Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir-Facultatea de Management Turistic si Comercial

Amenajarea in scopuri turistice a zonei Baisa,jud.Botosani

Profesor coordonator: Conf. univ. dr.Baltaretu Andreea

Student:Biciusca Adriana-Valentina,Anul III,Grupa 1

Capitolul I.Opiunea pentru tipul de amenajare

1.1.Motivaia alegerii respective Lacul Mihai Eminescu este o curiozitate a naturii,surs de inspiraie a multor poezii ale lui Mihai Eminescu. Lac pitoresc n mijlocul pdurii de la Baisa Ipoteti, leagnul copilriei marelui poet naional Mihai Eminescu.Farmecul lacului const n abundena vegetaiei, a relativei izolri n mijlocul pdurii de tei i stejar, a insulei situat n mijlocul lacului accesibil pe un pod i nu n ultimul rnd, frumoii nuferi albi i galbeni ce plutesc pe luciul apei.n zona se gsesc i numeroase obiective culturale, precum biserici si mnstiri, muzee etc. Infrastructura general este destul de bine reprezentat ( exist canalizare, alimentaie cu apa,gaze drumuri de acces), exist doar o unitate de cazare n Localitatea Baisa.Posibilitile de distracie, de agrement lipsesc. Toate aceste motive au dus la alegerea acestei zone pentru a fi amenajat. 1.2.Tipul de amenajare Se doreste a se realiza, tinand cont de cele trei criterii care stau la baza clasificarii amenajarilor turistice, o amenajare plurivoca din punct de vedere al caracteristicilor, dimensiunilor si distributia in teritoriu a reurselor turistice, o amenajare rurala dupa natura spatiului geografic si din punct de vedere al valorii resurselor si distributia acestora in teritoriu este o amenajare simpla, punctiforma.

Capitolul II.Selecia zonei

2.1.Localizare geografic i ci de acces Situat n Pdurea Baisa,localitatea Baisa,judeul Botoani,la 4 km de Memorialul Ipoteti. Ci de acces: Rutiere: E58 (DN29) Suceava - Botosani - Iasi, DN24C Iasi - Stanca (Costesti) - Radauti Prut (Lipcani) pe malul Prutului, DN29A-Dorohoi-Radauti Prut- Lipcani (Rep. Moldova),DN29D Botosani-Stefanesti-Stanca-Moldova Feroviare: Botosani-Leorda (Dorohoi) -Veresti (spre Suceava si Bucuresti), DorohoiTrusesti-Iasi; Aeriene: la 20 km de Lacul Mihai Eminescu se afl aeroportul Salcea 2.2.Potentialul turistic al zonei 2.2.1.Resursele naturale
2

Relieful: Localitatea Baisa este asezata in partea nord-estica a Podisului Moldovei. Localitatea este asezata in extremitatea nord-vestica a Campiei Jijiei la o altitudine de 139 m.Relieful este in cea mai mare parte putin proeminent,reprezentand vai largi,platforme netede si pante reduse. Clima: Temperatura medie anual are valoarea de 8,6 grade C. Amplitudinea maxim termic este de 69,6 grade C i rezult din minima absolut de - 30,2 grade C i maxima absolut de 34,4 grade C medie multianual este de 24,2 grade C .Numrul zilelor cu temperaturi maxime 0 grade C este de 43,1. n decursul unui an soarele strlucete 1990,4 ore. Precipitaiile anuale au valoarea de 569 mm. Aceste date atest climatul temperat continental al zonei, cu un maxim pluviometric constant la nceputul verii (lunile iunie-iulie) i un minim n luna februarie. Vnturile, masele de aer, prin marea lor mobilitate, constituie factorul climatogen care genereeaz variaiile neperiodice ale vremii, determinnd diferenierea esenial a aspectului strii vremii i ca urmare oscilaia valorii elementelor climatice. Flora: Vegetatia naturala a zonei este caracteristica zonei de silvostepa, fiind formata n special din terenuri agricole si pajistile seculare ce ocupa locul fostelor paduri. n nord-vest se ntind paduri de gorun,tei si stejar, terenuri agricole si pajisti stepizate, iar n sud-vest fagete de deal si paduri amestecate de fag si gorun. n rest, vegetatia naturala este caracteristica solurilor de padure, cu fnete si izlazuri pe care cresc ierburi perene,plante hidrofile (papura, rogozul, pipirigul, stuful, plopul si salcia).Culturile traditionale constau din: gru, secara, orz, porumb, cartofi, sfecla de zahar, floarea-soarelui. Livezile ocupa suprafete relativ mici si predomina prunul si visinul, ciresul si parul, gutuiul si nucul. Fauna: Fauna este reprezentat de cprioare, lupi, iepuri de cmp, mistrei,vulpi care permit practicarea vnatului sportiv. Din lumea psrilor: mierla, sturzul, gaia, ciocnitoarea, piigoiul.Bogata n iazuri i ape curgtoare, este de asemenea o surs de pete: biban, crap, mrean, somn. Hidrografia: Densitatea medie a reelei hidrografice are valori ntre 0,43-0,62 km /km .Apele curgtoare au n majoritate direcia de curgere nord-vest -> sud-est i sunt formate din Siret, Prut, Jijia-cu afluenii lor mai importani. Rurile, praiele, blile i iazurile sunt puternic influenate de caracteristicile climei temperat - continental, avnd volum mare i foarte mare primvara, cnd se topesc zpezile ori vara i toamna, n perioadele de ploi abundente. Rezervatii: Padurea Tudora cu rezervatia de tisa. Aceasta rezervatie, intinsa pe o suprafata de 117 ha, localizata in regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m, prezinta specii de arbori de tisa - specie rara pentru tara noastra (lemn de esenta foarte tare). Acest arbore de climat subarctic este specific taigalei siberiene. Rezervatia de tisa este situata pe un canion, numit canionul Bahluiului, sapat in calcare si gresii biogene pe eroziune verticala.
3

Bucecea-Baltile Siretului rezervaie natural cu o suprafa de 2 hectare, reprezint o zon umed ce adpostete i protejaz specii floristice rare. Vegetaia ierboas este constituit mai multe specii floristice, printre care: golom (Dactylis glomerata), firu (Poa pratensis), specia de pir (Agropyron bulbosum), iarba-cmpului (Agrostis stolonifera), pipirig (Juncus efussus), coada-vulpii (Alopecurus pratensis) sau cimbrior (Thymus serpyllum). Lacul Stanca Costesti rezervaie natural are o suprafa de 2.950 ha, i reprezint lacul artificial (lac de acumulare), creat printr-un baraj pe rul Prut. Aria natural asigur condiii de gzduire pentru mai multe specii de: -psri migratoare: egret (Egretta garzetta), strcul cenuiu (Ardea cinerea), strcul rou (Ardea purpurea), barz (Ciconia ciconia), corcodel mic (Tacybaptus ruficollis), lebd de var sau lebd mut (Cygnus olor), ginu de balt (Gallinula chloropus L.), specii de rae; -speciile de psri de pasaj: (gsc mare, ra mic, pescrui); -specii psri sedentare, ce au condiii de hran i vieuire permanent n teritoriul rezervaiei, dintre care: ciocnitoarea, gaia albastr (Garrulus glandarius), ciocrlanul (Galerida cristata) sau coofana (Pica pica). Protectia mediului: n zona respectiv nu s-au nregistrat aciuni de degradare a aerului, solului sau subsolului, din acest punct de vedere situaia fiind normal. 2.2.2.Resurse turistice antropice 1.Monumente de arta si arhitectura Muzee Muzeul Judetean de Istorie Botosani este amenanjat in cladirea fostei Prefecturi a judetului, de pe strada Unirii nr. 15( monument de arhitectura construit la inceputul secolului al XX- lea dupa planurile marelui arhitect Petre Antonescu), este cea mai importanta institutie muzeala din judet. Muzeul Memorial ,,George Enescu" Dorohoi- este organizat in casa lui Costache Enescu, tatal marelui muzician, popasurile, vacantele lui George Enescu insemnand numeroase prezente aici, incununate cu cateva din creatiile sale. Reorganizat recent, Muzeul Memorial prezinta vizitatorilor sai marturii- piese originale legate de familie, locuri si creatie, care recompun atmosfera vieteii marelui Enescu.
4

Muzeul de Stiintele Naturii din Dorohoi si Galeriile de Arta Moderna sunt amenanjate in cladirea fostei prefecturi a judetului Dorohoi, monument de arhitectura, una dintre cele mai frumoase constructii ale orasului. Muzeul memorial "Octav Onicescu" - Botosani, infiintat in octombrie 1995, adaposteste piese de mobilier care au apartinut matematicianului si filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca personala, fotografii de familie, decoratii; Case monumente istorice si conace: Casa Memoriala Nicolae Iorga-Botosani, construita in secolul al XIX- lea, cladirea reprezinta una din multele in care a stat in chirie familia Iorga si, implicit, copilul Nicole Iorga, viitorul mare istoric. Devenita Casa Memoriala ,, Nicolae Iorga'', modesta cladire, cu sediul in strada care poarta numele istoricului nu departe de Liceul ,, A. T. Laurian" , la care a invatat, adaposteste marturii familiale, care recompun anii de zbucium creator. Casa Memoriala ,,George Enescu"-Liveni, o casa veche, taraneasca, care reda mobilier t aranesc, modul de viata taranesc si recompune lumea copilului Enescu. Este o casa cu curte si gradina, cu flori, nuci, meri si peri, trimitatoarela impresiile din copilarie enesciene. Casele Antipa-Botosani.Situate pe Bulevardul Eminescu, Casele Antipa sunt legate de copilaria fratilor Grigore Antipa, biolog, ctictor al Muzeului de Istorie Naturala din Bucuresti, care- i poarta si numele, si Nicolae Leon, biolog, parazitolog. Casele beneficiaza de o frumoasa arhitectura, intr- un ecletism de scoala franceza, cu factura de rococo, datand din jurul anului 1900. Casa memoriala ,,Mihai Eminescu''-Ipotesti . In 1925, casa copilariei poetului Mihai Eminescu, nelocuita de ani de zile, ajunsese o ruina. In 1940 este inaugurat la Ipotesti primul muzeu memorial, infiintat in casa recontruita in 1934 pe acelasi loc. Intrucat nu respecta structura originalului, casa- muzeu a fost daramata, iar in 1979 s-a inaugurat o alta, reconstruita pe vechea fundatie a casei Eminovicestilor. Incepanand cu anul 2000, finisajul exterior si interior al casei, precum si mobilerul expus reinvie atmosfera celor treizeci de ani in care famila poetului a locuit in Ipotesti in casa construita de caminar odata cu mutarea definitiva la mosia din sat.

Casa Ciomac-Camtemir-Botosani exprima o arhitectura tipic moldoveneasca, caracteristica zonei pentru sec. XVIII- XIX, situata fiind intr- un terminal al vechii Mahalele Armenesti din Botosani. Casele Sommer-Botosani, case vechi, din prima jumatate a secolului al XIX- lea, situate vizavi de Nord- Proiect, au fost, totodata, gazda buna activitatii teatrale la Botosani, spectacolelor sustinute de companii tatrale vestite ale epocii si, mai ales, exprimarii in teatru a marelui nostru poet Mihai Eminescu . Casa Boflosu-Botosani.Cladire veche, datata in jurul anului 1800, era casa unui important negustor armean din vechii Botosani, legata fiind de dezvoltarea negotului la Botosani Casa Manolache Iorga-Botosani datand din sec. al XIX- lea, cca. 1800- 1820, construita intro arhitectura medievala. Intre 1989- 2008 a functionat in cladire Muzeul de Etnografie, cladirea fiind retrocedata mostenitorilor. Casa Alexandru Vasescu-Botosani dateaza de dinainte de 1891, avand o arhitectura eclectica, in traditia clasicismului moldovenesc, ctitorul sau fiind Alexandru Grigoriu Vasescu, proprietarul mosiei Cotusca, secretar al Adunarii Elective a Moldovei la alegerea domnitorului Cuza. Casa Moscovici-Botosani este datata inainte de 1872, fiind refacuta dupa 1888 si avand arhitectura electica, de factura baroc palladian. Conacul Radu Miclescu-Bucecea a fost construit in 1820 si a fost restaurat de curand. Este un monument arhitectural interesant ce aminteste de conacele boieresti din trecut. Cladiri civile urbane: Primaria Municipiului Botosani -initial, a fost casa stolnicului Enachi Codrescu, apoi, prin testament a nepotului sau, Gheorghe Loiz, fiul acestuia, Ioan Loiz, vanzand-o hatmanului si boierului filantrop Anastasie Basota.De la acesta a cumparat- o Grigore Alexandru Ghica, ultimul Domn al Moldovei si nascut in Botosani, care, din dragoste si recunostinta pentru meleagurile natale, a oferit- o obstii orasului. Teatrul Mihai Eminescu-Botosani.Pe langa locurile in care numeroase personalitati ilustre ale culturii romanesti au lasat semne consistente ale vietuirii lor, nici un itinerar turistic structurat pe domeniul culturii din Botosani nu va putea ocoli Teatrul Mihai Eminescu. Teatrul pentru Copii si Tineret ,,Vasilache"-Botosani a fost infiintat la 1 mai 1953, iar cea dintai premiera a avut loc in acelasi an cu spectacolul ,, Micul gansacel" , in regia Floricai Teodoru si scenografia lui Tache Dobrescu.

Biblioteca Judeteana ,,Mihai Eminescu"- Botosani a fost infiintata in anul 1882, la inintiativa unuia dintre cei mai intreprinzatori primari pe care i- a avut vreodata orasul Botosani, Th. Boian. Filarmonica de Stat Botosani. In anul 1953 lua fiinta Orchestra Filarmonicii de Stat Botosani, care, de fapt, continua o indelungata si imporatnta activitate muzicala a meleagurilor botosanene, ce fusese fondata de Alexandre Saint Georges, in 1883. Ansamblul " Rapsozii Botosanilor" - Botosani, institutie ce numara mai multe decenii de activitate, are in repertoriul sau o multitudine de cantece populare moldovenesti, romante etc. Ansamblul s-a bucurat pe durata mai multor ani de prezenta unor artiste remarcabile cum ar fi Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache. Ansambluri urbane: Centrul Vechi Botosani. este partea cea mai veche a orasului din punct de vedere arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datand din secolele XVII XVIII. Cladirile sunt dispuse sub forma literei L, iar fatadele dinspre strada au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factura apuseana, prelucrate creator in forme traditionale, specifice acestui tip de constructii. Curtile interioare prezinta ordonanta clasica a caselor de targoveti, cu galerii din stalpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlacuri sustinute de console de lemn profilate; Biserici: Biserica Domneasca ,,Sf. Gheorghe"-Botosani a fost zidita de Elena Doamna, sotia domnitorului Petru Rares, in 1551. Biserica Domneasca ,,Sf. Nicolae"-Dorohoi terminata la 1495, este cel mai vechi edificiu care mai pastreaza astazi amintirea epocii stefaniene. Cictorita intr- un spatiu de mai veche locuire, asa cum o probeaza in vremea din urma descoperirile si cercetarile arheologice, edificiul pare a fia vut de la inceput rolul de capela a resedintei domnesti, ulterior devenind biserica de mir. Biserica Uspenia sau ,, Biserica alba"-Botosani cum i se mai spune, este o alta ctitorie a Elenei Rares, ce dateaza din 1552. Din anul 1793, intr- o cladire alaturata, a functinat o scoala domneasca. Aici a fost botezat Mihai Eminescu, biserica pastrand vechea cristelnita. Biserica Lipoveneasca - Botosani, actuala cladire a bisericii a fost inaltata pe locul unei vechi capele din lemn in anul 1853. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseasca, un fond de carte veche religioasa (scris in limba slavona) si odoare lucrate cu rafinament artistic. Pe langa aceasta biserica functioneaza o scoala unde copii de etnie lipoveneasca invata religia si limba rusa. Manastirea Cosula. Neobositul cautator Nicolae Iorga facea cunoscute lumii in 1908 doua descoperiri senzationale. Astfel, urcand in podul bisericii manastirii Cosula, a avut sansa sa descopere manuscrisul din anul 181 a unei traduceri romanesti anonime a ,, Istoricilor'' lui
7

Herodot, facuta in Moldova pe la mijlocul secolului al XVII- lea, gasind, totodata, si admirand in podul pridvorului bisericii, resturile unei fresce. Biserici Fortificate: Biserica Domneasca ,, Sfantul Nicolae" Poputi a fost ridicata la 30 septembrie 1496, de catre Stefan cel Mare, domn al Moldovei, si a fost destinata a fi biserica de mir. Acest edificiu facea parte dintr-un ansamblu fortificat alaturi de palatul domnesc si turul clopotnitei. Biserica intruneste trasaturile stilului moldovenesc medieval in ce priveste planul, impartirea interioara a spatiului, sistemul de constructie arhitecturala , conceptul decorativ in ansamblul sau, iar peretii interiori ai celor trei incaperi- pornaos, naos si altar au fost acoperiti in totalitate cu decoratie murala. Ansambluri manastiresti: Mnstirea Pogorrea Sfntului Duh-Agafton din localitatea Agafton, comuna Curteti este un ansamblu monahal de mari dimensiuni, aflat pe lista Monumentelor Istorice la poziie 07.B.100; cuprinde peste 90 de cldiri, desfurate pe o suprafa de 14 ha, care pstreaz, ntr-un spaiu unitar, un mare numr de locuine-chilii, reprezentnd un valoros patrimoniu arhitectural i etnografic 2.Monumente si situri arheologice Asezari neolitice: Satul Trusesti-Jud.Botosani.Cercetrile istorice atest faptul c satul Trueti este una din cele mai mari aezri neolitice din Sud-Estul Europei (mileniul al III-lea .H.). Localitatea Trueti figureaz n unele hrisoave din anii 1439-1451. Satul Trueti este o aezare veche; documentar, numele aezrii este menionat n vremea lui Alexandru Lpuneanu la 15 februarie 1568. 2.2.3.Cadrul socio-economic Populaia zonei este repartizat astfel: populaia urban din oraele Botosani(119.380 locuitori) i Bucecea(8.128 locuitori); populaia rural din comunele Mihai Eminescu (6.493 locuitori), Corni (6.492 locuitori), Curtesti (5.253 locuitori), Rachiti (4.314 locuitori) si satul Baisa (65 locuitori). Pe platforma industrial a municipiului Botoani au mai rmas cteva uniti mai importante care funcioneaz la capacitate de producie inferioar: SC MECANEX SA; SC MECANICA SA, SC ELECTROCONTACT SA, SC FORMA SA. Principalele ramuri industriale reprezentate sunt: - industria textil i de confecii; - industria de construcii de maini;
8

- industria electronic - industria alimentar Agricultura: Cereale: grau, orz, ovaz, porumb, sorg Legume: cartof, ceapa, conopida, dovleac, fasole, hrean, mazare, marar, morcov, pastarnac, patrunjel, telina, usturoi, varza; Fructe: gutui, mere, nuci, pere; Plante tehnice: in, canepa; Avicultura: pui, gaini ouatoare, rate, gaste; zootehnia: oi, capre, porci, vite; Piscicultura: crap, caras, salau, stiuca, somn, platica; Plante medicinale; 2.2.4.Infrastructura n zona aleas pentru amenajare exista alimentarea cu gaze,energie electrica si reteau de telecomunicatii. In ceea ce privete serviciul de alimentare cu ap i canalizare satul Baisa este racordat la sistemul de alimentare cu ap al SC ,,Apa Grup" SA Botoani. Alimentarea cu energie electrica a satului Baisa se realizeaz de ctre sucursala E-ON MOLDOVA.Zona este deservit de Drumul European 58 Botoani-Suceava, DS 319 Ctmrti Vale "Lacul Mihai Eminescu" .Accesul se poate face atat cu autoturismul propriu cat si cu transportul privat in comun ce se face in regim de maxi-taxi.Drumul ingust ce leaga strada principala de Lacul Mihai Eminescu ,face ca accesul autocarelor sa fie restrictionat acestea neavand oricum loc de a intoarce ceea ce inseamna ca turistul va trebui sa strabata o distanta considerabila de aprox.3,5km pentru a putea vizita lacul.La lac accesul se face pe o alee pietruita si scari iar prin padure pe drumurile forestiere existente,poteci sau chiar carari. 2.2.5.Echipamentul de cultura si odihna Unitati de cazare: Hotel Premier 3*-Botosani-dispune de un restaurant cu 120 de locuri, hotel cu 40 de camere (80 de locuri), bar cu 50 de locuri, dar si un salon business de 30 de locuri.-80 de locuri Hotel MARIA 4 *-Botosani:-capacitatea hoteliera, 47 de camere, din care 22 de camere si 2 apartamente, n regim de 2 stele si 22 de camere matrimoniale si un apartament, n regim de 4 stele, acestea din urma arondate spatiului nou. Totodata, li se circumscriu celor doua spatii de cazare 350 locuri la mese n saloane si 436 locuri n spatii deschise (terasa, gradina de vara, club-bazin).-100 de locuri Hotel RAPSODIA 3*-Botosani-capacitatea hoteliera,25 camere single, 132 camere duble, si 4 camere triple, un restaurant, bar, sauna si salon de nfrumusetare toate cu dotare corespunzatoare ultimelor reglementari n domeniu.-300 de locuri Hotel TEX-CLUB 4*-Botosani-capacitatea hoteliera,11 camere single, 5 camere duble, 1 suita, salon restaurant 85 locuri, terasa de vara 40 locuri, sala multifunctionala cu retroproiector, sala pentru dineuri de afaceri si mese festive, parcare proprie pazita, casino, bucatarie romneasca si internationala.-80 de locuri Hotel BELVEDERE 3*-Botosani-capacitatea hoteliera, 17 camere single,39 double,1 apartament.-100 de locuri
9

Hotel UNIREA 2*-Botosani-capacitatea hoteliera,14 camere simple, 8 camere duble si 2 apartamente-38 de locuri Hotel RARES 1*-Botosani-capacitatea hoteliera,8 camere simple, 10 camere duble, 5 triple si 1 apartament.-60 de locuri Pensiunea agroturistica "Floare albastra" 3 margarete-Localitatea Ipotesti -capacitatea hoteliera,-36 de locuri Pensiunea agroturistica "Stefania" 2 margarete-Ipotesti-dispune de 1 camera single, 2 duble- 6 locuri Pensiunea agroturistica "Onofrei"2 margarete-Ipotesti-dispune de 2 camere duble-5 locuri Cabana Stejarul 2*-Baisa-dispune de o capacitate de cazare de 30 de locuri TOTAL nr. locuri de cazare:835 Unitati de alimentatie: Restaurant REGAL 5* cu o capacitate a salonului de servire de 100 locuri, pune la dispozitia clientilor meniu clasic si international. Restaurant LA DERNER-ADRIANA 4* asigura 150 locuri n doua saloane, 70 locuri la terasa de vara, meniu traditional si international. Restaurant MIORIA 3* care are doua saloane de servire dintre care unul construit n decursul acestui an, un bar, o terasa.Este situata n apropierea centrului vechi. Restaurant CASA ROMNEASC - o unitate cu specific din localitate, situata n apropierea garii. Restaurant BOTOSANI 3* - reprezentativa prin denumire, situata n centrul vechi al orasului, are la parterul cladirii barul, iar la etaj salonul de servire, renovat foarte de curnd. PUB DALLAS s-a adaptat cerintelor pietei transformnd o parte a salii de servire n club pentru tineret dotndu-l cu mobilier corespunzator acestui tip de unitate. Instalaiile i echipamentele de agrement: Potenialul turistic se reflecta n condiiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme: drumeie, sporturi de vara, odihna de scurta i lunga durata, tabere de copii i tineret, vanatoare. 2.2.6.Legislatia in vigoare si protectia zonei Zona Lacul Mihai Eminescu nu este arie protejat in schimb fiind proprietate privata,extravilan.

10

Capitolul III.Determinarea indicelui de atractivitate

Componentele ofertei turistice
I. Resurse naturale -peisaj -clim -hidrografie -lacuri -cascade -iazuri -ape minerale terapeutice -faun de interes cinegetic -pduri -vegetaie de interes turistic -Rezervaii -monumente ale naturii -domeniu schiabil II. Resurse antropice -ceti -ansambluri, curi, domenii ruinate -biserici fortificate-ceti -castele, conace, palate, cule -cldiri civile urbane (primrii, teatre etc) -ansambluri urbane (centre istorice, etc) -biserici din lemn -muzee -case memoriale -muzee etnografice n aer liber -biserici rupestre -biserici i ansambluri mnstireti -arhitectur industrial; amenajri ale cilor de comunicaie -monumente de arhitectur popular (locuine steti) -ansambluri tradiionale rurale -monumente i situri arheologice -etnografie -folclor III Poluarea mediului IV. Accesul -rutier -feroviar -aerian -naval (maritim) -special V. Distana fa de : -capitala judeului -alte centre emitente VI. Forme de turism practicate -picnic -plimbri n pdure amenajat -plimbri n pdure neamenajat -sporturi de iarn -echitaie -vntoare -camping -Distracii n spaii acoperite TOTAL

Pondere Nivel (qi) calitativ (ci)

0,29 0,05 0,02 0,03 0,04 0,04 0,04 0,03 0,04 0,25 0,02 0,01 0,03 0,02 0,02 0,03 0,06 4 2 3 2 4 3 3 4 2 2 2 3 4 3 3

Indice de atractivitate (I)

0,87 0,2 0,04 0,06 0,08 0,12 0,16 0,09 0,12 0,79 0,08 0,02 0,09 0,04 0,08 0,09 0,18

0,03 0,02 0,01 0,10 0,10 O,05 0,03 0,02 0,06 0,03 0,03 0,20 0,05 0,02 0,04 0,03 0,02 0,04 1

4 3 3 2 2 1

0,12 0,06 0,03 0,10 0,18 0,1 0,06 0,02 0,18 0,09 0,09 0,66 0,2 0,06 0,12 0,06 0,06 0,16 = 2,78

3 3 4 3 3 2 3 4

11

lndicele de atractivitate de 2,78 este cuprins ntre (1-4), i depete jumtatea interva1ului de unde rezult c n zona aleas se poate realiza o amenajare n condiii optime. Resursele naturale dein ponderea cea mai mare pentru c ele sunt cele mai importante elemente care justific deplasarea turiti1or ctre aceast zon. Prin implantarea diferitelor obiective se ncearc reinerea acestora ct mai mult timp n zona vizitat.

Capitolul IV.Determinarea ariei de atractie

Piata potentiala a zonei ce urmeaza a fi amenajata va fi formata din turistii ce vin din orasele Botosani,Suceava,Bacau,Neamt,Iasi,Vaslui dar si din turistii ce vin din celelalte zone ale tarii si chiar de peste hotare, ce vor sosi prin programe turistice organizate de diferite agenii de turism sau pe cont propriu. Cazarea se va face n case de vacan. De asemenea, vor fi luate n considerare i locurile de cazare deja existente n Baisa (Cabana Stejarul 2*-30 de locuri), cele existente n Botosani (758 de locuri), Ipotesti(47 locuri) precum i posibilitatea cazrii la localnici, la pensiunile agroturistice existente n comunele i satele din prejur. Din aceast capacitate optim de primire se scad cele 835 de locuri de cazare deja existente n zon i nc 677 de locuri datorit tranzitului i faptului c unele persoane se vor caza la rude, la prieteni sau la localnici. Astfel, se va obine o capacitate optim de primire de 120 de locuri.

Capitolul.V. Determinarea capacitii optime de primire

Forme de turism practicate Picnic Plimbri n pdure amenajat Plimbri n pdure neamenajat Vanatoare Camping Distracii n spaii acoperite TOTAL

Suprafaa zonei (S), (ha) 4 2 3 3 2 2 = 20

Coeficient de corecie (k) 1 1,25 1,25 0,5 1 1,25 -

Suprafaa normat pentru consum turistic (N) 1/50-100 pers/ha 1/200 pers/ha 1/100 pers/ha 1/0,1 vntori/ha 1/100 vizitatori/ha 1/150 vizitatori/ha -

Capacitatea optim de primire (Co) 4 x 1 / 1 / 50 = 200 2 x 1,25 / 1 / 200 = 500 3 x 1,25 / 1 / 100 = 375 3 x 0,5 / 1 / 0,1 = 0,15 2 x 1 / 1 / 100 = 200 2 x 1,25/1/150=357 = 1632

12

Capitolul VI.Conceptia de amenajare

Vom construi n primul rnd o pensiune La Nuferi de 3 stele/margarete. Structura de rezistenta a suprastructurii este lemnul lamelar iar invelitoarea este din sindrila de lemn.Aceasta va avea dou etaje cu un numr total de 120 de locuri care vor fi repartizate astfel: parterul va avea 20 camere a cte dou locuri, primul etaj 12 camere a cte trei locuri iar la mansarda 11 apartamente a cte patru locuri. Culorile dominante ale hotelului vor fi crem i maro; cremul va fi dat de pturile de pe pat (care vor avea ca model un nufar) de tapieria scaunelor, a fotoliilor, a demifotoliilor iar maroul va proveni de la lemnul natural sculptat din care va fi realizat pensiunea att pe dinafar ct i pe dinuntru, de la parchet, de la mochete, covoare care vor fi combinaii de crem i maro.Va exista un hol de primire a oaspeilor unde se va afla i recepia. Pe desk-ul recepiei se vor gsi materiale publicitare ale zonei inconjuratoare. Tot aici vor fi instalate 7 fotolii mpreun cu dou mese de hol i dou canapele. Pe fiecare hol de etaj vor exista cte patru bancute, o msu joas din lemn masiv.Toate aceste holuri vor avea pardoseala acoperit cu mochete crem care atenueaz zgormotul, iar pe plafonul holului de la intrare vor fi dou candelabre din lemn lucrate manual.Camerele cu dou i trei paturi vor fi dotate cu: saltele tip relaxa pe paturi ce vor fi acoperite cu pturi lucrate manual cu tesaturi traditionale, dou (trei) noptiere i veioze, o msu, un demifotoliu, unu (dou) scaune tapiate,aer conditionat, un dulap pentru haine prevzut cu umerae, un cuier la intrare, i un miniemineu din caramida rosie care poate fi folosit cu lemne .

13

Apartamentele vor avea dou camere plus un col cu o mic buctrie pentru cazurile n care turistul dorete s-i prepare ceva n camer; un minibar frigorific;aer conditionat, un emineu; cte dou paturi, dou fotolii, dou veioze, o msu, dou dulapuri pentru haine i dou lustre din lemn masiv,perdele de culoare crem.Toate camerele i apartamentele vor avea balcoane, vor avea telefoane, televizoare cu radio i ceas ncorporate i, bineneles cte un grup sanitar propriu (faianat n diferite culori). Pereii tuturor camerelor vor fi decorai cu scoare, tergare, cni, ulcioare, farfurii n stilul zonei. La parter va exista si restaurantul cu bucatarie (60m2) dotata complet,sala de mese (80m2) decorata tot in stil rustic cu mobilier traditional din lemn masiv,cu obiecte de ceramica,si tesaturi traditionale. Aici turisti vor putea comanda ceea ce doresc sa serveasca la micul dejun, pranz si cina. Mesele si scaunele vor fi din lemn,scaunele vor avea tapiterie crem iar mesele vor fi rotunde si vor avea culoarea maro.Terasa exterioara a restaurantului este alcatuita din butuci din lemn masiv inglobati in rasina epoxidica.Placarea cosului semineului si a terasei exterioare se face cu piatra naturala. Langa pensiunea in anexa alaturata,vom avea un spatiu inchis de joaca pentru copii cu diferite tematici si 2 ateliere de olarit,sculptura. Tot in cadrul anexei de langa pensiune va exista un magazin care va comercializa porturi populare,sculpturi,obiecte traditionale de ceramica,tesaturi traditionale,mobilier traditional de mici dimensiuni.Cei ce vor vinde aici vor fi imbrcati ntr-un port popular pentru crearea unei ambiane specifice. Vom amenaja si o parcare de 40 de locuri. Vom amenaja si un loc de joaca pentru copii cu diverse leagane, tobogane, balansoare etc., Casutele in numar de 6 sunt de tip cabana,sunt fabricate din lemn,sunt dotate cu televizor,minifrigider,pat.Sunt amplasate unele langa altele,avand privelistea indreptata spre padurea Baisa. Observatorul-construcie metalic cu 87 trepte (numrul poeziilor publicate n via de Eminescu) de pe acest loc de belvedere se pot admira mprejurimile cutreierate de Eminescu, iar n zilele senine se vd munii i releul de pe malul Prutului.
Lacul codrilor albastru amplasat ntr-un peisaj mirific care invit la visare i ofer turistului

sensibil clipe de neuitat, de linite i reverie.Lacul este situat ntr-un lumini al pdurii i i aduc aminte de clipele copilriei poetului Mihai Eminescu. Lacul este ncrcat cu nuferi galbeni, socotit de indieni ca cea mai desvrit dintre flori. Aceast floare ginga are un miros exotic, tulburtor i poate fi admirat n lunile iunie-iulie ale anului .Foisorul de vara facut chiar pe lac,construit din lemn masiv,dotat cu mese si bancute toate lucrate manual,adresat diferitelor activitati in aer liber(spectacole,teatru,poezie). 0 parte din pdurea din apropiere va fi amenajat pentru picnic,pentru plimbari, camping,construindu-se n acest sens alei, bnci, couri de gunoi, stlpi de luminat i puncte de belvedere.,locuri pentru focuri de tabara.
14

Propuneri: Inti de toate se impune modernizarea structurii rutiere existente care leag obiectivele importante n vederea crerii unei legturi directe ntre acestea i Drumul European. Drumurile de acces, semnalizare trasee turistice, difuzare informatii: existena unor materiale de prezentare i informare la ageniile de turism i hoteluri

15