NURSING ATI Interventii interventile asistentei cu rol propiu si delegat se fac in functie de particularitatile cazului aflt in ingrijire si in functie

de prioritati o permeabilizarea cailor respiratorii aspira secretiile din cavitatiile nazalesi secretiile traheobrnsice sonda folosita la aspiratie se spala dupa fiecare aspiratie intre aspiratii sondele vor fi pastrate intr-un flacon de ser fiziologic steril in care se adauga eventual un antiseptic slab pipa Guedel intre arcadele dentare o asigurarea posibilitatii de administrare a oxigenuluisi de eliminare a dioxidului de carbon sonda de oxigen poate fi plasata in pipa Guedel sau la nivel nazo-faringian o sustine functia ventilatorie cu balon Ruben o pozitioneaza pacientul in d.d. sau lateral avind degajate caile aeriene o supravegheaza comportamentul pacientului o urmareste starea de constienta , de agitatie, cianoza, sughitul si noteaza in foaia de observatie o protejeaza pacientul comatos sau agitat psihomotor de traumatisme loviri, caderi din pat o se autoprotejeaza pe sine si anturajul in timpul perioadelor de agitatie ale pacientului o protejeaza pacientul si se autoprotejeaza de infectii o cateterizeaza o vena pentru tratament medicamentos de intretinere o supravegheaza ritmul perfuziilor dupa bilant pentru evitarea hiperhidratarii o observa reactiile pacientului orice reactie susceptibila de a fi provocata de medicamentele injectate impune intreruperea perfuziei si schimbarea flaconului respectiv cu un flacon de ser sau glucoza 5% si a perfuzorului pina la clarificarea episodului se anunta medicul o efectueaza tratamentul medicamentos prescris o intocmeste program orar de masurare a ,!",!,#R monitorizeaza $%G,$$G o monitorizeaza bilantul zilnic masurarea diurezei exact, a pierderilor &varsaturi, scaune' a tuturor constantelor care intra in calculul bilantului o recolteaza probele de laborator indicate setul uzual zilnic hemoleucograma ureea sanguina si urinara 1

ionograma plasmatica determinarea echilibrului acido-bazic glicemie sumarul de urina in functie de particularitatiile cazului pot fi indicate si alte analize de laborator o asigura ingrijiri generale pacientului imobilizat igienizare schimbarea pozitiei in pat pot fi o active le executa pacientul singur o pasive sunt efectuate cu ajutorul asistentei indicatii o adinamici o imobilizati o inconstienti o paralizati o cu aparate gipsate principii de respectat o sunt necesare una sau doua asistente o sa adopte o pozitie potrivita o prinderea pacientului se face precis si sigur o asistenta se aseaza cit mai aproape de pat cu picioarele indepartate o genunchii flectati o coloana vertebrala usor aplecata miscari pasive mai frecvente o intoarcerea pacientului din d.d in d.l. si invers o asezarea pacientilor in pozitie sezind o readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna intoarcerea din d.d. in d.l. o asistenta se aseaza la marginea patului spre care va fi intors pacientul o indoaie bratul pacientului de partea opusa toracelui si aseaza membrul inferior din partea opusa peste celalalt picior o se aseaza cu fata in dreptul toracelui pacientului o se apleaca si prinde cu mina umarul din partea opusa si cu cealalta prinde soldul pacientului o asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior inspre membrul aflat mai in spate si intoarce pacientul spre ea readucerea in d.d. o ( asistente o ambele se aseaza pe aceeasi parte a patului la spatele bolnavului o cea de la capul pacientului prinde pacientul sub axila cea mai apropiata si ii sprijina capul pe antebrat o cealalta introduce mina sub bazinul pacientului o cu miinile ramase libere ele intorc pacientul ridicarea pacientului din d.d. in pozitie sezinda 2

o asistenta se aseaza la marginea patului cu fata la pacient o bratul dinspre pat ramine liber o celelalt brat il trece peste umarul pacientului si plaseaza palma intre omoplatii acestuia o pentru a ridica pacientul asistenta isi balanseaza greutatea corpului de pe un picior pe altul o cu bratul liber isi fixeaza ca punct de sprijin marginea patului ridicarea de pe perna o se executa de ( asistente schimbarea din pozitie sezind in decubit dorsal

frectii cu alcool tapotaj toracic consta in lovirea peretelui toracic cu mina ritmic pe toata suprafata timp de )-( min incheietura miini trebuie sa fie relaxata, iar cotul in flexie pacientul este rugat sa respire lent si adinc toracele pacientului trebuie sa fie acoperit este contraindicat la pacientii cu osteoporoza sau coaste fracturate si la cei cu probleme de singerare prevenirea escarelor se adreseaza cauzelor locale sau favorizante reprezinta cartea de vizita a asistentei principiile tratamentului preventiv o schimbarea pozitiei o asigurarea confortului si mentinerea bolnavului intr-o stare de igiena perfecta o folosirea materialelor complememntare, necesare pentru prevenirea escarelor o alimentatie si hidratare echilibrata o favorizarea vascularizatiei in zonele comprimate o asigura alimentatia parenterala sau pe sonda gastrica Alimentarea parenterala - se face cu substante care o au valoare calorica mare o pot fi utilizate direct de tesuturi o nu au propietati antigenice o nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor - pe cale i v pot fi introduse o solutii izo sau hipertone glucoza 5-)*-(*-++-,*% fructoza (*% dextran hidrolizante proteice

planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de cal-(,h si a ratiei de lichide in care pot fi dizolvate principiile nutritive - nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau solutii glucozate si proteice - alimentarea parenterala se face ca si hidratarea - ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului, starea pacientului, de la 5*-5** ml-h Alimentatia pe sonda gastrica - pregatire o materiale de protectie aleza prosoape sterile sonda $inhorn sau #aucher seringi de 5-)* ml pensa hemostatica nesterile pilnie tavita renala bulion alimentar sa nu prezinte grunji sa fie la temperatura corpului sa aiba valoare calorica pacient psihic o se informeaza pacientul o se explica necesitatea tehnicii o este rugat sa respecte indicatiile date in timpul sondajului fizic o se aseaza pe un scaun cu spatar, cu spatele cit mai drept o se protejeaza cu un sort din material plastic o se indeparteaza proteza dentara si se aseaza in paharul cu apa o se aseaza tavita renala sub barbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucala o este solicitat sa mentina in aceata pozitie o pacientul nu va minca in dimineata efectuarii sondajului - introducerea sondei o asistenta se spala pe miini o isi pune sortul o isi pune manusile sterile o umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag 4

o se aseaza in dreapta bolnavului si ii fixeaza capul cu mina stinga , tinindu-l intre mina si torace o prinde cu mina dreata extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion o cere pacientului sa deschida gura larg o sa respire adinc si introduce capatul sondei pina la peretele posterior al faringelui , cit mai aproape de radacina limbii, invitind bolnavul sa inghita o prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa atent spre stomac & la marcajul ,*-5* cm citit la arcada dentara' o se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirare cu seringa - alimentatia propiu-zisa o in caz de staza gastrica se aspira continutul si se efecteaza spalatura gastrica o se ataseaza pilnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar (**-,** ml pina la 5** ml , incalzit la temperatura corpului o se introduc (**-+** ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda o se inchide sonfa prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar putea fi aspirate determinind pneumoniea de aspiratie complicatie grava o se extrage sonda o sonda se extrage printr-o miscare hotarita , cu prudenta , dupa comprimarea ei cu o pensa pentru a impiedica scurgerea continutului in faringe o cind capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se prinde cu mina stinga si se indeparteaza o se goleste continutul sondei in vasul colector o se aseaza sonda in tavita renala - ingrijiri ulterioare - i se ofera un pahar cu apa aromata sa clateasca gura - se streg mucozitatiile - se indeparteaza tavita renala si sortul - i se ofera proteza - se aseaza comod in pat ...../0 1R!"2! - 3" "4/$2!// /24125!/$2!/ 46 !6376R"R/ 8$ 8$G36!/!/$ 5"6 4"R$ !R$76/$ "3/0$2!"!/ 0"/ 063! !/0 $ "4$"5!" 4"3$ 5128" 5$ /2!R1864$ $2812"9"3 - 5128$3$ 8$ 13/$!/3$2 5$ 0$2!/2 0"/ 063! 8$ ,-: 9/3$ , 4$3$ 8$ 4"64/64 0";/0 (-+ 9/3$ #//28 !R"60"!/9"2!$ R1864 $54"R$ "3$ 0641"5$31R - R"!/" 9/32/4" 5$ "8062/5!R$"9" / ,-: 819$ #1"R!$ /24$!, 8$ R$#$R/2!" 46 " "R"!63 8$ $R#69"! 6!/3/9/28 <"5$ /91!$R0$ o asigura tranzitul intestinal clisme o modifica programul orar in functie de evolutia pacientului, de manifestarile clinice care sugereazainstalarea unei complicatii o observa orice schimbare in evolutia pacientului si in cazul aparitiei unui incident sau a unei complicatii solicita ajutorul medicului 5

). cind sustinerea functiei ventilatorii se face cu aparate specializate de ventilatie artificiala asistenta are urmatoarele sarcini - supravegheaza permanent functionalitatea aparatului si instalatia de monitorizare - asigura sistemul de climatizare si umidificare - supravegheaza expansiunea pulmonara bilaterala - controleaza repetat constantele clinice - aspira secretiile traheobronsice la nevoie - supravegheaza sonde de intubatie care prin mobilizare poate sa se deconecteze , sa se cudeze sau sa se obstrueze cu secretii - decomprima intermitent la aproximativ ( ore timp de )* minute balonasul sondei de intubatie se previn leziunile de decubit ale traheei (. intreruperea ventilatiei se face in prezenta medicului - va fi executata la cel putin (-+ ore de la administrarea sedativelor - se scade concentratia de oxigen pina la concentratia normala din aerul atmosferic - se lasa pacientul sa respire normal si se observa eficienta respiratorie - se face toaleta cavitatii buco-faringiene - detubarea se practica in expir - se administreaza oxigen prin masca - se continua monitorizarea clinica +. incidente-accidente consecintele unei aplicari inadecvate a ventilatiei artficiale pot fi - hiperventilatie produce alcaloza respiratorie - hipoventilatie cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon, urmata de hipertensiunea intraarteriala, tahicardie, transpiratii reci, edem cerebral - complicatii infectioase prin manevre neglijente nerespectarea regulilor de asepsie si antisepsie - ventilatie prelungita poate duce la leziuni traheale , traheite ,. alimentatia pacientului grav - tratamentul intravenos pe linga faptul ca reprezinta calea de administrare a unui mare numar de medicamente asigura si hidratarea si alimentarea pacientilor - alimentatia parenterala de lunga durata realizeaza asigurarea aportului nutritiv, hidroelectrolitic, vitaminic - se folosesc - solutii nutritive calorice glucoza pina la cancentratia de 5*-:*% - solutii nutritive plastice aminoacizi, plasma, singe - lipide administrate parenteral - pentru metabolizarea glucozei se recomanda aditionarea de insuluina ) u insulina la 5 grame glucoza - la diabetici - ) u insulina la ( grame glucoza - principii de respectat - respectarea masurilor de asepsie si antisepsie - schimbarea zilnica a trusei de perfuzie - instalarea unui catater central venos, preferabil la nivelul venei subclaviculare sau a venei cave superioare - respectarea cu strictete a ritmului de perfuzie si a bilantului zilnic 6

alimentatia prin sonda gastrica este preferabil ca sonda de alimentatie gastrica sa fie introdusa in una din narine - alimentele se introduc cu sonda Gu=on sau cu ajutorul unei pilnii montate la capatul extern al sondei - preparatele administrate prin sonda pregatite dimineata vor fi tinute la frigider de unde vor fi scoase cu (-+ ore inainte de utilizare pentru a fi incalzite la termostat - alimentatia se poate face si pe sonda jejunala care poate fi introdusa fie in timpul interventiei chirurgicale, fie in afara interventiei chirurgicale - manevra dureaza ore pina cind sonda trece prin orificiul piloricin duoden si apoi in jejun - alimentatia pe sonda jejunala se face numai sub forma de perfuzie continua de solutie izotona fata de sucul intestinal si se indica aditionarea de triferment ( dg. la 5** ml este lasata la un termostat la +> grade 4 timp de + ore 5. incidente si complicatii din cauza asocierii unor medicamente incompatibile 4iteva reguli de respectat in administrarea medicamentelor parenteral 2u se administreaza in amestec Heparina cu <itamina 4, atropina,cloramfenicol, tetracicline injectabile, eritromicina, gentamicina, majoritatea penicilinelor, novocaina, streptomicina, vitamina 7, noratrinal Insulina nu se asociaza cu nici un medicament Hemisuccinatul de hidrocortizon nu se asociaza cu alte medicamente Penicilina se dizolva in ser fiziologic Eritromicina se administreaza in ser fiziologic, in glucoza precipita Ampicilina cu Gentamicina determina diminuarea eficacitatii ampicilinei cu 5*% Amestecul de antibiotice cu alte medicamente in flacon este nerecomandat Vitamina C este inactivata de miofilin, ?5?, penicilina Solutiile de aminoacizi nu se asociaza cu nici un alt 7

8e retinut

medicament nitroglicerina addministrata prin dizolvare in pungi de plastic se inactiveaza partial de preferat pentru dizolvare sunt flacoane de sticla

alte incidente in tratamentul intravenos o ritmuri neadecvate pot produce fie fenomene de supradozare, fie o scadere a eficacitatii o extravazarea unor substante in timpul monteriiperfuziei sau in timpul functionarii ei , poate determina iritatii pina la necroze ale tesuturilor vecine o administrare i.v. a unor substante reci poate determina spasm nervos o unele medicamente daca se administreaza prea rapid pot sa produca accidente grave , ajungindu-se pina la stop cardiac adrenalina, noradrenalina, calciu, magneziu, nitroglicerina injectabila, miofilinul o lipsa de agitare a unor flacoane sau pungi - pot produce accidente prin administrarea unor concentratii inegale - un flacon care contine substante cu potential de supradozare va trebui sa fie agitat si inttors de cel putin : ori de la inceput pina la terminarea continutului o lipsa de supraveghere permanenta a perfuziilor poate duce la nesesizarea unui ritm neadecvat sau la deplasarea acului sau a cateterului in urma unor miscari ale pacientului o aparitia tromboflebitelor este mai frecventa la nivelul venelor membrului pelvian motiv pentru care se evita perfuzii la nivelul membrelor pelviene factorii favorizanti in aparitia tromboflebitelor o p? acid al solutiilor o cateterele scurte produc mai frecvent tromboflebite daca sunt catetere centrale o cateterele rigide sunt mai trombozante decit cele flexibile o riscul de tromboflebita este mai mare la perfuzia pe cateter decit la perfuzia pe ac