Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
TIMISOARA
CERCETARE IN
NURSING
SUPORT CURS
ANUL III
AN SCOLAR 2013-2014
Cercetare n nursing
INTRODUCERE
n contextul mondial al revoluiei cunoaterii, informaia i cel ce o
posed alctuiesc cu adevrat ,,puterea. Cercetarea tiinific reprezint principalul
izvor de cunoatere.
n domeniul medical, strategiile rilor dezvoltate vizeaz ca prioritate de
necontestat atingerea unui standard nalt al strii de sntate a populaiei. Dei aceast
prioritate se regsete i n ara noastr, constatm c nc exist o diferen sesizabil
ntre vorbe i fapte.
Cercetarea tiinific este necesar n toate compartimentele activitii
umane n care se tinde spre perfecioare continu.
Este nevoie de autocorectare n ngrijirea pacientului ? Da ! Mai mult ca
n oricare domeniu.
Trecerea de la rutin la practica bazat pe evidena clinic i dovezi
tiinifice, presupune informarea continu i cunoaterea raionamentelor activitii de
zi cu zi. Astfel practicienii i pot pune probleme legate de calitatea ngrijirilor
acordate. Aceste probleme se pot contura n timp ca teme de cercetare.
Cercetare omul n toate timpurile a avut o curiozitate (n faa
spectactacolului naturii - ce se ascunde n ,,spatele su, s neleag structura i
componentele lumii, fenomenele naturii, etc).
Caracter nu numai tiinific ci i pragmatic - ex. Emil
Cioran gestul primordial de a mnca din fructul oprit semnificativ pt condiia
uman.
Cercetare studiu amnunit efectuat n mod sistematic, cu scopul de a
cunoate ceva; investigaie.
Cercetarea fundamental
Cercetarea aplicativ
Cercetarea fundamental are scopul de a genera i oferi informaii sau
teorii i de a identifica principiile care stau la baza activitii nursing. Cercetarea
fundamental este ntreprins pentru acumularea informaiilor, extinderea bazei de
cunotine ntr-o disciplin, pentru a mbunttii nelegerea sau ajut la formularea
sau redefinirea teoriei. De ex. un cercettor poate studia n amnunt comportamentul
individului datorat unui stres intens cu scopul de a nelege tiinific modificrile
induse de acesta, cum ar fi insomnia.
Cercetarea aplicat gsirea soluiilor la problemele imediate prin
aplicarea principiilor teoretice. Cercetarea aplicat se bazeaz pe gsirea unei soluii
imediate la o problem existent. Un alt scop planificarea sistematic a schimbrii
ntr-o situaia problematic. De ex. poate fi cercetarea aplicat un studiu al eficienei
2
tiinifice de investigare, pe care apoi le aplic n practica lor de zic cu zi, ele pot avea
o enorm influen asupra modului de ngrijire a sntii din ntreaga lume.
n Codul de Conduit Profesional al Consiliului Central de Nursing al Marii
Britanii se precizeaz: ,,s se acioneze ntotdeauna de asemenea manier nct s se
promoveze i s se asigure bunstarea pacienilor (...), s se menin i mbunteasc
cunotinele profesionale i competena asistentelor medicale.
Asistentele care se mulumesc s nvee i s continue aplicarea unei proceduri
,,pentru c aa s-a fcut dintotdeauna, nu vor reui niciodat s ating acest nivel de
excelen.
Primul pas n cercetarea n nursing este alegerea unui subiect bine definit.
Dac nu trebuie cutat un subiect anume i alegerea lui rmne la latitudinea
persoanei ce vrea s nceap cercetarea, este necesar punerea n propriile cuvinte a
topicii pe care ar dori s o investigheze. Pentru a porni o cercetare ntr-un domeniu
anume este important aflarea a ceea ce se cunoate deja n acel domeniu, cu alte
cuvinte trebuie cutate n literatura de specialitate studiile de cercetare fcute n acest
sens.
Este de asemenea important colaborarea cu prietenii i colegii, care pot veni
cu idei noi i interesante i aceste discuii pot pune ntr-o lumin nou tematica aleas
pentru cercetare. Este bine ca s se poarte mai multe discuii n acest sens, pentru c
de fiecare dat apar aspecte noi, nerelevante pn atunci, se clarific i se redefinesc
unele idei. Poate fi de folos discutarea problemei cu o persoan care nu are de-a face
cu nursingul. n acet mod se pot chestiona aspecte cu care asistenta medical este
familiarizat i fr s-i dea seama nu le acord semnificaia cuvenit lundu-le ca
atare.
Dup aceste discuii se poate avea o privire de ansamblu asupra tematicii i se
poate rescrie ideea iniial. Apoi trebuie cutate cuvinte cheie (nu mai mult de 6),
pentru care se vor cuta ct mai multe sinonime sau cuvinte asemntoare ca neles.
Acest exerciiu iniial este pentru a ajuta profesionitii s caute exact ceea ce
doresc n momentul n care ajung la bibliotec i doresc s obin referinele necesare
temei lor de cercetare.
Este util folosirea cuvintelor cheie i a sinonimelor, iar majoritatea
publicaiilor conin cuvintele cheie, ce pot fi comparate cu cele pe care le avem la
dispoziie, pentru a vedea dac studiul respectiv ne este sau nu folositor.
Tehnologia informatizrii.
A revoluionat cercetarea i a salvat mult timp i energie necesare cutrii
referinelor n literatura de specialitate.
Majoritatea bibliotecilor dein n prezent sistemul de informatizare, necesar
unei cutri rapide i eficiente.
nelegerea lucrrilor de cercetare
8
n acest sens exist programe speciale de cercetare adresate asistentelor care lucreaz
cu bolnavii care sufer de boli incurabile.
Dac este s ne gndim c cineva apropiat tocmai a suferit o operaie
traumatizant, am vrea s-l ajutm s se adapteze noii nfiri a corpului su fr un
stress n plus. Aceeai atitudine ar trebui s o avem i din postura de asistent
medical creia i pas de pacientul su. De aceea familiarizarea cu rezultatele
cercetrii tiinifice n numeroase cazuri, inclusiv cele citate mai sus, va face posibil
o asisten medical de sntate adecvat i de calitate.
Dezvoltarea personal
Studiile de cercetare privesc n egal msur att pacienii ct i asistentele
medicale, ambele categorii fiind supuse stresului din slile operatorii.
,,cunoaterea este putere spune o zical veche. Familiarizarea cu rezultatele
cercetrii duce la lrgirea cunoaterii i la suportul necesar pentru o ngrijire medical
mai bun, posibiliti mai mari n creterea calitii vieii bolnavilor i evitarea
complicaiilor ce duc la suferin i pierderi financiare.
Secretul const n a ti cum s se foloseasc rezultatele cercertrii i cum s se
aplice n practica medical, construindu-se astfel o punte ntre teorie i practic.
Rolul cercetrii pentru toate nursele
Toate nursele au rol n CN.
Indiferent ca este vorba despre nursing de spital sau prin sistemul de ingrijire
comunitara, nursele au 3 roluri majore:
1. De practician-implica actiuni de cunoastere directa a nevoilor de ingrijire si
nursing ale pacientului, familiei sau altor persoane implicate; include toate
cadrele de nursing la toate nivelele clinice, nurse practicante avansate si nurse
pentru asistenta comunitara.
2. De lider- implica actiuni de decizie, relationare, influentare si facilitare
exercitate asupra actiunilor altora in vederea indeplinirii scopului propus; poate
fi un rol formal de lider al nursei sau informal asumat doar periodic de catre
nursa
3. De cercetare- implica masuri luate pentru studiul efectelor actuale ale tehnicilor
de ingrijire si imbunatatirea acestora; pot include toate categoriile de nurse nu
doar cele incluse in activitatea didactica si stiintifica si studentii la nursing.
Nursele practiciene pot avea contribuii semnificative n procesul cercetrii,
prin apropierea de pacieni, ele faciliteaz sau ajut CN i pot participa la diferite
proiecte de cercetare, care se deruleaz n unitatea n care i desfoar activitatea,
prin colectarea datelor.
Un numr din ce n ce mai mare de cercettori n nursing cu experien
lucreaz n echipe multidisciplinare i elaboreaz programe de cercetare pe o perioad
mai lung, cu teme diferite, ca de ex. sntatea femeii, calitatea vieii, managementul
durerii, . a.
11
Promovarea sanatatii
"Sanatatea publica este ansamblul cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor orientate
spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei".
1952 Winslow
"Sanatatea publica este stiinta prevenirii bolilor, prelungirii vietii si ameliorarii
sanatatii si vitalitatii mentale si fizice a persoanelor prin intermediul unor actiuni
concertate vizand asanarea mediului, lupta contra bolilor care au o importanta sociala,
invatarea regulilor de igiena personala, organizarea de servicii medicale in scopul
diagnosticarii precoce si tratamentului preventiv al bolilor, ca si prin punerea in
aplicare de masuri sociale specifice care sa asigure fiecarui membru al colectivitatii un
14
15
zile. Se mananca la inceputul mesei si se mesteca bine. Este mai putin eficace decat
drojdia de bere.
Polenul este un aliment cu totul deosebit. Contine proteine,
zaharuri, grasimi, minerale, oligoelemente, toate vitaminele, o serie de hormoni,
enzime, factori de crestere si pigmenti. Reda in cateva zile vigoarea persoanelor
deprimate, favorizeaza dezvoltarea copiilor bolnaviciosi, impiedica imbatranirea
precoce si reface denutritia. Nu se fierbe pentru ca astfel se distrug vitaminele. Se
administreaza diluat in apa, lapte, cafea sau ceai cald, zilnic o jumatate pana la o
lingurita de cafea. Se indica mai ales persoanelor dupa 60 de ani. Este usor laxativ. Se
mareste doza in caz de oboseala, slabiciuni, anemie, tulburari de crestere.
Patrunjelul este un condiment foarte bogat in principii
nutritive. 100 g patrunjel contin 200 mg vitamina C, 60 mg provitamina A, 240 mg
calciu, 19 mg fier etc. Este un excelent antiseptic si se administreaza in rahitism,
tuberculoza (deoarece contine mult calciu) anemie, boli oculare s.a. Prelungeste viata
si intarzie senescenta. Se consuma ca atare sau sub forma de suc.
Iaurtul contine vitamina B, saruri de calciu si proteine.
Datorita acidului lactic si bacteriilor pe care le contine, protejeaza flora intestinala atat
de utila organismului. Astfel impiedica putrefactia intestinala. Excesul este
demineralizant, prin acidul lactic continut. Se recomanda 10 zile 5-6 linguri de iaurt
zilnic si apoi pauza 5-6 zile.
FUMATUL
Despre efectele nicotinei asupra sanatatii se poate vorbi la nesfarsit.
Seproduc tulburari respiratorii, cancer la plaman, sporeste riscul ataculuide cord, se
ingalbenesc pielea, dintii, degetele si se imbatranesteprematur.
La ce ne duce expunerea la fumul de tigara?
- fumatul este o cauz important a bolilor pulmonare cronice
obstructive, tusea cronic, expectoraia i insuficiena respiratorie fiind frecvent
ntlnite la fumtori; consumul igrilor a fost asociat, de asemenea, cu o inciden
crescut a infeciilor respiratorii i deceselor cauzate de pneumonie i gripa
este o cauz major a bolii coronariene, contribuind att la apariia
aterosclerozei coronariene, ct i la evenimentele acute coronariene ischemice (infarct
miocardic), trombotice i aritmice; agraveaz ischemia periferic, poate afecta grefele
de by-pass periferic i este o cauz important a bolilor cerebrovasculare
fumatul este responsabil n proporie de 85-90% de apariia cancerului
bronho-pulmonar; important factor de risc i pentru alte tipuri de cancere: cavitate
bucal, faringe, laringe, esofag, pancreas, vezic urinar, rinichi, stomac, col uterin.
este un factor de risc pentru instalarea mai devreme a menopauzei la
femei, apariia prematur a ridurilor faciale, a osteoporozei la femei, a disfunciilor
sexuale la brbai, scderea imunitii n general
19
fumatul n timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea ftului, acesta cntrind mai puin
dect un nou-nscut al unei mame nefumtoare; crete riscul de avort spontan i de
deces al ftului
alte efecte: gingivite, apariia cariilor, voce rguit, nglbenirea tegumentelor
degetelor, a unghiilor
Fumatul pasiv consecine
Fumatul pasiv reprezint inhalarea fumului de igar de ctre nefumtori,
ntr-un mediu n care se fumeaz i este la fel de duntor pentru sntate ca i
fumatul propriu-zis. Efectele fumatului pasiv pot fi senzaia de grea, cefaleea, tusea,
iritaia ochilor, exacerbri la pacienii astmatici, creterea riscului de cancer pulmonar,
a riscului de boli cardiace i accidente vasculare cerebrale.
Sedentarismul
Este un mod de viata, definit printr-o dominanta a inactivitatii fizice.
Cercetarile arata ca in tarile europene (cu exceptia celor nordice, unde exista un cult
pentru miscarea in aer liber), in mediul urban, in jur de 85% dintre persoanele adulte
sunt sedentare. Si, foarte interesant, aproape jumatate dintre persoanele sedentare nu
realizeaza faptul ca au un mod de viata nesanatos. Punctajul pe care il prezentam are
darul de a dezvalui realitatea.
Asadar, suntem sedentari daca:
nu avem zilnic macar o ora de plimbare sau o alta activitate fizica in aer liber,
nepoluat, in locuri cum ar fi parcurile, malul apelor curgatoare, padurile.
nu avem minimum 15 minute in fiecare zi pentru exercitii de gimnastica simple:
genuflexiuni, flotari, flexii pentru dezvoltarea musculaturii abdominale etc.
nu facem macar de doua ori (ideal ar fi de trei ori) pe saptamana, regulat, o ora o ora si jumatate de sport, timp in care sa "ardem" macar 700 de calorii.
majoritatea muncii noastre o facem din pozitia sezand, in picioare sau in alte
pozitii statice si ne confruntam cu probleme de genul discopatiei lombare, cifozei,
rigiditatii articulare, celulitei.
suntem obezi sau ne confruntam cu o supraponderalitate accentuata.
suntem incapabili sa facem eforturi de intensitate medie, cum ar fi 1 kilometru
de alergare fara oprire sau o ora de mers pe jos in pas alert (7 kilometri pe ora), fara sa
ne pierdem suflul si fara sa acuzam o oboseala intensa.
20
cele mai mari erori. O ora de exercitii fizice intense, dar facute intr-un ritm firesc, ard
caloriile a doua mese imbelsugate si, extrem de important, transforma adipozitatile
atat de inestetice in masa musculara. Mai mult, o viata activa si echilibrata impiedica
aparitia tensiunilor psihice care conduc la marirea patologica a apetitului alimentar,
ajuta la tinerea spontana sub control a cresterii in greutate, fara a ne mai chinui cu
regimuri si medicamente.
Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la hemoroizi si varice
Diabetul adultilor - apare pe fondul unei cresteri a proportiei de tesut adipos in
organism. Grasimea din organism ingreuneaza actiunea insulinei produsa de pancreas
si, in consecinta, duce la cresterea glicemiei, intrucat nivelul zaharului din sange nu
mai poate fi controlat. In afara exercitiului fizic, nu se cunoaste nici o alta modalitate
eficienta pe termen lung si ne-nociva de reducere a proportiei de tesut adipos.
Celulita - este unul din semnele "clasice" ale sedentarismului. Este vorba de o
inflamare a tesutului adipos pe anumite portiuni ale corpului, care - asa cum spuneam
- apare si prolifereaza in absenta efortului fizic.
Sterilitatea - in special sterilitatea masculina se datoreaza in peste 50% din
cazuri, spun specialistii, absentei activitatii fizice constante. Cercetarile arata ca in
conditii de sedentarism, secretia anumitor hormoni cu rol foarte important in
reproducere nu este suficienta (glandele endocrine care ii produc nefiind stimulate) si,
in consecinta, apare sterilitatea.
Sensibilitatea la infectii - tine in mod firesc de o lipsa de activare a sistemului
imunitar. Nenumarate studii arata ca in conditii "de sera", adica traind in spatii inchise
si cu temperatura constanta, lipsiti de stimularea contactului nemijlocit cu natura si de
cea produsa de efortul fizic, productia de celule cu rol imunitar din organism scade
dramatic. In plus, s-a constatat ca in conditii de sedentarism celulele imunocompetente
pur si simplu se lenevesc, devenind mult mai putin active, chiar daca sunt in numar
suficient. Rezultatul este ca organismul nu reuseste sa se mai apere de microbi chiar
banali, imbolnavindu-se tot mai des.
Bolile respiratorii - apar nu doar datorita poluarii si a diferitilor agenti
infectiosi, ci si ca urmare a scaderii imunitatii naturale a organismului de care
vorbeam mai sus si, nu in ultimul rand, din cauza ne-utilizarii plamanilor la
capacitatea lor reala. Cercetarile medicale din multe tari arata ca majoritatea
oamenilor folosesc cel mult jumatate din capacitatea lor respiratorie, restul ramanand
neutilizata. Si orice organ sau sistem neutilizat suficient (la fel ca si atunci cand este
utilizat excesiv) se imbolnaveste. Iar cauza numarul unu a slabei folosiri a capacitatii
noastre respiratorii este, fireste, aceeasi lipsa a efortului fizic de care am vorbit pana
acum.
Hemoroizii si varicele - Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la
hemoroizi si varice, aceste dilatari patologice ale venelor apar atunci cand exista
macar una din cele trei premise: absenta efortului fizic facut sistematic, pozitiile
22
n cazurile severe se recomand internarea n spital, formele uoare ale bolii putnd fi
tratate i ambulator.
I Aportul caloric trebuie mrit treptat, pentru a se obine o cretere n
greutate de una-dou kilograme pe sptmn. De multe ori este necesar
supravegherea meselor.
Se recomand vizitele la psiholog, att pentru a se forma o imagine de
sine echilibrat, ct i pentru schimbarea obiceiurilor alimentare.
Aceasta urmrete n prim faz s structureze un program alimentar,
axndu-se pe numrul de mese i nu pe calcularea caloriilor: scopul este acela de a
educa pacientele s mnnce sntos i s priveasc masa ca pe un ritual benefic
alturi de prieteni i familie.
II. n cea de-a doua faz a programului se trece la o re-evaluare a vieii,
punndu-se accent pe rezolvarea de probleme, altfel dect prin apelarea la diete din ce
n ce mai drastice. La fel de eficient se dovedete i terapia interpersonal, deoarece
pacientele se afl de obicei la vrsta la care sunt extrem de interesate de relaiile
interpersonale i pot astfel compensa frustrrile din domeniul siluetei i alimentaiei.
De asemenea, n cazurile n care tulburrile de alimentaie apar pe fondul unei
depresii, psihologul poate prescrie antidepresive, la fel i n cazurile mai grave - ns
aceast form de tratament este negociat cu pacientul n timpul edinelor de
psihoterapie.
Pierderile de esut osos cauzate de osteopenie sunt reduse cu ajutorul
calciului i vitaminei D. Instituirea ct mai devreme a tratamentului este foarte
important, ansele de vindecare fiind mult mai mari n acest caz.
Procesul de ngrijire (nursing) pentru pacienii cu alterarea stimei de
sine, etc.
Pentru c succesul unui tratament este o colaborare fericit intre trei
elemente indisolubil legate si anume: un diagnostic corect, o terapie adecvata si un
pacient cooperant, este necesar ca pacientului sa nu-i fie ascuns nimic din suferinta
sa. Pacientul trebuie sa fie corect informat asupra starii sale de sanatate, asupra
riscurilor, precum si asupra modului cel mai indicat de tratament, indiferent de
credintele si de prejudecatile sale in domeniul medical.
Initierea dializei cronice reprezinta un moment extrem de stresant pentru
pacientul cu insuficienta renala cronica terminala. Probabil cel mai dificil aspect pe
care bolnavul si familia acestuia trebuie sa-l inteleaga si sa-l accepte este c dializa nu
vindeca boala renala. Prin dializa pacientul este mentinut in viat, ins funciile
rinichiului nu pot fi substituite in totalitate.
27
primul lucru pe care trebuie s-l fac salvatorul este s se asigure c persoana
leinat respir normal n continuare iar dac respiraia nu este perceptibil, si fac respiraie gur la gur;
n scop preventiv, pentru a nu-i nghii limba sau dac vars, s nu se sufoce,
persoana n stare de incontien va fi poziionat culcat pe-o parte cu
genunchiul uor ndoit, cu capul ntors spre lateral i braele flectate de-o parte
i de alta a capului;
la sosirea ambulanei se vor oferi toate informaiile n legtur cu ce a
consumat i cnd, iar dac acest lucru nu se cunoate, atunci, ce recipiente sau
pulberi s-au gsit lng persoana n stare de incontien - acest lucru va folosi
personalului medical la stabilirea rapid a celui mai bun antidot.
4. formularea ipotezelor
5. identificarea variabilelor
6. selectarea unui model de cercetare
7. definirea caracteristicilor populaiei studiate
8. selectarea eantionului
9. operaionalizarea i msurarea variabilelor
10. culegerea datelor
11. organizarea pentru analiz
12. analizarea datelor
13. Interpretarea rezultatelor
14. comunicarea rezultatelor
15. utilizarea rezultatelor.
Descrierea problemei se refer la identificarea temei de cercetare, descrierea
problemei identificate i evaluarea realitii acesteia. Problema trebuie s fie
interesant pentru cerettor, s fie clar definit i important pentru comunitate. (engl.
Background)
Studierea literaturii cercettorul trebuie s tie c dac problema
respectiv a mai fost studiat, este inutil s mai piard timpul repetnd experimentul.
Pt studierea literaturii de specialitate se vor avea n vedere cuvinte cheie sau fraze care
vor fi utilizate pentru cutare.
Stabilirea obiectivelor teoretice se refer la integrarea problemei specifice
ntr-un context tiinific larg. Cercettorul trebuie s dovedeasc c studiul su va
extinde aria de cunotine actuale.
Formularea ipotezelor se identific toate ntrebrile la care se poate
rspunde, se explic legturile i rapoartele ateptate i se pot prevedea rezultatele.
Selectarea unei metode de cercetare se refer la formularea unei strategii
perntru a rspunde ntrebrilor de cercetare i pentru implementarea evalurii situaiei
cerrcetate.
Definirea caracteristicilor populaiei studiate se refer la identificarea
grupului int pt care cercettorul sper s generalizeze rezultatele studiului.
Cercettorul trebuie s defineasc exact care este populaia pt care se realizeaz
studiul i ce caracteristici are aceasta de ex populaia de sex masculin, cu vrste
peste 80 ani care are probleme de eliminare urinar.
Selectarea unui eantion
Nu se poate testa ntrega populaie care intereseaz. Prin metode statistice se
realizeaz eantionarea populaiei care trebuie analizat. Eantionul trebuie s fie tipic,
caracteristic, reprezentativ populaiei; mrimea eantionului trebuie s fie n
concordan cu frecvena evenimentului studiat (ex. studiul planetei Marte lot mic
de indivizi a mnca nesrat HTA lot mare de indivizi)
32
Intervenie
Care este
Comparaie
Care este
33
Rezultat
La ce m-a putea
grup de persoane
intervenia
alternativa cu care o atepta ?
similare cu
principal pe care
pot compara ?
La ce se expune
persoana ngrijit
am luat-o n
persoana ngrijit ?
de mine ?
considerare?
Referindu-ne la procesul nursing, identificm 5 categorii mari de ntrebri:
ntrebri care se aplic etapei de culegere a datelor: cauza
evenimentului/suferinei.
ntrebri care se aplic etapei de formulare a diagnosticului nursing
(este sau nu diagnosticul actual adecvat pentru pacientul respectiv ?)
ntrebri care se aplic etapei de stabilire a obiectivelor ngrijirii (sunt
corect alese?, sunt adaptate ngrijirilor?)
ntrebri care se aplic etapei de aplicare a interveniilor (este cea mai
bun intervenie?; exist metode cu eficien superioar ?)
ntrebri care se aplic etapei de evaluare a ngrijirilor (este obiectiv
msurarea acestui parametru? Exist i alte posibiliti de evaluare mai
eficiente?)
Exemplu
Febr
Infecioas
Sugar
Nursing
comunitar
mpachetri cu
ap rece
tergerea
Eficien:
corpului cu ap Scderea febrei
cldu
Ameliorarea
strii generale
Siguran:
Efecte adverse
Formularea ntrebrii
n cazul ngrijirilor la domiciliu a sugarilor cu
febr infecioas, mpachetrile cu ap rece sunt
mai eficiente i mai sigure dect tergerea corpului
cu ap cldu ?
Categorii de ntrebri i ipoteze puse n cercetare
ntrebrile pot fi incluse n mai multe categorii, dup cum urmeaz:
ntrebri cu caracter de prevenie: care sunt metodele optime pt a
preveni apariia bolii ? care sunt vrstele la care intervenia preventiv este eficient ?
De ex. educaia sexual cu scopul de a preveni sarcina nedorit i transmiterea ITS,
este bine s fie nceput de la ciclul primar de nvmnt, gimnaziu sau liceu?
Pacient sau
problem
Intervenie
Intervenia cu
care se
compar
Rezultate
Pacient sau
Intervenie
35
Intervenia cu
Rezultate
construcie a
ntrebrilor
Caz 3
problem
care se
compar
Copii cu
Recuperare n
Recuperare n
Favorizarea
intervenii
secii cu
secii fr
vindecrii
chirurgicale
camer de
camer de
minore
joac
joac
ntrebarea: are joaca ntr-o camer amenajat special un rol favorabil n recuperarea
copiilor cu intervenii chirurgicale mici ?
Comunicarea problemei:
Se scrie un paragraf care descrie esena problemei. De ex. de-a lungul anilor nursa a
observat c pacienii adolesceni ca i aparintorii acestora nu rein informaiile cu
privire la regimul alimentar recomandat dup operaia de apendicit, att la domiciliu
ct i la domiciliu. Ca urmare, dei apendicectomia este una din cele mai uoare
intervenii chirurgicale, numrul de persoane venite la control post operator este foarte
mare, motivul fiind disconfortul abdominal. Avnd n vedere c activitatea din
ambulatoriu de chirugie este foarte aglomerat, nursa a considerat c realizarea unui
material cu recomandri alimentare post operatorii ar fi binevenit i ar putea scdea
numrul de adresani, pe lng faptul c pacienii ar avea un grad crescut de confort.
Studiu cantitativ
Dac se va studia aceast problem cantitativ, se va afla nr de persoane
operate adresante care au primit recomandrile scrise privind regimul alimentar post
apendicectomie comparativ cu cele care nu au primit recomandrile n scris ci doar
verbal. Studiul nu pune probleme etice deoarece ambele loturi de subieci au primit
recomandri alimentare.
Studiu calitativ
Scopul acestui studiu este acela de a afla dac satisfacia persoanelor care
au primit recomandri scrise de regim alimentar este mai mare dect a celor care au
primit recomandri verbale. Satisfacia trebuie s se refere la confortul alimentar
datorat respectrii unui regim adecvat, satisfacie deoarece persoana nu mai este
nevoit s apeleze la consult medical i datorit evoluiei favorabile rapide a plgii
operatorii.
Cercetarea cantitativ
Cercetarea calitativ
Obiectiv
Subiectiv
Formal
Informal
Sistematic, logic
Bazat pe experien
Lotul de subieci este mare, reprezentativ
Lotul este mic, informativ
Descriere numeric
Descriere verbal
Este obiectiv (nu este afectat de simuri) Este subiectiv
36
38