INSTRUMENTE I APARATE FOLOSITE LA REALIZAREA UNEI TUNSORI Foarfec; Brici cu lam; Pieptene; Foarfec filat; Maina nr.

0000 Pentru exercitarea meseriei de coafor, se folosesc n timpul lucrului ustensile i aparate special concepute n acest sens. Fiecare dintre ele necesit, pe lng o manipulare atent, respectarea anumitor reguli tehnice menite s asigure reuita lucrrilor solicitate de clieni, precum i meninerea lor n perfect stare de curenie i funcionare. Dup ntrebuinare fiecare ustensil trebuie dezinfectat, dac se observ deteriorarea ei, aceasta trebuie dat la reparat sau nlocuit. Este recomandat ca fiecare coafor s aibe trusa lui individual de ustensile i aparate. ~BRICIUL~ este alcatuit din dou pri: lama i mnerul. Se ntrebuineaz att la executarea rasului facial ct i la cel capilar, la curirea fazonului i la executarea unor tunsori. n ultimul timp briciul clasic, a crui lam era confecionat din oel de foarte bun calitate, dar care necesit ascuire i ntreinere mai anevoioas, a fost aproape n totalitate nlocuit cu briciul cu lama care are avantajul ca este mai uor de ntretinut deoarece, lama, care intr n contact direct cu epiderma clientului, este nlocuit dup fiecare utilizare i nu necesit ascuire, aceasta fcnd ca acest instrument sa fie mai practic i mai igienic. ~PIEPTENELE~ Este cea mai des utilizat ustensil folosit de coafor, fie c este vorba de tuns prul, de executarea unui uscat, la finisarea frizurii sau la pieptnarea prului dup i nainte de splat Datorit acestui lucru pieptenii ce se folosesc la executarea lucrrilor de coafur trebuie s ndeplineasc anumite condiii: s aibe suprafaa neted, s nu zgrie, s nu aibe dinii ascuiti i tioi, s

nu electrizeze prul i s nu se nmoaie la cldur. Dup ntrebuinare piaptnul se spal i se dezinfecteaz. ~FOARFECELE~ acest instrument se folosete n mai multe scopuri, datorit acestui fapt exist mai multe tipuri de foarfeci care au ns cteva elemente comune: lamele, mnerul de susinere i articulaia, ele difer ns din construcie n funcie de operaiile la care sunt folosite: -foarfec de filat, -foarfec sasson, etc. La fel ca i celelalte ustensile, i foarfecile se dezinfecteaz dup fiecare utilizare. ~PERIILE~ n functie de operaiile la care sunt folosite periile utilizate n salonul de coafur sunt de diferite forme i dimensiuni: -perii plate, folosite la pieptnat i desclcit prul i la ndeprtat mtreaa; -perii rotative folosite la aranjarea frizurilor; -peria de ceaf folosit n timpul executrii tunsorilor pentru ndeprtarea prului tuns. ~PUDRIERA~ este un recipient din material plastic, metal sau sticl, prevzut cu capac, se foloseste pentru pstrarea n condiii igienice a pudrei.Tipuri de fa: Oval; Rotund; Hexagonal; Ptrat; Triunghiular. Tipuri de pr: gros; moale; subire. Executarea tunsului n funcie de conformaiile cutiei craniene: a-conformaie cranian cu frunte nalt, cretet teit; b- conformaie cranian cu frunte mic, cretet ascuit; c-conformaie cranian ascuit. d-conformaie cranian cu calot teit i spatele capului bombat. Este important s cunoti instrumentele care se folosesc la fiecare tip de lucrare. INSTRUMENTE I APARATE FOLOSITE LA REALIZAREA UNEI TUNSORI: Foarfeca;

 Brici cu lama; Pieptene; Foarfeca filat; Masina nr. 0000. 2. ntreinerea instrumentelor Instrumentele se cur i se dezinfecteaz cu rigurozitate dup fiecare lucrare. Saloanele de coafur vor asigura starea de curenie a echipamentelor i instrumentelor de lucru n mod permanent. Se impune astfel existena i folosirea halatului sau al unui alt echipament de lucru. Acesta trebuie s fie ntreinut n permanen curat. Sterilizarea instrumentarului utilizat se face dup fiecare persoan. Instrumentele se cur i se dezinfecteaz periodic. Salonul de coafur trebuie s fie dotat cu dezinfectani specifici, iar fiecare client va beneficia de lenjerie curat. Lenjeria murdar se va depozita n saci de polietilen imediat dup folosire, n mod separat de cea curat. Soluiile de curare se aleg funcie de tipul instrumentului. Instrumentarul i materialele rezistente la cldur trebuie sterilizate dup fiecare client la care au f

MANUIREA OBIECTELOR ASCUTITE 1. Alegerea instrumentelor Alegerea instrumentelor se face n funcie de tipul lucrrii care se execut. Avnd un rol estetic deosebit de important tunsoarea este influenat direct de evoluia i preferina societii, de curentele de mod beneficiind de toate progresele tehnice. Astfel s-a ajuns n prezent la numeroase tehnici de lucru pornind de la adaptarea tehnicilor de lucru clasice pentru a executa tunsori la cerinele clienilor dup fotografii, reviste, cataloage, sau tunsori de vedete. Modificrile aspectului standard al unei tunsori clasice trebuie facute tinnd cont de faptul c tunsoarea nou creat trebuie s pun n valoare trsturile frumoase i totodat s mascheze imperfeciunile cutiei craniene i ale figurii. Pentru reuita acestei tunsori trebuie sa inem seama de: combinarea tehnicilor de lucru; noiunile de armonizare; adaptarea pieptnturilor cunoscute pentru a realiza aranjarea parului potrivit tunsorii realizate.

INSTRUMENTE

INSTRUMENTE I APARATE FOLOSITE LA REALIZAREA UNEI TUNSORI

Foarfec; Brici cu lam; Pieptene; Foarfec filat; Maina nr. 0000 Pentru exercitarea meseriei de coafor, se folosesc n timpul lucrului ustensile i aparate special concepute n acest sens. Fiecare dintre ele necesit, pe lng o manipulare atent, respectarea anumitor reguli tehnice menite s asigure reuita lucrrilor solicitate de clieni, precum i meninerea lor n perfect stare de curenie i funcionare. Dup ntrebuinare fiecare ustensil trebuie dezinfectat, dac se observ deteriorarea ei, aceasta trebuie dat la reparat sau nlocuit. Este recomandat ca fiecare coafor s aibe trusa lui individual de ustensile i aparate. ~BRICIUL~ este alcatuit din dou pri: lama i mnerul. Se ntrebuineaz att la executarea rasului facial ct i la cel capilar, la curirea fazonului i la executarea unor tunsori. n ultimul timp briciul clasic, a crui lam era confecionat din oel de foarte bun calitate, dar care necesit ascuire i ntreinere mai anevoioas, a fost aproape n totalitate nlocuit cu briciul cu lama care are avantajul ca este mai uor de ntretinut deoarece, lama, care intr n contact direct cu epiderma clientului, este nlocuit dup fiecare

utilizare i nu necesit ascuire, aceasta fcnd ca acest instrument sa fie mai practic i mai igienic. ~PIEPTENELE~ Este cea mai des utilizat ustensil folosit de coafor, fie c este vorba de tuns prul, de executarea unui uscat, la finisarea frizurii sau la pieptnarea prului dup i nainte de splat Datorit acestui lucru pieptenii ce se folosesc la executarea lucrrilor de coafur trebuie s ndeplineasc anumite condiii: s aibe suprafaa neted, s nu zgrie, s nu aibe dinii ascuiti i tioi, s nu electrizeze prul i s nu se nmoaie la cldur. Dup ntrebuinare piaptnul se spal i se dezinfecteaz. ~FOARFECELE~ acest instrument se folosete n mai multe scopuri, datorit acestui fapt exist mai multe tipuri de foarfeci care au ns cteva elemente comune: lamele, mnerul de susinere i articulaia, ele difer ns din construcie n funcie de operaiile la care sunt folosite: -foarfec de filat, -foarfec sasson, etc. La fel ca i celelalte ustensile, i foarfecile se dezinfecteaz dup fiecare utilizare. ~PERIILE~ n functie de operaiile la care sunt folosite periile utilizate n salonul de coafur sunt de diferite forme i dimensiuni: -perii plate, folosite la pieptnat i desclcit prul i la ndeprtat mtreaa; -perii rotative folosite la aranjarea frizurilor; -peria de ceaf folosit n timpul executrii tunsorilor pentru ndeprtarea prului tuns. ~PUDRIERA~ este un recipient din material plastic, metal sau sticl, prevzut cu capac, se foloseste pentru pstrarea n condiii igienice a pudrei. Tipuri de fa: Oval; Rotund; Hexagonal; Ptrat; Triunghiular. Tipuri de pr: gros; moale; subire. Executarea tunsului n funcie de conformaiile cutiei craniene: a-conformaie cranian cu frunte nalt, cretet teit; b- conformaie cranian cu frunte mic, cretet ascuit; c-conformaie cranian ascuit. d-conformaie cranian cu calot teit i spatele capului bombat. Este important s cunoti instrumentele care se folosesc la fiecare tip de lucrare. INSTRUMENTE I APARATE FOLOSITE LA REALIZAREA UNEI TUNSORI: Foarfeca; Brici cu lama; Pieptene; Foarfeca filat; Masina nr. 0000. 2. ntreinerea instrumentelor Instrumentele se cur i se dezinfecteaz cu rigurozitate dup fiecare lucrare.

Saloanele de coafur vor asigura starea de curenie a echipamentelor i instrumentelor de lucru n mod permanent. Se impune astfel existena i folosirea halatului sau al unui alt echipament de lucru. Acesta trebuie s fie ntreinut n permanen curat. Sterilizarea instrumentarului utilizat se face dup fiecare persoan. Instrumentele se cur i se dezinfecteaz periodic. Salonul de coafur trebuie s fie dotat cu dezinfectani specifici, iar fiecare client va beneficia de lenjerie curat. Lenjeria murdar se va depozita n saci de polietilen imediat dup folosire, n mod separat de cea curat. Soluiile de curare se aleg funcie de tipul instrumentului. Instrumentarul i materialele rezistente la cldur trebuie sterilizate dup fiecare client la care au fost utilizate, prin cldur umed sub presiune (autoclavare) sau cldur uscat sau prin procedee chimice. Materialele i aparatele care se deterioreaz la cldur se sterilizeaz la temperatur scazut prin tratare ntr-un sterilizator cu gaz. Aparatele i lamele de ras se dezinfecteaz cu alcool izopropilic. Periile de unghii se dezinfecteaz zilnic timp de 1 minut, sau la 650 prin meninere n ap fierbinte la 77-82 de 10 minute, dupa care se usuc i se pstreaza uscate. Pentru ras se recomanda folosirea spumelor sau a cremelor din produse comerciale tipizate i avizate sanitar. Nu se recomand folosirea pensulelor i a casoletelor pentru prepararea spumei de ras. Dac totui se folosesc, pensulele se prelucreaz dup fiecare client. Personalul trebuie s-i dezinfecteze minile prin splare cu spun, sub jet de ap, s le usuce cu aer cald sau cu prosop de hrtie, de unic folosin. + dac pielea clientului urmeaz a fi supus unor operaiuni posibil sngernde, este obligatorie dezinfectarea prin splare cu ap i spun, urmat de aplicarea de clorhexidin sau de soluie dezinfectant adecvat. Dintr-un coafor nu trebuie sa lipseasc dezinfectantul i sacii colectori. Fiecare asemenea prestator de servicii trebuie s posede i s utilizeze corespunztor sterilizatorul dup fiecare persoan. Utilizarea cloraminei n dezinfectarea instrumentarului este insuficient i duntoare deoarece aceti produi chimici au o aciune coroziv. nainte de a fi introdus n sterilizator instrumentarul se cur de pr sau de orice alte particule. Colectarea parului se va face in saci de polietilena, separat de alte deseuri. Briciul poate transmite SIDA, hepatita B sau C, iar pieptanul si foarfecele, diferite micoze. Specialitii recomandau sterilizarea n etuva sau cea chimic, dup caz, pentru c instrumentele respective vin n contact cu sngele clienilor, n aceleai condiii cu instrumentarul folosit de medici. Mai mult, "dac nainte de introducerea n autoclav, instrumentarul nu a fost curat, dezinfectat i

uscat, se poate forma o pelicul, numit biofilm, care protejeaz agenii patogeni". Dispozitivele cu ultraviolete pe care le cumpraser farmaciile din lanul Igiena nu erau considerate corespunztoare. Pentru a ntri normele existente, specialitii Ministerului Sntii au propus noi reglementri, mai restrictive. Dac vor fi adoptate, coaforii pot face nchisoare n cazul n care utilizeaz un instrumentar nesterilizat, deoarece sunt vinovai de "imbolnvire de culp". Principalele schimbri sunt necesare pentru a evita ambiguitile. Acestea ar putea oferi portie de scpare pentru cei ce vor s evite cheltuielile legate de sterilizare. Normele propuse de Ministerul Sanatatii, paradoxal, sunt inspirate din legislaia american i canadian. Acolo prestatorii de servicii sunt primii interesai s nu apar probleme. Lasnd la aprecierea lor cnd s considere c instrumentele sunt expuse unui risc critic de contaminare i cnd s-l considere "necritice", este de ateptat ca toi utilizatorii s aleag varianta mai comod. De aceea, n loc de sterilizare la autoclav, ei vor folosi doar soluii dezinfectante. Legislaia european, mai strict, consider c toate instrumentele trebuie considerate ca fiind cu risc critic. Alte ambiguiti din norme sunt legate de tipul dezinfectantului. Efectul acestuia trebuie s fie "bactericid, fungicid sau virulicid", scrie n proiectul de act normativ. Legislatia european a nlocuit "sau" cu "i", astfel nct s nu mai lase la aprecierea unui angajat natura riscului, ci s fie acoperite toate posibilitile. Utilizarea instrumentelor Toate instrumentele se mnuiesc cu foarte mare atenie, evitnd producerea de leziuni clientului. Foarfeca de tuns Foarfeca de tuns este folosit pentru tierea prului n cadrul realizrii tunsorilor brbteti sau de dam. Foarfeca de tuns este alctuit din: lamele foarfece i, a cror parte interioar se numete ti articulaia -locul unde lamele foarfecei se ncrucieaz i sunt fixate cu un urub coada foarfece i-format din 2 componente prevzute cu lcauri pentru degete Foarfeca de filat Foarfeca de filat este folosit pentru filarea prului. Avantajul folosirii foarfecei de filat este obinerea de lungimi diferite ale firelor de pr, fr a se forma trepte vizibile. Foarfecele de filat sunt de dou tipuri: 1. foarfeca dinat fin pe dou pri -taie, la o nchidere, aproximativ o treime din numrul firelor de pr - este recomandat pentru filarea prului uscat. 2. foarfeca de modelat, dinat doar pe o parte - taie, la o nchidere, aproximativ jumtate din numrul firelor de pr.

Mnuirea foarfecei de tuns

Reguli de protecie a muncii n mnuirea foarfecei de tuns - Lucrtorul trebuie s poarte echipamentul de protecie. - Se vor folosi doar instrumente tioase fabricate din oel inoxidabil. - Instrumentele tioase nu se in n buzunar. - nainte de nceperea lucrului, instrumentele trebuie verificate. Dac foarfeca prezint jocuri n articulaii, va fi dat la reparat. - Instrumentele tioase vor fi mnuite cu grij pentru a nu produce rniri lucrtorului, colegilor sau clientului. - Instrumentele tioase nu vor fi manipulate cu mna ud. Reguli de mnuire a foarfecei de tuns - Aezai foarfeca cu vrful spre stnga. Capul urubului trebuie s fie orientat n jos. - Introducei degetul mare al minii drepte n lcaul de jos, iar inelarul n cellalt lca, pn la a doua falang. - Punei degetul arttor i cel mijlociu pe partea superioar a cozii foarfecei. - Pentru a ine fix foarfeca i a o conduce sigur, apsai cu degetele arttor, mijlociu i inelar pe partea superioar a cozii acesteia. - n timpul tunsului, se mic uniform doar lama superioar a foarfecei acionat de degetul mare. Lama inferioar rmne nemicat. Important! Dac foarfeca este acionat cu toate degetele, ea nu este condus uniform. Aceasta se va reflecta negativ n calitatea tunsorii. Pentru a exersa mnuirea foarfecei de tuns: - Nu introducei prea mult degetul mare n lca, deoarece nu vei putea manevra foarfeca. - Spijinii foarfeca nchis, cu lama inferioar, pe arttorul minii stngi. - Cu ajutorul degetului mare, deschidei i nchidei foarfeca astfel sprijinit. Trebuie s se mite doar lama acionat de degetul mare. - Retragei din timp n timp degetul arttor care susine lama inferioar a foarfecei i continuai s acionai lama superioar cu degetul mare. Mnuirea foarfecei de tuns mpreun cu pieptenul Pe parcursul realizrii tunsorilor, foarfeca i pieptenul se folosesc concomitent. De aceea, este foarte important deprinderea mnuirii foarfecei de tuns mpreun cu pieptenul. -Introdu inelarul minii drepte n orificiul superior al foarfecei. Rsucete mna n jos i ine foarfeca cu mna uor flexat. -mpinge foarfeca spre interiorul palmei. Ia piptenul tot cu mna dreapt i ine-l cu degetul mare i cu arttorul. - Repet exerciiul pn cnd vei reui, fr efort, s ii ntr-o mn foarfeca i pieptenul mpreun. -Avnd n mna dreapt pieptenul i foarfeca, separ cu ajutorul pieptenelui o uvi de pr de 5cm lime i 2cm grosime. -Prinde uvia ntre degetul arttor i cel mijlociu i ridic-o perpendicular pe cap. -Trece pieptenul n mna stng i fixeaz-l ntre degetul mare i mijlocul minii. ine foarfeca n poziia optim pentru tuns i taie vrfurile uviei.

Noiuni generale de transmitere i prevenire a bolilor

Bolile unghiilor nu vor fi tratate niciodat de ctre manichiurist. Totui manichiurista trebuie s recunoasc unele iregulariti sau probleme ale unghiilor care pot fi totui lucrate de ctre ea i s le deosebeasc de bolile care vor fi tratate de medic. Bolile se transmit cu ajutorul bacteriilor. Bacteriologia este tiina care studiaz bacteriile. Bacteriile sunt clasificate n dou categorii i anume: - patogene - nepatogene Bacteriologia este tiina care studiaz bacteriile i n special pe cele care produc boli. Bacteriile sunt organisme unicelulare de dimensiuni microscopice (microrganisme). Practic se gsesc peste tot n aer, ap, n alimentaie, n corpul uman (n gur, n intestine, pe piele) Patogenitate capacitatea unui microb de a nvinge sistemul de aprare al organismului i de a determina un proces infecios specific, manifestat clinic. Bacteriile nepatogene nu produc mbolnvirea i sunt considerate inofensive. Bacteriile patogene sunt duntoare i stau la baza apariiei bolilor. Bacterii patogene: a) Cocii celule rotunde sau ovale care singure sau n grup formeaz trei tipuri de bacterii: - displococii produc pneumonia - streptococii produc infecii serioase dac de exemplu avem tieturi netratate n piele - stafilococii cresc sub form de ciorchine i cauzeaz abcese i furuncule b) Bacilii cauzeaz TBC, dizenterie, febr tifoid c) Spirillia cauzeaz sifilisul Parazii i virui Paraziii se transmit cu ajutorul animalelor i plantelor Viruii sunt cele mai mici microrganisme ce intr n celule, cresc i se reproduc pn cnd celula este distrus i apoi se mut la alt celul. Virusul HIV este cel mai de temut virus al zilelor noastre. Acesta slbete imunitatea prin distrugerea celulelor albe ale sngelui. Cile de transmitere a bacteriilor sunt: - gura - nasul - ochii - pielea rnit Rezistena fiecrei persoane este dat de imunitate. Imunitatea poate fi: - natural - artificial Imunitatea natural este dobndit la natere i nseamn rezistena corpului la boli. Imunitatea artificial este dobndit n urma supunerii corpului la o medicaie sau tratament adecvat. nlturarea bacteriilor patogene se realizeaz prin sterilizare. Sterilizarea se poate executa astfel: a) cu ajutorul agenilor fizici:

- cldur uscat procesul const n expunerea obiectelor ce urmeaz a fi sterilizate la o temperatur ridicat de aproximativ 300-320 grade Celsius, temperatur la care mor bacteriile. - cldur umed const n imersia obiectelor i fierberea lor n ap timp de 20 minute. Aceast metod nu se mai folosete. - radiaiile ultarviolete reprezint cea mai folosit i mai eficace metod de sterilizare a instrumentelor dup ce acesea au fost splate cu ap i spun i uscate. b) cu ajutorul agenilor chimici: - antisepticele ncetinesc procesul de dezvoltare al bacteriilor fr ns a le distruge Antisepticele pot fi: - tinctur de iod 2% n alcool etilic - acid boric soluie 5% n ap distilat - ap oxigenat 3% - germicidele (dezinfectanii) fac bacteriile inactive Germicidele pot fi: - formaldehid 40% - alcoolul etilic 80 grade (alcool sanitar) - soluie amoniac - hipoclorit de sodiu Instrumentele folosite de manichiurist se vor dezinfecta n mod obligatoriu dup fiecare client, fiind o posibil surs de transmitere a diverselor boli. Regimul deseurilor specifice serviciilor 1. Cabinetul trebuie sa fie dotat cu mijloace pentru precolectarea si colectarea deseurilor periculoase, precum si a celor menajere: recipient cu capac, pubela, containere si saci colectori de unica folosinta; colectarea, depozitarea, transportul si neutralizarea deseurilor se fac conform prevederilor legale in vigoare. 2. Spatiul de depozitare trebuie sa existe in fiecare cabinet (unitate). In situatia in care nu a fost prevazut in proiect un spatiu pentru depozitare temporara, se va construi sau se va amenaja ulterior. 3. Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente, si anume: -un compartiment pentru deseurile periculoase (daca este cazul), prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate -un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igiena privind mediul de viata al populatiei. 4. Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igiena in vigoare. 5. Pentru deseurile periculoase (daca este cazul) durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore, din care 48 de ore in incinta cabinetului si 24 de ore pentru transport si eliminare finala. 6. Transportul deseurilor in incinta cabinetului (unitatii) se face pe un circuit separat de cel al clientilor, containerele de depozitare dezinfectandu-se dupa fiecare descarcare. 7. Deseurile produse in cabinet (unitate) trebuie eliminate prin procedee autorizate specifice fiecarei categorii de deseuri, respectiv:

- incinerarea; - depozitarea in depozitul de deseuri; - includerea in ciclul de eliminare a deseurilor municipale. 8. Angajatorul este obligat sa nominalizeze persoana responsabila cu activitatea de eliminare a deseurilor. 9. Incaperile sau platformele impermeabilizate amenajate pentru depozitarea recipientelor de colectare a reziduurilor solide trebuie sa fie racordate la un hidrant si la reteaua de canalizare, pentru a fi curatate cand este necesar, cat si pentru spalarea si dezinfectia recipientelor.

Denumire Modul: ORGANIZAREA SALONULUI DE FRIZERIE-COAFURAMANICHIURAPEDICHIURA Cod modul: 5141.2.C

A.INFORMATII GENERALE Organizarea postului de lucru avnd n vedere condiiile de confort ale clientului i ale lucrtorului Aranjarea ergonomic i estetic a postului de lucru Amplasarea echipamentelor de specialitate astfel nct s fie asigurat libera circulaie Condiii de confort ale lucrtorului: - nlimea scaunului de coafur/frizerie convenabil lucrtorului - distana fa de ali lucrtori, aparate etc. s permit lejeritatea micrilor lucrtorului Stabilirea necesarului de produse, materiale i lenjerie pentru o perioad determinat Verificarea produselor, materialelor i lenjeriei Depozitarea corespunztoare a produselor, materialelor i lenjeriei la postul de lucru Stabilirea necesarului: - pe baza verificrii stocului propriu Verificarea: - termenul de valabilitate al produselor, calitatea i integritatea materialelor, starea de igien i integritatea lenjeriei Depozitarea: - n dulpioare corespunztoare, n condiii de igien, n ordine Asigurarea unui microclimat plcut Folosind instalaia de climatizare/ mijloacele de aerisire i nclzire ale salonului meninei temperatura mediului i calitatea aerului la un nivel acceptabil pentru client pe parcursul realizrii urmtoarelor lucrri: - Coafarea prului pe baza ondulaiei cu ap - Ondulaia permanent - Vopsirea prului

Lucrri Microclimat Coafarea prului pe baza ondulaiei cu ap Temperatura 21-22C Calitatea aerului - Umiditate - Cureni de aer - Mirosuri - Grad de oxigenare Ondulaia permanent Temperatura 21-22C Calitatea aerului

- Umiditate - Cureni de aer - Mirosuri - Grad de oxigenare Vopsirea prului Temperatura 21-22C Calitatea aerului - Umiditate Cureni de aer Mirosuri Grad de oxigenare
Dotarea postului de lucru cu mijloace de destindere pentru client Selecteaz revistele i publicaiile de specialitate pe care le vei pune la dispoziia clienilor pe parcursul realizrii unei lucrri de coafur, a unei lucrri de frizerie i a unei lucrri de pedichiur. Lucrri Mijloace de destindere Coafur Reviste Publicaii de specialitate Frizerie Reviste Publicaii de specialitate Pedichiur Reviste Publicaii de specialitate Armonizarea culorilor lenjeriei i echipamentului de protecie cu cele ale mediului ambiant Selecteaz pentru lucrrile din coloana I a tabelului de mai jos, echipamentul de protecie i lenjeria necesare lucrtorului i pe cele destinate clientului avnd n vedere armonizarea culorilor n salonul de frizerie- coafur- manichiur- pedichiur. Lucrri Armonizarea culorilor Coafur Echipament de protecie Lenjerie Frizerie Echipament de protecie Lenjerie Manichiur Echipament de protecie Lenjerie Pedichiur Echipament de protecie Lenjerie

1. Reguli de comportament ntr-un salon Pentru a avea succes n prestarea unor servicii i mai ales ntr-un salon de nfrumuseare va trebui s inem cont de cteva reguli de comportament bine definite i anume: - respectai cu strictee programul de lucru - pe parcursul orelor de program se va pstra o atitudine binevoitoare fa de client. - acordai clientului tot timpul atenie i consideraie indiferent de vrst, statut social, sex - nu contrazicei clientul, nu-l apostrofai, nu-i facei educaie, nu-l suprai, nu-i comentai dorinele i hotrrilenu purtai cu clientul discuii care fac referire la viaa dvs. personal, sau discuii intime referitoare la viaa personal a clientului - nu-i comentai veniturile - nu-i facei cunoscute veniturile (salariul) dvs. Acesta este confidenial i destinuirea lui fa de o persoan strin de firm poate duce la destituirea dvs. - preluai ntotdeauna clientul de la intrare cu o formul de genul bun ziua, cu ce v putem fi de folos i l conducei la plecare pn la u cu o urare de gen v doresc o zi bun n continuare - controlai-v n permanen inuta pe parcursul orelor de program - refacei-v machiajul, coafura, etc - nu lsai clientul s atepte i ncercai s lucrai pe baza unei programri - cerei-v scuze pentru fiecare neplcere pricinuit, asigurndu-l c nu se va mai repeta - curai-v masa de manichiur i ustensilele dup fiecare client, naintea de preluarea unuia nou - nu mncai, nu fumai, nu bei n prezena clientului

- evitai s discutai cu alt persoan n prezena unui client existent deja la masa dvs. nu purtai discuii telefonice atunci cnd avei un client la mas. Persoana care rspunde la telefon este obligat s preia mesajele i s vi le transmit - ncercai s purtai cu clientul o discuie inteligent, evitai rspunsurile monosilabice, nu ridicai niciodat tonul - ncercai s explicai clientului operaiunile pe care le efectuai pe parcursul ederii sale n salon. Va cpta ncredere n dvs. i vei fi catalogat drept o profesionist. - acordai clientului sfatul dvs. profesional fa de operaiunile pe care le vei executa lsndu-i totui decizia. - oferii cu lux de amnunte informaii pertinente despre produsele care se vnd n cadrul salonului (toate saloanele de frumusee practic acest sistem de vnzare a diferitelor produse de frumusee n cadrul salonului), cu att mai mult n situaia n care salonul unde lucrai este patronat de o firm productoare de asemenea bunuri. Prin fia postului suntei obligat s cunoatei foarte bine produsele firmei i s le facei o reclam pozitiv n cunotin de cauz, eventual prin comparaie cu alte produse. - nu facei comentarii care privesc patronii firmei, conducerea firmei, nu v comentai sau brfii clienii sau colegii. Prin acest mod de comportament vei fi catalogat drept o persoan neloial firmei, necinstit i lipsit de ncredere, ceea ce poate atrage dup sine acordarea unui respect redus al clientului fa de dvs. i poate duce chiar la pierderea locului de munc. 2. Igiena profesorului i a locului de munc Manichiurista trebuie s respecte pe toat perioada programului de munc urmtoarele reguli de igien: - s i spele minile cu ap i spun dup fiecare client n parte - s i dezinfecteze minile cu alcool nainte de contactul cu fiecare client - s pstreze la locul de munc i n imediata vecintate a acestuia o curenie i o ordine desvrit - s i schimbe bluza ori de cte ori apare un miros corporal neplcut - s utilizeze un deodorant adecvat corpului sau pentru a mpiedica transpiraia - s i aranjeze coafura n permanen, dar nu n faa clientului - s nu foloseasc un parfum puternic care poate deranja clientul sau colegii - n inuta de servici nu au ce cuta papucii - s nu i trie picioarele atunci cnd se deplaseaz prin salon - s poarte o nclminte (de preferabil pantof nchis la vrf), confortabil care s-i permit un confort acceptabil pe toat perioada programului - s-i ung minile cu crem dac acestea sunt aspre - s evite purtarea n exces a bijuteriilor i accesoriilor. n general clienilor nu place ca manichiurista s par a avea o situaie financiar mai bun dect a ei. - n timpul n care clientul este la masa dvs. toate ustensilele destinate tierii pielielor, unghiilor, etc vor sta ntr-un recipient cu alcool de 70 grade. Dup plecarea clientului se vor cura fiecare n parte i se vor ine

ntr-un erveel curat care se va desface n prezena clientului. - toate sticluele de past de unghii se vor cura n partea superioar a gurei sticlei de resturi de past i se vor aranja funcie de culoare. Pentru a nu se depozita pasta pe gura sticlei se recomand a se terge zona de nfiletare a capacului cu puin ulei vitaminizant - dac manichiurista este fumtoare, dup fiecare igar fumat se vor cura dinii i cavitatea bucal cu ajutorul periuei de dini. Se va nltura mirosul de tutun prin folosirea unei ape de gur, spray, sau prin mestecare a unei gume de mestecat puternice (Dirol). Nu se va mesteca n prezena clientului. - se vor trata la stomatolog toate afeciunile buco-dentare, care duc la apariia durerilor sau la apariia unor mirosuri neplcute. - manichiurista este obligat s consulte medicul ori de cte ori apar semne de boal, boli de piele (scabia, panariiu, negi, diverse ulceraii, infecii ale pielii, alergii, etc) deoarece aceasta este responsabil n mod direct de pstrarea sntii personale i a clientului pe perioada ederii sale n salon. 3. Tipuri de clieni i modaliti de abordare a acestora a) Tipul timid cu acest tip de client trebuie s fii blnd, s facei conversaie, dar nu prea mult deoarece firea lui timid nu i va permite cooperarea cu dvs. Nu-l forai s vorbeasc, dar nici nu-l izolai. b) Tipul de client care vorbete mult ascultai cu atenie i cu interes ceea ce vorbete, ntrerupei-l doar pentru ceva important, aducei cu tact discuia acolo unde v intereseaz. Nu vorbii mai mult dect acesta. c) Tipul nervos, iritabil este tipul de client foarte greu de mulumit, mereu grbit, mereu nervos. Acest tip de client nu dorete de obicei conversaie, va pretinde s-l servii repede i eficient. Este tipul de client care v va pricinui cele mai multe nenelegeri, tipul de om cruia i place s reclame. Atenie sporit s nu-l provocai d) Tipul curios V va asalta cu ntrebri, multe fr nici o legtur cu prezena lui acolo. Din aceast categorie fac parte clienii care vor ntreba de veniturile dvs. financiare, despre firm, despre colegi etc. Evitai rspunsurile cu diplomaie fr s-l suprai, dar nu-i satisfacei niciodat curiozitatea n ceea ce privete ntrebrile de mai sus. Explicai pe ndelete pentru el toate etapele parcurse pe perioada ct el se afl n salon oferindu-i detalii privitoare la preurile produselor i tarifelor practicate n salon e) Tipul tie tot ncercai pe ct posibil s fii de acord cu el, nu l contrazicei, dac este deschis discuiei, cu acordul lui i putei sugera soluii optime pentru persoana sa. Schimbarea opiniei clientului de acest tip trebuie s o facei cu atenie sporit i cu argumente solide care s vin n ajutorul dvs. f) Tipul adolescentin Nu-l subestimai. De regul aceste persoane tinere vor furniza ali clieni dac ele

nsele au fost mulumite. De foarte multe ori persoanele mai n vrst care fac parte din familia celei tinere (mama, bunica) le trimit primele pe cele tinere pentru a testa serviciile respective din salon i personalul. Dac persoana tnr nu va fi mulumit cu siguran nu vor veni nici cele mai n vrst. NOT: Nici o reclam comercial nu este mai bun i nu nlocuiete reclama fcut de un client mulumit. La fel se ntmpl dac, clientul prsete salonul unde lucrai nemulumit de dvs. sau de serviciile prestate. Dac nemulumirile clienilor se repet fii sigure c cel ce va conduce salonul sau cel ce susine financiar aceast afacere va lua msuri n consecin pentru c nimeni nu dorete s-i piard clienii de pe urma crora exist.

Foarte important: IGIENA!

1. Igienizarea spaiului de lucru Datorit faptului c n meseria de coafor obiectul principal al muncii l reprezint omul, este necesar a se respecta unele norme de igien i protecie a muncii specifice acestei activiti. Este cunoscut faptul c foarte multe boli cu caracter contagios se pot contacta datorit lipsei de igiena. Igiena muncii se ocup cu msurile ce trebuie luate la locul de munc n vederea prevenirii unor mbolnaviri determinate de specificul meseriei. Dintre cele mai frecvente boli ce pot aparea la nivelul pielii i a anexelor acesteia se numar: piodermitele streptostafilococice, dermatomicozele, etc. Cele mai frecvente boli ntlnite la nivelul pielii acoperite cu pr de la nivelul capului i a brbii sunt: Epidermomicozele <micozele superficiale>, numite Tricofitie, Microsporie i favusul, denumirile venind de la grupele de ciuperci ce produc bolile respective. Aceste boli se manifest sub form uscat sau supurat. Formele uscate ale tricofitiei i a microsporiei se manifest la nivelul pielii proase a capului sub forma unor plci, aproximativ rotunde, de mrimea unei gmlii de ac pn la mrimea unei monede mai mari sau mai mici, care se pot uni. Suprafaa plcilor este acoperit de cojite uscate iar firele de pr din aceasta zon sunt rupte i iau forma de: S, V, C,etc. n cazul tricofitiei se poate ntmpla ca singurul semn s fie elementul scoamos, de aceea orice matrea persistent n acelas loc al pielii capului trebuie considerat ca semn de boal. n cazul microsporiei firele de pr se rup cam la acelai nivel, zona atacat prezentndu-se ca i cum ar fi fost tuns. Forma supurat este mai frecvent n tricofitie i se datoreaz unor ciuperci ce se transmit de la animale localizndu-se mai ales n zona brbii. Se manifest sub forma unor plci roii cu scuame, apoi cu apariia de puroi urmat de formare de cruste i cu rrirea firelor de par. Favusul este mai grav dect tricofitia deoarece nu se vindec spontan i las n urm cicatrici cu

alopecii definitive. Ciuperca ce determin aceast boal produce rni care au aspectul unor farfurioare <godeuri>, de mrimea unui bob de linte, crustoase, de culoare galben, care nu sunt altceva dect colonii de ciuperci ce au inconjurat firul de pr. Prul fr luciu, cenuiu, prfuit, la traciune nu se rupe ci iese din rdcin. Prin inflamarea dermei sub cruste se distruge rdcina firului de pr ceea ce duce la alopecie. Favusul apare doar foarte rar la nivelul brbii.Pentru un coafor este obligatoriu s cunoasca formele de manifestare a dermatomicozelor deoarece, n cazul n care un solicitant pentru tuns, ras sau coafat este bnuit c ar avea dermatomicoz el trebuie lmurit s se prezinte la medic, artndu-i n mod discret pericolul care l reprezint pentru cei din jur. Dac se observ prea trziu existena bolilor de piele la un client, coaforul va spla foarte bine ustensilele i le va introduce n sterilizator. Masa de lucru va fi foarte bine curaat i dezinfectat cu Desogerm. Pe jos se va spla cu soluie desinfectant. Minile vor fi i ele splate i dezinfectate cu alcool. n concluzie pentru prevenirea mbolnvirilor cu diferite dermatoze se recomand luarea diferitelor msuri ca: pstrarea condiiilor de curenie la locul de munc; pstrarea corect i n condiii igienice a ustensilelor i aparatelor precum i a lenjeriei. Dezinfectarea ustensilelor dup fiecare client sau ori de cte ori aete necesar n timpul executrii prestatiilor. Utilizarea lenjeriei de unic folosin. Proprietarii saloanelor de coafura i operatorii au responsabilitatea de a-i desfura activitatea, urmnd o serie de norme i reguli bine structurate i conform legilor n vigoare. Salonul trebuie s aib incinte separate pentru fiecare dintre urmtoarele activiti: a) accesul, nregistrarea i ateptarea clienilor; b) desfurarea procedurilor; c) pstrarea echipamentului, instrumentarului i a articolelor curate, dezinfectate i sterile, n dulapuri separate i nchise, n spaii lipsite de praf i umiditate, la care au acces numai persoanele autorizate; d) depozitarea echipamentelor i materialelor utilizate pentru curenie. Se accept amenajarea cel puin a unui spaiu pentru curarea, dezinfecia, sterilizarea instrumentarului i a materialelor refolosibile, n camera de desfurare a procedurilor. Pereii, podelele i tavanele din fiecare camer trebuie s fie bine ntreinute, netede, lavabile, confecionate din materiale neabsorbante, care s poat fi uor splate i curate, iar culorile acestor suprafee trebuie s fie deschise; n cazul finisajelor nelavabile, curarea se face prin aspirare. Incintele trebuie s fie adecvat luminate cu lumin artificial i natural. Incintele trebuie s fie bine ventilate, pentru a se elimina fumul, praful sau vaporii. Salonul trebuie s fie dotat cu grup sanitar, ntreinut corespunztor din punct de vedere igienicosanitar i bine ventilat.

Este obligatoriu s existe chiuvet pentru splarea materialelor rezultate ca urmare a efecturii procedurilor, precum i chiuvet separat pentru splarea i dezinfecia minilor, situat n camera de desfurare a procedurii. Se asigur obligatoriu ap potabil curent rece i cald, n cantiti suficiente, spun antibacterian, periu de unghii i prosop de hrtie de unic folosin sau dispozitive pentru uscarea minilor. Numrul optim de dotri sanitare se va stabili conform normelor de proiectare, n funcie de numrul de operatori i clieni ai unitii. Toate suprafeele trebuie meninute n perfect stare de curenie i ntreinere. Suprafeele pe care se desfoar tratamentele sau cele aflate n zona de sterilizare trebuie s fie confecionate din materiale neporoase, neabsorbante. Salonul trebuie s fie dotat cu mijloace pentru precolectarea i colectarea deeurilor periculoase, precum i a celor menajere: recipient cu capac, pubel, containere i saci colectori de unic folosin; colectarea, depozitarea, transportul i neutralizarea deeurilor se fac conform prevederilor legale n vigoare. ncperile sau platformele impermeabilizate amenajate pentru depozitarea recipientelor de colectare a reziduurilor solide sunt racordate la un hidrant i la reeaua de canalizare, pentru a fi curate cnd este necesar, ct i pentru splarea i dezinfecia recipientelor. Dezinsecia periodic se va face la 3 luni, iar deratizarea periodic se va face la intervale de maximum 6 luni sau ori de cte ori este nevoie; ntre operaiunile periodice se vor aplica proceduri de dezinsecie i deratizare curente, de ntreinere, n funcie de prezena vectorilor. Se interzic fumatul, consumul de buturi alcoolice, de substane stupefiante, precum i accesul animalelor n cabinet; este obligatorie afiarea acestor interdicii la loc vizibil. La amenajarea salonului este obligatoriu s se ia msuri de protecie a locaiei mpotriva insectelor i roztoarelor. Salonul trebuie s fie dotat cu trus sanitar de prim ajutor, uor accesibil, conform prevederilor legale n vigoare. Asigurarea igienei minilor operatorului/coaforului se face respectndu-se urmtoarele reguli: a) splarea minilor se face cu spun antibacterian i ap curent potabil; b) uscarea se face cu prosoape sau ervete de unic folosin sau prin folosirea unui aparat de uscare a minilor; este interzis folosirea prosoapelor textile de multifolosin; c) dezinfecia minilor se face cu un produs biocid, destinat dezinfeciei minilor. Igiena minilor este obligatorie n urmtoarele situaii, respectndu-se condiiile prevzute la: a) nainte i dup efectuarea procedurii; b) cnd se contamineaz accidental cu snge, fluide corporale sau secreii; c) dup ndeprtarea mnuilor de protecie; d) dup folosirea toaletei;

e) nainte i dup servirea mesei; f) dup efectuarea unor operaiuni care duc la contaminarea minilor. Unghiile operatorului vor fi tiate scurt i curate. n situaia n care operatorul/coaforul prezint la nivelul minilor leziuni, iritaii sau orice alt afeciune dermatologic, se interzice practicarea procedurii pn la vindecarea acestora. 2. 2. Igienizarea instrumentelor Suprafeele, instrumentele, echipamentele i accesoriile utilizate trebuie curate, dezinfectate i/sau sterilizate, conform prevederilor legale n vigoare, respectndu-se recomandrile productorului. Materialele, instrumentele, accesoriile i echipamentele de unic folosin se folosesc pentru un singur client. Toate echipamentele, instrumentele i materialele de unic folosin trebuie ndeprtate imediat dup ce au fost folosite la un client. Procedurile pentru operaiile de sterilizare, recomandate de ctre productorul aparatului utilizat n acest scop, trebuie s fie disponibile n cursul aciunilor de inspecie. Se admite posibilitatea sterilizrii instrumentarului ntr-o unitate sanitar specializat. Dac sterilizarea se efectueaz n alt parte dect locaia cabinetului, trebuie s se fac dovada sterilizrii prin urmtoarele documente: a) contractul ncheiat ntre cele dou pri; b) data sterilizrii i numele persoanei care a executat sterilizarea; c) cantitatea i tipul de instrumentar sterilizat; d) tipul de sterilizare folosit, parametrii de sterilizare, tipul de aparat folosit; e) condiiile de transport al instrumentarului sterilizat. Se utilizeaz doar produse biocide. Soluiile de lucru din produse biocide, utilizate pentru dezinfecie, se prepar, se pstreaz i se utilizeaz conform instruciunilor productorului. Toate recipientele i containerele, altele dect ambalajul original al productorului, folosite pentru dezinfecie, trebuie etichetate adecvat n privina coninutului, concentraiei i datei la care soluiile de lucru au fost preparate. Echipamentul electric, care nu poate fi imersat n lichid, trebuie curat prin tergere i pulverizat cu un produs biocid. Instrumentarul care necesit sterilizare trebuie s fie mpachetat individual n ambalaje aprobate pentru sterilizare sau n seturi care sunt folosite pentru o singur procedur. Ambalajele trebuie inscripionate cu data sterilizrii i numele persoanei care a efectuat sterilizarea. Ambalajele cu instrumentele sterilizate trebuie meninute n condiii corespunztoare de asigurare a sterilizrii i depozitate ntr-un loc nchis, lipsit de umiditate i praf, la care exist acces controlat. Este obligatorie afiarea interdiciei de acces al persoanelor strine n locul/camera de pstrare a obiectelor i echipamentelor curate, sterile sau

dezinfectate. Fiecare pachet cu instrumentar sterilizat trebuie monitorizat n privina sterilizrii, utilizndu-se indicatorii chimici sau biologici. Procedurile de sterilizare efectuate conform recomandrilor productorului aparatului se nregistreaz i trebuie s fie disponibile n cursul aciunilor de inspecie. nregistrrile scrise cu privire la procedurile zilnice de sterilizare i dezinfectare, se pstreaz de ctre persoana responsabil. nregistrrile procedurii sterilizrii trebuie s cuprind urmtoarele: a) metoda i parametrii de sterilizare; b) data sterilizrii; c) cantitatea i tipul de instrumentar sterilizat; d) numele sau iniiala persoanei care a sterilizat instrumentarul; e) monitorizarea sterilizrii prin indicatorii chimici sau biologici. Instrumentarul sterilizat i depozitat conform prevederilor legale n vigoare, care nu a fost folosit n decurs de 24 de ore de la data sterilizrii, trebuie resterilizat nainte de folosire, excepie fcndu-se pentru instrumentarul presterilizat. Persoana responsabil cu sterilizarea instrumentarului trebuie s demonstreze n cadrul inspeciei c procedurile de sterilizare au fost executate corect i optim. Dac se folosesc instrumente presterilizate, trebuie s existe documentaia furnizat de productor n care s fie descris metoda de sterilizare i precizate recomandrile de depozitare i meninere a sterilitii. Aceast documentaie trebuie furnizat n cursul aciunilor de inspecie. Persoanele responsabile cu depozitarea i manipularea instrumentarului sterilizat trebuie s respecte instruciunile productorului de meninere a sterilitii. Fiecare salon sau locaie temporar trebuie s menin nregistrrile privind dezinfecia i sterilizarea disponibile n timpul aciunilor de inspecie i acestea trebuie s cuprind urmtoarele: a) date despre produsul biocid folosit (denumire comercial, aviz sanitar, fi de securitate); b) domeniul pentru care produsul biocid este folosit; c) data, frecvena dezinfeciei; d) numele persoanelor care sunt responsabile cu dezinfecia. Curenia trebuie efectuat la sfritul sau la nceputul programului de lucru, precum i ori de cte ori este necesar, de ctre personal calificat. Deeurile periculoase rezultate n urma activitilor se colecteaz separat, se depoziteaz, se transport i se neutralizeaz. Controlul substanelor i al preparatelor chimice periculoase se face cu respectarea urmtoarelor condiii: a) anumite substane i preparate chimice periculoase folosite n practica curent trebuie s fie nsoite de fia de siguran a produsului, eliberat de ctre productor;

b) personalul care manipuleaz astfel de substane sau preparate chimice periculoase trebuie s fie instruit i s semneze fia de instruire pentru protecia muncii, n conformitate cu prevederile legale n vigoare; c) substanele i preparatele chimice i cosmetice trebuie s fie folosite n conformitate cu instruciunile productorului, n condiiile legii. Este interzis folosirea creioanelor hemostatice sau a alaunului pentru a opri sngerarea. Angajatorul trebuie s asigure angajailor si cursuri periodice de instruire, conform reglementrilor Ministerului Sntii Publice i Ministerului Educaiei, Cercetrii i Tineretului, astfel nct prin activitile desfurate de acetia s nu fie afectat sntatea lor i a clienilor. Personalul angajat are obligaia de a efectua controale medicale la angajare i controale periodice, conform prevederilor legislaiei n vigoare; documentele care dovedesc efectuarea acestor controale medicale se pun la dispoziia inspectorilor sanitari, n timpul aciunilor de inspecie. Personalul angajat trebuie s cunoasc toate reglementrile domeniului su de activitate. Personalul angajat trebuie s demonstreze competen n folosirea materialelor i a procedurilor, n conformitate cu responsabilitile atribuite, astfel nct s previn orice pericol pentru sntate. Pentru acordarea primului ajutor n caz de accidente, angajaii trebuie s aib la dispoziie trus de prim ajutor, faciliti i personal instruit pentru acordarea primului ajutor. 3. Igienizarea lenjeriei Pentru urmtoarele activiti trebuie s existe incinte separate prin ui: a) epilare, tratament i machiaj cosmetic; b) pedichiur, manichiur; c) coafur, manichiur; d) frizerie, brbierit, manichiur. Dac n salon se desfoar doar activiti de coafur i/sau frizerie, inclusiv brbierit i manichiur, incinta pentru accesul, recepia i ateptarea publicului este opional. Temperatura de lucru trebuie s fie confortabil i s nu se situeze sub 200C. Utilizarea metodelor, a tipului de produs biocid pentru curare, dezinfecie i sterilizare se face dup cum urmeaz: o se vor folosi prosoape de unic folosin.; o spatule din plastic sau metal, tviele-dezinfecie de nivel sczut sau splare, urmat de imersie complet n produsul dezinfectant apoi cltire cu ap; o orice suprafa inert sau material moale care a fost stropit cu snge sau alte fluide corporale-dezinfecie de nivel intermediar, tergere sau imersie complet biocid, urmat de splare; o orice articol care vine n contact cu mucoasele intacte sau cu pielea lezat ori care

susine un articol steril-dezinfecie de nivel nalt, splare urmat de imersie apoi cltire. Utilizarea unui preparat pentru un client se face prin extragerea unei poriuni din containerul preparatului respectiv pentru evitarea contaminrii produsului, iar repartiia acestuia se face folosindu-se una dintre urmtoarele metode: a) folosirea unei spatule curate pentru scoaterea unei poriuni de substan din container; b) folosirea unui tub din metal sau plastic care poate fi rsturnat; c) folosirea poriunilor individualizate pentru o singur utilizare pentru a preveni contaminarea materialelor n vrac. Produsele se utilizeaz respectnd termenul de valabilitate precizat pe ambalaj. Personalul trebuie s poarte halate sau echipamente de lucru lavabile, curate, de culoare deschis, confecionate special pentru a fi purtate n timpul executrii procedurilor. Toate echipamentele, accesoriile i materialele refolosibile trebuie curate i dezinfectate nainte de utilizarea lor la un nou client. Operaiunile de coafur, frizerie, brbierit se efectueaz respectndu-se urmtoarele: 1. Toate echipamentele i instrumentele folosite trebuie meninute n bun stare de funcionare, iar modul de utilizare trebuie s respecte instruciunile productorului. 2. Prile din echipament care se pot contamina trebuie curate i/sau dezinfectate zilnic, dup necesitate, i acoperite cu hrtie, care se va schimba periodic. 3. Pensulele i casoletele pentru prepararea spumei de ras se cur i se dezinfecteaz dup utilizarea acestora la un singur client. 4. Colectarea prului se va face n saci de polietilen, separat de alte deeuri. 5. Echipamentul, instrumentarul i materialele folosite pentru deservirea clientului fac parte din urmtoarele categorii: a) articole tioase i neptoare care ptrund sau pot leza pielea, cum sunt aparate i lame de ras refolosibile, bricege, foarfeci de tuns i de filat etc.; dup folosirea la un singur client, articolele de unic folosin se arunc, iar cele de multifolosin se sterilizeaz fizic sau chimic, conform prevederilor legale n vigoare; b) articole care vin n contact cu mucoasele, cu pielea lezat sau cu obiectele care susin articolele sterile, precum i pensulele de ras, casoletele; dup folosirea la un singur client, articolele de unic folosin se arunc, iar cele refolosibile se cur i se dezinfecteaz prin dezinfecie de nivel nalt sau se sterilizeaz; c) articole care vin n contact cu pielea intact i prul, fr s aib contact cu mucoasele, cum sunt bigudiuri, piepteni, clame, agrafe, perii, alte articole similare; dup folosirea la un singur client, articolele de unic folosin se arunc, iar cele refolosibile se cur i se dezinfecteaz prin dezinfecie de nivel sczut sau cu un produs detergent-dezinfectant.

Denumire Modul: ADAPTAREA LUCRARILOR LA

2. Bacteoriologie Bacteriologia este tiina care studiaz bacteriile i n special pe cele care produc boli. Bacteriile sunt organisme unicelulare de dimensiuni microscopice (microrganisme). Practic se gsesc peste tot n aer, ap, n alimentaie, n corpul uman (n gur, n intestine, pe piele) Patogenitate capacitatea unui microb de a nvinge sistemul de aprare al organismului i de a determina un proces infecios specific, manifestat clinic. Bacteriile nepatogene nu produc mbolnvirea i sunt considerate inofensive. Bacteriile patogene sunt duntoare i stau la baza apariiei bolilor. Bacterii patogene: a) Cocii celule rotunde sau ovale care singure sau n grup formeaz trei tipuri de bacterii: - displococii produc pneumonia - streptococii produc infecii serioase dac de exemplu avem tieturi netratate n piele - stafilococii cresc sub form de ciorchine i cauzeaz abcese i furuncule b) Bacilii cauzeaz TBC, dizenterie, febr tifoid c) Spirillia cauzeaz sifilisul Parazii i virui Paraziii se transmit cu ajutorul animalelor i plantelor Viruii sunt cele mai mici microrganisme ce intr n celule, cresc i se reproduc pn cnd celula este distrus i apoi se mut la alt celul. Virusul HIV este cel mai de temut virus al zilelor noastre. Acesta slbete imunitatea prin distrugerea celulelor albe ale sngelui. Cile de transmitere a bacteriilor sunt: - gura - nasul - ochii - pielea rnit Rezistena fiecrei persoane este dat de imunitate. Imunitatea poate fi: - natural - artificial Imunitatea natural este dobndit la natere i nseamn rezistena corpului la boli. Imunitatea artificial este dobndit n urma supunerii corpului la o medicaie sau tratament adecvat. nlturarea bacteriilor patogene se realizeaz prin sterilizare. Sterilizarea se poate executa astfel: a) cu ajutorul agenilor fizici: - cldur uscat procesul const n expunerea obiectelor ce urmeaz a fi sterilizate la o temperatur ridicat de aproximativ 300-320 grade Celsius, temperatur la care mor bacteriile. - cldur umed const n imersia obiectelor i fierberea lor n ap timp de 20 minute. Aceast metod nu se mai folosete. - radiaiile ultarviolete reprezint cea mai folosit i mai eficace metod de sterilizare a instrumentelor dup ce acesea au fost splate cu ap i spun i uscat b) cu ajutorul agenilor chimici: - antisepticele ncetinesc procesul de dezvoltare al bacteriilor fr ns a le distruge

Antisepticele pot fi: - tinctur de iod 2% n alcool etilic - acid boric soluie 5% n ap distilat - ap oxigenat 3% - germicidele (dezinfectanii) fac bacteriile inactive Germicidele pot fi: - formaldehid 40% - alcoolul etilic 80 grade (alcool sanitar) - soluie amoniac - hipoclorit de sodiu Instrumentele folosite de manichiurist se vor dezinfecta n mod obligatoriu dup fiecare client, fiind o posibil surs de transmitere a diverselor BOLI Cod modul: 5141.2.F 1. Mustatile Mustatile sunt de mai multe feluri deosebindu-se modelele de mustati scurte, lungi,subtiri, stufoase, late. In functie de forma lor ele poarta anumite denumiri. Cele mai frecvente modele sunt: -mustata Douglas -mustata randunica -mustata musculita -mustata mexicana -mustata mare, intoarsa Lucrarile de mustati se executa dupa barbierit. Lucrarile se incep indiferent de modelul din partea dreapta imediat de sub nara se continua dealungul conturului pana la comisura buzelor. Apoi se executa lucrarea in partea stanga pastrandu-se simetria pt a nu dauna fizionomiei si expresiei fetei. In functie de modelul mustatii se vor aranja partile laterale apoi cu foarfecele se va taia parul de pa langa conturul buzei superioare degajand-o de firele mai lungi. Mustata Douglas Se caracterizeaza printr-o linie tinereascsa ,ea nu depaseste prin lungimea sa comisura buzelor. In portiunea superioara la contur aranjarea mustatiise face cu briciul care se va tine in pozitie dreapta pt a obtine o margine precisa. In partile laterale se poate imprima parul fie o linie dreapta, formandu-se atunci o mustata dreptunghiulara,fie o linie oblica formandu-se in acest caz o mustata ascutita .la cererea clientului se poate forma cu briciul o carare subtire la mijlocul mustatii. Mustata randunica Pentru a executa aceasta mustata se vor scurta firele la circa 2-3 mm lungime,in cazul in care firele de par de la mijlocul mustatiisunt foarte lungi ele se pot scurtacu masina numarul 1.in timpul lucrului lama briciului aluneca spre comisura buzelor intr-o linie arcuita asemanatoare cu aripa randunicii in zbor. Mustata musculita Este situata in gropita ce se afla pe portiuinea dintre nas si buza inferioara. Se curata cu briciul parul de pe portiunea de deasupra buzei superioare, intai pe partea dreapta si apoi pe partea stanga pana in apropierea liniei naturale a gropitei.

Se tund apoi firele de langa conturul buzei superioare si la urma cat mai marunt cele din partea de sus a mustatii. Mustata mexicana Se caracterizeaza printr-o linie pronuntat arcuita asemanatoare unui semicerc. Mustata poate fi mai mult sau mai putin subtiata in partea superioara. La comisura buzelor formeaza o linie arcuita care urmareste exact conformatia gurii si coboara pana in dreptul buzei inferioare. Daca mustata este prea stufoasa se va subtia cu foarfecele. Mustata mare intoarsa Se desparte parul printr-o carare mediana si se vor tunde doar firele mai lungi care depasesc grosul mustatii. Se pastreaza lungimea celorlalte fire de par astfel ca ele sa depaseasca comisura buzelor pt a putea fi intorse si rasucite in forma de spirala. Pe langa aceste modele mai sunt varfuri, mustati late si bombate si mustati late cu firul de par scurt. 2. Lucrari de barbi Asemeni mustatilor se disting mai multe modele de barbi: -barba cioculet -barba format patrat scurta -barba format patrat lunga -barbarotunda semiscurta -barba cubaneza La aranjarea unei barbi si mai ales la precizarea conturului si a formei sale este necesara o mare precizie in taierea parului deoarece barba trebuie sa fie precis conturata, sa aiba o forma simetrica si sa fie aranjata cu fizionomia. Forma si conturul barbii se precizeaza concomitent cu barbieritul obrazului. In cazul in care clientul poarta barba si solicita doar un barbierit se va tine seama in timpul barbieritului sau nasului si conturul acesteia, iar daca este cazul se va aranja si barba. In cazul in care clientul doreste sa-si lase barba este necesar ca in timp ce se barbierest obrazul sa se traseze conturulgeneral al barbii si sa se dea forma dorita. In mod obisnuit se barbieresc intai partile laterale a obrazului si apoi portiunea de sub barbie.In functie de modelul barbii se lasa prelungiri de parti pe maxilare si nu se tund perciunii. Barba cioculet Acopera doar barba, nu se prelungeste pe maxilare si are parul scurt. Barba propriuzisa se tunde cu foarfecele si pieptanul dupa ce i sa trasat conturul general, dar se poate scurta si cu masina numarul 0 si 1 dar luicrarea se va finisa tot cu foarfecele si pieptanele. Barba format patrat scurta Se traseaza conturul barbii cu briciul se va tunde parul de jur imprejurul conturului barbii subtiind gradat. Se va peria cu o perie aspra barba astfel ca firele de par care depasesc conturul inferior sa iasa in evidenta si sa poata fi scurtate egalate cu foarfecele. Aceasta barba este purtata cu o mustata care se uneste cu barba, sau cu o mustata separata delimitata printr-o portiune rasa.

Barba format patrata lunga Dupa ce se stabileste la barbierit conturul si formatul general, se va tunde si se va subtia parul din partile laterale si d esub partile cu foarfecele si cu pieptanele. Totodata se vor feri perciunii care trebuie sa ramana intacti. Se va peria barba pe toata suprafata ei imprimandu-se forma de patrat simetric. Barba rotunda semiscurta Se lucreaza la fel ca la barba patrata dar la inceput se lasa portiuni prelungite de par pe langa maxilar care se subtiaza spre contur. Barba cubaneza La acest model se contureaza cu briciul linia respectiva nu se tund perciunii, iar firele de par de pe intreaga suprafata a barbii se tund si se subtiaza. INGRIJIRI FACIALE ingrijirile faciale au drept scop mentinerea unui aspect placut al obrazului , combaterea ridurilor etc . Ingrijirile faciale care le executa frizerulconstau din aplicare de comprese cat si executarea masajului care poate fi manual sau electric . In principiu aceste ingrijiri se vor efectua in continuarea barberitului . Cand sunt correct executate produc nu numai netezirea trasaturilor fetei ci si o destindere a intrgului organism , de aceea este indicat sa fie recomandata de catre frizer persoanelor surmenate si cu trasaturi crispate de oboseala. APLICAREA COMPRESELOR inainte de inceperea operatiei frizerul se spala pe maini , aseaza un servet din fata spre spate peste mantaua de protectie , spala fata clientului apoi cu apa rece si o sterge cu servetul . Aplica apoi un strat de crema pe toata suprafata obrazului , crema va fi grasa daca pielea clientului este uscata si semigrasa daca pielea este usor acneica sau grasa. Dupa aceasta operatie stergeti cu miscari usoare fata folosind tampoane ( dischete) imbibate intr-o lotiune de fata (tonica) inlaturandu-se astfel toate impuritatile ce au astupat pori si care ar fi anulat eficacitatea tratamentului . Se va aplica din nou un strat de crema pe obraz urmand apoi aplicarea compreselor fierbinti care trebuie sa fie suportabile ( sa nu opareasca fata clientului) . Compresele acopera fata exceptie facand nasul , ele se tin pe fata 2 3 min si se indeparteaza fiind inlocuite cu comprese inmuiate in apa rece . In acest timp se produce o destindere a trasaturilor fetei , o activare a circulatiei sangelui . Daca este nevoie se alterneaza de la 4 pana 6 ori comprese ferbinti cu cele reci pt a obtine efectul corespunzator : relaxarea si netezirea trasaturilor MASAJUL FACIAL se poate executa manual electric sau combinat , in orice caz se executa fie dupa aplicarea compreselor fie dup ace a fost executat barberitul facial . In timpul masajului capul clientului trebuie sa fie fixat pe tetiera intr-o pozitie cat mai comoda . Masajul manual consta din mai multe miscari ce se executa intr-o succesiune prcis stabilita

1 se sprijina degetele mari de partea superioara a capului iar cu celelalte degete se executa miscari de netezire semicirculare pe frunte incepand de la radacina nasului continuand pe deasupra sprancenelor si terminand cu tamplele . Inainte de a ajunge aici se vor ridica degetele exceptie facand cele mici care vor continua miscarea de netezire 2 se vor aseza degetele strans unite de la ambele maini pe mijlocul fruntii de unde vor porni intr-o miscare de netezire inspre tample , aceasta miscare se repeta de 4 -5 ori 3 in jurul ochilor se va executa miscari denumite pianotari ( miscari asemanatoare unor ciocanituri usoare ) consecutive executate cu pulpa degetelor la intervale egale. Pianotarile incep de la coltul exterior al ochiului continuand spre nas. Dupa fiecare pianotare executati si o miscare de netezire cu degetele aratator si mijlociu de la radacina nasului inspre sprancene 4 se cuprinde nasul intre degetul mare si mijlociu de la mana dreapta executand usoare miscari de rotatie incepand de la radacina lui pana la nari. In dreptul narilor se unesc degetele si se executa o miscare dreapta in sens invers deci in sus peste saua nasului . 5 pe fata ( obraji) se vor executa miscari de netezire in semicerc de la barbie spre ochi si de la coltu gurii spre tample in continuare se executa tapotari pe obraji ce constau din usoara lovire a pieleii la intervale scurte cu pulpa degetelor adunate . Se va incepe de la milocul barbiei spre urechi , de la nas spre urechi repetand alternativ aceste miscari de 4 -5 ori . In incheiere se vor executa miscari de netezire de la barbie spre ureche de fiecare parte cand cu o mana cand cu cealalta. 6 pe gat se vor executa de asemenea miscari de netezire incepand de la barbie apoi pe gat in joss pre clavicula sfarsind cu miscarea de la barbie inspre ureche . Miscarile se repeta de 4 -5 ori in asa fel incat sa fie legate continu una de alta. In continuare se va frectiona fata cu apa de colonie BARBERITUL rasul parului de pe fata constituia pana nu demult indeletnicirea de baza a barbierului . Astazi datorita aparitiei si raspandirii in masa a aparatelor de ras manuale sau electrice foarte multi barbati se barberesc singuri pt ca aceste aparate se manuiesc usor si nu cer o pregatire speciala de asemenea preferinta clientelei masculine pt un aspect ingrijit a dus in general la disparitia barbilor si a mustatilor a caror ingrijire necesita timp pretios . In present lucratorul este solicitat cu precadere sa execute frizuri ( tunsori si pieptanaturi) de unde si denumirea de frizer . Cu toate acestea barberitul constituie o latura importanta a meseriei de frizer si necesita o buna pregatire tehnico-profesionala ,multa atentie , rabdare si indemanare . Orice frizer bun trebuie sa cunoasca bine tehnica corecta a barberitului . Barberitul consta in indepartarea parului de pe obraji (fata) aceasta operatie efectuandu-se zilnic sau la doua zile in functie de

crestera parului . Barberitul poate fi facial , la nivelul fetei sau capilar la nivelul pielii capului . Barberitul capilar se executa la cerere mai ales vara sau la indicatia medicului pentru a urma anumite tratamente sau in vederea unor interventii chirurgicale . Indiferent daca este vorba de executarea barberitului fetei sau a capului se disting 2 etape importante 1 sapunitul 2 barberitul propriuzis - aceste etape sunt precedate de o serie de pregatiri speciale PREGATIREA CLIENTULUI se va fixa tetiera la nivelul corespunzator staturii clientului dupa care se va aplica hartia de protectie pe spatar . In cazul barberitului facial se va aseza un servet curat la gat ) hartie sau bumbac) indoit putin pe partea care se va fixa de gulerul camasii scesta avand rolul de a proteja clientul de apa si sapun . Daca executati barberit capilar puneti intai mantaua de tuns dupa care aplicati servetul . In timpul in care se pregateste clientul ptbarberit , frizerul ii examineaza atent fata sau pielea capului pt a observa calitate frirului de par : par aspru , moale , gros sau subtire , directia de crestere afirelor de par , vartejul eventuale leziuni , negi , alunite , comedoane (puncte negre) sau unele cicatrice . Totodata se observa daca clientul nu sufera de boli contagioase de piele cum ar fi : tricofitie , pecingene sau unele eczema. Inainte de a incepe sapunitul se va spala pensula de ras si savoniera . In savoniera se va pune apa calda , frizerul se spala pe maini in fata clientului dandui siguranta ca normele se igiena sunt aplicate Sapunitul prin sapunire parul care urmeaza sa fie raiat ( ras) se inmoaie si permite briciului sa alunece mai usor sis a taie firele de par fara a provoca dureri raniri sau usturimi , de aceea la barberit vom avea grija sa ajunga la radacina pt a se inmuia cat mai bine . Sapunitul se va realiza cu sapun de ras sau pasta de ras cu apa calda . Intai se va pensula bine fata cu pensula inmuiata in apa calda . Sapunul (spuma) se aplica pe piele cu pensula , sapunirea se va incepe de la barbie continuand spre obraji la sfarsit sapunindu-se buza superioara .Se va pensula pielea in continuare pana se va obtine o spuma consistenta . Spuma de sapun are un rol important : nu permite apei sa se scurga de pe piele si mentine apa la radacina firului de par . Totodata grasimea continuta de sapun ajuta la inmuierea parului de aceea prin pensulare se urmareste sa se acopere toate pielea ce urmeaza a fi barberita cu spuma abundenta ferindu-se insa buzele urechile , eventualile cicatrice, alunite etc. Pe partea stanga a fetei spuma trebuie sa fie in intr-o cantitate mai mare pt a se mentine starea de umiditate timp cat mai indelungat . Apoi se va masa bine pielea cu pulpa degetelor aratator , mijlociu si inelar de la mana dreapta timp de 2 -3 minute prin miscari circulare . Prin

masaj parul devine moale si suplu . In general durata sapunitului este in raport cu desimea barbii dar si de calitatea firelor de par , cu cat barba este mai deasa cu atat firele de par sunt mai aspre si se va prelungi sapunitul . Dupa terminarea sapunitului se va indeparta spuma de pe mana dreapta ramasa in urma masajului . Se vor clati mainile de resturile de sapun si se vor sterge cu un prosop . Inainte de executarea operatiei de barberit propriuzis se va ascuti briciu pe curea sau se va schimba lama. Briciul se ascute ori de cate ori este nevoie iar lama se schimba de cate ori este nevoie pe parcursul barberitului . Se va alege un brici potrivit cu caracteristicile parului sau al pielii astfel : pentru parul aspru si des este indicat un brici cu lama lata , pentru pielea neteda se va alege un brici cu lama ingusta . Inainte de intrebuintare briciul se va dezinfecta . Alaturi de brici se aseaza servetul de hartie cu care se va sterge lama de sapun Barberitul barberitul se incepe de la tampla dreapta de sub perciune si se continua pana la jumatatea barbiei dupa care pe gat , se va barberi apoi partea stanga pana la jumatatea barbiei apoi pe gat iar la urma portiunea de deasupra buzei superioare . Pentru un rezultat cat mai bun barberitul se repeta dup ace fata a fost din nou sapunita , taisul briciului urmareste directia de crestere a firului de par. Nu se va rade parul in contra directiei de crestere . A doua oara se va tine seama de dorinta clientului de sensibilitate a pielii ori de unele vartejuri , pe aceste zone parul se poate rade contra directiei sale de crestere . La parul de pe gat se acorda o atentie deosebita deoarece aici se gasesc cele mai multe vartejuri ( fire de par ce cresc in directii diferite) pielea din aceasta zona fiind foarte sensibila . In cazul in care clientul poarta mustata sau barba frizerul are in vedere in timpul lucrului pastrarea modelului ( a formei ) a mustatii sau a barbii cat si a lungimii de par necesare . FORMA SI LUNIGIMEA PERCIUNILOR se vor stabili in functie de dorinta clientului dar mai ales de fizionomia clientului si nu in ultimo rand de cerintele modei. Daca perciuni sunt lungi si stufosi ei se taie cu foarfecele inainte de sapunit . Pentru a executa operatiunea de barberit cat mai usor fara a produce dureri , sau raniri , se va intinde pielea intre degetul mare sic el mijlociu de la mana stanga , astfel ca aceasta sa nu aiba nici o cuta . Prin acest procedeu se observa mai bine directia de crestere a firelor de par si pozitia lor in raport cu taisul briciului . Cand se barbereste parul de pe barbie , mana care intinde pielea nu trebuie sa atinga sau sa apese nasul iar degetele trebuie sa fie uscate pt a nu aluneca in . In timpul barberitului briciul se tine cat mai aplatizat pe piele astfel lama taie cu usurinta parul fara dureri , daca lama briciului se tine vertical se poate intampla ca aceasta san u taie firul de par ci sal smulga producand usturimi sangerari si

chiar iritatii . Deosebit de important pentru reusita de barberit este modul de manevrare a brciului . Acesta trebuie sa alunece lin pe suprafata pielii cu varful inainte . El nu trebuie sa fie impins dar nici sa apese pielea de asemeni nu este permis sa se revina cu lama pe locul odata ras . Parul se va barberi pe portiuni mici ( 2 4 cm) paralele procedeu prin care se evita ruperea firelor de par si iritatiile . Daca pe portiunea care urmeaza a f barberita sa uscat spuma se va sapuni locul din nou sau se umezeste insa in nici un caz nu se va intrebuinta spuma de pe degete sau lama briciului . In cazul in care se produc mici sangerarise va tampona locul cu dezinfectant . Dupa ce sa terminat barberitul propriuzis se va spala fata de sapun si par cu apa calda si rece . Apoi se suca obrazul prin tamponare , apoi se va frectiona cu alcool dupa care se va frectiona fata . La cererea clientului sau la persoanele cu fata uscata se va aplica un strat de crema hranitore ce va contribui la hranirea tesuturilor sau la calmarea eventualelor usturimi . Se executa in continuare un sor masaj cu pulpa degetelor pentru a patrunde crema in piele , apoi tot prin tamponare se va sterge surplusul de crema. In incheiere se pudreaza fata cu pudra de talc cu acjutorul unui tampon de vata , pudra in acest caz are un rol protector astupand pori deschisi de pe pielea proaspat barberita ferind-o astfel de microbi din aer . Se va sterge din nou surplusul de pudra cu coltul servetului uscat iar in contiunare acolo unde este cazul se potriveste mustata cu foarfecele si pieptanele. Manuirea briciului pe portiunile intinse- intinderea pielii se realizeaza pentru ca briciul sa poata aluneca fara pericol pe ea. Barba poate fi rasa temeinic si fara durere numai daca : briciul va lucra intr-un anumit unghi cu pielea iar pielea va fi intinsa uniform in sens invers celui de crestere a firului de par . Pielea trebuie intinsa pentru ca sa se realizeze o suprafata de alunecare neteda si continua pentru brici astfel pericolul de ranire scade iar rasul se va efectua nedureros . Pentru ras se va intrbuinta briciul ori SIFTERUL cu lama interschimbabila . Exista o diversitate mare de aparate pentru ras INTINDEREA PIELII 1 intinderea intr-o directie pentru intinderea obrazului in sus puneti degetul mare pe tampla si cu o miscare usoara trageti pielea in sus , intindeti obrazul intr-o parte asezand doua degete in fata urechii si trageti pielea in diagonala spre inapoi . Pentru intinderea pielii gatului in jos puneti un deget intins pe gat si trageti pielea in jos 2 intinderea pielii in doua directii pe maxilarul inferior puneti degetul mare la circa 5 cm de degetul mijlociu si intindeti pielea prin apasare si tragere usoara spre exterior . Aceiasi tehnica se aplica si la intinderea pielii pentru barbie

MANEVRAREA BRICIULUI luati in mana stanga briciul inchis si deschidetil cu ajutorul degetului mare si aratator de la mana dreapta , degetul mijlociu sprijina deschiderea printr-o usoara apasare a carligului. Tineti briciul cu degetul mare pe o parte a sa si cu aratatorul mijlociul si inelarul pe cealalta parte . Degetul mic sta pe pinten (carlig ) si sprijina manerul . Executati cu ajutorul briciului din incheietura mainii o miscare semicirculara spre stanga . Aveti grija sa nu se miste si antebratul. Rotiti briciul intre degetul mare si celelalte degete in asa fel incat taisul sa fie orientat in sus , acum vetitine briciul in priza cu dosul maini spre fata. Intoarceti mana pentru ca taisul sa fie indreptat spre cealalta parte in jos , executati astfel din incheietura mainii miscari circulare spre dreapta. Atentie toate miscarile destinate rasului se vor face din incheietura maini fara a se misca antebratul . Fixarea unghiului fata de suprafata de ras puneti o foaie de hartie pe marginea unei mese si tineti hartia cu mana stanga , luati briciul deschis tinut cu mana dreapta in priza cu palma spre fata , conduceti lama in unghi ascutit dealungul foii de hartie , incercati sa gasiti singuri unghiul in care lama aluneca pe suprafata de hartie lin si razuitor insa fara a taia hartia. In acelasi scop puteti utilize un balon bine umflat. Intinderea pielii si manevrarea briciului tinut in priza cu palma spre fata , puneti degetul mare al mainii stangi intins spre tampla dreapta , trageti cu ajutorul lui pielea in sus . Puneti briciul in priza cu palma spre fata dar nu complet culcat , conduceti briciul din incheietura mainii usor peste piele in jos, cu doua degete asezate in fata pielii , trageti pielea diagonal spre spate si conduceti briciul asa cum sa aratat spre barbie . Intinderea pielii si manevrarea bricului cu dosul palmei spre fata puneti degetul mare al mainii stangi intins spre tampla stanga si trageti pielea in sus , asezati briciul tinut in priza cu dosul palmei spre fata dar nu culcat complet , conduceti briciul din incheietura maini fiind peste piele in jos . Intinderea pielii si manevrarea briciului tinut in priza cu dosul palmei spre fata in sus . Intindeti pielea gatului diagonal in jos , asezati briciul tinut cu dosul palmei spre piele deasupra degetului si conducetil pe piele pana la jumatatea gatului , repetati aceste exercitii pana veti reusi sa coordonati miscarea simultana a ambelor maini ( o mana intinde pielea , cealalta manevreaza briciul ) . GRESELI CE TREBUIESC EVITATE 1 nu sa fixat tetiera ( la o inaltime corespunzatoare ) veti lucra incordat si nu veti putea manui briciul usor iar pozitia gresita de lucru va duce la un effort fizic ridicat . 2 pielea nu a fost intinsa sufficient : a) nu se va crea o suprafata neteda de ras ; b ) briciul nu va alunca pe piele ; c) nu sunt excluse ranirile 3 briciul este pozitionat prea vertical : a) briciul nu aluneca dealungul pielii

4 briciul nu este condos lejer din incheietura mainii : a) rasul devine dureros si presiunea pe piele va fi prea mare BARBERITUL CAPILAR pentru aceasta se va tuned intai parul daca este lung , fie cu masina de tuns cu nr 1 , fie cu foarfecul . Se scoate mantaua de tuns , se scutura de parul taiat aplicand-o din nou in jurul gatului . La spate peste manta se va aplica un prosop cu care se va sterge capul dupa barberit. Examinati cu atentie ca la barberitul facial pielea capului , urmeaza sapunitul care va dura 3 -5 min executat pe toata pielea capului intocmai ca la barberitul facial. Ascutiti briciul sau schimbati lama dupa care dezinfectatil. Barberitul se incepe de la mijlocul capului dinspre crestet spre partea frontala , se vor barberi portiuni inguste incepand de la dreapta spre stanga capului . Dupa ce sa ras jumatate de cap se ascute din nou briciul sau se schimba lama , se dezinfecteaza si si continua rasul pe a doua jumatate a capului . In tot timpul lucrului frizerul manevreaza briciul dupa directia de crestere a firelor de par . In cazul in care este necesar sau clientul solicita al doilea ras acesta se executa tot in directia de crestere al firului de par . In caz de chelie pronuntata se va executa al doilea ras contra directiei de crestere al firului de par. Dupa barberit se spala bine capul cu apa calda sau rece , se sterge cu prosopul apoi , se frectioneaza cu alcool cu pulpa degetelor pe toata suprafata rasa LUCRARI DE MUSTATI SI BARBI - mustatile sunt de mai multe feluri deosebindu-se astfel modele de muststi scurte , lungi , subtiri , stufoase (late) , in functie de forma lor poarta anumite denumiri . Cele mai frecvent purtate sunt: mustata , randunica ,mustata mexicana, mustata mare intoarsa , DOUGLAS . Lucrarile de mustati se executa dupa barberit. Se va tuned parul ce afost ferit in timpul rasului in forma ceruta de fizionomia clientului si conform cu dorinta acestuia . Lucrarea se incepe indifferent de model din partea dreapta imediat de sub nara si se va continua dealungul conturului pana la comisura buzelor . Apoi se va lucra partea stanga avand grija ca aceasta sa fie perfect simetrica si egala cu cealalta parte. Pentru a nu dauna fizionomiei si expresiei in functie de modelul mustatii se aranjeaza partile laterale cu foarfecele si se va taia parul pe langa conturul buzei superioare degajand-o de firele mai mici . In tot timpul lucrului se va acorda o atentie la contur acesta trebuie sa aiba o linie precisa . Dupa terminarea lucrarii se va peria (pieptana) mustata in directia de crestere a firelor de par pentru a imprima un aspect cat mai ordonat . MUSTATA DOUGLAS este o mustata caracterizata printr-o linie eleganta si tinereasca , ea este mai des solicitata de tineri mai ales cei bruneti pentru nota sa contrastanta ce subliniaza expresia fetei . De

obicei mustata Douglas nu depaseste prin lungimea sa comisura buzelor . In portiunea superioara la contur aranjarea mustatii se va face cu briciul , care va tinut intr-o pozitie dreapta pentru a obtine o margine curate si precisa . In partile laterale se poate imprima parului fie o line dreapta , formanduse astfel o mustata dreptunghiulara , fie o lini oblica realizandu-se o mustata ascutita. La cererea clientului se poate forma cu briciul o carare subtire la mijloc MUSTATA RANDUNICA este o mustata preferata de persoanele ce au depasit 40 ani deoarece imprima fizionomiei pe langa nota de eleganta si seriozitate . Pentru a executa acest tip de mustata se vor scurta firele de par la circa 2 -3 mm lungime . In timpul lucrului lama briciului aluneca spre comisura buzelor intr-o linie arcuita asemanatoare cu aripa unei randunici in zbor . In cazul in care firele de par de la mijlocul mustatii sunt foarte lungi si vor scurta cu msina de tuns ( minicut). Aceasta operatie se efectueaza inainte de a se taia cu foarfecele firele de par de langa conturul buzei superioare. MUSTATA MUSCULITA se va situa in gropita ce se afla pe portiunea dintr nas si buza superioara , se va curate cu briciul parul de pe portiunea de deasupra buzei superioare ( intai in dreapta apoi in stanga) pana in apropierea liniei naturale a gropitei . Se vor tuned apoi firele de par de langa conturul buzei superioare si la urma cat mai marunt cele din partea de sus a mustatii. MUSTATA MEXICANA se va caracteriza printr-o linie pronuntata arcuita asemanatoare unui semicerc . La cererea clientului mustata poate fi mai putin sau mai mult subtiata la partea superioara. Insa la comisura buzelor formeaza o linie arcuita ce urmareste exact conformatia gurii si coboara pana in dreptul buzei inferioare . In timp ce se vor tuned firele de par de langa conturul buzei superioare se va urmari cu atentie ca linia inferioara a mustatii sa corespunda din punct de vedere estetic cu linia superioara a buzei. In cazul in care mustata este prea stufoasa se va subtia cu foarfecele MUSTATA MARE INTOARSA pentru a obtine acest model de mustata prindeti inainte de barberit capetele cu clipsuri pentru a nu fi rase . Despartiti apoi parulul mustatii fie folosind peria fie pieptanele printro carare mediana ( mijloc ) si se vor tuned doar firele mai lungi ce depasesc grosul mustatii . In consecinta se vor tunede primele doua sau trei randuri de fire de par de la conturul buzei superioare dar se va pastra lungimea celorlalte fire de par astfel ca ele sa depaseasca comisura buzelor si sa se rasuceasca (semindoite) Pentru a obtine un effect estetic mai mare finisati forma mustatii mai ales la firele de par de la comisura buzelor ce le veti rasuci cu ajutorul unui fier incalzit in forma de spirala . Pe langa aceste modele de mustati mai sunt solicitate de uni clienti urmatoarele tipuri : - mustati mari stufoase dar fara varfuri - mustati late si bombate

- mustata lata cu firul de par scurt Tehnica de executie desi asemanatoare este adaptata bineinteles fiecarui model in parte astfel la mustatile stufoase fara varfuri se va proceda la fel ca la mustatile stufoase cu varfuri lungi , scurtanduse cu foarfecele perfect simetric doar varfurile . Pentru a obtine mustati late si bombate se vor tunede firele de par in linie dreapta de pe marginea superioara si inferioara ale buzei dar si din partile laterale. La mustatile late dar cu firul de par scurt , scurtati firele de par pana ajungeti la o lungime de 2-3 mm se subtiaza si se egaleaza partile laterale si apoi se vor tuned firele de par pe langa conturul buzei superioare LUCRARI DE BARBI sunt purtate in general de o clientele redusa asemeni mustatilor se disting mai multe tipuri ( modele ) de barbi. -barba cioculet -barba format patrat scurta -barba format patrat lunga -barba rotunda semiscurta si cubaneaza La aranjarea unei barbi si mai ales la precizarea conturului si a formei sale sunt necesare o buna pregatire profesionala . Multa precizie in taierea parului , simt artistic dezvoltat deoarece barba trebuie sa fie prcis conturata sa aiba o forma simetrica si armonizata cu fizionomia . Forma si conturul barbii se precizeaza concomitant cu barberitul obrazului. In cazul in care clientul poarta barba dar solicita un barberit se va tine seama in timpul rasului de forma si conturul acesteia si daca este cazul se va aranja si barba. In cazul in care un client doreste sasi lase barba este necesar ca in timp ce se barbereste obrazul sa se traseze si conturul general al barbii si sa I se dea forma dorita. In mod obinuit se vor barberi intai partile laterale ale obrazului apoi portiunea de sub barbie . In functie de modelul barbii se lasa prelungiri de par pe maxilare sin u se vor tunede perciuni . In continuare se procedeaza ca la barberit , se va spala obrazul cu apa rece , se dezinfecteaza iar apoi se va executa lucrarea propriuzisa efectuandu-se operatiile necesare modelului de barba ales . La aranjarea si formarea barbilor de culoare deschisa (blonde sau albe) se va pune in jurul gatului un servet de culoare neagra care are rolul de a scoate in evidenta barba usurand in consecinta munca frizerului . Uni clienti poarta si barba si mustata de aceea concomitant cu aranjarea barbii se va aranja si mustata , nu trebuie insa neglijat faptulca intre forma mustatii (dimensiune) si a barbii trebuie sa existe un acord estetic aproape tot atat de important ca acordul estetic dintre fizionomie si forma mustatii sau a barbii. BARBA CIOCULET parul va fi intalnit numai pe barbie , nu se va lungi pe maxilare si are parul scurt , se poarta impreuna cu mustata mica ingrijit tunsa . Barba propriuzis se va tuned cu foarfecele dupa ce I sa trasat conturul. Parul poate fi scurtat si cu masina de tuns nr unu dar lucrarea se va finisa tot cu

foarfecele si pieptenele. In tot timpul tunsului se are in vedere ca parul sa se scurteze gradat si sa se piarda contur a carei linie trebuie sa fie ingrjita si precisa BARBA FORMAT PATRAT SCURTA dupa ce sa conturat cu briciul forma barbii se va tuned parul de jur in prejurul barbii subtiind gradat si pierzand pana la portiunea rasa . Se va peria barba cu o perie aspra astfel ca firele ce depasesc conturul inferior sa iasa in evidenta si sa poata fi scurtate (egalate ) cu foarfecele . Aceasta faiba este purtata adesea cu o mustata care se va uni cu barba sau o mustata separate delimitate printr-o mica portiune rasa . BARBA FORMAT PATRAT LUNGA - dup ace sa stability la barberit conturul se va tuned si se va subtia parul din partile laterale si de sub barbie cu foarfecele si pieptanele . Nu se va folosi briciul deoarece se va produce o diferenta de desime a barbii, totodata se vor feri perciuni care trebuie sa ramana intacti. Periati apoi parul pe toata latimea barbii de sus in jos si tundeti parul barbii imprimandui o forma de patrat simetrica. BARBA ROTUNDA SEMISCURTA la acest tip de barba se la lucra la fel ca la barba patrata doar de la inceput se vor lasa portiuni prelungite de par pe linia maxilarelor care se subtiaza si se vor pierde usor spre contur. La sfarsit periati bine parul si taiati simetric firele de par formand o linie simetrica rotunda . BARBA CUBANEZA la acest tip de barba se va contura cu briciul linia respective , nu se vor tunde perciunii iar firele de par de pe intreaga suprafata a barbii se vor subtia si se vor taia daca este cazul . De jur imprejurul barbiei se vor tunde intr-o linie rotunjita firele de par care au fost in prealabil periate cu o periuta aspra. AJUSTATUL BARBII barba poate fi scurtata si aranjata cu pieptanul si foarfeca sau masina de tuns . -etapele scurtarii: 1 tunsul perilor barbii 2 taierea contururilo din zona buzei 3 rasul resturilor suprafetei FELUL DE BARBA 1 barba poate sa acopere toata fata 2 barbijonul 3 favorite 4 mustata PREGATIREA CLIENTULUI - invitati clientul sa ia loc pe scaun si fixate tetiera la o inaltime corespunzatoare , apoi puneti un guler de protectie o pelerine si pentru protectie un servet. Incepeti sa scurtati barba fie folosind masina de tuns fie cu foarfecele si pieptanele. SCURTAREA BARBII CU MASINA DE TUNS pt scurtarea barbii se va folosi o masina special ace poarta numele de minicut cu piesele anexe.Fixati masina de tuns pe cea mai mare lungime de taiere sau

folositi o piesa anexa pentru a mari lungimea taierii . Puneti masina de tuns pe piele sub barba si sprijiniti-o din lateral pentru a putea manevra lejer. Conduceti masina pe piele alunecand usor pana la limita superioara a barbii. In acest fel scurtati barba la lungimea anterior stabilita . Repetati aceiasi procedura in stanga si in dreapta portiunii prelucrate . In zona tamplelor ridicati usor masina alunecand dinspre cap astfel pregatiti trecerea spre parul mai lung al capului . Continuati in acelasi mod in zona barbiei si a gurii scurtand astfel intreaga barba. SCURTAREA SI ARANJARE PARULUI FOLOSIND FOARFECA SI PIEPTANELE asezati pieptanul la limita inferioara a barbii , rotiti pieptanul in asa fel incat marginea lui san u stea pe piele iar dinti pieptanului san u atinga pielea . Asezati foarfeca si taiati parul care depaseste dinti pieptanului . Conduceti pieptanul incet si egal spre partea superioara si ridicatil de pe piele conform cu lungimea dorita a barbii. Taiati si restul barbii in aceiasi maniera , pieptanati apoi barba de mai multe ori pt a verifica scurtare . Prelucrati atent contururile barbii acolo unde trecerea spre partea rasa a fetei nu prezinta o delimitare neta de barba . CONTURAREA taiatul conturului taiati cu foarfeca parul de pe buza superioara conform conturului dorita . In acest scop conduceti bratul inferior al foarfecii cu aratatorul mainii satangi , fiti atenti la precizia taieturii pentru a evita ranirile. RASUL aplicati spuma de ras in afara contururilor , intindeti pielea si radeti in sensul de crestere al parului si radeti tot parul ce nu apartine barbii . Rasul exterior se poate executa si fara spuma cu o masina de tuns fina sau masina de ras. GRESELI CE TREBUIESC EVITATE 1 - tetiera nu a fost bine potrivita clientul sta incomod , gatul clientului nu poate fi lucrat 2 - sa lucrat cu masina folosind o anexa gresita (parul barbii va fi scurtat pra mult sau a ramas barba prea lunga din cauza anexei gresit aleasa) 3 masina de tuns nu a fost sprijinita cu degetul ( nu va putea fi manevrata lejer , lungimea barbii va fi inegala iar clientul resimte neplacut lucrarea ) 4 pieptanul nu a fost manevrat la o distant corecta de piele ( lipseste zona de trecere iar barba va fi prea lunga ori prea scurta) 5 briciul a fost manevrat impotriva sensului de crestere a barbii ( rasul este dureros iar pielea ramane iritata) Capodopere faciale Stiluri bizare de aranjat barbi si mustati Exista si au existat oameni pentru care parul de pe fata a insemnat o adevarata comoara, ei exprimandu-si prin acestea mai mult decat o identitate proprie. Au dat un sens mult mai profund podoabei de par de pe fata, ei creand adevarate capodopere faciale. Exista chiar si campionate mondiale ale mustaciosilor, unde

sunt prezentate cele mai spectaculoase coafuri de mustati si barbi. Aveti mai jos cele mai bizare coafuri de mustati si barbi care cu siguranta va vor surprinde. sunt adevarate opere de arta. De curand chiar a avut loc in America, in statul Alaska, o competitie in care au fost premiate cele mai rasucite mustati, cele mai lungi barbi sau cele mai bizare frizuri faciale. Marele castigator a fost chiar un american pe nume David Traver, cu o frumos impletita barba, care masoara neimpletita 50 de centimetri. Ati auzit si de femeile cu barba? Una dintre ele se numea Annie Jones si a trait in perioada 1865 1902 si aveti mai jos cateva poze cu ea. ;) Cu toate ca a trait intr-o perioada in care lumea nu era atat de deschisa pentru curiozitati sau pentru altfel de oameni, Annie, cu ajutorul mamei ei care a sustinut-o foarte mult, a reusit sa fie acceptata bine de societate si chiar a avut si noroc in dragoste, ea fiind casatorita de 2 ori. Au mai existat si probabil mai exista multe femei cu barba, dar marea majoritate nu sunt decat o curioazitate si marele lor succes il au doar daca isi aleg o cariera in lumea circului. n mod egal la diferite lungimi, prin folosirea dispozitivelor de diferite dimensiuni precum i curirea fazonului i a cefei cu nr. 0, care poate ndeprta total prul de prisos din aceast zon i care nlocuiete cu succes briciul n cazul executrii acestei operaii. Pentru o bun funcionare, maina de tuns trebuie atent ntreinut i curat, dezinfectarea capului de main se impune a se face dup fiecare client. USCTORUL DE PAR~ este aparatul ce se folosete pentru uscatul i aranjatul frizurilor dup splatul prului. Este strict interzis manipularea usctorului de pr cu mna ud. ~APARATUL ELECTRIC DE MASAJ~ se ntrebuineaz pentru masajul facial, capilar i corporal. Coafarea este un proces care are o incarcatura emotionala prin faptul rezultatul sau este legat de aspectul, de imaginea noastra, de impresia pe care ceilalti si-o formeaza despre noi. Totodata, aranjarea coafurii este o expresie a imaginatiei si a personalitatii noastre. Asadar, printre motivele pentru care folosim produsele de coafat sunt: - ma ajuta sa arat ingrijita / aranjata - ma ajuta sa arat eleganta - pot obtine look-ul pe care mi-l doresc - ma ajuta sa ies in evidenta - ma ajuta sa ma simt bine - arat moderna - ma simt atragatoare - imi permit sa-mi controlez parul - dau volum parului - dau stralucire parului - miros placut Cele mai cunoscute produse de coafat sunt fixativul, spuma de par, gelul si ceara, insa exista si

produse care ofera beneficii speciale, cum sunt spuma modelatoare, fluidul pentru volum, crema elastica, etc. Fixativul este un produs pe care se foloseste pentru a finisa coafura, fixand-o in forma dorita. Se pulverizeaza uniform pe parul uscat, de la o distanta de aprox. 20 cm, protejand ochii. Pentru extra volum se pulverizeaza fixativul la radacina firului in sensul invers de crestere al acestuia si apoi se da coafurii forma dorita. Spuma de par se foloseste pentru a modela coafura si pentru a-i da volum. Daca parul este ondulat, cu ajutorul spumei se pot defini foarte usor buclele. Spuma se aplica pe parul umed, se maseaza uniform cu palmele pe tot parul, iar apoi se lasa parul sa se usuce natural sau se foloseste foehn-ul. Se poate aplica spuma si pe parul uscat pentru improspatarea coafurii. Gelul se foloseste pentru a da forma suvitelor, pentru a le defini, pentru a le modela, oferindu-le luciu si aspectul de par umed. Se aplica in cantitati mici pe parul umed sau uscat cu varfurile degetelor, aranjandu-se dupa dorinta coafura. Gelul se foloseste in special pe parul scurt, pentru a modela tepi sau pentru a aranja bretonul, dar se pot defini usor suvitele si daca parul este mai lung. Ceara este ideala pentru aranjarea varfurilor si realizarea efectelor stralucitoare, mai ales pentru coafurile pe par scurt sau de lungime medie. Se aplica numai pe parul uscat, omogenizand o cantitate mica in palme si modeland apoi varfurile suvitelor. Ceara protejeaza varfurile uscate si le da un aspect sanatos. Produsele de coafat de buna calitate contin ingrediente alese astfel incat, pe langa efectul de aranjare, sa protejeze, sa hraneasca sau hidrateze firele de par. Asadar parul nu se va deteriora daca se folosesc produse de coafat de calitate, ci va avea un aspect ingrijit! Un ondulator, o perie rotativa sau o placa de intins parul constituie o investitie buna pentru orice femeie. Cand ai un program alert si nu iti permiti sa pierzi foarte mult timp, un asemenea aparat te ajuta sa te coafezi singura in fata oglinzii, fara sa fii nevoita sa iti faci programare la coafor. Asadar, poti avea bucle mari, carlionti sau un par perfect drept in numai cateva clipe chiar la tine acasa. Ondulatorul Buclele infrumuseteaza fata oricarei femei, fie ca este vorba despre onduleuri mari si bogate sau de unele mici si spiralate. O astfel de coafura este o schimbare de look impresionanta si poate fi la indemana oricarei femei care detine un astfel de aparat Ondularea suvitelor dureaza intre 30 si 60 de minute, in functie de lungimea si desimea parului. Pe langa ondulator, mai ai nevoie de spray fixativ sau ceara, cateva cleme si un ser pentru stralucire (acesta este insa un produs optional). Procesul de ondulare trebui sa aiba loc dupa ce parul a fost spalat, uscat si pieptanat. In functie de

densitatea suvitelor dorite iti poti imparti parul in mai multe parti. Astfel, daca iti doresti o coafura cu volum, cu multe bucle, trebuie sa ondulezi cate o suvita subtire de par. Dupa ondularea fiecarei suvite aceasta se da cu putin fixativ. Parul des si gros se onduleaza mai repede si mai bine decat cel rar si moale. Atentie! Nu iti pieptana suvitele ondulate. Eventual, daca vrei sa le separi si sa para mai dese, iti poti trece degetele prin par. Ondulator Philips Acesta este prevazut cu un invelis ceramic care protejeaza firele de par. Poate fi comandat online. Ondulator Remington Acest model se incalzeste instant, are un diametru de 38 mm (pentru bucle naturale) si are invelisul din ceramica si teflon. Ondulatorul are un control variabil al caldurii pentru toate tipurile de par. Perie rotativa Peria rotativa este un accesoriu foarte util pentru o coafare rapida. Aceasta este un aparat 2 in 1 pentru ca indeplineste atat frunctia uscatorului clasic, cat si a periei de par. O poti folosi dupa fiecare spalare pentru a da parului tau o forma lejera, sau pentru a-ti intoarce parul in interior sau in exterior. Perie de coafat Rowenta Acesta este un produs multifunctional, fiind o combinatie de uscator cu perie. Are doua reglaje de viteza, pentru executie mai rapida. Perie rotativa Braun Aparatul este prevazut cu sistem de incalzire pe aburi si permite uscarea rapida a parului. Aceasta perie este insotita de trei accesorii: o perie mare pentru bucle voluminoase, o perie mica pentru bucle medii si un accesoriu care confera parului volum. Placa de intins parul Daca ai un par cret, ondulat sau pur si simplu neascultator, placa de intins parul este un ajutor de nadejde. De cativa ani, parul drept este o coafura la moda in special adaptat tinutei office, deoarece inspira eleganta si seriozitate. Tocmai de aceea si folosirea frecventa a acestui aparat a creat o serie de controverse: dauneaza sau nu, parului? Astfel, pe piata a aparut o gama larga de modele din ce in ce mai performante pentru a proteja sanatatea parului. Aparatul vine, de obicei, insotit de alte accesorii destinate creponarii sau realizarii buclelor in valuri. Totusi, este de evitat utilizarea acesteia in exces pentru ca poate dauna structurii firelor de par. Placa de intins parul Rowenta Aparatul are un termostat variabil de la 80 grade la 175 grade, cinci reglaje de temperatura, placi ceramice si protectie de supraincalzire. Placa de intins parul Philips Contine perie de modelare, dispozitiv mare pentru coafat, dispozitiv mic pentru coafat, spirala, bucle. Toate placile sunt din ceramica.

Uscator de par Ultimul, dar nu cel din urma este feohnul sau uscatorul de par. Acesta are un rol foarte important in coafarea parului. Desi este indicat ca aparatul sa fie utilizat doar ca este necesar (utilizarea frecventa distruge calitatea firului de par), fiecare femeie ar trebui sa detina un feon. Uscator de par Braun Un aparat mic si compact, cu doua nivele de temperatura si doua viteze. Un aspect important al acestui aparat este faptul ca datorita dimensiunilor sale reduse poate fi bagat cu usurinta in orice geanta de voiaj. Uscator de par Rowenta Un aparat puternic care poate usca rapid parul, indiferent de lungimea sau desimea lui. Acesta este prevazut cu un difuzor de volum care iti va permite sa iti faci o coafura bogata in numai cateva clipe.

Denumire Modul: EFECTUAREA LUCRARILOR DE DECOLORARE SI VOPSIRE A PARULUI Cod modul: 5141.2.H

Decolorarea prulu i Principiul decolorri prului const n a reduce sau a distruge materia colorant (pigmentul) coninut n stratul pigmental al prului. Produsele ntrebuinate pentru decolorarea prului sunt: 1.apa oxigenat care este un lichid incolor, fr miros i se obine prin amestecarea perhidrolului cu ap distilat n proporie variabil, obinnd o concentraie mai mare sau mai mic. Atunci cnd proporia nu este bun, apa oxigenat degaj oxigen activ. Cantitatea de oxigen eliberat poate s contribuie la nereuita unui decolorat sau vopsit sau chiar s nu aib loc decolorarea prului, neutralizarea permanentului rece. Ea trebuie pstrat la rece i ntuneric i se evit orice contact al acesteia cu metalele. Transformarea perhidrolului n ap oxigenat se va face n concentraia necesar lucrrii ce urmeaz a fi executat. 2.pudra decolorant ca LOreal Platin sau Blondoran care este un produs chimic, ce se amestec cu apa oxigenat, cu concentraie de 6% (20 volume) i 9% (30 volume). Pentru a nu duna prului nu trebuie niciodat ca acesta s decoloreze prea puternic. Se pot executa grade diferite de decolorare, care in seama de caracteristicile prului. Se cunosc trei cazuri de decolorare a prului: decolorarea prului cu o nuan (o decolorare uoar) decolorarea prului cu dou nuane (se produce o decolorare accentuat) decolorarea prului cu 3 nuane (se produce o decolorare puternic) Felul i calitatea decolorrii prului depind de mai muli factori: de natura prului de culoarea natural a prului. De ex. un pr negru prin decolorare va deveni rocat, un pr aten prin decolorare va deveni blond rocat, iar un pr blond prin decolorare va deveni blond deschis,

rocat sau blond deschis glbui de durata timpului n care se depune decoloratul de produsul ntrebuinat ct i de concentraia de ap oxigenat folosit De ce nu este suficient o singur decolorare? De ex. Dac ai dori s devenii blond i n loc s obinei o strlucire argintie apare o nuan glbuie urt. Cauza const n faptul c orice culoare natural se decoloreaz printrun amestec din pigmeni de culoare castanie nchis cu pigmeni rocai. Prin oxidare, ns, se distrug doar pigmeni de culoare castanie nchis iar pigmenii rocai rezist la oxidare i stric tonul blond dorit. Corectarea este posibil numai prin nuanarea culorii rocate cu ajutorul tonalizrii (cu timpul dispare prin splare) sau se revopsete printr-o tonalizare intensiv sau cu un colorant din seria nuanelor deschise. n general, aplicarea decolorantului se face pe pr nesplat. n cazul n care perhidrolul nu se amestec corect cu apa, sau apa oxigenat este prea slab ori prea concentrat i pielea capului nu o poate suporta, decoloratul nu reuete provocndu-se uneori arsuri pe pielea capului. Pentru a transforma perhidrolul n ap oxigenat se recurge la msurtori. Cnd se utilizeaz perhidrol cu concentraia de 30 vol., de ex., la obinerea a 100g ap oxigenat de 9% se amestec 30ml perhidrol+70ml ap distilat iar pentru prepararea a 100g ap oxigenat de 6% amestecm: 20ml perhidrol cu 80ml ap distilat. Atenie! dac nu avei ap distilat folosii apa fiart i rcit. pentru culori nchise folosii un tub de vopsea (de 60g) 60ml ap oxigenat de 6% (20 volume) pentru culori deschise folosii un tub de vopsea (de 60g) 60ml ap oxigenat de 9% (30 volume) Executarea decolorri prului Pentru executarea decolorrii prului este nevoie de: -un vas de sticl, porelan sau plastic (nu din metal); -o pensul; -mnui; -pudr de decolorat (LOreal, Blondoran sau Blondor); -ap oxigenat (de 20 volume i 30 volume). Apa oxigenat se amestec cu pudr de decolorat pn cnd preparatul devine ca o smntn slab. Nu este admis ca apa oxigenat s depeasc concentraia maxim de 9% (cu excepia decolorrii uvielor 12%). Cnd se folosete o concentraie mai mare, n scurt timp prul se ntinde ca un elastic, devine gelatinos i se rupe. Pentru decolorarea prului la rdcin se procedeaz n felul urmtor: se separ prul n patru, se face o crare de la frunte la ceaf i una de la o ureche la cealalt. Se depune decolorantul, ncepnd de la spatele capului pe rdcinile crescute, cobornd spre ceaf. Dup aceea se va decolora i poriunea din fa

prin trasarea de mici uvie. Timpul de oxidare este ntre 10-60 min (de la caz la caz), dup care se trece la splarea prului, chiar dac nu s-a obinut culoarea dorit, deoarece dup acest timp produsul nu mai oxideaz (nu mai lucreaz). n primul rnd se ndeprteaz prin limpezire cu ap cldu (mai mult rece) ntreaga cantitate de decolorant, dup care se spal prul foarte uor, cu un ampon nealcalin, deoarece pielea capului, fiind foarte sensibil, nu va putea suporta un splat dur. Cnd se execut decolorarea pentru prima dat exist trei posibiliti: -aplicarea decoloratului pe vrfurile uvielor; -aplicarea decolorantului pe lungime i vrfuri; aplicarea decolorantului pe toat lungimea prului (vrfuri, lungime i rdcin). La prima decolorare trebuie s se lucreze cu atenie pentru a obine o culoare uniform. Se procedeaz astfel: se face o crare despritoare de la frunte la ceaf i de la o ureche la cealalt. Prin alegerea de mici uvie se depune decolorantul pe lungimea i vrfurile prului. Operaia se ncepe de la spate acordnd mult atenie ca decolorantul s nu ating rdcinile. Dac decolorantul atinge rdcinile ele se vor decolora mai repede (din cauza cldurii capului) i nu se va putea obine o nuan uniform. Dup aceea se decoloreaz poriunea de pr din fa. Cnd s-a obinut nuana dorit, se piaptn prul i prin alegerea de mici uvie se depune decolorantul i la rdcin. Cnd culoarea prului s-a uniformizat i s-a obinut nuana dorit se trece la splat. Decolorarea prului nainte de vopsire De multe ori se ntmpl ca nainte de vopsire s fie necesar o decolorare a prului. Aceasta se impune atunci cnd se urmrete obinerea unei nuane mai deschise dect nuana natural. n acest caz, se va decolora (rdcina sau tot prul) i cnd s-a obinut prin decolorare nuanat dorit se spal prul uor i se vopsete n nuana dorit. Executarea uvielor uviele pot fi de mai multe tipuri. Pentru a executa vopsirea n dou sau mai multe nuane, se va proceda n felul urmtor: -uviele realizate cu ajutorul bonetei: indiferent dac prul este vopsit sau natural, se va pieptna bine prul, apoi se va pune o bonet de plastic subire. Cu un ac de croetat se gurete boneta i se scot uviele de pr. Aceste uvie se vopsesc sau se decoloreaz, aplicndu-se preparatul ca la decolorat (cu o concentraie maxim de 12%) i se las s se acioneze n funcie de calitatea prulluii de dorina clientei cca. 30 min. Este bine ca preparatul s fie pregtit dup ce s-a ncheiat executarea (scoaterea) uvielor. Dup expirarea timpului de execuie se limpezete prul apoi se scoate boneta de plastic i se spal bine prul cu ampon. -uviele executate cu folie de aluminiu reprezint o alt metod de a realiza uviele. Avantajele fa

de cele realizate cu boneta constau n faptul c, datorit acestei tehnici, se pot realiza uvie i pe un pr lung fr riscul ncurcrii lui, se pot alege diferite moduri de alegere a uvielor i, n plus, se pot realiza cu mai mult uurin uvie de culori diferite concomitent, mai uor. Dezavantajul este c trebuie avut o atenie mrita fa de posibilitatea producerii de insulie. Atenie! Preparatul nu trebuie lsat neaplicat mai mult de 5 min. deoarece se oxideaz i-i pierde din caliti. Nu se pune amoniac n pudra de decolorat i este bine ca prul s nu fie splat de prea curnd. n timp ce decolorm, trebuie avut n vedere s nu facem insulie. Timpul de acionare se calculeaz dup ce s-a terminat de aplicat preparatul pe ultima uvi de pr. Decapatul Prin decapat nelegem scoaterea petelor de pe pr. Se poate executa cu pudra de decolorat i cu apa oxigenat de 30 de volume, sau cu vopsea (blondul ce l mai deschis din gama respectiv) cu ap oxigenat de 30 de volume. O client poate avea 2-3 culori pe pr. n acest caz, se ncepe decolorarea ncepnd cu cea mai nchis culoare, indiferent unde se afl. Este bine s se nceap cu vrfurile i ultima dat cu rdcina, care lucreaz mult mai repede. Materialele necesare sunt: manta, pensula de vopsit, mnui, vazona (din sticl sau plastic), piepten cu dinii mari. Vopsirea parului (definitie, tipuri, ustensile); Ce trebuie s facem nainte de vopsit? ntotdeauna, coafeza/coaforul tre buie s fac testul de toleran a vopselei asupra clientei; s se aleag vopseaua mpreun cu aceasta; s constate care este calitatea prului clientei, gradul de degradare, procentul de fire albe, dac a mai fost vopsit sau decolorat, pete de alt nuan, culoarea natural a prului clientei. Dup aceste constatri i dup discuia cu clienta, trebuie pregtite produsele i ustensilele de luvcru(vopseaua se pregtete ntotdeauna n faa clientei). Ustensilele pentru vopsit sunt aceleai ca i pentru decolorat: manta, pensul de vopsit, mnui, vazona, piepten cu dinii rari. Vopseaua se poate aplica, de la caz la cz, fr operaii prealabile ca decolorarea sau splarea. n cazul unui pr normal sau foarte gras se recomand splarea lui nainte degresarea i aplicarea vopselei pe prul umed. n cazul unui pr degradat i usct se recomand ca el s fie nesplat. n cazul n care procentul de fire albe este de peste 50%, aplicarea se ncepe din fa. n cazul prului blond se poate face o repigmentare (vezi mai jos). naintea vopsirii, coafeza are datoria de a executa un test de toleran aplicnd o cantitate minim de vopsea n spatele urechii. Se va verifica dup 24 de ore. Culoarea cu care se va vopsi trebuie aleas n funcie i de fizionomia i personalitatea clientei. Tehnica vopsirii: La baz, se au n vedere trei metode:

tonalizarea; colorarea; decolorarea. 1.La tonalizare, pigmenii colorani nconjoar firul de pr acoperind numai suprafaa exterioar a firului de pr. 2.Prin colorare, pigmenii ptrund i n interiorul firului de pr. 3.Decolorarea distruge parial sau total pigmenii prului. 1.Produsele tonalizatoare se gsesc sub form de spum, lichide, creme i se recunosc prin aceea c nu conin oxidant care s se amestece suplimentar n colorant. Preparatul se aplic pe prul umed aa cum se prezint el n comer. Produsele de tonelizare conin colorani direci care coloreaz pigmenii sub form definitiv. Ei nconjoar firul de pr ca o pelicul, ptrunznd n cel mai bun caz doar n stratul de suprafa al firului de pr. Produsul de tonalizare de culoare nchis ntrete doar culoarea natural a prului. Pigmenii de aceeai nuan cu cea a prului pot da numai reflexe, iar cei deschii nu sunt vizibili pe un pr de culoare nazural nchis, ci numai pe o culoare a prului deschis sau pe pr decolorat. Avantajele tonelizrii: nu atac stratul de keratin; schimbarea culorii este reversibil. Dezavantajele tonalizrii: nu se poate face prul mai deschis la culoare; prul crunt poate fi doar nuanat; prul nchis devine mai ntunecat la culoare, dar nu pentru mult timp. 2.Vopsirea schimb pentru mult timp culoarea prului.Produsele sunt uor de recunoscut pentru c n ambalajul acestora se gsete oxidantul care trebuie amestecat n colorantul de baz. Vopseaua este constituit din: colorantul de baz, care poate fi emulsie sau crem, aceast substan fiind constituit din particule microscopice care ptrund ntr-o prim etap dincolo de stratul solzos al firului de pr; oxidant, care se leag de colorantul din prima etap de pigmentare, mrind volumul pigmenilor, astfel c acetia se fixeaz n firul de pr. Dezavantajele vopsirii: n funcie de gradul de modificare al culorii se poate observa dup vopsire prul crescut la rdcin. Alergia: Dintre toate produsele cosmetice, coloranii ocup primele locuri din cauza reaciilor alergice. Eate bine ca orice client avem, n mod special dac nu s-a mai vopsit niciodat, s-i facem testul. Acesta se execut n felul urmtor: se aplic pe corp ntr-un loc mai puin vizibil, un pic de vopsea, care se lsa 24 ore urmrindu-se reacia evident prin colorarea pielii. Culoarea prului Ca i n cazul culorii pielii, ea este dat de pigmeni. Pigmentul colororant din firul de pr se afl n epiteliul foliculului i este format din granule de melanin de culoare maron nchis, neagr sau un rou difuz. Prin culoare se nelege senzaa vizual prin care au loc dou fenomene: senzaia de culoare

perceput de ochiul uman i proprietatea unui corp de a fi colorat. Cele dou fenomene depind de lumin. Culorile se mpart n doup categorii: culori uoare, deschise i culori grele, nchise. Cum se taie culorile? -dac prul este rocat, se taie cu verde; -dac prul este galben, se taie cu violet; -dac prul este albastru, se taie cu violet; dac prul este gri, se taie cu rou pentru a iei bej. Prepararea apei oxigenate pentru culorile de vopsea -NEGRU i BRUN apa oxigenat poate fi cuprins ntre 5-10% ex.: 5%=5 ml perhidrol+95 ml ap distilat -CASTANIU NCHIS i MEDIU ntre10-20 % -CASTANIU DESCHIS 20% -ROCAT 20% -BLOND 20% -BLOND MEDIU i DESCHIS 20-30% -BLOND FOARTE DESCHIS i PLATINAT 30% Repigmentarea; Repigmentarea firelor de pr const n vopsirea prului fr a aduga oxidantul n vopsea. Timp de acionare: 15 min, dup care se aplic restul de vopsea amestecat cu oxidant. Aplicarea vopselei se face exact ca la decolorat cu urmtoarea excepie: se ncepe din fa, n cazul prului grizonat sau alb i se insist la fiecare me de pr. Modul de obtinere a diferitelor culori; Pentru culorile castanii:dac prul natural este mai nchis dect nuana dorit, se decoloreaz prul pentru a se obine o culoare cu o nuan mai deschis dect cea dorit i apoi se aplic vopseaua; dac prul natural este o nuan mai deschis dect cea dorit, se aplic nuana dorit directpe prul splat sau nesplat (de la caz la caz); iar dac se urmrete a se obine nuana de castaniu rocat, se vor aplica n plus 2-3 picturi de amoniac pentru a da tenta de roiatic. Pentru culorile de BLOND,: dac nuana prului natural este mai nchis, se va decolora prul n prealabil la o nuan mai descis dect cea dorit, apoi se aplic vopseaua; pentru BLOND PLATINAT, indiferent de culoarea natural a prului, se va decolora n prealabil prul; pentru nuana de BLOND SUEDEZ se decoloreaz de asemenea prul pn la o nuan foarte deschis; n cazul n care se urmrete obinerea unei nuane de BLOND ROCAT nchis, mijlociu sau deschis, este indicat de asemenea decolorarea prului nainte de aplicarea vopselei. Aceast ultim nuan se poate obine i fr o decolorare prealabil, ns trebuie avut o mare atenie referitor la prul natural: culoarea prului natural s fie uniform. Pentru culoarea TIZIAN (rou aprins), indiferent de culoarea de baz a prului natural, se va face o decolorare, apoi se va aplica nuana de vopsea de culoare rou aprins. Tipul de culoare in functie de anotimp;

Tipul primvratec este dat de culoarea delicat, aproape transparent a feei, cu o tonalitatea subcutanat bej-deschis i cu mbujorri de piersic. Deosebit de calde sunt toate tonurile nuanelor de blond de la paiul gri luminos pn la culoarea intens de miere sau uviele luminoase n tonuri aurii. Este indicat s se lumineze prul pentru a sublinia culoarea delicat a feei. Tipul vratec este dat de culoarea rece a feei, chiar palid. Rumeneala obrazului, dac exist, are o nuan roz-albstrie. Deosebit de favorabile sunt toate culorile reci i estompate. La seria de nuane blonde sunt favorabile toate tonurile n afar de cele cu efect cald auriu, iar la secia de rou, tonurile rocate albstrui. Tipul autumnal este dat de pielea neted, cu o culoare ca cea a fildeului pn la galben, adesea fr obraji rumeni. Deosebit de favorabile sunt toate nuanele de rocat i brun cu tendina spre auriu i armiu. Trebuie s se evite nuana cea mai deschis de blond deoarece face faa s par searbd. De asemenea, trebuie s se evite nuanele de albastru-violet i rocat care dau feei o culoare de gutuie. Se recomand alegerea unor nuane ct mai apropiate de prul natural. Tipul hibernal este dat de culoarea alb de lapte a feei, fr rumeneal sau culoarea mslinie cu nuane albstrui. Deosebit de favorabile sunt tonurile brune care subliniaz culoarea nchis, natural a prului. Elegant numai pentru tipul iernatic este prul negru-albstrui. Din seria tonurilor rocate sunt potrivite nuanele intense de violet-albstrui. Evitai toate variantele de pr deschis i cele castanii, cu tendina spre reflexe calde, armii. Acestea fac ca acest chip s arate obosit. Culorile de par natural (grupa Koleston si grupa Londa) Grupa KOLESTON: 3. negru; 4. brun; 5. castaniu nchis; 6. castaniu; 7. castaniu deschis; 8. blond nchis; 9. blond deschis; 10. blond rocat; 11. blond nordic; 12. rocat nchis; 13. rocat; 14. rocat deschis. Grupa KOLESTON I.Grupa de baz: 300 negru corbo; 302 negru; 303 castaniu nchis; 305 castaniu deschis; 306 aten nchis; 307 blond; 308 blond deschis; 309 blond foarte descis;

310 ivoar (blond platnat). Grupa MAT: 306/2 blond mat deschis; 307/2 blond mat; 308/2 blond deschis; 309/2 blond mat foarte descis; 310/2 blond mat pastel; 0/2 extra mat (culoare ajuttoare) Culorile pastelate le vom ntlni numai la blond. Grupa auriu-acaju: 304/5 acaju nchis; 305/5 acaju; 307/5 acaju deschis. Grupa rou violet: 303/66 mahon; 304/66 rou aprins (tizian); 305/66 bordeau; 303/6 ciclamen; 304/6 rou; 307/6 rou malaga 66 nuane de violet la Koleston; Culorile care au /66 pot fi i culori ajuttoare. Grupa cenuiu: 306/1 blond cenuiu nchis; 307/1 blond cenuiu; 308/1 blond cenuiu deschis; 309/1 cenuiu foarte deschis; 310/1 cenuiu pastel; 311/1 blond cenuiu special; 0/1 grafit. Toate aceste vopsele nu se pot folosi dect pe pr decolorat Grupa auriu rocat: 305/4 castaniu acaju; 303/4 brun castaniu nchis; 0/4 rou aprins (culoare ajuttoare); 308/4 auriu rocat; 306/3 moca; 307/3 noazet (culoarea nucii sau alunei); 309/3 blond auriu; 310/3 auriu pastel; 0/3 auriu Grupa perla: 0/8 albastru gri; 308/8 blond nordic; 309/8 argintiu; 310/8 blond perla pastel; 0/9 gri cenuiu; 308/9 blond cenuiu deschis; 310/9 blond cenuiu pastel; 311/9 blond special. ANTEPRENORIAT Coafura ca afacere Primul pas dup terminarea colii de specializare este acela de a alege calea pe care dorii s o urmai. n mod normal, primul lucru ar nsemna angajarea. Pentru aceasta trebuie s fii informai cu privire la

cerinele angajatorului care sunt de obicei: angajatul vine cu trusa personal; produsele cu care lucreaz le cumpr firma, dar le reine salariatului, care este pltit procentual din totalul ncasat (ntre 30 i 50% din ncasatul fr TVA al angajatului; convorbirile telefonice sunt pltite de angajat, angajatorul pltind numai abonamentul.Pentru nceput e bine s alegei un post formativ n care s acumulai experien de lucru. Contractul ar trebui s conin i o anex care s cuprind sarcinile care i revin specialistului, cum ar fi: obligativitatea ntocmirii fiei clientei; curenia la postul de lucru; curenia n general n salon etc. n acest post putei rmne ntre 1 i 2 ani, dup care ar trebui s reuii s avansai. Urmtorul pas poate fi realizat n momentul n care putei face o medie a clientelor fidele pe lun. Dac acestea sunt n numr de 25-30, atunci putei s trecei la treapta urmtoare, i anume cea de liberprofesionist, conform decretului 54. Astfel, dvs. suntei cel/cea care v calculai un venit aproximativ pe an, pltind astfel impozitul pe venit i, n plus, angajatorul are de ctigat prin faptul c este scutit de anumite taxe. n acest moment, dvs. Suntei considerat o firm, i deci, contractul dintre dvs. i angajator va fi un contract de colaborare ntre firme. Urmtorul pas este acela de a v deschide unul sau mai multe saloane de nfrumuseare i s devenii chiar dvs. angajator. ns acum responsabilitatea dvs. a crescut, deoarece trebuie s gsii un loc potrivit pentru deschiderea salonului i de a lupta pentru ca acest salon s ndeplineasc condiiile de funcionare adecvate. Este bine s alegei un spaiu stradal, la parter, pe ct posibil pe o arter circulat, cu trotuar i cu vitrina cu latura cea mai ntins la trotuar*. Spaiul ales trebuie s cuprind urmtoarele utiliti: ap cald i rece (este necesar un boiler obligatoriu); curent electric; prize individuale la fiecare post, ntreruptor general la tablou; sifoane n podea, nclzire central (aer condiionat); podea (de preferat gresie) i perei lavabili; grup sanitar (u ntre wc i lavoir); vestiar pentru salariai; loc amenajat pentru haine clientel; chiuvet n sal; minim 2-3 posturi; una sau mai multe uniti de splare; scaune de coafur; ucenic; una sau mai multe cti de coafur; sterilizator i soluii dezinfectante.
*

UN EXEMPLU DE URMAT! Cu o strategie bine pusa la punct, saloanele de infrumusetare au reusit sa reziste pe piata si in perioada crizei. Cu investitii initiale de cateva mii sau zeci de mii de euro si cu preturi adaptate in functie de veniturile clientilor, aceste centre capata notorietate in randul romancelor. Simona Cosovanu a infiintat salonul de cosmetica si infrumusetare corporala Michelle din Suceava

in 2003. Desi avea doar 28 de ani si nu avea experienta in domeniu, in acel moment a considerat ca sectorul serviciilor va cunoaste o dezvoltare mult mai accentuata in viitor. "Inainte de a demara investitiile initiale am facut o vizita de documentare la un salon al unei prietene, insa mai tarziu aveam sa aflam ca acea vizita nu ne-a ajutat prea mult. Practic, tot ce am invatat a fost pe banii nostri", explica Simona Cosovanu. Primii clienti ai salonului au aparut in urma unei minicampanii de promovare, prin care au fost anuntate serviciile oferite, dar si preturile aferente. Strategia dupa care Simona Cosovanu s-a ghidat a fost "un client multumit va reveni la noi si va aduce cu el un nou client", astfel ca salonul s-a specializat pe o anumita gama de servicii pentru care se putea oferi o calitate superioara. "Odata cu criza, strategia noastra s-a modificat, astfel ca am redus preturile", potrivit antreprenoarei. Aceasta masura a fost completata de o campanie solida de promovare, prin utilizarea pliantelor, a SMSurilor, dar si a e-mail marketingului, alaturi de afisarea pe site-ul salonului a listei complete de preturi. Totodata, a fost creat un forum care se doreste a fi un barometru al serviciilor si preturilor practicate de saloanele din Suceava. "Scopul acestei actiuni a fost cresterea cotei de piata a afacerii noastre, profitul obtinut fiind pe planul secund", spune Simona Cosoveanu. Clientii platesc intre 15 si 1.000 de lei lunar Media de varsta a clientilor salonului Michelle este de 25-35 de ani, acestia provenind din toate categoriile sociale. Cei cu venituri reduse lasa la salon, in medie, 15-20 lei (3,7-5 euro), cei cu venituri medii, 35-100 de lei (8,60-24,5 euro), in timp ce clientii cu venituri peste medie aleg salonul in special pentru serviciile exclusiviste oferite si platesc in medie 750-1.000 de lei lunar (184 - 245 euro). Salonul Michelle ofera o gama variata de servicii, de la modelare corporala (LPG Cellu M6, LPG Lift M6, impachetari) pana la epila tratamente cosmetice, manichiura, pedichiura sau capsula SPA (Dermalife Spa Jet), utilizata in tratamentele corporale. Periodic, salonul Michelle pregateste promotii "fulger", prin care clientii pot beneficia timp de o saptamana de unul sau mai multe servicii la preturi foarte mici. Afacerea Simonei Cosovanu a pornit la drum cu un singur angajat, ce a fost recrutat in urma unui anunt dat la mica publicitate. In prezent exista patru angajati. "O atentie deosebita am acordat-o resurselor umane. In acest moment putem spune ca avem cei mai buni profesionisti, de care avem grija sa fie in permanenta multumiti si mandri ca lucreaza la noi si cu noi. De asemenea, fetele din echipa noastra participa in mod regulat la training-uri si seminarii de profil", afirma Simona Cosovanu. Cu o strategie adaptata, ramai pe piata si pe timp de criza

Concurenta pe piata saloanelor de infrumusetare a fost destul de mare inca de la inceput, in conditiile in care perioada de boom economic a condus la explozia numarului de saloane, majoritatea cu investitii reduse, considera antreprenoarea suceveana. In prezent insa, multe dintre unitatile deschise in ultimii ani resimt foarte puternic criza, pe de o parte din cauza reducerii numarului de clienti si, in consecinta, a cifrei de afaceri, iar pe de alta parte, pe fondul absentei unei strategii optime, crede Cosovanu. Suma initiala cu care salonul a pornit s-a situat la cateva mii de euro, iar in 2007 au fost realizate investitii majore in renovarea spatiului in care se desfasoara activitatile, dar si in achizitia de aparatura. Totodata, salonul a obtinut anul trecut finantare de la Uniunea Europeana, cu ajutorul careia au cumparat un aparat performant de modelare corporala (LPG Cellu M6), o capsula Dermalife Spa Jet, un calculator, dar si un soft specializat pentru saloanele cosmetice. Valoarea totala a proiectului s-a ridicat la circa 50.000 de euro, din care 16.000 de euro sunt fonduri europene. Salonul Michelle a inregistrat in 2009 o cifra de afaceri de 79.200 lei (aproape 20.000 de euro), in crestere cu aproximativ 16% fata de anul precedent. "Acest lucru s-a datorat atat investitiilor realizate prin fondurile europene, cat si strategiei noastre anticriza", explica Simona Cosovanu. Investitia