Va trimitem materialul aliturat intitulet redactat nyerele sanctuar circular de la Sarmisegetui de prof. Popa Nicolae din Brasov, cu scopul da a sta le d@ispozitia celor interesati cit si a celor mai avizati fn domeniul istoriei astronomiei gi a misurarit timpului pe teritoriul $irii noastre. Sperim ca acest material s& constituie un puternic imbold pentru deschiderea unor discutii gi controverse care vor duce fn cele din urma la definitiva elucidare e vastelor cunogtiinte astronomice gi metematice ele strimogilor nogtri geto-daci, care nu sint cu nimic mai prejos de cunogtiintele altor popoars antice. Mee Few en oe _ ok. ts roewcet a Weioet ad BR temMimn ndtera ar or meng we uw setae Bragov, lo. o4. 1982 Prof. Nicolae Popa MyoI. LNTRODUCERE TEORETICA Pentru mai buna intelegere a expunerii se impun citeva preciszdri de naturi astronomici’. Toate observatoarele astronomice arhaice maroau cu ajutorul unor stilpi-repere punctele extreme de aparitie @ lunii pline gi a soarelui. Aceste puncte se schimbs in decursul anilor; astfel dack fntr-un an luna risare la solsti- $iul de darn% in dreptul unui punct «1 orizontului, in anul urmitor risiritul siiu le aceeagi data calendaristics a soleti- Yiulud de turn ge produce mei 1a stings sau mai 1a dreapta punctului din anul precedent. Directia deplasirii treptate @ punctului de eparitie a lunii pe linia grizontului se schin- bil odati cu atingereu unui punot extrem fix. Exist doud ase— menea puncte extrewe inspre cere se migeii luna gi de la care Gigi schimbii directie. Parourgerea dubli adistanted ce desparte cele doud puncte extreme necesitii exact 18,61 ani. Pe parcur- sul acestui ciclu luna plind riisiriti la solstitjiul de iern& se deplaseazi de la extrema maxim& nordici cu declinatjia +29 grade spre declinatia nordici minimi +19 grade, gi inapoi. Acelagi lucru este valabil gi pentru ris‘ritul lumii pline la solstifiul de vari. De aici provine ciclul nodal de 19 ani, care corespunde fenowenului descris gi care poarti numele gtiintific de regresiune 6 nodurilor lunare. Dar folosirea unui ciclu rigid de 19 ani er afecta in mod considerabil precizia observatiilor asupra lunii eit-g1 asupre calendarului derivat din el. Deaceea s-a recurs 1a combinarea a dou cicluri de 19 ani cu-2- un ciclu de 18 ani, care insuneuzk 56 de ani, edie ciclicé obtinuté pe eceasté basi este foarte epropiat’ de cea realit 16,66 fuyd de 18,61. Giclul de 56 de ani este doosebit prin feptul e& marcheasi risiritul lumii in dreptul unui reper fix care se produce in mod invariabil 1a aceeagi duth oulenderieti~ cd. Broarea luregietratd ou acest ciclu este minimi, de doar 3 2ile. Ciclurile nodale de 18 gi 19 ani cuprind semleicluri sau subsicluri de 9 gi lo uni. Acestea exprimi cu aproximatie Antervalul de tiap ee separ cele dou uparifii extreme ale lundi pline pe ortuont. ‘ \ In. CRLE DOUA GERGURI INTERIOARE DIN STLLPL DE BLEUN Cube QRBI STAVOTUNE Pigurile 1, 2 91 3 ilueteazt componente celor trei struc- turi propuse. Structura A se conpune excluslv din stilpt de emn. Gercul exterior cate impirtit in 4 mscrosectiuni de 17 atiipi fiecare, intre care se afli intereulate mlorogeo- fiunt de 3 gi 4 stilpi. Acegtia insumeasd 84 de pozitit. Gercul interior nu se preziuti ce cere propriuaia ci ca cere an form’ de potcoavé, compus din 19 stidpi, Intregul ansamblu totalizeans 103 pozttit. Se constati prezenta numeric a dou cicluri de 37 de ani gi a unui ciclu de 38 de ani, care regulté in numirarea dubld a cercului potcoavé. Se objine succesiunes 37-37-38 oni, chiar dell ‘operetivitatea acestui tip de cielu este Fedusi datoritd inexeetitayi sule accentuate. Astfel ous cicluri nodele fneuncust 37,22 ani fath de doar 37 de ant