Romnia la 1916: ntre neutralitate i rzboi

n timpul primului rzboi mondial Romnia a traversat dou perioade: perioada neutralitii (1914-1916) i perioada angajrii militare (1916-1918). La 15/28 iunie 1914 a avut loc atentatul de la Sarajevo cruia i-au czut victime motenitorul tronului austroungar, Franz Ferdinand i soia sa. n Romnia evenimentul a trezit un sentiment adnc de comptimire fiind condamnat o asemenea metod de lupt, iar exact o lun mai trziu, la 28 iulie, Austro-Ungaria a atacat Serbia ncepnd astfel primul rzboi mondial. Romnia dei avea semnat un tratat cu Puterile Centrale, a decis s rmn neutr, deoarece nu Puterile Centrale erau cele agresate, ci ele erau invadatoarele. Neutralitatea a fost hotrt ntr-un Consiliu de Coroan la 3 august 1914. In perioada neutralitati 1914-1916, caracterizata printr-o expectativa militara, tarile implicate n rzboi vor exercita presiuni diplomatice menite in a obtine colabborarea militara a Romaniei. Trile Antantei ofereau provinciile romanesti din Austro Ungaria ,iar puterile centrale recunosteau dreptulurile Romaniei asupra Basarabiei. Intrarea Romniei n rzboi s-a fcut n urma semnrii la 17 august 1916 de ctre premierul Ion I. C. Brtianu a dou tratate cu Anglia, Frana, Rusia i Italia, unul politic prin care se promiteau Romniei teritoriile locuite de romni n Imperiul Austro-Ungar, Transilvania, Banatul precum i Bucovina i unul militar prin care se stipula ca armata romn s ntregeasc aripa stng a frontului rusesc. Intrarea de facto n rzboi s-a produs la 27 august cnd Romnia a declarat rzboi Austro-Ungariei si a intrat cu armata in Transilvania, ns aceasta ofensiv a fost oprit din cauza c Antanta nu a ajutat Romania la timpul potrivit. Pn n mai 1917, armata romn a fost refcut, fiind dotat cu armament modern i avnd un moral ridicat. Rzboiul a fost reluat pe frontul din Moldova prin btliile de la Mreti, Mreti i Oituz. n pofida problemelor din Rusia, Romania a reuit cu succes sa finalizeze rzboiul, iar la scurt timp dup asta a fost creat Romania Mare.