P. 1
INMORMINTAREA LA ROMANI

INMORMINTAREA LA ROMANI

|Views: 110|Likes:
Veröffentlicht vonsoledadviento
SIMION FLOREA MARIAN
SIMION FLOREA MARIAN

More info:

Published by: soledadviento on Jan 24, 2013
Urheberrecht:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/24/2013

pdf

text

original

Full text of "Înmormîntarea la Români" Google

This is a digital copy of a book that was prcscrvod for gcncrations on library s hclvcs bcforc it was carcfully scannod by Google as part of a projcct to make the world's books discoverablc onlinc. It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter th e public domain. A public domain book is one that was never subject to copyright or whose legal copyright terni has expired. Whether a book is in th e public domain may vary country to country. Public domain books are our gateways to the past, representing a wealth of history, cultuie and know ledge that's often difficult to discover. Marks, notations and other maiginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journcy from the publisher to a library and fmally to you. Usage guidelines Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials an d make them widely accessible. Public domain books belong to the public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to prcvcnt abuse by commcrcial parties, including placing technical restrictions on automatcd qucrying. We also ask that you: + Make non-commercial use ofthefiles We designed Google Book Search for usc by i ndividuals, and we request that you use these files for personal, non-commercial purposes. + Refrainfrom automated querying Do noi send aulomated queries of any sort to Go ogle's system: If you are conducting research on machinc translation, optical character recognition or other areas where access to a laig e amount of text is helpful, please contact us. We encouragc the use of public domain materials for these purposes and may be able to help. + Maintain attributionTht GoogX'S "watermark" you see on each file is essential for informingpcoplcabout this projcct andhclping them lind additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. + Keep it legal Whatever your use, remember that you are lesponsible for ensurin g that what you are doing is legal. Do not assume that just because we believe a book is in the public domain for users in the United States , that the work is also in the public domain for users in other countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can'l offer guidance on whether any specific use of any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in G oogle Book Search mcans it can bc used in any manncr anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite severe.

About Google Book Search Google's mission is to organizc the world's information and to make it univcrsal ly accessible and uscful. Google Book Search hclps rcadcrs discover the world's books while hclping authors and publishers reach new audien ces. You can search through the full icxi of this book on the wcb at |http : //books . google . com/|

o

INMORMINTAREA

LA

ROMÂNI

STUDIU ETNOGRAFICU

DE

S. FL. MARIAN U MBMBRU ALO academiei ROMANB.

EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE.

BUCURESCI LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL 16, STRADA d6MNEI, 16 189 2.

'^^'^^'.J.^O.I/

PRECUVINTARE.

La compunerea opului de fata a/in avutii în vedere numai datinele si credintele BomanilorH din tdte provinciile^ în cari locuescU acestia. Totusi^ dânda în decursulU cercelarilorH mele peste unele datine si credinte parte romane, parte de alta origine, dar cari s4mana cu ale Românilorii, nu m-am putulu opri de a nu le reproduce si pre acelea, AstiA-felu presintezu on, publica cetitorii si pre acesta opa alu meu, multaminda în acelasi timpA tuturorU P. T, domni, cari au avuta deosebita bunavointa de a contribui la completarea lut. Sucira în l'JS Octombre, 1892. autorulC.

I

SEMNE DE MORTE.

Mortea rarii când se arata omeniloru' pe neasteptate si pe nesciute ca sa le curme firulu vietii, ci ea, dupa credinta si spusa Româniloru, tot-deauna da de soire mai de nainte prin diferite semne atâtii nemurilorii celorii maî de aprope câtu si celuî ce are sa mora, ca în scurtii timpii va veni Ia dtnsulii ca sa-! iea sufletulii, si abia dupa aceea se arata si ea singura. Semnele cele mai remarcabile si tot-odata si cele mal respândite, de pe cari poporulii românu pretinde a cunosce, ca numa! decât trebue sa mora cine-va din acea casa, la care saii împrejurulii careia se Intempla, sunt urmatorele : Pocnirea neasteptata a unorii obiecte din casa, precum : a meseloru, a scaunelorii, a laltilorâ, a paturilorii, a la^iloru, a stalpilorii de la hornii, a uselorii, a paretilorii, a iconelorii, a oglincjilorii si a grin^ilorii (1) ;

(1) Credinta fdrte respândit& atâtii în Bucovina cAtCL si *n cele-lalte \M Iocuite de Români, dupa cum mi-aa împartasita d-nil Romuld SimA, învatatorQ în Orlata si Teodortt SimonO, stud. la gimn. din NasfiudO, în Transilvania ; Marluca NistOrfl, românca din comuna Malini în Moldova. Ve4I si

El. Sevastosa, CalfitoriT prin T6ra-român6sca, lasT, 1888, p. 66 : «Când pocnesca grin4ile more cine-va». «^SeSStârean, revista pentru literatura si traditiunl populare, directorfi ArturQ Gorovel, an. I. Falticeni, 1892, p. 17: «Când pocnesce în casa nu-I a bine.» Marianikf Inmonn. U Bomftnl. 1

2 Stricarea de sine si momentana a sticleloru, a blideloru, a âleloru^ a tingiriloru, precum si a altoru obiecte din casa (1); Caderea neasteptata a unei icone sau oglincjii de pe cuiu si sfarmarea el (2); Deschiderea de sine a usilortt (3); Deslipirea si caderea tencuelel de pe pareti (4); Mieunarea necontenita si spurcarea mâteloru In casa, unde se afla unâ bolnavu, sau momentana loru perire (5); Cântarea cocosesca a gaineloru (6) ; Ragerea In modu netndatinatu a viteloru, si mal alesu Întrunii timpu nepotrivitii, spre esemplu când laii pe miresa dela parintii s6I si-o ducii Intr'unii carii cu bol la barbatulii s&ii (7) ;

(1) Credinta Românilora din Bucovina si Transilvania, corn. de d-lA Vasile Turturânu, preotQ fn VicovulA-de-sus, districtulCk Radauti si T. Simond : «Semnft de m6rt6 e si fenomenuld miraculos a de a se strica ceva, fara de a contribui cine- va la aceea. Asa d. e. de cum- va vre-und vasâ sailvre-una ochid de fer^stra se strica ele de sine.» Ye^X si Wilh. Schmidt, Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch der Romanen Siebenbiirgens. Hermannstadt^ 1866 p. 39. (2) In Bucovina si Transilvania, vecfl si Wilh. Scbmidt, op. cit p. 39. (3) Cred. Rom. din Bucovina. In unele parti din Moldova, «cand usa se deschide singura, insemn^zaca are sa-tl vina cine- va. s Ve^I iSe(}6t6reai> an. I; Falticeni, 1892, p. 18. (4) W. Schmidt, op. cit., p. 39. (5) Cred. Rom. din Bucovina, Moldova si Transilvania, com. de d-lâ T. Simenii ; «Sf 43t6rea», Falticeni an. I., p. 19 : «Când la casa gospodarului morQ mâtele ori fugd, e semnd rdd.^ (6) S. FI. Mariana, Ornitologia pop. rom. t. II. Cernauti, 1883 p. 260. El. Sevastosa, Calatorii, p. 67: «Când cânta gaina ca oocosula nu-I a bine; s'o mdsurl din fundula casei pâna la pragO, iar de vine capula, ii tal capuld.» lona Cr^nga, Scrieri, 1. 1. Iasi, 1890, p. 294: «iai: gainele nu mal cânaa cocosesce la casa mosn^gulul, sa mal faca a rdA; c'apol atunci nici 4ile multe nu mal aveatt.» «Se46t6rea». Falticeni, an. L, p. 17. «Când gaina cânta cucosesce, nu-I a bine.». Com. d-lA Rom. Sima : «Cântarea cocosdsca a

gainel înca prevestesce mari nenorociri, p6te chiar si m6rte.o (7) Cred. Rom. din Bucovina, com. de d-ltt V. Turtur^na, preota, si a oelora din Moldova, dict. de Mariuca Nistora din comuna Malini : «Mi-aduca aminte ca o^ata, când aa acosa pe o miresa dela parinti si-aa pornit*o spre noua el casa, a ra(fitii una boa si nu multa dupa aceea I-a murita barbatuia.»

3 Urlarea sau haulirea câniloru. Daca întro casa se afla unu bolnavu, care trebue sa mora, atunci cânele se apropie de casa, unde e bolnavulu si urlându sapa sau celu putinu sgârie pamtntulu de lânga acea casa ; De cum-va familia bolnavului nu are nici unu câne^ atunci totâ aceste semne se facu de catra alti câni straini, cari vinu tn ograda celui bolnava dela vecini sau chiar si din locuri mal departate. Insa cânele, care urla, numai atunci prevestesce morte, când fsl pleca capulu spre pamtntu, iar de cum-va urlându Isl ridica capulu In sus, atunci prevestesce focii (1); Facerea de pete negre pe mâni, cari sunt ca nisce bureti, si cari In tinutulu Nas3udulul din Transilvania se numescâ 5/rrficl" (2); Baterea ochiului de mal multe ori si tn mal multe restimpurl (3); Visarea de araturi, gropi si morminte prospete, apoi apa tulbure, luminari stinse, vite taiate, sau când tn visu tlâ vecjii pe unulu îmbracatii tn vestminte negre (4) ; Caderea dintiloru tn visu, cu câttî simtesci ca te dore mal tare dintele, ce-lu visezi ca-tl cade, si cu câtu ti se pare ca-tl curge mal multu sânge, cu atâta mal de aprope Iti va fi cclu ce are sa mora (5);

(1) Cred. Rom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, corn. de d-lâ Rom. Simti; T. SimonQ; dict. de M. Nistora ; Vedl si W. Schmidt, op. cit. p. 88; El. SevastofiA, Cal^toriT, p. 65 «Când urla cânele iar e semna de m6rte.» (S) Cred. Bom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, com. de d-lA T. Simontk; ve4! si El. Sevastosâ, C&lStoril p. 66: «C&nd se Iaca pete negre pe mâna, ta:i6re cine-va din niîmurT.» (3) Cred Rom. din Bucovina. (4) Pretutindene in Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. 8imona; vecp si W. Schmidt, op. cit. p. 38. (5) Cred. Rom. din Bucovina si Transilvania, com. de d-la T. Simona ; vecfl si W. Schmidt, op. dt p. 39.

4 Curgerea sângelui din nasu (1) ; Durerea inimeî fara sa sciî de ce, precum si când te bate forte tare somnulu prin maî multe dile si noptî de-a rendulu (2) ; Cântarea cucuveiceî sau bufnitei maî alesu diua pe casa sau în nemijlocita apropiere a acesteia, precum: pe porta, pe cumpfena fontâneî, pe sura sau grajdiu sau pe unu pomu din gradina (3). Dintre tote semnele, câte sau Insiratu pâna aicea, cari prevestescu ca va muri cine-va din familie sau dintre nemurile cele mal de-aprope nici unulu nu e asa de temutu ca cântarea cucoveicel, numita altmintrelea In unele parti, precum buna-ora In tinutulii NasSuduluI din Transilvania, si pasirea mortihrU (4), de 6re-ce la casa, unde cânta acesta, trebue, dupa credinta Românilortl, numai decât sa mora cine-va. Dovada despre acesta credinta forte raspândita în tote tfirile locuite de Români, avemii, între altele, si urmatorele versuri sc6se dintr'unu bocetu din comuna Crasna, districtulii Storojinetuluî, în Bucovina: Trage, trage clopotelii, Ca-tî maî vine-unu sufletelii ; Trage trage totâ cu jale, Sa s^auda pânâ'n vale ; Câel asa s'a hitemplatU Dupa cum a fostU cântatu^ Cucaveica cobitâre Si de rt^a prevestitâre. (5)

(1) <iSe45t6rea» Falticeni, 1892, p. 19; «Când îtî curge sânge din nasG, îti va muri o ruda.» (2) Cred. Rom. din Bucovina. (3) S. FI. Mariana, Ornitologia, t. I., p. 197; W. Schmidt, op. cit. p. 38. Com. de d-la T. Simona si dict, de M. Nistorfl; «Sedfit6rea,» Falticeni an. I.. p, 18 : «Când pe o casa va cânta cucuvâua, trebue sa mora din acea casa cine-va.« (4) Com. de d-lil T. Simonfl. (5) T. T. Burada, Datinele poporului româna la înmormîntarl. Iasi 1882. p. 141.

o

Apoi si unu cântecu macedo-românlu din Crusova, caro suna precum urmezd:

Cucuveua 'nbufinatâ S'nu taflal d'iu t'aî aliata î C;i esti ahât blastimata S'ahât multa 'nfarmScata?.. Pi care casa al stata s*pi cal uglac al cântata, Dit thimelllu s'au ravaita S'ominMli toti aii murita ! Cas'acea qi te alinasi Dupa cinarî di cântasi, Era unul celnicii mare, (Ji oMe IU n*avea misurare, S'ii^hilele cu diotî, Ci-sl pascea pi tu livacjii; CalU cu Iepe misticate Si muie multu musate Avea hilll, avea nurOrl ; Toti cu tete s'cu feciori. Pi casa, de anda 111 cântasi, Par'ca strof-lu îlll bagasi, OMe îlll se'ngalbezira S' pân' de una îlll supsira Muie s'calll tu'na mucera Pascendu se'nfarmacara lepile se'nsarcinara S' tu fitalliu t6te crepara, Tihtusira hilll, nur6rl, Cu fete, cu totî feciori, Glucarâ pâna putura S* toti sum loc ascumti fura!

Cucuvale inbulnata, Sa nu te fi aflatu de unde te-al aflatu! (1) De ce esti atâta de blastSmata Si atâtQ de multft întristatore?... Casa pe care al stata Si cosul Q pe care al cântatu, Pâna 'n temelie s'aâ daramatu. Si omenii toti aii muritâ! Casa aceea pe care te suisi De cântasi dupa cina Era a unul mare proprietarii de ol, Ale carui ol eraâ nenumerate ; (Avea) si erghelil cu gardianl (2), Cari pâsceaii prin livezi ; Cal si Iepe la unu locti (amestecati), Si catâri forte frumosi. Avea fii, avea nurori. Toti cu fete si cu feciori. Pe casa de când îl cântasi, Par'ca i-al adusii nefericirea.

Oile i se 'ngalbejira Si pân* la una-I murira. Catârii si caii într'o mlastina Pascendii se otravira, lepele râmase însarcinate Si la (gtare tute crapara. Ofticara fiii, nurori. Cu fete, cu toti feciorii Zacura pâna putura. Si tot! sub pamîntu fura ascunsi !

(1) Adica: n'al mal fi fosta pe lumea asta. (2) CaT, cari p&zescQ turma de cal.

6

Cas'armase pundicsita Si di 6menî ni-mutrita; Pân*ca(}u si sTece pade Si criscu Ierba si livade!...

Casa rSmase desarta Si de 6menl neprivitâ ; Pâna ca^u si se fâcu câmpâ Si crescu erba si livede ! (l)

Acesta credinta Insa nu e proprie numai Româniloru, ci ea se afla si la alte popore atâtu din vechime catu si din timpulu presentu. Botnam'î^ buna ora, considerau cânteculu acestei paseri nocturne de cea mai Infîoratore prevestire. Eta ce ne spune naturalistulu Pliniu In privinta acesta: «Funebra si mai cu sema la auspiciile publice urgisita cucuvelca se tine la locuri deserte, nu numai desolate^ ci si Inlîoratore si nestrabatute. Unu monstru nocturnu, care nu se aude cântându, ci numai gemendu. De aceea, când se arata ea In orase, si mal alesu cj^ua, acesta împrejurare se considera ca cea mal Infioratore prevestire (2).» Iar poetulu Ovidiu (Jice : «Se preface Intr'o pasere urâta, prevesti tore a unei scârbe mari, cucovelca (buba) lenesa, care este o prevestire Ingrozitore pentru muritori !» (3) Dintre poporele de origina straina, cari au aceeasi credinta despre cântatulu cucoveicel, ca si Românii, amintescu

aici numai pe Butenil dîn Bucovina (4). Afara de semnele Însirate pâna aici mal sunt Înca si multe altele, dintre cari unele se arata nu numai n^muriloru ci chiar si celui ce are sa mora.

(1) Dr. M. G. Obedenara, Texte macedoromâne, basme sî poesil poporale de la Crusova. Publicate dupa manuscriptele originale, de prof. L Biand Bucurescl. 1891, p. 196. (2) Hist nat. lib. X. c. XVI. (3) Met. V. 550 : Foedaque Ht volucris, venturi nuntia luctus, Ignavus bubo dirum mortalibus omen. (4) R. H. Kaindl und Al. Manastyrski. Die Rutenen in der Buco\ina, II Thoil. Czernowitz, 1890, p. 40.

7 La aceste din urma se numâra mai cu sema cântarea cucuiul si visurile. Cuculu, dupa credinta Româniloru, e o pasere misteriosa, ce are tainice legaturi cu sortea omului. Glasulu sSu, când llu aucji! ântâia ora primavara cântându, menesce tot-deauna a binC; când resuna de a dr^pta aurului sau In fata, si din potriva menesce tot-deauna a râu sau chiar a morte, când resuna In stânga sau In spate. Si cum ca Intru adevaru glasulu cucuiul aucjiitfi In spate menesce nu numai a rau, si chiar si a morte, ne dovedesce urmatorulu pasagiu, pre care llâ sc6temu dintr unâ bocetâ din Bucovina : MSI femee, draga mea, Draga mea, Iubita mea, Cucu 'n spate mi-a cantata Si mârtea viCa sagetam (1). Ba cuculu^ atâta dupa credinta Homâniloru din Bucovina. câta si a celoru din Moldova si Tera-Bomân^cd, menesce a râu Înca si atunci^ când cânta pe vlrvulu casei, Înaintea sau In nemijlocita apropiere a acesteia^ precum pe fontâna, pe unu claoiu de fenu sau otava^ apoi pe toca din clopotnita bisericel si pe crucile din tinterimu (2). Unii cântecu din Tera-Boman^ca ne spune cu privire la acesta împrejurare urmatorele : Cânta cuculâ sus pe m6ra

Ornitologia t.(!) Iar o balada din Bticovina ne spune^ Intre altele.. Pe Valenii la gr6pa-lu ducii .. Eâ mâ duca ca sâ-ml facâ casa. judetulCi Suc^va. 20 si 21.|de M. (2) Corn. Din Valenti curge veninG. Cânta cuculâ sus pe prunii. Ad*o tesla si-o mistrie. Cânta cuculâ sus pe cruce. Cânta cuculu sus pe ienâ. Din Valena curge otrava . Românca din RadasenI. 8 Ad'o sapa si o lopata Sâ-ml lacu casa 'ntunecata . Românca din Malini. si Ânita PletosCi. Cânta cuculâ pe fântâna. Cânta cuculâ sus pe cruce Pe Marina la gr6pâ-lu duce. Cânta cuculâ pe otava.Marina trage ca sa m6ra. Nistorâ. La Valenâ la capa lumina. RSmâl maica sanStdsâ. p.. Unde duca omulii de treba? Cânta cuculâ sus pe nucii. Vâlenâ de la noi se duce . I. si acestea : Cânta cuculâ sus pe casa. amândoua comunele acestea în Moldova.. Sa-ml facti casa de vecie !. Valenasâ sta mortu pe masa. apoi dict. . Mariana. FI. plaiulA Muntele. de mal multi Români din Bucovina. (1) 8. Unde duca omulii celG bunii? Cânta cuculâ jos in erba.

Apoi inc'am mal va(][utu Serpe galbânâ pref&cutâ. in «Biserica ortodoxa româna. . voinicii codriloru. Pe Valenii la gropa-W pl6ca (2) Daca cine-va viseza ca a vorbitii cu vre unii mortii si ca mortalii respectivii la Îndemnatii si chiematii sa merga acolo^ unde se afla elii^ atimcl crede poporulii ca celii ce a visatii asa ceva trebue In scurtii timpii sa mora f 3). Din contra daca nu sverlu nimicu^ se crede ca din astu-felu de visuri lesne polu sa capete boia numita alipituray^ (1). Dela acesta credinta se vede ca vine apoî si datina Românilorfi din unele parti ale Moldovei si TSriîrBom&nescl când (1) D. in «Aurora româna» an. nu-I a bine. Pusca mea cea ghintuita Am visat*o ruginita. noua. p. Maî departe haiducii.i> t)icendu aceste cuvinte credu ca nu voru visa mal multu. (2) S. e unu semnu ca tn scurtu timpu dupa acesta au sa cada jertfa prigonitoriloru loru. Cernauti. maica. alei draga! Curendâ visulu mi -Iii deslcga. Am visat'o rupta in douS. ci cu cepa. p. Maica ! pistdlele mele Le-am visatii far' de otele. an. li sa ruptu sabia In doua sau au pierdutu otelele dela pistole. maica. 1881. FI. I.Cânta cuculii sus pe t6ca. (3) Ve^I si aSe4St6rea». Ca dovada despra acesta credinta forte latita la poporulu românu ne pote servi In prima linie visula Iul TudorU Viadîmîrescu». Mariand : « VaUntdTn balada pop. L. 44. care-î supara^ de a da a doua cjli dimine{a o c^pa de pomana dicendu: atine de suflettdU cutaruia)). sau de a se pune In trei dimineti dupa olalta cu spatele la ferestra si asvârlindu pe acesta cu mâna drepta o cepa de-a dice: a cine mi bântue pre mine fwptea^ sa n'aibd treba cu mine. publ.» an IX. Falticeni.. Ca scil. cari In vieta loru s au ocupatu mal multu cu armele^ decât cu alto lucruri. publ.» 9 viseza pe unu mortu In maî multe nopti de-a rendulu. 1885. când viseza ca li sa sfarmatu buzduganulu. precum si toti barbatii cel viteji. din care reproducemtt urmatorele versuri: Alei. BucurescI. 18: «Când ti se pare ca te striga cine-va. Obiceiuri religi6se. Stanescu. p. 330. le-a ruginitu pusca. am visatu BusduganU'mt fârâmatâ ! Sabia cea buna.

Ce purta come de tapâ. Da sa scape. Calatorii. fu si mal miselesce ucisii de acestia (1). din care reproducemii urmatorele pasage : Sub tulpina unul bradii Frunza verde trei aluni. sefultt volintirilorii greci. s*apoI cânta: «Frunza verde lemnii uscata. ci totii-odata si cânteculii haiducului acestuia. Mica colectiune de supcrsUtiele poporului româna.' Avea graiu lingusitorâ. 10 Ela avea ochiîi vîncj^tora. p. Asta n6pte stamii culcatu» . De'mprejuruca s'a sculatCi. Aucjiit'atî 6menl buni ? Ca de-asupra satului Potera tinutului. 47. G. S. Si cresta rosie in capa. Caci potera-I desa f6rte. lon^nâ. Pe Darie l'a cuprinsii.. Darie de veste prinde Cum ca potera-lQ cuprinde. se 'nspaimîntâ. Maica. caci trasii fiindu Intr unii chipu miselescii în lagainjlii lui Ipsilanti. Si suspina. Si mS totâ ruga mereti Sa mâ duca la cuibulu sSu !. Dovada despre acesta avemfl nu numai traditiunea Românilorii din Bucovina. Mare numara ca s'a strînsu. mâiculita mea! Cum sa scapvi de cursa rea? Caci unii glasii prevestitori Iml tota spune c'am sa morâ Visulu prevestitorii alii vitezuluî Tudoru sa tmplinitu. Si se 'nfrica. 1888. p. Câmpâ si codru-a 'ncunjuratti. (l) El SevastosQ. Buzâa. dar nu pote.. 44. Acelasi visa si mal totii acelasi siersitii tragicii la avutii si lon'â Darie. unulii dintre haiducii bucovineni de pe la Inceputulii secolului presentii.

Ca sa scape de beilicâ. Si din serpe totii ciupia. 216 217. O! nu-I semnii de bucurie. Poesil populare ale RomânilorO. Semna ca voia fi prinsii îndat' Si spre m6rte judecata ! Hei! si pusca mea cea noua Am visat*o rupta *n douS.Susii de-alii Sucevitel vadO. ce sa gândesca. în sborîi par' ca se rotia. Ci de grea si de urgie! Aripi negre reschirate. Alecsandri. Astâ-felO si viata mea Se va rupe. 186G. sa m& *ndosesca? . Sa m& scapa. fira serpele din gura Strengulu de spânzuratura. Bucurescî. Ce-a traita în haiducie Si-a traita cu harhalicâ. (1) V. val de ea ! Ce sa facâ. p. Ah! sunt negrele-ml pecate. Cinci pistâle d*ale mele Le-am visata fâr' de otele. 11 Sâ-lâ sugrume pe Darie. Vulturulu cu cioculii s6ii Este gr6sniculii calau . Unii somnii greii m'a 'ntimpinatG si-unii visu grosnicii am visatii : Vulturasii cu s6rpe 'n gura Deasupra de curmatura.

Poesil poporale romanC. Sera ca sa nu-la apuce. pe multi insi dintre cel slabi de ângera. Balade. Cern&utT. Iar scurta dupa acesta. Sus la culmea delulul. i ^a curmata firida vietii^ daca zace troinicii. faca pe cel mal multi insi a orede. Si de cumva unulu saa altuia dintre familiantî e acuma bolnava. (I) S. t.Caci potera multa vine Sa m& iea legatu pre mine ! Si IntradevSru ca nu multu dupa visarea acestui visu Îngrozitorii PotirasiI se slobodu Si mi-lâ lega cotu la cota Si-la duca la 'nchisdre 'ndata Ca sa-I faca judecata. FI. Bolnavindu-se si cadendu cine. Intre pantiri mi se duce. si din ce tn ce prinde a-i fi totii mal . p. chiar sa si mora. ca numai decât trebue sa se bolnav^sca si sa mora cine-va din mijlocula lorii. II face sa se bolnavâsca. Tote semnele acestea^ câte s au Însirata In capitolulu de fata. Daca mijlocele si lacurile întrebuintate de dtnsele nu ajuta nimicii. a carei obârsie originala se pierde In cea mal profunda Întunecime a vechimii. 12 II PE PATULO MORTII. ci ele de regula cauta singure sa-Iu vindece prin diferite mijloce si lecurl de casa. Dar tocmai acesta credinta desarta. scosu fiindu din Inchisore.va la patu. 1873. astu-felu ca e temere sa nu mora. I. Sus de-asupra satului Si-I se face judecata Si-asta-tela viata i se gata. nemurile sale maî de aprope rarii când ÎSI iati refugiulii la vre-unu medicu. Marianti. si de cum-va sunt bolnavi. atunci nimeni nu mai sta la Indoc^la ca respectivulu are sa mora. spln^uratu fiindu pe imasulu satului sau natala Marginea sub dâulu Iederii (1). daca v6dii ca celui bolnavii i sa apropiatii acum sflrsitulfi sau cum se mai spune. 6-15 si 193.

districtulii Cernautulul^ în Bucovina: (1) VedI despre acesta si Dr. Dar când o fostu La mijlocu de cale Si carare O 'ntâlnit'o Pocitura Cu pocituroîulG. Rumena si sanetdsa. Wlislocki: «Aus dem Leben der Siebenbiirger Rumânen. Grasa Si frum6sa. cugetândii ca pote bolnavulii a calcatii în vre-o urma rea. Pe cale. 13 O purcesu N. Celii mal usitatii descântecii la o astii-felii de întâmplare e celii de pocitura. Pe carare. Damii aici unii esemplarii din acestii descântecii^ dictatii de Maria Rabulasca. Heinrich v.vhxxy atunci Isi iaii refugiulii la diferite descântece si desfacSturî (1). Bana Cu ranoiidU^ Diochioia Cu diochioiulii. Si cum o tâlnit'o De pamîntîi o trântit'o.» Hamburg. 30. românca si mosa din comuna Bolanii. Fata I-o îngalbinitâ . si din causa aceea sa bolnavita. 1B89. p. saii a fostii de cine-va pocitiî^ saCi altii-ceva i sa întemplatU.

Cu glasii mare pâna 'n ceriii Cu lacrimî pâna 'n pamîntii? «Da eii cum nu m*oîii mnisela. Cu lacrimî pâna *n pamintii. Cîasu de morte I-o datii . Numai Maica Domnului Din porta ceriului. Buna de nemicâ o-a facutii. Carnea î-o mâncatO.Ochii !-o pâinginitâ. Nime n'o au^it'o. Sanetatea î-o luatu. Ce te vaerezî. ce te mniselezî. Trupulâ I-o dumnicatâ. s'o scoborîtii Si din gura î-o vorbitii: «N. Numai ea o vgdut*o. Nime n'o v84ut'o. Grasa . Cam purcesii pe cale Pe carare. Numai ea o au(j[it*0. Si la N. o prinsii a se mnisela Sî-a se vaera Cu glasii mare pâna 'n ceri ii. <3sele î-o sdrobitâ. N. Sângele î-o bâutii. Si cum nu m'oîu vaera.

Si frumosa. Sanatatea mî-o luatii. Cîasu de m6rfe ca mî-o datii. piochI6Ia Cu diochioiulâ Si cum m'o tâlnitii De pamîntii m*o trântitii. Rana Cu ranoiulii. Carnea mî-o mâncatQ. Fata mî-o îngalbenitCi. 14 Cu lacrimi pâna 'n pamîntâ! Ca pocitura . Trupulii mî-o dumnicatii. Nu te vaera Cu glasii mare pâna 'n cerii. nu te mnisela. Ochii ml-o painginitii. M'o 'ntâlnitii Pocitura Cu pocituroiulii.» «Tacî N. Sângele mÎK) bâutâ. dsele mî-o sdrobitii. Rumana si sanetosa. Si când am fostii La mijlocii de cale. De carare. Buna de nemica mk) facutii.

Sângele li-orâ sorbi. Daca bolnavulu e unu feciorâ holteiu sau o fata mare. Rana Cu ranoiulO. Si tie nemica nu ti-a fi !» Kostindu descântat6rea cuvintele acestea de trei ori dupa o-lalta unge trupulu celui bolnavu cu usturoiu pisatu sau si cu alta unsore (1). or! pe unâ vestmlntu. Fata li-orâ îngalbeni. ura. Ochii li-orâ paingini. Clasâ de m6rtea ca li-orâ da. Pe-aceia ca i-orâ gasi. ca sa fie mal de fo- . atunci le facâ tnca si pe întorsU^ adica le descânta In apa adunata din stropi dela mora^ ori In vinii. De pamîntâ ca i-orâ trânti. Cu diochioiulâ Aâ sa m6rga In marea negra. saii din alta causa 6re-sl caro i-ar fi lacutu pe ursita anume. Tu te-al însanâtosa. Sanatatea li-orâ lua. C'acolo-sâ doi pese! Cu solzii de aura. ori unâ barbatii saii o nevasta tenâra^ si se presupune ca cine-va din dusmanie. ca sa mora. Iar pentru ce! cuprinsi de nebunie se mal cere la facerea pe 'ntorsâ !nca si o gaina negra. âsele li-orâ sdrobi.Cu pociturolulâ. gelosie. Carnea li-orii mânca. Trupulâ li-orii dumnica. Diochiâia.

De totâ datulâ. daca nu li se va desface: (1) Corn. ca nu e nici o nadejde de scaparo. De t6ta facatura. M*am sinicatâ. De totâ aruncatulâ . . de d-la Rom. preoia. De totâ faptulu. (2) Com. 15 Duminica dimin^ta M*am sculatâ. Turtur^nâ. de d-lâ V. In cântatorl. înaintea tuturord 6meniloru M'am luatâ Si-am plecata Pe drumulâ lui TraianQ La fântâna lui lordanâ. âta unulii si din multimea acelora descântece de întorcerea urH sau ursitei^ care se descânta mal cu sema feteloru celoru mari si nevesteloru celoru tinere. De t6ta aruncatura. despre car! se crede ca li s ani fi facutu pe ursita si din causa acesta s aâ bolnavita asa de tare. Sa m6 limpe^escâ De t6ta ura.losâ (2). Ca 8â m& spSlâ. Sa md curatescu. In zori. invâtatorfl. Sima.

De gura amutita.o graita: «Ce te cainezi Si te vairezi ?» «Cum nu m*oiii cânta. înaintea tuturora .De t6ta darea. In cântatorl. Cum nu m'oiO vairâ?! Ca duminica demin^ta M'am sculatâ. Cum nu m'oiil caina. Nime nu m*o au(j[itâ. Nime nu m'o vS^utâ. M*am mânecatâ In zori. De nasti câmita. De ochi orbita. De t6ta facarea. De urechi asurzita. Si ea cum m*o aurita Din gura ca mi. De t6ta aruncarea. Numai Maica Domnului Sus din naltulâ cerului. Ca sa mâ curatescâ Si sa m6 limpe^escâ* Iar când am fosta Calea *n jumState M*am trezita Si m*am gasitii De pici6re 'mpedicata^ De mânurl legata. De t6ta crîscarea.

Sa ma limpecjiescâ De tota ura. De totii faptulâ. . De gura amutita. De t6ta crîscarea. De t6ta facarea. De t6ta darea. Ca sa mâ curatescâ Si sa ma limpecjiescâ. De tdta aruncarea. De totQ datulA. Ca sa m& spSlâ. De mânurî legata. M'am trezita ie- si m*am gasita De piciore *mpedicata. Sa ma curatescâ. De tdta facatura. De t6ta aruncatura.Omenilorâ M'am luata Si am plecata Pe drumulâ lui Traianâ La fontâna lui lordanQ. De totCi aruncatuld . Dar când am tostâ Calea 'n jumatate.

Nu te vairâ. De nasu te-oiu descârni. .De ochi orbita De nasâ cârnita^ De urechi asurzita. Din statulti preoteseloru. nu te cânta. Cu camasa de aura te-oiâ îmbraca Si forte mândru te-oiâ spelâ Si te-oiu curati Si te-oiâ limpezi Si din patu mi te-oiu scula Si cu grebla oiu grebla Tota dragostea cât oiCi afla Din cositele letelorâ. De mânurî te-oiu deslegâ. De urechi te-oiu desunji. Nu te caina. De ochi te-oiâ desorbi. Si nu te cânta. Nu te vairâî Ca e\i de mâna drepta te-oiu lua. Ca eu de mâna drepta te-oiâ lua. Nu te caina. De gura te-oiO desmuti. Buna de nemica facuta !» «N. Din statuia jupâneselorG. Din palariile flacailoru. De piciore te-oiii despiedicâ.

Din cor6na împSrateseloru . Sorele ti s*a scrie în frunte. Altii descântecu de desfacutu sau desfdc6luj% care se Intrebuinteza nu numai la fetele si nevestele cele tinere. daca i sa facutu pe ursita. Mal frumosa. Mal sanet6sa si mal voi6sa. Când am fostii la miecjiii de cale De cale si de carare. suna precum urmeza: Luni dimineta m*am sculatâ Si pe cale. Sanetate-I capata. de o Românca. pe carare m*ara luatii. (1) Descântecula acesta dict.» Rostindu cuvintele acestea descântatorea spala pe fata sau nevasta bolnava cu apa descântata pe fata si crede ca facendu acesta bolnava. Si luna în barba. Tote mi le-oiu grebla Si tote aici în apa le-oiQ aduna. mi l'a comunicata d-lCi V. Cine pe tine te-a vede. Doi luceferi In umerile obrazului. Sai para ca s6rele a rasaritii. Turtiirdnii. Si tu-I fi cea mal de treba. trebue numaî decât sa se ridice si sa se Insanfitoseze (1). ci si la feciorii si barbatii cel tineri. din satulâ Stulpicanî» dislrictulti Homorulul. preotii. 17 .

Negra priscornita! lea-tl urile. Hast... Din ochi De sub ochî. cîora negra.. pantanoga ! Câti mâta. Baba-orba de mine s'a apropiata. De mâna drepta m'a luata.M'am tainita cu Baba-ârba. . Ponegra ! P'icî vinovata mea. Facfiturile dela ivitu. Ihi! halta negra. Cara-te de-acolea.. Si durerile îtt iea ! T6te durerile Si urile Si facfiturile Si-aruncaturile Din capa De sub capa. In gropa cu spinî m*a aruncatu Si cîasâ de morte ca mî-a datu. FacSturile mucede. Negra. Facfiturile Si-aruncaturile : Facaturile din luna n6ua. Facaturile dela sfîrsitu.. Facfiturile putrede.

Din facctura. Zavorele cele de fieru le-oîu lua Si pre t6te le-olii sfarmâ. Pe ulita satului te-oîu purta. In pielea g61a te-oiii desbracâ. Usele cele de arama le-olu zdrobi. Din mânurl si din pici6re Pâna 'n decretulii celu mare. Durerile de nu-î lua Si de aici nu te-I cara.Din nasâ De sub nasâ. Pe ulita satului Pan' la casa vinovatului. Din barba De sub barba. . Desbrâcându-mfi Si scotendu-me : Din ura. Tu. Din faptu. Cu lanturi de fierti te-oI(i* lega. Din data. de nu mfi-î asculta. In casa vinovatului m*oIu vîrî. Din lucru celu necuratii ! Cela ce ml-o facutii c'o mâna Ea îmi desfaca cu doue. Din pieptâ De sub pieptu.

mai intrebuinteza. InsanStosare si radicare. Cela ce ml-o facuta cu septe Ea îmi desfaca cu opta. si daca celu bolnavu e unu barbatu sau o muere Înaintata In vlrsta si vadu acuma ca nu mai e nici unu chipu de scapare. 18 Eu îmi desfacu cu ()ece.Ceia ce ml-o facuta cu d6ue Ea îmi desfaca cu trei. Cela ce ml-o facuta cu n6uS MarianHf Inmorm. Ceia ce ml-o facuta cu optu Ea îmi desfaca cu nâufi. Daca nici descântecele si nici mijloculu acesta nu i-au ajutatu nemica. atunci si numai atunci chiama pe preotulu localii ca sa-Iu marturisesca si Impartasesca cu sfinta taina a euharistiei sau. Cela ce ml-o tacuta cu cinci Ea îmi desfaca cu sese. cu cele sfinte^ ca sa nu merga în cea-lalta lume negrijita. ca ultimulu mijlocu Înca si unu pravQ pe care llii dau celui bolnavu de b&utu si pe care îlu prepara dintr o radacina sapata de pe mormlntulu unui copilii In Vinerea-mare sau Vinerea-seca (2). cum se mai spune. când se . Cela ce mî-o facuta cu trei Ea îmi desfaca cu patru. Multi insi si mai alesii dintre cei mai avuti. U BomAnl. pe lânga diferite descântece. Cela ce ml-o ftcuta cu sese Ea îmi desfaca cu septe. ci curatii si împacatu cu cugetulu ca si-a împlinitii pâna si cea mai de pe urma datorinta de crestinii adevfiratii (3). Cela ce ml-o facuta cu patru Ea îmî desfaca cu cinci. I Manele sâ i se lege Celu ce ml-o fâcutu cu dece ISi limba'n gura sa-î sece! (1) Româncele din Transilvania.

IX. precum si pe toti aceia despre cari îsi aduce aminte ca i-a nedreptatitii saii i-a suparatii cu ceva în viata sa si dela fie-care îsi iea rSmasii bunii. preotCi. (2) Wlislocki. precum si aceluia caruia îndata dupa ungere ÎI va fî mal bine. (3) Pretutindeni. Elfi se îngrijesce tot odata curata. Inmorm. la care se va întempla ca începutulu evangeliei. rugându-I ca sa-Iu ierte. chiar si pentru omenii ceî mal avutî. precum si acela la care începutulii evangeliei ce i s'a cetitii pe urma. In Bucovina ungerea acesta. op. p. Bucurescl ISS'i. 6. d-lQ V.» Burada. Totu asa va pati si acela. mi Ta corn. marturisita si împartasita cu sfintele taine. ~ 19 celu putinu treî preoti. Vedl si D. cu cari n'a avutii nemica în tota viata sa. cum se mai (Jice. despre care se crede ca ajuta omului bolnavii saii sa mora mai de graba saii sa se sc(31e. 322. se va însanfetosa si scula cât mai de graba de pe patuiU durerîlorU (2). va muri de graba. Mai departe se crede atâtu în Bucovina. încinsa si încaltata. credenduse cantre ceî ce dau bani de mila pentru maslu multi se voirii fî aflându buni si placuti înaintea luî Dumnetjeu. de o Românca din StuIpicanT. Stanescu: «Obicieurl religi6se» publicate in «Biserica ortodoxa româna^ an. Ba adese-ori se iarta pâna si cu de aceia. 30. ce i sa cetitu la sflrsitu. si prin urmare darulu acestora va fi luatii în considerare (1). In unele parti din Trafisilvania însa este datina ca banii pentru maslu sa se adune.cum2k pe pragula mortii . «Omulâ înca în timpuld bolel se îngrijesce pentru o morte buna sâ fie impacatCL cu toti omenii. îmbracata. p. Din contra celu ce va fi trezu In totii decursulii maslului. iara dupa sfîrsitulâ acestuia nu i se va face de-o-data bine ci pe 'ncetisorulii. sa fie tiparitii numai cu litere negre. vfecjendu-lii ca se aflai.simtescu forte bolnavi si vfidii ca acuma-sii mai multii cana pidorU în grapa ti cu unula afara saii. ca au ajunsii pe praguia mortii^ îndatineza de a-si face si sfinta taina a maslulul saii ungerea din urma. chiama celii bolnavii pe toti casasii si vecinii. B. la care ieaii parte de regula (1) Acesta descântecâ dict. dupa ce i s'a facuta maslu. se face tot deauna pe cheltuela celui bolnavu sau a familiei acestuia. In biserica orî umblându din casa în casa. Dupa ce sa marturisittî si comunicatii cu sfintele taine respective. cât si în Moldova si Transilvania^ ca celu ce dorme în timpulii maslului. Si fie-care. Turturenu. va fi tiparitii cu litere rosii. p. cit.

de mal multi Români din Bucovina. din care nu se pote acolos) mostenitorului. decât numaî când îsî îndeplinesce datoriile sele (1). trebue sa-lâ ierte. Bucovina. iara ceî necultî. an IX. acela asemenea nu va muri înca lunga vreme. Noua serie. de a-sî face si diata sau testamentilj daca sciQ ceti si scrie. p. din Transilvania si M. Scena acesta. Bucurescl. Pe când celtk ce se iarta si împaca cu tuta lumea. daca nu plânge. 57r>. adica daca sunt macar cis-ceva învCtatî. 21 urmatorea poesie poporana din Transilvania Intitulata testa* mentula soldatului: . de a-lii cauta cu cele religiose. Com. de d-lCî Rom. Simd. Despre celii ce nu se iarta cu ceî ce le-a gresitii în vi6ta sa se dice ca more forte cu anevoe. a iertarii si împacarii e una dintre cele maî duiose si maî p6trun(J6t(')re. tt 20 si ca nu maî e nici o speranta de scapare si însanfetosare se tnduioseza si cu lacrimi în ochî llu iarta. de carî sunt datorî urmasii a se tine întocmaî. de sufletulii s&ii. Columna Iul TraianA.. adica tgraniî. pentru carî se si reserva prin acea diata o parte din avere. (2) Corn. Sim. câtii si ceî din timpulii de fata aii îndatinatii si îndatineza. si de i-ar fi facutu ori si ce nedreptate si rfeii. de comanda saii comandare^ adica de tote cheltuelele trebuinciose atâtii la înmormîntare câtii si maî pe urma spre mântuirea sufletului s&ii. agricultora în Mahala. Punctele principale spre scopulii acesta ni le Infatiseza (1) Ve4î despre acosta si B.(1) Corn. t. rugându-Iu în acelasi timpii ca si elu sa-î ierte pre dînsil. apoi de d-la Rom. III. 1H82. Nistora din Moldova. P. «Daca unul bolnava de morte i se c<ise o camara si i se gresesce ceva la dînsa. dândii în acelasii timpii câte-o povatuire verbala. lasa numaî cu limba de morte ce are sa se întemple cu averea lorii miscat<')re si nemiscatore. îndatorîndii pe mostenitori. ^e îngrijesce maî întaî. ci numaî adorme. trebue celu putinii sa lacrameze. de d-ia Ionica ala luî lurdachi Isacd. asa ca pâna chiar si celu maî împietritu la inima. Cea maî mare parte de Românî si cu deosebire capiî familiilor^ atâtii ceî din vechime. Celii pusu pe cale de a-sî face diata^ fie în scrisii saii verbalii. Ilasdeu. nu se chinuesce de felii.

102. poesiî populare. restulu. Te rogu. TrandafiiT si viorele. când se compune de catra unu strainu. din a earortt cause sar pute nimici diata. si cari sunt In stare de a administra acelu avutu. adica când ar nesocoti într o privinta sau tntr alta cele ce le-a lasatii cu limba de morte celu repausatu. Celii ce nu se intereseza de sufletulu s6â si nu dispune nimicu In privinta acesta. Ca sa-Iu ierte Dumnecjeti. câtu si de catra doi sau patru marturi. In casulii din urma. nu numai ca e tinutu de unu omii carpanosii si hârsitu. Diata verbala a unui omu data pe patulu n^artiî sale se îndeplinesce întocmai maî în generala. ne cere ca numai decât sa fie subsemnata atâtu de celu ce o da. sotie iubita. buna ora. cari nu sunt rude cu mostenitorulu. Gherla. mal rareori de catra unu strainu. 22 templare dusu In calfetorie sau în aUu locu undcsva si nn pote fî de fata. ce mal trebuescu pe urma. ci totd odata vorbitii maî pe urma de r6u. Dupa ce sa Ingrijitu de sufletulu sfeu precum si de tote cheltuelele. îlu lasa urmasiloru celorii mai de aprope. cari crede elu ca sunt mal cu priinta si apoi In presenta acelora spune elu sotiei sau copiiloru s61 ce are de spusu. ce rfimâne. pâna ce e Înca !n vieta. 1884» p. Ia facerea diatei a nesocotitu pe unulu dintre membriî familiei prin acea diata. ci e\u spune si în casulu acesta 'totCi ce are de spusu.Dac'ast prinde a muri Sau acel turci m'arti robi. In casulu din urma se cere ca mostenitorulu sau mostenitorii. Celu ce nu scie scrie chiama mal ântâl pe unulu sau pe doî omeni. daca sunt mal multi. Fa o ruga umilita Pentru sufletelulii meu. Asa. Iar daca adevfiratulu mostenitorii e din în(1) I. atund celu ce face diata nu iea în considerare absenta luî . Diata In scrisu se face si se subsemneza de regula de câtra celu ce o da. când se Intempla ca parintii Iasa unuia dintre fii mai multa avere decât la altii. nefiindu scrisa si acesta se tntempla dora numai atunci când mortulu. lasându-le cu limba de morte ceea ce are de lasatu. celu cu mai mulku . sau când mostenitorulu nu sî-ar îndeplini cu sfintenie datoria sa. sa fie de fata la facerea saA spunerea diatei. Forte raru se ivescu certe maî pe urma. Sa dai popii sarindare Si pane la celu ce n'are ili. Popa Reteganula.

cari Taii lasatii cu limba de morte ca sa fie epitropii asupra copiiloru sfii si asupra averii acestora. sub cuvlntii ca na fostii dreptii la împartela. 574 677. când se ciupesce neîncetatu la nasu si-sî scobesce Intr unu modu iritatu dintii. ci de a o da la timpulu s6u si acela la unu altulu pre care î-a spusu (1). S. adica epitropulUj este îndatorita moralminte de a se îngriji de copiii orfani si de averea acestora ca si de copiii si averea sa proprie. sau când Isl Îndrepta privirea spre anumite obiecte si multii timpii sl-o tine atintita spre acelea.trebue sa faca tote datoriile religiose mortului. caci cei-Ialtl tfrati sunt tot-deauna cu gura pe dînsulu. dar tot-odata si fara 6re-sî care r&splata. de animale si de pasari cu deosebire Insa porumbi . a i se negri Inchieturile la degete si a i se învineti un- . Ruda respectiva însa.ui-va despre cele ce le face. ci numai atâta ca se bucura de acea avere pâna ce crescii copiii mari si se casatorescii . macaru ca le-a lasatu si lorii avere. fara ca acesta sa fie de catra cine-va privighiata saii sa aiba a da socotela <. 24 - III REPAUSAREA Când omulu bolnavu arata celorii de fata fiinte. In casii când adevaratii mostenitori sunt înca nevîrstnici» . si nici ca voescu ^a-si aduca aminte de bunulu loru. asa spre esemplu. când i se strica cautatura. i se turbura si painginescu ochii fugindu-î In fundulii capuluî . 23 Daca celu ce se afla pe patulu mortii nu are copil. când spune ca vede diterite figuri de omeni. când prinde a i se ascuti nasulii. an. si a purta în acelasi timpii grija si de sufletulu parintilorii. pre cart aceslia nu le vfedii. p. IX. însa mai tot-d a-una cu acea adaogire ca sa caute din când In când de sufletulu sau si de a nu Înstraina averea^ ce i-a lasato. când se 'ntorce necontenitii cu fata spre parete si cauta cu ochii peste capu.atunci atâtii ei câtii si averea lorii se lasa a fi îngrijiti de -catra una din rudeniile mai de aprope. ci numai elu singurii. atunci lasa averea sa sau bisericeî sau unei rude sau si altuî omu strainu. III. ti) Ve4î despre acesta si «Columna luî Traîan a».

daca-i tine lumina si unii strainii si si atunci more cu greii. Tomoiaga. 25 Deci ceî de casa. când Începe a aiura si a (Jice: «dati-mi straele sa m6 îmbracu si ciobotele sau opincile sa mfe Incaltii ca vreii sa mS ducu. De aceea. In casulu din urma se aducu numai decât cei ce bolnavulu tt iubesce mai multu si-î doresce mai tare. de Haria Ursaca din Vatra-Dornel precum si de alti insî din Bucovina. nu se afla nici unu strainu tn casa.x> tn fine când ise face botii la inima saii i se rupe de la inima si prinde a sufla greii. Nistortl din Malini in Moldova. vine altulii de i*o tine. sau unulu pre care nu-lu pote de felii suferi. sau si din aceea ca multi insi nu potu muri pâna ce nu-si mai v6du o-data pe unele rudenii sau pe unii amici intimi. crecjiendu-se ca la prima lorii vedere tndata repauseza (3). de d-la G. de d-lA T. Si daca. din Intemplare. satA in districtul^ Cernâutulul. în Suceva. Simona. Ce-am iubitu nu-mi mai trebue. pentru-ca aceluia ti e mai jale si atunci bolnavulu se chinuesce mai multu pâna ce more (2). de d-lâ Ionica alâ lui lordachi Isacu. . Si acesta din causa ca. care asemenea o tntâlnimii mai tn tole tarile locuite de Români: Fruncjulitâ de lamâe.ghiile. ci ca !n scurtii timpii are sa mora (1). de-aru fî Ingrijescu mal nainte ca sa aiba ce pune tn a i-o tine la capu pe vSdu ca nu mai e nici unu chipu ori si câtii de sSracI si nevoiasi. atunci e unii semnii sigurii ca n are so maî duca multii. (3) Com. alerga unulu de graba tn vecini si dându-Ie de scire ca N. dupa credinta poporului. (2) Corn. de d-la T. Simonâ din Transilvania si M. mâna celui ce trage do morte sau când Isl va da sufletulA (1). Asemenea nu pote de graba muri. (1) Corn. se de tote de*o lumina de cera galbâna. cantorQ bis. ci se muncesce si chinuesce torte multfl si atunci. când ti tine lumina unulâ pre care la iubitu forte multu tn vieta sa. cum de scapare. agricultorii din Mahala. corn. nu e bine sa-i tie lumina unulu dintre nemurile cele mai de aprope. trage de morte ti roga sa vie care-va ca sa-î tie lumina pâna ce-si va da sufletulu. când trage cine-va de morte. Acesta credinta forte raspândita la poporulii românii se vede ca a datii nascere urmatorei doine. (1) Dict.

1882. i se pune In mâna sau i se tine la capu. In alte parti din 'Transilvania. In unele partî ale Bticovinely Moldovei si Transilvaniei i se da murindului sau i se tine la capu numai o singura lumma de cera aprinsa (3). 30. când more cine-va fara de lumina. Inmorm. Tomoîaga. atunci e semnu Învederata ca respecti vulu a muritu (5). publ. Cursulâ 1882 83. de câte ori morbosulu respira. si .26 Nicî la m6rtea mea sa vie Nici lumina sa mi-o tie! (l) Dupa ce s'au adunatu acum tote n^murile cele maî de aprope ca sa asiste la esirea sufletului celui ce trage de morte. ca fta nu-sl pota vede pacatele. i se acopere fata cu unu tulpanu negru. SimQ. din «Tomu/a liricU* saA Noua biblioteca româna. si poesîa pop. care a muritu fara de lumina. de d-lQ T. In alte partî din Bucovina se obicinuesce a se pune In mâna drepta celui ce trage de morte dou6 lumini. din a caruî causa nu pote sa mora. de d-lQ G. se aprinde degraba lumina de maî nainte preparata spre acestu scopu. I. (2) Corn. Brasovâ. In tinutulu Nasfiuduluî din Transilvania. afara (2). Îngrijitorii s6î aprindu o luminita de cera. (4) Com. Georgescu si T. Doine pop. iara pre ceî mai de aprope aî murindului precum si pre acela. i-o punu în mâna drepta. în f^Famxliain an. pâna ce îsî va da sufle tulii. SimonQ (3) Burada. Pesta. când cine-va e aprope sa mora. llu scote pe unu momenttl. p. si apoi i-o apropie cu mâna cu tottt de gura . adica devieza. care e menitu sa-î tie lumina. de d-la Rom. VI. din prejurulQ SalistiT lânga SibiiQ. (5) Com. 1870. p. Dupa aceea i se da o lumina aprinsa In mâna ca asimbolu alU esistenteî trupescUy caci nimicii nu e maî Înfioratorii pentru Românii Transilvaneni decât aceea. p. iar când flacara a Incetatu de a mai devia. fâcendu prin acesta o fapta buna si crestin esca (4). 27 lupta cu mortea. fîindu-ca îlii iubesce forte multu. anume ca pre una dintre acestea sa o duca In cea lume altuia din nemulu s&u sau si unui strainu. precum si acela. SimonO. de atâtea ori flacara luminei se abate de la positia sa. Comp. de d-lQ Rom. dupa tmprejurarî. 222. cum începe bolna\'ulu a se (1) Anastasia Leonescu. 7 si com. Sima.

Com. si ca sa vada pe unde va merge In cea-lalta lume. op. Acesta se considera de cea mal mare nefericire. fie chiar si celCi maî Înversunatii dusmanii. Insemneza. ca dându-sl sfârsitulu. când more. Îndata llii Îmbraca In schimburi curate. Lumina de c4ra aprinsa^ care se tine omului. precum buna ora a celorii din Câmpulungâ. tinendu-le In acelasi timpu o baba batrâna cu mâna.» (2) Com. cit. când trage cine-va de morte. In unele partî din Transilvania^ precum buna ora în Orlatu si împrejurime. la cea din urma clipela a vietii se pune în mâna celui ce . districtuia Radautulul. Iar dupa ce I-a esitii sufletulii se stingii acele lumini si se aprinde câte una de seii saii o lampa (2). Altii din contra credu. llii Incalta si-Iii pieptana. dupa credinta unorii Români din Bucovina. In unele parti din Banatd tnsa. preotâ in Badeuta. p. când o persona bolnava devine în agonia mortii. de d-1 loanA PopovicI. i se pune în mana drepta o luminare de cera aprinsa. ca 'n cea-lalta lume domnesce Intunericu grozavu. era altii spunu ca 11} Wlislocki. dupa uniî. fiinda de parere ca ac6sta e und semna învederata ca respectivii si în cea-lalta lume vora fi lipsiti de lumina. In mâna drepta saii la capii. de d-la Av. apoi se aprindii trei lumini facute din cara si lnv61indu-se cu unii gulerii de pânza noua i se punii tn mâna. ca sa nu se pota apropia Necurat idU de dlnsulu si pentru ca sa merga curatii în cealalta lume (3).nici unii pacatii nu e mal mare decât a lasa pre unii omâ. sa nu se apropie Duliurile necurate de dînsulii. Macoveia. ca si n Transilvania. si de acea i se tine murindului lumina aprinsa In mâna ca sa na seda acolo pentunericii (3). saQ. si pe cea-lalta lume sa aiba lumina (4). Christosu (2). fie de ori-ce categorie saii etate. dupa cum se maî diice. ca respecti vulii este crestinii. In Moldova la darea sufletului. marturisi tii. pâna ce-sl da sufletulu. 28 mortulu are sa se înfatiseze Înaintea luî Dumnedeu luminosii cu trupulu si cu sufletulu (1). de d-lQ T. (3) Com. Ursaca din Vatra-Dornel. se crede ca de aceea se pune lumina aprinsa în mâna omulu! ce more. Împartasita si Împacatii cu tota lumea. si din causa acesta sa-sl prapadesca sufletulii (4). In Tera-JRomânesca asemenea. 30 31. lumina acesta însemna lumina lumily adica Domnului nostru îs. (4) Com. învfitatora în Opatita. sa mora fara de lumina (1). de M. In fine. SimonQ : aSe 'ntAmpla adese-ori c& din neprevedere unii mord fiirâ dea li se tinâ lumina.

(6j T. ca duhurile necurate sa se apropie de elii. de d-lG Rom. de d-lQ G. bis.more o luminare de c6ra galbfina aprinsa. din SuctHa. De aceea batrânele cunoscatore de tainele obiceieloru oprescu pe nesciutoril copil de a (Jice: <re lumina ca diua. sufletulii respectivului umbla orbecândii în colo si 'n coce. op. sta totii la întunericii (3). SiniQ. Tomoîa«3^a. dupa credinta unora. Rom. (4) lon^nâ. 7. Lambriorâ. Ufl lipescu de pamlntCi spre a se istovi pentru sufletele celoru adormiti fara lumina. Deci e val si amarii de unulii ca atare.» an IX. acela umbla pe cea-lalta lume ratacindii prin locuri pustii si Intunecose si ca nu pote de felii esi dintr'însele. EI credii ca sufleteloru celoru înecati nu le este datu a se bucura de lumina (Jileî. parte pentru ca sufletulii sa (îe Inllmpinatii cu lumina la despartirea Iul de trupii (5). p. Inmorm. De se întâmpla sa mora cine-va fara luminare. Iasi 1875.y> caci ele socotescu ca aucjiindu acestea cel înecati. aprincjlendo repatisatulu calStoresce cu dînsa calea . Românii Moldoveni porta o jalnica îngrijire pentru cel reposatî tara luminare. atunci spunii Românii din Moldova ca a avuta morte întunecata^ si forte multii îlii caineza batrânii si batrânele satului pentiu acesta. Uomânil din BiAcovina din contra ere du. sufletulii unul astii-felii de omii pe cea-lalta lume neavendu lumina. 29 -fara voe de morte naprasnica. tara sa aiba odihna. cant. pre care apoi. pâna ce nu-î dati nemurile câte o lumina de cera de pomana. si maî pe urma din causa acesta va merge de sigurii în iadii (4). 151. gândindii ca I-a apucatu fara veste (Jiua (1). 35. înceteza de a se mal bucura de lumina luneî si întra spariatî în adâncurile întunecose. pag. (2) Cred. si de aceea na avutii parte de lumina. dupa credinta altora însa. în «Convorbiri literare. Burada. ci numai de seninulu noptiloru cu luna. mal alesu pentru cel înecati sau peritî (1) Com. si fîindii-ca cu lumina trebue sa merga si înaintea lui Dumnezeii pe cea lume (6). Mal departe se crede ca celii ce more fara de lumina. caci. T. (3) Com. Obiceiuri si credinte la Români. ratacindii prin aeru si abia dupa unii timpii mal îndelungatii pote ajunge la Dumnezeii (2). saii pote Ta blastematii cine-va ca sa naiba lumina la mortea sa. parte spre a nu lasa. ca celvi ce a muritu fara de lumina trebue sa fi fostii forte pficatosu. cit. p. pentru aceea ori de câte ori sa sfârsita o luminare do c^ra si a rfemasu numai unu capetelu. (5) A. «Imormintariien publ.

cit. Nici ÎI maica cu mila Si nici sora cu gura. stud.cea lunga pâna ce ajunge la loculu menitii pentru odihna eterna. de Cuparencu. . 30 Din acesta causa Românii bucovineni se Ingrijescu totud'a-una de a ave si a tine o lumina de cera aprinsa Ia capulu murindului. Trage-o catana samorâ*. Si-asa trage de cu mila. numai ca sa i se vada când more. Si-asa trage cu nacazii. care sâ-î tie lumina când more. Rom. p. Rom. de I. unde nu se afla nici unulu dintre nemurile sale. din Suc^va. Ba more fara lumina Si la capii fara perina. când se tntempla ca more unu Românii în strainatate. Si cum ca Intru adevferu celu ce more fara de lumina e considerata de celu mal nefericitu omu de pe fata pamîntulul. Eta ce ne spune tn privinta acesta o doina ostasesca din Transilvania. Nici nu-î pânza pe obrazii. ne încredintamu dintr o multime de doine poporane si cu deosibire ostasescl. Fara dobasii cu doba. Frunza verde salci6ra. Ca nu-sii scânduri spre salasii. gimn. (4) Com. (3) Cred. din Ropcea. (1) A. (2) Cred. De aceea se considera de cea maî mare nenorocire. LambriorO. 151. sa-Iu îngrijesca si sa-Iu înmormtnteze dupa datina stramosesca. de d-la G. Tomolaga. com. Ca mare în tira straina. op. si In lipsa acesteia ori-ce alta lumina.

Ca m6 duou în terî straine. Dar mal mila mi-I de mine. maica. asemenea din Transilvania. si cu deosebire pe câmpulu de lupta. de tinp. care asemenea ne 'nfatis6za marea nefericire si tânguire a colorii ce morii (IJ Dr. . Unde nu cunoscu pe nime. Voiniculu din graiii graia : «Milami-î. totii din Transilvania. 1885 p. suna precum urmezâ: Pe sub umbra de salcutâ Merge-unu voinicii si-o maicuta. Dupa min* nu plânge nime. Strig*unu capitanii din carte : Haid. morî acasa Si te*ngr6pa 'n cintirimG. I. Frunza verde trei granate. Slin strainatate. maica. Alta doina ostasesca. Nu te. Ca maî morii voinici asa ! (1). nar ave parte de dlnsa. care ne spune ca unu soldatii chiar si 'n casulii acela când ar voi cine-va sa-î aprinda o lumina si sa i-o pue In mâna. In fine a treia doina ostasesca.. Dar tu. teciorl în siru frumosâ. supgra. Popa merge totu cetindu Si cantorii totu cântândii. Bârsand.. Bucurescî. maica. Doine si strigaturi din Ard^lii. 319. Din anula opt(i-4ecî si optîi (2) Multi voinici sângele-sl varsa Pentru tota nSmulU de-acasa. Clopotele strancanindâ Si taicuta totu plângendu. Numai frun(Ja si erba..Trîmbitasii cu trîmbita . caci superiorii s6I nu Incuviinteza sa i se tina lumina la darea sufletului s6u. Si'Oiu muri far^ de lumine Si ma 'ngropâ ca pe-unu câne. Maica-sa merge plângendu. U. suna precum urmeza : Frun(Ja verde de pe Oltu. VoiniculO merge cântândâ. Care-I în t6ta lumea» (1). larnîk si A.

Si hî mâna i-o punea. Bucurescl 1888. (2) 1888. Pe suflatulu trimbitet Spre scurtarea vietel. Alesiu. Cade-unii voinicu în carare Si-lft vede o fata mare. Acolo ni-au datu odilma Asa locu ca 'ntr*o gradina. Si de-acolo ne-amu luatu Pe batutulu dobeloru Spre scurtarea (Jileloru. 691. Poesil populare. în «Convorbiri literare» an. dar nu p6te.Ca plecamu pe drumâ în jos ! (1) V. lumina. Acesta cântecâ s'a facuttl de catra soldatii acelui and la manevrele din 1889. fata. Câpitanulu o vedea Si din graiâ asa graia: «Stinge. Acolo ni-aâ suflatu rasfa (1) Asa vreme ca unii ciasâ . p. Si când a fostu la ojina Mergea trupa pe odihna. XXII. Ln catana osaA hine^ Sa m6ra fara Itnnme^ Fara lumifiâ de safi^ Fara omu din satula s^U^ Fara lumina de cfra^ Fara oma dint/a Iul (M ! Daca bataia se gata. publ. Merge trupa. Când era în miecju de n6pte. 32 Cale mulla noî ne-amu dusu Pan' dela Turda în sus. . Ori ti-omâ stinge viata.

este datina de a se face pentru celu ce a muritu fara de lumina. altmintrelea ar petrece totu la întunericu (1). face o lumina do lungimea acesta si apoi o damesce în i^ius. de d-lG Rom. Se întâmpla adese-orî ca unii omenî se chinuescu maî multe ore.î ale Transilvaniei. asin ilfoWora. (3) StefanA MunteanA. ba câte o data chiar si (jlile întregi pâna ce-sl daCi sufletulu. corn. când cine-va la esirea sufletului n'are parte de lumina. Nu ca altii 'n temetea (2i Si plânsu de tota nimula s^a (3) Ce lumina-î aprindea Cu tote acestea Insa ln cele mai multe partî exis^. capata si are si elu lumina pe ceea-lalta lume .» (f») Com. ingropat6rc. de aceea si mortulu^ care a muritu fara lumina. capSta iertare de tote pacatele (4). dupa cum amu vâ^utu din poesiile maî sus citate. p. BoerQ. o lumina lunga. cuv.Catana vine 'ngropata. daca sa Intemplatu sa mora vre-unulu fara lumina. gimn. germ.: «Despre 6menil ce morii în straini si în batalie se crede ca li se iarta tote picatele si mergâ în împaratia cerului. 44. plaiulu Muntele. Lumina acesta. se crede ca nu mal are sfârsitu . precum buna ora în Orlatu. Doine si strigaturi culese din gura soldatilorQ români din t^ra Ardeiului. ung. odihna. [A) Cred. cari morti în rasboiu. de d-Id Al. . Sima. (1) Rost CUV. nemurile sale cele maî de aprope: femee. când iese preotulu la Pascl cu domnulu Christosu(5). Pe locuia unde-a jncatu Si viata si o-a datu . sora sau vara se duce la biserica^ mfesura cu festila Înaltimea useî împaratesei dela altaru. Brasovâ. de Vovedenie la biserica anume ca sa arda Duminica si în sarbatori pe când se liturgisesce. mama. ca e tare r6u. Rom. judetulu Suceva. unde asemenea se crede. (2) «Temetou. din Bucovina si Transilvania.credinta ca ostasii. care se aprinde de amendoufe capetele si aslii-fefu se lipesce în usa dintre despartimentulO barbatiloru si alu femeiloru ln biserica. ce arde în (^iua de Vovedenie în biserica. stud. 1891. In unele par|.

li se Întâmpla acesta pentru vre-unii pficatii mare tacutii do vre-o rudenie a lorii de mal nainte (2). iertându-li-se pScatele pentru copiî. Iara dupa ce Tau mutata se iarta cu totiî. ca se pune o fata de masa jos pe fata casei. Mariana t Inmorm. (o) Dict de M. de d-ld L Georgescu. (2) Com. de aceea celorii din urma. La ceî buni. morii totu-deauna maî lesne (3). pentru ca el. i3) Com. cari 1-a iubi tu. în scurtu de toti consângenii si amicii.Despre unulu ca atare se crede ca nu pote muri de graba din acea causa. de d-lQ Av. Nestord din comuna Malini. nu aii pacate ca ceî bStrânî (4). facii matanii în forma crucii spre aceea orî pe unii stergarii si acela se pune apoi . apoî douS muerî iertate. MacoveiQ. carî sunt de fata. în altulii. Decî ceî ce se afla împrejurulii celuî ce trage de morte. Copiii de aceea morii în genere maî usorii. (ticendii astii-felii: a Iertati-mi. crecjiendii ca in casulii acesta va muri maî usorii si maî degraba (5). cari îl închidu ochii (2). Ursaca din Vatra-DorncI (6) Dict de M. Vaduvele precum si muerile cele fara de copiî sunt de regula maî pfecatose decât celea ce aii copiî. ^ 34 La cel buni mortea se arata totu-deauna frumosa. de d-la Rom. îlii muta din loculii unde zace. cum au tostu si eî în vi6ta lorii. toti cel interesati se departeza din casa si ramânu numai strainii. ori a fostii de cine-va afurisitii (4). din care causa dupa cum am vat^utu si mal sus. vacjiendii ca se chinuesce atâta si totii nu maî pote muri. h dDumnedeU sa te ierte!» pâna de treî orî (6). Cel mal multi însa credu ca celu ce se chinuesce multa la mortea sa a trebuitu sa faca forte multe pacate grele (3). ori singurii s'a blastamatu si afurisita pre sine sau a juratii pe strîmbatate (5). pentru ca-î pare rau de gospodarie. de M. dându-sl sufletulii celui necuratii (6). SimQ. (1) Dict. 1» Bom4iiX. In unele parti ale Transilvaniei le ajuta celorii ce se afla în agonie prin aceea. Unii însa sunt de parere ca vaetulu si plansetele celoru ce-lu încunjura nu-lu lasa sa mora. cari morii anevoie. ori îlu tortur^za gândulu ca trebue numai decât sa se despartesca de femee si copil. dupa credinta generala. NistorQ din Malini. <4) Com. pe când la cei r6î li se arata tolii-deauna fîor6sa si urlta (1).

35 partea strainiloru. Sima. com. Simil. unde se asternu dou6 sau trei învSlitorl de masa (fete de masa). (4) Com. dupa cum adica respectivulu are sau nu familie. Totu în tinutulu Nas6udulul. (7) Com. si dupa ce se descânta se uda trupulii celui morbosii de trei ori pe (jli. (2) Corn. saii. se iea de pe patii si se pune la pamîntii cu fata spre râsaritii. adica daca hâix)aesce si se trudesce cu mortea. ori spite si ciolane dela rotele carului. se schimba din locii In locii. de d-la Rom. de d-1 Av. (6) Com. In fine. De asemenea se c^ice ca e bine a pune sub capulu sau t^reji de mazâre ori coji din pastarile (pastaile) aceleia ca sa m6ra mal iute. (5) In Badeuta. de pe patii si ase<|area luî pe pamîntii si anume pe fata casei. dict. Sima. de M. si anume în podulu casel^ chiar de-asupra celui ce se afla în agonia mortii. Se iea adica o cofa cu apa prospata. de d-lCl Rom.pe celu bolnavii (7).va nu pote muri degraba. De regula Insa se facu de catra nouS insi câte de nouS ori. In alte parti din Transilvania precum în tinutulii Nasfeuduluî. de d-lQ Rom. tottt în Transilvania^ se crede ca ajuta forte multii luarea bolnavului. câte odata le facu numai fiii sau fiicele respectivului morbosu . Nistorâ. In alte casuri însa le face numai muerea. ^[acoveiâ si in Malini. de d-la Ionica a lut lordachi Isaca din Mahala. In fine se mal crede ca pentru cel cuprinsi de frasU si de nebunie prinde bine petrecerea lorCi printrunfi jugii (2). câte o-data i se pune sub capii jugulu dela bol. mataniele saii închinaciunile acestea se facii ori din (1) Corn. si anume: întâia ora lânga masa înainte de r6saritulii sorelul. Sima. In Moldova si Tara-Românisca^ daca celii ce este în agonie se canonesce prea multii pâna sa-sl dea sflrsitulii. se mal întrebuinteza înca si unele descântece. dupa împrejurari. (3) Com. de d-la Rom. în care se afla si unu strutu de busuiocii legatii cu unii firii de bumbacii rosu. daca cine. de d-ld I. adica câte sunt de lips3 pentru cel nou6 insi. Georgescu. ce trage de morte. a doua ora pe la amiacjii în mijloculii casei si a treia ora îndata dupa apunerea sorelul la usa lânga pragii saii celii putinii în apropierea usel (1). daca se . orî din partea nemuriloru .

Burada. din Crnsna. crecjendii ca de aceea nu pote muri. Pe pene. p. pentru ca acestea sunt amestecate cu flori frumose si mirositore (4). pe lânga cele arState pâna aici.(1) Com. (4) Corn. din Crasna. In Moldova asemenea i se ieaii perinele de sub capii. Simona. sa nu mora omulii. MacoveiQ (3) Dat. si a colorii din Mahala. 7 8. câ nu poti muri si numai te chinuescT. (2) Com. adica sub perina pe care zace. SimQ. Mai departe Românii din Bucovina. In unele locuri totii din Bucovina se crede si se (Jice ca daca celii ce trage de morte se afla cu capulâ pe o perina umpluta cu pene de pasare^ nu pote muri de graba. ci pe fenii ori pe pae. Inmorm. Tomolaga. de d-lâ Rom.. cit. îlii (1) lon^nQ. p. SimQ. op. spunii iarasi unii. spite si ciolane de la rota carului. corn de Av. ar fi facutu pfecatulu de a pune pe focii vre-unu jugu. Rom. Deci îi ieaii perina de sub capii. crecjendu-se ca mortea-î este grea. p. de d-la T. a celord din Badeuta. 38. corn. de M. MacoveiQ. de M. fiindii-ca ar fi furatii când. caci penele si cu deosebire cele de gaina n^gra nu sunt de locii de bine. de d-lCl Rom. Barbuta. caci cu jugulu sa slujitii de-a aratu stîntulii pamîntu. -. In Bucomna îî punu unii jugii saii o bucata de jugii sub capii. pag. dict. chiar si o rota întrega. pentru ca sufletului îi este forte greu de pene. iar rotele carului î-aii fostO ca piciore (1). de Av. si Cred. 36 pote. (5) Burada. îlii îmbraca forte adese-ori în schimburi curate. 19: «Jugula boilord s& nu-lQ pulpe focd. 7. Barbuta si a celorâ din BadeutQ. o sa m6ra cu multu mal do graba si mai usorii (3). aSe4St6rea» Fâlticenî» an I. în care aii trasii boii la aratulii pamlntuluî. Inmorm.va vre-unii jugu (2). corn. fiindii oia si mielulii simbol ulii sfinteniei si a nevinovatiei.» (2) Dat. Rom. 37 . erec^endii ca. de G. pentru-ca fiindu în vieta. dict. daca acelea sunt umplute cu pene de pasare (5). si 'n loculii ei îî punii unii cojocii ori unii pieptarii de oie saii de mielii întorsii cu lâna spre capii.

Barbuta -. corn. suna precum urmeza: Sus la naltulii cerului. dela piciore. de M.punii cu capulu de 'niaintea iconeloru . ori te scola Ori îmi da si mie-o bola. bade.38 «Ori mori. Dela capii. asternu si pe pamîntu si -Iu punu acolo. de conscolarulii meii dAu Pavelii Besa. bade. dela recore!» Altii cântecti din tinutulii Dorneî In Bucovina^ care asemenea amintesce datina acesta. în Transilvania. orî îlu scotu câte o tlra si afara (1). Ea din ochi ca mi-lti ochesce Si din gurita-I vorbesce: ti) Crasna^ dict. La capulii lui cine sede? O copila pana verde. Dar la tagulu celii mal mare Zace-unii voinica de lung6re Cu draguta la piciore Si draguta mi-lCi privesce Si din gur* asa-î vorbesce : «Orî mori. La totii fagulu câte cinci. Ca de când te-al bolnavitii Singura m'am îngrozitu Perinutele mutânda: . Unu cântecu din tinu tulii Bârgauluî. Dar pe pata cine-î culcatii ? Unii voinicii mândru si *naltii. Ca ml-am urîtii cjilcle Mutândii capetaiele. îî întorcu asternu tulu dela capii la piciore si vice-versa . Dela caldu. dela sore. Ori îmi da si mie boia. Datina din urma se afla esprimata si 'n poesia poporana. ori te scola. Dela umbra. ne spune cu privire la acesta datina forte raspândita urmatorele: Naframuta rupta 'n cinci. La racjele sorelul Este-un(i patu mândru rotatii. Plinii e codrulii de voinici.

Si ea mutându-lii plângea Si din gura asa (ticea: «Mori. ni la rficore. Verde alunisii. Cu scânduri de bradii Si*ntr*msulu e asternutii Muschiii verde dincoa (1) de PrutCi: Muschiulii bradului Sl-a molidului. (1) Dincoa prescurtata în loca de din c6ce. Cu stâlpii de fagii. precum : . Când la capu. Ori îmi da si mie-o bola. ori te scola.» In fine. Capâtâiulii lui muta Si la umbra si la sore Si la pamîntii cu recore. Este ase(j[atii Unii frumuseii! patii. Dar*6re în patQ Cine e culcatii? Ia Constantinasii Voinicii feciorasii! Da la capii cine-ml sedea ? Margarinta^ draga sa. ni la s6re. Când la pamîntu cu recore!» Daca celu ce trage de morte si nu pote muri. Ni la ventu. când la sore. badita. unu alu treilea cântecu. când la piciore. totu din Bucovina si a nume din comuna Ciahoru. Galbenii paltinisii. a fostu morarii.Ni la umbra. 39 Ca mî-am urîtu cjiilele Mutându-tl perinele. tî punu sub capfetâiu diferite unelte de mora. tinutulu Cernautuluî. ni la pici6re. Când la umbra. Ni la capii. suna asa : La greii coborîsu.

din mal multe parti ale Bucovinei. sa mora ori sa se însanfitoseze. napastuindii pre muncitori (2). slujba si când se începe cetirea se aprinde o lumina câtu bolnavulii de lunga. La cei bogati si cu deosebire la feciorii boerescî. p. Daca i se iea batulii. 8. pag. Gatindu-se lumina în vremea slujbeî si bolnavulii totii na muritii.. înca si o bucatica de petra de mora. VecJI si Burada. credendii ca de aceea nu pote muri. si elii na trebuitii sa o faca acesta. Inmorm. fie-care-lii poftesce sa traga hamulii carutei. ca trebue sa (1) Dat. Durada. . ciolane si mSsele dela rota morii. care la nutritii (1).ciocanii. era altulu trebue sa i-lu iea. do se afla si se pote. barda. p. In nefiinta omenilorii.» In Transilvania este datina. toporCi. 8. Asemenea murindii vorniculii. li se vîra o prajina In casa pe ferestra si li se pune în mâna. pasulii cu care a Îndreptatii petra moriî ca sa fie rotunda. atunci credii si cjiicii ca a muritu vorniculii. saii sa blastfimatii singuru pe sine. dou6. saii a iostii do cino-va afurisitii. i se pune batulii cu care a vornicitii pe pieptii. caci daca more cu batulii nepusu si neluatii de pe pieptii. ci are sa se scole (2). ba si mai multe (Jile. Deci. Dupa ce Va deslegatii preotulii si totii na maî muritii. dupa cum credii eî. se chiama preotulii localii ca sa-i cetosca ^rugaciunile de deslegareyf saii ^rugaciunile la efirea sufletului (1). cari aii masuratii ogorele spre munca locuitorilorii. (3) Com. fiindii-ca a luatii prea mare masura (merticii). si maî alesii de o fata biscricesca. Inmorm. Daca cu tota întrebuintarea mijlocelorii aratate pâna aicî totusi nu pote muri degraba. saii a furatii. fiindii-ca aii masuratii strîmbii ogorulii. care este resplata vornicilorii (3). pâna ce în urma. si din causa acesta nu pote muri. de ore-ce rota moriî î-a macinatii faina. 40 fie forte pficatosu. atunci multi dintre ceî slabi In credinta Incepii din noii cu diferite descântece si desfacfeturî. se crede ca laii scutitft de unele chinuri. merticii. a fostft de cine-va juratii saii blastfematii. Daca trage unii vornicii de morte. (2) lon^nâ. de Ionica alQ lui lordachi Isacil din Mahala. corn. fenatulii saii ce-a fostii. TomoTaga. ca sa pota odata muri. adesea-orî chiar si mal multe sfeptSmânî. ba. ce aii fostii la mora. crecjiendu-se ca de aceea nu potii muri. atunci se crede. ci se chinuesce una. trebue sa se al6gi întro parte ori în alta. se crede ca n are sa mora. ca a facutii o multime de tapte rele : nu sa rugatii destulii luî Dumnecleii. 38. faina saii graunte din sacii acestora. pe lânga cetirea ((canonului la esîrea sufletuluîjio de a i se citi Înca si psaltirea ori alta. Rom. de d-ld G.

BoeriQ. (2) Corn. Daca apa din ola pâna a doua (Ji se face rosie. care în partile de pe lânga PrutCi din Bucovina se numesce sistdîna^ dupa care scaldâlore trebue numaî decât sa se alega'pâna în dou6 saQ trei (Jile într unii felu saii altulu (3). Nemijlocitii dupa ce a repausatu atâtu în Bucovina câtii si în tote cele-lalte tSrl locuite de Români este datina de a i se închide ochii ca sa nu vada jalea si durerea cea mare a celoru ce-lu încunjura si maî alesii a consângeniloru celorii maî de-aprope (2). precum buna-ora în Crasna. deci îlu scalda cu dînsa. (1) Cred. aducu o sama de Români maî multe ramurele de LemnulU Domnului^ llu punii într'o caldare mare. care sa-mî închida ochiî cu degetele (4). p. aducu apa si turnând o într'o ola o punu la focii ca sa mocnesca.Cele maî usitate descântece si dcsfacfiturî la acesta ocasiune sunt totu acelea. Uniî din contra. iara daca e alba. (3) Corn. de G. Apoî Pliniu naturalistulu: . când nu se gâsesce nimenî.» Era în altu locu. de d-lQ Rom. 41 In unele sate din tinutulu Storojinetuluî. adica de ursita. forte latita in Bucovina si Moldova. E mare nenorocire. totu Ovidiu dice : (cNicî voiu da ordine.» închiderea ochiloru. de faptn si de pocitura. îndatin6za a-lii scalda Intr'o scaldatore facuta dintr o buruena. Tomolaga. Asa Ovidiii !n epistola catra Ariadno scrie : «Nu voiu ave pe nime. 7. atunci e semnfl ca va trai si prin urmare nu-lu mal scalda (1). SimA si Al. de aici apoî si celu maî mare blastfimii : asa dea BumnedeU sa nai pe nimenî sa-tl închida odiii (3). Inmorm. e unu semnu ca omulii bolnavii va muri. vfedendii ca dupa tote cele întrebuintate si facute maî nainte. dupa ultimulii strigatu (5). e o datina veche. ve41 si Burada. nicî nu se radica. care sa închida ochii celuî ce more . nici o mâna amica nu-mî va închide ochiî. dupa ce more cine-va. II. nici nu more. despre cari ne-a fostii vorba în cap. care era usitata si la Romant si care se amintesce de catra mai multî scriitori. gata de a se stinge. celii ce trage de morte. si dat.

erit. si apoi a-î deschide pe rugulu arderii. Lumina. vedi si Burada. de IccQ din CâmpulungO. Barbut&. i se tine si mai departe totii în mâna drepta. este o datina sacra la Bomanl (1). p. Av. BurduhosQ. ve4I Burada. atâtu în Bucovina cktu si în Moldova. nec cum clamore supremo Labentes oculos. de d-lQ losifA OlariQ si in Moldova. la altele însa numai pâna ce scotii prândisorulU (8). anume ca sa aiba pe unde esi mortea cu sufletulii (4). care i sa tinutii în mâna sati la capii în timpulu repausarei. Inmorin. condet amica manus. gimn. ToinoTaga. III. (1) Hist. Macoveid si Horn. Când se vîra în scalda. Datinele Românilortl la inmormintare. p. Corn. (4) Corn. XI.(1) Diet. p. si numaî atunci i se deschideau din nou. Viena 1866. când îlu îngropau sau îlu ardeau pe rugii (2) Dupa ce î-au închisii ochii îlii lega pe sub fâlcî cu o basma anume ca sa nu întepenesca cu gura cascata (3). de Ionica al Q lut lordachi Isacd din Mahala. Inmorm. (3) Burada. stud. iar dupa înmormîntare se aprinde în trei seri dupa olalta în loculii unde a repausatii mortulii (7). publ in «Albina» an. 7. acoperii cofele cu apa ca sa nu pice sufletulii într'însele si sa se înece. 8.» (2) Mich. Apoi deschidii usa si ferestrele odaiî. 7. în care a repausatii. No. 55. caci se crede ca sufletulii trage la apa (5). La unele tamilii din BanatU se tine lumina acesta aprinsa în casa 40 de dile dupa înmormîntare. 42 «A închide ochiî la ceî ce morii. p. (5) Trist. atunci se stinge (6). 43 : Nec mandata dabo. . Besand. Burada. de G. Nat. Inmorm. (2) Com. Inmorm. (3) In Bucovina si Banatâ. ca si mai nainte. Sima. pâna ce se scalda. (4) Nec mea. de M. I. corn. ca mortea sa nu-i para asa de înfricosata. si se pastr6za pâna dupa înmormîntarc. 7. Totii atunci. qui digitis lumina condat. LV: «Morientibus illos (oculos) operire rursusque în rogo patefacere quiritium magno ritu sacrum est. de Vas.*» Se pote ca stramosii nostri numai din acea causâ închideau ochiî muritorîuluî.

precum i-a rSmasii si lui nisipii. Cacî daca trupulu omului n ar (i proprietatea sa. atunci omiihl ar fi curata sub unghii.londnâ. «Totii de-aici vine ca omenii se temii de morti pentru ca Draculu. 36: «Când o persana trage sa m6ra. De aceea fie-care omu. sa i se pue tn stnu. llu Întreba Dumnezeii : unde i-su unghiile ? sa-sî dea sema ce a facutu cu dînsele ? si daca le are. le scote din slnu si i le arata. temendu-se ca nu cumva sa vie Draculu. nelasându-î sa stea singuri In casa. de loca din Baia. «Din pricina Dracului deci dara. iar dupa ce more. se lasa ferestrele si usa casei deschise.» (o) Com. . p. din cari au sa bucine în cele patru cornurî ale lumii ca sa se întrupeze omenii si sa se strânga la judecata. pentru ca la a doua venire fîe-care trebue sa dea unghiile apostolului Petru ca sa-sl faca trlmbita dintrînsele (3). pentru ca la vremea judecatii celei de pe urma din unghiile acestea aii sa faca S-tiî archang.52 când la scosu din apa. se cuvine ca sa pue unghiile. iar de nu le are. Românii din Moldova însa spunu ca de aceea se taie unghiile mortului si i se punu în slnu. câtu traesce. sa aiba pe unde esi sufletulQ. fiindii-ca fie-carui omii pâna si In (Jiua de acjî t-a rSmasH negru sub unghii. în sinii sau la pragulu usii. cum more si se duce tn cea-lalta lume. . de stud. si sa pue mâna pe dînsiî (1). «Mai departe trupulii omului se pote cunosce si de pe aceea ca e alii s6ii. de 6re-ce elii a fostii acela care la scosii din fundulii apei. gimn. ^ nu negru. Vasile BurduhosCi din CâmpulungQ si de Ti tu Zaharescu stud. ci a le pune în sînii (4). dupa ce le taie. fiindii-ca se tine de pamlntii si pamln tulii e alii sSft. emulii ar fi curatu ca mtrula. MichailU si Gavrilil bticine. îndatîndza Bamânii de a taia unghiile celorU morti si totu din acesta pricina lî privighesca eî tota noptea. care pretinde ca trupulu omului e alu s6u si nu alu lui Dumnedeu. cum more unii omii. a nu le asverli. in. e r6u de dtnsulu (2). Afara de legenda acesta mal exista la Românii din Bucovina Înca si urmatorea credinta cu privire la unghii si anume: Pe fîe-care omu. caci daca n ar fi slmburele celii r6u Intrînsulii. Îndata se apropie de trupulii lui spuindii ca trupulii omului e alii s6ii. Totii din acesta causa multi insi îndatineza si de alta data când taie unghiile. mâneo-ar acolo unde a înseratu. si firulii sau sîmburele acela e riutatea omului De-aici vine apoi ca emulii sudue asa de spurcatii si urltii.

e barbatii înaintatii în vîrsta. Agapi. Georsrescu. |5) Coni. <7) Pretutindene în Bucovina. narii ave cu ce sui pe scarî la ceru (1). când apa e rece (6). trebue nu numai sa se spele si sa se lepede de tote pacatele câte le-a facutu. corpulil i se scalda intr'o albie. p. (3) Dict. de Cuparencu. corn. p. Inmorm. op. 53 O sema de însî Insa nu taie unghiile celorii morti din causa ca. e pentru ca mortulu.36. ca sa merga curata in cea-lalta luine. gimn. de M. «Dupa ce opersona amuritd. com. (3) lon^uâ. daca în timpulii (1) Dict. Vedî si Burada. dupa credinta Româniloru de pretutindeni. Sima: «Omulâ se ?3calda. chiar si 'n casulii acela. 9 . ca la (liua cea de-apol. (4) Dict. de Em. traindu pe pamlntu. ca sa se duca curata pe lumea cca-laltâ. sa fie curatitii de tota întinaciunea (4). când ar ave omulii unele pacate maî micî. de d-lQ I. de Elisaveta Agapi. precum buna-ora în satele Uopcea si StroescI.i (4) Corn. si a celortt din Stupea* corn. din Ropcea. (2) Credinta Rom. (2) Cred. stud. ci tot-odata sa mcrga si cu corpulu curatii pe lumea cealalta (3).» Rom.(t) Dict. adica la ^iua învierii. Nistorfl din Malini. de d-la G. de £1. Roin. înfatisându-se curatii înaintea luî Dumnedeii. cit. In unele partî ale Bucovinei. Roniând din llisescl. dupa cum credu si spunu eî. nu e datina de a se face scaldatore pentru celii mortii. de Ionica alQ lui lordachi Isacd. i le-ar spala si ierta si elii (5). Causa pentru ce se da scaldarii si spalarii ccluî repausatu o atentiune atâtu de mare. Maî departe se maî crede înca si aceea ca daca repausatulii s'a marturisitii si comunicatii cu st. Totii în timpulii scaldarii. acesta chiar si 'n casulii acela. corn. Em. daca celii repausatii. din Mahala. gimn. districtulCl Suceviî. de Al Bacid. precum si pentru aceea. de Cuparencu. ci a se spala numai simplu cu apa prospata dintr unii parîii sau dintro fântâna. de Vasile Ungurt^nu. Românca din Manasti6ra. (6) Dat. îlii radii frumosii (7). si sa merga cu sufletulu în împaratia ceresca (2). Tomolaga. stud. taine si la mortea sa a fostii bine si frumosii scaldatii si spalatii.

batii cuiulii la locu peste dlnsulii. saii facii o borta In usorulQ de sus alii useî. Dupa ce Taii rasii. si lesne pote cu acela ce a muri tu sa se duca totu noroculu^ daca nu se pastreza nimicii dela elu (1). când sa scaldata. spre a se pute gati ca miresele (5). (3) In Bilca. (5) Dict. 10. ci se lasa despletite. Daca însa mortulii. Daca Insa more o femee Ifiuza. Inmorm. de d-la G. p. precum si tote femeile ceîe bfetrâne. 37. Acesta se face pentru noroculu casei. llii spala din noii pe obrazii cu apa prosp6ta si apoi llii stergii pe totii corpulii de regula cu o naframa curata. Fetele cele mari Insa precum si copilele nu se Impletescii. se tntatiseza Înaintea Iul Dumnezeu ca unu tenSru de 30 de ani. se Impletescii. altii llii punii si tinu în lavita lacjiil si iarasi altii scotii unii cuiii din parete si vlrlndu-lii In locuiti aceluia. llii vira în borta aceea. iar de nu la rasu apoi batrânii rfemâne pentru totti-deauna. care se pune In c^ra si se pastreza de calra nemurile luî în palamida laSiî spre aducere aminte (6). op. nu se scie dupa cine se trage noroculu la casa. lia lasa apoi pentru tot-deauna acolo. de M. cit. din causa ca. Stupea. caci. si as- ii) Corn. ci-Iii lasa asa (1). Dupa acesta llii ungii pe capii cu untii si-Iii peptana frumosii (3). nu-lii radii. (2) In Suceva. a lasatii cu limba de morte sa nu-lii rada. Nevestele. 55 ~ tupându-lu. atunci. voindii a-î Împlini dorinta. care rfemâne apoi ca rfesplata celui ce la scaldatii (2). saii cu unii stergarii noii saii cu o fata de masa. dupa ere dinta poporului din cele mal multe parti ale Bucovinei^ celu ce sa rasu la mortea sa sau dupa mcirte. p.54 ^boleî sale î-a crescutii barba mare. TodirescT si Ropcea. Multi insi din clasele mai Înalte taie mai multe suvite de . Vicovulu-de-sus. CAmpulungCi si alte sate din Bucovina. Înainte de a-sî da sufletulii. (6) Burada. amasuratu credintei poporului. (4) Ion<5na. Tomolaga. Totii atunci când se peptana mortulu este datina In unele parti de a-î taia putinii pfiru. i se lasa maî multe fire de pSru netmpletite anume ca s'o vacja Dumnedeii ca este lauza si sa-î ierte pacatele (4). Nistorfi din Malini.

anume ca sa nu viseze pe celii mortu (2). ASEZAREA în cele maî multe parti ale Bucovinei este datina ca mortulu. Dela modulii asezarii acesteia vine apoi si blestemulu : tcvede-te-asî cu fata în sus^y> sau aved&'te-asî întinsa pe laita^y> care Însemneza atâta câtu : vede-te-asî mortii. se pune pe o masa sau si pe nisce scânduri^ cari se as6za In mijloculii caseî celei mari (2). sau maî bine disu spre usa. cum sa arfetatft în capitolulu premergfitoru. . în unele sate din Bucomna. cari se bocescu nu multu dupa scaldare In deMahala. si mai alesu atunci. în Transilvania li mai ungu corpulu Înca si cu nisce unsori mîrositore (4). precum si a altord Români din Bucovina. corn. Unii Indatineza de a se afuma cu p6ru de acesta. de Ionica ald lui lordachi Isacâ. totu pentru aducerea aminte. districtulu NasSuduluî. sa se pue pe o laita si mal alesu pe laita cea despre amiadi sau din fata casei despre usa si anume cu fata In sus si cu capulu sub icone. din cari Îsi facu. pe lânga aceea ca-lu scalda si Iau. în Transilvania. Datina spfelaril cu vinii si a ungerii cadavrului cu diferite unsori mirositore o Intlmpinamu forte adese-ori si ntr o sema de bocete.p6ru. taie mortului unu smocu de p&ru din capu nemijlocita Înaintea scoteril sale din casa si a pornirii spre mormlntu. îi cu vinu. în unele locuri si anume prin orase. când Înainte de fostu marturisitu si Împartasita cu sf. In credinta ca pâna ce voru pastra acelu smocu de pferu nici noroculu nu-i va parasi. lantujele de orare saiî floricele. taine Todimai spala corpulu repausare na (3). precum si la rezesii si târanii cel mal avuti. 73 VI. ceea ce însemneza ca elii este gata de duca (1). dupa ce sa Îmbracatii si gatita In vestmintele si n chipulu. precum buna-ora In rescî. pe cari le pastreza apoi In nisce cutiute anume spre acestii scopu facute. adica spre rfesaritu. iara cu piciorele spre apusu.

Inmorm. de G. Simonâ. maî alesu vara. Tomoîaga. corn. precum si 'n unele parti ale Moldovei si TSriî'Bomânescl e\n se aseza pe o lavita. de Al. în unele parti din Moldova se aseza pe masa. de M. Casa cea mica servesce de regula spre locui tu si ca bucatarie. Corn. 161. cari se despartd una de alta prin tinda. însa tot-d'a-una cu piciorele spre usa. op. corn. corn. T. în BanatU se aseza saii pe masa saiî dupa masa între feresti pe lavita alaturea cu peretele (5). în Uopcea. în tota Transilvania. corn.(1) In TodirescT.m adica mortâ. iar când casa nu este astu-felu întocmita ca sa pota sta cu capulu spre rfesaritu. in Stupea. De aci este si 4icât6rea: avede-te-asi cu piciârele înainte. de-a se aseza si afara pe prispa (2). (1) In Suc^va si Ropcea. iar cea mare spre pastrarea vestmintelora si ale altorQ lucruri de preta. eoni. de I. Tomotaga. de I. Macovel. cit. în altele însa îlu scotii afara si-Iu aseza pe prispa tot-d a-una cu piciorele spre rfesaritii (4). atuncî. ca si în Bucovina. de Cuparencu. sau pe lavitay în casa sau în tinda. corn. Aice se aseza apoî cu fata în sus. Mahala. în BoianA. cit. cu capulu spre rfesaritu si cu piciorele întinse spre apusu. de Al. în Vatra-DorneT. Pletosd. de Cupareneu. Com. adica spre usa (1). Daca s ar aseza cu capulii spre usa. . adica gata de plecare. în BoianAsi BosancT. de I. p. (2) Cele mal multe case târanescT din Bucovina se 'mpartescîl în trei parti: in casa mica si casa mare. de unde a rfimasii apoî si (jiicerea: avede-te-asl cu piciorele 'nainten^ adica mortii (6). Avramii. adica gata de plecare. cu fata. de A. adica totî pâna întrunulii ar muri din casa aceea (7). (4) LambriorCi. dupa credinta Românilorâ din Moldova^ totu nemulii i s ar topi. 39: «Pe unele locur! unQ mortâ se as^za cu piciorele spre usa. dict. op. în Badeutd. Bosancl si alte sate din Bucovina.y> Raru unde este datina. com. Inmorm. (6) Burada. (5) Corn de d-lîi lonQ Popovicî. si anume cu capulu sub icone. 74 în forma de catafalcU si se acoperii cu laicere sau cu scorte frumose. com. De aice vine apoî si blestemulu: avede-te-asl întinsa sau hmgitu pe inasâ. p. Baciu. spre rfisaritu (3). precum si spre primirea 45spetiIor& mal alesi si anume la c|ile mari. (2) In Stupea. lon^nQ. p. învfitatora. (3) Burada. pe o masa saii si pe unii patii facutii din scânduri. de Av. 12. atunci se pune de regula cu piciorele îndreptate spre intrare. 12. Baciâ. Ursaca. p. de d-lâ G.

totusi semfina a n de origina romana. Sima : «Dupa ce s'a îmbracata mortulQ se pune pe unCL scauna lungii ori pe lavita. 57.» (3) III. în «Albina». (1) M. de unde a venitii adica în pamîntu. in alte locuri cu capulâ spre rasaritii. pentru ca ea a fostu în deobste urmata si de Romant Romanii adica. tandem beatulus alto Compositus lecto crassisque lutatus aromis In portam rigidos calces extendit. 75 Asezarea mortului cu piciorele spre usa. adica gata de plecare. de si e usitata si la alte popore straine. Georgescu si Rom. Corn. BesanQ. No. Dupa ce Tau asezatu îl închidu din noii ochii. apoi în Transilvania. candelae. de d-lQ T. 105 : Hinc tubae. Iar Persius ^ice : «Apoi pornescu trîmbitile si facliile: în sfârsUu repausatulu asezatu pe unu patu naltu si unsii cu miresme unsurose. an. pun ii pe dînsiî câte unii gologanii de arama saii de argintii ca sa se tie (4). tiu puneau între camara deosebita a casei. (2) Lib VII 8 : «Ritu naturae capite hominem gigni mos est. I. Adica tocmai dupa cum spunii si o sama de Români din diua de acjiî. Stmond: «Dupa ce Tad îmbracata si asezata. (4) Mal pretutindene în Bucovina. care se numia vestihulum. daca ochii i-aâ râmasâ întors! sad gura deschisa^ nasuescQ de a le tocmi ca sa aiba o înfatosare placuta». pub^. cu capulCL catra funduld casei si cu pici6rele catra usa. voindu a Însemna prin acesta atâta: ca mor tulii e gata spre plecare sau ca elu trebue sa merga acolo. stud. cit. de cum-va a muritâ schimositâ. iar daca si de asta-data nu vorii sa se tie închisi. unde îlu asezau cu piciorele catra usa. de Mariuca Nistorfl din Malini.I. d.v (1) Pliniu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Natura a dispusu ca omulu sa intre în lume cu capulu si sa iasa cu piciorele» (2).» (7) Dict. gata spre plecare. e. dupa ce Imbracau trupulu mortului. este Intinsu cu piciorele întepenite spre usa» (3). . Din acesta causa adese-orî cjiceau stramosii nostriî aporrectus esU în locii de amortutis est. în casu când acestia nu sarii fi tinutii bine închisi si lipiti. pedibus efferi.

ori doi tineri. com. com. CorvinQ. (6) In Crasna. stud. ci deschisi. atâtu. si anume ori unii batrânii. si de aceea a deschisii acuma ochii (3). com de I. în cât ca. altii ca cere ceva de pomana. de I. de I de Cuparencu. Ba. de At. de d-ld losifa Olarid. com de I. Blându. stud. 77 ceî mal muUî insi Insa ca are sa maî morâ cine-va din casa aceea (1). De la ac6sta credinta se vede ca vine apoî si datina de a-i lega falcile cu o naframa. în unele locuri credii asa de tare. (4) In Crasna. Avrama. gimn. Iar când sta cu unii ochiu închisii si cu celu-laltft deschisii. în DomanQ. (1) Corn. Germanfl. com. se pregatescii cu tote cele trebuinciose de morte pentru dtnsulu. adica ca locuitorii sai au sa saracesca si ca nu se voru maî pute iarasi radica (2). cari I-au fostCi mal dragi. daca cine-va este bolnavii din nemulii celui mortii. (5) In BosancT. de Cuparencu. de I. com. învfit. H l^ga si falcile cu o marama sau basma anume ca sa nu Intepenesca si sa rfimâe apoi cu ochii deschisi si cu gura cascata. de At. de Cuparencu. (2) In Ropcea. iar cu celii deschisii se uita în casa ca sa vada cine are sa vile dupa dînsulii din acea casa (5).ca nestându-î ochii închisi si lipiti. ca nu e bine. com de I. Petric^nd. în Todirescî. com. Daca sta cu gura deschisa credii unii ca elii se roga la omeni ca sa-Iii ierte (6). (7). corn. (7) In Stroescl.. credu ca cu celii închisii se uita pe drumulii s6ii. si In Ropcea. de A.. Germana . însemna ca în scurtii timpii are sa mal mora cine-va din casa aceea saii dintre nemurile cele mal de aprope. ca In casa respectiva are sa fie fomete. credu unii. atunci. din Bucovina cât si din BanaiU (1). Avrama . com. si iarasi i se deschidu si rSmâne apoi cu dînsiî deschisi. (3) In TodirescI.76 Ba In unele locuri. Daca i se Inchidu ochii. în Mihovenî si Bunintî. de Const. In unele parti din Banatit credu Românii ca atâtu cu naframa acesta^ dupa ce i sa luatu mortului de sub barba^ . Alfiî iarasi sunt de parere ca tota viata lui a petrecut o In somnii. de I. Cel mai multî însa credii si spunii. asteptândii numai ora în care sa-I iasa sufletulii (4). cora. în BosancT. gimn. în Ropcea. Blându.

Însemna. crucita de cSrâj care se pune în mâna mortuluî. manii trupesc! si sufletesc!. si iarasi dupa a altora ca elâ asa are a se înfatisa In diua judecatii celei de pe urma de naintea scaunului dreptului judecatorii. ca si când sar niga. districtulu Su" cevi!. Dela acesta datina se vede apoi ca vine si blestemulii: ^vede-te-ofl cu manele pe pieptUy)^ ceea ce Insemneza atâta câtii: vede-te-asi mortii! (1) In MihovenT.câtu si cu baticelulu pusu lânga mortu la esirea sufletului facu vrajitorele o multime de farmecaturi (2). (1). Onofreiu. pe când va trece vamile vasduJiulul si tot-odata sa-î pota birui. de d-ia los. li tocmescu manele în crucisii pe pieptii si anume tot-deauna cea dr^pta peste cea stânga. Baciâ. pe de alta parte ca sa aiba unu scutu cu caro sa se apere în protiva diavoliloru. si a celoru din Bilca. Dupa credinta Româniloru din Balacena. Chr. p. tiindu tare credinta în îs. de d-lQ G. corn. de Corvinâ. Chr. ca elii multamesce lui Dumnezeii pentru traiulii ce la traitii si acuma lasa tote grijele lumesci de pe pamlntii si merge numai cu sufletulii Ia Dumne(jeii (4). de Cuparencu. de pe care la a doua venire a Dom- . (5) In Ropcea. din contra. Dupa ce i-au închisu ochii si legatii gura. dupa credinta unora. si arma cruci! în contra diavoliloru (2). e semnu ca va maî muri cine-va din acea casa (3). (4) In Stupea. dupa a altora ca elii se roga In ceea-lalta lume cum sa rugatii si 'ntr acesta (5). TomoTaga. (2) Cotn.. esista credinta ca daca unui mortu dupa o (jii si o nopte ii sede gâtulu mole. Chr. însemneza dreptatea sau marturia. districtulu Siretiulu!. In Tera-Bomânesca. cit. de d-lA Al. a celoru din MSnastiora sau St. (3) lonâna. precum au biruitii martirii pre dus. corn. de I. (6) Com. corn. cu alte cuvinte ca elii a fostu si a muri tu ca crestina si ca va fi tot-dea-una cu îs. 78 In cele maî multe parti din Bucovina îl punu în mâna drepta o crucita facuta din cera galbfena si curata. 38. Punerea mânelorii pe pieptii. ca si cum sar ruga si umili spre a face pe dreptulii judecatorii Induratii ca sa-Iii ierte de tote cele ce le-a pficatuitu In viata (6). op. Olaria. care însemna pe de-o parte ca mortulu a crecjutu tot-dea-una în domnulu nostru îs. districtului Radautulu!.

gimn. de d-lQ G. (2) Ck)m de Nic. cu care va trece în cea-lalta lume (4). cu care sl-a facutii cruce. corn. corn. caci elâ pretutindene va fi aparata de st. dupa credinta unora. cruci merge ori pe unde si ca nimica nu-ia va împiedica aa retina. . Cu acestii banii. ca sa se cunosca: care a crezutii în cruce si care nu (3). în cele maî multe locuri se lipesce unii banii de arama (1 cr. Jemna.» In Funduld-Moldovel. stud. Chr. Chr. cruce » (3) Com.» In Ropcea. va trebui sa se înfatiseze câte cu o cruce în mâna înaintea sa. gimn. Cârdel. de Const. In unele part! totii din Bucovina în loculii crucite!. gimn. i se pune între cele treî degete dela mâna drepta. stud. de locQ din Stulpicanî. corn. de Cuparencu. si dict. de Cuparencu: Crucita de cAra însemna ca cela morta va putâ cu semnula sf. stud. nu era v64utu de dînsulu (1).nulu! nostru îs. si in Ropcea. care a credutii în îs. cac! atunc! fie-care omii. pe unde are sa merga pâna ce va ajunge la loculu do odihna. sau 5 bani). caci se (1) Corn. de Al. vacjutu In persona. Bacid: ii Crucita de e4ra se pune in mâna mortului ca sa se apere cu dinsa in contra duhurilorti necurate. corn. stud. 79 întatis^za luminatu înaintea scaunului dumnedeescu. La mijloculu cnmteî^ care se pune în mâna mortului. de M. ce i se pune de asta data în mâna. Cotlarciucd. (2) In TodirescI si Solonetu. Altii din contra credu si spunu ca lunf)ina. corn. Velehorschi. care se pune de regula la copil^ insemn^zâ ca sa se apere in cea-lalta lume de diavoli. de Em. unde se tmpartâsesce cu îs. ce a tinut o în mâna pe când î! esia sufletulii. de I. de G. si mai alesu când are sa tr6ca peste puntea raiului (2).de Elisabeta Agapi. Tomoîaga. corn. de Em. Merchesa: nCrucifa de c^a. când voru învia tot! morti!. gimn. mortulii are sa platesca luntrea. îlu va cunosce Dumnezeu ca a fostii crestinii. Chr. Avrama : fi Crucita se pune in mâna mortului ca sa-I stea la trecerea vamilorA intru ajutora. Chr. o turtita asemenea de cera de stupu (3). în unele parti din Transilvania^ precum buna-ora în tinutulii NasSudului. i se pune în mâna drepta lumînarea. îî servesce spre luminarea drumului din cea-lalta lume. dupa puterea omului.) saii si de aurii. Just. de argintii (unii puisorii zn 10 cr. pe când Ia împartasirea din viata acesta Domnulu nostru îs. credendii ca cu acea luminare se (1) In Berchiseso!.» In Stupea. în loculu cruciteî.

cita de c6ra cu und bând lipitd de ea. Turtur^nîl: «In mâna se mat pune o cru. de d-lQ V. si daca-1 platesc!. unde ar av6 sa iasa afara. adica ca sa aiba cu ce plati vamile (6). de aceea pund 6menil în mâna celui roortd sad la capd unuld sad mal multi gritari. de d-M T. Alexandri. are sa tr^ca peste una riU mare. si iarasi dupa a altora. op. da banulu acesta unui luntrasu. corn. de Cuparencu. Avrama: aRomânil din Solonetâ si Todiresc! credd ca sufletul^ omului dupa ce se despar(esce de corpA. pentru ca asa e datina Românului ca sa nu merga nicaerî cu mâna gola. Bucuresc! 1866. si a celora din Stupea. eld te lasa sa treci peste apa aceea.» Lambriord. de M. iar la p6rta cea din urma. dupa ce se despartesce de corpd. Avramii: «Români! din Solonetî si TodirescI spund ca sufletulQ omuluT. Jemna. com. sta cine-va si trebue sa platt^scâ banutuld acesta.» Burada. Simd : «In mâna dreapta i se pune o cruce de c6ra si und crucerid ca sa platâsca vamile !n cea-lalta lume. nu te lasa sa treci. ca sufletulu repausatulul sa aiba cu ce plati vamile^ prin cari are sa traca. . care sta lânga apa.» ~ Rom. II. Simona. pe cari n'a fostii în stare sau nu a voitii a le plati în viata (4). i» Nic. corn. 161: «punându-I în mâna o cruce de c^ra cu und banutd lipitd de dinsa pentru plata vamilorU vazduhulul. are sa tr^ca prin mal multe vami. Poesil populare ale Românilord. Inmorm. prin urmare nici înaintea luî D-deu (3). Cotlarciucd: «Avândd sufletuld mortului sa tr^ca hotarele lume! acesteia. Bacid: «Banuld i se pune in mâna ca cu dinsuld sa platdsca unul bdtrânâ mosn^gâ ca sa-ld trt^ca peste un Ci rîQ mare in cea-lalta lume. V. com. precum si pentru aceea ca sa pota plati tote datoriile. care sta acolo si acela Uu trece apoi cu luntrea (l) . p. dupa a altora Insa vamile sau strajihy ca sa pota trece maî departe si sa ajunga la loculu de odihna netmpedicatu (2) . (4) 1. si acesta poporulQ o face fara a se gândi la antica obola a lui Carona. In unele locuri însa atâtu din Bucovina cât si din Moldova si din Transilvania j crucerulu acesta i se pune în mâna drepta (5). Horn. si servesce spre acelasi scopu.1» Idem de eadem.» 80 istorisesce ca pe cea-lalta lume sufletulii trebue sa treca peste unu rlQ latu si mare.(3) Corn. din Balac^na. ca sa aiba cu ce plati vamile. cit. 140 : «Afara de 4^se\e monede. când este a-lCl Inmormintâ.» (2) In Boianfl.n (3) In Ropcea. în altele însa i se l^ga de cheutorea camesii. si acolo este und omCL. Românii insa aCt uitatd si pe Carona si rîulCi SHx si câmpii Elisel din mitologia stramos^sca. iar daca uu-I platesc!. de când Christianismuld a înlocuita religia pagânismulul. se mal pune si câte o moneda mica în mâna mortului pentru ca sa aiba cu ce plati pe cea lume barca lui CaronH. p. trebue sa tr^ca printr'o vama^ unde eîntunericd. Decf de aceea i se pune mortului gritarl la capd ca sa aiba cu ce plati omului de lânga rid. p. de Em. ca sa-lQ tr<5ca. p. si nefiindu elu tn stare a-lu trece singurii. de Al.» I. 6: «Este in tara o datina veche de a pune câte o mica moneda in mâna fie-carul mortd. (1) Cred.

p.» Burada. p. 369 . Simond . ca atâtii în Moldova câtii ^i la Românii din Transilvania acestii banii se punea în gura mortului (3). (1) Dobre Stefânescu. 36: «Unul niortfl i se hagii o para de argintfi pe degetulA cela mica dela mâna dr(3pt&. acelA bana se l^ga la degetulCL celd mied dela mâna drâpta. op. (6) In MihovenI. de George Velchorschî. fn districtuld NasSuduluI din Transilvania. o para de argintu ori si de arama. ro $a aiba cu C9 plati vama pe lumea ceea-lalta. p. (Jicendu-le celoru bogati si sgârciti c& anu o sa iaî lumea cu tine. unde-lii lasa pâna ce scotii mortulii din casa. Olariu. ca s& plat^scâ ângerilora. com. iara Ia degetulu celu micii dela mâna drepta i se lega. In Bucovina^ si anume în Fratautulii vechiii. Bucurescî 1888. com de V. (4) Corn. de d-lil los. pe care îlii daii apoi unul betiva de profesiune ca sa-Iu bea. de mal multi Români din locA. in aLumina pentru totf» an. cit.» D. U RominX. Stanescu. com. 6 . Inmorm. JfaritmUf Inmorm. 17 : «In judetuia Prahova. oe-lQ conduct! pe ac^t& cale grea si pe care aUd-feld n'ar put^ s*o faca. In credinta ca cine va bâ rachiii de acesta nu va be mal multii în tota viata sa (4). p. în DomanA. de Constan. Tn BanatU este asemene datina de a se pune In sînulu mortului 9 cr. spre acelasi scopu. de Dim. se pote rescumpSra.. învSt. Corvind. districtulu Radautulul. IV. Când daii sa scota mortulii. de unde vine apoi si locutiunea proverbiala. fn Câmpulungd. ci tot o para legata la degetilJi> (1). 17. 323: «De asemenea nu se uita nici o data sa lege de degetuld cela micQ alo raposatului câte una banO. In vechime.(4) In BerchîsescI.» (2) Corn. com. In credinta ca mortulu are sa trica prin nâue vdmî pâna la raiu si cu cel 9 cr. Inmorm. p. Studi! asupra literatureT poporale publ. lon^nii. i3) Burada. Cârdel. Burduhosd . Slin Tara-român&cd este datina de a se pune în sînulii mortului 24 de parale sa platâsca Ia cele J24 vami câte o para. este si astacjii datina de a pune mortului unu puisoru de argintii sub limba. op. iav& alaturia cu dlnsulu unu batuelu de alunii cu unu cruceriu Ia unii capStii (2). de T. (6) In Voitineldy com. si fn Secadate. com. ne spunii bfetrânil. cit. atunci ÎI scotu puisorulu de sub limba si cumpara pe dînsulii rachiii. de L Georgescu.

p. 83 ranta de a trece cu barca balta cea glodosa. precum si credinta despre causa punerii sale. In fine Virgiliii ne spune: «Tota multimea. precum pe crucita cea de c6ra. (2) Corn. De multe orî Insa acestii banii se pune numai pe secriii saii se arunca In gropa (3). Precum facii Românii de adi. Juvenalii ne spune în privinta acesta ca «în timpii ce noulii venitii sta pe malu si este cuprinsii de frica la vederea înfricosatului Charon. în mâna. Datina punerii banului în deosebite chipuri arfetate maî sus. Inmorm. lî punu ma! multi gritarîy iara daca a fostu saracu. daca mortulu a fostii unu omu avutu. Avrama. iar cea despre platirea vamiloriJL cu multft mal posteriora si anume de origine apocrifo-crestina. si se aseza în acea crepatura (1). In Propertiii înca aflamu acesta : «Rugaciunile misca inimile deilorii . acestia pe cari îî duce unda (luntrea) sunt îngropati» (3). oholxxroholtLS^ crec^endâ ca repausatulii va trebui sa-Iii dea luî Charony pazitorulu dela porta iadului (Hades). stud. 17. adica cea despre platirea unul omii ca sâ-lii treca pre celii mortii peste unU rîa saH apa marCy e de origine curatii romana. si când luntrasula u primitii banulii. nenorocitulii a pierdutii spe- li) Burada. e parte de origine veche pagâna.82 In unele sate din Transilvania se crepa lâ unâ capâtu bfetulu care se pune tn sicriu. si parte do origine mal noua crestina si anume cea dintâi. ca «daca unii mortii este lunaticii si înc^iuatii cu unii frate alii saii. (3) Burada. în gura. Acela acolo este luntrasulu Charon. porta înspaimentatore se închide pe mormîntulii ierbosii» (2). asa era datina si la Bomanl de a pune în gura mortului saii în secriulii acestuia unu banii. Inmorm. In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Todirescî si Solonetu. la capu sati în secriulii mortului. 17. anume ca sa-Iii treca cu o luntrita peste fluviulii AcheronH sau peste apa Stix ca sa pota aslii-felii întra în Hades. In Târa-Bomânesca^ ne spune d-lii lon^nu. de I. care . p. gimn. ce-o ve^î aici este saraca si fara mormîntii. li punu numai unu singurii gritarii la capii (2). neavendu nici unu banii pe care sa-Iii dea cu gura» (1).

sa se chieme unu sciutorii (cunoscfitoru). (3) Aen. sepulti. m V. (2) Lib. Obserat herbosos lurida porta rogos. II punii în ochi. când more. Infelix nec habet. acesta se face oa sa nu se ivesca vre-o vrajba între cei doî frati pe lumea cea-lalta» (4). Românii din BancUU. IV El. ca sa nu se faca strigoiA . cit. o icona saii o cruce de lemnii. se crede ca dupa morte se va face strigoiil. mortulii nu putea esi afara (1). în nasii si în urechi i se pune meiii anume ca sa nu se faca strigotU. U) Op. i se lega trupulii cu rugii. (6) Com. si pe urma mai punea alaturea cu dlnsulu Înca si unii b&tu de unii sucii de lungii si ghimposii de macie^ (trandafirii de câmpii). de regula o mosa. 41. cinci (^\\e Înainte de Craciunii. Olariu. (5) Op. p. care se nasce cu caita pe capii. care sa taiatii In (Jiua de Ignata. Pe pieptii i se pune. si asa se pune apoi în mormîntii (5). iar dupa ce-lii îngropa se slobode o pusca pe de-asupra mormîntuluî.trâesce.. de aceea. cit. i se împaneza ochii. 84 Maî de multu era datina In Banata ca la fie-care mortu. în locii de meiii saii petricele. nec sperat cenosi gurgitis al num. quos vehit unda. 7 : Vota movent superos : ubi porti tos aera recepis. tamâe (6). V. VI. de d-la Jos. nasulii. Totii d-lti lonenii ne spune maî departe. p. Chîematulu strapungea mal tntâiu scafârlia mortului cu unu acu lungu. care era menitii a-lii opri sa iasa dm gropa. urechi. se vede ca totii spre acestii scopii. Portilor ilie. guam cernis inops et imhumataque turba est. gura si urechile cu meiii si pietricele. pentru ca Incolotocindu-se cu vestmintele In ghimpii acestuia. în gura. Porthmea. Charon : hi. quem porrigat ore trientem. 37. nari si gura. XI. ca nu cum-va sa se Intorca ca strigoiU pe pamîntii. In cele mal multe parti locuite de Români. apoi ti ungea corpulu în diferite locuri cu unsore dela unu porcii. 265: lam sedet in ripa tetruraque novicius horret. parte. care trebuia sa-î provada cadavrulu cu cele necesare. de-ar fi fostii acela de oii si ce etate sau genu. (1) Juv. iar în ochi. 326: Haec omnis. ca copilulii. ca sa nu .

este datina de a se pune pe mortii si o secera. însemneza. înca si mai lunga ca sa spânzure ceva peste piciore. dupa credinta unora. (4) lon^na. de Ionica ala lui lordaehi Isaca. ca mortulu se va ap6ra cu dînsa în contra focului ce trebue sa-Iii strabata pâna la raia (3). atâta sta si ea pe dlnsulii. câtu sta mortulii In casa. se acopere si pe capii. 85 mortu orarii pe frunte ca sa fie pazitu de foculii celu nestinsu(l). Alb. In unele sate din Bucovina^ precum buna ora In Mahala. 1846. (3) Corn. iar când se pornesce la gropa. 41. dupa puterea omului. dupa credinta altora insa ca sa-i fie ca podQ pe care trebue sa treca când va merge în ceealalta lume (4). In viata lui a facutu multe pfecate (4). Apo! com. p. pâna la Inmormlntare. care se numesce giulgifi. anume ca sa nu cresca. 15. Totii In T4ra'Român6sca e datina de a se pune unul (1) Art. Dupa ce se pune mortulu în secriu. Walachische Mârchen. sovontl sau respeti (2).se apropie duhurile cele necurate dedlnsulii. vine apoi si proverbulu apare ca t-aa luata pânza de pe obrazUi^^ care se aplica unui omu forte slabii si palidii la fata (5). Pânza acesta. si daca este cu putinta. se acopere de regula numai dela mâni în josu. se acopere si peste obrazii cu dlnsa si asa se înmormînt&a. atunci. Dela acosta pânza. p. Stuttgart und Tiibingen. înca si o pânza alba si curata de casa. fie elii diformii ori nu la fata. si parte pentru aceea. de maî mult! Români atâia din Bucovina. se iea (3).. care trebue sa aiba lungimea corpuluî. p. In Tera-Bomânisca esista credinta ca daca cadavrulii vreunul mortii. op. Afara de cele însirate pâna aicî se mal pune peste întregii corpulu mortului. 298. lucrata din bumbacii sau luioru. câtii sta în casa. ca sa aiba crestinii. care. Schott. si numai în casu când e diformii la fata. ce saruta (2). (2) Burada. cit. sa nu se umfle. . capata mirosii greii. Daca pânza acesta este subtirica si mai alesii strevedie^ se numesce paiora. cari visiteza pe celii mortii In cele trei (jiile. cu care câtu sta mortulii în casa. Inmorm. câta si din Moldova si Transilvania. u.

Românii din T^ra-Românesca creclendu ca sufletulu omului are sa treca prin locuri caldurose. p. cit. Iara unii bocetu din Iransilvania. la mormîntu. Asa Intr o doina din Moldova cetimu în privinta acesta urmatorele : Si-oî lasa cu juramîntîi Sa-ml vil. dupa cum e si respecti vulQ de avutQo. (3) Corn. De or- .Punerea pânzei acesteia e atâtu de îndatinata si rSspânditâ pretutindeno. De traitii aî fi traitu. p. Mortea nu te-a 'ngaduitu. cit. op. Iacii mortului o aparatore de pânza câtii corpulii luî de lunga la caro adaogii aripi asemenea de pânza. 36. Tot-odata se facii pe dlnsa si patru cruci. vedî si I-iambriorQ. Si sa dai tema într'o parti Sa vecjî doru ce poti. (4) In Câmpulunga. T. Inmorin. ( 2) Rurada. de unde a si ramasa vorba ce se dice când cine-va e galbena si istovita : *parca i-aU luata pânzele de pe obraza^K 86 dlnsa si In poesia poporana. de Ionica ala lui lordachi IsacQ. De ve(jî mortea 'nselatore (2i. 80 Începe astu-felu: Puisorulii meu iubitu. ca nu o dala se face amintire despre (1) lon^ml. p. op. Simontt: «Mortulii se acopere cu o pânza de diferite calitati. districtulu NasSuduluî. Sa iei pânza di pe-obrazu Sa vecjl morti cu nâcazu Si 8*0 iei di pi chiciâri Sa ve(Jî mortea *nsclat6ri (1|. câte una pe fie-care din aripi. 15. (5) Datina pretutindenea în Bucovina si Moldova. le-tl pânza de pe obrazii De vecjii mortea cu nacazii. una pe pânza de deasupra capului si alta de-asupra pânteceluî.. maica. 151: «In stirsita ila acopera câta îl de lunga cu o pânza alba numita in limba bisericel giulgiu iar in limba curg6t6re numai pânza . le-tl pânza de pe picîore.

57. !n aAlbina» an. 8*2 3. nici de cum Insa de m&tasa sau alta materie subtire si slaba. Poesit populare. stud. care Insa nici când nu pote servi de (1) M. si cu deosebire prin orase. de A. de d-la T. Iar luminele.dinara pânza acesta trebue sa fie de tortii spre a-lii feri mai bine de radele caldurose. No.Besanâ. este datina de-a se pune împrejurulii mortului înca si diferite flori si (1) M. Însemna ca sufletulii mortului respectivii merge dreptii la Dumne(Jeii. corn. a fostu silita a desbraca datinele antice ale protoparintilorii nostri (1). patru saii chiar si sase sfesnice cu luminari. (3) D. Stanescu. în lipsa unui stesnicii. si numai la anumite momente tote de-odata. Sfesnicele se aducii de regula din biserica. trebue sa arda ^i si nopte. lasî 1888 p. de ore-ce arzendii luminele. unde sta mortulii pe laita. de regula. Daca mortulu e asezatii pe masa saii pe scânduri In forma de catafalcu în mijloculu casei. In acele locuri. (2) In cele mal multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. Ma- . caci asimilândn-se acesta clasa civilisatiuniî europene. i se pune Ia capii o cruce si o lumina. Canianâ. In multe locuri. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai Ia clasa inteligentei. (2) Corn. arde de regula numai o singura lumina Ia capti. vede pe unde are sa se duca. si ca sa nu se treca de graba se aprindii schimbisâ totii doue câte doue. iara la piciore unii sfesnicii. atunci n*ar vede pe unde sa se duca (3). ' asezata întrunii vasiî. nu ratacesce nicairi prin aeru. ce ardii la capulii mortului precum si n prejunilii s6ii. fiindii mal grosa (3). In cele mai multe partî din Bucovina si Moldova însa se pune unii stesnicii. cit. Pe de laturi se punii. ce se afla într Insele. Luminile. Doine. I. pe care se afla toiagulU si de care se lipeucii apoi si alte lumini. 130. 87 oglinda timpului si a caracterului stramosescu. Simonft. cit. p. totii timpulii câlii sta mortulii în casa. Daca n arii arde. mai alesii prin orase. Iara unde e forte mare lipsa arde si unii opaitii (2). dar fara lumina. asemenea dou3. op.

acop6ru tote oglinzile din casa câte c o mânestergura. Descrierea Moldovei. dupa împretrei nopti.» (2) In Balâceana. p. pe o polita. ba chiar si manele mortului (1). iar taranii. de M. precum si *n unele sate de dincoce de Prutii din Bucovina. Tomolaga. Nemijlocita dupa asezare cel de casa precum si tote ne* murile cele mal de aprope ale mortului cari se afla de fata. Jemna. urechile. Dupa acesta se alunga atâtu cânii câtu si mâtele din casa ca nu cum-va. ca nu cum-va sa fngrbpe de viâ pe vre-unA morbosâ. voindu a-sl arata întristarea si jalea cea mare. ruda safl frânghie de-asupra mortului (3). de d-la O. unde cânii si mâtele^ tragendu forte tare la hoitu^ aii stricatii fata. si a le anina pe nisce cuie. caci dupa spusa Ro- ii) Dim. de I. saâ. de regula trei jurari. com. în casa. Georgescu: «O lumina sad doud. sa*lu încapa si schimonosâsca ore-cum. scotu din lada tote lucrurile menite a se da de sufletulu celui repausatu peste secriu. din districtulCi Cernautulul.» (3) In Ropcea. 88 anume. Academie! române. Totu atâtea (jiile stau mortii si n vechime (1). cu deosebire însa de colore mal muItu rosie tica. daca sunt dintr o clasa maî înalta si mal culta. 149: «Cadavrula nu se îngrdpa îndata fn diua cea dintâi. ard5 4iua si ndptea pe timpuld cfind e mortula în casa.oovel 8t I. Ed. ca sa-Iu pota vede în care a repausatu. la cel bâtrâni mal muitu ver^i si fara fata^ iara Ia ceî maî tineri de diferite colori. ci astepta pâna a treia ^i. câtu sta mortulu asezatu. . în timpulu acela. cu floru sau alta materie n^gra. ce o ati dupa dînsulu. Cantemirâ. care numai a lesinata. dou6 (jiile si toti omenii din comuna asezata^ daca a muritu de morte na(jiile si doua nopti. de Cuparencu. precum si cele ce au a se pune la procesiune si a se da preotiloru si cantoriloru bisericesci. ca nimeni sa nu pota cauta într'însele. nasulâ. 89 mâniloru din unele parti sau Intemplatu casuri. In acelasi timpâ In satele de peste Prutu. com. Astu-felfi sta mortulu turala. (3) Com. la cari se afla de regula numai câte o singura oglinda în casa^ o iau de pe parete si o ascundu în lada (2). dupa cum e si starea omului.

totu din causa de pe urma se pazescii forte tare cânii si pisicele. de aceea se alunga din casa. Adevfirata causa Insa pentru ce se alunga cânii si mâtele ' din casa.Mal departe credu si spunâ Românii din unele parti ale Bucavinet. Negoescu. ci totu-odata si pe sub acesta. de Dragosa Bumbacât stud. MacoveT. p. caci cum ar trece Îndata n'ar fi bine (1). St. (3) Cred. Georgescu. pentru ca loru li-I forte jele dupa omâ. nu-Iu potu de graba uita. 80 prindii. (1) Corn. inv6(. Turtur^nO. com. caci. iar dupa cre- . Cotlarclucâ din StulpicanI si Titu Zaharescu din Baia in Moldova. ci si gainile. ca mâtdCj dar mal cu s^ma câniî^ carii sunt adevaratii prietini al omului. V. se omora. câtu sta mortulu pe masa. care se descânta si române In funda. In plalulu Prahova. voi. fiindu animale spurcate. ca prin acesta aa St. preotâ în BadeatQ. Burduhosâ stud. I. Veleborschi. din Costâna. se punii sub vre-o copae. S'a Întâmplatii adese-orî. cari arii ave datina de a umbla prin casa. Dreptâ aceea trebue alungate din casa. Altii iarasi credu ca In câni si mâte. Agapi si in BerchisescT. dupa ce se despartesce de corpii. dupa cum spunii unii Români din Bucovina. gimn. com. si a ccloru din StulpicanI. pentru ca sufletulii omului. Nic. pentru-c& totd-deauna râmasita apel. in Secadate. de d-lG Av. de Nic. (2) In Manasti6ra. II. trecendu. în «Lumina pentru 90 In BanatU. Cotlarclucâ : «O bab& mt-a spusa ca eânfi si mâfeU sunt animale spurcate. se ascundu spiritele cele necurate. sa nu Împiedice sufletulu mortului de a merge la Dumnezeu (3). ca spiritele necurate ce s aru afla Intr Insele. gimn. saii se ducii tn câmpii departe de satii si se lasa acolo anume ca sa nu treca peste mortii. toti ceî de fata aii fugitii din casa (2). ca miscându vre-o pisica numai pânza de pe mortii. de £1. gimn. alunge t6te relele din casa o (4) Revista pentru istorie. se crede ca mortulii se face strigoia si vine noptea si la toti din casa le manca inima (4). de loca din Campulungâ . BucurescI 1884. com. nu numai ca sa nu treca peste mortii. ba chiar pâna si sorecil. Credinte pop. I. preota In fioianfl. 386 387. stud. Rom. se tnchidu tn pimnita. sa nu se pue pe vre unulu din aceste animale necurate (3). se arunca pe câne saa pe mâta. precum si 'n alte parti din T&a-Bomânesca^ nu numai cânii si mâtele. an. corn. nu e cea arStata tn sirele de mal sus. archeologie si filologie. se lega. de G. II. si din causa loru apoi nu pote sufletulCk esi din omu nici din casa afara (2). ci. V. publ.

Cârdelu. de lust. apoi Intorcendu-se acasa si mal dispunendu unele si altele. dupa ce se desparte de corpii. cit. com. . dupa ce s'a despartitii de corpii. dupa cum ne vomii Încredinta în altii locii. mal e tnca si acea datina ca In aceeasi ^\ se Înjuga boii dela casa respectiva cu jugulii rSsturnatu spre semnu ca daca a muritu gospodarulu. unde petrece apoi unii timpii mal Îndelungatii. sufletulu merge cu trupulu pâna Ia mormintu^ de aceea punâ ei si o ulcica cu apa si pe ulcica o franzola cu o lumina pe dlnsa. cre^endu ca sufletulu totu timpulu acela. precum si tote cele-lalte lucruri. cit. caci atunci se face strigofU. op. tote voru merge anapoda si pe dosu (2).dinta altora. In isbirea sa sa nu se bage cum-va In vre-unii câne saii mâta (4). maî alesii cusma. de d-lCl Tos. (4) Cred. din Bilca. gusta din apa si franzola de pe ferestra (1). materie pentru zobonvi si ciobote. 91 si cantorulu bisericescu ca sa-î duca corpulu la mormintu. In fine. se pune pe naframa de pe cululii respectivii. unde astepta pâna ce vine preotulii totî» an. caci sufletulii. p. 474. In Tdra-Bomân^sca^ daca într'o casa more capulu familiei. nici chiar s6rece. Si de 6re-ce. (3) Cred. din Câmpulungd. UI. credendii ca sufletulii. caci se face strigoiU si morA totî a! caseî. Olarlu. p. iar daca e femeie : tulpanii. 36 37: «unCiniorta este pazitd ca s& nu trdca peste eld vre-o pisica. 1888. nimitetvi. de a pune o naframa curata pe unii cuiii. nu se duce de-a dreptulii In ceriu.» D. Totii atunci. de V. este datina In unele sate din Bucovina. câtu sta In casa. ca atunci când sufletulii se sbate si se muncesce ca sa iasa din casa afara. precum buna-ora In Bilca. ci adese-orî se vlra In animale precum si In alte obiecte. Georgescu. de d-lQ I. basma la grumazO. Rom. Rom. dupa tote acestea. merge la preotulu localu si-Iii roga a dispune sa se traga clopotele pentru celii repausatu. 324 326 : «Este importanta a spune aici câtd de înradacinata între 6menl este ideia ca f n câne si pitica si alte animale exista duhuri rele. ce maî simt de neaparata lipsa la o Inmormîntare. (2) Corn.» (1) Corn. papuci. când se alunga cânii si mâtele din casa. BucurescT. Aft cea mal mare veghiere pe timpulu când mortulQ este în casa. BurduhosCi. materie pentru sucna. op. se pornesce la orasulu din apropiere ca sa cumpere cele necesare pentru mortu. com. barbatulu sau unulu dintre nemuri. p. Pisica ce ar fi saritd peste vre-unâ omd este dusa în câmpâ departe de satd si lasata acolo. daca nu este omori ta. Stanescu. lon^nQ. ca sa nu tr^ca peste eld vre-o pisica. dupa credinta Româniloru.

. 94. dar numaî când more vre-o fata mare sau vreunii feciorii holteiii. p. de lust Cârdelu. inele. Inmorm. Acestii stagii. Inmorm. VI. S T fi G U L O In unele locuri din Moldova era mal de multii datina de a se scote mortulu dupa. în «Amiculii Familiei» an. de Al. In Transilvaniay si anume în tinutulQ Nas6udulu!. p. Burada. stud.» publ. 8 9. respective sotia saii surorile sele. Ve^l si Burada. lepadându-sî tote podobele. BoeriQ. op. gimn. câtii a fostii în viata. Gherla 1882 p. 12. p. (2) loiK^na. margele si altele. a apucatii a intra intre cei-laltl feciori în jocii (2). (2) loand Nitu Macaveid: «Datinele poporului romând Ia înmormintari.: «Când e bâiatâ saQ feciorâ i se face unâ st^gd si !la pund în turnulCi bisericeî. care sta sese sfiptSmânI în loculii unde sa pusii. Inmorm. adica care. îmbracare afara pe târnatu. Incepii a jeli mortulu bocinduse si vaicarându-se deasupra si prin prejurulii lui (3). cit. 92 ~ VII. Com. 39. stud. (3) Pretutindene în Buco^^na. asemenea stegu se radica si astazi In tumulii bisericeî saii tn clopotnita. precum si cele-lalte nemuri maî de-aprope de partea femcesca. (1) Corn. iar fetele despletindu-sl pe lânga acesta Înca si parulii si lasându-lii pe spate. are forma patrata în marime cam de patru decimetri si e de colore alba. Dela datina radicariî acestui stegii se vede ca vine si (ticaia aa 'nchinatU stegulily> care însemneza atâta câtii a murita si care e forte respândita nu numai la Românii din (1) Burada. gimn. precum: cercel. si atunci se radica de-asupra luî pe casa unu stegu (1).Mama repausatulul. împodobitii cu florî si maî alesii cu barbanocii (3). 12.» (3) loand Nitu Macavel» loc. p. cit.

ca vettitora de tnârte^ si tot-odata sa-I poftesca pentru cetir ea stâlpilor Q pentru ndpte. nefîindu-ml cunoscuta datina închinarii stogului la morti. aâ avuta a lupta necontenita cu cel mal aprigi. ca in ori-ce vreme sa pota da pieptâ cu dusmanii s6I. Românii. ce vrea sa-I repue viata. Dela acosta împrejurare (dar p6te ca si dela alta) crcdCl eH ca vine proverbulâ «a închinatii aUgulUii adica s*a predatu mortii. m6re.. se aduce de la biserica o cruce sau unu prapuru. In cotro vedeaâ fâlfâindQ st^gula de rasboia într'acolo mergeaâ si el. Caci a se da în acele vremi pe mâna dusmanilor Q era mal totd atâta ca si când singuri sl-arâ fi luata vi^ta. asa si omula. religia si vi^ta. daca e cu putinta. adica sa se predea dusmanilorâ. mal ca era sa m6ra. nici când nu se încumetai. cu închinarea stogului si viata lorQ e repusa. iar sa închine st^gulQ. sa-sl apere t(^ra.va si sa asezatu pe laita se aduce. (1) In anula 1877. EI tre* buiaQ sa stee. Când buciumula îl striga la rasboiâ. se închina mortii. pentru ca dusmanii nu-I crutafi. si ra inchina HigulU^ va muri. a niuritd. adica se preda. cea maî mare parte. und baetanâ da fuga la popa ori la dascald si cere und prapurQ ca sa-ld razime de 'naintea casei. di si nopte cu arma în mana. sciindd prea bine ca atunci. nu numai unu prapurii. Dupa acasta se batu de Înaintea useî tn fata .» 94 In alte parti din Moldova^ precum buna*6ra tn Malini si alte sate de sub polele Carpatiloru^ Îndata ce a muritii cine. se tragu tocmai din tinutulu Nasâudulul si alu Sân-Glorgiului. în care se afla mortulu si anume. cacî numai asa ne putemu esplica dicala «a închinata sUffidit^ (1). 152: «In vreme ce se petrecâ aceste. care se razima apoi de stresina casei. mal crunti si mal amarnici dusmani. vtnai ca era sa închine atigula^. în partea despre rfesaritîi (2). ci si o cruce. el sariaâ cu totii si se luptaâ cu o nespusa barbatie. nu mal e nici und chipd de scapare.. vrândâ nevrânda închina steguld.. totusi aveaâ speranta ca yotCl învinge. asa cjicândd. ci-I omora A . In Bucovina precum si 'n unele parti ale Moldovei cum more si se aseza cine-va pe laijâ sau pe masa. care se lupta din resputerî contra dusmanului. (2) Ijambriorâ op. scrisei urmatdrele sire cu privire Ia dicala acesta : «Precum o armata. învinsa de slabiciune. vd(}^nda dela o vreme ca cu t6ta barbatia si încordarile sale. dupa cum ne dovedesce istoria. Totâ aice e loculu sa tnsemnamu ca dintru începutu punerea sau radicarea steguluî acestuia se va fi esprimatu prin verbul u a închina. cit.93 Transilvania ci si la cel din Bucovina si cu deosebire In acele sate aî caroru locuitori. anuntându-i-se preotului localft trista Întâmplare si rugându-lii a dispune ca sa se traga clopotele dupa celu repausatu. si daca se închina. si sa n fosta lupta ori si c-âtA de înversunata. p.

T. (3) Com. ca In casa cutare se afla unu mortu sa pusu pretutindeni unu bradanU tvumosn si verde. 213. De odata cu radicarea steguluî sau razimarea praporului. neputendu-se pretutindeni capfeta bradani vercjî. dupa cum spune unu altu bocetu din Macedonia : Toca si câmpan'asunâ Tuta lumea tras*aduna . Prapurulu din Bucovina si Moldova Inlocuesce stegtdu Româniloini din tinutulu NasSuduluI. se tragu si clopotele dupa celu repausatu. si legându-se de unulu prapurulQ. care porta unii stSgil ne-- (1) Dict de Mariuca Nistora. precum si tuturorii trecfitoriloru. cu cununi si cu marami In forma ca unu stegu (2). ca In casa respectiva se afla unu mortu. se lasa sa stea acolo pâna a treia (jii. iar de cela-laltu crucea. ca hradvdU dda mortî In unele parti din BanatU se numesce praporii (3). învfitatora. Împodobitii cu flori. 95 gru respective o marama negra pusa într'unu baticelu (1). ca. sau. Mal pe urma Insa. In fine In BanatU^ când more unii june saii o fata mare. Bojînca. (2) D. In acosta presupunere ne Intaresce Înca si Împrejurarea. care representa cipresulu Romaniloru si despre care voma vorbi mal pe largii In capitolulii urmatorii. si acesta. dându-se prin acesta de scire sateniloru. adica pâna ce se Inmormlntâza mortulu. ca s'a mal dusu unulu din mijloculu lorO. S'auda nemurile De prin tote partile. se punii de regula sub parete de naintea casei (1). Dintru Inceputu credu ca spre a arata sateniloru. cit. ori ceva mai târziu. In restimpulu celoru trei (jiile^ ploua sau ninge^ atunci ca sa nu se strice. la rendulii sSii. op. Daca Insa. Elu servesce ca semna. casnicii însciinteza pre nemurile din alta comuna despre caBuia de morte prin unii trimisii. dupa deplina învingere a crestinismului asupra pagânismulul. sa Înlocuitii cu st^gulU. de d-la loand Popovicî.casei doi pari: unulu de o parte si altulu de alta parte. cu prapurulii. ca sa se Închine imediatii dupa repausarea unul omii. dupa cum spune unu bocetii din Bucovina: Sa traga clopotele Sa resune vaile Si t6te dSlurile.

daca însa a fostu unu copilu se trage numai clopotulu celu micii. unfl barbatii plinii de virtute. Daca repausatulii a fostii unii omii avutii si cu vacjia In satii. OlariG. când more unCi copilu se trage putinu^ iara când more unii omii In flore. înv^tatora. danda. asa si tntr acesta. na. câte se afla la biserica. Ca vine sa putrecjesca! In acele sate însa atâtii din Bucovina câtii si din Tdra- (I) Com. când petrecu pre unu copilu micii la mormîntii si anume când ajungii si daii sa Intre In biserica. atimcî se trage forte multii (1). de d-lQ los. rostescii. clopotulu se trage mal multu. .Tru mormîntu sa îli te puna. Daca celu ce a muri tu a tostu unu omu bfetrânu sau unulu In florea vietii sale. între multe altele. atuncî se tragu tote clopotele. Tinerelii si frumuselii. adresândn-se catra clopotelulii ce se trage. se tragii de regula mai scurtii. Alecsandri In gura paraclisieruluî din opereta « JhraclmerulU saii Florina si Florican : Daca m6re-unii boerii mare Punii clopotele 'n miscare. Ca-tl mal vine-unii voinicelii. trage clopotelii. 96 Romanaca^ la ale carora biserici se afla numai câte unu singurii clopotu. se tragii tot-dauna mai lungii. când mure unu omu bStrânu. iar daca a fostii unii omii sarmanii. Dovada despre acosta datina nu prea laudabila avemu si urmatorele versuri. Si facii mare dandana : Danda. unii feciorii saii o fata mare. Insa precum In multe alte privinte. si urmatorele versuri : Trage. De aice vine apoi ca cele maî multe Românce. tragerea mai lunga saii mal scurta a clopotelorii atârna. de buna sema ca cele mai de multe ori dela starea repausatulul si plata. Dar nu vine sa traiasca. ce le puse multu regretatulti nostru poetii V. Iar când morii 6menl mat mici Tragii clopotulii de calici. daca nu tocmai tot-d'auna. ce-o potii da nemurite sale pentru scopulâ acesta. danda. Sa-tî percjî mintea dupa elii.

In (Jiua de pe urma si anume de cum se pornesce mor- ii) D. clopotele se tragii regulatii de trei ori pe ^\ si anume: dimineta. cu naframi. de d-ld I. prune uscate. 98 - VIII.Care suna ca tilinca: Linca. (1) Corn. nuci. 321. In fine mal e de observatii tnca si aceea. strafide. 1876. si a se pune apoi nu muitu dupa repausare. II. linca (2j. op. ca semnu ca tn casa respectiva se afla unu mortii (1). 97 tulu la tintirimu si pâna ce se pune In gropa^ se tragu ne Întrerupta si numat atunci Inceteza pe unu momentu când se facA starile. cit. B R A D U L 0. U Bomâal. Stânescu. la amia(j[i si sera. precum buna 6ra tn Solea. dar mal alesA In cele . Mal In tote partile locuite de Români. Mmriana. ^04. înaintea casei celui repausatu. In unele sate de pe sub polele muntiloru din Bucovina si Moldova. linca. si mal cu sema In TransUvania^ este datina de a se împodobi untl brebii cu flori. Prima ora însa se tragii immediatii dupa repausarea si asezarea celui mortii pe laita saii masa. p. (2) Opere complete. In timpulu acela. Voi. Georgescu. cu mere. Bucurescî. ca atâtu Românii din unele parti ale Bucovinei. Inmorm. p. câtii sta mortuia In casa. linca. cu smochine. câtu si cel din unele parti ale TransUvaniely credu ca sunându clopotele forte jalnica voru urma tnca multe morti una dupa alta (1).

apoi cu canafl de stramatura de diferite colori.» 99 murele^ si In urma cu tortu de lâna rosie si cu flori. ve4î si n Bradulii la pop. mal vârtosd la feciori si fecidre. cari se lega de ra- (1) Burada. pag-. dar mal al«s(i und bradU ttniril si frumosâ. i se impodobesce unQ bradaletQ micA cu fire de lâna boita^ invalatucindd crengele de cari mal atârna si canafl. Înalta ca de unii stânjenii. negra. stud. bradulU acesta. La fete mar! se pune în vlrfulu lui cerceii si inelulu de logodna. 28. . care adese-orl se infrumuset^za. In partile. la flacai Insa acea sulita e Înalta dela doi pâna la trei stânjeni si se Împlânta la mormlntii. in op. I. «Braduld» publ. cit. In Ddbrogea se iea unii copacii de lemnii de prunii si se Impodobesce cu canura (lâna) rosie. brdddnaftt. decât o sulita de lemnii de bradii. (3) S. 1892 p. p.dela Munte. In unele locuri se mal tncresteza In coja acestui bradu tnca si diferite figuri (3). Besand. se împodobesce cu felu de felCi de zaharele. 39: aDaca-I flacaii saâ fata. SibiiQ 1879. numittt altmintrele si brddanU. ca în StulpicanI. Inmorm. 89. tf. CandrenI si Negra-Sarulul. si râmânu acolo (2). p. târfa si târft^U. In comuna ResinarI. 89. Inmorm. precum: rosie.» (2) Burada. cu cunune si flori. sau de prunu sau si altii pomii. cdme de mare si alte mâruntisurl^ cumparate de prin dughene. p. dict de M. cit. si o lumina^ cari sunt menite pentru celu ce are 8a-lu duca pâna la mormtntâ (1). FI. in «Albina CarpatilordA an. No. publ.^ de 8. Burada: Inmorm. Vatra-Dornel. Mariana. se lega la bradu si lâna dela ol. în «Albina* an. 27. rom. daca a fostu logodita. lânga cruce. Cotlarciucfi . In verfulu lui se lega unii chifcheneU (5) rosu cusutii firumosii (1) Corn. pag. publ. FI. se Impodobesce o cr^nga de merU. unde nu se afla bradu. Ursaca. tinutulii Hategului. In Transilvania. 27. precum si In altele de prin prejurulu Sibiiulul tn Transilvania. busuiocii si hârtie alba (4). o naframa. de Nic. Mariand. albastra. daca mortulâ a fosta ciobanii. 57 : «La casa repausatuluT. Pe lânga acestea se mal lega de dlnsulu Înca si unu colacu. sad afara la mormintd lânga capulQ mortului si astazi se pune ort ce arbore. si se Împlânta tn crucea dela mormtntii. stergare. iSe46t6rea)» Falticeni. ce se pune numai la fete mari si la flacaiasi. pomulii saiî bradulii nu este alta. IV. princjendu-se cu cule de ea. saii si alte inele.

pag. Sima. proprietara.. Nota 3 dela p. Burada. districtulii Sucevii. «Bradulâ». de Const. si astii-feld se Împlânta apoi la capulii mortului (2).. (3) D. iar în Fundulii-Moldovei chiar si astacji se împodobesce numai cu flori si stramaturî rosii. de Ermolad Ghiutâ. naframa. învât&torQ. albastre si ver^i (4). p. galbene si ver(JI si de asupra i se pune o basma negra. Bradulii la înmormîntari se face numai la feciori holtei. pubL în op.Bojinca. Inmorm. gimn. în verfulii caruia. (5) Corn. pentru ca pe de o parte însemneza (1) Burada. de d-Id Rom. cit. Inmorm. unii hradu tinirily naltii si frumosii. Idem. care e menita pentru celii ce are sa-Iii duca la biserica (5). (6) ChischenetL =» cârpa alba. In unele sate din Bticovina^ precum buna ora In Ilisesci. înaintea casei mortului. 22. era^mai de multii asemenea datina de a se împodobi bradulii numai cu cordele rosii. p. daca e june nelnsuratu. unde era cu putinta. (2) Corn. 27. Mal de multii era datina de a se pune. stud. se pune unii porumbii cioplitii din lemnii si o cârpa noua. 100 cu firii. O cal6torie în Dobrogea. 28. 212. cit.i4) Burada. p. cu cununi si cu naframi. MarianQ. Dupa credinta Românilorii din Bucovina^ si cu deosebire a celorii din Fundulii-Moldovei. (4) Dict. Iasi 1880 p. cit. op. care era împodobitii numai cu flori. se face pentru barbatii cel tineil si pentru flacai unii stâlpii. Bojinca. La cei mai de multii însurati precum si la cei batrâni nu se face nici odata (6). parte. iara daca e ciobanii Înca si o floca de lâna. în forma ca unii stegii (3). fete mari si arare-ori. op. Inmorm. In alte partî din Transilvaniaj precum buna-ora In comuna Orlatii. T. (6) S. elii se face de aceea numai la teciori si fete mari. tn care se anina unii clopotelu micutii si inelele mortului (1). 101 tineretea celui pentru care sa facutii. Merchesd. ca celu mortu . p. FI. 213. în unele locuri si la tineri însurati. 27 28. 89.

O c&lâtorie in Dobrogea. p. Dela locii pietrosii La locii mlastinosii. cit. ( 2) Bojinca. Mariana. Si pan* te-orii taiatii. In locuri departate. Merchesâ.se casatoresce pe cea-lalta lume . ca sa vestesca nunta (1). idem.» . Dela flori mal multe. Burada. fetele mergu întru întâmpinarea lui si-î cânta pâna trecu din hotarulu satului asa numitu (kcânteculH hradtduHy care se obicînuesce mai multii la locuitorii din unele comune de prin muntii Transilvaniei. p. cântându din fluere cântece de jale. Cu capulti la vale Fara picii de cale. de Ck)nst. Dela flori mal multe (1) Corn. Fi. 1892. 22. p. si când trecu prin vreunii satu cu elu. Inmorm. «Se4ât6reai>t Falticeni. op. tinutulii Hategului: BradA încetinatii 13) Tinerelulii celu voinicii De unde-aî tunatii (4i. «Bratluld». TotQ orii flueratii Elii a poruncitii La septe gropasl Si totii calarasi. atunci în Transilvania este obiceiulu sa se duca calareti. 40: aPraduld se pune la mormîntd lânj^a cruce unde rfimâne pÂnâ se usuca. ca sa aduca bradu. Dupa înmormîntare bradulu acesta pretutindene se Îngropa la capulu mortului lânga cruce dimpreuna cu bfetulu de vatajelu (vornicelu) alu celui ce Ta dusu (2). Daca nu se afla bradu In apropiere de comuna unde se afla mortulu. cit. op.. si când se duce mortulu la gropa. adunate în comuna Demsusii. EI sa mi se duca Si sa mi te-aduca Din verfsorA de munte. atunci se trimetu vatajeî Înainte cu bradulu. Iata aici vre-o câte-va din acele cântece. 213 . S. Nota dela p. p. Cum nu-I frica de nimicii^ Din verfsorii de munte Ela a rînduitCi. 89. 28 .

Voinicelule. Voînicelule. Departe a mers(i Si elii ml-a trimesii Altu cântecu: Tinerelule.(3) înfrunzita. Elu a capatata Nevasta de munte. (4j Venita. Nici a capStatii Nevasta sa-I placa. Sotie sa-sl taca . Dela flori mal multe. Dupa ce-a umblatii. Pe una sa-I vie Dorâ dela sotie. Unde-I ap'amara. Cine tî-a poruncitii De te-al coborîtii Din bradul mal multi. Unde-I apa lina Si iarba sulcina. . Din cel munti carunti Totii mi-aii poruncitii De m*amii coborîtii La mijlocii de tara. Nalta si brad66a Ca elii de frumâsa. Câ elâ a umblatu. Ce te-al mâniatii? Noua Bgrebelungi Prin paduri si luncY. Dar* el m'aii mintitii Alii treilea cântecu Tinerelule. 102 Cu nouS topore Bravii sa-ml dob6re. TSrl a 'ncunjuratii Si nici a aflata. Ce esti superatii.

Ventulii sa te bata. Si m'aii coborîtii. Nime sa nu-ml credu. . Vânturi sa ma bata. I Nime sa nu-tî creda. Chischeneii rotatii Gin* te*a blastematii.Pe alta sa-I vie Dorii dela fratie. Sa totii albesci Sa nu putrecjiescl. Sore sa te arda. Ca vidra m*a muscatii. Omatii sa te ninga. brâdeteî Bradii încetinatu Raii te-aii blestamatii. suna asa: Cum n*oIii fi suparata. Pe alta dorii dela maicuta. Bradete. Pe una dorii dela taicuta. S6re sa ma arda. 103 Totâ mi s'aâ vorbitii Si 8*aâ sf&tuitâ. Cin*te-a 'mpodobitii Si cin*te-a cusutii. Vicolâ sa te-ajunga. Ca iata ma ducii La capii de voinicii. Vânturi sa te bata. Ca de-unii anii de ^\\q Din alena (1) pe mine (1) Din ura.

EI ca sa mS tae Din aste pârae. tn gradina lina Cu apa sulcina. satu lânga Orastie. Si sa m6 aduca In mijlocâ de tara. Pâna m*aii taiatii. cânta urmatorea poesie: Bradule. patru voinici. Dar la min'orii vintâ Cinci. Da el m*orii saditii La capii de voinicii. Toti sa mS dob6ra . De ml-al scoboritii Dela locii pletrosii La loca marghelosii? Eii rendii n'am avutii. Si sa mâ totâ duca. tinendu-se cu manele pe dupa capA. La lina fântâna. Toti cu capulii golii Si toti cu top6ra. Ca el m*orii sadi La mijlocii de satii. La celii lociî jalnicii ! . Unde-Î ap'amara. când more unu fecioru. In cornii de gradina. Ml-orii tota flueratii Si s'orii laudatii. Nime sa nu-ml creda! (1) La Cugiru. Unde-I apa buna. Dupa ce Iau taiatii Uii ieaii câti-va feciori pe mâni. tot In Transilvania. Venturl sa mS bata. când cobora bradulii acesta dela munte^ si-Iii ducii la casa mortului. se aduce bradidu dela munte cu multa ceremonie de catra feciori si fete mari Îmbracati toti In vesminte de B&rbatore. si-liî aduciî In satii^ urmati de fetele^ cari mergii In urma lorii. S6re sa ma arda. La celii locii chitatii. Bradule! Ce rendâ al avutii. Pe drumii.

La acestu cântecu tnca se repeteza refrenulu : Voinice. voinice! Nu-ml place. nu. nu-ml place. Cu fruncja 'ncretita! .Bradule. 28 33. Si frati si surori. Bradule! Nu te supara. . Ce nevasta-ml aî! Nalta. Voinice. Ca nevasta ta Ea s*a mâneca. p. Daca celu^ cui se aduce bradulu. voinice! Nu-mî place. . Iara dupa ce au ajunsu la casa mortului si au Intratu Inlauntru. Ca voiniau-mî are Unii dulce de tata Si-o dulce de mama. Se vorii aduna Si te-orii lacrama De nu te-I usca! (1) Burada. nu! Cu ce-I învelita.. are femee^ se cânta asa : Bradd încetinatâ. voinice! Nu-mî place. Nalta si subtire. Voinice. cânta : Voinice. Bradule! Nu te supSra. voinice! Nu te supSral (Ij. nu. Nu fii supSratO. Crescuta 'n padure. Cu haina uscata. Veri si veris6re. Taiata *n secure. nu Cu ce-I îmbracata. De mi te-a uda. De nu te-î usca (2) . 104 Dupa fîe-care versu alu acestei cântari repeteza tot-odata si refrenulu : Bradule. minunata. Iiunorm.

dragutule ? Ce te legeni fâr'de ventu.(1) S. Sa mS vada arsii in scrumii * Nici trupina n*a slâbitii. Ca dovada spre întarirea acestei credinte ne pote servi urmatoriulu cântecu din Horodniculude-jos^ districtulu Radautului : Bradule. 105 In Bucovina. in op. Inmorm. brâdutule ! Ce-tî este. bradulii se duce pe umeri de doi feciori. cari mergii înaintea carului. Trei fratiori din trei parti Sa m6 tale în trei bucati. far'de ploita. cânta cu unii versii duiosii urmatorulu cântecii : . dupa câtu sciu eu pâna acum. Da la mine c'au venitii Trei voinici cu trei topora La pamintu sa m& obâra. Far'de ventu. De-ajungu crengile'n pâmîntu. Sa mâ faca valurele. FI. Far'de lecCi de negurita? Ori trupina tt-a slabitu. Ori altil ceva al patitu? Vitele n'aa putrecjitii. Mariana. 35. secjiendu în carii cu capulu plecatii pe sicriii. Sa mS puie 'n tinterimii. Far'de ventii. In timpurile vechi însa credu ca si Românii Bucovineni Înca llu voru fi taiatu si adusu tn acelasi chipu ca si fratii lorii din Transilvania. «BradulQ» publ. In muntii apuseni al Transilvaniei. Sa m6 duca 'n jos cu jele Pe-o parte de drumurele. nu exista nici o ceremonie deosebita când se tae si se aduce bradulu acesta din padure. Sa mS duca'n josii la t6ra . far'de cuvîntu. unde e datina de a se duce mortulu la niormîntu pe carii. iar tetele si nevestele înrudite cu mortulii. Ori vitele-aîi putrecjitii. cit (2) Burada. p.

suna. ca are Tata si mama. bradule. Ca si elâ. La o putrejune. Nu te sparia . când se duce bradulu la biserica si de aici la tinterimu. Ca patru haiduci. Da m'orii înceluitu . In câta nu te-I usca (1). La ona stanii de petra. ca are Frati si surori. La isvorii de apa. Bradule. De te-al scoborîtii De la locii pietrosii La locii revenosu ? Da ea n'asi fi vintU^ Dupa mine orii vintH Totii patru voinici. Si m'orii înselatii Pâna maorii taiatii: Ca pe min* m'ora pune La onU capii de fata. Nu te sparia.Bradule. Ca si elâ. Ce bore-a batutii. Bradule. precum urmeza . Cari te-oru lacrama. bradule. Altu cântecu^ care se cânta. Veri si veris6re. Pe min*m'orii adusii Si pe min'm'orii pusii 106 La onH capa de june. bradule. . Cari te-o lacrama Si nu te-I usca.

Iar nu cu apele. 176 176. bradete. In unele parti ale Banatului este datina ca hradidU^ numi tu altmintrelea si praporii^ care asisderea se pune numai la capultl juniloru si feteloru mari. p. caci nu e bine. cit. Tu sa mi-o petreci Si sa mi-te pleci. Inmorm. ce Iau adusa din padure a casa si de aice Uu ducu pâna la gropa (1). op. Daca te-a întâlni. 107 fle lega de dtnsulâ trei marami^ cari se dau apoi dreptu plata juniloru. nici când însa pre vre-unQ carii sau caruta. p. 34.a veni Maica Domnului Si a Fiului. Mergendâ înainte Sa bagi in minte A mele cuvmte. De esista si'n acesta tera vre unii cântecu anumitu pe . Ori ti. Iar dupa ce Iau adusu acasa (1) Frâncu. sa se aduca din padure de juni numai pe umere. Dar apele-sii curgetore Si'napol ne'ntorcetore (2). (2) Burada. Ca s6rele-I mergfitoru Si'napol întorcfitorti.Bradete. Drumti tl-a areta Si te-a îndrepta Sa mergi cu s6rele.

Intinde-tl întinde. Trecfit6rea apelorii. Sufletulii statea Si mi se ruga : Brade. Plecasi se duce. Unde-I bradula dinelora. Marea o ajunge. De multe mâhnitii. urmatorele versuri.când se aduce bradulâ acesta din padure. Tota lumea spâlmîntândii. ca si'n Transilvania. pre cari le scotemi dintr'unu bocetu mal lungii întitulatii (n petrecerea mortulHlr> Sufletii despartitii. nu sciu^ caci pâna acum nam pututu nimica afla In privinta acesta. Sa-mî fil frate. Eli sa le potu prinde Verfurile tele Sa trecii peste ele Marea în cea parte Ce lumea-mî desparte! Eii nu potii întinde Tu sa le poti prinde Verfurile mele . La aducerea sa Insa spre gropa se cânta si aice. Bra^I din radacini. Vine'n tulbmare Greii urlând â si urducândii. Vine marea mare. calini. brade. Iar în gr6pa marilorii. Unda se aduce Lumea s*o îmbuce : Totii malini.

calini. In mare-l cade Si te-l îneca . Greii urlându si urducândii (1} Corn. brade ! Sa-mî fii frate. Totâ malini. Aice insa. de d-lQ losifa Olaria. in DomanQ. invdt. Unda se aduce Lumea s*o imbuce. comuna mea natala. in DomanQ: BraduIU se pune numai la juni si fete mari. Iar în rîpa marilorii Unde-I bradulQ (Jinelorii. Puii te-ortt simti Si el orii suera De te-l sparia. . Ca'n mine-a puîatii Din inima spurcata Rosu solmuletii. Ce lumea-ml desparte. se pune si gorunii numita praporH. Las' sa fie-asa ! Vine marea mare Vine'n turburare. Eli nu-tî potâ întinde Ca sa le poti prinde Trupinele mele Sa treci peste ele. Când nici vel gândi. lânga Oravi(a se pune de regula numai hrafi. Trec6t6rea apelorG. «In MaidanH.v 108 T6ta lumea spaîmântându.Sa treci peste ele. Sa le potâ cuprinde Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea în cea parte. . . Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade. întinde -ml. Bra^I din radacini. cari se si aduce din codru numai de juni si numai pe umeri. întinde. dar nici de cum pe carA.

Ca sa le potu prinde. Totu malini. hal. Las*sa fie sl-asa! Vine marea mare. Brade. Sufletulu statea Si mi se ruga : Brade^ brade ! Sa-ml fii frate. Ca 'n mine-a 'ncuibattt Si apoi a puiatu GalbSna serpâne^ Ce piere de f6me Nici nu vel gândi.Ca *n mine-a puiatu Vidra latrat6re. brade. Intinde-tl întinde. BratJI din radScinl . MultQ mS mal rugai. Nici nu oiâ gândi. Unii frumosi pgcurarelCi . O rugare mare Cu multa rabdare. brade. 6menî pânditore. Puii te-oru simti. Puii te-orii simti Si orii suera. EI mi te-orii latra De te-I spaimenta. Trec6t6rea apeloru. Am si e(i unii frate. Lumea s'o îmbuce. Las'sa fie si asa ! Hal. calini. Tu te-I spaimenta. Unde-I bradulu (Jîneloru. In mare-I cade Si te-I îneca. Unda se aduce. Iar 'n rîpa mariloru. Radacini a tele Sa trecâ peste ele. Grea urlândâ si urducândâ Tota lumea spalmântândâ. Vine'n tulburare. In mare-I cad6 Si te-I îneca.

Iara mortulu îmi trecea. Ce-aduce cu sine? Milurî Si camilurl. întinde . EI te vorii taia Si t«-orii rasturna. Punte peste mare. (1) AItu cântecu despre hradUy totu din Banata si anume din comuna Ecica^ care se cânta nu numa! când se duce mortulu la gropa^ ci si mai nainte pe când se afla acesta In casa. vine. Fie-mî frate ! Intinde-tl. Unde dorulu îlâ ducea. suna precum urmeza: Vine marea. mi se ruga Tînâra Mariuta : Brade. Si are verisori. S'aiba trecStâre Suflete-ostenite Catra raia pornite. 109 Ca 8a Qe pace. Bra^I din radâcinl.Si are unii toporelâ. Maisterl vorii veni Si te vorii ciopli Si din tine-orâ face. Bradu-atuncia se gândia Si trupinele 'ntindea . Ruga. brade. Marea fara nume L'ala-lalta lume . .

(3) Serpdica. nu odraslesce mal multu. Fest de significat. Excerpt. Dar 8u-a mea trupina Puiat'a puiatâ Ven6ta vidrâne (2). Aen. totii asa faceaii si Romanii cu chiparosulii. i an. III^ ne spune în privinta acesta urmatârele : achiparofil (cupresiî) se puneau Înaintea casei mortului.714. daca se taie odata. 121 134. tocmai ca si omulii. exlib. 3. iar dupa Inmormtntare a-lii Îngropa la capulii acestuia. aveau datina de a pune Înaintea casei mortului unii chiparosa cupressus. care era consacratii lui Huton respective DitiSy cjjeulii infernului. fiindii elii unii arbore. stramosii nostri. Prinde-a suera. si care era sirabolulii mortii si a jelii. IV. ca nu cum-va sa se pângaresca pontificele intrândii acolo din nesciinta (3). Brasova 1881. ca sa se puie unii ram& de chiparosii Înaintea casei mortului.» Iar Serv. 110 Precum Românii de astacjll^ asa si Bomanii. No. (4) Ve4î «Gazeta Transilvaniei. Brasovfl. Lumea-o rSmâne (4) (1) Simeone Mangluca. daca se taie. (2) Muerusca de vidra saA si vidra cea batrâna. Calindaria. Sa trecâ eâ pe ea ! Eli o-asi întinde. 1882. Tu te-î sparia Si 'n mare te-! da Si mi te-î îneca. 22. In privinta Impodobirel ne spune Virgiliii urmatorele : aStaii Manilorii altare jalnice cu legatorc albastra si cu chiparosii Intunecatu (4).» Si precum Românii de adi tndatineza a Împodobi hradtda cu canafî si stramaturl de diferite colori precum si cu naIrami si a-lii duce Înaintea mortului. Paul. pe an. Pomp. din care causa se si privia ca acestii arbore sta sub tutela parintelui infernului (2). Galbdna serpâne (3).Trupina ta. dupa cum si dela mortii nu mal este nimica de speratii. care. 2. lib. p. 1891. pentru ca chiparosulu. nu mal are viata. ad.» .64 ne spune «fusese Înca obiceiii la Romani. nu mai odraslesce. când i se taie fîrulii vietel (1). Diac.

XVI 10. quia huius generis arbor exclsa non renascilur.» AcesI doi arbori^ chiparosulu si bradtdU. Acesta renuntare Insa nu le-a cacjiutu de felu greu Întâi. este arbore de morte si se pune la porta ca semnu de doliu (2). 18: «Picea montes amat atque frigora. in «Albina» an. Caeruleis maestae vittis atraque cupresso. . II. 21 24 : Linquenda tellus et domns et placens Uxor. sunt unicii. (3) Moris autem Romani fuerat ramum cupressi ante domum funestam poni. sicut ex mortuo nihil iam est sperandum quam et ob causam in tutela Ditis patris esse putabatur. Michaile BesanA^ Datinele Romftnilord la inmormintare. Viena 1866. publ. III. (4) Aen. au fostu constrtnse sa renunte la chiparosii si sa Întrebuinteze numai bradulu. nat. Ck)Ioniile romane Insa aduse de Traianu In Dacia. 111 Iar în privinta ducerii chiparosului la mormtntu si tngro parea lui la capulu mortulu! aflamu la Horatiu acestea : (c Trebue sa parasescl pamtntulu si casa si sotia placuta si din acesti arbori pe care II cultivezl^ nu-tl va urma tie stapân itorâ pe scartu timpu nici unulu^ atara de chiparosulu urgisitu (l)» De multe ori Insa In loculiî chiparosului aveau Romanii datina de a pune si bradU. Inmorm. .Stant Manibus arae . neque harum quas coiis arborum Te praeter imvisas cupressos UUa brevem dominum sequetur. (2) Cupressi mortuorum domibus ponebantur ideo. pe 60. pentru ca In patria lorii originala chiparosulii era Întrebuintata mal multii la Inmormtntarile cele pompose ale patriciilorii. No. ca Romanii ii puneau Înaintea casei mortului. Kenuntândii colonistii romani din Dacia la Întrebuintarea (1) Od. 57. despre cari scimu cu positivitate. si alii doilea pentru ca In Dacia afiara o multime de paduri de bradU. I. 14. nu Insa si la plebei (3). neaflându chiparosi In acosta tera. nequisquam pontifex per ignorantiam pollueretur ingressus. Caci iata ce ne spune Pliniu: «Bradului U place muntii si frigulu. care se tine de aceeasi familie ca si chiparosulii (4). 63 : .(1) Burada. feralis arbor . (2) Hist.

Dar cu tote acestea a mal râmasii In bradii putina mânie de-a Satanei si de aceea pocnesce elu când îlii pul pe focii (1). IV. în «Albina CarpatilorA» an. si fiindii ele cu cruce Necuratulii nu se pote apropia de acestii arbore. «BradulA» publ. urmasii coloniilorii romane. «De atunci aii rSmasii a cepurile cu crucer> In fie-care bradii. etc. s'a mâniatii focu. a tacutii alte cuie de lemnu cu cruce si pe acestea le-a batutu In loculii celorii-lalte.» Ohiparosulu. asa nici braduld lastaresce maT multa. deveni la Români unii aparatorii si scutitorii In contra Diavolului^ care In casulii de fata. In urma influentei crestinismului. Trebue sa observamd aici fnca si aceea. care n*a dovedita plansetele plebeice. de a Întrebuinta pâna si In <j[iua de a(jil bradulii la Inmormtntarl ! (1) S. ca Romanii intre» buint^za numai hrcidU alhU. nu e nici mal multii nici mal putinii decât Pluton saii Ditis alii Romanilorâ. p. O legenda din Bucovina ne spune urmatorele despre brodii : a Cica dintru Începu tu Necuratulîl se tinea scaiu de bradU. FI. stramutara cu timpulu atât datina cat si credinta despre chiparosii cu desfevîrsire la bradu. in Nota 4ice : mBradttlii tocma se potrivesce cu upr $ulii Romanilord» pentru ca precum cupresuld tâiatCi odata numa! lastaresce. adica (jieulu infernului.» 112 chiparosului. spunendâ ca e copaciulu lui. daca se taie odata. 88. pinA. dupa cum am vfecjutii maî sus. care are cepuri in forma de cruce. Mariana. Din contra. buna 6ra molidQ.et funebri indicio ad fores posita. «Vfecjendu acesta Dumnecjieii. p. si scotendu din bradii cuiele de ferii. 113 IX. ale carui cepuri nu-sQ crescute in cruce.» (3) Lucan. Sibid 1879. nu renuntara eî si la credinta despre puterea acestuia. din contra. a luatii si a batutii o multime de cuie de fîerii jurii Imprejurulâ lui. op. Iata deci de unde vine datina si credinta Românilorii. . si chi- (4) Bojinca. era consacratii lui Pluton respective lui Ditis. 213.442 : «Et non plebeios luctus testata cupressusi» parosula. Bradulii. cit. Phars*3. nici când insa alta soiA de brada. Deci ca sa nu se apropie nici unu omâ de dtnsulu.

p. p. Ca de când al adormitu Mal multii nu mi te aî trezitii. Bojinca. . precum si 'n cele-Ialte tari locuite de Români . se apropie de celu repausatu si plecându-sl capulu spre una din urechile sale. ce le adreseza ele mortului prourmeza mal departe (Jicendu : Aii d6ra nu mg au(jî. Aii nu vrei ca sa-mî respuncjî. 9. salbe. Lambriord. cit. scumpulâ meâ. 151. op. ve^I Burada. mâi^ele. iar fetele. mila mea! (1) Usitatâ pretutindeni !n Bucovina. 8 114 Si apoi a boa (1) si a cjiice: Da cum de te-aî induratii C)e-asa iute ne-al lasata. Ift Somâol. Mari6râ. precum si dupa multe alte cuvinte. dragulâ meâ ! Sau : Mariâra^ scumpa mea. prindu mai Întâi a. Cu noi nimicii n'al vorbitii (2). (2) Dupa cum e si numele celui repausatA.B O C I R E A Ncmijlocitu dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masay ori putinu ceva si mal nainte de acesta. Mari6ra. p. mal despletindu-s! Înca si pârulu si lasându-si-lu sa atârne pe spate. Inmomi. 209 210. pe lânga acesta. lâne (2). trei cuvinte Ca sa le tinemQ in minte. Ionica. Dupa acestea. Ionica. inele si altele. cit. Marianikt Innorm. draga mea. precum: cercel. op. iubitulii meâ. tote podobele. Ian scola si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce : Macar doua. femeile^ cari sunt mal de aprope Înrudite cu dtnsulu^ lepadându-sl^ cum amu amintitu si mai sus.Iu striga de vro 3 4 ori pe nume (1).

p. de maica mea Rucsanda din Ilisescl. M'a lasatii sa patimescii In lume sa m'osindescii. precum in comuna OrlatQ. op. precum buna-dra pe valea SamesuluT. în altele însa. (2) Dict. op. cauta . 115 Sau asa: Te-asI cânta ca clopotulu. Ca nu vcdii sufletii în tine: Sufletelulii ti-a sburatii Sus în cerîulii colii înaltii Si pe mine m'a lasatii. Lambrioru. în loca de a boc). p. Burada. In acelasi timpii. Dar mS dore inima Ca mî-e negra ca tina. (3) Vedî si Bojinca. Când asî duce-o la isvorii N'aî sci inima-I orî molu (1). Dar mi-î fripta inima Si nu potii maî multii cânta Inima mi-I fripta 'n mine. ca nu da nici unii semnii de vieta. comuna Reti^^Q se dice. p. a ffogl. punendu-sl fie-care palmile la ochi. 81. De-alii teii dorii sa me topescii (4) ! (1) In unele partî ale Transilvanie!. 210. In urma vScjiondii ca numai de giaba tiu striga. a gUisi. Ori îmi esti multii supfiratii ? (3).Aii tare te-al mâniatii. Când as! duce-o Ia fântâna N'al sci inima-î orî tina. cit. Te ast cânta ca cetera. da Înca sa le mal si raspunda. Dar mS d6re sufletulCi . de Mariora Barbuta din comuna Crasna. tnchee astu-felii : De cântatii ti-asî mal cAnta. cit. (4) Dict. 151. Inmorm.

încunjurându casa de trei orî de jurii Imprejurii. iepu afara si aice unele. femeile. si anume: ântâia ora nemijlocitii dupa ce a repausatii si sa asezatii pe laita. ca sa nu cada nici o lacrima pe obrazulii mortului crecjiendu ca lacrimele. In unele comune din Bucovina si maî alesii de prin muntî în asemenea casurî se trîmbita numaî cu trlmbita (4). precum: mamele. Inmorm. în Transilvania. Bacid si a celor d din Crasna. când sosesce preotulâ ca sa-Iii iea si sa-lii duca la mormlntâ si pe drumii pâna ce ajungii la tinterimii si se pune In gropa! (2). (1) Din districtulu Nast^uduluT. cumnatele. de dlâ T.cu cea mal mare luare de sema. « 7Vim6*ya este un â soia de bucium Q lungd si dreptQ facuta din d6ge de bradâ si legata cu coja de mcstdcana » 116 In o sema de comune din Banatil însa. Daca mortulii nu are rude . apoi a treia (jli când i se aduce sicriulii si procesia. (4) Burada. Tomolaga din Boîanîi. Turtur^nâ si G. iar altele postându-se la fie-care cornii alii casei. câtu sta acesta In casa. Germana. Simonâ. Rom. respective fetele. surorile. Mahala si alte sate din Bucovina. precum si acelea ce aii statii In oresi care legatura de amicitie cu mortulii. finele si cumatrele. (3| Com. Cam la jumfetate de ora. se sue pe unu atare locu mai Înaltii. (2) Cred. sunt de regula rudeniile cele mal de aprope saii mal departate ale repausatulul. Din acosta causa se vede ca vine apoi si datina celoru maî multe bocitore de a tine în restimpulu bociriî o naframa la ochi. adica femeile. dândii prin acesta vecinilorii precum si celorii-laltî satenî de scire despre nenorocirea ce sa întemplatii (3). prindii a boci si maî tare. si acolo apoi Începu a plânge si a se vaeta cu durere patrun(jjfitore pentru celu repausatu (1). verele. si anume când începu a se trage clopotele. laru frige ca apa cea clocotitore si î-aru Îneca sufletulu nevinovata (2). dupa ce sau vaicaratu si bocitu de-asupra mortului si prin casa. corn. de Al. p. caci numai acestea Indatineza a boci pre cel morti. corn. din Stupea. la amiac^i si sera. si anume totii-deauna când tragii clopotele. Afara de acesta se mal bocesce mortulii când vine vre-o ruda saii prietinii din altii satii. corn. In prima linie însa vintt totii-deauna mamele si sotiile. de At. Fie-care mortu se bocesce pretutindeni de trei ori pe cji In tustrele filele. cari aru cad6 pe dînsulu. Bncitorele. de d-la V. 9. sotiile. iar dupa aceea regulatu dimineta. care nu se arâtase pâna atunci. Îndata ce m6re cine-va.

Macoveld. de trei ori pe fie-care (}i. din contra. In alte sate. p. Bojinca. cari Isl iacii o (1) M. iar daca n*are pe nimenea. de-a boci tote deodata pe celu mortu (2). de d-ia Av. p. publ. preotQ în Badeuta. totu din Bucovina. In unele sate din Bucovina^ precum In Vicovulu-de-sus. se îmbraca în negru. rude saâ de astAfelii de profesiune. cit. Siind. Alecsandri. sora. p. cit. este datina când more unu tecioru holteiu ca sa se adune mai multe fete mari si apoi dou6 câte doua sa boc6sca pre cela mortu si dupa ce sflrsescu cele douS dintâi. (2) Pretutindene in Bucovina.» Frâncu. la amiac}! si la vecernie. începu cele-lalte douS de pe urma.» Dr. In Muntii apuseni aî Transilvaniei.» Burada. este. cit. 68. «Cel morti se bocescâ in cele trei (}ile do n6ue ori. 149: «Cel mal avuti îsi conduci! femei hocitâre. 174: «Bocetele se cânta de unele din femeile înrudite cu mortulQ. p. 83: «Când mortulâ nu are rude. 152.» 117 meserie din acesta. op. pund pe altele în locuia Icra sa cânte laudele si vredniciile mortului. Georgescu si T. rudenii repausatulul. si anume când tragd clopotele : dimincta. ci în numele el o ngtnotenU amica sad o femee platita. apoi se pl&tesce alta fata sad nevasta din satucasa boc^sca. si mal alesft în cele de pe sub p61ele muntiloru. numite plângHâre si mal des tamâuidre. I. plângd pe celd reposatCi. CantemirO. plângStore sau si tamaietore (1). Turtur^na. ce esista la Români de pe timpulQ vechilorâ Romani. un Ci felQ de femei. op. cari sa-Iii bocesca. arStândâ miseria si vanitatea acestei vieti. «Femeile. atunci unele dintre fetele mari cânta (1) Com. Simond. p. Descrierea Moldovei p. iift bocescA in deosebite restirapurl ale dilel : la resâritulâ. si totu asa pe rendu pâna-Iu ducii do-lu îngropa. Poesil pop. p. de d-niT Rom. cari cânta mal multe versuri de doliCi. apoi ild mal bocescd si când sosesce vre-o rudenie saQ prietena ala repausatulul. 324: «Muma.» D. ce nu se arâtase inca. op. Pesta 1870 p. clatinându*se când într'o parte când în alta. fîinda din alte sate dusa dupa nevoile vietii. 214 215: nPrefiee sunt mal t6te femeile poporenilord români. p.» Dim. No. cele înrudite cu repausatulfi. România si Transilvania. 619: «Nu tota-deauna muerea se plânge dupa barbatd.mal de aprope versate In arta bociril. cit. Corn. daca celu mortu e unu june sau o fata mare. preotQ în Vicovulfl-de-sus: oNesciindQ a bocî vre o ruda de a mortului. LambriorQ. si d-lQ V. M. Vf. surori.» V.op. Besanâ.» Ve4l Burada. de multe orT se nalmescd asemenea femei bocitdre. sad nesciindâ ele bine a secanta. Inmorm. datina de-a se pune mal multe fete întrunii siru de*naintea casei si apoi. atunci se nalmescii femei straine din satu. 82. Plangitârdey fie muma. rudele sunt dat6re a însoti si a plânge pe mortU pâna la gropa. îs* despletesc^ p^rulCi si mergâ în . Inmorm. « Albina» an I. cit. Marienescu în «Familia» an. si cari porta adevSratulu nume de hoeitore. Stanescu. At. stud. Ca si în epoca Iul TralanA se afla intre femei bocitdre» carile mergâ de bocescQ mortulâ pe la case si pomenescQ cu una tond plângatorii de tote meritele lorii. 140: uBocitulU e untt obiceiA. cit. amia(}a-(}i si apusuld sorelul.

Frâncu. înv6tatora. încâtQ ca adese-orl facil pe ceî de fata sa plânga (4). cu asa prefacere sciii sa-sl arate durerea. ci ele totfl-odata întoneza cu unii glasii jalnicii si monotonii diferite poesii. începe a diice dintr unii fluerii ciobanescii câte o melodie forte jalnica (3).urma cortegiulal. iar daca a fostu Insuratu si lasa în urma-l nevasta si copii. Turtur^nfl. se aquira unii individii. asezându-se la capulii repausatulul. 118 de trei ori pe (Ji la ferdstra mortului: dimîneta. Inmorm. (1) Frâncu. cu caracterulii. Turturena. op. la fetele cele mari. bocetU. bocitorele se roga ca sa aiba grija de copiii ceî mic! ce au murittî maî nainte de acesta. (3) Com de d-la loanîi Popovicî. carii trîmbita diverse melodiî de jale de maî multe ori peste (Ji câtu si în decursulu noptii totu timpulu câlii sta mortulu în casa (2). precum si la o sama dintre ceî maî înaintati în vîrsta. Avramtt si Erm. I. precum si'n alte sate din Bucovina^ cu deosebire însa la munte. 174. op. în care se afla familia. op. Ghiuta. 119 Daca repausatulu e unu barbatii saa o muere înaintata în versta. Din când în când ele lauda vredniciile. maî esista înca si acea datina ca la feciorii holtei. (4) Burada. la prându si sera si de câte ori cânta tot-deauna îsî despletescu pfirulu si-Iii lasa sa atârne pe spate (1). în Stupea. iar în unele parti ale Transilvaniei si Banatului (icântece de jaley> si (ncântarî de priveghiU^n si pe cari le îmbogatescii cu improvisatii potrivite cu starea cea trista si misera. p. pag. (2) Com. 2J5. In Vicovulu-de-sus. virtutile si faptele cele bune facute de celii repausatii în vieta sa. în partile Grisului albii si negru din Ungaria. de d-la V. In locii de a boci pe celii repausatu. Bocitdrehy nu numai ca plângii si se tânguescii dupa celO repausatii. 82 si 83 Bojinca. în TodirescI. si sunt atâta de iscusite în însirarea laudelorii acestora. si acela apoi. atunci jalea este cu multa mai mare. virsta si timpulu în care facii înmormîntarile. cit.» (2) Com. cari în cele mal multe parti locuite de Români se numescii «ftocete» sing. sa se naîmesca si trîmbitasî. cit. maî alesu la baci si ciobanî. care scie bine dice din fluerii. de d-la V. de aceea ele striga si se vaicareza de . p.

informându-se în timpulii din urma despre acesta precum si despre împrejurarile în cari a repausatii. cit. Si daca.9 120 Cal mâncata frunza din fagi Si-al despartita pe cel drag! . Ca venita pâna la pragu Si-a luata ce mi-a lostu draga Si-a venita pân'la ferestra Si ne-a luata mila n6stra !. din întâmplare. în care a fosta repausatula. pe pamîntîi De ye^I m6rtea ce-a facuta. atunci. (1). cuvintele ce le 4i<^îi sunt versuri. Unu bocetii din Bucovina^ comuna Stupea. iraproviseza bocete nou6 pe cari le rostescii totii atâtii de bine ca si pre ori care altii bocetii ce-lii sciii mai de nainte. p. 152: vBocetulil este unA felâ de cântare jalnica si trag&nata Împreunata cu plânsâ. M*al despartita si pe mine Cu cine-am tr&itâ mal bine! Coborî. p. NumSrulii bocetelorii cunoscute bocitorelorti nostre este f6rte mare si variatii. în capitolele urmatore. care sar potrivi macar în câtva cu starea celui repausatii. Si-al venitQ pâna în pragd . D6mne. iar restulii îlii vomii reproduce parte. parte ca adausii la fînea acestui studiii. daca nu-î cunoscii de mai nainte viata. In scurtii (Jisii fie-carebocitorerostesce totii-deauna numai de acele bocete. Cum esti tu fâr'de dreptate.. judetulu Siiceva^ comuna Malini Bata-te pustia m6rte. si sunt potrivite cu viata si starea. Altulu din Moldova. op. nar sci nici unii bocetii. Noi vomti însira însa în capitolulii de fata numai o parte mica dintre cele ce le-amii pututâ pâna acuma aduna.ce-I lasa fara de ajutoru. Vomu începe deci mai întâi cu bocetele ce se adres^za mortii^ adica fiintei care curma firulii vietii fîe-carui omii. ne-avendu cino îngriji de dlnsiî si a le aduce cele necesare spre sustinerea vietii. 174. cit. unde va cere trebuinta. suna asa: Batâ-te pustia morte. Lambriord. Ca mi-aî venita pâna*n porta Si mi-al luata mila t6tâ. N*al tacutii nici o dreptate. cari se potrivescâ cu etatea si împrejurarile în cari se afla celii repausatii. fara protectie si ce se vorft face ei singuri. carT se sciQ de mal înainte.

La cel tineri înca vine. De bStrânI nu-I rusine. Mariuca Nistorfl. 121 Mortea cu c6sa cosesce Si pre nime nu feresce. Altulii din Transilvania. Ci-al venitii si nechemata . ce gândesci De-alii meii nemii îlii pustiesci? Nu sciâ. unde-ml esti poftita. Nu mergi. Casa mare pustiesce. Nici pre crai. nici pre*mpSratI De taberl incunj urati. Când ÎI viata mal frumosa. De-acolo nu'nt6rce era (2). (2) Dict. Venit'al netrebuita! Nu sciii. Nu scil m6rtea când sosesce.al gândita De-ala meii nâmii Tal pustiitii?! Cum nu-I m6rtea*n lume mare. ce. Cum mal faci si tu dreptate. Nu mergi. de llinca a Mielului Capra. Sflrsindu cu vieta omului se adresezâ catre sufletulu acestuia. Ea pe nime prietinii n*are. Nu se teme de voinici Nu-I mila de prunci mici. unde-ml esti rugata. m6rte. spuindu-I: Sufletele tical6se ! . m6rte. districtulii NasSuduluI: Of! mânca-te-ar foculii m6rte. Si se duce*n alta tera. Nici de noi de cestia-laltl.Si mi-al luatii puiula dragii (2). (1) Dict. Lasa prunci si lasa casa. Sotâ de sotâ ilâ despartesce! (1) Dela morte trecii la viata omului si cjiicu: Ce e omu*n asta lume? Plânge si se 'nveselesce.

Gospodarulâ meâ! Draga mea. Strojinetula. (3) Din IgescI. Simona.Câta e lumea de firumâsa. district. Negrilorâ. Miluta mea. de d-la T. de d-la T. . care Iasa pa sotia sa asemenea singura tocmai când i-ar fi foslu mai dragu si mai placutii de traitu cu dlnsulA In lume: Sotulâ meii. dict de Uie ala lui Onufreia Frunda. (2) Com. doritulu mefi! Dar de ce to-al mâniata Si pre mine m'ai lasata? M*ai lasata singura *n lume Fara sotie si glume. (1) Corn. strainilorii ? Eu de-acum când oiâ slabi. voinicula meu ! Sotuld meii. 122 Da cum de te-at indurata Si pe mine m'al lasata Totâ de china si de nacazâ Si cu lacrimi pe obrazii? In ce sprijinu m*at lasata. Intr'a cuî cama m'al data? Pietreloru si lemnelorfi. dupa cum ti dicteza inima si anume: La unu mosnegii. Ce nu-tl muti viata *nainte? (3) De aici Înainte fie-care bocesce pre celu mortu. Cine m8 va milui? (1) La unu barbatu. Simona. Tu te^ndurl si iesi din 6se! Sufletele ticaite! Vecjll m6rtea cum te cuprinde . care lasa pe sotia sa singura tocmai când îî este mal greu de trâitu In lume: Dragulâ meâ.

Dupa tine i)lânget6re ! De ce stal între feresti Cu mine do nu vorbescl? Da deschido-tl buzele Sa-tl audii eii vorbele. district. Nici unâ cuvîntâ nu mi-ai data. de d-ld I. Georgescu. Cu jale Tani îngropata. dragulii meii ! . iubite scjtulii meii. Sa nu mâ lasi gânditâre. O. corn. comuna Secadate. de Sofia Fr&ncu. 123 R6ga-te de DumnecJeQ Ca sa traescu baremâ eâ Sa-Î scapâ de necazulu greii. SiretlQ. Cal fostii dulce la vieta Si m*al iubitii cu dulceta. iubite sotulâ meâ. sotule. In pamîntii Tam astupatii. O. (2) Din Transilvania. De când nu te-am maî v6(Jutii. Dar spune-mi unâ cuvintelâ Sa mi-l(i punâ la sufleteld. dict. Pentru bun\ilii Dumnecjeii ! N*at facutii atâta bine Sa mfi chemi tu si pre mine. Cum m*al lasatii tu la rSii ! Eii noroculii Tam pierdutii. O. Mi-ai fosta chiar ca si-o maicuta (2). care sî-a lasatu tenSra sa nevasta vSduva cu mai multi copii mititei: Sotule. La unu barbata.Sotulâ meu m*aî înselatQ. Când de aici ai plecata. tu dragula mea ! Dara cum de te *ndurasi De pe mine mS lasasi Cu dragi (copilasii tei Si cu dragi fiutii mei? (1/ Din CalafindescT. Si-mi mal spune si-o vorbuta Sa mi-o puna la inimuta.

comitatulii Carasii : Martine. (1) Din Orastia in Transilvania. Fara usi fara feresti Cu mine sa nu verbescî. Cre(jil. Dar'cum te'ndurasi De asa mfi'nselasi ? ! Ca me lasi pe mine Cu pul micutei Si prea prostanel. Am vacjutii eii bine Martine. Banit chieltuindCi La iermecâtâre Si descântât6re. Martine ! Lucratorii ca tine. pentru prima 6ra în «Observatoriulâi» an.Tie d6r* nu tl-a placutii Ce mosie al avutii? AI cerutii unâ copârseii Sâ-tl traescâ sotul ii râii. 124 Prea mict i-aî lasata Martine. Martine! Tinereii! ca tine. StrîngStorii la bine. Martine! Si mal scil tu bine. Cu min*sa nu te *ntâlnescl! (1) Altulii din Banatii. Câ m'am îngriji tâ Pân'mi s'a urîtâ Pe drumuri âmblândâ. D6rlecâ tî-oia afla. III. publ. Si mi te-oid scula. 28. Dar'm6rte-a venita Si te-a celuitâ Si m'a sSracitâ ! . SibiiO. ti-a fî pficatQ. 1880 No.

Se-alasi ficiorii fâra tata . Martine. Cum scil. Fumelia cui alasasl. RSmânu ne*mbracatl. Ca-sâ pe ulici6râ De f6me sa mora. Cu prunci sa prân(}im(i Si sa ne vorbimâ Sa-I casatorimili. Sc61a-ti musatlu caplu-a tea Si nu ni fa aistu a rSa. urbea Bitolia: Av(Ji vrutlu sotlu-a ftîea Iu mi alasasl ? Iu mi demandasi. Mergi la Dumnecteâ Si Sânta-Marie Mild sa le fie. Ca sâ faci unâ bine Chiar si pentru mine Si puiutii tâl.asi ruga De m'al asculta. La gasde slugi bagati ! (1) Altuia din Macedonia.Acum te. parintesce. D6r* s'orâ Indura Si mi te-orii lasa Sa mal vini a casa Sa sedemu la masa. Martine ! Mal vino la mine Puii de ti-I cresce. Ca-sO pre prostanel Si iau rSmasu Ia rgâ.

Sa lasi feciorii fara tata Si pe mine fara gospodarie. Me lasasl fara umbra în câmpie Si-ml lasasl copiii pe druma. M.Si mine nicochirata. comitatul^ CarasA. Gleile a chisalieY ni dedesi. Marienescu in « Familia o an. Copiii cui lasasl! Radica-tl frumosula tsa capa Si nu ne fa acesta rSa. irati tu aduna T6ca si campan'asuna Tuta lumea tra s*aduna Tru mormint sa ni ti puna. .AI alasasl fumelia'n cale. At. M^alasasI fara umbra*n pade. prima 6ra de d-la Dr. Tine nu-ml alasi ca s'trec. ci ni fecesi. Tu alta lume închisisi. VI. Talfâ. (1) Din Banata. Si. publ. comuna DomanQ. Venta negru si venta pustia Tu nu m6 lasasl sa treca. Aucjl Iubite. sota ala mea î Unde m& lasasl. Te adarasi. te armâtusis!. Ci e loclu. 1870. p 619. Ospetli nu li mutrisi Si cu gura nu li grisT^ Ne asteptasi. 125 S6rele si fti-o arda PI6Ya 8i fil-o bata. Vintu laiu si vintu scret. Pesta. BunIIi tuti fii le taliasl. ne pitrecusT. Cui me 'ncredintasi.

Mititel si ne*nvgtatl Si prin lume nepurtati? Copilasii tl-al lasatii. Mândra ca o garofita? Si cum de te-al înduratu Copiii de tl-al lasatQ. N'asteptasI. Nici pe nime cu credinta. când mi s'orii scula «Mama» pe cine-orii striga. 126 Nic! mamuta. Te gatisi. strainilorii ? Si el. Care cum mi 8*a scula Totu pe dînsii î-a mustra. Ce e foculâ ce ne facusi. Cheile miseriel îmi dadusi. XVII. Tdca si clopotulâ suna. I-a mustra si judeca. Burada. T6ta lumea ca sa se adune In mormîntii sa mite puna(l) La o nevasta tiniraj care a lasatii mal multi copii mititel : Mari6ra. Sl-atuncl unde te-orti cerca. Negrilorii. S'aiba cine-I mângâia Si de straini apfira ? (1) Altulu din Macedonia. te înarmasi. fratele tââ aduna. T6te bunurile mi le taiasî. draga mea^ Draga mea. T. 6spetil nu I-al bagata în sama Si cu gura nu le graisi. p. ne petrecusi. 39. Ca de astazi in colea EI mamuta n*orâ avâ. Iubita mea! Cine mi te-o sfatuita De-asa ten6r*al pornitii. Tovarasi. In alta lume pornisi. TenSra ca o mladita. nici miluta. comuna Magarova: . D6r*mamuta si-ara afla. Iasi 1883. P16Ia sa mi-I bata. (1) T.Sorele sa mi-1 arda. Da'ntr'acul sama lai datii: Lemnelorii ori pletrilorii. Cântece de miriologhi (bocete) adunate în Macedonia si pubL in «Convorbiri literare» an.

Iti lasasl zestrea nepurtata Cu sotele înca neamestecata Si înca nealintata. Nemestecata. Fiica mea. Sevdaea prota. ne disfterdata. ti petrecul. haraua prota ! Cu cuscrimea ne-vi(j[uta Nemisticata necunoscuta. Laia de mine ti maritai. Si nica ne urdinata. Tru sote nica ne esita Si nica ne harsita. Cu dorii mare ti asceptal. te trimesel. Tl-alalasI paea nepurtata. vruta mea! Ti maritai. Antâia iubire. nedesmierdata. Nicuchira fti ti facui Doi aîiî nica nu umplul. necunoscuta . Cu doru mare te asteptai. Ne crescuta. iubita mea ! Te maritai.Hilia mea. ântâia bucurie Cu cuscrimea nevecjluta. Gospodina te facui. Necrescuta. Doi ani înca nu împlinisi. Ti vi4ul ti harisiî Va s' vedu mani sotlu cu alta Si mine arman amarîta.

sora. sora. Cum sî-o tine casa el îi. XVI. sora. (*2) Burada. Dar când cartea mT-a primitii Elii. m6rta cu dorii. dict. Cântece de miriologhî. Cu fata la resaritii. Micutelii si prostanelu. Ca prea micii tu Taî lasatii. care a lasata unu pruncii orfanii In grija fratelui eî locuitorii în alta comuna departata : (l) Din Bucovina. Dupa dulce tratiorvi. satulG Crasna. Cum pe George sa-Iii grijesca Si cum sa mi-lii ocrotesca. ne vaetamii. districtulQ Strojineta. sora. C&'X departe'n strinitate Si n'a pututii primi carte. Te vgcjuî. 8*0 si grabitii Si Ia tine ml-o venitii. 127 Draga sorii. Ti-a fi. Scola.» an. 491. te trezesce Si luî nenea tu vorbesce. Am sa vadu manI barbatulu cu alta Si eu remanu totii amarîta ! (2) La o vMuva tengra. C'acusî nu te maî vcdemii. de \e^\ bine Cum sedemii totî lânga tine.Si înca nedata'n lume. Cum sedemii. de Mâri6ra Barbuta. Sc61a. publ. si pecatii. Ser mana do mine te maritai. te alintai. Draga mamit gospodina ! . Singureii! si prostanelii? (l) La o fata maritata: Draga mamil gospodina ! Tl-au venitii nemurile De prin tote satele. în «Convorbiri lit. p. Si ele te-orii întreba: Cum tî-al plivitii gradina ? Da gradina tî-aî plivitii Cu spatele la pâmîntii. Iasi 1883.

128 -' Si mamuca tî-a spSla-o. De când Dumnia-ta te-al dusu Trei flori în p6rta ml. Ca I-al lasatQ mititel (2) ! Iarasi la unu tata: Tatucuta. tata. învâtatora in Domanu. Olarid. Nicî în apa de îsvorQ. . Si nu te'ntorci înapoi. tata hal ! Cum de te-aî dusa dela noi. care Ta cantata surori! sale Ana. La mamuca s'o trimetî Din iundulii pamîntuluî Pe suerulii ventuluî (1) Din BanatQ.am pusu. Sa âmble copiii tâl. scala. Nici în spume de soponii. Da pruncii c*oru întreba Pre tatuculâ lorii asa: w Unde-a remasâ mamuca ?» «A remasO la bunica» (1) ! La unu tata: Tata ! unde te-al mutata. Si-ola uscao'n gândurele Si ml-olâ strânge-o paturele Sl-oia cata la prunci cu jele. dict. de d-Id los.Câmesuîca-tî s*a negri. Numai în lacrimi de omâ. de Maria Manei u. Ca tl-a fi destula de.a sara! Sc61a-te si-ml esi afara Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava. Si pe noi cum ne-al lasata? Scdla-mi-te. si corn.

La o mamay din Transilvania: Maica mea! un*te-al gatatâ? Si tu pre noi ne-al lasatu Numai în haine de vara. Maica. Barbatii fâr'de femei. Prin fluerulQ ventulul. Macovelu. com. Prin plalula vSsduhuluI (1). 129 Ca sâ-tl dââ si Dumi-tale O'nflorita mândra flore. Stândâ ca nisce ângerel. Si baetii lâra mama Nu-sQ luati nici într'o sama. dict. . Când m'al lasatG Dumne-ta (3). Ori te duci în alta tara. de d-ld Av. Siretului. Toti plugarii vorâ esi Numai tu vel putrecji (2). (3) Din Secadate. C*aceea e tara buna. Copiii far*de parinti La toti 6meni-sil uriti . (2) Corn. satula CalaflndescT. (1) Din Badeuta. Barbuta. district. de d-ia T. Simona. Altulu din Transilvania^ districtulfl NasSuduluî Dragulâ meâ tâtucule ! Eâ te cunoscâ pe sprincene Ca Iesi copiii cu jele . Dumnla-ta n*al mal venita. (1) Din Bucovina. . corn. Georgescu. Primavara va veni. Da sa-ml trimeti o scris6re. Caci copiii fara tata Nu'ncapO nici în lumea larga. de d-ld I. Te cunoscu pe ochisori. Ca Iesi copiii cu dorii.Florile aii înfloritd. malculita mea! Acum cin'm*a mal cata. de M. satulâ Crasua. (2) Din Bucovina. Traescii copil tara muma. diot de Cairina Racolta. .

Te-aî pornita la cununie Si nu ti. Sirotita (6) Io. din Bucovina. Cu fl6re te-o însemnata. (7) T. Cire va mire acmice (3) cavta ? Cotro vo îo cu mire obami? (4) Io sâm finita ca n*am tire. ce va fi de mire. (6) Sirotita=sermana. Cotro voia mere? Vechi (l) n'amnicî ur (2) în lume. in «Tribuna» an. (4) Obarni=indrepta. O calatorie in satele românescl din Istria. Burada. Cire va mie da pare. (S) Acmice=acuxn. la BomilnT. 3c61a-te si te trezesce Si cu gurita graesce Si ne spune vr*una cuvînta Dela nâmurl din pamînta. (5) Nigder^de acum înainte. . 130 Altulu din Istria: Mama mea. No.al gasita sotie. Nigder (5) nu te voi vede. (2) Ur= unuia. Sotie nu tl-alluata. iBraorm. Cire me-ar pute juta ! (7) La unu fedorit holtau. ce va fi de mire. VIII. ! Cum de mi te-al indurata Si pe tatuta! lasata ? Da de ce n*al asteptata Sotie sa-tl fi luata. Florecic'a putredî Miresa tl-a'mbâtrâni. Sibiia 1891. T. satulii Crasna Draguia mea N. Spune-ne macara ce-va : (1) Vechl=mal multa. publ. 168.Mtiantk.

Da ea pe cine-a striga? Prin tote coturile-a cata De urma nu tî-a mal da (1). Far'de altu me-alasasî. Ginere nu închisisi. Mamuta de-unde-a veni. Si te uita pe fer6stra Ca-tî vine-o carte domnescâ. fiira sora.131 Ti-Î bine-acolo ori ba? Sc61a-mi-te. Casa mea îli înclisesi. Ginere nu pornisi. Pecete mare tu-ml pusesi. Usa cu cheia mi-o închisesi. Far'de altuia mS lasasl. N'avuî tihe s-îii liatî nora. Pe-a cui guse ml-aruncasî. Cu catranii ml-o înegrisi. Nici la nasa. Da ea cu cine-a grai. OspetiI mi-I oprisi de-a veni. Singura ca cucuveaoa? V5ma cale nu-alasasl. ne la iartat. nici la fartatâ. Ne cuscri amisticat Ci si-îii fac si eu laia. Preotulâ sâ t!-o cetesca. Din casa sa te pornesca. Cu catrane îli u laisî. Ca holteîasii-a putredl Dimineta s'a scula. Sivdaile nu le trecusî. Usa cu cleia fii u înclisesi. Ne la nun. . Vula laîe îii u bagasî. ce mi-al dresa ? Cu cununa 'n capa fugisi. Fiulu meO. Altulu din Macedonia. ce ne lâcusi! Ce facusi. Casa mea mî-o închisesi. ci ni fecesî! Ce fecesî. Amorurile nu le trecusî. Bucuriile mi le pierdusl. Hareile îii le chirusi. ci ne-adarasl ? Cu coruna în cap fugisî. comuna Magarova : Hiliul-a îilett. Fara frate. nu te da. Ospetli fii li taliasl.

(1) Dict. Ci e liliea. Fara frate. N'avul norocii sa-mi ieâ nora. Ce e fl6rea ce trimitemâ? Cum ne-am hotarîtâ ! Paserile verii ce-sl cânta. Ce se facti si eu sermana Singura ca cucuveaua? Nici o cale nu lasasl. fiule. fara tine. fâra tine. Si cânta bilbili la cap. Si cânta privighitorile la capa T6ta lumea se bucura. . Ca mi te dusesi de la mine. Mâna de mâna sa ne apucamâ PragulA sa treca sa nu-lâ lasamâ. fara sora. Hiliul a-îiieu tu loc se-inclide. Tuta lumea se-harisesce.Nici cu cuscri amestecata. de Mari6ra Barbuta. Mine m6rtea mi jelesce ! Loclu tut el se desclide. Mana de mana 8*ne-acatam Praglu s' traca s* nu-1 alasam. Di furtuna fii-ascapasi Si în casa îîil vinisi. Pit Vlachie îii alagasî. Ajutati-fii a mele 86te Si voi cusurine t6te. ci pitrecem? Di caile cum n& iecem ! Puglili-a veralel. Ce sa fac(i. Pe-a cui spinare m'aruncasi. hiliu. Masi di m6rte nu fugisi. Ca fii te dusesi de la mine. Ajutati-ml s6tele mele Si voi veris6re t6te. 132 Ci sa-fii fac. ci-si bat.

fiica mamil. 133 Eâ am gândita ca tu mie Mi-I face o veselie. Draga mamil. 3' (2) Dict. Si deschide-tl ochisorii Si ti-I vede fratiorii Cum I-al lasata brudiorl. Numai de m6rte nu fugisi. satulii Crasna : Dragulu mamil holteiasu. Fiulii meH în pamîntti se*nchide. Nafrimuta cea de mire Tî-orvi lega-o la psaltire. Cântice de miriologhil. din Bucovina. Dara tu mi-al facuta mare Si avama supSrare. De furtuna îmi scapasi Si în casa îmi venisi. satulii Crasna . Florile ti-orft înflori. holteiasCi. scumpa mamil! (1) Burada. p. In Valachia mi-al alergate. de M. Dumnia-ta nu le-l plivi.Pe mine mârtea me jelesce ! Pamîntulîl totAse deschide. Barbuta. în «Convorbiri lit. Primavara c'a veni. Naframa cea de nânasâ Tl-orii pune-o la prapurasii. XVII. (1) La unu hoUeiasii. Pe mamuta de-al lasatO ? Da cui mi te-al potrivitii Fratiorii de-al urîtii? Ian sc61a-te. Ca*n pamîntii îl putredîf (1) . Dragulii mamil ficiorasii. Scumpulii mamil ângerasu.» an. din Bucovina. Draga mamil. Da cum de te-al înduratO. publ. Brudiorl si strainiorl î (2) La o fata. Nici plivi si nici privi.

Cu cuscri nu te-amestecasi June tu nu-ml luasI. In loca de june mormîntâ îti daâ Si colaci de cara la capa îti staâ. Altulu din Istria: Fata în versta murisi. Tu loca îngropata. Nevasta cu petala pe fata Si acum remasesi fata In pamîntii îngropata (2). Barbuta. Betâra (6) ce voia face. Tu loca di gione mormintâ îti diaâ. Voiamâ sa mi te scota din casa. Brizna (3) me filia Ca asa tinera (4) murit. Si colagi di cara la capu-tl staâ. Cu cuscri nu ti amestecasi. Nevasta nu te facusi. comuna Târnova: Feta tu ilichie murisi.Altulu din Macedonia. Gione tine nu-fil luasî. . Tujna (5) sirota io dupa tire. 'Nv^sta nu te fe^esî. Vream sa fii ti scot din casa. (1) Dict de M. 'Nvesta cu teliurile pri fata Si tora armasesi feta.

Tî-oiO face îngropaciune. Ce voiu acmu face. O calatorie in satele românesci din Istria. (4) Tinera=tânera. Cire me-ar juta ! (1) La unu copilU de tîta. Te-a luatu din scaldatâre. 134 Ca nu te voiu vechi vede..(2) Burada. publ.. din Bucovina. publ. Colacii cel de nanasi Ti i-oiu da peste salasu.. in «Tribuna» an. (3) Briznassintristata. XVI. (5) Tujna^umilita. (6) Betâra:=:b£traua. p. Io sâm sirota N'am nici ur în lume Neco Domnul. Te-a luatu mârtea de micu. satulii Manastirea Ilomorulul : Dragulu mamil ângerasâ! Da cum de mi te 'nduras! Si tituca ml-o lasasl? Mama tita cui a da Pe cine l'a desmierdâ? Draga mamil floricica AI sburatâ ca-o rindunicâ. 490.. VIII... N'al traiti sa fii voinicu. N'al traitii sa te faci mare. în locCi de botejune. în Convorbiri lit. No. Nu va ma cire purta apa . . an.. Cântice de miriologhil. Natramile frumusele De cumnati si cumnatele Le-oiii pune la prapurele . La cruci si la fanarele . Milostenia ce-o faci Sa fie pentru saraci! (2) (1) Burada. 168.. Colacii de cununie Ti I-oiu da la liturghie. Eâ.

Georgescu. In acele parti. de d-la I. p. Nu mâ lasa supâratâ Si de doru nemângaiata! (1) Altulu din Macedonia ^ comuna Nijiopole : Ficiuric (2) maratii(3). unde este datina de a boci doue bocitore de-odata^ de multe ori una dintre dlnsele Întreba bocindu pre cela mortu. <5) Burada. Di curend fapt. de d-ld George AvramQ.(2) Com. 489. Sc61a-te. Daca m6rte-amarnica Tare m'o mal otravitii La pamîntâ m'o oboritil. Amu-Î nunta Sc61a-te nu Ca nuntasii feciorii mare! Dumi-tale. sta scârbitii. Du-te dar si vina era. Vasile. (1) Com. Cântece de miriologhi!. Di-una parte rSâ fecesî. (2) Ficiuric = ficIorasCL (3) MaratQ=sermanQ. XVI. (4) Ce-sî trage aesta lume (5). Ca scapasi de multe chine Si de multe lae chine. Ca curendâ fti ti dusesi. 136 .» an. dupre cum prea bine se pote vede acesta si din urmatorulu bocetu din Bucovina: Vasilica. tl-aii sositii! Da eti cum me voiti scula. înv6tatorCi. publ. in «Convorbiri lit. iara ceea-lalta rgspunde In numele acestuia. scola Si Iesi din casa afara. invâtatord. (4) Lae = negre. 135 Altulu din Transâvanta^ comuna Secadate: Puiuia meO fl6re de vara. De-alta parte fâcusl ghine.

Si vatâjelâ îti alege C'o venita vr'o doî-spre-cjiece.celea cari nu din prefacere. de Anita Haramida. . Vatajelâ cine tl-a fi ? Nafiramuta Cu crucita! Da druscuta cin *tl-a fi ! NafrSmuta Cu cofita! Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Si-6re cine te-a boci ? Gradina cu florile. Sprâncene negre ca mura. Da mamuta cin' tl-a fi? M'oiâ ruga la Sânta-Marie Ea mamuca ca sa-ml fie! Fata alba ca spuma. . Scola-te si ni-I vorbi. ci din tota inima plângâ si se tânguescâ dupa cela mortâ^ fîindu-le jele dupa dtnsulâ. Ca de când eâ am muritâ Ea nemica n'a graita ! . ett m'asî rugare La pamintâ asa de tare Sa nu te'ncâpa din fata. Cine ti le-a saruta? Pamîntulâ cu rugina ! De-asI put6. Cele mal multe bocitore^ si mal alesA a. Casa cu surorile! Da mamuta ce-tl-a face? Ia ml-a sed6 la pamîntd Sa n'o*ajunga lâcCi de ventâ. . Sa te'nc^pa dintre spete C'acolo nu se prea vede! (1) . când au bocitii unu (1) Dict. _ 137 - . Românca din satula Putna de lânga mân&^ stirea cu acestd nume.

No.i> Ac^ta credinta forte latita la poporulii româna se pote cunosce Înca si din urmatorele versuri. 10. 83 84. luminari. Când 86rele a sfintita Mormintelula IWnghitita Necatatay ne'fnpartâsitU^ De nimene nejMH (2). cari sa-Iu bocesca. V. Ca pe cela ce ml-o placuta S*o dusa si nu Tam vazuta. p. câte o naframa irumdsa. Bogdana. colaci. (2. tnchele bocetele loru mai tot-d auna cu urmatorele versuri: Eâ cu draga te-asi mal cânta. ca sa nu treca cine-va nebocitii si pentru ca sa se Implinesca obicelulQ. Rimnicula-saratâ 1888. Inmorm. Dreptu aceea Românii de pretutindene au cea mai mare grija ca nime sa nu se 'ngrope fara sa fie bocitu. p. La8a*mâ badica 'n pace^ Ca edi dragoste n'oiâ face Cu omu. care nu-mi place. nici când Insa bani (1).timpâ mâl Îndelungata si acuma numai sunt In stare nici a plânge nici a boci. Ne aflându-se nime. atunci se naîmescii anume hocitore ca sa-Iii bocesca. care n'are nici rude nici prietene cari sa-Iu bocesca. Literatura populara. pe cari le scotemu dintro doina din partile de sus ale Moldovei: Fruncja verde trei ghi6ce. In «Gazeta satinului» an. Si daca mortulti n are rude si amice. 155. De aice vine apoi si blastamulâ celu mai mare: <isa dea Dumne^ sa n'at pe nime sa te hoc&ca (l). haine si alte lucruri de ale mortului. se punii de bocescii omeni straini pre cari nici nu I-aii cu- . sau câte o pareche de altite. care sa le nalmesca si platesca. publ. culegeri din sasula Moldovei. 138 acesta do unu f6rte mare pfecatu. daca e cu totulu straina. carora li se da apoi. câte unii stergarii. dreptii plata pentru acesta. A. e f6rte compatimite si considerata nu numai de cela mai nefericita omu de pe fata pamlntuluij ci tot odata si ca urgisitu de Dumnezeu. atunci adese ori se gasescii femei. N. tinendu (1) Ve^t despre acesta si Burada. cari de mila. Dar'mi-I fripta inima Si nu te mai potâ cânta! In fine merita a fi amintita si aceea ca fîe-care omu^ care na avuta cine sa*lu caute In boia sa^ care na iostu marturisitu si tmpartasitâ cu sfintele taine Înainte de ce si-a datu sufletulâ^ si mai cu sama acela.

(6) Cap. de d-lG V.» Cuvlntulii Nenîa se deriva dela (jieita Nenia. 24. Câte odata la Evi^el^ când nu se gasla cine sa bocesca pre mortii. 83. 139 -' Asemenea gasimu în Amosu (1): «pentru acesta. e usitata nu numai la poporulii românii. p. 9 (5) Cap.» (1) Com. Bocirea^ despre care am vorbitii pâna aice. In plângerile lui Ieremia (6) gasimii: «Asa graesce lehova. care presida aceste soluri de lamentatiuni. si altî Români din Bucovina. nume pe care si Grecii îlu dau la cântecele funebre (4). 162. prin cari se jeliaâ si în acelasi timpu se laudau faptele defunctului. si ele voru fi însotite de cântece de flautu. XX. Ea avea unu templu afara de . (2) LambriorQ. Ve4î si Hurada. XXXV. Turturdria. Domnuluî (jiice asa: plângere In tote partile^ si în tote caile voru (jiice val ! vaî ! si vorfl striga pe plugari la plângere si pe deprinsii plângatori la plângere. V. op. La Evrei buna ora gasimii In cartea numerilorii (3) ca. In Paralipomenl (5) gasimii asemenea ca pre losiasii la plânsii tota ludea si totu Ierusalimulii. Domnulu puterilorii. 29 (4) Cap. Inraorm. Y. cari se nalmlaii pentru acestii scopu. Festus ne spune ca * aNenîa este unu versu ce se cânta din flautu la înmormîntare pentru lauda mortului (3)». (3) Cap. ci ea esista mal multu saii mal putinii si la alte popore atâtil din anticitate câtii si din timpulii de fata. 16.» Grecii înca aveau asemenea lamentatiuni sau bocete si se numiau trine (fl-pf^vot). cit. se cautaii femei. p. Si Cicerone (Jice: «Se facu în publlcu laudele omeniloru ilustri. aceea ce se chiama ««ewme». XXIV. IX. Romanii numiau aceste lamentatiuni nem'ae (2). tn timpii de trel-(j[ecl de (Jile sa plânsii asupra corpului lui AronO. V. lehova Dumnedeulu ostiriloru.noscutii mal nainte de morte (2). V. In aceeasi carte (4) vedemii ca poporulii lui Israilii a plânsii pre Moîsi în timpii de trel-deci de (Jile. cautati si chiemati plâng6t6rele ca sa vina.

cari se (jiice ca eraâ facute din osCi de Milvtis (vulturâ). 140 cete pentru mortu (1). . dupa care era obicelulu de a se trimite îndata ce cine-va îsi dadea sufletulu. 21. emendata et adnotata a Carolo Odofredo Muellero Lipsiae. inton^za si acum cuvintulQ neno! neno! neno! VedI Burada. .» <o) Cuvintula fineniae^ s'a pastrata pâna si astadî în gura poporului românfl . MDCCC XXXIX p. ad tibicem prosequuntur. fiindCi Întovarasite de sunetulu cela lugubru alâ flautelorCi de Îngropare (funebres tibiae) (5). si se invoca îndata ce bolnavulu întra în agonia mortii. improvisau laude si bo- li) Cap. adica bocetele lorâ. de unde se numiau si Milviene. adica totulu s'a mântuita (2). Aceste aneniaei^ (5) se Intonau de catra femei anume platite. mal IntâT.» (4)Delegibuslib. si care dupa ce veniau. cit. Una din femeile bocitore mergea Înaintea celoru-lalte si dadea tonulu. II. remâne In tâcere^ pe când corpulâ mortului nu este strigatu (3) . cu care trebuia sa se Încapa plânsulu si bocetele. si Bojinca. bocit6rele n6stre la sfârsitulQ bocetelora lorâ. 38 si Od. II. 214. XX. strigându-lu una dupa alta de trei pâna la patru ori dupa olalta pe nume^ si daca nu se mal putea observa nici unâ semnu de vieta Intr Insula. 24: «Honoratorum virorum laudes in conciones memorant atque etiam ad cantus. acolo fiindu informate de catra servitori despre împrejurarile vietii acestuia. Od. si se numia <ipraeficai> dela cuvlntulu <i^praefari» fiindu-ca ea cea dintâi trebuia sa plânga. Nota dela p. lib. 161: aNenia est carmen quod in funere laudandi gratia cantatur ad tibiam. sa strigata. apoi sa dusu iarasi Înapoi (4). ca si bocitorele nostre.)) Dupa ce Tau strigata si bocitii acasa mergeau cu convoiulu funebru plângendu si vaicarându-se. Ele tncepeaâ neniile. . (2) Horatiu.» Apoi în Ovidiu: «ÎI spune celii de pe urma ramasa bunu pe care pote abia la auijiitu cu urechile. V. asezându-se la usa casei mortului. V. (jiiceau: candamatum est. v. op. ca si Româncele nostre de asta^I^ cu strigarea Ia urechia mortului.zidurile Romei aprope de porta viminala. Asa gasim A la Lucanu: aAstâtelu o casa când Intâlasl data mortea lovesce In ea. (3) Festi de signilicatione verborum. Carmen. I. 82 83. v. Inmorm. p. 16. qui nomen nenia quo vocabulo etiam graeci cantus lugubres nominant.

X. 76 (2) Durada. No. vorbindu despre Nonius. (3) Lib. II. lib. V. Inmorm.)> Câte odata nu numai cele naimite.» 141 Festus. 259. cântândii vre unii cântecii tristii saii laudele mortului (4). revolutaque rursus eodem est. Ele se duceaA Înaintea mortului. acesta (1) praeficae dicuntur mulieres ad lamentandum conductae. 62. cu capulu golii. (4) Metamorph. vorbe de lauda si lacrimi si lucruri. ci si cele-lalte femei. cari celoru-lalte modula cum sa plânga^ ca si când ele aru fi cele mal Întâi (1). 56. vaetându-se cu sgomotii.(1) Burada. Besand. Bojinca. acapillos scindunU (smulgii parulii). M. ne spune asemenea : «cari prefîce tocmite cu plata plângu la Îngroparea altora (2). quod jam vix auribus iile Acciperit. quasi in hoc ipsum praefectae.» (2) Mercede quae .» In aceste versuri vedemii cele doue parti ale mestesugului dea plânge. quae dant coeteris modum plangendi. cari plângeaii.» Lucilius. v. cari imiteza durerea {3). facendu totu felulu de semne batatore la ochi de o durere cumplita. Supremumque vale.j^ Bocetele preficelorii consistaii In actiune si In cântece. p. (6) Festus ne spune: a Funebres tibiae dicuntur cum quibus in funere canitur9=« flautele funebre se numescCi acelea cu cari se cânta la Inmormlntare. în «Al- Attonitae tacuere domus quum corpora nondum Conclamata jaoent. numescu Impuniî singure vorbindii despre aceste femei. 22: Sic funere primo 77. 81. cari se tocmiau ca bocitore la prohodurile celoru bogati. I. Lucilius ne arata acesta In versurile urmatore : aPrefîcele la Inmormlntarl Isl smulgii pfirulii si se vaicareza forte (5). dixit.» Apoi Tacitii (Jice : «Pentru aducere aminte de virtute compuse cântece. cit. p. se numiau apraeficae. cu pSrulii despletitii. (Jice : aPreficele se femeile naimite pentru a plânge pe morti. Inmorm. p. bina» an.j> In fine Ch6ruel le caracteriseza astu-felu: «Femeile. op.

tn Sardinia aattitidoSjj^ in Beam (taitirot^'f In Grecia «miriologhiî. Inmormint. chantant quelque hymne funebre ou Ies louanges du mort. «meditata ad memoriam virtutis carmina et laudationes et lacrimas vel doloris imitamenta. nu . La Galii din Scotia de sus. UT. 507: «Femmes que Ton louait comme pleureuses aux convois des riches.» (5) In funere praeficae Mxdto et capillos scindunt et clamant magis. ca îndata ce cine-va more sa se strlnga femeile b6trâne. p. p. In Corsica. Imprejurulu mortului si sa Încapa a se boci smulgendu-sl pârulii si tntonândii cântece funebre.» (4) Dictonaire des antiquitds Romaines et Grecques. Aceste cântece se numescu In Corsica avocerij). cari întoneza aceste cântece în Italia se numescu fLVOceratricey> (bocitore) (1).ji Femeile. In Neapoli alamenth sau utribolîd. plângfttore de meserie. donnant toute espece de signes apparents d'une violante douleur. 5. . (1) Burada. In Italia^ si n alte parti ale Europei.143 X. 142 este actiunea si mdamant magisn (se vaicareza forte) este cânteculu pre care îlu acomodau la versurile lugubre numite neniae. sanglotant. la tâte nue ^chevelâes. 77 80. Prefîcele In timpii ce bocîatl erau îmbracate In vestminte negre. LA M O R T O Cum ati prinsu clopotele a trage si bocitorele a boci. a fostu si a mai r&masu Înca obiceiulu. (3) Anal. EUes prdc^daient le corps. precum si tn Orientu.Conductae fient alieno in fiinere Praeficae. cari obicinuitii cuprindu si laude pentru mortu.

iea si câte o lumina de cera galb&na cu dlnsulii.numa! n^murile cele mai de aprope^ cari pâna atunci nu sciuse nimicu despre trista tntemplare. atâtu pe acesta câtu si pe cel ce ducii de aprindii câte o luminare mortului. pe care llu atingeau cu mâna (Jicendu: Dumnecjeil sa-lU ierte! (2). fîindii mortulii forte sarmanii. ci si amicii. mal alesii Insa barbatii si femeile. Unii mal punii pe icona si câte untt banii (1). In timpurile vechl^ barbatii^ cari se duceau la casa mortului. fara deosebire. fie avuti ori sârmani. adica cel casatoriti. descoperindu-sl capulu aruncaCi câte o moneta Intr'unu vasii ce sta aprope de mortu. acoperii chieltuelele tnmormlntaril cu dînsii. nici când nu se pornescii cu mâna gola de-a casa. saii. fîe-care noii sositii intra In odaia. de sicriii ori de 144 pâretii casei. ce ati rfimasu nearse. Românii din unele parti ale Tarii. voindii a-sl arata dragostea crestinesca catra dlnsulii. Iar banii. si apoi acele suflete multamescii personelorii cari aii adusii luminele (3). sunt meniti mortului. clatina din capii. ce se punii pe iconita si cu carii cel de casa cumpfera mal pe urma rachiii saii alta bautura ca sa o dea celoini ce cerceteza mortulii de sufletulii acestuia. sad II Impartii când se duce mortulii la gropa pe la raspântii si pe la poduri pintre copii si saraci. iar daca repausatulii a fostii omii batrânii II saruta si mâna. ba pâna chiar si strainii atâtu cel din vecinatate câtu si cela-laltl. Cel ce-lii cercetfoa. Dupa ce aii aprinsii lumina se daii la o parte. iara de cum. cari au cunoscutu câtu de putinii pe celu repausatu Începu a se aduna din tote partile la casa acestuia ca sa-Iu mal vada Înca odata Înainte de Inmormlntare si sa-sl iea ramas A bunii dela dlnsulii. Cu privire la luminele. ca sa aiba cu ce plati vamile din lumea ceea-lalta (4). dintre cari cele mal curate si mal frumose. cunoscutii. ofteza si dicii : aDumne^eU sd-lU ierte! saii : aprimesce-lu Domne întru împaratia cerului (5)». sau o pune neaprinsa pe iconita mortului. unde se afla mortulii. saruta icona saii crucea de pe pleptulii acestuia. ci fîe-care. aprinde si lipesce apoi lumina adusa de sfesniculii dela capulu mortului. se aprindii noptea la priveghiu si a treia ^\ la prohodU. Ajungendii la starea locului.Românescl credii ca mal multe suflete se strângu împrejurulu mortului de-lu privescu.va aii fostii mâniosi saii certati sa se roge ca sa-I ierte. In unele sate atâtii din Bucovina câtii si din Moldova si . se uita o bucata buna la mortii si punendu-sl apoi mâna la gura.

p. si Induratii. 17 18 t^i Lambriorâ. ci tristu si tacutu apropiindu-se de dlnsil Începe a*I mângâia si a le spune multe de t6te ca sa nu se supere. De se Întâmpla sa fie mal multi insi adunati In casa vorbescii Intre dlnsil câte ceva din viata repausatulul : ce omu a fostu. cele d'lntâl« daca mortulu e sarmana. Moldova. fn «Amicula familiei» an. 36 36. p. cit. (2) loanft Nîtu Macave!. sa fîe de ajutoru la prasnica^ iar servetele ca sa se puie la procesie (1). (2) Burada. nime nu-lâ vorbesce do rau. VI. la fnmormlnt&rl. de M. de asta data nule <^ice abuna dimindta-n^ abuna ^iuai^ sau fLhuna 8araj>^ ca de alta data. ci totu numai de bine .|eâ : bunu. U Bomânl. (5) In Bucovina si Moldova. se pote ved6 si cunosce mal bine din frum6sa poesie a multA regretatului nostru poetii V. mal aducu o sama tnca si faina. 13 (3) lont^nd. Dându ochii cu cel din casa. p. lamom. preota. 162. Intitulata iiGrozai>. blându. op. Atâtii datina si purtarea dela mortii a Românilorii. cit p. asa a trebuitii sa se Întâmple. op. p. Turtur^nQ. de d-lQ V. publ. iar daca a fostu unfi omu ca neomenii sau chiar unu facatorii de rele. Daca a fostA unâ sufletâ alâ Iul Dumne(. 152. Românca din ^jalinT. 152.|a^ tamâie si servete. cit. aici e asa cjiîcendft primulu tribunalâ tribunalulâ pamlntescO dupa morte (2). a carorii vieta na fostii una tocmai dintre cele mal bune si esemplare. înmorm. pe care o reproducemii aice In Întregii cuprinsulii el: (1) Gom. Alecsandri.~Lambrior(i^ op.(\\ Pretutindene usitatQ în Bucovina s\ Moldova . 94. cum a fostu si ce bine a facutu câtu a traitu etc. dare de sâID&. si Mariuca Nistorfi. (4) Com. 10 . câtii si judecata lorii asupra mortilorii. atunci mal de graba Uii compatimescii decât sa-Iii condamne saii sa-Iii blasteme. p. 145 mal alesu la munte^ precum In Fundulu-Moldoveî si Malini pe lânga lumina si bani. caci se vede ca asa a fostu dela Dumnezeu renduitu. Datinele pop. rom. Dupa ac^ta daca celu ce a venita la mortu nu e cu totulu «trainâ se duce si la cel de casa ca sa-I mângâe. brân(. înmorm. Gherla 1882. cit p. vedî LambriorQ. MmrimmA. op. de Const Merchesd si dict. Nistord.^\e^\ si Burada.

nici tolii de'nvelitâ. La elu se uita. bStrânuIu mosnegu Ofta si se duse cu-alâ sgâ vechiu tolagu. Iar poporu'n sgomotiî striga. Domnu-lâ odihn^scal «Pe-unii cala alba ca erna în delâ se ivi «Si apr6pe de mine calulâ îsi opri. « 6menl buni! de-atunce în tihna traescâ!» 147 Si. si casa si pane. eram(i prapadita ! «Nu asteptamâ alta din mila cerâsca «Decât a muri. «Nu plânge^ îmi (Jise n*al grija. române^ «Fa pleptâ barbatescâ. Unii faceai! cruce.. Pe-o scândura vechte aruncatu afara. «Când crestinulâ ista. Cu mâna la gura capulâ clatina Si'ncetâ lânga dînsulCi îsi soptiaâ asa: «Elâ sa fie Grota celu vestita în tera «Si'n sânge 'ncruntatâ! «Elâ sa fie Groza^ cela ce ca o fera.146 Galbena ca faclia de galbena cera. . sarutândii mortulu. Mal facu o cruce si ^ise plângendâ: «Omeni buni! ana ema bordeiu-ml arsese «Si pe unâ gerâ cumplita «Nevasta-ml cu pruncii pe câmpii ramasese. plinu de jale : «Dumne(][eu sa Ierte picatele sale! (1)» . nime nu plângea! Poporu *mprejuru I tristu. cu 'nfîorare.. . «N'aveamu nici de hrana. altii de mirare. mâna-I sarutândâ. «Fara nici o grija de negrulâ pScatâ c(A stinsa 4^1^ multe si lege-a calcata !» Unu mosnegâ atunce. sa-tl cumperi haine. Iar dupa elu nime. De somnulii cela veciniei Gro£ acum zacea. «Si de-atunci copii-ml. cu o barba lunga La Groza mergendâ. ce-lâ totâ pomenescâ. Lânga mortu îl pase. Sc6se doi bani netezi din vechia sa punga. «Si nici o putere ! . «Na. Ce aprope-î ardea.

Voi. de neaparata trebuin- (1) Opere complete. totu timpulu^ câtu sta mortulu In casa unii vinii iar altii se ducii. pe atunci o sema de femei. Astu-felu. dintre celea ce se afla In casa mortului. Transilvania. e bine sa-sl rupa putinu camasa sau haina. (4) Corn. iar femeile se apuca de cernutu faina pentru pomene si prasnicâ sau comandare. 40. si Rom. 162. (3) lon^nO. (2) Lambrioril. op cit. U9 . acompaniate fiindu numai de lacrimele ce le curgu siroiu pe fata. de Impletitu cununi sau de cusutu hainele trebuinciose pentru celu repausatâ^ daca acesta la mortea sa nu le-a avutu de mal nainte pregatite^ mal pe scurtu de pregatitu tote cele ce sunt de lipsa la o Inmormlntare. fie acela ori si câta de sârmanu. dupa credinta poporului. parte sa iea sama ca nu cumva sa i se stinga lumina dela capii. op.. Sima InvSt. I. parte ca sa nu se apropie cine nu e bunU de dlnsulii (4). Daca vre-o persona. avendu celu mal bunii prileju de a-sî varsa si ele alânurile trecute. BucurescI 1876. caci totii timpulii acesta pâna ce se pornnesce la gr6pa. ca sa nu i sentemple si eî acelasi lucru (3). Începu sa-sl plânga copiii repausatl^ In care plângere Întovarasita de bocetu se audu vorbe ca acestea : ^de te dud unde e copUa^ulA mea^ sa-l spui ca mare tnuUii e arsa inima m^meî dupa dînsulU. ci trebue sa fîe cine-va ne 'ncetatii In prejurulii lui. de d-lfi losifd OlariA.Pe când unii vorbescu despre celO repausatu. 162.. p. p. dupa credinta Românilorii de pretutindene nu 6 bine nici macarii pe unii minutii de a lasa mortulii singurii. Banata. ^i-i sa mi se arate mal desU in visU^ dragulH mamei ItHacU {2). invStatoria in Domand. cari obiecte sunt. si despre cari ne va fi vorba mal pe largu In capitolele ce urm^za. cit p. ve4I si Lambriorâ.. 148 ta Ia ori si care Intnormlntare si fara de care nu se Imormtnteza ma! nici unâ unu mortu. stranuta. 37. la pisatulu grâului de coliva si la facutulii pomului (5). op. fn Orlatd.i> Insa tdte acestea le rostescu mal muitu în taina. cit. p. Unii fara treba sau prieteni al casei mal râmânii de daii ajutorii Ia Împletirea toiagului si procurarea pausulul . (6) In Bucovina..

se face câtu statuia mortului de lunga. pentru ca ea. Inmorm. Pe lânga luminele^ cari se punu si ardu (jii si nopte Ia capulu si Imprejurulu mortului. Inmorm. precum si In unele parti ale Transilvaniei. ci chiar Intriga lumînarica. pentru-ca pe dinsa.XL T O I A G U L 0. p. SimA. si abîa dupa aceea se face toiagii dintrtnsa (3). se razima mortulfi ca si pe unu adevSratu tolagu când calStoresce tn ceea-lalta lame si mal alesu când trece peste puntea ralului (1). dupa cum (1) Corn. 150 ne vomu Încredinta din sirele urmatore. (3) Corn. dupa credinta poporului. din c6ra galbena si curata. de d-ld I. 47.va maî suptirelu. p. Una dintre femeile de fata. sau de câltî. . (5) Burada. In care amestica si putina cera din lumina pe care a tinut'o celii repausatii tn mâna pe când sî-a datii sufletulii (1). Acesta lumina se numesce pretutindene In Bucovina si Moldova. (4) Corn. daca e unii copilii. (2) si care. Românii de pretutindene Indatineza de a mal face Înca o lumina deosibita a carei lungime si forma se destinge cu totulu de a celoru ordinare si care se aprinde numai tn unele restimpurl anumite^ atâtii înainte de Inmormlntare. mfesura cu dlnsa mortulâ câtii e de lungii. face o testilâ lunga de burabacii. ce. de d-Iâ Rom. toîagU. de d-Ia los. si apoi dupa lungimea acestuia face toîagulQ cam de grosimea degetului arfitatoriii. 47. Georgescu. sau putinii ceva maî nainte de acesta. câtii si mal pe urma dupa Inmormlntare. care i sa tinutii mortului la darea sufletului. iara tn Terorromân&ca simplu stcUa (6). cum sa asezatii mortulu pe laîta. (2) Burada. daca mortulii e unu omii batrânii. în unele comune se petrece maî Intâî de treî ori prin mâna mortuluî. In Banatu lumina de stata (4). In alte parti din Transilvania Insa se numesce privighitore (2) si lumina de stata (3). Olariu. In Moldova se pune nu numai unii picii.

plaiula Muntele. Turtur^nCi si lust. de d-lu V. 151. moda: mal intâî se mfisura mortula cu o ata saa o varga lunga. din BoianG si Mahala. din Stulpicanî. judetula Suc(5va.» 151 Dupa ce la gatitu de sucitu llu Incolatacesce la forma unul serpe. Cârdeiu : «Când more cine-va dupa ce-ia aseza pe o laita. CotlarciucG : atoiagulH se face câtfi mortula de lunga si trebue sa fie din c^ra curata. când a murita. Jenma: «Nemijlocitii dupa ce a închisd cine-va ochii. Ea se petrece mal întâi de treî ori prin mâna mortuluî. Din Moldova. Uom. ci totii odata si ca elii. Gerinanâ: aToîagulilse inv<>rtesce si se pune pe o icona. Merchesâ si I. . com. op. de Cuparencu: ^ToiagulU pentru cela mortâ se face rotunda pentru ca sa fie indamâna de pusa pepleptulâ celui morta. de d-lQ V.(1) Dat.» din Fundula-Moldovel si Vatra Dornel. Turturclna si Ionica ala Iul lordachi IsacQ.» Din Funduld Moldovei. (3) Dat. de dlG Sani. ToiagulU însemneza nu numai ca mortulu. Baciâ : atoiagida se face din C(5ra curata în urmatorulâ. sau maî bine disu a unei rotite. com de N. va merge cu lumina In ceriu si se va razima pe dlnsulu ca pe unu adevaratii toiagu. si dupa m§sura aceea se face lumina». li arde tote pacatele acestuia anume ca sa merga curatii In ceea-Ialta lume (3). din Crasna. pentru care sa facutu. care s*a tinuta mortului înmâna. si astu-felîu îlu pune apoi sau pe unu sfesnicu lungu de biserica la capulu mortului sau pe icona de pe pleptulu acestuia (1).» Din Mahala si Bolana. când se aprinde sa arda. din Ropcca. com. lasându-I numai capfetulii de pe lature ce-va radicatii In sus. din Domana în Banata com. din Vicovuia-de-sus si Bilca. comuna Malini. eoni de d-lâ Ionica alQluT lordachi Isacd. Rom. cit. CotlarclucQ: aToiagulU se incolotocesce pe unQ sfesnicu de biseric a sad pe o icona de casa. si dupa aceea se face toîagula. llu petrecu maî Intâî prin mâna mortului si abia dupa aceea tiu Incolacescu (2). com. de d-la losifa Olaria: * Lumina de stata se mfisura pe statuia mortului îndata dupa esirea sufletului. sad de nu se afla acesta intre iconele din casa. atunci se pune pe icima Domnului nostru îs. p. din Balac6na com. corn. corn. (1) Dat. de Tiia Zaharescu : « Toiagula se face din luminarea aceea. Petrescu. numita toiagii^ care arde la capultt mortului». corn. Chr. facQ o luminare cât dinsulQ de lunga si apoi o strînga r6ta si o numescii toiagii». parocha si exarchd si de At.» Din Stulpicanl. TonigarlQ: t^Tolagula de aceea se face rotundd. Rom. com de Const. de At. Germanu : «ToiagulCi la morti se mfisura dupa lungimea mortuluiD. din Crasna. de M. Ursaca : «/oiagulU se face tota-deauna câta mortula de lunga. In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Radasonî dupa ce Tau sucitu. com. se scalda si dupa ac<§sta se iea o festila cu care se mSsura mortula. si din act^ sta se face apoi o lumina. care se asâza pe celQmortâ. de Em. de I.» (2) Lambriora. Tonigariu si M. din Bala. com de Al. ca se pune pe unâ sfesuicd sau pe o icona. com. din Stupea. alâ carei sfmtâ închipuesce cele mal de multe ori pe patronulu mortului. câtii sta mortulCi nelngropatu. de Nic.

151. de d-ld Rom. se aprinde iarasi^ si daca a statuta mal nainte pe pieptii^ se iea de-aicea si se (1) Corn. Bilca si Funduld-Moldovel. de d-)a M. de M. dar se grijesce ca sa nu arda tdta. noroculu. din Crasna. iar la capQ i se pune unâ sfesnicQ ou tolagulâ. (2) Corn. (3)Com. Acesta aprindere si stingere se repetesce de 3 ori pe (Ji In cele trei diile Înainte de Inmormlntare.» vecjl si Lambriord. com. toiagulii merge dimpreuna cu sufletulii tn cea-lalta lume (2). se totii des. si se lasa numai atâta sa arda. pastrândd o parte pentru ocolirea pomenilord pâna la anuld.» (2) Dict de An. Pletosd.dict. op. de d-lft Dim Cârdeld: cToIagulQ acela ild aprinda de ma! multe ori pâna ild ingnSpa pre mortd. adica de 3 ori pe 4if ?i anume când tragd clopotele . corn. in sus. de mal multi insi. Când IncepA a se trage clopotele pentru celii mortii. de d-ltt Nic. câtii dureza tragerea clopoteloru. SimonQ: «Pe pleptuld mortului se pune o lumina. si anume: dimineta. la amiacjii si sara. dist. facuta de regula din c^ra de stupQ sad si din altd sold de c<îra care se învârte tn forma spirala. atunci se aprinde si toiagulii. com. Când se scote mortulii din casa spre a se duce la tinterimijy respective la cântarea panachidel. dupa cum am amintitii si mal sus. de d-lCi Al. Daca sar pune tn loculu toiagului o lumina simpla^ aceea. (4) Dat. din Bilca. Olarid. Lumina ac<5sta cu und capdtd e încovoiata. Cotlarcluca. vertesce si arde necontenitii (3). sunetulu va ave masura corpului^ In care a traitii elii^ caci. care capdtd se si aprinde.» -Din Stupea. Bilca si VoTtinela. ^t care se as^za apoi pe o ic6na. astd-feld ca invdrtiturile dad forma unul discd. de d-la lust. ce la avutii acesta^ nu se duce cu dtnsulu. din Vicovula-de-sus. când e de lipsa. adica totii deauna numai atunci când se tragft clopotele (4). 162 Despre lungimea toiagului se crede pe de-o parte ca. de d-ld los. com. Rom. din Stulpicant.» Din Banatd com. Rom. Jemna: «Toîagulil se aprinde in timpula. avendu capatii. ci se opresce prin acesta In casa (1). Nistoril:<iMortulCL se pune pe lalta. Petrescu. corn. Din Transilvania.ta veclnicu. pe de alta parte Insa se crede ca daca-Iu va masura câtu omulu. Crasna. de d-lA Sam.» din B&lac^na. p. com. pe când toiagulii. luânduse cu festila masura mortuluî. Simd: tiLumina de stata se aduna în forma rotunda si se pune la capul d pieptului oelul mortd. din Ropcea. cata sta mortulâîncasa: dimin^ta^ia amla^Isi sara. cit. lesne s ar sfârsi. (3) Cred. Nas^udulul.» Din Orlatd in Transilvania. Baclu : «Si fiindCL ca nu este obIcTnuitQ a arde o lumina asa de . ci sa ar(. Botun^îmea toiagului tnsemneza ca elii sa nu mal aiba capatii In ceea-Ialla lume. de d-ld T. * Lumina de stata âe incolacesce si se pune pe pieptul d mortului. neavendii capatu. Cârdelu.

Lumina acesta o are mortulQ în ceea-lalta lume. la amia(}a-(}i. SfesniculQ cu toiagulQ merge înaintea crucel oelel mari. cum e lungimea mortului. din Fundulfl-MoIdoveT. MerhesQ : xCând se scdte mortuld din casa.» Dar tota asa e usitatd si în cele-lalte comune din Bucovina. dict. de d-lQ Sam. si se aduco acasa. (2) Dat. de d-ld V. com. com. oom. «In Crasna. ColtarcîuoQ. Dupa prohodu si mal alesu dupa Inmormlntare se stinge câta mal ramâne. «Si ducând u-se mortulA la mormîntâ. Sufletula umbla pe de-a-supra ca o musca si în urma se doparteza. de Nic. Rom. de I. in Ropcea.» (4) In BoianQ. do d-ltt V. com. corn. de d-lQ I.» Din FundulQMoldovel. de d-la Sam. de Ionica ala lui lordachi IsacQ din Mahala. NistorA: «A treia ^i se duce toiagulâ la biserica si se aprinde la prohodd. «ToîagulQ se aprinde de trei ori pe 4i. Tonigaria: oToTagulA se aprinde de trei ori pe <}J. de-aceea nu se . com. sau bucatica ce s'a taiatu si a ramasii acasa se aprinde tn cele trei seri dintâi dupa Inmormlntare regulatii la asfintitulii sorelul pe loculii unde a fostii corpulii si mal alesii capulii celui mortii tn timpulii acela când sl-a datii sufletulii si unde se lasa apoi sa arda pâna ce cel de casa se ducii la culcatii (4). Nistord: alolaguld se aprinde de trei ori pe 4i. In locu de-a duce Întregii toiagulu la biserica tndatineza de a taia o bucatica dintr tnsulu.oom. Petrescu si Ai CermanQ»: In trei seri ((}ile). comuna Malini. de Cuparencu. O s6ma. adica pe timpuld când a murita cineva. com.» din Moldova. Simond. Sima si T. Petrescu. (3) In Boiana si Vicovultt-de-sus. SimQ : «Acosta lumina arde si cand se face pomenirea mortului la pomene. de d-la Rom. 153 pune de-asupra sicriului (1)^ dar mai cu s^ma pe stesniculu cea statu la capulâ mortului. com. si în Transilvania. Turtur^nd . se aprinde toiagulQ satt si alta lumina pe loculQ undea murita. Tonigarid si Const. de d-nil Rom. de I. de M. unde arde totu timpulu câtu dureza prohodulfl (3). toiagulA arde în locuia mortului trei ()ile pâna se trece. comuna OrlatQ. com. toIagulA se pune in sfesnicâ. si a o lasa acasa si ducii numai restulu care se si lasa apoi sa arda totu tn decursulu Inmormtn tarii. Restulu^ ce sa adusu lnd6raptu. în Crasna. de aceea se face dintrlnsatoia^â si se aprinde* in decursula celorA trei 4ilo câtd sta mortulii incasa. si dimpreuna cu acesta se duce apoi de regula de catra palimariu arcjiendu In fruntea procesiunii pâna la biserica (2).>* din Transilvania.^ mineta.lunga. comuna Malini. si se duce înaintea mortului pâna la mormintd». Turturand .» din StulpicanI. com. si sdra. de M. In biserica se iea de pe sfesnicu si se pune po sicriu la capulâ mortului. Din Moldova. cre- (1) Corn. care se aduce deia biserica.

. Pletosii si M. se pune toîagulu pe o ulcica cu apa curata. Daca n'ar arde toiagulu. (2) In maî multe sate din Bucovina. se da de pomana celui ce a tinu tu mortului luminarea când si-a datu sufle tulu. de A. cit. în locuia. unde sî-a data duhulâ. Maî rarCi punu. cu sticla de apa si cu stergarulu sau naframa^ care a statu sub acesta. în acela locd unde s!-a datQ omuld sufletulii . sa arda în treî noptî. op.» In VicovulCî-de-sus si VoitinelG. atunci se daruesce unuî omii strainu. Jenina: «Dupa ce s'a scosG mortulâ se aprinde toîagulu în fiecare s^ra. de Em. com. In Moldova. pentru ca se vorbesce ca sufletulQ îsî cerca locuia pâna la scjse saptfimânî. p. Iar daca celu ce a tinutii luminarea e unu casanfl. sad se lasa usa crepata (putinG deschisa). 151 : «si în alte treî serî dupa inmormîntare se aprinde regulata la asfintitulft soreluî. de I.» In BerchisescI.» In Balact^na. com. iar sticluta si cu celea de pe dînsa pe unu stergaru. care s'a pusa in mâna mortului când si-a datQ sufletuld si arde pâna ce se gatesce si apoî se pune un A toîagîi sa arda pâna In ^ixia. com. vinCi curata. o naframa sau pe unu peticii curatii de pânza. Uniî. Cârdeiii: oToiagulu acela ild oprescQ o s(5ma acasa si ilâ aprindâ^ când si când. luândG o l^ca de c^ra din acosta bucatica de toîagâ o lipescQ pe patru paretî în crucisulQ caseî». com. atuncî sufletulu mortului ar umbla râtacindu (1). de Em. Velehorschi: «Se grijesce in casa cum s'a scosd mortulâ si se pune in locuia acela und paharâ cu apa si intrlnsa lumina. corn. 6meniî credâ ca vine sufletulâ si bea din paharD.» (1) Com. de G. de Cuparencu. când ducQ mortulu la grdpa înainte de sc6terea acestuia din casa.154 (jlendu unii ca câta timpii arde toiagulu.i> Vedî si LambriorG. A patra cji dupa Inmormîntare restulii toiagului dimpreu- astupa cahla. in locCî de apa. dict. atâta maî vine sufletulu acasa. de d-lQ V. de M.» 155 na cu colacul u. comuna Uadasenî si Malinî. Tonigarid : «Atreia di. NistorCi : «Când se duce mortulu la biserica se taie o bucatica de toîagâ si dimpreuna cu lumina ce sa tinuta la repausare se aprinde in treî serî dupa inmormîntare în loculCi unde a muritQ. iara cu naframa se sterge de sudori (2). Apa din ulcica însemn^zft curatenia si spalarea de tote relele aicî pe pamintd. de-asupra cu unâ colacu. Aice se pune pe o sticluta sau pe o ulcica umpluta cu apa limpede si prospftta si cu unu colacu pe dinsa. a treîa si apoî se da paharulCi acela de pomana cu und colacâ si o lumina. Turtur^nQ si Dim. de Cuparencu: «Dupa ce se îngropa celQ ce a muritâ.» In Fundula-Moldovel. precum în Ropcea. In credinta ca sufletulii mortului In cele treî seri dupa Inmormîntare vine si bea apa din vasii ca sa se rScoresca. se taie o bucatica de toiagO si se aprinde de treî orî pe di în cele treî dile umiatore în locuia unde sî-a datO repausatula sufletulQ. pâna ce se gatesce. Vedî si nota premergfitore.

In Crasna. Vinulii din ulcica si pânea se daii unuî barbatii saii unei femeî dupa sexulii defunctului de manca si bea din ele în cele trei seri. com. apoi întorcendu-se a casa ostenitii sa gasâsca de mâncatii si de bâutii. oooL de d-la Ionica alâ lui lordachi Isacâ.. de d-lâ Av. (2) Burada. o bucata de pane si toiagulii aprinsii. sa fie de sufletulu celui repausatu! (1). în cele trei seri dupa înmormlntare. Macovelu. 46. com. apoi se pune aprinsii la mormlntii la capulii mortului (2). doua saii trei nemuri de ale lui se duca do cu nopte la mormîntii si-Iii stropescii cu apa adusa întrunii ulciorii. Dupa tote acestea toiagulii se duce Ia biserica de arde putinii la icona Maici! Domnului. In unele parti din Transilvania^ dupa ce sa înmormlntatii mortulii. 157 . op. Inmorm.» In unele parti din Moldova si Tera-românesca din contra este datina ca In loculii unde si-a datu mortulii sufletulu sa se aprinda. com. tamâie întrunii hârbii si sa se puie acolo si o ulcica cu apa saii cu vinii. ca si 'n Moldova si Tera-românâsca^ la biserica (2). (1) Burada. 156 prinsii câtii facu cincl-spre-^ece metanii. Inmorm. Facendâ si acesta toiagulâ ce mal remâne llu ducii si-lii daii. de d-la V. (jiicendu ca prin acesta se Imblân^esce CatelulU pdndnttdul ca sa nu latre pe noulu ospe venitu Intre cele-lalte mormlnturi (1). fiindii-ca se crede ca sufletulii mortului sbora ratacindii trei cjile. lon^nCL. p. îlii tamâiaza si apoi aprindii toiagulii care sta a- (1) In BoTana si Vicovula-de-sus. Acelii barbatii saii acea femee represinta în decursulii celorii trei dile persona defunctului. 40. cit. 47. si anume în loculii unde mortulii si-a datii sufletulu. în Mahala. p. Sima. de d-Id Sam. Petrescu. (2) Ck>m.Celu ce primesce toiagulu precum si cele-lalte obiecte bea putina apa din sticla si apoi multumindu (Jice: (nDiimne" (teîl j)rimisca ! . de d-la Rom.~in BadeutQ. p. Turtur6n(i .

An. (4) Dict de Elisaveta Agagi. care se duce dimpreuna cu coliva^ pomulu si pomenele pâna la biserica. celoru de fata de bautu. se da si acela^ Înainte de ce se Începe comandarea. PaiiSulUf numitii altmintrelea^si mal alesu tn Moldovaj paosA si apcLOsH (1) consta dintr unu sipu plinii cu vinii^ apoi dintr unii colacii care atârna de grumazulii sipului si dintro lumina. PausU se numesce In Bucovina Înca si vinulu. tn casulii de pe urma. P A U S U L 0.Moldovei se Intrebuintâza si apa curata^ care se amesteca si se 'ndulce8ce cu putina miere. si care. (4) tn altele Insa. Inmorm. iar colaculu si lumina se dau de pomana celui ce Ie au dusu pâna Ia mormtntu. care se duce Ia biserica asemenea Intr unu sipusoru . care se vîra de regula safi In gârliciulul sipului saii se lipesce de colacii (2). Pletosd si M. (2) In cele mal multe p&rtt din Bucovina si Moldova^ dict. si de aice se duce apoi pâna Ia tinterimu.xn. 37. miedulu sau mursa. numai aghiasma. NistorCL Ve4I si Burada. stropesce preotulu In forma de cruce pre mortu înainte de ce se acopere acesta cu sicriulu. unde se radica Împreuna cu acestea^ când se face panachida. (3) Burada. (1) Burada» Inmorm. In Basarabia^ si mal alesii In tinutulii Soroca^ vinulii se amestica si cu aghiasma (3). se stropesce In acelasi chipâ nemijlocita dupa panachida. Merchesd si alt! Români. se pune într'o ulcica (5). In unele parti din Bucovina^ precum buna-ora tn Manastiora. se 'ntrebuinteza In locu de vinii. p. care se pune de regula Intr'o sticla de b&utii apa. 36-87. p. De unu timpu Incoce tn&a si anume de când nu mal e Încuviintatii de a se duce mortulu descoperita la tinterimu. de Const. precum tn FratautulCi-vechiii si Fundulii. 158 Cu vinulu. când dau sa scota mortulu din casa afara. Inmorm. 36. Daca ramâne ceva vinu. respective aghiasma dela paosii. p. (6) Corn.

Georgescu. când se face parastasii pentru sufletulii celui repausatu. e. Caci Romanii^ ca si Românii nostri de astazi. însemneza^ dupa credinta Româniloru din Moldova. se întelege subpatisU. a znuritA cine-va. a altora Insa ca sa aiba pe ceea-lalta lume din ce gusta si cu ce se îndulci (3) . 6 Augustu. Ia Tira-Bomâniscd se numesce pausU colaculii si vinulft ce se duce Ia biserica pentru sarbatori. de d-la T. dupa credinta unoru Români din Bucovinaj spalarea mortului si curatirea sa de tote pacatele ca sa se pota Înfatosa curata Înaintea lui Dumnecjieu (2)^ dupa. cari apoi impartâ d. 159 de struguri pe la Schimbarea la fa(d. Iar Pliniu naturalistulu ne spune : ccLegea Posthumie a regelui Numa ^ice : ca rugulu sa nu fie stropitu cu vinu (6). Pausulu^ cu care se stropesce mortulu înainte de a se înmormînta. se spala cu vina (5). aveau înca datina de a stropi r&masitele mortului. iara tinerea n^muriloru si aceloru-laltî omeni unulu de altulu^ când se radica pausulu. se duce pe Ia case si se da de pomana pentru sufletulii celui repausatii saii se pune pe Ia drumuri. câtu si cuvîntulu pausH sau apatisU. 178.si totu cu pomii si pomene. SimonA : «iPausa. unde nu sunt fântâni (2). vinulii cu care se stropesce mortulii (1). cu vinii. A tatu datina de-a stropi mortulu cu vinu si a da colaculu si lumina celui ce-lu însotesce. si mal vlrtosii pentru repausati. se 'ntelege apa care. se platescQ anumiti dmeni. adica când tncepe a se coce poma varatica (1). » Ce se atinge de cuvlntulâ patisUj apoi dupa cum repati^. In unele parti ale Transilvaniei. dupa înmormîntarea unul omii. sau r^mosU vinii dintr unii prototipii latinii repausum. op. de d-lA I. Totii In Tera-Bomân^ca Indatinaza poporulii a face mustu si a-Iii duce la biserica pentru apaosH si coliva saii jertfa (1) Com. precum în districtulfi NasSuduIuI si în muntii Abrudului. (2) Com. ne vine de-a dreptulu dela Jtomanî. Frâncu. când din partea Damiliel din care. cit. ca si în Bucovina. in t4r^ apa la cel însetati sati altele de asemenea natura». precum buna-ora In Sacadate. ca pe cea-lalta lume sa fîe tote nemurile la unu locu. în altele însa. Insemneza. ea cela. dupa ce-ltt ardeau. precum au fostu si 'nacesta(4). Virgiliu ne spune în privinta acesta urmatorele : «Dupa ce ramasitele mortului au fostu prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara. con- . p.

(1) B.: Postquam oollapsi cineres et flama quievit Reliquias vino et bibulam lavere laviUam. totusi Isl datoresce nascerea pagânismulul italicu. precum: struguri. P. t. iar prin urmare apaosA este ad pausum. oom. i. dupa cum arata Arnobiu. t. rom. aveaâ In panteonulâ loru chiar si unu cjieu alu odihnei celei yecinice. (6) Hi8l nat. din Balac^na. mere. coUvî tote prinosele aduse la biserica din fructe. de Const. Dict. ci numai dintr unu neutru pausum. ~ 161 XIII. r^m^ provent. p.B 160 firmatu prin paralelismulu formeloru romanice: franc. IV. riposo. 12: «Numae regis Posthumia lex est: vino rogum ne respergito. 1260. de M. faguri de miere. lib. p. pere. limb. Hasdeu. v. casii dulce. totâ asa si românulii pama nu se pote trage din latinulu clasica femeninu pausa (1). etc. reposo etc. (6) Aeneid. I. 8pan. de lust. lib. Jemna si a celord din BerhisescO. literalminte : (^pentru odihna. Velchorschi. (1) Cihac. Hasdeu. Cftrdeia si a oelorfi din Fundula Moldovei. 1269 60. din cari nici una nu e femenina. j^ Desi cuvtntulu acesta sa furisatu In terminologia nâstra biseric^ca crestina. com. Românii numescu cu unii terme nu generalii coliva pi. de G. anume Biusus (2). NistorA din MaUnT. II. din Bilca. rom. Vechil Romani. P. COLIVA. Dict. 219. oom. (4) Dict. Dict. (2) B. (2) Credinta Rom. oom. limb. Merchesa. II. . repaus^ ital. (3) Cred Rom. XIV. de M.

ci si din cafea pisata si pe de margini împodobita cu zaharicale. Cela din strachina se'mpodobesce de regula cu mierii de nuca saii cu strafide. cacî cjice Domnulii nostru îs. afara de forma de rugaciune pentru binecuvlntare (2). ce-I celebreza. însemneza. coliba ngr. Închipuita pe coliva. Totii pentru acesta causa. dupa ce o sfintescii prin binecuvlntare divina. In unele locuri este datina de a se face coliva si din orezii MmriamU.» Crucea. precum bunaora !n Vicovulu-de-sus. Dupa ce a fiertii de-ajunsfi si sa îndulcitii cu putina miere. si parte Învierea mortiloru. Ba adese-orî. caci intre coliva facuta In onorea sfîntilorii si In acea a amintirii mortilorii nu este diferinta. Din causa acestei Însemnari apoi. x4XXa6oc vgr. H> 16Z fîertu si Împodobitii cu zaharicale ca si grâulu.In sensii propriii Insa se numesce coliva dem. iar la mijlocii cu o cruce. ce se arunca în pdmîntU^de nu pufredesce singura remâne^ iar de putrecîesce multa râda aduce. fiindii-ca crucea este semnulii crestinatatii. ea se face chiar si din bucatele de colacii saii bulca taiate mfiruntelii si puse Intr'o strachina(l). si maî alesu pe la sate. fâcendu coliva la (Jilele lorii onomastice In onorea sfîntilorii. Imaom. precum: mie(Julii de nuca si zaharicalele Însemna frumusetea si Îndulcirea vietii eterne. adese-orl se face nu numai din zaharicale. parte mortea natureî umane. mal cu sama pe la orase. Însemna ca repausatuia a fostii crestinii. dupa Învatatura bisericii nostre. coliviora în unele pati ale Transilvanieî^ precum buna ora în Orlatii. dupa finirea Inmormlntarii sau a pomenirii repausatilorii. cari se punu parte pe de laturi în forma unui cercii si parte la mijlocii In forma de cruce. se pune într o -strachina saii pe o tava. o Impartii. trimitend o ca dara pe la cunoscutii lorii. coliva se Împarte Intre cel presenti si se trimete pe a casa ca darii si celorii cunoscuti spre a le demonstra prin acesta din partea repausatulul. care. Chr. Românii. se piseza si se curafesce de coja si apoi se pune la unii locii cu putina apa ca sa ferba. ca fiindCi spiritualminte nemuritorii Împreuna cu totii se vorii veseli In viata eterna. dupa Inmormlntare se da strachina saii tavaua cu coliva tuturorii ce- . districtulu Radautuluî. cf GraunttUit de grâU. %6Xt6oc pane de grâii. Grmdâ fiertU^ din care se compune coliva. 1» Romial. iar podobele de pe deasupra. numai aceea» care se face din grâii curatii în urmatorulii chipii: se iea putinii grâii. De aceea. iar celii de pe tava se mpodobesce pe de laturi cu diferite zaharicale. Dupa credinta unorii Români din Bucovina si TransUoa-nia coliva Însemneza pacatele mortului.

(1) Com. Gabr. de Nic. preota. sau atâtea pacate iea. Dupa credinta allorii Români însemnaza coliva: tata luî Christosii. Prelicia. In fine spunii iarasi unii ca coliva Insemneza jertfa. Rom. (4) Cred. ne spune urrhatorele: «Unulii dintre cei mai mari si mai înversunati dusmani si prigonitori ai crestiniloru era si Imparatulii Deocletianii. IV. oom. a oeiora din Bilca. 249.» an. Prelicid. ce se aduce înaintea lui Dumnedeii spre iertarea pacatelorii celui repausatii. (2) Arch. Rascanâ. care a gustatii din coliva. de Nic. BucurescT. Cârdeia. Turtur^nQ. Merchesa. stud. Velehorschi. de loca din Breza si d-ld Rom. (3) Cred. e Indatoritii sa se roge si sa bata matane pentru iertarea pfecatelorii primite asupra sa. ci totu-odata îi prindea si chinuia în totii chipulii anume ca sa se lepede de crestinismii si sa treca la pagânismii. mergendii în ceea-lalta lume si stândii acolo Înaintea sufletului. de dla V. din Manasti6ra. celu ce a gustatii. ca i se ierta mortului (1). Agapi. si a celorA din Funduld Moldovei. 163 lorii presentî. corn. Obiceiuri religi6se strabune. BumbacO. 164 Intrega sa Împaratie. Cine nu face acesta. de Drag. si ca atare. Dreptii aceea porunci elii tuturorii chrestinilorii din (1) Corn. credu eî. asupra sa. Rom. de I. dict. (2) Corn. Sima. oom. atâtea pacate. gimn. Ce se atinge de originea colivei o legenda poporala din Bucovina si anume din comuna Stupea. publ. in «Biserica ortodoxa româna. si de aceea trebue sa se împartasesca fie-care dintr Insa (3). 1877-78. <laca i-ar spurca mai întâi prin mâncare si bautura. in OrlatO. ca fie-care sa guste câte o 16ca dintr însa pentru-ca câte fire de grâu iea fie-care din coliva. a oelora din Costâna. din BerchisescI. Celii mai potrivitii mijlocA spre scopulii acesta credu elii. tote pacatele remânii pe capulii lui (2). ori si când voesce acesta pote sa guste dintr Insa (4). invdt. de Const. Elii nu numai ca facea chrestinilorii multii raii si multe daune. Deci fie-care. Elis. com. pag. de G. ca ar fi acela. ca sa nu manânce mai muitu bucate .

Baciu. t. c Vfidendu Deocletianu. aAu(Jindu preotimea despre acesta. Crestinii nu cump6rara maî multu bucate de acelea. 8. Eudoxie. ci toti mâncara numai grâu fierttiy care sa numitii coliva si 'n modulu acesta sa Introdusu apoi coliva la chrestinî. p. ca nimene nu Vrea sa cumpere si sa manânce din bucatele sale. frumosu. precum: sânge de mâta. de Al. cari erau facute dupa porunca sa cu totu felulu de spurcaciuni. ca le voru mânca pesciî. perju. se Încarca si împodobesce cu totii felulii de fructe (pome). J65 XIV. adica de prin secolulu alu patrulea (2). murindu Deocletianu. gimn. si anume: mere. precum si cu diverse copturi. episcopii si patriarchiî crestini de prin tote partile. p6rij. care face fructe bune de mâncatii. stud. P O M U L 0. cirese.» Adevarata origine a colivei Insa se pare a data din timpulu Archiepiscopuluî de Constantinopolu. ci cump6rate din tergii. «Mal pe urma Insa. prunii. si a Impferatulul lulianu Paravatulu. Paris 1844. de câne si de alte vietatî necurate. se amart si Întrista forte tare si tinu unu sinodu. 386. la care se adunara toti preotii.facute de dlnsil. PomuliL e usitatu maî în tote tSrile locuite de Români si se face astu-felu : se iea unu cracii verde. (2) Dict. Totusi spre aducere aminte a rSmasu datina ca sa se faca la morti si totu spre aducere aminte de prigonirea luî Deocletianu se obicînuesce chiar si In (Jiua de adî a nu se mânca pesce In postulu celu mare (1). perje^ nuci aurite. credendu. Migne. ci toti sa manânce numaî grâu fierta si sarata. încetara de a maî mânea In tote dilele coliva. si ne maî avendu cine-î sili. ed. si totu se voru spurca. visine. naturale. rarii când si de visini saii ciresi. maî alesu însa de mSru. uscate. iar daca e iarna. CC Si cum a hotarltu sinodulu acela^ asa sa si întemplatu. c6rnc-de-mare. (1) Com. rotundu si ramurosii dintrunu pomu roditorii de gradina. «Dar crestinii prinsera si despre acesta apucatura a luî Deocletianu de veste si nu mâncara nici pescî. iar crestinii voru mânca pre pescil aceia. . si curatinduse frumosii de ramurelele ce nu trebuescii. prune. Si sinodulu acela a hotarltu: ca nimeni dintre crestin! sa nu maî cumpere si manânce bucate din tergu. daca e în timpii de vara. strafide si smochine. pere. ca sa manânce bucate spurcate. porunci sa le arunce In apa.

de loca din Stupea. din Bala. stud. facute asemenea din faina de grâii. Jemna. ca ceî-laltî românî. Moldova. e una colaca ia forma unul S. Infigendu-se numaî Intr'lnsele smochine si strafide una lânga alta cam de pe la jumatate si pâna la vlrfu.apoi zaharele (zaharicale). nu-lu Încarca numai o singura sau dou6 persone. de Al. portocale si mere. de locâ din Balacena . smochine. cum s au cîoplitu. Românii de prin orase si ceî culti dela tera precum si o sama de tftranî maî avuti si maî inteligentî. In care se Înfige apoî o alamâe. d-la Av. ci totî cel de casa punu câte unulu sau maî multe fructe Intr'lnsulu.gimn. ca'n alte partî. crestati. se numesce una colaca de forma triungulara. iar o parte se însira pe o atisora si astiVfelii se anina apoi saii se lega de ramurele. (3) SfintiforU pi.iar altele se punu In forma de crucite sau stelisore. gimn. ale caroru racje asemenea se ncarca cu strafide si smochine si la vlrf& li se 'nfige câte o alamâe. turte dulci. stud. 166 In unele sate din 5^«coi. precum si alte pasarele facute din faina de grâii curatii. Avramd stud. In acelasî timpii. districtulu Radautuluî. menindu lie-carele ceea ce pune pentru sufletulu cutaruîa si alu cutaruîa. gim. Baclu. colaceî. (2) Crestfita pi. mSru saâ portocala. precum buna-ora In Voitinelu. Totii asa se face si cu cele-lalte obiecte. Macovelu preotâ în Râdeutâ. si'n fine cu covrigi. portocala sau m6rQ. alamâî. ca de jumatate de metru de lungi sau si maî bine. O parte dintre fructele amintite se Infigii în ramurelele pomului. cu deosebire Insa din dranite. M. stud./wa. ci eî cloplescu maî multe betisore sau sulicîore de regula din lemnu de brada. si pre acelea apoî le Încarca cu strafide. scarute si cârligute micî. de locQ din Todirescl. proprietara în VoîtinelCl. sfinfiforl. (1) (1) Corn. . este datina In cele maî multe sate si orase din Bucovinay Moldova si T^ra-Bomânesca de a se face si coce maî multe crestati (2)^ sfintisorl (3) sipotnene (1) Corn de Dumitru CârdeiQ. Cioplirea si Încarcarea betisoreloru acestora atârna de regula dela priceperea si istetimea celuî ce sa apucatu sa faca pomulii. I. nulntrebuint^za la facerea pomului acestuia maî nicî-odata ramuri de pomO. adica când se 'mpodobesce pomulii cu fructele si copturile amintite. când se ncarca ramulii de pomii saii betisorele de bradii. hulubasî. Unele adica se lasa simple. Ionica alA lui lordachi Isacd din Mahala si Titu Zaharescu. cariî de unu timpii Incoce au Inceputu a imita pre orâsenî. ^mm. alu carui nume llii si rostesce (1).

Voitinelii^ Galinescî. op. luându-se pomulii si împlântându-se (1) Bimana pt. ca unulu ce este maî tare. dar maî cu sema într unu ciuru. Dupa acesta. se punii una peste alta pe o mesciora acoperita cu o fata de masa curata sau Intr o cosarca mare si frumosa. calitate si frumsete atârna totu-dauna dela puterea mostenitoriloru sau a mostenitorului celui repausatu. e unâ colacd lung&retfi si lataretâ compusii din mal multe împletituri. Pomenele acestea. In unele sate din districtulii Radautuluî în Bucovina. Vicovulii-de-sus si de jos.» (3) Ve^I si Burada. cinci saii septe. dupa cum voma ved6 maî pe urma. ca la ducerea lorii spre biserica sa nu se cump6nesca în colo si în coce si sa nu se rumpa (3). se numescu cu unu termenii technicu poporalii pomene sau ralU (2). si dupa aceea se 1 mplânta betisorele încarcate si împodobite în chipulii cum sa arfitatu maî sus cu partea inferiora într însele. Inmorm. 9 168 într o pane sau Intr unu malaia (2) se pune Împreuna cu acesta tntr o sita mare sau într unii ciuru. de aceea se numescu în districtulu acesta pupezele dimpreuna cu pomulu de regula ciura (2).t (2) Burada. In orase la cel mal avuti aceste pomene se poliescâ cu fol de aura. ntsce bucatele de sindila. legându-se si întarindu se în acelasi timpii de jurii împrejurii cu stramatura rosie. cit. p.167 sau pupeze numite In unele localitati din Tera-românesca pomenete (1). asemenea în judetuld N^mtâ pe trestii se puna si hulubi de aluattl. nici când însa cu pâreche. Inmorm. In orasulu Câmpulungu. cele 3-6 pupeze. precum si 'n cele maî multe sate . împletite în maî multe împletituri. a caroru cantitate. cari. se alcaiuescQ din douS oolivl. lon^nâ. se cocii dela 3-6 pomene saii pupeze frumose. una mal mare alta mal mica. Totii atunci maî împlânta într însele si maî multe luminî de cera curata si anume: trei. Si de 6re-ce atâtu pupezele câtu si pomulu se punft într o sita. precum buna-ora în Radeutii. cari totelaunu locfl. pomene saâ pupaza ^hpupfzeaem. unulA mal mare si altuia mal mica. p 45: «In unele localitati pomenetele ce se impartâ pentru und mortft se facd in forma de scara. Bilca. pomene. Fratautulii-vechiii si noii. si Imprejurulfi sau se razima apoi. asemenea si din doi colaci. caci pe acea scara se sue mortulâ la cerfi. al&mal. cari se numescd si raiU. 24 : «Avândâ înfipte in el colaci. pupegîdra. smochine si strafîde . precum si dela istetimea si priceperea femeii ce le coce. mere. care se pune în vîrfulQ lorA în forma de cruce. 24: «Pomenele. totu In ciuru. se aprindii în decursulii prohoduluî. din faina curata de grâu. p.

se numesce malaia acru. Pomul ii si testimelulii legatii de dînsulii sunt ale preotului functionarii. pomulu se aseza întro cofa sau ola. Gheorghia. (3) Com. Iladasenî. stud. de V. Macoveia. apa ca sa aiba pe ceea-lalta lume ce be si cu ce se r&cori. si altele din judetulu Suceva. (2) Com de d-la. se numesce malaia dulce saa turta. Atât de pomii câtu si de torta cofeî sau a oleî se lega câte unii testimelii saii o basma. Ionica ala lui lordache Isaca. gimn. MalaiulA acesta se face in doua chipuri : dospita si nedospita. Nic. se razima tot d a-una o scara facuta de faina de grâiip si într unulii din ramurele se anina si o sticla de bfeutii apa. de d-la. Baia. dupa ce s'a împlântatii pomulii si sa ase- . Pomulu In aceste localitati se duce tot-deauna deosebita de pomene (1). care are forma mal multa a unel azime. iar cela legatii de torta e alu celuî ce-lii duce. maîae se 'ntelege und feld de pane facuta din faina de papusoia (porumba saa cucuruzâ). Vas. preota si Dum. care însemneza pomii raiuluî. Ceia dospita. se 'mplânta adese-orî si întro pane de secara (4). în care se afla si pomenele (3). pomulu se înfige asemenea întrunii malaiii sau într o pane prospSta si alba si dimpreuna cu aI cesta se pune apoi saii întro sita mare saii întro cosarca ori întrunii cosii. stud. iar cela nedospita. De pomii.uluî. Burduhosa. Precum In pomulu facutii dintr unu cracu de pomii. Av. La pom a se 'ntrebuintâza de regula ceia acru. precum si 'n cele-lalte sate atât din colo cât si din coce de Prutu. care are forma unei pane. In Mahala. cu acea deosebire numai ca pe când la celii facutu din betisore luminele se Împlânta în crestati si sfintisorî. si (4) Com. gimn. daca va ave parte. (1) In Bucovina sub cuv. Cârdeia. gimn. iar sticla ca sa aiba cu ce be. proprietara. asa si'n celii facuta din betisore se punu dela 3 7 luminî. care e totu-deauna plina cu apa curata. stud. malaiii pi. din districtulu Cernauj. In Balacena. tn pomii raiului. iara a septea singura. 169 -' Scara Insomn^za ca sa aiba sufletulu pe ce se sui. In unele sate din Moldova precum buna-ora în Petia. pe atunci In celii de crenga se lipescu de ramurele si anume câte trei la unu locii în forma unei furci cu trei corne. Cotlarciuca.din distiictulu acestuia.

dintr'o crenga de mferii si cu deosebire demSr^i ordinU (3).. câtii sta mortulii în casa se punii alaturea cu sfesnicele de lânga sicriii. colacel si covrigi. iara acuma se face nu numai la acestia. cari tote se dati de pomana la cel ce ducii mortulii la gropa (3). mere si nuci însirate tote pe ata . în care e pusii acesta. nu numai pâna la biserica. In Moldova. spunu Românii. stud. ci patru de-odata. ale carui mere se cocd de regula pe la Sânt-Ilie. pe care sa se pota sui sufletulu celui mortii catra cerii. pomulii se duce de odata cu mortulii si anume tot-deauna înaintea asestuia nemijlocitii dupa sfânta cruce. o vecicd (?). la cel mal avuti aceste fructe se si poliescii. Eî sunt facuti din crengi de copacii câte cu treî craci. cari se aprindu în decursulu prohodului. se verfulii luî o lumina de cera curata învfelita într'o cu unii colacii menitii pentru celii ce are sa-Iii duca biserica (2). nisce prescuri ca scara. adica se da nânasulul saii nânasel ca sa culega pomele de pe dînsulii. 170 precum si treî lumini. gimn. (1) Com. carii. de Tita Zaharescu. Daca e vara. stud. ca maî de multii pomulii acesta se facea numai la copiii cel mici. alamâî. LatesQ. gimn. cari se împodobescii frumosii cu slrafîde. (2) Com. crenga se iea cu mere cu totii. de Mich. pomulil mortidul se face ca si'n Bucovina. smochine. Sa parintele G.zata In pune în naframa pâna la obiectulu în care are sa se duca la biserica. unii mal acata si basmall. ci pâna la tinterimii. In alte sate din Bucovina din contra naframa dimpreuna cu colaculii se lega saii de trupina pomului saii de torta vasului. tulpane si o bucata de pânza. Jemna. ci si la cel batrâni (4). (3) Unâ felQ de m6râ varatica. dreptii rasplata ca aii botezatii saii cununatii pe celu repausatii. nuci. Iar dupa ce sa împodobitii în chipulu cum sa art*tatu. In Basarabia nu se face numai unii singurii pomii. Acolo apoi se scutura de fructe precum si de cele-lalte obiecte cu cari a fostii încarcatii. In unele comune din Transilvania^ precum buna ora în Orlatii si Secadate. se împlânta întro crestata (1). ca si*n cele maî multe parti din Bucovina si Transilvania (5). . ca în tferile amintite maî sus. se cumpfira si se punii în ramurelele sele mere. iar daca e iarna. si dimpreuna cu acesta se pune apoi întrunii blidu (2j. Anitâ Pletosa si S. In cele mal multe parti atâtii din Bucovina câtii si din cele-lalte tari locuite de Români.

acum din timpurile cele mal vechi aii încercatii sa prefaca Bradulu pdgânU într unii pomU crestinii. de d-niî loanQ Georgescu. încercarea acesta sa începutii mal întâi si întâi prin aceea. vale sau fontâna (3). de Titd Zaharescu. 12. dascali si palimarî.» (3) Burada. p. Sima. gabSna si negra. de d-nil I. trimite preotulâ pomulii dela biserica îndfirgptu la casa celui repausatu. unde e datina de a se face nemijlocitii dupa tnmormlntare si prasnicu. si însemna ca pe acea scara are sa se urce mortulA in cerd. In unele locuri din Bucovina Insa e datina ca sa se duca numai pâna la biserica si aice apoi. care sa însemneze apomula cunoscinteî hindul si alu rSuluU din raiii saii mal bine (jisii însusi rahdU. de d-la Rom. vedi si Burada. 24: «iln unele locuri în Transilvania. si Rom. In acele parp. p. sa-Iu arunce In clopotnita sau într unu ungheriu unde-va din curtea bisericii.(1) Crestafile se faca în comuna Orlata in forma crucit. precum: albastra. pomenele se mal facCl in forma de scara. adica in patru corn uri. Sima. Atâta în privinta facerii si întrebuintarii actuale a acestui pomu! Dintru începutu. unde tiu împartesce apoi Intre preotii functionari. 28. invStatorl. Rom. Mal pe urma însa si anume dupa cea învinsii crestinismulii asupra pagânismulul în întrega Dacie. Românii aveau datina de a pune înaintea casei mortului si a duce înaintea acestuia pâna la mormîntu numai unii braddnasa împodobitii cu diferite flori. Inmorm. (2) Com. (2) Com. (5) Ck)m. Georgescu. gimn. însa fara nânasî nu (1). 86 vede ca Românii. stud. Inmorm. ca el au prinsii a îm- (1) Corn. (4) Com. dupa cum am arStatii în capitolulii despre BradU. Simu si I. Sima. de d-ni! Rom. . precum si între unii dintre cel ce au petrecutii mortulii. culegendii preotulu. 171 pentru ca lîe-care omu fara tata si mama se pote boteza si cununa. Geor^escu. Inmorm. respective dascalulu sau palimariulO. Dupa ce sa scuturatii se Împlânta la capulii mortului lânga cruce (2). sau se arunca tntr'unu rlu. ve4I si Burada. p. fructele de pe dînsulu. cununi si cordele saCi stramatura de mal multe colori.

de aceea nu se 'ncumetara a lua unii pomii. undo se pune apoi tot-deauna la capulii mortului lânga cruce. si zaharele. Mal pe urma Insa aii începutu a departa pâna chiar si bradulu însusi si a-lu înlocui cu unu ramu verde de mfiru. cu diferite fructe. în altele însa atâtu unulii cât si al tulii la una si aceeasi înmormîntare. se sfârsesce si elu de odata cu dlnsulu. nicî când însa si cu fructe saii cu vre-o coptura oreslcare. nici pâna adî nu le succese. stud. proprietara în IlisescI si N. ci si cu diferite fructe. precum buna-ora în StulpicanI. si înainte de vr o câtî-va ani în IlisescI. care corespunde mal bine credintei loru crestine. si împlântându-se într'o pane saii malaiii se duce dimpreuna cu pomenele în urma bradului si cele mal de multe ori numai pâna Ia biserica (1). precum a nutritu odiniora pomulU raiului pe Adamii si Eva si ca acum murindu omulu. cununi. aluaturi si zaharicale. dupa cum am aratatii în sirele de mal sus. nu odraslesce. Er. . si numai în acele sate.(3) Com. 173 Dupa ce am v6dutu pâna aice cum Intrebuinteza Românii pomulu. sa datii bradulCi cu totulii uitarii si a învinsii pomulii. districtulii Câmpulungului. care ar pute odrasli. cordele si stramatura de diferite culori. Sima. bradulu chiar si în diua de adi se împodobesce numai cu flori. 172 podobi bradulu nu numai cu flori. unde e usitatii alâtii bradulii câtii si pomulii. ci unii ramu de pomii care daca-lCi tal asemenea nu odraslesce. gimn. sa vedemu acuma si ce felii de credinta au el despre dlnsulu? Uniî credu si (jiicu ca elu Însemna pomula vietii omului care la nutritu pre acesta In vieta sa cu totu felulu de pome. iar altii spunu ca ar fi jertfa cea cuvenita pentru ultima data spre Împacarea si Împreunarea omului cu Dumnecjleu (1). In acele comune. Ghiuta. Dovada despre acesta avemu ca în cele mal multe partii locuite de Români se întrebuintezi chiar si acuma numai bradulu. cum era datina la începutu. cununi. De 6re-ce însa bradulu. si se duce tot-deauna în fruntea îngropaciunii înaintea crucii pâna la mormîntii. colacutl. ^1) Corn. pe când din contra pomulu se împodobesce. încercarea acesta insa de a stârpi bradulQ cu desfiversire si a întrebuinta numai pomulfi. în a carorii apropiere nu se afla de felii paduri de bradi. cordele si strâmatura. districtulu Sucevil. odata taiatii. prunu sau perjii. Cotlarciucâ. de d-lQ Rom.

Chr. de Dum. Bradvla clinelorfi din bocetulu banaj. Altii iarasi credii si spunii. servesce sufletului ca o scara pe care se sue de pe pamlntii pâna la Dumnecjieii In ceru (2). de Cuparencu. gimn. ostenitu peste mâsura de calea cea Îndelungata si grea si Însetatii de arsita cea mare.Iu arunce tn iadii. cari nu voru sa-Iu lase sa ti^ca mai d<v parte. de Em. com. Dreptii aceea pomulii. In care cânta o multime de pasarele si sub care se afla unii scau- . stud. dupa cum ni-o dovedesce acesta unii bocetii din Banatil. care se pune la mortu. ci voru sa-Iu opresca si sa. care i se cuvine dupa faptele sale. Iarasi credu si spunu o sema de Români ca sufletulu omului. In urma Insa totusi Bradulâ se gândia Si trupinele 'ntindea. parasindu lumea acesta si trecendu In cea-Ialta. care Incunjura pamlntulii si care se numesce de catrâ povestile si mitologia dacoromâna asorbuhl pamîntulul. caci cum i le-ar întinde. com. Unde doruld îlu ducea. stud. ar simti puii acestorii (1) Credinta Rom. (2) Cred Rom. trebue sa treca prin o multime de vami unde stau milione de draci. SimCL 174 trei vietati. ajunge Întrunii locu. si elu spariindu-se^ ar cade in mare si sar Inneca. mal nainte de ce ajunge la loculu. ar prinde a suera. de Rom. si a latra. In urma urmeloru însa. trebue sa treca peste o mare forte adânca. de George Velehorachi.D In rlpa acestei mari se afla unii bradâ colosala de mare numitii hradulu SindorU. unde se afla unii pomU înfrunzita si Încarcatii cu totu felulu de fructe frumose la vedere si bune de mâncare. Iara mortulu imi trecea. corn. com.Unii credu ca Domnulu nostru îs. Bradulii li raspunde Întâia ora ca sa Încuibatii Intr Insula unu soimuletUy a doua ora ca sa Încuibatii o vidra^ si a treia ora ca sa Incuibatu o serpone. Cârdeid. acelora din BerchisescI. din Ropcea. gimm. Ajungendii sufletulii la acestii bradii llii roga sa-î Întinda vlrfurile sale ca sa pota trece pe dlnsele de ceea-lalta parte de mare. când a scosu pre Adamu si Eva din iadu sufletele celoru drepti s'au tinutii de dlnsulu ca unu pomCi Încarcatii cu totii felulii de fructe. Marea iarâ nume L'aie-lalta lume (1). si a celord din Transilvania. prin urmare ca nu pote sa-i întinda vlrfurile.anu e !n casulu de fata sinonimii cu pomulu Româniloru din Bucovina. Moldova si Transilvania Atâtu unulu câtu si altulu servesce sufletului ca trecâtoro din lumea acesta tn cea-lalta. ca sufletulii celui repausatii In calatoria sa din lumea acesta în ceea-lalta. din Voitinelâ. dupa ce a trecutii prin tote vamile.

llu iea de mâna si asezându-lii pe scaunasulii de sub acestii pomii ca sa se odihnesca. bea apa dintr insa si se racoresce. Brasova. si luându cârligulu. 1882. Apot iar sa mi te duci Pâna când vel s*ajungî L'alii m^ru mare de Sân-Petru Cu ajutorulîi lut Sân-Medru. Acesta e pomulii. Iar pe pole împupitii. 175 scaunasâ. apoi înturnându-se îndferSptu. In care sa pusii pomulii. 12. câti mat trecea. Ângerulii s6ii pazitorii. se scola de pe W Simeona Mangiuca. ne spune în privinta acesta urm âtorele: Rachita 'mpupita. dupa ce se odihnesce putinii. Ea pe toti ÎI adapa. se duce pâna la fontâna. II arata o fântâna rScoritore. Meru-I mare si rotatii Si de p61e aplecatO. 1881 p. Teta Sânta Marie. Acolo-l Santa-Marie. care asemenea se afla alaturea cu scara. Jos Ia radacina E lina fântâna. iar fontâna e 61a saii cofa cu apa. Cal6torf. Credinta acfeta despre pomu se afla si la Românii din BanatU. prinde a trage cu dtnsulu crengile. Cu noi mila eî sa fie. . Ea spre toti se îndura. a culege pomele carî tî placu si a le mânca (1). care la petrecutii pâna aici. se suie pe scaruta ce sta rezemata de pomii în acesta. ce i laii datii al s6I de pomana.3 128. Cu p61ele pân'la mari Si pe vîrfu e înfloritii. Sufletulii. Cu vîrfulii ajunge *n cerii. Caliadara pe an.nasa. In haina alesa. Ci mila sa-I fie. despre care nî-a maî fostii vorba. Bocetulu Intitulatii «petrecerea mortuluî)y. care se afla nu departe de pomii.

(1) Credinta Horn. Calindarft pe an. Daca nu mi te-al rugatii. stnd. Rachita *mpupita. din Câmpulung^. 131 133. BrasovQ 1881. respective a mferuluî. Haina de mStasa. 176 Unâ fragmentu dintr'unu aitu bocetu din comitatulii Torontalu ne spune In privinta pomului. Dara ea nu s'a 'ndura Intre viî a te scria . D6ra ea s'o indura Si*ntre vil te-o însemna. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raiu cu sine. 1882. Când a *ntratii Scris6rea'n satii (2). Nu-I mândra rachita. de BurduhosA. gimn. gimn. corn. si a celorâ din Baia în Moldova. La masa chitita. Sede si scrie Maica Marie Pre cel vil si pre cel morti Si-sî însemna a lorCi sorti. de Titâ Zaharescu. urmatorele : Sus ma! în sus Sus la rasaritii Miru tnarCy ^nfloritu Sub meru cine sede? SJintiî Si duchsfintiL Lucru ce lucrau ? . Masa înflorita. corn. R6ga-mi-te tu de ea Cola viilorii s*oiea. p. (2) Simeone MangTuca.Drumurile le-areta : Sufletulii din apa bea Si elfi lumea o uîta. Caci c61a i s'a împlutti Condelulii si Ta pierdutii. stud.

Câtii elti cuprindea. A plânge 'ncepea. Angeril mâna De mi ti-lu momia. cari sunt trimisi deDumnedeu sa momesca sufletulu. totu din Banatu si anume din comitatulu Carasu Severinu. BrasovA 1891. mergea. No. Dumnecjeu venîa Cu siîntulu s6u Petru De se divania (2). Mergea câtii mergea Pâna-mî d'ajungea La mijlocii de cale. Locu el îî laceau Câta în brate-a strânge. acestea: Mergea N. ne spune maî alesu cu privire la fontâna ce se afla lânga mSru precum si despre ângeriî. unu alu treilea bocetu. In fine. Pamîntil împartîaii. Dumnecjeu-lu vedea Cu siîntuia s6u Petru. Dumnecjeii sa-lâ ierte! (3) (1) Gazeta Transilvaniei. si despre Sân-Petru cu care se sfatuesce câtu are sa dea celui repausatu. Pe drumu mi-lu pornîa. Cu spate-a cuprinde (Ij.El se sfatuiau. Pe drumu lunga si latu Napoî n'a *nturnatii. Când mi-sl d'ajungea Fe scaunu sedea Si 'napoî cata. 22. . Pamîntu cântarîa Câtu luî ca sa-î dea. Elii cu spatele Si cu bratele. La lina fântâna^ La locu de hodina.

Vii-I scrie Cu anglie. 177 Ce se atinge In specialu spre c^rta dintre morte si cuca^ silvania^ numitu aCântectdU la feciori si fete. Mal din sus. Morti-Î scrie cu cernela. Sus tn pârta raiului^ Jos palele cerului^ Esie-opiiira NescatU piatra J^i'O chilie De tamâe. Dar mama MariutiI Intr'acolo se porni . (3) Com. ne spune urmatorele: Oolo sus. precum si nere. Iar colo cine se vede. de d-lQ Ioana Popovicl. Si pe pietrâ cine sede? Sede damna Irod ie 4^1 Maica Sânta Marie Si totu scrie Pe hârtie.(2) Divanîa = convorbîa = consulta. Ca de-aceea-î multa *n tera. Scrie viii si cei mortî Scrie-mî omeniî chiar totî. învfitatora.

Ochii si sprîncenele. 1* BomAal. Da-I foculu dela maicuta. Inaona. Scrieti si pe draga mea. Caci nadejdea o gatatâ. cu multa apa. Si-a casa daca sositu Pe Mariut'a gatitu. Cu multa para uscata. Cu multa focu. Bratele I-oru mucecji. Dar nu-I focQ ca sa te arcjia Si nici apa sa te'nece. Si hârtie am plinitu Si condeiulu l-am pierduta!» Maicuta MariutiI Tare mi se mal scârbi. Indergptii s*o înturnatii. Colo sus Mal în sus Este o gradina 'nflorita Cu multa foca e ocolita. Sânta-Marie Si tu d6mne Irodie! Scrieti si pe fiica mea. Si mi-o scrieti cu viii Nu mi-o scrieti cu mortii!» Maica sânt* a cuvintatâ: Mmrian&. Spatele si bratele. Spatele î-orâ putretjli. Ce arde la inimuta. de SântdrMaria precum si deunâ bocetâ din Secadate In Trancdit marey » care se cânta numai la barbatii si nevestele cele ti- «Prea tare-al întârziatii De anglie am gatatu. In mijlocula gradinii . Totu plângcndâ si suspinândd Si din ochi lacrimi vSrsându.Departe 'ngenuchindâ Si de-aprope tota rugândQ Si din gura cuvintandâ: «Draguta.

Dar in bradâ cine-ml sedea? Sedea cuculâ si m6rtea 13 178 Si-amendoi se totâ certa : Care'n lume ar intra? M6rtea din graiu ca graia.«Cucuie. Care ml-al rupta inima Si dulce taicutuld meâ Si buna fratiorulu mea ! Cu toti sa v'adunati . Dar eu unde glasuescu. Ca unde tu glasuescl Casele le pustiesct. m6rte. vitezule. . 6menil din somnâ trezescâ. Catra cucQ asa (ticea: . maicuta mea. Copilasi mici sfiracescl. Cucuie.» Când era mal de cu sera Tragea Maria sa m6ra. Când era la miec^u de nopte Tragea clopotele tâte. Voinici tineri stingherescl.La marginea fântânii Este-unU broda încetinata De multi omeni blâstematâ. Caci pe mine mi 'nsela. . Si când era pe la (jiorl VeniaG fete si feciori Cu braturile cu flori. Maria din graiâ graia: «Dulcea mea. Si-ml iesd bourel cu bol Si pecuraril cu ol ! . nu ti roia da. voinicule! Dâ-ml tu mie glasulâ t6â Sa glasuescâ cu elU eHl «Ma. Glasuindu a primavara Sa iasa copil pe-afara.

Ca eâ înca m*oiu ruga La maicuta Precista De d6r v6 va ajuta Si de mine nu-tl uita. Vladu. Nu m6 potQ rescumpâra. pâna afara Si nu te-i intârce iara! Asi iesi. Când in satâ tu al intratu. N. De mine n'al intrebatâ. suna precum urmeza: Alei! mârte grabnica. care asemenea trateza despre Sânta-Maria. Sa rugati pe Dumnezeu Pentru sufletelulu meu. In fine. de d-lQ l. 179 . nu potu iesi. Caci de ieri nu potii pasi.Pentru mine sa va rugati. Nici nu mg potu departa Dela draga muma mea! (1) Com. unu altu bocetu^ totu din Transilvania si anume din valea Bulei. Si rudele mele tâte Sa mg ierte dupa morte Si vecinii mei iubiti Sa remâie linistiti. al strigata: Iesi N. AI luata satulâ de-a rendulâ Si casele de-a mânuntulu. Fara la N. P. Caci eu mergâ in alta lume De unde nu vine nime ! (1). culesii de I. Nicâirea n'al strigata. Qeorgescu^ invgtatord.

nu potft îesî.Sl-aT strigata si-a d6ua 6ra: Iesi N. te-asi scrie Si pe tine pe hârtie. N. Caci de ieri nu potâ pasi. Nu ma potii rescumpfirâ Si nici nu ma potu misca De mirosulâ bra^ilorii Si de mila fratiloru. Cu viii. cu rumenii. In ea sede Sânta Marie Si scrie vil cu vil Si pe mortii cu mortii. a alergatii. Scrie viii cu rosei a Si pe mortii cu negrela Iar N. Colo sus Si mal sus * E o chilie de tamâe. N. Caci de ieri nu potâpâsi. De dorulu suroriloru. N. pâna afara Si nu tel intârce iara ! Asî iesi. Dar ma scrie cu vil. draga. In chilie a întratu Si de dinsa s*a rugata : Alelei Sânta'Mane Te roga si pe mine a ma scrie. Nu me potâ rescumpfira Si nici a m& departa Dela dragulâ tatalâ meii ! Sl-al strigata si-a treia 6ra: Iesi N. Nu cu mortii veste<jil Si ma scrie cu rosela. pâna afara Si nu te-I întdrce iara! Asi iesi nu potii iesi. Nu ma scrie cu negrala! BucurosO. .

Dar te-oiâ scrie cu negrala. Peste iarba Cârpa alba. încheiatii. Dupa carii cine alerga? Muma-sa. Peste cârpa Sl-o perina. Ori te du. s'a culcatii. De scânduri noue de bradii. inima arsa. Ca de N. N. ori te si lasa. Dar în patii cel asternutii? Iarba verde de pe rîtCi. Dar în patii Cine-I culcatii? Iata N.Dar tu ml-aî intarcjiatâ Si rosala o-am gatatâ. Dar s'a pusa sa putrec^esca. Ca de-aceea-i multa 'n tera! Colo sus Si mal in sus Este-unâ marii Si este-unii parii. Nu s*a pusti sa hodinesca. esti ramasa ! Dumbrava Dumbrava ! Pleca-tl ramurile 180 Ca sa m& umbrescâ Si sa hodinescu . Din trupina marului Pâna in a parului Este unii patu Mare. Draga floricea domnasca! Ca nu te duci sa 'nflcrescl^ Dar te duci sa putre^escl. Pe cel ii delii îndelungatii Merge-uhti carii împovoratii. N.

caruia i sa datu unu astu-felu de pomii are de pomana în cea-lalta lume unii pomii verde. an. cari au. unde sunt pomî destul. cârligulu spre a trage cu dînsulu crengile. Totii aici se pote pune si credinta acelora. 36. dupa ce sa odihnitu. Buda-Pesta. VI. Acolo sta elu apoi vecînicu verde si încarcatii de tote bunatatile înaintea sufletului astu-felu ca acesta numai uitându-se la frunciele luî cele într'aurite si la fructele lui cele frumose si galbene ca cera de pe dînsulu e pururea satulti si nici când nu maî flamân^esce. cari (Jicu ca mergendu oraulu pe cea-Ialta lume si neputendu sa intre în raiii. de Nic. sa aiba macaru pe alii s6u. iar pasfiruicele sa aiba cu ce sa se desfateze (2). si zaharele. nu au de felu pomu In cea-lalta lume. unde se duce si sufletulu. Si acum sufletulu. Dreptii aceea parintii. si ca nu cum-va pomulâ sa fie golii. câtu are pomulii acesta. Fie-care omu repausatu. stud. (1) nSe^târeajV fdTa poporului româna. sa . din StulpicanI. (2) Credinta Rom. cari ÎI placu si culegendu-le de pe ramurele le manânca. când voesce. Iar daca cu tote acestea 11 vine pofta de mâncare. 1880. se pote sui si gusta din pomele sale . redigiata de losiiQ Vulcanâ. carora la Tnmormintare nu li sa dusa Înainte si datu unu astu-felu de pomii de pomana. numitu altmintrelea si pomuiu raiului^ merge în cea-lalta lume. de aceea HQ Încarca cu felii de felii de fructe. trage cu cârligulu pomele. ci ei stau de-o parte si se uita numa! la cei-lalti omnei. pleca cu ângerulu s6u maî departe spre împaratia cerului. gimn. cauta ca numai decât sa se duca unâ pomiî Înaintea acestuia ca sa aiba sufletulii s&ii In cea-lalta lume pe ce se sui si odihni. De mdrte 'ngrozita (1). ca sufletulu sa aiba de tote bunatatile. maî pe scurtu are si elii macarii atâta umbra. rficoritu si saturatu de ajunsu din pomele pomului despre care ne-a tostu pâna aici vorba. care se duce înaintea mortului. com. se sue pe scaruta cea facuta din faina de grâu si razemata de dînsulu. 181 Din contra omenii. frumosu si ramurosii. Scaruta 11 servesce spre a se sui în pomu. Ceî maî multi insi însa credii si spunu ca pomulu. p. respective nemurile cele mai de aprope ale repausatului. Cotlarciuca. la umbra caruia se pote odihni si rScori în care.Ca sunt obosita.

de I. GeorgiQ. dupa cum arata bocetulu banatanu. dupa cum am ar&tatu mai sus. In capitolulu despre Bradu noi amii vfedutii ca Romanii puneaii Înaintea casei mortului unii chiparosii -=. nu Insemneza nici mai multti nici mai putinii decât cipresulii Romanilorii. gimn. com. Tonîgarifl. com. gimn. FomulU. stud. dupa parerea nostra. gimn. Trecfetorea din lumea acesta In cea-lalta: c). de Mich.Din Costâna. nu e alta decât o crenga de marii. de Elisabeta Agapi..i> adica printro adâncime care sorbe sufletele. Precum cipresulu odata taiatii nu odraslesce mai multii. Jemna stud. acestii fondA alu bocetului din cestiune se afla aprope literalminte In falmosa carte poporana Varlama si losa/U^ atribuita generalminte sântului loanu Damascenu din secolulu VIII (1). Resumândii cele espuse pâna aici resulta ca PomulU^ ce se duce Înaintea mortului. asa nu se pote mal multu nimicu spera si dela celu mortu. de DragosQ BumbacQ. Insemneza: a). care-I servesce de scara spre a se put£ sui pe dinsulu de po pamlntu pâna la Dumnezeu In ceru. Deci pomula vietii din punctulii Întâi. totii asa si pomulii^ care. stud. 182 nu p6te sa dea nici odata odresle. cari pândescu si ameninta bletulâ sufletu. si dupa cum nu pote odrasli pomulâ acesta. Din Mânasti6ra. pSrii saii prunii. dupa bocetulu banatanu. sunt. Din Balac^na. com. de Alx. sau. com. (1) Credinta Rom. Pomulii vietii. Din Bilca (H>in. din punctulu alâ doilea.aiba ce gusta. sa nu duca nici când si de nimica dorii (1). Din Fundula Moldovei. sau Încuibata trei fi^re dusmane: unu solmu. de V. despre care am vorbitu mal sus. In acea adâncime cresce unu arbore colosala. gimn. Baciu. gimn. . e de origine cu multu mal posteriora. gimn. stiid. stud. de Titfl Zaharescu. In acela arbore. ginm. care servesce sufletului de trec6t6re din lumea acesta In cealalta. respective bradulu. din Stapca. care servesce de trecâtore Intre ambele lumi. Si din ~ i. si In urma: d). El bine. Pomii raiului sau mai bine (Jisii Însusi raiulii. Din CânipulungQ. com. de Iustina Cârdeia. com. si despre care se credea ca odata taiatii mal multii nu odraslesce. o vidra si unu serpe. despartite prin asorbulU pamîntului. Umbrirea si recrearea sufletului dupa ce a trecutii prin tote vamile. dupa cum am vSdutii. stud. cupressuSy care era semnii de morte. com. b). Lumea nostra si lumea cea-lalta c&tra care mortea mâna pe omu. stud.

Bucurescl. Ac^ta este închipuirea celoriî ce tnsala cu înselaciunea lumii acestia. Deci cauta In fundulu acelei gropi si vh^u unu sarpe mare si grosnicu. ci tugea tare ca nu cum-va salu ajunga si sa-Iu manânce. Literatura populara româna. BucurescL 1B83. sub titlulu : (1) D-r M. p. si vâ(jiu doî fârecî^ unulu albu si altuia negru. ne este cunoscutu si Intr o redactiune curata bogon^Utcd. 42 43 184 . si statu cu piciorele pe nisce ramuri si gândia ca va fi In pace si far de nici o grija. ce fugia de unu inorogii si nu putea nici cum sa rabde si sa stîrpesca strigarea si sberetuliji glasului lui celu grosnicu si Infricosatu. care rodia totu-d^una acelu copaciu tn care sta elfi. si se porni spre acea ramura ce pica putinea miere. H. 1879. afla acolo unu copaciU si se apuca de se urca tntr In- (l) B. p.Iata partea ce ne intereseza din acesta carte poporana dupa traducerea facuta de Negoe Basarabii pe la Inceputulâ secolului alu XVI si Intitulata alnvitdiurile Iui N^oe Voda:^^ a. Si atâta tiu rosose câtu putintelu era sa cada jos. ce sufla si esia din gura Iul para de focu si venia cu gura cascata si cu dintii rtnjiti numai sa-Iu înghita. P. 707 708. conservata tntr unii manuscriptâ de pe la tnceputulu secolului alu XVI. Si cauta tn sus si vSc^u unde pica dintr o ramura câte o picatura de miere. Si daca v6(|u acea putinea miere uita de a-si mal aduce aminte de acele rautati multe ce-I& tncunjurase. Deci iar cauta spre partea tn cotro sta elu cu piciorele^ si v64u patru capete de aspida. Cuvinte din betrânî.» Aceeasi parabola se afla Ia Arabi tn renumita colectiune Kalilah va Dimnah. Hasdea. Q^ster . t. iar gropa prin putu. 183 sulâ. iar piciorele si Ie pusese pre nisce ramuri uscate si putrede si uita aceste râutati si greutati tote. Ea este numai putina populara tn Persia si India. Adica inorogulu tnsemneza mortea care gonesce sa ajunga pre totâ nemulu Iul Adamu (1).. Adica din afara de acea gr6pa sta inorogulu gata sa-Iu manânce. Arborele !n gropa cu cele trei iierc. iar copaciulu tn care se urcase ^ra putinelâ numai sa cb^Sl. cunoscuta mal mult sub numele de c 7aimlele Iul Did/paU^ unde unicomulu e înlocui tu prin elefantu. «Asa fugindu elu c&i^vx Intr o grapa mare si daca ca(j[u tntr tnsa.. câte odata prin leO. Iar daca se urca elu cauta Ia rftdâcina acelui copaciâ. iar tn fundulâ gropii rtnjia acelu s^rpe grosnicâ ca sa-la tnghita.. unde se ivia din malultt acela ce era aprope. Acestia se as6mâna unul omu.

aii alergatii toti. t... cel ce sta Înainte la acea Înaltime prea luminata aii slavitii pe sfânta Troita Împreuna cu noi. P. bucurându-se ca s aii mântuitii unii sufletii în cesulii acela. Si v6dendu-m6 în manele sfintilorii ângeri. si erau Îmbracati cu haine stralucite si de multii pretii . Cu alte cuvinte bocetulâ banatenii e maî aprope de VarlaamU si loasafU (1). si fulgerându lumina tote partile acelea. bucurându-se pentru mântuirea mea. 4icendu celora. si tînarulii portarului eî ne-aii primitii bucurându-se si a slavitii prc Dumnedeii. De asemenea în locu de unii singurii unicornii sunt doua animale: camila si leii. stralucindu prea frumosii. . Si ducendu-ne în cerile se despica si fugia dinaintea nostra apa care este de-asupra luî si trecendii noî se întorcea în loculii eî. 708 709. 185 «Si mei^endu Înca tnainte va^ut'am scaunulâ Iu! Dumnecjieu albu tnmiitu. si s^a suitU întru împiratia cerurUorU si me petrece tmpreund.. Cuvente den bfitrânl. din care reproducemii spre comparare urmatorele sire: «Si ne-amii suitii dela aceea (adica dela vama a 24). ca a trecutii sufletulii meii slobodii de primejdia si de amariî si întunecatii dracî aî vSsduhuluî. si cânta cântare dulce si veselitore de a o aucjii. Ca isvorii credintei poporului despre acestii pomii si celorii din prejurulii s5ii credii ca a servitu maî cu sema « Viata sjîntultil Vasile celU noU». si era de dedesubtulii luî oresî care tineri prea frumosi cu multime nemasurata de stralucire îmbracati rosiî ca racjiele sâreluî când apune. si fetele lorii ca zapada. «Pentru ca stau Înainte Imprejurulu lui Dumnezeu tineri cu brâne de auru t6rte mart si Înalti.. si slobodiendu ra(j[e ca nisce multe fulgere. Si acolo am aufjitu unii glasii forte Incetisorii dintru acea Înaltime plinii de multa dulceta si veselie. Si apropiindu-ne In dreptulii acelui prea Înaltii scaunii. Si trecendâ apa aceea amii ajunsii la oresî care vfezduhii groznicii si nelntelesti . si p6rulii ca fulgerulii si piciorele lorii albe ca laptele. (l) B.. Aci Insa In locu de unu singuru arbore sunt deja doî: unulfl cu ramure de argintii si cela-laltu cu ramure de aurii. Hasdeu. II. cari mergeaO împreuna cu mine. si satura cu privirea aceea pre toti aceia câti s au Invrednicitu sa locuesca acolo. Pomulii din punctulu alu treilea e asemenea de origine maî posteriora si anume aprocrifo-crestina.. cari m aii adusii : Duceti-o întru tote lacasurile sfintilora^ dupa cum aveti obiceia^ sa faceti la tote sufletele împrejurulU raiului. si se biicuraii împreuna de mine si se veseliaii pentru mântuirea mea. p.. .npHTHA IV Boraxu^pb ivT BOAPdpkCKkiYi^ KNHPA (parabola despre ceî bogati din cartile bulgarescl).. si la . cu inima buna si amii trecutu porta cerului .

d a cuviosului si duhovnicescului nostru parinte Vasilte cda încredintatii robU ala Domnului^ care este duhovnicesc^ parinte si a altora fii . si Înalte forte. care avea multa frumusete^ si de mare pofta si mângâiere de a-lQ vede omulu. si de mir&ma.. Deci e vremea sa mergemu sa vedemu locasurile nostre. pe care o ve^f. in locuia unde este odihna cea adevSrata^ unde se hodihnesca sfintii . ftSl-am mersii. Si 'n acele prea stralucitore lespecjii de aurii eraU copaci saditi de multe feluri y si tineri. si aprope de acele trepte ale palaturilorii acelora.. si de trandor firi minunati si multa mirositori.. deosebite cu slava si cu stralucirea.. . bunula tSa parinte Vasilie. . (Jicendu-ml: ore sciî^ Teodora. Si cautându la rasaritii va(j[ul Înfricosate palaturi facute de focii. ne-amil dusa la localurile sfintilora . si era Întinse In mijloculii ralului cu unii chipii negritii. a Si mal mergendii In slnulii patriarchulul Avramii. si era curtea aceea pardosita cu lespecjil cu totulfl de aurii si pestrite tn multe feluri.. dupa cum pomenescik pe morti la cele 40 de ^âe? Si dintru acesta am cunoscutu eu ticalosa cum ca trecendâ 40 de (jiile de când am muritu. si la vâsduhu prea san3t08u si prea dulce.. . sl-am intrata Intro curte. tfSi In scurtu trecendU tote. si In launtru slava nepovestita si neveste(^ita. m au Întrebatii imulu dintre prea dulcii ângerl. adica In loculii care locuesce. care stralucia. si era minunate acele locasuri ale sfintilorii. . «Deci plecându de acolo. De acolo sa-Iu odihniti in locuia unde m'a rugata robtda meît Vasae.cele mal de desubtii ale pamlntuluî. cu piramidî cari slobodiaii rade Înfricosate. câte sunt imprejurula raiului^ si câte sunt Intru celea de desubtulu pamlntulul. si era o mare bucurie sa le vada omulii .. de care era plinii de veselie prea multa 186 si prea dulce si sta la foca frumosu si bine potrivitu. . . care era zidite de-a drepta Iul Dumnezeii deosebite ale fiesce-carel tagma a sfintiloru. .. care nu este a mea. care este dintre acele flori ceresd. a venitii aice mal nainte decât mine . tmde curge tsvorula cela fara de morte apa ^ beutura vietii. pentru ca domnulii meu omulu ce^u vorbitorii cu D-(^eUy bunulu meu parinte Vasilie. .. si era plinii de dulceta ceresca. care ma pac^ia. cd astazi /ace pomenire cele de patru-^ed de (Iile ale tale.. am ajunsu Ia locuinta acfyta. . locuintele cele de Dumnezeii zidite ale sfintilorii In loculii verdetil ceresc!. ce staâ nou3 In veci . sta . si Inconjurându-le tote acestea. .

Ce se atinge de Santa-Marie. o tntelnimu si pre dlnsa scriindu numele celorii drepti si ar5tându-le calea spre ralu. Si In chipulu el era sadita la r&sdritil unU migdalii prea frumosa. cari Intlmpina sufletulu celui repausatu si-I facu locu In raiu. (1) Viata sfîntulul Vasile cela noQ si înfricosatele Vami ale vSsduhuluI si dr^pta judecata a lui Dumne4eQ etc. fîe-care pote forte lesne sa se convinga ca originea credintei române despre pomO do sub punctulu trei nu pote sa fie alta fara numai cele Însirate tn viata acestui sflntu. care e raspândita la poporulu românu acum de pe la finea secolului alu 1 7-lea^ adica cam dela an. 44 61. I. 187 Comparând u acum sirele citate aici cu cele spuse de noi mal sus despre pomu. dapa credinta poporului. SântarMaria. De-aice vine apoi ca celea ce le spune si crede elii despre pomulii din cestiune nu pot& sa consune Întocmai cu celea ce se cuprindu In Viata sf. 439. fiucurescl. ci unele le-a lasatu iar altele Ie-a adausu. 1891. si multe le voru fi luatu si din acelea. op. ca maica Domnului.o masa mare ca de 30 de coti de pietra de multii pretii. adica ângeril. Idem. si se numia smaragdi]. Leipzig. na pututu sa se tie strictu de originala. Tipo-litograGa Dor. Vasilie. mal de graba decât ori si care altii (1) Gaster. p. LIV si 301. voi. Si era plecatii deasupra mesei. asemenea Vietii sf. . . . lf>92. pe lânga sfinti si duchsfintl si pe lânga tinerii cei frumos. Bucarest. trebue sa amintimu aici ca ea joca unu rolu forte mare atâtu In literatura poporala scrisa. p. Nu-Î vorba ca poporulu. nu trebue nici decum sa ne miramu daca pe lânga D-(jleU si Sân-Petru^ portarulu de lânga porta cerului. P. cit. câtu si In cea nescrisa. care n'o Intâlnimu de felu In viata sf. Chrestomatie româna. p. Afara de acesta e de presupusu ca poporulu va fi avendu cunoscinta Înca si de multe alte carti poporale. Vasilie. daca nu cum-va si mal de nainte^ si care a datu cu timpulu nascere si la alte carti si credinte poporale (1). prin urmare. pote s o faca acesta. Vasîle celui noU^ cari asisderea voru fi tractându despre atari pomi din apropierea ralului. ce^o acoperia tota si da mare frumusete privitorului (1) . Cudi. In decursulu timpului. care da racjie prea minunate.

PRÂNpiSORULO Prânâ isorulu si cinisâra sunt usitate mai cu sema în Banatay unde se facft îndata dupa ce more cine-va. Chr. de care este cuprinsii repausatulu. iar cinisora dupa amiadî. apoi si pomulU cunoscintel binelui ^ alU rSuIuK din care a mâncata Adamu si Eva In contra poruncei d-deescî. Litur«rica bisericeî ortodoxe-catolice. op. si acestea. ('1) Gaster. ea ocupa loculu $/. 149. Bucurescî. si vfedîi de-acolo binele si rfiulu la care va merge si la judecata (2). careia a urmatii mortea. Stefanelli. 189 XV. Prin urmare^ tn casulu de fata. ca «dupa co-a vfidiutii iadulii îlii duse iar Înaintea lui Chr. Atâtu pentru prândisoru câtu si pentru cinisora se facu 3 5 turtite din faina bine cernuta de grâu sau si de cucuruzii . parte pe a ApocalîpsiilA apostolului Pavda. de 6re-ce îs. adica pe Ia chindie. p. când apoi celu sau cea de pe urma se scote afara din casa de se manânca. Însemna JRalulâ din care aii fosta scosi afara protoparintii nostri.18H sttntu. 1886. In cele optu dile dintâi dupa esirea sufletului. Insa numai pe unu timpii scurtu. ce se duce înaintea mortului. de-lii blagoslovi sî-la trimise în raîa.» care ne spune Jntre multe altele.» (1) Juv. In fine credinta despre pomu din punctulu alu 4-fea se baseza parte pe spusele bisericel nostre dreptmaritore. prânSisorula se face de regula dupa rfisaritulu soreluî. cam pe Ia amprooruy iar cinisora înainte de apunerea soreluî. unde sunt multe feluri de pomi si sub toti pomii sunt paturi^ deci îl dede si Iul una patU de se odihn). PrânrjisorulU si cmisora se facu pâna la nouS (Jile dupa esirea sufletului. si anume : PrândLsoruhi totu-deauna pâna la amiadl. cit. dar In care petrece acum sufletulu mortului. a caruia icona este pomulii si n care petrece acum sufletulii mortului (1). 3C1. p. care ne Învata ca pomulu. Vasilie cela noU. prin mortea sa a biruitii mortea si ne-a dobânditii raiulii.

si din care paharii e mal desertu. sa se pue pe feresira de catra amiacjii doua pahare pline: unulii cu apa curata. (2) ifMan»t7sfata de masa. (3) Com. Cea d mtâî dintre cele cinci turtite se menesce luî Dumnecjleu. a patra mortului de curendu repausatii. nisce baetl pâna la 7 sau 10 anl^ iar daca repausatulu e de genii femeesciiy nisce fetite asemenea pâna Ia 7 saii 10 an! de bâtrâne si li se da prânc^isorulii saii cinisora. gimn. . Îndata dupa ce more cine-va. La mijlocii se pune unu paharu cu apa curata si ne 'nceputa^ apoi nisce legume de dulce ori de postu^ dupa cum e si timpulâ. farfurie) cam de unfi metru in diametru de mare si cu mijlocuia oblu.(porumbii. daca repausatulu e de genu barbatescu. in DomanO. cari sunt asemenea fîerte anume spre acestu scopu. invdt. astii-felA pre* gatita. de d-lQ losifa Olaria. ca sa o manânce (3). Deci în cele trei dimineti si seri dtntâî dupa Inmormlntarea mortului se chiama unii saracii saii si unii vecinii si i se da tn locuia acela. stud. 190 Dupa ce s^au coptu turtitelo acestea se punu pe o sinie (1) asternuta cu unu masaniA (2) curatu. dm. iar altulii cu vinu saii rachiii^ unde se lasa pâna dupa scoterea mortului din casa. Mal de multd se aflaQ sinii mal la fie-care tSranCL din BanatA. dintr acea bâutura se crede ca cere mortulu ca sa i se dea de pomana. In timpuld de fata siniile nu se prea vMCî asa de adese-orl. de lonA A\Tamâ. când se scote mortulii se cauta la pahare. adica mortii. In unele sate din Bucovina. nici când însa maî mari de l^j. iar tartele de asupra mal scunde de cum e mijloculA de desubtA. în diametru. Dupa ce sau pusu turtitele^ pahanilii si legumele pe sinie^ se chiama. papusoiu) de marimea dupa vointa si putinta celui ce le face. Archangelii. a doua st. unde a muritii cineva^ fie'n patii saii jos^ fîe unde va fi. iar a cincea si cea de pe urma unei dintre rudeniile ce a muritu cu putinu ceva mal înainte de acesta. precum buna-ora In Todiresci este datina ca. cari le puneai! de cinaQ de pe dinsele si afara in curte (ograda). a treia Maiciî Domnului. va sa dica dupa istetimea maestrului strungari. Afara de acesta e de notata ca tn cele mal multe parti (1) Sinie se numesce o mas& rotunda facuta din lemnd in forma unul MnitriU (talgerQ. sa manânce si sa boa din acea b&utura^ ce a cerut'o mortulii (4). (4) Com.

se face în tote partile locuite de Români.191 ale Bucovinei^ cât sta mortulu In casa^ este datina de a se da celorA ce vinu sa-lâ vada. Corpulu fie-caruî omii. se face dupa credinta poporului. de d-la T. amicii si nemurile repausatuluî (1). dupa Îngropaciune^ si anume In (ie-care s^ra se chiama Ia unu barbatii mortu câte trei barbati^ iar la o femee câte trei femei. (1) Corn.va. Priveghiulii. In alte parti din Transilvania^ precum în tinutulti Nasâudulul. precum si câte unii colactk Impletitii In treU JFbmana acesta se pune de aceea. In fine. carora li se pune ca pomana fiertura de dulce ori de posta. caci aburii din mâncari se radica ca jertfa pentru sufletulu mortului (1). invâtâtora. dupa cum este si timpulfi. In aceste doua nopti deci. precum buna-6ra în Orlatu. Cina morttduî se da asemenea In tret seri de-a rendulu. care dureza de cum începe a se îngâna (jiiua cu noptea si pâna ce rfesare sorele. In unele parti din Transilvania. câtu sta mortulu în casa. este datina de a se face în a doua sera dupa repausarea cui. SimonQ. dintre cari unele sunt basate pe experienta de tote dilele. mal cu sema însa vecinii. 192 XVI. PRIVEGHIUL 0. tineri si batrâni. care a repausatu de morte naturala. care este împreunata cu unele ceremonii religiose ce se 'ndeplinescii da catra preoti si cel-laltl functionari bisericesci (2). (2) Ck)in. iar pe de alta parte sa aiba si elii aburi. sta de regula trei (Jile si dou6 nopti nelnmormlntatu. asa numitulu priveghiU^ la care se aduna o multime de omeni: barbati si femei. câte unu paharu de rachiu si câte o bucatica de pane de sufletulu repausatulul. ca pe de-o parte sa i se ierte mortului pacatele. din maî multe cause. de d-la Rom. SimQ. iar altele pe închipuire . adica caldura saii jertfa In cea-lalta lume. cu deosebire Insa sâracimil. asa numita a Cina de opoî».

când mortulu n ar fî muritu. De aicî vine apoî ca nu numaî Români. pe scaune. ca-I aprinde barba. Când voesce sa iasa mosnegulu si cu baba ca sa m^rga acasa. tiu pune sa cosesca. pâna ce toti cel de fata se satura de rtsu. . cari se aprindu în prejurulu mortului si maî alesii cele trei dela capulii acestuia (1) Frâncu. ÎI mal dau si altele de lucru. care o facâ mal cu s^ma barbatii în totâ timpulâ. cum o vede. Sima: aPaza de n6pte. In cap. sa aiba macar cisce-va timpii a dormi si a se recrea. prinde mal Întâi a plânge de bucurie. acesta pe unele locuri se face numai odata. sub pretextii ca corpulii omenescii ar fi proprietatea sa. VI. Cel de fata prindu a rlde In hohote. Mosnegulu se face a cosi cu cârja. 173: «In serile cele doua de înainte de înmormlntare se face la casa mortului asa numitulQ priveghia » Rom. Elu respunde. cit. ghiontindu In dreptasi stânga pre cel din casa. pe cuptioru. op.» 193 se lasa ca sa arda (Ji si nopte pâna diTpa scoterea mortului din casa. si *n urma a o certa si mustra In modulu celoru batrâni. luându o lumina. ar voi ca numaî decât sa pue mâna pe dînsulâ. am spusii ca luminele. In sfârsitu ajungu si la baba. care ne spune ca Diavolulu. se numesce /w/r^Aitl. Iar în casu. atunci unulu. p. o potrivesce astu-felu. Dupa acesta se face ca aduna. sa aiba cine a-î sta mâna de ajutorii ca sa nu se nenorocesca saii sa se tnspaimlnte si apoî într adcvSrii sa mora. In fine si pentru aceea. cari de regula sunt nu numaî torte întristati. IV. llu Întreba ori de nu e aceea baba lui. llu iea de mâna si ducendu-lu la o fata sau nevasta tenSra. ghiontindu acuma cu cârja pe sus. Cu acesta se 'nchele apoi si joculii (1). ca pare ca ar semana. parte în legenda bogomilica reprodusa maî sus în cap. Mosnegulu o stinge si iese aiara suduindu. dar nu e baba lui.» T. mal pe scurtu pe unde apuca. SiraonQ: «In ceea ce pri vesce />rtr«^&a'i«ld. si sar Intempla sa dea semne de vieta. ci tot-odata si forte osteniti de munca si alergatura ce aii avufc?o pentru pregatirea celorvi trebuinciose de înmormîntare. ca casenil. apoi Începe a o trage la respundere pentru ce la lasatu.sau pentru ca asa au apucatii din mosî-stramosî. cari se radica pe laiti. Prin urmare omenii adunati ca sa privigheze sunt tn prima linie Indatoriti a lua sema de luminele ce ardu ca sa nu se stinga sau sa se aprinda ceva dela dlnsele si sa se Intemple apoi vre o nenorocire. numai sa nu fie ajunsi de cosa mosn^gulul. Mosnegulu. celu ce Ia spusu ca-lu va duce la baba. Adevarata origine a priveghiului însa credii ca trebue cautata parte în timpurile cele maî departate si maî întunecase ale antici tatiî. cfttâ se afla mortula în casa. In urma. si elu iarasi Începe a face posno de ale sale. ci numaî amortitii sau lesinatu. iar pe alte locuri de douS or! sî anume in prima si a doua s^ra dupa repausare.

. 1. Iara daca sa 'nttmpla sa (ie vre o paguba. Comisarulii îi (jiice sa merga în tergii si sa caute câte cîasurî sunt si sa iea totii-odata si pe pagubasii ca sa-î arate unde are prepusii ca i s ar afla mânzulica si sa-I caute numai decât mânzulica. unde are prepusii ca s ar afla mânzulica. 3. atunci tî-oiii mari lefa. doctorii. ca sa nu fie nici o paguba Intrlnsulii. Usa ÎI arata 10 ore. si ajungendii la una bate sa i se deschida. 212 ~ Pantirulu iea pe tâlharu si-Iii duce la Inchisore si spune . ] 211 Mânzulica. Ca usa e pe din fata Legata t6tâ cu ata. Iata ca 'ntr'o Miercuri vinii nisce Jidovi la tergii cu marfa de vendutii si cu o caruta la care este prinsa o mânzulica si tragii pe pl^ta. care arata 10 6re. tâlharii. 5. Comisarulii deschide cartea sti si Întreba: «Care este pantirii»? Pantirulii vine. 2. Daca te-i purta bine. Se duce mal departe pâna da de tâlharii. Iara pe din dosii E legata cu rogozii. îi spune tot-odata sa iea sema ca acuma e ncjpte^ sa nu se atinga de usa regelui. Pagubasulii merge pe la case. de d-lft V. Comisarulii iea c!ustea si-i da cinci la palma ^icendii : Asta-i lefa ta pe-o luna!. De-a Mânzulica se joca optu flacai. pantirii. Peste unii clasii vine stapânulii carutei la pantiru si-I spune ca I-a furatii cine-va mânzulica. comisaru. 6. Turturena.. Cum pul mâna pica jos. Fie-care flacaâ tine In mâna câte o carte. daca vel pazi tergulii cum se cade. Pantirulii merge la comisarii si-I spune ca i sa furatii jidovului mânzulica. bate la usa comisarului. e rege. pagubasii. mânzulica si a 8 orariulu.(1) Com. 7. sa vil îndata si sa-mi sput ! Pantirulii iese. 4. si ^ice ca elii este politaiu si-I da o cluste In mâna.

wer da. t)ice apoi catra unulii dintre cel de fata (1) Berdo dela germ. careia nu-I este de felu cunoscuta joculu acesta (1). Priscala. Acesta tine cu manile ochii unuia. Dupa aceea iea unii hangerlu saii unti altii cutitii lungii si o sticla saii o ulcica plina cu apa^ împlânta cutitulu în grinda si împlântându-lii se face ca-lii scapa jos. Doctorultl llii cerceteza si aflându-lCi ca e bunii Uii tunde. si asteptându cu nerabdare sa vada cum se va slobozi sânge din grinda. 213 sa-Iu radice de jos si sa i-lu dea. Si dupa acesta se 'ncepejoculii din noii (2). Comisarulft spune sa-Iu aduca dimin6ta ca sa-Iu traga la raspundere. V&cjiendu acesta cel de tata abia se potu tin6 de rlsu. (3) Sticla 'n grinda. Dupa aceea cela batutii se sc61a si daca pote ghici pe unulii din cel ce i-aii datii cu priscala. (8) Usitata în satulQ Candrenî. De-a lipitulii sticlei în grinda saii de-a scurge sânge din grinda se joca în urmatorulii modii: Unu flacaii iea unii scaunii înaltii asa ca^ suindu-se pe dînsulii. sa pota ajunge pâna la grinda. . De-a priscala se joca astii-felii: se iea o bucata de dranita si se despica la unii capStii. Asa se parendeza mal toti câti au Inceputii joculii de-a priscala. acela merge în loculii lui. (1) Apoi întreba pe omenii din casa: Cum sta ? bine? Ca unii câne ! respundu acestia. se pl^a dupa cutitu. (2) UsitatQ în Suc(5va. apoi llii scote atara. iara ceilalti llii croescii cu priscala peste spate. sa-Iu bata si apoi sa-Iu iea la catane. si-Iii Învata sa strige «ftertfo». Dupa cutitu se pleca de regula unu balatu sau o copila. îlii jura si-ia Îmbraca cu unii cîaunii In capu si-î pune o coromâsla pe spinare . ca sa nu va^a. Acesta senumesce pripeala. Acela. ca altmintrelea nu pote sa sloboda sânge din grinda sau sa lipesca sticla de acesta. nesciindii cum merge joculu.comisarului ca a gasitu pe tâlharu. Dupa aceea alege tineretulii pe unulii mal bfetrânii. Dimineta chîama pe doctorii ca sa-Iii cerceteze de pote sluji la 6ste ori ba. Atunci celu ce voesce sa sloboda sânge sau sa lipesca sticla cu apa o Intorce repede cu gura In jos si i-o torna dupa capu. îlii pune la ferestra de naintea casei.

Mal nainte de acesta Insa trebue sa raspunda la Întrebarile ce i se punâ. Aratândii Insa la Întrebarile facute. Unulu dintre jucatori puno mâna pe unu scaunu si apoi radicând'o In sus. pe cari stau alaturea câte patru insi. batenduse cu clustea la palma (3). Se 'ntempla Insa adese-orl ca celu dintâi numesce unu obiectu. (1) Usitata in mal multe «omune din Bucovina. ce se cetescu In decursulu starUorU. (3) UsiUta in TiseutO. Toti cel-laltl trebue sa radice dupa dtnsulâ mâna In sus si sa (tica adora sbord 'n 8usi>. Aceia. la soldii. unde tl-e prafulii ? unde-tl sunt plumbil si capsele ?» La fie-care Întrebare venatorulii de jos trebue sa arate cu fundulii In mâna In acea parte a trupului. ast-felu ca sa vie fata In fata. iea tn mâni ambele funduri si astii-felii sta apoi Inbrâncitu pe verfulii degetelorii dela piciore si razimatii cu manile pe cele doue funduri. Se punu rendu doue laitl. dar neclintindu-se de felii din locii. care a spusu cea mal mare minciuna. Insemneza vamile de pe cealalta lume. e forte grefi de a pastra cumpana si a nu cade mal de multe ori jos. Asa trebue pe rendâ sa spue fie-care câte o minciuna (2). (2) UsiUta in BosancT.. 214 UrsulQ. iara cetirea lorii In decursulii priveghiului se face cu scopii ca celu repausatii sa pota mal lesne trece prin . ca si evangheliile. (jiicendu ca sbora. Acuma venatorulii se trage pe verfulii degeteloru dela piclore. care nu pote sa sbore. Daca nu radica mâna la timpu sau daca nurostesce corectu cuvintele de mal sus. fara de a esi din loculii unde se afla. se pune cu fata Ia pamtntu si Întinde manile Înainte câtu pote ajunge. Ci6ra Acestu jocu Uu joca mal multi insi. Unii feciorii adica Uu Întreba: «Unde te duci?» «Se 'mpuscii ursulii !» respunde acesta. Unu feciorii pregatesce doue funduri In forma unul talgeru. ceea ce trebue 80 faca cu funducasiune. atunci cel-laltl trebue sa iea forte bine sema si numai atunci sa radice mâna In sus si sa dica sbora. atunci capâta dela toti celalaltl cu clustea la palma. când oblectulâ numitu tntru adevâru e In stare sa sbore. unde ar ave Ba porte lucrurile Întrebate: la umârii. dimpreuna cu cel ce stau In rendu cu dinsulâ capota apoi câte unu maru. Daca gresesce e pedepsitii. Cu unii fundu trebue sa se Întinda si lovindu ursula (cutitulii) sa-Iii restorne. la spate.. Vine apoi tn mijloculu casei. «Unde tl-e pusca?.MSrulti. Dupa acesta trebue fie-care sa spue câte o minciuna. cari asemenea se numescu In unele parti ale Bucovinei stâlpi^ si despre cari vomu vorbi In unulu din capitolele urmatore. Se aduce apoi o strachina plina cu mere si se pune la mijlocu. Unu altu feciorii iea unii cutitâ sî-lii tnGge cu verfulii In pamlntA lânga degetele celui de jos. La culcarea ursului. Cutitulii Infîptu e ursultl^ iar feclorulii de jos e vânator ata. (Jice adora sbâra '» susy>.

Vi6ra Magdu. Numirea loru Ie vine asa dar parte dela ijlnele Porîj cari se invoca spre desteptarea celui repausatu. In comunele din jurulu Maidanului. adeca numai acele bocete. p. Bouiinl. 568 si 269. und gend ald poesiel popo.» (2) I. Burada. numai tn BanatU. in op. Iar cântarea sau bocirea lorii se esprima prin verbulâ a striga. la neveste si la juni. t)ori se'ntelege o specie anumita de bocete^ cari sunt cunoscute si usitate. p. in «Fafnt'/ui» an. 15 ^ 226 xvm. (3) Aurela lana. patru^ . mal rare or! a cânta. in cFamiiia» an. No. si car! se cânta nemijlocita Înainte de revSrsatulu sa& pe la revSrsatulu (jioriloru si mal alesu In prima dimineta dupa repausarea unul feciorA. porile publ. 1^ o R 1 L E. cum more cine-va In familie si se latesce vestea despre casulâ mortii prin comuna. care se cânta înainte de rev^rsatuld 4orilora la casurT de m6rte si esclusivO. 22: tiDoriU.» credinte si datini. (1) Ioana Becin^ga. Brasova 1891. parte dela timpulu când se cânta. a unei fete sau a unei neveste tinere (1). 646. T. in «Gazeta Transilvaniei. la fete. mâne (jii In (jiorl. XXVI. cit. (1) Com. DoriUf publ. Oradiarmare 1890. de d-ltt V. (4) T. iar tn altele cânteadU t^orUora (4). si In deosebi In Cacova si Varadia. «Jalea Românului. 268. p. tn cari se invoca ^înele cu acestu nume. Sub CUV. Turtur^na. preota.» an. rale. De aici vine apoi ca tn unele parti actiunea acestei specii de bocete se numesce striffattdil (2) saU strigarea ^orilari (3). MaHam^ lomomi. 227 In sirele urmatore reproducemu numai t)orile proprii. p. U.aceste vami. LIV. Becinaga . dupa cât sciu eu pâna acuma. aZ)oWfeu^ datine poporale. publ. publ. XI. Buda-Pesta 1876. Inmorm. 82.

Ci ca vremea ne-a venitii De pornita la rSsaritâ. Trupa prima cânta cu unu glasu jalnicii patruncjiStorii strofa Intrebatore. La ventii. De lucruri nelucrate. surorilorO. Unde-unii mSrii mândru'nfloritii De totii ca s*a vestejitii. De flori mirositore. D'albe si rumenî6re. Ci ca vremea ne-a venita . De flori mirosit6re. De lucruri nelucrate. iar cea-lalta asemenea cu acelasi glasu rgspunde : Porilorii. acum ve<Ji ca grabimii. ori si straini. surorilorii. venindu la casa celui mortu se aseza jumatate la unu coltii si cea-lalta tn celu-laitu coltu de-a lungulu casei si Incepâ alternativa a striga JQorUe cântându. Noi. D'albe si rumeni6re? Noi grabimii.sese ori optu femei dintre consângeni. Mândrelorii voi <}înelorii! Ce grabiti voi de 4iliti Si pe Ionii ilii despartiti De jocuri nejucate. pl6ie si la s6re Si la apa curgSt6re. Iaca de locii ca (jiilimii Dar nu'ntârcemii înapoi Pe Ionii a veni cu noi. Mândrelorâ voi (Jîneloru ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ionii ilâ întâlniti Si-lâ întârceti înapoi Sa vina elâ iar cu voi L'asta lume luminata. Porilorii. De Dumnezeii bunii lasata. vecji de (tilii^ii Nu pe lonâ sa-la despartimii De jocuri nejucate.

Si 'n lume s'a împlinita. t)orilorii.si noi. Plângeti si voi apelorO. La frati. Rfimâne nestramutata Chiar si pentru împSratâ. Plângeti si voi patru vcnturl . Dimpreuna petrelorO. Cari pe ea eu dorii o chiama. Bine. ca noi vomi grabi. Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ. Si la apa curget6re. Mândreloru padurelorâ. Plângi tu luna si tu sore Când omulâ din lume more. pldie si la sdre. surorilorii. 228 Plângeti si voi codriloru. Dimpreuna si cu voi. Mândrelorii voi (jiuielorâ! Ian grabiti voi de piliti. Si de locu ca voma (tili. Si câte în lume înflorii T6te lui se*nchin(i cu dorii Si câte din lume trecii T6te pe elii mi-lii petrecii. A plânge putemâ. Plângeti si voi muntiloru Si voi mândre vailorâ. surori si la mama. De Dumnezeii buna lasata. La ventâ. Dar cine 'n lume ca pdte Sa *mplinesca doruri t6te? Ce ursita a urnita.Acum iara de pornitii. Apoi bine voi sa faceti Pe elii înapoi sa 'ntorcetî L'asta lume luminata. Caci câte flori împupescii T6te pe una jalescii.

noua femei cântatore. unde se afla mortulu^ apoi iesu afara si va la o Înaltime ore-care pe paie sau pe o clae de-acolo le cânta: Porilorâ. De catra tâicuta. De catra fratiori. Jalea Rom&nulul. unde se afla mortulu. . corni tatulu Torontalu.. Întâi tn se sue undede fenu si (1) AurelQ lana.. Ca o stea iar a cacjiutâ Si din lume a trecuta (1). publ. (2) Aice se pune numele oelul repausata. tn câta storce lacrimi dela toti cel ce o asculta (1). Textulu acesta.. 229 -' De catra maicuta. în op.. fetele cari se aduna ca sa strige porile. cari se mal cânta la acesta. ocasiune e Insotitu de o melodie Irumosa si duiosa. In comuna Ecîca. Ca (torile s'aâ versata Si elâ nu s'a desteptatâ. si postându-se aicea Începu a striga t)orile ca sa ajute celui repausatu dora se destepta. 646. sau sa-Iu conduca la locuinta eterna. Ca s*a despartita TenSra Mariuta (2) si nevestele. precum si celu alu celoru-lalte bocete. cit. unde nu este râutate. Plângi o lume si alina Clipa cu suspinurl plina. In comunele Domanft si Colnicu din Comitatulu Carasului tn Banatulu timisanâ se aduna de naintea sau sub ferestile casei. De catra surori? . p. Unde-atI zabovitâ De n*atl înflorita Si a(jil dimineta Ca eri dimineta? Noi amft zabovita La lele-amâ plivitâ La Iele cu lacrami.Din t6te patru pâmînturl. le cânta mal odaia. SurorilorCi.

No. Prâncjisorii ti-omâ pune Pane si legume. Si te-I spaiminta. ci vieta eterna. Frati si surorele. 8c61a scumpa draga. Scola de te roga L*ale mândre t)orI Pân* de noua ori Ca sa nu grabesca. La vilaiâ. Femeile adunate. (1) Vi6ra Magdu. publ. La vami când vel trece. sc61a ! Soriora draga. Cete de tâlhari Si de vamesi mari. Unde te astepta Maicuta si tata. Verstnicile tale La fontâna lina. in «Gazeta Trans. formându o grupa. Ca sa nu pom^sca Cu tine la raia. nu sunt suspine. dar totu-odata si forte duiosu a striga porile astu-felâ : Sc61â-mi-t6. La scaunâ de*odihna. Sc61a de te r6ga Si la sântul(]i s6re« Si la ventâ de b6re. Pe cai vel vede. nu lacrami de durere.» an. Dar tu vel lua Si din sînii vel da Te-I rescumpera . 230 Sa nu prea grabesca t)orî de sa-s! iv^sca. Începu cu unu glasu armoniosu. Frica vel petrece .unde nu e intriga degradatore. 22. «porile». 1891. Cal sa mergi departe Pe cai ne umblate. Pân* te vomtt griji Pân* te voma gati. La raia.

Becinâga. publ. 268. Desdimineta vinu la casa mortului sese orî optu muerl (1) l. Cu faclii aprinse Si mesele 'ntinse. Pe-unde te vel duce Iar vel mal ajunge La pomâ înflori tii La al tu 'mpupitâ. Sc61a scumpa draga ! Sc61a de te r6ga La mândrele t)orI Pân' de nou6 ori. p. Sema bine lea. Multe n6murele. Portile-su deschise. Sa calfitorescl La raia. Elu apa-tl va da Ca d6r vel uita Pe maicuta ta Si te îndirepta Pe mâna cea drepta. in op. Ca tu vel vede Pe tatalu cela sântu Pe scaunu odihnindii. Pâna-tl va veni Mândrulu ângerelâ Cu celu leganela Sa te pul în elii. cit. Atunci sa grabescl. La vilaiâ. ci mal vertosu dupa Inmormtntarea lui. .Cu nou6 critari De vamesi tâlhari. In fine în alte parti ale Banatului a gorile mortului» se striga (cânta) nu numai dupa repausarea omului. Tu te-I aseza Cu vinu te-orâ uda. Lumea vel uita (1). «porile». Sa nu prea grabesca Raze a-sl ivi. mâne dimineta în vfersatulO (Joriloru. Tatalâ va cerca Floricele-a-tl da Ca d6r vel uita Frati si surorile. Sa mal zabovesca.

voi (Jînelorti ! Ian grabiti voi de piliti Si pre Ana o ntalniti Si-o 'ntorceti voi inapol Sa vina ea iar cu voi L^asta lume luminata De Dumne(^eii bunii lasata. saii mal bine (jiisii. dar pân' ce cânta grupa acesta. Mândrelorii. pl6Ie si la sdre Si la apa cui^atore. cea-lalta tine secunda (isonul ii-sonotândii). Ci ca vremea ne-a venitii De pornitii d'la rasaritii.231 eântatore. La ventii. Noi acum ve^\ ca grabimii £ca de locii ca (tilimii. Porilorii. cari audii cânteculii. Mândrelorii. surorilorCi. Aceste t)orî. cari sunt numai o compilatiune a celorii de mal sus. suna precum urmeza: Porilorii. Dar nu 'nt6rcemii inapol Pre-An'a veni cu noi. ceea-lalta In celii-laltii coltii de casa (dar astii-felii In cât se audii si se vadii unele pe altele). tinendii grupa prima secunda. cari se împartu !n dou6 partî (gnape). facii unii astiifelii de efectii surprincJStorii. surorilorii. Unde-unii mSrâ mândru 'nfloritii De totii ca s'a veste(Jitii. si astii-felii asezate striga t)orile cântându-le. Aceste a^rî ale fnortîdul^j> când vinii rauerile eântatore pe nesciute (face ore. Grupa prima din eântatore Începea a cânta strofa Intrebatore. apoi cu p6rulu despletitii se as^za de naintea casei mortului (ori tn curtea casei) de regula de catra rfisaritu. si Incepii a le cânta. O parte din muerile eântatore se aseza Intr unu coltii.care din consângeni dispositiune) In revfirsatulii (jiorilorii. Încât desteptându-se din somnii tncepii a plânge toti membrii familiei si top vecinii. dupa aceea r&spunde grupa a doua strofa datatore de raspunsii. cari se deosebescii de cele citate mal sus numai prin unele versuri si prin melodia în jale. voi (Jînelorti ! Ce grabiti voi de (jiiliti .

Si pre An*a-o despartiti De frati. Nici de sotU. voi (tînelora! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta diminâta Ca eri dimineta? . Cari pe ea plângendii o cata? Noi grabimii. Cari pe ea plângendâ o cata. surori si de mama. Cari pe ea cu dorii o chiamâ. De flori mirositore Dalbe si rumenI6re? Noi grabima. Caci câte flori împupesca T6te pe una ml-o jelesca. Ci ca sus Ia rfisaritâ Trei stele ca s'aâ ivita Dar una a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. De sotii. voi (Jînelora ! Ce grabiti voi de piliti Si pre Ana-o despartiti De jocuri nejucate. Si câte din lume treca T6tc pe ea ml-o petreca. vecini si tata. de (Jilima Nu pre Ana s*o despartima De jocuri nejucate. surorilora. de (Jilimii Nu pre. De flori mirosit6re Dalbe si rumeniâre. De lucruri nelucrate. vecjl. Ci ca vremea ne-a venita Acum iara de pornita. ve(JI. surorilora. Cari pe ea cu dorii o chîama. t)orilora. De lucruri nelucrate. Mândrelora. surori si de mama.Ana s'o despârtimii 232 De frati. Mândrelora. vecini si de tata. Si câte în lume 'nflora T6te el se închina cu dora. Porilora.

Mândrelora. Mândrelora. plde si la 86re Si la apa curgatorc. Dela parinti si frati Cu jale lasati! t)orilora. Apoi bine sa faceti Pe ea *napoI 8*0 *ntorcetI L'asta lume luminata De Dumne^eâ buna lasata. voi (Jînelorii! Ce-atI întârziata De n*atl revarsata D*asta dimineta Ca erI dimineta? Ori c*atl adormita De v'ati zabovita? Ama întârziata De n'ama revarsata Nu c'ama adormita Când ama zebovita. La venta. Poriloru. Ci c'ama asteptata Pâna si-a luata Mortula Iertaciuni Dela 6menl buni. surorilora. Cari pe ea cu dorâ o chiamâ. Nu ca prea multa ama catata La ceia s6re luminata. . surorilora. surori si Ia mama. 233 La IratY. voi Z^nelora ! Ian grabiti voi de ^iliyi Si pre Ana o *ntâlnitl.Ori ca prea multa ati catata La cela s6re luminata? Ama întânjiata De n*ama revfirsata. Ci ca noi tota ama privita Pâna ce s*a despartita Cu o multa jale Si cu suspinare Sufleta dela 6se Din lumea frum6sa.

Bine ca noi voma grabi Si de locii ca voma veni, Dar cine 'n lume ca p6te Sa *mplinesca doruri t6te ! Ce ursita a unjiitâ Si 'n lume s'a împlinita Râmâne nestramutata Chiar si pentru împeratd. A plânge putcmu si noi Dimpreuna dar cu voi, Plângeti si voi codrilorâ, Mândrelorii pâdurilorâ, Plângeti si voi apeloru, Dinpreuna petriloru, Plângeti dobit6celorii Dimpreuna lemnelorâ, Plângeti si voi muntilorâ

Si voi mândre vailorfl, Plângi, o luna, si tu sdre Cândâ omulu din lume more. Plângeti si voi patru venturl Din t6te patru pâmînturl. Plângi o lume si alina 6ra cu suspinurl plina, Caci o stea iar a ca^utu Si din lume-a si trecuta. Colo sus în rSsaritu Trei stele ca s*au ivitu Si una c*a si peritâ Fara vremea-a-I fi venita. Cucuie, pulucule, Glasu dulce de prima-vara, Tu te duci, apoi vini iara. Fa ca cu venirea ta Sa vina si Ana mea! (1).

(1) Simeona Mangiuca, Calendara pe an. 1883. Biserica Alba 1882. p. 129-131.

234

XIX.

S E C R I U L O

Dupa ce sa asezatu mortulu pe lalta sau pe masa si dupa ce 8 au mal alinatii în câtu-va durerea si oftarile celoru de casa, prin mângaerea ispititeloru batrâne, unu vecinii saii altu barbatii, care e mesterii de secrie si caruia i sa datii putinu maî nainto de acesta de scire, vine cu o trestie lunga saii cu unii bStii de alunii si iea masura mortului, si dupa aceea li tace secriulii, luândii In acelasi timpii forte bine sema ca nu cum-va sa fie maî lungii decât mortulii, caci atunci se crede ca daca mortulii sar Îngropa cu acelii secriii, loculiî ramasii desertii ar chîema si pe alte rude dupa dînsulii (1). In Bucovina acea masura se iea de regula cu o ata, care se pune apoi Intr o borta, ce se face de-asupra usei dela odaia. In care mortulii si-a datii sufletulii, si apoi lipindu-se bine pe de-asupra, remâne acolo pentru totii-deauna (2). In Mimtenia^ daca unii mortii în viata sa a fostCi noro-

(1/ Burada, In enorm. p. 13.-> Lambriorâ, op, cit. p. 152. si in Bucovina, corn. de mal multi insi. (2) Burada, Inmorm. p. 13 14-

235 cosii, membrii familiei lui tinu obiectulu, cu care i sa luatfi masura pentru secriu, tn grinda caseî anume ca noroculu sa nu se departeze de acea casa (1). In Transilvania^ se iea masura asemenea dupa ce s'a îmbracata, cu o ata, care se cauta ca sa nu fie nici mal lunga nicî maî scurta de cum e mortulu, ca apoi nu e bine. Ata aceea se aseza dupa aceea, ca si In Bucovina, într o gaura de-asupra useî dela casa mortului, anume ca sa nu se duca noroculu dela casa (2). Secriula^ numitii altmintrelea în Bucovina înca si salasil, coscîuffU si rada ; în Transilvania : sicriit, sala^â^ cosduffHy tronHy casa de bradU, sghîabu si copârs&U (3). In Banatu: sicriu^ casa mortiUid si copârsea (4); iar în Muntenia: cosclugU (5), se face tot-deauna dupa starea mortului si anume daca e maî avutii din scânduri de stejaru, nucii si frasinii (6), iar daca e mal sarmanii din scânduri de bradii (7). In cele

maî multe parti însa e datina de a se face numai din scânduri de bradu (8). Scândurile se cauta în genere ca sa fîe câtft se pote de noua. Despre acosta împrejurare ne putemii încredinta înca si din urmatorea poesie populara, din comuna Boutarlu în Banatii : Mori, mândra, sa morti si eii Sa ne fac* unii copârseii,

(1) lonenâ. op. cit, p. 36. (2) Corn de d-lâ Rom. Sima. (3) Ioana Nitu Macavel, Datiuele pop. rom. la inmorm. publ. in «AmicuICl familie!» an. VI. Gherla, 1882, p. 94. Burada, Inmorm. p. 14. Com. de d-lA I. Georgescu, si T. Simona. (4) Com. de d-lQ los. Olaria. (5) Burada, Inmorm. p. 14. lon^nu, op. cit. p. 44. Com. de d-la I. Georgescu.

(6) Ioana Nitu Macovel, loc. cit.

(7) Com. de d-la Rom. Sima si I. Georgescu. (8) Pretutindene în Bucovina.- Ve(}I si Burada, Inmorm. p. 14.

236 Copârscu de scânduri noî (1) Sa ne 'ngr6pe p 'amândoi. Sa se mire si lumea Ce platesce dragostea. Dragostea acea curata Dela unu june si-o lata (2). In fundulu secriulul se punu In cele mai multe parti numai nisce chingusore curmezisu, departate unele de altele, pe cari se pune putinii stuhu (3). In Tratisilvaniaj dupa cum arata si urmatorulu fragmenta de bocetâ, este datina de a nu se Înfunda secriulu de totu la piciore^ ci a se lasa unu locii deschisii, care se numesce usa: Dar si noi ne-omii duce In paduri de bracti Casa el i-omii face, Casuta de bradii, De scânduri de fagii Cu u§l la piciâre Sa-ml vina r8c6re, Dor de primavara Sa se 'ntorca iara.

Atunci Mariuta 8*o *nt6rce Când cerbii orâ secera. Când §utele (4) orii lega Atunci, atunci .... Ori mal nici atunci (6).

(1) Scânduri noi = Scânduri n6ue. Banatenii l^ga unele vorbe^ ca si cel din România, d. e. scânduri noi, in locft de scânduri ndue. VecJI I. PopA Reteganula, Trandafiri si viorele, p. 2u7. (2) l. Popa Reteganula, Trandafiri si viorele p. 138. (3) Burada, Inmorm. p. 14. (4) In Bucovina femeiusca cerbului se -nnmesce cerbdiea saA ciuta, (6) «Gazeta Transilvaniei», LIV, Brasova 1891. No. 22.

237 în cele maî multe parti din Bucovina la copiii ceî de ttta, cari morii, li se lasa secriulu cu totulu negatitu^ adica ne Infundatu în partea despre piciore (1). Partea cea maî mare de secrie, si maî alesu la omenii ceî mal sârmani, se face forte simpla In forma uneî ladi lungarete, In partea despre capu ceva maî largî^ iar la piciore maî Înguste, ci cu capaculu sau coperisulA horizontalu. La omeniî ceî maî avutî Insa se facâ. In genere, maî frumose, adica se color^za pe de-asupra cu negru, maî cu sema la omeniî ceî maî batrânî, sau cu albastru, sau cu chinovaru rosu, iar In unele partî din Transilvania, precum buna-ora In comuna Zernesci si altele de prin prejuru, si cu cafeniu. De-a lungulu capaciduî^ care In Tdra-Bomânâsca se numesce apleopa cosctuguluîi> si care tn cele maî multe partî e Incovatitu In forma coperisuluî dela casa (2), se face si o cruce alba. în unele locuri Insa astu-felii de crucî se facu nu numaî pe capacu, ci si pe de laturi, adica pe fie-care scândura laturala. în casulu din urma e de observatu si aceea, ca secriulu e batutu de jurii împrejuru cu cuie alii caroru capu e albii (3). Totu aice trebue a Însemna si aceea ca si crucea ^ care sa duce nemijlocitii Înapoia secriuluî si care dupa Inmormlntare se pune la capuliî mortului, e totii de acea colore ca si secriulii (4). In cele maî multe partî din Bucovina si maî cu sama, de când nu e voe a se duce mortulii la gropa cu secriulii descoperitii.

(1) Corn. de Ionica alAluI lordachi Isacd din Mahala. (2) Corn. Rom. Sima : ^SicriU se numesce acela, ala carui coperisa e orizon-

tala, iar ccpârfiA ala carui coperisa e ca coperisula casei adeca cu spinare.» (â) Burada» Inmorm. p. 14« Ioana Nitu Macavel, loc. cit SimQ si alti Români. (4) Ioana Nitu Macavel, loc. cit. si in Bucoina. Com. de d-la Rom.

238 se face pe de o parte si pe de alta tn dreptulu capului mortului câte o ferestruica^ pentru ca sa se rasufle, sa vacta glota ce sa adunatu ca sa-Iu petreca si sa-si iea ^iua bunadela ea, caci se crede ca câtu timpii sta omulu In casa si anume de cum sa asezatu pe laitâ sau masa si pâna ce vine preotulâ ca sa-Iu iea si sa-Iu duca la mormtntUi elu vede si aude tote, numai nu pote vorbi nemica. Cum a sositu Insa preotulu Incita da mai vede si aucti (l). In Pundulu Moldovei, districtulu Câmpulungului, se face In mâna drepta o ferestruica mica de aceeai ca pe acolo mortulu sa se pota uita In raiii (2). Românii din unele parti ale Munteniei credâ asemenea^ ca si cei din Bucovina, ca mortulu aude si vede tote cele ce se petrecu In jurulu s6u, si de aceea facu si ei la cosciugu In dreptulu capului o mica ferestruica, ca sa aiba si mai bine pe unde vede si aucjii sfaturile ce i se dau. Altii tnsa credu, ca acosta ferestrue se face de aceea ca sa aiba pe unde Intra brosca sa ciupesca din nasulu mortului, ca numai astâ-felu începe a putrezi (3). In multe locuri o sema de omeni si mai alesu unii dintre cei mai batrâni, cari Îsi astepta mortea din ^\ In 4I) ^?^ facu secriulu singuri cu mâna loru, fiindu Înca In vieta, si-si pregatescu comândulu si cele trebuinciose pentru Inmormtntare. Acestia tinu secriulu, pâna ce le sosesce timpulâ, tntr unu unghieru alu tincjiei, dar mai cu sema In podulu casei (4).

(1) Burada, Inmorm. p. 14. ~ Corn. de mal multT Români din Crasna si alte comune din Bucovina. (2) Ck)m. de Const. Merches(&. (3) Dobre Stef&nescu, Studiu asupra literaturel poporale publ. în «Lumina pentru toti, » an. IV. BucurescI 1888. p. 369. lon^nu, op. cit. p., 44:«De oparte si de alta parte a cosciugului unul mortâ se face câte o mica ferestruica, ca sa aiba mortula pe unde sa se resuile, sa vada pre cel ce-ld conducQ la morminte si sa-sl iea*c}iua buna dela el.» (4) Burada Inmormint. p. 15. LambriorQ, op. cit. p. 152.

239 Acestu obiceiu de a-si face singuri cu manele sale secriulâ

se pastreza mal cu temeiu tn Tara-românesca^ judetulu Muscelu, apoi tn Transilvania^ partea de sus a tinutului Pagarasu, si In Banatu^ In comuna Picinisca, Topletu si altele (1). Dupa ce Iau gatitu acuma de facutu^ asternii pe fundulu secriulul gdukurl, adica surcde numite altmintrelea si hdschiute sau ho^e de gelaUj Insa numai de acelea ce aii cacjiutu dela scândurile din cari sa compusu secriulu^ nici când de altele, si despre cari se crede ca cumparate fîindu scândurile anume pentru mortu, nu trebue nimica sa r&mâie dupa dlnsulu, si iarasi ca sa alba pe cea-lalta lume cu ce-sl atita ioculu (2). In unele parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania, In locu de geluiturl, se asterne fenu sau paie, iar de-asupra acestora^ câtu e fundulA de lungu, o bucata de pânc^a noua de casa (3). Dupa ce au asternuta II punu la capii una saii dou6 perinute umplute asemenea cu geluiturl (strujiturl de lemnu), fenu, otava sau paie (4). In timpji de vara se umple adese-orl si cu flori, iar iarna cu flori uscate, pe cari multi din locuitori aft Îngrijire a le aduna de cu timpu. In Basarabia^ si anume In unele sate din tinutulii Soroca perina mortului se umple cu tarina dela morminte (5). De-asupra perinei se cose dou6 cordele rosii, In forma

(1) Burada, Inmorm. p. 15. (2) Corn. de d-lQ V. Turtur^nâ, preotd. Cotlarciucfl, stud. gimn. Averchie Macoveltl, preotd si Nic.

(3) Corn. de dAd Av. MacoveiO, V. Turtur^nu, Ionica alCLluI lordachi IsacA: «In secriA se punQ surcele din g^aQ, &ba verde nicT când, o&cT n^murile mor* tulu! 8*ar(& topi dupa dinsulA ca si ârba, » si Rom. SimQ. (4) Hopcea, corn. de l. de Cuparencu , in BadeutQ, corn. de Av. MacoveT, ia Baia» oom. de TitA Zaharescu, (Ve4I si Burada. Inmorm. p. 16.) (5) Burada, Inmorm. p. 15.

240 de cruce, iar sub perina se pune în unele locuri unu acu cu ata, sapunulu si pieptenele cu care sa spalatu si pieptanatii mortulu (1). In unele localitat! din Moldova si TdrorRomandsca Insa sapunulu, cu care a fostu spfelatu mortulâ, pieptenele cu care sa pieptanata si aculu cu care i s'au cusutii hainele, si cari Insemn^za, ca sa aiba si pe lumea cea-lalta sapunii de spalatiiy pieptene de pieptanatii si aciî cu care sa-si cosa hai-

nele când i se voru rupe, nu se punii sub perina, ci Inauntrulii acesteia (2). In unele locuri este datina, ca mortulii sa se aseze tn sccriu, Îndata dupa ce sa gatitii acesta de facutii (3), tn cele mal multe Insa abia a treia (jii si anume nemijlocitii Înainte de scoterea sa din casa si ducerea la mormlntii. Deci In acele sate, unde este datina a aseza mortulii mal 'nainte, mesterulii ce la facutii Uii aduce mal de graba, pe când tn cele-lalte abia In ^iwo, de pe urma. Femeile Înrudite cu mortulii si mal alesii bocitorele de profesiune, cum prindft de veste, ca mesterulii vine cu dlnsulii, Îndata II iesii Înainte si Incepii a boci diferite bocete, cu deosebire Insa de acelea, cari se referescii la secriil Unii astii-felii de bocetii din comuna Voitinelâ, districtulii Radautii, In Bucovina, care se bocesce mal cu s^ma Ia acesta ocasiune, suna precum urmeza: Sc61a, scdla Dumia-ta, Si-tl deschide gurita Si vorbe cu noi ceva,

(1) Com. de d-la V. Turtur^nu ;

vecii si Burada, Iiimorm. p. 15-16.

(2) londnd, op. cit. p. 43. Revista pentru Istorie, arch. si filologie. BucurescT 1884. p. 387 : «In Prahova mortului ÎT pune în perna sapunâ, pieptene pentru a se sp^la si pieptana pâna va ajunge la rai A.» LambriorA, op. cit., p. 155. (3) Com. de d-la l. Georgescu : «Mortula la noT sta numai o 4^ pe laita, du* pa aceea se pune in secria.»

24Î Ca de când aY adormita, Cu noi nu al ma) vorbita. Si cum de te-al indurata Si pe not ca ne-al lasata Si nu ne-al data nici unâ sfatâ. Buna casa al avuta, Acesta nu tt-a placuta ; Cu mesteri nu te-al tocmita. Dar el singuri aâ venita, Âlta casa tiaâ croita:

Fara usY, fara feresti Dintrinsa sa nu mal iesi. Nici n*al laita de sezuta, Nici ferâstra de pravUa Si nici usa de esitâ, Numa *n ea de putre^jiitâ (1). AItu bocetu din comuna Manastirea-Homorulul, care asemenea se bocesce la acesta ocasiune, suna asa: Tatucuta, grija n6stra, Grija ndstra, mila n6str&! Mândra casa ti-al facuta, Matali nu ti-a placuta. La stoleriâ ca mi-al platitâ Sa despice-unâ braddi in douS Ca sa-tl faca alta noua: Fara usi, fSra feresti, Acolo sa vietuescl. Nu-I ferâstra de privita Si nici scaunâ de se4utâ Ci numai de putrectitu. Si cum mi te-o scosâ în prundu De-amu nul veni mal multa (2). AIu treilea bocetâ, din comuna IgescI, districtulu Storojinetnlu, suna astâ-felu: (1) Coin. de Dimitrie Cardeiâ, proprietara. (2) Cîom. de d-lfl. G. Avamd. invâtatorâ. Miariunât InmoTJB. Ia Bomânl. 16

- 242 Da cum de te-al indurata ^i casuta tl-al lasata, Tl-al lasat'o lumin6sa ST-al catat*o *ntunec6sa

Far'de usi Nu te duci Q-acolo sa Nu te duci Da te duci

tar'de feresti. sa veselescl. vecuesci; ca sa *nflorescI, sa veste^escl (li.

Precum facu bocitorele din Bucovina, totii asa facu si surorile loru din Transilvania si Moldova. Acestea, cum v6du ca se apropie maestrulu cu sicriulâ^ asemenea prindu a se vaicara si a boci, (ticendu celea din Transilvania : Tl-al facutu casa de bradâ Sa traesci in ea cu draga, Fara usi fara feresti In ea ca sa vecuesci. Ceea t6ra-I încuiata Totâ cu lacate de pâtra, Cu lacate de aitintâ Cine s*a dusa n'a mal vintCl |2) Sau asa: Câte casi noi am avuta Nici una nu tl-a placuta, Alta casa tl-al facuta, Far*de usi, far'de feresti Totâ în ea sa vecuesci, Cu noi sa nu mal graesci; Far*de usi, far*de oblâne Sa nu esi vara la s6re (3). Cele din Moldava:

(1) Dict. de Ilie ala lui Onufrel Frunc}A, rezesA. (2) Com. de dlA Rom. 8ima. (3) Com. de d-la T. SimonCL VintQ^venita.

243 Buna casa ml-al avuta, Matali nu tl-a placuta; La mesteri aî poruncite Si-alta noua tî-a croitu, Far'de usi lar'de feresti Intrlnsa sa vecuesci; Nici nu I usa de esitâ, Nici feresta de pragitU^

Dict. Ca de stapânu remâneti ! (2) Dupa ce au adusu acuma secriulu si dupa-ce^ petrecutu fiindu de bocitore. unde se afla mortulu. plânge masa. de d-lQ Rom. Intrlnsa sa putre4escl. ca sa nu pota Intra Ia dlnsulu . spunu cel ce-lâ aseza ca are sa se(jla acolo numai o (jii saâ trei. Mal 'nainte Insa de a. ~ 244 pe fundulu acestuia vro câte-va bombe deprail. Plângeti usi. Alta noua tl-al gatita. si-Iii punu tn sicriu.. iar când Î1& punu In secriâ (jiicu ca are sa secjia pentru vecinica pomenire. In BanatU. Pletosa din Rad&senl.va sa se vatame. doi sau patru insi dintre omenii ce se afla de fata radica mortulu cu cea mai mare precauti une^ ca nu cum. ca spiritele cele necurate nici când nu se potu apropia de dlnsulu si mal alesu atunci când e jupitu de pe trunchiat In (jliua de Sân-GIorgiu (3). Plânge casa. teiulii muratU se pune In credinta. adeca pentru tot-deauna. (3) Corn. 'tl-al gatitii de putrecjitâ : Far'de usi. Prin urmare.Numa locâ de putre4itâ (1) Sau asa: Mândra casut*aî avutu Sl-alasta nu tl-o plâcutu. Nistora din M&mit. Ca de stâpanâ esti rSmasa. de A. filr'de feresti. de pe laita safl masa. Înainte de ce punu mortulu In sicriu. presura (1. Nu ti al gatita de traita. Iau bagat tn odaie.Iu pune si aseza este datina In unele parti de-a afuma secriulu cu tamâie sau cu smirna (3). Când se aseza mortulu pe laita sau pe masa. unde a statutu pâna atunci. plângeti feresti Si voi tuspatru pareti. In fine Incingu asternutulft -eu unu rugtl si co fasie de telii muratii (2). trebue de . Bugula se pune anume ca sa servesca mortulu! ca gardu spre a-Iu ap£ra de spiritele cele rele. SimQ. dupa acesta ungu secriulu pe din launtru cu untk felu de unsore pregatita anume spre acestu scopâ si amestecata cu aniit (1) prau si leustenu. (2> Diet de M.

caldura. No. p. cu care sa luatu mSsura spre a-I face secriulu (6). Turtur^nîi. Eu m6 duca în cale lunga. Lambrior. (7) Com. 155. sete. In BanatU se pune alaturea cu dlnsulft baticdulii *dela esirea sufletului si o secere vechie (7). Acum mâ ducii cale lunga. ce are sa o taca pe cea-Ialta lume^ avendu a suferi frigii. (4) Cred. sa aiba ce mânca. Besand. «Albina» an. ca-I sunt de neaparata lipsa tn cea-lalta lume (4). punu alaturea cu dlnsulu si o bucata de pane. vedl si Burada. (2) In Bucovina se ^\cq ateiu topitUn. de d-lQlos. op. N'am nemica sa-ml ajunga. Inmorm. (6) Burada. unu drobusoru de sare si bâtulii s6il. de dlil losifQ OlariQ. care In multe parti se Impodobesce cu o naframa (5). . BrasovQ 1891. No. si cu ce se apara de câni (1).asta data sa puie lânga dlnsulu si tote obiectele acelea. de d-la V. (3) Com. Unii punu numai trestia sau b&tulu de aluna. 57.. Inmorm. Olarift. Acesta credinta a poporului se cuprinde si tn urmatorele versuri. (1) ^nfu = a!u = usturoTd. daca e Înaintata In versta. in. car! credu el. Ve(}î despre puterea Rugului si «Gazeta TransilvanieTo an. Rom din mal multe parti ale Bucovinei. stud. p. In ce se rezima când va fi osteni tu. LIV. foiletonQ. 16. Deci cum Iau asezata In secriu. M. 245 Tote acestea se facu cre4^^^^*^^ ^^ mortulu tn calâtoria sa cea lunga. p. (6) Com. ce se cânta la mortu: Acum ciasulâ mi-a venita Si lumea am parasita . I. 16. Veniti toti câti me iubiti Cu mine calStoritl ! (2) Sau: Veniti carii mS iubiti. 134. fome^ si multe alte supdrarl. cit. Cu mine calStoritl. cit.

In raiu (3). 69. adica ceva mal marisorii. In muntii apuseni al Transilvaniei i se pune de-a lungulO trupulu! o ata albastra de lâna precum si o bâta câtii elu de lunga si care. Besana. 16. in «Albina» an. atuncî. fîindu la unu capfetu crepata. pentru a-î da ore-cum pe ceea lume chipulfl copiilorii sfi ca sa-î aiba spre mângâere. pazitorulu infernului. amintesce pre CerberuSj vestitulu câne cu trei capete. Lanibrior.No. . 166. este obiceiulu a i se pune tn secriii atâtea papusi câtî copii aii ramasu. 163. (3) Lambrior. Inmorm. se adauge si unQ oii rosu (4). op. daca more vre-o femee. op. în s5pt6mâna luminata. 240 La ciobani Ii se maî pune si fluerulCi cu care cântau Ia oî (1). iar cu bâta sa ?ie sprijinesca în lunga luî calfetorie (2). I. iar peste acesta une-orî si patara (nimitetii baltii). Tute acestea Insemneza ca sa aiba ce mânca In cea-Ialta lume. pe lânga tote cele-lalte. In Banatii. Daca repausatulu e copilu de ttja. p. si anume In orasulu Caransebesii. iar daca e Întarcatii. Totu aicea putemu subsemna Înca si datina si credinta Românilora din Transilvania de-a merge rudeniile mortului a doua ^i de cu nopte ca sa stropesca cu apa mormlntulu. De se 'ntlmpla se mora cineva dupa Pascî. uln ArdelA se pune în secriQ o maoiucft noua cu care sa se apere raposatulQ de dusmani si sa se razinie în lunga-T calatorie. (4) Burada. cit p. 67. sa-Iii tamâeze si sa aprinda toiagulii pentru a îmblânzi cd^elidâ pdmtnttduly ca sa nu latre pe noula ospe venita între cele-lalte morminte (4).* Inmorm. i se pune o bulca (franzola) sau placinta. se pune In crepatura unii creitarfl ca sa platesca vama. (1) Burada. Dupa ce sau asezatii acuma si obiectele însirate pâna aice se pune de-asupra mortului o bucata de pânza câtii dînsulu de lunga. p. pre care în timpulii din urma îndatineza poporulu a o cumpara din dughena (5). stud.N'am nemica sa-ml ajunga (3) Credinta. cit. atuncî i se pune !n Biicovina lapte mulsu din ttta mâne-sa întro ulcicuta facuta din cera galbena si curata. p. dupa care aii rfimasii copii mici. ca mortulu calStorindu pe cea-lalta lume aru ave nevoe de unii b3tu pentru a se ap&ra de câni. cit.» (2) M.

H pune m6sa. 16-17. Imorm. Nota dela p. (1) Frâncu. districtulâ Nasauduluî. salasulii se acopere de regula cu asa numita <iSdliei>^ care se face din pânza negra. op. iar dupa prohodii se da aiî preotului aii altui omâ de pomana. (B) Com. In Transilvania. Macovel si V. p. cit. cit. carele rfemâne acolo pâna dupa prohodii. de Const. In cele maî multe parti din Bucovina se pune o bucata de pânza ca de lungimea secriulul. de comunii din postavii. Bojinca. TurtureanO. care l*a mositQ. La ceî mal inteligent! Insa si cu deosebire la ceî de prin orase maî desii. Sima. cit. (2) Corn. ale carorii frunte se lipescu cu pacostela. (2) Frâncu.» (4) Burada. 173. o pUcinta pe pieptâ. Cununi de flori se punii. preotî. stud. p. CorvinQ.)) Corn. ca sa aiba ce mânca in raid. de d*lQ Rom. de d-ld Av. (.. . si se pune In forma de cruce peste salasii. p.In Muntii apuseni al Transilvaniei trupulu mortuluî se (î) Burada. adeca dupa-ce sa pusii acum capaculu si s'a Închisii mortulu. 173.i (3) Com. In Iransilvania vara se Impodobsce asemenea cu totu foliulii de flori de gradina. si alti Român! din Bucovina. Copileloru li se pune de regula de-o parte s\ de alta Camesa Maidî Domnului (lat Convoi volus arvensis). preotO. p.2l2. maî alesii la tferanî. iar vara se punu totii feliulu de flori de gradina (2). «La no! în Mihovent. de d-lCî V. iar iarna mai cu sema cu busuiocu si tapalaga (3). 16. adeca de la capii spre piciore si de-a curmezisulu salasului (4). Afara de acesta mal este datina tn unele sate din Bucovina de-a se Împodobi mortulu iarna cu busuiocu si brebenei. «Intraltele se crâp& capitula batului de-asupra si se baga banutula în acea crepatura. 247 acopere asemenea cu o pânza alba tesuta In casa^ care se numesce urdicariU^ fotiolu sau giulgiu (1). j. unu stergarii sau maî rarii unii laîcerii.nmn. forte rareori pe secriii.TurturtJnft. op. dupa ce a murita cine-va si amu ii gata ca sa-lCi duca. Inmorm. op. De-îisupra pe secrifl.

La ora hotarlta pentru petrecerea celui mortu la locasulu de vecînica odihna. sau când mortulu e dintr o stare mai nobila (1) Dat si cred. capulfl sdptdmAneT. fiindu capulii saptemânei. ca petrecerea sa fie cu atâta mal pomposa si mai frumosa. SimonA. e rea de morte pentru cei ce rSmânâ In vieta (1). ca Lunia. pentru c& einoe* putulii s6ptâm&ne1 si ar muri toti din casa. 248 XX. Afara de acesta mai e de Însemnatii Înca si aceea ca fiecare Inmormlntare se face dupa amiac^I si anume iarna Intre dou6 si cinci. din causa ca nâmurile sale voescii a-I espeda sufletulu câtra tinta sa dimpreuna cu mergerea spre odihna a sorelul. rostindu în taina unii aDumnec^ea sa-lU Ierte si sd-l faca parte . vLunia nu se 'ngr6p& mortiT.» 249 si mal avuta^ si nemurile sale pretindu anume ca sa se Inmorminteze mal de graba. iar vara Intre doua si sapte ore. si e rSO de mdrte pentru oel in vi^ta. op. si sa cada apoi jertfa vre-unul strigoiu ratacitoru (1). In casulu contrariu se temu^ ca sufletulu repausatulul. Mai timpuriu sau mai târcjiiâ decât In intervalulu acesta se face d6ra numai atunci. I^m. A. A treia cjii dupa repausare urmâza de regula inmormînkh rea sau îngropaciunea. când cadu mai multe Inmormlntari In una si aceeasi (jii si preotulu nu e 'n stare sa le faca pe tote de-odata. Pletosik <rNu st 'ngrdpa LunTa. în casulu din urma se lasa totu-deauna pe a patra ^i^ adecâ pe Martl^ sub cuvlntu. Ye^X si lon^nQ. In BanatU nici unu Românu nu se Îngropa dimineta. de d-ia T. pag. Esceptiune dela acesta regula generala se face numai atunci^ când (jiiua Inmormtntarii ar ave sa cada Lunîa. cit. câc! o iea de LunTa. si dupa ce Iau mal privitu tnca odata si au sarutatâ crucea sau icona de pe pieptu.U) Corn. PETRECEREA. 41. pe când se afla sorele In urcare. toti cel ce dorescu a-lu petrece începu a se aduna de prin tote partile. din Bucovina. lesne ar pute sa apuce pe caî ratacite.

serafimii. sfesnicele. cu cari are sa se duca mortulii la gropa. precum si în mal multe comune din judetulii N6mtii este obicelulii sa se duca mortul ii la gropa cu sania. pomenele. pentru ca sa-l fie calea mal usora si sa nu se sdruncine. iea mal multe stergare. parte la alii Satmarelul. (I) Schott op. In acelasi timpii se aduce de la biserica si procesia menita pentru Inmormîntare. fie vara. în altele pe nasalil. fie iarna. aratândii prin acesta ca murindii gospodariulu tote aii sa merga pe dosii si fara renduela (1). se duce pe mâni. lega câte unii stergaru. Asa. 250 Totu asa facu ele si cu bradulu. Delenl si altele. prapurile. Obicelulii de a duce mortulii cu sania e usitatiisi'n aT^ra OasivluU^ unii micii tinuta locuitii de Români. si anume: crucile. si de-acolo Înd6r&ptu. în unele parti. sfesnicii si serafimii. si iarasi în altele într unii caru cu bol saii în sanie. în Moldova si anume în judetulii Falciiî. asteptându sosirea preotului. coliva. In multe locuri boii se înjuga cu jugulu rasturnatii. Multi din cel mal fruntasi înjuga doi sau patru bol negri. In unele parti dimpreuna cu tulpanele acestea e datina de-a lega înca si câte unii colacii. 302. comunele Bunescl. prapurii. în care a repausatu acesta. caci afara de testimele si colacii acestia în cele mai multe parti nu mal capSta nimicii alta pentru ostenela ce o aii. pausulu si crucita. dupâ împrejurari^ câte doue testimele si câte doî colaci. si la fie-care cruce. stogurile si nasalia saii drucusaril (ruditele). care se duce nemijlocitii In urma mortului La fie-care lega câte unulu sau.de impiratia cerîulul. naframi. tulpane sau tistimele. dupa cum sl-a doritii celii repausatii si dupa cum sunt si mostenitorii sfel de avuti si de darnici. iara altiil pe afara. adica cari pe unde apuca. Una dintre nemurile saii cunoscutele repausatulul. cum vede ca a sositii acum întrega procesie. apoi acesta atârna totildeauna dela etatea precum si de la deprinderea localitatii. iar în orase cel mal avuti se ducii si cu patasca saO caravana. în cele mal multe parti. tulpanii saii tistimelii. poniulu. cit p. cari sunt meniti pentru ceî ce au sa duca obiectele respective pâna la mormlntu. din . Ce se atinge de ducerea mortului. care.if> se posteza unii în casa. se razima pâna la pornire de stresina casei sau a unei colniclore. care cade parte la comitatulii Ugocel.

(4) Com. In Muntii apuseni al Tramilvaniel se carii. stud. pe când tinerelulii se duce de regula cu nasalia peumer3(l). Vara în multe sate atalu de la munte. de d-la Uoni. (2) Usit. A tatii ierna câtii si vara se ducii cu sania numai în unele sate de sub polele muntilortl. 251 In Bucovina obicelulu de-a duce mortiilu cu sania e usitatu mol alesii ierna. iar la grumazii cu clopote duce de regula pe avutii^ se prindii la caru cu nafram! colorate (5). si Ia sanie se înjuga boî negri saii plavan!. si al(T RoniânT. pop. de T. In sfârsitii. si cu deosebire în cele dcla tera. Ilisescî. si cu deosebire In unele sate de Ia munte. 1882. (1) Burada. fie ierna fio vara. se ducii. 94. (H) Corn. Inmorm. Simonâ si Al. porta în corne colaci si stergare (2). (2) Ioana Nitu Macovelâ. p. p. saii cu ajutoriulii unorii arude de mortii^y> car! se pastreza în biserica. Crasna. apoi si în Gherta-mare (comuna românesca) totii de ocolo. gimn. dar si aici numai ceî înaintat! în vîrsta. la care se înjuga doi saii patru boî (2). de M. CâmpuIungQ. iar boii. VI. Sima. . precum buna ora In Balacena. cu ajutoriulii unorii (ichindeue. (1! Corn. unde locuintele omenesc! sunt fcirto departate de biserica si de tinterimu. 21 22. iar ce! de totii micî subsuora. Br^zactc. Boeria. precum buna ora în Orlatii. copii! cu ruditele.» an. la inmormîntârT. cari se arunca apoi în gropa.» in «AmioulQ familie!. in Bilca. numita altmintrelea si acaruld fnortitoran si numa! rare or! cu carulii (4). sau. In districtulii Nasâuduluî ma! fie-care mortii se duce cu nasalia. saii pe nisce lemne. Jemna.y> cari sunt ale ducfetorulu! mortulu! (3). In unele parti din Trans^ilvama. «Dat. ca si 'n unele partî ale Bucovine!. Gherla. când omStuIu e forte mare. cari traga sania. câtii si dela t^ra se ducii si cu carulii. In celelalte sate din Bucovina. si daca mortulii e tenârii si câte patru bo! cu creng! de bradu si la corne.Maramuresii. ceî înaintati în vîrsta se ducii <le regula cu nasalia.

Rom. com de V. Velehorschi. când more o fata (1) Dat. In unele sate. dar mal cu sema pe la orase. Fie-carul dac3toru i se da ea rasplata pentru munca sa câte unu stergaru. li se da câte una stergara. o basma sau o petea negra (4). com. dupa cum e si mortulâ. com. de care atârna unu colacii (3). gimn. Simu.252 In cele mal multe partl^ unde este datina de a se duce mortulu cu nasâlia^ cel casatoriti se ducA numai de catra^ barbati. de V. In cele mal multe sate din Bucovina. numai de catra patru feciori holtei. stergaru. Merchesa 253 mare saâ unu fecioru holteiu. dup& cum ne scrie d-la R. (3) Dat. este datina de-a Ii se pune^ pe lânga ducâtorl^ Înca si drusce si vdtajeî. 174. stud. VI. com. . si a acelora din ToderescI si SOtonetd. stud. . a celorQ din PundulQ-Moldovel. iar la gâtu cu basmale negre (1). pe când feciorii cel holtei si fetele cele mari. gimn. . Burduhosa. din Ropcea. de C. BurduhosQ . din Badeuta si alte sate din Bucovina. p. In Transilvania. cit. de I. gim. iar cel tineri numai de catra tineri. Servius la Virgiliii ne spune ca «rudele cele mal aprope de sexu barbatescu aveau Îngrijire de a duce sicriulu» (2). MerchesQ. cari sunt de regula Îmbracati In sumane negre si Încaltati cu clobote. stud. de Em. de G. Rom. testimelu. tocmai ca si când . în Fundula-Moldoveî.(h) Frâncu. de Const. 222 : Deferendl teretrura propriqui oribus virilis sexus dabatur munus. dupa cum li e adeca si portulu. stud. gimn. tulpanu sau o basma frumosa. ori o traist&y o cârpa saa o merindita. com. iar la mâna stânga li se lega câte unu tulpanu. com. al caroru turetci sunt dati tn sus^ sau cu papuci. (2) Aen. Totu asa Îndatinau a duce pre cel morti si vechil Bomanl. in Câmpiilunga. a acelorQ din CâmpulungCi. Asa In Bucovina^ atâtfi barbatii câtu si nevestele se ducu de catra patru barbati^ mal tineri sau mal Înaintati In etate. stud. gimn. com. de Cuparencu. si 'mbracati ca totu-deauna .. de DragosQ BumbacA. op. . (4) BerchisescT com. ducâtoriloru tineretului li se pune la pieptu si câte o flore. a acelora din Costâna. Avrama.

. sunt îmbracate In camasi albe si cusute cu stramatura negra apoi In bondite (piepterase)^ Încinse cu catrinte. Unii vatdjt^y precum cel din Balacena. cari se punu mal alesâ la feciorii cel holtei. nu facâ nimica alta. Druscele bocoscu totu drumulâ pe mort£i (2). de M. cu capulu golu^ si In mâna câte cu o plosca si câte cu unu bStu. precum buna-ora cele din comuna Balac^na. de M. In Vicovulu-de-sus la tnmormtntarea unul feciorii sau a unei fete mari se punu numai câte doi vatajel si câte doue drusce. precum cele din Stupea. unde e datina de-a se pune numai unu singuru vatajdUy acesta se duce Înaintea mortului saâ mal bine (jiisu tn fruntea procesiunii. la Balac^na. de Cuparencu. dau petrecfe- (1) Corn.» (2) In Stupea. Jemna. corn. ca si cân d ar duce-o la cununie. si daca-I timpulu frumosâ Încaltati cu ciobote sau papuci. altii Insa. districtulâ StorojinetulA. Druscele. ducu In mâna câte o naframa si bocescu pe celu mortii pâna la gropa (3)r altele Insa. Baci a.sarii marita si 'nsura si i-ar duce Ia cununie^ pentru ca mortea pentru dtnsiT se considera ca si o nunta (1). de i^ufletuUi celui repausatu (1). precum cel din Stupea. Iara druscele si vatajeil se alegfl de regula dintre nemurile cele mal aprope ale celui repausatu. ci numai ducu sfesnicele cu luminele aprinse pe lânga mortâ (4). com. de Em. nici când Insa alba ca la nunti (2). când se marita. de Al. ce-lu au In plosca. de A. Unelo drusce. 254 toriloru rachiulu sau vinulfi. pe und flac&Q ilQ ducQ tota-deauna fl&cail^ iar* pe o fata mare patru va tajeT. Vatajeil sunt Impbracatl cu camesi albe de bumbacu si cu pieptarase. se ducii alaturea cu mortulu pâna la gropa. BaciA. EI dicâ adeca ca o duca la cunuiiie pe cee-lalta lume. Com. (3) Com. Împusca totu drumulft pâna la gr6pa (5). o In Bopeea. (4. iar dupa tnmormîntare. Vatajei! capata câte un bâtu cu naframa si câte unu sti*ut& de flori la pieptâ^ iar druscele numai struturi de flori ca la nunta. In Bilca. de M. Jemna. pre toti omenii ce-I Intâlnesce pe drumu (3). Insa mal alesa cu sumane negre. de care e legata o basma negra. tocmai ca si la nunta. Jemna. postându-se lânga portita tinterimulul. cu capulu golA si cu p3rul& despletitii. si cinstesce cu rachiu. (5) Com.

Iar daca e corpolenta si sicriulu greu. adeca doi feciori si dou6 fete sunt de catra picidre si doi feciori si dou6 fete de catra capii. In alte comune. de George BumbacA. stud. mal mergii Înca patru alaturea. preotA (3) Corn. daca more unu feciorii. In unele comune din districtulu Nasâudulul In Transilvania. cari ducii mortulii. pe lânga cel patru feciori. BaciQ. si cel casatoriti numai de casatoriti (2). (2) Corn. iar la fetele cele mari. gioon. ci fete maritate. !lu duce tatalu sSu. si asa mergii pâna la biserica si de-acolo la cimitirii. atunci o ducu de regula patru feciori. care tine o panglica lunga si rosie peste sicriii dimpreuna cu sota el de cea-lalta parte. care. (4) Dict. atunci o ducu patru fete frumosâ Îmbracate si împodobite. daca mortulu e prunca. Înca si câte unii marii frumosik In care este Înfipta o pana grecâsca. se duce de catra feciori. fetele cele mari se ducu la gropa pe nasalil purtate numai de fete mari. iar flacaii numai de flacai. se pune pe mor* mtntu. merge alaturea si câte-o fata mare^ care repesinta druscele din alte sate . dara totQdeuna cu stâgu. Fetele mari Insa sunt duse de feciori cari le punu pe salasii o cununa de flori. iar alaturea cu fie-care dintre dlnsil merge câte-o fata. cari le duciî. Pre cel casatoriti 11 ducu unele rudenii de ale loru. Celorii patru fete li se mal da sa tina tn mâna cea de laturi demortti^ adeca In cea estrema. de Al. Daca mortulu e fecioru. de cum-va nu are feciori. totu din districtulu Nasâudulul. crucea. In BanatUf daca repausatulii este june. Prapurii. . proprietaria 255 Daca Insa i^epausatulu e tata mare si nu e tare grea.In Costâna. cel mal intimi al repausatului. Când pleca la biserica cel patru juni iaii sicriulâ cu scaunutu pe umeri. pe lânga iie-care dintre cel patru feciori. (1) Ck)m. precum si cele-lalte obiecte procesuale Înca le ducu numai feciori si de regula amicii. iar daca nu are tata^ atunci llu duce rudenia cea mal de aprope a sa. Daca mortulu e b&rânU. se cauta patru fete mari si patru juni de vlrsta lui. atunci Uâ ducu ginerii sâl. de d-lâ V. llu ducu feciorii s6I. Turtureana. adeca o flore artificiosa de dughiana. si acestia sunt vdtdjd^ (4). de Iustina C&rdeiQ. dupa lnmot*mîntare. carora le urmâza patru tete ca si la feciorii cel holtei (1).

cadavrulii lui llii petrecea si Domnulii cu totâ pompa sa de curte. plaiulu Muntele. (3) Com. ca sa se arate ca si când ar plânge si el. p. Daca Insa sunt fete mari sau copilandre. cari cap&ta câte unu colacu. cari capâta câte o naframa si unu colacu. iar la cel bogati cu stofa. de care spânzura o sabie gola cu manunchlulii întorsu. batrânii se duca numai de bfitrânl. In alte parti Insa totu din Transilvania. cu car! atî fetita împreuna si au traitii bine si anume tot-deauna cu pSrulu despletitii (2). Afara de ac6sta pre fetele mari le petrecA numai fetele mar!. Cantemiru. i se îmbracau caii în panura n^gra si de-asupra lorii se puneau vesmintele cele mal preti6se ce le avuse defunctulii. ca daca mortulu a fostu ofîceru In militie. llu ducii omeni mal de aprope sau vecinii. feciorii si fetele mari numai de feciori. Fie-care mortii mare se duce do regula de catra patru insi. judetulu Sucevil. fostii unulii din cel mal mari boerl. din care apoi se facu vesminte la preoti (3). le ducu numai feciori. înaintea cadavrului se ducea o sulita. In care adese ori se baga si câte-va parale (3). «Daca muria unu boerii. de d-lQ T. atunci llu ducft nemurite cele mai aprope. inv^tatorl. în timpurile vechi. daca mortulu e (1) Corn. Totu asa se Intempla si cu dusulu mueriloru hitr&ne. ~ 256 barbatu sau femee. In Basarabia fetele mari sunt duse numai de flacai.iara de nu are nici de acestia. ne spune Principele Dim. cari capSta câte-o cârpa frumosa (1). iara baetii si copilele numai de baeti. si daca defunctulfl s. Ochii cailor ii se frecaii cu sucu de c6pa sau cu prafii de pusca. In Moldova. Boeria. (2) Burada. ca si omenii. Nasaliile la cel sâraci sunt Împodobite cu sc6rta sau chilimu. mortea domnului lorii. 22. Inmomi. Simon si AI. atunci duceau Înaintea lui semnele boeriel sale pâna la gropa. de d-nil loand PopovicT si losifa OlariO. iar de amendoufe partile mergeau vre-o câti-va soldati Îmbracati cu pancere si coifuri. si apoi le duceaii . car! Isl lega la mâna câte o basma saâ naframa ca si vomiceil. câte o lumina de cera si de mâncare (pomana).

când se aduce procesia saâ putinu ceva mal tân^iu. 140. Inmorm. Te-ora duce pe nasalil înapoi sa nu mal vil |2i. Ia Români. 1 * . dar «caunulu si locuia Iu! r&mâne deserta cela putinu trei (jiile» (1). de d-la I. Te-ora duce cu patru bol Si nu-î mal veni 'napoT. de Dim. Bocitorele din Bwxwina^ cum tiu zarescu de departe ca se apropie de casa repausatulul. Dela noi mi te-ora pomi Si 'napol nu-î mal veni. Georgescu. deauna tncepA a se vaieta^ a boci si a (jiice: Scdla. de A. Câ-tl vine carte domnesca Dela noi sâ te pomâscâ. Ca te-ora duce cu caruta Sa nu vil câta ii lumuta.(1) Com. p. învStâtoru. Cârdeiâ. Ti-a venita carte. PletosO si M. 257 iarasi tndSrâptâ si le puneau tn spatarie sau divanu. Sau asa: Mamucuta. (3) Burada. scdla dumnia-ta Si-tl deschide feresta Si privesce printr^insa. Sera înca n'a sosi. p. (1) Descrierea Moldovei. venitG. J/arianfi. Te porne spre prapaditei. mila n6stra. edit. Nu te porne spre trai tu. Ti -a sosita carte domnesca Dela noi sa te pornesca. Sa fiI gata de pornita înapoi nu de venitu. Inniorm. In acelasi timpu. (2) Din Voitinela. rom. 22. corn. sosesce si preotulu care are sa Implinesca serviciulili Inmormln tarii. Uita-mi-te pe terestra. (2) Dict. Nistoru. Acad.

bocescu astii-felu: . Iaca cartea c*a sosita Si dela noi te-aâ pornita.268 Sera daca ml-a 'nsera Tare nu te spaiminta. (1). Ti-o venita carte domnesca Dela noi sa te pomesca. . . Da eit mâ rogâ dumitale. Cu fete posomorite. . scula. iubitulâ meCi ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnâsca Dela noi sa te pojmâsca. Aceia nu-sâ hulubel. Sa mal vil pan' la feresta Sa vecjii cum traimâ în casa! (2) Iara cele din Transilvania. Cele din Moldova: Puisorulâ meâ iubita! Sc61a-te ca ti-o venitii. Daca-ml faci acesta cale. Dragulâ meâ. Ca 'nainte tl-orâ esi HlubI cu pene împestrite. Carte 'n patru comurele Scrisa cu lacrimi de-a mele Si 'mpluta cu multa jale. . dragulâ meâ. C*aceia-sâ chiar fiii tSt. Ce-aâ muiitâ mal de demultâ SI a& putre^itii în pamîntâ Sau astâ-felA: Scola. Cu chicile muce^ite . In casu când mortulu e o fata mare.

259 Intr*acesta lume mare Fost'am si eâ mândra fl6re. La toti 6menil de-odata. Trupsorulâ mi 1-a uscata Si ml-a rupta (irulâ vietii Si m'a ftcutâ prada morti!. Voiu pleca o cale lata Nu-I pasfire sa mâ 'ntreca. Ca de a<)I ne despartimâ. Haideti surori sa gustamu Ca de-a(tl nu ne mal vedemâ. Rfimâl lume cu mult bine Ca eâ a^l m6 duc din tine. Si-ml spSlatl fata cu bere Si me petrecetl cu jele. veniti surori Si me 'mpodobiti cu flori.U) Din CâmpulungQ. lume cuT esti data. Rea bola m'a apucata. Veniti frati. Fldre ful. Norocii buna de-a mea vieta. de Anita Pietosa din Radasenl. Si-ml spâlatl fata cu apa. de G. Remâl. Haideti surori sa prâncjimu. N'avuT parte nicidulceta. Mirâsa mândru tocmita Dupa lume banuita. Mie nu ml-al fosta lasata. corn. MS petrecetl cu suspina. Noi Marie-asa*m gânditii Ca dupa tine-orâ veni . fl6re trecut. Voi pleca o cale lunga Nu-I pasSre sa m'ajunga. Parte de lume n*avul. Ciuperca. (2) Dict. MS petrecetl pân* la gr6pa. Si-ml spfilatl fatacuvinti. Cine 'n lume-a mal ve4utâ Miresa mândru gatata Si ea sede superata. Ca sa fiâ si eâ iertata. MS rogâ lumi! de iertare Dela mica pâna la mare.

Putre4^-vel ca lutulii . le-tl Mario ^iua buna Dela paharutii cu miere. Parintii cum te comanda. dela nori. Dela feciori. Dela sore. Nu-I pasare sa te-ajunga Sl-al pornitii o cale lata. Dar* el vinii cu nasalie. Dela strutii de busuiocii. Hal Marie si te uita Surorile cum te cânta. Putre^i-vel ca tina. Nu-I pasare sa te*ntr6ca. de la luna.Socrii cel mari cu caii. dela bere (1). Astazi în pamântii te baga Si te-I face terna n^gra ! (2) . dela joctî. Cal pornitii o cale lunga. Noi Marie-as*am gânditii C*orii veni feciori cu brâie. Saraca Marie draga. buna Dela s6re. Ca tu mal multii nu-I mal mere. Dar* el vinii cu praporii. le-tl Marie ^iuB. Multii al sburatii ca mierla. Dela strutii detamâita Dela fete din ulita. Dela maica ta cea buna. Multii al sburatii ca cuculii. Dela feciori. Dela a tale surori.

înainte sau nemijlocita dupa Începerea panachidel atâta preotulu câtu si cantorulu bisericescu (dascalulu). libere» se *ntelege petrecerea juaimel satelorQ pe la Cracluna. unu stergarft sau unA tulpanâ. cum vSdii ca preotulu a luatA pausulft ca sa stropsea pe celii mortu. 260 In cele mai multe parti din Bucnvtna^ unde este datina de-a se face prohodtUu tn biserica. Începu iarasi a boci si a (jlice: Venitî frati. cu acea deosebire numai ca a preotului e mal mare.(1) Sub. (1) Corn. SimonCi.» 261 Si-ml stropiti fata cu vinu Ca 'napol n*am sa ma! vinu. Totfi asa se face si In BanatU (1). si apo! Începe panachida. de care se afla legata o naframa. de I. capata câte o lumina de c^ra galbâna sau si una alba. mal scumpa si mal frumosa. de d-lG T. Daca sunt mal multi preoti si cantori bisericesci. daca tole cele necesare pentru petrecerea mortului sunt gata si nu ma! este nici o piedica de pornire. adeca cu pausu. cadesce mortulu precum si pe cel de fata. veniti surori. se si Îmbraca tn ornate. cum a sositu preotulu. iar cel de casa precum si nâmurile cele mal de aprâpe saruta pentru ultima ora mâna mortului precum si crucea sau icona de pe pleptulu acestuia. iar copiii (diccil) câte o mahraina mal mica. Si-mî stropiti fata cu apa. Dupa ce a sfârsitu preotulu panachida si cantorii bisericesci de cântatu vednica pomenire^ stropesce pe mortu cu apa sfintinta sau cu vinii. atunci fie-care capâta cât^ o lumina si câte unu tulpanu. pe când a cantorului mal mica si prin urmare mal eftina. |2) Coni. Popovicî : «PreotulQ si iavetatorulâ capfita câte o lumina si omahrama. Si-mt stropiti fata cu berc . luându-si In acelasi timp&rSmasubunudela dtnsulu si (jiicendu: «Dumnecjeu sa-Iu Ierte si sa-Iu odihnesca!» Bocitorele din Bucovina^ cari stau de o parte. Veniti si voi verisori Si ma *mpodobitl cu flori. Câ de a(jî mS ducu la gropa.

frate saii sora. care nu locuesce în acelasi satfl. Veniti toti si v'adunati Si cu apa m& scaldati Ca de asta(jî în colea Mal multu nu me-tî mal vedea ! (2) Dupa ce Iau stropitii si 1 au sarutatu acum tote nemurile. si prin urmare na apucata a veni înainte de a porni. Veniti si voi copilasi Dragii tatii coconasi. Câtu îmi e lumea de mare N'avetI mila nici credare. îlu ducii pâna (1) Din Horodniculâ-de-jos. în cele mai multe parti din Bucovina se pune si se închide capaculu secriuluî si mai multu nu se deschide de felii. Caci de tata ati remasu Totu de china si de necazQ. veniti surori Si m6 'mpodobiti cu flori. Veniti si voi buni vecini Veniti si voi cel straini Vin'o si tu-a mea sotie Ce-am avutu din cununie. corn.Ca mal multu nu me-tl vede-re (1) Saâ asa: Veniti frati. In cele mai multe parti din Moldova însa. ar dori sa-Iii mai vada înca odata si a-sî lua rSmasti bunO dela dînsulii. de fostulâ med coiL^colarQ d-lCL Petrea Prelipc^nâ. Si-tl fi mâncati de straini Ca iarba de boi betrâni. dora numai în casulii când unii fiii saii o fiica. .

In multe locuri totu din Transilvania^ se da omeniloru la ocasiunea acesta câte unu colacii si câte unu cruceriu. ori si mal multu. Dupa ce-lu saruta rudeniile. (1) Com. sarutându crucea. Del a firâ de matraguna. Zaharescu. bendu pausu si(j[icendu: <i Ehimne(^eil sa-lfi îerte !» Iara bocitorele. 263 înainte tnsa de-a se Încuia i se desnoda balera camesii precum si orî-ce altu nodii ar malli avendu la vre-o haina cu care e tmbracatu. de T. stud. . (3). daca mortulii e fecîora holteiu sau fata mare. j^imn. dela surori. Zaharescu. judetulu Botosani. caruia asemenea i se da unu tulpanu (2). pe când mal de multu nu se încuia de felu pâna Ia mormlntu. bocescu astu-felu: le-tî N. Inmorm. p. dupa cum e si starea omului. (2) Coro. Dela feciori. desi legea nu ma! permite ca sa faca acesta (1). Dela frati. Dela firâ de busuiocu. dela luna. dela jocu. dela bere^ Dela firâ de tamâita Dela fete din ulita . 21. iostâ ser^^enciî in Moldova. 262 la gropa cu fata descoperita. In acele part! ale Moldovei deci. mortulu se Încuie. Românii din Transilvania Înainte de a se Încuia sicriulu se ducu asemenea la iertare. Dela leclorl. trecendu pe lânga copârsfeu. de d-lQ T. de T. carî stau ceva la o parte. dela norî. de Toderu Maiiciu. (1) . Dela paharasu cu miere. anume ca sa se pota casatori barbatulii saii muierea care ramâne. unde este datina de a se duce mortuliî descoperita. Simonfl Ve4t si Burada. ca si'n Bucovina. (3) Com. Dela s6re. Dela maica ta cea buna. capaculu sicriului tiu duce pâna la gropa unu altu omii. Dela gradina cu flori. .(2) Dict. (jiiua buna Dela sore.

Ca se duce stapânulii. Saiî acesta : Plânge masa. feresti plângeti. Si pe noi pe toti ne lasa Cu inima fripta. (3) Din Poiana-StampiT. plânge podulii. Plânge casa: Plânge casa cu totuld. înapoi revasa nu-î vine Sa spuie câtii i-I de bine. barbatii. Ori nu-î Ori nu-I Ori nu-î nu-I condeiâ de scrisa. Plângeti usi. Ca de-amii nu-lu mal vedeti. atâlii femeile Înrudite cu dlnsulu câtii si bocilorele bocescii urmatorulii bocetii : Plânge podulii. Si se duce în ceea lume. 264 Nu sciâ. când se scote mortulii din casa. arl sunt pusi ca sa duca mortulu. Ca stâpânulâ merge din casa. Ca i se duce stapânulâ. EI Înca 11 desnoda cheutorile camesii anume ca celui ce rfemâne sa nu-î fie cununia legata. llu radica de pe loculu unde a statii pâna atunci si-Iu scotii afara. Înnodata. de Rom. Da plângeti si voî podele Ca se duce mila mi-re (2). ttnutula Dornel.Totii asa facA si Românii din Bucovina. In acelasi timpii. Dupa ce au Închisii sicriulu. voe de trimisfi? cemâla sa scrie c61a de hârtie ? (1) . Sima si T. plângi si tu masa. (1) Corn. arsa (3). Simonâ. Plângeti usi. respective feciorii. (2) M^re sta aice in locA de tj ea.

închidu repede usile si se uita pe ferestra afara anume ca mortea sa nu strabata mai (1) Din Câmpulungd. gimn. Cea alesa Si frumâsa Mi se duce si vg lasa. corn. Plângeti si voi chiotorl. 20.Ve(JÎ si Burada. TurturenQ. Inmorm. Plânge masa. lovescu sau mai bine (Jisii atingu secriulu câte de trei oii de fic-care pragu peste care trecu cu mortulu. Cum au scosu ducfetorii secriulu cu mortulu afara. si cred. dic. feresti plângeti. din Boiand. Acesta lovire sau atingere a secriuluî de pragu Însemn6za ca mortulu multamesce casei unde a locuitii si ca se închina si-sî iea rSmasu bunti dela întregu poporulu ce sa adunata ca sa-Iu petreca la gropa (3). VicovulQ-de-sus. Da plângeti si voi pareti. (2) Din Crasna. p. Mahala. Ciuperca. de M. cook de d-lft V. Ca remânetl strainorîl (2) Maî nainte însa de a trece cu mortulii peste pragulu tincjeî este datina In cele maî multe parti ale Bucovinei de-a lovi câtenelu cu sicriulii de treî ori de pragulu useî de la tinda. Ca stapâna cea alesa. In unele comune. cei de casa. Rom. precum buna ora în Mahala. SiretCt. 266 .. (3) Dat. Ca de astazi râmâneti Si stapâna nu aveti. Barbuta.Sau acesta: Plânge casa. de G. cari rfimânu în nauntru. stud. Plângeti usi.

de M. In Muntenia^ plaiulu Prahova. III. MacoveiO. etc.inuitu In casa aceea. p. apoi si pentru aceea ca sa rfemâie noroculâ în casa. (1) Dat. si atunci llu uita forte lesne si nu le pare asa de râu dupa dlnsulu. câte una si alta de celui repausatu (3). sa nu se duca cu celu mortu (2). barbatulu sâu ese Îndata dupa . precum si In alte sate din Bucovina. de A.Archiva pentru Ist. totu din Bucovina^ unulu dintre cel ce au rfimasu In cosa. Cel ce au remasu In oe cetesce preotulu si el afara si dau.an. In Crasna. Închide Îndata usa dupa dlnsulu ca sa nu Intre mortea iarasi In ca^a^ ci tot-odata. eoni. adeca sa nu mal mora si altulu In urma lui (1). In alte sate. si com. voi. cum sa luatu mortulu de pe laita sau masa. (4j Vedî Tocilescu. cauta de trei ori pe feresta dupa dlnsulu. Barbuta. ca nu cum-va sa se duca astu-fclâ dupa mortulu deja scosu si altulu cine-va dintre caseni. din Boianâ. daca mortulu e femee maritata. II. pe care a statu. de Ionica a luî lordachi Isacd. sotu sau sotie. |3) Com. dupa ce-a Inchisu usa. Rom. dupa ce sa scosu mortulu afara din casa. Îndata restorna asternutulu. de V. Germanii. când o scota afara din casa. (2) Dict. de la capu spre piciore anume ca sa nu lese locu pentru al tu mortu. In unele sate din BanatU mal este Înca si acea datina ca pe când scotu mortulu. si cred. pomana de sufletulu casa stau apoi astu-felu Închisi pâna starea (prohodulQ) prima. daca cet de casa voru sa uite mal de graba pre celu mortu sau celu putina sa nu le para r^iî dupa dtnsulu. stud. 266 In uneie parti din Transilvania si BanatU^ dupa ce sa scosii eicriulu cu mortulu din casa. radicându mortulu din casa se pune In locu-I o haina noua. Multi Români din Bucovina credu si spunu ca. Dupa acea esu daca au de unde. anume ca sa nu se mal Intorca bola In casa (4). cum b'a luatu mortulu de pe masa sau laita si sa scosu afara. Bucurescî 1884. nu numai ca celu ce-a remasu In casa. se pune pe loculu acela unde a statu mortulii anume ca sa vada mortea ca nu se temu omenii de dlnsa. de At. Turturcnu si a celora din Badeiitâ com. casnicii s6I punu mâna drepta pe sicriu si (Jicu în sine: a te tragemU nul pre tine tatay mama^ fratey sora^ dar' sa nu ne tragî si tu pre noi ! » In alte sate totii din faTia^tZ.387. gimn. cel ce râmânu In urma r6st6rna scaunele si mesele^ aratându prin acesta turburarea produsa prin morte (1).

p. In alte partî. iar palaria o pune In cuiii. . Altii arunca lumina. ori în loculu unde mortulu si-a datii sufletulii. unde se face prohodulii. . ca sa se sparga tote neajunsurile. Tota procedura acesta Insemneza ca barbatulii sa nu remâna multii timpii vfiduviî. petrecâ iute traista acea dela drepta spre stânga preste mortfl si pe sub mortii de trei ori. ce-a tî facut? i so (1) Corn. si apoi scotii mortulii afara In curte unde îlii punii pe scaunulii mortllorii. 20. îndatineza Românii nemijlocitii dupa scoterea mortului din casa do-a trânti 61a. satl se umple maî întâifi cu cenusa si apoi se sparge. apoi In bucatarie. unulQ dintre nemurile cele mai de aprope sparge o ola si unii blidii. Ve4îsi Burada. apoi se trântesce în mijloculii casei de se sparge. Simu. de Rom. unde staii nitelii cei ce scotii pre mortii. o arunca peste casa. se iea apa tn 61a cu care a fostu scaldatii. plaiulu Prahova. iar barbatulu frângendti In genunche furca mueriî. ci sa se pota câtii mal de graba Însura (2). anume ca sa se duca r&ulii dupa mortii. de unde a ramasii si cjlicerea : «i ^a sparta 61a j>y adica: i s'a frânta vie fa.n (1) In TerorBomânteca. doufe muerî. în care a arsu lumina la capulu mortului. si apoi pleca conductulii la biserica. supararile si sa înceteze de-a mal muri cine-va din acea casa (3). Si daca Întreba cine-va: ace s'a întâmplata? . totu din Tdra-Bomânesca^ dupa ce se pornesce mortulu la mormîntu. . care a statu la capulii mortului. In unele sate din Bucomna^ precum buna-ora în Balacena. de pragulii casei cu o putere asa de mare.sicriu cu palaria In capii si cu furca el de torsu In mâna. a murita. punendii unii puiii de gaina saii o gaina Intr o traista si postându-se una de-a drepta si alta de-a stânga. In multe locuri este iarasi datina ca acea ola sase sparga de pamentii. . Inmorm. trântindu-lii pe loculii acela unde a fostii mortulu saii In usa.267 raspunde : ^cum 7i'a 2^^^^ fi neîntrebatay asa sd fie si de Idca. ca produce unu sunetu deosebitu (4). ori chiar la mormîntQ. In unele parti din Transilvania^ nemijlocitii dupa ce sa scosii mortulu din casa afara si s aii resturnatii scaunele din casa. radicându-se mortulu din casa se spargu trei ole (jticendQ: Cum se sparge 61ele Sa se sparga b61ele (2). se stropesce In urma luî. (2) Corn de d-lâ loand Popovicl.

Jemna. cit. uneori oaducdacasa sî aruncand-o de pamtntîl. In Ungaria^ si anume In comitatulu Bihorului. de unde s'a nascuta ^di cala. (H) lon^uQ. Bojinca. adica vieta. apa sa prefacutii tn vinii. respundQ ca asa s'aQ pomenita». pe masa ce sta Înaintea preotului. Nota dela p. op. unQ colaca si o lumina. 213: tiOla saQ âla se obicînuesce si la Români.In cele mal multe partî locuite de Români însa este datina ca 61a. etc. Simu.se scote mortulîi din casa. Dela acesta datina se vede ca vine si espresiunoa figurativa a Latiniloru: afractus est ei ollus». o trdntescCl de pamîntd dupasicriâ. de siguru ca pentru odihna sufletului celui repausatCi. 20. în «Albina» an. o spargu. preotulii capata din vinii. M. adica: i sa Irântu olulii. adeca când se prohodesce mortulii. dupa ce . p. totusi ceea-lalta lume pane. a muritu (2). III. de M. cu care sa turnata apa în caldare spre a se scalda mortulii. si pâna când cânta preotuliî. Unulii dintre rudeniile mortului saii slfetulii (crâsniculO. mal alesCl în Ardelâ. care umpluta cu apa pr6sp6ta se sparge înaintea mortului si apoi se da da pomana vre unul seracd împreuna cu o lingura noua. op. Simonu si Al. . 177: «Mortului asemenea i se duce la morminta o ola cu apa. I. era usitata si la Romanîy ceea ce se pote vede si din forma Invitarii la Inmormtntare : <racuma e timpulu de a merge Ia Îngropaciunea Iul (Titiu). p. gimn. No. si întrebate fiindd femeile despre pricina acestora. (1) Corn. (4) Corn. II. de Rom. an. slud. (2) Tocilesou. mai nainte bea preotulii si apoi cântaretulâ. 387 . Bucurescl 1884. cit. Acestu olu se spargea apoi afara la mormlntu sau acasa. când llii duce la gropa si sa se dea de pomana plina cu apa prospata împreuna cu o lingura noua la vrunii saracii (5). Besanâ. cântaretulii goFesce unii paharii de vinii si când cânta acesta. i s\i frântH oluo. Revista pentru Ist. sa se duca înaintea lui. Intr'unele locuri se umple acea ola cu cenusa. are rold la îngropaciune. cit. Ori si câtQ de soda ni sarii pare datina acesta. p. si apoi. se pune unii vasii cu vinii si dou6 pahare de iaga (sticla). fara. care Insemneza atâta cât: i sa stinsu vieta. BoerG. palimarulii) umple cu vinii paharele de pe masa. apa si luminii».. 57: fOlula si astazi. (5) Burada Inmorm. Adose-orî ospargu la mormintd. de a sci ce însemeza t6te aceste. T. Atunci Incepii a cânta schimbisii unulii dupa altulii . p. olulii se scote (l)o. ca sa aiba în 268 Datina de a duce unu olu sau ola cu apa prospâta Înaintea secriulu! si a da dintr tnsulu celoru setosi apa sa bee. 44. voi. Frâncu op. protopresviteriatulu Luncii.

ca vine de-a dreptulu dela Romanii pagâni. în «. mama. Ca ea vine mâniâsâ. aruncându-sl privirile în tote partile prin ograda si v6(Jendu o multime de lume adunata si trista. proprietarQ. Acolo-IQ baga 'n pamentu Ca sa nu-lu vedemu mal multu. Ca-I destulu de-alalta sera. corn. 67. stud.Mbina» an I. Da ian scolâ. (2) KesanO. jam tempus e. avendu Luncanil vinu destulu de prin viile loru. cit. I. 270 Si fâ urma prin gradina 8a cFesca mândra sulcina. bocitorele Începu din nou a boci si a (jice: Cum nu-I m6rtea 'nfuriosa. care a dato întâia ora publicitatii. între earile si acesta: Da ian scdla. de Dim. Dumnia-ta nu te-aî trezitu. si eu sunt aplicata a crede. si cu o lingura noua de lemnîi se da din elQ apa de bfiuta cutarul sfiraca. S6rele sa nu mi-lâ vada. Cârdeitt. Bersanu. (1) M.» (1) Exequias (Tilio) quibus ire commodum.unde si astadl se pdrla unu olCi cu apa înaintea sicriului. Ventulu sa nu mi-lu mal bata Câiâ lumea. 269 are ea de siguiii insamnatatea sa istorica. în locu de apa punu vinii în vasu ia prohodire. scola Si mal ta vr'o urmusora. mama. publ. Si fii urma prin ograda Sa cresca mândra otava. (2) Apoi.acolo sa sada. Sorele o resaritâ. prindu a boci alte bocete. împreuna cu d-lii Besanu. Nr. si substittie oltriu atsestora. însa cu acea deosebire ca. 67. Ascutita ca o c6sa Si iea sufletulâ din 6se Si trupu-lâ sc6te din casa Si-lâ duce la tinterimâ Cu elâ sa numai graimâ. No. . adeca la scoterea mortului din casa (1). în «Albina» an.ollu8 efîertur.st. Cum au esitu cu mortulu în ograda sau curte. scola. (2) Din VoitinelCi.

ginin. dict. Barbuta. In zadarâ tnsa le e rqgaipintea si Îndemnarea^ caci cine-a muritu odata nu se scola mal multu In veci. Ciuperca. De-amîi nu le-I mal calca. . de M. Dumni-ta nu te-al sculatâ (1). Dreptii aceea^ urmândâ mal departe^ (jicu : Cresca erba câta casa Si otava câta prispa. Daca repausatulu si-a datu sufletulu pe la tnceputulu primaverii.Si fa urma prin ocolu Sa crSsca mândru mohora. Pe pomitulu plugului (1) Din Crasna. pe lânga cele aratate. de mersa. Femeile s'aâ sculatâ Si pe-afara c'a(i âmblatâ Si vacile si-aâ mânatâ. 271 Pe 'nfhizitulâ codrilorâ Pe 'nfloritulâ pomilorâ. mamucutâ. (2) Din CâmpulungQ. Pe cântatulâ cucului. scola Si te preumbla pe-afara! Mândra vreme ti-al alesa Dela noi do dusa. mal bocescu Inca si pre acesta: Scola. Pân* la usi la tinterimâ De-acolo ne despartimâ Si mal multii nu ne 'ntâlnimâ (2). Atâta ne mal intâlnimâ. R6ga-te la sfîntulâ sare Sa faca 4îua mal mare. atunci. Dar* daca nu le-I calca Râga-te cui te-I ruga. stud. de G. Ca nu-I 4iuâ de 'ntâlnire Câ-I (}iua de despartire. com.

(2) In comuna Malini. Dupa cruce vinii de o parte si de alta prapurii. si se crede ca printr Insulu se amagesce sufletulu catra biserica (3). de Ionica alQ lut lordachi IsacQ. adica a tinea prima stare j dupa care cel de casa dau de sufletulu celui repausatu diverse obiecte si vite. pomulii. preotulu încape a rosti ectenia mortiloru si a ceti evangelia. In unele locuri bradulii se duce chiar Înaintea crucii (2). se duce totii-deauna înaintea pomenelorii si pomenele dupa dinsulii. precum si tote cele-lalte obiecte.» . Acosta datina o amintesce Ovîdiu cjicendu: nrln locu de faclia nuntii. când aveau trebuinta de faclii. dupa care urm^za bradulu. pe car! le ducu mal cu sema câte patru baeti. cari ca si Românii nostri de acjii petreceau mortulu la tnmormlntare numai dupa amia(. coliva. cari se ducu pe de-o parte si pe de alta a secrîulul. Sfesnicele si mal alesâ fanarele. dupa cum ml-a spusa M.272 testimele. ca sa se vada pe unde se ducu. se aduce din padure in aceeasi 4ii >n care se inmormînt^a mortulâ. Apoi Întregii conductulu funebru se pune In miscare si anume: tntâi se duce toiagulâ asezatii pe unii sfesnicâ. .Primavara ne-a veni. Dupa prapure. respective dupa pomii si pomene. Datina petreciriî mortului la tnmormlntare cu sfesnice si fanare. Toti pomii ni-orti înflori Dumniata î! putrezi ! (1) Dupa ce au sfârsitu bocitorele de bocitu si ducatorii de 8C0SU pausulu. dict de M. totusi semâna ca ea este de proveninta romana. pomenelo. tn cari se afla luminari aprinse.^I si de multe ori chiar dupa ce apunea sorele. iara printre acestia la mjilocii Întâi pausulil apoi cdiva s\ pamulil cu pomenele saii raîtUu. vine preotulii Imbracatu In ornate si cântaretii. (3) Corn. lânarele si sfesnicele cu luminari aprinse si Împodobite cu (1) Din Crasiia. judetulA Suc^va din Moldova. In multe locuri din Bucovina este datina ca pomulii sa-Iii duca Înaintea secriulul nanasulu saii nanasa mortului. eu am lânga mine faclia moi^il (1). unde e datina de a se duce pomulii deosebitii de pomene. apoi o crtice mare. Barbuta. NistorO si alte femei. In acele locuri Insa. iar Intre acestea nasalia cu mortulu. apoi serafimii. si impodobindu-se ca felA de felA de stramaturl se duce braduld nemijlocita înaintea mortului. represfnta facliile vechiloru Romani. cu cari au sa petreca mortulu pâna la tinterimu. desi o IntalnimA ici colea si la alte natiuni straine.

» (2) Ann. XXI. modo ploratibus inquies : plena urbis itinera conlucentes per campum Martis faces. quo reliquiae tumulo Ausrusti inferebantiir. cu piciorele înainte.Asemenea si Tacitu: «piua. cit. p.» (3) lonc^nfi. Hangu.» (2) In Transilvania nemijlocitii Înaintea mortului mergu doi barbati. cari s au adunatu ca sa petrecâ pe celu mortu pâna la mormtntu (1). care se duce totu-deauna cu piciorele înainte (3). «Fiind-ca omulCt se nasce cu capula înainte. . în care se duceau la gropa ramasitele lui Augustu. op. precum buna ora In Malini. (1) Her. câte odata era linistita din causa tacerii. Secu-Buhalnitel. precum si totî caMaltî. v. sa pastratii vechiulii obiceiu stramosescii ca mortulu sa fîe dusu la gropa cu musica. Candrenî. In unele comune din judetulii Suceva. modo per silentium vastus. In Muntenia si Bticovina^ daca unei familii II more primulu copilUi nu se duce dupa elu la mormlntu ca sa nu-I mal mora si alti copil (2). cari duca stâlpul £i. fax mihi mortis adest. Epist. precum In FunduluMoldovel. iar In bucovina nemijlocitQ dupa mortu. 172. plasa Muntelui. la mormînta se duce contrarii. care duce crucita^ ce se Împlânta la capulu mortului. apoi bocitorelc. stradele Romei erau Îmbulzite de multime si prin câmpulu lui Marte straluceau facliile. Bistriclora. plaiulu Muntele. 4. Galu. si câte odata era turburata din causa plângerilorii. Bilca. Dupa nasâlie urmeza mal întâi nemurile cele mal aprope ^le mortului. Cupca. tote cu capurile descoperite. Straja si In altele din munti. III. CalugarenI. Grintiesulu maro. Grintiesulu micii si altele. Dorna. Suceveni. «Et face pro thalami. Crasna. care se compune din mal multi flacai. sunt petrecuti mal totu-deauna de doi baletani cari cânta din fiaeru pâna la gropa (4). feciorii si fetele mari. cântândii ^Ddlna)) de Îngropare din fluere (3). Bicazulu. merge de regula unu balatu. cunoscuti!. precum si gospodarii cel tineri. si mal alesu In comunele : Buhalnita. 39. In unele parti ale Bucovinei si cu deosebire !n comunele Ropcea. Vicovulu-de-sus si cclu de jos. Cotunele Chizirigu.» lU<i 273 amicii. «Dies. iar In Moldova^ si anume tn judetulu Nemtii.

Stânescu. unde mortulu se duce mal multd cu carulu. cit. In comuna Breza. op. 23. tataia si muma lui nu potu a-la urma la gropa. de M. Fie-care bucinatorii cap6ta pentru ostenela sa câte o ole sau câte 1-2 fi. Nistora si alte Românce din Malini. Num&rulu aceloru fluerari nu se urca nici când peste (jiece. cânta pe schimbate diverse doine de jale (5). (3) Ve()I si Burada. In Vicovulu-de-sus bucinatoril mergu !n dreptulii convoiului si dupa fîe-care stare bucina de jale. Turturena.» Ck)m. la Bomânl. el remâna a casa. 18 274 In satele de Ia munte. Inmorm. Fie-care cântare|u sau flueraru cap6ta câte o natrama la fluerâ (1). cit. tinutulu Hategului. (1) Pretutindcne e usitatd astQ-felCi atatâ in Bucovina. punendu trîmbitile încrucisa. cari sciu forte bine a dice din fluerii si cari mergendii alaturea cu racla mortului. op. (4) Dict.In Vicovulu-de-sus din Bucovina se punii totu-deauna. Insa se afla obicelulu ca dupa mortfl sa merga unu bâtrânft cântându din flueru cântece de jale. los. p. (5) Com. mal alesu insa la feciori si fetele cele mari si cu deosebire la cel mal avuti. Con). op. câta si in cele-lalte tdrl locuite de Români. 24. D. Mariana. p. de Ionica ala lui lordachi Isaca.. 163. dupa cum le-a fostii si învoiala (4). preota. Rurada. 24 25. si acolo cânta. 324: «Daca cela repausatQ a fosta intâiulâ raorta In acea familie. Inmorm. apoi celu putinu doi barbati. apoi pleca iar înainte. cit. bucina pâna ce ajunge preotulu cu mortulu In dreptulii loru. de d-la V. Georgescu din Transilvania. Innorm. p. bucinândA din când In când cu trâmbita (2). precum si 'n cele de prin vecinatate din Bucovina. bucinatoril sau trâmbitasii se ducii Înainte. p. 38. In orasele Câmpulungii si Vatra-Dorneî. Sima si I. flueraril stau adeseori si 'n caru^ la capulu mortului. In Transilvania. unde se punii . si acolo apoi. Olaria si PopovicI din banatQ. daca nu mal multi. p. In unele din comunele mentionate mal este obicelulu ca Înaintea convoiului funebru sa merga si doi bucinatorl.. (2) lonenâ. de d-Id R. se posteza Intr unu locu mal Inaltu cu fata tntorsa spre mortu. unulu de-a drepta si altulu de-a stânga. când face preotulu vre-o stare. si totu asa facii eî pâna ce ajungu la mormlnttt (3). Ve4I si Lambrior.

Burduhosu si dict. (4) Com. citate de Cicerone «se reduceau cheltuelele Inmormîntaril la trei vestminte de doliâ. mai alesA pe la orase. mal alesu despre o fata maro. numai unulâ. Turtur^nCL (2) Burada. Suc6v».» (3) Com. ca aa mf'rSsa Iul Chri$to$ili> (4). tncât. p..» si lib. dupa o dispositiune a legiloru celoru XII tabule. p. (3) Burada. (2) Com.» Asemenea si Ovid: «se cânta din flueru la înmormtntarile cele jalnice (7). trei banzî de purpura si ^eceftuerari (8). Ducerea mortului la gropa cu cântari din fluere si bucine este o datina romana. 26. Burduhosa. de d-la Nic. Inmorm. stud gimn. Dict. Turtureanîl. are tn Bucovina ceva schimbare de ceea ce se cânta In Moldova (3). deM. 9. cari cânta in diferite instrumente.. stud. In Câmpulungâ bocetele sunt adeseori acompaniate de flueru (2). Astfelu se parendeza bocitore si bocitor! pâna ce ajungu la tinterimu (1). si anume asa ca mal Întâi bocescii druscele^ (1) Corn. 25. Eleg. II. judet. Ursaca. . cel tineri se petrecA si cu trîmbita. Prelicî. Acesta o gasimu în Propert. de V. gimn. uit v. de d-lQ V. este datina de-a se cânta atâtii din flucre câtii si din trîmbito de-odata. de d IQ V. Eleg. lib. (^iccndu-se. de V. sau mai bine (tisu dolna^ ce se cânta de fluerari la Inmormlntare. câ^e odata chiar si baetanil si copilele^ se petrecQ cu musicanti. Cântecele. ^Daca nu sepotâ aHa doi bucinatorl se tea si 275 cari mergu cu capurile despletite alaturea cu secriulu. simbolisându prin acesta tnsurarea si marilarca celoru ce sunt astu-felu petrecuti la mormtntii.bucinatoril si fluerariî numai la feciorii si fetele cele mari. IV. Nistorudin Malini: «In Dracenl. de M.» (1) Com. In multe parti atâtu din Bucovina câtu si din Transilvania. Inmorm. 4 : «Si nici zadarnica va li plângerea mea prin tuba (bucinu) (5). si apoi bucinatoril si flueraril. a asa cântau tubele cele de jale (6).» Luxulu pompeloru funebre ajunsese asa de mare la Romani. feciorii si fetele mari.

325: «Câta timpâ mortulA nu e dusQ la gr6pa. Dupa ce sa scosii mortulii din casa si dupa ce s'a pornitii acum spre tinterimii. lib. Pletostt. 42. G63. atâta câtu a linch). de raa! multi Români. p. din RadasenT. II. atunci gunoiulil nu se scote de felii afara (3). iar (1) Burada. D. a cotU\ însemndzâ în unele parti din Bucovina. adica a linge saft a lingari=a linge . cit. op. in altele însa. (5) Nec tuba sit vana querella mei. In casa unde se afla unu mortii. atâtii unde a statii mortulii. Vedî si lon^nG. VI. de d-la T. precum buna <)ra in Bilca. 67.» (3) Dict. petrecutii fiindu de lacrimele nideniilorii si ale amicilorU. câtii si prin celelalte odai. fiindiî. (6) Sic moestae cecinere tubae. Simona. et vinclis purpiirac ci decern tibicimbu». (2) Corn. dupa credinta Românilorii din Bucovina^ Moldova si Muntenia. cel ce aii r&masii acasa punii pre o prietena saii pre alta lemee straina sa mature iute In casa anume ca sa nu se mal întorca rfeulii îndarfetii. (8) De legibus. nu se p6te matura prin casa. râspunsulu este^ ca asa sa pomenitii din bfitrâni (1). Cantabat moestis tibia funebris. precum în Costâna si FundulQ Moldovei. Aslu-felii se duce mortulu^ de cum sa scosii din casa si pâna ce ajunge la mormtntii. Iar daca se si matura In decursulii celoru trei dile. (7) Fast.^ 276 Lucru vrednicii de luatu aminte cste^ ca la noi Românii numarulu fluerariloru nu se urca nici când peste (jiece^ si daca tntrâba cino-va pentru ce numai pâna la (jiece. atâta câta a curati prin casa. Dar sa lasamii convoîulii funebru ca sa-sî urmeze calea sa. în Moldova. p. cari vestescii cu parere de rfeii trecerea din vieta a unul crestinii.. Femeia pusa matura si cotilesce (4) frumosii tota casa. 22. raii de morte si pentru alfl membri din acea casa (2). si sa ne Intorcemu pe unii momentii îndârâptii Ia casa din care sa scosii mortulD. v. de cânteculâ flueratorilorii si a bucinatorilorii si de jalniculu sunetu alii clopotelorii. de bocetulu bocitorelorii. cit. nu se matura de felu.(4) Com. de M NistorQ din Malinî si A. tribus ricînis. Stanescu. Inmorm. Extennato igitur sumptu. (4) Verb. op. pâna ce nu se scote acesta si se pornesce la tinterimii.

61ele. stud. (4) Pretutindene usitatQ în Bucovina si Moldova. bocitorele de pretutindene atâta cele interesate câtu si cele naimite.tutii si acesta datina^ sa ne Intorcemii iarasi la convoiulii funebru. . Lambrior. se numesce morta (3). unde este datina de a se face comandare sau prasnicii nemijlocitii dupa Inmormlntare. op. Totii drumulii. 326. p. dupa ce am v&(. Turtur^nAi preotâ. de lust. cine matura si aranja ceea ce ora în desordine. In acele parti. de V. p. când face preotulii starile (4). pâna nu se caci acea apa ce este adusa din timpulii neîngropatii. Stanescu. cit. iar restulu sa se vadâ Ia finea acestui fttudiu. ca pe când se vorii Intorce petrecfetorii dela Inmormlntare sa fie tote In cea mai buna rlnduiala. In Bilca i se da o naframa si pânea. In T&a-Itomân^cdf ramâne acasa pote dar ori cine este Îngropa mortulii.e sau o narrama dimpreuna cu unu colacu. unu drobusoru de sare si o stecla cu o lumina aprinsa (1). Cftrdeiâ. Dupa ce a maturatii si a aruncata gunoiulu Isl spala manile cu ap4 din ulcica de pe feresta^ crecjlendu ca facendu ac^ta nu-I amortescii manile. prindii a pune si a asterne mesele. o pane sau o bulca.talgerele. 153 :f7î> In sirurile urmalure vomu reproduce numai vr'o câte-va din multimea aceloru bocete. oom. a Unchi din ole. Si acum. când mortulii era Îndata ce mortulu a fostii pornitii. neamurile ce aii râmasii acasa. care a statu pâna atunci pe feresta (2). de cum sa scosii mortulii din casa si pâna ce ajungii cu dlnsulii la tinterimii. si numai atunci Inceteza de a boci. Dupa acesta cel de casa II dau dreptu rasplata pentru ostenela o pareche de alti|. (3) D. |. 277 gunoiulu adunata tiu arunca Intrunu locCi^ unde nu prea umbla omenii. giran. eum sa maturatii. op. bocescii necontenitii diverse bocete. (1) In BoianO.inutii ore cum a nu bea apa. (2) Corn. cit.

Roga-te la clopotarâ Sa traga clopotul â tare. draguta. R£mâl casa sanatosa Ca stâpânulu teu te lasa. Sa se strînga nemurite. Ca de-acuma remâneti.» 279 Scola. Sc61a-te. Sa mdrga resunetâ mare Peste t6te d61urile. Cum te-aâ scosu si din livezi ! (1). Elu de-acuma ca ne lasa Cu inima fripta. Plângeti si voî eheutori Ca stâpanu-î caletoriu. cu! te-î ruga. stâlpulu casei. scula. bocescu asa: R6ga-te. si cata C'amu te scota din ograda. arsa. Câ de stapânu esti remasâ! Plângeti usL Ieresti plângeti. bocitorele din Bucovina bocescu aslu-felu: Plânge casa.Când scotu mortulâ din ograda sau curte si se pornescu cu dlnsulu spre biserica. «In vremea duoerîl mortului pâna la biserica sta totil temeiulQ bocitului. atunci muma-sa o bo- . Sc61a-te draga. cinstea casele Cinstea casei. Gospodanilik. C*a venitu carte domnesca Ca la drumâ sa te pomesca Carte domnesc*a sositu Si la drumil ca te-au pomitu. Sl-aî venitu pân' la feresta Si-al luatu capulu din casa. Sa vie la petrecane. femeile bodtdre oontinescQ uumal in restimpurile prohodiril : altmintrelea boceficfl intr*una. liatâ-te pustia morte Multu estf tu far de dreptate ! Cal venîtu pâna la pragu Sl-aî luata ce mî-a fostu draga. Ca-î destulu de-alalta sera. si ve<Jî. Si ie uita pe feresta. Ca aci-î mare jalanc' De cum-va mortulu e o fata mare. Colea din Transilvania^ districtulii NasSuduluî. draguta. plânge masa.

de M. Ah ! Ioana. iubita mea! Lasa-tt dorulâ prin ocolâ Sa resar*unCi merisorii Totd cu mere rosiore. . Draga mea. Cum te duci de banuita De m6rte inceluita! De cum-va mortulu e o nevasta tenâra^ In urma careia au rgmasu mai multi copil mititel^ bocescu asa : -Cine 'n lume-a mal vectutâ. Si-amâ gândita ca al glumitu. draga mea. Cu fruncjiele rotunji6re.cescc asa: Draga mea. mândru gatata. Fiii îlft vorQ scutura Dorulii si-lâ vorCi stempSra. Ioana (2) si te uita De ve4l fîil cum se cânta. ('i) Adica dupa caui se numesce repausata. Cum te duci de supSrata. Ca tu-acum nu mal glumesci Dar' te vedemfi ca pornescl. d&scalita. Ioana. 280 Dar' vedema ca aî pornita. A vâ^utu si cunoscuta Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita? Haid. Amâ gânditii si-amA socotita. Noi. A vectutâ si cunoscuta Nevasta mândru gatata Dupa copil suparata? -Cine *n lume-a mal v6(}utti. amâ gândita. Barbatulii cum te comanda. Fiindâ de mârte 'nselata. (i) Din CiudeiQ dict. Gând vorCi scutura merulu Isl vorâ stempgra dorulâ. Pope seu. Dupa aceea Îndata fetele o bocescu aslu-felu: Draga nostra *mpodobita.

Sotulâ sota-sl va afla Dar' mama la copil ba. De-ar fi tata câta de buna Totâ tipa copiii 'n drumâ. Baremâ peste-unâ anu sau doi. Si cum de te-al înduratâ Cum inima te-a *nduratâ De copiii ti-al lasata Ca pre-o pasâruica 'n garda La toti omenii de sfatâ. bocitorele din batu Însurata si i-a ramasu Miluta nostra cea dulce Catâ cu ochii cum se duce. c}iua buna Dela sore. înapoi. Eâ din tine nu m*asâ duce De mirosulâ florilorâ. Ioana. iubita mea ! Pe drumu. Pe 'nfloritulfi spiniloru. Dela sotia cea buna. De-arâ fi mama câta de rea Totâ si-I iea pe lânga ea. dela luna. De dorulâ copiilorâ. Pe *nfloritulâ pomiloru De dorulâ coconilorâ. Ioana ! copiii tâl E plina lumea de el ! Copiii fara de mama Nu-sâ luati nici într'o s6ma. Astazi Christosâ te-a poftita La raiulâ cela curatita. De glasulâ ângerilorâ! (li . Si do nu-I veni sa mâl.Vina. Ioana. înapoi. Vini). Vina baremu sa ti-I ve(JI . Sa ve(^ll ce mal facem ii noi. Da de ce te-al supSratâ. Mama la copiii n'a fi. Astâ(JI Christosâ te-a chemata La raiulâ cela desfatata. Âh! Ioana. Raiule! gradina dulce. le-tl. Si de nu-I veni sa se(jî. Vina de ti-I mal mângâi. draga mea! Draga mea. De fumulâ tâmâelorâ. Ioana. Ca pre-o pasSruica 'n holda La toti 6menil de vorba ? Copiii fâr'de parinti La toti 6meni-8â urîti i Sotulâ s6ta-sl va gasi.

(1). m'asi ruga dumi-tale (1) Corn. . (2) Daca mortalii e fecioru holteîu. elâ ca-ml e mergStorâ îarast întorcâtorâ ! . comuna Orlatu. . Simona. Nu-I nadejde de 'nturnatâ. Si pe care mi-a! pornita Nu I nadejde de venita.Bticovina. te uita sârelul. Cele din Transilvania. asa: Multâ iubitulâ meu bârbatâ! Pe calea carc-at plecata. Nu te uita apelorâ Ca Si Ci Ca Si apele'sâ mergStore nu mi-su întorcStdre. bocitorele din districtulu Xasfeuduluî llii bocescu astu-telu: Cine 'n lume-a mal vS^^tCi . de d-lQ T. 281 Sa te lasi de asta cale^ C*asta cale-I clucet6re Si Si *napoI ne 'ntorcetore nou6 cu supârare . daca mortulu e bar nevasta^ bocescu asa : Si Si De Eâ pe noi ca ne-al lasata pe-asa drumâ mi-al plecata ? la capa pân* la pici6re .

Umbla mortea prin gradina (1) Din IgescI (2) Com. cât gardurile Se le bata venturile Ca pe mine gândurile!. Si la noi ce-al cautatQ? Caci mama nu te-a chematQ. Daca mi-aft data lecurl rele. De vorii cresce. flori. Nu mergi la cine se cade. Pe min' sa mâ fi lasata ! Arda-te loculQ orasâ Si tote potecile Si tote lacurile. Voinica tenSrâ si gatita Dupa lume banuita? Mânca-te-ar sicr^ta m6rte. Dragi le mele surori ! Pliviti sl-ale mele flori. flori. învdtatorQ. Ne-al chemata petrecSt6re . si nu 'nfloriti. Rea estt si fara dreptate. Na ne-al chemata sa jucamâ. Arda si doftori 'n ele. Caci mie nu-ml trebuiti! Noi.al venita? Caci tata nu te-a dorita ! Fosl'aâ veji si babe 'n satâ. de Rom. Le pliviti si le udati. Ci ca sa te comandamâ.Nunta mare far' âe pomâ Si-atâta norodO de omQ ? Nunta fara ceterasi Si mirele în salasQ ? Cine 'n lume-a mal vâ(jiutâ Voinica tenSrtl si gatatâ Sectendâ asa superatâ. le purtati. Simu. Ioane-as*am gândita. 282 . < Ca ni-I chema ohematore. Mergi la cine nu se cade. Fre-aceia sa-I fi luata. Nu mi-a trecuta dupa ele. CrescetI. Astazi o o saptamâna. Dar' la noi de ce. Pe mine nu m*asteptatl! CrescetI.

TâlnescI pre frati si surori. dragulâ mamil. Ah! Ioane.Cu lampasu si cu lumina. veniti surori. Veniti frati. Ioane. Rupendâ virvulu dela flor! Si fruntea dintre feciori Iara maica sa llu bocesce asa: Ah! Ioane. Dragulâ mamil. mama. . llupendâ vîrvulu florilorti Si fruntea feciorilorii. Mâ petreceti pan* la gropa C'acolo cu lutâ m*astepta. bine Daca-î merge 'n ceea lume. Vma. Dragulâ mamil. dragulâ mamil. scumpulu mamil ! Mul tu in lume m'am isbitu Leculâ nu ti Tam gasita Si tu Ioane-a! muritu. Daca mergi pre cclii cu flori. Vina mama. De m& 'mpodobiti cu flori. sa prânctima. vina tata Si-ml udati fata cu apa. Ca de actl ne despartimu. Pe loan dela inima. Te vel tâlni cu dusmani. Multa în lume am umblata^ Leculâ nu ti 1-amâ aflatu Si tu rSâ te-al superatu Si de lume te-al lasatu. Numai asta-lâ vel sui Si nu-lu vel mal cobori. Te vel tâlni cu straini. lea sema. Daca merg! pro celii cu spini. Ca sunt doue drumurele Si cu greii de-alesu din ele. In gradina *n tinterimu Cu terna sa le *nvelimu. lea sema pe care-î mere : Daca mei^I pre cela cu bani. Veniti si voi vcris6re De-ml petreceti este-osciore. scumpuld mamil ! Multe delur! al suitii Si tote le-aî coboritâ. Rupendâ flori din râdScinâ.

Caci de mama rSmânetl ! A venita m6rtea pe drumîi. Si-I plina lumea de noi ! Mânca-te-ar si ioculii morte Rea esti si lara dreptate. Ti-aî pusii mâna pe usortt Ni-al facuta largQ prin ocolu. mama mea. tata. Si ti-al pusa mâna pe grinda Si ne-aX facutâ larga prin tinda.Vina. plânge masa. Ca te-a nduratâ inima. A luatu ce-a tostâ mal buna. Caci mergi unde nu se cade! La noi tu de ce-al venitii? Caci nime nu te-a doritii. . sa gustamâ Ca de-ac^I nu ne mal vedemâ! Daca mortalii e o nevasta cu copii. Plângeti ah! si voi pareti. Dupa copil supgrata. Si-at rupta flârea dintre vil Si mama dintre copil. Inima cum te-a ^nduratii Si pre noi de ne-al lasatii Mititel si frumusel. Copiii din graiii graiaCî Si din gur*asa (}iceau: «Val mamuca. Si-al ruptii verfultt florilorii Si mama copiilorâ. Si mama nostr'a muritu! La noi ce al cautatii? 283 Câci nime nu te-a chemata Si pre mama ne-al luatâ. atunci se bocesce asa: Cine 'n lume-a mal veijutii Nevasta mândru gatata. Si ti-al pusa mâna pe masa Si ne-al facuta largu prin casa. Nevasta mândru tocmita Dupa copil banuita. Plânge casa. De mama sunteti remase.

Ca mama n'are sfârsita.Nea luatu pre mama ndstrâ. sotia sau sora mortului se roga sa nu merga asa do repede. Iar fiica din graia graia: «Âh mamuca. c^icendu: Nu mi-la duceti asa tare. d-ltt T. Ci-la trage ceva mal lina. C'acJI e (jiî fl^ desparlare. Ah! tu totâ asa-I gândita. Nu trage clopotula tare. Ca pre-o pasSruica *n holda La toti omenii de vorba?! A venita m6rtea pe c6sta Daca procesiunea anume sau din tntemplare merge prea iute. atunci bocitorele din Bucovina bocescu . Din lume s'a departatii Si pre noi ea ne-a lasata. RSmâl lume cu multa bine. draga mea ! Cum inima te-a 'ndurata Depre mine m'al lasata Ca pre-o pasfiruica 'n garda La tott 6menil de sfata. Ca noi a^I ne despartima. Caci de astacjl nu-la mal voda î (1i Când sapropie de biserica si dau sa Intre cu mortulu (1) Tdte bocetele acestea mi le-a com. ah! clopotara. Ci-la duceti înceti nela. . 284 In curtea acesteia. Câte lacuri al catata Am el totii nu Val aflata Si ea rgâ s'a superatii. Simona. Caci (Jiua-I destula de mare. . Si te roga. Si mi-la trage mal înceta. Mama se duce din tine ! . atunci mama. Ca nu m'am urita cu ela.

Trandafireld frumuselQ. Da nu-tl vine sa traesca. Da nu ti vine sa 'nfloresca Da-tî vine sa vestetjesca. Capo! nu mi te-orii lua. Da nu vine sa 'nflorâsca. 285 Ci vine sa putrc(}escâ. Pe stratulu pe petringclâ. Ca vine sa putreiji^sca. Sau asa: Bucura-te clopotelii Ca mal vine-unti voinicelu. Altulu si anume când mortulu e unu copilu: Bucura-te manastire. nu te lasa. Altulu. districtului StorojinetuluT. Da nu vine sa 'nfloresca. Bucura-te clopotelii. (4) Din Crasna. de unde e culesCl bocetuld acesta. Da vine sa vestecjesca (3). Mândra floricica-tl vine Pe pornirea plugului Pe cântatulu cucuiul. si numai cele de lemnA se numesca biaetHcL (2) Biserica din comuna IgescI. . e facuta pe unQ delusorQ. (1) In Bucovina t6te biserioele zidite din materiala tare (piatra si caramida) se numescQ de poporA manastiri. . de M. de Ilie ala kil OnulveiCl FruA^a. Draga mamil nu te da. Da nu vine sa 'nfloresca. Pe delulu cela Irumuselâ (2). dict. tota când mortulu e copilu: Bucura-te manastire Ca trandafiri mândru-tl vine. (3) Din IgescI dict. In pamîntâ nu te-oru baga. Sc61a-te si veî umbla.te manastire (1).astu-felu : Bucura. Da-tl vine sa putre^esca (4). Ca-tî mal vine-unG sufletclii. Mândra floricica-tî vine. Barbuta. Nu te da.

înca si vr'o câte-va stari sau popasuri. Ci vine sa putre(}esca (2). când se apropie de biserica. Prin urmare ele se facu în prima linie cu scopii ca sa pota trece mortulu prin vami. si numai rarii când pentru parada sau spre a se odihni. sa ne Intorcemu putina iarasi îndferfiptu si sa vorbimu despre starile^ ce se facu In decursulu petrecerii de acasa si pâna Ia biserica. unde i se face prohodulU. pâna ce Intra In biserica. pe lânga cele aratate In cap. ropresinta vamile din cea-lalta lume. STARILE In decursulu petrecerii mortului de acasa si pâna Ia biserica este pretutidene datina de a se face. invâ(atorâ. Georgescu. Maî înainte tnsa de ce vomu vorbi despre prohodU.Dar daca nu te-I scula In pamîntâ ca te-orii baga Si-acolo *n veci ca mi-I sta. precedenta. si parte dela vacjia si puterea materiala a celoru ce sunt îndatoriti . numite alt-mintrelea în unele locuri înca si stâlpi (1) sau prohode (2). Dar nu vine sa 'nfloresca. com. (2) Corn. precum si despre podurile. (1) Am^ndouâ din Badeutu. Astu-felu se petrece fie-care mortu. de d-lâ Av. Iata cum se Începe unu bocetâ din acosta târa si anume din Secadate: Bucura-te manastire^ Ca frum6sa fl6re-tî vine. Când vorii face ele urmute? ! (1). De aice vine apoi si datina poporului de a se bate asa de tare dupa dînsele (3). MacoveT. ci si mal departe pâna la tinterimu. Mal multa nu mi te-t scula. de d-la I. Totu asa bocescu si Româncele din Transilvania. cari se punii In calea mortului nu numai pâna la biserica. Dragile mamil piciorute. 286 XXI. Facerea loru însa atârna totu-deauna parte dela va(j[a si reputatiunea ce a avut'o celu repausatfl în vieta sa. Starile sau popasurile acestea.

287 stitu. Se întempla Insa forte adeseori si 'n multe locuri ca preotii nu se orienteza nici când. pe când pentru cel s6racl este vorba: Duceti-lu mal tare Ca bani n'arc (2). Când m6re celii fara rostii : Mei^etl tare. la facerea starilorii. Daca repausatulu a fostu unu omu avutii. preotQ. ci totu-deauna dupa purtarea cea corecta si esemplara a celui repausatii. Macoveî. cari sunt tn stare sa plat^ca. Unde-tl cânta trâganatii: Puneti jos. dupa plata co-o capata saii spereza ca vorii capSta-o. dict. cin- (1) In Vatra-DorneT. de Ionica alu lui lordach ilsaca. daca a fostu mijlocasii si nu prea bagatu In sema de consatenii sSI. (3) Corn. iar daca a fosta sârmanu sau chiar unu palmasii si pe lânga aceea a mal avutu tnca si purtare rea. Dar când m6re \T'unii bogatd. numSrulii starilorii mal mare. Ca-I banosii! (3).sa-Iu înmorminteze sau mai bine (jiisu a familiei sale. de omenie. Ursaca. de d-lQ Av. demni de tota lauda^ voindii a statori . cumpdtatu la vorba si cu va^a !n satu. Cu alte cuvinte oprirea pe drumii tn decursulii petrecerii este mal desa. iar nâmurile salo n'aii de unde sa plat^sca preotului^ atunci de regula nu i se facil mal multii decât trei stari. (2) In Mahala. atunci i se tacu de regula dou&spre-^e start. Acesti preoti. i se facu numai atâtea cate potu plati n^murile sale ca sa i se faca (1) . corn. Ca bani n'are. numai pentru cel mal avuti. de M. SaCi: Asa (Jice popa nostii. si alti Români din Bucovina.

se pune jos. Fie Insa mortulu ori si cine ar fi si casa sa ori si câtu de departe de biserica.» Frâncu. de M. cu deosebire din celea ale învierii . rostesce ectenia mortilorii. 288 In comunele ce le pastorescâ. Jarnik si An. chiar si 'n casulu acela când s'ar pune nemurite pentru dinsulu. op. (3J Dr. Al. p 324 : «In calea spre biserica trebue sa puna mortulu de trei or! jos. în care timpii toti petrecStoril. pe lânga acestea mal cetescc înca si câte o evangelie. p 177: «Când se intorcCi cu cosei uguld dela praguld usii de trei ori in casa. cântaretii. 4C8. 289 Ingenunchiaza cu capetele Intorse spre preotu^ sau lipite . de d-la V.» D. Dupa sSversirea prohodului.» Burada. cit. daca o dusu de omeni. Stanescu op. Turtur^nâ. dar mal cu sema nemurile cele mal de aprope. Sinid: «In ducerea mortulu! la grdpa se facti treî stari. î. fie tinterimulu aprope ori departe. Inmorm p.» A. flueraril si musica Înceta de cântatii. 153. BaniT acestia ÎT considera poporulQ ca unâ tributQ. II facil de comunu 1 2 starl^ daca Insa a avutu purlare rea. unâ exemplu cum trebue sa vietuiasca si sa se porte toti crestinii^ fie repausatulfi fruntasu. op. La fie-care stare atâtu cel ce ducu procesiunea câttt si toti cel ce petrecu pe mortii staii locului . bocitorele de bocitij. in Moldova. Boeriil: «Spre tinterima îlG punCL de trei ori jos. cit. cit. mijlocasu sau codasii^ daca a avu tu o purtare buna. U. iar daca e înaintatii în etate. 27: o Ducândd mortulii la tinterima se facQ 12 stari sad popasuri . Doine si strigaturi din Ard<3lQ. daca e pruncii micii. când preotii cetesca si chiar îsi schimba locurile. v. Bârsana. ci maT multii pentru vâmT. Bucurescî 1885. a. (1) Com. p. p. în cele mal multe parti nu este de felu datina ca sa se mal faca stari. secriulii cu mortulii. iar preotulu. Intorcendu-se cu fata spre celii repausatii si cadindu-lii. nu-I facu mal multe decât s^se stari. nu atâta pentru munca preotului.(1) O s6mH de preoti din Bucovina ieaA pentru fle-care stare cate 1 fl. preotQ: «Stari se facCi dela 3 12 » Gheorghiu: «Pe druma pâna la biserica se facQ 12 stari » Rom. se faca de regula 3 12 stari». nicairi si nici când nu este datina sa se faca mal multe decât dou6-spre-(j[ece si mal putine decât trei stari (1). iar pâna la morminta se facQ ^^pte po/HMur*.» (2) Dict. PIctosA: «Iu RadasenI. (2) Lambrior. altii de mal multe ori dupâ cum e ti starea omului. care se face de regula tn biserica. desi credu unii ca ar trebui sa se faca dou6 (JecI si patru (2). NistorQ din Malini in Moldova.

nu daa bani numai în timpula starilora. sau câte unu colacelu si unu cruceriu (5). com. p. Jemna. a celora din Mahala. <ri ort unde v6da copil stânda si privinda. de Dim. de Tit. o (4) Dîit. când duca mortala. preota. de Ionica a lut lordachi Isaca si a celora <iin Crasna. lânga poduri si punti. Rom. de a se lasa In mai multe locuri nasalia cu mortulu jos si a se ceti st. 27. de Rom. (ft) Dat. de sufletulu celui repausatu. (3) Dat. Petrescu. din Boiana si Vicovulade-sus. 19 290 In districtulu Nasiuduiui. JHatianOf Inmorn. Turturdna. Simu. câte unu colacelu si o lumina (4). unde sunt si de acestea din urma de trecutii. care remâne apoi preotului (I).}!^-^ Ve(}î si Burada. Rom. proprietara: «Mergânda pe druniQ la fie-care atare se da câte una cruceria celora ce duca mortula.<le secriîi (1). com. de M. respective cetirea evangclici. Sa parintele Lates a : «In RadOftnl. iar cea din urma de regula Înaintea bisericel saâ la Intrarea In curtea acesteia (2).Av. Cârdeia. din Balac^na. Macovel: oTotQ asa indâtin^za preotit a face la fie-care podd saQ cârnitura de druma saa ulita laterala <a</« o Mtare. se pune pe copârseu unu taleru sau galbânu. Inmorm. pe lânga colacel si crucerl. In unele locuri. preota. evangelie. Inmorm.. dupa ce sa cetitu aceslii. Rim. com. sau numai bani ((3). com. din Voitineia com.a celora din Transilvania. do d-la Sam. Uom. precum buna ora In Secadate si alte comune din Transilvania^ unde cresce multa poma de vie. si anume nemijlocita dupa rostirea ecteniel mortiloru. unde imparta apot familiantil monete de pomana prin cari platescA ^vamile v^zdahuJul. de d-la I. precum si pe malurile apeloru si ale paracloru. (7) Com. . Zaharescu si S. Ia BomAuI. ca sa nu (^IcSl când. si a celora din Bucovina.din Moldova. (6) Du. corn. (1) Pretutindene usitatft în Bucovina. dar mal alesu copiiloru cari stau tn apropierea salasului. p. com. La (ie-care stare ce se face. nemurile cele mal do aprope ale repausatulul da& peste salasu sarmaniloru si ducâtoriloru mortului (3). Georgescu. 27 (2) In cele mat multe sate din Bucovina. se duca la dînsii si le daa câte 2 5 bani. de d-la V.va ca Taa dusa de geaba. unde asemene este datina In decursulâ transportari! celu! mortu pâna la cimitirQ. cele-lalte Insa pe la respântiile si cotiturile sau cârniturile drumului. se mal da peste sicriu de sufletulu celui repausatu Înca si vinu (7). Prima stare se face de comunii Îndata dupa ce s*a scosu mortulii din casa afara. . Vecji si Burada.

dupa cum vamu vede mal la vale^ spre a lumina si a plati vamile. ci înca si multe alte obiecte de sufletulu celui repausatu. pe lânga cele aratate mal sus. mai alesu Insa hainele. rom. daii câto noua. Asa cel ce credu ca sunt septe. unde este datina de a se da numai câte unu cruceriu. adeseori se dau In crucisii (5). Turtur^nQ. prin cari are sa treca sufletulu celui repausatu tn cea-lalta lume. ci atâtia câte vami credâ el ca se aUa. gimn. In unele parti din Tdra-Bomân^sca celîi Însarcinata cu Împlinirea celorii necesare mortului arunca la fie-care coltu alu patului^ adeca alu nasalieî^ câte 5 sau 10 bani (8). SimQ. ca de 6re-ce atâtii colaceii acestia. Av. caruia sa-i dee peste salasii cruceri. (^) Corn. din BerchisescT. La atai'ca cea dintâiU^ adeca în ograda sau curtea casei. (6) Dat. de d-ld Rom. VI. (3) D. unde este datina de a se da numai colaci si lumini. Velehorschi. op. cel ce credu ca sunt noua. Petrescu. dau câte 12. stud. In acele locuri. câtii si luminile si crucerii ce se daii la (1) lonâ Ni(u Macave!: «Dat. iar cel ce credu ca sunt 99. cei ce credu ca sunt 12. O. p. este datina de a se da peste secriu nu numai bani si colacei.In Muntii apuseni al Transilvaniei la totu popasulu o feme& varsa putina apa dintr'o donita sau dintr o ola noua. Daca la petrecerea mortului nu se afla nici unu sSrmanu sau copilu. cit. com. Totodata o de observatii Înca si aceea. lumini si crucerl^ câte stari se facu. pop.c an. 177. si dar peste cosciugu câte unu colacelu si câte und creitaru la câte unu s6racu (2). p. cel ce credu ca sunt 24. pe cari a statu si alte haine . de. (2) Erâncu. op. dau noufe^eci si noufe de colaci si lumini (1). 291 ocasiunca acesta peste salasu^ sunt meniti. 94. si r6mânu apoi celoru ce ducii procesia (6). Gherla 1882. atunci crucerii meniti de a se da^ se lega In basmalele sau naframile dela cruci. prapure si fanare. la inmorin. sau cruceri si colaci. dau câte septe .S2I. din Oriata. nici când Insa colaculu unei per^ sone iar lumina sau crucerulu alteia (4). cit. p. deaceea nu se dau numai atâtia colaci. In tole tferile locuite de Români. . de d-nil Sam. se Împlânta lumina sau cruceriulu tn colacii si asa se dau apoi amendouS acestea uneia si aceleiasi persone. In acele locuri Insa. dau câte 24.» in «Amiculâ faini* liel. Rom. Macovel si V. (4) Corn. Stanescu.

caruia trebue sa plat^sca ca rohatca 1 cr » Frâncu. 292 In T^ra-Bomânesca si anume In Vrance t se dau noua gulere de camesi cusute frumosu cu amice si nouS mon34l (1). Jenina : «In Balaci^na este datina de a se face 24 colaci. si mal alesu o\ (2). Ostrita si Horecea. In Mfldova. In- In Viot>vula-de-sus. districtulu Nasâudulul. corn de M. Rom. din Balacena. iar copiilorâ li se ImpartoscQ 99 de colacel sau covrigi cu câte unâ creitariâ^ pentru motivulu ca ar fi 99 do vamî^ prin cari trebuo sa trdca mortulu (4). TurUirthift . Po la Ponord. Înca si totu felul& de vite. In Transilvania. pe caii a stata mortuluy se mai dau atâta nemurilorA câtii si strainilorfi. si a se da apoi pe drumâ peste salasQ. din Berchisescî. Ha 80 Impartesca pomana sau pausulil. l^ooi. de AL Baciâ : «De-acasa pâna la biserica dati peste mortd 24 de crucerT. judetulu Sucevil. iar dupa ce ceremoniile aceste sau Îndeplinita. iar celoru mal mari ii se da peste salasu bautura si pane (3). din CâmpulungQ. Înainte de ce se pune conductulu funebru In miscare. de d-lG . una sau mai multe oî. Velchorschi si a celord din Stupea^ corn. afara de hainele. ca sa aiba sufletulQ pe cea-lalta lume cu ce plati cele 24 vami prin cari va trebui sa tr^ca. (1) Dat. miore sau mielute. Tomolaga . (l6 d-lCl V. unu colacu si o luminita de cera. ~ In Hadeu(a» eoni.l functionari bisericesc! tndeplinescu ceremoniile prescrise. cit. rarii când si cai . Rom.» (2) In Boiana. cu deosebire tnsa celorii mal sarmani.. Simonu: «Se crede ca sunt 12 vami. com. p. juninca sati vitica . de d-lii T. 174: «Copiilorii se impartâ 99 eolacet (covrigi) cu câte unii creitarii. unu mascurii . apoi din vite si cu deosebire dintre cele curate. cora. o gaina sau unii cocosii. de G. sad câte una 4ec ria (10 cr. pentru motivulu ca ara fi 99 de vami prin cari trebue sa tr^ca mortula. o sticla saii ^ ulcica cu apa curata si o lumina (2).» Com. cu cari platesce mortulQ cele 24 vami. Îndata dupa ce se scâte mortulâ din casa afara. unde sta tot ii câte unâ strajerii. Fic-care truntasu alâ satului primescc Ia acesta ocasiune câte o donita^ ceilalti câte o 61a. oom. corn. prin cari are sa troica » Dat. de GlieorghiQ : «Pe drumâ pana la gropa se daâ peste salasu 12 cr.do alo acestuia. cari sunt bune de mâncatii. din gal ite : o gâsca. In Muntii apuseni al Transilvaniei este asemenea datina ca. la tnmormlntarea unul omii de frunte.. preotulu si cel-lal|.) la câte una copilasa. de d-la G. a se implanta în fie-care câte 1 cr. nemurite tngenunche lânga salasâ. si anume: o vaca. Dat. op. deci nemurile mortului simboliz^za platirea vamilorii prin aceea ca de 12 ori daQ câte 1 cr. pentru-ca se crede ca pe cea-lalta lume se afla 12 zaplazurf. tn fine: unQ colacii. Mahala. se Impartescu copiiloru colacel.

raru când si la nemurite cele mal de aprope.I.A\\ Maoovel. totu peste sicriu.iuta a d. stupii. (I| Frâncu. liadautulul. 'StHjt^t6i»a» an. cit. unu colacii. A. De asemenea.» In districtulu Siretiulul. NistorA. o lumina. t74. cori sunt mal nevoiasi. corn de N.i ivl m\\ bunCi p. si altele. . inc«p«>ndA a lua câte una si le daâ de pomana al^tiirîa ini i\4aoA <i luminare. pe cari le-a lasatu ca sa se Împarta. Ostrita. FalUcvnl ls92. 177 178. numitu ograzay cdtonî. de d-lil T.» Iu HiVdu^nl» Bala si M&linI din Moldova. CoUareiuc: «SingurA am avuta oouniune de a veUo cum a dAruitCk unei femei o p&reche de cal înhamati la o oArutft. cantorului. Inniorm. juninca. atunci de siguru trebue sa iasa.p. vitele se Inipartescu mal numai la cel de casa. cit. nideniilorâ. 293 data ce se termina prohodiUity sau. de Tit. â7.\rie dm ivMaltl câie o ole saik m)ela. Cu tote acestea Insa si Românii din satele de pe urma. priineio^Ck biMelorA epidemiiV« c^id p\Mi la bi^ehe^ si siH>ICk cadavrulO afarâ. 27. (. credu si spunu ca daca n*au datu saâ cela putinu n au menitu macaru la unulu din cel de casa vre vna cap6tU de vita de sufletulâ celui mortiî. Zahareseu. dintre cel mal de frunte. [\) Burada» Inmorm p. Sucevei si Câmpulungului din Bucovina atâtu obiectele câtu si vitele. p. p. adica sa piara vr o vita la casa respectiva. Hlinita. Nislora..>^ :$' Com. Din vite e. merindarita. Pleto. le dau sau sdraciloru In genere sau n^muriloru celorii mal de aprope.^A si M. Horocea. com. si asta din causa ca vita sa nu iasa din ograda. Ba unii credu si spunu ca daca se Întâmpla sa pera vr o vita Înainte de repausarea celui mortii. Fie-care sicriu o lumina si o lasatu mortulu ca tu etc. tn satele românesci din districtulu Cernautulul Insa. (1). cum se spune In Bucovina^ starea prima j o muere Înrudita cu mortulu si bine informata despre obiectele. se chema cu numele si dându-i-se peste ograza^ i se spune cu glasu tare: «a sa capeti o vitea^ mieluta. SimoiiA U. Burad». mat Întâi da peste sicrlQ vre-unuia din caseni sau vecini o gaina si apoi preotului o traista. op. Împarte casenilorii. Mahala. respective galitele amintite mal sus. Daca mortulO e unulu sicriâ se Impartu si veciniloru. siraele mortului le pimâ de-asupra Iul. totu peste vite preotului. vccinilorii sau sSraciloru si hainele mortului. 40: «AA nenoriHntulA obîivia. op. sau la nisce fini.FrAucu. p.>pel ^i li p. sau unu cota de panura de lâna. si o pareche de mâneci^ sau doi coti de pânza alba. (ine si cumetre. pâna chiar si cel mal sarmani. PietosO ?l M. In StulpicanT. precum buna ora in Bolanu.5il)iet de A.

Ba âia. menite a se da de sufletulu cclu! repausatu^ se spala mai Întâi pe piciore. iar cele mai grele pe de 'naintea mortului. N. stud. crede poporulO. Nemica nu se da de pomana fara 6re-si care scopu si folosii In viitorii. se Îmbraca cu dlnsele. se crede ca scuturându.i> etc. fratdul. prin stropirea apel de pe lâna sa. Deci hainele ce i se daii de pomana. (8) Credinta Rom. Ic iea sub-suora si ducendu-le cu sine pe cea-lalta lume. 295 Despre oie^ caro e considerata de cea mal curata si nevinovata dintre totc animalele. (2) Corn. si abia dupa aceea se dau dimpreuna c o lumina de c^ra aprinsa si c'unu colacu si anume: cele mai usore peste salasu. trebue sa traca mai Întâi printr unii focii i6rte mare si periculosii. (1) Corn ded-la 0. nici chiar de diavoli. v6(^endu-lii scapatii. racoresce sufletulu celui ce se muncesce. Precum se lupta omulu In lumea aceasta trecfetore cu o multime de nevoi si neajunsuri. ca sa fîc câtu se pote de curate. gimn. stinge cu dtnsa nu numai foculu prin care are sa tr^a sufletulâ celui repausalâ In calea sa ce duce spre loculu predestinata^ ci chiar si foculu celu ne«tinsu alu iadnlui. asd fie de suflettdU surorii. (2). pâna ce ajunge la loculii hotarltii. fiicei^ feciorulid N. cum ajunge la foculii din cestiune. Atâlu vitele cât si galitele. Asa crede poporulii ca mortuICi. Tonioiaga. dupa credinta poporului. se uda apoi cu putind apa prospata si curata. fiindu simbolulu nevinovatiei si a sfinteniei^ nu se teme. ca are elu sa se lupte si dupa trecerea sa In cea-Ialta lume. iese de cea-lalta parte de focu. Uu cârmuesce mal departe (3). Dreptu aceea tote obiectele si animalele ce i se dau tn decursulu starilorii de sutletu. rostindu In acelasi timpii cuvintele: aprimesce de sufietulH tatudiiU fndmuchiH etc. precum si de altT Români din Bucovina. unde sede Maica Domntdul. rgmâindii neatinsa de para focului. Tonioiaga. .294 vita respectiva a fostu In noroculu Iul si de-aceea sa dusu ca Înaintea repausatuluî (1). frica In iadu. tolu asa. indiferenti si neascultatori de poruncile dumne^eesci. de d-nîT V. si asa trece elii prin iocii. din Bilca. sau. In care care cade sufletulu celoru nebagatorl de sema.se de apa cu care a fostu stropita. care. pâna ce ajunge la loculu ce i se hataresce am&suratu fapteloru sale de pe pamlntu. com. Turtur^na si G. Hainele ardii. de JustinQ CârdeiQ. ci ea mergendâ si întrându lara. au scopulu lorii holarltii. iar elii.

va Inspaimlnta si departa prii> . cântarea cocosului. se crede ca. Bârbu(a dia. II face loca si carare ca sa aiba pe unde merge (2). ca sa aiba pomenire. In cea-lalta lume. atunci nu pote nasce copilulu. fiindu sufletulu s6u Insetatu. Îndata se face sl elu nevficjutu (3). iar daca nu dau oie de pomana. atâtu cea care se da de pomana la starea prima peste salasft. se scalda. Tonioiaga. Poporulu românu calculeza orele noptii totu-deauna dupa. si ca atare. Când cânta cocosulu. o femec Îngreunata si dându-se o oie a fita de pomana peste racla. corn. de M. Gasea y care se da de pomana. G. va nasce pe cea-lalta lume copilulu. si ca prin urmare va ave ne Întreruptii lapte pe cea-lalta lume (3). de T. Rom. dupa credinta sa. Mal departe crede poporulu. catu si cea care se da mal pe urma pesta gropa si despre care vomu vorbi la loculu s6â. trebue sa bea din scurmatura mascurului din care isvoresce apa (4). dupa co a scos o din casa afara. {3) Dict. S^harescu. se duce pe cea-lalta lume înaintea sufletului. Crasna. Insemneza <îa laptele co-lu va da acesta va curge pâna la alu saptelea nemu. Chiar si diavolulu celu mal mare peste tdte spiritele necurate. cari umbla noptea si comitii o multime de fapte rele si Inspaimtntatore. Vaca^ junca sau viticQy care se da de pomana. Cocosidu e pentru dlnsulCi celu dintâi vestitorii alu luminel.de vapaia iadului si I alineza arsurile si ranele causate prin foculu celunestinsu(l). tnsemn^za ca elu In cea-lalla lumo va anunta sufletului orele . Prin urmare cocofidUy ce se da peste salasulu mortului de sufletulu acestuia. 0) Cred. când e sufletulu forte Însetatii. cum aude cocosulu cântându. tote schimele si tote nalucile. si scormo* lindâ si scocforându prin buruene si spini. 296 Indârdptu plina de apa po aripl^ stropesce sufletulu si-lâ re* coresce (1). ca murindu . MascundU Insemneza ca daca omulu na facutu nici o fântâna In viata sa.. si celu mal mare si nelmpacatu dusmanu alii tuturoru spiriteloru necurate si rSutaciose. Barbu(& din Crasna. atunci disparu tote spiritele necurate. se duce la o apa. si Intorcendu se apoi (1) Corn de d-la. de M. din Baia. ci ramâne Intr'însa Inadusitii (2). Gaina. (2j piet.

care amintesce despre datina si credinta acesta. oom. ca sa nu se apropie de sufletulu pentru care a tostCi datu de pomana . II. despre care amu vorbitii mal sus. de T. rom. de T. elii va abura pe . 297 teloru celoru necurate si rele cari veneza sufletele omeniloru (1). (2) Cred. din Bala. Unu bocetu din Comitatulu Caras.^isii cocosulu II va servi ca anuntatorii alu orelorii si aparatorii contra spiri- (1) Cred. ce se dau Ia iote starile peste s&lasu. va tine In cioculu s6u cumpenele de pe la vamile vasduhulul si nu va lasa pre diavoli ca sa faca oresi care viclesugu.Sevcrîniî. Rom. corn. Omit. Tu lora de liî da Te-l deseump^ra. 242 si 244. colacii si cruceriî sau baniî. In scurtii (. llii va stropi si râcori cu apa. pasii Pe cale nainte Sa-tî fie d*amînte . deasupra locului. si trecendu sufletulu prin foculii. Za ha resc u.cântarea sa pe diavoli. N. suna precum urm^za : Pasa N. N. In fine. Pasii N. Dar Qe-tl d'aininte Câ tl-orCi esi nainte Pul de granrtî Tare mititel Viilerea tl-oru cere.^ ca sa p6ta trece mal departe. Rom. Datina si credinta acesta este forte raspândita si In Banala. din Bal». (3) Marian Q. pop. Insemneza ca sufletulu sa aiba cu ce plati vamile din ceea-lalta lume prin cari este nevoitu sa treca pâna ce ajunge la loculu de odihna^ iar luminile ce se dau dimpreuna cu colacii ca sa aiba ce aprinde si cu ce lumina când va trece prin aceste vami forte periculose (2). Zaharescii. pasu Pe cale nainte. Tu semâ sa ial Si sa nu ll-o dai. Ca tl-o sari *nainte Tata d'ala tSQ Ch fioug banuti.

Cârdeia. Pe calc nainte Sa tî fie d*aminte Ca tl-rorâ esi nainte. pasQ Pe cale nainte Sa ti fie d'aminte (1) Coin. sprintenel. Com.» Bilca. in urma acestui tributa. gimn. Cotlarciuc. Ca maicuta ta Ea iar mi-o sari Cu olcuta noua. pasii. N. plaltita. Maoovel. credO. din Badeuta. Tomolagâ si altt Hom&nl din Bucovina. precum bun&6ra cel din Stulpieant. com. pentru ca el vintt prea multa în atingere cu dracii.298 Tl-orii esi nainte Ful de ffolumbel'i Tare sprintenele GraîuICi ti Toru cerc.» (2) Cred. -. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dat. N. Rom. Nic. stud. Si lord de li-î da Te-I descumpera! (1) . de Just. Pasii N.. Pul de graureî GraTulâ ti-Porii cere. Ca tie ti o sari Sotia d*ala ta Cu nou8 creitarl. îndata crapa. Ca tî-orâ mal sari Fratii si surorile Cu nouS colaci. cari îl sc6Ia din somna de cânta drepta la ra1e4ula noptii si cari se tinA necontenita de dînsiT Totusi credasispunasi acestia ca dracii. gimn. preota : aLa fie-care stare se daa monede de pomana ca sa tr^ca mortula. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lu dai.Ptiî de goluinbel Mândri. Pasa N. mal usora peste vami. Tu lorii de li-I da Te-I descumpera. Pasulâ ti lorCi cere. ca cocosii nu sunt curati. de d-ld G. Dar de li-î da Tc-Î dcscumpSra. cum auda vre una cocosa cantanda. Tu sema sa ial Si sa nu ti-lâ da!. de Av. stud. dupa cum ml-a corn. O s^mft de Romani insa.

din acesta vale a necazurilorii.Puiî de grdurct si cel de golumbeî sau golumbelde^ despre cari ne spune bocetulu ca esu Înaintea sufletului si-i ceru posula^ adeca cartea de legitimare. în patria amorosilorii si în corulii îngeriloru cerescî (1). acolo în lumea nevinovatilorii. graiulu si vederea. dupa credinta poporului românii de astacjii. cari ceru sufletulu calStoru dela tngerulii conducatorii. . invâtalora. (latine popolare. sunt spiritele cele necurate. Buda-Pesta. unde ca pacatosii *are a fi maltratata pentru eternitate. cari stau de straja sau pânda lânga vami si despre cari vomu vorbi mal pe largu în unuludin capitolele urmatore. 299 «Domne primesce sa fie arangeluluî^D firesce îngerului. acusându-lii de grele pacate. de loanQ PopovicT. 1875. plinii de intrigi.» «Sufletulu. noua colaci si noua lumini. invidie si necazii In cea lume. sbora dela pamîntii. ajungendâ ia vamt. da la toia vama ca mita unu crucerO. 269. care conduce sufletulu . si la tota vama sunt diavoli si furi cu dinti rlnjitorî.» în « Familia» an. d-lO loanu Becinega scrie cu privire la credinta Itomânilorii banateni despre vami si Ia datina acestora In decursulu stariloru urmatorele: a Dupa mitologia daco-româna. si prin urmare si de iadii. «Sufletulu. dela pamintu pâna la alu treilea ceriu sunt nou6 vami. XI.» (1) «Dorile. 300 XXII. unu colacii si o lumina de c^ra. dându I noua creitarl. astu-felu rascumparatii. «Pentru a scapa sarmanulu sulletu de grele Învinuiri. In fine. apoi: «Domne primesce sa fie vaamesiloru. ce a comisii In vieta timpurana. tote numite saii menite cu: (k) Com. unde este veselie eterna. poporulii românii si In specialii femeile se Ingrijescii de sufietulft repausatulul. din acestii locii depravatii. p.

PODURILE. se lega In (le care cornu alu pân<^eî. mal cu sema pe lânga punti si pâraie. Pe lânga fie-care dintre podurile acestea. Înainte de a ajunge Intru Impâratia ceriului^ sa treca peste o multime de rluri si parae. In unele sate. In cele mai multe par^ din Bucovina. precum buna ora In Boianu si Stupea. In tinutulu Dornel din contra. mutându-se din vi^t^ acesta. o ruda de a celui repausata arunca un& gritariu sau tn pârau saâ pe deasupra acestuia. fara tnsa a se uita Înapoi (4). . la Intrare în curtea bisericei si In tinterimu. se radica de josu si se da dimpreuna cu colaculu. iar dupa ce a trecutu cortegiulu de cealalta parte. dar mai cu sema pe la tote podurile^ puntile. Mahala. peste cari trebue sa treca cortegiulu funebralu. cel ce ducu sicriulu cu mortului. se numescu poduri. voindu a-î Înlesni catu se pote de mullu trecerea si peste aceste rluri. unde este datina de-a se asec^a podurile din cestiune. se mal pune Înca si câte unu colacu. In alte sate Insa. anmca altulu tndâraptu. ori o naframa. când trecu cu mortulu peste unu pârtu. unele mal mici^ mat Înguste si mal lesne de trecutii. sau o bucata de pane ori o franzela. iar altele mal mari^ mal late si mal adânci. li asternu In cale In decursulu petrecerii sale de acasa si pâna la mormlntCî In diverse locuri^ si anume : pe pragulu casei sau alu tincjiei. dau fie-carul copilu câte unii cruceriu de pomana (5). rlurile. tn multe locuri. Sirotu si BosancI. dupa Închipuirea poporului romanu. pâraele. sau câte unu stergaru. adeca alu podului. peste car! nimeni nu e In stare sa treca fara de ajutoru. cari se asternu tot-deauna de-a curmezisulu drumului^ si peste cari trece mortulu. nemijlocita dupa ce a trecutu mortulu peste dtnsulu. Fie-care podu. si câte o lumina de cera galbena (2). apoi lânga porta ogracjiii^ la raspântii si In crucile drumului. Fie-care omu. sau po pragulu usei dela biserica si celiî dela portita tinterimulul. In locu sa lege gritariî tn cornurile pânzei. Nemurile mal de aprope ale celui repausatu. când trecti peste o apa. precum bunaora In Boianu. trebue. ori câte o pareche de mâneci. santurile si gârlele cele mai Însemnate. 301 cari. si câte un cruceriu (3). sau mal bine ^isu. In unele Insa si punti (1). câte o bucata de pânza curata de casa si cam de trei coti de lunga.

a celord din BerchisescI. corn. Velechorschi. Tomoiaga. Si iarasi In unele parti este datina ca pânza. de regula unei femet sau unul barbatu saraca. Fetrescu. corn. so puie saii In sicriii alaturea cu mortalii saii so arunce In gropa Înainte de ce se acopere mortulii cu tarina (4). gimn. a celoru din Btlca. de Bm. stud. preotQ. stud. si Al. apoi la esirea din ograda. ce se pune. Cârdeid.. de d-lQ V. si I. de Jast. gimn . gimn. a celorA din Ropcea. coju. corn. Turturenfl. V. ce sa asternutii pe pragulii casei precum si cea care se asterne dinaintea tinterimului. preotâ. Rom. de O. ^5) Dict. gimn. GhermanA. de d-lft Av. ginin. luând u pânza sau stergarele. sa-sl faca camesa dintr tnsa. si I Blându. com. de Cuparencu. gimu. Rom. a celorCi din Berchisescl.de Cuparencu: oin Ropcea la fiecare poda. Bacid. au^itQ dela mal mul^l insT. a celorâ din BosancI. lumina si crucerii^ legati prin cornurl. de M. si At. Ursaca. (4) Com. (2) Dat. stud. sa-Iu aiba de tmbrobodâia (2). (2) Corn. a celorQ din Bosanc!. stud. ci luând'o de jos si stergendu-se cu dtnsa. la tote starile. Turtur<^nO preotd: a celorA din Ropcea corn. Jemna. la tote Incârniturile drumuriloru. Turtur^nA. gimn. Baciâ.de D. stud. stud. BlândulQ. pe unde trece Îngropaciunea. preota*. In unele locuri nemurile cele mal de aprope ale mortului dau unei femei sârmane o bucata de pânza curata sau mai multe stergare frumose.gimn. ca sa le asterna ca poduri. de G. iar daca e stergaru. Vclhorschi. daca e o bucata de pânza. corn. de d-lQ V. stud. de M. Blându stud. com. Rom. din BoianA si Mahala. unuia dintre petrecatorl. Turturt^na. sa nu se dea de pomana. 302 . In fine Înaintea usel tinterimuliil si a bisericel. iar dupa Îngropaciune rfimânu femeii care le-a totii tntinsu (3). corn. (1) Dat. a ce Icra din Suc^va^ com. . de d-ld V.(1) Dat. corn. (3) Ck)m. se da si câte und colacQ cu luminare aprinsa pe deasupra raclei cu mortulu. preotQ . corn. dupa ce sa radicatu de josâ. MacoveT. de pomana (1). a celord din Balact'na. a celorQ din Badeutâ. a celora din districtulîl Câînpulungulul si alA Dornel. stud. de Ionica ala lut lordachi IsacCi. preotâ. In unele sate. din Stupea. le asferne mai Întâi pe pragulu casei. de Al. bis.. cant. din BoianQ si VicovulQ-cIe-sas. CurisQ. de G. de d-lâ Sam. se pastreza pâna dupa tnmormlntare si abia atuncea se dau unora femei sarace de pomana anume ca. corn. g^mn. la sarac! sad copil de snfletulQ mortului» . stud. Femeea. de I. gimn. de I.

Rom. ca sa aiba pe ce trece riurile din cea-lalta lume.i se lncredin{.id poduri de acestea p6te mortuld strabate in drumuld ce-ld face catra cea-lalta lume. stud. cari In cele mai multe par(.» '(2) Cred.» (3) Cred.caro bucatica de pânza sau storgaru li^ cea-lalta lume se preface Intr unu poda sau punte^ care se întinde peste apele cele maî mari si mal greu de trecutii si peste cari sufletulu pote apoi trece tocmai ca si peste orî-care podU sau punte din lumea acesta (3).de I Blânduld. Gheorghiu. gimn : «Pânza însemnc'fza podU sad punte.ezâ unei femei cunoscute ca sa Ie asterna tn calea mortului. poddsad punte. de D.» Cred. GheorgUiu: «când trecQ peste und podd sad paraQ. gimn. corn de Nic.» Cred. Rom. când va ajunge la rturile sau paraele de pe cea-lalta lume. 303 . stud. ci din contra sa aiba peste ce trece. Ro. stud. dupa unii. . din FunduldMoldovel. gimn. cre4^ndd poporuld ca mortuld are sa treca si pe cea-lalta lume peste ape. com. de I TonigariQ. com. gim. Deci sufletulii. în tinda o pânza ca sa nu tr^ca mortulâ prin apa. asterne pânza ce i sa pusii în cale. iar stergarele se facd atunci în poduri. a celoru din Câmpulungâ. si a celorâ din FunduldMoldovei. din BosancI. adeca sufletuld (ui.» Cred Rom. stau în legatura cu puntea raitjilul^ despre care am amintitii mal sus ca e lorte îngusta si forte cu anevoe de trecutii. când a fostii petrecutii la mormîntii. de Just. Popovicl. com. din Stulpicanî. com. de Nic. Cotlarciuc: «despre pod^ se crede. Rom. gimn . ca preste dînsulQ trece sufletul Q când nu pote trece asa. se punu. din Bilca. de Cuparencu. Cui nu i sa pusu podu In acesta lume aceluia nici In cea-lalta lume nu i se pune (1). de C. peste puntea acesta si (l) Cred. com. ginin: nstergarde puse peste parad. Merchesd si L Tonigarid stud. atuncea române sufletuld ratatindd pe pamântd. Daca nu se pune pânza acesta.Podurile sau puntile acestea. (4) Dat. stud. sa nu fie constrlnsu a rataci In colo si în coce pe pamentu (2). stud. din Sucova com. Cârdeid stud. din Stulpicanl. din Mahala. gimn . com. Rom. de Ionica a lui lordachi Isacd : «Se crede ca numai daca se pu. de I Avrama.» 304 asa trece mal departe. ce se punu în calea mortulu». si a celonCl dia TodirescI. com.)» Cred. crecjiendu ca fie. nu va afla împiedecari in cea-lalta lume. com. : mPAnza se <'h(^ma puiUe sifcredd ca mortuld trece pe e. stud. de V. Rom.n. Rom. însemna ca mortuld. de I. gim. sau neputându trece. sa nu fie nevoitu a trece de-a'notulu (1). dupa ce a trecutii acuma prin Iote vamile^ ajungenrtCi le puntea raiului^ care se afla nemijlocita înaintea raiului. Dupa credinta unora însa podurile. cu scopu ca mortulu. dia Giiinpuluiiijâ cjin. Collarciucil. gimn: «stergarele se pund mal alesd daca trece mortuld peste una parad. Rom. com. din Ropcea. de V. stud.(3) Dat.

op. de Elisabeta Agapi. când are sa traca peste vre-unu podtl si mal alesu peste puntea raitiluîy le aprinde ca sari lumineze. 36. Burduhnsa. cari se dau In acelasi timpii de pomana. atunci lesne i sar pute Intlmpla sufletului ceva In dccursulu trecerii sale pâna ce ajunge la raiu (5). ginin si acelorudin Câmpulungii. Rom. Lambrior. din Mânâsti6ra. care Inscmneza plata podului (6). p 154: iDupa sfârsirea prohodului vinCk rudele sa dea mortului sarutarea cea mal de pe urma» dupa care îlCî scotii cioclii din biserica si-la ducCt la gr6p2f. (2) Cred. p. care în unele locuri. mal alesu unde e datina de a se duce corpulu descoperita pâna la . Acestia. mal alesii Insa (1) Cred. Iar colacii si gritarii. când trecu cu mortulu peste unu parau. sunt meniti pentru vdtnî sau mal bine ciisu pentru stâlpa podului. Uii bine cuvintâza^ pe când toti cei-Ialti (jiicii numai: aDumnerteU sa-lU ierte si sa-lU odihndsca\ {1) y^ (1) Pretutindene în Bucovina. când trecu cu mortulu peste vreunii podu. de M. Luminde^ cari se dau de pomana Împreuna cu podurile^ Insemneza. ca mortulu. Iata ce ne spune In privinta acesta Propertiii : «Tu vel pune cea de pe urma sarutare pe buzele mele Înghetate. Ce se atinge de poduri^ si In aceste tferl. cit. saA nu s'ar arunca peste apa ori tn apa. din BosancI. pe cari trebue mortulu sa-I platesca Înainte de ce trece (4). VedI si Burada. Inmorm.» Sarutarea acesta Insa. corn. (3) Cred. sa afle sufletulâ usurinta In lumea viitore (2). când se va varsa asupra corpului meu o cupa plina de miresme din Siria (1). Jenina stud. e pentru-ca. Bl&ndu si a celord ditulii acestei sarut ari Uii face totii-deauna preotulii. stud.Causa Insa : de ce se pune In calea mortului numai pânza. care dupa ce a sârutatii crucea si evangelia. Rom. Rom.« 314 Datina de a da mortului^ Înainte de a se Inmormlnta. gimn. asemenea arunca In apa o para sau banii. corn. de V. de V. Daca nu s'ar lega crucerl In comurile stergarului. Totu asa facu si Românii din Moldova si Tdra-Bomânesca. precum si aceia cari se arunca tn apa. Qindu pânza forte chinuita. din Balact^na. dict. si asa trece mal departe (3). corn. pâraO. gârla saii rtii. stergare si naframi de pânza. cea de pe urma sarutare era usitatâ si Ia vechil Bomanî.

Inmorm. iar a celor-laltî insi. se apropie de pomii. CeMaltl insi cari se afla de fata si cari nu potii ajunge (1) Lib. Dupa ce au sarutatu acuma toti sf. Egiptenii. cari erau de fata. precum buna ora la Rutenii din Bucovina. e de altmintrelea usitata nu numai la Românî. le radica pre tote acestea în sus si prindii a le hututa în sus si 'n jos totii timpulii cât dureza panachida. XIII. asa se voru tine si sufletele. prin urmare si a p6catelorii celorii . atunci le radica ceva mal sus si apoi le lasa pe încetisorulii jos. când sacrificau animale (vite). caci In cele mal multe parti si mal alesii din Bucovina^ nu Indatineza mal multii dupa prohodii a merge cu lumina In mâna pâna la tinterimii. unde sî-a strlnsu lumina si tulpanulu sau stergarulu. Quum dabitur SjTio munere plenus onyx. a colivei si a pausulul. iar când cânta cântaretii ultima civccînica pomenire» saii aeterna amintire». preolulu. Persii. si tinerea eî astu-felu pâna dupa sfintirea si radicarea acestoru obiecte. p. pe umerile colorii dîntâî. pe sipulu cu pausu sau pe tavaua (blidulu) cu coliva^ se tinu cu mâna drepta unii de vesmintele altora sau numai punu mâna unii pe altii (1). Iudeii. Punerea mâneî drepte a preotului si a nemuriloru repausatului pe pomene. a pomenelortk. Grecii si Romanii cel vechi. unele de altele când voru ave sa iasa din iadu (2).tinterimii. caci socotiaii a fi o simbolica strapunere a personei lorii. care sa retrasii In restimpulu acesta In altaru. ese din altarii si încheie prohodulii prin bine cuvîntarea pomului. (2) Burada. preotulu sacrificatoru împreuna cu cel-laltî sacrificatorl. Fiii repausatulul. Acesta însemneza ca. pomii. Eleg. se Inlempla adeseori chiar lânga gropa nemijlocita Înaintea înmormlntaril (2). e de origine forte veche. 29. 36. câtî se maî afla de fata. orient. urmasii Romanilorfl. respective parintii saii nemurile cele mal de aprope ale acestuia. precum se tinu omenii unii de altiî la sfintirea si radicarea pomuluî si a colivei. Osculaque in gelidis pones suprema labellis. cum vadii ca preotulii ese din altarii. pomene si coliva. coliva si pausu. cruce si evangelie. ci si la altepopore crestine de rltulii ort. II. puneau mâna pe vita respectiva (nu era iertatii unulii în numele altuia a o face acesta). La Indienii. v. 315 ca sa puna mâna pe ciurulu In care se afla pomulu.

com. sfârsindu de radicatii pomulii. (2) Cred. Rom. credeati ca prin acelii sacrificiii sufletulii ajunge a se împreuna cu Dumnedeii (3). Totu asa se face si în unele parti ale Transilvaniei ^ cu acea deosebire numaî ca Românii din acosta tera gusta pe rendu. 316 la mormîntu nu numai pausulu. de d-la Rom. cari se împartescu apoi dupa Imormîntare Ia petrecfetorî de sufletulu repausatuluî.^ sau a DumnecleU sa-lil odihnSscayyj credendti ca negustându din pausu si coliva si nerostindii cuvintele acestea. atunci. si numai pausulii se duce pâna la tinterimii In acelea locuri însa. dupa cum o numescii el. unde este datina ca nemijlocita dupa tnmormîntare si întorcerea petrecStoriloru dela tinterimii. ci si dinpausu. încât prin predarea partii pamîntesci (a trupului).sacrificatorl. Brasova 18S1. In ac/CeasI di comandare la casa repausatulul. pentru iertarea pficateloru. nu se face nici o singura slare. din Transilvania. de d-la Rom. Dar . ca aii sa mal mora în satii înca si multi alti insi (4). sau le iea preotulu si le Impartesce numai cu cântaretii si cu palimarulu (1). La ducerea sa spre tinterimii se observa aceeasi ordine si datine. nu numaî din coliva safl coliba. In fine. scotii mortulii din biserica si se pornescii cu dînsulii spre tinterimfl. 141. In partile acelea. 1882. se duce pâna (1) Pretutindene in Bucovina si Transilvania. cât si coliva se trimitii dela biserica Ind&raptii acasa. SirnO. unde nu este datina de a se face. Calindarfl pe an. p. Sima. ^îcendu tn acelasi timpii: asa-i fie pausilJ> sau uDumnecleUsa'ltlierte. Afara de acesta trebue sa mai observamii înca si aceea^ ca daca mortulii în calea sa de acasa pâna la biserica si dela biserica pâna la tinterimii se întalnesce cu cara încarcate cu fenii saii hrana. In Bucovina se crede ca sufletulu gusta mal întâi si întâi din pausa si coliva^ de aceea acestea dou6 se dau întâiasî data de gusta tu (3). Mangiuca. repausatulu nu se pote mântui de p6cate (2). ca si In Bucovina. cu acea deosebire numaî ca de asta data^ dupa cum amu amintitu si mai sus. (3) Sim. ci si pomulu si coliva. corn. ca si pâna la biserica. Ce se atinge de cântareti si fluerarl trebue sa notamii ca ei si de asta data îndatineza a cânta totd drumulii. atâtii pomulu cu pomenele. sa se taca comandare saii prasnicU la casa celui repausatii. credii Românii.

Iar când ajungu si dau sa intre In tinterimu. din Bucovina. Si la frati si la surori Mergi pe anu de doue ori. (2) Com. TotCi tipa copiii *n drumii . Turtur^nQ. de d-lQ Rom. Timis6ra. De-ar fi-o mama câtu de rea. com. Ci vine sa putrecjesca ! Daca mortulu e mama. (jiicu: Bucura-te tinterimu. Rom. Caci o flore mândra-tî vine. Sau asa: . câKi si celea din Macedonia (1). Totî îl strânge lânga ea. nu înceteza de telu a boci. atâtu celea din Dacia-traiana. ca si mal Înainte. Sima. Da nu vine sa 'nfloresca. Ca-tî maî vine-un(i trandafirii. No 25 in Fois6ra. pâna ce se apropie de tinterimu. de d-la V. X. ci ele. Dar nu vine sa 'nfloresca. In urma careia au remasu copiî : Tat' avemii si nu nil bunii. 1889. Cârdeiu. din Biloa. (3) Cred. bocescu diferite bocete. De-ar fi tata câta de bunii. Tat' avemii si nu ne crede Mama-î morta nu ne vede. de Just. Da vine sa putredisca! Sau asa: Bucura-te tinterime Ca trandafirii mândru-tl vine. Mam'o baga 'n sintirima . Ci vine sa putre(Jesca! i2i Bucura-te tinterime. Da nu vine sa *nfloresca. 317 maî cu s^ma bocitorele. Iar la mama si la tata Mergi în tota (Jiua o data (3).(1) Com. (4) «LuminatorulQo an. si altî Rom.

de d-lQ T.» (2) Din Crasna. Te acopgrii cu pamîntvi. pâna ce ajungu lânga gropa. SimonG 318 Daca mortulâ e barbatu Insuratu: Bucura-te tinterime Ca sî-alu mett gospodara vine. De nu m'oru maî nacaji: De cojocâ si de sumanu. Ca si-eâ Ia tine-am sa vina. Ma rogu sa nu banuesci Unâ anii sa mal zabavescî. dict. (3) Din Transilvania. com. 91 92: «Dupa una mortfi \ina femeile pldnggtore de profesie ca Ia cel vechî. de tulpanu ! (2) . Calatorii Ia Rom. De ciobote. .(1) Bolintindna. . dupa ce intra In acesta. Barbuta. Da vine de putredttU. Tu nu (Jicî nicî uniicuvinta (1) . Da nu vine de traita. Stal o leca. districtula Nas6uduluî. Ve(Jendu nevasta ramasa. Sa ne luamâ (tiua buna In cesulu ista di pe urma . mortu fiindâ. nici n are cum sa-I raspunda^ continua mai departe. ca barbatulu eî nu-î raspunde nemicu pentru ca. de M. . (jiicendu: Bucura-te tinterimii. . p. In care are sa se inmormtnteze repausatulu. . Pân'baetiî s'orii mari. din Macedonia. nu te duce. Gospodarulii mea cela dulce. . Astu-felu bocescu ele de cum se apropie de tinterimu si.

dupa ce o gata. se chiama pe aici. parte alti omeni. cari faca grapa si baga pe morta in ea. gropari. 320 In Tira-Româridsca . Ei sunt parte rude de ale mortului. adeca în Orlata. cari nu sunt Înruditi cu celu mortii (3). de d-lCi Ionica ala lui lordachi IsacQ. cacî trecendu se crede ca voru maî muri si altî membri din familia mortuluî (2). Daca la sapatulu unei gropi pentru unu mortu se gâcesce gropa mal mare de cum trebue^ atunci se crede ca va mal muri cineva din acea casa sau din nemulu celui repausatu (1).» (3) Vec)! despre acâsta si Burada. se sapa numai de catra rudeniile cele mal de aprope. preotul u Începe maî Întâi a sapa gropa. maî alesu în TerorRomânacay ca sa nu treca peste ele vre-unu câne. Fopescu. sau si de catra alti omeni din satu. se iea mal tntâl m&sura de pe mortu si dupa m&sura aceea se sapa apoi gropa. asa si la saparea gropel. In Bucovina si Moldova fie-care gropa se sapa sau de ciodi numiti altmintrelea ffropnicerî. In Transilvania^ si mal alesu tn comunele Bucova. Atâtu gropa. în care are sa fie pusu. Sima: «Omenii. de sora mea Titiana. (2) Din UisescI. p. câtii si mSsura acesteia se pazescu. (2) Corn. 35. iar în unele parti ale Transilvaniei îngropatori (2). dându de treî orî cu hârletulu în pamlnta (1). MORMINTULO Precum la facerea toiagului si a secritUul. cari lucra pe plata. tinutulu Prahova. bocitorele din Bucovina^ . dict. de M. de d-la Rom. îngropatori. Inmorm. gropari si sapdtort. tn care are sa se Ingrope celurepausatu. dict. Intrându procesia In tinterimu si apropiindu-se cu mortulu de gropa.(1) Din CiudelCî. (1) Corn. 319 XXIV. Bontaril-de-sus si Bontaril-de-jos.

. (1) Burada. 36. 321 Multi omeni Si nu te-aî Multi omeni »Si totu nu al adunatu mal saturata. 36.sau maî bine (jiisu nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. care asemenea se bocesce nemijlocita dupa ce au întratii în tinterimu si au datii cu ochiî de lutulu aruncatii pe marginile gropeî: Negrule Pamîntule ! Lâcatu a! Si cheie n'aî. Pâna-Î lumea nu mal vine. Inmorm. de Ruxanda lenachi. (3) Din SiretiQ. Cine apuc'a'ntra sub tine. Iata unu bocetu si din acesta tera. op. cum dau cu ochiî de lutulu prospfitu sapatu începu a se întreba si a (Jice : De Ca De Ca ce mi-î manânca ce mi-I manânca pamîntulii grosu? celii frumosu. pamîntulu grasu ? celu cu hazu! (3) Totu asa facu si cele din Transilvania. p. Negrule Pamîntule. p. (2) Ion(5nîi. Nunta cu stegil pârostitu Pre mire-lu baga 'n pamîntu ! (2). aî înghititu te-al haranitu (1). dict.. Ce încuî Nu maî descuî. atunci bocescu asa : Ce nunta E asta nunta ! Nunta f&ra ceterasCi Mirele zace *n salasu. cit. Iar de cum-va mortulu e feciorii holteia.

iar ducStoriî ieau mortulu cui secriulu de pe nasalie si-Iii punii pe doî drucusorî sBXkporî. com. C'acestu locd Tal parasi Si 'napol iar al veni. . Dragile mamil piciorute. # 21 322 Pe suerulâ vântului Prin fundulu pamîntulul. Si mamuta. Cum n*oru mal face trebute.. se arunca. cum ajungu cu mortulu !n tinte-^ rimu. bocitorele înceteza de bocitii. In gropa si cu o marama în mâna drepta atinge paretiî gropeî de trei ori dupa olalta. Cum orii cresce bozisorl. Nici în fata soreluî. Dupa ce a ajunsii acum procesiunea lânga gr6pa. Mariana. Cr'n fata pamintulul Si te-I sterge pe obrazQ Si-I vede de-alii meii nacazii (1). ori alta nemotenie. Nicî unde-va la rac6re. SimonO. Sima (2) Din districtula N&sSuduluI. Cum n'oru mal face urmute. de d-lQ Rom. Dragile mamil mânute. Inmora. când ar sci. Da m'ol ruga multisorii Sa iei sema binisorâ Sâ-ml trimiti camesulca (1) Din Orlatd com. Cararusa tl-ar plivi De iarba si de mohorii Sa scil ca-I e mare dorâ. In Banata din contra. de d-ld T. sora. maî alesu când mortulu e unu (iu sau o fiica : Dragile mamil sprîncene. sotia. Ia Bomânl. Ca qH alba ti-ol spgla-o Si frumosu mi tl-ol usca. Dragii mamil ochisori.o Si n'ol pune-o nici în b6re. al6rga înaintea procesiunii. De când tu m'al parasita Si dela mine-al pornita Camesa ti s'o negrita.Cele din Moldova. Cum s'orii face buruene. muma. ca si cum ar voi sa-î mature^ si apoi iese afara (2). o femee dintre nemurile acestuia.

cari servescii groparilorii spre slobozirea mortului în gropa. dupa cum e datina de a se Inmormînta nu numai Românii. numite în unele parti si brâie sau taclite (3). Si nime sa nu se Indoesca ca elii a hotarîtii acesta din causa ca sa nu Iaca cheltueli zadarnice. ma! are multu pâna ce va muri. (3) Burada. de d-la los. rSmânii cioclilorfl sau gropariloru (4). de Anita Pletosa. Iata ce ne spune în privinta acfeta poetulii Virgiliu: «dupa ce rfimasitele mortului aii fostii prefacute în cenusa si s'a stinsu flacara. preotulu Începe ectenia mortiloru sau panachida. ci si toti ceWalti crestini de ritulu ort. lî face paosulU saii apaosuhl. dt. nisce bucati de pânza. 154. dupa care adeseori tine si câte o cuvîntare funebrala. p. care se afla într o ulcica. In» locu de funii. (4) Lambrior. (2) Corn.. se spala cu vinii (3). ce se afla de fata (2). . 36. daca e descoperitiiy peste trupu. groparii punii . op. pe alocurea si cu untu-de-lemnu. Inmorm. adeca Uu stropesce cu vinu. se stropesce cu apa. Sfârsindu ectenia.. orient. peste capaculu secriuluî în forma de cruce (1). iar daca e acoperita. p. Dela parii si funiile acestea vine apoi si proverbulii: «i se apropie funia de parU^s^ sau ai s^a apropiata funia de parA^if^ care se (^ice de regula despre unii omii forte slabu. de cânepa. (1) Din RavasenT. La Bomanl era asemenea datina de a se turna vinu pe rfemasitele mortului si anume dupa ce i se ardea corpulii. respective cuvîntarea. districtulti NasSuduluî. si dupa ce aii încetatu acuma atâtii fluerariî de cântatu din fluere. cari. dict. dupa ce se lasa mortulii în gropa. câtu si bocitorele de bocitu.» (4) Dupa ce a stropitu preotulu pe celii mortu. mai alesii daca mortulu a fostu unii omii cu vacja în comuna sa. ce nu. In unele parti din Moldova^ adeseori se întrebuinteza.» Iar naturalistulu Pliniii dice: «Legea Posthumie a regelui Numa elice: ca rugulu sa nu fie stropitii cu vinii. si ulcica aceea se da de pomana la vre o copila. In Transilvania. si lânga cari se afla înca si dou6 funii sau chingi lungi. Olaria.cari sunt asezati de-a curmezisulCi gropeî.323 Dupa ce sa asezatu pe ceî doî pari cu piclorele spre rfesaritu si cu capulu spre apusu.

II. p. radica putinu secriulu cu mortulu tn sus^ tragu parii de sub dlnsulu si-i dail de o parte.» iar pe pieptii se pune umolUJele pentru iertarea picatdorUyi tiparite pe o cola de hârtie. inele si altele (2). Vedl totQ despre acesta si Cicero. VI. Lam- (4) Hist. quod sanxisse illum propter inopiam rei nemo dubitet. . 154. Înainte de a se lasa mortulii In gropa. daca dintii vre unul mortii eraii legati cu aurii. astu-felu ca sa nu se rfestorne sau sa se smintesca cum-va. Asa In Tabula X. cit. prindu apoi capetele funiiloru. sfinte fara de morte. (2) Burada. 154. (3) Eneid. mal este Înca si acea datina ca preotulii sa-I puna pe frunte acununita»^ care nu este nemica alta decât o banda de hârtie saii de mStasa pe care este zugra vitii îs. se comite o frauda (3). Christosii. acum Insa In limba rusâsca (4). nat lib. avendii scrisii si rugaciunea: n Sfinte Dumne(teule^ sfinte tare. Reliquias vino et bibulam lavere favillam. 36. de-lii vorii Îngropa saii arde cu aurii. loanii.» In Basarabia. Datina acesta de a scote dela mortii orî-ce podobe de aurii Înainte de a se Inmormtnta era usitata si la Bomanî. v. Simonfl. daca a fostu pâna atunci descoperitu. p. Maica Domnului si St. vino rogum ne respergito. Vedî si Burada. se dice: «Sa nu se Ingrope mortul ii cu aurii . p. 36 brior. scpelire urere se fraude esto. 324 capaculu secriului si-lâ Inchidu. de unde se ivesce lumina si In cotro are sa plece la învierea mortiloru si judecata cea de apoi (1). XIV. salbe. cit. XXIV. op. (2) Corn de d-la T. miluescene pre noi. de legibus. Mal Înainte Insa de a se slobodli In gropa i se leau de pe dlnsulu tote podobele cele scumpe de aurii si argintii. Inmorm. ast im cum illo. ('{) Neve aurum addito. precum : cercel. 37. p. lib. Lambrior. Inmorm. 12: «Numae regis Posthumia lex est. op. Qui auro dentes vineti escunt. (1) In Bucovina si Moldova. si anume totu-deauna cu piciorele si cu fata spre rfesaritu. si-Iu slobodu pe tncetisorulu In gropa. Ea data la acestia tocmai dela legea celorii XII Tabule. 219: Postquam coUapsi cineres et flamma quievit. Tote aceste rugaciuni eraii mal nainte scrise In limba româna. IX.(1) Pretutindene în Bucovina.

gimn.. saii daca e închisii secriulii. Rom. numaî în partea despre capii. e rea de urltii pentru celu ce va lua-o (1). adica face cruce cu hârletulii în tuspatru paretiî gropeî. Totii asa (acii si Româniî din Transilvania cu acea deosebire numai ca acestia credii ca crucerulii ce-lii arunca eî în mormîntii îî servesce mortului spre a se plati de vama dela podii saii dela punte (3). 325 Nemijlocitii dupa ce Iau slobozitii si asezatii în gropa. de A. (3) Com. dupa cum e usitata în unele localitati. TurturenG. cari însemna. Dict. pi 38.y> apoi pecetluesce gropa. (1) lon^nu. (4) Dat. peste capacuia acestuia. Pletosa. daca va lasa-o aiara. cit. » . de Ionica ala lui lordachi Isaca . de d-la T. Precum platesce elii în asta lume pentru ca vetuesce. 43. mama sau sora. în numele Tatalui ^i ahl Fiului si ala Sfintulul DuhU^ amina. de d-lQ. groparulii rupe mfisura gropeî In trei bucatî si astu-telu o pune lânga cosciugu sau de-asupra acestuia. din cele maî multe parti ale Bucovineî. Simonu. Rom. In acelasi timpu când se slobode mortulii în gropa. a celorfl din Ropcea com de d-lu 1. Dupa acesta iea preotulii hârletulii cu care sa sapatii gropa. p. com. V. a celonl din Boiana. com. rostindii în acelasi timpii cuvintele: «il/iî^ Domnului este pamîntulu si plinirea luly lumea^ si toti cel ce locucscil intr'însa. (2) Dat. de Cuparencu. 326 rostindu cuvintele: « Se pecetluesce mormlntulU adormitului robului Iul Dumnedea N. arunca în gropa peste secriu unulu saii maî multî crucerî de arama maî rarii si de argintii. din Mahala. stud. asa trebue sa platesca si în cea-lalta lume pentru ca s6de si se odihnesce (2). barbatulu sau nevasta. Inmorm. Românca din Radasenî. cretjiendu ca. » si (uveclnica Iul amintire j> sati ((pomenire. torna cu dînsulii de treî orî tSrîna peste pânza cu care e acoperitii mortulii. saii. ca mortulii îsî platesce pamîntulu în care are sa se(Ja. op. In acelasi timpii arunca si duc6toriî struturile de florî precum si cordelele dela pieptii de-asupra secriuluî (4). ca sa nu (jiica ceî-laltî mortî ca elii s6de de geaba între dînsiî.(4) Burada. maî pe scurtii unulii dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatuluî. si cred.

avea datina a striga de treî orî: Salve! Vale! sau aeternum vale! adeca: cdn veci sa-tl fie bine. cuvintele cele maî de pe urma îndreptate catra mortu. (2) Dat. op. plecându dela locuiu arderii. cit. dîce Ingerulu catra sufletu: «Veclî suflete. Vedil si Lambrior. SimQ : «La mormintd este obiceiu ca fie-care sa arunce câte und picQ de tfirina în gropa. . )^ ai Dumnezeii sa-l faca parte din împdrafia cerului. când face preotulu crucea. Chr. pentru doua venire întrupa. dice sa-î fie th-ina ufâra . iar Preficele ^iceau Îndata aillicetio sau (nire licet^yy adica.Românii din unele parjiî ale Moldovei credu prcotulu de aceea face cruce si pecetluesce ca elu prin acesta Insemneza loculu ca la a aufletulu sa afle corpulu s5u si sa se pota si spunu ca mormîntulu. nu numai la Români. de d-nil I.» Lambrior.y> Aceste erau. Cum a aruncatii preotulii tferlna peste mortii. 154 : «Dupa act^sta iea fie-care petrecStorîi câte o mâna de tarina si aruncând o peste mormîntfl. cit. ca si la Români. Transilvania si BanatCL. cauta bine ca la a doua venire sa sciî unde e îngropatu si sa-Iii poti afla! (1)» Dupa acesta iea cadelnita cu care a caditu pâna atunci pre celii morttt si arunca toti carbunii si cenusa dlntr'lnsa alaturea cu secriulu. dupa ce a trasa de tre! ori pamintâ peste mortu ai a aruncata cenusa din cadelnita. Daca n ar face crucea acesta. Nistoru din Malinî. Com. »saii ((Sa î fie tarina us6râ^r> asa fie iertata^y) aierte-l DumnedeapScatele»y ((DumnedeU sa-lil ierte. atunci sufletulu n ar pute nimeri corpulu.y> si «sit tihi ierra levis!» (1) adeca asa-tl fie tSrîna us6ra.^) saii «fie-f tSrîna usora si odihna linay> (3).r> Dupa acesta poporulu. de M. Virgiliu Ie numesce (unovissima verbaj> (2). Moldova. Rom. Si de 6re-ce cuvintele acestea nu sunt contrare Invfitaturei 'lui Îs. p. op. apoi se desbraca de ornate si se retrage de o parte (2). unde-tî e trupulii. preotulu stropia pe toti cel de fata de trei orî cu apa.» apoi se Intorcil 327 La JRomanJ^ dupa terminarea ceremoniei Inmormîntariî. Simu. de d-lCL Rom. urmasii Romaniloru. (3) Pretutindene usitatQ în Bucovina.î ceî-laltî omenî cari se afla de fata câte o mâna de tartna. p. din Bucovina si a celorii din Transilvania com. 154. de-auna prindu a arunca peste dînsulii si toj. (1) Dict. aacum iputema mergea casa. astadî le aucjimu. dicendii : ((Sd-tîfie tSrîna tisâra. In acelasi timpii. ci si la alti crestini (3). Georgescu si Rom. dupa ce preotulCî a facuta cruce în cele patru partî ale gropel. Tera-Românc^sca.

iar personeî celei mal suparate II baga tferlna pe dupa capu. VI. de d-lQ Kic. SimQ.n (1) Mart. si d-lil T. com. si mal alesu In Basarabia si Moldova. BesanQ. parte ca sa n'o nacajasca sufletulu mortului (4). (Jicendii si : aDumnedea salii odth^ nSscay> sati uDumnedetl sa-la iertei^ (l). pâna ce facii de-asupra eî o movila lungaretA si putinu radicata. ca sa nu le amortesca manile. 30. care scie maî bine dice din fluerii. SimonQ: -«dupa aceasta fie-care asistenta. si maî alesu Intr acele. Sori6ra-î îndragita Si mt-aî pus'o în pamîntii . (2) Aeneid. . op. totu dela munte. In unele locuri. 37. si punendu-sl bucinele crucisii peste gropa. Epig.» si la p. com. se fr<^ca pe mâni si-ld arunca în mormintCL pe salasa. (3) M. In Bucovina. Începu a bucina de jale (2)In alte comune. totii poporulii. estedin contra datina ca sa vina do! bucinatori. . când pl6ca dela mormintîli o/î«-î tirîna ufâra. din Transilvania. IX. «mal vîrtosa in Banatd este forte obiclnuitQ de a dice toti. -dupa ce a pecetluitii preotulii mormîntulii si a aruncatii tfirlna peste mortii. numita mormîntu (4j. 59. Rom. iar bocitorele din Bucovina prindii dio noii a boci si a dice: Bata-te pustia Iutii Multii esti negru si urîtu. (4) Cred. 231. bate cu totii acasa întovarasindd pe rudenit. Preliciii.> Burada.» 328 câte douS-spre-iJeco mataniî. In locu sa arunce de o data tfirîna In gropa. si abia dupa aceea llu arunca peste salasu. p. Nota dela p. Inmorm. op. si anume In unele comune de prin muntî.O sema de Români. 20S : cDatina de a arunca pamintâ peste mortd se pastreza între Români în t6te partile de el locuite. din Bucovina. No. de gropa si începe a cânta o doina de jale (3). dupa oe se pune raortuld in mormintd. care se afla de fata. . unde mortulu na fostii petrecutu cu fluerari. 248. de d-lu R. Nistoril. cit. tot! câti se afla de fata arunca câte o Iccâ de pamintCt peste elâ. si a celorfl din Moldova. parte ca sa-I treca sup6rarea si sa uite pe celu mortii. lib. se apropie acum unulii. Bojinca.i> Cred. De-odata cu omenii începii si groparii a arunca vlrtosii tferlna cu hârletulii si a umple gropa cu pamîntu. Rom. luândd putind lutQ. se freca mai Întâi cu pamîntu pe mâni. cit. de M. pentru ca. dict.

164. Pe nenea Tal îndrâgitfi Si mi Tal pusa în mormîntîk Nici sorele mi Ta arde. stud. 37 (3) Com. p. (1) Burada. 37. op. Dragulii nostru trupusortl Cum s'a face lutisorii. Oiii! saraca fata alba. de A. (2) Ve(}I si Burada. Inmorm. Dict. (4) Vec}I si Lambrior. 329 Sau asa: Din sprîncene Sân(Jiene^ Din mânute Flori albute.. Nici ventulQ nu mi Ta bate. . Dragiî nostri ochisori Cum s'orii face mândre flori. de d-lft Nic. gimn. PletosQ. Inmorm. Da nicî ventulii nu mî-a bate-o. Nicî n*a caina pe pici6re Num'a sede la rSc6re. p. Cum te-î face tema negra.Si mî-al pus*o la rScore Sa n*o-ajunga lecii de sore. (1) Batâ-te pustia lutâ Multa esti negru si uritâ. cit. p. Din gurita Tamâitâ. 38. Prelid. Nicî s6rele nu mî-a arde-o.

Din asta di in colea Noi miluta n'oma ave. Cum vel putrecji 'n pamîntu. Nu rasadi mâ sa 'nfloresca Rasadimu sa putrecjiesca ! (1) Din Crasna. Lemnelorâ si pietreloru. Negrilora straini loru ? ! (2) Cele din Transilvania: Bucura-te sirUerimu Mândra flore-tî rasadimiî^ N'o rasadimîi de 'nfloritii. puîQ de-arcrintu. . dict. Nenlutulu mea multu iubitu! Da cine te-o sfatuitd Sotioru-tî de-al urîtu ? Da cum de te-al înduratu Sotioru-tl de-al lasata. de M. Rasadimiî de putre^Jitii. Ferestruica catra sure. Barbuta. nici tatuta. Nici miluta. Sa-tî merga ce. Terna negra-î putrecji Si de tine nu volu sci ! Sau: R6ga-te cuî te-î ruga. 330 Sau: Dragulu mamiî. dict. Nici pe nime cu priinta.N'a mal âmbla pe piciore^ Num'a sede la recore. Barbuta.de M. R6ga-te la sapatorii 8a-tî lase o lerestruica. (2) Din Crasna. Macar câtii de mititica.va recore ! Sau: .

Cacî te duet aglaguluX Si ne lasî amarului ! Iar de cum-va mortulfl e vre-o fata si are sora. de d-ltt T. vine o femee dintre nemurile cele maî de aprope ale repausatulul. Vicovulu-de-sus. nemijlocitii dupa ce a începu tu groparulâ a (1) Corn. Cacî te ducî pamîntuluî i:?i ne lasî urituluî. Te vel face terna negra. (1) In cele maî multe partî din Bucovina^ precum buna ora în satele de peste Prutu. Moldovei si Teriî-Românescî {2). dintre cari nu tote se dau unuia si aceluiasi groparu. unu colacii sau o pane si o bucata de husca sau sare. ci întrunii locu unele iar în altulii altele. apoî o ulcicuta cu apa. acesta o cânta astu-felu: Fost'amii doue surorele Ca doi pul de rîndunele. Totu asa tacu si Româncele din unele parti ale Transilvaniei. Dumnezeii cela bunu si sfîntii Pre noi acjl ne-a despartita. Iliescî. pe de alta parte însa crede poporulii ca prin aceste daruri. tata de treba. o lumina si unu cruceru (1).Dragulu meu. si îl da peste gropa unu cocosu sau o gaina negra orî pestrita. Tu 'n gr6pa te-î odihni Io 'n lume m' oiii nacaji. o naframa sau unu stergaru. ca sa aiba si elii în cea-lalta lume. Simona. Tote obiectele acestea servescu pe de o parte ca plata groparului pentru ostenela sa (3). se face îndestulii sufletului celui mortu. iar aici pe pamtntCi sa nu se banuesca nime pe dlnsulu ca sar fi arfetatii chiar si în . Boianu si Mahala. 3HI arunca lutu peste mortu si a-lu astupa. si de dincoce de Prutu In Badeutî. Câmpulungu» Vatra-Dorneî. Tu 'n grapa io pe pamîntfi.

. deschiderea drumului în cea (1) Com. gimn. Inmorm. de d-la G. Gaina. se fitropescii cu apa si le spala piciorele. 38. se trece o"6Ie sau unu mielu peste mormlntu. In cele maî multe parti atâtii gaina câtii si cocosulii. V. sa se scuture pe mormîntUy ca cu acea apa scuturata de pe lâna sa se stinga foculu iadului. carora. Multi insi. Av. preotQ. 38: «La cioclii. stud. i se platesce banesce. saii mal bine disii. colacâ. însemneza. Burduhosd. Pletosfl din comuna RadasenI: «Peste gropa seda gaina. care se da pretutindene groparului peste gropa saii mormîntii de sufletulii celui repausatO. o oîe. cant. bis. lumina si pânza de o camasa celui ce a sapata gropa. cu deosebire n^gra. ci si câte unu mlelu. înainte de ce pornescii cu mortulii de acasa la biserica. Inniorm . In alte parti. p. ca sa fie câtii se pote de curate (5). VedI si Burada. ca si când ar ave puî mici (1) si 'n chipulu acesta conduce ea sufletulu pâna la porta ron iuliiî (2). ca ea merge Înaintea sufletului totu scociorându si chemându. . Simonîi : a Peste gr6pa se mal da ca elemosina si o gaina. Oia sa fie udata cu apa. si mal alcsu cel mal avuti. berbece. tndatineza a da peste gropa sau mormtntu de sufletulu celui repausatu nu numai câte o gaina. (2) Burada. Tomoîaga. preotd. o junca sau o vaca cu vitelu. este. MaeoveiQ. 332 lalta lume. de d-lu G.» T. cant. era mal de multii asemenea datina de a trece peste mormlntii o oie. în unele locuri. preot u. ca si gainel li se spala mal întâi piciorele. Ursaca. precum buna ora in CAmpulungQ. TurtureanQ. dupa cum e si puterea mortului. biser. Totu asa facu si Românii din cele mai multe parti al& Moldovei si Tdrel-Bomânescl (4). dupa cum se potft învoi. si cari se dau de regula unul bârbatu sau unei femei sSrmane (3). li se mal da câte una servetQ. totii din Tera-Românesca si anume din plaiulii Prahova. caci se ^ice. Cu privire la Românii din Tera-MomânSscd d-lu lonenu ne spune urmatdrele : «Dupa ce unii mortii este tnmormîntatu.» (3) In unele locuri. Tomoîaga. in unele casur! si alba sad dupa împrejurari si de alta col6re. dupa credinta poporului românii. M. Macoveiâ. p.motmîntii avarii (4). ce pote arde pe mortii» (5). und colacd si o luminare saG câte o ulcica.. de d-lu Av. (4) Com. V. (6) Com.» A..

p. 154: «De este plugarQ bogata ÎI da pesta gropa o vaca. Cele ce-I lasa pe mormîntii. îngreueza sufletulii mortului (4). Baciâ: «In Stupea groparului i se da totâ-deauna o gaina de colore diferita. sau omu de arme. gâsca.' (4) Burada. Rom. 387. începe a rari visitele la acestii locii. (jiicendu ca numai acelea mergu înaintea mortului de-î descurca calea la raiu. Rom. se da peste niormintd o gaina. Nistorfl: «Trei seri si treî diminete. caci. în Biserica ort. gaina. Stanescu. facii unii r6ii mare. III.. sacri ficându-I acestui scopii sâmbetele de peste anii. Dreptii aceea. Dupa împlinerea celorii sese saptamâni saii 40 de ^ile. si pane muiata în vinii si presura câtî-va toporasî (2). Ornitologia pop. Daca se afla undeva unQ drumâ raa. 43 44.» (6) Op. dupa olalta se afuma mormîntulQ de jurii împrejurQ cu tamâe. p. de A. lont^nCk op. fie sora. 333 curca. Revista pentru Ist. 254. tocmesce drumuld si mortuld merge cu usurinta. Omenii creda ca gaina aceea se duce înainte si-I arata mortului drumula.de Al. p.. cit. si Filolog. GhermanQ. p. insa numai de catra femei si anume: mama. IX Buc. 48. nevasta. p. 43 : «Dupa ce und mortâ este îngropata. precum si dimineta Adormirii Maicii Domnului sad Sarda-Marie-Marey la 15 Augustii. op. 330: «O ruda. i se aduce calre sa vie sa le manânce. II. p. apoi acea gaina se da de pomana pentru acelQ mortQ. 1885. rata. an II. din contra.» (3) Pretutindene în Bucovina. credii ele. fie muma. rom. ca lasându-î. pentru ca. dupa cum am spusii. iar de este sâracd und cocosa sad o gaina n^gra. dia Stupea. femeea ce-a tamâiatii. Cernauti 1883. ÎI punii pe mormîntu în dreptulii capului mortului. dupa ce aii tamâiatii acum mortulii. cit. com. (1) Burada. de d-lu At. acelea erau apoi ale preotului (1). o (2) Cred. arunca carbunii pe lânga ulucile cimitirului. p. Inmorm. t. cit. îngreunfea sufletulii mortuluî (3). Obiceiuri religi6se publ.(1) Mariana.o . Cred.. atunci scobesc» gaina cu ghiarele. H8. D. Inmorm: p. Voi. Buc.. din Crasna. Pletostt si M. sora satt cine este. com. în fiecare cji dupa îngroparea repausatulul pâna la s^se s6pt6mânî îl tamâie raormîntula» Dict. câtii timpii dureza tamâierea. Oviditl ^ice In privinta acesta: «Si se punu fructe si putina sare. Altele. Lambrior. ca pe cea-lalta lume sa-I ricae peticele cu ciulini.» Când se tamâiaza mortulii unele femei se ferescii a lasa carbuni pe dînsulii. 1884. Arch. rom. Daca mortulu a fostu holteiu.

a doua di dupa inmonnlntare une-orî chiar r^i a treia si a patra di In revei'satulâ doriloru meriru 5 7 mueri la morm'mn si-î striga rjorife. publ. 330. în «Lumina pentru toti» an. ca sa scut^sca pe mortu de strigoi. Istu din urma se varsa pe mormlntu. 303. BucurescI. muerea cea maî batrâna ori cea mal sciutore. 343 . Dupâ ce a arsu praulu. cit. p. (2j Corn. totu din Banata^ este datina ca si la anulii în diua repausaril sa se duca unulu din familia repausatulul la mormlntulu acestuia si nigându-se si lamentându. si mal cu sema din 3Iolâova si T4ra Romândsca. învetaloru in Domanu. p. (3) Schott. 45. In care se afla o candela^ care se aprinde In Sambafa-mortilora si la alte dile mari. parcaque mica salis Inque mero mollita Ceres. In alte locuri iarasi se sapa In partea de josu a pietri- (1) I). op. atunci se tocraescu tnmahtorej cari adese-orî sunt nisce femei bOtrdne. cit. III. p. Ha puie peste dlnsulu pane si vinu. este datina de a se pune la morminte si câte unu fânarasu. Olaria. de d-lu los. (4) I. (3) lonenu. 1888. p. ce posedu acenta misiune {\).(2) Fast. 342 Daca ceiu rq»aiisatri nu are pe ninie. Incunjurându în aceinsî timpu mormlntulu cu nisce bombe de praft (pravuj. II.. 474. cit. iar pânea sau placinta se da unul sfermanu de pomana. Negoescu. In alte parti. In unele pârtî clin Bnn^/fa. 638: Et sparsae fruges . violaeque solutae. iar dupa aceea llu Înfige alaturea cu crucea de lânga capulu mortului rostindu nisce cuvinte tainice. op. op. iea unu cutitu In mâna drepta si Incunjura cu dlnsulu monnlntulu de trei orî.. St. când totu atunci se arde si tamâo. pe cari le aprindu. mai cu sema Insa ca atâta sa-î fie mortului hotarulu de umblatii. respective moroi (3j. Dupa acosta Înconjura din nou mormlntulu tamâindu-lu din tote partile anume. Credinte populare. In multe locuri. Struiescu. pe câlu i-a ar&tatfi cu cutitulu (2).

unde sî-a luatii viata. p. caci iata ce ne spune Modestinus tn privinta acesta: «Mevia murindii a lasatii liberi pre servii eî Saccus. o alta femee în timpulu cununie! torna o donita de apa pe morniîntultl celui d'intâi barbatii ca sa-! traâsca celu de alQ doilea si sa stinga foculdceardc pe mortd pe lumea cea-Ialta. ci-lii Ingropaii tot-deauna saii pe loculii acela. nemurile se ducii si varsa în timpulii cununieî lorii o donita de apa pe mormîntulu ccluî repausatii. XL. SNIAMfiNULO. de si o Intâlnimii si la alte popore crestine. p 42. (1) Burada. saii llii duceaii si-Iii Îngropati Intre hotarele a .lorii mormlntale o borta si acolo se pune apoî o candela aprinsa (1).» 344 XXV. an. omnes sub haec conditione liberi sunto ut moHumento meo aîternis mensibus lucernam aceendant et solemnia mortis per^ ugant. si Filolog. hisverbis: Saccus servus meu s et Eutvchia et Irenae ancilae meae. murindii unu barbatii saii o muere. vfidendii ca i se 'nsora barbatulii saii i se marita sotia cu altulii (3). se Împusca sau se Îneca.» In fine. Mal de multii era pretutindene datina In Bucovina^ când Isl lua cine-va singuru viâta^ adeca când se spânzura. 44. fîindu-î barbatulQ mortd. (2) Dig. servulii meii si Eutichia si Irina sclavele mele sa fie libere sub acesta conditiune. ca sa aprinda candela la tnormîntulxii meU si sa-mî faca tote grijile pentru morte In lunile alternative (2). înca tineri fiindii si însurându-se maî pe urma cu alta saii maritându-se dupa altulii. cela mortîi sC'de în focQ. Bucurescî 1884. cit. anume ca sa-î domolesca foculQ dela inima.n (3) Revista pentru Ist. Sacco. et Eutychiae. «Moevia decedens servis suis. Arch. Atâtu tamâierea morminteloru. nomine. dela Romani. ct . pentru ca tinterimulu pretutindene e considerata de unii locuslln tu.Irenae sub conditione libertatem reliquit. e o datina mostenita dela strabunii nostri. cac! astfelCi câtQ va sta femeea maritata cu alu doilea barbatQ. p. câtu si luminarea lorii cu lumini si candele aprinse. ca nu-lu Îngropati In tinterimii. voi.34: «Când o feraee se marita alQ doilea. Eutichia si Irina sub conditiunea acesta: Saccus. III. Inmorm. 33. 387. trebue sa maî amintimQ înca si aceea ca în T^raBomânesca si maî alesii In Prahova. II. lon^nu op.

iar In altele snlamait. credii Românii ca celu ce sa omorîtâ singurii pe sine s'a datU îuî Ucigd-lU Crucea si s'a facuta calula acestuia. ci chiar sa-sî iea si elfi viata (1). In fine. saii maî bine (jiisii mormlntulii In care se Îngropati astu-felii de omeni. avendii ferma credinta ca fiindii sinucisii cuprinsi de spiritulii celui necuratii. acolo se si îngropa. precum : terna. sau In altii locii mai isolatii. ci unde si-a luatii viata. crecjendii si spunendii ca daca arunca astii-felii de obiecte. dar nici când In interiorulii tinterimulu!. saii mai bine (jiisii îlii face si pre dînsulii nu numai sa ratacesca calea si sa umble mai alesii noptea. pietre etc. crecjendii poporulii ca omulii sinucisu nu are nici când odihna în pamîntii. pâna ce nu eraii constrlnsi la acesta de autoritatile satesci. saii. In sirii cu ceHaltl morti. si cu deosebire cei mai evlaviosi. sinucisulii trimite si asupra lui ratacirea. pre astii-felii de omeni nici când nu-I îngropa preotulii. De aceea pe unii astii-felii de omii nici câ nd nu-lii îngropa preotulii. Mal pe urma Insa aii Inceputii a-î Îngropa pre astii-felu de 6menî si prin sate. gateje. nici nu-lii ducii la biserica si de aici la tinterimii. fenii. In altii locii ore-unde departe de satii. In timpurile trecute. iar Satana le-ar fi luatii mintile si i-ar fi facutii ca sa i se 'nchine lui cu trupii si cu sufletii. Ba. ca sa faca si ei ceea ce a facutii elii. Din contra. si anume calaulu merge (1) Audita dela mal multi Român! din Bucovina. adeseori nici 6menii nu voiaii sa-i tngrope. ci tot-deauna afara de tinterimu si anume: sau Întrunii cornii de gardii. carii Isî ieaii singuri vieta sa crezutii si se mal crede Înca si acum pretutindeni.dou6 sate. care i-aii si îndemnatii ca sa se sinucida. cine scie pe unde. ângerulu pazitorii i-ar fi parasitii. Loculii. ratacirea nu se pote prinde de dînsulii. ci ca ^i si nopte alerga încolo si 'nc6ce cautândii a aduce si pre alti omeni la ratacire. sa numitii si se mal numesce Înca si astadi In unele parti ale Bucovinei snîamgnU. saii întrunii ungheriii. Mai departe. ci numai cioclii saii omenii cei mai curagiosi din satîi. ca 345 uitându de Dumnecjieu si de binefacerile sale. lesne ar puta sa se lege si de capulii lorii. . daca cine-va trece pe lânga snlamenU^ fara ca sa arunce ce-va pe dînsulii. de-aceea. ori si cine trece pe lânga vre unii snlamgnit saii snlameta arunca pe dînsulii totii ce pote mai întâi prinde în mâna. pae. Si de ore ce despre omenii. din care causa apoi s au si sinucisii. plaiulu Muntele. In Moldova^ judetulii Suceva.

de cum-va n ar muri tn scurtii timpii dupa aceea (2). Burada: «In multe parti. sniamSnU e cunoscutii si Românilorii din Transilvania.346 si-î tae frânghia. arunca crengarl si alte obiecte de-asupra luî. V. si totu elu îlu slob(icle In nauntru. papusoii saQ frunclele arborilorCi. anume ca sa se cunosca ca acolo sa întemplatu o nenorocire. îndata ar amuti si ar surdi si i-ar lua tuta puterea dintr însulQ astii-felii. (2) Dict. Daca obiectele aruncate pe sniamaii saii tnmultitu astiifelii. fnlanieta însemnezii în Moldova si fofnifitlii saQ fofeifulti. Alecsandri . carile pâna în trei dile se împlineaQ. Loculu. si apoi iara se asverlii peste mormîntii asemenea lucruri (3). niaî alesCi tomna. de Mariuca Nistoru din Malini si An ita Pletosfi din Radasenî. saii sa se culce acolo. Am auditii unCi fniamvtu pi. de nuele. ne scrie în privinta lui urmatorele: «In apropierea Orlatuluî este unu locu. încâtii de multe orî se facii movili mari carora apoi li se daii focii. daca sa spânzuratii. T. Si de 6re-ce loculii acesta e consideratii de necurata^ spurcatii^ de aceea orî si cine trece pe lânga dînsulii. caci cum ar trece saii sar culca. strujenî. înv6j. : « Traditia poporala spune de unii copacu locuitii de sufletula unul omu ce tusese spanzuratu de cren<Tile luî. precum si în Bucovina. peste mormintele celorii îngropati la drumuri. Iata ce ne spune în privinta acesta d-lCi Th. Poesiî pop. ale Rom. când bato ventulu si se atiniru unele de altele. ce-lCi produce iarba. dar nu e nici unu semnu pusu. la noî. facea visuri de morte. elu lî sapa gropa.» (3) Inmorm. pia7/ie/e'= am auditu unu fosnelu. care se numesce snîamSnU. nicî cruce. liucurescî 18G6. Orî-cine adormia la umbra acelui arbore. 347 Cuv. p. unde sa Îngropatii. fenu sau crengi uscate. ca nu le maî cuprinde loculii. p 42.» ¦ (1) Cuv. este obiceiulii ca calfitorulii sa arunce bucatele de lemnii. 82. precum si pentru aceea ca sa nu treca vre-o vita saii vre-unii omu peste dînsulii. iar satenii arunca numai terna pe dînsulu. nici altu ceva.atoru în Orlatu. D-lii Romulu Simu. atunci se aprindii si arclendu-se se arunca din noii altele. se numesce si aice asniametiJLyiy ca si *n unele parti ale Bucovinei (1). Acolo a pututîi sa se întemple vre o nenorocire. . ca tota viata luî ar rfimâne neputinciosii.

Georgescu. si asta cu atâta maî multii. dupa credinta generala a Româniloru^ Înca si de pe aceea ca pâna chiar si natura tntrega se tulbura. ventulu se preface tn vifore si ventose cumplite. de 6re-ce si Românii transilvaneni înca credii si spunii. cari se sinucidu.» D-lu Alexandru Boeriii.» Din împartasirea de pe urma resulta în câtii-va ca si'n Transilvania se va fi numitii ore-când loculii. Boeriu. 40 de prescure. unde se înmormlntaii ceî sinucisî. (1) In Basarabia. de d-lu Teodora Simionu. (2) Corn. se tânguescii si ratacescii unii timpii maî îndelungatii. Cu tote acestea tnsa ele totusi se potu elibera dela munca cea eterna a iadului si scote la lumina^ daca li se porta slujbe si anume daca se dau pentru dlnsele tntro singura Duminica 40 de liturghii. stud. SimQ. a tuna si a trasni de se cutremura pamlntulu . saO. 40 de duce. sniamSnU (1). (4) Com. fniamete. Câtu de mare e pfecatulu. descoparu casele si cele-lalte acareturi ale omeniloru. ca si fratii lorii din Bucovina si Moldova. Simona. unde i-a dusii ciasulu cclU slabii sau ciasulU celU r6a (3). si 40 de lumini la 40 de biserici (2). Incâtu fie care trebue sa se Înfioreze si sa recunosca ca acesta nu este unu produsu alu . ca ceî ce-si ieail singuri viata diavoluUt îî îndemna la acesta ca sa le pota câstiga sufletele (2). si ca eî aii muritii acolo.si nicî nu am putu tu afla pentru ce se numesce astu-felu. cari scotA arborii din radacini. de d-lQ 1. In urma. cerulu se 'noureza si prinde a ploua ca din cofa. se ducii totii plângendii si vaetându-se dreptii în iadily unde se muncescii în vecî. ca plângâ. cacî înaintea luî Dumnezeii n aii la ce se arfita (5). si Al. dupa cum spunii o s6ma. care împiedica pre omeni si le face smintele. credii si spunii Românii ca sunt pierdute (4). din Nasfiudu. LalesQ din Hadâsenî. (5) Com. (3) Com. la gimn. de d-lu Rom. a fulgera. ca si 'n Moldova. T. se p6te cunosce. Si mu. ne scrie: ((SnlamenulU este unu felii de diavolii. Ce se atinge de sufletele celorti sinucisî. studintela gimnasiulu dinNasfiudii. ce-lu comitii omenii. dupa cum mi-a spusu S-Sa parintele G. si multe alte daune le facii. vfidendii ca nime nu le da nemica. cuvîntulu acesta se numesce sniameta pi. asteptândii ca sa le dea cine-va slujbe si pomana. 348 ca diavolulu le iea !n triumfu si le duce cu sine dreptu In iadu (1). de d-lG Rom.

spune ca trebue sa-sl fi facutii iarasi vre-unii omii unde-va singurii sie-sl sema (3).naturel. Insa 1 -una In dreptula locului din cestiune. Neputendu-se pune cruce tocmai In loculii acela. de d-la Rom. buna ora la cel Înecati saii ca(^uti in mijloculii 'umii. pâna ce ajungii In cerii (3). unti cunoscutii saii unii prietinii bunu. In loculu acela Insa. atunci sufletulQ lui e alâ dracului si nu mal are ce se arata in fata Domnului». (3) Com de d-lG Rom. arunca mreja de trei ori In apa unde . daca nu se pune cruce In astii-felii de locii. unde i sa Întemplatu cul-va nenorocirea. Mai departe spunii si credft Românii ca celui omorltii de trasnetâ i se iarta tote pacatele si se duce dreptâ la raiii (4). daca a fostii trasni tii saii sa Înecatii fara voia lui saii. daca a picatii vre-unii arbore peste dtnsulii si la omorltii. cari aii muritii fara luminare^ ratacescii Înca unii timpii mal Îndelungatii prin aeru. atunci se punii de regula ceva mal departe. Macove! si Gheorghiu: «Sufletula unuia. pentini ca bate ghiata (grindina).va. de d-lQ Av. unde sa Intemplatii nenorocirea. Cei Înecati fara voia lorii Isu ai Maicii Domnului. ce trecii pe acolo. atâta cel din Buicovina câtu si cei din Transilvania^ ca daci i sa întemplatu nenorocirea pe unu teritoriu strainii. atunci. atunci nu e bine sa se duca peste hotaru In satulu sau. si cerca a-I periclita si pre dln:jil (2). ci sa se Ingrope In satulu. ci mânia lui Dumnezeu. Av. îlii Îngropa preotulii ca si pre ori care altii crestinii. daca la omorltii altulu cine. Totusi spunii Ro- (1) Corn. Maica Domnului face mreja din fuiorele. care 8*a spânzurata. ce se punii la ajunulii Bobotezil la sf. SimQ. cruce. deCuparencu: «Daca se spânzura unulQ. care a muritii de morte naturala. Prin urmare. Daca vre-unii omii s'a nenorocitay adica daca a calutii de pe unii carii saii de pe untk pomii si a r&masii pe locii mortii.» Em. Petrea PrelipcenQ si alti 349 mânii. e alQ dracului. pentru ca si sufletele celoru nenorociti. loculii respectivii a fosta necuratay si din causa aceea i sa Intemplatii omului nenorocirea. Simft. (2) Com. MacoveiQ. când vede ca s aii pornitii astti-felii de furtuni si ventose. De-aceea poporulu. nemurile cele mal de aprope. Români din Bucovina. pe teritoriulu caruia i sa Întemplatu nenorocirea (1). pune o cruce de lemnii sau de pietra spre aducere aminte de nenorocirea saii primejdia Intemplata acolo. In stârsitu. precum si pentru aceea ca. dupa credinta poporului. ramâne si mal departe necuratii. si celii nenorocitii iese noptea Înaintea omenilorii. ne fîindii vina lui.

din cele mal maî multe parti ale Bucovinei si Transilvaniei. com. Românii de pretutindene aii cea mal mare îngrijire pentru înmormtntarea mortilorii. Românii din Transilvania. de d-ltt T. Cel omorltî de alti omeni. MacoveiQ si altî Români din Bucovina. Ii se iarta tote pacatele. de Gheorghiu. (2) Cred. (2) Credinta Romanilora de pretutindene. de I. ca sa nu fie constrinsi a rataci tn cea-Ialta lume prin Intunericii. daca se prinde în mreja. (1) Cred. EI credii ca sufletulii celui neînmormlntatii nu pote merge la loculii de odihna. o tnmormlntare simbolica. atunci unuM dintre trecatori le aprinde ca sa arda (3). Iara înmormtntarea. Din contra sufletele ucigasiloni nu-sl potu afla nicairi repausu. din Fundultt-MoldoveT. com. unde nime nu le-a tinutii lumina^ ca si calorii ce n aii fostii tnmormlntatl dupa ritualulii prescrisii de sânta nostra biserica. si când din aceste surcele sa facutii acuma o gramada mare. Rom. 41.se Îneca cine-va. de arii fi fostu ori si câtu de pacatosi. si mal cu sema simboliseza el lumina. cari ad fostQ omorîtl de catPc'i altii. In padure sau In aitu locu. Simonâ : «Despre omenii. de d-lQ Rom. 350 nulul llu sc('ite afara ca pe pesci. saii mal bine (jiîsii unde a muritii respectivulii. (4) lonenu. districtulu Nasaudulul. si daca respectivulii nu-i tocmai tare pacatosii. TonigariQ . Simfi. (3) Credinta Romfinilorfl din mal multe comune din Bucovina. Dupa câtii ne-amii pututii Încredinta din capitulele premergatore. de 6re-ce omori toril aâ luatQ asupra lorQ si picatele celui omorita^ iar sufletulâ acestuia merge in locuia desfatarii « . ce au muritu In câmpu. Av. respective tinerea simbolica a luminel se face astii-felii: Pe loculii acela. dora o potii câtii mal degraba capata. p. si a celorCi din Câmpulungii. Indatineza de a face omenilorii. se crede ca sunt curatiti de pScate. nici chiar In iadu^ unde mergu (2). Com. Rom. atunci li scapatii. op. unde sa Inmormtntatii. caci Maica Dom- (1) C'Om. cit. fie-care trecatorii pune câte unii surcelii. iar claca-I pScatosu cade printre ochii mrejei iarasi In apa si mei^e In iadu (1).

Bojînca. când se da peste cadavrulii vre-unui omii. Asa. p. alu carui corpii rSmâne neînmormintatu. 352 rindu In fi^lrâinâtate. op. ca sufletulii omului neînmormîntatii nu-si pote afla odihna hotarlta de Dumnedeii. temendu-se ca nu cum-va mu- (1) Burada. ca sa fie înmormîntatu ca alti omeni crestini . si mai cu sema Româncele. poporulii atribue aceste fenomene extraordinare la înecarea vre-unui omii. Besanâ. când li îeaii feciorii la oste. Datinele Romaniloru la înmormîntarl. plânge cu ângerulu s&u. când ploua ne 'ncetatii în cursii de mai multe dile. Datina acdsta corespunde celorQ ce facil Românii bucovineni si Moldoveni la unQ snlamSnQ. se arunca ceva pamîntii peste dînsulii spre a înlocui înmormîntarea (3). caci altcum Dumnetjleu ar fi avutii grija de elii. Inmorm. atunci credii ei ca unii atare omii trebue sa fî fostii forte pacatosii. totusi a remasii nelnmormtnlatti. p. Din causa acesta apoi. Iara daca nu i-lu potu de felii afla.» (2) M. asa Insa sufletulii lui ratacesce prin locuri necunoscute si nu pote trece în pace la odihna eterna. spre esemplu. de d-lfl T. 351 hotarîtu de Dumnecjeu. 208: «NemulQ românescâ porta o deosebita grija pentru îngroparea mortilorft. ca si atunci când îsi iea cine-va singurii vieta. Inmorni. ori se pare ca gemii rîurile. SimonG.va. daca buna-ora se Îneca cine. mal vârtosii ca poporeniî înca si acum se vedd a ave acea idee. H&. ci ratacesce necontenitii în timpu de maî multi anî pe unde i sa mistuitii trupulu (1).(3) Com. Viena 1866. 6. ci în multi anî umbla ratacindQ pe locuia unde i s*a mistuitu trupulâ. le rt'mâe c^jrpurile nelnmormlntate. Nota dela p. cit. Dovada def»pre acesta întristare >i grija mare avemu o . Altii iarasi credfi si spunu ca sufletulii omului. publ. fie acela ori si cine ar fi fostii. ca sufletulii celui neîngropatfl nu p6te lesne merge la loculu seQ. in «Albina» an. I. se întristeza Românii forte multii. Din causa acasta apoi si elementele lumii se tulbura. daca cu tota staruinta lorii. Totii din causa aceea. se punu luntre si punte si nu se lasa pâna ce nu-î afla corpulii ca sa-Iu înmormînteze. ci trebue sa se curatescâ mai nainte de pacatele ce le-a facutii în vi^ta (2). (3) Vedî despre acesta si Burada. ti cu deosebire pe câmpulu de lupta. De aceea. 55. No. 6.

Numaî Turciî cu pusca Si Nemtulu cu sabia Sa mance viata! (1). Unde-I omulu de nacazti. asemenea din Transilvania. (l) Gr. totu din Transilvania. N'at nicî pânza pe obrazu. m*a luatii. Nice popa cu cartea. Ca pe unde o sa morii Fi-va fi unu comu de lume^ Unde nu cunoscu pe nime. în cFamllia» an. Inima-ml sta sa se nimpa. suna asa: Plânge-me. Nici scandure de salasii. In fine a treîa doina ostasesca. maîculita mea! De te-a lovi doru de mine lea drumutulti de-a lungu.multime de doine ostasesci din tote pro\inciile locuite de Homâni. Intre altele. M'a dusti în tara straina. Nu-I nici lumina de seii. Unde mori far'de lumina . (li Alta doina ostasesca. . A«ra o doina osta^^esca din Transilvania ne spune. . Si pe cale amu plecatu. Nicî pânza pe piciore.. Poesil pop. Când am fostii la seceratii A vin'tii nemtulu. Nro. Ca eii tî-am lostii bunii feciorO. Fâra m6rte si nacazQ . publ. Ca »e face grâulu desu Si din erba totii ovesu . Nici pânzuta pe obrazu . . Orasele de-a rendu. ti acestea: . Nici omeni din satulii meii. . si anume din Orastia. Ck m au scosu din tara scumpa. Nict omu din a mea tara. Cam luatii boulii de cornii Sl-am facutii negru ogorii. Simtii unu doru sucrumatoru. . mama. MoldovanQ. suna precum urmeza: Maîca. Ci m6rte însalatâre ! Nu-î nici maica cu mila. 1867. l'nde (rrâulâ nu se face yi nici erba nu se coce. cu dorii. 39 353 Nicî nu-î lumina de cera.

Inmorm. Acolo mî-afla *ngropatîi. Far' de lumina de s&H Far* de om din satulii meii (1) De aici apoi si blastâmulu ostasiloru : . nationalQ economica si literara. (1) Observatoriula. De plasa cutitului. Din ochiti Doî pauniti. Mândre semne mi d'afla: La picI6re firba mare. La compania mândriei.Ca pe mine mi-I afla In fundulâ Italiei. 23 354 Din sprîncene Doua pene Si din frunte firba verde Si la gata Saftiâ florita. Din buzuta Schînteuta. An. Din gurita Tamâita. Jflariaiifi. De pusca 'mpâratulul: Fâr' de lumina de cara Far* de omâ din a mea tara. Nr. UI. U Bomânl. 26. Ca de grea m6rte-am muritâ. Pe la brâîi Holda de grââ. Sibiia 1880. c^^ariX politica. Sub o tulpina de bradu. Unde Nemtulii m'a puscatu.

36. pentru ca fara de tata si mama se pote boteza si cununa.Cine m'o facutu catana Nu-sî mal dee de pomana. adica tote ceremoniile înmormîntaril. fara numai parastas A si comandare Qd^xi prasnicH. la alte popore aflamii în prima linie ca . descrise pâna aici. mere. (1) Stefana MuntânO. Cine mg prinsa de capa La mdrte n'aiba colacâ. Ca pomana elâ sl-a data. dar iar de nasi nu (4). care sa facutii pentru asezarea sufletului. Nici nu-lâ ierte Dumne^eâ: (1). dupa cum a tostii barbatii orî femee. Nici la gr6pa cine-la duce. în care se împlânta o ramura de marii. Prin urmare. nuci si o vecica^ apoi se aprindii trei lumini în marii. Când la 6ste m'o luata! Sau asa: Cine mg prinsa catana. se daii nasei saii nasului care I-a botezatii. Românii din Transilvania credu despre cel ce morii prin straini sau în vre-unâ rasboiu ca asa le-a fosta ursita sau ca î-a ajunsU vre una blastimU ore-sl care. p. BrasovO 1891. Când la câmpii m'orO suturatâ. în crangUe careia se punii covrigi. In Bucovina nu se face dupa astii-felii de omeni alta nemica. si apoi i se tace slujba ca la unii mortii. La mdrte n'aiba pomana. Totii atunci se face pentru celu mortii si pomana si i se pune mSruliij adica o crestata (3). Ca colaculu si Ta data.jau astu-felii: Cine mg sc6sa din satâ N*aiba loca de alinata. Când catana maorii luata. 355 Nicî scânduri de copârsgâ. si pe urma se împlânta în pamîntii. . tote acestea se punii întrunii blidii si dupa ispravirea slujbei. Trecendii acuma dela datinele si credintele Românilorii. si de-aceea le-a fostU crgpata pdmintula departe de patria si satulii lorii (2). este datina de a i se face unii stalpU^ care la sese saptamâni (40 de (Jile) se Îmbraca cu o ile ori cu o camesa. Doine si strigaturi culese din gura soldatilor^ români din tara Ardduluî. Ca elâ pomana sl-o data. daca a muritii cine-va In tara straina sau In vre-unu rSsboiii. Nice lemnâ uscata de cruce.

: Ncc ripas datur horrendas et rauca fluenta . cea mal mare grija de înmormîntare. Romanii aveaii datina a face totusi unii (1) D.va a murita In locii strainii. (2) Corn. si numai dupa aceea vinii sa vada lacurile multti dorite» (2). (3) Crtetatâ=o pane în forma crucii. ^i p'*»te ca de i"»e acestu timpu datezâ «?i proverbulu latinescu: '^^/^ mortuls nutl^n*^^ aut niliil. I. in o Albina» an. 331: «Odata ce more cine-va. publ. nimenul nu este permisa a mal 4ice ce-va rSâ de morti. Viena 1866 Nro 72. lib. si daca si trece. Iata ce ne spune In privinta acesta renumitulu poetu Virgiliu: tfNicI nu-I este permisu a-i trece peste tngrozitore termuri si peste aceste riuri bubuitore mai nainte de a se fî odihnitâ osele lorii tn pamlntu . Daca se scia ca ci ne. p. SimQ. prin urmare nici nu se putea îngropa a casa. Insa corpulii lui nu se afla nicairi. pâna când ajungea la o apa sau lacu. si urm. Pompiliâ.» (3). atunci acelu sulletu trebue sa ratacescâ mai nainte cel ti putinu o suta de ani pe cai strlnibe. (1) M. Mal departe credeau Romanii. VI. ce se nuniia #S<//x. de d-la T. ca nu cum-va sa tragi asupra ta mania peiloru.>i hi^'t\AH Oîfiulâ morâ liOinaniî vorMau t^«ru-deaunacucelu mai mare respecta ^i cu pietate. v. Cântece pop. de d-la Rom. daca nu potT a dllce de bine.» (2) Aeneid. parendu-li-se m6rtea. (4) Corn. StancHCu. stramosii nostri.h feau: v^f#f morta'a nilul n/si ht-ne. 3.* adica: despre morti h^ nu vorbesci nemicâ reu. Sau în epistola sa catra Ariadne: «Sufletulii nefericitii va merge In borile straine. Simonfl. op cit. pe locuri necunoscute. 325. astu-felu ratâcescu In timpu de o suta de ani si sboru Imprejurulu acestora tarmuri. de o vointa extraordinara a t)eilorii. aveaii ca si Românii de astacjii.Bomanil. câ sufîetulu unui omit «tîngropata nu pote trece la locurile de odihna. adica în patru corne. dupa principiile lorii pagâne. iji sufîetulu mortului trebuia sa treca peste acesta apa ca sa pota ajunge la locuinta de odihna. care proverbu de altu-mintrelea fe'a pdstratu ffi In unele pârti locuite de Români (1-.

v. Tumulus inanis alu UomanilorO corespunde In câtu-va cu sniamSnuhl saii sniametulâ la Români. asa credii si Românii nu numai despre sufletele celorii nelngropatî. atunci ei aruncaii câte o mâna de pamlntii peste dlnsele. caci precum credeaii Romanii ca sufletulii celui nelngropatii ratacesce.e aista destilâ de apriaîu ^iKidiu: . cu osele si cu capulii nelngropatti. volitantique haec littora circum. ca e cea mai mare nefericire pentru acela care nu arunca nemicâ pe sniamfinii. (8) Spiritus infelix perigrinas ibit in auras. ci si a celorii sinucisl. ij. asa credii si adî Românii. si dupa ce vei arunca peste mine de trei ori cu pamlntii. et magna manes ter voce vocavi. a facutii celii maî mare pficatii. marea.r.«sea*^j o p*:rr*iaâ cu rr. de unde corpulii nu s ar pute scote si îngropa. 1. si precum tineaii ci de celii mai mare pScatCi de a nu arunca pe corpurile aflate pamlnlu. 357 mormîntu desertft pentru dtnsulu. pleca» (2).deci: martea tn ap4y prec-^rn ni o fep. quam sedibus ossa quierunt. 33. si credeaii ca daca cine-va a Intrelasatii acesta. Da-le ce li se cuvine.. -!:1 mai bucun-s^u. 22. e. 505: Tune e«romet tumulum Rhoeto in littore inanem Constitui. At tu nauta vagae ne parce malignus arenae Ossibus et capici inhumato Particulam dare. fara nici o ceremonie maî însemnata. Temerea cea mai mare a stramosilorii nostri era: sa nu mora unde-va în atare apa.Transportare prius. Injecto ter pul vere curas. Despre unii astu-felu de mormlntii desertu numitii tiimuhis inanis vorbesce Virgiliu astu-felu: «Atunci am asezatii lui Rhoetus unii mormlntii desertii pe termurî si am chiematii de trei ori cu voce tare spiritulu repausatii!» (1) Si daca osemintele mortului mai târdiii se aflaii din Întâmplare neîngropate. (2) Od. precum e d. Turn demum admissi stanaque exoptata revisunt. . lib. (1) Aeneid. Asa ne spune Horatiu In privinta acesta urmatorele: «Si tu luntrasule nu te arata nelnduratu lata cu tSrlna spulburatore. Centum errant annos. . VI.

thurn tiriu'O. In locu de gropa. genus est miserabile lethi? lic/nite uaufrn'/mm.» de unde usoru fUs pote e^tplica. pentru ce liomanîi pagânî.te o deo^.stâ ln. F^Ht ftljfjuid tatove «uo. I. fratele sau sora copilului mortu se scobora In gropa pe secriu. Chipulu cum se sfeversesce acesta fratie este urmatorului la tinterimâ. ÎNFRATIREA Daca Intr o familie se 'ntempla de moru doi copii unulâ dupa altulu. XK nu Intrelasa de a-^l face Înca pana ce sunt In viata secriulu sau sâiasulu In care aO Ha fie Inmormlntatî.<:iIorfl de mare. Pentru ca se temeaO ca nu cum-va In lip$a mormlntului sâ r&mâna nelngropatl ^2. (\) Thni Uh. K-.'ti'rn6 de naufnii:/j. unulu cu o mâna si celu- . l \l t»U Nofi l(. însa sa fie lunatica (1). cu acela^ cu care are sa se prinda frate de cruce. cit.. iar celu-laltu copilu îlu radica din gropa si punenduse fata 'n fafa. No. atund. nu numai avutii. htud. unulu din copiii rSmasI se prinde frate de crace cu unii altulu din alta familie. ci ti Hâracii î«-î gîjtiau gropa Incâ In viata. dupa ce sa datu drumulu secriulul tn gropa. p.si uni felu de m-rte larâ rn^li Sc«j*. «1..I 71 rifxd&jduerice Ia mormintu inmormintare. 55. si demândâce-va la al ^. 208. cit.bire ori de cade ciae-va prin m«I»rte na^J^alâ »»arj fierfl ri p-jne tnjpulu murinda cavenilâ. dupa cum am vCrJutO si mai busu In cap. «AlbiiiA» ar». Bojînca. ferrove cadenlera In Holita rnoriens ponere corpus humo: Kt nmndare hiiin aliqua et sperare sepulcrum Kt nori aerjiiorei« piscibus esse cibum i'i) M lUiunud. op. 369 XXVI. fie de orl-ce sexu. I>a liomanl datina din urma provine numai forte sporadica. Dar pentru aceea. ^i m '«rtea LtJ va fi unu daru. mor» niihi inunus erit. crs. apuca unu colacu. iara nu dfsviTie rnâncorea pe«. spre a scapa de morte pre ceî viî..«Xarn frcâ de rn'^r-te. multi insi.

p. numita allmintrelea si comanda. p. asezându-se pe marginea mqrmlntuluî si rupendu o furca de strînsu fenu. asemenea si V. cit. BucurescI 1878. mai alesu In Moldova^ In urmatorulu modu: «De cu sera. Inmorm. Columna lui TraianCî. Amendol fratii acestia se privescu ca si cum aru fi frati buni. maî cu sema negri . si amesteca sângele lord. pe care ceî ce vord sa se prinda fratî de cruce o saruta. se facea o gropa si în- . dupa aceea se saruta si astu-felu se facu fratî de criu)e. p. pag. 5 11 . 39 40. 39 40. pre care unulu o apuca de unu cracu iar cela-laltu de altulu (1). când a doua (Ji avea a se Inmormtnta repausatulu. in partile dela munte se sapa într'o stânca o cruce. lon^nu. BucurescI 1866. 360 Fratele mortului lunaticii se pune în fiare si se prinde apoi frate de cruce cu unu altulu. . Inmorm. si astQ-felQ se facd Cifrati de erucey). (2) Burada. an. venia preotulu si se aducea una sau mai multe 01 si berbeci. prasnîcil sau pomana. apoi îsi facfi la mâna drepta o taetura. op. Poesil populare. pag. VIII. In judetulu Oltu. se face comandarea. Alecsandri. In vechime se lacea comandarea. 40 : «ObiceiulCi de a se prinde frate de cruce nu se face numai la mormintâ. fratele de cruce cu sora de cruce nu se potu lua nici odata tn casatorie (2).» Vecjî si HasdeQ. COMANDAREA Dupa ce sau întorsu toti petrecStorii dela tinterimu si dupa ce sa sp6latu fie-care In chipulu cum s'a arfitalu în capitululu XXIV.361 - XXVII. mal este Înca obiceiulu a se prinde frate de cruce astu-felu: (1) Adica in aceeasi luna nascuta. (l) Burada. Acesta datina veche iî l^ga a-sl da vidta unulQ pentru altulQ.laltu cu alta si-Iu frângu In doua . 13. t II.

p. iara din carnurile dobitoceloru junghiate astu-felu. Nota dela p. pe urma omenii le taie pe marginea gropel ca sa se scurga sângele într'lnsa.Ji Preotului se da capulu si pielea oiloru sau a berbeciloru. diferite fripturi sau si alte bucate. iar carnurile se faceau bucate si se ospatau cu dlnsele petrecetoril. La masa punendu-se si dându-li-se câte o cupa de vinii. borsu de pas6re. ale Rom. Inmorm. si preotulâ le cetesce o rugaciune. lipindil luminarile aprinse de cornele dobitoceloru aduse. punendu sa curga sângele în gropa facuta înadinsu pentru acesta. dupa cum ÎI ajunge capulu. carora li se împafU^ ^^^ ânlâi câte unii colacii si o luminare. . sarmale. facu o gropa. cari ÎI placeau repausatulul fiindu în viata. si apoi. rSsarite fiindu acum stelele. A.j> Capulu si pielea vitei taiate se da preotului. (ji^c^^du: iitiford 8d fie tSrna reposatîduîJ> (2). 154. Toti petrecfetoril se punu la masa mângâindu pre rudele mortului cu vorbele : «cd a^sa-î lumea acesta trecâtârcj si ca în curenda saU mal tar^iU ne vine rendulU si nouS)) (3). si cu renduela acesta Indesându paharele. (1) V. BucurescT 1866. varsa putinu vinii din pahare si apoi (JicQ : (nsa'î fie tSma usora reposatulul^'Q si altele. sunt: zama cu tocmagi. de unde a rfimasu apoi proverbulu: <c a datu pielea popii» ^ adica a muritu. le lipia luminari de cera prin corne.: «Acesta obiceid de a vfirsa o parte din bautura pâna a nu duce paharul Ci la gura libatie se face pentru ca sa alunge nalucile mortilorfl ce sbonl prin lume si se amesteca în faptele omenilorCi. luându. Gropa acesta se numia din vechime aaratU. 362 fie-care. 43 44.» (2) Burada. le citea o rugaciune si apoi venindu renduitiî le taia.torcendu vitele catra apusu. de unde chiar când sa pierdutu obiceiulu acesta. galusce. le întorna catra apusu. înainte de a h6. carne cu perje. varsa putinu pe pamlntu (1). Bucatele cele mal obicinuite în Moldova. Lambrior ne spune în privinta acesta urmatorele: a Comandarea se pregatesce anca pe unele locuri In chipulu urmatoru: In spre ^iua Inmormlntaril se aducu In ograda mal multe ol sau berbeci^ mal cu sema negrit si dupa ce au râsaritu stelele. 6. a rSmasu vorba: aaU data pielea popii ^y> adica: a muritu. Alecsandri: Poesil pop. se facu bucate pentru comandare. plachil. numita i(iara. ce se facu la comandare. p. cit. (3) Op. In unele parti din Moldova se face comandarea si astazi mal totu asa cum se facea ea si In timpurile vechi.

aveau si Bomanil din Bticovina datina. se pune acuma la comandare (2). dupa cum spunu batrânii. De-Î lua una ca mine Dumnecjeii sa-tl dee bine . . Si sa'i gusta din coliviâra Sa t^da dnlce-î ori amarat Si sa bema din garafiora Sa-} fie tarna usora^ Ca doue petre de mora (3) . Mâri6râ iara minte. unde nu este datina a se pune pomulu Ia mormlntâ. De-I lua-o mal frum6sa. Mâritâ-te sa me'nsorâ Ga sa nuti ma! moru de dorâ. Mal de multu. Mat tota procedura comandarii Românilorii din Moldova^ ni-o Infatisaza si urmatorea doina: Frunza verde bobu si linte. Dumnecjieii sa-tl iaca casa. . -Ins6ra-te Dumnia-ta Sa vedQ pe cine-î lua. tocmai ca si cel din Moldova.363 mat uita rudele din suparare. iar petrecStoril se Inveselescu de-a binele» (1). Sa merga si eu la o pomana Si sa-ml dee-una colacelu Sa'l fie de sufietela. De-I lua-o grozaviâra Dumnezeii sa tî-o omora Si sa-î faci o mesisdra. In unele locuri. când muria . dupa cum sa aratata mat sus tn capitululu XXIV.

Olariii. Proverbe pop. si care însemna atâta. iara pielea vitei taiate cu corne cu totu o da preotului functionarii peste mormlntulii repausatulul. Marian. Loculu preotului. In vechime datina acesta trebue sa fi fostii forte raspândita nu numai la | Românii din Bucovina si Moldova. p. învfitatoru în Domanii. ci totii-odata si prin variantele acestui proverbii: amal ca era sa dee pîdea popii y> = mal ca era sa morâ. 154. datina acesta nu mal esista nicairî în Bucovina. d-lii los. Inmorm. Starea materiala nu le mal permite Românilorii sa faca multa cheltuela. Pe unele locuri învârtia tmprejurulu cornelorii si matele vitei taiate. duceoii din (1) VedI despre acesta si S. si cu carnea acestora facea apoi comandare sau prasnicil. o oie. FI. dupa ce preotulu sigila mormîntulu. unii bou. lasT 1888. *p. aare sa dee pielea popiî» =: nare scapare. ci pretutindene la toti Românii. De corne lipia o lumina aprinsa de cera si punea si unu colacii. ((câtil pe ce de n'a datu pielea popiln = câtii pe ce de n'a muritii. dupa ce binecuvtnta masa. 37. se aseza acolo. 433. Cântece moldovenesc!. nemurile celui mortu înainte de Inmormîntare taiau unu berbece. p. era mal dinainte designatii. sau si alta vita buna (1) Lambrior.. câtii a muritu. Durada. când se cumendaii tfiraniî. 43. Cu privire la Românii din BanatU. p. Buda-Pesta 1877. p. îa «Familia» an. 365 . o vaca. Afara de acesta si interesulii pentru pastrarea datinelorii strabune tn multe locuri sa pierdutii mal cu totulii. are sa mora (1). dupa câtu suntemii Informati. 45. Astâdî. prin acesta. XIII. (2j Burada. op. rom. In unele locuri Insa era datina de a pune pielea vitei taiate sub piciorele preotului dupa înmormîntarea mortului si anume când se adunau omenii la comandare. Inmorm. si elii. Aducerea aminte despre acesta datina strabuna Insa sa pastratii pâna si'n ^i^^ ^^ asta4l nu numai prin proverbulii aa datu pielea popil^y> care este forte usitatii în Bucovina.cine-va. (3) El. ne scrie urmatorele: «In copilaria mea. 147 364 de mâncatu. No. publ. cit. Sevastosa.

Ge-care pe locuia ce i se indica de catra cel de casa. amintindu In decursulu ei nu numai pre celii de curendu mortu. poftoscii înca în tinterimii fiindii o parte dintre petrecfitori ca sa vie la prasnicii. maturândQ si grijindii cum se cuvine casa. în care a statii mortulii. fie-care insu stinge lumina si strângend'o d'impreuna cu colaculu. iar când o stârsesce. o iea de regula cu sine si o duce acasa. iar jurii împrejurulii mes^i câte unu colacii de care se lipesce si o lumina de cera. La mijloculii mesei se punii. iar dupa ce Încheie ectenia binecuvinteza masa. la unii locii patru lumini. face ectenia mortiloru. atunci satenii cjicu despre elu ca în zadara a datil pielea popa. maî multe feluri de bucate. ci si pe cei-lal0 morti din familia respectiva. unii berbece. n^murile acestuia. Asemenea se lipesce si de paretii odaii. In multe locuri am observatii ca la capetele precum si pe de laturile mesei se mai lipescii înca câte o lumina separata. Dupa ce au ocupatu acuma locurile. dupa putinta. Când Începe preotulu ectenia se aprindu luminile lipite de colacu. iara allulu zace greu bolnavii. ci fîe-care o pastreza pentru sine. spre esemplu uniî omu s'a cumendatUf dar elu comite multe fara-de-legî. unu vitelii saii o juninca. si despre acela dicu satenii ca voesce sa dea popii pielea. unde a statii mortulii. preotulu tamâindu casa si masa. si apoi se pune fie-care pe loculfl sSu. Dupa ce s a înmormîntatii acuma mortulii. pe marginile mesei. atunci adese-ori asternii o masa mare afara în ograda. câtii si în cele-lalte odai. dupa cum am arStatft mai sus. .pieile oiloru. 366 Adunându-se cei poftiti. cari au repausatu mai de nainte. se apuca de graba si asternii una sau mai multe mese atâtii în odaia.y> E dreptii ca si'n (Jiua de acji ori de câte ori se face vre-o comandare totu-deauna se taie o oie. iar daca o timpii de vara si odaile sunt mici. dar nimferui nu-î trece prin minte ca pielea vitei respective sa o dee preotului. Astazi însa datina acesta a Incetatu cu totulu si numai proverbulu se pastreza în gura poporului si'n maî multe întelesuri. In multe locuri am observatii ca colacii si luminile nu se Însira. femeile ce rSmânu acasa. câte o lumina de cera. cari amintescti pre cei patru evangelisti. In timpulii de fata se face comandarea sau prasniculu în cele mai multe parti din Bucovina 'astu-felâ : Cum sa scosii mortulii din casa si s'aii pornitu cu dlnsulii la biserica. astii-felii ca sa formeze o cruce. se as^za cu totii la masa. ce le taiau pentru pomana^ câte o piele popii.

se pune pe lânga mâncarile Îndatinate Înca si o gaina sau unu cocosu fripta. apoi din coliva si aceea din cele-lalte bucate ce se afla pe masa. cu deosebire cel mai bâtrâni si copiii cei mici. Dela acosta datina forte raspândita in Bucovina se vede ca s'a nascuta cu timpulu ticaia: add-î colacii si luminarer^y care se diice despre unu lucru Imprumutatu.^ece suflete de-o data. De aice se vede ca sa nascutii apoi si dicala: Fata mare 'n comandare Nici colacii nici luminare. nici celii pierdutii nu-l\i vei mal afla. saii despre unulii pîerdutu. iar cea vie^ care Înainte de a se da seuda si se spala bine pe piclore ci^ apa curata. ce nu-lu mai poti capfeta Indferfeptii.i> si totQ asa pe rendu pâna ce dafi fie-caruia mesanu câte unu colacu si o lumina. sau când se pornesce acasa.ci se pastr^za unde-va Intr unu ungheriu. La fie-care comandare ieaii parte mal cu sema cei Însurati. precum în Bolanu. care trebue s o îndure sufletulu în calfitoria sa cea Îndelungata si ostenitore (1). asa si lucrulu Împrumutatii nu ti se va mal Intorce. mal alesu daca e cocosu. (jiicendu In acelasi timpii: apoftimU de suflettdU Iul N. care e menitu^ nu ca sa-Iu manânce la starea locului. si parte ca-lu va ap6ra prin cântarea sa. Daca la casa celui ce face prasnicu sar întimpla sa nu se afle nici unu cocosu sau gaina de Intrecutu. i se mai da preotului înca si o gaina vie sau unu cocosa viu de sufletulu celui repausatfi. Ostrita. fi a luî N. nomurile repausatului ieau câte unu colacu si o lumina aprinsa si le daâ fie-caruia In mâna. apoi cumpara si de ar li sa faca comandare chiar si pentru (. iar dupa ce a sflrsitu preotulu panachida. Totu atunci. raru când Insa feciorii si cu atâtii mai putinii fetele cele mari. trebue numai decât sa caute atâtea gaini sau cela putinu atâtia pul ca sa le dee preotului de sufletulu celui repausatu.j> Iar celO îmbiatii. . Dupa ce s panachida mal ântâi abia dupa au asezatu acuma la masa si preotulâ a facutii si a amintitii pre toti mortii. 367 ~ Dinaintea preotului. Asta mal cu sema în satele amintite mal sus de peste Prutii (2). Mahala. daca a mal râmasii. iar când II va fi mal calda ca-lu va stropi si recori de arsita cea mare. IncepA cu totii a gusta din pausU. de spiritele cele necurate ce arii voi sa se apropie de dlnsulu. care nu-lu mai poti afla. ci sa-lâ iee cu sine acasa. In multe comune din Bucovina^ atâta dincoce câtu si dincolo de Prutii. Horecea si altele. parte ca-lu va conduce pâna la raiu. crecjiendâ cSl gaina fripta are 3 o vada mortulu In cea-lalta lume. Când sembie ospetii sa cinstesca li se spune: npoflimik da saii cinstesce de bine de sufletuLU lui N. caci cum nu se tntorce mortulu dela mormlntu.

se face prasnicu nu numai în ^iua înmormîntariî. Rom. la treî ani. o lumina si o bucata de pânza (2). ArchangelulH trebue sa se lupte adeseori forte multii cu omulu pâna ce-I taie capulii si-I scote sufletulu din trupu. sunt stropiti si unsi cu sânge de alu acestuia. Afara de cele arfitato pâna acuma mal e de însemnata înca si aceea. de G. ca în unele sate din Bticovina si cu deosebire în cele de pe malurile Prutului. (2) Cred. corn. pe lânga colacâ si lumînare. De aceea toti pareti! unde sa Intemplatu mortea unul omu. de Const. Ostrita. Iar ungerea si varuirea acesta o îngrijesce de comunu o femee straina. care capata ca plata unu colacelu. trebue numai decât sa se unga si varuesca tota casa. Merchest. în unele locuri.primindii si cinstindiî. la unu anu. Ilorecea. care se face pentru ca sa pota trece mortulâ în cealalta lume. de G. Prin urmare în decursulu celoru dou6 ^We ce urmeza nemijlocitii dupa înmormîntare. Mahala. TurturânA. stnd. A treia (jii dupa înmormîntare se face sfintirea apel. la nou6. Tomoiaga. La acesta masa. . precum: Boianu. gimn : «daca nu se face pratnicU a treia 4i nu pdte sa traca sufletulu în cea-lalta lume. dupa cum spunâ unii. si la dol-spre-cjlece ani (l). (2) Com. în decursulu careia se amintescu totî cel de casa si care se 'nchee cu aDumnedeil sa le înmult&cd aniUn apoî Îsi iea fie-care colaculu si lumina si se ducu pe acasa.» 369 de lutu sau de stecla^ care se da plinu cu apa sau vinu ospetiloru ta mâaa amintindu la fîe-care dare pre unulu dintre repausatil familiei. Multi insi credu ca 3I6rtea sau. rfispunde: uDumnedeU prim^ca!j> (1) Corn. apoî la sese s6pt6mânî. se scola dela masa^ preotula face ectenia pentru cel vii. la septe. se mal adaoge înca si unu vasu (1) Corn de d-lfl V. din DoianA si Mahala. precum buna-ora în Badeutu. TomoiagA. ca sa se acopere petele cele de sânge. de Ionica alil lui lordachi Isacd si a celorA din Funduld-Moldovel. si dupa aceea se da apoi masa. corn. Iar dupa ce au ospStatu cu totii. si Ionic& ald iul lordachi IsacQ. Tomoiag&. se stropesce tota casa. ci si mai pe urma si anume: a treia si a noua cjii dupa înmormîntare. 368 Astu-felu dureza comandarea ca la o ora sau si mal bine.

unde se face parastasU pentru celu repausatu dimpreuna cu care se pomenescii si ceMaltî repausati al familiei . (2) Com. Ceî maî avuti adeseori împartescâ la ocasiunea acesta si câte unii mielii. oie. radicândii în acelasî timpii si pomulii dimpreuna cu pomenele. la nou6 si la dou6-4ecl de (jli'®^ ^^^ la patru-diecl de ^ile se chiama preotulu de-î radica panaghia. apoi la unii anii dupa repausare. Inmorm. precum si 'n anii urmatori. (1) Com. de d-lil V. la noua luni si . facendu-1 atunci si veclnica pomenire. de d-la Av. totu din Moldova. stropesce casa precum si tote acareturile de pe lân^^a acesta. In alte comune. dar de comunii numai la vre-unii fînu. nepotii saii altii nemii anume ca sa nu treca averea în mâni de totii straine (2). apoi cânta panachida si pomenesce pe totî ceî repausati. U Bom&nl. Pentru sufletulu mortiloru so mal face înca si soboru la biserica. Marianii. TurturdnQ. face sfintirea casei. la trei luni. La ocasiunea acesta se chiama preotulu de face mal ântâl sfintirea apel celei mici si stropesce casa. iar masa. si apoi se da masa (1). In diua prasniculul^ care se face la unii anii dupa repausare. e datina în cele mai multe comune din Bucovina de a se duce maî ântâî unii pomii si pomene la biserica. MacovciQ. B&utura acesta e menita pentru ceî repausatî. daca ceî ce o facti sunt omeni avuti. se face masa pentru pomenirea sufletului celui repausatu la trei. preotu. adeca pomana saii comandarea se face aii numai în curtea bisericii. vitea saii vaca de sufletulii celuî repausatii. aii în ambele locuri. La masa se 'mpartesce celorii presentî câte unii colacii si o luminare. pentru care se face pomenirea. ale caroru suflete ardu nerescumpfirate în Intunericulu din cea-lalta lume. Sofiindii preotulii. e datina ca a mua ^i dupa tnmormtntare sa se faca o leca de pomenire sau prasnicu ca si 'n Bucovina. RadasenI si altele din judetulu Sucevei. aii numai acasa. 24 370 In unele comune din Moldova^ precum buna-ora în Malini Baia.OspetiI sunt obligati a be din vasu macaru cis-ce-va înainte de ce prindu a osp&ta. si totii asa pâna la anulii alii doî-spre-decelea (1). saii numaî sfintirea apei celeî micî. Adeseori însa ceî avuti chiama pe preotulii acasa. la jumState de anu. Totii acesta se repetesce la nouS cjiile si la sese saptamâni ale aceluiasi anii.

In Transilvania si anume în comunele de prin prejurulii orasului Sibiiii. cofe. Împarte meseniloru dupa ospfetare câte unu colacelu sau o bucata de pane si o lumina de cera. Poporulu' însa crede ca e forte bine ca comandarea sa se faca cu pomisorl. josu la pamtntu si dupa ce au ospâtatu li se da câte unu colacelu si o luminare de cera galbâna. covrigi. facute în deosebite rSstimpurî. e. si Anita Pletosa din Radasenî. si venindâ omenii se punu la masa. comândula se face astii-felii: se pune masa. asemenea la 9. In curte Incependu dela masa si pâna la porla sau si mal departe In strada. care se da apoi preotiloru (2). se presara pae si pe ele se aseza o pânza alba. în fine. comandarea se numesce nsaracusta^ . numite panachida. se împartescu mai ântâi acestea. se chiama griji. » (2) Burada. la 21 si la 40 de dile se face coliva. olo sau blide. atunci se mal pune si unu colacu si luminita de cera. se pune unii colacii mare în care se împlânta unii copacelii încarcatii cu mere. Când comandarea e cu vase. Totu în Transilvania^ si anume In tinutulu Fagarasului. iar daca e ploie în suri. la trei (jiile dupa înmormîntare se face coliva la biserica. si dupa aceea începe ospStulti. op. Fie omulu câtu de neavutu. (. iar când e cu cofe se mal pune înca si putina apa. în alte parti totu din Moldova. Inmorm. pe car! se punu strachini cu bucate. când se scote si coliva la mormîntu. cit. 156. p. Tote aceste pomeniri. caci atunci sufletulu respectivului în . pe lânga bucatele ce se afla.j[iccndu-se ca asta cu tSrina în gurdn (3). pomisorl sau vase ca d. (3) Lambrior. unde sta de manânca preotulii si cu fruntasii. De cum-va comandarea e cu colacii. In districtulu Nasaudulul comandarea se face de regula afara. prune si nuci. de Marîuca Nistoru din Malini. p. iar feteloru bisericescl Înca si câte o naframa (1). si numai rare ori în case. 371 cJiaile orchanghele^j> toti mesenii salta si legana colaculâ cu copaculu. si apoi când cânta preotulii: aimde umbreza darulu teU Mi- (1) Dict.la anulu. 52. si mare multii e cainatu acela^ caruia nu i s'aQ purtatii grijile. hendu si mâncândii din abundanta si dicendu: a Dumnetjeil sa-lU iertey> si aDumnedeU sa primesca)y. colaci si praznicu. cari de obiceiii sunt supa de taeteî si friptura. turte.

p. nicî când aluatii acru (3). 44 45. E prea bine sciutii ca Româncele de pretutindene cocu pânea precum si alte copturi cu aluatu. ci si maî pe urma. . In BanatUj si anume în comunele Barjovicii. sburându ca si o pasfere dintr'unu pomu într'altulu. Comandarea precum si cele-lalte pomeniri se facii din partea mueril. se face prasnicu saii comândii nu numai nemijlocitii dupa înmormtntare. totii asa si'n Transilvania. atunci pomenirile acestea se facu de catra fiiî iar daca si acestia lipsescti. colacu. pomene. Inxnorm. (3) Com. adica a doua di dupa înmormlntare. (1) Corn. se stinge luminarea si se pune bfitulii pe unii scaunu lânga masa. Si precum la comandulii primii. Prilipetu. asa si la cele urmatore. maî alesii celea din Transilvania. care se numesce afestanen si care corespunde pomenirii de a treia di la Românii bucovineni. apoi la sese sSptSmânî. pe care se încolacesce o luminare de cera galbftna si sta aprinsa câtii cetesce preotulu rugaciunea mesei. si în partile Almajuluî. tinendu astu-felii loculii mortuluî (4). Ca si'n Bucovina. adica dela pânea ce se coce pentru pomenirea celui mortii. atunci rcspectivulu mortii le va ave în cea-lalta lume. înainte de a se aseza glota la masa si de a binecuvînta preotulu bucatele de pe ea. Simona. Georgescu si d-lu T. se împodobesce frumosii cu flori unii bfttiS. la care sunt Invitati maî sema ceî maî de aprope si veciniî (2). de sese septemânl^n si în urma la unâ anii.gradina ralului înca se va desfata. se facii colaceî si se pune unu prândii de bucate. nu lasa. de d-lu Rom. SimQ. atunci se facu de catra alte (1). Simonu. (2) Corn. Despre pausu. daca e mortu barbatulii. nemuri morta niuerea. iar claca barbatulu sau muerea morta sotii. de d-lG I. pre care îl ii prepara ele singure si din aluatii de acesta pastreza ele apoî si pentru alte copturi Dela pânea mortului însa. care pomenire se numesce in unele locuri aprândulii cela. sad din partea barbatului (1) Burada. de d-lG T. se crede ca dându-se de acestea în acesta lume de sufletulu celui repausatu. apoî asezendu-se cu totiî la masa. 372 daca e nu are lorii.

din grâii fiertii^ pusii pe unii taierii si mestecatii pe alocurea cu miere de stupii. Asemenea cauta colacaritele cu mare luare de sema ca nemica sa nu puie la masa cu pareche. b) la nona clile^ când se scote prâmJisQnda. ci totu-deauna sa se faca cu o di mal nainte. de dlQ losifa Olari a 374 iTiari ne ducu colivele la biserica si punendu-se Ia unu locu ceteace preotulu rugaciunea îndatinata peste ele^ iar prin cornunde t^ranescl me«^e preotulu din casa tn casa de sGntesce coliva Cu acesta ocasxune. pomana ce se da de sufletulu celui repausatii. e) la jumatate de anu. gulâi etc . f) la unii anu si g) la serbarea patronului casei. afara de-lu manânca copiii. p. c) Ia dou6-decI de cjile. d) la patru-cjiecî de (Jile. care consta. si la urma talharilora^ sub cari se'ntelegii spiritele cele rele ce staii In calea repausatului în cea-lalta lume voindii a-î lua sufletulu si a-lij duce cu dlnsele în iadu (1). Pâna chiar si olele dela focii cauta sa fîe fara pareche. apoi st. înfingendii în grâu pe de-asupra falii simetrice de mere. atunci în cele mal multe parti din Ba^iatU se face si se pune si acoliva)). 45 46. când se face rugaciunea de sacrificiu. La fie-care masa. chemati la serbarea patronului. apoi unde sunt multi adunati si nu Încapu toti a tine cu mâna nemijlocita de . care grâii sfintitii prin rugaciunile preotului se împarte apoi atâtii de sufletulii mortului nu de multii repausatii. apoi se ocolescii cu tamâe aprinsa pe carbuni si abia dupa aceea se junghie. dupa aceea mortului.(4) Burada. pere. ci totu-deauna fara pareche. ce aii repausatii mai nainte. se numesce maî ântâi luî Dumne(Jeii. Inmorm. ca si'n cele-lalte parti locuite de Români. prinde cu mâna preotulu Împreuna cu casnicii <ji c^iusângenil. câtii si de sufletulii celorii-lalti morti. La tote pomenele acestea se cauta ca nicî când sa nu treca timpulii. Archangelîy adica mortii. în orase mai (1) Com. Vitele destinate pentru pomana mortului se spala niaî ântâi cu apa curata pe piciore. Când se serbeza pati-ontilu casei. Când se pune coliva sacrificiii mortilorii. pomenele mortiloru se facu de regula: q) dupa înmormlntare. de coliva si radicandVj In su9 reciteza rugaciunea. 373 Totu tn Banata^ precum In tinutulu Oraviteî.

atunci se tntindu mesele In casa sau afara din casa. luminari. 1882. ca si la comandarile ce se Iacii dupa Inmormlntare. judetulu Suc6va. despre carî ni-î vorba. se punu la masa. mal alesu In satele. cari sunt forte reslatite. . tuturoru celoru de fata se împartCi basmale. la care se aseza apoi toti petrecfetoriî. . si abia dupa aceea pornescu cu mortulu la gropa. înainte de a gusta din bucate. In unele locuri. Calindaria pe an. de Mariuca NistorG din Malini. de unde bea (1). 375 / tnsemneza ca sutletulu repausatului sa aiba pe cea-lalta lume. «Când se Implinescu sese saptamâni dela Îngroparea celui mortu. maî alesu cu privire la Românii din comuna Zanoga: «Când totulu sa gatitii. Dupa ce iesu preotii dela . Stanescu. daca este timpu frumosii si cu totii manânca. Cum sa scosu adeca mortulu afara. daca e ierna scotu mortulu In tinda si asternfl masa In casa. se asterne masa In oasa. rugânduse pentru ertarea p6cateloru mortului. apoi urm^za cei-laltl aranjati dupa batrânete sau dupa cinstea de care se bucura la sateni. numa! doua lumini si anume: una deasupra useî si alta la icone (2). maî e Înca si acea datina. si acuma datina ca comandarea sau prasniculu sa se faca nemijlocilu dupa ce sa scosii mortulu din casa. (2) Dict. când preotii au ispravitu a ceti stâlpii^ daca este unu omfi batrâna. 141. Mangiuca. p. Preotii stau tn capulu mesei. . lasa mortulu In casa si asternu masa afara. In Tera-Bomândscay scrie d-lu D. când II va fi sete. care (1) Sim. ca pe câtu timpu dureza masa se aprindu pe pareti! odaii.coliva. care face mai ântâî ectenia mortilorii si radica pomulii cu pomenele. câte unti colacii si o lumina (2). capfefa fîe-care. se face a doua pomana. In unele locuri. si apoi pornescu mortulu la biserica . atâtu din Bucovinay câtu si din cele-lalle t£ri locuite de Români. manânca si beau. iar daca e vara. petrecatoriî se ntorcu tn casa. când cosciugulu sa ispravitu si mortulu cu cele necesare a fostu asezata In elu . (3). Înca si câte o cofa sau cana plina cu apa saii cu lapte. In comunele. Brasovu 1881. precum buna-ora In Baia. cel de dinapoi punu mâna pe um&rulu celoru dinainte si astii'felu se Impartasescu si el de binecuvlntarea sacrificiului aduBu mortilorii (l). In frunte cu preotulu functionara. a fostu si mai este Înca ici-colea. unde a statu mortulu. «Sculându-se dela masa. In unele comune din Moldova. când pâinile aâ fostu copte si mâncarile gatite.

iar daca pamîntulu este martorii la pomana tiganului. ni. Credinte populare. în fie-care (jii. Tiganulu (ursarul u sau zavragiulu) când vede ca acela ce-lu miluesce da cu piciorulu în pamîntu refusa a lua din mâna» (1). caci altfelu crestinulu ramâne mahnitu. publ. 327. (t) Com. 329. c(De asemenea se face pomana la sese luni. Parastasele. (4) D. vinii si tamâe. în unele partî din Moldova. din pomana. cit. 328. si acesta ca pamlntulii sa fie martorii oculara la pomana facuta tiganului. atâtu In decui^ulu comandarii catu si de alta-data la unu tiganu^ trebue sa dea cu piciorulu tn pamintu daca«i da In mâna. op. Pe lânga comandarea sau comandulu. pentru ca se dice ca tiganulu îi iea mirulu si botezulu si-Iu arunca în iadu . nou6 covrigi. cit.biserica sunt chiemati de capulu familiei la casa lui. p. sa (iica ca î-a facutii ca la unu crestinii.va da ceva de pomana. (3) Op. sarindarele sau sdlindarele si sarcoustele sau saraciistele^ cari se pldtescU respective se porta asemenea pentru pomenirea si îertarca pfecateloru celoru repausatî. p. 46 : . . In fine trebue sa maî amintimu înca si aceea ca precum la Românii din Dacia-tralana. «Preotii slobodu pomana si totu-odata sunt tinuti forte multii ca sa guste.. . stud. 376 Totu In Tera-Românescd maî esista înca si urmatorea datina si credinta: ((Când cine. merita a fi amintite înca si parastaseJcy slujbele. p. (2) Dict de Mariuca NistorQ. 324. care pomenire se face de regula numai în biserica. la trei si fara sovaire la septe. St. » (4). (1) I. cit. . p. op. de TitCL Zaharescu. dupa ce more omulii. la unu anii. Stanescu. Negoescu. ca semnu de binecuvlntare. iar preotulii cetesce rugaciunile cuvenite (3). Bucurescî. 475. adeca se aducu la biserica. totu asa se pune masa sau se face comandare dupa înmormîntarea unul mortâ si la Borna" nil din Macedonia (2). unde totulu este aranjatu. o lumînare. gimn. 1888. lontînu. în «Lumina pentru toti» an. despre care am vorbitii pâna aice. când e permisii a se desgropa mortulu . se porta patru-tjecî de ^ile de-a rendulu.

TurtureanQ. p.. utrenia si st liturghie. Calatorii la Românii din Macedonia. Bolintinc^nu. preotulu face rugaciunea de sera. când i se face apoi mortului si pomana. din contra. preotCî. 378 tulu mare. trebue sa dea cu piclorulii in paniintd ca si elâ sa fie mana ce da tiganului. de d-ld Rom. . si când se crede ca sufletulâ s&u a trecutu acuma prin cele 99 de vamî si a ajunsu la loculfl de odihna (4). Sima. La fie-caro slujba (liturghie). 91 92. p. Ininorm. In Iransilvama se face asemenea în decursu de patru-cjeci de dile sau sese s6pt6mânl sarindarH. (H) Burada. (2) Con). care se platesce în unele locuri câte cu 1 fi. 91-92. Daca cine. p. unde sta pâna dupa liturghie. cit.» cela care martora de posi botezulC si data tiganului... Sub sdrindarH se întelege atâtiî în Bi$covîna câtu si în Moldova amintirea celui repausatu la 40 de proscomedil si liturghii (3). In Sâmbata ântâia a postului mare se duce pre . care se sfârsesce chiar la sese saptamâni. în decursulu careia cetesce si rugaciunile pentru cel mortis amintindu In acelasi timpu si numele celui repausatu. învfitatorO. da. dar daca pamîntuhl este martord la pomana se crede ca e data ca la unâ crestina.. Saraciistele se facu pentru pomenirea tuturoru celorii repausatl si de regula numai în decursulu Sâmbeteloru din Pos(1) Dim. In Bucovina. de d-ld V.377 In Macedonia se faci\ parastasele totu asa ca si tn TeraBomân^sca si Moldova (1). (3. p. Bolintinenu. Inmorm. se aduce câte cinci bulcî sau trei colaceî. caci se crede ca tiganulQî! iea mirulQ Ic arunca in iadd. op. 47 48.aDacâ pentru vre-unu raortO se da de pomana ce-va la tigana. Burada. le porta în anula urmatorii. Elo se porta de regula In septe sambete ce urmeza nemijlocita dupa Inmormlntarea unul omu cu scopu ca acesta se fie eliberata de cele s^pte vamî. Slujbele sunt de tote septe la numferu. parastasele se facii astfl-felu: nemurile celui repausatu facu si ducu la biserica unu pomu ca pentru orî si care omii de curendu mortu si-Iu punii pe masa pentru jertfa.va nu pote purta slujbele în anulu repausaril. (4) Corn. (2) Dim. 48 : «Se mal pomenesce si numele mortului la liturghie in timpâ de patru-4ecl de dile si acesta se numesce «sarindardu. dou6 lumini si Vs litru de vinO (2). iar dupa acesta face renduela pentru cel morti si la urma radica si pomulu.

apoi unu sipusoru de vinii sau miedu si unu blidu cu pane sau vr'o câtî-va colacel ori franzele. p. 4s. 379 La Îngroparea barbatiloru stralucit! adeee-orî se ospâta poporulu tntregu.. se facii în decursii de septe Sâmbete. dupa împrejurari. Liciniu. saii precum se 4ice la noi: comandare. (1) Com. unde vinii Românii în atingere cu Rutenii. e. se aduce In fie-care Sâmbata. In unele locuri Insa o lumina mare alba. s'a Impartitu carne cruda (3). cari înca Indatineza a le purta. Flavius a Împartitii carne cruda la poporu (2). când se face pomenirea celoru morti. saracustele acestea numite simplu pomeniri. Cu privire la acesta Titu Liviu ne spune urmatorele: «La Inmormtntarea mame! sale. sau se tmpartia carne cruda numita visceratioy pe care primitori! o fierb!au sau o frigeau apoi acasa. si dupa aceea li se dadea unii ospfitiî. cari le iea preotulu dimpreuna cu cel-laltl servitori bisericesci. prasnicii.» si mal departe: «La mortea luî P. la mortea lui luliu Cesaru (1).)> Mai târziu au Îndatinatii a Împarti de pomana chiar si ban!. (2) Burada. care se scote apoi la mormîntii. dupa cum adeca era si repausatulii unii omii sarmanii saii avutii. si sare (Va husca)^ iar la biserica unu paharelu cu miere. în Bomânia e datina ca în Joia-mare sa se duca la biserica o coliva. rudeniile si amicii repausatulul mergeaii îndata la scalda sa se spele.otulul acasa o oca de faina. pomana. Toiagulu se aprinde în fie-care Sâmbata la slârsitulu liturghiei. Lucru firescu ca osp&tarea acesta era mal simpla sau mal pomposa. A noua d) dupa Îngropare se serba cjiua mortulu! spre eterna luî memorie. In Transilvania^ districtulii NasSuduluî. de-asupra caruia se afla unu tolagu. M. Paharelulu cu miere si toiagulu de pe dtnsulu rSmânu tn biserica pâna tn Joia-marey iar blidulu cu pane si sipusorulO cu vinu. unde se facii rugaciuni pentru sufletulii mortului (2). Saracustele sunt usitate mal cu sema tn acele parti ale Bucovinei. SimonQ. de d-la T. Comandarea era usitata si la Bomanl Intorcendu-se acestia dela înmormîntare siajungendiiacasa. încependii cu Sâmbata din Septimâna alba^ adica cu cea din naintea postului mare si tinenduse în fîe-care sâmbata urmatore pâna înainte de Duminica Floriilora saii Florii (l). precum d. Serbarea acesta se numia Novemdialia^ . Inmorm.

quam sepultus est. Comandarea e de altmintrelea usitata si la alte popore de ritulii ort or.»» Ca) Lib. BesanQ. Licinii tuneris causa visceratio data. se numiîHcfi pretutindeno. ^1 XXVIIL MOSII. Flavio in funere niatris.» Totii !n acosta ^\ era datina de a se curati casa. III. Ces. 59.i/:6 <}i W5 a^hicfi ^Jupâ ceî de cunVndu repaa^atK ^i despre carJ am vorhitO In capitolalâ premergfetoru. ci pentru toti mortii familiei Ac/tntli pomenire ni jertfe. publ. 48: «Novemdiale sacrificiuni est. 22: «et populo visceratio a M. ce se f. Curatirea case! Insa se face în unele locuri ceva maî nainte. si anume a patra saii a cincea cjii dupa Inmormlntare. în «Albina» an. 46. numita de Roman! Novemdialîay astacji nu maî exista sub acestii nume. si nu numai pentru cel de curcndu repausati. Iul. No. la nemuri si mal alenii c<jpiiloru sCrmanî de sufletulii mortiloru. «P. mai esista la fiornârtl tncA iinfi fclii de pomenire si jertfa. cit. MosL Moffil Html mal de multe feluri si anume: Motii de craciuntl. p. Bojinca. In (|iua de craciunu dimineta se da . Afard iUi r^jtfii'iuâare 71 cde-lalte pomeniii 71 jertie. quod mort uo fit nova die. In care a zacutii mortulii (5). pe la vecini. il) Saetoniu. stud. 219. op.adeca sacra. 2(> (2) Lih. XXXIX. cit.» (4) Epoci.» (5) M. care consta mai cu sema tntru trimit^jrea do bucate ti bfeuturf precum si a unoru obiecte l^erttru mâncare si de bt'utu apa. In tote tfirile locuite de Români. Serbarea. care se face In diua a noua dupa ce sa Inmormlntatii mortulii (4). In cele ma! multe a noua di. Scol. XVn. si cu deosebire la Ruteni! din Bucovina. tocmai ca si la Romani. I. dupa cum am aratatii ma! sus. In Horatiii ne spune: «Novemdiale este unii sacrificiu. a noua (jii dupa Inmormlntare se serb^za si astaciî In cele ma! multe locuri cu rugaciuni si cu pomana pentru odihna sufletului celui repausatii. Cu tote acestea. care se face si Hii suUu'ji In unde r^ile anumite de preste anu.

op. 137. 381 Mosii de 6rna sau de câmdegl orî câslegde de 4rna^ maî bine numitî de primavara. mosii acestia se numescii si msacrilegU (3). S. pentru fie-care din cel 40 de sf. cârnati. an. hdXxx cu botele pamîntulii ca sa intre frigulii si sa iasa caldura. p. când de regula iesii Babele si dînsiî sub numele de Mosi. iar în Bucovina si cu deosebire în orasele Suceva si Radautii c( S/intisor! j> . cotoroge (reci. (2). înaintea lasatului de carne (1).j> se numescii «Brendusî» si nBrendtisely> (4). {Jy) D. Mangiuca. alaturândii si carne de porcii saii cotoroge. reciturî). 136 (3) Mangiuca. p. cit. cit. Acestî mosî urmeza la nou6 dile dupa Baba Dochie. 566.. p. cit. se numescii astii-felii pe la Lugosu. (6) lont^nu. 329. astCt-felQ. 136. aite. se numescii si «i mosii cel marl.» 137 . cit. Calind. (1) Corn. 1881. TurtureanQ. p. p. adeca în cliua de 40 de Martiri. 136. mosii acestia cadd în Sâmbata lasatului de brânda^ vedî «Familia». grâu fiertii. borilndAfi si altele (1). 54 : «In c}iua de Mucenici se facd nisce colacel cu nuci numiti nMucerncî^ si e bine ca în acea (}i fie-care pers6na s& bea 40 de pahare cu vind. Calind. 1874.. Mosii de parisiml. pregatitii cu untu (unsore) si brâncja. (4) Mangiuca. locuite de colonisti din Tera-Românesca.yy La mosii de erna se sacrifica (se da de pomana) mosiloru. p. 382 . 1892. At. aiturî. Bra^ova. etc. Buda-Pcsta. Acesti mosi împreuna cu cel de tomnat cari cadu asemenea Sâmbata si anume înainte de Sâ-Medru. preotCî. op. carne de purcelu orT porcu. ('filindara pe an. M. Man^iucn. (1) Hirn. carî cadii tot-deauna în 9 Marte. cit. ciU. adeca morjiiloru. de d-lQ V. Calind. X. Temisora si împrejurime. In Gravitasi cele-Ialte locuri montane. p. p.mucenicl. cit. (*ij Mangiuca. Marienescu loc. In Tera-Român6sca aBradosh) (5) si (nMitcenicU f6).de primana mortiloru: colacu cu luminare. In partile Oraviteî însa se numescii « Sânti y) orî ((Sâmtî». carî atâtii In Bucovina câlii si în Banatn cadu tot-deauna Sâmbata.. precum buna ora în Ciclovaromâna. Calind. Marienescu. StAnescu. In unele parti din Banatu. 137. numitî si <tliufanî)> orî (iTâranî. Dupa d-lCl Dr.

(3) Corn. Calind. cu gura. 383 Aceste figuri ne aducu aminte de figurile de omeni. pome. cit. 40 (ori 44) de pahare de vinii. orî pre colacii se împunge cu o teva de socii ori de trestie forma de omu (1). ou6. p. apoi unsa cu miere si mâncata (2). si bendii. Stânescu. din contra. cu deosebire însa copiilorii. dara orbii. vinii copiii si omenii sarmani pe acasa si acelora se daii apoi de sufletulii mortilorii. In orasele Suceva si Radautii. mosii (pruni) si grâne. 329. In Radauti. alune. în locii de figuri omenesci. din Bucovina. ce se face în baLatura. varsa vinii . dupa proverbulu poporului. (2) D. mal alcatuescii Înca si unii bradosu mal mare. b) unu colacu unsu cu miere de stupii facutii In forma omului cu capu. In unele parti din Tdra-Bomânescay precum buna ora In comuna Zanoga. Acesta c( UitatâJ» este jucata de copil în jurulii unul focii. sfintindu-se dupa leturghie. apoi nuci. In fine^ mal e de tnsemnatu tnca si aceea. numite «Saffillan ale Romanilorâ. (1) Mangiuca. Acestia se numescu mo^i ceî curati. y> si pre cari 11 Impartescii apoi pe la copil si omenii cel mal sSrmanI (3). miecjii de nuca si zaharicale.. mâni si piciore . cari erau usitate In sarbatorea aSigUlariayn âpol de papusele de piperii In forma de omu. numita aArgeijJo usitate In sarbatorea aArgeicai> din 13 Maiu. cari asemenea se numescii a sfinti f orî. si de papusele de volu numite (ioscillar> si ttpilae» tn sarbatorea numita alares compitaIe3i> . c( Uîtata>K Acesta se face întru pomenirea tuturorii mortilorii. miere. unde. Aceste figurele numite asfintisorîtjy Sucevenii le ducCi în (Jiua de 40 de sfinti dimineta la biserica. 6menil ceî mal putinii avuti facii. si-Iii numescii. cu urechi.La acesti mosi Românii din BanatU daâ de pomana (sacrificiu) de secu (postii) si anume: a) pâsule (fasole) slaita (sungalie) ori dresa cu untu de lemnu. 137. facutu In forma de omii. p. 40 de colacel. fîindii din timpuri pote numitii totii astiifelii. opi cit . cari în timpulii anului arii fi fostii uitati nepomeniti. femeile pe lânga bradosiîy ce-I iacii In aceâta ^i. iar cea-lalta parte omenilorii presentl. ca totu Ia acesti mosi iesii economii la vil. se facii 40 de figurele în forma de omii din faina de grâii. nasâ. de mal multi oraseni din Suceva si Radauti. dar mol vertosu la pometele ce producu pome. se daii o parte functionariloru bisericesci. etc.

la mormîntu. se trimite pe la case câte o ulcica plina cu miere si de-asupra gurel cu unii colacii saii franzola.ori rachiu (vinii-arsu) la buciumil de vine (vie) spre a rodi. fara a se atinge de pamîntu (1). sculati. precum : brebenel (lat. dupa ce sunt culese. Colaci! acestia se numescu aSâmhîciore» dela (jliua Sâmbata. dândii totii atunci de pomana colacii (brândusi). 137. ca si la mosii parisimilorii. nu se taie. Joîmarele saii Joia mare Înainte de Pascl. care tamâiaza mortii. germ. corydalis bulbosa. ce vinu spre a se lncal(^i ]a luminiclche. cit. când pleca acasa.data de pomana si olcute noue cu apa ori vinii si la manusa olel se lega flori. Cu colaculu se da si o lumina Împreuna cu o olcuta de apa (altiî dau si vinuri. adeca se da de pomana colaci copiiloru s6raci. cari se frângu. dicendu: Sculati. In noptea spre JoI-marî In varsatulii ^orilorii purccdii muerile din Banat a^ mal vîrtosii însa matronele familiilorii. dupa catiî sciii eii pâna acuma. de Vespasiana ReutQ. adese-orî punendu ori anumindu la unu colacu si maî multî mosi. si încunjurândii agrulii \\u afuma cu rlza spre a fi feritii de rele. altii acasa în avHe (curte) aprindii mortiloru focuri. stud. Mosii de JoI-marî. de locu din Fratautula-noil. menindu colaculu mosului cutare (spunendu numele celuî mortu din familie). iXx acesta ocasiune se sacrifica. 384 pentru totu mortulu din iamilie o luminicica. înainte de Florii. rachiii etc. Sâmbata. vinii. si cari. si se cânta dupa morti acolo. Si-acas' aidati! . unde sunt multi repausatî In familie. Isî face luminicîchile Ia mormîntu. se facu focurile cu bozu uscatu. In Oravita montana din BanatU se daii de asta. dar fara colacii. In locuri. numai In Fratautulii-noiî din Bucovina. Matrona familiei. gimn. p. unde întru apropiere nu se afla surcele de alunu. (2) Coin. striga sufletele mortilorii pe nume. Calind. ci se pastreza pe masa ori în altu locu unde-va. sau anumindu (menindu) maî multi morti la o lumina. hohhvurzeliger Lerchensporn). (1). LuminicJchile se facu numai cu surcele de alunii sau de bozii uscate. culesu de pe câmpu. numite (nfocureleTi ori uluminiclcheio ori aluminuse^y facendii |1) Man^iuca. se aducu în case si nici de cum nu se aseza la pâmîntu. Iar se da de pomana de secii (postii). iara la torta o lumina lipita (2). Mosii de Florii sunt usitati.

Înca si câte-o naframa (3). de sufletulu mortilorii (5). une-orl daruescu si câte una sau mal multe garnite si garniciore (cofite) (2). (1) Tigancele locui t6re intr'unâ pâtrarâ alO Cicloveî montane p6rta mile îndepartate în spate si pe magari înainte de Joi mari surcele de alund spre vîn(}are. 137-138. pe lânga colacii si lumina. si legate pe la gura cu stramatura. si acasa asezându-se în chilie dupa usa. pentru aceea potu sufletele veni acasa spre a petrece la familie (1). cu acea deosebire numai ca acestia punu In ulcele nu numai apa. Daca pentru lucrulu câmpului muerea din casa dela Joimari pâna Ia Busitorl nu pote in tota (. aci petrecii pâna Ia aRusitorUy a 7-a pe a locurea a 9-a (Ji dupa Rusalii. 385 atunci sufletele. Turtur^nfi. In Bucovina si anume în satele Boianu. raiulu si iadulii deschisu. mortii se pomenescu mal cu sema In Joia mare. 12) Corn. unâ misada. iar de-asupra gureî. Acum la Rusitorl în vfersatulii dilei iar se da de pomana mortilorii. p. mal cu s6ma copiiloru. luându cenusa ori nasipu In gura. cit. se Îndeparta mâniose din casa familiei. unde se dau apoi. cum ca sufletele mortilorii pleca dela mormîntu cu dînsa acasa. iar pe gura câte c'unu colacii si-o lumina.|iiua matura chilia. Mahala si altele de peste Prutu. cu câte unu colacii sau o bulca si o lumina de-asupra gureî. ci baetii vinu singuri de-I iaii (4). Calind. iar de-asupra c unii colacii si o lumina de cera. asternându o pânza alba.In acea credinta. . atimcl matura numai loculCi dupa usa. în orasulu Gâmpulungii se ducii In acesta di cofite si cane mal mari la biserica. In fme credii Românii din Banata ca dela JoI-marI si pâna la Kusitorî este cerulii. cari conslau din ulcele si steclute pline cu apa. în Fundulii-Moldoveî mosii. Totu asa facu si Românii din M6nastirea Homorului. ci si vinu. In acesta (jii se Impartescu pe la case si mal alesu pe la cel s6racl stecle sau ulcele pline cu apa. dupa liturghie. preolQ. nu se trimetii pe la case. când în vSrsatulfi clorilorii pâna 'n r?saritulii sorelui se ducii de acasa iar în mormîntu. acolo spre a se aseza sufletulu pe elu. (1) Mangiuca. umplute cu apa. de d-lil V. caci daca nu li se da desdemineta de pomana.

bete si altele. St. In 2ransilvania ^ districtulii NasSudulul. care ospfitCi se numesce mosî (2). cari se împartii adese s6raciloru. Prelicî. de loand Macoveî. Simon. unO costumii de haine: suba. op. e datina de-a se face In Joia-mare unu ospfetu formalii în curtea sau In tinterimulu bisericeî. p. stud. In BanatU se da la PascI cu demineta. (4) Com de Mich. Mosii de Pascl. ce se afla atunci în casa. 50. stud. si acesta o facQ In diua de Jol-marî si staii pâna la Mo^l (Sâmbata mortilorii). colaci (sâmbeciore) cu mielii. Bucurescî. de d-lu T. unde se ducu felurite mâncarî si bauturi. 474 476. 329. Iara în Jol-mari se obicinuesce a se da mortiloru si de ale îmbracamintei. de Vasile Burduhosâ si George CiupSrca. stud.» publ. (3) I. III. în «Lumina pentru totî» an. ou6 rosii si alte bucate. MerchesQ . totu la biserica. op. ismene. p. pane de gustare si apa de bfiutu dintr'o cofa tuturoru celoru ce sau comunicatii într'aceea ^i (1). camasile).(3) Com. p. nu e bine sa se spele rufele (albiturile. 387 . MarianUf Inmorm. din causa acesta se facfl atunci Împarteli de plecarea sufleteloru. la Rom&al. (6) loneana. Const. gimn. ^O 386 In Breza se da. stud. dupa ce tote acestea au fosta maî întâiii sfintite de preotii (4).si Ioana TonigariO. Asemenea parisimele în tota Sâmbata se duca colivi la biserica de asteptarea sufleteloru pâna la Joî-marl (3). Românii din Tera-Român^sca credu ca sufletele mortiloru vinii In fie-care anu de se aseza pe strasina caseî. de pomana mortilorii (mosilorii). cit. pimn. cit. Pe alo- (1) Com. «Credinte pop. caciula sau o camasa. (4) D. caci la mortî în locU sa se duca pomana ce li se day se duca laturi din spSiatura (5). (2) Com. Stanescu. Totii în Tera-Românesca maî esista înca si acea credinta ca Joî. gimn. (5) Com. iminel. mal adesea însa familiei. Negoescu. 1888. în sfeptSmâna patimilorii. gimn. de Nic. TîmpaCî.

pentru cari se da acelu ou (2). 329. arch. districtulii Sireliulul. împartii în ^iua de înaltarea Domnului azime calde. cit. II. In acesta (^li se duce mal întregii satulii la kinterimii. (3) Revista pentru Ist. mal alesii unde sunt copil mici (5). 139. cepa verde (1) Mangiuca. la Ispasâ^ sa se adune femei si babe si sa iee azime calde. Calind. p. de Vesp. p. brâncjla si luminare de pomana (6). 138. si filolog. p. (6) Mangiuca. si acolo împartescii diferite bucate s6rmanilorii. In T^ra-Românesca se dau in (Jîua de Pascî ouS rosii peste mormtntu. (4> Mangiuca. In Fratautulu-nou din Bucovina se trimete asemenea ca mosi o ulcica cu lapte dulce fiertii cu togmagi. Calind. adeca dela PascU. III. precum buna ora în Tereblecea. întindendii fie-care pe mormintele mortilorii s6I o fata de masa saii unu stergariii. voi. 1884. casfi etc. (5) Com. In T^ra-Românescay femeile. an. laptele se da In taiere ori strachini (4). Totu In Tera-Iiomânescd esista credinta ca toti mortii ceî p&catosi. iar pe acela puindii bucatele aduse. 138 139. se scotu din iadu la odihna pâna la Itusaliî. cu unii colacii si cu o lumina pe la case. op. In unele comune Insa. se da si casu (1). In aceste (jlile deci fetele cara apa pe la vecini de pomana In contulu mortiloru (3). Mosii de Sân-George. cit p. pronuntându numele celoru morti. cepa verde si rachiu si mergendu prin satu sa .. Reutd. (2) St&nescu. cari aii în familie morti. precum !n Sichevita. In Dohrogea este datina ca^ cu o (jii Înainte de înaltarea Domnului. In acdsta di se daii în Banala flori. cre4endu-se ca In acesta 4i se Înalta sufletele loriî la ceriu si sa aiba merinde pe drumîi (1). p. Pe alocure. din (jiiua Invîeriî. Mosii de Ispasâ saii de înaltarea Domnului. Bucuresd. cit. In Banatâ se da sacrificiu colacu împreuna cu olcute (noue) pline de lapte cu luminare. 388 si rachiu pentru sufletele mortiloru. Calind. 388.curea se dau acum colaci cu olcute (noue) pline de apa .

ZaharescI. agricultoru în llisescî. Calind. a. fiindii credinta ca In acea (Ji mortii sbora In ceru (2). p. (3) Mangiuca. precum: ulcele^ stecle de bâutu apa. Suceva. districtulu Sucevei. canute. vinu. strachini si strachinute pline mal alesu cu z^ma si cu placinte. Se serb^za In unele parti din Banatu si anume în locuri montane locuite de colonii din TeraRomânesca In Sâmbata Rusaliiloru. (2) Burada. mosii se ncepu de . Tiseutu. fiindu-ca este (jiiua loru (4).. p. ca cei mal avuti ducu totu-deauna mal scumpi si mai frumosi^ pe când cei mai sârmanî. atimcî cel morti din nemulu s5u nu se potu cumineca. Inmorm. Siretu. In comuna BosancI. Tote obiectele acestea se numescu pretutindene In Bucovina amofiy). dupa împrejurari. Onufrciu. op. Mosii de Rusalii. 51-52. Ilie. Manastiora sau St. cari se lega pe la torti sau pe la gura cu stramatura rosie. precum: BosancI. cu mamaliga ori colaretU (scrobii) . mustu si bere.le dea de pomana pentru sufletulu mortiloru. mai ieftini. de aceea Românii din cele mai multe parti ale Bucovinei. Pojorîta s. la nemuri si s6rmanl. cofite etc. p. apoi în ola se pune o lingura noua (3). Câmpulungu. IlisescI. In Sâmbata mosilorU credu Românii din unele parti ale Bucovinei ca nu e bine ca cine-va sa manânce. Costâna. StulpicanI. In alte parti diminata în diua Rusaliiloru. mai (1) lon^nfi. (4) Dict. prin vecini. Pretutindene în Bucovina^ Sâmbata înainte de Rusalii sau Duminica-mare se numesce Sâmbata mo^UorU. cane^ sipuri. dimpreuna cu o lumina de cera galb&na^ care se aprinde când Intra tn casa unde au sa se dee mosii. Stupea. Si de ore ce mortii astepta !n acesta (Ji pomana si pomsnire. la manusa oleî se lega o chita de cirese si de flori. 45. Se datk de pomana colaci împreuna cu olcute noue pline cu lapte. pâna ce nu da mal întâi ceva de pomana. 389 alesu unde se afla copil micl^ totu felYulu de vase noue. ca sa aiba pe drumti. Fratautulunou. iar împartirea lorii se esprima prin cuvintele am împartita sau am dusH si am primitu sau am capStatU mofî^ caci cel ce ducu mosi capata în acelasi timpu si el mosly cu acea deosebire numai. St. lapte dulce cu tocmagi. trimitu des-demineta pe la case. si pe cari le umplu cu apa prospfita. de Vasile Ungurenii. cit.. împodobite cu totu feliulu de flori. Mologia. mal alesu Insa busuiocii. pentru ca în acesta cjii se cumineca toti mortii^ si daca unulii din nemulu celoru morti manânca. 139. Todirescî. miedu. apoi totu felulu de farfurii.

apoi din diferite stecle. In Moldova la mosî sau Sâmbata mosilora se da de pomana pentru ceî morti merinde si lucruri precum: cofe. fiindu-ca In acesta di. cotaele. Totu In Pojorlta e datina ca nânasil sa tramita fmiloru. înca si gaini sau pui de gaina dimpreuna cu o lumina. precum si diferite strachini si strachinute pline de zema cu tocmagi. pane. sitisca si strecuratore sau strecatore (1). cei ce o primescu îndata o si aprindu si o lasa sa arda pâna ce se sfârsesce. sau si cu placinte. si altele. Tote obiectele acestea se împodobescu cu diferite flori mal alesu însa cu crucea pascel (planta). (1) Corn. precum si în unele sate de prin apropiere. carne fripta. în cari se pune vinu. unde Sâmbata mosilorU e cea maî raspândita. se trimitu mal alesu copiiloru ulcele noue pline cu lapte simplu sau Îngrosata cu crupe de papusoîu. numita altmintrelea si Sâmbata mortilorU. a doua di dupa Dumineca mare. dupa credinta loru. 390 In comuna Pojorlta. lapte cu orezu. mâncarile si bauturile aratate In sirele de maî susa.Sâmbata dimineta înainte de Dumineca mare si dureza pâna Luni dimineta. In Tera-Românesca^ în Sâmbata mosilorU. In fine mal e de observatii înca si aceea ca pe când în Transilvania. gimn. ulcele. de Mih. si mal alesu celoru din botezu. districtulu Câmpulungului. IvanIucCl. Totu-odata se da dimpreuna cu fie-care obiectu si o lumina de cera. pe lânga pomenirea mortiloru si trimiterea mosiloril pe la case mai esista înca si acea datina. cultulu mosilora din acesta cjii se pote . Ei constau din diferite ulcele noue pline de lapte dulce cu togmagi sau cu apa pr6sp6ta. se trimitu ca mosi. precum : donita. Banatu si Bucovina. care se numesce mlesnitd^ iar sSrmaniloru se trimitu ole mal mari cu lapte si strachini cu brânza si casu. pe lânga vasele. Afara de aceste obiecte adese-ori se dau chiar si miei ca mosi (1). ca muerile plângti pe la mormînturi. stud. vinu ori bere. iar la strachinele cu placinte se punu de-asupra acestora. strachini împodobite cu flori. lapte cu tocmagi si o lingura pe de-asupra. pe care. cane. ca mosî Înca si câte o juninca dimpreuna cu tote cele trebuinciose la o vaca cu lapte. precum si câte o lumlnarica de cera galbena (2). iar se tramitu pacatosii In munca iadului (3). în orasulu Suc^va. sipuri si cofite asemenea noue si pline cu apa prosp&ta sau cu mustu. caro se lega pe la gura sau torta.

(2) Burada. . p. daca repausatulii a avutii fete (2).. III. lepada tote podobele de pe dlnsele. iar fetele cele mari precum si copilele. Femeia celui mortii. Mariana. 322. op. inele.(1) Corn. p. cacî (Jice unu proverbu : Morte la tinerete. femeile. arându-I câte-va pogone de grâu saii porumbii. gimn. ci si Ia Rutenii din Bucovina. Si daca se Intempla ca cela mortu sa fie sferacu. decât sa iea dela cine-va ajutorii în ceea ce privesce cele de trebuinta pentru sufletulu repausatulul. daca a fostii însuratii. 329: «La Sâmbata morfUora se tace amintirea celord rSposatI la mormintulCi lord. Bola la câlâtorie N'ar mat fi sa fle! Pe unu aslfi-felu de omu tota lumea llii plânge. voi. cit. p . cu pferulu despletita si lasatu pe spate. an. Ar da chiar si bani. etc. 26 * 402 ci totrodata Isl despletescu pSrulu si astfl-felu. precum: cercei. Stanescu. stud. lî daii ajutorii cu ce potii si-Iii Îngropa.» 391 numi ma! multu lamiliaru. Ia Bomânl. saii maritându-î vre o fata. Stânescu. ce i Iar face la trebuintele sale proprii. ca sa faca cele de trebuinta barbatului sCii. omenii sarii. Inmorm. nu numai ca lepada podobele sus amintite. atâta cele culte câtii sl tarancele. Ce se atinge de modulii jelirii trebue sa Insemnamii ca elii se cuprinde parte In portii parte în abtinerea dela tote placerile si petrecerile îmbinate cu jocii. Inmorni. Insa nimeni nu primesce. margele.D. 48. (1) Credinta aceasta se afla nu numai la Românî. (3) Revista pentru Ist. Seracie la betrânete. (2) D. Începu a jeli mortulu (1). toti tiu jelescu. Tota ce pote primi este ajutorulii. II. îndata ce a muritii cine-va. p. op. Obiceiuri rel. de Ilie Flocea. maî lesne slujesce tota vieta el. împartindu colaci si coliva. publ. 388. salbe si altele.. cit. pe atunci tn Tle.

Innior. porta cusme (3). ceî din tinutulu Câmpulungului si alu Dorneî Insa sese saptamâni.Femeile maritate tsl despletescu pSrulu numai când le morii barbatii. In unele sate din Bucovina^ districtulii Sucevei. de M. de Const. do Ionica a luî lordachi Isaoii din Mahala: V. de M. D. German si Em de Cuparencu. cari umbla numai o s6pt6mâna cu capulii golii (6). de S. vom. T. In Balacena si Costâna precum si în alte sate din districtulii Sucevei din contra. ci numai fratii si surorile. si numai iarna. precum în Costâna si Stupea din districtulii Sucevei. . L'rsaca din Vatra-Dorncî. LatesQ si A. încependu dcla celu mai micu baiatu si pâna la celu mal bâtranu si neputinciosii mosnegii. cit. Stulpicanî si Fundulii-Moldovel. MerchesQ. districtulii Câmpulungului. 8 9. Alee. (2) Dict. (4) Corn. de d-l(i V. Jemna. corn. Ath. Crasna si Ropcea din districtulii Storojonetului umbla parintii dupa fii si câte sese septfimânî cu capulii golii (o). si C'onst. CotlarciucQ. Mercliesu. preotd în Hoianu si VicovuliVde-sus. Barbatii. daca mortulii a fostii copilii micii. iar iarna celu multu o s6ptgmâna (2) . când e tare frigii. de Drag. nici când Insa cu capulu golu ca fetele (2). Turturenil. in Moldova. întclegii numai pre tSranl. Solonetu. umbla barbatii dupa mortea femeiloru vara de regula 2 4 sfeptfimânî. p. adeca dela morte si pâna dupa înmormîntare (4). Turturenîi si Ionica alu luî lordachi IsacQ. In alte sate din Bucovina. 216. Nic. parintii îndatineza a umbla dupa fiii si fiicele lorii în timpii de vara dela 2 3 sfiptamânî cu capulii golO. (6) Corn. când le-au muritii sotiile sau vre unulu dintre parinti (1). Balac^na. ca'n alte parti. iarna însa numai trei dile. In Boianii precum si în alte sate din districtulii Cernautuluî însa. lepfida cusmele sau palariile si umbla cu capulii golu (3). op. precum buna-ora în Todirescî. 403 Barbati! din comunele ultime umbla In acestu timpii cu capulu descoperitii numai atuncî. Baciu. Vecjî si lUirada. Bumbacu. dar si atunci umbla îmbrobodite. (1) Usitatu prctutiiidoiuî în Bucovina. (6) Com. Bojinca. Sa pi\rintclc G. p. dict. Pletosii din Uadasenî. (3) Ceî cultî aQ adoptata datina straina de a pune florîCi negru la cusme si palarii. parintii s6î nu-lii jelescii.

iar flacaii îsi reteza putinu si parulu de 'nainte (6). Burduhos'Q. de M. op. In unele locuri din Transilvania. (2) Corn de M. sese luni. când o caldura cea mare. adeca la cefa cu o strma negra apoi îsi despletescu pfirulu si llu lasa pe spate. Turturenii si G. si V. precum: verii. (5) Dict. de M. nepotii. 173. Fetele Îsi lega chica (cosita. p. precum buna-ora în Orlatu si în muntii apuseni.In tinutulu Sucevei si alu Radautului umbla fiiî dupa parinti câte o luna sau sese sSptSniânî cu capulu golu (4). In unele parti ale Banatidul muerile Isl ieaQ In semnu de jeluire cârpe (maramî) negre pe capu. Nic. Ursaea. purtându cârpa. Tonioiaira. umbla de regula sese saptamâni. (6) Burada. Cârdeiu. Cotlarciucu. ve<}î si Frâncu. barbatii umbla cu capulu golu si pâna la unu anu. carî se 'ncepii de obiceiu îndata dupa Inmormîntare (5). dupa cum le este dorii si jale dupa celu repausatii. Agapi si V. când e gerulu celu mare. si tocmai prin acesta se cunoscu ca ei condorescîl pe cine-va (2). pletele) la radficina. Inmorm. iar daca se marita porta o batista negra pe podoba de nunta (1). de d-lQ Roia. iar de napoî opregU negru. In alte parti totu în Transilvania. cit. (7) Corn. care mai nainte nu numai ca era torte . Il) Coni. Câmpulungului si alu Dorneî Insa. (H) Dict. catrinta si opregulâ negru. Totu cam asa umbla si celelalte nemuri. Barbatii din momentulii repausarii umbla cu capulu golii._ 404 In Macedonia vaduvele porta tota vieta loru negrele. Ursaea. fetele se despletescu. Totu asa jelescu si femeile. de 'nainte cotrintA negra. Sima. rjese sfeptSmânî. p. . ba chiar si unii anu Întregii. BurduhosCl. cu acea deosebire numai ca barbatii. adeca se lega cu cârpe la capii ca sa nu se vateme de elementele timpului. Datina acesta. de M. Jemna si lust. îndata ce omulu si-a datu sufletulu. de d-lCl V. trei luni. In driculii verii. Elis. iar tota partea barbatesca umbla cu capulu descoperita numai în timpulu acela câtu sta mortulu neîngropatu (7). o luna. jeluindu pe celu repausatu timpii de o sfiptfemâna. maî alesu fetele. (4) Corn. 60. In tinutula Siretului. Jeînna. precum si In driculii ernii. se Imbrobodescii. adeca pâna ce iesu slujbele. cari nu sunt în prima linie înnemurite cu celu repausatu. etc. femeia mortului îsi schimba cârpa de pe capa cu una negra.

iar feciorii de tarani porta numai câte o basma negra legata la gâtii (3). si-sl va tine juruinta. ci si printre tarance. a Inceputu de unii timpu Incoce In multe parti a Înceta. si cu deosebire Invfelitore de capii. dacA nu* m6 inselâ. ca sa-sî scutesc^a In cât-va capuld. llA acopgrd. era Avrama BabesA. pe lânga esperienta de tote filele. ti murise fecioruld Înainte de vr'o 20 de ani. ci semnele din afara ale jeliril sunt numai umblarea cu capulii golii pentru barbati. . orî-ce gatelâ precum: cercel. In Moldova târanil nu îmbraca haine cernite.ftecfitu (2). cit. nu numai la clasele cele mai culte. op. nu (4). iar femeile si fetele. Bolintin^na. cu capulA descoperita (golQ). si din causa acesta a juruita. adeca negre. de d-lil loaiiu Popovicî. afara de despletirea parului. Ala mea puiu dâr a muriiu ? De-asX sci bine c'a mitritU Pune-as! portula la cernita Si fata la ve. Înca si o doina din Candreni. cine are. porta sumanii negru. în cjiile de s6rbatore îmbracati în haine negre. apoi Îmbraca si ele haine rosii. câtii sta mortulii neîngropatii . atâta numai câ eî. intitulata aDrâgufa ostasuluU^ din care reproducemu urmatorele versuri: De-ar da Domnulâ siîntu sa fie Câti s'aâ dusd iara sa vie ! Câti s'aâ dusii toti aii venitu. chiar si In timpulu acela câtu sta mortulu In casa. (2) Com. înv6tatorQ. Datina de a purta haine negre !n semnu de jelire. Stutt^rt und Tiibiiiften 1845 p. ca t6ta viata lui va jeli. esista si'n Bucovina. cine n'are. Walachischu Marchen. ci totii-odata si cu cea mai mare sfintenie pazita (3). simplu. si numai In (1) Dim. cu und stcrgarA. ca si odini6r& Romanii. cincl-^ecl saii patru-^ecl. ca si Qele din Bucovina si Transilvania. Timpuld jclireî at&rna dela gradulQ Innemuririi.» 405 tinuturile cele muntose se mai pastr^za si pazesce ca tn vechime (1). (3) Arthur und Albert Schott. Imi aducâ aminte de und mosnegâ batrâna.raspândita In Banatij. ce o pastreza trei (Jile pâna la patru-cjiecî. astu-felu ca o sema de barbati. cari se iau mal multu dupa moda straina. saii numai cele trei dile. 6 si 8 saptamâni. umbla pe afara cu palaria tn capii. 4. Rezesii din districtulii Storojinetuluî umbla. al carui nume. 303: «Valachil jelescâ. In alte sate din Bucovina^ precum în Manastiora. Ca dovada despre acesta no pote servi. mal arunca de pe dînsele. muerile Insa Uii jelescu câte 2. pe care nici când nu l'am vâcjutâ cu o palarie.

cea maî grea însa pâna la unu anii (2). T. si anume la sese luni. si a îngriji de copiî. stud. Mariana. p. 40H inele si altele. FI. casatoresce repede. nu se prea eelebreza muliri tinjpu de doliCi în onorea eeluî mortu. decât femeia. de (2) Coin. jelirea cea mal scurta si maî usora a n^muriloru dupa celu repausatO dureza de regula sese s6ptfimânî. »Simu. Femeile. sub euvîutu ea nu pote trâi asa. Diel. (8) (Vjni. A. ca are familie grea si altele. . 8 9 si 50. p. I. (i. (Jupareneu. carî se marita în timpulii jeliriî. Turturenu.(1) Coiii. Poc»siî pop. In districtulii Bacaului din România adese. se însora cu multii maî degraba. 153. sub pretextii ca nu sunt în stare de-a purta gospodaria. spunii Româniî (1) Lainbriur. Cernauti 1875. ei. TurlurOiul. op. (4J Dict. care lotCi astepta celii putinu anulu. si anume celu putinii unii anii. (2) S. IL Doiru» ^i hore. (4) «Columna luî TraianCi». Velohoi'schi. p. Oioriroscii si Horn. sa obsei'\atfi ca barbatii sunt maî grabnicî a se însura îndata ce î-a muritu femeia. de Elis. IMetosCl si M. Innionn. de d-lfi V. irimn. pe cari nu le punu vreme de unu anu Încheiatii (1). si daca în restimpulu acesta li se întempla vre-o pârtie buna. Asj-api. lUirada. de d-niî V.» Si maî jos: «Atatîi barbatul il câtfi si femeia nu se casetorescil pâna dupa sese lunî de jelanie».orî atâtii v6duvoiî câtii si vaduvele se casatorescii îndata ce aii trecutii cinci pâna la sese lunî (4). Uniî maî simtitori si cu maî mare durere de inima jelescu chiaru pâna si la septe anî (3). de Km. In genere luatu. ba une-orî chiar si dupa treî lunî. 50. îiivetalorâ. adeca pâna ce se aseza sufletulii la loculu de odihna. «tn tinipulu de fata. Jelirea vfeduveloru dupa barbatii loru dureza în cele maî multe partî locuite de Românî totu-deauna maî lungii decât a barbatiloru dupa femeî. an. de d-lQ Popovicî. p. (3) (\)m. sau barbatu sad fcmee. cil. IX. cele maî multe dintre dînsele nu se marita pâna ce nu li s'a împlinitii jelirea. 57B. Partea cea maî mare a barbatii orii însa. Nistorfi. nu trece 5 sa îi 6 lunî si so.

(2) Dict. dupa morte se ducu unde nu e bine. nu joca nici nu se desfateza^ caci daca ar juca s ar socoti ca si cum ar salta pe mormlntulu repausatului loru tata^ mama. de A. Daca ar pute suferi sa arda tote hainele de pe dînsele.» Unele femei însa. si trebue sa-sl lase a le cresce pSrulO si barba. 408 câtu si fetele si feciorii. PletosQ. ca s arii pute si ele marita (4). Editia Societatii academice romane. fiii Iul trebue sa umble sese luni cu capulii descoperitii. p. <4) Dict. barbatu. atâtii femeile dl Au()itîl de la maî multi insî. 66. (3) Pa^'. frate sau sora (1). Apud B. nu este la toti totii una. Pletostt. dar acum saii lasatii de acosta superstitiune. Sa par. sa percja darulu dinaintea nuntii (3). Hasdeft. \diT\n Legiuirea\\x\ Carageadin 1818cetimuca «de seva marita temeia în anulu jalei. adeca fara ca sa se friga. nu se mal marita de felii de-a doua ora. în patru ^ec\ de iJlile . Când more fratele vre-uneî fete de taranu. Când more unii taranii.va. rom. în cât de ar trebui sa faca calatorie ori câtii de lunga. fara ca sa se atinga para focului de ele. cât duraza jelirea. Dict. Precum în timpulii de fata asa si în vechime jelirea nu era la toti Românii totii una. adeca In iadfi (2).407 din Bucovina. p. macarii de ar fi în mijloculii iernii. ca nu si-aO iubitii barbatii de mal nainte (1). si porta numai vestminte de doliii. t.» In totii decursulii timpului. cel din Moldova tnsa credu ca astu-felii de femeî. P. si cu deosebire preotesele vaduve din cele mal multe parti ale Moldovei. pazi ndii unii anii întregii ca sa nu cada saii sa-Iii iea cine. si-sl lasa parulii în jos. ea pune din noii alta legatura de parii (o). II. 1127. spune poporulii. atunci. 149. G. ea taie ceva din parulii saii si pune la crucea dela capulii mormîntulul. iar dupa morte li sar pune o p^tra grea pe pieptu^ pe care ar juca dracii In diua aceea In care au jucatu si el Însisi (2). In casii când s arii tntempla una ca acesta. de S. si A. Latesti. . (o) Descrierea Moldovei. limb. nu le este permisii sa-sl puna pe capii nemica. Totu asa urmaii mal de multii si nobilioril. lala ce ne spune în privinta acesta principele Dimitrie Cantemirii: uDoliida.

Inmorni. si cu deosibire a celorii mal mici. p. Cuparencu: «In Hopcea fiiî. cari nu Intârdie de-a le spune une-orî chîar nemijlocitii dupa înmormtntaro urmatorele cuvinte: SSrmanelula barbatelCi! . 49. si Em. De când s*a dusii badita Mi-I pustie ulita. Corn. Gcrmanu. dupa mortea parintilorQ. BumbacO. V. iar daca le-aiî muritii amendoi parintii.Fetele si feciorii dupa mortea parintiloru nu joca unu anii Întregii. Burduhosa. lânga Oltii.ilorii.» (4) In tinutula Storoji netului si ala Câmpulungului. de Al. feteloru si feciorilorâ nu le este permisii a purta In timpulii jeliriî nici macaru flori la ureche si In palarii paii cusme. Lambiior. corn. iar fetele umbla necontenita cu pârulu despletitii (2). iar dupa a frat. N*am data gura nimârul. de locil din ('rasna. N'am mal pusii la gâtâ margele. lep3da pâna chiar si paunii. V. op. n*a(i voe sa j6c<. tinerilorQ Ic este în timpulâ jeliriî oprita de a juc^. unde este datina de a se purta pauni In pfilarie (4). Ca dovada. precum si'n alte sate din districtulQ Suceveî. (1) In Bucovina si Moldova. unu satii frumosu din josii de Fagarasii. respective vfeduvele. 409 De când s'a dusa dumnIa-luT. Înca si urmatorea poesie poporana din Votla. omenii (Jic(i ca le pare bine ea ad nmritQ parintii. câcî daca se baga în jocu în acesta tinipa. 163. Baciâ: «In Stupea. Femeile. nioî sa merga pe la petreceri unii ana întrega. Burduhosa. In Banatâ unele femei nu-sl spala fata si nic! macar tsl schimba vesmintele de pe ele In cursulu anului de jelire. Turturenu. pe lânga esperienta de tote dilele. In cele mal multe parti numai sese sfeptSmânî (3). de stud. (3) Corn. cari si-au luatu Indrasnela de-a calca acesta datina strabuna si de-a se arata ca nu le prea pare rfeu dupa barbatii lord. de d-la V. de At. cit. M'am data prada dorului (1). Nici la urechi floricele. Nici la degete inele. p. In Transilvania: De când te-al dusii. Ba. despre acesta ne pote servi. baetele. vecjî si Burada. nu scapa de Inpunsaturile cam In saga cam Intr adinsu ale fecioriloru.» (2) Corn. Drag.

«Nu âmbla Ia nici o petrecere prin 6 s^pt^mâni. .Bunu a fostu câtii a trâitu R6u îmî pare c'a muritvi. m'au parasitii ! Când Isl afla vre-unii amantii: . 31. Baîa-maro 1889. I. » (2) Hurada. p. ici-î glodu. Ici e tocmai unde jocG. (1) «Gutinula» an. Toti s'au dusa. Sa traescii în veduvie Dupa vro douS luni: Of! sSracu barbatii prostu. Da de când elu a muri tu Casa mi s'a pustiitu. Ici dârme cu mâni la pleptO. Ca nu era macarii bunO. Cu bobu înflorit u. Când juca Înainte de ce li sa împlinitu anulu de jelire Ici-I tina. Ici e barbatelulu mortu. Dar decât l-ola destepta . Xo. Bine-a fâcutd c'a pcritu. ici glodu. De-o cîubelca de tutunu (1). Câtu se'nvertla. Dragostea mea cea cu focii . Si la marginea pâmintulul N'oiii mal gasi de protiva luî. Toti venîa La casa mea. Of! of! ml-a remasu casa pustie. respective una and. Nu sciu stare-oiâ sa-Iu desgropu. 49. Bunu odorii la cas'a fostu Câtu traia. Inniorm. . 410 Dumne(j[eri sa-lâ ierte Cu fasole fierte. Si-o sa jocu sa mi-lâ desteptu. Ici mi-I barbatulâ meu mortâ. Sau m'oiu duce la uncropu î (2i Sau ast-felu: Ici e terîna.

când e unu mortii In satii. aici glodâ^ Aici barbatelulii mortii. Bo^'dand. Bucurescî 1852. 411 Dar decât Toiil desgropa. p. nu se spala . Decî In Bttcovina^ când se marita dupa Inplinirea anului de jelire. Sî-oîu sa-I vîndu si palaria Sa-Î cetesca liturghia. nu se spala pe capii pâna nu-lii îngropa. cit. p. în op. iar dupa doi ani nu-î mal ^xce nime nemica (2) In casii când se marita o v6duva. Hînuiica-saraia 1888. In «Gazeta satenului. O sozetc)re la tt'ra saCl povestea luî Mosfl-Albu. unde a muritii cine-va. Ierte-mi-te Dumne(JeO. publ. Ca câte-am trasa îmi ajunguî (3)» SaO. In Transilvania nu numai sotulii celui repausatii. (3) Anton G Pan. dormire-al somnuld lungQ. In România Insa si anume In districtulu Bacaului. A. Mal bine-oiti bea sl-oiCi mânca. oulojLrerî din susulil Moldavicî. ci pâna si femeile cele cu totulii straine. Dormi. Poporalii cunosce forte bine daca o vCduva se marita de nevoea. sau din caracterulu eî celu r6u. saii o fata mare. atunci nu e bine privita de poporu. fiindii raii de morte pentru acelu sotii remasii (3). Partea II. Sî-oîu sa-î vîndâ si ghetele Sa-la jelesca fetele (1). careia i sa nimeritii o pârtie buna si nu-i da mâna sa o lase. No 10. (1) N. Altcum are sa se aprinda satulii (4). atunci se face de regula nunta tacufa. V. asa: Aici tina. p. dormi barbatelulii meii. ce o are pentru ocrotirea gospodariei sale. Sa mi-lii desgropii. 153.Oiâ juca si ml-olu cânta: «Dormi. nime nul iea anume de r6u. când o v6duva se marita la unii anii dupa ce i-a repausatii sotulii. în fine. » an. 157. 57. In România la casa. adeca fara musica. In România sotulii unui mortii nu se pîeptSna o septfemâna de la mortea luî. Literatura populara. (2) Lambrior. Sl-oiii sa jocii.

71. Bojiiica. carî intra Întâia ora dupa jelire In jocu. 153. p. rit. 1). Datina jeliril prin lepadarea giuvaereloru. 216: «Când terna o naframa la saâ unii feciorii. prin purtarea de vestminte negre si mai alesu prin umblarea cu capulâ golu si cu pferulu despletitii. 423. iar fetele totu atunci iesu la jocu si intrarea se face In cele mal multe parti astu-felu: fata purtata de mâna de catra unu tecloru. Inniorm. fiindii raii de morte pentru membrii ramasi în acea casa (o). dau scripcariloru vr'o câti. Sil)iu.va crucerl. ca si Româncele nostre de astazi. 158. Jt'iniia. do mâna de catra unu se prinde în jocil. a lepfida tote giuvaerele de pe dlnsele si a nu le mal lua pâna ce nu trecea timpulii jeliriî. p. precum si*n alte sate din districtulu Sucevei. op. op. p. dela vechil Romani. p. 49. p. (io M. fara ca cine-va sa le iea anume de raâ . p. Titu Liviu ne spune In privinta acesta urmatorele: «In timpulii jeliril femeile Îsi lepSdaii purpura si aurulii (4). 43. precum buna-ora la Rutenii din Bucovina. IX. (2) Lanibrior. si de a nu se mal lua nici unu lucru din casa (1).» Fecîorele romane^ cari erau nemuri mal de aprope ale (1) Corn. cum muria cine-va. In Todirescî si Solonetu. p. (2) Columna luî TraiaiiQ. când dasa. intra fecîorolc dupa trecutiilQ anii maî intâiu în jocîi. po care calca. Hurada. e mal multu decât probabilii ca Românii aii mostenit o de-a dreptulu dela strabunii lorii.» . 42 43. (4) CalindanulA poporului pe anulu conuinCî 1889. Dupa Împlinirea timpului de jelire vaduvele se potu marita. (o) lonenCi. T. se obicinuescc de a nu se da gunolulu din casa afara. (3) lonenft. Brasovil 1891. asterne o naframa la pamlntu pe care o calca cu piciorele Înainte de-a juca si apoi se prinde In jocu (2). alpaniintu. stri<^Hturî si chiuiturî culese de inaî inultî liiv^talorî zelosî. desi o Intâlnimii si la alte natiuni straine. fetele. In Bucovina^ totii în restimpulii de cum a închisii cine(1) Doîne. prin retinerea dela tote petrecerile Împreunate cu jocu. p. cit. pe când de alta data nu platescu nimSruI nemica (3). Femeile românie. îndatinau.rufele (albiturile) si nu se spoesce o saptamâna. an. 412 va ochii si pâna dupa inmormtntare.

. Quidaliud in luctu quam purpuram atque aurum deponunt 413 mortului. 14 : Propinquae adolcscentular eliam anthracinis. (4) XXIV. daca d. XVI. Elii se tinea regulatii. e. 68. DESGROPAREA. Totu asa faceau si amicii si cunoscutii mal de aprope al mortului. Varo (jiice în privinta acesta: «Copilele. sequerentur lectum. fara omenie. Acestia asemenea llii petreceau In vestminte de jale. dice : aPrivesce pfirulu despletita dupa datina unul ce jelesce si tunica plina de lacrâmî ca de ploie (2) » Jelirea dura. si astu-felu apoi cu capulQ descoperitu. îmbracau vestminte negre. i 414 XXXI. era declarata de infama. Avramii jun.» Iar Ovidiu. No. In epistola catra Ariadne. o pedepsia legea prin perderea unora drepturi de mostenire. cit. sicut ab imbre jrraves. Besan. fara onore (3)- (1) Varo la Non. iar cele mai de-aprope erau într unu vestmtntu negru si cu pfirulu despletitii urmau dupa mortu (1). publ. 7. unu anii întregii si se numia an7iîts lucttis. de d-l(i I. (3) M. îsi despletlau pSnilu. I.(3) Corn. proximo ainiculo nigello. iar în timpurile cele mal vechi. stud. la din contra. vfiduva se marita maî nainte de a trece acestii anii. si cu pfirulu lasatu pe spate petreceaii pe celu mortu la mormlntu. capillo demisso. ca si la cel mai multi Români din (liua de astadî. sub republica romana. . cari erau nemuri de aprope ale mortului erau cernite. (2) Aspice demissos lugentis more capillos et tunicas lacrimis. si cu capulfl golii. în «Albina» an. adeca In vestminte negre.

pomenesce pre cela mortii atâtii la proscomedie câtii si 'n decursulO liturghiei. iese cu lumina aprinsa din altaru în despartitura barbatesca si începe apoi prohodulâ^ pre care îlu tace ca si la orî-care omu de curendii repausatii. le spala maî întâîu cu apa curata pâna ce se facu albe. scotii costeiulii cu ramasitele mortului afara din biserica si le ducii la tinterimii . apoî cu 2 3 oca de vinii. andrelele. iau osele. glesnele si fluerele picîoreloini în fundu. si anume: ciolanele. Dupa ce le-aii asezatii cu cea maî mare grija In chipulii aratatii^ cosândii costeiulii la gura. Preotuli!. Dupa liturghie iau nemurile costeiulii cu osele din despartitura femeesca si-lii ducii în cea barbatesca. bocindu. primindii cele date. la mijlocii. alu cincelea sau alu septelea dupa înmormîntare. iara titva sad scafârlia de-asupra. adeca pâna Dumineca dupa liturghie. Preotulu. dintre cari unii testimelii si-o lumina pentru dînsulii. Dupa ce l'au desgropatu ciocli. din cari e compusa corpulu. si pe urma. dupa ce le-au spSlatu [acuma deajunsu. cari se afla de fata. nemurile. nemurile cele maî de aprdpe ale repausatuluî punu pe ciocli ca sa desgrope mortulu si sa-î scota tote osele afara. Datina acesta în timpulu de fata exista numai în unele comune din Moldova si Tera-Românescâ si se face în urmatoriulu chipu: In Sâmbata de pe urma a anului alu treilea. iar cele-lalte sa le duca în altarii sa le dea preotului. înainte de începerea prohodului însa nemurile mortului daii dascalului douS testimele saii tulpane si dou6 lumine. umerii.La trei anî dela mortea unuî copilu. se face chiar si cu soborii. îlu ducii la biserica si-Iii punii în despartitura iemeilorii sub icona Maiceî Domnului. si la septe anî dela mortea unuî omu bStrânu. bratele precum si cele-lalte 415 ciolane. le punu întrunii costeiâ de pânza. unde sta pâna a doua (jii. ca nu cum-va sa se perda vre unii ciolanelii. ca cutare si cutare are sa se desgrope. spetele. care e de maî nainte însciintatii. era în vechime pretutindene datina la Uomânî. costele. ca fie care mortu sa se desgrope si sa se prohodesca ca si întâia ora când a fostu înmormîntatu. si anume la cel maî avuti. spinarea. la cincî dela mortea unul june. Une-orî. unde are sa se faca prohodulii. Dupa ce sa cetitii întregii prohodulii. le punO într o covata si.

Inmorm. recitându din psalmulâ a MUiiesce-mS Dumned îdei> cuvintele uStropi-mS-vei ci$ isopii si mi vel curatîy> le asâza la locu curatu. ci-lu lasa în nauntru. cit. Ajunsi la tinterimii. Mariuca Nistorfl. câtu e sicriulu de lungii. Burada. asternu de-asupra luî. In alte parti. In casulQ acesta se razima de zidulCL uneî biserici. Ve(}î si Burada. si astiifelii îlii prohodesce preotulii dupa ce a esitii dela biserica. cari le astupa. si archiereulii sau preotulii îl cetesce rugaciunile deslegaril pentru cel afurisiti si apoi se înmormînteza (3). de sufletulii mortului desgropatti Mal pe scurtu observa mal totii aceleasi datine si credinte. cre(jiendu-se ca e juratii. 329. op. Daca mortulu nu e putredu de tolii. si din causa acesta n'a putreditii (2). cari 416 8afi observatii tntâia ora când a fostu Inmormlntatu. In casulii acesta nemurile mortului chiama de regula maî multî preoti ca sa-Iii prohodesca si sa î cetesca rugaciunile deslegariî^ crecjendu-se în genere ca trebue sa fie de cine-va blastftmatii si aturisitii. naframi saii prosope. Inmorm. lon^nfl. 62 63 . de S. daca se Intempla ca !n acestu tinipu sa-i mora vre o ruda (1). p. o pânza .» 417 . p. apoî II cotesce preotulG rugaciunea de deslegare a juramintelorG ce pota fi asupra luî. preotii si iiiv6talorQ !ii Hâdâseul . p. (1) D. adeca afurisitii.cu procesia. atunci nu-lii scotu de felu afara din gropa. T. împartindu ducfitorilorii procesieî si a costeiuluî testimele. p. op. (2) Dict. Sa parintele G. dupa ce preotulu Ie uda cu vinu. cit. In comuna Zanoga din TârorBomânescd e datina ca osele sa se strlnga întrunii vasu sau o pomnetd de pânza si astu-felu. Latesa. câte o gaina peste gropa. Ba unii porta chiar si slujbele din nou si anume In decursulu postului mare. Românca din Malini. Stanescu. se crede c4-î jurata. fa* cendii dupa Inmormlntare chiar si prasnicii saii comandare si radicându pomulu. se razima de zidulu bisericei. sau In unu altiî cosciugii. (3) T. punii în fîe-care margine a gropeî câte o lumina de cera galbfena aprinsa. 46: «Când se desgr6pa und mortCL si se gasesce neputre4ita. punii osele îndarfeptii în gropa de unde aii fostii scose si daii cioclilorii. 62. ca si când ar duce pre unii omii de curendii repausatu. totii din Moldova si Tera-Bomânfyca^ daca mortulii se gasesce neputreditu.

Spunii mal departe bfitrâniî. ci 'n multe comune. p. pentru ca prin acesla se crede ca-i pazesce ca sa nu inora îndata si Damurile râmase In vieta (1). Iasi 1888. precum si'n comuna Zanoga din Tira-Românesca. Poesil populare. se mal crede Înca ca mortulu . (3) M. in mal multe rlndurl. ca In vechime. Sa mg 'ngrochl tu mal adâncii. 91 (2) Dict. In casulii din urma nemurile mortului sunt totii-deauna cu multii mal triste si deprimate^ si varsa cu multii mal multe lacrimi decât atunci. ci de mal multe ori. si daca-lii gasescii cu iata In josii. Când se ntempla ds more vre-unulii din nemulii celii mal de aprope alii mortului. la BomânX. aflându-fee unu mortii neputredii. Deci. In comuna Tatarei. Calatori! la Românii din Macedonia. 132. se (jiice ca e strigoiU^ si (1) Bolintinenu. judetulii Iasi. In judetulâ Mehedinti In timpurile vechi. Cum ca datina desgroparil a trebuitii sa (îe mal de multii forte respânditâ si cu deosebire In Moldova. Doine. aflându-se unii mortii neputredii. judetulu Oltu. si totii-deauna de câte ori se desgropâ. Caniand. se pote cunosce si dintr o doina din comuna Badenî. Miarianif Inmorm.Românii din Macedonia credu c& numai unu omu care a fostii calcatoru de juramtntu nu putrecjiesce. atâtii âin Moldova câta si din T&a'Bomân&cdy este datina ca mortulii ce a muritii mal pe urma sa se desgrope la sese 8&pt3mânl. 27 92. dupa ce se desgropa strigoiuli). de Mariuca Nistorâ din M&linT. se ducea la munte si se arunca sau se Îngropa acolo (2). vinii preotii de-1 cetescii si-ltk deslega ca si 'n România (1). i se cetiaii rugaciunile de deslegare si i se facea prasnicii (2). ca'n timpulii de fata. p. sau i se sc6te inima ^i cu ea se ungâ toti membrii familiei. Sl sâ me srotî la cinci anî Sa-M facii gustu cu dusmani (3). nu se desgropâ numai o singura data. din care reproducemu urmatorele versuri: Sî-oîu sa lasii cu giuramîntu Ca sa-îiî faci sicriu de plumbu. 418 tadata i se bale unu paru de Icmnu de tisa prin inima. atunci nu se mal astepta ca sa treca timpulii hotarltfl pentru desgropare. când 11 afla numai osele desirate si gole.

Sliint: cliiar s(! zomisli-scfi asttl-fi. Inmurm. nasct^ndu-se i" ca senina aia calitat'^ '^^ stri[.t3 54. despre cari se crede ca sunt strigoi ori pricolici. Inmorm. cit. se Înfige unu fusQ In mormtntulii repausatuiul (5). Inmonii. op. Credinta In strigoi. crecjlendu ca ploia. sail li ae baga In gura ustanoia (usturoiO. si cari se cunoscâ mal cu sema pe aceea ca. este forte rCspândita nu numai la Românii din România libera. Andreiu. cil p. 53. nu numai ca facu omenilorii o multime de neplaceri. si-i punii putinii meiu In sicriu. « Aflând u-m6 In Transilvania. . «Daca la si-sc s6|)ltÂniânî dela iii6rtca cul-vik iiiurt. mal multe femei din Poiana-M6rului. au coda. care tinea netncetatu de vr'o cate-va (jile. mortii. In comuna Zemeeci. si data îl c& osie atrigoiH si Îndata i se bate unCt par i-a se ur^a totî membrii ramiliei. cu deosebire tn sera spre St. de cum Innopteza si pâna cânta cocosii.e strigoiii daca s'a nascutu cu perdea saii camasa pe capu. precum buna ora In comuna Secadate si Sacelu. T. înainte de a fl îngropatii trupulu lui. se lega cu rugu. acolo ca sa-I pera puterea si sa tm mai puta face râii (4i. Burada. Stant-scu. SiSnisLU. când aO cea mai mare putere. [>. op. meraera la mormtntij si desgropara cadavrulO. când more. scrie d-lu Th. 41 . Transilvania.oia. si-Iâ strapunsera cu furci de fierti tn inima. provenea din causa mortii unei fete Îngropate de curlndii si presupusa de striguica. ci totu-odata manânca . p. saii i se înfige In buricii o iindrea si o lasa. Banatu si Ungaria. si apoi !ntorcendu-o In secriu cu fata tn jos ail Ingropat'o iarasi (1) » In alte parti din Transilvania. ca sa nu se pota scula din mormlntCi si sa suga sângele sau sâ mance inima celora vii. p. Iiini'-nâ. p. In gura si In nasu [Si. aiâ) si pietre.> (4) D. se Îngropa cu fata In jos. de aceea. dupa cum spunu unii. înaltarea Domnului si St. neajunsuri si daune. sau li se împlânta In inima o tepa. Glieorghe. caci pretutindene se crede ca strigoii iesu noptea din morminte. si u alta pi'rs6ii£i din familia acului dliitAiil morlft. (6) D. 326. cit. (3) Uurada. p. 325. saij li se taie capulâ si asa se punu apoi tn sicriu si se tngropa. D. numiti tn unele parti ale Transilvaniei ^iscol. tn ochi si In pieptu. p&zindu-s (2) Burada. In timpulu mai din urma Insa datina de mai sus a Inceputii a se rari si a se întrebuinta alta. op.'li:i. 53. (1| Buradu. ci si la cei din Bucovina. unâ satA aprope de acea comuna. si atunci nu numai ca ieaîi laptele de la vacile mulg^tore si Ie sugâ sângele.'*Kr6pft. si anume: In locu de a i se Inlinge o undrea In buricâ. atunijî acesla ws de.

» Nic. le culca cu fata în jos si asa le îngropa. ci chiar si pre vrajitore. In timpulii maî noii Insa atâtii credinta In strigoi câtii si datina de a-i desgropa si strapunge In inima a tnceputii a disparea din Bucovina. iar dela alii septelea anâ încependii înainte dispare ore cocosulCt de mie(}ulu nopti! Io piere puterea ^i iar se ba^^a In morniintti.rindu pe rindu câte unu membru din familia lorâ. când i se face desgroparea si deslegarea de blastemele oselorii. In BanatU nu numai pre aceia. pentru care pâna Ia alii septelea anu. Pesta 1868. 449 450. preot u. aralându li-se In visu. precum si pre tote acelea femei. i. Eî. ilin iese din mordupi ce cânta 420 se punu In secriii cu tata în jos. (1) Com. IVsta 1871. Iar acesta se face numai atunci. p. si altî Rom.» an. din care causa trelunt strigoi.» publ. VH. despre cari se presupune ca aii relatiuni cu spiritele cele necurate. lagiiiin. p. când presupusulii strigoifi supfira prea tare pe cei rfemasî In viata. 38. (2) Ve4î «Familia» an. în «Familia. despre cari se crede ca sunt strigoi. Atâtu în privinta corpului omenescii. si mai alesii de când mai multi insi fura torte aspru pedepsiti de catra autoritatile civile pentru credinta lorii cea desarta si pentru datina lorii cea rea de a-i desgropa si a-i diforma în chipulii cum sa aratatii (1). 325 : «Ideea ca uniî morti se facQ strigoU c forte respândita. sau daca li se pare lorii a-lQ vede noptea cercetândii locurile pe unde a traitii. Densusand : «Scrutari mitoloi^ice la RomanT. 421 . pironindu-lii astii-felii de hmdulu secriuluî ca sa nu se mai pota scula. saij Ie manânca numai inima si le sugu sângele. No. IV. 63. Românulii aprinde candela saii diferite lumini si arde miresme sfintite pe raormîntulii s6ii.» I). de d-lG Av. Stanescu. op cit. 11 batii unu cuiu de lemnu dreptii In inima. credendii ca apoi nu iesii noptea din mormîntii si nu umbla în orele secrete ca sa taca omenilorii reii (2). Macoveid. Iara dupa câte-va s6pt&mâni se desgropa si^ de-liî afla numai tn câtu-va miscata In secriii. p. dupa cum crede poporulG» iesd noptea din mormîntG cu cosciug^uld fn capa si manânca rlndâ pe rtndd cate unCi membru din familia sa.

însemnate tiindu maî adi'se cu cate o ciiice de lemnCi.triCi ilustru.^i de fnitinientele din haine cu cari a fostfi în«^ropatCt vri'-unii ptM'sona. fara a maî aminti j. a asitruratil repaosil eternii mormintuluî. faclia la serbalorî mari si arde miresme stintite pe mormint(»le aloru seî. Afara din l)iserica.. < )mulCl leira totu-deauna liresc4' pi-esentuhl de trecutQ. Numaî leirca moderna a cimitirelorO asezat** afara din orasr. ( 'restinismulu a foVtCi îjsi estt». mormintele disparura. (1^ V. oi'asium» de ilespoiarea mormintuluî de cele maî pretiose resturi istorice : hanutulu dela toia^il. «Acesta imprejuran» ne explica putinulu numeru de morminte.cum amintirea urmasiloru s6î. lUiruivscî 1888. Aceslu actu cre^tineseu da. maî alesii daca In aceiasi gropa nu maî vinu alti odihnitori noi (1). trropile se j^olira de ose ea sa facil locCi la noî odihnitori.slenu» a oseloru. Miroiiu Costinu. La alu î. cu datinele si . Pâna în alii septelea anu UomânulCi crestinii aprind4' candela.!t''pteloa anCl st» face de. maî numai cu corpulu. pentni ceî carî potil sa-sî platesca pos(»siunea neturburata a doî cotî de pamintu ! «Si cu tote aceste scaderi in cultulu mormintuluî. In adeverii. livchia. unâ aj». ritualuld crestinescQ a redusa cultulu mormintuIuT la sijite ani. p. mormintele nu aQ maî fostfi locuri de odihna eternd neturburate. Opoiv complt^te. nu pote sa-sî dea seina de viitord. amu pute dice. din causa slrimtoririî cimitiruluî. A.ite in interiorulu bisericilorCi. venei-area mormintelorCi este semnu de vitalitatea nationala.» 422 XXXII. t.n'opari»a de septe anî. maî ah>su daca in aceea-sî irropa nu maî vinu noî odihnitori. carî ail fostu asez. 588: «Dola introducerea crestinisiiuiluî in Dacia. mortulu dispare ore cum din amintirea urmasiloru liiî. cari aii strabatutu paiia la noî din seculiî anteriori. inelulu care une-orî era însu-sî siirilulu mortuluî. SUFLETUL O Dela Inceputulu studiului de fata si pâna aici ne-amu ocupatii.. aprope numaî acele morminte maî exista. din nenorocire. Cine nu face a sa. A-sî aminti de ceî carî oâ fontii. de ceî carî aCi lucratii In vre-o directiune pentru tera.sgropari'a if\ slîntirea orî desl4»«rarea dt» hle. II. cinn erau mormintele romane vechî. adeca cele clitorescî. siiil din oruranisatiunea sociala.entu distruiretoru alCi mormintelorCi. provenite din ritualulil mortilorîi la crestinî. si une-orî. este o proba a aceleî vitalitati. tara sii-^j?î dea sema de ce face. Dupa desj.

Românii din Mihovenî si Bunint! credu ca. parasesce casa. Vomu începe deci maî întâî cu credintele si datinele Românilorii din Bucovina si anume a celorii din districtulii Sucevei. stândii la capulii acestuia si jelindu împreuna cu cel de casa. iar daca nu-I daii nimicii. sede într unu ungheriu alu caseî si acolo astepta pâna ce scotfi mortulu afara. Cum iesîi tnsa cu mortulu din casa. se departfea si elii de dlnsulii si trecendii pe la vami se duce sau în iada saii în raiU^ dupa cum i-aii fostii si faptele: rele sau bune. care-î este renduitii de Dumnezeu amfisuratii faptelorii sale din lumea ac6sta. Românii din orasulu Suceva credii si spunii. dupa ce amii spusu totii ce amii avutQ de spusii In privinta corpului precum si în privinta eliberarii sufletului de la munca cea eterna. Românii din Balacena credii ca. iar cu pieptenele sa se pieptene. se arata la trei c^ile. Dumnecjleu llu chiama la prasnicu si asa se duce sufletulii o data cu corpulu (1). apoî ese si elu cu acesta din casa si. La sese sfeptemâni vine acasa si. ca sufletulCi. dupa ce se despartesce de corpii? când. se duce forte bucurosu. pe când despre svfletU amu amintitii numai icî colea câte ceva. se înalta la ceru. si se duce în ceriii (3). atâta sta si elii pe lânga corpii si pe lânga casa. merge forte suparatii (2). cum si pe unde umbla elii pâna ce ajunge la loculii de odihna saii de munca. ca sa vorbimii maî cu de-amaruntulii si despre suftetd. dupa ce s'a despartitu sufletulu de corpu. Dupa aceea se mal arata la sese dile apo! Ia s^se luni si pe urma la unu anii. 423 dupa ce a esitu din omii. iar a treia di dupa ce sa înmormîntatii acunia mortulii si i sa facutii prasnicii. mal rSmâne pe pamîntii. precum si cu celea ce-i sunt omului de neap&rata trebuinta pentru mântuirea si odihna sufletului 86ii dupa morte. unde a vietuitii. Acum însa. Cei din Sfcroescî spunu ca totu timpulu câtu sta corpulu Înca neasezatu In mormtntâ. pâna ce se îngropa mortulii. când se pune unu stergariu la feresta si unu pieptene pe pragulu usel . dupa ce-lu petrece la mormîntu si vede cum îlii punu In gropa. daca-I daii nemurile sale de asta data ceva de pomana. pe stergariu sa se odihnesca. Dupa ce se îngropa corpulii.credintele privitore la acesta. câtu sta corpulu omului nelngropatii. Sa vedemu ce face acesta. a sositii rendulu. . sufletulu sâde de napoia casei si astepta pâna ce iesu cu mortulâ din casa. dupa ce a esitii sufletulii din corpii. Cel din TodirescI si Solonetu spunu ca sufletulu.

Atunci nemurile lî daii oil-ce de pomana si-Iii jelescii (1). sate în districtulii Radautuluî. o (1) Corn. cretjiendii ca viindii sufletulii. Mulj. In Vicovulu-de-su8 si n Bilca.î insi pretindii. de M. stud. dupa cum si-a câstigatii (2). atunc! se scobora si elu din ceru si-Iu petrece pâna la mormlntu. trece peste tavuua cea cu faina. Jemna. Când se Inmorminteza corpulu. ^3) (. A treia (Ji dupa ce sa Inmormîntatii corpulii. (2) C'om. gimn. comuna In apropierea orasului Siriettl. AvramG. (2) Corn. Românii din orasulii Sireta spunii ca daca pe loculii. g-irnu. de I. stud. de AntonO Fetriceiifi. Sufletulu sede pe naframa lânga mortu pâna ce se duce mortulii la mormîntCi. tn care a traitu împreuna cu corpulu.'om. când more unfl omu. si sedendu pe naframa si gustându din bulca si apa din ulcica. giiun. când more cine-va se pune la capulii luî o ulcica cu apa. In Manastiora sau St. unde a muritâ unu copilii. 424 ! Ceî din Stupea cjiicu. Apoi pleca si elii pe calea sa. de Elisaveta Agapi 425 ulcica sau o sticla plina cu apa. se cerne faina In sera cea d'intâi dupa ce sa tnmormtntatu.(ll C'oin. si ud. se scobora din noii din ceru si cerceteza casa. si se pune acolo unu paharii cu apa curata si pe paharii toiagulii ca sa arda. îndata se pune o naframa. Onofreiu. ca suflotulii nemijlocitii dupa ce se despartesce de corpii. de unde se tntorce iarasi la trei si la sese (^ile. ci a doua (jli dimineta se cunoscii chiar si urmele sale pe unde a umblatii. au vfecjiutii o multime de urmusore ca de copila împrejurulii paharului. gimii. apoi merge si petrece iarasi In cerii. de Al. stud. viindu ângerulfi dela botezu si lafindu-lu cu sine. Hacia. apoi la sese s6ptâmâni si la unu anii la acea casa. ca facendii acesta. merge si petrece In ceru "pâna ce sosesce timpulu» ca sa i se înmorminteze corpulu. . A treia cjii Insa se Înalta la ceru. o naframa si o lumina. cu unu colacu sau o bulca pe dlnsa si o lumina pe feresta^ cre4cndu se ca acolo se aseza si sta sufletulu In decursulu celoru trei ^\\e^ câtu sta si niortulu In casa. adeca merge saii în raiii saii In iadii. unde a locuitii. câtii timpii a vietuitii pe pamlntii In acesta 41 deci Indatineza Stupcanii de a pune o tava cu faina In loculii acela unde a muritu omulii. si trecendii elii pe acolo i se cunoscu urmele si cunoscendu-i-se urmele e unii semnii ca-î trebue ceva. atunci nu numai ca vine copilulii peste nopte si bea apa.

Asemenea. Ba elii. una : care trebue sa fie lacuta din toiagii. si se Intorce cu pompa Indferfeptu la cerii. A treia di. dora. vine neîntreruptii la casa unde a Incetatu din vieta. unde a muritu omulii. Strachina sau 61a respectiva se da de pomana celui ce a tinutii lumina. care. ceia ce. iar strachina o iea si o duce mai pe (1) Corn. si anume când li tinâ lamina. cre^endii ca tare-i arde sufletulu. 426 urma acasa. de lust. In fine. unde s'aii pusii. Sufletulu Insa^ dupa ce a bautu din apa si sa scaldatii. (2) Com. dupa cum am v&^ulii si maî susii. Înainte de a esi omului sufletulii. Aceste lumini ardii In trei seri acolo. nu numai pâna la sese saptamâni. unde a muritii si a statii mortulii înainte de înmormîntare. si daca nemurile sale li dau atunci ceva de pomana. . se pune lânga corpu si totu timpulu câtu sta acesta In casa sta si elâ lânga dlnsulu sau se pune si sta Ia cheutorea casei. si apoi se înstraineza si nu vine mai multu (1). varsa apa. Totii In Bilca este datina de a se pune dupa Inmormlntare In loculii acela. o strachina saii o ola cu apa prospata si curata lânga dlnsulii. elu se bucura forte tare. pe urma se scalda Intr'lnsa si astii-felii se r^coresce. Românii din Crasna^ districtulii Storojinetului. mal alesu Insa noptea hojma cerca corpulii si se framlnta dupa dtnsulu. CârdeiQ. iar alta noua. In care sa scaldata sufletulii. pe unii pomii. Dreptii aceea nici unii Crasnenii nu se Încumeta a se culca si a dormi în decursulii celorii sese saptamâni pe loculu acela. tndatineza de a pune. ci si mal târcjiii înca cerca corpulii daca nu i se da nimicii de pomana. ca sufletulu pâna la sese s6pt6mânl dupa scoterea si tnmormlntarea corpului. dupa co a venitu acum sufletulii si a bâutCi din apa.Dupa acesta nu vine mai multu pâna tntr alu septelea anu si anume tn diiua !n care a muritu. bea putina apa de aceea. CârdeiQ. credii si spunii Crasneniî. o ulcica cu apa. do lust. când se iea vr o ola de la focii nu e bine a-î lasa loculii desertu. dora Uii pote afla. când mori nu pote esi sufletulu din casa afara. e semnii raii. de care a fostii si mortulii (2). pentru ca murindii nu poti Închide gura. ducenduse cu dlnsa In gradina. Maî departe credu Crasneniî ca nu e nici de cum bine a sta pe /eresta deschisa. de 6re-ce. se da ulcica de pomana unui omii sSrmanii cam de etatea aceea. o bulca si dou6 lumini. Dupa ce a muritii credu ca sufletulii se duce dreptii la strachina cea cu apa.

si daca cine-va se încumeta ca sa se rostesca catra unulii dintre dlnsif cu unii cutitii. Bomâniî de peste Pruta. In acesta calfitorie îndelungata sufletulii este totii-deauna petrecutii de unii ângerii. credii si spunii. preotii. dupa ce s'a îndreptatii si curatitii deplinii de tote pfecatele. districtulii Câmpulungului. se duce si elii dimpreuna cu acesta pâna la gropa. se (1) Coin. daca a fostii pfecatosii. când se face osfestanie si pomenire. si maî multii. întrunii trupO unde sa petreca în chinuri. Dupa trei (Jile însa. nu se mal teme nime a se culca si a dormi pe loculii acela. ci (1) Aucjitil dela maî multe românce din Crasna. si Dumnedeii pe urma îlii trimite în altii locii. unii semnu ca a venitii sufletulii. sufletulâ nu vine mal multii ca sa-sl cerce corpulii (1). unde petrece asemenea trei dile. (le d-lil \'. se Inverfesce trei (jiile prin casa. Dupa acesta se pornesce si ratacesce o bucata buna de timpii prin lume. iar a doua ora Ia unu anu. dupa înprejurarî. atund e. din diua aceea încependii. dicii ca atâtii sufletulu câtii si mortea staii trei (jiile pe lânga corpulii omului si pe lânga casa în care a repausatii acesta. . spunii el. iar la urma se baga saii întrunii omii. iar când viseza pe mortu ca a venitii acasa. iar daca a fostu curatii îlii trimite în unulii pficatosii ca acela sa se îndrepteze. Turtuivnu. care abia se nasce. saii se duce si se baga într'o vita curata orî întruna spurcata si dupa aceea în pasferî. pentru ca. A treia ^i însa. când se Inmorminteza corpulii. 427 In decursulu unul anii se Intorce de maî multe orî si anume: odata la s^se saptamâni. se duce si trece tote vamile si ajunge în raiii.De la sese saptamâni înainte însa. câtii a avutii sa-Iii traga. si din pasSrl. dupa ce sa despartitii de corpii. si se (jiice ca necajitii fîindii de trecerea prin atâtea trupuri si-a trasii acum canonulii. Asta trebue sufletulii so faca în decursii de 40 de dile saii. ca suiletulij. dupa credinta Româniloru din Boianu si Mahala. De aici se duce de-a dreptulii înaintea lui Dumnezeii si-I spune ca a venitii de unde la trimisii. si anume. si ionica alCî luî lordachi Isaca.. când sufletulii vine pentru ultima ora. atunci e unii semnu ca cerca ceva de pomana sau ca sî-a adusii aminte de noî si a venitii sa vada ce maî facemii si cum traimii (1). Când pocnesce sau trasnesce ceva în casa. si anume dupa înmormîntare sufletulu se duce.' si anume cel din Boianii si Mahala. dar nu pentru totii-deauna. Românii din Stulpicanî.

facu prasnicu. se duce si elii cu dînsulii. In Moldova si anume în comunele Petia. pe unde a umblatii elii. In timpulu acela. punu unu paharu cu apa. Scumpule odorule! Dute-acuma în mormîntii. ca sa aiba sufletulu când e însetatii. Sasca. A treia di. îî diice: Trupule. sta si sufletulu cu ângerulu s6ii pazitoriu în casa. din contra. atunci sufletulu. câte o luminare în diua de Alexiî (2). Dupa acesta maî sta înca 40 de (Jile pe pamîntu. (1) (k)in. si altele din judetulu Suceva. de unde bea. gimn. L^iînn. iar când îlu înmorminteza. O sema au datina de a aprinde.428 dice ca respectivulii Isî taie ângerulu sfeft pazitoriu pe unu timpâ de septe ani (1). sufletulii. dincoce acesta. (2) Coni. CotlarciucG. Negrule-amarîtule ! . apoi parasindu pamîntulu. de Nic. MerchesCl si I. credu Românii ca sufletulO. si dupa ce aii slobozitii acuma cioclii corpultt în gropa. Românii din Fundulu-Moldovel istorisescu ca câtfl sta mortulu în casa. Malini. pâna ce aî saî. 429 Eâ me despartescii de tine Si me ducii unde e bine! Daca. Ca eii mcrgii la Domnulii sântii. de Const. In rfestimpulu acesta ângerulii îlii porta prin tote locurile: bune si rele. li spune: Hoitulo. hidâ. dupa ce sa despartitii de corpii. sta trei dile pe lânga casa precum si de-asupra capului celui mortâ. Baia. mortulu a fostu unu omii pfecatosu. stud. pe loculii unde a muritu. trupsorule. câtii a fostii în vieta si-i spune: aici aî facutii acesta. Dracenî. TonigarCi. atuncî îlii petrece si elu pâna în tinterimu. hoitule. plaiulu Muntele. Radasenî. stud. si totu asa pâna ce sfârsesce tote lucrurile. câtu sta sufletulâ în casa. daca a facutii bine. trebue sa treca prin unU focâ^ si trecendu foculu acela merge într'unu loca rScorosit^ unde astepta judecata cea mal de pe urma. când ducii pe mortu la gropa.

In alte parti din Tera-Românâsca. unde sa sfiversitti din vieta. dupa ce iese din corpii. crecjiendu-se ca pâna la 40 de 4ile. maî alesu In cele trei dile dupa Inmormlntare sufletulii. Acesta se face de aceea. (1) Dict. Inniorni. ângerulu îlii plimba prin tute locu- . pentru ca In decursii de 40 de (Jile. unde a repausatii mortulii. putina apa.a toiagului si lumina din mâna^ adeca din lumina care sa tinutii la repausare tn mâna mortului. apoi vine la mormlntu. de A. A treia nopte se lasa luminele sa arda pâna ce se sfârsescu. Dar elii n'o face acesta numaî In cele treî serî. p. Daca n are cruce. cari se lipescu In rlndii de marginea ulcelei saii a strachinel. Ca numaî de reulii teu Trebue sa suferii si eii. Burada. ca si 'n Bucovina. ci si maî pe urma pâna la 40 de cjlile c^rca pe aî sSÎ ca sa vada ce I-orii maî da de pomana (1). Românii din unele parti ale T&reî Românescî credu ca sufletulu omului mortii umbla timpu de sese sfiptfimâni pe unde a umblatii cu trupulu. apoi a se duce la mormlntu vinu si tamâia. sufletulu mortului umbla sburându pe lânga casa si pe lânga mormlntu. când Începe a putrecjli trupulu. se crede ca sufletulii. iar alaturea o lumina aprinsa. PletosQ din Radasenî si M. saii 3 lumini facute din r6masi(. ângerulu luându-lii. sede pe mormîntu pâna ce pune cruce.Du-te de. 46. se pune In cele trei seri dupa Inmormlntare. neputendu-se desparti asa de graba de casa unde a traitii bine.acum în mormîntu Spre mâncarea viermilorO. se sue pe cruce. de regula ramasita toiagului. Numaî din pricina ta O sa suferii munca grea ! Dupa ce a rostita cuvintele acestea si dupa ce sa Inmorniîntatii acuma corpulii. Xe^i si 430 In alto partî. llii duce Întrunii loca anumita. vine si bea apa din ulcica si gusta din colacii. Nistorfi din Malini. si apoi se înalta (2). îsi aduna totu ce i s'a datii pâna atunci de pomana. unde petrece pâna la vremea cea de judecata. dupa aceea trece In ceea-lalta lume (1). totii din Moldova^ este clatina de-a se tamâia In casa unde a fostu mortulu si a se turna pe loculu. o ulcica sau o strachina cu apa prospfita saii cu vinu. apoi se înalta la cerii. cu unu colacii pe dlnsa. In loculu acela.

cit. Inmonn. . fiindii cuprinsii de sete. Angerulii îlQ Întreba: Aî bâutu apa ? Nu! . ce aî vfecjiutu. op. 48. se duce tn casa. iar sera vine si se odihnesce dupa usa dela tinda bordeiuluî. din causa ca acolo In nauntru v&(^ul unu hoitu mare. Val ângere. pe unde a umblatii.)) De aceea lumea din casa e tinuta. tn timpu de sese saptSmânî sufletulu pribegesee de-a rtndulu tn fie-care di prin tote locurile. Dar. sufletulu celuî mortu. 45. . Iar. Vecjiî ! tn trupulii acela tî (Jice acum ângerulu. dice ângerulul. sunt nemurile tale. Lainbrior. In fine totu tn Tera-Bomânesca^ exista credinta ca dupa nxirte. Si se (jiice ca prin ori-ce locii si prin orî-ce poteca a fostii omulii în viata. multii mi-e sete! Ângerulii ÎI raspunde: Dute 'n casa aci josii si bea apa! Acesta se ntempla tocmai când rudele mortului jelescii pre mortii. îndata ce a ajunsii la stresina casei. De aceea în vreme de 40 de (Jilc s<? tanuiieza desil prin casa si pe la mormintO.» (2) lonenCi. (1) Biirada. pur- . dar Îndata ese din casa afara cu totulu mâhnitu. unde sta trei dile. op. Trecendu cele sdse sfeptfemânî. n'am bfiutu. p. 155 : «Se crede ca 40 de (}ile sutletulu mortului sta înca in casa sau umbla pe la mormintâ. se întorce acasa si se pune pe stresina casei. te jelescu ca tu aî esitu din trupii! De acestu rfispunsii sufletulu este forte mâhnitu si tn mirare (1). ca sa nu puna nimicu spurcata dupa usa. unde e mortulii. se duce acum sufletulii cu ângerulii. Ciorile. tl-aî facutu tu vaculâ si abia acuma aî esitu dintrtnsulu. prin casa si pe la mormlntu. p. iar dupa Împlinirea acestora se duce în cea-lalta lume. dupa ce a cutreeratu tote locurile. Hoitulu acela era corpultt luî. unde se aprindu si luminari. unde se aprindd si luminari. 431 Sufletulu 90 scobora de pe strasina. pe unde a umblata. p. cit. pre care llu mâncau nisce ciori. cacî mi sa faQutu scârba mare. când era în trupii.rile. raspunde acesta.

432 Pfecatosiî. 46 47. Românii din Dohrogea credu ca sufletulu mortului sta sese saptamâni de-asupra usorului dela usa casei. p. p. cari cauta ca sa-Iu rapesca si sa-Iu arunce tn iadii sub diferite acusari. II. In acesta cale tnsa este tmpedecatu de cete do diavoli. 474 475. Insa Îndata ce se face cjiiua. op. (1) I. «Credinte pop. sunt tinuti si munciti acolo pentru totu-deauna. (1) I). Stanescu. credii si spunu ca sufletulii nu se departaza Îndata dupa desfacerea sa de trupu. Acesta o potu eî lace tn timpulu noptii In t6ta libertatea. Stanoscu. ca si fratii loru din Bucovina.tata de ângerî. op. Inmonn. ci elii sta tn apropierea cadavrului. elu nu pote fi opritu de dracî. caci lumina cjiileî lî prigonesce dupa urma (1). ba înca îlil si însotesce pe acesta pâna la mormntii. cit. Angerii îî conducu unde voescu. 46. credii Românii. taiata dintr*o trhnha (valii de pânza). sufletulii se departeza si se asaza în cerii. iar daca a fostu pScatosiS. sufletulii vine iarasi îndaraptii la locuinta mortului. St. 331. Daca celu mortu tn vieta luî a fostu omu dreptu. iar loculii saii de petrecere e închietura (cheitorea) casei de catra rasaritii. cit. p. ca sufletulu celuî repausatii petrece sese saptamâni sau 40 de dile pe pamîntii. în «Lumina pentru totî» an. op. merge la raiu. p. eî trebue sa plece si sa se duca iarasi la loculu loru. p. totti din districtulii Nasauduluî. (2) I). . Nt'^'ooscu. cit.» publ. La sese saptamâni dupa înmormîntare se facti unii soiii de pomene numite (ude sese septSmânl» Dupa ce sau împlinitii si acestea. Din contra Insa^ cel drepti cap3ta din când In când libertate si viindu tn lume se arata la membrii din familie si ceru ceea ce le e necesarii. In Transilvania^ districtulu NasSuduluî. atunci este rapilu din mâna Ingeriloru si dusu la iadu (2). lonenCî. Alti Români. carii au avutu nenorocirea sa intre In iadu. (2) Hurada. iar dupa aceea se duce si petrece în Câmpii Iudeului pâna la a doua venire (3). Bucurescî 1888. unde petrece timpii de s6se saptamâni. 323. de aceea asternu eî de-asupra acelui usorii o apomineta^yi adeca o bucata de pânza alba. si dupa ce respectivulu sa asezatii la repaosulii eternii. pentru ca sa aiba pe ce sa stea sufletulii (2).

stud. In Banatil. care a vietuitiî dupa prescriptele dumne(j[eescl. SiinonQ. unde umbla Încolo si Incoce. op. vine In atingere cu alte suflete^ iea parte la bucuria si Întristarea celorii ce aii rfemasii în vieta. si abia dupa aceea se pornesce spre loculii de odihna. (3) Corn. daca a (1) Corn. care l'a purtatu în acesta lume (2). . si In timpulii acela nu petrece nici In ceru nici In iadii. Din tote cele espuse pâna aci resulta ca sufletulii omului. (l(» Alexandru Booriu. se pune într o ferestra unii paharii cu apa. cari trebue sa fie numai decât îndeplinite de catra al s6i. petrecutii fîindii de ângerulii s6ii. Din contra. 2o 434 fosta forte pâcatosu. Olariu. de d-la T. ci totu odata sa Intre si sa petreca prin diferite corpuri omenesc! si animalice. 433 Si iarasi altii credu ca sufletulu^ In intervalulu de sese s6p tSmânl^ adeca dela tnmormtntare si pâna ce se facu pomenele de s^e sSptâmânl. ca sufletulii petrece 40 de (Jile pe pamîntii si'n raatimpulii acesta n indii însetatii vine si bea npa din paharulii celii de pe feresta. Ia BomAnl. p. cit. ajunge sufletulii. atunci trebue nu numai sa ratac^sca timpâ mal Îndelungata pe pamlntu. ci tn lumea acesta. (2) Wlislocki.(3) Corn. JVorianfi. în lumea cea-lalta unde capata iarasi corpulu. si are anumite lipse. adeca pâna ce namurile sale îl daii de pomana tote celea ce-1 sunt de neaparata trebuinta pentru mântuirea si calatoria sa în cea-lalta lume. iar când se facu aceste pomeni se apropie iarasi de locuinta celui repausatu si asista si elâ la acea masa si apoi se desparteza pentru tot-deauna (1). 33. totu ratacesce In continuii. cre(^endu-se. petrece de regula pe pamîntii 40 de dile. Ia esirea sufletului saii si dupa ce pleca cu mortulii din casa. In alte parti ale Transilvaniei esista credinta ca sufletulii celui repausatu ramâne unu timpu mal tndelungatu pe pamintii. ca si 'n cele-lalte parti locuite de Români. pâna ce se curatesce de tote picatele câte le-a comisA traindu In lume. Inmorm. care sa pusii anume spre acestii scopii (3). daca omulii si-a luatii singurii vieta. «riînn. saâ i-a r&masii corpulu nelnmormlntatu. de d-la los. Abia dupa trecerea unul timpii mal îndelungatii si dupa o pribegire lunga peste douG-^ecî si cinci de ape.

care le-a primitii dela Persephone din Împaratia Intunereculul. Ocasiune spre curatire le oferia misteriile. Asa Învatatura religionara si filosofemele lumii vechi erau de parere ca sufletulU. ca sufletulA. schimbarea sufletului. ar fi tnvdlitâ tntr o multime de vesminte (adeca de patimi si dorinte sensuale). ci ea se afla si la alte popore atâtu din anticitate. Empedocles sustinea o emigrare a sufletului chiar si In corpurile planteloru. iarasi pe pamtntu. cit. câtu si din timpulâ de fata (1). p 32 . si dintru Inceputii so fi propagatii Pherekydes si Invfetacelulii sfeii Pythagoras. învatatura brahmana a Indieniloru vechi represinta emigrarile sufletului dupa morte prin animale rele si bune ca penitente si mijloce de curatire. Probabila ca de la Egipteni au acceptatii credinta In sufletii mal Întâi Grecii. pâna ce deplinu curatitu si demnfi. Plato se exprima de-a dreptulii ca sufletele Înainte de-a intra In omeni au fostu odata aice. unde au fostu supuse unei curatiri.Credinta acesta Insa o tntâlnimu nu numai Ia Români. ehberatâ fiindCi din catusele corpului. Ca conducatorii alu sufleteloru (Psychopompos) In patria lorâ originala apare Dionysos sau Bakchus. Înainte de a se pute Intorce iarasi Indârdptu. si metensomatosay schimbarea corpului. ca sufletulii. op. unde nazuescu acum prin cunoscinta si fapta dupa demnitatea eroica. Metemsihasa. si dupa (1) Wlislocki. mal nainte de ce a Insufletitu corpulu omenescu. sunt terminil grecesci pentru emigrarea si transformarea sufletului. Pitagoreil mal târlii lnv6taii. se Intorce iarasi la isvorulu primordiala alu vietii. si la venirea lorii de a . In misteriile grecesci se'nvata. 435 o petrecere mal Îndelungata saâ mal scurta In acesta imperiu tnsufletesce din nou alte corpuri omenesci sau animalice. Preotii egipteni eratt de parere. care sl-o Închipuia ca unu procesii de curatire. ca sufletulu dupa mortea corpului pribegesce prin tote speciile de animale si ca dupa 3000 de ani Intra iarasi Întrunii corpu omenescu. la sosirea sa pe pamtntu. trece In imperiulii mortilorii. trebue sa fi locuitu In alte corpuri si ca dupa mortea omului trece iarasi Intr'unu noii organismu^ anume ca sa se curat^ca si sa pota ajunge tn urma la tinta perfectiunii sale. pe cari trebue sa le arunce una dupa alta.

daca nu i s aii cetitii stâlpii si nu i s aii facutii celCi putinii ¦ trei stari. cari aru fi mal placute fapturii lorii. mai înfioratorii si mal îndrasnetii decât altulii.000 de anL Neuplatonicil desvolta aceste pareri mistice si mal multu. sa nu pota trece. totusi trebue sa îndure o multime de neajunsuri.doua ora Isl cauta corpuri. Daca în decursulii petrecerii mortului de acasa si pâna la tinterimii nemurile sale nu i-aii pusii poduri peste ape. Caci stândii. dupa cum nu unuia i sa întemplatii. îndata îlu în- . iar dupa a altora chiar pâna la 99 (2). cari pentru aceea se 'ntorna necontenitii. cum se apropie sufletulii. Plotinu deoscbesce o emigrare a sufleteloru din corpuri eterice nevScJute In pamlntescl si o emigrare din pamtntesci iarasi In pamlntescl. ca In diua Învierii arii fi toti 436 -curatiti si ca voru vietui apoî In corpurile celoru drepti tn tera cea bine-cuvtntata (1). unu restimpu de 10. câtii timpii vorii fi Iudei. dupa credinta unora. unele mai neplacute si mai mari decât altele. cel activi In albine si furnici. cele mai grele de învinsii sunt apde cele mari din cea-lalta lume si vamile^ ale carorii numfirii se urca. dupa cum i-au fostu adeca si faptele: bune sau rele. si dupa cum a fostu comandatii si pomenitii de al s6i atâtii în decursulii înmormîntarii corpului safi câtii si mai pe urma dupa înmormîntare. si câte odata se strapunii spre pedepsa In corpuri animalice . Pâna la deplina Intorcere In slnulii Dumnecjeiril trece. asa tiranii se vlra In lupi si vulturi. Aristotele respinge sufletulu. atunci lesne i se pote întempla ca ajungendii la vre-unii rîii saii alta apa mare din cealalta lume. Talmudistil Învatau ca Dumnezeu a creatu unii numarii anumitii de Iudei. la fîc-care vama sute si mii de draci. presupunendu ca acesta sar arata nepasatorii fata cu unele corpuri anumite. desi e petrecutu de ângeri si mai alesii de ângerulu s6u pazitoru. dupa cum se va vede mai pe largii în capitululii urmatorii. Ce se atinge de vamly apoî si cu acestea no pote mai bine scote la capâtii. pâna ce în urma sa înduratu unii sufletii alii lui Dumne(j[eii de dtnsulii si la trecutii de cea-lalta parte. din care causa a trebuitii apoi sa stea sau sa ratacesca ani întregi pe malurile apei respective. dela 7 pâna la 24. dupa dlnsulu. Dupa ce sa pocaita si curatitu acuma de tote p&catele 1! este sufletului tncuviintatu sa plece spre odihna cea eterna. umilii mai urîtii. dar si 'n acesta cale lunga. Intre tote obstacolele însa.

Altulu mi-î batutu cu llorî. punendu-lu pe dlnsulu Intr o cumpana iar pacatele sale Intr alta.(1) Mayer. urm. pâna chiar si cele mai mici si mai neînsemnate. Flori negrite si de jele. ce i s aii pusii pe crucita. Cuv. i le arata si-I spunu ca nu e voe sa treca mal departe. . pe care au calatoritu pâna aice. 437 cunjura din tote partile si. dora tiu potu rapi din manele ângeriloru. care duce spre raiu. platindu fiecare vama. ale sufletului calStoru. Seelenwandcruiig. Care duce la straini. (2) Vecjî cap. Dupa ce a scapata acum cu mare greu de vami ajunge Ia salcd sau rachita mare. Astu-felu apoi. Dritle Auflag-e. Dar ângerulu nu lasa de felu pe draci sa se apropie de sufletu. (jlice: 438 Ca sunt doua drumurcle. Caro duce k surori Si la scumpiî fratiori. leaîi apoi cumpenele si. se tnpartesce tn doua ramuri : unulu si anume celu din drepta. tiu cumpenescu sa vada cine e mal greu: elu ori pacatele sale? Si multe alte piedice ti punu. Unu-I toW cu floricele. Conversatioiis-Loxicon. ci In nemarginita loru rautate acuza sufletulu si de o multime de alte fapte rele. Iar daca vede ca nu e altu chipu de scapare diice sufletului sa sc6ta banii. Ba ei nu se tndestuleza numai cu atâta. Unulu mi-î bctutu cu spini. despre cari nici prin minte nu i-a trecutu. iar nu departe de salca acesta drumulu. Iar unu altu bocetu din Moldovay si anume din comuna Rapciunî. cei din secriu precum si cel ce i s au datu peste secriu de pomana si sa platesca draciloru ca sa-I dea drumulu. trecu tote vamile pe rendu si pleca mai departe. scotendu cartea tn care se afla notate tote pacatele. despre care unu bocetu din Bucovina ne spune: Ca sunt douc drumurele Si cam greu dc-alosu din ele: . iar celu din stânga care duce spre iadu. si trebue sa se duca cu dtnsii tn iadu.

Intitulatii o^petrecerea (1) Burada. trecendu puntea raiului^ ajungu tocmai de naintea portii acestuia. ci daca a fostu bunti la Dumne^eu^ Îndata li arata drumuliî celu adevaratu. pe care din aceste dou5 drumuri sa apuce: pe celii din stânga ori pe celu din drepta? Dar ângenilu conducâtoru nu-lu lasa sa stea multu In cumpena. XIV si lânga care e Intimpinatu de Dumnecjeu. Mai cu de-am&runtulu si cât se pote de nimeritu descrie calatoria sufletului. de Sân-Petru. despre care amu vorbitu deja In cap. ca sa vada cum e atunci când omulu nu voesce sa asculte si sa Implinesca tote Invâtaturile si poruncile lui Dumnezeu. Insemnândule totu odata si sortea ce-I astepta. si pe care tiu reproducemu acuma In tota întregimea lui: Trandafire.Cela-Ialtâ cu busuiocii Par' ca-î unii parââ de focii (1). iar daca na fostfi tocmai bunu. atâta pre cei vii cât si pre cei morti. 439 mortului. Sufletulu nu scie acuma. bocetulu banatenu. Ininonn. unde se afla Florea soreluî^ care Iml judeca florile Unde li-sti mirâsele. atunci lift lasa sa merga o bucata de locu si pe drumulu celu spinosu. p. când am reprodusa dintr Insulu unele citate. In fme. Aici apoi se opresce si adasteza sufletulu pâna Ia judettdtl sad ftidecata cea de pe urmay la care va trebui sa merga tota lumea ca sa fle judecata. de ângerl si la urma de prea-curata feciora Maria. de pe pamlntu pâna la loculu de repausu din cea-lalta lume.^ despre care ne-a fosta deja vorba mal sus. si mergendu mal departe ajungu la MarulU-de-Sân-Rtru. fire. care scrie Intr o carte pre toti omenii. Rgii mal esti la fire : Ce te-al zabovitâ De n'al infloritâ De ieri deminita Pân'a(jil demin6tâ? Lasa ciuda c*am privita Pâna ce s*a despartitd . 91. Apoi Uu scote iar la drumulu cela adevSratu .

calini. Unda se aduce Lumea s*o îmbuce Tottt malini. Bra(}I din radacini. Vîrfurile tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. Caci vremea mi-a venitii Ca si tie de pornita De pornita catra apusa. Din lume cu sdre. Eu nu potO întinde Tu sa le poti prinde Vîrfurile mele . Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade^ Brade! Sa-ml fii frate. Unde s6rele-I ascunsa. fire. Cu de ndpte-a'nseninatu. Iar în ripa marilorO. Cu de sera a plouatu. Unde-I bradula ^^nelora. Vine'n tulburare GreQ urlândâ Si urducându Tota lumea spaimîntândâ. Raâ mal esti la fire : Ce mi te-al grabita De al înflorita? M'am grabita De am înfloritu.Sufletâ de la osa Din lume irumâsa. In (Jorl bruma a ca^utu. Vine marea mare. Trandafire. Eâ sa Ie potâ prinde. Sufletâ despartita De multe mâhnitâ P16ca si se duce Marea o ajunge. Unde-su t6te florile Cu tote surorile Sî-unde Flârea sâreluî Sede'n p6rta raiului Sa judice florile Unde li-su mir6sele. Trec6t6rea apelorâ. Intinde-tl întinde. Mir6sele s'orii pierduta. Din ventâ cu r6c6re Si-apa curgStdre.

Totu malinY. 6 meni pândi t6re. BracjiI din radacini. Intinde-ml întinde Ca sa le potu cuprinde. Iar în rîpa marilorâ. Vine *n turburare. Trupinele tele Sa trecu peste ele Marea in cea parte Ce lumea-ml desparte. Nici nu oiâ gândi Puii te-ora simti. Las sa fie sl-asa ! Vine marea mare. brade ! Sa-ml fii frate. Unde-I bradulii (jiineloru. Grea umblândâ Si urducândâ T6ta lumea spaimintândtk. Eî mi teorii latra In mare-I cadea . calini. Unda se aduce. . Trecfitorea apelorâ Sufletulu statea Si mi se ruga: Brade. Când nici vel gândi 440 Puii te-orâ simti Sl-el orâ suera De te-I sparia.Sa treci peste ele. Lumea s'o îmbuce. Ca 'n mine a puiatâ Din inima spurcata Rosu soimuletîl Cu ochiulâ sumetu. Eu nu-tî potu întinde Ca sa le poti cuprinde Trupinele mele Sa treci peste ele. In mare-I cadea Si te-T îneca . Ca 'n mine-a puiatâ Vidra latratâre.

Sa-ml fii irate ! Intinde-tl întinde Ca sa le potu prinde RadâcinI a tele Sa trecâ peste ele Marea în cea parte Ce lumea-ml desparte. Las* sa fîe sl asa ! Ha!.. Tu te-I spaimenta. Ea nu potu întinde Sa le poti tu prinde RadScinl a mele Sa treci peste ele. Ca'n mine a 'ncuibatii Sl-apol a puiatu Galbena serp6ne Ce piere de iome. Iar în rîpa mariloru.. In mare-I cadea 441 Si te-î îneca. Unda se aduce Lumea s'o îmbuce Tota malini. Nici nu vel gândi Puii te-oru simti Si oru suera. Multa mg mal rugai O rugare mare . Tdta lumea spaimîntându. hal. Las sa fie sî-asa! Vine marea mare. Vine 'n turburare Grea urlândâ Si urducândâ. TrecSt6rea apeloru Sufletulâ statea Si mi se ruga: Brade. Unde-I bradulâ (jiinelorâ. brade. brade..Si te-I îneca . calini. Bra^I din radâcini.

Maistârl voru veni Si te vorfi ciopli Si din tine-orâ face. Acolo sa stal Si sema sa ial. Pâna vel ajunge Unde se înfrânge Drumulâ jumatate Ce locuri desparte. draga suflete. Ca sa fie pace. Iar mortulu imi trecea Unde dorulâ îlCi ducea Marea fara nume L'al-alalta lume. Brade. Eî te vorii taia Si te-ora rSsturna. Unu frumosO pacurarelâ Si are unâ toporelu Si are verisori Doi voinici feciori. Ca-I vedea o salca . pasu.Cu multa rabdare. Tine. Punte preste mare S'aiba trec8t6re Suflcte-ostenite Catra raîu pornite! ' Bradu-atuncea se gândia Si trupinele 'ntindea. Am si eâ unâ frate. suflete. brade. Pasu. Du-te far* necazu Fân* vel trece tu cu dare Cele grele sipte vame. Drumulâ inainte.

Ca'n doue razâre Va fi câte o flore. Sem' aci iara sa ial Si spre stânga sa nu-ml dal^ Caci în partea stânga E calea cea strimba. Strîmba sl-astupata. Si apoi iar sa stal Si sema sa ial.Mare si înalta Salca aplecata Si cu frun(jia lata. Precum firea îti arata. Ci sa dai în mâna dr^pta. Câmpuri d'ale arate Cu flori semanate Flori tu vel culege Si doru-tl va trece. C*acolo tu vel afla Spre îndestularea ta Câmpuri frum6se Cu flori alese. . Apoi totil in aia parte Sunt câmpuri urîtâ arate Si cu spini rai semSnate. Flore la pamîntQ Ne-ajunsa de venlu. Acolo-I (tîna batrana\ Si-ti iea palosulQ din mâna. Cu lacrimi udata.

Apoi iar sa mi te duci 442 Pâna cândâ vel sa ajungi L'alâ mara mare de Sân-Petru Cu ajutorulâ lui Sân-Medru. Maru-I mare si rotata Si de pale aplecata Cu virfuICi ajunge 'n ceriâ Cu pdlelo pan' Ia mari Si pe vîrfâ e infloritâ Iar pe p61e împupitu. Ca sunt flori din raia. Âcolo-I Sânta. Calatori câti mal trecea Ea spre toti se îndura Ea pe toti ÎI adapa. Josâ la radficina E lina fântâna.Marie^ Cu noi mila iei sa fie. Tu sa mi le ial.F16re la rec6re Ne-ajunsa de s6re. Drumurile le-arata: Sufletulâ din apa bea Si elâ lumea o uita. Iarasi calea sa-tl apuci Pâna când vel sa ajungi La mândra rachita .

Rachita 'mpupita. pâmînte! De a4l înainte Ian sa-ml fii parinte . Acolo sa te opresci. Nu-I mândra rachita. Haina de mStasa. R6ga-mi-te tu de ea Cdla viilorâ s'o iea. Ci mila sa-I fie Tota Sânta-Marie. Acolo s'adapostesci. Apoi iar du-mi-te du-te Pe carari batute Pâna vel patrunde Si tu vel ajunge Tocma 'n pârta raiului Unde-I fl6rea sorelul. Dar tu r6ga-mi-te bine Sa te iea în raia cu sine. Pamînte. . In haina altea. 1 Ca elâ va sosi Si tu vel veni: Daca cerbii vor& ara. La masa chitita. Caci c61a i s*a împlutu^ Condeiulâ si Ta pierduta. Daca nu mi te-al rugatu Când a întratâ Scrisorea 'n satâ. Masa înflorita.Rachita 'mpupita. Si astepta cu rabdare Ceasulîi de reînturnare. Dar ea nu se va 'ndura Intre vil a te scria. Ciutele vorii semSna . Dora ca s'a indura Si *ntre vil te-o însemna. Sade si scrie Maica-Marie Pe cel vil si pe cel morti Si-sl însemna a lorâ sorti.

121 134. Ca s'aii despartitii Tenfira Mariuta De câtra maicuta. 1882. De catra fratior! De catra surori Si de catra juni. totu despre trandafirii. ne spune urmatorele : Firdie. Ca acumu-tl daii Si nu le mal ieau Spatele mele In bratele tele Si fata d'a mea Sub pajistea ta (1). fîrolllo! Firii de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'al înfloritij Sl-asta dimineta Ca ieri dimin6ta ? Eli m*am zabovita Si n'am înfloritii . Firiî de trandafirii! Ce te-al zabovitii De n'at înfloritii Mal de diminâta Ca ierî dimin^ta? Eii n*am zabovitii. din comitatulii Carasii-Severinii. La ele cu lacrimi. de d-lii loanii Popovicî. . suna asa : Firoîllo.. De vecinii buni . fîroie. La Ele-am plivitâ. p. De catrâ taicuta. com. (1» AltA fragmentCt. Oravita-BrasovCi 1881. si anume din Ecica^ comitatulu ToronCalu. adunatii de Viora Magdu. Calindaria pe an. (1) Sim Mangiuca. adica la trandafirii^ unu fragmentat totii din BanatU.Sa nu te grabesci Sa m6 putrecjescl. ^ 443 Cu privire la partea Întâia a bocetului acestuia.

Ca sdre-a sfintitii Si n'a rSsaritii. adeca încetarea vietii acesteia. In Introducerea sa. si lns6mna rosa. s'a pornitii (1) Gazeta Transilvaniei. Dreptii aceste de mare Însemnatate este si acea Împrejurare cum ca cânteculu nostru. symb.. Brasovu 1891. lumina si ochiulu plantelorii. (2) Nork. Etym. 127. Rosa este bucuria (Jileloru si a omeniloru. . IV. cit. 157. amica museloru si a nimfeloru (1). pe 1882.» Asa dar. 127. de ore ce ca atare i se împedica înflorirea la privirea despartirii sufletului de trupu. Mangiuca. iar pornesce si înfloresce. Nota dela p. urmatorele : «Forte memorabila si de mare Însemnatate traditionala este alegerea si punerea Trandafirului tn capulu cântecului. No. Achiles Tatius c^ice: Rosa este frumusetea pamlntului. dupa S. despre care ni-î vorba. frumusetea gratiiloru. ruja. în- (1) Dierbach. dar trandafirulu totu odata Însemna s iflorea mortii. mythol^'-isches Heal-Worterbuch. (3) Calind. culegâtorlulu suscitatulul bocetâ banatenu. (4) Calind. Mangiuca. trandafirulu din cestiune. S. p. LIV... b) ca flore a mortii. cit. an. « TrandafindU nostru este de asemenea origine cu tptavxarpoXXov din limba greca cea noua. a Rosa este celu mai Insemnatu simbolu alu frumusetii. Flora niythologica p. 444 Pe drumâ lungâ si lata Si nu s'a'ntumatQ . Intrebuinteza trandafirulu în ambele sale însusiri însemnate aci : a) ca florea vietii. scrie cu privire la trandafirulu. 185. simbolulu amorului si alu Vinerii. Nota dela Strigoi fi Moroi p. (iTrandajirvlUy dupa sciinta simbolica mitologica (2) Însemna: a) unu simbolu de amore consacratii Vinerii (regina natureî) care este ur(j[it6rea vietii înflori tore. pe 1882. «Din tote aceste se dovedesce vechietatea si însemnatatea traditiunil trandafirului în cânteculu mortului la Români (4). caci mortea este inceputulu vietii viitore. 22. Ca N. de aceea se si afla Intaiatii pe crucile de petra ale mormlnturiloru (3).

Pote fi si asa. ci o compila- . und. p. Tera-Românesca si Transilvania. Mariana «Trandafirulfi de câmpQ» publ. Walachische Marchen. caci atunci de buna sema ar fî avutu cu totulii alta parere despre dlnsulu. Albert Schcrtt. Sibiia 1879. do d-lQ Rom. pe când se afla mortulu tn casa. Dovada ca apetrecerea mortului d culesa de Mangiuca nu e din capulu locului unu bocetâ de sine statatorâ. (2) fiindu bine-cuvîntatii do Dumnezeu are putere sa departeze de loculu. când au compusii si rostitii pentru prima ora cuvintele privit6re la trandafirii aii avutii în vedere causa bolei si a mortii repausatului. unde se afla plântatu. (3| S. Trandafirulu. p. 282 283. FI. 446 In credinta ac^ta a mea m6 Intaresce Înca si acea Imprejuraro ca cuvintele privitdre la trandafirii se bocescâ nu numai In legatura strlnsa cu cele-lalte din caii e alcatuita (^petrecerea fnortuluî. odrasle noue. precum si de casa. nu numai dupa credinta Româniloru din Bucovina. Sima.i> adunata de Mangiuca si nu numa! In decursulu petrecerii mortului la mormlntu. nu numai tâte relele. de c en'a odraslitii si Infloritii mai de graba. ele adeca s'aii plânsii asupra trandafirului : de ce acesta a fostii asa de r6ii la fire. (1) Dict de M. ci totu odata si pre tote spiritele cele necurate. Se vede Insa c& Mangiuca a uitata sau pote nici na sciutu ca trandafindu si cu deosebire celu salbaticu joca unu rolu forte mare In mitologia daco-româna. ca sa aiba de la cine lua ramurele tinere. Mai departe ramurelde cele tinere de trandafirii. la care se punu ramurele vercjiî de ale sale. NistorQ rom. in «Albina CarpatilorG» an III. Stuttgart und TubinGren 1845. Ventosde însa sunt sinonime cu Ielele. Moldova. (2) Arth.445 eemna: a) florea vietii. despre cari amintesce primulii tragmentii de bocetCi reprodusii mai sus. (1) ci chiar si a celorii din Banatu. ci si mal 'nainte. unicele bune spre vindecarea si tnsanâtosarea celorii stricati de VSntose saii Ide si cuprinsi de Cesulil cela rSU. poporulu Ie întrebuint^za pentru vindecarea celorii stricati de Ventose precum si pentru vindecarea celoru cuprinsi de cSsuiil celU Tiu (3). Prin urmare eii sunt mai de graba dispusii a crede ca bocitorele banatene. b) flârea marfii si c) ca credinta despre dlnsulu e forte veche si anume greco-romana. 298.

despre cari am vorbitii deja mal pe largii în cap. (2) Calind. Nota dela p. cela de-a stânga ce duce spre iada si celu de-a drepta ce duce spre raiUy e asemenea celui din mitologia BamanilorU^ cari asisderea credeau ca se mpartesce In dou6 ramuri. sunt câmpiile cele Întinse si frumose din prejurulu raiului. cari Isl închipuiau ca e unii rîu. Acestii bradii închipuesce pe de-o-parte luntrea Iul Charon din mitologia veche. e sinonimii cu <iihust^nul*l ^inelor1li> din povistile româr nescî. (1) Hahn. si ca dincolo de OceanU zace cea. Celu din drepta duce pâna sub piter) celu mare . 123. închipuita dreptii rîii. dupa Mangiuca.tiune mal târcjiie din ma! multe alte bocete. OceanulU Greciloru vechi. Calind. adeca In foculu celu nestinsu alu iadului. iar pe de alta parte pamulU din apocrifele crestine. BradulU dînehra din rîpa mariloru. lalta lume (1). Ea însemneza însa si rîulu de foca (vecjii fig. Marea din bocetulâ banatanu. unulu. pe 1882. care asemenea însemneza trecStorea apelorii (3). iar celu din drepta la EliseU (1). care duce la iadu. Nota dela p. Iata ce ne spune Virgiliu despre acesta: ((Aici este loculu. hotarulu între cele dou6 lumi. DrumulU^ care se'mpartesce In doua ramuri. care formeza trecfitorea apeloru.» drumulu tn dou& zidurile lui Ditis (Jucalea spre Elis . VIII. tnsa pe pedepsele si trimite la Câmpiile cele frumose. alaturata) saii apa cea fara fundii din apocrifele crestine. de pe unii tferemu pe altulu (2). si preste cari trebue sa treca omulu dintr o lume Intr alta. pe acesta ne este partea stânga eserciteza elu (Ditis) Tartarulu celu afurisitii (2). adeca câmpiile diseice . Paralleben p. este asorbidil pamîntuluÎJ> din povestile si mitologia daco-româna.. cit. Mangiuca. se potrivescu de minune unele 'cu altele. ce încunjura pamîntulu. cari Insa^ In chipulu cum sunt însirate. unde se desparte partî. 447 JPuiî de soimUf cel de vidra sau vidrone precum si cel de serponey nu sunt alta decât vamesi saiî tâlharii. care form&a marginea. Acesta mare. si anume celu din stânga. Însemna. (3) 6. cu flori alese. la care ajunge pentru prima 6ra sufletulu repausatului. adeca dracii^ carii staiJL In calea mortului la vdmî si voescii a-lu resturna !n apa. care încunjura pamîntulu. 126. 64. Mythol.

pe 1882. nemultaminduse cu fericirea si puterea ce le-a dat o loru Dumnecjieu. V64^ndii însa ca pica prea multi dupa olalta. cei ce aii fostii ajunsii acum pe pamîntii aii ramasii pâna în cjiiua de a(ji aici. 132. Dreptii aceea. ci i-a scosii pe toti alara si i-a aruncatii în întunereculii celii de vec!.(^1 acolo. iar cele pline de spini si maracini sunt câmpurile de prin prejurulu iadului. apoi de Una fântanay care dupa Mangiuca însemneza rlulu Lethe. CultulQ pagâna si crestina. Dintru începutu toti ângeriî erau buni. care o avea Dumneqieu. 540: Hic locs est. 449 . (1) Marianescu. sa-î servesca si sa-Iu preamaresca. se afla si 0. Hac iter Elysium nobis. partis ubi se via findit în ambas: Dextera quae Ditis magni sub moenia tendit. voira sa fie asemenea acestuia. placere si Îndestulare. cari au tostu creati de dlnsulu anume ca sa-Iii asculte. Insa prea puterniculu si prea dreptuld Dumnezeu nu putii sa sufere acesta sumetie si Indtrjire din partea acelora. VI. adeca rîulu uitarii din mitologia greco-romana (3). Maî pe urma însa uniî dintre dlnsiî. precum si de SântaMaria^ sa se vada mal sus. Si asa. împlinindu-i-se porunca.ale Grecilorii si Romaniloru. 448 XXXIII. I. nu i-a rabdata nici unii minutii mal multii Intru împiratia ceruelui. nota dala p. unde am vorbitu despre tote acestea mal pe largu. (3) Calind. 346. blâncjil si binefacatori. sa aiba adeca si ei aceeasi putere si stapânire. at laeva malorum Exercet poenas et ad impia Tartara mittit. a porunciti! de-odata sa stee fie-care acolo. t. VAMILE. lib. p. marire si stralucire. cum a simtitii elâ ca o sema dintre ângeri s aii revoltatii tn contra sa. cel ce nu apucase a pica pe pamîntii spânzura si acum în aeru. iar cei ce aii ramasii în cerii. Ce se atinge de Mertdiirlul-Sân-Petru. unde a ajunsii. (2) Aeneid.

au tinutii sesie si sau Întelesii ca sa. faca de pe pamlntii si pâna la alii treilea cerii mal multe vamî si la fîe-care vama sa opresca sufletele omenilorâ repausatij cari calStorescii de pe pamtntii spre cerii. sa-Iii urasca. sa pota cu atâta maî lesne si maî usoru umplea iadulâ cu dlnsiî. dar îiicî pre (imenî nu-î lasa In pace. de d-lCi Av. nu multii dupa caderea lorii s aii strînsii (1) Corn. sa se Însele. cari au rfemasu In ceru. sa se calumnieze. sa se bata si omore unulii pre altulu. ci a le opri si a le arunca In foculii vecînicii si nestinsii alii iadului (1). Dreptii aceea. Macoveî. MarianHf Inmom. ca si acestia sa se abata dela poruncile luî. Ângeriî. ca In chipulii acesta apoî. sa le cerceteze si cumpfinesca faptele cele rele. nicî a se coborî la fratiî lorii de pe pamîntii ca dimpreuna cu acestia sa ademenesca pre omeniî ceî viî la totii felulii de farade-legî si nedreptatî. Ceî ce au cadutu pe pamlntu Insa sau prefacutii în draay si nu destulu ca el nu asculta de poruncile luî Dumnezeii. Din contra. si apoi cum vorii vede ca numai ces-ceva au pacatuitii sa nu le lese de felii a trece mai departe. 29 450 cu totii Ia unu locu. de d-la Av. Georgoscu. preotCî în Badcutâ. (2) Corn. si d-lu I. preotu. Macoveî. ci în neastempSrarea si nemarginita lorii rautate voira sa aiba maî mare putere. blândiî. învdtatora în Secadate. ce le-aii facutu în vi^ta. maî pe scurtu sa comita totii felulii de pacate strigStore la cerii.de Dumnedeu si tragendu-î în partea lorii. U Bnro&nT. departandu-î si Instrainându-Î din ce în ce totii maî multii. carî asemenea s'aii prefacutii în draci saii diavoli^ ne fiindu-le de felii încuviintatii a se 'ntorce îndSrfiptii în cerii. Ceî ce splnzura în aerii. ascultatori si bine-voitorî omenimeî. Insa eî nu se multamira numai cu atâta. de unde aii fostii alungatî. ci siliti fîindii a petrece vecînicii în aerii 11U au alta putere asupra omenimiî decât atâta ca lovindu-se vre-unii omii cu fruntea de unulii dintre dlnsiî sa-Iii faca ca sa ratacesca si prin ratacire sa-Iii nenoroc^sca (2).si numai atunci se cobora pe pamlntu când le poruncesce Dumnedeu (1). Totii atunci aii hotarltii eî ca fîe-care vamesii sa-sl faca o carte mare din file negre si sa Introduca Intr Insa cu litere albe tote picatele pâna chiar si cele mal mici si mal neînsemnate ale tuturorii omenilorii ca la timpii de trebuinta sa o aiba din demâna spre a le arata sufletului calatorii^ . voindu a face în ciuda luî Dumnedeu pentru ca i-a aruncatu din ceru. asa sunt eî si acuma. se numescu si astadî ângerîy si precum au fostu la Inceputu: bunî. cauta tote chipurile si mijlocele cum arii pute Îndupleca si amagi pre omeni.

Buda-Pesta 1874. In privinta acesteia unu bocetu din BanatU ne spune urmatorele : La vami când vel trece Frica vel petrece. Al. Jemna din Balac^na. altii noui (5). M. de d-la Av. si unde anume e asezata? Despre acesta asemenea nu se pote sci si spune cu tota acurateta. stud.In casii când acesta arii voi sa le nege (2). Macoveî. stud. Dorile publ. Dar tu vel lua Si din sinâ vel da. 451 si iarasî altii credu ca aru fi facutii chiar noue-dedi si noiii (1). Cu tote acestea tnsa unele numiri totusi ni-su cunoscute. Tomoiaga si Tita Zaharescu. de V. Insa câte vami aii facutu el de tote nimeni nu pote sâ scie. de d-lQ Av. de d-lQ Av. (6) Corn. Rom. în Familia an. de fiulu s6iX G. 1882. Moldova. de locil din FundulCi-Moldoveî. de locCi din Breza . stud. Brasova 1881. îriv6t. Al. (5) lonu Becinegâ. cari afl fostO aruncati din cerii si s'ati opritCi prin vfizduhd ca sa tina calea mortiloru. si I. G. gimn. Germanii. Oeorgescu. Cel maî multi Romani Insa sunt de parere ca aru fi doui^ed si patru de vami. . Macoveî. corn. I. Calindaru pe an. din Transilvania. altii doui-ded si patru {7\ (1) Coni. Asa una dintre dlnsele se numesce vama tâlharihrU. Prelicî. gimn. Unii credii si spunii ca arii fî facutii s^pte (4). Agapi. Boiera. (7) Gora. Si cum saii sfatuitii. de TitQ Zaharescu. stud. de loca din Câmpulungii. Baciii. preotQ în Badeutâ. (H) Corn. stud. gimn. din Baia. preotii iu BadeutCL si I. îii Sccadate: «S(î crede ea vamile sunt diavolii. cum arata ea. gimn. Tonigarid. (4) Mangiuca. G. de Elisaveta Agapi din Manâstiora. altii doui-spre-dece (6). AvramQ. stud. Tonioiaga. Cum se numesce fie-care vama In deosebi.» (2) Cred. de locil din Crasna. stud. 1. Nic. gimn. Macovoî. Dict. BurduhosQ. gimn. stud. ginin. p. de locCi din Stupea. At. XI. 269. p. din Baia in Moldova. Avrama. si corn. asa a& si facutii! In scurta timpii Întregii vSzduhuIii dintre pamlntii si cerii Uii umplura de vamîy numite din causa acesta si vamile v6zdiihulul (3). din Todirescî si Soloneta. gimn. 129.

Cea mal de pe urma si totu-odata si cea mal fiorosa si periculosa vama se dice ca este o punte forte lunga. la acea vama e maî tare pazitu si cercetatu sufletulu s6u. numita si puntea raiului. op. Gcorg-escu. din care causa apoi se numescu ele în unele parti si stâlpi sau rohatcl sing. apoi credu si spunu uniî ca ar fi facute ca nisce usi de flerU. Ce se atinge de lorma si constructia loru. alta a vrajitoriei^ alta a tutunului sau a fumatului. rohatca (2). e asa de întunericu ca nu se vede nici mâna. invft. alta a învrdjbiriiy alta a sudalmeî^ alta a fermecatoriel. Becindga.w Corn. alta a ne'ndreptatiril. (3) Corn. în care se afla totu felulu de gânganii. Cel mal multi însa îsî închipuescu ca între pamlntu si ceru. peste 99 de vamt. tocmai dupa cum sunt in lumea acesta stâlpii sau rohatcele de pe lânga drumurile cele împferatescî. dar numai ca unghia de grosa si ca muchia cutitului de lata. si în care privinta a pacatuitu omulu mai multa pe pamtntâ. saii mal bine (jiisu între lumea acesta si cea-lalta^ cari sunt forte departate una de alta. iar daca e nevi- . precum balauri. de-aceea e si forte greu de trecutii peste dtnsa. si iarasi alta a minciunii etc (2). ar fi însirate într'o distanta anumita una de alta. In scurtu (|isu fie-care vama are numirea sa proprie. unele mal urlte si mal fiorose decât altele. «Omulft are sa tr^ca (2) I. deauna pica în iazarii si se duce în iadii. Simu. cit. Pietosii din Radasenl. solomâsdre. La vama de lânga puntea acesta. alta a betiei. 174. De regula însa cele mal multe vami sunt asezate pe malurile apeloru mari si ale paraeloru peste cari trebue sufletulu omului numai decât sa treca în calatoria sa. alta a desfrânaril. de d-la I. care duce la raiu (3). p. p. cit. prin carî (1) FrAncu. iar altii ca ar fi ca unu felu de zaplazurî sau garduri Înalte (1). de d-lft Rom. 269. cum pune piciorulii pe dînsa. alta a lacomiei. si de An. care duce peste unii iazaru fara de fundu si întunecosu. brosce etc (4). Daca sufletulii celui repausatfl e forte p6catosii.Te-Î rescumpSra Cu noue critarl De vamesi tâlhari (2). 452 e nevoitu 8a treca sufletulu. Maî departe se numesce una vama furtiduî sau furtunaffuluîy alta a uciderii^ alta a omorului. serpi. op. sopârle.

a celorO din Stulpicanî. Avraniti. stud. atunci scapa. stud. stud. si platindu banutulu omului sa-Iu treca de cea-lalta parte (2). de I. Celorii mal multorii suflete însa tocmai (1) Corn. Rom. C'eloru ce n au de felii pficate le da Dumnedeu aripi si. de Nic. de N. : a celorCl din StulpicanT. gimn. Cotlarciucd si Titu Zaharescu. (2) Cred. si de aceea trebue sa sara josu. Rom. le iese Înainte o mâta iar dindSrâptu unu câne. treccndu-o pre acesta. Germana. Cotlarciucu. pariu. Prelicî si Gheorghiu. eoni. In locu sa sara. (6) Com. gimn. omulu acela alunga mâta si-l ajuta sa treca puntea. se vede înca si dintr* o dicala forte raspândita la poporulu românii din Bucovina. de I. de At. de Nic. Cum ca puntea acesta e întru adevferii cea de pe urma vama. (3) Cred. . . De pe partea întâia pica numai omenii cei mai pacatosi. Avrama. cacî omulu llu lasa si trebue apoi sa cada In iazarulu celu fara de fundu (1). de pe a doua cei mijlocii.453 când se afla la mijloculu puntii acesteia si spereza ca sunt scapcxte de pcricolulu celu mal mare. Horn. din Todiresc-î si Solonotfl. trece mal departe si se duce în raiU (5). De-aicea vine datina Româniloru de-a pune mortului In mâna o luminita de cera cu unu banutii lipitu de dinsa. corn. eoni. gimii. com. O sema de Români credu si spunu ca puntea raiului e facuta peste iada si se împartesce In trei parti. atunci e pace de dtnsulu. iara de pe cea din urma numai cei ce aii forte putine pacate. corn. anume ca avendii si aprincjendu lumina sa vada pe unde are sa se duca. de N. de Titd Zaharescu. In fme sosesce unU omilj si daca sufletulu trecfetoru are vre-o para la sine si io da. Rom. daca n'are cu ce-î plati. corn. Avramfl. stud. din Todirescî si SolonetG. gimn. Mâta vrea numai decât sa le dea josu tn iazarâ. sbora (3). si cum ca sufletulO. (4) Cred. din Todirescî !?i Soloiietâ. podii saii alta punte. si a celorCi din Baia. iar cânele n'o lasa. Cei ce au picatu de pe partea din urma forte lesne potii sa scape si sa iasa afara. care suna: atl-oî plati la puntea (1) Cred. nu are sa maî treca nici peste o apa. Baciâ.novatii si dreptft ca lumina. La capâtulu puntii însa n au pe unde se coborî. din Stupea corn. (2) Corn. de I. de Al. Cotlareiueâ.

de d-lft I. 454 raiuluî. Rom. despre care amu amintitii maî sus. de Xic. si daca în acelasî timpii narii sc<')te si ângerulii s6u conducatorii o carte alba. Cotlarciucu. vrea sa aiba 11) Cred. cu care cumpfinesce si cântaresce faptele omenilorii dupa morte (1). din riiiidulu-MoUloviM. lesne ar pute cade jertfa diavolilorii leutaciosî si înselatori (3). Uoin. neaducendu-sî aminte cu de-am6runlulii despre tcjte faptele sale. atunci sufletulii e scapatii si merge In raiil. si daca cumpenescfl faptele cele bune pe cele rele.lenina. atuncî llii lasa sa treca maî departe (2). deortrfsru. fie-care ceta de draci ce sta de paza la vamile despre cari ne-a fostu pâna aici vorba. atuncî draciî scotii cartea cea negra si prindQ a-î ceti dintr'însa tote picatele. asemenea se pote mântui. Daca se adeveresce ca are cu multu maî multe fapte rele decât bune. sau maî bine (Jisii fie-care vamesii maî are Înca si câte o cumpcna saii cântara. Decî. din IJalatvna. atuncî nicî ângerulii conducfitorii nu pote sa-î ajute nimica. Îndata este opritu si Întrebatii de tote faptele sale cele bune si cele rele. atunci se punu In cumpfena si se cumpenescu. iar faptele cele rele tntr alta cumpana. Honi. de M«»ivlu':. corn. iar daca are atâtu fapte bune câtQ si rele. atunci pacatele llii tragii In iadii. . tom. Honi. si daca nu se afla cu nimica vinovatii. iar daca nu. (3) Cred. din Stulpicanî.(3) Cred. daca e Învinovatiti! cu ceva si nu-sî pote aduce aminte sau anume nu voesce a spune adeverulu. din Baia. d(i Titu Zaliareseu.y> ceea ce Insemneza atâta câtu : nicî-odata sau abia dupa morte. dela celii maî mare si pâna la celii maî micii si neînsemnatii. (2) C'ivd. si anume: sufletulii dimpreuna cu faptele sale cele bune Intr o cumpana. daca are pe-atâte fapte bune pe câte si rele. caci archangheluhl totii arunca din faptele cele bune în cumpana contra celorii rele anume ca acelea sa traga maî multil (1). cacî atâtii diavolii câtii si IngenilCi ce conduce sufletulu. coin.y> saii: alas' ca ti Voul da (lucrulu cutare) la puntea raiiduh). cugetândii ca în chîpulii acesta se va pute maî lesne si maî de graba mântui. eoni. 400 cea maî mare dreptate. . eoni. care o duce cu sine si n care se afla Introduse tote faptele omuluî cele bune cu litere negre pe file albe^ atuncî suflotulii. cum sosesce sulletulu la vama.^u si a celorâ iliii Socadate. de M. Pe lânga cartea cea n^grâ. dar nu se scie cu acurateta care dintre dlnsele platescu mai multO. sau: alasU ca le-} veden la puntea raiuh(l.

cari Intru adevarii le-a facutii. scote câte unii colacii si câte unii banii dintre colaciî si banii ce s aii datii de pomana saracilorii peste salasii. De aceea c bine ca fie-care omii sa-sl platesca singurii vamile pâna ce e înca In vieta. coin. diferite în teorie de credinta . Rom. atunci e vaî si amarii de dînsulii. de Const. de At. unde este opritii si 'nvinovatitu nu numai de faptele cele rele. eoni. I A D U L 0. a celoru din Fundulu Moldovei. despre care ne -a mal fostii vorba In decursulu acestuî studiu. a celoru din Ballieena. si pe lânga acesta representate Înca si Întrunii felu de icona. si a celonl din Secadate în Transilvania. daca la fie-care vama. cacî atunci cu tota Intrepunerea archangheluluî saii a îngerului conducatorii. (2) Cred. corn. Daca e pacatosii si pe lânga aceea nici nu are cu ce plati pre vamesi. totusi sufletulii pote forte lesne sa scape din ghiarele lorii si sa se duca maî departe. a celoru din Fundulu Moldovei. eoni. 456 Daca nu tocmai tote^ apoi de buna sema ca partea cea mai mare a credinteloru^ cuprinse tn capitolulu de fata^ se baseza pe Viata sf. din Crasna.Cu tote ca dracii sunt forte rigurosi Intru cercetarea si cumpanirea faptelorii omenesci. si le da dracilorii ca plata (2).L'"api. de M. Jemna. VasUe celu noii. MerchesCi . de Const. corn. ci chiar si de multe altele ce nu sunt adevarate. si tn care nu numai ca se afla tote vamile vlzduhduî Însirate. dând în acelasi timpii si pentru sufletele celorii morti câte ceva de pomana (3). coin. nu pote sa scape. ci trebue numai decât sa nierga în iadii. (1) Cred. din Bâlacena. A. de O. (Vezî figura alaturata). Georgescu. JenHia. Poporulu românii de pretutindene privesce raiula si iadfda ca dou6 lumi opuse una alteia. de I. |3| Coni. Mercliesu si a celorCi din Manasliora. Simu. de M. ci totu-odata si torte pe largu descrise. când i sa dusii corpultl la gropa. 457 XXXIV. corn. Rom. de d-ICi Rom. (iennanu.

asa are si iadulii. care e alcatuita tota din fîerii. La usa iaduluî. iara altii porta încinsi pe dracii. altii joca într o arie de maracini. In mijloculii iadului sta pe unii scaunii de fierii Scaraotchi^ împfiratulii întunericului. Omii pe omii nu se vede. si în elii ratacoscii sufletele celorii pacatosi si la timpuri hotarîte unele continua. ladula.de lumea reala. cari aii fostii causatorii pfecatuirii lord. saii le scotii limbele si le strapungi! cu niscc ace înfierbîntate. usciori si usî saii alte obiecte. arde focu. Unii ardii în focii. Isî închipuescu iadulii ca unii felii de casa saii maî bine (^\^\x ca unu ielâ de cetate colosalii de mare. cari senipartescii în maî multe cete si cari chinuescii pre ceî nelegiuitî si pficatosî în totii chipulii. unde cât e lumea. în carî nu coîncidu. situata Intr o afundatura forte Intunecosu si urlciosa de sub pamlntu si înconjurata de juru împrejurii cu ziduri înalte. carî îndemna pre totî ceî ce trecii pe acolo . dar cu tote acestea nici când nu e lumina. dupa credinta Românilorâ din Tdra-Bomân&cay se afla în interiorulii pamîn tulul. pe atunci pentru iadu si maî alesu pentru talpile acestuia se întrebuinteza babele cele rele si cu deosebire vrajitorele. O suferinta însa si o îngrozire cu de cum este în omenire. iar împrejunilii liiî miî si milione de draci si drâcolce^ unii maî urîtî si maî slutî decât altii. Unii Români din Bucovina însa credii si spunu ca iaduld aru fi o gropa forte adânca si colosalii de mare tn fundulu pamîntuluî. desii si tnnadusitorii. bisericei si ale sferacilorii 458 precum si pomenile ce li se facu potu sa Ie maî usureze din aceste chinuri d). nici nu pote sci ceva de pe pamîntu sau dela cei morti ce sunt în raiii. în practica ei însa nu socotescu a fi nici o diferinta. Si precum o casa de rîndii are necesitate de talpî. O splendore mare ceea ce privesce multii maî mare. altele mcrgii sa-si ia pedepsa la care sunt osîndite. cu acea deosibire numai ca pe când noî întrebuintamii pentru astii-felii de lucruri diferite lemne si pietre. pre altiî îî piseza într'o piua de spija. carile cât aii traitO numai fapte rele aii facutii. Altii din contra. care iesa din acelii focii. saii ÎI fierbii întro caldare de arama în care se afla smola clocotitore. In raiula. Unu întunericii nedescrisfi se afla acolo. în ceea ce priacesta din lipsa completa a Dumne^eiriî. sub care cuvîntu întelegu lumea vfiduta de noî. altii sunt mâncati de viermi. Distanta si loculu sunt punctele. saii îî punii în lulele. ci totu numai Intunericu din causa fumului celui mare. si-î fumeza. vesce iadtUUy si si provenita din apropierea divina. si iarasi pre altiî îî batQ si chinuescii cu bice si harapnice de piele. staii (jii si nopte doî diavoli. Numai rugaciunile familiei. si anume: pre unii îî punii întrunii cuptorii mare de focii si-I frigii. saii chiar acolo în iadii.

93. . rom. Poosiî pop. Tote sufletele celorii p6catosî niergii de-a dreptulii în iadu . serpi si serpoice. do M. si respingâ pre toti ceî ce arii voi sa iesa afara din iadu. Jciniia. (1) Cred. Siruioscu. 460 ale celoru mal putinu p&catos! Insa. eoni.. II. 326 327. decât a celorii drepti în raiCi. pa^r. (2) Marianii. Iar prin câmpia aceea trece <(apa Sâmbetei. si a colorii din Fundulft Moldovei. Doine si Hore. hal.» adeca: lua-te-ar draculu sa nu te maî v6du! Drumulii ce duce la iadu e plinii de spini si maracini. t. a colorii din Uopooa. In porta sau usa iadului se mai afla Înca si ftorea maciUuîy care asemenea ademenesce pre suflete ca sa Intre în iadu. op. eoni.(ll D. precum si alte . [).)) care se revarsa în iadu. ca si când ar fi arsa de focu. De aici se vede ca vine apoi si dicala Românilorii din Bucovina : Haî. Cotlarciucil. Merchesii. ca sa scape de muncile cele crâncene (1). solomâsdre. Ca pan' la iada E num' unii gardu Si-acela-î spartii. Uom.459 sa Intre în nauntru. Cernauti 1875. de Nic. De aici apoi si blastSmulu: «duce-te-al cu apa Sân^eteî. de Em. a colorii din Stulpicanî. Cuparencu. hal Pan* la raiii. corn. ajungendu Ia gura iadului. brosce râiose. do Const. Cu tote acestea însa sufletele celorii pfecatosî ajungii pe de-o suta si pe de-o mie de orî maî de graba într'însulii. corn. cit. dupa cum prea lesne ne putemu încredinta despre acesta din urmatorele versuri dintr'o doina poporala din Bucovina : Dara florea maculu! Sede 'n porta iadului Si totu cresce si 'nfloresce Multe suflete-amagesoe (2). dupa ce au trecutu vamile si se credu a fi acuma scapate de or! si ce primejdie. Imprejurulii iadului se afla unu felu de câmpie sterpa. care este o prapastie Ingrozitore si forte mare si n care se afla felu de felu de balauri. din lialaceiia.

Insa sufletele.4fil «Petru lua capSstrulu. Siniona.y> aflamu urmatorele cu privire la unele dintre muncile iadului: (1) Cred. 43. Acolo se scoborî de pe calu.gânganii uriciose. se trezescu de-odata si pe neasteptate ca pica de pe punte si cadu In iadu. se duse la sta va de caî si încaleca pe calulu. tote noue noute. unde petrecu apoî pâna la judecata cea de pe urma (1). câtu si muncile. Mergendti maî departe v6du unii omii acoperitii cu unu tolii de totu ruptii si suptire. si totu-sî murîa de frigfl. p. (Xiparencu . \V. do I. Calulii si pleca cu elii si ajunse la o gropa. prin care se duce în acea pestera. CotlarciucCi. ca sa nu uite nimica din ceea ce va vede. op. si tote cele-lalte. . <c Adeca ce v6(^u? «Totu lucruri de cari mul tu se minuna. care duce peste acea prapastie spre raiu. ce se maî petrecu într'lnsulii precum si'n nemijlocita luî apropiere. Horn. care era mai slabu decât toti caii din acea stava. Asa într o poveste din Transilvaniay întitulata a VizorHy craiulU serpilor a. (2) T. Schniidt. cari foscaescu ca nisce viermi. Atâtu iadulii. adeseori le întimpinamii nu numai în vorba de tote dilele. iar pe elii ploua cu zapada . (c Griji însa bine de sfatulu datu de socru-s6u.\nî din Bucovina. coin. Românii din Transilvania credii ca iadulii e o pe^^tera Intunecosa în pamlntii si anume de desuptulâ raiului. din Ropcea. legende. ci si într'o multime de povesti. Uu lovi cu vatrarulu tn frunte. când dau sa treca peste puntea raiului. de care lovitura tntr'o clipita se prefacu înlr unu stanu de p^tra. Gura. « In iadu. iar elii se scoborî în gropa ^ întra în ceea-laltd lume. cit. de Nic. coin.» Maî întâiu trecu pe lânga unu omu acoperitii cu 99 de tolurî. dupa despartirea lorii de corpu. ce se ducu. precum si a altorQ Rom. a celorâ din Slulpicanî. nu rfemânu acolo pe vecie. ci ele stau numai unu timpu hotarttu. colinde si alte cântece poporane atâtu din Bucovina câtii si din celelalte t6rî locuite de Uomânî. se numesce agârliduUi pamîntuluL^ Acea pestera servesce ca locuinta la o multime de diavoli precum si la o multime de suflete de-ale celoru întinati cu p6cate {2}. adeca pâna ce-si tragu p6catulâ« Dupa aceea iesu din iadu si se ducii Intr'unu locu anumitii dintre iadii si raiii.

din satulu nostru. i-o daii ca sa mS limpetjescii si de asta. «Maî încolo vâc^u unii omu spânzuratii de limba. ce-aî vfidutii. pe care doî servitori cu unii sucitorii îlii îndopaii cu mâncarea. w&^ii unii omii cufundatii întrunii Iacii pâna la grumazii. «Trecendii de aci.si totusi îi era caldii. (jiise si asa numaî asta am adus'o dela elii. (cIn altii locii v6du unii omii slabii de totii ca o lespede. si-î spuse din ce pricina a venitii. care îlu Întreba: aCe cauti pe aicî. «Apoi iar (jiise: «Acum spune-mî. «Trecendii pe lânga acestia. si totusi se vaeta ca e (lamândtî.ta. nu departe vede unii altii omii. în cât iar cadea în Iacii. îî saruta mâna. lua corona de pe capii si-o puse în manile luî Petru. zacendii în patii si totii strigândii dupa ajutorat dar nu venia nimeni. Petre. «In altii locii vâcjiu unii omii legatii de mâni si de pioiore si Ia mânî trageati doi boî. «Ce aî cu elu? «M'a trimisii Maria-sa Domnulu celu tenferu. aicî în lumea nostra ? «O Maria. ca pe o gâsca. pamînt^nule? «Cautu pe Maria-sa Domnulu celu bStrânu. îlii lovia unii berbece cu capulii în frunte. acum într o parte. «Te du pe aicî In colo. «t)icendii aceste. când se încerca sa iasa. si mânjitii cu smola. asezatii cu spatele pe pamlntii. acum tntralta 462 «Nu departe dela acesta tî veni înainte unu pazitoru. vacjiu uim bolnavii. sa-î adncu corona. pe care alti doî servitori îlii jupuiaii si iar îî trageaii pielea de pe elii. ((Mergendii maî înainte. si când fu înaintea luî. «I-o daii dar. pe care. caci tocmai acum bea apa dintrunu isvoru. vedi-lu colo? «VSdu! «Se duse Petru. ca multe am vSdutii! .

PScatulii pote fi maî usorii sau maî greii. calca legea luî Dumnezeii. «Sciî.«Ce? «întâiii am vadutii unii omii acoperitii cu noufe-cjiecî si nouS de toluri. a Elu n'a facutu ceea-ce a trebuitu sa faca si pentru aceea se pedepsesce. dar totusi e mare. Petre nu Întelegi ce Insemneza. Fie-care omii pâna traesce pe pamîntulii nostru p6catuesce. si totusi striga ca more de fome. e negru pentru ca Ta Inegritii sufletulu. Petre. ce însemneza acesta? «Ba nu sciii! «Asculta dar sa-tî spunii. Asta nu se vede asa pScatu mare. pentru aceea tremura de frigu sub nouS-cJocî si nou6 do tolurî. Trupulii e slabii. Ce-al maî vfedutii ? «întrunii locii am vfecjiutii unii omii de totii slabii ca si o lespede. aVecJî. când a fostu pe pamtntu. caci elu. nu a a datA nici unu vestmtntu s5raciloru de pomana. cu tote ca e usorii de Întelesii. Altulii iar face ceea-ce nu trebue sa taca. iar pre lânga aceea mai capata ca pedâpsa aceea ce ai vgdutu. Dar maî 8unt unele p6cate. pe care laî vfedutu întâia ora. asa se pedepsescii omenii cel lacomi la mâncari si bauturi. Omulii acela. Apoî unele pacate 4B3 sunt mari. cari nou6 nu ni se paru mari. Asta e pedepsa omenilorii doritori de placeri trupesc!. «Ce-al mai vScJutu? . dupâ cum e si fapta. tote nou& noute. numai atuncî când omulii cunoscendu-sî gresela sa se întorce cu inima curata. acela a facutii sSracilorii vestminte de pomana. si totusi asuda de caldii. si mânjitu peste totii trupulQ cu smola. pe care Uii Îndopati alti doi omeni cu sucitorulii. Petre. Ce-ai mai v6(Jutii ? «Am vadutii unii omii cu spatele la pamîntQ. Ce-al mal vatjiutfl ? (rAm vfidiutu unu omu acoperitii cu unu tolu de totii suptire si ruptiî. Petre. asta iar e mare pfecatii. ca si la slabi tii elii. Dumnecjiefl nu lasa nicî unii p6catii nepedepsitfl. «Vecjî. pe care totii îlii jupuiaii si iar trageaii pielea de pe elu Asta ce va sa Însemneze? «VecJI. tote nou6 noute si totusi îngheta de frigCi. pe care Ta fostii mânjitii elii cu atâtea spurcaciuni. iar când pScatuesce. pentru ca le vedemii si noi mari. si totusi sunt mari.

«Am v6(j[utii unii omii cufundatu Întrunii Iacii, pe care când se'ncerca sa iasa, llii lovia unii berbece In frunte la câtii iar cadea In Iacii.

464 aOmulu acela, Petre, câtu a h'aitu, a totu înselatii, si acum \e^l cu ce se pedepsesce? «Ce al mai vfe^utu? «Am vfe^utu unu omu bolnavii zacendu Întrunii patu totu strigândii dupa ajutorii, dar nu venia nimeni. aVedI, Petre, omulii acela nu sl-a cinstitu parintii. ai mal v6(;j[utii? «Am vScJutii unii omii spânzuratii de limba, aVedI, Petre, acela a Înjurata pre Dumnedeii si pre alti omeni, iar acuma se pedepsesce dupa cum i se cuvine. Ce-aî mai v&qiutii? «Am vacjiutii întrunii locii unii omii legatii de mâni si de piciore cu unii lantii mare si grosii, iar de lantu la piciore si la mâni trageaii câte o pareche de boi. «Acela, Petre, pentru aceea se pedepsesce asa, caci In lume a juratii pe strâmbatate. «Dar ce-aî mai vfedutii? » «Nam mai vadutu nimicii! «Nai mai vfi^utii, ca nu te-aî dusu mai în colo. Dar sa vS(Ji altele, te-ai îngrozi, te grijesce dar sa nu ajungi si tu pe aici. Dar feciorulii meii ce mai face ? «Face bine, ca-i sanatosii! «Cum o mai duceti la olalta? «RSii de totii, ca ma batutii de doua ori pe nedreptulu. «Atunci e rau de totii; mS temii ca si elii va ajunge pe aici pe unde-va. Te du. Petre, du-i corona si mai iarta si tu câtii poti. «Petru nu mai zabovi multii ci se duse pâna la gaura, si afara, se sui pe calii si-Iii lovi cu vatrarulii în frunte, apoi într o clipita ajunse la socrultk s6ii Vizom, craiuliiserpilorii(l)». Ce-

(1) I. Popii Hetoganulft, l*ovestî ardelencscî. Partea II. BrasovQ 1888. p. 58 62.

465 ^ In alta poveste, din Bucovina^ ni se spunu urmatdrele: «V64endti sufletulu omului Intro erba mare si frumosa nisce vaci hitione, cari de abia se puteau misca dintrunu locu tntr altuIA de slabe ce erau, si Intrebândâ elu pre ângerulu sSu conducâtoru de ce sunt asa slabe si nu dau lapte, desi au erba de prisosâ, ângerulâ II râspunse: «Acestea sunt vacile celor ii cari le-aii datii de pomana, dar pe urma le-a parutfi raii dupa dînsele. «Mal departe v6(Jcndii elii pe unu prundii, unde nu era mal de felii ierba, nisce vaci mari si frumose, cari de abia se miscaii dintr'unii locu In altulii de Incalate si grase ce eraii, precum si o multime de femei si barbati, cari veniaii din tote partile cu donitele de le mulgeau, si Intrebândii pre ângerii : de ce acestea sunt asa de frumose, ângerulii II cjiise : «Aceste vaci sunt daruite saracilorii din tota inima. «Mergendii mal departe vede unii omâ culcatii cu fata în susii si cu gura cascata, iara de-asupra lui unii serpe Incolacitu pe lânga o crenga cu gura In jos si din gura lui cadea verinU In gura omului. «Acesta, cjise ângerulii, când fu Întrebatii, a omorîtii serpii si, în locii sa-I arunce unde-va într o gropa sau tufisO, i-a aninatii pe prajini în fata sfîntuluî sure. «La urma vede o oie ca se scutura de-asupra unul omii, ce trecea printr'unii focii mare. Intrebândii pre ângerii ce însemna acesta, ângerulii ÎI rfespunse: «Acestii omii, a datii ol de pomana, si lâna lorii, fiindii uda, îlii scutesce acuma de para locului. (1)». Atâta din povesti! O legenda din Bucovina ne spune, cu privire la iadtî, urmatorele :

(1) Com. de 1. TonigariG, stud. gimn. Jlarianiif Inmorm. la BomftnI. ^

466

Ângerulil mortii acum

Me însotesce la drumu Si me trece pe la iadu, Unde pScâtosiî ardâ. Val! la elii cum m6 uitaî. Ce vS(JuI me *nspaimîntal ! Vâctuî balauri câscându Si din gura focu varsândâ, CurgendQ ca unu rîvl întinsa In flacara si nestinsu ; Si *n frunte-I unu draca sedea Cu Iuda *n brate si-ardea. De acolo, la altu vadîi, Totu la iadu, la iadu, la iadCî ! O vaî! iar' când me uitaî, Ce v6(j[ul, me 'nspâimîntaî î V6(][uî popi multi eretici Cu dascali si gramatici Aruncati cu capu 'n jusu In foculii celu flacarosu, Si dracii îl împungea, Cu sulita-î înpinqrea. De acolo, la altu vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadu! Ochii când îmi aruncai Ce ve^ul, m6 'nspai mintal ! VScJuî împarati tirani De gâturi cu bolohanl, In vapaia cea de locu Dracii batendu-sl de el jocu. De aicea, la altu vadu,

Totu la iadu, la iadu, la iadu! Cu ochii când me uitai, Ce vacjul, mti 'nspaimîntal î Vetlul tâlhari, ucigasi. Hoti rapitori si pungasi Vaetându-se-amarâtu In vâpae pâna 'n gâtu.

De acolo, iar Ia altâ vadâ Totâ la iada, la iada, la iadd ! De-odata cum mfi uitaî. Ce vecjul me 'nspaimîntaî ! VScJuI unO cârdâ de mucrî Tânguindu-se'n dureri Si draci strigându: aste sunt Ce farmeca si descântec^ ! Apoi de-aici la altu vadQ Totu la iada, la iadu, la iada ! Iarasi daca me uitai Ce vecjul ma 'mspaimîntal î Vgcjiul altu cârdâ de barbati De betivi si desfrânati Toti în flacara undau, Si dracii îl cufundau. Mal nainte la altu vadâ, Totti la iadCi, la iadO, la iadu! Mergendu, daca me uitai. Ce vecjiul mS 'nspaimîntal! Vecjul draci cu cangi tragendu Nisce muerl si strigându: Aste totu minciuni spuneau Pe multi în belea-I puneaQ! De-aicî mergendu la altu vadâ Totu la iadu, la iada, la iadu. In flacari când m6 uitai. Ce vecjiul me spaimîntai ! Vecjul negustori în rîndu. Carii însela când vîndu: Unii cu maturi de gâtu Se strîngeau eî amarîtu, Altii cu cântare 'n nasu Se vâltati cu mare glasu. Altii cu forfecî si cotu ÎI ducea para în notu. Mergendii de-aicî la alta vadu, Totu la iadu, la iadu, la iadd,!

467

Spre tipctu când me uitaî, Ce vficjuî mS 'nspaimîntal! Vecjiuî iar muerl în muncî Carî îsi lepSdu aî loru prund, Sau fara mila si doru In pântece îî omorO. Dela celâ din urma vadu,

Totu la iadu, la iada, la iada ! Când statul si m& uitai Ce ve(Juî m6 'nspaimîntal! Veijul artjendu în vîlvori Bogati neînduratori, Carii totu s'au veselitu Si s6racl n'au miluitii (1).

O colinda din BanatU descrie iadulu astu-felu:

Colo 'a josu catra apusu Sore nu-î pe ceru în susu; Ci e noru si'ntunecime, Sî-o grozava adâncime, Unde muntii varsa focu. Dara marea-I totu potopii, Unde-I pestera urîta, De balauri reî pazita, De serpi, fiare ocolita. Lânga porta nu e nime, Pote sa 'ntre ori si cine. Dar nime de voie buna Pe aicea nu s'aduna . . . Ici e iadulu celu spurcatu, Pentru omeni rel gatatu! Da 'n launtru cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu! Lânga p6rta stau totCî draci Si slujescCi pentru haraciu. Si pe nime el nu lasa Ca la lume sa mal iasa! Catra mijlocu cine sunt? Sa feresca Domnulu sfîntu ! Sunt cel r^I în fîeru legati, Pâna'n brâu în focu bagati, Fripti de sete, morti de fome, Nime din el nu mal dormc,

De dureri, din dinti scârsnescu Si nici când se miluescu! Dar acestia cine sunt? Sa feresca Domnulu sfintu

Sunt cel r6I ce-au omorîtu, Traiulu veclnicîi si-au uritu, Sunt cel rel ce-au pagubitii Pe apropele mâhnitii, Sunt cel reî ce aii surpatii Cas'altuîa prin pecatii, Sunt cel rel ce-aii înselatii Si'n minciuna s*aii spurcatu! Dar în iad ii iar ce mal sunt? Sa feresca Domnulii sfintii! Ca sunt munti de cel înalti Si în gropa afundati. Nu e cerii, ci-sii numai noii. De 'ntunericu te 'nlîorî. Nici o (Ji nu e senina, Foculii arde lar'lumina. Câmpurile s'aii uscatii, Apele tote-aQ secatu. Nu sunt pasSrl, nu sunt flori, Numai jarii si numai norlî Sa feresca Domnulii sfîntu De-a vede ce-aice sunt (2).

(1} Ve^î: «(/alindariuhl poporului bucoviin'»nu» pe 1891. Cernauti p. 69 12) At. M. Mariencscu, Colinde. Pesta 1859. p. 87.

70.

468

O doina, care am aucjiito înca în vara anului 1871, pe când m5 aflam ca studinte de clasa a VIII Ia gimnasiulu din Beiusu, dela unu Românu de pe valea Grisului albu, ne spune despre iadu urmatorele: Primavara, dupa Martu, Câtra iada eâ am plecatii, ladulâ era încuiatu Cu unu spinicelu uscata. Puseî mâna si-Iii rupsel Si în iada de locu fuseî. In iada daca am intrata Acolo putinu am statu De cetitulâ popilorîi, Cersitul Q bogatilorti, De recela fiareloru, De suerulii serpiloru! Alta doina, din comitatulu aTurda-Ariesa^y) ne spune atâtu In privinta raiului câtu si a iadului urmatorele:

Pusei saua pe doi cal, Me suii în sus, la raia]

Raiulu fuse încuiatu De trei ori am genurichiatu, La Dumnezeu m'am rugatu, Si trei ângerî a mânatu Si raiulâ Taii descuiatu. Ce-am vecjutu, m'am bucuratii: Trupuri mândre si 'nflorite, Si de popa spovedite ; Trupuri albe si spelate De popa cuminicate. Preste ele floricele, Unii pomu mândru de daunii. Pintre cl6mbe paserele, Pasgrele frumusele.

Eu gândii la mândra mea Sa fie si pe-acia, EQ în raiii asi rfimâne. Si Dumne(Jeu celti prea mare Se mânie torte tare Si trei ângerî a mânatu Si de mâna m'au luata Si din raîâ ca m*au tipatii. Si me aflamii lânga iadU. ladulU fuse descuiatii, Ce-am vecjutii, m'am spariatii: Trupuri mari si putrecjite, De popa nespovedite, Si veduî pe mândra mea Chinuindii doi draci la ea.

Mândra umbla sa se duca,

469

Dracii o i&ceau naluca; Ea se tipa sa m'apuce. Eu grabii si-mî facui cruce,

Si 'ntinsel o fuga lunga, Dracii haida sa m'ajunga (1).

A treia doina, din T4ra Oltului, descriindu munca juratiloru si a birailoru celoru rSî, nedrepti, asupritori si j lipitori, (Jice : Pus'am saua pe doi cal, Sa md sui in sus, la p-aiu. ladulu era mal d'a vale Si fugeam in fuga mare. Iar la usa iadului StaQ juratii satului, Taie lemne dracului. Iar' biraulu celu mal mare Tinea pe dracu 'n spinare |2|. în fine o doina din Bucovina^ si anume din comuna Horodenicu, ne spune despre iadu acestea: Pus'am saua pe doi cal Si m'am dusu în sus la raia. De trei ori m'am închinatii Raiulu nu s'a descuiatO. Pus'am saua pe-unâ cocosu Si m*am dusa la iada în jos. Si la groza raului Jos la talpa haului Am vecJiutiLl pe mândra mea Vr'o cinci draci ca mî-o batea Sânge rosG din ea saria, In paharâ ca mi-lii punea:

«Poltimii, bade, iea si bea, «Caci n'al fostu stapânu pe ea! (3).»

(1} Doine, striiraturî si chiuituri, culese de niaî multî învetatorî zelo^î. BrasovQ 1891, p. 276. (2) Idem de eadem p. 182. (3) «Aurora româna» an. I. (Vnuiutî 1881, p. 46

470 Asî pute sa maî reproducu Înca multe alte poesil poporale. Credu însa ca si acestea ne voru fi de ajunsu spre a ne încredinta: ce închipuire are poporulu despre îadil precum fti despre tote cele, ce se petrecu întrlnsulu. Se nasce acuma întrebarea : Dela cine sa fi adoptatu poporulu românii tote credintele acestea? Mostenitu-le-a elu dela stramosii sfii, sau pote le-a împrumutatu în decursulu timpului dela alte popore cu totulu straine? Daca amu sta sa reproducemu tote câte le-au crecjutu poporele pagâne din vechime, precum celea ce le credu si istorisescii poporele crestine din timpulu presentii despre ladfl sau Tartarii^ si din tote acelea amu voi sa facemu o conclusiune, amu merge prea departe, si nou6 nici timpulu nici spatiulu nu ne permitu s'o facemu acesta. Credu dec! ca ne va fi de ajunsu si numai unu singurii citatu din Virgilii, care ne da o descriere amfiruntita de tote cele ce le credeaii si istoriseaii ceî vechî atâtii în privinta Iartarului câtu si în privinta tuturorii celorii ce se petrecii Intr însulii si'n apropierea luî. Iata ce ne spune Virgilii: «Enea, uitAndu-se împrejurulO sfeii, zaresce pe locii sub o stânca din mâna stânga ziduri late încunjurate cu unu murii întreitii pre carî le încunjura unft torenttî repede cu flacari ardature, Phlegetteon din Tartarii, si învertia stâncile resunat(3re. In fata se afla o porta mare si stâlpi de otelii vîrtosii, asa ca nici o putere barbatesca, nici chiar locuitorii ceresc! (deiî) nu sunt în stare sa le sfarme ; se urca unii turnQ de fierii pâna la ceruri, si Tisifone îmbracata cu o haina sângerosa pazesce cliua si noptea întrarea (tinda) fara sa dorma. De aici se aucjiaii gemete si rSsunaii lovituri grozave; apoi unu zinganitii de fierii si de lanturi târâite. Enea statu pe locu si înspaimîntatii asculta cu urechia

471

Titanii. cetele furiose ale suroriloru. ori prin aceea ca alungara pe parintele loru si fata cu clientulu se tncuiara cu averile sale cele aflate. Nu Încerca a sci . alu carui corpu e tntinsu peste noua jugere de pamtntu si unu vulturu mare cu unâ ciocu Indoitu. nefacendu din ele parte la al s6I.JeI si m a purtatu prin tote locurile. corpuri uriase. Insa pe mine punendu-m6 Hecate în fruntea dumbraviloru avernice ma învfij. Aici se aflau aceia^ cari câtu traira au fostu frati urgisiti. cari loviti de fulgerii se învîrtescii în fundulii celii mal de jos. Irion. Acum se deschide tartarulii de douf ori în o prapastie si se estinde sub umbra (tn întunericii) atâtu încât se pote uita de acolo în sus la OlimpulCi etericii alii cerului. elii. spune-mî : ce feluri de crime sunt acestea ? si prin cari pedepse se urmarescu ? Ce vuetu asa de mare îmi vine la urechi ? Atunci Începu preotesa sa vorbesca astfelu: Duce renumitii alii Teucriloru. de cari bucurându-se pe pamtntu amâna prin o ascundere zadarnica cainta. Insa parintele celti 472 a-totfî-puternicu arunca prin norii cel desi arma sa (fulgerulu). care imita iurtunele si fulgerulu celii neimitabilii prin arama si prin tropotulii cailorii celorii potcoviti. Imitândii flacarile lui Joe si sunetele Olimpului mergea acesta triumfându. Acuma se deschidii portile sacre sarindâ din tlttnile teribilii resunatore. si cerea pentru sine onorea unul deii. punendii la trasura patru cai si scuturându o lâclie la poporele grecesc! si prin mijloculii cetatii din Elis. si acum Închisi astepta pedepsa. copilulu pamtntulul ce creaza tote. si aceia cari sunt biciuiti pentru adulterii si urmându armeloru celoru nelegiuite nu se sfiira a calca credinta promisa stapâniloru s6I. cari se încercara sa surpe cu manile cerulii celii mare si sa-lii arunce jos de pe tronulii cerescu.vuetulu. elu nu aduse nici faclii^ nici lumini de resina (pacura) fumegatore si lliji dobor! Ia pamtntu cu unu vlrtej& teribilu. elQ biciuesce si asculta cercetandu Înselaciunile si silcsce ca cine. O virgina. Lânga dtnsii se vedea cea mal mare dintre furii si Împiedeca a atinge bucatele cu manile si radicându faclia se scola si striga cu glasâ tare. si de Pirithous? de-asupra carora cât pe aci amerinta sa cada o stânca negra^ si aceleia care cade II urmeza una asemenea el . Tisiphone prev6duta cu bice bate. Lam v6(j[utii si pe Salmoneii cum e pedepsitii. sofe aurite cu perini Înalte straluciau pentru ospeti si bucate pregatite cu luxu regalii se aflau de naintea ochiloru loru. chiama serpii cel grozavi. pre cel vinovati si amenintându cu stânga.va sa marturisescaceloru de sus acele crime. nebunulu. Aici am vfecjiutu si pe gemenii Aloidl. insultându. Chiar si Tityon era de vacjiutu. sperând o morte târcjiie. ciupindu-I spre pedepsa inima cea nemuritore si' maruntaele cele bogate. Ve(JI ce pazitorii e In vestibulii (la Intrare) ? ce aratare pazesce locuinta (infernulîi) ? In launtru sede Înca mal înfuriata gigantica Hydra cu 50 de guri negre. se nutresco din ele si locuesce sub pieptulu celu tnaltu^ si fibrele renascute nu Re lasa tn liniste. Ce sa mal amintescâ de LapitI.atu Insa-sl pedepsele cele decretate de <. nascendu-se cu acesta cea mal mare certa. Aici se afla nemulâ anticii alii pamîntulul. nici unuî omu nep6tatu nu-I iertatu sa calce preste pragulu sceleratiloru . Rhadamantus are celu mal scelerata imperiu.

r> Acesta vîndii pentru aurii patria si-I impuse unii domnu puternicii . Unii rostogolescu o stânca uriasa. Cuvinte din betrânî. R A I U L 0. \1. si admoniati fiindu. sade si va sed6 tn veci nefericitulA Tesefi si de totu nemulu Phlegyas admoniaza si invoca pintre umbre cu voce tare: «învatati dreptatea. . . Ce se atinge de credintele Româniloru despre iadu. 474 XXXV. apoi acestea credu ca se baseza parte pe cele spuse de Virgiliu precum si de alti autori strabuni din vechime. trasi pe razele rotiloru . Atâta din Virgiliu! Asemfenându acum sirele acestea ale lui Virgilu cu celeB ce se afla In privinta iadului si a munciloru dintr însulu In « Vîata Sf. 301 367. cari trateza despre aceeasi materie. t. si parte pe apocrifele crestine. dupa credinta Româniloru din Tera-Iiomânesca.care e pedepsa si ce felii de crima sau sorto i-au aruncatii In pierzare. (1) Aeneid. Bucuresd 1879. unde sufletele celoru drepti se potu odihni în pace. bucurându-se de vederea luî Dumnedeu. altii atârna. Durerea si întristarea nu se potu nicî când stabili întrînsulu. elâ lasa pentru plata sa se lips^sca legile si sa se deslipesca . p. 473 Daca asi ave o suta de limbi si o suta de guri si o voce de fieru n asu pute Întelege tote felurile crimeloru si n asu pute percurge tote numele pedepseloru (1). e opusu cu totulu iadulut EIu e loculu. v.e ca si de alti autori pagâni din vechime. Dumnezeu ocupa loculu celu maî de cinste. II. tnvfetati a nu urî (^eil. Lib. Raiulu. în elii domnesce o bucurie fara de sftrsitu. . VasUe celU noU» precum si In « CalHoria Maicii Domnului la iaditif> (2) lesne se va pute convinge ori si cine ca muncUe iadtdul din cartile sau mal bine (jiisii apocrifele din urma sunt numai nisce reproduceri schimbate si adaogite a celoru (Jise de Virgiliu si p6t. Din contra. R llasdeii. 648 627 (2) B. Toti cutezara a comite mare nedreptate si a-sl tnsusi aceea ce au cutezatâ.

numai cel vrednici (3). certe nu se afla (1). Slfim^scu. Honi. op. atuncî e forte greu. Mai pe scurtii tote frumusetile si bunatatile lumii sunt concentrate în acesta gradina. în cari cânta felii de felii de pasari. cu prietenî. do Nic. Umbrele uneî generatiunî întregi se strângii în jurulii vre unui evlaviosii stramosii. împodobitii cu diamante si alte pietre scumpe. Jemna.de unde rSspândesce tota marirea sa. fara numai sufle telorii celorii drepte. Daca ceî repausatî au terminatii de mâncatii si bSutu ceea ce li se dedese. se întâlnescu sufletele celorii morti. iar împrejurulii lui se afla totii ielulii de mese întinse. cit. epitropu si altii. si se spunii multe despre viata si relatiunile lorii în raiii 475 Daca cine-va a muritii neîmpacatii cu unu altulu. de M. si acestia cu mosii si stramosii lorii. sa se Ingrijesca.5ri. . iar în jurulu luî stau cel fericiti în maî multe cete si petrecu mâncându si bendu. In mijloculâ raiului sta însusi Dumnezeii pe unii scaunii stralucitorii de aurii. sufletele lorii nu se maî potii Împaca nici odata.. Raiulii se afla în cerii saii. fîe-care Isi cunosce dreptulu s6ii. cu surori. parintii cu parintii lorii.. cacî facii si eî zîmbre privindu la altiî. cari pazescii ca sa nu intre ori si cine într'însulii. Românii din Bucovina spunfl ca raiulH este o gradina forte frumosa. bune. sora. stralucitore. de Km. do Coiist. ci numai ceî drepti. fratiî cu fratî. alese si placute lui Dumnedeii. In colo totulu merge în liniste si pace. dupa ce aii Intratii. rude. îndemnate fiindii de cetele ângeresci ca sa manânce si sa bee din orî-ce le trage inima. care e împodobita cu totii felulii de flori mirositore si pomi roditori. se desfateza apoi în tote bunatatile (2). carile. pe pamîntulii din cea-lalta lume. în acelu locii de fericire. ('utlarciuciisi a coloru din Fundul-Moldovoî. coiu. corn.a ccloru din Stulpicanî corn. Sufletele lorii fara voe fugii unulii de altulii si se privescu cu dispretii. ceea ce si-aii datii în viata loru sau ceea ce li s'a pomanuifU de muma. La usa raiului staii doi ângerl saii archanghell cu sabii. Acolo. ( 'uparoiicu : a colorii din HahV cena. (1) I). j). din cari manânca si beG sufletele dreptilorii. In raiii însa nu-î este nimSruî altuia iertatii sa între. 326. corn. De aceea este bine ca celu ce se simte ca more. dupa cum spunii unii. \2) Cred. pline cu felurite bucate si bfiuturl. din Ropcoa. Morclio. ca acestu momentu sa nu-lii apuce neîmpacatii cu cine-va.

loinna. celu de-a drepta însa. Poesiî pop. Prin mijloculu acestor Q câmpii trece unu rîu mare si limpede numitii a Apa Duminiceîr>^ care se revarsa în raiii (2). i\v liist. Numai Flârea sâreluî Sede*n p6rta raiului. mal totu asa de frumose si pline de bunatati ca si raiulu. 1288. CardoiCi. ci numai pre cel drepti. Cernauti 1875. rom. (2) Vetjî despre aci'sta si B. (1) Mariana. care e presuratu cu totu felulu de flori mirositore. t. p. celu de-a stânga duce de-a dreptulu la iadii. care asemenea nu lasa pre ori si cine sa tntre In nuntru. limb. 93. p. avendii înaintea loru mese încarcate cu totu soiulu de mâncari si bauturi. Imprejurulu raiului se afla câmpii întinse. peste care se afla puntea raiului^ despre care amu vorbitii mal pe largu în capitolulu premergfetoru. cari traescu în tota îndestularea si fericirea. Dict. Drumulu ce duse în cea-lalta lume se desface dela unu lociî în doi rami. si a ccloru din Bilca. Totu In usa sau porta raiului mal sta tnca si Florea sau Sora Sordul In privinta acestei plante o doina din Bucovina ne spune urmatorele : Câte flori sunt pe pâmintâ. II. II. iar nu departe de acesta trece peste gura iadului. t. din Balacona. Tote trecâ la juramîntu. Face locii sufletului Si odihna trupului (1). cari câtu traescu . rom. duce spre raiu. In acesta gradina se afla multime de ângerî precum si sufletele omeniloru celoru buni. corn . 477 Iar fericiti se considera acel omeni. .(3| ( 'ivd. Ilasdea. Hoiu. corn. situata pe unu munte deasupra iadului. P. 476 Altii din contra credu si spunu ca Ia usa raiului sta SânPetru cu unu manunchiu de chel In mâna. do M. Românii din Transilvania credu ca raiulu ar fi o gradina plina de flori si pomi trumosi.

sunt milostivit caci el prin milostenie tsl mânluescu sunetulu de munca cea eterna si dupa morte ajungu la fericirea eterna. Unde'mprejuru dreptii sta Si bucurie gusta împreuna dantuindd Si pe Dumne(Jeii slavindâ. la raiu! V6(JuI si sfinte muerl Petrecendâ în mângâerl Cu cununi de diamantu Si podobe de brilantd împreuna dantuindu Si pe Dumnecjieil slâvindu. Intr'altu loc(i iar m8 uitai Totu la raia. (Jice: Deci acea cale lasându Si mat nainto mergendu In drepta când me uitai. Asa legenda poporala din Bucovina. la raiu! . la raiu! Vecjul sfinti prea luminosi. cre^endu-se ca-sl iau pedepsa In lumea ac^ta si ca 'n cea-lalta lume nu voru mal ave nimicu de suferitu (1).aici pe pamtntu. De tineri. care e adev6rata fericire. betrânî si mici Împreuna dantuindu Si pe Dumnecjeti slavindâ. De asemenea se considera a fi fericiti si aceia. Atâtu raiul ii. din care amu reprodusa o parte In capitolulu despre iada. la raiu. la raiu. la raid. urmându mal departe. Ce vacjul. cari In acosta lume patimescu mal multu. Intr'altti loca iar m6 uitai Totd la raiii. ma bucurai! Vecjuî raiulU celQ frumosii Ca sorole luminosu Si mese întinse *n rîndu Pe ele faclii arcjiendii. câtu si celea ce se petrecu Intr însulu adese ori le Intelnimu si In literatura poporala. Si cete de mucenici. Apostoli si cuviosi. Deci de-acolo iar plecai Totu la raia.

Pe cel vil si pe cel morti (2) (1) Com. Cernauti 1888. Când va sta Christosu în jetu. Raiulu de ml-a descuiata.478 O doina poporala clin IVansilvania ne spune urmatorele despre raiu : Când viata ml-am uritâ In cale lungeam pornitu Si la raia câ am sositQ. pop. p. Si-am pusu mâna pe lacatu Si-am picatu la greu pScatu Si 'n genunchi câ am picata Si la Tatalu m'am rugata. 70 71. (2) Calind. bucov.Ce ve^ul mS *nspaimîntal Veclul raiulii încuiata P6te pentru-alO meCi pficatu. Ce-am vecjiutii m'am bucurata. de d-la T. Sinionu. Era nisce pfisarele Cânta nisce glasurele Dragu mi-ar fi sa fiu cu elo ilj. Uasil raiulu încuiata Si tare m'am suparatu. O varianta a acostcn leirrnde vocji-o la Sbicra. cântece de stea sii urarî la nuiitî. Pân'la vremea dejudetu. . 63 66. Ca sa judece pe toti. Colinde. . p. cit.

479 . Lânga p6rta cea de raia. Sa nu-î lasi în raiulu meu De-aa facutu în lume reu. privigheza.» an. sa nu uiti Orî scracî sunt.O colinda din BanatU^ în care asemenea se descrie raiulu. Pâr de-a sci si Dumnecjeu. ori avuti. Iasî'^1882. Lasa tu. Unde s6re s'a ivitu. tote-am ascultata. Pe piciorulu celu de plaiu. Totu îmî cânta. «Petre! daca-î lucru-asa Raiula îmî vei arata. Domne. XV. Sede Petru 'n câmpulu verde. p. cine-mî sede. dup'alu meu sfatu. Pe ceî buni sa-î potu cata ! «Domne! potî de loca întra Ca e'mperatia ta ! Domnula stînta atunci pâsia Si'nainte ca-î venia: A Angeril si Cheruvimiî. Serafimii (1) Grigore Sima. în «Convtn-birî lit. Pe ccî ce goli au îmbracatii Si flamâncjlî au saturata Si setosî aa adapata Si scârbiti aa mângâiata î Iar Petre-a cuvîntata: «Domne. Dumnecjeu si sotulu seu. Archanghelil. Colo susu la resaritu. Domnulu la raiu ajungea Si Iul Petru ca-i dicea: Spus'am. ("iinteje populare din Ardolii. Petre. suna precum urmeza: Sede. 2£6. Si 'n launtru elu nu lasa.

De pecatulu loru caiti. când mosnegii ceî de 60 70 de anî. cacî v'am iubitu. Si nu-I n6ptea *ntunec6sa Si nu-I sorta tical6sa. carî aii copii casa- . când se voru taia haturile si se voru face araturi împrejurulu sateloru . Raiulu e ca sl-o gradina. Fetisore. Voia mea ati împlinitii! Domne! miluesce-ne Si de rââ scutesce-ne! Toti cânta si se *nchina. Domnulu sfîntu se bucura. Lânga trona se aduna Toti în raiG cât! mal era : Prunculetî de-1 mititel Ca si nisce ângerel Si feciori nevinovati Cu tlorî albe'ncununati Si betrânl încaruntiti. Doninu-atuncea a graita : «Fiiloruî eu am venitu Sa ve ve^â. muerl. Apele se limpecjescii Si cel buni în veci traescii ! (1) ll) ^[al i('no^^cu. Si pe DomnulQ Taa purtata. Câmpurile înflorescti Iara muntii înver()escu Paserile dântuescu. Pân'ce raiulâ a catata. HJ. Când voru fi pe tote paraele si vadurile apeloru mori. iar pe la rSspântiile drumuriloru crâsme . IVsla IHoU. JUDETUL 0. p. Care de fire n'aQ fosta slabe.Totâ cântândâ si tamâindu Si in mânî faclii tinendâ. babe.-S^i. 480 XXXVI. Pe-urma Domnulâ celu cerescii Sede'n tronii dumnecjeescu. Colilulo. Unde-Î (Jiua totii senina.

când fiii nu vorii asculta de felii de parinti. Septfimâna ca (Jiua. altele de SfreâelH. Luna ca saptamâna.toriti. de-al cauta-o (jiiua mare la amiadi cu lumina aprinsa . când O fi anulii ca luna. Când a bate fiica pe malca^ Frate mai micu pe celii mal mare. sau când vorii fi asa de mititel. când bogatii. saii. (1) O sema de ytele porta în poporu numele de Comdra. iar aurulu si argintulii se vorii varsa pe tota fata pamîntuluî. când se vorii Înmulti omenii ca'ciupercile. vecinu cu vecinii. . si neavendii cu ce se nutri se vorii mânca unulii pe altulii . de ce voru avea mal multu. smomindu pre omeni la totu felulu de fardelegî si fapte rele. de-aceea voru Însela si jupi mai tare pre cel sSrmanl. Sora mal mica pe cea mal mare. de nu-î va maî încapea pamîntulii. mama cu fiica. ci-î voru bate si omori. sora cu sora. când va peri tota dreptatea din lume si nu vei pute-o nicairi afla. luându-Ie si putinulâ lorii cu totu felulu de apucaturi si mijloce. când se va certa tatalu cu fiulu. Iar clasulâ ca unâ minutâ (1). când va veni Antihârsta pe lume si se va amesteca In tote treburile. când sfredelulu va cade dreptii în comora (1). când omenii vorii fi numai ca nisce cîucalai de mari si vorii îmbiati câte 12 întrunii cuptorii. 481 Si 4îua ca clasulu scurtu. Atuncea-I stirsenia pamintulul. dupa cum spune o poesie poporana : Când a bate fiii pe taica. se voru însura de a doua ora si voru lua fete dela 16 20 anî. când va peri rusinea din lume si cel tineri nu se voru sfii de locu de cel batrâni. Irate cu frate. încât 12 insî voru trebui sa întorca cu drugii (parii) unu ou de gaina. batendu*se ca nisce orbi.

W. dandu de scire sa se adune întrega omenire la judetu. Chr. vorii striga: (1| G. v^culQ de-apoî. cât si cei ce voru fi pe tinipulu acela în viata. crestinii si pagânu. corpurile omeniloru voru însufleti iara-si. coda veculuî. voru compune dintr însele bucine. la BomânI. si 1386-1840. Atunci va fi sfirsitulu lumiî. liinl). adeca dela stramosii nostri Adamu si l^]va. Ca e vremea de apoi! (1) si nemijlocitii dupa acesta va fi si venirea de-apol precum si judetulu de apoi sau judecata cea de pe urma (2). 422. l)ic't. p. t. dupa cum cred si spunii unii.. si pop. isi. portile iadului si ale raiului se voru deschide si toti pâna ntr unulu : buna si ifiu.întunecimea sdrelul. vremea Palmasoil. numitii altmintrelea si vretnea de apoîf diiua de-apoî. sftrsitulii v^culuî. 31 482 Eîf. vel^tulii de-apol. . 51. voru aduna unghiile celoru repausatî.itî morti sa intramu noî. Pan. 1883. cum si în ce felii de vestminte voru ti fostu înmormîntatî. (2) Voc)î despre toto aeostoa tsi B. alergând Ck în tole partile. si voru începe apoî a bucina în cele patru cornuri ale lumii. p. si totti atunci va fi si sflrsitulâ Intregel omenimi. Mormintele se voru desface. Potopulii crestinului (2). Deiii. 289. asa voru trebui sa se înfatiseze înaintea lui Dumnezeu. ca sa-si dee fie-carele sama de tote faptele sale. P. Poesiî pop. cum voru audi îngerii bucinându. lumea de-apol. dupa altii însa pe unu scaunii saii tronii (1) A. Când însa va fi sa fie acuma judecata cea de 2^^ urma sau judetulu de apoi atunci îngerii Domnului.« an. pe unii scaunii de petra (3). deauna se voru aduna cu totii la unti locu ca sa stee de tata înaintea dreptului judecatoru. Iar Domnulii nostru îs. a li oJimiiiloru. IU. mai alesu însa archanghelul Mihailu si Gavrilu. Atatu cei repausatî dela Inceputulu lumii. dreptti si pacatosii. în cunjuratu din tote partile de cetele îngerescl. p. se va arata de odata pe aripele noriloru ca unii sore stralucitorii înaintea multimii adunate si apoi asedându-se. Teodoroscu. (2) «Convorbiri lit. p. când cel vii plini de spaima si groza. Povostoa vorboî. 1283 1284. atatu crestinii cât si pagânii. Âfarittn&i Inmorm. llasdeu.

a divanu relil di rhiatra. op. 483 stralucitorii. Domnulii siîntii n'a ntârijia. Mortii când i s'orâ ivi Scripturile s'orCi plini. Domnulii pe scaunii va sedea. Ci cu îngeri va pleca. Si toti dreptii vorii albi. cit. Morti si vil de fat' orii sta. Undi niem lumea tolâ.(8) M. p. Mortii toti se voru scula. Caniaiiu. Nn gândesc! v'o dala Ca'i merge la ffindec<it(l /. 12^: La ci tî-aî nascuiri pi lume Di ine pedepsescî pi niiiu'. . ne-o spune maî pe largu urmatorea colinda din 'Transilvania: Evanehelistulâ Mateiu A graitii liiloru seî : Veoulii lumii sa sfîrsesce Si judetulii se gatesce. Marturie na chiema: Fapta nemarturisita Domnului îî e v6dita. Si cel ii dreptii judecatorii 8e cobore printre nori. va sta la judecata si va judeca pre fie-carele ani6suratu fapteloru sale: Cum va Ii însa judecata aceea. îngerii verii trîmbita.

Pentru daruri el te-aii rîsu. Va grai înveninatii: Domne vecjl cum te-aii scârbitu Fiii pe cari aî iubitii. Dupa rCsplat'a strigatii Pân'la cerulii celii mal naltii. Viermi î-orii rode. când vorii plânge Si vorii bea paharu de sânge: Sângele nevinovatii. ce nu piere. Pan' judetulii va esi ! Si Satana 'ntunecatii Spre pecate ce-a 'nselatu. Domne! lasa-mi-î tu mie De acum pâna'n vecie : Iadulii celii de îngrozitii Pentru cel reî l'am gatitii! Domnu-atuncI va da putere Si Satanei. Bine multii tu ca le-al datii Si el nu te-aii ascultatii. Si va fi amarii de eîî Pentru cel ucicjetorl ladu-I mal îngrozitorii. Pâna omenii sunt rSI.Pticatosiî vorii negri! Val ! ce spaima le-a veni. Kaiulii mândru Ie al deschisii. Si de iadulii înfocata Tu prea tare i-al crutatii. .

Mincinosi si vrajitori Si mal multi reii facatori Va li numai unii cuptoriii. evangelistu loanu. «Sa*mp5ratimii împreuna. Tote credintele câte s au aratatii tn sirele de mai sus Îsi au isvorulu loru parte In apocalispulu st. . Vorii sbera multii de durere. Satana. Din iierii arsu si lanturi grele. Pentru strâmbii j uratori. 484 -' «Cu îngeri*n voe buna» (1). Cu cuvîntulii blândii si dulce: «Sunteti binecuvîntati. «De mine v'apropiatl «Sa \& dau drepta cununa. parte tn unele carti poporale de origina bogomilica^ precum e buna ora si Alexandria luî popa loanu din Sâm-Petru (2). Apoi Domnulii va grai : Ah î seracil val de el ! «lea-î. Si nici unulii nu va fi Far'de-a i se rcsplati.Pe talhari I-astepta tare Intunericulii celii mare. du-î pre el!» Cerulii înca plânge-atuncl Vecjiendii pacetosi'n munci! Iara celoi'ii drepti va cjice.

dict.(1) At. o arunca dupa sufletu pe ferestra si (jiice: . Cuprincjiendu articolulu din cestiune maî multe datine si credinte forte interesante. cari nu se afla intercalate In studiulu meu. Elâ suna precum urmeza: «VSdendii casnicii. pe care unu îngeru llu duce în ceru la Dumnezeu. XXV. ((Murinda cine. ÎX) 92. (2) B. 487 I. punft bolnavului 5. Hasdeii. t. luândîi unu cântarii (cumpana). Mariiiescu : Colinde. Oradia-mare 1889 p. A D A U S o. Apoi o muere sciutore. aflai de bine a-lu reproduce Ia loculu acesta In t6ta Întinderea sa. 488 ((Sufletiilu din omii iese prin feresti. 7 ori 9 lumini In mâna. cari trebue sa fie deschise. p. 1234 si 1336. când dadui peste unu articolu Intitulatii a Inmormîntarea la Bomânîy credinte si datini din parfîle Oraviteî. ((Dupa esirea sufletului. p.se ca aceia ducu lumina mortului. creeze ndu. gazdarita casei facendiî din faina de grâu o turtita arsa. II. P. INMORMINTAREA LA ROMANII DIN PÂRTILE ORAVITEI Se ncepuse deja tiparirea studiului de fata. ca-Iii trecui maî nainte cu vederea. rom.i> si publicatii de d-lu Aurelu lana în ((Familia» (an. Incungiura mortulii si ^ice: Când N. carora li se punu Intre aripi dou6 lumini si se slobodu. M. Îndata ce a muritii Insa i se ieau.va fara lumina. 434 436) care. Atunci acasa va maî veni. se va scula Si cu cântarii va cântari. se prindu doi porumbi. ca ora mortii este aprope. cu cari mcire. limb. nu sciii singurii cum sa Intlmplatu.

cari turtite le Împarte Intre copiii adunati anume la o masa josu. tn cari i se descrie vieta si faptele bune din vieta.Iaca asta turta arsa Ca sa. apoi vestirea se face tn zori prin temeile casnice prin cântece jalnice. menindu-se una de ((Dumnezeu» si mortului. tn poesie. ia cu caucuIA din vadra odata si torna jumatate In sofiu si (jiice: «sa fie de Dum«nedefi. care apoi se pastreza In casa. (jiicendu: aDumne(leu sa cprimesca lui N. a Din familia din care a muritu mal nainte cine. o muiere sciutore luându radacina de leosUnUy de spini si putinu caltu (ramasitele dela tuiore).ti fie de bucate. Acesta 66 repetesce In fie-care dimineta câtu este mortulu tn casa. socotindu-se dela (jiiua mortii. pe cari le menesce: una de Dumnecjieu. ti pune tn stnu trei ori patru crucerl . aTotu dupa esirea sufletului se ducu la 7 vecini 7 vase (sofiu) cu apa de pomana. fiindu pusu pe masa unu paharu cu apa si alte legumi. II va puti si se va îndeparta dela casa. «Aducendu-se sicriulu. cari asemenea se dau copiiloru. » face cruce de trei ori asupra vasului. archangelu» si umple apoi vasulu. «La fântâna. unu colacu din faina de grâu. cari. «Tote acestea se tacu ca mortulu sa nu se faca strigoiu. pe unu taierQ fasole cruda sau si ferta. de st Archangelu.i> apoi torna ceea-lalta jumatate si ^ice: «sa fie de «st. talhariloru si mortului. Înainte de cântatulu cocosului. «Apoi mal face 4 turtite. dupa ce a scosu apa. Dupa umplere lepfeda din elu un caucu tndSratâ In fântâna. i se taie din partea unei femei putinu pgru din capu. ((Facerea si împartirea acestoru 4 turtite se repetesce cinci 4ile. venindu tn rSstimpulu catu este mortulA tn casa cu pomana (o lumina. Se pune acoperisulu cela-laltu pana ce s'a mistuitu tote^ descoperindu-lu. Ca nu mal vil Tasta casa. adeca pentru care se face pomana. pome) descriindu-I vieta si faptele bune pe cari le cunoscu. punendu peste caltu pravu de puscas pre care Uu aprinde cu lumina ce arde pe pieptulu mortului. In credinta ca sa nu aiba certa cu celtt ce a facutu fântâna. (jiicendu copiii la mâncare: a Dumnezeu sa primesca!» «Se mai facu apoi doufe. unu caucu torna josu lânga fântâna si (jiice : «sa fia talhariloru si talharitelorâ.». vine la mortulu de acum. ahe sa Intemplatu m6i*tea de cu sera. aseza apoi mortulu In elu. pe care-lu Însira In giurulu sicriului. ca venindu mortulu ca muroiA (strigoiu) si punendu din acestu p3ru a lui tn focu.va. 489 «Dupa asezarea mortului pe masa. Totu asemenea se cânta femeile înrudite.

Ca-sii negri talhari Si te-orii jaui. lirule. Dela parintiorî. ci sa se adune tn unu cotu la o lalta. Mari ciucjit am pravitu De m'am despartita Dela lumea alba.pentru de a descumpfira pe mortulu loru dela paza. cântându dou& cate dou6 alternativii cate unu stihO din urmatorulu bocetu. pasu Pe mâna dreptâ. Ci de locii sa pleci Si sama sa ial: . pe 'care cele dou6 din urma îlu repetescu: Cu umbra rotunda. Dela puisori Dela fratiori (si alte nemuri). Dela slîntulCi sure. Pasu N. 490 La o s6pt6inâna se matura bine pentru curatirea a tute relele. Sa riu dai pre-a stânga. lep6dându-se si matura«Cu putinii înainte de venirea preotului se face petrecerea mortului din partea a patru muerî. «Nu este iertatu ca sa lapede gunoiulu din chilie o sâpt6mâna. Firule. a In decursulu câtu este mortulu tn casa. sa mature si altu sufletu din casa. nu este iertatu ca sa tntre nici unu animalii tn chilia mortului. crecjiendu-se ca se va face strigoiu. Dela sotiorî. ca nu cumva lep6dându gunoiulu. Unde joculu j6ca Sl-alautite (JicO. crecjiendu-se ca celu de curându mortu are sa fie straja pâna vine altultt. Putinii sa zabovesc!. De aî înfloritu Pan* n'at împupitu? Grabitu n'am grabita. rirâ de trandafiru ! De ce te-al grabitu. cu atâtu mal putinu sa treca pe sub mortâ.

o ()la dicendu: ((Cum se sparge ula. Mici pe fâsi6re. asa sa se sparga tote . (2) MitHUHâ oste o cununa do pe capulCi fclcloril dela cununie. Cu sfulpezî [W de fagii. 491 ((Dupa s6versirea ceremonialului bisericoscu. Scriam*o scriea Zluijiî de locO pocnia. se sparge In loculu acela. Fete pe mununi (2i Si totii nevestele D'alc tinerele. luandu-se mortulu din chilie. La cel ii Domnii frumosii. Dupa ce-lii suia Scaunii îl da De s'odihnia. Pan' vinii i-o sosia. Scaunicelii d'odihna Si patCi încheiatii Cu scânduri de bradii. Cu vinii îlii uda . îlu suia Sus la Christosu. Iar Sânta-Marie Sede 'n patu si scrie Cu condeiu în mâna: Juni pe cununi. A Angeru zaletia. Lumea alb' uita.stâlpi.La mijlocii de cale Este-unii paltinii mare Cu fruntja manunta. Ca-I lina fontâna. U) St'iilpezî = . Pe N. Mosi pe cârji6re. Scari îmi coboria. unde a zacutu.

unde se facuse gropa. ceea ce Însemna ca sa nu le amortesca manile. ((Cu petrecerea mortului la gropa o muere iea cu sine o gaina vie. în alu carui capâtu este prinsu unu cruceru. «în gropa mortului se arunca si bani. torna de o parte a gropel apa sapatorilorii. Nasii Pentru nasii. banulii pusu In capulu batului este plata luntrasului. Gura Pentru gura. ((Se mai dau la gropa si pâni. credendu-se ca venindii diavolulu. si sa-I fie usoru pamlntulu. i se pune pe pieptu o secere sau unu inelu de argintu. totu In loculu acela^ o pane sau unu ma laiu. ciicendu-se. care a adusii de-a casa cu gaina si ba(iilu si o galeta cu apa. care a datii prima (')ra cu sapa în loculii. dicendu-se: Noroculu româna în casa. (fMasa din chilie se tntorce cu pici orele In sus pâna la întorcerea petrecfetoriloru dela gropa. cre(lendu-se ca fiindu mortulu noroculu casei. care are sa treca pre celfi mortii peste o apa mare. ((Nu este iertatii ca mortulu sa se lase sinirurii In casa. Ochi Pentru ochî. de se spala. Daii capii Pentru capu. ((Dupa ce mortulu este acoperitii cu pamlntii. cari sunt de cea-lalta parte (adeca pesle grc'jpa). în contra apropieriî duhuriloru necurate. colaci de pomana la cei presenti. o muere. Intra In elu si apoi se face striffmH. Tote acestea se dau peste gropa mortului si anume : gaina groparului aceluia. Se mal crede ca celorii . Sufletu Pentru sufletij. spre a se pute ap&* ra de negri talhaH (1). Casa rcmâna-ne plina.((relele din acesta casa!» ((Se pune apoî. Intemplandu-se însa casulu ca sa rCmâe singuru în chilie. în semnii pentru rescump6rarea sufletului mortuluî. pentru ca sa-I rescumpere loculu de odihna. cu elu sa nu se p^rda noroculu: penlru aceea rostirea cuvinteloru de mal susu. «Batulu i se da mortului de pomana. unu batu de alunii nou.

lice prin colacarita (muerea care menesce pomana) a nu le fi iertatii a mal lua dela respectivulii mortii din pomana. «Acesta se repetesce de 3 ori. ca ducendu-le celui mortii. cu unu cuvintu din tote bauturile si mâncarile dela pomana. ((Se mal daii la acosta ocasiune si haine de pomana. lasându-o. trasu pe pamlntfi dice: Am umblatu. alta treba sa nu ma! «al la casa nostra!» «Dupa aceea îlu hotaresce pre celu mortu cu unu cutitu stricatii. ((Pomana se menesce în urmatorulii modii: mortului. spSIaturI de vasele cu rachiu. portarilorii. caiti. Loculu ti-am cautatu. La fie-care se menesce o cantitate anumita. pe cea-lalta lume? «La ce primitorulu r&spunde «dau». seRCote afara In fata soreiul si-Iii întreba: « Dai hainele luî N. talhariloru. prafu de pusca . socotindu-se din ^iua în care a murittt. le trece. în credinta. spalându-se cu apa de aceea. Marti si Vineri. la 7 martisore (Marti) 7 sâmbiore (Sâmbete). Hotarâ iti facu Sa nu mal esi din acestti loca. îmbracandu-le primitorulii (unii sferacu) le primesce de ale sale. (dntorcendu-se dela gropa acasa. «A treia (jli dupa Inmormlntare o muere din casajuândtk Intr o ola spâlaturl de vase. tire de malaiu^ pita. vina.ce le asuda manile. 493 «Dupa CC primitorulu este Imbracatu. acestoru trei cete din urma li se inter(. . apa din sofiu. luî Avramii. celorii doi îngeri care pcirta sufletulu mortuluîi celorii patru stâlpi cari tinii cerulii si pamîntulii. ui Dumnezeii. sfintilorii archangell. so face pomana numita si cumîndU. tâmâe. spalându apoi si 61a cu spalaturi de cruce. (1) Copiii lopetlatî. vamesiloru . si tncunjurândiî mormlntulu cu vtrfulu cutitului. se duce cu acestea lamormtntii si torna peste totu mormtntulâ (jiicendâ: «Asta sa-tl fie mâncarea si bautura. carora nu li se da pomana si cari navalescil la pomana lic-caruî muritorQ. le va desbraca si i le va da. ^^lel a 9. la 3 ^ile sfinte : Luni.

pune In elu paharulu si crucerulu si-Iii încunjura cu luminele cari aii arsii la esirea sufletului mortului. cdtu este inortulu tn casa. si mergendu la fântâna llii umple. menindu-sc mortului si apoi cu pânza se ducii tote la gazda celui alii carui e sofiulu. si cu elu plinii se duce la o apa curgetore. 8 ori. Acesta se lace si dupa tnmormlntare. caruia i-a adusu apa. gazdarita casei sau si alta femee iea pentru ultima ora vasulu vecinului.. Cel patru colaci se împartii acolo între copiii adunati. unu paliaru nou si un cruceru. asa sa ramâna mortulii in loculii depusii surdii si mutii. luându cu sine luminele dela esirea sufletului. asterne tn elu pânza si torna apa din vasii adusa dela fântâna. observându si aici cele ce sau facutii dupa înmormlntare la cumându. «Dela 5 i^ile pâna la 6 saptamâni se facii In fie-care demineta câte doua turtite. ca ppecum nu se mai face sgomotii. unde slobode mortutui apa. vorba Intre ele. la 1 anii si apoi continuati vQ cât voesce. ci de-acum la 1 sau 2. iar In casii de se Intâlnesce pe drumii cu cine.va i le da ^icendu: «Sa-I fie pomana lui N. 4 colaci si unu darabu de pânza alba noua. nu are pomana. pe cari gazdarita casei le duce la unii vecinu saracii. numai cu acea observare ca nu se maî duce Ia totî.)) 495 - II. l'mple apoi vasulu cu apa curgStore.» adeca mortului. de. în semnu ca isvorulu sa-i fie sloboditu.«Intorcendu-se a-casa nu mai vorbesce nimicu cu nime (de sunt mal multe. precum si la miluirea hainelorii. «Am (jlisii In altii locii ca se duce veciniloru apa de po- 4JI4 mana. observându cele expuse în altu locu la umplere. . Face apoi unu cercii de pietre. tn credinta. Intre olalta). i se face pomana. la care primitorulii raspunde: «Dumnezeii sapri«mesca». este tâlharii sau lepadatii de Dumnecjeii si nu este primitii în împSratia lui Diimnedeii. «Cclii ce se sinucide. aprinde In giurulu luî cele 4 lumini. 4 lumini de cera. «La 40 de dile. pâna ce a trecutii unii ogaselii (parautu) saii vre-o apa. i se daii haine de pomana. (( Voindu Insa a se lasa a nu mal duce de pomana când sa tmplinitu termenulu pusiî.

La tântâna rece . Pe rude m'o pusO Pe sus m*o d'adusti. Sorele me hrige (1). care e usitatu la morti. comitatulu Hunedora. 92. Ca dovada despre acesta ne pote servi si unu bocetu din Strei. (1) Ungaria. Câti 6menl orii trece.S T £ G U L 0. S6r'le nu m& frige . Ca m'o celuitu 496 ~ Hâî noue feciori Cu nouS securi . Di la haia Iratl? VA m'am doblicitu. Dela muntii *naltT. Si ml-oru multâmi. când miire vre-unu june sau vre-o lata mare. Românii din unele parti ale Transilvanich sub cuvîntulu stcf/il. Mol- . Unde venta nu bate. . si pre care tiu aducu feciorii. 98 112. P16ia nu m& pl6ua. O (jiisii ca mS punii La mijlocâ de sate. . ci eî.SegeorgiQ. care de regula se bocesce de fete si neveste tinere si care suna precum urmeza : Stegule. Dar el ca m'o pusa De laturi de satâ. Hradule ! Ce te-al doblicitu De te-al scoborîtu Dela locu pietrosu La locu moroiosu. Und' \enturl ma batu Si pI6ia mg plâua Si neua m6 ninge. nu întelegu stigulA^ despre care ne-a fostu nou6 vorba maî sus p. întelegu bradulily despre care amu vorbitu la p. Toti o data odata Si am picatu Ia vatra. redactata de Gr. Toti apa ml-orii be î^i ml-orii hodini. sub cuvtntulii acesta. it»visla sociala stieiilifica literara. din padure. Neua nu me ninge.

BOCETE. p. Si tl-al pusa mâna pe scara Si nl-aî fâcutu lai^u pe-afara! J/arianu. 32 4U8 II. Pe cântatulu cucuiul.. La morte. Si tlat pusu mâna pe grinda Si nl-al facuta largii prin tinda. district ui Ci Naseiululuî.) Nici o morte nu-I amara Ca mortea de primavara Pe 'ntruncjitulu codrului. »Simon(l. Tu acolo nazuesci. morte. eoni. I. 1892. Unde tu nu trebuesclî M6rte-acor-al nazuitu. Pe iesitulâ plugului . (Din Transilvania. do d-lCi T. Unde tu n'al trebuitu ! Ca tî-al pusii mâna pe masa Si nl-aT iâcutu largu prin casa. Inmorm.. 290. rea mal esti. Cluj. . 497 III..do vana. U Komsknl. Morte.

disirirUilu UridautuluT. De viteji nu se siesce. De betrâni nu-I e rusine. . Cu ziduri nalte si grose. Impcratiî si cu craii Facu cetatile cu aii Si 'nca se mal nevoescu De cu ziduri le 'ntarcscQ. Iar' mortea. Mortea 'n lume este mare Ea prieteni pe nimeni n'are. Aî?a ne graesce Domnulu Ca sa 'ntelega totCi omulu. când vrea sa vie. . Nu mal spune nimenue. de fo-^liilu iiM'U foiiii^rolaru d-lu IVlroa l'ivlipcvnu). De seracî nu-I este mila Ca sfiraculu vrea sa mora. Si mortea sa nu-I gasesca. Ne graesce cu blândete Sa lasâmu inimi sumete Ca nimeni sa nu gândesca Ca 'n lume vrea sa traesca Si mortea sa nu-lu gasesca. . coiii. La cel tineri înca vine.Iu omora . Pe celii dreptQ înca. saUilCi lIolariiicHilu-dc-josfi. (Din Bucovina. De bogati nu se feresee. Si cu turnuri prea frumose.La morte. Nu da de veste sa scie. Ca 'ntr'înselc sa traesca.

.Ci când el se veselescu Si mal bine ca traescu. omule. cres^tine. Care-au remasu la cel vil . . De vrei ca sa Iaci vr'unu bine. Sâ nu (JicI nici când de tine Ca tetele te-orQ jeli. Din cetati sus dela ventu II pune jos sub pamintu. . Oh amaru si grea durere. Ci mal bine te silesce Si-o faclie-o 'mpodobesce Bisercel-o dâruesce. Din curtî bine ^mpodohite lî pune 'n secrie cernite. Nici nu mal ufraescu nimica. Atunci mortea câ-I gasescc Si de pamîntu ca-I trântesce. Feciorii te-oru pomeni. Pe cel serael miluesce. leturghiî. Ca câte-I lucra cu tine Acelea-tl vorCi prinde bine. 4<H) De pe scaunu luminata II trântesce morti în patu De nici nu se mal radica. Iar el vrendu sa faca bine iSa trimita dupa tine Sfmte slujbe. Deci tu.

) Cânta cucu 'n vîrvu de nucu î?i mortea *ntr'unu vîrvu de ciuntru. cuce. eoni. «Tu pe unde mergi si cânti «Nu mal ve(j[î ochi înfloriti. glasulu teu mic. î!>imuiiu. Mortea r^i ciiculn. Insa m6rtea strasnica Iute dupa elCî mergea . «Fâr numai painginiti. disinrlulu NâsCnululuî. «6mnel tineri despartescl «CasI de omeni pusteescl!» Cuculu daca a cântatu Iute 'n casa a sburatu Si la capu s'a asezatu. Mortea dice catra cucu: oOO <cl)a-mî. morte. «Ca veni prima-vara «Si iar voîu prinde-a cânta. «Nevestele banuite.Morte fara mângâere. «Ca vomu fi bune sotie î» Dar cuculu din graiâ graia: «Du-te. «Ca nu ti-al aflata omuICi. de-acolea. «PScurart cu oile. Oh tu m6rte mâniosa Cum m*al scosu astâcjii din casa Sl-alta nu mi-aî daruitu Far' unu pustiu de morminta! III. «Eft pe unde mergu tji cântu «Esti plugari cu plugurile. (U' d-lu T. «Neveste cu prânzurile. «Du-te m6rte la loculO. «Eu pe unde mergu si cântii «Esu barbati cu plugu 'n câmpu «Nevestele ducu de prândii «Barbatii mergu suerândii «Si nevestele cântândii «Si voie buna fîicendu. (biii Tran*<ilvaiiia. «Glasulu eu nu mi l'oiu da. «Tu pe unde mergi si cânti «Copil mici îl saracescl. «Mamele reu despletite.

Ca al de calctoritu Si dela noi de pornitu. Ohî câtu-I de desfatatii Nice când n'am mal umblatu!V. (Din Transilvania. Cu ce fapte m'asi mal du<*e La tatalu meu celu prea dulce Ca mi 1-a chematii Christosu La orasulâ celu irumosu.Ieil Sufletelulti sa i-ld ieîl! . Puisorulu meu iubitu! ¥j\!k de asta n*am gânditu. înapoia carului r>02 Morgre-o dîna cam betrâna Cu locurile a mâna. O prea sântCî îngerulâ meaî Ce î-asi da lui DumnetjieiL Sâ-ml lese puiutulu meu? Da-I-asI auru si argintu Sa mi-lu lese pre pamintu! Xu-ml trebue aurul u tSu Si nico argintulu teu. oOl IV. . aim. Ca m'a mânatd Dumne(. Cum spunea Domnulu ChritosO. SimonCi. . dîna cam bctrana Cu glasl de lecurî în mâna.) Pe ritutulu mohorîtu Merge-unu carCi mândru cernitu Cu herneu acoperita.Mt)îna. Tine-mi-te-aru DumnedeCi. de d-lft T. Simonu. (Din Transilvania.La pici6re s*aseza î?i cu cuculu se mustra. Catra iiigeni. Leeulii. Ohî câtu-I de luminosii. Nu-mî aduci si leculu meu? «Leculu teu eu Tam adusu .. coui do d-lu T. Si Ilena o-a zarit u Si'nainte î-a esitu Si din irura î-a vorbitu: . di*»Ui(lnlu NaMHiduluî. disiriclulrt Nitsciiduluî.

Ci celu bunu sa nimeresc! Fe elu sa caletorescî. \u te lua dupa ape. ilii-t. luatu! (Din Bucovina. Altuia mi-î batutu cu llorî. i\\ mamuca sa vorbesc!.Si'n lerestra ti Puiu de Graneunl Si leculu ti l'a ^ufleiulu ti l'a VI. Celu mal greu si multu maî reu. Ce m'asî ruga dumi-tale î Daca-mî faci acesta cale. Nicî dupa parec late. coimiiiîi Siiipta. Inima sa-mî îndulcesc!. mî-o sburatu vCrsatu. Dare-ar bunulii Dumnecjeu oOS Sa n'alegî pe celd maî greii. Bine-aî face dumnia-ta Sama daca mi-aî lua. miluta nostrâî In fundulii casi 'n lerestra A sosîtu carte domnesca Dela noî sa te pornescâ. La surori sa nimeresc!. Care duce la strainî. Care duce la surorî Si la scumpiî Iratiorî. Ca sunt doue drumurele Si cam greii de-alesu din ele: Unulu mi-î batutu cu spinî. La lin A tata l'am pusu. Ilinra a Mielului Caprii\ Tatuca. Dac'aî lua sema bine Pe-unde-î mercre'n ceea lume. Ca apele-su curgetore Si *napoî ne'ntorcetorc. Ci te ie pe cea carare . Cu Iratiî sa te 'ntâlnescî.

Tatucuta. Si elu dac'a rasari Tu la no! iara-î veni. Ca-sCi departe satele. Dela gradina cu florî. dela suror!. Dela cântece de jocCi. Dela gineri si nurori. Dela nepoti. Dor glasulu tl-a asculta: R(')ga-te Ia paliniaru.Ce merge cu siântulu sore Ca sorele-! mergctoru Si 'napoî întorcetoru. Palimaru si clopotarii 504 Sâ traga clopotele Sa resune vaile. Si sâ mi le tragit tare Sa merga resunulu mare . dumnia-ta î R6ga-te cu! te-I ruga. Cari! mi te plângu cu jele. Dela tlor! si busuiocu. Dela fete si leciorî. dumnia-taî Rosra-te cu! te-î ruira Dora dor te-a asculta: K6ga-te la siântulu sore Sa tie (Jiua maî mare Sa te satur! de primbare A(j! în cji despartitore Dela fratî. nepotele. S*audâ nemurile. Tatucuta.

Nici cu oca de soponu. Si-T tâlni pe mamuta.ll ne despârtimu .S'auda si Dumnezeii Sâ vada ca-mî pare rSQ. fripta. Si dupa CC ml-olu usca-o Înapoi I-oI\i înturna-o oOo Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntiiluT. FrumuselCi ca mî-otii sp61a-o Nici cu apa. nici cu 'ncropu. Camesa negra cernela. Camesa pecurarita Cu inima arsa. Cum te-oru pune Ia pamîntu Nu te-a maî ajunge ventd. Si iar m& rogCi du mi.tale. mândru-aî maî muritu In aratulâ pluguIuY. Si dupa ce l-olii sp61a-o Frumuseii! ca I-oîu usca-o Nici la bore Nici la s6re Numa 'ntr'a mea jale mare Colea 'n sînii la . Ca i negra camesa. Si iar daca mi-I vedea. Din negri tfil ochisori Voru iesi doi pomisorl La piciore Mândra flore. Tatucuta mila nostraî La porta la tinterimu Noi asta(. Ca eii cum oîu capeta-o. Dacâ-ml faci acesta cale. Sa spuY mamutii asa Sa-mî trimeta camesa Pe suerulu ventulul Prin funduld pamîntulul. 'N vercjiitula livccjiloru Srnfloritulii pomilorQ. Sciu bine ca te-a 'ntreba: Vc(jiutu-m'al tu orî ba? Si daca mi tea 'ntreba Sa spui mamutiî asa: M'al vS^wta pe prisp' afara. Cum te-orâ pune la rec6re Nu te-a vede stântuld sore. Numai cu lacrimi de omCi. Tâtucutulâ meâ iubitu! D6mne.tîtisore. In cântarea cuculuî.

Nici tatuca Nici miluca : Nici tatuta.Bata-tc pustia cucu. trei cuvinte. Nai tinutu glasulu mal multu. «Draga mea. tm Si cum de nc-aî parasita Tocmai când nici n am gânditu ? Ca de astacjl în colea Noi tatuca n'om avea. dict. do Catriiia Uavolta). (Din I5tr. . Da tu l-al cântatu în spate De-a fostu sagetatii de morte. Nici miluta. cum Ta ascultatii. VIL La una tata. coin iu:i Calutiii l. iubita mea ! «Cucu'n spate ml-a cântatu «Si mortea m'a sagetatuî» Mama. când te-au(Jitu. Dragulâ nostru tatucuta! Da cum de te-al induratii Si pe noî ca ne-al lasatu Tocmai când n'am cugetatu. Tatuca.Sâ stamu dar sa mal vorbimO: Unde sa ne mal tâlnimu? Sâ stamu Sa mal cuvintamâ Batar douS. Tare s'a mal superatu Si din gur'a cuvîntatu: «Omule! tu ce graescl «Cauta ca buîguesclî . Ca sa le potu tinea minte î lan deschide-tî gurita Si ne învata ceva ! . )viir:i.'s/T. Tatuca sa vietuesca. draga mea. . Indata*n cas'-a venitu Si din gura c'a vorbitii: «Mei femee. Nici pe nime cu priinta î Draga n6stra Mila nostraî . Mal multii cu noi sa traesca.

Ca de-acuma tatuca In casa n*a mal întra. plângeti feresti. Haida la mormîntu si vecjî.. nu cre(jî. Dragutulu nostru tatuca. iubita mea ! «Cuculu f6rte bine scie «Când cânt'a casa pustie «Si copil a saracie î . «Ca de min' sunteti remasi. . Plângeti tuspatru pareti. «Draga mea. Nici nu sa mal hodini. Ca de astacjl remâneti.. plânge masa. «\'enitî sa vc pupu pe-obrazu. De tata sunteti remaseî Plângeti usi. Daca. «Ca de astafjî în colea «Voi mal muitu nu mi-tl vedea!» Plânge casa. Câtti al traitu al muncitu Pentru trei coti de pamîntu. «Si elii nemica nu scieî» Da tatuc'a lacramatii Si din gura cuvîntatu: «Tu femee. Nici la copil n'a mal rîde. Câtii al traitu. tatuca. draga mea.507 «Dragii tatiî copilasi.. Nici usile n'a deschide. aî lucratu Pentru trei scânduri de bradu . La feresti n'a bocani.«Cucu-l pasere pustie.

Sa ve(]ii mortea ce-o facut u î Si te'ntorna într'o parte Si ve(jiî mârte cu dreptate.) Bata-te pusti ulu morte Cum nu esti tu cu dreptate ! Ca ori unde-ml estî chemata Tu nu te duci nici o data. Tatuculu nostru placutu.Kucura-te manastire. tata. sa siStuimii. Nici ca sa gospodoresca. Unde nu estî asteptata Tu mergi. (Din Bucovina. Da-tl pânza de pe obrazu Si ve(jl morte cu necazQ ! . comuna Mahala. Da vine sa putrecjesca. do d-lA Ionica alâ luî lordachi Isacâ. La usa la tinterimu Stal. Scola nu sedea tacutu. rom. La iiiiA tata. Ca de amu ne despartimii î 508 VIII. Si noi nu te-amu asteptat u Si tu totu te-al aratatii Si pe tata l'al luatu. airîu-ultorQ. far' sa fii rugata. Ca sl-alu nostru tata vineî Da nu vine sa traesea.

plina A romasu maica straina. Jelc-asa m'a superatu Cum ÎI cerulu innoratu Peste t6ta Lumea rdtâ.Tatuculu nostru placutii.) . Cine n'are *n lume nene Sciii ca traesce cu jeleî IX. Turlurc'Miu. disiriclulfi Uadautului. Dintr'o casa mare. Aceea nu ti. preotu. Nici terestra de privitu Si nici usa de esitu. eoni. Sa-tl cânte 'n glasulu celCi grosu Pentru-a nostru traîu frumosu. 509 Eu de când m'am radieatu Multa jele-am indurata. Alta mica tî-aî facutO Cu capriorii de lutQ.o placutO. Nici nu-î lalta de sedutu. Mare casa al avutQ. de d-ld V. (Din Bucovina. Câta jele-I pe pamintu T6ta m'a mâncatu pe rindu. La nnA tata. Câta jele 'n lume este T6ta 'n mine se opresce. comuna VicovuUV(L-sus. I. Si sa-tl cânte'n glasd suptire Pentru-a nostra despartire. Multa jele am mal trasu Numai foculii nu m'a arsu.)i sa-tl fac*o ferestuicâ Ca sa-tî cânte-o pasfiruica.

tatuta» scula. nu tl-o placutii. Sc61a-te si te tre<Jescc Si cu noi ce. Da noi de undc-omu veni Ore cui ne-omu jelui Ca tatut'a putred) ! Demineta ne-omu scula. Elu de noi bine *ngrijia. (Din Biiroviiia. olO Tuta lumea-î cu tatuta Numai noî fara miluta. Sc61a. Ca tî-a fi dcstulu de-asarâ! Scola-te si ne-î vedea. Nici pe nime cu priinta. scola Si ne spune-adeveratu : Cum de rai te-al înduratu Si copiii tî-at lasatîi Mititel si ne 'nvfitatî. Scula-te. conuiim ('rasna. «Tata» pe cine-omu striga Daca nu-j fi dumnia-ta? . Casuta. Nici miluta. Harbu(a. fara feresti Numai câtu sa putredesclî X. de M.va graesce.Scola. Dar elu dc-amîi n'a mal fi Si de noi cine-a 'ngriji? Si noî ne-omâ culca pe vatra N'omti sci cine nî-a fostu tata. tatucuta. Si neamu ruga dumitale Sa nu faci acesta cale. In sama nimfirul datî? Ca eî s'oru trezi odata Ca n'au mila dela tata. Sberâ oile *n ocolii. Ca noî de a(J[î în colea Tatuta n'om mal avea.) Sc61a-te. grija ndstrâ. care-î avuta. Alta noua ttaî fâcutu Fara usi. scola. Mila nostra. Nici tatuta. tata. tatuta. Ca tatuca când era. <Iicl. La min tata. Ci sbera dupa stâpânu. Casta cale-î duc^tore Si 'napoî ne 'ntorcetore. Da nu sbora dupa fonii. Bun'a fostu. mila n6stra.

nenîuculii meu ! ScumpulQ meO. Ca ne-ai lostu unii bunu parinte.Strainii ca ne-oru mustra ! fiU Da cum de te-al induratu ^i prin straini ne-al lasata Totii de china si de nacazu Si cu lacrimi pe obrazu. de Mariura iiârbuta. Xenlucutulii meu iubitii. Si nVasî ruga dumitale Dela capii pan' la piciore Sa nu ne faci superarc.) Dragulu meu. Casta cale-I duc^torc Si *napoI ne 'ntorcctore Tare ni-I cu superare. Caci nu te duci sa'nflorescî. coimiiia ( i*a>iia. trei cuvinte. Cine mi te-o statuitîi Pe-asta cale de-aî pornitu Sa mi te duci în pamîntu Tare reîi ti-o mal priitii. XI. iubitulu meu ! Sc61a-te si te trezescc Si cu gurita graesce Macar doue. Sa le tinemâ si noi minte. Ca noi câtQ omu mal tr^ii Nime nu ne-a milui. Ci numai ne-a porunci Totu cu «du-te» si cu «vina» Ca la nime n'avemu mila. Sa te lasi de asta cale. dirl. La uiiii parinte. (Din IUuM)viiui. .

Ca tl-a fi destulu de-asara! Si. Cum te bagi. Fara usi. (Din Bucovina. Ian scola si te trezesce Si cu noî ceva graesce Macar d6u6. Si te primbla prin gradina Sa cresca flori si sulcina.ti deschide genele Si ti-î vedea fetele. . Nu sciu'n minte ce tl-a datii Si pe noi ca ne-al lasatii Lemneloru si pietrelorii. Mnior-ta cum al adormitO.) Scola. Scdlâ. In cotro te-al podobitu? Tare frumosu te-al gatitii Si pe drumii ca te-aî pornitu. Mal multii nu mi te-al trezita. Cum întri*n ea putredeacî. dicl. La o manii. Cu nime n*al mal vorbitu. 513 Casuta ca t!-a¥ lasata si-alta n6ua c'al durata Numai cu patru pareti. mama. scola. scola. sc61â. Cu noi sa nu mal graescl Nici mal multu sa te'nlidnoscî î :a2 XII. trei cuvinte. Cu noi nimicii n'aî vorbitu. mama. iara feresti. comuna Crasna. Negriloru strainiloru! Ian sc61a si te trezesce Si cu noi ceva vorbesce Si te primbla prin ograda Sa cresca mândra otava.Da te ducî sa putredescî. Si-tî deschide ochisorii Si ti-I vedea si feciorii Pe-a cui sama î-al lasatO. tic Catiina Ilaiiceria. Ca tî-a fi destulu de-aearâ! Ca de-asar*al adormitu Si mal multa nu te-al trezitii. Sa le tinemu si noi minte. nu te mat veijil. sc61â. Sorele c'a resaritu.

Mila n6stra! Draga n6stra. Din mânute Viorele. Vfidti cu ochii cum se duce î Dragele mele piciorute. 33 514 In totii locuia votu privi.voiu de ea unde-va? Si pe-afarâ voIQ esi Marianii. Cum s'orâ face flori albute Si n'orO mal face urmute. Pe mamuta voîu striga Ca sa vSdâ de nu cum-va S'a rSspunde de-unde-va. Demineta m'oiu scula Pe mamuta voiu cata Prin tote coturile Si prin tote-ungherele Sa vedu gasi-oiu ori ba. Scumpa ndstra! Cum a pusii manele cruce. . Inmons. Din gurita Tamâita. Pomisorl Din ochisori. Sl-aistâ drumu îl calStorti Si'napol ne'ntorcatorii. Din cosite Micsunele. Draga n6stra.EH m'asi ruga dumi-tale Sa nu faci acesta cale. Lutisoru Din trupusorâ. U BomftnT. Casta cale-I calStore Si'napol ne*ntorc6t6rc. Da.

De-unde-va. . (Din lUicovina. greu ti-a fi. Pe mamuV aî îndragitu î Când. mila noslra ! Da cum de te-aî induratii Si pe noî de ne-al lasatu? Pe noî cine ne-a 'nveta Binisoru ca Dumnia-ta? Ca de mâne în colea Noi mamuta n*omu avea ! Când tî-o fosta lumea maî draga. . La mamuta al venitvl Si 'n (erestra mî-nl batutu Si pe dînsa mî-al lualu Si cu ea te-al departata ! . satulu Bilea. dîn cotro-va! Bata-te pudtia m6rte! Multu esti tu fâr' de dreptate. Atunci în pamîntîi te baga. Bata-te urîtulu Iuta Multu estî negru si urîtu. Multii estî n^gra si urîta Si de lume urgisita! Lumea aî încunjuratâ Si pe nime n'aî aflata Cu tine sa-lO fi luatu. Si nimeni nu ti-a plâcutîi. coin. Draga nâstra. mamuta.) Mamucuta. Cârdeia. XIII. do Iiist. . draga noslra. La o mama.

Eu m'asi ruga la Sân-sore Sa tie (tiua mal mare Si sa-tl dee cheita Ca sa-tl descul gurita Sâ graesci cu noi ceva. . Si tl-oiu trimete-o pe sure Când a fi 4'^^ ^^^ mare S'ajunga la dumnia-ta-re. Nici in spune de soponu. Ea de unde nl-a veni. Cum s'a lace terna negraî Dragile nostre mânute Cum ll-oru cresce flori albutc! Dragile nostre piciore. Ca eii cum ml-oiu capeta-o Hine ca mi tl-oiâ spCla-o Nu cu apa clin isvorâ. Ll-oru cresce flori galblore r>i6 Si n*ortl mal face-urmus6re. Macar doue trei cuvinte. Draga nostra.o. scumpa nostra! Muitu in lume al mal muncitu Putintelti ti s'a venitO. Nici roua n'orâ scutura. Numai cu-aburl de sufletu. Demineta ne-omâ scula. Iarba verde n'orft calca. Si-tl-oiu trimite-o pe stele Unde dumnia-ta-I sede-re. I)umnia-ta daca nu-I crede Eu iara ti-oia trimete Pe suerulQ vântului In tundulii pamintulul.^i eu dupa ce-oiu spela-o Bine ca mi tl-oiu usca-o Nici la aburi. mama alba. Numai cu lacrimi de omu. . 'N tote partile-omii câta.» ol o Atunci s'o iei de pe tine Si sa ml-o trimeti la mine. Mamucuta. draga ndstra. . Ca sa te tinemO in minte. Ca de mâne-a imired).Când camesa ti-î negri. nici la ventâ. Ca d6r vine mamuta. Draga nostra.

Pe când a fi sa resara Stintulu s6re luminosu Din spre rgsaritii din josO. 8c61a. De tl-a fi.Num* unu stânjinii de pamintu. st ud. mamucâ. Numai trei scânduri de bradii! XIV. Unde-I satulu fara nume Si cararea fara urme. Si te uita pe terestra. bine. mamuca.) Draga ndstra mâmucuta! Zori de (Jiiua se revarsa Si dumnia-ta se^i în casa. La o inama. Da ian iesi pâna afara. Pe unde nu umbla nime. Sa te duca 'n ceea lume. Vino. dict. corn. Dela noi sa te pornâsca. Iubita nostra miluta. . Ca tl-a fi destula de-asara. De tl-a fi.) Sc61a-te. Si mfi du în ceea lume Sa petrecu si eu cu tine. gimn. Sa ve(jl cât ÎI de frumosCi. Draga n6stra mamucuta. comuna 8tr()(»scî. mâmuca. (Din Bucovina. reu Lasa-m6 la Dumnezeu Sa traescu în satulii meii ! 517 XV. ia-mS si pe mine. (Din Bucovina. comuna Calaflndcscî. do (iriiroro PolticG. Si multa în lume-aî lucrata Si putintelu tî-aî luatu. Ca-tl vine carte domnesca. La o mama. de Catrina I^colta.

la-te dupa sfîntulâ sore. Numai noi fir* de miluca. Orî boia ti s'alinatu. Când nici cu gându n'amâ gândita? Toti copii-sQ cu mamuca. Draga nostra mamucuta. Draga nostra mamucuta! V^gdâ cu ochii cum se duce Si n'am putere-a-o *nt6rce. Cine merge *n pamîntu verde Nime^n lume nu-lfl mal vede. Si daca nu te-I lasa Eu iara mi te-asi ruga Sa nu te iei dupa ape 018 Nicî dupa paree late. . Iubita nostra miluca ! N'amO gânditu. Ca apele-su curgCtore Si *napol ne'ntorcet6re.Ceai gândita. Ca sorele î mergC^orii Si 'napoî întorcetoru. n'amii socotita De-asta cale te-al gati tu. EH m*asl ruga dumi-tale Dela capa pân' la pici6re Sa te lasi de-acesta cale. Draguta nâstra mamuca. ce-aî socotita. Casa de tl-al pustiita. Orî nimica nu te d6re. Ca tare-I cu supfirare. Iubita nostra miluta ! Ori estî supurata tare. Iubita n6stra miluta.

La o inahii. Iubita nostra miluta î Eu tî-asî maî spune ceva: R6ga-lu pe cine-î ruga. Draga nostra. Roga-lii pe Sân-Niculaiii Sa-tî faca parte de raiO. . Ca noî de-asta(Jî în colea Mamucuta n'oraCi avea. R6ga-te cuî te-î ruga. Si pe noi ca nc-aî lasatu Nimicii n*al mal cuvîntatu. ¦ « {Din Bucovina. Iubita nostra miluca ! Da la noi când îî veni? Când asi sci când îî veni Cararea tî-asî zugravi Totu cu firu si cu mStasa Pân' l'a dumi-tale casa.) EsI. scumpa nostra î . Ca de-aici cum te-I porni înapoi nu-I mal veni. R6ga-te la Precista Sa-tl deschida gurita.Ori gurita tl-a 'ncetatu. mila nostra. si ud. de Vasile Uopcenu. Ca mal multa nu te-orO vede. Sa ne spui noue ceva : Pe cându noi te-omd astepta ? Draguta nostra mamuca. pâna *n pragti De vecjl vitele cum ragu Si ragu vitele 'n ocolQ De alâ dumi-tale dorâ. Draga nostra. mâmuca. Ca de când mi te-al culcata. eoni.")!<) XVI. ginin. comuna Mologia. Si sbera oitile. Draga nostra mamucuta. Totu cu firCi si cu bumbacu Pân' Talu dumi-tale pragu.

Scola. Iar a n6stra-I de nuele Vom trai cu multa jele. Sa vil pâna la pâraâ Sa ve^I cum traescâ si eCî. Pe ce drumu al sa-ml apuci? . 520 Si nici ventulâ nu te-a bate. un' te duci. Corii veni si te-oru lua Si te-ord duce cum oru vra Pe de-asupra ventulul In fundulâ pamintulul. mama. j Sa mal vil mamuc' acasa. îl trai cu mare dragu. Mamucuta. Sa vil pâna la fer^stra Vecjll ceti iacu copiii 'n oasa. Cum intrinsa sa trâesci? Ca casuta ti-I de bradu.EsI. nu te da. Nici sdrele nu te-a arde. Ca sa ne vil mal de graba. pâna *n pragU. mamucâ. De-asI sci bine c'al veni. Sa vil pân*la pirilazH Si-I vede-ala nostru nacazâ. far' de feresti. Cararusa tl-amâ plivi Si de alba si de nalba. Sa ve4l ce casuta-tî iacfi Far* de usî.

Dumnia-ta când îl veni Mal multii nu te fuduli Pe min' sa nu m8 urescî. comuna Calafindoscî. de Maria Lâcatusâ). Fiii mi I-al amagi tii. Cu mine sa siatuesci. La o mama. dict. Dumnia-ta ca m'al uitatii La mine n*al mal venita. mâmuca mea. Eii de când m'am strainatii. Picioruse de matase N'orâ âmbla mal multii prin casa. Fiii sa nu-ml amagesci. iubita mea! Dumnia-ta pe-unde-al venitu Tare mi te-al fudulitii. XVII. Mânutele lucrâtdre Mergii în pâmîntâ la rficdre. Draga mea.lesca. Inima sa-ml fi rScoritii: Cu straini m'am petrecutu ! I 521 XVIII. (Din Bucovina. De-aceea eii n'am avutii Cui sa m& fi jeluitii. Scumpa mea. Ci se ducii sa putrei. Cu mine n*al sfâtuitâ. .La biser'ca cea frum6sâ La grdpa cea 'ntunec6sa. Inima sa-ml rgcorescl. Nu mergii sa gospodar6sca. Picioruse de bumbacu N^orii mal trece peste pragâ.

Ca tt-a n destula deasara! Si-tî deschide ochisorii Si ti-î ved6 toti feciorii. Ca traimQ în mare jele. Când orii fi* grâele 'n flore. Când oru fi grâele 'n clai Sa vil. Si de spinî Si de pelinî.La o mama. draga mea. scolâ. Macar doufi. Mamucuta. maicuta. maicuta. de d-lQ Vasile TurturenQ. Sa maî vecjl pe aî tel fii. Si-tî deschide gurita Si-Î vobi cu noi ceva. si corn. do. de graba. maica draga. preotu. mamucuta. corn. (Din Bucovina. Draga mea si scumpa mea! Gând asi sci C'aî veni Cararusia tî-asî plivi Si de iarba Si de nalba Sa vil. la noi! XIX. (Michoria Calancea. La nnA barbatii. d(» (1-1 il Vasile TurUirc*nCi. Ca'n cea lume tare î bine. sa viî. Cine merge nu maî vine. Sa vil maicuta. conuma Boianil.) . 522 Ca tare-î greu în strainT. Pe fecîorulii ventuluî Din fundulâ pamîntuluî. comuna Virovulu-do-nus.) Sc61a. Când tî-a fi camesa negra Sa mî-o trimetî. treî cuvinte Ca sa le tinemâ noî minte. Ca eii cum oiii capfita-o Deauna tî-oîQ si sp61a-o Sl-oiu spfila-o 'n lacrimele Si tî-oiii strînge-o paturele Sî-oiii usca-o 'n gândurele. (Din Bucovina. dict. Si-tî radica genele Si ti-î vedea fetele.

nu te da. De când îl stapân* esta Se da fanulii cu pala. Nu duceaii atâta dorii. Scala. scolâ. Când era stapânulu lorii.Badicutulu meu iubitu ! FrumuselG mi te-al gatitu.vara c'a veni C6sa in culu a rugini. Sc61a. bade. Dumnia-ta câ-I putredl. . bâdiputa. Ca nu ragCi de dorii de fenu. La lungu drumti mi te-aî pornit lî. Si-I esire pân' afara Sa vecjii pile cum sbera Tote din salasft afara. Si-Î esire pâna 'n pragu Sa ve(j[I vacile cum ragu. Sare cu bucatica Si apa cu donita. Numaî dup' alil lorii stapânii. Mâncaii fenulu cu stogulii Lingeaii sarea cu drobulii Si bea apa din isvorii. Ca veni primavara Plugulii cine l'a porni Daca dumnia-ta nu-T 11? Plugii *n podd a rugini Si dumnia-ta-î putredL Prima.

Ori te*nfiori ori nu C'acolo tl-a fi tralu Bâdicuta! un' to duci. Mititel pe lânga vatra Si n*orft sci cin' Ie-a fostu tata. Si sotia a-tl lasa. Tare tl-o parutu strimtuta. Ori te*nfiori ori ba C*acolo tîa fi viata. La mesteri aî poruncitu Alta noua tl-o croittî Cioplita pela usori Când o ve^I te ieu (iorl. Ca sotia dumi-tale Multa suparare are. te*ndura. De-ord intra de-afara *n casa La toti ll-orâ fi deprobaza. In cotro drumulu apuci: . Badica. Ca-l cu multa suparare Si cu chieltuiala mare. Si casuta tl-al urîtu! Cal avuta larga casuta.Nu ti-I mila de baieti. Si eO m6 rogii dumi-tale Sa nu faci acesta cale. Ca tare-su înprastieti. De-oru esi din casa afara La totî lî-orii fi de ocara. nu. Bâdicuta ! ce-al gânditu.

Pe cântatulO cucilorQ, Pe 'nfloritulO pomiloru, Pe 'nfrun(Jitulu codrului,

524 Pe 'nvercjlilulu câmpului, Pe pornitulCî plugului? Plugu *n podâ a rugini Si dumia-ta-I putrezi. Ne-omu ruga la stintulâ s6re Sa tie (Jiua mal mare, Sa ne dee cheita Sa-tî descuemti gurita, Si-I grai cu noi ceva Macar douS trei cuvinte Sa te tinemu si noi minte. D6mne, D6mne Sfinte D6mne! In ia n6pt' asta mal mare, Ca asta-I despartitoro Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratulâ cu bujorO, Dela-lu nostru sotiorO. Pân' amu nainto vreme S6rele nu resaria Si dumnia-ta te trezial. Da de amu nainte vreme Sf intuiti sore-a rasari, Dumnia-ta nu te-I trezi. Sotiora dumi-tale Dimineta s'a scula Si'n totCi cotulu te-a cata. Pân* amu nainte vreme Te culcai si te sculai Si de somnii te saturai. Dar amu de-asara dormi Si nu te saturi de somnii. Nu sciu perina ti-I m61e, Ori nemica nu te dâre, Ori scortariuia ti-I frumosii, De-asara nu te-al întorsii. Scola, badicuta, scola.

525

Ca tî-a fi destula de-asara!

Si te primbla prin ograda, Ca cresce mândra otava, Otava s'a scutura Si urma s*a astupa; Si te primbla prin ocolu. Ca cresce mândru mohorti. Si te primba prin gradina, Ca crasce mândra sulcina. Sc61a-te si te trezesce Si-Î vede'n casa ce este, T6ta lumea te jelesce. Nemica nu-tî folosesce. Si deschide gurita Si grai^ cu sotia, Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Macar doufi trei cuvinte. Sa te tie si el minte. Sc61a, badicuta, scdla, Si hal cu noi pan' afara; Scola, hal cu noî pe josu. Ca drumulu nu-î grunzurosii. Sc61a, scola, nu te da, Ca de mâne in colea Noî mal multa nu te-omO vedea, Ca te duci în ceea lume Unde nu te sciî cu nime. La usa cea de hârtie Câti se ducti pe toti i! scrie; II merge si dumnia-ta

Si cine-va te-a 'nsemna. La scaunulu cela de petra. Unde merge lumea tota, Vomu merge si noî o data. Daca mi te-amâ duce noi Cu carulâ cu patru bol Totii aî mal veni 'napol,

526 Dar te ducemu cu caruta Si nu tl-omti vedea urmuta. Badicutâ, dumnia-ta, In mândru raiu îl întra, Si-acolo daca vel fi Dumnia-ta te-t hodini Dar sotia-a necaji. XX. La unu barbatii. (Din Bucovina, coiminii ('alafiiulosrî, ilict. di* Catrina Racolta.^ Multu iubitulu meu barbatul Da cum de tc-al induratO, Copilasii de-al lâsatu? Copilasii tl-al lasatii, Da *ntr'a cui sama I-aî datfi? Copiii tl-aî sfiracitu, Casuta le-al pustiitu, Pe mine m*aî vedanituî Dragii mamil copilasi De tata sunteti rcmasî! Draga mea, miluca mea ! Da sa te scoli dumnia ta Copiii a-tî renduî Pe lume cum oru trai! Ca copiii cel remasi

Multa manânca ^i multii strica. Dragii mamil copilasi. De tatita lorii rfimasl, Dela nime nu aii mila, TotQ orii fi «du-te» si «vina»!

527

XXL La unA barbatâ. (Din Bucovina, comuna Oalinescî, dict. de V. Hrisca.) Scoborl, Domne, pe pamîntu Sa ve(,ll mdrtea ce-o facutu, C*o luata frun(}a din fagi Si-o despartita pe ceî dragi. M*o despartita si pe mine Cu care-am traita mal bino. Si de bine cetraiamâ, Intr'o camesa dormiamii Si dintr'unu mfirQ ca mâncamii Si-amândol ne saturamu . . Astepta-m6 m6I badita Sa dau Ia copila tîta. De-Î vedea ca zabavescu Sa scil ca m6 'mbrobodescu. Mi-I destula mie de-asarâ De când staâ bocindu pe-alara, De când staâ la cheutore O trecutu o luminare. Asteptâ-mS, bade-unu ceasu Sa-Iu adormu pe celii nacazO, Dupa ce Toiu adormi Eu iara mi te-oifi boci, Si-oiâ boci asa de multu Pâna ce m'oiu face lutu, Ca multe-afturî am avutCi, Ca de afturile mele Si lui Dumne<Jeu i jele î

- 528

xxn. La nnâ barbatA DinBucovina, orasulQ Câmpuluiipru, eoni. do d-lQ O. Ciuperca.)

Sbera oile 'n perdele, Si casa-I plina de jele. Si ragâ vacile 'n ocolu, Casa e plina de dorâ. Mândra cas*al mal avutu Si-aceea nu tî a placuta. De când mi te-al bolnavitu, La stoleriu al poruncite Sa despicc-unâ bradu în doue Si sâ-tt faca alta noua Far* de usî far' de feresti, Locu, unde sa putrecjiescî ; Nicî nu-î usa de esitu, Nici feresta de privitii, Numai locii de putreditu. XXIII. La nnn barbatn. (Din Bucovina, comuna M6nastirc»a Honioruluî, corn. de d-la Georire AvramQ, învCtâtorQ.) Dulcisorâ merii din gradina, Cum te-o ruptii din radCcina Mortea crunta si haina. Cum nu-î m6rtea 'nselatore : Ie emulii de pe piciore. Cum mi te-o luaiii din casa, Cum mi te-o tocmitii pe masa. Bucura-te manastire, Mândru gospodarii îtî vine,

~ 529 Da nu viDe sa cunune, Ca-I gatita de cecu lume : Si nu vine sa boteze, Ci *n pamîntâ ca sa s'aseze. Veniti iubitii mei Iratl La mine si m& 'ngropati. Veniti frati, veniti surori Si-ml tocmiti trupulu cu flori, Si m'udati c*unCi pica de apa Sl-apol me puneti în gropa, Me stropiti c'unu picti de vinu Ca eu mergu in lociî strainu. Eu m& duciî pe-o cale lunga, N'am pe nime sa m'ajunga; Eu mg duca pe-o cale lata, Unde n'am fostu nici odata. McrgQ la trei coti depamîntu, Doi la capetu de mormîntu. XXIV. La unfi barbatii. (bin Bucovina, comuna Hadoutu, conj. dt» tl-Iu Awrcliii» Macovoiu. pieolu).

Mortea 'n lume n'are frati, Rapesce crai si 'mp(5ratl. Mortea 'n lume mare este De bogati nu se feresce Si pe scraci îl gasesce. Bata-te-ar pustia m6rte, Ca n'al mal fostu cu dreptate, C*al venitii pâna la pragu si-al luatu ce ml-o fostu dragu; Cal venitu pâna la masa Sl-al luatu mila din casa; Cal venitu pâna la patu Si dragostea ml-al luatu. J/f lianu, Inmorm. la Bom&nT. 34

530 burbâtelulu meu iubitu. Ce secjl asa de mâhnitu r Te rogu nu sedea asa. Scolâ-te si te-I primba. i^i te-I primba prin ocolu Sa cresca mândru mohoru, Si tc-î primba prin ograda Sa cresca mândra otava. Barbatelulâ mcîi iubitu! Mândra cas'af mal avuta, Casa de-o suta de lei Sl-al luatu alta de cinci leî Fara usî, fara feresti, Intr'însa sa vietuesci, Ca nu-I usa de esitu. Nici ferestra de pravila. Nici drumâ de calStoritQ, Ci numai de putre<Jitu. . . XXV. La unu barbatd. (Din Huodvina, comuna Iliîjiosd, «lict. de mama mea Huxanda.) SotiorulG meii iubita ! Tu atuncea ml-al muritu, Când tl-o fostu draga de trai tu, Pe cântatulu cucului Pe esitulîi plugului. Plugulu sede sub parete, Boii pascCl la erba verde... Sotiorulti mefi iubitu! Da cum de m'aî parasitQ, Când tl-a fostu dragu de traitu Po *nfloritulvi pomilorâ, Pe mirosna florilorii? N'aî gândita, n*aî socotita,

531 Când do la noi te-al pornitu, Ca cu de-aici in colea Sotioru n'oiO maî avea ?! De cantata tl-asl mal cânta, Dar* me dâre inima. Inima s^a Irântâ în mine, Când nu v6dîl sufletil în tine. SufletelulO tl-a sburatu Sus în cerulu celu înaltu, Si pe mine m'o lasata. Mo lasatti sa pâtimescu. In lume sa m'osîndescu Val stjraca inima Cum esti tu de straina ! . . . XXVI. La nnji barbatfu (Din Transilvania, distriotulii Naseuduluî, eoni. do d-lu T. Siniunâ.) Prin cela rîtu, prin celu zavoiu Merge-unu cârd cu sese bol. Caru-Î negru, boi-sâ negri, Pogoniciî si maî negri. Dar' Vasile bolnavulu, BolnavulQ si jelniculu De departe a strigata Si de-aprope a'ngenunchiatâ Si din gur'a cuvîntatO: «Ce-aducetl voi, dragii mei, Dragii mei pogonicel? «Trei nuelc; treî smâncele, Trei fellurî de lecurele ! «Leculâ meii nu Tati adusu? - (cLcculu taâ nu Tam adusu, C'o *n(ratCi boii pe la prânzâ, L*au mâncata de nu s'a prinsu!

532 Sî-o 'ntratii boii dela cina, L'aii mâncatii din radecinîl. P16ie mare ce-a plouatu Si leculu ti l'a mânatu, L'am catatu, nu Tam aflatu ; P16ie mare ce- o venitu

Si leculu ti l'o molitu, L'am catatii, nu Tam gasitu ! XXVII. La unu barbatii. (Din Ducoviim, coinuua Piitna. dirl. de» Ani ta Ilaramida.) Sotiorulu meu iubitu ! Mândra casa tîal gatit u într'însa sa mi te-asezî Pe mine sa nu me vecjî, Fara usî, lara feresti, într'însa sa locuescî. N'al gatit'o de traitu Ci numai de putrecjitu. Nici nu-î usa de esitii, Nici terestra de privitii, Cî-acolo de putrecjitii. Tota vara mi-al lucratii Pentru trei scânduri de bradii. Si tu multu ca mî-al muncitii Pentru trei coti de pamîntu. Sedii copiii lânga vatra Si n*aii cuî sa (Jica: «tata», Sedii copiii lânga lemne Si n'aucul sa (Jica: «nene», Ca nenele lorii s'o dusu Si 'n pamîntu ca mi s'o pusu Cu fata la siîntulii sore Si cu trupulCi la rec(3re;

533 TatalO lorQ 8*0 superatu Si pe dinsiT î o lasata : Lemneloru si pietriloru, Negriloru strainilorii .... «Tatuta, tatuta heîî Striga baetii mititel, Ian fa dumnia^ta asa Pe mamuta n'o lua, C'o sa vina Sâmbata, N'a avea cine ne la, Sî-a veni Duminica N'avea cine ne schimba!» XXVIII. La unA barbatA. (Din Hucoviim, oonmiia Vama, coiii. lU» d-Ul Niculaiu I^iucaiiu, cantoru bis.) Drat^ulu meu, nume cinstita, In totii locu-aî fostu poftittt La botezatu Si cununatu

Dragulu meu, stapâna de trel)a, Slugile te-oru astepta Simbria când li-î mal da ? Me mirii cum te-aî induratii Mosiile de-aî lasatii Tote mândre si gatite, Tote le-al lasatu scârbite. De-amu, fiindCi ca te ducî, Nu-I mal cosi prin butuci, Nicî nu-î mulge oî la strungi, Nu-I mal cosi prin livecjlî, Ni nu-I mulge în galetî, Sîmbrasiî te-oru astepta Sa tii la-olalta tîrla. Dragulu meii, mândruculii meti, Dragulii meii, iubitulii meii !

r>34 Reu tî-a maî cântatii cuculu De Taru fi mâncatu uliulu Sa nu-î fi-aucjitii glasulii. Primavara mî-a veni Pe când codru mî-a 'nfruncji Pe când pomî-ord înflori, Cucii totî ca mî-oru veni, Pluirurile s'oru porni. Oile, câte m!-oru fi, La mesura oru sui, ^i Dumnia-ta nu-î maî fi. De te duci în ceea lume, le-tî merinde forte bune, C'acea lume-î cu lacata. Nu potî veni nicî odata, Nici la mama, nicî la tata, Nicî la feciori, nicî la fata, Nicî la locfi, nicî la livada, Nicî la casa cea boerata. Dara tare v'asî pofti,

Ca n'aro irica de nimc: De betrânu nu i-I rusine. Dar n'o trimeteti pe sore. Ca luna-î maî recor6sa Sî-a aduce-o maî Irumosa. Ca sa-mî trimetetî merinde. La uinl barbatii.Sciu bine ca n'oî veni. . (Din Bucovina. dict. Pi mîo j)usu picioru *n pragu Sî-o luatu ce mî-o fostii dragu.) Bata-mî-0 pustia m6rte. dr Aiiit. Si mî-o trimiteti pe stele.i llaminida. Ca sorele-i prea ferbinte Si le-aduce vestejite . Multu îî ea fîir' de dreptate. La noî înca ml-o venitu Tocinaî când nu m'am gânditu. Ca sciu bine ca mî-a prinde. Muitu ÎI negra si urîta f^i de lume urgisita. Cam lasatu tnte cu jele. Dragulu meu si mândrulii meu. Da le trimetî pe luna. Dar me dore inima. Dragulu meu si scumpulu meu! 535 XXIX. La celu tînfiru înca vine Si pe lalta ca mi-lu pune. oonmua Putna. Când a fi nopte senina. «Multii iubitulu meu barbatu î Da cum de te-aî îndurai u Pe mine de m'aî lasatu? Da eu mândru te-asî cânta.

Si ml-o pusa picioru 'n masa Sî-o luatâ mila din casa Dela copil si boresa. Ga-I cu mare superare. Daca tu m'al asculta Eu pe tine te-asî ruga. cum Ie-a capâta. (l)iii lUicoviiia. Schimburile tt s'orft negri. Nici cu unii n'aî graitu. înapoi nu te *nturna.) Sotiorulâ meu iubitul Siîntulu s6ro-o asfintitu. Sa te uiti pe cea fereslra. Tote nemur*le-o venitQ. coiiuiiui Crasna. Sorele o rasaritii. Sl-eu Ia tine c*oiu veni I XXX. Scumpa sotiora ta. Dela noi cu tabera Oru veni si te-orii lua. Dela capii pân* la piciore: Sa nu faci acesta cale. De casa te-orii departa. când orii veni. Cine ti Ie-a soponi? Trimete-Ie la mândra. Barbuta. La unn barbatu. La pamîntii te-î aseza 536 La pamîntu totQ cu rficoro. Dumnia-ta nu te-aî trezitu. de M. dicl. Sc6Ia-te si te trezesce Si-t vede *n casa ce este. Le-a face ca Ia unâ domnu. Ca ea. Ca-tî vine carte domnesca Dela noi sa te pornesca. Da pe cine Ie-a trimete? Pe calutulu vcntuluî In fundulâ pâmîntuluT. In lacrimt fierbinti de omu. Barbate. Te-aî?î ruga cu ruga mare Sa mi te scoli pe piciore. sulletulu meu ! Asculta cum te plânga cu. Tu *napoI ca le-I negri. . Dumnia-ta aî adormita. Nu te-! scula pe piciorc. îndata ti Ie-a spela Totu în spuma de soponO. Sî-acolo le-I putrecji. La tine. Pe suerula ventulul Prin fundulu pâmîntuluT.

de Mih. comuna IJâlacona.IcMiHia. Si radica genele Si-tl învata tetele. Tote plugurile umbla Numai alti meu sta la umbra. C'au remasu boi'n tânjele Si casa plina de jele. Numai neijru si pamîntu! XXXI. . Baetel remasi de tata Sedu în casa superati Dusi pe gânduri si 'ngrijatî. Intr'insa sa vacuesci. (Din BuiM)viiia. La ista drumâ deal plecatul Si tl-al lasatu mândra casa. dicl. . Nici ferestra deve(Jutu. Si tl-aî facutii alta *ntunec6sa: Fara usi. 537 î^i deschide ochisorii Si ti-î înv6ta feciorii. Frum6sa si luminosa. do Siincoiiu Boca. fara feresti.Sc61a-te si te trezesce. C'au remasu boi'n ocolu Si casa plina de dbrO.) Papusoiu batutu de petra. si coia. La niiA barbatu. Cu nemurilc vorbesco. Nici nu-I laita do sedutu. Sotiorulu meu iubitul Da cine te-o sfatuita La ista drumu de-aî pornitu? Si cum de te-al induratii Si casuta tl-al lasatu.

Cal venitfl pâna la pragQ. La porta la tinterimQ . plânge masa. Ca mândru trupsorQ îti vine.1-te pustia m6rtc. La unu barbatu . Ca tu nu mal faci dreptate. Plânge casa. Da nu vine sa'nnoreacâ. Ci vine sa putrecj^sca. liat. Ml-al luatQ ce ml-a fostu dragfl. Aceluia multfi I-asI da . Ian plângeti si voi chctorl Dupa tatuta cu dord . ili> Mrti-ia LiicMusO. . . La tuta casa Bate c6sa. Bucura-te tinterime. Dar'la mine N'are cine. . Când ar scrie cine->a Unde-a sedea tatuta Dupa ce s'a departa t^i'n pamîntQ dupa ce-a'ntra. r)38 Boi-ml pasca la erba verde.Num'alQ meH plugutu îmi sede Razimatâ sub cela parete. Ca mândra flure-ti mal vine. Nu vine sa vietuescji. VA vine sa vestejesca. Ca tatut'acum v6 lasa.) Bucura-te manastire. Gospodariu-ml hodinescc Ca clQ Iftrte scârhitii este.

Ian sc61a-te dumnia-ta Si deschide gurita Si graesce cu dinsa. corn.ar bate si mal tare Sa mi te scole 'n piciore. sa sfatuimîi Ca de a(. miluta mea! In tuta serbatorea Botezai si cununai. La unA barbatii (Din lUicoviiii». La capu de masa crai. Ca bine nu tî-a priitii. Sl-a batuta ventulii din josâ Sî-a datii stalpulu casei josu. De ml. Averea tî-al pustiitu Si dela noi al pornitu! XXXIV. draga. oratJiilu ('âinpiiliuitru. SI a venitu m6rtea în ventu Si mi te-a pusu în pamintâ.ll ne despai-timu oay t?i mal multii nu ne'ntâlnimii.Stal. de (i. Casuta tl-al parasitii. La uim barbata. Nu ml-al mal lasat rcspunsu Si de cum te-aî departatei Nouc respunsu nu ne-aî datii. Recoresce-mî inima. de când te-al dusQ. r)40 Sotiorulu meu iubita ! Nu sciu cui te-aî potrivitii. . Dumnia-ta. Sotule. Ca ce ventu mi te-o batutu La pamîntu de te-oboritO. Tare scârbiti ne-aî lasa tu î XXXIII. Dar' acum morte-a venitu La pamîntu mi te-a isbitu. ( iupCMcâ). Dumnia-ta câtu al lucrata Putintelâ al câstigatd: Pentru trcî coti de pâmîntu Tare multii te-aî mal muncitii î Gospodarulii meu iubito ! Ce m*asî ruga dumitale Sa mi te scoli în piciore.

Nu te ruga apeloru.(Din Triinsilviiiiia. t^^i 'napol ne'ntorcetore. Sa resune dâlurile. iubitule ! R6ga-te cui te-î ruga. tio d-lQ liomulCi Simu. R6ga-te la palamariU Palamariu si clopotarii. R6era-te la sfîntulii s6re Sa tie (Jîua mal mare. coinmiiv OHalQ. Acelea nu tl-ad placutii : La mesteri aî poruncitîi. eoni. Sa traga clopetele. Stâlpulu casei Ta luatâ. Nici din pari. stud. XXXV. i 541 t^i-atjil e (}i de despartitii Dcla tott câtt tc-aâ iubitu. Ca apele-su mergetore.) Acuma de-o septcmânâ A întratu mortea *n gradina ^i s'a pusu pe-o sulumina. La unu mosâ. nici din nuele. De suspine si jelire. * (l)iii Ijiioovina.) Mosule. Mortea 'n casa 8*a bagata. Scumpule. mosucule. Sulumina s'a uscatu. . D6ra mi tc-ar asculta. coimina Sânl-Ilio. tic lt>aiiîl Ct»jocariu. C'a(JI nu-I (jii (le desfatare C'adl e di de despartire. învetatorîi. Ci numai din scâncjurele. ginin. Ca s'auda nemurile Mosuculâ nostru iubild ! Mândre case-aî maî aviitu. com. Alte noue tî-aO pomitu.

sa siatuimu Macar doue trei cuvinte. Unde mi te chiama iafh Tu acolo nu te-aratî . Sa vorbimâ. pe pamîntu Si vecjî mortea ce-a iacutu 1 C*a venitu pâna la pragu Sî-a luatu ce ne-a lostu dragu. Scoborl. Tu acolo nu te uitî. . Mosuculu nostru iubitu Cu cine te-al sfatuitu. De mosulu sunteti remase! La porta Ia tinterimu Staî mosule sa vorbimO. Si IcsI casele pustii. Ci numai de putrecjitii. Nici ferestra de privitn. Ca de astâcjii remânetî! 542 Plânge casa.Nici nu-î «sa de esitii. Sa Io tinemii si noi minte. feresti plângeti. plânge masa. Pe-acestu drumu de te-ai pomitu Valeo reu ne-a mal priitu! C'acestu drumâ îl mergetoru Si *napoî ne'ntorcetoru. Ca nu taci nici o dreptate : Unde sunt omeni mal multî. Undc-su omeni putintel Tu acolo vil si-î ieî. Bata-te pustia m6rte. D6mne. Plângeti usi.

Tare frumosâ oiâ spCla-o : Nici cu apa de isvoru. nici alara. MorQ de-alâ nânasuluî dorii. pe pâmîntu Sa vecji! m6rtea ce-o fâcutu. mosule draga! De tl-a fi camesa negra. Coborî. . Nici la vontîi si nici la sdre Nici la umbra si recore. Ca nu-I stapânii sa le mulga. Num'alu nostru-î în salasu. de d-1 Georgc Avramu. Numai cu lacrimi de omu.) T(3ta lumea-I cu nânasu. Sbera oile la strunga. Nici cu spume de soponâ. Si dupa ce ml-oiu spela-o. C'o venita pân' la feresta '^\'0 adusa carte domnesca Dela noi sa mi lâ porncscâ . Nici în casa. Si eu iara înapoi Camesa trimete-tî-oiu Pe suerulu vontulul In fundulu pamîntulul ! XXXVI. Sa ml-o trimetî mie *nc6ce Pe sueruld vcntulul De-asupra pamîntulul. cum oifi capSta-o. eoni. I 543 Uagu vacile în ocolu. Ia iinn uaiiasâ. (Din Bucovina. comuna MâniVsliroa Homoruluî. Numa 'n sînii la inimiora . Mosule. Ca eii. Sl-o venitu pan' la chet6re Si mio luatQ mândra flore. Ca pe noî ne-o sSracitii. D6mne. ea n*oiu usca-o.Mosule. învetatorft.

Scola. (Din Bucovina. unde poposesce. Câ-Î hatâ multisorii de-asara. scola. Si ea unde-a popositG Pe cel dragi î-a despartitei. SI-o venita pâna Ia usa Si ml-o luatG mândra ruja! XXXVII. de d-lu V. Aniust a (i (}iua iara. (iospodari-î despartesce. Dumnia-ta n'al fosta afara. lelicuta. si coin. Ca-I hatCi multisorii de-asara. Scola. lelicuta. de (ilichcria. La o nevasta. scola. Turturonu). 544 Mortea. dict. Sorele va rfisari Dumniata nu te-î trezi Si atara nu-î esî. le-tî pânza de pe obrazii Si ve(jî m6rte cu nacazu. Si-tî ie pânza cea suptirc Casta morte e cu cjile.si Uachila Calancea. Eudochia . .SI-o venita pâna la pragâ SI-o luatQ ce-am avutu dragu. comuna Vifovulu-de-sus. Sorele s'a înalta Pe pici6re nu-î umbla. Cucoseiî oru cânta Dumnia-ta nu te-î scula.

Când eraî în opincute . Scola draga.Hata-te pustia morte. Cin* T-n lâ. Sl cî bîctl-orQ cugeta ( \i cj^lî tocmai dumnia-ta. Ca tare-su înprastietî. scola. Scola. cin I-a schimba l'VuinntjK^lri ca dumnia-ta? < U'\'\ «"jiircî pâna*n drumu i'u mima arsa scrumu r. Plângeti si voi chiutorl Ca v'a lostîi do ajutoriu. * Tare tî-o mal fostu amara. Si taro te-orfl astepta Tolu cu usuta crepata Sa mal întri'n cas'odata. Lelicutâ. i o4o Nu te-om pune Ia trebuta Sa te primbli prin casuta Sa ne Iaci nduS unnute. lelicuta. plângeti feresti Ca de mâne remâneti. Tu nu lacî nici o dreptate. Cal pusu piciorcle'n pragii Sl-aî luata ce nî-o fostCi draga. (Yi baietii fara mama Nu-Hu bagati la nime'n sama. gospodina. Sl-aî pusu eotele'n feresta Sî-a! luatiî mila din casa. Nu-tî lasa casa straina : Straina si supSrata C'amii n'a fostiî nici odata! Asta casa-î cu camara. Plângeti usi. Ca I hatu multisorii de-a«ara î KietI mila de baieti.\ tu îi vede femei asa i\\\\\ aî fostu si dumnia-ta. lelicuta.

Din sprincene Viorele. Pe roua nescuturata La scaunulG celG de petra. . Dragii nostri ochisori Cum s'orii face pomisorl. Din mânute Flori albute. II intra si dumnia-ta i^î-acolo te-orii însemna {:fi 'napol nu ti 'ntuma. Afarianii. scola Si mi-I esi pan' afara. Ta BomAnl. sc61a. lelicuta. i^cola. lomonn. De când esti cu papucasi Noue treba nu ne taci. Din gurita Tamâita.Ne faceai n6uâ trebute. Scola. Din capute RujI batute. Dumnia-ta te fudulesc!. Ca-I hata multisorâ de-asara ! Si te uita pe feresta Ca-tl vine carte domnesca De la noi sa te pomesca Pe carare necalcata. Dragile nostre piciore Tare-au fostii strabatat6re. Unde merge lumea t6ta.. lelicuta. Unde-I usa de hârtie Câti orQ trece toti s'orii scrie. Iar de-acuma Din piciore Minta'n flâre. 35 546 Ca tt-o venito nemurile De prin tote partile Cu ele ca sa grâescl .

Noi sa scimii cum te-amu trezit Domne. Dumnia-ta te dud de-acasâ. Scola. Numai pânza si toiagulu Acelea ca tî-a lostu leculu. lelicuta. Vremea-I mândra si frumosâ. Multu e mândru si frumosu. Ca te-I hrani de traitfi.Cu dînsele nu crraescî. mândru te-amii cânta. A dumi-tale dureri Ca tî-au încetatu de ieri. Sc61a-te si mi-î privi Cum mi te plângu baetii Si mi te plângu la pici6re D6ra mi te pot(i sculare. lan scola si hal pe josii Ca drumulu nu-I grunzurosu. Noi sa scimu ca te-amu scula Domne. Noi de asta n'amu gândilu. scola. lelicuta. Scola. Dumnia-ta muitu al umblatu Peste lecQ nu tî-al mal datu. mândru te-amu boci. scola. Ca-I vremea de mersCi pe afara. Ca tl-a ii destuii! de-asara ! Si te sc61â pe pici6re Si ne spune ce te dore. Lelicuta ! un* te duci Cu pieptarQ si cu papuci? .

Pân' amu ml-a parutO saga Dar' amu 'n pamîntu te baga Cu spatele la recore Cu fata la stintulu soro. Acela le-o dusmanitu Ca sa nu (îî pe pamîntu. sc61a. 547 Lelicuta. Ian ie-mi-te dupa sore. Cu spatele la pamîntu Si fata Ia duhulu siintâ. Ca s6role-î ducatorii Si'napoi întorcfilorQ. Ca apele-sCi ducetore Si *napol ne'ntorcctore. lelicuta. Daca te dud de-acolea. Da cine te-o sfatuitu. Tota lumea Ta urîtu Dumnia-ta 1-aî îndragitu. Dup* ape nu te lua. Noî tare ne-omti bucura. Vin' si me ie si pre mine. . 548 Scola. Noi la groparu ne-omCi ruîjâ Sa faca gropita 'n iata 8a mal vil odat' acasa Sa vedî baetiî ce-oru face? Sub o terna de pamentu Este-unu bujoru înnoritu. lelicuta. Ca-I hatu multisoru de-asara! Ca tu. Lelicuta! ce-al lacutu? La toti inima leal ruptu ! Cil tu a lostu vara de mare AI statu a te vaetarc Capetâiulu a-tl mutare Si la umbra si la sore Undo tl-ar li mal rt^câre. sc61a Si te sc6Ia si ne spune Ce-al v6(j[utu pe ceea lume ? De-aî vfi(][ut(i ceva vr'unu bine.Pe carare necalcata Pe r6ua nescuturata? Houta s'a scutura Si urmuta s'astupâ. Scola. dumnia-ta. Acela nu tî-o priitu. de mi te-I scula. Dar' do nu mi te-î scula.

Unde nu me sciu cu nime. Ca 'napol n'am sa mal vinu. Ca de mine c'ati remasâ. Sângele'n Irupu mi-lu recesce. Fân' la gropa mi-tî petrece. Sângelen trupu mî-o recitu. Unde cânta îngerii. Ea îmî elice: fa ce sciî. Si me duce *n ceea lume. Vcnitî fratî si voi surori Si me podobitî cu flori. Eâ de frica si 'ntristare Prindu a striga'n gura mare: Saritî surori si vot frati. Ea se face mâniosa. Feciorii ca voru trai. Cu mine musaî sa vil! Eli (Jicu ca nu mi-I de duca. Si sa mâ stropiti cu vinu. Ca de mine c'al ramasD. ilicl. Sufletulu în raiu sa duce Unde viata-I multu mal dulce. Ea de capu ca me apuca Si la pamîntu me isbesce. Si tu scumpa mea sotie. Si totii da ca sa m6 iec. Sotie de cununie. Eu o rogu. Lasa feciori sa-tl traesca Si sa mi te pomenesca. . Scumpii mamil cuconasi! Sa v6 serutâ pe obrazu. Ticalosii tu omu de lutu. La o iieTasta. La pamîntu ca m'o isbitu. 549 Mâ scaldati in apa rece. Pe tino te-orCi pomeni. de Cat rina Hacolta. ca am copiî.) Vine mortea mâniosa. Eti o rogu ca sa maî stee. Me gasesce bfendu la masa. in Bucovina. (Din comuna Calai indoscî. Dragii mamil copilasi.De-aî ve(Jutii ce-va vr'unu reii Lasa-me la Dumne(Jetiî XXXVIII. Eu o rogu ca sa me lasa. Sariti si nu me lasati ! Iaca m6rtea mî-o venitu Tocmaî când nici n'am gânditu. Ce ml-al picatu la pamintu Si te bati cu gânduri multu. Sa te sSrutu pe obrazu.

comuna Vicovulii-di^-sus. (U* <l-lu V. Scola. Scola draga suriora' Ca mniata (1) câtfi aî muncitu Putintelu ti s'o venitu. hal. Lasa-me la Dumnecjeuî Scola. scola. sc61â si mi-î spune Ce-aî vedutu pe ceea lume? De-al v6(Jutu ceva de bine Sc61a-te si mie-mî spune. La o nevasta. (Din Bucovina. Caî hat multisoru de-asara! Scola.lele ^laninosa pomele Si cânta paserile Do resuna vaile Hal. De-aî vecjutii ceva de reu. Multisorii mi te-aî luptatvi Pentru triî scânduri de bradu. l'ndo 'nllorescu florile Si-ml învercjescti frun(. . hal. scola. Turturenu. Mariâra! Ca-î batu multisoru de-asara. Numai doî pasi de pamîntu. rom.îngerii sî-archangheliî . Mariora. scola.) Scola. Mâriorâ. Ca sfintii te-oru întreba. prootu. Dumnia-ta n'aî fostu afara. Dumnedeu tea judeca Sî-acolo sama ti-I da ' ooO XXXIX. suflete hal ! Ca nu-î muM pâna la raiu.

Cu cine s'a sfutui? Si te-o batuta mare ventu Si te-o culcata la pamîntu. Lecurile n'al gasita Si cu capulâ te-al platitu. (!(» Mariora Barbuta. Si cum de te-aî suparatu Sotula de ti l'al lasatG? Si cu cine te-al sfâditâ Si sotulu ti l'al urîta? Ca venial do-unde venial Si cu el II te statuial. (Din Bucovina. Orî nemica nu te dore. La unu frate. când a veni. Da de-amu.) . Sa mal bata câtu de tare Nu te-a pune pe pici6re. AI umblata melegurile. Nu sciu perina ti-î mole. Ca sa-tl gâsosci lecurile. Ori scortarulii ti-î frumosu. ool Noi maî putintelu dorîiimîi Si de somnu ca ne hranimO. ronuuia Crasna. Si tl-o venitu nemurile Pe la tote portile.Si-î hat multisoru de ieri. dicl. N'al ve(lutu sore pe ceriu. Cum te-al pusu nu te al întorsu. SI o venitu în fuga mare Sa te gasesca 'n piciore. (1) Muiata proscurlare din donwia-ia. Da de giaba s'g trudita Ca morta mi te-o gasitu! XL. Sc61a-te si te trezesce Ir^i cu noi ceva graesce. Ca mare somnu te-o pâlitu Dumnia-ta al adorîTinitu Si de somnu nu te-al hranitii.

Ca resaritu siîntulu sore. Ca-tî vine carte domnesca. Nu se vede omii pe omu. Ca de când mi-al adormitu Cu nimene n*aî vorbita. Casuta ta cea frumâsa. fâra feresti Intr*însa sa vietuesci Sl-acolo sa putredesd ! Da cum de te-al induratii Casuta de tl-al lasata. Si fa urma prin gradina Sa cresca mândra sulcina. Nici feresla de vetjutuy XLI. Da cum de te-at induratii Si casuta tl-al lasata? Alta noua tl-al aflata Fara usî. Si Ia urma prin ocolu Sa cresca mândru mohorii. scula. 553 Ceea lume-! cu stapânu . Un' nu-I latta de sezuta. Avramu . Sa te duca 'n ceea lume. eoni. fratiore. comuna Manastiroa llomoruluî. Si la urma prin ograda Sa cresca mândra otava. de d-lQ G. Frum6sa si luminosâ Pentru una 'ntunecosa. La unu frate.) Frâtiorulu meu iubitu. De ce secjit asa mâhnitu Si cu baltu acoperitii? Sc61a-mi-te si graesce Si ceva ne povestesce. Si te uita pe fercsta Cum itt cânta cucu 'n costa. Vreu la drumâ sa te pornesca. îiv vetatorCî.Sc61a. Ceea lume-î unii Sodomii. De-unde nu maî vine nime. (I)iii Bucovina. 552 Scdlâ-te si te trezesce Si cu noî ceva vorbesce.

De-asI sci bine ca-î veni. Maî de n6pte te sculai.Si de-acolo nu mal vinO. C'amu-I multisorii de-asara. Sa-tî vecjlî boit ce maî facu. coinuiia Putiia. Nicî la pascutu cin' le duce. Mal de multu când te culcai. Ca n'are cine le mulge. Ca din gura nu mal tacâ . I laramida. Sa-tî ve(JI vacile cum ragQ Tote cu botulu pe gardO.. fratiore. scola. (l)in Hiicovina. sc'olâ. Ca cine mi le mulgea Si la pascuta le ducea Se duce de pe-acolea. frati6re. dict. La nnâ frate. Sc61a si esî pâna 'n pragd.) Scola. Sc61a. Vamile ti le-asi plati Si drumulu ti Tas! podi ! XLII. pe-unde-I vra.asâ te preumblat Si cu nevasta graial... . Ca afara-î mândru s6re .. de An. D*amu nu sciâ ce somnii greu A datii peste capulâ teâ. Sa-tl ve(j[î oile cum sbcra. Prin (. Noî mal multu nu Tomu vedea. Scola si te-î preumbla Prin ograda. Cum iesu din salasu afara.

. Frumuselulu nostru ! Da cum de te-al înduratu Si pe noî de ne-aî lasatu Tocmai când n'amii cugetatu ? M'asî ruga eti dumi-tale Sa te lasi de asta calc. Orî si 'n ce locu so ducea Ea totu cinste ca gâsia. dict.). du-te si maî vina. do C atrina llacolla. Nevasta s*a supSratu.) Dragulu nostru. I o. Ca tare-î cu superare. (Din Bucovina. Negriloru strainiloru.) Du-te. Orî si unde te 'ntorceal Nevasta^ ce mî-o aveaî. Ca noî de-asta(Jl în colea Frâtioru n'omtl mal avea. Micu si mare de-acuma Reu la dînsa va cata ! XLIII. FratiorulCi nostru ! Dragulu nostru Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru. Pe când dumnia-ta traiai.Nu sciâ ce somQ te-oborîtu 554 Ca nu mi te-at maî trezitii Si cu noî n*aî maî vorbitu. Da de asta(jl în colea. Ori si *n cotro s*a *nturna Totil peste rSii ca va da. La nnfi frate tin^ru. Pe dînsa la ce-aî lasatu Lemniloru si pietriloru. cauiuna Calaiuuk'sd. Ea orî unde va umbla.

Noi lecurl de-amu fi gasitu Dumnia-ta n'aî fi muritG. Fratiorulii nostru DragulQ nostru. Dragile nostre piciorele. Dragile nâstre mânute. Ci mal multu aî fi traitu. Asa noi nu le-amu gasitu Si dumnia-ta al muritu. Si daca nu te-î lasa Apoi eu iar te-asî ruga Ca sa ne spui dumnia-ta înapoi când ti 'nturna? Dumnia-tâ asa ne-al spusu Ca spatele ti le-al pusa Si ti le-at pusu Ia pâmîntiî Si fata Ia resaritu Si Ia noî n'aî maî venitu. Da ne-amd ruga dumi-tale Sa te lasi de asta cale. Cum orii cresce floricele. Cum s'orii face pomisorl. Draga nostrâ. Frumuselulu nostru ! Lecurile dumi-tale Le-au luatu cerbii în corne. La unu frate holteia. Scumpulu nostru frumusel u î N'amu gânditu^ n'amii socotitu. Cum s'a face terna negrâ. Nu sciii cerbii le-avi luatQ.al parasitii Când mal bine-al fi traitQ. Si pe noi ne. Tinerelulu nostru ! Dragulu nostru. Nici dupa paree late. Dragulu nostru tinerelu. Dragulti nostru. . Ca apele-su mergetore Si 'napol ne'ntorcetore : le-te dupa stîntulu s6re. Busuiocu si viorele Si nu-î mal umbla cu ele ! XLIV. Dragii nostri ochisori. Ca s6rele-I mercretorfi Si 'napol întorcetord.Si nu me lasa straina! Dar mergendu în ceea lume Asculta-m6 ce tî-oiii spune : Nu te lua dupa ape. Cum orii cresce flori albute. Ca noi nu le-amu maî aflatu Ori si cât leamu cautatu. De ce drumâ ca te-aî gatitu. iata alba.

Sus în delii la resfiritu Este-unâ pomâ mândru*nfloritu Cu crengile de argintii. de d-l Vasik» TurturcnCî. D6mne. Si tuspatru voi pareti. plângeti feresti. coinuiiu liolaiiu. remânetiî . pe pâmîntii Si vecjl m6rtea ce-o facutii. Ci e (Ji de despartire Dela fratî. Iara ceea de nânasu Tl-oru pune-o la prapurasu. câti aii venitu. dela surori.) Scolâ. spune: A cui fetis6ra iei? Iei ficuta ventuluî Din fundulu pamîntulul! ' Cine nunta tl-a vedea? Xumal luna si c'o stea! Naframuta cea de mire Ti oru pune-o la psaltire. dela tata. Dela gradina cu tlorî. De esti caleloru pe calc. frati6re. Ca te-o omorîtii pre tine. Dela lumea adunata. Plângeti usi. 557 Dupa masa mi-I poftesce Si pe toti mi ti-î cinstesce. Dela mama. Ce-o facutii. scola. Ca au venitG nepoftiti.(Diii Bucovina. Cu care-aî traitu odata. Fratiorulu meu iubitii. Daca esti tu mire. preotu. ^^i te sc6Ia pe pici6re Si te roga la sân-sore Sa fie 4iua maî mare. Si s*orQ duce necinstiti. Ian sc6Ia-te pe piciore. n'o facutii bine. C astacjî nu-î cji de 'ntâlnire. vom. Si pe toti. Ca de N. Scoborl.

(1(* An. Fratele nostru iubitu Nu PciCi cin' te-o siatuitu Pe-acestCi drumâ de te-aî pornitu î . Unde merge lumea t6ta. oo8 (Aini esti tu lâr'de dreptate! Nai avutu pe unde 'mbla Si pe cine mi-lu lua? Ce mî-o fostO mie maî dragu Ve acela mi-raîluatu? Bata-te pustia m6rte Cum esti tu far* de dreptate. La scaunulu celu de petra. Pe roua nescuturata. Cum esti tu far' de dreptate î Cum ml-al pusii picoru'n pragii Sl-aî luatii ce ml-o fostii dracru: Si ml-aî pusu picioru*n masa. La nnu frate holteiii. eoni una Put na. Bata-te pustia morte.XLV. llilramidâ. Ml-al luatii mila din casa. (Din Bucovina. dict. Pe otava necalcata. Câti mergtt toti sa se înscrie Ca'napoî sa nu mai vie. Sl-unde usa-I de hârtie. Al venitQ pe ne-asteptate Ca sa iei pe-alîi nostru Irate.) Bata-te pustia m6rte. Sa mi-lu umpli de otrava Si sa mi-lCi duci pe otava.

Domne ! rfiu tl-o mal priita ! Si noi nu sciu ce ne-omu face Dora te-amu putea întorce. Si nu scimCi cum vomu cânta Dora te-amu putea scula, Si nu scimu cum vomu grai Dora te-amu pute trezi. Scola, frate dumnia-ta, Scula si te-I preumbla Si te-l preumbla prin casa Dela usa pân' la masa Si-î vede cum te jelesce Ori si cine te privesce, Dela micu si pân'la mare Pentru fata dumni-tale. Scula, scola si ne spune : Vatajelu pe cine-omu pune ?

559 Da puneti pe cine-tî pune, Ca eu nu v6 maî potd spune î Scola, scola si ne spune : Druscuta pccine-om pune? Da puneti cine-tl vra, Ca eii nu m'oiu maî scula î Sc61a, pune-te'n lerest^, Ca noi ne-omu duce'n cea costa v?i tî-omii strînge floricele, Busuiocii fi vasdogele, î^a le duci la nemurele.

Si te uita pe feresta, Tl-o sosita carte domnesca De mâne sa te pornesca Cu pistole poleite Si cu tote zugravite .... Sariti frati, sariti cumnati Si mi-lu îngraditi cu bracjl Ca de mâne în colea Noi mal multa nu Tomu vedea î

XLVI. La iinu frate iiisnratu. (I)iii Bucovina, coinuua Slrocsn. rom. do (iriiroro Polrcu. stucl. iriinn.) Voi ati tostu numai doi frati Ca doi bracjl, mândri si nalti, Ca doi bra(j[î dintr'o trupina Ca doue flori din gradina : Unulu tu, altulu Saghinu Ce-a rSmasu acum strainii. Scola, fratiore, scola Ca tl-a fî destulu de-a sara ! Si vorbesce cu Saghinu Ca mi Tal lasatii strainii. Scola, spune-ne ceva:

560 Pe copil cin' 1-a "nvfita? Ia strainulCi, dac'a vra, Dac'a vra, daca n'a vra^ Dac' Ta dure inima! Sc61a, Iratiore, scola, Ca tl-a n dcstulu de-asarâ! Nu ti-I mila si pficatu, Ca copiii tl-al lasatu Pe c6rnele vetriloru 'N bratele strainilord ? , Scola, scola, iratiore, Radica-te pe pici6re Si vorbesce cu tâtuca, Ca reu î-al ruptu inimuca. Tâtuca nostru iubitu Câta glota a avuta, Numai doi din satâ a datu Sl-amendol ca l'ad lasatu. Scola, frati6re, scola.

Ca tl-a fi de-ajunsâ de-asara. Ve(j[I copiii ce-aî lasatu Intr'a cui s6ma I-aî datu. Petriloru si lemneloru Si negri strainiloru! XLVII. La o sora. tDiii Bucovina, comuim Strooseî. com. do (^^ng-orc Polccu. stud. gimn.) Val! sora, ce ml-al facutu? Casuta tî-al pustiitii, Barbatulu tî-aî veduvitu. In cotro s*a înturnâ Totu \eduvoiu Torii striga. Val ! sora, ce-al cugetatu ? Baietii tl-aî strainatu, Cui voru (Jice dc-amu : «mama»?

561 Cine sa-miî bage 'n sema? Scola, ^c6Iâ, suri6râ, Si mi te primbla pe-afara "lî^i vorbesce cu gura, Ca tu ne-al ruptu inima. Ne 'ntâlniamu odata 'n anii Si nici atuncî nu vorbiamO. Ca tu totu asa ml-al (jiisâ: Ca de alt' data vomu vorbi, Ca ne audCi strainii. La porta Ia tinterimu Hal, sora, sa stâtuimu, Ca de-amu ne despartimu. Hal amu sl-omâ sfatui Sa ne-auda strainii, Hal amu sa slatuimu: Unde-averau sa no 'ntâlnimâ: La scaunu de judecata, Un'se strînge lumea tota. Sî-acor numai ne-omu tâlni, Cu gura n'omii sfatui. Sora, inima de petra, Respunde-mî macaru odata, Respunde mî cu gura ta Si mângae-mî inima î XLVIII. La o sora maritata.

(Din Bucovina, comuna Calafindoscî. dict. de Catrina Racolta). Draga n6stra sori6ra! Da cum de te-al induratu Si pe noi ca ne-aî lasatu? Draga nostra. Scumpa nostra! Da cum de te-al induratu Copiii de tl-al lasatu? ilarianH, Itimorm. la Rom&nl. 30

o()2 Diaua nostra, Mândra n6stra! Da cum de te-al înduratu ( iospodariulQ de-aî lasalu? Draga nostra, Sora nostra! Da cum de te-al înduratu ( lospodaria-î lâsatu ? Frum6âa-tl gospodarie A remasu n6gra, pustie. Harbatulii tî-aî veduvitu. Copiii tl-al seracitii, Casuta tî-aî pustiitu ! Draga nostra tinerica, Scumpa nâstra frumusica! La noî când vel maî veni. Cu noi când vel mal vorbi, Copiii când ti *nvetâ 8a scie pe mamuca ? Draga nostra soriora, Mândra nostra floriora! Mare ventu o maî batutii, La pamîntu te-o doborîtu. Când arii bate- unu ventii maî mare Pote te-aru scula 'n piciore. Draga nostra soriora, Când al esi pân'afara Sa te bata vcntu de vara, Sa te vada sfîntulii s6re Si luna pe când resare. Sorele când te-aru zari. Cu noî pote-aî sfatui. Luna când mi te-arii vede. Cu noi p6te-aî maî sede. Draga nostra, suriora, Scumpa nâstra tlpriora ! La usa la tintcrimii, Da in stal sa sfâtuimu, Ca de-amii ne despartimuî

563

XLIX. La o fata. (l)in Bucovina, coniuim Slulpicaiiî. vum. d*» Nic. a»lhirciuca, stud. ^imn.) Draga mea si Parascuta, Tu mergî dup*a ta mamuta. Da tu iaca nu-î gasi-o, Pe clinsa nu-î nimeri o. Pe min' de m'el asculUi, Eu la ea te-oiâ îndrepta. In cea lume când i 'ntrâ Sa te uiti din a drepta, Sil vedea pe mamuta, Insa ea cum te-a vedea La tine va alerga Si pe locu te- a întreba: Nu no-aî vedutu unde-va. Tu sa spui mamutî-asa: Ne-aî v8(,lutu pe prisp'afara, Camesa negra cernela, Fripte-arse la inimiora. Ca *ncotro ventulu ne bate Totu ne frige si ne arde, Din cotro ne aburesce Ne arde si ne jupesce, Ne Irige si ne prajesceî I . La o fata. (Din Bucovina, conunia Slulpitanî, rom. de Nic. Collarciucu, stud. irimn.) Draga mea si Nastacuta, Multu iubita mea fiicuta! Tu ori de unde-aî venitu

r)()4 Tatuta te-o suduitd. Tu Ia mine aî venitu Mie mi te-al jeluita. Draga mea si cea scârhita. Tu staî pe laîta lungita, Da eu pe coptoriu trudita. De-aceea-ml pare mal bine. Ca n*aî sa te plângi pe mine, Ca tu, ori de-unde-aî venitu. Nici când nu te-am probozitti. C^am fostu dcstulu probozita Si de Dumnedeu batuta.

Da r6ga-lu pre Dumnctjeu Sa nu te bage la reu, Ca destule-aî patimitu Câtil în lume mî-aî traitu, ^fi destule-aî trasu la patu Pân' ce sufletulu tî-a! datii. Nu mi-î jele c'al muritu, Mi-I jele cum al traitu, Aî lucratei si te aî cârpitii, Te-aî pusii la patu sî-aî muritu. Si pe-atuncea te-aî trecut u, Când tatalO tgu s'o pornitii Pe-aratulii ogoruluî, Pe'nvenjitulii câmpului, Semenatulu stratului. Eu te-oiO astepta la prasitu. Tu te-î gati de putreditu. Asa (Jice omulu ista C'a trai câtii va fi lumea. Da omulu sa nu gânde.sca, Câtu lumea n*o sa traesca. Vine mortea cu fuga Si mi-I scurta viata î

âBo

LI. La o fata orfana. (Din Uucovina. comuna Stulpiranî, c-oni. di* Nic. Cotlarciucu, stud. gimn.) Draga mea si garofitaî Sc61a, scola, te trezescc, Si cu noî ceva vorbescc, Si te uita pe feresta : Tî-o sositu carte domnesca, Dela noi sa te pornesca, Sa te duca 'n ceea lume, De-unde nu mal vine nime. Acolo când îî Intra Sa te uitî din a drepta, Ca-î vede pe tatuta, Elu îndata te-a ntrebâ: Nu ne-aî vecjutu unde-va?

Dumnia-ta sa-î spui asa: Ca de unde amCi venitii Pe tatuta n'amu gasita, Xumaî pe mama plângendu, Tote drumurile ^mblându I^e barbatu astu-felu bocindu: «Bata-te pustia, morte! "Cum nu faci nici o dreptate, «Cal venitu pan' la feresta «Sl-aî luatu stâlpulu din casa, «AI venitu pâna la vatra «Si mî-aî luatu mila tota. «Când ml a lostu lumea mal draga, «Atuncl-aî venitu în graba «Si n casa mi te-al bagatu «Si barbatulu ml-aî luatii «Si Tal dusii în ceea tara «Din mijloculu satului «In mijloculâ tinterimulul.

«Si pe mine m'aî lasattk «Far' de sprijinii, lar* de siatu, «Cu nouc mici copilas! «De tatuta loru rfimasT. «Si Varvara seraca «De-amu ce sa faca ea? «C'acasa când a veni «Pe tatuta n*a gasi, «Numai copiii plângendii «Si de mâncare cerendu !» Draga mea si garofita ! Tu n'al frati sa te jelesca, Nici surori sa te bocesca. I^arintî sa te pomenesca. Ca tatuta o muritu Florile când ©'nfloritu; Si mamuta s'o trecutu. Când florile o'ngalbinitu ;

Ionii s'o dusu în cea lume, Când culeîreaî tu alune; Sora-ta de aici s'o dusii, Când sorele o apusu ; Iar' ceîalaltl au muritu Când s6rele-o resaritii. Sl- amu nime te jelesce, Nime nu mi te bocesce, Nime nu te pomenesco. LII La o fata s^niiaiia. (Diu Bucovina, coiimna Sliilpicaiiî. ooin. ih» Nio. Collarciiicii, sliiil. giinii.) Draga mea si sermanuta. Scumpa mamil Maricuta! Pe straini ca I-al slujitu. Multe camesi lu-aî cusutu,

5fi7 Dar' el rgu te-aCi miluitu, Borsuia caldu nu Tal irasitu Nicî mamaliga pe blidu. Pe la straini te-al hranita Pâna ce te-aî bolnavita Si de (Iile teaî gatitd Si pe laîta te-al lungitu. Draga mea si Maricuta Când ÎI c6sa pul sl-altite? Dragele mele manute De-amu n'orij maî cos'altite, Dragile mele degetele N'orii maî face gaurele, Dragile mele pici6re N*oru mal face urmusore. Cl-orii românea ose g61e; Dragii mei si ochisori Cresce-oru mândri pomisorl, înapoi de î maî veni, Numai pustiu vel gasi ! . . . . LIII. La o fata mare. (Din Bucovina, comuna VirovuUV<Io-sus. dict. de Cilicheria. Eudochia si Kachila Calancca, t;i corn. de d-Ift V. Turlurenfi.) Scola, Mari6ra, scola, Ca tl-a fi destulu de-asara' Frumusela mi te-al gatitu Pe acesta drumG tc-aî pornitu. Dar' eG me rogu dumi-tale Sa nu facî acesta cale, Ca-Î cu multa superare Si cu marc cheltuela.

Scola, Mariora, scola î Si te du în gradinita Si-Î culege românita

- 568 t^i mi-î face struturele Si-I duce la nemurele, Si-1 face unu struta maî mare Pentru fata dumi-tale. Draga nostrâ un' te ducî Cu sHCrta (1) si cu papuci? PapucasiI dumi-tale Nicî de colbu nu-su colbaiti, Nici de sore nu-su paliti, Numaî de drum îsu gatiti. Dragii nostri papucasî, Ca de-amu n'orîi face pasi. Scola, Mari6ra, scola Si ti-î lua iertaciune Dela frati, dela surori, Dela gradina cu flori, Dela stratu cu busuiocii Dela cârsma, dela jocii. Scola, Mari6ra, scola! Nu sciu perina ti-î mole, Ori nimica nu te dorc, Ori scortarulil i2i ti-i frumosii De-asara nu te-al întorsii. Da cum de tc-al înduratu Pe mamuta c'al lasatii? Fic-tl mila de mamuta,

Ca mamuta dumi-tale Pân'amîi 'nainte vreme Din cotro ea ca veniâ. 11) Suciia se nuino^co iiiu'i ><lraiu (ie lânu îii coloro n>sa. De la biserica venial Bine nu te hodinial. Din cotro ea c'a veni A casa nu te-a irasi. Frumuselu mi-te gatia. Da de-amu 'nainte vreme. Sc61a. 5H9 Scola. Ca Duminica venia. Mari6ra. Mariora. hi forma rc'VortMuloi preotesei.C*o remasu tare slabuta. Si la jocu mi te porniaî. cu flori. Duminica ml-a veni Ka pe cine nil-a gati Daca dumia-ta nu-î fi ? . scolaî Ca mamuta dumi-tale Demin^ta s'a scuh\ Prin totQ cotulâ te-a cala Totii Mari6r*a striga. dar fâra iiiAnecî \2} Seortaru se iiuineMv unu tolCi de lâna. La biserica te pornia. scola! Ca mamuta dumi-tale Multa suparare are. Totii acasa te crasiâ.

Taî alesii t?i 'nainte l'aî trimesCi Pe suerulti ventuluî In fundulâ pamîntulul. îScumpa mea. r)70 La o fata mare. Fiica mea. Xumaî cu laerimî de omu. miresa mea. comuna Vicovulu-do-sus.) . iubita mea ! Ca tu mi te-aî maritata Dup'unii fecioru de *mperatfi. Nu cu apa din isvoru. Mari6ra.Scola. l*c trandafiru tî-oiu usca Si tî oiu strînge-o paturele Si tî-oiu trimiteo cu jele Pe suerulu ventului In tundulâ pamintuluî.) Fiica mea. TurluivnG. (U* d-lu Honuilu Sinui. Camesa ca tî-oiu spala Unde cuculu s'a scalda. eoni. Nicî cu spume de soponu. Scumpa mea. de d-lu V. (Din Bucovina. învetatoru. miresa njoa. fDiii Transilvania. La o fata mare. De î-a fi camesa neutra. prcotu. eoni. Unde mi-î ginerele? O tu. iubita mea î Da unde ti-î mirele. Si te scola si ne spune Ce-aî vecjutu pe cea lume? De-I vede pe-unu nemu de-alu meu. scola. Si ed nimicu nu tî-am datii î LV. ronuina ( )rlatu. S'o trimata s'o facu alba. draga.

cum omii capata-o Frumosu ca ni tl-omtî spelao: Nici în apa de isvoru. Sa ne spui sa tî-o spelamu Si 'napoî sa tl-o 'nturnamu. llenuca draga! Când tt-a fi camesa negra. De ne-aî lasatu sî-aîfugitu? Bata-te pustia. .Sc61a. Numa 'n lacrimc de omu. C'aî venitu dreptii pe carare Sl-al luatu fata cea mare. Si bietele lecurele C'o remasii în sipurele. Dar bietele doftorii C*o rfimasii în spitariî. 571 Scula. scola si ni-I spune Cum de mi te-at induratu Si parintii tî-at lasata? Si el multa ca se lupta Dorâ peste lecâ tî-oru da. Ilenuca. scola. morte. Ilenuca. Nici în spume de soponu. Ca nu facî nici o dreptate. sc61a Scola. Ca noi. sc61a Ilenucâ ! Dac^aî avutu gândCi de duca La ce mî-al mal (Jisu «mamuca?» Se61a. Scola. Si cuî mi te-aî potrivitu. Sc61a. scola si ni-î spune Ce ventG rdO mi te-o ajunsii De ne-aî lasatu si teat dusu ? Si te-aî dusil la logodire Singurica fâr* de ftire.

Ca pentru tine gatite. Da ce stal asa scârbita? Nici Pascele n'au venitu Si tu cum te-aî logoditii ? Pascele n'al asteptatu. Trandafirii de primavara î Cum te duci în ceea tera. Numel tu merî la r6c6re. La o flicnta. disti-iclulu NasL'uduluî. T6te florile-sâ în flore. (M)iu. Ca sunt dou6 cararele. Numaî tu te-al vestejite Si te ducî la putrecjitu! LVII. rom. Când vel merge 'n ceea lume. (Din Tran-^ilvaiHa. (Din Bucovina. Nu merge pe cea de jaru. 572 De graba te-aî cununatu.) Ie sema. ?>tiKl. .Si dupa ce tî-om spelao înapoi ti-omu înturna-o Pe suerulu ventuluî In fundulu pamîntulul. do Nic. Si vatajel tî-aî catatu Cu capurile golite Si druscute despletite. Mergi pe cea de floricele . liicuta.o 'nfloritâ. La o fata mare. coniiuja Stulpic-iinî. Mergi pe cea de magherand. \u merge pe cea de focu Mergi pe cea de busuiocu . ij^imn. do d-lu T. LVI.) Dochituca mea iubita. Nu merge pe cea de jele. T6te florile. bine. (ollarfiucii. Sinionu.

LVIII. Bucura-ti-ve si voi frati. Dela gradina cu flori . Ca si tu te-î face-asa. rom. bine.) Bucura-te tinterime. Da nu vine sa traescâ. Ca mândru trupsoru îti vine. Ca sa nu v6 fie-uritii Singuri a sede'n pamîntu. Ca mal vine-o floricica Draga mamil mititica. Ci vine sa putrecjiesca. Totu cu perulCi desnodatu De jele si de banatu. (Din Bucovina. Totii cu perulu despletitii. le-tl acuma (jiiua buna Dela frati. Cari aice repausati.Io sema. C'aceia-su copiii meî. Mare jele si banatu. dela surori. coimuia Badriitu. preot u. Cu jele si cu urîtu. La o copila. de d-lu Averchic Macoveiu. In mijloculu ritului In calea untului. Dac'ajungî în ceea lume Inaintetî vorii csi Si 'n cale ca te-oru opri Doi negri calugareî : Nu te sparia de eî. Si pe mine m'al lasatu In mijloculâ satului La calea banatului. Nu te tare spaimîntâ C'aceea îî sora-ta Si pe tine tea 'ntreba: Tu acasa ce-al lasatu. Si 'nainte tl-a esi Si 'n cale mi te-a opri (J negra calugarea : r>73 Nu te sparia de ea. fiicuta.

De-asa taro ne-al scârbita? Forte bine ne-aî placutu Forte bine te-amu tinutii . Ca bratele lorCi le-am ruptii Si sângele loru le-am suptu. Sa gânditi Ca-su ale mele mânute. Si te uita prin ocolii. . Când veti vede ninta'nflorc.. Din somnâ ca I-am destoptatu Si inima le-am stricata. Si te scola de-I prâncji. de d-lu T... n'am socotitu Ca eu am de putre()itâ. -. Multamescu mamil si tatii Pentru bunele lorQ fapte : Pentru buna mea tinere 11 poftescîi multu de iertare.) Draga mamil rîndunea Harnica si frumusea. Remânetî. Voi aveti ca sa'nfloritî. Si te uita pe feresta.Si dela patru chetori. fratî si'nvenjiti. dela mama.574 Dcla tata. disii-ictulu NJiseudaliiî. N'am gânditiî. Draga mamil rindunica Harnica si frumusica! Nu sta asa de tacuta.!. vom. Vine-o 6ste'mperatesca De-aicea sa te pornesca. N*avetî ca sa putre(jitl. Sa v6 para urmusore De ale mele pici(3re . (l)iii Transilvani. Dela copacelu cu p6mâ.. Siniond. Puisorulu meu iubita! Ceai gânditii ce-a! socotitii. LIX. La o copila.. Câ dupa tine-orQ veni Flamânda te voru gasi. Ca dupa tine-oru pleca Si tlamânda te-oru afla. Si te scola de-I mânca. .oro »Sc<)lâ-tc si mi to uita. Când îtt vede fior! albute..

Dragulu mamil. tu'napoî mat tacemii noi. prin ograda supurata. Maî departe c'a plecatu Pân' la recea iântânita. AI muritu acuma mare Sa faci mamil superare ! Dragulu mamil. Draga. Fetulu meu si scumpuM meu ! Ce n*al muritu mal de multa Ca-tl faceamîi gropa afunda. Ce te-asi ruga eu pe tine : 8tomp6ra-mS tu pe mine! Ba eu nu te-oiu stempcra. letulu mamiî. La untt feeiorA. Celu betrânu sa nacajesca î . dislrirliilu Nâsr*u(luluî.570 LXI. Ca maica ta va veni î^i pe mine m'a aprinde Si pe tine te-a cuprinde ! De acolo s'a luatu.) Dragulu meu si (etulu meâ. rom. La iinA tin^rfi. rece iântânita. scumpulu mamil ! XicI aceea nu-I dreptate Celii tcneru sa putrecjesca. dislrirtulu Na»<eu(hilin. Ca va veni maica-ta Si pe mine m'a seca .Cum remâne Si te uita Cum remâne Si te uita De vedi ce de cu doru.) Ciheorghe ca mi s'a luatu Pe drumu latu neinturnatu Pan' la verde stajerelCi: Dar tu verde stâjerelu ! Ce te-asi ruga eu pe tine: Umbresce-me tu pe mineî Pe tine nu te-oiu umbri. vom do d-lu T. de d-lâ Al. Siinonîi. {\)m Transilvania. LX. Hocriu. (IHn Transilvania.

. La tata sa-î targuesca Unu clopu negru si cernitu Ca sa-I fie de jelitu Cât va trai pe pamîntu ! 577 LXII. de d-lu V. Sl-al lasata boii 'n ocola.Si pe tine te-a lua î Si de-acolo s'a luatu Pâna 'n târgu la Tarigradii Mâne-sa sa targuesca Unu sovonu negru cernitu Ca sa-î fie de jelitiî Cât va trai pe pamîntu. Sl-al lasata boii 'n tânjele Si parintii plini de jele. Sl-al pornita la cununie Singurela far' de sotie. Si ni-I spune-alesO de bine: Cum de mi te-aî îndurata Si parintii tl-aî lasata. Frumusela mi te-al gatita Si de la noi te-al pornita Pe cântatula cucului. comuna Vicovula-de-sus. Pe cararea necalcata Unde n'al losta nici odata. Si cine te-a cununa? Popa cu cadelnita. Ionica. preotii. corn. Frati si surori plini de dora. Turtur^nG. Sl-al lasata boii 'njugatî Si parintii superati. scdla^ Ca tt-a fi destula de-asara! Sc61a. sc61a si ni-I spune. Si nânasa cine tl-a li? Dascalula cu cartile ! Vatajelu pe cine-omu pune? Da puneti pe cine-tî pune.) Sc61a. Pe pornitula plugului. La unâ fecioru* (Din Bucovina. Ea amu nu vc pota spune! Nalrama de vatajela S'o pue la prapurela.

Ca eu me ducii de-acolea Si mal multu nu me-tî vedea! LXIV.579 Frumuselu mi te-al gatita. Sl-aî pomitu la cununie Singurelâ fara sotie. Par* c'o fostO lumea pustie Si n*al ma! gasitii sotie. comuna Vicovulu-de-sus. comuna Bilca. sc61a. stud. Ci numaî la alu teii locu. Ca eHk m6 ducii de-acolea! Scola. Ca tl-a fi destulu de-asara! . Eudochia si Rachila Calancea. J/arianfi. Primavara nl-a veni. La cununia-I pornita. de d-lCî V. frate si mi-I spune. de Glicheria. nicî la pcH.Pânzatura de nanasa S o dee la dascalasu. Ca ele nu mi-su de mine. Drusoe pe cine tî-omîi pune? Da puneti ori si pe cine.) Fratiorulu meu iubitu! Frumuselâ mi te-aî gatitu. 37 578 LXIII. La unâ fecioru holteia. Scola. (Din Bucovina. de Iustina Cârdeiu. Toti câmpii vorQ învercji Si codru mî-a înfruncji Iara tu mi-I putre(Ji. coin. dict. Inmorm. .) Sc61â-te mei (Gheorghe). Nu sciCi unde te-al pornitu. frate. Ca nu mi-su pe sama mea. com. la Bozn&nT. Ca 'n floritulu pomiloru Si cântatuld cucilorâ Fad scârba parintiloru. giînn. Turtur^nCi. (Din Bucovina. Nicî la crâsma. si mi-I spune: Vatajeî pe cin' tl-omu pune? Puneti pe cine-tl avea. La uiia feciorfl holteia.

R6ga-te. Pârincioril d urni. SI-o scosG cununiile Sî-o aprinsii luminile. 580 Cu spatele Ia pamîntâ. gura arsa. Sc61a-te mfil (Gheorghe) scola.La biseric'al ajunsa La cununie te-o pusu. gura dulce. Domne. Cum ne lasa si se duce. mândru te-amd boci. Sl-orii chiema la nemurele Sî-orâ veni cu multa jele. Domne. Cum nu-I mortea *nselat6re ! Ie omulii de pe piciore Si mi-lii pune la recore. Busuiocâ batutii în masa Tinerelii te duet de-a casa. Draga n68tra. Sl-al fostii tînSrii ca mlada Sl-al gânditii ca nu te-al da.tale Multa suparare are. Noi sa scimâ ca te-al t»ezi. 6c61a î Ca mamuta dumi-tale Cum se plânge la piciâre Dora te-ar pute sculare. Cum se duce si ne lasa. Cu fata la slintulii sore. Ti-I alege vatajeî Cu sipuri cu floricele. Busuiocâ batutii pe lemnâ. Naframita de druscuta Tî-omii pune-o Ia sfesnicute. Draga nostra fata alba . Naframita de nânasâ Tî-omii pune-o la prapurasii. R6ga-te sa nu le dam ii. Scola-te meî (Gheoi^he). mândru te-amii cânta. Draga n6strâ. Noi sa scimu ca te-amu scula. nu te ruga. Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! Vatajeiî cin* tl-orii fi? Dascali! cu cartile C*acolo-sii dreptatile! AI fostii tinerii si frumosii Si mortea te-o culcatii jos. Ca tl-a fi destula de-asara! Sc61a-te si te trezesce Si-î vede *n casa ce este : Casa-I plina de flacai. Cu fata la duhulâ siîntdi. IngerasI-ail prinsii a plânge Si luminele-a se stinge. Ca parintii nu te-orG dâ.

Dumnia-ta ca-î putrecjii Si furcoiii *ntre usori N'a ave 581 Cine strînge porcusori^ Furcuta între capiti N*av6 cine face câpiti. Casta cale cine-o face Mal multa la noi nu se *ntdrce. cantorii bis. de Niculaî LucanO. mei (Gheorghei. scola! Ca vara 'ndat*a veni. scola ! Primavara va veni Si gardulu s'a narui Si cine Ta radica Frumuselu ca dumnia-ta ? Scola-te. scola 1 Si-I esire pâna 'n pragu Sa vecjî vitele cum ragu Tole cu botulu la gardu. mei (Gheorghe). Pe ce cale al pornitO F6rte reii al nemeritCi. Sc61a-te. De-al merge cu caru cu bol . La toti inima ne-o friptu. Si cine te-o sfatuitu Forte rgii ca tî-o priitii. mire cinstita.) DragulQ meii. (Din Bucovina. C6sa în cuiu a rugini. 8c61a Si deschide ochisorii Si graesce cu feciorii Si deschide genele Si grâie cu fetele! LXV. Da eu mS rogu dumi-tale Sa nu faci acesta cale. comuna Vama.Cum s'a face tema negrâ. Scola-te. înapoi n*o mal venitu. corn. Mâcarîi cine mî-o facutii. mfil (Gheorghe). Sc61a-te mei (Gheorghe). La onA flacaâ.

R6ga-te la slîntulu S6re Sa tie (Jiiua mal mare. N'am nadejde sa muncesci.) Dragulu mamil. Si mi-su papucii domnesci. Dela stratu cu busuiocii Dela fete.Tota al mal veni 'napol. R6ga-lu pe Sân-Niculaiu Sa-ti faca parte de raiO. Dora mi te-aru asculta. dela jocu. Dela fete de satenu. Ce flore 'n cusma tt-aî pusa? Asta fl6re . 582 Last în casa multa jele. de-unde-al adusu. daca te duci. Colacii cel de nanasâ Ti I-ora da peste salasfi. dela surori. Dela stratii cu magheranâ. (Din Bucovina. Colacii de cununie Da-I-ord peste nâsalie. unde te duci De te-al *ncaltatu cu papuci? Papuci-su cu floricele. dict. de Maria Lacatusii. Dragule. Dela gradina cu flori. T6ta gospodaria. Ci al gându sa te pornescl. Dragule. Da te duci cu nâsalil înapoi n*al sa mal vil. Mirele mamil ! Unde-al fostu. comuna Calanfidescî. LXVI. C*a(][I e (Ji de despartire Dela frati. La unu flacau. R6ga-te cui te-I ruga. De te-al 'ncalta cu-opinci AI mal stapâni pe-aici Mosia si livada.

Si tî-oiu strânge-o paturele Si tî-oiâ trimite-o pe stele. Ca te-at dusii Si tî-at adusu Fat'alesa De miresa Pe suerulâ ventuluî Din fundulu pamîntuluî. Praporulu Ti-î nânasulu. Fara cu lacrimi de omu. Daca-mî facî acesta cale. Druscele Ti-su crucile. Noi amu Ofânditu Si-amu socotita. 583 Ca ne-t face-o nunta mare. De tl-a fi camesa negra Sa ml-o trimiti sa tî-o spelu. Sa te rogt la vatajeî Ca sa mal traescî cu el Si sa mal petreci cu noi. Pe suerulu ventuluî In fundulâ pamîntuluî.' Miresa ti-I clopotulii Sa se strînga norodulu. Nici cu spuma de sopoml. Ca nl-al facuta superare. Ce m'asi ruga dumi-tale. Da nî-al lacutii superare. Sfesniculu Vatajelum. Ce m*asu ruga dumni-tale: Sa te lasi de asta cale. Ca eiî cum oiu capSta-o Frumuselu ca tî-oiâ sp61a-o : Nicî cu apa de isvoru. Ce m'asu ruga dumi-tale.Nu-I pe cale. . Daca-ml faci acesta cale. Casta cale-î ducetore Si 'napol ne'ntorcetore.

«Ceealalta «E curata!» 585 LXVIII. UnuIâ sbdra de-acolea. dict. La unA biiatA. frati6re.) Am avutQ doi verisori Ca doi mândri puisori. Unulti sb6ra si se duce. comuna CalafindescI. Scumpulâ mamil frumuselâ ! Da cum de te-a! indurata .) Dragulâ mamil mititelâ. La ana vSrâ. Unulu remâne si plânge Si din gura asa (jlice: «Astepta-mS. de Catirina I^colta. «C*asta tera «E de-ocara. dict. «Sl-oiu sbura din pomâ în pomâ «Ca sl-unii puisorii dedomnu. «Sî-oiu sbura din delâ în vale «Sî-oiâ merge din tera'n tera. nici cu matasa.584 Ca sa mal vil pe Ia noi Sa spui cum ii pe Ia voi. de Ilie a luî Onufreî Fruncjâ. Drumulâ ti Tasâ zugravi Nici cu Hrâ. Numai cu inima arsa! LXVII. Când asi sci C*al veni. (Din Bucovina.c^»scî. (Din Bucovina. «Pân*mI-oru cresce aripi6re «si-oid sbura din delu în vale «Sî-oiii cânta*n lume de jale. comuna I. Ca doi pul de rlndunea.

de Maria Lâcatusu. Dragulâ mamil. Inima mea nici odata. Cum orii cresce buruene. La mama când îl veni? Câ mamuca n*a gândita De-acesta drumu ca te-at gatitii. Cum B'a face terna negra . Puiulâ mamil! Tu de-aice te-I porni. dict. Cum ml-al ruptu tu inima Sa n*o maî potâ vindeca.' Sprintenele piciorute .Si pe mâmuc'al lasata? Dragulâ mamil puisoru. de acjl înainte. Dragile mamiî piciore^ Cum orî cresce lacrami6reî Gospodariulu meu cuminte. Dragulâ mamil gura arsa. Câ de-amu ne despârtimâ Si maî multa nu ne'ntâlnimu ! 586 LXIX. Scumpulu mamil! La usa la tinterimâ In stal sa ne siâtuimu. La una baiatu. A\ sburatu din cuibusorâ.) Draga mamil fata alba. Plânge inima în mine Ca copilula de tret (Jile. Dragile mamiî sprîncene . Dragulâ mamil Puiulu mamil. comuna Calafindcscî. Dragul u mamil. Copilulu plânge si'nceta. (Din Bucovina. Cum se duce si m6 Iasa. De-acum.

N'orâ sa mat faca urmute. . Si de-acum orî pe-unde-a trece. Ori unde te trimeteamti De doue ori nu (JiceamQ. Ori si unde te-am mânatu Frumusclu m'al ascultata. La uuA copila. Ca *ndata mi te duceai Trebile mamiî faceai. Nu te frige nicî para Cum mi te frige gl6ta. mândrulu mamiî. La copiii altora. comuna Vama.) Dragulu mamiî. Toti copiii gospodarii ord Cu vitutele-oru umbla Numai singuru dumnia-ta La rec6re tî-aseza Si mal multa nu te<I scula. Dragulâ mamiî gospodaru. Cum mi te frige copilulu. Dragulu mamil. cantorii bis. Dragulu mamiî gospodara! Mama pe drumu când va merge. ^Din Bucovina. Ea locului ca va sta Si la copil va cata. scumpulu mamil ! Nu te frige nici cu foculu. de d-1 Niculaî Lucanfl. Inima sl-a recori Cu lacrimi pe-obrazu va fi! 587 LXX. eoni.

(Din Bucovina. Ca mândra flore îti vine. Da nu vine la 'nfloritâ. de Ionica alQ luî lordachi Isacu. Cine de-amu te-a scalda Si cine te-a apleca. Macaru câte-am patimitu Totâ ca gl6ta nu m*au friptu. Dragulii mamiî.Macarii câte mi le-am trasii Totu ca glota nu m'a arsu. Dragile mamil mânute. Dragile mamiî piciore De-amu n'orii maî face cale. Dar m& d6re inima Si nu te maî potii cânta. scumpulii mamil! Da tu cum te-al induratii Si pe noi de ne-aî lasatii Si tare ne-al superatii? Da eii mândru te-asi cânta. comuna Mahala. puiulu mamil! Tare inima me dore Când te vSdii far' do suflare. dragulâ mamiî. Ci vine la putredita. Dragulâ mamiî. coin. La un& copila de tfta.) Bucurâ-te manastire. Dragulii mamiî. Cum orii cresce flori albute. Dragii mamil ochisori Cum orii cresce pomisorî. Dragile mamiî sprîncene Cum orii cresce floricele. agricultorii. vaileo. Cu cine-aid îî mâne Si cu cine-I remâne? . Dragulii mamiî. mândrulii mamil! Dragulii mamiî. scumpulii mamiî! 588 LXXI. Vaileo. mândrulii mamiî.

com. de T. Sl-a pornita în cale lunga Nu-I pasSre sa-lO ajunga.. Din Transilvania. districtula NasSuduluî. Negriloru strainiloru! Drafiriî mamiî ochisorî Cum s'oru lace bureciorî. Spusu-tî-am Si Sa Sa Sa Sa (Jisu-tl-am manânci ciresc-amare mal se(JI cu noi o vara.) Acum chiar de-o sSptemâna Umbla mortea prin gradina . LXXIII. 589 Sî-am avuta unâ puiutu dragu M*a lasata la doru sa tragâ. La ori cine. corn.) Am avutu unu puisorii Sî-acum me lasa la dorii. La ori cine.Cui mamuca te-o nâscutu Si ea cui mi te-o crescutu: Pietrilorii si muntiloru. de d-lG T. manânci cirese dulci mal se^I pâna Ia Bulei. SimonQ. Si negrele sprîncenele Cum s*orii face floricele. districtulCi Xaseuduluî. Florile mî-orQ înflori Puiuia mamî-a putredl^ Mama totu cu jele-a fi ! LXXII. {Din Transilvania. Sl-a pornita in cale lata Nu-I pasare sa-la întreca.. SimonG. Puisomia mea iubita! Spusu-tî-am si tî-am vorbita Sa te lest de-acesta cale Ca e prea cu mare jale..

comuna Orlatu. Si-Î sl-o ic6na de sfinti Si dragii mei de parinti. La ori cine. Si te-a luata de la mine Sa te duca *n ceea lume. Dar' daca mergi dela mine Nu duce dorula cu tine. Si va scutura mSrulii Si-sl va stempgra dorulii î LXXIV. 591 ERORI DE TIPARCJ Png. Cine 'n gradina ml-a 'ntra. Inima din piepta tî-a smulta. (Din Transilvania. Si este-o fontâna lina Si scaune de hodina. 2 O . Uita-te de-a derepta. Simu. Fira din radecin'a ruptu. de d-ld Rom.Rumpenda fira din radecina Si pe tine de inima. MSrulii îlQ va scutura Dorulii si Ta stempfira. C'acolo-î o fântanea. Unde toti mortii s*aduna. com. Dragulu meii. Draga *n tera cea maî dulce. Unde mergii muerile. Cu frunzele rotungiore. daca te-î duce. invâtatorâ. Sî-acolo-î si maica mea. Ci-la mal lasa *n cea gradina Ca sa prinda radecina Sub o tuIa de bujora Ca sa fac'una merisora 590 Totu cu mere rosiore.

1 8 col.")() H2 «Ui (>8 88 \m IU 122 123 132 159 161 163 164 165 167 176 184 liK) 197 199 2(K) 204 218 218 231 249 250 252 254 258 265 265 270 28<î firuJU : Nota 6 sir. 1 .o 5 14 18 48 . 4 si 5 1 1 col.

Nota 1 13 si 14 6 1 de josu Nota 4 2 Nota Nota 28 Nota 1 1 sir. 9 si 3 de josCi Nota 1 sir. 5. 1 6 21 si ultima 14 . 7. 4 Nota 6 4. 2 Nota 3 sir.8 col. 2 sir. 4 si 2 Notii 2 sir.

româna . 8 9 20 2 de josu Nota 1 sir. 1 sir. 4 de josG Col. 4 3 de josQ 14 5 de josQ 10 Col. 4 14 4 6 8 13 Nota 2 in loca de : cetesce : cân-aii cântau niacedo-romanîu macedo.Nota 1 sir. 3 20 16 2 do josQ Nota 1 sir. 2 sir.

'nbuiinala 'nbufunatâ utTÎac ugîuc te-aî te-î odata curata o data a fi curata Secadete Secadate nisipu nasi pa sheiia ahena im i se nu se stamaturî stramaturî are. ci casuneza . ei eâsineza tare.

xoX'Xa^ ehrestiiiilorii crt^stinilora ehn'stiiiî crestini .schimonosesca schimosesca IV LIV inivisas invisas Siretla Siretîu verbescî vorbescî mirioloL''hiî miriologhî Berchisescu Berchisescî îcoXtCo.

liadeutu Badeuta Hadeutu Badeuta Iti fiiie unâ alu Cna ala petrece petrecea struii^arîu strugaria din die ce sunt le sunt Musi 11 tii Musenita cari are care are 13 «rheine 12 trheme .

Da mi-î de fiere Da nu nii-î de fîerc so[iotândCi tonotânda drucusariî drucusoriî ocolo acolo Sotonetu î^oloneta repesinta represintâ Illubî Hulubi dinsula. dupa dinsula. daca dupa si atunci atunci câta câta .

firulH : in locU de : cetesee : 293 20 cumetre cumatri 294 16 halaresce hotaresce 295 6 In care care în care .592 Pag.lordach iîsacCi lordachi Isaca .

300 4 de josQ pâraele franzela pareele iranzola 301 8 333 1 de josa va sta in fata va sta atunci în fata 343 10 nionnintulul mea mormintula mea 345 9 ferma firma 346 12 .

si i-ar lua si i s ar lua 347 Nota 2 Sini ion a Simona 353 11 Sa mance viata Sa ne mance viata 363 26 sa bem a sa bea 363 2 de josd nomurile celui ca nemurile celuî 372 14 .

maî sema maî cu sama 373 6 de josa Inrmp:<3nda înfiirt>nda 379 Nota 1 Saetoniu Sveioniu 384 16 focurile focurele 391 12 nisipa nasipa 391 16 .

HeilinLren IIeili<ren 392 12 stamatui-a stramatura 396 2 si 3 de josa cuvenîa cuvi nîa 430 17 poteca ocuita în alte poti ca 434 12 locuita acuma în alte 436 1 de josa .

121 446 Nota 1 l*arallclen 450 Nota 5 1874 . îndata 437 4 si trebue ci trebue 437 19 ia salca la o salca 444 Nota 3 si 4 p. 127 Paralleben p.suHetula îndata sufletula de vama.

sa a acei cari singuri se încuiara 490 Col. 2.1875 461 3 Calula si pleca Lua calula si pleca 465 21 serpii serpi 466 8 col. 20 . descântec a descânt' 472 18 cu client uia se incuTara cu clientula se comise frauda. 1 sir.

5 si 7 primba primbla 536 3 de josa uniî unu 556 18 Botana Hoîana 'C'^'a1^m''il t'Q^c .Sî-alautite Sî-alautile 498 1 llotarnicul-de-jos Horodiiicul-de-jos 530 4.

. X. La mortu. . Steg-ulu. Coliva . Scaldarea . . îmbracarea VI. Toiagul u . I. 1 12 24 46 60 73 92 98 . PAO. Pausulu XIII. IX. Bradulu .CUPRINSUL U. . Dorile . XIV. VII. Pnincjisorulu XVI. XI. Precuvîntare. XV. Pomulu. Stâlpii . XVIII. Pe patulu mortiî III. Bocirea. Repausarea IV. VIII. Priveghiulu XVII. . V. XII. Semne do morte II. . Asezarea .

XXVIII. XXXIII. XXXV. XXVI. XXXII. XXX. XXIX. XXI. XIX. XXVII. XXV. XXIV. XXIII. XXXIV. XXII. XXXI. XX.113 143 149 157 161 165 189 192 223 226 t>AO. .

XXXVII. . 3« l I < t I ¦^ . . 396 Jelirea ... ... 361 Mosii 380 Slobo4irea apel . 480 Românii din partile Erori de tiparO. 248 Starile 286 Podurile 300 Prohodulâ.. .414 SufletulO .. StogulQ. . înmormîntarea la Oravitel. 359 Comandarea . .308 MormîntulQ . Adausâ. 422 Vamile 448 ladulâ 457 Raiuia 474 JudetulQ . Bocete. Secriulâ 234 Petrecerea ...XXXVI. . . 344 înfratirea ... ... 319 Sniamfinulâ .. . 400 Desgroparea.

You're Reading a Free Preview

Herunterladen
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->