COLEGIUL DE STIINTE "GRIGORE ANTIPA" DIN BRASOV SCOALA POSTLICEALA SANITARA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

BOALA ULCEROASA

Profesor ndrumtor: Psiholog Ghiorghiu Claudiu

Eleva: Grupa III C

2012

BOALA ULCEROASA

Anul III C

Cuprins
1. BOALA ULCEROASA.........................................................................................................3 2. ALIMENTATIA SI REGIMUL DE VIATA IN BOALA ULCEROASA............................................6
2.1 2.2 2.3 2.4 ALIMENTATIA.................................................................................................................6 ALIMENTE PERMISE........................................................................................................6 ALIMENTE INTERZISE.....................................................................................................8 PREPARAREA ALIMENTELOR..........................................................................................8

3. RECOMANDARI PRIVIND REGIMUL DE VIATA IN BOALA ULCEROASA................................9

BOALA ULCEROASA

Anul III C

1. BOALA ULCEROASA
Simptomele cele mai intalnite in ulcer sunt disconfortul si durerea abdominala. In mod tipic acestea apar si apoi se remit timp de mai multe zile sau saptamani. Se manifesta la doua sau trei ore dupa masa si diminua sau dispar dupa consumul de alimente. Durerea abdominala poate atinge maximul pe timpul noptii, cand in stomac nu mai raman alimente. Alte posibile simptome sunt

scaderea poftei de mancare, pierderea in greutate, balonarea, greata sau voma. In absenta tratamentului specific, ulcerul poate depasi mucoasa gastrica sau duodenala, provocand hemoragii sau chiar perforatii. Pana acum cativa ani, ulcerele peptice au fost considerate o consecinta a stresului, care ar duce la cresterea secretiei acide in stomac dar si a motilitatii gastrice. Apoi, acesta cantitate crescuta de secretii gastrice ajunge in duoden, unde produce leziuni ale mucoasei intestinale. Treptat, explicatiile de ordin psihologic au fost inlocuite cu modelul biologic, conform caruia bacteria Helicobacter pylori este raspunzatoare pentru aparitia bolii prin slabirea stratului protector de mucus din stomac si duoden, expunand astfel stratul subiacent actiunii corozive a acidului si sucurilor gastric si duodenal. Desi nu exista dovezi foarte solide ale implicarii stresului in patogenia ulcerului, aceasta ipoteza nu a fost abandonata, din cateva motive: 1. Cu toate dovezile certe ale faptului ca H. pylori este un factor cauzal, nu exista nici un motiv pentru care am considera ca este singurul factor cauzator de ulcerul. 2. Stresul creste riscul de ulcer atat la oameni cat si la animale, poate prelungi durata sau severitatea bolii, iar reducerea stresului perceput favorizeaza ameliorarea clinica. 3. Psihoneuroimunologia subliniaza efectul stresului asupra raspunsului imunologic la infectia cu H. pylori. Nivelul anticorpilor pentu H. pylori este mai scazut in randul pacientilor cu nivel ridicat de anxietate . 3

BOALA ULCEROASA

Anul III C

4. Mai trebuie luat in calcul si rolul indirect al problemelor psihologice in privinta anumitor comportamente care agraveaza ulcerul: fumatul tulburarile de somn omisiunea micului dejun cresterea consumului de alcool autoadministrarea in exces a antiinflamatoarelor nonsteroidiene Riscul pentru aparitia bolii ulceroase este ridicat la subiectii care: au o perspectiva negativa asupra existentei si a lumii au abilitati reduse de coping (capacitatea de aface fata problemelor, de a se confrunta cu adversitatile). Au fost identificate anumite trasaturi de personalitate mai frecvente la persoanele bolnave de ulcer in comparatie cu subiectii sanatosi: tendinta spre agresivitate manifesta sau reprimata asertivitate scazuta impulsivitate stima de sine scazuta dependenta de ceilalti. Pacientii ulcerosi constientizeaza intr-o mica masura simptomele somatice , motiv pentru care raporteaza tardiv simptomele. Un alt factor de risc il reprezinta asocierea ulcerului cu tulburari mentale care presupun un nivel ridicat de anxietate. Ulcerul inseamna, in mod cert, mai mult decat H. pylori. Majoritatea oamenilor care sunt purtatori ai bacteriei nu fac niciodata ulcer, iar infectia aceasta nu este prezenta in toate cazurile de ulcer. 30% din pacientii cu ulcer duodenal nu au infectie activa cu H. pylori. Mecanismul psihobiologic este reprezentat de concordanta intre variatia nivelului secretiei de acid gastric si cel al stresului perceput de pacienti, al tensiunii psihice, conflictualitatii si anxietatii. Durerea ulceroasa persistenta poate afecta starea psihica a pacientilor. Ei se asteapta la un efect prompt al medicatiei, iar cand acesta intarzie sau nu apare se pot simti neajutorati, ineficienti. Pot dezvolta simptome depresive sau anxioase, care la randul lor vor exacerba simptomele fizice. In plus, anticiparea episoadelor dureroase poate duce la schimbari comportamentale in sensulevitarii anumitor activitati si la perceptii amplificate ale senzatiilor corporale. 4

BOALA ULCEROASA

Anul III C

Pe langa implicarea lui in aparitia si acutizarea simptomelor, stresul este si un factor de mentinere a bolii ulceroase. Pacientii care in timpul tratamentului trec printr-un numar mare de evenimente adverse sau care au un nivel cronic ridicat de stres au sanse mai mici de vindecare si risc mare de recaderi. Factorii de prognostic negativ pentru evolutia ulcerului sunt: nivel socioeconomic scazut, fond educational precar, depresie, evenimente negative de viata, munca necalificata sau sub calificarea subiectilor, munca fizica epuizanta. Profesii care prin natura lor expun subiectii in mod constant la pericole fizice si psihice, cum sunt cei care lucreza in serviciile de urgenta (medici, asistente, politisti, pompieri, etc.) predispun la afectiuni gastrice. Acelasi risc il prezinta si meseriile care implica responsabilitati crescute sau efectuarea de sarcini numeroase: mame casnice, lucratori in domeniul juridic sau financiar. Efectele multiple ale imbatranirii, printre care si slabirea sistemului imunitar, sunt un factor de risc in cazul etiologiei infectioase a ulcerului. De asemenea, prezenta depresiei, frecvent trecuta cu vederea sau interpretata gresit la pacientii de varsta a treia, poate favoriza aparitia ulcerului. La varstnici, prezentarea clinica a ulcerului poate fi atipica sau confundata cu o alta boala, fara a se tine cont ca 50% din spitalizari si 80% din cazurile de mortalitate cauzate de ulcerul peptic apar la varstnici. Interventiile psihologice in ulcer au primit o atentie redusa, intrucat efectul tratamentului medicamentos (antisecretor, antiacid, antibiotic, antispastic) este relativ rapid. Abordarile sistematizate includ: educarea pacientilor training de relaxare restructurari cognitive adaptarea la problematica generata de boala dezvoltarea capacitatii de a rezolva problemele de zi cu zi Benefiile ajutorului psihologic specializat pentru pacient pot fi: scaderea numarului de zile in care simptomele se manifesta reducerea intensitatii acestora consum scazut de medicamente mai putine recurente un numar scazut de prezentari la spital si de interventii chirurgicale.

BOALA ULCEROASA

Anul III C

2. ALIMENTATIA SI REGIMUL DE VIATA IN BOALA ULCEROASA

Boala ulceroasa are in general o evolutie cronica, de lunga durata, intretaiata de puseuri acute care survin in special primavara si toamna, durand cate 2-3 saptamani. Chiar daca semnele radiologice dispar, aceasta nu inseamna ca boala s-a vindecat. Prin urmare , bolnavul are datoria sa urmeze cu regularitate tratamentul in continuare, sa respecte toate prescriptiile privind alimentatia si regimul de viata, spre a se pune la adapost de acutizarea bolii si de complicatii.

2.1

ALIMENTATIA

Desigur, va cunoasteti tratamentul medicamentos, prin care se urmareste indepartarea spasmului, calmarea durerilor, reducerea sau anihilarea aciditatii sucului gastric, diminuarea inflamatiei mucoasei gastrice si sedarea sistemului nervos central. Va rugam sa nu uitati, insa, principalul factor al tratamentului este pentru dumneavoastra regimul alimentar. Acesta este un regim de crutare gastrica si urmareste aceleasi scopuri ca ale tratamentului medicamentos. Alimentul de baza in obtinerea efectului de crutare este laptele. In cazurile in care provoaca balonari sau diaree, se administreza taiat cu ceai sau cu apa alcalina, sau se adauga o ligurita de bicarbonat de calciu la o cana de lapte.

2.2

ALIMENTE PERMISE

Carne: carne slaba proaspata de vaca, vitel, pasare, sunca slaba. Peste : pestele alb slab, numai rasol. Branzeturi : branza de vaci proaspata, cas, urda. Lapte : lapte simplu sau fiert cu fainoase. Oua : oua proaspete, fierte moi, ochiuri romanesti, omleta dietetica preparata la baia de apa. Grasimi : unt proaspat, untdelemn, smantana sau frisca proaspata. Zarzavaturi : cu celuloza moale, cartofi (copti sau sub forma de pireu), morcovi, dovlecei, fasole verde, salata verde. Fainoase : gris, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase de buna calitate. Dulciuri : fructe dulci bine coapte, fara coaja si samburi, crude sau compot dat prin sita, coapte la cuptor. Lapte fiert cu fainoase, lapte de pasare. Budinci de gris sau de orez, prajituri 6

BOALA ULCEROASA

Anul III C

de casa cu aluat uscat, pandispan sau aluat fiert (ecler). Gelatina de suc de fructe, lapte, branza de vaci. Spuma de gris cu fructe. Creme de vanilie. Zahar in cantitate mica inglobat in desert. Bauturi : ceaiuri de menta, musetel, sunatoare, ape minerale alcaline.

BOALA ULCEROASA

Anul III C

2.3

ALIMENTE INTERZISE

Carne: carne grasa, sarata, afumata, mezeluri, carnati. Peste : peste gras, sarat, afumat, conserve de peste. Branzeturi : branzeturi fermentate, sarate, afumate. Zarzavaturi : crude sau cu celuloza tare: castraveti, ridichi, varza cruda, varza rosie, fasole alba, linte, mazare uscata. Picante : ceapa, usturoi, ardei iute. Grasimi : untura, slanina, alimente preparate in grasimi incinse, rantas, grasime emulsionata (maioneza). Condimente : orice condimente iuti si iritante, piper, boia, mustar, otet, muraturi. Bauturi : alcoolice tari, ceai rusesc, cafea, neagra, orice bautura fierbinte sau prea rece.

2.4

PREPARAREA ALIMENTELOR

Alimentele se prepara in asa fel incat sa fie usor de digerat, sa nu mareasca secretia sucului gastric si sa nu favorizeze stationarea lor indelungata in stomac. Supele : se vor prepara din zarzavaturi bine fierte, zeama fin ingrosata cu gris, orez, pireu de cartofi sau chiar cu zarzavaturile folosite, dupa ce au fost date prin sita (creme). Legumele verzi : trebuie bine fierte si servite in forma de pireuri, soteuri,, la care se adauga la servire grasime cruda (unt, untdelemn). Se mai servesc in budinci sau sufleuri preparate la baia de apa. Carnea : se prepara fiarta, inabusita sau sub forma de perisoare fierte la abur. Se serveste cu garnitura din pireuri de legume verzi, macaroane, gris, orez. Sosurile : se prepara cu grasime niciodata incinsa, ci numai cruda sau fiarta.

BOALA ULCEROASA

Anul III C

3. RECOMANDARI PRIVIND REGIMUL DE VIATA IN BOALA ULCEROASA

Luati masa la ore fixe si alimentati-va mai des (5-6 mese pe zi). Evitati mesele abundente. Tineti minte alimentele care va sunt interzise si ocoliti-le intotdeauna, fara imprudente. Luati masa in liniste, fara graba si mestecati bine.Ingrijiti-va de functionarea impecabila a danturii. Cautati sa nu fiti prea obosit sau nervos cand va asezati la masa. Evitati eforturile intense, fizice si intelectuale. Folositi timpul liber intr-un mod cat mai avantajos: plimbari pe jos, eventual sporturi usoare, spectacole distractive, lecturi placute, muzica, s.a.m.d. Respectati cele 8 ore de somn, noapte de noapte, si repausul dupa masa de pranz. Evitati medicamentele nocive pentru stomac: aspirina, salicilatii, butazolidina, cortizonul, etc.