34567

1 DE CE M BRIE 201 3

Avem nevoie de Dumnezeu?

34567
Vol. 134, No. 23 DECEMBER 1, 2013 Semimonthly ROMANIAN

Tirajul fiec arei edi tii: 44 978 000 IN 210 LIMBI

1 DECEMBRIE 2013

REVISTA TURNUL DE VEGHE i aduce onoare lui Iehova Dumnezeu, Suveranul universului. Ea este o sursa de mangaiere pentru oameni, ntrucat anun ta vestea buna ca, n curand, Regatul ceresc al lui Dumnezeu va pune capat rauta tii si va transforma pamantul ntr-un paradis. Aceasta publica tie si ndeamna cititorii sa creada n Isus Cristos, care a murit pentru ca noi sa putem primi via ta vesnic a. In prezent, el domneste ca Rege al Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, publicata fara ntrerupere din 1879, este apolitica si se bazeaz a pe Biblie.

SUBIECTUL DE COPERTA

Avem nevoie de Dumnezeu?

De ce si pun unii aceasta ntrebare? 3 De ce avem nevoie de Dumnezeu? 4

ALTE ARTICOLE
Mi-am dedicat viata serviciului adus lui Iehova 8 Apropiati-v a de Dumnezeu Iata! Eu fac toate lucrurile noi! 11 Din munti vei extrage arama 12 Invata ti-v a copiii Isus Cristos: Prunc sau rege puternic? 14 Raspunsuri la ntrebari biblice 16

Doriti mai multe informatii sau un studiu biblic gratuit la domiciliu?

Accesati www.jw.org sau scrieti-ne la una dintre adresele de mai jos.
Pentru ROMANIA: Martorii lui Iehova CP 132, OP 39 RO-024330 Bucuresti Pentru REPUBLICA MOLDOVA: Martorii lui Iehova PO Box 472 MD-2005 Chisin au Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi www.jw.org/ro/contact.

(s

CITI TI MAI MULTE ONLINE  www.jw.org

INTREBARI FRECVENTE DESPRE MARTORII LUI IEHOVA De ce va numiti Martorii lui Iehova?
(Cautati la DESPRE NOI INTREBARI FRECVENTE)

Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute prin donatii. Daca nu exista alta indicatie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi. The Watchtower (ISSN 00431087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 112012483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2013 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

DESCARCA ACEASTA TI REVISTA IN DIFERITE FORMATE ONLINE

34567

1 DE CE M BRIE 201 3

Avem nevoie de Dumnezeu?

SUBIECTUL DE COPERT

De ce i pun unii aceast ntrebare?

Poi s fii bun i fr Dumnezeu? Milioane de oameni sunt. Aceste cuvinte, care aparin unui grup de atei, au aprut pe un panou publicitar. Bineneles, cei ce gndesc astfel consider c n-au nevoie de Dumnezeu. Spre deosebire de ei, muli alii, dei pretind c sunt credincioi, se poart ca i cum Dumnezeu n-ar exista. Salvatore Fisichella, arhiepiscop catolic, a spus despre enoriaii si: Probabil c cine se uit la noi nu-i d seama c suntem cretini, deoarece modul nostru de via nu se deosebete cu nimic de al ateilor. Unii sunt prea ocupai ca s se gndeasc la Dumnezeu. Ei consider c Dumnezeu este foarte departe i c nu este abordabil. De aceea, nu-i fac loc n viaa lor. n cel mai fericit caz, aceti oameni i aduc aminte de el numai cnd trec prin necazuri sau cnd vor s obin ceva, ca i cum Dumnezeu ar fi un servitor aflat la dispoziia lor. Alii nu aplic nvturile predate de biserica lor pentru c nu le consider practice. De exemplu, 76% dintre catolicii din Germania cred c nu este greit ca un brbat o femeie s aib relaii i sexuale preconjugale. ns aceast concepie con travine att nvturilor bisericii lor, ct i Bibliei (1 Corinteni 6:18; Evrei 13:4). Dar nu numai ca tolicii observ c ntre ceea ce nva la biseric i modul n care triesc exist o mare prpastie. i conductori ai altor confesiuni se plng c enoriaii lor se poart ca nite atei convini. De aceea, unii se ntreab: Avem cu adevrat ne voie de Dumnezeu? Aceast ntrebare nu este nici decum nou. Ea a aprut la nceputul istoriei ome nirii, aa cum se arat n primele pagini ale Bibliei. Pentru a afla rspunsul, trebuie ca mai nti s ana lizm controversele menionate n cartea biblic Geneza.
1 DECEMBRIE 2013

De ce avem nevoie de Dumnezeu?

Specialitii n sntate mintal consider c oamenii au nevoie de valori spirituale pentru a fi cu adevrat fericii. Lucrul acesta se poate observa n faptul c unii oameni i folosesc ntreaga energie pentru a se dedica unei persoane, unei cauze sau unei micri. Alii i petrec timpul liber n natu r sau l dedic artei, muzicii ori altor domenii de interes. Totui, cei mai muli nu simt c aceste activiti le aduc o satisfacie durabil. Pentru cititorii Bibliei nu este o noutate c oamenii se nasc cu necesiti spirituale. Primele capitole ale Genezei arat c, dup ce i-a creat pe primii oameni, Dumnezeu le-a vorbit cu regularitate, dndu-le astfel posibilitatea s stabileasc o legtur spiritual cu el (Geneza 3:810). Oamenii n-au fost creai s triasc independent de Furitorul lor, ci cu nevoia de a comunica permanent cu el. Biblia face deseori referire la aceast necesitate a omului. De exemplu, Isus a afirmat: Fericii sunt cei contieni de necesitile lor spirituale (Matei 5:3). Din aceste cuvinte nelegem c putem fi fericii spiritua doar dac ne satisfacem necesitile le. n ce fel? Rspunsul la aceast ntrebare se g sete n cuvintele lui Isus: Omul s nu triasc numai cu pine, ci cu orice cuvnt care iese din gura lui Iehova (Matei 4:4). Cum ne ajut cuvintele lui Dumnezeu, adic gndurile i instruciu nile sale consemnate n Biblie, s ducem o via fericit i plin de sens? S analizm trei modaliti importante.

o ndrumare bun
Astzi exist numeroi specialiti care ofer sfaturi cu privire la relaiile interumane, iubire, via de familie, rezolvarea nenelegerilor, fericire i chiar cu privire la scopul vieii. Totui, Ieho va Dumnezeu, Creatorul omenirii, este cel mai n msur s ofere o ndrumare echilibrat i sn toas n toate aceste domenii.

Avem nevoie de

TURNUL DE VEGHE

Asemenea unui manual cu instruciuni, Biblia ne ofer ndrumri cu privire la modul n care s ne trim viaa

 Eu, Iehova, sunt Dumnezeul tau, Cel care te nvat a ce-ti este de folos, Cel care te calauzeste pe calea pe care trebuie sa umbli. O, de-ai lua aminte la poruncile mele! Atunci pacea ta ar fi ca un rau si dreptatea ta ca valurile marii!
(Isaia 48:17, 18)

Sa ilustram: Cand cumperi un echipament nou, cum ar fi un aparat de fotografiat sau un calcula tor, te astep ti sa primesti un manual cu instruc tiuni, care te va ajuta sa dai o utilizare cat mai bu na noii tale achizi tii si sa te bucuri de ea cat mai mult. Biblia poate fi asemanata cu un astfel de manual. Ea este o carte pe care Dumnezeu, n calitate de fabricant, a pus-o la dispozi tia utiliza torilor, adica a noastra. Acest manual arata cu ce scop a fost proiectat produsul, adica via ta noas tra, si cum ar trebui folosit pentru a ob tine rezul tate cat mai bune. Ca orice manual cu instruc tiuni clare, Biblia si avertizeaza cititorii cu privire la practicile care sunt daunatoare. Sfaturile oferite de oameni ar putea parea atragatoare sau chiar practice. Insa nu este logic sa credem ca vom ob tine cele mai bune rezultate si vom evita problemele numai daca urmam instruc tiunile Fabricantului? Desi ne ofera ndrumari si instruc tiuni, Iehova Dumnezeu nu ne obliga sa le respectam. Dimpo triva, ntrucat ne iubeste si vrea sa ne ajute, el ne adreseaza cu multa afec tiune ndemnul: Eu, Ie hova, sunt Dumnezeul tau, Cel care te nva ta ce- ti este de folos, Cel care te calauzeste pe calea pe care trebuie sa umbli. O, de-ai lua aminte la po runcile mele! Atunci pacea ta ar fi ca un rau si dreptatea ta ca valurile marii! (Isaia 48:17, 18). Daca tinem cont de ndrumarile lui Dumnezeu, vom avea o via ta plina de satisfac tii. Cu alte cu vinte, fara Dumnezeu nu putem fi ferici ti.

Avem nevoie de
Unii cred ca n-au nevoie de Dumnezeu deoare ce ntamplarile triste din via ta lor nu sunt compa tibile cu credin ta ntr-un Dumnezeu iubitor. De exemplu, ei se ntreaba de ce sufera oamenii buni, de ce se nasc copii cu malforma tii sau de ce este via ta atat de nedreapta. Aceste ntrebari sunt cat se poate de pertinente, iar gasirea unor raspun suri demne de ncredere poate avea un impact profund asupra vie tii noastre. Totusi, n loc sa ne grabim sa-l nvinuim pe Dumnezeu, ar fi mai bi ne sa vedem ce spune Cuvantul sau cu privire la acest subiect. In Geneza, capitolul 3, gasim cuvintele lui Sa tan, care i-a convins pe primii oameni sa ncalce porunca lui Iehova Dumnezeu de a nu manca din pomul cunoasterii binelui si raului. Folosindu-se de un sarpe, Satan i-a spus Evei: In mod sigur nu ve ti muri. Caci Dumnezeu stie ca n ziua n care ve ti manca din el vi se vor deschide ochii si ve ti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele si raul (Geneza 2:16, 17; 3:4, 5). Prin aceste cuvinte, Satan a insinuat nu numai ca Dumnezeu este mincinos, dar si ca modul sau de a guverna este nedrept. Diavolul a sus tinut ca era n folosul oamenilor sa asculte de el. Cum puteau fi rezolvate aceste controverse? Iehova a con siderat ca era bine sa lase evenimentele sa-si ur meze cursul, pentru ca toate creaturile sa-si dea seama daca acuza tiile aduse la adresa lui sunt adevarate sau false. De fapt, Dumnezeu le-a dat
1 DECEMBRIE 2013

solutii la problemele vietii

posibilitatea lui Satan i celor ce au trecut de partea lui s demonstreze c oamenii pot fi fericii fr ndrumarea lui Dumnezeu. Care crezi c este rspunsul la afirmaiile lui Satan? Se pot guverna oamenii i pot fi fericii fr Dumnezeu? Suferinele, nedreptile, bolile i moartea, precum i criminalitatea, degradarea moral, rzboaiele, genocidurile i alte atrociti care s-au abtut asupra omenirii de-a lungul se colelor sunt dovezi clare c ncercrile omului de a se guverna au euat n mod lamentabil. Biblia ndreapt atenia spre principala cauz a strii de plorabile n care ne aflm: Un om stpnete peste alt om spre paguba lui (Eclesiastul 8:9). Prin urmare, Dumnezeu nu se face vinovat de suferina oamenilor. n lumina acestei explicaii, este limpede c tre buie s ne ndreptm spre Dumnezeu nu numai pentru a gsi rspuns la ntrebrile tulburtoare care ne frmnt, ci i pentru a afla ce va face Dumnezeu ca s soluioneze problemele omenirii.

n Biblie gsim ndrumarea i ajutorul de care avem nevoie

Avem nevoie de

ajutorul lui Dumnezeu

Oamenii au dorit dintotdeauna s scape de boli, btrnee i moarte. De aceea, au sacrificat timp, energie i bani pentru a atinge acest ideal, ns fr niciun rezultat. Unii au sperat s gseasc legendarul elixir al tinereii, fntna vieii sau alte lucruri asemntoare. Dar toate aceste visuri s-au dovedit a fi doar iluzii. Dumnezeu vrea ca oamenii s fie fericii i s se bucure de via. Acesta a fost scopul su originar, la care nu a renunat (Geneza 1:27, 28; Isaia 45:18). El ne-a dat asigurarea c ceea ce i propune va realiza negreit (Isaia 55:10, 11). Biblia vorbete despre promisiunea lui Dumnezeu de a restabili condiiile paradiziace care au existat pe pmnt cnd i-a creat pe primii oameni. n ultima carte a Bibliei, gsim urmtoarele cuvinte: El [Iehova Dumnezeu] va terge orice lacrim din ochii lor i moartea nu va mai fi. Nici jale, nici

strigt, nici durere nu vor mai fi. Lucrurile de odinioar au trecut (Revelaia 21:4). Cum va restabili Dumnezeu aceste condiii minunate i cum ne vom putea bucura de ele? Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, i-a nvat continuatorii s se roage pentru nfptuirea voinei lui Dumnezeu. Muli oameni cunosc rugciunea Tatl nostru. Ea sun astfel: Tatl nos tru care eti n ceruri! Sfineasc-se Numele Tu; vie mpria Ta; fac-se voia Ta, precum n cer aa i pe pmnt (Matei 6:9, 10, Cornilescu, 1996). Aceast mprie, sau regat, este mijlocul prin care Iehova Dumnezeu va nltura consecinele dezastruoase ale guvernrii umane i va aduce o lume nou, n care va domni dreptatea (Daniel 2:44; 2 Petru 3:13). Ce trebuie s facem pentru a ne bucura de promisiunea lui Dumnezeu?
1 Pentru mai multe informaii cu privire la modul n care acest regat se va ngriji ca voina lui Dumnezeu s se fac pe pmnt, vezi capitolul 8 al crii Ce ne nva n realitate Biblia?, publicat de Martorii lui Iehova. Aceast carte este disponibil i online, putnd fi descrcat de pe site-ul www.jw.org.

TURNUL DE VEGHE

 Isus Cristos a aratat ca din partea noastra se cere un lucru simplu: Aceasta nseamna via ta vesnic a: sa asimileze cunostin ta despre tine, sin gurul Dumnezeu adevarat, si despre cel pe care l-ai trimis tu, Isus Cristos (Ioan 17:3). Intr-adevar, cu ajutorul lui Dumnezeu putem ob tine via ta fara sfarsit n lumea noua. Aceasta perspectiva ne n tareste convingerea ca avem cu adevarat nevoie de Dumnezeu.

Cu doua mii de ani n urma, la Areopag, sau Colina lui Marte, apostolul Pavel le-a spus despre Dumnezeu atenienilor liber-cugetatori: El nsusi da tuturor via ta, suflare si toate lucrurile. Fiindca prin el avem via ta, ne misc am si existam, asa cum au zis unii poe ti de-ai vostri: Caci si noi suntem urmasii sai (Faptele 17:25, 28).

sa-l cautam pe Dumnezeu

Acum este momentul

Ceea ce le-a spus Pavel atenienilor este valabil si astazi. De la Creatorul nostru primim aerul pe care l respiram, hrana pe care o mancam si apa pe care o bem. Nu putem trai fara lucrurile bune pe care ni le da Dumnezeu. Dar de ce continua Dumnezeu sa le dea cele necesare tuturor oame nilor, chiar daca unii nu se gandesc deloc la el? Pa vel a raspuns astfel la aceasta ntrebare: Pentru ca ei sa-l caute pe Dumnezeu, chiar daca ar trebui sa bajbaie dupa el si sa-l gaseasca, desi nu este departe de niciunul dintre noi (Faptele 17:27). Ti-ar placea sa-l cunosti mai bine pe Dumne zeu, adica sa nve ti mai multe lucruri despre sco purile sale si despre sfaturile pe care ni le da ca sa fim ferici ti atat n prezent, cat si n viitor? Daca da, te ndemnam sa iei legatura cu persoana care ti-a adus aceasta revista sau cu editorii ei. Aces tia vor fi bucurosi sa- ti ofere sprijinul de care ai nevoie.

Dumnezeu vrea ca oamenii sa fie ferici ti atat n prezent, cat si n viitor

1 DECEMBRIE 2013

RELATARE AUTOBIOGRAFIC

Mi-am dedicat viaa serviciului adus lui Iehova

RELATARE DE BILL WALDEN

Dup ce am absolvit liceul, n ianuarie 1937, m-am nscris la Universitatea de Stat din Iowa. Locuiam n Vestul Mijlociu al Statelor Unite. Cea mai mare parte a timpului mi-o petreceam la facultate i De muncind pentru a-mi plti studiile. aceea, nu prea aveam timp pentru alte activiti. nc din adolescen am fost pasionat de studierea cldirilor nalte i a podurilor suspendate.
La nceputul anului 1942, la puin timp dup intra rea Statelor Unite n al Doilea Rzboi Mondial, eram n anul V de facultate. Dup cteva luni urma s-mi iau licena n inginerie arhitectural. Stteam n camer cu doi colegi. Unul dintre ei mi-a spus s vorbesc i eu cu persoana care i vizita pe bieii de la parter. Aa l-am cunoscut pe John Brehmer, care era Martor al lui Iehova. Am fost uimit s vd cu ct uurin gsea rspuns n Biblie aproape la orice ntrebare. Impresionat de acest lucru, am nceput s studiez n mod regulat Biblia cu Johnny. Mai trziu am mers cu el n lucrarea de predicare ori de cte ori puteam. Otto, tatl lui John, devenise Martor cnd era preedintele unei bnci din Walnut, Iowa. El a re nunat la aceast funcie i a intrat n serviciul cu timp integral. Datorit exemplului su extraordinar i al familiei sale am luat o decizie care a schimbat radical cursul vieii mele.
IAU O DECIZIE ntr-o zi, decanul facultii mi-a spus c aveam note tot mai slabe i c nu puteam absolvi faculta-

tea n baza notelor bune pe care le obinusem n anii precedeni. mi amintesc c m-am rugat fier binte lui Iehova Dumnezeu pentru ndrumare. La puin timp dup aceea am fost chemat de profesorul de inginerie. Mi-a spus c primise o telegram n care i se cerea s recomande un student pentru un post de inginer. Fr s m ntrebe, el rspunsese c acceptam postul. I-am mulumit profesorului, dar i-am explicat c eram hotrt s-mi dedic viaa serviciului adus lui Iehova. n 17 iunie 1942 m-am botezat i, nu dup mult timp, am fost numit pionier, adic Martor al lui Iehova care dedic multe ore n lucrarea de predicare. Mai trziu, n acelai an, am primit ordin de ncorporare. M-am prezentat la centrul de recrutare i am explicat c, din motive de contiin, nu puteam s iau parte la rzboi. Am obinut o depozi ie din partea profesorilor de la facultate, n care au menionat c sunt o persoan de un in ncredere i giner structuralist de excepie. n pofida acestei depoziii am fost amendat cu 10000 $ americani i condamnat la cinci ani de nchisoare la Penitenciarul din Leavenworth (Kansas).

TURNUL DE VEGHE

 VIATA LA INCHISOARE Peste 230 de Martori tineri fusesera condamna ti si trimisi sa munceasca la ferma Penitenciarului Fe deral din Leavenworth. Aici, de tinu tii faceau diver se munci sub supravegherea catorva gardieni. Unii dintre ei stiau ca ne aflam acolo pentru ca refuza seram sa luam parte la razboi si ne respectau convingerile. Ca tiva gardieni ne-au ajutat sa ne tinem ntruni rile biblice si sa introducem n nchisoare literatu ra biblica. Comandantul nchisorii chiar s-a abonat la revista Mangaiere (astazi, Treziti-va!). ELIBERAREA DIN INCHISOARE SI SERVICIUL DE MISIONAR La 16 februarie 1946, dupa ce am ispasit trei din cei cinci ani de nchisoare, am fost eliberat. Raz boiul se terminase cu doar cateva luni mai nainte. Imediat dupa aceea mi-am reluat activitatea de pi onier. Am fost repartizat chiar n orasul Leaven worth. M-a nspaimantat gandul ca trebuia sa ma ntorc n acel oras, multe deoarece localnicii aveau prejudeca ti fa ta de Martorii lui Iehova. In plus, era greu sa gasesc un loc de munca pentru a ma ntre tine, dar, si mai greu, sa-mi gasesc o locuin ta. Odata, am batut la poarta unui gardian de la pe nitenciarul n care fusesem nchis. Acesta a strigat: Pleaca de pe proprietatea mea!. Cand am vazut ca avea n mana o bata de baseball, am facut ime diat stanga mprejur. La o alta casa, o femeie mi-a spus: Asteapt a pu tin, te rog, apoi a nchis usa. Pe

neasteptate s-a deschis o fereastra de la etaj si am fost udat din cap p an a-n picioare cu ap a murdar a. In pofida acestor incidente, pionieratul mi-a adus si binecuvantari. Mai tarziu am aflat ca unii dintre cei care primisera literatura biblica de la mine au devenit Martori. In 1943 s-a nfiin tat o scoal a pentru misionari n nordul orasului New York. Am fost invitat sa par ticip, iar n 8 februarie 1948 am absolvit cea de-a zecea clasa. Aceasta scoal a a fost numita mai tar ziu Scoala Biblica Galaad a Societa tii Watchtower. Dupa absolvire am fost repartizat n Coasta de Aur, n prezent Ghana.

Cu un oficial din Coasta de Aur, n prezent, Ghana

Penitenciarul Leavenworth (SUA) n prezent. Aici au fost nchisi aproximativ 230 de Martori ai lui Iehova

La sosirea n Coasta de Aur am primit misiunea de a le predica oficialilor guvernamentali si europeni lor. Sfarsiturile de saptamana le petreceam cu o con grega tie a Martorilor lui Iehova si participam la lu crarea din casa n casa. De asemenea, mergeam n teritorii izolate unde existau pu tini Martori si i n va tam sa predice. Am slujit si ca supraveghetor iti nerant n Coasta de Fildes, n prezent, Cote dIvoire. Cat timp am slujit n acele zone, am ncercat sa ma adaptez la modul de via ta al localnicilor. Dor meam ntr-o coliba de pamant, mancam cu mana
1 DECEMBRIE 2013

 i mi fceam nevoile sub cerul liber, ca israeliii n pustiu (Deuteronomul 23:1214). De aceea, localnicii i-au fcut o impresie bun despre mine i despre ceilali misionari. Soiile unor oficiali locali au nceput s studieze Biblia cu noi. Astfel, cnd mpotrivitorii ne-au creat probleme, obinnd un ordin de retragere a vizelor, soiile acestor oficiali au fcut presiuni asupra soilor lor, iar decizia a fost anulat. n cele din urm m-am mbolnvit de malarie, la fel ca muli misionari din Africa. Aveam frisoane i deliram din cauza febrei. Uneori mi ineam brbia cu mna ca s nu mai tremure. Totui, lucrarea de predicare mi-a adus n continuare bucurie i satisfacii. n primii patru ani petrecui n Africa am cores pondat cu Eva Hallquist, pe care o cunoscusem nainte de a pleca din Statele Unite. Am aflat c absolvise a 21-a clas a colii Galaad i c festivitatea de absolvire urma s aib loc n 19 iulie 1953, la congresul internaional al Martorilor lui Iehova inut pe Yankee Stadium. Am aranjat cu cpitanul unui vapor s lucrez pe vasul lui n schimbul unui drum pn n Statele Unite. Dup o cltorie de 22 de zile, n care au fost i furtuni violente, am ajuns n Statele Unite. Am luat legtura cu Eva i am aranjat s ne ntlnim la sediul mondial al Martorilor lui Iehova de la Brook lyn. Am urcat pe o teras, de unde se vedea ntrea ga panoram a portului New York i orizontul. n acest cadru superb am cerut-o pe Eva n cstorie.
Cu Betty

Mai trziu, ea a venit n Coasta de Aur, unde am slujit mpreun.

M ACHIT DE RESPONSABILITILE FAMILIALE

Dup ce am slujit civa ani n Africa, am primit pe neateptate o scrisoare de la mama, n care mi spunea c tata fusese diagnosticat cu cancer. m preun cu Eva am solicitat o nvoire i ne-am ntors n Statele Unite. Sntatea tatlui meu s-a deteriorat rapid, iar dup puin timp a murit. Ne-am ntors n Ghana, unde am mai slujit aproape patru ani. Apoi am aflat c mama era foarte bol nav. Nite prieteni ne-au sugerat s ne ntoarcem acas pentru a o ngriji. A fost cea mai grea decizie din viaa noastr. Dup 15 ani de misionariat, din tre care 11 petrecui alturi de soia mea, m-am n tors mpreun cu Eva n Statele Unite. Am ngrijit-o pe mama, iar cnd era posibil, o luam cu noi la ntruniri. A murit n 17 ianuarie 1976, la vrsta de 86 de ani. Nou ani mai trziu am primit o lovitur i mai grea. Eva a fost diagnosticat cu cancer. Dei am fcut tot ce s-a putut, Eva s-a stins din via n 4 iunie 1985, la vrsta de 70 de ani. ALTE SCHIMBRI NTR-O CARIER PLIN DE BUCURII n 1988 am fost invitat la dedicarea noilor cldiri ale Filialei din Ghana. A fost un eveniment memo rabil. Cu aproximativ 40 de ani n urm, cnd am sosit n Ghana dup ce am absolvit coala Galaad, n aceast ar erau doar cteva sute de Martori. n 1988 erau peste 34000, iar acum sunt aproximativ 114000. n 6 august 1990, la doi ani dup ce am vizitat Ghana, m-am cstorit cu Betty Miller, prietena cea mai bun a Evei. Amndoi continum s-i slujim lui Iehova. Ateptm cu nerbdare s-i revedem pe bunicii i pe prinii notri, precum i pe Eva la nvierea care va avea loc n Paradisul pmntesc (Faptele 24:15). Mi se umplu ochii de lacrimi cnd m gndesc c Iehova m-a folosit peste 70 de ani n serviciul su. i mulumesc nencetat c m-a cluzit n cariera mea de slujitor cu timp integral. Dei am peste 90 de ani, Iehova, cel mai mare inginer din univers, continu s-mi dea trie i curaj ca s-i slujesc.

10

TURNUL DE VEGHE

APROPIAI-V DE DUMNEZEU

Iat! Eu fac toate lucrurile noi!

Doreti ca tu i familia ta s v bucurai de sntate i de o via lung? Tnjeti s trieti ntr-o lume n care durerea, suferina i moartea vor aparine trecutului? O lume nou i dreapt nu este rodul imaginaiei. Dimpotriv, ea va deveni n curnd realitate, ntruct acesta este scopul lui Iehova Dumnezeu. S observm cum este descris mplinirea acestei promisiuni n Revelaia 21:35. (Citete.) [Dumnezeu] va terge orice lacrim din ochii lor. (Revelaia 21:4) Ce fel de lacrimi va terge Dumnezeu? Desigur, nu lacrimile de bucurie i nici lacrimile care ne protejeaz ochii. Promisiunea lui Dumnezeu se refer la acele lacrimi provocate de suferin i durere. Dumnezeu va ndeprta defini tiv suferinele i necazurile din cauza crora, n prezent, oamenii vars multe lacrimi. Moartea nu va mai fi. (Revelaia 21:4) Cele mai multe lacrimi de durere au fost vrsate din ca uza celui mai nemilos duman, moartea. Iehova i va elibera pe oamenii asculttori din laul morii. Cum va face el lucrul acesta? nlturnd adevrata cauz a morii: pcatul motenit de la Adam (Romani 5:12). Iehova i va aduce pe oamenii asculttori la perfeciune pe baza jertfei de rscumprare a lui Isus. Apoi, ultimul duman, moartea, va fi redus la nimic (1 Corinteni 15:26). Oamenii fideli vor putea tri pentru totdeauna i se vor bucura de o sntate perfect, aa cum a vrut Dumnezeu de la nceput. Nici durere nu va mai fi. (Revelaia 21:4) Ce fel de durere nu va mai fi? Durerea fizic i emoional cauzat de pcat i imperfeciune, care a dis trus viaa a milioane de oameni.
1 Pentru mai multe informaii despre jertfa de rscumprare a lui Cristos, vezi capitolul 5 al crii Ce ne nva n realitate Biblia?, publicat de Martorii lui Iehova.

O via fr moarte, lacrimi i durere va deveni n curnd realitate. Dar unde?, te-ai putea ntre ba. Se refer promisiunea lui Dumnezeu la viaa n cer? Nicidecum! Ea ncepe cu expresia cortul lui Dumnezeu este cu oamenii, iar oamenii triesc pe pmnt (Revelaia 21:3). Totodat, aceast pro misiune vorbete despre o lume n care moartea nu va mai fi, adic o lume din care va fi nlturat moartea. n cer nu a existat niciodat moarte, ns pe pmnt exist de mult timp. Este limpede, aadar, c promisiunea lui Dumnezeu referitoare la o via mai bun se va realiza pe pmnt.

Dumnezeu va seca rurile de lacrimi provocate de suferin i durere.

Iehova vrea s credem c promisiunea lui de spre o lume nou i dreapt se va mplini. Dup ce descrie binecuvntrile pe care le va aduce asupra omenirii, el d asigurarea: Iat! Eu fac toate lucrurile noi!. Apoi adaug: Aceste cuvinte sunt demne de ncredere i adevrate! (Revelaia 21:5). Te ndemnm s afli ce trebuie s faci pentru ca tu i familia ta s v numrai printre cei ce vor vedea mplinirea acestei promisiuni extraordinare.

SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI N DECEMBRIE: 1 Petru 1Revelaia 22

Din munti

vei extrage arama

In timp ce explorau defileurile si Iudeii, cativa grotele din Desertul arheologi au ajuns la o pester a situat a n partea de sus a unei stanci abrupte. Aveau ei sa descopere obiecte antice valoroase sau manuscrise asemanatoare Sulurilor de la Marea Moarta? Spre mare lor surprindere, arheologii au gasit o adevarata co moara, numita ulterior tezaurul de la Nahal Mishmar.

Fotografie: 5 Israel Museum, Jerusalem; prin amabilitatea Israel Antiquities Authority

SCUNSA ntr-o crapatura si a ntr-o nfasurat rogojina de trestie, aceasta colec tie, descope rita n martie 1961, era alcatuita din peste 400 de obiecte, majoritatea din cupru. Printre ele se aflau coroane, sceptre, unelte, buzdugane si alte arme. Pentru cititorii Bibliei, aceasta descoperire este de mare interes, deoarece confirma cuvintele din Ge neza 4:22, unde se spune ca Tubal-Cain era fau ritorul a tot felul de unelte de arama si de fier. Originea acestui tezaur a ramas necunoscuta. Totusi, descoperirea lui dovedeste ca extragerea cuprului, sau aramei, topirea si turnarea acestuia erau cunoscute n regiunile biblice nca din cele mai vechi timpuri.

TOPITORII DE CUPRU IN TARA PROMISA Cand israeli tii erau pe punctul de a intra n Tara Promisa, Moise a spus poporului: [Din] mun ti vei extrage arama (Deuteronomul 8:79). Arheologii au descoperit n Israel si n Iordania cateva mine antice si topitorii, cum ar fi cele de la Feinan, Timna si Khirbat en-Nahas. Ce au scos la iveala aceste locuri?

Peisajul din Feinan si din Timna este presarat cu numeroase pu turi de mina goale, din care minerii au extras cupru de-a lungul a cel pu tin 2 000 de ani. Chiar si n zilele noastre, vizitatorii pot gasi buca ti de roca ce con tin cupru, vizibil sub forma unor pete verzui. Extragerea cuprului din filoanele de la suprafa ta era o munca istovitoa re. Minerii din vechime spargeau stanca folosind unelte de piatra. Cand resursele de la suprafa ta se epuizau, ei forau pu turi cu ajutorul unor unelte metalice si sapau galerii adanci si tuneluri. In car tea biblica Iov gasim o descriere a procesului de extrac tie a zacamintelor de cupru (Iov 28:211). In perioada cuprinsa ntre secolul al III-lea si secolul al V-lea e.n., romanii i condamnau pe cei mai rai criminali si pe al ti infractori la munca silnica n minele de cupru de la Feinan. Mormanele de zgura din Khirbat en-Nahas (nu me care nseamna ruine de cupru) sugereaza ca n acest loc existau topitorii de cupru industriale. Specialistii cred ca minereul adus aici era extras din minele aflate n apropiere, cum ar fi cele de la Feinan si Timna. La separarea cuprului de mine-

12

TURNUL DE VEGHE

reu se foloseau conducte de aer i foale cu pedal care menineau focul de mangal la o temperatur de aproximativ 1200C pe parcursul a opt pn la zece ore. De obicei, din 5 kilograme de minereu se obinea un lingou de cupru de 1 kilogram, din care se confecionau apoi diverse obiecte.
NTREBUINAREA CUPRULUI N ISRAELUL ANTIC

La muntele Sinai, Iehova Dumnezeu a dat instruciuni clare ca acest metal strlucitor s fie folosit la construirea tabernacolului, iar mai trziu a templului din Ierusalim, care a fost construit dup acelai model (Exodul, capitolul 27). Dup ct se pare, israeliii deineau cunotine de prelucra re a metalelor nainte de a merge n Egipt sau este posibil s le fi dobndit n timpul ederii lor aco lo. Cnd s-au aflat n pustiu, ei au fcut statuia tur nat a unui viel. n plus, ei au tiut s confec ioneze numeroasele ustensile de aram, folosite n cadrul serviciului de la tabernacol, cum ar fi marele bazin, oalele, tigile, fraele i furculiele (Exodul 32:4). Mai trziu, n timpul peregrinrii prin deert, probabil cnd se aflau n apropiere de Punon (n prezent, Feinan), o zon bogat n zcminte de cupru, israeliii s-au plns din cauza manei i a lipsei de ap. Drept pedeaps, Iehova a trimis erpi veninoi, care au ucis muli oameni. Dup ce israeliii s-au cit, Moise a mijlocit n folosul poporului, iar Iehova i-a poruncit s fac un arpe de aram i s-l pun pe un stlp. Relatarea spune: Dac un arpe muca un om, iar acesta pri vea la arpele de aram, rmnea n via (Nume rele 21:410; 33:43).
CUPRUL N TIMPUL LUI SOLOMON

Multe pri ale templului din Ierusalim au fost construite din aram

Regele Solomon a folosit foarte mult cupru la construirea templului din Ierusalim. O mare par te provenea de la tatl su, David, care l obinu se n urma cuceririi unor teritorii din Siria (1 Cro nici 18:68). Marea turnat n cupru, un bazin uria folosit de preoi pentru a se spla, avea o capacitate de 66000 de litri i cntrea, dup ct se pare, n jur de 30 de tone (1 Regi 7:2326, 4446). La intrarea templului se aflau dou coloane uria-

e de cupru. Fiecare coloan avea o nlime de 8 metri, iar n partea de sus avea un capitel de 2,2 metri. Coloanele erau goale n interior, diametrul lor fiind de 1,7 metri, iar grosimea pereilor era de 7,5 centimetri (1 Regi 7:15, 16; 2 Cronici 4:17). Suntem uluii cnd ne gndim ct de mult cupru s-a folosit la confecionarea acestor obiecte! n timpurile biblice, cuprul avea multe ntrebu inri. De exemplu, n Biblie citim despre arme, obezi, instrumente muzicale i pori confecionate din cupru (1 Samuel 17:5, 6; 2 Regi 25:7; 1 Cronici 15:19; Psalmul 107:16). Isus a vorbit despre bani de aram, iar apostolul Pavel l-a amintit pe Alexandru, meterul armar (Matei 10:9; 2 Timotei 4:14). Arheologii i istoricii continu s caute rspuns la multe ntrebri referitoare la zcmintele de cupru din timpurile biblice, precum i la tezaurul de la Nahal Mishmar. Cu toate acestea, faptele con firm ceea ce se spune n relatrile biblice, i anume c ara pe care au motenit-o israeliii a fost ntr-adevr o ar bun, din ai crei muni aveau s extrag aram (Deuteronomul 8:79).
1 DECEMBRIE 2013

13

 INVATA TI-V A COPIII

Isus Cristos
PRUNC SAU REGE PUTERNIC?
In luna decembrie, pretutindeni pe glob se pot ve dea imagini cu pruncul Isus asezat ntr-o iesle, un loc n care se pune fan pentru animale. Dar cum ar trebui sa ni-l imaginam pe Isus, ca pe un copi las? 1 Sa analizam un episod din Biblie care ne va ajuta sa ntelegem cum ar trebui sa ni-l imagi nam pe Isus. Intr-o noapte, niste pastori se aflau n apropierea Betleemului. Pe neasteptate, un nger li s-a aratat pastorilor si le-a spus: Vi s-a nascut astazi un Salvator, care este Cristos Domnul. De asemenea, ngerul le-a zis ca l vor gasi pe Isus nfasat si culcat ntr-o ies le. Deodata, au aparut mai multi ngeri, care au nceput sa-l laude pe Dumnezeu. Ce ai simti daca ai auzi niste ngeri laudandu-l pe Dumnezeu? Pastorii s-au bucurat foarte mult si au zis: Sa mergem imediat la Betleem si sa ve dem ce s-a ntamplat acolo. Cand au ajuns, i-au gasit pe Maria, pe Iosif si pe prunc culcat n iesle. La scurt timp dupa aceea, si alti oameni au so sit la Betleem, unde erau Maria si Iosif. Cand au auzit lucrurile povestite de pastori, acestia au fost cuprinsi de uimire. Nu te bucuri ca ai aflat aces te lucruri despre Isus? Toti cei care l iubesc pe Dumnezeu se bucura. Dar sa vedem de ce naste rea lui Isus a adus atat de multa bucurie. Pentru a afla raspunsul, sa ne ntoarcem n trecut, pe timpul cand Maria nu era casatorita. Intr-o zi, un nger pe nume Gabriel a venit la Maria. Ingerul i-a promis ca va avea un copil ca re va fi mare si va fi numit Fiul Celui Preanalt. El va domni, a adaugat Gabriel, si regatul sau nu va avea sfarsit. Maria a vrut sa stie cum avea sa se ntample acest lucru, deoarece ea nu avusese relatii cu un
1 Linia marcheaza o pauza. Daca i citi ti acest articol unui copil, ndemna ti-l sa se exprime.

 barbat. Ingerul Gabriel i-a explicat: Puterea Celui Preanalt te va acoperi cu umbra sa . . . si cel ce se va naste va fi numit sfant, Fiul lui Dumnezeu. Faptul ca viata lui Isus, Fiul lui Dumnezeu, a fost transferata din cer n uterul Mariei a constituit, ntr-adevar, un miracol! Ai vazut imagini n care trei magi vin sa-l vada pe pruncul Isus? Aceste scene sunt des ntalni te n perioada Craciunului. Insa ele nu prezinta realitatea. Magii erau, de fapt, niste astrologi, ale caror practici erau condamnate de Dumnezeu. Sa vedem ce s-a ntamplat cand acestia au ajuns la Isus. Biblia spune: Cand au intrat n casa, l-au vazut pe copilas cu Maria, mama lui. Prin urmare, Isus nu mai era un prunc ntr-o iesle, ci un copil care locuia cu Iosif si cu Maria ntr-o casa. Dar cum l-au gasit astrologii pe Isus? Ei au fost condusi de o stea, dar nu la Betleem, ci la re gele Irod, la Ierusalim. Biblia spune ca Irod voia sa-l gaseasca pe Isus ca sa-l ucida. Gandeste-te: Cine crezi ca i-a ndrumat pe astrologi la Irod prin ceea ce parea a fi o stea? Nu adevaratul Dumnezeu, Iehova, ci dusmanul lui, Satan Diavolul! Satan vrea ca oamenii sa si-l imagineze pe Isus ca pe un prunc neajutorat. Dar sa ne amintim ca ngerul Gabriel i-a spus Mariei: El va domni . . . si regatul sau nu va avea sfarsit. In prezent, Isus domneste i va dis n cer ca Rege si n scurt timp truge pe toti lui Dumnezeu. In acest mod dusmanii trebuie sa ni-l imaginam pe Isus si sa le vorbim al tora despre ceea ce face el n prezent.

CITESTE IN BIBLIE

Luca 1:2635; 2:818 Matei 2:712; 1 Petru 5:8 Revelatia 19:1921; 1 Ioan 2:17
1 DECEMBRIE 2013

15

 RSPUNSURI LA NTREBRI BIBLICE

De ce va veni Cristos a doua oar?

n 33 e.n., nainte de a se urca la cer, Isus Cristos a promis c se va ntoarce. El s-a asemnat cu un om de neam ales care a plecat ntr-o ar ndepr tat i care s-a ntors dup mai mult timp cu pu tere regal. Isus se va ntoarce pentru ca omenirea s beneficieze de o guvernare bun. (Citii Luca 19:11, 12.) Cu ce corp se va ntoarce Cristos? El a nviat ca spirit (1 Petru 3:18). Apoi, Isus a urcat la cer i s-a aezat la dreapta lui Dumnezeu (Psalmul 110:1). Mai trziu, el a fost adus naintea lui Iehova Dumnezeu, Cel Btrn de Zile, care i-a dat autoritate s guverneze asupra omenirii. Aadar, Isus nu se va ntoarce ca om, ci ca Rege invizibil. (Citii Daniel 7:13, 14.)

Ce va face Isus cnd va veni?

Cnd va veni n mod invizibil mpreun cu ngerii si, Isus va judeca omenirea. El i va distruge pe oamenii ri, dar le va da via venic celor care l accept ca Rege. (Citii Matei 25:3133, 46.) Sub domnia lui Isus, pmntul va deveni un paradis. El va nvia morii, care se vor bucura de via n Paradis. (Citii Luca 23:42, 43.)
Sub domnia lui Isus, omenirea va beneficia de o guvernare bun

RSPUNSUL CITII ONLINE LA ALTE NTREBRI BIBLICE

CE NE INVAT A n realitate BIBLIA?

Pentru mai multe informaii, vezi paginile 7385 din aceast carte, publicat de Martorii lui Iehova. Cartea poate fi descrcat de pe site-ul www.jw.org

wp13 12/01-M 130830

n o

Putei descrca gratuit aceast revist, precum i ediii anterioare

Biblia disponibil online n aproximativ 50 de limbi

Accesai www.jw.org sau scanai acest cod