Sie sind auf Seite 1von 2

APLICAII ALE FOREI DE FRECARE

VULPE ALINA CLASA IX N Se consider un corp care alunec pe suprafaa altui corp. La contactul a celor dou corpuri apar ntotdeauna dou fore: -reaciunea normal -fora de frecare Cele dou suprafee aflate n contact prezint asperiti pe care corpul dac nu reuete s le sar va rmne n repaus.Astfel,alunecarea ntpin o for numit for de frecare care este tangent la suprafaa de contact i opus sensului de micare. Dac o main alunec pe osea apare fora de frecare care este proporional cu apsarea normal,mai exact cu rezultanta tuturor forelor care acioneaz pe direcia normal la direcia deplasrii i care depinde de natura suprafeelor cu care se afl n contact.

fig.2.22.fora de frecare Fora de frecare se ntlnete peste tot in natur i tehnic.Uneori, este util,iar alteori duntoare.Pentru ca oamenii i autovehiculele s se poat deplasa pe polei este nevoie s se presare pe osea nisip sau rumegu.Tot datorit forelor de frecare este posibil transmiterea micrii de rotaie prin curele de transmisie. Pe de alt parte,datorit frecrii se produce uzura pieselor mobile ale mainilor,prin tocirea sau topirea lor.n aceste situaii,se folosesc diferite ci de micorare a forde frecare.Una dintre ele este folosirea

lubrifianilor.Acetia micoreaz frecrile umplnd golurile de pe cele dou suprafee aflate n contact i astfel reduc asperitile. O alt cale este inlocuirea alunecrii cu rostogolirea.n acest scop,se folosesc rulmeni i roi.Studiile pentru micorarea frecrii au dus la realizarea de vehicule ce se mic pe pern de aer. Bibliografie:manualul de fizic de clasa a IX.