Celule 24kV ABB

ZS1
Celule de medie tensiune cu izolatie in aer, 24 kV Manual de instructiuni BA 398/03 E
ABB Power Distribution
Siguranta inainte de toate!

De aceea manualul de instructiuni incepe cu aceste recomandari: Aparatele de comutatie se instaleaza numai in incaperi inchise potrivite pentru echipamentul electric. Asigurati-va ca instalarea, operarea si intretinerea sunt facute numai de personal calificat. Conditiile de conectare a utilitatilor electrice si regulile de siguranta aplicabile la locul de munca trebuie sa fie conforme standardelor recunoscute (DIN VDE / IEC), Cititi informatiile din manualul de instructiuni pentru toate operatiunile ce implica aparatele de comutatie. Pericol! Acordati atentie speciala notelor din manualul de instructiuni marcate cu acest simbol de avertizare. Asigurati-va ca, in conditiile de operare ale aparatelor de comutare, datele specifice acestora nu sunt depasite. Manualul de instructiuni trebuie sa fie accesibil tuturor persoanelor ce se ocupa cu instalarea, operarea si intretinerea aparatelor. Personalul de exploatare este responsabil de toate problemele ce privesc securitatea lucrului si corecta manevrare a aparatului de comutare.
WARNUNG
Anerkannte Regeln der Technik und Betriebsanleitungen beachten ! Gefhrliche Spannung kann elektrischen Schock und Verbrennungen verursachen. Vor Aufnahme von Arbeiten jeder Art dieses Gert unbedingt freischalten, erden und kurzschlieen.
WARNING
Cititi cu atentie manualul de instructiuni si urmati regulile de practicare corecta a lucrului ! Tensiuni riscante pot cauza socuri electrice si arderi. Intrerupeti circulatia de putere, apoi legati la pamant inainte de inceperea oricarui lucru asupra acestui echipament.
Daca aveti intrebari in legatura cu manualul de instructiuni, membrii departamentului nostru va vor raspunde cu promptitudine.
Cuprins 1 1.1 1.2 1.3 1.3.1 1.3.2 2 2.1 2.2 2.3 3 3.1 3.2 3.2.1 3.3 3.3.1 3.3.2 3.3.3 3.3.4 3.3.5 3.4 3.4.1 3.4.2 3.4.3 3.5 3.6 4 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 5 5.1 5.2 5.2.1 5.2.2 5.3 5.4 5.5 5.5.1 3.3.2 5.6 5.7 5.7.1 5.7.2 5.8 5.9 5.10
4
Pagina
Cuprins
Pagina
Sumar 5 Generalitati 5 Standarde si specificatii 5 Conditii de operare 5 Conditii normale de operare 5 Conditii speciale de operare 5 Date tehnice 6 Date electrice 6 Rezistenta la defect-arc intern 6 Dimensiuni si mase 7 Proiectare celula si echipament 8 Structura de baza si variante 9 Celula si partitiile 9 Ventilatia in celule 9 Compartimentele celulei 9 Compartimentul de bare 9 Compartimentul intreruptorului 9 Partile debrosabile 9 Compartimentul de conexiune cabluri 10 Cabina de control 10 Interblocari/protectii la operari incorecte 11 Interblocari interne 11 Interblocari intre celule 11 Echipamente de blocare 11 Blocul run-on al intreruptorului VD4 11 Codificarea fisei de control 11 Expediere si depozitare 23 Starea echipamentului la livrare 23 Impachetarea 23 Transport 23 Livrarea 23 Depozitarea intermediara 23 Asamblarea celulelor la locul de functionare25 Cerinte generale 25 Fundatii 25 Cadrul de podea pe podea de beton 25 Podea falsa inaltata 26 Asamblarea celulelor 27 Instalarea barelor si trecerilor izolante 28 Instalarea compartimentelor deasupra celulelor 29 Transformator de tensiune pentru masura bare 29 CLP pentru legarea barelor la pamant 29 Canale de eliberare presiune 29 Conectarea cablurilor 30 Cabluri de putere 30 Cabluri de control 30 Legarea la pamant a celulelor 30 Desfasurarea circuitelor 30 Verificari finale 30
6 Operarea celulelor 55 6.1 Punerea in functiune 55 6.1.1 Etapa pregatitoare 55 6.1.2 Etapa de pornire 56 6.2 Operatii de comutare 56 6.2.1 Partea de intreruptor debrosabil 57 6.2.2 Intreruptor tip VD4 58 6.2.3 Intreruptor tip VM1 59 6.2.4 Partea de masura debrosabila 59 6.2.5 CLP tip EK6 59 6.2.6 Legarea la pamant a barelor 60 6.2.7 Separator de sarcina 60 6.2.8 Placuta izolanta 61 6.2.9 Monitorizare 61 6.2.10 Legarile la pamant prin cabluri 61 6.3 Proceduri de testare 62 6.3.1 Testarea starii circuitelor 62 6.3.2 Testarea starii de alimentare in faza 62 6.3.3 Teste curenti si tensiuni 62 7 Mentenanta 71 7.1 Generalitati 71 7.2 Inspectia 71 7.3 In service 72 7.4 Reparare 72 7.4.1 In general 72 7.4.2 Inlocuirea grupurilor functionale complexe 73 7.5 Testarea partilor debrosabile cu intreruptor tip VD4 74 7.5.1 Partile debrosabile actionate cu motor 74 7.5.2 Verificarea corectitudinii dimensiunilor 74 7.5.3 Verificarea contactelor auxiliare ale partilor debrosabile 74 7.5.4 Verificarea directiei de rotatie a motoarelor de deplasare a partilor debrosabile cu motor 75 7.5.5 Testarea conditiilor de interblocare 75 7.6 Teste 76 7.6.1 Contacte auxiliare ale CLP-ului 76 7.7 Scule de rezerva, materiale, lubrifianti 76 7.7.1 Scule de rezerva 76 7.7.2 Materiale auxiliare, lubrifianti 76
1 1.1
Sumar
Generalitati Partile din metal, panourile echipamentelor de comutatie trifazate cu izolatie in aer fara separatoare din seria ZS1 sunt asamblate din fabrica, iar panourile de interior sunt testate pentru tensiunea nominala de 24 kV. Acestea sunt proiectate ca module debrosabile si fixate la sistem simplu de bare. Partile debrosabile sunt preferabil cu intreruptoare cu mediul de stingere in vid. Detalii de proiectare si configurare individuala a celulelor,cum ar fi date tehnice, liste detaliate de echipamente pentru panouri individuale si documentatie de circuite detaliata, etc., pot fi gasite in documentele comandate.
Condensul poate fi prevenit prin construirea corespunzatoare a cladirii statiei sau a incaperii in care sunt celulele. Altitudinea maxima este 1000 m deasupra nivelului marii. 1.3.2 Conditii de operare speciale
Conform cu VDE 0670 partea 1000, fabricantul si utilizatorul se pot pune de acord asupra conditiilor speciale de operare care deviaza de la conditii de operare normale. Fabricantul trebuie sa fie consultat in avans despre fiecare conditie specialade operare. Exemple: La o altitudine de peste 1000 m, trebuie luate in seama efectele reducerii capacitatii dielectrice a nivelului de izolatie in aer. (cu referinta la diagrama figura 1/1). Cresterea temperaturilor mediului trebuie compensata prin proiectarea barelor si conductoa-relor cu derivatie in T ca si a partilor debrosabile sau prin limitarea curentului capacitiv. Disiparea caldurii din panouri poate fi realizata prin montarea unor ventilatoare aditionale. . Observati orice modificare a conditiilor de operare: Daca aparatele de comutatie sunt operate in zone cu mare umiditate si/sau variatii majore rapide de temperatura, exista riscul de condens care trebuie sa fie o exceptie in regim normal de operare a echipamentelor de interior. Actiuni preventive (de exemplu montarea rezistentelor de incalzire) trebuie sa fie luate consultand fabricantul pentru a evita fenomenul de aparitie a condensului, posibilitatea de corodare si alte efecte adverse. Tipul rezistentei de incalzire depinde de proiect iar detalii vor fi stabilite in documentele comandate.
1.2
Standarde si specificatii Celulele ZS1 indeplinesc standardele si specificatiile pentru echipamente asamblate in fabrica, si testate conform VDE 0670 si IEC 60298 si 60694. Aditional, conform cu DIN VDE 0470 si echivalentul IEC 60529, celulele au gradul de protectie IP 4X (IP 5X la cerere) si pentru compartimente IP 2X . . . Toate specificatiile VDE, in special DIN VDE 0101, VDE 0105 si DIN VDE 0141, publicatiile coresunzatoare IEC, reguli locale sau globale de lucru si reguli de siguranta vor fi respectate in timpul montarii si operarii acestor sisteme. . .
1.3
Conditii de operare
1.3.1 Conditii normale de operare Celulele sunt de operare cu DIN VDE 60694. Sunt . proiectate in special pentru conditii normala in interior in conformitate 0670 partea 1000 / IEC publicatia aplicate urmatoarele valori:
k
0,8
1,0
Temperatura ambientala Maximum Maximum media pe 24 h Minimum (conform minus 5 clasa de interior) +40C +35C -5C
0,6
0,4 1000 2000 3000 4000 m 5000
VDE 0670 partea 6 corecteaza continutul VDE 0670 partea 1000 in privinta respectarii conditiilor de umiditate: Pentru instalatii interioare, se presupune ca umiditatea in celula poate atinge valori mari, dar pe echipamentul instalat in mod normal nu este condens.
Figura 1/1: Curba de determinare a factorului de altitudine k in functie de altitudinea H.
2 2.1
Date tehnice
Date electrice Tensiune nominala kV 24 50 125 DIN VDE/IEC lista 2 Hz A A A A kA 50/60 2500 25003) 1000 1000 63 25 25 Vcc2) 60, 110, 120; Vca 110, 220
Tensiunea de tinere la impuls de frecventa nominala kV Tensiunea de tinere la impuls de trasnet Izolatia conform: Frecventa nominala Curentul nominal al barelor Curent nominal al derivatiei in T intreruptor separator Curent limita dinamic1) kV
Curent nominal de scurtcircuit al intreruptorului kA Curent limita termic 3 s1) Tensiune auxiliara
1) 2) 3)
kA
De capacitatea de tinere la scurtcircuit a transformatoarelor se tine seama separat. La cerere tensiune speciala de cc . a) 2000 A; prin racire suplimentara prin intermendiul deschiderilor din peretele despartitor orizontal si prin intermediul clapetei de eliberare presiune facuta din metal expandat (in locul tablei din otel) de pe compartimentul de intreruptor. b) 2500 A;prin aplicarea solutiei de proiectare de la punctul a) si suplimentar metal expandat pe compartimentul de conexiune cabluri si compartimentul de bare in locul clapetei de eliberare presiune din otel si prin adaugarea deschizaturilor in peretele despartitor orizontal. .
Pentru date individuale ale aparatelor de comutatie, a se vedea manualul respectiv de instructiuni pentru aparate de comutatie listate in 7.1. 2.2 Rezistenta la defect - arc intern Capacitatea de tinere la defect este 25 kA 1 s. Criteriile 1- 6 din PEHLA guideline no. 4 (impreuna cu VDE 0670 partea 6 si IEC 60298) sunt indeplinite. In cazuri individuale, depinzand de configuratia celulelor si/sau conditiile din incapere( de ex. tavan aflat la mica inaltime), poate fi necesar sa fie luate masuri de asigurare a criteriului 5. .
2.3
Dimensiuni si mase Dimensiuni Tensiune nominala Inaltime Latime Celule de fider pana la 1250 A Celule de fider peste 1250 A Adancime
1) 2) 3)
kV Dimensiune a Dimensiune b mm mm Dimensiune c mm mm
24 23251)
8002) 1000 15003)
Optional 2200 mm Disponibil ca versiune speciala cu 1000 mm 1520 mm pentru fideri de la 1600 la 2500 A
Masa: Celula de fider are 850 pana la 1200 kg, depinzand de echipamentul instalat. Date individuale detaliate pot fi gasite in tabelele din sectiunile 5.2.1 si 5.2.2.
3 3.1
Proiectare celula si echipament

Structura de baza si variante (Figurile 3/1 pana la 3/3) Structura de baza a celulei ZS1 este configuratia celula de fider intrare/iesire cu intreruptor in vid folosind tehnologia de insertie. Celula este divizata in compartiment bare A, compartiment intreruptor B, compartiment cabluri C si partea de control D pentru echipamentul secundar. Separat de acestea, exista variante pentru toate tipurile de configuratie. Imaginile 3/1 pana la 3/3 prezinta configuratii posibile ale unei celule incluzand echipamentul electric. Pentru configuratia de bara sectionata, sunt necesare doua celule, celula de cupla cu partea de intreruptor debrosabil si celula cu separator care contine optional masura bare si CLP. Daca celulele sunt impartite pe doua randuri, bara sectionata poate fi combinata cu un pod de bare intre cele doua celule ale cuplei. Daca nu se foloseste configuratia cu bara sectionata se pune conexiune directa intre bare prin podul de bare. . Celulele ZS1 pot fi configuratie dublu sistem de bare colectoare cu cate un intreruptor. Acest aranjament este posibil in configuratia back to back sau face to face. . Separat de acestea, se prevad celule cu separatoare de tip C3 montate fix(de ex. pentru alimentarea transformatorului de servicii interne) . In functie de curentul limita termic si de inaltimea tavanului compartimentului de intreruptor, poate fi necesara directionarea eliberarii de presiune. . Mai multe detalii despre instalare si echipare a celulei pot fi obtinute din documentele comandate. .
pereti ca rezultat al imbinarii panourilor. . . Celula este completata in partea superioara cu clapete de eliberare presiune care sunt, conform cu curentul nominal al conductorului in T, facute din tole de otel sau metal expandat si podeaua acoperita 17 este din placa de otel care nu poate fi magnetizata.Clapetele de eliberare presiune sunt prinse in suruburi de otel pe o parte longitudinala iar pe cealalta parte longitudinala cu suruburi de plastic.In cazul unei suprapresiuni interne, suruburile de plastic sunt cele care se vor rupe. Limitarea I th poate fi realizata la aparitia arcului prin netemporizarea declansarii intreruptorului efectuata de switch-urile auxiliare 11.5 (figura 5/27) care controleaza dispozitivele de eliberare presiune (echipament standard pentru capacitate mare de scurtcircuit). Masurile de siguranta necesare pentru a preintampina efectele arcului intern trebuie sa fie asigurate tinand seama de inaltimea tavanului.In cazuri individuale este posibil sa fie luate masuri de siguranta aditionale operationale pentru celule. Astfel de masuri includ: . 1. Montarea unui canal de eliberare presiune 50 pe celula, cu mai multe derivatii ce duc in afara incaperii intr-un loc apropiat cladirii. Unda de soc si descarcarea arcului sunt dirijate in afara (figura 5/11) 2. Montarea unei conducte de eliberare presiune cu deschizaturi de suflaj localizate deasupra acesteia la capetele aparatului de comutatie care se indreapta spre centrul celulei. Unda de soc si descarcarea arcului au o forma extrem de atenuata si se deplaseaza spre un loc ce nu este critic pentru personalul de operare. Parte din partitionarea interna sunt peretii din spatele barelor din compartiment bare 84, peretele intermediar 9, placuta 12 cu obturatoarele 12.1/12.2 si partitia orizontala 20. Partitionarea interna face posibil accesul in siguranta la compartimentul intreruptorului si cel al cablurilor chiar daca barele sunt sub tensiune. Compartimentul de j.t. pentru echipamentul secundar este protejat de zona de m.t. datorita carcasei din otel. Pe partile laterale, placile de inchidere asigura cererea din punct de vedere estetic si sunt protejate mecanic si termic la arc in cazul aparitiei unui astfel de defect in celula. Usile si peretii din spate ca si placile de inchidere sunt curatate complet si tratate impotriva coroziunii inainte de acoperirea cu un al doilea strat de vopsea. Vopseaua de finisare are culoarea standard RAL 7035. Datorita procedurilor finale, celulele sunt insensibile la lovituri si la coroziune. .
3.2
Celula si partitiile (Figurile 3/3, 5/11, 5/27) Celula si partitiile interne sunt din aluminiu zincat de calitate superioara, din tabla de grosime de 2 mm. Cele trei compartimente de inalta tensiune (compartiment bare compartiment intreruptor si compartiment conexiune cabluri) sunt echipate cu clapetei de eliberare presiune. Acestea se deschid in cazul unei suprapresiuni cauzata de arc intern. Fata celulei este realizata din usi rezistente la presiune, usi care se deschid la un unghi de cca. 180. Compartimentele de cabluri si intreruptor au propriile usi. Compartimentele de intreruptor au o fereastra facuta din geam securizat. Panourile vecine sunt despartite intre ele prin peretii laterali ai fiecarui panou si de perna de aer care ramane intre acesti
3.2.1 Ventilatia in celule (Figurile 3/1 pana la 3/3, 5/27, 6/21, 6/22) In scopul ventilarii, in cazul unor anumiti curenti nominali din bare si din derivatiile in T, in exteriorul celulei sunt necesare deschideri. Pentru circulatia aerului in compartimentul de intreruptor, partitia orizontala este prevazuta cu gratar de ventilatie 20.2. Gradul de protectie IP4X si siguranta in cazul eliberarii de gaz cauzata de arc sunt asigurate de clapeta 20.3 din podeaua falsa. In cazul eliminarii aerului, sunt prevazute clapetele de eliberare presiune care sunt din metal expandat si nu din tabla de metal. Forma si marimea clapetelor din metal expandat dau gradul de protectie IP4X. In cazul cresterii temperaturii mediului (>40 C) si/sau cresterii frecventei (60 Hz) poate sa fie necesara instalarea unui ventilator in partitia orizontala la un curent marit (2500 A). Aceasta nu este o solutie standard. Referinta in figurile 6/21 si 6/22.
deschise prin impingerea partii debrosabile 13.16 a intreruptorului folosind parghia 38 daca se pune intreruptorul in pozitia de service si sunt inchise cand acesta nu este in pozitia service. In pozitia test/deconectat a partii debrosabile, se stabileste o separatie in circuitele de curent primar. Conexiunile cablurilor de control stabilite in scopul testelor nu necesita intrerupere daca intreruptorul este in pozitie de test/deconectat. In pozitia de test/deconectat, partea debrosabila este complet in interiorul celulei a carei usa este inchisa. Butonul ON/OFF localizat pe intreruptor breaker, si indicatorii mecanici pentru ON/OFF si ARMAT/NEARMAT pot fi observati printr-un geam de sticla. Operatiile asupra intreruptorului sunt realizate cu usa inchisa. Este posibila instalarea unui dispozitiv mecanic de comutare pentru operarea manuala in pozitia service a intreruptorului .
3.3 3.3.1
Soclul 10.1 pentru firele de control(fisa) este Controlul acestui ventilator depinde de conditiile din fixat in compartimentul intreruptorului. contract si este disponibil in documentele de contract. 3.3.3 Partile debrosabile (Figurile 3/3, 3/6 pana la 3/8, 3/10 pana la 3/13, 3/15 pana la3/21) Compartimentele celulei 1. Componente ale intreruptorului debrosabil Compartimentul de bare (Figurile 3/3, 5/9, 5/15 pana la 5/21) Barele 3 au sectiune transversala in D si sunt din cupru sau aluminiu si sunt asezate in sectiuni dintr-o celula in alta. In functie de curent se foloseste configuratia de bara simpla sau dubla. Barele sunt continuate de conductoare derivatie 2 si, daca sunt instalate, treceri izolante 29. Nu sunt necesare cleme de conectare speciale. Barele si conductoarele derivatie in T sunt izolate printr-un tub fixat prin fretare. Conexiunile prin bolturi din sistemul de bare sunt acoperite de carcase izolante 58, astfel ca intreaga configuratie este complet protejata la arc. In ceea ce priveste placile izolante 28 (sau 28.2) si 29, este posibila partitionarea panou cu panou. Partea debrosabila formeaza un modul complet compus din intreruptor tip VD4, VM1, sau HA cu SF 6 ,ansamblul debrosabil 13.15, bratul izolat de contact 4.2 cu sistemul de contact 4.3 si fisa de control 10.2. . Ansamblul debrosabil 13.15 si intreruptorul sunt conectate printr-un conector special al ansamblului debrosabil 10.3. Ansamblul debrosabil stabileste conexiunea mecanica dintre panou si intreruptor. Partea fixa este conectata la panou prin prindere 'in furca'. Deplasarea, cu usa celulei inchisa, a partii mobile a intreruptorului intre pozitiile de service si test/deconectat se poate face manual sau motorizat prin intermediul unui ax. Pozitiile de service si test/deconectat sunt inregistrate cu exactitate prin contacte auxiliare, contacte prin care este inregistrata pozitia finala atinsa si pozitia unghiulara a axului. . Conexiunile de impamantare dintre partea debrosabila si celula se stabilesc prin role si sinele de deplasare 42 care sunt conectate prin bolturi la peretii celulei. Suprafetele circitului de impamantare sunt din zinc galvanizat. Partile debrosabile ale aceluiasi tip de intreruptor sunt interschimbabile. In cazul partilor debrosabile ce au aceleasi dimensiuni, dar intreruptorul este echipat diferit, codificarea
3.3.2
Compartimentul intreruptorului (Figurile 3/3, 3/6 pana la 3/10, 3/14, 3/17, 6/7, 6/9, 6/10, 6/23) Compartimentul intreruptorului contine toate echipamentele necesare pentru functionarea in comun a partii debrosabile si a celulei. Acesta este, ca si compartimentul de bare, partitionat pe toate partile. Tulipele izolate 5 impreuna cu contactele fixe izolate sunt montate pe placa 12. Sunt incluse si obturatoarele de metal 12.1/12.2 care acopera deschiderile de insertie. Obturatoarele sunt
fisei de control previne conectarile nepermise dintre partea debrosabila si celula. Codul este indicat in documente. . 2. Alte componente debrosabile In locul intreruptorului debrosabil tip VD4, partea debrosabila poate fi inlocuita cu un sepa rator cu cale fixa de curent VD4 cu poli izolati sau cu un intreruptor cu SF 6 ( fabricat de ABB Sace). Partea debrosabila contine si masura cu transformatoare de tensiune 95.1 cu sau fara sigurante fuzibile tip HRC, in functie de cerinte. Fuzibilele HRC sunt localizate in bratele izolate de contact. 3.3.5 3.3.4 Compartimentul de conexiuni cabluri (Figurile 3/3, 5/12 pana la 5/14, 5/28 pana la 5/30) Compartimentul de cabluri contine transformatoare de curent 7, transformatoare de tensiune 8 si CLP 6 in acord cu cerintele individuale de operare. . Compartimentul de cabluri este construit pentru instalarea a trei transformatoare de curent. Daca nu sunt folosite toate cele trei transformatoare de curent, vor fi instalate legaturi fictive prin aceleasi proceduri de conectare. Transformatoarele de tensiune montate sunt conectate pe partea primara prin cabluri flexibile, complet izolate care sunt inserate in transformatoare. . In unele cazuri este posibila utilizarea unor transformatoare de tensiune demontabile. Acestea pot fi echipate cu fuzibile HRC similare celor din celula de masura. CLP-ul tip EK6 poate fi folosit cu actionare manuala sau cu mecanism de actionare cu motor. Pozitia sa va fi indicata mecanic si electric prin intermediul unor contacte auxiliare. In celula de 800 mm latime, este posibila (conform alegerii) folosirea a pana la trei cabluri trifazate in paralel, in functie de cerinte. In versiunea standard, echiparea se face cu conductor de plastic monofazat. In celula de 1000 mm latime sunt pana la sase conductoare de plastic paralele, cu cablu monofazat prevazute cu capete etanse. O alternativa poate fi celula de 800 mm latime cu contacte mama cu orificii interioare pentru conectare la fisa. Cerintele clientului cu privire la conectarile la bare prin cablu special sau prin cablu cu capat etans trebuie sa fie clarificate in faza de planificare.
In locul cablurilor trifazate, pot fi montate trei descarcatoare. O alternativa poate fi, in unele conditii, posibilitatea montarii acestora in forma demontabila. In versiunea Duplex, compartimentul de cabluri se modifica astfel: In versiunea back to back, conexiunea dintre cele doua celule este din bara de cupru plat. . In versiunea front to front conexiunea este din cabluri izolate sau bare izolate depinzand de marimea curentului. . Cabina de control (Figurile 3/3, 3/5, 5/26 si 5/27) In compartimentul de control sunt toate echipamentele de control si protectie ale celulei echipamente ce pot fi cu tehnologie de control conventionala sau moderna. Separat de cazul uzual, un compartiment de control de inaltime 580mm sau 705 mm, exista si versiunea extinsa de 1100 mm iar panoul va avea inaltimea de 2720 mm. . Daca echipamentele secundare nu sunt pentru instalare pe usa, acestea sunt montate pe tabla de metal perforata 37.3. Aceasta este pozitionata pentru a putea face orice modificare in circuite. Pe tabla de metal sunt instalate sine pentru fixarea echipamentului de control. In partea inferioara a compartimentului de control, trei randuri de siruri de cleme sunt pe suportul rabatabil 37.4 si sub acestea, contactul auxiliar 10.4 pentru fisa de control este usor accesibil. Pentru usi pe care sunt instalate echipamente cu tensiune mai mare decat cea de protectie de j.t. trebuie stabilita protectia completa si sigura prin montarea unui conductor de protectie. Gradul de protectie la coroziune a compartimentului de control corespunde (DIN VDE 0660 partea 500). Protectia la contact cu cleme si echipamente corespunde VGB 4. Cablurile interne secundare ale compartimentului sunt pe un canal pe partea dreapta. Pe partea stanga sunt cablurile exterioare. Canalele sunt acoperite cu tabla de otel 43. Pe fata comartimentului de control sunt orificii pentru prinderea conductoarelor. . Informatii detaliate despre tehnologia secundara si materiale folosite in fiecare caz pot fi obtinute din lista de secundare ceruta. .
10
3.4
Interblocari/protectii la operari incorecte
3.4.1 Interblocari interne (Figurile 3/3, 3/6, 3/7, 6/5, 6/7, 6/23) Pentru prevenirea situatiilor periculoase si operarii incorecte, exista o serie de interblocari pentru a proteja personalul si echipamentul:
Daca CLP-ul barei este inchis, partile debrosabile de pe partea sectiei de bare legata la pamant nu pot fi deplasate din pozitia test/ deconectat in pozitia de service (interblocare electromecanica2) ). 3.4.3 Echipamente de blocare (Figurile 6/14, 6/23) Obturatoarele 12.1/12.2 pot fi asigurate independent una de cealata cand partea debrosabila a intreruptorului a fost deplasata. . Accesul la tija de operare 14.1 a cutitului poate fi restrictionat cu un lacat. Accesul la compartimentul de intreruptor si la cel de cabluri ca si la controlul partii debrosabile poate fi restrictionat printr-un lacat (nestandard). Blocul run-on al intreruptorului VD4 In cazul unui defect in zona mecanismului de control interior si in zona mecanismului cu arc, blocul run-on dezactiveaza imediat operatiile de comutare . . Aceasta este o masura de prevenire a defectelor intreruptorului. Modul de functionare a blocului run-on este descris in manualul de instructiuni BA 383/E.
Partea debrosabila poate fi deplasata din pozitia test/deconectat (si invers) numai cand intreruptorul si CLP-ul sunt deschise ( de ex. CLP-ul trebuie deschis anterior). In pozitia intermediara, CLP-ul este interblocat mecanic, iar in cazul operarii electrice a intreruptorului, interblocarea este si electrica. . Intreruptorul poate fi inchis numai daca partea debrosabila este in pozitia test sau in pozitia de service. In pozitia inchis, CLP-ul este interblocat mecanic, iar daca intreruptorul este actionat electric exista si o interblocare electrica. . 3.5 In celulele cu control tehnologic digital, prevenirea functionarii incorecte se face prin sofware-ul echipamentului digital. In pozitiile de service si test, intreruptorul poate fi comutat in pozitia deschis manual daca nu se aplica tensiune de control si nu poate fi inchis (interblocare electromecanica). Conectarea si deconectarea fisei de control 10.2 este posibila numai in pozitia test/ deconectat a partii debrosabile.
Separatorul si CLP-ul integrat sunt, in mod 3.6 Codificarea fisei de control normal interblocate mecanic intre ele si (Figura 3/21) numai unul din doua poate fi comutat in pozitia inchis. Codificarea fisei de control permite partilor debrosabile pentru echipamente de comutatie sa fie asignate CLP-ul 6 poate fi in pozitia inchis daca partea celulelor in mod particular. Aceasta asigura, de debrosabila este in pozitia test/deconectat sau exemplu, ca partile debrosabile cu diferiti curenti in afara celulei (interblocare mecanica1) ) nominali sau diferite circuite de control sa poata fi . folosite numai in celulele pentru care sunt Daca CLP-ul este inchis, partea debrosabila destinate. nu poate fi deplasata din pozitia test/deconectat Pinii codificati sunt fixati in soclurile de control in pozitia de service (interblocare mecanica). 10.1 sau in fisa de control 10.2 si activeaza . respectivele orificii ale fisei 10.2 sau soclului Detalii despre posibile interblocari de ex. 10.1 cand cele doua parti sunt conectate. in legatura cu magnetul de blocare al partii Codificarea fisei este prezentata in documentele debrosabile si/sau mecanismul CLP-ului, pot de circuite secundare. fi obtinute din documentele de descriere a functionarii . ________________________ 3.4.2 Interblocari intre celule (Figurile 3/1-4, 3/1-5, 3/1-8, 3/3) Cutitul de legare la pamant al barei poate fi inchis numai daca toate partile debrosabile de pe respectiva sectie de bare, sunt in pozitia test/deconectat (interblocare electromecanica2) ).
1) Interblocarea mecanica este inlocuita de magnetul de blocare in cazul unei configuratii duplex. In cazul mecanismului de actionare cu motor, interblocarea mecanica sau magnetul de blocare este inlocuit prin interblocare electrica a CLP. Comutarea manuala de urgenta nu este blocata! 2) Magnetul de blocare nu este instalat in cazul mecanismului cu motor; CLP-urile barei sau ale partii debrosabile sunt blocate electric. Comutarea manuala de urgenta nu este blocata! .
11
1500
180
180
685
Figura 3/1-1:
Celula de fider, 24 kV, 1250 A, 25 kA cu transformatoare de tensiune montate fix cu compartiment de joasa tensiune inaltime 1100 mm
Figura 3/1-2:
Celula de fider, 24 kV, 1250 A, 25 kA transformatoare de tensiune debrosabile
12
495
2200
2325
2720
1500
495
2800
180
180
685
Figura 3/1-3: Celula de fider, 24 kV, 1250 A, 25 kA cu transformatoare de tensiune montate in partea superioara pentru masura bare
1500
2800
2200
285
180
180
685
Figura 3/1-4:
Celula de fider, 24 kV, 1250 A, 25 kA cu CLP monat in partea superioara a celulei pentru legarea la pamant a barei(celula fara partea debrosabila) 13
495
2325
2620
x) x)
Figura 3/1-5:
Celula de cupla, 24 kV, 1250 A, 25 kA cu CLP tip EK6 x ) CLP optional
Figura 3/1-6:
Celula de cupla fara separator, 24 kV, 1250 A, 25 kA cu masura debrosabila ABB Power Distribution
14
1520
180
180
820
Figura 3/1-7:
Celula de fider, 24 kV, 2000 A, 25 kA cu racire naturala
1500
2200
2325
2325
Figura 3/1-8:
Celula masura bare 24 kV transformatoare de tensiune debrosabile, cu CLP pe bare 15
2200
2720
2720
1500
180
180
685
Figura 3/1-9:
Celula de fider 24 kV 630 A cu separator cu siguranta fuzibila si CLP integrat
392
2200
2325
3005
Figura 3/2: Celula ZS1 Duplex 24 kV, 1000 A, 25 kA, dublu sistem de bare cu doua intreruptoare, celula instalare back to back.
16
2325 (2200)
) 1.1
V V V A
1.7
9
15
1 2 3
84 5
A B D
12.1
15.1
30
10 1.2
12.2
18 18.1 18.2
12
13
18
20.2
7
14 14.1 14.2
20.2
20 14
1.2
C
17
16 21 19
Figura 3/3: Celula de fider, 24 kV, 1250 A, 25 kA A B C D 1 1.1 1.2 1.7 2 3 5 6 7 8 9 10 12 12.1 12.2 13 14 14.1 14.2 15 15.1 16 17 18 18.1 18.2 19 20 20.2 21 30 84 ABB Power Distribution Compartiment bare Compartiment intreruptor Compartiment cabluri Compartiment joasa tensiune Celula Supapa(clapeta) eliberare presiune Control wiring duct Placa de eliberare presiune din metal expandat (pentru intreruptor 2000 A) Conductor derivatie in T Bara Tulipa izolata Cutit de legare la pamant Transformator de curent Transformator de tensiune Perete despartitor, deplasabil Fisa de control Placa Obturator superior Obturator inferior Parte debrosabila(cu intreruptor, tip VD4) Mecanism de operare CLP Tija de operare CLP Glisiera Placa perforata pentru circuite Cutie terminal Cablu cu capat etans, max. 6 cabluri paralele Podea acoperita Ax Cep pe ax Vedere ax Bara principala de impamantare Partitia orizontala, deplasabila Ventilatie Clema cablu Socluri masura (Sistem LRM) Perete despartitor
Clapete de eliberare presiune din metal expandat daca intreruptorul este de 2500 A
17
Figura 3/4: Celule tip ZS1
Figura 3/5:
Compartimentul de joasa tensiune, vedere in interior. Legaturile si conexiunile cablurilor de control pot fi desfacute fara probleme.
10.2
13.1
18.1 14
Figura 3/6: Compartimentul de intreruptor, deschis. Partea debrosabila in pozitie de service.
Figura 3/7: Compartiment intreruptor, deschis. Partea debrosabila in pozitie deconectat, fisa de control neconecata. . 10.2 Fisa de control 13 Partea debrosabila (aici echipata cu intreruptor VD4) 14 Mecanism de operare CLP 18.1 Ax
18
12.1 4.3 4.2 4.1 5 12.2 5
12.2
Figura 3/8: Partea debrosabila in timpul introducerii in pozitia de service, obturatoarele nu sunt complet deschise 4.2 4.3 5 12.1 12.2 Brat de contact, cu tub izolat Sistemul de contact Contact izolat tip tulipa Obturator superior Obturator inferior
Figura 3/9: Vedere in compartimentul de intreruptor, parte debrosabila deplasabila, obturatoare deschise 4.1 Contact izolat 5 Contact tip tulipa izolat 12.2 Obturator inferior
13.15
Figura 3/10: Carucior cu partea debrosabila in fata compartimentului intreruptorului Figura 3/11: Partea debrosabila cu intreruptor, tip VD4, vedere mecanism de operare 13.15 ABB Power Distribution Ansamblu debrosabil 19
13.10 45.2
45.1
Figura 3/12: Partea debrosabila cu intreruptor, tip VD4, vedere pol 13.10 Cap tub pol
Figura 3/13: Buton operare mecanica ON/OFF a intreruptorului cu usa celulei inchisa (nestandard). Daca partea debrosabila este in pozitie de service, operatia se face cu comutatorul care roteste o tija. 45.1 Buton actionat mecanic 45.2 Comutator
45.3
31.9
13.16
31.2 31.3 31.4
31.5
Figura 3/14: Vedere a tijei actionata de comutator aflat pe fata celulei cu partea debrosabila in pozitia de service si usa deschisa . 45.3 Tije rabatabile
31.6
Figura 3/15: Partea debrosabila cu intreruptor, tip VM1, vedere mecanism de operare 13.16 31.2 31.3 31.4 31.5 31.6 31.9 Carcasa (VM1) Ecran (VM1) Buton ON (VM1) Buton OFF (VM1) Contorizare operatii mecanice (VM1) Indicare pozitie (VM1) Tija de operare manuala de urgenta ABB Power Distribution
20
Figura 3/16: Parte debrosabila cu intreruptor, tip VM1, vedere pol
Figura 3/17: Partea debrosabila cu intreruptor, tip HA, prezentat in pozitia test/deconectat
13.9 95.2 13.13 95.1
Figura 3/18: Partea debrosabila cu masura 95.1 Transformator de tensiune 95.2 Tub de rasina (cu caseta pentru fuzibil)
Figura 3/19: Parte debrosabila cu intreruptor de mare curent. tip VD4, vedere pol 13.9 Capac transport (se indeparteaza la punere in functiune) 13.13 Urechi de ridicare (se indeparteaza)
21
18.2
18.1
S9
S8
10.3
Figura 3/20: Ansamblu debrosabil pentru intreruptor, cu contacte auxiliare S8 Indicator pozitie test S9 Indicator pozitie service 10.3 Conector pentru ansambul debrosabil 18.1 Ax 18.2 Capat vizibil al axului
10.5
10.4
10.1
Exemplu de codificare Soclul Cod Pin Orificiu Orificiu Pin Cod B1 B2 B3 B4 B5* B6 x x B1 B2 B3 B4 B5 x x B6
B5 (B5) B2 (B1) 47 45 43 10 42 11 1 12 2 13 3 14 4 15 5 16 6 17 7 18 8 19 9 20 B3 (B4) B6 (B6) 31 B4 (B3) 54 55 56 57 58 25 36 26 37 27 38 28 39 29 40 30 41 53 24 35 52 23 34 51 22 33 50 21 32 49 46 44 B1 (B2) 48
Codari: (...) In paranteze este scris codul corespunzator pentru fisa de control (10.2) Pinii de codare pot fi fixati in soclu (10.1) si/sau in fisa de control (10.2) Varianta de baza: Numar de socluri-optional, dar intotdeauna cu asignarea: 1, 8, 10, 20, 21, 31, 33, 40.
de Control Fisa de Control
* B5 este folosit numai incazuri speciale
Soclurile si pinii pot fi amestecati in soclul de control (10.1) si fisa de control (10.2) dupa cum se cere
10.4
Figura 3/21: Codificarea fisei de control, prezentata pentru o conexiune la polul 58 10.1 Soclul de control 10.4 Centre pentru codificare pini si gauri 10.5 Gauri pentru impingere pini in fisa de control pentru controlul contactului auxiliar 36, figura 7/4.
22
4 4.1
Expediere si depozitare
Starea echipamentului la livrare La expediere, celulele ZSI sunt asamblate din fabrica, partile debrosabile inserate in pozitia de service si usile inchise. Celulele asamblate in fabrica sunt verificate pentru a fi conforme termenilor din comanda si, simultan, in acord cu testele de rutina (normal testare fara tensiune de CA pe bare) din VDE 0670 partea 6 sau publicatia IEC 60298, testate pentru o corecta functionare. Barele nu sunt asamblate. Accesoriile barelor sunt impachetate separat. .
macara, carucior elevator si/sau troliu manual. Incarcarea cu macara: Se fixeaza cablurile cu capacitatea de incarcare respectiva la urechile de ridicare. . Se mentine un unghi de cel putin 60 cu orizontala. 4.4 Livrarea Resposabilitatile la sosirea celulelor la locul de functionare includ, dar nu sunt limitate la, urmatoarele: Verificarea starii echipamentului transportat (de ex. verificarea gradului de umezeala si a efectelor sale negative). Daca exista indoieli, pachetul trebuie deschis si apoi etanseizat corect, fixand noi agenti de absorbtie, daca este necesara stocarea intermediara. Daca sunt echipamente mai putine, defecte sau daune: Se documenteaza din respectivele documentele de transport. Notificati transportatorul sau furnizorul imediat conform normelor de transport. . Observatie: Fotografiati orice dauna majora. . Depozitarea intermediara Depozitarea optima intermediara in masura in care este necesara fara consecinte negative depinde de indeplinirea unui numar minim de conditii pentru celule si materiale de asamblare. . 1. Celule ambalate in sau fara ambalaj: ambalaj de baza
4.2
Impachetarea In functie de tipul de transport si de tara de destinatie, celulele raman despachetate sau sunt sudate in tabla subtire si puse in lazi. Pentru a proteja impotriva umezelii, este prevazut un agent de absorbtie. Celule pot fi in pachetul fara a fi impachetate. de baza sau
Celule puse in lazi sau in alt mod similar (incluzand pachetul pentru cutia transportata): Etanseizare in folie de polietilena, Sunt inclusi agenti de absorbtie la transport, Inclus indicator de umezeala, Daca se foloseste folie de aluminiu compozit, pentru verificare este montata o fereastra.
4.5 Observati directiile de utilizare a agentului de absorbtie conform DIN55 473. Se aplica urmatoarele: Indicator colorat albastru: continut uscat, Indicator colorat roz: continut umed (umiditate relativa peste 40%). 4.3 Transport (Figura 4/1) Unitatile transportate in mod normal sunt celule individuale, si in cazuri exceptionale mici grupuri de celule asamblate back to back. Celulele au fiecare fixate patru urechi de ridicare. Celulele se transporta in pozitie verticala. Se tine seama de centrul de gravitate. Operatiile de incarcare trebuie facute cand au fost luate toate masurile de precautie pentru a proteja personalul si echipamentele cu ajutorul:
Camera de depozitare bine ventilata cu climat uscat conform VDE 0670 partea 1000/IEC 60694. Temperatura de camerei nu trebuie sa scada sub 5C. Nu trebuie sa fie influente nefavorabile din mediul inconjurator. Celulele se depoziteaza in pozitie verticala. Celulele nu trebuie aranjate in stiva.
23
Celule in ambalajul de baza: - Ambalajul se deschide, cel putin partial. Celule fara ambalaj: Se indeparteaza capacul protector. Asigurati-va ca exista o buna circulatie a aerului. Verificati cu regularitate aparitia condensului pana cand incepe instalarea. 2. Celule cu ambalaj rezistent la apa sau ambalaj similar cu protectie interna: Unitatile transportate se depoziteaza: protejate de apa, in loc uscat, in loc sigur. Verificati starea ambalajului. Verificati gradul de umezeala ( a se vedea sectiunea 4.2): la sosirea echipamentului, mai tarziu la intervale regulate. Daca perioada maxima de stocare, incepand cu data ambalarii, a fost depasita: . protectia ambalajului nu poate fi garantata pentru mult timp, se iau masuri potrivite in cazul depozitarii intermediare prelungite. Observatie: Nu calcati pe partea superioara a celulelor (posibile puncte de rupere pentru eliberarea presiunii)!
35
1.5
60
1.19
Figura 4/1: Manevrarea cu ajutorul macaralei 1.5 Urechi de ridicare 1.19 Marcarea centrului de gravitatie
24
Asamblarea celulelor la locul de functionare

Pentru o instalare optima si asigurarea unei calitati standard superioare, instalarea celulelor la locul de functionare trebuie realizata numai de personal special pregatit, sau cel putin supravegherea si monitorizarea trebuie sa fie facute de persoane responsabile.
furnizat cu celulele de ABB Calor Emag; cadrul este pus de personalul statiei care trebuie supravegheat si inspectat de un specialist al ABB. Instalarea cadrului podelei: Daca cadrul podelei este din mai multe parti 60.1/ 60.2, acestea sunt stranse impreuna prin legaturile 60.3 puse in locul specificat si astfel este realizat un nivel.
5.1
Cerinte generale
5.2
Inaintea inceperii instalarii la locul de functionare, Plasati cadrul podelei in pozitia specificata incaperea trebuie terminata complet, prevazuta cu iluminat pe podeaua de beton conform schemelor de interior si alimentare cu energie, cu inchidere, uscata instalare. si facilitati de aerisire. Toate pregatirile necesare Se pune sistemul de cuplare cu suruburi 60.8 cum ar fi deschideri in pereti, canale, etc.,pentru si placa de otel 60.4 sub acesta. intinderea cablurilor de putere si control pana la celule trebuie sa fie deja terminate. Daca ce Se aliniaza orizontal cadrul de podea de-a lulele au structuri montate in partea superioara lungul intregii suprafete si la inaltimea corecta pentru CLP-uri, sau transformatoare de masura, prin insurubarea sistemului de cuplare trebuie asigurat faptul ca tavanul este destul de inalt prin folosirea unui instrument de egalipentru deschiderea clapetelor la eliberarea presiunii. zare nivel. Marginea de sus a cadrului podelei ar trebui sa fie 2 mm deasupra suprafetei podelei terminate. Trebuie verificata inaltimea tavanului daca este montat in Aceasta faciliteaza montarea si alinierea partea superioara a celulelor canalul de eliberare presiune. celulelor. In unele cazuri, inseamna ca grosimea Trebuie asigurate conditiile din VDE 0670 partea 1000 materialului unei podele aditionale care poate de functionare a celulelor de interior , inclusiv fi montata mai tarziu trebuie luata in seama conditiile pentru clasa de temperatura minus 5 separat. Tolerantele pentru cadru sunt conforme interior. DIN 43 661, versiunea A, de ex. toleranta de planitate: Fundatii 1 mm la o lungime masurata de 1m, (Figurile 5/1 pana la 5/8) de ex. toleranta la verticalitate: maximum 1 mm pe m, dar nu mai mult de 2 mm Este de preferat ca celulele sa fie montate pe peste intreaga lungime a cadrului. podeaua incaperii sau pe o podea falsa inaltata. . Datele prezentate mai jos usureaza calculul spatiului necesar si planurile preliminare ale incaperii pentru proiectul de celule. Cand documentele de constructie sunt completate, trebuie sa se tina seama de datele furnizate de ABB. . Prevederile DIN 43 661 vor fi indeplinite cand fundatia este terminata. Acestea se aplica pentru respectarea tolerantelor ca protectie la instalarea celulelor. . Observatie: Datele de constructie pentru deschiderile din tavan pentru conductoare nu se aplica barelor trunchiate fara impamantare. In aceste cazuri se cer deschideri mari ale tavanelor. Console 60.5 lipite de cadru in doua puncte pentru fiecare 3m din lungimea cadrului -, asigurate la podeaua de beton prin priza 60.7,si sudate la cadru. Pozitia setata a cadrului pe podeaua de beton nu trebuie schimbata in timpul acestei operatii.. Se sudeaza impreuna partile cadrului de podea Se slefuiesc partile sudate. . Se fac pregatirile necesare pentru o legare la pamant sigura a cadrului podelei cu 30 x 4 mm banda de otel galvanizat. Pentru sir mare de celule sunt necesare doua conexiuni. Daca podeaua este terminata, cadrul se completeaza, avand grija sa nu ramana orificii. Cadrul podelei nu trebuie supus impactelor periculoase sau presiunii, in mod particular in timpul fazei de instalare. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, pot apare probleme in timpul asamblarii celulelor si posibil la deplasarea partilor debrosabile si inchiderea/deschiderea usilor ce nu pot fi rezolvate.
5.2.1 Cadrul de podea pe podea de beton Cadrul de podea, constand din una sau mai multe parti depinzand de marimea celulelor, poate fi
25
Date structurale Tabel pentru figurile 5/1 pana la 5/4
Tensiune nominala Tip celula Tip sistem ZS1 Debrosabil . T G1) mm mm 800 1200 ZS1 Debrosabil
24 kV ZS1 Fix ZS1 Fix
Latime celula Latime interval Deschideri In tavan: Latime: Inaltime: La usi: Latime: Inaltime: Greutate celula Sarcina tavan Dimensiune: a
1) 2)
1000 1400
800 1200
1000 1400
mm mm
1000 1800
1200 1800
1000 1800
1200 1800
TB TH2)
mm mm kg kg/m2 mm
1000 2750 1000 900 600
1200 2750 1200 850 800
1000 2750 850 750 600
1200 2750 1000 700 800
Determinat de VDE 0101 si datele pentru latime maxima a celulei. Se aplica compartimentelor de j.t. de inaltime standard. Se adauga 500 mm pentru configuratia cu compartimente de j.t. montate deasupra celulei si pentru compartimente de j.t. obisnuite.
5.2.2 Podea falsa ridicata (Figurile 5/5 pana la 5/8) Podeaua falsa este luata de la un furnizor local potrivit(ABB poate aranja daca este necesar). Aceasta trebuie sa indeplineasca toate cerintele specifice montarii celulelor. Cadrul intermediar aditional cerut pentru varianta 1 poate fi furnizat si instalat deABB.
26
Tabel pentru figurile 5/6 pana la 5/8 Tensiune nominala Tip celula Tip sistem ZS1 Debrosabil . T G1) mm mm 800 1000 ZS1 Debrosabil 24 kV ZS1 Fix ZS1 Fix
Latime celula Latime interval Deschideri in tavan: Latime: Inaltime: La usi: Latime: Inaltime: Greutate celula Sarcina tavan
1000 1200
800 1000
1000 1200
mm mm TB TH2) mm mm kg kg/m2
1000 1800 1000 2750 1000 900
1200 1800 1200 2750 1200 850
1000 1800 1000 2750 850 750
1200 1800 1200 2750 1000 700
1) Determinat de VDE 0101 si datele pentru latimea maxima a celulei. 2) Se aplica compartimentelor de j.t. de inaltime standard. Se adauga 500mm pentru configuratia cu compartimente de j.t. montate deasupra celulei si pentru compartimentele de j.t. obisnuite.
5.3
Asamblarea celulelor (Figurile 3/3, 5/9 pana la 5/31) Se folosesc suruburi DIN din clasa de tensionare 8.8. Momentele de strangere pentru conexiunile prin surub a barelor cu saibe concave sunt:
Orice momente de strangere ce deviaza de la cele din tabelul general (de ex. pentru sisteme de contact sau terminale) vor fi luate in seama cum se arata in documentatia tehnica detaliata. Se recomanda ca suprafetele filetelor si a contactelor exterioare ale bolturilor sa fie unse cu strat subtire de ulei sau unsoare, pentru realizarea momentului de strangere nominal. Pasii de instalare sunt: Se indeparteaza partile debrosabile 13 din celule si se depoziteaza intr-un loc sigur. .
Moment de strangere recomandat1)2) Nm Lubrifiant3) Filet M 6 M 8 M 10 M 12 M 16 Fara lubrifiant 10,5 26 50 86 200 Ulei sau unsoare 4,5 10 20 40 80
Se demonteaza urechile de ridicare 1.5. Celulele se transporta in punctul de instalare pregatit prezentat in scheme. . Se indeparteaza partitiile verticale 9 din fata compartimentului de bare prin desfacerea suruburilor. . Se desfac suruburile si se indeparteaza partitia orizontala 20 de sub calea de deplasare a partii debrosabile. Se indeparteaza placa de pe podea 17. Se indeparteaza peretii 43.2 si 43.3 ai canalelor verticale pentru cablurile de control din partea dreapta si stanga a celulei.
27
1) Momentele nominale de strangere a suruburilor fara lubrifiant se bazeaza pe un coeficient de frecare a filetului de 0.14 (valorile actuale sunt inscrise intr-o gama inevitabila, in parte considerabila). 2) Momentele nominale de strangere a suruburilor cu lubrifiant sunt conform DIN 43 673. 3) Suprafata filetului si a contactului sunt lubrifiate.
Daca celula are in partea superioara CLPuri sau transformatoare de masura si acestea au fost indepartate pentru transport, acestea se conecteaza in pozitia specificata unde vor fi 5.4 localizate clapetele din spate si din mijloc si se restabilesc conexiunile electrice interne. (figurile 5/11, 5/22, 5/23, 5/31). Se potrivesc si se conecteaza mecanismele separate pentru toate CLP-urile montate deasupra celulelor in pozitia specificata pe compartimentul de j.t.. Notati pozitia corecta a partilor fixate pe tija hexagonala furnizata separat, si apoi indepartati componentele tijei, eliminand garnitura de cauciuc din fata. Se insereaza tija treptat in fata mecanismului pana cand este complet montata, se infileteaza componentele individuale in pozitie corecta pentru pozitia deschisa a cutitului de legare la pamant. Se asigura punerea garniturilor. Se regleaza pozitia de operare a contactelor auxiliare: . 1. Se regleaza pozitia contactelor auxiliare de pozitie limita in sloturile lor astfel incat exista un spatiu de 0.5 mm in pozitia de operare completa inainte ca parghia sa atinga pozitia stop (din motive de siguranta). 2. Contactul auxiliar de pozitie limita 78.4 al CLP ON trebuie sa fie operat imediat dupa ce a fost actionat clichetul levierului mecanismului cu arc in procesul de inchidere si a pornit procesul de inchidere rapida automat . 3. Contactul auxiliar de pozitie limita 78.5 al CLP OFF trebuie sa fie operat in timpul operatiei de deschidere a glisierei cu 1 mm inainte ca limba glisierei sa faca contact cu armatura magnetului de blocare. Se fixeaza si se insurubeaza capetele. Se aliniaza celulele pe cadrul podelei una cate una pentru pentru pozitie corecta si aliniere verticala (deviatii ale marginilor celulelor de la verticala nu trebuie sa depaseasca 2 mm, in special in fata) si se conecteaza impreuna celulele. Se recomanda pornirea din centru cand se asambleaza un rand cu mai mult de zece celule. Cand se conecteaza impreuna celulele fara bariera de bare, se insereaza elementul de fixare 27 intre celule deasupra orificiilor de bare. Pe celulele cu bariera de bare(partitie bare), se instaleaza placile treceri izolante 28/28.2 extern peretelui celulei pe partea dreapta sau stanga. Daca celula a fost corect asamblata, este conectata pe podeaua de beton prin prize
sau prin sudare sau conectare prin bolturi la cadrul fundatiei. Instalarea barelor si trecerilor izolante (Figurile 5/16 pana la 5/23) Se instaleaza trecerile izolante 29 (numai pentru celule cu partitie de bare). Observatii: sistem de bara (Superior): Se insereaza trecerea izolanta 29 pentru bara cea mai de jos in placa izolanta 28 din dreapta in opozitie cu procedura pentru celelate doua treceri. sistem de bara (Inferior) - cupla: Se insereaza trecerea izolanta 29 pentru spate, cea mai de jos bara in placa izolanta 28.2 din dreapta in opozitie cu procedura pentru celelalte doua treceri. Se verifica intotdeauna ca se face un contact corect intre tubul de metal al trecerii si bara prin contactul arc 29.3. Asigurati-va ca contactul arc este in pozitie corecta! Se curata izolatia sectiunilor de bara cu un material uscat si moale, si se verifica existenta defectelor izolatiei. Se indeparteaza unsoarea sau adezivul murdar cum se descrie in sectiunea 7.2. Conexiuni bara: Suprafetele argintate ale conexiunilor vor fi curatate cu un material neelectrizant subtire si chiar acoperite cu unsoare tip Isoflex Topas NB 52. Suprafetele neargintate ale conexiunilor sunt curatate cu peria, sau sunt curatate cu un material neelectrizant si apoi sunt acoperite cu un strat subtire de unsoare tip Isoflex Topas NB 52. . Se pregatesc carcasele izolante 58 si 58.5 pentru a putea face conectarile la bara si pentru infiletarea lor la bara. Barele se instaleaza celula cu celula. Se insurubeaza elementele individuale ale barei unul deasupra celuilalt (depinzand de tipul de sistem) si in linie cu conductorul derivatie in T. Se folosesc suruburile hexagonale 163. Pentru momentul de strangere - tabelul de deasupra. Se pun doua saibe concave pentru fiecare surub. La fiecare capat al barelor se pune cate un suport 58.1 pentru carcasa izolanta 58. Suruburile pentru suport 58.1 vor fi stranse cu moment mai mic. Se pozitioneaza carcasele izolante 58 si capacele 58.5 peste legaturile prin bolturi, si se incearca fixarea in pozitia de functionare pana cand acestea se potrivesc.
28
5.5
Instalarea compartimentelor deasupra celulelor Din motive de transport, celulele nu sunt completate pentru functionare. Atat cat este posibil, celulele sunt pre-montate.
Tija hexagonala a mecanismului de actionare va fi impinsa spre roata dintata a cutitului de legare la pamant. . Barele de conectare 2.2 cu conductare in T 2 trebuie sa fie insurubate in punctul de jonctiune impreuna conform figurii 5/22. Daca este necesar, distantierul 3.3 si placa filetata 3.4 ca si materialele de asamblare din top mounted box for earthing vor fi folosite. . Carcasa izolanta 58 va fi adusa in pozitia descrisa in sectiunea 5.4. Observatie: Contactele auxiliare pentru CLP sunt ajustate la fata locului. Functionarea fara probleme este garantata daca elementele functionale ale tijei hexagonale sunt montate corect. Datorita instalarii finale a cutitului de legare la pamant si a mecanismului de actionare, poate fi necesar sa se faca o reajustare a contactelor auxiliare. In acest caz sunt importante urmatoarele: . Comutatorul auxiliar OFF 78.5 trebuie sa fie operat inainte ca glisiera 78.2 sa aiba descoperita jumatate din deschiderea in fata a tijei hexagonale si inainte ca marginea de jos a glisierei sa atinga armatura magnetului de blocare 78.6. Contactul auxiliar ON 78.4 trebue sa fie operat inainte ca mecanismul cu arc al CLP-ului sa actioneze clichetul. Tachetul contactului auxiliar trebuie sa mai aiba cca 0,5 mm pentru a ajunge in pozitia finala, pozitia de operare.
5.5.1 Transformator de tensiune pentru masura bare (Figurile 3/1-3, 3/1-6, 5/31) Compartimentul 79 cu materialele de asamblare de tipul Top mounted box for metering va fi montat pe compartimentul de bare. . Observatii: In celulele fara placa de trecere izolanta a barelor 28, este necesara partitionarea intre compartimentul de bare si compartimentul superior . . Daca celulele sunt prevazute cu bare partitionate (de ex. cu placa de trecere izolanta 28), spatiul dintre compartimentul de bare si compartimentul superior trebuie sa ramana deschis pentru eliberare presiune. Barele 2.3 de conectare cu conductoare in derivatie T 2 vor fi insurubate in punctul de conectare conform figurii 5/31. Daca este necesar, vor fi folosite distantierul 3.2 si placa filetata 3.4 ca si materialele de asamblare luate din punga inscriptionata top mounted box for metering . Carcasa izolanta 58 va fi adusa in pozitia necesara cum se descrie in sectiunea 5.4. Cutia intermediara 79.1 cu materialele de asamblare de tipul top mounted box for metering va fi montata pe cabina de control. Tubul 79.2 va fi pozitionat si inserat in inelul 79.3. . . Circuitele secundare de la transformatoarele de tensiune vor fi duse in sirurile terminale si conectate conform marcarii cablurilor si schemelor de circuite. 5.5.2 Cutitul de legare la pamant pentru legarea barelor la pamant (Figurile 3/1-4, 3/1-5, 3/1-8, 5/22, 5/23) Compartimentul superior 77 cu materialele de asamblare din top mounted box for earthing va fi montat pe compartimentul de bare. Cutia mecanismului de operare 78 cu materialele de asamblare din top mounted box for earthing" va fi montata pe cabina de control. . Partile componente ale tijei hexagonale 78.1 vor fi indepartate. . .
5.6
Canale de eliberare presiune (Figura 5/11) Canalul de eliberare presiune este furnizat demontat in componente individuale. Peretele din spate si cel din fata corespund, in ceea ce priveste lungimea, latimii celulei alocate. Acestia sunt conectati impreuna. Materialele de asamblare sunt continute in pressure relief duct. Piulitele nituite sunt deja puse in tabla de metal. Observatie: Clapeta de elierare presiune din spate trebuie sa fie montata conform figurii 5/11. Detalii privind conectarea la perete si descarcarea eliberarii presiunii in afara incaperii vor fi puse in acord cu clientii.
29
In cazul eliberarii presiunii de gaz in incapere, va fi instalat un filtru absorbant, care este furnizat impreuna cu restul de echipamente. . 5.7 Conectarea cablurilor
5.7.1 Cabluri de putere (Figurile 3/3, 5/12 pana la 5/14, 5/28 pana la 5/30 1. Echipament standard: a) Latime celula 800 mm: Puncte de conectare pentru pana la 9 cabluri prinse cu suruburi de filet M12. 3 pana la 9 cleme cablu pentru diametre 36 52 mm Podea in care sunt prevazute sectiunile presetupelor puncte de conectare M10 pentru legarea la pamant a cablurilor ecranate. b) Latime celula 1000 mm: Pana la 1250 A corespunzator latimii 800 mm a celulei Puncte de conectare pentru pana la 18 cabluri prinse cu surub cu filet M16 si M20. Pana la18 cleme de cablu pentru diametre 50-75 mm Podea in care sunt sectiunile pentru presetupe Puncte de conectare M10 pentru legarea la pamant a cablurilor ecranate. 2. Metoda: Cablurile de putere vor fi aduse, taiate la lungimea potrivita si conectate. Presetupele 17.2 vor fi adaptate la diametrul cablurilor si apoi fixate. Cablul cu capete sigilate 16 vor fi pregatite si asigurate conform instructiunilor fabricantului. Cablurile vor fi stranse in sirurile de jgheaburi 23 . Se evita instalarea cablurilor in afara jgheaburilor. 5.9 5.8
In scopul inserarii cablurilor de control, podeaua celulei pe partea stanga a fost omisa. Cablurile sunt protejate de un canal din metal care intra in cabina de control. Canalul este acoperit de peretii laterali de 43.1 and 43.2. In podeaua cabinei de control sunt facute sectiunile pentru presetupe. . Cablul de control va fi asigurat la capatul de sus al canalului iar cablurile vor fi inserate in compartimentul de j.t. D dupa ridicarea sirurilor terminale. . Cablul de control va fi conectat la sirul de cleme cum se arata in diagrama de circuite. Conectarile cablurilor de control in celula adiacenta se fac folosind trecerea 24. Legarea la pamant a celulelor (Figurile 3/3, 5/1, 5/2, 5/5, 5/6, 5/12, 5/13, 5/17 pana la 5/20) Se conecteaza bara principala de impamantare 19 prin legatura 19.1 furnizate pentru fiecare celula. Trebuie facuta protectia cablurilor prin cadrul de podea sau din podeaua falsa inaltata. . Conductorul de impamantare care vine de la electrod, se conecteaza preferabil prin legatura demontabila prin bolturi in scopul testarii, la bara principala de impamantare 19 a celulei. Desfasurarea circuitelor Buclele de circuite sunt furnizate rulate in cabina de control. Acestea sunt marcate si sunt fixate cu tile la ambele capete. Deschiderile sunt prevazute in peretii laterali ai cabinei de control pentru a duce aceste cabluri din celula in celula 5.10 Verificari finale Se verifica zonele vopsite ale celulelor pentru depistarea daunelor. (vezi sectiunea 7.4.1). Se verifica conectarile prin suruburi si se strang unde este necesar, in particular toate conexiunile facute pe santier ale barelor si sistemului de legare la pamant. Contactul auxiliar pentru limitare I th 11.5 trebuie daca este necesar, sa fie activat prin clapetele de eliberare presiune gaz dupa indepartarea urechilor de ridicare: Contactul auxiliar al tijei va fi inserat in orificiul orizontal din clapeta de eliberare presiune gaz. Suportul contactului auxiliar va fi ajustat in pozitie orizontala (Figura 5/27)
Orice lucrare individuala in celule necesara in timpul montarii, scheme de constructie si liste partiale conform carora aceasta lucrare poate fi facuta sunt furnizate la livrare. . 5.7.2 Cabluri de control (Figurile 3/3, 3/5, 5/3, 5/9, 5/14, 5/26) Cablurile de control vor fi inserate in canalele din stanga 1.2.
30
Se curata celulele. Se indeparteaza toate corpurile straine din celule. Se pun la loc corect toate capacele, etc., luate in timpul montarii si conectarii. In celula, deschiderile care raman vor fi inchise daca nu mai sunt necesare. . Se verifica contactele si mecanismele de interblocare, si se ung din nou cu Isoflex Topas NB 52 daca este nevoie (vezi sectiunea 7.4.1). . Partile debrosabile ale intreruptorului vor fi inserate iar cablurile de control vor fi conectate. Usile celulelor vor fi inchise corect.
31
C
190 210 210 190
D
160
130 145 130 145 130
A/B
160
190
210
210
190
1) 165
525
1) 390
1)
75 1)
75
75
80
180
FT = 800 600
200
FT = 1000 800
200
FT = 800 600
200 170
725
925
A/B
Figura 5/1a: Celule tip ZS1, 24 kV pentru plecari de curent pana la 1250 A latimea celulei 800/ 1000 mm
E
190 210 210 190 160
160
190
210
210
130
145
130
145
130
190
1) 165
3901)
1) 255
4
75 1)
725
75
925
75
80
180
FT = 800 600
200
FT = 1000 800
200
FT = 800 600
200
Figura 5/1: Date de conectare a cadrului fundatiei pe podeaua din beton Vezi figura 5/2 pentru sectiuni FT = latime celula 1) Dimensiuni minime 1 2 3 4 5 Interval operator Intrare in canal Bara principala de impamantare In locul deschiderilor individuale, sunt posibile deschideri continue sau practicarea unor gauri Platforma
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Optional, cabina de control Filtru absorbant Deschidere pentru ventilare Inaltime canal cabluri - dupa cerinte Reper, vezi figura 5/3 Catre bara de impamantare principala Deschidere pentru cablu de putere Deschidere pentru cablu control Usa Masura bare sau punere la pamant a barelor Deschidere in perete pentru eliberare presiune gaz Canal eliberare presiune gaz Derivator
32
1520 mm, from 1600A- 2500A
180
1325
180
305
700
50
1)
1500 mm- 1250A
180 180
1325
700
70
1)
Figura 5/1b: Celule tip ZS1, 24 kV pentru plecari de curent 1250 A si pentru curent de 1600 A pana la 2500 latimea celulei 800/ 1000 mm
Sectiune A - A
70 1) 1500 FT + 700 1)
Sectiune B - B
OHNE SS-MESSUNG ODER ERDUNG 3000
8 15 14 6
2800
70 1)
1500
FT + 700 1)
7 6
2650 H = 2325 H = 2720
14
H = 2325 H = 2720 H + 200
2200
1325 180 180 685
(80)
2200
ZS1:
25kA
ZS1:
25kA 1325
(80) 685
180 180
11
10
11
10
12
1) 390
165 1) 700 170 200
13
(110)
12
FT + 200
165 1) 1) 390 700 170 200
13
(110)
FT + 200
Figura 5/2a: Celule cu eliberare presiune prin filtrul absorbant din incapere. Latime panou: 800/1000 mm. Curentul nominal al fiderului pana la 1250 A
Figura 5/2b: Celule fara canal de eliberare presiune gaz, Latime celula: 800/1000 mm. Curentul nminal al fiderului pana la 1250 A Cu masura pe bare sau legarea la pamant a barelor
Sectiunea C -C
16
Sectiunea D - D
18
8
FT + 700 1)
70 1) 650
1500
FT + 700 1)
17
17 6 14
H = 2325 H = 2720 2785 3200 H + 200
6 14
3000
1120 70 2150 2200 ZS1: 25kA 1325 180 180 685
ZS1:
25kA
H = 2325 H = 2720 2785 H + 200 3200
2200
70 1)
1500 1325 180 180 685
(80)
(80)
11
10
11
10
12
1) 390
165 1) 700 170 200
13
(110)
FT + 200
12
9
165 1) 390
1) 170 200
13
(110)
FT + 200
700
Figura 5/2c: Celule cu eliberare presiune in afara. Latime celula: 800/1000 mm. Curentul nominal al fiderului pana la 1250 A
Figura 5/2d: Celule cu eliberare presiune prin filtru absorbant si raspandirea gazelor in incapere. Latime celula: 800/1000 mm. Curentul nominal al fiderului pana la 1250 A.
Sectiunea E - E
50 1) 1520 FT + 700 1)
7 6
2650 H = 2325 H = 2720
14
H + 200 3200
2200
ZS1:
25kA 1325
(80) 820
180 180
11
10
12
1) 255
165 1) 700 305 200
13
(110)
FT + 200
Figura 5/2e: Celule cu eliberarea presiunii gaz in exterior. Latime celula: 800/1000 mm. Curent nominal fider 1250 A si de la 1600 A la 2500 A.
Figura 5/2
Sectiune pentru figura 5/1 Vezi figura 5/1 pentru legenda FT = latime celula 1) Dimensiuni minime
MIT SS-MESSUNG ODER ERDUNG 3200
H + 200
3200
33
70 *
1)
Date structurale
1)
165
225
320
1500
1325
180
1)
200
200
nxa
200
180
1)
80
75 80
1)
75 FT FT
75 n x FT
75 FT 80
1)
1)
Vedere de sus
TB TH
Sectiunea B-B
80
1)
FT
FT
n x FT
FT
80
1)
75
75
200
nxa
200
180
1)
Openings slanted if necessary to avoid supportihng beams
Sectiunea A-A
G1) 80
60 1)
1500 1325 225 165

1)
70*1)
700 200
>0<3
320
1190
Figura 5/3: Date structurale pentru cadrul fundatiei pozitionata pe beton

1 ) *) G FT TB TH
Dimensiuni minime 200 mm pentru statile prefabricate din beton Largime coridor Latime celula Latime usa= FT plus 200 mm Inaltime usa = inaltime celula plus 200 mm
34
200
700
1190
60.1
60.3
60.2
A Sectiuni A-A
60.5
B-B
60.7
h
60.8
60.4
60.6
Figura 5/4: Asamblarea cadrului fundatiei, pentru figura 5/1 60.1 60.2 60.3 60.4 60.5 60.6 60.7 60.8 Parte din cadrul podelei Parte din cadrul podelei Legatura Placa otel Consola Priza Surub Surub
35
C
190
B
210 210 190
160
D
190
130 145 130 145 130 160
A
210 210 190
1) 115
1) 525
4
15 x)
15 x)
15 x)
15 x)
80
1)
FT = 800
FT = 1000
FT = 800
E
190 210 210 190
160
Figura 5/5a: Celule tip ZS1, 24 kV pentru plecari curent pana la 1250 A latime celula 800/1000 mm
190 210 210
145 130 145 130
160
130
190
115
1)
390
1)
4
15 x)
15 x)
15 x)
15 x)
80
1)
FT = 800
FT = 1000
FT = 800
Figura 5/5b: Celule tip ZS1, 24 kV pentru plecari, curent 1250 A si 1600 A pana la 2500 A Figura 5/5: Date de conexiune pentru podea falsa ridicata Vezi figura 5/6 pentru sectiuni FT = latime celula 1 ) Dimensiuni minime x ) Dimensiuni maxime 1 2 3 4 5 6 Coridor Intrare canal cabluri Bara principala de impamantare Structura cu podea falsa inaltata, prezentata numai in vecinatatea celulei Platforma Optional panou de control 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Filtru absorbant Deschidere de ventilare Inaltimea canalului de cabluri, dupa cerinte Capac, aprovzionat de pe santier Podea falsa inaltata, furnitura locala, partea de sus a podelei false 0 la 3 mm deasupra podelei terminate Cablu de putere Spre bara de impamantare principala Usa Masura bare sau legarea la pamant a barelor Deschideri in perete pentru eliberare presiune Canal eliberare presiune gaz Derivator
36
1520 mm, ab 1600A bis 2500A
1425
180 180
50
1)
1500 mm- 1250A
180 180
1425
70
1)
Sectiune A - A
70 1) 1500 FT + 700 1)
Sectiune B - B
OHNE SS-MESSUNG ODER ERDUNG 3000
8 15 14 6
2800
70 1)
1500
FT + 700 1)
7 6
2650 H = 2325 H = 2720
14
H = 2325 H = 2720 H + 200
2200
2200
ZS1:
25kA (80)
ZS1:
25kA (80)
180 180
685
FT + 200
180 180
685
FT + 200
11
10
11
10
12 13
12 13
115 1)
1425
115 1)
1425
Figura 5/6a: Celula cu eliberare presiune gaz prin filtrul absorbant din incapere. Latime celula: 800/1000 mm. Curent nominal fider pana la 1250 A
Figura 5/6b: Celula fara canal de eliberare presiune gaz, Latime celula: 800/1000 mm. Curent nominal fider pana la 1250 A Cu masura bare sau cu legare la pamant a barelor
Sectiune C - C
16
Sectiune D - D
18
8
FT + 700 1)
70 1)
1500
FT + 700 1)
17
650
17 6 14
H = 2325 H = 2720 2785 3200 H + 200
6 14
3000
1120 70 ZS1: 25kA (80) 180 180 685 FT + 200
ZS1: 70 1)
2200
25kA
H = 2325 H = 2720 2785 H + 200 3200
2150
2200
1500 (80) 180 180 685
FT + 200
11
10
11
10
12 13
115 1)
12
9
13
115 1) 1425
9
8
9
1425
Figura 5/6c: Celule cu eliberare presiune in exterior. Latime celula: 800/1000 mm. Curent nminal fider pana la 1250 A
Figura 5/6d: Celule cu eliberare presiune prin filtru absorbant si raspandire in incapere Latime celula: 800/1000 mm. Curent nominal fider pana la 1250 A
Sectiune E - E
50 1) 1520 FT + 700 1)
7 6
2650 H = 2325 H = 2720
14
H + 200 3200
2200
ZS1:
25kA (80)
180 180
820
FT + 200
11
10
12 13
115 1) 1425
Figura 5/6e: Celule cu eliberare presiune in exterior. Latime celula: 800/1000 mm. Curent nminal fider 1250 A si de la 1600 A pana la 2500 A
Figura 5/6:
Sectiuni pentru figura 5/5 Vezi figura 5/5 pentru legenda

1)
FT = latime celula Dimensiuni minime
MIT SS-MESSUNG ODER ERDUNG 3200
H + 200
3200
37
A
70*1)
1500
1325
165
1)
80
1)
100
80
1)
200
FT FT
n x FT
FT
80
1)
1)
Verede de sus
TB
1) 1)
TH
SECTIUNE A-A
G
1)
1500
70* 1)
max. 30mm
8001)
1425
115
1)
SECTIUNE B-B
80
1)
FT 100
FT
FT
100
CROSS PROFILES LOCATE HERE
Figura 5/7: Instructiuni de montare cadru podea pe podea falsa inaltata pentru celule de curent pana la 1250 A, 1500 mm adancime Varianta 1: Cu al doilea cadru, cerut daca placile de jos sunt pe toata lungimea grinzii podelei false inaltate 1 ) Dimensiuni minime *) 200 mm pentru statii prefabricate din beton G Largime coridor FT Latime celula TB Latime usa= FT plus 200 mm TH Inaltime usa = inaltime celula plus 200 mm
38
A
70*1) 165
1)
15 x)
15 x)
15 x)
15 x)
1500
1325
80*
FT
FT
n x FT
FT
80*
1)
Vedere de sus
TB* TH*
SECTIUNE A-A
G
1)
1500
70* 1)
800
1425
951)
1)
SECTIUNE B-B
80
1)
FT 15 x) 15 x)
FT 15 x)
FT
Figura 5/8: Instructiuni de montare cadru podea pe podea falsa inaltata pentru celule pana la 1250 A, 1500 mm adancime Varianta 2:
1 x
Fara al doilea cadru
) ) *) G FT TB TH
Dimensiuni minime Dimensiuni maxime 200 mm pentru statii prefabricate din beton Largime coridor Latime celula Latime u s a = FT plus 200 mm Inaltime usa = inaltime celula plus 200 mm
39
1.5 (27) 1.11 (24) 28 1.9 1.9 1.4

Figura 5/9: Pentru conectarea impreuna a celulelor, sunt prevazute orificii pe partea stanga si pe partea dreapta langa marginile din fata si din spate ale peretilor laterali, si orificii pe ambele parti centrale ale peretilor. . 1.3 1.4 1.5 1.9 1.11 27 Deschidere, pentru bara principala de legare la masa Orificiu Urechi de ridicare Intrare filetata, pentru asamblare celule Orifiviu, pentru trecerea cablurilor de control 24 Element de fixare, se pune deasupra deschiderii cand se asambleaza impreuna celulele fara bara partitionata Placa cu treceri izolante
27
1.3
28
50
1)
26
Figura 5/11: Prezentare schematica a canalului de eliberare presiune gaz. Componentele sunt asamblate celula cu celula si sunt conectate impreuna. 50 1) Figura 5/10: Capatul sirului de celule cu placile acoperite . 26 Placa acoperita Canal eliberare presiune gaz Observatie Daca celula este echipata cu canal eliberare presiune clapeta de eliberare presiune pentru compartimentul de cabluri este fixata pe partea din spate a celulei si se va deschide in fata (in canal) in cazul aparitiei arcului . .
40
14
6.1 23
44 43.4 17 17.2 1.2

Figura 5/12: Vedere in compartimentul de cabluri, max. sase cabluri paralele posibile(vezi figurile 5/28 pana la 5/30) 6.1 14 17 17.2 23 43.4 44 Indicator pozitie CLP Mecanism de actionare CLP Capac podea segmentat Presetupe Bara de conectare cabluri Canal acoperit pentru cabluri interne Placa incalzire (nestandard)
19.1
17
17.2
19
21 19.2
39
Figura 5/13: Vedere partiala in compartimentul de cabluri aici pregatit pentru conectare a 3 cabluri pe faza 1.2 17 17.2 19 19.1 19.2 21 39 Canal pentru cabluri de control externe Capac segmentat podea Presetupa Bara principala de legare la pamant Legatura de conectare Pin de conectare la impamantare Montare cablu, conectat la potentialul pamantului Sina, conectata la potentialul pamantului
1.8
49.2
3 43.1 2
9 20
43.2
Figura 5/14: Vedere din fata in zona de inalta tensiune, cu deplasarea partitiei orizontale inainte si inapoi . 1.8 20 43.1 43.2 ABB Power Distribution Surub de inchidere usa Partitia orizontala, deplasabila Canal acoperit pentru cabluri de control externe Canal acoperit pentru cabluri de control externe
Figura 5/15: Vedere in compartimentul de bare, prezentat fara partitie si carcasa izolanta 2 3 5 9 49.2 Conductor derivatie T Bara Tulipa izolanta Partitie, deplasabila Clapeta eliberare presiune, din tabla de otel 41
L1
10
3 28 29.2 29.1
2 84
L2
29
L3
a) Treceri izolante pentru montare bare in sistem cu dublu conductor
b) Versiunea cu bare montate in sistem cu un conductor. Aranjamentul conductoarelor.
Figura 5/16 Aranjamentul placilor de treceri izolante si treceri izolante pentru bare pe partea dreapta a celulei cu bare partitionate. Vedere din interior 2 3 28 29 29.1 29.2 84 Conductor derivatie T Sectiune bara Placa izolanta Trecere izolanta bare Bara cu un singur conductor Bara cu dublu conductor Partitie
29 L1 L3 L2 29.2 28.2
L3 L1 L2
29 28.2 29.1
a) Treceri izolante pentru bare in sistem cu dublu conductor Figura 5/17: Aranjarea placii izolante, trecerii izolante pentru bare pe partea dreapta a celulei de tip bus tie. Vedere din interior 28.2 29 29.1 29.2 42 Placa izolanta Trecere izolanta pentru bare Bare cu un singur conductor Bare cu dublu conductor
b) Versiune cu bare in sistem cu dublu conductor. Observati aranjarea conductorului.
58.5
58
5
164
165 58.5
29
163
165
(35)
58
163, 164, 165
(32)
2
2
a) Aranjamentul pentru conductor derivatie T de curent 1250 A si curent pe bare de 1600 sau 2500 A Figura 5/18: Aranjamentul si conectarea barelor cu conductor simplu si dublu cu bara simpla sau dubla pentru derivatia in T. Asigurati-va ca elementele de prindere si accesoriile de calitate specificata sunt folosite! Folositi 2 saibe concave la surub. 2 3 28 58 58.5 163 164 165 Conductor derivatie inT Bara Trecere izolanta bara Carcasa izolanta Capac pentru carcasa izolanta Surub cu filet M10 Piulita M10 Saiba concava 10 mm
165
b) Aranjament pentru conductor derivatie T si bara de curent 2500 A
43
28
29
Cuzinet aflat in orificiile din zona trecerilor izolante
a) Pozitia de instalare a barierelor de faza phase barriers, vedere de sus 28 29 Placa izolanta Trecere izolanta bare
3 29 29.3 29.1
29.4 29.2 29.2
b) Detaliu trecere izolanta bare, vedere in sectiune 4 30 29.1 29.2 29.3 29.4 Bara Trecere izolanta bara Bara cu un conductor Bara cu dublu conductor Arc de contact Tub din metal
Observatie: Arcul de contact 29.3 trebuie sa fie inserat in timpul instalarii barelor. Aceste arcuri de contact fac conectarea dintre bara 3 si tubul de metal 29.4 si previn daunele asupra trecerilor izolante prin incalzire in interiorul trecerilor izolante cu barele aflate sub tensiune. Verificati intotdeauna contactul corect dintre tubul de metal 29.4 din trecerea izolanta si bara prin arcul de contact.
Figura 5/19: Bare partitionate
44
58.5
58.1
163
164
165
58
58.5
In timpul asamblarii, se decupeaza carcasa izolanta si capacul pentru a fixa bara. .
(10 )
(58.6)
58.7
165
a) Aranjamentul pentru conductor derivatie T de curent 1250 A si bara de curent 1600 sau 2500 A.
58.5
58.1 58.7 163, 164
(58.6) 58 165
58.5
(10 )
b) Aranjamentul pentru conductor derivatie in T si bare de curent 2500 A
3.5
165
165
Figura 5/20: Aranjarea barei si conductoarelor derivatie T la capetele barei 2 3 3.5 58 58.1 58.5 (58.6) 58.7 163 164 165 ABB Power Distribution Conductor derivatie T Bara Placa distantoare Carcasa izolanta Suport Capac pentru carcasa izolanta Saiba 2 mm Saiba 3 mm Surub cu filet M10 Piulita M10 Saiba10 mm 45
58
190
105
15 94,5
30
85
Taietura pentru sistem conductor derivatie in T 2 x 100 x 10
49
58.1
29
23
20
58.5
60
95
Taietura pentru sistem bara plata 60 x 10 Taietura pentru sistem bara cu sectiune D, D 80
Figura 5/21: Carcase izolante 58 Carcasa izolanta 58.1 Suport 58.5 Capac pentru carcasa izolanta
46
77
78.1
78
Se taie 45 x 50 in carcasa izolanta in stagiul de asamblare
45
2.2 3 3.4 3 2
Varianta de aranjare a barelor A
2.2 3.4 3.3 3 2

Varianta de aranjare a barelor B
Figura 5/22: Legaturi cu surub pentru CLP montat deasupra celulei prezentat capatul dn stanga al barei (capatul din dreapta este configurat la fel). Vedere laterala fara carcasa izolanta (universal). 2 2.2 3 3.3 3.4 77 78 78.1 Conductor derivatie in T Conductor derivatie T spre CLP Bara Placa distantoare, (5 mm grosime) Placa filetata Compartimentul cu CLP montat deasupra celulei Mecansm de actionare Tija hexagonala
50
47
58.5
3.5
(58.6) 3.4
58
162
2.2
58.5
(35)
58.1 58.7 163 3.3 3.4 162
2 165 3 2.2
Aranjament bara A
(10 )
58.1
163 (58.6) 58.7
165
Aranjament bara B
3.3
M10 35 35
3.4
15 30
3.5
24
32
80
32
50
32
24
70
Figura 5/23: Bare conectate prin surub pentru CLP monat deasupra celulei, prezentat pentru capatul din stanga al barei. Se fac conexiunile conductoarelor derivatie in T pentru CLP montat deasupra celulei asemanator conecxiunilor barelor, dar fara montarea 58.1 si fara placi distantoare 3.5. 2 2.2 3 3.3 3.4 3.5 58 Conductor derivatie in T Conductor derivatie in T spre CLP Sectiune bara Placa distantoare, 5 mm grosime Placa filetata Placa distantoare Carcasa izolanta 58.1 Suport capac 58.5 Capac pentru carcasa izolanta (58.6) Saiba, 2 mm 58.7 Saiba, 3 mm 162 Surub cilindric 163 Surub M10 165 Saiba arc 10 mm
48
80
Figura 5/24: Tija pentru CLP este furnizata separat daca compartimentul cu CLP montat deasupra celulei este indepartat pentru transport. A se vedea pozitia deschisa a CLP-ului cu componente individuale fixate in pozitia pentru functionare corecta.
78.5
78.4
Figura 5/25: Mecanismul de actionare a CLP-ului din compartimentul montat deasupra celulei in detalui. Se urmeaza cu strictete secventele si aranjare a componentelor tijei la asamblare. In figura se prezinta pozitia deschisa a CLP-ului. . 78.4 Contact auxiliar de pozitie limita a CLP-ului ON 78.5 Contact auxiliar de pozitie limita a CLP-ului OFF
49
11.5 49.2
49.4
Figura 5/26:Cadrul sir cleme ridicat pentru conectare
Figura 5/27: Contact auxiliar pentru limitare I th. Poate fi necesar ca contactele auxiliare sa fie deplasate in pozitia lor de service cand urechile de ridicare au fost indepartate. 11.5 Limitator Ith 49.2 Clapeta eliberare presiune, din tabla de otel 49.4 Surub de plastic - se rupe pentru eliberare presiune
50
X
60
Numar linie
180
180
P C A
P 320 700 1500
Sectiune X-X vezi figura 5/30
Tabel:
UN Tensiune nominala KV 24 IN Curent nominal A 630...1250 630...1250 1600...2500 Ith Capacitate termica kA 16...25 16...25 16...25 IS Curent dinamic Latime celula Conectare cablu Diagrama Intreruptor
55
kA 40...63 40...63 40...63
mm 800 1000 1000 D D E 1 2 3 VD4, HA, CP VD4, CP VD4, HA
CP: cable to SS
3 2 1 linie numar
1000 1000 800 A
800 800 600 Ca)
340 455 455 F
460 495 495 H
275 275 210 P
6 3 3 max. cabluri
a) Sectiune podea celula
Figura 5/28: Compartimentul de cabluri a celulei cu intreruptor
51
X X
H 475 180 180 60 P C A P 320 700 1500 55
Diagrama A: Celula cu sigurante fuzibile, pana la 3 cabluri pe faza Sectiunea X-X vezi figura 5/30
Diagrama B: Detaliu Z, fara sigurante fuzibile, pana la 3 cabluri pe faza
M12
Spre spatele celulei: 905 Diagrama C: Detaiu Z, cu sigurante fuzibile, pentru 1 cablu pe faza
Tabel:
UN Tensiune nominala KV 24 IN Curent nominal A ...630 ...400 ...630 ...400 Latime celula Conectare cablu Diagrama mm 800 800 1000 1000 B si D E sau A si D B si D B si D sau C 5 4 sau 6 7 8 sau 9 CK, CK...E CR...U, CR...L CK, CK...E CR...U, CR...L Numar linie Intreruptor
9 8 7 6 5 4 Linie numar
1000 1000 1000 800 800 800 A
800 800 800 600 600 600 Ca)
450 390 485 390 485 450 H
275 275 275 210 210 210 P
* * * * * *
b) c)
1 3 3 3 3 1 max. cabluri
a) Sectiune podea din celula b) Cu sigurante fuzibile c) Fara sigurante fuzibile
Figura 5/29: Compartimentul de cabluri din celula cu separator de sarcina
52
M 12** sau M 16
**) Este un orificiu cu filet M12 si M16 la fiecare punct de conectare
Diagrama D: Sectiunea X-X, pana la 3 cabluri pe faza
120
M 16 sau M 20
25
Y
66
P P
60
Sectiunea Y-Y
(corespunzatoare podelei 17) diametrul cablului 27 - 62 mm
130
Diagrama E: Sectiunea X-X, pana la 6 cabluri pe faza Figura 5/30: Sectiunea X-X pentru figurile 5/28 si 5/29
130
130
53
79.4 79 79.2 79.3 79.1 2.3 28
Figura 5/31: Compartiment de masura tensiune bare aflat deasupra celulei. Figura (non-standard equipment) prezinta aranjamentul in compartiment. . 2.3 28 79 79.1 79.2 79.3 79.4 Conductoare plate derivatie T (pentru transformatoare de tensiune) Placa pentru treceri izolante Compartiment masura tensiune bare montat deasupra celulei Cutie intermediara Tub cnductor Presetupa Clapeta eliberare presiune
54
Operarea celulelor
Atentie la siguranta lucrului Procedurile de operare vor fi realizate de un specialist care cunoaste instalatia, tinand seama de toate normativele de siguranta DIN VDE/IEC si alte astfel normative si instructiuni. Trebuie acordata o atentie deosebita normelor VDE 0105 (Operarea instalatiilor electrice) . . Observatie: Nu mergeti pe celule (posibile puncte de ruptura ale clapetelor de eliberare presiune gaz).
Se fac operatiile de testare a mecansmelor manuale sau cu comanda electrica, si simultan se observa indicatorii de pozitie. . Se verifica interblocarile mecanice si electrice fara a folosi forta. Se seteaza echipamentele de protectie ale celulelor la valorile cerute si se verifica functionarea lor cu echipament de testare. In celulele cu sistem de ventilatie aditional pentru intreruptoare de curent mare (cerut la cresterea temperaturii ambientului->40 C si/sau frecventa inalta - 60Hz - conform sectiunii 1.3 si figurii 6/21 si 6/22) clapeta 20.3 din partitia 20 trebuie sa opreasca usor pe arcul 20.4 (cand ventilatorul este oprit -daca este montat -). Aceasta configuratie nu este standard. A se verifica: Se introduce o surubelnita potrivita prin deschiderea 20.5 din partitia orizontala 20 si in inelul 20.6 al clapetei 20.3. Se ridica 20.3 si se elibereaza astfel incat sa cada liber pe arcul 20.4. Daca clapeta este blocata, folosind surubelnita apasati arcul 20.4 cu cca 5mm pentru a elibera clapeta. . Daca este montat ventilator se verifica functionarea corespunzatoare a acestuia. . La actionarea cu motor a partilor debrosabile, verificati directia de rotatie a motorului de deplasare conform cu sectiunea 7.5.4. Pentru orice alte intrebari legate de functionarea intreruptorului debrosabil si testarea functiei de brosare, vezi sectiunea 7.5. . Operatorii locali sunt invatati sa manevreze celulele. Se verifica starea de pregatit pentru operare si cea de comutare a sistemelor electrice din celule. Depinzand de responsabilitati, poate fi necesara verificarea urmatoarelor echipamente din zona adiacenta celulei: cabluri de putere cabluri auxiliare sursa auxiliara sistemul de control de la distanta intregul sistem de impamantare,conform DIN VDE 0141 echipamentul din incapere conditia incaperii
55
6.1
Punerea in functiune
6.1.1 Etapa pregatitoare (Figurile 3/12, 3/19) Pentru pregatirea punerii in functiune, trebuie verificate intai conectarea la partea de inalta tensiune: . Se verifica conditia generala a celulelor pentru determinarea posibilelor daune. Se examineaza vizual toate mecanismele din celule, partile debrosabile, contacte izolate, parti izolate, etc. Verificati conectarea la bara principala de legare la pamant a conductoarelor de impamantare (verificand cerintele din DIN VDE 0141). Verificati stratul de vopsea cum se descrie in sectiunea 7.4 daca este necesar. Se indeparteaza de celula toate reziduurile, corpurile straine si toate uneltele. Se curata celula, si toate partile izolante cu un material curat, moale si uscat. Se indeparteaza toate urmele de unsoare si praf cum se descrie in sectiunea 7.3. Se monteaza corect toate capacele etc. indepartate in timpul asamblarii si procesului de testare. Capacele de transport 13.9 de pe intreruptoarele in vid daca inca mai este montat trebuie indepartat. Capacul polului 13.10 poate fi montat in unele sisteme si pe unele intreruptoare. Verificati corecta lor montare. Urechile de ridicare 13.13 de pe intreruptoare trebuie indepartate daca sunt inca montate. Se face testarea circuitelor principale cu tensiune CA conform VDE 0670 partea 6 (IEC 60298) cat este necesar. Trebuie atentie marita in timpul acestei proceduri la transformatoarele de tensiune si cabluri etc. Poate fi folosit modulul de testare 142 pentru a face conectarile (vezi sectiunea 6.3.3). Se comuta tensiunea auxiliara si de control pe on.
6.1.2 Etapa de pornire Conform normelor de siguranta. Asigurati-va ca intreruptoarele si separatoarele din sistem sunt in pozitia OFF. . Se indeparteaza orice legatura la pamant si conectarile in scurtcircuit din zona critica de comutare. Se energizeaza cablurile. Se conecteaza celulele pe rand, observand semnalizarile si indicatorii. Verificati ca conductoarele sunt in faza, lucru necesar cand sunt mai multe cabluri de alimentare si celule. (a se vedea sectiunea 6.3.2). Se iau toate masurile si se verifica functiile dependente de alimentarea de inalta tensiune conectata. Atentie la neregularitatile de orice fel. 6.2 Operatii de comutare Operatiile de comutare se fac cu usa din fata celulei inchisa. 6.2.1 Partea de intreruptor debrosabil (Figurile 6/1, 6/3, 6/5 pana la 6/11) Introducerea manuala din pozitia test/deconectat in pozitia de service: Se conecteaza fisa de control 10.2 Se inchide usa din fata . Asigurati-va ca intreruptorul este in pozitia OFF. . Se fixeaza manivela 121 pe axul 18.1 mecanismului 18. Se roteste manivela in sensul acelor de ceas cca. 30 rotatii pana cand se opreste iar partea debrosabila este in pozitia de service. Observati indicatorul de pozitie. Se scoate manivela 121. Trebuie sa fie considerat ca capatul vizibil al axului 18.2 va fi complet in partea din spate a usii celulei cand manivela va fi luata de pe axul 18.1 al mecanismului 18. Aceasta asigura ca partea din spate sa fie trasa prevenind astfel manevarea neintentionata a axului in timpul serviciului. Aceasta manevrare poate duce la blocarea intreruptorului. . . Observatie: Partea debrosabila nu trebuie sa fie oprita in orice pozitie de pe traseul dintre pozitia de service si pozitia test/deconectat!
56
Debrosarea manuala din pozitia de service in pozitia de test/deconectat : Asigurati-va ca intreruptorul este in pozitia OFF. . Se pastreaza procedurile descise mai sus pentru introducerea in pozitia de service. Observatie: Nu folositi forta pentru a deplasa partile debrosabile cu magnetul de blocareY0 in cazul scaderii tensiunii. Daca apare un astfel de eveniment partile debrosabile sunt blocate pe intregul traseu intre pozitiile de service si test. Pentru a reseta interblocarea, vezi sectiunea 7.5.5. Deplasare motorizata a partii debrosabile: Se opereaza controlul electric de introducere sau debrosare. . Se observa indicatorul de pozitie Observatie: Daca motorul este defect, partea debrosabila poate fi deplasata prin operarea manuala de urgenta. Daca motorul se defecteaza in timpul deplasarii partii debrosabile, partea debrosabila trebuie deplasata in pozitia limita prin operarea manuala de urgenta. . Operarea manuala de urgenta se realizeaza cu manivela 121 pe mecanismul axului 18, intr-un mod similar operarii partii cu intreruptor debrosabil cu sisteme manuale. Pentru a dezactiva partea debrosabila motorizata, consultati sectiunea 7.5.1. Comutati pe off alimentarea auxiliara (m.c.b.), pana cand motorul va fi intrerupt electric. Se roteste manivela 121 in directia necesara. Cand partea debrosabila se deplaseaza, motorul porneste. Motorul functioneaza in astfel de cazuri ca generator, de ex. poate retine tensiune in terminale. . Tipul si tensiunea nominala ale siguranta fuzibile a motorului nu trebuie modificate, altfel comportarea ar putea sa nu mai fie aceeasi si pot apare defecte in instalatie! Atentie. In operarea manuala de urgenta a partii motorizate debrosabile, interblocarea cu CLP-ul nu este activa! Scoaterea din pozitia test/deconectat in pozitia carucior in service: Se deschide usa compintreruptor. compartimentului de
Se scoate fisa de control 10.2 si se pune in pozitia de depozitare pe partea debrosabila.

Se pozitioneaza carucior de service 124 cu pinii Se procedeaza ca mai sus, schimband ordinea. de ghidare 124.2 ai bancii reglabile pentru prin. derea pe fata celulei cu ajutorul pinilor 124.3. 6.2.2 Intreruptor tip VD4 . (Figurile 3/6 pana la 3/8, 3/11, 3/12, 3/15 pana la 3/17) Se deplaseaza manerele 13.11 astfel incat sa se poata deplasa partea debrosabila 13, se pune partea debrosabila pe caruciorul de service si se asigura prin prinderea de acesta. Se apasa pe levierul 124.4 (din fata, de pe banca) si se indeparteaza caruciorul de service din fata celulei. Se asigura pozitia obturatoarelor cu un lacat 130. Insertia de pe caruciorul de service in pozitia test/ deconectat:
Secventa de operare Exemplu 1: Intreruptor, type VD4, cu mecanism de armare motorizata, partea debrosabila in pozitie de service Secventa de operare Rezultatul operarii Pozitie intreruptor Comutare-motorul este armat Armare automata Anclansare intreruptor...si (re)armare automata 0 I I On-Off Off Off-On-Off sau secventa de RAR On-Off Off Off-On-Off sau secventa de RAR Conditie armare Operatia urmatoare de comutare posibila
Sistemul de armare: Pentru intreruptorul cu motor de armare, armarea este realizata automat. Daca motorul de armare este defect, procedura de armare poate fi realizata sau completata manual. Pentru intreruptoare cu sistem de armare manuala, se deschide usa cu partea debrosabila in pozitia deconectat, se introduce manivela de armare 128 cu care se fac cca 25 de miscari
Declansare intreruptor Anclansare intreruptor...si (re)armare automata Secventa RAR (Prin sistemul de protectie) Off
0 I I 0
On Of
I 0
(armare automata pornita)
Armata automata completa
On-Off
Anclansare intreruptor...si (re)armare automata
I I
Off Off-On-Off sau secventa de RAR
Testul de comutare al intreruptorului, tip VD4, fara tensiune primara poate fi realizat cu partea debrosabila in pozitie test (cu fisa de control fixata). ABB Power Distribution 57
Exemplul 2: Intreruptor, tip VD4, cu mecanism de armare manuala
Secventa de operare (cu usa celulei inchisa exceptand in timpul armarii)
Rezultatul operarii Pozitie intreruptor Conditie armare Operatia de comutare ulterioara posibila
Partea debrosabila in pozitia test/ deconectat, cu fisa de control inserata in soclu
Armare Partea debrosabila se deplaseaza in pozitia de service Anclansare intreruptor
On-Off
Off
Declansare intreruptor Partea debrosabila se deplaseaza in pozitia test/deconectat
Testele asupra intreruptorului, tip VD4,fara tensiune primara pot fi facute cu partea debrosabila in pozitie de test (cu fisa de control montata).
pana cand este indicata conditia de armare. Cand s-a realizat armarea, mecanismul de armare este automat inactiv, si daca se fac mai multe miscari cu manivela nu au efect. Simbolurile conditiei de armare:
6.2.3 Intreruptor, tip VM1 (Figurile 3/15, 3/16, 6/24, 7/8, 7/9, 7/15) Intreruptorulul fara intretinere VM1 este rezultatul studiului asupra intreruptoarelor in vid, cu controler electronic, fara contacte auxiliare si cu senzori. . Pentru detalii consultati Manual BA 433/E. Inainte de conectarea la tensiune prmara: Se conecteaza tensiunea auxiliara. Se da comanda de anclansare si circuitul trebuie sa fie energizat inainte ca intreruptorul sa fie anclansat. Tensiunea auxiliara se stabileste cand se aprinde LED-ul rosu 31.2. Se face testarea anclansarii si declansarii intreruptorului prin apasarea butoanelor 31.3 si 31.4. Anclansarea: prin comanda de la distanta prin contacte inchise sau local prin apasarea butonului ON 31.3. Declansarea: prin comanda de la distanta prin contacte inchise sau local prin apasarea butonului OFF 31.4.
Nearmat
Armat
Declansarea si anclansarea intreruptorulului tip VD4: Operatiile de declansare si anclansare cu partea debrosabila in pozitia de service trebuie facute numai cu usa celulei inchisa. Prin control local sau de la distanta. Se observa indicatorul de pozitie. Contorul operatiilor de comutare 13.5 pentru compartimentul intreruptorului contorizeaza operarea mecanica a intreruptorului cu usa inchisa si cu partea debrosabila in orice pozitie (figurile 3/13, 3/14 si 6/8): Se apasa butonul mecanic, anterior rotind butonul 45.2 in sens invers acelor de ceas pana se opreste daca partea debrosabila este in pozitie de service. Se observa indicatorul de pozitie.
58
Declansarea la defect pe alimentarea auxiliara: Declansarea electrica este inca posibila in primele 200 s. Dupa perioada de 200 s, este necesara declansarea manuala de urgenta: Se introduce levierul pentru operare manuala de urgenta 31.28 in locul special folosit in caz urgenta 31.9 de pe placa din fata si se roteste in sens invers acelor de ceas pentru deschiderea intreruptorului. Inainte de atingerea pozitiei de stop tija va opune rezistenta care trebuie invinsa. . Anclansarea la defect pe alimentarea auxiliara: Acest tip de anclansare nu este propriu si nici posibil. Dupa fiecare ciclu de operare (ON-OFF), contorul de operare 31.5se incrementeaza cu un digit. La terminarea operatiei de comutare, indicatorul de pozitie 31.6 din fereastra de pe fata celulei afiseaza pozitia respectiva a intreruptorului. Sistemul anti-pumping (vezi VDE 0101, sectiunea 5.2.3.2) Controlerul intreruptorului asigura blocarea anclansarii intreruptorului daca este activa comanda de declansare.
. . Deschiderea si inchiderea manuala: Se apasa in locul notat 14.2 al levierului de operare. (Daca CLP-ul este inchis, acesta este deja apasat!) Se potriveste manivela 122 la tija hexagonala 14.1,care este pregatita de operare. Observatie: Levierul de operare122 se pune pe tija hexagonala astfel incat in incapere ramane suficient spatiu pentru deplasarea acestuia. . . Pentru a inchide CLP-ul se roteste levierul cu cca. 180 pana cand este atinsa pozitia de stop sau pentru deschiderea CLP-ului, se roteste levierul in sens invers acelor de ceas. Observati indicatorul de pozitie mecanic/electric. . Se indeparteaza levierul de operare 122. Dispozitivul 14.2 ramane deschis daca CLP-ul este in pozitie inchisa.
Asigurati-va ca levierul de operare este rotit la dreapta pana la stop in procesul de deschidere, pentru a se Daca se da comanda de anclansare care asigura ca CLP-ul este in pozitia limita definita. este imediat urmata de declansare, toate comenzile Mecanismul de operare manuala poate avea si active de anclansare sunt blocate. Comanda magnet de blocare. de anclansare trebuie data din nou pentru Deschideri si inchideri cu mecanism de operare cu executarea anclansarii. motor: 6.2.4 Partea de masura debrosabila (Figurile 3/1-6, 3/1-8, 3/18) Manevrarea partii de masura debrosabila din celula de masura este descrisa in sectiunea 6.2.1, fara operatii de comutare si functii de interblocare. Partile debrosabile de masura din celulele de linie si alimentare sunt inserate in compartimentul de cabluri folosind o rampa. Acestea ating pozitia de service imediat si sunt prinse de celula prin cei doi pini de pe partile laterale. Transformatoarele de tensiune folosite corespund tipului folosit in celulele de masura, si de aceea sigurantele HRC pot fi folosite cu transformatoarele de tensiune. 6.2.5 Cutitul de legare la pamant, tip EK6 (Figurile 3/1, 6/12, 6/13, 6/25) Cutitul de legare la pamant, tip EK6, are un mecanism de inchidere care este independent de rotatia tijei. Un CLP 6 alocat intreruptorului poate fi inchis numai cand partea debrosabila 13 este in pozitia test/deconectat sau este scoasa din celula. Inchideti CLP-ul numai cand usile sunt inchise.
CLP-ul poate avea cu un mecanism de operare motorizat. Controlul electric de deschidere sau inchidere se opereaza rapid. CLP-ul este comutat automat in respectiva pozitie. Operarea manuala de urgenta: Daca apare un defect in mecanismul de operare motorizat, CLP-ul poate fi comutat prin operarea manuala de urgenta cu levierul 122, in acelasi mod ca si operarea manuala a CLP-ului. Atentie! In timpul operarii manuale de urgenta CLP-ului motorizat, interblocarea nu este functionala! a
La operarea manuala de urgenta, mecanismul de operare motorizat este automat decuplat. Pentru a dezactiva cuplarea la mecanismul de operare motorizat, prima data se roteste levierul 122 in directia preselectata pana la stop(unghi mic de rotire). La urmatoarea operare cu mecanismul motorizat dupa ce functiile sale au fost restabilite, se face automat cuplarea la acesta. .
59
Observatie: Levierul poate fi folosit temporar pentru a realiza operatia de comutare manuala de urgenta. Alimentarea mecanismului de operare motorizat trebuie intrerupta pe durata oricarui defect. . 6.2.6 Legarea la pamant a barelor. (Figurile 3/1-4, 3/1-8, 3/22 pana la 3/25) Pentru a lega la pamant bara, se folosesc CLP-urile tip EK6. Mecanismul acestora de operare este identic cu cel al CLP-urilor conductoarelor in derivatie T vezi sectiunea 6.2.5). Conditiile de interblocare dintre celule pentru CLP-urile de pe bara sunt descrise in sectiunea 3.4.2. . 6.2.7 Separator de sarcina Figurile (3/1-9, 5/29, 6/13, 6/15) Separatoarele de sarcina si CLP-urile se opereaza numai cand usile celulei sunt inchise. Observatii: Se fixeaza levierul de operare 122 pe tija hexagonala si se roteste in sus sau in jos pentru fiecare operatie de comutare astfel incat sa nu fie obstructionat spatiul. Asigurati-va ca levierul este pus intr-o pozitie limita in toate operatiile de comutare. 1. Deschiderile si inchiderile separatoarelor de sarcina cu mecanism de actionare rapida ON si mecanism de actionare rapida OFF (Tip CK 3): Separatorul de sarcina se inchide prin rotirea levierului de operare 122 in sensul acelor de ceas cu cca. 180 pana la stop, sau se deschide prin rotirea in sens invers aproximativ 189 pana la stop. . 2. Deschiderea si inchiderea separatorului de sarcina cu mecanism de actionare rapida ON si mecanism cu rearmare arc de stocare energie pentru OFF(Tip CK3): Separatorul se inchide prin rotirea levierului de operare 122 in sensul acelor de ceas aproximativ 180 pana la stop. Se rearmeaza arcurile de stocare energie imediat dupa operatia de inchidere prin rotirea levierului cu 180 in sens invers acelor de ceas pana la stop. Separatorul este astfel pregatit de deschidere la aparitia unor defecte. . Separatorul se deschide prin rotirea levierului in sensul acelor de ceas cu aproximativ 15. Apoi levierul se roteste in sens invers pana cand este atinsa pozitia de stop.
60
Observati indicatorul de pozitie (vezi si sectiunea 6.2.9). 3. Deschiderile si inchiderile separatoarelor cu actionare rapida a mecanismului pe On si cu mecanism cu arc pe OFF (Tip CS 3): Separatorul se inchide prin rotirea levierului de operare 122 in sensul acelor de ceas cu aproxim. 180 pana la stop, sau se deschide prin rotirea levierului de operare in sens invers acelor de ceas cu aprox. 180 pana la pozitia de stop. Daca separatorul este pregatit de deschidere, va raspunde declansarii sigurantei fuzibile si la detectarea scaderii tensiunii. Caz special: Se armeaza si se activeaza arcurile de inchidere prin rotirea in sens invers acelor de ceas a levierului de operare pana la stop (pretensionare). Aceasta actiune este ceruta numai cand: la instalarea initiala (arcurile de stocare energie normal nearmate). pentru operare indirecta (declansare prin fuzibil HRC si cadere tensiune). 4. Deschiderile si inchiderile CLP-ului integrat: . Comutarea CLP-ului normal interblocat este realizata numai cand separatorul de sarcina este in pozitie deschisa. Se roteste levierul de operare in sensul acelor de ceas cu cca. 180pana la stop pentru inchiderea CLP-ului sau in sens invers cu aprox. 180 pana la stop pentru deschidere CLP. Observati indicatorul de pozitie (vezi si sectiunea 6.2.9). 5. Deschideri si inchideri cu mecanism motorizat: . Separatoarele si CLP-urile pot fi actionate cu mecanisme de operare motorizate. . Se opereaza controlul electric pentru deschidere/ inchidere (rapida), si separatorul sau CLP-ul va fi comutat automat in pozitia opusa, sau se armeaza arcurile de stocare energie. . . Operarea manuala de urgenta: Daca apare un defect in mecanismul motorizat, separatorul si CLP-ul pot fi operate manual in regim de urgenta prin operarea levierului 122, in mod similar cu operarea mecanismului manual. Pentru a dezactiva legatura la mecanismul de operare motorizat, se roteste levierul pana la pozitia relevanta de stop (unghi mic de rotire). La urmatoarea operare cu mecanismul motorizat dupa ce functiile au fost restabilite, cuplarea se reactiveaza automat.
Observatie:
6.2.10 Legarile la pamant prin cabluri . Levierul poate fi fixat numai temporar pentru (Figurile 6/12, 6/16 pana la 6/20) realizarea operatiei de comutare manuala de urgenta. Obturatorul 12.1 (12.2) este deplasat in pozitie deschisa cu modulul de testare si legare la Alimentarea mecanismului de operare motorizat pamant 142. trebuie intrerupta pa durata oricaui defect. . Aceasta parte debrosabila speciala va fi inserata intr-o 6.2.8 Placuta izolanta (Figura 6/15) Pentru asigurarea distantei de izolatie a separatorului deschis, se poate insera o placuta izolanta. Observatii: Inainte de folosire se curata placutele de izolare si se inspecteaza. Daca este umezeala si praf pot apare scurgeri de curent. . Placutele izolante se fixeaza numai ca protectie impotriva contactului accidental nu ca protectie la reanclansare. Durata de service a placutelor inserate este limitata fundamental de influenta umezelii, temperaturii, contaminarii si a partilor adiacente aflate sub tensiune. Observati detaliile prezentate in sectiunile 7.2 si 7.3 cu privire la placutele izolante. 6.2.9 Monitorizare Daca echipamentele sunt in operare, observati datele de operare si indicatiile de stare din partea secundara. Indicatorul de pozitie pentru separatoare: Folositi posibilitatea de vizualizarea pozitiei prin sticla. Tip CK3: Tip CR3: Tip CS3: Pozitia echipamentului este identica pozitiei mecanismului. Indicarea pozitiei este posibila numai pe afisaj separat Pozitia este identica pozitiei mecanismului daca operarea este directa. . Pentru operare indirecta (prin fuzibil ), operatia de deschidere are ca rezultat pozitii diferite ale aparatului si mecanismului. . metoda similara partii de intreruptor debrosabil, folosind aceeasi manivela 121 dupa inserarea in pozitia test/deconectat. Pasii individuali de impamantare si scurtcircuitare sunt dupa cum urmeaza: . Se conecteaza cele doua bare 142.1 la pozitia ceruta pe modulul debrosabil de testare sau de impamantare: In partea inferioara pentru deschiderea obturatorului superior In partea superioara pentru deschiderea obturatorului inferior. Se monteaza contactele izolante la modulul de testare si impamantare 142 in pozitia: In partea inferioara pentru a impamanta zona de cabluri. In partea superioara pentru impamantarea barelor. Se izoleaza aria de impamantare si se asigura impotriva reconectarii. Observati cu atentie indeplinirea normelor de siguranta. Se indeparteaza partea de intreruptor debrosabil din celula. Se insereaza modulul de testare si impamantare 142 in pozitia de test/deconectat si se pune complet in pozitia de service cu manivela 121. Verificati ca zona este legata la pamant, de ex. prin testarea tensiunii cu dispozitivul 125 in soclurile de masura 30 respectiv, cu test inalta tensiune pe contactele 142.7 in trecerile izolante 142.6 pe modulul 142, sau pe conexiunea de cabluri. Se insurubeaza ferm cablurile de impamantare 133.1 la terminalul 19.3, si apoi folositi tija izolata 133.3 pentru a conecta conductorul de impamantare cabluri 133.2 la pinii de contact 142.7 prin scurtcircuitare. Afisati pe celula placuta de avertizare 135 a starii de legat la pamant. Asigurati zonele invecinate aflate sub tensiune (de ex. cablurile de fider) pentru a preveni contactele nedorite
61
6.3
Proceduri de testare
Procedura de testare: Se folosesc numai comparatori de faza care sunt conform standardelor IEC si VDE si se potrivesc cu sistemul de indicare din celule. . Inainte de folosire verificati functionarea unitatii. . Asigurati-va ca lungimea maxima permisibila a cablurilor de masura nu este prea mare. . Conectati cablurile de masura la conductoarele principale de sectiuni corespunzatoare.
6.3.1 Testarea starii circuitelor (Figurile 6/4, 6/16) Celulele sunt montate cu sistem de indicare a tensiunii capacitive incluzand indicatorul de (hand-held) testare a starii circuitului. . Trebuie facuta o distinctie intre sistemele de rezistenta scazuta (LRM) si cele de mare rezistenta (HR). Pentru mai multe detalii,vezi standardul VDE 0682 Partea 415 sau IEC 61243-5.
Cele doua sisteme difera din mai multe Urmariti instructiunile pentru comparatorul de faza puncte de vedere, diferite nivele de tensiune care in detalii! constituie pragurile de afisare. Divizorii de tensiune capacitiva instalati in celule sunt corespunzatoare diferitelor rate, si soclurile de masura si unitatile de 6.3.3 Testare curent si tensiuni indicare sunt de tipuri diferite. Observatie: Singurii indicatori permisi sunt cei care satisfac cerintele standardelor IEC si VDE si corespund proiectului tehnic al celulelor. . Soclurile de masura trebuie sa fie scurtcircuitate, cu exceptia celor de testare tensiune de pe celula (de ex. la incercarea de tinere la tensiune la frecventa nominala si/sau impuls de tensiune). Testarea starii circuitului este efectuata folosind un indicator cu fisa in soclul corespunzator localizat intre contactele de control ale celulei. Folosirea indicatorului: Se face test functional al unitatii imediat inainte de utilizare, de exemplu cu testerul de interfata KSP. Afisajul trebuie sa fie perceptibil. Prezenta tensiunii de operare este afisata printr-un semnal. Urmariti intotdeauna detaliile date in instructiuni pentru unitatea individuala de indicare a sistemului de celule. Testare interfata: Testul de interfata se realizeaza ca test functional al componentelor de conexiune, de ex. cu testerul de interfata KSP. Testul de interfata este un test repetitiv cum se prezinta in IEC 61243-5 si VDE 0682 Partea 415. 6.3.2 Testarea starii de alimentare in faza Testarea starii de alimentare in faza, de ex. cand sunt mai multe fidere incoming, se poate realiza cu un comparator de faza potrivit cuplat la soclurile de masura ale sistemului de indicare a tensiunii capacitive. (daca este montat). (Figurile 6/4 , 6/16, 6/20) Modulul de impamantare si testare 142 este pentru teste de curent si de tensiune. Se potriveste pentru injectie de curent primar la orice transformatoare de curent care pot fi montate in timpul masurii in circuitul de protectie si, ca exemplu, pentru aplicarea tensiunii de testare in timpul testarii izolatiei. Se izoleaza si se asigura zona de lucru conform normelor de siguranta din DIN VDE/IEC. Pentru alimentare cu curent primar, se fixeaza cablurile de conexiune ale transformatorului de testare la pinii de contact 142.7. Pentru testare cu tensiune c.a., sfera 142.4 este necesara pe pinul de contact. Gaura din sfera foloseste la conectarea la alimentarea cu tensiune. Pentru testare curenti puntea de scurtcircuitare 142.8 va fi conectata la pinii de contact. . Observatie: Cu teste de tensiune de tinere la frecventa industriala si/sau impuls de tensiune, se pot observa urmatoarele: Se scurtcircuiteaza soclurile de masura 30 din celule pentru durata testelor (numai)! . Se deconecteaza orice transformator de tensiune si se acopera cu o placa izolanta.
62
1.18 1.17
145
Figura 6/1: Actionarea cheii celulei 1.18 Broasca usii celulei 145 Cheie
Figura 6/2: Actionarea cheii, prin rotirea cheii universale . 1.17 Cheie, cheie rotita la 90la deschidere sau inchidere compartiment de joasa tensiune
46
1.8
147
30 30.1
Figura 6/3: Actionarea cheii tip surubelnita, cu ajutorul unei manivele 1.8 147 Surub de deschidere, a usilor compartimentelor de inalta tensiune Manivela .
Figura 6/4: Sistemul de control digital 30 Soclu de masura (sistem LRM) 30.1 Capac de protectie pentru soclu de masura 46 Unitatea de protectie si control a celulei REF542
63
10
13.2 13.3 13.17
128 13.4 13.5 13.8 13.11 (18)/ 18.1

Figura 6/5: Operare manuala si indicatori mecanici a partii debrosabile, prezentat aici in pozitia de test/deconectat . 10 13.2 13.3 13.4 13.5 13.8 13.11 13.17 (18) 18.1 128 Fisa de control, inchisa Buton mecanic ON Buton mecanic OFF Indicator mecanic de pozitie Contor cicluri de operare Indicator stare armare Maner, conectat cu cadrul partii debrosabile Placa din fata a intreruptorului, Tip VD4 Mecanism Ax Manivela armare
18
13
121
Figura 6/6: Deplasarea partii debrosabile intre pozitia de test/ deconectat si pozitia de service, cu aproximativ 30 rotiri ale manivelei, in sensul acelor de ceas pana la stop pentru pozitia de service si in sens invers pentru pozitia test/ deconectat 13 Parte debrosabila 18 Mecanism 121 Manivela
45.2
32 45.1 10.2 10.1
Figura 6/7: Fisa de control blocata pentru prevenirea deconectarii de la partea debrosabila aflata in pozitia de service 10.1 Soclul fisei de control 10.2 Fisa de control 32 Interblocaj 64
Figura 6/8 :Manevrarea mecanica a intreruptorului in celula (echipament care nu este standard) cu partea debrosabila in pozitia de service 45.1 Buton mecanic 45.2 Buton
124
13
13.11
124
13 124.1
13.12
13.11
124.4
Figura 6/9: Caruciorul de service Partea debrosabila deplasata spre interior cu ajutorul manivelelor. 13 13.11 124 Parte debrosabila Manivela Carucior de service
Figura 6/10: Partea debrosabila aflata pe caruciorul de service si asigurat 13 13.11 13.12 124 124.1 124.4 Parte debrosabila (cu intreruptor tip VD4) Manivela Prinzator (conectat la manivela) Carucior de service Reglare inaltime Levier de eliberare a pinilor de prindere (124.3)
10.1
12.1 43.3 124.2 124.3 12.2
42 14/ 14.1
124.1
Figura 6/11: Pozitionarea caruciorului de service cu pinii de ghidare pe banca superioara de inaltime ajustabila pentru apropiere de celula, si conectare. . 124.1 124.2 124.3 Ajustor inaltime Pin de ghidare Pin de prindere
Figura 6/12: Vedere in compartimentul de intreruptor 10.1 12.1 12.2 14 14.1 42 43.3 Soclu de control Obturator superior Obturator inferior Mecanism de actionare CLP Tija Sina de deplasare Perete canal cabluri 65
1.10
122
122
35.1 14/14.1 35.2 14.2
Figura 6/13: Pregatirea de operare a separatorului si/ sau CLP-ului integrat 1.10 Placa de izolare . 35.1 Mecanism de operare separator 35.2 Mecanism de operare CLP 122 Levier de operare
Figura 6/14: Pregatirea de operare a CLP derivatie din celula cu intreruptor 14 14.1 14.2 122 Mecanism de operare CLP Tija de operare CLP Glisiera Levier de operare
1.10 34
35.1
160 43.4
30.1
Figura 6/15: Celula cu separator de sarcina si siguranta fuzibila 1.10 34 35.1 43.4 160 66 Perete izolant Separator de sarcina Mecanismul de operare separator sarcina Canal cabluri Siguranta fuzibila HRC
30
125
Figura 6/16: Fixarea indicator de tensiune (impedanta mare), tip DSA2, fabricant Pfisterer 30 Socluri masura tensiune 30.1 Placa protectoare pentru socluri masura 125 Indicator de tensiune
132 133.2 135
133.3 129
12.2
Figura 6/17: Modul operare obturator, vedere laterala-barele de actionare pozitionate in partea superioara(pentru operare obturatoare inferioare) sau in partea inferioara (pentru operare obturatoare superioare) . 129 129.1 Modul de actionare obturatoare Bare de actionare (o pereche), se pot indeparta
Figura 6/18: Impamantarea la pini de contact inferiori pentru celula de 800 mm 12.2 129 132 133.2 133.3 135 Obturator inferior Modul de operare obturator Punct fix pentru impamantare, M12 Cablu de impamantare Tija de operare izolata Eticheta de avertizare
135 132 133.3 133.2 142.1 142
Figura 6/19: Fixarea cablurilor de impamantare dupa inserarea modulului de testare si impamantare (exemplu) 132 133.2 133.3 135 142 142.1 Punct fix pentru impamantare, M12 Cablu de impamantare Tija de operare izolata Eticheta de avertizare Modul de testare si impamantare Bare de actionare (o pereche)
67
142.6
142.7
142.8
142.4
142.5 142
142.3 142.2 142.1
Figura 6/20: Modul de testare si impamantare cu: 142 142.1 142.2 142.3 142.4 142.5 142.6 142.7 142.8 Bare de activare, indepartabile pozitie superioara pentru obturatorul inferior pozitie inferioara pentru obturator superior Brate de contact,indepartabile pozitie inferioara pentru zona de cabluri pozitie superioara pentru zona de bare Placa izolanta, cu alternativa de montare cablu sau bara de impamantare (cu rotire 180 pentru bara impamantare) Sisteme de contact, inlocuibile pentru diferite diametre ale pinilor de contact ai celulei Sfera, se poate indeparta, pentru teste cu tensiune Legatura de scurtcircuit, inlocuibila prin sfera Modul de impamantare si testare Bare de activare(1 pereche) Brate de contact (3 buc.) Sisteme de contact Sfera (3 pcs.) Placa de izolare cu 3 treceri izolante indepartabile Trecere izolanta Pin de contact Legatura de scurtcircuitare
68
20.5
Figura 6/21: Fixarea partitiei orizontale 20 cu ventilatie aditionala pentru intreruptoare de curent mare necesara datorita temperaturii ambientale crescute ( > 40 C ) si/sau frecventa crescuta ( 60 Hz ) conform sectiunii 1.3. Clapeta interna este prezentata in pozitie de service (deschisa) !). Vedere laterala, fara vana de curent cu micro contact necesar la ventilator. Varianta nestandard. 20 20.3 20.4 20.5 20.6 20.7 Partitie orizontala, aici montata cu ventilatie aditionala pentru intreruptor Clapeta Arc Deschidere de inspectie Consola Ventrilator centrifugal
Figura 6/22: Partitia orizontala cu ventilatie aditionala verificare deplasare clapeta interna (20.3) 20.5 Deschidere de inspectie
31.28
38
130
Figura 6/24: Operarea manuala de urgenta OFF a intreruptorului in vid VM1 cu actionare magnetica 31.28 Levier pentru actionarea manuala de urgenta (pentru deschidere intreruptor, tip VM1) Observatie: La actionarea de urgenta cu levierul 31.28 trebuie sa se suprapuna o rezistenta mecanica dupa tensionarea arcului auxiliar 31.29 si la capatul traseului levierului. 69
Figura 6/23: Obturator inferior asigurat cu lacat pentru prevenirea operarilor neautorizate 38 130 Levier pentru operare obturator Lacat
128
145
147
121
122
31.28
31.29
Figura 6/25: Accesorii de operare 31.28 31.29 121 122 128 145 147 Levier pentru deschidere manuala de urgenta (pentru deschidere intreruptor, tip VM1) Arc auxiliar pentru asigurarea capacitatii de deschidere (pentru intreruptor, tip VM1) Manivela (pentru deplasarea partii debrosabile in interiorul celulei) Levier de operare (pentru CLP) Levier de armare (pentru intreruptor, tip VD4) Cheie dubla (pentru usa celula cu incuietoare normala si pentru usa cu incuietoare tip surub) Manivela (pentru usa celula cu incuietoare normala sau pentru usa cu incuietoare tip surub)
70
7 7.1
Mentenanta
Generalitati Mentenanta serveste la pastrarea starii si marirea duratei de viata a echipamentelor celulei. Conform DIN 31 051, mentenanta cuprinde urmatoarele activitati: .
Separator tip tija Tip C3
BA 275E
Daca este necesar, mai multe detalii pot fi gasite in documentatia tehnica pentru instalare echipamente (incluzand, de exemplu, orice conditii speciale de operare). 7.2 Inspectia Inainte de inspectie, la cerere, zona de lucru trebuie sa fie izolata si asigurata la reconectare in conformitate cu normele de siguranta specificate in DIN VDE/IEC. Starea echipamentelor trebuie monitorizata prin inspectie la intervale regulate. In conditii normale de operare, inspectia trebuie facuta o data la patru ani de catre personal special pregatita. In conditii de operare anormale (incluzand conditii climatice adverse) si/sau efect pelicular daunator (poluare puternica si atmosfera agresiva), inspectia poate fi necesara la scurte inervale. . Inspectia se face in primul rand vizual pentru verificarea gradului de coroziune si umezeala: Efectele temperaturii mari asupra circuitelor principale, Urme de descarcari partiale pe materialele de izolare, Urme de scurgeri de curent pe materialele de izolare, Suprafetele sistemelor de contact. Inspectia mai include corecta functionare a partilor mecanice/electrice a urmatoarelor componente: echipamente de comutare, mecanisme de actionare, interblocaje, partea de protectie si semnalizare. Conditii speciale: Pe celulele cu ventilatie aditionala necesara in mediu cu temperatura crescuta (vezi si sectiunea 1.3): 1. Se verifica clapeta 20.3 pentru functionare corecta. (Vezi si sectiunea 6.1.1 si figurile 6/21 si 6/22.) 2. Ventilatorul entrifugal (daca este montat) nu necesita intretinere speciala. Durata sa de viata, depinzand de starea de funcionare - un parametru semnificativ fiind temperatura camerei - este cca. 20,000 pana la 30,000 ore de operare. Verificarea pregatirii de operare se poate face tinand seama de urmatoarele:
Inspectii: Deteminarea starii actuale a echipamentului Service: Masuri de conservare a starii echipamentului . Reparatii: Masuri de revenire la starea specificata . Observatii: In ceea ce priveste intretinerea echipamentelor, trebuie indeplinite cu strictete normele tarii respective. In Germania se aplica urmatoarele norme de siguranta si standarde: Standardul VBG 1 Standardul VBG 4 VDE 0105 "Operarea instalatiilor electrice Intretinerea echipamentelor poate fi realizata numai de o persoana pregatita, persoana ce cunoaste caracteristicile individuale ale celulelor, conform normelor de siguranta VDE/IEC si altor norme tehnice si instructiuni. Se recomanda apelarea personalului de service ABB pentru efectuarea operatiei de intretinere (service si reparatii). . Intervalele de service si intretinere pentru unele echipamente/componente (de ex parti supuse uzurii) sunt determinate prin criteriu fix cum ar fi frecventa de comutare, lungimea service-ului si numarul de operatii de rupere scurtcircuit. Pentru alte parti, pe de alta parte, lungimea intervalelor poate depinde, de exemplu, de diferite moduri de operare in cazuri individuale, gradul de incarcare, ca si influente din mediul inconjurator (incluzand poluarea si aerul puternic). Urmatoarele instructiuni de operare trebuie sa tina seama de acest manual de instructiuni in cazuri individuale in ceea ce priveste: Intreruptorul in vid Tip VD4 Intreruptorul in vid Tip VD4E Intreruptorul in vid Tip VD4- de curent mare Intreruptorul in vid cu mecanism de actionare magnetica Tip VM1 Cutit de legare la pamant Tip EK6
BA 352E BA 377E BA 359E
BA 433E BA 304E
a) Teste functionale cu injectare de curent primar prin transformatoare corespunzatoare. La curent crescut:
71
1. la cca. 70% din curentul nominal al transfo Curatarea suprafetelor in general: matorului de curent, ventilatorul trebuie sa porneasca, Se curata praful depozitat cu un material si moale, neadeziv. 2.la 80 % din curentul nominal al transformatorului Suprafetele murdare se curata cu solutie de curent, ventilatorul trebuie sa asigure alcalina sau cu Rivolta BWR 210. ventilatia minima. . Monitorizarea/semnalizarea corespunzatoare Curatarea suprafetelor izolante si componente se face cu un microcontact. conductive: b) Verificarea de baza cu operarea temporara Pentru grad de poluare mic Rivolta BWR 210. a ventilatorului centrifugal cu alimentare Pentru zona de poluare puternica - Cold cleanser de 220 V c.a.. 716. c) In ambele cazuri, se verifica pornirea normala Cititi instructiunile fabricantilor si in particular, a ventilatorului si se asculta sunetele neoManualul de instructiuni BA 1002/E si BA 1006/E bisnuite. Se indeparteaza orice urma de praf siguranta in timpul lucrului. din ventilator. d) Se verifica functionarea vanei si microswitch-ului prin pornirea ventilatorului de mai multe ori. . e) Legatura la partitia orizontala ce se poate indeparta 20 poate fi deconectata din canalul de cabluri lateral 43.4 (figura 5/12). Observati diagrama de circuite si refaceti cu atentie legatura. . Atentie: circuitele transformatorului. In ceea ce priveste aparatele de comutare, instructiunile pentru acestea sunt in manual. Se verifica toate accesoriile si toate componentele auxiliare (de ex. bateriile de stocare). Nu trebuie sa apara descarcari pe suprafetele echipamentelor la tensiunea de operare. Acestea pot, de exemplu, sa fie detectate prin zgomotul caracteristic, miros perceptibil de ozon, sau lumina vizibila in intuneric. Verificare vizuala a sistemului de contact. Se recomanda curatarea sistemului de contact. . . Punctele de contact ar trebui curatate daca au semne de la supraincalzire (suprafata decolorata) vizibile (vezi sectiunea 7.4). Daca apar stari anormale, se iau masurile de reparare corespunzatoare. 7.3 In service Daca, la inspectia conforma cu sectiunea 7.2, s-a stabilt necesitatea luarii de masuri de curatare, se procedeaza dupa cum urmeaza: Inainte de curatare, daca se cere, zona de lucru trebuie sa fie asigurata impotriva reconectarii in acord cu Normele de siguranta specificate in DIN VDE/IEC. 7.4 Dupa curatare suprafetele se sterg, folosind apa, si apoi se usuca. Pot apare descarari externe ca rezultat al condensarii, aplicarea unui film subtire de silicon pe suprafata respectiva este eficienta ca remediu temporar. Se recomanda apelarea departamentului de service al ABB pentru astfel de probleme. . Reparare
7.4.1 In general Repararea suprafetei cu defect: Repararea suprafetei trebuie se fie facuta imediat ce a fost descoperit defectul. Se indeparteaza complet toate urmele de rugina din zonele daunate de pe tabla de otel si alte parti de otel cu mijloace mecanice, de ex. cu o perie. Se indeparteaza usor stratul de vopsea si se curata de unsoare toata zona. Apoi se aplica imediat unstrat de anti rugina, iar dupa un timp se aplica stratul de vopsea superior. Folositi numai produse de vopsit potrivite si compatibile. Stratul de vopsea superior se aplica in culoare standard RAL 7035, sau intr-o culoare speciala. Se indeparteaza cu atentie orice urma de rugina de pe suprafetele de aluminiu/zinc cu o perie sau, cu un material, de ex. Scotch-Brite. Urmatorul pas este tratarea partilor curatate cu spray cu zinc sau cu pulverizare de zinc si, in final, se trateaza cu spray cu aluminiu pentru realizarea culorii. Se indeparteaza cu atentie orice urma de rugina de pe partile pasive de functionare si de pe parti din fosfat cu o perie sau cu un material fara urme de metal, de ex. Scotch-Brite, si se curata cu un material uscat. Si apoi suprafata este data cu unsoare(cu Isoflex Topas NB 52).
72
Echipamente in general: Cititi instructiunile de intretinere din manuale pentru fiecare componenta a echipamentelor. Verificati daca conexiunile in punctele de contact din sistemul de bare, conexiunile de impamantaresunt stranse etans, si daca sistemul de contact functioneaza corect.
7.4.2 Inlocuirea grupurilor functionale complexe (Figurile 3/3, 3/20, 7/4 pana la 7/14) Potrivirea precisa a functiilor pentru control, interblocare si semnalizare permite numai inlocuirea componentelor individuale intr-o cantitate limitata. Urmatoarele ansambluri sunt prefabricate si testate, mentinand standardele de inalta calitate. In cazul unor defecte, acestea vor fi complet inlocuite. 1. Ansamblu debrosabil cu intreruptor tip VD4: Se deconecteaza conectorul 10.3, Se indeparteaza tija de interblocare 13.91 cu pinul 13.27 al ansamblului debrosabil. Pentru ansamblele debrosabile actionate cu motor, se indeparteaza cele doua bolturi (M4) care sunt accesibile din partea inferioara a ansamblu. Se indeparteaza intreruptorul de pe ansamblul debrosabil (4 x M12 bolturi). Se monteaza intreruptorul pe un nou ansamblu debrosabil in ordine inversa, folosind noi saibe si cleste special pentru pinul 13.27.
La nevoie, se ung din nou sau se curata partile laterale si legaturile din celula si se ung din nou cu solutie tip Isoflex NB 52. Se ung partile de contact din sistemul de contact daca sunt corodate sau se iau alte masuri, sau, daca lubricarea este neadecvata sau lipseste, se curata zonele respective si se ung din nou cu lubrifiant Isoflex Topas NB 52. Se indeparteaza sistemul de contact pentru curatare cum se descrie mai jos(Figurile 7/1 pana la7/3): Se gliseaza cele doua arcuri circulare interioare 4.4 intr-o pozitie dincolo de celelalte doua arcuri circulare de tensionare exterioare, se elibereaza sistemul de contact 4.3, si se indeparteaza de pe bratul de contact 4.2. .
Se verifica tija de interblocare 13.91: Pinul de contact al sistemului de contact si deschizatura de pe bratul de contact vor fi curatate si Se roteste axul 18 in sens invers acelor de unse.. Se monteaza sistemul de contact inapoi in fata ceas pana la stop pentru pozitia deconectata: la capatul subtire al arborelui 127 sau 127.2, si se gliseaza Distanta dintre levier 13.26 si cama inainte spre partea mai groasa a brosei. 13.25 trebuie sa fie de 2+1 mm. Se monteaza arborele 127 sau 127.2 in Distanta dintre rola 13.24 si parghia bratul de contact 4.2, se gliseaza sistemul de contact 4.3 13.92 trebuie sa fie de 0.5 mm. spre bratul de contact, si se deplaseaza arborele. . Se roteste axul 18 in sensul acelor de ceas Se verifica toate contactele deget si arcurile de tensionare circulare pentru o fixare perfecta. Observatie: Opzitia de instalare setata a bratelor de contact 4.2 nu trebuie modificata prin folosirea fortei. Inlocuirea pinilor de contact cand suprafata este daunata: (Figura 3/9) Dupa orice inlocuire a pinilor de contact 4.1, mai tarziu acestia trebuie strans stans folosind bolturi speciale. pana la stop pentru pozitia de service: Distanta dintre levier 13.26 si cama 13.25 trebuie sa fie de 2+1 mm. Distanta dintre rola 13.24 si parghia 13.92 trebuie sa fie de 0.5 mm. Bolturile 13.91.2 sau 13.92.1 se desfac pentru orice ajustare necesara. 2. Mecanism de actionare cu motor pentru cutit de legare la pamant: Se desfac terminalele. Se desfac suruburile din setul de inele. Se deplaseaza tija de operare 14.1. Filet M 10 M 20 Moment de strangere in stare nelubrifiat 46 250 Nm Nm Observati pozitia discului de blocare 14.6 in relatie cu cama 14.7! Se inlocuieste mecanismul de actionare cu motor. Se gliseaza tija de operare complet din fata.
73
Observati pozitia discului de blocare 14.6 fata de cama 14.7! Se strange surubul in setul de inele. Se conecteaza cablurile de control. Se pune mecanismul de actionare manual intr-o pozitie intermediara si numai dupa aceea se face testul de pornire pentru determinarea directiei de rotatie. Asigurati-va ca motorul se opreste corect in pozitia finala!
Se intrerupe alimentarea (m.c.b.), pana cand motorul este franat electric. Se roteste manivela 121 in directia dorita. Asigurati-va ca toate partile sunt corect lubrifiate. Observatie: Cand partea debrosabila se deplaseaza, motorul porneste. Motorul functioneaza in astfel de caz ca generator, de ex.poate conduce la tensiuni inversate in terminale.
Observatie: Grupurile de contacte auxiliare sunt ajustate la fata locului.
7.5.2 Verificarea corectitudinii dimensiunilor (Figurile 7/5, 7/13, 7/14) 1. Distanta dintre levierul 13.26 operat de tija 13.91 si cama de plastic 13.25 trebuie sa fie de 2+1 mm. Daca este necesara ajustarea, se desfac cele doua bolturi 13.91.1 si 13.91.2. Deviatii de la valoarea specificata pot avea urmatoarele efecte: Dimensiuni prea mari, sistemul de blocare pentru ax dezactivat. Dimensiuni prea mici, actiunea corecta a interblocajului electric nu este garantata mult timp. 2. Distanta dintre rola 13.24 si parghia 13.92 trebuie sa fie de 0.5 mm cand intreruptorul este inchis. Daca este necesara ajustarea, se desfac cele doua bolturi 13.91.2 si 13.92.1. Verificarea contactelor auxiliare ale partilor debrosabile . (Figurile 3/20, 7/5, 7/7) Conditiile de interblocare dintre pozitiile de test/ deconectat si cea de service sunt semnalizate prin contactele de semnalizare pozitie S8 si S9 aflate in ansamblul debrosabil. . In operatiile de testare, partea debrosabila trebuie sa fie deplasata cu manivela avand motorul nealimentat. . 1. Ajustarea la fata locului a pozitiei test/deconectat: Se deplaseaza partea debrosabila din pozitia test/deconectat inspre pozitia de service prin cateva rotiri de manivela. Se deplaseaza usor partea debrosabila inapoi pana la stop. Contactul auxiliar S8 trebuie sa se faca chiar inainte de atingerea pozitiei de stop. Se insereaza usor partea debrosabila din pozitia test/deconectat inspre pozitia de service
Cand instalarea finala a CLP-ului si mecanismului se face la fata locului, poate fi necesar un ajustaj exact al contactelor auxiliare. In acest caz, trebuie sa se tina seama de urmatoarele: . Trebuie sa fie o distanta de 0.5 mm in pozitia de operare completa inainte the plunger sa atinga pozitia de stop (din motive de siguranta). Contactul auxiliar de pozitie limita 11.4 pentru CLP ON trebuie sa fie operat imediat dupa ce a fost actionat clichetul tijei mecanismului in procesul de inchidere si a pornit procesul de inchidere rapida automata. Contactul auxiliar de pozitie limita 11.3 pentru CLP OFF trebuie a) sa fie operat la CLP-urile cu mecanisme manuale in timpul miscarii de deschidere a glisierei 14.2 inainte ca ju- 7.5.3 matate din tija hexagonala sa devina vizibila, sau 1 mm inainte ca clichetul glisierei sa faca contact cu armatura magnetului de blocare neexcitat. . b) sa fie operat la CLP-urile actionate cu mecanisme cu motor (fara glisiera 14.2 montata) imediat dupa ce tija mecanismului cu arc a trecut de clichet in timpul rotatiei e spre pozitia de OFF . 7.5 Testarea partilor debrosabile cu un intreruptor tip VD4 (Figurile 7/4 pana la 7/7) Testele functionale se fac pe partile debrosabile in conformitate cu conditiile prezentate mai jos. 7.5.1 Partile debrosabile actionate cu motor (varianta ce nu este standard) Testele partilor debrosabile actionate cu motor se fac ca si pentru cele actionate manual.
74
pana cand S8 opereaza. . In aceasta pozitie, trebuie inca sa fie posibila deplasarea tijei 13.2.1. Pentru acest test, functionarea magnetului de blocare Y0 trebuie sa fie dezactivata manual. Aceasta conditie asigura ca interblocajul electric sa aiba efect inainte de interblocajul mecanic pentru respectiva deplasare. 2. Setarea pozitiei de service: Se scoate partea debrosabila din pozitia limita inspre pozitia test/deconectat prin cateva rotiri de manivela. Se deplaseaza usor partea debrosabila inainte, din nou, spre pozitia de stop. Contactul auxiliar S9 trebuie sa actioneze chiar inainte de atingerea pozitiei de stop. 7.5.4 Verificarea directiei de rotatie a motoarelor de deplasare a partilor debrosabile cu motor Se deplaseaza partea debrosabila manual intr-o pozitie intermediara intre pozitia de test/deconectat si cea de service. Se indeparteaza manivela. Se alimenteaza motorul de deplasare cu tensiune auxiliara. Folositi controlul electric local pentru a verifica faptul ca partea debrosabila se deplaseaza in directia corecta. Atentie: Evitati pornirea deplasarii partii debrosabile daca directia de deplasare este incorecta! Intrerupeti alimentarea motorului imediat (deplasarea functioneaza electric cu un sistem cu contact de pozitie limita off). Pot apare daune daca usa este deschisa! . 7.5.5 Testarea conditiilor de interblocare (Figurile 3/7, 3/20, 6/5 pana la 6/7, 7/7, 7/10) 1. Partea debrosabila trebuie sa fie deplasabila din pozitia de test/deconectat in pozitia de service numai cand intreruptorul este deschis si CLP-ul este deschis. Verificati urmatoarele conditii individual: Cu intreruptorul inchis, introducerea partii debrosabile in pozitia de service trebuie sa fie blocata dupa numai o jumatate de tura a manivelei in directia acelor de ceas, si motorul de deplasare al partii debrosabile nu trebuie sa poata introduce in pozitia de service. Cu CLP-ul inchis, introducerea partii debroABB Power Distribution
sabile in pozitia de service trebuie sa fie blocata dupa numai doua rotiri ale manivelei in sensul acelor de ceas, si motorul de deplasare a partilor actionate de motor nu trebuie sa faca deplasarea. Nu folositi forta! 2. Partea debrosabila trebuie sa fie deplasata din pozitia de service in pozitia de test/ deconectat numai cu intreruptorul deschis. . Verificati aceasta conditie astfel: Cu intreruptorul inchis, deplasarea partii debrosabile trebuie sa fie blocata dupa numai o jumatate de tura a manivelei in directia inversa acelor de ceas, iar motorul de deplasare a partii debrosabile cu motor nu trebuie sa faca deplasarea. 3. Inchiderea intreruptorului trebuie sa fie posibila numai cand partea debrosabila este in pozitia definita test/deconectat sau in pozitia de service. Fisa de control 10.2 trebuie sa fie introdusa anterior. Verificarea conditiei se face astfel: Nu trebuie sa fie posibila inchiderea intreruptorului cu partea debrosabila intr-o pozitie intermediara intre pozitia test/deconectat si pozitia de service. Permisiunea actionarii intreruptorului cand partea debrosabila este in pozitie de service se face electric prin intermediul contactului auxiliar S9 al ansamblului debrosabil, dupa deblocarea mecanica efectuata la rotirea manivelei cu jumatate de tura inainte de stop. . Pentru deplasarea in pozitia de test/deconectat, aceleasi conditii se aplica analog, in acest caz prin contactul auxiliar S8 al ansamblului debrosabil. 4. Deschiderea intreruptorului (manuala) trebuie sa se poata face numai cand partea debrosabila este in pozitie de service sau test/deconectat si tensiunea de control a fost intrerupta. Verificarea acestei conditii. 5. Partile debrosabile care au magnet de blocare Y0 nu pot fi deplasate in cazul in cazul intreruperii tensiunii de control, sau cand nu este tensiune de control. Nu fortati deplasarea partilor debrosabile blocate! Magnetul de blocare Y0 este prezent numai la partile debrosabile actioante manual. Se dezexcita magnetul Y0: Se indeparteaza placa din fata 13.17, Se dezexcita Y0 by prin tragerea armaturii magnetului,
75
In acest timp, se roteste manivela 121 cam o jumatate de tura (este permisa orice directie de rotatie). Magnetul de blocare este activ numai in pozitia de test si in cea de service. In pozitie intermediara nu are nici un efect. 6. Deconectarea fisei de control 10.2 ca si insertia acesteia mai tarziu trebuie sa fie blocata cand partea debrosabila este in pozitie de service. Verificarea acestei conditii: 7. Operarea CLP-ului trebuie sa fie posibila numai cand partea debrosabila 13 este in pozitia test/deconectat sau in pozitie deplasata. . . Verificare conditii: Cu partea debrosabila in pozitia de test/ deconectat, trebuie sa fie posibil sa se apese pe glisiera 14.2 din fata tijei CLP-ului 14.1 spre pozitia deschisa. Astfel cutitul de 7.7 legare la pamant poate fi operat. . 7.7.1 Cu glisiera apasata, trebuie sa fie imposibila pornirea motorului de deplasare a partii debrosabile. Daca glisiera este apasata usor cand motorul de deplasare porneste, alimentarea motorului trebuie sa se intrerupa imediat automat. Directia de deplasare selectata este mentinuta apasand butonul. Este posibila apasarea glisierei 14.2 in jos complet numai cu motorul de deplasare aflat in faza de pornire. Cand spre sierei 1 1/2 ceas. 7.6 Teste partea debrosabila este deplasata pozitia de service, apasarea gli14.2 trebuie sa fie blocata dupa numai rotiri ale manivelei in sensul acelor de
a) sa fie operat la CLP-uri cu mecanisme manuale in timpul deplasarii de deschidere a glisierei 14.2 inainte ca jumatate din tija sa devina vizibila, sau 1 mm inainte ca limba glisierei sa faca contact cu armatura magnetului de blocare neexcitat. . b) sa fie operat la CLP-uri cu mecanisme de actionare cu motor (fara glisiera 14.2 montata) imediat dupa ce parghia mecanismului cu arc a trecut de clichet in timpul rotatiei in pozitia de OFF. Observatie: Verificati directia de rotatie a motorului dupa reparare. Nu se permite motorului sa porneasca daca directia de rotatie este incorecta (vezi sectiunea 7.5.4). Scule de rezerva, materiale auxiliare, lubrifianti Scule de rezerva Lista cu scule de rezerva este valabila la cerere. Aceasta cuprinde componente necesare deplasarii si componente supuse uzurii. Cand se cer scule de rezerva, numarul serial al echipamentului de comutare trebuie semnalat .
7.7.2 Materiale auxiliare, lubrifianti Part no. (order ref.) Lubrifiant: Isoflex Topas NB 52 GCE0007249P0100
Solutii de curatare fara halogeni: Rivolta BWR 210 (pentru curatare generala) GCE0007707P0100 Corresponding ABB operating instructions BA 1002/E Cold cleanser 716 (in cazul unor parti foarte murdare) GCE0007706P0100 Corresponding ABB operating instructions BA 1006/E Vopsea: Standard colour RAL 7035 1kg-box GCE9014060R0103 Spray tin GCE0007895P0100
GCEA901002P0102
7.6.1 Contactele auxiliare ale CLP-ului (Figurile 7/10, 7/11) 1. Trebuie sa fie o distanta de 0.5 mm in pozitia de operare completa inainte de atingerea pozitiei de stop (din motive de siguranta). 2. Contactul auxiliar limita 11.4 (Q8S2) pentru CLP ON trebuie sa fie actionat imediat dupa ce clichetul parghiei mecanismului cu arc este activat in procesul de inchidere si este pornit procesul de inchidere automata. . 3. Contactul auxiliar limita 11.3 (Q8S1) pentru CLP OFF trebuie
GCEA901006P0102
76
127.1
127
4.3
127.2
4.3
Figura 7/1: Sistemul de contact se fixeaza la capatul subtire in arbore si se lasa sa gliseze in interior 4.3 127 127.1 Sistemul de contact Arbore Fus al arborelui
Figura 7/2: Pregatirea de asamblare a sistemului de contact VD4E Se manevreaza cum se descrie in figura 7/1 4.3 127.2 Sistemul de contact Arborele pentru VD4E
4.6
4.2
(4.5)
4.3
4.4
127
37.3
36
37.4
Figura 7/3: Se gliseaza sistemul de contact spre bratul de contact izolat si se permite cuplarea 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 127 Bratul de contact Sistemul de contact Arcuri de tensionare Soclu hexagonal Bucsa lanta Arbore
Figura 7/4: Cabina de control, sir de cleme 2 sau 5 contacte auxiliare (S2), optionale (operate de fisa de control 10.2) 37.3 Material din otel perforat 37.4 Suport sir cleme 36
77
Y1 13.2.1 13.25 13.26 13.26 13.24
13.21
10.3 13.92
Figura 7/5: Partea debrosabila motorizata cu intreruptor tip VD4 intr-o pozitie intermediara in apropierea pozitiei test/deconectat, cu manivela fixata pentru operare manuala si placa din fata intreruptorului indepartata 10.3 13.21 13.24 13.26 13.92 Conector fisa control pentru asamblarea intreruptorului Tija ON Rola Levier Parghie
Figura 7/6: Vedere detaliata a mecanismului de actionare intreruptor (intreruptor tip VD4) 13.2.1 13.25 13.26 Y1 Tija ON Cama de plastic Levier Magnet de blocare
Y0
Figura 7/7: Parte debrosabila deplasabila manual, partea din fata indepartata. Y0 Magnet de blocare 78 ABB Power Distribution
31.9
31.6
31.15
31.16
31.26
31.27 31.10
31.26 31.6 31.5
Figura 7/8: Vederea mecanismului de actionare magnetica cu sisteme auxiliare, placa din fata indepartata (intreruptor, tip VM1) 31.5 31.6 31.9 31.10 31.26 31.27
Figura 7/9: Intreruptor, tip VM1, indicator pozitie 31.6 31.15 31.16 31.26 Indicator pozitie Senzor pentru intreruptorul VM1 semnal OFF Senzor pentru intreruptorul VM1 semnal ON Condensator de stocare energie
Contor cicluri operare mecanica Indicator pozitie Dispozitiv de prindere levier de operare manuala de urgenta Element de actionare Condensator de stocare energie Unitatea de intreruptor
11.3 14.6 14.7 14.1 14.2 14.1
14.3 11.4
11.4
Figura 7/10: Mecanism de actionare manuala CLP cu contacte auxiliare, partea laterala indepartata 11.3 11.4 14.1 14.2 14.3 ABB Power Distribution Contact auxiliar Q8S1 pentru CLP OFF Contact auxiliar Q8S2 pentru CLP ON Tija (CLP) Glisiera Placa cu came, ajustabile
11.3
Figura 7/11: Mecanism de actionare motorizata a CLP cu contacte auxiliare, carcasa indepartata 11.3 11.4 14.1 14.6 14.7 Contact auxiliar Q8S1, pentru CLP OFF Contact auxiliar Q8S2, pentru CLP ON Tija de operare CLP Disc de blocare Cama 79
13.25
13.25
2+ 1
13.26
13.26
13.91
2+ 1
13.91
13.90
13.91.1
13.91.1 13.91.2 13.24

max. 0,5
13.91.2 13.24
max. 0,5
13.92.1 13.27
13.92.1 13.27
13.92
13.92
Figura 7/12: Detalii din partea de intreruptor debrosabil cu intreruptor tip VD4, cu motor pentru deplasare, vedere din partea stanga 13.24 13.25 13.26 13.27 13.90 13.91 13.91.1 13.91.2 13.92 13.92.1 Rulment Cama de plastic Levier Pin Motor de deplasare Tija de legatura Bolt Bolt Parghie Bolt
Figura 7/13: Interblocare mecanica, a partii debrosabile actionata manual, pentru intreruptor tip VD4 . 13.24 13.25 13.26 13.27 13.91 13.91.1 13.91.2 13.92 13.92.1 Rulment Cama de plastic Levier Pin Tija de legatura Bolt Bolt Parghie Bolt
41.1 41.3 41.2

+0,4
35.5
Figura 7/14: Interblocare mecanica intre ansamblul debrosabil si intreruptor tip VM1 . Intreruptor in pozitie inchisa 35.5 41.1 41.2 41.3 Clichet al ansamblului debrosabil Legatura spre mecanismul de actionare Blocare glisaj Surub . .
80
0,1
ABB Calor Emag Mittelspannung GmbH Oberhausener Strasse 33 D-40472 Ratingen Petzower Strasse 8 D-14542 Glindow
ABB Sace T.M.S. S.p.A Via Friuli, 4 I-24044 Dalmine Phone: +39 035/395111, Fax: +39 035/395874 E-mail: sacetms.tipm@it.abb.com Internet: http://www.abb.com
Phone: +49(0)21 02/12-12 30, Fax: +49(0)21 02/12-19 16 E-Mail: calor.info@de.abb.com Internet: http://www.abb.de/calor
Instruction manual no. GCEA 68 0398 P0102 Printed in Germany (06.00-500-PPI)
We reserve the right to make changes in the course of technical development.

Celule 24kV ABB

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Originaltitel

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

Celule 24kV ABB

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

ZS1

Celule de medie tensiune cu izolatie in aer, 24 kV Manual de instructiuni BA 398/03 E

ABB Power Distribution

Siguranta inainte de toate!

ABB Power Distribution

0,4 1000 2000 3000 4000 m 5000

Figura 1/1: Curba de determinare a factorului de altitudine k in functie de altitudinea H.

ABB Power Distribution

ABB Power Distribution

kV Dimensiune a Dimensiune b mm mm Dimensiune c mm mm

8002) 1000 15003)

ABB Power Distribution

Proiectare celula si echipament

ABB Power Distribution

ABB Power Distribution

Interblocari/protectii la operari incorecte

ABB Power Distribution

Celula de fider, 24 kV, 1250 A, 25 kA transformatoare de tensiune debrosabile

ABB Power Distribution

ABB Power Distribution

Celula de cupla, 24 kV, 1250 A, 25 kA cu CLP tip EK6 x ) CLP optional

Celula de fider, 24 kV, 2000 A, 25 kA cu racire naturala

Celula masura bare 24 kV transformatoare de tensiune debrosabile, cu CLP pe bare 15

ABB Power Distribution

Celula de fider 24 kV 630 A cu separator cu siguranta fuzibila si CLP integrat

ABB Power Distribution

Figura 3/4: Celule tip ZS1

Figura 3/6: Compartimentul de intreruptor, deschis. Partea debrosabila in pozitie de service.

ABB Power Distribution

12.1 4.3 4.2 4.1 5 12.2 5

31.2 31.3 31.4

Figura 3/16: Parte debrosabila cu intreruptor, tip VM1, vedere pol

13.9 95.2 13.13 95.1

ABB Power Distribution

B5 (B5) B2 (B1) 47 45 43 10 42 11 1 12 2 13 3 14 4 15 5 16 6 17 7 18 8 19 9 20 B3 (B4) B6 (B6) 31 B4 (B3) 54 55 56 57 58 25 36 26 37 27 38 28 39 29 40 30 41 53 24 35 52 23 34 51 22 33 50 21 32 49 46 44 B1 (B2) 48

de Control Fisa de Control

* B5 este folosit numai incazuri speciale

ABB Power Distribution

ABB Power Distribution

ABB Power Distribution

Asamblarea celulelor la locul de functionare

ABB Power Distribution

Date structurale Tabel pentru figurile 5/1 pana la 5/4

24 kV ZS1 Fix ZS1 Fix

1000 2750 1000 900 600

1200 2750 1200 850 800

1000 2750 850 750 600

1200 2750 1000 700 800

ABB Power Distribution

1000 1800 1000 2750 1000 900

1200 1800 1200 2750 1200 850

1000 1800 1000 2750 850 750

1200 1800 1200 2750 1000 700

ABB Power Distribution

ABB Power Distribution

ABB Power Distribution

1520 mm, from 1600A- 2500A

1500 mm- 1250A

ABB Power Distribution

1325 180 180 685

165 1) 700 170 200

165 1) 1) 390 700 170 200

1120 70 2150 2200 ZS1: 25kA 1325 180 180 685