Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Hipodinamie (gr.hypo mai puin i dynamis putere, for) reducerea eforturilor musculare. Este o urmare a progresului tehnico-tiinific, care a modificat esenial structura muncii omului, reducnd necesitatea de a folosi fora muscular, a mbunti condiiile de trai, deservirea social etc. La apariia hipodinamiei contribuie, de asemenea, rspndirea formelor pasive de odihn. Astfel, omul contemporan pentru a-i asigura existena sa depune o munc manual minim i deci, un efort fizic mult mai mic dect strmoii lui. Micorarea eforturilor musculare provoac n organism diferite schimbri morfologice i funcionale cu caracter adaptiv (adaptarea la reducerea eforturilor fizice) i predominant (lipsa de antrenare i atrofie din cauza inactivitii). Aceast stare se caracterizeaz prin micorarea consumului de energie, activitatea redus a sistemului cardiovascular, n special a miocardului, dereglarea metabolismului lipidic, cu depozitarea grsimilor n stratul adipos cutanat, demineralizarea esutului osos etc. Ca urmare, organismul i pierde rezistena fa de factorii dezvolt nefavorabili astenia. ai mediului extern (temperatur, umezeal, infecii etc.), se Aceste modificri favorizeaz dezvoltarea aterosclerozei (cea ce grbete
mbtrnirea organismului), obezitii, diabetului zaharat etc. Hipodinamie se deosebete de hipochinezie, care prezint o reducere general a activitii motoare datorit automatizrii i mecanizrii proceselor de producie, folosirii pe larg a transportului, modului de via sedentar, regimului de pat, imobilizrii articulaiilor, ct i a unor tulburri ale sistemului nervos. Consecinele hipochineziei se manifest mai evident prin reducerea mobilitii articulaiilor, dereglrii stereotipului motor i coordonrii micrilor. ntruct hipochinezia, de regul, este nsoit de hipodinamie, profilaxia i tratamentul lor sunt identice. Msurile curative i profilactice includ, n primul rnd, antrenamentul fizic, specificul cruia depinde de condiiile de apariie, durata i gradul de dezvoltare al hipodinamiei; electrostimularea micrilor; folosirea preparatelor hormonale din grupul steroizilor anabolici, precum i srurilor de potasiu, calciu, fosfor, care se adaug n alimente etc. Consecinele scderii presiunii hidrostatice a sngelui la cosmonaui i la pacieni care au stat timp ndelungat la pat pot fi prevenite prin aplicarea unor procedee speciale de antrenament, care asigur exercitarea sistemului cardiovascular (camere cu vid pentru partea inferioar a corpului, manjete de ocluzie pentru membre, respiraia sub presiune ridicat, rotire n centrifug etc.). Urmele duntoare ale hipodinamiei asupra sntii populaiei pot fi prevenite prin practicarea n mas a educaiei fizice i sportului.
Pentru a fi eficient, este bine ca exercitiul fizic sa se efectueze regulat ( de 4-5 ori/saptamina), se recomanda sa dureze 30-50 minute si sa fie de efeintensitate moderata (mers pe jos rapid, dans, ingrijirea propriei gradini, etc.). exercitiile fizice aerobice, dinamice, cu implicarea multor grupe musculare( inot, tennis, gimnastica, jogging) efectuate regulat, duc, de asemenea, la reducerea masei adipoase. O atentie mai deosebita, in sensul monitorizarii stricte a activitatii fizice, se impune la cei cu afectiuni ale membrelor inferioare, afectiuni cardio-vasculare si respiratorii. Stresul este folosit pentru a descrie o reactie de discomfort a organismului (nervozitate, neliniste, tensiune), determninata de un eveniment negativ. Multe personae ajung sa aiba excese alimentare ca modalitate de a face fata situatiilor de stres. Consumul de alimente este folosit ca mijloc de abatere a atentiei de la anumite probleme, de relaxare si destindere. Pentru a face fata in mod eficient situatiilor de stress si suprasolicitare , trebuie dezvoltate abilitati specifice de reducere a stresului, de tipul: exprimare emotionala, practicarea exercitiilor de relaxare, practicarea exercitiilor fizice, cautarea sprijinului la cei din jur, identificarea activitatilor placute, relazante si practicarea lor periodica, identificarea micilor succese zilnice si autoacordarea de recompense, psihoterapie.
Concluzii
Toate componentele modului de viata sint importante pentru mentinerea starii de sanatate, de aceea trebuie acordata o atentie deosebita implementarii si respectarii la nivelul intregii populatii a masurilor de optimizare a modului de viata. Ca motivatie interioara pentru a mentine un mod de viata sanatos, trebuie sa ne amintim ca : Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate, totul este nimic!
rezistenta organica; forta si rezistenta musculara; pozitia, mai ales cea a bazinului; tesutul adipos raportat la greutatea corporala; capacitatea de destindere si relaxare. Adaug acestei liste supletea articulatiilor si calitatea respiratiei.
Rezistena organic
Rezistenta organica se manifesta printr-o buna conditie si eficacitate a inimii, circulatiei sanguine si respiratiei, in timpul unor eforturi musculare dinamice, realizate in conditiile de oxigenare. La 70 de ani, rezistenta organica nu mai este decat jumatate din cea de la 20 de ani. Exercitiile fizice pot insa mentine acest parametru la valori ridicate. Toate exercitiile fizice in care este antrenata o mare parte din masa musculara si contin miscari sau deplasari importante, contribuie la ameliorarea rezistentei organice. Pe termen lung, unul dintre efectele cele mai importante ale practicarii exercitiilor de rezistenta organica este stimularea metabolismului bazal, adica cresterea cantitatii de oxigen produsa de organism in repaus, pe ora si pe metru patrat de suprafata a corpului. Aceasta inseamna ca, efectuand mai multe exercitii fizice, organismul nostru va produce din ce in ce mai multa energie, chiar in repaus! Dupa o luna de exercitii menite sa amelioreze functionarea sistemului cardiovascular, vom constata ca, in timpul unui efort moderat, respiram mai rar si mai profund; in acest fel aerul ramane mai mult in plamani intre doua respiratii si organismul poate sa absoarba mai mult oxigen.
Fora muscular
Forta musculara se evalueaza in functie de capacitatea unui muschi de a lucra in timpul unui efort. Ameliorarea fortei musculare se traduce prin cresterea volumului muschilor pe care ii solicitam si printro mai mare mobilizare a acestora in timpul unui efort.
Rezistena muscular
Rezistenta musculara este crescuta tocmai de perseverenta cu care repetam un exercitiu care ne solicita un efort redus sau mediu. Practicand astfel de exercitii, constatam si o amelioare semnificativa a circulatiei sanguine la nivelul muschilor cu care lucram. Forta si rezistenta musculara se dezvolta prin activitati fizice care solicita intens regiuni musculare intinse: gat, brate, umeri, abdomen si picioare, cum ar fi exercitiile de gimnastica si exercitiile cu haltere si greutati.
Supleea articulaiilor
Supletea articulatiilor conditioneaza eficienta si forta miscarilor. Pe masura ce imbatranim, articulatiile tind sa degenereze, influentand aparitia artrozei si a artritei. Exercitiile fizice au ca scop intarzierea procesului de rigidizare a articulatiilor si a efectelor provocate de bolile amintite, care creeaza multe neplaceri persoanelor in varsta.
Calitatea respiraiei
O respiratie naturala si profunda este o sursa de sanatate si energie. Respiratia permite nu numai destinderea si relaxarea musculaturii, dar si amelioarea circulatiei sanguine si limfatice, asigurandu-se astfel un transport crescut de oxigen catre celulele tuturor organelor din corp, mai ales ale creierului, un mare consumator de oxigen. Respiratia are un rol esential in cresterea vitalitatii tuturor organelor interne. In concluzie, starea fizica a corpului nostru se afla intr-o relatie de reciprocitate cu starea spiritului si cu natura emotiilor. Pentru a ne pastra o buna conditie fizica, mentala si intelectuala, trebuie sa practicam exercitii pentru intarirea si elasticitatea musculaturii, pentru sistemul cardiovascular, trebuie sa invatam sa respiram eficient si sa ne destindem.
Cultura fizic
Este o componenta deosebit de importanta i interesanta a culturii universale. Cultur universala sintetizeaza toate valorile materiale i spirituale puse n slujba dezvoltrii personalitii umane. Cultur fizic intetizeaza toate valorice (elgitati, categorii, institutii, bunuri materiale i informationale, etc.), menite a fructifica exerciiile fizice n scopul perfecionarii petentialelor biologic, spiritual i motric al omului. Sfera culturii este deosebit de larga. In aceasta fera, dup opinia majoritatii specialistilor, intra urmtoarele categorii de valori: - valori create n scopul organizarii superioare a practicrii exerciiilor fizice de-a lungul istoriei sociale, concretizate n discipline tiinifice n domeniu, regulamente competiionale, imbunatatite permanent, performane, maestria tehnica i tactica, etc. - Valori create n dezvoltarea filogenetica a omului, concretizate n : armonioasa dezvoltare fizic a acestuia, idealul despre dezvoltarea armonioasa corporal, reflectat n unele opere clasice, cum este de exemplu Discobolul lui Miron, etc. Nu tot ceea ce cuprinde cultur fizic se creaz n procesele concrete de educaie fizic, antrenament sportiv, activitate competiional, activitate recuperatorie. Exist i creatii adic valori n ultim instan de ordin spiritual, gnduri i reacii scrise (teorii, idei, cursuri, etc.) despre practicarea exerciiilor fizice. La acestea se pot aduga unele proiecte de baze sportive materiale sau instalaii sportive i alte idei sau realizri pentru domeniul sportiv.
Funciile educaiei fizice Funciile sunt destinaii constante ale unui fenomen i ele deriv din ideal, n sensul c se subordoneaz acestuia.Prin funcii se realizeaz idealul educaiei fizice, se face apropierea fa de aceasta. Toate funciile educaiei fizice sunt foarte importante i i dovedesc eficiena numai dac sunt ndeplinite n sistem influenndu-se i completndu-se reciproc. Funciile educaiei fizice sunt de dou feluri, specifice i asociate. Funciile specifice vizeaz cele dou
coordonate ale obiceiului de studiu propriu Teoriei i Metodici : dezvoltarea fizic i capacitatea motric. Funciile asociate ntregesc efectele practicrii exerciiilor fizice asupra fiinei umane. Funcia de perfecionare a dezvoltrii fizice face parte din categoria celor specifice i are rol prioritar mai ales n educaie fizic a tinerei generaii. Rolul dezvoltrii fizice armonioase , a unor indici superiori pe plan somatic i pe cel funcional , pentru via i activitatea oamenilor de toate vrstele este prea binecunoscut i nu este negat sau contestat de nimeni. Funcia de perfecionare a capacitii motrice face parte tot din categoria celor specifice educaiei fizice. Prin aceast funcie sunt vizate cele dou elemente componente ale capacitii motrice : calitiile motrice, deprinderile i priceperile motrice. Rolul capacitii motrice pentru un randament sporit pe toate planurile vieii i n ntregirea personalitii umane nu mai trebuie argumentat. Funcia igienica face parte din categoria celor asociate i vizeaz cerina fundamentala de meninere a unei stri optime de sntate a oamenilor. Prin educaia fizic se acioneaza prioritar preventiv pe acest plan. Se poate , cu ajutorul exerciiilor fizice s se acioneze i pentru corectarea unor deficiene pe planul sntii. Funciia recreativa este o alta funcie asociat pentru educaia fizic . Ea trebuie neleas cel putin n urmtoarele dou sensuri: - asigurarea , prin activitatea de educaie fizic a fondului de calitii , deprinderi i priceperi motrice necesare c oameni de diferite vrste s poat petrece n mod util i plcut , adic recreativ timpul lor liber ( cotidian, sau n vacante i concedii ). -asigurarea condiiilor i dezvoltarea interesului pentru urmrirea, tot n timpul liber , direct sau prin mass-media , a ntrecerilor motrice de bun calitate sau a unor activitii motrice desfurate necompetitiv. Funcia de emulatie face parte tot din categoria celor asociate pentru educaia fizic. Aceasta funcie trebuie sa se materializeze prin dezvlotarea spiritului competitiv care caracterizeaza n general fiina umana, a dorinei permanenei de depire i autodepire dar numai n limitele regulamentare corecte i cu atitudine de fair-play. n acest sens se impune promovarea frecvent n educaia fizic a ntrecerii prin jocuri de micare sau jocuri sportive, tafete, parcursuri aplicative, concursuri, etc. Prin aceast modalitate se dezvolt i creativitatea subiecilor, dorina de a ctiga, de a obine victoria, de a se situa pe primele locuri, etc., aspecte deosebit de importante mai ales pentru elevi. Funcia educativa este tot o funcie asociat a educaiei fizice dar este considerat c fiind mai complex prin prisma influenelor asupra dezvoltrii personalitii umane n integritatea sa. Influena educaiei fizice este eviden pe planul dezvoltrii laturii fizice a personalitii. n acelai timp, nsa sunt influene deosebite pe care le poate avea educaia fizic, bine conceput i realizat asupra dezvoltrii celorlate laturi ale personalitii umane: intelectual, moral, estetic i tehnico-profesional. Pe plan intelectual se pot desprinde cel puin urmtoarele dou direcii evidene: narmarea subieciilor cu cunotine de baz din domeniul fiziologiei i igiena efortului fizic, al biomecanicii de execuie a actelor i aciunilor motrice, psihologiei activitilor motrice, metodicii, etc., toate aceste cunostiinte, transmise conform i cerinelor principiului accesabilitatii, asigura fondul de baza pentru cunoasterea tiinifica a practicrii exerciiilor fizice pentru constientizarea acesteia. Contribuie n procesul direct de practicare a exerciiilor fizice la dezvoltarea unor trsturi i caliti intelectuale foarte importante cum sunt: atentia, memoria, spiritul de observatie, imaginatia, rapiditatea gandirii, etc. Pe plan moral se poate realiza, de asemenea, o acionare eficienta prin toate activitiile de educaie fizic. Accentul trebuie pus pe formarea unor deprinderi i obiceiuri de comportament
corect n intreceri i competitii, n spiritul respectarii adversarilor i partenerilor de intrecere, al acceptarii deciziilor arbitrilor, a disciplinei n munca. Pe plan estetic, prin exerciiile tehnice i tactice, ituate uneori la nivelul de maiestrie, se contribuie cu eficienta la educarea gustului pentru frumos. Practicarea exerciiilor fizice pe fond muzical, atat n leciile de educaie fizic cat i n alte forme de organizare, sporeste evident influenele educaiei fizice asupra unor caliti i trsturi de ordin estetic (ritm, armonie, graie, etc.). Pe plan tehnico-profesional, contribuia educaiei fizice este de asemenea evidenta. n primul rnd este expresiv aportul la creterea indicilor unor caliti motrice necesare exerciiului cu eficien a profesiilor social-economice. De asemenea, acelai aport este vizibil i n sensul asigurrii unor indici superiori de dezvoltare morfo-funcional i de capacitate cu temeinice deprinderi motrice de baza i utilitar-aplicative implicate n desfurarea eficienta a majoritatii profesiilor.