Sie sind auf Seite 1von 57

GHEORGHE BEZVICONI

NUC-BEI

- EDITIA II -

diii,$1NAu

Tipogtatia Uniunii Clericilor Ortodoc0 din Basaraidd

1 9 3 8

www.dacoromanica.ro

ANUL VI.

Or. 54-55.

MARTIE - APRILIE 1938.

DIN TRECUTUL NOSTRU

Editie istoricd dedicates memoriei mult regretatei Sofia Bezviconi

MA.NLIC-ISEI

de GHEORGHE BEZVICONI

1. PREFATA

Cea mai tipica figures a Armenilor din partile acestea

ale Europei, in trecut, este Manuc-Bei.

Despre acest Print al Armenilor f n Basarabia, ca si in

alte tari prin care el a trecut,

s'au pastrat multe legeude,

adevarul insa n'a fost inca cercetat de nimeni. Astfel, cu

mari dificultati, .zam reusit not primii sa reliefam cateva date

documentare despre personalitatea sa romantics, plina.' de

mister, ce va ramane vesnic printre umbrele cele mai ade-

menitoare ale trecutului nostru.

Corespondenta diplomaticil, care priveste razboiul Duna-

rean dintre anii 1806-1812, confine un material bogat despre

Manuc-Bei. La fel

pe eroul nostru, ambele izvoare istorice fiind publicate $i

memoriile contelui de Langeron amintesc

in volumele documentelor Colectiei Hurmuzaki.

Ziarele contemporane, precum

gi

cativa calatori ne lases

insemnari interesante, pe care le citam in text. Conte le de

Lagarde vorbeste despre Manuc-Bei in Voyage de Moscou

a Vienne" (Paris, 1824),

Kongresses" (Munchen, 1914),

in nemteste

far

Gemolde des Wiener

Stanislas Bellanger

in

Le Keroutza. Voyage en Moldo-Vlachie" (Paris, 1846)

repeta

eel dintai legendele care se gramadesc in jurul faimosului Print al Armenilor, nu de mult inca trecut din viata.

La 1852, Congregatia calugarilor mhitaristi din Viena

publics in armeneste prima Descriere a vietii lui Manuc-Bei

Mirzaean", datorita penei calugarului Congregatiei Hevond

www.dacoromanica.ro

2

Hovnanean. Descrierea a complectat-o cunoscutul Mser Mser-

eant, despre care se vorbeste mai jos, $i Ghevorg Ohluhean.

Folosind aceste scrieri, tipograful din Chisinau, Akim Popov,L

a lasat, inteun manuscris in limba ruses, o biografie a lui

Manuc-Bei, intituland-o : Descrierea $i vederile tdrgului Han-

cesti,

mocia printului I. Manuc-Bei" (1885). In Almanahul ar-

meano-bulgar pe anul 1926" (Sofia), editat de Daniel Razgrat-

lean, gasim deasemenea cateva spicuiri din opera lui Hov-

nanean $i Msereant : Siluete armenecti din vechime in Bul-

garia". Dar toate aceste lucrari abunda in greseli, nu sunt

intemeiate pe documente $i sunt cu totul incomplecte.

Precum se vede, $i nu odata, personalitatea romantics

a lui Manuc-Bei a atras asupra-$i atentia

interesul, dar

ceeace era $i natural pentru viata prea framantata a erou-

$i

lui nostru

foarte putini $i-au dat seam& de importanta

istorica a acestui colos al Orientului apropiat. Cu toate aces- tea umbra ilustrului Armean merits o consideratie mai mare

in acele state, unde s'a manifestat acest reorganizator al ora-

$elor Bulgariei, Dragoman $i Bei al Sublimei Porti,` Camara$,

Paharnic $i Bei in Moldo-Vlahia, salvator al Sarbilor $i al

Bucure$tilor, fauritor al tratatului de pace dela Bucuresti,

Print al

Armenilor la Congresul din Viena, Excelenta

$i

Cavaler in Rusia, onorat de Imparatul Alexandru I $i proec-

tele caruia puteau sa scoata din uitare pentru multe veacuri

coltisorul de pa.mant, nedreptatit de oameni, numit Basara- bia. Iata deci, in mod sumar, cine a fost Manuc-Bei, a cdrui

bogata biografie, prin desfa'.$urarea ei zbuciumata, intrece cu

mult chiar romantismul vietii unui conte de Bonneval.

Folosindu-ne de operele de mai sus, trebue sa subliniem,

1. Akim Popov, mesceanin" din Grigoriopol, s'a asezat si a ajuns

destul de influent printre Armenii din Chisins,'u. Era unul din primii

tipografi din localitate. Desi nu era un om cult, totusi stia sa serveasca

pe boierii bdstinasi, incat mai toate operele moldovenesti i se incre-

dintau lui pentru a ti tiparite. Pare a fi acela, care, la 1848, ceru Ru-

silor,sai se ingadue editarea gazetei Romaniii-.La 1850, deli cu multe

greseli, a sees edilia popular& a Codicelui de legi al lui Donici si Har-

menopol. Alcatuirele" lui I. Sarbu (1852), Cursul primitiv de limb&

romans" si Abecedd romans" de I. Doncev 11865), le-a editat dense- menea Popov. Bibliografie: a) Gh. Bezviconi. Armenii in Basarabia.

Din trecutul nostru", Nr. 3-4, Chisinau. 1934. b) St. Ciobanu. Cultura

romaneasca in Basarabia sub Rusi.Chisinitu. 1923. cl L. T. Boga. Lupta

peatru limbs romaneasca si 'dela unirii la Romani! din Basarabia dupit

1812. Chisindu. 1932.

www.dacoromanica.ro

_ 3

ca la alcatuirea schitei ce urmeaza, au contribuit foarte mult

trei izvoare de documente : a) Arhiva familiei Manuc-Bei din Hcincesti, b) Dosarul despre nobilimea studentului efectiv Gri-

gore I.

Decembrie 1896) din Arhivele Statului din Chisinau $i c) Arhi-

va d-lui Tigran Pruncu din Ctimpulungul-Moldovenesc. Starea

materiala; §imai alespreocuparea numai in treacat cu bio-

grafia lui Manuc-Bei, in lucrarea noastra despre Armeni

(1933), nu ne-a permis, in trecut, publicarea documentelor,

privitoare la viata sa, mai pe larg. Deaceea am folosit ar-

1933, luand insemnari numai asupra

hiva din Hance§ti, la

continutului unor acte de mare importanta;, ceeace este aproa-

Manuc-Bei (Nr. 433-3-1897, 76 file,

inceput la 20

pe ireparabil, deoarece astazi nu

ajuns aceste documente.

Iarna anului 1933, am vizitat la Flanceti pe urrna§ul

lui Manuc-Bei, spiritualul reprezentant al aristocratiei nor-

dice, Baronul Maurice F. Schilling, in Septembrie 1934 dece-

dat la Paris. Impreuna cu regretatul Baron, am cercetat scri-

sorile turce§ti, hrisoavele domneti si diferite copii franceze

de pe documente. Este o datorie sfanta sa aducem Baronu-

lui Schilling un omagiu de recun4Vzinta ca unui colaborator principal la alcatuirea biografiei lui Manuc-Bei.

stint

in mainile cui au

Venerabilul noctru prieten, notarul public din Campu-

Tigran Pruncu, ne-a pus la dispozi-

tie pretioasa arhiva a d-sale. I. P. S. Arhiepiscop Husic Zohra-

bean al Armenilor din Romania, P. C. Preot loanes Abra-

mean( din Hanceti, d-nii :

Magistrat Aurel Sava, valorosul

colectionar al documentelor basarabene, H. Dj. Siruni, direc-

torul revistei armene§ti Ani", de Longueville $i altii amintiti

lungul-Moldovenesc.

d-1

in text, ne-au pus la dispozitie diferite documente noui, ce

complecteaza. §i ele lipsurile primei noastre incercari de bio-

grafie a lui Manuc-Bei (Armenii in Basarabia. Din trecu- tul nostru", Nr. 3-4, Chiinau, Ianuarie 1934). Descrierea"

lui A. Popov am revazut-o la d-1 V. Adiasevici din Chiinati,

iar lucrarea lui Hovnanean ne-a procurat-o amabil d-1 Jean-

Emile Grecianu din Vienaprin p. c. parinte Akinean dela

Congregatia mhitar4tilor din Viena, §i d-I Em. Popescu, Con-

sul al Romaniei la RuFiuc. Pe ceilalti colaboratori ai now-

www.dacoromanica.ro

4

tri ii amintim in text, multumindu-le sincer pentru concur-

sul acordat.

Dupes aparitia lucrarii

noastre la

1934, un articol in

revista d-lui V. Mestugean: Ararat", §i o comunicare a d-lui

A. Sava, tinufa in Mai 1937 la Bucure$ti, au contribuit la

popularizarea cunostintelor despre Manuc-Bei. Intarzierea

se datoreste necesitalii unor carti, pe

acestei a doua editii

care le-am putut procura numai la venirea noastra.' la Bucu-

resti, in iarna anului 1937-1938.

I[. IN TURCIA.

Despre Manuc-Bei sau Manuc Mirzaean, in Turcia, ne

povesteste calugarul Hevond Hovnanean, iar in cele din urma

numele lui Manuc apare si in documentele contemporane.

Manuc Mirzaean era fiul lui Martiros Mirzaean, care

isi tragea origina din satul Karpi din regiunea Araratului.

Martiros nu era bogat : ultima avere si-o pierdu in urma ja-

fului banditilor persi. Colinda prin Armenia turceasca si

ruseasca, apoi plea inspre Balcani. La Burgas, Mirzaean

s'a insurat cu fiica

unui bogatas si s'a asezat la Rusciuc,

centrul comercial al Balcanilor.

Aci, ajuns negustor mare,

s'a insurat a doua oars cu Mamica, fiica unui alt bogatas,

Hanum-Oglu, cu care,

la

1769,

la Rusciuc, a avut un fiu

Manuc (Emanuel, Prune).

Panes la varsta de 12, ani Manuc a crescut in casa pa.-

rinteascd, invaltand la o

trimis la Iasi, la un negustor armean, ca sa invete limbile, ce

i-au folosit mult mai tarziu, si practica vietii. La 1785, a fost rechemat de tatal sau la Rusciuc, unde tanarul s'a in-

scoall din Rusciuc. Apoi, a fost

surat cu Mariam, fiica cunoscutului Avet (Avedis) $i, ramas

in curand orfan, a luat asupra-$i con ducerea intreprinderilor

parinte$ti. Vizita Constantinopolul si se imbogati $i mai mult.

Manuc Mirzaean se impunea nu numai prin bogatia sa,

dar si prin infatisare, minte $i suflet rar intalnit. malt, fru- mos, cu o frunte mare, ochi negri scanteetori, era energic,

ager, fin, amabil, dar si indraznet. Avea darul vorbirii si al

prevederii. Nefericirea ii venea numai dintr'o boala, de care

suferea sotia sa, dar deaceea Manuc se purta cu totii cu o

www.dacoromanica.ro

-5

bunatate si mai mare, ajuta pe toti nevoiasii, descurca pe toti

din nenorocire $i, inainte de toate, se ruga lui Dumnezeu.

Slava numelui lui Manuc se raspandea departe de orasul

sAu natal.

Mai cu seams pe timpul guvernatorului Tersenicli-Oglu,

Manuc Mirzaean a ajuns vestit in Rusciuc prin bogalia sa.

Nicaeri, ca in Turcia, oamenii nu se ridicau cu atata usu-

rinta din popor. Tersenicli-Oglu Inca nu de mult era saca-

giu, insg, pus in fruntea unei bande, el a uzurpat puterea

7

` 44') 3 ' e ' ' q 4;;;;,. !.k,A 4 4 n 10* .91,
`
44')
3
'
e
'
'
q
4;;;;,.
!.k,A
4
4
n
10*
.91,
.
rt.
-
LiAlfacoil, ,
',tail,
in
in=cnnicanisseun

Manuc -Bei.

Rusciucului. Sultanul nu putea sal stapaneasca.' tocmai din

Constantinopol intregul imperiu, incest la marginele tarii me-

reu rasareau oameni ca Tersenicli-Oglu, aianiicari peste

catva timp erau recunoscuti de stapanire ca guvernatori ai

unor provincii. Din contemporani mai amintim pe aianul Kirjali, 1 Pasvan Oglu din Vidin, Pehlivan-Papa, Vizirul

Mustafa-Bairactar, Ismail-Bei, Cara-Feis-Papa, distrugatorul

eteristilor, Ali-Pasa din lanina si AIahomet-Ali al Egiptului.

Un asemenea aian, Inca nerecunoscut de Sultan, era

1. Numele situ 1-au insusit si mercenarii din bandele lui, printre

earl hotul descris de poetul rus Punkin si scriitorul C. Negruzzi.

www.dacoromanica.ro

6

Tersenicli-Oglu din Rusciuc, sta'pan pe viata si moarte al

cetatenilor, inconjurat de banda lui si care nu se gandea de-

cat la prada". Era un om simplu, care ascundea pe prietenii

sai de raspundere, incat acestia cumparau" dela negustori

orice le plIcea lor, fara sal mai plateasca. Cautau numai im-

bogatire, Incest Rusciucul saracea, iar conflictul intre .guver-

nator"

si

averea lui Manuc devenea inevitabil.

De teama lui Tersenicli-Oglu, prietenii it sfatuiau pe

Manuc sa fuga

si-1

deplangeau dinainte. Afland insa ca Ter-

senicli-Oglu avea nevoe de bani, Manuc s'a prezentat per-

sonal la el si i-a oferit o suma mare, care intrecea astepta-

rile cele mai lacome ale aianului. Mirzaean s'a angajat si pe

viitor sa sprijine pe guvernator, punandu-i o singura condi-

tie, de altfel acceptaa, de-a nu se imprumuta deck la el.

Astfel negustorimea Rusciucului a ramas inteo prosperare

linistita si

Manuc n'a pierdut insa. nimic. Tersenicli-Oglu a fost

numai ruina lui Manuc era asteptata de adversari.

recunoscut de Sultan ca NO. de Rusciuc, iar Mirzaean

a obtinut inapoi datoriile, precum

si titlul de prim negustor" §i vistier al regiunii. La 1802 el

a obtinut rangul de Seirdar, la 1803

sfetnicul sail principal

Paharnic.' Afectiunea

Pasei mereu crestea, incest Manuc nu mai iesea din frate" si

fiu" al sail si nici o intreprindere nu era pornita fara sfa-

tul sau in prealabil.

replica intot-

Trebue sä. aflam ce-o se zica." Manuc"

deauna Pasa.

Dupes sfatul lui Manuc s'a oranduit administratia re-

giunii, banditismul a fost interzis, iar elementele mai capa-

bile au fost numite in diferite posturi. Orasele, si in deose-

bi Rusciucul, infloreau ca adevarate centre comerciale. Ar-

menii s'atl folosit si

ei de pe urma activitatii lui Manuc.

Numai Turcii, fostii prieteni ai lui Tersenicli-Oglu, erau ne-

multumiti si, and °data Manuc inarzie intro calatorie de

afaceri in Valahia, ei 1-au declarat tradator, fugar la Rusi,

si cerura osandirea lui la moarte. Un prieten i-a scris sa nu

se mai intoarca, insa pe and se Linea consiliul ce avea sa.

hotarasca. la Pasa, intro trasura usoara, ca

sa.' nu intarzie,

apa.'ru eel vinovat, primit cu multa bucurie de Tersenicli-Oglu.

1. Comunicat de H. Dj. Siruni.

www.dacoromanica.ro

7

()data, la 1804, cand I i lua masa in afar& de oras,

Tersenicli-Oglu a fost ucis cu trei impuscaturi. Erau Turcii

din fosta lui ostire, cari, deli banuili, totusi n'au fost pe-

depsiti si au trecut, in August 1806, in Valahia, unde ame-

nintau cu aceeasi soartA pe Vodl Ipsilanti.' Soarta lui Ma-

nuc era periclitata numai pentru un scurt timp, ca'ci succe-

sorul lui Tersenicli-Oglu II favoriza $i mai mult. Noul aian se numea Mustafa ; el se tragea dintr'o fa-

milie saracA $i in tinerete flcuse negot cu cai. Intrat in ar-

matA, s'a luptat ca un leu $i a pus mama pe steagul vraj-

masilor. I s'a zis deaceea: Alemdar" sau Bairactar". Ter-

senicli-Oglu it distinse din ceata sa. Sub Mustafa-Bairactar, Manuc a rAmas mana dreapti

a guvernatorului, care se purta in partile acelea ca un adevarat

a supus pute-

rii sale pe told pasii din imprejurimile Rusciucului. Acestia

Manuc. Mirzaean

mai era si haznadarul aianului, punand in uzul lui Bairactar

intreaga sa avere.

suveran medieval. El e oranduit o armata

formau sfatul sau, in care era invitat

§i

si

Inca la 1802, Manuc apare in documente ca un sfetnic

principal al

lui Tersenicli-Oglu. Llsam

deci, pentru un

moment, la o parte biografia parintelui Hovnanean.

Un om de incredere al lui C. Ipsilanti-Voevod, Boghos

Sebastian, face cateva insemnAri,' printre care ga.sim urma-

toarea copie:

Conform prea-plecatei mele scrieri, pe care am trimis-o

Mariei Voastre, cand ma. prezintam pentru a doua oars

cu scrisoarea caimacamului vostru la Tersenicli-Zade, a-

cesta din urma, chemand pe administratorul sau Chiose-Ah-

Maria Ta,

med-Efendi

§i pe sfetnicul sau,

Manug, prin

intermediul

acestora a promis sa dea juma.tate din Kline.

Calatorul armean, Bcijiskean,3 care viziteazA la 1808 Un-

garia, Principatele Romane si Bulgaria, e primit cu ospitali-

tate larga la Rusciuc de Printul Manuc.

1. R. Rosetti. Arhiva Senatorilor din Chisinau $i

ocupatia ru-

seasca dela 1806-1812. Analele Academiel Romane. S. IT. T. XXXI. Bu-

curesti. 1909. Vol. 1.

2. H. Dj. Siruni. Manuscrisele armenesti dela Academia Romani.

Revista Ani". Vol. I. Bucuresti. 1935.

3. Comunicat de H. Dj. Siruni.

www.dacoromanica.ro

Intr'un stat al

8

fortelor otomanel din Aprilie 1808 se

zice ca Mustafa -Pala se lass condus de Manuc.

Agentul francez, Meriage, scrie' in Julie 1808, din Rus-

ciuc, ca la sfarsitul lunii Mai a sosit in oras un ofiter rus,

care s'a oprit la Manuc. Ace la$ Meriage raporteaza la 31

Octombrie 1808 din Vidin, lui Talleyrand,3marele conducator

al diplomatiei franceze,

cal este sigur ca Mustafa -Pala n'a

incetat niciodata tratativele cu Rusii si le continua prin a-

gentul sau, Manoucci". In sfarsit, din Craiova, Meriage co-

munica,4 la 28 Ianuarie 1809, lui Champagne, ca Kussei-Efen-

di,

eful rebelilor

Rusii.

bulgari, prin Manuc duce tratative cu

Manuc Mirzaean nu mai este un simplu negustor, ci

un diplomat cu vaza

prea bine din aceste documente, incest sa-i urmarim soarta

prin istoria

La Constantinopol domnea in timpul acesta Sultanul

Selim III. Ramas orfan la varsta de 13 ani, la 1774, dupes

moartea tatalui sau, Mustafa HI,

povesteste iarasi calu-

Selim succeda tronul la 1789, la moartea

garul Hovnanean

unchiului sau, Abdul-Hamid. Tanar, care multe le-a auzit

si

apare ca Manuc-Bei. Rolul sau reese

si

actele turcesti.

dela medicii europeni $i a

unele reforme, primite cu nemultumire de ieniceri $i fanati-

cii musulmani. La 29 Mai 1807, in urma unei revolte, el este

silit sal renunte in favoarea varului sau, Mustafa IV.

citit din carti, Selim III incepe

Bairactar-Pasa Linea mult la Sultanul Selim, din partea

caruia s'a bucurat de o atentie deosebita. La Ru$ciuc sosi

Taiar-Pasa, care-1 informer asupra situatiei din capitala. Bai-

ractar intruni in jurul sau mai multi adepti ai fostului Sul-

tan $i se indrepta spre Constantinopol. Cabacci-Oglu, $eful ienicerilor rebeli, fu prins, iar Vizirul Celebi-Mustafa demi-

siona. Pe cand Bairactar a$tepta eliberarea lui Selim, acesta,

la 28 Julie 1808, fu omorit. Pasa a trebuit sa recunoasca pe

soul Sultan, Mahmud II, primind insusi demnitatea de Mare

Vizir $i wzandu-se la Constantinopol. El a mai admis o

1. Documente privitoare

la Istoria Romanilor. Col. Hurmuzaki.

&pi. 1. Vol. II. Bucure0i. 1885.

2. Doc. Hurmuzaki Op. cit.

3.

4. Doc. Hurmuzaki. Op. cit.

Doc. Hurmuzaki. Op. cit.

www.dacoromanica.ro

9

gresala, concediind armata sa. Reformele noului Mare Vizir

au gasit si ele un rasunet negativ intre ieniceri, cari, ime-

diat ce-au observat ca nu mai sunt stingheriti de ostirea din

Rusciuc, s'au aruncat, la 14 Decembrie 1808, asupra palatu-

lui lui Bairactar si I-au ucis in flacarile casei sale.

Manuc, putin mai inainte, zabavi la Rusciuc si, dupa

terminarea unor afaceri, veni si el la Constantinopol, unde

stapanul sau ajunse Vizir. In ajunul rebeliunii, el a vizitat

pe Bairactar gi ambii s'au dus prin strazile populate ale ca-

pitalei la $eihul Islamului. Era nu numai prietenul gi sfetni-

cul principal al Vizirului, ci

manii lui Bairactar urmareau cu interes deosebit pe Manuc.

si

haznadarul sau, incest dug-

Bairactar, pe cand era Inca Pasd de Silistra, s'a

gan-

clit sal multumeasca pe Manuc, asa cum rar erau rdsplatitt

in Turcia crestinii. El obtinu pentru credinciosul sau sfetnic

demnitatile de Dragoman gi Bei. Iata o copie a Firmanului Sultanului,' prin care Manuc a

primit prima distinctie:

A Sultanului Mustafa IV Ina ltei poruncei:

Celui ce slujeste de exemplu cadiilor gi judecatorilor, izvorul Judecatii ,si al Elocventei, Domnul nostru Cadi

cle

de

Rusciuc (prelungeascd-se judecata lui!); celui ce

exemplu celor mai gloriosi

slujeste

gi renumiti

boieri, comandantul

Ienicerilor de Rusciuc (inmulteasca-se slava lui !);

slujeste de exemplu celor egali

celui ce

cu dansul, Haznadarul de

Rusciuc (inmulteasca-se destoinicia lui!)

cu primirea acestei

Inalte, Auguste porunci sa fie cunoscut: Boierii Moldoveni

si Valahi, indatorati in slujba sa fie activi in

ruitori gi demni de incredere, indeplinind cu toata cinstea

dupa.' inascuta Mie

si adevarul functiile incredintate lor,

Imparateasca dragoste, de obiceiu se recompenseaza gi sunt

ridicati inaintea celor egali in ranguri, ca din scurgerea fe-

cundelor darnicii s5. se Ewa cei mai slaviti si renumiti.

treburi,

sta-

Deaceea actualmente din

numarul Boierilor Valahi,

inaintat mai inainte, pentru slujba adevarata prin sarguinta.'

si

adevar, in demnitatea de Cdmaras,2 ce slujeste de e-

1. Arhiva d-lui T. Pruncu.

2. Nota traducittorului actului: Caniiira

este functionarul care

conduce partea gospodareasca. a Voevodului §i supravegheazil comerciala. a Curtii sale.

partea

www.dacoromanica.ro

10

xemplu boierilor

(fie-se toate

de confesiune cresting, Boierul Manuc

!)

pentru sarguinta

$i

treburile lui in fericire

dreptatea ara.'tate in functia de intendent, incredintata lui

pe langa, actualul Comandant Suprem al liniei Dunarene,

Sfetnicul in organizarea afacerilor pacii, celui mai vestit Ilu-

stru Pa$1 de Silistra Mustafa (prelungeasca-i Marcie Dum-

nezeu slava sa!), ca'ruia el a adus pentru armata proviant

§i

vite, pentru participarea lui in treburile militare

$i

allele,

supunerii, indeplinind

cele mai trebuincioase indatoriri ale slujbei, pentru prezen-

tarea de catre el a conditiilor drepte, satisfacatoare in co-

in sfarsit, pentru gri-

mun cu deplina cinste, sinceritate $i,

in care, dupes datoria staruintei

$i

ja $i stradania lui, prin cuvinte inexprimabile insemnandu-se

inaintea celor egali $i de aceea$i varsta, prin serviciuri dem-

ne, distinse

asemenea prin experienta certificate dovezi, staruintei

$1

infaptuiri laudabile stralucite, pentru toate

.si

credintei, astazi, anului 1222, lunii Saban, ziva 21, in expri-

marea darniciilor Imparatesti, dupes Inalta porunca, ridicam

in demnitatea de Dragoman pe langa Inaltul meu Divan.

Jar in Inalt hara.' zit lui pentru aceasta demnitate Fir-

man sa fie

inscris: prin deosebita.' atentie

in demnitatea

Dragomanilor Inaltului Divan, nu numai ei

singuri, dar $i

copiii lor, opt oameni de talmari $i 12 slujitori, in puterea

Tia'razirilor fiecarui in parte, prin porunca sacra se

scutesc

dela orice de lege stabilite impuzite $i sarcini

$1

nimeni sa

nu-i deranjeze $i sa nu-i ofenseze cerandu-le platirea acestora,

$i egal familiilor se acorda dreptul libertatii costumului im-

bracamintii"

nuc, insemnand numele $i demnitatile copiilor $i fiecarui din

incest pe baza acestei hotariri Boierului Ma-

cei cari se afla pe langa el la data amintita

supus sa i se elibereze pentru persoana fiecaruia cate o de-

osebita porunca ce-ar contine privilegiul, pentru excluderea

$i

slujitori, ruga

Tor dela plata tuturor impozitelor

$i

sarcinilor

$i

pentru

dobandirea apararii legale.

pupa certificarea despre dreptatea cererii Boierului

.1Vianuc, in Arhiva Inaltului Divan, se porunce$te, primin-

du-se in consideratie asemenea cazuri antecedente, sa actio-

neze in acord cu hotaririle Firmanului.

In mai mare semnalare a atentiei Monarhale la acesta,

www.dacoromanica.ro

11

functionarului celui mai destoinic $i renumit din Statul meu intre de aceeasi credinta, poruncesc impreune cu el sa elibe-

reze pe unul din fiii fratelui sau drept, nepotului sau

cu

nume de Carabet (adica Gherasim) dela plata tuturor impo-

zitelor si sarcinilor stabilite, cu dreptul la libertatea costu-

tumului imbralcamintii $i legalei in toate imprejurarile aparari.

In certificarea acestui e dat acest Inalt Firman, ce in-

datoreaza pe fiecare farA contrazicere supunere $i ascultare

in sensul careia sunteti datori s. procedati si impotriva

acesteia nici decum se nu actionati.

Anul 1222 2 in primele zile

ale lunii Ramazan. La

Constantinopol 3".

Acesta este Firmanul Sultanului, in forma care se

pairstreaza la urmasii famiiiei unui nepot de frate al lui

Manuc-Bei. La arhiva din Hancesti am v.azut insO tradu-

cerea frantuzeasca a aceluia§ Firman, adresat

inteo copie certificata. de Mola-Ali-Beizar in judecAtoria numita Mahmud-Pala" la Constantinopol. Sultanul it nu-

lui Manuc,

meste: exemplar printre principii .i

primul printre persoanele

distinse din natia lui lisus,

prezentatorul acestora, a carui

sforsit sd fie fer:cit. Fostul Ca.'mairas si sef al aproviziona.'rii

Seracsirului e numit Mare Dragoman, iar in calitate de CO-

maras este scutit de primirea investiturii din mainele Gos-

podarului, capatand numirea sa pe picior de egalitate cu acesta.

La 1

Saban

1223,4 Manuc a mai primit o scrisoa-

re a Vizirului Bairactar.5 Adresandu-se amabilului sau Print",

Vizirul ii comunica cal pentru repararea ceteitilor duneirene si

aprovizionar2a armatei cu pesmeti, Sultanul a binevoit sa -i

scrie:

Dragomanul Manuc cu credintei indeplineste sarcinile sluj-

Si multumesc

ceipcitat des-

bei. Incuviintez sarguinfa arcitata de el in treburi

pentru justificarea parerii Mele frumoase,

ce-am

1. De irate.

2. 1807 K Nota traductitcrului.

3. Traducerea s'a etectuat la Departamentul Asiei al Ministerului

Afacerilor Stritine din Petersburg, la 2 Octombrie 1838, Nr. 2420, dupe

cererett consilierului tutular Gherasim Delirza, nepotul de trate

al lui

Manuc-Bei

4. 1b08.

5. Arhiva din Hancesti.

www.dacoromanica.ro

12

pre el. Ca rasplatd pentru devotamentul sdu, ii hdrdzesc titlul

de Print at Moldovei Si doresc ca de acum inainte el sa adcin-

ceased stradania lui in serviciul Meu".

Astfel Manuc ajunge Bei sau Print, asemenea domnito-

rilor diferitelor principate din Balcani. El vine la Constan-

tinopol ca sa.-1 multumeasca pe Bairactar, pe care in zadar

cauta sa-1 informeze despre situatia

reala a

spiritelor din

capitals. Vizirul e prea increzut in popularitatea

sale; el cade in curand jertfa acestei impotriviri la sfaturile

lui Manuc-Bei, care pans atunci a contribuit mult la inal-

tarea lui Bairactar. In noaptea omorului Marelui Vizir, un

capitan al ienicerilorpovesteste calugarul Hovnaneana-

nunts pe apropiatii infricosati ai lui Manuc-Bei:

gi

puterile

Transmiteti Beiului ca el sal se grabeasca ss fuga.

si

si salveze capul sau, caci ienicerii sunt pe cale de a-1 prin-

de. Amar are

sfasiat".

sa-i

fie, daces va cadea pe mana tor: va fi

Fars sa zabaveasca., desi se gandea $i la salvarea Vi-

zirului, imbracat simplu, Manuc fugi la Adrianopol, iar de

acolola Rusciuc. Haznadarul lui Mustafa-Pala era cautat

pretutindeni nu numai ca prietenul sau intim §i un Drago-

man-Bei fugar. Repetdusmanii cautau $i

ractar. Astfel Manuc-Bei a ramas in istorie--5i mai cu sea-

ma in legends ca un ra.pitor al acestor bogatii.

averea lui Bai-

A luat Beiul ceva- ceeace nu-i apartinea?

Probabil el nu! In primul rand, averea Beiului era

intotdeauna confundata de Pasa cu propria lui visterie. Apoi,

Bairactar de cateva luni locuia la Constantinopol $i, dupes

obiceiul timpului, desigur a adus cu el $i

boga'tia sa ba.'-

neasca, aurul si pietrele pretioase. Daces nu s'a ga'sit acest

tezaur, a trebuit sa piarai in flacarile

In sfarsit, Manuc-Bei, care se grabea in fuga. la Rusciuc,

care putea, fiind urmarit, sa transporte o avere intreagal

Intre multiplele legende despre rapirea averii

auzit una, care atirma ca din Constantinopol pe-atunci a ple-

Vizirului, am

cat un vas incarcat cu butoae de peste, pline cu aur, si ca

Bairactar era pregatit .5i el de fuga, incest Manuc a trebuit

sa aduca la indeplinire numai un plan preconceput. Nu sunt

insa dovezi, iar pe de alts parte, dece Beiul n'a plecat Si

$i

jaful palatului sau.

www.dacoromanica.ro

13

el cu vasul acela, daca exista? Era in orice caz mai sigur.

Si chiar daca ar fi luat ceva, consideram ca era cel mai in

drept sa-1 mosteneasca pe Vizirul Mustafa-Bairactar.

Manuc-Bei era un om prevazator. Inca de pe timpul

lui Tersenicli-Oglu el isi trecuse o parte din bogatii in Va-

lahia, iar relatiile sale cu Rusia si

razboiul intre Rusi

§i

Turci, it asigurau $i mai :mutt in dreptatea intentiilor

sale.

Doar nu mai avea pe nimeni, in Turcia, ca sa-I apere.

El a fost prudent si n'a mai asteptat soarta unor frati Mo-

ruzi de dupa pacea dela Bucuresti. $tia prea bine ce insem-

na Mare Dragoman" in imperiul Otoman: mandru magnat

in exterior, parvenit umil $i maltratatin interior, om farce

moravuri, interesat si cu principii false, recrutat din patura

de

Evreii, transmitea unul

altuia secretele incredintate, traind numai prin minciuni si

jos,

care

prin

inrudire,

ca

in$alatorii.

Aceasta splendida caracterizare o fa'cea Inca inain-

tea lui, Ferrieri,1 un italian in serviciul Imparatesei Ecate- rina II a Rusiei, la Constantinopol.

III. RAZBOIUL DUNAREAN. 2

Inceputul secolului XIX stralucea prin victoriile lui

Napoleon Bonaparte. Unicul sau dusman de temut era Rusia,

imensul imperiu dela Rasarit, impotriva caruia se indrepta

intreaga furie a darzului cuceritor. Inainte Ins

lupta decisiva, Napoleon dorea sa provoace un razboi Intre

de-a porni o

Rusia si Suedia la Nord, iar la Sudcu Turcia. Nici Rusia

nu se ferea de conflicte cu aceste tari, dorind odata pentru

totdeauna sa termine cu ele, pentru a se pregati exclusiv de

lupta cu Bonaparte.

1. A. Necliudov. Portrete vechi. Nice. 1932-1933.

2. Obiectul acestei schite fiind biografia lui

Manuc-Bei, nu re-

producem decal o bibliografie sumara a operelor folosite pentru isto-

ricul razboiului Dunarean:

a)

N. C. Schilder, Imparatul Alexandru I. Petersburg. 1905.

L. Casso. Rusia pe Dunare sl formarea regiunii Basara-

bia. Moscova 1913.

si ocupatia

ruseasca dela 1806-1812. Op. cit.

Documente Hurmuzaki. Op cit

b) Bogdanovici. Imparatul Alexandru i. Moscova. 1912.

c)

d) R. Rosettl Arhiva Senatorilor din Chisinau

e)

f) Memoires d e l 'Amiral Tchitchagov. Paris. 1909.

www.dacoromanica.ro

14

Sebastiani, ambasadorul Frantei la Constantinopol, de-

termine pe Sultan sa inlocueasca. in Principatele Romane pe

Gospodarii filorusi Al. Moruzi Si C. Ispilanti cu

Sc. Ka lli-

maki si Al. Sutzo, odata. cu aceasta interzicandu-se vaselor

ruseiti sa

treaca

prin

Dardanele.

Aceasta

corespundea

unei declaratii de razboi. Nota diplomatica.' a Rusiei, inain-

tatA la 11 Septembrie 1806 $i sprijinita. de flota anglo-ruse,

a fost satisfacutA, Ins

in curand, and Constantinopolul a

fost intArit de ofiterii lui Sebastiani, Englejii au fost goniti

gi numai amiralul rus Seneavin, distrugand la Lemnos flota

turceasca, ameninta Stambulul.

Imparatul Alexandru I (1801-1825) al Rusiei, nepotul si

discipolul politicei ImpAratesei Ecaterina II, poreclit pentru

frumusetea Si finetea sa

nu s'a lalsat ademenit de iluziile satisfactiei

inselatoare; cu-

Sfinxul Nordului",

noscand intentiile Turciei, cu o saptamand inainte de-a primi

raspunsul, el semna.' la 4 Noembrie 1806 ordinul de inaintare

sub motiv de vralmasie, ci

pentru restabilirea ordinei in relatiile turco-ruse, paralizand

astfel intrigile Francejilor. La 10 Noembrie, la Soroca, caza-

cii trecura.' Nistrul, ceeace afla pe neasteptate ambasadorul

diplomatica.'

a trupelor peste granita, nu Ins

rus la Constantinopol, Italinski. NehotArirea si intarzierea

unor ordine, ca

gi

trancanelile unor rude ale

lui

Ipsilanti-

VodA la Petersburg, au adus Rusia in fata unui fapt impli-

nitrazboiul cu Turcia,_ care 1-a

Decembrie 1806.

si declarat formal la 30

In asteptarea continua a unei agresiuni din partea lui

Napoleon, impotriva caruia lupta continua in Prusia, Rusii

au trimis la DunA.re o armatA prea modesty ca sa atepte

biruinte grabnice. Totusi, in scurt timp, septogenarul gene-

ral Michelsohn a ajuns in Valahia, unde cu tot focul ce-1 mistuia, batranul a raposat la 5 August 1807. Desi Manuc se gAseste numai in treacat in Valahia, totusi Michelsohn la 1807 vorbeste 1 cu elogii despre serviciile aduse de Pa-

harnicul din BucureVi, Manuc. La 20 Aprilie a aceluias an,

consulul rus Luca Gr. Chirica certifica.'

si el cele de mai

sus, ca Paharnicul Manuc a ajutat mult pe Ipsilanti -Voda

1. Arhiva din Hanceati.

2. Arhiva din Hance ti.

www.dacoromanica.ro

15

(rivalul lui Sutzo), Lind un confident plin de abnegatie ma-'

teriala.

In urma mortii primului comandant, califi pe un ceas"

au ramas generalul Meyendorff si consilierul privat Losca-

reov, cari, indeplinind tratatul dela Tilsit

,'

au semnat, la

24 August 1807, armistitiul

dela Slobozia. Adversarii n'au

recunoscut insa conditiile iscalite,

iar guvernul noului Sul-

tan, Mustafa IV, nici nu le-a respectat din primul moment,

incat razboiul a reinceput. In Iunie 1807, in fruntea armatei turcesti a fost numit, ca Vizir, Mustafa-Bairactar.

Despre aceste vremuri ale activitatii

sale, Manuc po-

vesteste el insusi 2

narea armatei

ruse.

c'a ajutat pe boierii romani la aprovizio-

Cand, dupes intrigile rautaciosului Al.

Sutzo,Gospodarul Valahiei si adversarul lui Manuc, de a

Turcii au

carui popularitate si influents se temea Sutzo,

osandit la moarte case boieri romani, devotati Rusilor, iar pe

ceilalti voira

expulseze in interiorul tarii, Manuc a sal-

vat pe toti, precum si pe consulul rus Chirica, cu familia a-

cestuia, arestat la 25 Decembrie 1806 la Bucuresti si intern

nitat la Rusciuc. Daces Turcii au devastat la retragere Mol-

dova, apoi Manuc a fost acela, care a grabit plecarea for

din Valahia, salvand Bucurestii de foc si distrugere. Genera-

lul Miloradovici grabi inaintarea armatei ruse, ajunsa la mar-

ginea Bucurestilor la 25 Decembrie. Viteazul general era sa

lesine in fata iluminatiei" organizate de Horvati in fata ca-

celor Banului Gr. Ghica, destinate pentru cartiruirea sa,

unde in fata capetelor Turcilor macelariti erau aprinse lu-

manari. La 27 Decembrie 1806, Ipsilanti

cunetul clopotelor si in bubuitul tunurilor, intrara in capitals.

Meritele lui Manuc-Bei le-au mentionat in certificatuP

for Vladicii si boierii Valahiei, precum si generalii rusi Pro-

zorovski si Miloradovici, si consulul Chirica. Mitropolitul Do-

softei, in capul boierilor, semnala inlaturarea dela Bucuresti de catre Manuc a bandelor lui Manav-Ibrahim, iar omul sau

si Michelsohn, in

1) Ministrul Prusiei, baron Hardenberg, propunea la

22 lunie

1807, o alianta Intre Rusia, Franta si Prusia, prin care Rusia trebuia sa

oblina Moldova si Valahia pang. In Olt, Bulgaria, Rumelia, probabil si

Constantinopol.

2. Arhiva din Haneesti.

3 Arhiva din Hameesti.

www.dacoromanica.ro

16

de incredere, Ahmed-Aga, impiedeca aceasta invazie, salvand

dela moarte pe

bs;ieri.1

°data cu aceasta activitate launtrica, Manuc continua

o lupta si pe terenul diplomatic, mai ales cu agentii franceji:

trimisul maresalului Marmont din Dalmatia si cumnatul am-

liasadorului din Constantinopol, Sebastiani. Planul Francejilor

era sa introduca, prin Principatele Romane, un corp de ar-

math' in Polonia, ca sa provoace acolo o rebeliune, iar pe de

alta parte, in urma armistitiului dela Slobozia, Turcii, cu aju-

torul acestui corp, trebuiau sa nimiceasca pe &Irbil rasculati

sub conducerea lui Cara-Gheorghe. Manuc a stint nu numai

ca sa determine pe .Mustafa-Pala sa ramaie neutru, dar s'a

fi opus acestor tentatiuni. Francejii au lansat insa in Rumelia

o gazetd impotriva lui, declarand ca e fn slujba Rusilor, ar-

ticol reprodus, la 1812, la Francfort.2

Al doilea comandant al armatei ruse, printul Prozorov-

ski (1732-1809), nu era mai tanar deal predecesorul s5.u.

El s'a grabit à la Suvorov" inteo carucioara usuric'a spre

locul destinatiei, dar, odata sosit, petrecea timpul in asedie-

rea zadarnica a Giurgiului si a Brailei. Feldmaresalul bol- navicios a murit in tabara de langa Macin.

Manuc-Bei pribegeste din Turcia tocmai in timpul lui

Prozorovski. La 18 Decembrie 1808, din Bucuresti, feldma-

resa.lul comunica.'3 generalului Miloradovici ca sa admita tre-

cerea familiei Beiului peste Dunare : din teama pentru viata sa, el a cerut adapost la Rusi. Manuc-Bei insusi povesteste4

ca. 1-a invitat Prozorovski, cerand ca el sa intervina pentru

inlocuirea lui Pehlivan-Pasa din Ismail,

astfel

inlesnindu-se

asaltarea cetatii acesteia. La aceiasi data de 18 Decembrie

1808, Prozorovski ii acorda si el un certificat plin de elogii,°

ceeace

it determine si mai mult pe Manuc-Bei sa se aseze,

cu familia, la Bucuresti.

Manuc-Bei veni incoace, destainuind Rusilor mai multe

1. Aceste documente, semnalate de not in prima editie pe peg.

47, au Yost relevate pe larg lute° conferinta a d-lui A. Sava.

2.

3. Arhiva din liance*ti. Dosarul ni I-a pus la dlspozitie si d-1 A.

Arhiva din liance*ti. F verb& de ,,Frankfurter-Zeitung".

Sava. 4. Arhiva din Hancesti.

5. Arhiva din Hancesti.

www.dacoromanica.ro

planuri

$i

17

topografia Turcilor.' El a adus aci mai multi oa-

meni, cari au servit pe Rusi. Astfel sunt cei doi apropiati

ai sai, despre cari se vorbeste pe larg mai jos, Asvadur Ave-

dean, cumnatul sa.u, consilier de curte,

si

Babic lacubici, maior,

care, ca si insusi Manuc, cu primejdia v;etii usura inainta-

rea Rusilor peste Dunare.

Succesorul lui Prozorovski, prinful Bagration, la 12 Mar-

tie 1810, acordd lui Manuc-Bei un certificat,a care impartd-

seste pdrerile predecesorilor. $i mai inainte, in Nlartie 1809,

Divanul Valahiei, tinand seamy de serviciile Beiului, ii oferd

50 scutelnici.3 La 20 Mai 1810, Manuc-Bei este decorat de

Rusi cu crucea Sf. Vladimir, de gradul

Domnule Manuc-Bei. Multiplele dovezi ale credinfei

pi

scir-

guintei Voastre cdtre Rusia, despre

care

comandantii supremi

ai Armatei Mele pe malurile Dundrii, nu s'au oprit sd-Mi ra-

,porteze, au atras asupra Voastra o atenfie deoseb td.

In rsis-

plata acestora fi ca semn al benevolentei Mele pentru d- voastrd,

Atotmilostiv Vci conferim Cavaler al Ordinului Sfeintului Vla-

dimir gradul al treilea, ale cdrui semne le

transmitem alaturat

$i ordonam sd le depuneti asupra Voastra Si sd le purtati dupd

cele stabilite. Petersburg. 20 Mai 1810. Alexandru".

Contemporanul, contele de Langeron,5 aminteste la aceas-

td epoca." pe Manuc-Bei:

Dupd. moartea lui Mustafa- Bairactar, Manuc-Bei, vis-

tierul $i detindtorul secretelor sale, s'a salvat la Rusciuc si,

cu toate bogatiile lui, pribegi

la Bucuresti. Origina Si ocu-

patia sa nu erau o recomandatie pentru elzice Langeron, care aratd cu prisosinta in memoriile sale uncle antipatii

si uitd ca ocupatia tuturor crestinilor mai insemnati din O-

rient, era negotul, chiar $i acel al

lui Manuc, credem, contele nu era prea sigur.

diplomatilor. De origina

insd Manuc-Bei aducea sume mari de bani

$1

putea

sal fie util. L-au primit deaceea foarte bine, I-au folosit pen-

tru informatii si doi ani mai tarziu contele Kamenski a inter-

1. Arhiva din Hitncesti.

2. Arhiva din Hancesti.

3. Arhiva din Hancesti. Certificatul Divanului dateaza dela 5 Iti-

nie 1809. iar dosarul ni 1-a pus la dispozitie d-1 A. Sava.

4. Dosarul familiei Manuc-Bei. Arhivele Statului din Chi§inau.

5. Documente Hurmuzaki. Supl. 1.

Vol. III.

Bucuresti. 1880. Jour-

'nal de campagnes par le Comte de Langeron (1809).

www.dacoromanica.ro

18

venit ca sa i se confere ordinul Sf. Vladimir. Ne-a parut

extraordinar continua Langerondecorarea unui aventurier

$i spion!

El a lasat la Rusciuc pe amicul sau Ahmed, ca

$i el prieten al lui Bairactar, care, vazand ca toti prietenii

defunctului Pa$1 sunt urmAriti, a fugit $i el incoace. Pentru

a fi primit mai bine, Ahmed a tratat prin Manuc-Bei ceda-

rea Giurgiului. La tratative participa $i

consulul Chirica,

care-i cuno$tea Inca de pe timpul and era oprit de Bairac--

tar la Rusciuc. Proectul a avut esec numai datorita Anicai

Filipescu, favorita generalului Miloradovici, u$urintei aruia

se datoreste descoperirea acestei taine de Franceji, prin Fi-

lipe$ti, la cari locuia generalul. Consulul Chirica de ex., and

in vara anului 1810 nimeni nu primea informatii la Bucu-

re$ti, afla toate noutAtile numai dela Manuc-Bei; cu toate

acestea, Beiul, ca $i

prietenii sai de felul

arhitectului ar-

mean Grigore, erau banuiti spioni

$i neagreati de ofiferii

rusi. Sa nu to increzi in razboiul cu Turcii termina. Lange-

ronin Armeni, Greci $i Valahi

Am facut o remara asupra subiectivismului contelui

de Langeron ; dam deaceea pe larg unul din certificatele mai `sus mentionate, iscalit de generalul Miloradovici,' care avea

o competinta. mai mare ca sa.-1 cunoasca pe Manuc-Bei:

CERTIFICA T.

Dat lui Manuc-Bei, Dragoman titular al Sublimei Porti,.

domiciliat la Bucuresti, care dela intrarea Armatei Impe-

riale Ruse in aceste dotia: Principate s.'a

tament pentru interesele serviciului, $i 'a aratat mult zel in

dovedit cu devo-

toate ocaziile unde el a putut a fi for de folos; el a intrebuin-

tat mai Cu seamy autoritatea sa pe Tanga. raposatul Vizir MustaIa-Pa$a pentru a Impiedeca ravagiile trupelor de pe

malul Dunalrii din Valahia; &idea dovezi de dorinta farce

echivocuri, care finea la interesele Augustului serviciu, $i n'a

economisit nici staruinta.,

sacrificiu in toate

nici risc,

nici

deinersurile uniforme tinzand la binele armatei Maiestatii

Sale Impa." ratului; imi fac placerea de-a atesta in favoarea

adevarului, $i o datorie de a-1 recomanda foarte particular

la toate autoritatile Militare

$i

Civile sub acest titlu

$i

acel

1. Arhiva din Haueesti. U copie la d-I de Longueville.

www.dacoromanica.ro

19

de un supus credincios al Augustului nostru Monarh, demn

in ce

de-a marca aprobari inalte, si de protectia specials

priveste persoana sa, familia sa, casa sa, posesiile si pro- prietAtile in Valahia pentru ca ele sit fie scutite de carti-

ruire, impuneri si agravmente, in ceeace eu semnez prezen-

tul certificat, aplicandu-i sigilul armelor mele.

Bucuresti, 25 Ianuarie .1810.

Al armatelor Maiestatii Sale Imparatului, al meu foarte

august si gratios Stapan, general de Infanterie, Cava ler al

ordinelor sf. Alexandru, sf. Vladimir, sf. Gheorghe, sf. loan

al Ierusalemului, sf. Ana, sf. Lazar si Serafim, Miloradovict'.

Deci, generalii Bagration, Kamenski si Miloradovici au

fost mai mult decat binevoitori fats de Manuc-Bei. Insa doi

din ei au fost rechemati, iar contele Kamenski (1776-1811),

dupes cateva victorii, orbi si,

otravi.

in urma pierderii mintii, se

Astfel s'a incheiat prima perioada a razboiului Duna-

rean. Ea se reducea la invaziiprimavarapeste Dunare

si la petreceri sardanapale

Capua cea mud. Administratia civild a lui Ipsilanti-Voda,

visatorul rege al unei Dacii noui,

la Bucuresti, devenit

iarna

in urma tratativelor cu

Napoleon, care opunea, la Erfurt (12 Octoinbrie 1808), Prin-

cipatele RomaneSpaniei, a trecut unor guvernatorisena-

tori, Serghie Kusnicov (1765-1839), intre Februarie 1808

Mai 1810,

si

Vas. Krasno-Milasevici, ramas la conducerea

Divanului din Iasi pang in Noembrie 1812. Cu toate c5. se-

natorii cautau sit oranduiasca intru catva administrarea noui-

lor gubernii", aceasta nu be venea usor din pricina unor

vremuri prea tulburi. Iar Ipsilanti, in dusmania sa cu Mi-

Filipescu, era cat pe ce sit fie prins de Turci

oradovici

si

la Focsani; numai agentul rus Rodofinikin mai tinea la el.

Gospodarul s'a retras in Rusia, ca

radovici rechemat, si Filipestii

expulsati. Valurile vietii

inaintau prea repede si in ele Manuc-Bei se fra.' manta ca de

si

adversarul situ Milo -

obicei u.

Inca mai dinainte, obtinand dreptul de-asi cumpara pa-

impropriefarit in apro-

manturi in Valahia, Manuc-Bei s'a

pierea Bucurestilor si in regiunea muntoasa a Predealului.

www.dacoromanica.ro

20

Testamentul sAu dela 18151 cuprinde un spisoc lung de mo-

$ii $i sate, ce le avea in proprietate: Dragomirestii de Sus $i de Jos, Curtea Veche, Bolasca, Tramudeasca,

Pope$ti, Mudurgan, Brobodet, Tangabesti,

Gheorghe, Cuhnesti $i altele. Se mai stie2 ca Hagi-Manciuc

Asoadur Buiucliu, nascut la

milii armenesti Buiucliu3 din %rincipatele Romane, a cum-

parat pamanturi $i el pe numele varului sau, Manuc-Bei, fo- losindu-se de dreptul acestuia de-a avea proprietaiti.

Pasa're,

Hagi-

1760, stramosul cunoscutei fa-

.'Manuc -Bei a avut un rol important in desvoltarea vie-

tii comerciale a tarii, rezervandu-$i acelas rolca un nou Cincinat4in sldirea agriculturii organizate pe latifundii

mari $i ocrotirea taranimii de pe mosiile sale. Impreumi cu

Hagi-Moscu, el

rascumpa'ra monopolul sairii.3

Dar $i mai

vestit a ramas Beiul prin Hanul sdu din Bucuresti.

Dupes 1807, cand locurile vechei Curti Domnesti fuse-

sera vandute, nand nu mai ramasera: din straivechile cladiri

ceva ziduri pe marginea gar-

ale Palatului decat Puscaria

lei, unde este astazi hotelul Dacia,poveste$te G. I. Ionescu--

Gion6Manuc-Bei, un Armean destept $i peste fire de bo-

gat, a dada hanul numit al lui Manuc, care deveni unul din

hanurile cele mai cunoscute ale Bucurestilor din prima ju-

matate a secolului XIX. Intre anii 1808-1860, curtea lui

Manuc era de pomina pentru zgomotul, murdaria $i multi-

mea trasurilor, care se aflau inteansa. Multi calatori, cari

nu descindeau la acest han, veneau totusi s5.-1 vada." din cau-

si

za pitorescului ce prezenta curtea, precum

si

pdlimarele su-

prapuse ale odailor. Surugiii, chirigiii,

inhamau $i desha'mau; slugile hanului care alergau strigand

vizitiii, calrau$ii cari

de colo pan' colo; glinele care chirchaeau pigulind pe mor-

manele de baligar; ratele care balaareau ma'calind prin [pal-

1. Arhiva din Hancesti. Exemplare la d-nii A. Sava, H. Dj. Siru-

Figuri contimporane din Romania. Extrase din documente fa--

ni si de Longueville.

2.

miliei Buiucliu. Corn. de H. Dj. Siruni.

3. La Academia Romans, in colectia Bulucliu, se pastreaza o

Istoria Bucurescilor. Bucuresti. 1899. Autorul reproduce fide)

scrisoare a lui Manuc-Bei. Com. de H. Dj. Siruni.

4. Hovnanean. Op. cit.

5. Contele de Langeron. Op. cit.

6.

legendele lui Stanislas Bellanger din Le Keroutza" (Op. cit.).

www.dacoromanica.ro

21

toacele de tangs cuhnii $i grajduri; tiganii si

in loc sa vorbeasca, racneau ca de obiceiu; scroafele $i pur-

tigancele cari,

ceii cari, grohaind $i guitand, se varau pe sub butci rad-

vane, bri$ci, brasovence, chervane $i ca."rute, unde se intam-

plau incaierari omerice cu cainii celor veniti de afara,toate

acestea faceau se hauie din zi pana.' in noapte faimosul han al lui Manuc-Bei.

Descrierea e admirabila $i nu mai adaogam la ea ni-

mic, decat ca.' in aceasta atmosfera a

afla stat-majorul lui Manuc-Bei,

unui han oriental se

sau de informatie

cartierul

in gustul haremului $i al tainei rasartene. De foloasele a-

cestei atmosfere

ei-a

dat seams $i mai bine ultimul coman-

dant al armatei ruse, printul Kutuzov (1745

onorat pe Manuc-Bei cu o Incredere $i mai mare.

1813), care

1-a

Kutuzov era discipolul cel mai ager al celebrului Su-

vorov. El a fost numit comandant al cetatii Ismail, inca de

pe atunci &and generalul Suvorov n'a ajuns sa-i doboare

acolo pe Turd, de doua on a fost gray ranit, s'a ilustrat $i

ca ambasador al Imparatesei Ecaterina II la Constantinopol. Inca la 1808, Prozorovski cerea numirea lui Kutuzov la Du- nare, dar Imparatul Alexandru nu-1 simpatiza: la Austerlitz,

generalul a cedat dorintei tanarului Imparat de-a pierde

ba-

talia,

iar Suveranilor nu-le place ca supu$ii

for sa fie mai

destepti deck ei. Ca $i la 1812, and a zdrobit pe Napoleon.

Kutuzov a fost numit la Dunare dupes ce multi comandanti s'au perindat aci in desconsiderarea opiniei publice. Kutuzov veni la Bucure$ti. Atmosfera culiselor Orien-

tului el o cunostea bine $i deaceea n'a schimbat cu nimica

ritmul vietii predecesorilor. Era Inconjurat de indivizi sus-

pecti, spioni, tradatori, printre cari Manuc-Bei nu-i placea

mai cu seams contelui de Langeron.

Il fit de sa maisonscrie acesta despre Kutuzovun

veritable mauvais lieu.

II

etait entoure d'escrocs. C'est au

milieu de cette societe immonde qu'il passe sa vie".

Generalul insusi descrie fiicelor

sale, Ecaterina Kuda-

$ev $i Eliza Hitrovo, primirea entuziasta facuta lui la Ia$i.

o doamna exaltata, Smardaki,

vroia sa-1 scoata din trasura. Vorbeste de Bucure$6, ca de un ora$ mare, mai mare ca toate orasele rusesti in afara de

Boierii i-au

ie$it inainte

si

www.dacoromanica.ro

22

capitale. Pretutindeni

prea pretentioase,

tori pasionati. 11 inconjoara un roiu de femei frumoase, insa

viata, femei manierate, doamne ruse

o multime de Greci. Toti sunt dansa-

si

nu sunt &cat distractii

si

capriciuri.

Ii pare chiar ridicol,

cand se gandeste la onorurile ce-1 inconjoara $i puterea in-

credintata lui. Dupes o lupta, povesteste ca s'au lust mai

multi prizonieri, printr. cari pasa Izaban-Oglu, care, desi

in varsta de 85 ani, e asa de elegant $i frumos, incest va

se plange de grijile

produce eCect la Petersburg. In fine

dupes incheerea pacii; cauta sa nu vada multa lume ca sal nu

comity vre-o gre§ala $i, ca sl se distreze, a invitat o trupa.

de arti$ti italieni. Onorurile ce le confera Imparatul it dis-

treaza si

ele.

Corespondenta publicatd de ducesa Mon-

telfy-Stokipin,'

precurn vedem, corespundea celor scrise de

Langeron

Generalul insa folosea acest mediu, asculta pe escroci

i intriganti, dar nu se lasa influentat chiar de tanara sa fa-

vorites, Ghica. Retras peste Dunare, cand Napoleon vestea

lumii infrangerea Rusilor in Valahia, Kutuzov distruse, la

14 Octombrie 1811, armata de 70.000 soldati a Marelui VI-

zir. Din cei 36.000 Turci, inchisi in tabara dela Slobozia, la

23 Noembrie s'au predat Rusilor cei ra'masi in viata, in nu-

mar de 12.000 prizonieri. Generalul nu forta totusi tratativele

de pace, desi Impdratul insista.

Manuc -Bei era omul prin care se atrofia influenta Fran-

cejilor; era prieten cu Galib- Efendi, capul plenipotentiarilor

turci, si era acela care organiza festivalurile intime de intru-

fire pentru emisari. El a imprumutat" pe Musulmani cu

Dintr'o

importan(a atri-

50 000 galbeni, girati de ambasadorul rus

serie de rapoarte diplomatice se vede clar

buita lui Manuc-Bei.

Italinski.2

Am dat loc mai sus rapoartelor agentului francez Me-

riage, din care se vede ca,

Bairactar si

chiar cu consimtdmantul s'au, Manuc ducea tratative cu Ru-

inaintea mortii lui

sii sau, mai tarziu, de ex. cu rebeiii bulgariin favoarea

silor.

Ru-

1. Revue de Paris", 1935.

2. Arhiva din liancv*ti.

www.dacoromanica.ro

23

Consulul francez din Bucuresti, Ledoulx scrie, la 30 De-

cembrie 1809, lui Champagny:1

La 22 a acestei luni,

doua persoane din Rusciuc au

sosit la Bucuresti, in secretul cel mai mare; ele au descins

la un oarecare Manuc-Bei, Armean foarte bogat, fost vistier al lui Mustafa-Papa, care a obtinut cu timpul, prin influenta

stapanului sau titlul de Print Dragoman. Acest Manuc-Bei

s'a salvat miraculos la moartea lui Mustafa-Pasa, si s'a re-

fugiat aci, unde se bucura intre Rusi de o consideratie foarte,

mare. Una din a ceste persoane este expediata de Reis-Efen-

di, iar alta de Moruzi, dragomanul Marelui Vizir, cu depese

pentru Printul Bagration. "Am reusit sa descoper ca Mare-

le Vizir si Reis-Efendi, ra'spund astAzi la propunerile, care

au fost fa.'cute de Printul Bagration, si cal Manuc-Bei a fost

intermediarul intre armata rusa si armata otomana.".

Un alt raport diplomatic,' al agentului austriac, la 28

Julie 1810 din Bucuresti, marturiseste ca din cartierul gene-

ral a sosit Manuc-Bei, fostul vistier

tar, care se bucura cu multa. trecere

hi rust doming o deceptie, care provoaca insuccesul opera-

al nefericitului Bairac-

la Rush Intre genera-

tiilor militare.

Un al treilea raport3 din Bucuresti, datat la 30 Ianuarie 1811, povesteste faptele si mai importante. Turcii uita. tra-

imputernicesc din partea for de-a trata

pacea cu Rusii, farce sa cedeze ins. macar un pas de pa.-

mant. La 26 Ianuarie a sosit parlamentarul turc, Capigi-Pa-

$a Numan-Efendi, care a predat lui Manuc-Bei o scrisoare

foarte binevoitoare a lui Reis-Efendi, ce-1 asigura de incre-

derea Porta in devotamentul sau.

darea Beiului

si-1

Taberele adverse au incredintat, asa dar, pacea in mai-

nile lui Manuc-Bei. Anul 1811, a trecut in tratative, iar in

Aprilie 1812, vazand ca generalul Kutuzov nu gra.'beste in-

cheerea pacii, Impa.'ratul 1-a numit pe amiralul Ciceagov (1765

1849) in fruntea armatei Dunarene. I s'au inmanat doua res-

cripte : unul de multumiri, in caz de incheere a pacii, altul-

1. Documente Hurmuzaki. Vol. XVI. Bucure§ti. 1912.

2. Documente Hurmuzaki. Vol. XVI. Op. cit.

3. Documente Hurmuzaki. vol. XVI. Op. cit.

www.dacoromanica.ro

24

o simpla rechemare a generalului Kutuzov, inaintat" la deni- nitatea de membru in Consiliul Statului. Ceata lui Ciceagov,

ce-o aduce din Petersburg, nu intrece pe colaboratorii lui

Kutuzov. Sunt tinerii Capo d'Istria, Alexandra Sturdza,1 ne- potul de sora al Dragomanului Moruzi, colonelul Barozzi si altii, deci oamenii stransi legati de atmosfera displacuta lui

Langerona Orientului.

Amiralul Ciceagov soseste in armata la 6 Mai 1812, iar

cu o zi inainte, Kutuzov, instiintat de cancelarul Rumean-

tov, inchee tratativele preliminare cu Turcii. 0 minune a

diplomatiei, probabil datorita mult si istetimii lui Manuc-

Bei. La 16 Mai, cand se iscalea tratatul dela Bucuresti, Na-

poleon era in fata Drezdei si se indrepta la Nieman, ca sa

paseasca granitele Rusiei. La 12 lunie, la un bal la Vilno,

Imparatul Alexandru I afla ca razboiul cu Europa lui Bo-

navalitoare, n'ar fi putut

naparte a inceput.

Rusia, in vederea primejdiei

mentine hotarul inarmat la Dunare. De altfel Napoleon pre-

supunea invazia trupelor maresalului Marmont din Dalmatia,

incest armata Dundreana ar fi trebuit sa apere Sudul Rusiei.

Cu toate acestea, Kutuzov a impus o pace, chiar onorabila

in urma razboiului, Moldova

dintre Prut si Nistru, numita pentru deosebire de restul ta.-

riiBasarabia.2 La Petersburg unii se asteptau, poate, la mai

mult, dar pentru diplomatia apuseana pacea dela Bucuresti

a Post o lovitura strasnica.

Kutuzov a ramas la Bucuresti p5.na la 16 Mai, cand

s'a iscalit tratatul. Nici e],

semnat actul. Din partea Rusiei au participat Italinski, it.-

general I. Sabaneev, sef de stat-major, si batranul Iosif Fan-

ton, iar din partea TurcieiSeid-Said-Mahomed-Galib-Efendi,

pentru Rusi, cari

castigau,

nici Vizirul Ahmed -Pala, n'au

Mufti-Zade-Ibrahim, Selim-Efendi-Cazi-Asnir

i

Abdul-Hamid-

Efendi. Procesul-verbal al sedintei 1-a compus Al. Sturdza, care

a si inventat emblemele si

din noaptea aceea la Bucuresti. 0 creanga. de smochin stra-

devizele

iluminai,iei grandioase

1. Gh. Bezviconi. Din vremea lui

Al. Sturdza. Din trecutul

rrostru", Nr. 36-39. Chisinau. 1936.

saraba (sec. XIV).

2. Infante de 1812, numele acesta it purta numai Buganda, partea

de Sud a Basarabiei actuate, numita a5a dupa Domnitorii din Casa Ba-

www.dacoromanica.ro

25

lucea departe: Scalper colatur et vigeat"

steaua polara.': Iuceat cat unita"!

orbi",

iar

In dreapta

ei,

in stanga, semiluna: cres-

Agentii lui Napoleon starnira la Constantinopol o

ves de indignare impotriva celor ce-au tratat cu Rusii.

val-

Ple-

nipotentiarii turci, can

au raimas datori" numai lui Ma-

nuc-Bei 50.000 galbeni, au rAsturnat insa toata rAspunderea

asupra atasatului lor, Dumitrache Moruzi, Mare Dragoman al Vizirului. Moruzi n'ar ti revenit in Turcia, dar familia i-a

ramas ostateca. la Constantinopol. $tia ca se ducea la moarte cerea sä faces unele destAinuiri Marelui Vizir. Colegii sai

si

se temeau de rAspundere §i atunci, la 26 Octombrie 1812, Moruzi primi la Sumla caftanul de multumire pentru pace,

apoiscos afara.a fost macelArit de ieniceri. Galib, care a

vazut acest sfarsit tragic, a rAmas pe intreaga via fa cu tic

nervos. Pentru pacea dela Bucuresti a platit cu vials

i fra-

tele Dragomanului, Panaiot Moruzi, decapitat la Constantino-

pol la 6 Noembrie, a doua zi dupes sosirea capului lui Du-

mitrache. Multe fabule s'au nascocit in cursul veacului asup-

ra Moruzestilor; sunt chiar dovezi" incontestabile, dar pa-

cea dela Bucurestipe drept afirma d-1 prof. N. Iorgal

aratA egoismul

si

nestatornicia lui Napoleon2, nu insA WA-

care,

ca $i basmele despre scrisori

darea Moruzestilor,

ascunse, s'a creiat de dusmanii for din Fanar.

Armata DunAreanA si amiralul Ciceagov urmau sal zi-

ca ultimul for cuvant, prinzAnd

la retragere din Rusia pe

Napoleon. Panes la evacuarea ostasilor, fixates la 2 Octombrie 1812, la conducerea Principatelor Romane a ra.'mas generalul

1. Luarea Basarabiei $i Moruze$tIi. Analele Academie' Romane.

S. 11. Tom. XXXIII. Bucuresti. 1910.

2. In afara de Tilsit $i Erfurt mai dam doll& example ale nests-

torniciel lui Napoleon :

In Octombrie 1805, in Prusia, Napoleon sfatuia printului P. P. Dolgorukii ca Rusia sa-si largeasca hotarele pe socoteala vecinilor,

mai cu seams a Turcilor (Marele Duce Nicolai Mihailovici. Printil Dol-

gorukii. Petersburg. 1901), iar la 13 Mai 1810, la Paris, el a raspuns printului Kurakin, ambasadorul Rusiei, ca-i pare bine ca Rusia a cu-

cerit Finlanda $i a ocupat Moldova $i Valahia (Schilder).

www.dacoromanica.ro

26

Jeltuhin. Gra bit spre frontul de Nord, Ciceagov se opri la

Iasi, unde it intampina octogenarul Scarlat Sturdza, tatal lui

Al. Sturdza, fost Vel-Logoat, dupa pacea dela Iasi (1791),

,asezat in Rusia. La 23 Julie,

batrantil a fost confirmat in

titlu de guvernator al provinciei anexate. Ciceagov it scapa.',

la trecerea Berezinei, pe Napoleon, precum de altfel,se zi-

cebunicul sau I-a scapat sa fuga pe Carol XII,iar unchiul, pe Gustav HI. Ironizat, el a parasit la 1814 Rusia, murind peste

35 ani in Anglia. Formal, amiralul a ramas Inca doi ani in

fruntea Basarabiei.

Silesia, la 16 Aprilie 1813, a incetat

din viata. Kutuzov.Dupa.' izgonirea lui Napoleon din Rusia, el considera misiunea sa indeplinita SI numai insistenta Im- paratului it sili sa. calce hotariil.

La Buntzlau, in

Eroii ra.'zboiului Dunarean isi paraseau scena

Iar Manuc-Bei?

Un prieten

credincios, Sardarul Isaia Ohanean, lass'

cateva insemnari inteun Calendar pentru ghieit ".

Notitele

cuprind viata lui Manuc-Bei intre anii 1812-20 Iunie 1817, cand Stralucitul Manuc-Bei moare, iar Sardarul invoaca bu-

nata tea Dumnezeiasca.

La 5 Mai 1812, Manuc-Bei se afla. la Brasov.

La 12 Decembrie, Beiul viziteazA la Bucuresti pe Prin-

tul Gheorghe Caragea.

La 1 Aprilie 1813, Beiul a plecat la Sibiu. Milostivul

Dumnezeu sa -1 pazeasca, amin.

La 18 August, a plecat din Bucuresti in Moldova, ca

Dumnezeu sa. le dea succes celor de ai nostri.

La 24 August, a plecat la Focsani, ca Dumnezeu sa nu

ne dea nereusita.

Este important de notat ca. Manuc-Bei a mai colindat

in taints Principatele Romane dupa Mai 1812, cand s'a in-

cheiat pacea dela Bucuresti, insa omul acesta era prudent

si imediat, chiar in Mai 1812, a parasit oficial Muntenia,

trecand in Transilvania. Il ajuta. consulul Ch Kca.2

1. Insemnarile se pastreaza la p. c. Preot loanes Abrameant. ,

2. Arhiva din Hancesti.

www.dacoromanica.ro

27

Printre legendele redate mai jos de Stanislas Bellanger,'

este interesanta fuga lui Manuc-Bei din Bucure$ti. Afland

cal Kossew-Pa$a vrea sa.-1 suprime, Manuc se grabi la Turnu

Ro$u. Pe cand el a$tepta controlul vamal $i,

bloc de piatra, fuma ciubucul, un glonte veni sal -i rupai din gura" acest ciubuc. Surprins, dar calm, Beiul cauta ciubucul

a$ezat pe un

$i se intoarse pe acela$ loc. Un

in pumnalul ce-i ie$ea din buzunar. Doi Turci it

alt

glonte

s'a lovit atunci

urmareau

in fugal si, neputand sal -1 prinda, vroiau sa-1 omoare la ho-

tar. Cu pusca sa de Alep, Manuc ucise pe loc pe unul coin

Turci, ascuns in tufi$, iar celdlalt fugi.

Conte le de Lagarde in Mai 1812 trece prin Hermanstadt-

Sibiu. El intalne$te acolo pe Manuc-Bei, despre care in$ira

mai multe randuri in memorialul sau:2 Contele Dudescu a primit vizita lui Manuc-Bei, de care

a fost tot atat de surprins, cat $i incantat de a-1 regasi viu:

erau douazeci zile de cand un capigi-basa a Lost trimis din

Constantinopol la Bucure$ti, pentru a-i cauta capul; insa

timp ce executorul vointelor imparatesti s'a introdus in casa

sa prin poarta, Manuc, cu ajutorul cerceafurilor, a scapat

prin fereastra, land in graha drumul spre hotar. Acest Ar-

mean, ale carui bogatii $i norocul erau faimoase la Bucure$ti,

a fost catva timp secretar al celebrului Mare Vizir Musta-

fa; cand s'a desfa$urat revolutia

ienicerilor,

stApan in fugal, $i, printr'o circumstanta tot

el urmari pe

atat extraordi-

nara, cat $i fericita pentru el, and rasculatii au reu$it sa-1

decapiteze pe Mustafa, trasura care o conducea Manuc, n'a

fost prinsi $i el a dus-o deadreptul la Bucure$ti;3 trasura.

continea tezaurul stapanului sau $i el s'a instituat fara pro-

teste ca unic legatar universal. Imediat ce Poarta relua po-

sesia Valahiei, ocupatA pang atunci de Ru$i, marele suveran

voi sa inceapa

a reclamat succesiunea lui Mustafa-Vizir $i

procedura, fa.'cand in prealabil straina partea adversa: prin-

tul Manuc, valzand aceste forme prea expeditive, a gAsit

prudent sal faca pledoaria cauzei sale mai de departe;

si

lu-

and Austria ca como$tenitoare, el spera sa obtina drepturi

1. Le Koroutza. Op. cit.

2. Voyage de Moscou A Vienne. Op. cit.

3. Stim ca realitatea a lost alta.

www.dacoromanica.ro

28

de supusenie, care it vor pune in aceeasi siguranta, ca si

imensa lui bogatie.

Conte le de Lagarde Intru catva are dreptate, cand ob- -serve interesul lui Manuc-Bei de-a angaja la comostenire"

o tare, nu insa. Austria, aleasa numai ca vecinatate imediata

cu mo5iile

lui, ci Rusia. Astfel cancelarul Rusiei, contele

Rumeantov, unul din initiatorii razboiului cu Turcii, din Pe-

tersburg, la 2 Julie 1813 imputerniceste pe Italinski'

tervina la Constantinopol ca supusul Rusiei,2 Mirzaean, pe

baza tratatelor, sa capete dreptul de folosinta" asupra pro-

prietatilor sale din Turcia. La 15 August cancelarul trimise

si doua pasapoarte: unultrimis cusut in haina, ca sl multe

alte documente ce se pastreaza in arhiva din Hancestilui

Manuc-Bei, cu dreptul de-a intra in Rusia, altul sotiei sale,

care din Bucuresti (unde mai bantuia ciuma), prin Transil-

vania, trebuia sa-si ajunga.' sotul.

Manuc-Bei se grabea la plecare, incat Imputernicitii sai

cautau Inca catva timp sa strange toata bogatia lui baneasca,

datoriile Gospodarilor tarii si

ale boierilor. In aceasta pri-

sa in-

vinta este caracteristica scrisoarea

lui

Scarlat

Kallimaki-

Voevod,3 ce-o adreseaza. din Moldova, la 1228,4 Beiului :

Excelentei Sale Beiului Manuc,

Este cunoscut de d-voastra ca a fost primit ordinul

dela Inalta Poarta, care in'a insarcinat de-a incasa dela unul

din boierii Moldovei, Hatmanul Sandulache Sturdza, 24.0823

piastri,

ramasi din datoria pe care boierul susmentionat a

avut-o catre defunctul Beizadea Dumitrascu. Suma fiind

transferata pe numele Excelentei Sale Dadvirenzade-Aga, in

contul dreptului sau dela defunctul Print, Excelenta Sa, la

randul sa.'u, a dat o procura spre a-i achita unuia din oa-

menii d-voastra. D. Babic, unul din oamenii d-voastra, mi-a

prezentat aceasta procura, insotita de o scrisoare a d-voastra,

1. Arhiva din Hancesti.

2. Inteadevar, numai la 1817, Manuc-Bei, alaturi de ceilalti bo-

led din Basarabia, a intrat in supusenil ruse:. Dosarul familiei Manuc-

Bei. Arhivele Statului din Chisina.u.

3. H. Dj. Siruni. 0 corespondenta necunoscuta in limba turcessca

a lui Sc. Kallimaki, Domnul Moldovei. Reviste lstorica. Nr. 7-9. Bu-

curesti. 1931.

4. 1813.

www.dacoromanica.ro

-29

prin care ni recomandati a achita omului d-voastra suszisa

Dadvirenzade-Aga. Pentru a in-

:sums, spre a o trimite lui

total aceastd suing ceruta. de 24.082 4 piastri dela

casa in

boierul Hatman si a-i inmana omului d-voastra de incredere,

spre a-i trimite Excelentei Sale si pentru a retrage actele

date de not boierului susmentionat, referitoare la plata su-

mei, rugam a cauta, prin Dadvirenzade-Aga, si a ne trimite

Visterie, printre documentele

Ni-a cauzat mare mirare si durere scrisoarea d-voas-

tra, prin care, aratand situatia d-voastra grea, ni cereti dato-

actele originale pastrate la

defunctului.

ria noastra de 21.000 piastri, inainte de scadenta termenului.

Mirare

si

durere pentru ca trebuia sa stiti in ce stare grea

si oprimata se gaseste Moldova ! In acest moment, cand ne

afla.'m intr'o situatie asa de penibila

si

simtim mare nevoie

de-a ni procura dela unii si dela altii bani cu dobanzi enor-

repetata de-a restitui datoria noastra

me, cererea d-voastra

inaintea termenului nu poate sa se impace cu respectul pe

Ma intristeaza mult ba.'nuiala ca

s'au intimplat oarecare piedeci in calea prieteniei ce-o avem

care-1 am catre d-voastra

de mult. Este afara de putinta noastra a imprumuta bani

spre a acoperi datoria noastra de 21.000 piastri si a-i in-

credinta omului de incredere al d-voastra. Va rog a nu mai

gandi la aceasta".

Turcii mentin insa corespondenta cu Manuc-Bei. Trei

scrisori (din patru), ce se pastreaza la arhiva din Hancesti,

sunt adresate lui Manuc la Hermanstadt

Sibiu, unde-si

cauta el refugiu.

In prima scrisoare, prietenul sau de alter data, AMif-

or-

Aga, Post $i el vistier al lui Mustafa-Pasa, ii scrie din

dinul celor mai mari demnitari ai Portii

Marele Vizir Hur-

fid-Pafa,

Kiahi-Bei Galib-Efendi §i Reis-Efendi Husni-Bei.

Amis-Aga zice cal Manuc-Bei a plecat de neincredere, dar

ea dansul n'are dece sá. se teama din partea Sultanului sau

ca decapitarea lui Ramis-Papa

i-a creiat o groaza zadarnica, ce 1-a determinat sa se puma

de asezarea sa in Valahia ;

-sub ocrotirea Rusiei ;

ca meritele

sale sunt netagaduite

si

www.dacoromanica.ro

30

ca sA risipeasca invinuirile intrigantilor din- Bucuresti, can

ca $i totdeauna sunt mincino$i, el

s& -$i restabileasa onoarea $i magnificarea

n'are deck sa vines, ca

sa, alegiandui

ca sediu Bucuresti, Adrianopol sau Constantinopol

Aga vorbe$te de prietenia

un Firman de siguranta.' din partea Vizirului, jury el insu$i

$i mai ales it fereste de proteguirea Rusilor, fiind gata chiar

Ami--

$i increderea tuturora, promite

personal sA mearga

sa -1

aduca. in Turcia (21 Ghemazil-Evvel

1228.'

Se vede c5. Manuc-Bei i-a raspuns, motivand retrage- rea sa prin neincredere. Am;$-Aga, la 23 Saban 1228, it o-

cgraiste de teama, ce nu-i va parmite sA revie ;

salutul Vizirului, care it va primi la inapoiere foarte bine.

Manuc poate sA ramana chiar in Germania, dar sa nu crea-

transmite-

&A ca.' va pierde demnitatea de Mare Dragoman : posibilitAti

fericite se intampla.' rar, deci nu pierdeti ocazia, veniti $i lo-

cuiti unde doriti ; $tiu ca vreti sa va asezati la Bucure$ti,

dar acolo Grecii vor intriga intotdeauna impotriva voastra.' cine n'ar fi Gospodar, el va cauta pagubirea voastrd. Re-

nuntati la Bucuresti $i nu va prapaditi printre straini,

dac5. va.' doresc vre-un ran, s'a cada acesta asupra mea.

si

cAci,

La aceasta scrisoare Manuc-Bei n'a raspuns

gi

Arai--

Aga in loc de a-1 numi bunul meu prieten", ca de obiceiu,

ii zice : Excelentd". Regretand ca nu raspunde la scrisorile

ce i se scriu in numele guvernului, jura. $i-i promite scrisori

de asigurare, cerand numai s& in$tiinteze pe Ahmed-Pa$a la

Silistra, dar mai cu seamy sa nu parAseasc5. Hermanstadt,

ceeace ar adeveri fuga lui.

Paralel cu aceasta aflam ins& intentiile sincere ale Tur-

cilor, can nAzuesc sA-1 retina'. pe Manuc-Bei, cerand Austriei

extradarea lui. La 9 Iunie 1813, Ledoulx scrie lui Morel:*

Pare ca Poarta menajeaza mai putin Curtea Rusiei.

Dupes fuga lui Manuc-Bei s'a pus sechestrul pe averea lui $i cu toata.' interventia Consulului Rus, Gospodarul a pri-

mit ordin sa.'-1 mentina. Pretind ca Turcii reclama cu energie

1, 1813.

2. Documente Hurmuzaki. Vol. XVI. Op. cit.

www.dacoromanica.ro

31

extradarea lui Manuc -Bei, considerat ca dezertor care are

multe milioane de restituit".

IV. ULTIMII ANL

Dacd teama

Francejilor it

retinea pe Manuc-Bei in

Transilvania, la Kronstadt

Brasov $i la Hermanstadt

Sibiu, iar teama Turcilor it facea sa viseze la un adapost

mai sigur in Rusia, apoi prabusirea lui Napoleon nu insem-

na pentru el eliberare complecta

iau sal retina pe teritoriul

tor.

Austriecii lingusitori vro-

Deodata Manuc-Bei afla

despre Congresul dela Viena, unde, in jurul Imparatului A-

lexandru Iinvingatorul lui Napoleon, trebuiau sd se stranger

aproape toti Suveranii Europei. Manuc-Bei plea la Viena'.

Era printre putinii din Orient, care se impunea prin

frumusetea, intelegenta sa diplomatic& si cunostintele largi.

Nu numai Imparatul Rusiei

si

cei din jurul sau, dar si

Su-

veranii

si

magnatii siraini se interesau de acest Print al

Armenilor", cu trecut

yi

insemnatate in viata Orientului2.

Dela rapoartele politiei vieneze, unde figura

drept turc

Mirza-Mahmud-Bei", a ajuns

Manug-Bey, Russische -Kei-

serl.-Staatsrat", cum it numeste Wiener Zeitung", Nr. 132 din

18153. Era un orator bun, iar atunci sau putin mai tarziu, la

1816, la Viena s'a tiparit gramatica francezti, compusa de el

in limba armeand4.

Impdratul Alexandru I al Rusiei 1-a primit pe Manuc-

Bei in audienta. Planurile ce-1 frdmantau, expuse Imparatu-

lui, aveau orizonturi largi. Imparatul ii ardtd un interes cu-

venit5, urmand la 3 Octombrie 1814,

parcitesc6 catre Senat:

Pe fostul Dragoman al Portii,

la Viena, Ucazul Im-

Manus-Bei,

Atotmilostiv

it hartizim Consilier de Stat &echo 7 Alexandru".

Contele Nesselrode, transmintandu-i la 4 Noembrie U-

1.

Hovnanean. Op. cit.

2.

3.

Hovnanean. Op. cit.

Comunicat de di C. Dane.

4.

5.

Hovnanean. Op. cit.

Hovnanean. Op. cit.

6. Arhiva din Hancesti. Dosarul familiei Manuc-Bei. Arhivele Statului

7. Corespunzator in armatii gradului de general.

din ChiOnau.

www.dacoromanica.ro

32

cazu], alatureaza cateva randuri de felicitari discrete) Dela

acest dirijor al diplomatiei ruse, la 18 Ianuarie 1815, Ucazut

e trimis contelui Gustav Stackelberg, ambasadorul rus la Vie-

na, pentru inmanare.2

Interesul asa de temeinic al Rusilor fata de Printul

Armenilor" era usor de explicat: el

intentiona fondarea u-

nui ora' in Basarabia. Beiul promitea popularea Basarabiei

pustie in partea de Sud, cu massele colonistilor din ta'rile

subjugate Turcilor $i cauta pe toate cal sa devie mijlocitorul

principal al Rusilor la tratativele for cu popoarele peninsu-

lei Balcanice. La 22 Februarie 1815, Imparatul

aceasta ocazie la Viena3.

Domnul Consilier de Stat Efectiv Manuc-Bei, am lu- at cunostinta despre proectul vostru ce-ati, compus relativ

ii scrie cu

la fondarea unui ora$ in Regiunea Basarabiei $i de a-1 po-

pula cu colonistii straini, ceeace doriti sa intreprindeti cu

propria voastra.' cheltniala, $i Mi-a fost placut de-a vedea cu

aceasta ocazie zelul, care va anima pentru binele obstesc.

Dorind a favoriza in deosebi orice intreprindere, tinzand in

acest scop, imi rezery revederea obiectului cererii voastre,

spre a da posibilitate sa realizati laudabilele voastre

intentii.

Cu satisfactie va dau prin prezente, un nou temei de a

Mea constants binevoire. Alexandru".

Dupes un asemenea re script, in Iunie 1815 Manuc-Bei

pleaca la KronstadtBrasov, unde se afla familia sa. El se

grabeste in Basarabia, pe care n'o cunoaste Inca, ca perso-

nal sa cerceteze $i sa gaseasca localitatea,4 unde se inte-

meeze ora$ul cel nouAlexandropaorasul lui Alexandru I. Punctul se stabile$te la varsarea Prutului in Dunare, cam

acolo unde se afla targul Tamarova sau Rent. Pentru apro-

vizionarea noului ora$ cu lemnul de cladire, in Aprilie 1816,4

1. Arhiva din Hancesti.

Dosarul familiei Manuc-Bei. Arhivele Statului din Chisinau.

2. Arhiva din Hancesti.

Dosarul familiei Manuc-Bei. Arhivele Statului din Chisinau.

3. Arhiva din Hancesti

Dosarul familiei Manuc-Bei. Arhivele Statului din Chisiuttu.

4. Havnanean. Op. cit.

5. La 1817, Manuc-Bei are in Basarabia 11 mil Mici de pamant,

la Hancesti, Stolniceni $i Lohanesti. Operele Comisiei say. gub. a arhi-

velor din Basarabia. Vol III. Chisinau. 1907. Recenzamantul dela 1817,

de I. N. Halippa.

www.dacoromanica.ro

33

Beiul a cuthparat cu 300 mii lei mosia Htincesti a lui Ionita

Iamandi, care era proprietarul ei pe baza unui schimb al

mosiei sale din Moldova, efectuata la 1813, la Iasi, dela hat -

manul Al. Mavrocordat.' Imediat dupg, aceasta, la 24 Apri-

lie 1816, Manuc-Bei a inaintat Imparatului cererea, a carei

continut sumar redam mai jos :3

prietenii Rusciucul, unde

Para.' Sind cu rudenia $i

n'am avut noroc, am decis aci sa intemeem un asemenea

oras comercial, gasind ca locul cel mai favorabil Tamarova

sau Reni din Basarabia, la impreunarea Prutului cu Dung-

narea. Erau insa: doua. inconveniente : situatia targului prin-

tre mosiile manastirilor saine $i lipsa lemnului pentru cla-

diri. Am cumparat

mosiile

Aimprejur dela mandstirile buco-

vinene $i mosia Hancesti, piing cu pgduri. Din partea sta- tului, pentru realizarea planului meu, cer numai acordarea

a 35.000 desetine de parntint, pentru a forma districtul noului

oras in granitele Dundrii, Prutului, lacului Ialpuh $i valuri-

lor lui Traian. Pe acest teritor,

farce drepturi legale,stau :

it, de venetici inaintea ralzboiului Dunkean

si

2/3 veni(.i din

Turcia mai tarziu, cari vor ramane aci, platind dijrnal $i mun-

cind 12 zile pe an pentru proprietar.

Se mai cereau unele privilegii, acordate $i altor ora-

se in aceeasi situatie (Nahicevan, Grigoriopol, Mariupol):

1. Se va institui un magistrat autonom, elegibil, depen- dent numai de guvernatorul Basarabiei.

2. Functionarii vor fi considerati in slujba statului.

3. Auspiciile magistratului se vor intinde asupra in-

tregului district.

4. Portul va avea privilegii ca Odessa : de a nu fi in-

chis deck in cazuri exceptionale.

5. Se va face scutirea populatiei orasului pe totdeauna

dela a) impozitul pe capete,

b) sarcina de a intretine sau

c) de a aproviziona armata, deck aceea care va sta in

district.

6. Se va face scutirea pe 10 ani dela toate impunerile,

ce vor urma mai Carziu foarte moderate.

1. Arhiva din Hance*ti.

Dosarul familial Manuc-Bel, Arhivele Statului din Chi§initu.

2.

Arhiva din Hance§ti.

www.dacoromanica.ro

34

7. Negustorii vor rAmane liberi in imperiu $i in afara de el.

8. Impunerea de vamA, de 15 copeici la o rubla, se va

nevoilor ob$te$ti.

lua in folosul administratiei orasului $i al

9. Libertatea colonizarii. 10. Libertatea confesionall.

11. Populatia districtului intreg va obtine pe trei ani

privilegiile acordate orasului prin aliniatul 5, punctul b $i c.

Manuc-Bei insusi lua, in schimb, asupraii urmAtoa-

rele sarcini:

1. Pentru carantina $i vama va da 20.000 galbeni, iar

ti

za aliniatului 8 de mai sus.

5 ani va pla

$i leafa functionarilor, intretinuti apoi pe ba-

pravoslavnica, catolica $i

2. Va zidi cite o biserica :

armeanA, precum $i a fiecarei confesiuni de care vor locui

in oral 50 familii.

3. Va zidi doua.' $coli (una armeneascl), pe care le va,

intretine 5 ani, mai apoi eliberand cite 200 galbeni anuat

pentru nevoile lor.

4. In mijlocul orasului (toate

strazile trebuiau sa fie

razele unui cerc') va construi o ratu$A, incApAnd toate in-

stitutiile statului.

5. Cinci ani va intretine pe toti functionarii districtului,

6. Colonistilor le va acorda terenuri gratuite,

7. Va construi case model in jurul pietii centrale $i pe

dota strazi : spre port $i carantina (case cu etaj pentru lo-

cuinta, iar parter pentru pravalii).

8. Va clAdi biserici in district.

9. Va cladi o geamie pentru

Turci, cari, vazand bung.-

vointa guvernului cAtre religia lor, vor pa

lor de credinta impotriva crestinilor. Ei vor veni in mare nu-

rasi prejudecAtile

mar, mai ales geisind aci pe Manuc ¢i Ahmed-Efendi. Astfel

vor apare aci profesiunile de a lucra

safianul.

pieile carduane $i

10. Va sprijini materialice$te pe coloni$ti.

In felul acestaterming cererea sa Manuc-Beise

va creea un export eftin f i

Basarabiei

uqor pentru produsul principal al

grou1.2 In asemenea conditii acest export $i pro-

1. Planul orasuiui Alexandropol. Arhiva din Hancesti.

2. Sunt interesante aceste cuvinte, demne de pane unui econo-

mist al zilelor noastre.

www.dacoromanica.ro

35

ductia se vor marl. Carantina deasemenea va aduce foloase

mari, caci departarea carantinei Sculenilor da na$tere unei

contrabande din Galati. Pentru control, Beiul cerea trimite-

rea unui inginer. C5.1atorind un an intreg prin Basarabia, Manuc-Bei

isi

invita. fa-

cladeste provizoriu o cas5. la Hancesti, unde

isi

din Valahia,

Luca Chirica, elibereaza pasaportul necesar sotiei sale, care

pleaca in Basarabia, trecand la 25 Julie Prutul, la Sculeni.

Pe sotia Consilierului de Stat Efectiv Manuc-Bei, Mariam,

o insotesc doi fii ai ei, Murad

Tebera (Pembe), o sora a ei, Mir-

milia. La 27 Mai 1816, consulul general rus

si

Feirat, patru Eke: Mariam,

Anina (Gaiane), Catinca

si

dira,

si

un frate, Asvadur (Bogdan) Avedov, consilier de curte,

precum $i asesorul colegial Babic lacubici sau Iacubovici

11 slujitori. In Valahia nu mai ban-

(Agopean Baronait) si

tue ciumaadaoga consulul. Avedov $i Iacubici sunt agen-

tii secreti ai lui Manuc-Bei; ei servesc pe Rusi si in August se inapoiaza in Principate.' Se vede ca in Iunies 1816 Manuc-Bei a vizitat Peters-

burgul, unde a fost primit de intreaga familie a Imparatu-

lui. Numele sau era raspandit in popor. Urmarea doua sco-

purifondarea orasului proectat $i aranjarea afacerilor per-

sonale. Dar paralel el avea insemnatate ca sfetnic in prob-

lemele Orientului. Avea cunostinte

si despre provincia ali-

pitaBasarabia, unde guvernul cauta sa oranduiasca a$eza-

mantul. El a calatorit prin regiune

cu experienta perso-

si

nals laimurea totul

ai

sfatuia de bine.3

Biografii4 lui Manuc-Bei afirma ca i s'au confirmat de

guvern proectele privitoare la noul oral. Aceasta

Imparat

si

n'o putem afirma. Taraganeala oficialitatii

zadarnicea multe

inceputuri, deli Imparatul Alexandru I era adeptul concep-

tiei largi a Beiului.

La plecarea 1 ui Manuc-Bei contele Capo d' Istria, minis-

trul de externe al Rusiei, care se interesa personal de soar- ta Basarabiei si era ajutat in aceasta privinta de Alexandru

1. Arhiva d-lui Tigran Pruncu.

2. Hovnanean zice in Februarie; an corespunde insCi cumparti-

ril litincestilor in Aprilie 1816. 3. Hovnanean. Op. cit.

4. Hovnanean. Op. cit.

www.dacoromanica.ro

36

Sturdza,' a transmis, la 30 Iunie 1816, guvernatorului suprern

al Basarabiei, generalul Bahmetev, urm&toarea comunicare:*

Beiul a obtinut din partea ImpAratului o deosebit& bu-

navointa, incest este incredintat grijii speciale a lui Bahme-

tev. I se trimiteau

gi

proectele orasului, desigur Inca necon-

firmate, ceranduse ca o comisie special&

pararea averilor manastirilor din Bucovina.

sal cerceteze cum-

Deoarece Manuc-Bei trebuia sa ramana Si agent conf

dential al Rusiei, un fel de set al serviciului de informatie

secret& al Rusilor in Balcani, pentru misiuni secrete, minis-

terul afacerilor externe a detasat pentru a-1 deservi pe un

functionar special, Apostolache Stamo.3 Acesta a si transmis

Beiului, la desp&rtire, cuvintele Imcdratului : 4

Spuneti domnului Manuc-Bei, ca sunt foarte multumit

de informatiile, pe care le-a comunicat. Aceste

sunt foarte interesante pentru un serviciu folositor. Ii sunt

foarte recunoscator. Sper, ca si in viitor el va sluji cu aceeasi

sarguintg. Spunetii, ca daces va avea vre-o treabi, dependent&

dela Mine, s&-Mi scrie el direct si cu placere voi satisface

informatii

dorinta lui, Ii doresc caldtorie fericita

Basarabia, sa se poata. realiza".

1i

ca proectele lui, in

Persoana lui

Apostolache Stamo merita toata atentia

noastra. S'a nascut la 1755;5 era fiul slugerului Joan Stamo,

pare de origin& romaneasca din Macedonia, dar de o educa-

tie cu totul greceasa, un om cult, de cugetare libera., bine

imbr&cat dupes moda europeana.6 Cariera sa de serviciu A-

postolache Stamo a inceput-o ca secretar al marelui drago- man al Portii, Dumitrache Moruzi, al carui sfarsit tragic in

urma pIcii dela Bucuresti, sili pe Stamo, amestecat in nego-

in Basarabia, sub o-

crotirea Rusilor. La 1814, printr'o cerere catre Imparat, sus-.

cierile de pace,' sa se retragA la 1812

1. Gh. Bezviconi. Din vremea lui Al. Sturdza. Op. cit.

2. Arhiva din Hancesti.

3.

4.

5.

Arhiva din Hancesti.

Arhiva din Hancesti.

Dupes inscriptia de pe mormant din cimitirul RascaniChisinau,

Actele Comisiei pentru stabilirea drepturilor nobilimii din Basarabia

Liprandi, in a-

mintirile sale (rev. ,Arhiva Ruses , 1866) zice ca era mult mai in var-

la 1821, ii indica gresit: 50 eel. Contemporanul sail, 1.

sta detest sotia sa.

6. 1. Liprandi. Op. cit. ,,Arhiva Ruses ", 1866.

7. N. forge Luarea Basarabiei si Moruzestii. Op. cit.

www.dacoromanica.ro

37

tinuta la Petersburg de rudenia influentA a Moruze§tilor,

fostul secretar al dragomanului a intervenit ca sl i se acorde

supu§enia ruses. La 2 Septembrie a aceluia$ an, Stamo a fost

incadrat la ministerul de externe al Rusiei, obtinand gradul

de consilier de curte, corespunzator in armatA celui de major.'

Ata§at la Manuc-Bei, el s'a awzat in Basarabia, unde s'a

casatorit cu Ecaterina (1798

rache Ralli (1767

prem din Basarabia. Poetul exilat Pu§kin,3 care intre anti

1869), fiica caminarului Zamfi-

1831), deputatul cunoscut al Sfatului Sum

cu placere discuta cu

sotii Stamo, poreclind pe Apostolache Stamo conducteur de

beliers", faca'.nd aluzie la gruparea in jurul salu a multor Greci.

Ajuns la gradul de consilier de stat,3 Stamo a fost §i el ales,

la 1825, deputat al Sfatului Suprem,4 savAr§indu-se din viata

1820-23 vizita adeseaori casa Ralli,

la 1830 §i odihnind in

RA§cani din Chi$inlu.3

mijlocul familiei Ralli la

cimitirul

Detaarea special& a unui asemenea functionar este

destul de semnificativa. Dar sd vedem cine au Lost

si

cei-

lalti colaboratori ai lui Manuc-Bei in Basarabia. Parte din

ei a venit folosindu-se de privilegiile acordate, populand re-

giunea, dand un impuls vietii economice §i agricole, interne-

ind vre-o 20 sate cu centru (pans la fondarea proectatului

Alexandropol)la Hancesti, unde (1818), ca Si la Chiinau

(1804), s'a zidit o biserica armeneasca.6

Intors in lulie 1816 la Hancesti, putin inainte de sosi-

rea familiei sale, Beiul s'a

asezat la conacul existent pang_

in prezent, pe cand renumitul palat s'a construit cu mult

mai tarziu de fiul sAu. El caut& sa introduces

partea sudica a regiunii, locuit& *i nu de mult pustiita de

civilizatia in

TAtari. Pornea insg. din partea central.

clAdiri, in-

1. Actele Comisiei din 1821. Op. cit.

2. 1. Liprandi. Op. cit. $i Z. Arbure. Rev. Anil trecuti". Nile 1908. Petersburg.

3. Corespunzator in armata celui de colonel.

4. Al. Krupenski. Schita despre nobilimea Basarabiei. Petersburg.
1912.

5. Sotia sa s'a maritat apoi cu maiorul A. B. Matias. Familia

Stamo din Basarabia se trage din fratele lui Apostolache, Zamfirache

Stamo. Dosarul familial Stamo. Arhivele Statului din Chtsinau. Nr. 548

9 1826, 100 file.

6. Insemnarile din cartes parohiala a biserlcii din flancesti. Co-

municat de p. c. Preot loanes Abrameant.

www.dacoromanica.ro

38

curaja agricultura, sprijinea mai cu seams prima suta de

familii emigrate cu el, care au raspandit fulgethtor vestea

despre minunea dela Hancesti, pretutindeni. Targul Hancesti

Inflorea, de$i unii din administratori ai Basarabiei cautau

sa taraganeze realizarea proectelor.'

Printre primii sai colaboratori, Manuc-Bei a recoman-

dat guvernului rus pe cumnatul sau Asuadur Avedov $i pe

Rabic Iacubici,2 cari erau indicati cunoscaltori ai regiunii Ba-

sarabiei.3 El scrie contelui Capo d'Istria' ca Avedov era o-

iler in Turcia, numitde ca.tre Mustafa-Pa$a$ef civil la

$istov, apoi servind pe comandantii armatei ruse ca un a-

gent secret. La 25 Mai 1816, Capo d'Istria ii raspunde prin

urmAtoarea scrisoare:3

Domnule !

Am adus la cunostinta Imparatului epistola ce mi-ati

adresat-o privitor la D-1 Aveditsch, cumnatul Dvs., $i la D-1

Iacobitsch. Maiestatea Sa Imperials, care respecter recoman-

datia Dvs. $i-i face placere de a profita de once ocazie pen-

a-i con-

tru a vi documenta favoarea Sa Inalta, a binevoit

feri primului: rangul de Consilier de Curte, iar celui de al

doilea: acela de Asesor Colegial. Imi face placere, Domnule,

a va aduce aceasta la cunostinta,

pentru a va repeta asigurarea foarte distinsei mele conside-

ralii, cu care am onoare a fi, Domnule, al Dvs. foarte u-

mil $i foarte supus servitor Contele Capodistria. St. Peters-

burg, 25 Mai 1816. D-lui Manouk-Bey".

Nu oricarui muritor contele Capo d'Istria i-ar fi adresat

o scrisoare in termeni ca acestia, chiar priviti ca o forma de amabilitate curtezana. Diploma de conferire a acestor

grade a survenit cu mult mai tarziu,

deja sub domnia Im-

paratului Nicolae I, la 18 Martie 1826, iscalita de senatorii

S. Hitrovo, printul Trubetkoi $i altii.6

profit de aceasta ocazie

si

Prietenul lui Manuc-Bei, Ahmed-Efendi, se afla $i el in

Basarabia. Credem ca este identic cu Ahmed Kiosekihai, care

1. Hovnanean. Op. cit.

2.

3. flovnanean. Op. cit.

4.

5.

6.

Arhiva d-lui Tigran Pruncu.

Arhiva d-lui Tigran Pruncu.

Arhiva d-lui Tigran Pruncu.

Arhiva d-lui Tigran Pruncu.

www.dacoromanica.ro

39

participa pe-atunci la alegerile nobilimii

ranului.'

jura asupra Co-

Odata cu Manuc-Bei a venit in Basarabia secretarul

lui Hristofor Deleano-

gi

sau, Harutiun (II) Deleanov, a

fiul

neant din Moldova.

Harutiun (I), a venit in Moldova din orasul persan Giuha'

Hristofor, impreuna cu fratele

sau,

unde familia

Harutiun (I), David Deleanov, dela 1773 era in serviciul Ru-

silor, la 1807 ajungo.nd colonel, iar la 1813general. El s'a

insurat cu Maria I. Lazarev. Printre copiii sai amintim pe :

Ivan Deleanov (1818-97), nascut la Moscova, insurat cu Ana

era cunoscuta din secolul XVIII.3 Fiul

lui

Hr. Lazarev,

gi

pe Elena, maritata cu fiul

lui Manuc-Bei.

Ivan Deleanov la 1865 a fost numit senator, la 1882minis-

tru al instructiei publice, la 1888 obtinand titlul de conte al

Rusiei.4 A fost mai mult un curtezan, decat un am de stat. Secretarul Beiului, Harutiun (II) Deleanov, s'a asezat

insa in Basarabia, unde s'a impamantenit6 Si s'a casatorit cu

Ana, fiica baronului Andreas von Kapri din Bucovina.6

O alta familie inruditd. cu Manuc-Bei este familia Oha-

nov,7 originara.' din Sarur $i cunoscuta in Erevan din secolul

XVII. Sardarul Isaia Ohanean (-1- 1831) a venit in Principa-

tele Romane impreund cu Alexandru Moruzi-Voda $i se muta

ba in Moldova, ba in Valabia, dupa cum ocupa scaunul

domnesc patronul sdu (1792-1806). Ajuns paj si administra-

tor principal al Beiului, sardarul s'a asezat la Hancesti. Dela

el s'a pastrat un Calendar pentru ghicit",8 cu multe insem-

nari interesante, de ex. :

La 22 Decembrie 1812, la Bucuresti, de dimineata a

luat foc Caravan-Sarai.

1. Al. Krupenski. Op. cit.

2. Dosarul famillei Deleanov. Nr. 190

Statului din Chisinau.

34-1827, 218 file. Arhivele

3. a) P. N. Petrov. Istoria neamurilor nobile ruse. Petersburg 1866.

b.) Contele A. Bobrinski. Neamurtle nobile inscrise in Gherbovnicul Ob-

stesc al imperiului Rosienesc. Petersburg. 1890.

4. P. N. Petrov. Op. cit. A. Bobrinski. Op. cit.

5. Dos. cit. Arbil/. Stat. Chiliinau.

6. P. N. Petrov. Op. cit.

7. a) Dosarul famine' Ohanov. Nr. 460-1-1851, 164 file. Arhivele Statului din Chisinau.

b) Arhiva lui 1. A. Ohanov, in proprietatea d-lui avocet Grig. 1.

Ohanov din Chisinetu.

8. Se pastrean la p. c Preot Ioanes Abrameant.

www.dacoromanica.ro

40

La 20 Ianuarie 1813, noaptea, incendiu ;

la ora 5 si

11 minute un cutremur cu trei lovituri.

La 30 Ianuarie, cutremur la ora 8.

La 13 Martie, cutremur la ora 11 noaptea.

La 28 Octombrie, in noaptea de Miercuri spre Joi,

cutremur la Focsani.

La 11 Martie 1814, iaraisi cutremur.

La 3 Noembrie 1815, pleaca cu cai de posts din Bu- curesti la Stambul, unde soseste la 12 Noembrie.

Unele insemnAri privesc pe Manuc-Bei (le-am redat

la,

locul cuvenit), altelefamilia sardarului Ohanov. Fiul sau,

Avedis Ohanov (1805-70), a fost tatal

lui Ivan Av. Oha-

vov (1838-1900), cunoscut fruntas basarabean al

grupdrii

moldovenesti a fratilor Leonard.'

Trebue ss amintim printre colaboratorii lui Manuc-Bei

familiile: Lebedev2 si Anuf,3 prima coborand din surdarul Moise

LebEidd,

cealalta.' din comisul Carapef Hr. Anus, bunicul cuno-

scutului mosier Hr. G. Anus, omorit la 1917 de bolsevici la

conacul sau din Bumbota. Apoi Meremculov,' familia cgruia,

dupg cum marturiseste Catolicosul Efrem al Armenilor, este

de origind princiara. De peste Prut sosesc Balioz, mosieri la

Ivancea, Goilav (urmasii slugerului Luca, fiul clucerului Da-

vid Goilav),5 mosieri la

Botosani. Cu Manuc-Bei, sau sub influenta einigrarii

ince-

si Cerkes,6 veniti din

Paulesti, ca

pute de el, se aseaza in Basarabia familiile mosierilor ar-

meni :

Bogdasarov, Muratov,'

Popovici, Nazarov, Focsanean,

$useneant, $altar, Allaci, Uccat, Zazucov, Panegheant, Almazov

1. Oh. Bezviconl. Armenii in Basarabia. Op. cit.

2 Dosarul familiei Lebedev. Nr 360-16 -1847, 64 file. Arhivele

Statului din Chieinau.

3. Dosarul familiei Anus. 11-7-1844, 109 file. Arhivele Statului

din Chisinau.

4. Insemnetrile din cartea parohialA a bisericii din Hitncesti. Co-

municat de p. c. Preot (canes Abrameant.

5. Dosarul famine! Goilay. Nr. 278-1-1859, 54 file. Arhivele Sta-

tului din Chisinitu.

6. Comunicat de dr. L. S. Cerkes.

7. Dosarul familiei Muratov. Nr. 399 -7-1835, 8 file. Arhivele

Statului din Chisinau.

www.dacoromanica.ro

41

(urmasii unui sardar), Kircorov, Avacov, Adamov, Alarcarov,

Mirzeanov,' Hr:stoforov

si

multe altele.' Arhiepiscopul Grigor

Zaharean (f 1827) din Chisinau, incurajeaza

granti, ajunsi cu timpul unii din cei mai ha.rnici

ai Basarabiei.3.

si

el pe

emi-

agricultori

Mai jos vorbim de distinsul armenolog Mser Msereant,

care ne-a lasat

nuc-Bei.4

Comandantul ostirii ruse, generalul Benningsen, cu oca-

zia inspectiei armatei a II, in Iunie 1817 se afla in apropie-

rea Hancestilor. Manuc-Bei ii cunostea mai de mult, incest

it invites pe general, cu intregul stat-major, sa nopteze la

cari insoteau

pe Benningsen si pe guvernatorul suprem al Basarabiei, ge-

neralul Bahmetev. Curtea era plina de militari, ce asteptau

sfarsitul consfatuirii generalilor cu stapa.nul casei. Pentru

povestirea detailata a mortii marelui Ma-

conacul

sau.

Casa nu-i putea incape pe toti

ofiterii,

unii din vizitatori s'au ridicat corturi.

Dupa ce s'a servit cafeaua, Manuc-Bei gi generalii apal-

rura pe balcon. Beiul arata

caii arabi din faimoasele lui

grajduri. Benningsen se interesa mult, incest doi cai au fort

adusi in fata lor. Servitorul conducea ran caii tulburati. Ener-

vat, Manuc-Bei deodata incaleca un cal si demonstra in fa-

la militarilor mirati cateva trucuri de

calarie din Orient.

Aplauzele ra'sunau in aer, cand Beiul tot asa subit opri ca- lul si cobori. El se sufoca. Asezat pe pietrele scarii, cauta

sa linisteasca.' pe oaspetii, ce-1 inconjurau ingrijorati

sa." inteleag.i intamplarea.

si

fara

Manuc-Bei era bolnav acum cateva luni, dar durerea

i-a trecut. El a raspuns ca s'a lovit de seaua calului, incale-

candu-1. Insa sangele a aparut pe piept, respiratia a devenit

1. Probabil, de departe inruditi cu familia lui Manuc-Bei. Dosa-

rul familiei Mirzeanov. Nr. 398-1-1835, 97 file. Arhive!e Statului din

Chisinau.

2. Unele din datele de mai sus ne-a comunicat p. c. Preot loaner

Abrameant.

3. Gh. Bezviconi. Armenii din Basarabia. Op. cit.

4. Bovnanean. Op. cit. A. Popov. Op. cit.

www.dacoromanica.ro

42

mai grew. Pierzand calmul, cei din jurul sau nu stiau cum

sa-i vie in ajutor. Nu se glsea nici un medic militar. Un cd-

la'ret porni in cautarea lui.

Sangele curgea tot mai tare. In camera unde a fost

dea ajutorul posibil. Nu-1

transportat, generalii clutau

mai puteau ins& salva. La miezul noptii, in floarea varstei

inconjurat de nddejdile tuturora, Mare le Armean incetd

si

din viata '

A doua zi, la 21 Iunie, din Chi$inau au sosit mai multi

medici. Ei au trebuit s& impartd durerea oaspetilor, clipe

triste dupes o scurta veselie.

A treia zi, corpul neinsufletit al Printului Armenilor" a fost transportat la Chiinati, prima biserica la 1-13.ncesti

fiind zidita abia in 4nul urmAtor. Toate oficialitatile locale

au venit

biserica armeneascd din Chi$inau, i s'a ridicat un pridvor ca

$i cumimpotriva traditiei armene$tiar fi fost inmorman-

tat sub biserica. Langer el au raposat in pace si fiicele sale,

Mariam, la 1822, si Gaiane, la 1824.

sa-i

aduc& ultimul o.nagiu. Inmormantat pe 'dug&

Moartea subitd a lui Manuc-Bei, insemnatatea

si

bogd-

tia sa in viata, legdturile cu atatea persoane ilustre, tinere-

tea $i impozanta lui, taina ce-1 inconjura $i dupes deces, au

starnit in jurul sa.'u o multime de legende cu totul neintemeiate,

-de care s'au sezisat urma$ii. Abia astazi, deli in trgsaituri

generale, avem prilejul s& constatdm

acestui barbat de stat, caracteristic prin specificul sa.0 orien-

tal, romantic $i atragator cu atit mai mutt, cu cat a ie$it

din ermitajul otoman. Precum se vede, viata lui oficialci e

bine lamuritd prin documente $i scrieri, iar restul

zeu $tie. Para la ultima suflare era insa." favorizat de Impel-

Dumne-

ratul insusi, dela care n'a primit deccit onoruri trecatoare, deli

era gata

sale noui.

nettigaduita valoare a

sd

aduca

i mai multe servicii pe altarul patriei

Armenii, dar cu atat mai multBasarabia, pot fi man-

dri de acest colos al tor. Si ca dovadd putem invoca, lipsa

1. Dupes alte versiuni, Manuc -Bet a oferit calul generalului Ben-

4i s'a lovit de seaua. Ar fi

murit

la ora 2

ningsen, care neputand a-I incaleca din cauza unei slugi nepricepute,

Beiul 1-a incalecat lute

noaptea.

www.dacoromanica.ro

-- 43

unui alt om, care sa poata continua opera intreprinsd de

Manuc-Bei.

Basarabia n'are un port dunAreanAlexandropol, caci

Manuc-Bei a murit in varsta de 48 ani, iar aceasta." proec-

tata Odessa a Basarabiei n'a avut fericirea sa." aibd un alt

duce de Richelieu.

Legenda !

Este un auxiliar important al istoriei, dar

foarte pri-

mejdios.

Ar fi interesant de cules toate legendele, ce s'au inra.-

dacinat in Basarabia despre Manuc-Bei. Nici una n'ar fi te-

nieinica pentru o contributie istorica. Aceasta nu numai peste

120 ani, dar $i culeasd aproape imediat dupes moartea Beiu-

lui, acum o sutd de ani.

Calatorul Stanislas Bellanger, in Le Keroutza" (Paris,

lui Manuc-Bei doudzeci pagini. Sunt

1846),

dedica vietii

i'mpresii

cu preciziri

si

nume in jurul unei povestiri ce-a

auzit-o despre Manuc-Bei, la 1836, la Bucuresti.

Manuc-Bei era Principele Armean din marea

pi

celebra

familie Mirza. La Rusciuc era deja imens de bogat, incest it

comparau cu Bukor, compatriotul sau milionar. Era prieten

cu Tersenikli-Oglu si Mustafa-Bairactar etc., etc. Pribegind

dela persecutiile Turcilor in Valahia, se vede si acolo in

primejdie, incest trece

in Austria, apoi in Franca, uncle lo-

cueste cinci ani la Paris, intr'un hotel luxos din strada de

Verneuil.

Frumos, tandr, de o inteligen0 rara, eruditie putin cu-

noscutd, de un spirit eminamente distins, era cel mai elegant

strain ; vorbea 12 limbi si trecea drept Brumrnel al Parisu-

atentia Portii, care ceru extra-

darea lui. Guvernul refuza, dar ducele d'Otrante, printr'o

scrisoare, ii sfa.' tui sd piece.

In aceeasi sears Printul s'a dus intr'una din cele mai

mondene casea contesei d'A

lui. Luxul sau a atras insa.

d,

fiind prezentat stapanei,

carei placu milli, pare-se de contele de Lorieu. In timpul jo-

cului de carti, Manuc-Bei a avut o ciocnire cu ofiterul de

cavalerie de P.,

care-i

ceru in sfarsit

scuze., multumindu-i

www.dacoromanica.ro

44

pentru lectia de-a trai, ce i s'a dat. Castigul Printului s'a

ridicat la 100 mii

franci. A doua zi Journal de Paris"

scria: Un bogatas strain, care a vrut sa pastreze anonimatal,

a trimis la doisprezece primari ai Parisului o sum& de 96

mii franci, pentru ca aceasta sums sal fie distribuita neno-

rocitilor din circumscriptiile lor. Un asemenea gest n'are ne-

voie de elogii".

Dimineata, Printul parasea Parisul. La bariera Saint-

Martin, aglomeratia trasurilor opri dormeusul sau in drep-

tul caretei celebrei ghicitoare Lenormand. Prezicerile acestei

Sibyl le au fost fatale pentru el, cum de altfel

si

pentru cei-

lalti, cand le povesteste ea insasidupa moartea eroilor

fie chiar Napoleon, Josephine Beauharnais sau Robespierre

in memoriile sale.

Lui Manuc-Bei i-a prezis ca va pleca in Rusia, unde

se va bucura de o trecere mare la Impairat, care-1 va numi

feldmaresal si-1 va decora cu ordinul sf. Andrei $i al sf. Vla-

dimir. Ii va propune casatoria cu una din frumusetele renu-

mite ale Curtii (sotia i-a muritadaoga autorulplecand din Valahia spre Franta, la TemesvarTimisoara, in varsta de

23 ani). Poarta ii va cere extradarea, dar Imparatul va re-

fuza. Atunc: o sluga, Mozow ace] care se gasea si atunci cu

Printul, 11 va trada

ei-I

va otravi.

Caretele plecara in diferite parti. La despartire, un inel

cu diamant, a fost darul regesc at lui Manuc-Bei facut dom-

nisoarei Lenormand, care refuza sal primeasca, dupa o prezi-

subliniind ca-i este

cere a$a de trista. Printul insa insista,

recunoscator, ca celei ce-i salveaza viata. Doar va lua ma-

suri dupa acei doi ani ce-au ramas sal traiasca.

Imparatulpovesteste deja autorull-a primit cu bra-

tele deschise, 1-a numit feldmaresal si i-a harazit toate deco-

ratiile

tariff.

Turcia cerea

extradarea sa,

dar Rusia re-

fuza, cautand sa profite de influenta familiei Beiului in Ar-.

mentia. In ultima zi a celor doi ani, Manuc-Bei a fost otra-

vit de Mozos, in fata caruia si-aducea tocmai aminte de pre-

zicerea Sibyllei. Simtind ca e otravit,

el rani cu pumnalul

pe sluga -necredincioasa, dar c5.zu mort. Mozos n'a autat

www.dacoromanica.ro