Incoce. p. care l'a purtatu în acesta lume (2). ca sufletulii petrece 40 de (Jile pe pamîntii si'n raatimpulii acesta n indii însetatii vine si bea npa din paharulii celii de pe feresta.

Asa Învatatura religionara si filosofemele lumii vechi erau de parere ca sufletulU. câtu si din timpulâ de fata (1). Metemsihasa. si dintru Inceputii so fi propagatii Pherekydes si Invfetacelulii sfeii Pythagoras. trebue sa fi locuitu In alte corpuri si ca dupa mortea omului trece iarasi Intr'unu noii organismu^ anume ca sa se curat^ca si sa pota ajunge tn urma la tinta perfectiunii sale. unde nazuescu acum prin cunoscinta si fapta dupa demnitatea eroica. trece In imperiulii mortilorii. ehberatâ fiindCi din catusele corpului. se Intorce iarasi la isvorulu primordiala alu vietii. Empedocles sustinea o emigrare a sufletului chiar si In corpurile planteloru. Probabila ca de la Egipteni au acceptatii credinta In sufletii mal Întâi Grecii. mal nainte de ce a Insufletitu corpulu omenescu. pe cari trebue sa le arunce una dupa alta. sunt terminil grecesci pentru emigrarea si transformarea sufletului. învatatura brahmana a Indieniloru vechi represinta emigrarile sufletului dupa morte prin animale rele si bune ca penitente si mijloce de curatire. care sl-o Închipuia ca unu procesii de curatire. si dupa (1) Wlislocki. p 32 . Ocasiune spre curatire le oferia misteriile. 435 o petrecere mal Îndelungata saâ mal scurta In acesta imperiu tnsufletesce din nou alte corpuri omenesci sau animalice. op. la sosirea sa pe pamtntu. si la venirea lorii de a . ca sufletulii. In misteriile grecesci se'nvata. Înainte de a se pute Intorce iarasi Indârdptu. Preotii egipteni eratt de parere. iarasi pe pamtntu. Pitagoreil mal târlii lnv6taii. si metensomatosay schimbarea corpului. care le-a primitii dela Persephone din Împaratia Intunereculul. unde au fostu supuse unei curatiri. Plato se exprima de-a dreptulii ca sufletele Înainte de-a intra In omeni au fostu odata aice. cit. pâna ce deplinu curatitu si demnfi. ca sufletulA. ar fi tnvdlitâ tntr o multime de vesminte (adeca de patimi si dorinte sensuale). Ca conducatorii alu sufleteloru (Psychopompos) In patria lorâ originala apare Dionysos sau Bakchus. schimbarea sufletului.Credinta acesta Insa o tntâlnimu nu numai Ia Români. ci ea se afla si la alte popore atâtu din anticitate. ca sufletulu dupa mortea corpului pribegesce prin tote speciile de animale si ca dupa 3000 de ani Intra iarasi Întrunii corpu omenescu.

cum se apropie sufletulii. si câte odata se strapunii spre pedepsa In corpuri animalice . Pâna la deplina Intorcere In slnulii Dumnecjeiril trece. iar dupa a altora chiar pâna la 99 (2). la fîc-care vama sute si mii de draci. Caci stândii.000 de anL Neuplatonicil desvolta aceste pareri mistice si mal multu. umilii mai urîtii. atunci lesne i se pote întempla ca ajungendii la vre-unii rîii saii alta apa mare din cealalta lume. dupa cum nu unuia i sa întemplatii. pâna ce în urma sa înduratu unii sufletii alii lui Dumne(j[eii de dtnsulii si la trecutii de cea-lalta parte. dupa cum se va vede mai pe largii în capitululii urmatorii. Daca în decursulii petrecerii mortului de acasa si pâna la tinterimii nemurile sale nu i-aii pusii poduri peste ape. îndata îlu în- . cel activi In albine si furnici. Aristotele respinge sufletulu. cari pentru aceea se 'ntorna necontenitii. presupunendu ca acesta sar arata nepasatorii fata cu unele corpuri anumite. dela 7 pâna la 24. ca In diua Învierii arii fi toti 436 -curatiti si ca voru vietui apoî In corpurile celoru drepti tn tera cea bine-cuvtntata (1). desi e petrecutu de ângeri si mai alesii de ângerulu s6u pazitoru. dupa cum i-au fostu adeca si faptele: bune sau rele. Ce se atinge de vamly apoî si cu acestea no pote mai bine scote la capâtii. daca nu i s aii cetitii stâlpii si nu i s aii facutii celCi putinii ¦ trei stari. mai înfioratorii si mal îndrasnetii decât altulii. si dupa cum a fostu comandatii si pomenitii de al s6i atâtii în decursulii înmormîntarii corpului safi câtii si mai pe urma dupa înmormîntare. din care causa a trebuitii apoi sa stea sau sa ratacesca ani întregi pe malurile apei respective. totusi trebue sa îndure o multime de neajunsuri. Plotinu deoscbesce o emigrare a sufleteloru din corpuri eterice nevScJute In pamlntescl si o emigrare din pamtntesci iarasi In pamlntescl. dupa dlnsulu. Dupa ce sa pocaita si curatitu acuma de tote p&catele 1! este sufletului tncuviintatu sa plece spre odihna cea eterna. sa nu pota trece. câtii timpii vorii fi Iudei. dupa credinta unora. cele mai grele de învinsii sunt apde cele mari din cea-lalta lume si vamile^ ale carorii numfirii se urca. dar si 'n acesta cale lunga. unu restimpu de 10. unele mai neplacute si mai mari decât altele. Talmudistil Învatau ca Dumnezeu a creatu unii numarii anumitii de Iudei. asa tiranii se vlra In lupi si vulturi.doua ora Isl cauta corpuri. cari aru fi mal placute fapturii lorii. Intre tote obstacolele însa.

ci In nemarginita loru rautate acuza sufletulu si de o multime de alte fapte rele. punendu-lu pe dlnsulu Intr o cumpana iar pacatele sale Intr alta. se tnpartesce tn doua ramuri : unulu si anume celu din drepta. Iar daca vede ca nu e altu chipu de scapare diice sufletului sa sc6ta banii. 437 cunjura din tote partile si. si trebue sa se duca cu dtnsii tn iadu. urm. care duce spre raiu. Dritle Auflag-e. despre care unu bocetu din Bucovina ne spune: Ca sunt douc drumurele Si cam greu dc-alosu din ele: . scotendu cartea tn care se afla notate tote pacatele. Ba ei nu se tndestuleza numai cu atâta. Dar ângerulu nu lasa de felu pe draci sa se apropie de sufletu. iar nu departe de salca acesta drumulu. dora tiu potu rapi din manele ângeriloru. Conversatioiis-Loxicon. Cuv. Astu-felu apoi. (2) Vecjî cap. Iar unu altu bocetu din Moldovay si anume din comuna Rapciunî. Flori negrite si de jele. pe care au calatoritu pâna aice. platindu fiecare vama. Seelenwandcruiig. cei din secriu precum si cel ce i s au datu peste secriu de pomana si sa platesca draciloru ca sa-I dea drumulu. Caro duce k surori Si la scumpiî fratiori. Altulu mi-î batutu cu llorî. ale sufletului calStoru. pâna chiar si cele mai mici si mai neînsemnate. Unu-I toW cu floricele.(1) Mayer. trecu tote vamile pe rendu si pleca mai departe. Care duce la straini. tiu cumpenescu sa vada cine e mal greu: elu ori pacatele sale? Si multe alte piedice ti punu. . i le arata si-I spunu ca nu e voe sa treca mal departe. leaîi apoi cumpenele si. Dupa ce a scapata acum cu mare greu de vami ajunge Ia salcd sau rachita mare. despre cari nici prin minte nu i-a trecutu. Unulu mi-î bctutu cu spini. (jlice: 438 Ca sunt doua drumurcle. iar celu din stânga care duce spre iadu. ce i s aii pusii pe crucita.

despre care amu vorbitu deja In cap. p. ca sa vada cum e atunci când omulu nu voesce sa asculte si sa Implinesca tote Invâtaturile si poruncile lui Dumnezeu. de Sân-Petru. unde se afla Florea soreluî^ care Iml judeca florile Unde li-sti mirâsele. Rgii mal esti la fire : Ce te-al zabovitâ De n'al infloritâ De ieri deminita Pân'a(jil demin6tâ? Lasa ciuda c*am privita Pâna ce s*a despartitd . Sufletulu nu scie acuma. 91. care scrie Intr o carte pre toti omenii. bocetulu banatenu. Aici apoi se opresce si adasteza sufletulu pâna Ia judettdtl sad ftidecata cea de pe urmay la care va trebui sa merga tota lumea ca sa fle judecata. Insemnândule totu odata si sortea ce-I astepta. trecendu puntea raiului^ ajungu tocmai de naintea portii acestuia. XIV si lânga care e Intimpinatu de Dumnecjeu.^ despre care ne-a fosta deja vorba mal sus. când am reprodusa dintr Insulu unele citate. 439 mortului. Mai cu de-am&runtulu si cât se pote de nimeritu descrie calatoria sufletului. In fme. fire. de pe pamlntu pâna la loculu de repausu din cea-lalta lume. si mergendu mal departe ajungu la MarulU-de-Sân-Rtru.Cela-Ialtâ cu busuiocii Par' ca-î unii parââ de focii (1). Intitulatii o^petrecerea (1) Burada. atâta pre cei vii cât si pre cei morti. ci daca a fostu bunti la Dumne^eu^ Îndata li arata drumuliî celu adevaratu. iar daca na fostfi tocmai bunu. si pe care tiu reproducemu acuma In tota întregimea lui: Trandafire. pe care din aceste dou5 drumuri sa apuce: pe celii din stânga ori pe celu din drepta? Dar ângenilu conducâtoru nu-lu lasa sa stea multu In cumpena. Apoi Uu scote iar la drumulu cela adevSratu . de ângerl si la urma de prea-curata feciora Maria. atunci lift lasa sa merga o bucata de locu si pe drumulu celu spinosu. Ininonn.

Unde s6rele-I ascunsa. Vine'n tulburare GreQ urlândâ Si urducându Tota lumea spaimîntândâ. Unde-su t6te florile Cu tote surorile Sî-unde Flârea sâreluî Sede'n p6rta raiului Sa judice florile Unde li-su mir6sele. Raâ mal esti la fire : Ce mi te-al grabita De al înflorita? M'am grabita De am înfloritu. Din lume cu sdre. Din ventâ cu r6c6re Si-apa curgStdre. Cu de sera a plouatu. Trandafire. Unda se aduce Lumea s*o îmbuce Tottt malini. Eu nu potO întinde Tu sa le poti prinde Vîrfurile mele . fire. Cu de ndpte-a'nseninatu. Eâ sa Ie potâ prinde. Caci vremea mi-a venitii Ca si tie de pornita De pornita catra apusa. Unde-I bradula ^^nelora.Sufletâ de la osa Din lume irumâsa. Vîrfurile tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. Trec6t6rea apelorâ. Mir6sele s'orii pierduta. Iar în ripa marilorO. In (Jorl bruma a ca^utu. calini. Intinde-tl întinde. Bra(}I din radacini. Vine marea mare. Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade^ Brade! Sa-ml fii frate. Sufletâ despartita De multe mâhnitâ P16ca si se duce Marea o ajunge.

6 meni pândi t6re. Intinde-ml întinde Ca sa le potu cuprinde. Eu nu-tî potu întinde Ca sa le poti cuprinde Trupinele mele Sa treci peste ele. Vine *n turburare. Totu malinY. Las sa fie sl-asa ! Vine marea mare. Iar în rîpa marilorâ. Lumea s'o îmbuce. Când nici vel gândi 440 Puii te-orâ simti Sl-el orâ suera De te-I sparia. Unda se aduce. Ca 'n mine-a puiatâ Vidra latratâre. Trecfitorea apelorâ Sufletulu statea Si mi se ruga: Brade. . brade ! Sa-ml fii frate.Sa treci peste ele. calini. Grea umblândâ Si urducândâ T6ta lumea spaimintândtk. Unde-I bradulii (jiineloru. Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea in cea parte Ce lumea-ml desparte. BracjiI din radacini. Eî mi teorii latra In mare-I cadea . Ca 'n mine a puiatâ Din inima spurcata Rosu soimuletîl Cu ochiulâ sumetu. Nici nu oiâ gândi Puii te-ora simti. In mare-I cadea Si te-T îneca .

Ca'n mine a 'ncuibatii Sl-apol a puiatu Galbena serp6ne Ce piere de iome.. Vine 'n turburare Grea urlândâ Si urducândâ.. Unda se aduce Lumea s'o îmbuce Tota malini. Sa-ml fii irate ! Intinde-tl întinde Ca sa le potu prinde RadâcinI a tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. Las sa fie sî-asa! Vine marea mare. TrecSt6rea apeloru Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade. Iar în rîpa mariloru.Si te-I îneca . Tu te-I spaimenta. hal. Ea nu potu întinde Sa le poti tu prinde RadScinl a mele Sa treci peste ele. Bra^I din radâcini. Unde-I bradulâ (jiinelorâ. Tdta lumea spaimîntându. brade. Las* sa fîe sl asa ! Ha!. brade. Multa mg mal rugai O rugare mare . In mare-I cadea 441 Si te-î îneca.. calini. Nici nu vel gândi Puii te-oru simti Si oru suera.

suflete. Ca sa fie pace. Brade. pasu. Eî te vorii taia Si te-ora rSsturna. Iar mortulu imi trecea Unde dorulâ îlCi ducea Marea fara nume L'al-alalta lume. Am si eâ unâ frate. Acolo sa stal Si sema sa ial. Pâna vel ajunge Unde se înfrânge Drumulâ jumatate Ce locuri desparte. Unu frumosO pacurarelâ Si are unâ toporelu Si are verisori Doi voinici feciori. Pasu. Maistârl voru veni Si te vorfi ciopli Si din tine-orâ face. Drumulâ inainte. Tine. Ca-I vedea o salca . brade. draga suflete. Punte preste mare S'aiba trec8t6re Suflcte-ostenite Catra raîu pornite! ' Bradu-atuncea se gândia Si trupinele 'ntindea.Cu multa rabdare. Du-te far* necazu Fân* vel trece tu cu dare Cele grele sipte vame.

Ca'n doue razâre Va fi câte o flore. Cu lacrimi udata. Strîmba sl-astupata. Si apoi iar sa stal Si sema sa ial.Mare si înalta Salca aplecata Si cu frun(jia lata. . Sem' aci iara sa ial Si spre stânga sa nu-ml dal^ Caci în partea stânga E calea cea strimba. Flore la pamîntQ Ne-ajunsa de venlu. Câmpuri d'ale arate Cu flori semanate Flori tu vel culege Si doru-tl va trece. C*acolo tu vel afla Spre îndestularea ta Câmpuri frum6se Cu flori alese. Precum firea îti arata. Acolo-I (tîna batrana\ Si-ti iea palosulQ din mâna. Apoi totil in aia parte Sunt câmpuri urîtâ arate Si cu spini rai semSnate. Ci sa dai în mâna dr^pta.

Âcolo-I Sânta. Tu sa mi le ial.F16re la rec6re Ne-ajunsa de s6re. Ca sunt flori din raia.Marie^ Cu noi mila iei sa fie. Calatori câti mal trecea Ea spre toti se îndura Ea pe toti ÎI adapa. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita . Maru-I mare si rotata Si de pale aplecata Cu virfuICi ajunge 'n ceriâ Cu pdlelo pan' Ia mari Si pe vîrfâ e infloritâ Iar pe p61e împupitu. Drumurile le-arata: Sufletulâ din apa bea Si elâ lumea o uita. Apoi iar sa mi te duci 442 Pâna cândâ vel sa ajungi L'alâ mara mare de Sân-Petru Cu ajutorulâ lui Sân-Medru. Josâ la radficina E lina fântâna.

Pamînte. Ci mila sa-I fie Tota Sânta-Marie. R6ga-mi-te tu de ea Cdla viilorâ s'o iea. Ciutele vorii semSna . Masa înflorita. Caci c61a i s*a împlutu^ Condeiulâ si Ta pierduta. Dar ea nu se va 'ndura Intre vil a te scria. La masa chitita. Rachita 'mpupita. Apoi iar du-mi-te du-te Pe carari batute Pâna vel patrunde Si tu vel ajunge Tocma 'n pârta raiului Unde-I fl6rea sorelul.Rachita 'mpupita. . Acolo sa te opresci. Si astepta cu rabdare Ceasulîi de reînturnare. Nu-I mândra rachita. Haina de mStasa. Acolo s'adapostesci. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raia cu sine. 1 Ca elâ va sosi Si tu vel veni: Daca cerbii vor& ara. In haina altea. Daca nu mi te-al rugatu Când a întratâ Scrisorea 'n satâ. pâmînte! De a4l înainte Ian sa-ml fii parinte . Sade si scrie Maica-Marie Pe cel vil si pe cel morti Si-sl însemna a lorâ sorti. Dora ca s'a indura Si *ntre vil te-o însemna.

fîrolllo! Firii de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'al înfloritij Sl-asta dimineta Ca ieri dimin6ta ? Eli m*am zabovita Si n'am înfloritii . de d-lii loanii Popovicî. suna asa : Firoîllo. La Ele-am plivitâ. De vecinii buni . De catra fratior! De catra surori Si de catra juni. adica la trandafirii^ unu fragmentat totii din BanatU. De catrâ taicuta. p. din comitatulii Carasii-Severinii. ^ 443 Cu privire la partea Întâia a bocetului acestuia. Oravita-BrasovCi 1881. totu despre trandafirii.Sa nu te grabesci Sa m6 putrecjescl. si anume din Ecica^ comitatulu ToronCalu. . Ca s'aii despartitii Tenfira Mariuta De câtra maicuta. Ca acumu-tl daii Si nu le mal ieau Spatele mele In bratele tele Si fata d'a mea Sub pajistea ta (1). (1) Sim Mangiuca. ne spune urmatorele : Firdie. com. 1882. adunatii de Viora Magdu.. La ele cu lacrimi. 121 134. fîroie. Calindaria pe an. (1» AltA fragmentCt. Firiî de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'at înfloritii Mal de diminâta Ca ierî dimin^ta? Eii n*am zabovitii.

22. scrie cu privire la trandafirulu. (iTrandajirvlUy dupa sciinta simbolica mitologica (2) Însemna: a) unu simbolu de amore consacratii Vinerii (regina natureî) care este ur(j[it6rea vietii înflori tore. No. 127. LIV. (2) Nork.» Asa dar. de ore ce ca atare i se împedica înflorirea la privirea despartirii sufletului de trupu. «Din tote aceste se dovedesce vechietatea si însemnatatea traditiunil trandafirului în cânteculu mortului la Români (4). adeca încetarea vietii acesteia. mythol^'-isches Heal-Worterbuch. Etym. Nota dela p. dar trandafirulu totu odata Însemna s iflorea mortii. lumina si ochiulu plantelorii. (3) Calind.Ca sdre-a sfintitii Si n'a rSsaritii.. Rosa este bucuria (Jileloru si a omeniloru. iar pornesce si înfloresce. 157. Dreptii aceste de mare Însemnatate este si acea Împrejurare cum ca cânteculu nostru. s'a pornitii (1) Gazeta Transilvaniei. 185. pe 1882. cit. ruja. amica museloru si a nimfeloru (1). Ca N. (4) Calind. p. simbolulu amorului si alu Vinerii. Mangiuca. b) ca flore a mortii. urmatorele : «Forte memorabila si de mare Însemnatate traditionala este alegerea si punerea Trandafirului tn capulu cântecului. Nota dela Strigoi fi Moroi p. S. Intrebuinteza trandafirulu în ambele sale însusiri însemnate aci : a) ca florea vietii. Achiles Tatius c^ice: Rosa este frumusetea pamlntului. Flora niythologica p. In Introducerea sa. trandafirulu din cestiune. . 444 Pe drumâ lungâ si lata Si nu s'a'ntumatQ .. despre care ni-î vorba. an. si lns6mna rosa. culegâtorlulu suscitatulul bocetâ banatenu. symb. 127. « TrandafindU nostru este de asemenea origine cu tptavxarpoXXov din limba greca cea noua. cit. a Rosa este celu mai Insemnatu simbolu alu frumusetii. Mangiuca.. de aceea se si afla Intaiatii pe crucile de petra ale mormlnturiloru (3). în- (1) Dierbach. dupa S. pe 1882. Brasovu 1891. IV. caci mortea este inceputulu vietii viitore. frumusetea gratiiloru.

Trandafirulu. 298. (2) Arth. p. de c en'a odraslitii si Infloritii mai de graba. und. (3| S. unicele bune spre vindecarea si tnsanâtosarea celorii stricati de VSntose saii Ide si cuprinsi de Cesulil cela rSU. NistorQ rom. Walachische Marchen. Tera-Românesca si Transilvania. (1) Dict de M. (1) ci chiar si a celorii din Banatu. poporulu Ie întrebuint^za pentru vindecarea celorii stricati de Ventose precum si pentru vindecarea celoru cuprinsi de cSsuiil celU Tiu (3). ci totu odata si pre tote spiritele cele necurate. Stuttgart und TubinGren 1845. unde se afla plântatu. când au compusii si rostitii pentru prima ora cuvintele privit6re la trandafirii aii avutii în vedere causa bolei si a mortii repausatului. Mai departe ramurelde cele tinere de trandafirii. Albert Schcrtt. 282 283. Sima. pe când se afla mortulu tn casa. precum si de casa. (2) fiindu bine-cuvîntatii do Dumnezeu are putere sa departeze de loculu. Ventosde însa sunt sinonime cu Ielele. ca sa aiba de la cine lua ramurele tinere. caci atunci de buna sema ar fî avutu cu totulii alta parere despre dlnsulu. ci o compila- .i> adunata de Mangiuca si nu numa! In decursulu petrecerii mortului la mormlntu. la care se punu ramurele vercjiî de ale sale. FI. Se vede Insa c& Mangiuca a uitata sau pote nici na sciutu ca trandafindu si cu deosebire celu salbaticu joca unu rolu forte mare In mitologia daco-româna. Prin urmare eii sunt mai de graba dispusii a crede ca bocitorele banatene. 446 In credinta ac^ta a mea m6 Intaresce Înca si acea Imprejuraro ca cuvintele privitdre la trandafirii se bocescâ nu numai In legatura strlnsa cu cele-lalte din caii e alcatuita (^petrecerea fnortuluî. odrasle noue.445 eemna: a) florea vietii. ele adeca s'aii plânsii asupra trandafirului : de ce acesta a fostii asa de r6ii la fire. Moldova. ci si mal 'nainte. despre cari amintesce primulii tragmentii de bocetCi reprodusii mai sus. Pote fi si asa. Dovada ca apetrecerea mortului d culesa de Mangiuca nu e din capulu locului unu bocetâ de sine statatorâ. nu numai tâte relele. nu numai dupa credinta Româniloru din Bucovina. do d-lQ Rom. p. b) flârea marfii si c) ca credinta despre dlnsulu e forte veche si anume greco-romana. in «Albina CarpatilorG» an III. Sibiia 1879. Mariana «Trandafirulfi de câmpQ» publ.

Calind. iar pe de alta parte pamulU din apocrifele crestine. Mangiuca. 126. Iata ce ne spune Virgiliu despre acesta: ((Aici este loculu. BradulU dînehra din rîpa mariloru. Ea însemneza însa si rîulu de foca (vecjii fig. si anume celu din stânga. VIII. Nota dela p. adeca câmpiile diseice . este asorbidil pamîntuluÎJ> din povestile si mitologia daco-româna. iar celu din drepta la EliseU (1). Paralleben p. cela de-a stânga ce duce spre iada si celu de-a drepta ce duce spre raiUy e asemenea celui din mitologia BamanilorU^ cari asisderea credeau ca se mpartesce In dou6 ramuri. Acestii bradii închipuesce pe de-o-parte luntrea Iul Charon din mitologia veche. (3) 6.» drumulu tn dou& zidurile lui Ditis (Jucalea spre Elis . Celu din drepta duce pâna sub piter) celu mare . cari Insa^ In chipulu cum sunt însirate. (2) Calind. care form&a marginea. Însemna. despre cari am vorbitii deja mal pe largii în cap. care asemenea însemneza trecStorea apelorii (3). de pe unii tferemu pe altulu (2).. care încunjura pamîntulu. închipuita dreptii rîii. si ca dincolo de OceanU zace cea. Acesta mare. tnsa pe pedepsele si trimite la Câmpiile cele frumose. cu flori alese. adeca dracii^ carii staiJL In calea mortului la vdmî si voescii a-lu resturna !n apa. Marea din bocetulâ banatanu.tiune mal târcjiie din ma! multe alte bocete. unde se desparte partî. adeca In foculu celu nestinsu alu iadului. unulu. dupa Mangiuca. DrumulU^ care se'mpartesce In doua ramuri. Mythol. OceanulU Greciloru vechi. lalta lume (1). Nota dela p. se potrivescu de minune unele 'cu altele. 123. 447 JPuiî de soimUf cel de vidra sau vidrone precum si cel de serponey nu sunt alta decât vamesi saiî tâlharii. (1) Hahn. 64. ce încunjura pamîntulu. pe 1882. hotarulu între cele dou6 lumi. alaturata) saii apa cea fara fundii din apocrifele crestine. la care ajunge pentru prima 6ra sufletulu repausatului. pe acesta ne este partea stânga eserciteza elu (Ditis) Tartarulu celu afurisitii (2). care duce la iadu. cit. e sinonimii cu <iihust^nul*l ^inelor1li> din povistile româr nescî. si preste cari trebue sa treca omulu dintr o lume Intr alta. sunt câmpiile cele Întinse si frumose din prejurulu raiului. cari Isl închipuiau ca e unii rîu. care formeza trecfitorea apeloru.

iar cele pline de spini si maracini sunt câmpurile de prin prejurulu iadului. V64^ndii însa ca pica prea multi dupa olalta. CultulQ pagâna si crestina. nota dala p. cel ce nu apucase a pica pe pamîntii spânzura si acum în aeru. p. adeca rîulu uitarii din mitologia greco-romana (3). 540: Hic locs est. pe 1882. iar cei ce aii ramasii în cerii. marire si stralucire. sa-î servesca si sa-Iu preamaresca. apoi de Una fântanay care dupa Mangiuca însemneza rlulu Lethe. sa aiba adeca si ei aceeasi putere si stapânire. Dreptii aceea. cum a simtitii elâ ca o sema dintre ângeri s aii revoltatii tn contra sa. unde a ajunsii. 448 XXXIII. (3) Calind. nu i-a rabdata nici unii minutii mal multii Intru împiratia ceruelui. unde am vorbitu despre tote acestea mal pe largu. cari au tostu creati de dlnsulu anume ca sa-Iii asculte. 346. t.ale Grecilorii si Romaniloru. at laeva malorum Exercet poenas et ad impia Tartara mittit. voira sa fie asemenea acestuia. 132. Ce se atinge de Mertdiirlul-Sân-Petru. (2) Aeneid. partis ubi se via findit în ambas: Dextera quae Ditis magni sub moenia tendit. placere si Îndestulare. Dintru începutu toti ângeriî erau buni. VI. împlinindu-i-se porunca. se afla si 0.(^1 acolo. ci i-a scosii pe toti alara si i-a aruncatii în întunereculii celii de vec!. cei ce aii fostii ajunsii acum pe pamîntii aii ramasii pâna în cjiiua de a(ji aici. VAMILE. a porunciti! de-odata sa stee fie-care acolo. blâncjil si binefacatori. Hac iter Elysium nobis. 449 . Insa prea puterniculu si prea dreptuld Dumnezeu nu putii sa sufere acesta sumetie si Indtrjire din partea acelora. Maî pe urma însa uniî dintre dlnsiî. Si asa. I. nemultaminduse cu fericirea si puterea ce le-a dat o loru Dumnecjieu. lib. care o avea Dumneqieu. precum si de SântaMaria^ sa se vada mal sus. (1) Marianescu.

Macoveî. au tinutii sesie si sau Întelesii ca sa.si numai atunci se cobora pe pamlntu când le poruncesce Dumnedeu (1). si apoi cum vorii vede ca numai ces-ceva au pacatuitii sa nu le lese de felii a trece mai departe. de d-la Av. sa se Însele. Ceî ce splnzura în aerii. sa se bata si omore unulii pre altulu. nu multii dupa caderea lorii s aii strînsii (1) Corn. ascultatori si bine-voitorî omenimeî. asa sunt eî si acuma. carî asemenea s'aii prefacutii în draci saii diavoli^ ne fiindu-le de felii încuviintatii a se 'ntorce îndSrfiptii în cerii. Insa eî nu se multamira numai cu atâta. si d-lu I. nicî a se coborî la fratiî lorii de pe pamîntii ca dimpreuna cu acestia sa ademenesca pre omeniî ceî viî la totii felulii de farade-legî si nedreptatî. U Bnro&nT. învdtatora în Secadate. ca In chipulii acesta apoî. sa se calumnieze. sa-Iii urasca. Totii atunci aii hotarltii eî ca fîe-care vamesii sa-sl faca o carte mare din file negre si sa Introduca Intr Insa cu litere albe tote picatele pâna chiar si cele mal mici si mal neînsemnate ale tuturorii omenilorii ca la timpii de trebuinta sa o aiba din demâna spre a le arata sufletului calatorii^ . (2) Corn. ce le-aii facutu în vi^ta. Dreptii aceea. faca de pe pamlntii si pâna la alii treilea cerii mal multe vamî si la fîe-care vama sa opresca sufletele omenilorâ repausatij cari calStorescii de pe pamtntii spre cerii. de unde aii fostii alungatî.de Dumnedeu si tragendu-î în partea lorii. Ceî ce au cadutu pe pamlntu Insa sau prefacutii în draay si nu destulu ca el nu asculta de poruncile luî Dumnezeii. de d-lCi Av. Ângeriî. cari au rfemasu In ceru. Din contra. se numescu si astadî ângerîy si precum au fostu la Inceputu: bunî. MarianHf Inmom. Georgoscu. dar îiicî pre (imenî nu-î lasa In pace. ca si acestia sa se abata dela poruncile luî. sa pota cu atâta maî lesne si maî usoru umplea iadulâ cu dlnsiî. departandu-î si Instrainându-Î din ce în ce totii maî multii. preotu. Macoveî. ci a le opri si a le arunca In foculii vecînicii si nestinsii alii iadului (1). ci în neastempSrarea si nemarginita lorii rautate voira sa aiba maî mare putere. voindu a face în ciuda luî Dumnedeu pentru ca i-a aruncatu din ceru. maî pe scurtu sa comita totii felulii de pacate strigStore la cerii. sa le cerceteze si cumpfinesca faptele cele rele. 29 450 cu totii Ia unu locu. ci siliti fîindii a petrece vecînicii în aerii 11U au alta putere asupra omenimiî decât atâta ca lovindu-se vre-unii omii cu fruntea de unulii dintre dlnsiî sa-Iii faca ca sa ratacesca si prin ratacire sa-Iii nenoroc^sca (2). blândiî. preotCî în Badcutâ. cauta tote chipurile si mijlocele cum arii pute Îndupleca si amagi pre omeni.

Prelicî. stud. stud. Agapi. gimn. Calindaru pe an. 1882. de d-lQ Av. ginin. altii doui-spre-dece (6). Unii credii si spunii ca arii fî facutii s^pte (4). Buda-Pesta 1874. . de d-la Av. Macoveî. gimn. 1. din Transilvania. In privinta acesteia unu bocetu din BanatU ne spune urmatorele : La vami când vel trece Frica vel petrece. M. îriv6t. gimn. stud. de fiulu s6iX G. XI. de locil din FundulCi-Moldoveî. preotii iu BadeutCL si I. Insa câte vami aii facutu el de tote nimeni nu pote sâ scie. preotQ în Badeutâ. Dar tu vel lua Si din sinâ vel da. asa a& si facutii! In scurta timpii Întregii vSzduhuIii dintre pamlntii si cerii Uii umplura de vamîy numite din causa acesta si vamile v6zdiihulul (3). Baciii. Tonioiaga. stud. Dict. gimn. cum arata ea. din Todirescî si Soloneta. Si cum saii sfatuitii. gimn. Germanii. de d-lQ Av. Boiera. I. BurduhosQ. Jemna din Balac^na. Macoveî. p. altii noui (5). altii doui-ded si patru {7\ (1) Coni. stud. îii Sccadate: «S(î crede ea vamile sunt diavolii. Cu tote acestea tnsa unele numiri totusi ni-su cunoscute. (H) Corn. Nic. 451 si iarasî altii credu ca aru fi facutii chiar noue-dedi si noiii (1). de locCi din Breza . de locCi din Stupea. AvramQ. Rom. din Baia. p. cari afl fostO aruncati din cerii si s'ati opritCi prin vfizduhd ca sa tina calea mortiloru. de Elisaveta Agapi din Manâstiora. gimn. si corn. G. Oeorgescu. stud. Cum se numesce fie-care vama In deosebi. stud. Al. Tonigarid. G. Tomoiaga si Tita Zaharescu. Dorile publ. (4) Mangiuca. Macovoî. din Baia in Moldova. (7) Gora. (5) lonu Becinegâ. Brasova 1881. (6) Corn. Asa una dintre dlnsele se numesce vama tâlharihrU. At. Cel maî multi Romani Insa sunt de parere ca aru fi doui^ed si patru de vami.» (2) Cred. gimn. si I. de TitQ Zaharescu. 129. de loca din Câmpulungii. în Familia an.In casii când acesta arii voi sa le nege (2). de V. stud. corn. Moldova. Al. de locil din Crasna. Avrama. si unde anume e asezata? Despre acesta asemenea nu se pote sci si spune cu tota acurateta. 269.

invft. «Omulft are sa tr^ca (2) I. si de An. ar fi însirate într'o distanta anumita una de alta.Te-Î rescumpSra Cu noue critarl De vamesi tâlhari (2). dar numai ca unghia de grosa si ca muchia cutitului de lata. iar altii ca ar fi ca unu felu de zaplazurî sau garduri Înalte (1). cit. alta a învrdjbiriiy alta a sudalmeî^ alta a fermecatoriel. Simu. cit. solomâsdre. Maî departe se numesce una vama furtiduî sau furtunaffuluîy alta a uciderii^ alta a omorului. apoi credu si spunu uniî ca ar fi facute ca nisce usi de flerU. alta a desfrânaril. Gcorg-escu. Cea mal de pe urma si totu-odata si cea mal fiorosa si periculosa vama se dice ca este o punte forte lunga. sopârle. In scurtu (|isu fie-care vama are numirea sa proprie. precum balauri. alta a betiei. p. în care se afla totu felulu de gânganii. deauna pica în iazarii si se duce în iadii. alta a vrajitoriei^ alta a tutunului sau a fumatului. Ce se atinge de lorma si constructia loru. tocmai dupa cum sunt in lumea acesta stâlpii sau rohatcele de pe lânga drumurile cele împferatescî. unele mal urlte si mal fiorose decât altele. si în care privinta a pacatuitu omulu mai multa pe pamtntâ. Cel mal multi însa îsî închipuescu ca între pamlntu si ceru. alta a lacomiei. serpi. iar daca e nevi- . p. prin carî (1) FrAncu. la acea vama e maî tare pazitu si cercetatu sufletulu s6u. Daca sufletulii celui repausatfl e forte p6catosii. care duce la raiu (3). alta a ne'ndreptatiril.w Corn. 269. peste 99 de vamt. Becindga. si iarasi alta a minciunii etc (2). 452 e nevoitu 8a treca sufletulu. rohatca (2). de-aceea e si forte greu de trecutii peste dtnsa. op. din care causa apoi se numescu ele în unele parti si stâlpi sau rohatcl sing. brosce etc (4). care duce peste unii iazaru fara de fundu si întunecosu. de d-la I. Pietosii din Radasenl. op. cum pune piciorulii pe dînsa. (3) Corn. saii mal bine (jiisu între lumea acesta si cea-lalta^ cari sunt forte departate una de alta. numita si puntea raiului. De regula însa cele mal multe vami sunt asezate pe malurile apeloru mari si ale paraeloru peste cari trebue sufletulu omului numai decât sa treca în calatoria sa. 174. e asa de întunericu ca nu se vede nici mâna. La vama de lânga puntea acesta. de d-lft Rom.

De pe partea întâia pica numai omenii cei mai pacatosi. din Todirescî si SolonetG. si a celorCi din Baia.novatii si dreptft ca lumina. daca n'are cu ce-î plati. Celorii mal multorii suflete însa tocmai (1) Corn. com. Cum ca puntea acesta e întru adevferii cea de pe urma vama. de I. corn. si platindu banutulu omului sa-Iu treca de cea-lalta parte (2). (2) Corn. trece mal departe si se duce în raiU (5). Cei ce au picatu de pe partea din urma forte lesne potii sa scape si sa iasa afara. de I. Mâta vrea numai decât sa le dea josu tn iazarâ. eoni. Avraniti. iar cânele n'o lasa. Avramfl. Cotlarciucd si Titu Zaharescu. In locu sa sara. stud. Baciâ. sbora (3). care suna: atl-oî plati la puntea (1) Cred. gimii. podii saii alta punte. de N. eoni. cacî omulu llu lasa si trebue apoi sa cada In iazarulu celu fara de fundu (1). de Nic. (6) Com. anume ca avendii si aprincjendu lumina sa vada pe unde are sa se duca. iara de pe cea din urma numai cei ce aii forte putine pacate. de I. Rom. Germana. stud. din Todiresc-î si Solonotfl. Prelicî si Gheorghiu. si de aceea trebue sa sara josu. La capâtulu puntii însa n au pe unde se coborî. le iese Înainte o mâta iar dindSrâptu unu câne. (2) Cred. gimn. atunci e pace de dtnsulu. Rom. O sema de Români credu si spunu ca puntea raiului e facuta peste iada si se împartesce In trei parti. Cotlareiueâ. corn. nu are sa maî treca nici peste o apa. gimn. pariu. : a celorCl din StulpicanT. corn. din Todirescî !?i Soloiietâ.453 când se afla la mijloculu puntii acesteia si spereza ca sunt scapcxte de pcricolulu celu mal mare. se vede înca si dintr* o dicala forte raspândita la poporulu românii din Bucovina. . a celorO din Stulpicanî. stud. de Titd Zaharescu. si cum ca sufletulO. omulu acela alunga mâta si-l ajuta sa treca puntea. de pe a doua cei mijlocii. de N. De-aicea vine datina Româniloru de-a pune mortului In mâna o luminita de cera cu unu banutii lipitu de dinsa. stud. de At. (3) Cred. Horn. treccndu-o pre acesta. C'eloru ce n au de felii pficate le da Dumnedeu aripi si. Cotlarciucu. Avrama. In fme sosesce unU omilj si daca sufletulu trecfetoru are vre-o para la sine si io da. (4) Cred. de Nic. atunci scapa. Rom. de Al. gimn. . din Stupea corn.

cacî atâtii diavolii câtii si IngenilCi ce conduce sufletulu. Cotlarciucu. din Stulpicanî. si daca în acelasî timpii narii sc<')te si ângerulii s6u conducatorii o carte alba.^u si a celorâ iliii Socadate. dar nu se scie cu acurateta care dintre dlnsele platescu mai multO. de d-lft I.(3) Cred. atuncî draciî scotii cartea cea negra si prindQ a-î ceti dintr'însa tote picatele. de M. deortrfsru. tom.y> ceea ce Insemneza atâta câtu : nicî-odata sau abia dupa morte. Honi. de Xic. Decî.lenina. (3) Cred. asemenea se pote mântui. Pe lânga cartea cea n^grâ. cugetândii ca în chîpulii acesta se va pute maî lesne si maî de graba mântui. si daca cumpenescfl faptele cele bune pe cele rele. neaducendu-sî aminte cu de-am6runlulii despre tcjte faptele sale. caci archangheluhl totii arunca din faptele cele bune în cumpana contra celorii rele anume ca acelea sa traga maî multil (1). care o duce cu sine si n care se afla Introduse tote faptele omuluî cele bune cu litere negre pe file albe^ atuncî suflotulii. cu care cumpfinesce si cântaresce faptele omenilorii dupa morte (1). si anume: sufletulii dimpreuna cu faptele sale cele bune Intr o cumpana. corn. sau maî bine (Jisii fie-care vamesii maî are Înca si câte o cumpcna saii cântara.y> saii: alas' ca ti Voul da (lucrulu cutare) la puntea raiiduh). 454 raiuluî. din riiiidulu-MoUloviM. Uoin. Îndata este opritu si Întrebatii de tote faptele sale cele bune si cele rele. din Baia. atunci se punu In cumpfena si se cumpenescu. atunci pacatele llii tragii In iadii. dela celii maî mare si pâna la celii maî micii si neînsemnatii. Honi. Rom. de M«»ivlu':. din IJalatvna. 400 cea maî mare dreptate. daca e Învinovatiti! cu ceva si nu-sî pote aduce aminte sau anume nu voesce a spune adeverulu. sau: alasU ca le-} veden la puntea raiuh(l. iar faptele cele rele tntr alta cumpana. atuncî llii lasa sa treca maî departe (2). iar daca are atâtu fapte bune câtQ si rele. lesne ar pute cade jertfa diavolilorii leutaciosî si înselatori (3). coin. . fie-care ceta de draci ce sta de paza la vamile despre cari ne-a fostu pâna aici vorba. eoni. daca are pe-atâte fapte bune pe câte si rele. atuncî nicî ângerulii conducfitorii nu pote sa-î ajute nimica. si daca nu se afla cu nimica vinovatii. vrea sa aiba 11) Cred. (2) C'ivd. cum sosesce sulletulu la vama. Daca se adeveresce ca are cu multu maî multe fapte rele decât bune. despre care amu amintitii maî sus. . eoni. atunci sufletulii e scapatii si merge In raiil. d(i Titu Zaliareseu. iar daca nu.

si pe lânga acesta representate Înca si Întrunii felu de icona. coin. cacî atunci cu tota Intrepunerea archangheluluî saii a îngerului conducatorii. 456 Daca nu tocmai tote^ apoi de buna sema ca partea cea mai mare a credinteloru^ cuprinse tn capitolulu de fata^ se baseza pe Viata sf. Mercliesu si a celorCi din Manasliora. de M. nu pote sa scape. atunci e vaî si amarii de dînsulii. scote câte unii colacii si câte unii banii dintre colaciî si banii ce s aii datii de pomana saracilorii peste salasii. de M. coin. de d-ICi Rom. ci chiar si de multe altele ce nu sunt adevarate. totusi sufletulii pote forte lesne sa scape din ghiarele lorii si sa se duca maî departe. De aceea c bine ca fie-care omii sa-sl platesca singurii vamile pâna ce e înca In vieta. ci trebue numai decât sa nierga în iadii. daca la fie-care vama. eoni. de At. despre care ne -a mal fostii vorba In decursulu acestuî studiu. (1) Cred. Poporulu românii de pretutindene privesce raiula si iadfda ca dou6 lumi opuse una alteia. cari Intru adevarii le-a facutii. (iennanu. de O. Rom.L'"api. si tn care nu numai ca se afla tote vamile vlzduhduî Însirate. a celoru din Ballieena. a celoru din Fundulu Moldovei. (2) Cred.Cu tote ca dracii sunt forte rigurosi Intru cercetarea si cumpanirea faptelorii omenesci. a celoru din Fundulu Moldovei. MerchesCi . Daca e pacatosii si pe lânga aceea nici nu are cu ce plati pre vamesi. |3| Coni. si a celonl din Secadate în Transilvania. VasUe celu noii. din Bâlacena. si le da dracilorii ca plata (2). 457 XXXIV. diferite în teorie de credinta . eoni. corn. Jemna. JenHia. de Const. dând în acelasi timpii si pentru sufletele celorii morti câte ceva de pomana (3). ci totu-odata si torte pe largu descrise. de Const. I A D U L 0. corn. (Vezî figura alaturata). A. unde este opritii si 'nvinovatitu nu numai de faptele cele rele. de I. corn. din Crasna. Rom. Georgescu. când i sa dusii corpultl la gropa. Simu.

saii îî punii în lulele. unde cât e lumea. desii si tnnadusitorii. In mijloculii iadului sta pe unii scaunii de fierii Scaraotchi^ împfiratulii întunericului. nici nu pote sci ceva de pe pamîntu sau dela cei morti ce sunt în raiii. O splendore mare ceea ce privesce multii maî mare. arde focu. situata Intr o afundatura forte Intunecosu si urlciosa de sub pamlntu si înconjurata de juru împrejurii cu ziduri înalte. saii ÎI fierbii întro caldare de arama în care se afla smola clocotitore. bisericei si ale sferacilorii 458 precum si pomenile ce li se facu potu sa Ie maî usureze din aceste chinuri d). pe atunci pentru iadu si maî alesu pentru talpile acestuia se întrebuinteza babele cele rele si cu deosebire vrajitorele. si iarasi pre altiî îî batQ si chinuescii cu bice si harapnice de piele. staii (jii si nopte doî diavoli. si anume: pre unii îî punii întrunii cuptorii mare de focii si-I frigii. si în elii ratacoscii sufletele celorii pacatosi si la timpuri hotarîte unele continua. altii sunt mâncati de viermi. altele mcrgii sa-si ia pedepsa la care sunt osîndite. Altii din contra. în practica ei însa nu socotescu a fi nici o diferinta. In raiula. usciori si usî saii alte obiecte. Numai rugaciunile familiei. iar împrejunilii liiî miî si milione de draci si drâcolce^ unii maî urîtî si maî slutî decât altii. asa are si iadulii. care iesa din acelii focii. altii joca într o arie de maracini. în ceea ce priacesta din lipsa completa a Dumne^eiriî. Unu întunericii nedescrisfi se afla acolo. Omii pe omii nu se vede. carî îndemna pre totî ceî ce trecii pe acolo . în carî nu coîncidu. Unii Români din Bucovina însa credii si spunu ca iaduld aru fi o gropa forte adânca si colosalii de mare tn fundulu pamîntuluî. saii le scotii limbele si le strapungi! cu niscc ace înfierbîntate. pre altiî îî piseza într'o piua de spija.de lumea reala. cu acea deosibire numai ca pe când noî întrebuintamii pentru astii-felii de lucruri diferite lemne si pietre. cari senipartescii în maî multe cete si cari chinuescii pre ceî nelegiuitî si pficatosî în totii chipulii. Isî închipuescu iadulii ca unii felii de casa saii maî bine (^\^\x ca unu ielâ de cetate colosalii de mare. ladula. vesce iadtUUy si si provenita din apropierea divina. cari aii fostii causatorii pfecatuirii lord. dar cu tote acestea nici când nu e lumina. iara altii porta încinsi pe dracii. La usa iaduluî. care e alcatuita tota din fîerii. dupa credinta Românilorâ din Tdra-Bomân&cay se afla în interiorulii pamîn tulul. si-î fumeza. Distanta si loculu sunt punctele. Unii ardii în focii. O suferinta însa si o îngrozire cu de cum este în omenire. sub care cuvîntu întelegu lumea vfiduta de noî. ci totu numai Intunericu din causa fumului celui mare. saii chiar acolo în iadii. carile cât aii traitO numai fapte rele aii facutii. Si precum o casa de rîndii are necesitate de talpî.

459 sa Intre în nauntru.» adeca: lua-te-ar draculu sa nu te maî v6du! Drumulii ce duce la iadu e plinii de spini si maracini. 93. a colorii din Stulpicanî.)) care se revarsa în iadu. din lialaceiia. t. Siruioscu. ca si când ar fi arsa de focu. (1) Cred. dupa ce au trecutu vamile si se credu a fi acuma scapate de or! si ce primejdie. eoni. corn. Cotlarciucil. do Const. op. ca sa scape de muncile cele crâncene (1). Cernauti 1875. In porta sau usa iadului se mai afla Înca si ftorea maciUuîy care asemenea ademenesce pre suflete ca sa Intre în iadu. (2) Marianii. . si respingâ pre toti ceî ce arii voi sa iesa afara din iadu. [). II. Ca pan' la iada E num' unii gardu Si-acela-î spartii. Tote sufletele celorii p6catosî niergii de-a dreptulii în iadu . Merchesii. rom. hal Pan* la raiii. De aici se vede ca vine apoi si dicala Românilorii din Bucovina : Haî. serpi si serpoice. de Em. corn. decât a celorii drepti în raiCi. De aici apoi si blastSmulu: «duce-te-al cu apa Sân^eteî. 460 ale celoru mal putinu p&catos! Insa. Uom. Imprejurulii iadului se afla unu felu de câmpie sterpa. eoni. Cuparencu. care este o prapastie Ingrozitore si forte mare si n care se afla felu de felu de balauri. si a colorii din Fundulft Moldovei. de Nic. dupa cum prea lesne ne putemu încredinta despre acesta din urmatorele versuri dintr'o doina poporala din Bucovina : Dara florea maculu! Sede 'n porta iadului Si totu cresce si 'nfloresce Multe suflete-amagesoe (2). Poosiî pop. a colorii din Uopooa. Doine si Hore. cit..(ll D. Cu tote acestea însa sufletele celorii pfecatosî ajungii pe de-o suta si pe de-o mie de orî maî de graba într'însulii. brosce râiose. precum si alte . 326 327. pa^r. hal. Iar prin câmpia aceea trece <(apa Sâmbetei. ajungendu Ia gura iadului. Jciniia. do M. solomâsdre.

gânganii uriciose. iar pe elii ploua cu zapada . unde petrecu apoî pâna la judecata cea de pe urma (1). . (c Griji însa bine de sfatulu datu de socru-s6u. CotlarciucCi. si tote cele-lalte. cit. câtu si muncile. de Nic. când dau sa treca peste puntea raiului. Calulii si pleca cu elii si ajunse la o gropa. iar elii se scoborî în gropa ^ întra în ceea-laltd lume. adeca pâna ce-si tragu p6catulâ« Dupa aceea iesu din iadu si se ducii Intr'unu locu anumitii dintre iadii si raiii. coin. a celorâ din Slulpicanî. ca sa nu uite nimica din ceea ce va vede. Mergendti maî departe v6du unii omii acoperitii cu unu tolii de totu ruptii si suptire. Horn. do I. tote noue noute. cari foscaescu ca nisce viermi. (2) T. Asa într o poveste din Transilvaniay întitulata a VizorHy craiulU serpilor a. \V. Gura. « In iadu. Românii din Transilvania credii ca iadulii e o pe^^tera Intunecosa în pamlntii si anume de desuptulâ raiului. care duce peste acea prapastie spre raiu. prin care se duce în acea pestera. colinde si alte cântece poporane atâtu din Bucovina câtii si din celelalte t6rî locuite de Uomânî.4fil «Petru lua capSstrulu. dupa despartirea lorii de corpu. se trezescu de-odata si pe neasteptate ca pica de pe punte si cadu In iadu. care era mai slabu decât toti caii din acea stava. Insa sufletele. ci ele stau numai unu timpu hotarttu. nu rfemânu acolo pe vecie. coin. din Ropcea. <c Adeca ce v6(^u? «Totu lucruri de cari mul tu se minuna. 43. ci si într'o multime de povesti.» Maî întâiu trecu pe lânga unu omu acoperitii cu 99 de tolurî.\nî din Bucovina. de care lovitura tntr'o clipita se prefacu înlr unu stanu de p^tra. Atâtu iadulii. Uu lovi cu vatrarulu tn frunte. se duse la sta va de caî si încaleca pe calulu. p. legende. ce se maî petrecu într'lnsulii precum si'n nemijlocita luî apropiere. si totu-sî murîa de frigfl. Siniona. precum si a altorQ Rom.y> aflamu urmatorele cu privire la unele dintre muncile iadului: (1) Cred. Schniidt. ce se ducu. Acolo se scoborî de pe calu. op. adeseori le întimpinamii nu numai în vorba de tote dilele. se numesce agârliduUi pamîntuluL^ Acea pestera servesce ca locuinta la o multime de diavoli precum si la o multime de suflete de-ale celoru întinati cu p6cate {2}. (Xiparencu .

((Mergendii maî înainte. (cIn altii locii v6du unii omii slabii de totii ca o lespede. ca pe o gâsca. si totusi se vaeta ca e (lamândtî. caci tocmai acum bea apa dintrunu isvoru. asezatii cu spatele pe pamlntii. «Trecendii pe lânga acestia. zacendii în patii si totii strigândii dupa ajutorat dar nu venia nimeni. «I-o daii dar. vacjiu uim bolnavii. Petre. si mânjitii cu smola. (jiise si asa numaî asta am adus'o dela elii. i-o daii ca sa mS limpetjescii si de asta. ca multe am vSdutii! . acum într o parte. îlii lovia unii berbece cu capulii în frunte. când se încerca sa iasa. «Maî încolo vâc^u unii omu spânzuratii de limba. în cât iar cadea în Iacii. vedi-lu colo? «VSdu! «Se duse Petru. aicî în lumea nostra ? «O Maria. ce-aî vfidutii. lua corona de pe capii si-o puse în manile luî Petru. pamînt^nule? «Cautu pe Maria-sa Domnulu celu bStrânu. din satulu nostru. îî saruta mâna. «t)icendii aceste. si când fu înaintea luî. «Ce aî cu elu? «M'a trimisii Maria-sa Domnulu celu tenferu. pe care alti doî servitori îlii jupuiaii si iar îî trageaii pielea de pe elii. «Apoi iar (jiise: «Acum spune-mî. «Trecendii de aci. acum tntralta 462 «Nu departe dela acesta tî veni înainte unu pazitoru. care îlu Întreba: aCe cauti pe aicî.si totusi îi era caldii. sa-î adncu corona. nu departe vede unii altii omii. pe care doî servitori cu unii sucitorii îlii îndopaii cu mâncarea. w&^ii unii omii cufundatii întrunii Iacii pâna la grumazii. «In altii locii vâcjiu unii omii legatii de mâni si de pioiore si Ia mânî trageati doi boî. «Te du pe aicî In colo. pe care. si-î spuse din ce pricina a venitii.ta.

Ce-al maî vfedutii ? «întrunii locii am vfecjiutii unii omii de totii slabii ca si o lespede. Petre. dupâ cum e si fapta. «Vecjî. pe care Uii Îndopati alti doi omeni cu sucitorulii. ca si la slabi tii elii. «Ce-al mai vScJutu? . când a fostu pe pamtntu. Petre nu Întelegi ce Insemneza. asa se pedepsescii omenii cel lacomi la mâncari si bauturi. Apoî unele pacate 4B3 sunt mari. caci elu. «Sciî. tote nou& noute.«Ce? «întâiii am vadutii unii omii acoperitii cu noufe-cjiecî si nouS de toluri. Ce-al mal vatjiutfl ? (rAm vfidiutu unu omu acoperitii cu unu tolu de totii suptire si ruptiî. pentru aceea tremura de frigu sub nouS-cJocî si nou6 do tolurî. dar totusi e mare. si totusi sunt mari. pentru ca le vedemii si noi mari. Petre. Ce-ai mai v6(Jutii ? «Am vadutii unii omii cu spatele la pamîntQ. ce însemneza acesta? «Ba nu sciii! «Asculta dar sa-tî spunii. pe care totii îlii jupuiaii si iar trageaii pielea de pe elu Asta ce va sa Însemneze? «VecJI. Asta nu se vede asa pScatu mare. iar pre lânga aceea mai capata ca pedâpsa aceea ce ai vgdutu. aVecJî. Trupulii e slabii. Asta e pedepsa omenilorii doritori de placeri trupesc!. Omulii acela. tote nou6 noute si totusi îngheta de frigCi. cu tote ca e usorii de Întelesii. acela a facutii sSracilorii vestminte de pomana. Fie-care omii pâna traesce pe pamîntulii nostru p6catuesce. iar când pScatuesce. PScatulii pote fi maî usorii sau maî greii. Altulii iar face ceea-ce nu trebue sa taca. Petre. numai atuncî când omulii cunoscendu-sî gresela sa se întorce cu inima curata. calca legea luî Dumnezeii. nu a a datA nici unu vestmtntu s5raciloru de pomana. si totusi striga ca more de fome. si totusi asuda de caldii. asta iar e mare pfecatii. cari nou6 nu ni se paru mari. Dumnecjiefl nu lasa nicî unii p6catii nepedepsitfl. a Elu n'a facutu ceea-ce a trebuitu sa faca si pentru aceea se pedepsesce. e negru pentru ca Ta Inegritii sufletulu. Dar maî 8unt unele p6cate. si mânjitu peste totii trupulQ cu smola. pe care Ta fostii mânjitii elii cu atâtea spurcaciuni. pe care laî vfedutu întâia ora.

«Am v6(j[utii unii omii cufundatu Întrunii Iacii, pe care când se'ncerca sa iasa, llii lovia unii berbece In frunte la câtii iar cadea In Iacii.

464 aOmulu acela, Petre, câtu a h'aitu, a totu înselatii, si acum \e^l cu ce se pedepsesce? «Ce al mai vfe^utu? «Am vfe^utu unu omu bolnavii zacendu Întrunii patu totu strigândii dupa ajutorii, dar nu venia nimeni. aVedI, Petre, omulii acela nu sl-a cinstitu parintii. ai mal v6(;j[utii? «Am vScJutii unii omii spânzuratii de limba, aVedI, Petre, acela a Înjurata pre Dumnedeii si pre alti omeni, iar acuma se pedepsesce dupa cum i se cuvine. Ce-aî mai v&qiutii? «Am vacjiutii întrunii locii unii omii legatii de mâni si de piciore cu unii lantii mare si grosii, iar de lantu la piciore si la mâni trageaii câte o pareche de boi. «Acela, Petre, pentru aceea se pedepsesce asa, caci In lume a juratii pe strâmbatate. «Dar ce-aî mai vfedutii? » «Nam mai vadutu nimicii! «Nai mai vfi^utii, ca nu te-aî dusu mai în colo. Dar sa vS(Ji altele, te-ai îngrozi, te grijesce dar sa nu ajungi si tu pe aici. Dar feciorulii meii ce mai face ? «Face bine, ca-i sanatosii! «Cum o mai duceti la olalta? «RSii de totii, ca ma batutii de doua ori pe nedreptulu. «Atunci e rau de totii; mS temii ca si elii va ajunge pe aici pe unde-va. Te du. Petre, du-i corona si mai iarta si tu câtii poti. «Petru nu mai zabovi multii ci se duse pâna la gaura, si afara, se sui pe calii si-Iii lovi cu vatrarulii în frunte, apoi într o clipita ajunse la socrultk s6ii Vizom, craiuliiserpilorii(l)». Ce-

(1) I. Popii Hetoganulft, l*ovestî ardelencscî. Partea II. BrasovQ 1888. p. 58 62.

465 ^ In alta poveste, din Bucovina^ ni se spunu urmatdrele: «V64endti sufletulu omului Intro erba mare si frumosa nisce vaci hitione, cari de abia se puteau misca dintrunu locu tntr altuIA de slabe ce erau, si Intrebândâ elu pre ângerulu sSu conducâtoru de ce sunt asa slabe si nu dau lapte, desi au erba de prisosâ, ângerulâ II râspunse: «Acestea sunt vacile celor ii cari le-aii datii de pomana, dar pe urma le-a parutfi raii dupa dînsele. «Mal departe v6(Jcndii elii pe unu prundii, unde nu era mal de felii ierba, nisce vaci mari si frumose, cari de abia se miscaii dintr'unii locu In altulii de Incalate si grase ce eraii, precum si o multime de femei si barbati, cari veniaii din tote partile cu donitele de le mulgeau, si Intrebândii pre ângerii : de ce acestea sunt asa de frumose, ângerulii II cjiise : «Aceste vaci sunt daruite saracilorii din tota inima. «Mergendii mal departe vede unii omâ culcatii cu fata în susii si cu gura cascata, iara de-asupra lui unii serpe Incolacitu pe lânga o crenga cu gura In jos si din gura lui cadea verinU In gura omului. «Acesta, cjise ângerulii, când fu Întrebatii, a omorîtii serpii si, în locii sa-I arunce unde-va într o gropa sau tufisO, i-a aninatii pe prajini în fata sfîntuluî sure. «La urma vede o oie ca se scutura de-asupra unul omii, ce trecea printr'unii focii mare. Intrebândii pre ângerii ce însemna acesta, ângerulii ÎI rfespunse: «Acestii omii, a datii ol de pomana, si lâna lorii, fiindii uda, îlii scutesce acuma de para locului. (1)». Atâta din povesti! O legenda din Bucovina ne spune, cu privire la iadtî, urmatorele :

(1) Com. de 1. TonigariG, stud. gimn. Jlarianiif Inmorm. la BomftnI. ^

466

Ângerulil mortii acum

Me însotesce la drumu Si me trece pe la iadu, Unde pScâtosiî ardâ. Val! la elii cum m6 uitaî. Ce vS(JuI me *nspaimîntal ! Vâctuî balauri câscându Si din gura focu varsândâ, CurgendQ ca unu rîvl întinsa In flacara si nestinsu ; Si *n frunte-I unu draca sedea Cu Iuda *n brate si-ardea. De acolo, la altu vadîi, Totu la iadu, la iadu, la iadCî ! O vaî! iar' când me uitaî, Ce v6(j[ul, me 'nspâimîntaî î V6(][uî popi multi eretici Cu dascali si gramatici Aruncati cu capu 'n jusu In foculii celu flacarosu, Si dracii îl împungea, Cu sulita-î înpinqrea. De acolo, la altu vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadu! Ochii când îmi aruncai Ce ve^ul, m6 'nspai mintal ! VScJuî împarati tirani De gâturi cu bolohanl, In vapaia cea de locu Dracii batendu-sl de el jocu. De aicea, la altu vadu,

Totu la iadu, la iadu, la iadu! Cu ochii când me uitai, Ce vacjul, mti 'nspaimîntal î Vetlul tâlhari, ucigasi. Hoti rapitori si pungasi Vaetându-se-amarâtu In vâpae pâna 'n gâtu.

De acolo, iar Ia altâ vadâ Totâ la iada, la iada, la iadd ! De-odata cum mfi uitaî. Ce vecjul me 'nspaimîntaî ! VScJuI unO cârdâ de mucrî Tânguindu-se'n dureri Si draci strigându: aste sunt Ce farmeca si descântec^ ! Apoi de-aici la altu vadQ Totu la iada, la iadu, la iada ! Iarasi daca me uitai Ce vecjul ma 'mspaimîntal î Vgcjiul altu cârdâ de barbati De betivi si desfrânati Toti în flacara undau, Si dracii îl cufundau. Mal nainte la altu vadâ, Totti la iadCi, la iadO, la iadu! Mergendu, daca me uitai. Ce vecjiul mS 'nspaimîntal! Vecjul draci cu cangi tragendu Nisce muerl si strigându: Aste totu minciuni spuneau Pe multi în belea-I puneaQ! De-aicî mergendu la altu vadâ Totu la iadu, la iada, la iadu. In flacari când m6 uitai. Ce vecjiul me spaimîntai ! Vecjul negustori în rîndu. Carii însela când vîndu: Unii cu maturi de gâtu Se strîngeau eî amarîtu, Altii cu cântare 'n nasu Se vâltati cu mare glasu. Altii cu forfecî si cotu ÎI ducea para în notu. Mergendii de-aicî la alta vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadd,!

467

Spre tipctu când me uitaî, Ce vficjuî mS 'nspaimîntal! Vecjiuî iar muerl în muncî Carî îsi lepSdu aî loru prund, Sau fara mila si doru In pântece îî omorO. Dela celâ din urma vadu,

Totu la iadu, la iada, la iada ! Când statul si m& uitai Ce ve(Juî m6 'nspaimîntal! Veijul artjendu în vîlvori Bogati neînduratori, Carii totu s'au veselitu Si s6racl n'au miluitii (1).

O colinda din BanatU descrie iadulu astu-felu:

Colo 'a josu catra apusu Sore nu-î pe ceru în susu; Ci e noru si'ntunecime, Sî-o grozava adâncime, Unde muntii varsa focu. Dara marea-I totu potopii, Unde-I pestera urîta, De balauri reî pazita, De serpi, fiare ocolita. Lânga porta nu e nime, Pote sa 'ntre ori si cine. Dar nime de voie buna Pe aicea nu s'aduna . . . Ici e iadulu celu spurcatu, Pentru omeni rel gatatu! Da 'n launtru cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu! Lânga p6rta stau totCî draci Si slujescCi pentru haraciu. Si pe nime el nu lasa Ca la lume sa mal iasa! Catra mijlocu cine sunt? Sa feresca Domnulu sfîntu ! Sunt cel r^I în fîeru legati, Pâna'n brâu în focu bagati, Fripti de sete, morti de fome, Nime din el nu mal dormc,

De dureri, din dinti scârsnescu Si nici când se miluescu! Dar acestia cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu

Sunt cel r6I ce-au omorîtu, Traiulu veclnicîi si-au uritu, Sunt cel rel ce-au pagubitii Pe apropele mâhnitii, Sunt cel reî ce aii surpatii Cas'altuîa prin pecatii, Sunt cel rel ce-aii înselatii Si'n minciuna s*aii spurcatu! Dar în iad ii iar ce mal sunt? Sa feresca Domnulii sfintii! Ca sunt munti de cel înalti Si în gropa afundati. Nu e cerii, ci-sii numai noii. De 'ntunericu te 'nlîorî. Nici o (Ji nu e senina, Foculii arde lar'lumina. Câmpurile s'aii uscatii, Apele tote-aQ secatu. Nu sunt pasSrl, nu sunt flori, Numai jarii si numai norlî Sa feresca Domnulii sfîntu De-a vede ce-aice sunt (2).

(1} Ve^î: «(/alindariuhl poporului bucoviin'»nu» pe 1891. Cernauti p. 69 12) At. M. Mariencscu, Colinde. Pesta 1859. p. 87.

70.

468

O doina, care am aucjiito înca în vara anului 1871, pe când m5 aflam ca studinte de clasa a VIII Ia gimnasiulu din Beiusu, dela unu Românu de pe valea Grisului albu, ne spune despre iadu urmatorele: Primavara, dupa Martu, Câtra iada eâ am plecatii, ladulâ era încuiatu Cu unu spinicelu uscata. Puseî mâna si-Iii rupsel Si în iada de locu fuseî. In iada daca am intrata Acolo putinu am statu De cetitulâ popilorîi, Cersitul Q bogatilorti, De recela fiareloru, De suerulii serpiloru! Alta doina, din comitatulu aTurda-Ariesa^y) ne spune atâtu In privinta raiului câtu si a iadului urmatorele:

Pusei saua pe doi cal, Me suii în sus, la raia]

Raiulu fuse încuiatu De trei ori am genurichiatu, La Dumnezeu m'am rugatu, Si trei ângerî a mânatu Si raiulâ Taii descuiatu. Ce-am vecjutu, m'am bucuratii: Trupuri mândre si 'nflorite, Si de popa spovedite ; Trupuri albe si spelate De popa cuminicate. Preste ele floricele, Unii pomu mândru de daunii. Pintre cl6mbe paserele, Pasgrele frumusele.

Eu gândii la mândra mea Sa fie si pe-acia, EQ în raiii asi rfimâne. Si Dumne(Jeu celti prea mare Se mânie torte tare Si trei ângerî a mânatu Si de mâna m'au luata Si din raîâ ca m*au tipatii. Si me aflamii lânga iadU. ladulU fuse descuiatii, Ce-am vecjutii, m'am spariatii: Trupuri mari si putrecjite, De popa nespovedite, Si veduî pe mândra mea Chinuindii doi draci la ea.

Mândra umbla sa se duca,

469

Dracii o i&ceau naluca; Ea se tipa sa m'apuce. Eu grabii si-mî facui cruce,

Si 'ntinsel o fuga lunga, Dracii haida sa m'ajunga (1).

A treia doina, din T4ra Oltului, descriindu munca juratiloru si a birailoru celoru rSî, nedrepti, asupritori si j lipitori, (Jice : Pus'am saua pe doi cal, Sa md sui in sus, la p-aiu. ladulu era mal d'a vale Si fugeam in fuga mare. Iar la usa iadului StaQ juratii satului, Taie lemne dracului. Iar' biraulu celu mal mare Tinea pe dracu 'n spinare |2|. în fine o doina din Bucovina^ si anume din comuna Horodenicu, ne spune despre iadu acestea: Pus'am saua pe doi cal Si m'am dusu în sus la raia. De trei ori m'am închinatii Raiulu nu s'a descuiatO. Pus'am saua pe-unâ cocosu Si m*am dusa la iada în jos. Si la groza raului Jos la talpa haului Am vecJiutiLl pe mândra mea Vr'o cinci draci ca mî-o batea Sânge rosG din ea saria, In paharâ ca mi-lii punea:

«Poltimii, bade, iea si bea, «Caci n'al fostu stapânu pe ea! (3).»

(1} Doine, striiraturî si chiuituri, culese de niaî multî învetatorî zelo^î. BrasovQ 1891, p. 276. (2) Idem de eadem p. 182. (3) «Aurora româna» an. I. (Vnuiutî 1881, p. 46

470 Asî pute sa maî reproducu Înca multe alte poesil poporale. Credu însa ca si acestea ne voru fi de ajunsu spre a ne încredinta: ce închipuire are poporulu despre îadil precum fti despre tote cele, ce se petrecu întrlnsulu. Se nasce acuma întrebarea : Dela cine sa fi adoptatu poporulu românii tote credintele acestea? Mostenitu-le-a elu dela stramosii sfii, sau pote le-a împrumutatu în decursulu timpului dela alte popore cu totulu straine? Daca amu sta sa reproducemu tote câte le-au crecjutu poporele pagâne din vechime, precum celea ce le credu si istorisescii poporele crestine din timpulu presentii despre ladfl sau Tartarii^ si din tote acelea amu voi sa facemu o conclusiune, amu merge prea departe, si nou6 nici timpulu nici spatiulu nu ne permitu s'o facemu acesta. Credu dec! ca ne va fi de ajunsu si numai unu singurii citatu din Virgilii, care ne da o descriere amfiruntita de tote cele ce le credeaii si istoriseaii ceî vechî atâtii în privinta Iartarului câtu si în privinta tuturorii celorii ce se petrecii Intr însulii si'n apropierea luî. Iata ce ne spune Virgilii: «Enea, uitAndu-se împrejurulO sfeii, zaresce pe locii sub o stânca din mâna stânga ziduri late încunjurate cu unu murii întreitii pre carî le încunjura unft torenttî repede cu flacari ardature, Phlegetteon din Tartarii, si învertia stâncile resunat(3re. In fata se afla o porta mare si stâlpi de otelii vîrtosii, asa ca nici o putere barbatesca, nici chiar locuitorii ceresc! (deiî) nu sunt în stare sa le sfarme ; se urca unii turnQ de fierii pâna la ceruri, si Tisifone îmbracata cu o haina sângerosa pazesce cliua si noptea întrarea (tinda) fara sa dorma. De aici se aucjiaii gemete si rSsunaii lovituri grozave; apoi unu zinganitii de fierii si de lanturi târâite. Enea statu pe locu si înspaimîntatii asculta cu urechia

471

se nutresco din ele si locuesce sub pieptulu celu tnaltu^ si fibrele renascute nu Re lasa tn liniste.vuetulu. elu nu aduse nici faclii^ nici lumini de resina (pacura) fumegatore si lliji dobor! Ia pamtntu cu unu vlrtej& teribilu. elQ biciuesce si asculta cercetandu Înselaciunile si silcsce ca cine. si acum Închisi astepta pedepsa. Insa pe mine punendu-m6 Hecate în fruntea dumbraviloru avernice ma învfij. pre cel vinovati si amenintându cu stânga. Rhadamantus are celu mal scelerata imperiu. de cari bucurându-se pe pamtntu amâna prin o ascundere zadarnica cainta. chiama serpii cel grozavi. si de Pirithous? de-asupra carora cât pe aci amerinta sa cada o stânca negra^ si aceleia care cade II urmeza una asemenea el . nascendu-se cu acesta cea mal mare certa.atu Insa-sl pedepsele cele decretate de <. Irion. Nu Încerca a sci . spune-mî : ce feluri de crime sunt acestea ? si prin cari pedepse se urmarescu ? Ce vuetu asa de mare îmi vine la urechi ? Atunci Începu preotesa sa vorbesca astfelu: Duce renumitii alii Teucriloru. nefacendu din ele parte la al s6I. Titanii. Chiar si Tityon era de vacjiutu. care imita iurtunele si fulgerulu celii neimitabilii prin arama si prin tropotulii cailorii celorii potcoviti. ciupindu-I spre pedepsa inima cea nemuritore si' maruntaele cele bogate. cari loviti de fulgerii se învîrtescii în fundulii celii mal de jos. Ce sa mal amintescâ de LapitI. insultându. Acuma se deschidii portile sacre sarindâ din tlttnile teribilii resunatore. cetele furiose ale suroriloru. sperând o morte târcjiie. ori prin aceea ca alungara pe parintele loru si fata cu clientulu se tncuiara cu averile sale cele aflate. nici unuî omu nep6tatu nu-I iertatu sa calce preste pragulu sceleratiloru . O virgina. Aici se aflau aceia^ cari câtu traira au fostu frati urgisiti. Ve(JI ce pazitorii e In vestibulii (la Intrare) ? ce aratare pazesce locuinta (infernulîi) ? In launtru sede Înca mal înfuriata gigantica Hydra cu 50 de guri negre. si aceia cari sunt biciuiti pentru adulterii si urmându armeloru celoru nelegiuite nu se sfiira a calca credinta promisa stapâniloru s6I.JeI si m a purtatu prin tote locurile. Acum se deschide tartarulii de douf ori în o prapastie si se estinde sub umbra (tn întunericii) atâtu încât se pote uita de acolo în sus la OlimpulCi etericii alii cerului. sofe aurite cu perini Înalte straluciau pentru ospeti si bucate pregatite cu luxu regalii se aflau de naintea ochiloru loru. Aici am vfecjiutu si pe gemenii Aloidl. Aici se afla nemulâ anticii alii pamîntulul.va sa marturisescaceloru de sus acele crime. Lânga dtnsii se vedea cea mal mare dintre furii si Împiedeca a atinge bucatele cu manile si radicându faclia se scola si striga cu glasâ tare. elii. copilulu pamtntulul ce creaza tote. corpuri uriase. cari se încercara sa surpe cu manile cerulii celii mare si sa-lii arunce jos de pe tronulii cerescu. punendii la trasura patru cai si scuturându o lâclie la poporele grecesc! si prin mijloculii cetatii din Elis. Imitândii flacarile lui Joe si sunetele Olimpului mergea acesta triumfându. si cerea pentru sine onorea unul deii. Insa parintele celti 472 a-totfî-puternicu arunca prin norii cel desi arma sa (fulgerulu). Lam v6(j[utii si pe Salmoneii cum e pedepsitii. alu carui corpu e tntinsu peste noua jugere de pamtntu si unu vulturu mare cu unâ ciocu Indoitu. nebunulu. Tisiphone prev6duta cu bice bate.

bucurându-se de vederea luî Dumnedeu.care e pedepsa si ce felii de crima sau sorto i-au aruncatii In pierzare. altii atârna. 473 Daca asi ave o suta de limbi si o suta de guri si o voce de fieru n asu pute Întelege tote felurile crimeloru si n asu pute percurge tote numele pedepseloru (1). trasi pe razele rotiloru . elâ lasa pentru plata sa se lips^sca legile si sa se deslipesca . dupa credinta Româniloru din Tera-Iiomânesca. Lib. p. Raiulu. . 474 XXXV. sade si va sed6 tn veci nefericitulA Tesefi si de totu nemulu Phlegyas admoniaza si invoca pintre umbre cu voce tare: «învatati dreptatea. t. Durerea si întristarea nu se potu nicî când stabili întrînsulu. R llasdeii. II. si parte pe apocrifele crestine. cari trateza despre aceeasi materie. VasUe celU noU» precum si In « CalHoria Maicii Domnului la iaditif> (2) lesne se va pute convinge ori si cine ca muncUe iadtdul din cartile sau mal bine (jiisii apocrifele din urma sunt numai nisce reproduceri schimbate si adaogite a celoru (Jise de Virgiliu si p6t. Cuvinte din betrânî. Toti cutezara a comite mare nedreptate si a-sl tnsusi aceea ce au cutezatâ. Atâta din Virgiliu! Asemfenându acum sirele acestea ale lui Virgilu cu celeB ce se afla In privinta iadului si a munciloru dintr însulu In « Vîata Sf. (1) Aeneid. Ce se atinge de credintele Româniloru despre iadu.e ca si de alti autori pagâni din vechime. 648 627 (2) B. \1. . Unii rostogolescu o stânca uriasa. Dumnezeu ocupa loculu celu maî de cinste. apoi acestea credu ca se baseza parte pe cele spuse de Virgiliu precum si de alti autori strabuni din vechime.r> Acesta vîndii pentru aurii patria si-I impuse unii domnu puternicii . e opusu cu totulu iadulut EIu e loculu. 301 367. unde sufletele celoru drepti se potu odihni în pace. Bucuresd 1879. R A I U L 0. tnvfetati a nu urî (^eil. în elii domnesce o bucurie fara de sftrsitu. v. . si admoniati fiindu. Din contra.

Morclio. pline cu felurite bucate si bfiuturl. fîe-care Isi cunosce dreptulu s6ii. bune.de unde rSspândesce tota marirea sa. si se spunii multe despre viata si relatiunile lorii în raiii 475 Daca cine-va a muritii neîmpacatii cu unu altulu. parintii cu parintii lorii. din cari manânca si beG sufletele dreptilorii. Sufletele lorii fara voe fugii unulii de altulii si se privescu cu dispretii.a ccloru din Stulpicanî corn. corn. împodobitii cu diamante si alte pietre scumpe. cari pazescii ca sa nu intre ori si cine într'însulii. dupa ce aii Intratii. din Ropcoa. iar împrejurulii lui se afla totii ielulii de mese întinse. care e împodobita cu totii felulii de flori mirositore si pomi roditori. cu prietenî. cu surori. De aceea este bine ca celu ce se simte ca more... alese si placute lui Dumnedeii. . fratiî cu fratî. sora. ('utlarciuciisi a coloru din Fundul-Moldovoî. carile. In mijloculâ raiului sta însusi Dumnezeii pe unii scaunii stralucitorii de aurii. în cari cânta felii de felii de pasari. Slfim^scu. (1) I). do Nic. fara numai sufle telorii celorii drepte. de Km. certe nu se afla (1). ( 'uparoiicu : a colorii din HahV cena. iar în jurulu luî stau cel fericiti în maî multe cete si petrecu mâncându si bendu. Acolo. în acelu locii de fericire. corn. coiu. \2) Cred. sufletele lorii nu se maî potii Împaca nici odata. Honi. cacî facii si eî zîmbre privindu la altiî. j). ceea ce si-aii datii în viata loru sau ceea ce li s'a pomanuifU de muma. epitropu si altii. se întâlnescu sufletele celorii morti. op. dupa cum spunii unii. Daca ceî repausatî au terminatii de mâncatii si bSutu ceea ce li se dedese. si acestia cu mosii si stramosii lorii. stralucitore. La usa raiului staii doi ângerl saii archanghell cu sabii. rude. Românii din Bucovina spunfl ca raiulH este o gradina forte frumosa. cit. Raiulii se afla în cerii saii. se desfateza apoi în tote bunatatile (2). In colo totulu merge în liniste si pace.5ri. do Coiist. ca acestu momentu sa nu-lii apuce neîmpacatii cu cine-va. numai cel vrednici (3). Mai pe scurtii tote frumusetile si bunatatile lumii sunt concentrate în acesta gradina. Jemna. ci numai ceî drepti. pe pamîntulii din cea-lalta lume. Umbrele uneî generatiunî întregi se strângii în jurulii vre unui evlaviosii stramosii. de M. atuncî e forte greu. îndemnate fiindii de cetele ângeresci ca sa manânce si sa bee din orî-ce le trage inima. sa se Ingrijesca. In raiii însa nu-î este nimSruî altuia iertatii sa între. 326.

Numai Flârea sâreluî Sede*n p6rta raiului. In acesta gradina se afla multime de ângerî precum si sufletele omeniloru celoru buni. Hoiu. Poesiî pop. Prin mijloculu acestor Q câmpii trece unu rîu mare si limpede numitii a Apa Duminiceîr>^ care se revarsa în raiii (2). (2) Vetjî despre aci'sta si B. celu de-a stânga duce de-a dreptulu la iadii. din Balacona. avendii înaintea loru mese încarcate cu totu soiulu de mâncari si bauturi. p. corn . peste care se afla puntea raiului^ despre care amu vorbitii mal pe largu în capitolulu premergfetoru. celu de-a drepta însa. II. ci numai pre cel drepti. P. t. i\v liist. iar nu departe de acesta trece peste gura iadului. Face locii sufletului Si odihna trupului (1). corn. 1288. II. 476 Altii din contra credu si spunu ca Ia usa raiului sta SânPetru cu unu manunchiu de chel In mâna. Drumulu ce duse în cea-lalta lume se desface dela unu lociî în doi rami.loinna. rom. rom. Totu In usa sau porta raiului mal sta tnca si Florea sau Sora Sordul In privinta acestei plante o doina din Bucovina ne spune urmatorele : Câte flori sunt pe pâmintâ. (1) Mariana. Imprejurulu raiului se afla câmpii întinse. Tote trecâ la juramîntu. care e presuratu cu totu felulu de flori mirositore. 93. duce spre raiu.(3| ( 'ivd. care asemenea nu lasa pre ori si cine sa tntre In nuntru. si a ccloru din Bilca. p. mal totu asa de frumose si pline de bunatati ca si raiulu. . do M. Românii din Transilvania credu ca raiulu ar fi o gradina plina de flori si pomi trumosi. Ilasdea. t. Cernauti 1875. Dict. situata pe unu munte deasupra iadului. cari traescu în tota îndestularea si fericirea. CardoiCi. cari câtu traescu . limb. 477 Iar fericiti se considera acel omeni.

din care amu reprodusa o parte In capitolulu despre iada. la raiu. betrânî si mici Împreuna dantuindu Si pe Dumnecjeti slavindâ. Deci de-acolo iar plecai Totu la raia. care e adev6rata fericire. De tineri. cari In acosta lume patimescu mal multu. Asa legenda poporala din Bucovina. cre^endu-se ca-sl iau pedepsa In lumea ac^ta si ca 'n cea-lalta lume nu voru mal ave nimicu de suferitu (1). sunt milostivit caci el prin milostenie tsl mânluescu sunetulu de munca cea eterna si dupa morte ajungu la fericirea eterna. câtu si celea ce se petrecu Intr însulu adese ori le Intelnimu si In literatura poporala. Unde'mprejuru dreptii sta Si bucurie gusta împreuna dantuindd Si pe Dumne(Jeii slavindâ. la raiu! Vecjul sfinti prea luminosi. Ce vacjul. ma bucurai! Vecjuî raiulU celQ frumosii Ca sorole luminosu Si mese întinse *n rîndu Pe ele faclii arcjiendii.aici pe pamtntu. la raiu. Atâtu raiul ii. Si cete de mucenici. la raiu! V6(JuI si sfinte muerl Petrecendâ în mângâerl Cu cununi de diamantu Si podobe de brilantd împreuna dantuindu Si pe Dumnecjieil slâvindu. Intr'altti loca iar m6 uitai Totd la raiii. De asemenea se considera a fi fericiti si aceia. urmându mal departe. la raid. (Jice: Deci acea cale lasându Si mat nainto mergendu In drepta când me uitai. Intr'altu loc(i iar m8 uitai Totu la raia. la raiu! . Apostoli si cuviosi.

478 O doina poporala clin IVansilvania ne spune urmatorele despre raiu : Când viata ml-am uritâ In cale lungeam pornitu Si la raia câ am sositQ. O varianta a acostcn leirrnde vocji-o la Sbicra. Când va sta Christosu în jetu. 63 66. p. . Colinde. Pân'la vremea dejudetu. Ce-am vecjiutii m'am bucurata. Era nisce pfisarele Cânta nisce glasurele Dragu mi-ar fi sa fiu cu elo ilj. . de d-la T. Cernauti 1888. (2) Calind. cântece de stea sii urarî la nuiitî.Ce ve^ul mS *nspaimîntal Veclul raiulii încuiata P6te pentru-alO meCi pficatu. cit. p. Si-am pusu mâna pe lacatu Si-am picatu la greu pScatu Si 'n genunchi câ am picata Si la Tatalu m'am rugata. Raiulu de ml-a descuiata. Uasil raiulu încuiata Si tare m'am suparatu. Sinionu. Pe cel vil si pe cel morti (2) (1) Com. bucov. 70 71. pop. Ca sa judece pe toti.

suna precum urmeza: Sede. Pe ccî ce goli au îmbracatii Si flamâncjlî au saturata Si setosî aa adapata Si scârbiti aa mângâiata î Iar Petre-a cuvîntata: «Domne. Pâr de-a sci si Dumnecjeu. Pe piciorulu celu de plaiu. cine-mî sede. p. Colo susu la resaritu. privigheza. în «Convtn-birî lit. XV. Petre. Iasî'^1882.» an. Dumnecjeu si sotulu seu. Domnulu la raiu ajungea Si Iul Petru ca-i dicea: Spus'am. Sede Petru 'n câmpulu verde. Lasa tu. Lânga p6rta cea de raia. ori avuti. 2£6. dup'alu meu sfatu.O colinda din BanatU^ în care asemenea se descrie raiulu. ("iinteje populare din Ardolii. sa nu uiti Orî scracî sunt. «Petre! daca-î lucru-asa Raiula îmî vei arata. Pe ceî buni sa-î potu cata ! «Domne! potî de loca întra Ca e'mperatia ta ! Domnula stînta atunci pâsia Si'nainte ca-î venia: A Angeril si Cheruvimiî. tote-am ascultata. 479 . Sa nu-î lasi în raiulu meu De-aa facutu în lume reu. Unde s6re s'a ivitu. Archanghelil. Si 'n launtru elu nu lasa. Domne. Totu îmî cânta. Serafimii (1) Grigore Sima.

muerl. HJ. Domnulu sfîntu se bucura. Când voru fi pe tote paraele si vadurile apeloru mori. Raiulu e ca sl-o gradina. Doninu-atuncea a graita : «Fiiloruî eu am venitu Sa ve ve^â. Si nu-I n6ptea *ntunec6sa Si nu-I sorta tical6sa. Voia mea ati împlinitii! Domne! miluesce-ne Si de rââ scutesce-ne! Toti cânta si se *nchina. Si pe DomnulQ Taa purtata. cacî v'am iubitu. p. IVsla IHoU. Câmpurile înflorescti Iara muntii înver()escu Paserile dântuescu. când mosnegii ceî de 60 70 de anî. Pân'ce raiulâ a catata. Unde-Î (Jiua totii senina.-S^i. De pecatulu loru caiti. carî aii copii casa- . Fetisore. 480 XXXVI. când se voru taia haturile si se voru face araturi împrejurulu sateloru . babe. iar pe la rSspântiile drumuriloru crâsme . Lânga trona se aduna Toti în raiG cât! mal era : Prunculetî de-1 mititel Ca si nisce ângerel Si feciori nevinovati Cu tlorî albe'ncununati Si betrânl încaruntiti. Apele se limpecjescii Si cel buni în veci traescii ! (1) ll) ^[al i('no^^cu.Totâ cântândâ si tamâindu Si in mânî faclii tinendâ. JUDETUL 0. Care de fire n'aQ fosta slabe. Pe-urma Domnulâ celu cerescii Sede'n tronii dumnecjeescu. Colilulo.

mama cu fiica. când va peri rusinea din lume si cel tineri nu se voru sfii de locu de cel batrâni. batendu*se ca nisce orbi. Luna ca saptamâna. de ce voru avea mal multu. 481 Si 4îua ca clasulu scurtu. de-al cauta-o (jiiua mare la amiadi cu lumina aprinsa . dupa cum spune o poesie poporana : Când a bate fiii pe taica. si neavendii cu ce se nutri se vorii mânca unulii pe altulii . când va veni Antihârsta pe lume si se va amesteca In tote treburile. Sora mal mica pe cea mal mare. sau când vorii fi asa de mititel. când bogatii. când O fi anulii ca luna. Atuncea-I stirsenia pamintulul. când va peri tota dreptatea din lume si nu vei pute-o nicairi afla. de nu-î va maî încapea pamîntulii. Iar clasulâ ca unâ minutâ (1). când se vorii Înmulti omenii ca'ciupercile. luându-Ie si putinulâ lorii cu totu felulu de apucaturi si mijloce. ci-î voru bate si omori. când sfredelulu va cade dreptii în comora (1). . Când a bate fiica pe malca^ Frate mai micu pe celii mal mare. când omenii vorii fi numai ca nisce cîucalai de mari si vorii îmbiati câte 12 întrunii cuptorii. vecinu cu vecinii. Irate cu frate. sora cu sora. când se va certa tatalu cu fiulu. altele de SfreâelH. (1) O sema de ytele porta în poporu numele de Comdra. iar aurulu si argintulii se vorii varsa pe tota fata pamîntuluî. încât 12 insî voru trebui sa întorca cu drugii (parii) unu ou de gaina. saii.toriti. se voru însura de a doua ora si voru lua fete dela 16 20 anî. când fiii nu vorii asculta de felii de parinti. smomindu pre omeni la totu felulu de fardelegî si fapte rele. de-aceea voru Însela si jupi mai tare pre cel sSrmanl. Septfimâna ca (Jiua.

. ca sa-si dee fie-carele sama de tote faptele sale. IU. si totti atunci va fi si sflrsitulâ Intregel omenimi. Atatu cei repausatî dela Inceputulu lumii. l)ic't. deauna se voru aduna cu totii la unti locu ca sa stee de tata înaintea dreptului judecatoru. coda veculuî. alergând Ck în tole partile. asa voru trebui sa se înfatiseze înaintea lui Dumnezeu. numitii altmintrelea si vretnea de apoîf diiua de-apoî. sftrsitulii v^culuî. se va arata de odata pe aripele noriloru ca unii sore stralucitorii înaintea multimii adunate si apoi asedându-se.itî morti sa intramu noî. 1883. lumea de-apol. p. Iar Domnulii nostru îs. isi. dupa cum cred si spunii unii. Chr. Teodoroscu. W. vel^tulii de-apol. adeca dela stramosii nostri Adamu si l^]va. crestinii si pagânu. cum si în ce felii de vestminte voru ti fostu înmormîntatî. P. Atunci va fi sfirsitulu lumiî. liinl). Povostoa vorboî. si 1386-1840. 289. cât si cei ce voru fi pe tinipulu acela în viata. atatu crestinii cât si pagânii. în cunjuratu din tote partile de cetele îngerescl. Poesiî pop. a li oJimiiiloru. portile iadului si ale raiului se voru deschide si toti pâna ntr unulu : buna si ifiu. p.întunecimea sdrelul. Pan. vorii striga: (1| G. Âfarittn&i Inmorm. t. 31 482 Eîf. (2) Voc)î despre toto aeostoa tsi B. Mormintele se voru desface. corpurile omeniloru voru însufleti iara-si. Potopulii crestinului (2). 51. voru aduna unghiile celoru repausatî. p. cum voru audi îngerii bucinându. (2) «Convorbiri lit.« an. mai alesu însa archanghelul Mihailu si Gavrilu. când cel vii plini de spaima si groza. 1283 1284. la BomânI. pe unii scaunii de petra (3).. dreptti si pacatosii. Când însa va fi sa fie acuma judecata cea de 2^^ urma sau judetulu de apoi atunci îngerii Domnului. v^culQ de-apoî. si pop. 422. si voru începe apoî a bucina în cele patru cornuri ale lumii. dandu de scire sa se adune întrega omenire la judetu. Deiii. Ca e vremea de apoi! (1) si nemijlocitii dupa acesta va fi si venirea de-apol precum si judetulu de apoi sau judecata cea de pe urma (2). vremea Palmasoil. voru compune dintr însele bucine. dupa altii însa pe unu scaunii saii tronii (1) A. p. llasdeu.

Morti si vil de fat' orii sta. Mortii toti se voru scula.a divanu relil di rhiatra. Marturie na chiema: Fapta nemarturisita Domnului îî e v6dita. 12^: La ci tî-aî nascuiri pi lume Di ine pedepsescî pi niiiu'. op. p.(8) M. va sta la judecata si va judeca pre fie-carele ani6suratu fapteloru sale: Cum va Ii însa judecata aceea. 483 stralucitorii. Ci cu îngeri va pleca. Nn gândesc! v'o dala Ca'i merge la ffindec<it(l /. Domnulii siîntii n'a ntârijia. Si toti dreptii vorii albi. Caniaiiu. Domnulii pe scaunii va sedea. ne-o spune maî pe largu urmatorea colinda din 'Transilvania: Evanehelistulâ Mateiu A graitii liiloru seî : Veoulii lumii sa sfîrsesce Si judetulii se gatesce. Si cel ii dreptii judecatorii 8e cobore printre nori. cit. Undi niem lumea tolâ. îngerii verii trîmbita. Mortii când i s'orâ ivi Scripturile s'orCi plini. .

Pentru daruri el te-aii rîsu. Bine multii tu ca le-al datii Si el nu te-aii ascultatii. Si va fi amarii de eîî Pentru cel ucicjetorl ladu-I mal îngrozitorii. ce nu piere. Kaiulii mândru Ie al deschisii. Viermi î-orii rode.Pticatosiî vorii negri! Val ! ce spaima le-a veni. Va grai înveninatii: Domne vecjl cum te-aii scârbitu Fiii pe cari aî iubitii. . Domne! lasa-mi-î tu mie De acum pâna'n vecie : Iadulii celii de îngrozitii Pentru cel reî l'am gatitii! Domnu-atuncI va da putere Si Satanei. Pan' judetulii va esi ! Si Satana 'ntunecatii Spre pecate ce-a 'nselatu. Pâna omenii sunt rSI. Si de iadulii înfocata Tu prea tare i-al crutatii. Dupa rCsplat'a strigatii Pân'la cerulii celii mal naltii. când vorii plânge Si vorii bea paharu de sânge: Sângele nevinovatii.

Pe talhari I-astepta tare Intunericulii celii mare. 484 -' «Cu îngeri*n voe buna» (1). «Sa*mp5ratimii împreuna. Din iierii arsu si lanturi grele. Si nici unulii nu va fi Far'de-a i se rcsplati. Cu cuvîntulii blândii si dulce: «Sunteti binecuvîntati. Mincinosi si vrajitori Si mal multi reii facatori Va li numai unii cuptoriii. evangelistu loanu. parte tn unele carti poporale de origina bogomilica^ precum e buna ora si Alexandria luî popa loanu din Sâm-Petru (2). du-î pre el!» Cerulii înca plânge-atuncl Vecjiendii pacetosi'n munci! Iara celoi'ii drepti va cjice. . Satana. «De mine v'apropiatl «Sa \& dau drepta cununa. Vorii sbera multii de durere. Apoi Domnulii va grai : Ah î seracil val de el ! «lea-î. Pentru strâmbii j uratori. Tote credintele câte s au aratatii tn sirele de mai sus Îsi au isvorulu loru parte In apocalispulu st.

Elâ suna precum urmeza: «VSdendii casnicii. luândîi unu cântarii (cumpana). rom. ca ora mortii este aprope. Apoi o muere sciutore. când dadui peste unu articolu Intitulatii a Inmormîntarea la Bomânîy credinte si datini din parfîle Oraviteî. cari trebue sa fie deschise. P. Cuprincjiendu articolulu din cestiune maî multe datine si credinte forte interesante. 487 I. limb. carora li se punu Intre aripi dou6 lumini si se slobodu. o arunca dupa sufletu pe ferestra si (jiice: . cari nu se afla intercalate In studiulu meu. M.va fara lumina. Oradia-mare 1889 p. Atunci acasa va maî veni. se prindu doi porumbi. ÎX) 92. pe care unu îngeru llu duce în ceru la Dumnezeu. se va scula Si cu cântarii va cântari. 1234 si 1336. aflai de bine a-lu reproduce Ia loculu acesta In t6ta Întinderea sa. gazdarita casei facendiî din faina de grâu o turtita arsa. ca-Iii trecui maî nainte cu vederea. (2) B. p.i> si publicatii de d-lu Aurelu lana în ((Familia» (an. p. INMORMINTAREA LA ROMANII DIN PÂRTILE ORAVITEI Se ncepuse deja tiparirea studiului de fata. Incungiura mortulii si ^ice: Când N. dict. ((Murinda cine. Îndata ce a muritii Insa i se ieau.(1) At. cu cari mcire. creeze ndu. 488 ((Sufletiilu din omii iese prin feresti. t. punft bolnavului 5. ((Dupa esirea sufletului. II. XXV. 434 436) care. A D A U S o. Hasdeii. 7 ori 9 lumini In mâna. nu sciii singurii cum sa Intlmplatu.se ca aceia ducu lumina mortului. Mariiiescu : Colinde.

a Din familia din care a muritu mal nainte cine. pe unu taierQ fasole cruda sau si ferta. (jiicendu copiii la mâncare: a Dumnezeu sa primesca!» «Se mai facu apoi doufe. adeca pentru care se face pomana. archangelu» si umple apoi vasulu. cari asemenea se dau copiiloru. o muiere sciutore luându radacina de leosUnUy de spini si putinu caltu (ramasitele dela tuiore). dupa ce a scosu apa. «Aducendu-se sicriulu. ia cu caucuIA din vadra odata si torna jumatate In sofiu si (jiice: «sa fie de Dum«nedefi. In credinta ca sa nu aiba certa cu celtt ce a facutu fântâna.Iaca asta turta arsa Ca sa. tn cari i se descrie vieta si faptele bune din vieta. tn poesie. menindu-se una de ((Dumnezeu» si mortului. ti pune tn stnu trei ori patru crucerl . aseza apoi mortulu In elu. Se pune acoperisulu cela-laltu pana ce s'a mistuitu tote^ descoperindu-lu. ((Facerea si împartirea acestoru 4 turtite se repetesce cinci 4ile. punendu peste caltu pravu de puscas pre care Uu aprinde cu lumina ce arde pe pieptulu mortului. cari turtite le Împarte Intre copiii adunati anume la o masa josu. talhariloru si mortului. «La fântâna. Înainte de cântatulu cocosului. «Apoi mal face 4 turtite. i se taie din partea unei femei putinu pgru din capu.i> apoi torna ceea-lalta jumatate si ^ice: «sa fie de «st. venindu tn rSstimpulu catu este mortulA tn casa cu pomana (o lumina. pe care-lu Însira In giurulu sicriului. » face cruce de trei ori asupra vasului. ahe sa Intemplatu m6i*tea de cu sera. pome) descriindu-I vieta si faptele bune pe cari le cunoscu.ti fie de bucate. apoi vestirea se face tn zori prin temeile casnice prin cântece jalnice. vine la mortulu de acum. (jiicendu: aDumne(leu sa cprimesca lui N. II va puti si se va îndeparta dela casa. aTotu dupa esirea sufletului se ducu la 7 vecini 7 vase (sofiu) cu apa de pomana. Totu asemenea se cânta femeile înrudite. Ca nu mal vil Tasta casa. care apoi se pastreza In casa. Dupa umplere lepfeda din elu un caucu tndSratâ In fântâna. socotindu-se dela (jiiua mortii. 489 «Dupa asezarea mortului pe masa.va. unu colacu din faina de grâu. «Tote acestea se tacu ca mortulu sa nu se faca strigoiu. pe cari le menesce: una de Dumnecjieu. fiindu pusu pe masa unu paharu cu apa si alte legumi. cari. ca venindu mortulu ca muroiA (strigoiu) si punendu din acestu p3ru a lui tn focu. unu caucu torna josu lânga fântâna si (jiice : «sa fia talhariloru si talharitelorâ. Acesta 66 repetesce In fie-care dimineta câtu este mortulu tn casa. de st Archangelu.».

490 La o s6pt6inâna se matura bine pentru curatirea a tute relele. Ca-sii negri talhari Si te-orii jaui. a In decursulu câtu este mortulu tn casa. nu este iertatu ca sa tntre nici unu animalii tn chilia mortului. Putinii sa zabovesc!. pe 'care cele dou6 din urma îlu repetescu: Cu umbra rotunda. ca nu cumva lep6dându gunoiulu. Dela puisori Dela fratiori (si alte nemuri). lirule. Dela parintiorî. sa mature si altu sufletu din casa. Sa riu dai pre-a stânga. Firule. Pasu N. Ci de locii sa pleci Si sama sa ial: .pentru de a descumpfira pe mortulu loru dela paza. Mari ciucjit am pravitu De m'am despartita Dela lumea alba. Unde joculu j6ca Sl-alautite (JicO. De aî înfloritu Pan* n'at împupitu? Grabitu n'am grabita. «Nu este iertatu ca sa lapede gunoiulu din chilie o sâpt6mâna. crecjiendu-se ca celu de curându mortu are sa fie straja pâna vine altultt. Dela slîntulCi sure. ci sa se adune tn unu cotu la o lalta. Dela sotiorî. rirâ de trandafiru ! De ce te-al grabitu. lep6dându-se si matura«Cu putinii înainte de venirea preotului se face petrecerea mortului din partea a patru muerî. pasu Pe mâna dreptâ. crecjiendu-se ca se va face strigoiu. cu atâtu mal putinu sa treca pe sub mortâ. cântându dou& cate dou6 alternativii cate unu stihO din urmatorulu bocetu.

U) St'iilpezî = . (2) MitHUHâ oste o cununa do pe capulCi fclcloril dela cununie. Cu sfulpezî [W de fagii.stâlpi. o ()la dicendu: ((Cum se sparge ula. Fete pe mununi (2i Si totii nevestele D'alc tinerele. asa sa se sparga tote . Mici pe fâsi6re. La cel ii Domnii frumosii. Scaunicelii d'odihna Si patCi încheiatii Cu scânduri de bradii. Ca-I lina fontâna. Cu vinii îlii uda . se sparge In loculu acela. luandu-se mortulu din chilie. A Angeru zaletia. Scriam*o scriea Zluijiî de locO pocnia. îlu suia Sus la Christosu.La mijlocii de cale Este-unii paltinii mare Cu fruntja manunta. unde a zacutu. Iar Sânta-Marie Sede 'n patu si scrie Cu condeiu în mâna: Juni pe cununi. Dupa ce-lii suia Scaunii îl da De s'odihnia. Scari îmi coboria. 491 ((Dupa s6versirea ceremonialului bisericoscu. Lumea alb' uita. Pan' vinii i-o sosia. Mosi pe cârji6re. Pe N.

((Nu este iertatii ca mortulu sa se lase sinirurii In casa. ((Dupa ce mortulu este acoperitii cu pamlntii. unu batu de alunii nou. Sufletu Pentru sufletij. dicendu-se: Noroculu româna în casa. «în gropa mortului se arunca si bani. în contra apropieriî duhuriloru necurate. ceea ce Însemna ca sa nu le amortesca manile. i se pune pe pieptu o secere sau unu inelu de argintu. (fMasa din chilie se tntorce cu pici orele In sus pâna la întorcerea petrecfetoriloru dela gropa. care are sa treca pre celfi mortii peste o apa mare.((relele din acesta casa!» ((Se pune apoî. Ochi Pentru ochî. cu elu sa nu se p^rda noroculu: penlru aceea rostirea cuvinteloru de mal susu. credendu-se ca venindii diavolulu. Casa rcmâna-ne plina. în semnii pentru rescump6rarea sufletului mortuluî. unde se facuse gropa. «Batulu i se da mortului de pomana. si sa-I fie usoru pamlntulu. spre a se pute ap&* ra de negri talhaH (1). totu In loculu acela^ o pane sau unu ma laiu. de se spala. Nasii Pentru nasii. care a adusii de-a casa cu gaina si ba(iilu si o galeta cu apa. Gura Pentru gura. pentru ca sa-I rescumpere loculu de odihna. cre(lendu-se ca fiindu mortulu noroculu casei. colaci de pomana la cei presenti. torna de o parte a gropel apa sapatorilorii. care a datii prima (')ra cu sapa în loculii. Intemplandu-se însa casulu ca sa rCmâe singuru în chilie. Tote acestea se dau peste gropa mortului si anume : gaina groparului aceluia. ((Cu petrecerea mortului la gropa o muere iea cu sine o gaina vie. Se mal crede ca celorii . cari sunt de cea-lalta parte (adeca pesle grc'jpa). ciicendu-se. banulii pusu In capulu batului este plata luntrasului. Daii capii Pentru capu. Intra In elu si apoi se face striffmH. ((Se mai dau la gropa si pâni. o muere. în alu carui capâtu este prinsu unu cruceru.

seRCote afara In fata soreiul si-Iii întreba: « Dai hainele luî N. spSIaturI de vasele cu rachiu. le va desbraca si i le va da. le trece. ui Dumnezeii. cu unu cuvintu din tote bauturile si mâncarile dela pomana. la 7 martisore (Marti) 7 sâmbiore (Sâmbete).lice prin colacarita (muerea care menesce pomana) a nu le fi iertatii a mal lua dela respectivulii mortii din pomana. «A treia (jli dupa Inmormlntare o muere din casajuândtk Intr o ola spâlaturl de vase. caiti. so face pomana numita si cumîndU. portarilorii. vina. socotindu-se din ^iua în care a murittt. vamesiloru . la 3 ^ile sfinte : Luni. carora nu li se da pomana si cari navalescil la pomana lic-caruî muritorQ. îmbracandu-le primitorulii (unii sferacu) le primesce de ale sale. pe cea-lalta lume? «La ce primitorulu r&spunde «dau». (dntorcendu-se dela gropa acasa. tire de malaiu^ pita. apa din sofiu. La fie-care se menesce o cantitate anumita. în credinta. Loculu ti-am cautatu.ce le asuda manile. (1) Copiii lopetlatî. Marti si Vineri. Hotarâ iti facu Sa nu mal esi din acestti loca. ca ducendu-le celui mortii. acestoru trei cete din urma li se inter(. 493 «Dupa CC primitorulu este Imbracatu. talhariloru. tâmâe. . lasându-o. spalându apoi si 61a cu spalaturi de cruce. prafu de pusca . «Acesta se repetesce de 3 ori. si tncunjurândiî mormlntulu cu vtrfulu cutitului. ((Pomana se menesce în urmatorulii modii: mortului. celorii doi îngeri care pcirta sufletulu mortuluîi celorii patru stâlpi cari tinii cerulii si pamîntulii. luî Avramii. spalându-se cu apa de aceea. ^^lel a 9. ((Se mal daii la acosta ocasiune si haine de pomana. alta treba sa nu ma! «al la casa nostra!» «Dupa aceea îlu hotaresce pre celu mortu cu unu cutitu stricatii. sfintilorii archangell. se duce cu acestea lamormtntii si torna peste totu mormtntulâ (jiicendâ: «Asta sa-tl fie mâncarea si bautura. trasu pe pamlntfi dice: Am umblatu.

menindu-sc mortului si apoi cu pânza se ducii tote la gazda celui alii carui e sofiulu. «Dela 5 i^ile pâna la 6 saptamâni se facii In fie-care demineta câte doua turtite. si mergendu la fântâna llii umple. observându si aici cele ce sau facutii dupa înmormlntare la cumându. pâna ce a trecutii unii ogaselii (parautu) saii vre-o apa. 4 colaci si unu darabu de pânza alba noua. Acesta se lace si dupa tnmormlntare.va i le da ^icendu: «Sa-I fie pomana lui N. vorba Intre ele. «Cclii ce se sinucide. unde slobode mortutui apa. în semnu ca isvorulu sa-i fie sloboditu. observându cele expuse în altu locu la umplere. 8 ori. nu are pomana. la 1 anii si apoi continuati vQ cât voesce.. 4 lumini de cera. si cu elu plinii se duce la o apa curgetore. precum si la miluirea hainelorii. pe cari gazdarita casei le duce la unii vecinu saracii. la care primitorulii raspunde: «Dumnezeii sapri«mesca». «Am (jlisii In altii locii ca se duce veciniloru apa de po- 4JI4 mana.«Intorcendu-se a-casa nu mai vorbesce nimicu cu nime (de sunt mal multe. este tâlharii sau lepadatii de Dumnecjeii si nu este primitii în împSratia lui Diimnedeii.)) 495 - II. de. i se daii haine de pomana. ca ppecum nu se mai face sgomotii. luându cu sine luminele dela esirea sufletului. ci de-acum la 1 sau 2. l'mple apoi vasulu cu apa curgStore. asa sa ramâna mortulii in loculii depusii surdii si mutii. Face apoi unu cercii de pietre. aprinde In giurulu luî cele 4 lumini. pune In elu paharulu si crucerulu si-Iii încunjura cu luminele cari aii arsii la esirea sufletului mortului. asterne tn elu pânza si torna apa din vasii adusa dela fântâna. cdtu este inortulu tn casa. numai cu acea observare ca nu se maî duce Ia totî. i se face pomana. . «La 40 de dile.» adeca mortului. Cel patru colaci se împartii acolo între copiii adunati. caruia i-a adusu apa. (( Voindu Insa a se lasa a nu mal duce de pomana când sa tmplinitu termenulu pusiî. unu paliaru nou si un cruceru. tn credinta. Intre olalta). iar In casii de se Intâlnesce pe drumii cu cine. gazdarita casei sau si alta femee iea pentru ultima ora vasulu vecinului.

Und' \enturl ma batu Si pI6ia mg plâua Si neua m6 ninge. 98 112. . si pre care tiu aducu feciorii. Si ml-oru multâmi. sub cuvtntulii acesta. La tântâna rece . care e usitatu la morti. redactata de Gr. Hradule ! Ce te-al doblicitu De te-al scoborîtu Dela locu pietrosu La locu moroiosu. Toti apa ml-orii be î^i ml-orii hodini. Toti o data odata Si am picatu Ia vatra. Pe rude m'o pusO Pe sus m*o d'adusti. P16ia nu m& pl6ua. Sorele me hrige (1). care de regula se bocesce de fete si neveste tinere si care suna precum urmeza : Stegule. (1) Ungaria. S6r'le nu m& frige . Unde venta nu bate. comitatulu Hunedora. O (jiisii ca mS punii La mijlocâ de sate. 92. din padure. Românii din unele parti ale Transilvanich sub cuvîntulu stcf/il. când miire vre-unu june sau vre-o lata mare. Dela muntii *naltT. Mol- . .SegeorgiQ. it»visla sociala stieiilifica literara. ci eî. Ca m'o celuitu 496 ~ Hâî noue feciori Cu nouS securi . întelegu bradulily despre care amu vorbitu la p. Câti 6menl orii trece. Dar el ca m'o pusa De laturi de satâ. Neua nu me ninge. Di la haia Iratl? VA m'am doblicitu. Ca dovada despre acesta ne pote servi si unu bocetu din Strei.S T £ G U L 0. nu întelegu stigulA^ despre care ne-a fostu nou6 vorba maî sus p.

1892. Unde tu n'al trebuitu ! Ca tî-al pusii mâna pe masa Si nl-aT iâcutu largu prin casa. 290. district ui Ci Naseiululuî.. Pe cântatulu cucuiul. 497 III. Unde tu nu trebuesclî M6rte-acor-al nazuitu. Si tlat pusu mâna pe grinda Si nl-al facuta largii prin tinda. eoni. Cluj. Inmorm. p. La morte. U Komsknl. BOCETE.do vana. 32 4U8 II. do d-lCi T. Si tl-al pusa mâna pe scara Si nl-aî fâcutu lai^u pe-afara! J/arianu. morte. Morte.) Nici o morte nu-I amara Ca mortea de primavara Pe 'ntruncjitulu codrului. Pe iesitulâ plugului .. (Din Transilvania. I. Tu acolo nazuesci. .. »Simon(l. rea mal esti.

Iar' mortea.Iu omora .La morte. disirirUilu UridautuluT. De viteji nu se siesce. Nu da de veste sa scie. Ne graesce cu blândete Sa lasâmu inimi sumete Ca nimeni sa nu gândesca Ca 'n lume vrea sa traesca Si mortea sa nu-lu gasesca. Ca 'ntr'înselc sa traesca. când vrea sa vie. De betrâni nu-I e rusine. Pe celii dreptQ înca. Si mortea sa nu-I gasesca. Nu mal spune nimenue. saUilCi lIolariiicHilu-dc-josfi. . (Din Bucovina. . de fo-^liilu iiM'U foiiii^rolaru d-lu IVlroa l'ivlipcvnu). Impcratiî si cu craii Facu cetatile cu aii Si 'nca se mal nevoescu De cu ziduri le 'ntarcscQ. . Aî?a ne graesce Domnulu Ca sa 'ntelega totCi omulu. Si cu turnuri prea frumose. De seracî nu-I este mila Ca sfiraculu vrea sa mora. De bogati nu se feresee. Mortea 'n lume este mare Ea prieteni pe nimeni n'are. coiii. Cu ziduri nalte si grose. La cel tineri înca vine.

Pe cel serael miluesce. 4<H) De pe scaunu luminata II trântesce morti în patu De nici nu se mal radica. Sâ nu (JicI nici când de tine Ca tetele te-orQ jeli. Nici nu mal ufraescu nimica. Care-au remasu la cel vil . Din cetati sus dela ventu II pune jos sub pamintu. . Din curtî bine ^mpodohite lî pune 'n secrie cernite. Ci mal bine te silesce Si-o faclie-o 'mpodobesce Bisercel-o dâruesce. omule.Ci când el se veselescu Si mal bine ca traescu. cres^tine. . Ca câte-I lucra cu tine Acelea-tl vorCi prinde bine. De vrei ca sa Iaci vr'unu bine. Oh amaru si grea durere. Feciorii te-oru pomeni. Deci tu. leturghiî. Iar el vrendu sa faca bine iSa trimita dupa tine Sfmte slujbe. Atunci mortea câ-I gasescc Si de pamîntu ca-I trântesce. .

«Ca veni prima-vara «Si iar voîu prinde-a cânta. «Ca vomu fi bune sotie î» Dar cuculu din graiâ graia: «Du-te. «Tu pe unde mergi si cânti «Copil mici îl saracescl. «Nevestele banuite. de-acolea. (biii Tran*<ilvaiiia. morte. «Fâr numai painginiti. Mortea dice catra cucu: oOO <cl)a-mî.) Cânta cucu 'n vîrvu de nucu î?i mortea *ntr'unu vîrvu de ciuntru. «Mamele reu despletite. (U' d-lu T. cuce. «PScurart cu oile. «Glasulu eu nu mi l'oiu da. «Du-te m6rte la loculO. disinrlulu NâsCnululuî. î!>imuiiu. glasulu teu mic. Insa m6rtea strasnica Iute dupa elCî mergea .Morte fara mângâere. Mortea r^i ciiculn. Oh tu m6rte mâniosa Cum m*al scosu astâcjii din casa Sl-alta nu mi-aî daruitu Far' unu pustiu de morminta! III. «Ca nu ti-al aflata omuICi. «Eft pe unde mergu tji cântu «Esti plugari cu plugurile. eoni. «6mnel tineri despartescl «CasI de omeni pusteescl!» Cuculu daca a cântatu Iute 'n casa a sburatu Si la capu s'a asezatu. «Neveste cu prânzurile. «Eu pe unde mergu si cântii «Esu barbati cu plugu 'n câmpu «Nevestele ducu de prândii «Barbatii mergu suerândii «Si nevestele cântândii «Si voie buna fîicendu. «Tu pe unde mergi si cânti «Nu mal ve(j[î ochi înfloriti.

Ohî câtu-I de desfatatii Nice când n'am mal umblatu!V. Ohî câtu-I de luminosii. Cum spunea Domnulu ChritosO. Tine-mi-te-aru DumnedeCi. Ca m'a mânatd Dumne(. . (Din Transilvania. dîna cam bctrana Cu glasl de lecurî în mâna. O prea sântCî îngerulâ meaî Ce î-asi da lui DumnetjieiL Sâ-ml lese puiutulu meu? Da-I-asI auru si argintu Sa mi-lu lese pre pamintu! Xu-ml trebue aurul u tSu Si nico argintulu teu.La pici6re s*aseza î?i cu cuculu se mustra. Cu ce fapte m'asi mal du<*e La tatalu meu celu prea dulce Ca mi 1-a chematii Christosu La orasulâ celu irumosu.. . Simonu. (Din Transilvania.Mt)îna. Nu-mî aduci si leculu meu? «Leculu teu eu Tam adusu . oOl IV.Ieil Sufletelulti sa i-ld ieîl! . Si Ilena o-a zarit u Si'nainte î-a esitu Si din irura î-a vorbitu: . aim.) Pe ritutulu mohorîtu Merge-unu carCi mândru cernitu Cu herneu acoperita. SimonCi. Puisorulu meu iubitu! ¥j\!k de asta n*am gânditu. disiriclulrt Nitsciiduluî. Ca al de calctoritu Si dela noi de pornitu. Catra iiigeni. de d-lft T. di*»Ui(lnlu NaMHiduluî. coui do d-lu T. Leeulii. înapoia carului r>02 Morgre-o dîna cam betrâna Cu locurile a mâna.

mî-o sburatu vCrsatu. i\\ mamuca sa vorbesc!. La lin A tata l'am pusu. coimiiiîi Siiipta. Ca sunt doue drumurele Si cam greii de-alesu din ele: Unulu mi-î batutu cu spinî. Ci celu bunu sa nimeresc! Fe elu sa caletorescî. Ilinra a Mielului Caprii\ Tatuca.Si'n lerestra ti Puiu de Graneunl Si leculu ti l'a ^ufleiulu ti l'a VI. Celu mal greu si multu maî reu. Care duce la strainî. \u te lua dupa ape. Cu Iratiî sa te 'ntâlnescî. Inima sa-mî îndulcesc!. ilii-t. Ci te ie pe cea carare . Ce m'asî ruga dumi-tale î Daca-mî faci acesta cale. miluta nostrâî In fundulii casi 'n lerestra A sosîtu carte domnesca Dela noî sa te pornescâ. Ca apele-su curgetore Si *napoî ne'ntorcetorc. Dare-ar bunulii Dumnecjeu oOS Sa n'alegî pe celd maî greii. Bine-aî face dumnia-ta Sama daca mi-aî lua. La surori sa nimeresc!. Altuia mi-î batutu cu llorî. luatu! (Din Bucovina. Dac'aî lua sema bine Pe-unde-î mercre'n ceea lume. Care duce la surorî Si la scumpiî Iratiorî. Nicî dupa parec late.

Ca-sCi departe satele. Cari! mi te plângu cu jele. Dela cântece de jocCi. dela suror!. Si elu dac'a rasari Tu la no! iara-î veni. dumnia-taî Rosra-te cu! te-î ruira Dora dor te-a asculta: K6ga-te la siântulu sore Sa tie (Jiua maî mare Sa te satur! de primbare A(j! în cji despartitore Dela fratî. Dela gradina cu florî. nepotele. Tatucuta. dumnia-ta î R6ga-te cu! te-I ruga. Dela gineri si nurori. S*audâ nemurile. Dela tlor! si busuiocu.Ce merge cu siântulu sore Ca sorele-! mergctoru Si 'napoî întorcetoru. Dela fete si leciorî. Tatucuta. Dor glasulu tl-a asculta: R(')ga-te Ia paliniaru. Si sâ mi le tragit tare Sa merga resunulu mare . Dela nepoti. Palimaru si clopotarii 504 Sâ traga clopotele Sa resune vaile.

tîtisore. Si-T tâlni pe mamuta. Tâtucutulâ meâ iubitu! D6mne.S'auda si Dumnezeii Sâ vada ca-mî pare rSQ. Numai cu lacrimi de omCi. In cântarea cuculuî. fripta. Sciu bine ca te-a 'ntreba: Vc(jiutu-m'al tu orî ba? Si daca mi tea 'ntreba Sa spui mamutiî asa: M'al vS^wta pe prisp' afara. Ca i negra camesa. Cum te-orâ pune la rec6re Nu te-a vede stântuld sore. Camesa negra cernela. Din negri tfil ochisori Voru iesi doi pomisorl La piciore Mândra flore.tale. Dacâ-ml faci acesta cale. Cum te-oru pune Ia pamîntu Nu te-a maî ajunge ventd. mândru-aî maî muritu In aratulâ pluguIuY. 'N vercjiitula livccjiloru Srnfloritulii pomilorQ. Si dupa CC ml-olu usca-o Înapoi I-oI\i înturna-o oOo Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntiiluT. Si iar daca mi-I vedea. Sa spuY mamutii asa Sa-mî trimeta camesa Pe suerulu ventulul Prin funduld pamîntulul. Ca eii cum oîu capeta-o. Camesa pecurarita Cu inima arsa. Si iar m& rogCi du mi. Si dupa ce l-olii sp61a-o Frumuseii! ca I-oîu usca-o Nici la bore Nici la s6re Numa 'ntr'a mea jale mare Colea 'n sînii la . Nici cu oca de soponu.ll ne despârtimu . Tatucuta mila nostraî La porta la tinterimu Noi asta(. nici cu 'ncropu. FrumuselCi ca mî-otii sp61a-o Nici cu apa.

Indata*n cas'-a venitu Si din gura c'a vorbitii: «Mei femee. Tatuca. tm Si cum de nc-aî parasita Tocmai când nici n am gânditu ? Ca de astacjl în colea Noi tatuca n'om avea. «Draga mea. Ca sa le potu tinea minte î lan deschide-tî gurita Si ne învata ceva ! . )viir:i.Sâ stamu dar sa mal vorbimO: Unde sa ne mal tâlnimu? Sâ stamu Sa mal cuvintamâ Batar douS. iubita mea ! «Cucu'n spate ml-a cântatu «Si mortea m'a sagetatuî» Mama. Tatuca sa vietuesca. . . coin iu:i Calutiii l. Tare s'a mal superatu Si din gur'a cuvîntatu: «Omule! tu ce graescl «Cauta ca buîguesclî . când te-au(Jitu. Nici tatuca Nici miluca : Nici tatuta. Nai tinutu glasulu mal multu. trei cuvinte. Nici miluta. dict. (Din I5tr.'s/T. VIL La una tata.Bata-tc pustia cucu. draga mea. Dragulâ nostru tatucuta! Da cum de te-al induratii Si pe noî ca ne-al lasatu Tocmai când n'am cugetatu. Da tu l-al cântatu în spate De-a fostu sagetatii de morte. cum Ta ascultatii. do Catriiia Uavolta). Nici pe nime cu priinta î Draga n6stra Mila nostraî . Mal multii cu noi sa traesca.

plângeti feresti. plânge masa.. «\'enitî sa vc pupu pe-obrazu. De tata sunteti remaseî Plângeti usi. Dragutulu nostru tatuca. «Draga mea. nu cre(jî. Ca de-acuma tatuca In casa n*a mal întra. Nici la copil n'a mal rîde.507 «Dragii tatiî copilasi. «Ca de astafjî în colea «Voi mal muitu nu mi-tl vedea!» Plânge casa. «Ca de min' sunteti remasi. Câtti al traitu al muncitu Pentru trei coti de pamîntu. aî lucratu Pentru trei scânduri de bradu . Nici nu sa mal hodini. Nici usile n'a deschide. iubita mea ! «Cuculu f6rte bine scie «Când cânt'a casa pustie «Si copil a saracie î . «Si elii nemica nu scieî» Da tatuc'a lacramatii Si din gura cuvîntatu: «Tu femee.«Cucu-l pasere pustie. Plângeti tuspatru pareti. Haida la mormîntu si vecjî. tatuca.. Ca de astacjl remâneti. . La feresti n'a bocani. draga mea.. Daca. Câtii al traitu.

Ca de amu ne despartimii î 508 VIII. Tatuculu nostru placutu. Scola nu sedea tacutu.Kucura-te manastire. Si noi nu te-amu asteptat u Si tu totu te-al aratatii Si pe tata l'al luatu. Unde nu estî asteptata Tu mergi. comuna Mahala. Da-tl pânza de pe obrazu Si ve(jl morte cu necazQ ! . Sa ve(]ii mortea ce-o facut u î Si te'ntorna într'o parte Si ve(jiî mârte cu dreptate. tata. do d-lA Ionica alâ luî lordachi Isacâ. far' sa fii rugata. La iiiiA tata.) Bata-te pusti ulu morte Cum nu esti tu cu dreptate ! Ca ori unde-ml estî chemata Tu nu te duci nici o data. airîu-ultorQ. La usa la tinterimu Stal. Ca sl-alu nostru tata vineî Da nu vine sa traesea. rom. Da vine sa putrecjesca. Nici ca sa gospodoresca. (Din Bucovina. sa siStuimii.

Cine n'are *n lume nene Sciii ca traesce cu jeleî IX. Nici nu-î lalta de sedutu.) . Alta mica tî-aî facutO Cu capriorii de lutQ. Si sa-tl cânte'n glasd suptire Pentru-a nostra despartire. (Din Bucovina. de d-ld V.)i sa-tl fac*o ferestuicâ Ca sa-tî cânte-o pasfiruica. eoni.Tatuculu nostru placutii. La nnA tata.o placutO. Câta jele 'n lume este T6ta 'n mine se opresce. disiriclulfi Uadautului. Dintr'o casa mare. Multa jele am mal trasu Numai foculii nu m'a arsu. Turlurc'Miu. Sa-tl cânte 'n glasulu celCi grosu Pentru-a nostru traîu frumosu. comuna VicovuUV(L-sus. Jelc-asa m'a superatu Cum ÎI cerulu innoratu Peste t6ta Lumea rdtâ. Aceea nu ti. 509 Eu de când m'am radieatu Multa jele-am indurata. Câta jele-I pe pamintu T6ta m'a mâncatu pe rindu. Mare casa al avutQ. I. preotu. Nici terestra de privitu Si nici usa de esitu. plina A romasu maica straina.

Dar elu dc-amîi n'a mal fi Si de noi cine-a 'ngriji? Si noî ne-omâ culca pe vatra N'omti sci cine nî-a fostu tata. «Tata» pe cine-omu striga Daca nu-j fi dumnia-ta? . care-î avuta. <Iicl. fara feresti Numai câtu sa putredesclî X. Da nu sbora dupa fonii. tatuta» scula. (Din Biiroviiia. Scula-te. olO Tuta lumea-î cu tatuta Numai noî fara miluta.) Sc61a-te. Harbu(a. scola. Alta noua ttaî fâcutu Fara usi. Da noi de undc-omu veni Ore cui ne-omu jelui Ca tatut'a putred) ! Demineta ne-omu scula. Sc61a-te si te tre<Jescc Si cu noi ce. Sberâ oile *n ocolii. tatuta. Ca noî de a(J[î în colea Tatuta n'om mal avea. nu tl-o placutii. Ca tî-a fi dcstulu de-asarâ! Scola-te si ne-î vedea. La min tata.va graesce. mila n6stra. Bun'a fostu. Ci sbera dupa stâpânu. scola Si ne spune-adeveratu : Cum de rai te-al înduratu Si copiii tî-at lasatîi Mititel si ne 'nvfitatî. Ca tatuca când era. Casta cale-î duc^tore Si 'napoî ne 'ntorcetore. de M. grija ndstrâ. In sama nimfirul datî? Ca eî s'oru trezi odata Ca n'au mila dela tata. Nici pe nime cu priinta.Scola. Si neamu ruga dumitale Sa nu faci acesta cale. tatucuta. tata. Casuta. Mila nostra. Nici miluta. Elu de noi bine *ngrijia. conuiim ('rasna. Nici tatuta. Sc61a.

coimiiia ( i*a>iia.) Dragulu meu. La uiiii parinte. Cine mi te-o statuitîi Pe-asta cale de-aî pornitu Sa mi te duci în pamîntu Tare reîi ti-o mal priitii. . iubitulu meu ! Sc61a-te si te trezescc Si cu gurita graesce Macar doue. Casta cale-I duc^torc Si *napoI ne 'ntorcctore Tare ni-I cu superare. Si nVasî ruga dumitale Dela capii pan' la piciore Sa nu ne faci superarc. Ci numai ne-a porunci Totu cu «du-te» si cu «vina» Ca la nime n'avemu mila. XI. de Mariura iiârbuta. Sa le tinemâ si noi minte. Caci nu te duci sa'nflorescî. Ca ne-ai lostu unii bunu parinte. Xenlucutulii meu iubitii.Strainii ca ne-oru mustra ! fiU Da cum de te-al induratu ^i prin straini ne-al lasata Totii de china si de nacazu Si cu lacrimi pe obrazu. (Din IUuM)viiui. trei cuvinte. nenîuculii meu ! ScumpulQ meO. Ca noi câtQ omu mal tr^ii Nime nu ne-a milui. Sa te lasi de asta cale. dirl.

sc61â. comuna Crasna. Cu noi sa nu mal graescl Nici mal multu sa te'nlidnoscî î :a2 XII. Cum întri*n ea putredeacî. Ca tl-a fi destulu de-asara! Si. mama. iara feresti. Ca tî-a fi destulu de-aearâ! Ca de-asar*al adormitu Si mal multa nu te-al trezitii. Cum te bagi. Si te primbla prin gradina Sa cresca flori si sulcina. dicl. sc61â. . Si-tî deschide ochisorii Si ti-I vedea si feciorii Pe-a cui sama î-al lasatO. Sa le tinemu si noi minte. Negriloru strainiloru! Ian sc61a si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava. Mnior-ta cum al adormitO. La o manii. tic Catiina Ilaiiceria. Ian scola si te trezesce Si cu noî ceva graesce Macar d6u6. scola. Mal multii nu mi te-al trezita. Scdlâ. Cu nime n*al mal vorbitu. Cu noi nimicii n'aî vorbitu. In cotro te-al podobitu? Tare frumosu te-al gatitii Si pe drumii ca te-aî pornitu.) Scola. 513 Casuta ca t!-a¥ lasata si-alta n6ua c'al durata Numai cu patru pareti.ti deschide genele Si ti-î vedea fetele.Da te ducî sa putredescî. trei cuvinte. Nu sciu'n minte ce tl-a datii Si pe noi ca ne-al lasatii Lemneloru si pietrelorii. Fara usi. scola. (Din Bucovina. nu te mat veijil. Sorele c'a resaritu. mama.

voiu de ea unde-va? Si pe-afarâ voIQ esi Marianii. Sl-aistâ drumu îl calStorti Si'napol ne'ntorcatorii. Din cosite Micsunele. Din mânute Viorele. 33 514 In totii locuia votu privi. Scumpa ndstra! Cum a pusii manele cruce. Draga n6stra. Din gurita Tamâita.EH m'asi ruga dumi-tale Sa nu faci acesta cale. Casta cale-I calStore Si'napol ne*ntorc6t6rc. Pe mamuta voîu striga Ca sa vSdâ de nu cum-va S'a rSspunde de-unde-va. Vfidti cu ochii cum se duce î Dragele mele piciorute. Da. . U BomftnT. Demineta m'oiu scula Pe mamuta voiu cata Prin tote coturile Si prin tote-ungherele Sa vedu gasi-oiu ori ba. Lutisoru Din trupusorâ. Pomisorl Din ochisori. Cum s'orâ face flori albute Si n'orO mal face urmute. Inmons. Mila n6stra! Draga n6stra.

) Mamucuta. Si nimeni nu ti-a plâcutîi. draga noslra. Atunci în pamîntîi te baga. . Bata-te urîtulu Iuta Multu estî negru si urîtu. satulu Bilea. La mamuta al venitvl Si 'n (erestra mî-nl batutu Si pe dînsa mî-al lualu Si cu ea te-al departata ! . Pe mamuV aî îndragitu î Când. coin. La o mama. .De-unde-va. Multii estî n^gra si urîta Si de lume urgisita! Lumea aî încunjuratâ Si pe nime n'aî aflata Cu tine sa-lO fi luatu. XIII. do Iiist. mila noslra ! Da cum de te-aî induratii Si pe noî de ne-al lasatu? Pe noî cine ne-a 'nveta Binisoru ca Dumnia-ta? Ca de mâne în colea Noi mamuta n*omu avea ! Când tî-o fosta lumea maî draga. (Din lUicovina. . mamuta. dîn cotro-va! Bata-te pudtia m6rte! Multu esti tu fâr' de dreptate. greu ti-a fi. Draga nâstra. Cârdeia.

Numai cu lacrimi de omu. Demineta ne-omâ scula. Draga nostra. Mamucuta.» ol o Atunci s'o iei de pe tine Si sa ml-o trimeti la mine. Ca d6r vine mamuta. draga ndstra.Când camesa ti-î negri. Macar doue trei cuvinte. Ea de unde nl-a veni. Ca eii cum ml-oiu capeta-o Hine ca mi tl-oiâ spCla-o Nu cu apa clin isvorâ. Si-tl-oiu trimite-o pe stele Unde dumnia-ta-I sede-re. Ll-oru cresce flori galblore r>i6 Si n*ortl mal face-urmus6re. scumpa nostra! Muitu in lume al mal muncitu Putintelti ti s'a venitO. Ca sa te tinemO in minte. Ca de mâne-a imired). Draga nostra. Eu m'asi ruga la Sân-sore Sa tie (tiua mal mare Si sa-tl dee cheita Ca sa-tl descul gurita Sâ graesci cu noi ceva.o.^i eu dupa ce-oiu spela-o Bine ca mi tl-oiu usca-o Nici la aburi. . nici la ventâ. Iarba verde n'orft calca. mama alba. 'N tote partile-omii câta. . Cum s'a lace terna negraî Dragile nostre mânute Cum ll-oru cresce flori albutc! Dragile nostre piciore. Numai cu-aburl de sufletu. Nici in spune de soponu. Si tl-oiu trimete-o pe sure Când a fi 4'^^ ^^^ mare S'ajunga la dumnia-ta-re. I)umnia-ta daca nu-I crede Eu iara ti-oia trimete Pe suerulQ vântului In tundulii pamintulul. Nici roua n'orâ scutura. .

Pe când a fi sa resara Stintulu s6re luminosu Din spre rgsaritii din josO. reu Lasa-m6 la Dumnezeu Sa traescu în satulii meii ! 517 XV. 8c61a. Si te uita pe terestra. bine. Ca-tl vine carte domnesca. Ca tl-a fi destula de-asara. La o mama. De tl-a fi. mamuca. comuna 8tr()(»scî. de Catrina I^colta. st ud. (Din Bucovina. Vino. Pe unde nu umbla nime.Num* unu stânjinii de pamintu. . Dela noi sa te pornâsca. Sa ve(jl cât ÎI de frumosCi. dict. Numai trei scânduri de bradii! XIV. ia-mS si pe mine. Unde-I satulu fara nume Si cararea fara urme. corn. comuna Calaflndcscî. mâmuca. Si multa în lume-aî lucrata Si putintelu tî-aî luatu. mamucâ.) Sc61a-te.) Draga ndstra mâmucuta! Zori de (Jiiua se revarsa Si dumnia-ta se^i în casa. do (iriiroro PolticG. De tl-a fi. Draga n6stra mamucuta. Sa te duca 'n ceea lume. La o inama. (Din Bucovina. Da ian iesi pâna afara. Iubita nostra miluta. gimn. Si mfi du în ceea lume Sa petrecu si eu cu tine.

Orî nimica nu te d6re. Draguta nâstra mamuca. Si daca nu te-I lasa Eu iara mi te-asi ruga Sa nu te iei dupa ape 018 Nicî dupa paree late. Ca tare-I cu supfirare. Iubita n6stra miluta.Ceai gândita. Când nici cu gându n'amâ gândita? Toti copii-sQ cu mamuca. Orî boia ti s'alinatu. Draga nostra mamucuta. ce-aî socotita. Draga nostra mamucuta! V^gdâ cu ochii cum se duce Si n'am putere-a-o *nt6rce. la-te dupa sfîntulâ sore. Ca apele-su curgCtore Si *napol ne'ntorcet6re. Iubita nostra miluca ! N'amO gânditu. Cine merge *n pamîntu verde Nime^n lume nu-lfl mal vede. EH m*asl ruga dumi-tale Dela capa pân' la pici6re Sa te lasi de-acesta cale. Ca sorele î mergC^orii Si 'napoî întorcetoru. Casa de tl-al pustiita. Numai noi fir* de miluca. Iubita nostra miluta ! Ori estî supurata tare. . n'amii socotita De-asta cale te-al gati tu.

¦ « {Din Bucovina. Si sbera oitile. eoni. Roga-lii pe Sân-Niculaiii Sa-tî faca parte de raiO. scumpa nostra î . Ca de-aici cum te-I porni înapoi nu-I mal veni. Iubita nostra miluca ! Da la noi când îî veni? Când asi sci când îî veni Cararea tî-asî zugravi Totu cu firu si cu mStasa Pân' l'a dumi-tale casa. R6ga-te cuî te-î ruga.")!<) XVI. Ca mal multa nu te-orO vede. Draga nostra. ginin. si ud. La o inahii.Ori gurita tl-a 'ncetatu. Draga nostra mamucuta. de Vasile Uopcenu. Iubita nostra miluta î Eu tî-asî maî spune ceva: R6ga-lu pe cine-î ruga. mâmuca. mila nostra. . Draga nostra. Si pe noi ca nc-aî lasatu Nimicii n*al mal cuvîntatu. Sa ne spui noue ceva : Pe cându noi te-omd astepta ? Draguta nostra mamuca. R6ga-te la Precista Sa-tl deschida gurita. pâna *n pragti De vecjl vitele cum ragu Si ragu vitele 'n ocolQ De alâ dumi-tale dorâ. Ca noî de-asta(Jî în colea Mamucuta n'oraCi avea.) EsI. Ca de când mi te-al culcata. comuna Mologia. Totu cu firCi si cu bumbacu Pân' Talu dumi-tale pragu.

Ca sa ne vil mal de graba. Nici sdrele nu te-a arde. Mamucuta.EsI. pâna *n pragU. Pe ce drumu al sa-ml apuci? . Cararusa tl-amâ plivi Si de alba si de nalba. nu te da. un' te duci. far' de feresti. mama. Sa vil pân*la pirilazH Si-I vede-ala nostru nacazâ. mamucâ. Corii veni si te-oru lua Si te-ord duce cum oru vra Pe de-asupra ventulul In fundulâ pamintulul. Sa ve4l ce casuta-tî iacfi Far* de usî. Cum intrinsa sa trâesci? Ca casuta ti-I de bradu. îl trai cu mare dragu. Sa vil pâna la fer^stra Vecjll ceti iacu copiii 'n oasa. Scola. De-asI sci bine c'al veni. j Sa mal vil mamuc' acasa. Iar a n6stra-I de nuele Vom trai cu multa jele. 520 Si nici ventulâ nu te-a bate. Sa vil pâna la pâraâ Sa ve^I cum traescâ si eCî.

La o mama. Nu mergii sa gospodar6sca. Fiii sa nu-ml amagesci. de Maria Lâcatusâ). Ci se ducii sa putrei. XVII. Dumnia-ta ca m'al uitatii La mine n*al mal venita.lesca. mâmuca mea. Dumnia-ta când îl veni Mal multii nu te fuduli Pe min' sa nu m8 urescî. . Picioruse de bumbacu N^orii mal trece peste pragâ. dict. Mânutele lucrâtdre Mergii în pâmîntâ la rficdre. Picioruse de matase N'orâ âmbla mal multii prin casa. De-aceea eii n'am avutii Cui sa m& fi jeluitii. Inima sa-ml rgcorescl. Cu mine sa siatuesci. Draga mea. Fiii mi I-al amagi tii. Scumpa mea. comuna Calafindoscî.La biser'ca cea frum6sâ La grdpa cea 'ntunec6sa. Cu mine n*al sfâtuitâ. Inima sa-ml fi rScoritii: Cu straini m'am petrecutu ! I 521 XVIII. (Din Bucovina. Eii de când m'am strainatii. iubita mea! Dumnia-ta pe-unde-al venitu Tare mi te-al fudulitii.

Macar doufi. mamucuta.) . dict. (Din Bucovina. Si-tî deschide gurita Si-Î vobi cu noi ceva. de graba. Ca traimQ în mare jele. corn. Ca'n cea lume tare î bine. maicuta. Sa maî vecjl pe aî tel fii. sa viî. La nnA barbatii. (Din Bucovina. scolâ. Cine merge nu maî vine. preotu. do. comuna Virovulu-do-nus. Mamucuta. d(» (1-1 il Vasile TurUirc*nCi. de d-lQ Vasile TurturenQ. la noi! XIX. si corn. maica draga. Draga mea si scumpa mea! Gând asi sci C'aî veni Cararusia tî-asî plivi Si de iarba Si de nalba Sa vil. Când tî-a fi camesa negra Sa mî-o trimetî. Ca eii cum oiii capfita-o Deauna tî-oîQ si sp61a-o Sl-oiu spfila-o 'n lacrimele Si tî-oiii strînge-o paturele Sî-oiii usca-o 'n gândurele. Ca tt-a n destula deasara! Si-tî deschide ochisorii Si ti-î ved6 toti feciorii. draga mea.) Sc61a. Si de spinî Si de pelinî. treî cuvinte Ca sa le tinemâ noî minte. conuma Boianil. Când orii fi* grâele 'n flore. Si-tî radica genele Si ti-î vedea fetele. Pe fecîorulii ventuluî Din fundulâ pamîntuluî. 522 Ca tare-î greu în strainT. maicuta. Sa vil maicuta. (Michoria Calancea. Când oru fi grâele 'n clai Sa vil.La o mama.

nu te da. Si-I esire pân' afara Sa vecjii pile cum sbera Tote din salasft afara. . Si-Î esire pâna 'n pragu Sa ve(j[I vacile cum ragu. Sare cu bucatica Si apa cu donita.vara c'a veni C6sa in culu a rugini. La lungu drumti mi te-aî pornit lî. Scala. bade. Sc61a. Nu duceaii atâta dorii. Când era stapânulu lorii.Badicutulu meu iubitu ! FrumuselG mi te-al gatitu. Mâncaii fenulu cu stogulii Lingeaii sarea cu drobulii Si bea apa din isvorii. Ca veni primavara Plugulii cine l'a porni Daca dumnia-ta nu-T 11? Plugii *n podd a rugini Si dumnia-ta-î putredL Prima. De când îl stapân* esta Se da fanulii cu pala. bâdiputa. Ca nu ragCi de dorii de fenu. scolâ. Dumnia-ta câ-I putredl. Numaî dup' alil lorii stapânii.

De-oru esi din casa afara La totî lî-orii fi de ocara. De-ord intra de-afara *n casa La toti ll-orâ fi deprobaza. Si sotia a-tl lasa. Ca-l cu multa suparare Si cu chieltuiala mare. Bâdicuta ! ce-al gânditu. Mititel pe lânga vatra Si n*orft sci cin' Ie-a fostu tata. nu. Ca tare-su înprastieti. In cotro drumulu apuci: . Ca sotia dumi-tale Multa suparare are. Si eO m6 rogii dumi-tale Sa nu faci acesta cale.Nu ti-I mila de baieti. Tare tl-o parutu strimtuta. te*ndura. Badica. La mesteri aî poruncitu Alta noua tl-o croittî Cioplita pela usori Când o ve^I te ieu (iorl. Ori te*nfiori ori nu C'acolo tl-a fi tralu Bâdicuta! un' to duci. Si casuta tl-al urîtu! Cal avuta larga casuta. Ori te*nfiori ori ba C*acolo tîa fi viata.

Pe cântatulO cucilorQ, Pe 'nfloritulO pomiloru, Pe 'nfrun(Jitulu codrului,

524 Pe 'nvercjlilulu câmpului, Pe pornitulCî plugului? Plugu *n podâ a rugini Si dumia-ta-I putrezi. Ne-omu ruga la stintulâ s6re Sa tie (Jiua mal mare, Sa ne dee cheita Sa-tî descuemti gurita, Si-I grai cu noi ceva Macar douS trei cuvinte Sa te tinemu si noi minte. D6mne, D6mne Sfinte D6mne! In ia n6pt' asta mal mare, Ca asta-I despartitoro Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratulâ cu bujorO, Dela-lu nostru sotiorO. Pân' amu nainto vreme S6rele nu resaria Si dumnia-ta te trezial. Da de amu nainte vreme Sf intuiti sore-a rasari, Dumnia-ta nu te-I trezi. Sotiora dumi-tale Dimineta s'a scula Si'n totCi cotulu te-a cata. Pân* amu nainte vreme Te culcai si te sculai Si de somnii te saturai. Dar amu de-asara dormi Si nu te saturi de somnii. Nu sciu perina ti-I m61e, Ori nemica nu te dâre, Ori scortariuia ti-I frumosii, De-asara nu te-al întorsii. Scola, badicuta, scola.

525

Ca tî-a fi destula de-asara!

Si te primbla prin ograda, Ca cresce mândra otava, Otava s'a scutura Si urma s*a astupa; Si te primbla prin ocolu. Ca cresce mândru mohorti. Si te primba prin gradina, Ca crasce mândra sulcina. Sc61a-te si te trezesce Si-Î vede'n casa ce este, T6ta lumea te jelesce. Nemica nu-tî folosesce. Si deschide gurita Si grai^ cu sotia, Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Macar doufi trei cuvinte. Sa te tie si el minte. Sc61a, badicuta, scdla, Si hal cu noi pan' afara; Scola, hal cu noî pe josu. Ca drumulu nu-î grunzurosii. Sc61a, scola, nu te da, Ca de mâne in colea Noî mal multa nu te-omO vedea, Ca te duci în ceea lume Unde nu te sciî cu nime. La usa cea de hârtie Câti se ducti pe toti i! scrie; II merge si dumnia-ta

Si cine-va te-a 'nsemna. La scaunulu cela de petra. Unde merge lumea tota, Vomu merge si noî o data. Daca mi te-amâ duce noi Cu carulâ cu patru bol Totii aî mal veni 'napol,

526 Dar te ducemu cu caruta Si nu tl-omti vedea urmuta. Badicutâ, dumnia-ta, In mândru raiu îl întra, Si-acolo daca vel fi Dumnia-ta te-t hodini Dar sotia-a necaji. XX. La unu barbatii. (Din Bucovina, coiminii ('alafiiulosrî, ilict. di* Catrina Racolta.^ Multu iubitulu meu barbatul Da cum de tc-al induratO, Copilasii de-al lâsatu? Copilasii tl-al lasatii, Da *ntr'a cui sama I-aî datfi? Copiii tl-aî sfiracitu, Casuta le-al pustiitu, Pe mine m*aî vedanituî Dragii mamil copilasi De tata sunteti rcmasî! Draga mea, miluca mea ! Da sa te scoli dumnia ta Copiii a-tî renduî Pe lume cum oru trai! Ca copiii cel remasi

Multa manânca ^i multii strica. Dragii mamil copilasi. De tatita lorii rfimasl, Dela nime nu aii mila, TotQ orii fi «du-te» si «vina»!

527

XXL La unA barbatâ. (Din Bucovina, comuna Oalinescî, dict. de V. Hrisca.) Scoborl, Domne, pe pamîntu Sa ve(,ll mdrtea ce-o facutu, C*o luata frun(}a din fagi Si-o despartita pe ceî dragi. M*o despartita si pe mine Cu care-am traita mal bino. Si de bine cetraiamâ, Intr'o camesa dormiamii Si dintr'unu mfirQ ca mâncamii Si-amândol ne saturamu . . Astepta-m6 m6I badita Sa dau Ia copila tîta. De-Î vedea ca zabavescu Sa scil ca m6 'mbrobodescu. Mi-I destula mie de-asarâ De când staâ bocindu pe-alara, De când staâ la cheutore O trecutu o luminare. Asteptâ-mS, bade-unu ceasu Sa-Iu adormu pe celii nacazO, Dupa ce Toiu adormi Eu iara mi te-oifi boci, Si-oiâ boci asa de multu Pâna ce m'oiu face lutu, Ca multe-afturî am avutCi, Ca de afturile mele Si lui Dumne<Jeu i jele î

- 528

xxn. La nnâ barbatA DinBucovina, orasulQ Câmpuluiipru, eoni. do d-lQ O. Ciuperca.)

Sbera oile 'n perdele, Si casa-I plina de jele. Si ragâ vacile 'n ocolu, Casa e plina de dorâ. Mândra cas*al mal avutu Si-aceea nu tî a placuta. De când mi te-al bolnavitu, La stoleriu al poruncite Sa despicc-unâ bradu în doue Si sâ-tt faca alta noua Far* de usî far' de feresti, Locu, unde sa putrecjiescî ; Nicî nu-î usa de esitu, Nici feresta de privitii, Numai locii de putreditu. XXIII. La nnn barbatn. (Din Bucovina, comuna M6nastirc»a Honioruluî, corn. de d-la Georire AvramQ, învCtâtorQ.) Dulcisorâ merii din gradina, Cum te-o ruptii din radCcina Mortea crunta si haina. Cum nu-î m6rtea 'nselatore : Ie emulii de pe piciore. Cum mi te-o luaiii din casa, Cum mi te-o tocmitii pe masa. Bucura-te manastire, Mândru gospodarii îtî vine,

~ 529 Da nu viDe sa cunune, Ca-I gatita de cecu lume : Si nu vine sa boteze, Ci *n pamîntâ ca sa s'aseze. Veniti iubitii mei Iratl La mine si m& 'ngropati. Veniti frati, veniti surori Si-ml tocmiti trupulu cu flori, Si m'udati c*unCi pica de apa Sl-apol me puneti în gropa, Me stropiti c'unu picti de vinu Ca eu mergu in lociî strainu. Eu m& duciî pe-o cale lunga, N'am pe nime sa m'ajunga; Eu mg duca pe-o cale lata, Unde n'am fostu nici odata. McrgQ la trei coti depamîntu, Doi la capetu de mormîntu. XXIV. La unfi barbatii. (bin Bucovina, comuna Hadoutu, conj. dt» tl-Iu Awrcliii» Macovoiu. pieolu).

Mortea 'n lume n'are frati, Rapesce crai si 'mp(5ratl. Mortea 'n lume mare este De bogati nu se feresce Si pe scraci îl gasesce. Bata-te-ar pustia m6rte, Ca n'al mal fostu cu dreptate, C*al venitii pâna la pragu si-al luatu ce ml-o fostu dragu; Cal venitu pâna la masa Sl-al luatu mila din casa; Cal venitu pâna la patu Si dragostea ml-al luatu. J/f lianu, Inmorm. la Bom&nT. 34

530 burbâtelulu meu iubitu. Ce secjl asa de mâhnitu r Te rogu nu sedea asa. Scolâ-te si te-I primba. i^i te-I primba prin ocolu Sa cresca mândru mohoru, Si tc-î primba prin ograda Sa cresca mândra otava. Barbatelulâ mcîi iubitu! Mândra cas'af mal avuta, Casa de-o suta de lei Sl-al luatu alta de cinci leî Fara usî, fara feresti, Intr'însa sa vietuesci, Ca nu-I usa de esitu. Nici ferestra de pravila. Nici drumâ de calStoritQ, Ci numai de putre<Jitu. . . XXV. La unu barbatd. (Din Huodvina, comuna Iliîjiosd, «lict. de mama mea Huxanda.) SotiorulG meii iubita ! Tu atuncea ml-al muritu, Când tl-o fostu draga de trai tu, Pe cântatulu cucului Pe esitulîi plugului. Plugulu sede sub parete, Boii pascCl la erba verde... Sotiorulti mefi iubitu! Da cum de m'aî parasitQ, Când tl-a fostu dragu de traitu Po *nfloritulvi pomilorâ, Pe mirosna florilorii? N'aî gândita, n*aî socotita,

531 Când do la noi te-al pornitu, Ca cu de-aici in colea Sotioru n'oiO maî avea ?! De cantata tl-asl mal cânta, Dar* me dâre inima. Inima s^a Irântâ în mine, Când nu v6dîl sufletil în tine. SufletelulO tl-a sburatu Sus în cerulu celu înaltu, Si pe mine m'o lasata. Mo lasatti sa pâtimescu. In lume sa m'osîndescu Val stjraca inima Cum esti tu de straina ! . . . XXVI. La nnji barbatfu (Din Transilvania, distriotulii Naseuduluî, eoni. do d-lu T. Siniunâ.) Prin cela rîtu, prin celu zavoiu Merge-unu cârd cu sese bol. Caru-Î negru, boi-sâ negri, Pogoniciî si maî negri. Dar' Vasile bolnavulu, BolnavulQ si jelniculu De departe a strigata Si de-aprope a'ngenunchiatâ Si din gur'a cuvîntatO: «Ce-aducetl voi, dragii mei, Dragii mei pogonicel? «Trei nuelc; treî smâncele, Trei fellurî de lecurele ! «Leculâ meii nu Tati adusu? - (cLcculu taâ nu Tam adusu, C'o *n(ratCi boii pe la prânzâ, L*au mâncata de nu s'a prinsu!

532 Sî-o 'ntratii boii dela cina, L'aii mâncatii din radecinîl. P16ie mare ce-a plouatu Si leculu ti l'a mânatu, L'am catatu, nu Tam aflatu ; P16ie mare ce- o venitu

Si leculu ti l'o molitu, L'am catatii, nu Tam gasitu ! XXVII. La unu barbatii. (Din Ducoviim, coinuua Piitna. dirl. de» Ani ta Ilaramida.) Sotiorulu meu iubitu ! Mândra casa tîal gatit u într'însa sa mi te-asezî Pe mine sa nu me vecjî, Fara usî, lara feresti, într'însa sa locuescî. N'al gatit'o de traitu Ci numai de putrecjitu. Nici nu-î usa de esitii, Nici terestra de privitii, Cî-acolo de putrecjitii. Tota vara mi-al lucratii Pentru trei scânduri de bradii. Si tu multu ca mî-al muncitii Pentru trei coti de pamîntu. Sedii copiii lânga vatra Si n*aii cuî sa (Jica: «tata», Sedii copiii lânga lemne Si n'aucul sa (Jica: «nene», Ca nenele lorii s'o dusu Si 'n pamîntu ca mi s'o pusu Cu fata la siîntulii sore Si cu trupulCi la rec(3re;

533 TatalO lorQ 8*0 superatu Si pe dinsiT î o lasata : Lemneloru si pietriloru, Negriloru strainilorii .... «Tatuta, tatuta heîî Striga baetii mititel, Ian fa dumnia^ta asa Pe mamuta n'o lua, C'o sa vina Sâmbata, N'a avea cine ne la, Sî-a veni Duminica N'avea cine ne schimba!» XXVIII. La unA barbatA. (Din Hucoviim, oonmiia Vama, coiii. lU» d-Ul Niculaiu I^iucaiiu, cantoru bis.) Drat^ulu meu, nume cinstita, In totii locu-aî fostu poftittt La botezatu Si cununatu

Dragulu meu, stapâna de trel)a, Slugile te-oru astepta Simbria când li-î mal da ? Me mirii cum te-aî induratii Mosiile de-aî lasatii Tote mândre si gatite, Tote le-al lasatu scârbite. De-amu, fiindCi ca te ducî, Nu-I mal cosi prin butuci, Nicî nu-î mulge oî la strungi, Nu-I mal cosi prin livecjlî, Ni nu-I mulge în galetî, Sîmbrasiî te-oru astepta Sa tii la-olalta tîrla. Dragulu meii, mândruculii meti, Dragulii meii, iubitulii meii !

r>34 Reu tî-a maî cântatii cuculu De Taru fi mâncatu uliulu Sa nu-î fi-aucjitii glasulii. Primavara mî-a veni Pe când codru mî-a 'nfruncji Pe când pomî-ord înflori, Cucii totî ca mî-oru veni, Pluirurile s'oru porni. Oile, câte m!-oru fi, La mesura oru sui, ^i Dumnia-ta nu-î maî fi. De te duci în ceea lume, le-tî merinde forte bune, C'acea lume-î cu lacata. Nu potî veni nicî odata, Nici la mama, nicî la tata, Nicî la feciori, nicî la fata, Nicî la locfi, nicî la livada, Nicî la casa cea boerata. Dara tare v'asî pofti,

(Din Bucovina. La celu tînfiru înca vine Si pe lalta ca mi-lu pune. oonmua Putna. Ca n'aro irica de nimc: De betrânu nu i-I rusine. Ca sa-mî trimetetî merinde. Când a fi nopte senina.) Bata-mî-0 pustia m6rte.i llaminida. Dar n'o trimeteti pe sore. Dar me dore inima. dict. «Multii iubitulu meu barbatu î Da cum de te-aî îndurai u Pe mine de m'aî lasatu? Da eu mândru te-asî cânta. Ca luna-î maî recor6sa Sî-a aduce-o maî Irumosa. Ca sorele-i prea ferbinte Si le-aduce vestejite . Da le trimetî pe luna. Si mî-o trimiteti pe stele.Sciu bine ca n'oî veni. Ca sciu bine ca mî-a prinde. Pi mîo j)usu picioru *n pragu Sî-o luatu ce mî-o fostii dragu. La noî înca ml-o venitu Tocinaî când nu m'am gânditu. Dragulu meu si mândrulii meu. Cam lasatu tnte cu jele. La uinl barbatii. . dr Aiiit. Muitu ÎI negra si urîta f^i de lume urgisita. Dragulu meu si scumpulu meu! 535 XXIX. Multu îî ea fîir' de dreptate.

Barbuta. De casa te-orii departa. de M. Barbate. Scumpa sotiora ta. sulletulu meu ! Asculta cum te plânga cu. Dela noi cu tabera Oru veni si te-orii lua. Sl-eu Ia tine c*oiu veni I XXX. Ga-I cu mare superare. (l)iii lUicoviiia. Dumnia-ta aî adormita. coiiuiiui Crasna. dicl. Dela capii pân* la piciore: Sa nu faci acesta cale. Nici cu unii n'aî graitu. Te-aî?î ruga cu ruga mare Sa mi te scoli pe piciore. cum Ie-a capâta. Daca tu m'al asculta Eu pe tine te-asî ruga. Da pe cine Ie-a trimete? Pe calutulu vcntuluî In fundulâ pâmîntuluT. Sc6Ia-te si te trezesce Si-t vede *n casa ce este. Le-a face ca Ia unâ domnu. . înapoi nu te *nturna. Cine ti Ie-a soponi? Trimete-Ie la mândra. Sorele o rasaritii. Sî-acolo le-I putrecji. Tu *napoI ca le-I negri. când orii veni. Ca ea. Pe suerula ventulul Prin fundulu pâmîntuluT. La tine. Schimburile tt s'orft negri. Sa te uiti pe cea fereslra. Nu te-! scula pe piciorc. La unn barbatu. îndata ti Ie-a spela Totu în spuma de soponO. Tote nemur*le-o venitQ.Si ml-o pusa picioru 'n masa Sî-o luatâ mila din casa Dela copil si boresa. Ca-tî vine carte domnesca Dela noi sa te pornesca. La pamîntii te-î aseza 536 La pamîntu totQ cu rficoro. Dumnia-ta nu te-aî trezitu.) Sotiorulâ meu iubitul Siîntulu s6ro-o asfintitu. In lacrimt fierbinti de omu.

Sotiorulu meu iubitul Da cine te-o sfatuita La ista drumu de-aî pornitu? Si cum de te-al induratii Si casuta tl-al lasatu. La ista drumâ deal plecatul Si tl-al lasatu mândra casa. Intr'insa sa vacuesci. Numai neijru si pamîntu! XXXI. C'au remasu boi'n tânjele Si casa plina de jele.) Papusoiu batutu de petra. dicl. Frum6sa si luminosa. Nici nu-I laita do sedutu.Sc61a-te si te trezesce. 537 î^i deschide ochisorii Si ti-î înv6ta feciorii. Baetel remasi de tata Sedu în casa superati Dusi pe gânduri si 'ngrijatî.IcMiHia. . fara feresti. (Din BuiM)viiia. La niiA barbatu. Cu nemurilc vorbesco. . Si tl-aî facutii alta *ntunec6sa: Fara usi. Nici ferestra deve(Jutu. comuna IJâlacona. C'au remasu boi'n ocolu Si casa plina de dbrO. Tote plugurile umbla Numai alti meu sta la umbra. si coia. de Mih. Si radica genele Si-tl învata tetele. do Siincoiiu Boca.

) Bucura-te manastire. r)38 Boi-ml pasca la erba verde. VA vine sa vestejesca. . Ca tatut'acum v6 lasa. Dar'la mine N'are cine. Ci vine sa putrecj^sca. . Ca mândra flure-ti mal vine. Ml-al luatQ ce ml-a fostu dragfl. La unu barbatu . La tuta casa Bate c6sa. Ian plângeti si voi chctorl Dupa tatuta cu dord . Ca tu nu mal faci dreptate.Num'alQ meH plugutu îmi sede Razimatâ sub cela parete. La porta la tinterimQ . Nu vine sa vietuescji. Da nu vine sa'nnoreacâ. plânge masa. Cal venitfl pâna la pragQ. Ca mândru trupsorQ îti vine. Bucura-te tinterime.1-te pustia m6rtc. ili> Mrti-ia LiicMusO. Când ar scrie cine->a Unde-a sedea tatuta Dupa ce s'a departa t^i'n pamîntQ dupa ce-a'ntra. Gospodariu-ml hodinescc Ca clQ Iftrte scârhitii este. . Aceluia multfi I-asI da . liat. Plânge casa.

( iupCMcâ). miluta mea! In tuta serbatorea Botezai si cununai. La capu de masa crai. SI a venitu m6rtea în ventu Si mi te-a pusu în pamintâ. Ian sc61a-te dumnia-ta Si deschide gurita Si graesce cu dinsa. Ca bine nu tî-a priitii. Recoresce-mî inima. Ca ce ventu mi te-o batutu La pamîntu de te-oboritO. oratJiilu ('âinpiiliuitru. de (i. r)40 Sotiorulu meu iubita ! Nu sciu cui te-aî potrivitii. de când te-al dusQ. Dumnia-ta câtu al lucrata Putintelâ al câstigatd: Pentru trcî coti de pâmîntu Tare multii te-aî mal muncitii î Gospodarulii meu iubito ! Ce m*asî ruga dumitale Sa mi te scoli în piciore. Sl-a batuta ventulii din josâ Sî-a datii stalpulu casei josu. Averea tî-al pustiitu Si dela noi al pornitu! XXXIV.Stal. La unA barbatii (Din lUicoviiii».ar bate si mal tare Sa mi te scole 'n piciore. sa sfatuimîi Ca de a(. Tare scârbiti ne-aî lasa tu î XXXIII. draga. corn. Dar' acum morte-a venitu La pamîntu mi te-a isbitu. Casuta tl-al parasitii. Nu ml-al mal lasat rcspunsu Si de cum te-aî departatei Nouc respunsu nu ne-aî datii. De ml. La uim barbata. Dumnia-ta. . Sotule.ll ne despai-timu oay t?i mal multii nu ne'ntâlnimii.

Scumpule. R6ga-te la palamariU Palamariu si clopotarii.(Din Triinsilviiiiia. eoni. mosucule. D6ra mi tc-ar asculta. Acelea nu tl-ad placutii : La mesteri aî poruncitîi. Nici din pari. . Stâlpulu casei Ta luatâ. XXXV. Nu te ruga apeloru. tic lt>aiiîl Ct»jocariu. R6era-te la sfîntulii s6re Sa tie (Jîua mal mare. învetatorîi. stud. C'a(JI nu-I (jii (le desfatare C'adl e di de despartire. * (l)iii Ijiioovina. coimina Sânl-Ilio. nici din nuele. iubitule ! R6ga-te cui te-î ruga. Ca apele-su mergetore. La unu mosâ. coinmiiv OHalQ. Ca s'auda nemurile Mosuculâ nostru iubild ! Mândre case-aî maî aviitu. i 541 t^i-atjil e (}i de despartitii Dcla tott câtt tc-aâ iubitu. com. t^^i 'napol ne'ntorcetore. Sa resune dâlurile. Ci numai din scâncjurele.) Mosule. Mortea 'n casa 8*a bagata. tio d-lQ liomulCi Simu.) Acuma de-o septcmânâ A întratu mortea *n gradina ^i s'a pusu pe-o sulumina. Alte noue tî-aO pomitu. ginin. De suspine si jelire. Sa traga clopetele. Sulumina s'a uscatu.

Ca de astâcjii remânetî! 542 Plânge casa. Plângeti usi. pe pamîntu Si vecjî mortea ce-a iacutu 1 C*a venitu pâna la pragu Sî-a luatu ce ne-a lostu dragu. Bata-te pustia m6rte. Undc-su omeni putintel Tu acolo vil si-î ieî. . sa siatuimu Macar doue trei cuvinte. Scoborl. Sa Io tinemii si noi minte. D6mne. feresti plângeti. Nici ferestra de privitn. Unde mi te chiama iafh Tu acolo nu te-aratî . De mosulu sunteti remase! La porta Ia tinterimu Staî mosule sa vorbimO. Sa vorbimâ. Mosuculu nostru iubitu Cu cine te-al sfatuitu. plânge masa.Nici nu-î «sa de esitii. Si IcsI casele pustii. Pe-acestu drumu de te-ai pomitu Valeo reu ne-a mal priitu! C'acestu drumâ îl mergetoru Si *napoî ne'ntorcetoru. Ca nu taci nici o dreptate : Unde sunt omeni mal multî. Ci numai de putrecjitii. Tu acolo nu te uitî.

Tare frumosâ oiâ spCla-o : Nici cu apa de isvoru. D6mne. Ca pe noî ne-o sSracitii. Sl-o venitu pan' la chet6re Si mio luatQ mândra flore. Si eu iara înapoi Camesa trimete-tî-oiu Pe suerulu vontulul In fundulu pamîntulul ! XXXVI. eoni. Ca nu-I stapânii sa le mulga. comuna MâniVsliroa Homoruluî. cum oifi capSta-o. Coborî. de d-1 Georgc Avramu. învetatorft. Sbera oile la strunga. Nici cu spume de soponâ. Numai cu lacrimi de omu. Sa ml-o trimetî mie *nc6ce Pe sueruld vcntulul De-asupra pamîntulul. Nici în casa. (Din Bucovina. Ca eii. C'o venita pân' la feresta '^\'0 adusa carte domnesca Dela noi sa mi lâ porncscâ . . Numa 'n sînii la inimiora . Nici la vontîi si nici la sdre Nici la umbra si recore. MorQ de-alâ nânasuluî dorii. nici alara.Mosule.) T(3ta lumea-I cu nânasu. Ia iinn uaiiasâ. ea n*oiu usca-o. pe pâmîntu Sa vecji! m6rtea ce-o fâcutu. mosule draga! De tl-a fi camesa negra. Mosule. Si dupa ce ml-oiu spela-o. Num'alu nostru-î în salasu. I 543 Uagu vacile în ocolu.

Aniust a (i (}iua iara. Scola. scola. Câ-Î hatâ multisorii de-asara. Si ea unde-a popositG Pe cel dragi î-a despartitei. Sorele va rfisari Dumniata nu te-î trezi Si atara nu-î esî. lelicuta. lelicuta. Cucoseiî oru cânta Dumnia-ta nu te-î scula. comuna Vifovulu-de-sus. 544 Mortea. Scola. si coin. Eudochia . La o nevasta. SI-o venita pâna Ia usa Si ml-o luatG mândra ruja! XXXVII. Sorele s'a înalta Pe pici6re nu-î umbla.si Uachila Calancea.SI-o venita pâna la pragâ SI-o luatQ ce-am avutu dragu. de (ilichcria. Turturonu). (Din Bucovina. Si-tî ie pânza cea suptirc Casta morte e cu cjile. de d-lu V. dict. scola. Ca-I hatCi multisorii de-asara. Dumnia-ta n'al fosta afara. . (iospodari-î despartesce. unde poposesce. le-tî pânza de pe obrazii Si ve(jî m6rte cu nacazu.

lelicuta. Scola. scola. Lelicutâ. Scola draga. * Tare tî-o mal fostu amara. plângeti feresti Ca de mâne remâneti. cin I-a schimba l'VuinntjK^lri ca dumnia-ta? < U'\'\ «"jiircî pâna*n drumu i'u mima arsa scrumu r.Hata-te pustia morte. Când eraî în opincute . Ca tare-su înprastietî. Nu-tî lasa casa straina : Straina si supSrata C'amii n'a fostiî nici odata! Asta casa-î cu camara.\ tu îi vede femei asa i\\\\\ aî fostu si dumnia-ta. Si taro te-orfl astepta Tolu cu usuta crepata Sa mal întri'n cas'odata. Sl-aî pusu eotele'n feresta Sî-a! luatiî mila din casa. Cin* T-n lâ. lelicuta. Plângeti usi. gospodina. Cal pusu piciorcle'n pragii Sl-aî luata ce nî-o fostCi draga. Sl cî bîctl-orQ cugeta ( \i cj^lî tocmai dumnia-ta. i o4o Nu te-om pune Ia trebuta Sa te primbli prin casuta Sa ne Iaci nduS unnute. (Yi baietii fara mama Nu-Hu bagati la nime'n sama. Plângeti si voi chiutorl Ca v'a lostîi do ajutoriu. Tu nu lacî nici o dreptate. Ca I hatu multisorii de-a«ara î KietI mila de baieti.

Ne faceai n6uâ trebute. lelicuta.. lelicuta. Scola. sc61a. Din capute RujI batute. Afarianii. De când esti cu papucasi Noue treba nu ne taci. 35 546 Ca tt-o venito nemurile De prin tote partile Cu ele ca sa grâescl . Iar de-acuma Din piciore Minta'n flâre. scola Si mi-I esi pan' afara. lomonn. II intra si dumnia-ta i^î-acolo te-orii însemna {:fi 'napol nu ti 'ntuma. Pe roua nescuturata La scaunulG celG de petra. Ca-I hata multisorâ de-asara ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnesca De la noi sa te pomesca Pe carare necalcata. Din sprincene Viorele. Dumnia-ta te fudulesc!. Dragile nostre piciore Tare-au fostii strabatat6re. Dragii nostri ochisori Cum s'orii face pomisorl. i^cola. Unde-I usa de hârtie Câti orQ trece toti s'orii scrie. Din mânute Flori albute. Unde merge lumea t6ta. Ta BomAnl. Din gurita Tamâita. .

Cu dînsele nu crraescî. Multu e mândru si frumosu. Dumnia-ta te dud de-acasâ. Scola. Vremea-I mândra si frumosâ. lan scola si hal pe josii Ca drumulu nu-I grunzurosu. mândru te-amii cânta. A dumi-tale dureri Ca tî-au încetatu de ieri. Dumnia-ta muitu al umblatu Peste lecQ nu tî-al mal datu. Lelicuta ! un* te duci Cu pieptarQ si cu papuci? . Sc61a-te si mi-î privi Cum mi te plângu baetii Si mi te plângu la pici6re D6ra mi te pot(i sculare. Ca tl-a ii destuii! de-asara ! Si te sc61â pe pici6re Si ne spune ce te dore. Noi sa scimii cum te-amu trezit Domne. Scola. lelicuta. Numai pânza si toiagulu Acelea ca tî-a lostu leculu. Ca-I vremea de mersCi pe afara. Ca te-I hrani de traitfi. scola. Noi sa scimu ca te-amu scula Domne. mândru te-amu boci. scola. lelicuta. Noi de asta n'amu gândilu.

Scola. sc61a. de mi te-I scula. Ca apele-sCi ducetore Si *napol ne'ntorcctore.Pe carare necalcata Pe r6ua nescuturata? Houta s'a scutura Si urmuta s'astupâ. lelicuta. Dup* ape nu te lua. Acela nu tî-o priitu. Tota lumea Ta urîtu Dumnia-ta 1-aî îndragitu. Acela le-o dusmanitu Ca sa nu (îî pe pamîntu. lelicuta. Ca s6role-î ducatorii Si'napoi întorcfilorQ. Da cine te-o sfatuitu. Noî tare ne-omti bucura. sc61a Si te sc6Ia si ne spune Ce-al v6(j[utu pe ceea lume ? De-aî vfi(][ut(i ceva vr'unu bine. Dar' do nu mi te-î scula. dumnia-ta. 548 Scola. Lelicuta! ce-al lacutu? La toti inima leal ruptu ! Cil tu a lostu vara de mare AI statu a te vaetarc Capetâiulu a-tl mutare Si la umbra si la sore Undo tl-ar li mal rt^câre. 547 Lelicuta. . Cu spatele la pamîntu Si fata Ia duhulu siintâ. Daca te dud de-acolea. Vin' si me ie si pre mine. Pân' amu ml-a parutO saga Dar' amu 'n pamîntu te baga Cu spatele la recore Cu fata la stintulu soro. Noi la groparu ne-omCi ruîjâ Sa faca gropita 'n iata 8a mal vil odat' acasa Sa vedî baetiî ce-oru face? Sub o terna de pamentu Este-unu bujoru înnoritu. Ca-I hatu multisoru de-asara! Ca tu. Ian ie-mi-te dupa sore.

Ea de capu ca me apuca Si la pamîntu me isbesce. Eti o rogu ca sa maî stee. Ticalosii tu omu de lutu. ilicl. Eu o rogu. Unde cânta îngerii. Lasa feciori sa-tl traesca Si sa mi te pomenesca.) Vine mortea mâniosa. La o iieTasta. Cu mine musaî sa vil! Eli (Jicu ca nu mi-I de duca. La pamîntu ca m'o isbitu. Si totii da ca sa m6 iec. . Ce ml-al picatu la pamintu Si te bati cu gânduri multu. Sufletulu în raiu sa duce Unde viata-I multu mal dulce. Si sa mâ stropiti cu vinu. de Cat rina Hacolta. Sotie de cununie. Dragii mamil copilasi. Sângele'n Irupu mi-lu recesce. Ca de mine c'al ramasD. Pe tino te-orCi pomeni. Ea se face mâniosa. (Din comuna Calai indoscî. Feciorii ca voru trai. Ea îmî elice: fa ce sciî. Sariti si nu me lasati ! Iaca m6rtea mî-o venitu Tocmaî când nici n'am gânditu. Unde nu me sciu cu nime. Eu o rogu ca sa me lasa. ca am copiî. Sângelen trupu mî-o recitu. in Bucovina. 549 Mâ scaldati in apa rece. Me gasesce bfendu la masa. Fân' la gropa mi-tî petrece. Ca 'napol n'am sa mal vinu. Ca de mine c'ati remasâ. Vcnitî fratî si voi surori Si me podobitî cu flori. Scumpii mamil cuconasi! Sa v6 serutâ pe obrazu. Si me duce *n ceea lume. Si tu scumpa mea sotie.De-aî ve(Jutii ce-va vr'unu reii Lasa-me la Dumne(Jetiî XXXVIII. Eâ de frica si 'ntristare Prindu a striga'n gura mare: Saritî surori si vot frati. Sa te sSrutu pe obrazu.

l'ndo 'nllorescu florile Si-ml învercjescti frun(.îngerii sî-archangheliî . Mâriorâ. suflete hal ! Ca nu-î muM pâna la raiu. Scola draga suriora' Ca mniata (1) câtfi aî muncitu Putintelu ti s'o venitu. (U* <l-lu V. scola. La o nevasta. .) Scola. scola. Scola. prootu. hal. Dumnia-ta n'aî fostu afara. Turturenu. scola. Mariâra! Ca-î batu multisoru de-asara. Lasa-me la Dumnecjeuî Scola. Mariora. Dumnedeu tea judeca Sî-acolo sama ti-I da ' ooO XXXIX. De-aî vecjutii ceva de reu. Numai doî pasi de pamîntu. (Din Bucovina. Multisorii mi te-aî luptatvi Pentru triî scânduri de bradu. Ca sfintii te-oru întreba. Caî hat multisoru de-asara! Scola. rom. sc61â si mi-î spune Ce-aî vedutu pe ceea lume? De-al v6(Jutu ceva de bine Sc61a-te si mie-mî spune. comuna Vicovulii-di^-sus.lele ^laninosa pomele Si cânta paserile Do resuna vaile Hal. hal.

Si cum de te-aî suparatu Sotula de ti l'al lasatG? Si cu cine te-al sfâditâ Si sotulu ti l'al urîta? Ca venial do-unde venial Si cu el II te statuial. Sa mal bata câtu de tare Nu te-a pune pe pici6re. Da de giaba s'g trudita Ca morta mi te-o gasitu! XL. Da de-amu. ool Noi maî putintelu dorîiimîi Si de somnu ca ne hranimO. Cum te-al pusu nu te al întorsu. Sc61a-te si te trezesce Ir^i cu noi ceva graesce. (Din Bucovina. Lecurile n'al gasita Si cu capulâ te-al platitu. când a veni. Ca sa-tl gâsosci lecurile. (!(» Mariora Barbuta. N'al ve(lutu sore pe ceriu. La unu frate. (1) Muiata proscurlare din donwia-ia. Nu sciu perina ti-î mole. Cu cine s'a sfutui? Si te-o batuta mare ventu Si te-o culcata la pamîntu. ronuuia Crasna.) . Orî nemica nu te dore. Ca mare somnu te-o pâlitu Dumnia-ta al adorîTinitu Si de somnu nu te-al hranitii. Ori scortarulii ti-î frumosu. AI umblata melegurile. dicl.Si-î hat multisoru de ieri. Si tl-o venitu nemurile Pe la tote portile. SI o venitu în fuga mare Sa te gasesca 'n piciore.

Si te uita pe fercsta Cum itt cânta cucu 'n costa. fâra feresti Intr*însa sa vietuesci Sl-acolo sa putredesd ! Da cum de te-al induratii Casuta de tl-al lasata. (I)iii Bucovina. Si Ia urma prin ocolu Sa cresca mândru mohorii. de d-lQ G. Vreu la drumâ sa te pornesca. fratiore.) Frâtiorulu meu iubitu. Si la urma prin ograda Sa cresca mândra otava. Ceea lume-î unii Sodomii. De-unde nu maî vine nime. Avramu . Nici feresla de vetjutuy XLI. eoni. comuna Manastiroa llomoruluî. Un' nu-I latta de sezuta. Casuta ta cea frumâsa. 552 Scdlâ-te si te trezesce Si cu noî ceva vorbesce. Frum6sa si luminosâ Pentru una 'ntunecosa. scula. La unu frate. 553 Ceea lume-! cu stapânu . Ca-tî vine carte domnesca. Ca resaritu siîntulu sore. De ce secjit asa mâhnitu Si cu baltu acoperitii? Sc61a-mi-te si graesce Si ceva ne povestesce. Sa te duca 'n ceea lume. Nu se vede omii pe omu. Si fa urma prin gradina Sa cresca mândra sulcina. Ca de când mi-al adormitu Cu nimene n*aî vorbita.Sc61a. Da cum de te-at induratii Si casuta tl-al lasata? Alta noua tl-al aflata Fara usî. îiv vetatorCî.

Sc61a. dict. I laramida. . (l)in Hiicovina.asâ te preumblat Si cu nevasta graial. coinuiia Putiia. Noî mal multu nu Tomu vedea... Sc61a si esî pâna 'n pragd. Nicî la pascutu cin' le duce. Ca n'are cine le mulge. pe-unde-I vra. Ca cine mi le mulgea Si la pascuta le ducea Se duce de pe-acolea. scola.. Sa-tî ve(JI vacile cum ragQ Tote cu botulu pe gardO. Ca din gura nu mal tacâ .) Scola. fratiore. D*amu nu sciâ ce somnii greu A datii peste capulâ teâ. Maî de n6pte te sculai. Prin (. La nnâ frate. Cum iesu din salasu afara. Scola si te-î preumbla Prin ograda. frati6re.. Mal de multu când te culcai.Si de-acolo nu mal vinO. Ca afara-î mândru s6re . Sa-tî vecjlî boit ce maî facu. de An. C'amu-I multisorii de-asara. Sa-tl ve(j[î oile cum sbcra. De-asI sci bine ca-î veni. sc'olâ. Vamile ti le-asi plati Si drumulu ti Tas! podi ! XLII.

Ori si *n cotro s*a *nturna Totil peste rSii ca va da. . FratiorulCi nostru ! Dragulu nostru Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru. Ca tare-î cu superare. Da de asta(jl în colea. cauiuna Calaiuuk'sd. Micu si mare de-acuma Reu la dînsa va cata ! XLIII. Orî si unde te 'ntorceal Nevasta^ ce mî-o aveaî. Pe când dumnia-ta traiai. Nevasta s*a supSratu. Frumuselulu nostru ! Da cum de te-al înduratu Si pe noî de ne-aî lasatu Tocmai când n'amii cugetatu ? M'asî ruga eti dumi-tale Sa te lasi de asta calc.Nu sciâ ce somQ te-oborîtu 554 Ca nu mi te-at maî trezitii Si cu noî n*aî maî vorbitu. Negriloru strainiloru. (Din Bucovina. do C atrina llacolla.). dict. Orî si 'n ce locu so ducea Ea totu cinste ca gâsia.) Du-te. I o. Ca noî de-asta(Jl în colea Frâtioru n'omtl mal avea. Pe dînsa la ce-aî lasatu Lemniloru si pietriloru. Ea orî unde va umbla. La nnfi frate tin^ru. du-te si maî vina.) Dragulu nostru.

Draga nostrâ. Fratiorulii nostru DragulQ nostru. Cum s'orii face pomisorl. Cum orii cresce floricele. De ce drumâ ca te-aî gatitu. Cum orii cresce flori albute. Dragulu nostru tinerelu. Si pe noi ne. Nu sciii cerbii le-avi luatQ. Busuiocu si viorele Si nu-î mal umbla cu ele ! XLIV. Ca apele-su mergetore Si 'napol ne'ntorcetore : le-te dupa stîntulu s6re. Dragile nâstre mânute. Frumuselulu nostru ! Lecurile dumi-tale Le-au luatu cerbii în corne. Cum s'a face terna negrâ. Asa noi nu le-amu gasitu Si dumnia-ta al muritu. Si daca nu te-î lasa Apoi eu iar te-asî ruga Ca sa ne spui dumnia-ta înapoi când ti 'nturna? Dumnia-tâ asa ne-al spusu Ca spatele ti le-al pusa Si ti le-at pusu Ia pâmîntiî Si fata Ia resaritu Si Ia noî n'aî maî venitu. Nici dupa paree late. Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru. La unu frate holteia. . Noi lecurl de-amu fi gasitu Dumnia-ta n'aî fi muritG. iata alba. Ci mal multu aî fi traitu.Si nu me lasa straina! Dar mergendu în ceea lume Asculta-m6 ce tî-oiii spune : Nu te lua dupa ape. Dragulti nostru. Dragile nostre piciorele. Dragii nostri ochisori.al parasitii Când mal bine-al fi traitQ. Ca s6rele-I mercretorfi Si 'napol întorcetord. Scumpulu nostru frumusel u î N'amu gânditu^ n'amii socotitu. Ca noi nu le-amu maî aflatu Ori si cât leamu cautatu. Da ne-amd ruga dumi-tale Sa te lasi de asta cale.

De esti caleloru pe calc. 557 Dupa masa mi-I poftesce Si pe toti mi ti-î cinstesce. Sus în delii la resfiritu Este-unâ pomâ mândru*nfloritu Cu crengile de argintii. Plângeti usi. Scoborl. Dela lumea adunata. Si tuspatru voi pareti. dela tata. Ian sc6Ia-te pe piciore. plângeti feresti. frati6re. coinuiiu liolaiiu. Si pe toti.) Scolâ. dela surori. Daca esti tu mire. Dela gradina cu tlorî. Ci e (Ji de despartire Dela fratî. D6mne. Iara ceea de nânasu Tl-oru pune-o la prapurasu. preotu.(Diii Bucovina. spune: A cui fetis6ra iei? Iei ficuta ventuluî Din fundulu pamîntulul! ' Cine nunta tl-a vedea? Xumal luna si c'o stea! Naframuta cea de mire Ti oru pune-o la psaltire. remânetiî . C astacjî nu-î cji de 'ntâlnire. de d-l Vasik» TurturcnCî. ^^i te sc6Ia pe pici6re Si te roga la sân-sore Sa fie 4iua maî mare. Ca au venitG nepoftiti. Ce-o facutii. Cu care-aî traitu odata. Ca te-o omorîtii pre tine. Si s*orQ duce necinstiti. câti aii venitu. Dela mama. Fratiorulu meu iubitii. n'o facutii bine. pe pâmîntii Si vecjl m6rtea ce-o facutii. scola. Ca de N. vom.

Pe roua nescuturata.) Bata-te pustia m6rte. Unde merge lumea t6ta. Pe otava necalcata. Ml-al luatii mila din casa. (1(* An. Cum esti tu far' de dreptate î Cum ml-al pusii picoru'n pragii Sl-aî luatii ce ml-o fostii dracru: Si ml-aî pusu picioru*n masa. Câti mergtt toti sa se înscrie Ca'napoî sa nu mai vie. La scaunulu celu de petra. Fratele nostru iubitu Nu PciCi cin' te-o siatuitu Pe-acestCi drumâ de te-aî pornitu î . La nnu frate holteiii. eoni una Put na. (Din Bucovina. Sl-unde usa-I de hârtie. llilramidâ. Bata-te pustia morte. Sa mi-lu umpli de otrava Si sa mi-lCi duci pe otava. Al venitQ pe ne-asteptate Ca sa iei pe-alîi nostru Irate.XLV. dict. oo8 (Aini esti tu lâr'de dreptate! Nai avutu pe unde 'mbla Si pe cine mi-lu lua? Ce mî-o fostO mie maî dragu Ve acela mi-raîluatu? Bata-te pustia m6rte Cum esti tu far* de dreptate.

Domne ! rfiu tl-o mal priita ! Si noi nu sciu ce ne-omu face Dora te-amu putea întorce. Si nu scimCi cum vomu cânta Dora te-amu putea scula, Si nu scimu cum vomu grai Dora te-amu pute trezi. Scola, frate dumnia-ta, Scula si te-I preumbla Si te-l preumbla prin casa Dela usa pân' la masa Si-î vede cum te jelesce Ori si cine te privesce, Dela micu si pân'la mare Pentru fata dumni-tale. Scula, scola si ne spune : Vatajelu pe cine-omu pune ?

559 Da puneti pe cine-tî pune, Ca eu nu v6 maî potd spune î Scola, scola si ne spune : Druscuta pccine-om pune? Da puneti cine-tl vra, Ca eii nu m'oiu maî scula î Sc61a, pune-te'n lerest^, Ca noi ne-omu duce'n cea costa v?i tî-omii strînge floricele, Busuiocii fi vasdogele, î^a le duci la nemurele.

Si te uita pe feresta, Tl-o sosita carte domnesca De mâne sa te pornesca Cu pistole poleite Si cu tote zugravite .... Sariti frati, sariti cumnati Si mi-lu îngraditi cu bracjl Ca de mâne în colea Noi mal multa nu Tomu vedea î

XLVI. La iinu frate iiisnratu. (I)iii Bucovina, coinuua Slrocsn. rom. do (iriiroro Polrcu. stucl. iriinn.) Voi ati tostu numai doi frati Ca doi bracjl, mândri si nalti, Ca doi bra(j[î dintr'o trupina Ca doue flori din gradina : Unulu tu, altulu Saghinu Ce-a rSmasu acum strainii. Scola, fratiore, scola Ca tl-a fî destulu de-a sara ! Si vorbesce cu Saghinu Ca mi Tal lasatii strainii. Scola, spune-ne ceva:

560 Pe copil cin' 1-a "nvfita? Ia strainulCi, dac'a vra, Dac'a vra, daca n'a vra^ Dac' Ta dure inima! Sc61a, Iratiore, scola, Ca tl-a n dcstulu de-asarâ! Nu ti-I mila si pficatu, Ca copiii tl-al lasatu Pe c6rnele vetriloru 'N bratele strainilord ? , Scola, scola, iratiore, Radica-te pe pici6re Si vorbesce cu tâtuca, Ca reu î-al ruptu inimuca. Tâtuca nostru iubitu Câta glota a avuta, Numai doi din satâ a datu Sl-amendol ca l'ad lasatu. Scola, frati6re, scola.

Ca tl-a fi de-ajunsâ de-asara. Ve(j[I copiii ce-aî lasatu Intr'a cui s6ma I-aî datu. Petriloru si lemneloru Si negri strainiloru! XLVII. La o sora. tDiii Bucovina, comuim Strooseî. com. do (^^ng-orc Polccu. stud. gimn.) Val! sora, ce ml-al facutu? Casuta tî-al pustiitii, Barbatulu tî-aî veduvitu. In cotro s*a înturnâ Totu \eduvoiu Torii striga. Val ! sora, ce-al cugetatu ? Baietii tl-aî strainatu, Cui voru (Jice dc-amu : «mama»?

561 Cine sa-miî bage 'n sema? Scola, ^c6Iâ, suri6râ, Si mi te primbla pe-afara "lî^i vorbesce cu gura, Ca tu ne-al ruptu inima. Ne 'ntâlniamu odata 'n anii Si nici atuncî nu vorbiamO. Ca tu totu asa ml-al (jiisâ: Ca de alt' data vomu vorbi, Ca ne audCi strainii. La porta Ia tinterimu Hal, sora, sa stâtuimu, Ca de-amu ne despartimu. Hal amu sl-omâ sfatui Sa ne-auda strainii, Hal amu sa slatuimu: Unde-averau sa no 'ntâlnimâ: La scaunu de judecata, Un'se strînge lumea tota. Sî-acor numai ne-omu tâlni, Cu gura n'omii sfatui. Sora, inima de petra, Respunde-mî macaru odata, Respunde mî cu gura ta Si mângae-mî inima î XLVIII. La o sora maritata.

(Din Bucovina, comuna Calafindoscî. dict. de Catrina Racolta). Draga n6stra sori6ra! Da cum de te-al induratu Si pe noi ca ne-aî lasatu? Draga nostra. Scumpa nostra! Da cum de te-al induratu Copiii de tl-al lasatu? ilarianH, Itimorm. la Rom&nl. 30

o()2 Diaua nostra, Mândra n6stra! Da cum de te-al înduratu ( iospodariulQ de-aî lasalu? Draga nostra, Sora nostra! Da cum de te-al înduratu ( lospodaria-î lâsatu ? Frum6âa-tl gospodarie A remasu n6gra, pustie. Harbatulii tî-aî veduvitu. Copiii tl-al seracitii, Casuta tî-aî pustiitu ! Draga nostra tinerica, Scumpa nâstra frumusica! La noî când vel maî veni. Cu noi când vel mal vorbi, Copiii când ti *nvetâ 8a scie pe mamuca ? Draga nostra soriora, Mândra nostra floriora! Mare ventu o maî batutii, La pamîntu te-o doborîtu. Când arii bate- unu ventii maî mare Pote te-aru scula 'n piciore. Draga nostra soriora, Când al esi pân'afara Sa te bata vcntu de vara, Sa te vada sfîntulii s6re Si luna pe când resare. Sorele când te-aru zari. Cu noî pote-aî sfatui. Luna când mi te-arii vede. Cu noi p6te-aî maî sede. Draga nostra, suriora, Scumpa nâstra tlpriora ! La usa la tintcrimii, Da in stal sa sfâtuimu, Ca de-amii ne despartimuî

563

XLIX. La o fata. (l)in Bucovina, coniuim Slulpicaiiî. vum. d*» Nic. a»lhirciuca, stud. ^imn.) Draga mea si Parascuta, Tu mergî dup*a ta mamuta. Da tu iaca nu-î gasi-o, Pe clinsa nu-î nimeri o. Pe min' de m'el asculUi, Eu la ea te-oiâ îndrepta. In cea lume când i 'ntrâ Sa te uiti din a drepta, Sil vedea pe mamuta, Insa ea cum te-a vedea La tine va alerga Si pe locu te- a întreba: Nu no-aî vedutu unde-va. Tu sa spui mamutî-asa: Ne-aî v8(,lutu pe prisp'afara, Camesa negra cernela, Fripte-arse la inimiora. Ca *ncotro ventulu ne bate Totu ne frige si ne arde, Din cotro ne aburesce Ne arde si ne jupesce, Ne Irige si ne prajesceî I . La o fata. (Din Bucovina, conunia Slulpitanî, rom. de Nic. Collarciucu, stud. irimn.) Draga mea si Nastacuta, Multu iubita mea fiicuta! Tu ori de unde-aî venitu

r)()4 Tatuta te-o suduitd. Tu Ia mine aî venitu Mie mi te-al jeluita. Draga mea si cea scârhita. Tu staî pe laîta lungita, Da eu pe coptoriu trudita. De-aceea-ml pare mal bine. Ca n*aî sa te plângi pe mine, Ca tu, ori de-unde-aî venitu. Nici când nu te-am probozitti. C^am fostu dcstulu probozita Si de Dumnedeu batuta.

Da r6ga-lu pre Dumnctjeu Sa nu te bage la reu, Ca destule-aî patimitu Câtil în lume mî-aî traitu, ^fi destule-aî trasu la patu Pân' ce sufletulu tî-a! datii. Nu mi-î jele c'al muritu, Mi-I jele cum al traitu, Aî lucratei si te aî cârpitii, Te-aî pusii la patu sî-aî muritu. Si pe-atuncea te-aî trecut u, Când tatalO tgu s'o pornitii Pe-aratulii ogoruluî, Pe'nvenjitulii câmpului, Semenatulu stratului. Eu te-oiO astepta la prasitu. Tu te-î gati de putreditu. Asa (Jice omulu ista C'a trai câtii va fi lumea. Da omulu sa nu gânde.sca, Câtu lumea n*o sa traesca. Vine mortea cu fuga Si mi-I scurta viata î

âBo

LI. La o fata orfana. (Din Uucovina. comuna Stulpiranî, c-oni. di* Nic. Cotlarciucu, stud. gimn.) Draga mea si garofitaî Sc61a, scola, te trezescc, Si cu noî ceva vorbescc, Si te uita pe feresta : Tî-o sositu carte domnesca, Dela noi sa te pornesca, Sa te duca 'n ceea lume, De-unde nu mal vine nime. Acolo când îî Intra Sa te uitî din a drepta, Ca-î vede pe tatuta, Elu îndata te-a ntrebâ: Nu ne-aî vecjutu unde-va?

Dumnia-ta sa-î spui asa: Ca de unde amCi venitii Pe tatuta n'amu gasita, Xumaî pe mama plângendu, Tote drumurile ^mblându I^e barbatu astu-felu bocindu: «Bata-te pustia, morte! "Cum nu faci nici o dreptate, «Cal venitu pan' la feresta «Sl-aî luatu stâlpulu din casa, «AI venitu pâna la vatra «Si mî-aî luatu mila tota. «Când ml a lostu lumea mal draga, «Atuncl-aî venitu în graba «Si n casa mi te-al bagatu «Si barbatulu ml-aî luatii «Si Tal dusii în ceea tara «Din mijloculu satului «In mijloculâ tinterimulul.

«Si pe mine m'aî lasattk «Far' de sprijinii, lar* de siatu, «Cu nouc mici copilas! «De tatuta loru rfimasT. «Si Varvara seraca «De-amu ce sa faca ea? «C'acasa când a veni «Pe tatuta n*a gasi, «Numai copiii plângendii «Si de mâncare cerendu !» Draga mea si garofita ! Tu n'al frati sa te jelesca, Nici surori sa te bocesca. I^arintî sa te pomenesca. Ca tatuta o muritu Florile când ©'nfloritu; Si mamuta s'o trecutu. Când florile o'ngalbinitu ;

Ionii s'o dusu în cea lume, Când culeîreaî tu alune; Sora-ta de aici s'o dusii, Când sorele o apusu ; Iar' ceîalaltl au muritu Când s6rele-o resaritii. Sl- amu nime te jelesce, Nime nu mi te bocesce, Nime nu te pomenesco. LII La o fata s^niiaiia. (Diu Bucovina, coiimna Sliilpicaiiî. ooin. ih» Nio. Collarciiicii, sliiil. giinii.) Draga mea si sermanuta. Scumpa mamil Maricuta! Pe straini ca I-al slujitu. Multe camesi lu-aî cusutu,

5fi7 Dar' el rgu te-aCi miluitu, Borsuia caldu nu Tal irasitu Nicî mamaliga pe blidu. Pe la straini te-al hranita Pâna ce te-aî bolnavita Si de (Iile teaî gatitd Si pe laîta te-al lungitu. Draga mea si Maricuta Când ÎI c6sa pul sl-altite? Dragele mele manute De-amu n'orij maî cos'altite, Dragile mele degetele N'orii maî face gaurele, Dragile mele pici6re N*oru mal face urmusore. Cl-orii românea ose g61e; Dragii mei si ochisori Cresce-oru mândri pomisorl, înapoi de î maî veni, Numai pustiu vel gasi ! . . . . LIII. La o fata mare. (Din Bucovina, comuna VirovuUV<Io-sus. dict. de Cilicheria. Eudochia si Kachila Calancca, t;i corn. de d-Ift V. Turlurenfi.) Scola, Mari6ra, scola, Ca tl-a fi destulu de-asara' Frumusela mi te-al gatitu Pe acesta drumG tc-aî pornitu. Dar' eG me rogu dumi-tale Sa nu facî acesta cale, Ca-Î cu multa superare Si cu marc cheltuela.

Scola, Mariora, scola î Si te du în gradinita Si-Î culege românita

- 568 t^i mi-î face struturele Si-I duce la nemurele, Si-1 face unu struta maî mare Pentru fata dumi-tale. Draga nostrâ un' te ducî Cu sHCrta (1) si cu papuci? PapucasiI dumi-tale Nicî de colbu nu-su colbaiti, Nici de sore nu-su paliti, Numaî de drum îsu gatiti. Dragii nostri papucasî, Ca de-amu n'orîi face pasi. Scola, Mari6ra, scola Si ti-î lua iertaciune Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratu cu busuiocii Dela cârsma, dela jocii. Scola, Mari6ra, scola! Nu sciu perina ti-î mole, Ori nimica nu te dorc, Ori scortarulil i2i ti-i frumosii De-asara nu te-al întorsii. Da cum de tc-al înduratu Pe mamuta c'al lasatii? Fic-tl mila de mamuta,

Totii acasa te crasiâ.C*o remasu tare slabuta. 5H9 Scola. La biserica te pornia. 11) Suciia se nuino^co iiiu'i ><lraiu (ie lânu îii coloro n>sa. scola! Ca mamuta dumi-tale Multa suparare are. Mari6ra. hi forma rc'VortMuloi preotesei. Ca Duminica venia. dar fâra iiiAnecî \2} Seortaru se iiuineMv unu tolCi de lâna. Si la jocu mi te porniaî. Da de-amu 'nainte vreme. Ca mamuta dumi-tale Pân'amîi 'nainte vreme Din cotro ea ca veniâ. Mariora. scolaî Ca mamuta dumi-tale Demin^ta s'a scuh\ Prin totQ cotulâ te-a cala Totii Mari6r*a striga. Frumuselu mi-te gatia. Sc61a. cu flori. De la biserica venial Bine nu te hodinial. Din cotro ea c'a veni A casa nu te-a irasi. Duminica ml-a veni Ka pe cine nil-a gati Daca dumia-ta nu-î fi ? .

Taî alesii t?i 'nainte l'aî trimesCi Pe suerulti ventuluî In fundulâ pamîntulul. TurluivnG. prcotu. ronuina ( )rlatu. miresa njoa. eoni. Camesa ca tî-oiu spala Unde cuculu s'a scalda.Scola. Si ed nimicu nu tî-am datii î LV. Unde mi-î ginerele? O tu. l*c trandafiru tî-oiu usca Si tî oiu strînge-o paturele Si tî-oiu trimiteo cu jele Pe suerulu ventului In tundulâ pamintuluî. Si te scola si ne spune Ce-aî vecjutu pe cea lume? De-I vede pe-unu nemu de-alu meu. (Din Bucovina. De î-a fi camesa neutra. draga. Nicî cu spume de soponu. r)70 La o fata mare. Xumaî cu laerimî de omu. învetatoru. eoni. Mari6ra. S'o trimata s'o facu alba. Nu cu apa din isvoru. fDiii Transilvania. (U* d-lu Honuilu Sinui. iubita mea ! Ca tu mi te-aî maritata Dup'unii fecioru de *mperatfi.) Fiica mea. La o fata mare. miresa mea. Fiica mea. îScumpa mea. scola. Scumpa mea. comuna Vicovulu-do-sus. iubita mea î Da unde ti-î mirele.) . de d-lu V.

C'aî venitu dreptii pe carare Sl-al luatu fata cea mare. Sa ne spui sa tî-o spelamu Si 'napoî sa tl-o 'nturnamu. . Si bietele lecurele C'o remasii în sipurele. Ca nu facî nici o dreptate. sc61a Scola.Sc61a. llenuca draga! Când tt-a fi camesa negra. Si cuî mi te-aî potrivitu. scola si ni-I spune Cum de mi te-at induratu Si parintii tî-at lasata? Si el multa ca se lupta Dorâ peste lecâ tî-oru da. Numa 'n lacrimc de omu. cum omii capata-o Frumosu ca ni tl-omtî spelao: Nici în apa de isvoru. Ca noi. morte. De ne-aî lasatu sî-aîfugitu? Bata-te pustia. 571 Scula. Scola. scola si ni-î spune Ce ventG rdO mi te-o ajunsii De ne-aî lasatu si teat dusu ? Si te-aî dusil la logodire Singurica fâr* de ftire. sc61a Ilenucâ ! Dac^aî avutu gândCi de duca La ce mî-al mal (Jisu «mamuca?» Se61a. Sc61a. Dar bietele doftorii C*o rfimasii în spitariî. Nici în spume de soponu. Ilenuca. scola. Ilenuca.

(Din Tran-^ilvaiHa. disti-iclulu NasL'uduluî. (Din Bucovina. Numaî tu te-al vestejite Si te ducî la putrecjitu! LVII. Mergi pe cea de floricele . coniiuja Stulpic-iinî. Nu merge pe cea de jele. Mergi pe cea de magherand.) Ie sema. Si vatajel tî-aî catatu Cu capurile golite Si druscute despletite. ij^imn. do Nic. Da ce stal asa scârbita? Nici Pascele n'au venitu Si tu cum te-aî logoditii ? Pascele n'al asteptatu. La o fata mare. La o flicnta. do d-lu T. Sinionu.o 'nfloritâ. Când vel merge 'n ceea lume. . rom. LVI. ?>tiKl.) Dochituca mea iubita. T6te florile. 572 De graba te-aî cununatu. Nu merge pe cea de jaru. \u merge pe cea de focu Mergi pe cea de busuiocu . Trandafirii de primavara î Cum te duci în ceea tera. (M)iu. T6te florile-sâ în flore. Numel tu merî la r6c6re.Si dupa ce tî-om spelao înapoi ti-omu înturna-o Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntulul. Ca sunt dou6 cararele. Ca pentru tine gatite. liicuta. (ollarfiucii. bine.

Cu jele si cu urîtu. Si pe mine m'al lasatu In mijloculâ satului La calea banatului. Ca mândru trupsoru îti vine. Si 'nainte tl-a esi Si 'n cale mi te-a opri (J negra calugarea : r>73 Nu te sparia de ea. fiicuta. In mijloculu ritului In calea untului.) Bucura-te tinterime. Dela gradina cu flori . Ci vine sa putrecjiesca. Bucura-ti-ve si voi frati. Ca si tu te-î face-asa. Dac'ajungî în ceea lume Inaintetî vorii csi Si 'n cale ca te-oru opri Doi negri calugareî : Nu te sparia de eî. le-tl acuma (jiiua buna Dela frati. Totii cu perulu despletitii. Totu cu perulCi desnodatu De jele si de banatu. LVIII. coimuia Badriitu. Nu te tare spaimîntâ C'aceea îî sora-ta Si pe tine tea 'ntreba: Tu acasa ce-al lasatu. Ca mal vine-o floricica Draga mamil mititica. dela surori. La o copila. de d-lu Averchic Macoveiu. Da nu vine sa traescâ. Cari aice repausati. (Din Bucovina. rom. C'aceia-su copiii meî. preot u. Mare jele si banatu.Io sema. bine. Ca sa nu v6 fie-uritii Singuri a sede'n pamîntu.

Câ dupa tine-orQ veni Flamânda te voru gasi. vom..574 Dcla tata. fratî si'nvenjiti. Sa v6 para urmusore De ale mele pici(3re . De-asa taro ne-al scârbita? Forte bine ne-aî placutu Forte bine te-amu tinutii .!. Multamescu mamil si tatii Pentru bunele lorQ fapte : Pentru buna mea tinere 11 poftescîi multu de iertare. Si te scola de-I prâncji. Când veti vede ninta'nflorc. de d-lu T. Vine-o 6ste'mperatesca De-aicea sa te pornesca. . .Si dela patru chetori. Din somnâ ca I-am destoptatu Si inima le-am stricata. Draga mamil rindunica Harnica si frumusica! Nu sta asa de tacuta. Si te uita prin ocolii. Sa gânditi Ca-su ale mele mânute. dela mama. Siniond.. Ca dupa tine-oru pleca Si tlamânda te-oru afla. -. N*avetî ca sa putre(jitl. Remânetî.. Puisorulu meu iubita! Ceai gânditii ce-a! socotitii. LIX. Voi aveti ca sa'nfloritî. Ca bratele lorCi le-am ruptii Si sângele loru le-am suptu. N'am gânditiî. Când îtt vede fior! albute.) Draga mamil rîndunea Harnica si frumusea. disii-ictulu NJiseudaliiî.. Si te uita pe feresta.. n'am socotitu Ca eu am de putre()itâ.oro »Sc<)lâ-tc si mi to uita. La o copila. Si te scola de-I mânca. Dela copacelu cu p6mâ.. (l)iii Transilvani.

(IHn Transilvania. Hocriu. scumpulu mamil ! XicI aceea nu-I dreptate Celii tcneru sa putrecjesca. letulu mamiî. rece iântânita. tu'napoî mat tacemii noi. {\)m Transilvania. LX. Ca maica ta va veni î^i pe mine m'a aprinde Si pe tine te-a cuprinde ! De acolo s'a luatu. La iinA tin^rfi. Draga. Ce te-asi ruga eu pe tine : 8tomp6ra-mS tu pe mine! Ba eu nu te-oiu stempcra. de d-lâ Al. Celu betrânu sa nacajesca î . Siinonîi.Cum remâne Si te uita Cum remâne Si te uita De vedi ce de cu doru. prin ograda supurata. rom. Ca va veni maica-ta Si pe mine m'a seca . Maî departe c'a plecatu Pân' la recea iântânita.) Ciheorghe ca mi s'a luatu Pe drumu latu neinturnatu Pan' la verde stajerelCi: Dar tu verde stâjerelu ! Ce te-asi ruga eu pe tine: Umbresce-me tu pe mineî Pe tine nu te-oiu umbri.570 LXI. La untt feeiorA. AI muritu acuma mare Sa faci mamil superare ! Dragulu mamil. Dragulu mamil. dislrirtulu Na»<eu(hilin. dislrirliilu Nâsr*u(luluî. Fetulu meu si scumpuM meu ! Ce n*al muritu mal de multa Ca-tl faceamîi gropa afunda.) Dragulu meu si (etulu meâ. vom do d-lu T.

Si pe tine te-a lua î Si de-acolo s'a luatu Pâna 'n târgu la Tarigradii Mâne-sa sa targuesca Unu sovonu negru cernitu Ca sa-î fie de jelitiî Cât va trai pe pamîntu. Ea amu nu vc pota spune! Nalrama de vatajela S'o pue la prapurela. comuna Vicovula-de-sus. Pe pornitula plugului. Ionica. Sl-al lasata boii 'njugatî Si parintii superati. corn. La unâ fecioru* (Din Bucovina. de d-lu V. Si nânasa cine tl-a li? Dascalula cu cartile ! Vatajelu pe cine-omu pune? Da puneti pe cine-tî pune. Frati si surori plini de dora. Sl-al lasata boii 'n tânjele Si parintii plini de jele. Si ni-I spune-alesO de bine: Cum de mi te-aî îndurata Si parintii tl-aî lasata. Pe cararea necalcata Unde n'al losta nici odata. Sl-al lasata boii 'n ocola. Si cine te-a cununa? Popa cu cadelnita. scdla^ Ca tt-a fi destula de-asara! Sc61a. sc61a si ni-I spune. . Frumusela mi te-al gatita Si de la noi te-al pornita Pe cântatula cucului. La tata sa-î targuesca Unu clopu negru si cernitu Ca sa-I fie de jelitu Cât va trai pe pamîntu ! 577 LXII. Turtur^nG. preotii. Sl-al pornita la cununie Singurela far' de sotie.) Sc61a.

giînn. Ca ele nu mi-su de mine. Nicî la crâsma. de d-lCî V. si mi-I spune: Vatajeî pe cin' tl-omu pune? Puneti pe cine-tl avea. Drusoe pe cine tî-omîi pune? Da puneti ori si pe cine. comuna Bilca. Ca nu mi-su pe sama mea.579 Frumuselu mi te-al gatita. frate. Nu sciCi unde te-al pornitu. (Din Bucovina. Toti câmpii vorQ învercji Si codru mî-a înfruncji Iara tu mi-I putre(Ji. Ca eHk m6 ducii de-acolea! Scola. La uiia feciorfl holteia. Scola. Sl-aî pomitu la cununie Singurelâ fara sotie.) Fratiorulu meu iubitu! Frumuselâ mi te-aî gatitu. de Iustina Cârdeiu. sc61a. frate si mi-I spune. Ca eu me ducii de-acolea Si mal multu nu me-tî vedea! LXIV.) Sc61â-te mei (Gheorghe). 37 578 LXIII. . Ca tl-a fi destulu de-asara! . de Glicheria. La cununia-I pornita. la Bozn&nT. dict. Inmorm. com. comuna Vicovulu-de-sus. (Din Bucovina. Turtur^nCi. J/arianfi. Primavara nl-a veni. nicî la pcH. La unâ fecioru holteia. Par* c'o fostO lumea pustie Si n*al ma! gasitii sotie.Pânzatura de nanasa S o dee la dascalasu. Ci numaî la alu teii locu. Eudochia si Rachila Calancea. coin. stud. Ca 'n floritulu pomiloru Si cântatuld cucilorâ Fad scârba parintiloru.

gura arsa. Noi sa scimâ ca te-al t»ezi. 6c61a î Ca mamuta dumi-tale Cum se plânge la piciâre Dora te-ar pute sculare. Pârincioril d urni. Naframita de nânasâ Tî-omii pune-o la prapurasii.La biseric'al ajunsa La cununie te-o pusu. Noi sa scimu ca te-amu scula. Cu fata la duhulâ siîntdi. nu te ruga. Ca parintii nu te-orG dâ. gura dulce. Draga n68tra. R6ga-te. SI-o scosG cununiile Sî-o aprinsii luminile. Naframita de druscuta Tî-omii pune-o Ia sfesnicute. Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Vatajeiî cin* tl-orii fi? Dascali! cu cartile C*acolo-sii dreptatile! AI fostii tinerii si frumosii Si mortea te-o culcatii jos. Domne. mândru te-amd boci. IngerasI-ail prinsii a plânge Si luminele-a se stinge. Draga nostra fata alba . R6ga-te sa nu le dam ii. Busuiocâ batutii în masa Tinerelii te duet de-a casa. Sl-orii chiema la nemurele Sî-orâ veni cu multa jele. 580 Cu spatele Ia pamîntâ.tale Multa suparare are. Draga n6strâ. Domne. Cum se duce si ne lasa. Cum ne lasa si se duce. Cum nu-I mortea *nselat6re ! Ie omulii de pe piciore Si mi-lii pune la recore. Sc61a-te mfil (Gheorghe) scola. Scola-te meî (Gheoi^he). Sl-al fostii tînSrii ca mlada Sl-al gânditii ca nu te-al da. Ca tl-a fi destula de-asara! Sc61a-te si te trezesce Si-î vede *n casa ce este : Casa-I plina de flacai. mândru te-amii cânta. Cu fata la slintulii sore. Ti-I alege vatajeî Cu sipuri cu floricele. Busuiocâ batutii pe lemnâ.

mei (Gheorghe). De-al merge cu caru cu bol . Mâcarîi cine mî-o facutii. mire cinstita. înapoi n*o mal venitu. C6sa în cuiu a rugini. Pe ce cale al pornitO F6rte reii al nemeritCi. scola ! Primavara va veni Si gardulu s'a narui Si cine Ta radica Frumuselu ca dumnia-ta ? Scola-te. de Niculaî LucanO. comuna Vama. Scola-te. scola 1 Si-I esire pâna 'n pragu Sa vecjî vitele cum ragu Tole cu botulu la gardu. La onA flacaâ. scola! Ca vara 'ndat*a veni. mei (Gheorghei. corn. Dumnia-ta ca-î putrecjii Si furcoiii *ntre usori N'a ave 581 Cine strînge porcusori^ Furcuta între capiti N*av6 cine face câpiti. cantorii bis.Cum s'a face tema negrâ.) DragulQ meii. Casta cale cine-o face Mal multa la noi nu se *ntdrce. Da eu mS rogu dumi-tale Sa nu faci acesta cale. La toti inima ne-o friptu. Sc61a-te. Si cine te-o sfatuitu Forte rgii ca tî-o priitii. 8c61a Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Si deschide genele Si grâie cu fetele! LXV. mfil (Gheorghe). (Din Bucovina. Sc61a-te mei (Gheorghe).

Mirele mamil ! Unde-al fostu. Dragule. Dela stratu cu busuiocii Dela fete. de Maria Lacatusii. Da te duci cu nâsalil înapoi n*al sa mal vil. Ci al gându sa te pornescl. De te-al 'ncalta cu-opinci AI mal stapâni pe-aici Mosia si livada. Si mi-su papucii domnesci.Tota al mal veni 'napol. dela surori. Colacii de cununie Da-I-ord peste nâsalie. Dragule. unde te duci De te-al *ncaltatu cu papuci? Papuci-su cu floricele. R6ga-lu pe Sân-Niculaiu Sa-ti faca parte de raiO. R6ga-te cui te-I ruga. 582 Last în casa multa jele. Dela stratii cu magheranâ. LXVI. Colacii cel de nanasâ Ti I-ora da peste salasfi. T6ta gospodaria. Dela fete de satenu. Dela gradina cu flori. C*a(][I e (Ji de despartire Dela frati. Ce flore 'n cusma tt-aî pusa? Asta fl6re . comuna Calanfidescî. de-unde-al adusu. La unu flacau. (Din Bucovina. daca te duci. R6ga-te la slîntulu S6re Sa tie (Jiiua mal mare.) Dragulu mamil. dict. dela jocu. Dora mi te-aru asculta. N'am nadejde sa muncesci.

Casta cale-î ducetore Si 'napol ne'ntorcetore.' Miresa ti-I clopotulii Sa se strînga norodulu. Druscele Ti-su crucile. Daca-ml faci acesta cale. Daca-mî facî acesta cale.Nu-I pe cale. Nici cu spuma de sopoml. Da nî-al lacutii superare. . Sa te rogt la vatajeî Ca sa mal traescî cu el Si sa mal petreci cu noi. De tl-a fi camesa negra Sa ml-o trimiti sa tî-o spelu. Praporulu Ti-î nânasulu. Ce m'asu ruga dumi-tale. Ca eiî cum oiu capSta-o Frumuselu ca tî-oiâ sp61a-o : Nicî cu apa de isvoru. Si tî-oiu strânge-o paturele Si tî-oiâ trimite-o pe stele. Noi amu Ofânditu Si-amu socotita. Fara cu lacrimi de omu. Ce m'asi ruga dumi-tale. 583 Ca ne-t face-o nunta mare. Ca nl-al facuta superare. Ca te-at dusii Si tî-at adusu Fat'alesa De miresa Pe suerulâ ventuluî Din fundulu pamîntuluî. Sfesniculu Vatajelum. Ce m*asu ruga dumni-tale: Sa te lasi de asta cale. Pe suerulu ventuluî In fundulâ pamîntuluî.

«Sl-oiu sbura din pomâ în pomâ «Ca sl-unii puisorii dedomnu. Unulti sb6ra si se duce. Când asi sci C*al veni.584 Ca sa mal vil pe Ia noi Sa spui cum ii pe Ia voi. dict. comuna I. dict. Unulu remâne si plânge Si din gura asa (jlice: «Astepta-mS. frati6re. Ca doi pul de rlndunea.) Dragulâ mamil mititelâ. La unA biiatA. nici cu matasa.c^»scî. Numai cu inima arsa! LXVII. (Din Bucovina.) Am avutQ doi verisori Ca doi mândri puisori. de Catirina I^colta. Drumulâ ti Tasâ zugravi Nici cu Hrâ. «Ceealalta «E curata!» 585 LXVIII. Scumpulâ mamil frumuselâ ! Da cum de te-a! indurata . La ana vSrâ. comuna CalafindescI. UnuIâ sbdra de-acolea. «Pân*mI-oru cresce aripi6re «si-oid sbura din delu în vale «Sî-oiii cânta*n lume de jale. «Sî-oiu sbura din delâ în vale «Sî-oiâ merge din tera'n tera. de Ilie a luî Onufreî Fruncjâ. «C*asta tera «E de-ocara. (Din Bucovina.

Dragulâ mamil gura arsa. Dragul u mamil. Puiulâ mamil! Tu de-aice te-I porni. Cum ml-al ruptu tu inima Sa n*o maî potâ vindeca. Dragulâ mamil Puiulu mamil. Plânge inima în mine Ca copilula de tret (Jile. Copilulu plânge si'nceta. Dragulâ mamil. de acjl înainte. dict. La una baiatu. Câ de-amu ne despârtimâ Si maî multa nu ne'ntâlnimu ! 586 LXIX. De-acum. Cum orii cresce buruene. La mama când îl veni? Câ mamuca n*a gândita De-acesta drumu ca te-at gatitii. comuna Calafindcscî.) Draga mamil fata alba.' Sprintenele piciorute . Scumpulu mamil! La usa la tinterimâ In stal sa ne siâtuimu. Dragile mamiî piciore^ Cum orî cresce lacrami6reî Gospodariulu meu cuminte. de Maria Lâcatusu. Inima mea nici odata. Cum B'a face terna negra . Cum se duce si m6 Iasa. Dragile mamiî sprîncene . (Din Bucovina.Si pe mâmuc'al lasata? Dragulâ mamil puisoru. A\ sburatu din cuibusorâ.

) Dragulu mamiî. mândrulu mamiî. de d-1 Niculaî Lucanfl. Toti copiii gospodarii ord Cu vitutele-oru umbla Numai singuru dumnia-ta La rec6re tî-aseza Si mal multa nu te<I scula. Ori unde te trimeteamti De doue ori nu (JiceamQ. Inima sl-a recori Cu lacrimi pe-obrazu va fi! 587 LXX. Ca *ndata mi te duceai Trebile mamiî faceai. Cum mi te frige copilulu.N'orâ sa mat faca urmute. Dragulu mamil. La copiii altora. cantorii bis. comuna Vama. Ori si unde te-am mânatu Frumusclu m'al ascultata. ^Din Bucovina. Si de-acum orî pe-unde-a trece. Ea locului ca va sta Si la copil va cata. La uuA copila. eoni. scumpulu mamil ! Nu te frige nici cu foculu. Dragulu mamiî gospodara! Mama pe drumu când va merge. Nu te frige nicî para Cum mi te frige gl6ta. Dragulâ mamiî gospodaru. .

vaileo. coin. Dragulii mamiî. Dragulâ mamiî.Macarii câte mi le-am trasii Totu ca glota nu m'a arsu. Dragile mamiî sprîncene Cum orii cresce floricele. mândrulii mamil! Dragulii mamiî. Vaileo. Dragile mamiî piciore De-amu n'orii maî face cale. scumpulii mamil! Da tu cum te-al induratii Si pe noi de ne-aî lasatii Si tare ne-al superatii? Da eii mândru te-asi cânta. Ca mândra flore îti vine. de Ionica alQ luî lordachi Isacu. agricultorii. Ci vine la putredita. La un& copila de tfta. puiulu mamil! Tare inima me dore Când te vSdii far' do suflare. Dragii mamil ochisori Cum orii cresce pomisorî.) Bucurâ-te manastire. mândrulii mamiî. (Din Bucovina. Macaru câte-am patimitu Totâ ca gl6ta nu m*au friptu. Dragulii mamiî. Cine de-amu te-a scalda Si cine te-a apleca. Dragile mamil mânute. scumpulii mamiî! 588 LXXI. Dragulii mamiî. Cum orii cresce flori albute. Da nu vine la 'nfloritâ. dragulâ mamiî. comuna Mahala. Dar m& d6re inima Si nu te maî potii cânta. Cu cine-aid îî mâne Si cu cine-I remâne? .

manânci cirese dulci mal se^I pâna Ia Bulei. Spusu-tî-am Si Sa Sa Sa Sa (Jisu-tl-am manânci ciresc-amare mal se(JI cu noi o vara.. de d-lG T. Puisomia mea iubita! Spusu-tî-am si tî-am vorbita Sa te lest de-acesta cale Ca e prea cu mare jale. corn.) Am avutu unu puisorii Sî-acum me lasa la dorii. {Din Transilvania. Din Transilvania. LXXIII. Sl-a pornita în cale lunga Nu-I pasSre sa-lO ajunga. La ori cine. de T. Si negrele sprîncenele Cum s*orii face floricele. SimonQ.) Acum chiar de-o sSptemâna Umbla mortea prin gradina . Negriloru strainiloru! Drafiriî mamiî ochisorî Cum s'oru lace bureciorî. Florile mî-orQ înflori Puiuia mamî-a putredl^ Mama totu cu jele-a fi ! LXXII. districtulCi Xaseuduluî.. SimonG. com. La ori cine. Sl-a pornita in cale lata Nu-I pasare sa-la întreca. districtula NasSuduluî..Cui mamuca te-o nâscutu Si ea cui mi te-o crescutu: Pietrilorii si muntiloru. 589 Sî-am avuta unâ puiutu dragu M*a lasata la doru sa tragâ.

Fira din radecin'a ruptu. Simu. La ori cine. invâtatorâ. 2 O . Unde toti mortii s*aduna. Si este-o fontâna lina Si scaune de hodina. Cine 'n gradina ml-a 'ntra. Ci-la mal lasa *n cea gradina Ca sa prinda radecina Sub o tuIa de bujora Ca sa fac'una merisora 590 Totu cu mere rosiore. Si va scutura mSrulii Si-sl va stempgra dorulii î LXXIV. Unde mergii muerile. Si-Î sl-o ic6na de sfinti Si dragii mei de parinti. de d-ld Rom.Rumpenda fira din radecina Si pe tine de inima. 591 ERORI DE TIPARCJ Png. C'acolo-î o fântanea. Cu frunzele rotungiore. Si te-a luata de la mine Sa te duca *n ceea lume. Sî-acolo-î si maica mea. daca te-î duce. (Din Transilvania. Dar' daca mergi dela mine Nu duce dorula cu tine. Inima din piepta tî-a smulta. Uita-te de-a derepta. Draga *n tera cea maî dulce. MSrulii îlQ va scutura Dorulii si Ta stempfira. Dragulu meii. com. comuna Orlatu.

1 .o 5 14 18 48 . 4 si 5 1 1 col. 1 8 col.")() H2 «Ui (>8 88 \m IU 122 123 132 159 161 163 164 165 167 176 184 liK) 197 199 2(K) 204 218 218 231 249 250 252 254 258 265 265 270 28<î firuJU : Nota 6 sir.

9 si 3 de josCi Nota 1 sir.8 col. 4 si 2 Notii 2 sir. Nota 1 13 si 14 6 1 de josu Nota 4 2 Nota Nota 28 Nota 1 1 sir. 4 Nota 6 4. 7. 2 Nota 3 sir. 1 6 21 si ultima 14 . 5. 2 sir.

Nota 1 sir. 3 20 16 2 do josQ Nota 1 sir. 4 3 de josQ 14 5 de josQ 10 Col.româna . 8 9 20 2 de josu Nota 1 sir. 4 14 4 6 8 13 Nota 2 in loca de : cetesce : cân-aii cântau niacedo-romanîu macedo. 2 sir. 4 de josG Col. 1 sir.

ci casuneza .'nbuiinala 'nbufunatâ utTÎac ugîuc te-aî te-î odata curata o data a fi curata Secadete Secadate nisipu nasi pa sheiia ahena im i se nu se stamaturî stramaturî are. ei eâsineza tare.

xoX'Xa^ ehrestiiiilorii crt^stinilora ehn'stiiiî crestini .schimonosesca schimosesca IV LIV inivisas invisas Siretla Siretîu verbescî vorbescî mirioloL''hiî miriologhî Berchisescu Berchisescî îcoXtCo.

liadeutu Badeuta Hadeutu Badeuta Iti fiiie unâ alu Cna ala petrece petrecea struii^arîu strugaria din die ce sunt le sunt Musi 11 tii Musenita cari are care are 13 «rheine 12 trheme .

dupa dinsula.Da mi-î de fiere Da nu nii-î de fîerc so[iotândCi tonotânda drucusariî drucusoriî ocolo acolo Sotonetu î^oloneta repesinta represintâ Illubî Hulubi dinsula. daca dupa si atunci atunci câta câta .

lordach iîsacCi lordachi Isaca .592 Pag. firulH : in locU de : cetesee : 293 20 cumetre cumatri 294 16 halaresce hotaresce 295 6 In care care în care .

300 4 de josQ pâraele franzela pareele iranzola 301 8 333 1 de josa va sta in fata va sta atunci în fata 343 10 nionnintulul mea mormintula mea 345 9 ferma firma 346 12 .

si i-ar lua si i s ar lua 347 Nota 2 Sini ion a Simona 353 11 Sa mance viata Sa ne mance viata 363 26 sa bem a sa bea 363 2 de josd nomurile celui ca nemurile celuî 372 14 .

maî sema maî cu sama 373 6 de josa Inrmp:<3nda înfiirt>nda 379 Nota 1 Saetoniu Sveioniu 384 16 focurile focurele 391 12 nisipa nasipa 391 16 .

HeilinLren IIeili<ren 392 12 stamatui-a stramatura 396 2 si 3 de josa cuvenîa cuvi nîa 430 17 poteca ocuita în alte poti ca 434 12 locuita acuma în alte 436 1 de josa .

121 446 Nota 1 l*arallclen 450 Nota 5 1874 . 127 Paralleben p. îndata 437 4 si trebue ci trebue 437 19 ia salca la o salca 444 Nota 3 si 4 p.suHetula îndata sufletula de vama.

1 sir. sa a acei cari singuri se încuiara 490 Col. 2.1875 461 3 Calula si pleca Lua calula si pleca 465 21 serpii serpi 466 8 col. descântec a descânt' 472 18 cu client uia se incuTara cu clientula se comise frauda. 20 .

Sî-alautite Sî-alautile 498 1 llotarnicul-de-jos Horodiiicul-de-jos 530 4. 5 si 7 primba primbla 536 3 de josa uniî unu 556 18 Botana Hoîana 'C'^'a1^m''il t'Q^c .

VIII. 1 12 24 46 60 73 92 98 . Coliva . . Repausarea IV. IX. . Pomulu. Toiagul u . Scaldarea . PAO. XI. Priveghiulu XVII. I.CUPRINSUL U. Dorile . XVIII. X. Steg-ulu. . . Pausulu XIII. Semne do morte II. V. Precuvîntare. XV. Bocirea. îmbracarea VI. . Asezarea . XIV. Bradulu . Stâlpii . Pe patulu mortiî III. XII. . La mortu. Pnincjisorulu XVI. VII.

XXXI.113 143 149 157 161 165 189 192 223 226 t>AO. XXXIV. XIX. XXXIII. XXVII. XXIX. XX. XXVIII. XXIV. XXX. XXXV. XXI. XXXII. XXVI. XXIII. XXV. XXII. .

.308 MormîntulQ . 319 Sniamfinulâ . StogulQ. . Bocete.. .... Secriulâ 234 Petrecerea . 480 Românii din partile Erori de tiparO. Adausâ. 361 Mosii 380 Slobo4irea apel . ... XXXVII.. . 359 Comandarea . 422 Vamile 448 ladulâ 457 Raiuia 474 JudetulQ .414 SufletulO . . 396 Jelirea . înmormîntarea la Oravitel. . . 344 înfratirea . . 3« l I < t I ¦^ .. 248 Starile 286 Podurile 300 Prohodulâ. 400 Desgroparea..XXXVI..... .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful