edin de consiliere

Proiectarea unei edin e de consiliere educa ional adresat unui grup de minori care prezint tulburri comportamentale, cu eviden ierea tratrii diferen iate n cadrul acesteia

n ceea ce privete societatea din ziua de astzi, se poate observa cu uurin c n interiorul acesteia anumite fenomene capt amploare de la un an la altul. Printre acestea se numr i inadaptarea colar, fenomen ce se manifest din ce in ce mai mult. Copilul timpurilor moderne se pare c triete nconjurat de exemple de acest fel, iar puterea sa de reacie mpotriva acestui fenomen este una destul de limitat n condiiile n care acesta nu are un fundament educaional i spiritual solid. De aceea mi-am propus s tratez aceast problem de o continu actualitate. Conform unor definiii formulate n literatura de specialitate, a proceda la un studiu de caz const n a sesiza i a nelege detaliat att acele elemente din structura psihic a minorului care rmn neschimbate pe parcursul ntregii viei, ct i cele supuse transformrilor funcie de numeroi factori. Studiul cazuistic urmrete s arate mai curnd cum anumii factori i condiii cu valoare etiologic determin apariia unor acte delicvente, dect n ce proporie. Importana factorilor i circumstanelor este variabil de la caz la caz. Am ales acest caz deoarece sunt convins c pot preveni inadaptarea colar minorului prin ncercarea de a-l determina s-i fac prieteni i s socializeze cu colegii de clas. De asemenea, am avut ca scop sprijinirea i contientizarea familiei n ceea ce privete rolul ei educativ n creterea i educarea propriului copil i cu referire la relaiile familie-copil, relaii ce trebuie bazate pe ncredere i respect reciproc

PREZENTAREA CAZULUI : - Inadaptarea colar SUBIECTUL: VRSTA: 7 ani CLASA : I COALA GENERAL "ION AGRBICEANU", CLUJ-NAPOCA CONSILIER COLAR: MOCAN EMANUELA - elevul nregistreaz rezultate slabe la nvtur, atingnd cu greu standardele minimale de performan; - lipsa de respect fa de mama, dezinteres fa de activitatea colar, nervozitate, agitaie, tulburri de comportament. ISTORICUL EVOLUIEI PROBLEMEI Datorit faptului c tata este plecat n Italia el rmnnd n grija mamei, aceasta avnd grave probleme cu alcoolul, acesta a profitat de lipsa de interes a acesteia pentru evoluia sa colar i ca urmare au nceput s se manifeste tulburri de comportament i de nvtur. Factori individuali: lipsa de respect fa de bunica , dezinteres fa de activitatea colar, nervozitate, agitaie, tendine de bravare; - tulburri de comportament. n cadrul interviului se arat retras, tcut, evaziv n rspunsuri. Factori familiali: - lipsa supravegherii parentale i maternale (tatl e plecat la munc n Italia, mama absent pe durata ntregii zile; - st cu bunica ntreaga zi, dar aceasta nu are autoritate asupra lui. - conditii materiale bune, asteptari reduse din partea familiei n ceea ce l privete n plan colar. - mai are o sor n clasa a V-a. METODE DE INVESTIGAII I DESCRIEREA CAUZELOR GENERATOARE: Investigaiile pentru a descoperi cauzele generatoare ale acestui comportament sunt urmtoarele: Interviul semistructurat cu nvtoarea clasei P.V.

- identificarea principalelor manifestri problematice i observarea comportamentului n timpul leciilor, dar i n timpul recreaiilor. - identificarea principalelor manifestri problematice i a factorilor care au dus la apariia, meninerea i declanarea acestor manifestri Interviu semistructurat cu prinii elevului

identificarea unor poteniali factori familiali ce ar determina apariia manifestrilor

problematice Chestionarul FAMILIA MEA i TESTUL FANILIEI.

n urma investigaiilor s-au obinut urmtoarele rezultate: DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE: - V. este tot timpul deprimat, nu are prieteni i nu socializeaz cu elevii din clas; - are numeroase absene nemotivate. - elevul nregistreaz rezultate slabe la nvtur, atingnd cu greu standardele minimale de performan; - lipsa de respect fa de mama, dezinteres fa de activitatea colar, nervozitate, agitaie, tulburri de comportament. Comportamentul: Nu se remarca o schimbare evidenta de comportament in timpul aceleiasi perioade. Nu vorbeste in clasa decat atunci cand i se pune in mod direct o intrebare. Raspunde ezitant, cu o voce nesigura, abia auzita, se inroseste la fata si evita sa priveasca in ochi invatatoarea cand i se cere sa raspunda oral in fata colegilor. Cand trebuie sa lucreze individual in clasa nu-si termina niciodata activitatea, nu ramane linistit si isi deranjeaza colegii. V. are capacitati intelectuale de nivel mediu.

 nelegerea verbal i aptitudinea de conceptualizare si gandire sunt bune. i place matematica, se simte bine cand merge cu mama in parc si cand vorbeste cu tata la telefon. Dovedeste un interes scazut fata de celelalte obiecte: limba romana, dar vrea sa stie cat mai multe despre Italia. Are lacune in cititul textelor deoarece are multe absente si nu si-a insusit toate literele, la fel si cu scrisul. Reactioneaza pozitiv daca este laudat, dar se supara foarte tare daca este certat in fata altora, dorind sa se razbune pe cei care au asistat la discutie. Pare jenet daca este laudat sau certat in fata altora, dar dupa, nu se lasa pana nu loveste pe unul dintre colegii care au asistat la discutie. Are putini prieteni si incepe foarte rar o conversatie. Ramane singur in timpul recreatiilor, ceilalti il ocolesc, pentru ca are de multe ori, un comportament violent. V. spune ca, acasa nimeni nu-l bruscheaza, daca este linistit. Dialog cu elevul: V. pare la prima vedere un baiat linistit care evita sa vorbeasca. El declara ca acasa face numai ceea ce vrea el. Daca bunicii lui nu-I place ce face el la un moment dat, el se supara, iar ea il lasa in pace. Ii spune mamei ce a facut V., dar aceasta nu-i nu spune nimic, pentru ca nu are timp sau este prea obosita cand vine acasa si nu sta de vorba cu baiatul. La scoala nu face acelasi lucru pentru ca invatatoarea nu il deranjeaza daca este linistit. Cand trebuie sa raspund cu voce tare in clasa, mi-e teama ca vor rade ceilalti copiii de mine daca voi gresi. Daca cineva ii zice ceva, imediat, in pauza, sare la bataie, devine violent. Dialog cu mama: V. este un alt copil acasa.

 De cand a plecat tata in Italia ( un an ), mama sa a avut grija sa nu-i lipseasca nimic, dar nu a avut prea mult timp la dispozitie sa se ocupe mai mult de copil. Din cand in cand mai ies impreuna la cumparaturi sau in parc, dar acest fapt ce nu s-a intamplat decat de doua ori intr-un an de zile. Mama este un om cu putina autoritate asupra lui V, acesta nu o asculta, nu face niciodata ceea ce ii spune ea, dar se vede ca ar dori sa stea mai mult impreuna. Mama ne spune ca ii este greu de cand a plecat tatal in Italia, ca lui V. ii este dor de tatal lui, ca baiatul ii simte lipsa. De la plecarea tatalui are din ce in ce mai multe probleme cu ceilalti si de multe ori refuza sa mearga la scoala, daca nu vorbeste cu tatal sau la telefon, dimineata, inainte de a pleca la scoala. Daca nu reuseste sa vorbeasca cu el la telefon sau pe Messenger sta zile intregi singur in camera sa. Are un comportament ostil si agresiv fata de bunica lui si fata de sora lui. Vorbeste urat, de multe ori sare la bataie, daca sora lui ii atrage atentia ca nu vorbeste frumos cu bunica. Mama nu-l pedepseste, pentru ceea ce face, considerand ca va veni timpul cand V. isi va da seama ca greseste si nu va mai fi violent, iar cand tata se va intoarce, totul va intra in normal. Dar este destul de sceptica in acord sa plece sotul, ca ii este greu si se decurca greu cu copiii in privete coala i educaia lor. ANALIZA DATELOR SI STABILIREA IPOTEZELOR Inadaptarea lui V. la scoala este atat expresia certitudinii ca el nu este capabil sa reuseasca, cat si expresia adevarului conform caruia Cine sunt ei sa rada de mine? Problemele copilului in legatura cu terminarea activitatilor la scoala pun in lumina problema de motricitate fina si de motivatie. Daca va avea un numar ceea ce ceea ce priveste revenirea cat de curand a tatalui. Spunea ca ii pare rau ca a fost de

mai mare de probe orale si va fi incurajat sa le rezolve in timp util, el va constata ca va reusi in ciuda problemelor dale motorii. Cu toate acestea exista o contradictie intre comportamentul baiatului de acasa ( inchis in sine si ostil) si de la scoala (agresiv si ostil), aceste comportamente ii permit sa stapaneasca ambele situatii.

Crearea unui program de schimbare Fixarea obiectivelor Obiective pe termen lung 1. V. va frecventa regulat toate orele. 2. La scoala va lua parte la discutiile structurate si nestructurate cu toti colegii. 3. Activitatile scrise vor fi terminate in timp util. Obiective pe termen scurt 1. Va fi implicat in a-si spune parerea la toate discutiile din clasa alaturi de colegii sai. 2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat in diverse actiuni, pentru a fi resposbilizat. Metode si strategii Conceperea i punerea n practica a unor metode coerente de lucru cu el. O stransa legatura cu familia, astfel incat prezenta sa la scoala sa fie de aproape 100%.

 Ajutarea lui V. de a depi teama de a participa la ore, spunndu-i prerea n faa colegilor si, printr-un sistem de sprijin i ncurajare din partea nvtoarei. Mai puin exigen din partea nvtoarei n materie de teme scrise. I se va da ocazia s-i mreasaca ncrederea in sine si sa-si imbunatateasca aptitudinile in situatiile in care interactioneaza cu grupul de elevi(clasa), prin responsabilizarea sa in competii, cocursuri. Se va cere ajutorul consilierului scolar, data fiind natura cronica a problemelor lui V. Aplicarea programului de schimbare In timpul unei intalniri la care au participat mama, bunica, invatatoarea, consilierul scolar, V. a acceptat sa incerce sa atinga obiectivele pe termen scurt.

Responsabilitati I se cere lui V. s rspund zilnic de creta si buretele pentru tabla, de cutenia clasei, explicndu-i ct de important este sarcina sa. Va lucra o data pe saptamana cu consilierul scolii. Participarea in clasa Invatatoarea il va ajuta in fiecare zi sa gaseasca raspunsul unei intredari care va fi pusa in ziua urmatoare. Acest fapt are ca scop marirea participarii lui in clasa, micsorandu-i teama de a raspunde in fata colegilor. Rolul jucat de invatatoare va scadea in functie de progresul inregistrat de elev,astfel incat sa-I permita sa participe sau sa raspundaspontan la discutiile din clasa.

 Participarea lui V. la discutiile din clasa nu va lasa loc unei intensificari speciale. Baiatul va fi constient ca raspunsurile corecte date in fata colegilor sunt de fapt o recompensa Ceilalti vor vedea ca nu sunt asa de rau. Teme scrise: Se va reduce numarul notitelor pe care trebuie sa le ia in clasa. Se va face o evaluare orala a materiei, dupa fiecare unitate de invatare, inaintea unei evaluari sumative. Aptitudini sociale In timpul activitatilor de grup, V. va avea ca sarcina sa dirijeze sau sa coordoneze planul de actiune dupa o consultare cu invatatoarea care trebuie sa spuna ce sa spuna si ce sa faca in rolul respectiv.

Sedinte de consiliere O data pe saptamana vor avea loc sedinte de consiliere in cabinetul scolar. O data pe luna va participa si bunica lui Mihai sau mama lui.

Evaluarea programului de schimbare Evaluarea La interval de doua saptamani, apoi la o luna de la prima intalnire au avut loc sedinte cu V. mama si consilierul scolar.

 Obiectivele pe termen scurt au fost realizate si se observa progrese rapide in relatiile spontane si convenabile lui V cu alte persoane.. Nu mai absenteaza de la ore, dar este bine sa fie supravegheat in continuare pe aceasta tema. Numarul marit de activitati scrise pare sa fi marit putin cate putin siguranta baitului. Spre exemplu, dupa perioada de doua saptamani a obiectivului pe termen scurt, elevul a inceput sa participe in clasa din ce in ce mai mult, fiind din ce in ce mai activ. Atunci cand a inceput sa participe spontan, el a incercat sa afle pana unde putea merge (intarzia, dadea raspunsuri nepotrivite, vorbea neintrebat, vorbea in timpul orei cu alti colegi,deranjand ora si se purta la fel ca inainte). Dialogul lui V. cu consilierul scolar si cu doamna invatatoare au aratat ca acest comportament reflecta siguranta crescuta a copilului si increderea sa in relatiile cu ceilalti. Rezolvarea problemei Invatatoarea a hotarat ca acest comportament sa fie considerat pozitiv si sa aiba o atitudine cat mai flexibila. La sfarsitul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme deosebite in clasa. Randamentul lui V. la invatatura a crescut, dar s-a impus in continuare ajutorul doamnei invatatoare, prin program de lucru suplimentar printr-o sedinta de o ora pe saptamana in afara orelor de clasa. Bunica continua sa intampine dificultati in impunerea unor limite acasa, desi recunoaste ca V. depune mai mult effort pentru a colabora. Concluzii Teama pe care o manifesta V. de a nu se face de ras in fata colegilor, dorinta lui de a epata prin comportamentul agresiv atat verbal cat si fizic se

datoreaza lipsei de comunicare atat cu mama cat si cu tatal. Ii este teama sa-si faca prieteni, sa se ataseze emotional de o alta persoana si de aici dificultatea lui de a relationa cu colegii. Comportamentul sau agresiv, fata de sora lui, fata de bunica este datorat lipsei unei persoane de sex masculin din casa, respectiv tatal, in care copilul are mare incredere. Momentan, el se simte abandonat de tata. In continuare si consilierul scolar si doamna invatatoare vor aplica tehnici experimentale pentru a ameliora starea de teama si de inadaptare scolara pentru V. Iat cum s-a desfurat o edina de consiliere, n cadrul creia a participat doar V. V. intr n sal mai plin de ncredere, avnd n vedere faptul c aceast sal nu i este deloc strin i consilierul a avut grij s se apropie de acestea mai nti purtnd cu acesta discuii generale, iar mai apoi trecnd treptat la profunzimea problemei. Elevului V. I se d posibilitatea s povesteasc cum ia mers n sptmna care tocmai a trecut, dndui-se posibilitatea s se exprime. I se prezint principalele obiective ale acestei edinen care vor realiza dou activiti, n urma crora vor avea posibilitatea s poarte discuii libere.

1. ,,PLANETA PERSONALA OBIECTIVE: - exprimarea unor nevoi, dorine, aspiraii personale legate mediu i stilul de via; - dezvoltarea creativitii;

DESFASURARE: Elevul V. va fi ndemnat s ncerce s-i imagineze i s descrie o planet personal , respectiv o lume nou, realizat dup propriile preferine, creia s-i dea un nume, s o populeze i s o construiasc astfel nct aceasta s reprezinte idealul su. n funcie de tema pe care dorim s o discutm, instruciunile l pot ndemna pe creator s pun accentul pe un anumit aspect. De exemplu, s descrie mai n amnunt viaa de familie pe planeta X, cum sunt copiii, cum sunt relaiile ntre oameni, ntre profesori i elevi etc. Lucrarea final fiind apoi analizat cu ajutorul ntrebrilor pornind de la desen. Iat cteva ntrebri ipotetice: - de ce ai ales s se numeasc aa? - care crezi c va fi relaia dintre oamenii de pe planeta ta? - cum ar fi acei oameni? - ct ai dori s triasc oamenii pe aceast planet? EVALUARE: Aceast descriere l poate ajuta pe copil s-i exprime opiniile legate de diferite aspecte n mod indirect, cu o mult mai mare libertate dect n cazul unor ntrebri sau discuii directe, de tipul: Cum ai vrea tu s se poarte colegii cu tine ?. Tocmai de aceea, este bine s lsm o ct mai mare libertate n imaginarea planetei personale i s evitm judecarea critic a descrierilor obinute.

2. ,,NIMENI NU MA PLACE SCOP: intelegerea faptului ca si atunci cand cineva nu te place poti fi o persoana buna si valoroasa; OBIECTIV: sa inteleaga ca nu este posibil sa fim iubiti de toata lumea;

MATERIALE: povestirea ,,Nimeni nu ma place DESFASURARE: I se cere sa spuna daca vreodata si-au spus in sine c ,,Nimeni nu ma place (sa exemplifice: rude, prieteni, colegi, cadre didactice, etc). V. ascult cu atenie povestirea: EVALUARE: Doar pentru ca cineva nu este atent cu tine, nu te invita undeva sau nu manifesta interes pentru ceea ce faci inseamna ca nu te place? Crezi ca este posibil sa te placa toata lumea? Esti sau nu o persoana buna daca cineva nu te place? ,,NIMENI NU MA PLACE povestire Ioana s-a intors din pauza si s-a asezat linistita in banca. Se simtea absolut groaznic pentru ca in timp ce intra in scoala le auzise pe Raluca si pe Andreea despre faptul ca ele fusese invitate la ziua Cameliei. Ea de ce nu fusese invitata ,,Ce i-am facut? De ce nu ma place? Pentru ca sunt mai buna la invatatura ca ea?. Aceste intrebari au framantat-o toata ziua pe Ioana la scoala. Invatatoarea chiar s-a suparat pe ea pentru ca nu era atenta. Cand a ajuns acasa, Ioana a mers direct in camera ei. A incercat sa-si faca temele dar era prea suparata ca sa se poata concentra. In cele din urma, s-a decis sa mearga sa manance un mar. Cand a intrat in bucatarie, fratele ei Mihai a intrebat-o: -Hei! Ce ai de esti suparata? -A! Nimic! a spus Ioana. Am avut o zi proasta. -Ei, o sa te simti mai bine daca vorbesti despre ceea ce te framanta? Ce s-a intamplat? Asa ca Ioana i-a povestita intamplarea. -Uite cum sta treaba, a spus Mihai. Doar pentru ca nu te-a invitat la petrecere nu inseamna neaparat ca nu te place, dar te-ai gandit vre-un moment ca are voie sa invite doar cativa colegi? Nu poti fi sigur ca nu te place. Pentru aceasta nu trebuie sa te izolezi de colegile tale. -Cred ca ai dreptate. Dar tot nu ma simt mai bine. -E firesc sa nu te simti bine, spuse Mihai. Ar fi timpul sa intelegi ca nu e posibil sa te placa toate lumea. Tu esti cea mai buna din clasa. Si pentru asta, poate esti invidiata.

Ioana s-a gandit la ce i-a spus Mihai. ,,Cel putin nu e nimic in neregula cu mine si-a spus ea.