Sie sind auf Seite 1von 21

Aplicatiile fizicii in viata cotidiana

Realizatori:Roman Loredana Tuvene Alexandra Paun Raluca Caba Monica Nistor Alexandra Ionita Alina Prof. coord: Dumbrava Lidia

CUPRINS
        

Aparatul de fotografiat Aparatul de proiectie Microscopul electronic Intrebuintari ale energiei nucleare Motoare cu ardere interna Sistemele hidraulice Legea lui Arhimede Utilizarile magnetilor Utilizarile fortei centrifuge

Aparatul de fotografiat
Este format din:  Obiectiv  Camera obscura  Sistemul de vizare  Filmul fotografic

Obiectivul
Obiectivul este alcatuit dintr-un
sistem optic format din mai multe lentile, are o comportare asemenea unei lentile convergente si este caracterizat din doi parametri importanti : distanta focala:un obiectiv normal pentru aparatele care lucreaza cu filme fotografice cu latimea de 24 mm, distanta focala de 70-300 mm deschiderea maxima un obiectiv este mai bun atunci cand deschiderea sa maxima este este mai mare, aceasta poate fi reglata cu ajutorul unui dispozitiv numit diafragma. Diafragma este formata din mai multe lamele, care pot acoperi o zona mai mica sau mai mare din lentile.

Camera obscura
Camera obscura este formata din trei compartimente :
magazia pentru filmul neexpus ;  magazia pentru filmul expus ;  zona de expunere ; In zona de expunere se afla obturatorul, rolul sau este de a lasa sa treaca lumina spre film doar in intervale de timp.


Sistemul de vizare
Exista doua tipuri de sisteme de vizare :


sistemul de vizare separata : un aparat are doua obiective : prin unul trece lumina la film,iar prin celalalt trece lumina la ochiul utilizatorului. sistemul de vizare prin obiectiv : astfel de sisteme sunt mai precise in delimitarea zonei care se fotografiaza, deoarece este folosit acelasi obiectiv si pentru observare si pentru fotografiere.

Filmul fotografic
Filmul fotografic este alcatuit dintr-un suport transparent si un strat fotosensibil. Stratul fotosensibil este format din microcristale sensibile, la lumina intr-un liant flexibil.

Aparatul de proiectie
Un aparat de proiectie este format, in principal, din urmatoarele parti:


sursa de lumina S , foarte intensa ( bec electric de putere 500-1000 W sau arc electric, ca in cazul aparatului cinematografic); o oglinda sferica M, asezata in spatele sursei S, care reflecta lumina catre obiectul O condensorul C, care reprezinta un sistem de lentile de distanta focala mica obiectivul de proiectie Ob care formeaza imaginea obiectului pe ecran si care, de asemenea, trebuie sa fie corectat de aberatii

Microscopul electronic
Microscopul electronic foloseste electronii in loc de lumina zilei pentru a produce imagini marite ale unor obiectelor.Oamenii de stiinta folosesc microscopul electronic in diferite domenii de cercertare incluzand medicina, biologie, chimie, metalurgie, entomologie(studiul insectelor) si FIZICA.Inca din 1930 cand a fost folosit pentru prima data microscopul electronic a revolutionat studiul structurilor microscopice si al suprafetelor.
Schema microscopului electronic

S
Obiect

C Ob . Lp If

Ii

Schema microscopului optic Ob.

S C Obiec t.

Il Lp

If

TERMOSUL
A fost inventat in 1892 de Sir James Dewar, un cercetator de la Universitatea Oxford, iar termosul balonul vidat a fost pentru prima fabricat pentru uz comercial in anul 1904, in Germania. In acest an s-a organizat si un concurs pentru a se da numele sticlei de vid. A fost ales a se numi thermos de la cuvantul grecesc therme care inseamna caldura. In anul 1906 sticlele de termos au depasit si granitele Europei, ajung primul transport si in Statele Unite. In anul 1907 deja existau in State termosuri americane, caci au aparut multe companii care au preluat drepturile de producere.

Intrebuintari ale energiei nucleare


Obtinerea energiei electrice in centralele termo-electrice. In 1990 existau 435 de centrale nucleare operationale acoperind 1% din necesarul energetic mondial. Intr-un reactor nuclear se obtine caldura prin dezintegrarea atomilor radioactivi de uraniu-235. Aceasta este folosita pentru a produce abur care pune in miscare rotorul turbinelor, generand electricitate.U-235 este un izotop relativ rar al uraniului, reprezentand doar 7% din cantitatea totala de uraniu disponibil.

Restul este izotopul U-238. Un izotop este o forma a unui element identica chimic cu alti izotopi, dar cu masa atomica diferita. La fel ca si combustibilii fosili, U-235 nu va dura o vesnicie. Exista un anumit tip de reactor, numit reactor de crestere, care transforma U-238 intr-un alt element radioactiv, plutoniu-239. Pu239 poate fi utilizat pentru a genera caldura. Pana acum doar sase tari au construit astfel de centrale experimentale. Dintre acestea, reactorul nuclear Phenix are cel mai mare succes. Daca acest tip de reactoarear deveni uzuale, rezervele mondiale de uraniu ar ajunge mii de ani.

Motoare cu ardere interna


 Motorul

Otto  Motorul Diesel

Motorul Otto

Motorul Diesel

Motorul Otto
 

 

Motorul Otto este un motor in 4 timpi Timpul 1:Admisie pistonul porneste de la capatul superior al cilindrului si in cilindru este aspirat amestecul de aer si benzina deoarece supapa de admisie este deschisa la sfarsitul acestui timp pistonul ajunge la capatul inferior si supapa de admisie este inchisa. Timpul 2:Compresie adiabatica, amestecul se incalzeste pana cand pistonul ajunge la capatul superior. Timpul 3:Ardere si destindere adiabatica; o descarcare electrica a bujiei aprinde amestecul carburant a carui ardere are loc rapid, ca o explozie. De aici provine si denumirea alternativa de motor cu explozie. Presiunea si temperatura in cilindru cresc brusc si pistonul este impins. Timpul 3 este timpul motor, in care se efectueaza lucru mecanic asupra pistonului. La sfarsitul acestui timp se deschide supapa de evacuare Timpul 4: Evacuarea gazelor arse in atmosfera in atmosfera incepe printr-un proces de racire izocora, pana cand gazele ajung la presiunea atmosferica. Pistonul se ridica si gazele sunt evacuate supapa de evacuare fiind deschisa. La capatul ciclului supapa de evacuare se inchide supapa de admisie se deschide si incepe un nou ciclu. Randamentul mecanic efectiv al unui motor Otto modern este de circa 20-25%

Motorul Diesel


Motorul Diesel difera de cel Otto doar prin faptul ca arderea are loc la volum constant si nu la presiune constanta. Majoritatea motoarelor Diesel sunt de asemenea in 4 timpi dar functioneaza diferit. In primul timp este aspirat aer nu si motorina. In timpul 2 aerul este incalzit prin comprimare pana la circa 440 grade C. La sfarsitul acestui timp este injectata motorina care se auto aprinde datorita temperaturii mari a aerului. Timpul 4 este ca si la motorul Otto unul de evacuare. Randamentul unui motor Otto este mult mai mare decat al unui motor Otto si astazi se situeaza putin peste 40%.

Sistemele hidraulice


  

Motoarele hidraulice retransforma energia potentiala a lichidului primita de la generator in energie mecanica cu care actioneaza apoi elementul final in miscare de rotatie, de translatie sau oscilanta (alternativa). Deci, forma acestor motoare va fi, dupa traiectoria miscarii pe care o realizeaza: 1) circulare (rotative) 2) liniare (rectilinii) 3) oscilante (alternative)

Legea lui Arhimede




Legea lui Arhimede sau principiul lui Arhimede este o lege a staticii fluidelor, care afirm c un corp scufundat ntr-un fluid este mpins de c tre fluid, de jos n sus, cu o for egal cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de c tre corp. Fora arhimedic permite plutirea vapoarelor i a baloanelor. Dac fora arhimedic nu este suficient pentru a genera plutire, ea provoac micorarea greut ii aparente a corpului. Tot legea lui Arhimede este implicat n masurarea densit ii fluidelor cu ajutorul areometrului.

Utilizarile magnetilor

Tren

Hard disk

RMN

Utilizarile fortei centrifuge


Montagne rousse

Turbina eoliana

Masina de spalat

Ciclisti (viraje)

Bibliografie
 

www.google.ro/imagini www.wikipedia.ro