Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Targoviste, 2013
Cuprins
ARGUMENT....................................................................................................4 CAPITOLUL I. FINANTELE INTEPRINDERII..............................................................................6 I.1.1.ESENA
I ROLUL FINANELOR NTREPRINDERII............................................................................6 FINANELOR NTREPRINDERII......................................................................................8 NTREPRINDERII: CONCEPT I FORME DE MANIFESTARE ALE ACESTUIA.....................................10
I.1.2FUNCIILE
I.1.3.CAPITALUL
II.1.1.Fondurile proprii si cele imprumutate...............................................................11 II.1.2. Creditul bancar................................................................................................13 II.1.3. Emiterea de actiuni si obligatiuni ...................................................................13 II.1.4. Programe speciale de finantare.......................................................................14 II.1.5. Fondurile de capital de risc.............................................................................15 II.1.6. Leasing............................................................................................................16 II.1.7. Creditele de la furnizori si clienti ....................................................................17 II.2 CREDITELE
BANCARE PE TERMEN SCURT...................................................................................18
II.2.1 Destinatie:........................................................................................................18 II.2.2.Avantajele creditelor pe termen scurt..............................................................18 CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ............................................................................................26 III.1. STUDIU DE CAZ PRIVIND CREDITELE BANCARE.....................................................26 III.1.1. Stai la rnd s dai bani...................................................................................27 III.1.2.BEIA DE CUVINTE...........................................................................................28 III.1.3. NTI BANII, APOI VEZI I MARFA!..................................................................28 III.1.4. TE VD, TE VD !........................................................................................28 III.1.5. COSTURILE UNUI CREDIT................................................................................29 III.1.6.DOBNDA ANUAL EFECTIV (DAE)................................................................31 BIBLIOGRAFIE..............................................................................................33
ARGUMENT
Pentru a-si realiza obiectul de activitate in vederea obtinerii de profit, orice intreprindere cu activitate industriala, comerciala, de servicii sau de alta natura, efectueaza in mod curent tranzactii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii. Operatiile curente de cumparari si vanzari de bunuri si servicii dau continut functiei comerciale a unei firme si se efectueaza pe baza politicilor de cumparari si vanzari stabilite de managerii firmei. In capul societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor la pret cu amanuntul numarul tranzactiilor de cumparari si vanzari este nelimitat in cursul unei perioade de gestiune luata in considerare, deoarece marfurile sunt acele elemente de stocuri care se achizitioneaza in vederea revanzarii fara a suferi modificari sau cu modificari neesentiale . Derularea operatiunilor de cumparari si vanzari de marfuri se face de regula plecand de la pretul de vanzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adica pretul definitiv negociat intre vanzator si cumparator. Marfurile la pret de vanzare cu amanuntul presupun o evaluare initiala la pret de vanzare , ajungandu-se la valoarea pretului cu amanuntul prin aplicarea marjei brute. Pentru realizarea funciilor contabilitii: de informare, decizie i control, este necesar ca n urma lucrrilor curente de contabilitate s se sintetizeze periodic informaiile generate de conturi i calculele contabile, n documente de sintez expresiv i relevante, accesibile nu numai specialitilor, ci i celor interesai de gestiunea unitii patrimoniale n calitate de: investitor, administrator, banc, creditor, fiscalitate i alte organisme economice i sociale. Aceste documente de sintez constituie obiectul de baz al contabilitaii financiare, deoarece redau o imagine fidel asupra situaiei patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a ntreprinderii. Potrivit Legii 31/1990 privind societile comerciale i a Legii Contabilitii 82/1991, toi agenii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligai s ntocmeasc bilan contabil.
Bilanul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale. Bilanul contabil contribuie s dea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i asupra rezultatelor obinute de unitatea patrimonial, care presupune: respectarea cu bun credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului; respectarea principiilor: prudenei, permanenei metodelor, continuitatea posturile nscrise n bilan trebuie s corespund cu datele nregistrate n
activitii bilanului de deschidere cu cel de nchidere, a noncompensrii; contabilitate, puse de acord cu inventarul. Procedeu principal al metodei contabilitii i baz informaional fundamental, bilanul propriu-zis este un tablou care cuprinde n form sintetic i n expresie valoric mijloacele economice Bilanul este documentul contabil de sintez, prin care se prezint activul i pasivul unitii patrimoniale la nchiderea exerciiului, precum i n celelalte situaii prevzute de Legea Contabilitii. Importana bilanului contabil deriv din funciile pe care acesta le ndeplinete: 1) 2) 3) funcia de generalizare a datelor contabilitii; funcia de cunoatere a mersului activitii economico-financiare; funcia previzional.
1) Funcia de generalizare a datelor n ciclul contabil de prelucrare a informaiilor izvorte din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitii curente, dup criterii bine stabilite, ntr-un numr restrns de indicatori, care s poat oferi o imagine de ansamblu asupra situaiei economico-financiare a unitii patrimoniale. 2) Funcia de analiz a mersului activitii economico-financiare se manifest prin aceea c, pe baza bilanului contabil se analizeaz periodic, gradul realizrii indicatorilor proiectai i a rezultatelor, se identific rezerve i se stabilesc msuri de perfecionare a activitii economice i financiare. Adunrile Generale ale Acionarilor, Consiliile de Administraie, managerii unitilor patrimoniale analizeaz periodic situaia economico-financiar, pe baza bilanului contabil, a anexelor sale i a raportului de gestiune, componente de baz ale drii de seama contabile. 3) Funcia previzional const n posibilitatea oferit de bilan de a orienta activitatea viitoare. n acest scop, ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli pentru perioadele urmtoare se fundamenteaz pe situaia patrimonial i a rezultatelor din perioada considerat baza de raportare.
Capitolul I. Finantele inteprinderii Bazele conceptuale ale fiecrei tiine pot fi formulate prin definirea obiectului de studiu. Obiectul de studiu al finanelor ntreprinderii sunt relaiile financiare, resursele financiare i fluxurile financiare. n vederea obinerii unei nalte eficiene, unui profit maxim, activitatea financiar a ntreprinderilor trebuie organizat n mod tiinific pornind de la obiectivele pe care i le propun fiecare ntreprindere, innd seama de cerinele economiei de pia, de exigenele cererii i ofertei. Asupra organizrii, funcionrii i eficienei finanelor ntreprinderilor influeneaz ntr-o msur important metodele de management al ntreprinderilor. Finanele ntreprinderii pot fi privite din 3 puncte de vedere: 1. din punct de vedere practic finanele fac obiectul unei aciuni spre atingerea unui scop definit. Analiza financiar este o prim aciune a practicii financiare i reprezint un studiu a situaiei trecute n scopul consolidrii ntreprinderii n viitor. Scopul analizei financiare este identificarea posibilitilor viitoare de cretere i generare a fluxurilor pozitive de numerar. Gestiunea financiar este o alt component a practicii financiare i reprezint ansamblul aciunilor de administrare a resurselor financiare ale ntreprinderii. Deosebim gestiune financiar pe termen scurt care cuprinde gestiunea stocurilor, creanelor, pasivelor curente, numerarului i gestiune financiar pe termen lung investiiilor, capitalurilor proprii, datoriilor financiare. 2. finanele fac obiectul unei politici a managerilor ntreprinderii privind alegerea unei strategii financiare ce vizeaz atingerea obiectivului principal. Componentele principale ale politicii financiare sunt: Politica de investiie care caracterizeaz comportamentul ntreprinderii vizavi de Politica de finanare care caracterizeaz modul n care investiiile vor fi finanate Politica de dividend caracterizeaz modul n care profitul net va fi distribuit. 3. finanele reprezint o teorie sine stttoare care dispune de o metodologie iniierea proiectelor investiionale; (surse proprii, surse mprumutate); care cuprinde gestiunea
Capitolul I. Finantele inteprinderii Funcia de analiz i control - care are ca scop asigurarea utilizrii eficiente a
capitalului i este executat att de persoane cu funcii din cadrul ntreprinderii ct i de organe cu funcii n acest domeniu, cum ar fi: CCEC, Inspectoratul fiscal, Ministrul Finanelor, Departamentul Vamal, etc. Deosebim trei forma de control financiar: * preventiv se exercit asupra documentelor ce angajeaz pli din resursele financiare ale firmei avnd ca obiectiv ncadrarea n prevederile bugetare i este executat naintea efecturii operaiunilor economico financiare. Scopul acestui control este prevenirea unor operaiuni ilegale i prentmpinarea imobilizrilor de resurse financiare. *Curent (de gestiune) se execut n timpul realizrii operaiunilor economico finaniare; *Posterior se execut dup ncheierea exerciiului financiar i are ca scop identificarea factorilor ce au contribuit negativ la obinerea unor rezultate nesatisfctoare i contribuie la luarea deciziilor privind activitatea de viitor a ntreprinderii. De asemenea deosebim control intern i control extern: *Contorului intern este executat de ctre persoane abilitate n acest domeniu din cadrul ntreprinderii (contabilul ef, ditrectorul financiar, managerul general, acionarii) i are ca obiectiv evitarea imobilizrilor de fonduri n urma nerespectrii termenilor de ncasri i pli, nendeplinirea contractelor de producere i livrare. *Controlul extern este executat de ctre organele financiare centrale i locale care urmresc veridicitatea calculrii impozitelor i taxelor datorate la stat, modul de aplicare a preurilor i tarifelor, calcul salariilor, etc. Organele cu funcii de control sunt: Curtea de Conturi, Serviciul fiscal de Stat, CCEC, Ministerul Finanelor, Bncile, Creditorii, etc.
Capitalul poate fi clasificat conform urmtoarelor particulariti: I. Dup apartenen: capital propriu capital mprumutat
II. Dup scopul de ntrebuinare capital de producie caracterizeaz mijloacele ntreprinderii investite n capital mprumutat reprezint acea parte care se folosete n procesul de activele operaionale pentru efectuarea activitii; investire n instrumentele monetare (depuneri pe termen lung i scurt n bncile comerciale), precum i n instrumentele bursiere (obligaiuni, certificate de depozit, cambii); capital speculativ caracterizeaz acea parte a acestuia, care se ntrebuineaz n procesul efecturii operaiunilor speculative financiare (bazate pe diferena de preuri la procurarea derivativelor cu scopuri de speculaie ) III. Dup formele de investire, capitalul este n form material, nematerial i bneasc, care este folosit pentru formarea fondului statutar IV dup obiectul investirii: capital fix; capital circulant
10
Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt fonduri proprii reprezinta o garantie a motivatiei intreprinzatorului pentru asigurarea succesului afacerii. Dezavantajele finantarii din surse proprii sunt si ele importante: - fondurile proprii sunt in general destul de limitate si pot frana dezvoltarea afacerii; - in caz de nereusita, pierderea va fi suportata in intregime de intreprinzator (sau de apropiatii sai); - firma va fi putin cunoscuta de institutiile financiare si va putea mai greu mobiliza fonduri in situatii speciale. Data fiind conjunctura economica care a caracterizat evolutia economiei romanesti in perioada de tranzitie, majoritatea intreprinzatorilor nu au avut rezerve suficiente si nici nu au avut intotdeauna posibilitatea sau curajul de a apela la credite bancare. Aproape fara exceptie, prietenii si cunoscutii au reprezentat una din cele mai importante surse de capital initial de imprumut pentru exemplele de afaceri prezentate in cadrul acestui curs.
12
13
14
Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt - Cer toti banii inainte: de regula, in cazul consultantei reale, se solicita o parte din bani inainte - procentual din valoarea finantarii, aproximativ 2% - si un comision de succes de exemplu, 5% - daca proiectul e aprobat; - Sumele cerute variaza foarte mult de la un client la altul; - Pot practica preturi de dumping, foarte reduse in comparatie cu firme concurente sau, dimpotriva, pot cere foarte mult.
In Romania, fondurile de capital de risc nu sunt destinate in special IMM-urilor, ci mai ales firmelor mari care doresc o infuzie de capital pentru o anumita perioada. Evident, exista posibilitatea ca un fond de risc sa doreasca sa fie partener si cu o firma nou-infiintata.
II.1.6. Leasing
Leasing - ul este o forma speciala de realizare a operatiei de creditare pe termen mediu si lung pentru procurarea, de regula, de echipament industrial. Echipamentul este cumparat de catre societatea de leasing si se inchiriaza ulterior solicitantului. De multe ori, solicitantul insusi este mandatat in numele societatii de leasing sa cumpere echipamentul de care are nevoie. Contractul de leasing se incheie apoi intre societatea de leasing si solicitant si prin acest contract solicitantul primeste in folosinta echipamentul. Aceasta forma de leasing se mai numeste si leasing comercial, si reprezinta forma principala de leasing. Forme speciale de leasing sunt lease-back si time-sharing: - in forma de lease-back, posesorul echipamentului se confunda cu solicitantul care are nevoie urgenta de bani. In acest caz, el vinde utilajul unei societati de leasing, inchiriindu-l apoi de la aceasta; - in forma de time-sharing, sunt mai multi solicitanti care vor sa utilizeze acelasi echipament, dar fiecare il foloseste o anumita perioada de timp. Indiferent de forma in care se face leasingul, la sfarsitul perioadei solicitantul are mai multe optiuni: 1. Incetarea contractului; 2. Continuarea lui pentru o noua perioada de timp; 3. Cumpararea utilajului la pretul prestabilit.
16
17
II.2.1 Destinatie:
Credit pe termen scurt destinat sprijinirii activitatii curente; acordat pentru acoperirrea temporara a deficitelor sau ciclurilor de capital de lucru; Plati in activitatea curenta (contracte de achizitii sezoniere sau ocazionale); Plati ale furnizorilor de materii prime, bunuri sau servicii, executarea contractelor destinate vanzarii sau retailului / distributiie; Finantarea TVA, ca supliment al creditului de investitii accesat de catre client; Plata datoriilor la bugetul de stat (ramas dupa eveniment); Preluarea creditelor de la alte banci (acordate pentru sprijinirea activitatii curente); Alte destinatii a activitatii curente.
obisnuit
Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt Sunt infiintate de curand Doresc sa fie judecate dupa activitatea curenta si de perspectiva, nu dupa marimea Au o crestere rapida a afacerilor sau activitati sezoniere Au acces insuficient la alte surse de finantare Dupa scopul utilizarii creditele se clasifica in modul urmator: 1. 2. 3. 4. credite acordate agriculturii, industriei alimentare - astfel de credite se credite acordate pentru constructie si imbunatatire funciara - se elibereaza credite de consum - se elibereaza petroanelor fizice pentru cheltuieli credite acordate industriei energeticii si a combustibilului - se elibereaza pentru elibereaza in scopul finantarii producerii in agricultura si in industria alimentara; pentru finantarea constructiilor si imbunatatirii funciare; gospodaresti de familie si alte cheltuieli personale; finantarea producerii de resurse energetiece si agenti energetici (gaz, benzina electricitate, etc.; 5. 6. 7. 8. 9. 10. credite acordate bancilor - se elibereaza altor banci, deasemenea presupune credite acordate guvernului - se elibereaza Guvernului RM si municipalitatilor. credite acordate industriei comertului - sunt eliberate pentru finantarea credite acordate pentru procurarea imobilului - sunt acordate pentru procurarea imobilului; credite acordate pentru constructia drumurilor si transportare - sunt eloverate pentru alte credite acordate clientilor. Operariunea de creditare priveste doua parti. O parte acorda creditul, cealalta parte il primeste. Operatiuni de creditare pot interveni intr-o gama ampla de relatii intre indivizi cit sub forma unor acorduri personale simple, cit si sub forma de tranzactii formalizate si formulate in cadrul unor contracte complexe. Partile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este consimtit, sunt extrem de diverse. In amplitudinea sa, esenta raportului de credit se dezvaluie prin analiza trasaturilor caracteristice: 19 constructia drumurilor si dezvoltarea domeniului transportarii; acordarea de overdrafte temporare;
patrimoniului detinut
Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt 1. Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce priveste apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale etc. In calitate de creditori se afrima intreprinderile, care manevreaza importante disponibilitati monetare. Pe de alta parte intreprinderile prin repartizarea profitului, constituie fonduri de rezerva, remunereaza actionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale. In acelas timp cresterea venitului populatiei, prin angajarea masiva in procesele economice, prin nivel inalt de productivitate a muncii si prin economisire, a facut din populatie un factor major in operatiuni de creditare, in primul rind in rol de creditor. In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul, ca unul din principalii debitori. In tarile dezvoltate atit intreprinderi si populatia sunt debitori majori, cit si statul este un debitor major. Indatoririle sale se potcompara in volum cu cele ale populatiei si interprinderilor. 2. Promisiunea de rambursare, element esential al raportului de credit, presupune riscuri, si necesita, in consecinta, adesea, angajarea unei garantii. In raporturile de credit, riscurile probabile sunt: - riscul de nerambursare consta in probabilitatea intirzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale, sau dificientelor imprumutatului. - riscul de imobilizare survine la banca, sau la detinator de depozite, care nu este in masura sa satisfaca cererile titularului de depozite, din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate. - garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a plati, in cazul in care debitorul este in incapacitate. In cazul garantiei simple, garantul are dreptul de a discuta asupra indeplinirii obligatiei sale, de a cere executarea primordiala a debitorului si, in cazul care exista mai multi garanti, sa raspunda numai pentru partea sa. In cazul garantiei solidare garantul poate fi tras la raspundere pentru a plati, concomitent, sau chiar inaintea debitorului, daca aparent prezinta conditii preferabile de solvabilitate. 20
Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt 3. Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare varietate. De la termene foarte scurte, 24 ore, termen practicat intre banci pe pietele mondiale, si incheinduse cu termene de la 30 la 50 de ani si chiar 100, in cazul imprumuturilor pentru constructia de locuinte. Pentru creditele pe termen scurt, creditele acordate intreprinderilor, sau credite de consum, este caracteristica rambursarea integrala la scadenta. Creditele de termen mijlociu si lung implica adesea rambursarea esalonata. 4. Dobinda, este o caracteristica esentiala a creditului. In acordurile de credit s-a incetatenit clauza dobinzii fixe. Insa in anii 70 a aparut notiunea de dobinda variabila, ce variaza in dependenta de inflatie. 5. Tranzactia (Acordarea creditului). Creditul poate fi consimtit in cadrul unei tranzactii unice; acordarea unui imprumut, vinzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit. In ultimul timp s-a dezvoltat sistemul de credit deschis, in cadrul caruia imprumuturile efective intervin la intervale liber alese de debitor. Acordarea creditelor, este un act de mare importanta, in vederea caruia creditorul trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului. In acest sens bancile isi creaza un cadru propriu de informare si documentare, sau apeleaza la agenti specializati care studiaza capacitatea de plata si, respectiv potentialul economic al firmelor. In economie actioneaza trei mari categorii de participanti (denumiti agenti ultimi sau unitati de cheltuieli), care sunt apreciati dupa rezultatul bugetului lor: unitatile excedentare, care economisesc (si cauta plasament pentru aceste economii) aceste unitati fiind de fapt familiile; unitatile deficitare ale caror cheltuieli de dezvoltare in principal, sunt superioare propriilor lor acumulari sau economii, aceste sunt intreprinderi non-financiare; unitati cu situatii alternative, respectiv uneori excedentare, alteori deficitare, situatii in care se afla administratia si exteriorul. Este evident ca in aceasta acceptiune se porneste de la considerarea ecuatiei general acceptata: economii = investitii, care exprima orientarea fluxului economic general si deci releva faptul esential ca in economie exista doi poli: imprumutatorul final si imprumutatul ultim, participanti preponderenti ai procesului de redistribuire a capitalului in economie, intre care se desfasoara multiple circuite, un prin circuit este reprezentat de datoria primara. Principalii intermediari financiari sunt intermediarii monetari sau bancari (respectiv bancile comerciale si banca de emisiune). Intermediarii financiari bancari emit active 21
Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt secundare, constituite esential prin diferitele forme de moneda in circulatie. O alta categorie de intermediari financiari, intermediarii financiari non-bankari, in principal organisme specializate in colectarea economiilor, casei de economii, fonduri de pensii, companii de asigurari, nu au putere sa creeze moneda. Acestea emit in principal quasi-moneda si uneori si active financiare specifice, valori mobiliare. Un rol deosebit in creatia datoriiei secundare si efectuarea finantarii indirecte il au intermediarii financiari bancari. Acestea acitoneaza prin operarea unor transformari care sunt necesare sau sunt dorite de clientii lor. In primul rind, intermediarii financiari bancari care transforma active financiare in active lichide promovind preferintele pentru lichiditatile clientilor lor. Detinatorii de acitve finaciare, formele datoriei primare, care, prin natura lor, sunt conitionate si riscante, le ofera bancilor spre achizitie, obtinind active lichide, expresia datoriei secundare. In al doilea rind, intermediarii financiari bancari transforma economiile pe termen scurt in imprumuturi pe termen mediu si lung. Se rezolva astfel o contradictie fundamentala in fluxul economiei-investitie. In timp ce familiile prefera in general sa formeze depozite pe termen scurt, fapt ce corespunde preferintelor lor pentru lichiditate, intreprinderile doresc sa beneficieze de inprumuturi pe termen mediu si lung, in masura sa asigure infaptuirea proiectelor lor de dezvoltare. Astfel aceasta armonizare a capacitatii de finantare a familiilor cu nevoile de finantare a intreprinderilor, care constituie continutul finantarilor indirecte, evita devenirea inutila a unei parti din economii si creaza implicit conditii pentru un inalt nivel al finantarii si deci al investitiilor si dezvoltarii economice.
II.
Particularitatile operatiunilor creditare in ROMNIA. Operatiunile de creditare sunt efectuate pe baza urmatoarelor legi si regulamente: 1. Legea institutiilor financiare nr. 121-p din 27/12/97; 22
Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Regulament provizoriu a BNR cu privire la creditul bancar, nr 14 din 26/03/93; Regulament BNR nr. 3/09 cu privire la creditele mari din 01/12/95; Regulament BNR nr. 1/09 privind incheierea acordurilor cu persoane afiliate Instructiunea nr. 8/1001 privind ordinea de acordare a creditelor in valuta Legea cu privire la gaj nr. 838-XIII, 23/05/96; Regulament provizoriu al BNR privind modul de eliberare a garantiilor si Legea cu privire la anreprenoriat si intreprinderi; Codul civil; Codul de procedura civila; Codul penal.
bancilor comerciale, inclusiv eliberarea creditelor din 10/11/93; straina din 02/02/96
cautiunilor;
Pentru efectuarea creditarii eficiente, e necesara efectuarea urmatorilor pasi: a) b) c) d) e) definirea scopului creditarii; analiza informatiei si documentelor prezentate la banca in vederea aprobarii analiza creditelor ; asigurarea rambursarii creditelor; urmarirea creditelor .
creditului;
Definirea scopului creditarii. Agentii economici inregistrati in palata de stat de inregistare pe linga ministerul justitiei in mod stabilit care au deschis contul de decontare in banca, pot beneficia de credite pe un termen nu mai mare de 12 luni (credit pe termen scurt) pentru efectuarea platilor necesare legate de activitatea curenta, de la un an pina la 5 ani (credit pe termen mediu), credite investitionale si ipotecare, mai mult de 5 ani in cazuri exceptionale in baza unor programe binedeterminate. Credite pot fi oferite in urmatoarele scopuri: 23
Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt cerearea unor fonduri fixe noi (capitalul de baza), extinderea, reconstructia, reutilizarea tehnica a acelora in actiune si restabilirea celor uzate si in vederea majorarii capitalului de circulatie al agentilor economici; acumularea rezervelor sezoniere (provizorii) de valori material-marfare, de productie nefinisata, de productie finita si marfuri; evidenta cambiilor; satisfacerea necesitatilor de consum ale populatiei; rascumpararea patrimoniului de stat; alte scopuri, la unele necoincidente dintre incasari si plati in procesul circulatiei capitalului propriu. Dupa scopul utilizarii creditele se clasifica in modul urmator: 1. 2. 3. 4. etc.; 5. 6. 7. 8. imobilului; 9. 10. credite acordate pentru constructia drumurilor si transportare - sunt eloverate alte credite acordate clientilor. pentru constructia drumurilor si dezvoltarea domeniului transportarii; credite acordate bancilor - se elibereaza altor banci, deasemenea presupune credite acordate guvernului - se elibereaza Guvernului si municipalitatilor. credite acordate industriei comertului - sunt eliberate pentru finantarea credite acordate pentru procurarea imobilului - sunt acordate pentru procurarea acordarea de overdrafte temporare; credite acordate agriculturii, industriei alimentare - astfel de credite se credite acordate pentru constructie si imbunatatire funciara - se elibereaza credite de consum - se elibereaza petroanelor fizice pentru cheltuieli credite acordate industriei energeticii si a combustibilului - se elibereaza pentru elibereaza in scopul finantarii producerii in agricultura si in industria alimentara; pentru finantarea constructiilor si imbunatatirii funciare; gospodaresti de familie si alte cheltuieli personale; finantarea producerii de resurse energetiece si agenti energetici (gaz, benzina electricitate,
Creditul nu poate fi utilizat pentru acoperirea bresilor financiare, lipsei de spirit gospodaresc si pierderi. 24
Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt Informatia si documentele prezentate la banca in vederea aprobarii creditului pentru primirea unui imprumut agentul economic prezinta la banca urmatoarele: a. b. cererea clientului de acordare a creditului; informatia de baza despre client: darile de seama - contabile pentru anul
precedent (inclusiv bilanturile lunare); contractele privind actiunile creditare; business-planul pentru perioada curenta; prognozarea circulatiei mijloacelor banesti in perioada de folosire a creditului, pe linga aceasta, in cazul creditarii pentru activitatea de investire trebuie prezentata argumentarea tehnico-economica, documentatia de proiect si deviz, concluzia respectiva a organului corespunzator, concluzia expertizei ecologice, proiectul resurselor de finantare; c. argumentarea tehnico-economica a creditului si termenul rambursarii acestuia
In dosarul personal al creditului se afla umatoarele documente: 1. 2. 3. 4. a.) permisiunea de acordare a creditului, eliberata de organul competent contractul de credit cu toate completarile, precum si dispozitiilie directiei documentele prezentate de client documentatia privind asigurarea creditului in caz ca se depune gaj:
operatiuni bancare
contract de gaj; certificat de inregistare notariala; nota informativa despre controlul la fata locului a averii si estimatia gajului; alte documente prezentate la intocmirea gajului; informarea ce confirma posibilitatea realizarii gajului. b) in cazul ca se da garantie, se depune cautiune: garantie, cautiune legalizata notarial; analiza situatiei financiare a garantului, cautionatarului; aviz despre inregistrarea garantiei sau contractului cu banca-garant despre ordinea executarii scrisorii de garantie. c) in cazul ca este de acord cu cesiunea numerarului: acord despre cesiunea numerarului
25
Capitolul III. Studiu de Caz limitare a creditrii vizeaz n primul rnd consumatorul final, cruia i se impun o serie de condiii restrictive. Ne referim la politica dus de Banca Naional n acest domeniu, o politic urmrind reducerea nivelului de credite contractate de consumatorii persoane fizice; aceast politic se concretizeaz, printre altele, n obligaia impus bncilor de a nu accepta solicitri de creditare din partea persoanelor care, pentru a plti rata lunar, trebuie s renune la mai mult de 30% din veniturile lor. Motivul acestei atitudini a BNR de limitare a creditului neguvernamental (adic cel care nu este contractat de autoritile guvernamentale, precum Ministerul Finanelor) const n faptul c se import prea mult, n comparaie cu exporturile. Iar aceste importuri sunt puse pe seama aparatelor electronice, a bunurilor casnice de folosin ndelungat. Este o realitate faptul c se cumpr n rate astfel de echipamente din import, dar problema nu trebuie pus n seama consumatorilor, ci n seama productorilor interni; dac fabricile romneti de televizoare, frigidere i alte asemenea aparate nu au reuit s realizeze produse de calitatea cerut de consumatori, este o soluie greit, dar comod, de a penaliza discernmntul consumatorilor. Pe de alt parte, ponderea deinut n totalul importurilor de astfel de produse electrocasnice este cu mult mai mic dect importurile echipamentelor industriale.
III.1.2.BEIA DE CUVINTE
O dificultate n compararea ofertelor de creditare const i n faptul c bncile obinuiesc s particularizeze, prin denumiri specifice, fiecare tip de credit. Exist astfel denumiri care, la prima vedere, ascund tipul de credit de baz. Astfel, de exemplu pentru creditul pentru nevoi personale, nenominalizate, adic prin care clientul este liber s cumpere ce vrea, exist denumiri precum: Alpha4All, Divers, Clasic, Expresso, etc.
III.1.4. TE VD, TE VD !
Bncile i-au luat msuri de protecie i consult bazele de date pe calculator n care sunt trecui toi clienii care au obinut credit, precum i situaia restituirii acestora. Astfel, dac un client este ru-platnic, acest lucru este ilustrat n aceste evidene, iar banca poate refuza acordarea unui credit. Bncile solicit acordul clienilor ca informaiile despre ei s fie nregistrate n aceste baze de date. Acest acord se d prin semnarea unui document cu diverse nume, de genul Acord de transmitere, prelucrare si consultare a informatiilor la S.C. Biroul de Credit S.A. sau Acord de consultarea a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare Dup cum se vede, exist mai multe organizaii care dein astfel de baze de date, din care cele mai cunoscute sunt S.C. Biroul de Credit S.A i Centrala Riscurilor Bancare. Dar, atenie: n contractul dintre Biroul de Credit i bnci e stipulat c orice sum restant , indiferent de nivelul acesteia, trebuie s se transmit instituiei! n legtur cu aceste 28
Capitolul III. Studiu de Caz informaii, un client declara unui ziar central: M-am trezit c sunt refuzat de cinci bnci, pe motiv c sunt ru-platnic. Cnd m-am dus s m interesez la Biroul de Credite, aflu c nu tiu ce dobnd rezidual de 1 leu i aptezeci de bani mi calculaser la banc. Culmea e c nimeni din banca aia nu mi-a spus de aceast sum, c v dai seama c a fi achitat-o! Aa, m-am trezit cu o groaz de necazuri din cauza unor funcionari incompeteni.
Capitolul III. Studiu de Caz comision de nregistrare n arhiva electronic, care n majoritatea cazurilor este de 20 euro. tax de management a dosarului care poate fi perceput o singur dat pe an, de 1,75-2,5%, sau care trebuie pltit lunar, de 0,1-0,15% pe lun. comision de risc. Dac este reinut o singur dat, acesta ajunge pn la 800 lei noi, iar dac este inclus n dobnd este n jurul a 0,15% din valoarea creditului. comision de evaluare a imobilului n cazul creditelor imobiliare/ipotecare, care ajunge i la 100 de euro. Unele bnci cer, prin intermediul firmelor de evaluri, doar 25 de euro. Pentru ca un consumator s poat compara ntre diversele oferte ale bncilor, legislaia european (preluat i n ara noastr) a introdus conceptul de dobnd anual efectiv (DAE), care reprezint costul total al creditului, compus din dobnd i comisioane. De aceea, v recomandm s v interesai de acest indicator DAE cnd v atrage un anumit credit, pentru a cunoate costul mai real al mprumutului. Despre DAE, citii detalii n capitolul urmtor. Un exemplu demn de urmat este dat de Banca Transilvania (detalii la capitolul respectiv). Privind dobnda, o serie de bnci atrag clienii prin afirmaii care, la o citire mai atent, sunt inutile; de exemplu, se percepe dobnd numai asupra sumei datorate. Altele susin c ofer credit cu dobnda de 0%; dac este aa, atunci trebuie s tii preul cu care cumprai frigiderul, televizorul sau calculatorul este mult, mult mai mare dect preul practicat n alte magazine. Dm mai jos o list informativ privind o serie de aparate care se pot cumpra pe credit, conform ofertei Carrefour valabil 1-13 martie 2006, unde magazinul vinde produsul, dar creditul este oferit de Banca Comercial Romn. Am grupat produsele n acelai tabel, unde am calculat preul final dup achitarea creditului, diferena n lei i n procente. Dup cum se poate constata, cumprnd un produs pe credit, a crui restituire se face n 5 ani, costul acestuia crete cu aprox. 58% fa de preul pltit la cumprarea cu banii jos. Trebuie menionat un fapt foarte important: i pe piaa bancar, ca n general n via, lucrurile se schimb. Aadar, nivelul dobnzilor se poate schimba de la un an la altul, sau chiar mai des. n prezent, dobnzile au o tendin de scdere. n aceast tendin intervin o 30
Capitolul III. Studiu de Caz serie de factori, precum rata inflaiei, dobnda practicat de Banca Naional, reglementrile n vigoare, concurena dintre bnci, dobnda pe piaa inter-bancar (vezi detalii la prezentarea bncii Piraeus Bank) etc. Tocmai din acest motiv a aprut pe piaa romneasc un nou tip de serviciu bancar, brokerii bancari. De exemplu, firma Creditlink i ofer serviciile privind refinanarea unui credit: este vorba de a gsi o alt banc, unde costurile creditului aflat n derulare sunt mai mici dect la banca unde s-a fcut iniial mprumutul.
31
Capitolul III. Studiu de Caz III.2. APLICATIE Societatea comercial SC.PETA.SRL. primete un credit n sum de 6000 lei, pe o perioad de 3 luni, pentru care se percepe dobanda simpl de 12 % pe an.Creditul urmeaz s fie restituit n trane egale lunare.Se cere determinarea anuitii i componentele acesteia.
Perioada 1. 2. 3. Total Credit iniial 6000 4000 2000 5000 Dobnda 12% 12% 12% Sum dobnd 180 120 60 360 Rata 2000 2000 2000 Anuitate 2180 2120 2060 6360
32
Bibliografie
1. Capot, Valentina Finanarea afacerii, manual pentru clasa a XII-a, Editura Akademos Art, Bucureti, 2007 2. Pntea, Iacob Petru Contabilitatea financiar romneasc, Editura Intelcredo, Deva, 2009 3. Ristea, Mihai Contabilitatea financiar a ntreprinderii, Editura Universitar, Bucureti, 2005 4. www.clopotel.ro 5. www.bancatransilvania.ro 6. Www.google.ro 7. www.referatele.com 8. www.referate.ro 9. www.romexterra.ro 10. http://www.studiidecaz.ro
33