Eu nu strivesc corola de minuni a lumii -arta poeticaLucian Blaga In contextul literaturii interbelice, se manifesta interesul poetilor pentru conturarea

principiillor estetice prin opere exemplare cu rol de ars poetica.,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice ale literaturii romne din perioada interbelic alturi de ,,Testament de Tudor Arghezi i ,,Joc secund de Ion Barbu. Pozia este aezat n fruntea primului su volum ,,Poemele luminii(1919) i are rol de program (manifest) literar, realizat ns cu mijloacele poetice. In opinia mea, conceptia despre poezie a lui Lucian Blaga se circumscrie problematicii cunoasterii. La randul ei, cunoasterea este inteleasa in doua dimensiuni, prin raportare la mister: descifrare(cunoasterea paradiziaca) si incifrare(cunoasterea luciferica). Rolul poetului este acela de a spori misterul lumii prin creatie. Sintagma calmea mea subliniaza caracterul de arta poetica a textului, destinul poetic asumat printr-o viziune proprie asupra lumii. Poezia este considerata o arta poetica, deoarece autorul isi exprima crezul liric(propriile convingeri despre arta literara si despre aspectele esentiale ale acesteia) si viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice, este configurata conceptia despre poezie si despre rolul poetului(raportul acestuia cu lumea si creatia, problema cunoasterii), din perspectiva unei estetici moderne. Poezia ilustreaza unele dintre influentele expresioniste pe care le aduce in peisajul literar al vremii volumul Poemele luminii: exacerbarea eului creator ca factor decisive in raportul interrelational stabilit cu cosmosul, sentimentul absolutului, interiorizarea si spiritualizarea pesiajului, tensiunea lirica. Arta poetica Eu nu strivesc corola de minuni a lumii sintetizeaza viziunea blagiana despre lume, care implica o dubla perspectiva: poetica si filozofica, data de formatia autorului. Ideile poetice isi gasesc ulterior corespondenta in plan teoretic si filosofic in lucrarea Cunoasterea luciferica(1933), din Trilogia cunoasterii. Tema poeziei este filosofica:cunoasterea , descriind prin metaforele revelatorii lumina mea si lumina altora, cele doua tipuri de cunoastere specifice sistemului filosofic blagian. Cunoasterea lumii in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire, prin comunicarea afectiva totala: Eu nu strivesc/caci eu iubesc... Fiind o pozie de tip confesiune, lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis n mod direct prin mrcile subiectivitii: pronumele personal la persoana I singular, verbe la prezent persoana I singular, alternnd spre difereniere cu persoana a III-a, topic afectiv ( inversiuni i dezlocri sintactice), pauz afectiv /cezura.

Discursul liric se organizeaza in jurul unor motive poetice, cum sunt: misterul si motivul luminii, intunericul. Motivul central este lumina, metafora emblematica pentru opera poetica a lui Lucian Blaga, inclusa si in titlul volumului de debut, unde sugereaza cunoasterea, dar si iubirea pentru tainele lumii. Titlul este o metafor revalatorie care semnific idea cunoaterii luciferice. Prenumele personal ,,eu este aezat orgolios n fruntea poeziei din primul volum, adic n fruntea operei. Plasarea sa exprim atitudinea poetului filozof de a proteja misterele lumii, izvorte din iubire. Verbul la forma negativ ,,nu stivesc exprim refuzul cunoaterii de tip raional i opiunea pentru cunoaterea luciferic. Metafora revelatorie ,,corola de minuni a lumii ,imagine a perfectiunii, a absolutului prin ideea de cerc, de ntreg, semnific misterele universale, iar rolul poetului este adncirea tainei. Simetria textului liric se realizeaza prin reluarea sintagmei din titlu in incipit. Titlul este reluat n nceputul poeziei, ca prim vers, iar sensul su, mbogit prin seria de antiteze i prin lanul metaforic se ntregete cu versurile finale: ,,Eu nu stivesc corola de minuni a lumii / {}/ cci eu iubesc / i flori i ochi i buze i morminte. Poezia este un act de creaie iar iubirea o cale de cunoatere misterelor lumii prin trirea nemijlocit a formelor concrete. Metaforele enumerate surprind temele majore ale creaiei poetice, imaginate ca petalele unei corole uriae care adpostete misterul lumii: flori semnific via, efemiritate, frumosul, ,,ochi reprezint cunoaterea, contemplaia poetic a lumii, ,,buze- iubirea, rostirea poetic , ,, morminte- tema morii , eternitatea. Compoziional , poezia are trei secvene marcate, de obicei prin scrierea cu majuscul a versurilor. Prima secven exprim concentrat , cu ajutorul verbelor la forma negativ: ,,nu strivesc, ,,nu ucid, atitudinea poetic fa de tainele lumii refuzul cunoaterii logice,raionale,paradiziace. Verbele se asociaz metaforei ,,calea mea(destinul poetic asumat), care implica acceptarea tainei si potentarea ei(cunoasterea luciferica). A doua secven , mai ampl se construiete pe baza unei relaii de opoziie: eu-alii, ,,lumina mea- ,, lumina altora. Metafora luminii sugereaz cunoaterea : ,, lumina altora reprezint cunoaterea de tip raional logic; ,, lumina mea- cunoaterea poetic , de tip intuitiva. Plasticizarea ideii poetice se realizeaz cu ajutorul elementelor imaginarului poetic blagian: lun, noapte, zare, fiori, mister. Finalul poeziei constituie o a treia secven cu rol conclusiv, dei exprimat prin raportul de cauzalitate ,,cci. Cunoaterea potic este un act de contemplaie ,,tot se schimb sub ochii mei i de iubire ,,cci eu iubesc. La nivel semantic, opoziia dintre lumin i ntuneric relev simbolic relaia cunoatere poetic(prin iubire, creaie)- cunoatere logic. Terminologia abstract , lexical mprumutat din sfera cosmicului i a naturii este organizat ,,cu forme sensibile ale cunoaterii( Stefan Munteanu).

La nivel stilistic limbajul artistic i imaginile artistice sunt puse n relaie cu un plan filozofic secundar. Se cultiv cu precdere metafora revelatorir care caut s releveze un mister esenial pentru nsui continutul faptului, dar si a metaforei plasticizante, care da concretul faptului, fiind insa considerata mai putin valoroasa. La nivel fonetic se remarca pauzele marcate de cezura si de dispunerea versurilor cu masura inegala, in functie de ritmul interior. Eufonia versurilor sugereaza amlificarea misterului. Forma moderna a poeziei este o eliberare de rigorile clasice, o cale de transmitere a ideii si a sentimentului poetic. Concluzionand, ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice la relatia poet-lume si poet-creatie. Creatia este un mijlocitor intre eu(constiinta individuala) si lume. Sentimentul poetic este acela de contopire cu misterele universale,cu esenta lumii.