You are on page 1of 103

PROIECTAREA CONSTRUCTIV I TEHNOLOGIC A UNUI

DISPOZITIV PNEUMATIC PENTRU CONTROLUL


ALEZAJELOR CMILOR DE CILINDRU LA
AUTOTURISMELE DACIA
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
CUPRINS
CAPITOLUL I
Noiuni generale in legatur cu msurrile tehnice
1.1 Noiuni generale
1.2 Metode pneumatice
1.3 Metode de msurare cu ajutorul calibrelor
1.4 Avantaje si dezavantaje la controlul pneumatic.
CAPITOLUL II
Proiectarea unui calibru tampon impreun cu instalaia pneumatic pentru
controlul cmilor cilindrului de la autoturismele Dacia.
2.1 Cmile de cilindru condiii tehnice
2.2 Metoda de calcul a calibrului duz
2.3 Forme ala traductoarelor pneumatice
2.4 Instalaia pneumatic (SuperJet)
2.5 Efectuarea de msurtori a cmilor de cilindru pentru
dimensiuni si forma geometric
2.6 Msurtori prin alte metode (comparatoare de interior,
optimetrul)
2.7 Comparaie intre metode
2.8 Stabilirea preciziei pentru metoda pneumatic.
CAPITOLUL III
Proiectarea tehnologiei de execuie pentru calibru tampon.
CAPITOLUL IV
Proiectarea unui burghiu elicoidal i a unui cuit de strunjit interior.
CAPITOLUL V
Calculul costului de fabricaie a calibrului tampon.
2
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
BIBLIOGRAFIE :
- C. Micu - Aparate i sisteme de msur in construcia
de
Petre Dodoc maini , Editura Tehnic-1980.
Ghe. Diaconescu
Anca Manolescu
- Al. Groza - Metode si lucrri practice pentru
repararea
Ghe. Calciu autoturismelor, Editura Tehnic
-1985.
S.Saviuc
- L.M.Maizel -Controlul automat a dimensiunilor
pieselor,
Editura Tehnic-1962
- Corneliu Mondim -Autoturisme Dacia, Editura
Tehnic,Bucureti
- 1990.
- Petre Dodoc -Metrologie General, Editura Didactic
i
Petagogic-1979.
3
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
- A.Vlase - Regimuri de achiere, adaosuri de
prelucrare
A.Mihail i norme tehnice de timp,Vol.I i
II,Editura
I.Bercea Tehnic-1985.
- Ghe.Sacar -Proiectarea sculelor achietoare
Editura
Didactic i Petogogic-1979.
4
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
NOIUNI GENERALE IN LEGTURA CU MSURRILE TEHNICE.
5
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
1.1 Noiuni generale
Msurarea este operaia metrologic prin care mrimea fizica de msurat,
al crui purttor este obiectul de msurat numit msurand, se compar direct sau
indirect cu unitatea de msur de aceeai natur, incorporat intr-un mijloc de
msurare , in scopul stabilirii raportului numeric dintre mrimea de msurat i
unitatea de msurat admis.
Msurarea este un proces de cunoatere care const din compararea
mrimii de msurat cu o alt mrime de aceeai natur cu prima i care este
considerat unitate de msur. Rezultatul msurrii este valoarea numeric a
marimii msurate.
Msura este mijlocul tehnic care materializeaz unitatea de msur, cu o
precizie determinat.Unitatea de msur este o cantitate dintr-o mrime definit
dup anumite reguli (sau arbritare) servind la realizarea de comparaii (masurri)
pentru cantiti ale unor mrimi.
Un ansamblu de uniti de msur constituie un sistem care este denumit
coerent cnd relaiile intre ele sunt naturale. Sistemul oficial (obligatoriu) este
Sistemul Internaional (SI).
Metoda de msurare reprezint totalitatea operaiilor care se execut cu
ajutorul anumitor mijloace tehnice, in condiii tehnico-economice si
organizatorice date.
Principiul de msurare reprezint fenomenul fizic care st la baza unei
msurri( exemplu: fenomenului de interferen la msurarea lungimilor, efectul
termocuplu la msurarea temperaturii, deviaia unei bobine in campul magnetic
la trecerea unui curent electric, deformarea elastic a unei membrane la
msurarea presiunii).
Metodele de msurare reprezint procese naionale de executare a
operaiilor de msurare, modurile de aplicare a principiilor de msurare
determinat de un fenomen fizic. Metodele de msurare se clasific dup mai
multe criterii:
a) dup precizia i rapiditatea determinrilor :
a.1) metode de laborator, care se determin i se ine seama de
erorile de msurare,
a.2) metode tehnice , in care nu se ine cont de erori, deoarece
mijloacele de msurare au erori limit cunoscute, corespunztoare claselor de
precizie.
b) dup poziia aparatului fa de mrimea de msurat :
6
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
b.1) metode prin contact, in care aparatul are contact mecanic cu
mrimea de msurat (doua, trei sau mai multe puncte , linii sau suprafee de
contact, de exemplu : msurarea lungimilor cu manometrul),
b.2) metode far contact, in care msurarea se efectuiaz fr
atingerea mecanic a msurandului (exemple : optice, pneumatic, capacitiva,
inductiv, etc)
c) dup modul de obinere a valorii numerice a mrimii de msurat :
c.1) metoda de msurare direct ,acestea sunt :
c.1.1) metoda aprecierii directe, in care mrimea de
msurat se compar direct cu unitatea de msura materializat sub forma de
msura i incorporat in mijlocul de msurare ( msurarea capacittii cu mrimi
de capacitate, msurarea lungimii cu o rigl gradat, etc)
c.1.2) metoda diferenial, in care se msoar diferena
dintre mrimea cutat si o mrime de referin conoscut de aceeai natur.
c.1.3) metoda de zero ( a calibrului ), in care efectul
aciunii mrimii care se msoar se calibreaz prin efectul unei mrimi
cunoscute ; echilibrarea poate fi facut manual sau automat.
c.1.4) metode coincidenei, in care un ir de repere sau
semnale uniforme i determinate se compar cu un alt ir de repere sau de
semnale de acelai fel , stabilindu-se porionarea lor prin coinciden ori simetrie
vizual sau obiectiv ( msurarea timpului, msurarea cu ajutorul unui
interpolator, etc) ;
c.1.5) metode substituirii in care mrimea de msurat este
substituia in instalaia de msurat printr-o mrime cunoscut de obicei printr-o
msur ;
c.1.6) metoda comparrii , in care indicaiile date de
mijlocul de msurare pentru o mrime cunoscut sunt notate i comparate cu
indicaiile obinute atunci cand se inlocuiete mrimea cunoscut cu mrimea de
msurat.
c.1.7) metoda deviaiei, in care valoarea mrimii de
msurat se obine prin deviaia unui element indicator( acul indicator, spot
luminos) ;
c.1.8) msurarea, in care rezultatul msurrii se opine
printr-un proces de msurare a condiiilor identice ;
c.2) metodele de msurare indirecte sunt metodele in cadrul crora
nu se msoar direct, nemijlocit, mrimea de msurat, ci alte mrimi legate
printr-o relaie matematic de mrimea care se msoar, rezultatul msurrii
obinandu-se prin calcul (exemple : msurarea filetelor, msurarea conicitailor
cu rigla de sinus, etc).
c.3) metodele de msurare combimate sunt metodele prin care
determinarea ,mrimii de msurat se face printr-o serie de msurri ale aceluiai
msurrii sau ale altor mrimi de acelai fel, o msurare deosebindu-se de alta
pentru faptul c se execut in alte condiii sau in alta combinare a mrimilor in
7
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
cauz, valoarea numerice a mrimilor de msurat obtinandu-se prin rezolvarea
ecuaiilor.
c.4) dupa modul indicaiei mrimilor ;
c.4.1) metode analoag este o metoda la care , in domeniul de
msurare, fiecarei valori a mrimii de msurat, ca mrime de intrare, ii este
subordonat in mod continuu o valoare a domeniului de ieire( exemplu :
deplasarea unei piese este transformate intr-o variaie a energiei electrice).
c.4.2) metoda digital este o metod la care domeniul de
valori ale mrimii de msurat este cuantificat astfel inct valoarea mrimii de
msurat poate fi aplicat sub forma de cifre sau codificat.
c.5) dupa originea sistemului de coordonate :
c.5.1) msurarea incremental ( relativ) care se efectuiaz cu
mijloacele ce indic o mrime care nu depinde de origine ;
c.5.2) msurarea absolut care se efectuiaz cu mijloace de
msurare ce indic valoarea mrimii msurate in raport cu oroginea, indica in
raport cu cota zero (exemplu : fiecare reper al riglei microscopului universal are
o poziie spaial precis)
1.2 Metode pneumatice
Metoda pneumatic de control se bazeaz pe msurarea variaiei
presiunii sau a debitului de aer, dependena de variaia sectiunii conductei de
aer, care este determinat la randul su de variabilele dimensiunii de controlat.
Acest dependen a permis construirea aparatelor pneumatice bazate pe
msurarea volumului, msurarea vitezei i msurarea presiunii. Orice aparat
pneumatic este construit din cel putin urmtoarele elemente principale : filtrul de
aer (1), regulatorul de presiune (2), duz de intrare (3), aparatul indicator (4) i
duza de msurare (5).
Regulatorul (2) realizeaz o presiune constant p intre duzele (3) si (5) ,
adic intre camera de compensare C
c
i camera de msurare C
m
.
Fig.1.Principiul msurrii pneumatice.
8
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Principiul de funcionare al unui traductor pneumatic este indicat in
figura de mai jos.
Fig.2.Schema de funcionare a aparatului pneumatic
Aerul cu presiune constant p
o
intr in camera (1) prin orificiul calibrat S
1
,
din care prin diuza S
2
iese in atmosfera. In faa diuzei S
2
la o distan oarecare
se afl suprafaa de controlat (2). Cu ct distana este mai mare , cu atat mai
mica va fi rezistena opus aerului care trece prin spaiul in forma de inel, dintre
captul duzei si suprafaa (2), i cu att mai mic va fi presiunea p, care se
stabileste automat in camera (1), asezat intre orificiul calibrat i duza.
Prin urmare , prin variaiile presiunii p inregistrate de manometru (3)
poate fi determinat valoarea dimensiunii de msurat . Scala manometrului
este asezat direct in dimensiuni liniare.
Pentru asigurarea preciziei necesare de msurare trebuie meninut
automat constant presiunea p
o
a aerului de lucru care intr in aparat . In
industrie i-au gsit utilizare urmtoarele tipuri destinate in acest scop :
a) dispozitivele la care presiunea constant p
o
se asigur prin
meninerea nivelului constant intr-un vas umplut cu ap, iar drept aparat de
msurat se utilizeaza un manometru cu apa ;
b) dispozitivele la care presiunea constant a aerului se menine cu
ajutorul unui stabilizator automat de presiune (supap de reducie), care permite
trecerea aerului de lucru, dupa purificarea acestuia de umiditate i de impuritai
mecanice : drept aparat de msurat in aceste construcii servete un manometru
cu arc.
9
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
c) dispozitivele care, pentru msurarea presiunii folosesc un
dispozitiv care msoar debitul de aer ce intr cu presiunea constant
p
o.
Metodele pneumatice de control folosesc aparate pneumatice bazate pe
msurerea volumului, msurarea vitezei i msurarea presiunii.
Se cunosc numeroase aparate construinte pe principiul msurrii presiunii.
In figura de mai jos este reprezentat schematic comparatorul pneumatic cu
manometru cu ap (de tip Solex), in forma de U
Fig.3.Comparatorul pneumatic cu ap
Sursa de aer comprimat p
i
= (3....5) daN/cm
2
(tubul 1) se leag de tubul 2
cufundat la o adncime H in rezervorul 3, umplut cu ap i care comunica cu
atmosfera.
Aerul trece in permanen (barboteaz) prin tubul 2, impingnd apa din
acesta in urma crui fapt, in faa deschizturii S se stabileste o presiune
constant, corespunzatoare adancimii H a tubului 2.
Aceast presiune este presiunea de lucru sau de msurare. Prin
deschiztura S aerul intr in camera 4, legat printr-un tub flexibil cu calibrul-
dop 5, introdus in gaura de controlat a piesei. Aerul care intr in calibrul-dop
trece prin deschiderile S1 si S2 si iese in atmosfer prin spaiile 1 si 2 formate
intre dop i pereii piesei de controlat.
Presiunea p in camera 4 va fi mai mare dect presiunea atmosferic cu
valoarea cderii de presiune in spaiile artate (cderea de presiune in tubul de
10
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
legtur si in duz este neglijabil) i mai mic decat presiunea de msurare din
duza S.
Prin urmare, surplusul de presiune p din camera 4 este dependent de
dimensiunile gurii controlate. Aceast presiune este inregistrat de un
manometru cu ap (format din tubul 6 in comunicaie cu vasul 3), adic se
masoar diferena de presiune a coloanei de ap dintre nivelele de ap din vasul
3 i tubul 6.
Citirea acestei deferene se face pe scala 7. Cnd in camera 4 aerul se afl
la presiunea atmosferic ( calibrul nu este introdus in gaura de cuntrolat), apa in
tubul 6 i in rezervorul 3 este de acelai nivel(vase comunicative).
Datorit faptului c seciunea vasului este de sute de ori mai mare dect
seciunea tubului 6, oscilaiile presiunii i a nivelului din acestea nu vor
influena practic nivelul lichidulului din vasul 3, adic adncimea H.
Precizia de msurare a aparatului cu manometru cu ap este determinat
de inlimea H a coloanei de ap i de diametrul duzei S (aproximativ de 0,6
mm). De obicei aparatele de acest tip au H = 500 mm, adic presiunea de
msurat p
o
reprezint aproximativ 0,05 at.
Aparatul descris are urmtoarele dezavantaje de exemplu :
1) inerie mare, deoarece coloana de ap a tubului manometrului se
deplaseaz incet ;
2) necesitatea curirii atente a suprafeei piesei de controlat de
petrol, ulei, ap i praf, deoarece acestea pot determina o eroare sensibil de
msurare datorit presiunii mici de msurare (0,05 at), iar viteza aerului care
trece prin spaiile
1
si
2
este insuficient pentru a sufla pelicula subire de praf
a piesei ;
3) neliniaritatea scalei ;
4) corodarea pieselor aparatului datorit aciunii permanente a
piesei ;
5) dificultatea de exploatare a aparatului din cauza avaporarii
rapide a apei i a murdririi tubului de sticl al manometrului cu ap.
Tot din cadrul aparatelor pneumatice bazate pe msurarea presiunii face
parte si aparatul SuperJet.
Funcionarea aparatului SuperJet se bazeaz pe deplasarea 3 fa de
duza de autocompensare 2, atunci cand se deformeaz membrana 4, ca urmare a
diferenei de presiune dintre camerele C
m
camera de msurare i C
c
camera de
compensare, pusa in eviden de aparatul 5
11
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Fig.4 Comparatorul pneumatic SuperJet
In desenul urmtor este reprezentat schema unui dispozitiv pneumatic cu
manometru cu arc (resort spiral) destinat pentru controlul dimensiunilor pieselor.
Aerul comprimat se purific, de umiditate i impuritai mecanice in filtrul (1), ii
reduce presiunea in stabilizatorul de presiune (2), de unde cu o presiune
constant in calibrul-dop (3) , montat in gaura piesei de controlat.
Presiunea aerului in cavitatea corpului (4) va fi determinat de
dimensiunea gurii din piesa. Ca aparat pentru msurarea acestei presiuni se
utilizeaza un manometru cu arc (5).
Dispozitivul descris reprezint urmtoarele dezavantaje : factor de
transmisie relativ mic(adic raportul dintre deplasarea capatului arcului
aparatului i variaia distanei controlate este maximum 400 ; inerie mare.
Fig.5.Dispozitiv pneumatic cu manometru cu arc
12
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
In figura urmtoare este reprezentat schema unui aparat a crui
funcionare se bazeaz pe msurarea debitului, acest aparat este cu comparator
pneumatic cu debitmetru cu plutitor (rotometru) sau comparator pneumatic de
tip Scheffield.
Aerul cu presiune constant trecand prin filtrele (1) si (3) i
stabilizatoarele de presiune (2) si (4) , intr in tubul conic de sticl (5), in care se
deplaseaz liber un plutitor metalic uor (6).
Poziia plutitorului este determinat de debitul de aer, cu cat debitul de aer
este mai mare, cu atat plutitorul se ridic mai sus. La randul sau , debitul de aer
depinde de distana dintre calibrul-dop (7) i peretele pisei de controlat. Citirea
valorii dimensiunii controlate se face dup poziia muchiei superioare a
plutitorului fa de scala (8) asezat lang tubul (5).
Aparatul funcioneaz cu o presiune a aerului la intrare de 3-5 atm.
Aparatul descris prezint o serie de avantaje in comparaie cu celelalte aparate
pneumatice :
a) inerie relativ mic, prectic imperceptibil;
b) presiunea aerului la locul de msurat, relativ mare, suficient
pentru indepartarea umezelei sau a prafului, ceea ce permite micsorarea
cerinelor privind puritatea suprafeelor controlate ale piesei ;
c) uniformitatea scalei pe toata gaura de msurare.
Fig.6.Aparat pneumatic cu rotametru.
Aparatele pneumatice bazate pe msurarea vitezei pot fi cu ajustaje de tip
Venturi sau pot cu rezistena incalzit.
13
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
In primul caz variaz viteza in ajustajul Venturii, iar in al doilea caz
variaz temperatur, i deci rezistivitatea rezistenei (3) i ca urmare, se
dezechilibreaza puntea (2), dezechilibrul fiind indicat de aparatul (4).
Aparatele pneumnatice prezint simplitate in construcie i funcionare,
uzura de msurare de aparat, etc, dar nu permit msurarea precis a pieselor cu
abateri de form i cu suprafee rugoase. De asemenea este necesar o intreinere
special si o supraveghere atent i permanent.
Fig.7.Comparatoare pneumatice bazate pe msurarea vitezei.
14
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
a- cu ajutaje Venturi;
b- cu rezisten inclzit.
1.3. Metode de msurare cu ajutorul calibrelor
Dimensiunea este una dintre caracteristicile liniare care determin
mrimea unei piese( de exempul, diametrul, lungimea, etc).
Dimensiunea nominal N este valoarea luat ca baz pentru a caracteriza
o anumit dimensiune, indiferent de diferenele admise, inerente imperfeciunii
de prelucrare i necesare asamblrii cu un anumit joc sau strangere.
Dimensiunea efectiv E este dimensiunea a crei valoarea se determin
prin msurarea piesei. Dimensiunea efectiv a unei piese este suprins intre dou
dimensiuni limit. Dimensiunile limit sunt : dimensiunea maxim care se
noteaz prin D
max
, L
max
etc, i dimensiunea minim care se noteaz cu D
min
,L
min

etc.
Abaterea efectiv A este diferena dintre dimensiunea efectiv i
dimensiunea nominal, adic :
A= E-N.
Abaterea superioar A
S
este diferena dintre dimensiunea maxim i
dimensiunea nominal ,adic :
A
S
= A
max
-N.
Abaterea inferioar A
i
este diferena dintre dimensiunea minim i
nominal adic :
A
i
= A
max
-N.
Tolerana T este diferena dintre dimensiunea maxim i dimensiunea
minim, adic :
T = D
max
-D
min
Campul de toleran in reprezentri grafice este zona cuprins intre linia
corespunztoare dimensiunii maxime i cea corespunzatoare dimensiunii
minime. Abaterea superioar i cea inferioar se raporteaz la dimensiunea
nominal N.
La asamblarea a doua piese, suprafaa interioar (cuprins) a unei piese
intr in cea exterioar (cuprinztoare) a celeilalte piese.
15
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
In cazul pieselor cilindrice, suprafaa cuprinztoare se numete alezaj, iar
cea cuprins, arbore. Dimensiunea acestor dou suprafee sunt diametrul
alezajului, respectiv diametrul arborelui.
Diametrul nominal al alezajului i acela al arborelui sunt
intotdeauna unul i acelasi i se numete diametrul nominal al asamblrii. Dup
cum diamatrul alezajului este mai mare sau mai mic decat cel al arborelui
asamblarea poate fi : asamblare cu joc, asamblare cu stragere.
Ajustaj se numete raportul in care se gsesc doua piese montate
una in alta din punct de vedere al jocului sau al stangerii.
Ajustajele pot fi :
- ajustaje cu joc- la care diametrul oricrui alezaj este
mai mare decat diametrul oricrui arbore, campul de toleran al alezajului
aflandu-se in intregime deasupra campului de tolerane al arborelui ;
- ajustaje cu stragere- la care inainte de asamblare
diametrul oricarui alezaj este mai mic decat diametrul oricrui arbore, campul de
toleran al alezajului aflandu-se in intregime sub campul de tolerana al
arborelui ;
- ajustaje intermediare la care pot rezulta atat asamblri
cu joc cat i asamblri cu stragere, campul de toleran al alezajului
suprapunandu-se parial sau complet peste campul de toleran al arborelui.
La fabricarea de serie mare pentru cresterea productivitii , controlul se
efectuiaz cu ajutorul calibrelor. Calibrele sunt instrumente cu dimensiune fix
de msurare i verific dimensiunile prevzute cu abateri, deci cu tolerane.
Pentru controlul alezajelor se utilizeaz calibre tampon iar pentru
verificarea arborilor se folosesc calibre potcoav prevzute cu dou suprafee de
msurare sau calibre inel.
Pentru fiecare dimensiune controlat se construieste un calibru, motiv
pentru care aceasta metod de msurare este eficient i justificat numai in
cazul fabricrii de serie mare. Dupa destinaie caliubrele pot fi :
- calibre de lucru folosite de executant i de controlorii
tehnici ;
16
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
- calibre de recepie folosite de beneficiar, i sunt
construite pentru demensiunile limita ale pieselor ;
- contracalibrale cu ajutorul crora se verific
calibrele de lucru.
Principiul de msura al alezajelor.
Pentru controlul lezajelor se utilizeaz calibrele tampon. Acestea au dou
suprafee de msurare, una notat cu T (partea trece) , ea avand dimensiunea
minim a alezajului d
CT
= D
min
; cealalt ( nu trece) i verific dimensiunea
maxim d
CNT
= D
max
.
Metoda de control const in introducerea prii trece T in alezaj (atunci
cand alezajul este executat la dimensiunea DD
min
.
Se incearc introducerea prii (nu trece) NT in alezaj i in condiiile care
acesta nu intr vom putea apune ca alezajul este executat la dimensiunea D
D
max
. Din cele dou inegaliti vom putea trage concluzia c lezajul a fost
executat la o dimensiune cuprins intre dimensiunea maxim i dimensiunea
minim deci cuprins in campul de toleran , D
min
D D
max.
Fig.8.Schema de msurare cu calibru tampon
Calibrele tampon trebuie proiectate cand se introduce in fabricaie un
anumit reper. Dimensiunile suprafeelor de control sunt prevzute cu tolerane
i mrimile lor corespund treptelor de precizie IT
i
IT
f.
Poziiile i mrimile
acestor tolerane sunt standardizate i se prezint astfel :
17
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
La partea trece T se prevede o toleran de uzura datorit trecerii ei prin
alezaj.
D 180 min D
CNT
= (N
D
+ A
S
) H/2;
D
CTnou
= (N
D
+ A
i
+ z) H/2;
D
Ctuzat
= (N
D
+ A
i
y)
D > 180 mm D
CNT
= (N
D
+ A
S
- ) H/2;
D
CTnou
= (N
D
+ A
i
+ z) H/2;
D
Ctuzat
= N
D
+ A
i
y + .
T
n
= z + y- toleran de uzur.
T
f
= (H/2 + H/2 + Z) = T
D
(H+Z)- toleran functional.
Cu ajutorul calibrelor se poate verifica i abaterile de la form geometric.
Principiul de msurare a arborilor.
Pentru controlul arborilor se folosesc dou tipuri de calibre :
18
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
- calibre tip potcoava prevzute cu dou suprafee de
msurare la cele doua pri ;
- calibru inel.
Aceste calibre verific la partea trece T limita superioar a campului
de tolerane i deci D
CT
= d
max
iar la partea nu trece NT se va verifica
dimensiunea minim a arborelui, D
CNT
= d
min
.
La verificarea arborilor cu aceste tipuri de calibre trebuie satisfcute
urmtoarele inegaliti :
d d
min
la partea nu trece NT
d d
max
la partea trece,
i astfel vom observa dac dimensiunea arborelui de msurat intr in campul de
toleran necesar, d
in
d d
max.
La fel ca i la calibrele tampon i aceste calibre pentru controlul arborilor
au suprafee de control prevzute cu tolerane. Pozitiile i msurrile acestor
tolerane se prezint astfel :
d 180 mm D
CNT
diametrul calibrului pentru partea nu trece
D
CNT
= (N + a
i
) H/2
19
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
D
Ctuzat
= (N + a
s
z) H/2
d 180 mm , D
CNT
= (N + a
i
+ ) H/2
D
CTnou
= (N+a
s
z) H/2
D
Ctuzat
=N + a
s
+ y = N +a
s
+y unde y = [y-.]
Avantaje i dezavantaje la controlul pneumatic.
Avantajele principale ale msuratorilor pneumatice sunt urmtoarele :
a) precizie inalt i o stabilitate mare a indicatiilor asigurand
msurarea pieselor cu o precizie pan la ;
b) domeniul mare de msurare, ele pot fi utilizate nu numai pentru
controlul dimensiunilor liniare, ci i pentru controlul imbinrilor i al gradului
de curaenie a suprafeei ;
c) posibilitatea msurrii fr contact intre instrumentul de msurare i
piesa de controlat, cat i o gaur larg a scalei cu sensibilitate mare a
manometrului sau rotametrului ;
d) sistemele de control cu traductoare pneumatice au eroarea maxim
sub ;
e) utilizarea sistemelor pneumatice de control mrete productivitatea
controlului pan la 7 8 ori in comparaie cu controlul manual obinuit cu
calibrele limit i de 3 -5 ori in comparaie cu dispozitivele mecanice la care se
utilizeaz calibrele rigide ;
f) posibilitate de automatizare a operaiei ;
g) excluderea uzurii calibrelor pneumatice in timpul efecturii
controlului .
Dintre dezavantajele controlului pneumatic avem :
a) msurarea pneumatica pretinde instalaii i dispozitive costisitoare
pentru ca aerul s fie meninut curat, cu umiditate i temperatur constant ;
b) la controlul in serie, citirea indicatorilor pneumatici obosete ochii
operatorului.

20
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
PRIECTAREA UNUI CALIBRU DUZ IMPREUN CU INSTALAIA
PNEUMATIC PRNTRU CONTROLUL CAMILOR DE CILINDRU DE
LA AUTOTURISMELE DACIA
21
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
2.1 Cmaile de cilindru condiii tehnice.
Blocul cilindrelor pentru motoarele autoturismelor Dacia se obine din
font turnat centrifug.
Blocul cilindrilor se reformeaz in urmatoarele cazuri :
- fisuri, crapturi sau rupturi in dreptul lcaelor
palierelor, in dreptul camilor sau in locul unde nu este posibil sudarea;
- fisuri ale pereilor cu lungime mai mare de 200 mm;
- rupturi mai mari de 150 mm lungime contur ;
- diametrul poriunii de ghidare a locaului pentru
cmaa de cilindru mai mare de 127 + 0,40 mm ;
- diametrul locaelor pentru bucele arborelui cu came,
peste 65,250 mm.
Uzura locaelor pentru ghidarea camilor se constat prin msurarea cu
un comparator prin msurarea cu un comparator cu ghidare sau cu un calibru
tampon. Se recondiioneaz prin alezarea locaelor cmailor de cilindru la una
din cotele de reparaie.
Ovalitatea i conicitatea admis maxim 0,020 mm axial i abaterea de la
perpendicularitate a locaselor pentru cmi fa de axa alezajelor pentru paliere
maxim 0,020 mm.
La motoarele care au cilindri executai direct in bloc materialul lor este
acelai cu cel al blocului. La motoarele care au i umede i amovibile, ele se
execut din font de calitate.
Cmaile de cilindru in cazul motoarelor autoturismelor Dacia sunt
turnate centrifugal din fonta, prelucrate fin la exterior i amovibile. Cmile de
cilindru vin in contact direct cu lichidul de rcire i se menin in blocul motor
prin strangerea chiuloasei pe bloc.
Fiecare cma este prevzut la partea inferioar cu o teitur care
servete la ghidarea in blocul motor . Tot la partea inferioara exist o degajare
care permite aezarea pe scaunul din blocul motor i etanarea perfect intre
cma i blocul motor prin intermediul diverselor grnituri de grosimi i culori
diferite.
Pentru cmile de cilindru de la motoarele autoturismelor Dacia avem
urmtorii parametri :
- diametrul interior : 73 mm
- diametrul de centrare in bloc : 78,5 mm
- inlimea cmilor fa de planul 0,04 0,12 mm
- jocul dintre cilindru i piston : 0,045 0065mm
- grosimea garniturilor de la baz : reper albastru 0,08
mm; reper rou 0,10 mm ; reper verde 0,12 mm
22
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Cmile de cilindru se formeaz atunci cand apar urmtoarele cazuri :
a) fisuri, sufluri sau sprturi pe suprafaa interioar ;
b) lovituri care nu se pot indepart prin alezare la ultima treapta de
reparaie;
c) deteriorarea suprafeei de lucru, diametrul alezajului mai mare
de 73 mm ;
d) diametrul suprafeei de centrare mai mic de 78,5 mm ;
e) diametrul suprafeei interioare mai mare decat ultima treapt de
reparaie, adic 73,500 mm, prima treapt de reparaie fiind de 73,250 mm.
Ovalitatea i conicitatea suprafeei interioare a cmilor cilindrilor se
verific prin msurare cu un comparator cu cadran in trei plane perpendiculare
pe axa cmii cilindrului. Abaterea de la ovalitate este de maxim 0,02 mm.
Tehnologia de reparaii a cmilor cilindrelor cuprinde urmatoarele
operaii :
a) deplasarea cmilor cilindrilor cu ajutorul unui dispozitiv de
depusare;
b) curaarea suprafeei exterioare a cmii, intr-o baie cu
soluie alcalin 10% sau acid clorhidric 5% la temperatura de 80C;
c) curirea colaminei de pe gulerul de centrare cu o perie de
sarm;
d) alezarea suprafeei interioare simultan cu doua cuite cu
plcue ( de exemplu marca BK
3
si BK
6
) montate la 180 i in planuri diferite pe
arborele mainii de alezat. Cel de-al doilea cuit are rolul de finisare.
Pentru aceasta , cma cilindrului se fixeaz intr-un dispozitiv de
prindere care se monteaz pe masa mainii de alezat. Dup alezare cmile
cilindrilor se spal bine i se strang pan se indeparteaz orice urma de aschii
rezultate de la prelucrare. Apoi se face un control in procent de 25%, prin
msurarea diametrului interior al cmilor cilindrilor, cu comparatorul ca
cadran, cu micrometrul de interior sau cu calibrul tampon.
Regimul de lucru recomandat pentru alezare este urmtorul : turaia
arborelui mainii de alezat este de 250 300 rot/min ; viteza periferic 75 90
rot/min ; avansul 0,05 0,1 min/rot ; numrul de treceri 1 ; honuirea suparfeei
alezate se realizeaz la o main de honuit.
Capul de honuit este prevzut cu pietre pila din carbur de siliciu
(125*10*10), granulaia 400, duritatea M i liant ceramic. Regimul de lucru
recomandat pentru honuire este urmatorul : turaia arborelui mainii de honuit
160 rot/ min ; viteza periferic a capului de honuit 13,5 -16 m/min ; numrul de
curse duble 60 70 cd/min ; presiunea petrelor capului de honuit pe suprafaa
cmaii cilindrului 4 daN/cm
2
i se reduce treptat pan la 2,5 daN/cm
2
; rcire cu
motorin sau cu amestec de 75% petrol i 25% ulei. Dupa honuire, cmile
cilindrilor se spal cu ap i spun la temperatura de 70 80C i se sterg pan
se indeparteaz orice urm de abraziv.
23
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Durata de funcionare a motorului in exploatare este conditionat de
rezistent la uzura a principalelor subansambluri, ca : cilindri, pistoane,
segmeni, arbori cotii, etc.
In exploatarea autoturismelor unul din criteriile cele mai sigure pentru
constatarea uzuri motorului este creterea consumului de ulei, insoit de
apariia fumului la evacuare, de zgomote anormale, cauza principal a acestor
fenomene o constituie uzura cilindrilor i segmenilor i cresterea jocului dintre
cilindri i mantaua pistonului
Datorit solicitrilor variate i a regimului intens, suprafaa cilindrilor
sufer o uzur neuniform, avand doua aspecte, o uzur conic pe generatoare
( pe lungimea cilindrului) i o uzur oval pe dou diametre perpendiculare, una
pe direcia axei arborelui cotit, D
2
i a doua perpendicular pe ea D
1
.
Uzura maxim este la PMI, deoarece are loc o ungere semiuscat, iar
presiunea exercitat de gaze mrete considerabil apsarea dintre segment i
suprafaa cilindrului, in special la primul i al doilea segment .
24
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Fig 11. Uzura camii cilindrului
25
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Fig.12.Cmaa cilindrului
26
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
2.2 METODA DE CALCUL A CALIBRULUI DUZ
Traductoarele pneumatice se bazeaz in funciunarea lor pe variaia
rezistenei de curgere a fluidului respectiv, in funcie de variaia mrimii de
trecere.
Prin variaia rezistenei de trecere variaz simultan presiunea i debitul
fluidului. De regul sistemul este alimentat cu o presiune constant pentru
realizarea i meninerea creia este realizarea i meninerea creia este nevoie s
se introduc in sistem, in afara rezistenei de msurare, o rezistena suplimentar
de intrare ale crei valori rman de cele mai multe ori constante in timpul
msurarii.
Dintre traductoarele cele mai larg utilizate sunt cele pneumatice. Pentru
calculul lor se pot utiliza relaiile pentru determinarea unui gaz printr-o
rezisten i se calculeaz considerandu-se c nu are loc schimb de caldur cu
mediul exterior deci intr-un proces adiabatic.
Ecuaia unui proces adiabatic este dat de relaia de mai jos :

k 1
1 T p
2 2
T p
1 1
_


,

unde :

T
1
= t
1
+ 273,15 [K]
T
2
= t
2
+ 273,15 [K]


C
p
K
C
v

exponent adiabatic

Pentru traductoarele pneumatice debitul masic este dat de relaia de mai
sus :
k 1 1
K
k p p
k 1
2 2
m *F*q 2 p * 1
1
p k 1 q p
1 1
1 _ _
1

1
, ,
]

tim din ecuaia termic de strare c putem avea : p * 1/ = RT, unde R


poart denumirea de constant universal a gazelor.

27
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
2 3
p V
101325N/ m *22, 42m / kmol o
0
R
T 273,15*k
o


R = 8,3143 *10
3
J/Kmol* K
Relaia de mai sus se mai poate scrie:
k 1 1
K
k p p
k
2 2
m *F*q 2 RT 1
p k 1 p
1 1
1 _ _
1

1
, ,
]

unde p
1
- presiunea aerului la intrare [N/m
2
]
p
2
presiunea aerului la iesire [N/m
2
]
K coeficientul adiabatic
R constanta gazelor [ J/Kmol*K]
T temperatura absoluta de lucru [K]
F aria rezistenei [m
2
]
densitatea [Kg/m
3
].
Presiunea de iesire a aerului in cazul duzei de msurare este presiunea
atmosferic iar presiunea aerului la intrare este dat de instalaia pneumatic la
care este montat traductorul pneumatic.
In cazul traductorului cu aciune direct presiunea in camera de presiune
format in spaiul dintre duza de msurare i duza de intrare se modific in
funcie de distana S dintre suprafaa frontal a duzei de msurare i suprafaa
paletei.
Suprafee de trecere ale rezistenelor pneumatice sunt date de relaiile :

F
1
= d
2
*S ,
2
d
1
F
2
4

In aceste relaii F
1
i F
2
sunt respectiv aria de trecere a jocului dintre
duzei de msurare i paleta i aria duzei de intrare, d
1
i d
2
reprezint diametrul
interior al duzei de msurare, respectiv diametrul interior al duzei de intrare, iar
S reprezint jocul dintre suprafaa frontal a duzei de msurare i paleta.
Pentru a se putea lua in calcul aria F
1
este necesar ca aceasta arie s fie
mai mic decat aria de trecere a duzei respective adic:
2
d
2
d *S
2
4

<
=>
d
2
S
4
<

28
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Traductorul cu ramur de compensare este format din dou ramuri, prima
servind la msurare, cealalt la compensarea unor erori datorate variaiilor in
anumite limite ale presiunii de alimentare i ale temperaturii, ca i pentru
reglarea deferenei de presiune.
Subansamblul cu actiune hidraulic, ca i in cazul precedent este format
din dou ramuri cu aciune direct dispuse in paralel care , ins ii debiteaz
aerul pe suprafee opuse ale aceleiai palate.
Subansamblul are o sensibilitate mai ridicat decat precedentele i permite
in acelai timp, compensarea. In anumite limite , a eorilor introduse de variaiile
presiunii de alimentare i ale temperaturii mediului.
Pentru calibrul duz care este un traductor pneumatic bilateral vom putea
scrie :
P H H
a
1
p H h
a
2
+
+

p H h
a
1
p H
a
2
+

unde H
a
- presiunea de ieire din diuz de msurare i reprezint
presiunea atmosferic [N/m
2
] ;
H- presiunea de intrare[N/m
2
] ;
h- presiunea de iesire din diuza de intrare.
Cunoscand relaia general a debitului masic putem scrie :
k 1
k
H H H h
k
a a
m F q 2* RT 1
1 1 1
H H k 1 H H
a a
1
1
_ _
1

1

, ,
1
1
]

+ +

+ +
=
k 1
k
H H
k
a a
m F q 2* RT 1
2 2 2
H h k 1 H h
a a
1
1
_ _
1

1

, ,
1
1
]


+ +
1
1
k 1
2
1 1 k 1
2
k
F q
k k k H h H H h H
a a a a 2 2 1
* 1 * 1
F q H H H h H H H h
a a a a
1 1 2
1
1
1
_ _ _ _ 1
1
1
1

, , , , 1
1
]
1
]

+ +

+ + + +
29
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
P= qRT =>
q
H H H h
a a 1
q H h H
a a
2
+ +

+
1 1
1 1 k 1 k 1
2 2
1
F
k k k k H h H H h H
a a a a 2 2
1 1
F H H H h H H H h
a a a a
1 1
1 1
_ _ _ _ 1 1
1 1

, , , , 1 1
] ]

+ +

+ + + +
H h H H H h
H h
a a
1
H H H H H H
a a a
+ + +


+ + +
H H h h
h
a a
1
H h H h H h
a a a
+

+ + +
1 1
1 1 k 1 k 1
2 2
1
F
k k k k H h H H h H
a a a a 2 2
1 1 1 1
F H H H h H H H h
a a a a
1 1
1 1
_ _ _ _ 1 1
1 1

, , , , 1 1
] ]

+ +

+ + + +
k 1 k 1
k 1
2
1
k
h k 1 h h k k
1 1 * * ....
H h k H h 1*2 H h
a a a
_

_ _
,


, ,

+
+ + +
k 1 k 1
k 1
2
1
k
H h k 1 Hh H h k k
1 1 * * ....
H h k H h 1*2 H h
a a a
_

_ _
,


, ,


+
+ + +
La descompunerile de mai sus se ia in considerare doar primii doi termeni,
restul termenilor considerandu-se a fi neglijabili.
1 1 1 1
1
F 2 2
k k H h H H h
k 1 k 1 h
a a a 2 2
F H H H h k H H k H h
a a a a
1 1
1 1
_ _ _ _
_ _
1 1


, ,
1 1
, , , , ] ]

+ + + +
k 1 H h
1
*
2
k H h H h
H h
a a
*
h H H k 1 h
a
*
k H H
a
_


,

+ +

+
+
30
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
1 1 1
1
F
2 k k H h H H h H h
a a a a 2 2
F H H H h H H h
a a a
1 1
_ _ _


, , ,

+ + +
1
1 1
F
k k H h H H h
2
a a a 2 2
F H H H h h
a a
1 1
_ _


, ,

+ +
1 1
2 k H h
H h
a
1
H H H H
a a
_ _


, ,
+


+ +
1 1
1
2
* 1
k H h H h H h
1 k k
a a a
1 * ...
H H k H H 1*2 H H
a a a
_

_ _
,


, ,

+
+ +
+ + +
1 1
2 2 H h H h
a a
1
H H H H
a a
_ _


, ,

+

+ +
1
2
2 H h H h H h
1 3
a a a
1 * ...
H H 2 H H 8 H H
a a a
_ _


, ,

+
+ + +
+ + +
1 1
k k H
h
a
1
H h H h
a a
_ _


, ,


+ +
1 1
1
2
1
k H
1 h h k k
a
1 * ...
H h k H h 1*2 H h
a a a
_

_ _
,


, ,


+ + +
+ + +
F
H h 1 H h 1 H h 1 h
2 2
1 * 1 * 1 *
F h k H H 2 H H k H h
a a a
1 1
_ _ _


, , ,


+ +
+ + +
31
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
F
H h 1 H h 1 H h 1 h
2 2
1 * * *
F h 2 H H k H H k H h
a a a
1 1
_


,


+
+ + +
Notm:
1 H h 1 H h 1 h
b
2 H H k H H k H h
a a a
_ _ _


, , ,

+
+ + +
( )
F
H h
2 2
* 1 b
F h
1 1

=>
F
2 2
F
H h
1 1
1 b h

+
F
H h
2 2 2
(1 b) (1 b)
F h
1 1

b 0,033 => b
2
0,0011
F
H h
2 2
(1 b)
F h
1 1

=>
H
h
2
F
2 2
1 * *(1 b)
1 1
1
1
1
]

+

b 0,033 => 1-b 0,97
F
H h
2 2
*
h
1 1


H
h
2
F
2 2
1 *
1 1
1
1
1
]

+

32
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Pentru
2
1
1

=>
F
H h
2
F h
1

=>
H
h
2
F
2
1
F
1
_


,

+
Pentru calculul aparatelor de msur pneumatice notm F2/F1 = X i
obinem :
1
h H* H*f (x)
2
1 x

+
F d *S 4d
2 2 2
X *S
2 2
F
d d
1
1 1
4

unde:
d
2
- diametrul interior al duzei de msurare
d
1
- diametrul interior al duzei de intrare.
S jocul dintre suprafa frontala a duzei de msurare i
paleta.
Notm cu
4d
2
a
2
d
1

acest raport fiind un coeficient proporional.


( )
[ ]
1
h *H f (z) *H (z)*H
2
1 a*z

+
h f (x)*H
=>
f (x)*H (z)*H
h (z)*H
Pentru
4d
2
a 1
2
d
1

vom obine
h f (x)*H (x)*H
Coeficientul proporional a poate lua urmtoarele valori : a = 1, 4 , 8,
16, 33. Pentru aceste valori ale coeficientului proporional a vom putea avea
urmtoarele variaii h =f(x)*H = (z)*H

33
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
La aceast caracteristic se observ c exist un palier unde variaia poate
fi considerat liniar.
Cunoscand valorile coeficientului proporional se poate determine
valoarea diametrului interior al duzei de msurare tiind ca diametrul interior al
duzei de intrare se recomand a fi : d
2
= 2 ; 1,5 ; 1 mm.
tiind ca in cazul calibrului tampon folosit d
2
=1,5 mm i considerand a =
4 vom obine pentru d
1
valoarea :
4d
2
a
d
1

=>
d
2
d 2 1mm
1
a

Variaia parametrului h in funcie de x este dat de relaia:
dh dh dx
i *
dz dx dz
dh 2x
H
2 2
dx
(1 x )
1
1
1
]

+
;
dx
a
dz

2x
i H *a
2 2
(1 x )
1
1
1
]

+
Dac x = 0,6 vom obine I = 0,65*H*a iar dac a = 4 =>I = 2,6*H.
2.3 Forme ale traductoarelor pneumatice.
Traductoarele sunt dispozitive care cuprind un element de msurare care
emit impulsul primar, ele pot fi prevzute i cu dispozitive pentru transformarea
sau amplificarea acestuia.
Ca elemente de msurat la traductoarele pneumatice servesc diferite tipuri
de elemente sensibile.
34
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Pentru asigurarea preciziei necesare pentru msurare trebuie meninute
automat constant presiunea de intrare a aerului de lucru care intr in aparat. In
industrie i-au gsit utilizare urmtoarele tipuri destinate in acest scop:
a) dispozitivele la care presiunea constant se asigur prin
meninerea nivelului constant intr-un vas umplut cu ap, iar drept aparat de
msura se utilizeaz un manometru cu ap.
b) dispozitivele la care presiunea constant a aerului se menine cu
ajutorul unui stabilizator automat de presiune( supap de reducie), care permite
trecerea aerului de lucru, dupa purificarea acestuia de umiditate i de impuriti
mecanice, drept aparat de msurat in aceste construcii servete un manometru
cu arc,
c) dispozitivele, care pentru msurarea presiunii folosesc un
rotometru, care msoara debitul de aer ce intr cu presiunea constant.
Dupa forma duzei de msurare, aparatele pneumatice pot funciona dup
principiul compensrii forei sau al compensrii spaiului.
Calibrul dop este destinat pentru controlul gurilor cu diametrul mare, i
are un diametru cu puin mai mic (cu 5- 10 m) decat diametrul minim admis al
gurii. In dop exist un canal longitudinal i unul transversal (diametral) , care
servesc pentru adunarea aerului din camera de msurare a aparatului.
La orificiile de ieire ale canalului diametral se introduce duzele calibrate
cu diametrele de 2-3 mm, orificiile existente in acest calibru se folosesc pentru
ieirea aerului
Fig.14. Schema calibru-dop
Pentru controlul diametrului exterior al piesei se folosesc elemente inelare
speciale.
In gama corpului inelar ce are dou duze asezate diametral, se introduce
piesa de controlat. Presiunea in camera de msurat este determinate de spaiul
35
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
format intre piesa si suprafeele duzelor, cu cat acest spaiu este mai mare , cu
atat presiunea este mai mic.
Fig.15. Schema calibru pentru controlul diametrelor exterioare
In figura urmtoare este prezentat un element analog, utilizat pentru
controlul pieselor plate.
In figura ce urmeaza este reprezentat un element care servete pentru
controlul lungimii prii cilindrice a piesei( de la capt pan la umr).
In corpul elementului exist dou canale: unul axial i altul diametral. In
gama canalului axial este introdus o duz. In corpul mai exist i un orificiu ce
se folosete pentru ieirea aerului.
Presiunea in camera de msurare depinde de spaiul dintre captul
cilindrului piesei i duz.
36
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Urmtoarea figur reprezint elemental utilizat pentru controlul distanei
dintre dou guri la o piesa plat. Elementul are dou guri asezate
perpendicular pe suprafaa piesei de controlat.
Aceste guri sunt prevazute cu duze. Presiunea in camera de msurare
este determinate de spaiile dintre pereii duzelor i suprafaa gurilor.
In cazul controlrii gurilor cu diametru mic, de exemplu cele ale
motoarelor cu ardere intern, controlul se realizeaz prin suflarea direct a
aerului prin gaura de controlat. Rolul duzei il joac insi gaura, al crui
diametru determin presiunea in camera de msurare. Aparatul este gradat
folosind guri etalon.
37
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Cu ajutorul calibrului pneumatic se pot de asemenea controla
dimensiunile gurilor conice. In figura urmtoare este reprezentat elemental care
are zece duze asezate diametral.
In interiorul canalului axial al calibrului se deplaseaz o tija, prevzut cu
un canal diametral i unul longitudinal prin care aerul poate trece la cate una
dintre perechile de duze. Prin deplasarea tijei se contraleaz succesiv toate cele
cinci diametre ale gurii conice. Gurile de ieire ale canalului diametral ale tijei
sunt prevzute cu garnituri.
38
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Cu ajutorul calibrului pneumatic se poate realiza concomitent controlul a
dou dimensiuni, astfel in figura urmtoare este reprezentat un element ce
realizeaz controlul diametrului exterior i a diametrului interior.
Metodele pneumatice de control a dimensiunilor se realizeaz de obicei ca
metod fr contacte. In unele cazuri ins , se utilizeaz i scheme cu contacte.
Astfel in desenul urmtor este reprezentat elemental de msurare utilizat pentru
controlul dimensiunilor interioare ale pieselor prin metoda de msurare prin
contact.
Buca este fixat in corpul elementului i atinge cu varful elemental de
controlat a piesei. In interiorul bucei se deplaseaz o tij prevzut cu un stift
preset.T ija are o parte conic pentru acoperirea orificiilor, prin care se introduce
aer in partea central a elementului.
In funcie de dimensiunile piesei de controlat se modific gradul de
acoperire a gurilor, de ctre aer i variaz presiunea in camera de msurare.
Sensibilitatea aparatului se regleaz cu tije (plonjoare) schimbabile cu
conicitai diferite.
Avantajele principale ale msuratorilor pneumatice sunt:
a) precizie inalt i stabilitate mare a indicaiilor,
b) domeniul de msurare, ele pot fi utilizate nu numai pentru
msurarea dimensiunilor liniare, ci i pentru controlul imbinrii i al gradului de
curenie al suprafeei,
c) posibilitatea msurrii fr contact intre instrumental de
msurare i piesa de controlat, cat i o gaur larg a scalei cu sensibilitate mare a
manometrului sau rotometrului.
Pentru reglarea calibrului dop sau calibrului tampon avem nevoie de dou
contracalibre, unul pentru dimensiunea minim a alezajului adic pentru parte
trece d
CT
= Dmin i unul pentru dimensiunea maxim a alezajului adic pentru
partea nu trece.
39
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Contracalibrele au forma unor calibre inel i pot fi folosite i pentru
verificarea calibrelor de lucru.
2.4 Instalaia pneumatica
Comparatoarele pneumatice SuperJet sunt aparate pneumatice care
funcioneaz pe principiul punii Wheatstone cu posibilitatea autocompensrii
dezechilibrului acestuia cu ajutorul unei duze autocompensatoare de costrucie
special.
Aparatele speciale de tip SuperJet sunt aparate simple i robuste, foarte
sigure in exploatare.
Fidelitate i rapiditatea de msurare le deosebete de celelalte construcii
de msurare pneumatic, deoarece folosesc principiul scurgerilor aerului la
viteze sonice.
Aparatele pneumatice SuperJet sunt destinate tuturor operaiilor de
control dimensional, sub forma:
-controlului pasiv
-a controlului in timpul prelucrrii pe maina unealat fr comand
acesteia, atunci cand este prevzut cu traductoare de intrare adecvate.
Descrierea i principiul de funcionare
Funcionarea aparatelor SuperJet constituite pe principiul punii
pneumatice Wheatstone cu msurare prin metode de zero se face in modul
urmtor: variaia interstiiului de msurare (z
i
) ca urmare a variaiei dimensiunii
msurate va provoca, dup cum se tie, variaia presiunii din camera de
msurare (1).
Diferena de presiune dintre camera de msurare (1) i camera de
compensare (2) va provoca deplasarea menbranei de msurare i a supapei de
autocompensare in sensul dezechilibrului sistemului.
Deplasarea membranei de msurare are loc pan la anularea
dezechilibrului de presiune dintre cele doua camere, adic pan cand cele dou
presiuni redevin egale.
Deplasarea membranei de msurare i totodat a supapei de
autocompensare se msoar i indica de ctre ceas comparator (STAS 4293-69);
al crui cadran este divizat corespunzator intervalului de msurare (Z max-
Zmin).
Pentru relizarea corectitudinii msurrii membranei trebuie s fie extreme
de supl i s asigure perfecta etansare a circuitului de msurare fa de circuitul
de compensare. Cantitatea de aer care se propag printr-o conduct intr-o unitate
de timp este dependent de viteza i presiunea aerului precum i de seciunea
minim a conductei.
40
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Schema de msurare a aparatului pneumaticSuperJet S
Componena comparatoarelor pneumatice SuperJet
Pricipalele accesorii opionale care pot insoi comparatoareleSuperJet
sunt:
1- regulator de presiune cu etaj de filtrare (in construcie
monobloc),
2- duze de msurare pentru controlul reglrii,
3- dispozitiv pneumatic pentru control in timpul prelucrrii pe
mainile unelte,
4- calibru tampon i inel,
5- racorduri, tuburi de legatur: 811000 mm(1 bucata) si
101,75200 mm(1 bucata).
6- duze auxiliare de punere la zero (utilizate numai in cazul
organelor de msurare de tip cu palpator simple sau in cazul palpatoarelor
opuse sau paralele).
Componena comparatoarelor pneumatice SuperJet este dat in figura
urmtoare:
1- capsul specialSuperJet cu duz de intrare,
2- robinet distribuitor de aer,
3- aibe de reglaj supapa cu autocompesare,
4- garmitur de etanare,
41
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
5- cuiul supapei cu autocompensare,
6- suportul supapei cu autocompensare,
7- suportul comparatorului,
8- comparator (STA 4293-69) echipat cu cadrunul corespunztor
intervalului de msurare,
9- manometru ce 2,5 60 STAS 3589-64 pentru controlul
presiunii in amontele duzelor de intrare i compensare,
10- carcasa cu ram fa a aparatului,
11- stu de racordare la regulatorul de presiune cu filtru,
12- stu de racordare a capului sau dispozotivului de msurare,
13- sistem de blocare al comparatorului,
14- rozeta de reglare a poziiei de zero sau a cotei de referin,
15- tij prelungitoare reglabil,
16- buton de blocare.
Componena comparatoarelor pneumaticeSuperJet
42
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Variante pneumatice ale comparatoarelor SuperJet
Comparatoarele pneumatice SuperJet S i SuperJet D se execut in
mai multe variante caracterizate in funcie de destinaia lor, prin:
- dimensiunile duzelor de intrare in camera de msurare i
compensare,
- dimensiunile cuiului supapei de autocompensare,
- dimensiunile duzelor de reglaj auxiliare.
Pe baza acestora ecuaia convenional a variaie pneumatice dorite a
aparatului este:
D(d)- X-Y(Z) , in care :
D- numrul caracteristic al duzei de intrare in camera de
msurare,
d- numrul caracteristicilor al duzei de intrare in camera de
compensare,
X- numrul caracteristic al supapei cu autocompensare,
Z- numrul caracteristic al duzei auxiliare de reglaj din
camera de compensare.
Racordarea i punerea in funciune a comparatoarelor pneumatice
SuperJet.
Comparatoarele pneumatice SuperJet S i SuperJet D executate in
variant normala prin simplitate i robusteea lor sunt aparate destinate
controlului in cadrul atelierelor prelucratoare, acomodandu-se perfect vecintii
mainilor unelte.
Comparatoarele pneumatice SuperJet S i SuperJet D executate in
varianta inaltei sensibilitai trebuie instalate de preferin in incperi termostate
i izolate de zgomotele dinamice tehnologice pentru obinerea in totalitate a
caracteristicilor de precizie i fidelitate de msurare.
Racordarea la reeaua de aer comprimat uzinal.
Pentru obinerea in condiii optime a performanelor aparatului, acestea
trebuie racordat la reeaua uzinal de aer comprimat dup una din schemele
reprezentate mai jos:
43
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Racordarea la reeau de aer comprimat uzinal aparatelor SuperJet.
44
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Aparatele SuperJet-normale pot fi legate i direct la reeaua uzinal de
aer comprimat ins acesta numai prin intermediul unui sistem de filtrare. In
cazul variantei pneumatice de inalt sensibilitate aceasta racordare nu este
indicat.
Regulatorul de presiune cu filtru monobloc sau filtru propriu zis trebuie
aezat in poziie vertical in apropierea aparatului astfel incat rabinetul de
curire al acesteia s fie usor accesibil.
In cazul conductelor de alimentare cu aer, incrcate cu ap i ulei, este
obligatoriu menirea in amontele blocului regulator-filtru sau a filtrului a unui
separator de ap i ulei. In toate cazurile de instalare a aparatelor SuperJet este
obligatoriu ca racordarea conductei de conectare a aparatelor s se fac din
partea superioar a conductei de alimentare cu aer comprimat.
Construciile pneumaticeSuperJet- de toate sensibilitatile se racordeaz
la reeaua de aer comprimat uzinal la fel ca i celelalte construcii, prezena unui
stabilizator filtru monobloc i in amontele acestuia a unui filtru, devenind
absolute necesar.
In acest caz, pentru o presiune de alimentare a aparatului mai mare de 4
daN/cm
2
este necesar ca variaia presiunii stabilizatoare s nu depaseasc 100.
Regulatoarele cu filtru monobloc sau filtre utilizate in cazul msurrii
pneumatice cu comparatorul pneumatic SuperJet se regleaz astfel incat
supapa de evacuare a robinetului de curire a apei i uleiului s rman uor
deschis tot timplu funcionrii aparatului, in felul acesta asigurandu-se
permanena curire.
Se precizeaz ca , in cazul variaiei normale de construcie o SuperJet-
ului deoarece consumul de aer este proporional cu presiunea i dac acesta
este mare ( 5 daN/cm
2
), pentru reducerea consumului de aer este
recomandabila introducerea unui regulator grosier fiind sificient obinerea unei
presiuni a aerului de alimenatre cu putere mai mare de 4 daN/ cm
2
.
Punerea in funcionare.
Punerea in funciune a aparatelor SuperJet se face executand
urmtoarele operaii:
- se racordeaz instalaia uzinal de aer comprimat la
regulatorul de presiune cu filtru monobloc sau la filtru, avandu-se grij s se
monteze in amontele acestuia un robinet de oprire.
- se deschide robinetul de oprire al instalaiei de racordare i
robinetul sapapei de curire a regulatorului cu filtru sau al filtrului i timp de
cateva minute se las s trec aerul i prin racordul de ieire al regulatorului
monobloc( la deschiderea maxim a supapei) sau filtrului..
Se deschide robinetul de oprire al aerului.
45
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
- se racordeaz furtunul de 101,752000 mm la racordul de
ieire al regulatorului cu filtrare monobloc sau al filtrului i se asigur o clem
de strngere, dup care se deschide pentru curairea de impuritile posibile in
filtru, robinetul de oprire al aerului timp de cateva secunde.
Se inchide robinetul de oprire a aerului .
- se racordeaz cealalt extremitate a furtunului 101,752000
mm la racordul robinetului distribuitor al aparatului,
- se racordeaz la stuul de ieire al aparatului dispozitivului de
racordare al organului de msurare( record drept sau coti rigid sau record flexibil
cu varf sau miner ,etc) prin intermediul furtunului de 811000 mm, dup
care , pentru curirea acestuia de eventualele impuriti , se deschide robinetul
de oprire al aerului timp de cateva minute..
Se inchide robinetul de oprire al aerului.
Dup aceast se poate monta organul de msurare la racordul
corespunztor. Inainte de msurarea propriu-zis este bine ca s se lase s trec
aer prin intreg ansamblul la presiunea de 4,55daN/cm
2
timp de maxim 1,5
minute.
Dac nu se constat trangulri de trecere ale aerului se poate incepe
msurarea.
Intreg sistemul trebuie sa fie perfect etan i pentru eceasta nu se folosete
materiale scamaabile( fin de lan, bumbac, canep ,etc)
Consumul de aer
Consumul de aer pentru o cdere de presiune corespunztoare presiunii
atmosferice variaz intre 46 m
3
/ora pentru o presiune a aerului de alimentare
de 5 daN/ cm
2
, corespunztor unei duze de intrare in camera de msurare egal
sau inferioar dimensiunii de 1 H 8 i a unei perechi de duze de msurare de
2 H 8.
Reglajul in exploatare a comparatoarelor pneumatice SuperJet de
construcie in variant normal i de inalt sensibilitate
Reglajul in exploatarea a operaiilor SuperJet trebuie fcut la inceputul
punerii in funciune i la fiecare schimbare de organe de msura. Reglajul in
exploatare a aparatelor SuperJet utilizate cu calibre i potcoave pneumatice se
reduce la reglajul ceasului comparator, capsula speciala SuperJet fiind deja
reglat de ctre uzina producatoare. In acest caz:
- se recomand organul de msurare corespunzator temei de
verificare in corespondent cu caracteristicile aparatului.
- se curat prin plonjare liber regulatorul cu filtru monobloc sau
filtru, dupa care se face racordarea aparatului le acesta,
46
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
- se deschide circuitul de aer comprimat i se regleaz presiunea
aerului de alimentare la o presiune minima de 4,2 daN/ cm
2
,
- pe organul de msurare se aeaz contrapiesa etalon sau de
referin ( care are cota bine determinate i trebuie sa fie situate in interiorul
campului de msurare),
- se regleaz lungimea tijei prelungitoare pentru poziia medie de
infiletare a razei de reglare a cotei de referin sau de zero, astfel ca indicaia
ceasului comparator s fie in tura 7-8 de lucru a cestuia, in vecintatea diviziunii
dorite.
Ceasul comparator se gasete reglat din uzina pentru duza de etalonare
2 H 8 insoitoare corespunzator sfaritului turii 5 de lucru.
- din rozeta de reglare a poziiei de zero a cotei de referin se
poziioneaz acul indicator in dreptul diviziunii cotei piesei de referin in
funcie de tipul organului de msurare, deplasarea acului indicator trebuie s se
fac in sens invers acelor de ceasornic. Se blocheaza ceasul comparator.
Pentru uoare necoincidene a acului indicator cu diviziunea
corespunztoare numai dupa blocarea ceasului comparator se poate roti uor
cadranul acestuia in sensul dorit.
- se inchide circuitul de aer comprimat al aparatului prin robinetul
distribuitorului sau se retrage contrapiesa etalon sau de referin de pe organul
de msurare, acul indicator trebuie s se roteasc in sens invers acelor de
ceasornic catre poziia de repaus.
Pentru operaia de repaus acesta trebuie s se gseasc in zona nedivizat
a cadranului ceasului comparator. In acest caz aparatul este reglat i se poate
incepe lucrul dup inchiderea sa in carcas.
Daca acul indicator ne se gsete in zona nedivizat a cadranului dup
inchiderea circuitului de aer din aparat sau scoaterea contra piesei de referin i
etalon, ci, de exemplu in semidomeniul stang al cadranului aproxomativ in
dreptul diviziunii 30, se va relua aperaia de reglare pentru aceasi contrapies
etalon sau de referin.
In acest caz tija prelungitoare de reglaj se va lungi cu 0,1 mm
corespunztor a 10 diviziuni de pe scala gradat , dup care se face reglajul
conform indicaiilor de mai sus.
In cazul in care nici de aceast dat i pentru inc 4 reglri consecutive de
0,1 mm, acul nu cade in poriunea nedivizat rmanand inc in semicadranul
stang de msurare, trebuie s schimbai organul de msurare acesta fiind uzat.
In cazul opririi acului indicator, la inchiderea circuitului de aer in aparat,
intr-unul din semidomeniile stang sau drept se poate roti cadranul ceasului
comparator fa de poziia acestuia, pentru aducerea campului nedivizat in
dreptul acului.
Ins in acest caz citirea devine dificil mai ales la prima tura a acului
indicator. Dup efectuarea reglajului nu se mai modifica poziia ceasului
comparator sau a cadranului acestuia .In caz contrar se va relua operaia.
47
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Utilizarea comparatoarelor SuperJet
Comparatoarele SuperJet fiind puse in funcie conform paragrafului de
mai sus, pentru fiecare utilizare in codul procesului tehnologic de control se va :
-deschide robinetul de admitere al aerului in distribuitor,
- verific cu ajutorul piesei de referin dac reglajul aparatului s-a
pstrat de la o utilizare la alta.
Dup aceasta se plaseaz pe organul de msurare (calibre tampon sau
inel,etc) pies de calibrat.
Este recomandat ca in cazul loturilor mai mari de piese(30005000
buci) dup fiecare a 1000 piesa s se verifice reglajul aparatului(variaia de
indicaii fa de reglajul iniial trebuie s depaseasc jumatate din valoarea unei
diviziuni).
Pentru deprinderea comoditii de interpretare a datelor rezultate in urma
operaiei de msurare, in cazul verificrilor cu calibru inel sau tampon cele mai
utilizate in tehnica msurrii in construcia de maini trebuie reinute
urmtoarele dou reguli:
1.dac organul de msurare este un calibru tampon sau un dispozitiv cu un
palpator sau dou palpatoare permitind verificarea alezajului,
- dimensiunea verificat este cu a m mai mare decat
dimensiunea nominal dac acul indicator se gasete in semicadranul stang al
cadranului,
- dimensiunea verificat este cu a m mai mic decat
dimensiunea nominal dac acul indicator se gasete in semidomeniul drept al
cadranului,
2. dac organul de msurare este un calibru inel sau dispozitiv cu un
palpator sau dou palpatoare permitind verificarea arborilor.
-dimensiunea verificat este cu a m mai mic decat dimensiunea
nominal dac acul indicator se gasete in semicadranul stang al cadranului,
- dimensiunea verificat este cu a m mai mare decat
dimensiunea nominal dac acul indicator se gasete in semicadranul drept al
cadranului.
48
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Cota piesei
de referin
Se lucreaz cu calibrul
tampon
Se lucreaz cu calibru
inel
de nominal D de nominal D
D
D - a
D + a
Poziionarea acului indicator in cazul msuratorilor cu calibru inel sau
tampon.
Poziionarea indicilor de tolerane in cazul verificrii alezajelor,
respective al arborilor
49
-a
+ a
-a
+a
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Intreinerea comparatoarelor SuperJet.
Comparatoarele pneumatice SuperJet sunt aparate robuste i nu
comport piese sau subansamble supuse uzurii sau dereglrii in exploatare.
Nu se pot intampla decat excepionale incidente, fr gravitate, numai in
cazul nerespectrii regulilor de intreinere date mai jos, care de altfel sunt foarte
simple.
Recomandri in cazul demontrii comparatoarelor SuperJet.
In cazul operaiilor de intreinere atunci cand este necesar demontarea
aparatului trebuie s se ine seam de urmtoarele recomandri:
- pentru extragerea cuiului supapei de autocompensare ne se
utilizeaz niciodat scule mecanice (pensete, cleste, etc), dac aceasta nu cade
singur prin introducerea capsului speciala SuperJet.
In acest caz plasai mana stang protejat de un sifon deasupra sa , i apoi
deschidei foarte usor robinetul distribuitorului i astfel cuiul supapei de
autocompensare va fi arunct afar.
Aruncarea este foarte violent de aceea nu trebuie deschis la maxim
robinetul distribuitorului de aer al aparatului.
- atunci cand cuiul supapei de autoechilibru se monteaz la loc,
avei grij s nu-l montai invers. Conul lung se monteaz intotodeauna in
supapa de autocompensare.
- nu se demontez niciodat corpul capsulei speciale SuperJet i
suportul supapei de autocompensare cu supapa de pe corpul capsulei.
Intreinerea periodic a aparatului.
In general aparatul nu necesit nici un fel de intreinere pentru o utilizare
corect i o acuratete corespunztoare a aerului instrumental. Poate surveni in
cazul unui aer impur, ceea ce conduce la depunerea in aparat a unui amestec de
ap i ulei, in acest caz nu se mai garantez precizia de msurare.
Este deci recomandabil s facei o intreinere periodic a instalaiei de
msurare, astfel:
1.Curirea regulatorului cu filtru monobloc sau a filtrului:
- se face in fiecare zi deschizand robinetul de plonjare al
etajului de filtrare. Dac aerul este impur (murdar) curirea se face aproximativ
din or in or de utilizare.
- se cura periodic prin spalare in benzin sau in
tricloretilen (in special filtru care este din pulbere de BZ 14 T sinterizat).
2. Curirea (splarea) aparatului SuperJet se face prin:
50
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
- curirea cuiului supapei de autocompensare cu
tricloretilen sau benzin. Dup curire nu trebuie s existe o urm de
impuriti pe conul mare al acestuia;
- curirea robinetului distribuitor, dup ce a fost demontat de
pe capsula SuperJet se face prin suflarea tricloretilena de minim 3 ori (la
montarea acestuia pe capsula uruburile de prindere se vor strange in diagonal);
- curirea capsulei specialei SuperJet cu duzele de intrare
in stare montat i a suportului supapei de autocompensare (fr cuiul supapei)
se face in stare montat cu robinetul distribuitor prin suflare puternic cu aer
nimim 23 ori i dinspre distribuitor, dup ce in prealabil acesta a fost curaat
prin scuturare de ap i uleiul din camerele de lucru.
Dup aceast se umple capsula cu tricloretilen i se sufl puternic din
nou. Operaia se face de 4 ori de cate doua ori i dinspre distribuitor, respective
de doua ori inspre distribuitor.
Nu se demontaez niciodat capsula special SuperJet, duzele de intrare
su suportul supapei de autocompensare.
- curirea duzelor adiionale ( auxiliare pentru punere la
zero) se face prin suflarea unui jet de benzin sau tricloretilen prin aceasta.
Nu se utilizeaza niciodat scule subiri, vergele, etc pentru curire
deoarece se vor decalibra. Dupa efectuarea operaiilor de curire i de
remontare a aparautlui strangei bine elementele de legtur i asamblare a
subansamblelor i pieselor aparatului.
Verificai inainte de noua utilizare etansarea funcional a aparatului.
Orice scurgere in valul distribuitorului conduce la funcionarea
necorespunzatoare a aparatului.
Recomandri privind periodicitate curirii.
Frecvena curirilor (splrilor) deverselor piese, subansambluri ale
aparatului este determinate de acurateea aerului de msurare. Evident, frecvena
de curire va fi mai mare cu cat aerul este mai incrcat cu ap i ulei.
Pentru un serviciu continuu al aparatului i un aer incrcat cu impuriti,
cu titlu informative se pot face recomandarile:
- curirea filtruluiin fiecare zi,
- splarea filtruluila maxim 8 zile,
- splarea cuiului supapei de autocompensare.in fiecare lun,
- splarea robinetului distribuitor..la 2 luni,
- splarea corpului capsulei SuperJet..la 3 luni.
Este foarte important pstrarea calitii profilului i curenia acului
conic al supapei de autocompensare. Un profil deformat prin depunerile de ulei
durificat se traduce in funcionarea aparatului prin lipsa liniaritii curbei de
funcionare i o dereglare a poziiei de zero a ceasului comparator.
In cadrul operaiilor de curire feritiv s deformai , zgariai profilul
cuiului supapei de autocompensare.
51
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Teme de msurare care se pot executa cu comparatoarele pneumaitce
SuperJet
In figurile urmtoare se reprezint in principal cateva din cele mai des
utilizate msurri sau verificri in tehnica controlului cu comparatoarele
SuperJet, atunci cand acestea sunt racordate organelor de msurare adecvate
ecuaiei sale funcionale:
52
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
a, b ,c, e, h teme de msurare executate cu organe de msurare prevzute cu 2
duze.
d, g teme de msurare executate cu organe de msurare prevzute cu o duz.
f, i, j teme de msurare executate cu organe de msurare prevzute cu 3 sau
mai multe duze,
k , l teme de msurare executate cu unul sau dou palpatoare cu contact conic.
2.5. Efectuarea de msuratori a cmilor de cilindru pentru dimensiuni i
forma geometric.
Aparatul pneumatic SuperJet msoar prin metoda comparaiei i ca
urmare trebuie reglat la zero folosind cale plan paralela de mrime
corespunzatoare in funcie de mrimea dimensiunii de msurat.
In acest scop se deschide robinetul R2 i se acioneaz de la rozeta 6 a
regulatorului de presiune pan cand vom citi la manometru 7 presiunea aerului
intre 4-5 at.
Pentru curirea instalaiei se deschide i robinetul R1 timp de 1,5 minute
dup care se regleaza din rozeta 6 conducand presiunea aerului de la regulator
intre (4-5) at.
Se aduce tija comparatorului 9 aproximativ la jumtatea cursei rotind
rozeta 8 a aparatului. Se reglez aparatul comparator 9 la zero pentru o anumit
dimensiune de msurat folosind cale plan-paralela sau piese etalon.
In scopul micorrii erorilor de msurare se recomand ca piesele etalon
de reglare s aib aceeai form geometric pentru a realiza in timpul msurrii
scurgeri identice ale aerului prin interstiiul Z, cu cel de la reglaj.
Pentru controlul alezajelor se folosesc calibre tampon iar pentru a putea
regla aparatul in vederea execuiei msurtorilor se folosesc contracalibrele ce
au forma unor calibre inel.
Reglarea propriu-zis. Se aeaz calibrul inel cu dimensiunea 73,00 pe
msua dispozitivului dup care calibrul tampon se apropie de acesta.
Apropierea se face mai intai grosier, deplasand suportul de pe coloana
dispozitivului pan cand acul comparatorului executa 7-8 rotaii, iar apoi fin,
deplasand masa de la rozeta , astfel ca acul indicator s vin la zero. Dac totusi
exist o mic abatere a acului fa de zero, aceasta se poate corecta rotind
cadranul comparatorului . Se verific fidelitatea reglajului scoand calibrul
tampon din calibru inel i introducandu-l fin, cand acul comparatorului trebuie
s vina la zero.
Efectuarea msurtorilor.
53
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Se execut n = 30 de msurtori a diametrelor alejajelor parcurgindu-se
etapele:
-se stabilete dimensiunea de reglaj a aparatului(D
o
) care se obine
prin msurarea piesei cu sublerul sau micrometrul.
-se releaz aparatul la zero pentru dimensiunea D
o
a calibrului inel,
- se obtin valorile msurate diametrelor D,
1
D
2
,.dup relaia D
i
=
D
o
a
i
unde a
i
abaterile in m ale acului indicator al comparatorului fa de
valoarea de reglaj.
Valoarea cea mai probabil a mrimii este :

n
1
D D
i
n
1


cu eroare limit D
lim
= 3S
D

( )
2
1
S D D
i
D n 1



Cu ajutorul calibrului tampon putem determina i abaterile de form,
abaterea de la rectiliniitate i abaterea de la circularitate dac se vor executa
msuratori in cinci sectiuni in fiecare msurandu-se patru diametre.
54
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Metoda de msurare.
Abaterile de forma vor fi date in relaiile:
d d
max
min
AF
r
2
i

- abaterile de la perpendicularitate.

d d
max
min
AF
c
2
j

- abaterea de la circularitate.

Valorile diametrelor msurate vor fi determinate cu relaia:

D = D
o
a
i
seciuni
diametre
1 2 3 4 5
AF
ri
=
d
max
d
min
2
I I 73,011 73,004 73,020 73,010 73,010 0,01
II II 73,008 73,032 72,98 72,984 73,014 0,052
III III 73,010 73,010 73,004 72,971 72,96 0,026
IV IV 72,99 72,99 73,012 72,99 73,016 0,025
AF
cj
=
d
max
d
min
2
0,043 0,03 0,028 0,039 0,056

55
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic

2.6. Msurtori prin alte metode
Comparatorul mecanic este un mijloc de msurat lungimi prevzute cu un
subansamblu de multiplicare ce poate fi constituit din: cremaliera i roi dinate,
parghii i roi dinate, arcuri banda de torsiune.
Fiind mijloace de msurare prin comparare aceste comparatoare se
regleaz la cota nominal cu ajutorul unor msurri terminale, spre exemplu cu
cale plan-paralele.
Comparatorul pentru alezaje sau comparatorul de interior este constituit
dintr-un comparator i un ansamblu palpator care poate avea la baz construciei
sale una din schemele de mai jos:
Sisteme palpatoare pentru comparatorul pentru alezaje
56
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic

Comparatoarele de interior sunt constituite dintr-un aparat comparator i
un dispozitiv cu palpatoare(2) i (3) dintre care palpatorul (2) este
interchimbabil i fix in timpul msurtorilor iar palpatorul (3) este mobil.
Cele doua palpatoare sunt fixate de corpul (1). Palpatorul (3) transmite
mrimea de msurat la comparatorul (6) prin intermediul parghiei cu brate egale
(4) i a tijei (5).
Schema de principiu a comparatorului pentru alezaj
Metoda de msurre cu comparatorul de interior
Pentru a msura diametrul unui alezaj se procedeaz astfel, cu ajutorul
sublerului se msoar diametrul alezajului i vom afla astfel valoarea nominal a
diametrului D
o
; se formeaz un bloc de cale la voloarea nominal a diametrului
D
o,
se materializeaz distana D
o
intre 2 suprafee plane i paralele.
In acest scop se utilizeaz un dispozitiv compus dintr-un cadru metalic in
care se introduc dou piese care au suprafeele plane i paralele, intre suprafeele
respective se introduce blocul de cale, care vor fi stranse cu ajutorul unui
dispozitiv cu urub.
57
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
La comparatorul de interior se monteaz palpatorul astfel incat s
corespund valorii nominale a diametrului D
o
, comparatorul fiind prevzut cu un
set de tije palpatoare interschimbabile pentru domeniul de msurare respectiv.
Se regleaz la zero aezand comparatorul astfel incat cele doua palpatoare
s fie in contact cu suprafaa de msurare.
Prin bascularea comparatorului intr-un plan perpendicular pe suprafaa de
msurare se stabilete poziia care corespunde dimensiunilor minime.. In aceast
poziie se rotete cadranul comparatorului pn ce indicaia zero revine in
dreptul acului comparatorului.
Se scoate comparatorul de interior din dispozitivul de reglare i se
introduce in alezajul de msurat. Pentru obinerea valorii diametrului de msurat
se basculeaz comparatorul i se rotete pe cadranul comparatorului valoarea
minima a abaterii, diametrul de msurat fiind dat de relaia D = D
o
a.
Schema dispozitivului de reglare al comparatorului pentru alezaje
58
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Msurarea unei camai de cilindru cu comparatorul pentru alezaje
Msurarea diametrelor i a abaterilor de la forma geometric
La un alezaj se vor executa msurtori in cinci seciuni(1,2,3,4,5) i in
fiecare seciune vor fi msurate patru diametre( I, II, III, IV, V) . Rezultatele
msurtorilor vor fi trecute intr-un tabel.
La fiecare diferen dintre valorile maxime i minime obinute pe aceeai
direcie de msurare(I, II, ...) care se imparte prin doi obinandu-se AF
ri
(AF
rI
,...).
AF
rmax
reprezint abaterea de la rectiliniitatea generatoarei msurate.
Aceast valoare trebuie s respecte condiia :AF
r mas
TAF
r
. Se face
diferena valorilor maxime i minime de diamatrelor din fiecare seciune(1,
2, ...., 5), se imparte prin doi obinandu-seAF
cj
(AF
c1
, AF
c2
.....).
AF
c max
reprezint abaterea de la rectiliniitate a suprafeei msurate.
Aceast valoare trebuie s respecte condiia : AF
c mas
= AF
c max
TAF
c
.

59
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Cu aceast metod de msurare putem determina urmtorii parametri :
1)
D D a
o
A
s
D N
A
i
D D D
max
min i
t
+

+


D N A
max s
D N A
min i
+
+
2)
r
AF AF
rmax rmas
AF TAF
rmas
d d
max
min
AF
ri
2

3)
AF AF
cmax cmas
AF TAF
cmas r
d d
max
min
AF
cj
2

D 73mm
o

a 35 m
1
a 29 m
5
a 10 m
9
a 8 m
13
a 16 m
17






a 10 m
2
a 10 m
6
a 32 m
10
a 3 m
14
a 11 m
18






a 10 m
2
a 10 m
6
a 32 m
10
a 3 m
14
a 11 m
18






a 30 m
4
a 12 m
8
a 14 m
12
a 10 m
16
a 20 m
20





Valoarea cea mai mare probabil a mrimii msurate este dat de relaia :
60
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
n
1
D D D
i
n
i 1

=>
20
1
D D
i
20
i 1

=>
D 73, 004mm
.
Valoarea obinut se incadreaz in campul de toleran al cmii de
cilindru, aceasta avand diametrul:
0,03
73
0
+
.
Eroarea limit a msurtorii este dat de relaia :
D 3S
lim
D
t

( )
2
n
1
S D D
i n 1
D
i 1


;
S 0, 018mm
D

=>
D 3S 0, 056mm
lim
D
t t

seciuni
diametre
1 2 3 4 5
AF
ri
D D
max
min
2

I-I
73,035 73,010 73,004 72,971 72,96 0,064
II-II
73,008 72,98 73,032 72,984 73,014 0,052
III-III
72,992 73,003 73,012 72,99 73,016 0,026
IV-IV
73,011 73,004 73,020 73,010 73,010 0,01
AF
ci
D D
max
min
2

0,043 0,03 0,028 0,039 0,056


Aparatele optice reprezint cele mai rspandite, mai precise i mai stabile
mijloace de msurat lungimi pe toata erarhia metrologic.
Funcie de amplificatorii folosii, aparatele optice de msurat lungimi pot
fi : optico-mecanice, optice propriu-zise i fotoelectrice.
Caracteristicile principale ale unui aparat optic sunt :
V
d
valoarea diviziunii ;
D
m
x*y sau x/y domenuil de msurat ;
61
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
2y campul obiect ;
K raportul de multiplicare(de amplificare) ;
F
m
fora de msurare ;
A = n
o
sin
o
- obiectului ;
'
ob

- mrimea transversal a obiectivului;


'
- mrimea transversal a aparatului;
ob

- grosimea obiectivului(ocularului);l
- grosimetrul aparatului;
S - obscisa obiect;
V imprecizia de msurare a aparatului;

S
eroarea teoretic.
Aparatele optice de msurat lungimi pot fi clasificate i ordonate dup
deferite criterii: tipul subansamblului de msurare, tipul subansamblului de
poziionare a msurandului, etc.
Prezint interes deosebit principiul interpolatorului gradul de
universabilitate i mai ales caracteristicile tehnice i metrolocice. Exist mai
multe tipuri de aparate cu subansamblurile de amplificare mecano-optice, la care
nu se deplaseaz scara ci imaginea scrii in raport cu indexul, capturarea
fcandu-se prin coinciden sau prin simetrie optic.
Aparatele optico-mecanice sunt acele mijloace de msurat la care palparea
msurandului se face mecanic iar msurarea pe cale optic i invers. Ca exemplu
pot fi menionate: micrometre optice; toleratoare, optimetre, ultraoptimetre,
microscoape de atelier, sferometre, unele maini de msurat, proiectoare etc.
Optimetrul este un aparat cu amplificator optico-mecanic(prghie, oglind
rotitoare-sistem convergent) pentru msurri comparative. Acest aparat nu are la
baz proprietaile colimaiei i autocolimaiei.
Lumina provenit de la sursa S este reflectat de oglind Og i prisma Pr
pe reticulul R care posed o scal gradat situat in planul focal obiect al
obiectivului Ob.
Fasciculul divergent izvorat dintr-un punct oarecare al scrii este reflectat
de oglinda Og2 in obiectivul Ob i se propag sub forma de fascicul telecentric.
In faa acesteia se afl o oglind Og2 care se poate inclina cu unghiul mici sub
aciunea palpatorului P, situat la distana a fa de punctul de articulaie i care
produce coliniaia simpl, reflectand inapoi lumina..
Aparatul este astfel reglat incat in poziia zero scara gradat este
proiectat real cu reperul zero in coinciden cu un index in planul scrii i
observate simultan prin acularul Oc.
Sub aciunea msurandului M tija palpatorului rotete oglinda Og3 cu
unghiul . Dup cum s-a menionat razele reflectate sunt deviate cu 2 , fapt ce
are ca urmare deplasarea imaginii scrii fa de reperul fix cu mrimea L = f
a
tg2.
62
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Notnd cu xi = atg deplasarea tijei palpatoare P sub aciunea
msurandului M, se poate scrie raportul de multiplicare:
' '
f *tg2 f
L
ob ob
R 2*
x a*tg a
i

Caracteristicile optimetrului sunt:


D
m
= 100 m domeniul de msurare,
V
d
= 1 m - valoarea diviziunii,

S
= 0,01 m - eroarea teoretic,
L
V 0, 5 m
100
_

,
t +
- imprecizia de msurare a aparatului.
Optimetrul se monteaz in poziie orizontal sau vertical, folosind mese i
uruburi de reglare speciale. Aparatul se folosete i la maina de msurat
lungimi. Cu ajutorul unor dispozitive de palpat se pot msura i diametrele
alezajelor.
Pentru a evita obosirea ochiului care are loc la msurarea cu optimetrul
obinuit, monocular, s-au realizat optimetre la care scar i indexul sunt
proiectate pe ecran.
Aparatul conine o eroare sistematic de principiu ce provine din
deplasarea tijei(deplasare rectilinie) i rotirea oglinzii.
Domeniul de msurare fiind foarte mic, < 1 , eroarea este neglijabil. In
cadrul schemei de principiu a optimetrului avem urmatoarele rotaii:
S sursa;O , O , O oglinzi;
g1 g2 g3
Pr prisma; R reticul;O obiectiv;
b
P palpator;O oculator; M masurand
c



63
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Optimetrul
a- schema de principiu ; b- campul vizual.
Reglarea aparatului in vederea msurrii dimensiunilor alezajului.
Pentru alezajul supus controlului se msoar cu ublerul diametrul i se
obine valoarea notat cu D
o
Aceast valoare o materializm cu ajutorul calelor
plan paralele, utilizand un dispozitiv conform figurii de mai jos :
64
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Schema de msurare

Schema de reglare
1- suprafee de msurare,
2- cal plan paralele,
3- suport,
4- dispozitiv de fixare i de strangere a suprafeelor de msurare i
a calelor plan paralele.
Dispozitivul din figura de mai sus se aeaz pe masa aparatului utilizand
unele accesorii de prindere.
Se aduc capetele de msurare ale parghiilor in contact cu suprafeele de
msurare ale dispozitivului de reglare, cand masa aparatului se deplaseaz
transversal, orizontal vertical, reglnd in acest fel optimetrul la zero.
65
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic

seciuni
diametre
1 2 3 4 5
AF
ri
D D
max
min
2

I-I
73,035 73,040 73,01 73,05 73,035 0,02
II-II
73,040 72,045 73,05 73,03 73,040 0,01
III-III
72,010 73,05 73,03 73,04 73,01 0,02
IV-IV
73,025 73,02 73,04 73,00 73,02 0,01
AF
cj
D D
max
min
2

0,015 0,015 0,02 0,025 0,015


2.7. Comparaie intre metode.
Metodele de msurare in funcie de poziia aparatului fa de mrimea de
msurat pot fi :
- metode prin contact, in care aparatul are contact mecanic cu
mrimea de msurat(doua, trei sau mai multe puncte, linii sau suprafee de
contact).
- metode fr contact, in care mrimea de msurat se dermina
fr atingerea mecanic a msurandului.
Din prima grup de metode de msurare, fac parte mai ales metodele
mecanice de msurare, cum ar fi metodele de msurare cu comparatorul, etc.
Metoda de control cu contact nu este utilizabil in cazul sensibilitii mari a
suprafeei piesei controlate la aciuni mecanice ct i la temperaturi inalte, ale
obiectelor de controlat.
In afar de aceasta in cazul utilizrii metodei de contact trebuie s se in
seam de fora exercitat de palpator asupra pisei controlate. Dintre metodele de
msurare fr contact fac parte i metodele de msurare cu traductoare
pneumatici, ce au posibilitatea excluderii uzurii calibrelor pneumatice in timpul
efecturii controlului.
66
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
In cazul utilizrii sistemului cu traductoare mecanice, cu aciune direct
eroarea de control reprezint , printr-o supraveghere atent a strii calibrelor.
In sistemele cu traductoare care au transformare mecanic, eroarea
maxim variaz intre 10 si 50 . Sistemele cu traductoare pneumatici au eroare
maxim sub . Utilizarea sistemelor pneumatice de control mrete
productibilitatea controlului pn la de 7-8 ori in comparaie cu controlul
manual obinuit cu clibre limita i de 3-5 ori in comparaie cu dispozitivele
mecanice.
Schema de msurare este aceeai att la metodele de msurare mecanice,
cu comparatorul de interior, la metodele optice, cu optimetrul ct i la msurarea
cu dispozitivele pneumatice.
Pentru cele trei metode de msurare a alezajelor se pot determine i
abaterile de form cum ar fi abaterea de la circularitate cat i abaterea de la
rectiliniitate. Metoda de msurare mecanice sunt simple deoarece nu este
necesar s avem dispozitive costisitoare. Metodele de msurare pneumatice sunt
instalaii i dispozitive costisitoare pentru ca aerul s fie meninut curat, cu
umiditate i temperatur constante.
2.8. Stabilirea preciziei pentru metoda pneumatic.
Scopul msurrilor este de a obine valoarea real a mrimii de msurat
pe care o vom nota cu x
o
.
Datorit mai multor factori valoarea obinut la msurare difer fa de
valoarea reala a msurrii. Dac notm cu x ; valoarea obinut la msurare vom
pute scrie :D
i
= x
i
-X
o
, aceast deferen reprezentand eroarea absolut de
msurare.
Factorii mai importani ce dau aceast diferen pot fi apropiai in :
- influena msurrilor(cale plan-paralele, calibre, rogle, etc).
- influena msurandului(forme complicate, deformaii),
- influena mediului inconjurator(presiune, temperatura,
umiditate),
- influena operatorului datorat vitezei de reacie,
Eroarea absolut de msurare cuprinde 3 tipuri de erori :
- erori sistematice,
- erori aleatoare,
- arori accidentale.
Erorile sistematice pot fi determinate i alimentate din msuratori
deoarece se poate stabili relaia analitic de variaie a acestora. Erorile aleatoare
sunt imprevizibile.
Pentru precizia msurrii prezint importan erorile aleatoare deoarece
ele sunt imprevizibile i nu pot fi eliminate.
tim de la erorile aleatoare de prelucrare ca :
67
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
n
1
2
i n
i 1


n n
1 1
2 2
i i n n
i 1 i 1



=>
n
1
2
S
i n
i 1

relaia lui Bessel


S- eroarea medie ptratic a erorilor aparente.
In cazul metodei pneumatice de msurare am obinut urmtoarele valori :
n
1
D D D 73, 004mm
i n
i 1

.
Eroarea limit D
lim
reprezint cea mai mare eroare a unei msurri
singulare dintr-un ir de msurtori efectuate asupra aceleai mrimi i in
aceleai condiii.
D t *S
lim
t
unde t este un coeficient de amplificare, S = 0,018
mm => D
lim
= 0,056 mm.
Considerm c executm un numr de msurtori X
1
,X
2
,........X
n
. asupra
unei mrimi in aceleai condiii, aceste erori nu conin erori sistemetice i deci
vom putea nota:
x X
o
i i

.
Notm cu :
x X
i i

ce reprezint aroarea aleatoare aparent.
n
1
X X
i n
i 1

n
0
i
i 1

=>
n n n n
1
X X x nX 0
i i i n
i 1 i 1 i 1 i 1



.
Relaiile intre erorile aleatoare absolute i erorile aparente sunt date de
relaia lui Bessel:
( )
x x x x x x
o o
i i i i

x x
o
i i
+
.
( )
( )
2 2 2
n n n
2 x x n x x
o
0 i i i
i 1 i 1 i 1
+ +


.
( )
2 2 2
n n
n x x
0 i i
i 1 i 1
+


.
2 2 2
n n n
1
i i i n
i 1 i 1 i 1
+


.
2 2
n n
n 1
i i n
i 1 i 1




=>
2
n n
n
2
i i n 1
i 1 i 1


.
Nivelul de incredere este dat de probabilitatea ca erorile aleatoare s nu
depaeasc eroarea limit.
68
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
( )
*
P P D D 2 t
lim i lim
1
1
]
p p
( )
*
t 3 P 2 3 99, 73% ? ,
Unde t
1
si t
2
reprezint dimensiunile limit intre care se afl valoarea real
a mrimii de msurat.
t X D ; t X D
1 2 lim lim
+
( )
*
P t x t 1 P 1 2 t
1 2 i 2 2
1
1
]

+ f f
.
reprezint probabilitatea ca erorile s depseasc limitele de incredere.
t
1
= 72,948 mm; t
2
= 73,06 mm.
69
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
PROIECTAREA TEHNOLOGIC DE EXECUIE A CALIBRULUI
TAMPON
70
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE EXECUTIE PENTRU CALIBRUL
TAMPON
Calibrul tampon 73 este un dispozitiv pneumatic de verificare a
cmilor de cilindru pentru autoturismele DACIA.
Acest tip de dispozitiv face parte din categoria dispozitivelor etalonate, de
mare precizie.Sunt instrumente cu dimensiune fix de msurare i verificare,
dimensiuni prevzute cu abateri, deci cu tolerane. Pentru fiecare dimensiune
controlat se construiete un calibru, motiv pentru care aceast metod de
msurare este eficient i justificat numai in cazul fabricaiei din oel de scule,
marca VM18-STAS 3611-66.
Oelul VM18 are o utillizare mai restrns fiind folosit in special la
executarea de filiere pentru metale i aliaje moi i pentru fabricarea de scule de
precizie nedeformabile.
Compoziia chimic a acestui oel este dat in tabelul urmtor:
MARCA COMPOZIIA CHIMIC %
C Mn Si S P Cr Ni V
VM18 0,85-
0,95
1,7-
1,9
max
0,35
max
0,025
max
0,030
max
0,35
max
0,35
0,10-
0,25
Forjarea i tratamente termice preliminare
FORJARE, C normalizare Recoacere de inmuiere
inceput sfarit Temp.
C
rcire HB
1000-
1050
850 850C/aer 700-750 Max
50C/h
225-
232
Tratamen termic final
CLIRE REVENIRE
Temp. C Mediu de
rcire
HRC Temp. , C HRC
71
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
760-800 ulei 62 160-250 62-58
Caracteristicile mecamice ale acestui materiel sunt:
-duritate in stare necoapt: 35HB,
-tratamentele care se aplic: clire + revenire,
-dimensiunile probelor pe care se realizeaz incercrile
mecanice(dimensiunile epruvetelor): 25,
- limita de curgere T
0,2
= 80 daN/mm
2
-rezistena la traciune T
r
= 95 daN/mm
2
- alungirea la rupere = 10%,
-gatuirea la rupere Z= 40%,
-rezistena KCU
30/5
= 7 daN/cm
2
Principalele operatii tehnologice la care este supus semifabricatul pentru a
putea realize calibrul tampon sunt:
1.debitare
2.tratament de recoacere de inmuiere,
3.strujire interioar i exterioar,
4.gurire,
5.frezare,
6.calibrare,
7.tratament termic de imbunttire,
8.rectificare,
9.suprafinisare,
10. apsare.
11.control.
Deci pentru obinerea calibrului tampon principalele operaii sunt
strunjirea, gurirea , calibrarea i rectificarea.
Pentru aceste procedee de achiere alegerea mrimii opime a adaosului
de prelucrare are o deosebit importan tehnico-economice la proiectarea
proceselor tehnologice de prelucrare mecanic a pieselor de maini.
Mrimea adaosurilor de prelucrare trebuie s fie in aa fel stabilit incat in
condiii concrete ale fabricaiei, s se obin produse de inalt calitate i la un
cost convenabil.
Pentru a putea determina adaosul de prelucrare, regimul de achiere i
norma tehnic de timp pentru operaia de rectificare ciliundric exterioar pentru
obinerea calibrului tampon vor parcurge urmtoarele etape:
a) alegerea scule abrasive
Maina unealt, pe care se execut prelucrarea admite o piatr pentru
rectificarea exterioar cu dimensiunile D=300 mm i B=40 mm. Din STAS
601/1-84 se alege o piatr cilindric plan 300/40/75 mm, i in funcie de
materialul de prelucrat i tipul rectificrii se aleg En, granulaia 40, duritatea ,
i liantul C.
72
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
b) stabilirea adaosului de prelucrare.
In funcie de tipul rectificrii, materialul de prelucrat, diametrul i
lungimea rectificrii se alege adaosul de prelucrare pe diametrul Ap= 0,40 mm.
c) stabilirea durabilitii economice a discului abraziv
In funcie de tipul rectificrii, limea i diametrul discului abraziv se
alege durabilitatea economic Tec= 5 mim
d) stabilirea adancimii de achiere i a numrului de treceri.
In funcie de tipul rectificrii se alege adancimea de achiere
corespunztoare unei treceri t= 0,010 mm/trecere.
In aceste condiii numrul de treceri va fi :
A
0, 4 p
I 20treceri
2t 2*0, 01

e) stabilirea avansului longitudinal.
In funcie de felul prelucrrii se alege avansul longitudinal:
S1= 0,5*B = 0,5*30 = 15 mm/rot.
f) stabilirea vitezei de achiere.
In funcie de materialul de prelucrat i tipul rectificrii se alege viteza de
achiere a discului abraziv v= 30 m/s. Se calculeaz in continuare turaia
discului abraziv:
60000*v 60000*30
n 1910rot.min
*D *300



Din caracteristicile mainii de rectificat se alege turaia : n
r
= 2040
rot/min. In aceste condiii viteza de achiere real a discului abraziv va fi : v
r
=
*D* n
r
/60000 = *300*2040/60000 = 32 m/s.
g) stabilirea vitezei de avans(circular) a piesei.
In funcie de adancimea de achiere(avansul de patrundere S
p
= 0,02
mm/trecere), avansul longitudinal (S1 = 0,5*B = 15 mm/rot) i diametrul de
rectificat (D = 73 mm), se alege viteza de avans (circular) a piesei V3 = 16
m/min.
Se calculeaz in continuare turaia piesei :
1000*16
n 1000v / d 69rot / min
p s
*73

Din caracteristicile maini-unelte se alege turaia real a piesei n


pr
= 125
rot/min. In aceste condiii, viteza de avans real va fi :v
sr
= *d*n
pr
/1000 =
*73*1000 = 24,3 m/min.
73
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
h) stabilirea vitezei longitudinale a mesei : v
s
= s
1
*n
pr
= 20*125 =
2500 mm/min = 2,5 m/min.
Viteza longitudinal a mesei, calculate, se poate realiza pe maina aleas
care permite o reglare continua a vitezei mesei in limitele 0,7 m/min.
i) verificarea puterii.
In funcie de viteza de avans (v
s
= 24,3 m/min), avansul longitudinal de
trecere (s
1
= 15 mm/rot), i avansul de patrundere (s
p
= 0,01mm/trecere) se alege
puterea afectiv : Nc= 2KW, care se corecteaz cu urmtorii coeficieni K1 =
0,8 in funcie de diametrul piesei, rezultand K2 1,12 in funcie de diametru
piesei, rezultand puterea real: N
r
= N
c
*K1*K2 = 1,792 KW.
Din caracteristicile mainii unelte se gsete puterea N
MU
= 3,2 KW, deci
N
r
< N
MU
.
j) stabilirea normei tehnice de timp, in producie de serie mijlocie.
In aceste condiii se recomand determinarea timpului de baz prin calcul
analitic:

L h
T * *k
b
S *n t
e p

[min] unde:
L lungimea cursei [min], adica L=l-(0,2.0,4)*B
D
l- lungimea de rectificat
B
D
- laimea discului
S
l
- avansul longitudinal
N
p
turaia piesei
h adaosul de prelucrare pe raz
t adancimea de achiere
k 1,3.
60 0, 3*40 0, 2
T * *1, 3 0, 73min
b
15*125 0, 01


Timpii auxiliari se aleg astfel:
t
a1
= 0,37 min, pentru prinderea i desprinderea
semifabricatului,
t
a3
= 0,03 min, pentru cuplarea avansului longitudinal,
t
a3

= 0,03 min, pentru cuplarea turaiei pisei,


t
a4
= 0,37 min, pentru msuratori de control.
T
a
= 0,37+0,04+0,03+0,37 = 0,84 min.
In continuare se aleg ceilalti timpi:
- timpul de deservire tehnico-organizatoric
74
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Td = Tdt+ Tdo = tdt1+ tb/ Tec +( Tb+ Ta)*1,5/100 =
1,3*0,73 0, 73 0,84
*1, 5 0, 213min
5 100
+
+
- timpul de odihn i necesiti fireti:

( )
3 0, 73 0,84
T T T * *3 0, 047min
ore a
b
100 100
+
+

- timpul pentru pregtire-incheiere: T
pi1
= 7 min,
pentru prinderea intre varfuri: T
pi1
= 10 min, pentru prinderea i predarea
documentaiei tehnologice i a SDV-urilor, T
pi
= 7+10 = 17 min.
Rezult c timpul normat pe operaia va fi: T
n
= T
b
+ T
a
+ T
d
+ T
b
T
ore
+
T
pi/n
= 0,73+0,84+0,213+0,047+17/100 = 2 min.
S-a considerat prelucrarea piesei pe loturi de cate 100 buci.
75
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
PROIECTAREA UNUI BURGHIU
76
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Proiectarea burghiului
Dimensiunile alezajului sunt: D = 6 mm; Lg = 8 mm.
3.1. Alegerea schemei de prelucrare.
Burghiul elicoidal este o scul cu dou canale elicoidale, ce execut
guri n material plin.
3.2. Alegerea materialului sculei i tratamentul termic.
Scula va fi confecionat din oel rapid Rp5.
Tratamentul termic al oelurilor rapide este unul din factorii principali
ce asigur, n final sculelor, proprieti superioare de rezisten la uzur,
duritate i rezisten la temperaturi nalte, adic o durabilitate mult mrit.
Recoacerea se aplic n scopul micorrii duritii de forjare, n
vederea prelucrrii prin achiere i obinerii unei structuri potrivite pentru
clire. Se aplic o recoacere izoterm n dou trepte: prima treapt cu o
nclzire la 870C i a doua treapt cu o nclzire la o temperatur de 730C.
Pentru a se prentmpina decarburarea, la recoacere, aceasta se va face n
cuptoare mecanizate.
Clirea. Pentru prentmpinarea apariiei tensiunilor interne i a
fisurilor, scula se va prenclzi numai o singur dat la 820C n bi de
sruri. Dup prenclzire, scula va fi introdus n mediul de nclzire i
meninut un timp dat de relaia: t = 0,8 m D + n.
77
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
t durata de ncalzire, n secunde
D diametrul burghiului
m i n constante date funcie de material; m = 3,6 n = 18
t = 0,8 3,6 6 + 18 = 35,28 s.
Revenirea se va executa imediat dup clire pentru a se scoate n forma
de pulbere carburile metalice din soluie, pentru a se trnsforma complet
austenita rezidual n martensit i pentru imbuntirea proprietilor fizico
mecanice.
Temperatura de revenire este de 580C. Scula va fi supus la 2 reveniri,
ultima fiind nsoit de o cianurare de temperatur joas.
3.3. Parametri geometrici functionali optimi.
Determinarea unghiurilor se face innd seama de faptul c tiul principal
practic rectiliniu, la o execuie i achiere corect reprezint intersecia unei
suprafee elicoidale de degajare cu o suprafa de aezare curbilinie conic
elicoidal, cilindro circular sau cilindro eliptic i de faptul c ambele
tiuri principale sunt tangente la diametrul D0 al miezului burghiului. De aceea,
unghiurile vor primi valori diferite funcie de pozitia punctelor de pe ti n
raport cu axa de rotaie a sculei.
Conform STAS 1370 74, unghiurile optime sunt:
- unghiul de inclinare transversal = 48
- unghiul elicei = A = 30
- unghiul de atac la varf 2 = 120 = 60
- semiunghiul la varf al conului imaginar = 15
- unghiul de asezare = 11
78
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Conform STAS R 1370 aleg burghiu tip N.
3.4. Calculul constructiv al sculei.
Principalele elemente constructive sunt:
a) Diametrul exterior al burghiului se ia mai mic dect diametrul
gurii, datorit btii acestuia, ce duce la lrgirea gurii.
Tolerana la diametrul D = 6 mm al burghiului se ia negativ i anume D
= 6 0,052 mm.
b) Diametrul miezului burghiului D0 se calculeaz cu relaia: D0 =
(0,13...0,16) D = 0,16 6 = 0,96 mm.
n scopul mririi rezistenei burghiului, miezul se execut cu o conicitate
spre coada sculei, fiind egal cu 1,4 1,8 mm pe lungimea de 100 mm.
c) Diametrul spatelui dinilor se stabilete cu relaia:
D1 = D 2fo [mm]
79
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
fo nlimea faetelor elicoidale
fo = (0,08...0,07) D = 0,08 6 = 0,48 mm
D1 = 6 2 0,48 = 5,04 mm
d) Limea feelor elicoidale
mm D f 88 , 0 6 36 , 0 36 , 0
e) Lungimea prii active trebuie s fie mai mare ca adncimea
gurii deoarece numai astfel pot fi evacuate achiile.
mm D L L
g
28 6 3 10 3
1
+ +
f) Pasul elicei:
mm
tg tg
D
P 63 , 32
30
6

DM diametrul cercului pe care se afl punctul M.


g) Unghiul de nclinare pentru evacuarea achiilor se calculeaz cu
relaia:
tg
D
D
tg
M
M
80
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Se consider cinci puncte pe tiul principal corespunztoare diametrelor:
DM = 6; 5; 4; 3; 2.
M
0
M
D
D
arcsin

02 , 9
6
96 , 0
arcsin
1

M

577 , 0 30 tg
30
30
tg
0
M
1

Unghiul de degajare n fiecare din cele cinci puncte se calculeaz cu
relaia:



cos
cos sin
) sin sin 1 (
2 2

M
M
M M
M
tg
tg
tg
9 3 30 598 , 0 60 cos 02 , 9
02 , 9 cos 60 sin
577 , 0 ) 60 sin 02 , 9 sin 1 (
0
2 2
1 1

M M
tg tg
Unghiul de aezare se calculeaz cu relaia:
( )

2 2
2
0 2
2
0
sin 1
2 2
sin ) 2 / (

,
_

,
_

tg
D
h tg
D
H
D h
tg
M
n
M
H = (1,8

1,9) D

H = 1,85 6 = 11,1
Se impune n

la exterior
0
n
8
ext

Din relaia ce d unghiul de aezare, rezult dezaxarea h n cele cinci
puncte.
( )
027 , 1
60 sin 15 1
2
96 , 0
15
2
6
1 , 11
60 sin
2
96 , 0
8
2 2
2
2
2
0

,
_

,
_

,
_

h
tg h tg
h
tg
( )
` 46 7 131 , 0
60 sin 15 1
2
96 , 0
027 , 1 15
2
5
1 , 11
60 sin
2
96 , 0
027 , 1
0
2 2
2
2
2
2 2

,
_

,
_

,
_

nM nM
tg tg
tg
Toate valorile unghiurilor calculate n cele cinci puncte sunt date n
tabelul urmtor:
Tabelul 3.1
81
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Nr.
crt.
D
mm
D
0
mm
D
m
mm
h
mm

M
grad

M
grad
2
grad

M
grad

nM
grad
1 6 0,96 6 11,1 8
o
30
o
120
o
30
o
39 8
o
2 6 0,96 5 11,1 8
o
45 27
o
58 120
o
28
o
03 8
o
8
3 6 0,96 4 11,1 9
o
35 25
o
52 120
o
25
o
13 8
o
16
4 6 0,96 3 11,1 10
o
36 23
o
41 120
o
22
o
12 8
o
25
5 6 0,96 2 11,1 11
o
52 21
o
25 120
o
18
o
55 8
o
35
3.5. Stabilirea tipului de poziionare fixare.
Partea de fixare, respectiv coada burghiului ce va fi conic cu antrenor
conform STAS 575. Coada conic permite fixarea direct pe arborele mainii de
gurit. La dimensionarea cozii burghiului, se va lua n considerare un moment
de frecare pentru conul de fixare mai mare dect momentul forelor de achiere:
t f
M 3 M
.
] mm daN [
sin
dm F
0384 , 0 M
2
a
f

2
d d
dm
2 1
+

- diametrul mediu al conului.


d1 si d2 diametrul maxim i minim al prii de lucru al conului, n mm.
unghiul conicitii cozii care la conurile Morse este de circa 130.
ntre conul sculei i locaul conic nu exist o coinciden perfect, astfel
nct se va introduce o corecie de = 0...10 care reprezint suma abaterilor
de la valoarea teoretic a unghiurilor cozii i locaului
mm dm
F
M
dm M
dm F
a
t
t
a
3
237 0384 , 0
0 3 1 sin 366 3
0384 , 0
sin 3
3
sin
0384 , 0
0

>

Conform STAS 248 se alege conul Morse 3 cu urmtoarele caracteristici:


d = 5,25 mm l3 = 54 mm Rmax =2 mm
a = 3mm l4 = 49 mm r = 1 mm
d1 = 5,1 mm b = 2,9 mm
d2 = 3,1 mm c = 3 mm
d3
max
= 3,5 mm emax = 4 mm
82
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
3.6. Calculul de rezisten i rigiditate
Acest calcul const n verificarea avansului tehnologic care trebuie s
satisfac relaia:

t
a) Verificarea la condiia de rezisten la solicitri compuse:
( )
] rot / mm [
C HB C 73 , 1
D 02 , 0
M
M
M
Z 3
Y
n
M
r


r = 210 daN/mm - rezistena de rupere la ntindere a oelului rapid tratat


termic
c coeficient de siguran c = 2,5
ZM = 2,00; CM = 0,87; nM = 0,7; YM = 0,8
( )
rot mm/ 37 , 0
5 , 2 235 87 , 0 73 , 1
210 6 02 , 0
8 , 0
7 , 0
2 3

b) Verificarea la condiia de rezisten la flambaj:


( )
] rot / mm [
C HB D C
P
F
F F
Y
f
n Z
F
f


83
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Pf fora de flambaj.
] daN [
l
I E
P
2
f
min
2
f

Cf 4 coeficient de siguran la flambaj.


2 4
4 4 4
min
/ 10 1 , 2
728 , 55 6 0043 , 0 0043 , 0
mm daN E
mm D I


lf lungimea de flambaj
] mm [ L 7 , 0 l
f

L lungimea total a burghiului
L = 26,5+3+5+49 = 83,5 mm
lf = 0,7 83,5=58,45 mm
daN P
f
101797
45 , 58
687 , 1679 10 1 , 2
2
4 2

CF = 1,65; ZF = 1,00; nF = 0,75; Cf = 5; YF = 0,7


( )
rot mm/ 09 , 4
5 235 6 65 , 1
101797
7 , 0
75 , 0



Din rezultatele obinute rezult c, condiia de rezisten este satisfacut.
3.7. Alegerea formei i dimensiunilor canalelor pentru achii.
Forma canalului trebuie s asigure un ti principal rectiliniu obinut prin
intersecia feelor de degajare i aezare. Canalele burghielor elicoidale sunt
suprafee elicoidale riglate. Aceast suprafa se prelucreaz cu freze disc
profilate,profilul acestora fiind determinat ca reciproc infurtor cu suprafaa
elicoidal a canalului. Profilul acestei freze este urmatorul:

Elementele constructive au urmtoarele mrimi:
Raza R1 a frezei: R1 = CR D [mm]
CR = Cx CD Cf
Cx coeficient ce ine sema de influena unghiurilor si .
84
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic


3
x
x 2 x 2
026 , 0 C
CD coeficient ce ine sema de diametrul burghiului.
044 , 0
0
D
D
D 014 , 0
C

,
_

Cf coeficient de corecie funcie de diametrul frezei.

,
_

9 , 0
f
f
D
D 13
C
Df diametrul frezei care se alege.
] mm [ D 13 D
f

; 1 ; 848 , 0
5 , 3
6 014 , 0
; 512 , 0
30
120 120
026 , 0
044 , 0
3

,
_


f D x
C C C
CR = 0,512 0,848 1 = 0,434

R1 = 0,462 6= 2,772 mm.


Raza R2 se determin cu relaia:
mm D R 153 , 1 6 30 015 , 0 015 , 0
4 3 4 3
2

Limea frezei, avand in vedere valoarea unghiului
0
10
, mic, se poate
calcula cu relatia:
mm R R B 925 , 3 153 , 1 772 , 2
2 1
+ +
nlimea profilului dinilor frezei este:
( ) ( ) mm R R R H 739 , 2 153 , 1 10 cos 153 , 1 772 , 2 cos
2 2 1
+ +
3.8. Stabilirea schemei de ascuire i reascuire
Pentru obinerea unghiului de aezare cu valoarea necesar, suprafaa de
aezare se va ascui dup o suprafa conic. Dup ascuire, suprafaa de aezare
a burghiului reprezint o poriune de suprafa a unui con imaginar care este
aezat ntr-un mod determinat fa de axa burghiului i vrful lui. La nceput este
ascuit o muchie achietoare, iar pe urm, dup o rotire a burghiului cu 180, se
ascute cealalt muchie.
85
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
3.9. Condiii tehnice generale de calitate
Conform STAS 6359 74, condiiile tehnice generale de calitate sunt:
Forme i dimensiuni
Forma i dimensiunea sculei trebuie s fie conform standardelor sau
normelor dimensionale n vigoare.
. Abateri limit
Abaterea limit a diametrului prii achietoare, la vrful tiului: h8.
Abaterea limit la unghiul de vrf al burghiului:
t
3.
Btaia radial a faetelor, pe toat lungimea prii utile a sculei, fa de axa cozii:
0,12.
Btaia tiurilor nu va depi 0,20.
Tolerana la rectilinitate a tiurilor nu va depi valoarea 0,15.
Tolerana de la simetria (excentricitatea) miezului nu trebuie s
depeasc valoarea 0,15.
86
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Rugozitatea suprafeelor
Pe faete, pe feele de aezare principale i pe suprafaa cozii Ra 0,8
Pe feele de aezare secundare i pe canalele pentru evacuarea achiilor Ra 1,6.
Duritatea
Duritatea prii active trebuie s fie 6265 HRC.
Duritatea capului de evacuare al cozii Morse < 45HRC.
Material
Burghiul se execut din oel rapid Rp5 dintr-o singur bucat, n cazul
folosirii materialului tras i rectificat sau lustruit.
Aspect
Suprafaa burghiului nu trebuie s prezinte abateri de form vizibile cu
ochiul liber.
Pe suprafaa prii achietoare nu se admit fisuri, urme de coroziune i de sruri.
Tiurile principale i cele secundare nu trebuie s fie rotunjite sau tirbite.
Dup tratamente termochimice, sculele vor avea aspectul stabilit prin norme
tehnice.
Execuie
Elementele constructive i parametrii geometrici ai prii achietoare,
conform STAS R1370-74
Burghiul se execut cu conicitate invers de 0,020,08mm pe 100mm lungime.
Burghiele elicoidale se execut cu grosimea variabil a miezului, crescnd
spre coada burghiului. Creterea miezului ncepe de la vrful burghiului sau
dup o poriune pe care grosimea miezului este constant.
Comportarea la achiere
Trebuie s corespund ncercrii de comportare la achiere. Pe tiurile
burghiului care au fost supuse la ncercarea de achiere nu trebuie s se constate
tirbituri sau alte defecte.
Dup ncercarea burghiului, acesta trebuie s corespund condiiilor tehnice de
calitate i s-i pstreze calitile achietoare.
87
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
CALCULUL COSTULUI DE FABRICAIE AL CALIBRULUI TAMPON
88
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
CALCULUL COSTULUI DE FABRICAIE
A CALIBRULUI TAMPON
Calibrele sunt instrumente de control cu dimensiunea fix de msurare i
verificare, dimensiunile acestora fiind prevzute cu abateri.
Pentru fiecare dimensiune controlat se construiete cu calibru, motiv
pentru care metoda de msurare cu ajutorul calibrelor este eficient i justificat
numai in cazul fabricaiei de serie mare.
Din fia tehnologic a calibrului tampon se observ c principalele
operaii ce trebuiesc executate pentru fabricarea unui calibru tampon sunt:
dabitare, strunzire, gurire, frezare rectificare i totodat principalele maini
unelte SN 400, maina de gurit radial i maina de frezat, maina de rectificat.
Pentru a putea determina costul de fabricaie trebuie s se determine
durata ciclurilor de reparaii pe maini unelte.
Numrul de zile lucrtoare dintr-un an:
Ianuarie 21*16 = 336 ore
Februarie 20*16 = 320 ore
Martie 21*16 = 352 ore
Aprilie 21*16 = 336 ore
Mai 21*16 = 336 ore
Iunie 22*16 = 352 ore
Iulie 32*16 = 368 ore
August 21*16 = 336 ore
Septembrie 22*16 = 352 ore
Octombrie 22*16 = 352 ore
Noiembrie 21*16 = 336 ore
Decembrie 22*16 = 352 ore

258 zile lucrtoare/an
4128 ore lucrtoare/an
Determinare duratei ciclurilor de reparaii pe maini unelte:
89
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
90
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
R
t1


R
t
14500
R
c11

R
C1

R
t
2900
R
t2


R
t
4350
R
c12

R
C1

R
t
5800
R
t3


R
t
7250
R
c21
R
c2


R
C1
R
t
8700
R
t4



R
t
10150
R
c13

R
C1

R
t

11600
R
t5


R
t
13050
R
c14

R
C1

R
t

14500
R
t6

R
t
15950
R
c22
R
C2
R
C1
R
t
17400
R
t7


R
t
18850
R
c15

R
C1


R
t
20300
R
t8


R
t
21750
R
c16

R
C1

R
t
23200
R
9

R
t
24650
R
k1
R
K
R
C2
R
C1

26100
91
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Timpul de staionare in reparaii:
R
t
= 1 zile
R
c1
= 5 zile
R
c2
= 11 zile
R
k
= 8 zile
Ore de reparaii:
R
t
= 16 h
R
c1
= 120 h
R
c2
= 360 h
R
k
= 650 h
Maina de gurit radial:
R
t1


R
t
1500
R
c11

R
C1

R
t
3000
R
t2


R
t
4500
R
c12

R
C1

R
t
6000
R
t3


R
t
7500
R
c21
R
c2


R
C1
R
t


9000
R
t4



R
t
10500
R
c13
12000
92
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
R
C1

R
t
R
t5


R
t
13500
R
c14

R
C1

R
t
15000
R
t6


R
t
16500
R
c22

R
C2
R
C1
R
t
18000
R
t7


R
t
19500
R
c15

R
C1


R
t
21000
R
t8


R
t
22500
R
c16

R
C1

R
t
24000
R
9


R
t
25500
R
k1
R
K

R
C2
R
C1

R
t
27000
Timpul de staionare in reparaii:
R
c1
= 1 zile
R
c2
= 3 zile
93
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
R
k
= 5 zile.
Ore staionare in reparaii:
R
t1
= 4 ore
` R
c1
= 25 ore
R
c2
= 60 ore
R
k
= 105 ore
Durata ciclului de reparaii este egal cu perioadele dintre
doua reparaii capitale plus durata de staionare in intervale.
Pentru maina de gurit vom avea:
R
t1
= 1500 h funcionare 1 mai 1344 ore 156 ore mai
14 mai 12 h.
R
t1
la 15 mai la ora 18 pana la 18 mai ora 9.
R
c1
= 3000 h funcionare 1 septembrie- 271 h 21 septembrie
15 h.
R
c1
la 25 septembrie pana la 29 septembrie.
Ultima intervenie R
c1
a avut loc la 25 septembrie i maina a mai
funcionat 1056 h pna la sfarsitul anului.
Pentru SN400 vom avea:
R
t
= 1450 h funcionare-1 ianuarie 1 mai= 1344 h
106 ore mai 11 mai 10 ore.
R
t1
la 12 mai pan la 13 mai.
R
c1
= 2900 h funcionare 1 septembrie 202 h pn la 17
septembrie.
R
c1
la 17 septembrie pana la 24 septebrie.
Ultima intervenie R
c1
a avut loc la 17 septembrie i maina a mai
funcionat 110 ore pan la sfaritul anului.
Determinarea fondului de timp de funcionare
Determinarea fondului de timp de funcionare se face pe baza relaiilor
urmtoare pentru fiecare main- unealt:
fondul de timp calendaristic
f
c
= Z
c
*K
s
*h,
94
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
unde Z
c
= numrul de zile calendaristice = 365 zile,
K
s
= numrul de schimburi = 2,
H = durata unui schimb = 8 ore.
fondul de timp tehnic
f
t
= (Z
c
- R
k
)*24 R
c
,
unde R
k
= durata de reparaii capitale,
R
c
= darata de staionare in reparaii curente.
fondul de timp nominal
f
n
= Z
e
*K
s
*h,
unde Z
e
= numrul de zila lucrtoare.
fondul de timp disponibil
f
d
= (Z
e
- R
k
)*h R
c
,
fondul efectiv de timp
f
ef
= f
d
- T
p
,
unde T
p
= pierderi de timp
Pentru strung SN 400:
f
c
= 365*2*8 = 5840 ore
f
t
= 365*24- 230 = 8530 ore
f
n
= 258*2*8 = 4128 ore
f
d
= 258*16 230 = 3898 ore.
Pentru maina de gurit:
f
c
= 5840 ore
f
t
= 365*24- 60 = 8668 ore
f
n
= 4128 ore
f
d
= 4038 ore
Pentru maina de rectificat
f
c
= 5840 ore
f
t
= 365*24- 75 = 8685 ore
f
n
= 4128 ore
f
d
= 4053 ore
Stabilirea normelor de timp
Structura normei de timp are componentele urmtoare:
95
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
1 timpul de pregtire i incheiere T
pi
/ n , unde n reprezint numrul
de piese din lot.
2 timpul T
op
operativ care este definit ca timpul in care se
acioneaz direct asupra piesei.
Timpul operativ are dou componente:
t
b
este timpul de baz,
t
a
este timpul auxiliar,
3 timpul de deservire T
de
a locului de munc i acesta are dou
componente i anume: t
det
este timpul de deservire a locului de munc tehnic i
t
deo
este timpul de deservire a locului de munc organizatoric.
4 timpul de intreruperi reglementare T
ir
unde ponderea cea mai
mare o are timpul pentru odihn i necesitile fireti.
Deci vom putea calcula norma de timp pentru principalele operaii
necesare fabricrii calibrului tampon.
Pentru operaia de strunjire 1 vom putea scrie: -strunjire fee plane t
b
=
11,57 minute.
T
qi
= 10 minute ;n = 1.
t
a1
= 0,38 min
t
a2
= 0,03 min
t
a3
= 0,15 min
t
a5
= 0,2 min
t
dt
= 0,2 min
t
do
= 1,2 %
t
ir
= 2%
ef

ef
= t
b
T
op
= t
b
+ t
a
= 11,67+0,67 = 12,43 min
T
de
= t
det
+t
deo
= 0,89+1,2%*11,67 = 1,03 min
T
it
= 2%*
ef
= 0,2334 min
N
t
= 10 + 12,43 min + 1,03 + 0,2334 = 23,6934 min
Pentru operaiile de gurire pe maina de gurit vom avea: t
b
= 6,26
min
T
qi
= 12,5 min t
det
= 4 min
t
a1
= 0,09 min t
de0
= 2%
ef
t
a2
= 0,44 min t
ir
= 1,83%
ef
t
a3
= 0,092 min
t
a5
= 0,25 min
T
op
= t
b
+ t
a
= 6,26 + 0,872 = 7,132 min
T
de
= t
det
+t
deo
= 4 + 0,1252 = 4,1252 min
96
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
T
it
= 1,83
ef
= 0,114558 min
N
t
= 12,5 + 7,132 + 0,114558 + 4,1252 = 15,5377 min.
Pentru oparaiile de frezare avem: t
b
= 1,12.
T
qi
= 16,5 min t
det
= 0,0088 min
t
a1
= 0,75 min t
de0
= 1,2%
ef
t
a2
= 0,08 min t
ir
= 4,5%
ef
t
a3
= 0,48 min
T
op
= t
b
+ t
a
= 1,12 + 1,31 = 2,43 min
T
de
= t
det
+t
deo
= 0,0088 + 0,01452 = 0,02332 min
T
it
= 0,05445 min
N
t
= 2,43 + 16,5 + 0,02332 + 0,05445 = 19,0077 min.
Pentru operaia de rectificare : t
b
= 2,19min
T
qi
= 16,5 min t
det
= 3,9 min
t
a1
=o,366 min t
de0
= 1,4%
ef
t
a2
= 0,04 min t
ir
= 2,8%
ef
t
a3
= 0,27 min
T
op
= t
b
+ t
a
= 2,19 + 0,92= 3,11 min
T
de
= t
det
+t
deo
= 3,9 + 0,03066 = 3,93066 min
T
it
= 0,06132 min
N
t
= 5,5 + 3,11 + 3,93066 + 0,o 6132 = 12, 60198 min.
Determinarea productivitii pe maini unelte exprimate in repere
oparaii :
; ; ;

fc ft fn fd
Pa
Nt

[repere operaii/an].
Pentru strungul SN400 i operaiile de strunjire avem N
t
= 23,6934 min

c
ai
t

f 5840*60
P = = 14788,928
N 23,6934

t
ai
t

f 8530*60
P = = 21600,9521
N 23,6934

97
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
n
ai
t

f 4128*60
P = = 10453,4403
N 23,6934

d
ai
t

f 3898*60
P = = 9871,1033
N 23,6934

Pentru maina de gurit avem : N


t
= 15,5377 min
c
ai
t

15,5377
f 5840*60
P = = 22551,6003
N

t
ai
t

15,5377
f 8668*60
P = = 33472,1355
N

n
ai
t

15,5377
f 4128*60
P = = 15940,5832
N

d
ai
t

15,5377
f 4036*60
P = = 15585,3182
N

Pentru rectificare avem : N
t
= 12,60198 min
c
ai
t

12,60198
f 5840*60
P = = 27805,15
N

t
ai
t

12,60198
f 8668*60
P = = 41350,6449
N

n
ai
t

12,60198
f 4128*60
P = = 19654,0543
N

d
ai
t

12.60198
f 4036*60
P = = 19296,9676
N

Metoda indicilor de constant.
Gradul de omogenitate a lucrrilor se apreciaz prin domeniul indicelui
T
qi
ce reprezint constant in timp a execuiei unei operaii i a reperului g i
ritmul mediu al fabricaiei.
q, i
q, i
q
t
T
r

98
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Tq,i indicele constantei fabricaiei la locul de munc (i) ;
t
qi
timpul efectiv necesar pentru efectuarea unei operaii (i) la
piesa g in min/bucata,
rg ritmul mediu anual al fabricaiei piesei in min/bucata,
g = (11,2....k) timpul reperelor ce se fabrica in perioada de plan,
i = (1,2....,k) gama operaiilor de prelucrare pe fiecare reper.


[ ]
n
g
g
F
* 60 min/ buc
N
r
Fn fondul nominal anual de timp in ore/an,
Ng volumul anual de piese din timpul g in bucai/an.
Ritmul mediu de productie se ia in considerare cu condiia c:
-in decursul unei perioade de timp s se elaboreze o cantitate
N> 1 de piese de acelai fel.
- in situaia in care N= 1 ritmul nu mai poate avea o
valoare finit pentru ca ritmul se definete ca fiind intervalul de timp intre
lansarea respectiv livrarea de fabricaie a doua piese.
Ritmul de lucru r
g,i
= t
g,i
/m
g,i
[min/buc] unde : m
g,i
numrul de locuri de
munc (maini unelte) de acelai fel la care se efectuiaz in paralel operaia (i) a
pieselor din reperul (g).
La producia de serie obiectele muncii circula pe loturi,
g, i
g
t
1
r
p
In situaia cand t
g,i
> r
g
nu se mai calculeaz indicele de constant a
fabricaiei (Ti,g), deoarece limita de variaie ale acestora sunt 0 < T 1.
Pentru stabilirea sistemului de producie se folosete relaia 1/ t
g,i
.
n
g
g
F
r *60 min/ buc
N
1
]

unde Ng = 40000 repere.



n
g1
g
3898*60
5,847
40000
F
r
N

=>
g1, 1
23, 6934
T 4, 052
5,847

n
g2
g
4036*60
6, 074
40000
F
r
N

=>
g1, 2
15, 5377
T 2, 558
6, 074

99
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
n
g3
g
4036*60
6, 074
40000
F
r
N

=>
g1, 3
12, 60193
T 2, 0747
6, 074

Preul de cost Pc = M+S+R.
M = mG-m
1
*k(G-g).
Costul materialului semifabricatului m = 3500 lei/tona
2
9
*83
V *80*10 0, 000432
4


G = V*q = 0,000432*7800 = 3,37 kg
M
1
= 1,8 lei/k
g = 0,87 kg
M = 3,5*3,37-1,8*0,5(3,37-0,87) = 9,545 lei.
S = Nt*z.

strunjire Nt = 23,6934 min
7
z
60


gurire Nt = 15,5377 min
6, 3
60
z


rectificare Nt = 12,60198 min
7
60
z


frezare Nt = 19,0077 min
5, 6
60
z

S = 2,7642+1,63+1,47+1,77 = 7,63 lei
R = E+S
c
+ D+A
m
+C
rc
i
e b
p m
*N
E C * *t
60* *



strunjire N = 5 KW t
b
= 11,67 min,
rectificare N = 7,5 KW t
b
= 2,19 min,
frezare N = 4 KW t
b
= 1,12 min,
gurire N= 3,8 KW t
b
= 6,26 min.
E
1
= E
1

+ E

+ E

+ E

= 0,0063+0,0022+0,0024+0,00039 =
0,0112 lei.
100
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Calculul lui S
c
Strunzire - cuit strung k
u
= 0,85
Rectificare - piatra abraziv k
u
= 0,75
Frezare - freza k
u
= 0,8
Gurire - burghiu k
u
= 0,87
Cuit 2020125 P
i
= 43 lei ;n = 13 ; t
r
= 4,30 min ; T = 60 min
Burghiu P
i
= 145 lei ; n = 38; t
r
= 5,57 min; T = 30 min
Freza P
i
= 53 lei; n = 6; t
r
= 5,82 min; T = 60 min.
1 11,67 43 5 '
Sc 4,30* 1, 56lei
0,85 30 14 60
1
1
]
+
''
1 6,26 145 6
Sc 5,67* 1,11lei
0,85 30 39 60
1
1
]
+
1 1,12 53 7 '''
Sc 5,82* 0,18lei
0,85 30 7 62
1
1
]
+

S
c
= 2,85 lei
Cheltuielile cu amortizrile utilajelor.
[ ]
P
mn
A * lei
m
100 P

[ ]
P *t
mn
b
A * lei
m
100 F * *60
a
i


strunjire
7,1 56000*12, 43
'
A * 0, 377lei
m
100 5616*0,85*60

gurire
4,8 36800*6, 26
''
A * 0, 315lei
m
100 5776*0,85*60



frezat
4,8 254600*1,12
'''
A * 0, 00677lei
m
100 5744*0,85*60

101
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
rectificat
4,8 305000*2,19
''''
A * 0,149lei
m
100 5796*0,85*60

A
m
= 0,847 lei.
Cheltuielile pentru reparaia utilajului :
[ ]
C
a
C lei
re
p


stung [ ]
2000
40000
C 0,5 lei
re


maina de gurit [ ]
3000
40000
C 0, 075 lei
re


maina de rectificat [ ]
2500
40000
C 0, 0625 lei
re

Articole de
calculaie
U.M. Consum
specific
Pre
unitar
Chel. pe
unitate de
produs
Materii prime i
materiale
kg 0,87 9,54 8,29
Deeuri kg 0,11 4,2 0,52
102
Proiect de diplom Facultatea de Mecanic
Uzura SDV Lei 0,613
Cheltuieli de
transport
Lei 310 5% 15,5
Retribuii
Categ 3/I
Caterg 5/I
Categ 4/I
Lei 0,294
0,036
0,018
13,55
15,50
14,70
3,983
0,558
0,2744
Impozitul pe fondul
de retribuii
Lei 4,81 15% 0,72
Contribuii pentru
asigurrile sociale
Lei 20 15% 3
Cheltuieli pentru
intreinerea utilajelor
Lei 15 120% 18
Cheltuieli generale
ale seciei
Lei 46,175 40% 18,47
Cost de secie Lei 69,923
Cheltuieli de
desfacere
Lei 13
Cost produs Lei 82,92
Beneficiu Lei 82,92 8% 6,63
Pre livrare Lei 89,55
103