RELAIILE POZITIVE CU PRESA RESURSA A COMPETITIVITTI ACTORILOR OLITICI IN LUPTA ELECTORL

I.Campania electoral instrument al influenrii opiunilor electorale n vederea accesului partidului la mecanismele exercitrii puterii politice

a)Campania electoral Spre deosebire de alte fapte publice,campaniile electorale suntevenimentenainte chiar ca mass media s le evalueze in acesti termenii.Astefel spus campaniile electorale sunt evenimente conventionale,adic o suit de ritualuri politiceasteptatedeja de catre opinia public.n aceste conditii,mass-media sunt puse in situtia de a comunica informatii pre-stabilite i n acelasi timp de a construi evenimente.Atenia acordata campaniilor electorale s-a accentuat i s-a deplasat,in msura in care spatiul public s-a modernizat.Aceast modernizare a incurajat ideea ca atitudiniile i comportamentele politice ar putea fi modificate intr-un interval mai scurt dect s-ar fi crezut in trecut.Intradevr studiul,studiul campaniilor aa cum a fost imaginat in perioada postbelic,s-a schimbat considerabil.Primele studii empirice,datorate lui Lazarsfeld si colaboratorilor si de la Columbia 1
1

University,priviind schimbatrile de comportament au invalidat ipoteza efectelor directe i puternice ale comunicrii electorale asupra 2 publicului.Principalul factor de explicare a votului era constituit din variabile sociologice,iar campania avea ca rezultat mai degraba consolidarea predispoziiior politice dect atragerea de noi alegtori pentru un candidat nou.
3

b)Campania electoral.un regim concurential specific

Exist in literatura de specialitate tendina de a reduce studiul comunicrii politice la cea de tip electoral.Pentru specialisti,campania electoral pare a fi contextul cel mai relevant pentru cercetarea mecanismelor i practicilor de comunicare politic. Studiul comunicarii politice nu poate fi insa redus la perioada electorala.Se uit adesea ca democratizarea presupune, printre altele existenta unor mecanisme de vizibilitate a politicului in contexte diverse,in context electoral,ceremonial,international sau ca rutina politic etc.Faptul c semnificaia si consecinele comunicarii politice difer de la un context la altul nu nseamn ca avem de-a face cu concepte diferite.Dimpotriv avem nevoie de un concept unitar pe care s l putem operaionaliza n contexte diverse,evalund astfel practica democratiei ntr-o societate.

2 3

Camelia Beciu,Politica Discursi,Practici politice ntr-o campanie electoral,ed.Polirom,2000

Viaa politic reflect o dinamic a contextelor i implicit a spaiilor de comunicare politic.Vom ncerca in continuare s localizm n aceast dinamic spaiul comunicrii electorale . c)Comunicarea electoral Indic o transformare major la nivelul regulilor fr aciune politic.n primul rnd,actorii politici se raporteaz uni la ceilali de pe pozii concureniale ntr-un spatiu experimental ca timp i ca mod de organizare.n al doilea rnd regimul concurenial consacrat juridic este cel care reglementeaz aciunea politic in sensul c i dicteaza miza,ritmul si termeni de legitimare.n al treilea rand avem de a face cu un regim concurenial atipic,competiia desfurndu-se intr-un interval de timp considerabil. Ceea ce numimcampanie electoraltrimite nu numai la reglementari constituionale,legislative i juridice,ci i la reguli informale consacratein timpi care s-au putut instaura n limitele regimului concurenial. Comunicarea electoral nu poate fi disociat de aceste reglementri formale i informale de aciune politic.Ele legitimeaza campaniile electorale ca metod de selecie a liderilor politici ca procedura de desfaurare a seleciei,ca ritual i nu n ultimu rand ca practic naional. Ca metoda,campania electoral permite selecia liderilor politici in mod democratic,impunnd,pe de-o parte norma participari la selecie i la

competiie i pe de alt parte norma majoritaii drept criteriu de validare a seleciei.4 Ca procedur campania electoral instaureaz un cadru legal i totodat tehnic de selectie a liderilor.Instituiile i actorii politici care particip la campania electoral au obligai si drepturi specifice. Ca ritual, campania electoral se deruleaz dupa anumite coduri sociopolitice care reglementeaz interaciunea intre participani. n fine o campanie electoral este o practic national expresie a unui anumit climat social,fapt sesizabil la nivel de procedur i mai ales de ritual. Acesta este contextul politic care trebuie convertit in comunicarea electoral,adic in practici care confer vizibilitate aciunii politice in regim concurenial.Din perspectiva politicianului,comunicarea electoral trebuie sl ajute s exploateze marja de libertate trasat de regimul concurenial respectiv de reglementrile campaniei elecorale. n fapt,fiecare nivel de reglementare a campaniei electorale doteaz actorul politic cu un anumit potenial d vizibilitate in spaiul public.Depinde de el,precum i de o serie de alte variabile dac acest potenial devine o resurs electoral. C.Campania electoral ca eveniment conventional. Spre deosebire de alte fapte publice,campaniile electorale suntevenimente nainte chiar ca mass-media s le evalueze n acesti
4

Ibidem2

termeni.Astefl spus,campaniile electorale sunt evenimente conventionale,adica o suita de ritualuri politiceateptate deja de catre opinia public.n aceste condiii,mass-media sunt puse in situaia de a comunica informaii pre-stabilite i in acelasi timp de a construi evenimente. Cum sa construiesti aadar undiscurs despre un eveniment puternic convenionalizat?Cum sa comuniciconveniadrepteveniment? ine de proiectul de comunicare al canalului mediatic identificarea unor noi unghiuri de vizibilitate a fenomenului electoral,precum i a unor noi criterii de evaluare a aciunii politice, altele dect cele impuse prin ritualul electoral.Din perspectiva actorului politic,efectele aciunii sale n campania electoral depind de modul n care el a similat logica evenimentului mediatic. Vom aborda n continuare mecanismele evenimentului mediatic. D.Fapt social i eveniment mediatic Orice aciune este un act singular i din acest punct de veder un eveniment. nsa,pentru a fi perceput dreptevenimentfaptul necesit o construcie.De exemplu,un anumit mod de enunare a unei tirii respective pentru colectivitate.n acest caz,evenimentul inseamna o prioritate ntr-un proiect de comunicare. Evenimentul mediatic nu este nicuodat unfapt brutdincole de privirea televizual,ci constituie un fapt interpretat i valorizat n conformitate cu interesul interlocutorului (Charaudeau,1997).Evenimentul mediatic este

produsul unei ntregi construcii discursive efectuate de un canal

5

mediatic,astfel nct acesta s poat marca nu numai importana,ci i ineditul

unor informaii n raport cu experiena anterioar a colectivitaii. E. Discursul electoral.Conventiile de paricipare. Discursul politic este i electoral atunci cnd este generat de un eveniment conventionalcampania electorali este construit pe baza unor convenii de interaciune i comunicare specifice. Campaniile electorale confer actorilor politici roluri discursive multiple nainte chiar ca acestia sa le lanseze n competiie.Astfel,fiecare actor politic acioneaza simultan n calitate: a)candidatcare deine puterea politic n timpul campaniei versuscandidatsituat n opoziie b)contracandidat c)politiciancare dispune deja de o imagine public alimentat de un trecut politic i de o memorie colectiv. Participand la aceast interaciune relativ pre-stabilit,la un spaiu de comunicare convenional i ca atare,aparentinchiscandidatul si poate construi n mod legitim o identitate n condiii de publicitate. Evenimentul convenional care este o campanie electoral distribuie nu numai rolurile,ci i tipurile de resurse electorale de care pot beneficia actorii politici.
5

Ibidem 2,3

Potenialul acestor resurse variaz in funcie de caracteristicile sistemului politic,electoral i mediatic din fiecare ara.Depinde de actorii politici cum vor utiliza la nivelul discursului electoral. a)resursele electorale formale provenind din organizarea constituional i procedural a campaniei . b)resursele electorale acumulate.imaginea public a candidatului bazat pe trecut i familie politic,ntreaga istorie discursiv a candidatului. c)resursele electorale create pe baza aciunii n campania electoral a candidatului. Resursele electorale formale i acumulate atribuie candidatulu o marj de putere care poate fi perdant sau performant.De accea,in timpul campaniei un candidat are nevoie i de alte resurse care s menin,s suplimenteze sau s anuleze marja de aciune electoral. Rolurile discursive confer candidatului o identitate formal.Campania electoral este singura practic politic care egaleaz condiiile discursive ale actorilor politici i care face posibilcomunicarea orizontaldintre acestia. ntr-o campanie electoral,nu numai candidatii,ci si electoratul i massmedia beneficiaza de roluri discursive. La prima vedere,marja de putere a electoratului pare a fi cea mai extins. Electoratul trece drept: a)interlocutorul tinta pentru candidat i mass-media

b)pretext si reper pentru toate interveniile candidatului in perioada campaniei electorale c)arbitrul competitiei electorale care valideaz aciunea candidaiilor Electoratul nu dispune ns de resursele legale i logistice pentru a participa n mod direct la dezbaterea electoral.Ca atare,ntr-o campanie electoral pot fi identificate diferite imagini colective ale electoratului: a)electoratul ca prezen generic b)electoratul ca poublic c)electoratul ca opinie d)electoratul ca grup social Totui,cat putere are electoratul,in condiiile in care,dei el concentreaz atenia mass-media i a electoratului,posibilitaile sale de participare la dezbaterea electoral sunt extrem de limitate? Dincolo de faptul c mandateaz liderii politici,electoratu legitimeaz organizarea unui spaiu de comunicare electoral la care,paradoxal,el nu particip in mod direct.Pe de alt parte depinde de politica de mediatizare i de sondare a opiniei ct de eficenta este participarea electoratului la campania electoral chiar i prin formulele de mediere. Ca i in perioada dintre alegeri,pe parcursul campaniei electorale,massmedia asigura circulatia informatiei politice i evalueaz evenimentul electoral n calitate de opinie public independent.Spre deosebire ns de perioadele politice,mass-media abordeaz acelai subiect timp ndelungat,un
8

timp a crui durat este stabilit prin convenie,astfel ncat mass-media vor avea nevoie de un proiect de comunicare electoral.De regul,acest proiect modific grila canalului mediatic far ca acesta din urm s renunte la modelul de comunicare consacrat. Controversata problem a efectelor mass-media este relansata mai mult ca oricnd in timpul campaniilor electorale,cnd mass-media trec drept o resurs att pentru publicul care urmeaz s voteze,cat i pentru candidatul care acioneaz in regim concurenial.Din perspectiva candidailor,oferta mediatic nseamn,in primul rand,o anumit reglementare a accesului la mass-media i,in al doilea rnd,elaborarea unor situatii de mediatizare a candidatului.Din acest punct de vedere candidaii se raporteaz la massmedia ca la o resurs formal.Pe de alt parte,pentru candidat.mass-media pot fi i o resurs acumulat n masura n care candidatul dispune de un trecut mediatizat. Nu n ultimu rnd mass-media pot deveni o resurs electoral creat de candidatul nsusi.Diferitele situaii de mediatizare concepute de canalele mediatice destabilizeaz adesea discursul candidatului,ntrerupndu-i coerena si certitudinile,depinde de candidat dac va reusi s redefineasc aceste situai in favoarea sa. Mass-media particip la comunicarea electoral oferind constant noi reprezentri ale schimbului discursiv dintre candidai,mass-media i electorat.Producnd diverse situaii de comunicare a politicului n campania
9

electoral,mass-media pun in practic ideea de aciune politic in regim concurenial.Pe de alt parte,n msura n care candidaii ulilizeaz aceste situai de comunicare,i pot redeschide schimbul discursiv cu mass-media si electoratul. Aparent rolurile discursive situeaz candidaii i mass-media ntr-o poziie de subordonare n raport cu electoratul.n realitate,pe parcursul schimbului discursiv,candidaii i mass-media produc,vehiculeaz i ntr-o oarecare msur,induc electoratului diferite evaluri privind aciunea electoral. Aparent,rolul formal confer electoratului un ascendent n schimbul discursiv cu mass-media i cu candidaii.n realitate acest rol contine poziia vulnerabil la care electoratul poate ajunge n desfsurarea schimbului discursiv.

10