Inima Rol fundamental pomparea sangelui Fiecare parte a inimii 2 valve care impun deplasarea intr-un singur sens

ns a sangelui.

Exista 2 tipuri de valve A. Valve atrioventriculare -sunt cea mitrala si cea tricuspida; ele separa atriile de ventricule si se deschid in timpul diastolei, astfel permitand sangelui sa treaca in ventricule. -ele se nchid in timpul sistolei pt a bloca trecerea sangelui inapoi in atrii B. Valve semilunare -sunt cele aortice si cele pulmonare -se deschid in sistola pt a trimite sangele in artere si se inchid in diastola pt a interzice sangelui sa se intoarca in ventricule. (deci traseul e atrii -> ventricule -> artere si fiecare set de valve face ca sangele sa o ia pe una dintre sageti dar sa nu poata sa o ia pe una dintre sageti in sens invers ) Activitatea de pompa a inimii se apreciaza cu ajutorul DEBITULUI CARDIAC care este volumul desange expulzat de fiecare ventricul intr-un minut. El este egal cu volumul de sange pompat de un ventricul la fiecare bataie(volum-bataie), inmultit cu frecventa cardiaca(care este controlata de sistemul nervos --- vezi efectele simpaticului si parasimpaticului pe cord din manual). Volumul-bataie al fiecarui ventricul este in medie de 70 ml iar frecventa cardiaca normala este de 70-75 batai pe minut => debitul cardiac este de aprox 5L/min. Activitatea sistemului nervos simpatic determina cresterea frecventei in timp ce cea parasimpatica ( si vag si glosofaringian pt ca ambii au efect parasimpatic asupra inimii,de altfel singurii nervi cranieni cu proprietatea asta) o scade(logic, avand in vedere ca simpaticul si parasimpaticul au efecte antagonice ). Frecventa cardiaca creste in timpul efortului fizic pana la 200 de batai pe minut si volumul bataie pana la 150 => debitul poate ajunge si la 30 L adica de 6 ori mai mult. Deb. cardiac mai creste si in frebra,sarcina sau la altitudine. In somn debitul cardiac scade. Prop fundamentale : 1.Excitabilitatea Capacitatea inimii de a raspunde la stimuli prin generarea unor potentiale de actiune (vezi la inceput de tot la celula ce e cu potentialele de actiune, practic inseamna propagarea unui impuls electric dea lungul unei membrane celulare).

2. Automatismul = prop inimii de a se autostimula -scoasa din corp ea mai continua sa bata daca este irigata de un lichid nutritiv special. -automatismul este generat de Nodulul sinoatrial --- 70/80 descarcari electrice pe minut ritm sinusal,normal Cand nodulul sinoatrial e ranit rolul e preluat de nodulul atrioventricular care are 40 de potentiale de actiune pe minut. El merge si in paralel cu sinoatrialul dar nu se poate manifesta in totalitate. Ritmul lui se numeste rim jonctional sau nodal ( se mai numeste si jonctiune atrioventriculara) Fasciculul Hiss si reteaua Purkinje 25 impulsuri/minut Daca si nodulul atrioventricular a incetat sa functioneze functia este preluata de acestea. Ritmul se numeste idioventricular. 3.Conductibilitatea Prop miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale. Viteza de propagare e de 10 ori mai mare prin fasciculul Hiss si reteaua Purkinje decat prin miocardul atrial sau ventricular. 4.Contractilitatea -prop miocardului de a dezvolta tensiunea intre capetele fibrelor sale => genereaza presiune in cavitatile inimii si astfel da sangele afara in artere. Forta de contractie e mai mica la atrii si mai mare la ventricule, in special la cel stang. Contractiile se numesc sistole, iar relaxarile diastole.