ORASUL MEDIEVAL EUROPEAN SPATIU AL LIBERTATII Incepand cu secolul 9, initial in Europa Occidentala, mai apoi si in Europa intreaga, se incep

p a cristaliza anumite formatiuni statele viziand organizarea spatiului si societatii. Aceasta miscare a fost posibila datorita progresului lumii agrare care a evoluat in formatiuni sociala/statale mai complexe. Ca urmare a cresterii demografice, activitatii comerciale, dezvoltarii mestesugurilor si agriculturii, deruleaza renasterea si intemeierea orasului medieval cu noi principii si legi mai evoluate, cu norme noi, democratice. Orasul medieval reprezinta lumea libertatii. Fiind mai mare decat comuna, orasul era un centru economic, comercial, administrativ, cultural, militar autonom si dirijor asupra celorlalte regiuni din preajma. Organizarea economica, administrativa, militara, culturala a oraselor mai avansata a permis atragerea populatiei din celelalte regiuni, de regula, rurale. Insa motivatia principala pentru care orasele erau spatii favorabile de trai a fost dominarea si asigurarea libertatilor di drepturilor cetatenilor. Initial, orasenii aveau apropae acelasi statut fata de seniori ca si taranii. Ei erau supusi unor taxe vamale senioriale ce le impiedicau activitatile economice, comerciale. Democratizarea orasului medieval a fost marcata de Miscarea comunala (sec.9-13), ce a cuprin o serie de state Flandra, Germania, Frnta, Italia . Ca rezultat, se obtin drepturile orasenilor de la seniori, precum si constituirea comunitatii autonome, cu institutii si oranduiri proprii (justitie, oaste, vama, moneda). Principalele libertati erau cele personale, negustoresti si mestesugaresti (fixata in asa-numita Carta de emancipare). Astfel, fiecare era liber sa traiasca linistit, sa nu fi impus la akitarea anumitor taxe vamale, dijme ori impozite neintemeiata si nejustificate. De aceea, spre deosebire de viata taraneasca, dreptul urban atragea populatia rurala. In spatiul carpato-dunarean, orasenii constituiau o categorie libera a societatii, ierarhizata in functie de averea detinuta si pozitia in cadrul orasului. Esential ar fi si factorul administrativ al democratizarii. Exista Adunarea Generala a orasenilor, unde se desfasurau alegeri libere, echitabile ale funstionarilor publici (de exemplu, ai soituzullui). De asemenea se discutau si se aprobau legi. Substatial pentru procesul de liberalizare si democratizare a orasului a contribuit si organizare economica avansata. De exemplu, pentru a proteja interesele celor ce practicau aceleasi meserii sau meserii inrudite se formeaza breslele ce avea rolul de a monitoriza si organiza realizarea productiei, preturile, cantitea si calitatea ei. Breslele limitau concurenta, asigurand conditii egale de activitate tuturor membrilor sai. Toate domeniile vietii orasenensti au evoluat pe parcurs si au acordat privilegii locuitorilor sai, inlesnindu-le, viata cotidiana. Prin urmare, s-a inregistrat afluxul demografic al regiunilor urbane, populatia fiind atrasa de diversitatea conditiilor si posibilitatilor ce oferea orasul medieval.