jndemnafi

sii se revolte

fmpotriva stiipanirii spaniole, olandezii ~i-au ca~tigat independenfa dupii o luptii de 80 de ani jn aceastii perioadii ei s-au bucurat de timpuri prospere, devenind cea mai importantii nafiune comercialii din Europa.
An secolul XVI T~rile de Jos (Olanda modem~ ~i Belgia) erau formate din 17 provin- . cii separate, fiecare beneficiind de vechile drepturi ~i traditii, fiind 1ns~supuse Ducelui de Burgundia. incepand din 1556, acesteaau devenit supuse Regelui Filip al lI-lea al Spaniei, ale c~rui numeroase teritorii peste care domnea l-au f~cut cel mai putemic conduc~tor din 1ntreagaEurop~. Revolta din cele 17 provincii 1mpotriva autorit~tii lui Filip a avut consecinte profunde ~i de lung~ durat~. Spaniolii au reu~it s~-~i mentin~ stapanirea asupra sudului (Flandra), care a rnmas catolic ~i care a devenit independent (sub numele de Belgia) abia in secolul XIX. paruI In 1581, provinciile din nord s-au separat, formand o republic~ protestant~: Provinciile Unite ale Olandei, numite adeseori "Olanda", dup~ denumirea celei mai mari provincii olandeze. Cele 17 provincii erau foarte avansatedin punct de vedere economic, cu ora~e fondate "'

O tru

Alessandro Spania.

Farnese,

Duce

de Parma, ale Olandei

a pen-

reca~tigat

provinciile

sudice

O Fragment dintr-o pictura pe sticla infa,i~andu-1 pe Wilhelm I, prin'ul de Orania ~i primul guvernator al Republicii Olandeze, la batalia de la Leiden din 1574, una dintre primele victorii olandeze asupra stapanirii spaniole.

cu mult timp in unna:;la lnceputul domniei lui Filip, cel mai mare ora~, Antwerp, era centrul commercial fmanciar al Europei de Nord. in ~i alte zone agricultura, textilele, pescuitul ~i construirea de vapoare erau importante, iar ora~ul nordic Amsterdam avea un rol important in comel1Ulprosper din Marea Baltica. Unul dintre obiectivele lui Filip -care nu parea ira1;ional din punctul sau de vedere -era sa m:lreasca taxele pe acestebunuri prin abolirea privilegiilor provinciilor; asemenea celorlalti monarhi din vremea sa, dorea unirea $i centralizarearegatelor sale.in acestcaz, centralizareaInsemna conducerea din lndepartatul Madrid, lucru materializat de prezenta garnizoanelor spaniole in Tarile de ]os. Centralizareaimplica, de asemenea,prinderea ~i arderea protestantilor de catre Inchizi1;ie, procedura ce a devenit foarte raspandit:lin aceastaepoca dura. Rascoala calicilor Datorita motivelor de mai sus, protestele Impotriva politicii lui Filip s-au intensificat In anul 1560, acestea fiind conduse de nobili, cum ar fi Contele Egmont ~i Wilhelm de Orania; ei ~i succesorii lor eraU cunoscuti -la inceput lntr-un mod dispreWitor- sub numele de Calici (1esGueux). Filip le-a raspuns printro politica de represiune, trimitandu-l pe Ducele de Alba, din Spania,cu o armat:l foarte

Olanda

in

1648,

a nul in care aficial.

indepen-

den~a

sa a fast

recunascuta

puteroica ~i instructiuni de a distruge orice rezistenta. Alba a ascultat ordinele, creind un "Consiliu singeros" ~i executindu-l pe Egmont ~i pe al1;inobili modera1;i ~i loiali acestuia. De~i s-a aflat in exil pentru o perioada de timp, Wilhelm de Orania a reu~it sa se a~eze in fruntea opozi1;iei. A fost poreclit Wilhelm Tacituroul, datorit:l discre1;iei sale, ~i a reu~it sa uneasca diferitele grupari de lupt:ltori. in 1572, o astfel de grupare, o flot:l semipirat:l de "calici maritimi", a opus rezistenta printr-o revolt:l, ocupind ora~ul Brill. Dupa aceasta au unnat o serie de alte revolte impotriva spaniolilor la care participau in cea mai mare parte protestan1;i, majoritatea apal1inind unei secte severe: cea calvinist:l. De~i se aflau inca in minoritate, ace~tia au reu~it sa-~i sporeasca numarul ~i influenta; acesta flind unul din motivele care au dus la divergente intre provinciile din nord ~i cele din sud. in 1579, cele mai radicale provincii nordice au fonnat Uniunea de la Utrecht care, doi ani mai tarziu, a renuntat la suveranitatea lui Filip, devenind o republica olandeza, Provinciile Unite. Lupta pentru supravietuire abia incepuse.. Trimis de Filip sa restabileasca pozitia spaniola, un soldat ~i om de stat competent, Alessandro Faroese, Duce de Panna, a reu~it sa ocupe majoritatea provinciilor din sud prin concesii, indreptandu-se apoi hot:lrat spre 133

44

EPOCA

DE AUR A OLANDEI

-~~
jutorul .nt

Rezisten1;;

Ilal

ar mai impc "sele : lucele je

in

lile pe c~ Illsecint:l lncheiat

sf:
illi

uit, iar In ani. Cand armistitiu in 1621, ~ )pania 5i Olanda tin raz )oi care a LO de nari pro1<:

portii, Ra: minare Prnvinl

jE

Noua republic~ .
lpul ma

::estor luipte noua republi( putere economica. Bloc mil Sctle

voltarea spectaculoa Devenind protestan~ :rda mt:1, Olanda a amlS oameni din sud, evrei, protestanti ftigia' tribuit mult I car< acesteia. Industria ( )landeza s-a deznavele olandeze tt ansprtau marta in lntreaga lume. Fi ind coll.5tien1;ide )erit11tiilor, oiandezi: i au dus r:lzboaie ca~tiga avantaje cc)merciale unice, pentru 2 rilzboaie lmpotr iva protestan1;i!or incl~siv ( )u11 ~nit, de asemenea, )ndadin Angli lbilind centre COlT rciale torii unu mperil India, la Capul Bunei In Indiil irulnd In cele Sperante avilor lh.'!-rult 1i india pe unna profituri ~ntale >recum ~i in mir, odeniik :liJ XVII lpogeu la ncepu1 :ul sea:>1, e atat cultural )landezi erau ~i ru 1.In rant Rembrandt, Hal: ~myeer ~i Ruysc : erau pionieri ai ~i Leeuwen intei, dinw juristul Hug ndato~ drel= llui intc
",~,rWCA;{sj;$1!QAM ...'.i.'.~~~

O pana in 1625, colonia olandeza New Amsterdam cuprindea aproximativ 200 de locuitori. in 1664, colonia a cazut in mana britanicilor, care au rede. numit-o New York.
O Vechea Casa de

O Realiz3rile alandeze au fast atat culturale cat ~i materia le. Prin Baruch Spinaza, Olanda a aferit a figur3 marcant3 filasafiei eurapene.

\t

Schimb din Amsterdam, unde se aduceau mastre de bunuri, jar camertul se desfa~ura in aer liber, a fast falasita pana in anul 1835.

~poca de aur a fost Ilnsa d( ele din urrrul, un m]ic stat resurse limitate, nu putc t:lri invecinate. Ameninl Ludovic al XIV-lea al Frantei, C tiirat.I intr-o ~erie de r:lzboaie el au epuizat-o. Dep~~ita economic de c~tre Fra I ~i Anglia, p"anil Olanda devenis~ inceputul sec Dlului XV tara cu o ] >rosperital indoiala, ad( ,ua putere I DATE

IMPORTANTE

O Detaliu a! chipuri!or olandeze din tabloul Staalmasters de Rembrandt, pictat in 1662, pentru Breasla Croitorilor din Amsterdam.

1556-98 Domn;a 'u; F;';p a' "-'ea a' Span;e; 1567-75 A'ba ,ncearca sa zdrobeasca rez;stenta o'andeza 1579 Un;unea de 'a Utrecht 'anda 1581 se dec/ara ;ndependenta

1585 Span;o';; captureaza Anvers-u'. Exped;t;a eng'eza ,n scopu' spr;j;n;r;; o'andez;'or 1609 Arm;st;t;u ,ntre Span;a ~; 'anda. 1621-48 Razbo;u' ;a sfar~;t. Tratatu' de 'a Miinster 1652.54 si 1665-67 Razboa;e a~g'o-o'andeze 'andez;; 1672.78 fac fata atacur;'or franceze

1689 W;'he'm de Oran;a dev;ne rege'e Ang';e; 'andez;; 1689-97 si 1702-13 part;c;pa ia coa';t;;'e europene ,mpotr;va Frante; ~ I

~rsal~

EPOCA RA11UNIi I