Compozitia chimic a ciupercilor

Componentul Ap Substante azotoase Glucide Grsimi Potasiu Sodiu Calciu Magneziu Fier La 100 g 90 g 5g 2,5 g 0,5 g 470 mg 12 mg 3 mg 14 mg 4,5 mg Valoare caloric 35 calorii Componentul Fosfor Clor Caroten Vitamina B1 Vitamina B2 Vitamina PP Vitamina C La 100 g 135 mg 80 mg 0,04 g 0,04 mg 0,20 mg 60 mg 8 mg

Ciupercile pot inlocui carnea Nutritionistii spun ca ciupercile, aceste adevarate mici minuni care rasar din pamant, pot inlocui carnea cu succes, mai ales ca au gustul si toate celelalte calitati ale carnii, fara colesterol, insa.

Ciupercile sunt bogate in proteine, minerale ca fierul, potasiul, cuprul, zincul, seleniul, magneziul, fosforul si calciul, acid folic si contin vitamine precum A, B1, B2, C, fiind si singura sursa vegetariana de vitamina D.

Au, asadar, o compozitie bogata care inglobeaza nutrientii de care organismul nostru are nevoie ca sa functioneze normal in tot timpul anului si nu numai in anumite perioade.

Astfel, potasiul ajuta la mentinerea unei presiuni sanguine scazute si previne atacul cerebral, in timp ce cuprul previne problemele cardiace si asigura o buna functionare a metabolismului.

Calciul din compozitia lor intareste oasele, iar fierul previne anemia.

Vitamina C, bine reprezentata, intareste imunitatea, prevenind, in acest fel, infectiile, destul de frecvente in sezonul rece, iar combinatia dintre proteine, fibre si vitamina B ajuta la un metabolism sanatos.

Pe langa faptul ca sunt hranitoare, fiind considerate un aliment de exceptie care poate asigura necesarul de nutrienti cam in aceeasi masura ca si carnea, ciupercile sunt si adevarate medicamente pentru multe persoane suferinde.

Pentru diabetici, ciupercile pot fi un aliment ideal si asta datorita insulinei naturale si enzimelor care ajuta la decompunerea amidonului din alimente. Ciupercile coboara tensiunea in cazul persoanelor hipertensive si controleaza migrenele.

S-a afirmat chiar ca niacina din compozitia ciupercilor ajuta la prevenirea bolii Alzheimer. Antibioticele naturale continute de ciuperci previn infectiile si grabesc vindecarea ranilor.

Ca si carnea, care acum, in postul Craciunului, poate fi inlocuita cu aceste minunate daruri ale pamantului, ciupercile se pot prepara in foarte multe feluri: fierte, prajite in ulei, la gratar sau incorporate in alte feluri de bucate ca salate, supe, tocanite, ciorbe, pilaf, ardei umpluti, pizza.

Cele mai sigure si mai sanatoase ciuperci, care nu te trimit la spital si nu-ti pun viata in pericol, sunt cele cumparate de la magazin, la borcan sau cutie ori vrac.

Atentie, insa! Vitamina B12, esentiala pentru buna functionare creierului si a sistemului nervos se gaseste numai in produsele de origine animala. In perioada postului, se recomanda un supliment de vitamina B12, deoarece lipsa acestei vitamine poate duce la oboseala, palpitatii si chiar stari de lesin, ceea ce ti-ar putea pune in pericol activitatea de zi cu zi.

Despre ciuperci
Despre ciuperci s-a scris i se va mai scrie mult. i spun aceasta ca ceva firesc, avnd n vedere sortimentul i numrul de specii, subspecii i forme ct mai variate. Din circa un milion de specii de plante ce populeaz Terra, aproximativ 20% sunt ciuperci dar din cele 200.000 specii sunt descrise numai n jur de 72000 i sunt consumate n jur de 700 specii n care sunt incluse i cele medicinale.

La noi n ar sunt menionate 8700 specii de ciuperci. Unele ciuperci fiind organisme inferioare, de civa zeci de microni au aprut nc din Cretacic c u 90 mil. de ani n urm, dar sunt menionate n Jurasic cu 20 -35 mil. de ani n urm pn mai aproape de noi, n Egiptul antic, n urm cu 4600 ani. i mai aproape de zilele noastre chinezii sunt deintorii cunotinelor despre ciuperci nc de la anul 5 35 .Ch. Patricienii le apreciau att de mult nct le dedicaser o srbtoare numit Robigalia iar poetul Suetonius le preaslvea calitile culinare n poeziile sale. mparatul Claudius 41-54 d.Ch. compara gloria generalilor si cu o mncare de ciuperci. Apetitul su pentru ciuperci i-a fost ns fatal, deoarece mprteasa Agrippina soia sa l -a nlturat de la putere prin otravire, n favoarea fiului su, Nero ( otravire cu ciuperci sau cu ierburi ! ). Se mai menioneaz c i Tiberius, Marele Buddh a, Alexandru I al Rusiei, regele Charles al V-lea al Franei, Papa Clement al II-lea, ar fi fost otravii tot cu ciuperci dei n acele vremuri se foloseau i alte otravuri ca arsenic, beladon, cucut, mtrgun, cianur, care erau mai puternice dect cel e din ciuperci. Ciupercile sunt usor de conservat si sunt importante surse de fibre, vitamine si minerale in mod special pe timpul iernii cand sursele de hrana vegetala erau putin sau deloc accesibile.

ASIGURA NEMURIREA?

Vechii egipteni considerau ciupercile a fi o masa regala la propriu, doar faraonii avand privilegiul de a gusta din aceste bunatati. Ei credeau ca la nemurirea lor contribuia si consumul de ciuperci si au luat toate masurile sa se asigure ca nici un muritor de rand nu avea acces la acest aliment divin. Probabil ca este un pic de adevar in aceasta afirmatie deoarece ciupercile comestibile sunt o surs important de proteine cu 18 aminoacizi ( 2,7 -5%), hidrai de carbon ( 3,5-10%), sruri minerale de K, Mg, P, Ca, Cu, Fe, Zn, Mn, Se, vitamine mai ales cele din grupa B : B 1, B 2, B 3, B5, B6, B 12, vit. C, D, E , acid folic, sunt srace n grsimi (1-2,2% ) dar acestea sunt numai sub form nesaturat i combinat (agaricine, lecitine, ergosterine, fosfatide ). Ciupercile conin puin so diu, nu conin colesterol iar prezena glicogenului n ciuperci, care e caracteristic regnului animal, face ca acestea s fie numite carne vegetal. Din totalul de substan uscat din ciuperci, proteinele reprezint n medie 23%, iar din 104 elemente cunoscute, ciupercile conin 50. Structura proteinelor din ciuperci este asemntoare cu cea din caseina laptelui, albumina din ou i gliadina din gru. Unele specii conin i acizi organici, malic, tartic. Ciupercile conin antioxidani i recent s -a descoperit cu ajutorul unui aparat performant i mai sensibil c cele mai cultivate specii de ciuperci comestibile Agaricus bisporus i Pleurotus ostreatusconine de 40 de ori mai mult ergotionein fa de germenii de gru, produs considerat puternic antioxidant, i ce este mai important prin fierbere cantitatea de antioxidant nu scade.

Despre recoltarea ciupercilor

Cum s recoltm ciuperci n siguran?

NU LASATI COPII SA RECOLTEZE CIUPERCI!!

De ce oare n crile de desenat pentru copii, la grdinie i n primele clase, peste tot apare specia de ciuperci Amanita muscaria - plria arpelui sau muscaria ? Explicaia ar fi aceea c ea este de culoare roie i este uor de colorat. Ideal ar fi ca lng ea s apar i avertismentul de cap de mort, din care s se rein c este toxic i produce moartea. n funie de regiunile geografice ale rii noastre, aceast specie de ciuperci se ntlnete din iulie pn n septembrie n pduri de conifere.

Plria arpelui prezint plria de culoare rou-intens, cu puncte albe, solzoase ce dispar dup ploaie. Nu trebuie pus mna pe ea, nici nu se va recolta i pune peste alte ciuperci n co, deoarece i sporii ei sunt toxici. De asemenea nu se vor recolta ciupercile pe o raz de un metru n jurul acestei specii deoarece acestea pot fi i ele toxice. __________________________

Ce spune tiina de ultim ora? Un grup de cercettori din Austria de la Universitatea Hagenberg au inventat un telefon mobil ce poate identifica 600 specii de ciuperci. Posesorul telefonului fotografiaz ciuperca fr s o ating i introduce poza n memoria telefonului. Dup cteva secunde apare rspunsul dac ciuperca este sau nu comestibil.

Nu toi oamenii pot recunoate ciupercile din flora spontan. Cel mai bun sfat este acela de a cumpara ciuperci de cultur proaspete.

In cazul cumprrii celor congelate poate apare fenomenul de oxidare fie nainte fie n perioada decongelrii. La primele simtome de indigestie dup consum de mncare din ciuperci, este recomandat s v prezentati la medic i dac e posibil s putei descrie ciupercile pe care le -ai consumat.

Ce ciuperci se pot recolta toamna? Iat n continuare cteva specii de ciuperci comestibile pe care le puteti recolta toamna. Agaricus arvensis ciuperca de cmp, ciuperca de branite;

Agaricus campester ciuperca de balegar Rusulla cyanoxantha - pinioar, vineica porumbeilor, hulubi; Lepista nuda - nicorete vnt Pleurotus ostreatus - pstrvul de fag Boletus edulis - hribi Armillariella mellea -ghebe Recunoasterea speciilor Deosebirea dintre o ciuperc comestibil i una toxic sau otrvitoare este mic, nensemnat la prima vedere, de aceea se produc numeroase confuzii.

Recunoaterea speciilor se face numai de ctre specialiti, dup aprofundarea caracterelor morfologice. Acesta i datorit faptului c exist specii de ciuperci otravitoare care seamn mult cu cele comestibile. Pentru o determinare corect a ciupercilor se iau n studiu urmtoare le elemente : aspectul general, locul unde cresc, forma de apariie, culoarea, forma plriei i a piciorului, carnea, stratul cu lamele, inelul, vlul i sporii prin analiz la microscop. Exist ciuperci pereche, adic una comestibil i alta toxic, foarte semntoare ntre ele i foarte greu de deosebit chiar i de ctre specialiti.

Pentru nceptori se recomand s nu se recolteze mai mult de 2 -3 specii iar pentru persoanele venite n vizit n acea zon este bine s consulte localnicii asupra comestibilitii lor, deoarece acetia le recunosc mai bine. Criteriul culorii nu este determinant, el poate fi foarte neltor. O ploaie abundent poate modifica serios culoarea ciupercilor. Unele ciuperci au culoarea identic dar celelalte pri componente precum forma plriei, piciorul, inelul, volva i altele sunt diferite. Pentru o determinare acas, va trebui s recoltai ciuperca ntreag i s nu o rupei. Recoltarea se va aplica cu ajutorul unui cuit pentru ca postamentul micelian, part ea din sol, s rmn pe loc, i astfel vei mai putea recolta ciuperci i anul viitor. Ciupercile se vor recolta pe timp nsorit, nu dup ploaie cnd sunt umede, mbibate cu ap i se pot deteriora i oxida rapid.

Pentru recoltare se vor folosi couri de nuiele, sculei de pnz, pungi de hartie, cutii din carton sau din folie de de aluminiu. Nu se recomand recoltarea ciupercilor de pe marginea oselelor, autostrzilor, drumurilor, a complexelor industriale, chimice, deoarece acestea sunt zone poluate. Ciupercile pot fi toxice i din cauza metalelor grele sau radioactive acumulate n sol, a emanaiilor de plumb, a pesticidelor, ierbicidelor folosite pentru alte culturi.

Myth busters - Povesti!

Nu sunt concludente i nici relevante urmtoarele recomandri care mai apar n unele publicaii, precum : carnea ciupercilor otrvitoare, la rupere sau tiere, i schimb culoarea. Buretele viperei, ciuperc foarte otravitoare prezint carnea alb i dup secionare .

ciupercile otravitoare devin comestibile dup fierbere sau oprire ;

nu toate ciupercile consumate de animale, sunt comestibile. Cobaiul, de exemplu, este imun la consumul de Buretele viperei. Exist de asemenea ciuperci toxice, viermnoase sau consumate de melci, care pentru om pot deveni fatale.

linguria de argint nu se nnegrete n zeama ciupercilor otrvitoare, la fiert ; nu toate ciupercile ce apar primvara sau toamna sunt comestibile ; nu toate ciupercile ce cresc pe cioate n descompunere sunt otrvitoare , pe lemn viu cresc i ciuperci otrvitoare i comestibile ; nu toate ciupercile la care se desprinde cuticula, sunt comestibile ; nu toate ciupercile amare, acre sau picante sunt otrvitoare ; nu toate ciupercile ce au miros i arom agreabile sunt comestibile ; nu toate ciupercile de culoare violet sau cele cu suprafaa vscoas sunt necomestibile. nu sunt relevante nici alte ncercri cu ceapa, ptrunjel s.a.

Prepararea ciupercilor
Recomandari de preparare Pentru preparare se vor folosi vase emailate, din inox, teflon, sticl termorezistent, ceramic, vase din font, intregi i neciobite sau cu smalul srit, cu puin ap cu sare i zeam de lmie sau oet, iar ciupercile se introduc cnd fierbe apa. Timp ul de firbere este de cca 15 minute. Dac ciupercile prezint gust iute, sau amar, se in n ap rece 5 -10 minute, schimbnd apa de cteva ori. Dup splare cele de culoare alb se stropesc imediat cu zeam de lmie sau oet 0,3 g/l, pentru a -i pstra culoarea. La splare nu se ndeprteaz membrana, pielia, de pe plrie. Se spal numai n momentul folosirii, n jet de ap rece sau se pun cteva minute ntr -un vas cu mult ap. Mncarea de ciuperci este bine s fie consumat rece. Nu se recomand s fie pstrat mai mult timp, la temperatura camerei , iar la frigider maximum 2-3 zile. Mncarea de ciuperci se altereaz destul de rapid i intr n fermentaie.

La primele simtome de indigestie dup consum de mncare din ciuperci, este recomandat s v prezentati la medic i dac e posibil s putei descrie ciupercile pe care le -ai consumat. Intoxicaiile cu ciuperci se mpart n funcie de speciile implicate.

CONSERVAREA CIUPERCILOR fara conservanti CONSERVAREA CIUPERCILOR

n zilele noastre, n magazine, se gsete o multitudine de alimente conservate, prezentate ntr -un mod foarte atractiv, pentru a strni interesul.

Metoda de conservare prin congelare a luat i ea amploare.

Conservarea hranei este o tehnic foarte veche ce apare menionat i n scrierile din timpul Romei antice. Hrana conservat asigur posibilitatea de a prepara produse variate tot timpul anului , n unele cazuri chiar cnd acestea nu se mai gsesc proaspete pe pia.Produsele conservate i pstreaz n mare parte calitile organo-leptice.

Tehnicile strvechi de conservare cum ar fi murarea, srarea sau uscarea adaug o arom distinctiv i delicioas ciupercilor proaspete.

n urma unei plimbri la sfrit de sptmn, la iarb verde, la pdure pentru a face un grtar, nu de puine ori poi s recoltezi i o anumit cantitate de ciuperci comestibile. Dar aceste produse sunt perisabile, nu pot fi pstrate mai mult de 24 ore n frigider. Ciupercile se degradeaz uor din cauza deteriorrii naturale a materiei organice ca rezultat al activitii enzimelor i proliferrii mucegaiurilor

i bacteriilor. Aceste procese de degradare au loc ntr-un mediu cald, umed, cu pH echilibrat aproape de neutru i n prezena oxigenului. Prin conservare se vor elimina aceti factori ce favorizeaz degradarea.

Se poate presupune cu uurin c primele metode de conservare ale omului au fost pe baz de soare, vnt i mai apoi focul. Omul primitiv a observat c o bucat de carne lsat la vnt i soare devine mai apetisant, mai uoar i se poate pstra mai mult timp. Metodele de conservare a alimentelor l -au fcut pe om s se stabileasc ntr-un loc i s renune treptat la statutul de nomad. Alturi de carne este uor de presupus c s-au conservat i plante, fructe i semine.

Ciupercile se pot valorifica i prin conservare fie ca produse semifinite sau ca produse finite.

Ca produse semifinite ciupercile se pot conserva prin uscare, congelare, marinare, murare, n suc propriu, n sos tomat, n oet, ulei, untur sau n unt. Ciupercile conservate pot fi pstrate i consumate dupa cca 6, 12 sau chiar 24 luni, preparate dup reeta dorit.

n funcie de cantitatea de ciuperci ce urmeaz s fie conservat, se pot folosi borcane din sticl de diferite dimensiuni, pornind de la 0,2, 0,4, 0,5, 0,8 kg, 1 kg, 2,3,5 i chiar 10 kg, butoaie de lemn sau PVC cu capaciti diferite, de pn la 200 kg ( n sistem industrial). Se impune alegerea recipientelor cu grij, att din motive practice ct i estetice. Pentru depozitarea produselor n mediu umed i lichid se vor alege ntotdeuna recipiente din materiale neabsorbante, cum ar fi sticla, ceramica smluit, porelan sau inox. Alegei recipiente care pun n valoare culoarea i aspectul produsului final. Sticla este materialul ideal pentru produsele conservate, prezentndu-le la adevrata lor valoare. Borcanele care au mai fost folosite sunt potrivite pentru conservarea pe termen scurt. Pentru conserve ce vor trebui pstrate un timp mai ndelungat sunt potrivite borcane noi, care sunt rezistente la temperaturi nalte i au capace inoxidabile. Se vor evita vasele din materiale corosive, cum este aluminiul, plasticul, ce au tendina de a modifica sau absorbi aromele. Un recipient folosit pentru conservare trebuie s fie ntreg, neciobit, fr zgrieturi i crpturi . Se alege un model de borcane care exist deja n comer i pentru care gsii oricnd piese de schimb ( garnituri sau capace). nainte de folosire aceste vase se spal bine cu ap cald i detergent, se cltesc i se sterilizeaz. Sterilizarea se face n ap , pe foc iute prin fierbere 10 minute.

Capacele i dopurile se opresc cteva secunde n ap fierbinte. Borcanele i capacele se vor usca nainte de utilizare. Este de preferat s folosii capace i dopuri noi.

Conservele cu aciditate redus sau cu coninut sczut de sare i zahr sunt supuse atacului mucegaiurilor i bacteriilor. Pentru a fi pstrate o perioada mai ndelungat, 6 -12 luni acestea vor trebui sterilizate prin tratarea la temperaturi ridicate. Prin tratarea la temperaturi ridicate i lipsa oxigenului se creaz un mediu impropriu pentru dezvoltarea microorganismelor .

Tehnica de sterilizare cu ajutorul apei fierte este simpl i const n introducerea borcanelor sau sticlelor etaneizate ntr-un vas cu ap. Aezarea n vas se face astfel nct ele s nu vin n contact direct cu fundul i pereii vaselor de sterilizare, deci printre ele i pe fundul vasului se pun crpe curate. Apa este adus la punctul de fierbere i se menine la fiert o perioad ce depinde de tipul de conserv i mrimea conservei. Conserva care nu este bine etaieizat se va ndeprta i consuma imediat sau se reface etaneizarea i se sterilizeaz din nou. Se las apoi conservele s se rceasc, timp n care coninutul se contract i creeaz vid n interiorul conservei. Recipientele astfel sterilizate i rcite se vor depozita n locuri rcoroase, uscate i fr lumin. Se verific din cnd n cnd pentru a se observa dac nu apar

semne de degradare (fermentare sau mucegaiuri).Timpul de fierbere este de cca. 25-3o minute pentru recipientele cu capacitatea de pn la 500 de ml sau 500 g i de 30 -40 minute pentru cele cu capacitatea de un litru sau 1 kg i crete progresiv n funcie de capacitatea recipientelor. Intervalele de timp de fierbere sunt calculate din momentul n care apa a atins punctul de fierbere.

Ciuperci coapte conservate n oet

Ingrediente i cantiti: 1 kg ciuperci mari, 250 ml oet de 9 grade, 500 ml ap, 60 g sare, patrunjel i mrar verde, piper boabe, cteva felii de lmie,100 ml ulei, foi de dafin

Mod de preparare

1. Ciupercile se cur, se taie codiele, se spal i se sreaz.

2. Se aaz ntr-o tav cu lamelele n sus i se toarn n fiecare cte puin ulei. Se coc la foc potrivit cca. 15-20 minute, pn se nmoaie.

3. Se scurg de suc i se aaz n borcan cu capacitatea de 1,5 kg. Printre ciuperci se presar ptrunjel i mrar splate i tocate, felioare de lmie, piper boabe i foi de dafin.

4. Se pregtete marinata din ap, oet , sare i zeama lsat de ciuperci. Se fierbe cca. 5 minute, se rcete i se toarn n borcan peste ciuperci.

5. Deasupra marinatei se toarn un strat de 1,5-2 cm de ulei ncins. Borcanul se nchide ermetic i se pune la pstrat la rece.

Sugestie : aceast conserv se poate pstra chiar i 12 luni

SPECII DE CIUPERCI COMESTIBILE NOI PENTRU ROMANIA

SPECII DE CIUPERCI COMESTIBILE NOI PENTRU ROMANIA

( prezentare i tehnologia de cultur)

n ara noastr se cultiv cu preponderen dou specii de ciuperci comestibile : - Agaricus bisporus,

- Pleurotus ostreatus. Pe lng acestea au fost elaborate tehnologii de cultur pentru alte 6 specii de ciuperci, dar care nu sunt popularizate pentru a fi cunoscute pn la nivelul cultivatorilor. Aceste 6 specii sunt : - Agaricus edulis,

- Pleurotus florida,

- Pleurotus cornucopiae,

- Pleurotus sajor-caju,

- Coprinus comatus,

- Stropharia rugoso-annullata. Prin importul de miceliu din Uniunea Europeana i prin deschiderea la informaie dup 1990 se mai p ot recomanda n cultur i alte specii de ciuperci precum : - Lentinus edodes,

- Pleurotus eryngii,

- Pleurotus pulmonarius,

- Pleurotus sacca,

- Pleurotus colombinus,

- Pleurotus flabellatus.

Dintre cele recomandate, Lentinus edodes ( shii-take sau ciuperca parfumat) ocup primul loc n cultura pe plan mondial datorit virtuilor sale terapeutice i savorii deosebite. Lentinanul obinut din aceste ciuperci este folosit cu succes n Asia i S.U.A ca medicament n combaterea sau prevenirea a cca. 17 afeciuni printre care antitumoral, anticolesterol ru, antiglicemic sau anti SIDA. Pleurotus eryngii este tot un burete dar mai bun calitativ, cu un coninut mai sczut n celuloz mai ales n picior. Toate aceste specii sunt descrise cu tehnologi a de cultura n crile : Cultura ciupercilor Pleurotus i Ciuperci comestibile i medicinale.

CULTURA CIUPERCILOR PLEUROTUS spp. PE BUTUCI DE LEMN

CULTURA CIUPERCILOR PLEUROTUS spp. PE BUTUCI DE LEMN

Aceasta tehnologie de cultura este folosit mai ales n Ocoalele Silvice i const n nsmnarea cu miceliu a trunchiurilor vii, n cretere, sau pe butuci detaai, nainte de a fi folosii drept combustibil. n ara noastr s-a elaborat aceast tehnologie de cultur de ctre Mateescu N., i Ioana Tudor n anul 1984 cnd s-au obinut pentru prima dat i fructificaii de Pleurotus ostreatus i Lentinus edodes, ciuperca parfumat sau Skii -take, specie ce ocup primul loc printre speciile de ciuperci cultivate n Asia. Pentru cultura pe lemn se folosesc esene foioase, sntoase, lipsite de alte specii de ciuperci, proaspt tiate pentru a avea o umiditate optim i cu diametrul peste 12 -15 cm deoarece cheltuielile aferente inoculrii, pstrrii i ntreinerii n cultur s poat fi acoperite de producia obinut. Prin utilizarea lemnului ca substrat de cretere se elimin celelalte verigi tehnologice privind pregtirea substratului precum: mrunirea, omogenizarea, mbibarea i dezinfectarea termic. Metoda de cultur pe butuci se mai aplic i n pduri, dup tierea arborilor pentru a descompune complet buturuga rmas, eliminndu-se astfel lucrrile de scoatere a ei din pmnt. Pe parcursul a 3 ani P.ostreatus face s putrezeasc i lemnul rdcinilor i produce ciuperci nc din pri mul an. Cultura ciupercilor Pleurotus spp. pe buteni este cea mai veche metod de cultur a acestor specii de ciuperci, ea ncepnd s fie aplicat din perioada anilor 19161928 i s-a extins dup al doilea rzboi mondial i a reprezentat singura metod de producere a ciupercilor Pleurotus.

Metoda culturii pe esene lemnoase prezint avantajul c nu necesit investiii speciale, ns exist i dezavantajul c producia de ciuperci este posibil numai n 2 -3 luni din an n sistem gospodresc Aceasta reprezint o cultur extensiv de lung durat, spre deosebire de cultura intensiv de scurt durat pe substraturi lignocelulozice. Caracteristic pentru acest sistem de cultur este faptul c nu solicit nici un consum energetic, totul se desfoar n mediul extern. Alegerea materialului lemnos Pentru nsmnare se ntrebuineaz butuci din urmatoarele specii de esen moale: plop, tei, mesteacn, salcie etc. i din esen tare: stejar, salcm, fag, cire, carpen, frasin, castan etc. Pentru cultur se pot folosi i butuci din pomi fructiferi, acolo unde se fac taieri ale livezilor primvara pentru formarea coroanelor sau pentru regenerare, din urmtoarele specii : mr, pr, prun, viin, cire, nuc etc. Miceliul mpnzete sau crete, mai rapid ntr-un lemn de esen moale dect n cel de esen tare, astfel c fructificarea apare din primul an pe esenele moi i n cel de -al doilea an pe esenele tari. Producia obinut este, mai ridicat pe esenele mtari i invers i dureaz 3 -4 ani, fa de cele pe lemn moale. nsmnarea butucilor, indiferent de esena de lemn folosit sau de metoda utilizat, se face primvara, n martie-aprilie cnd ncepe s circule seva pentru cei pe rdcin. Butucii detaai se taie din pdure n perioada februarie-martie i se protejeaz mpotriva uscciunii, pn la nsmnare. Lemnul se fasoneaz de ramurile laterale, cele groase se pot folosi pentru direct inoculare iar cele subiri se pot toca i intr n componena substratului lignicol. Fasonarea se face la o lungime de 40-50 cm i diametrul cuprins ntre 20 -40 cm, pentru a fi uor de manipulat. Se elimin prile putrede. Dac butucii nu s -au pstrat corespunztor i sunt uscai, nainte de nsmnare se mbib n ap timp de 24 -36 ore, apoi se pot lsa la scurs. Inocularea butucilor Pentru inoculare sau nsmnare se practic trei metode, astfel : prin rondea ; n pan; n orificii. Metoda prin rondea detaat Prin aceast metod la unul din capetele butucului se detaeaz cu un fierstru o rondea c u grosimea de 3 cm. Dup cntrirea butucului se calculeaz cantitatea de miceliu de 4% de provenien romneasc i de 2-3% din import, la greutatea butucului. Din acest miceliu dou pri se pun la captul butucului, peste care se fixeaz rondeaua cu 1 -2 cuie. Exemplu : pentru un butuc de salcm cu dimensiunile de 50 cm lungime, 15 cm diametru i greutatea de 10 kg se va utiliza o cantitate de 400 g miceliu romnesc, din care 270 g se pun sub rondea, iar 130 g se aaz sub butuc la incubat.

 Metoda prin orificii Orificiile se execut intercalat, de-a lungul butucului, cu ajutorul unui burghiu, avnd distana ntre orificii de circa 10 cm, iar diametrul fiecrui orificiu de 1 -2 cm i adncimea de 2-3 cm. Dup ce s-a gurit, se scoate rumeguul din orificii i se introduce miceliul granulat pn se umple complet. La suprafaa miceliului se protejeaz cu vat curat. Pentru aceast metod se preteaz foarte bine miceliul produs pe dopuri din lemn care nu se produc n ara noastr, dar exist productori i pot fi accesai prin Internet. Dopul respectiv conine miceliu i se introduce foarte uor n fiecare orificiu. n general prin aceast metod rmne mai mult miceliu ce nu poate intra n orificii, i atunci se pune sub butuc la incubat. Metoda n pan De-a lungul unui butuc fasonat dup descrierea anterioar se fac 5 -6 despicturi n pan, cu adncimea de 3-4 cm, n care se introduce miceliul. Peste acesta se fixeaz pana de lemn, tot cu ajutorul unui cui. Aezarea butucilor la incubat Incubarea butucilor are loc ntr-o perioad de 6 luni, ntr-un an de incubare, n pmnt. Pentru a spa anul se alege un loc ferit de insolaie i de inundaii, unde se sap pn la adncimea de 60 cm, adic mai adnc cu 10 cm fa de lungimea butucilor, lim ea de aproximativ 1 m, iar lungimea n funcie de numrul de butuci. nainte de aezarea butucilor se pregtete anul astfel : se umezesc pereii i fundul anului, dac acetia sunt uscai. Se aaz pe fundul lui un strat de nisip jilav, n grosime de 1-2 cm, sau rumegu de lemn, de asemenea umezit. Se presar miceliul reinut, apoi se pun butucii vertical, unul lng altul. Se are n vedere la aezare s nu rmn spaii mari ntre ei. Dup umplere, anul se acoper, mai nti cu un rnd de scnduri aezate orizontal, sprijinite pe marginile lui, fr spaii ntre ele. Deasupra scndurilor se realizeaz, din crengi mai groase, o coam n dou pante, peste care se pune un strat de paie de circa 10-15 cm grosime, care se acoper cu o folie din polietilen perforat, iar la sfrit un strat de pmnt gros de 15 -20 cm, care se nierbeaz cu gazon. Acest gazon va fi meninut umed, pentru ca butucii s nu se usuce. n jurul anului, la o distan de 20 -30 cm, se sap rigole pentru scurgerea apei din precipi taii. Periodic, la interval de o lun, se verific incubarea butucilor, deschizndu -se cu grij un capt al anului; se msoar temperatura i se acoper imediat. anul se deshide definitiv dup 6 luni, n septembrie-octombrie, cnd butucii se scot i se aaz ntr-o camer de cultur, asigurnd condiii de microclimat specifice bureilor care au fost inoculai, adic umiditate, ventilaie, iluminat. Dac se constat c sunt deshidratai, se nfoar n hrtie, care se menine tot timpul umed, iar captul de jos al butucului se introduce n nisip umed. La circa 30 zile de la scoaterea de la incubat se poate recolta primul val de burei, iar n cazul folosirii unui hibrid precoce, chiar i la 15 zile, la Pleurotus ostreatus Hibridul romnesc 421.

Pe lemnul de esen tare cultura dureaz 3-4 ani iar pe cel de esen moale, 1-2 ani, apariia bureilor fcndu-se primvara i toamna. Randamentul total este de 20-30 kg burei la 100 kg lemn inoculat, cumulat pe toi anii de cultur. nsmnarea cu miceliu poate fi aplicat i buturugilor pe rdcini, direct n pdure. Buturugile nu trebuie s fie putrede, li se mprospteaz tietura sau se fasoneaz astfel ca seciunea s fie neted i plan, se aaz miceliul pe seciune, care se protejeaz prin legare cu o folie. mpotriva insolaiei se acoper cu crengi i frunze. Aceast metod este folosit n vederea distrugerii buturugilor, obinnd astfel un dublu avantaj : - primul- recolt de burei ; - al doilea- economie de for de munc pentru scoaterea lor.

BRICHETA cu ciuperci Pleurotus ostreatus

MICELIU in litri si kg
Miceliul din import in litri si kg. Agaricus si Pleurotus : 1 litru = 0,7 kg ; 1 kg= 1,43 litri.

Shiitake sau Lentinus edodes, ciuperca parfumata : 1 litru = 0,58 kg; 1 kg = 1,72 litri.

Cultivarea ciupercilor, o investitie cu amortizare rapida (2003)

Desi de multe ori privita ca o alternativa pentru cresterea veniturilor familiale, cultivarea ciupercilor a devenit in ultimii patru ani o afacere profitabila pentru romanii interesati de astfel de activitati. ?Este profitabil sa investesti in cultivarea ciupercilor, mai ales ca nu trebuie sa angajezi decat cel mult patru salariati, ceea ce reduce destul de mult cheltuielile?, ne-a declarat George Ana, un producator de ciuperci din judetul Pitesti. Mai mult, reprezentantii Asociatiei Nationale a Cultivatorilor de Ciuperci Comestibile sustin ca foarte multi cultivatori care dispun de suprafete mici de teren intentioneaza sa se extinda. ?In momentul de fata, in tara exista foarte multi producatori de ciuperci, dar cultiva pe suprafete mici. In ultima perioada insa, din solicitarile de consultanta pe care le-am avut, am observat ca tot mai multi producatori mici intentioneaza sa se extinda?, ne-a declarat Ioana Tudor, membru fondator al Asociatiei Cultivatorilor de Ciuperci. Potrivit reprezentantilor asociatiei de profil, investitia initiala pentru o cultura de ciuperci de dimensiuni medii, cu o suprafata de 100 de metri patrati, se ridica la aproximativ 40005000 de euro, in timp ce pentru o crescatorie pe o suprafata de 2000 de metri patrati, cheltuielile de pornire pot ajunge la peste 10. 000 de euro. Unul dintre avantajele principale pe care le au crescatorii de ciuperci consta in faptul ca amortizarea investitiei se face intr-un timp foarte scurt, aproximativ doi ani in cazul culturilor de dimensiuni mici si cinci-sase ani in situatia in care producatorul detine suprafete de peste 2000 de metri patrati. De asemenea, in timpul unui an, se pot realiza de la patru la sase culturi de ciuperci. Productia de ciuperci champignon este de aproximativ 20 de kilograme pe metru patrat, iar in cazul buretilor se pot obtine 25-30 de kilograme la 100 de kilograme de substrat insamantat. ?Investitia initiala se amortizeaza mult mai repede decat in cazul altor culturi intrucat, numai in cazul cultivarii ciupercilor, se pot obtine patru-sase culturi in cursul unui singur an?, a mai spus Ioana Tudor. Ca in orice afacere, cultivarea ciupercilor implica si riscuri, printre acestea numarandu-se in primul rand diversele boli ce pot surveni in situatia in care nu se acorda ingrijirea necesara. ?Exista si riscuri, de exemplu diferite boli ce pot afecta cultura de ciuperci. De aceea, este necesar ca, la momentul potrivit, sa se aplice unele tratamente?, sustine George Ana. In ceea ce priveste cheltuielile pe care le presupune intretinerea in cele mai bune conditii a unei culturi de ciuperci, pentru un ciclu de productie, costurile cu pesticidele se ridica la 43 de dolari, o tona de turba costa in jur de 1. 000.000 de lei, in conditiile in care sunt necesare 25 de kilograme de turba pentru fiecare metru patrat, iar tratamentele impotriva bolilor nu depasesc 2. 000.000 de lei. La producatori, pretul unui kilogram de ciuperci variaza intre 60. 000 si 65.000 de lei, iar pretul de comercializare pe piata poate ajunge la 100. 000-120.000 de lei.

Cum ncepi o afacere cu ciuperci. Primul pas: coala de ciupercari

Romulus Cristea

3-04-2013 11323 citiri 162 recomandri 19 comentarii

Inginerul Irinel Gheorghe (40 de ani) din Bucureti a depus documentaia pentru accesare de fonduri europene prin Programul Tnrul fermier, program prin care agricultorii pot primi sprijin nerambursabil de la Uniunea European pentru nfiinarea de exploataii agricole. El vrea s nfiineze la Ploieti o cultur de ciuperci Champignon (Agaricus) pe o suprafa de 6.000 metri ptrai. Pentru eficientizarea afacerii s-a nscris la singura coal funcional de ciupercari din Romnia, pentru a obine un atestat n domeniu. Cultivarea ciupercilor s-a dovedit a fi o afacere profitabil. Din pacate, formarea profesional n Romnia pentru a putea dezvolta un business n domeniu, nu are nc amploarea necesar pentru a acoperi cererea. n afara facultilor de horticultur unde se nva, la nivel universitar, despre ciupercile macromicete (grup de ciuperci mari cu un corp format din picior i plrie) n Romnia exist acum doar o singur coal atestat de ciupercari i care elibereaz la final de cursuri o diplom recunoscut pentru practicarea profesiei. coala de ciupercari din Bucureti a ajuns la a treia serie de cursani de la nfiinare, n 2012. Cursanii vin din toat ara (Piteti, Sibiu, Braov, Bucureti, Timioara, Moreni, Vaslui etc) i au vrste cuprinse ntre 25-60 de ani.

Cum se pred tehnologia de cultur a ciupercilor Ioana Tudor, doctor inginer specialist n cultura ciupercilor comestibile i producerea miceliului, formator autorizat la coala de ciupercari spune c toi cei 18 cursani din prezent au venit s nvee, unii au dejaafaceri cu ciupercrii, alii pregtesc business-ul sau au intenia s depun proiecte pe fonduri structurale. Avem un cursant care a nceput deja construcia unei ciupercrii n judeul Arges, altul a obinut producii importante i vinde de dou luni ciuperci Pleurotus n zona Bucuretiului. De asemenea, trebuie menionat c pentru depunere de proiect pe fonduri structurale, dovada atestatului sau a angajamentului n scris c vei obine acest atestat, aduce zece puncte, a relatat Ioana Tudor. Ce se pred la aceste cursuri? Cursanii studiaz tehnologia de cultur a ciupercilor. De exemplu, pentru cultura ciupercilor Agaricus bisporus i edulis se nva despre alegerea terenului pentru nfiinarea ciupercariei, dotarea, utiliarea, pregtirea compostului, nsmnarea, lucrri de ngrijire, condiii de microclimat necesare creterii pe faze fenologie, recoltare, ambalare, evacuarea compostului uzat i folosirea lui n alte domenii. Tehnologia se refer i la tehnologia n sistem clasic-gospodresc i intensiv -industrial.

La cursuri se primesc informaii complete despre hibrizii recomandai, despre caracteristicile lor. Punem de asemenea la dispoziia cursanilor adrese pentru procurarea de pesticide omologate pentru ciupercrie, pentru procurarea compostului n cele trei faze, pentru procurarea de turb, aparatur de control, instalaii de microclimat. De asemenea, sunt discutate msurile de protecia muncii n ciupercrii, dar i beneficiile consumului de ciuperci ca aliment si medicament. La fel, discuiile sunt reluate i dezvoltate pentru specii precum Pleurotus ostreatus sau pstrvul de fag, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus sajor caju i Pleurotus eryngii, a declarat dr. ing. Ioana Tudor.

Practic de specialitate i informaii despre furnizori Pe lng tehnologia propriu-zis de cultur a ciupercilor cursul include lecii despre producerea miceliului de ciuperci n sistem casnic i n laborator dotat dup norme europene. Sunt oferite informaii despre furnizorii de miceliu pentru piaa romneasc, despre controlul calitii la achiziionare, condiii de transport, de pstrare i de utilizare.

La curs de mai predau lecii despre alte specii de ciuperci i mai ales cele medicinale precum Agaricus blazei sau Ciuperca lui Dumnezeu, Shiitake-Lentinus edodes sau ciuperca parfumat Ganoderma lucidum sau Linguria znei, cu descriere, nfiinarea de cultur, furnizori de miceliu, perioade optime de cultur, substrat lignicol-alegerea lemnului, fasonare, pregtire, inoculare, condiii de incubare, meninere pe perioada recoltrilor, dar i depre virtuile medicinale ale ciupercilor. Ct privete practica n domeniu, se ine cont de faptul c n ciupercrii exist condiii deosebit de stricte de igien. Spre finalul cursului, se fac dou vizite la ciupercrii, n zonele din apropierea Bucuretiului, prin bunvoina unor cultivatori, una pentru specia Agaricus (cunoscut i ca Champignon) i alta pentru Pleurotus. n ziua de vizit la ciupercrii, tehnologul i managerul ciupercriei rspund la toate ntrebrile puse de cursani. Se viziteaz toate halele pe flux, se fac anumite lucrri practice , se fotografiaz, se filmeaz, se discut amnunit despre instalaiile de microclimat, sistem de ventilaie, compost, turb, executarea udrii, gratajul la champignon etc., a declarat lectorul Ioana Tudor. Ca materiale didactice, exist plane color pentru prezentarea speciilor, a bolilor i duntorilor, pentru identificarea lor. Fiecare cursant primete un suport de curs de 40 pagini, pentru a putea studia i singur. O mare parte din materiale se trimit i pe e-mail pentru cei interesai de studiu suplimentar.

Pasiunea genereaz o prezen de 100% la curs Cursul de ciupercari este organizat de SSM Protect Training cu sediul n Bucureti, iar slile de curs sunt situate pe bulevardul Mreti. Managerul firmei, Iacob tefan care a fost i cultivator de ciuperci n zona Mgurele spune c la acest curs prezena este una surprinztoare. Din cte cunosc, la ora actual, cursul nostru este singurul din Romnia. A mai existat unul, n cadrul unui proiect ns s-a ncheiat. Cursanii notrii sunt toi oameni pasionai de cultivarea ciupercilor. Dei au vrste diferite i vin din toate colurile rii, au prezen la lecii de 100%. Eu nu am mai auzit de asemenea prezen la alte cursuri. Cursul dureaz trei luni i cost 700 lei. Pe durata cursului, lectorii invit pentru prezentri, oameni din domeniu. Astfel, a fost invitat i preedintele Asociaiei Naionale a Productorilor i Distribuitorilor de Ciuperci din Romnia- ANPDCR, Bjenaru Eugen care a prezentat situaia culturii, a producieiobinute i a vnzrilor din ara noastr, fa de concurena din Uniunea European.

Examenul final este scris, sub forma de gril, cu 20 ntrebri. Data examenului este fixat de o comisie i se desfasoara tot la sediul firmei noastre. n prezent, tot pentru fermieri avem n derulare un proiect de nfiinare a colii pentru tractoriti. coala de tractoriti va avea loc la Agromec tefneti. Este un curs de calificare pentru obinerea noii categorii pentru permis n conformitate cu prevederile noului Cod Rutier. Cursul de ciupercari este autorizat de Ministerul Educaiei i Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor (CNFPA). La final, cursantul obine un atestat oficial parafat de cele dou instituii.

Cursuri i tradiii Ioana Tudor i amintete c n urm cu mai bine de 13 ani a participat la organizarea primei serii la un curs de ciupercari fiind angajata Ageniei Naionale de Consultan Agricol, mai exact la Oficiul Judeean de Consultan Agricol Ilfov (OJCA). OJCA avea ca sarcin pregtirea profesional a adulilor, iar cursul era susinut financiar de Ministerul Agriculturii. Avem grupe de 30 i 40 cursani. Fiind n Ilfov, chiar la tefneti, organizam astfel nct un cursant s poat s pregteasca acas la el compost sau

substrat. Se cumpra miceliu, mergeam cu grupa i fiecare nsmna cte un sac. Apoi am predat curs de ciupercar la Constana, Moreni, Hotarele n judeul Giurgiu, un curs scurt la Oradea i la Clrai, i amintete Ioana Tudor. Absolvent n 1981 a Universitii de tiine Agronomice i Medicin Veterinar din Bucureti, dr. ing. Ioana Tudor a publicat pn n prezent 190 de articole tiinifice i nu mai puin de 25 de cri de specialitate privind ciupercile. A lucrat la Institutul de cercetare pentru protecia plantelor Bucureti, la Institutul de cercetri pentru legumicultur i floricultur de la Vidra- Ilfov. Este cercettor tiinific i inspector de specialitate. De-a lungul anilor a mai fost director tehnic i inginer consultant la numeroase companii care se ocupau cu producia de ciuperci i miceliu.

Cele mai importante aspecte in cultivarea ciupercilor Pleurotus

Pleurotus ostreatus este una dintre cele mai hranitoare si mai apreciate ciuperci. Cultivarea ei nu este dificila, dar inainte sa devii te bucuri de Pleurotus cultivate chiar de tine, este important sa cunosti cele mai importante aspecte despre aceste ciuperci, cunoscute si ca Pastravul de fag sau Buretele de fag. Cultura ciupercilor Pleurotus are o istorie de aproximativ 100 de ani, timp in care s-au dezvoltat mai multe metode eficiente de crestere a acestor bureti. Pentru a obtine o recolta buna, este recomandat sa tii cont de mai multe sfaturi ale specialistilor. Cumpara miceliu Pleurotus autohton, produs in laborator Recoltarea miceliului din natura este riscanta, deoarece acesta este adesea contaminat cu mucegaiuri sau chiar cu sporii altor ciuperci. Pentru cele mai bune rezultate, cumpara miceliu de Pleurotus ostreatus cat mai proaspat, produs in laborator. Contaminarea miceliului sau a substratului cu mucegai verde sau insecte duce la scaderea productiei si calitatii ciupercilor Pleurotus.

Alege substratul potrivit

Existe numeroase tehnici de cultivare a ciupercilor Pleurotus, dar cele mai simple si mai potrivite pentru incepatori sunt cresterea pe butuci si cultivarea in saci. Pe butuci, ciupercile Pleurotus cresc cel mai bine pe lemn de esenta moale proaspat taiat. Butucii recomandati sunt cei de foioase, de la fag si stejar pana la plop si salcam. Cresterea in saci necesita o pregatire mai atenta a substratului, inclusiv tratare termica si inoculare. Poti opta pentru paie de graminee, rumegus din lemn de foioase si chiar stiuleti de porumb.

Ofera conditiile de mediu potrivite

Pentru a cultiva de Pleurotus ostreatus, ai nevoie de o camera in care sa poti controla temperatura si umiditatea aerului. Ciupercile Pleurotus cresc mai incet la temperaturi prea scazute, mai mici de 12 C, si sunt ucise la temperaturi de peste 35 C.

Foloseste masca de protectie

Cand ciupercile ajung la maturitate, numarul ridicat de spori poate cauza probleme respiratorii crescatorului. Foloseste intotdeauna masca de protectie, pentru a elimina riscul unei iritatii a cailor respiratorii sau chiar al aparitiei unei alergii la spori.

Cum sa cresti ciuperci

Numeroase persoane se intreaba daca este posibil sa creasca ciuperci acasa. Aceste legume gustoase si foarte parfumate cresc de obicei in spatii racoroase si mai putin in gradina, insa cu putin efot poti obtine chiar acasa o recolta frumoasa de ciuperci. Cresterea ciupercilor nu este foarte dificila si odata ce ai deprins regulile, totul va fi mult mai usor.

Urmeaza pasii de mai jos si vei obtine ciuperci frumoase si gustoase:

Alege varietatea de ciuperci

Pentru inceput trebuie sa stii ce sortiment de ciuperci alegi sa cultivi. Unele specii de ciuperci se dezvolta mult mai bine in composturi, iar altele in ingrasaminte. De asemenea, unele sortimente sunt mult mai usor de crescut de catre incepatori. Insa, toate speciile de ciuperci au nevoie de spatii racoroase, intunecate si umede. Pivnitele sunt ideale pentru cresterea ciupercilor, insa le poti creste si intr-un dulap bine inchis.

Lucruri de care ai nevoie

Pentru cresterea si cultivarea ciupercilor ai nevoie de recipiente in care sa le plantezi, rumegus, ingrasamant, pamant, pulverizator si bineinteles spori sau seminte de ciuperci. Ai grija insa sa alegi produse de calitate. Asigura-te ca si semintele de ciuperci sunt de calitate. In acest fel vei avea ulturi bune de ciuperci.

Prepara mediul pentru ciuperci

Pentru inceput, este indicat sa inmoi in apa timp de o ora cutia sau recipientul in care plantezi ciupercile. Ai grija ca aceste recipiente sa nu fie ceruite. Acopera apoi recipientele cu rumegus si ingrasamant. Planteaza semintele sau sporii de ciuperci si muta recipientul intr-o camera intunecata si racoroasa. Ai grija ca temperatura sa fie mereu scazuta. De asemenea, pulverizeaza zilnic pamantul cu apa. In acest fel in incapere se va pastra nivelul optim de umezeala, ceea ce face ca sporii de ciuperci sa se dezvolte mai rapid. Ciupercile pot fi cultivate si din ciuperci uscate. Inainte de a le planta este indicat sa le hidratezi bine, intr-un vas cu apa. Ai grija insa sa nu distrugi sporii, care ajuta la inradacinarea ciupercilor. Taie apoi ciupercile in mai multe bucati pe care adaugi in pungi de plastic. Monitorizeaza apoi dezvoltarea ciupercilor, deoarece sporii se dezvolta rapid si daca nu esti atent, va fi imposibil sa mai cultivi ciupercile in pamant.

Cand sunt ciupercile mature?

Fiecare tip de ciuperci are propriul ritm de dezvoltare si crestere, insa majoritatea ciupercilor au nevoie de cateva saptamani pana la cateva luni pentru a se maturiza. O ciuperca a atins stadiul de maturitate atunci cand palaria este deschisa la maxim. Exista insa si specii de ciuperci care ajung la maturitate dupa un an, in special daca sunt plantate din seminte sau spori. Dupa ce ciupercile au ajuns la maturitate in incaperile intunecate si racoroase, pot fi mutate si in gradina, in colturile cele mai intunecoase si racoroase. Ciupercile pot fi crescute si in serele care se afla pozitionate la umbra si racoare. Noile culturi de ciuperci pot fi dezvoltate din cele existente. Atunci cand ciupercile ajung la maturitate taie tulpinile si planteaza-le direct in pamant.

Castigati peste 40.000 de euro pe an din cultivarea ciupercilor

Ciupercile champignon (Agaricus) sunt cultivate inca din secolul XVII. Cercetarile si experimentele au demonstrat eficienta culturii de Agaricus precum si calitatile culinare deosebite ale acestei ciuperci. In prezent, cultura ciupercilor champignon se extinde tot mai mult datorita cererii in crestere.

In plus, ciupercile intra in componenta multor preparate culinare cum ar fi: pizza, mezeluri, branzeturi, produse de patiserie. Pe langa aceasta, posibilitatile de export sunt multiple, indeosebi pentru produsele derivate din ciupercile proaspete (conserve, semipreparate, praf de ciuperci etc).

Pe piata interna insa, oferta se situeaza mult sub cererea reala. Acest lucru se intampla cu toate ca tot mai multe persoane devin vegetariene in Romania, iar produsele fara carne care sa ofere un aport proteic asemanator sunt insuficiente. Ce beneficii va poate aduce aceasta afacere?

Sa facem un calcul simplu. Ciupercile constituie cultura cu cel mai mare randament pe metru patrat. Astfel, intr -un singur ciclu de cultura, de pe un metru patrat, se pot scoate 15-20 kg de ciuperci. Cum intr-un an se realizeaza usor 4-5 cicluri de cultura, rezulta o cantitate de 80-100 kg/mp/an. Pretul de vanzare a unui kilogram de ciuperci este de 78 lei, ceea ce inseamna ca un spatiu de cultura de 100 mp (obtinut prin supraetajare) aduce incasari de peste 70.000 de lei/an. Daca insa spatiul este mai mare si bine exploatat, incasarile se vor dubla sau tripla. Este o afacere excelenta pentru o familie

Cand am inceput afacerea nu am luat -o de la zero pentru ca aveam deja spatiul, am achizitionat doar cazanul de fiert, miceliu, ipsos si paie. Dar amenajarea o faci o singura data si, daca o intretii potrivit normelor de igiena, esti asigurat. Mai investesti doar pentru substratul pe care cultivi, pentru apa si curent.

Prima recolta nu am vandut-o. Am mancat-o noi si cunostintele. Am fost foarte incantati, stiti cum e cand te ocupi prima data de ceva si iti iese bine. La a doua recolta am vandut in piata. Vanzarea a mers foarte bine, mai ales ca le-am ambalat frumos in pungi si leam pus etichete cu data recoltarii. Am obtinut de la Institutul Sanitar un certificat care le garanteaza calitatea si pe care il asez intotdeauna la vedere, ne -a declarat din experienta de producator, doamna Elena Dogaru din Sacele. Pentru demararea afacerii in conditii modeste sunt necesare urmatoarele:

un spatiu amenajat ( care poate fi si o pivnita, un grajd dezafectat, un pod, o incapere pe care nu o mai folositi sau un spatiu din subsol); sursa de alimentare cu apa, o sursa de lumina, un mijloc de incalzire pentru perioada rece, un sistem de ventilare a aerului; saci din plastic pentru compost sau lazi din PVC, rafturi materii prime de baza pentru realizarea compostului necesar culturii ciupercilor (paie de grau, secara, orez, ciucalai de porumb, rumegus, deseuri de hartie, gunoi de grajd (cal si porc) sau gunoi de pasare la care se adauga in functie de reteta folosita alte materii auxiliare cum ar fi creta furajera, var sau ipsos, diverse

ingrasaminte. Atat gunoiul de grajd cat si deseurile celulozice si lemnoase se pot obtine aproape gratis de la fermele de animale, de la fabricile de mobilasau centrele de colectare hartie. Cultivarea ciupercilor este o afacere banoasa

Nu uitati ca ciupercile sunt cautate pentru ca au: gust deosebit, continut de proteine apropiat de cel al carnii si calitati terapeutice sau imuno-stimulente. In plus, in perioadele de post de peste an cererea inregistreaza un salt remarcabil.

Cultivarea ciupercilor comestibile Ciupercile, spre deosebire de legumele pe care le poti consuma doar in sezonul estival, iti sunt la indemana pe toata perioada anului.
Care este secretul lor si cum le poti cultiva chiar tu? Cresterea ciupercilor in sine este un procedeu extrem de simplu. De la insamantarea compostului ai de asteptat aproximativ 15 zile pana cand micelul se va transforma in ciuperca propriu zisa, dupa care, din doua in doua zile, pana cand ciclul de maxim 60 de zile se va incheia, vei tot cule ge ciuperci. Secretul obtinerii unei recolte bogate si sanatoase consta in conditiile tehnice de pastrare si de calitatea compostului pe care-l utilizezi. Astfel, daca te-ai decis sa devii propriul producator de ciuperci trebuie sa cunosti urmatoarele aspecte: 1. In primul rand ai nevoie de un spatiu izolat termic, prevazut cu ventilatie, un sistem de udare al culturii si de lumina, insa aceasta nu este obligatoare, pentru ca ciupercile se pot dezvolta le fel de bine si in absenta ei. 2. Compostul. Un compost de calitate, stratul in care ciupercile se vor forma si din care isi vor extrage hrana, este esential. Pentru obtinerea acestuia ai nevoie de: - paie scurte (de preferat sunt cele de grau), galbene-aurii, curate si uscate - ingrasamant natural de pasare (gainat de pui de carne) uscat, usor sfaramicios cu un grad de umiditate de pana la 40% - gips utilizat in constructie. Ai nevoie de aproximativ 60 kg la tona de compost. Gipsul are rolul in determinarea nivelului Ph-ului. Cu cat Ph-ul este mai mare cu atat amoniacul din azot se va transforma mai repede intr-un gaz ce va otravi micelul - apa reciclata apa reciclata este de fapt apa care trece printr-un circuit. Din recipientul in care a fost introdusa, ea ajunge sa ude compostul pentru dezvoltarea caloriilor si proteinelor necesare hranirii, dupa care, surplusul revine in containerul de acumulare. Compostul are nevoie de aproximativ 30 de zile pana va indeplini conditiile necesare cultivarii ciupercilor. 3. Temperatura temperatura din interiorul compostului trebuie sa fie aproximativ egala cu cea din incaperea unde ati decis sa dezvoltati cultura de ciuperci. Altfel spus, daca temperatura optima a compostului este de 24-28 grade Celsius, in camera, limita inferioara nu trebuie sa fie mai mica de 19 grade, dar nici mai mare de 22. Temperatura este determinata de greutatea pe mp precum si de ingredientele din care este format compostul.

Cresterea ciupercilor. Agaricus Pleurotus, ciuperci cautate pe piata.

si

Ciupercile sunt un produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile, mai ales iarna cand legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. Datorita usurintei de cultivare ciupercile pot constitui baza unei afaceri de succes pentru oricine. Ciupercile au fost pentru prima data mentionate in literatura de catre Hipocrate care scria in 400 A.C. despre valoare medicinala a ciupercilor. In ciuda afirmatiilor ca ciupercile pot sa creasca in orice gaura mai intunecoasa, cresterea ciupercilor pentru comercializare necesita incaperi speciale echipate cu ventilatoare. Desi ciupercile sunt de obicei crescute in intuneric, lipsa luminii nu este o necesitate. Ciupercariile pot fi considerate reciclatoare a deseurilor din alte ferme. Ciupercile folosesc pe post de hrana deseurile altor ferme cum ar fi: fan, frunze uscate, balegar sau gainat. Ciupercile nu au capacitatea de a prelucra lumina soarelui precum fac plantele verzi care se bucura de prezenta clorofilului. Ciupercile extrag carbohidratii si proteinele dintr-un mediu bogat in materie organica de natura vegetativa care de obicei este in stare de putrefactie. Aceasta materie organica trebuie preparata in compost pentru ca ciupercile sa il consume. Daca compostul este corect preparat poate fi folosit exclusiv pentru cresterea culturii de ciuperci dorite. La un moment dat a descompunerii materiei veti opri procesul de putrefactie pentru a planta ciupercile pentru ca ele sa devina principalul organism care beneficiaza de acest mediu. CRESTEREA CIUPERCILOR PLEUROTUS SI AGARICUS Dupa cum am mai scris, ciupercile au nevoie de un suport organic pe care sa creasca si din care sa isi procure hrana. Spre deosebire de alte plante ciupercile nu au nevoie de lumina dupa cum lipsa luminii nu este necesara. Ciupercile au nevoie de o incapere care se fie termic izolata si bine aerisita. Dar partea cresterii efective a ciupercilor in aceste incaperi este partea usoara din toata afacerea, partea grea consta in prelucrarea compostului. Prelucrarea compostului e un proces destul de lent: dureaza cam o luna si necesita multa munca si materie prima. Odata ce avem compostul este asezat pe niste rafturi sau saci de plastic in care se presara si miceliul pentru ca dupa 10-12 zile sa apara primii muguri sau primordiile de fructificare, dupa alte 6 zile sa apara butonii de fructificare. Dupa 3 saptamani de insamantare va aparea primul val de ciuperci gata de recoltare. Perioada de recoltare tine cam 40-45 zile si la fiecare 2 zile apare o noua recolta. Astfel de pe 1mp se culeg cam 10 kg de ciuperci Agaricus pe un ciclu. La sfarsitul ciclului se sterilizeaza incaperea pentru ca sporii generatiei precedente sa nu imbolnaveasca cu virusi si bacterii urmatoarea generatie de ciuperci. Urmatorul ciclu se incepe imediat dupa sterilizare. In dependenta de conditiile de temperatura pe timpul iernii pe care le oferiti se pot creste 2-3 cicluri pe an.

Specii de ciuperci comestibile care cresc in ferme

Vom prezenta cele mai cunoscute ciuperci care se cresc in ciupercarii. Pentru fiecare specie prezentam o mica descriere si temperatura de fructificare desi vom explica mai tarziu la ce foloseste aceasta temperatura. FAMILIA PLEUROTUS

Ciupercile Pleurotus sunt de forma asimetrica si cresc grupate in buchete. Piciorul gros, scurt si carnos se continua cu palaria ce are forma asemanatoare unei scoici. Pe partea inferioara a palariei se afla lamelele producatoare de spori, de culoare alb-crem, ce coboara pana la baza piciorului. Ciupercile Pleurotus sunt rezistente la variatii mari de temperatura si suporta temperatura de pana la 20 gr C. Sunt economic viabile deoarece sunt rezistente la atacul diverselor boli, nu necesita tratament cu pesticide si cere un volum mic de manopera. Pe de alta parte exista si riscuri in cresterea acestor ciuperci: palaria ciupercilor nu are o membrana care sa acopere lamelele cu spori astfel incat sporii circula liberi in aerul din spatiu si pot infesta ulterioarele cicluri de productie cu bacterii sau virusi. Deasemenea sporii din aer poti fi inhalati de catre lucratori ducand la probleme respiratorii si alergii. Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de culoare vanata cunoscuta si sub numele de Pastravul de Fag sau Burete de Fag. Temperatura de fructificare: 10-16 gr C. Pleurotus Florida este o ciuperca de culoare crem foarte apreciata de cultivatori datorita costurilor energetice scazute si de consumatori datorita aromei placute. Temperatura de fructificare: 20-23 gr C Pleurotus HK35 este de culoare crem deschis si are avantajul ca se comporta foarte bine la temperaturi scazute 10-20 gr C cat si ridicate 22-24 gr C. Temperatura de fructificare: 14-20 gr C. Pleurotus Djamor este de culoare roza cu aroma foarte placuta si prezinta calitati culinare excelente si o producerea este relativ usoara. Aceste ciuperci nu se cresc inca in Romania (din informatiile care le detinem in momentul asta). FAMILIA AGARICUS In romana se mai foloseste si denumirea de ciuperca criofila sau i n engleza button mushrooms. Genul Agaricus cuprinde aproximativ 100 specii dintre care o parte sunt otravitoare. Agaricus Bisporus este o ciuperca de culoare alba sau crem. Aceste ciuperci au reusit sa mentina suprematia productiei in genul Agaricus. Temperatura de fructificare: 12-18 gr C. Agaricus Edulis este de culoare alba cunoscuta si sub denumirea de bulgare de zapada deoarece are palaria neteda, fara scuame. Aceste ciuperci necesita costuri mici de productie fata de Bisporus si e mai rezistenta la virusi. Temperatura de fructificare: 23-25 gr C Agaricus Blazei este de culoare alba, cu suprafata neteda si cu o mica concavitate in centru. Mai este cunoscuta sub denumirea de Gods mushroom, adica ciuperca zeului. In prezent nu se cultiva in Romania. Temperatura de fructificare: 21-26 gr C LENTINUS EDODES (SHIITAKE) Despre aceste ciuperci vom vorbi aparte deoarece atat modul de productie cat si popularitatea lor le plaseaza pe un loc mai special. Aceste ciuperci sunt produse in cea mai mare cantitate in comparatie cu alte specii de ciuperci in lume. O alta denumire pentru Lentinus Edodes este Shiitake (din japoneza) sau Ciuperca parfumata de castan datorita aromei puternice asemanator cu cel de banana. Isi amplifica aroma in stare conservata si este foarte rezistenta la boli si daunatori. Cultivarea acestor ciuperci se face pe busteni astfel incat despre cresterea lor vom discuta aparte, dupa ce vom aborda cultivarea ciupercilor Pleurotus si Agaricus pe compost.

Alegerea speciilor comestibile

de

ciuperci

Pentru inceput trebuie sa stiti ca semintele ciuper cilor numite miceliu sunt sub forma de spori si se imprastie foarte usor in spatiu astfel incat nu puteti sa insamantati pentru o noua generatie cu acesti spori. Samanta trebuie cumparata de la un laborator care introduce miceliul in boabe de grau sau alta forma pentru a putea fi manevrabil intr-o ciupercarie. Pentru orice noua generatie de ciuperci care o veti cultiva veti avea nevoie de noi seminte cumparate de la laborator. Pentru lista cu magazinele ce vand miceliu consultati Vanzatori de miceliu Luati legatura cu magazinele care vand miceliu si intrebati de speciile de ciuperci pentru care au miceliu prelucrat. Intrebati vanzatorul despre proprietatile speciilor de ciuperci, temperatura lor de fructificare, rezistenta la boli, puterea de productie si alte avantaje sau dezavantaje. Apoi ganditi-va daca aveti mai mult acces catre niste buturugi sau catre diverse deseuri agriculturale pentru ca raspunsul va va orienta spre alegerea intre ciupercile Lentinus sau una dintre ciupercile Pleurotus sau Agaricus.

Compostul. Metode de prelucrare.

Prelucrarea compostului Produsele reziduale din complexele de crestere a animalelor se folosesc la pregatirea compostului. Compostarea, prin definitie, este un proces de transformare biochimica, fizico-chimica si microbiana a reziduurilor organice. Aceasta transformare dureaza cam o luna si necesita multa munca din partea producatorului. Pentru producerea compostului sunt necesare urmatoarele materiale: * paie de grau, orz sau orez, * balegar de cal pe baza de paie care sa fie proaspat de maximum o luna, nefermentat, de culoare galbena * gainat solid * balegar de porc uscat Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata care dorim sa o insamantam. In medie se foloseste 80-100 kg de compost pe metru patrat de cultivare. In continuare vom presupune ca dorim sa cultivam pe o suprafata de 10 mp, adica

vom pregati compost de 800 kg - 1 tona. Pentru o tona de compost avem nevoie de 500 kg de material initial uscat, adica paie, balegar si gaienat in proportie de: 50% balegar de cal si porc, 20% gaienat si 30% paie. Se recomanda pregatirea unei cantitati mai mari de o tona de compost, altfel s-ar putea ca materia prima sa nu treaca prin procesul de fermentare. Pregatirea compostului se face in apropierea ciupercariei pe o platforma de cel putin 10 mp pentru o tona de compost care sa fie de beton pentru ca lichidul ce iese din balegar sa nu fie absorbit de pamant. Platforma ar trebui sa fie inclinata putin spre mijloc si sa aiba un acoperis pentru a feri de uscaciune sau de spalare din cauza precipitatiilor. Daca se doreste pregatirea compostului si in perioada iernii ar trebui sa gasiti o modalitate de a inchide platforma pentru ca temperatura sa nu scada sub 0 gr C. Deasemenea se poate prevedea platforma cu mici jgheaburi pe margini pentru a retine lichidul ce iese din balegar. Materiale auxiliare pe langa deseurile organice se folosesc: ipsos (pentru constructii), malt (de la fabrica de bere), sulfat de cupru, uree tehnica. Odata ce avem totul pregatit incepem preinmuierea care dureaza 12 zile. In aceasta faza paiele se vor aseza gramada pe platforma pentru ca pe parcursul a 6 zile sa fie udate si tasate zilnic. Apoi paiele vor fi amestecate cu balegarul si gaienatul si tot amestecul va fi udat si tasat alte 6 zile. In cea de-a 13-a zi se adauga 2 kg uree si se afaneaza materialul dandu-i forma dreptunghiulara cam de 2-3 m inaltime. Apoi la fiecare 3-4 zile, cam de 3-4 ori, se adauga la material cate 24 kg ipsos si se intoarce. Declansarea procesului de compostare ar trebui sa fie semnalizat printr-o temperatura ridicata de 6065 gr C la cateva zile dupa cea de-a 13-a zi. Temperatura ar trebui sa fie verificata in mod regulat. Daca temperatura stationeaza la 40-45 gr C atunci se necesita o mica afanare pentru ca sa patrunda mai mult aer in interiorul gramezii. Daca temperatura depaseste 70 gr C riscati sa ardeti paiele si atunci rearanjati gramada astfel incat sa cresteti inaltimea si tasati

putin gramada. Daca scade umiditatea se cer cateva stropiri a gramezii. Procesul de pasteurizare se face prin evacuarea aerului incalzit din interior. Pentru aceasta introduceti sub gramada niste jgheaburi perforate. Apoi acoperiti gramada cu politilena timp de 48 ore. Verificati temperatura dinauntru, ar trebui sa fie de 21-25 gr C. ALTE METODE DE PREGATIRE A COMPOSTULUI Metoda II: Aceasta metoda, bazata pe paie este recomandata incepatorilor pentru usurinta cu care se prepara. Alegeti paie fara urme de mucegai pentru a nu compromite cultura de ciuperci. Aveti nevoie de un butoi metalic bine spalat si dezinfectat. Asezati o sita metalica cam la 10-15 cm de la fundul butoiului. Paiele puteti sa le folositi intregi sau tocate cam de 5-10 cm, desi se prefera paiele tocate pentru usurinta cu care imbiba apa. Dupa ce ati pus paiele in butoi asezati o alta sita deasupra paielor si o greutate peste sita. Umpleti butoiul pana la fara o palma de la marginea butoiului. Acoperiti butoiul cu un capac si incalziti apa pana la 75-80 gr C. Pastrati temperatura de 80 gr C timp de 4-5 ore. Stingeti focul si lasati totul pe a doua zi cand veti varsa continutul butoiului pe o platforma de beton putin inclinata. Imprastiati paiele astfel incat sa fie intr-un strat de 15 cm. Dupa cateva zile puteti folosi compostul astfel obtinut. Metoda III: Acest compost se face doar din paie si gunoi de pasare solid. Aveti nevoie de: 1000 kg paie grau, 400 kg gunoi de pasari solid, 200 kg malt, 60 kg ipsos, 20 kg uree tehnica. Faceti o preinmuiere a paielor timp de 6 zile, apoi amestecati gunoiul de pasare si ureea si lasati alte 6 zile. Executati 4-5 intoarceri de 4-5 ori adaugand malt si ipsos la fiecare intoarcere. Carti Recomandate: 1. Ciuperci comestibile si medicinale 2. CHAMPIGNON. Tehnologia de cultura 3. Ciupercile - Cultura ciupercilor Agaricus si Pleurotus

4. Manualul cultivatorului de ciuperci comestibile (editia a doua) 5. Ciuperci comestibile, agaricus si pleurotus Pentru comenzi mai mari de 69.99 RON aveti 10% reducere
10 August 2008 | Categoria Uncategorized | 90 comentarii

Amenajarea spatiului cresterea ciupercilor

pentru

Pentru cresterea efectiva a ciupercilor aveti nevoie de un spatiu inchis care poate fi un subsol, cladire veche, magazie, depozit, grajd, garaj, sera sau sopron. Sub nici o forma sa nu cresteti ciuperci intr-un spatiu locuibil deoarece sporii emanati de ciuperci sunt daunatori plamanilor cauzand probleme de respiratie. Spatiu, in mod ideal, ar trebui sa fie dotat cu ventilatoare plasate la nivelul culturii de ciuperci. Altfel asigurati niste aerisiri manevrabile, niste mici ferestre, care totusi sa nu faca curent la nivelul culturii. Deasemenea ar trebui sa aveti acces la o sursa de apa in interiorul incaperii sau in apropiere. Incaperea ar trebui sa poata fi dezinfectata termic sau chimic in mod periodic. In plus spatiul ales ar trebui sa fie dotat cu o izolare termica ridicata, adica sa nu permita variatii de temperatura mai mari de 2-3 gr C intre ziua si noapte. Pentru o buna izolare termica asigurati-va ca aveti fie perne de aer intre plafon si acoperis, fie o camera tampon la intrare, fie tapetati pe exterior cu un strat izolator de polistiren, vata minerala sau un strat de paie sau trestie. Aceste metode de izolare asigura un ciclu, maxim doua cicluri de ciuperci pe an. Pentru o productie de 3 cicluri pe an ar trebui sa asigurati o ventilare permanenta cu aer cald. Daca aveti ventilatoare cu aer cald, construiti niste tampoane din tifon cu un strat 1 cm de vata inauntru tifonului care vor fi plasate in fata ventilatorului pentru a retine sporii de miceliu. Tampoanele ar trebui sa fie schimbate o data pe luna. Insamantarea compostului cu miceliu

Dupa introducerea compostului in local se va lasa 24-48 ore pentru a se raci. Temperatura in interiorul compostului nu trebuie sa depaseasca temperatura camerei. Pentru o racire mai grabnica puteti sa amestecati compostul cu mana sau cu furca. Aranjarea compostului in incapere poate fi facuta in doua moduri. Prima metoda ar fi sa asezati compostul pe niste rafturi astfle incat sa repartizati uniform pe un metru patrat cam 100 kg compost. Pentru a insamanta compostul aveti nevoie cam de 0,7-1 kg miceliu la 100 kg compost. Jumatate din cantitatea miceliului o imprastiati uniform deasupra stratului de compost si apoi sapati cu mana compostul, adica faceti mici intoarceri a compostului astfel incat miceliul sa cada in interior. Mai presarati o data miceliu deasupra stratului si mai sapati o data, de data asta pana la fundul stratului. Se taseaza usor stratul si se niveleaza, apoi mai imprastiati putin miceliu de control deasupra. Stratul de compost cu miceliu inauntru se va acoperi cu o mixtura din 50% pamant de telina, 17% nisip, 33% praf de carbune. O alta metoda de a aranja compostul este sa il puneti in pungi de politilena de 0.05-0.1 mm grosime cu diametru de 25-30 cm si inaltime de 70 cm. In acesti saci se va plasa compostul in straturi de 10-12 cm peste care se va presa miceliu. Peste ultimul strat nu se va presara miceliu. Nu lasati aer in saci atat printre compost cat si in partea deasupra a sacului. Pentru asta tasati compostul cu o batere usoara cu palma. Pentru saci cu dimensiunile amintite se vor pune cam 15-18 kg de compost printre care se va presara 0,5 - 0,75 kg miceliu. Dupa umplerea sacilor se vor perfora cu niste gauri de diametru de 10-12 mm la distante de 12-15 cm intre gauri. Fundul sacului se va perfora cu niste gauri mici pentru a facilita evacuarea apei in surplus. Dupa insamantare temperatura in spatiu trebuie sa fie 20-24 gr C pentru a realiza incubarea miceliului. Diferentele dintre zi si noapte sa nu fie mai mari de 3-4 gr C. Umiditatea relativa a aerului sa fie de 85% prin mentinerea mixturii de acoperire si a

pardoselii permanent umede. Ventilatia trebuie sa fie de 1-2 mc aer/ora/m.p. Cresterea si recoltarea ciupercilor Odata compostul insamantat si mentinute conditiile de mediu, dupa 10-15 zile ar trebui sa vedeti mici inele albe de miceliu care ies la suprafata. Peste alte cateva zile va incepe recoltarea. In faza in care incep primele fructificatii temperatura in incapere trebuie sa fie cea mentionata la prezentarea fiecarei specii de ciuperci. Daca nu este mentinuta temperatura in limitele accesibile speciei date atunci ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar din ce in ce mai putine si intr-un final se compromite intreaga cultura. Temperatura de fructificare trebuie mentinuta pe parcursul intregii perioade de fructificare. Umiditatea sa fie 80-95%, ventilatia de 1-2 mc aer/ora/m.p cu viteza aerului nu mai mare de 3 m/sec (la viteza mai mica de 3 m/s flacara unei lumanari aprinse nu palpaie). In cazul in care ventilatia este insuficienta piciorul ciupercii se alungeste, palaria se micsoreaza si se deschide prematur astfel scazand valoarea comerciala. Deoarece compostul a fost prelucrat in mod clasic cu pasteurizare naturala pot aparea in cultura niste musculite negre (Phorideae) care se vor combate cu Dimilin in concentratie de 0,15-0,2% sau Karate de 0,2%. Pe perioada recoltarii sa aveti grija sa pliviti ciupercile bolnave cu varful unui cutit. Locul ramas liber se va acoperi cu mixtura de pamant de telina, nisip si praf de carbune in proportiile amintite mai sus. Perioada recoltarii tine cam 40-45 zile, timp in care apar ciupercile in 5-6 valuri, fiecare val avand 3-5 recoltari in interval de 2-3 zile. Inainte de recoltare nu se fac stropiri. Momentul recoltarii ciupercilor apare cand voalul este destul de intins si nu a inceput sa se rupa iar marimea palariei este maxima.

Se face o sortare a ciupercilor in dependenta de calitatile comerciale, deschiderea palariei, diametrul palariei si dimensiunile piciorului. O data rupte ciupercile nu se pastreaza mai mult de 4 zile la temperatura camerei. Pregatirea spatiului de cultura pentru un nou ciclu Inaintea golirii spatiulu de cultura se face o dezinfectare termica a compostului uzat prin injectarea aburului direct in incapere si mentinerea compostului uzat la 60-70 gr C timp de 12-24 ore urmat de o racire. Abia dupa aceasta se poate goli incaperea de compost. Compostul se transporta si se depoziteaza la distanta mare de incaperea in care se cresc ciupercile. Compostul poate fi folosit imediat pentru fertilizarea solului in camp. Daca se doreste folosirea compostului ca ingrasamant pentru sere se prefera sa se pastreze cel putin un an deoarece compostul proaspat folosit are multe saruri nocive plantelor verzi. In spatiile de cultura sezoniere, unde nu urmeaza imediat un alt ciclu de crestere a ciupercilor se recomanda o dezinfectare chimica prin stropirea cu o solutie de sulfat de cupru 4-5 % sau soda caustica 10% si abia dupa aia se evacueaza compostul. Camera golita de compost, bine aerisita si dezinfectata e gata pentru un nou ciclu de ciuperci.

Producatori si distribuitori de ciuperci si miceliu 1. HARD MANAGER COMPANY str. Tudor Vladimirescu, 19 Gherla, jud. Cluj tel: 0264/241829 2. NETWORK COMPANY S.R.L str. Rares Petru, 117 Arad, jud. Arad,

0257/272325 0744/896249 3.INST. DE CERC. PT. LEGUM.,FLORICULTURA VIDRA-FERMA MOGOSOAIA sos. Odai, 6 Bucuresti, sector 1 021/2361244 0744/348422 4. PITESTI DIVERS S.R.L. str. Serelor, 44 Bascov, jud. Arges 0248/290470 0744/645896 5. ILIADA S.R.L str. Macului, 4 Motru, jud. Gorj 0740/230623 6. SPOR ALFAR ARAD str. Muncii, 9 Arad, Jud. Arad 0257/287058 0722/528186

7. IUTKA PRODCOM S.R.L. str. 1 decembrie 1918, 35 Gherla, jud. Cluj 0264/243933 Producatori de miceliu: 1. AE Sere, jud. Arad 2. SCPL Isalnita, jud. Craiova 3. CAP-Stoicanesti, jud. Olt 4. CAP-Bucov, jud. Prahova 5. IPIC-Fagaras, jud. Brasov 6. ICLF-Vidra,

7. Ferma 6 Mogosoaia (ICLF) de langa Bucuresti 8. Agrosem- str. Calea Mosilor nr.300, Bucuresti 9. distribuitorii firmei italiene ITALSPAWN S.C. DIOTES COM SRL TG-MURES 4300, AVRAM IANCU 47 Phone/Fax: +40/65/212191

CIUPERCI

PLEUROTUS

Pe plan mondial cultura ciupercilor Pleurotus s-a intensificat, prin industrializare si derivati atragand miliarde de dolari. Cresterea ciupercilor Pleurotus garanteaza reusita in afaceri cu ciuperci, prin rentabilitate si profitabilitate datorita costurilor mici al materiilor prime, rezistenta la boli si daunatori, dificultatea infestarii cu acarieni si nematozi. In comparatie cu alte afaceri noi, cum ar fi; cresterea ratelor, cresterea gastelor, cresterea melcilor, cresterea strutilor, etc., la care desfacerea produselor reprezinta o problema majora, in cultura ciupercilor desfacerea este asigurata atat pe piata interna cat si la export.

Ca si in cazul afacerilor de mai sus, unde exista contradictii mari intre sistemele abordate la noi fata de alte tari, si in cazul activitatii de cultivare - comercializare a ciupercilor exista tehnologii vechi care si-au dovedit efectele secundare prin prejudicii insemnate. In cazul ciupercilor Pleurotus progresele sunt uimitoare, actualele tehnologii asigurand un randament maxim si o siguranta in activitate de peste 90%.
Prin tehnologia experimentata, am reusit identificarea si stabilirea unei metode de pasteurizare la rece pentru orice tip de compost necesar in cultivarea ciupercilor Pleurotus.

Pasteurizarea compostului prin metode clasice presupune consumuri energetice insemnate, astfel prin metodele de pasteurizare propuse si practicate de noi se asigura un randament foarte bun. Echipamentele necesare in cultura ciupercilor Pleurotus, comercializate de noi, sunt produse individualizate, in functie de marimea spatiului, gradul de ocupare si tipul de hibrid utilizat, asigurand si un consum energetic minim, prin proiectele inovative si produsele de ultima generatie incluse.
Ciupercile pleurotus cu regim nutritional lignicol celulotic, fac parte din Ordinul Agaricoles, impreuna cu ciuperca Agaricus Bisporus, insa cu deosebiri marcante intre ele. Din familia Pleurotus amintim:

Pleurotus Ostreatus Pleurotus Florida

Pleurotus Sajor Caju Pleurotus Djamor

Si o serie larga de hibrizi, obtinuti dupa ani grei de cercetari atat pe plan international cat si in tara, rezultand tulpini foarte rezistente cu precocitate ridicata, avand o eficienta economica superioara. Din acestea vom prezenta doar "premiantii clasei" si anume: Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de cultura, ce prezinta palaria de culoare vanata, termic criofila, raspandita sub numele de Pastravul de Fag sau Burete de Fag si necesita la fructificare la o temperatura de 10C 16C.

Pleurotus Florida este o ciuperca de cultura de culoare crem, cu un regim termic termofil, necesitand o temperatura la fructificare de 20C 23C. Este foarte apreciata atat de cultivatori, datorita costurilor energetice scazute, cat si de consumatori, pentru aroma placuta.

Pleurotus HK 35, este un hibrid de inalta calitate, obtinut de vecinii nostrii maghiari, care a reusit sa se impuna in Romania in detrimentul altor hibrizi performanti creati de cercetatori romani. HK 35 are palaria de culoare crem deschis si prezinta avantajul ca se comporta foarte bine atat la temperaturi scazute 10C 12C, cat si ridicate 22C 24C, nefiind pretentioasa din acest punct de vedere. Noi in special, am obtinut un procent record la 100 kg compost, folosind si un substrat deosebit (detalii prezentate pe CD). La care venim in sprijinul dvs. pentru a evita unele greseli inerente oricarui inceput , cat si pentru a va extinde, daca aveti deja experienta, marindu-va profitul , printr-un randament ridicat , generat de compostul insamantat oferit de noi.

Pleurotus Djamor este o specie de culoare roz, foarte atragatoare atat prin nuanta deosebita cat si prin aroma placutacare se obtine in urma conservarii. In cultura emana un miros puternic "de peste". Temperatura ideala pentru fructificare este de 21C 22C. Aceasta ciuperca foarte apreciata peste tot, se cultiva rar in Romania, reprezentand un succes garantat prin facilitatea producerii si calitatile culinare de lux ce o reprezint a.

TABEL (orientativ) TEMPERATURA SI UMIDITATEA NECESARE PENTRU CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS PERIOADA Incubare - cresterea miceliului. Aparitia primordiilor Fructificare UMIDITATE (%) 80 - 90 80 85 - 90 TEMPERATURA (C) 20 - 24 14 - 18 15 - 20 TIMP (ZILE) 15 - 30 10 - 20 28 - 42

Boli Daunatori Ciuperci

In timpul culturii ciupercilor, exista posibilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogeni si organisme daunatoare. Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite ciuperci competitoare. Importanta prevenirii si combaterii acestor boli si daunatori este determinanta in dezvoltarea unor afaceri in cultura de ciuperci. Neglijenta sau necunoasterea acestor riscuri pot periclita serios investitiile respective, si pot ajunge pana la oprirea activitatii. In continuare vom prezenta pe scurt diferite boli, daunatori, mucegaiuri, acarieni sau nematozi ce se intalnesc in cultura ciupercilor.

In categoria < boli ciuperci, mucegaiuri, ciuperci parazite si competitoare > se intalnesc: * Pata bacteriana sau pata de bronz ( Pseudomonas tolaasii) * Boala de ghips alba ( Monilia fimicola ) * Mucegaiul galben ( Myceliophtora sulphurea ) * Mucegaiul verde ( Trichoderma viride , Penicillium sp., Aspergillus sp.

) * Mucegaiul brun ( Phymatotrichum sp.) * Mucegaiul verde-masliniu ( Chaetomium olivaceum ) * Ciuperci cerneala 1 (Coprinus comatus, Coprinus filamentarius ) * Ciuperci cerneala 2 (Catramentarius sp.) Simptome, manifestari, metode de tratament si combatere sunt detaliate in documentatie si actualizate pe baza asistentei oferite.

Pe langa boli si daunatori, in cultura de ciuperci se intalneste frecvent si stroma miceliana, ce reprezinta o crestere abundenta de miceliu, si formeaza o crusta impenetrabila pentru viitoarele ciuperci. Din cauza parametrilor de microclimat si a prepararii defectuoase a compostului pot apare diferite malformatii care stagneaza dezvoltarea normala a ciupercilor.

Cei mai frecventi daunatori ce pot provoca daune importante sunt: nematozi, puricii ciupercilor, acarieni, tantari ciupercilor, mustele ciupercilor si viermii substratului. O statistica generala a acestora este: * Nematozi - Dytilenchus myceliophagus * Acarieni - Tyrophagus putrescentiae - Pygmephorus mesembrine * Puricii ciupercilor - Tisanurea cenusie - Hypogastrura manubrialis * Mustele ciupercilor - Cea mai cunoscuta; Drosophila funebris Heteropeza pygmea - Megaselia nigra _ sau_ musca gheboasa. Acesti daunatori sunt extrem de frecventi in spatii de cultura ciuperci, provocand daune insemnate in cazul ignorarii si a tratamentelor gresite sau ineficiente. In cadrul asistentei oferite va tinem la curent cu metode moderne si eficiente de tratament, luand in calcul ca majoritatea daunatorilor se adapteaza si devin rezitenti la pesticidele traditionale.

Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font color: Custom Color(RGB(17,17,17)) Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font color: Custom Color(RGB(17,17,17)) Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font color: Custom Color(RGB(17,17,17)) Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font color: Custom Color(RGB(17,17,17)) Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font color: Custom Color(RGB(17,17,17)) Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font color: Custom Color(RGB(17,17,17)) Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font color: Custom Color(RGB(17,17,17)) Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font color: Custom Color(RGB(17,17,17))

Cultivarea si cresterea ciupercilor Pleurotus Metode simple la indemana

Ciuperci pleurotus

Ciupercile Pleurotus cuceresc cultivatorii prin facilitatea obtinerii substratului de cultura, reprezentat prin deseuri din agricultura , industria lemnului, textila sau direct pe busteni de lemn sau buturi care urmeaza sa fie refolosite pentru fabricarea creioanelor(China, Germania,)sau alte obiecte ce necesita un lemn pufos si usor de prelucrat. In anul 1910 in Franta s-au obtinut primele basidiofructe de Pleurotus cornucopiae (buretele cornet) utilizand rondele de plop, incubate natural, ingropate si udate periodic. De-a lungul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai multe tipuri de cultura. - pe ciocalai de porumb - exclusiv pe paie de grau, fara adaosuri de materii auxiliare

 - amestecuri de paie cu ciocalai si talasuri forestiere - rumegus de salcam si faina de ovaz. In 1986, Florica Trandaf si B. Stanciulescu propun si utilizarea vrejilor de fasole, precum si a rumegusului, incorporate in substratul nutritiv. A reiesit faptul ca un astfel de adaos este potrivit, deoarece confera substratului o structura laxa, aerisita, ce impiedica declansarea de procese fermentative. H. Hernandez -Sanchez recomanda in 2002 utilizarea deseurilor de soia (coji, boabe) in proportie de 1%, fapt ce a dus la cresterea productiei pana la 0,368 g ciuperci/100 g substrat nutritiv. Sortimentul larg cultivat in tara noastra cuprinde speciile Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida si hibrizii HK35, 421, HK37,etc. Pleurotus ostreatus este cunoscuta ca o ciuperca prin excelenta xilofaga, ce creste pe trunchiurile sau cioturile putrezite ale arborilor, fiind intalnita in paduri toamna si mai putin primavara. Pleurotus este capabila sa valorifice celuloza si hemiceluloza din materialele folosite ca substrat, care au un continut bogat in lignina. Tehnologia de cultura este foarte simpla, in sistem clasic recomandata in general pentru productii mici de ciuperci sau consum propriu , in sistem intensiv - industrial fiind necesare investitii considerabil mai mari.

In conditii de cultura, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea lui. In sistemul de cultura intensiv se pot practica circa 6-8 cicluri pe an, fiind posibil de realizat o productie de 170-300 kg ciuperci/tona de substrat . Ciupercile Pleurotus se formeaza in tufe sau manunchiuri si folosesc ca hrana lemnul, de aceea sunt cunoscute si sub denumirea de ciuperci xilofage sau lignicole. Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de 5-15 cm, culoarea palariei fiind foarte variabila in functie de specie si conditiile de microclimat. Carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la maturitate. Genul Pleurotus cuprinde mai multe specii dintre care :

Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus djamor, Pleurotus drynius, Pleurotus eryngii. Din acestea, primele 3 specii sunt cele mai cultivate. In cultura ciupercilor Pleurotus este important sa cunoasteti tabloul - fluxul tehnologic , respectiv etapele necesare pentru o cultura de calitate si rentabila. De aceea vom schita fazele care trebuiesc parcurse , in speranta ca astfel o sa simplificam activitatea , pentru a deveni mai atractiva si pe intelesul tuturor. Tehnologia de cultura a ciupercilor Pleurotus se rezuma la : stabilirea substratului nutritiv - reteta compost umectarea materiilor pasteurizarea termica sau chimica insamnatarea cu miceliu incubarea fructificarea - recoltarea ciupercilor In continuare aveti detalii pe fiecare etapa , pentru o usoara intelegere:
Alegerea materiilor prime si auxiliare pentru compost Toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. trebuie tocate sau maruntite, Materiile prime sau auxiliare se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%) care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor. Paiele sau ciocalaii de porumb se maruntesc la dimensiuni intre 1- 3 cm si formeaza un substrat foarte bun in exemplu de retete finale: - paie de grau 95% - amendamente( ipsos , creta furajera sau var ) 5% - paie de grau(orz) 90% - tarate de grau sau faina de porumb 5% - amendament ( ipsos - sulfat de calciu) - 5% - rumegus si talaj de fag (stejar, plop, carpen, nuc etc.) 90% - ciocalai de porumb 5% - amendament 5% - ciocalai 50 %, - rumegus 45 % , - amendamente 5 % . vrejuri de soia 65% ciocalai de porumb 30%

amendament 5% ciocalai 12% coceni porumb 40% vreji de soia 35% orz 8% amendament 5%

ciocalai 75% paie 12% germeni de malt (colti de orz) amendament 5%

8%

Dupa umectare urmeaza pasteurizarea ( termica sau chimica) , amestecarea si omogenizarea substratului nutritiv, inclusiv amendamentul - calciu ( ipsos / var / creta furajera ). Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel incat acesta sa fie liber de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge substantele carbonice usor asimilabile si flora microbiana existenta in substrat, care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor. Dupa cum se cunoaste exista retete de compost care nu necesita pasteurizare, deoarece in cursul prelucrarii initiale au fost supuse la diferite tratamente specifice care au avut un prim efect de pasteurizare. De aici rezulta ca operatia de pasteurizare se refera numai la retetele care necesita in mod obligatoriu acest tratament. In cultura ciupercilor in sistem clasic(gospodaresc - consum propriu), pasteurizarea se executa in diferite feluri, in functie de cantitatea de compost necesara si posibilitatile tehnice existente. Tehnici de pasteurizare in sistem clasic, cu sublinierea ca putem stabili o metoda de dezinfectare corespunzatoare conditiilor dvs.: -butoaie de tabla cu capacitatea de 200 kg in care se fixeaza o tabla perforata cu gaurile in diametru de pana la 10 mm, la distanta de 25 30 cm de fundul butoiului, formand un spatiu ce se va umple cu apa care va fi incalzita cu lemne sau un arzator pe gaz - bazine cu capacitatea de 2 mc , in care se introduce compostul direct in apa care se fierbe . Acesta se inalta pe un suport si se inchide lateral cu tabla, lasand pe fiecare parte cate doua fuste care se ridica pentru a introduce lemne sau arzatoare pe gaz.

In ambele cazuri sunt necesare termometre pentru masurarea temperaturii , care nu trebuie sa depaseasca 90C. Anual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor agenti patogeni cu pana la 40%, dintre care 30% se datoreaza Trichoderma viride. Contaminarea se produce de regula in timpul insamantarii cu miceliu infectat, din pricina contaminarii anterioare a substratului, sau conditii improprii de microclimat. Trichoderma viride poate fi controlata cu urmatoarele fungicide: -Benlate 0,1% -Bavistin 0,1% -Topsin M70 0,1% -Dithane 0,2% -Morestan 0,05% Aceste fungicide, administrate o data cu umectarea substratului asigura protectia culturii de Pleurotus pe toata perioada de incubare si productie, eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica a substratului, cat si necesitatea unor tratamente in perioada de vegetatie. (F. Trandaf) Daca nu se administreaza totusi fungicide substratului, acesta trebuie obligatoriu pasteurizat. N. Mateescu propune mai multe metode de tratament termic: - incalzirea substratului nutritiv umectat in prealabil si dispus intr-un recipient la o sursa calorica, pana la atingerea valorii de 80 C/4-5 ore, de 70 C/36 ore sau 60 C/48 ore. - turnarea de apa fiarta peste amestecul de substrat si acoperirea lui cu folie. - utilizarea unui generator de abur de joasa presiune Se va evita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate, depasirea temperaturii de 90 C conduce la sterilizarea substratului, ceea ce va favoriza aparitia mucegaiurilor. De asemenea, supraincalzirea declanseaza procese de fermentatie in masa substratului. Foarte important: inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in prealabil este lasat la inmuiere in bazine sau pe platforme, nu mai mult de 1-2 zile. In apa de imbibare se pune preventiv o cantitate de 25 - 40 gr. Bavistin la 500 kg material. Dupa aceasta operatie materialul se lasa la racit si scurs pana ajunge la temperatura de 21-24C si umiditatea de 75-80%, cand se poate incepe insamantarea.

In sistem intensiv pasteurizarea se executa in tuneluri speciale cu ajutorul aburului sub presiune .

INSAMANTAREA CU MICELIU
Asezarea substratului in vederea inocularii (insamantarii) cu miceliu Materialul celulozic(paie - rumegus-talas) se cantareste si se analizeaza calitatea acestuia, verificandu-se urmatoarele valori: -temperatura 21-24C -umiditatea 75 80% -PHul 5 7 Un substrat de calitate va trebui sa aiba pe langa parametrii obligatorii de mai sus, si o culoare cat mai aproape de cea initiala, sa nu prezinte un miros greu ,intepator, si sa aiba o textura robusta. Odata stabilite aceste valori se amesteca materiile auxiliare utilizate in cultura si cresterea ciupercilor(sroturi, trae, colti de malt, etc.) care la randul lor au fost dezinfectate, si se adauga calciul sub forma de creta furajera 4%, sau ipsos 3%, sau apa de var 1-2%. Insamantarea se poate face pe o platforma , dezinfectata in prealabil cu formalina 2% sau piatra vanata(sulfat de cupru) 4 %, unde se aseaza o cantitate de 100150 kg de material( pt. o buna omogenizare), se imprastie o cantitate de miceliu 2 3 %(din care se opreste 5-10% de control), si se amesteca cu lopeti din fibra de sticla pentru a nul distruge. In sistem intensiv, insamantarea se realizeaza automat cu utilaje speciale avand capacitati medii de 5 tone/compost/h. Materialul insamantat se pune in saci cu dimensiunile de : h-70/100 cm, diametrul 25 30 cm si grosimea 0.1mm(dimensiuni utilizate preponderent) sau saci tip coloana cu inaltimi variabile.

INCUBAREA

MICELIULUI

Perioada de incubare incepe din momentul insamantarii miceliului si se considera terminata cand sacii s-au albit , respecti impanzit , si urmeaza aparitia primordiilor(faza fructificarii). Ciupercile Pleurotus necesita la incubare o temperatura situata in jurul valorii de 20- 22 C, pe durata a 10 15 zile , specie.

in f

In timpul incubarii este interzis sa se pulverizeze apa direct pe saci, in cazul in care aceasta operatie este necesara pen umiditatii, care trebuie sa se situeze la valoarea de 65 - 70 %. Sacii nu trebuie sa fie lipiti unul de altul pentru a nu se distrugerii miceliului.

autoaprinde,

prezentand pericolul cresterii temperaturii , cu

Lumina nu este necesara pentru cresterea miceliului , astfel ca in aceasta perioada, lumina va folosi numai pentru orientar

Aerisirea trebuie sa fie redusa, conditii de semiaerobioza, si sa se execute 2 schimburi de aer pe zi fiecare a cate 1 ora, depaseasca 0.2 m/s.

In primele zile in jurul boabelor suport pentru miceliu se vor forma pete albe de 2-3 cm, care vor creste puternic incepand urmand ca in zilele 14-17 amestecul celulozic sa fie de culoare cenusie , cu zone intens albicioase si o structura rigida, comp compactizat.

Dupa 18 20 zile de la insamantare , perioada de incubare se considera terminata si urmeaza o faza de maturizare, iar oda primordiilor prin orificiile sacului incepe perioada fructificarii ,precedata de un soc termic obligatoriu in cazul speciei Ple Ostreatus.

Socul termic se executa prin scaderea temperaturii in primele zile de la 21 C la 8-9C timp de 3- 4 zile , sau temperatura timp de o zi , urmand a se reveni la temperatura optima de fructificare 12-15 C.

Aparitia primordiilor impune si factorul lumina , care este indispensabil pentru dezvoltarea carpoforilor. Intensitatea lumi de iluminare sunt realizate cu ajutorul becurilor reci (fluorescente) cu o norma de un neon de 36W pentru 2 -3 mp.

Lumina este foarte importanta pentru dezvoltarea ciupercilor Pleurotus, insuficienta acesteia determina malformatii si apari numeroase a primordiilor, fara posibilitatea cresterii normale, iar la o lumina prea puternica primordiile incep sa se ascuta , de buton(nasture), devin ca niste arici sau corali.

Intrucat unele tuburi fluorescente au o lumina cu tenta galbuie, alb intens sau albastra, va recomandam sa folositi numai ne

albastruie, care favorizeaza cresterea < lumina galbena incetineste cresterea, iar lumina rosie este nociva >.Necesarul de lumi ore pe zi. Conditiile de microclimat - ventilatie - temperatura - umiditate - intensitatea luminii - sunt foarte importante, o dereglare, neglijenta sau depasiri ale valorilor recomandate, duce inevitabil la scaderea drastica a productiei, pana la compromiterea totala.

Ventilatia in perioada fructificarii are un rol major si trebuie executata alternand, subpresiune cu suprapresiune - in fun fenologica, pentru a evita raspandirea sporilor in spatiul de cultura, acestia fiind un vector in propagarea infectiilor.

Necesarul de aer va fi de 10 (zece) mc aer/h/mc spatiu, ventilatia functionand aproape in permanenta. Valoarea umiditatii nu trebuie sa scada sub 70%, si periodic se stropesc sacii prin pulverizare sau cu ajutorul unui furtun cu pistol reglabil sau conducte prevazute cu diuze, plasate pe tavan. Pentru mentinerea parametrilor de microclimat, va punem la dispozitie echipamente profesionale, specifice pentru cultura ciupercilor: sistem de ventilatie(recirculare) prevazut cu filtre HEPA
Formatted: Font: (Default) Courier New, 9 pt, Font color: Red

instalatii de climatizare capcana pentru daunatori tip vortex - inalta eficienta.

Ciupercile au multe beneficii pentru sntatea ta

Ciupercile nu sunt chiar clasificate c vegetale. Ele se gsesc peste tot n lume i pot fi otrvitoare su non-otrvitoare. Non-toxice, sau comestibile, ciupercile se gsesc peste tot n lume i sunt, de asemenea, foarte frecvent cultivate. Ce vitamine conin ciupercile? Vitamina D Ciupercile sunt singurul produs alimentar non-animal n care apare n mod natural vitamina D, n funcie de Naional Institutes of Health. Ciupercile de cultur, care nu sunt de obicei expuse la lumina natural, de multe ori au mult mai puin vitamina D. Odat expuse, aceste ciuperci ofer 100 la sut din doz zilnic recomandat de vitamina D. Vitamina D este esenial pentru absorbia calciului, creterea oaselor, i funcia neuromuscular i imunitar.

Beneficii pentru sntate Nivelul de colesterol: Ciupercile ofer proteine slabe, deoarece au zero colesterol, grsimi i carbohidrai foarte mici. Fibre i anumite enzime din ele ajut, de asemenea, la reducerea nivelului colesterolului. n plus, coninutul ridicat de proteine slabe n ciuperci ajut la arderea colesterolului atunci cnd acestea sunt digerate. Cancer de sn i cancer de prostat: Ciupercile sunt foarte eficiente n prevenirea cancerului de sn i din cauza prezenei beta-glucanului i acidului linoleic cu efecte anticancerigene. Din aceste dou acidul linoleic este deosebit de util n efectele suprimrii de

estrogen. Acest estrogen este motivul principal pentru cancerul de san la femei dup menopauza. Diabet zaharat: Ciupercile pot fi o diet ideal redus n energie pentru diabetici. Ele nu au grsimi, nu conin colesterol, carbohidrai foarte puini, proteine, vitamine i minerale, ap i fibre. Imunitate: Ergothioneina, un oxidant puternic prezent n ciuperci este foarte eficient n protecie de la radicalii liberi, precum i creterea imunitii. Ciupercile conin antibiotice naturale (asemntoare penicilinei, care ea nsi este extras din ciuperci) care inhib infeciile fungice microbiene i altele.

Apreciate nu doar pentru gustul pe care l dau mncrii, ci i pentru deosebita valoare terapeutic, ciupercile sunt eficiente n combaterea stresului i pentru ntrirea imunitii. Nutriionitii recomand s mnnci ciuperci de cel puin trei ori pe sptmn. De asemenea, este indicat s nlocuieti, mcar din cnd n cnd, proteinele de origine animal cu cele din ciuperci. Acestea conin glicogen, fiind denumite i carne vegetal". Glicogenul servete la nmagazinarea energiei i la detoxifierea organismului, o mare parte din glicogen regsindu-se n ficat. Fa de carne, ciupercile au avantaje nete: nu au colesterol i sunt mai uor digerabile. Indicate n curele de slbire

Bogate n proteine, ciupercile dau senzaia de saietate pentru mai mult timp. n plus, ciupercile conin o serie de enzime cu rol important n procesul de digestie. De asemene a, sunt srace n calorii, 100 de grame de ciuperci furnizndu-ne doar 20 de calorii. n plus, ciupercile conin aproape toate elementele minerale necesare organismului uman (potasiu, fier, calciu, sodiu, seleniu, cupru, zinc), precum i vitaminele A, C, D i E. ntresc sistemul imunitar

Datorit faptului c au n compoziia lor substane care mpiedic multiplicarea microbilor (sunt probiotice), ciupercile ajut la ntrirea sistemului imunitar i sunt utile n lupta cu agenii patogeni. Polizaharidele din ciuperci activeaz rspunsul sistemului imunitar al organismului i, prin urmare, au efecte antitumorale. Combat stresul cotidian

Ciupercile sunt cea mai important surs natural de seleniu, 100 de grame de ciuperci aducnd organismului pn la 15 micrograme din acest mineral esenial. Studiile anun c un nivel necorespunztor al seleniului n alimentaia zilnic poate provoca stri de stres i de epuizare fizic i mental. Sfat

Ciupercile se consum ct mai proaspete sau la maximum dou zile dup ce au fost recoltate. tii s le depistezi pe cele otrvitoare?

Ciupercile se pot verifica printr-unul dintre urmtoarele procedee: 1Se introduce o linguri de argint n oala unde fierb ciupercile: dac linguria se oxideaz, ciupercile sunt otrvitoare. 2Se pune ptrunjel verde n oala unde fierb ciupercile: dac acesta i schimb culoarea, nseamn c nu le putem consuma. Se recomand consumul regulat de ciuperci, pentru detoxifierea organismului. cancerului

Lupt

mpotriva

Cercettorii israelieni de la Universitatea din Haifa au constatat c o ciuperc rar, denumit Ganoderma Lucidum, poate mpiedica nmulirea celulelor canceroase. Potrivit acestora, pn n prezent, se tia c ciupercile pot inhiba dezvoltarea cancerului, n general, prin aciunea asupra sistemului imunitar. Testele recente demonstreaz ns c aceste ciuperci rare atac n mod direct celulele canceroase. Ciupercile de cultur, mai bogate n vitamine

Att ciupercile de pdure, ct i cele de cultur pot avea aceeai savoare, dac sunt preparate la fel, ns beneficiile nutriionale le difereniaz uor. De exemplu, n ciupercile Shiitake (cu cea mai mare cifr de producie din ntreaga lume), cantitatea de vitamine B i C este dubl, fa de ciupercile de pdure. De asemenea, ciupercile Portabella conin mai mult potasiu dect o banan sau un pahar cu suc proaspt de portocale. Specialistul Livia biolog nostru Nena nutriionist

100 de grame de ciuperci au aproximativ 20 de calorii i conin: 300 mg de potasiu, 15 micrograme de vitamina H, 2 micrograme de vitamina B5, un mg de fier, un mg de zinc, 3 g de glucide. Sunt remineralizante, nutritive i anticancerigene. Se recomand un consum mrit n: demineralizri, oboseal i n astenie. Sunt ideale n regimuri vegetariene i pentru diabetici (datorit coninutului sczut n glucide). n funcie de soiul ciupercilor, acestea pot avea n plus anumite proprieti: hemostatice, fortifiante, diuretice. Atenie ns, exist i soiuri necomestibile care conin alcaloizi, substane organice toxice, care produc intoxicaii ale sistemului nervos sau intoxicaii gastrointestinale.

USCAREA CIUPERCILOR
Printre metodele clasice de conservare a ciupercilor, una dintre cele mai raspandite este, fara indoiala, uscarea, in afara de faptul ca nu toate speciile pot fi uscate, este important sa

se aleaga exemplare sanatoase, fara insecte parazite sau mucegai si de o comestibilitate fara nici un dubiu; odata uscate este practic imposibil sa mai fie alese, in Italia, ca si in alte tari, se obisnuieste sa se usuce aproape exclusiv ciuperci din genul Boletus (bureti), dar se pot conserva in acelasi fel si alte specii cum ar fi ciuciuletii, craitele, champignonul de camp etc. Pentru pregatirea ciupercilor in vederea uscarii, trebuie indepartate partile alterate, baza piciorului sau piciorul intreg atunci cand este prea tare sau fibros; de asemenea se vor curata urmele de pamant cele mai evidente (se vor spala bine atunci cand vor fi consumate), in ce priveste hribii, daca sunt in perfecta stare si nu prea mult crescuti, se pot pastra si tuburile de pe fata inferioara a palariei. Ciupercile se taie apoi in felii de circa 2 milimetri grosime, in lung, de sus in jos. Feliile se aseaza pe gratare sau plase din sfoara subtire sau din sarma inoxidabila, sau chiar ai pe plansete de lemn curate si bine uscate, acoperite pe cat posibil cu o panza din bumbac; se lasa la aer, la soare nu prea puternic si se vor aduce in casa pe vreme umeda sau noaptea, evitand astfel sa absoarba din nou umezeala. Este un procedeu bun sa se acopere ciupercile, pe durata uscarii, cu o panza foarte subtire si rara pentru a impiedica insectele sa-si depuna ouale sau sa le strice. Amintim ca, pentru a avea rezultate bune, este bine ca uscarea sa aiba loc in aer liber, la lumina naturala a soarelui; doar in caz de necesitate, cand uscarea deja anceputa este in pericol sa fie compromisade conditiile meteorologice nefavorabile, se poate recurge la o sursa de caldura artificiala, ca foen electric sau gura cuptorului cu foc foarte mic. Cand feliile au devenit scortoase si, strangandu-le intre degete, nu mai secreta umezeala, se pot pune in saculeti de sugativa sau de tifon care vor fi pastrati la loc uscat si aerisit; daca suntem siguri ca s-au uscat perfect le putem pastra si in vase de sticla, de metal sau in pungi de plastic. In momentul consumarii, ciupercile uscate se spala in apa multa si se lasa in apa calduta pentru a se rehidrata timp de o ora sau mai mult; se scurg si, din acest moment, sunt bune pentru a fi pregatite.

TRANSFORMAREA CIUPERCILOR IN PULBERE Ciupercile uscate pot fi macinate cu o rasnita sau in piulita. Pulberea astfel obtinuta este excelenta pentru condimentarea carnii, sosurilor si pilafurilor. Pentru aceasta forma de intrebuintare sunt potrivite mai ales buretele tepos (Sarcodon imbricatum), babita-oilor (Albatrellus ovinus), unele specii de ciuperci cu aparatul fructifer in forma de gogoasa, nicoretii etc. Deoarece aroma acestor ciuperci devine extrem de puternica prin deshidratare, pulberea obtinuta din ele trebuie folosita in cantitati mici.

CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS

Cultivarea ciupercilor Pleurotus debuteaza la inceputul secolului 20, primele mentionari referindu-se la culturi in Germania si Franta. In anul 1910 Matruchot in Franta obtine primele basidiofructe de Pleurotus cornucopiae (buretele cornet) utilizand rondele de plop, incubate natural, ingropate si udate periodic. De-a lungul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai multe tipuri de cultura. Metoda Vessey : practicarea culturii pe lemn de esenta moale, constituite in plantatii, perioada de productie desfasurandu-se pe 2-4 ani. Metoda Toth si Gyurko : pe ciocalai de porumb Metoda Gerber : exclusiv pe paie de grau, fara adaosuri Metoda Zadrazil si Schneidereit: amestecuri de paie cu ciocalai si talasuri forestiere Metoda Block, Tsao si Han : rumegus de salcam si faina de ovaz. In tara noastra primele culturi de Pleurotus au fost realizare incepand cu anul 1973 la I. S. Arad si la ferma Mogosoaia a I. C. L. F. Vidra, in diferite tipuri de adaposturi, cu scopul de a se stabili cea mai adecvata tehnologie, folosind ca substrat nutritiv diferite reziduuri agricole (ciocalai de porumb, vrejuri de soia, de mazare, paie de grau). Cercetarile efectuate in acest sens de Florica Trandaf si colab (1974-1976), de N. Mateescu si colaboratorii precum si datele din literatura de specialitate scot in evidenta cele mai reusite retete de compostare, cu aplicabilitate in conditii de productie: vrejuri de soia 66% + ciocalai de porumb 34%; ciocalai de porumb 92% + orz boabe 8%; ciocalai de porumb 66% + vrejuri de soia 34%; paie 50% + scoarta de rasinoase si foioase 50%; - ciocalai de porumb 50% + scoarta de rasinoase si foioase 50%. In 1986, Florica Trandaf si B. Stanciulescu propun si utilizarea vrejilor de fasole, precum si a rumegusului incorporate in substratul nutritiv. A reiesit faptul ca un astfel de adaos este potrivit, deoarece confera substratului o structura laxa, aerisita, ce impiedica declansarea de procese fermentative. Prog. H. Hernandez -Sanchez recomanda in 2002 utilizarea deseurilor de soia (coji, boabe) in proportie de 1%, fapt ce a dus la cresterea productiei pana la 0,368 g ciuperci/100 g substrat nutritiv. Sortimentul larg cultivat in tara noastra cuprinde speciile Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida. Se mai cultiva Stropharia rugosa si Coprinus comatus. Pentru diversificarea sortimentului, s-au intreprins cercetari in anul 1986 de catre dr. N. Mateescu, Ioana Tudor si V. Zagrean privind stabilirea tehnologiei de cultura si de producere a miceliului pentru Pleurotus major-caju si Pleurotus cornucopiae, ciuperci xilofage termofile.

Pleurotus ostreatus este cunoscuta ca o ciuperca prin excelenta xilofaga, ce creste pe trunchiurile sau cioturile putrezite ale arborilor, fiind intalnita in paduri toamna si mai putin primavara. Pana in prezent tehnologia de cultura a fost imbunatatita permanent, incat tari ca Italia, Franta, Ungaria, Germania, Polonia, Japonia, dispun de o experienta bogata in acest domeniu, fapt ce a facut ca ciuperca Pleurotus sa se cultive pe suprafete mari, atat de catre amatori cat si in sistem intensiv industrial. Pleurotus este capabila sa valorifice celuloza si hemiceluloza din materialele folosite ca substrat, care au un continut bogat in lignina. In cazul folosirii rumeguslui si a ciocalailor de porumb se recomanda adaugarea de surse de azot organic, care imbunatatesc calitatea substratului si contribuie la realizarea de productii mari. Tehnologia de cultura este asemanatoare cu cea utilizata la ciuperca Agaricus, cu deosebirea ca nu se executa gobtarea, deoarece se urmareste realizarea unei suprafete maxime de contact cu atmosfera, pentru o fructificare abundenta. Asezarea substratului nutritiv se poate face sub forma de biloane, amenajate pe sol sau pe stelaje, in straturi plane si in lazi de PVC sau lemn. Delmas si colab, arata ca datorita modului de crestere a ciupercii, piciorul avand o pozitie excentrica fata de palarie, unii cultivatori aseaza substratul ca un perete (pe verticala) in grosime de 40 cm. In conditii de cultura, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 25% din greutatea lui. In sistemul de cultura intensiv se pot practica circa 8 cicluri pe an, fiind posibil de realizat o productie de 90-100 kg/m2/an sau 120-170 kg ciuperci/tona de substrat proaspat. Ferri (1979) si Szudyga (1973) arata ca, datorita unor greutati pe care le ridica pentru amatori pregatirea substaratelor nutritive si a miceliului granulat, ciuperca Pleurotus se poate cultiva si pe trunchiuri sau bucati de diferite esente lemnoase. Cele mai bune rezultate s-au obtinut pe fag, plop, carpen si nuc. Mai putin se folosesc cedrul, salcia, ciresul si stejarul, iar artarul si arinul sunt necorespunzatori. Inainte de infiintarea culturii, materialele amintite, care indeplinesc rolul de support pentru inocularea miceliului si cresterea ciupercilor, se pregatesc dupa o tehnologie speciala. Pentru 100 kg de material lemnos se folosesc 2,5 litri de miceliu sub forma de solutie de inocul. Ciupercile incep sa se formeze cand temperatura in aer este de 15 C. (I. Ceausescu) Caracteristicile morfologice ale ciupercilor Pleurotus Ciuperca este constituita dintr-o parte subterana, numita miceliu, si o parte aeriana denumita basidiofruct sau carpofor. Miceliul este partea vegetativa care creste in substratul nutritiv celulozic. El este format din hife, sau filamente miceliene. Carpoforul este alcatuit din picior si palarie. Ciupercile Pleurotus au piciorul situat marginal fata de palarie, adica au un picior excentric. Lamele basidiale se coboara de la marginea palariei pe aproape toata lungimea piciorului. Ciupercile Pleurotus se formeaza in tufe sau manunchiuri si folosesc ca hrana lemnul, de aceea sunt cunoscute si sub denumirea de ciuperci xilofage sau lignicole. Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de 5 -15 cm, culoarea palariei fiind foarte variabila. Astfel, la Pleurotus ostreatus este neagra-violacee, brun-inchis, cenusie sau verzuie. La Pleurotus florida palaria este rosiatica, albicioasa, crem sau cenusie. Piciorul este de regula scurt, inserat lateral, robust. Carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la maturitate. Genul Pleurotus cuprinde mai multe specii dintre care : Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus drynius, Pleurotus eryngii. Din acestea, primele 3 specii sunt cele mai cultivate. Caracteristicile acestor specii sunt urmatoarele: - Pleurotus ostreatus are palaria in forma de cochilie de scoica, de culori diferite, de la violaceu la alb -brun. Lamele sunt decurente, anastomozate. Sporii sunt de culoare violacee. Piciorul este alb, inserat lateral, scurt. Aparitia se face in buchete. Au miros si gust placut. - Pleurotus cornucopiae se mai numeste buretele cornet, prezinta palaria in forma de cornet, de culoare galbena pana la brun-inchis. Lamele se prelungesc pana la baza piciorului. Piciorul este alungit si puternic curbat. Aparitia se face in buchete. Ciupercile au un miros dulceag tipic. - In natura, Pleurotus cornucopiae apare pe esente lemnoase de la 15-20 mai pana la 15-20 iulie. Cultura pura s-a obtinut in Franta in 1977. Capacitatea de crestere a miceliului secundar din cultura pura pe mediul malt-agar este inferioara celei de Pleurotus ostreatus, si asemanatoare cu Pleurotus florida. Acest miceliu se cultiva usor pe medii granulate formate din boabe de cereale. Basidiofructele apar in buchete cu punct de insertie comun. Din faza de primordii, basidiofructele ajung la maturitatea comerciala in 4-6 zile, respectiv in faza de cornet inchis cu marginile plate.

Ciuperca prezinta pileusul de forma alungita. Formarea carpoforilor se produce in masa in conditii de luminozitate de 18 ore, cu intensitatea de 600 lucsi, la o temperatura de 17-20 C si o umiditate relativa a aerului de 70-90%. In unele conditii de cultura, in sere neumbrite stipesul se prezinta puternic alungit. Ciuperca se cultiva pe substrat celulozic format din ciocalai de porumb zdrobiti 50-70%, paie tocate 10-15%, rumegus de foioase 10-30% in amestec cu deseuri de bumbac sau frunze de foioase 5-10%. Substratul rezultat cu o umiditate de 60-70% este dezinfectat termic 24h la 60 C, sau 4h la 80 C. Spre deosebire de celelalte specii cultivate de Pleurotus, Pleurotus cornucopiae nu este sensibil la procese de fermentare eventual declansate in substratul celulozic. Insamantarea miceliului granulat se face in proportie de 3% fata de substratul nutritiv celulozic repartizat in saci d in polietilena cu capac de 15-17 kg/sac sau in lazi mici de 10 kg, cu capac, tapetate cu folie din polietilena. Impanzirea miceliului in substrat se desfasoara in 26 de zile la 14 C, aparitia primordiilor se produce fara soc termic, dupa care se indeparteaza folia de polietilena. Recoltarea s-a efectuat la 30-35 zile de la insamantare, daca temperatura de incubare a fost mai mare de 20 C. Pleurotus florida se numeste si buretele rosiatic. Prezinta palaria de culoare alba, bruna sau crem. Lamele sunt putin decurente si nu sunt anastomozate. Sporii ciupercii sunt albi. Piciorul este inserat lateral si destul de lung. Prezinta o structura mai fina decat Pleurotus ostreatus. Ciupercile Pleurotus florida sunt lipsite de velum si din aceasta cauza eliberarea sporilor se face pe masura ce palaria se formeaza. Marginea palariei este la inceput rulata si apoi se deruleaza pana devine dreapata, marcand momentul maturitatii comerciale. Pleurotus major-caju se mai numeste pastravul brun. Cresterea miceliului pe boabe este identica cu tehnologia descrisa la Pleurotus cornucopiae. Basidiofructele, la temperaturi mai mici de 20 C, prezinta pileusul lamelor si textura cornoasa. La temperaturi mai mari de 20 C, dimensiunile pileusului cresc. Forma lui este de cochilie de scoica, cu lamelele basidiale total decurente si stipesul dispus simetric fata de pileus. Perioada de formare a unui masidiofruct matur este de 6 zile. Prin depasirea maturitatii culoarea bruna a basidiofructului vireaza in cenusiu. Stipesul este alb, mai mic decat la alte specii de Pleurotus. Retete de substrat pentru cultivarea Pleurotus major-caju: - orz 8% sau - orz boabe 8% Perioada executarii culturii de Pleurotus Sunt cultivate 4 specii de Pleurotus si anume : Pleurotus florida sau buretele rosiatic, care fructifica la temperaturi de pana la 25 C; Pleurotus ostreatus sau buretele vanat, Pleurotus cornucopiae care fructifica la temperaturi asemanatoare cu Pleurotus florida si Pleurotus major-caju, care fructifica in jurul valorii de 20 C. Pregatirea substratului nutritiv celulozic pentru cultura de Pleurotus Substratul nutritiv celulozic pentru cultura buretilor are la baza materii prime, materii auxiliare si amendamente. Buretii sunt capabili de a utiliza celuloza in prezenta unor apreciabile cantitati de lignina, fapt pentru care au primit si denumirea de ciuperci xilofage. Substratul nutritiv pentru bureti nu va trebui sa fie un compost fermentat, ca in cazul culturii de Agaricus bisporus, ci un material celulozic bogat in polizaharide si lignina, sarac in saruri minerale esentiale (N, P, K). Din experienta cultivatorilor amatori din tara noastra a rezultat ca s-au folosit cu bune rezultate urmatoarele materiale: - Materii prime: rumegus de foioase, talas de foioase si conifere, frunze de foioase, scoarta de copaci, paie de grau, orez, ciocalai de porumb, coji de floarea soarelui, gunoi de oi, gunoi de porc. ciocalai paie 80% 12% ciocalai coceni vreji de porumb soia 12% 40% 40%

- Materii auxiliare: deseuri de hartie, tarate de grau, faina de porumb, boabe de orz, deseuri de bumbac, in, canepa. - Amendamente: varul pasta administrat de consistenta unei smantani, sau carbonat de calciu (creta furajera) Rumegusul indicat este cel de foioase (fag, stejar, plop), care in componenta viitorului substrat nutritiv va trebui sa prezinte urmatoarele calitati: - rumegusul cu dimensiuni mai mari da rezultate mai bune comparativ cu pulberea de rumegus sa nu fie intrat in fermentatie, cu o culoare bruna sau neagra sa nu contina corpuri straine (sticla, fier, plastic) Talasul indicat este de asemenea cel de foioase, cu urmatoarele caractere: - sa fie de dimensiuni mici, ceea ce creeaza o buna omogenizare a substratului celulozic sa nu fie innegrit, cu inceput de fermentare Rumegusul si talasul au un continut sarac in azot comparativ cu continutul ridicat in hidrati de carbon reprezentati prin celuloza, hemiceluloza si lignina, care constituie hrana de baza a ciupercilor Pleurotus. S-au obtinut rezultate bune cand s-a folosit un substrat nutritiv obtinut din rumegus de foioase. Frunzele de foioase utilizate sunt cel mai adesea de stejar si fag. Acestea trebuie sa fie stranse toamna si pe cat posibil sa nu fie umezite de apa provenita din precipitatii, care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor fermentative. Daca frunzele se vor folosi dupa o perioada mai indelungata, vor trebui sa fie ferite de ploi sau alte intemperii, depozitate fie in vrac, fie in saci de hartie sau panza. Aceleasi conditii de depozitare sunt valabile si pentru rumegus si talas. Scoarta de copaci a inceput sa fie folosita ca o buna materie prima pentru cultura buretilor. Ea poate fi obtinuta in urma prelucrarii trunchiurilor in exploatatiile forestiere, fiind considerate deseu sau materie prima secundara. Comparativ cu paiele de grau, ciocalaii de porumb sau vrejurile de floarea soarelui si soia, scoarta de copac contine atat substante proteice cat si hidrati de carbon in cantitati sporite. In scoarta de copaci s-a determinat ca hidratii de carbon ca xiloza, arabinoza, glucoza, manoza si galactoza sunt prezente in cantitati insemnate fapt ce ridica valoarea nutritiva a acestui material. Paiele de grau sau orez se folosesc de asemenea pentru continutul lor de hidrati de carbon, Sunt utilizate atat cele provenite din baloti, cat si cele tocate la dimensiuni de pana la 10 mm. Trebuie evitata tocarea prea fina a paielor, intrucat substratul care va rezulta va fi foarte compactizat, cu o posibilitate redusa de ventilatie si retinere a apei, iar productia de ciuperci va fi mai scazuta. De regula, se folosesc la formarea substratului atat paie tocate, cat si paie netocate in proportii egale. Paiele netocate sunt indicate datorita faptului ca avand elasticitate favorizeaza formarea unei structuri granulate a substratului nutritiv celulozic, factor de prim ordin in declansarea fructificarii micveliului. Ca si celelalte materii prime, paiele trebuie sa nu fie umezite, mucegaite sau intrate in fermentatie. Ciocalaii de porumb constituie materialul clasic pentru cultura buretilor. Pentru folosirea ciocalailor de porumb la formarea substratului nutritiv, acestia vor trebui sa fie tocati in prealabil la dimensiuni de 8-10 mm. Este indicat sa fie evitata tocarea la dimensiuni mai mici de 2-3 mm deoarece ca si in cazul paielor, se creeaza conditii pentru formarea unui substrat nutritiv foarte compact si fara o structura granulara. Folosirea larga a ciocalailor de porumb are la baza si faptul ca pe langa hidrati de carbon contine si proteine. Ciocalaii de porumb pot fi folositi singuri, precum si in amestec cu paiele de porumb, rumegusul de foioase sau in amestec numai cu un material auxiliar, respectiv boabele de orz. De starea fitosanitara a ciocalailor de porumb depinde in mare masura calitatea viitorului substrat nutritiv. Gunoiul de oi si de porc are o folosire ceva mai restransa in pregatirea substratului pentru cultura buretilor. Este necesar in special pentru aportul de substante proteice. Este indicat ca gunoiul de oi si de porc la folosire sa fie cat mai proaspat. In caz ca se urmareste folosirea dupa o perioada mai indelungata se va proceda la uscarea si apoi la macinarea lui. Substratul nutritiv care contine gunoi de oi sau de porc va trebui sa fie dezinfectat termic 72 de ore la temperaturi de 60-65 C, atat pentru distrugerea in totalitate a nematozilor, cat si pentru eliminarea amoniacului, factor inhibitor al cresterii miceliului. De remarcat este faptul ca amoniacul in substratul pentru bureti se evidentiaza numai in cazul in care se foloseste gunoi de grajd. Hartia se foloseste atat cea de ziar, cea din gospodarie cat si cea provenita din deseurile de la tipografii. Nu necesita tocare in prealabil ci numai o buna omogenizare cu masa de compost, dupa o imbibare in prealabil. Hartia nu trebuie sa fie mucegaita, de aceea va trebui pastrata in conditii corespunzatoare. Taratele de grau si faina de porumb sunt folosite in cantitati mici, 5-10%, pentru aportul de substante proteice pe care il aduc. Orzul sau ovazul boabe se foloseste ca atare sau macinat, omogenizat in masa de substrat celulozic. Se prefera orzul macinat intrucat atacul rozatoarelor se face mai putin simtit in acest caz. Unii cultivatori considera orzul, ovazul, taratele sau malaiul drept un component obligatoriu al substratului nutritiv pentru cultura buretilor, insa practica a dovedit ca pot fi obtinute rezultate si fara aceste componente. Deseurile de bumbac constituie de asemenea un component auxiliar al substratului celulozic pentru ciuperci. Sunt bogate in hidrati de carbon, dintre care celuloza depaseste 80%. In 1980 studii efectuate de N. Mateescu, G. Ionita, I. Groza si Ana Badita au demonstrat importanta surselor de azot organic in culturile de ciuperci, si recomandau

utilizarea fainurilor din seminte de bumbac si de soia, in proportie de 6-8 g/1 kg substrat in cazul fainii de bumbac si 2-4&#137; in cazul soiei. Sporurile de productie mentionate au fost de 2,5-3 kg/m2 Amendamentele (varul sau creta furajera) sunt indispensabile oricarei retete de substrat nutritiv pentru ciuperci. Amendamentele alcalinizeaza usor substratul si nu permite instalarea mucegaiurilor, dintre care cel mai daunator este Trichoderma. Trichoderma viride reprezinta o ciuperca celulolitica, care prefera o reactie mai acida a substratului, cu pH-ul 4-6, fapt pentru care se administreaza calciu. In urma aplicarii amendamentului de calciu, pH-ul va trebui sa fie slab, acid sau slab alcalin. Anual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor agenti patogeni cu pana la 40%, dintre care 30% se datoreaza Trichoderma viride. Contaminarea se produce de regula in timpul insamantarii cu miceliu infectat, sau din pricina contaminarii anterioare a substratului. Trichoderma viride poate fi controlata cu urmatoarele fungicide, arata F. Trandaf in cercetari efectuate in anul 1989:

Benlate Bavistin Topsin Morestan 0,05%

M70

0,1% 0,1% 0,1%

Aceste fungicide, administrate o data cu umectarea substratului asigura protectia culturii de Pleurotus pe toata perioada de incubare si productie, eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica a substratului, cat si necesitatea unor tratamente in perioada de vegetatie. (F. Trandaf) Daca nu se administreaza totusi fungicide substratului, acesta trebuie obligatoriu pasteurizat. N. Mateescu propune mai multe metode de tratament termic: - incalzirea substratului nutritiv umectat in prealabil si dispus intr-un recipient la o sursa calorica, pana la atingerea valorii de 80 C/4-5 ore, de 70 C/36 ore sau 60 C/48 ore. turnarea de apa fiarta peste amestecul de substrat si acoperirea lui cu folie. utilizarea unui generator de abur de joasa presiune Se va evita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate, depasirea temperaturii de 80 C conduce la sterilizarea substratului, ceea ce va favoriza aparitia mucegaiurilor. De asemenea, supraincalzirea declanseaza procese de fermentatie in masa substratului. Dupa tratament amestecul se va raci la 20-25 C si abia apoi se va aseza in straturi si se va inocula. Foarte important: inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in prealabil este lasat la inmuiere in bazine sau pe platforme, nu mai mult de 1-2 zile. (N. Mateescu) Asezarea substratului in vederea inocularii cu miceliu Tehnicile de cultura sunt in cazul folosirii amestecului de substrat: 1) asezarea substratului in saci de polietilena perforati, asezati ori direct pe pardoseala incintei ori ridicati pe stelaje din beton. Mai pot fi asezati in lazi dispuse dupa cum permite spatiul. 2) executarea de biloane cu baza mare, nu mai groase de 20 cm 3) trecerea substratutlui in ghivece sau in alte recipiente 4) executarea unor pereti, pe schelet metalic executat din profil metalic si plasa de sarma, pe care se va aseza substratul. Aceasta tehnica permite o importanta economie de spatiu, fiind indicata in cazul culturii intensive. In cazul utilizarii esentelor lemnoase, se vor utiliza speciile: plop, mesteacan, salcie, tei, mar. Cresterea si fructificare se prelungeste pe mai multi ani, cu un randament de 15-20% in raport cu greutatea materialului lemnos. Lemnele utilizate sunt crengi cu diametrul mai mare de 7 cm. Pentru asigurarea conditiilor de microclimat, N. Mateescu recomanda executarea unor santuri drenate in care sa se aseze crengile inoculate si apoi sa se acopere cu folie din polietilena (sau alt material izolant) si se va acoperi cu pamant. Spre deosebire de amestecul celulozic unde raportul de inoculare era de 3%, aici raportul va fi de 1-1,5% din greutatea substratului. Inocularea se face in doua etape : o inoculare interna si o lata de suprafata. Pentru cea interna, crengile se sectioneaza (rondele circulare sau pene scoase din trunchi), se inoculeaza manual cu miceliu, apoi se reataseaza cu cuie sau sau sarma. Butucii astfel inoculati se pun in sant in pozitie orizontala sau oblica, si se va proceda la insamantarea de suprafata, prin depunerea de miceliu intre lemne si pe suprafata lor. Peste trunchiurile astfel inoculate se vor depunde ramuri, crengi, coceni, etc, si apoi se va acoperi santul. Aceasta lucrare se face in luna aprilie, si pe perioada verii se uda periodic, pentru satisfacerea conditiilor de umiditate. In septembrie butucii se scot din sant intr-un loc adapostit si umbros, si vor fi ingropati 10 cm in pamant, pe verticala. Pamantul din jurul lor se va uda saptamanal.

Recolta debuteaza la inceputul lui octombrie si se prelungeste Tehnologia se poate relua timp de 3-4 ani, utilizand aceleasi trunchiuri. Miceliul - inocularea, incubarea, fructificarea

pana

la

primele

geruri.

In anul 1905, americanul B. M. Duggar, la Departamentul de Agricultura al US, a dezvoltat prima metoda de cultura in vitro pentru obtinerea de material inoculant in vederea cultivarii ciupercilor comestibile. Tot atunci s-au obtinut si primele linii pure, prin clonari si incrucisari. Tehnologia este modernizata in anul 1933, de catre Sinden. Miceliul pe support granulat a fost fabricat pentru prima data la noi in anul 1973, la ferma Mogosoaia din ICLF-Vidra. In functie de tehnologia de cultura aleasa, miceliul se poate amesteca direct cu substratul care apoi se aseaza in straturi plane, sau se insamanteaza manual in cazul utilizarii brichetelor, la capetele acestora, fie se presara manual stratificat, in cazul executarii unor biloane. Miceliul se va procura imediat inainte de inoculare, pentru a se evita degradarea lui sau eventualele contaminari accidentale. Doamna F. Trandaf mentioneaza printre contaminantii specifici ai miceliului speciile: Ustilago, Tilletia, Penicillium, Aspergillus, Alternaria, Trichoderma, Neurospora, Mucor, Rhizopus, Fusarium, Epicoccum. Ca masuri de prevenire, dansa recomanda: achizitionarea de cereale sanatoase, din culturi neinfectate - spalarea cerealelor si aplicarea unui tratament termic de 30 C, pentru sensibilizarea miceliului de Ustilago si Tilletia aflat in embrionul semintelor, si apoi trecerea la 50-52 C, timp de 10 minute, pentru distrugerea acestora stabilirea unui raport echilibrat apa/boabe cereale (50-55%) prezenta unor filtre de aer in incinta de productie - insamantarea sa se faca in conditii aseptice, la o hota cu flux laminar si respectarea conditiilor stricte de igiena (Florica Trandaf) Inocularea se face la temperaturi care tin de specia de Pleurotus utilizata, dar si de temperatura folosita la dezinfectarea substratului. Daca s-au folosit temperaturi ridcate, peste 70 C, la inoculare va fi necesara o temperatura de 18-20 C. Daca la dezinfectare s-a folosit o temperatura mai scazuta, de 60 C, la incubare se va respecta o temperatura de 22-24 C. In nici unul din cazuri nu se va depasi temperatura de 30 C, iar umiditatea relativa a aerului va fi de 80-85%. Substratul nutritiv va fi impanzit de miceliu peste aproximativ doua saptamani, timp in care se asigura o luminozitate de 40-60 lucsi (un tub neon de 45 W, amplasat din 2 in 2 m) timp de 8-12 ore pe zi daca spatiul este inchis. Nu este cazul in cazul serelor, cand se va evita o lumina prea puternica, si se vor utiliza rogojini. De asemenea se va asigura o ventilatie corespunzatoare si o temperatura optima, in functie de specie. Cand suprafata stratului nutritiv este alba (datorita primordiilor), se taie folia de polietilena. Sacii sau brichetele, precum si laditele, se aseaza suprapus. Inductia fructificarii se face cu sau fara soc termic. Socul termic are loc la 15 zile de la insamantare si se face pentru accelerarea declansarii recoltei. El consta in scaderea temperaturii cu 5 C fata de temperatura normala de incubare, timp de 10 zile. Unii cultivatori scad perioada la 2 zile, cu scaderea temperaturii pana la 4-5 C (in acest caz avem de a face cu un soc termic accelerat). Socul termic se foloseste obligatoriu doar in cazul Pleurotus ostreatus, pentru celelalte specii este facultativ. Mentionam ca lumina nu este necesara cresterii miceliului, dar este indispensabila fructificarii. Primele ciuperci cu maturitate comerciala apar la 30-35 zile de la insamantare. Primul val se culege in decursul a 3-4 zile si reprezinta 714% din greutatea initiala a substratului. Primul val poate reprezenta chiar 50% din totalul productiei. In general, perioada recoltarii se desfasoara de-a lungul a 3-4 valuri, la intervale de 10-20 zile intre ele. Pe perioada ultmelor valuri de recoltare, productia poate fi stimulata prin fragmentarea brichetelor, ceea ce impulsioneaza oarecum fructificarea. (N. Mateescu) Valoarea nutritiva, pastrare si comercializare Ciupercile Pleurotus constituie o valoroasa sursa de proteine. In carpoforii ciupercii se gaseste 5,8-7,5% substanta uscata, din care 4,8% substanta azotoasa, in structura careia intra aminoacizii comparabili cu cei din oua. Ciupericile Pleurotus au si efecte benefice asupra organismului, in urma cercetarilor reiesind ca sunt indicate pentru scaderea colesterolului. (Shahdat Hossain, Michio Hashimoto, Emran Kabir Choudhury, Nuhu Alam) Alte efecte care se mentioneaza, in afara celui de control al nivelului de colesterol sunt efectele antivirale, antibiotice, antitumorale si antiinflamatoare. De asemenea au fost realizate preparate medicinale pe baza de extract de Pleurotus, care se comercializeaza de catre firma "Fungi Perfecti". Ciupercile Pleurotus se conserva foarte bine in stare proaspata, timp de 7-8 zile daca sunt tinute in pungi de polietilena la temperatura de 2 C. Studii privitoare la mentinerea ciupercilor in stare proaspata au fost effectuate de profesorii I. Burzo, N. Mateescu si I.

Groza. Cercetarile au relevat faptul ca ciupercile se pastreaza corespunzator timp de 3 zile la 0 C, la umiditate relativa 85% si 1 zi la 18 C, la umiditate relativa de 85%.

IMPORTANTA CIUPERCILOR IN NATURA

Ciupercile alcatuiesc unul dintre cele mai importante grupuri de organisme de pe planeta. Fiindca se dezvolta la adapostul padurilor umbroase, citadinii aproape ca au uitat de acest aspect. Ciupercile detin un rol insemnat in natura dintr-o varietate de puncte de vedere. Unul dintre primele ar fi cel sanitar, care descinde din implicarea lor (alaturi de bacterii) in descompunerea materiei organice. Fara ciuperci, substantele nutritive din lumea vie s-ar intoarce in sol cu intarziere sau cu o dificultate mai mare. Al doilea lucru care trebuie spus este ca multe dintre plantele care ajung pe mesele noastre sunt dire ct dependente de ciuperci. Acestea din urma formeaza asociatii sub forma de micoriza cu radacinile plantelor. Specialistii apreciaza ca o scadere drastica a ciupercilor in natura ar putea avea printre efecte secundare instalarea foametei. De mii de ani, ciupercile sunt folosite ca hrana de noi oamenii. Chiar daca reprezinta o mica parte din alimentatie, luate ca atare, in vremurile noastre intra si in alcatuirea altor alimente sau chiar bauturi. Printre acestea se numara:branzeturile, berea si vinul, painea, anumite produse din soia. Descoperirea antibioticelor a fost una dintre cele mai revolutionare lucruri care au marcat medicina moderna. Penicilina, poate cel mai uzual antibiotic din lume, este obtinuta dintr-o ciuperca numita Penicillium. Multe alte ciuperci produc substante antibiotice utilizate pentru a tine sub control bolile. Datorita continutului lor bogat in proteine, polizaharide, aminoacizi, vitamine, minerale, beta glucani si alte microelemente active, in multe clinici din Japonia si China, ciupercile medicinale sunt utilizate cu rol adjuvant in terapiile complementare ale unei game variate de afectiuni.

CRESTEREA CIUPERCILOR PLEUROTUS PUNE-TI AFACEREA IN APLIC ARE!

Cresterea ciupercilor Pleurotus se poate transforma intr-o afacere de succes, daca pui in aplicare cateva dintre sfaturile din randurile de mai jos. Ciupercile scoica, asa cum mai sunt numite ciupercile Pleurotus, sunt un aliment extrem de delicios si foarte nutritiv, asemanator din punctul de vedere al aportului caloric si proteic, cu carnea de peste si chiar cu cea de porc sau pasare. Regleaza valorile colesterolului si sunt deosebit de indicate in regimurile de slabire. Au, de asemenea, un mare potential anti-cancerigen. Exista mai multe specii si hibrizi de Pleurotus: Pleurotus ostreatus (cunoscuta sub denumirea de Burete de fag/Pastrav de fag), Pleurotus Florida, Pleurotus HK35 (hibrid obtinut in Ungaria, unde cultivarea acestor ciuperci se face la scara larga). Pentru a putea pune in practica aceasta idee de afacere, vei avea nevoie de:

un spatiu de aproximativ 70 de metri patrati (de exemplu, intr-o casa veche sau intr-un nou spatiu, construit de tine, atat timp cat nu este facut din lemn, pentru ca acest material va duce la pierderea culturii de ciuperci)

substrat pentru cresterea ciupercilor Pleurotus, care se vinde, de obicei, in saci de plastic de 10 kilograme sau de 25 de kilograme ventilatie, temperatura si umiditate potrivite; este bine sa incepi o afacere de mai mica amploare, pentru a verifica in ce masura te descurci si, in aceste conditii, probabil ca nu vei dispune de suficienti bani pentru aparate de aer conditionat specializate, motiv pentru care poti opta pentru achizitionarea unor ventilatoare industriale, unul care sa pompeze aer si celalalt care sa il scoata, iar pentru pastrarea nivelului de umiditate, poti lasa apa sa curga pe jos pana cand ajunge la inaltimea de 2

centimetri de la podea.

pentru ca insectele pot interveni negativ in cresterea ciupercilor Pleurotus, este absolut obligatorie instalarea de filtre in ventilatie

Cum prepari substratul Substratul folosit pentru cresterea acestui tip de ciuperci este compus din paie de orez, care trebuie inmuiate in apa cu hidroxid de calciu, pentru o durata de jumatate de ora. Este bine ca, inainte de aceasta operatie, paiele sa fie sterilizate, punandu-le intr-o caserola mai mare, peste care se toarna apa clocotita (la 100 grade Celsius), lasandu-le sa se raceasca pana la 20-25 de grade Celsius, dupa care apa se scurge. Cantitatea de hidroxid de calciu trebuie precis masurata, la fiecare 100 de kilograme de paie, adaugandu-se 2 kilograme de calciu. Dupa ce perioada de timp necesara s-a scurs, paiele sunt intinse pe o suprafata de ciment, uniform, si se acopera cu o folie din plastic. Varful gramezii care se formeaza, trebuie lasat neacoperit. Acest substrat special conceput pentru cresterea ciupercilor Pleurotus este lasat sa fermenteze pentru o perioada de 7 pana la 10 zile, timp in care paiele trebuie intoarse si amestecate la fiecare 3 zile. Pentru a verifica nivelul de umezeala a paielor, poti lua in mana o cantitate pe care o vei strange sub forma unei mingi. Daca mana ramane uda, atunci umezeala este cea potrivita. Daca mana ramane uscata, atunci va trebui sa mai adaugi apa.

Insamantarea substratului cu miceliu Miceliul necesar cresterii acestui tip de ciuperca trebuie achizitionat de la centre de incredere, pentru o cantitate de 100 de kilograme de paie, fiind nevoie de doua kilograme si jumatate sau chiar trei de miceliu. Pentru cresterea ciupercilor Pleurotus se amenajeaza un pat de crestere, in acest caz sub forma unor saci de plastic de 20X30 centimetri sau 1825. Deschide sacii si adauga paiel e deja pregatite, presand usor cu mana, pana cand baza sacului este acoperita cu un strat gros de 3-4 centimetri, peste care presari miceliul acesta va fi primul strat. Continua, procedand la fel, adaugarea a inca 3, 4 straturi, pana cand ajungi la adaugarea ultimului strat (peste care nu mai pui miceliu) si care va avea o grosime de 5-7 centimetri. La gura sacului, adauga o carpa curata de bumbac, care va functiona ca o panza de filtrare, si inchide gura sacului cu o banda de cauciuc. Sacii astfel pregatiti sunt legati unul

de celalalt, cu ajutorul unei franghii de nailon, cu scopul atarnarii, astfel incat sa nu fie in contact unii

cu altii, ci la cativa centimetri distanta. Sacii pentru cresterea ciupercilor Pleurotus trebuie depozitati in camere adapostite de vant si de lumina, cu o ventilatie foarte buna, la o temperatura de 15-25 de grade Celsius. Dupa o perioada de 25 30 de zile, miceliul va incepe sa se dezvolte in interiorul sacului. Cu ajutorul unui cutit ascutit, perforeaza intre 4 si 6 gauri pe lateralele sacilor, lungi de 3 5 centimetri, la distante egale una de alta (si cateva pe fundul sacului, pentru a nu se aduna apa in exces). Este foarte important ca aceste taieturi sa fie facute astfel incat sa nu slabeasca rezistenta sacilor. Dupa ce sacii au fost taiati, ei trebuie stropiti cu apa, de doua, trei ori pe zi pentru a pastra umezeala necesara cresterii ciupercilor Pleurotus, avand grija sa nu adaugi prea multa apa, cat sa nu se colecteze in sac. Indeparteaza panza de bumbac din gura sacilor si suspenda-i pe o franghie cu gura in sus. In foarte scurta vreme, ciupercile, de forma unor butoni micuti, vor incepe sa apara. Primele cipuerci pot fi recoltate la aproximativ 7 10 zile de la taierea sacului. Dupa ce ai recoltat prima transa de ciuperci Pleurotus, este indicat ca, pentru cateva zile, sa nu mai stropesti cu apa. Cand noile ciuperci vor incepe sa apara, stropeste din nou. Acest ciclu poate fi repetat de trei, chiar patru ori, putandu-se obtine o recolta de 50 80 de kilograme de ciuperci proaspete din 100 de kilogarme de paie, cu ceva noroc. La prima recoltare, este mai realist sa te astepti la o cantitate de aproxmativ 25 de kilograme de Pleurotus, la fiecare 100 de kilograme de substrat. Cresterea ciupercilor Pleurotus nu este complicata, se poate incepe cu o investitie minima de aproximativ 500 de euro, pentru o suprafata de 80-100 metri patrati. Cererea pe piata interna si externa este foarte mare, mai mare decat oferta. Pentru cei care vor sa isi extinda afacerea, exista si posibilitatea accesarii de fonduri europene nerambursabile. Galerie imagini Cresterea ciupercilor Pleurotus:

Amenajarea spatiului pentru cresterea ciupercilor

Pentru cresterea efectiva a ciupercilor aveti nevoie de un spatiu inchis care poate fi un subsol, cladire veche, magazie, depozit, grajd, garaj, sera sau sopron. Sub nici o forma sa nu cresteti ciuperci intr-un spatiu locuibil deoarece sporii emanati de ciuperci sunt daunatori plamanilor cauzand probleme de respiratie. Spatiu, in mod ideal, ar trebui sa fie dotat cu ventilatoare plasate la nivelul culturii de ciuperci. Altfel asigurati niste aerisiri manevrabile, niste mici ferestre, care totusi sa nu faca curent la nivelul culturii. Deasemenea ar trebui sa aveti acces la o sursa de apa in interiorul incaperii sau in apropiere. Incaperea ar trebui sa poata fi dezinfectata termic sau chimic in mod periodic. In plus spatiul ales ar trebui sa fie dotat cu o izolare termica ridicata, adica sa nu permita variatii de temperatura mai mari de 2-3 gr C intre ziua si noapte. Pentru o buna izolare termica asigurati-va ca aveti fie perne de aer intre plafon si acoperis, fie o camera tampon la intrare, fie tapetati pe exterior cu un strat izolator de polistiren, vata minerala sau un strat de paie sau trestie. Aceste metode de izolare asigura un ciclu, maxim doua cicluri de ciuperci pe an. Pentru o productie de 3 cicluri pe an ar trebui sa asigurati o ventilare permanenta cu aer cald. Daca aveti ventilatoare cu aer cald, construiti niste tampoane din tifon cu un strat 1 cm de vata inauntru tifonului care vor fi plasate in fata ventilatorului pentru a retine sporii de miceliu. Tampoanele ar trebui sa fie schimbate o data pe luna. Insamantarea compostului cu miceliu Dupa introducerea compostului in local se va lasa 24-48 ore pentru a se raci. Temperatura in interiorul compostului nu trebuie sa depaseasca temperatura camerei. Pentru o racire mai grabnica puteti sa amestecati compostul cu mana sau cu furca. Aranjarea compostului in incapere poate fi facuta in doua moduri. Prima metoda ar fi sa asezati compostul pe niste rafturi astfle incat sa repartizati uniform pe un metru patrat cam 100 kg compost. Pentru a insamanta compostul aveti nevoie cam de 0,7-1 kg miceliu la 100 kg compost. Jumatate din

cantitatea miceliului o imprastiati uniform deasupra stratului de compost si apoi sapati cu mana compostul, adica faceti mici intoarceri a compostului astfel incat miceliul sa cada in interior. Mai presarati o data miceliu deasupra stratului si mai sapati o data, de data asta pana la fundul stratului. Se taseaza usor stratul si se niveleaza, apoi mai imprastiati putin miceliu de control deasupra. Stratul de compost cu miceliu inauntru se va acoperi cu o mixtura din 50% pamant de telina, 17% nisip, 33% praf de carbune. O alta metoda de a aranja compostul este sa il puneti in pungi de politilena de 0.05-0.1 mm grosime cu diametru de 25-30 cm si inaltime de 70 cm. In acesti saci se va plasa compostul in straturi de 1012 cm peste care se va presa miceliu. Peste ultimul strat nu se va presara miceliu. Nu lasati aer in saci atat printre compost cat si in partea deasupra a sacului. Pentru asta tasati compostul cu o batere usoara cu palma. Pentru saci cu dimensiunile amintite se vor pune cam 15-18 kg de compost printre care se va presara 0,5 - 0,75 kg miceliu. Dupa umplerea sacilor se vor perfora cu niste gauri de diametru de 10-12 mm la distante de 12-15 cm intre gauri. Fundul sacului se va perfora cu niste gauri mici pentru a facilita evacuarea apei in surplus. Dupa insamantare temperatura in spatiu trebuie sa fie 20-24 gr C pentru a realiza incubarea miceliului. Diferentele dintre zi si noapte sa nu fie mai mari de 3-4 gr C. Umiditatea relativa a aerului sa fie de 85% prin mentinerea mixturii de acoperire si a pardoselii permanent umede. Ventilatia trebuie sa fie de 1-2 mc aer/ora/m.p. Cresterea si recoltarea ciupercilor Odata compostul insamantat si mentinute conditiile de mediu, dupa 10-15 zile ar trebui sa vedeti mici inele albe de miceliu care ies la suprafata. Peste alte cateva zile va incepe recoltarea. In faza in care incep primele fructificatii temperatura in incapere trebuie sa fie cea mentionata la prezentarea fiecarei specii de ciuperci. Daca nu este mentinuta temperatura in limitele accesibile speciei date atunci ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar din ce in ce mai putine si intr-un final se compromite intreaga cultura. Temperatura de fructificare trebuie mentinuta pe parcursul intregii perioade de fructificare. Umiditatea sa fie 80-95%, ventilatia de 1-2 mc aer/ora/m.p cu viteza aerului nu mai mare de 3 m/sec (la viteza mai mica de 3 m/s flacara unei lumanari aprinse nu palpaie). In cazul in care ventilatia este insuficienta piciorul ciupercii se alungeste, palaria se micsoreaza si se deschide prematur astfel scazand valoarea comerciala. Deoarece compostul a fost prelucrat in mod clasic cu pasteurizare naturala pot aparea in cultura niste musculite negre (Phorideae) care se vor combate cu Dimilin in concentratie de 0,15-0,2% sau Karate de 0,2%. Pe perioada recoltarii sa aveti grija sa pliviti ciupercile bolnave cu varful unui cutit. Locul ramas liber se va acoperi cu mixtura de pamant de telina, nisip si praf de carbune in proportiile amintite mai sus. Perioada recoltarii tine cam 40-45 zile, timp in care apar ciupercile in 5-6 valuri, fiecare val avand 3-5 recoltari in interval de 2-3 zile. Inainte de recoltare nu se fac stropiri. Momentul recoltarii ciupercilor apare cand voalul este destul de intins si nu a inceput sa se rupa iar marimea palariei este maxima. Se face o sortare a ciupercilor in dependenta de calitatile comerciale, deschiderea palariei, diametrul palariei si dimensiunile piciorului. O data rupte ciupercile nu se pastreaza mai mult de 4 zile la temperatura camerei. Pregatirea spatiului de cultura pentru un nou ciclu Inaintea golirii spatiulu de cultura se face o dezinfectare termica a compostului uzat prin injectarea aburului direct in incapere si mentinerea compostului uzat la 60-70 gr C timp de 12-24 ore urmat de o racire. Abia dupa aceasta se poate goli incaperea de compost. Compostul se transporta si se depoziteaza la distanta mare de incaperea in care se cresc ciupercile. Compostul poate fi folosit imediat pentru fertilizarea solului in camp. Daca se doreste folosirea compostului ca ingrasamant pentru sere se prefera sa se pastreze cel putin un an deoarece compostul proaspat folosit are multe saruri nocive plantelor verzi.

In spatiile de cultura sezoniere, unde nu urmeaza imediat un alt ciclu de crestere a ciupercilor se recomanda o dezinfectare chimica prin stropirea cu o solutie de sulfat de cupru 4-5 % sau soda caustica 10% si abia dupa aia se evacueaza compostul. Camera golita de compost, bine aerisita si dezinfectata e gata pentru un nou ciclu de ciuperci.

Cresterea

Ciupercilor

Ciupercile sunt un produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile, mai ales iarna cand legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. Datorita usurintei de cultivare ciupercile pot constitui baza unei afaceri de succes pentru oricine. Ciupercile au fost pentru prima data mentionate in literatura de catre Hipocrate care scria in 400 A.C. despre valoare medicinala a ciupercilor. In ciuda afirmatiilor ca ciupercile pot sa creasca in orice gaura mai intunecoasa, cresterea ciupercilor pentru comercializare necesita incaperi speciale echipate cu ventilatoare. Desi ciupercile sunt de obicei crescute in intuneric, lipsa luminii nu este o necesitate. Ciupercariile pot fi considerate reciclatoare a deseurilor din alte ferme. Ciupercile folosesc pe post de hrana deseurile altor ferme cum ar fi: fan, frunze uscate, balegar sau gainat. Ciupercile nu au capacitatea de a prelucra lumina soarelui precum fac plantele verzi care se bucura de prezenta clorofilului. Ciupercile extrag carbohidratii si proteinele dintr-un mediu bogat in materie organica de natura vegetativa care de obicei este in stare de putrefactie. Aceasta materie organica trebuie preparata in compost pentru ca ciupercile sa il consume. Daca compostul este corect preparat poate fi folosit exclusiv pentru cresterea culturii de ciuperci dorite. La un moment dat a descompunerii materiei veti opri procesul de putrefactie pentru a planta ciupercile pentru ca ele sa devina principalul organism care beneficiaza de acest mediu. Dupa cum am mai scris, ciupercile au nevoie de un suport organic pe care sa creasca si din care sa isi procure hrana. Spre deosebire de alte plante ciupercile nu au nevoie de lumina dupa cum lipsa luminii nu este necesara. Ciupercile au nevoie de o incapere care se fie termic izolata si bine aerisita. Dar partea cresterii efective a ciupercilor in aceste incaperi este partea usoara din toata afacerea, partea grea consta in prelucrarea compostului. Prelucrarea compostului e un proces destul de lent: dureaza cam o luna si necesita multa munca si materie prima. Odata ce avem compostul este asezat pe niste rafturi sau saci de plastic in care se presara si miceliul pentru ca dupa 10-12 zile sa apara primii muguri sau primordiile de fructificare, d upa alte 6 zile sa apara butonii de fructificare. Dupa 3 saptamani de insamantare va aparea primul val de ciuperci gata de recoltare. Perioada de recoltare tine cam 40-45 zile si la fiecare 2 zile apare o noua recolta. Astfel de pe 1mp se culeg cam 10 kg de ciuperci Agaricus pe un ciclu. La sfarsitul ciclului se sterilizeaza incaperea pentru ca sporii generatiei precedente sa nu imbolnaveasca cu virusi si bacterii urmatoarea generatie de ciuperci. Urmatorul ciclu se incepe imediat dupa sterilizare. In dependenta de conditiile de temperatura pe timpul iernii pe care le oferiti se pot creste 2-3 cicluri pe an.