Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Pentru linistea si refacerea lor, in Delta Dunarii s-au creat rezervatii si zone de refugiu pentru numeroase specii.
Zona Tulcea Mahmudia o zona accesibila auto (pe soseaua Tulcea Dunavat), cu localitatile: Malcoci, Nufaru, Victoria, Baltenii de Sus, Bestepe, Mahmudia pe bratul Sfantu Gheorghe.
1.2.RELIEF
Relieful Deltei Dunarii este reprezentat printr-o succesiune de cmpii litorale continuate spre selful continental al Mrii Negre printr-un front litoral. n cadrul cmpiei litorale se disting dou forme de relief care dau nota specific : grindurile si cmpurile. Grindurile fluviale se nalta cu ncetul din depunerea n lungul bratelor deltei, putnd fi simple sau complexe. Se considera complexe, cele alcatuite din alaturarea si suprapunerea mai multora simple. Oricare le-ar fi structura, nsotesc felurite cursuri de apa, ale deltei. Dimensiunile lor sunt proportionale cu gradul de marime a cursurilor de apa care leau dat nas-tere, fie ele curgatoare, ncet curgatoare sau chiar cel putin temporare, aproape stationare. Materialele din care sunt alcatuite fiind aluviunile aduse de apele Dunarii, grindurile flu-viale sunt mai nalte n zona din amonte, unde n timpul viiturilor apele se ridica mai mult de-ct n zona dinspre mare. Asa fiind, ele contin, proportional cu volumul apelor nca needcan-tate, aluviuni mai numeroase. n sectorul vestic al bratelor deltei, aceste grinduri ajung la o naltime de aproape 4 m, scaznd treptat catre tarmul marii. Totodata se constata ca naltimea lor este cea mai mare lnga malul fluviului dect nspre depresiunile nconjuratoare, desupra carora n timpul revarsarilor, apele ajung din ce n ce mai limpezi, pe masura ce departarea fata de brat se mareste. Odata cu apropierea de mare se micsoreaza continuu si latimea grindurilor fluviale. n preajma punctelor de bifurcare ale deltei de la ceatalurile Chilia si Sulina, unde apele au deseori n timpul viiturilor 5 m deasupra etajului, latimea lor este de 2,5 km. n vecinatatea marii, aceste grinduri de-abia se vad din mijlocul apelor celor mai scazute ale fluviului. Nici diferenta dintre apele fluviale foarte mari si cele foarte mici nu are vreo nsemnatate n aceasta zona estetica, unde contactul dintre apele fluviale si cele marine este direct. Pe limita dintre ele prezinta importanta sensul de curgere si viteza apelor fluviale, nu nivelul lor, care ramne egal sau foarte apropiat cu cel al apelor marine. Grindurile maritime sunt creste nisipoase lungi (pn la 20 Km) formate prin acumularea nisipului pe linii de tarm active. Uneori numite grinduri fluvio-maritime, ntrun mod mai evi-dent dect cele fluviale, se impart n doua tipuri: simple si complexe. Cele simple sunt consti-tuite de cordoanele litorale, numite prenisipuri. Se gasesc n zona dinspre mare a deltei si n zona grupei de lacuri Razelm-Sinoe. Ele fiind rezultatul unei acumulari mai mult marine dect fluviale n lungul tarmului marii, au o dispozitie transversala pe directia bratelor principale de varsare n mare ale Dunarii.
10
1.3.CLIMA
Delta Dunarii se ncadreaza n spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte ntinse, acoperite n diferite grade cu vegetatie, ntrerupte de insulele nisipoase ale cmpurile marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice. Aceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si de circulatia generala a atmosferei rezultnd un mozaic de microclimate. Radiatia totala variaza ntre un minim de 3,5 Kcal/cmp nregistrat n lunile de iarna si un maxim de 17 Kcl./cmp, in luna iulie. In functie de intesitatea activitatii centrilor barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme : zile de iarna blnde (cnd activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarna geroase, cu vnturi puternice (cnd actioneaza anticiclonii nord-atlantici), zile de vara calde si uscate (cnd actionaza anticiclonii tropicali atlantici), zile de vara ploioase (cnd interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei). Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore n anii cu nebulozitate redusa. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei. Mediile multianuale indica cresterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vrfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10,94 C, n delta fluviala (Gorgova), de 10,96 C, pe tarmul marii (Sulina), de 11,05 C, iar n largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C. Amplitudinile medii zilnice reflecta diferentele mari datorate naturii suprafetei active : la Gorgova variaza ntre un maxim de 9 C (n iulie) si un minim de 3,8 C (in decembrie), la Sulina ntre 2,8 C (n iulie) si 1,4 C (n noembrie), iar la statia Gloria ntre 2,3 C (n iulie) si 1 C (n decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului nregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul Romniei. Umezeala relativa a aerului variaza iarna ntre 88 - 84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si Sfntu Gheorghe, iar vara, ntre 69 - 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfntu Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. La intrarea n Delta Dunarii (Tulcea) se nregistreaza o cantitate medie multianula a precipitatiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. In cea ma mare parte a deltei cad ntre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm. Stratul de zapada este subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai n iernile mai aspre.Asemenea situatii s-au petrecut n anii 1928-1929, 1953-1954, 19411942, 1984-1985, cnd apele marii lnga tarm au nghetat timp de 45 - 60 zile. Vnturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerari de vnt nregistrndu-se iarna si n sezoanele de tranzitie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform n spatiul Deltei Dunarii. La intrarea n delta, la Tulcea, mediile pe 90 11
ani releva ca sunt 142 zile de vara si 60 zile de iarna, iar primaverile au Durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleasi medii multianuale indica 145 zile de vara si numai 15 zile de iarna, iar primaverile sunt mai lungi (122 zile) dect toamnele (83 zile).
12
Reteaua hidrografica a Deltei Dunarii este destul de complexa , prezentand un interes deosebit din punct de vedere geografic, economic, precum si turistic. Ea asigura alimentarea cu apa a lacurilor, precum si navigabilitatea. Aceasta retea hidrografica cuprinde: bratele Dunarii, lacurile, baltile, mlastinile, garlele, japsele, canalele, sahalele.
Bratele Dunarii, in numar de 4, dintre care numai Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe au guri de varsare in mare, cel de-al 4-lea, bratul Tulcea , fiind delimitat intre Chilia si Sfantu Gheorghe. Lacurile, acumulari permanente de apa, localizate in special intre bratele principale, cu margini invadate de stuf si papura . Baltile sunt acumulari temporare de apa, de mica adancime, putand disparea complet la secete mari, acoperite partial de stuf si papura. Mlastinile sunt balti colmatate complet, cu un sol imbibat de apa, cu vegetatie de stuf. Japsele sunt girle mai putin adinci, expuse secarii mai ales in timpul verii, cu vegetatie de balta in zonele mai adanci si pasune in cele mai ridicate. Garlele si sahalele sunt cai naturale, cel mai usor expuse colmatarii. Ele se infunda mai ales la capete, fapt ce a impus amenajarea lor totala sau partiala.
Primele lucrari de indiguire din Delta Dunarii au inceput in anii 1930, activitatea cea mai intensa de indiguire si desecare desfasurandu-se in perioada 1948 1980, cand au fost construite numeroase incinte pentru piscicultura, stuficultura, agricultura si silvicultura, impunandu-se realizarea unor canale de legatura. Astfel, reteaua de canale a devenit mult mai complexa, multe garle fiind secate, afectand biotopul. Modificari importante au suferit si bratele Sulina si Sfantu Gheorghe. Bratul Sulina ca urmare a actiunii de realizare a unei cai navigabile maritime, a fost scurtat si adancit in acelasi timp. Bratul Sfantu Gheorghe a fost supus taierii meandrelor principale intre Km 17 si 85, scurtandu-se cu 38km. In schimb, Bratul Chilia prin avansarea deltei secundare cu acelasi nume, a crescut in lungime.
1.4.UNITATI ADMINISTRATIVE
13
14