Sie sind auf Seite 1von 227

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti Facultatea de Medicina Dentara

Fizioterapia-prezentare si aplicatii in patologia medicinii dentare Curs si Lucrari Practice Anul V

Autor !eorgiana-"zana #ac$e medic primar Balneo%izioterapie si &ecuperare Medicala se% lucrari univ'U'M'F' Carol Davila doctor in stiinte medicale

Bucuresti( )**+

Cuprins ,' -ntroducere' -storicul %izioterapiei ca specialitate' Aplica.ilitate in cadrul patologiei studiate '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''/ Prezentarea principalelor mi0loace si modalitati terapeutice''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''1 Mecanisme de actiune ale agentilor terapeutici utilizati 2.azele %iziologice si %iziopatologice( .iomecanica loco-regionala3''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',, Domenii de patologie( inclusiv cea dentara si oro-ma4ilo%aciala'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''/5 )' Aspecte clinice( diagnostice si terapeutice''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''16 Principii de diagnostic clinico-%unctional'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''15 7valuarea clinico-%unctionala a pacientului''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''1+ Principii generale de recomandare si prescriere a principalelor mi0loace si modalitati terapeutice apartinand %izioterapiei'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''18 6' #ermoterapia ca modalitate %izioterapeutica cu aplica.ilitate in cadrul patologiei de specialitate'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''8, Aplicatiile de caldura si rece'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''8, Aplicatiile de rece sau g$eata 2crioterapia3''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',*, /' 7lectroterapia ca modalitate %izioterapeutica cu aplica.ilitate in patologia de specialitate' ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',*/ Bazele %iziologice ale electroterapiei'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',*/ Curentul galvanic( galvanoionizarea proprietati %izice( aparatura utilizata( actiunile .iologice( e%ectele %iziologice( modalitati de aplicare( indicatii si contraindicatii'''''''''''''',*+ Curentii de 0oasa %recventa proprietati %izice( aparatura utilizata( actiunile .iologice( e%ectele %iziologice( modalitati si te$nici de aplicare( indicatii si contraindicatii''''''''''''''',,, Curentii de medie %recventa actiunile .iologice( e%ectele %iziologice( modalitati de aplicare( aparatura si te$nici utilizate( indicatii si contraindicatii''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',,8 #erapia cu inalta %recventa - undele scurte( terapia cu inalta %recventa pulsatila si undele decimetrice proprietati %izice( aparatura utilizata( actiunile .iologice( e%ectele %iziologice( modalitati de aplicare( indicatii si contraindicatii''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',)6 #erapia cu ultrasunete proprietati %izice( aparatura utilizata( actiunile .iologice( e%ectele %iziologice( metodologia de aplicare( indicatii si contraindicatii' #erapia com.inata ultrasunet si CDD'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',6* #erapia prin campuri magnetice de 0oasa %recventa actiunile campurilor magnetice( e%ecte %iziologice( metodologia de aplicare( indicatii si contraindicatii'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',65 Fototerapia cu &UV si &-& proprietati %izice( aparatura utilizata( actiunile .iologice( e%ectele %iziologice( modalitati sau te$nica de aplicare( indicatii si contraindicatii'''''''''''',/* 5' Masa0ul locoregional modalitate %izioterapeutica cu aplica.ilitate in patologia de specialitate' #e$nici( actiune %iziologica( clasi%icari( e%ecte( indicatii si contraindicatii' Criomasa0ul''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',5) +' 9inetologia medicala locoregionala modalitate %izioterapeutica cu aplica.ilitate in patologia de specialitate'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',+: 9inetopro%ila4ie si ;inetoterapie''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',+:

7lemente de anatomie %unctionala locoregionala si de .iomecanica a mandi.ulei'''''''''''',+: Bazele %iziologice si %iziopatologice ale ;inetoterapiei'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',+1 ".iectivele ;inetoterapiei locoregionale'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',:6 Programe de ;inetoterapie locoregionala 2te$nici( e4ercitii si metode3'''''''''''''''''''''''''''''',:+ Mecanoterapia sau ;inetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate 2mecanoterapia activa si<sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de rea.ilitare ocluzala posturala3''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',1, :' #erapia ocupationala' ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',11 De%initii( o.iective( mi0loace terapeutice si de recuperare %unctionala''''''''''''''''''''''''''''''',11 Para%unctii( o.iceiuri vicioase( deconditionare( purtarea de gutiere si alte dispozitive de redresare si reposturare''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',18 1' Laserterapia modalitate terapeutica cu larga aplica.ilitate in patologia de specialitate'''',8* 8' Bio%eed.ac;' #erminologie( continut( principii( aplicatii practice in conte4tul patologiei de specialitate''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',86 ,*' #7=>( acupunctura( electropunctura( presopunctura( tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie ad0uvanta a patologiei de specialitate'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',8: ,,' Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie prezentarea mi0loacelor si modalitatilor %izioterapeutice( clasi%icare( particularitati terapeutice' '''''''''''''''''''''''''''''''''''')*: ,)' Fizioterapia in in%lamatii si in%ectii ale regiunii orale si ma4ilo%aciale prezentarea mi0loacelor si modalitatilor %izioterapeutice( clasi%icare( particularitati terapeutice'''''''''''''''),6 ,6' Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale contuzii( %racturi' Prezentarea mi0loacelor si modalitatilor %izioterapeutice( clasi%icare( particularitati terapeutice'''''''''''''''),+ ,/' Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandi.ulare prezentarea mi0loacelor si modalitatilor %izioterapeutice( clasi%icare( particularitati terapeutice''''''''''''''''''''''''''''''''''''''),: ,5' Fizioterapia durerii regiunii orale si ma4ilo%aciale( inclusiv durerea din cancer' Prezentarea mi0loacelor si modalitatilor %izioterapeutice( clasi%icare( particularitati terapeutice ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''')), ,+' Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv %acial' Prezentarea mi0loacelor si modalitatilor %izioterapeutice''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''))5 ,:' Bi.liogra%ie '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''')):

1. Introducere. Istoricul fizioterapiei ca specialitate. Aplicabilitate in cadrul patologiei studiate


Fizioterapia sau Medicina Fizica actuala dispune de o %undamentare stiinti%ica moderna' Metodele %izicale reprezinta doar o parte din arsenalul terapeutic al Medicinii Fizice si de &ecuperare Medicala la care se adauga Balneologia( ca parte traditionala a specialitatii' -n &omania( specialitatea este comuna( cuprinzand am.ele domenii( medicina %izica si de recuperare medicala( numita si %izioterapie( cat si medicina .alneara' Medicina Fizica sau Fizioterapia este o specialitate clinico-terapeutica ce presupune interdisciplinaritate si care se .azeaza pe cercetarile moderne( clinice si e4perimentale( menite sa con%irme mecanismele de actiune si e%ectele agentilor %izicali aplicati' Factorii sau agentii %izicali sunt reprezentati de termoterapia 2terapie utilizand agentul termic3 cu varianta sa( $idrotermoterapia( electroterapia 2curentul continuu si cei de putere 0oasa si medie3( la care se adauga diatermia 2curentii de inalta %recventa3( magnetoterapia( %ototerapia 2&UV( &-&3( laserterapia de 0oasa putere( masoterapia 2terapie prin masa03( ;inetoterapia 2terapie prin miscare3 cu varianta sa( $idro;inetoterapia( terapia ocupationala etc' Alaturi de acesti agenti %izicali( specialitatea de Medicina Fizica si &ecuperare Medicala .ene%iciaza si de e%ectele .io%eed.ac;-ului( ale stimularii neuromusculare electrice transcutanate( ale tractiunilor si manipularilor( purtarea de orteze( proteze( prescrierea medicamentelor adecvate( programe nutritionale adaptate etc' Preocuparile privind e%ectele electricitatii asupra corpului omenesc sunt vec$i si dateaza din secolul al ,1-lea iar nume precum C$arles du Fa?( Ben0amin Fran;lin( @o$an !ottlo. 9rueger( Pivati( Bianc$i si Veratti( &ic$ard Lovett( !alvani( Volta( Ail;inson( Farada?( !'B' Armand Duc$enne( 7r.( >tanger etc( sunt doar cateva dintre cele care s-au impus in studiile si descoperirile e%ecuate( cat si in literatura de specialitate' 7lectroterapia a .ene%iciat de o dezvoltare .azata pe date e4perimentale de %iziologie si %iziopatologie inca din a doua 0umatate a secolului al ,8-lea dar si pe parcursul secolului )*' #oate aceste date au contri.uit la e4plicarea si intelegerea unor %enomene electro%izice si electro%iziologice( ceea ce a condus la %undamentarea stiinti%ica a acestui domeniu terapeutic' >tudiile e%ectuate si descoperirile realizate de numerosi savanti in domeniu( precum Bodg;in( Bu4le?( =ernst( P%luger( Bermann( !asser( >$errington( &a?mond etc( au asigurat progresele o.tinute de-a lungul timpului' Aceste progrese au %acilitat dezvoltarea si diversi%icarea cercetariilor privind ampli%icarea utilizarii si aplicarii electroterapiei asupra uneor domenii largi de patologie umana' Dupa cum se va vedea mai departe( electroterapia isi gaseste utilitarea in s%era patologiei reumatismale( in%lamatorii si degenerative( neurologice( ortopedice si posttraumatice( "&L( oro-ma4ilo%aciale( circulatiei peri%erice( statusului post interventie c$irurgicala etc' Aceleasi a%irmatii sunt vala.ile si in ceea ce priveste aplicarea curentului de inalta %recventa sau diatermia( cat si in privinta %ototerapiei( magntoterapiei si laserterapiei de 0oasa putere' Amintim o serie de nume ale cercetatorilor din domeniu( care au adus o contri.utie consistenta( %undamentata stiinti%ic( vala.ila si astazi( in privinta electroterapiei( si anume Leduc( 9oCarsc$ic;( Bergonier( Bu%sc$midt( 7del( !ildemeister( A?ss( >c$liep$a;e( &eviere( Bassett( Dasuda( Fu;ada( Pilla( Binsen;amp etc' -n practica actuala de specialitate s-a recurs la introducerea unor noi metode terapeutice si la per%ectionarea celor de0a e4istente prin com.inarea mi0loacelor si modalitatilor terapeutice cunoscute si prezentate succint anterior' Pornind de la domeniile de .aza ale electroterapiei( sa diversi%icat aplicarea ultrasunetelor in sistem pulsatil( terapia com.inata a curentilor

diadinamici sau de 0oasa %recventa cu terapia de inalta %recventa( electroterapia musculaturii sla.ite( terapia electrica a musculaturii spastice( com.inarea curentilor continui cu cei de 0oasa %reventa( com.inatii ale curentilor de medie %recventa( com.inatii ale electroterapiei cu laserterapia de 0oasa putere etc' #oate aceste progrese prezentate( o.tinute de evolutia cunostiintelor si te$nicilor din domeniu( cat si de gradul de dezvoltare al aparaturii moderne de specialitate ne conduc la convingerea ca %izioterapia va avea si in continuare realizari terapeutice spectaculoase in ma0oritatea domeniilor de patologie medicala' >i in domeniul %ototerapiei sau al utilizarii terapeutice a energiei radiante luminoase( au e4istat o serie de descoperiri si puneri la punct( ceea ce a permis dezvoltarea aplicarii razelor in%rarosii si ultraviolete asupra unui anumit sector din domeniul terapeutic' Berodot( in secolul al 5-lea( a %acut asocierea dintre soare si cresterea si dezvoltarea oaselor' &omanii recomandau soarele pacientilor cu .oli reumatismale( persoanelor su%erinde de sciatica si recomandau cura $elioterapica altor categorii de persoane' -n secolul al ,8-lea se recomanda pentru prima data o aplicatie dozata progresiv a $elioterapiei iar .aile de soare sunt recomandate in scop terapeutic unei game largi de a%ectiuni( precum reumatismul( atoniile musculare( astenia generala si convalescenta( ra$itismul si alte tul.urari de crestere la copii( tu.erculoza etc' #ot in aceasta perioada incep sa apara si preocuparile pentru studierea energiei luminoase si a surselor de generare arti%iciala a acesteia' Prima producere arti%iciala de radiatii ultraviolete cu arc voltaic( e%ectuata la inceputul secolului al ,8-lea( a constituit un moment de re%erinta in privinta tratamentului cu &UV arti%iciale si patologia legata de cresterea si dezvoltarea organismului uman( #BC-ului( a lupusului tu.erculos cutanat( psoriazis etc' -n timp( gama a%ectiunilor s-a diversi%icat( %ototerapia devenind( %ie terapie de sine statatoare( utila in tratarea di%eritelor a%ectiuni dermatologie( neuromusculoarticulare( din s%era a%ectiunilor "&L( a a%ectiunilor specialitatii medicinii dentare( din s%era oro-ma4ilo%aciala etc( %ie terapie ad0uvanta celorlalte mi0loace si modalitati terapeutice' La randul sau( terapia prin miscare si masoterapia sau terapia prin masa0 prezinta o vec$ime impresionanta( %iind in legatura cu o.servatia omenirii ca miscarea si e4ercitiile %izice aduc .ene%icii neindoielnice asupra starii de sanatate a organismului' #erapia prin miscare sau ;inetoterapia s-a .azat pe cunoasterea corpului omenesc si a %unctiilor lui dar si a .olilor si a consecintelor acestora asupra di%eritelor segmente( organe sau asupra organismului in ansam.lul sau' Printre primele re%eriri la sisteme organizate de posturi si miscari cu scop terapeutic se a%la si cele cu o vec$ime de peste /:** de ani' De la primele programe de e4ercitii %izice e%ectuate in scop terapeutic( pana la sistemele de e4ercitii de %acilitare neuromusculara proprioceptiva sau de .io%eed.ac; e%ectuate astazi se a%la o cale metodologica si conceptuala lunga( parcursa dea lungul timpului' -ndienii( c$inezii si grecii au pus .azele notiunii de gimnastica pro%ilactica si terapeutica' Bipocrate arata contraindicatiile e4ercitiului %izic si masa0ului( %iind totodata primul care sesizeaza relatiile musc$i-miscare( imo.ilizare-atro%ie musculara( e4ercitiu %izicre%acere de masa si %orta musculara( program de gimnastica-remediu pentru .olile mintale( de%icit %unctional-recuperare %unctionala( cultivarea calitatilor %izice ale corpului omenescpracticarea activitatii %izice sau a 0ocurilor sportive' #ot Bipocrate este cel care a%irma %aptul ca organele isi pastreza capacitatea lor %unctionala si integritatea prin utilizare adecvata si pe calea practicarii unui e4ercitiu adecvat' &omanii Asclepiades( Cornelius Celsius( Berodicus( Flavius P$ilostratus( Caelius Aurelianus au inteles valoarea ;inetoterapiei( recunoscandu-i e%icienta in a%ectiuni precum insomnie si ascita( precum si valoarea e4ercitiilor %izice si a mersului pe 0os in recuperarea .olnavilor cu $emiplegie si alte paralizii( cat si valoarea masa0ului si a e4ercitiilor terapeutice dozate cu gri0a( in %unctie de starea pacientului( a0utand

la eliminarea su.stantelor de .alast si la asuplizarea unor segmente' >unt descrise pe larg te$nicile e4ercitiilor terapeutice recomandate in paralizii( reumatism( in statusul postoperator( sunt prezentate ordinea e4ercitiilor pasive si active( ritmul e4ercitiilor( valoarea si momentul introducerii repausului' Avicenna si Bal? A..as( cei doi mari medici ai "rientului( descriu e4ercitiul %izic in scop terapeutic si pro%ilactic( aratand utilitatea practicarii miscarii in scopul prevenirii im.olnavirilor' -n 7uropa secolului al ,5-lea s-a mani%estat din nou preocuparea pentru practicarea e4ercitiului %izic' -n -talia( scolile care presupuneau instruirea tinerilor promovau si practicarea e4ercitiilor %izice' -n secolul al ,+-lea se pune accentul pe igiena( valoarea e4ercitiului %izic si apare ideea terapiei ocupationale' 74ista autori care apreciaza ca e4ista doua tipuri de e4ercitii( cel simplu sau gimnastica si e4ercitiul de munca( adica terapia ocupationala' -n aceeasi idee( Am.roise Pare arata %aptul ca dupa %racturile mem.relor sunt o.ligatorii e4ercitiile de gimnastica' Cartile care au %ost scrise in secolul al ,+-lea su.liniaza ideea de ;inetopro%ila4ie 2e4ercitii %izice practicate de persoane sanatoase si<sau sedentare3 si propun programe de e4ercitii individualizate( selectate si adaptate in ideea de recuperare %unctionala' -ncepand cu secolul al ,:-lea( scrierile medicale sunt numeroase( ele su.liniind valoarea e4ercitiului %izic( o%erind indicatii in privinta practicarii lui( aratand %aptul ca miscarea este esenta si e4presia vietii insasi' La inceputul secolului al ,1-lea( Bo%%mann intuieste multiplele valente terapeutice ale ;inetopro%ila4iei si ;inetoterapiei( inclusiv a celei ocupationale' -n acelasi secol si alte personalitati si-au adus contri.utia la promovarea ;inetoterapiei ca %iind cel mai .un mi0loc de a prezerva sanatatea( la su.linierea necesitatii practicarii gimnasticii medicale preventive si corective( in scopul sla.irii( al cresterii de %orta musculara( al mentinerii si redo.andirii mo.ilitatii( al corectarii cur.urilor patologice ale colonei verte.rale( la evidentierea e%icientei alternarii repausului cu miscarea( la recomandarea de a practica o serie de sporturi cu valente terapeutice( la dezvoltarea unei aparaturi menite sa a0ute miscarea si la promovarea terapiei ocupationale' >-au ve$iculat notiuni precum cele de gimnastica pedagogica si educativa( gimnastica militara( gimnastica ortopedica si medicala( gimnastica estetica' -ncepand cu secolul al ,8-lea se constata o adevarata revolutie( gimnastica %iind privita ca o notiune coerenta( guvernata de legi precise' >e %ace re%erire la pozitii si e4ercitii de gimnastica( e4ercitiile %izice avand rol corectiv( %iind destinate pozitiilor vicioase( avand un ritm de des%asurare cu rolul de a ameliora circulatia dar si pentru a asigura armonia de miscare' Apar notiunile de e4ercitii de rela4are( asuplizare si de toni%iere prin contractii musculare concentrice( e4centrice si statice' -n acelasi secol( al ,8-lea( in >uedia apare notiunea de mecanoterapie ca metoda de ameliorare a e%ortului muscular si de asuplizare articulara' Eanger este creatorul unui numar de aparate mecanice ce au avut succes atat in 7uropa cat si pe continentul American' -n aceeasi perioada( de actualitate devin si programele de ;inetoterapie cu privire la .olile cardiovasculare( neurologice si respiratorii' >ecolul al )*-lea se caracterizeaza prin aparitia e4ercitiilor 9lapp pentru reducarea scoliozelor( introducerea de catre Bergonie a terapiei ocupationale ca %orma de gimnastica medicala pentru de%icientii motori( consolidarea scolii de ;inetoterapie americana care a avut la .aza e4ercitiile propuse de Mc9enzie( dezvoltarea programelor de e4ercitii %izice pentru poliomielitici( aparitia notiunii de $idrogimnastica( introdusa in ,8)/ de C$arles LoCman si completata de Bu..ard( introducerea unor noi te$nici si metodologii alaturi de cele de0a cunoscute( cum ar %i suspensoterapia intr-un cadru-cusca( imaginata de "live !ut$rie->mit$( aparitia suitei de e4ercitii Burger pentru .olile vasculare peri%erice( a e4ercitiilor Codman pentru umar( a ;inetoterapiei din unele .oli interne a lui 9o$lrausc$( introducerea de catre Mennell a te$nicilor de manipulare articulara( separat de te$nica osteopatica si c$iropra4ie din

care au derivat( aparitia unor metode ;inetoterapeutice speci%ice care se adreseaza patologiei coloanei verte.rale lom.are( ale lui Ailliams( promovarea cresterii %ortei musculare prin culturism dar si prin te$nica introdusa de #$omas( De Lorme si Aat;ins pentru toni%ierea musculara prin e4ercitii cu rezistenta progresiva( introducerea te$nicilor de izometrie scurta de catre Bettinger si Muller care au revolutionat si metodologia antrenamentului sportiv( aplicarea te$nicilor de %acilitare neuromusculara de catre 9a.at( 9nott( Voss( Bo.at$( &ood( >toc;me?er( Brunnstrom s'a'( aparitia metodelor de .io%eed.ac;( a metodei conditionarii operationale( a te$nicilor .azate pe componenta motivationala sau pe e%ectul tranc$ilizant al e4ercitiului %izic' Masa0ul a %ost utilizat de-a lungul istoriei omenirii datorita e%ectelor sale .ene%ice( asigurand ameliorarea discon%ortului si a sindomului dureros' &adacinile sale se regasesc in C$ina antica( in urma cu /1** de ani' 7giptenii( .udistii( persanii si 0aponezii au utilizat te$nicile de masa0 si miscarile sau manipularile in terapia unui numar mare de a%ectiuni si im.olnaviri' -n secolul al ,5-lea Bippocrate a su.liniat utilizarea masa0ului ca modalitate terapeutica intr-o serie de a%ectiuni' Ulterior( grecii( apoi %rancezii( suedezii( englezii s'a' au recurs la masa0 ca %iind un mi0loc terapeutic important( sta.ilind te$nici de aplicare si metodologie de lucru' Literatura de specialitate a secolului al )*-lea( su.liniaza e%ectele %avora.ile ale masa0ului terapeutic asupra unora dintre segmentele corpului( a%late la distanta de zona masata( numind acest %enomen drept masa0 re%le4 sau masa0 al tesutului con0unctiv 2dupa cum il numesc terapeutii din >'U'A'3' -n conte4tul cautarilor unor terapii alternative( omenirea a incercat sa raspunda de-a lungul timpului la intre.arile re%eritoare la ce este lumina si cum actioneaza ea asupra oc$iului in principal( si asupra intregului organism( in secundar' 7%ectul luminii de mare intensitate asupra oc$iului a %ost constatat in urma cu mii de ani' Arsurile retiniene sunt cauza scaderii acuitatii vizuale si se datoreaza &-& din spectrul luminii solare( atunci cand sunt receptionate neprote0at' Prima re%erire la teoria luminii de mare intensitate si la teoria laserelor a %ost %acuta de 7instein( cand s-au introdus si notiunile de emisie spontana si emisie stimulata' Dupa ampli%icarea de microunde prin emisie stimulata a radiatiei( atentia cercetatorilor s-a orientat asupra o.tinerii aceluiasi e%ect la %recvente cu cateva ordine de marire mai mari( o.tinandu-se ampli%icarea luminii prin stimularea emisiei de radiatii' Alt%el spus( Lig$t Ampli%ication .? >timulated 7mission o% &adiation sau LA>7&' -n anul ,8+* laserul cu ru.in este %olosit in o%talmologie pentru %otocoagulare iar in ,8+) cercetatorii romani de la -nstitutul de Fizica Atomica din Bucuresti o.tin e%ect laser in amestecul Be-=e' Ulterior( se descopera laserul cu semiconductori' Din ,8+/ incepe %olosirea laserelor cu C") in a%ectiunile dermatologice( inclusiv in cancerele de piele' Ulterior( laserele cu C") sunt utilizate in neuroc$irurgie( c$irurgie generala( cat si vasculara( c$irurgie plastica si reparatorie( in s%era a%ectiunilor "&L( in oncologie( ortopedie-traumatologie' Din ,88) laserul =d-DA! este utilizat in artroscopia genunc$iului si a umarului' #erapia de .iostimulare laser este utilizata astazi in di%erite domenii de patologie( precum osteoporoza( .olile reumatismale( su%erintele neurologie( cele din s%era "&L( inclusiv algiile peri%erice( posttraumatica( dermatologie( s%era oro-ma4ilo%aciala etc' -n cele ce urmeaza sunt trecute in revista principalele mi0loace si modalitati terapeutice prin care Medicina Fizica si de &ecuperare Medicala reuseste sa asigure pro%ila4ia sau sa reeduce %unctional o serie de a%ectiuni insotite de de%icite motorii de di%erite grade' Bio%eed.ac;-ul este recunoscut drept procedura terapeutica in 0urul anilor ,8+*' -n conte4tul %izioterapiei insa( .io%eed.ac;-ul este mentionat inca de la inceputul secolului al )*-lea( cand @aco.son a utilizat un ec$ipament rudimentar cu a0utorul caruia a evidentiat starea de tensiune din masa musculara( in vederea o.tinerii terapeutice a starii de rela4are ulterioara'

Din practica medicala si din studiile de specialitate se remarca tendinta unui numar din ce in ce mai mare de persoane de a renunta la serviciile o%erite de industria %armaceutica si de a inlocui medicamentele cu remedii naturale( precum cele reprezentate de plantele medicinale( $omeopatie( acupunctura( diete speciale si adaptate( %izioterapie( masa0( presopunctura etc' #oate aceste metode de tratament %ormeaza un nou capitol al medicinii( numit .ioterapie' Vor.ind despre acupunctura( este de su.liniat %aptul ca practicile medicinii c$ineze au rezistat timp de 5*** ani( pentru ca astazi sa %ie de mare actualitate' La randul sau( presopunctura sau acupunctura %ara ace are o istorie mai mult sau mai putin recenta( raportat la interesul pe care l-a suscitat aceasta modalitate terapeutica asupra specialistilor preocupati de medicina alternativa'

Prezentarea principalelor mijloace si modalitati terapeutice


Principalele mi0loace si modalitati terapeutice ale Fizioterapiei sau Medicinii Fizice si de &ecuperare Medicala se regasesc in stransa interdepenenta cu patologia careia se adreseaza' Factorii sau agentii %izicali utilizati sunt reprezentati de termoterapia 2terapie utilizand agentul termic3 cu varianta sa( $idrotermoterapia 2sau .aia terapeutica3( electroterapia 2curentul continuu si cei de putere 0oasa si medie3( la care se adauga diatermia 2curentii de inalta %recventa( precum undele scurte si ultrasunetele3( magnetoterapia( %ototerapia 2&UV( &-&3( laserterapia de 0oasa putere( masoterapia 2terapie prin masa03( ;inetoterapia 2terapie prin miscare3 cu varianta sa( $idro;inetoterapia( $idro;inetoterapia( mecanoterapia( manipularile si tractiunile( terapia ocupationala etc' Dupa cum aratam( specialitatea de Medicina Fizica si &ecuperare Medicala .ene%iciaza si de e%ectele .io%eed.ac;-ului( ale stimularii neuromusculare electrice transcutanate( ale acupuncturii( electropuncturii si presopuncturii( de purtarea de orteze si<sau proteze( de prescrierea medicamentelor adecvate( de respectarea unor programe nutritionale adaptate etc' Termoterapia #ermoterapia este o metoda de tratament nespeci%ic( care utilizeaza drept agent %izical terapeutic %actorul termic( cald sau rece( ve$iculat de catre diversi vectori( precum apa in di%erite stari de agregare si aplicata e4tern( lumina( aerul( para%ina( namolul( nisipul' #ermoterapia %ace parte din mi0loacele si modalitatile %izioterapiei( constituind o modalitate terapeutica cu e%ecte %iziologice( %iziopatologice si terapeutice cunoscute( cu te$nica de aplicare .ine pusa la punct dar si cu indicatii si contraindicatii .inecunoscute si presta.ilite' &aspunsul terapeutic este in deplina concordanta atat cu tipologia individuala a pacientului si reactivitatea acestuia( cu te$nica de aplicare a termoterapiei( metoda aleasa si dozarea procedurii sau a %actorului terapeutic( cat si cu indicatiile si contraindicatiile cunoscute' Hidrotermoterapia Bidroterapia se re%era la o serie de proceduri care utilizeaza apa simpla a%lata la di%erite temperaturi( ele concretizandu-se prin .ai generale sau partiale in care sunt imersate segmente sau intreg corpul uman' Ca si procedurile de termoterapie( .aile se clasi%ica in %unctie de temperatura apei( de durata procedurii( de supra%ata corpului tratata si se supune unor reguli metodologice( tinand cont de o serie de indicatii si contraindicatii' Crioterapia " modalitate terapeutica aparte este crioterapia( reprezentand aplicarea locoregionala a unor temperaturi a%late su. * grade( principalii vectori %iind cei prezentati anterior( in special g$eata( aerul rece si apa cu o temperatura aproape de cea de ing$et' De mentionat si %aptul ca scaderea temperaturii locoregionale se poate o.tine si c$imic( pe calea terapiei topice medicamentoase' Bene%iciile terapeutice sunt mult mai consistente in conte4tul patologiei in%lamatorii si algice( in comparatie cu alte metode clasice( cunoscute si %recvent utilizate'

Electroterapia 7lectroterapia este o metoda de .aza a Fizioterapiei( %undamentata de progresele legate de industria electronica' Principiul de actiune al stimului electric asupra organismului se a%la in legatura cu cunoasterea si intelegerea notiunilor %undamentale de electro%iziologie a structurilor neuromusculare( avand in vedere %aptul ca orice agent electric aplicat asupra acestor tesuturi constituie un stimul care produce o reactie locoregionala( la distanta sau la nivelul intregului organism' Modul de actiune al curentilor electrici terapeutici se .azeaza pe proprietatile de irita.ilitate si e4cita.ilitate ale su.stratului 2celule vii3 de a reactiona' Metodologia de aplicare tine cont de durata si intensitatea stimului electric( de tipul de curent utilizat( de indicatii si contraindicatii terapeutice' Curentul continuu este %recvent utilizat pentru proprietatile sale terapeutice( dovedite e4perimental si clinic( aplicarea sa %iind cunoscuta su. numele de galvanizare' Daca se asigura si ve$icularea unor su.stante dincolo de .ariera tegumentara sau mucoasa( procedeul se numeste galvanoionizare' De mentionat %aptul ca galvanoterapia mai poate %i aplicata si su. %orma .ailor galvanice( procedeu utilizat in special in >tatiunile Balneare si mai putin in Bazele de Fizioterapie si de &ecuperare Medicala ale >pitalelor sau in >ectiile de &ecuperare Medicala' Curentii electrici terapeutici de 0oasa %recventa sunt caracterizati prin impulsuri electrice succedate ritmic( singulare sau in serii( avand e%ecte e4citatorii sau analgezice' #erapia prin curenti de 0oasa %recventa se re%era la stimularea musculaturii normoinervate( a celei denervate( la terapia musculaturii spastice dar si la aplicatiile in scop analgezic si la electropunctura' Modalitatile de aplicare tin cont de patologia careia se adreseaza( de indicatiile si contraindicatiile a%erente' Curentii terapeutici de medie %recventa au in principal e%ect de stimulare asupra musculaturii sc$eletice( actiune analgezica si vasomotorie( precum si o serie de e%ecte derivate de la cele prezentate' Modalitatile de aplicare( patologia careia se adreseaza si contraindicatiile a%erente sunt dependente de %recventa curentului vor %i prezentate in capitolele ce urmeaza' Terapia cu inalta frecventa #erapia cu inalta %recventa se re%era la aplicarea terapeutica a campului electric si magnetic de inalta %recventa( cat si a undelor electromagnetice cuprinzand terapia cu ultrasunete( cu unde scurte( precum si cu unde decimetrice si microunde' 7%ecte terapeutice superioare se o.tin si prin utilizarea adecvata a inaltei %recvente pulsatile' Modul de actiune( indicatiile terapeutice si contraindicatiile sunt su.ordonate capitolului de patologie caruia i se adreseaza' -n practica medicala de specialitate se utilizeaza com.inatia terapiei cu ultrasunete cu cea de 0oasa %recventa( in vederea o.tinerii unor e%ecte terapeutice superioare si persistente in timp' Magnetoterapia Magnetoterapia se .azeaza pe e%ectele .iologice( %iziologice si %iziopatologice ale aplicatiei unui camp magnetic alternativ sau in impulsuri' -n conte4tul terapiei cu camp magnetic de 0oasa %recventa intervine %enomenul de inductie magnetica care e4plica o serie dintre e%ectele terapeutice care iau nastere intr-un organism amplasat intr-un ast%el de camp' Bazele %iziologice ale terapiei cu campuri magnetice( modalitatile de aplicare( indicatiile si contraindicatiile acestui tratament vor %i prezentate in cadrul capitolului respectiv' ototerapia Fototerapia reprezinta utilizarea terapeutica a energiei radiante luminoase' #erapia cu lumina poate %i asigurata de o sursa naturala sau arti%iciala' >ursa naturala a energiei radiante luminoase este soarele iar utilizarea ei in scop terapeutic se numeste $elioterapie' 7nergia radianta luminoasa %urnizata de aparatele medicale este rezultatul trans%ormarii energiei

electice' Actiunea %izico-c$imica a luminii( e%ectele .iologice( %iziologice( clinice si terapeutice( indicatiile si contraindicatiile( te$nica aplicatiei sunt prezentate in capitolul corespunzator' Masajul terapeutic Masa0ul terapeutic reprezinta un grupa0 de manevre de tip manual sau mecanic( prin care se actioneaza asupra straturilor tisulare su.iacente tegumentului' #egumentul este si el in%luentat sau stimulat( producandu-se locoregional sau la distanta reactii cu e%ect sedativ sau e4citant( tonicizant si .iotro%ic' #e$nicile( indicatiile( limitele sau contraindicatiile tractiunilor( manipularilor si masoterapiei vor %i prezentate detaliat la capitolul respectiv' !inetologia 9inetologia este stiinta care se ocupa cu studiul miscarii organismelor vii si al structurilor care participa la aceste miscari' Mai precis( ;inetologia cu aplica.ilitate in medicina( studiaza mecanismele neuromusculare si articulare care participa la activitatile motrice considerate a %i normale' 9inetoterapia sau terapia prin miscare este o notiune inclusa in termenul generic de ;inetologie' 9inetoterapiei i se alatura ;inetopro%ila4ia' 9inetologia pro%ilactica sau ;inetopro%ila4ia cuprinde totalitatea metodelor si mi0loacelor ;inetologice care se re%era la mentinerea si intarirea starii de sanatate( cu prevenirea starii de .oala' 9inetopro%ila4ia presupune atat pro%ila4ia primara( cat si cea secundara( cu prevenirea agravarii si a aparitiei complicatiilor unor .oli cronice( care presupun e4istenta unor de%icite %unctionale' 9inetologia de recuperare este principala modalitate de recuperare %unctionala recurgand la o metodologie speci%ica' 9inetologia terapeutica sau ;inetoterapia isi restrange domeniul de activitate( lasand loc celorlalte doua aspecte( cel pro%ilactic si cel de recuperare %unctionala' #otusi( din o.isnuinta e4ista tendinta de a %olosi acest termen in mod nedi%erentiat( indi%erent de scopul urmarit de terapia prin miscare ce a %ost aplicata' Programele de ;inetologie pro%ilactica( terapeutica sau de recuperare sunt di%erentiate doar prin o.iectivele urmarite si prin metodologia aplicata( si mai putin prin te$nicile %olosite' 9inetologia medicala este considerata totodata( parte %oarte importanta a medicinii %izice sau %izioterapiei' Alaturi de ;inetologie se regasesc mi0loace si modalitati terapeutice precum masa0ul( termoterapia( $idroterapia( electroterapia( laserterapia si terapii ad0uvante ale acestora' -n literatura de specialitate se %ace re%erire la o triada terapeutica cu reale e%ecte .ene%ice( si anume termoterapie-;inetologie medicala-masa0ul terapeutic' -n literatura si practica de specialitate( alaturi de notiunea de ;inetologie se regaseste si termenul de gimnastica medicala' !imnastica medicala are un domeniu mai limitat( atat ca o.iective( cat si ca metodologie si te$nici utilizate' Principalul sau scop este acela al mentinerii %ormei %izice si acela de a reduce unele de%icite %unctionale' 9inetologia pro%ilactica este aceea care ar tre.ui sa preia domeniul de activitate al gimnasticii medicale' #ermenul de cultura %izica medicala este neinspirat( deoarece o%era am.iguitate in privinta scopului declarat si al o.iectivelor de indeplinit( am.iguitate metodologica si de te$nica( cat si lipsa de o.iectivitate in aprecierea rezultatelor urmarite' 7ducatia %izica este o alta notiune des ve$iculata dar este consacrata programelor de gimnastica din scoli( programe care au drept o.ieciv principal dezvoltarea armonioasa( %iind deci ;inetopro%ila4ie primara' Mecanoterapia" tractiunile" manipularile si masajul Mecanoterapia( tractiunile( manipularile si masa0ul reprezinta modalitati terapeutice numite si metode speciale( menite sa amelioreze sindromul dureros si in special pe cel dis%unctional( uneori cu e%ecte imediate'

Terapia ocupationala #erapia ocupationala sau ergoterapia se incadreaza in s%era unui comple4 de metode de o mare varia.ilitate crae au drept scop reeducarea de%icitelor %unctionale( utilizand in acest sens e4ercitii si procedee %izice din diverse activitati umane o.isnuite( precum cele de munca( divertisment( de viata etc' #aserterapia Laserterapia de 0oasa putere promoveaza o cale e%icienta de producere a analgeziei si de asigurare a accelerarii reparatiei tisulare intr-o multitudine de situatii patologice' Laserele utilizate sunt cu Be-=e sau cu diode cu &-&' Principiul terapeutic este de crestere a temperaturii locale cu augmentare circulatorie si meta.olica locoregionala' Modalitatile terapeutice si te$nica de aplicare( precum si indicatiile si contraindicatiile terapiei cu laser de 0oasa putere sunt adaptate domeniului terapeutic caruia i se adreseaza' Acesta este %oarte larg( incluzand( printre altele si patologia locoregionala oro-.ucoma4ilara' $iofeedbac%&ul Bio%eed.ac;-ul reprezinta o metoda terapeutica ad0uvanta celor prezentate anterior si care se de%ineste ca %iind o te$nica ce utilizeaza ec$ipament( in special electronic( in scopul evidentierii su. %orma de semnal acustic si<sau vizual a unora dintre evenimentele %iziologice interne organismului uman' Aceste in%ormatii a0uta la manipularea evenimentelor involuntare sau greu de perceput prin manipularea semnalelor ast%el receptionate' #e$nica plaseaza vointa umana intr-un loc li.er al unei .ucle desc$ise de %eed.ac;( primind numele de .io%eed.ac;' -n literatura de specialitate se %ace re%erire la .io%eed.ac;-ul electromiogra%ic( la cel postural( de presiune sau termic( al tensiunii arteriale( respirator etc' Cea mai larga aplica.ilitate a .io%eed.ac;-ului este reprezentata de %izioterapie( asigurand terapia de rela4are( %acilitand antrenamentul autocontrolat la e%ort %izic si asigurand control mioelectric' Astazi( te$nica .io%eed.ac;-ului se %oloseste ca atare sau in asociere cu termoterapia( te$nicile ;inetologiei de recuperare sau pro%ilactice( te$nicile de meditatie etc' Domeniile de activitate( indicatiile si limitele( contraindicatiile( te$nicile si modalitatile de aplicare vor %i descrise pe larg la capitolul respectiv' >timularea nervoasa electrica transcutanata '(ET sau TE(' >=7# sau #7=> constituie o metoda netraumatizanta de com.atere a starilor dureroase acute sau cronice( de di%erite cauze' Utilizarea stimulilor electrici in tratamentul sindromului dureros este o practica vec$e( legata de istoria electroterapiei' 7a consta in %olosirea unui curent de 0oasa %recventa in scop electroanalgezic' Acupunctura" electropunctura" presopunctura sau terapia punctelor trigger Acupunctura( electropunctura( presopunctura si terapia punctelor trigger sunt considerate terapii analgezice( aplicate drept tratament alternativ( adaptat patologiei de specialitate'

Mecanisme de actiune ale agentilor terapeutici utilizati )bazele fiziologice si fiziopatologice" biomecanica loco&regionala*
Agentii %izicali( precum caldura( recele( lumina( presiunea au constituit agenti terapeutici de mii de ani' &ecent( acestia au %ost reconsiderati si( alaturi de ei( s-au dezvoltat modalitati terapeutice precum diatermia 2undele scurte( microundele si ultrasunetele3( electroterapia si magnetoterapia( ;inetoterapia( mecanoterapia( manipularile( elongatiile si terapia ocupationala( carora li s-au adaugat laserterapia si celelalte terapii ad0uvante 2.io%eed.ac;-ul( stimularea neuromusculara electrica transcutanata( acupunctura( electropunctura( presopunctura( terapia punctelor trigger etc3' Bene%iciile terapeutice ale principalelor mi0loace

si modalitati terapeutice ale %izioterapiei se a%la in stransa legatura cu mecanismele lor de actiune' Termoterapia #ermoterapia este o metoda terapeutica nespeci%ica( ce utilizeaza drept agent terapeutic %actorul termic 2cald-rece3( ve$iculat pe calea apei( luminii( aerului( para%inei( nisipului( namolului' #ermoterapia apartine metodelor %izioterapiei( raspunsul terapeutic %iind conditionat de %actori ce apartin caracteristicilor agentului termic( pe de o parte dar si celor ale su.stratului 2organismul uman3( pe de cealalta parte' Ast%el( cantitatea de energie pierduta sau castigata de un tesut depinde de natura tesutului vizat( natura agentului termic utilizat si de durata e4punerii' Factorul termic conditioneaza comportamentul termic al organismului uman' -n aceasta idee( organismele evoluate reactioneaza la %actorii de mediu prin procesul de adaptare( mentinand ast%el( starea de sanatate si de ec$ili.ru a mediului intern' Aceasta caracteristica a organismelor vii( de a-si mentine caracteristicile mor%o%unctionale constante se numeste $omeostazie( reprezentand conditia %undamentala a e4istentei si evolutiei organismelor vii' Cand apar modi%icari ale mediului intern( induse de agenti e4terni 2mediu e4tern3 sau de conditii interne 2meta.olismul propriu3( intra in actiune mecanismele $omeostatice de reec$ili.rare de natura %izica( enzimatica( $ormonala si nervoasa' #ermoterapia( ca metoda terapeutica nespeci%ica( se adreseaza mecanismelor de mentinere a $omeostaziei( de ec$ili.rare a mediului intern al organismului uman( pe calea stimularii si a reglarii sale de tip %eed.ac;' Mentinerea constanta sau intre anumite valori a temperaturii mediului intern se numeste $omeotermie si reprezinta o caracteristica %undamentala si prioritara a $omeostaziei mediului intern' "mul este considerat un organism $omeoterm( care prezinta insa o di%erenta intre comportamentul termic al organelor interne 2toraco-a.dominale si intracraniene3 si cel al regiunii peri%erice 2aparat locomotor si tegumente3' Bomeotermia mediului intern la nivel central variaza %oarte putin( intre 6:(6-6:(5FC si este controlata in permanenta la nivelul centrilor $ipotalamici' Bomeotermia mediului intern la nivelul regiunii peri%erice se modi%ica sau variaza in limite mai largi( intre 66-6+(5FC( in raport cu temperatura mediului am.iant( %ara consecinte %unctionale' Variatiile temperaturii cutanate semni%ica o .una %unctionalitate a mecanismelor de termoreglare( prin care se conserva temperatura centrala' >e poate a%irma %aptul ca zona sau regiunea peri%erica 0oaca rolul de termoreceptie( tampon termic si de e%ector al termoreglarii peri%erice' #emperatura centrala a corpului este rezultatul proceselor termogenetice( contra.alansate de cele termolitice' #emperatura organismului uman prezinta insa o serie de variatii( dependente de ritmul somnveg$e 2ritmul circadian etc3( pro%ilul $ormonal si se4ul persoanei( ingestia de alimente( varsta persoanei( administrarea de medicamente( rasa( variatiile sezonsiere si ale zonei geogra%ice' 74punerea tegumentului la temperaturi peste /5-/+FC nu este con%orta.ila iar e4punerea prelungita la o temperatura de peste 5*FC poate cauza im.olnaviri' #emperaturile a%late su. ,6FC nu sunt con%orta.ile iar daca corpul este racit su. )1FC poate aparea decesul' Eona de neutralitate termica in aer este cuprinsa intre )+-6*FC' #emperatura de con%ort termic pentru o persoana im.racata se a%la in 0urul valorii de ),FC si neim.racata in 0urul valorii de )1FC' #ermoterapia( ca aplicatie terapeutica nespeci%ica( in%luenteaza urmatoarele procese %unctiile mem.ranei celulare( activitatea %os%olipidelor mem.ranare( %unctia de aparare celulara( consumul de o4igen( activarea adenilciclazei( structurarea lanturilor de $idrocar.uri si legarea insulinei de receptorii sai etc' Procesul de termoreglare presupune( dupa cum am mai aratat( doua aspecte( cel al termogenezei si cel al termolizei' Mentinerea la valori constante a temperaturii centrale este

rezultatul starii de ec$ili.ru care se o.tine intre procesele de termogeneza si de termoliza' Aceste procese sunt stimulate prin e4citarea receptorilor termici de catre stimulii sau agentii termici( indi%erent de temperatura acestora si controlate la nivelul centrilor $ipotalamici' #ermoreglarea se realizeaza initial pe calea reactiilor involuntare( inconstiente( comandate la nivelul $ipotalamusului si asigurate de sistemul neuroendocrin' Cand aceste reactii sunt depasite( incep reactiile voluntare( constiente( de tip comportamental' >istemul de control al termoreglarii presupune e4istenta celor cinci elemente stimulul varia.il reprezentat de temperatura( sistemul senzitiv care inregistreaza stimulul varia.il( setul de valori considerate normale pentru stimulul varia.il respectiv( e%ectorii care pot modi%ica prin activitatea lor nivelul stimulului varia.il si centrul de control care integreaza a%erentele de la sistemul senzitiv( compara valorile reale cu cele cunoscute a %i normale si activeaza e%ectorii pe calea e%erentelor' #ermogeneza presupune un proces de termoreglare c$imica si se realizeaza prin reactii c$imice celulare' -n repaus si la o temperatura de neutralitate termica a mediului am.iant( marea ma0oritate a productiei calorice( :*G este asigurata prin termogeneza centrala( restul %iind asigurata de termogeneza peri%erica' -n conditii de e%ort %izic productia calorica este asigurata aproape ,**G de catre termogeneza peri%erica 2prin contractia musculara3' >i in conditii de temperatura scazuta a mediului am.iant( termogeneza este predominant peri%erica( ea putand creste prin %rison termic 2stare de tonus muscular crescut urmat de un set de contractii involuntare( ritmice( care incep la nivelul centurii scapulare si se e4tind la nivelul intregului corp3 la care se adauga ulterior( miscarea voluntara' >imultan cu scaderea temperaturii mediului am.iant( prima reactie a organismului consta in vasoconstrictie( cu limitarea pierderii de caldura catre mediul incon0urator' Pentru a preveni $ipotermia organismului( intra in actiune cea de-a doua reactie( aceea a stimularii termogenezei( cu intensi%icarea proceselor meta.olice( cresterea tonusului muscular cu aparitia %risonului termic si declansarea miscarilor involuntare si ulterior( a celor voluntare' >timularea termogenezei se %ace( in %apt( pe calea contractiei musculaturii striate( a activarii sistemului nervos simpatic cu vasoconstrictie peri%erica si eli.erare si o4idare de acizi grasi( a stimularii %unctiei tiroidiene cu cresterea procesului o4idativ mitocondrial( si pe calea cresterii temperaturii corpului prin intensi%icarea proceselor o4idative' -n ansam.lul lor( in conditiile de temperatura scazuta a mediului am.iant( mecanismele termogenetice activate sunt %risonul termic( senzatia de %oame( secretia de adrenalina( de noradrenalina si a $ormonilor tiroidieni( cu intensi%icarea proceselor meta.olice( vasoconstrictia cutanata si piloerectia' #ermoliza( la randul sau( presupune un proces de termoreglare %izica si se realizeaza pe calea celor patru procese %izice iradierea( conductia( convectia si evaporarea' -radierea reprezinta un proces de trans%er de energie calorica de la o.iectele calde la o.iectele reci( %ara sa se sta.ileasca un contact direct intre ele( pe calea radiatiilor electromagnetice din zona de in%rarosu' -radierea este cea mai importanta %orma de termoliza in repaus( +*G( intensitatea radiatiei depinzand de capacitatea tegumentului de a emite radiatii( cat si de gradientul termic dintre organism si mediu' -m.racamintea poate modi%ica acest tip de termoliza' Conductia reprezinta pierderea directa de caldura( realizata prin contactul dintre o.iecte cu temperaturi di%erite( asigurand 6G din termoliza in repaus' Deoarece aerul este un sla. conducator pentru energia calorica( zona de neutralitate termica a acestuia pentru organismul uman este e4tinsa' Apa( in sc$im.( asigura o conducti.ilitate termica crescuta pentru caldura( pierderea calorica %iind mult mai mare( in timp ce zona de neutralitate termica este limitata'

Convectia reprezinta pierderea de caldura dinspre organism spre mediu prin intermediul curentilor de convectie( ceea ce asigura ,)G din termoliza de repaus( incluzand si pierderile de caldura de la nivelul cailor respiratorii' 7vaporarea reprezinta )5G din termoliza de repaus( este asigurata de catre tegument si caile respiratorii in proportii egale si intensitatea ei depinde de mai multi %actori( precum temperatura mediului am.iant( gradul sau intensitatea e%ortului %izic des%asurat( supra%ata tegumentara de sc$im.( temperatura tegumentului( prezenta curentilor de aer( gradul de saturare cu vapori de apa a mediului am.iant' Pentru temperaturi de peste 6/(5-65FC ale mediului am.iant( evaporarea devine principalul mi0loc de termoliza( odata cu intrarea in activitate a glandelor sudoripare' -n conditii de caldura si umiditate crescuta( evaporarea nu mai poate %i activata' 7ste inclusa si perspiratia insensi.ila' 7vaporarea este un proces activ( consumator de energie' #ermoliza se realizeaza in proportie de 15G la nivelul tegumentului( prin cele patru mecanisme prezentate( restul de ,5G pierzandu-se pe cale respiratorie' Pierederea caldurii in mediu este in%luentata si de unii %actori .iologici( precum de.itul circulator( secretia sudoripara 2intra in actiune la temperaturi ale mediului care depasesc 6/(5FC3( grosimea tesutului celular su.cutanat( supra%ata corpului e4pusa contactului cu mediul' -n ansam.lu( in conditii de temperatura crescuta a mediului am.iant( sunt activate mecanismele de termoliza( precum vasoldilatatia cutanata( sudatia( polipneea( anore4ia( apatia( inertia( scaderea secretiei $ormonilor tiroidieni' Dupa cum aratam( sistemul de control al termoreglarii presupune e4istenta celor cinci elemente stimulul varia.il 2temperatura3( sistemul senzitiv care inregistreaza stimulul varia.il( setul de valori considerate normale pentru stimulul varia.il respectiv( e%ectorii care pot modi%ica prin activitatea lor nivelul stimulului varia.il si centrul de control care integreaza a%erentele de la sistemul senzitiv( compara valorile reale cu cele cunoscute a %i normale si activeaza e%ectorii pe calea e%erentelor' >timulul termic este receptionat de catre receptorii termici a%lati in peri%erie numiti si receptori peri%erici 2de la nivelul tegumentului( mucoasei .ucale etc( de tipul terminatiilor nervoase li.ere amielinice( receptorilor de tip corpuscul 9rause si &u%%ini care sunt prezenti la nivelul %etei si mainilor si de tipul terminatiilor nervoase li.ere( neincapsulate3 si de catre cei situati la nivel central sau receptori centrali 2asezati in 0urul centrilor termici precum $ipotalamus( talamus etc( %iind e4citati direct de temperatura sangelui care iriga zona3' #ransmisia a%erentelor termice se %ace prin %i.re mielinice de tip A delta si prin %i.re amielinice C' Fi.rele ce transmit in%ormatia termica de la nivelul %etei( merg pe calea nervului trigemen' -n %inal( dupa ce a a0uns la corte4( in%ormatia termica a0unge in centrii $ipotalamici ai termoreglarii' Centrul termogenetic se a%la la nivelul $ipotalamusului posterior si este stimulat pe cale re%le4a( primind e4citatii de la receptorii peri%erici' &aspunsul consta in reactii de tip simpatoadrenergic( somatic sau endocrin' &eactiile simpatoadrenergice sau vegetative sunt reprezentate de modularea secretiei sudoripare( a circulatiei tegumentare( piloerectie si modi%icari meta.olice' Daca temperatura unei zone cutanate scade su. ,5FC( vasoconstrictia initiala este urmata de vasodilatatie( ca mecanism de protectie %ata de isc$emia locala' &eactiile somatice se re%era la modi%icarile de tonus si de %orta musculara' &eactiile endocrine se .azeaza pe stimularea a4ului $ipotalamo-$ipo%izo-tiroidian( cu cresterea termogenezei si scaderea termolizei la %rig' Centrul antitermic este situat la nivelul $ipotalamusului anterior si poate %i stimulat pe cale re%le4a( cat si pe calea directa( a sangelui care il iriga( conducand la reactii simpatocolinergice

de tipul stimularii secretiei sudorale si la in$i.area centrului termogenetic( cu vasodilatatie secundara in$i.arii vasoconstrictiei peri%erice' Procesul de termoreglare este solicitat de agentul termic( atat cel cald( cat si cel rece' 7%erentele sunt coordonate si controlate de $ipotalamus pe calea reactiilor vegetative 2simpatoadrenergice3( endocrine si somatice iar e%ectorii proceselor de termoreglare sunt reprezentati de circulatia peri%erica( glandele sudoripare( sistemul =MA9( in special musc$ii( reactiile meta.olice si reactiile comportamentale constiente( individuale' " prima reactie de raspuns la modi%icarile termice ale mediului e4tern il constituie reactiile comportamentale' Acestea sunt urmate de reactiile vasomotorii care constau in reglarea %lu4ului sanguin in %unctie de temperatura centrala si peri%erica prin doua mecanisme( si anume redistri.uirea sangelui spre diverse zone ale tegumentului si modi%icarea de.itului cardiac' Urmeaza apoi procesul de sudoratie( cu participarea glandelor sudoripare( ca %iind principalul e%ector al termolizei la om' >istemul nervos vegetativ este si el prezent in procesul de termoliza prin intermediul mediatorilor c$imici 2serotonina( adrenalina( $istamina etc3( implicandu-se in raspunsul vascular si in cel sudoripar' #ermoterapia in aplicatiile locoregionale solicita si ea participarea procesului de termoreglare dar prin intermediul circulatiei super%iciale a tegumentului si a musculaturii sc$eletice' 8*G din reteaua circulatorie cutanata participa la reglarea sc$im.urilor de caldura cu mediul pe calea retelei arteriale si arteriolare( a anastomozelor arteriovenoase( a retelei capilare si a celei venoase' &eglarea circulatiei cutanate se %ace pe cale neuronala( umorala 2$istamina( adrenalina( acetilcolina3 si vegetativa 2prin centrul vasomotor( pe cale simpatica e%erenta3' &eteaua circulatorie a musculaturii sc$eletice participa in special la sc$im.urile nutritive si in mai mica masura la cele de termoreglare' &eglarea circulatiei musculare se realizeaza prin mecanism vegetativ simpatic( umoral 2noradrenalina( adrenalina3 si prin %actori meta.olici locali( care asigura o autoreglare circulatorie locoregionala' Dupa cum se poate constata( succesul terapeutic este in stransa legatura cu .una cunoastere a mecanismelor de actiune a agentului termic utilizat' Electroterapia 7lectroterapia actioneaza asupra organismului uman prin proprietatile sale stimulante care sunt urmate de reactii tisulare' >timulii pot %i naturali( ei conducand la sc$im.ari ce au loc la nivelul sinapselor terminatiilor nervoase sau pe calea receptorilor care pot declansa impulsuri nervoase' >timulii mai pot %i arti%iciali( de natura %izica( c$imica si electrica' -n aceasta ultima categorie sunt incluse presiunea( %rictiunea( radiatia luminoasa( sunetul( agentul termic( di%eritele su.stante c$imice su. %orma de solutii( agentii electrici' Dintre acestia( stimulii electrici inter%era activitatea sistemului nervos( actionand asemanator stimulilor naturali' Proprietatea celulelor vii de a reactiona la un stimul se numeste irita.ilitate si consta in aparitia unei reactii tisulare locale( primare' Aceasta este urmata de o reactie tisulara secundara( numita e4cita.ilitate( constand in transmiterea mai departe a e%ectului stimulului receptionat( de-a lungul celulelor si %i.relor nervoase( cu aparitia unor reactii speci%ice 2contractie musculara( secretie glandulara etc3' Pentru a produce o e4citatie( stimulul tre.uie sa atinga o anumita valoare a intensitatii sale( numita intensitate de prag si tre.uie sa actioneze un timp minim necesar producerii reactiei de raspuns' Un ast%el de comportament se inscrie in legea totul sau nimicsi este vala.il pentru reactia unei singure celule' Daca( prin aplicarea agentului electric( sunt stimulate mai multe celule musculare( reactia de raspuns este mai puternica( in %unctie de intensitatea curentului si supra%ata stimulata' Procesul de e4citatie al unei celule conduce la modi%icari ale potentialului mem.ranar( corespunzatoare procesului de depolarizare( cu aparitia potentialului de actiune al celulei

respective' Atat pe perioada depolarizarii( cat si pe durata perioadei imediat urmatoare( cea de repolarizare( se instaleaza o perioada re%ractara la orice alt stimul aplicat' La o stimulare arti%iciala( prin aplicarea curentului electric( %i.ra nervoasa mielinica poate conduce un numar de stimuli pe unitatea de timp' Dupa un timp( la %recvente prea mari de stimulare cu impulsuri electrice( perioada re%ractara creste si %recventa ma4ima transmisa scade' Ast%el( se instaleaza %enomenul de o.oseala( tipic unui sistem care %unctioneaza dupa cum s-a aratat( con%orm asa zisei legi totul sau nimic' Fenomenul de o.oseala nu mai apare la %recvente scazute de stimulare' >tudiul trans%ormarii stimularii prin curent electric in e4citatie la nivelul su.stratului sau tesutului tinta se re%era la identi%icarea unor agenti arti%iciali de natura electrica usor de manipulat si cu posi.ilitati precise de dozare a parametrilor sai 2dozarea intensitatii( durata de actiune( viteza de crestere sau variatia intensitatii curentului raportata la unitatea de timp( unitatea de supra%ata stimulata( densitatea curentului sau intensitate raportata la supra%ata de aplicare( care este dependenta si de marimea electrodului aplicat3' Daca cresterea intensitatii curentului electric are loc intr-un interval de timp prelungit( e4citarea nu se mai produce( c$iar si la valori crescute ale intensitatii curentului electric aplicat' Acest %enomen poarte denumirea de acomodare a tesutului e4cita.il' -n procesul stimularii electrice( urmat de e4citatie( au loc modi%icari caracteristice ale proprietatilor %izice si %iziologice ale tesuturilor<su.stratului( determinate de sensul de scurgere a curentului( numite electrotonus' Pragul de e4cita.ilitate este mai scazut la catod 2polul cu incarcatura negativa3 iar e4cita.ilitatea tisulara este mai crescuta( aparand depolarizarea locoregionala( c$iar la intensitati mici ale stimulului aplicat' Masurarea e4cita.ilitatii unui nerv sau musc$i se apreciaza cu a0utorul stimularii prin inc$iderea unui curent continuu sau prin aplicarea unor impulsuri de 0oasa %recventa' -n acest conte4t se de%ineste reo.aza( ca %iind intensitatea minima a curentului care poate produce o e4citatie 2ce poate %i inregistrata3( intr-un timp nede%init' 74citatia adecvata se raporteaza si la densitatea curentului aplicat( dependenta la randul sau de dimensiunea electrodului utilizat 2electrod mic-densitate mare3' De asemenea( un alt element il reprezinta crona4ia( ca %iind timpul util minim necesar pentru a produce o e4citatie minima cu un curent a carui intensitate este egala cu du.lul reo.azei' -n conditii patologice( de cauza neurologica centrala si peri%erica( transmiterea neuromusculara a in%lu4ului nervos este pertur.ata( situatie in care( valoarea crona4iei musc$iului striat creste' Cele prezentate sunt deose.it de utile in privinta studiului caracteristicilor e4cita.ilitatii nervsu.strat e%ector 2musc$i3( avand aplicatie directa in diagnosticul si tratamentul a%ectiunilor neuromusculare' -n situatie %iziologica( intrarea in %unctiune a musc$ilor 2contractia musculara3 este consecinta stimularii nervului' -n%lu4ul trece din nervul motor spre %i.ra musculara la nivelul placii motorii( care reprezinta sinapsa neuromusculara' =ervul %ormeaza cu musc$iul pe care il enerveaza o unitate %unctionala motorie' -naintea aplicarii unei electroterapii neuromusculare este necesara o evaluare diagnostica precisa a su.stratului de tratat prin crona4imetrie 2studiaza %aza de e4citatie3( electromiogra%ie 2studiaza %aza de contractie musculara3( stimulo-detectie 2studiaza sinteza e4citatie-contractie3 si raportul dintre crona4ia nervului si a musc$iului 2studiaza 0onctiunea neuro-musculara3' 7lectroterapia propriu zisa se re%era la aplicatiile curentului continuu( a celui de 0oasa si medie %recventa asupra organismului uman' Curentul continuu( galvanic sau galvanizarea se .azeaza pe proprietatea curentului electric de a produce o deplasare de sarcini electrice 2electroni3( dea lungul unui conductor' Conductor electric poate %i considerat si corpul uman( prin care poate

trece un curent electric continuu( realizandu-se deplasari de electroni sau de ioni 2galvanoionizare3' Curentul continuu actioneaza asupra corpului prin modi%icarile ionice ce apar in tesuturi la trecerea curentului si care vor determina o serie de procese .iologice secundare' Mecanismul de actiune al aplicarii curentului galvanic sau continuu asupra organismului se e4prima prin e%ectele polare( de la nivelul electrozilor aplicati si prin e%ectele interpolare( produse in interiorul organismului( in regiunea cuprinsa intre cei doi electrozi' 7%ectul %inal al aplicarii curentului galvanic este reprezentat de insumarea e%ectelor prezentate' 7%ectele polare sunt consecinta electrolizei( cu producere de acid la anod si de .aza la catod' 7%ectele interpolare se produc ca urmare a modi%icarilor %izico-c$imice tisulare( generate de trecerea curentului electric( precum iono%oreza( electroosmoza( modi%icari de potential mem.ranar( modi%icari de e4cita.ilitate neuro-musculara( e%ecte termice etc' -n cursul galvanizarii are loc %enomenul de scadere a rezistivitatii cutanate( %apt care necesita cresterea intensitatii curentului aplicat' &ezistivitatea cutanata inregistreaza variatii mari de la o persoana la alta( cat si la aceeasi persoana( a%lata in diverse conditii si situatii %iziologice si patologice' 7%ectele si modi%icarile .iologice ale curentului galvanic asupra tesuturilor organismului se e4prima in special la nivelul su.straturilor usor e4cita.ile 2%i.rele nervoase3' Curentul galvanic poate %i aplicat in scop diagnostic si terapeutic' Curentul galvanic actioneaza asupra Fi.relor nervoase senzitive( prin intermediul receptorilor senzitivi din tegument( care inregistreaza la trecerea curentului electric o senzatie de %urnicatura ce creste proportional cu intensitatea curentului' Dupa o serie de sedinte( se constata cresterea pragului sensi.ilitatii tactile si dureroase cu actiune analgezica la nivelul electrodului pozitiv( proces cunoscut su. denumirea de analgezie galvanica' 74plicatia poate %i data prin %enomenul de anelectrotonus( cand mem.ranele celulare se $iperpolarizeaza si scade e4cita.ilitatea dar si pe .aza modi%icarilor ionice dintre electrozi( provocate de deplasarea ionilor' La acestea se adauga actiunile galvanizarii asupra sistemului nervos central( precum si asupra celui circulator' Fi.relor nervoase motorii( deoarece catodul 2electrodul negativ3( utilizat ca electrod activ( produce o scadere a pragului de e4citatie a %i.relor motorii( cu cresterea e4cita.ilitatii si e%ect de stimulare' " crestere sau o scadere .rusca a intensitatii curentului conduce la om contractie musculara prompta' >istemului nervos central( prin diminuarea re%le4ivitatii in aplicatiile descendente si o crestere a e4cita.ilitatii in aplicatiile ascendente' Fi.relor vegetative vasomotorii( ducand la o $iperemie locala' Fenomenul are loc prin activarea circulatiei locoregionale cutanate( super%iciale( cat si a celei musculare( din pro%unzime 2in raport cu circulatia de repaus3' 7%ectul persista intre ,5-6* minute dupa intreruperea aplicatiei' Cresterea vascularizatiei locoregionale are drept consecinte e%ecte .iotro%ice si resor.tive( prin im.unatatirea nutritiei tisulare si drenarea e4udatelor si edemelor locale' &eactia se petrece la polul negativ si dureaza cateva ore' >istemului nervos vegetativ( in %unctie de predominanta tonusului vagal sau simpatic al pacientului' >istemului circulator( curentul galvanic descendent accelerand a%lu4ul sanguin din mica circulatie spre inima si transportul sangelui arterial catre sistemul portal( in timp ce curentul galvanic ascendent accelereaza circulatia venoasa de la nivelul e4tremitatilor in%erioare si de la organele sistemului portal catre inima'

La randul lor( curentii de 0oasa %recventa se o.tin prin intreruperea unui curent continuu cu a0utorul unui intrerupator reglat electronic( producandu-se impulsuri electrice succedate ritmic( cu e%ect e4citator' Curentii cu impulsuri se caracterizeaza prin %orma 2dreptung$iulara( triung$iulara( trapezoidala( sinusoidala si %orme derivate( precum curentii %aradici( neo%aradici( diadinamici3( amplitudinea impulsurilor( %recventa lor 2intre 5** impulsuri pe secunda si 5 impulsuri pe minut3( durata impulsului si a pauzei( modulatia lor 2in amplitudine( ritmicitate si durata3' 7%ectul terapiei prin curenti de 0oasa %recventa asupra su.stratului este dependent de modul de actiune al acestora si va %i prezentat in cele ce urmeaza( ast%el >timularea contractiei musculaturii striate normoinervate se .azeaza pe actiunea caracteristica de e4citare a su.straturilor e4cita.ile( precum tesutul muscular si %i.rele nervoase( de catre impulsurile electrice' Fiecare mem.rana celulara prezinta o %recventa optima pentru valoarea de prag a stimularii 2depolarizarii3 sale' Musculatura sc$eletica normoinervata raspunde la impulsuri de durata relativ scurta si %recventa relativ rapida' Frecventele de 6* Bz sunt capa.ile sa produca contractii musculare succesive( in timp ce %recvente cuprinse intre /*-1* Bz( utilizate in scop terapeutic( sunt urmate de contractii tetanizante' Formele clasice de curenti utilizati in acest scop sunt curentii dreptung$iulari unici cat si in trenuri de impulsuri( curentii modulati( curentii %aradici si neo%ardici' -n acest mod( se pot realiza adevarate programe de electrogimnastica musculara' >uplimentar( %i.rele nervoase motorii( %i.rele musculare si placile neuromotorii prezinta o receptivitate selectiva %ata de curentul neo%aradic( principalul e%ect al acestuia %iind actiunea e4citomotorie cu producerea de contractii musculare pe musculatura cu atro%ie de imo.ilitate<inactivitate dar cu integritatea %i.relor nervoase motorii' Curentul neo%aradic este ine%icient asupra musculaturii cu degenerescenta totala sau partiala' 7%ectelor prezentate li se adauga cel vasomotor( cu vasodilatatie la actiunea prelungita a curentilor( cat si e%ectele tro%ice( revulsive si analgezice secundare vasodilatatiei' >timularea selectiva a musculaturii total denervate( care se .azeaza pe modul de actiune al stimulilor a caror intensitate creste lent( progresiv( in panta 2impulsuri e4ponentiale de lunga durata3( %ata de care musc$ii normoinervati nu prezinta reactie de raspuns( datorita capacitatii lor de acomodare' Procesul de acomodare %ata de stimulii cu panta este prezent si la %i.rele nervoase senzitive integre' 74plicatia este aceea ca degenerescenta nervoasa a condus la pierderea capacitatii de acomodare a musc$iului care poate raspunde ast%el la intensitati mai reduse de curent' #erapia musculaturii spastice se .azeaza pe e%ectul de in$i.itie a motoneuronilor musc$ilor spastici( prin care se o.tine un e%ect de rela4are' >timularea electrica a musc$ilor spastici se adreseaza receptorilor contractili si aparatului !olgi' -mpulsurile a%erente ce sosesc la maduva spinarii de la proprioceptorii stimulati declanseaza e%ecte de in$i.itie a musculaturii spastice( respectiv e%ecte de stimulare a antagonistilor corespunzatori' Concomitent( antagonistii musculaturii spastice( de o.icei $ipotoni( isi amelioreaza tonusul( pe .aza inervatiei reciproce' >timulul se realizeaza prin impulsuri de %orma dreptung$iulara( aplicand doua circuite electrice de e4citatie( intre ele realizandu-se un decala0 in timp( pentru a se putea stimula mai multe grupe musculare( de o.icei antagoniste' Aceste e%ecte contri.uie si la o.tinerea coordonarii miscarilor( printr-o .una corelare %unctionala a antagonostilor si agonistilor' 7%ectul de rela4are a musculaturii spastice se mentine intre )/-/1 de ore si 6-/ saptamani' >timularea contractiei musculaturii netede se .azeaza pe capacitatea %oarte mare de sumatie a acestor musc$i( pe crona4ia lunga si pe capacitatea lor de acomodare

negli0a.ila' Asupra musculaturii netede se pot aplica stimuli e4ponentiali( cu durata mare si %recventa scazuta' 7%ectele analgezice constatate( s-au considerat ca se .azeaza pe in$i.itia perceptiei dureroase prin e4citarea altei cai a%erente' >-a o.servat insa( ca durerea ar putea %i mai curand( rezultatul pierderii capacitatii in$i.itorii la nivel medular( decat al unor procese de stimulare propriu-zisa' &eleul medular prezinta o importanta deose.ita in perceperea durerii( intrucat( la acest nivel intervin o serie de mecanisme care moduleaza transmisia nociceptiva' #ransmiterea sinaptica a durerii este ast%el in%luentata la nivel medular( atat de in%lu4uri venite de la peri%erie( cat si de la nivelul %ormatiunilor nervoase superioare' >e cunoaste %aptul ca activitatea %i.relor A-al%a 2simtul tactil3 .loc$eaza la nivel medular transmisia impulsurilor nociceptive ve$iculate de %i.rele A-delta si C' Mecanismul care intervine in aceasta in$i.itie poate avea la .aza teoria controlului de poarta( con%orm careia( are loc un %enomen de in$i.itie presinaptica 2ce se petrece la nivelul cornului posterior medular3( in cadrul unui proces de control a4onal' Ast%el( stimularea %i.relor cu diametru mare( rapid conducatoare( A-al%a( nespeci%ice pentru durere( ce conduc in%ormatiile tactile generate de vi.ratii si presiune( produce la nivel medular( un camp electric negativ( cu scaderea activarii sistemului de transmitere ascendenta si cu inc$iderea consecutiva a portii sau a .arierei de control pentru transmiterea in%ormatiilor nociceptive prin %i.rele nervoase lent conducatoare A-delta si C' -n acest mod( durerea nu mai este perceputa la nivel cere.ral( superior' Daca stimularea peri%erica a %i.relor speci%ice pentru durere devine predominanta ca intensitate( %recventa sau conte4t patologic( poarta de control se desc$ide prin contrareactie pozitiva 2%acilitare presinaptica3 si va avea loc o transmitere a in%ormatiilor dureroase( cu perceptia durerii' Aceste mecanisme de in$i.itie a transmisiei si percetiei durerii au %ost con%irmate de analgeziile produse prin stimularea electrica a structurilor nervoase centrale superioare 2electrostimularea nervilor peri%erici cu electrozi implantati( electrostimularea cordoanelor medulare posterioare( stimularea nervoasa electrica transcutanata-#7=>( electropunctura( prin stimularea electrica selectiva a a%i.relor A( rapid conducatoare3' -n continuare( curentii de medie %recventa utilizati in domeniul medical sunt curenti alternativi sinusoidali( cu %recvente cuprinse intre ,*** Bz-,** ;Bz( aparatele %olosite %urnizand curentii din gama de %recventa 6-,* ;Bz' Modul lor de actiune este prezentat in cele ce urmeaza >e .azeaza pe principiul sumatiei temporare 2curentul de medie %recventa tre.uie sa depaseasca un prag de intensitate si un anumit timp util spre a produce e4citatia %i.relor nervoase prin sumatia oscilatiilor de medie %recventa3' 74citarea este apolara sau am.ipolara 2e4citatia se poate produce la am.ii poli( c$iar si concomitent( ceea ce este avanta0os pentru electrodiagnostic si terapie( permitand o.tinerea unei e4citatii adecvate( transversale prin cuplul structural-%unctional nervmusc$i( precum si posi.ilitatea .locarii reversi.ile a conducti.ilitatii nervoase3' >e pastreaza relatia dintre timpul de e4citatie si intensitatea curentului aplicat' Aparitia negativarii primare sau locale la stimuli cu intensitate su.liminala prin descresterea potentialului de repaus mem.ranar( cu aparitia depolarizarii reactive' Aplicarea este nedureroasa c$iar si la intensitati mari ale curentului( deoarece rezistenta cutanata este scazuta la curentii de medie %recventa( permitand o penetra.ilitate tisulara crescuta' >c$im.area rapida a alternantelor curentului il %ace ine4cita.il pentru nervii si receptorii cutanati si( de asemenea( diminua riscurile e%ectelor electrolitice urmate de lezarea tegumentului prin cresterea tolerantei'

>e pot o.tine contractii musculare puternice( tetanice( %ara durere 2curentul de medie %recventa este ast%el inovensiv %ata de musc$iul cardiac3( c$iar la %recvente crescute ale curentului aplicat( prin e%ect de .loca0 al proceselor la nivelul %i.relor nervoase pentru durere si prin e4istenta %enomenului incrucisarii pragurilor 2disocierea pragului dureros de cel al contractiei musculare3' #oate cele prezentate vor conduce la conturarea e%ectelor aplicatiilor in scop diagnostic si terapeutic a curentilor de medie %recventa( si anume stimularea musculaturii sc$eletice( producand contractii musculare puternice( reversi.ile si .ine tolerate( stimularea musculaturii netede $ipotone( actiune analgezica( actiune vasomotorie cu e%ecte $iperemiant si resor.tive( o serie de e%ecte derivate din cele prezentate( precum cele decontracturante-miorela4ante( tro%ice prin vasodilatatia produsa si de stimulare vagala' Terapia prin curenti de inalta frecventa Acest tip de terapie utilizeaza aplicarea terapeutica a campului electric si magnetic de inalta %recventa( cat si a undelor electromagnetice 2unde decimetrice si microunde3 cu %recvente de peste 6** ;Bz' Modul de actiune este dependent de proprietatile %izice ale curentilor de inalta %recventa( si anume %enomenul capacitiv( putand %unctiona in circuit desc$is( %enomenul inductiv( producerea de energie calorica 2intr-un camp electromagnetic de inalta %recventa( energia electrica se trans%orma in energie calorica( incalzind( in special solutiile electrolitice3( e%ectul pelicular 2propagarea la supra%ata prin conductorii metalici3( transmiterea de unde electromagnetice la mari distante in mediul incon0urator' Undele scurte prezinta urmatoarele particularitati si mecanisme de actiune .iologica si %iziologica =u produc %enomene de polarizare si nici de e4citatie neuromusculara' Prezinta e%ecte calorice de pro%unzime( %ara a produce leziuni cutanate( %iind utilizati drept procedura de termoterapie cu actiune pro%unda 2penetratia lor tisulara si e%ectul caloric depind de %recventa curentilor( constantele electrice( particularitatile structurilor tisulare stra.atute( metodologia de aplicatie( distanta electrozilor %ata de tegument3' Curentii cu lungime de unda mai mare 2din domeniul diatermiei3 se propaga prin conductie( incalzind tesuturile din pro%unzime si mai putin tegumentul si stratul celular adipos' Curentii cu lungime de unde mai mica 2undele scurte sau decametrice si cele decimetrice3( actioneaza capacitiv( incalzind pre%erential tesutul su.cutanat si pe cel adipos' Distantarea electrozilor %ata de tegument asigura incalzirea pro%unda prin e%ect capacitiv' Produc e%ecte terapeutice derivate din actiunea caldurii( precum $iperemia( analgezia( miorela4are( activarea meta.olismului' Modul de actiune al curentilor de inalta %recventa asupra tesuturilor se .azeaza pe teoria dielectricului neomogen si a dipolului' #esuturile sunt alcatuite din elemente .une si rau conducatoare de electricitate( ceea ce le con%era caracterul de circuite electrice neomogene' -ntre aceste medii strati%icate vor aparea curenti de conductie si de deplasare( concomitenti iar la nivelul supra%etelor de delimitare dintre di%eritele straturi tisulare se realizeaza potentiale electrice' #eoria dipolului se aplica in cazul microundelor' 7%ectul caloric conduce la actiuni %iziologice ale aplicatiilor de curenti de inalta %reventa asupra organismului' #erapia cu inalta %recventa pulsatila 2unde scurte pulsatile3 prezinta avanta0ul de a %i lipsita de e%ecte $ipertermice locale( prin disiparea e%ectului caloric( emitatorul localizator putand %i amplasat deasupra regiunilor si zonelor acoperite de material te4til 2$aine( pansament3(

inclusiv material sintetic( aparat gipsat( asupra elementelor metalice de contentie si osteosinteza( singura contraindicatie %iind reprezentata de pacema;er-ul cardiac' Modul de actiune al undelor scurte pulsatile se .azeaza pe datele de o.servatie e4perimentala si clinica( ce au demonstrat urmatoarele mecanisme de actiune si e%ecte in consecinta Campul electromagnetic realizat de aplicatie in%luenteaza miscarile ionice intra si e4tracelulare( re%acand potentialele .ioelectrice mem.ranare si repolarizarea celulara' Prin aceasta( stimuleaza si procesele ana.olice tisulare' Ampli%ica procesul de vascularizatie locoregionala( crescand gradul de o4igenare tisulara si accelerand procesul de reparatie sau vindecare celulara' Ast%el( in%luenteaza %avora.il si procesele de regenerare ale tesutului nervos' >timuleaza procesul de crestere a structurilor celulare( mentinand si crescand capacitatile $istologice si %unctionale naturale de aparare si regenerare tisulara' >timuleaza activitatea sistemului reticulo$istiocitar( creste nivelul sanguin al gamaglo.ulinelor( creste in%iltratul leucocitar si timuleaza $ematopoeza' Favorizeaza %ormarea colagenului din procesele reparatorii tisulare' Din cele aratate( se poate su.linia e%ectul .iotro%ic si reparator la nivel tisular( cat si cel stimulativ al proceselor de aparare speci%ica si nespeci%ica a organismului( ca urmare a utilizarii undelor scurte in sistem pulsatil' Practica medicala de specialitate utilizeaza si curentul de inalta %recventa cu lungime de unda particulara( su. denumirea de %izioterapie cu unde decimetrice scurte sau microunde' Actiunea undelor decimetrice la nivelul structurilor celulare consta in producerea unui %enomen %izic de dispersie polara a moleculelor' La trecerea curentului de inalta %recventa( moleculele a%late in mediul .iologic se comporta ca un dipol' 7le e4ecuta mici oscilatii( orientandu-se ast%el su. in%luenta campului electric( in %unctie de %aza de oscilatie si de polaritatea proprie' Acest proces mecanic de mo.ilizare moleculara( dependent de %recventa de oscilatie a campului electric( se trans%orma prin %recare la nivelul dielectricului( in caldura' 7nergia produsa este preluata de la campul electric' -ncalzirea dielectrica realizata( genereaza e%ectele %iziologice ce stau la .aza aplicatiei terapeutice' -ncalzirea straturilor cutanat si adipos este redusa sau %oarte redusa( e%ectele termice ma4ime %iind de pro%unzime( la nivelul tesutului muscular' Pro%unzimea optima a e%ectului termic al microundelor este pana la /-5 cm( in comparatie cu undele scurte( a caror penetra.ilitate tisulara este mai redusa( de )-6 cm' #erapia cu ultrasunete se .azeaza pe utilizarea aparatelor de %izioterapie care %urnizeza curenti de inalta %recventa( cuprinsa intre 1**-,*** ;Bz( corespunzator unor lungimi de unda mici( putand %i usor localizate si orientate selectiv' Prin aplicarea undelor se produce un trans%er marcat de energie( prin alternarea starilor de presiune realizate' Acest trans%er se apreciaza si se masoara prin A<cmH( de%inind intensitatea ultrasunetelor( ceea ce constituie un parametru terapeutic %oarte important' Propagarea ultrasunetelor se %ace in linie dreapta( depinzand de %elul si %orma sursei de producere( de cuplarea cu mediul in care se propaga si de %recventa( in con%ormitate cu principiul( %recventa crescuta( penetrare mare' Propagarea poate sa %ie modi%icata de dimensiunea mediului stra.atut( de supra%ata acestuia si se %orma lui( cat si de omogenitatea structurii acestuia' Viteza de propagare a ultrasunetelor este o constanta a tesutului stra.atut( avand o valoare medie in tesutul uman de ,5** m<sec' Desi se vor.este si despre pro%unzimea de in0umatatire( ca %iind pro%unzimea la care energia ultrasonica se in0umatateste( de la , A administrat la supra%ata corpului( acest parametru pare ca nu este necesar si de luat in consideratie' >caderea energiei raportat la adancimea in tesuturi( se a%la in legatura cu %recventa aplicata'

La nivelul de trecere intre doua medii cu densitati di%erite( precum limita dintre tesutul muscular si cel osos( radiatiile ultrasonice su%era o serie de %enomene( printre care si a.sor.tia( re%le4ia si re%ractia' Coe%icientul de a.sor.tie este mai mare la %recvente inalte si depinde de mediul de propagare' La inter%erenta undei incidente cu cea re%lectata( in cazul re%le4iei totale( se produce unda stationara( cu directie verticala( valorile ma4ime ale vi.ratiei putand creste marcat( toate particulele mediului %iind in miscare' Ultrasunetele pot %i %olosite in camp continuu( producandu-se asa numitul e%ect de micromasa0 endotisular' Pericolul acumularilor termice pate %i inlaturat prin intercalarea unor pauze( si anume( prin utilizarea ultrasunetului cu impulsuri' >u. aspect terapeutic( ne intereseaza %orma si durata impulsurilor( durata pauzei si %recventa intercalarii acesteia' Undele ultrasonore se produc prin procedeu mecanic 2vezi diapazonul3( magnetic si piezoelectric' Modul de actiune al ultrasunetelor se .azeaza pe e%ectele mecanic( termic( de cavitatie( de di%uziune si c$imic' 7%ectul mecanic este reprezentat de vi.ratia tisulara produsa( vi.ratiile transmitandu-se din aproape in aproape( %iecare molecula %iind pusa in miscare cu o %recventa egala cu a sursei' Amplitudinile acestor vi.ratii moleculare depind de intensitatea energiei transmise' 7%ectul termic este datorat a.sor.tiei energiei ultrasunetelor de catre mediile neomogene stra.atute( cu dega0are de caldura si amortizare a amplitudinilor vi.ratorii dar si %rictiunii particulelor mediului la nivelul de separare a doua medii cu densitati di%erite' Acest e%ect este mai pronuntat in mediile neomogene( precum cele reprezentate de tesuturile corpului uman' 7%ectul de cavitatie este un %enomen care consta in producerea de cavitati( goluri( rupturi( %isuri in interiorul lic$idului traversat( %ormandu-se .ule de aer' Acestea sunt datorate compresiunilor si dilatarilor succesive ale lic$idului stra.atut de ultrasunete( cand are loc eli.erarea unei mari cantitati de energie( cu e%ecte distructive' -n practica terapeutica( %enomenul este mult diminuat( nu prezinta pericole si se numeste %enomen de pseudocavitatie' 7%ectul de di%uziune consta in cresterea permea.ilitatii mem.ranare iar cel c$imic intr-o serie de procese de o4idare( reducere( depolarizare si de alterare a structurii su.stantelor c$imice supuse actiunii ultrasunetelor' La aplicarea unor intensitati scazute 2*(,-*(/ A<cmH3 se produc modi%icari .iologice tisulare minime si ireversi.ile( constand in cresterea permea.ilitatii mem.ranelor celulare permitand di%uzarea prin piele a unor su.stante aplicate 2ultrasono%oreza3( activarea proceselor o4idative celulare( cresterea activitatatii glicogenolitice( eli.erarea de mastocite cu producere consecutiva de $istamina etc' Pentru intensitatile medii 2*(5-*(: A<cmH3 se instaleaza e%ecte %izico-c$imice si .iologice ma4ime dar reversi.ile( precum $iperemia tegumentara iar pentru valori ale intensitatii situate peste *(1 A<cmH( incep sa apara modi%icari ireversi.ile( traduse clinic la nivel tegumentar prin eritem( petesii( %lictene iar la nivelul tesutului con0unctiv( $iperemie insotita de e%ecte %i.rolitice prin actiune de rupere si %ragmentare tisulara( %ragmentarea macromoleculelor( $iperpermea.ilizarea mem.ranara( cresterea meta.olismului celular local( vasodilatatie crescuta' Modi%icari asemanatoare se petrec la nivelul tesutului muscular( cat si la nivelul sistemului osos( epi%izele de crestere epi%izo-dia%izare in perioada de crestere a copiilor si adolescentilor( %iind deose.it de sensi.ile' Principalele e%ectele %iziologice ale ultrasonoterapiei sunt analgezic( miorela4ant si $iperemiant' 7%ectul analgezic se realizeaza prin intermediul sistemului nervos central( prin participarea unei serii de mecanisme( asemanator actiunii curentilor de 0oasa %recventa asupra organismului uman' Pe scurt( aceste mecanisme %unctioneaza ast%el are loc activarea unui sistem de in$i.are a transmiterii in%ormatiilor dureroase( prin stimularea electrica selectiva( transcutanata a %i.relor nervoase care nu conduc durerea 2%i.re nervoase groase( mielinizate( rapid conducatoare3( dar care transmit in%ormatiile de la proprioceptorii mecanici( cu inc$iderea consecutiva a sistemului de control al accesului in%ormatiilor prin %i.rele care

conduc durerea' La cele prezentate se adauga si procesul de stimulare electrica a ariilor cere.rale( in special din su.stanta cenusie mezence%alica( cu rol de sistem in$i.itor al durerii' 7%ectul miorela4ant se e4plica prin actiunea vi.ratorie a ultrasunetelor asupra proprioceptorilor musculari si tendinosi' 7%ectul $iperemiant( insotit de cele resor.tive si vasculotro%ice( are loc prin vasodilatatia arteriolelor si capilarelor( cu activarea consecutiva a circulatiei sanguine locoregionale( prin participarea sistemului nervos vegetativ' Actiunea simpaticolitica a ultrasunetelor le indica in tratamentul neurore%le4 al unor a%ectiuni dependente de activitatea sistemului nervos vegetativ' Aplicatiile cu actiune re%le4a ale ultrasunetelor sunt prezentate la capitolul respectiv' 7%ectelor %iziologice principale ale ultrasunetelor li se asociaza cele derivate( precum cele %i.rolitice si cele antiin%lamatorii' Terapia prin campuri magnetice de joasa frecventa' Campurile magnetice pulsatile produse de un curent electric sau de un camp electric varia.il actioneaza printr-o serie de mecanisme si conduc la o serie de e%ecte .iologice de care .ene%iciaza organismul uman' Un prim mecanism de actiune este cel al modularii meta.olice' Aceasta( deoarece prin actiunea campurilor magnetice asupra structurilor .iologice au loc modi%icari energetice la supra%ata celulara( cu activarea sc$im.urilor transmem.ranare 2inclusiv cresterea di%uziunii o4igenului intracelular si a productiei de A#P intramitocondrial3( intensi%icarea proceselor enzinatice si accentuarea( in consecinta( a meta.olismului celular' >tudiile de specialitate au demonstrat %enomenul de neo%ormatie vasculara la nivelul tesuturilor sla. vascularizate( aspect util in tratamentul tul.urarilor circulatorii peri%erice' De asemenea( s-a constatat accentuarea aparitiei tesutului de granulatie reparator in procesul de vindecare al plagilor( alaturi de cresterea vascularizatiei locoregionale' >e e4plica ast%el( accelerarea inc$iderii plagilor cu leziuni tegumentare( inclusiv necrotice' " alta consecinta a accelerarii proceselor meta.olice( in special a aportului crescut de o4igen intracelular( este reprezentata de cresterea capacitatii de sinteza a colagenului la nivelul celulei cartilaginoase( cu rezultate superioare in recuperarea %unctionala a artrozelor vec$i( de%ormante' Un alt mecanism de actiune al magnetoterapiei il constituie( pe langa intrarea si utilizarea ameliorata a o4igenului intracelular( si activarea electronilor in transmiterea energiei necesara activarii suplimentare a enzimelor o4idative intracelulare( precum citocromo4idaza( pero4idaza( care vor conduce ast%el la o utilizare normala a o4igenului' Bazele %iziologice si %iziopatologice ale terapiei cu campuri magnetice reprezinta elementele %undamentale ale mecanismelor de actiune prezentate iar principalele e%ecte .iologice( sunt Modularea proceselor meta.olice celulare' Modularea are loc in sens cata.olic cand se utilizeaza campul magnetic intrerupt( cu stimularea activitatii cortico si medulosuprarenalei( a $ipo%izei si tiroidei' Modularea se petrece invers( in sens ana.olic( la utilizarea campului magnetic in regim continuu' Modularea activitatii sistemului neuromuscular' Magnetoterapia in %orma regimului intrerupt creste intensitatea de contractie a musc$ilor %azici( in%luentand( mai ales amplitudinea traseului 7M!( in comparatie cu regimul continuu care creste mai ales ritmicitatea descarcarilor' &egimul continuu se mani%esta in special pe musculatura tonica' >tudiile de specialitate au demonstrat scaderea marcata a e4cita.ilitatii neuromusculare la pacientii care au .ene%iciat de magnetodia%lu4' -n%luentarea sistemului nervos central si a celui vegetativ' Campurile magnetice aplicate in regim continuu au e%ect tranc$ilizant( sedativ %iind utile in sindroamele sau

starile nevrotice' Campurile magnetice intrerupte imprima o predominanta simpatica( %ata de cele intrerupte care promoveaza parasimpaticotonia' >tudiile e%ectuate au sta.ilit e%ectele sedative( simpaticolitice si tro%otrope ale %ormelor intrerupte de camp magnetic si e%ecte e4citatorii( $ipersimpaticotonice si ergotrope ale %ormelor continui ale campului magnetic aplicat in scop terapeutic' 7ste su.inteles %aptul ca alegerea tipului sau %ormei campului magnetic aplicat va tine cont de tipul constitutional si de reactivitatea neurovegetativa individuala' >e vor urmari simptomele de inadapta.ilitate la %orma de regim a campului magnetic aplicat si se vor di%erentia %ata de starile minore de discon%ort %izic sau psi$ic ce pot %i acuzate de unii pacienti pe parcursul primelor 6-+ sedinte' De asemenea( atunci cand se alege %orma de aplicare a campului magnetic( este indicat sa se tina cont si de .ioritmul pacientului' -n ceea ce priveste valoarea %recventei campului magnetic alternativ utilizat( aceasta tre.uie sa %ie adaptata modului de reactie a sistemului nervos vegetativ al persoanei vizate' Valorile %recventelor situate su. ,* Bz au un e%ect vagotonizant iar cele de 5* Bz au un e%ect de stimulare a sistemului nervos vegetativ( in sensul unei simpaticotonii' ototerapia Fototerapia sau utilizarea terapeutica a energiei radiante luminoase reprezinta un alt domeniu al medicinii %izice' Lumina utilizata in scop terapeutic poate %i naturala sau arti%iciala( situatie in care( energia radianta luminoasa este %urnizata de aparatele medicale( ca %iind rezultatul trans%ormarii energiei electrice' &adiatiile luminoase propriu-zise( cele care %ac o.iectul %ototerapiei( cuprind doar zonele radiatiilor in%rarosii( a radiatiilor vizi.ile si a celor ultraviolete( ocupand deci( o gama restransa din intregul spectru electromagnetic' Actiunea %izico-c$imica a luminii se e4prima prin e%ectul sau termic( prin capacitatea sa de a %i a.sor.ita( de a se re%lecta si de a se re%racta( prin e%ectele %otoelectrice si %otoc$imice' -n aceasta idee( cele trei tipuri de radiatii prezentate au proprietatea de a %i a.sor.ite de ecrane sau corpuri interpuse si de a se trans%orma in caldura' Mecanismele de actiune %izico-c$imica ale %ototerapiei sunt prezentate in cele ce urmeaza 7%ectul termic al radiatiilor in%rarosii este mai puternic decat al celor luminoase si ultraviolete' &adiatia termica este realizata de %enomenele intime de oscilatie ale particulelor incarcate din atomi si molecule( %enomene studiate de termodinamica radiatiei' "rice radiatie a unui corp este insotita de pierdere de energie' &adiatia termica reprezinta energia radianta emisa de corpurile incandescente' #ipul de radiatie luminoasa( caracterizat de lungimea sa de unda si de intensitatea acesteia( este determinat de gradul de incalzire a corpului emitator' Cu cat corpurile au temperaturi mai ridicate( puterea lor de radiatie termica este mai mare' Pentru valori progresiv crescute ale temperaturii corpului incandescent( alaturi de radiatiile in%rarosii( sunt emise si cele vizi.ile( cat si cele ultraviolete' Practic insa( corpurile emit si a.sor. energie radianta' Daca un corp primeste %lu4 radiant( o parte din energia acestui %lu4 este a.sor.ita( alta parte este transmisa si alta este re%lectata' Corpul care re%lecta di%uz toate radiatiile( independent de lungimea de unda( se numeste corp al.' Corpul negru este cel care a.soar.e toate radiatiile primite( in timp ce corpurile colorate a.sor. partial si selectiv radiatiile' Fenomenul de a.sor.tie permite %iltrarea radiatiilor primite de la o sursa' Filtrele pot selecta anumite radiatii( %iind utiliza.ile in terapia cu lumina sau %ototerapie' &azele in%rarosii au proprietatea de a se re%lecta( radiatiile in%rarosii( ca si cele luminoase vizi.ile su%era %enomenul de re%ractie iar radiatiile ultraviolete au o re%le4ie

in%erioara radiatiilor in%rarosii si luminii vizi.ile' Capacitatea de re%le4ie a corpurilor variaza cu natura compozitiei lor' Lumina are asupra corpurilor incarcate electric trei tipuri de e%ecte( numite %otoelectrice' 7%ectele %otoc$imice sunt produse doar de radiatiile ultraviolete care au proprietatea de a determina trans%ormari %otoc$imice destul de variate' Fototerapia actioneaza asupra structurilor celulare( selectiv( in %unctie de lungimea de unda a radiatiilor aplicate' 7ste cunoscut din literatura de specialitate e%ectul .actericid al radiatiilor ultraviolete cu lungimea de unda de )1* mI din grupul C 2e%ectul .actericid se produce prin coagularea celulei .acteriene3' 7%ectului .actericid i se adauga cel tro%ic asupra plagilor super%iciale( prin stimularea tesutului mezenc$imal si prin e%ect de stimulare a imunogenezei' >i asupra tegumentului( %ototerapia actioneaza in %unctie de lungimea de unda( radiatiile vizi.ile si in%rarosii stra.atand straturile super%iciale ale tegumentului( catre cele pro%unde( unde se opresc( in timp ce radiatiile ultraviolete se opresc in straturile super%iciale ale epidermului' Clasi%icarea radiatiilor in%rarosii 2&-&3 este necesara( deoarece mecanismele de actiune si e%ectele o.tinute sunt dependente de lungimea lor de unda A-sunt &-& penetrante in %unctie de pigmentatie( de temperatura( de doza etc' 2lungimi de unda cuprinse intre :+*-,5** mI3( B-sunt &-& a.sor.ite de catre epiderm si derm 2lungimi de unda cuprinse intre ,5**-5*** mI3( C-sunt &-& a.sor.ite doar la nivelul supra%etei tegumentului 2lungimi de unda mai mari de 5*** mI3' &-& prezinta e%ect caloric cu atat mai pro%und 2)-6 cm3( cu cat lungimea de unda este mai scurta 2A3' >e produce o vasodilatatie tegumentara arteriolara si capilara care sta la .aza eritemului caloric( cu o persistenta de 6*-/* minute' Acestei vasodilatatii i se adauga un usor edem al stratului mucos( edematierea papilelor dermice si in%iltratii leucocitare perivasculare' &-& cu lungime mai lunga si in doze progresiv crecute pot produce arsuri( alterari sau c$iar distrugeri celulare epidermale si aparitia %lictenelor' -n derm apar distructii vasculare( edem pericapilar si in%iltratii polinucleare a.undente( %ormandu-se( in %inal( escare cu necrozare tisulara( vasodilatatii puternice si modi%icari .iologice ale su.stantelor continute interstitial( perivascular' -radierea moderata cu &-& grupa A produce vasodilatatie su.papilara( accentuarea %enomenelor osmotice si cresterea de.itului sanguin( accelerarea reactiilor .ioc$imice catalitice cu cresterea meta.olismului local si im.unatatirea .iotro%icitatii' 7ste stimulata resor.tia produselor celulare( sunt activate glandele sudoripare si sunt stimulate terminatiile nervoase cutanate cu modularea consecutiva a nevralgiilor' -radierile moderate accelereaza %ormarea pigmentului melanic( modi%icand eritemul actinic produs de ultraviolete( este stimulata regenerarea celulelor epidermice( sunt activate secretiile glandelor endocrine si este stimulat meta.olismul general' La randul lor( radiatiile ultraviolete 2&UV3 au un grad scazut de penetra.ilitate( oprindu-se in straturile super%iciale sle epidermului' Mecanismele de actiune si e%ectele .iologice sunt dependente( ca si la &-&( de lungimea lor de unda( dupa cum urmeaza A-sunt &UV tip - sau unde lungi( a.undente in spectrul solar 2/**-6,5 mI3( B-sunt &UV tip -- sau unde medii( emise de lampile cu mercur 26,5-)1* mI3( C-sunt &UV tip --- sau unde scurte( utilizate in scop terapeutic( emise prin descarcari electrice in vapori cu mercur 2)1*-,1* mI3' Atat a.sor.tia( cat si penetratia &UV este di%erita( in %unctie de lungimea de unda( cele mai scurte %iind cele mai penetrante si cu actiune pro%unda' Actiunea &UV este in stransa legatura cu activarea terminatiilor nervoase senzitive si cu vasomotricitatea locoregionala( de la nivelul aplicatiei sau e4punerii'

7ritemul actinic sau ultraviolet reprezinta un %enomen %otoc$imic precoce( %iind urmat de pigmentatie( stergerea sa progresiva si e4%olierea epidermului' 7ritemul produs de &UV cu lungimi de unda scurta( emise de lampile cu mercur are de.ut precoce( din primele 6-+ ore( cu ma4imum in alte cateva ore( nu atinge intensitati mari( dispare in )-/ zile( %iind urmat de o descuamare peri%erica sla.a si o pigmentatie precoce( putin intensa( cu tenta cenusie si care dureaza )-/ saptamani' 7ritemul produs de &UV cu lungime de unda medie( provenit din radiatia solara( are un de.ut la /-+ ore( cu un ma4imum la 6-/ zile( retrocedand in 1-,* zile( %iind urmat de o pigmentatie cu tenta aramie( mai sta.ila in timp' -ntensitatea eritemului produs de radiatiile ultraviolete se apreciaza prin cele patru grade( dupa cum este prezentat in cele ce urmeaza' Doza su.eritematoasa corespunde lipsei de reactie cutanata vizi.ila la aplicatia de radiatii ultraviolete' !radul - in care eritemul apare lent( in circa /-+ ore( pe o supra%ata mai mica in comparatie cu supra%ata tegumentului e4pus( prezinta o coloratie rozacee( poate %i usor pruriginos( persista )/ de ore( se reduce si dispare in ,-6 zile( pigmentatia %iind inconstanata( putin e4primata( disparand rapid( %ara urme' !radul -- in care eritemul apare pe supra%ata de tegument e4pusa( dupa o perioada de /-+ ore( prezinta o culoare rosie-vie( este insotit de un grad de senzatie dureroasa( de o senzatie moderata de prurit( persista 6-/ zile %iind urmata la ,-) saptamani de o e4%oliere cutanata %ina( %ur%uracee3' !radul --- in care eritemul depaseste supra%ata de tegument e4pusa( are o tenta de rosu-inc$is spre violaceu( prezinta un aspect de arsura cu edem( este insotit de %ragilitate cutanata si prurit dureros care persista cateva zile' Pigmentatia incepe dintr-a patra zi prin puncte rosii ca%enii care se e4tind( dureaza cateva saptamani iar dintr-a ,5-a zi incepe e4%olierea marcata si masiva urmata de %ormarea unei cruste3' !radul -V in care eritemul si e4udatul se accentueaza( straturile epidermice din pro%unzime .om.eaza spre supra%ata( %ormand %lictene %oarte %ragile si %ria.ile( necesitand .anda0 adeziv de protectie' #egumentul devine rosu-cianotic( edematiat( dureros( epidermul se decoleaza( avand loc o e4%oliere masiva( care se %inalizeaza in apro4imativ )* de zile' Pigmentatia este in$i.ata( putand apare zone de depigmentare( incon0urate de $alou pigmentar' Mecanismul de actiune al eritemului actinic( produs de &UV( este reprezentat de vasodilatatie si congestie capilara in zona corionului din imediata vecinatate a epidermului( mergand pana la edem intra si e4tracelular la nivel epidermic( care se poate e4tinde pana la stratul mucos( insotindu-se de migrare leucocitara' Are loc si cresterea de.itului sanguin capilar( cu posi.ile alteratii vasculare si rupturi ale peretilor vasculari( cu su%uziuni sanguine si in%iltratii de $ematii si leucocite in derm' Celulele stratului .azal pot prezenta modi%icari degenerative( cu regenerarea ulterioara a epidermului prin proli%erarea celulara locala( dupa retrocedarea %enomenelor congestiv-in%lamatorii' Dupa cedarea edemului( are loc inlocuirea progresiva a celulelor alterate si cicatrizarea prin proli%erarea stratului cornos si prin ingrosarea stratului epidermic' &egenerarea epidermului se insoteste de pigmentarea cutanata produsa prin cresterea continutului de pigment melanic la nivelul celulelor specializate din epiderm' Pigmentatia melanica a pielii reprezinta un %enomen ce apare in mod o.isnuit dupa e4punerea la soare sau la radiatiile ultraviolete si in%rarosii provenite din surse arti%iciale' Ast%el( lumina este cea care activeaza pigmentatia( actiunea &UV %iind cea care genereaza producerea accentuata si accelerata de melanina' Activarea pigmentatiei su. actiunea luminii are loc( %ie prin iradiatie directa cu doze neeritematoase( ceea ce da nastere unei pigmentatii rapide( in )-/ zile( neinsotita de eritem( %ie unei pigmentatii tardive( aparuta dupa eritemul actinic' -n producerea eritemului( cele mai e%iciente sunt &UV cu lungime de unda lunga( tip -( .ogat reprezentate in lumina solara' Pigmentatia apare precoce( atinge valorile ma4ime rapid( dupa o singura e4punere( persistand( in %unctie de doza aplicata si de reactivitatea individuala( cateva ore( zile sau luni' Dupa acest interval de timp varia.il( pigmentul dispare din tegument(

prin indepartarea sa odata cu descuamarea celulelor epidermale' =uanta pigmentatiei melanice di%era in %unctie de sursa( %iind aramie dupa e4punerea la radiatia solara si cu o tenta cenusie la iradierile provenite din surse arti%iciale' &olul .iologic 0ucat de pigmentatie este multivalent' Are loc o ingrosare prin $ipertro%ie a stratului cornos de ;eratina a tegumentului e4pus sau iradiat( ceea ce realizeaza un proces de ;eratoza cu rol protector %ata de %enomenul de supraincalzire a tesuturilor' -n paralel( are loc o stimulare accentuata a cresterii pilozitatii( accentuarea procesului de termoreglare pe calea sudatiei<sudoratiei iar pigmentul melanic 0oaca rol de %actor de stimulare a activitatii pielii( asigurand inclusiv e%ecte antiin%ectioase' -n literatura de specialitate este descrisa( alaturi de eritem si pigmentatia cutanata( si sensi.ilitatea cutanata %ata de radiatiile ultraviolete' >tudiile e%ectuate au inclus persoanele care s-au e4pus la &UV in trei categorii( raportat la modul lor de reactie persoane la care eritemul si pigmentatia apar la doze o.isnuite( persoane la care nu se produce pigmentatie( in sc$im.( eritemul este puternic si apare la doze mici de radiatii ultraviolete( persoane la care pigmentatia este %oarte sla.a sau a.senta iar eritemul apare dupa doze mari de radiatii ultraviolete' >e cunosc o serie de %actori care in%luenteaza particularitatile individuale ale reactiilor cutanate %ata de e4punerea la &UV( si anume statusul sistemului nervos central( al celui vegetativ( reactivitatea neuroendocrina( varsta( se4ul( grosimea stratului cornos( starea de umiditate a tegumentului( e4punerile anterioare( mediul de viata si de activitate( sezonul( climatul si regiunea geogra%ica( regiunea cutanata e4pusa( interventia anterioara a altor %actori %izici( conte4te patologice asociate( tipul sursei de radiatii ultraviolete( valorile lungimior de unda( dozele aplicate' " atentie deose.ita tre.uie acordata %enomenului de sensi.ilitate anormala a unor persoane %ata de actiunea &UV sau de %otosensi.ilitate' Mecanismele de actiune si e%ectele %iziologice ale luminii sunt prezentate in cele ce urmeaza &adiatiile luminoase in%luenteaza in mod direct procesele meta.olice ale organismului uman( accentuand procesele o4idative si crescand meta.olismul .azal( scazand glicemia proportional cu intensitatea iradierii( atat la persoanele sanatoase( cat si la dia.etici( in paralel cu cresterea depunerilor de glicogen in %icat si in tesutul muscular' Corespunzator iradierilor moderate( are loc o stimulare a cata.olismului proteic iar ca urmare a e4punerii la &UV are loc o crestere a calcemiei si %os%oremiei' >e o.serva si o crestere a a.sor.tiei intestinale a calciului si %os%orului alimentar( o scadere a eliminarilor de calciu( cat si o mai intensa utilizare a acestuia 2alaturi de %os%or3 de catre tesuturi( e%ecte determinate de producerea vitaminei D in epiderm( su. actiunea radiatiilor ultraviolete' >e cunoaste( de alt%el( rolul 0ucat de vitamina D in tratamentul ra$itismului( al tetaniei( al dezvoltarii si sc$im.arii dentitiei( al lactatiei precoce etc' >-au constatat o serie de e%ecte ale e4punerii la radiatiile ultraviolete asupra unor componente sanguine( precum cresterea numarului de $ematii( de trom.ocite si de leucocite( scaderea timpului de coagulare( activarea %agocitozei( cresterea %i.rinolizei si scaderea valorilor colesterolului sanguin' &adiatiile luminoase activeaza circulatia tegumentara( cat si pe cea de pro%unzime( de la nivelul musculaturii sc$eletice su.iacente regiunii e4puse 2pe calea re%le4elor neurovegetative la distanta( produse de catre caldura prin e4citarea zonelor simpatice pro%unde3' -n perioada aparitiei eritemului( pulsul se accelereaza( de.itul cardiac creste si tensiunea arteriala scade'

>u. actiunea luminii se modi%ica sc$im.urile gazoase( cresc cantitatile de o4igen a.sor.it( miscarile respiratorii devenind mai rare si mai ample 2reactiile de la nivelul tegumentului e4cita pe cale re%le4a centrul respirator3' 74punerea la radiatiile ultraviolete conduce la cresterea motricitatii gastrointestinale( la stimularea secretiei acide gastrice 2su. actiunea $istaminei crescute de la nivelul tegumentului si de la nivelul vaselor sanguine gastrice si<sau prin mecanism re%le43( precum si la stimularea secretiei salivare si pancreatice' Prin intermediul su.stantelor c$imice produse in tegument( ca urmare a e4punerii la radiatiile luminoase 2inclusiv &UV3 are loc o stimulare a glandelor paratiroide cu $ipersecretie de parat$ormon care normalizeaza meta.olismul calciului( avand ast%el( e%ecte %avora.ile in ra$itism' #ot pe calea su.stantelor de tip $istaminic care iau nastere in epiderm( are loc accentuarea %unctiei glicoreglatoare la nivelul pancreasului endocrin( cu $ipoglicemie consecutiva si o scadere a activitatii secretorii tiroidiene' &adiatia luminoasa in%luenteaza in mod consistent sistemul neurovegetativ' -n acest conte4t( &-& aplicate in doze moderate( au initial o actiune e4citanta asupra sistemului nervos( urmata de o %aza de sedare prelungita( putand a0unge pana la somn' >u. actiunea &-& scade crona4ia nervilor si creste contractilitatea musculara 2la valori moderate ale e4punerii3' Lumina in%luenteaza sistemul nervos central si centrii vegetativi su.corticali prin intermediul oc$iului' Culoarea rosie se stie ca are e%ect stimulant( in timp ce culoarea al.astra are e%ect sedativ' &adiatiile ultraviolete actioneaza asupra sistemului nervos vegetativ prin scaderea re%le4a a tonusului simpatic( desi unii autori con%era &UV un e%ect de e4citare a componentei parasimpatice pe calea mediatorilor de tip $istaminic eli.erati( determinand vasodilatatie( $ipotensiune arteriala( toleranta crescuta la glucoza' La nivelul sistemului nervos peri%eric( &UV au e%ect de scadere a e4cita.ilitatii si sensi.ilitatii dureroase( mergand pana la analgezie( con%erita de actiunea dozelor mari de radiatii asupra %iletelor simpatice vasomotorii din derm si a vaselor tegumentare super%iciale 2pe cai umorale3 sau pe calea re%le4elor cu punct de plecare tegumentar' Ast%el( aplicatiile cu doze eritem de &UV asupra sistemului nervos peri%eric isi gasesc utilitatea terapeutica intr-o serie de nevralgii( precum cea sciatica( intercostala( Arnold( trigeminala etc' De mentionat %aptul ca melanomul malign sau cancerul cutanat uman nu poate %i produs de aplicatiile terapeutice cu radiatii ultraviolete( in conditiile in care sunt respectate precautiile( indicatiile si standardele sta.ilite pentru terapie' 7%ectele clinice ale aplicatiei %ototerapeutice sunt in stransa relatie cu tipul radiatiei utilizate' Ast%el( &UV prezinta urmatoarele e%ecte asupra organismului uman e4pus terapiei stimularea tegumentara( pigmentatia cutanata( e4%olierea cutanata 2e%ectul %iind util in psoriazis si acnee( unde se recomanda eritemul de gradul -- in aplicatii pe zone restranse sau de gradul - pe zone e4tinse3( producerea vitaminei D cu rol in controlul si reglarea meta.olismului %os%ocalcic si in prevenirea ra$itismului' De asemenea( 0oaca si rol desensi.ilizant si antialergic 2se o.tine prin aplicarea radiatiilor ultraviolete pe zone circumscrise( la nivelul supra%etelor cutanate corespunzatoare zonelor dureroase3' &eactia eritematoasa produce o iritatie locala care moduleaza durerea resimtita de la nivelul straturilor pro%unde( prin mecanismul mascarii sau inter%erarii competitive a transmiterii durerii de catre caile nervoase ascendente( putand %i vor.a c$iar de o actiune la nivel central' Pe aceasta cale sunt ameliorate durerile articulare( inclusiv din artroze sau cele periarticulare 2epicondilite( tendinite( miogeloze( %i.rozite etc3' Alte e%ecte sunt reprezentate de stimularea $ematopoezei( de e%ectul dezin%ectant 2acest e%ect deriva din actiunea .actericida a &UV si este deose.it de util in plagile super%iciale( in%ectiile

cutanate( ulcerele atoneetc3( de stimularea neuro-endocrino-meta.olica de ansam.lu a organismului uman( conducand la e%ecte psi$ologice pozitive' La randul lor( e%ectele radiatiilor in%rarosii deriva din consecintele e%ectului caloric al acestora asupra organismului( si anume augmentare circulatorie cu $ipertermie tisulara si resor.tia edemelor super%iciale( miorela4are( analgezie( stimularea cata.olica si sudatie' Masajul terapeutic Masa0ul terapeutic sau masa0ul clasic se de%ineste a %i alcatuit dintr-o serie de manevre terapeutice variate( aplicate sistematic pe supra%ata organismului in scop t$erapeutic' >e considera a %i o suita de prelucrari mecanice manule des%asurate la supra%ata organismului( care se succed intr-o anumita ordine( in %unctie de regiune( scopul terapeutic( starea generala si cea locala a organismului' Masa0ul tre.uie sa %ie indicat si sa se aplice corect( este necesara cunoasterea te$nicii de masa0( a e%ectelor asteptate( tre.uie sa se respecte anumite conditii optime de lucru si de igiena a procedurii' Manevrele se incep in 0urul regiunii .olnave dar la distanta' >e incepe cu regiunile peri%erice apoi se a.ordeaza trunc$iul' -n %unctie de e%ectele lor asupra organismului( manevrele sau procedeele de masa0 au %ost impartite in procedee principale sau %undamentale si procedee secundare sau a0utatoare' Manevrele %undamentale ale masa0ului clasic sunt netezirea sau alunecarile aplicate la supra%ata corpului 2e%leura0ul3( %rictiunile( %ramantatul sau stoarcerea tesuturilor 2petrisa0ul3( .aterea sau lovirile usoare si ritmice 2tapotamentul3( vi.ratia' Aceste manevre sau proceduri %undamentale ale masa0ului nu pot lipsi din aplicatiile importante' =etezirea este manevra de introducere( intrerupere sau de legatura intre celelalte manevre( cu rol de scadere a sensi.ilitatii planurilor super%iciale( permitand presiuni pe planurile pro%unde( e%ectul de .aza %iind cel sedativ' Cel mai important e%ect al netezirii si alunecarii usoare si ritmice este activarea circulatiei sangelui in capilare si in venele supe%iciale si accelerarea drenarii lim%ei din spatiile interstitiale si pe caile lim%atice' Acest e%ect se mani%esta %ie datorita unui mecanism direct( prin actiunea mecanica a menevrelor care preseaza si imping lic$idele in sensul scurgerii lor normale( %ie pe cale re%le4a( prin actiunea pe care o au manevrele de netezire si alunecare asupra receptorilor peri%erici 2prin reactii vasomotorii umorale si nervoase este activata circulatia( conducand la vasodilatatie locoregionala persistenta dar si sistemica3' =etezirea in%luenteaza si tonusul muscular locoregional si sistemic pe calea e4citarii receptorilor nervosi peri%erici' Prin manevre aplicate mai riguros si insistent este in%luentata circulatia din pro%unzime( de la nivelul maselor musculare( ceea ce conduce la tro%icizare locoregionala( la com.aterea starii de o.oseala musculara cu re%acerea proprietatilor %unctionale ale tesuturilor' Daca manevrele de alunecare se e4ecuta scurt si cu miscari vii( pline de energie( are loc stimularea intregului organism' Frictiunea este manevra prin care mana se deplaseaza o data cu tegumentul pana la limita elasticitatii $ipodermului( antrenand deci tegumentul in miscarea respectiva' 7%ectele acestei aplicatii pot %i e4plicate in mare parte( prin actiunea mecanica 2recastigarea supletei si elasticitatii tisulare3 dar si pe cale re%le4a 2activarea circulatiei locale cu e%ecte .iotro%ice in consecinta3' Daca %rictiunea se e4ecuta lent si prelungit( are loc o scadere a sensi.ilitatii locale urmata de miorela4are si scaderea stresului general' &itmul alert are e%ecte contrarii( de stimulare a sistemului nervos si de crestere a tonusului muscular' Frictiunea se recomanda in tratamentul sec$elelor posttraumatice 2entorse( contuzii( intinderi si rupturi musculare( %asciale( tendinoase si ligamentare( dupa revarsate intraarticulare sau intratisulare3 sau operatorii( in vederea stimularii proceselor de vindecare si regenerare tisulara( in scop de drena0 al reziduurilor tisulare( des%acerea aderentelor cicatriciale etc'

Framantatul este o manevra care presupune compresiuni la nivelurile a.ordate ca o stoarcere intrerupta' Actiunea petrisa0ului este mai pro%unda( %iind considerata drept manevra speci%ica pentru masa0ul tesuturilor pro%unde( in special al musc$ilor 2netezirea este considerata o manevra speci%ica pielii iar %rictiunea drept manevra speci%ica de prelucrare a tesuturilor su.cutanate3' Prin %ramantat este %avorizata circulatia de pro%unzime( se dezvolta elasticitatea tesuturilor( %iind stimulate si alte proprietati precum contractilitatea( e4cita.ilitatea si conducti.ilitatea su.stratului' Framantatul este deose.it de util in atonie( atro%ie sau $ipotro%ie musculara posttraumatic sau post imo.ilizare prelungita insotita si de revarsat intratisular cu incetinirea circulatiei venolim%atice de intoarcere' 7ste deose.it de utila si prin e%ectele sale de stimulare a sistemului nervos si de re%acere a %unctiilor motorii' Petrisa0ul reprezinta( dupa unii autori( o manevra %undamentala intermediala de masa0( intre netezire si %ramantare' Baterea sau lovirile usoare si ritmice aplicate pe tegument si pe tesuturile moi ale corpului reprezinta manevra care conduce la e%ecte puternice( e4citante( realizate pe supra%ete mari'Manevra are actiune speci%ica e4citanta( se e4ecuta dupa celelalte manevre descrise( prin actiunea sa indelungata( ritmica si uni%orma asupra su.stratului %iind modulate terminatiile nervoase senzitive cu reducerea sensi.ilitatii' De asemenea( are loc stimularea tonusului muscular cu cresterea %unctionalitatii acestora si a%lu4 sanguin corespunzator' Prin activarea circulatiei sunt stimulate si %unctiile .iotro%ice locoregional' Vi.ratia se realizeaza prin tremuraturi rapide transmise tegumentului( printr-o succesiune de presiuni si rela4ari( %ara ca mana sa se desprinda de tegument' Daca actiunea vi.ratiei este .landa sunt activate sau stimulate reactiile organismului' Daca actiunea vi.ratiei este energica sunt in$i.ate reactiile organismului la nivel su.iacent' 7%ectele vi.ratiilor se e4plica prin actiunea lor mecanica si re%le4a' Manevrele vi.ratorii e%ectuate cu .landete( uni%orm si indelungat produc rela4are( in timp ce manevrele ample si intense produc si o activare a circulatiei locoregionale' Aplicate pe regiuni intinse sau cand insotesc manevrele de netezire( %rictiunile si %armantatul( vi.ratiile produc o actiune calmanta( sedativa( de rela4are si decongestionanta pentru intregul organism' Vi.ratiile sunt indicate in tratamentul su%erintelor dureroase( a edemelor( contracturilor musculare si stresului psi$ic' Alaturi de procedeele considerate %undamentale sau principale( e4ista si o serie de alte manevre de masa0( numite a0utatoare sau secundare( care se intercaleaza printre cele principale sau se adauga la s%arsitul sedintelor o.isnuite de masa0' Unele deriva din manevrele de .aza iar celelalte sunt de sine statatoare( aplicandu-se independent' Aceste procedee a0utatoare sunt cernutul si rulatul( presiunile( tractiunile si tensiunile( scuturarile( alte procedee diverse' Cernutul si rula0ul se aplica in special pe mem.re( dupa procedeele de %ramantare si .atere a tesuturilor sau dupa netezire si %rictiune' Cernutul e4ercita e%ecte de rela4are( asuplizare tisulara( activare a %unctiilor circulatorii si de .iotro%icizare locoregionala' Presiunile se %olosesc in special in masa0ul periostal iar in cadrul masa0ului general( cresc actiunea procedeelor o.isnuite precum netezirea( %rictiunile si %ramantatul' Metoda nu se indica la copii si la %emei' Presiunile pot %i si periostale( manevra e4ecutandu-se pe anumite puncte sau zone .ine delimitate' Presiunilor periostale li se poate adauga si actiunea vi.ratorie a mainilor( e%ectele asteptate %iind o.tinute pe cale re%le4a' -nitial creste sensi.ilitatea si se produce o isc$emie locoregionala( urmata de o scadere a sensi.ilitatii pana la anestezie si de o $iperemie locala de lunga durata( insotita de o rela4are musculara si generala' Pentru a se o.tine e%ectele astepatate se cere o te$nica deose.ita si cunoasterea precisa a zonelor si<sau punctelor re%le4ogene' Presiunile pe traseul nervos se e4ecuta printr-o apasare progresiva( continua sau vi.rata( pe anumite puncte sensi.ile a%late de-a lungul traseului nervos si reprezinta manevre sau procedeee terapeutice speciale'

#ractiunile si tensiunile sunt procedee de masa0 care actioneaza in special asupra articulatiilor si a tesuturilor moi periarticulare' Prin tractiunea in a4ul lung al mem.rului masat se urmareste realizarea unei intinderi si a unei alungiri in limitele %iziologice a elementelor articulare si periarticulare cu decoaptarea si detensionarea structurilor vizate' #ractiunile se e4ecuta dupa masa0ul articulatiei in cauza( realizandu-se o .una mo.ilitate articulara si rela4area musculaturii satelite articulatiei respective' Prin aplicarea tractiunilor se urmareste prevenirea si com.aterea redorilor articulare( prevenirea si com.aterea aderentelor tisulare periarticulare( a modi%icarilor artozice sau a altor procese degenerative sau proli%erative intrasau e4traarticulare' 7longatiile terapeutice ale coloanei verte.rale se realizeaza cu a0utorul unor mese de elongatie care conduc la intinderea in lungime a corpului situat in pozitia de decu.it dorsal( a%lat pe un plan orizontal sau o.lic' #ensiunile sunt miscari active sau pasive care ase asociaza ;inetoterapiei analitice' >cuturarile reprezinta manevre secundare de masa0( inrudite cu tractiunile si tepidatiile' >cuturatul se e4ecuta dupa aplicarea celorlalte manevre de masa0 si necesita o .una rela4are musculara' 7%ectele scuturarilor sunt rela4area sau stimulare generala( in %unctie de te$nica utilizata si de scopul urmarit' Alte procedee de masa0 pot %i considerate ciupirile( pensarile sau ridicarile tesuturilor vizate' Pensarile se aplica pe portiunile carnoase ale mem.relor iar ridicarea musc$ilor se e4ecuta( in special pe regiunea spatelui' Pensarile au rol e4citant' Actiunea %iziologica a masa0ului consta in e%ecte locale 2e%ectul sedativ asupra nevralgiilor( miagiilor( artralgiilor( e%ectul $iperemic si e%ectul resor.tiv3( cat si in e%ecte generale( precum cresterea %unctiei circulatorii si a celei respiratorii( augmentarea meta.olismului .azal si im.unatatirea starii generale a pacientului' 7%ectele masa0ului sunt datorate prezentei e4teroceptorilor cutanati si a proprioceptorilor din musc$i( tendoane si ligamente( pe calea declansarii la nivelul sistemului nervos a re%le4elor regionale si la distanta' Prin actiunea sa la nivelul zonelor de proiectie viscerala 2Bead3( manevrele de masa0 pot actiona pe cale re%le4a in sensul ameliorarii %unctiei unui organ' Pe calea re%le4elor neuovegetative( mai ales vasculare masa0ul poate in%luienta circulatia super%iciala cat si pe cea pro%unda( declansand mecanisme vasculare' Masa0ul determina %ormarea unor produse meta.olice care trec in circulatia generala actionanand la distanta 2$istamia( ce determina vazodilatatie( sau colina care stimuleaza peristaltismul a.dominal3' 7%ectul important al masa0ului este cel mec$anic asupra lic$idelor interstitiale realizand o actiune puternic rezor.tiva' Propietatiile %iziologice ale masa0ului clasic sunt e%ectul analgetic 2local si super%icial dar si la distanta si in pro%unzime prin activarea zonelor de re%lectie Bead3( e%ectul decontracturant sau stimulant 2masa0ul devine o te$nica de pregatire a altor proceduri sau o te$nica utila in scopuri terapeutice3( e%ectul tro%ic prin activarea circulatiei arteriale si venolim%atice 2crescand ast%el meta.olismul .azal si activand eliminarea deseurilor( atat prin accelerarea %lu4ului venolim%atic( cat si prin antrenatrea celulelor adipoase3( actiune generala re%le4a atat asupra aparatului circulator( cat si a celui respirator( actiune psi$ologica .ene%ica cu inducerea starii generale de .ine' Mecanismele de actiune ale masa0ului sunt e4citarea receptorilor cutanati 2ceea ce determina pe cale re%le4a e%ecte locale( regionale si generale3( activarea receptorilor vasculari 2cu declansarea unor re%le4e neuro-vegetative urmate de e%ecte locale( regionale si generale3( eli.erarea de meta.oliti activi 2cu e%ecte loco-regionale si la distanta3( cat si e%ect mecanic si resor.tiv( pe cale directa' Manevrele prezentate ale masa0ului clasic au calitatea de pregati musculatura pentru programele de ;inetoterapie care urmeaza 2ducand la $iper sau $ipotonie musculara( in %unctie de manevra utilizata si scopul sedativ sau e4citant( urmarit3'

Prin activarea circulatiei locale si locoregionale( masa0ul asigura si o incalzire tisulara regionala' Prin e4citarea receptorilor cutanati si prin activarea circulatorie locoregionala( masa0ul are si un puternic e%ect analgezic' Prin actiunea mecanica propriu-zisa( masa0ul a0uta la com.aterea aderentelor si a retracturilor( la scaderea edemelor( cu e%ect resor.tiv evident' 7%ectele %iziologice ale manevrelor de masa0 sunt prezentate in cele ce urmeaza =etezirea prezinta drept principalele e%ecte %iziologice vasodilatatia 2cu scaderea re%le4a a vasoconstrictiei anterioare( stimularea re%le4elor vazodilatatoare si stimularea re%le4ului a4onal3( scaderea sensi.ilitatii planurilor super%iciale 2prin stimularea receptorilor cutanati( o.tinandu-se e%ectul sedativ3( scaderea presiunii tisulare 2prin stimularea venolim%atica3( cresterea e4cita.ilitatii musculare dupa o scadere initiala si prin inducerea rela4arii' Presiunile se e4ecuta in sensuri opuse in cerc complet iar e%ectele %iziologice sunt in %unctie de cele ) tipuri de presiuni' Principalele e%ecte %iziologie ale presiunilor alunecate sunt e%ectul sedativ( $ipertermie locala( cresterea presiunii tisulare( ameliorarea raspunsului muscular la stimulare( cresterea e4cita.ilitatii nervoase( vasodilatatie locala si activarea sc$im.urilor intre sange si su.stratul tisular locoregional' Principalele e%ecte %iziologice ale presiunilor statice sunt cresterea circulatiei de intoarcere( e%ectul sedativ prin actiunea decongestionanta vasculara si stimulanta asupra terminatiilor nervoase( e%ect decontracturant-miorela4ant' 7%ectele %iziologice ale manevrei de %ramantare ale masa0ului clasic sunt dependente de pro%unzimea metodei' Framantarea pro%unda se adreseaza preponderent structurilor musculare( e%ectele %iind cel mecanic( de crestere a presiunii tisulare 2prin vasodilatatia activa determinata de manevra3( de crestere a circulatiei venolim%atice de intoarcere( ameliorarea tro%icitatii locoregionale 2prin cresterea circulatiei arteriale si venolim%atice3( cresterea e4cita.ilitatii musculare cu ec$ili.rarea concomitenta a tonusului muscular la grupe musculare comune( eli.erarea su.stantelor necesare procesului contractil si inducerea unei stari generale de .ine' Framantarea super%iciala se adreseaza cu precadere pielii si tesutului su.cutanat' ".iectivele manevrei se re%era la eliminarea deseurilor meta.olice si a celor a%late la nivelul celulelor adipoase( mo.ilizarea tisulara cu cresterea elasicitatii structurilor tisulare( cresterea rezistentei %i.rei musculare( cresterea mo.ilitatii tisulare' Principalele e%ecte %iziologice sunt augmentare circulatorie locoregionala 2cu vasodilatatie si cresterea meto.olismului in consecinta( eliminarea deseurilor meta.olice si e%ect decongestiv de pro%unzime3( modi%icarea consistentei su.stantei %undamentale 2modi%icarea starii coloidale are loc prin eliminarea de enzime si coenzime( precum $ialuronidaza( ca urmare a manevrei aplicate3( e%ect analgezic 2secundar detensionarii tisulare locoregionale3( e%ect re%le4 visceral 2ca urmare a antrenarii sistemului nervos vegetative3( e%ect .iotro%ic cutanat' Frictiunile recunosc drept principale e%ecte %iziologice vasodilatatia locala insotita de $iperemie de pro%unzime( e%ectul mecanic 2ce conduce la dezagregarea sau %ragmentarea produsilor patologici( precum %i.rina( depozite de grasime si la actiunea %i.rozanta cu asuplizare tisulara( inclusiv asuplizare musculotendinoasa3( e%ectul nervos de ec$ili.rare neurovegetativa si de antrenare a mecanismelor re%le4e de pro%unzime3 si e%ectul analgezic( calmant' Vi.ratiile 2cu o %recventa de 5-,* vi.ratii<sec manual si de /*-5* vi.ratii<sec mecanic( cu o amplitudine de ,-6 mm3 produc e%ecte calmante cand sunt aplicate pe zone plane si pe supra%ete intinse si au e%ect stimulant daca se aplica punctat' De asemenea( pe

masura ce scade %recventa( creste amplitudinea vi.ratiei( o.tinandu-se e%ectul calmant( decontractutant-miorela4ant si cel de drena0 venolim%atic locoregional si activare a circulatiei arteriale' Principalele e%ecte %iziolpgice ale vi.ratiilor sunt reprezentate de vasoconstrictia peri%erica( cresterea pe cale re%le4a a tensiunii arteriale si scaderea %recventei cardiace( cresterea pe cale re%le4a a secretiilor digestive( scaderea e4cita.ilitatii sistemului nervos( motor si senzitiv( miorela4are( sedare si calmare( inlaturare a senzatiei de o.oseala( inclusive de destresare' Percutiile au rol stimulant( %iind contraindicate in cazul contracturilopr si spasticitatii musculare' Principalele e%ecte %iziologice ale percutiilor sunt reprezentate de vasodilatatia cutanata si $ipertermie locoregionala( cresterea e4cita.ilitatii nervoase si a celei musculare prin scaderea crona4iei si stimularea proprioceptorilor( cu cresterea in consecinta a tonusului muscular si e%ect prin actiune re%le4a viscerala 2pe calea activarii mecanismului nervos vegetativ3' Ca o concluzie( se poate spune %aptul ca masa0ul are drept e%ecte principale %ie miorela4area( decontractura musculara si sedarea( %ie e%ectul e4citant( stimulator( tonicizant' Aceste e%ecte sunt o.tinute pe cale directa sau pe calea re%le4elor locoregionale sau la distanta' =etezirea isi realizeaza e%ectul sedativ prin scaderea sensi.ilitatii planurilor super%iciale si prin scaderea presiunii intratisulare' Presiunile( in special cele statice isi realizeaza e%ectul sedativ prin actiunea decongestiva( cat si prin mecanismul de compresie a terminatiilor nervoase intartisulare( cu e%ect miorela4ant-decontracturant secundar' Framantarea( in special cea super%iciala isi datoreaza e%ectul sedativ( modi%icarii consistentei su.stantei %undamentale( cu e%ect analgezic secundar prin decompresiunea terminatiilor nervoase locoregionale' Frictiunile super%iciale realizeaza un e%ect analgezic( sedativ si unul mecanic( prin mecanisme de%i.rozante( asuplizante si prin cel de intindere musc$i-tendon' Vi.ratiile realizeaza e%ectul sedativ prin scaderea e4cita.ilitatii motorii si sensitive cu e%ect decontracturant( miorela4ant( sedativ( de inlaturare a sindromului de o.oseala' La polul opus se a%la e%ectele stimulatorii( e4citante ale manevrelor de masa0 clasic( de0a prezentate' =etezirea isi datoreaza e%ectul e4citant-toni%iant cand se e4ecuta in ritm accentuat( alert( ducand prin aceasta la cresterea e4cita.ilitatii neuromusculare 2dupa o scadere initiala3' Presiunile( in special cele glisante( au e%ecte de stimulare prin cresterea presiunii intratisulare( %acilitarea raspunsului muscular 2scaderea crona4iei3( cresterea e4cita.ilitatii nervoase 2scade reo.aza3 si cresterea drena0ului tisular cu accelerarea sc$im.urilor si cresterea .iotro%icitatii' De mentionat un %apt important( si anume( netezirea si presiunile glisante pot %i utilizate drept manevre pregatitoare ale altor manevre ale masa0ului clasic sau terapeutic' Framantarea( in special cea pro%unda isi datoreaza e%ectul e4citant-tonicizant %aptului ca actioneaza direct pe masa musculara 2ceea ce conduce la cresterea elasticitatii( rezistentei si mo.ilitatii %i.rei musculare3' De asemenea( conduce la cresterea presiunii intratisulare( la ameliorarea nutritiei 2prin vasodilatatie arteriolara activa si cresterea circulatiei de intoarcere3( la cresterea e4cita.ilitatii musculare prin scaderea crona4iei( la ec$il.rarea tonusului muscular( la eli.erarea de su.stante necesare contractiei musculare 2glicogen( acetilcolina3' Percutiile e4ercita un e%ect e4citant-tonicizant prin cresterea ec4ita.ilitatii musculare 2scaderea crona4iei si stimulare proprioceptiva3 si prin cresterea tonusului muscular' " serie de manevre actioneaza pe calea re%le4elor( dupa cum se va arata in cele ce urmeaza' Framantarea super%iciala actioneaza pe calea e%ectului visceral 2participa sistemul nervos vegetativ asociat cu e%ectul re%le4 de decongestie pro%unda( soldat cu cresterea circulatiei si e%ectul analgesic datorat decompresiunii terminatiilor nervoase super%iciale3' Frictiunile actioneaza prin actiunea re%le4a super%iciala 2pe puncte re%le4ogene3 ce antreneaza mecanisme re%le4e de pro%unzime si prin vasodilatatia locala ce conduce la cresterea tempersturii in pro%unzime' Vi.ratiile in%luenteaza pe calea mecanismelor re%le4e tensiunea arteriala(

%recventa cardiaca si scade e4cita.ilitatea sistemului nervos motor si senzitiv' Percutiile prezinta actiune re%le4a visceral pe calea sistemului nervos vegetativ' !inetoterapia 9inetoterapia reprezinta doar o parte a ;inetologiei( desi termenul este utilizat in sensul glo.al al terapiei prin miscare si presupune toate aspectele vizate de miscare pro%ila4ia( terapia si recuperarea %unctionala' Mult mai corect ar tre.ui utilizat termenul de ;inetologie( drept stiinta care se ocupa cu studiul miscarii organismelor vii si al structurilor care se participa la aceste miscari' 9inetologia medicala studiaza mecanismele neuromusculare si articulare care asigura omului activitatile motrice normale( precum si mi0loacele( modalitatile( te$nicile( metodele si metodologiile sale( menite sa re%aca %orta musculara( sa recastige mo.ilitate articulara( cat si coordonarea mersului si a miscarilor e%ectuate' Mecanismele prin care actioneaza ;inetoterapia se .azeaza in primul rand pe elementele anatomice implicate in miscare 2articulatia( musc$iul( nervul( caile motricitatii voluntare si involuntare( cone4iunile peri%eriei sau e%ectorilor cu centrii superiori si unitatea %unctionala %undamentala( numita unitate motorie3( pe .azele %iziologice 2modalitatea de actiune a unitatii motorii alcatuite din neuron-a4on-totalitatea %i.relor musculare la care a0ung terminatiile a4onului respectiv3 si pe cunoasterea .azelor %iziopatologice ale miscarii( care pot %i interceptate prin ;inetoterapie' Miscarea a determinat specializarea unui aparat di%erentiat( aparatul locomotor sau neuromioarteo;inetic( alcatuit din structuri .ine de%inite anatomic si %unctional( ce au la .aza unitatea ;inetica alcatuita din articulatie-musc$i-nerv' Articulatia reprezinta ansam.lul partilor moi prin care se unesc doua sau mai multe oase invecinate' Musc$iul reprezinta elementul motor al miscarii( in alcatuirea aparatului locomotor uman e4istand /6* de musc$i striati( care asigura /*-/5G din greutatea corpului' =ervii musculaturii striate contin %i.re a%erente senzitive( e%erente motorii si %i.re simpatice care se termina in peretii vaselor de sange intramusculare( %ara sa participe la inervarea %i.rei musculare'Un musc$i primeste cel putin o ramura nervoasa( de cele mai multe ori primeste insa mai multe ramuri nervoase( care deriva de la mai multi nervi spinali( ast%el incat un musc$i poate avea o inervatie plurisegmentara' =euronul motor medular sau motoneuronul al%a este denumit cale %inala comuna( deorece la el converg toate %i.rele terminale ale cailor descendente' Cone4iunile cu centrii superiori 2corte4( dience%al( trunc$i cere.ral( cere.el3 determina si moduleaza activitatea motoneuronului al%a( dar si pe a celui gama( avand deci un rol activ in miscarea voluntara dar si in a0ustarea tonica posturala a miscarii' Unitatea motorie este considerata a %i cea mai mica unitate %unctionala neuromusculara( raportul dintre neuron si numarul de %i.re musculare pe care le inerveaza poarta numele de coe%icient de inervatie al unitatii motorii( intr-o unitate motorie intra intotdeauna acelasi tip de %i.re musculare care se vor contracta toate( in acelasi timp' Bazele %iziologice e4plica( alaturi de .azele anatomice( modalitatea sau mecanismele de actiune ale ;inetoterapiei' -ntrarea in actiune a unitatii motorii se deruleaza pe .aza unei suite de procese comple4e care se petrec la nivelul pericarionului( cilindra4ului neuronal si la nivelul %i.rei musculare( avand drept %inalitate contractia musculara' Contractia musculara are la .aza alunecarea %ilamentelor de actina printre cele de miozina( modi%icandu-se ast%el lungimea sarcomerului 2unitatea mor%o%unctionala a %i.rei musculare3' -ntre tensiunea de contractie musculara si dimensiunea sarcomerului e4ista o relatie precisa' Cuplarea 2corespunzatoare contractiei musculare3 si decuparea 2rela4area %i.rei musculare3 actomiozinica sta la .aza teoriei mecanismului glisant care e4plica contractia( intensitatea acestei contractii %iind corelata cu distanta alunecarii %ilamentelor de actina printre cele de

miozina care va conduce la scurtarea musc$iului' Alunecarea este dependenta si de %recventa impulsurilor electrice sosite la sinapsa( acestea %iind dependente( la randul lor( de intensitatea comenzii motorii' Fenomenele se produc simultan( in toate %i.rele musculare inervate de aceeasi unitate motorie( %orta de contractie %iind reprezentata de suma tuturor unitatiilor motorii din musc$i( inervate in acelasi moment' Contractia musculara persista atata timp cat persista in%lu4ul nervos sau atat timp cat e4ista resurse energetice capa.ile sa sustina lucrul mecanic des%asurat de mio%ilamentele de actina si miozina' Cand in%lu4ul nervos se opreste( apare decontractia si implicit( rela4area musculara' Decontractia musculara este la randul ei( un proces activ( care necesita consum energetic' Cea mai simpla miscare voluntara a unui segment presupune intrarea in actiune a numeroase sinapse neuronale si parcurgerea unor etape( precum ela.orarea centrala a deciziei de miscare( conducerea descendenta a deciziei de miscare( de-a lungul cailor de conducere( a0ustarea permanenta a tonusului postural al segmentului de mo.ilizat 2operatiune care precede miscarea propriu-zisa3( contractia musculara e%ectoare a miscarii comandate si modularea permanenta pe parcursul miscarii a tonusului musculaturii sinergiste( anatagoniste( precum si al musculaturii posturale' Controlul motricitatii este organizat pe niveluri succesive de integrare( control si comanda' Controlul la nivel medular se .azeaza pe activitatea re%le4a 2re%le4ul miotatic sau stretc$-re%le4ul( re%le4ul de tendon( re%le4ul %le4or nociceptiv( re%le4e posturale si de locomotie( re%le4e urmate de spasm muscular3 care se des%asoara la nivel medular sau supramedular<supraspinal 2cu rolul de a %acilita re%le4ele medulare3' Controlul supramedular se re%era la controlul e4ercitat de eta0ele superioare ale nevra4ului 2corte4ul motor( cere.elul( %ormatiunea reticulata( $ipotalamusul si rinence%alul3 asupra activitatii motoneuronilor peri%erici' Bazele %iziologice sau mecanismele de actiune ale ;inetoterapiei se re%era si la coordonarea miscarii voluntare' Aceasta este rezultatul unei continue com.inatii sinergice dintre receptia senzitiv-senzoriala si e%ectorii motori ai miscarii' Miscarea voluntara se des%asoara pornind de la luarea deciziei de miscare 2coro.orat cu realitatea si cerintele am.ientale a0unse la constiinta noastra pe calea a%erentelor senzitiv-senzoriale3( urmeaza ela.orarea actului motor in corte4( activarea sistemelor piramidal si e4trapiramidal drept sisteme motorii e4ecutive de transport al comenzii dar si al planului de miscare catre motoneuronii al%a si gama( si mai departe( catre aparatul e%ector' -n permanenta( pe .aza a%erentelor senzitiv senzoriale( sistemul reglator va modula etapele tonice si %azice ale sistemului e%ector care realizeaza miscarea voluntara in concordanta cu planul ela.orat si transmis de corte4 si preluat de su.corte4' >e de%inesc ast%el trei mari sisteme care concura la producerea miscarii voluntare sistemul in%ormational( cel reglator si cel e%ector' Miscarea voluntara se des%asoara ast%el pe .aza unui program pree4istent( contri.utia volitionala avand rol de initiere( sustinere si oprire a activitatii' 74ista o serie de mecanisme %iziopatologice care pot %i in%luentate prin ;inetoterapie' Prescrierea unui program ;inetologic de reeducare %unctionala se va %ace dupa evaluarea mecanismelor %izipatologice care stau la .aza acuzelor si su%erintelor pacientului' Bolnavul cu insu%icienta cardiovasculara( cel cu patologie respiratorie( cel cu su%erinte ale aparatului locomotor etc( vor .ene%icia de ;inetoterapie curativa si de reeducare %unctionala numai dupa ce sunt clari%icate verigile %iziopatologice implicate in dis%unctionalitatea constatata' Articulatia( ca element mecanic e%ector al miscarii( poate sta la .aza de%icitului %unctional al aparatului locomotor' Poate %i vor.a despre pierderea sta.ilitatii si<sau a gradului de mo.ilitate 2a.ilitate3 a doua segmente osoase adiacente 2sindrom dis%unctional3 sau poate %i cazul unui sindrom algic-in%lamator care limiteaza antalgic miscarea' Alaturi de articulatie( cu toate structurile sale componente( la .aza tul.urarilor %unctionale pot sta insa si su%erinte ale tesuturilor moi periarticulare 2contracturi musculare( rupturi tendinoase sau musculare etc3' Consecinta acestor a%ectiuni poate %i redoarea sau an;iloza articulara( mo.ilitati articulare e4agerate( di%icultatea de a mentine o postura sau aliniamentul corporal corect( di%icultati la

mo.ilizare si mers sau di%icultati in a e4ecuta o serie de gesturi uzuale' &edorile articulare se de%inesc drept limitari patologice ale miscarii articulatiei( putand %i congenitale sau do.andite' &edorile do.andite %ac o.iectul ;inetoterapiei' &edorile do.andite pot %i datorate leziunilor tegumentare 2in%lamatie( edem( cicatrice etc3( leziunilor aponevrotice 2retractura in%lamatorie a aponevrozei etc3( celor musculotendinoase 2ruptura( $ematom( calci%icare( in%lamatie etc3( capsuloligamentare 2pierderea elasticitatii structurilor( cicatrice( calci%icare( osi%icare( leziuni in%lamatorii etc3( sinoviale 2in%lamatie etc3( cartilaginoase si osoase 2%ragmentarea cartila0ului( e4ostoze( osteo%itoze( osteoliza consecutive altor leziuni cartilaginoase( %tacturarea capetelor osoase intrarticulare3 sau procesului de retractura-contractura-adaptare 2ca urmare a unei imo.ilizari articulare prelungite3' An;iloza reprezinta pierderea de%initiva a miscarilor dintr-o articulatie iar mo.ilitatile articulare anormale sau e4agerate 2rela4are sau ruptura ligamentara( elongatii tendinoase( $ipotonii musculare etc3 se pot de%ini drept reversul redorilor articulare' Musc$iul poate su%eri proces de atro%ie prin imo.ilizarea segmentului( desi structura nervoasa este indemna' >e mai poate constata o crestere a rezistentei musculare normale la miscarea pasiva( de%inita prin termeni precum retractura( contractura sau spasticitatea musculara' Acestora li se alatura distro%ia 2in care principalul o.iectiv urmarit pentru limitarea scaderii %ortei musculare este e4ercitiul activ cu rezistenta3 si o.oseala musculara 2sindrom %iziopatologic muscular constand in incapacitatea musc$iului de a se contracta si de a mai e4ecuta lucru mecanic3' La nivelul comple4ului %ormat din nerv si musc$i se pot localiza su%erinte care au la .aza mecanisme %iziopatologice comune in cadrul a%ectiunilor aparatului neuromioartro;inetic' Aceste a%ectiuni sunt spasticitatea piramidala( rigiditatea e4trapiramidala( $ipotoniile musculare cu mecanism neuromuscular si atro%iile de denervare' La nivelul nervului se pot constata sindroamele %iziopatologice $ipo;inetice( mergand pana la a;inezie 2monopareze( monoplegii( $emipareze( $emiplegii etc3 si sindroamele $iper;inetice 2tremuraturi( convulsii( %asciculatii( crampe( ticuri etc3 si dis;inetice 2crampa scriitorului( a inotatorului( a pianistului etc3' Aceste sindroame au la .aza re%le4e conditionate patologice ce pot %i in%luentate prin metodologia ;inetoterapeutica' Acestora li se adauga tul.urarile in coordonarea miscarilor voluntare si tul.urarile de sensi.ilitate' Mecanoterapia" scripetoterapia" arcuri" suspensoterapia" manipularile" tractiunile si elongatiile" +idro%inetoterapia Mecanoterapia reprezinta un mod particular de gimnastica medicala care utilizeaza aparate mecanice .azate pe sistemul parg$iilor' Aceste aparate pot %i actionate de %orta musculara a pacientului sau de o %orta e4terioara 2motoare( contragreutati( %orta aplicata de catre ;inetoterapeut3 si permit scaderea si cresterea e%ortului muscular( in %unctie de situatie' -ntr-o acceptiune mai larga( alti clinicieni au inclus in notiunea de mecanoterapie toate metodele care utilizeaza di%erite instalatii si aparate mai simple sau mai comple4e( precum( instalatiile de scripeti( arcurile( custile &oc$er( mesele speciale de ;inetoterapie( .icicletele ergometrice( patinele etc' -n %apt( istoric vor.ind( mecanoterapia a utilizat aparate tip Eander( dupa numele medicului suedez care a introdus in practica de recuperare medicala primele aparate mecanice .azate pe sistemul parg$iilor si care au %undamentat la timpul respectiv notiunea de mecanoterapie' >cripetoterapia se poate realiza prin sistemul scripete greutate sau prin cel scripete reciproc' >istemul scripete greutate %aciliteaza manipularea unor greutati( avand si avanta0ul de a modi%ica directia unei %orte( %ara vreo sc$im.are a marimii acestei %orte' Acest sistem realizeaza rezistenta unei miscari printr-o greutate aplicata la capatul unei corzi re%lectate peste un scripete si prinsa la celalalt capat de segmentul in miscare' >istemul permite prin acelasi monta0( dar cu miscarea e%ectuata in sensul opus( %acilitarea acestei miscari( pana la

realizarea miscarii pasive' >istemul scripete greutate este des utilizat in special in e4ercitiile ;inetice ale mem.relor' " caracteristica a acestui sistem este %aptul ca el permite sa se mentina aceeasi %orta pentru o greutate<rezistenta data( pe tot parcursul miscarii( spre deose.ire de monta0ele cu arcuri sau cu elastice' Monta0ele scripetoterapiei sunt e4trem de variate si ele se realizeaza adaptat( pentru %iecare pacient in parte' -n practica se %olosesc si scripeti mo.ili( cu scopul de a usura ridicarea greutatilor' >istemul scripete reciproc permite e%ectuarea unor miscari autopasive( in special ale mem.rului superior' Cu a0utorul mem.rului sanatos 2care reprezinta .ratul %ortei3( pacientul tractioneaza coarda scripetelui( care este prinsa la celalat capat de segmentul ce urmeaza a %i mo.ilizat pasiv 2.ratul rezistentei3' Mo.ilizarea poate %i autopasiva simetrica 2monta0ul realizeaza miscarea am.elor mem.re( sanatos si .olnav in acelasi sens3 si autopasiva asimetrica 2monta0ul realizeaza miscarile celor doua mem.re in sensuri opuse3' >istemul !ut$rie >mit$ utilizeaza arcurile( resorturile( .enzile si cordoanele elastice drept rezistenta sau ca %orta de tractiune in cadrul programelor ;inetice se reeducare %unctionala musculoarticulara' >istemul se .azeaza pe %aptul ca un corp elastic( su. in%luenta unei %orte e4terne( isi modi%ica %orma( pentru a reveni la cea initiala odata cu incetarea solicitarii' !radul de de%ormare este proportional cu c$eltuiala energetica ce a stat la .aza de%ormarii' Daca se depaseste o anumita limita a c$eltuielii energetice( arcurile se pot de%orma ireversi.il' Drept urmare( arcurile utilizate in acest sistem sunt etalonate sa realizeze intinderi pana la o anumita lungime( evitand de%ormarea lui ireversi.ila'Varianta de utilizare a acestui sistem o constituie tractiunea arcului pentru decoaptari articulare' >uspensoterapia reprezinta o metoda ;inetologica cu reguli de utilizare presta.ilite( cu principii mecanice si %iziologice( cat si cu aplicatii terapeutice pro.ate' >uspensoterapia reuseste sa scoata corpul sau un segment al acestuia de su. in%luenta gravitatiei' 74ista mai multe tipuri de suspendare suspendarea pendulara sau verticala( suspendarea a4iala si suspendarea e4centrica' >u. aspect mecanic( plasarea punctului de acrosa0 al cordonului de suspendare in raport cu pivotul articular are mare importanta pentru %ortele care se sta.ilesc( putandu-se o.tine ast%el( decontractura musculara( coaptare sau decoaptare articulara' Principiile mecanice au rasunet asupra programului ;inetoterapeutic ce va %i sta.ilit' >uspendarea unui mem.ru scoate din activitate musculatura centurii respective( permitand actiuni e4clusiv de mo.ilizare activa analitica pe articulatia dorita( cu consum energetic redus' Alegerea tipului de suspendare permite o.tinerea unor mai mari amplitudini de miscare' Din suspendare se poate realiza un testing muscular real' >uspendarea mem.relor superioare este o metoda au4iliara %oarte importanta in terapia ocupationala' Manipularile coloanei verte.rale si ale mem.relor in scop terapeutic au %ost utilizate si grupate su. %orma unei metode cu te$nica si indicatii e4acte( numita metoda osteopatica' &ecent( acesta metoda este simpli%icata si i se adauga c$iropractica sau c$iropra4ia' -n practica ;inetologica( manipularile vere.rale( cat si cele ale articulatiilor peri%erice( .ene%iciaza de te$nici de lucru .ine puse la punct' Manipularea reprezinta o mo.ilizare %ortata care deplaseaza elementele unei articulatii peste limita lor o.isnuita si voluntara de miscare( pana la limita 0ocului anatomic posi.il( %ara sa depaseasca aceasta limita anatomica' =otiunile de manipulare si mo.ilizare nu sunt sinonime' Manipularea este considerata un gest precis( ce necesita un diagnostic corect( presupune lipsa durerii la e4ecutie si se supune regulii miscarii contrare( avand in vedere %aptul ca se utilizeaza directia de mo.ilizare in sensul opus directiei .locate si dureroase' Manipularea tre.uie sa %ie precedata de testarea tuturor directiilor de miscare ale segmentului verte.ral interesat' -n concordanta cu principiile de nondoloritate si miscare contrata ale manipularii( nu se va manipula un segment care are toate directiile de miscare .locate si dureroase'

>pecialistii in domeniu au imaginat o sc$ema( precum o stea cu + .rate( reprezentand directiile de miscare ale coloanei' >e va nota gradul de limitare al miscarii sau intensitatea durerii pe %iecare directie de miscare' Manipularea se va e4ecuta pe directiile care nu sunt notate( deoarece cele notate reprezinta contraindicatii ale manipularii pe directia respectiva' De o.icei( tre.uie sa e4iste cel putin trei directii de miscare li.ere( pentru ca manipularea sa ai.a toate sansele de reusita' Manipularile articulatiilor mem.relor sunt mai putin spectaculoase si importante in comparatie cu cele ale ra$isului' Manipularea mem.relor se .azeaza pe ideea con%orm careia miscarile care nu se pot e4ecuta activ( pot %i totusi realizate su. aspect %iziologic' Miscarile se .loc$eaza ca urmare a unor su%erinte articulare sau datorita contracturii si<sau retracturii musculare periarticulare' Articulatiile interesate pot %i inter%alangienele( metacarpo%alangienele( metatarso%alangienele( articulatia pumnului( genunc$ii( coatele erc' Miscarile care pot %i realizate pasiv din articulatii sunt cele de lateralitate( de rotatie( de alunecare antero-posterioara( de decopatare' #ractiunile verte.rale sau elongatiile constau intr-o tractiune in a4 a di%eritelor regiuni ale coloanei verte.rale( cu scopul de a indeparta verte.rele intre ele' >tudiile de specialitate au demonstrat %aptul ca tractiunea e4ercitata cu %orte corespunzatoare( conduce la distantari interverte.rale' -n acel moment se produce vid intratisular' #ractiunea se e4ecuta cu di%erite aparate( dispozitive sau instalatii' Ameliorarile o.tinute c$iar la aplicarea unor %orte mai mici sunt datorate pro.a.il( intinderilor tesuturilor musculotendinoase' #ractiunea verte.rala necesita supraveg$erea continua a pacientilor pe parcursul sedintelor pentru a identi%ica aparitia oricarui %enomen nedorit( precum paresteziile( durerile( ametelile( senzatia de lipotimie( $ipoesteziile etc' Bidro;inetoterapia sau $idro;inetologia reprezinta metoda e4ecutarii e4ercitiilor %izice<;inetice in apa' Cele doua modalitati de e4ecutie ale $idro;inetoterapiei sunt cea partiala 2imersia unui singur mem.ru sau segment de mem.ru3 si cea generala 2imersia intregului corp in .azin3' Bidro;inetoterapia partiala este utilizata aproape in e4clusivitate pentru cresterea mo.ilitatii articulare prin miscari pasive( pasivo-active sau active' Utilizarea ;inetoterapiei in apa este %undamentata de %enomenul de plutire a corpului sau de descarcare de greutate a corpului 2principiul lui Ar$imede3 si pe rezistenta opusa de apa pe anumite directii de miscare' Avanta0ele acestei metode constau in solicitarea unei %orte musculare reduse in vederea mo.ilizarii articulare( cresterea capacitatii de rela4are musculara pentru postura ortostatica si mers( scaderea durerii articulare prin diminuarea presiunii intraarticulare( rezistenta opusa miscarii poate %i reglata prin utilizarea %lotoarelor' Terapia ocupationala #erapia ocupationala reprezinta un comple4 de metode de o mare varia.ilitate care isi mentin individualitatea prin scopul urmarit si prin particularitatea procedeelor %olosite' -nitial( a %ost utilizat termenul de ergoterapie( cu re%erire la o metoda de ;inetoterapie pentru di%erite tul.urari %izice sau mentale' Aceasta metoda %olosea e4ercitii si procedee %izice din di%erite activitati umane o.isnuite( precum cele de munca( de divertisment etc' Ulterior( termenul a %ost preluat de alti autori dar a %ost inlocuit cu cel de terapie ocupationala' Principalul scop este acela al re%acerii mo.ilitatii( su. aspectul de amplitudine articulara( %orta si rezistenta musculara( coordonare a miscarilor si a.ilitate' -n numeroase tari terapia ocupationala a devenit o specialitate de sine statatoare' 74ista doua aspecte ale ergoterapiei ergoterapia speci%ica 2ce urmareste selectarea unor activitati cu ma4imum de adresa.ilitate( solicitare si adapta.ilitate in ceea ce priveste de%icitul

%unctional al pacientului3 si ergoterapia glo.ala( nespeci%ica sau ocupationala 2nu se adreseaza de%icitului %unctional ci restului organismului sau unor modi%icari complementare( compensatorii3' Prescrierea ergoterapiei necesita o analiza e4acta a de%icitului %unctional sau a $andicapului prezentat de pacient 2diagnostic clinic si %unctional( .ilant psi$ologic( social si pro%esional3( precum si recunoasterea celor mai indicate activitati ergoterapeutice' Alegerea unei anumite ocupatii se va %ace dupa urmatoarele principii ocupatia sa %ie una o.isnuita si cunoscuta( aleasa dintre meseriile de .aza( clasice( poate c$iar pro%esia pacientului( ocupatia sa %ie usor de inteles sau de invatat si e4ecutat( sa %ie utila( sa %ie variata spre a se evita monotonia( sa solicite un e%ort progresiv( sa %ie li.er acceptata si agreata de catre pacient( sa %ie e4ecutata in comun cu alti pacienti si sa %ie supraveg$eta in permanenta de catre specialistul ergoterapeut' #aserterapia Laserterapia este o procedura terapeutica noninvaziva( utilizata in practica de zi cu zi in ca.inetele de %izioterapie' La .aza terapiei Laser se a%la teoria clasica( con%orm careia( natura luminii este considerata a %i duala( intre particula sau corpuscul si unda electromagnetica' Desi acesta dualitate nu poate %i e4plicata pe deplin( ea descrie cel mai acurat natura primordiala a luminii' Denumirea de Laser provine de la initialele din lim.a engleza ale cuvintelor care e4prima %aptul ca aceasta este o emisie stimulata de radiatie luminoasa ampli%icata( mai e4act( Lig$t Ampli%ication .? >timulated 7mission o% &adiation' Daca radiatia Laser este de mare intensitate( prin cantitatea mare de energie transmisa su.stratului( apare e%ectul termic( distructiv( utilizat in c$irurgie si microc$irurgie in scopul de a taia( distruge( evapora( cauteriza tesuturile tinta' Daca intensitatea radiatiei Laser este scazuta( utilizarea sa este aceea de a stimula sau .iostimula su.stratul cu e%ecte .ene%ice( dupa cum se va arata mai departe' Unda Laser de putere si intensitate scazuta( .ine controlata si care nu depaseste 5** mA are un e%ect stimulator e4celent asupra su.stratului .iologic pe care se aplica' -n vederea terapiei cu Laser( ne vor interesa parametrii %izici ai acestuia pentru a putea recomanda o aplicatie terapeutica e%icienta' !radul de penetrare a radiei Laser intratisular depinde de lungimea de unda a acesteia' Cele mai %olosite lungimi de unda sunt cele din spectrul rosu si in%rarosu' Laserul in spectrul rosu are o patrundere intratisulara de )-6 cm( dupa care intensitatea si e%icienta terapeutica scad' Pornind de la cele a%irmate( acest tip de laser se recomanda a se utiliza in tratamentul a%ectiunilor tegumentare si in cele ale mucoaselor' >e recomanda utilizarea sondei cu o putere de ma4' 5* mA' Laserul in spectrul in%rarosu isi reduce intensitatea la 5*G dupa ce patrunde in tesuturi( dincolo de )-6 cm adancime( drept pentru care sunt recomandate in tratarea su%erintelor de pro%inzime( precum cele musculo-ligamentare( capsulare( tendinoase( meniscale( discale etc' >e recomanda utilizarea unor sonde cu o putere crescuta( de cel putin 5* mA' -n lumina celor prezentate( e%ectele .iologice ale laserului terapeutic( de 0oasa putere sau laser non-invaziv vor %i analgezia( miorela4area( decontracura musculara( e%ectul entiedematos( de com.atere a stazei si de drena0 veno-lim%atic( .iostimulare tisulara si a proceselor .iologice( e%ect vasodilatator' Mecanismele prin care actioneaza laserterapia intercepteaza o serie de verigi %iziopatologice( actiune con%irmata de o serie de studii clinice veri%icate si validate' Aceste e%ecte constau in im.unatatirea microcirculatiei( cresterea activitatii enzimatice intracelulare( in special a ciclului 9re.s( cresterea circulatiei si a utilizarii o4igenului( utilizarea e%icienta a glucozei( stimularea sintezei de A=D intracelular( cresterea activitatii %i.ro.lastelor si a procesului de %agocitoza( activarea pompei =a-9 transmem.ranare( activarea proceselor meta.olice la nivel celular 2atat prin activarea pompei e =a<9 transmem.ranare( a transportului de calciu( cat si

prin activarea sistemului mitocondrial3( s$im.area la nivel locoregional a pro%ilului unor mediatori ai in%lamatiei 2$istamina( prostaglandine3 sau durerii 2endor%ine3' $iofeedbac%&ul Bio%eed.ac;ul reprezinta un instrument clinic recunoscut inca din ,8+*' La timpul respectiv( trei surse stiinti%ice s-au unit spre a %orma curentul larg al .io%eed.ac;-ului modern electromiogra%ia( electroence%alogra%ia si studiul cardiovascular realizat de catre psi$o%iziologisti' Aplicarea in domeniul rea.ilitarii s-a nascut din munca de cercetare si diagnosticul realizat prin 7'M'!' 2electromiogra%ia3' Practicienii au %ost constienti de a0utorul considera.il o%erit de %eed.ac;-ul imediat al semnalelor mioelectrice' >unetul potentialelor unitati motorii poate grada intensitatea dorita a contractiei solicitand adesea a0utorul pacientului' -n recuperare( .io%eed.ac;-ul electromiogra%ic 27M!BF3 si-a castigat locul sau in tratamentu leziunilor de neuroni motori centrali( in special in ceea ce priveste musculatura retracturata dar si producand rela4are asupra musculaturii spastice a pacientilor post-accident vascular cere.ral' 7M!BF este util si in paralizia cere.rala si tul.urarile musculo-sc$eletale in special torticolisul spasmodic' Bio%eed.ac;-ul se de%ineste ca o te$nica ce utilizeaza ec$ipament( in special electronic( spre a evidentia persoanelor unele dintre evenimentele lor %iziologice interne( normale sau anormale( su. o %orma de semnale auditive si vizuale care ii invata sa manipuleze aceste alt%el involuntare si nesimtite evenimente( prin manipularea semnalelor a%isate' #e$nica introduce vointa unei persoane intr-un loc al unuei .ucle de %eed.ac;( desc$isa' >pre deose.ire de raspunsurile conditionate( omul tre.uie sa isi doreasca in mod voluntar sa sc$im.e semnalele spre un anumit scop' -nvatand pacientii sa-si controleze o paleta larga a proceselor %iziologice( se a0unge la o.tinerea unor rezultate terapeutice e4traordinare' De aceasta metoda .ene%iciaza in special pacientii cu paralizie =MC si spasticitate( datorata leziunilor cere.rale' -n recuperare( cel mai util %eed.ac; este cel mioelectric sau 7M!' Cuvantul electromiogra%ic nu e totusi o alternativa potrivita a acestei %orme de .io%eed.ac; deoarece pacientul si clinicianul nu vad direct electromiograma sau o electromiogra%ie' -n sc$im.( semnalele mioelectrice de la musc$i sunt trans%ormate in semnale acustice si vizuale care sunt usor de inteles' #e$nica de .io%eed.ac; pozitional 2position .io%eed.ac;3 este indicata cand scopul antrenamentului este reglarea miscarilor( o%erind pacientului posi.ilitatea de a recruta voluntar si de a rela4a grupele musculare potrivite' Position sau movement .io%eed.ac; se %oloseste spre a antrena momentul potrivit si coordonarea necesare controlului miscarii' >uplimentar( position %eed.ac; poate %i utilizat in recuperarea post-AVC cand musc$iul ce tre.uie motorizat este inaccesi.il sau di%icil de a %i izolat 2antrenamentul pronatiei si supinatiei ante.ratului3' Bio%eed.ac;-ul de presiune sau %orta se re%era la monotorizarea %ortei( care poate %i indicata cand este necesara in%ormatia re%eritoare la nivelul %ortei sau cantitatea de %orta transmisa printr-un segment al corpului sau printr-un dizpozitiv de asistare' De e4emplu pentru antrenarea ortostatismului sau mersului simetric poate %i utilizata monotorizarea %ortei transmisa de-a lungul unei e4tremitati la adultii si copiii $emiplegici' -n mod asemanator( utilizarea unui %eed.ac; poate a0uta la antrenarea pacientilor $emiplegici spre a-si monotoriza cantitatea %ortei care se mani%esta sau care ia nastere asupra unui dispozitiv de asistenta la mers' >ecundar( monitorizarea incarcarii mem.rului este un potential instrument evaluativ menita sa analizeze mersul'

Bio%eed.ac;-ul temperaturii si a %lu4ului sanguin peri%eric' Controlul temperaturii sau a %lu4ului sanguin peri%eric al e4tremitatiilor a devenit un instrument important al %iziologilor clinicieni' Bio%eed.ac;-ul presiunii sanguine' Acet .io%eed.ac; presupune pletismogra%ia o.isnuita' Pacientii sunt antrenati sa-si modi%ice iesirile cu sustinerea adaugata a antrenamentului de rela4are pe calea 7M!BF si a contorului temperaturii la nivelul e4tremitatii' Antrenamentul controlului s%incterian' Acest antrenament utilizeaza traductori de presiune introdusi in calanul anal sau vaginal ast%el incat pacientii continenti .ene%iciaza de monotorizare electronica asociata cu o %orma modi%icata de conditionare operanta' Bio%eed.ac; respirator sau alte te$nici' Aproape toate %unctiile %iziologice de la clipit pana la activitatea stomacului si intestinului sunt in investigatie cu senzori potriviti' Electrostimularea" electroanalgezia" TE(' sau '(ET 7lectrostimularea in terapia durerii este o modalitate terapeutica recent intrata in practica medicala' Durerea este un simptom( un semnal de alarma sau un avertisment ce tre.uie investigat deoarece tradeaza o dis%unctionalitate sau o su%erinta organica' 74ista o serie de posi.ilitati de interventie asupra sindromului algic( precum terapia medicamentoasa( cea nemedicamentoasa 2#7=>( %izioterapie( masa0( ;inetoterapie( laserterapie( magnetoterapie( electrostimulare spinala( electrostimulare cere.rala pro%unda etc3( cat si o serie de te$nici complementare( precum te$nici de rela4are 2training autogen( .io%eed.ac; etc3( metode de conditionare 2ergoterapie( meloterapie etc3( $ipnoza etc' #e$nicile de $iperstimulare sau electrostimulare %ac parte din a.ordarile terapeutice care au la .aza o stimulare peri%erica sau una centrala a %i.relor nervoase' Aceste stimulari sunt nedureroase si sunt in masura sa induca la di%erite nivele ale sistemului nervos o in$i.itie a transmiterii in%ormatiei dureroase prin activarea di%eritelor mecanisme( precum gate-control si<sau eli.erarea de endor%ine la nivel central' 7lectroanalgezia prin #7=> reprezinta o te$nica de electrostimulare peri%erica' #runc$iurile nervoase pot %i stimulate %ie cu electrozi de supra%ata amplasati la nivelul traseelor nervoase( %ie cu electrozi ac( implantati in apropierea acestor trasee' >e va o.tine o electroanalgezie e%icienta daca electrodul stimulant este asezat corect iar intensitatea curentului este adecvata' Modul de actiune al electroanalgeziei este e4plicat prin urmatoarele >enzatia de %urnicatura placuta indusa de stimulii electrici este in masura sa in$i.e senzatia dureroasa si sa ridice pragul durerii induse 2analgezia este produsa prin diminuarea tensiunii din %i.rele nervoase care transmit in%ormatia dureroasa si prin desensi.ilizarea receptorului la stimularea cu curenti electrici de inalta %recventa si 0oasa intensitate3( 7li.erarea de endor%ine si de alte su.stante neuro-opioide similare( prin stimularea cu curent de 0oasa %recventa si de inalta intensitate' A.ordarea stiinti%ica si mai apro%undata a procedurii de electrostimulare sau electroanalgezie prin #7=>-conventional poate %i %acuta daca se au in vedere mecanismele de actiune ale aplicatiilor in scop analgezic ale curentilor de 0oasa %recventa' -n aceasta idee( modul sau mecanismul de actiune va %i prezentat in cele ce urmeaza' &eceptorii pentru durere sunt rami%icatii ale dendritelor neuronilor senzitivi care iau parte la alcatuirea unui nerv cutanat' Fi.rele nervilor cutanati au prag de e4cita.ilitate di%erit( %iind capa.ile sa conduca impulsuri generate in circumstante deose.ite' Fi.rele sau caile sensi.ilitatii somatice a0ung la maduva spinarii pe calea radacinii posterioare' A4onii neuronilor senzitivi din maduva spinarii 2din ganglionul spinal3 %ac sinapsa cu neuronii de releu localizati in su.stanta cenusie a cornului posterior medular' De retinut %aptul ca nociceptorii cutanati 2e4tero si mecanoceptori3 au actiune e4citatoare independenta asupra a

cel putin doi neuroni din cornul posterior medular' A4onii neuronilor medulari se proiecteaza la randul lor la di%erite nivele ale ence%alului( alcatuind caile durerii' Ulterior( dupa ce acestia mai %ac o statie la nivelul su.cortical 2conducere su.corticala a durerii3( proiecteaza in%ormatiile continute la nivelul corte4ului cere.ral' Pentru intelegerea si e4plicarea actiunii analgezice a stimulilor electrici au %ost emise o serie de ipoteze' >-a a0uns la teoria e%ectului de acoperire' Aceasta consta in interventia la nivelul cailor de conducere a durerii cu alti e4citanti 2electrici( in cazul de %ata3( prin intermediul altor %i.re a%erente sau al receptorilor care nu receptioneaza durerea( ceea ce are drept e%ect in$i.area perceptiei dureroase la nivelurile supramedulare 2prin e4citarea altei cai a%rente3' Acest mecanism e4plica insa ridicarea pragului dureros la nivel supramedular' #eoriile actuale au %acut apel la cunoasterea %aptului ca maduva constituie un adevarat releu in perceptia durerii 2in%ormatiile a0ung si pe cale ascendenta dar si de la %ormatiunile nervoase superioare( deci pe cai descendente3' =umeroasele studii clinice au a0uns la concluzia ca durerea reprezinta rezultatul pierderii capacitatii in$i.itorii( dacat rezultatul unor procese de stimulare propriu-zisa' Apare ast%el teoria controlului de poarta( propusa de Melza; si Aall care se .azeaza pe %enomenul de in$i.itie presinaptica( adica pe un proces de control a4onal' Acest %enomen de in$i.itie presinaptica se petrece la nivelul cornului posterior medular' 74plicatia este ca stimularea %i.relor cu diametru mare( rapid conducatoare( nespeci%ice pentru durere( ce conduc in%ormatii tactile generate de vi.ratii si presiune( produce la nivel medular 2corn posterior( interneuronii in$i.itori3 un camp electric negativ care scade activarea sistemului de conducere prin caile ascendente( inc$izand ast%el poarta sau activand .ariera de control pentru transiterea in%ormatiilor nociceptive care sosesc prin %i.rele lent conducatoare' -n acest mod( durerea nu mai este perceputa la nivel cere.ral' Daca insa sunt stimulate peri%eric %i.rele speci%ice pentru durere 2cele lent conducatoare3 si in%ormatiile transmise devin dominante prin intensitate( %recventa sau conditii patologice 2nevralgii post$erpetice( disestezii de denervare3( se va desc$ide poarta de control prin contrareactie pozitiva la campul electric care %usese negativ' Acest %enomen se numeste %acilitare presinaptica si va permite transmisia si perceptia durerii la nivel cortical' Anumiti autori a%irma si e4istenta altor mecanisme in$i.itorii situate supraspinal care se e4ercita descendent( asupra maduvei spinarii' Aceste mecanisme centri%uge de in$i.itie a transmiterii si perceperii durerii au %ost con%irmate prin analgeziile produse prin stimularea electrica a structurilor nervoase centrale supramedulare' 7le sunt considerate similare celor produse prin actiunea opiaceelor 2mor%ina si derivatele sale3 la aceleasi nivele( urmate de producerea<eli.erarea de ence%aline cu rolul de a .loca transmiterea in%ormatiilor nociceptive prin maduva spinarii' Analgezia produsa prin electrostimulare a e4plicat mecanismele de actiune a unor metode de electroterapie conventionala( precum curentii diadinamici( curentii #ra.ert( curentii sto$astici 2toti acesti curenti %iind de 0oasa %recventa3' Pornind de la cele cunoscute( s-a a0uns la dezvoltarea unor metode noi de electroanalgezie( precum electrostimularea nervilor peri%erici cu electrozi implantati<percutanat 2controlul durerii acute3( electrostimularea cordoanelor posterioare medulare pentru controlul durerii cronice( prin intermediul electrozilor implantati in dura mater 2stimulare antidromica3(stimularea nervoasa electrica transcutanata( #7=> sau >=7#( in vederea controlului sindroamelor dureroase acute sau cronice( electropunctura permite stimularea electrica selectiva a %i.relor rapid conducatoare( cu inc$iderea portii pentru %i.rele nervoase care transmit nociceptia' -n mod particular( stimularea nervoasa electrica transcutanata >=7# sau #7=> dupa denumirea internationala( constituia o metoda netraumatizanta de com.atere a starilor dureroase acute si cronice( de di%erite cauze( utilizand curenti de 0oasa %recventa cu impulsuri dreptung$iulare( %urnizati prin intermediul unor electrozi aplicati la nivelul tegumentului pacientilor' #ermenul de stimulare %olosit( contravine mecanismului de actiune care consta in in$i.are a transmiterii durerii( %ara ca acesta sa pre0udicieze procedura in sine'

Eonele optime pentru electrostimulare in scop analgezic variaza de la o persoana la alta( c$iar daca simptomele sunt asemanatoare' >e incepe prin aplicarea electrodului stimulant la nivelul zonei dureroase( ast%el incat sa se o.tina o parestezie .ine perceputa in zona' Aplicarea electrodului se realizeaza dupa ce au %ost determinate nivelele medulare si radacinile spinale corelate cu zonele dureroase sau dupa ce s-a realizat corespondenta punctelor dureroase cutanate la presiune( numite puncte trigger( care( in mare parte( corespund punctelor de acupunctura' Aceste puncte( ca si cele de acupunctura( prezinta o rezistenta electrica la nivel cutanat %oarte scazuta( motiv pentru care permit trecerea curentilor electrici de intensitate %oarte mica' Acest tip de electrostimulare este numit si de tip electroacupunctura' 74ista aparate capa.ile sa identi%ice aceste puncte( deoarece punctul trigger respectiv reprezinta un %ocar de $ipersensi.ilitate intr-un tesut care( atunci cand este comprimat( devine dureros si daca este su%icient de sensi.il( poate da nastere unei dureri re%lectate sau poate da nastere unor %enomene percepute drept alterari proprioceptive' Printre principalele sindroame dureroase caracterizate prin prezenta durerii in di%erite zone sau puncte trigger( sunt de mentionat periartrita scapulo$umerala( unele %orme de cervoco.ra$ialgii( lom.osciatopatiile( ce%aleeea musculotensiva( sindromul picioarelor o.osite( cicatricile dureroase( patologie numeroasa din domeniul medicinii sportive' >e poate constata cu usurinta %aptul ca #7=>-ul conventional prezinta o %recventa 0oasa si o intensitate 0oasa( durata scurta de stimulare este relativ scurta( %i.rele stimulate sunt cele groase( mielinice( locul actiunii %iind situat la zona medulara segmentara( mecanismul %iind cel al controlului portii 2gate-control medular3 la nivel medular( analgezia ne%iind reversi.ila medicamentos' #7=>-ul tip electroacupunctura prezinta %recventa 0oasa( intensitatea curentului de stimulare este inalta( durata este lunga( %i.rele stimulate sunt cele motorii( locul actiunii este zone superioara( cere.rala iar mecanismul de actiune se realizeaza prin producerea de endor%ine sau de opiacee endogene'( analgezia %iind reversi.ila medicamentos' Pe durata stimularii( pacientul va resimti o varietate a senzatiei de %urnicatura pana la vi.ratie( de0a descrisa( raportat la caracteristicile #7=>-ului aplicat 2conventional sau tip acupunctura<electropunctura3' 7%ectul analgezic al acestui tip de electrostimulare de intensitate inalta si %recventa 0oasa( se a%la in legatura cu eli.erarea endor%inelor( asemenator electroanalgeziei prin curenti #7=>-tip electropunctura' Aditional( se constata si e%ecte vasodilatatoare' Acupunctura" electropunctura" presopunctura" punctele trigger Acupunctura %ace parte din medicina traditionala 2c$ineza3 care se a4eaza pe o serie de principii de .aza' Medicina traditionala c$ineza isi are originea intr-o conceptie proprie despre lume( su.ordonata gandirii #A"' Con%orm acestei gandiri( Universul este un tot %ormat din materie si energie( stapanit de doua %orte antagoniste si complementare( numite -== si -A=!' Aceste %orte mentin ec$ili.rul Universului si se regasesc in proportii di%erite in toate %enomenele si lucrurile' #ot ce e4ista in Univers inseamna deci energie( care este indisocia.ila materiei' 7nergiile care circula neintrerupt prin corpul uman provin din cosmos si de pe Pamant( din aer si alimente' 7nergiile prezinta o .ipolaritate si circula prin organism in mod ciclic( patrunzand prin talpi si urcand spre cap( ca apoi sa co.oare din nou' "rice dereglare in scurgerea acestor energii inseamna .oala iar incetarea de%initiva a scurgerii inseamna moarte' Pentru evitarea im.olnavirilor si a im.atranirii precoce( medicina traditionala recomanda( alaturi de acupunctura( masa0e( gimnastica si alimentatie energetica' Prin corpul omenesc sanatos energiile circula in mod armonios( cu mare regularitate( prin niste canale numite meridiane' Meridianele prin care circula energia de nutritie sunt in numar de )/( cate ,) pentru %iecare 0umatate de corp( numindu-se meridiane principale' Fiecare meridian are un traseu intern( prin intermediul caruia se a%la in legatura directa cu organul pe

care il deserveste si unul e4tern( cu sediul in piele' Fiecare meridian poarta numele organului cu care se a%la in legatura energetica' Pe langa aceste meridiane principale( in organism se mai a%la si meridianele secundare 2de e4' meridianele curioase si cele musculotendinoase3' Dintre acestea( meridianele musculotendinoase se a%la deasupra pielii( e4act pe traseul meridianelor principale care( dupa cum aratam( se a%la in piele' Pe meridianele descrise se gasesc anumite puncte care( stimulate prin intepatura de ac sau prin masa0( pot ameliora anumite .oli' De-a lungul timpului( c$inezii au remarcat ca( de cate ori se im.olnavea cineva( anumite puncte de pe piele deveneau dureroase' Unind punctele ei au o.tinut traseele e4terne ale meridianelor principale( pe parcurs descoperindu-le si pe cele secundare' Acupunctura a %ost practicata de medici vraci care atinsesera per%ormanta de a percepe %lu4ul energetic emis de punctele active cu a0utorul var%ului degetelor de la mana plim.ata pe piele( precum o antena de detectie' Fiecare meridian are un numar %i4 de puncte situate in mici depresiuni ale pielii( prezente inca de la nastere si persistand toata viata' Cele mai importante puncte din punct de vedere terapeutic sunt la nivelul e4tremitatilor mem.relor( su. coate si su. genunc$i' Pe piele se mai gasesc inca /** de puncte numite e4trameridiane( dintre care mai .ine de 0umatate se a%la la nivelul pavilionului urec$ii( utilizate pentru acupunctura' >upra%ata unui punct nu depaseste / mmH iar in pro%unzime are un ori%iciu prin care intra in piele vasele si nervii' " serie de cercetatori au demonstrat %aptul ca punctele de acupunctura au proprietati electrice( printre care o rezistenta electrica scazuta( ce poate %i detectata cu aparate specializate' Punctele pot %i stimulate prin introducerea acului( prin masa0( prin mo4a( prin aplicarea curentului electric special( a razelor laser( a campurilor magnetice( a vi.ratiilor sonore( prin in0ectarea de diverse su.stante' Dupa cum aratam( organele sunt proiectate pe piele printr-o linie imaginara numita meridian sau su. %orma unui punct situat pe acest meridian' 74istenta unor zone dureroase( proiectate pe piele( cu ocazia im.olnavirii unor organe este con%irmata si de medicina occidentala( denumita si medicina materiei' 7ste meritul neuro%iziologului englez Bead( de a sta.ili pe piele anumite zone( care ii poarta numele si care devin dureroase in caz de .oala' Fiecarui organ .olnav ii corespunde o anumita zona dureroasa' Alti cercetatori au masat aceste zone dureroase descoperind ca su%erinta algica a organului respectiv s-a ameliorat' Asa s-a nascut masa0ul re%le4( prin care se actioneaza la distanta( prin stimularea anumitor zone( asupra organului .olnav' #eoria re%lectarii organelor pe anumite segmente de corp a condus la nasterea microacupuncturii' Folosindu-ne de proprietatea punctelor de pe piele de a deveni sensi.ile in caz de im.olnavire( putem c$iar diagnostica organul a%lat in su%erinta' >timularea anumitor puncte de pe unele segmente poate %i %acuta cu a0utorul masa0ului( e4ecutat cu var%urile degetelor' 7lectropunctura este o metoda terapeutica ce are drept scop com.aterea durerii( mecanismele %iziologice de actiune %iind cele descrise la electroanalgezie prin metoda stimularii nervoase electrice transcutanate( >=7# sau #7=>' 7lectropunctura reprezinta o metoda de tratament ce poate a.orda o serie de sindroame dureroase( poate trata sidroame algice ce nu raspund la alte metode terapeutice( este o metoda %iziologica( netraumatizanta( usor de realizat<e4ecutat si cu rezultate rapide' Mecanismul de actiune al electropuncturii il constituie stimularea electrica selectiva a %i.relor rapid conducatoare( cu inc$iderea portii pentru conducerea in%ormatiilor prin %i.rele nervoase nociceptive pentru durere' Face parte din metodele de re%le4oterapie deoarece locul de actiune 2locul de aplicare al electrozilor3 il reprezinta zonele sau punctele dureroase re%le4e( identice celor din acupunctura( cu o pondere de 1*G' Datele parametrilor electrici ale punctelor cutanate dureroase la presiune tre.uie se se coreleze cu anumite stari %unctionale ale di%eritelor organe ale corpului uman' 7lectropunctura utilizeaza curenti electrici de 0oasa %recventa regla.ila( intensitate regla.ila si senzatia de %urnicatura placuta sau de vi.ratii la aplicare'

7lectropunctura nu se su.stituie electrostimularii #7=> si nici electroacupuncturii 2la care intervine cel de-al doilea stimul( reprezentat de introducerea acelor in punctele .ine sta.ilite( a%late pe meridianele de acupunctura' Presopunctura reprezinta utilizarea in scop terapeutic a unui procedeu de masa0( numit presiunea' Masa0ul prin presiune se aplica pe anumite puncte( %iecare dintre ele %iind specializat pentru o anumita su%erinta' Presopunctura se aseamana cu acupunctura( deoarece( in timp ce acupunctura %oloseste ace( presopunctura utilizeaza var%urile degetelor sau ung$ia pentru a presa punctele specializate' Presopunctura se des%asoara cu respectarea unor timpi intr-o succesiune ce va %i prezentata in cele ce urmeaza' >e incepe prin reperarea sau localizarea punctelor si se continua cu masarea acestora' "peratia respectiva poate %i %acuta cu var%ul degetului sau cu ung$ia' -n %unctie de indicatie( un punct poate %i masat prin manevra de dispersie sau prin cea de toni%iere' Dispersia se va %olosi in cazul su%erintelor provocate de un e4ces de energie' Ast%el( cu var%ul degetului( din pozitie o.lica( se maseaza sau se apasa prin insuru.are( in sens opus acelor de ceasornic( cu .landete( super%icial( pe o durata su%icienta de timp punctul respectiv' Dispersia corect e4ecutata este urmata de inrosirea tegumentului( scaderea sensi.ilitatii si a tonusului muscular local' A%lata la polul opus( toni%ierea este indicata in cazul su%erintelor datorate lipsei energetice' Aceasta manevra se e4ecuta cu var%ul degetului sau se poate e4ecuta cu ung$ia( am.ele a%late in pozitie verticala' >e va masa sau se va apasa circular( in sensul de rotatie al acelor de ceasornic( energic( pro%und( %iecare manevra avand o durata scurta' #oni%ierea .ine e4ecutata va %i urmata de paloare( cresterea sensi.ilitatii si a tonusului muscular local' " serie de practicieni acorda mai multa importanta %ortei cu care se maseaza( sla.a pentru dispersie si puternica pentru toni%iere( si mai putina importanta sensului miscarilor' -ndi%erent de su%erinta( vor %i masate am.ele puncte a%late pe cele doua .rate ale meridianului respectiv( perec$e' #ot in conte4tul presopuncturii se poate recurge la manevrele >$iatsu care pot %i e4ecutate dupa o metoda mai usoara( asemanatoare cu presopunctura' Manevrele >$iatsu au o actiune generala( de ec$ili.rare a energiilor si una locala( de conversie a acidului lactic 2responsa.il de producerea contracturilor3 in glicogen( in proportie de 1*G' Pe acesta cale( manevrele >$iatsu contri.uie la eliminarea o.oselii( pana la disparitia sa totala' Manevra consta in presiuni continue( e%ectuate cu pulpa degetului pe punctul respectiv( timp de 5-: secunde( urmate de o perioada de pauza constand intr-o rela4are totala( de 6-/ secunde' Atat presiunea( cat si rela4area se e4ecuta succesiv( timp de cateva minute' Pro%esionistii prelungesc sedinta pana la o ora( in urma careia durerile dispar complet'

,omenii de patologie" inclusiv cea dentara si oro&ma-ilofaciala.


-ndicatiile aplicatiei agentilor %izicali asupra organismului uman se realizeaza in deplina concordanta cu modul de actiune si cu e%ectele urmarite' Termoterapia #ermoterapia isi regaseste domeniile de aplicatie in stransa legatura cu reactia organismului la aplicarea %actorului termic 2cald-rece3' &eactia organismului este caracterizata prin reactia locoregionala dermovasculara( cat si prin reactia generala asupra aparatelor si sistemelor 2modi%icarea %recventei cardiace( a %recventei respiratiilor si intensitatea reactiei su.iective a pacientului3 la aplicarea stimulului' &eactia locoregionala dermovasculara reprezinta modi%icarea circulatiei super%iciale la aplicarea locala a %actorului termic si se realizeaza pe calea re%le4elor locale( %ara a antrena modi%icari ale temperaturii centrale' La aplicarea de rece se produce vasoconstrictie locala pentru o durata de ,-) minute(

insotita de paloarea tegumentului( urmate de $iperemia de tip activ o.tinuta prin vasodilatatie arteriolara( capilara si venulara' Ulterior( se instaleaza $iperemia de tip pasiv( caracterizata prin vasodilatatie capilara cu staza sanguina si prin vasoconstrictie venulara si arteriolara( culoarea tegumentului devenind treptat( violacee' La aplicarea de cald se produce vasoconstrictie de scurta durata( ,*-)* secunde( urmata de %aza de $iperemie activa cu o durata de n 4 ,* secunde si de %aza %inala( caracterizata prin $iperemie pasiva( cu vasodilatatie capilara si venulara' Prezenta si intensitatea reactiei dermovasculare se a%la in legatura cu intensitatea %actorului termic aplicat( ec$ili.rul caloric initial al organismului si de conducti.ilitatea termica a tegumentului( durata aplicatiei si capacitatea de acomodare a organismului' &eactia dermovasculara este o reactie circulatorie locala( drept raspuns la aplicarea agentului termic' 7a poate %i insotita de reactii asemanatoare la nivelul circulatiei generale 2tegumentare si mucoase3( numite reactii consensuale dar de intensitate mai redusa( cat si la nivelul vaselor din pro%unzime( de la nivelul organelor interne si mai putin la nivel cere.ral( precum si de reactii inverse %ata de cele aratate( la nivelul vaselor $epatice' &eactia generala a %actorului termic asupra aparatelor si sistemelor organismului uman este prezentata in continuare 7%ectul rela4ant al caldurii asupra sistemului nervos central( recele determinand un e%ect e4citant' Prin proceduri alternante se poate creste e4cita.ilitatea sistemului nervos central' 7%ectul analgezic prin inter%erarea transmisiei e4citatiei dureroase' >caderea e4cita.ilitatii pana la anestezie si reducerea sensi.ilitatii receptorilor de intindere din musc$i si tendoane prin aplicarea locoregionala de rece' Cresterea tonusului simpatic la aplicarea de rece si cresterea celui parasimpatic la aplicatia de cald' Mo.ilizarea depozitelor de sange cu cresterea de.itului si a vitezei de circulatie a sangelui( cresterea de.itului cardiac si a muncii cordului( scaderea rezistentei vasculare peri%erice cu scaderea tensiunii arteriale sistolice si diastolice la aplicarea de cald' Vasoconstrictie peri%erica cu cresterea rezistentei vasculare peri%erice( scaderea de.itului circulator peri%eric si a vitezei de circulatie a sangelui( scaderea de.itului cardiac si cresterea muncii inimii la aplicatia de rece' Cresterea numarului de $ematii si de leucocite prin mo.ilizarea re%le4a din depozite( modi%icarea p$-ului sanguin spre acidoza 2procesul de termogeneza3 la aplicatia de rece( %enomenele %iind inverse la aplicatia de cald' Cresterea %recventei respiratorii la temperaturi crescute si scaderea ei( cu respiratii ample( la aplicatia de rece( su.,1-)1FC' Cresterea randamentului muscular la aplicatiile de rece si de cald de scurta durata( contractii tonico-clonice la aplicatiile de rece de lunga durata si scaderea tonusului muscular si a per%ormantelor musculare asteptate( la aplicatiile de cald de lunga durata' Cresterea elasticitatii tesutului con0unctiv la aplicatiile de cald si invers( la aplicatiile de rece'

Cresterea cata.olismului glucidic si lipidic la aplicatiile de cald si stimulare ana.olica la aplicatiile de rece' Activarea glandelor endocrine la aplicatiile alternante' &eactie dermovasculara varia.ila 2vezi ante3 Ampli%icarea reactiei in%lamatorii mediata de prostaglandine( cu scaderea in%lamatiei acute e4udative la aplicatiile de rece' Ameliorarea procesului in%lamator proli%erativ cronic ca urmare a aplicatiei de caldura .landa' Ampli%icarea procedului in%lamator acut e4udativ la aplicatiile $iperterme'

Modularea adapta.ilitatii organismului la aplicatiile generale de cald 2peste )5FC3' Pornind de la reactia dermovasculara locoregionala( cat si de la cea generala( asupra organismului( e%ectele aplicatiilor locale de caldura sunt urmatoarele Acumularea de energie calorica la nivelul tegumentului si a tesutului celular su.cutanat' Modi%icari circulatorii locale( la distanta si in pro%unzime' Ampli%icarea proceselor meta.olice locale' Diminuarea proceselor in%lamatorii locale' 7%ectul analgezic'

>timularea procesului de termoreglare peri%erica' 7%ectele aplicatiilor generale de caldura sunt Modularea %unctionala a principalelor aparate si sisteme' Vasodilatatie generalizata in teritoriul peri%eric' &aspuns vascular de pro%unzime pe calea reactiilor re%le4e si a stimularii termogenezei' Desi e4ista si unele e4ceptii( aplicatiile termice .azate pe caldura conduc( dupa cum am aratat( la analgezie( $iperemie( $ipertermie locala si sistemica( scaderea tonusului muscular' -n consecinta( indicatiile generale ale aplicatiilor de caldura sunt urmatoarele >indromul algic' >pasmul si contractura musculara' Mialgia tensionala' Producerea $iperemiei' Accelerarea proceselor meta.olice' &esor.tia $ematoamelor' Bursitele( tenosinovitele' Fi.rozita( %i.romialgia' #rom.o%le.ita super%iciala' -nducerea vasodilatatiei pe cale re%le4a'

Bolile de colagen vasculare' Principalele contraindicatii si precautii ale aplicatiilor de cald deriva din toate cele prezentate si sunt

-n%lamatia acuta( traumatismul si $emoragia' #ul.urari ale mecanismelor de coagulare si sangerare' #ul.urarile de sensi.ilitate' -ncapacitatea de a reactiona( raspunde si comunica %ata de durere' &eglare termica scazuta =eoplazia' 7demul( isc$emia' #egumentele atro%ice'

Cicatrici tegumentare' La polul opus( indicatiile generale ale aplicatiei locale de rece sunt urmatoarele #raumatismul musculosc$eletal acutJ edemul( $emoragia( analgezia' >indromul algic' >pasmul muscular >pasticitatea' Metoda ad0uvanta in reeducarea musculara'

>caderea activitatii meta.olice locale si sistemice' Principalele contraindicatii si precautii in ceea ce priveste aplicatiile de rece sunt prezentate in cele ce urmeaza -sc$emia' -ntoleranta le rece' Boala sau %enomenul &a?naud' &aspuns presional sever la rece' Alergia la rece'

#ul.urarile de sensi.ilitate' #oate aspectele prezentate ne permit sa de%inim domeniile de patologie care .ene%iciaza de termoterapie 2agentul terapetic %iind cel termic( cald-rece3( precum si contraindicatiile si precautiile in legatura cu acest tip de terapie' Electroterapia Domeniile de patologie in care este indicata electroterapia se a%la in legatura cu reactia organismului la aplicarea stimulului electric' Aceasta este caracterizata prin e%ectele sau actiunea curentului electric asupra %i.relor nervoase senzitive( asupra celor nervoase motorii si vegetative vasomotorii( asupra sistemului nervos central si neurovegetativ si asupra sistemului circulator' Actiunea curentului galvanic asupra organismului conduce la o serie de e%ecte terapeutice( ce vor conditiona si indicatiile sau domeniile de patologie in care isi gaseste utilitatea( si anume 7%ectul analgezic sau antialgic( datorat scaderii e4cita.ilitatii nervoase la nivelul polului pozitiv 2anod3 si resor.tiei meta.olitilor din procesele in%lamatorii' >timularea neuromusculara la nivelul electrodului negativ 2catod3' &eglarea modi%icarilor de e4cita.ilitate a sistemului nervos central( in %unctie de modul de aplicatie 2ascendent sau descendent3'

&eglarea nespeci%ica a sistemului neurovegetativ'

7%ectul .iotro%ic prin im.unatatirea irigatiei locoregionale si drenarea lic$idelor stagnante intratisular 2edeme( su%uziuni( e4udate etc3' 7%ectul vasodilatator datorat $iperemiei reactive de la nivelul circulatiei super%iciale si de pro%unzime' !alvanizarea aplicata in scop terapeutic constituie o procedura des %olosita in electroterapie si( implicit in %izioterapie( datorita multiplelor sale e%ecte analgezic( sedativ( vasomotor( .iotro%ic( de stimulare a e4cita.ilitatii musculare 2in anumite conditii de aplicare3' !alvanizarea pote %i utilizata in orice %aza evolutiva a a%ectiunilor care se inscriu in domeniile de patologie in care poate %i indicata si aplicata' Principalele indicatii ale galvanoterapiei sunt A%ectiuni ale sistemului nervos( precum =europatii peri%erice tip nevralgii si nevrite 2de nerv sciatic( neuropatie si ple4ulopatie cervico.ra$iala( nevralgie intercostala( nevralgie trigeminala( nevralgii dentare( nevralgia occipitala Arnold( meralgia parestezica( lom.ocruralgie etc3( Pareze( paralizii 2paralizia %lasca a mem.relor( pareze %aciale( pareze s%incteriene( pareza detrusorului vezical etc3( A%ectiuni ale organelor de simt 2otoscleroze( con0unctivite( irite( sclerite( ulcere corneene( $erpes cornean( etc3( >indroame astenonevrotice de suprasolicitare( distonii neurovegetative( Distonii neurocirculatorii 2angioneuropatii( algoneurodistro%ia3' A%ectiuni ale aparatului locomotor( precum

Boala reumatica cronica degenerativa si in%lamatorie( reumatism a.articular 2mialgii( neuromialgii( periartite-periartroze( tendinite( tenosinovite( .ursite( epicondilite( artroze-artrite cu di%erite localizari( poliartrita reumatiode( spondilita an;ilozanta etc3( >ec$ele posttraumatice' A%ectiuni ale aparatului cardiovascular( si anume #ul.urari circulatorii peri%erice 2sindromul &a?naud( acrocianoza( degeraturile( arteriopatia aterosclerotica o.literanta din primele doua stadii3( Fle.itele in %aza su.acuta si cronica( #ul.urari vasomotorii din teritoriul circulatiei cere.rale( Boala $ipertensiva din stadiul neurogen' A%ectiuni dermatologice 2acnee( cicatrici c$eloide $ipertro%ice( eczeme( epidermo%itie( erizipel cronic( %istule tegumentare( %urunculoza( $ematoame tegumentare super%iciale( $ipertricoza( slerodermie( se.oree accentuata( ulcere atone etc3' Contraindicatiile galvanoterapiei se re%era la a%ectiuni care nu permit aplicarea electrozilor pe tegument( precum solutiile de continuitate( supuratiile( unele mani%estari cutanate ale .olilor alergice( eczeme( tu.erculoza cutanata( neoplasmul cutanat' Actiunea( indicatiile si domeniile terapeutice ale curentilor de 0oasa %recventa se a%la in directa legatura cu modul lor de actiune( de0a prezentat' Principalele indicatii ale aplicarii curentilor dreptung$iulari( modulati( neo%aradici( decurg din e%ectele e4citomotorii ale acestora si sunt reprezentate de atoniile si atro%iile musculare normoinervate( de di%erite cauze'

Atro%ia musculara de inactivitate prin imo.ilizari prelungite la pat( $ipotonii-$ipotro%ii musculare prin su%erinte ale unor articulatii de vecinatate( musculatura sla.ita a spatelui din cadrul scoliozelor si ci%ozelor incipiente( piciorul plat prin pra.usirea .oltilor plantare( prevenirea aderentelor intermusculare( intramusculare si peritendinoase' Prin aceasta electrogimnastica se pot o.tine si e%ecte rela4ante asupra musculaturii cu contracturi re%le4e ce apar in vecinatatea articulatiilor a%late in su%erinta' Ca indicatii derivate din e%ectele analgetice( vasomotorii si .iotro%ice ale acestor curenti( se pot mentiona unele neuropatii 2nevralgii( nevrite3( statusul posttraumatic 2contuzie( entorse3( tul.urarile de sensi.ilitate cutanata( pro%ila4ia trom.ozelor si a em.oliilor din starile postoperatorii si postpartum( din tul.urarile circulatiei de intoarcere venoasa si lim%atica si ca tratament al edemelor de insotire' Contraindicatiile aplicarii curentilor dreptung$iulari( de electrostimulare sunt paraliziile spastice( spasmele musculare( musculatura partial sau total denervata' -ndicatiile aplicatiei curentilor de 0oasa %recventa e4ponentiali sunt reprezentate de electrostimularea selectiva a musculaturii total denervate( dupa e%ectuarea electrodiagnosticului 2diagnosticul prin electrostimulare al leziunilor neuromusculare3' -ndicatiile terapiei musculaturii spastice sunt prezentate in cele ce urmeaza 2se utilizeaza curenti dreptung$iulari( aplicati prin doua circuite de e4citatie( decalate in timp3 >pasticitatea in pareze-paralizii de origine cere.rala 2in special in%antila3( spasticitatea consecutiva traumatismelor postpartum 2%ara atetoza3( >pasticitatea din leziunile traumatice cere.rale si medulare( cu e4ceptia paraplegiilor spastice( Parezele spastice din cadrul sclerozei in placi( Bemipareze spastice post AVC( cu redori articulare dureroase si persistente( Par;inson' Principalele contraindicatii cunoscute ale electroterapiei musculaturii spastice sunt scleroza laterala amiotro%ica si scleroza di%uza avansata' >timularea electrica a musculaturii netede se poate realiza prin aplicarea impulsurilor e4ponentiale iar principalele indicatii ale procedurii( sunt constipatia cronica atonica( atonia vezicala postoperatorie( contractiile uterine primare sla.e la nastere' Principalele metode analgetice conventionale din domeniul curentilor de 0oasa %recventa utilizeaza curentii diadinamici( #ra.ert( sto$astici si metoda de stimulare nervoasa electrica transcutanata 2#7=>3' 7%ectele si implicit( domeniile de patologie in care se indica aplicatia curentilor diadinamici sunt prezentate in continuare 7%ectele analgezice( $iperemiante-.iotro%ice( dinamogene sunt datorate nivelului intensitatii( %ormei curentului diadinamic utilizat si modalitatii de aplicare a electrozilor' Curentul MF 2mono%azat %i43 are e%ect e4citator( crescand tonusul muscular( cat si e%ect vasoconstrictor( Curentul DF 2di%azat %i43 are e%ectul analgezic ma4im( im.unatateste circulatia arteriala prin $ipertonie simpatica( P> 2perioada scurta3 are e%ect e4citator( actionand ca un masa0 intens de pro%unzime si prin componenta sa vasoconstrictoare avand e%ect resor.tiv( util in su%uziunile si $ematoamele posttraumatice( in edemele cu tul.urari tro%ice din stazele circulatorii peri%erice( producand si analgezie secundara(

PL 2perioada lunga3 prezinta un e%ect analgezic si miorela4ant puternic( de asemenea( e%ect decongestiv( %iind de pre%erat in starile dureroase accentuate si persistente( &> 2ritm sincopat3 are cel mai pronuntat caracter e4citomotor( realizand electrogimnastica musculara( %iind indicat in atoniile musculare nomoinervate( postoperatorii' -ndicatiile curentilor diadinamici sunt A%ectiunile aparatului locomotor >tatus posttraumatic 2cu e4ceptia %racturilor( rupturilor ligamentare sau meniscale3( contuzii( entorse( lu4atii recente( intinderi musculare( redori articulare( Boala reumatismala cronica degenerativa sau in%lamatoare artroze reactivate( artrite( mialgii( &eumatism a.articular( al tesuturilor moi periarticulare epicondilite( P>B( tendinite' A%ectiunile neurologice nevralgie cervico-.ra$iala( lom.osciatica( DVL %aza --( algoneurodistro%ie' #ul.urari circulatorii peri%erice maladie &a?naud( acrocianoza( .oala varicoasa( status postarsuri sau postdegeraturi( arterioapatie peri%erica o.literanta' Aplicatii segmentare pe zone neurore%le4e in vederea modularii %unctionale a stomacului( colonului( colecistului( cailor respiratorii in astmul .ronsic( migrene' Curentii #ra.ert sunt curenti dreptung$iulari( cu e%ecte analgezice si $iperemiante aplicatia lor constand intr-un verita.il masa0 cu impulsuri e4citatorii' Principalele indicatii terapeutice sunt Mani%estarile dureroase din radiculopatiile de cauza verte.rogene artrozica( artroze dureroase( indi%erent de localizare' &eumatism in%lamator cronic 2spondilita an;ilopoetica3' &eumatismul a.articular 2P>B( epicondilite3' >tatus posttraumatic' Curentii sto$astici sau aperiodici au calitatea de a reduce la ma4imum reactiile de adaptare<o.isnuinta( crescand ast%el e%ectul analgetic prin ridicarea pragului la durere( precum si durata acestui e%ect' #7=> reprezinta o modalitate de com.atere a sindromului algic acut si cronic( de diverse cauze( utilizand curenti cu impulsuri dreptung$iulare de 0oasa %recventa' >%era indicatiilor acestei metode electroterapeutice este larga si cuprinde A%ectiunile reumatice cronice degenerative( in%lamatorii si a.articular' >tarile dureroase posttraumatice' >indromul algic din a%ectiunile neurologice peri%erice( nevralgiile post$erpetice' durerile %antoma post amputatie de mem.re' >indromul algic post anestezie( starile dureroase acute si cronice postoperatorii' Cicatricile( aderentele dureroase postoperatorii'

Durerile din anurii si neoplazii' Principalele contraindicatii ale aplicatiei #7=> sunt >tarile dureroase trata.ile prin alte mi0loace' Purtatorii de pacema;er cardiac sau de stimulator al nodului sinocarotidian'

Bipersensi.ilitatea la curent' >arcina in primul trimestru' #ul.urarile de sensi.ilitate cutanata sau leziunile tegumentare'

>indroamele dureroase de origine talamica' 7lectropunctura reprezinta o metoda de com.atere a durerii( %acand parte din metodele re%le4oterapice( locul de actiune %iind la nivelul punctelor dureroase re%le4e identice( in marea lor ma0oritate( cu punctele situate pe meridianele energetice din acupunctura' Patologia indicata este reprezentata de tul.urarile %unctionale( cat si diverse contracturi musculare produse prin mecanisme neurore%le4e' Contraindicatiile sunt reprezentate de a%ectiunile organice cu terapie etiopatogenica cunoscuta( neoplasmul( psi$onevrozele( depresia( sc$izo%renia( sarcina' Domeniile de patologie sau indicatiile terapeutice ale curentilor de medie %recventa deriva din principalele lor e%ecte %iziologice asupra su.stratului( si anume 7%ectul e4citomotor cu stimularea musculaturii striate sc$eletice( normoinervate( producand contractii musculare puternice( reversi.ile si .ine tolerate 2%recvente mici3' Actiune e4citomotorie prin stimularea musculaturii netede $ipotone 2%recvente medii3 si indirect( prin actiunea asupra dermatoamelor( mioamelor( a ganglionilor vegetativi paraverte.rali( a lantului ganglionar simpatic( a ganglionului stelat' Actiune analgezica( prin modi%icarea perceptiei dureroase pe calea diminuarii e4cita.ilitatii dureroase si prin actiune vasodilatatoare( in secundar 2%recvente rapide3' Actiune vasomotorie cu e%ect vasculotro%ic( $iperemiant si resor.tiv( sustinute prin e%ect direct( asupra vasului si indirect( pe structura neurovegetativa a vasului( cat si prin e%ect indirect( pe calea gimnasticii musculare( %iind datorata e%ectului e4citomotor muscular( cu producere de contractii %iziologice' 7%ectul decontracturant-miorela4ant( o.tinut prin alternarea ritmica a starii de rela4are cu cea de stimulare a tesutului muscular' -ndicatiile aplicatiei curentilor de medie %recventa sunt multiple( derivand din modul de actiune( e%ectele %iziologice prezentate si toleranta crescuta a acestui tip de curenti de catre organismul uman' Aceste indicatii sunt prezentate in continuare A%ectiunile aparatului locomotor >tari posttraumatice( leziuni postcontuzionale 2sindrom A=D post%racturi( entorse( lu4atii( contuzii de parti moi( $ematoame3( &eumatismul cronic degenerativ articular si a.articular 2P>B( artroze-artrite cu di%erite localizari3( >u%erinte localizate la nivelul coloanei verte.rale 2spondiloze( scolioze( discopatii( mialgii( neuropatii3( >u%erinte de nervi peri%erici 2neuropatii de tip nevralgie( nevrita3( >ec$ele post AVC ale mem.relor' A%ectiuni vasculare peri%erice 2tul.urarile circulatiei arteriale( venoase sau lim%atice cu sau %ara asocierea unor tul.urari tro%ice( precum sindromul de isc$emie peri%erica cronica( trom.angeita o.literanta( angiopatie dia.etica( edeme( celulita3' A%ectiuni ale organelor interne

>tatus post $epatita cronica persistenta( dis;inezie .iliara(

Pancretita cronica( !astrita( .oala ulceroasa( Distonii %unctionale intestinale( >u%erinte renourinare( >u%erinte in%lamatorii ale prostatei( stari dis%unctionale etc' Principalele contraindicatii ale curentilor de medie %recventa sunt reprezentate de A%ectiunile %e.rile de di%erite etiologii' =eoplasmul' >tarile casectice' Procesele in%lamatorii purulente'

Aplicatiile precordiale la pacientii cu tul.urari cardiace organice( %unctionale si la purtatorii de pacema;er cardiac' Domeniile de patologie sau indicatiile terapeutice ale curentilor de inalta %recventa deriva din principalele lor e%ecte %iziologice asupra su.stratului' -n privinta aplicatiei cu unde scurte( aceste e%ecte sunt prezentate in cele ce urmeaza( si anume Asupra meta.olismului( creste necesarul de o4igen si de su.strat nutritiv tisular' Asupra circulatiei( produc o activare 2$iperemie activa3 prin actiune directa( locala( prin actiune re%le4a 2eli.erare de su.stante vasoactive3 si prin vasodilatatie generala 2in aplicatiile generale poate sa scada valorile #A3' Asupra sistemului nervos central 7%ect sedativ al aplicatiilor asupra regiunii ce%alice(

Creste e4cita.ilitatea( viteza de conducere nervoasa( scade reo.aza si crona4ia la nivelul sistemului nervos peri%eric( Asupra musculaturii( scade tonusul muscular( rela4and antagonistii' -ndicatiile terapiei cu unde scurte se adreseaza celei mai largi s%ere de patologie medicala( dupa cum reiese si din cele ce urmeaza A%ectiuni ale aparatului locomotor A%ectiuni reumatice cronice degenerative 2gonartroza( spondilodiscartroze etc3( A%ectiuni reumatice cronice in%lamatorii 2spondilita an;ilozanta( poliartrita reumatoida3( &eumatism a.articular 2.ursite( tendinite( tenosinovite( periartrita( sindromul mio%ascial dureros etc3( >ec$ele posttraumatice( cu sau %ara sindrom algoneurodistro%ic' A%ectiuni ale sistemului nervos Ale sistemului nervos peri%eric nevralgii si neuromialgii 2nevralgia Arnold3( nevralgie cervico.ra$iala( nevralgii intercostale( lom.osciatalgie( nevrite( pareze( paralizii 2inclusiv a nervilor %aciali a %rigore3( mononeuropatii 2de nerv radial( cu.ital( median3( Ale sistemului nervos central 2drept metoda ad0uvanta de crestere a vascularizatiei locoregionale cu rol tro%ic muscular in cazuri de scleroza in placi( sec$ele postpoliomielita etc3'

A%ectiuni cardiovasculare

-n anginele pectorale( %ara semne de a%ectare miocardica sau insu%icienta cardiaca 2aplicatii precordial-dorsal3( -n tul.urari ale circulatiei venoase peri%erice( in vederea ameliorarii circulatiei de intoarcere in degeraturi( in stadiile incipiente ale arteriopatiilor peri%erice ale mem.relor 2aplicatii lom.are re%le4e3' A%ectiuni ale aparatului respirator 2.ronsite cronice( sec$ele postpleurezie netu.erculoasa( pleurite( unele %orme de astm .ronsic( ina%ara crizei etc3' A%ectiuni ale aparatului digestiv 2spasme eso%agiene( sindrom colicativ %unctional gastroduodenal si intestinal( constipatii cronice( dis;inezii .iliare( colecistopatii cronice nelitiazice( periviscerite<sindrom aderential etc3' A%ectiuni ale aparatului urogenital 2$ipertro%ia de prostata( prostatite( pielocistite( sindrom colicativ renourinar( or$ite( epididimite etc3' A%ectiuni ginecologice 2ane4ite( metroane4ite( parametrite cronice nespeci%ice( amenoree( sterilitati secundare( unele mastite etc3' A%ectiuni din s%era "&L 2sinuzite %rontale( ma4ilare( %ronto-etmoidale( acute sau cronice( %aringite( laringite( unele otite e4terne( otitele medii cronice( catarul oto-tu.ar etc3' A%ectiuni o%talmologice( cu prote0area cristalinului' A%ectiuni din s%era oro ma4ilo-%aciala 2sindrom algic poste4tractie( algii dentare( gingivite( stomatite( a.cese peridentare( granuloame( unele parodontopatii etc3' A%ectiuni dermatologice 2%uruncule( panaritii( $idrosadenite etc3'

#ul.urari endocrine 2dereglari ale $ipo%izei( tiroidei( suprarenalei( pancresului etc3' Principalele contraindicatii ale terapiei cu unde scurte sunt reprezentate de Procedeele in%lamatorii acute cu supuratii' Mani%estarile acute ale a%ectiunilor reumatice' A%ectiuni cu tendinta la $emoragie 2$emoptozii( ulcer gastrointestinal3' =eoplasmul' Prezenta osteosintezelor metalice( pacema;er cardiac'

Perioadele ciclului menstrual si sarcina' -n ceea ce priveste undele scurte( acestea pot %i aplicate si in sistem pulsatil( durata mare a pauzei( in raport cu durata impulsurilor %acand ca e%ectele calorice ale acestei inalte energii sa se disperseze pana la disparitie' Acest %enomen este mai evident la %recventele mai rare( ast%el incat( e%ectele .iologice au o durata mai mare' Frecventa impulsurilor conduce la e%ecte .iologice persistente in timp( insumate si %ara risc $ipertermic local' 7%ectele terapiei cu unde scurte aplicate in sistem pulsatil sunt prezentate in cele ce urmeaza &educe evident procesul osteoporotic( in special pe cel din sindromul algoneurodistro%ic( posttraumatic' Accelereaza procesul de calusare al %racturilor' Amelioreaza resor.tia $ematoamelor si %avorizeaza reducerea procesului in%lamator in%ectios si nein%ectios' &educe edemul tisular( scurtand procesul de vindecare'

Accelereaza cicatrizarea plagilor prin reepitelizari e%iciente si rapide' >timuleaza procesul de neo%ormatie tisulara( accelerand ast%el vindecarea arsurilor' Previne si amelioreaza cicatricile c$eloide' Favorizeaza cicatrizarea si vindecarea ulcerelor varicoase' Dezorganizeaza calci%icarile a%late in structura tesuturilor moi'

Diminua spasticitatea musculaturii netede' -n lumina celor aratate( indicatiile aplicatiei undelor scurte in regim pulsatil sunt prezentate in cele ce urmeaza Aparatul locomotor Favorizeaza calusarea %racturilor cu pana la 5*G( Amelioreaza sindromul algoneurodistro%ic posttraumatic( Accelereaza vindecarea in su%erintele posttraumatice de la nivelul tesuturilor moi( Amelioreaza evolutia postoperatorie a durioamelor plantare si digitale( -ntervine %avora.il in evolutia osteomielitei( Accelereaza procesul de vindecare in su%erintele reumatismale a.articulare 2.ursite( tendinite( tenosinovite( capsulite( periartrite etc3' A%ectiuni vasculare 2ulcere varicoase ale gam.elor( arteriopatii peri%erice etc3' A%ectiuni ale cailor respiratorii 2%aringite( .ronsite etc3' A%ectiuni din s%era "&L 2sinuzite( rinosinuzite etc3' A%ectiuni digestive 2.oala ulceroasa( colita( rectocolita( diverticulite etc3' A%ectiuni urogenitale 2pielone%rite( cistite( in%lamatii pelvine etc3'

A%ectiuni stomatologice 2stomatite( parodontopatii( procese in%lamatorii dento-oroma4ilare( stare postinterventie in s%era oro-ma4ilo%aciala etc3' A%ectiuni tegumentare 2$erpes zoster( arsurile( cicatrici c$eloide etc3' #erapia cu inalta %recventa( cu valori mari ale %recventelor utilizate( precum undele decimetrice scurte sau microundele este e%icienta prin e%ectele termice produse' -n acest conte4t( indicatiile tratamentelor cu unde decimetrice scurte sunt urmatoarele A%ectiuni ale aparatului locomotor &eumatism cronic degenerativ cu di%erite localizari( in stadiul de acutizare( &eumatismul a.articular sau al tesuturilor moi periarticulare cu di%erite localizari( >tatusul posttraumatic' A%ectiuni ale sistemului nervos peri%eric 2nevralgii( nevrite3(

A%ectiuni ale aparatului circulator 2tul.urari vasomotorii %unctionale( arteriopatii in primele stadii( ulcere varicoase( sindromul &a?naud etc3' A%ectiuni ale aparatului urogenital si ginecologice 2ane4ite( metroane4ite( salpingite( pielocistite etc3' A%ectiuni din s%era "&L 2laringite( sinuzite( otite etc3' Principalele contraindicatii ale aplicatiei de microunde sunt Mani%estarile patologice %unctionale si organice( contraindicate termoterapiei' &egiunile si zonele sla. irigate sau isc$emice( in conditii %iziologice si patologice'

7pi%izele osoase la copii a%lati la varsta de crestere' Materiale metalice de osteosinteza' -radierea directa a glo.ilor oculari e4istand pericolul aparitiei cataractei' =eoplasmul' Procesele in%lamatorii acute insotite de supuratie'

>arcina si menstruatia' #erapia cu inalta %recventa( precum ultrasunetele( prezinta domenii de actiune di%erite( printre care ultrasonoterapia( meloterapia( aerosoloterapia( precum si ecogra%ia si utilizarea ultrasunetelor in medicina dentara' Actiunile sau e%ectele .iologice ale ultrasonoterapiei sunt cele care conditioneaza domeniile de actiune ale acestei %orme terapeutice' 7%ectele %iziologice principale ale terapiei cu ultrasunete sunt( dupa cum aratam( analgezic( miorela4ant si $iperemiant iar cele secundare sunt cele %i.rolitice si antiin%lamatorii' 7%ectelor %iziologice principale ale ultrasunetelor li se asociaza cele derivate( precum cele %i.rolitice si cele antiin%lamatorii' -ndicatiile terapiei cu ultrasunete sunt destul de vaste si vor %i prezentate sistematizat( in cele ce urmeaza Aparatul locomotor Patologia de cauza reumatismala degenerativa 2artroze cu di%erite localizari3( Patologia reumatismala cronica in%lamatorie 2artrite3( &eumatismul a.articular sau al tesuturilor moi 2mialgii( tendinite( P>B( epocondilite( sindromul algoneurodistro%ic etc3( Patologia de natura ortopedico-traumatica 2accelerarea %racturilor recente( scurtarea perioadei de vindecare posttraumatism( accelerarea calusarii %racturilor cu intarziere a procesului de calusare( contuzii( entorse( lu4atii( $ematoame( sindromul de deposturare insotit de sindromul algic( precum posturi algice vicioase( scolioze( de%ormari ale piciorului' A%ectiuni dermatologice 2cicatrici c$eloide( plagi atone( ulcere tro%ice ale mem.relor3' A%ectiuni ale tesutului de colagen 2Maladia Dupu?tren( %i.rozite( dermatomiozite( miozita( sclerodermia progresiva etc3' A%ectiuni neurologice

=evralgii si nevrite( >ec$ele nevralgice post $erpes zoster( =eurinoamele postamputatie( Distro%ia musculara progresiva 27r.3( >indroamele spastice si $ipertone de cauza piramidala si e4trapiramidala 2pareze centrale( scleroza multipla( $emiplegii spastice( sindrom Par;inson3' A%ectiunile circulatorii 2arteriopatiile o.literante si angioneuropatiile de stadiul incipient( .ola &a?naud etc3' A%ectiunile din cadrul domeniilor de patologie ale medicinii interne 2unele su%erinte ale apratului respirator si su%erinte digestive cronice3' A%ectiuni ginecologice' Contraindicatiile generale ale ultrasonoterapiei sunt reprezentate de urmatoarele

Modi%icari sau a%ectiuni tegumentare de natura in%ectioasa( in%lamatorie sau tul.urari de sensi.ilitate cutanata' #ul.urari de coagula.ilitate sanguina( %ragilitatea capilara' >tare generala alterata( case4ie' #umori in toate stadiile evolutive( pre si postoperator' #u.erculoza activa( in orice stadiu si orice localizare' >tari %e.rile acute( indi%erent de cauza' &eumatismul articular acut' -nsu%icienta cardiocirculatorie( .oala cardiaca isc$emica( tul.urarile de ritm cardiac' A%ectiunile venoase peri%erice'

Ateroscleroza cu calci%icarea progresiva a peretilor arteriali' Alaturi de contraindicatiile a.solute ale ultrasonoterapiei se inscriu si cele speciale( precum aplicatia pe e4tremitatea ce%alica sau deasupra nivelului verte.rei C6( la nivelul maduvei spinarii( %icatului( splinei( uterului gravid( la nivelul glandelor se4uale( plamani( cord( marile vase' =u se %ac aplicatii cu ultrasunete la nivelul zonelor de crestere osoasa la copii si adolescenti' Terapia prin campuri magnetice Domeniile de aplica.ilitate ale terapiei prin campuri magnetice sau indicatiile terapiei prin curenti magnetici de 0oasa %recventa sunt prezentate in cele ce urmeaza A%ectiunile reumatismale .ene%iciaza de terapia prin campuri magnetice datorita scaderii procesului in%lamator articular si a.articular( scaderii contracturii musculare antalgice si cresterii pragului cortical la durere' Principalele su%erinte vizate sunt &eumatismul cronic degenerativ care asociaza si distonie neurovegetativa sau stare astenonevrotica( mai putin localizarile peri%erice precum gonartroza sau co4artroza secundara( &eumatismul a.articular care .ene%iciaza de regimul continuu( mai putin discopatiile verte.rale lom.are e4primate prin lom.osacralgii sau lom.osciaticele de stadiul -- sau --- pentru care e%icienta este mai redusa( &eumatismul in%lamator cronic .ene%iciaza de terapia ad0uvanta prin campuri magnetice( datorita actiunii asupra permea.ilitatii celulare si vasculare locoregionale( cat si asupra modularii neuroendocrinometa.olice generale' >e constata reducerea semni%icativa a procesului in%lamator cu ameliorarea sindromului algic si cresterea mo.ilitatii articulare si a %unctionalitatii generale' -n poliartrita reumatioida s-au constata evolutii %avora.ile in stadiile - si --' >ec$elele posttraumatice .ene%iciaza de aceasta terapie datorita e%ectelor sale demonstrate in ceea ce priveste gra.irea consolidarii %racturilor' Principalele su%erinte vizate( sunt Fracturile( prin accelerarea %ormarii calusului si pseudartrozele( >ec$elele post%racturi de mem.re( asociind sau nu algoneurodistro%ie posttraumtatic din primele doua stadii( Plagi( contuzii( $ematoame musculare( entoese( stari postrupturi musculotendinoase' A%ectiunile neuropsi$ice( precum nevrozele si distoniile neurovegetative' >tudiile de specialitate au demonstrat rezultate %avora.ile in reactiile si tul.urarile

nevrotice si comportamentale la copii( precum si in tul.urarile motorii de tipul ticurilor' -n nevrozele astenice si an4ioase( in nevrozele in%antile cu comportament agresiv se indica %orma continua iar in psi$astenii( nevroze depresive( in %ormele cere asociaza cenestopatii se indica %ormele intrerupt ritmic sau aritmic' La persoanele adulte s-a constatat ameliorarea urmatoarelor simptome insomnia( irasci.ilitatea( agitatia psi$omotorie( ce%aleea( cenestopatia asociata' De asemenea( s-a constatat si modularea .ene%ica a nevrozelor pe %ondul dereglarilor endocrine( precum tul.urarile de menopauza( cele care insotesc $iper%oliculinemia( $ipertiroidismul' Distoniile neurovegetative in %ormele cu $ipersimpaticotonie .ene%iciaza de %orme continua a terapiei prin campuri magnetice iar in %ormele cu predomonanta parasimpatica sunt utile %ormele intrerupte( utilizand oricare din cele trei tipuri de regimuri de %recventa' -n ceea ce priveste a%ectiunile organice ale sistemului nervos( principala indicatie o constituie sindromul spastic( indi%erent de cauza acestuia( precum si in%irmitatea motorie cere.rala sau centrala la copii' Utilizarea campurilor magnetice in sindroamele neurologice spastice este indicata in asociere cu ;inetoterapia( pe care o %aciliteaza prin rela4area contracturii musculare care se o.tine' A%ectiuni cardiovasculare' Campurile magnetice terapeutice actioneaza asupra su.stratului cel putin prin doua mecanisme primul este cel al reglarii vasomotorii( cat si a $emodinamicii prin in%luentarea sistemului nervos vegetativ iar cel de-al doilea este reprezentat de actiunea locala de intensi%icare a respiratiei tisulare cu cresterea consecutiva a consumului de o4igen si o crestere a vascularizatiei si a meta.olismului locoregional in consecinta'>u%erintele vizate sunt Bolile vasculare peri%erice %unctionale de tipul .olii sau sindromului &a?naud( acrocianozei etc( .ene%iciaza de e%ectul simpaticolitic si sedativ al %ormei continui( Bolile vasculare peri%erice organice( precum trom.angeita o.literanta( ateroscleroza o.literanta si arteriopatia dia.etica pot .rnr%icia in primele stadii( %ara tul.urari tro%ice( de terapie cu campuri magnetice' -n plus( acest tip de terapie are si e%ecte %avora.ile asupra dia.etului za$arat( in sensul cresterii secretiei de insulina( a tolerantei la glucide si de scadere a glicemiei( >indromul de involutie a ateroscleroticului varstnic( Bipertensiunea arteriala( in special cea esentiala in primele stadii evolutive( cat si in cazul $ipertensiunii la.ile( din cadrul sindroamelor $iper;inetice' A%ectiunile respiratorii' >u%erinte precum astmul .ronsic( .ronsita cronica astmati%orma( tra$eo.ronsita spastica( astmul nevrotic .ene%iciaza de terapia prin campuri magnetice( a.ilitatea clinicianului constand in alegerea %ormei( in %unctie de %orma .olii si de reactivitatea neurovegetativa a pacientului in cauza' A%ectiunile digestive' Bolile digestive care recunosc in patogenie o serie de dezec$ili.re neuroumorale cu dominanata parasimpatica si raspuns la nivelul %unctiilor secretorie si motorie sunt .ene%iciarele terapiei cu campuri magnetice' Ast%el( ulcerul gastroduodenal( gastritele cronice 2in %ormele cu $iperclor$idrie se utilizeaza %orme continua iar in cele cu $ipoclor$idrie %orma intrerupta ritmic3( enterocolopatia cronica nespeci%ica( sindromul de colon irita.il( disc$ineziile .iliare 2cele cu $ipertonie si $iper;inezie .ene%iciaza de aplicatii in %orma continua( asemanator colonulu irita.ul iar cele cu $ipotonie veziculara .ene%iciaza de %ormele ritmic intrerupt3'

A%ectiunile endocrine' Dia.etul za$arat in %ormele insulinoindependente( cat si stadiul neurogen al $ipertiroidiei .ene%iciaza de terapia cu campuri magnetice' A%ectiunile ginecologice' Dismenoreea %unctionala 2prin in%luentarea terenului neuropsi$ic( campul magnetic in %orma continua conduce la ameliorarea %enomenelor nevrotice si vegetative( precum ameteli<verti0( ce%alee( astenie( tul.urari dispeptice etc3( tul.urarile menstruale %unctionale 2precum $ipermenoreea( menometroragia %unctionala( $ipo sau oligomenoreea etc( care se datoreaza dereglarii raportului $ormonal estroprogesteronic3( metroane4ite cronice nespeci%ice( cervicite cronice nespeci%ice( tul.urarile de menopauza si perimenopauza inregistreaza rezultate cel putin satis%acatoare( ca urmare a aplicarii campurilor magnetice in scop terapeutic' Contraindicatiile magnetoterapiei sunt reprezentate de sarcina( purtatorii de pace-ma;er( .olile $ematologice severe( starile $emoragipare( .olile in%ectioase( starile %e.rile( tumorile maligne( insu%icienta $epatica( renala( cardiaca decompensata( sindroamele endocrine severe( tu.erculoza pulmonara sau cu localizari e4trapulmonare( %orma activa( psi$ozele decompensate( epilepsia' Magnetoterapia aplicata local o%era rezultate %oarte .une in privinta calusarii %racturilor si al rezolvarii pseudartrozelor' Mecanismele de actiune sunt e4plicate prin stimularea endostului( a periostului sau a corticalei osoase cu cresterea capacitatii de penetrare a vaselor sanguine dinspre peri%eria osului( participand ast%el la remanierea osoasa similar osi%icarii encondrale normale' De asemenea( are loc stimularea utilizarii calciului la nivel condrocitar( cu producerea calci%icarii tesuturilor %i.rocartilaginoase la nivelul zonei de psudartroza' Terapia cu .I. Daca aplicatiile cu &-& se practica in spatiu restrans si pe supra%ete limitate se numesc aplicatii locale si se realizeaza cu lampi adecvate( numite lampi >ollu4 iar daca aplicatiile se realizeaza pe supra%ete e4tinse sau la nivelul intregii supra%ete corporale( se vor numi .ai de lumina' Aplicatiile locoregionale de &-& au urmatoarele indicatii 7demele in%lamatorii si staza super%iciala de la nivelul mem.relor( in scop resor.tiv si antiedematos' Procesele in%lamatorii su.acute sau cronice( accesi.ile radiatiei( precum plagile super%iciale in curs de cicatrizare( in scop antiin%lamator sau leziunile cutanate de tipul plagilor postoperatorii( plagilor atone( degeneraturilor( eritemelor actinice( cicatricilor vicioase( in%lamatiilor tegumentare( %oliculitelor etc( in scop antiin%lamator si .iotro%ic( regenerativ' &eactiile in%lamatorii ale tesuturilor interstitiale si intracelulare de tip celulita( insotite de sindrom dureros locoregional in scop antiin%lamator( anticelulitic si anatialgic' Fenomenele in%lamatorii si dureroase ale reumatismului cronic degenerativ in puseu acut( cat si ale reumatismului a.articular 2spondiloza( mialgii( tendinite( .ursite( artralgii( periartite3( stari post contuzionale sau postraumatice( nevralgii etc' Procesele catarale acute( su.acute( cronice localizate la nivelul mucoaselor' #ul.urari ale circulatiei peri%erice nu doar de tip venolim%atic( ci si arterial( de tipul arteriopatiei o.literante insotite de tul.urari tro%ice' >pasme sau sindrom colicativ a.dominal'

Aplicatiile generale de &-& urmaresc atat e%ectul termoterapiei sau curei de sudatie( cat si e%ectul de solicitare glo.ala a orgnismului( iar principalele domenii de patologie sunt Bolile meta.olice cu rata meta.olica scazuta( precum o.ezitatea( $ipotiroidismul( dia.etul za$arat( diatezele urice' &eumatismul cronic degenerativ 2di%erite localizari ale .olii artrozice verte.roperi%erice3( cat si cel a.articular' -nto4icatiile cronice pro%esionale' -n%lamatii cronice si acute ale organelor pelvine' A%ectiuni cronice ale aparatului respirator 2astmul .ronsic( scleroem%izemul pulmonar( .ronsite cronice etc3' Principalele contraindicatii ale aplicatiilor de &-& sunt $emoragiile in antecedentele recente( statusul imediat posttraumatism( in%lamatiile acute( supuratiile( .olile si starile %e.rile' Tratamentul cu ./0 Domeniile de actiune ale tratamentului cu radiatii ultraviolete 2&UV3 deriva din indicatiile terapiei cu &UV asupra organismului uman' Pornind de la multitudinea actiunilor si e%ectelor %iziologice si clinice constatate( rezulta o serie de indicatii terapeutice ale terapiei cu &UV in di%erite domenii de patologie' -ndicatiile terapeutice si domeniile de patologie sunt prezentate in cele ce urmeaza A%ectiunile dermatologice' -ndicatia principala se re%era la psoriazis 2ina%ara puseului acut3 si acnee' -n conte4tul psoriazisului se pot utiliza trei metode aplicatii locale cu doze e4%oliante de eritem de gradul -- sau --- 2raportat la dimensiunea placardelor psoriazice si la rezistenta cutanata3( tratamente locale asociate aplicatiilor de su.stante c$imice %otosensi.ilizatoare si iradierile generale e%ectuate cu lampa la distanta( utilizand doze sla. eritematoase( Pentru acnee se aplica doze eritem de gradul - sau -- si se urmareste descuamarea stratului epidermic la s%arsitul tratamentului' >i in aceasta situatie( se poate utiliza te$nica de asociere cu unguente ce contin %otosensi.ilizatori( Alte indicatii ale actinoterapiei sunt reprezentate de alopecie si pelada' -n aceasta situatie( se utilizeaza cu precadere metoda de contact cu e4puneri de cate 5 minute pe un camp cutanat( in asociere sau nu cu su.stante %otosensi.ilizatoare aplicate su. %orma de .adi0onari( >e o.tin rezultate .une si in cazul cicatricilor c$eloide 2se %ac iradieri la ,-) saptamani interval3( -n stadiile su.acute si cronice ale eczemelor se aplica iradieri locale in sedinte de )-6 .iodoze la intervale de cateva zile sau iradieri generale zilnice cu doze su.eritematoase( Furunculele se iradiaza cu &UV( dozele si supra%ata de iradiere raportandu-se la supra%ata de e4tindere( Degeraturile .ene%iciaza de doze eritem de gradul -( aplicate in sedinte repetate( Berpesul zoster se iradiaza cu doze eritem de gradul --( inca inainte de aparitia leziunilor( putandu-se iradia si nevralgia restanta( Ulcerele cutanate( atone si varicoase( .ene%iciaza si ele de &UV( datorita e%ectului tro%icizant( de stimulare a %ormarii tesutului de granulatie reparator si de im.unatatire a circulatiei peri%erice( con%erit de aceste radiatii' >e testeaza reactia eritematoasa a

tesuturilor vecine( cat si a zonei de ulceratie si se aplica ulterior( doze %orte in iradieri locoregionale( de pana la ,** ori doza eritem de gradul -' &egiunile cutanate invecinate se iradiaza cu doze sla.e( de gradul -' -n scopul aratat( se vor utiliza lampile cu vapori de mercur( Alte indicatii terapeutice ale &UV sunt reprezentate de ragadele mamelonare( piodermite( anumite sindroame pruriginoase( micozele cutanate etc( >u%erinte din domeniul pediatriei' >e are in vedere sensi.ilitatea di%erita a copiilor( in comparatie cu adultii( %ata de e4punerea la ultraviolete' Dozele su.eritematoase sunt .ene%ice prin e%ectul lor rela4ant si de im.unatatire a starii generale a organismului a%lat in crestere' -ndicatiile terapeutice sunt reprezentate de ra$itism si spasmo%ilie 2se vor aplica serii de ,) sedinte cu dozare progresiva3( de su%erintele respiratorii( printre care si astmul .ronsic 2)-/ .iodoze eritem aplicate alternativ( pe %ata anterioara si pe cea posterioara3( de.ilitatea %izica 2se pot utiliza di%erite metode de actinoterapie3( craniote.esul 2.iodoze eritem aplicate progresiv3' &eumatologie' >u%erintele din s%era reumatismala( ce pot .ene%icia de e%ectele .ene%ice ale &UV( sunt reprezentate de Poliartrita reumatoida( pentru care se recomanda aplicatii generale si locale' Aplicatiile generale conduc la stimularea locoregionala a tegumentului cu producerea de vitamina D si pigmentare( cat si la stimularea generala a organismului' >e utilizeaza iradierile generale progresive( cate ,5 sedinte zilnice( pe serie' Aplicatiile locale sunt indicate la nivelul articulatiilor a%ectate( diminuand %enomenele in%lamatorii( sindromul algic si ameliorand tro%icitatea cutanata' #erapia se incepe dupa testarea reactiei eritematoase cutanate prin .iodozimetrie( urmarindu-se producerea eritemului de gradul --- sau -V' Artrozele reactivate care se trateaza recurgand la iradieri locoregionale( cu doze sta.ilite prin .iodozimetrie( e%ectele antialgice %iind adesea evidente' &eumatismul a.articular si sindromul algoneurodistro%ic care pot .ene%icia de iradieri generale si locale cu e%ecte antialgice prin actiune directa( cat si pe cale indirecta( prin actiune pe zonele re%le4e cutanate' Pentru P>B-umar dureros se iradiaza %ata anterioara a articulatiei( pentru cot se iradiaza regiunea olecraniana( pentru pumn( %ata dorsala( pentru articulatia co4o%emurala( regiunea tro$anteriana( pentru genunc$i se iradiaza regiunea interna si suprarotuliana iar pentru glezna( %etele laterale' Dozele de iradiere se sta.ilesc si de aceasta data dupa .iodozimetrie' =evralgiile sciatica( intercostala( cervico.ra$iala care .ene%iciaza de doze eritem mai moderate' Aplicatiile urmaresc traseul nevralgiei( inca de la origine' #u.erculoza' Actinoterapia a %ost utilizata in trecut in tratamentul tu.erculozei pulmonare' >indroamele neurovegetative' >indroamele neurovegetative de tip $ipersimpaticotonic ce se mani%esta prin $iper;inezie cardiovasculara 2ta$icardie( e4trasistolie( $ipertensiune arteriala3( $iper;inezie secretorie si motorie gastrointestinala 2sindroame spatice gastrointestinale( disc$inezie vezicula .iliara etc3 pot %i reglate si normalizate prin aplicatii terapeutice generale de &UV in doze sedative( cu o %recventa de )-6 sedinte saptamanal( ,5-)* de sedinte pe cura'

#ul.urarile endocrine' Precum $ipertiroidia( menopauza( anumite tipuri de o.ezitate pot .ene%icia cu succes de iradierile terapeutice generale cu &UV' Astmul .ronsic' Asmul .ronsic .ene%iciaza de terapia cu &UV c$iar si in criza( prin aplicatia de doze eritem pe torace( in e4puneri alternativ incrucisate( in sedinte cu %recventa de )-6 saptamanal' A%ectiuni din s%era "&L' Faringo-amigdalitele( rinitele catarale( otitele e4terne si medii .ene%iciaza de iradieri locale in doze eritem' A%ectiuni stomatologice' Parodontopatiile( gingivitele( stomatitele .ene%iciaza de doze eritem de &UV' A%ectiunile din domeniul o.stetricii ginecologiei' A%ectiuni precum vaginite( ragade mamelonare( ec$imoze valvulare postpartum( $ipogalactii( amenoree( .ene%iciaza cu succes de dozele eritem sau de iradierile generale progresive cu &UV' A%ectari ale starii generale' A%ectari ale statusului %unctional general( precum starea de convalescenta dupa .oli in%ectioase( consumptive( carente alimentare si nutritionale( la pacientii cu sindrom anemic( la persoanele inapetente( la cei cu pierderi ponderale masive in timp scurt( in unele cazuri de insomnie( surmena0( scaderea capacitatii de e%%ort %izic sau intelectual' >e recomanda aplicatii generale ( progresive( cu o %recventa de )-6 sedinte saptamanl( in serii de ,5-)* sedinte pe cura' Acestei terapii - se asociaza vitaminomineralo terapie( regim alimentar si de odi$na adecvat' Aplicatiile in scop pro%ilactic' Acest tip de aplicatii urmaresc prevenirea carentelor de ultraviolete la nivelul organismului nee4pus cronic la &UV sau la organismele care necesita o e4punere sau o doza suplimentara' Contraindicatiile actinoterapiei pot %i a.solute sau relative si se re%era( atat la persoanele care e%ectueaza terapia( cat si la cele care .ene%iciaza de ea' Aceste contraindicatii sunt reprezentate de %otosensi.ilitatea solara cutanata( $ipertensiunea arteriala( anomaliile de pigmentatie( $ipere4cita.ilitatea sistemului nervos( tu.erculoza pulmonara activa( neoplaziile( case4iile de orice cauza( inanitia( cardiopatiile cardiace decompensate( insu%ucienta cardiaca( ateroscleroza in %aze avansate( insu%icienta renala ( $apatita( ne%rite cronice( sindrom $emoragipar( trom.o%le.itele( $ipertiroidismul( dia.etul za$arat( sarcina etc' Atentie la patologia oculara care poate %i indusa sau accentuata de aplicatiile incorecte( neprote0ate de &UV( precum con0unctivita( ;eratita( .le%arita( cataracta actinica etc' #aserterapia Domeniile de aplica.ilitate ale laserterapiei sunt reprezentate de a%ectiuni precum alveolita( analgesia( stomatita a%toasa( caria dentara( cicatricea c$eloida( contuziile( dentitia di%icila( %ractura( gingivita( $erpesul( $?peremia pulpara( mor.ul temporomandi.ular( nevralgi trigeminala( parpodontita( periodontita( pulpa aperta( puplita( starea postoperative' 7%ectele terapeutice preponderente sunt cel analgesic( anti%logistic( antiedenatos( .iostimulator( vasodilatator' !inetoterapia

Domeniile de patologie ale ;inetoterapiei se re%era la toate su%erintele aparatului neuromioartro;inetic' Pentru acestea se sta.ilesc urmatoarele o.iective de .aza in cadrul programului ;inetic de recuperare %unctionala rela4area( corectarea posturii si aliniamentului corpului( recastigarea mo.ilitatii articulare( cresterea %ortei si rezistentei musculare( corectarea de%icitului respirator( antrenamentul la e%ort si reeducarea sensi.ilitatii' &ela4area reprezinta procesul prin care un sistem( care a %ost scos din starea de ec$ili.ru( revine la ec$ili.rul initial sau la o alta stare de ec$ili.ru' -n ;inetologie( intereseaza atat rela4area genarala( cat si cea partiala iar rela4area este considerata un proces autonom( ce vizeaza o reglare tonico-emotionala optimala' &ela4area poate %i indusa din e4terior si se numeste rela4are e4trinseca sau poate %i indusa de catre su.iectul insusi si se numeste rela4are intrinseca( singura capa.ila sa asigure in$i.itia reciproca dintre psi$ic si musc$i' &ela4area intriseca poate %i realizata pe .aza celor trei mari curente metodologice curentul oriental 2te$nici promovate de medicina traditionala indiana( 0aponeza si care stau la .aza celui mai per%ect si complet sistem de autorela4are3( curentul %iziologic 2are la .aza rela4area progresiva pe .aza pricipiului de identi%icare ;inestezica a starilor de tensiune si de rela4are musculara3 si curentul psi$ologic 2utilizeaza te$nici de rela4are de tip central care induc prin autocontrol mental imaginativ rela4area peri%erica( in%luentand si paratonia viscerala( printre te$nici %iind si terapia comportamentala( autotrainingul( psi$oterapie3' Un loc aparte printre te$nicile de rela4are il ocupa .io%eed.ac;-ul( te$nica prin care se o.tine rela4area prin e4punere<receptionare de concomitente %unctionale %iziologice' Pacientul insusi receptioneaza sau o.serva si poate sa veri%ice si sa-si impuna starea de rela4are musculara' Prin aplicarea unor electrozi pe masa musculara( pacientul poate receptiona stimulul acustic sau vizual ceea ce-i o%era posi.ilitatea de a apreciea starea de tensiune musculara si sansa de a incerca treptat( rela4area' Corectarea posturii si aliniamentului corpului se .azeaza pe urmatoarele evidente De%ectele posturale ale copilariei si adolescentei se de%initiveaza la varsta adulta( devenind puncte de plecare pentru su%erinta ulterioara de tip degenerativ a aparatului locomotor' serie de a%ectiuni ale aparatului locomotor 2neuromioartro;inetic3 conduc la deposturari si dezalinieri ale corpului( care risca sa devina de%initive' "rice program de recuperare a unui de%icit %unctional se .azeaza pe raporturi normale intre segmentele corpului si pe o %unctionalitate normala a lanturilor ;inetice corporale( pentru a %i incununat cu succes' Ca urmare( orice program tre.uie sa inceapa in conditiile resta.ilirii raporturilor %iziologice ale corpului( deoarece deposturarea si dezalinierea atrag dezec$ili.re musculare care vor vicia derularea miscarilor( cu incarcari neadecvate asupra articulatiilor( scaderea randamentului si inducerea precoce a starii de o.oseala' 7lementul c$eie al deposturarilor este musc$iul care se poate dezec$ili.ra prin interventia mai multor mecanisme( precum su.stitutia<inlocuirea %unctionala( instrainarea<pareza %unctionala( compensare si<sau incoordonare<tul.urari de reglare motrice' &ecuperarea musculaturii 2element al aparatului neuromioartro;inetic3 0oaca rol ma0or in pro%ila4ia deposturarilor' Corectarea posturii si aliniamentului corpului utilizeaza urmatoarele te$nici Postura corectata sau $ipercorectata si mentinuta prin metode de %i4are' Miscarile pasive( active asistate si active' #e$nici de %acilitare proprioceptiva' Cresterea mo.ilitatii articulare este o.iectivul din ;inetologie care urmareste o.tinerea ung$iurilor %unctionale si redo.andirea intregii amplitudini de miscare'

Cresterea %ortei musculare se realizeaza prin contractie musculara care are la .aza tensiunea musculara' 74ista doua tipuri de contractie musculara izometrica si izotonica' Contractia izometrica se caracterizeaza prin cresterea tensiunii musculare interne( %ara modi%icarea lungimii %i.rei musculare( urmata insa de cresterea %ortei si de $ipertro%ia musc$iului' Pentru o.tinerea e%ectelor prezentate( contractia izometrica tre.uie sa realizeze un minimum de 66G din tensiunea musculara ma4ima iar pentru a se realiza $iperto%ie musculara este necesar sa se atinga nivelul de ++G din tensiunea musculara ma4ima a musc$iului respectiv' La %el de important este si timpul de utilizare al musc$iului in cauza( alt%el spus( durata mentinerii unei tensiuni musculare corespunzatoare scopului urmarit' =u mai putin importanta este si lungimea la care se e4ecuta izometria( deoarece se stie %aptul ca la lungime ma4ima( musc$iul poate dezvolta tensiuni ma4ime' Avanta0ele contractiei izometrice constau in o .una e%icienta in a o.tine cresterea %ortei si $ipertro%iei musculare( asigura cresterea rezistentei musculare( este o te$nica simpla care nu necesita dispozitive speciale( necesita durate scurte de antrenament( nu solicita articulatia( este putin o.ositoare si este mai e%icienta %ata de alte te$nici de cresterea %ortei musculare' Dezavanta0ele izometriei constau in solicita aparatul cardiovascular( nu amelioreaza supletea articulara( toni%ica in special %i.rele musculare activate la ung$iul articular la care s-a e4ecutat contractia izometrica( musc$ii sunt antrenati la o contractie lenta( nu amelioreaza coordonarea inervatiei musculare pentru activitati motorii comple4e( dezvolta un %eed.ac; ;inestezic redus etc' Contractia izotonica se realizeaza cu modi%icarea lungimii musc$iului( determinand miscare articulara( %iind deci o contractie dinamica( in timp ce tensiunea de contractie ramane aceeasi' Contractia izotonica simpla( %ara incarcare( nu reuseste sa realizeze crestere de %orta musculara decat pentru valoarea ) sau de la valoarea ) spre 6 2rezistenta este reprezentata de greutatea propriului segment la care se adauga gravitatia3' Contractia izotonica realizata contra unei rezistente care nu .loc$eaza e4cursia segmentului sau miscarea in sine( poate determina cresterea de %orta musculara' Modi%icarea lungimii musc$iului se poate %ace in doua sensuri prin apropierea capetelor sale( cu scurtare 2contractia dinamica concentrica3 sau prin indepartarea capetelor de insertie( cu alungire 2contractie dinamica e4centrica3' Avanta0ele izotoniei constau intr-o .una coordonare nervoasa( rapiditate de actiune( participarea egala a tuturor %i.relor musculare la toate ung$iurile de miscare ale segmentului( pastrarea<recastigarea imaginii<sc$emei motorii de miscare( participarea tuturor grupurilor musculare la miscare 2%i4atori( sinergisti( alaturi de agonisti3( asigura $ipertro%ie musculara( amelioreaza mo.ilitatea articulara si creste rezistenta musculara( desi necesita durate mai lungi ale antrenamentului si dispozitive speciale' Un rol important este 0ucat si de valoarea rezistentei 2incarcarea3 care se opune miscarii' -n programele de reeducare %unctionala este pre%erata metoda dinamica cu rezistente moderate care asigura sincronizarea unitatilor motorii implicate in contractie si o per%ecta coordonare musculara' -n practica de specialitate e4ista o serie de te$nici si e4ercitii imaginate in scopul cresterii %ortei musculare( dupa cum urmeaza 74ercitiile izometrice 27U>-E adica e4ercitii unice scurte izometrice zilnice( 7&>-E adica e4ercitii repetitive scurte izometrice zilnice( grupa0ul de 6 contractii de cate + secunde %iecare etc3( 74ercitii dinamice cu rezistenta 27M> adica e4ercitiul ma4imal scurt( 7M& adica e4ercitiul ma4imal cu repetitie( te$nica %ractionata De Lorme-Aat;ins( e4ercitiile rezistive regresive( e4ercitiile culturiste etc3' Cresterea rezistentei musculare reprezinta cresterea capacitatii unui musc$i de a sustine un e%ort si capacitatea acestuia de a e%ectua un e4ercitiu sau o activitate pe o perioada prelungita de timp' &ezistenta musculara este dependenta de %orta musculara( starea circulatiei musculare( integritatea meta.olismului muscular( integritatea si participarea sistemului nervos

dar si de starea generala a pacientului in cauza' Ca urmare a testarii rezistentei musculare cu greutati cuprinse intre ,5-/*G din %orta ma4ima a musc$iului respectiv se va constata instalarea dupa un timp a starii de o.oseala( initial compensata( ulterior decompensata' &ezistenta musculara mai poate %i de%inita deci( ca %iind starea opusa o.oselii musculare' Cresterea coordonarii( controlului si ec$ili.rului are in vedere cele patru etape ale controlului motor' Alt%el spus( realizarea reeducarii %unctionale a aparatului neuromioartro;inetic se adreseaza si acestui o.iectiv dar programul propus tre.uie sa tina cont de cele patru etape de .aza ale controlului motor' -n aceasta idee( se va reeduca mo.ilitatea( sta.ilitatea( mo.ilitatea controlata si a.ilitatea' Mo.ilitatea controlata si a.ilitatea reprezinta insa( cele doua etape care vor %i reeducate in e4clusivitate pentru atingerea acestui o.iectiv' Coordonarea reprezinta com.inarea activitatii unui numar de musc$i in cadrul unei sc$eme de miscare care sa %ie continua( lina( automata( desi poate %i indeplinita si constient( e4ecutata in conditii normale' Controlul activitatii coordonate este monitorizat prin mecanismul de %eed.ac; al proprioceptiei si centrilor su.corticali( coordonarea miscarilor se o.tine dupa multe repetari( dezvoltarea ei inseamna o crestere a preciziei miscarii si un e%ort muscular minim' Mo.ilitatea controlata reprezinta capacitatea de a e4ecuta miscarile coordonat dar dintr-o postura cu incarcare corporala 2e4tremitatea distala a segmentului este %i4ata sau se gaseste intr-un lant ;inetic inc$is3' A.ilitatea sau di.acia este capacitatea de a e4ecuta miscarile coordonat si se realizeaza cu e4tremitatea distala li.era( ne%i4ata 2se gaseste intr-un lant ;inetic desc$is3' -n %apt( atat mo.ilitatea( cat si a.ilitatea necesita e4ecutarea unor e4ercitii pentru per%ectionarea coordonarii miscarilor atat in interiorul unei posturi %i4ate( cat si in a%ara acestei posturi' Aceste doua o.iective se ating mai di%icil( necesitand e4ercitii deose.ite( alcatuite dintr-o serie de te$nici( dupa cum urmeaza mo.ilizarile poliarticulare( te$nicile neuroproprioceptive de %acilitare( re%le4ele de ec$ili.rare si sta.ilizare( gestualitatea coordonata( coordonarile paliative si terapia ocupationala' Corectarea de%icitului respirator %ace apel la ;inetologia respiratorie care presupune elemente precum rela4area( posturarea 2posturi rela4ante si %acilitatorii ale respiratiei( cat si posturi de drena0 .ronsic3( gimnastica corectoare 2suita de e4ercitii corectoare pentru toate segmentele implicate in actul respirator3( reeducarea respiratorie 2diri0area aerului la nivelul cailor respiratorii superioare( reeducarea respiratiei costale( reeducarea respiratiei dia%ragmatice( controlul si coordonarea respiratiei3( antrenamentul la e%ortul dozat 2o.ligatoriu pentru pacientii cardiopulmonari si utilizeaza activitati sportive precum mersul( activitatile de autoingri0ire si casnice( urcatul scarilor si pantelor( .icicleta ergometrica si covorul rulant( alergarea( inotul sau alt sport terapeutic( terapia ocupationala3( educarea tusei si terapia ocupationala' &eeducarea sensi.ilitatii se a%la in stransa legatura cu recuperarea motorie %iind utila si necesara in a%ectiunile sistemului nervos central si peri%eric' -ndicatiile ;inetologiei recuperatorii se re%era la a%ectiuni ale partilor moi periarticulare 2periatrita scapulo$umerala sau co4o%emurala( tendinopatii( capsulite( entorse( lu4atii( c$isturi sinoviale( su%erinte musculare periarticulare etc3( la statusurile posttraumatice 2%racturi( rupturi de menisc etc3( statusul postoperator 2inclusiv post $ernie de disc lom.ara( %racturi( rupturi etc3( procesele cronice degenerative sau in%lamatorii articulare( deposturari 2ci%oze( scolioze( $iperlordoze etc3( statusul post AVC 2$emipareze( $emiplegii etc3( su%erinte neurologice centrale si peri%erice 2paraplegia( scleroza multipla( .oala Par;inson( neuropatiile peri%erice etc3'

-ndicatiile ;inetologiei de recuperare se re%era la unele a%ectiuni si stari patologice insotite de dis%unctionalitate( .ene%iciare( aproape in e4clusivitate ale metodelor de ;inetologie recuperatorie' >e va avea in permanenta in vedere %aptul ca e4ista si o serie de metode complementare 2masa0( aplicarea termoterapiei( rece sau cald( electroterapia antalgica( antiin%lamatoare( decontracturanta( .iotro%icizanta etc3 care alcatuiesc( impreuna cu metodele ;inetice( programul de recuperare medicala' Principalele domenii de patologie si a%ectiuni( sunt P>B 2periartita scapulo-$umerala3( in care ;inetoterapia prezinta particularitati in %unctie de %orma anatomo-clinica 2tendinita( .ursita( tenosinovita( tendinita calci%icanta( capsulita retractila( ruptura de di%erite grade a coa%ei rotatorii3' Cotul posttraumatic cu toate consecintele legate de traumatismul initial si imo.ilizarea sau interventia ortopedico-c$irurgicala ulterioara' Mana rigida ca urmare a unor a%ectiuni %oarte diverse( precum sec$elele posttraumatice 2lu4atii( %racturi( interventii operatorii pe tendoane urmate de imo.ilizari prelungite( arsuri( retracturi algoneurodistro%ia etc3( poliartrita reumatoida 2a%ectiune in%lamatorie cronica( sistemica cu localizare predominanta la nivelul articulatiilor inter%alangiene si metacarpo%alangiene ale mainilor3( sclerodermia 2a%ectiune sau .oala de colagen3( .oala &a?naud( $emiplegia etc' Co4artroza 2in di%erite %aze evolutive3( soldul posttraumatic 2;u4atii de sold( %racturile( co4artro4a operata( osteoplastiile de sold( osteotomiile( tenotomii( artroplastii( status postproteza de sold etc3' !onartroza 2toate stadiile de evolutie3( genunc$iul posttraumatic si postoperator 2ruptura aparatului e4tensor( meniscectomia( entorsa de genunc$i( %racturile( sinove4tomia( emonda0ul sau s$avingul intraarticular( patelectomia etc3' Procesele in%lamatorii articulare 2indi%erent de etiologie3' >pondilita an;ilozanta' >coliozele( ci%ozele( $iperlordozele'

Lom.osacralgia 2durerea lom.ara in%erioara sau loC .ac; pain3( status postlaminectomie lom.ara' Bemiplegia( paraplegia( scleroza multipla in placi( .oala Par;inson( neuropatiile peri%erice 2a nervilor dar si ple4ulopatiile3' Alaturi de ;inetologia de recuperare e4ista ;inetopro%ila4ia anumitor a%ectiuni( precum unele .oli ale aparatului locomotor 2a%ectiunile reumatismale cronice( tul.urarile de postura si aliniament ale corpului( unele de%icite congenitale( sec$ele de%initive organico-%unctionale3( unele .oli ale aparatului cardiovascular( unele .oli de nutritie si meta.olism( unele .oli ale aparatului respirator( .olile %unctionale ale sistemului nervos' >e deose.este ;inetopro%ila4ia primara 2practicarea e4ercitiului %izic in vederea mentinerii starii de sanatate3( de ;inetopro%ila4ia secundara 2pacientii sunt educati sa invete sa-si trateze de%icitele %unctionale si sa realizeze compensari3' Masajul Masa0ul este o prelucrare a partilor moi ale corpului realizata prin actiuni manuale sau mecanice( e%ectuat in scop %iziologic sau curativ' Actiunile manuale de masa0 se denumesc si manevre( manipulari sau procedee si presupun o succesiune de miscari speci%ice( precum alunecarea mainilor pe supra%ata tegumentului( miscari de apasare( strangere si stoarcere a tesuturilor moi( precum si miscari de lovire usoara si ritmica a tesuturilor super%iciale 2tegument( tesut su.cutanat( musc$i3( de scuturare a di%eritelor segmente ale corpului( alaturi

de o serie de alte miscari ad0uvante celor de masa0 propriu-zise' Masa0ul manual reprezinta cea mai vec$e si mai e%icienta %orma de prelucrare a partilor moi( in timp ce masa0ul mecanic se e4ecuta cu aparate sau dispozitive puse in miscare cu a0utorul mainii terapeutului sau utilizeaza di%erite surse de energie' Partile corpului care .ene%iciaza de masa0 sunt tegumentul( tesutul moale su.cutanat( musc$ii( tendoanele si %asciile( nervii si vasele peri%erice( tesuturile si organele din pro%unzime' Masa0ul primelor structuri enumerate se numeste masa0 somatic sau peri%eric si se adreseaza in mod direct elementelor anatomice vizate( in timp ce masa0ul tesuturilor si al organelor situate in pro%unzime este un masa0 indirect( %iind un masa0 pro%und' Daca se prelucreaza integral partile moi de la supra%ata corpului( masa0ul se va numi masa0 somatic e4tins iar daca este limitat doar la o parte a corpului va deveni masa0 somatic restrans' La randul sau( masa0ul partial sau restrans poate %i regional( segmentar sau local' Masa0ul regional are drept domeniu de aplica.ilitate su%erintele situate la nivelul trunc$iului 2spate( torace3( a.domenului( %etei etc( cel segmentar se aplica pe portiuni anatomice distincte( in special la mem.re 2umeri( .rate( ante.rate( maini( solduri( coapse( gam.e( picioare3 iar cel local de adreseaza su%erintelor localizate la nivelulunor zone restranse de tegument( tesut su.cutanat( grupe de musc$i( articulatii mici ale degetelor etc' Dupa cum se cunoaste( in %unctie de te$nica si e%ectele urmarite( procedeele de masa0 pot %i cele %undamentale sau principale 2incluse in practica mesa0ului general3 si procedee secundare sau a0utatoare 2utilizate in practica masa0ului regional sau local3' -n practica de specialitate se mai %ace re%erire si la procedeele de inceput sau cele introductive de masa0( 2cu rol pregatitor3( procedeele %undamentale sau de .aza 2cu a0urtorul carora o.tinem e%ectele vizate3 si procedeele de inc$eiere sau de %inal 2e%ecte rela4ator si calmant3' Masa0ul poate prezenta %orme comune 2toate procedeele %undamentale si au4iliare prezentate pana in acest punct3 si %orme speciale( care se adreseaza di%erentiat si adaptat unor regiuni particulare ale corpului 2masa0ul cosmetic e%ectuat in regiunea %etei( masa0ul periostal si masa0ul re%le4ogen3' Masa0ul mai poate %i e4ecutat pe pielea umeda sau pe pielea uscata( situatie in care( in su.stantele %olosite pot %i incorporate su.stante %armacologic active( ce pot patrunde prin .ariera tegumentara sau nu se aplica nici un %el de ingrediente 2masa0ul simplu( e%ectuat in scop %iziologic si igienic3' Masa0ul se poate asocia programelor de ;inetoterapie( indi%erent de domeniile de patologie carora li se adreseaza' De asemenea( masa0ul se poate asocia procedurilor de termoterapie( $idrotermoterapie sau celor de electroterapie sau diatermie' Masa0ul e4ercita e%ecte directe asupra organismului 2mentine sau reda supletea si elasticitatea tegumentului si tesuturilor su.cutanate( activeaza circulatia sanguina si lim%atica locoregional3 sau poate e4ercita e%ecte indirecte( re%le4e( produse pe cale umorala si nervoasa' Masa0ul poate %i e%ectuat in scop %iziologic 2im.unatateste proprietatile %izice ale tesuturilor( activeaza %unctiile organelor sau stimuleaza circulatia venolim%atica3( in scop pro%ilactic 2mentinerea starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului la agresiuni si starea de o.oseala3 sau in scop terapeutic si de recuperare medicala 2in conte4tul tratamentului comple4 al unor leziuni sau tul.urari %unctionale( status posttraumatisme sau alte a%ectiuni3' Dupa cum aratam( masa0ul poate %i partial 2local sau locoregional3 sau general' Masa0ul partial se adreseaza unui segment sau unei regiuni ale corpului( localizate %ie la nivelul trunc$iului( %ie la nivelul mem.relor' Masa0ul regiunilor trunc$iului cuprinde masa0ul spatelui 2util in activitatile sportive( in vederea com.aterii o.oselii musculare sau se poate asocia cu succes ;inetoterapiei din insu%icienta musculaturii paraverte.rale din deviatiile coloanei verte.rale precum scolioze( $ioerlordoze( ci%oze accentuate( din su%erintele cronice degenerative si in%lamatorii ale coloanei verte.rale( precum spondiloza( spondilodiscartoza( spondilita an;ilozanta sau din cadrul altor procese patologice( inclusiv posttraumatice3( masa0ul peretelui toracic 2este

recomandat in vederea com.aterii atro%iilor musculare si a insu%icientelor %unctionale ale aparatului respirator( in vederea toni%ierii starii generale a persoanelor a%late in convalescenta dupa .oli pleuro-pulmonare( anemii etc3( masa0ul peretelui a.dominal 2insu%icientele %unctionale ale tractului gastrointestinal( precum constipatia cronica( sindromul aderential postoperator etc3( masa0ul mem.relor in%erioare 2drena0ul edemelor datorate insu%icientei circulatorii venolim%atice( sindromul de o.oseala musculara( status posttraumatism( .oli cronice degenerative sau in%lamatorii cu a%ectare articulara sau periarticulara3( masa0ul mem.relor superioare 2drena0 venolim%atic( inclusiv postmastectomie( sindrom de o.oseala musculara( status posttraumatism( .oli cronice degenerative sai in%lamatorii cu localizare articulara sau la nivelul partilor moi periarticulare3' La randul sau( masa0ul general( somatic sau al tesuturilor a%late la supra%ata corpului( se realizeaza prin prelucrarea succesiva a tuturor regiunilor si segmentelor anatomice' >copul acestui masa0 este cel de rala4are si de inlaturare a senzatiei de o.oseala( in special musculara sau de stimulare generala a organismului( cu cresterea rezistentei acestuia la agresiunile termice( micro.iene sau to4ice si de ameliorare a capacitatii sale de e%ort' -mpactul masa0ului nu este acelasi in toate partile corpului' Alaturi de %ormele de masa0 care se adreseaza cu precadere unor portiuni .ine delimitete sau corpului( in ansam.lul sau( e4ista si alte %orme de masa0( deose.ite de primele din punct de vedere te$nic si metodic( prin care se prelucreaza di%erentiat tesuturile si organele' 7ste vor.a despre masa0ul numit organic care tine cont de caractere de structura si de cele %unctionale ale elementelor somatice si organice( si mai putin de organizarea si situarea lor topogra%ica' Acest masa0 se va adresa structurilor precum pielea( tesutul con0unctic( elementelor aparatului locomotor( vaselor si nervilor peri%erici 2numite generic si tesuturile corpului3 si masa0ul organelor pro%unde 2ce%alice( toracice si a.dominale3' Masa0ul tesuturilor corpului cuprinde Masa0ul pielii sau tegumentului cu e%ecte mecanice sau re%le4e 2reglarea circulatiei tegumentare super%iciale( cu dega0area celei pro%unde si stimularea sc$im.urilor nutritive locale( e%ecte e4citant sau rela4ant pentru sistemul nervos si cel muscular( scaderea sensi.ilitatii locoregionale( eliminarea secretiilor din glandele sudoripare si se.acee( stimularea %unctiei de termoreglare( de e4cretie si de aparare a organismului3' Masa0ul tesuturilor con0unctive 2mentinerea sau redo.andirea elasticitatii tesuturilor( dezorganizarea proceselor aderentiale sau cicatriciale( stimularea circulatiei retelei vasculare de pro%unzime( mo.ilizarea depozitelor adipoase su.cutanate( asigura o .una %unctionare a aparatului locomotor si prin %acilitarea regenerarii rapide a tesuturilor posttraumatisme sau dupa procese in%lamatorii3' Masa0ul aparatului locomotor 2cuprinde masa0ul musc$ilor cu e%ect miorela4ant si de re%acere meta.olica poste%ort si impotriva atro%iei<$ipotro%iei sau atoniei<$ipotoniei musculare( masa0ul articulatiilor in cazul leziunilor si dis%unctionalitatilor articulare datorate unor suprasolicitari sau posttraumatism( in cadrul su%erintelor cronice degenerative sau in%lamatorii si masa0ul periostal care consta in aplicarea unor presiuni simple sau presiuni vi.rate %oarte puternice( pe anumite puncte sau portiuni de periost( pe zonele in care osul nu este acoperit de parti moi( pana la limita durerii acuzate anterior de catre pacient( pe o durata de )-6 min( se repeta de cateva ori( pana ce durerile si senzatia de contractura musculara cedeaza( cu o durata de 6-/ sedinte( de pana la )*-6* sedinte in cazurile re.ele( e%ectele .azandu-se pe reactiile vasomotorii locale si pe e%ectul unor re%le4e de pro%unzime3' Masa0ul aparatului vascular are e%ecte directe dar si pe cale re%le4a( nervoasa si umorala 2metoda de activare a circulatiei peri%erice si de pro%unzime a sangelui si a

lim%ei cu e%ecte .iotro%ice in consecinta( com.aterea o.oselii musculare( prevenirea si com.aterea atro%iilor musculare3' Masa0ul nervilor peri%erici 2utilizat in scop sedativ sau stimulator( masa0ul modern propunand aplicarea sa pe nervi( in anumite zone sau puncte de e4citatie situate la nivelul radacinilor sau al locurilor de trecere prin di%erite tesuturi pro%unde( pe tariectul lor sau la nivelul rami%icatiilor in tesurile super%iciale( masa0ul conduce la o modulare a tonusului vascular( dela vasoconstrictie la vasodilatatie re%le4a cu e%ecte %unctionale si tro%ice secundare( utile musc$ilor distonici sau distro%ici3' Masa0ul organelor pro%unde presupune o actiune indirecta asupra organelor situate la nivelul celor trei mari cavitati ale corpului 2capul cu %ata si gatul( toracele si a.domenul3' Masa0ul capului este su.iectul care ne intereseaza in mod deose.it in conte4tul domeniului patologiei din s%era medicinii dentare' -ndicatiile masa0ului e%ectuat in zona cervicala sunt reprezentate de a%ectiunile reumatismale( in special spondiloza cervicala si complicatiile dsatorate acesteia( a%ectiunile musculare si contractura( de tipul torticolisului( status pottraumatism( lipoame 2se indica presiunea cu cele doua police( lenta( prograsiva( e%ectuata in toate sensurile3( in a%ectiunile neurologice care evolueaza cu stare de congestie cere.rala' !atul poate .ene%icia de manevre de masa0 mai ales in scop estetic( in special utilizand manevrele de netezire' Vi.ratia care asigura activarea circulatiei( este utila( de e4emplu( in gusa tiroidiana' =etezirea asociata %ramantarii musc$iului sternocleidomastiodian sunt utile in torticolis sau in di%erite nevralgii' Masa0ul %etei si cel al pielii capului poate %i realizat in scop sedativ( in cazul nevralgiilor 2de trigemen( de e4emplu3( sau in scop decontracturant 2cand e4ista ticuri( in paraliziile %aciale peri%erice( nevralgii3 sau reparator( .iotro%ic si %unctional 2in situatia unor cicatrici posttraumatice( postcom.ustionale3' Masa0ul %etei si al pielii capului poate urmari indeplinirea unui o.iectiv local sau la distanta 2ce%alee( migrene3' Masa0ul incepe de la nivelul %etei si continua pana la gat( la nivelul ce%ei( uneori la nivelul umerilor sau superior toracal( in vederea a.ordarii si interceptarii elementelor de drena0 si %asciilor musculare' Masa0ul pielii capului se realizeaza in alopecii( ce%alee( migrene( algii a%late in legatura cu segmental cervical sau posttraumatic' Masa0ul %etei( indi%erent de scopul urmarit( terapeutic sau estetic( utilizeaza drept principala metoda de masa0( presiunile' Fata este .ogat vascularizata si inervata 2inervatia motorize este asigurata de nervul %acial iar cea senzitiv-senzoriala este asigurata de nervul lacrimal-ram din nervul o%talmic( de nervul .ucal-ram din nervul ma4ilar in%erior si din ramuri din nervul ma4ilar superior( prin grupul nervos su.or.ital3( in regiunea %runtii predomina glandele sudoripare( in rest %iind prezenta glandele se.acee' Masa0ul continutului toracelui presupune masa0ul regiunii precordiale in scop calmant( de rela4are( masa0ul spatelui( al partilor laterale si anterioare ale toracelui se realizeaza in scopul in%luentarii %unctiei respiratorii( stimulator si de im.unatatire a sc$im.urilor gazoase si de dega0are a cailor respiratorii' Masa0ul continutului a.dominal 2stomac( colon( %icat( vezicula .iliara( rinic$i( vezica urinara3 se realizeaza in scopul modularii %unctionalitatii organelor a%late in cavitatea a.dominala' -ndicatiile masa0ului tin cont de >copul urmarit sedativ sau stimulant' Locul de actiune super%icial sau pro%und' De modul de actiune direct 2numit si mecanic( constand in modi%icarile %izice de tensiune din tesuturi3 sau indirect 2pe cale re%le4a( nervoasa sau umorala3' Mecanismele de actiune'

74tinderea actiunii partiala( segmentara sau generala' Durata de timp dupa care se evidentiaza e%ectele asteptate imediate sau tardive'

Localizarea in%luentelor masa0ului' Domeniile de actiune ale masa0ului se a%la in stransa legatura cu elementele sau su.stratul caruia se adreseaza' Ast%el( putem %ace re%erire la in%luentele masa0ului asupra Pielii' Are loc promovarea %unctiilor cunoscute ale tegumentului( precum cele de protectie( de termoreglare( de e4cretie a sudorii si secretiilor glandelor se.acee si perspiratie( sediu al punctelor de plecare al unor re%le4e( inclusiv a celor responsa.ile de %enomenul de $iperemie datorat producerii si eli.erarii in piele a su.stantelor $ormonale precum $istamina si acetilcolina( mentinerea si recastigarea supletii tisulare( inclusiv musculara( cu prevenirea aderentelor si asuplizarea cicatricilor( modularea circulatiei super%iciale dar si a celei pro%unde pe cale re%le4a( cu im.unatatirea .iotro%icitatii locoregionale( in%luentarea meta.olismului si a %unctiei de termoreglare a intregului organism' La nivelul tegumentului se descriu o serie de tul.urari de sensi.ilitate localizate( provocate de su%erintele ale unor organe sau tesuturi a%late in pro%unzime( legatura %iind sta.ilita prin intermediul nervilor ra$idieni' Anumiti autori au delimitat pe piele zone( segmente sau dermatoame( carora le corespund tesuturi sau organe inervate pe acelasi segment metameric al maduvei spinarii' -n %unctie de numarul radacinilor ra$idiene( distingem pe tegument 1 segmente cervicale( ,) segmente dorsale( 5 segmente lom.are si 5 segmente sacrale' Prin manevrele de masa0 aplicate pe zonele sau segmentele de piele ast%el delimitate( se pot in%luenta in sens pro%ilactic sau curativ tesuturile si organele pro%unde( inervate de acelasi nerv ra$idian' Aceste in%luente se petrec pe cale re%le4a' #e$nica si metoda de masa0 segmentar sau re%le4ogen au %ost per%ectionate in sensul aplicarii masa0ului in scopul tratamentului unor a%ectiuni ale aparatului circulator( respirator( digestiv si genito-urinar' #esutului con0unctiv' #esutul con0unctiv .ene%iciaza de o serie de vase de sange si lim%a si de o nretea densa de terminatii nervoase' Masa0ul e4ercita asupra tesuturilor con0unctive o actiune mecanica directa prin care se mentine si se re%ace elasticitatea si supletea tisulara( se mentine ec$ili.rul circulator( stimuland sc$im.urile nutritive si drena0ul reziduurilor meta.olice si al eventualelor edeme sau su%uziuni intratisulare( mo.ilizarea lipidelor de depozit( cu rol deose.it de important in o.ezitate' 7%ectele masa0ului con0unctiv se mani%esta si pe cale re%le4a( cu in%luentarea circulatiei sanguine si lim%atice( a sc$im.urilor meta.olice si a %unctiei e4cretorii( modularea %unctiilor $ormonale si a reactiilor neurovegetative' La nivelul tesutului con0unctiv se asigura mi0loacele de aparare %ata de agresiunile micro.iene si nemicro.iene ale organismului si su.stratul necesar re%acerii tesuturilor lezate( degenerate sau atro%iate( scurtand perioada de incapacitate si de revenire la normal' 7lementelor aparatului locomotor' Acesta este reprezentat de musc$i si tendoane( %ascii si aponevroze( teci si alte %ormatiuni %i.roase( tesuturi moi periarticulare( periost' Prin masa0 muscular sunt im.unatatite procesele de .iotro%icitate musculara( utile asupra musc$ilor atro%ici si atoni( creste e4cita.ilitatea( contractilitatea si conducti.ilitatea la nivelul lor 2prin e4citarea mecanica a nervilor motori de la nivel muscular3( se amelioreaza elasticitatea si supletea si se o.tine miorela4area( se com.ate %enomenul de o.oseala musculara( se activeaza circulatia locoregionala( cat si procesele meta.olice( se dreneaza produsii reziduali' Prin masa0ul tendoanelor si al tecilor tendinoase se amelioreaza su%erinta si se gra.este vindecarea unor a%ectiuni precum entezopatii( intinderi si smulgeri de %i.re( cicatrici vicioase( edeme si in%iltrate

in%lamatorii locoregionale' Masa0ul %asciilor( aponevrozelor si a celorlalte %ormatiuni %i.roase conduce la mentinerea supletii( prevenirea stazei si re%acerea altor procese patologice ce pot sa apara la acest nivel' Masa0ul articulatiilor si al tesuturilor periarticulare tine cont de prezenta retelei vasculare si nervoase deose.it de .ine reprezentate al acest nivel' 7l asigura e%ecte circulatorii si .iotro%ice( mentinerea supletii si elasticitatii tisulare( imprastierea in%iltratelor patologice cu recapatarea mo.ilitatii articulare( prevenirea aderentelor retracturilor( redorilor( cicatricilor vicioase( depozitelor periarticulare sau a sec$elelor posttraumatice ce limiteaza mo.ilitatea normala( pregatind programele de ;inetoterapie' Masa0ul periostal asigura e%ecte circulatorii si .iotro%ice in consecinta( si asupra osului' Circulatiei sangelui si lim%ei' Masa0ul asigura direct( mecanic accelerarea circulatiei sanguine( golind lic$idele din vasele lim%atice si din spatiile interstitiale( cu drenarea edemelor( stazelor si in%iltratului in%lamator tisular( amelioreaza circulatia prin artere( scazand ast%el e%ortul miocardului( accelereaza circulatia de intoarcere( usurand munca inimii( e4cita mecanic peretele vascular( realizand prin acesta o gimnastica vasculara' 7%ectele masa0ului sunt de lunga durata prin intrare in actiune a mecanismelor re%le4e( $ormonale si nervoase' Manevrele de masa0 declanseaza o serie de reactii in sistemul de reglare .ioc$imica 2apar secretii $ormonale la nivel tegumentar si tesut con0unctiv su.cutanat3 si nervoasa a circulatiei 2cu rol vasomotor cu e%ecte $iperemice locale si mecanisme derivative ale circulatiei la distanta3' Masa0ul poate conduce ast%el( la ec$ili.rarea circulatiei super%iciale si pro%unde' >istemului nervos' Dupa cum se vede( procedeele masa0ului determina in organism reactii %iziologice( corespunzatoare tipului si %unctiei organului sau tesutului vizat( cat si %ormei( intensitatii si duratei procedeului aplicat' &eactiile organismului se produc de cele mai multe ori pe calea sistemului nervos( prin e4citarea terminatiilor nervoase e4tero- si proprioceptoare care produc impulsuri ce sunt transmise centrilor nervosi( ca apoi( pe cale re%le4a( sa se res%ranga asupra %unctiilor tesuturilor si organelor' Masa0ul actioneaza mecanic( prin activarea circulatiei si nutritiei locoregionale dar si pe cale re%le4a( prin e%ectele sale pe segmentele re%le4ogene ale tegumentului' Daca masa0ul se produce energic se produc e%ecte stimulatoare iar daca masa0ul este e%ectuat cu .landete se induce rela4area su.stratului' #esuturilor si organelor pro%unde' #esuturile si organele pro%unde nu pot %i in%luentate in mod direct prin procedeele de masa0( drept penru care e%ectele se .azeaza pe actiunea re%le4a a acestora' Masa0ul capului are e%ect decongestionant si rela4ant asupra centrilor nervosi si cailor nervoase superioare( masa0ul spatelui conduce la e%ecte asupra %unctionalitatii aparatului respirator si circulator 2respiratia este activata datorita unor puncte de plecare situate in peretele toracic3( anumite manevre de masa0 aplicate pe regiunea precordiala pot modula ritmul cardiac sau tensiune arteriala( masa0ul regiunii a.dominale poate stimula %unctiile aparatului digestiv 2re%le4ele pornesc din zonele speci%ice situate la nivelul peretelui andominal3( cu im.unatatirea digestiei si a.sor.tiei intestinale( cresterea secretiilor si stimularea peristaltismului 2util in cadrul tratamentului comple4 al unor .oli interne3' Masa0ului general' -n timpul sedintei de masa0 se o.tin e%ecte directe 2prin actiunea mecanica a procedeelor de mesa0 aplicate pe piele si transmisa tesuturilor su.cutanate accesi.ile( cu e%ecte circulatorii si .iotro%ice prin activarea meta.olismului si stimularea %unctiilor de e4cretie3 si indirecte' Masa0ul general este indicat in scop igienic persoanelor sedentare sau pacientilor imo.ilizati( in scop pro%ilactic si curativ persoanelor cu tul.urari respiratorii( circulatorii( meta.olice( anemicilor( astenicilor(

celor a%lati in convalescenta si re%acere dupa accidente sau .oli( in scopul com.aterii starii de o.oseala' -n concluzie( indicatiile masa0ului terapeutic sunt Plagi( contuzii( $emoragii( intinderi( rupturi ale structurilor aparatului locomotor( insotite de sindrom algic( contarctura musculara( tul.urari circulatorii si tro%ice' Miozite( tendinite( tenosinovite peritendinite( atro%ie( atonie musculara( spasticitate sau pareze' Fracturile' 7ntorsele( lu4atiile( alte in%lamatii articulare( precum artrite( periartrite( artroze( ingrosari cicatriciale( retractii sau depuneri grasoase periarticulare' Leziuni ale nervilor peri%erici insotite de tul.urari motorii( de sensi.ilitate si tro%ice( precum $ipo- sau anestezie( contracturi musculare si $ipertonii( $ipotonii( pareze si paralizii locale' #ul.urari ale %unctiilor respiratorii( cardiocirculatorii 2tul.urari de ritm cardiac( modi%icari ale tensiunii arteriale3( tul.urari tro%ice si meta.olice( starile de o.oseala cronica si patologica( dis%unctionalitati ale tu.ului digestiv( renourinar si genital' Contraindicatiile e%ectuarii masa0ului sunt generale sau partiale si de%initive sau temporare' Contraindicatia generala reprezinta interzicerea aplicarii oricarui procedeu de masa0( pe oricare parte a corpului( in timp ce contraindicatia partiala este reprezentata de limitarea doar la procedeele .ene%ice( .ine tolerate( e%ectuate doar la nivelul partilor indemne si sanatoase si interzicerea aplicarii masa0ului pe zonele( segmentele si regiunile su%erinde' Contraindicatia de%initiva se decide in cazurile de .oli cronice( grave( incura.ile si care s-ar putea inrautati prin aplicarea procedeelor de masa0' Contraindicatiile temporale sunt mai %recvente si ele se re%era la .oli( tul.urari si leziuni usoare si temporare( trecatoare( in curs de vindecare' Contraindicatiile masa0ului sunt Bolile de piele( deoarece masa0ul se poate aplica doar la persoanele cu pielea per%ect sanatoasa( %ara .oli de natura parazitara( in%lamatorie( eczeme( eruptii( plagi( arsuri sau alte %orme de mani%estare a unor a%ectiuni acute sau cronice sau pe regiunile care acopera un proces in%lamator de pro%unzime( precum %urunculele( a.cesele( %legmoanele sau alte colectii purulente( artrite supurate( osteite( osteomielite' >tarile patologice cu caracter general insotite de %e.ra si stare de agitatie( de o.oseala acuta si de.ilitate sau astenie intensa( in toate .olile in%ecto-contagioase( in in%lamatiile centrilor nervosi( in $emoragiile cere.rale recente' Bolile sau leziunile cu caracter $emoragic sau cand e4ista riscul unor complicatii grave cum se poate intampla in cazul miocarditei( endocarditei( in%arctului miocardic( em.oliilor( $ipertensiunii arteriale( anevrismelor de aorta( varicelor voluminoase si in%lamate( ulcerului varicos( %le.itelor si peri%le.itelor in evolutie( $emo%iliei( leucemiilor etc' Bolile acute pleuro-pulmonare( precum pneumonii( pleurezii( in unele %orme de tu.erculoza pulmonara( in a.cesele pulmonare si in pleureziile purulente Masa0ul a.dominal este contraindicat si c$iar interzis in in%lamatiile acute si cronice de orice natura( in tul.urarile digestive( in .oli ale organelor a.dominale( stomac( intestin( %icat( pancreas( splina( ganglioni lim%atici( rinic$i( vezica urinara( organe genitale'

"rice su%erinta acuta( dureroasa( $emoragica( tumorala( in%lamatorie sau de alta natura( care caracterizeaza starea de a.domen acut( reprezinta contraindicatie a masa0ului su. orice %orma' Boli( tul.urari si leziuni ale sistemului endocrin si nervos sau ale aparatului locomotor( pana ce se gasesc in stadiul de vindecare' #umorile canceroase in %orma generalizata si unele .oli psi$ice cu caracter e4citativ si con%uzional reprezinta contraindicatii categorice ale masa0ului( indi%erent de procedeu( 74ista unele conte4te care conduc la restrictii in aplicarea masa0ului( precum sensi.ilitatea speci%ica( lipsa de pro%esionalism te$nic a aplicantului( dezinteresul si neincrederea pacientului %ata de procedura in sine' $iofeedbac%&ul Domenii de aplicare ale .io%eed.ac;ului sunt reprezentate de Psi$oterapie' @aco.son a dezvoltat terapia de rela4are utilizand un ec$ipament 7M! prin care sa monotorizeze nivelul tensiunii pacientilor' >$ultz a dezvoltat o te$nica inrudita( antrnamentul autogenic care nu presupune un ec$ipament 7M! speci%ic' Domeniile controlului mioelectric si a rela4arii musculare s-au unit la 0umatatea anilor ,8+*' A putut %i dezvoltata ast%el o te$nica de ameliorare a tensiunii din durerile de cap' Acest tip de aplicatie a %eed.ac;ului mioelectric a crescut si domina intregul domeniu' -n timp ce recuperarea medicala se re%era la rela4are sau la reantrenarea musculaturii emiparetice( %iziologistii cliniceni si specialistii medicinii psi$osomatice isi limiteaza munca clinica la rela4area pro%unda( com.inand adesea te$nicile 0aco.soniane si de antrenament autogenic alaturi de rela4area instrumentala' -n anii ,8:* %orma .io%eed.ac;ului s-a sc$im.at' Cea mai dominanta %orma( alp$a%eed.ac; a %ost eliminate' -n zilele de astazi psi$oterapia utilizeaza 7M!BF singur sau in com.inatie cu %eed.ac;ul termic si ad0uvante 2meditatii( e4ercitii3' #intele primare sunt durerea de cap tensionara( durerile cornice de spate sin an4ietatea' &ela4area pro%unda se adreseaza direct cauzei 2tensiunii musculare3' Un .un psi$oterapeut isi poate invata pacientul sa se autocontroleze ca parte din tratamentul lor pe termen lung' &ela4area corporala( generala sau totala este utila in rea.ilitarea( alaturi de rela4area tintita asupra musculaturii speci%ice a%late in spasm' #otusi( la pacientii cu disc$inezii 2torticolisul spasmzoic3 si paralizie cere.rala( la %el si la cei care au su%erit un AVC si au spasticitate( terapia de rela4are mareste antrenamentul per%ormantei motorii im.unatatite' &amuri ale medicinii clinice' Managementul durerii cronice' Principala tinta a terapiei prin BF o constituie durerile de cap tensionale( vasculare de tip migrenos( dar mai ales durerea cronica la nivelul spatelui si e4tremitatilor' Boala &a?naud' #e$nicile comportamentale cresc autocontrolul in special prin .io%eed.ac; permitand ca 1*G dintre pacienti cu .oala ra?naud primara sa-si autoregleze simptomele cauzate de vazospasmul idiopatic la nivelul mainilor' >e utilizeaza un program care com.ina 7M! si %eed.ac;ul temperaturii pieli cu antrenament autogenic' -ncontinenta urinara si %ecala' Ma0oritatea specialistilor pre%era 7M!BF local in vederea antrenamentului BMF a planseului pelvin pentru incontinenta vezicala( rectala sau am.ele' Bio%eed.ac; in domenii paraclinice precum medicina sportive si psi$oimunologie' #ratamentul si medicina de recuperare' >pecialistul care utilizeaza instrumentele de BF tre.uie sa %ie %amiliarizat cu elementele %undamentale si terminologia electronicii

%undamentale' Ma0oritatea dispozitivelor 7M!BF sunt imaginate pentru psi$oterapie' #otusi ele sunt utilizate si intr-o serie de situatii care privesc recuperarea medicala' Cand are loc rela4area nu se aude nici un sunet sau nu este nici un semnal visual in timp ce intensitatea semnalelor este mare cand activitatea musculara este crescuta' Linistea de pe perioadele de activitate musculara crescuta este utila spre a invata rela4area musculaturii spastice atunci cand se utilizeaza o metoda opusa' 7lectrozii tegumentali sau de supra%ata sunt utilizati cu precadere in 7M!BF' >e mai pot utilize electrozi ce se insera transcutanat in situatia musculaturii ce nu poate %i izolata usor de catre electrozii de supra%ata' Cateodata se %olosesc electrozi ac in cazurile in care nu e4ista semen de activitate' Amplasarea electrozilor pentru reeducarea musculature sla.it necesita precizie' 7lectrozii tre.uie plasati deasupra musculatuii tinta pe o supra%ata de izolare anatomica relative %ata de musculature de vecinatate' >patiul mare intre electrozi conduce la incrucisarea reactiei 2amplasati deasupra ti.ialului anterior ei vor receptiona semnale de la un gastrocnemian spastic3' Baze neurologice ale 7M!BF sunt prezentate in cele ce urmeaza' Ast%el( receptorii cutanati( proprioceptorii si inputurile vizuale si auditive sunt armonizate la nivelul controlului precum cel de la nivelul cere.elului' Plasticitatea si capacitatea de reinvatare a creierului tre.uie considerate ca un %enomen mai comple4 in comparatie cu rolul preluat de catre ariile specializate ale corte4ului vecin' Poate %i implicata activare unor cai care n-au %ost antrenate inainte prin selectia naturala a celor mai .une cai' Alaturi de aceasta idee unii autori invoca posi.ilitatea in%loririi dendridice care apare in stadiile de reinvatare si care ar sta la .aza recastigarii a.ilitatilor' Aplicatiile clinice in recuperare sunt reprezentate de 7M!BF si de %orta la pacientii post-AVC' A%ectiunile mem.relor in%erioare precum 74tensia de sold si de genunc$i 2com.inatia este o componenta importanta a %azei de sta.ilitate a mersului3' 7M!BF poate %i incorporat in cadrul e4ercitiilor care antreneaza individual musc$iul marele %esier' La %el( 7M!BF poate %i utilizat sa incura0eze recrutarea cvadricepsului sau rela4area $amstrings sau am.ele( Fle4ia soldului cu e4tensia genunc$iului( 74tensia soldului cu %le4ia genunc$iului( A.ductia soldului( Dorsi%le4ia gleznei' Antrenamentul am.ulatiei sau mersului utilizeaza 7M!BF si de pozitie alaturi de %orce BF menit sa antreneze muculatura speci%ica sau miscarile necesare pentru am.ulatie 2%aza de sta.ilitate si %aza de .alans3' >u.lu4atia de sold este o pro.lema comuna printre pacientii cu $emiplegie %lasca' A%ectiunile mem.rului superior Cotul si ante.ratul( Com.inatii ale miscarilor mem.rului( Pumn si degete' Bio%eed.ac;ul in alte situatii( este reprezentat de Leziunile spinale' Paralizia cere.rala si traumatismele craniocere.rale'

>cleroza multipla'

Distonia si disc$inezia' #orticolisul spasmotic este cel mai .un e4emplu( caruia i se asociaza .le%arospasmul( spasmul $emi%acial( distonia oromandi.ulara( crampa scriitorului si distoniile torsionale severe ale torsului' Denervarea nervilor peri%erici' Cea mai importanta este paralizia rezultand de la o leziune a nervului %acial in care antrenamentul a dus la o im.unatatire su.stantiala a simetriei %aciale si a %unctilor voluntare' Aceasta %orma de reeducare neuromusculara permite pacientului de a procesa elementele vizuale si auditorii care reprezinta o continua acoperire a evenimentelor %iziologice de care in mod normal nu e constient' Aceasta procedura permite pacientului sa castige un control %uncitonal al musc$iului pe calea monitorizarii activitatii unitatii motorii' &ecuperare ortopedica utilizand goniometre de %eed.ac; care au avut succes in reantrenarea %unctiei mainii dupa c$irurgie reparativa pentru degetele traumatizate si nervilor lor motorii' -n concluzie( BF clinic( in special 7M!BF( recunoaste drept principala si sigura aplicatie( reantrenarea a.ilitatiilor motorii si in$i.area spasticitatii aparute ca urmare a traumatismelor craniene la toate tipurile si toate varstele' >e .azeaza pe culegerea in%ormatiilor de la senzori electronici privind %unctiile %iziologice pornind de la temperatura pielii( la presiune si la sc$im.arii ung$iului articular' Electrostimularea" electroanalgezia" TE(' sau '(ET 7lectrostimularea in terapia durerii este o modalitate terapeutica recent intrata in practica medicala' Durerea este un simptom( un semnal de alarma sau un avertisment ce tre.uie investigat deoarece tradeaza o dis%unctionalitate sau o su%erinta organica' 74ista o serie de posi.ilitati de interventie asupra sindromului algic( precum terapia medicamentoasa( cea nemedicamentoasa 2#7=>( %izioterapie( masa0( ;inetoterapie( laserterapie( magnetoterapie( electrostimulare spinala( electrostimulare cere.rala pro%unda etc3( cat si o serie de te$nici complementare( precum te$nici de rela4are 2training autogen( .io%eed.ac; etc3( metode de conditionare 2ergoterapie( meloterapie etc3( $ipnoza etc' #e$nicile de $iperstimulare sau electrostimulare %ac parte din a.ordarile terapeutice care au la .aza o stimulare peri%erica sau una centrala a %i.relor nervoase' Aceste stimulari sunt nedureroase si sunt in masura sa induca la di%erite nivele ale sistemului nervos o in$i.itie a transmiterii in%ormatiei dureroase prin activarea di%eritelor mecanisme( precum gate-control si<sau eli.erarea de endor%ine la nivel central' 7lectroanalgezia prin #7=> reprezinta o te$nica de electrostimulare peri%erica' #runc$iurile nervoase pot %i stimulate %ie cu electrozi de supra%ata amplasati la nivelul traseelor nervoase( %ie cu electrozi ac( implantati in apropierea acestor trasee' >e va o.tine o electroanalgezie e%icienta daca electrodul stimulant este asezat corect iar intensitatea curentului este adecvata' -n mod particular( stimularea nervoasa electrica transcutanata >=7# sau #7=>( constituie o metoda netraumatizanta de com.atere a starilor dureroase acute si cronice( de di%erite cauze( utilizand curenti de 0oasa %recventa cu impulsuri dreptung$iulare( %urnizati prin intermediul unor electrozi aplicati la nivelul tegumentului pacientilor' #ermenul de stimulare %olosit( contravine mecanismului de actiune care consta in in$i.are a transmiterii durerii( %ara ca acesta sa pre0udicieze procedura in sine' Cele mai di%icile cazuri de tratat prin #7=> conventional sunt reprezentate de Durerea acuta in conte4tul postoperator( dupa laparotomie( tra$eotomie( laminectomie( reconstructia ligamentelor la nivelul umarului si genunc$iului( post c$irurgie ortopedica( dupa ra$ianestezie'

Durerea posttraumatisme in antecedente' Durerea din stomatologie sau patologia medicinii dentare' Angina pectorala'

Durerea cronica la persoanele varstnice( la cei ce su%era de pro.leme psi$ice ma0ore( la cei cu di%erite sensi.ilitati la stimularile %azice( in cazul durerilor sla. localizate sau di%uze( dureri viscerale sau neoplazice' Limitele electrostimularii 2electroanalgeziei de tip conventional3 constau in Di%icultatea in a repera zonele dureroase sau punctele trigger( Durerea cronica( datorita riscului de corticalizare si memorizare a su%erintei( 74istenta unui %actor organic care actioneaza ca un stimul continuu( responsa.il de persistenta durerii cronice acuzate de pacient( Prezenta %actorilor de natura psi$ica( pacientul pierzand increderea in procedurile analgezice anterioare pe care le-a utilizat( in situatia in care acestea au esuat' Drept alternativa %ata de metoda electroanalgeziei prin #7=>-conventional 2utilizarea curentului de inalta %recventa si intensitate 0oasa3 a %ost propusa utilizarea electrostimularii prin curenti de 0oasa %recventa si intensitate inalta( ceea ce va conduce la o.tinerea unui spasm muscular' Datorita %aptului ca e4ista pacienti care nu tolereaza asemenea tip de stimulare electrica pe o durata mai mare de timp( aceasta metoda este limitata doar la persoanele care pot tolera %ara pro.leme procedura' 7%ectul analgezic al acestui tip de electrostimulare de intensitate inalta si %recventa 0oasa( se a%la in legatura cu eli.erarea endor%inelor( asemenator electroanalgeziei prin curenti #7=>-tip electropunctura' Aditional( se constata si e%ecte vasodilatatoare' -ndicatiile metodei #7=>-conventional sunt reprezentate de sindroamele dureroase acute si cronice( prezentate in cele ce urmeaza &eumatismul cronic degeneratic cu diverse localizari si stadii evolutive( >tarile dureroase posttarumatice( Durerile din a%ectiunile neurologice peri%erice( =evralgiile post$erpetice( Durerile %antoma dupa amputatia mem.relor( Durerile postanestezie( >indroamele dureroase acute si cronice postoperaorii( Cicatricele si sindromul aderential postoperator( >indromul algic care insoteste anuriile(

>indromul algic din carcinoame' Contraindicatiile #7=>-conventional sunt Pacientii purtatori de pace-ma;er 2cele doua aparate pot inter%era3( Aplicarea electrozilor stimulanti pe zona precordiala 2pot aparea tul.urari severe ale ritmului cardiac sau se pot decompensa alte a%ectiuni cardiace3( Alicarea elecrozilor stimulanti in apropierea sinusului carotidian 2data %iind sensi.ilitatea re%le4a( se pot produce %enomene de aritmie cardiaca3( laringelui( %aringelui 2se pot produce spasme laringiene sau %aringiene la aplicarea electrozilor pe regiunea anterioara a gatului3(

&egiunile cutanate anestezice( la nivelul zonelor cu iritatie cutanata sau la nivelul mucoaselor 2se pot produce eriteme insotite de prurit la pacientii cu $ipersensi.ilitate cutanata su mucoasa3( -n apropierea oc$ilor >arcina in primul trimestru( Durerile psi$ogene( >indroamele dureroase de origine talamica 2$iperpatia talamica3(

>indroamele dureroase care .ene%iciaza de tratament etiologic corespunzator' Contraindicatiile relative ale #7=>-conventional constau in &aspunsul imprevizi.il al pacientului la terapia antialgica aplicata 2inclusiv lipsa de raspuns la terapia #7=>-conventional3( #erapie paleativa 2atunci cand durerea este un simptom important pentru diagnosticarea unei a%ectiuni grave se ve contraindica terapia analgezica pentru a se putea sta.ili diagnosticul de certitudine si terapia in consecinta3( Modi%icari tegumentare aparute in cursul sau dupa electrostimularile prelungite anterioare' >u%erintele care raspund cu di%icultate la terapia analgetica prin electrostimulare #7=>conventional sunt reprezentate de durerea psi$ogena( durerea de natura centrala sau cea corticalizata( durerea viscerala( durerea di%uza( greu de localizat( neuropatiile meta.olice 2dia.etica( alcoolica3( anestezia dureroasa sau $iperpatia talamica( ce%aleea vasculara( pacientii care consuma opiacee' Concluziile aplicatiei electrostimularii in terapia durerii sunt urmatoarele #ratamentul durerii cu a0utorul electrostimularii se .azeaza pe teoriile cunoscute privind mecanismele de receptie( transmitere si perceptie centrala a durerii( precum cea a controlului portii la nivel medular 2teoria numita gate-control( emisa de Melza; si Aall3 si descoperirea eli.erarii endor%inelor la nivel central( Per%ectionarea din domeniul electronicii cu aplicatii in domeniile medicale si cone4e( cu dezvoltarea unor aparate per%ectionate( %ia.ile si sigure( >tudiile de electrono%iziologie care au permis selectarea unor curenti ai caror parametrii o%era ma4imum de e%icienta terapeutica cu e%ecte adverse( secundare si nedorite minime( aplica.ili atat in conte4tul durerii acute 2durere postoperatorie( durere posttraumatism in antecedente( cervico.ra$ialgii( lom.osciatopatii ce%alee( durere musculara( durere a partilor moi periarticulare etc3( cat si a celei cronice 2durerea %antoma post amputatie de mem.ru( durerile datorate leziunilor nervoase3( #e$nica este nedureroasa( pacientul resimtind senzatia de %urnicatura placuta sau de vi.ratie( >e utilizeaza undele .i%azice care evita e%ectul de polarizare a electrozilor in pro%unzime( -sediul de actiune al electrostimularii este predominant la nivel medular 2activand gate-controlul( daca se utilizeaza curentii de inalta %recventa si intensitate scazuta3 sau predomina eli.erarea endor%inelor la nivel central( sediul de actiune %iind deci ence%alul 2daca se utilizeaza curentii de 0oasa %recventa si intensitate inalta( de tip electropunctura3( 7lectrozii se pozitioneaza la nivelul sediului durerii sau la nivelul corespondentei portiunilor super%iciale ale nervilor senzitivi care inerveaza regiunea dureroasa

respectiva sau la corespondenta punctelor cutanate dureroase la presiune( numite puncte trigger 2care corespund( in mare parte( punctelor din acupunctura3( >ingurul dezavanta0 al metodei este acela ca electrostimularea este doar un tratament simptomatic al durerii' Acupunctura" electropunctura" presopunctura" punctele trigger" mecanisme de actiune Acupunctura %ace parte din medicina traditionala c$ineza( care se a4eaza pe o serie de principii de .aza' Medicina traditionala c$ineza isi are originea intr-o conceptie proprie despre lume( su.ordonata gandirii #A"' Con%orm acestei gandiri( Universul este un tot %ormat din materie si energie( stapanit de doua %orte antagoniste si complementare( numite -== si -A=!' Aceste %orte mentin ec$ili.rul Universului si se regasesc in proportii di%erite in toate %enomenele si lucrurile' #ot ce e4ista in Univers inseamna deci energie( care este indisocia.ila materiei' 7nergiile care circula neintrerupt prin corpul uman provin din cosmos si de pe Pamant( din aer si alimente' 7nergiile prezinta o .ipolaritate si circula prin organism in mod ciclic( patrunzand prin talpi si urcand spre cap( ca apoi sa co.oare din nou' "rice dereglare in scurgerea acestor energii inseamna .oala iar incetarea de%initiva a scurgerii inseamna moarte' Pentru evitarea im.olnavirilor si a im.atranirii precoce( medicina traditionala recomanda( alaturi de acupunctura( masa0e( gimnastica si alimentatie energetica' Dupa cum aratam( prin corpul omenesc sanatos energiile circula in mod armonios( cu mare regularitate( prin niste canale numite meridiane' Meridianele prin care circula energia de nutritie sunt in numar de )/( cate ,) pentru %iecare 0umatate de corp( numindu-se meridiane principale' Fiecare meridian are un traseu intern( prin intermediul caruia se a%la in legatura directa cu organul pe care il deserveste si unul e4tern( cu sediul in piele' Fiecare meridian poarta numele organului cu care se a%la in legatura energetica' Pe langa aceste meridiane principale( in organism se mai a%la si meridianele secundare 2de e4' meridianele curioase si cele musculotendinoase3' Dintre acestea( meridianele musculotendinoase se a%la deasupra pielii( e4act pe traseul meridianelor principale care( dupa cum aratam( se a%la in piele' Pe meridianele descrise se gasesc anumite puncte care( stimulate prin intepatura de ac sau prin masa0( pot ameliora anumite .oli' De-a lungul timpului( c$inezii au remarcat ca( de cate ori se im.olnavea cineva( anumite puncte de pe piele deveneau dureroase' Unind punctele ei au o.tinut traseele e4terne ale meridianelor principale( pe parcurs descoperindu-le si pe cele secundare' Acupunctura a %ost practicata de medici vraci care atinsesera per%ormanta de a percepe %lu4ul energetic emis de punctele active cu a0utorul var%ului degetelor de la mana plim.ata pe piele( precum o antena de detectie' Fiecare meridian are un numar %i4 de puncte situate in mici depresiuni ale pielii( prezente inca de la nastere si persistand toata viata' Cele mai importante puncte din punct de vedere terapeutic sunt la nivelul e4tremitatilor mem.relor( su. coate si su. genunc$i' Pe piele se mai gasesc inca /** de puncte numite e4trameridiane( dintre care mai .ine de 0umatate se a%la la nivelul pavilionului urec$ii( utilizate pentru acupunctura' >upra%ata unui punct nu depaseste / mmH iar in pro%unzime are un ori%iciu prin care intra in piele vasele si nervii' " serie de cercetatori au demonstrat %aptul ca punctele de acupunctura au proprietati electrice( printre care o rezistenta electrica scazuta( ce poate %i detectata cu aparate specializate' Punctele pot %i stimulate prin introducerea acului( prin masa0( prin mo4a( prin aplicarea curentului electric special( a razelor laser( a campurilor magnetice( a vi.ratiilor sonore( prin in0ectarea de diverse su.stante' Dupa cum aratam( organele sunt proiectate pe piele printr-o linie imaginara numita meridian sau su. %orma unui punct situat pe acest meridian' 74istenta unor zone dureroase( proiectate pe piele( cu ocazia im.olnavirii unor organe este con%irmata si de medicina occidentala( denumita si medicina materiei' 7ste meritul neuro%iziologului englez Bead( de a sta.ili pe piele anumite zone( care ii poarta numele si care devin dureroase in caz de .oala' Fiecarui

organ .olnav ii corespunde o anumita zona dureroasa' Alti cercetatori au masat aceste zone dureroase descoperind ca su%erinta algica a organului respectiv s-a ameliorat' Asa s-a nascut masa0ul re%le4( prin care se actioneaza la distanta( prin stimularea anumitor zone( asupra organului .olnav' #eoria re%lectarii organelor pe anumite segmente de corp a condus la nasterea microacupuncturii' Folosindu-ne de proprietatea punctelor de pe piele de a deveni sensi.ile in caz de im.olnavire( putem c$iar diagnostica organul a%lat in su%erinta' >timularea anumitor puncte de pe unele segmentepoate %i %acuta cu a0utorul masa0ului( e4ecutat cu var%urile degetelor' Con%orm unei legi de .aza a gandirii c$ineze( viata se supune legii celor cinci elemente( apa( lemnul( %ocul( pamantul( metalul( cere se produc si se distrug( %ara incetare' !ratie acestei legi( s-au sta.ilit primele legi %iziologice si patologice ale medicinii traditionale c$ineze( vala.ile si astazi' 7lectropunctura este o metoda terapeutica ce are drept scop com.aterea durerii( mecanismele %iziologice de actiune %iind cele descrise la electroanalgezie prin metoda stimularii nervoase electrice transcutanate( >=7# sau #7=>' 7lectropunctura reprezinta o metoda de tratament ce poate a.orda o serie de sindroame dureroase( poate trata sidroame algice ce nu raspund la alte metode terapeutice( este o metoda %iziologica( netraumatizanta( usor de realizat<e4ecutat si cu rezultate rapide' Mecanismul de actiune al electropuncturii il constituie stimularea electrica selectiva a %i.relor rapid conducatoare( cu inc$iderea portii pentru conducerea in%ormatiilor prin %i.rele nervoase nociceptive pentru durere' Face parte din metodele de re%le4oterapie deoarece locul de actiune 2locul de aplicare al electrozilor3 il reprezinta zonele sau punctele dureroase re%le4e( identice celor din acupunctura( cu o pondere de 1*G' Datele parametrilor electrici ale punctelor cutanate dureroase la presiune tre.uie se se coreleze cu anumite stari %unctionale ale di%eritelor organe ale corpului uman' Patologia corespondenta si indicata acestui tip de tratament se regaseste in domeniile tul.urarilor de %unctionalitate sau al contracturilor musculare datorate unor mecanisme neurore%le4e' Contraindicatiile sunt reprezentate de A%ectiunile organice care pot .ene%icia de terapie etiologica corespunzatoare( =eoplaziile( A%ectiunile psi$ice precum( psi$onevrozele depresive( sc$izo%renia(

>arcina' 7lectropunctura utilizeaza curenti electrici de 0oasa %recventa regla.ila( intensitate regla.ila si senzatia de %urnicatura placuta sau de vi.ratii la aplicare' >e aplica mai multi electrozi 26 sau /3( putandu-se trata simultan mai multe puncte 2+( pana la 13' Cu a0utorul var%urilor electrozilor( care au un diametru de ,-) mm( se vor e%ectua electrostimulari cu durate de la cateva secunde la cateva minute( pana se o.tine ameliorarea acuzelor dureroase si rela4area musculaturii locoregionale' Punctele pot %i stimulate concomitent sau succesiv' Aplicatiile pot %i realizate zilnic sau la doua zile' Pentru sindroamele dureroase acute sunt necesare )-+ sedinte( in timp ce pentru sindroamele dureroase cronice pot %i necesare ,*-)* sedinte de electropunctura' &ezultatele sunt %avora.ile si se instaleaza imediat in proportie de pana la 8*G dintre cazuri( mecanismul de actiune %iind cel descris la teoria controlului portii( de catre Melza; si Aall' 7lectropunctura nu se su.stituie electrostimularii #7=> si nici electroacupuncturii 2la care intervine cel de-al doilea stimul( reprezentat de introducerea acelor in punctele .ine sta.ilite( a%late pe meridianele de acupunctura'

Presopunctura reprezinta utilizarea in scop terapeutic a unui procedeu de masa0( numit presiunea' Masa0ul prin presiune se aplica pe anumite puncte( %iecare dintre ele %iind specializat pentru o anumita su%erinta' Presopunctura se aseamana cu acupunctura( deoarece( in timp ce acupunctura %oloseste ace( presopunctura utilizeaza var%urile degetelor sau ung$ia pentru a presa punctele specializate' Presopunctura tre.uie e4plicata pacientului deoarece necesita cooperarea acestuia' -ncaperea in care se va e%ectua tratamentul tre.uie sa %ie spatioasa( luminoasa( incalzita corespunzator( pozitia pacientului tre.uie sa %ie cat mai comoda( niciodata in picioare iar persoana care aplica presopunctura tre.uie sa stapaneasca .ine te$nica( sa ai.a o pozitie comoda( am.ele maini li.ere si sanatoase' Pielea asupra careia se aplica presopunctura tre.uie sa %ie sanatoasa( %ara eruptii( leziuni( .ataturi( cicatrici( gre%on tegumentar sau tumori( deoarece toate aceste leziuni reprezinta contraindicatii ale prespuncturii' Presopunctura se des%asoara cu respectarea unor timpi intr-o succesiune ce va %i prezentata in cele ce urmeaza' >e incepe prin reperarea sau localizarea punctelor si se continua cu masarea acestora' "peratia respectiva poate %i %acuta cu var%ul degetului sau cu ung$ia' -n %unctie de indicatie( un punct poate %i masat prin manevra de dispersie sau prin cea de toni%iere' Dispersia se va %olosi in cazul su%erintelor provocate de un e4ces de energie' Ast%el( cu var%ul degetului( din pozitie o.lica( se maseaza sau se apasa prin insuru.are( in sens opus acelor de ceasornic( cu .landete( super%icial( pe o durata su%icienta de timp punctul respectiv' Dispersia corect e4ecutata este urmata de inrosirea tegumentului( scaderea sensi.ilitatii si a tonusului muscular local' A%lata la polul opus( toni%ierea este indicata in cazul su%erintelor datorate lipsei energetice' Aceasta manevra se e4ecuta cu var%ul degetului sau se poate e4ecuta cu ung$ia( am.ele a%late in pozitie verticala' >e va masa sau se va apasa circular( in sensul de rotatie al acelor de ceasornic( energic( pro%und( %iecare manevra avand o durata scurta' #oni%ierea .ine e4ecutata va %i urmata de paloare( cresterea sensi.ilitatii si a tonusului muscular local' " serie de practicieni acorda mai multa importanta %ortei cu care se maseaza( sla.a pentru dispersie si puternica pentru toni%iere( si mai putina importanta sensului miscarilor' -ndi%erent de su%erinta( vor %i masate am.ele puncte a%late pe cele doua .rate ale meridianului respectiv( perec$e' Portiunea de tegument pe care se a%la punctele ce urmeaza a %i masate tre.uie sa %ie uscata sau pudrata cu talc' >e pot aplica o serie de su.stante cu e%ecte stimulante( vasodilatatoare sau terapeutice care vor patrunde transtegumentar in timpul masa0ului' Durata unei sedinte de presopunctura este cuprinsa intre 5-,* min( sedinta se poate repeta de )-6 ori in cursul unei zile( pana la disparitia durerii' >pecialistii din domeniu a%irma %aptul ca 6 sedinte de presopunctura( .ine e4ecutate( valoreaza cat o sedinta de acupunctura' Presopunctura poate %i %olosita ocazional( drept tratament de urgenta sau su. %orma unui tratament de lunga durata( putandu-se practica mai multe cure( in %unctie de .oala' -ntre cure( se va pastra un interval de doua saptamani' " cura poate cuprinde ,*-,5 sedinte si se poate e%ectua cu succes( in special primavara si toamna( cand are loc un trans%er energetic mult mai usor 2energiile -== si -A=! %iind in proportii egale3' =umarul sedintelor recomandate poate sa si scada( spre deose.ire de iarna( cand di%erenta dintre cele doua energii este mare si trans%erul energetic mult mai anevoios' Momentul optim de e%ectuare a presopuncturii este dimineata si spre s%arsitul dupa amiezii' =u se va e%ectua presopunctura dupa masa' De asemenea( presopunctura ne se aplica pacientilor cu a%ectiuni cardiace( celor cu psi$opatii( persoanelor cu de.ilitate %izica sau o.oseala acuta sau cronica( celor in stare de e.rietate( gravidelor in ultimele luni de sarcina' Presopunctura devine ine%icienta daca pacientul a e%ectuat recent un tratament cu raze K( a %ost supus unor e4amene radiologice sau a urmat tratament cu cortizon( tranc$ilizante( $ipnotice'

Pacientul s-ar putea sa nu tolereze presopunctura( drept pentru care tratamentul se intrerupe( urmand sa %ie reluat cu alta ocazie' Pe parcursul procedurii( pacientului i se poate altera starea generala( un alt motiv de a intrerupe tratamenul si de apela la manevrele utile in cazul diagnosticului de lipotimie' #ot in conte4tul presopuncturii se poate recurge la manevrele >$iatsu care pot %i e4ecutate dupa o metoda mai usoara( asemanatoare cu presopunctura' Manevrele >$iatsu au o actiune generala( de ec$ili.rare a energiilor si una locala( de conversie a acidului lactic 2responsa.il de producerea contracturilor3 in glicogen( in proportie de 1*G' Pe acesta cale( manevrele >$iatsu contri.uie la eliminarea o.oselii( pana la disparitia sa totala' Manevra consta in presiuni continue( e%ectuate cu pulpa degetului pe punctul respectiv( timp de 5-: secunde( urmate de o perioada de pauza constand intr-o rela4are totala( de 6-/ secunde' Atat presiunea( cat si rela4area se e4ecuta succesiv( timp de cateva minute' Pro%esionistii prelungesc sedinta pana la o ora( in urma careia durerile dispar complet' Presopunctura corect e4ecutata( poate %i utila in tratamentul numeroaselor su%erinte( precum >indromul migrenos( -nsomnii( Durerile din .olile reumatice( #ul.urarile psi$ice minore(

#ul.urarile %unctionale ale aparatului digestiv si genitourinar' #oate metodele prezentate sunt deose.it de utile si sunt urmate de rezultate spectaculoase daca se aplica in stadiile %unctionale ale su%erintelor' "data ce leziunea s-a constituit( aceste metode raman %ara rezultat' -ndicatiile presopuncturii sunt aceleasi cu ale acupuncturii si electropuncturii si vor %i prezentate impreuna( dupa cum urmeaza #ul.urarile %unctionale ale tu.ului digestiv 2aero%agia( aerocolia( constipatiile( sindromul diareic( sindromul dispeptic( indigestia etc3( Alcoolismul si ta.agismul( >indromul alergic( >indromul algic( daca nu e4ista tratament etiologic 2ce%alalgiile( cervicoce%alalgiile( lom.osacralgiile( lom.osciatopatiile( dorsalgiile( durerile articulatiilor peri%erice( algiile musculare sau mialgiile( mastodinia( durerile articulare si periarticulare din reumatismul cronic degenerativ sau in%lamator si reumatismul a.articular3( Contracturile musculare de tipul torticolisului( Durerile sau algiile patologiei medicinii dentare( Dis%unctiile se4uale( #ul.urarile circulatiei peri%erice 2varice( criza $emoroidala3( A%ectiunile cardiovasculare 2angina pectorale( $ipotensiunea arteriala( $ipertensiunea arteriala3( Astmul .ronsic( sinuzita( A%ectiunile nervilor peri%erici 2nevralgia sciatica( nevralgia de trigemen( paralizia %aciala3( &eactiile in%lamatorii ale tesurului con0unctiv 2celulita3( ".ezitate si sindromul de o.oseala acuta sau cronica(

#ul.urarile psi$ice minore'

1. Aspecte clinice" diagnostice si terapeutice.


Medicina %izica si de recuperare medicala 2%izioterapia3 se de%ineste drept evolutia unei persoane spre un potential %izic( psi$ologic( social( vocational si educational ma4im( in concordanta cu in%irmitatea psi$ologica sau anatomica proprie si raportat la limitele am.ientale 2sau ale mediului incon0urator3' Procesul de recuperare presupune e4istenta unei ec$ipe interdisciplinare in care mem.rii sai cola.oreaza( %iecare persoana are responsa.ilitati individuale( integrate in e%ortul colectiv( organizatia %unctionand pe nivele ierar$ice' Mem.rii ec$ipei comunica in permanenta si %olosesc acelasi lim.a0 medical( cat si aceleasi sisteme de re%erinta in evaluarea clinica si %unctionala a pacientilor' 7c$ipa este alcatuita dintr-o serie de specialisti( intre care si >pecialistul in terapie ocupationala' Acesta evalueaza capacitatea de autoingri0ire a pacientului si o%era variante medicale de rezolvare a di%eritelor situatii sau conte4te aparute la domiciliul .olnavului( e4ploreaza a.ilitatile vocationale ale pacientilor( asista ceilalti specialisti la des%asurarea programului de recuperare medicala propriuzis( educa %amilia pacientilor cu de%icite %unctionale etc' Fizio;inetoterapeutul sau ;inetoterapeutul' Acesta asista pacientul in aplicarea programelor comple4e de %izioterapie si de reeducare %unctionala 2recastigarea mo.ilitatii articulare( a %ortei si rezistentei musculare( a coordonarii miscarilor( a sensi.ilitatii( recuperarea mersului( ameliorarea sindromului algic musculosc$eletal( utilizarea dispozitivelor de mers( utilizarea aparatelor de reeducare %unctionala la sala de ;inetoterapie( aplicarea procedurilor de %izioterapie( asigurarea reposturarii corpului prin e4ercitii si educatie medicala( realizarea evaluarilor %unctionale initiale( de etapa si %inale etc3' >pecialistul in terapie recreationala' Acesta utilizeaza activitatile recreationale in scopul interventiei asupra comportamentului %izic( social sau emotional( spre a produce o sc$im.are comportamentala dorita( in vederea cresterii si dezvoltarii normale sau a recuperarii %unctionale a pacientilor' >pecialistul in orteze si proteze' Asistenta de %izioterapie si recuperare' 7ste persoana care ii a0uta pe ceilalti specialisti ai ec$ipei si se asigura si de corecta ingri0ire si medicamentatie a pacientilor' >pecialistul logoped' >pecialistul in psi$ologie'

Asistentul social' 7ste persoana acre asigura inter%ata pacientului cu %amilia si ec$ipa comple4a de recuperare medicala' Consilierul vocational' Acesta evalueaza potentialul vocational real al pacientului( sta.ileste o.iectivele de indeplinit( organizeaza activitatile in consecinta si se asigura de .una lor des%asurare' Alti specialisti( precum dieteticianul( protezare ma4ilo%aciala( specialistul in medicina dentara( specialistul in audiologie( specialistul in aparatura medicala de specialitate etc' Fizioterapia se con%runta ca specialitate cu sindromul algo-dis%unctional ce poate apare la o anumita persoana( intr-un conte4t patologic acut sau intr-unul cronic( inclusiv in situatia mal%ormatiilor congenitale( accidentelor sau traumatismelor' -n timp ce semnele si simptomele .olii acute dispar( ca urmare a tratamentului prescris si urmat de pacient( in conte4tul su%erintelor cronice se va considera o notiune noua( aceea de secventialitate a .olii

in termeni de in%irmitate( incapacitate si $andicap' "rice specialist tre.uie sa stie de%initia acestor termeni( sa-i identi%ice corect la persoanele cu dis%unctionalitate clinica si sa stie sa asiste prin actiuni medicale si sociopro%esionale persoanele in cauza' -n%irmitatea reprezinta orice pierdere sau anormalitate a unei structuri sau %unctii %iziologice( psi$ologice sau anatomice' -n%irmitatea reprezinta consecinta clinica sau mani%estarea unei .oli sau a unei situatii cu implicatii medicale' 7a poate consta intr-o pierdere anatomica 2a unui mem.ru( organ( tesut etc3( cat si intr-o dis%unctionalitate a unui organ( aparat sau sistem' -n%irmitatea este reprezentata de pierderea unui deget( scaderea auzului( pierderea sau dis%unctionalitatea unei parti din s%era oro-ma4ilo%aciala( reducerea mo.ilitatii unei articulatii( perderea de %orta musculara( incoordonarea miscarilor( deposturarea coloanei verte.rale etc' Diagnosticul este clinic' -ncapacitatea reprezinta restrictia sau pierderea aptitudinii de a e4ecuta o activitate considerata pana in acea etapa( normala pentru individul in cauza' -ncapacitatea este consecinta unei in%irmitati si se sta.ileste pe .aza diagnosticului %unctional' =u orice in%irmitate este o.ligatoriu urmata de o incapacitate dar orice incapacitate are la .aza o in%irmitate' De e4emplu( un pacient nu poate desc$ide usa( nu poate conduce masina( nu se poate aseza pe scaun( nu poate merge %ara a %i asistat la mers( nu pronunta corect cuvintele( nu se poate alimenta diversi%icat etc' >e vor.este ast%el( despre incapacitati de locomotie( de de4teritate( de autoingri0ire( de comunicare( situationala etc' Modalitatea in care poate %i cuanti%icata incapacitatea sau diagnosticul %unctional se poate %ace pe .aza capacitatii de a per%orma activitatile vietii cotidiene sau de zi cu zi 2ADL-activities o% dail? living3' Bandicapul reprezinta di%icultatea unei persoane de a realiza relatii normale cu mediul de viata( relatii in concordanta cu varsta si pregatirea sa( cu se4ul( conditiile sociale si culturale proprii' Bandicapul este consecinta unei in%irmitati sau a unei incapacitati( cand acestea intra in con%lict cu mediul social( pro%esional si %amilial al persoanei respective' Persoana cu $andicap este un in%irm sau se a%la in incapacitate de %ace %ata normelor generale si speciale ale mediului am.iental in care traieste( el nu se poate mani%esta ca individ cu personalitate completa si normala' Deci( nu mai poate %i sot( partener de a%acere( muncitor( tata( student( persoana independenta etc' De e4emplu( pentru un interpret de muzica( o a%ectiune localizata la nivelul articulatiei temporo-mandi.ulare il pune in incapacitatea de a-si des%asura activitatea pro%esionala' Aceasta conduce la $andicap pro%esional( cu deteriorarea calitatii vietii persoanei in cauza' >e poate vor.i ast%el( despre un $andicap educational( ocupational( pro%esional( %amilial( economic( de integrare sociala etc' =u orice in%irmitate cu incapacitate determina $andicap' Pornind de la cele prezentate( %izioterapia si-a conturat o.iectivele si a sta.ilit metodologia utila in recuperarea medicala a urmatoarelor categorii sau domenii de patologie A%ectiunile aparatului neuromioartro;inetic 2=MA93 de origine neurologica( ortopedico-traumatica si reumatologica 2reumatism cronic degenerativ sau in%lamator sau a.articular3' A%ectiunile cardiovasculare' A%ectiunile respiratorii cronice' A%ectiunile psi$ice( inclusiv tul.urarile de vor.ire' A%ectiunile senzoriale 2vazul( auzul3( inclusiv surdo-mutitatea'

Limitat( a%ectiunile dermatologice( digestive( meta.olice( renourinare( endocrine( inclusiv o.ezitatea etc' Mi0loacele si metodele %izioterapiei sunt adaptate patologiei careia i se adreseaza si sunt reprezentate de

#ermoterapie' 7lectroterapia( diatermia 2curenti terapeutici de inalta %recventa3' Masa0ul terapeutic' 9inetoterapia' Laserterapia' Bidroterapia' serie de modalitati terapeutice ad0uvante( precum .io%eed.ac;-ul( terapia ocupationala( te$nicile de %acilitare neuroproprioceptiva( protezarea auzului( vederii( psi$oterapia( terapia educationala etc'

Principii de diagnostic clinico&functional.


-nterventia terapeutica tre.uie sa %ie %undamentata pe .azele unei evaluari corecte si complete deoarece incapacitatea %unctionala se a%la in conte4tul mai larg al patologiei pree4istente si concomitente' Diagnosticul medical se concentreaza pe antecedentele pacientului si pe datele e4amenului clinic( permitand intr-o prima etapa( identi%icarea corecta a .olii si sta.ilirea diagnosticului de .oala( urmand ca specialistul in %izioterapie si recuperare medicala sa sta.ileasca consecintele %unctionale ale .olii sau traumatismului si nivelul %unctional actual( ceea ce reprezinta diagnosticul de recuperare medicala' Bilantul si diagnosticul %unctional corect presupune o .una cunoastere a di%erentelor dintre in%irmitate( incapacitate si $andicap( la pacientul in cauza' Daca .oala nu poate %i a.ordata pe cale medicamentoasa si<sau c$irurgicala( specialistului in %izioterapie si recuperare medicala ii revine sarcina sa identi%ice prioritatile terapeutice si sa sta.ilesca un program comple4 de recuperare medicala( sta.ilind o.iectivele de indeplinit( mi0loacele( modalitatile terapeutice si metodele ce urmeaza a %i utilizate' 7valuarea clinico-%unctionala a pacientului este urmata deci( de des%asurarea unui program ce cuprinde si alte modalitati terapeutice( alaturi de cele clasice( .ine cunoscute' >pre deose.ire de alte specialitati medicale( medicina %izica si de recuperare medicala este compre$ensiva( ea nelimitandu-se doar la un singur organ sau sistem %unctional al organismului uman' >copul principal al medicinii de recuperare este acela al readucerii persoanelor cu di%erite grade de dis%unctionalitate 2in%irmitate( incapacitate( $andicap3 la o independenta %izica( mentala( sociala si economica( ma4im posi.ila' Drept urmare( tre.uie cunoscute si evaluate corect toate conditiile constatate la pacientul in cauza' -n acest conte4t( ne vor interesa urmatoarele Aspectele legate de capacitatea de miscare 2mo.ilizare( deplasare3' A%ectarea acesteia poate %i su.iectiva si<sau o.iectiva( tinand de sindromul algic asociat sau doar de gradul de dis%unctionalitate( in sine' >e vor identi%ica si eventualele necesitati terapeutice si de reeducare %unctionala( incluzand dispozitivele de mers sau alt necesar te$nic suplimentar 2orteze( proteze( dispozitive de electrostimulare( scaun cu rotile( car0e( .aston etc3' Aspectele legate de posi.ilitatea de a e4ecuta activitatile din viata cotidiana sau de zi cu zi( inclusiv activitatile de autoingri0ire' =e intereseaza prezenta su.iectiva sau o.iectiva a unor incapacitati( posi.ilitatile reale de rezolvare( asistenta te$nica si umana de specialitate' Aspectele legate de realizarea capacitatilor<posi.ilitatilor de comunicare' Accentul se pune pe identi%icarea aspectelor su.iective si o.iectice ale pro.lemei ridicate( posi.ilitatile de rezolvare si necesitatea utilizarii unor ec$ipamente adecvate de%icitului constatat'

Aspectele legate de interactiunea pacient-societate' -mpactul social al dis%unctionalitatii poate %i perceput atat la modul su.iectiv( cat si la cel o.iectiv' -ntereseaza identi%icarea pro.lemelor sociale ce necesita rezolvare imediata( cat si posi.ilitatea de adaptare a unor ec$ipamente si de a solicita insotitor la nevoie' Aspectele psi$ologice sunt a.ordate din punctul de vedere al componentei su.iective si a celei o.iective( intereseaza posi.ilitatile terapeutice de corectare si de promovare a reec$ili.rarii psi$ologice a pacientului' #oate aspectele prezentate vin in spri0inul a%irmatiei con%orm careia tratamentul pro.lemelor medicale tre.uie sa ai.a in vedere si aspectele dis%unctionale( apreciate cu a0utorul evaluarii clinico-%unctionale'

Evaluarea clinico&functionala a pacientului.


7valuarea clinica a pacientului incepe prin consemnarea antecedentelor si a istoricului .olii si continua cu e4amenul %izic al pacientului 2o.servatie( palpare( percutie si auscultatie3' Dupa identi%icarea elementelor e4amenului %izic care a0uta la sta.ilirea diagnosticului de .oala( specialistul in medicina %izica si recuperare medicala mai are in %ata doua sarcini de indeplinit 74aminarea amanuntita a pacientului in scopul identi%icarii elementelor %izice care de%inesc incapacitatea si $andicapul si care se a%la in legatura cu .oala' -denti%icarea restantului %izic( psi$ologic si intelectual( menit sa con%ere .aza de plecare in resta.ilirea independentei %unctionale' >egmentele importante ale e4amenului clinic in %izioterapie si recuperare medicala sunt reprezentate de semnele vitale si aspectul general al pacientului( aspectul tegumentelor si al ganglionilor lim%atici( e4aminarea capului( oc$ilor( urec$ilor( nasului( gurii si %undului de gat( a gatului( toracelui( regiunii precordiale si inimii( a vaselor peri%erice( a regiunii a.dominale( a sistemului genitourinar si rectului( a sistemului musculosc$eletal( e4amenul neurologic si cel %unctional' -n privinta e4amenului sistemului musculosc$eletal( e4aminatorul tre.uie sa posede a.ilitati deose.ite si e4perienta spre a putea identi%ica elemente %izice ce tin de %iecare regiune a corpului si de %iecare element constituient( precum os( articulatie( cartila0( ligament( tendon si musc$i' Acestor elemente li se adauga cele o.tinute ca urmare a e4menului neurologic' 74aminarea sistemului neuromioartro;inetic =MA9 cuprinde inspectia( palparea( .ilantul articular 2aprecierea gradului de mo.ilitate sau &"M assessement3( aprecierea sta.ilitatii articulare si .ilantul sau testingul %ortei musculare' -nspectia poate identi%ica scoliozele( ci%oza accentuata( $iperlordoza( de%ormarile articulare( amputatia unui segment( a.senta sau asimetria unor zone sau regiuni ale corpului 2dismetriile de mem.re3( edem( in%lamatie( congestie( de%ormarea tesutului moale( cicatrici( %asciculatii musculare( atro%ie musculara( $ipertro%ie sau ruptura musculara' Uneori( toate cele prezentate nu sunt evidente si tre.uie cautate cu atentie' Pe parcursul e4amenului %izic se apreciaza si mani%estarile sindromului dureros( precum si alte mani%estari insotitoare' Palparea sistemului MA9 deceleaza si identi%ica structura de origine 2os( tesut moale sau alta structura anatomica3 care con%era sensi.ilitate si di%ormitate locoregionala' >e vor palpa toate tesuturile a%late in vecinatatea zonelor cu $emoragie sau cu edem la pacientii cu modi%icarea starii de constienta' Aprecierea gradului de mo.ilitate sau .ilantul articular se %ace in scop de evaluare initiala( evaluare a programului de reeducare %unctionala e%ectuat( o.tinerea %eed.ac;-ului per%ormantei terapeutice( aprecerea capacitatii de lucru sau in scop de studiu' Pentru aprecerea

gradului de mo.ilitate al unei articulatii se porneste din pozitia anatomica( ca %iind pozitia de .aza sau punctul zero' 74ista o serie de %actori care conduc la variatiile valorilor gradelor de miscare o.tinute' Acesti %actori tin de varsta( se4( conditia %izica( o.ezitatea( conte4tul genetic' Valorile ideale( cu care se compara cele reale( o.tinute de la pacienti( reprezinta o valoare medie propusa' Cand pacientul nu participa la evaluare( masuratoarea este e%ectuata in e4clusivitate de catre e4aminator si este pasiva iar cand pacientul insusi e%ectueaza miscarea( gradul de mo.ilitate o.tinut este unul activ' Daca comparam valorile activa si pasiva ale unei miscari dintr-o articulatie( atunci pozitia de start( sta.ilizarea miscarii( aliniamentul segmentelor si tipul goniometrului ar tre.ui sa %ie aceleasi' -n aprecierea recuperarii %unctionale a mainii operate se realizeaza inregistrari gra%ice ale miscarilor degetelor' >ta.ilitatea articulara reprezinta capacitatea elementelor structurale apartinand unei articulatii de a rezista %ortelor care se mani%esta inoportun<necorespunzator' >ta.ilitatea unei articulatii este determinata de !radul de congruenta osoasa' -ntegritatea structurilor cartilaginoase si capsulare' #onusul si %orta musculara si ligamentara'

Fortele care solicita permanent articulatia' Un e4emplu in %avoarea celor de0a prezentate o reprezinta descrierea articulatiei co4o%emurale care este congruenta si sta.ila( in timp ce articulatia gleno$umerala se .azeaza pe un suport musculoligamentar datorita lipsei de congruenta osoasa a capului s%eric in relatie cu %osa glenoidala plata' >ta.ilitatea articulara este adesea compromisa prin a%ectiuni ce solicita %recvent tratamentele speci%ice %izioterapiei si recuperarii medicale' De e4emplu( sinovita in%lamatorie asociata puseelor .olii reumatismale cronice degenerative sau in%lamatorii( sla.este capsula articulara( cat si ligamentele de vecinatate( iar durerea ce survine va in$i.a contractia musculara periarticulara normala' Aceasta in$i.itie predispune articulatia implicata la suscepti.ilitate %ata de agresiuni din partea %ortelor normale si anormale( conducand la insta.ilitate articulara' -nsta.ilitatea articulatiilor segmentelor peri%erice si ale coloanei verte.rale este des intalnita in situatii neurologice si posttraumatic' 74cesul de miscare este remarcat ca urmare a evaluarii %unctionale articulare' >tudiile radiogra%iilor e%ectuate in %le4ie-e4tensie sau e4ecutarea unor miscari e4agerate asupra segmentelor interesate pot o%eri date importante atunci cand este suspectata o insta.ilitate articulara nee4primata in mod evident clinic' Bilantul articular mai poate evidentia contractura in %le4ie prelungita cu aparitia unui %le4um articular( redoare articulara de cauza mecanica si<sau in%lamatorie( .loca0ul articular 2prin prezenta unui corp strain intraarticular cum se intampla in ruptura de menisc sau in su%erintele reumatismale cronice degenerative etc3 si an;iloza articulara 2%i.roasa sau osoasa3' -n practica medicala mo.ilitatea articulara se poate aprecia prin comparatie cu mem.rul contralateral' Programele de %izioterapie si recuperare medicala se adreseaza mai putin gradului ma4im de mo.ilitate articulara( pre%erandu-se reeducarea %unctionala a ung$iului %unctional( numit si ung$i util de miscare( ce corespunde zonei de ma4ima utilitate articulara in conte4tul activitatilor zilnice %amiliale( sociale si pro%esionale' Bilantul muscular reprezinta evaluarea o.iectiva a tonusului( %ortei si rezistentei musculare la e%ort' 7valuarea %ortei musculare poate releva o $ipertonie sau o $ipotonie musculara' Valorile o.tinute di%era insa( in %unctie de varsta( se4( prezenta sindromului dureros( starea de o.oseala a pacientului( lipsa sau sla.a motivatie a acestuia( teama( lipsa de intelegere a testarii e%ectuate( prezenta unei su%erinte de neuron motor central sau peri%eric( asociata' A%ectiunile neuronului motor peri%eric vor conduce la pierderea pattern-urilor motorii( in concordanta cu nivelul<sediul su%erintei' De e4emplu( intr-o neuropatie peri%erica( $ipotonia musculara este

prezenta in teritoriul de distri.utie a radacinii nervoase a%ectate' Musculatura paretica sau plegica din sindromul de neuron motor peri%eric di%era de spasticitatea sau rigiditatea din sindromul de neuron motor central' Bilantul sau testingul muscular se poate realiza corect doar in urmatorul conte4t pacientul tre.uie sa %ie rela4at si sa cola.oreze la evaluare( cunoasterea corecta a anatomiei %unctionale si a .iomecanicii locoregionale( cunoasterea si controlul sindromului algic asociat( cat si asocierea datelor .ilantului articular' ".iectivarea .ilantul muscular se realizeaza prin utilizarea unui sistem de cotare international( sistem care %oloseste scala de la *-5( cu a0utorul caruia se apreciaza tensiunea in tendon si masa musculara( %orta si rezistenta musc$iului' Valoarea * nu se simte tensiune nici in tendon( nici in masa musculara( nu apare sc$ita de contractie( musc$iul %iind practic denervat' Valoarea , apare tensiune in tendon si in masa musculara iar contractia musculara este modesta( ne%iind urmata de miscarea segmentului' Valoarea ) se realizeaza o contractie musculara prin care se deplaseaza segmentul scos de su. %orta gravitationala si orice alta rezistenta care s-ar opune Valoarea 6 contractia musculara este su%icient de puternica spre a realiza deplasarea segmentului impotriva gravitatiei dar %ara sa e4iste vreo alta rezistenta Valoarea / contractia musculara realizeaza deplasarea segmentului contra gravitatiei la care se adauga o rezistenta medie' Valoarea 5 contractia musculara este posi.ila si realizeaza deplasarea segmentului contra gravitaiei( la care se adauga o rezistenta crescuta 2ma4imala3' 74amenul neurologic este la %el de important ca si acela al sistemului MA9( impreuna alcatuind doua componente de .aza ale e4amenului %izic standard( o%erind clinicianului posi.ilitatea de a identi%ica sursa dis%unctionalitatii constatate si de a realiza un program coerent de reeducare %unctionala a pacientului' 74amenul neurologic cuprinde aprecierea statusului mental al pacientului( a %unctiei de vor.ire si a lim.a0ului( evaluarea re%le4elor( a nervilor cranieni( a integrarii motorii centrale( aprecierea senzatiilor si perceptiei' -n ceea ce priveste nervii cranieni( trigemenul 2V3 asigura inervatia musc$ilor masticatori si sensi.ilitatea %aciala iar %acialul 2V--3( gloso%aringianul 2-K3( vagul 2K3( si $ipoglosul 2K--3 asigura %unctia gustativa 2V--( -K( K3( e4presia %aciala 2V--3( %unctia motorie a articulatiei temporo-mandi.ulare 2V--( -K( K( K--3 si %unctia de deglutitie 2-K( K( K--3' =ervul accesor 2K-3 asigura %unctionalitatea musc$ilor sternocleidomastoidian si trapez' -n ceea ce priveste re%le4ele( se urmareste prezenta corecta a stretc$ re%le4ului muscular( a re%le4elor super%iciale segmentare si a celor patologice' -ntegrarea motorie centrala este identi%icata prin aprecierea tonusului muscular( a coordonarii miscarilor( evidentierea spasticitatii( a rigiditatii si incoordonarii miscarilor( evidentierea miscarilor involuntare( constatarea apra4iei' #ul.urarile de sensi.ilitate se re%era la aprecierea celei super%iciale( a celei pro%unde si a integrarii corticale iar tul.urarile de perceptie sunt puse in evidenta prin identi%icarea agnoziei( a lipsei de orientare stanga-dreapta( precum si prin aplicarea altor teste de perceptie' 74amenul si evaluarea %unctionala apreciaza consecinta in%irmitatii( din momentul in care a %ost identi%icata( asupra statusului %unctional al pacientului' Acesta este evaluat la locul de des%asurare a activitatii solicitate si in di%erite situatii' >pecialistul este interesat in a determina statusul %unctional initial al pacientului in cauza( spre a putea sta.ili programul de reeducare %unctionala si pentru a putea evalua in termeni de comparatie( progresele o.tinute' =u se pierde din vedere nici evaluarea componentelor care apreciaza capacitatea de comunicare a pacientului' -n conte4tul prezentat( intereseaza posi.ilitatea pacientului de a se alimenta( de a

se im.raca( de a-si asigura igiena si toaleta personala( de a se mo.iliza in pat( de a-si asigura trans%erurile( de a se deplasa cu scaunul cu rotile( de a merge( de a conduce ve$icule' Literatura de specialitate prezinta o serie de scale menite sa evalueze 2sa identi%ice si sa cuanti%ice corespunzator3 statusul %unctional in conte4tul activitatilor zilnice' Aceste scale permit aprecierea o.iectiva a independentei sau al gradului de dependenta a pacientului in realizarea di%eritelor solicitari %unctionale( precum si tipul de asistenta 2umana( te$nica( mecanica3 sau nevoia unui insotitor' -n lumina celor prezentate( nivelele de dependenta sunt -ndependenta( cand se pot e%ectua activitati %ara asistenta %izica sau ver.ala' =evoia de control sau supervizare( cand sunt necesare instructiuni ver.ale sau alte tipuri de control' =evoia de asistenta( cand este nevoie de a0utorul minim( moderat sau ma4im al altei persoane spre a reliza per%ormantele asteptate' Dependenta totala de alta persoana' Din momentul in care antecedentele pacientului si istoricul .olii sunt cunoscute( e4aminarea %izica a %ost e%ectuata( rezultatele notate( specialistul in %izioterapie si recuperare medicala centralizeaza datele( ela.oreaza o lista a pro.lemelor de rezolvat si %ormuleaza un plan terapeutic de urmat'

Principii generale de recomandare si prescriere a principalelor mijloace si modalitati terapeutice apartinand fizioterapiei.
Agentii %izicali precum caldura( recele( lumina( %rictiunea si presiunea au o vec$ime de utilizare de mii de ani' Lor li s-au alaturat proceduri precum diatermia( electroterapia si electrostimularea( masa0ul terapeutic( terapia prin campuri electromagnetice( laserterapia' #ratamentele nu au %ost nicicand statice( terapia prin miscare 0ucand in permanenta un rol c$eie in programele de %izioterapie si recuperare medicala' Fizioterapia se adreseaza pacientilor cu .oli acute sau cronice( carora le asigura ameliorarea sau diminuarea pana la disparitie a sindromului algic si limitarea dis%unctionalitatii cu promovarea restantului %unctional' Principalele mi0loace si modalitati terapeutice se adreseaza unui conte4t terapeutic comple4( constand in Pondere crescuta a cazurilor cronice( %ata de cele acute' &epercursiuni negative ale %acilitatilor o%erite de gradul inalt de ur.anizare( care se regasesc su. %orma sindromului de deconditionare si de dezadaptare %izica la e%ort si a dezvoltarii unei patologii de stres psi$ic' Modi%icare unor o.iceiuri cu promovarea altora( intens nocive pentru organismul umna( precum consumul de alcool( de droguri( %umatul( sedentarismul( supraponderalitatea si o.ezitatea de aport( prin dezvoltarea unor o.iceiuri nutritionale nesanatoase si asocierea lipsei de miscare' Accentuarea procesului de im.atranirea populatiei( cu polarizarea patologiei si a preocuparilor teraputice spre geriatrie si gerontologie' Cresterea ponderii de aparitie a patologiei posttraumatice( in special in randul tinerilor' Avand in vedere cele prezentate( procedurile de %izioterapie si recuperare medicala s-au mutat din s%era su%erintelor acute spre cea a celor cronice( de lunga durata( terapia devenind comple4a si costisitoare pentru pacient si societate'

Curele de intretinere si recuperare %unctionala erau recomandate in anii trecuti de doua ori pe an( a0ungand ca actual( programele de %izioterapie si de recuperare medicala sa se des%asoare pe perioade lungi de timp( raportat la gravitatea de%icitelor %unctionale do.andite de pacienti' Programele de %izioterapie contin in medie( trei proceduri electrice si sau laserterapie( care asociaza( de la caz la caz( masa0ul terapeutic si ;inetoterapia ca atare sau e%ectuata pe aparate' =umarul de sedinte este cuprins intre +-,*-,5-,1 zile( dupa care urmeaza o terapie de intretinere %unctionala'

2. Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de specialitate.


Aplicatiile de caldura si rece
Aplicarea termoterapiei stimuleaza procesele de termoreglare ale organismului uman in vederea mentinerii $omeostaziei mediului intern' Prezentare" clasificari' -n ceea ce priveste vectorul aplicat( procedurile de termoterapie se pot clasi%ica dupa cum urmeaza Procedurile umede 2$idrotermoterapia3( care utilizeaza apa drept ve$icul( agent sau vector termic' Acestea reprezinta cea mai mare parte a termoterapiei si se prezinta su. %orma de comprese( impac$etari( .ai( dusuri etc' Procedurile uscate utilizeaza vectori care prezinta o conducti.ilitate termica mai mica decat a apei( si anume para%ina( namolul( aerul( lumina( nisipul' -n %unctie de gradul de penetrare in tesuturi al energiei calorice( sunt descrise doua tipuri de termoterapie #ermoterapia pro%unda 2diatermia( care prezinta e%ect caloric pana la 6(5-: cm3' #ermoterapia super%iciala 2aplicatiile de para%ina( lampile de lumina( impac$etarile( aplicatiile de comprese3' Acest tip de clasi%icare tine cont de %aptul ca se poate realiza o conversie a altor %orme de energie in caldura( asa numita termoterapie de conversie( cum sunt &-&( curentul electric de inalta %recventa sau ultrasunetele' -n privinta supra%etei pe care se aplica procedura de termoterapie( clasi%icarea cuprinde Proceduri locale( aplicate pe supra%ete limitate ale corpului( si anume compresele( cataplasmele( .aile sau a%uziunile locale' Proceduri partiale( aplicate pe supra%ete mai e4tinse ale corpului sau pe un $emicorp( si anume impac$etari( .ai partiale( aplicatii partiale de para%ina( .ai alternante' Proceduri generale( aplicate pe toata supra%ata corpului( precum .aia generala( impac$etari generale( a%uziuni generale' &e%eritor la temperatura utilizata in cadrul procedurii de termoterapie( se poate vor.i despre Proceduri de crioterapie( ce utilizeaza agentul termic cu o temperatura a%lata su. *FC' Proceduri reci( clasi%icate la randul lor in proceduri reci propriu-zise( cu temperaturi de pana la )*FC si proceduri racoroase( cu temperaturi de pana la 6)FC' Proceduri calde( cu temperaturi cuprinse intre 6+-/5FC( reprezentate de .aile calde( cu temperaturi cuprinse intre 6+-6:FC( .aile $iperterme( cu temperaturi cuprinse intre 6168FC si .aile intens $iperterme( cu temperaturi de peste /*FC' Proceduri de termoterapie propriu-zisa( care utilizeaza temperaturi cuprinse intre /51*-,**FC( incluzand aplicatiile de para%ina( de namol sau nisip( .aile de lumina( sauna' Proceduri alternante( cu aplicatii alternative de cald si rece( vizand( in principal( stimularea circulatiei locoregionale' Procedurile sunt multiple( pot %i locale( partiale sau generale( utilizand di%erite valori de temperatura ale vectorului termic 2sauna( izvoare calde( dusuri reci( .aie de namol3'

Proceduri ascendente( la care temperatura vectorului termic este crescuta progresiv( cu rolul de calire a organismului' Proceduri de terapie contrastanta 2e%ectele sunt datorate re%le4ului $iperemic( ce apare la e4punerea alternativa a organismului sau a unor segmente la agentul termic cald si rece( in cadrul unei singure proceduri( precum .aia sau dusul( de e4emplu3' Baia contrastanta este utila( in special in programele terapeutice ale poliartritei reumatoide si in distro%ia re%le4a simpatica sau algoneurodistro%ia' .eguli de aplicare a termoterapiei' Aplicarea procedurilor de termoterapie se supune unor reguli generale( %undamentate e4perimental si stiinti%ic( dupa cum este prezentat in cele ce urmeaza "rice prescriere a unei proceduri de termoterapie este o.ligatoriu precedata de un e4amen clinic complet( pentru a se depista si diagnostica eventualele leziuni tegumentare( .olile in%ecto-contagioase intercurente( a%ectiunile cardiovasculare( sau respiratorii( endocrino-meta.olice( neoplazia etc' #ermoterapia se aplica la minimum 6* minute postprandial' Procedurile generale se recomanda sa se aplice dimineata' Procedurile succesive de termoterapie necesita respectarea unui interval de timp li.er 2) ore3 intre ele' =umarul de aplicatii zilnice( recomandate unui pacient tre.uie sa %ie limitat' 7%orturile %izice e4agerate( perioadele de stress sau insomnie( alte a%ectiuni precum cele de tip colicativ etc( contraindica aplicarea procedurilor de termoterapie' Procedurile de termoterapie generala seintrerup pe perioada ciclului menstrual'

Pacientul isi va goli vezica urinara si intestinul inainte de aplicarea procedurilor'Aplicarea unor e4citanti mai puternici necesita avizul medicului specialist' Pacientilor cu tul.urari circulatorii peri%erice( aplicarea procedurilor reci se %ace dupa o incalzire preala.ila' Procedurile calde prelungite sau intens $iperterme sunt urmate de o perioada de racire( in vederea com.aterii atoniei vasculare peri%erice' Medicul specialist sta.ileste parametrii de temperatura( durata a procedurii( intensitate( topogra%ie cutanata etc( indicatii ce tre.uie respectate Pacientul este supraveg$eat pe tot parcursul procedurii iar aplicatia se intrerupe la aparitia oricaror mani%estari de intoleranta aparute( pentru prevenirea accidentelor' 3biectivele termoterapiei se de%inesc in legatura cu mecanismele sale de actiune' 7le vizeaza &eec$ili.rarea verigilor %iziologice ale termoreglarii( -nterceptarea verigilor %iziopatologice implicate in a%ectiunile localizate( in special la nivelul aparatului locomotor( Modularea reactivitatii organismului la mediu prin cresterea capacitatii de aparare imunitara speci%ica si nespeci%ica a acestuia( Cresterea capacitatii de adaptare a organismului la variatiile termice ale mediului' Factorul termic actioneaza la nivelul aplicatiei( deci locoregional( cat si la nivelul intregului organism'

Domeniile de patologie in care este indicata termoterapia se a%la( dupa cum aratam( in legatura cu reactia organismului la aplicarea %actorului termic 2cald-rece3' Aceasta este caracterizata prin reactia dermovasculara( modi%icarea %recventei cardiace( a %recventei respiratiilor si intensitatea reactiei su.iective a pacientului la aplicarea stimulului' Efectele aplicatiei locoregionale a %actorului termic 2cald-rece3 sunt Miorela4ant-antispastic( Analgezic( Vasculoactiv-$iperemic( antiin%lamator-resor.tiv( Biotro%ic prin modularea proceselor meta.olice(

Modularea elasticitatii tesutului con0unctiv' Efectele generale ale aplicatiei %actorului termic sunt Cresterea per%ormantelor aparatului =MA9 2neuromioartro;inetic3 la nivelul tuturor structurilor sale componente( prin cresterea de.itului circulator( cresterea elasticitatii %i.relor musculare si a e%icientei contractiei musculare si ameliorarea elasticitatii colagenului apartinand tesutului con0unctiv( -nducerea e%ectului vasoactiv super%icial si de pro%unzime( Antrenarea mecanismelor de termoreglare 2pe calea termoterapiei cu %actori contrastanti cald-rece3( -nducerea e%ectului analgezic 2pe cale directa( cu scaderea sensi.ilitatii si e4cita.ilitatii %usurilor neuromusculare si prin mecanismul controlului portii( cat si indirect( prin modularea circulatiei( e%ectul miorala4ant-decontracturant si antiin%lmator( secundar3' Contraindicatiile majore ale termoterapiei( regasite si in literatura de specialitate( sunt >indromul in%lamator acut( Bemoragia acuta( >indromul isc$emic acut( Discraziile sanguine( #ul.urarile de sensi.ilitate( Leziunile tegumentare(

=eoplaziile' Metodologia aplicatiilor de termoterapie )proceduri umede sau +idrotermoterapia* Principalele aplicatii de termoterapie 2proceduri umede3 sunt compresele( cataplasmele( $idro%oarele( impac$etarile( %rictiunile( perierile( spalarile( a%uziunile( dusurile( .aile' Compresele reci Compresele reci sunt indicate in procesele in%lamatorii sau dureroase acute iar cele calde se aplica in procesele su.acute sau cronice' Compresele sunt cele mai simple proceduri de termoterapie( ele constand in aplicarea pe di%erite regiuni ale corpului a unor .ucati te4tile( de dimensiuni variate( inmuiate in apa a%lata la temperaturi di%erite' -n %unctie de temperatura( compresele sunt reci( calde( alternante( stimulante si cu a.uri' 7le pot %i aplicate pe e4tremitatea ce%alica( regiunea cervicala( a.domen( torace posterior( regiunea peri si su.om.ilicala( mem.re superioare si in%erioare' Ca reguli generale( compresa tre.uie sa %ie .ine intinsa pe supra%ata tegumentului( stoarsa( sa nu 0eneze circulatia locoregionala( tegumentele se nu prezinte leziuni sau semnele vreunei su%erinte'

Compresele reci se inmoaie in apa rece iar pentru mentinerea temperaturii constante se sc$im.a din 5 in 5 minute sau se com.ina cu punga cu g$eata( aplicatia variind intre )*-+* minute' 7%ectele urmarite sunt antitermic( antispastic( anti$emoragic( antiin%lamator( antialgic' Compresele calde se inmoaie in apa la temperatura de 61-/6FC sau de /5-55FC 2cele %ier.inti3( se aplica acoperite( pentru a li se mentine temperatura constanta( durata procedurii %iind de )*-+*-8* minute' 7%ectele urmarite sunt antispastic( analgezic( $iperemiant( resor.tiv 2util in in%lamatiile cronice3' Compresele alternante recurg la aplicarea unei comprese calde( de /*-5*FC( timp de )-6 minute( urmata de o compresa rece( de ,)-,+FC( cu o durata de 6* secunde-, minut( de 5-+ ori' >e incepe cu compresa calda si se s%arseste cu cea rece' 7%ectele urmarite constau in stimularea circulatiei sanguine si a sistemului neuromuscular' Compresele stimulante sau Priessnitz necesita doua .ucati te4tile( una mai mica( udata cu apa la temperatura camerei( stoarsa .ine si aplicata pe zona interesata( cealalta compresa este uscata si se aplica peste prima( depasind-o cu )-6 cm in dimensiune' Durata procedurii este de )-+-,) ore' 7%ectele aplicatiei constau in stimularea proceselor .iologice nervoase si circulatorii locale( %iind utile si in su%erintele cronice( stimuland capacitatea de aparare si meta.olismul local' Compresele cu a.uri constau in aplicarea locala a unei te4tile uscate( peste care se aseaza o .ucata de te4tila inmuiata in apa %ier.inte( la +*-:*FC( .ine stoarsa( peste aceasta aplicandu-se o a treia te4tila( uscata' Durata procedurii este de )*-+* minute' 7%ectele acestei proceduri sunt resor.tiv( analgezic( antispastic' Compresele cu di%erite su.stante( cum ar %i alcoolul( sul%atul de magneziu( solutie .urov( actioneaza prin %actorul c$imic aplicat( e%ectul urmarit %iind acela de scadere a edemului si in%lamatiei locale' Cataplasmele Cataplasmele constau in aplicarea la nivelul tegumentului( in scop terapeutic( a unor su.stante organice sau anorganice( a%late la temperaturi di%erite' Acestea pot %i umede sau uscate( calde sau reci( %recvent utilizate %iind cele umede si calde' Cataplasmele umede utilizeaza plante medicinale sau di%erite su.stante care capata( prin amestecare cu apa calda( un aspect pastos' Amestecul se introduce intr-un saculet sau se aseaza intre doua .ucati de te4tile si se aplica pe zona de tratat( apoi se acopera cu o .ucata de te4tila mai groasa( pentru a impiedica racirea' >e mentine )*-6* minute sau pana cand apare o senzatie de discon%ort' Cele mai des %olosite cataplasme sunt cele cu paine( tarate( seminte de in( %aina de grau( orz( ovaz( porum.( musetel( menta( nal.a( mustar( $rean' Cataplasmele uscate utilizeaza tarate de grau( de secara( de porum.( sare( nisip( care se incalzesc in preala.il la o temperatura suporta.ila( se intriduc intr-un saculet si se aseaza in stare uscata pe zona de tratat' 7%ectele termic si c$imic al aplicarii de cataplasme conduc la $iperemie( resor.tie( antispasticitate( analgezie' Cele mai %recvente indicatii ale aplicarii de cataplasme sunt a%ectiunile reumatismale su.acute sau cronice( degenerative sau in%lamatorii( a%ectiunile tesutului moale( nevralgiile( su%erintele colicative a.dominale( contracturile musculare' -mpac$etarile sunt proceduri de termoterapie care constau in impac$etarea unei parti a corpului sau c$iar a corpului in intregime intr-un cearcea%( in para%ina( nisip sau namol( peste care se aplica un cearcea% sau o patura uscata' -mpac$etarile umede utilizeaza temperaturi de ,1-)*FC( durata unei impac$etari este de +*-1* minute iar dupa procedura se recomanda aplicarea unei scurte proceduri de racire 2.aie( dus( spalare3( ca dupa oricare alta procedura $ipertermica' Modul de actiune al impac$etarilor se .azeaza pe actiunea %actorului termic la

nivelul intregului organism si se des%asoara pe parcursul a trei %aze( de e4citatie 2vasoconstrictie urmata de vasodilatatie( %aza durand ,5-)* minute( cu e%ect tonic asupra organismului3( de vasodilatatie 2ce continua vasodilatatia primei %aze o.tinandu-se e%ect sedativ3 si %aza de ascumulare termica in care sunt stimulate mecanismele termolizei( inclusiv procesul sudoratiei 2dureaza pana la 5* minute3' -ndicatiile impac$etarilor umede variaza in %unctie de durata Cele scurte( de ,*-,5 minute sunt indicate la pacientii %e.rili( prin e%ectul antitermic( celor astenici( depresivi( prin e%ectul tonic si pacientilor dismeta.olici deoarece stimuleaza arderile' Cele de durata medie( de )*-5* minute( sunt indicate in nevroze( stari an4ioase( surmena0( celor cu tul.urari de termoreglare' Cele prelungite( de +*-8* minute( se recomanda pacientilor cu tul.urari meta.olice( o.ezi( gutosi sau in anumite into4icatii cronice' -mpac$etarile umede sunt contraindicate pacientilor cu .oli cardiovasculare( B#A( celor cu su%erinte cronice decompensate( in .olile dermatologice' -mpac$etarile uscate partiale sau complete se realizeaza cu o te4tila uscata( dureaza 8* minute( reprezinta o procedura $iperterma( ce urmareste stimularea intensa a termolizei si a sudoratiei' Deoarece principalul lor e%ect este de accelerare a proceselor meta.olice( se indica in $ipotiroidie( o.ezitate( $iperuricemie( into4icatii cronice( .olile reumatismale cronice' Contraindicatiile impac$etarilor uscate sunt reprezentate de .olile cardiovesculare( a%ectiunile cronice decompensate( starile de.ile sau casectizante( starile %e.rile( .oli de piele' Frictiunile sunt proceduri de termoterapie care utilizeaza in scop terapeutic( atat %actorul termic( cat si cel mecanic' Frictiunile pot %i %i reci sau alternante( partiale sau complete' Modul de realizare consta in manevre de masa0 de tip %rictiune( alt%el spus( miscari e4ecutate cu %ermitate la nivelul zonei de tratat care se acopera la inceput cu un prosop inmuiat in apa rece( la ,1-)*FC( apoi cu un cearcea% uscat si in %ianal( cu o te4tila groasa uscata( patura' Frictiunile alternante utilizeaza initial un prosop inmuiat in apa calda( la 61-/*FC( apoi unul inmuiat in apa rece( la ,1-)*FC( urmand apoi pasii metodologici de0a mentionati' Aplicarea %rictiunilor conduce la o activare cardiaca( a meta.olismului( e4citatie a sistemului nervos( toni%ierea aparatului =MA9 2neuromioartro;inetic3( avand si actiune sedativa generala( cu reglarea tul.urarilor de somn' -n urma aplicatiei complete( initial se produce o reactie de vasoconstrictie( urmata de %aza de vasodilatatie 2raspuns in cadrul reactiei dermovasculare( cat si la %actorul mecanic3' Frictiunile partiale sunt indicate in surmena0( astenie( tul.urari ale circulatiei peri%erice( a%ectiuni degenerative sau posttraumaice ale aparatului locomotor' Procedura completa este utila in tul.urarile meta.olice( o.ezitate( tul.urari ale %unctiei tiroidiene( stari depresive' Contraindicatiile procedurii sunt reprezentate de .olile cardiovasculare( aterosceroza( a%ectiunile %e.rile( .olile cronice decompensate( starile casectice' Perierile Perierile reprezinta o procedura al carei e%ect se .azeaza pe %actorul mecanic aplicat cu a0utorul unei perii( principala sa actiune %iind asupra circulatiei peri%erice' >e clasi%ica in uscate sau umede si pot %i complete sau partiale' #e$nica de aplicare presupune pentru perierile complete o anumita succesiune( incepandu-se cu gam.a stanga( continuandu-se cu piciorul si glezna( apoi cu coapsa stanga' >e continua cu mem.rul in%erior drept( apoi cu mem.rele superioare stang si drept( regiunea cervicala( centura scapulara( si toracele posterior( a.domenul' La nivelul coloanei verte.rale miscarile sunt longitudinale( la nivelul cutiei toracice se %ac miscari de-a lungul coastelor( din spate in %ata iar la nivelul a.domenului se e4ecuta miscari circulare' Perierile umede sunt proceduri alternante( asociind si apa' Durata

unei perieri este cuprinsa intre ,5-/5 minute' 7%ectele perierilor se mani%esta asupra circulatiei peri%erice 2determina vasodilatatie3( au e%ect stimulant asupra sistemului nervos( cat si e%ect de stimulare a termoreglarii si a meta.olismului' -ndicatiile procedurii sunt reprezentate de tul.urarile de circulatie peri%erica( tul.urarile de termoreglare( o.ezitatea( $ipotiroidismul( sedentarismul si sindromul de deconditionare %izica( sindromul asteno-depresiv( sindromul %i.romialgic( si cele mio%asciale' Contraindicatiile perierilor constau in arteriopatiile o.literante ale mem.relor in%erioare( .oala varicoasa( starile si .olile %e.rile( a%ectiunile cronice ale organelor in %aza de decompensare( ateroscleroza( B#A' 'palarile >palarile sunt proceduri cu mod de actiune si indicatii asemanatoare %rictiunilor( dar mai .lande( data %iind intensitatea mult mai mica a %actorului mecanic' >e clasi%ica in %unctie de temperatura in reci( calde si alternante si pot %i partiale sau complete' Procedura se e%ectueaza prin spalarea regiunii interesate cu un prosop inmuiat in apa la temperatura prescrisa' -ndicatiile se re%era la starile de convalescenta( dupa unele stari %re.rile sau dupa aplicatii termice' Afuziunile A%uziunile reprezinta proceduri prin care se proiecteaza o coloana de apa( %ara presiune asupra corpului( %oarte aproape de tegument( pana la aparitia reactiei dermovasculare' Procedura poate %i rece sau alternanta si completa sau partiala' 7%ectul este de reglare generala a ec$ili.rului termic( a meta.olismului si de calire a organismului' -ndicatiile a%uziunilor sunt reprezentate de tul.urarile circulatorii peri%erice( $ipotoniile musculare( starile depresive sau de suprasolicitare si surmena0( statusul post aplicatii termice intense' Contraindicatiile a%uziunilor sunt su%erintele in%lamatorii acute si su.acute ale organelor din micul .azin( metroragiile( a%ectiunile in%lamatorii acute sau su.acute ale organelor a.dominale' ,usurile Dusurile sunt proceduri de termoterapie constand in aplicarea asupra corpului a apei( a.urilor sau aerului cald cu temperaturi si presiuni di%erite( de la o anumita distanta' Actiunea dusurilor se .azeaza pe %actorii termic si mecanic iar in %unctie de temperatura( se impart in rece( cald( alternant( cu a.uri sau cu aer cald' 74ista si doua tipuri de dusuri speciale( dusul masa0 si dusul su.acval' Dusul rece 2temperatura ,5-)*FC( durata ,-6 minute3 are actiune e4citanta asupra sistemului nervos( circulatiei si termoreglarii( %iind util in neurastenii( surmena0( tul.urari meta.olice si de termoreglare sau in scopul calirii organismului' Dusul cald 261-/*-/5FC3 are actiune calmanta( rela4anta( indicatiile %iind a%ectiunile in%lamatorii si degenerative cronice localizate la nivelul aparatului locomotor( stare de stress( o.oseala( nevroze' Dusul alternant 2dus cald 61FC cu o durata de 6*-/* secunde urmat de un dus rece ,*-)*FC( cu o durata de ,*-,5 secunde3' Dusul cu a.uri are o durata de 6-+ nminute si are e%ect de activare a circulatiei peri%erice si resor.tiv local' Dusul cu aer cald este insotit de masa0 si are aceleasi indicatii ca si dusul cu a.uri' Dusul scotian %oloseste alternanta cald 2/*/5FC( ,*-,5 secunde3-rece 2,1-)*FC( 5-,* secunde3( apa %iind proiectata de la o distanta de )/ metri si la o presiune de ,(5-) atmos%ere' Alternanta se repeta de cateva ori' Cei doi %actori( cel termic si cel mecanic( realizeaza un e%ect e4citant asupra sistemului nervos( de toni%iere musculara( de activare circulatorie si de crestere meta.olica' Dusul scotian este indicat in o.ezitate( $ipotiroidism( tul.urari ale circulatiei peri%erice( tul.urari de termoreglare( constipatii( calirea organismului' Dusul masa0 consta in aplicarea mai multor dusuri tip rozeta( cu o temperatura de 61-/*FC( concomitent cu manevre de masa0 o.isnuite( pentru ,*-,5 minute' 7%ectele dusului masa0 sunt reprezentate de $iperemia importanta ce contri.uie la resor.tie si si toni%iere locoregionala' >e indica in sec$elele posttraumatice( ale aparatului locomotor( su%erintele tesuturilor moi( nevralgii( constipatie' Dusul su.acval consta in

aplicarea unui 0et de apa su. presiune 2,-1 atmos%ere3( cu o temperatura identica cu a apei din .aie 26:-61FC3( impactul cu tegumentul %acandu-se la un ung$i de 65F si vertical la nivelul articulatiilor( de la o distanta de )*-6* cm( directia de aplicare %iind in sensul circulatiei venoase' 7%ectele se .azeaza pe actiunea %actorilor termic si mecanic( dusul su.acval %iind ast%el indicat in de%icitele motorii de di%erite cauze( atro%iile musculare( a%ectiunile posttraumatice( o.ezitate( $ipotiroidism' Contraindicatiile sunt reprezentate de a%ectiunile cardiace sau cere.rovasculare( ateroscleroza( B#A( tul.urarile circulatorii peri%erice( trom.o%le.ita( %ragilitatea vasculara( $ipesensi.ilitatea cutanata' $aile Baile sunt proceduri care utilizeaza apa la di%erite temperaturi si in di%erite stari de agregare( putandu-se adauga si o serie de su.stante cu rol terapeutic' Baile sunt proceduri solicitante( se indica la 6* minute-)-6 ore dupa servirea mesei( in cursul diminetii( nu se recomanda dupa e%ort %izic intens sau in stari de tensiune psi$ica( imersia se %ace lent( pacientul este supraveg$eat iar dupa .aie urmeaza o perioada de odi$na' Baile pot %i generale sau partiale' Baile generale pot %i simple .ai la temperatura de neutralitate termica( .ai reci si racoroase( .ai peste temperatura de neutralitate( .ai de a.uri( .ai de aer cald sau pot %i .ai medicinale( care contin di%erite su.stante cu rol terapeutic 2iodul( sare( plante medicinale( .io4id de car.on( o4igen( $idrogen sul%urat3' Baile partiale pot %i si ele medicinale' Baile generale simple pot %i La temperatura de neutralitate termica sau indi%erenta termica de 6/-65FC si dureaza ,*-6*-+* minute( avand o actiune de toni%iere<sedare usoara' &eci 2,1-))FC3 sau racoroase 2)1-6)FC3 %iind indicate in o.ezitate( $ipotiroidism( dia.et za$arat( dupa stari de o.oseala sau intelectuala intense( %iind contraindicate in a%ectiunile cardiace( nevroze( a%ectiuni ale organelor interne decompensate( .oli de.ilitante( a%ectiuni dermatologice si circulatorii peri%erice' 74ista mai multe variante ale .ailor reci sau racoroase( precum .ai de imersiune 2,5-,1FC3( indicate in .oli in%ectioase %e.rile( dupa proceduri de termoterapie intensa si in stari de astenie %izica( .ai cu valuri 2)1-6)FC3( avand o durata de 6-/ minute( %iind indicata in stari de astenie( convalescenta( surmena0( .aia de 0umatate 2-6)FC3( pacientul nu intra complet in apa( asociindu-se si alte proceduri( simultane( aplicatia devenind o metodologie terapeutica( .aie cu peria 2este o varianta metodologica a aplicatiei de .aza3' Cu temperaturi ce depasesc temperatura de neutralitate termica( putand %i .ai calde 26+-6:FC( cu o durata de ,5-6* minute( se aplica su. %orma de .ai simple( .ai de ;inetoterapie si .ai cu masa03( $iperterme 261-68FC( se aplica su. %orma de .ai $iperterme simple si .ai $iperterme ascendente3( si .ai intens $iperterme 2peste /*FC3' Baia calda simpla are actiune miorela4anta si sedativa generala( antrenand si procesul de termoreglare' Baia ;inetoterapeutica este o .aie simpla( calda( in care se e4ecuta( su. apa( e4ercitii analitice si glo.ale 2sintetice3 pasive si active( putandu-se asocia masa0ul su.acval 2.aia cu masa03 sau dusul su.acval -ndicatiile acestor proceduri constau in a%ectiunile posttraumatice( ortopedice( reumatismale cronice degenerative si in%lamatorii( neurologice' Mo.ilizarea su. apa este %acila si putin dureroasa 2e%ectele sunt antialgic si sedativ( miorela4ant si de crestere a compliantei tesutului con0unctiv3' La randul lor( .aile $iperterme produc o suprasolicitare a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular( cat si a proceselor meta.olice' Baile $iperterme ascendente se pre%era celor simple' De la o temperatura de 65FC se a0unge la temperaturi ale apei de pana la /,-/6FC( durata .aii %iind de +*-8* minute' Cresterea temperaturii centrale va determina( prin stimularea proceselor de termoreglare( e4citatia sistemului nervos( a celui cardiovascular si cresterea proceselor metassss.olice' -ndicatiile acestor .ai ascendente( cuprind .olile reumatismale cronice degenerative si in%lamatorii( in

special spondilita an;ilozanta' =evralgiile cronice( nevrite( astm .ronsic( into4icatii cronice( o.ezitatea' Cu a.uri( %iind o procedura de termoterapie propriu-zisa in care( temperatura initiala de 61-/)FC a mediului creste treptat la 5*-55FC( durata %iind de 5-6* minute( in %unctie de rezistenta pacientului( de starea sa de antrenament termic si de scopul urmarit' 7%ectul .aii asupra organismului este de stimulare e4trema cardiaca( respiratorie si meta.olica' -ndicatiile acestei .ai sunt procedura de incalzire 2premergatoare aplicatiilor reci3( tul.urarile de circulatie peri%erica 2pentru .aile de scurta durata3( o.ezitatea( $ipotiroidismul( reumatismul cronic degenerativ si in%lamator( ina%ara puseelor acute( neuropatii peri%erice( into4icatii cronice 2pentru .aile de lunga durata3' De aer cald( ce recurg la o te$nica asemanatoare .aii cu a.uri( caldura uscata %iind mai .ine tolerata de cat cea umeda' Datorita marii e%iciente a procesului de termoliza a organismului( se poate a0unge in .aie la temperatura de ,**FC' " varianta cunoscuta a .aii cu a.uri o reprezinta sauna( utilizata in scopul calirii organismului si reec$ili.rarii sale termice( %iind o procedura cu %actori termici contrastanti' -ncaperea in care se des%asoara procedura este din lemn de pin( aerul este %oarte uscat( sistemele de termoreglare sunt e%iciente si solicitate la ma4imum( se produce termoliza pe calea evaporarii( mai ales prin sudoratie si $iperventilatie( umiditatea aerului a0ungand la ,5G' Baile medicinale utilizeaza( pe langa %actorii %izic si termic si %actorul c$imic' Baile cu ingrediente c$imice au temperatura apei de 65-6:FC( durata de ,*-)* minute si utilizeaza iod 25*-,** grame iodura de potasiu pentru o .aie completa( e%ectul %iind cel vasodilatator( scaderea vascozitatii sangelui( reducerea in%lamatiei( cresterea capacitatii de aparare nespeci%ica a organismului( indicatiile %iind a%ectiunile in%lamatorii cronice( .oala reumatismala( in%lamatiile cronice genitale( nevralgiile( a%ectiunile dermatologice( se mai poate %olosi si sare de Bazna3( sare 2+-,* ;g de sare pentru o .aie generala( e%ectele %iind vasodilatatia super%iciala( modularea meta.olismului general( a ec$ili.rului %os%o-calcic( cresterea eliminarii de acid uric( e%ect antiin%lamator si resor.tiv3( su.limat( sapun' Baile cu plante medicinale sau cu su.stante organice pot contine in%uzie de musetel 25**-,*** grame %lori de musetel( sau 6**-5** grame %runze de menta( indicatiile .aii %iind a%ectiunile reumatismale( nevralgiile( astenia( an4ietatea3( de menta( %aina de mustar 2.aia %oloseste o pasta o.tinuta din ,*-,** grame de %aina de mustar si apa la )5FC( care se introduce intr-un sac care se introduce in apa de .aie( e%ectele %iind revulsiv si e4citant pentru tegument( indicatiile %iind %acute pentru a%ectiuni ale cailor respiratorii superioare( mialgii( nevrite( .oala reumatica degenerativa sau in%lamatoare3( tarate de grau( malt( amidon 2pentru toate cele trei tipuri de .ai de %oloseste un decoct din ,-6 ;g din %aina respectiva( indicatiile .aii %iind a%ectiunile dermatologice( nevralgiile( a%ectiunile reumatismale3( coa0a de ste0ar sau de castan 2 se %oloseste decoctul cu e%ect astringent asupra pielii( %iind indicat in eczemele acute si cronice( urticarie( alergii medicamentoase3' Baile cu gaze pot %i naturale sau arti%iciale( %olosind gaze precum .io4idul de car.on 2temperatura .aii este de 6*-65FC( dureaza 5-)* minute( e%ectele %iind de eli.erare a $istaminei si acetilcolinei( cu e%ect vasodilatator peri%eric( scaderea tensiunii arterial si alungirea diastolei( indicatiile aplicatiei constand in a%ectiunile cardiovasculare compensate( B#A( arteriopatiile o.literante peri%erice3( $idrogenul sul%urat 2.aia se prepara turnand in apa din cada solutie de clorura de calciu sau un amestec de sul%at de

potasiu cu acid sul%uric sau $iposul%it de sodiu amestecat cu otet( la 6+-6:FC( concentratia de 5*-)** mg<l( 5-,) minute( indicatiile %iind in .oala reumatismala( su%erintele cronice a;le sistemului nervos peri%eric( a%ectiuni dematologice si ginecologice cronice3( o4igenul 2.aile cu .ule de o4igen si de aer au o temperatura a aplicatiei de 6*-65FC<6)-6:FC( o durata de ,5-)* minute( actiunea principala %iind aceea de sedare a sistemului nervos central3' Baile partiale se re%era la aplicatiile procedurii la maini si la picioare' #emperatura .ailor reci de maini este su. ,5FC( dureaza ,-) minute si au e%ect decongestiv pentru organele interne' Cele prelungite 25-,* minute3 au e%ect antiin%lamator si antisudoral' Baile calde de maini au o durata de ,*-)* minute( temperatura este cuprinsa intre 6:-/5FC( ele producand vasodilatatie peri%erica si( pe cale re%le4a( vasodilatatia coronariana si rela4area musculaturii .ronsiilor( %iind indicate in a%ectiuni reumatismale( posttraumatice( a%ectiuni in%lamatorii ale cailor aeriene( criza de astm .ronsic' Baile alternante de maini 2temperatura variaza intre ,5-,1 si /*FC( durata %iind de )-6 minute la cald si )*-6* secunde la rece3 sunt utile la circulatia peri%erica si la descongestionarea organelor toracice( indicatiile %iind tul.urarile vasomotorii locale( a%ectiunile neurologice peri%erice( a%ectiunile posttraumatice' Baile de picioare sunt identice ca te$nica de aplicare( metodologie si e%ecte( indicatii si contraindicatii( celor de la maini' Metodologia aplicatiilor de termoterapia uscata #ermoterapia uscata utilizeaza procedurile $iperterme care au drept principal scop Modularea capacitatii de aparare nespeci%ica a organismului( utila in a%ectiuni neurologice peri%erice 2nevrite( nevralgii3 si di%erite .oli in%ectioase' #ratamentul a%ectiunilor reumatismale degenerative si in%lamatorii( a a%ectiunilor aparatului MA9( in reumatismul a.articular cu su%erinte ale tesutului moale' -nducerea spasmolizei la nivelul musculaturii netede vasculare 2arteriopatie o.literanta aterosclerotica3 in aplicatii cu actiune re%le4a( niciodata in aplicatii locale( directe( cat si inducerea vasodilatatiei peri%erice generalizate( actiune comandata la nivel central( $ipotalamic Distrugerea celulelor neoplazice( sensi.ile la $ipertermie Antrenarea proceselor de termoreglare ale organismului' #ermoterapia uscata cuprinde urmatoarele proceduri impac$etarea cu para%ina( impac$etarea si onctiunea cu namol( .aile de namol( impac$etarile cu nisip si .aile cu nisip 2psamoterapia3( .aia de aer cald( .aia de lumina( .aia de soare( .aia de aer' Impac+etarea cu parafina -mpac$etarea cu para%ina consta in aplicarea para%inei topite pe o anumita regiune a corpului( te$nicile %iind cele de pensulare( .aia de para%ina pentru maini si pentru picioare( %esi para%inate si placi de para%ina' Para%ina se topeste la +5-:*FC( temperatura de utilizare %iind de 5*-55FC( grosimea stratului aplicat %iind de *(5-,(5 cm( durata aplicarii variind intre )*-+* minute' Actiunea para%inei se datoreste %actorului termic( ea determinand o incalzire uni%orma a tegumentului de pana la 61-/*FC si o $iperemie intensa a tesuturilor su.cutanate( alaturi de procesul de $ipersudoratie' Para%ina( prin proprietatile sale termope4ice( inmagazineaza caldura si o cedeaza lent organismului( pe masura ce se solidi%ica' 7%ectul local este cel de e4citatie a termoreceptorilor( urmat de un raspuns re%le4 de vasodilatatie peri%erica important' -ndicatiile aplicatiei de para%ina sunt a%ectiunile reumatismale degenerative si in%lamatorii 2poliartita reumatoida( spondilita an;ilozanta3 si cele posttraumatice ale aparatului MA9( su%erinte ale sistemului nervos peri%eric( su%erinte ale organelor interne 2periviscerite( ane4ita

cronica3' Aplicatiile cu para%ina sunt contraindicate in tu.erculoza( .oli dermatologice( neoplazie( sindromul $emoragic' Impac+etarile cu namol -mpac$etarile constau in aplicarea de namol incalzit la 6*-//FC( la nivel locoregional sau pe toata supra%ata tegumentului( durata procedurii %iind de )*-/* minute( actiunea datorandu-se %actorului termic dar si %actorilor c$imici( reprezentati de su.stantele continute de namol' -ndicatiile aplicatiei sunt repezentate de a%ectiunile cronice degenerative si in%lamatorii( cat si cele posttraumatice ale aparatului MA9( reumatismul a.articular sau al partilor<tesuturilor moi( sec$elele post ra$itism sau post poliomielita( a%ectiunile cronice in%lamatorii ale aparatului genital la persoanele de se4 %eminin( sterilitatea' Contraindicatiile aplicatiilor cu namol sunt reumatismul cronic in%lamator in puseu( B#A( a%ectiunile cardiace si cele renourinare( astmul .ronsic' 3nctiunile cu namol "nctiunile cu namol reprezinta o procedura solicitanta( recomandandu-se in scopul calirii organismului' Alaturi de actiunea alternanta a %actorului termic( e%ectele onctiunii cu namol se .azeaza si pe actiunea speci%ica a su.stantelor resor.ite in tegument' -ndicatiile procedurii sunt reprezentate de sec$elele posttraumatice ale aparatului MA9( .olile cronice degenerative( o.ezitate( $ipotiroidism( psoriazis' Contraindicatiile procedurii constau in varsta inaintata( B#A( ateroscleroza avansata( a%ectiunile cardiace si cere.rovasculare( convalescenta( starile %e.rile( .olile renale( a%ectiunile cronice degenerative ale aparatului MA9 in puseu' Baile de namol sunt aplicatii generale de namol( se realizeaza in cazi in care apa este amestecata cu namolul intr-o concentratie de ,*-)5G( la o temperatura de 6+-//FC( durata procedurii %iind de ,5-/* minute' Baia de namol este o procedura e4trem de solicitanta( in special pentru aparatul cardiovascular( datorita %actorilor termic si mecanic( aplicati'-ndicatiile si contarindicatiile sunt aceleasi ca si la celelalte proceduri pe .aza de namol' Impac+etarile cu nisip si baile cu nisip -mpac$etarile cu nisip constau in invelirea totala sau partiala a corpului cu nisip a%lat la temperatura de /5-5*FC( pentru o durata de )*-/* minute' 7%ectele( indicatiile si contraindicatiile sunt identice cu cele ale altor proceduri $iperterme' $aia cu aer cald Baia cu aer cald este o procedura $ipertermica uscata care( datorita sudoratiei( se trans%orma intr-una umeda' Ca toate procedurile $ipertermice uscate( mecanismul de actiune este cel re%le4( prin e4citarea receptorilor termici cutanati( raspunsul constand intr-o vasodilatatie usoara( cu solicitare circulatorie sistemica mai .landa' $aia de lumina Baia de lumina %ace parte din procedurile de termoterapie super%iciala( uscata care incalzesc tesuturile printr-unul sau com.inatia dintre cele trei mecanisme conductie( conversie si convectie' Baia de lumina utilizeaza actiunea pe care o au asupra organismului radiatiile in%rarosii 2&-&3 si vizi.ile( emise de lampi cu incandescenta si se aplica in spatiu inc$is( in dispozitive speciale( pe o durata de ,*-)* minute 2peste )* de minute( datorita sudoratiei( se trans%orma in procedura umeda( greu de suportat3( pacientul este supraveg$eat( aplicatia termica %iind urmata %iind de o procedura de racire' &eprezinta o procedura de termoterapie intensa( pe de o parte( datorita incalzirii aerului din 0urul corpului la +*-1*FC( pe de alta parte( prin e%ectul termic direct( asupra organismului' Datorita %aptului ca procesul de conversie termica se a%la pe primul plan( nu se produc arsuri 2aerul prezinta capacitate scazuta de conductie si convectie3'

Procedura de aplicatie a &-& se poate realiza si in spatiu desc$is( %olosind lampile >ollu4 2)5* Cati3 sau radiatoarele de -&' -n acest mod( procesul de $ipersudoratie nu se mai produce( asupra tegumemntului actionand doar &-& directe( temperatura locala a tegumentului crescand treptat' -radierea dureaza 5-,5 minute( distanta lampii %ata de tegument %iind cuprinsa intre /*-5*-+* cm' -ndicatiile aplicatiilor de lumina se re%era la procesul de calire a organismului( o.ezitatea( su%erintele cronice degenerative si cele posttraumatice ale aparatului =MA9' Contraindicatiile procedurii sunt identice cu cele ale celorlalte aplicatii de termoterapie uscata' #ot in categoria de aplicatii ale caldurii uscate( o alta modalitate termoterapeutica super%iciala este reprezentata de $ot pac; 2pungi calde3 pentru aplicatii locoregionale' 7le sunt cele mai cunoscute modalitati termice de incalzire conductiva a organismului( incepand cu tegumentul' Aceasta( deoarece se stie ca procedurile super%iciale uscate nu depasesc com.inatia dintre toleranta tegumentara( conductivitatea termica tisulara si raspunsul organismul de a produce cresteri localizate ale temperaturii( atat in supra%ata( cat si in pro%unzime 2cativa centrimetri3' Unele dintre aceste pungi termice contin dio4id de silicon 2silicon dio4ide3 care( imersat in mediu apos( a.soar.e o mare cantitate de apa 2de cateva ori propria greutate3( la temperatura respectiva( in cazul de %ata( :*-1*FC' Procedura dureaza pana la 6* minute' $aia de soare Baia de soare reprezinta e4punerea completa sau partiala a corpului la actiunea directa a razelor solare( cu o durata progresiva( in %unctie de varsta pacientului starea sa %iziologica( a%ectiunile tratate si cele asociate( sensi.ilitatea cunoscuta la radiatiile spectrului solar( anotimp( prezenta simultana a altor %actori meteorologici' Actiunea .ailor de soare este comple4a( .azandu-se pe e%ectul termic al &-&( pe e%ectul radiatiilor luminoase si al celor ultraviolete 2&UV3 si pe actiunea celorlalti %actori meteorologici' -ndicatiile sunt reprezentate de ra$itismul( reumatismul cronic degenerativ( psoriazisul( tu.erculoza osteoarticulara si ganglionara( a%ectiunile ginecologice in%lamatorii cronice( $ipotiroidismul' Contraindicatiile sunt reprezentate de B#A( .olile cardiace( ateroscleroza avansata( tu.erculoza pulmonara( neoplaziile( $ipertiroidism( reumatismul in%lamator cronic( in puseu' $aia de aer Baia de aer consta in e4punerea completa sau partiala a corpului la actiunea aerului cald 2)*6*FC3( racoros 2,5-)*FC3 sau rece 2/-,5FC3' Durata procedurii se creste progresiv( de la 5-,* minute la ,-) ore( o data sau de doua ori pe zi' Actiunea aplicatiei se .azeaza pe e%ectul comple4ului de %actori meteorologici( nu doar a %actorului termic ve$iculat pe calea aerului( si se mani%esta asupra proceselor de termoreglare( meta.olice( de modulare a rezistentei nespeci%ice a organismului( a sistemului nervos' Baile de aer se indica in a%ectiunile cardiovasculare( respiratorii( anemie( tul.urarile %unctionale ale sistemului nervos' Contraindicatiile procedurii constau in ateroscleroza avansata( su%erintele renourinare cronice' Alaturi de toate aceste proceduri de termoterapie prezentate( e4ista si modalitati care produc termoterapie de pro%unzime( acestea %iind ultrasunetele( diatermia cu unde scurte si diatermia cu microunde' Despre ele se va vor.i la capitolul re%eritor la electroterapia cu inalta %recventa'

Aplicatiile de rece sau g+eata )crioterapia*.


Crioterapia se de%ineste ca %iind aplicarea la nivelul tegumentului a unor temperaturi a%late su. *FC( in scop terapeutic' Vectorii utilizati in acest scop sunt g$eata( aerul rece si apa a%lata la o temperatura apropiata de cea de ing$et' !$eara se %oloseste su. %orma de calupuri si se aplica stationar( cu protectie te4tila 2compresa3 sau mo.il 2miscari de masa03' 74ista si varianta mai agresiva de utilizare a .ailor partiale reci de tip C$irlpool( la sportivi( dupa traumatisme musculoligamentare( in scopul recuperarii rapide'

74ista si %orma de crioterapie c$imica( prin utilizarea unor su.stante precum ;elen 2pulverizare3( pentru tratamentul traumatismelor acute sau al punctelor trigger in conte4tul metodei cunoscute su. denumirea spra? and stretc$' Modul de actiune al crioterapiei este pe calea Modi%icarilor circulatiei peri%erice( tegumentare( pe .aza reactiei dermovasculare' Modi%icarilor temperaturii super%iciale 2temperatura tegumentara scade pe parcursul aplicatiei la nivelul temperaturii procedurii( cea su.cutanata este cu 6-/FC mai crescuta %ata de cea cutanata iar cea musculara este cu 5-+FC mai crescuta %ata de cea cutanata3' >caderii meta.olismului local( avand in vedere %aptul ca( la scaderea cu ,*FC a temperaturii tisulare( meta.olismul tisular locoregional scade cu 5*G' Modi%icarilor conducti.ilitatii nervoase datorita scaderii potentialului de actiune( cresterii perioadei de depolarizare( reducerii vitezei de transmtere a impulsurilor nervoase( cresterii duratei de latenta( .locarii 0onctiunii neuromusculare' Modi%icarilor de contractilitate musculara( cu prelungirea duratei de rela4are( cresterea initiala a e4cita.ilitatii( urmata de scaderea ei( cresterea initiala a tonusului muscular( urmata rapid( de scaderea acestuia 2ast%el( aplicatiile scurte( de , minut( cresc per%ormantele musculaturii striate3' Cresterii vascozitatii tesutului con0unctiv situat la nivelul aparatului mioartro;inetic 2MA93( inclusiv a celui periarticular' 7%ectele aplicarii procedurii de crioterapie sunt mai prelungi decat cele ale aplicatiei de caldura si sunt prezentate in cele ce urmeaza Cresterea progresiva a timpului de contractie musculara( cu du.larea acestuia dupa )* de minute de aplicare( insotita de du.larea timpului de rela4are musculara la ,* minute de aplicare si triplarea acestuia la )* de minute de aplicare' >caderea rapida a temperaturii cutanate pana la ,5-)*FC( urmata de o scadere lenta( insotita de alternarea vasoconstrictiei cutanate cu perioade de vasodilatatie( ceea ce asigura nutritia locala pe parcursul aplicatiei' La intreruperea crioterapiei temperatura locala creste rapid( in %unctie de nivelul scaderii initiale si de reactivitatea individuala' Pentru o aplicatie de )* de minute( temperatura musculara se mentine insa scazuta pentru inca +*-8* minute( dupa incetarea procedurii' #onusul muscular ramane scazut pe masura in care tonusul muscular initial era crescut prin spasticitate sau contractura iar re%le4ele osteotendinoase( diminuate si ele prin aplicarea crioterapiei( revin la valori normale dupa 6* minute de la incetarea aplicatiei' Analgezia( care este datorata scaderii receptivitatii stimulilor nociceptivi de la nivelul nociceptorilor( diminuarii transmiterii a%erentelor dureroase( e%ectului portii de la nivel medular si scaderii meta.olismului 2cu scaderea concomitenta a productiei de su.stanta P( cat si a altor neurotransmitatori3' Pornind de la e%ectele de0a prezentate ale crioterapiei( si anume( analgezia( e%ectul antispasticdecontracturant( miorela4ant( antiin%lamator( indicatiile aplicarii crioterapiei sunt urmatoarele su%erintele posttraumatice ale aparatului MA9( a%ectiunile reumatismale in%lamatorii( mai putin cele degenerative( contracturile( retracturile musculare( spasticitatea( reumatismul a.articular sau al tesutului moale' Contraindicatiile crioterapiei sunt reprezentate de isc$emia locoregionala( sindromul &a?naud( tul.urarile de sensi.ilitate( crioglo.ulinemia( alergia a %rigore( raspunsul presor a %rigore'

Cold pac;-urile reprezinta o alta modalitate de aplicare a crioterapiei( e%ectele( te$nica( indicatiile si contraindicatiile procedurii %iind identice cu cele de0a prezentate'

4. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.


$azele fiziologice ale electroterapiei.
Dupa cum s-a aratat de0a( electroterapia reprezinta un mare capitol al terapiei care recurge la utilizarea %actorilor %izicali in scopul mentinerii sau redo.andirii starii de sanatate si de recuperare a restantului %unctional' Bazele %iziologice sau modalitatile de actiune au %ost prezentate' Ca urmare( acest capitol va a.orda o serie de alte aspecte de real %olos in intelegerea modului de actiune si a celui de utilizare a curentilor electrici terapeutici' Preocuparile %ata de electricitate si e%ectele sale asupra corpului omenesc dateaza de secole' Progresele din domeniul %izicii si te$nologiei atrag dupa sine realizari terapeutice de marca' Componentele electronice care intra in componenta ec$ipamentelor electronice %ac parte din doua mari categorii pasive 2rezistoare( condensatoare( comutatoare( ca.la0e( relee etc3 si active 2tu.uri electronice( componente semiconductoare si circuite integrate3' -n %unctie de destinatia lor( ec$ipamentele electronice %a.ricate in prezent se impart in cele pro%esionale 2destinate la.oratoarelor de cercetari( medicinii( te$nicii de calcul etc3 sau cele de larg consum' Avand in vedere calitatile structurale si %unctionale ale tesuturilor neuromusculare( orice agent electric constituie un stimul care este urmat de reactie de raspuns tisular' >tim de0a ca e4ista stimuli naturali( considerati a %i adecvati si stimuli arti%iciali( neadecvati' Din prima categorie %ac parte sc$im.arile care au loc la nivelul terminatiilor nervoase( la nivelul sinapselor sau prin intermediul receptorilor care pot declansa impulsuri nervoase' Din cea de-a doua categorie %ac parte si stimulii electrici( ei avand proprietatea de a atinge direct potentialul mem.ranelor celulare( interesand numerosi receptori( provoacand reactii similare celor o.tinute cu e4citanti speci%ici' Proprietatea celulelor vii de a reactiona la un stimul se numeste irita.ilitate iar ca reactie primara la acest stimul are loc un raspuns local' 74cita.ilitatea se considera a %i o reactie secundara a tesuturilor( traducandu-se prin transmiterea mai departe a stimulului de catre celulele si %i.rele nervoase' &aportat la di%eritele structuri celulare e4citate( au loc reactii speci%ice( precum contractia musculara( secretia glandulara etc' -n vederea declansarii unei e4citatii( urmata de o reactie adecvata a tesutului tinta( stimulul aplicat tre.uie sa posede o intensitate minima( numita de prag si sa actioneze un anumit interval de timp( timp minim necesar' >timulii peste nivelul pragului determina o reactie care se propaga ca o unda de e4citatie ce poate %i masurata la distanta de locul de e4citare' >timulii de valoarea su. prag au o actiune limitata la locul de e4citare' Cresterile intensitatii peste valoarea pragului nu sunt urmate de cresteri ale raspunsului( ceea ce este caracteristic structurilor nervoase si corespunde legii totul sau nimic' Legea este aplica.ila unei singure celule nervoase' -n practica medicala( s-a constata ca daca se e4cita su.stratul tisular %ormat din mai multe celule( reactia este concordanta intensitatii stimulului aplicat 2curentului electric3 si supra%etei stimulate' Vom constata contractii musculare de intensitati di%erite' Celula nervoasa este caracterizata si printr-un ec$ili.ru al proceselor %izice si c$imice de o parte si de alta a mem.ranei celulare' >timularea va trans%orma aceasta stare( numita de repaus( determinand o serie de procese %izice si c$imice' -n stare de repaus celula nervoasa este caracterizata printr-un potential de repaus( datorat polarizarii electrice a mem.ranei celulare 2e4teriorul mem.ranei este pozitiv( in timp ce interiorul este negativ3' Ca urmare a stimularii are loc o modi%icare a potentialului transmem.ranar de repaus( constand in inversarea polaritatilor de-o parte si de alta a mem.ranei celulare' Are loc depolarizarea

mem.ranei cu declansarea potentialului de actiune' -ntensitatea minima necesara pentru declansarea e4citatiei reprezinta pragul pentru curentul continuu sau reo.aza' Ulterior( apar procese menite sa resta.ileasca potentialul de repaus' Procesele de revenire constituie %aza de repolarizare' Pe durata depolarizarii celula nervoasa se a%la intr-o perioada re%ractara( %iind ine4cita.ila %ata de alti stimuli aplicati' Daca stimulii sunt aplicati cu %recvente mari( su.stratul o.oseste' Daca insa( %recventele %olosite se a%la intre valorile de 5*-,** Bz( %i.rele nervoase pot %i stimulate un timp mai indelungat( %ara sa se instaleze %enomenul de o.oseala' >timularea electrica se produce la variatii ale intensitatii curentului intr-o perioda scurta de timp' Daca cresterea intensitatii se va %ace intr-un interval de timp prelungit( e4citarea nu mai are loc( c$iar pentru intensitati crescute ale curentului electric aplicat asupra su.stratului' 74plicatia o reprezinta instalarea procesului de acomodare a tesutului e4cita.il' Alaturi de intensitatea curentului electric si de viteza de crestere a intensitatii sale in momentul aplicarii( un rol important il 0oaca si intensitatea curentului raportata la unitate de supra%ata sau densitatea curentului' Ast%el( pentru stimularea celulelor nervoase si o.tinerea unei reactii dorite( ca urmare a procesului de e4cita.ilitate<e4citatie( au mare importanta densitatea curentului( viteza de crestere si durata scurgerii sale prin tesut' Un curent de stimulare tre.uie sa ai.a o anumita intensitate( sa %ie instalat .rusc si sa actioneze un interval de timp pentru a produce depolarizarea mem.ranei( in conditiile in care este necesara o anumita cantitate de electricitate pe unitate de supra%ata 2densitate3 pentru declansarea %lu4ului de ioni transmem.ranar' -n procesul e4citarii au loc modi%icari caracteristice ale proprietatilor %izice si %iziologice ale tesuturilor( determinate de sensul de scurgere al curentului electric( cunoscute su. denumirea de electrotonus' Modi%icarile aparute la polul negativ 2catod3 se numesc catelectronus iar cele de la nivelul polului pozitiv 2anod3( anelectronus' Pragul de e4cita.ilitate este mai co.orat in zona catodului( deoarece al actioneaza depolarizand mem.rana( %acilitand in%lu4ul de ioni si aparitia e4citatiei' La anod( e4cita.ilitatea tisulara scade pana la a.olirea sa totala prin .loca0 anodic de $iperpolarizare' -n cazul aplicatiilor de curent continuu si de 0oasa %recventa( e4citatiile electrice au loc intotdeauna la unul dintre poli' >timularea la polul negativ este urmata de aparitia unei e4citatii care se numeste secusa de contractie catodica' -n practica medicala( cu ocazia electrodiagnosticului( se o.serva urmatoarele' Daca electrodul activ( de dimensiuni mici( se aseaza pe tegument in vecinatatea unei rami%icatii nervoase 2in punctul de e4citatie nervoasa3 si se stimuleaza prin sc$im.area alternativa a anodului cu catodul( se vor remarca Contractie de inc$idere a curentului la catod si una de intrerupere a circuitului la anod( cat si( >ecuse<contractii la desc$iderea<intreruperea circuitului la catod si la inc$iderea circuitului la anod' Acest %enomen este de%initoriu in vederea sta.ilirii corecte a electrodiagnosticului in leziunile de nerv peri%eric( respectiv de musc$i denervat' -n acesata situatie( ordinea contractiilor se inverseaza' 7ste un semn de degenerare a nervului a%ectat' 74cita.ilitatea nervului este redusa( pragul de stimulare la catod este ridicat( in timp ce la anod contractia apare la intensitati mai mici decat la catod' Anodul devine ast%el electrod de e4citatie' -n vederea masurarii e4cita.ilitatii unui nerv sau musc$i se realizeaza stimularea prin inc$iderea unui curent continuu sau prin aplicarea de stimuli dreptung$iulari' Parametrii electrono%iziologici ce caracterizeaza e4cita.ilitatea unui nerv sunt

&eo.aza sau intensitatea minima a curentului care poate produce o e4citatie inregistra.ila( intr-un timp nede%init( #impul util sau timpul minim necesar transportului unei cantitati su%icient de mare de energie care sa modi%ice potentialul de repaus la nivelul mem.ranei e4cita.ile' Acest timp minim( la care un curent dreptung$iular( cu valoarea reo.azei( produce e4citatia de inc$idere a curentului( se numeste timp util' Cu cat intensitatea este mai mare( ca atat timpul util este mai mic si invers( Crona4ia este timpul util minim necesar pentru a produce o e4citatie minima cu un curent a carui intensitate este egala cu du.lul reo.zei' Crona4ia este invers proportionala cu e4cita.ilitatea nervului' Crona4ie scurta( e4cita.ilitate crescuta' Crona4ia este mai scurta la musc$ii %azici 2rapizi3( la grupurile musculare %le4oare( la nivelul musculaturii pro4imale a mem.relor( la nivelul musculaturii mem.relor superioare( la punctele motorii pro4imale ale unui musc$i' Valoarea crona4iei creste in conditiile leziunilor neurologice de tip central sau peri%eric' Cresterea sau scaderea e4cita.ilitatii neuromusculare se produce %iziologic 2post e4citatie3 sau in conditii patologice' Contractia musculara are loc datorita trecerii in%lu4ului nervos din nervul motor in %i.ra musculara in zona placii motorii( la nivelul sinapsei neuromusculare' Musc$iul %ormeaza cu nervul o unitate motorie cu caracter de unitate %unctionala' Acest ansam.lu este alcatuit din neuronul motor a%lat in cornul anterior la maduvei spinarii( a4onul si colateralele sale( cat si %i.rele musculare a%erente cu toate sinapsele respective' =umarul de %i.re musculare inervate de un motoneron medular reprezinta rata de inervatie si di%era( in %unctie de activitatea des%asurata de musc$iul respectiv' Fi.rele musculare care apartin unei unitati motorii sunt inervate intotdeauna sincron' Fi.rele musculare ale unei unitati motorii sunt intricate si printre unitatile motorii de vecinatate( ceea ce asigura gradarea contractiei' Ar mai %i de mentionat si rolul 0ucat de ionii de calciu in transmisia e4citatiei la nivelul sinapsei neuromusculare si in initierea contractiei la nivelul mio%i.rilei' De%icitul de calciu conduce la cresterea e4cita.ilitatii neuromusculare( musc$iul prezentand contractii spontane' "rice program de electroterapie tre.uie precedat de un diagnostic clinic( paraclinic si %unctional adecvat care sa includa si evaluarea precisa a su.stratului tratat' Aceasta evaluare se %ace prin crona4imetrie 2%aza de e4citatie3( electromiogra%ie 2%aza de contractie musculara3( stimulo-detectie 2%aza de sinteza a procesului de e4citatie-contractie3( 0onctiunea neuromusculara 2raportul dintre crona4ia nervului si cea a musc$iului3'

Curentul galvanic" galvanoionizarea5 proprietati fizice" aparatura utilizata" actiunile biologice" efectele fiziologice" modalitati de aplicare" indicatii si contraindicatii.
Proprietatile fizice ale curentului galvanic sau continuu Curentul electric se caracterizeaza printr-o deplasare de sarcini electrice( numite electroni( dea lungul unui conductor' Alt%el spus( conductorul electric este corpul prin care poate trece curentul electric continuu' Daca sensul de deplasare al electronilor este acelasi si se mentine o intensitate constanta( curentul continuu este constant' -ntensitatea curentului poate varia( crescand sau scazand' Daca aceste cresteri se descresteri au loc ritmic( curentul ia %orma unei cur.e ondulatorii si se numeste curent varia.il' Aplicarea terapeutica a curentului continuu se numeste galvanizare' Producerea curentului continuu se poate %ace prin metode c$imice( mecanice si termoelectrice'

Aparatura utilizata pentru curent continuu Aparatele %olosite in electroterapie si care %urnizau doar curent continuu se numeau galvanostate sau pantostate' Descoperirea si utilizarea semiconductorilor in sistemul de regresare a curentului a permis o.tinerea unui curent continuu .ine %iltrat si constant( cu posi.ilitatea de modulare a %ormelor de curent o%erite' #endinta actuala este aceea de a concepe si utiliza aparate comple4e( care sa %urnizeze di%erite %orme si tipuri de curenti' Componentele principale ale unui aparat de curent continuu sunt urmatoarele sistemul de alimentare cu curent electric de la retea 2curent alternativ sinusoidal de ))* V( priza %iind impamantata3( dispozitivul de redresare( cel de reglare a intensitatii( comutatoare pentru alegerea %ormei curentului si sc$im.area polaritatii( instrumentul de masura si sistemul de racordare cu pacientul' Actiunile biologice ale curentului galvanic( continuu Actiunile .iologice sunt reprezentate in primul rand de modi%icarile ionice ce apar in tesuturi su. in%luenta curentului electric si in al doilea rand de procesele .iologice declansate' Aplicarea curentului galvanic asupra organismului determina e%ecte polare 2la nivelul electrozilor aplicati3 si e%ecte interpolare produse in interiorul organismului( in regiunea cuprinsa intre electrozi' 7%ectele polare constau in %enomenul de electroliza( cu producere de acid la anod si de .aza la catod' 7%ectele interpolare sunt cele care intereseaza in mod deose.it' 7le sunt consecinta modi%icarilor %izico-c$imice tisulare generate de trecerea curentului electric continuu si constau in .ioelectroliza( iono%oreza( electro%oreza( electroosmoza( modi%icarile potentialului mem.ranar( modularea e4cita.ilitatii neuromusculare( e%ectele termice si de inductie electromagnetica( modi%icari in compozitia c$imica a tesuturilor' >tudiile de specialitate au aratat %aptul ca trecerea curentului galvanic prin tesuturi se %ace aproape in e4clusivitate prin electroliza si in mult mai mica masura prin celelalte %enomene aratate' 7lectroliza inseamna miscarea anionilor si cationilor in campul electric' Pe parcursul aplicarii curentului continuu se constata scaderea rezistivitatii cutanate( %apt ce necesita cresterea intensitatii curentului la scurt timp de la inceperea procedurii' &ezistivitatea cutanata inregistraza di%erente nota.ile de la o persoana la alta( cat si la aceeasi persoana( surprinsa in %aze %iziologice di%erite sau c$iar patologice' &ezistivitatea cutanata este di%erita in %unctie de oscilatiile de temperatura ale corpului( ritmurile .iologice diri0ate de succesiunea noapte-zi( menstruatie( ec$ili.rul sistemului neuroendocrin( odi$na( stres( perspiratia insensi.ila momentana( momentul ingestiei alimentelor( lungimea segmentului stra.atut de curentul electric si diametrul segmentului in cauza' >ituatiile patologice scad rezistivitatea cutanata 2tul.urari psi$ice( neurastenie( alcoolism( posttraumatisme craniocere.rale( $ipere4cita.ilitate simpatica3 sau cresc rezistivitatea cutanata 2epilepsie( $emiplegie( mi4edem( sclerodermie3' Efectele fiziologice ale curentului galvanic 7%ectele si modi%icarile .iologice ale curentului galvanic asupra tesuturilor organismului se mani%esta in special la nivelul su.straturilor usor e4cita.ile( precum structurile nervoase' -n terapie( curentul galvanic se introduce lin( spre deose.ire de aplicatiile acestuia in scop diagnostic' Actiunea curentului continuu se mani%esta asupra %iletelor nervoase senzitive( asupra celor motorii si %i.relor vegetative vasomotorii( asupra sistemului nervos central( a sistemului neurovegetativ' Curentul galvanic mai poate in%luenta si sistemul circulator' Actiunea asupra %i.relor nervoase senzitive se realizeaza prin intermediul receptorilor senzitivi din tegument( care inregistreaza la trecerea curentului electric o senzatie de %urnicatura ce creste proportional cu intensitatea curentului( a0ungand la senzatia de intepatura

si c$iar de arsura sau de durere' Dupa o serie de sedinte( se constata cresterea pragului sensi.ilitatii tactile si dureroase cu actiune analgezica la nivelul electrodului pozitiv( proces cunoscut su. denumirea de analgezie galvanica' 74plicatia poate %i data prin %enomenul de anelectrotonus( cand mem.ranele celulare se $iperpolarizeaza si scade e4cita.ilitatea dar si pe .aza modi%icarilor ionice dintre electrozi( provocate de deplasarea ionilor' La acestea se adauga actiunile galvanizarii asupra sistemului nervos central( precum si asupra celui circulator' Actiunea curentului galvanic asupra %i.relor nervoase motorii poate %i e4plicata ast%el' Catodul 2electrodul negativ3( utilizat ca electrod activ( produce o scadere a pragului de e4citatie a %i.relor motorii( cu cresterea e4cita.ilitatii si e%ect de stimulare' " crestere sau o scadere .rusca a intensitatii curentului conduce la om contractie musculara prompta' Aceasta actiune este utilizata in aplicatiile premergatoare cu scop de pregatire a %i.relor musculare( inaintea tratamentului cu curenti e4citatori pentru musculatura denervata' Actiunea curentului galvanic asupra sistemului nervos central consta in diminuarea re%le4ivitatii in aplicatiile descendente si o crestere a e4cita.ilitatii in aplicatiile ascendente' Actiunea curentului galvanic asupra %i.relor vegetative vasomotorii este aceea de $iperemie locala' Curentul galvanic are o actiune $iperemianta( de activare a vascularizatiei locoregionale' Fenomenul are loc prin activarea circulatiei locoregionale cutanate( super%iciale( cat si a celei musculare( din pro%unzime 2in raport cu circulatia de repaus3' 7%ectul persista intre ,5-6* minute dupa intreruperea aplicatiei' Cresterea vascularizatiei locoregionale are drept consecinte e%ecte .iotro%ice si resor.tive( prin im.unatatirea nutritiei tisulare si drenarea e4udatelor si edemelor locale' &eactia se petrece la polul negativ si dureaza cateva ore dupa incetarea aplicatiei terapeutice' Principalele indicatii terapeutice vor %i ast%el acrocianoza( angioneuropatiile( crioparesteziile %unctionale nocturne( arteriopatiile aterosclerotice( algoneurodistro%iile mem.relor' >istemului nervos vegetativ reactioneaza di%erit( in %unctie de predominanta tonusului vagal sau simpatic al pacientului' De asemenea( regiunea de electie pentru a realiza aplicatia o constituie regiunea cervicala si dorsala superioara( in vederea in%luentarii sistemului nervos vegetativ' -n ceea ce priveste sistemul circulator( curentul galvanic descendent accelereaza a%lu4ul sanguin din mica circulatie spre inima si transportul sangelui arterial catre sistemul portal( in timp ce curentul galvanic ascendent accelereaza circulatia venoasa de la nivelul e4tremitatilor in%erioare si de la organele sistemului portal catre inima( %avorizeaza transportul sangelui arterial catre plamani si e4tremitatile superioare( precum si viteza de circulatie a sangelui venus de la inima spre plamani' Ca o concluzie practica( enumerarea principalelor actiuni %iziologice ale aplicatiilor curentului galvanic conduce la principalele e%ecte terapeutice Analgetic( antialgic( prin scaderea e4cita.ilitatii nervoase la nivelul polului pozitiv( >timulare neuromusculara la nivelul electrodului negativ( &eglarea modi%icarilor de e4cita.ilitate a sistemului nervos central( &eglare nespeci%ica a sistemului neurovegetativ( Biotro%ic prin im.unatatirea circulatiei locoregionale si %acilitarea drenarii edemelor(

Vasodilatator prin $iperemia activa de la nivelul circulatiei tegumentare super%iciale si musculare pro%unde' Modalitatile de aplicare ale curentului galvanic

!alvanizarea poate %i aplicata su. %orma electrozilor placa( su. %orma de .aie $idroelectrolitica sau galvanica 2partiala sau patru celulara3 si su. %orma de ionto%oreza 2ionogalvanizarea3( cu a0utorul careia se introduc trans-tegumentar o serie de su.stante medicamentoase' 6alvanizarea simpla !alvanizarea simpla utilizeaza electrozi placa con%ectionati din metal dar care pot %i inveliti in cauciuc( de di%erite dimensiuni( raportat la regiunea care se trateaza si la e%ectul de polaritate urmarit' Ast%el( se pot aplica doi electrozi de dimensiuni egale sau de marime di%erita' 7lectrodul mai mic este cel activ iar alegerea polaritatii este in %unctie de scopul urmarit( analgezic 2anodul mai mic3 sau e4citant 2catodul este cel mic si activ3' 74ista electrozi de %orme di%erite utilizati in di%erite aplicatii( precum cei pentru tratarea parezelor de nerv %acial si a nevralgiilor de trigemen 2rotunzi si montati in dispozitive speciale sau su. %orma de masca pe o $emi%ata3' Dupa cum am mai aratat( pentru o.tinerea e%ectelor analgetice( anodul 2pozitiv3 devine electrodul activ 2are dimensiuni mai reduse3 iar cel de-al doilea electrod va %i plasat distal de primul( la o distanta nu prea mare' Pentru o.tinerea unor e%ecte vasodilatatoare( electrozii ter.uie sa %ie lungi( la %el si durata sedintei' 74ista doua modalitati de amplasare a electrozilor la nivelul regiunii a%late in su%erinta si care tre.uie tratata transversal 2de-o parte si de alta sau %ata in %ata( cum este cazul articulatiilor peri%erice( precum genunc$i( glezna( pumn( umar etc3 sau longitudinal 2cu electrozii amplasati la distanta( utila pentru segmentele lungi sau pentru durerile iradiate pe un traseu( precum lom.osciatopatia3' 74ista o.ligativitatea interpunerii unui strat $idro%il intermediar umed intre electrod si supra%ata de tratat' Acesta are rol izolant si de prevenire a e%ectelor polare produse su. electrozi si implicit( a arsurilor cutanate' -ntensitatea curentului aplicat este adaptata scopului urmarit( sensi.ilitatii si tolerantei individuale( stadiului evolutiv al su%erintei( durata aplicatiei' >e cunoaste %aptul ca sensi.ilitatea cutanata di%era de la o persoana la alta( raportat la %azele %iziologice sau la e4istenta unei patologii asociate si este mai mare pe zonele %le4oare %ata de cele e4tensoare' #re.uie sa cunoastem e4istenta pragului de sensi.ilitate( identi%icat prin senzatia de %urnicatura placuta la introducerea lenta a curentului' Pe masura tratamentului va putea creste toleranta individuala la curentul continuu aplicat' La persoanele sensi.ile se recomanda dozarea intensitatii su. nivelul pragului de sensi.ilitate sta.ilit' -ndi%erent de situatie( in cazul aparititiei senzatiilor de intepatura( presiune( caldura( arsura( intensitatea curentului se scade la zero( cautandu-se cauza' >e recomanda ungerea tegumentului iritat sau sensi.il cu o crLme antiin%lamatoare si cicatrizanta si reluarea tratamentului cu intensitatea su. pragul de sensi.ilitate' Aplicatiile care vizeaza stadiile acute .ene%iciaza de intensitati a%late su. nivelul pragului de sensi.ilitate( in timp ce cele care se adreseaza stadiului cronic vor utiliza valori ale intensitatii a%late peste pragul de sensi.ilitate' Ast%el( daca sunt vizate e%ectele antialgice( intensitatea se dozeaza la nivelul pragului 2calculat pentru *(, mA<cmH3' Pentru nevralgiile acute sau $iperestezii 2trigemen( cervico.ra$iale( lom.osciatica etc3( intensitatea se dozeaza su. nivelul pragului de sensi.ilitate' Daca sunt vizate e%ectele vasodilatatoare se utilizeaza intensitatea peste prag( durate mai mari ale tratamentului si aplicatiile longitudinale' Densitatea curentului galvanic se de%ineste ca %iind intensitatea curentului pe unitate de supra%ata iar nivelul acesteia este de *(, mA<cmH( ceea ce corespunde pragului de sensi.ilitate al intensitatii curentului'

-n practica de specialitate este recunoscuta relatia care se sta.ileste intre intensitatea la aplicare a curentului electric si durata 2apreciata in minute3 a sedintei de tratament' Durata este direct proportionala cu marimea electrozilor si invers proportionala cu densitatea curentului' 7ste evident ca electrozii de dimensiuni mici vor dezvolta densitati mai mari pe supra%ata tegumentului pe care sunt aplicati ca atare( durata sedintei tre.uie scazuta' -nvers( pentru electrozii de dimensiuni mari' Pentru a avea e%icienta( durata tratamentului tre.uie sa %ie cuprinsa intre )*-6* minute' C$iar si in cazul aplicatiilor cu electrozi mici( aplicati %acial sau transor.ital( intensitatea %iind scazuta( va tre.ui sa se creasca timpul de tratament' -n situatia a%ectiunilor acute( numarul sedintelor de tratament este de 1-,*-,) sedinte si vor %i e%ectuate zilnic iar in cazul celor cronice se poate a0unge la )* de sedinte( putand %i e%ectuate zilnic sau la doua zile' Pacientul va .ene%icia pe durata galvanoterapiei de o postura antalgica( con%orta.ila( rela4anta si i se va e4plica procedura in sine' 7l va %i posturat in decu.it ventral( cu o perna su. a.domen( spre a evita $iperlordozarea suplimentara a zonei( in cazul su%erintelor discale lom.osacrate' >au va %i posturat in decu.ut ipsilateral in cazul sindromului algic lom.osacrat' Pentru aplicatiile din zona cervicala( cat si pentru cele transor.itale va %i posturat in decu.it dorsal' -ar pentru cele din zona scapulo$umerala poate %i posturat in pozitia sezand' >e evita aplicarea electrozilor la nivelul zonelor paroase si se va urmari reactia tegumentului la tratament' $aile galvanice Baile galvanice sunt recomandate in vederea tratarii unor regiuni mai e4tinse sau a intregului corp' Apa va deveni un mediu de legatura intre su.strat 2tegument3 si electrozi( curentul electric %iind distri.uit pe o supra%ata mai mare( densitatea %iind mai redusa( scade semni%icativ riscul aparitiilor arsurilor la intensitatea aplicata pe parcursul procedurii' Baile galvanice pot %i celulare 2mai multe vase sau vane in care sunt introduse segmentele de corp vizate3 sau pot %i generale 2corpul este introdus in totalitate3' 6alvanoionizarile !alvanoionizarile reprezinta procedeul prin care se introduc in organism di%erite su.stante medicamentoase' Curentul galvanic este in masura sa transporte aceste su.stante prin tegument si prin mucoase' -ndi%erent de denumire 2ionto%oreza( ionoterapie( ionogalvanizare( galvanoionoterapie etc3 principiul de actiune al galvanoionizarii consta in disocierea electrolitica a di%eritelor su.stante medicamentoase adaugate la nivelul electrozilor 2polar3' Ulterior( are loc deplasarea anionilor si cationilor %ormati spre electrozii de semn contrar incarcarii lor electrice( datorita respingerii lor de catre electrodul de acelasi semn( la nivelul caruia s-au %ormat' >u.stanta pe care dorim sa o introducem in organism pe acesta cale se aplica su. %orma de solutie la nivelul stratului $idro%il a%lat su. electrodul activ' >olutia se va prepara in apa distilata' -onul medicamentos vizat va traversa .ariera cutanata sau mucoasa in drumul lui spre polul de semn opus' "data a0uns in organism( el va %i preluat de circulatia locoregionala si va %i redistri.uit' De mentionat si %aptul ca doar electrolitii solu.ili in alte lic$ide decat apa pot traversa .ariera tegumentara si mucoasa' Calea de patrundere o constituie ori%iciile glandelor se.acee si a acelor sudoripare' Daca se alcalinizeaza solutia anodica si se acidi%iaza solutia catodica( va creste trans%erul anionilor si cationilor aplicati initial pe tegument' Avanta0ele aplicarii galvanoionizarii sunt urmatoarele 7%ectul este demonstrat si cert( 7%ectul este locoregional dar si la nivelul intregului organism 2putand %i luata in calcul si o reactie re%le4a( cutiviscerala( de la nivelul dermatomioamelor3(

>e poate doza precis su.stanta medicamentoasa aplicata(

Aplicatia are avanta0ul o.tinerii unor e%ecte asteptate pentru doza scazuta de medicament( in conditiile in care este prote0at si tractul gastrointestinal' La anod se aplica metale( precum sodiul( potasiul( litiul( calciul( magneziul( zincul( %ierul sau radicali de metale( acetilcolina( mor%ina( novocaina( corticoizi( sul%amide etc iar la catod se pot aplica $alogeni precum .rom( iod( clor sau radicali acizi si saruri ale acizilor organici' Domeniile in care se poate aplica galvanoionizarea sunt Dermatologia 2acnee( cicatrici c$eloide $ipertro%ice( degeraturi( eczeme( erizipel( %istule( %urunculoze( $ematoame super%iciale( prurit idiopatic( sclerodermie( se.oree ulcerele atone3( "%talmologia 2con0unctivite( iridociclite( sclerite3( >u%erintele vasculare 2arterite o.literante( trom.ole.ita( lim%angite3( &eumatologia 2artrite( inclusiv poliartrita reumatoida artoze( .ursite( epicondilite( tendinite( tenosinovite( maladia Dupu?tren( guta( mialgiile de di%erite cauze( nevralgiile3' !alvanoionizarile transor.itale sau transcere.rale sunt e%icente si %recvent utilizate in practica medicala de specialitate( %iind indicate in sindroamele neurastenice( insomnii( $iperensiunea arteriala in stadiul neurogen( spasmo%ilie( sindroame migrenoase( nevralgia de trigemen( su%erinte algice si in%lamatorii din s%era medicinii dentare etc' Indicatiile si contraindicatiile galvanoterapiei Dupa cum am mai aratat( galvanoionizarea constituie o precedura e4trem de utilizata in electroterapie( avand in vedere paleta patologica larga care poate %i a.ordata' Aplicarea sa pe scara larga are in vedere multiplele sale e%ecte( pornind de la principiile sale de actiune( si anume analgezic( modulator neurovegetativ( vasomotor( tro%ic si de stimulare ae4cita.ilitatii neuromusculare' !alvanoionizarea poate %i aplicata atat in stadiile acute( cat si stadiile cronice de .oala' Din cele aratate( rezulta ca aceasta procedura terapeutica isi gaseste utilitatea in conte4tul a%ectiunilor sistemului nervos 2nevralgii( nevrite( pareze( paralizii( a%ectiuni ale organelor de simt( sindroame astenonevrorice de suprasolicitare( distonii neurocirculatorii3( al a%ectiunilor aparatului locomotor 2reumatism cronic degenerativ si in%lamator( reumatism a.articular( sec$ele posttraumatice3( al a%ectiunilor aparatului cardiocirculator 2tul.urari circulatorii arteriale sau venolim%atice3 si al a%ectiunilor dermatologice' Principalele contraindicatii sunt cele care impiedica aplicarea electrozilor pe tegument dar si su%erinte care contraindica electroterapia in general'

Curentii de joasa frecventa5 proprietati fizice" aparatura utilizata" actiunile biologice" efectele fiziologice" modalitati si te+nici de aplicare" indicatii si contraindicatii.
Proprietati fizice" aparatura utilizata" actiunile biologice" modalitati de aplicare" indicatii si contraindicatii ale curentilor de 0oasa %recventa Dupa cum s-a mai aratat( intreruperea curentului continuu realizeaza impulsuri electrice succedate ritmic( cu e%ect e4citator' -mpulsurile o.tinute se caracterizeaza prin %orma( amplitudinea impulsului( %recventa de aparitie( durata impulsului si a pauzei( modulatia impulsurilor 2in amplitudine( ritmicitate si durata3' Ca urmare a %ormei lor( impulsurile pot %i dreptung$iulare( triung$iulare( e4ponentiale( trapezoidale' Aparatura generatoare de impulsuri de 0oasa %recventa este variata( o%erind modele care genereaza di%erite %orme de curenti in di%erite posi.ilitati de aplicare'

#erapia prin curenti de 0oasa %recventa se .azeaza pe actiunea caracteristica de e4citare si srimulare a curentului electric asupra su.stratului neuromuscular' Prin stimularea electrica are loc procesul de depolarizare la nivelul su.stratului e4cita.il' Musculatura sc$eletica normal inervata raspunde la impulsuri de durata scurta si cu %recventa rapida' Frecventele utilizate in scop terapeutic sunt mai crescute( situandu-se in domeniul curentilor tetanizanti( capa.ili sa produca o contractie prelungita( care dureaza atat timp cat curentul stra.ate musc$iul' 7%ectul terapiei prin curenti de 0oasa %recventa asupra su.stratului este dependent de modul de actiune al acestora si va %i prezentat in cele ce urmeaza( ast%el 'timularea contractiei musculaturii striate normoinervate Aceasta se .azeaza pe actiunea caracteristica de e4citare a su.straturilor e4cita.ile( precum tesutul muscular si %i.rele nervoase( de catre impulsurile electrice' Fiecare mem.rana celulara prezinta o %recventa optima pentru valoarea de prag a stimularii 2depolarizarii3 sale' Musculatura sc$eletica normoinervata raspunde la impulsuri de durata relativ scurta si %recventa relativ rapida' Frecventele de 6* Bz sunt capa.ile sa produca contractii musculare succesive( in timp ce %recvente cuprinse intre /*-1* Bz( utilizate in scop terapeutic( sunt urmate de contractii tetanizante' Formele clasice de curenti utilizati in acest scop sunt curentii dreptung$iulari unici cat si in trenuri de impulsuri( curentii modulati( curentii %aradici si neo%ardici' -n acest mod( se pot realiza adevarate programe de electrogimnastica musculara' >uplimentar( %i.rele nervoase motorii( %i.rele musculare si placile neuromotorii prezinta o receptivitate selectiva %ata de curentul neo%aradic( principalul e%ect al acestuia %iind actiunea e4citomotorie cu producerea de contractii musculare pe musculatura cu atro%ie de imo.ilitate<inactivitate dar cu integritatea %i.relor nervoase motorii' Curentul neo%aradic este ine%icient asupra musculaturii cu degenerescenta totala sau partiala' Disparitia e4cita.ilitatii %aradice este un semn revelator al reactiei de degenerescenta musculara totala sau partiala' 7%ectelor prezentate li se adauga cel vasomotor( cu vasodilatatie la actiunea prelungita a curentilor( cat si e%ectele tro%ice( revulsive si analgezice secundare vasodilatatiei' Prin aceasta( curentii dreptung$iulari( modulati si %aradici sunt indicati in mod particular in unele nevralgii si nevrite( stari posttraumatice 2contuzii( entorse3( tul.urari ale sensi.ilitatii cutanate( pro%ila4ia trom.ozelor si em.oliilor postoperatorii si dupa nastere 2postpartum3( tul.urari ale circulatiei de intoarcere venolim%atica' -ndicatiile aplicarii curentilor dreptung$iulari( modulati si neo%aradici sunt datorate e%ectelor e4citomotorii si sunt reprezentate de atoniile si atro%iile de imo.ilizare sau de alte cauze dar care care presupun normoinervatie' Daca e4ista du.ii asupra diagnosticului clinic se recurge la diagnosticul electric( prin cerectarea e4cita.ilitatii neuromusculare a su.stratului vizat cu a0utorul aplicarii curentului %aradic( la care se aduga determinarea crona4iei musc$iului respectiv' Principalele indicatii sunt reprezentate de atro%iile de imo.ilizare sau de inactivitate 2aparat gipsat( lipsa activitatii %izice prin sedentarism3( musculatura sla.ita a di%eritelor segmente ale corpului prin utilizare de%icitara a lor 2scolioze( ci%oze( picior plat( tul.urarile de ventilatie de tip o.structiv sau restrictiv din cadrul .ron$opneumopatiilor cronice nespeci%ice( constipatie cronica( postpartum( incontinenta s%incteriana3( in vederea prevenirii aparitiei aderentelor la nivelul partilor moi ale aparatului locomotor' >e va realiza ast%el( o electrogimnastica musculara 2inclusiv electrogimnastica respiratorie3 menita sa completeze programele de ;inetoterapie' -n anumite conditii 2starile posttraumatisme acute ale aparatului locomotor( grupele musculare dis%unctionale din vecinatea celor normale( pareze restante post leziune de nerv peri%eric3 poate %i necesara o reantrenare musculara' Aceasta consta in stimularea miscarilor voluntare

in vederea re%acerii imaginii centrale motorii( dupa o intrerupere a cailor nervoase( apartinand unor musc$i cu inervatie pastrata' Pacientul isi declanseaza el insusi stimulul electric si reuseste sa-si recapete controlul motor asupra miscarii pierdute( prin %enomenul de %eed.ac; senzitivo-motor( .azat pe procesul de invatare si memorizare' Principalele contraindicatii sunt reprezentate de paraliziile spastice( spasmele musculre( musculatura total sau partial denervata' Metodologia aplicarii curentilor modulati in electrogimnastica musculaturii striate recomanda aplicatia .ipolara si mai rar monopolara 2musculatura mica a mainii3' 7lectrozii se plaseaza la nivelul insertiilor musculare sau pe zonele de trecere musc$i-tendon' La aplicatiile de curent neo%aradic( electrodul negativ se plaseaza la nivelul placii neuromotorii a musc$iului a%ectat' -ntensitatea curentului este menita sa produca secuse<contractii musculare evidente( sa asigure un adevarat antrenament muscular si sa nu suprasolicite musc$iul' Frecventa utilizata este scazuta( durata sedintei %iind cuprinsa intre )*-6* minute( in serii de 1-,) sedinte pe serie( care se pot repeta' 'timularea selectiva a musculaturii s+eletice total denervate Aceasta se .azeaza pe modul de actiune al stimulilor a caror intensitate creste lent( progresiv( in panta( %ata de care musc$ii normoinervati nu prezinta reactie de raspuns( datorita capacitatii lor de acomodare' Procesul de acomodare %ata de stimulii cu panta este prezent si la %i.rele nervoase senzitive integre' Curentii triung$iulari( cu %ronturi de crestere liniare( in special e4ponentiale( sunt %recvent utilizati in stimularea selectiva a musc$ilor sc$eletici a%ectati prin lezarea si deteriorarea integritatii nervilor peri%erici' 74plicatia este aceea ca degenerescenta nervoasa a condus la pierderea capacitatii de acomodare a musc$iului care poate raspunde ast%el la intensitati mai reduse de curent' Utilizarea acestor curenti cu panta lina de crestere a intensitatii lor va evita e4citarea musculaturii normal inervate( precum si a %i.relor nervoase senzitive' 7lectrostimularea cu impulsuri triung$iulare( previne si incetineste atro%ia musculara a musculaturii denervate' 7a devine ast%el( o metoda pregatitoare pentru programele ;inetoterapiei de recuperare' Pentru a %i incununata cu succes( terapia tre.uie instituita precoce( imediat dupa producerea leziunii nervoase si aparitia semnelor de denervare( e4primate prin instalarea modi%icarilor care insotesc atro%ia musculara 2la ma4imum :-,* zile3' >emnele de leziune ale nervului peri%eric se sta.ilesc cu a0utorul electrodiagnosticului' >e incepe cu diagnosticul prin electrostimulare al leziunilor neuromusculare 2testul galvanic si cel %aradic al e4cita.ilitatii si cur.a -<t3' Acestuia i se poate adauga electrodiagnosticul de detectie 2electromiogra%ia3( care permite decelarea modi%icarilor calitative si o apreciere mai acurata a modi%icarilor cantitative' -ntensitatea curentului de stimulare este %urnizata de electrodiagnostic' Metodologia de aplicare a electrostimularii consta in utilizarea te$nicii monopolara 2electrodul negativ de aplica la punctul motor al musc$iului a%ectat3 sau .ipolara 2cei doi electrozi se aplica pe e4tremitatile musc$iului a%ectat( electrodul negativ %iind situat distal( la 0onctiunea tendomusculara3' Cu cat procesul de denervare este mai accentuat( cu atat mai mult este necesara cresterea duratei impulsului de stimulare' >e incepe cu un numar scazut de stimulari pe sedinta( care se repeta in cursul unei zile' >e recomanda :-,/ zile de tratament' Aplicariile in scop de electrostimulare a musculaturii denervate tre.uie sa tina cont de urmatoarele reguli >e va mentiona o.ligatoriu miscarea ce tre.uie recastigata prin electrostimulare( Pacientul participa e%ectiv si a%ectiv la programul de electrostimulare(

Pozitionarea corespuzatoare a pacientului si a segmentului care e%ectueaza miscarea( Articulatia de vecinatate tre.uie sa %ie indemna(

>e vor utiliza proceduri pregatitoare ale miscarii( precum termoterapie( masa0 locoregional( electroterapie 2diatermie si<sau curent galvanic3' #ratamentul prin electrostimulare poate dura cateva luni pana la o.tinerea %ortei musculare de valoarea )' >unt necesare reevaluari periodice ale parametrilor de electrostimulare 2la ,*-,/ zile interval3' >e poate continua cu stimularea selectiva a musc$ilor denervati( c$iar si dupa introducerea programelor ;inetologice' Terapia musculaturii spastice Acest tip de terapie se .azeaza pe e%ectul de in$i.itie a motoneuronilor musc$ilor spastici( prin care se o.tine un e%ect de rela4are' >timularea electrica a musc$ilor spastici se adreseaza receptorilor contractili si aparatului !olgi' -mpulsurile a%erente ce sosesc la maduva spinarii de la proprioceptorii stimulati( declanseaza e%ecte de in$i.itie a musculaturii spastice( respectiv e%ecte de stimulare a antagonistilor corespunzatori' Concomitent( antagonistii musculaturii spastice( de o.icei $ipotoni( isi amelioreaza tonusul( pe .aza inervatiei reciproce' >timulul se realizeaza prin impulsuri de %orma dreptung$iulara( aplicand doua circuite electrice de e4citatie( intre ele realizandu-se un decala0 in timp( pentru a se putea stimula mai multe grupe musculare( de o.icei antagoniste' Concret( intensitatea creste progresiv pana la aparitia unor contractii<secuse musculare puternice' &ezulta ast%el o e4citatie alternata ritmic a musc$ilor agonisti-antagonisti( cu o intarziere intre cele doua circuite e4citatorii' Aceste e%ecte contri.uie si la o.tinerea coordonarii miscarilor( printr-o .una corelare %unctionala a antagonistilor si agonistilor' 7%ectul de rela4are a musculaturii spastice se mentine de la )//1 de ore la 6-/ saptamani( %acilitand ast%el aplicarea programelor de ;inetoterapie' Aceasra metoda este utilizata cu succes in tratamentul paraliziilor spastice centrale' -ndicatiile metodei sunt reprezentate de spasticitatea din parezele sau paraliziile de origine centrala 2in special cea cere.rala in%antila sau consecutiva traumatismelor la nastere3( leziunule traumatice medulare si cere.rale 2cu e4ceptia paraplegiilor spastice3( parezele spastice din cadrul scelozei in placi( $emipareze spastice post accidente vasculare cere.rale( .oala Par;inson' Contraindicatiile terapiei musculaturii spastice utilizand aceasta metoda sunt scleroza laterala amiotro%ica si scleroza di%uza in stadiul avansat' Metodologia metodei este %undamentata de te$nica aplicarii a doua circuite de e4citatie care %urnizeaza curenti dreptung$iulari' >e sta.ileste timpul de intarziere dintre impulsurile celor doua circuite( precum si durata impulsurilor' -ntensitatea curentului tre.uie sa produca o contractie musculara puternica( %ara senzatie cutanata neplacuta' Durata tratamentului pentru o pozitionare segmentara este de ,* minute iar daca se realizeaza mai multe pozitionari( durata sedintei nu tre.uie sa depaseasca /*-5* minute' >e recomanda sedinte zilnice( pe o durata de ,)-,1 sedinte' Primul circuit de e4citatie se aplica deasupra musculaturii spastice iar al doilea circuit deasupra musculaturii antagoniste corespunzatoare' 7lectrozii se aseaza la nivelul punctelor de e4citatie ale musc$ilor' 'timularea contractiei musculaturii netede >timularea electrica a musculaturii netede se .azeaza pe capacitatea %oarte mare de sumatie a acestor musc$i( pe crona4ia lunga si pe capacitatea lor de acomodare negli0a.ila' Asupra musculaturii netede se pot aplica stimuli e4ponentiali( cu durata mare si %recventa scazuta' Principalele indicatii ale acestei proceduri sunt reprezentate de constipatiile cronice atone si de atonia vezicala postoperatorie'

Metodologia consta in aplicatia electrozilor de dimensiuni egale asupra musculaturii vizate( durata sedintei %iind cuprinsa intre ,*-5* minute( in cure de )*-)5 sedinte( e%ectuate la inceput zilnic' Curentii de joasa frecventa aplicati in scop analgezic' 7%ectele analgezice constatate( s-au considerat ca se .azeaza pe in$i.itia perceptiei dureroase prin e4citarea altei cai a%erente' >-a o.servat insa( ca durerea ar putea %i mai curand( rezultatul pierderii capacitatii in$i.itorii la nivel medular( decat al unor procese de stimulare propriuzisa' &eleul medular prezinta o importanta deose.ita in perceperea durerii( intrucat( la acest nivel intervin o serie de mecanisme care moduleaza transmisia nociceptiva' #ransmiterea sinaptica a durerii este ast%el in%luentata la nivel medular( atat de in%lu4uri venite de la peri%erie( cat si de la nivelul %ormatiunilor nervoase superioare' M>e cunoaste %aptul ca activitatea %i.relor A-al%a 2simtul tactil3 .loc$eaza la nivel medular transmisia impulsurilor nociceptive ve$iculate de %i.rele A-delta si C' Mecanismul care intervine in aceasta in$i.itie poate avea la .aza teoria controlului de poarta( con%orm careia( are loc un %enomen de in$i.itie presinaptica 2ce se petrece la nivelul cornului posterior medular3( in cadrul unui proces de control a4onal' Ast%el( stimularea %i.relor cu diametru mare( rapid conducatoare( A-al%a( nespeci%ice pentru durere( ce conduc in%ormatiile tactile generate de vi.ratii si presiune( produce la nivel medular( un camp electric negativ( cu scaderea activarii sistemului de transmitere ascendenta si cu inc$iderea consecutiva a portii sau a .arierei de control pentru transmiterea in%ormatiilor nociceptive prin %i.rele nervoase lent conducatoare A-delta si C' -n acest mod( durerea nu mai este perceputa la nivel cere.ral( superior' Daca stimularea peri%erica a %i.relor speci%ice pentru durere devine predominanta ca intensitate( %recventa sau conte4t patologic( poarta de control se desc$ide prin contrareactie pozitiva 2%acilitare presinaptica3 si va avea loc o transmitere a in%ormatiilor dureroase( cu perceptia durerii' Aceste mecanisme de in$i.itie a transmisiei si perceptiei durerii au %ost con%irmate de analgeziile produse prin stimularea electrica a structurilor nervoase centrale superioare 2electrostimularea nervilor peri%erici cu electrozi implantati percutan( electrostimularea cordoanelor medulare posterioare pentru controlul sindroamelor dureroase cronice( prin intermediul electrozilor implantati in dura mater( stimularea nervoasa electrica transcutanata#7=>( electropunctura( prin stimularea electrica selectiva a %i.relor A( rapid conducatoare si inc$iderea portii pentru %i.rele nociceptive pentru durere3' Principalele metode analgetice conventionale din domeniul curentilor de 0oasa %recventa utilizeaza curentii diadinamici( #ra.ert( sto$astici si metoda de stimulare nervoasa electrica transcutanata 2#7=>3' Curentii diadinamici )C,,* 7%ectele si implicit( domeniile de patologie in care se indica aplicatia curentilor diadinamici sunt prezentate in continuare' 7%ectele analgezice( $iperemiante-.iotro%ice( dinamogene ale curentilor diadinamici sunt datorate nivelului intensitatii( %ormei curentului diadinamic utilizat si modalitatii de aplicare a electrozilor' Ast%el Curentul mono%azat %i4 2MF3 are e%ect e4citator( crescand tonusul muscular( cat si e%ect de tonicizare al peretilor vasculari( ca urmare a actiunii sale vasoconstrictoare' Din punct de vedere su.iectiv( produce senzatia de vi.ratii( actionand ca un masa0 tisular electric pro%und' Pe aceasta cale se evidentiaza zonele dureroase din cadrul neuromialgiilor re%le4e'

Curentul di%azat %i4 2DF3 are e%ectul analgezic ma4im prin ridicarea pragului sensi.ilitatii la durere si im.unatateste circulatia arteriala prin in$i.area simpaticului' Din motivele prezentate( este indicat drept %orma de introducere pentru aplicatiile in scop analgezic' Perioada scurta 2P>3 are e%ect e4citator si tonicizant( actionand ca un masa0 intens de pro%unzime' Prin componenta sa vasoconstrictoare are e%ect resor.tiv( %iind util in su%uziunile si $ematoamele posttraumatice( in edemele cu tul.urari tro%ice din stazele circulatorii peri%erice' Dupa cateva minute( aplicatia produce si analgezie secundara' Perioada lunga 2PL3 prezinta un e%ect analgezic si miorela4ant puternic' Mai prezinta( de asemenea( e%ect decongestiv( %iind de pre%erat in starile dureroase accentuate si persistente' &itm sincopat 2&>3 are cel mai pronuntat caracter e4citomotor( realizand electrogimnastica musculara( %iind indicat in atoniile musculare nomoinervate( postoperatorii' Modalitatile de aplicare depind de scopurile terapeutice urmarite' Acestea pot %i Pe punctele dureroase circumscrise' >e utilizeaza electrozi mici( de dimensiuni egale( polul negativ aplicandu-se direct pe locul dureros iar cel pozitiv la distanta' #ransversale' Aceste aplicatii se mai numesc si transregionale 2de-o parte si de alta a regiunii dureroase3 si se utilizeaza la nivelul articulatiilor peri%erice mari sau pe masele musculare ale mem.relor sau trunc$iului' Longitudinale' 7lectrozii sunt amplasati de-a lungul unui nerv peri%eric 2electrodul pozitiv( mai mare( se aseaza pro4imal iar cel mic si negativ se aseaza distal( pe zona a%ectata3 sau de-a lungul unui traseu vascular' Paraverte.rale' 7lectrozii se amplaseaza pe regiunile radacinilor nervoase 2transversal si paralel cu coloana verte.rala( avand catodul pe locul dureros sau de-a lungul coloanei verte.rale( cu anodul pro4imal si catodul distal3' !angliotrope' 7lectrozii mici se aseaza cu catodul pe zona ganglionilor vegetativi respectivi si anodul la distanta' Aplicatii mioenergetice' Aceste aplicatii urmaresc tonicizarea unor musc$i normoinervati' Ca atare( catodul se aplica pe locul de emergenta al nervilor motori iar anodul pe punctele motorii ale musc$ilor interesati' #e$nica de aplicare se supune urmatoarelor reguli >copul urmarit este cel care conditioneaza dimensiunile electrozilor( amplasarea si polaritatea acestora' -nversarea polaritatii electrozilor ramasi pe locul initial de amplasare( se %ace in scop e4citator( dinamogen' -ntensitatea curentului se regleaza printr-o crestere progresiva la valoarea dorita( corespunzatoare e%ectului urmarit 2e4citomotor sau analgezic3' >e va avea in vedere aparitia %enomenului de acomodare' Durata sedintei este de pana la ,* minute in scop analgezic( a0ungand la )*-6* minute pentru aplicatiile in scop $iperemiant( vasculotrop' &itmul sedintelor poate %i zilnic( ,* sedinte pe cura' -ndicatiile curentilor diadinamici sunt A%ectiunile aparatului locomotor

status posttraumatic 2cu e4ceptia %racturilor( rupturilor ligamentare sau meniscale3( contuzii( entorse( lu4atii recente( intinderi musculare( redori articulare( .oala reumatismala cronica degenerativa sau in%lamatoare artroze reactivate( artrite( mialgii( reumatism a.articular( al tesuturilor moi periarticulare epicondilite( P>B( tendinite( A%ectiunile neurologice nevralgie cervico-.ra$iala( lom.osciatica( DVL %aza --( algoneurodistro%ie( #ul.urari circulatorii peri%erice maladie &a?naud( acrocianoza( .oala varicoasa( status postarsuri sau postdegeraturi( arterioapatie peri%erica o.literanta( Aplicatii segmentare pe zone neurore%le4e in vederea modularii %unctionale a stomacului( colonului( colecistului( cailor respiratorii in astmul .ronsic( migrene' Curentii Trabert Curentii #ra.ert sunt curenti dreptung$iulari( cu e%ecte analgezice si $iperemiante( aplicatia lor constand intr-un verita.il masa0 cu impulsuri e4citatorii' Au cel mai analgezic e%ect din domeniul 0oasei %recvente' >e mai numesc si curenti de ultrastimulare' #e$nica de aplicatie este .ipolara si consta in aplicarea electrodului negativ pe locul dureros iar cel pozitiv pro4imal de catod' 7%ectul analgezic tre.uie sa se instaleze la s%arsitul sedintei de tratament' -ntensitatea curentului se creste pana la aparitia senzatiei de vi.ratie suporta.ila' >caderea acestei senzatii arata aparitia procesului de acomodare' Va tre.ui sa se creasca in mod suplimentar intensitatea curentului aplicat' >e recomanda aplicatiile zilnice( timp de +-,* sedinte' Principalele indicatii terapeutice sunt Mani%estarile dureroase din radiculopatiile de cauza verte.rogene artrozica( artroze dureroase( indi%erent de localizare 2in lum.ago electrozii se amplaseaza paraverte.ral in sens transversal( in lom.osciatica catodul se amplaseaza distal( pe punctul de durere ma4ima3' &eumatism in%lamator cronic 2spondilita an;ilopoetica3( &eumatismul a.articular 2P>B( epicondilite3( >tatus posttraumatic 2contuzii( intinderi sau rupturi ligamentare sau musculotendinoase3' Curentii sto+astici Curentii sto$astici( aperiodici sau neregulati au calitatea de a reduce la ma4imum reactiile de adaptare<o.isnuinta sau acomodare( crescand ast%el e%ectul analgetic prin ridicarea pragului la durere( precum si durata acestui e%ect' 'timularea nervoasa electrica transcutanata )'(ET* sau TE(' #7=> reprezinta o modalitate netraumatizanta de com.atere a sindromului algic acut si cronic( de diverse cauze( utilizand curenti cu impulsuri dreptung$iulare de 0oasa %recventa' Aparatele moderne utilizate permit o.tinerea unei %orme dreptung$iulare a impulsurilor( permit acoperirea unui domeniu mai larg de reglare a %recventei( duratei si amplitudinii impulsurilor( cat si dimensiuni( c$eltuieli si consum minime ale aparatului si procedurii in sine' #e$nica aplicatiei curentilor de stimulare nervoasa presupune Pozitionarea adecvata a electrozilor cu amplasarea lor pe locul dureros( in vecinatatea lui( la nivelul radacinii nervoase principale a nervului peri%eric ce stra.ate regiunea

dureroasa( pe zonele de re%erire a durerii si a punctelor trigger' Polaritatea electrozilor nu are importanta' Dozarea intensitatii( care tre.uie aleasa in asa %el incat sa se inc$ida poarta pentru in%lu4urile dureroase' Pacientul va resimti o senzatie de vi.ratie sau %urnicatura' Alegerea %recventei se %ace prin tatonare' Durata impulsului tre.uie sa %ie regla.ila si adaptata %recventei' Durata sedintei poate %i aleasa intre )* minute si o ora'

Frecventa sedintelor in timp se sta.ileste de comun acord cu medicul specialist( in concordanta cu patologia tratata' >%era indicatiilor acestei metode electroterapeutice este larga si cuprinde A%ectiunile reumatice cronice degenerative( in%lamatorii si a.articular( >tarile dureroase posttraumatice( >indromul algic din a%ectiunile neurologice peri%erice( nevralgiile post$erpetice( durerile %antoma post amputatie de mem.re( >indromul algic post anestezie( starile dureroase acute si cronice postoperatorii( Cicatricile( aderentele dureroase postoperatorii(

Durerile din anurii si neoplazii' Principalele contraindicatii ale aplicatiei #7=> sunt >tarile dureroase trata.ile prin alte mi0loace( Purtatorii de pacema;er cardiac sau de stimulator al nodului sinocarotidian( Bipersensi.ilitatea la curent( >arcina in primul trimestru( #ul.urarile de sensi.ilitate cutanata sau leziunile tegumentare(

>indroamele dureroase de origine talamica' Avanta0ele acestei metode constau in gama larga a su%erintelor dureroase ce poate %i a.ordata' >e adreseaza starilor dureroase care nu raspund la alte metode terapeutice sau care se constituie contraindicatii pentru alte terapii %izicale ce ar putea %i recomandate' 7ste o metoda %iziologica( netraumatizanta( usor de aplicat( desi este doar un tratament simptomatic' Electropunctura 7lectropunctura reprezinta o metoda de com.atere a durerii( %acand parte din metodele re%le4oterapice' Locul de actiune se a%la la nivelul punctelor dureroase re%le4e identice( in marea lor ma0oritate( cu punctele situate pe meridianele energetice din acupunctura' Patologia indicata este reprezentata de tul.urarile %unctionale( cat si diverse contracturi musculare produse prin mecanisme neurore%le4e' Contraindicatiile sunt reprezentate de a%ectiunile organice cu terapie etiopatogenica cunoscuta( neoplasmul( psi$onevrozele( depresia( sc$izo%renia( sarcina' >e utilizeaza curenti de 0oasa %recventa regla.ila( la %el si intensitatea este regla.ila( pana la senzatia de usoare %urnicaturi' >e aplica mai multi electrozi( care pot trata simultan mai multe puncte' Var%urile electrozilor e%ectueaza electrostimulari cu durate de la cateva secunde la cateva minute( pana la reducerea durerii si contracturii musculare' -n %unctie de stare initiala( se pot stimula mai multe puncte( concomitent sau succesiv' -n %azele acute pot %i su%iciente )+ sedinte( in timp ce in %azele cronice pot %i necesare ,*-)* sedinte'

Mecanismul de actiune al electropuncturii il constituie teoria controlului portii' 7lectropunctura nu inlocuieste sau nu se suprapune peste procedura #7=>' Contraindicatiile curentilor de joasa frecventa Curentii de 0oasa %recventa nu vor %i aplicati pe regiunea precordiala si nici pe tegumentul care prezinta solutii de continuitate( a%ectiuni dermatologice sau di%erite unguente aplicate anterior' >e va veri%ica calitatea si integritatea electrozilor' -ntensitatea nu va depasi valoarea pragului 2*(, mA< cmH3 in cazurile pacientilor cu tegument sensi.il si se va evita regiunea care prezinta in corporate piese metalice de osteosinteza( endoproteze( sterilete' >e vor evita starile $emoragice locale( trom.ozele venoase super%iciale si pro%unde( uterul gravid( perioada de menstruatie( zonele de edem localizat( cicatricile si aderentele musculare( pierderea sensi.ilitatii cutanate( leziunile dermatologice( in%ectiile localizate'

Curentii de medie frecventa5 actiunile biologice" efectele fiziologice" modalitati de aplicare" aparatura si te+nici utilizate" indicatii si contraindicatii.
Actiunile biologice Curentii de medie %recventa utilizati in domeniul medical sunt curenti alternativi sinusoidali( cu %recvente cuprinse intre ,*** Bz-,** ;Bz( aparatele %olosite %urnizand curentii din gama de %recventa 6-,* ;Bz' Modul lor de actiune este prezentat in cele ce urmeaza >e .azeaza pe principiul sumatiei temporare 2curentul de medie %recventa tre.uie sa depaseasca un prag de intensitate si un anumit timp util spre a produce e4citatia %i.relor nervoase prin sumatia oscilatiilor de medie %recventa3( 74citarea este apolara sau am.ipolara 2e4citatia se poate produce la am.ii poli( c$iar si concomitent( ceea ce este avanta0os pentru electrodiagnostic si terapie( permitand o.tinerea unei e4citatii adecvate( transversale prin cuplul structural-%unctional nervmusc$i( precum si posi.ilitatea .locarii reversi.ile a conducti.ilitatii nervoase3( >e pastreaza relatia dintre timpul de e4citatie si intensitatea curentului aplicat( Aparitia negativarii primare sau locale la stimuli cu intensitate su.liminala prin descresterea potentialului de repaus mem.ranar( cu aparitia depolarizarii reactive( Aplicarea este nedureroasa c$iar si la intensitati mari ale curentului( deoarece rezistenta cutanata este scazuta la curentii de medie %recventa( permitand o penetra.ilitate tisuara crescuta( >c$im.area rapida a alternantelor curentului il %ace ine4cita.il pentru nervii si receptorii cutanati si( de asemenea( diminua riscurile e%ectelor electrolitice urmate de lezarea tegumentului prin cresterea tolerantei( >e pot o.tine contractii musculare puternice( tetanice( %ara durere 2curentul de medie %recventa este ast%el inovensiv %ata de musc$iul cardiac3( c$iar la %recvente crescute ale curentului aplicat( prin e%ect de .loca0 al proceselor la nivelul %i.relor nervoase pentru durere si prin e4istenta %enomenului incrucisarii pragurilor 2disocierea pragului dureros de cel al contractiei musculare3' #oate cele prezentate vor conduce la conturarea e%ectelor aplicatiilor in scop diagnostic si terapeutic ale curentilor de medie %recventa( si anume stimularea musculaturii sc$eletice 2producand contractii musculare puternice( reversi.ile si .ine tolerate3( stimularea musculaturii netede $ipotone 2prin modulari crescute mai lent si lungi in timp3( actiune analgezica si actiune vasomotorie cu e%ecte $iperemiant si resor.tive' Acestora li se adauga o serie de e%ecte derivate din cele prezentate( precum cel miorela4ant si decontracturant(

vasodilatator si tro%ic( de drenare a edemelor si su%uziunilor endotisulare( cat si de modulare vegetativa prin stimularea vagului' Modalitati si te+nici de aplicare. Curentii de medie %recventa pot %i aplicati in scop diagnostic si terapeutic' Aplicarea in scop diagnostic se %ace in vederea evidentierii denervarii musculare( evitandu-se e%ectuarea unui test electromiogra%ic' 74istenta activitatii electrice spontane la nivelul unui musc$i a%lat in repaus caracterizeaza un musc$i denervat' Aplicatia locala a unui curent de medie %recventa reuseste sa produca contractie doar la nivelul unui musc$i normal inervat' -ntensitatea curentului necesara producerii unei contractii musculare este cu atat mai mare( cu cat %recventa este mai mare' La musc$ii denervati nu s-a putut produce nici o contractie( cu nici un curent din domeniul mediei %recvente' Ast%el( producerea unei contractii musculare utilizand curenti din domeniul mediei %recvente poate %i considerata relevanta pentru starea de normalitate si lipsa denervarii' Aplicatiile in scop terapeutic se pot realiza prin procedeul de aplicatie cu un singur electrod sau utilizand procedeul prin curent inter%erential' Procedeul de aplicatie cu un singur curent de medie %recventa modulat( presupune modularea amplitudinii curentului in ritm de 0oasa %recventa' 7%ectele %iziologice si terapeutice care se constata sunt cele care caracterizeaza media %recventa( precum e%ectele e4citomotorii si analgezice( alaturi de care se regasesc si cele vasodilatatorii( .iotro%ice( miorela4ante si vegetativo modulatoare sau reglatoare' -n practica medicala se incepe cu un curent de medie %recventa constant si redresat timp de ,* minute( in scopul ameliorarii tro%icitatii musculaturii' Apoi se trece la %ormele modulate( in %unctie de scopul urmarit analgezic sau e4citomotor' Pentru o.tinerea e%ectului de contractie a musculaturii netede( media %recventa este modulata in perioada lunga( cu durata mare a trenurilor de impulsuri( cu %recventa de .aza mare( care actioneaza pro%und si nedureros' Procedeul prin curent inter%erential consta in incrucisarea endotisulara a doi curenti de medie %recventa( cu %recventele di%erite( decalate in timp' La locul de incrucisare endotisular se realizeaza e%ectele terapeutice prin unde modulate in intensitate' La locul de intalnire a doi curenti cu %recvente decalate<di%erite se produce un camp electric numit camp inter%erential( in care directia si amplitudinea curentului de inter%erenta se modi%ica repetitiv( avand loc o ampli%icare si o scadere pana la disparitia completa a intensitatii' "scilatia intensitatii se produce cu o %recventa proprie( care de%ineste inter%erenta' 7a variaza progresiv de la *-,** Bz( ast%el incat( actiunea propriu-zisa de stimulare apartine domeniului 0oasei %recvente' Avanta0ele constau in 7%icienta terapeutica a curentului inter%erential( care este data de nivelul de variatie a amplitudinii sale( Prelungirea e%ectului de stimulare al curentului alternativ de medie %recventa aplicat 2care este datorata modularii intensitatii sale3( prevenind instalarea %enomenului de o.oseala( Utilizarea acestor %recvente purtatoare din domeniul mediei %recvente intampina o rezistenta electrica redusa din partea tegumentului( -nter%erentele de 0oasa %recventa sunt considerate a %i cele mai active din punct de vedere .iologic la nivel celular' -ndicatile generale privind e4citoterapia electrica realizata de 0oasa %recventa rezultata din inter%erenta endogena a doi curenti de medie %recventa( deriva din cele doua posi.ilitati de aplicatie 2variantele modulatiilor de %recventa aplica.ile cu curenti inter%erentiali3' -n %unctie de actiunea %iziologica optima si de e%ectele urmarite( se aleg di%erite tipuri de %recventa( si anume %recvente constante 2aplicatia numita manual3 sau cu %recvente varia.ile si modulate ritmic( modalitate numita spectru

Prin modalitatea de aplicatie numita manual se o.tin e%ecte e4citomotorii 2la %recvente mici3( decontracturante( vasomotorii( .iotro%ice( cu e%ecte de reglare neurovegetativa 2la %recvente mi0locii3 sau cu a%ect antialgic 2la %recvente rapide3( in %unctie de %recventa utilizata' Curentii cu %recvente constante si mici determina o e4citatie a nervilor motori 2utile in $ipotonii musculare3' Frecventele mi0locii se aplica in scopul reglarii dis%unctiilor neurovegetative ale organelor toracice( a.dominale si pelvine' Frecventele rapide isi gasesc utilitatea in sindromele dureroase acute' Modalitatea numita spectru %oloseste %recvente varia.ile 2modulate ritmic3( ale curentilor de medie %recventa' Aceste modulatii prezinta e%ecte e4citomotorii 2utile in $ipotoniile de inactivitate3( e%ecte analgezice si e%ecte de activare a %unctiilor celulare( reglare a tonusului modi%icat patologic al tesuturilor( activare circulatorie( drena0 venolim%atic( electrogimnastica musculara de pro%unzime etc' De aici rezulta principalele indicatii terapeutice tul.urarile distro%ice tisulare( inclusiv cele din sindromul algoneurodistro%ic posttraumatic( din su%erintele artrozice articulare si reumatismale a.articulare( tul.urarile vasculare venolim%atice si tul.urarile dis;inetice ale organelor a.domino-pelvine' Prin aplicatiile manual si spectru ale curentului de medie %recventa se urmareste cresterea pragului dureros( e%ectul stimulant si modularea sistemului nervos vegetativ' Modalitatile de aplicare constau in inter%erente plana 2cei doi curenti realizati dau nastere unui curent inter%erential care variaza numai in planuri paralele cu planul %ormat de directiile acestora3( inter%erenta spatiala 2se adauga un al treilea circuit3 si inter%erenta dinamica 2pentru a se e4clude e4istenta directiilor pre%erentiale se realizeaza o rotire a vectorului de inter%erenta ma4ima la %iecare perioada de inter%erenta3' -n acest %el( aparatele reusesc sa o.tina o e4citatie succesiva cu amplitudine ma4ima( in toate directiile din spatiu' #e$nicile de aplicatie ale curentilor inter%erentiali de re%era la aplicarea statica si la cea dinamica' 7lectrozii pot %i placa sau cu vacuum' Aparatele de curenti inter%erentiali au reusit sa e4cluda o serie din nea0unsurile procedurii( realizand evitarea e%ectelor nedorite de supra%ata si o.tinerea celor asteptate in tesuturile din pro%unzime' &egulile de aplicare ale curentilor de medie %recventa sunt urmatoarele pacientul resimte o senzatie de %urnicatura puternica( valorile intensitatii pot %i crescute mai mult( %ata de aplicatiile curentilor de 0oasa %reecventa( in cazul in care se urmareste programul de gimnastica musculara( intensitatea curentului se creste pana la o.tinerea contractiei musculare dorite( sedintele pot %i prelungite la persoanele cu constelatie vegetativa de tip vagoton( se vor indica ,5-)* minute la o aplicatie( %iind necesare intre +-,+ sedinte pe cura( e%ectuate zilnic sau la doua zile' Efectele fiziologice Principalele e%ecte %iziologice ale curentilor de medie %recventa a caror inter%erenta este modulata in 0oasa %recventa sunt urmatoarele 7%ectul e4citomotor cu stimularea musculaturii striate sc$eletice( normoinervate( producand contractii musculare puternice( reversi.ile si .ine tolerate 2%recvente mici3( Actiune e4citomotorie prin stimularea musculaturii netede $ipotone 2%recvente medii3 si indirect( prin actiunea asupra dermatoamelor( mioamelor( a ganglionilor vegetativi paraverte.rali( a lantului ganglionar simpatic( a ganglionului stelat( Actiune analgezica( prin modi%icarea perceptiei dureroase pe calea diminuarii e4cita.ilitatii dureroase si prin actiune vasodilatatoare( in secundar 2%recvente rapide3( Actiune vasomotorie cu e%ect vasculotro%ic( $iperemiant si resor.tiv( sustinute prin e%ect direct asupra vasului 2care actioneaza ulterior direct asupra musculaturii netede a

vasului si indirect pe structura neurovegetativa a vasului3( cat si prin e%ect indirect( pe calea gimnasticii musculare 2%iind datorata e%ectului e4citomotor muscular3( cu producere de contractii %iziologice( 7%ectul decontracturant-miorela4ant( o.tinut prin alternarea ritmica a starii de rela4are cu cea de stimulare a tesutului muscular' Concluzia este aceea ca %recventele mici produc e%ect e4citomotor asupra musc$ilor normal inervati( cele medii si cu intensitate su.liminala au e%ect decontracturant si vasculotro%ic iar %recventele rapide au e%ect antialgic' Indicatiile curentilor de medie frecventa -ndicatiile aplicatiei curentilor de medie %recventa sunt multiple( derivand din modul de actiune( e%ectele %iziologice prezentate si toleranta crescuta a acestui tip de curenti de catre organismul uman' Aceste indicatii sunt prezentate in continuare A%ectiunile aparatului locomotor stari posttraumatice( leziuni postcontuzionale 2sindrom A=D post%racturi( entorse( lu4atii( contuzii de parti moi( $ematoame3( reumatismul cronic degenerativ articular si a.articular 2P>B( artroze-artrite cu di%erite localizari3( su%erinte localizate la nivelul coloanei verte.rale 2spondiloze( scolioze( discopatii( mialgii( neuropatii3( su%erinte de nervi peri%erici 2neuropatii de tip nevralgie( nevrita3( sec$ele post AVC ale mem.relor' A%ectiuni vasculare peri%erice 2tul.urarile circulatiei arteriale( venoase sau lim%atice cu sau %ara asocierea unor tul.urari tro%ice( precum sindromul de isc$emie peri%erica cronica( trom.angeita o.literanta( angiopatie dia.etica( edeme( celulita3( A%ectiuni ginecologice 2ane4ite( metroane4ite( dismenoree etc3( A%ectiuni ale organelor interne status post $epatita cronica persistenta( dis;inezie .iliara( pancretita cronica( gastrita( .oala ulceroasa( distonii %unctionale intestinale( su%erinte renourinare( su%erinte in%lamatorii ale prostatei( stari dis%unctionale postprostectomie etc' Principalele contraindicatii ale curentilor de medie %recventa sunt reprezentate de A%ectiunile %e.rile de di%erite etiologii( =eoplasmul( >tarile casectice( Procesele in%lamatorii purulente( Aplicatiile precordiale la pacientii cu tul.urari cardiace organice( %unctionale si la purtatorii de pacema;er cardiac'

Terapia cu inalta frecventa & undele scurte" terapia cu inalta frecventa pulsatila si undele decimetrice5 proprietati fizice" aparatura utilizata" actiunile biologice" efectele fiziologice" modalitati de aplicare" indicatii si contraindicatii.
Terapia prin curenti de inalta frecventa utilizeaza aplicarea terapeutica a campului electric si magnetic de inalta %recventa( cat si a undelor electromagnetice 2unde decimetrice si microunde3 cu %recvente de peste 6** ;Bz' Lungimea de unda are mare importanta( deoarece de%ineste domeniile de aplica.ilitate ale curentilor de inalta %recventa' Aceasta( datorita e%ectelor %iziologice si terapeutice demonstrate si dovedite in practica medicala de specialitate' /ndele scurte Proprietatile fizice ale undelor scurte Modul de actiune al undelor scurte este dependent de proprietatile %izice ale curentilor de inalta %recventa( si anume %recventa %oarte mare( %enomenul capacitiv 2pot stra.ate capacitati pe care curentul de 0oasa %recventa nu le pot stra.ate( putand %unctiona in circuit desc$is3( %enomenul inductiv( producerea de energie calorica 2intr-un camp electromagnetic de inalta %recventa( energia electrica se trans%orma in energie calorica( incalzind( in special solutiile electrolitice si corpurile metalice3( e%ectul pelicular 2propagarea la supra%ata prin conductorii metalici3( traversarea cu di%icultate a impedantei unei .o.ine( propagarea printr-un mediu $eterogen nu urmeaza legile aplica.ile pentru curentul continuu si transmiterea de unde electromagnetice la mari distante in mediul incon0urator' Aparatele de unde scurte cuprind un circuit generator si unul rezonator' Circuitul generator apartine aparatului( in timp ce cel rezonator 2pacientul3 cuprinde sel%ul de inductie( condensatorul varia.il( .ornele aparatului si electrozii' Pacientul se constituie o capacitate care variaza in %unctie de rezistenta electrica a regiunii de tratat( el aprtinand ast%el circuitului' Actiuni biologice" efecte fiziologice Undele scurte prezinta urmatoarele particularitati si mecanisme de actiune .iologica si %iziologica =u produc %enomene de polarizare 2nu prezinta actiune electrolitica3( =u produc e4citatie neuromusculara 2deoarece durata stimulului este %oarte mica raportat la %recventa inalta a curentului3( Prezinta e%ecte calorice de pro%unzime( %ara a produce leziuni cutanate( %iind utilizati drept procedura de termoterapie cu actiune pro%unda 2penetratia lor tisulara si e%ectul caloric depind de %recventa curentilor( constantele electrice( particularitatile structurilor tisulare stra.atute( metodologia de aplicatie( distanta electrozilor %ata de tegument3' Curentii cu lungime de unda mai mare 2din domeniul diatermiei3 se propaga prin conductie( incalzind tesuturile din pro%unzime si mai putin tegumentul si stratul celular adipos' Curentii cu lungime de unde mai mica 2undele scurte<decametrice si decimetrice3( actioneaza capacitiv( incalzind pre%erential tesutul su.cutanat si pe cel adipos' Distantarea electrozilor %ata de tegument asigura incalzirea pro%unda prin cresterea e%ectului capacitiv' 7nergia calorica se acumuleaza su. tegument si produce e%ecte terapeutice derivate din actiunea caldurii( precum $iperemia( analgezia( miorela4are( activarea meta.olismului' Modul de actiune al curentilor de inalta %recventa asupra tesuturilor se .azeaza pe teoria dielectricului neomogen si a dipolului'

Pentru undele scurte si decametrice( actiunea lor se e4plica prin dispersia energiei la nivelul strucurilor tisulare' #esuturile sunt alcatuite din elemente .une si rau conducatoare de electricitate( ceea ce le con%era caracterul de circuite electrice neomogene' -ntre aceste medii strati%icate vor aparea curenti de conductie si de deplasare( concomitenti iar la nivelul supra%etelor de delimitare dintre di%eritele straturi tisulare se realizeaza potentiale electrice' Curentul electric de inalta %recventa traverseaza lic$idele( inclusiv sangele ca un curent de conductie si dezvolta energie termica' #otodata( prin mem.rane trece ca un curent de deplasare( cu consum energetic redus si %ara producerea e%ecului caloric' #eoria dipolului se aplica in cazul microundelor( dupa cum se va vedea mai departe' 7%ectului caloric prezentat( conduce la actiuni %iziologice ale aplicatiilor de curenti de inalta %reventa asupra organismului' Principalele lor e%ecte %iziologice asupra su.stratului sunt prezentate in cele ce urmeaza( si anume Asupra meta.olismului( creste necesarul de o4igen si de su.strat nutritiv tisular( crescand cata.olismul( Asupra circulatiei( produc o activare 2$iperemie activa3 prin actiune directa( locala( prin actiune re%le4a 2eli.erare de su.stante vasoactive3 si prin vasodilatatie generala 2in aplicatiile generale poate sa scada valorile #A3( Asupra sistemului nervos central si peri%eric 7%ect sedativ al aplicatiilor asupra regiunii ce%alice( Creste e4cita.ilitatea( viteza de conducere nervoasa( scade reo.aza si crona4ia la nivelul sistemului nervos peri%eric( Asupra musculaturii( scade tonusul muscular( rela4and antagonistii(

Creste capacitatea imunologica a organismului' Concluzia este aceea ca e%ectul terapeutic al curentilor de inalta %recventa este derivat din actiunea caldurii sau e%ectul caloric si consta in $iperemie( analgezie( miorela4are si activarea meta.olismului' Modalitati de aplicare #erapia cu curenti de inalta %recventa asigura aparitia %enomenului de endotermie( caldura %ormandu-se endotisular( in interiorul<la nivelul tesuturilor vizate' 7%ectul este de lunga durata sau remanent' Aceasta( spre deose.ire de alte proceduri care aduc caldura corpului( din mediul e4tern 2&-&( procedurile de termoterapie3' Curentii de inalta %recventa produc o incalzire endotisulara directa( in timp ce celelalte procedee actioneaza drept stimuli termici( aportul caloric %iind asigurat<adus organismului prin intermediul tegumentului' Ast%el( incalzirea tesuturilor a%late in pro%unzime are loc prin intermediul re%le4ului cutivisceral' 7%ectul dureaza doar )-6 zile' Modalitatile de aplicare pot %i in camp condensator 2circuitul generator este reprezentat de aparatul de unde scurte iar circuitul rezonator este realizat de electrozii in campul carora se a%la pacientul3 si inn camp inductor 2energia este transmisa regiunii tratate printr-un ca.lu de inductie3' -n metoda in camp condensator( su. in%luenta curentului alternativ de inalta %recventa( se produce un curent de deplasare la nivelul dielectricului 2corpul sau segmentul corporal de tratat3( ec$ivalent al curentului alternativ din conductor 2curent de conductie3' Curentul de deplasare se trans%orma in interiorul dielectricului in caldura' 7lectrozii vor %i amplasati la distanta de tegument pentru a asigura o incalzire omogena a tesuturilor si pentru a se evita incalzirea super%iciala( doar a tegumentului' 7lectrozii pot %i rigizi sau %le4i.ili' Musc$ii si organele interne au rezistenta scazuta %ata de tesutul grasos si constanta dielectrica mare( ca

atare( energia de inalta %recventa va trece ca un curent de deplsare( %ara aproduce caldura' -n sc$im.( tesutul su.cutanat cu rezistenta crescuta( se va incalzi mult mai puternic' Prin indepartarea electrozilor de supra%ata tegumentara vom putea o.tine e%ecte termice in pro%unzime( cu evitarea supraincalzirii tesutului adipos su.cutanat si a celui tegumentar' Metoda in camp inductor presupune e4istenta unui ca.lu de inductie( in%asurat in spirala in 0urul regiunii de tratat' -n comparatie cu metoda in camp condensator( acesta metoda realizeaza o incalzire pro%unda mult mai e%icienta la nivelul tesutului muscular' Te+nica si metologia Alegerea modalitatii terapeutice este in legatura cu scopul terapeutic urmarit' Alegerea electrozilor se va %ace in %unctie de zona de tratat si de adancimea la care urmarim sa se produca e%ectul de incalzire 2cei %le4i.ili incalzesc super%icial si pot %i utilizati pentru supra%ete plane( electrozi speciali pentru anumite regiuni ale corpului3' Mai sunt importante dimensiunea electrozilor( distanta acestora %ata de zona de tratat( pozitia lor 2tre.uie sa %ie amplsati paralel cu supra%ata tratata3 si tipul pozitionarii 2transversal( pentru articulatii( longitudinal( pentru trunc$i si mem.re sau in ung$i drept3' Dozarea intensitatii campului de unde scurte variaza in %unctie de sensi.ilitatea individuala la caldura( de regiunea tratata( de %elul( dimensiunea si distanta electrozilor %ata de supra%ata tratata( de stadiul evolutiv al su%erintei si de scopul urmarit' >e are in vedere si %aptul ca un tesut mai .ine vascularizat pierde mai repede caldura si i se pot aplica valori mai mari' #erapia cu unde scurte conduce la cresterea temperaturii locale cu ,-6F( crestere apreciata atat su.iectiv cat si o.iectiv' -n practica medicala de specialitate se %oloseste o scala de gradatie a dozelor aplicate( raportat la e%ectele asteptate' Ast%el Doza - este cea mai sla.a doza( numita si rece sau atermica( deoarece nu produce nici o senzatie( situandu-se su. pragul de e4citatie termica a tesuturilor corpului 25-,*C3( Doza -- este sla.a sau oligoterma( producand o senzatia de caldura greu percepti.ila 26*-/*C3( Doza --- este medie sau termica si produce o senzatie de caldura placuta 2:5-,**C3( Doza -V este puternica( %orte sau $ipertemica( producand o senzatie de caldura puternica( nu intotdeauna agreata de pacienti 2,,*-)5*C3' Alegerea dozelor se va %ace in %unctie de stadiul evolutiv( acut sau cronic al .olii' -n stadiile acute se pre%era dozele sla.e( cu durata scurta a tratamentului 25-,* min3( in serii scurte de tratament 2+-1 sedinte3( zilnic sau la doua zile' -n stadiile cronice se recomanda dozele calde( durate mai mari ale sedintelor 2)*-6* min3 si serii lungi 2,)-,5 sedinte3' &egulile de care tre.uie sa se tina cont in cadrul terapiei prin curenti alternativi de inalta %recventa sunt urmatoarele Pacientului i se va e4plica procedura in sine si va %i posturat corespunzator si con%orta.il( tegumentul tre.uie sa %ie uscat si sa nu prezinte tul.urari de sensi.ilitate( =u se accepta materiale metalice 2osteosinteza( cercei( inele( agra%e( planul de spri0in3( si nici protezele auditive sau pace ma;er-ul cardiac( La metoda in camp condensator se accepta material te4til uscat care sa intre in componenta dielectricului( >e interzice aplicarea procedurii in primele trei luni de sarcina( 7ste interzisa vecinatatea cu aparatele generatoare de 0oasa %recventa( la mai putin de + metri 2electrozii aparatului de unde scurte %unctioneaza ca o antena de transmisie iar ca.lurile aparatului de 0oasa %recventa %unctioneaza ca o antene de receptie3'

Indicatiile terapiei cu unde scurte se adreseaza celei mai largi s%ere din patologia medicala( dupa cum reiese si din cele ce urmeaza A%ectiuni ale aparatului locomotor a%ectiuni reumatice cronice degenerative 2gonartroza( spondilodiscartroze etc3( a%ectiuni reumatice cronice in%lamatorii 2spondilita an;ilozanta( poliartrita reumatoida3( reumatism a.articular 2.ursite( tendinite( tenosinovite( periartrita( sindromul mio%ascial dureros etc3( sec$ele posttraumatice( cu sau %ara sindrom algoneurodistro%ic( A%ectiuni ale sistemului nervos ale sistemului nervos peri%eric nevralgii si neuromialgii 2nevralgia Arnold3( nevralgie cervico.ra$iala( nevralgii intercostale( lom.osciatalgie( nevrite( pareze( paralizii 2inclusiv a nervilor %aciali a %rigore3( mononeuropatii 2de nerv radial( cu.ital( median3( ale sistemului nervos central 2drept metoda ad0uvanta de crestere a vascularizatiei locoregionale cu rol tro%ic muscular in cazuri de scleroza in placi( sec$ele postpoliomielita etc3( A%ectiuni cardiovasculare in anginele pectorale( %ara semne de a%ectare miocardica sau insu%icienta cardiaca 2aplicatii precordial-dorsal3( in tul.urari ale circulatiei venoase peri%erice( in vederea ameliorarii circulatiei de intoarcere in degeraturi( in stadiile incipiente ale arteriopatiilor peri%erice ale mem.relor 2aplicatii lom.are re%le4e3( A%ectiuni ale aparatului respirator 2.ronsite cronice( sec$ele postpleurezie netu.erculoasa( pleurite( unele %orme de astm .ronsic( ina%ara crizei etc3( A%ectiuni ale aparatului digestiv 2spasme eso%agiene( sindrom colicativ %unctional gastroduodenal si intestinal( constipatii cronice( dis;inezii .iliare( colecistopatii cronice nelitiazice( periviscerite<sindrom aderential etc3( A%ectiuni ale aparatului urogenital 2$ipertro%ia de prostata( prostatite( pielocistite( sindrom colicativ renourinar( or$ite( epididimite etc3' A%ectiuni ginecologice 2ane4ite( metroane4ite( parametrite cronice nespeci%ice( amenoree( sterilitati secundare( unele mastite etc3( A%ectiuni din s%era "&L 2sinuzite %rontale( ma4ilare( %ronto-etmoidale( acute sau cronice( %aringite( laringite( unele otite e4terne( otitele medii cronice( catarul oto-tu.ar etc3( A%ectiuni o%talmologice( cu prote0area cristalinului( A%ectiuni din s%era oro ma4ilo-%aciala 2sindrom algic poste4tractie( algii dentare( gingivite( stomatite( a.cese peridentare( granuloame( unele parodontopatii etc3( A%ectiuni dermatologice 2%uruncule( panaritii( $idrosadenite etc3(

#ul.urari endocrine 2dereglari ale $ipo%izei( tiroidei( suprarenalei( pancresului etc3' Principalele contraindicatii ale terapiei cu unde scurte sunt reprezentate de Procedeele in%lamatorii acute cu supuratii( Mani%estarile acute ale a%ectiunilor reumatice(

A%ectiuni cu tendinta la $emoragie 2$emoptozii( ulcer gastrointestinal3( =eoplasmul( Prezenta osteosintezelor metalice( pacema;er cardiac(

Perioadele ciclului menstrual si sarcina' Terapia cu inalta frecventa pulsatila Actiuni biologice" efecte fiziologice #erapia cu inalta %recventa pulsatila 2unde scurte pulsatile3 prezinta avanta0ul de a %i lipsita de e%ecte $ipertermice locale( prin disiparea e%ectului caloric( emitatorul localizator putand %i amplasat deasupra regiunilor si zonelor acoperite de material te4til 2$aine( pansament3( inclusiv material sintetic( aparat gipsat( asupra elementelor metalice de contentie si osteosinteza( singura contraindicatie %iind reprezentata de pacema;er-ul cardiac' Frecventa impulsurilor( precum si penetratia endotisulara sunt apreciate in + trepte iar intensitatea energiei de lucru creste proportional cu %recventa' Durata mare a pauzei dintre impulsuri %ace ca e%ectele calorice ale acestei energii sa se disperseze pana la disparitie' Ast%el( e%ectele .iologice sunt remanente iar nea0unsurile $ipertermiei sunt a.sente' Contactul cu tegumentul poate %i mai intim( emitatorul-localizator se poate aplica deasupra regiunilor sau portiunilor acoperite de im.racaminte( aparate gipsate( materiale sintetice( pansamente( dar si asupra regiunilor care contin elemente metalice de osteosinteza' >ingura contraindicatie este reprezentata de pacema;er-ul cardiac' Modul de actiune Modul de actiune al undelor scurte pulsatile se .azeaza pe datele de o.servatie e4perimentala si clinica' 7%ectele .iotro%ice tisulare o.tinute sunt datorate urmatoarelor aspecte Campul electromagnetic realizat de aplicatie in%luenteaza miscarile ionice intra si e4tracelulare( re%acand potentialele .ioelectrice mem.ranare si repolarizarea celulara( >timuleaza procesele ana.olice tisulare( Ampli%ica procesul de vascularizatie locoregionala( crescand gradul de o4igenare tisulara si accelerand procesul de reparatie sau vindecare celulara( -n%luenteaza %avora.il procesele de regenerare ale tesutului nervos(

>timuleaza procesul de crestere a structurilor celulare( mentinand si crescand capacitatile $istologice si %unctionale naturale de aparare si regenerare tisulara prin stimularea activitatea sistemului reticulo$istiocitar( cresterea nivelul sanguin al gamaglo.ulinelor( cresterea in%iltratul leucocitar( stimularea $ematopoezei si %avorizarea %ormarii colagenului din procesele reparatorii tisulare' Din cele aratate( se poate su.linia e%ectul .iotro%ic si reparator la nivel tisular( cat si cel stimulativ al proceselor de aparare speci%ica si nespeci%ica a organismului( ca urmare a utilizarii undelor scurte in sistem pulsatil' 7%ectele terapiei cu unde scurte aplicate in sistem pulsatil se .azeaza pe modul lor de actiune si sunt prezentate in cele ce urmeaza &educerea evidenta a procesul osteoporotic( in special pe cel din sindromul algoneurodistro%ic( posttraumatic( Accelereaza procesul de calusare al %racturilor( Amelioreaza resor.tia $ematoamelor si %avorizeaza reducerea procesului in%lamator in%ectios si nein%ectios( &educe edemul tisular( scurtand procesul de vindecare(

Accelereaza cicatrizarea plagilor prin reepitelizari e%iciente si rapide( >timuleaza procesul de neo%ormatie tisulara( accelerand ast%el vindecarea arsurilor( Previne si amelioreaza cicatricile c$eloide( Favorizeaza cicatrizarea si vindecarea ulcerelor varicoase dar si a celui peptic( Dezorganizeaza calci%icarile a%late in structura tesuturilor moi(

Diminua spasticitatea musculaturii netede' Indicatiile aplicatiei undelor scurte in regim pulsatil -ndicatiile aplicatiei sunt prezentate in cele ce urmeaza Aparatul locomotor %avorizeaza calusarea %racturilor cu pana la 5*G( amelioreaza sindromul algoneurodistro%ic posttraumatic( accelereaza vindecarea in su%erintele posttraumatice de la nivelul tesuturilor moi( amelioreaza evolutia postoperatorie a durioamelor plantare si digitale( intervine %avora.il in evolutia osteomielitei( accelereaza procesul de vindecare in su%erintele reumatismale a.articulare 2.ursite( tendinite( tenosinovite( capsulite( periartrite etc3( A%ectiuni vasculare 2ulcere varicoase ale gam.elor( arteriopatii peri%erice etc3( A%ectiuni ale cailor respiratorii 2%aringite( .ronsite etc3( A%ectiuni din s%era "&L 2sinuzite( rinosinuzite etc3( A%ectiuni digestive 2.oala ulceroasa( colita( rectocolita( diverticulite etc3( A%ectiuni urogenitale 2pielone%rite( cistite( in%lamatii pelvine etc3(

A%ectiuni stomatologice 2stomatite( parodontopatii( procese in%lamatorii dento-oroma4ilare( stare postinterventie in s%era oro-ma4ilo%aciala etc3( A%ectiuni tegumentare 2$erpes zoster( arsurile( cicatrici c$eloide etc3' Practica medicala de specialitate a su.liniat e4istenta avanata0elor ca urmare a utilizarii terapeutice a undelor scurte in sistem pulsatil( si anume lipsa e%ectelor calorice locale( $iperemie sau arsuri 2%iind utile ast%el in procesele in%ectioase( in%lamatorii si congestive locoregionale3( singura contraindicatie este reprezentata de pacema;eul cardiac( nu are contraindicatie raportata la varsta pacientului( arie e4tinsa de utilizare( scurteaza timpul de re%acere si vindecare( com.ate in timp scurt sindromul algic( procedura poate %i aplicata la nivelul oricarei regiuni ale corpului' /ndele decimetrice Practica medicala de specialitate utilizeaza si curentul de inalta %recventa cu lungime de unda particulara( su. denumirea de %izioterapie cu unde decimetrice lungi si scurte sau microunde' Actiunea undelor decimetrice la nivelul structurilor celulare consta in producerea unui %enomen %izic de dispersie polara a moleculelor' La trecerea curentului de inalta %recventa( moleculele a%late in mediul .iologic se comporta ca un dipol' 7le e4ecuta mici oscilatii( orientandu-se ast%el su. in%luenta campului electric( in %unctie de %aza de oscilatie si de polaritatea proprie' Acest proces mecanic de mo.ilizare moleculara( dependent de %recventa de oscilatie a campului electric( se trans%orma prin %recare la nivelul dielectricului( in caldura' 7nergia este preluata de la campul electric'

-ncalzirea dielectrica realizata( genereaza e%ectele %iziologice ce stau la .aza aplicatiei terapeutice' -ncalzirea straturilor cutanat si adipos este redusa sau %oarte redusa( e%ectele termice ma4ime %iind de pro%unzime( la nivelul tesutului muscular' Pro%unzimea optima a e%ectului termic al microundelor este pana la /-5 cm( in comparatie cu undele scurte( a caror penetra.ilitate tisulara este mai redusa 2)-6 cm3' Actiunea" efectele biologice si fiziologice ale undelor decimetrice A%late su. in%luenta campului radiant din domeniul undelor decimetrice si ca urmare a unor %enomene %izice produse de undele electromagnetice( tesuturile reactioneaza prin trei procese dispersie( a.sor.tie si re%le4ie' Dispersia dipolara moleculara sau orientarea su. in%luenta campului electric de inalta %recventa( in %unctie de %aza de oscilatie si de polaritatea proprie( conduce la %recare moleculara si la producerea caldurii' A.sor.tia undelor electromagnetice de catre tesuturi permite ca energia de inalta %recventa sa %ie trans%ormata in caldura' Cu cat coe%icientul de a.sor.tie este mai mare( penetra.ilitatea intratisulara este mai mica' &e%le4ia este un %enomen care se produce la limita dintre di%eritele tesuturi' Pentru undele decimetrice re%le4ia este mai mica %ata de cea care apare in cazul microundelor 2unde decimetrice scurte3' -n cazul microundelor apar undele stationare care conduc la o incalzire crescuta a tesutului su.cutanat( cat si a tesutului muscular su.iacent' -n comparatie cu undele scurte( la aplicatiile de unde decimetrice lungi si scurte 2microundele3( incalzirea tegumentului si a stratului celular su.cutanat este mai redusa( repartizarea termica in di%eritele straturi tisulare este mai uni%orma iar e%ectele termice de pro%unzime in straturile musculare( mult mai pertinente' -n practica medicala de specialitate( pentru undele decimetrice lungi se utilizeaza emitatoarele de camp cilindric sau rotund( cel longitudinal si cel cavitar' Pentru microunde sunt utilizate emitatoarele longitudinal si cel circular( rotund' Te+nica de aplicatie #ratamentul necesita un singur electrod( reprezentat de emitatorul-localizator iar durata tratamentului este mai scurta' Daca se urmaresc e%ecte super%iciale se alege emitatorul circular( cilindric sau longitudinal' Pentru procesele de pro%unzime se aleg cei cavitari' 7lectrodul se pozitioneaza la )-5-,* cm %ata de regiunea de tratat( dozarea intensitatii este raportata la dimensiunea electrodului si la distanta %ata de tegument( la grosimea tesutului su.cutanat( la durata aplicatiei 25-,* minute3 si la stadiul de evolutie al a%ectiunii tratate' >unt necesare +-,* sedinte pe cura' Indicatiile tratamentelor cu unde decimetrice lungi si scurte( sunt urmatoarele A%ectiuni ale aparatului locomotor reumatism cronic degenerativ cu di%erite localizari( in stadiul de acutizare( reumatismul a.articular sau al tesuturilor moi periarticulare cu di%erite localizari( statusul posttraumatic( A%ectiuni ale sistemului nervos peri%eric 2nevralgii( nevrite3(

A%ectiuni ale aparatului circulator 2tul.urari vasomotorii %unctionale( arteriopatii in primele stadii( ulcere varicoase( sindromul &a?naud etc3( A%ectiuni ale aparatului urogenital si ginecologice 2ane4ite( metroane4ite( salpingite( pielocistite etc3( A%ectiuni din s%era "&L 2laringite( sinuzite( otite etc3' Principalele contraindicatii ale aplicatiei de unde decimetrice( sunt Mani%estarile patologice %unctionale si organice( contraindicate termoterapiei(

&egiunile si zonele sla. irigate sau isc$emice( in conditii %iziologice si patologice( 7pi%izele osoase la copii a%lati la varsta de crestere( Materiale metalice de osteosinteza( -radierea directa a glo.ilor oculari e4istand pericolul aparitiei cataractei( =eoplasmul( Procesele in%lamatorii acute insotite de supuratie( >arcina si perioada menstruatiei'

Terapia cu ultrasunete5 proprietati fizice" aparatura utilizata" actiunile biologice" efectele fiziologice" metodologia de aplicare" indicatii si contraindicatii. Terapia combinata5 ultrasunet si C,,.
Proprietati fizice ale ultrasonoterapiei #erapia cu ultrasunete se .azeaza pe utilizarea aparatelor de %izioterapie care %urnizeza curenti de inalta %recventa( cuprinsa intre 1**-,*** ;Bz( corespunzator unor lungimi de unda mici' Aparatele putand %i usor localizate si orientate selectiv' Prin aplicarea ultrasunetelor pe un su.strat .iologic se produce un trans%er marcat de energie( prin alternarea starilor de presiune realizate' Acest trans%er se apreciaza si se masoara prin A<cmH( de%inind ast%el( intensitatea ultrasunetelor( ceea ce constituie un parametru terapeutic %oarte important' Propagarea ultrasunetelor se %ace in linie dreapta( depinzand de %elul si %orma sursei de producere( de cuplarea cu mediul in care se propaga si de %recventa 2%recventa crescuta( penetrare mare3' Propagarea poate sa %ie modi%icata de dimensiunea mediului stra.atut( de supra%ata acestuia( se %orma lui( cat si de structura omogena sau neomogena' Viteza de propagare a ultrasunetelor este o constanta a tesutului stra.atut( avand o valoare medie in tesutul uman de ,5** m<sec' 7a reprezinta produsul dintre lungimea de unda si %recventa' Desi se vor.este si despre pro%unzimea de in0umatatire( ca %iind pro%unzimea la care energia ultrasonica se in0umatateste( de la , A administrat la supra%ata corpului( acest parametru pare ca nu este necesar si de luat in consideratie' >caderea energiei raportat la adancimea in tesuturi( se a%la in legatura cu %recventa aplicata' La nivelul de trecere intre doua medii cu densitati di%erite( precum limita dintre tesutul muscular si cel osos( radiatiile ultrasonice su%era o serie de %enomene( printre care si a.sor.tia( re%le4ia si re%ractia' Coe%icientul de a.sor.tie este mai mare la %recvente inalte si depinde de mediul de propagare' La inter%erenta undei incidente cu cea re%lectata( in cazul re%le4iei totale( se produce unda stationara( cu directie verticala' Valorile ma4ime ale vi.ratiei vor putea creste marcat( toate particulele mediului %iind in miscare' Formele de ultrasunete utilizate sunt cele in camp continuu si cele in camp disontinuu sau cu impulsuri' Ultrasunetul in camp continuu se traduce printr-o unda sonora longitudinala( neintrerupta( cu actiune continua asupra su.stratului si care produce asa numitul e%ect de micromasa0 endotisular' Pericolul acumularilor termice pate %i inlaturat prin intercalarea unor pauze( si anume( prin utilizarea ultrasunetului cu impulsuri' Ultrasunetul cu impulsuri reprezinta o intrerupere ritmica( cu o anumita %recventa a ultrasunetului in camp continuu' >u. aspect terapeutic( ne intereseaza %orma si durata impulsurilor( durata pauzei si %recventa intercalarii acesteia' -mpulsurile pot avea %orma dreptung$iulara( trapezoidala sau trinug$iulara' Modul de actiune

Modul de actiune al ultrasunetelor se .azeaza pe e%ectele %izico-c$imice ale acestora 7%ectul mecanic este reprezentat de vi.ratia produsa si transmisa din aproape in aproape( %iecare molecula %iind pusa in miscare cu o %recventa egala cu cea a sursei' Amplitudinile vi.ratiilor moleculare sunt direct proportionale cu intensitatea energiei transmise' Viteza de oscilatie este viteza ma4ima de vi.ratie si depinde de intensitatea energiei capatate' 7%ectul termic sau caloric este datorat trans%ormarii intratisulare a energiei ultrasonice in energie calorica prin doua modalitati' Prima modalitate este aceea a a.sor.tiei energiei ultrasonice de catre mediile tisulare neomogene si dega0are de caldura( cu amortizarea amplitudinilor de vi.ratie moleculara' Cea de-a doua modaliatate este aceea a %rictiunii particulelor mediului( in special la nivelul de separare dintre doua medii neomogene' 7%ectul de cavitatie consta in producerea de goluri( rupturi( %isuri in interiorul lic$idului traversat( cu %ormarea unor .ule de aer' Acest %enomen se produce ca urmare a comprimarilor si dilatatiilor succesive realizate de ultrasunete asupra lic$idului stra.atut' -n perioadele de comprimare( cavitatile dispar si prin re%acerea compactului lic$idian se eli.ereaza mari cantitati de energie cu e%ecte distructive' -n lic$idele in care e4ista si gaze dizolvate se produce %enomenul de psedocavitatie' Ca urmare a actiunii ultrasunetului( lic$idele se vor degazei%ica' 7%ectul de di%uziune consta in procesul de crestere a permea.ilitatii mem.ranelor' 7%ecte c$imice( precum procesele de o4idare( depolarizare si alterare a structurii su.stantelor c$imice supuse actiunii ultrasunetelor' Mecanisme de producere Undele ultrasonore se produc prin procedee mecanice 2punerea in vi.ratie a unei lame metalice %i4ate( avand anumite dimensiuni( precum diapazonul3( magnetice 2sc$im.area dimensiunilor unor metale prin magnetizare periodica cu a0utorul unui curent alternativ de o anumita %recventa3 si piezoelectrice 2se .azeaza pe proprietatea unor cristale taiate intr-o anumita sectiune( de a se comprima si dilata intr-un anumit sens( daca sunt supuse la variatii de potential electric( ceea ce de%ineste %enomenul piezoelectric invers3' Aparate pentru ultrasonoterapie Aparatele pentru ultrasonoterapie sunt alcatuite dintr-un generator de inalta %recventa( ca.lu de racord si un traductor sau capul de ultrasunet' #raductorul este un dispozitiv menit sa trans%orme o %orma de energie in energie ultrasonica si invers' -ntensitatea aplicatiei poate varia intre *(*5-6 A<cmH( putandu-se %olosi traductorul mare sau mic si %orma de camp continua sau discontinua' Durata ma4ima prescrisa pe intrega supra%ata a capului traductorului putand %i de ma4imum ,*-,) A' Actiuni biologice La aplicarea unor intensitati scazute 2*(,-*(/ A<cmH3 se produc modi%icari .iologice tisulare minime si ireversi.ile( constand in cresterea permea.ilitatii mem.ranelor celulare permitand di%uzarea prin piele a unor su.stante aplicate 2ultrasono%oreza3( activarea proceselor o4idative celulare( cresterea activitatatii glicogenolitice( eli.erarea de mastocite cu producere consecutiva de $istamina etc' Pentru intensitatile medii 2*(5-*(: A<cmH3 se instaleaza e%ecte %izico-c$imice si .iologice ma4ime dar reversi.ile( precum $iperemia tegumentara iar pentru valori ale intensitatii situate peste *(1 A<cmH( incep sa apara modi%icari ireversi.ile( traduse clinic la nivel tegumentar prin eritem( petesii( %lictene iar la nivelul tesutului con0unctiv( $iperemie insotita de e%ecte %i.rolitice prin actiune de rupere si %ragmentare tisulara( %ragmentarea macromoleculelor( $iperpermea.ilizarea mem.ranara( cresterea meta.olismului

celular local( vasodilatatie crescuta' Dozele mari pota0unge saproduca distructii celulare si rupturi capilare' Modi%icari asemanatoare se petrec la nivelul tesutului muscular( cat si la nivelul sistemului osos( epi%izele de crestere epi%izo-dia%izare in perioada de crestere a copiilor si adolescentilor( %iind deose.it de sensi.ile' Efectele fiziologice Principalele e%ectele %iziologice ale ultrasonoterapiei sunt analgezic( miorela4ant si $iperemiant' 7%ectul analgezic se realizeaza prin intermediul sistemului nervos central( prin participarea unei serii de mecanisme( asemanator actiunii curentilor de 0oasa %recventa asupra organismului uman' Pe scurt( aceste mecanisme %unctioneaza ast%el are loc activarea unui sistem de in$i.are a transmiterii in%ormatiilor dureroase( prin stimularea electrica selectiva( a %i.relor nervoase care nu conduc durerea 2%i.re nervoase groase( mielinizate( rapid conducatoare3( dar care transmit in%ormatiile de la proprioceptorii mecanici( cu inc$iderea consecutiva a sistemului de control al accesului in%ormatiilor prin %i.rele care conduc durerea' La cele prezentate se adauga si procesul de stimulare electrica a ariilor cere.rale( in special din su.stanta cenusie mezence%alica( cu rol de sistem in$i.itor al durerii' 7%ectul miorela4ant se e4plica prin actiunea vi.ratorie a ultrasunetelor asupra proprioceptorilor musculari si tendinosi' 7%ectul $iperemiant( insotit de cele resor.tive si vasculotro%ice( are loc prin vasodilatatia arteriolelor si capilarelor( cu activarea consecutiva a circulatiei sanguine locoregionale( prin participarea sistemului nervos vegetativ' Actiunea simpaticolitica a ultrasunetelor le indica in tratamentul neurore%le4 al unor a%ectiuni dependente de activitatea sistemului nervos vegetativ' Aplicatiile cu actiune re%le4a ale ultrasunetelor sunt prezentate in cele ce urmeaza Aplicatia segmentara indirecta se realizeaza pe zonele paraverte.rale de la C6 la #, 2pentru mem.rul superior3 si pe marginea in%erioara si e4terna a sacrului( pe zona articulatiei sacroiliace( paraverte.ral lom.ar si toracal in%erior 2pentru mem.rul in%erior3' Aplicatia segmentara directa se realizeaza pe cale neurala( de-a lungul nervilor peri%erici sau de-a lungul arterelor principale 2actiunea %iind la nivelul ple4urilor simpatice de insotire3' Aplicatia incepe la nivelul marginii in%erioare a sacrului( continua ascendent( pe partea e4terioara a articulatiei sacroiliace( apoi su. creasta iliaca spre lateral( %ata posterioara a marelui tro$anter( paraverte.ral lom.ar( ascendent pana la nivelul apo%izei spinoase a verte.rei #6' Manevra poate continua ascendent( pe marginea e4terna a musc$iului marele dorsal( pana la nivelul marginii in%erioare a toracelui' Aplicatia se .azeaza pe principiile masa0ului re%le4 si este contraindicata in cazul su%erintelor cardiace' Aplicatiile re%le4e pe zonele dermatomale corespunzatoare organelor interne( pe zonele musculare 2trigger point sau reactii ale tesutului con0unctiv de tipul miogelozelor3 si pe zonele periostale' Aplicatiile re%le4e la distanta( pe ganglionii lantului simpatic 2tratamentul cu ultrasunete in impulsuri( aplicat pe ganglionul stelat3' 7%ectelor %iziologice principale ale ultrasunetelor li se asociaza cele derivate( precum cele %i.rolitice si cele antiin%lamatorii 2a%late in legatura cu actiunile vasomotorii si meta.olice3' Metodologia aplicatiilor Un prim element este acela al alegerii %ormei de cupla0 directa( ultrasono%oreza si indirecta' Cupla0ul direct reprezinta %orma cea mai des utilizata( aplicandu-se pe supra%etele corporale

plane( netede si %ara leziuni cutanate( prin intermediul unei su.stante de contact 2daca su.stanta de contact e densa( scade puterea de penetratie in pro%unzime' Ultrasono%oreza reprezinta tot un cupla0 direct care utilizeaza insa su.stante medicamentoase incluse in solutia de contact' Patrunderea medicamentului in tegument cu a0utorul ultrasunetului se poate calcula( sta.ilindu-se un indice ultrasono%oretic( si este direct proportionala cu intensitatea si durata aplicatiei' 7%ectul de pro%unzime e4primat prin acest indice este raportat la grosimea straturilor tisulare stra.atute( precum si la starea %iziologica a tegumentului' " aplicatie de termoterapie aplicata anterior( poate creste indicele sono%oretic si patruderea su.stantei medicamentoase in tegument' Cupla0ul indirect se realizeaza prin intermediul apei in .ai partiale sau generale 2mai rar3' 7%ectele ultrasono%orezei se pot realiza pe cale directa( in aplicatiile locale sau pe cale indirecta( neurore%le4a' Alegerea %ormei de ultrasunet poate %i in regim continuu sau discontinuu 2cu impulsuri3' Ultrasono%oreza cu impulsuri are avanta0ul de a reduce e%ectul termic( potentandu-le pe cele antalgic si decontracturant<miorela4ant' Alegerea traductorului tine cont de dimensiunile si %orma zonei de tratat' #raductorul poate %i manevrat sau nu' Metoda dinamica sau cinetica este %olosita %recvent deoarece uni%ormizeaza ma4imele si minimele de intensitate( cat si e%ectele ultrasunetului in structuri tisulare di%erite' >e vor e4ecuta miscari lente( in ritm constant( de %orma circulara( spirala( sinusoidala etc' Metoda statica sau stationara se utilizeaza mult mai rar( %iind pre%erata in aplicatiile pe regiunile ganglionare( radiculare paraverte.rale( miogeloze si calci%icari tendinoase' Dozarea intensitatii sau a energiei ultrasonice aplicate asupra su.stratului se e4prima in A<cmH si tine cont de grosimea straturilor tisulare ale regiunii de tratat( pro%unzimea su%erinei vizate 2straturile pro%unde pot necesita intensitati mai mari3( %orma de cupla0( metoda de manevrare a traductorului( tipul actiunii 2directa sau neurore%le4a3( natura su%erintei vizate si stadiul evolutiv 2stadiile acute .ene%iciaza de doze reduse3( varsta si starea generala a pacientilor' Alegerea valorilor de intensitate indica trei tipuri de doza0 doza mica 2*(*5-*(/ A<cmH3( doza medie 2*(5-*(1 A<cmH3 si doza mare 2*(8-,() A<cmH3' Practica de specialitate a demonstrat %aptul ca dozele mici au e%ectele .iologice( %iziologice si terapeutice cele mai %avora.ile' Metodologia de tratament tre.uie sa se adapteze zonei de tratat' -n acest mod( pentru tesutul cutanat se recomanda in general( intensitati mici( traductorul se manevreaza linear iar solutia de contact se alege sa %ie mai consistenta' Pentru tesutul muscular se pot alege si doze medii( traductorul va %i manevrat lent( %ara presiune( prin miscari sinusoidale( sc$im.and sensul de miscare la zonele de insertie( in directia %i.relor tendomusculare( nu transversal pe ele' Pentru tratamentul tesuturilor articulare si osoase 2%racturi3 se recomanda sa se evite zonele cu vascularitatie super%iciala evidente din 0urul marilor articulatii( se pot practica %erestre in aparatul gipsat pentru a gra.i calusarea unei %racturi si nu se va aplica traductorul pe regiunile de crestere osoasa la copii' #e$nica aplicatiilor cu ultrasunete tine cont de urmatoarele se vor e4clude de la tratament starile %e.rile( e4tremitatile cu circulatie de%icitara vor %i incalzite in preala.il printr-o procedura de termoterapie( pacientul va %i pozitionat con%orta.il( durata sedintelor este adaptata scopului terapeutic urmarit si diagnosticului de .oala si variaza de la 5-,*-,5 minute( ritmul sedintelor este zilnic sau la doua zile( se vor pre%era serii de +-,5 sedinte( tratamentul putandu-se relua dupa /-+ saptamani( aplicatia de ultrasunet nu tre.uie sa %ie urmata imediat de o alta procedura( nu este indicata succesiunea masa0-ultrasonoterapie sau invers 2datoria actiunii neurore%le4e asemanatoare3( nu se aplica concomitent cu rontgenterapia pe aceeasi

regiune( aplicatiile cu ultrasunete pot pregati sedintele de ;inetoterapie( in anumite a%ectiuni se recomanda terapia com.inata cu curentii de 0oasa %recventa' Terapia combinata ultrasunet&curenti diadinamici )C,,* #erapia com.inata a curentilor diadinamici 2e%ecte analgezice si $iperemiante3 cu ultrasunetele 2e%ecte miorela4ante3 conduce la e%ecte potentate reciproc' -ndicatia de electie a acestei proceduri com.inate este identi%icarea si terapia selectiva a punctelor dureroase de natura %i.ro-con0unctiva apartinand sidromului dureros mio%ascial 2miogeloze sau trigger points3' La acesata se adauga sidroamele dureroase verte.rogene( .ursitele( tendinitele( artroze reactivate( artritele( sec$elele posttraumatice ale partilor moi' >olutia de cupla0 aleasa tre.uie sa permita penetre.ilitatea ultrasunetelor si .una conducti.ilitate electrica pentru curentii diadinamici( asigurand o transmitere corespunzatoarea energiei catre tesutirile vizate' 7lectrodul activ este reprezentat de traductorul de ultrasunet care va %i racordat la polul negativ' >unt pre%erate miscarile lente( circulare sau longitudinale ale traductorului iar intensitatile utilizate sunt mai scazute pentru am.ele aplicatii' Durata tratamentului este de 1 minute( ritmul de aplicare este zilnic sau la doua zile( in serii de +-,* sedinte' >edintele se pot repeta dupa o pauza de )-6 saptamani' #erapia cu inalta %recventa( precum ultrasunetele( prezinta domenii de actiune di%erite( printre care ultrasonoterapia( meloterapia( aerosoloterapia( precum si ecogra%ia si utilizarea ultrasunetelor in medicina dentara' Actiunile sau e%ectele .iologice ale ultrasonoterapiei sunt cele care conditioneaza domeniile de actiune ale acestei %orme terapeutice' 7%ectele %iziologice principale ale terapiei cu ultrasunete sunt( dupa cum aratam( analgezic( miorela4ant si $iperemiant iar cele secundare sunt cele %i.rolitice si antiin%lamatorii' 7%ectelor %iziologice principale ale ultrasunetelor li se asociaza cele derivate( precum cele %i.rolitice si cele antiin%lamatorii' Indicatiile terapiei cu ultrasunete sunt destul de vaste si vor %i prezentate sistematizat( in cele ce urmeaza Aparatul locomotor patologia de cauza reumatismala degenerativa 2artroze cu di%erite localizari3( patologia reumatismala cronica in%lamatorie 2artrite3( reumatismul a.articular sau al tesuturilor moi 2mialgii( tendinite( P>B( epocondilite( sindromul algoneurodistro%ic etc3( patologia de natura ortopedico-traumatica 2accelerarea %racturilor recente( scurtarea perioadei de vindecare posttraumatism( accelerarea calusarii %racturilor cu intarziere a procesului de calusare( contuzii( entorse( lu4atii( $ematoame( sindromul de deposturare insotit de sindromul algic( precum posturi algice vicioase( scolioze( de%ormari ale piciorului3( A%ectiuni dermatologice 2cicatrici c$eloide( plagi atone( ulcere tro%ice ale mem.relor etc3( A%ectiuni ale tesutului de colagen 2Maladia Dupu?tren( %i.rozite( dermatomiozite( miozita( sclerodermia progresiva etc3( A%ectiuni neurologice nevralgii si nevrite( sec$ele nevralgice post $erpes zoster( nevroamele postamputatie( distro%ia musculara progresiva 27r.3(

sindroamele spastice si $ipertone de cauza piramidala si e4trapiramidala 2pareze centrale( scleroza multipla( $emiplegii spastice( sindrom Par;inson etc3( A%ectiunile circulatorii 2arteriopatiile o.literante si angioneuropatiile de stadiul incipient( .ola &a?naud etc3( A%ectiunile din cadrul domeniilor de patologie ale medicinii interne 2unele su%erinte ale apratului respirator si su%erinte digestive cronice precum .ron$opatiile cronice( ulcer gastroduodenel( constipatie cronica( disc$inezii .iliare3( A%ectiuni ginecologice' Contraindicatiile generale ale ultrasonoterapiei sunt reprezentate de urmatoarele Modi%icari sau a%ectiuni tegumentare de natura in%ectioasa( in%lamatorie sau tul.urari de sensi.ilitate cutanata( #ul.urari de coagula.ilitate sanguina( %ragilitatea capilara( >tare generala alterata( case4ie( #umori in toate stadiile evolutive( pre si postoperator( #u.erculoza activa( in orice stadiu si orice localizare( >tari %e.rile acute( indi%erent de cauza( &eumatismul articular acut( -nsu%icienta cardiocirculatorie( .oala cardiaca isc$emica( tul.urarile de ritm cardiac( A%ectiunile venoase peri%erice(

Ateroscleroza cu calci%icarea progresiva a peretilor arteriali' Alaturi de contraindicatiile a.solute ale ultrasonoterapiei se inscriu si cele speciale( precum aplicatia pe e4tremitatea ce%alica sau deasupra nivelului verte.rei C6( la nivelul maduvei spinarii( %icatului( splinei( uterului gravid( la nivelul glandelor se4uale( plamani( cord( marile vase' =u se %ac aplicatii cu ultrasunete la nivelul zonelor de crestere osoasa la copii si adolescenti'

Terapia prin campuri magnetice de joasa frecventa5 actiunile campurilor magnetice" efecte fiziologice" metodologia de aplicare" indicatii si contraindicatii.
Actiunile campurilor magnetice de joasa frecventa' Un camp magnetic este produs de catre un curent electric sau de catre un camp electric varia.il' Campurile magnetice pulsatile produse de un curent electric sau de un camp electric varia.il conduc la o serie de e%ecte .iologice de care .ene%iciaza %izioterapia' Un prim mecanism de actiune este cel al modularii meta.olice' Aceasta( deoarece prin actiunea campurilor magnetice asupra structurilor .iologice au loc modi%icari energetice la supra%ata celulara( cu activarea sc$im.urilor transmem.ranare 2inclusiv cresterea di%uziunii o4igenului intracelular si a productiei de A#P intramitocondrial3( intensi%icarea proceselor enzinatice si accentuarea( in consecinta( a meta.olismului celular' >tudiile de specialitate au demonstrat %enomenul de neo%ormatie vasculara la nivelul tesuturilor sla. vascularizate( aspect util in tratamentul tul.urarilor circulatorii peri%erice' De asemenea( s-a constatat accentuarea aparitiei tesutului de granulatie reparator in procesul de vindecare al plagilor( alaturi de cresterea vascularizatiei locoregionale' >e e4plica ast%el accelerarea inc$iderii plagilor cu leziuni tegumentare( inclusiv necrotice'

" alta consecinta a accelerarii proceselor meta.olice( in special a aportului crescut de o4igen intracelular( este reprezentata de cresterea capacitatii de sinteza a colagenului la nivelul celulei cartilaginoase( cu rezultate superioare in recuperarea %unctionala a artrozelor vec$i( de%ormante' Un alt mecanism de actiune al magnetoterapiei il constituie( pe langa intrarea si utilizarea ameliorata a o4igenului intracelular( si activarea electronilor in transmiterea energiei necesara activarii suplimentare a enzimelor o4idative intracelulare( precum citocromo4idaza( pero4idaza( care vor conduce ast%el la o utilizare normala a o4igenului' Efecte fiziologice Bazele %iziologice ale terapiei cu campuri magnetice reprezinta elementele %undamentale ale intelegerii mecanismelor de actiune' "rice agent %izic e4tern( care actioneaza asupra su.stratului cu o intensitate si durata corespunzatoare( poate in%luenta ec$ili.rul ionic al celulelor( modi%icand permea.ilitatea mem.ranelor celulare si antrenand reactii de tip ergotrop cata.olic( eli.erator de energie celulara sau tro%otrop( ana.olic( de re%acere energetica' Actiunea campului magnetic se mani%esta direct asupra celulei prin modi%icari meta.olice intracelulare 2ca rezultat direct al energiei campului magnetic sau campului electric rezultat3 sau indirect( prin intemediul noilor su.stante rezultate din modi%icarile %izico-c$imice ale moleculelor proteice intracelulare' -n lumina celor aratate( e%ectele %iziologice ale magnetoterapiei sunt Modularea proceselor meta.olice celulare' Modularea are loc in sens cata.olic cand se utilizeaza campul magnetic intrerupt( cu stimularea activitatii cortico si medulosuprarenalei( a $ipo%izei si tiroidei' Modularea se petrece invers( in sens ana.olic( la utilizarea campului magnetic in regim continuu' Modularea activitatii sistemului neuromuscular' Magnetoterapia in %orma regimului intrerupt creste intensitatea de contractie a musc$ilor %azici( in%luentand( mai ales amplitudinea traseului 7M!( in comparatie cu regimul continuu care creste mai ales ritmicitatea descarcarilor' &egimul continuu se mani%esta in special pe musculatura tonica' >tudiile de specialitate au demonstrat scaderea marcata a e4cita.ilitatii neuromusculare la pacientii care au .ene%iciat de magnetodia%lu4' -n%luentarea sistemului nervos central si a celui vegetativ' Campurile magnetice aplicate in regim continuu au e%ect tranc$ilizant( sedativ( %iind utile in sindroamele sau starile nevrotice' Campurile magnetice intrerupte imprima o predominanta simpatica( %ata de cele intrerupte care promoveaza parasimpaticotonia' >tudiile e%ectuate au sta.ilit e%ectele sedative( simpaticolitice si tro%otrope ale %ormelor intrerupte de camp magnetic si e%ecte e4citatorii( $ipersimpaticotonice si ergotrope ale %ormelor continui ale campului magnetic aplicat in scop terapeutic' 7ste su.inteles %aptul ca alegerea tipului sau %ormei campului magnetic aplicat va tine cont de tipul constitutional si de reactivitatea neurovegetativa individuala' >e vor urmari simptomele de inadapta.ilitate la %orma de regim a campului magnetic aplicat si se vor di%erentia %ata de starile minore de discon%ort %izic sau psi$ic ce pot %i acuzate de unii pacienti pe parcursul primelor 6-+ sedinte' De asemenea( atunci cand se alege %orma de aplicare a campului magnetic( este indicat sa se tina cont si de .ioritmul pacientului' Acest .ioritm variaza in di%eritele momente ale zilei' -n ceea ce priveste valoarea %recventei campului magnetic alternativ utilizat( aceasta tre.uie sa %ie adaptata modului de reactie a sistemului nervos vegetativ al persoanei vizate' Valorile %recventelor situate su. ,* Bz au un e%ect vagotonizant iar cele de 5* Bz au un e%ect de stimulare a sistemului nervos vegetativ( in sensul unei simpaticotonii' Modalitati de aplicare

Modalitatile de aplicare ale campurilor magnetice de 0oasa %recventa sunt trei( %iecare dintre ele cu posi.ilitatea de modulare in trei variante de .aza %orma continua( %orma intrerupt ritmic si %orma intrerupt aritmic' 7le pot %i modulate in trei variante de %recventa' Alegerea %ormulelor de aplicare este adaptata scopului urmarit( a%ectiunii tratate( terenului costitutional si reactivitatii neurovegetative a pacientului' Aparatul poate dispune de mai multe tipuri de .o.ine circulare 2cervicala si lom.ara3 si localizatoare( de %orma paralelipipedica' Bo.inele circulare sunt utilizate in aplicatii generale' -n mod particular( .o.ina cervicala actioneaza pe calea reglarii neurovegetative' Bo.inele localizatoare sunt capa.ile sa genereze campuri magnetice de intensitati mai mari decat cele circulare dar limitate doar la zona de aplicare' Pentru o .una si e%icienta des%asurare a sedintelor de tratament cu campuri magnetice de 0oasa %recventa( tre.uie respectate o serie de reguli( dupa cum urmeaza Aparatul generator de campuri magnetice de 0oasa %recventa tre.uie sa %ie amplasat intr-o incapere separata de restul aparatelor de %izioterapie( Planul de spri0in al pacientului nu tre.uie sa prezinte metal( >e vor indeparta de pe corp toate o.iectele metalice( cat si ceasurile( procedura nu se va aplica la persoanele purtatoare de materiale de osteosinteza metalica si nici la persoanele purtatoare de pacema;er cardiac( 74tremitatea ce%alica este .ine sa se pozitioneze spre nord(

Alegerea metodei de aplicatie( a %ormelor de camp magnetic utilizate( a %recventei( durata sedintei si numarul acestora sunt in %unctie de scopul urmarit si de patologia careia se adreseaza' Indicatiile terapiei -ndicatiile terapiei prin curenti magnetici de 0oasa %recventa sunt prezentate in cele ce urmeaza A%ectiunile reumatismale .ene%iciaza de terapia prin campuri magnetice datorita scaderii procesului in%lamator articular si a.articular( scaderii contracturii musculare antalgice si cresterii pragului cortical la durere' Principalele su%erinte vizate sunt reumatismul cronic degenerativ care asociaza si distonie neurovegetativa sau stare astenonevrotica( mai putin localizarile peri%erice precum gonartroza sau co4artroza secundara( reumatismul a.articular care .ene%iciaza de regimul continuu( mai putin discopatiile verte.rale lom.are e4primate prin lom.osacralgii sau lom.osciaticele de stadiul -- sau --- pentru care e%icienta este mai redusa( reumatismul in%lamator cronic .ene%iciaza de terapia ad0uvanta prin campuri magnetice( datorita actiunii asupra permea.ilitatii celulare si vasculare locoregionale( cat si asupra modularii neuroendocrinometa.olice generale' >e constata reducerea semni%icativa a procesului in%lamator cu ameliorarea sindromului algic si cresterea mo.ilitatii articulare si a %unctionalitatii generale' -n poliartrita reumatioida s-au constata evolutii %avora.ile in stadiile - si --' >ec$elele posttraumatice .ene%iciaza de aceasta terapie datorita e%ectelor sale demonstrate in ceea ce priveste gra.irea consolidarii %racturilor' Principalele su%erinte vizate( sunt %racturile( prin accelerarea %ormarii calusului si pseudartrozele(

sec$elele post%racturi de mem.re( asociind sau nu algoneurodistro%ie posttraumatatic din primele doua stadii( plagi( contuzii( $ematoame musculare( entoese( stari postrupturi musculotendinoase' A%ectiunile neuropsi$ice( precum nevrozele si distoniile neurovegetative' >tudiile de specialitate au demonstrat rezultate %avora.ile in reactiile si tul.urarile nevrotice si comportamentale la copii( precum si in tul.urarile motorii de tipul ticurilor' -n nevrozele astenice si an4ioase( in nevrozele in%antile cu comportament agresiv se indica %orma continua iar in psi$astenii( nevroze depresive( in %ormele cere asociaza cenestopatii se indica %ormele intrerupt ritmic sau aritmic' La persoanele adulte s-a constatat ameliorarea urmatoarelor simptome insomnia( irasci.ilitatea( agitatia psi$omotorie( ce%aleea( cenestopatia asociata' De asemenea( s-a constatat si modularea .ene%ica a nevrozelor pe %ondul dereglarilor endocrine( precum tul.urarile de menopauza( cele care insotesc $iper%oliculinemia( $ipertiroidismul' Distoniile neurovegetative in %ormele cu $ipersimpaticotonie .ene%iciaza de %orme continua a terapiei prin campuri magnetice iar in %ormele cu predomonanta parasimpatica sunt utile %ormele intrerupte( utilizand oricare din cele trei tipuri de regimuri de %recventa' -n ceea ce priveste a%ectiunile organice ale sistemului nervos( principala indicatie o constituie sindromul spastic( indi%erent de cauza acestuia( precum si in%irmitatea motorie cere.rala sau centrala la copii' Utilizarea campurilor magnetice in sindroamele neurologice spastice este indicata in asociere cu ;inetoterapia( pe care o %aciliteaza prin rela4area contracturii musculare care se o.tine' A%ectiuni cardiovasculare Campurile magnetice terapeutice actioneaza asupra su.stratului cel putin prin doua mecanisme primul este cel al reglarii vasomotorii( cat si a $emodinamicii prin in%luentarea sistemului nervos vegetativ iar cel de-al doilea este reprezentat de actiunea locala de intensi%icare a respiratiei tisulare cu cresterea consecutiva a consumului de o4igen si o crestere a vascularizatiei si a meta.olismului locoregional in consecinta'>u%erintele vizate sunt Bolile vasculare peri%erice %unctionale de tipul .olii sau sindromului &a?naud( acrocianozei etc( .ene%iciaza de e%ectul simpaticolitic si sedativ al %ormei continui' Bolile vasculare peri%erice organice( precum trom.angeita o.literanta( ateroscleroza o.literanta si arteriopatia dia.etica pot .rnr%icia in primele stadii( %ara tul.urari tro%ice( de terapie cu campuri magnetice' -n plus( acest tip de terapie are si e%ecte %avora.ile asupra dia.etului za$arat( in sensul cresterii secretiei de insulina( a tolerantei la glucide si de scadere a glicemiei' >indromul de involutie a ateroscleroticului varstnic( Bipertensiunea arteriala( in special cea esentiala in primele stadii evolutive( cat si in cazul $ipertensiunii la.ile( din cadrul sindroamelor $iper;inetice' A%ectiunile respiratorii >u%erinte precum astmul .ronsic( .ronsita cronica astmati%orma( tra$eo.ronsita spastica( astmul nevrotic .ene%iciaza de terapia prin campuri magnetice( a.ilitatea clinicianului constand in alegerea %ormei( in %unctie de %orma .olii si de reactivitatea neurovegetativa a pacientului in cauza' A%ectiunile digestive Bolile digestive care recunosc in patogenie o serie de dezec$ili.re neuroumorale cu dominanata parasimpatica si raspuns la nivelul %unctiilor secretorie si motorie sunt

.ene%iciarele terapiei cu campuri magnetice' Ast%el( ulcerul gastroduodenal( gastritele cronice 2in %ormele cu $iperclor$idrie se utilizeaza %orme continua iar in cele cu $ipoclor$idrie %orma intrerupta ritmic3( enterocolopatia cronica nespeci%ica( sindromul de colon irita.il( disc$ineziile .iliare 2cele cu $ipertonie si $iper;inezie .ene%iciaza de aplicatii in %orma continua( asemanator colonulu irita.ul iar cele cu $ipotonie veziculara .ene%iciaza de %ormele ritmic intrerupt3' A%ectiunile endocrine Dia.etul za$arat in %ormele insulinoindependente( cat si stadiul neurogen al $ipertiroidiei .ene%iciaza de terapia cu campuri magnetice' A%ectiunile ginecologice Dismenoreea %unctionala 2prin in%luentarea terenului neuropsi$ic( campul magnetic in %orma continua conduce la ameliorarea %enomenelor nevrotice si vegetative( precum ameteli<verti0( ce%alee( astenie( tul.urari dispeptice etc3( tul.urarile menstruale %unctionale 2precum $ipermenoreea( menometroragia %unctionala( $ipo sau oligomenoreea etc( care se datoreaza dereglarii raportului $ormonal estroprogesteronic3( metroane4ite cronice nespeci%ice( cervicite cronice nespeci%ice( tul.urarile de menopauza si perimenopauza inregistreaza rezultate cel putin satis%acatoare( ca urmare a aplicarii campurilor magnetice in scop terapeutic' Contraindicatiile magnetoterapiei Contraindicatiile aplicatiilor sunt reprezentate de sarcina( purtatorii de pace-ma;er( .olile $ematologice severe( starile $emoragipare( .olile in%ectioase( starile %e.rile( tumorile maligne( insu%icienta $epatica( renala( cardiaca decompensata( sindroamele endocrine severe( tu.erculoza pulmonara sau cu localizari e4trapulmonare( %orma activa( psi$ozele decompensate( epilepsia' Magnetoterapia aplicata local Magnetoterapia locala o%era rezultate %oarte .une in privinta calusarii %racturilor si al rezolvarii pseudartrozelor' >e stie %aptul ca structura osului depinde de %unctia sa' >tudiile de specialitate au aratat %aptul ca osul des$idratat poseda proprietati piezoelectrice' >arcinile piezoelectrice ale osului reprezinta un semnal su%icient in vederea activarii celulelor osoase( ducand la %ormarea sau resor.tia tesutului osos' Fenomenul piezoelectric este datorat proteinei colagenice 2componenta organica tesutului osos3' Cand osul este supus unor tensiuni mecanice e4terioare( el reactioneaza prin potentiale electrice de presiune( care dezvolta sarcini pozitive pe partea conve4a si sarcini negative pe cea concava' -n situatia consolidarii vicioase a %racturilor( zonele concave devin sediul unei neo%ormatii osoase sau osteogeneza( in timp ce zonele cone4e( electropozitive( devin sediul unei osteoresor.tii' La nivelul osului e4ista insa si potentiale .ioelectrice sta.ile sau .azale( care se mani%esta la supra%ata osului( electropozitivitaea %iind %ata de cavitatea medulara' -n caz de %ractura apare potentialul de %ractura( prin cresterea potentialului negativ la nivelul sediului de %ractura( ca urmare a unor pertur.ari a activitatii celulare normale 2raspunzatoare de potentialul sta.il de supra%ata3' Aceasta modi%icatre a potentialului electric a %ost pusa pe seama tul.urarilor sistemului de inervatie locala' Di%eritele %orme de energie( inclusiv electromagnetica au un posi.il potential de stimulare a osteogenezei' Aceasta stimulare tre.uie sa tina cont de integritatea sistemuluin nervos care a %ost a%ectata in cazul unei %racturi'

7valuarea raspunsului osteogenetic se poate realiza prin stimularea endostului( a periostului sau a corticalei osoase( precum si prin stimularea %racturilor recente si stimularea pseudartrozelor con%irmate' Aplicarea campurilor magnetice in scopul osteogenezei a condus la o.tinerea urmatoarelor e%ecte cresterea capacitatii de penetrare a vaselor sanguine dinspre peri%eria osului( participand ast%el la remanierea osoasa( similar osi%icarii encondrale normale si stimularea utilizarii calciului la nivel condrocitar( cu producerea calci%icarii tesuturilor %i.rocartilaginoase la nivelul zonei de psudartroza'

ototerapia cu ./0 si .I.5 proprietati fizice" aparatura utilizata" actiunile biologice" efectele fiziologice" modalitati sau te+nica de aplicare" indicatii si contraindicatii.
ototerapia sau utilizarea terapeutica a energiei radiante luminoase reprezinta un alt domeniu al medicinii %izice' Lumina utilizata in scop terapeutic poate %i naturala sau arti%iciala( situatie in care( energia radianta luminoasa este %urnizata de aparatele medicale( ca %iind rezultatul trans%ormarii energiei electrice' &adiatiile luminoase propriu-zise( cele care %ac o.iectul %ototerapiei( cuprind doar zonele radiatiilor in%rarosii( a radiatiilor vizi.ile si a celor ultraviolete( ocupand deci( o gama restransa din intregul spectru electromagnetic' Proprietati fizice =atura luminii este %undamentata de cele doua teorii( cea ondulatorie sau electromagnetica si cea corpusculara( %otonica sau cuantica' Actiunea %izico-c$imica a luminii se e4prima prin e%ectul sau termic( prin capacitatea sa de a %i a.sor.ita( de a se re%lecta si de a se re%racta( prin e%ectele %otoelectrice si %otoc$imice' -n aceasta idee( cele trei tipuri de radiatii prezentate 2&-&( &UV si radiatiile vizi.ile3 au proprietatea de a %i a.sor.ite de ecrane sau corpuri interpuse si de a se trans%orma in caldura' Actiunile %izico-c$imice ale %ototerapiei sunt prezentate in cele ce urmeaza 7%ectul termic al radiatiilor in%rarosii este mai puternic decat al celor luminoase si ultraviolete' &adiatia termica este realizata de %enomenele intime de oscilatie ale particulelor incarcate din atomi si molecule( %enomene studiate de termodinamica radiatiei' "rice radiatie a unui corp este insotita de pierdere de energie' &adiatia termica reprezinta energia radianta emisa de corpurile incandescente' #ipul de radiatie luminoasa( caracterizat de lungimea sa de unda si de intensitatea acesteia( este determinat de gradul de incalzire a corpului emitator' Cu cat corpurile au temperaturi mai ridicate( puterea lor de radiatie termica este mai mare' Pentru valori progresiv crescute ale temperaturii corpului incandescent( alaturi de radiatiile in%rarosii( sunt emise si cele vizi.ile( cat si cele ultraviolete' Practic insa( corpurile emit si a.sor. energie radianta' Daca un corp primeste %lu4 radiant( o parte din energia acestui %lu4 este a.sor.ita( alta parte este transmisa si alta este re%lectata' Corpul care re%lecta di%uz toate radiatiile( independent de lungimea de unda( se numeste corp al.' Corpul negru este cel care a.soar.e toate radiatiile primite( in timp ce corpurile colorate a.sor. partial si selectiv radiatiile' Fenomenul de a.sor.tie permite %iltrarea radiatiilor primite de la o sursa' Filtrele pot selecta anumite radiatii( %iind utiliza.ile in terapia cu lumina sau %ototerapie' &azele in%rarosii au proprietatea de a se re%lecta( radiatiile in%rarosii( ca si cele luminoase vizi.ile su%era %enomenul de re%ractie iar radiatiile ultraviolete au o re%le4ie

in%erioara radiatiilor in%rarosii si luminii vizi.ile' Capacitatea de re%le4ie a corpurilor variaza cu natura compozitiei lor' Lumina are asupra corpurilor incarcate electric trei tipuri de e%ecte( numite %otoelectrice' 7%ectele %otoc$imice sunt produse doar de radiatiile ultraviolete care au proprietatea de a determina trans%ormari %otoc$imice destul de variate' &-& au e%ect secundar( de intensi%icare a acestor procese( prin actiunea lor termica' Dinamica reactiilor c$imice este in%luentata de temperatura' Actiunile biologice ale luminii &adiatiile luminoase sunt a.sor.ite de catre componentele tisulare in mod di%erit' =umai radiatiile luminoase a.sor.ite sunt in masura sa actioneze asupra celulelor' Mai mult( %ototerapia actioneaza asupra structurilor celulare( selectiv( in %unctie de lungimea de unda a radiatiilor aplicate si a.sor.ite' Cu cat radiatiile au o lungime de unda mai mica( cu atat e%ectele sunt mai puternice si mai nocive asupra celulei vii' Microorganismele( inclusiv .acteriile( nu sunt in%luentate de radiatiile vizi.ile dar sunt distruse de &UV' Acestea produc modi%icari importante si asupra permea.ilitatii tisulare si a reactiilor enzimatice' Actiunile .iologice ale luminii sunt prezentate in cele ce urmeaza &UV au capacitatea dea altera meta.olismul si activitatea celulara' #rans%ormarea ergosterolului din epiderm 2stratul cornos tegumentar3 in vitamina D si inducerea ;eratinizarii' 7ste cunoscut din literatura de specialitate e%ectul .actericid al radiatiilor ultraviolete cu lungimea de unda de )1* mI din grupul C 2e%ectul .actericid se produce prin coagularea celulei .acteriene3' 7%ectului .actericid i se adauga cel tro%ic asupra plagilor super%iciale( prin stimularea tesutului mezenc$imal si prin e%ect de stimulare a imunogenezei' >i asupra tegumentului( %ototerapia actioneaza in %unctie de lungimea de unda( radiatiile vizi.ile si in%rarosii stra.atand straturile super%iciale ale tegumentului( catre cele pro%unde( unde se opresc( in timp ce radiatiile ultraviolete se opresc in straturile super%iciale ale epidermului' Actiunea luminii asupra tegumentului #egumentul se constituie un ecran %iziologic %ata de radiatiile in%rarosii 2&-&3' Permea.ilitatea tegumentara variaza in %unctie de lungimea de unda a radiatiei( de propria sa grosime si de umiditate' Pentru &-& in practica medicala se %oloseste urmatoarea clasi%icare A-sunt &-& penetrante in %unctie de pigmentatie( de temperatura( de doza etc' 2lungimi de unda cuprinse intre :+*-,5** mI3' B-sunt &-& a.sor.ite de catre epiderm si derm 2lungimi de unda cuprinse intre ,5**5*** mI3' C-sunt &-& a.sor.ite doar la nivelul supra%etei tegumentului 2lungimi de unda mai mari de 5*** mI3' -n cele ce urmeaaza unt prezentate e%ectele &-&' Acestea prezinta e%ect caloric cu atat mai pro%und 2)-6 cm3( cu cat lungimea de unda este mai scurta 2A3' >e produce o vasodilatatie tegumentara arteriolara si capilara care sta la .aza eritemului caloric( cu o persistenta de 6*-/* minute si care este urmat rapid de o pigmentatie patata( marmorata 2B3' Acestei vasodilatatii i se adauga un usor edem al stratului mucos( edematierea papilelor dermice si in%iltratii leucocitare perivasculare' &-& cu lungime mai lunga si in doze progresiv crecute pot produce

arsuri( alterari sau c$iar distrugeri celulare epidermale si aparitia %lictenelor' -n derm apar distructii vasculare( edem pericapilar si in%iltratii polinucleare a.undente( %ormandu-se( in %inal( escare cu necrozare tisulara( vasodilatatii puternice si modi%icari .iologice ale su.stantelor continute interstitial( perivascular' -radierea moderata cu &-& grupa A produce vasodilatatie su.papilara( accentuarea %enomenelor osmotice si cresterea de.itului sanguin( accelerarea reactiilor .ioc$imice catalitice cu cresterea meta.olismului local si im.unatatirea .iotro%icitatii' 7ste stimulata resor.tia produselor celulare( sunt activate glandele sudoripare si sunt stimulate terminatiile nervoase cutanate cu modularea consecutiva a nevralgiilor' -radierile moderate accelereaza %ormarea pigmentului melanic( modi%icand eritemul actinic produs de ultraviolete( este stimulata regenerarea celulelor epidermice( sunt activate secretiile glandelor endocrine si este stimulat meta.olismul general' &adiatiile ultraviolete 2&UV3 au un grad scazut de penetra.ilitate( oprindu-se in straturile super%iciale sle epidermului' !radul de penetratie este raportat la lungimea lor de unda' Pentru &UV se %oloseste urmatooarea clasi%icare A-sunt &UV tip - sau unde lungi( a.undente in spectrul solar 2/**-6,5 mI3' B-sunt &UV tip -- sau unde medii( emise de lampile cu mercur 26,5-)1* mI3' C-sunt &UV tip --- sau unde scurte( utilizate in scop terapeutic( emise prin descarcari electrice in vapori cu mercur 2)1*-,1* mI3' Atat a.sor.tia( cat si penetratia &UV este di%erita( in %unctie de lungimea de unda( cele mai scurte %iind cele mai penetrante si cu actiune pro%unda' Actiunea &UV este in stransa legatura cu activarea terminatiilor nervoase senzitive si cu vasomotricitatea locoregionala( de la nivelul aplicatiei sau e4punerii' 7ritemul actinic sau ultraviolet reprezinta un %enomen %otoc$imic precoce( %iind urmat de pigmentatie( stergerea sa progresiva si e4%olierea epidermului' 7ritemul produs de &UV cu lungimi de unda scurta( emise de lampile cu mercur are de.ut precoce( din primele 6-+ ore( cu ma4imum in alte cateva ore( nu atinge intensitati mari( dispare in )-/ zile( %iind urmat de o descuamare peri%erica sla.a si o pigmentatie precoce( putin intensa( cu tenta cenusie si care dureaza )-/ saptamani' 7ritemul produs de &UV cu lungime de unda medie( provenit din radiatia solara( are un de.ut la /-+ ore( cu un ma4imum la 6-/ zile( retrocedand in 1-,* zile( %iind urmat de o pigmentatie cu tenta aramie( mai sta.ila in timp' -ntensitatea eritemului produs de radiatiile ultraviolete se apreciaza prin cele patru grade( dupa cum urmeaza Doza su.eritematoasa corespunde lipsei de reactie cutanata vizi.ila la aplicatia de radiatii ultraviolete' !radul -( in care eritemul apare lent( in circa /-+ ore( pe o supra%ata mai mica in comparatie cu supra%ata tegumentului e4pus( prezinta o coloratie rozacee( poate %i usor pruriginos( persista )/ de ore( se reduce si dispare in ,-6 zile( pigmentatia %iind inconstanata( putin e4primata( disparand rapid( %ara urme' !radul --( eritemul apare pe supra%ata de tegument e4pusa( dupa o perioada de /-+ ore( prezinta o culoare rosie-vie( este insotit de un grad de senzatie dureroasa( de o senzatie moderata de prurit( persista 6-/ zile %iind urmata la ,-) saptamani de o e4%oliere cutanata %ina( %ur%uracee' !radul ---( in care eritemul depaseste supra%ata de tegument e4pusa( are o tenta de rosu-inc$is spre violaceu( prezinta un aspect de arsura cu edem( este insotit de %ragilitate cutanata si prurit dureros care persista cateva zile' Pigmentatia incepe dintr-

a patra zi prin puncte rosii ca%enii care se e4tind( dureaza cateva saptamani iar dintr-a ,5-a zi incepe e4%olierea marcata si masiva urmata de %ormarea unei cruste' !radul -V( in care eritemul si e4udatul se accentueaza( straturile epidermice din pro%unzime .om.eaza spre supra%ata( %ormand %lictene %oarte %ragile si %ria.ile( necesitand .anda0 adeziv de protectie' #egumentul devine rosu-cianotic( edematiat( dureros( epidermul se decoleaza( avand loc o e4%oliere masiva( care se %inalizeaza in apro4imativ )* de zile' Pigmentatia este in$i.ata( putand apare zone de depigmentare( incon0urate de $alou pigmentar' Mecanismul de actiune al eritemului actinic( produs de &UV( este reprezentat de vasodilatatie si congestie capilara in zona corionului din imediata vecinatate a epidermului( mergand pana la edem intra si e4tracelular la nivel epidermic( care se poate e4tinde pana la stratul mucos( insotindu-se de migrare leucocitara' Are loc si cresterea de.itului sanguin capilar( cu posi.ile alteratii vasculare si rupturi ale peretilor vasculari( cu su%uziuni sanguine si in%iltratii de $ematii si leucocite in derm' Celulele stratului .azal pot prezenta modi%icari degenerative( cu regenerarea ulterioara a epidermului prin proli%erarea celulara locala( dupa retrocedarea %enomenelor congestiv-in%lamatorii' Dupa cedarea edemului( are loc inlocuirea progresiva a celulelor alterate si cicatrizarea prin proli%erarea stratului cornos si prin ingrosarea stratului epidermic' &egenerarea epidermului se insoteste de pigmentarea cutanata produsa prin cresterea continutului de pigment melanic la nivelul celulelor specializate din epiderm' Pigmentatia melanica a pielii reprezinta un %enomen ce apare in mod o.isnuit dupa e4punerea la soare sau la radiatiile ultraviolete si in%rarosii provenite din surse arti%iciale' Ast%el( lumina este cea care activeaza pigmentatia( actiunea &UV %iind cea care genereaza producerea accentuata si accelerata de melanina' Activarea pigmentatiei su. actiunea luminii are loc( %ie prin iradiatie directa cu doze neeritematoase( ceea ce da nastere unei pigmentatii rapide( in )-/ zile( neinsotita de eritem( %ie unei pigmentatii tardive( aparuta dupa eritemul actinic' -n producerea eritemului( cele mai e%iciente sunt &UV cu lungime de unda lunga( tip -( .ogat reprezentate in lumina solara' Pigmentatia apare precoce( atinge valorile ma4ime rapid( dupa o singura e4punere( persistand( in %unctie de doza aplicata si de reactivitatea individuala( cateva ore( zile sau luni' Dupa acest interval de timp varia.il( pigmentul dispare din tegument( prin indepartarea sa odata cu descuamarea celulelor epidermale' =uanta pigmentatiei melanice di%era in %unctie de sursa( %iind aramie dupa e4punerea la radiatia solara si cu o tenta cenusie la iradierile provenite din surse arti%iciale' &olul .iologic 0ucat de pigmentatie este multivalent' Are loc o ingrosare prin $ipertro%ie a stratului cornos de ;eratina a tegumentului e4pus sau iradiat( ceea ce realizeaza un proces de ;eratoza cu rol protector %ata de %enomenul de supraincalzire a tesuturilor' -n paralel( are loc o stimulare accentuata a cresterii pilozitatii( accentuarea procesului de termoreglare pe calea sudatiei<sudoratiei iar pigmentul melanic 0oaca rol de %actor de stimulare a activitatii pielii( asigurand inclusiv e%ecte antiin%ectioase' -n literatura de specialitate este descrisa( alaturi de eritem si pigmentatia cutanata( si sensi.ilitatea cutanata %ata de radiatiile ultraviolete' >tudiile e%ectuate au inclus persoanele care s-au e4pus la &UV in trei categorii( raportat la modul lor de reactie Persoane la care eritemul si pigmentatia apar la doze o.isnuite( Persoane la care nu se produce pigmentatie( in sc$im.( eritemul este puternic si apare la doze mici de radiatii ultraviolete( Persoane la care pigmentatia este %oarte sla.a sau a.senta iar eritemul apare dupa doze mari de radiatii ultraviolete' >e cunosc o serie de %actori care in%luenteaza particularitatile individuale ale reactiilor cutanate %ata de e4punerea la &UV( si anume statusul sistemului nervos central( al celui

vegetativ( reactivitatea neuroendocrina( varsta( se4ul( grosimea stratului cornos( starea de umiditate a tegumentului( e4punerile anterioare( mediul de viata si de activitate( sezonul( climatul si regiunea geogra%ica( regiunea cutanata e4pusa( interventia anterioara a altor %actori %izici( conte4te patologice asociate( tipul sursei de radiatii ultraviolete( valorile lungimior de unda( dozele aplicate' " atentie deose.ita tre.uie acordata %enomenului de sensi.ilitate anormala a unor persoane %ata de actiunea &UV sau de %otosensi.ilitate' Efectele fiziologice ale luminii 7%ectele %iziologice ale luminii sunt prezentate in cele ce urmeaza &adiatiile luminoase in%luenteaza in mod direct procesele meta.olice ale organismului uman( accentuand procesele o4idative si crescand meta.olismul .azal( scazand glicemia proportional cu intensitatea iradierii( atat la persoanele sanatoase( cat si la dia.etici( in paralel cu cresterea depunerilor de glicogen in %icat si in tesutul muscular' Corespunzator iradierilor moderate( are loc o stimulare a cata.olismului proteic iar ca urmare a e4punerii la &UV are loc o crestere a calcemiei si %os%oremiei' >e o.serva si o crestere a a.sor.tiei intestinale a calciului si %os%orului alimentar( o scadere a eliminarilor de calciu( cat si o mai intensa utilizare a acestuia 2alaturi de %os%or3 de catre tesuturi( e%ecte determinate de producerea vitaminei D in epiderm( su. actiunea radiatiilor ultraviolete' >e cunoaste( de alt%el( rolul 0ucat de vitamina D in tratamentul ra$itismului( al tetaniei( al dezvoltarii si sc$im.arii dentitiei( al lactatiei precoce etc' >-au constatat o serie de e%ecte ale e4punerii la radiatiile ultraviolete asupra unor componente sanguine( precum cresterea numarului de $ematii( de trom.ocite si de leucocite( scaderea timpului de coagulare( activarea %agocitozei( cresterea %i.rinolizei si scaderea valorilor colesterolului sanguin' &adiatiile luminoase activeaza circulatia tegumentara( cat si pe cea de pro%unzime( de la nivelul musculaturii sc$eletice su.iacente regiunii e4puse 2pe calea re%le4elor neurovegetative la distanta( produse de catre caldura prin e4citarea zonelor simpatice pro%unde3' -n perioada aparitiei eritemului( pulsul se accelereaza( de.itul cardiac creste si tensiunea arteriala scade' >u. actiunea luminii se modi%ica sc$im.urile gazoase( cresc cantitatile de o4igen a.sor.it( miscarile respiratorii devenind mai rare si mai ample 2reactiile de la nivelul tegumentului e4cita pe cale re%le4a centrul respirator3' 74punerea la radiatiile ultraviolete conduce la cresterea motricitatii gastrointestinale( la stimularea secretiei acide gastrice 2su. actiunea $istaminei crescute de la nivelul tegumentului si de la nivelul vaselor sanguine gastrice si<sau prin mecanism re%le43( precum si la stimularea secretiei salivare si pancreatice' Prin intermediul su.stantelor c$imice produse in tegument( ca urmare a e4punerii la radiatiile luminoase 2inclusiv &UV3 are loc o stimulare a glandelor paratiroide cu $ipersecretie de parat$ormon care normalizeaza meta.olismul calciului( avand ast%el( e%ecte %avora.ile in ra$itism' #ot pe calea su.stantelor de tip $istaminic care iau nastere in epiderm( are loc accentuarea %unctiei glicoreglatoare la nivelul pancreasului endocrin( cu $ipoglicemie consecutiva si o scadere a activitatii secretorii tiroidiene' &adiatia luminoasa in%luenteaza in mod consistent sistemul neurovegetativ' -n acest conte4t( &-& aplicate in doze moderate( au initial o actiune e4citanta asupra sistemului nervos( urmata de o %aza de sedare prelungita( putand a0unge pana la somn' >u. actiunea &-& scade crona4ia nervilor si creste contractilitatea musculara 2la valori moderate ale e4punerii3' Lumina in%luenteaza sistemul nervos central si centrii

vegetativi su.corticali prin intermediul oc$iului' Culoarea rosie se stie ca are e%ect stimulant( in timp ce culoarea al.astra are e%ect sedativ' &adiatiile ultraviolete actioneaza asupra sistemului nervos vegetativ prin scaderea re%le4a a tonusului simpatic( desi unii autori con%era &UV un e%ect de e4citare a componentei parasimpatice pe calea mediatorilor de tip $istaminic eli.erati( determinand vasodilatatie( $ipotensiune arteriala( toleranta crescuta la glucoza' La nivelul sistemului nervos peri%eric( &UV au e%ect de scadere a e4cita.ilitatii si sensi.ilitatii dureroase( mergand pana la analgezie( con%erita de actiunea dozelor mari de radiatii asupra %iletelor simpatice vasomotorii din derm si a vaselor tegumentare super%iciale 2pe cai umorale3 sau pe calea re%le4elor cu punct de plecare tegumentar' Ast%el( aplicatiile cu doze eritem de &UV asupra sistemului nervos peri%eric isi gasesc utilitatea terapeutica intr-o serie de nevralgii( precum cea sciatica( intercostala( Arnold( trigeminala etc' De mentionat %aptul ca melanomul malign sau cancerul cutanat uman nu poate %i produs de aplicatiile terapeutice cu radiatii ultraviolete( in conditiile in care sunt respectate precautiile( indicatiile si standardele sta.ilite pentru terapie' 7%ectele clinice ale aplicatiei %ototerapeutice sunt in stransa relatie cu tipul radiatiei utilizate' Ast%el( &UV prezinta urmatoarele e%ecte asupra organismului uman e4pus terapiei >timularea tegumentara' Pigmentatia cutanata' 74%olierea cutanata 2e%ectul %iind util in psoriazis si acnee( unde se recomanda eritemul de gradul -- in aplicatii pe zone restranse sau de gradul - pe zone e4tinse3' Producerea vitaminei D cu rol in controlul si reglarea meta.olismului %os%ocalcic si in prevenirea ra$itismului' Desensi.ilizant si antialergic 2se o.tine prin aplicarea radiatiilor ultraviolete pe zone circumscrise( la nivelul supra%etelor cutanate corespunzatoare zonelor dureroase3' &eactia eritematoasa produce o iritatie locala care moduleaza durerea resimtita de la nivelul straturilor pro%unde( prin mecanismul mascarii sau inter%erarii competitive a transmiterii durerii de catre caile nervoase ascendente( putand %i vor.a c$iar de o actiune la nivel central' Pe aceasta cale sunt ameliorate durerile articulare( inclusiv din artroze sau cele periarticulare 2epicondilite( tendinite( miogeloze( %i.rozite etc3' >timularea $ematopoezei'

Dezin%ectant 2acest e%ect deriva din actiunea .actericida a &UV si este deose.it de util in plagile super%iciale( in%ectiile cutanate( ulcerele atoneetc3' >timularea neuro-endocrino-meta.olica de ansam.lu a organismului uman( conducand la e%ecte psi$ologice pozitive' 7%ectele radiatiilor in%rarosii deriva din consecintele e%ectului caloric al acestora asupra organismului( si anume augmentare circulatorie cu $ipertermie tisulara si resor.tia edemelor super%iciale( miorela4are( analgezie( stimularea cata.olica si sudatie Te+nica aplicarii radiatiilor infrarosii >ursele de &-& sunt reprezentate de lampile cu incandescenta si radiatoarele cu rezistente metalice' Principiul lor de %unctionare este realizarea unei energii calorice( capa.ile de emisiune spectrala'Lampile electrice cu incandescenta sau .ecurile emit un spectru care contine in ma0oritate radiatii rosii si in%rarosii si intr-o masura %oarte mica( radiatii vizi.ile si putine ultraviolete'

Aplicatiile terapeutice cu &-& se realizeaza prin doua modalitati in spatiu inc$is 2.aile de lumina3 si in spatiu desc$is 2lampile >ollu43' Baile de lumina sunt proceduri care utilizeaza actiunea radiatiilor in%rarosii si vizi.ile asupra organismului' Aceste radiatii sunt emise de lampi cu incandescenta si sunt aplicate in spatiu inc$is' &adiatiile in%rarosii vor actiona direct asupra organismului dar si indirect( incalzind aerul si determinand prin intermediul acestuia o incalzire su.stantiala a corpului( producand sudatie si scadere poderala' Baia de lumina poate %i considerata o procedura de termoreglare intensa( prin inducerea termolizei' Dispozitivele utilizate in acest scop sunt su. %orma unor dulapuri adaptate scopului urmarit' #emperatura aerului se incalzeste pana la +*-8*FC' Doar ,<6 din caldura produsa de dispozitiv este preluata de organism' Baia de lumina generala este .ine tolerata de catre organism( %iind mai e%icienta din punct de vedere terapeutic( %ata de .aia cu a.uri 2nu se produc com.ustii sau arsuri( datorita capacitatii termice mult mai reduse in comparatie cu apa3' Procedura poate %i aplicata ca preincalzire in $idroterapie' La o durata de )*-6* minute( procedura capata un caracter de termoterapie in sine( cu producerea cresterii temperaturii centrale de pana la 61(5FC' Pentru .aile de lumina generale( pacientul se dez.raca si i se aseaza o compresa rece pe %runte' #e$nica .ailor de lumina consta in cunoasterea scopului terapeutic si durata dorita 2realizandu-se doar o preincalzire de 5-,* minute sau o sudatie pronuntata pentru o durata de )*-6* minute a procedurii3( sensi.ilitatea si toleranta pacientului( sta.ilirea localizarii aplicatiei 2superioara( in%erioara sau locoregionala3( asocierea cu o procedura de racire la %inal3 temperatura apei co.oara pana la ))FC' Aplicatiile radiatiilor in%rarosii in spatiu desc$is se realizeaza utilizand lampi de tip >ollu4 si radiatoarele de in%rarosii' -n acest mod( aplicatia de &-& nu produce transpiratie 2nu se incalzeste aerul din 0urul corpului( actiunea %iind pe cale directa( a radiatiilor trimise catre tegument3' >e o.tine cresterea temperaturii locale cutanate 2pacientul resimte senzatia de caldura progresiva3 urmata de o inrosire neuni%orma si c$iar de pigmentatie' #e$nica de aplicare tine cont de distanta de la sursa la tegumentul iradiat 2in medie este de 5*-1* cm3( intensitatea radiatilor poate %i moderata 2producerea unei senzatii agrea.ile3( medie 2senzatie pertinenta si suporta.ila3( puternica sau %oarte puternica( pana la limita de toleranta a pacientului( durata sedintei variind intre 5-)* minute 2in %unctie de scopul urmarit( antialgic( antispastic( antiin%lamator( activare circulatorie sau stimulare a meta.olismului3( sta.ilirea regiunii de tratat si supraveg$erea pacientului' Indicatiile tratamentului cu .I. Dupa cum s-a vazut( daca aplicatiile cu &-& se practica in spatiu restrans si pe supra%ete limitate se numesc aplicatii locale si se realizeaza cu lampi adecvate( numite lampi >ollu4 iar daca aplicatiile se realizeaza pe supra%ete e4tinse sau la nivelul intregii supra%ete corporale( se vor numi .ai de lumina' Aplicatiile locoregionale de &-& au drept indicatii( urmatoarele 7demele in%lamatorii si staza super%iciala de la nivelul mem.relor( in scop resor.tiv si antiedematos( Procesele in%lamatorii su.acute sau cronice( accesi.ile radiatiei( precum plagile super%iciale in curs de cicatrizare( in scop antiin%lamator sau leziunile cutanate de tipul plagilor postoperatorii( plagilor atone( degeneraturilor( eritemelor actinice( cicatricilor vicioase( in%lamatiilor tegumentare( %oliculitelor etc( in scop antiin%lamator si .iotro%ic( regenerativ( &eactiile in%lamatorii ale tesuturilor interstitiale si intracelulare de tip celulita( insotite de sindrom dureros locoregional in scop antiin%lamator( anticelulitic si anatialgic(

Fenomenele in%lamatorii si dureroase ale reumatismului cronic degenerativ in puseu acut( cat si ale reumatismului a.articular 2spondiloza( mialgii( tendinite( .ursite( artralgii( periartite3( stari post contuzionale sau postraumatice( nevralgii etc' Procesele catarale acute( su.acute( cronice localizate la nivelul mucoaselor(

#ul.urari ale circulatiei peri%erice nu doar de tip venolim%atic( ci si arterial( de tipul arteriopatiei o.literante insoti?e de tul.urari tro%ice( >pasme sau sindrom colicativ a.dominal' Aplicatiile generale de &-& urmaresc atat e%ectul termoterapiei sau curei de sudatie( cat si e%ectul de solicitare glo.ala a orgnismului( iar principalele domenii de patologie sunt Bolile meta.olice cu rata meta.olica scazuta( precum o.ezitatea( $ipotiroidismul( dia.etul za$arat( diatezele urice( &eumatismul cronic degenerativ 2di%erite localizari ale .olii artrozice verte.roperi%erice3( cat si cel a.articular( -nto4icatiile cronice pro%esionale( -n%lamatii cronice si acute ale organelor pelvine( A%ectiuni cronice ale aparatului respirator 2astmul .ronsic( scleroem%izemul pulmonar( .ronsite cronice etc3' Principalele contraindicatii Principalele contraindicatii ale aplicatiilor de &-& sunt $emoragiile in antecedentele recente( statusul imediat posttraumatism( in%lamatiile acute( supuratiile( .olile si starile %e.rile' Te+nica indicatiilor terapiei cu ./0 -n practica medicala de specialitate se %olosesc lampile cu mercur in scopul %urnizarii de &UV' Conditia de .aza de la care se pleaca in tratamentul cu &UV este sta.ilirea sensi.ilitatii pacientului si dozarea in consecinta a aplicatiei locale sau generale' Actiunile .iologice ale &UV sunt in %unctie de lungimea de unda si de intensitatea de iradiere' Activitatea unei radiatii este egala cu doza pe unitatea de timp' Ca atare( devine necesara masurarea cantitatii de &UV iradiate asupra pacientului' -n practica medicala de specialitate e4ista o serie de modalitati prin care se receptioneaza si se dozeaza radiatiile o%erite organismului uman' Ast%el( e4ista metode %izico-c$imice 2utilizeaza receptori termici sau actinotermici-dispozitive care a.sor. &UV si le trans%orma in caldura( receptori %otoelectrici-masoara &UV prin celule %otoemitatoare sau %otoelectrice( receptorii %otoc$imici-se .azeaza pe capacitatea luminii de a declansa reactii c$imice3( metode actino.iologice 2se .azeaza pe e%ectul .actericid sau de producere al eritemului tegumentar al &UV3' Dintre toate metodele prezentate( in practica medicala se utilizeaza o metoda simpla( care consta in masurarea timpului necesar pentru o.tinerea celui mai sla. eritem pe tegument' Metoda se numeste .iodozimetrie si sta.ileste .iodoza necesara prescriptiei terapeutice' Biodoza sau doza terapeutica este timpul minim necesar pentru aparitia celui mai sla. eritem la &UV 2primul eritem percepti.il( care dispare dupa )/ ore3' Pentru aprecerea .iodozei se %olosesc .iodozimetre' La citirea rezultatului poate sa nu se constate eritem( sa apara un eritem precoce( rosu-inc$is( ce dureaza o ora 2este datorat unei sensi.ilitati anormale3 sau sa apara eritemul clasic a carui intensitate poate avea patru grade' Aceste grade sunt gradul - 2culoarea rosie de intensitate sla.a3( gradul -- 2culoarea rosie este mai accentuata si este urmata de pigmentatie3( gradul --2reactie pala( inco0urata de un lizereu rosu aprins( urmata de descuamare3 si gradul -V 2rosu aprins cu aspect de arsura( insotit de edem3'

#e$nica .iodozimetriei consta in citirea eritemului aparut dupa ,)-)/ ore si se considera prima zona 2sunt mai multe zone acoperite care se descopera progresiv( la un interval de timp3 la care a aparut cel mai sla. eritem( durata ei de e4punere constituind .iodoza pentru pacientul respectiv' Pornind de la .iodoza( specialistul prescrie tratamentul in %unctie de scopul urmarit' #ratamentului cu &UV se poate realiza utilizand surse arti%iciale sau naturale' >ursele arti%iciale asigura iradierea locala sau generala' -radierea se poate %ace unor colective de persoane sau individual' -radierea individuala se poate %ace in pozitii statice 2ortostatism( sezand sau decu.it3 cat si in miscare' Pacientul este complet dez.racat( poarta oc$elari de protectie cu lentile de sticla colorata' >ursa este perpendiculara pe tegument si la o distanta de +*-,** cm' -n mod terapeutic( iradierile cu &UV cresc progresiv ca durata de aplicatie( a0ungand la 5 minute( pentru ,*-)* de sedinte( e%ectuate zilnic' >e mai pot %ace si aplicatii de la ,5* cm distanta( pentru un interval de timp de ,5 minute si ,5 sedinte' Doza de iradiere este in %unctie de scopul urmarit( de sursa utilizata si de rezultatul .iodozimetriei' Dozele sla.e( su.eritematoase si eritemul de gradul - se recomanda sa se aplice zilnic sau la doua zile( si sunt indicate in ra$itism( tetanie-spasmo%ilie( la prematuri( adulti in stari de de.ilitate( insta.ilitatea termoreglarii( unele dermatoze( tul.urari tro%ice cutanate' Dozele medii sau eritemul de gradul -- se aplica .isaptamanal sau la doua zile si se indica in scopuri de stimulare generala a organismului( dereglari endocrine( su%erinte insotite de incetinirea proceselor meta.olice( dis%unctii circulatorii peri%erice( astm .ronsic' Doza %orte sau eritemul actinic de gradul --- se aplica o data la :-,/ zile si este indicata mai ales in iradierile locale ale unor a%ectiuni dermatologice' &epetarea seriilor se de tratament poate %ace dupa + saptamani' -radierile locale sau aplicatiile in doze eritem se realizeaza pe arii restranse( produc un eritem cutanat putrenic( se e4ecuta dupa sta.ilirea preala.ila a .iodozei( in %unctie de scopul terapeutic urmarit' Ast%el( se pot prescrie 6-5 .iodoze sau durate de e4punere' >uccesiunea sedintelor este zilnica sau la doua zile' >e recomanda in reumatismul cronic degenerativ verte.ro peri%eric 2lom.osacralgii( lom.osciatica( cervico.ra$ialgii( gonartroze( co4artroze etc3( artrite( nevralgii 2inclusiv de trigemen3( neuromialgii 2sindromul mio%ascial3( dermatologie( astm .ronsic' Belioterapia reprezinta terapia di%eritelor a%ectiuni cu &-& si &UV provenite din sursa naturala 2soarele3' 74punerea se va %ace progresiv atentie deose.ita acordandu-se persoanelor cu sensi.ilitate deose.ita 2varstnici( persoane cu de.ilitate pronuntata( copii( persoanele .londe3' 74punerea se incepe cu zonele caudale si se termina cu cea craniana' >e poate a0unge pana la o e4punere de 6 ore( pana in momentul aparitiei si desavarsirii pigmentatiei' >e pot %ace ,-6 sedinte de e4punere pe zi' 7%ectele ma4ime si .ene%ice asupra organismului sunt cele o.tinute ca urmare a e4punerii in intevalul de timp 8-,, dimineata' Indicatiile tratamentului cu ./0 -ndicatiile e4punerii la &UV deriva din multiplele .ene%icii ale terapiei cu &UV asupra organismului uman' Pornind de la multitudinea actiunilor si e%ectelor %iziologice si clinice constatate( rezulta o serie de indicatii terapeutice ale terapiei cu &UV in di%erite domenii de patologie' -ndicatiile terapeutice si domeniile de patologie sunt prezentate in cele ce urmeaza A%ectiunile dermatologice' -ndicatia principala se re%era la psoriazis 2ina%ara puseului acut3 si acnee' -n conte4tul psoriazisului se pot utiliza trei metode aplicatii locale cu doze e4%oliante de eritem de gradul -- sau --- 2raportat la dimensiunea placardelor psoriazice si la rezistenta cutanata3( tratamente locale asociate aplicatiilor de su.stante c$imice

%otosensi.ilizatoare si iradierile generale e%ectuate cu lampa la distanta( utilizand doze sla. eritematoase' Pentru acnee se aplica doze eritem de gradul - sau -- si se urmareste descuamarea stratului epidermic la s%arsitul tratamentului' >i in aceasta situatie( se poate utiliza te$nica de asociere cu unguente ce contin %otosensi.ilizatori' Alte indicatii ale actinoterapiei sunt reprezentate de alopecie si pelada' -n aceasta situatie( se utilizeaza cu precadere metoda de contact cu e4puneri de cate 5 minute pe un camp cutanat( in asociere sau nu cu su.stante %otosensi.ilizatoare aplicate su. %orma de .adi0onari' >e o.tin rezultate .une si in cazul cicatricilor c$eloide 2se %ac iradieri la ,-) saptamani interval3' -n stadiile su.acute si cronice ale eczemelor se aplica iradieri locale in sedinte de )-6 .iodoze la intervale de cateva zile sau iradieri generale zilnice cu doze su.eritematoase' Furunculele se iradiaza cu &UV( dozele si supra%ata de iradiere raportandu-se la supra%ata de e4tindere' Degeaturile .ene%iciaza de doze eritem de gradul -( aplicate in sedinte repetate'

Berpesul zoster se iradiaza cu doze eritem de gradul --( inca inainte de aparitia leziunilor( putandu-se iradia si nevralgia restanta' Ulcerele cutanate( atone si varicoase( .ene%iciaza si ele de &UV( datorita e%ectului tro%icizant( de stimulare a %ormarii tesutului de granulatie reparator si de im.unatatire a circulatiei peri%erice( con%erit de aceste radiatii' >e testeaza reactia eritematoasa a tesuturilor vecine( cat si a zonei de ulceratie si se aplica ulterior( doze %orte in iradieri locoregionale( de pana la ,** ori doza eritem de gradul -' &egiunile cutanate invecinate se iradiaza cu doze sla.e( de gradul -' -n scopul aratat( se vor utiliza lampile cu vapori de mercur' Alte indicatii terapeutice ale &UV sunt reprezentate de ragadele mamelonare( piodermite( anumite sindroame pruriginoase( micozele cutanate etc' >u%erinte din domeniul pediatriei >e are in vedere sensi.ilitatea di%erita a copiilor( in comparatie cu adultii( %ata de e4punerea la ultraviolete' Dozele su.eritematoase sunt .ene%ice prin e%ectul lor rela4ant si de im.unatatire a starii generale a organismului a%lat in crestere' -ndicatiile terapeutice sunt reprezentate de ra$itism si spasmo%ilie 2se vor aplica serii de ,) sedinte cu dozare progresiva3( de su%erintele respiratorii( printre care si astmul .ronsic 2)-/ .iodoze eritem aplicate alternativ( pe %ata anterioara si pe cea posterioara3( de.ilitatea %izica 2se pot utiliza di%erite metode de actinoterapie3( craniote.esul 2.iodoze eritem aplicate progresiv3' &eumatologie >u%erintele din s%era reumatismala( ce pot .ene%icia de e%ectele .ene%ice ale &UV( sunt reprezentate de Poliartrita reumatoida( pentru care se recomanda aplicatii generale si locale' Aplicatiile generale conduc la stimularea locoregionala a tegumentului cu producerea de vitamina D si pigmentare( cat si la stimularea generala a organismului' >e utilizeaza iradierile generale progresive( cate ,5 sedinte zilnice( pe serie' Aplicatiile locale sunt indicate la nivelul articulatiilor a%ectate( diminuand %enomenele in%lamatorii( sindromul algic si ameliorand tro%icitatea cutanata' #erapia se incepe

dupa testarea reactiei eritematoase cutanate prin .iodozimetrie( urmarindu-se producerea eritemului de gradul --- sau -V' Artrozele reactivate care se trateaza recurgand la iradieri locoregionale( cu doze sta.ilite prin .iodozimetrie( e%ectele antialgice %iind adesea evidente' &eumatismul a.articular si sindromul algoneurodistro%ic care pot .ene%icia de iradieri generale si locale cu e%ecte antialgice prin actiune directa( cat si pe cale indirecta( prin actiune pe zonele re%le4e cutanate' Pentru P>B-umar dureros se iradiaza %ata anterioara a articulatiei( pentru cot se iradiaza regiunea olecraniana( pentru pumn( %ata dorsala( pentru articulatia co4o%emurala( regiunea tro$anteriana( pentru genunc$i se iradiaza regiunea interna si suprarotuliana iar pentru glezna( %etele laterale' Dozele de iradiere se sta.ilesc si de aceasta data dupa .iodozimetrie' =evralgiile sciatica( intercostala( cervico.ra$iala care .ene%iciaza de doze eritem mai moderate' Aplicatiile urmaresc traseul nevralgiei( inca de la origine' #u.erculoza' Actinoterapia a %ost utilizata in trecut in tratamentul tu.erculozei pulmonare >indroamele neurovegetative >indroamele neurovegetative de tip $ipersimpaticotonic ce se mani%esta prin $iper;inezie cardiovasculara 2ta$icardie( e4trasistolie( $ipertensiune arteriala3( $iper;inezie secretorie si motorie gastrointestinala 2sindroame spatice gastrointestinale( disc$inezie vezicula .iliara etc3 pot %i reglate si normalizate prin aplicatii terapeutice generale de &UV in doze sedative( cu o %recventa de )-6 sedinte saptamanal( ,5-)* de sedinte pe cura' #ul.urarile endocrine' Precum $ipertiroidia( menopauza( anumite tipuri de o.ezitate pot .ene%icia cu succes de iradierile terapeutice generale cu &UV' Astmul .ronsic Asmul .ronsic .ene%iciaza de terapia cu &UV c$iar si in criza( prin aplicatia de doze eritem pe torace( in e4puneri alternativ incrucisate( in sedinte cu %recventa de )-6 saptamanal' A%ectiuni din s%era "&L Faringo-amigdalitele( rinitele catarale( otitele e4terne si medii .ene%iciaza de iradieri locale in doze eritem' A%ectiuni stomatologice Parodontopatiile( gingivitele( stomatitele .ene%iciaza de doze eritem de &UV' A%ectiunile din domeniul o.stetricii si ginecologiei A%ectiuni precum vaginite( ragade mamelonare( ec$imoze valvulare postpartum( $ipogalactii( amenoree( .ene%iciaza cu succes de dozele eritem sau de iradierile generale progresive cu &UV' A%ectari ale starii generale A%ectari ale statusului %unctional general( precum starea de convalescenta dupa .oli in%ectioase( consumptive( carente alimentare si nutritionale( la pacientii cu sindrom anemic( la persoanele inapetente( la cei cu pierderi ponderale masive in timp scurt( in unele cazuri de insomnie( surmena0( scaderea capacitatii de e%%ort %izic sau intelectual' >e recomanda aplicatii generale ( progresive( cu o %recventa de )-6 sedinte saptamanl(

in serii de ,5-)* sedinte pe cura' Acestei terapii - se asociaza vitaminomineralo terapie( regim alimentar si de odi$na adecvat' Aplicatiile in scop pro%ilactic' Acest tip de aplicatii urmaresc prevenirea carentelor de ultraviolete la nivelul organismului nee4pus cronic la &UV sau la organismele care necesita o e4punere sau o doza suplimentara' Contraindicatiile actinoterapiei Contraindicatiile tratamentului cu &UV pot %i a.solute sau relative si se re%era( atat la persoanele care e%ectueaza terapia( cat si la cele care .ene%iciaza de ea' Aceste contraindicatii sunt reprezentate de %otosensi.ilitatea solara cutanata( $ipertensiunea arteriala( anomaliile de pigmentatie( $ipere4cita.ilitatea sistemului nervos( tu.erculoza pulmonara activa( neoplaziile( case4iile de orice cauza( inanitia( cardiopatiile cardiace decompensate( insu%ucienta cardiaca( ateroscleroza in %aze avansate( insu%icienta renala ( $apatita( ne%rite cronice( sindrom $emoragipar( trom.o%le.itele( $ipertiroidismul( dia.etul za$arat( sarcina etc' Atentie la patologia oculara care poate %i indusa sau accentuata de aplicatiile incorecte( neprote0ate de &UV( precum con0unctivita( ;eratita( .le%arita( cataracta actinica etc'

7. Masajul locoregional5 modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. Te+nici" actiune fiziologica" clasificari" efecte" indicatii si contraindicatii. Criomasajul.
Te+nici ale masajului terapeutic )te+nica procedeelor de masaj* Masa0ul terapeutic sau masa0ul clasic se de%ineste a %i alcatuit dintr-o serie de manevre terapeutice variate( aplicate sistematic pe supra%ata organismului in scop t$erapeutic' >e considera a %i o suita de prelucrari mecanice manule des%asurate la supra%ata organismului( care se succed intr-o anumita ordine( in %unctie de regiune( scopul terapeutic( starea generala si cea locala a organismului' Masa0ul tre.uie sa %ie indicat si sa se aplice corect( este necesara cunoasterea te$nicii de masa0( a a%ectelor asteptate( tre.uie sa se respecte anumite conditii optime de lucru si de igiena a procedurii' Masa0ul medical necesita o locatie corespunzatoare( numita ca.inetul de masa0 iar pacientului i se asigura conditii pentru mentinerea anumitor pozitii in scopul rela4arii sale' Mo.ilierul tre.uie sa %ie adecvat iar dimensiunile standard ale patului de masa0 sunt de ,85-)** cm lungimea( intre :)-:5 cm latimea si intre :*-:5 cm inaltimea' Camera in care se des%asoara sedinta de masa0 tre.uie sa %ie .ine aerisita( iluminata corect si sa se mentina o temperatura constanta in 0urul valorii de )*-), de grade Celsius' Manevrele de masa0 classic se e%ectueaza %olosind pudra de talc sau di%erite unguente( iar mana maseurului tre.uie sa %ie calda si uscata' 7ste de pre%erat ca masa0ul igienic sa se aplice dimineata sau inaintea mesei de seara( zilnic sau la ) zile( durata variind intre ,*-65 min pentru masa0ul local( ,5-6* min cel regional si 5*+* min cel general( iar durata seriei de tratament variaza de la ) la + saptamani' Masa0ul terapeutic se poate e4ecuta si peeste zi( la )-6 ore distanta dupa masa' Manevrele se incep in 0urul regiunii .olnave dar la distanta' >e incepe cu regiunile peri%erice apoi se a.ordeaza trunc$iul' -n %unctie de e%ectele lor asupra organismului( manevrele sau procedeele de masa0 au %ost impartite in procedee principale sau %undamentale si procedee secundare sau a0utatoare' Manevrele %undamentale ale masa0ului clasic sunt netezirea sau alunecarile aplicate la supra%ata corpului 2e%leura0ul3( %rictiunile( %ramantatul sau stoarcerea tesuturilor 2petrisa0ul3( .aterea sau lovirile usoare si ritmice 2tapotamentul3( vi.ratia' Aceste manevre sau proceduri %undamentale ale masa0ului nu pot lipsi din aplicatiile importante' =etezirea este manevra de introducere( intrerupere sau de legatura intre celelalte manevre' >e de%ineste ca %iind o atingere apasata sau o alunecare apasata 2e%ectuata cu %ata palmara sau dorsala a mainilor3 cu rol de scadere a sensi.ilitatii planurilor super%iciale( permitand presiuni pe planurile pro%unde' &olul de .aza a manevrei este sedativ' Manevra se e4ecuta centriped sau paralel cu %i.rele musculare prin miscari lungi si line care depasesc regiunea dureroasa' Ca varianta a acestei manevre este masa0ul pieptene care se aplica cu degetele indoite' =etezirea poate %i deci centripeta( circulara sau paralela cu %i.rele musculare' -n %unctie de zona a.or.ata netezirea poate %i longitudinala 2varianta impins sau varianta tras3( transversala si ovalara' >ensul netezirilor este determinat de circulatia super%iciala sau de intoarcere a sangelui si lim%ei' Alunecarile pe mem.re se indreapta spre zone pro4imala iar la nivelul trunc$iului urmeaza sensul circulatiei de intoarcere catre inima' Pentru e4tremitatea ce%alica( pe gat si pe cea%a( manevrele de netezire se indreapta de la cap spre umeri si omoplati' Apasarea se adapteaza la natura si consistenta tesuturilor( cat si la scopul procedurii' =etezirile apasate pot %i insotite de vi.ratii( ceea ce induce un e%ect de rela4are suplimentar' Cel mai important e%ect al netezirii si alunecarii usoare si ritmice este activarea circulatiei sangelui in capilare si in venele supe%iciale si accelerarea drenarii lim%ei din spatiile

interstitiale si pe caile lim%atice' Acest e%ect se mani%esta %ie direct( prin actiunea mecanica a menevrelor care preseaza si imping lic$idele in sensul scurgerii lor normale( %ie pe cale re%le4a( prin actiunea pe care o au manevrele de netezire si alunecare asupra receptorilor peri%erici 2prin reactii vasomotorii umorale si nervoase este activata circulatia( conducand la vasodilatatie locoregionala persistenta dar si sistemica3' =etezirea in%luenteaza si tonusul muscular locoregional si sistemic pe calea e4citarii receptorilor nervosi peri%erici' Prin manevre aplicate mai riguros si insistent este in%luentata circulatia din pro%unzime( de la nivelul maselor musculare( ceea ce conduce la tro%icizare locoregionala( la com.aterea starii de o.oseala musculara cu re%acerea proprietatilor %unctionale ale tesuturilor' Daca manevrele de alunecare se e4ecuta scurt si cu miscari vii( pline de energie( are loc stimularea intregului organism' Frictiunea este manevra prin care mana se deplaseaza o data cu tegumentul pana la limita elasticitatii $ipodermului( antrenand deci tegumentul in miscarea respectiva' Frictiunea presupune manvre de netezire asociate cu cele de compresiune ale straturilor( de la cele super%iciale la cele pro%unde su.iacente' Frictiunea se e4ecuta cu %ata palmara a degetelor sau cu var%urile degetelor pe portiuni mici( doar cu var%urile degetelor pe portiuni %oarte mici( cu palma intrega pe portiuni mai e4tinse si cu am.ele palme( avand si degetele intinse pe portiuni si mai mari' Miscarile realizate sunt longitudinale 2la nivelul mem.relor3( circulare 2pe supra%ete mari3 sau spirale 2la nivelul articulatiilor3' Frictiunile se pot e4ecuta deci cu trei sau patru degete( cu policele 2in varianta circular elipsoida sau rectilinie3 si cu mainile' Frictiunile se adreseaza tesuturilor su.cutanate' -n %unctie de intensitatea procedeului( %rictiunea poate %i super%iciala( medie sau pro%unda' De-a lungul coloanei verte.rale se poate aplica in ritm energic o %rictiune ondulata( in sens descendent' 7%ectele acestei aplicatii pot %i e4plicate in mare parte( prin actiunea mecanica 2recastigarea supletei si elasticitatii tisulare3 dar si pe cale re%le4a 2activarea circulatiei locale cu e%ecte .iotro%ice in consecinta3' Daca %rictiunea se e4ecuta lent si prelungit( are loc o scadere a sensi.ilitatii locale urmata de miorela4are si scaderea stresului general' &itmul alert are e%ecte contrarii( de stimulare a sistemului nervos si de crestere a tonusului muscular' Frictiunea se recomanda in tratamentul sec$elelor posttraumatice 2entorse( contuzii( intinderi si rupturi musculare( %asciale( tendinoase si ligamentare( dupa revarsate intraarticulare sau intratisulare3 sau operatorii( in vederea stimularii proceselor de vindecare si regenerare tisulara( in scop de drena0 al reziduurilor tisulare( des%acerea aderentelor cicatriciale etc' Framantatul este o manevra care presupune compresiuni la nivelurile a.ordate ca o stoarcere intrerupta' Aplicat pe mase voluminoase presupune prinderea masei musculare si deplasarea ei transversal( asociat cu torsiune' Cand se aplica pe supra%atele mici sau pe peretele a.dominal sau toracal( %ramantarea se poate %ace si prin ciupire' La nivelul mem.relor %ramantarea poate prezenta variante( precum mangaluirea 2masa0ul varte03 e%ectuata cu am.ele maini( compresiunile .ratara e%ectuate succesiv si ascendant la nivelusl mem.relor( geluirea care imita miscarea de rindea' -n %uncite de %orta e4ercitata manevra poate %i pro%unda sau super%iciala' Petrisa0ul pro%ound poate %i lent( mediu sau rapid( si transversal( longitudinal( derula0 sau ciupire' Petrisa0ul super%icial poate %i su. %orma de palpare rulata( petrisa0 super%icial de torsiuni( petrisa0 super%icial prin ciupire sau petrisa0ul %rictiune' Manevrele se e4ecuta pe regiunile plane in sensul lungimii musc$iului iar pe mem.re centri%ug 2spre e4tremitate3( %ara ca aceasta sa deran0eze insa circulatia de intoarcere' Actiunea petrisa0ului este mai pro%unda( %iind considerata drept manevra speci%ica pentru masa0ul tesuturilor pro%unde( in special al musc$ilor 2netezirea este considerata o manevra speci%ica pielii iar %rictiunea drept manevra speci%ica de prelucrare a tesuturilor su.cutanate3' Prin %ramantat este %avorizata circulatia de pro%unzime( se dezvolta elasticitatea tesuturilor( %iind stimulate si alte proprietati precum contractilitatea( e4cita.ilitatea si conducti.ilitatea su.stratului' Framantatul este deose.it de util in atonie( atro%ie sau $ipotro%ie musculara

posttraumatic sau post imo.iluzare prelungita insotita si de revarsat intratisular cu incetinirea circulatiei venolim%atice de intoarcere' 7ste deose.it de utila si prin e%ectele sale de stimulare a sistemului nervos si de re%acere a %unctiilor motorii' Petrisa0ul reprezinta( dupa unii autori( o manevra %undamentala intermediala de masa0( intre netezire si %ramantare' Manevra poate %i prin presiune glisanta( in miscare 2digitala sau longitudinala impinsa sau trasa3 sau prin presiune statica 2simpla sau pentru intoarcerea venoasa care are doua variante longitutinala sau tampon de sugativa si varianta eta0ata3' Baterea sau lovirile usoare si ritmice aplicate pe tegument si pe tesuturile moi ale corpului reprezinta manevra care conduce la e%ecte puternice( e4citante( realizate pe supra%ete mari' -n practica de specialitate se aplica numeroase si variate %orme de .atere( numite tapotare sau tapotament' Cea mai cunoscuta %orma de .aterea este tocatul care se e4ecuta cu degetele de la am.ele maini' Baterea se mai poate realiza insa cu palma intinsa si usor indoita sau cu partea cu.itala a mainilor( cu dosul degetelor( cu pulpa degetelor sau cu pumnul incomplet inc$is' -ntensitatea aplicatiei deriva din greutatea degetelor si mainilor si mai putin din contractia activa a musc$ilor implicati in miscare' Manevra poate %i realizata in $asururi 2in acesta varianta manevra e amortizata3( prin alunecare 2tocatul tangential3( tocatul propriu-zis( percutiile in ventuza sau caus 2palmele si degetele sunt stranse in caus3 sau tapota0ele' Baterea sau percutatul o.isnuit se aplica mai ales pe regiunea dorsala( varianta cu alunecare 2tocatul tangential3 %iind pre%erata pentru zonele mai sensi.ile( precum peretele a.dominal' Caracteristica dominanta a percutatului este ritmul alert sau supletea miscarii si mai putin intensitatea sau durata manevrei' Din procedeul de percutat deriva .atatoritul( plescaitul sau lipaitul cu %ata palmara a degetelor sau c$iar cu palmele' Aceasta %orma de .atere este utila in masa0ul stimulator si se aplica pe regiuni intinse si putin sensi.ile( precum regiunea dorsala( coapsele si gam.ele pe %ata lor posterioara' Uneori( .atatoritul se poate aplica cu marginea cu.itala a pumnului si un (mic segment de ante.rat 2doar pe regiunea %esiera3' Manevra are actiune speci%ica e4citanta( se e4ecuta dupa celelalte manevre descrise( prin actiunea sa indelungata( ritmica si uni%orma asupra su.stratului %iind modulate terminatiile nervoase senzitive cu reducerea sensi.ilitatii' De asemenea( are loc stimularea tonusului muscular cu cresterea %unctionaliatatii acestora si a%lu4 sanguin corespunzator' Prin activarea circulatiei sunt stimulate si %unctiile .iotro%ice locoregional' Vi.ratia se realizeaza prin tremuraturi rapide transmise tegumentului( printr-o succesiune de presiuni si rela4ari( %ara ca mana sa se desprinda de tegument' Miscarea se %ace din pumn sau din cot si se realizeaza cu policele( doua sau trei degete sau cu toata palma' Pentru e%ectele de pro%unzime se pot utiliza aparate numite vi.ratori 2inclusiv mese sau paturi vi.ratoare3' Daca actiunea vi.ratiei este .landa sunt activate sau stimulate reactiile organismului' Daca actiunea vi.ratiei este energica sunt in$i.ate reactiile organismului la nivel su.iacent' Vi.ratiile pot %i super%iciale sau pro%unde 2vi.ratii pro%unde associate cu neteziri si presiuni sau vi.ratii pro%unde cu %recventa mare care scade treptat cu actiune circulatorie importanta3' " %orma des utilizata a acestei menevre o reprezinta presiunea vi.ratorie( care se aplica intr-un singur punct sau se deplaseaza in sens linear( pe intinderi variate' Procedul se realizeaza cu var%ul unuia sau mai multor degete si se aplica pe traiectul unui nerv( in lungul unui vas( pe insertia unui tendon sau musc$i( in 0urul unei articulatii' Vi.ratiile se com.ina cu manevrele de alunecare( cu %rictiunile sau c$iar cu %ramantatul' Miscarile vi.ratorii cu amplitudine si intensitate mai mare decat cele o.isnuite se numesc trepidatii si se pot e4ecuta atat manual cat si mecanic( aplicandu-se pe di%erite regiuni ale trunc$iului' #repidatia toracelui se asociaza( de regula( cu miscarea respiratorie' " data cu inspiratia se incep terpidatiile cu am.ele maini plasate dorsal( accentuandu-se spre %inal' Apoi( palmele se aplica in timpul e4pirului pe partile anterioare si laterale ale toracelui si e4ecuta miscarile de presiune vi.ratorie( in special spre s%arsit( continuand in pauza respiratorie' 7%ectele vi.ratiilor se e4plica prin actiunea lor mecanica si re%le4a' Manevrele vi.ratorii e%ectuate cu .landete( uni%orm si indelungat produc

rela4are( in timp ce manevrele ample si intense produc si o activare a circulatiei locoregionale' Aplicate pe regiuni intinse( sau cand insotesc manevrele de netezire( %rictiunile si %armantatul( vi.ratiile produc o actiune calmanta( sedativa( de rela4are si decongestionanta pentru intregul organism' Vi.ratiile sunt indicate in tratamentul su%erintelor dureroase( a edemelor( contracturilor musculare si stresului psi$ic' Ca regula generala( orice sedinta de masa0 incepe si se s%arseste cu netezirea' De asemenea masa0ul va %i urmat o.ligatoriu de mo.ilizarea articulatiilor vecine( pana la limita durerii' Mo.ilizarile sunt pasive 2lente( progresive3( active 2succedand celor passive3 si active cu opozitie sau contrarezistive' Printre procedeele considerate %undamentale sau principale( e4ista si o serie de alte manevre de masa0( numite a0utatoare sau secundare( care se intercaleaza printre cele principale sau se adauga la s%arsitul sedintelor o.isnuite de masa0' Unele deriva din manevrele de .aza iar celelalte sunt de sine statatoare( aplicandu-se independent' Aceste procedee a0utatoare sunt cernutul si rulatul( presiunile( tractiunile si tensiunile( scuturarile( alte procedee diverse' Cernutul si rula0ul se aplica in special pe mem.re( dupa procedeele de %ramantare si .atere a tesuturilor sau dupa netezire si %rictiune' Procedeul se e4ecuta prin prinderea tesuturilor cu degetele %le4ate si mo.ilizarea acestora in sens lateral si de 0os in sus( prin ridicari si presiuni alternative( asemanator cernutului printr-o sita' Manevra se e4ecuta in ritm energic si insistent( deplasand mainile din aproape in aproape( in sus si in 0os( in lungul segmentului care se masaza' Cernutul e4ercita e%ecte de rela4are( asuplizare tisulara( activare a %unctiilor circulatorii si de .iotro%icizare locoregionala' &ulatul se e4ecuta asemanator cernutului( dar cu degetela intinse si cu palmele apasand mai %erm asupra tesuturilor masate( realizand e%ecte uni%orme asupra partilor moi segmentare' Presiunile se %olosesc in special in masa0ul periostal iar in cadrul masa0ului general( cresc actiunea procedeelor o.isnuite precum netezirea( %rictiunile si %ramantatul' Aplicate( presiunile isi modi%ica te$nica in %unctie de intinderea si sensi.ilitatea regiunilor carora se adreseaza' Presiunile e%ectuate pe spate( in lungul coloanei verte.rala( la s%arsitul masa0ului regional sunt cele mai caracteristice' Palmele sunt aplicate cu degetele intinse( de-o parte si de alta a coloanei verte.rale( presiunile se e4ecuta po data sau de mai multe ori in acelasi loc( sunt %erme dar %ara e4gerare iar e%icacitatea metodei creste daca se adauga terpidatiile' Metoda nu se indica la copii si la %emei' Presiunile pot %i si periostale( manevra e4ecutandu-se pe anumite puncte sau zone .ine delimitate( continuu sau cu intreruperi( cu intensitate medie sau mare' Presiunile periostale pot alterna cu %rictiuni si neteziri locale( la %el de intens e4ecutate' Presiunilor periostale li se poate adauga si actiunea vi.ratorie a mainilor( e%ectele asteptate %iind o.tinute pe cale re%le4a' -nitial creste sensi.ilitatea si se produce o isc$emie locoregionala( urmata de o scadere a sensi.ilitatii pana la anestezie si de o $iperemie locala de lunga durata( insotita de o rela4are musculara si generala' Pentru a se o.tine e%ectele astepatate se cere o te$nica deose.ita si cunoasterea precisa a zonelor si<sau punctelor re%le4ogene' Presiunile pe traseul nervos se e4ecuta printr-o apasare progresiva( continua sau vi.rata( pe anumite puncte sensi.ile a%late de-a lungul traseului nervos a%lat in su%erinta' 7le reprezinta manevre sau procedeee terapeutice speciale' #ractiunile si tensiunile sunt procedee de masa0 care actioneaza in special asupra articulatiilor si a tesuturilor moi periarticulare' Prin tractiunea in a4ul lung al mem.rului masat se urmareste realizarea unei intinderi si a unei alungiri in limitele %iziologice a elementelor articulare si periarticulare cu decoaptarea si detensionarea structurilor vizate' #ractiunile se e4ecuta dupa masa0ul articulatiei in cauza( realizandu-se o .una mo.ilitate articulara si rela4area musculaturii satelite articulatiei respective' Prin aplicarea tractiunilor se urmareste prevenirea si com.aterea redorilor articulare( prevenirea si com.aterea aderentelor tisulare periarticulare( a modi%icarilor artozice sau a altor procese degenerative sau proli%erative intra-

sau e4traarticulare' #ractiunile mem.relor( cat si a e4tremitatii ce%alice se e4ecuta( de pre%erinta( la s%arsitul sedintelor de masa0' 7longatiile terapeutice ale coloanei verte.rale se realizeaza cu a0utorul unor mese de elongatie care conduc la intinderea in lungime a corpului situat in pozitia de decu.it dorsal( a%lat pe un plan orizontal sau o.lic' #ractiunile se e4ecuta intotdeauna cu .landete' #ensiunile sunt miscari active sau pasive care ase asociaza ;inetoterapiei analitice' >cuturarile reprezinta manevre secundare de masa0( inrudite cu tractiunile si tepidatiile' >cuturarile constau in miscari oscilatorii mai ample( e4ecutate ritmic(la nivelul unor segmente ale mem.relor sau cu mem.rul sau corpul in intregime' Cel mai cunoscut e4emplu este scuturatul spatiilor interosoase ale mainilor si picioarelor' >cuturatul segmentar sau in intregime se e4ecuta dupa aplicarea celorlalte manevre de masa0 si necesita o .una rela4are musculara' 7%ectele scuturarilor sunt rela4area sau stimulare generala( in %unctie de te$nica utilizata si de scopul urmarit' Alte procedee de masa0 pot %i considerate ciupirile( pensarile sau ridicarile tesuturilor vizate' Pensarile se aplica pe portiunile carnoase ale mem.relor iar ridicarea musc$ilor se e4ecuta( in special pe regiunea spatelui' Pensarile au rol e4citant' Actiunea fiziologica a procedeelor de masaj Actiunea %iziologica a masa0ului consta in e%ecte locale 2e%ectul sedativ asupra nevralgiilor( miagiilor( artralgiilor( e%ectul $?peremic si e%ectul resor.tiv3( cat si in e%ecte generale( precum cresterea %unctiei circulatorii si a celei respiratorii( augmentarea meta.olismului .azal si im.unatatirea starii generale a pacientului' 7%ectele prezentate sunt datorate prezentei e4teroceptorilor cutanati si a proprioceptorilor din musc$i( tendoane si ligamente( pe calea declansarii la nivelul sistemului nervos a re%le4elor regionale si la distanta' Prin actiunea sa la nivelul zonelor de proiectie viscerala 2Bead3( manevrele de masa0 pot actiona pe cale re%le4a in sensul ameliorarii %unctiei unui organ' Pe calea re%le4elor neuovegetative( mai ales vasculare masa0ul poate in%luienta circulatia super%iciala cat sip e cae pro%unda( declansand mecanisme vasculare' Masa0ul determina %ormarea unor produse meta.olice care trec in circulatia generala actionanand la distanta 2$istamia( ce determina vazodilatatie( sau colina care stimuleaza peristaltismul a.dominal3' 7%ectul important al masa0ului este cel mec$anic asupra lic$idelor interstitiale realizand o actiune puternic rezor.tiva' Propietatiile %iziologice ale masa0ului clasic sunt e%ectul analgetic 2local si super%icial dar si la distanta si in pro%unzime prin activarea zonelor de re%lectie Bead3( e%ectul decontracturant sau stimulant 2masa0ul devine o te$nica de pregatire a altor proceduri sau o te$nica utila in scopuri terapeutice3( e%ectul tro%ic prin activarea circulatiei arteriale si venolim%atice 2crescand ast%el meta.olismul .azal si activand eliminarea deseurilor( atat prin accelerarea %lu4ului venolim%atic( cat si prin antrenatrea celulelor adipoase3( actiune generala re%le4a atat asupra aparatului circulator( cat si a celui respirator( actiune psi$ologica .ene%ica cu inducerea starii generale de .ine' Mecanismele de actiune ale masa0ului sunt e4citarea receptorilor cutanati 2ceea ce determina pe cale re%le4a e%ecte locale( regionale si generale3( activarea receptorilor vasculari 2cu declansarea unor re%le4e neuro-vegetative urmate de e%ecte locale( regionale si generale3( eli.erarea de meta.olite active 2cu e%ecte loco-regionale si la distanta3( mec$anic si resor.tiv( pe cale directa' Manevrele prezentate ale masa0ului classic au calitatea de pregati musculature pentru programenele de ;inetoterapie care urmeaza 2ducand la $iper sau $ipotonie muscular( in %unctie de manevra utilizata si scopul sedativ sau e4citant( urmarit3' Prin activarea circulatiei locale si locoregionale( masa0ul asigura si o incalzire tisulara regionala' Prin e4citarea receptorilor cutanati si prin activarea circulatorie locoregionala( masa0ul are si un puternic

e%ect analgesic' Prin actiunea mecanica propriu-zisa( masa0ul a0uta la com.aterea aderentelor si a retracturilor( la scaderea edemelor( cu e%ect resor.tiv evident' 7%ectele %iziologice ale manevrelor de masa0 =etezirea prezinta drept principalele e%ecte %iziologice vazodilatatia 2cu scaderea re%le4a a vazoconstrictiei anterioare( stimularea re%le4elor vazodilatatoare si stimularea re%le4ului a4onal3( scaderea sensi.ilitatii planurilor super%iciale 2 prin stimularea recepterilor cutanati( o.tinandu-se e%ectul sedativ3( scaderea presiunii tisulare 2prin stimularea venolim%atice3( cresterea e4cita.ilitatii musculare dupa o scadere initiala si prin inducerea rela4arii' Presiunile se e4ecuta in sensuri opuse in cerc complet iar e%ectele %iziologice sunt in %unctie de cele ) tipuri de presiuni' Presiunile glisante sau alunecate se realizeaza lent( s?stematic( cu presiune constanta cu un ritm de ,) miscari pe minut( intre manevre intercalandu-se manevra de netezire' Principalele e%ecte %iziologie ale presiunilor alunecate sunt e%ectul sedative( $ipertermie locala( cresterea presiunii tisulare( ameliorarea raspunsului muscular la stimulare( cresterea e4cita.ilitatii nervoase( vazodilatatie locala si activarea sc$im.urilor intre sange si su.stratul tisular locoregional' Presiunile statice se realizeaza %ara alunecare( prin repetatri successive( manevra variind intre progresie-mentinere si regresie' Principalele e%ecte %iziologice sunt cresterea circulatiei deintoarcere( e%ectul sedativ prin actiunea decongestionanta vasculara si stimulanta asupra terminatiilor nervoase( e%ect decontracturantmiorela4ant' 7%ectele %iziologice ale manevrei de %ramantare ale masa0ului classic sunt dependente de pro%unzimea metodei' Framantarea pro%unda se adreseaza preponderant structurilor musculare( e%ectele %iind cel mec$anic( de crestere a presiunii tisulare 2prin vasodilatatia active determinate de manevra3( de crestere a circulatiei venolim%atice de intoarcere( ameliorarea tro%icitatii locoregionale 2prin cresterea circulatiei arteriale si venolim%atice3( cresterea e4cita.ilitatii musculare cu ec$ili.rarea concomitenta a tonusului muscular la grupe musculare comune( eli.erarea su.stantelor necesare procesului contractile si inducerea unei stari generale de .ine' Framantarea super%iciala se adreseaza cu precadere pielii si tesutului su.cutanat' ".iectivele manevrei se re%era la eliminarea deseurilor meta.olice si a celor a%late la nivelul celulelor adipoase( mo.ilizarea tisulara cu cresterea elasicitatii structurilor tisulare( cresterea rezistentei %i.rei musculare( cresterea mo.ilitatii tisulare' Principalele e%ecte %iziologice sunt augmentare circulatorie locoregionala 2cu vasodilatatie si cresterea meto.olismului in consecinta( eliminarea deseurilor meta.olice si e%ect decongestive de pro%unzime3( modi%icarea consistentei su.stantei %undamentale 2modi%icarea starii coloidale are loc prin eliminarea de enzime si coenzime( precum $ialuronidaza( ca urmare a manevrei aplicate3( e%%ect analgesic 2secundar detensionarii tisulare locoregionale3( e%%ect re%le4 visceral 2ca urmare a antrenarii sistemului nervos vegetative3( e%%ect .iotro%ic cutanat' Frictiunile recunosc drept principale e%ecte %iziologice vasodilatatia locala insotita de $iperemie de pro%unzime( e%ectul mec$anic 2ce conduce la dezagregarea sau %ragmentarea produsilor patologici( precum %i.rina( depozite de grasime si la actiunea %i.rozanta cu asuplizare tisulara( inclusiv asuplizare musculotendinoasa3( e%ectul nervos de ec$ili.rare neurovegetativasi de antrenare a mecanismelor re%le4e de pro%unzime3 si e%ectul analgesic( calmant'Vi.ratiile 2cu o %recventa de 5-,* vi.ratii<sec manual si de /*-5* vi.ratii<sec mec$anic( cu o amplitudine de ,-6 mm3 produc e%ecte calmante cand sunt aplicate pe zone plane sip e supra%ete intinse si au e%%ect stimulant daca se aplica punctat' De asemenea( pe masura ce scade %recventa( creste

amplitudinea vi.ratiei( o.tinandu-se e%ectul calmant( decontractutant-miorela4ant si cel de drena0 venolim%atic locoregional si activare a circulatiei arteriale' Principalele e%ecte %iziolpgice ale vi.ratiilor sunt reprezentate de vasoconstrictia peri%erica( cresterea pe cale re%le4a a tensiunii arteriale si scaderea %recventei cardiace( cresterea pe cale re%le4a a secretiilor digestive( scaderea e4cita.ilitatii sistemului nervos( motor si senzitiv( miorela4are( sedare si calmare( inlaturare a senzatiei de o.oseala( inclusive de destresare' Percutiile au rol stimulant( %iind contraindicate in cazul contracturilopr si spasticitatii musculare' Principalele e%ecte %iziologice ale percutiilor sunt reprezentate de vasodilatatia cutanata si $ipertermie locoregionala( cresterea e4cita.ilitatii nervoase si a celei musculare prin scaderea crona4iei si stimularea proprioceptorilor( cu cresterea in consecinta a tonusului muscular si e%%ect prin actiune re%le4a viscerala 2pe calea activarii mecanismului nervos vegetative3' Ca o concluzie( se poate spune %aptul ca masa0ul are drept principale e%ecte miorela4area( decontractura musculara si sedarea sau e%ectul e4citant( stimulator( tonicizant' Aceste e%ecte sunt o.tinute pe cale directa sau pe calea re%le4elor locoregionale sau la distanta' =etezirea isi realizeaza e%ectul sedative prin scaderea sensi.ilitatii planurilor super%iciale si prin scaderea presiunii intratisulare' Presiunile( in special cele statice isi realizeaza e%ectul sedative prin actiunea decongestiva( cat si prin mecanismul de compresie a terminatiilor nervoase intartisulare( cu e%%ect miorela4ant-decontracturant secundar' Framantarea( in special cea super%iciala isi datoreaza e%ectul sedative modi%icarii consistentei su.stantei %undamentale( cu e%ect analgesic secundar prin decompresiunea terminatiilor nervoase locoregionale' Frictiunile super%iciale realizeaza un e%ect analgesic( sedativ si unul mec$anic( prin mecanisme de%i.rozante( asuplizante si prin cel de intindere musc$i-tendon' Vi.ratiile realizeaza e%ectul sedative prin scaderea e4cita.ilitatii motorii si sensitive cu e%%ect decontracturant( miorela4ant( sedative( de inlaturare a sindromului de o.oseala' La polul opus se a%la e%ectele stimulatorii( e4citante ale manevrelor de masa0 classic( de0a prezentate' =etezirea isi datoreaza e%ectul e4citant-toni%iant cand se e4ecuta in ritm accentuat( alert( ducadn prin aceasta la cresterea e4cita.ilitatii neuromusculare 2dupa o scadere initiala3' Presiunile( in special cele glisante( au e%ecte de stimulare prin cresterea presiunii intratisulare( %acilitarea raspunsului muscular 2scaderea crona4iei3( cresterea e4cita.ilitatii nervoase 2scade reo.aza3 si cresterea drena0ului tisular cu accelerarea sc$im.urilor si cresterea .iotro%icitatii' De mentionat un %apt important( si anume( netezirea si presiunile glisante pot %i utilizate drept pregtitoare ale altor manevre ale masa0ului classic sau t$erapeutic' Framantarea( in special cea pro%unda isi datoreaza e%ectul e4citant-tonicizant %aptului ca actioneaza direct pe masa musculara 2ceea ce conduce la cresterea elasticitatii( rezistentei si mo.ilitatii %i.rei musculare3' De asemenea( conduce la cresterea presiunii intratisulare( la ameliorarea nutritiei 2prin vasodilatatie arteriolara activa si cresterea circulatiei de intoarcere3( la cresterea e4cita.ilitatii musculare prin scaderea crona4iei( la ec$il.rarea tonusului muscular( la eli.erarea de su.stante necesare contractiei musculare 2gl?cogen( acetilcolina3' Percutiile e4ercita un e%ect e4citant-tonicizant prin cresterea ec4ita.ilitatii musculare 2scaderea crona4iei si stimulare proprioceptiva3 si prin cresterea tonusului muscular' " serie de manevre actioneaza pe calea re%le4elor( dupa cum se va arata in cele ce urmeaza' Framantarea super%iciala actioneaza pe calea e%ectului visceral 2participa sistemul nervos vegetativ asociat cu e%ectul re%le4 de decongestie pro%unda( soldat cu cresterea circulatiei si e%ectul analgesic datorat decompresiunii terminatiilor nervoase super%iciale3' Frictiunile actioneaza prin actiunea re%le4a super%iciala 2pe puncte re%le4ogene3 ce antreneaza mecanisme re%le4e de pro%unzime si prin vasodilatatia locala ce conduce la cresterea tempersturii in pro%unzime' Vi.ratiile in%luenteaza pe calea mecanismelor re%le4e tensiunea arteriala( %recventa cardiaca si scade e4cita.ilitatea sistemului nervos motor si senzitiv' Percutiile prezinta actiune re%le4a visceral pe calea sistemului nervos vegetativ'

Clasificarea tipurilor de masaj Masa0ul este o prelucrare a partilor moi ale corpului realizata prin actiuni manuale sau mecanice( e%ectuat in scop %iziologic sau curativ' Actiunile manuale de masa0 se denumesc si manevre( manipulari sau procedee si presupun o succesiune de miscari speci%ice( precum alunecarea mainilor pe supra%ata tegumentului( miscari de apasare( strangere si stoarcere a tesuturilor moi( precum si miscari de lovire usoara si ritmica a tesuturilor super%iciale 2tegument( tesut su.cutanat( musc$i3( de scuturare a di%eritelor segmente ale corpului( alaturi de o serie de alte miscari ad0uvante celor de masa0 propriu-zise' Masa0ul manual reprezinta cea mai vec$e si mai e%icienta %orma de prelucrare a partilor moi( in timp ce masa0ul mecanic se e4ecuta cu aparate sau dispozitive puse in miscare cu a0utorul mainii terapeutului sau utilizeaza di%erite surse de energie' Partile corpului care .ene%iciaza de masa0 sunt tegumentul( tesutul moale su.cutanat( musc$ii( tendoanele si %asciile( nervii si vasele peri%erice( tesuturile si organele din pro%unzime' Masa0ul primelor structuri enumerate se numeste masa0 somatic sau peri%eric si se adreseaza in mod direct elementelor anatomice vizate( in timp ce masa0ul tesuturilor si al organelor situate in pro%unzime este un masa0 indirect( %iind un masa0 pro%und' Daca se prelucreaza integral partile moi de la supra%ata corpului( masa0ul se va numi masa0 somatic e4tins iar daca este limitat doar la o parte a corpului va deveni masa0 somatic restrans' La randul sau( masa0ul partial sau restrans poate %i regional( segmentar sau local' Masa0ul regional are drept domeniu de aplica.ilitate su%erintele situate la nivelul trunc$iului 2spate( torace3( a.domenului( %etei etc( cel segmentar se aplica pe portiuni anatomice distincte( in special la mem.re 2umeri( .rate( ante.rate( maini( solduri( coapse( gam.e( picioare3 iar cel local de adreseaza su%erintelor localizate la nivelulunor zone restranse de tegument( tesut su.cutanat( grupe de musc$i( articulatii mici ale degetelor etc' Dupa cum se cunoaste( in %unctie de te$nica si e%ectele urmarite( procedeele de masa0 pot %i cele %undamentale sau principale 2incluse in practica mesa0ului general3 si procedee secundare sau a0utatoare 2utilizate in practica masa0ului regional sau local3' -n practica de specialitate se mai %ace re%erire si la procedeele de inceput sau cele introductive de masa0( 2cu rol pregatitor3( procedeele %undamentale sau de .aza 2cu a0urtorul carora o.tinem e%ectele vizate3 si procedeele de inc$eiere sau de %inal 2e%ecte rela4ator si calmant3' Masa0ul poate prezenta %orme comune 2toate procedeele %undamentale si au4iliare prezentate pana in acest punct3 si %orme speciale( care se adreseaza di%erentiat si adaptat unor regiuni particulare ale corpului 2masa0ul cosmetic e%ectuat in regiunea %etei( masa0ul periostal si masa0ul re%le4ogen3' Masa0ul mai poate %i e4ecutat pe pielea umeda sau pe pielea uscata( situatie in care( in su.stantele %olosite pot %i incorporate su.stante %armacologic active( ce pot patrunde prin .ariera tegumentara sau nu se aplica nici un %el de ingrediente 2masa0ul simplu( e%ectuat in scop %iziologic si igienic3' Masa0ul se poate asocia programelor de ;inetoterapie( indi%erent de domeniile de patologie carora li se adreseaza' De asemenea( masa0ul se poate asocia procedurilor de termoterapie( $idrotermoterapie sau celor de electroterapie sau diatermie' Masa0ul e4ercita e%ecte directe asupra organismului 2mentine sau reda supletea si elasticitatea tegumentului si tesuturilor su.cutanate( activeaza circulatia sanguina si lim%atica locoregional3 sau poate e4ercita e%ecte indirecte( re%le4e( produse pe cale umorala si nervoasa' Masa0ul poate %i e%ectuat in scop %iziologic 2im.unatateste proprietatile %izice ale tesuturilor( activeaza %unctiile organelor sau stimuleaza circulatia venolim%atica3( in scop pro%ilactic 2mentinerea starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului la agresiuni si starea de o.oseala3 sau in scop terapeutic si de recuperare medicala 2in conte4tul tratamentului comple4 al unor leziuni sau tul.urari %unctionale( status posttraumatisme sau alte a%ectiuni3' Dupa cum aratam( masa0ul poate %i partial 2local sau locoregional3 sau general'

Masajul partial se adreseaza unui segment sau unei regiuni ale corpului( localizate %ie la nivelul trunc$iului( %ie la nivelul mem.relor' Masa0ul regiunilor trunc$iului cuprinde masa0ul spatelui 2util in activitatile sportive( in vederea com.aterii o.oselii musculare sau se poate asocia cu succes ;inetoterapiei din insu%icienta musculaturii paraverte.rale din deviatiile coloanei verte.rale precum scolioze( $ioerlordoze( ci%oze accentuate( din su%erintele cronice degenerative si in%lamatorii ale coloanei verte.rale( precum spondiloza( spondilodiscartoza( spondilita an;ilozanta sau din cadrul altor procese patologice( inclusiv posttraumatice3( masa0ul peretelui toracic 2este recomandat in vederea com.aterii atro%iilor musculare si a insu%icientelor %unctionale ale aparatului respirator( in vederea toni%ierii starii generale a persoanelor a%late in convalescenta dupa .oli pleuro-pulmonare( anemii etc3( masa0ul peretelui a.dominal 2insu%icientele %unctionale ale tractului gastrointestinal( precum constipatia cronica( sindromul aderential postoperator etc3( masa0ul mem.relor in%erioare 2drena0ul edemelor datorate insu%icientei circulatorii venolim%atice( sindromul de o.oseala musculara( status posttraumatism( .oli cronice degenerative sau in%lamatorii cu a%ectare articulara sau periarticulara3( masa0ul mem.relor superioare 2drena0 venolim%atic( inclusiv postmastectomie( sindrom de o.oseala musculara( status posttraumatism( .oli cronice degenerative sai in%lamatorii cu localizare articulara sau la nivelul partilor moi periarticulare3' Masajul general( somatic sau al tesuturilor a%late la supra%ata corpului( se realizeaza prin prelucrarea succesiva a tuturor regiunilor si segmentelor anatomice' >copul acestui masa0 este cel de rala4are si de inlaturare a senzatiei de o.oseala( in special musculara sau de stimulare generala a organismului( cu cresterea rezistentei acestuia la agresiunile termice( micro.iene sau to4ice si de ameliorare a capacitatii sale de e%ort' -mpactul masa0ului nu este acelasi in toate partile corpului' Alaturi de %ormele de masa0 care se adreseaza cu precadere unor portiuni .ine delimitete sau corpului( in ansam.lul sau( e4ista si alte %orme de masa0( deose.ite de primele din punct de vedere te$nic si metodic( prin care se prelucreaza di%erentiat tesuturile si organele' 7ste vor.a despre masa0ul numit organic care tine cont de caractere de structura si de cele %unctionale ale elementelor somatice si organice( si mai putin de organizarea si situarea lor topogra%ica' Acest masa0 se va adresa structurilor precum pielea( tesutul con0unctic( elementelor aparatului locomotor( vaselor si nervilor peri%erici 2numite generic si tesuturile corpului3 si masa0ul organelor pro%unde 2ce%alice( toracice si a.dominale3' Masajul tesuturilor cuprinde Masa0ul pielii sau tegumentului cu e%ecte mecanice sau re%le4e 2reglarea circulatiei tegumentare super%iciale( cu dega0area celei pro%unde si stimularea sc$im.urilor nutritive locale( e%ecte e4citant sau rela4ant pentru sistemul nervos si cel muscular( scaderea sensi.ilitatii locoregionale( eliminarea secretiilor din glandele sudoripare si se.acee( stimularea %unctiei de termoreglare( de e4cretie si de aparare a organismului3( Masa0ul tesuturilor con0unctive 2mentinerea sau redo.andirea elasticitatii tesuturilor( dezorganizarea proceselor aderentiale sau cicatriciale( stimularea circulatiei retelei vasculare de pro%unzime( mo.ilizarea depozitelor adipoase su.cutanate( asigura o .una %unctionare a aparatului locomotor si prin %acilitarea regenerarii rapide a tesuturilor posttraumatisme sau dupa procese in%lamatorii3( Masa0ul aparatului locomotor 2cuprinde masa0ul musc$ilor cu e%ect miorela4ant si de re%acere meta.olica poste%ort si impotriva atro%iei<$ipotro%iei sau atoniei<$ipotoniei musculare( masa0ul articulatiilor in cazul leziunilor si dis%unctionalitatilor articulare datorate unor suprasolicitari sau posttraumatism( in cadrul su%erintelor cronice degenerative sau in%lamatorii si masa0ul periostal care consta in aplicarea unor presiuni simple sau presiuni vi.rate %oarte puternice( pe anumite puncte sau portiuni de periost( pe zonele in care osul nu este acoperit de parti moi( pana la limita durerii acuzate

anterior de catre pacient( pe o durata de )-6 min( se repeta de cateva ori( pana ce durerile si senzatia de contractura musculara cedeaza( cu o durata de 6-/ sedinte( de pana la )*-6* sedinte in cazurile re.ele( e%ectele .azandu-se pe reactiile vasomotorii locale si pe e%ectul unor re%le4e de pro%unzime3( Masa0ul aparatului vascular are e%ecte directe dar si pe cale re%le4a( nervoasa si umorala 2metoda de activare a circulatiei peri%erice si de pro%unzime a sangelui si a lim%ei cu e%ecte .iotro%ice in consecinta( com.aterea o.oselii musculare( prevenirea si com.aterea atro%iilor musculare3( Masa0ul nervilor peri%erici 2utilizat in scop sedativ sau stimulator( masa0ul modern propunand aplicarea sa pe nervi( in anumite zone sau puncte de e4citatie situate la nivelul radacinilor sau al locurilor de trecere prin di%erite tesuturi pro%unde( pe tariectul lor sau la nivelul rami%icatiilor in tesurile super%iciale( masa0ul conduce la o modulare a tonusului vascular( dela vasoconstrictie la vasodilatatie re%le4a cu e%ecte %unctionale si tro%ice secundare( utile musc$ilor distonici sau distro%ici3' Masajul organelor profunde presupune o actiune indirecta asupra organelor situate la nivelul celor trei mari cavitati ale corpului 2capul cu %ata si gatul( toracele si a.domenul3' Masa0ul capului este su.iectul care ne intereseaza in mod deose.it in conte4tul domeniului patologiei din s%era medicinii dentare' Drept urmare( vor %i prezentate modalitatile si procedeele masa0ului care se adreseaza cu precadere regiunilor vizate 2cervicala( a gatului( a %etei si a pielii capului3' Masa0ul regiunii cervicale are drept te$nica masa0ul in decu.it dorsal( masa0ul in imersie( masa0ul in procu.it( masa0ul in laterocu.it( masa0ul in pozitie asezata( masa0ul su. tractiune cervicala mecanica' Masa0ul in decu.it dorsal' Priza se %ace in gutiera iar greutatea capului se lasa pe ante.ratul maseurului( %iind o metoda sigura pentru pacient' Capul se mai poate rela4a in a%ara mesei de masa0 sau poate ramane su. greutatea propie( in spri0in pe masa' Masa0ului i se pot asocia tractiuni si mo.ilizari' -n imersie( masa0ul ce%ei nu se poate practica decat cand pacientul este asigurat %ata de mediu lic$id( aceasta metoda permitand un .un acces la zona dorsala' >e poate utiliza si $idromasa0ul prin dispozitivul de 0et manevrat sau 0et %i4' Masa0ul in procu.it sau decu.it anterior utilizeaza o pozitie a capului care sa nu creeze discom%ort si nici 0ena respiratorie' Avanta0ul consta in accesul %oarte .un al manevrelor care a0ung ast%el( la nivelul zonelor scalpulare( cervicala posterioara si dorsala' Posi.ilitatea de mo.ilizare asociata masa0ului este %oarte redusa' Masa0ul in laterocu.it sau de cu.it lateral este cel in care capul pacientului se spri0ina pe o perna sau pe mana terapeutului' Avanta0ul consta intr-o toleranta .una la instalare si la posi.ilitatea de asociere a unor manevre 2%le4ia laterara si rotatie3' Masa0ul in pozitie asezata este util in %aza $iperalgica( %iind o pozitie de ultima alegere' Masa0ul su. tractiune cervicala mecanica se e%ectueaza cu pacientul in pozitie asezata( masa0ul practicandu-se in scop ad0uvand( in vederea %acilitarii decontracturarii sau miorela4arii su.iectului' #e$nica masa0ului ce%ei consta in pozitionarea pacientului in decu.it ventral si aplicarea manevrelor de netezire( presiuni alunecate( %ramantare pro%unda tridigitala( geluirea( %rictiunea 2la persoanele cu tesut adipos dezvoltat3( vi.ratia si<sau .aterea' De mentionat %aptul ca regiunea su.occipitala prezinta un tesut su.cutanat dens( care nu permite o .una mo.ilizare a tegumentului supraiacent( la acest nivel a%landu-se si emergenta e4tracraniana a nervului Arnold' Musculatura regiunii ce%ei este reprezentata de trapez si musc$ii pro%unzi ai gatului'

Cand se alege ca masa0ul sa se e4ecute din pozitia asezat( su.iectul isi spri0ina capul si .ratele pe speteaza scaunului' >e va masa intotdeauna de sus in 0os( se vor utilize manevrele de netezire( %ramantare 2pe marginea anterioara a trapezului3( asociind sau nu geluirea( se asociaza %rictiunea( capul %iind %i4at cu o mana si se poate asocia si vi.ratia sau .aterea 2doar la persoanele cu tesut adipos .ine dezvoltat3( inc$eindu-se cu miscari passive si active ale coloanei cervicale' #e$nica prezentata se adapteaza scopului si patologiei' Ast%el( in nevralgia Arnold se practica netezirea lunga( e%ectuata cu ra.dare( in vederea scaderii sensi.ilitatii locoregionale' -n dicatiile masa0ului e%ectuat in zona cervicala sunt reprezentate de a%ectiunile reumatismale( in special spondiloza cervicala si complicatiile dsatorate acesteia( a%ectiunile musculare si contractura( de tipul torticolisului( status pottraumatism( lipoame 2se indica presiunea cu cele doua police( lenta( prograsiva( e%ectuata in toate sensurile3( in a%ectiunile neurologice care evolueaza cu stare de congestie cere.rala' Masa0ul produce o acticare a circulatiei locale si intracranieie' Masa0ul gatului' !atul poate .ene%icia de manevre de masa0 mai ales in scop estetic( in special utilizand manevrele de netezire' Vi.ratia care asigura activarea circulatiei( este utila( de e4emplu( in gusa tiroidiana' =etezirea asociata %ramantarii musc$iului sternocleidomastiodian sunt utile in torticolis sau in di%erite nevralgii' !atul prezinta trei regiuni topogra%ice regiunea supra$ioidiana 2prezinta in pro%unzime glanda su.ma4ilara( ganglioni lim%atici si vasele %aciale( aceasta regiune .ene%iciind doar de massa0 estetic super%icial( e%ectuat pe stratul $ipodermic( incarcat cu grasime si pe musc$iul pielosul gatului( masa0ul e%ectuandu-se de la linia mediana spre lateral3( regiunea su.$ioidiana 2intre %urculita sternala( $ioid si corpul musc$iului sternocleidomastoidian pielea este mo.ile iar masa0ul este super%icial( in scop estetic( pe partile laterale ale laringelui la nivelul carora se a%la arterele carotide( nervii vagi( venele 0ugulare interne se practica netezire( utila( mai ales( in paralizia nrvului laringian superior iar pentru gusa tiroidiana( se indica netezirea si vi.ratia carotidei in scopul activarii circulatiei crescute apartinand glandei tiroide $ipertro%iate3 si regiunea laterala( sternocleidomastoidiana 2in caz de torticolis se indica netezirea si %ramantarea la nivelul musc$iului sternocleidomastiodian iar in cazul nevralgiilor super%iciale se alege mai ales( netezirea3' Asest masa0 mai poatr %i e4ecutat inscopul descongestionarii regiunii( al activarii circulatiei si stimularii %unctionale a organelor locale( nu doar in scop miorela4ant' >emai pot trata cicatricile inestetice ce se %ormeaza postcom.ustional' Masa0ul se asociaza miscarilor din ;inetologie( precum mo.ilizarile active simple sau cu rezistenta( pasive' Masa0ul %etei si cel al pielii capului poate %i realizat in scop sedativ( in cazul nevralgiilor 2de trigemen( de e4emplu3( sau in scop decontracturant 2cand e4ista ticuri( in paraliziile %aciale peri%erice( nevralgii3 sau reparator( .iotro%ic si %unctional 2in situatia unor cicatrici posttraumatice( postcom.ustionale3' Masa0ul %etei si al pielii capului poate urmari indeplinirea unui o.iectiv local sau la distanta 2ce%alee( migrene3' Masa0ul incepe de la nivelul %etei si continua pana la gat( la nivelul ce%ei( uneori la nivelul umerilor sau superior toracal( in vederea a.ordarii si interceptarii elementelor de drena0 si %acsiilor musculare' #erapeutul se aseaza in spatele capului pacientului( intensitatea manevrelor lui tine cont de %ragilitatea tegumentara si vasculara locoregionala( durata masa0ului %iind in %unctie de natura si starea pielii( de ma4imum ,* minute' Masa0ul pielii capului se realizeaza in alopecii( ce%alee( migrene( algii a%late in legatura cu segmental cervical sau posttraumatic' Masa0ul %etei( indi%erent de scopul urmarit( terapeutic sau estetic( utilizeaza drept principala metoda de masa0( presiunile' Fata este .ogat vascularizata si inervata 2inervatia motorize este asigurata de nervul %acial iar cea senzitiv-senzoriala este asigurata de nervul lacrimal-ram din nervul o%talmic( de nervul .ucal-ram din nervul ma4ilar in%erior si din ramuri din nervul

ma4ilar superior( prin grupul nervos su.or.ital3( in regiunea %runtii predomina glandele sudoripare( in rest %iind prezenta glandele se.acee' Masa0ul continutului toracelui presupune masa0ul regiunii precordiale in scop calmant( de rela4are( masa0ul spatelui( al partilor laterale si anterioare ale toracelui se realizeaza in scopul in%luentarii %unctiei respiratorii( stimulator si de im.unatatire a sc$im.urilor gazoase si de dega0are a cailor respiratorii' Masa0ul continutului a.dominal 2stomac( colon( %icat( vezicula .iliara( rinic$i( vezica urinara3 se realizeaza in scopul modularii %unctionalitatii organelor a%late in cavitatea a.dominala' Efectele sau influentele masajului asupra organismului Domeniile de actiune ale masa0ului se a%la in stransa legatura cu elementele sau su.stratul caruia se adreseaza' Ast%el( putem %ace re%erire la in%luentele masa0ului asupra Pielii' Are loc promovarea %unctiilor cunoscute ale tegumentului( precum cele de protectie( de termoreglare( de e4cretie a sudorii si secretiilor glandelor se.acee si perspiratie( sediu al punctelor de plecare al unor re%le4e( inclusiv a celor responsa.ile de %enomenul de $iperemie datorat producerii si eli.erarii in piele a su.stantelor $ormonale precum $istamina si acetilcolina( mentinerea si recastigarea supletii tisulare( inclusiv musculara( cu prevenirea aderentelor si asuplizarea cicatricilor( modularea circulatiei super%iciale dar si a celei pro%unde pe cale re%le4a( cu im.unatatirea .iotro%icitatii locoregionale( in%luentarea meta.olismului si a %unctiei de termoreglare a intregului organism' La nivelul tegumentului se descriu o serie de tul.urari de sensi.ilitate localizate( provocate de su%erintele ale unor organe sau tesuturi a%late in pro%unzime( legatura %iind sta.ilita prin intermediul nervilor ra$idieni' Anumiti autori au delimitat pe piele zone( segmente sau dermatoame( carora le corespund tesuturi sau organe inervate pe acelasi segment metameric al maduvei spinarii' -n %unctie de numarul radacinilor ra$idiene( distingem pe tegument 1 segmente cervicale( ,) segmente dorsale( 5 segmente lom.are si 5 segmente sacrale' Prin manevrele de masa0 aplicate pe zonele sau segmentele de piele ast%el delimitate( se pot in%luenta in sens pro%ilactic sau curativ tesuturile si organele pro%unde( inervate de acelasi nerv ra$idian' Aceste in%luente se petrec pe cale re%le4a' #e$nica si metoda de masa0 segmentar sau re%le4ogen au %ost per%ectionate in sensul aplicarii masa0ului in scopul tratamentului unor a%ectiuni ale aparatului circulator( respirator( digestiv si genito-urinar' #esutului con0unctiv' #esutul con0unctiv .ene%iciaza de o serie de vase de sange si lim%a si de o nretea densa de terminatii nervoase' Masa0ul e4ercita asupra tesuturilor con0unctive o actiune mecanica directa prin care se mentine si se re%ace elasticitatea si supletea tisulara( se mentine ec$ili.rul circulator( stimuland sc$im.urile nutritive si drena0ul reziduurilor meta.olice si al eventualelor edeme sau su%uziuni intratisulare( mo.ilizarea lipidelor de depozit( cu rol deose.it de important in o.ezitate' 7%ectele masa0ului con0unctiv se mani%esta si pe cale re%le4a( cu in%luentarea circulatiei sanguine si lim%atice( a sc$im.urilor meta.olice si a %unctiei e4cretorii( modularea %unctiilor $ormonale si a reactiilor neurovegetative' La nivelul tesutului con0unctiv se asigura mi0loacele de aparare %ata de agresiunile micro.iene si nemicro.iene ale organismului si su.stratul necesar re%acerii tesuturilor lezate( degenerate sau atro%iate( scurtand perioada de incapacitate si de revenire la normal' 7lementelor aparatului locomotor' Acesta este reprezentat de musc$i si tendoane( %ascii si aponevroze( teci si alte %ormatiuni %i.roase( tesuturi moi periarticulare( periost' Prin masa0 muscular sunt im.unatatite procesele de .iotro%icitate musculara( utile asupra musc$ilor atro%ici si atoni( creste e4cita.ilitatea( contractilitatea si

conducti.ilitatea la nivelul lor 2prin e4citarea mecanica a nervilor motori de la nivel muscular3( se amelioreaza elasticitatea si supletea si se o.tine miorela4area( se com.ate %enomenul de o.oseala musculara( se activeaza circulatia locoregionala( cat si procesele meta.olice( se dreneaza produsii reziduali' Prin masa0ul tendoanelor si al tecilor tendinoase se amelioreaza su%erinta si se gra.este vindecarea unor a%ectiuni precum entezopatii( intinderi si smulgeri de %i.re( cicatrici vicioase( edeme si in%iltrate in%lamatorii locoregionale' Masa0ul %asciilor( aponevrozelor si a celorlalte %ormatiuni %i.roase conduce la mentinerea supletii( prevenirea stazei si re%acerea altor procese patologice ce pot sa apara la acest nivel' Masa0ul articulatiilor si al tesuturilor periarticulare tine cont de prezenta retelei vasculare si nervoase deose.it de .ine reprezentate al acest nivel' 7l asigura e%ecte circulatorii si .iotro%ice( mentinerea supletii si elasticitatii tisulare( imprastierea in%iltratelor patologice cu recapatarea mo.ilitatii articulare( prevenirea aderentelor retracturilor( redorilor( cicatricilor vicioase( depozitelor periarticulare sau a sec$elelor posttraumatice ce limiteaza mo.ilitatea normala( pregatind programele de ;inetoterapie' Masa0ul periostal asigura e%ecte circulatorii si .iotro%ice in consecinta( si asupra osului' Circulatiei sangelui si lim%ei' Masa0ul asigura direct( mecanic accelerarea circulatiei sanguine( golind lic$idele din vasele lim%atice si din spatiile interstitiale( cu drenarea edemelor( stazelor si in%iltratului in%lamator tisular( amelioreaza circulatia prin artere( scazand ast%el e%ortul miocardului( accelereaza circulatia de intoarcere( usurand munca inimii( e4cita mecanic peretele vascular( realizand prin acesta o gimnastica vasculara' 7%ectele masa0ului sunt de lunga durata prin intrare in actiune a mecanismelor re%le4e( $ormonale si nervoase' Manevrele de masa0 declanseaza o serie de reactii in sistemul de reglare .ioc$imica 2apar secretii $ormonale la nivel tegumentar si tesut con0unctiv su.cutanat3 si nervoasa a circulatiei 2cu rol vasomotor cu e%ecte $iperemice locale si mecanisme derivative ale circulatiei la distanta3' Masa0ul poate conduce ast%el( la ec$ili.rarea circulatiei super%iciale si pro%unde' >istemului nervos' Dupa cum se vede( procedeele masa0ului determina in organism reactii %iziologice( corespunzatoare tipului si %unctiei organului sau tesutului vizat( cat si %ormei( intensitatii si duratei procedeului aplicat' &eactiile organismului se produc de cele mai multe ori pe calea sistemului nervos( prin e4citarea terminatiilor nervoase e4tero- si proprioceptoare care produc impulsuri ce sunt transmise centrilor nervosi( ca apoi( pe cale re%le4a( sa se res%ranga asupra %unctiilor tesuturilor si organelor' Masa0ul actioneaza mecanic( prin activarea circulatiei si nutritiei locoregionale dar si pe cale re%le4a( prin e%ectele sale pe segmentele re%le4ogene ale tegumentului' Daca masa0ul se produce energic se produc e%ecte stimulatoare iar daca masa0ul este e%ectuat cu .landete se induce rela4area su.stratului' #esuturilor si organelor pro%unde' #esuturile si organele pro%unde nu pot %i in%luentate in mod direct prin procedeele de masa0( drept penru care e%ectele se .azeaza pe actiunea re%le4a a acestora' Masa0ul capului are e%ect decongestionant si rela4ant asupra centrilor nervosi si cailor nervoase superioare( masa0ul spatelui conduce la e%ecte asupra %unctionalitatii aparatului respirator si circulator 2respiratia este activata datorita unor puncte de plecare situate in peretele toracic3( anumite manevre de masa0 aplicate pe regiunea precordiala pot modula ritmul cardiac sau tensiune arteriala( masa0ul regiunii a.dominale poate stimula %unctiile aparatului digestiv 2re%le4ele pornesc din zonele speci%ice situate la nivelul peretelui andominal3( cu im.unatatirea digestiei si a.sor.tiei intestinale( cresterea secretiilor si stimularea peristaltismului 2util in cadrul tratamentului comple4 al unor .oli interne3'

Masa0ului general' -n timpul sedintei de masa0 se o.tin e%ecte directe 2prin actiunea mecanica a procedeelor de mesa0 aplicate pe piele si transmisa tesuturilor su.cutanate accesi.ile( cu e%ecte circulatorii si .iotro%ice prin activarea meta.olismului si stimularea %unctiilor de e4cretie3 si indirecte' Masa0ul general este indicat in scop igienic persoanelor sedentare sau pacientilor imo.ilizati( in scop pro%ilactic si curativ persoanelor cu tul.urari respiratorii( circulatorii( meta.olice( anemicilor( astenicilor( celor a%lati in convalescenta si re%acere dupa accidente sau .oli( in scopul com.aterii starii de o.oseala' Indicatiile masajului -ndicatiile masa0ului tin cont de >copul urmarit sedativ sau stimulant( Locul de actiune super%icial sau pro%und( De modul de actiune direct 2numit si mecanic( constand in modi%icarile %izice de tensiune din tesuturi3 sau indirect 2pe cale re%le4a( nervoasa sau umorala3( Mecanismele de actiune( 74tinderea actiunii partiala( segmentara sau generala( Durata de timp dupa care se evidentiaza e%ectele asteptate imediate sau tardive(

Localizarea in%luentelor masa0ului' -n concluzie( indicatiile masa0ului terapeutic sunt Plagi( contuzii( $emoragii( intinderi( rupturi ale structurilor aparatului locomotor( insotite de sindrom algic( contarctura musculara( tul.urari circulatorii si tro%ice( Miozite( tendinite( tenosinovite peritendinite( atro%ie( atonie musculara( spasticitate sau pareze( Fracturile( 7ntorsele( lu4atiile( alte in%lamatii articulare( precum artrite( periartrite( artroze( ingrosari cicatriciale( retractii sau depuneri grasoase periarticulare( Leziuni ale nervilor peri%erici insotite de tul.urari motorii( de sensi.ilitate si tro%ice( precum $ipo- sau anestezie( contracturi musculare si $ipertonii( $ipotonii( pareze si paralizii locale( #ul.urari ale %unctiilor respiratorii( cardiocirculatorii 2tul.urari de ritm cardiac( modi%icari ale tensiunii arteriale3( tul.urari tro%ice si meta.olice( starile de o.oseala cronica si patologica( dis%unctionalitati ale tu.ului digestiv( renourinar si genital' Contraindicatiile masajului Contraindicatiile e%ectuarii masa0ului sunt generale sau partiale si de%initive sau temporare' Contraindicatia generala reprezinta interzicerea aplicarii oricarui procedeu de masa0( pe oricare parte a corpului( in timp ce contraindicatia partiala este reprezentata de limitarea doar la procedeele .ene%ice( .ine tolerate( e%ectuate doar la nivelul partilor indemne si sanatoase si interzicerea aplicarii masa0ului pe zonele( segmentele si regiunile su%erinde' Contraindicatia de%initiva se decide in cazurile de .oli cronice( grave( incura.ile si care s-ar putea inrautati prin aplicarea procedeelor de masa0' Contraindicatiile temporale sunt mai %recvente si ele se re%era la .oli( tul.urari si leziuni usoare si temporare( trecatoare( in curs de vindecare' Contraindicatiile masa0ului sunt Bolile de piele( deoarece masa0ul se poate aplica doar la persoanele cu pielea per%ect sanatoasa( %ara .oli de natura parazitara( in%lamatorie( eczeme( eruptii( plagi( arsuri sau

alte %orme de mani%estare a unor a%ectiuni acute sau cronice sau pe regiunile care acopera un proces in%lamator de pro%unzime( precum %urunculele( a.cesele( %legmoanele sau alte colectii purulente( artrite supurate( osteite( osteomielite' >tarile patologice cu caracter general insotite de %e.ra si stare de agitatie( de o.oseala acuta si de.ilitate sau astenie intensa( in toate .olile in%ecto-contagioase( in in%lamatiile centrilor nervosi( in $emoragiile cere.rale recente' Bolile sau leziunile cu caracter $emoragic sau cand e4ista riscul unor complicatii grave cum se poate intampla in cazul miocarditei( endocarditei( in%arctului miocardic( em.oliilor( $ipertensiunii arteriale( anevrismelor de aorta( varicelor voluminoase si in%lamate( ulcerului varicos( %le.itelor si peri%le.itelor in evolutie( $emo%iliei( leucemiilor etc' Bolile acute pleuro-pulmonare( precum pneumonii( pleurezii( in unele %orme de tu.erculoza pulmonara( in a.cesele pulmonare si in pleureziile purulente Masa0ul a.dominal este contraindicat si c$iar interzis in in%lamatiile acute si cronice de orice natura( in tul.urarile digestive( in .oli ale organelor a.dominale( stomac( intestin( %icat( pancreas( splina( ganglioni lim%atici( rinic$i( vezica urinara( organe genitale' "rice su%erinta acuta( dureroasa( $emoragica( tumorala( in%lamatorie sau de alta natura( care caracterizeaza starea de a.domen acut( reprezinta contraindicatie a masa0ului su. orice %orma' Boli( tul.urari si leziuni ale sistemului endocrin si nervos sau ale aparatului locomotor( pana ce se gasesc in stadiul de vindecare' #umorile canceroase in %orma generalizata si unele .oli psi$ice cu caracter e4citativ si con%uzional reprezinta contraindicatii categorice ale masa0ului( indi%erent de procedeu( 74ista unele conte4te care conduc la restrictii in aplicarea masa0ului( precum sensi.ilitatea speci%ica( lipsa de pro%esionalism te$nic a aplicantului( dezinteresul si neincrederea pacientului %ata de procedura in sine' Criomasajul Criomasa0ul sau %rictiunea cu a0utorul g$etii reprezinta o te$nica .azata pe un mecanism de %eed-.ac; de mare %inete' Criomasa0ul a %ost utilizat cu succes terapeutic in tratamentul escarelor( manevra de %rictiune cu a0utorul g$etii realizandu-se pe marginile escarei( pentru o durata de 5-,* minute' Cu a0utorul acestei manevre se o.tine analgerzie de supra%ata( vasoconstrictie urmata rapide de vasodilatatie( cu inrosirea locoregionala a tegumentelor si cresterea circulatiei sanguine( conducand in %inal la e%ectele .iotro%ice( .inecunoscute' Cu.ul de g$eata ar tre.ui sa %ie separat de tegument printr-un invelis protector( ceea ce permite si cresterea duratei procedurii la )* de minute( cu posi.ilitatea de a %i repetata de cateva ori pe zi'

8. !inetologia medicala locoregionala5 modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.


!inetoprofila-ie si %inetoterapie.
Alaturi de ;inetologia de recuperare e4ista ;inetopro%ila4ia anumitor a%ectiuni( precum unele .oli ale aparatului locomotor 2a%ectiunile reumatismale cronice( tul.urarile de postura si aliniament ale corpului( unele de%icite congenitale( sec$ele de%initive organico-%unctionale3( unele .oli ale aparatului cardiovascular( unele .oli de nutritie si meta.olism( unele .oli ale aparatului respirator( .olile %unctionale ale sistemului nervos' >e deose.este ;inetopro%ila4ia primara 2practicarea e4ercitiului %izic in vederea mentinerii starii de sanatate3( de ;inetopro%ila4ia secundara 2pacientii sunt educati sa invete sa-si trateze de%icitele %unctionale si sa realizeze compensari3'

Elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a mandibulei.


Elemente de anatomie functionala a articulatiei temporomandibulare' Mor%ologia articulatiei' A#M este %ormata din condirul mandi.ular si %osa mandi.ulara a osului temporal cu tu.erculul articular( cele ) componente osoase %iind separate prin discul articular' A#M este considerata a %i o articulatie sinoviala compusa( considerand ca discul articular %unctioneaza ca un element osos nemineralizat care permite miscarile comple4e de la acest nivel' Fosa mandi.ulara sau %osa glenoida are o %orma elipsoidala( tu.erculul articular sau condilul temporar are o %orma conve4a( prezentand o supra%ata articulara posterioara si o muc$ie( asigurand realizarea miscarilor de inc$idere-desc$idere( condilul mandi.ular are o %orma elipsoidala cu a4ul mare( orientat transversal' Discul articular sau meniscul este %ormat din tesut con0unctiv dens( lipsit de vase si %i.re nervoase' Discul este %le4i.il( in timpul miscarilor putandu-se adapta nevoilor %unctionale ale supra%etelor articulare' Discul este atasat posterior de un tesut con0unctiv la4 numit tesut retrodiscal' #esutul acesta este limitat superior de o lama de tesut con0unctiv .ogata in %i.re elastice( care constituie lamina retrodiscala superioara' Aceasta leaga posterior discul de osul temporar' La marginea in%erioara a tesutului retrodiscal se a%la lamina retrodiscala in%erioara( care leaga posterior discul de condilul mandi.ular( %iind %omata din %i.re de colagen' &estul tesutului retrodiscal este atasat posterior ligamentului capsular care incon0oara intreaga articulatie 2capsula ligamentala3' Legaturile superioara si in%erioare ale portiunii anterioare a discului apartin( de asemenea( ligamentului capsular %iind %ormate tot din %ir de colegen' >uperior( acestea realizeaza legatura cu supra%ata articulara o osului temporar iar in%erior cu condilul mandi.ular' >upra%etele articulare ale osului temporar si condilului mandi.ular sunt caputsite cu tesut con0unctiv dens si nu cu cartila0 $ialin ca-n maroritatea articulatiilor' Aceasta asigura o rezistenta mai mare si o capacitate reparatorie intensa' Discul este atasat de ligamentul capsular si median si lateral( despartind ast%el articulatia in ) cavitati distincte( superioara si in%erioara' Aceste cavitati sunt captusite de mem.rana sinoviala( aceasta produce lic$idul sinovial' Ligamentele %unctionale ale A#M sunt ligamentele colaterale( ligamentul capsular care incon0oara intreaga articulatie 2capsula ligamentara3 si ligamentul temporomandi.ular' -n desc$iderea gurii( pe o distanta de )*-)5 mm condilii e4ecuta o miscare de rotatie pura in 0urul unui a4' Mecanismul miscarilor in A#M' Fiind o articulatie compusa( atat din punct de vedere structural si %unctional( A#M este impartita in ) sisteme distince unul in%erior( constituit din condilul mandi.ular si discul

articular 2miscare de rotatie cecorespunde unei desc$ideri limitate a gurii3 si un al doilea sistem care alcatuieste compartimentul superior( comple4ul condil-disc 2miscrile ample de desc$idere a gurii3' #estarea articulatiei temporomamndi.ulare' #estarea se adreseaza celor trei grade de li.ertate( mandi.ula realizand miscari de co.orare si ridicare( de proiectie inainte si inapoi si de lateralitate sau de diductie' De o.icei nu se %ac re%eriri decat la testarea posi.ilitatii pacoientului de a co.ora mandi.ula( ceea ce %ace posi.ila desc$iderea gurii' >e masoara prin distanta dintre arcadele dentare'

$azele fiziologice si fiziopatologice ale %inetoterapiei.


!inetoterapia" mecanisme de actiune' 9inetoterapia reprezinta doar o parte a ;inetologiei( desi termenul este utilizat in sensul glo.al al terapiei prin miscare si presupune toate aspectele vizate de miscare pro%ila4ia( terapia si recuperarea %unctionala' Mult mai corect ar tre.ui utilizat termenul de ;inetologie( drept stiinta care se ocupa cu studiul miscarii organismelor vii si al structurilor care se participa la aceste miscari' 9inetologia medicala studiaza mecanismele neuromusculare si articulare care asigura omului activitatile motrice normale( precum si mi0loacele( modalitatile( te$nicile( metodele si metodologiile sale( menite sa re%aca %orta musculara( sa recastige mo.ilitate articulara( cat si coordonarea mersului si a miscarilor e%ectuate' Pentru o evaluare corecta a statusului %unctional( se realizeaza testarea clinica musculoarticulara care consta in e%ectuarea .ilantului articular( a celui muscular cat si evaluarea glo.ala a %unctiei aparatului neuromioartro;inetic( care consta in aprecieri sintetice( glo.ale( gestuale ale aparatului neuromioartro;inetic' &ecent( specialistii din domeniu utilizeaza ca metoda de evaluare activitatile vietii zilnice sau activities o% dail? living 2ADL3' Aceasta metoda de apreciere a capacitatii %unctionale a pacientului a intrat in uzul curent al ca.inetelor( .azelor( centrelor si sectiilor de recuperare medicala( completand( o.ligatoriu( %isa de .ilant %unctional individual' Au %ost ast%el create evaluari ADL pentru cele mai importante grupe musculoarticulare generatoare de incapacitate sau au %ost imaginate si standardizate evaluari ADL care apreciaza direct tipurile de incapacitate' Pornind de la cele aratate( terapia ocupationala s-a dezvoltat in unele tari ca o adevarata specialitate( .azandu-se pe evaluarile comple4e realizate' -n vederea sta.ilirii unui program de ;inetoterapie adecvat de%icitului %unctional tre.uie sa se tina seama si de relatia reciproca sta.ilita intre alinierea segmentelor si postura corecta a corpului si e%icienta %unctiei aparatului locomotor' Postura corpului este in%luentata de trei %actori( si anume ereditatea( starile patologice si o.isnuinta' Aspectul general al corpului este con%erit de trei elemente( precum atitudinea 2determinata de raporturile partilor componente ale aparatului neuromioartro;inetic<locomotor( atitudinea %iind o.iectivul principal al evaluarii3( cresterea corpului 2reprezentand acumularile cantitative in inaltime( dimensiune si greutate( raportat la varsta si se43 si dezvoltarea glo.ala in raport cu varsta' 7valuarea mersului reprezinta un alt o.iectiv important de analiza in ;inetologie' >e are in vedere %aptul ca mersul se realizeaza prin pasire iar pasului i se recunosc doua %aze %undamentale spri0inul si .alansul' Mecanismele prin care actioneaza ;inetoterapia se .azeaza in primul rand pe elemenete anatomice implicate in miscare 2articulatia( musc$iul( nervul( caile motricitatii voluntare si involuntare( cone4iunile peri%eriei sau e%ectorilor cu centrii superiori si unitatea %unctionala %undamentala( numita unitate motorie3( pe .azele %iziologice 2modalitatea de actiune a unitatii motorii alcatuite din neuron-a4on-totalitatea %i.relor musculare la care a0ung terminatiile

a4onului respectiv3 si pe cunoasterea .azelor %iziopatologice ale miscarii( care pot %i interceptate prin ;inetoterapie' Miscarea a determinat specializarea unui aparat di%erentiat( aparatul locomotor sau neuromioarteo;inetic( alcatuit din structuri .ine de%inite anatomic si %unctional( ce au la .aza unitatea ;inetica alcatuita din articulatie-musc$i-nerv' Articulatia reprezinta ansam.lul partilor moi prin care se unesc doua sau mai multe oase invecinate' &aportat la modalitatea de unire( articulatiile pot %i %i.roase( cartilaginoase sau sinoviale 2diartroze3' -n %unctie de %orma capetelor osoase articulare( care determina si tipul de miscare( diartrozele pot %i articulatii plane 2artrodii-articulatiile oaselor tarsului sau carpului3( articulatii s%eroide 2enartroze-articulatiile scapulo$umerala sau co4o%emurala3( articulatii cilindroide sau .alamale 2tro$leara-articulatia cotului sau tro$oida-articulatia radiocu.itala superioara3( articulatii elipsoide 2cu cap condiloidian-articulatia genunc$iului3 si articulatii selare 2cu o supra%ata concava si cealalta conve4a-articulatia trapezometacarpiana a policelui3' -n %unctie de gradele lor de li.ertate( articulatiile se clasi%ica in articulatii cu un grad de li.ertate 2plane( cilindroide si elipsoide3( cu doua grade de li.ertate 2selare3 si cu trei grade de li.ertate 2s%eriode3' Diartrozele( indi%erent de %orma lor prezinta o structura %ormata din cartila0ul $ialin 2are grosimea mai mare in zonele de $iperpresiune( este lipsit de vase si nu poate regenera sau cicatriza( este rezistent la agresiuni( nu are inervatie proprie iar structura lui din %i.re colagene arcuate ii con%era proprietati de compresi.ilitate( elasticitate si porozitate3( .ureletul %i.rocartilaginos 2se regaseste la enartoze( care prezinta supra%ate articulare inegale3( capsula articulara 2este o structura con0unctiva %ormata dintr-un strat intern( sinovial si unul e4tern( continuare a periostuluiJ capsula se prinde ca un manson de epi%ize( de periost( de .ureletul %i.rocartilaginos( pana la nivelul cartila0ului iar pentru intarirea ei se regasesc niste %ascicule %i.roase( numite ligamentele capsulare( menite sa limiteze miscarea articularaJ in locurile in care capsula are stratul %i.ros e4tern e4rem de su.tire( sinoviala $erniaza in 0urul tendoanelor sau su. musculatura periarticulara( %ormand %unduri de sac sau pungi sinovialeJ capsula delimiteaza cavitatea virtuala articulara sinovialaJ intrrarticular mai e4ista unele ligamente puternice( menite sa a0ute sau sa %raneze miscareaJ capsula mai prezinta si terminatii nervoase senziitive-receptori ai durerii( proprioceptori specializati in .aro si mecanoreceptie( cat si %i.re simpatice postganglionare( cu rol vasomotor3( sinoviala 2tapeteaza intern capsula si %ormeaza( ina%ara %undurilor de sac spre interior( o serie de pliuri intraarticulare( numite vilozitati sinoviale3( lic$idul sinovial 2este un lic$id generat de sinovie( de transudatul plasmatic si de produsele de descuamatie ce apar in timpul miscarii( cu rolul de a $rani( curata si lu.ri%ia articulatia3 si ligamentele paraarticulare 2desi e4terioare articulatiilor( ele asigura rezistenta articulara( sta.ilitatea articulara si participa la g$idarea miscarii( .locand e4cesul de miscare si moduland %irta musculara3' Musc$iul reprezinta elementul motor al miscarii( in alcatuirea aparatului locomotor uman e4istand /6* de musc$i striati( care asigura /*-/5G din greutatea corpului' 74ista musc$i scurti si lungi( lati si inelari( su.tiri si grosi' Componentele macroscopice ale musc$iului sunt corpul muscular 2corpul muscular este alcatuit din %ascicule( %iecare %ascicul cuprinzand un numar de %i.re musculare( %i.ra musculara reprezentand celula musculara( organizata structural asemanator oricarei celule( prezentand insa sarcolemaJ sarcoplasmaJ nuclei sarcolemaliJ mitocondriile sarcoplasmatice( care sunt purtatoarele ec$ipamentului enzimatic celular( stocand si energia( su. %orma macromoleculelor de A#PJ reticulul sarcoplasmatic care intra in alcatuirea triadelor cu rol in contractia muscularaJ proteinele musculare( care se grupeaza in patru categorii si anume( proteinele sarcoplasmatice( precum mioglo.ina si enzimele( apoi proteinele mio%i.rilarea( precum actina( miozina( tropomiozina( troponina etc( proteinele %ormatiunilor su.celulare si proteinele stromeiJ si mio%i.rilele( care sunt structuri citoplasmatice di%erentiate( speci%ice( contractile ale musc$iului3( tendonul 2organ rezistent( ine4tensi.il( %ormat din %i.re de colagen( su.stanta %undamentala si celule tendinoase3(

0onctiunea tendomusculara( tecile sinoviale 2se regasesc la locul de trecere al tendonului prin canalele osteo%i.roase3( .ursele seroase 2se dezvolta in zonele in care tendonul sau musc$iul suporta o $iperpresiune intermitenta sau %recare e4agerata3 si ane4ele' Musc$ii pot %i tonici( de tip -( in general e4tensori( sunt rosii 2%i.rele rosii sunt .ogate in mioglo.ina( mitocondrii si A#P( au o retea ampla de capilare sanguine( stimulul nervos provine de la motoneuronul al%a mic situat in coarnele anterioare ale maduvei spinarii( prin mai multe sinapse( care nu determina insa potentiale de actiune propagate3( sunt situati pro4imal( sunt antigravitationali( sar o articulatie( au tendoanele late( lucrul lor mecanic este putin intens( se contracta lent si o.osesc greu' >au musc$ii pot %i %azici( de tip --( in general musc$i %le4ori( sunt al.i 2%i.rele al.e sunt sarace in mioglo.ina( mitocondrii si enzime o4idative( rezervele de ADP sunt reduse( vascularizatia este mai saraca( stimulul nervos provine de la motoneuronul al%a mare printr-o singura sinapsa3( sunt super%iciali( sar doua sau mai multe articulatii( au tendoane lungi( realizeaza contractii rapide si o.osesc rapid' =ervii musculaturii striate contin %i.re a%erente senzitive( e%erente motorii si %i.re simpatice care se termina in peretii vaselor de sange intramusculare( %ara sa participe la inervarea %i.rei musculare' Un musc$i primeste cel putin o ramura nervoasa( de cele mai multe ori primeste insa mai multe ramuri nervoase( care deriva de la mai multi nervi spinali( ast%el incat un musc$i poate avea o inervatie plurisegmentara' La nivelul sinapsei neuromusculare sosesc terminatiile cilindra4ului motoneuronului al%a( cu sediul in coarnele anterioare ale maduvei spinarii( e4istand doua tipuri de motoneuroni al%a( cel mare sau %azic si cel al%a mic( tonic' =euronul motor medular este denumit cale %inala comuna( deorece la el converg toate %i.rele terminale ale cailor descendente pornite din corte4( dience%al( trunc$iul cere.ral si cere.el 2calea piramidala( calea e4trapiramidala( caile cere.eloase descendente3' Pe traseul dintre neuronul motor a%lat in coarnele anterioare ale maduvei spinarii si sinapsa neuromusculara( cilindra4ul motoneuronului al%a conduce la %ormarea nervului spinal' -n acest mod( motoneuronul al%a situat in coarnele anterioare ale maduvei spinarii devine unica legatura intre musculatura voluntara si toate variantele de comanda sau de declansare a miscarii( %ie prin arcul re%le4 spinal( %ie prin releele superioare' Arcul re%le4( desi involuntar( utilizeaza caile si neuronii miscarii voluntare' Di%erenta dintre activitatea motorie voluntara musculara si cea tonica este mai di%icil de realizat( din punctul de vedere al %unctiei de miscare( ea aparand mai evidenta su. raportul structurilor anatomice implicate' Caile motorii involuntare ale activitatii tonice presupun participarea Celulelor nervoase din cornul anterior al maduvei spinarii( si anume motoneuronii al%a( motoneuronii gama 2de la care pornesc %i.rele pentru %usul muscular si care 0oaca rol in a0ustarea tonica( posturala a miscarii3( celulele &ens$oC ale sistemului in$i.itor 2neuroni intercalari specializati in a determina %enomene in$i.itorii pentru toti neuronii de vecinatate( in special pentru neuronii al%a3( neuroni intercalari 2celule de dimensiuni mici care %ac legatura intre neuronii motori si intre terminatiile tractusurilor nervoase cere.romedulare si motoneuroni3( neuronii cordonali $omolaterali sau $eterolaterali 2care %ac legatura intre eta0ele medulare in cadrul cordoanelor medulare3( Fusul muscular 2este un organ receptor specializat( care %unctioneaza independent de vointa noastra( %iind o %ormatiune %usi%orma( de cativa mm lungime si latime( dispusa printre %i.rele musculare( invelita intr-o capsula %ormata din %i.rocite alungite( intre care e4ista %i.re de colagen orientate in a4ul lung al %usului( numite %i.re intra%uzale( spre deose.ire de cele e4tra%usale( apartinand %i.rei musculare corespunzatoare( %usul .ene%iciind de o inervatie senzitiva si de una motorie( "rganul tendinos !olgi 2se a%la in tendon( langa 0onctiunea acestuia cu musc$iul( avand aspectul unui corpuscul de cativa mm( incon0urat de o capsula con0unctiva(

%ormata din %i.ro.lasti( acest organ %iind( in %apt( un proprioceptor( e4citat de starea de tensiune de la niveul tendonului respectiv3( Caile nervoase de legatura ce pot %i a%erente si e%erente' Cone4iunile cu centrii superiori 2corte4( dience%al( trunc$i cere.ral( cere.el3 determina si moduleaza activitatea motoneuronului al%a( dar si pe a celui gama( avand deci un rol activ in miscarea voluntara dar si in a0ustarea tonica posturala a miscarii' Unitatea motorie este considerata a %i cea mai mica unitate %unctionala neuromusculara( raportul dintre neuron si numarul de %i.re musculare pe care le inerveaza poarta numele de coe%icient de inervatie al unitatii motorii( intr-o unitate motorie intra intotdeauna acelasi tip de %i.re musculare care se vor contracta toate( in acelasi timp' Bazele %iziologice e4plica( alaturi de .azele anatomice( modalitatea sau mecanismele de actiune ale ;inetoterapiei' -ntrarea in actiune a unitatii motorii se deruleaza pe .aza unei suite de procese comple4e care se petrec la nivelul pericarionului( cilindra4ului neuronal si la nivelul %i.rei musculare( avand drept %inalitate contractia musculara' Contractia musculara are la .aza alunecarea %ilamentelor de actina printre cele de miozina( modi%icandu-se ast%el lungimea sarcomerului 2unitatea mor%o%unctionala a %i.rei musculare3' -ntre tensiunea de contractie musculara si dimensiunea sarcomerului e4ista o relatie precisa' Cuplarea 2corespunzatoare contractiei musculare3 si decuparea 2rela4area %i.rei musculare3 actomiozinica sta la .aza teoriei mecanismului glisant care e4plica contractia( intensitatea acestei contractii %iind corelata cu distanta alunecarii %ilamentelor de actina printre cele de miozina care va conduce la scurtarea musc$iului' Alunecarea este dependenta si de %recventa impulsurilor electrice sosite la sinapsa( acestea %iind dependente( la randul lor de intensitatea comenzii motorii' Fenomenele se produc simultan( in toate %i.rele musculare inervate de aceeasi unitate motorie( %orta de contractie %iind reprezentata de suma tuturor unitatiilor motorii din musc$i( inervate in acelasi moment' Contractia musculara persista atata timp cat persista in%lu4ul nervos sau atat timp cat e4ista resurse energetice capa.ile sa sustina lucrul mecanic des%asurat de mio%ilamentele de actina si miozina' Cand in%lu4ul nervos se opreste( apare decontractia si implicit( rela4area musculara' Decontractia musculara este la randul ei( un proces activ( care necesita consum energetic' Cea mai simpla miscare voluntara a unui segment presupune intrarea in actiune a numeroase sinapse neuronale si parcurgerea unor etape( precum ela.orarea centrala a deciziei de miscare( conducerea descendenta a deciziei de miscare( de-a lungul cailor de conducere( a0ustarea permanenta a tonusului postural al segmentului de mo.ilizat 2operatiune care precede miscarea propriu-zisa3( contractia musculara e%ectoare a miscarii comandate si modularea permanenta pe parcursul miscarii a tonusului musculaturii sinergiste( anatagoniste( precum si al musculaturii posturale' Controlul motricitatii este organizat pe niveluri succesive de integrare( control si comanda' Controlul la nivel medular se .azeaza pe activitatea re%le4a 2re%le4ul miotatic sau stretc$-re%le4ul( re%le4ul de tendon( re%le4ul %le4or nociceptiv( re%le4e posturale si de locomotie( re%le4e urmate de spasm muscular3 care se des%asoara la nivel medular sau supramedular<supraspinal 2cu rolul de a %acilita re%le4ele medulare3' Controlul supramedular se re%era la controlul e4ercitat de eta0ele superioare ale nevra4ului 2corte4ul motor( cere.elul( %ormatiunea reticulata( $ipotalamusul si rinence%alul3 asupra activitatii motoneuronilor peri%erici' Bazele %iziologice sau mecanismele de actiune ale ;inetoterapiei se re%era si la coordonarea miscarii voluntare' Aceasta este rezultatul unei continue com.inatii sinergice dintre receptia senzitiv-senzoriala si e%ectorii motori ai miscarii' Miscarea voluntara se des%asoara pornind de la luarea deciziei de miscare 2coro.orat cu realitatea si cerintele am.ientale a0unse la constiinta noastra pe calea a%erentelor senzitiv-senzoriale3( urmeaza ela.orarea actului motor in corte4( activarea sistemelor piramidal si e4trapiramidal drept sisteme motorii e4ecutive de transport al comenzii dar si al planului de miscare catre motoneuronii al%a si gama( si mai

departe( catre aparatul e%ector' -n permanenta( pe .aza a%erentelor senzitiv senzoriale( sistemul reglator va modula etapele tonice si %azice ale sistemului e%ector care realizeaza miscarea voluntara in concordanta cu planul ela.orat si transmis de corte4 si preluat de su.corte4' >e de%inesc ast%el trei mari sisteme care concura la producerea miscarii voluntare sistemul in%ormational( cel reglator si cel e%ector' Miscarea voluntara se des%asoara ast%el pe .aza unui program pree4istent( contri.utia volitionala avand rol de initiere( sustinere si oprire a activitatii' 74ista o serie de mecanisme %iziopatologice care pot %i in%luentate prin ;inetoterapie' Prescrierea unui program ;inetologic de reeducare %unctionala se va %ace dupa evaluarea mecanismelor %izipatologice care stau la .aza acuzelor si su%erintelor pacientului' Bolnavul cu insu%icienta cardiovasculara( cel cu patologie respiratorie( cel cu su%erinte ale aparatului locomotor etc( vor .ene%icia de ;inetoterapie curativa si de reeducare %unctionala numai dupa ce sunt clari%icate verigile %iziopatologice implicate in dis%unctionalitatea constatata' Articulatia( ca element mecanic e%ector al miscarii( poate sta la .aza de%icitului %unctional al aparatului locomotor' Poate %i vor.a despre pierderea sta.ilitatii si<sau a gradului de mo.ilitate 2a.ilitate3 a doua segmente osoase adiacente 2sindrom dis%unctional3 sau poate %i cazul unui sindrom algic-in%lamator care limiteaza antalgic miscarea' Alaturi de articulatie( cu toate structurile sale componente( la .aza tul.urarilor %unctionale pot sta insa si su%erinte ale tesuturilor moi periarticulare 2contracturi musculare( rupturi tendinoase sau musculare etc3' Consecinta acestor a%ectiuni poate %i redoarea sau an;iloza articulara( mo.ilitati articulare e4agerate( di%icultatea de a mentine o postura sau aliniamentul corporal corect( di%icultati la mo.ilizare si mers sau di%icultati in a e4ecuta o serie de gesturi uzuale' &edorile articulare se de%inesc drept limitari patologice ale miscarii articulatiei( putand %i congenitale sau do.andite' &edorile do.andite %ac o.iectul ;inetoterapiei' &edorile do.andite pot %i datorate leziunilor tegumentare 2in%lamatie( edem( cicatrice etc3( leziunilor aponevrotice 2retractura in%lamatorie a aponevrozei etc3( celor musculotendinoase 2ruptura( $ematom( calci%icare( in%lamatie etc3( capsuloligamentare 2pierderea elasticitatii structurilor( cicatrice( calci%icare( osi%icare( leziuni in%lamatorii etc3( sinoviale 2in%lamatie etc3( cartilaginoase si osoase 2%ragmentarea cartila0ului( e4ostoze( osteo%itoze( osteoliza consecutive altor leziuni cartilaginoase( %tacturarea capetelor osoase intrarticulare3 sau procesului de retractura-contractura-adaptare 2ca urmare a unei imo.ilizari articulare prelungite3' An;iloza reprezinta pierderea de%initiva a miscarilor dintr-o articulatie iar mo.ilitatile articulare anormale sau e4agerate 2rela4are sau ruptura ligamentara( elongatii tendinoase( $ipotonii musculare etc3 se pot de%ini drept reversul redorilor articulare' Musc$iul poate su%eri proces de atro%ie prin imo.ilizarea segmentului( desi structura nervoasa este indemna' >e mai poate constata o crestere a rezistentei musculare normale la miscarea pasiva( de%inita prin termeni precum retractura( contractura sau spasticitatea musculara' Acestora li se alatura distro%ia 2in care principalul o.iectiv urmarit pentru limitarea scaderii %ortei musculare este e4ercitiul activ cu rezistenta3 si o.oseala musculara 2sindrom %iziopatologic muscular constand in incapacitatea musc$iului de a se contracta si de a mai e4ecuta lucru mecanic3' La nivelul comple4ului %ormat din nerv si musc$i se pot localiza su%erinte care au la .aza mecanisme %iziopatologice comune in cadrul a%ectiunilor aparatului neuromioartro;inetic' Aceste a%ectiuni sunt spasticitatea piramidala( rigiditatea e4trapiramidala( $ipotoniile musculare cu mecanism neuromuscular si atro%iile de denervare' La nivelul nervului se pot constata sindroamele %iziopatologice $ipo;inetice( mergand pana la a;inezie 2monopareze( monoplegii( $emipareze( $emiplegii etc3 si sindroamele $iper;inetice 2tremuraturi( concvulsii( %asciculatii( crampe( ticuri etc3 si dis;inetice 2crampa scriitorului( a inotatorului( a pianistului etc3' Aceste sindroame au la .aza re%le4e conditionate patologice ce

pot %i in%luentate prin metodologia ;inetoterapeutica' Acestora li se adauga tul.urarile in coordonarea miscarilor voluntare si tul.urarile de sensi.ilitate'

3biectivele %inetoterapiei locoregionale.


,omeniile de patologie ale %inetoterapiei se re%era la toate su%erintele aparatului neuromioartro;inetic' Pentru acestea se sta.ilesc urmatoarele obiective de baza in cadrul programului ;inetic de recuperare %unctionala rela4area( corectarea posturii si aliniamentului corpului( recastigarea mo.ilitatii articulare( cresterea %ortei si rezistentei musculare( corectarea de%icitului respirator( antrenamentul la e%ort si reeducarea sensi.ilitatii' &ela4area reprezinta procesul prin care un sistem( care a %ost scos din starea de ec$ili.ru( revine la ec$ili.rul initial sau la o alta stare de ec$ili.ru' -n ;inetologie( intereseaza atat rela4area genarala( cat si cea partiala iar rela4area este considerata un proces autonom( ce vizeaza o reglare tonico-emotionala optimala' &ela4area poate %i indusa din e4terior si se numeste rela4are e4trinseca sau poate %i indusa de catre su.iectul insusi si se numeste rela4are intrinseca( singura capa.ila sa asigure in$i.itia reciproca dintre psi$ic si musc$i' &ela4area intriseca poate %i realizata pe .aza celor trei mari curente metodologice curentul oriental 2te$nici promovate de medicina traditionala indiana( 0aponeza si care stau la .aza celui mai per%ect si complet sistem de autorela4are3( curentul %iziologic 2are la .aza rela4area progresiva pe .aza pricipiului de identi%icare ;inestezica a starilor de tensiune si de rela4are musculara3 si curentul psi$ologic 2utilizeaza te$nici de rela4are de tip central care induc prin autocontrol mental imaginativ rela4area peri%erica( in%luentand si paratonia viscerala( printre te$nici %iind si terapia comportamentala( autotrainingul( psi$oterapie3' Un loc aparte printre te$nicile de rela4are il ocupa .io%eed.ac;-ul( te$nica prin care se o.tine rela4area prin e4punere<receptionare de concomitente %unctionale %iziologice' Pacientul insusi receptioneaza sau o.serva si poate sa veri%ice si sa-si impuna starea de rela4are musculara' Prin aplicarea unor electrozi pe masa musculara( pacientul poate receptiona stimulul acustic sau vizual ceea ce-i o%era posi.ilitatea de a apreciea starea de tensiune musculara si sansa de a incerca treptat( rela4area' Corectarea posturii si aliniamentului corpului se .azeaza pe urmatoarele evidente De%ectele posturale ale copilariei si adolescentei se de%initiveaza la varsta adulta( devenind puncte de plecare pentru su%erinta ulterioara de tip degenerativ a aparatului locomotor( serie de a%ectiuni ale aparatului locomotor 2neuromioartro;inetic3 conduc la deposturari si dezalinieri ale corpului( care risca sa devina de%initive( "rice program de recuperare a unui de%icit %unctional se .azeaza pe raporturi normale intre segmentele corpului si pe o %unctionalitate normala a lanturilor ;inetice corporale( pentru a %i incununat cu succes' Ca urmare( orice program tre.uie sa inceapa in conditiile resta.ilirii raporturilor %iziologice ale corpului( deoarece deposturarea si dezalinierea atrag dezec$ili.re musculare care vor vicia derularea miscarilor( cu incarcari neadecvate asupra articulatiilor( scaderea randamentului si inducerea precoce a starii de o.oseala' 7lementul c$eie al deposturarilor este musc$iul care se poate dezec$ili.ra prin interventia mai multor mecanisme( precum su.stitutia<inlocuirea %unctionala( instrainarea<pareza %unctionala( compensare si<sau incoordonare<tul.urari de reglare motrice' &ecuperarea musculaturii 2element al aparatului neuromioartro;inetic3 0oaca rol ma0or in pro%ila4ia deposturarilor' Corectarea posturii si aliniamentului corpului utilizeaza urmatoarele te$nici Postura corectata sau $ipercorectata si mentinuta prin metode de %i4are(

Miscarile pasive( active asistate si active(

#e$nici de %acilitare proprioceptiva' Cresterea mo.ilitatii articulare este o.iectivul din ;inetologie care urmareste o.tinerea ung$iurilor %unctionale si redo.andirea intregii amplitudini de miscare' Cresterea %ortei musculare se realizeaza prin contractie musculara care are la .aza tensiunea musculara' 74ista doua tipuri de contractie musculara izometrica si izotonica' Contractia izometrica se caracterizeaza prin cresterea tensiunii musculare interne( %ara modi%icarea lungimii %i.rei musculare( urmata insa de cresterea %ortei si de $ipertro%ia musc$iului' Pentru o.tinerea e%ectelor prezentate( contractia izometrica tre.uie sa realizeze un minimum de 66G din tensiunea musculara ma4ima iar pentru a se realiza $iperto%ie musculara este necesar sa se atinga nivelul de ++G din tensiunea musculara ma4ima a musc$iului respectiv' La %el de important este si timpul de utilizare al musc$iului in cauza( alt%el spus( durata mentinerii unei tensiuni musculare corespunzatoare scopului urmarit' =u mai putin importanta este si lungimea la care se e4ecuta izometria( deoarece se stie %aptul ca la lungime ma4ima( musc$iul poate dezvolta tensiuni ma4ime' Avanta0ele contractiei izometrice constau in o .una e%icienta in a o.tine cresterea %ortei si $ipertro%iei musculare( asigura cresterea rezistentei musculare( este o te$nica simpla care nu necesita dispozitive speciale( necesita durate scurte de antrenament( nu solicita articulatia( este putin o.ositoare si este mai e%icienta %ata de alte te$nici de cresterea %ortei musculare' Dezavanta0ele izometriei constau in solicita aparatul cardiovascular( nu amelioreaza supletea articulara( toni%ica in special %i.rele musculare activate la ung$iul articular la care s-a e4ecutat contractia izometrica( musc$ii sunt antrenati la o contractie lenta( nu amelioreaza coordonarea inervatiei musculare pentru activitati motorii comple4e( dezvolta un %eed.ac; ;inestezic redus etc' Contractia izotonica se realizeaza cu modi%icarea lungimii musc$iului( determinand miscare articulara( %iind deci o contractie dinamica( in timp ce tensiunea de contractie ramane aceeasi' Contractia izotonica simpla( %ara incarcare( nu reuseste sa realizeze crestere de %orta musculara decat pentru valoarea ) sau de la valoarea ) spre 6 2rezistenta este reprezentata de greutatea propriului segment la care se adauga gravitatia3' Contractia izotonica realizata contra unei rezistente care nu .loc$eaza e4cursia segmentului sau miscarea in sine( poate determina cresterea de %orta musculara' Modi%icarea lungimii musc$iului se poate %ace in doua sensuri prin apropierea capetelor sale( cu scurtare 2contractia dinamica concentrica3 sau prin indepartarea capetelor de insertie( cu alungire 2contractie dinamica e4centrica3' Avanta0ele izotoniei constau intr-o .una coordonare nervoasa( rapiditate de actiune( participarea egala a tuturor %i.relor musculare la toate ung$iurile de miscare ale segmentului( pastrarea<recastigarea imaginii<sc$emei motorii de miscare( participarea tuturor grupurilor musculare la miscare 2%i4atori( sinergisti( alaturi de agonisti3( asigura $ipertro%ie musculara( amelioreaza mo.ilitatea articulara si creste rezistenta musculara( desi necesita durate mai lungi ale antrenamentului si dispozitive speciale' Un rol important este 0ucat si de valoarea rezistentei 2incarcarea3 care se opune miscarii' -n programele de reeducare %unctionala este pre%erata metoda dinamica cu rezistente moderate care asigura sincronizarea unitatilor motorii implicate in contractie si o per%ecta coordonare musculara' -n practica de specialitate e4ista o serie de te$nici si e4ercitii imaginate in scopul cresterii %ortei musculare( dupa cum urmeaza 74ercitiile izometrice 27U>-E adica e4ercitii unice scurte izometrice zilnice( 7&>-E adica e4ercitii repetitive scurte izometrice zilnice( grupa0ul de 6 contractii de cate + secunde %iecare etc3(

74ercitii dinamice cu rezistenta 27M> adica e4ercitiul ma4imal scurt( 7M& adica e4ercitiul ma4imal cu repetitie( te$nica %ractionata De Lorme-Aat;ins( e4ercitiile rezistive regresive( e4ercitiile culturiste etc3' Cresterea rezistentei musculare reprezinta cresterea capacitatii unui musc$i de a sustine un e%ort si capacitatea acestuia de a e%ectua un e4ercitiu sau o activitate pe o perioada prelungita de timp' &ezistenta musculara este dependenta de %orta musculara( starea circulatiei musculare( integritatea meta.olismului muscular( integritatea si participarea sistemului nervos dar si de starea generala a pacientului in cauza' Ca urmare a testarii rezistentei musculare cu greutati cuprinse intre ,5-/*G din %orta ma4ima a musc$iului respectiv se va constata instalarea dupa un timp a starii de o.oseala( initial compensata( ulterior decompensata' &ezistenta musculara mai poate %i de%inita deci( ca %iind starea opusa o.oselii musculare' Cresterea coordonarii( controlului si ec$ili.rului are in vedere cele patru etape ale controlului motor' Alt%el spus( realizarea reeducarii %unctionale a aparatului neuromioartro;inetic se adreseaza si acestui o.iectiv dar programul propus tre.uie sa tina cont de cele patru etape de .aza ale controlului motor' -n aceasta idee( se va reeduca mo.ilitatea( sta.ilitatea( mo.ilitatea controlata si a.ilitatea' Mo.ilitatea controlata si a.ilitatea reprezinta insa( cele doua etape care vor %i reeducate in e4clusivitate pentru atingerea acestui o.iectiv' Coordonarea reprezinta com.inarea activitatii unui numar de musc$i in cadrul unei sc$eme de miscare care sa %ie continua( lina( automata( desi poate %i indeplinita si constient( e4ecutata in conditii normale' Controlul activitatii coordonate este monitorizat prin mecanismul de %eed.ac; al proprioceptiei si centrilor su.corticali( coordonarea miscarilor se o.tine dupa multe repetari( dezvoltarea ei inseamna o crestere a preciziei miscarii si un e%ort muscular minim' Mo.ilitatea controlata reprezinta capacitatea de a e4ecuta miscarile coordonat dar dintr-o postura cu incarcare corporala 2e4tremitatea distala a segmentului este %i4ata sau se gaseste intr-un lant ;inetic inc$is3' A.ilitatea sau di.acia este capacitatea de a e4ecuta miscarile coordonat si se realizeaza cu e4tremitatea distala li.era( ne%i4ata 2se gaseste intr-un lant ;inetic desc$is3' -n %apt( atat mo.ilitatea( cat si a.ilitatea necesita e4ecutarea unor e4ercitii pentru per%ectionarea coordonarii miscarilor atat in interiorul unei posturi %i4ate( cat si in a%ara acestei posturi' Aceste doua o.iective se ating mai di%icil( necesitand e4ercitii deose.ite( alcatuite dintr-o serie de te$nici( dupa cum urmeaza mo.ilizarile poliarticulare( te$nicile neuroproprioceptive de %acilitare( re%le4ele de ec$ili.rare si sta.ilizare( gestualitatea coordonata( coordonarile paliative si terapia ocupationala' Corectarea de%icitului respirator %ace apel la ;inetologia respiratorie care presupune elemente precum rela4area( posturarea 2posturi rela4ante si %acilitatorii ale respiratiei( cat si posturi de drena0 .ronsic3( gimnastica corectoare 2suita de e4ercitii corectoare pentru toate segmentele implicate in actul respirator3( reeducarea respiratorie 2diri0area aerului la nivelul cailor respiratorii superioare( reeducarea respiratiei costale( reeducarea respiratiei dia%ragmatice( controlul si coordonarea respiratiei3( antrenamentul la e%ortul dozat 2o.ligatoriu pentru pacientii cardiopulmonari si utilizeaza activitati sportive precum mersul( activitatile de autoingri0ire si casnice( urcatul scarilor si pantelor( .icicleta ergometrica si covorul rulant( alergarea( inotul sau alt sport terapeutic( terapia ocupationala3( educarea tusei si terapia ocupationala' &eeducarea sensi.ilitatii se a%la in stransa legatura cu recuperarea motorie %iind utila si necesara in a%ectiunile sistemului nervos central si peri%eric'

-ndicatiile ;inetologiei recuperatorii se re%era la a%ectiuni ale partilor moi periarticulare 2periatrita scapulo$umerala sau co4o%emurala( tendinopatii( capsulite( entorse( lu4atii( c$isturi sinoviale( su%erinte musculare periarticulare etc3( la statusurile posttraumatice 2%racturi( rupturi de menisc etc3( statusul postoperator 2inclusiv post $ernie de disc lom.ara( %racturi( rupturi etc3( procesele cronice degenerative sau in%lamatorii articulare( deposturari 2ci%oze( scolioze( $iperlordoze etc3( statusul post AVC 2$emipareze( $emiplegii etc3( su%erinte neurologice centrale si peri%erice 2paraplegia( scleroza multipla( .oala Par;inson( neuropatiile peri%erice etc3' -ndicatiile ;inetologiei de recuperare se re%era la unele a%ectiuni si stari patologice insotite de dis%unctionalitate( .ene%iciare( aproape in e4clusivitate ale metodelor de ;inetologie recuperatorie' >e va avea in permanenta in vedere %aptul ca e4ista si o serie de metode complementare 2masa0( aplicarea termoterapiei( rece sau cald( electroterapia antalgica( antiin%lamatoare( decontracturanta( .iotro%icizanta etc3 care alcatuiesc( impreuna cu metodele ;inetice( programul de recuperare medicala' Principalele domenii de patologie si a%ectiuni( sunt P>B 2periartita scapulo-$umerala3( in care ;inetoterapia prezinta particularitati in %unctie de %orma anatomo-clinica 2tendinita( .ursita( tenosinovita( tendinita calci%icanta( capsulita retractila( ruptura de di%erite grade a coa%ei rotatorii3( Cotul posttraumatic cu toate consecintele legate de traumatismul initial si imo.ilizarea sau interventia ortopedico-c$irurgicala ulterioara( Mana rigida ca urmare a unor a%ectiuni %oarte diverse( precum sec$elele posttraumatice 2lu4atii( %racturi( interventii operatorii pe tendoane urmate de imo.ilizari prelungite( arsuri( retracturi algoneurodistro%ia etc3( poliartrita reumatoida 2a%ectiune in%lamatorie cronica( sistemica cu localizare predominanta la nivelul articulatiilor inter%alangiene si metacarpo%alangiene ale mainilor3( sclerodermia 2a%ectiune sau .oala de colagen3( .oala &a?naud( $emiplegia etc( Co4artroza 2in di%erite %aze evolutive3( soldul posttraumatic 2;u4atii de sold( %racturile( co4artro4a operata( osteoplastiile de sold( osteotomiile( tenotomii( artroplastii( status postproteza de sold etc3( !onartroza 2toate stadiile de evolutie3( genunc$iul posttraumatic si postoperator 2ruptura aparatului e4tensor( meniscectomia( entorsa de genunc$i( %racturile( sinove4tomia( emonda0ul sau s$avingul intraarticular( patelectomia etc3( Procesele in%lamatorii articulare 2indi%erent de etiologie3( >pondilita an;ilozanta( >coliozele( ci%ozele( $iperlordozele( Lom.osacralgia 2durerea lom.ara in%erioara sau loC .ac; pain3( status postlaminectomie lom.ara( Bemiplegia( paraplegia( scleroza multipla in placi( .oala Par;inson( neuropatiile peri%erice 2a nervilor dar si ple4ulopatiile'

Programe de %inetoterapie locoregionala )te+nici" e-ercitii si metode*.


#e$nicile( e4ercitiile si metodele in ;inetologie reprezinta elementele de .aza sau al%a.etul terapiei prin miscare( cat si o metodologie coerenta in vederea realizarii unui o.iectiv anatomo%iziologic sau terapeutic'

La capitolul te+nici %inetologice se porneste de la cunoasterea celor trei caracteristici %undamentale ale aparatului locomotor( si anume activitatea motrice( capacitatea de a %i miscat pasiv si starea de repaus' #e$nicile din ;inetologie cuprind te$nicile ana;inetice 2imo.ilizarea si posturarea3 si te$nicile ;inetice 2statice si dinamice3' La randul lor( te$nicile ;inetice statice cuprind contractia izometrica si rela4area musculara iar cele ;inetice dinamice sunt active re%le4e si active voluntare 2li.era( activo-pasiva( activa cu rezistenta3 sau ;inetice dinamice pasive 2tractiuni( su. anestezie( pura asiatata( autopasiva( mecanica( pasivo-activa( prin manipulare3' -mo.ilizarea este o te$nica ;inetologica ana;inetica ce se caracterizeaza prin mentinerea pentru un interval de timp( a corpului sau a unui segment al acestuia( in nemiscare( recurgand sau nu la a0utorul unor dispozitive' -mo.ilizarea susupenda miscarea articulara si contractia voluntara' -ndicatiile imo.ilizarii deriva din urmatoarea clasi%icare' Ast%el( imo.ilizarea poate %i De punere in repaus 2utila in .olile cardiopulmonare grave( arsuri intinse( traumatisme cranio-cere.rale si medulare etc sau in procesele in%lamatorii localizate( precum artrite( tendinite( miozite( %le.ite sau orice alt proces care determina dureri la mo.ilizare3( De contentie 2are rolul de a .loca un segment sau o partea acestuia( printr-un sistem de %i4are( precum atela( aparatul gipsat( orteza( corsetul si se utilizeaza in scopul consolidarii %racturilor( la entorse( lu4atii( artrite sau artroze acutizate( discopatii etc( .locand cel putin o articulatie3( De corectie sau posturala 2utilizeaza tot aparatul gipsat( atela( orteza( corsetul etc( di%erenta constand in ceea ce priveste scopul urmarit( deoarece segmentul vizat este imo.ilizat intr-o pozitie sau postura corectata( asa cum se intampla in scolioze( devieri articulare prin retracturi( paralizii( rupturi tendinomusculare etc3' -mo.ilizarea de contentie( cat si cea de corectie urmeaza unor manevre si<sau te$nici ortopedico-c$irurgicale sau ;inetologice( precum tractiuni( manipulari( miscari pasive su. anestezie etc' De mentionat si %aptul ca aparatele de contentie si corectie nu tre.uie sa 0eneze circulatia locoregionala si nu este admis sa produca leziuni ale tegumentului sau durere( aparatele tre.uie sa %ie .ine aplicate dar sa permita e%ecuarea contractiilor izometrice de mentinere a tonusului muscular segmentar iar segmentele vizate sa %ie imo.ilizate intr-o pozitie %unctionala' Contraindicatia ma0ora o constituia prelungirea e4cesiva a imo.ilizarii( deoarece se poate a0unge la Bipotro%ie de inactivitate( &edoare articulara( mergand pana la an;iloza( #ul.urari ale circulatiei de intoarcere( cu aparitia edemelor si trom.ozelor venoase consecutive( #ul.urarea tro%icitatii locoregionale cu aparitia escarelor(

Discon%ort %izic si psi$ic al pacientului' Posturarea sau pozitionarea reprezinta o alta te$nica ana;inetica apartinand te$nicilor ;inetologiei si reprezinta atitudini impuse unor segmente( parti ale corpului sau corpului in ansam.lu( in scop pro%ilactic sau terapeutic( in vederea corectarii sau evitarii instalarii unor devieri de statica sau a unor pozitii vicioase sau pentru a %acilita un proces %iziologic' Clasi%icarea posturilor include

Posturile corective 2utile in spondilita an;ilozanta unde pot preveni instalarea unor dis%unctionalitati( de asemenea( in reumatismul cronic degenerativ si in%lamator e4primat clinic prin artrite sau artroze( in paraliziile de cauza centrala sau peri%erica( in deviatiile coloanei verte.rale sau a altor segmente etc3( Posturile de %acilitare 2se recomanda in vederea %acilitarii unui proces %iziologic pertur.at de .oala( aceste posturi %iind cele de drena0 .ronsic( antideclive sau proclive pentru promovarea sau .locarea circulatiei de intoarcere( cele %acilitatorii respiratorii sau cardiace( cele de drena0 .iliar etc3 #e$nicile ;inetice reprezinta te$nici ;inetologice care se .azeaza pe miscare( iar aceasta presupune sau nu contractia musculara si nu neaparat mo.ilizare articulara cu deplasarea unui segment' Clasi%icarea acestor te$nici include te$nicile ;inetice dinamice 2mo.ilizarea pasiva si activa3 si te$nici ;inetice statice 2contractia izometrica si rela4area musculara3' #e$nicile ;inetice dinamice se .azeaza pe miscare su. toate %ormele ei( ele realizandu-se cu sau %ara contractie musculara( di%erentiindu-se ast%el( mo.ilizarea pasiva de cea activa' Mo.ilizarea pasiva este utilizata in ;inetologia terapeutica si de recuperare( ea se realizeaza cu a0utorul unei %orte e4terioare iar e%ectele sale se regasesc asupra Aparatului locomotor 2mo.ilizarea pasiva mentine amplitudinile de miscare si tro%icitatea articulara normala( creste amplitudinile articulare si asuplizeaza tesuturile articulare si periarticulare( mentine si<sau creste e4cita.ilitatea musculara( amelioreaza contractura-retractura musculara prin intinderea prelungita a musc$iului si declanseaza stretc$-re%le4ul care determina contractie musculara3( >istemului nervos si tonusului psi$ic 2miscarea pasiva mentine memoria ;inestezica a segmentului respectiv in cadrul sc$emei corporale si creste tonusul psi$ic al pacientului prin prezenta o.ligatorie a ;inetoterapeutului3(Aparatului circulator 2miscarile pasive e%ectuate ritmat au e%ecte mecanice asupra circulatiei segmentare( asigurand drena0 venolim%atic si prevenirea sau diminuarea edemelor( de asemenea( asigura prin raspuns neurovegetativ( o $iperemie locala( pe cale re%le4a pornind de la receptorii senzitivi articulari si musculari3( Altor aparate si sisteme 2miscarile pasive mentin tro%icitatea tuturor celorlalte tesuturi de la nivelul segmentelor interesate( maresc sc$m.urile gazoase la nivel pulmonar si tisular peri%eric( creCsc tranzitul intestinal si evacuarea vezicii urinre( in%luenteaza unele relee endocrine3' -ndicatiile mo.ilizarii pasive constau in &ecuperarea pacientilor neurologici( &eeducarea %unctionala a pacientilor cu patologie posttraumatica( -ntretinerea si recupararea %unctionala pacientiilor cu reumatism cronic degenerativ si in%lamator' -n e4ecutarea miscarilor pasive tre.uie sa se tina cont de Cunoasterea diagnosticului .olii si a celui %unctional( >tapanirea te$nicii si a prizelor din partea ;inetoterapeutului si cooperarea si participarea activa a pacientului( >e vor asigura pozitiile corecte de e4ecutie a miscarii pasive la nivelul segmentului in cauza( respectandu-se directiile %iziologice( limitele de amplitudine si asociind pozitii sau miscari de %acilitare(

Mo.ilizarea pasiva este o metoda analitica( ea nu tre.uie sa provoace durere( parametrii sai de e4ecutie se vor adapta scopului urmarit si starii clinice locale( Mo.ilizarea pasiva este precedata de aplicatiile de termoterapie( masa0 sau electroterapie' #e$nicile mo.ilizarii pasive constau in #ractiuni continue( discontinue( cu %i4atii alternanate e%ectuate in a4ul segmentului sau articulatiei( putandu-se e4ecuta manual sau cu a0utorul unor dispozitive( Mo.ilizarea %ortata su. anestezie( Mo.ilizarea pasiva pura asistata 2este cea mai o.isnuita te$nica de mo.ilizare pasiva e%ectuata de mainile ;inetoterapeutului( pacientul rela4and voluntar musculatura( putand %i precedata de termoterapie( masa0( electroterapie antialgica si in%iltratii locale( ea necesitand respectarea parametrilor privind pozitia pacientului si a ;inetoterapeutului( prizele si contraprizele( manevrele utilizate la mo.ilizare si %orta si ritmul de mo.ilizare3( Mo.ilizarea autopasiva 2se realizeaza de pacientul insusi prin presiunea corpului sau a unui segment al acestuia( prin actiunea mem.rului sanatos sau prin intermediul unor dispozitive-tip 9inetec3( Mo.ilizarea pasiva mecanica(

Mo.ilizarea pasivo-activa 2se mai denumeste si mo.ilizare pasiva asistata activ de catre pacient si este utila in vederea reeducarii %ortei musculare cand aceasta a scazut su. ) sau cand dorim sa reeducam un musc$i transplantat3( Manipularea' Mo.ilizarea activa se des%asoara datorita contractiei musculare proprii a segmentului care se mo.ilizeaza' Contractia musculara poate %i involuntara<re%le4a 2mo.ilizare activa re%le4a3 si voluntara 2mo.ilizare activa voluntara3' Mo.ilizarea activa re%le4a este realizata de contractii musculare re%le4e necontrolate si necomandate voluntar de pacient %iind( in %apt( un raspuns la un stimul senzorial in cadrul arcurilor re%le4e motorii' Contractia re%le4a este utila in recuperare si poate %i provocata prin re%le4ul de intindere sau stretc$-re%le4ul( reactiile de ec$ili.rare( re%le4ele pozitie sau posturale' Mo.ilizarea activa re%le4a reprezinta o modalitate de stimulare neuro-musculara in cazurile in care e%ortul voluntar sau mo.ilizarea activa voluntara este ine%icienta' Mo.ilizarea activa re%le4a isi gaseste utilitatea in cazul parezelor( deoarece asigura e4tensi.ilitatea musc$ilor( intretine tro%icitatea acestora si va reduce spastivitatile( cu dezvoltarea stereotipurilor' Mo.ilizarea activa voluntara este o miscare comandata( ce se realizeaza prin contractie musculara izotona( dinamica( ce presupune consum energetic( musc$iul modi%icandu-si lungimea( asigurand deplasarea segmentelor' Mo.ilizarea activa voluntara reprezinta tipul de miscare %iziologica ce se a%la la .aza intregii noastre e4istente' 7%ectele mo.ilizarii active voluntare se suprapun peste cele descrise la mo.ilizarea pasiva( rezultatele %iind mult mai vizi.ile si in timp mai scurt' -n mod deose.it( o.iectivele acestui tip de mo.ilizare sunt Cresterea sau mentinerea amplitudinii de miscare la nivel articular( Cresterea sau mentinerea %ortei musculare( &edo.andirea sau dezvoltarea coordonarii neuromusculare( Mentinerea unei circulatii sangiune si lim%atice corespunzatoare( Mentinerea sau cresterea ventilatiei pulmonare(

Mentinerea ec$ili.rului neuroendocrin si a conditiei psi$ice' Mo.ilizarea activa voluntara poate %i o te$nica localizata( segmentara sau generala' #e$nicile mo.ilizarii active voluntare constau in Mo.ilizarea li.era sau activa pura 2miscarea are drept parametri directia de miscare( amplitudinea( ritmul( durata( pozitia in care se e4ecuta si se realizeaza %ara vreo interventie %acilitatoare sau rezistiva( cu e4ceptia gravitatiei3( Mo.ilizarea activo-pasiva sau activa asistata 2cand %orta musculara co.oara spre valoarea ) sau 6( precum si in situatia in care se urmareste re%acerea completa a mo.ilitatii unei articulatii( miscarea tre.uie a0utata3' De retinut %aptul ca %orta e4terioara a0uta si nu se va su.stitui %ortei proprii( ca %orta e4terioara se aplica pe directia actiunii musc$iului asistat( ca aceasta %orta de asistare este mai intensa la inceputul si la s%arsitul miscarii e%ectuate si ca %orta e4terioara poate %i realizata prin corzi elastice sau prin contragreutatile instalatiilor cu scripeti terapeutici( prin autoasistare( prin suspendare in c$ingi sau prin e4ecutarea miscarii in apa' Mo.ilizarea activa cu rezistenta 2e4ista o %orta e4terioara care se opune partial miscarii active( o.tinandu-se ast%el( cresterea de %orta si rezistenta musculara( $ipertro%ia musc$iului si o .una diri0are a miscarii3' De retinut %aptul ca rezistenta se opune pe tot parcursul miscarii active( valoarea rezistentei e mai mica decat valoarea %ortei musc$iului care e4ecuta miscarea contrarezistiva( rezistenta sa %ie aplicata pe %ata de miscare a segmentului( %iecare miscare contrarezistiva este urmata de o perioada de rela4are( ritmul miscarilor active cu rezistenta sa %ie raportat la valoarea rezistentei si sa se asigure sta.ilizarea segmentului de origine al musc$iului care realizeaza miscarea contrarezistiva' &ezistenta poate %i reprezentata de scripetele cu greutati( de arcuri( materiale elastice sau alte materiale malea.ile 2c$it( ceara( plastilina etc3( apa din .azin( de ;inetoterapeut( autorezistenta sau ridicarea de greutati' #e$nicile ;inetice statice sunt caracterizate prin contractie musculara ce nu este urmata de deplasarea segmentului' 9inezia statica poate %i realizata prin contractia izometrica 2cresterea tonusului muscular3 si prin rela4area musculara 2scaderea tonusului muscular3' Contractia izometrica caracterizeaza %orta dezvoltata de un musc$i care incearca sa deplaseze un o.iect imo.il si se numeste %orta izometrica' #ensiunea musculara atinge ma4imum( in timp ce lungimea %i.rei musculare este aceeasi' Contractia statica sau izometrica conduce la cresterea rapida a %ortei si rezistentei musculare( cat si la $ipertro%ia masei musculare utilizate' &ela4area musculara caracterizeaza un musc$i in care tensiunea de contractie scade( ramanand doar tonusul muscular propriu( mentinut de activitatea permanenta a %i.relor intra%uzale( in timp ce %i.rele e4tra%uzale sunt rela4ate' La nivelul musculaturii antigravitationale sau posturale se realizeaza tonusul muscular postural' Cresterea ne%iziologica a tonusului postural se poate a%la in legatura cu su%erinte ale aparatului neuromioartro;inetic sau cu starea de tensiune psi$ica' &ela4area musculara se poate o.tine prin di%erite metode( precum constientizarea starii de rela4are musculara ca %iind starea opusa contractiei musculare( posturarea segmentului si suspendarea oricarei activitati musculare la acest nivel( scuturarea ritmica a mem.rului respectiv sau masa0 e%ectuat cu .landete' E-ercitiul fizic terapeutic are la .aza te$nicile prezentate( el reprezentand la randul sau( elementul ;inetologic care poseda o structura coerenta( te$nica de e4ecutie procedurala si scop terapeutic' "rice metoda ;inetologica este constituita dintr-o suita de e4ercitii %izice' 74ercitiul %izic terapeutic este structurat din trei parti Pozitia de start 2pot %i pozitii %undamentale si derivate3 si miscarile e%ectuate in cadrul acestei pozitii 2alegerea pozitiilor de lucru este determinata de starea pacientului si de

miscarile ce urmeaza sa %ie realizate iar cand vor.im despre promovarea miscarilor sau reeducarea %unctionala a lor( tre.uie sa tinem cont de etapele contolului motor( precum mo.ilitatea( sta.ilitatea( mo.ilitatea controlata si a.ilitatea3( #ipul de contractie musculara 2si zona de lungime musculara in care se lucreaza3 necesara in cadrul e4ercitiului 2pentru promovarea unui anumit tip de contractie musculara au %ost imaginate o serie de te$nici %undamentale sau speciale si speci%ice de %acilitare neuromusculara proprioceptiva3( 7lementele declansatoare ale unui stimul senzorial cu scop de %acilitare sau in$i.are a raspunsului' 74ercitiile %izice terapeutice se des%asoara dupa cateva principii de .aza( dupa cum urmeaza 74ecutia este lenta( ritmica( progresiva 2progresivitatea este un principiu important si se aplica in e4ercitiile pentru cresterea tonusului muscular( pentru cresterea amplitudinii de miscare( cat si pentru coordonare3( cu cresterea treptata a duratei 2progresivitatea in timp3( se e%ectueaza pe toata amplitudinea de miscare( Pozitiile de start tre.uie sa %ie sta.ile si sa permita des%asurarea activitatii musculare( Contractia musculara intensa necesita o pauza de rela4are( in consecinta etc' Metodele %inetologice de%inesc un grup restrans sau mai larg de e4ercitii %izice care au un sens si un scop %inal unic' Printre metodele des utilizate in practica de recuperare medicala( enumeram Metodele directionate spre scopuri mai mult sau mai putin limitate( precum metoda 9a.at si Bo.at$ etc( Metodele denumite speciale( deoarece se caracterizeaza nu doar printr-un o.iectiv de indeplinit( ci si prin utilizarea unei anumite te$nologii' Metodele speciale se re%era la metodele care utilizeaza o anumita te$nologie 2instalatii sau comple4e de e4ercitii %izice speciale3( cuprinzand mecanoterapia( scripetoterapia( ergoterapia<terapia ocupationala( $idro;inetoterapia( manipularile( tractiunile( sportul terapeutic'

Mecanoterapia sau %inetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate )mecanoterapia activa si9sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala posturala*.
Mecanoterapia" scripetoterapia" terapia ocupationala" manipularile" tractiunile9elongatiile" +idro%inetoterapia Mecanoterapia reprezinta un mod particular de gimnastica medicala care utilizeaza aparate mecanice .azate pe sistemul parg$iilor' Aceste aparate pot %i actionate de %orta musculara a pacientului sau de o %orta e4terioara 2motoare( contragreutati( %orta aplicata de catre ;inetoterapeut3 si permit scaderea si cresterea e%ortului muscular( in %unctie de situatie' -ntr-o acceptiune mai larga( alti clinicieni au inclus in notiunea de mecanoterapie toate metodele care utilizeaza di%erite instalatii si aparate mai simple sau mai comple4e( precum( instalatiile de scripeti( arcurile( custile &oc$er( mesele speciale de ;inetoterapie( .icicletele ergometrice( patinele etc' -n %apt( istoric vor.ind( mecanoterapia a utilizat aparate tip Eander( dupa numele medicului suedez care a introdus in practica de recuperare medicala primele aparate mecanice .azate pe sistemul parg$iilor si care au %undamentat la timpul respectiv notiunea de mecanoterapie' Eander crease patru tipuri de aparate de mecanoterapie

Aparate pentru miscari active care se adresau recuperarii mem.rului superior( celui in%erior( trunc$iului si miscarilor de .alans( Aparate pentru miscari pasive( Aparate pentru masa0 mecanic(

Aparate ortopedice de redresare pasiva si activa( cat si de masurare a ung$iurilor in scolioze' Aparatele insa( au nascut o serie de critici care au 0usti%icat scoaterea lor din uz' >cripetoterapia se poate realiza prin sistemul scripete greutate sau prin cel scripete reciproc 2utilizat in te$nica ;inetica autopasiva3' >istemul scripete greutate %aciliteaza manipularea unor greutati( avand si avanta0ul de a modi%ica directia unei %orte( %ara vreo sc$im.are a marimii acestei %orte' Acest sistem realizeaza rezistenta unei miscari printr-o greutate aplicata la capatul unei corzi re%lectate peste un scripete si prinsa la celalalt capat de segmentul in miscare' >istemul permite prin acelasi monta0( dar cu miscarea e%ectuata in sensul opus( %acilitarea acestei miscari( pana la realizarea miscarii pasive' >istemul scripete greutate este des utilizat in special in e4ercitiile ;inetice ale mem.relor' " caracteristica a acestui sistem este %aptul ca el permite sa se mentina aceeasi %orta pentru o greutate<rezistenta data( pe tot parcursul miscarii( spre deose.ire de monta0ele cu arcuri sau cu elastice' Monta0ele scripetoterapiei sunt e4trem de variate si ele se realizeaza adaptat( pentru %iecare pacient in parte' -n practica se %olosesc si scripeti mo.ili( cu scopul de a usura ridicarea greutatilor' Aceasta metoda scripete greutate este utilizata in urmatoarele scopuri Cresterea %ortei musculare 2prin te$nica e4ercitiilor cu contrarezistenta progresiva3( Cresterea amplitudinii de miscare articulara 2prin te$nica e4ercitiilor dinamice cu tractiune la s%arsitul cursei3( &ealizarea suspendarii corpului sau a unor segmente in scopul scoaterii acestora de su. in%luenta gravitatiei( &ealizarea tractiunilor continue sau discontinue ale mem.relor sau ra$isului' Pentru a %i e%icienta( aceasta metoda necesita sa-i %ie respectate cateva principii Locul de aplicare al corzii pe segmentul de mem.ru care va %i mo.ilizat 2cu cat locul de aplicare este mai indepartat<distal de articulatia in miscare( cu atat va %i solicitata o %orta mai mare3( Cel mai e%icient este sistemul care permite aplicari in cel putin trei planuri iar mem.rul care e4ecuta miscarea sa %ie suspendat( -n vederea cresterii de %orta musculara se va testa rezistenta ma4ima 2&M3 a grupului muscular ce urmeaza a %i antrenat in monta0ul %i4at' Apoi( in %unctie de sc$ema aleasa( se va incepe cu ,<6 din &M( se trece la N din &M iar la s%arsitul sedintei sa va a0unge la , &M' &M se retesteaza saptamanal' Miscarea se e4ecuta ritmic( >edintele se realizeaza de ,-6 ori pe zi' >istemul scripete reciproc permite e%ectuarea unor miscari autopasive( in special ale mem.rului superior' Cu a0utorul mem.rului sanatos 2care reprezinta .ratul %ortei3( pacientul tractioneaza coarda scripetelui( care este prinsa la celalat capat de segmentul ce urmeaza a %i mo.ilizat pasiv 2.ratul rezistentei3' Mo.ilizarea poate %i autopasiva simetrica 2monta0ul realizeaza miscarea am.elor mem.re( sanatos si .olnav in acelasi sens3 si autopasiva asimetrica 2monta0ul realizeaza miscarile celor doua mem.re in sensuri opuse3'

>istemul !ut$rie >mit$ utilizeaza arcurile( resorturile( .enzile si cordoanele elastice drept rezistenta sau ca %orta de tractiune in cadrul programelor ;inetice se reeducare %unctionala musculoarticulara' >istemul se .azeaza pe %aptul ca un corp elastic( su. in%luenta unei %orte e4terne( isi modi%ica %orma( pentru a reveni la cea initiala odata cu incetarea solicitarii' !radul de de%ormare este proportional cu c$eltuiala energetica ce a stat la .aza de%ormarii' Daca se depaseste o anumita limita a c$eltuielii energetice( arcurile se pot de%orma ireversi.il' Drept urmare( arcurile utilizate in acest sistem sunt etalonate sa realizeze intinderi pana la o anumita lungime( evitand de%ormarea lui ireversi.ila' ".iectele acestui sistem ;inetic cu arcuri sunt Cresterea %ortei musculare( >uspendarea unui mem.ru in sistem elastic sau suspendarea pendulara pe verticala solicita e4cita.ilitatea musculara dar este utila si in scopul rela4arii starilor de spasticitate sau de contractura musculara( Cresterea amplitudinii de miscare'

varianta de utilizare a acestui sistem o constituie tractiunea arcului pentru decoaptari articulare' >uspensoterapia reprezinta o metoda ;inetologica cu reguli de utilizare presta.ilite( cu principii mecanice si %iziologice( cat si cu aplicatii terapeutice pro.ate' >uspensoterapia reuseste sa scoata corpul sau un segment al acestuia de su. in%luenta gravitatiei' 74ista mai multe tipuri de suspendare suspendarea pendulara sau verticala( suspendarea a4iala si suspendarea e4centrica' >u. aspect mecanic( plasarea punctului de acrosa0 al cordonului de suspendare in raport cu pivotul articular are mare importanta pentru %ortele care se sta.ilesc( putandu-se o.tine ast%el( decontractura musculara( coaptare sau decoaptare articulara' Principiile mecanice au rasunet asupra programului ;inetoterapeutic ce va %i sta.ilit' >uspendarea unui mem.ru scoate din activitate musculatura centurii respective( permitand actiuni e4clusiv de mo.ilizare activa analitica pe articulatia dorita( cu consum energetic redus' Alegerea tipului de suspendare permite o.tinerea unor mai mari amplitudini de miscare' Din suspendare se poate realiza un testing muscular real' >uspendarea mem.relor superioare este o metoda au4iliara %oarte importanta in terapia ocupationala' Manipularile coloanei verte.rale si ale mem.relor in scop terapeutic au %ost utilizate din timpuri stravec$i' 7le au %ost ulterior grupate su. %orma unei metode cu te$nica si indicatii e4acte( numita metoda osteopatica' &ecent( acesta metoda este simpli%icata si i se adauga c$iropractica sau c$iropra4ia' -n practica ;inetologica( manipularile vere.rale( cat si cele ale articulatiilor peri%erice( .ene%iciaza de te$nici de lucru .ine puse la punct' 74ista unii autori 2&o.ert Maigne din Franta3 care utilizeaza manipularea nu doar ca procedeu terapeutic( ci si ca procedeu diagnostic in ceea ce priveste deran0amentele interverte.rale minore 2cele care apartin articulatiilor interapo%izare paraverte.rale3' Aceste D-M sunt responsa.ile de numeroase algii cutanate si musculotendinoase localizate la nivelul trunc$iului si mem.relor' Manipularea reprezinta o mo.ilizare %ortata care deplaseaza elementele unei articulatii peste limita lor o.isnuita si voluntara de miscare( pana la limita 0ocului anatomic posi.il( %ara sa depaseasca aceasta limita anatomica' =otiunile de manipulare si mo.ilizare nu sunt sinonime' #e$nica manipularii cuprinde >egmentul de manipulat necesita sa %ie pozitionat intr-o pozitie %avora.ila miscarii pasive utilizate de manevra de manipulare 2punerea in pozitie3( Pe %ondul musculaturii rela4ate( segmentul va %i miscat in mod pasiv de catre ;inetoterapeut pana la limita ma4ima permisa de respectiva directie de miscare( alt%el

spus( segmentul va %i mo.ilizat( cu punerea in tensiune a tesuturilor articulare si periarticulare 2punerea in tensiune3( De la nivelul care corespunde momentului de punere in tensiune( ;inetoterapeutul e4ecuta in mod .rusc si unic( miscarea %ortata sau manipularea 2impulsul manipulativ3' De la nivelul de solicitare suplimentara 2sau de suprasolicitare3 a directiei de miscare se simte cum cedeaza cu cateva grade o rezistenta si se poate auzi un cracment caracteristic( datorat %enomenului da cavitatie care apare cand se separa capetele articulare' Manipularea este considerata un gest precis( ce necesita un diagnostic corect( presupune lipsa durerii la e4ecutie si se supune regulii miscarii contrare( avand in vedere %aptul ca se utilizeaza directia de mo.ilizare in sensul opus directiei .locate si dureroase' Manipularile coloanei verte.rale sau ale ra$isului pot %i din punct de vedere te$nic dupa cum urmeaza Directe 2pacientul este pozitionat in decu.it ventral iar ;inetoterapeutul ii aplica cu mana presiuni directe pe apo%izele spinoase sau pe cele transverse( presiuni urmate de o rela4are rapida3( -ndirecte 2;inetoterapeutul recurge la miscari si presiuni e4ecutate in vecinatatea coloanei verte.rale( la nivelul centurii scapulare sau a celei pelvine( urmand ca prin intermediul acestora sa se creeze indirect( manipularea verte.rala( >emiindirecte 2se .azeaza pe principiul manipularilor indirecte( miscarea glo.ala %iind e4ecutata de la distanta dar manipulatorul( prin presiuni si contrapresiuni la nivelul sau su. nivelul segmentului de tratat( localizeaza precis e%ectul manipularii3' -n practica e4ista ast%el( manipulari semiindirecte asistate( in care presiunea locala urmeaza acelasi sens ca si miscarea glo.ala( %iind aplicata c$iar pe segmentul de manipulat' La %el( e4ista manipulari semiindirecte contrate( in care presiunea locala este directionata in sens contrar miscarii glo.ale si se aplica su. nivelul segmentului ce tre.uie mo.ilizat' #e$nica recomandata de Maigne este cea semiindirecta( in special pentru manipularile in %le4ie sau e4tensie' Pentru manipularile in rotatie( in vederea localizarii segmentului se recurge la un arti%iciu( si anume( se va %ace o latero%le4ie cu incur.area ma4ima la nivelul segmentului de manipulat( se mentine acesta pozitie si se realizeaza rotatia pe partea latero%le4iei' Manipularea tre.uie sa %ie precedata de testarea tuturor directiilor de miscare ale segmentului verte.ral interesat' -n concordanta cu principiile de nondoloritate si miscare contrata ale manipularii( nu se va manipula un segment care are toate directiile de miscare .locate si dureroase' >pecialistii in domeniu au imaginat o sc$ema( precum o stea cu + .rate( reprezentand directiile de miscare ale coloanei' >e va nota gradul de limitare al miscarii sau intensitatea durerii pe %iecare directie de miscare' Manipularea se va e4ecuta pe directiile care nu sunt notate( deoarece cele notate reprezinta contraindicatii ale manipularii pe directia respectiva' De o.icei( tre.uie sa e4iste cel putin trei directii de miscare li.ere( pentru ca manipularea sa ai.a toate sansele de reusita' #e$nica manipularilor coloanei verte.rale tine cont de o serie de etape Pozitionarea pacientului ter.uie sa con%ere rela4are iar cea a manipulatorului tre.uie sa o%ere un a.ord con%orta.il al segmentului demanipulat( &ela4area musculaturii segmentului de manipulat este o conditie o.ligatorie 2se vor aplica procedurile de termoterapie sau masa03(

Mo.ilizarea segmentului se incepe doar dupa ce sunt indeplinite toate conditiile mentionate si s-a sta.ilit directia de miscare( Manipularea se va realiza cand pacientul este pregatit si o.isnuit cu miscarile<mo.ilizarile de0a e%ectuate' -ntr-o sedinta se e4ecuta 6-/ manevre consecutive pe un segment verte.ral( %iind necesare intre )-+ sedinte( zilnic sau la )-6 zile' -ndicatiile manipularilor ra$isului sunt Lom.algiile acute sau cronice( Lom.osciatica( =evralgiile sau nevritele de crural( Dorsalgiile cronice sau acute( Cervicalgiile acute si cronice(

=evralgia cervico.ra$iala' Contraindicatiile a.solute ale manipularilor ra$isului sunt su%erintele coloanei verte.rale de origine in%lamatorie( in%ectioasa sau tumorala( osteoporoza avansata(artroza avansata $iperostozanta' Accidentele si incidentele manipularilor ra$isului sunt rare si apar mai ales la manipularile coloanei cervicale' Manipularile articulatiilor mem.relor sunt mai putin spectaculoase si importante in comparatie cu cele ale ra$isului' Manipularea mem.relor se .azeaza pe ideea con%orm careia miscarile care nu se pot e4ecuta activ( pot %i totusi realizate su. aspect %iziologic' Miscarile se .loc$eaza ca urmare a unor su%erinte articulare sau datorita contracturii si<sau retracturii musculare periarticulare' Articulatiile interesate pot %i inter%alangienele( metacarpo%alangienele( metatarso%alangienele( articulatia pumnului( genunc$ii( coatele erc' Miscarile care pot %i realizate pasiv din articulatii sunt cele de lateralitate( de rotatie( de alunecare antero-posterioara( de decopatare' #ractiunile verte.rale sau elongatiile constau intr-o tractiune in a4 a di%eritelor regiuni ale coloanei verte.rale( cu scopul de a indeparta verte.rele intre ele' >tudiile de specialitate au demonstrat %aptul ca tractiunea e4ercitata cu %orte corespunzatoare( conduce la distantari interverte.rale' -n acel moment se produce vid intratisular' #ractiunea se e4ecuta cu di%erite aparate( dispozitive sau instalatii' Ameliorarile o.tinute c$iar la aplicarea unor %orte mai mici sunt datorate pro.a.il( intinderilor tesuturilor musculotendinoase' #e$nicile de tractiune cuprind urmatoarele #ractiunea se poate e4ecuta in a4ul coloanei sau orientat 2segmentul verte.ral este usor inclinat in %le4ie sau lateralitate3( #ractiunea poate %i continua sau intermitenta 2discontinua3( Pozitia in care se a%la pacientul poate %i de decu.it dorsal( din sezand sau in ortostatism( #ractiunea se poate realiza utilizand ca %orta de tractiune greutatea partiala a corpului( contragreutati( tam.ururi de tractiune' #ractiunea sau elongatia verte.rala presupune ca pozitia pacientului sa %ie con%orta.ila( sa asigure miorela4are( sistemele de tractiune sa nu lezeze tesuturile si sa nu 0eneze circulatia de intoarcere( %orta de tractiune sa %ie crescuta progresiv si redusa treptat la %inal( sa apara senzatia de ameliorare sau disparitie a durerii( durata unei sedinte sa nu depaseasca ,*-,5 min

pentru coloana cervicala si )*-6* min pentru cea lom.ara( patandu-se e4ecuta sedinte zilnic sau la )-6 zile' -ndicatiile tractiunilor verte.rale sunt >indroamele clinice dureroase cervicale sau lom.are( acute sau cronice( de origine mecanica( determinate de a%ectarea discului( ligamentelor sau maselor musculare( &adiculalgiile de origine verte.rala 2indicatie ma0ora3' Contraindicatiile tractiunilor verte.rale sunt >indromul $iperalgic cervical sau lom.ar( Prezenta unor %enomene neurologice pregnant sau a unui sindrom dural accentuat( Prezenta unor devieri vizi.ile ale coloanei 2scolioze( ci%oze3( Persoanele de varsta a treia(

Persoanele cu sistemul nervos la.il sau cele an4ioase' #ractiunea verte.rala necesita supraveg$erea continua a pacientilor pe parcursul sedintelor pentru a identi%ica aparitia oricarui %enomen nedorit( precum paresteziile( durerile( ametelile( senzatia de lipotimie( $ipoesteziile etc' Bidro;inetoterapia sau $idro;inetologia reprezinta metoda e4ecutarii e4ercitiilor %izice<;inetice in apa' Cele doua modalitati de e4ecutie ale $idro;inetoterapiei sunt cea partiala 2imersia unui singur mem.ru sau segment de mem.ru3 si cea generala 2imersia intregului corp in .azin3' Bidro;inetoterapia partiala este utilizata aproape in e4clusivitate pentru cresterea mo.ilitatii articulare prin miscari pasive( pasivo-active sau active' Utilizarea ;inetoterapiei in apa este %undamentata de %enomenul de plutire a corpului sau de descarcare de greutate a corpului 2principiul lui Ar$imede3 si pe rezistenta opusa de apa pe anumite directii de miscare' Avanta0ele acestei metode constau in >unt necesare %orte musculare reduse in vederea mo.ilizarii articulare( Creste capacitatea de rela4are musculara pentru postura ortostatica si mers( >cade durerea articulara prin diminuarea presiunii intraarticulare(

&ezistenta opusa miscarii poate %i reglata prin utilizarea %lotoarelor' Durata unei sedinte este cuprinsa intre ,*-+* min' -ndicatiile $idro;inetoterapiei constau in Bolile neurologice centrale si peri%erice( &eumatismul cronic degenerativ si in%lamator( ina%ara puseului evolutiv( >ec$elele posttraumatice(

A%ectiunile cardiovasculare si respiratorii' Contraindicatiile $idro;inetoterapiei constau in "rice tip de leziune cutanata( pana la vindecarea acesteia( Pacientii in aparate de contentie( >tarile %e.rile( Anumite psi$opatii( crizele comitiale( Bipotensiune arteriala marcata(

Unele a%ectiuni cardiovasculare( Varsta avansata'

:. Terapia ocupationala.
,efinitii" obiective" mijloace terapeutice si de recuperare functionala.
Terapia ocupationala reprezinta un comple4 de metode de o mare varia.ilitate care isi mentin individualitatea prin scopul urmarit si prin particularitatea procedeelor %olosite' -nitial( a %ost utilizat termenul de ergoterapie( cu re%erire la o metoda de ;inetoterapie pentru di%erite tul.urari %izice sau mentale' Aceasta metoda %olosea e4ercitii si procedee %izice din di%erite activitati umane o.isnuite( precum cele de munca( de divertisment etc' Ulterior( termenul a %ost preluat de alti autori dar a %ost inlocuit cu cel de terapie ocupationala' Principalul scop este acela al re%acerii mo.ilitatii( su. aspectul de amplitudine articulara( %orta si rezistenta musculara( coordonare a miscarilor si a.ilitate' -n numeroase tari terapia ocupationala a devenit o specialitate de sine statatoare' 74ista doua aspecte ale ergoterapiei ergoterapia speci%ica 2ce urmareste selectarea unor activitati cu ma4imum de adresa.ilitate( solicitare si adapta.ilitate in ceea ce priveste de%icitul %unctional al pacientului3 si ergoterapia glo.ala( nespeci%ica sau ocupationala 2nu se adreseaza de%icitului %unctional ci restului organismului sau unor modi%icari complementare( compensatorii3' Prescrierea ergoterapiei necesita o analiza e4acta a de%icitului %unctional sau a $andicapului prezentat de pacient 2diagnostic clinic si %unctional( .ilant psi$ologic( social si pro%esional3( precum si recunoasterea celor mai indicate activitati ergoterapeutice' Alegerea unei anumite ocupatii se va %ace dupa urmatoarele principii ocupatia sa %ie una o.isnuita si cunoscuta( aleasa dintre meseriile de .aza( clasice( poate c$iar pro%esia pacientului( ocupatia sa %ie usor de inteles sau de invatat si e4ecutat( sa %ie utila( sa %ie variata spre a se evita monotonia( sa solicite un e%ort progresiv( sa %ie li.er acceptata si agreata de catre pacient( sa %ie e4ecutata in comun cu alti pacienti si sa %ie supraveg$eta in permanenta de catre specialistul ergoterapeut' 74ista o multitudine de activitati practice utilizate in terapia ocupationala( precum Cele incluse in te$nica de .aza 2olaritul( tamplaria( tesutul( impletitul nuielelor etc3' Aceste te$nici ter.uie sa %ie prezente in orice serviciu de ergoterapie' 7le cuprind o serie de su.activitati care necesita gestica di%erita' Cele care sunt incluse in asa numitele te$nici complementare 2cuprind restul activitatilor lucrative umane( precum cartona0ul( maroc$ineria( tipogra%ia( strungaria( dactilogra%ia etc3'Aceste activitati pot deveni scopuri in sine in domeniul repro%esionalizarilor' Cele incluse in te$nici de readaptare( %ormate din multitudinea de activitati casnice( recreative( unele pro%esionale( %amiliale etc3' #e$nicile de readaptare sunt deose.it de importante deoarece adapteaza mediul am.iant al persoanelor cu $andicap la propriile lor capacitati %unctionale' Ast%el( se adapteaza coada de lingura( se modi%ica ro.inetul la c$iuveta( se adapteaza conducerea automo.ilului( scara autove$iculelor de transport in comun( scarile rulante' Activitatile incluse in te$nicile de e4primare 2cuprind ocupatii speci%ice cu caracter artistic( precum desenul( pictura( gravura( scrisul( sculptura etc3( #e$nicile sportive 2includ o serie de 0ocuri sportive sau parti componente ale acestora( precum aruncatul mingiei la cos( tenisul de masa( .admington( gol%( trasul cu arcul( patina0( $oc$ei etc3(

Cele incluse in te$nici recreative 2reprezentate prin diverse 0ocuri distractive adaptate $andicapului prezentat precum( sa$ cu piese grele( tintar cu piese care se in%ig in lacas( 0ocuri cu %igurine din plum. etc3'

Parafunctii" obiceiuri vicioase" deconditionare" purtarea de gutiere si alte dispozitive de redresare si reposturare.
!utiera este o constructie protetica( cu rolul de a acoperi un grup de dinti vecini pe partea lor vesti.ulara( ocluzala si orala( cu rol de imo.ilizare a %racturilor mandi.ulare' !utiera este un element de agregare a aparatelor ortodontice %i4e sau con0uncte( cat si pentru solidarizarea dintilor parodontici' !utiera poate %i con%ectionata din acrilat termopolimeriza.il 2in la.oratorul de te$nica dentara3 si autopolimeriza.il 2in cavitatea .ucala3'

;. #aserterapia5 modalitate terapeutica cu larga aplicabilitate in patologia de specialitate.


#aserterapia" mecanisme de actiune Laserterapia este o procedura terapeutica noninvaziva( utilizata in practica de zi cu zi in ca.inetele de %izioterapie' La .aza terapiei Laser se a%la teoria clasica( con%orm careia( natura luminii este considerata a %i duala( intre particula sau corpuscul si unda electromagnetica' Desi acesta dualitate nu poate %i e4plicata pe deplin( ea descrie cel mai acurat natura primordiala a luminii' Denumirea de Laser provine de la initialele din lim.a engleza ale cuvintelor care e4prima %aptul ca aceasta este o emisie stimulata de radiatie luminoasa ampli%icata( mai e4act( Lig$t Ampli%ication .? >timulated 7mission o% &adiation' Daca radiatia Laser este de mare intensitate( prin cantitatea mare de energie transmisa su.stratului( apare e%ectul termic( distructiv( utilizat in c$irurgie si microc$irurgie in scopul de a taia( distruge( evapora( cauteriza tesuturile tinta' Daca intensitatea radiatiei Laser este scazuta( utilizarea sa este aceea de a stimula sau .iostimula su.stratul cu e%ecte .ene%ice( dupa cum se va arata mai departe' Proprietatile radiatiei Laser sunt o singura lungime de unda sau o singura intensitate 2monocromatismul3( este polarizata total( orientarea in spatiu a undelor realizandu-se dupa o directie .ine sta.ilita 2ceea ce caracterizeaza polarizarea liniara3 si este coerenta( orientarea in timp a tuturor undelor radiatiei Laser este a.soluta( ast%el incat minimumul si ma4imumul tuturor undelor sunt identice in propagarea lor in timp' Unda Laser de putere si intensitate scazuta( .ine controlata si care nu depaseste 5** mA are un e%ect stimulator e4celent asupra su.stratului .iologic pe care se aplica' -n vederea terapiei cu Laser( ne vor interesa parametrii %izici ai acestuia pentru a putea recomanda o aplicatie terapeutica e%icienta' Parametrii %izici ai laserului sunt prezentati in cele ce urmeaza( si anume Lungimea de unda 2%iind monocromatic( laserul are o singura lungime de unda masurata in nm3( Puterea de iesire 2puterea de iesire este %ie cea ma4ima-amplitudinea ma4ima a impulsurilor( %ie cea medie si este masurata in mA3' Frecventele de modulatie 2numar de oscilatii pe secunda( se masoara in Bz3( Densitatea de putere sau doza 2se masoara in @<cmH si reprezinta energia emisa intr-un interval de timp( pe unitate de supra%ata pe care s-a e%ectuat emisia3' &aportat la o suita de parametri( intre care si cei prezentati( aparatele Laser se pot clasi%ica in %unctie de >ursa' >e va %ace ast%el re%erire la lasere care au drept sursa su.stanta solida si se numesc lasere cu ru.in( la cele cu su.stanta lic$ida( cele cu su.stanta gazoasa 2cu $elium-neon sau cu argon3 si la cele cu semi-conductor 2!a-As( !aAiAs3( ca %iind cele mai recent utilizate' Aceste lasere cu semi-conductori ca sursa de emisie pentru radiatia Laser au avanta0ul de a avea dimensiuni mici( de a %i ro.uste si %ia.ile( de a permite utilizarea oricarei lungimi de unda' Lungimea de unda' Lungimea de unda a laserului .azat pe semi-conductor poate %i intre /**-5** nm 2laser al.astru3( 5**-55* nm 2laser verde3( +**-:** nm 2laser rosu3 si :**-85* nm 2laser in%rarosu3' !radul de penetrare a radiei Laser intratisular depinde de lungimea de unda a acesteia' Cele mai %olosite lungimi de unda sunt cele din spectrul rosu si

in%rarosu' Laserul in spectrul rosu are o patrundere intratisulara de )-6 cm( dupa care intensitatea si e%icienta terapeutica scad' Pornind de la cele a%irmate( acest tip de laser se recomanda a se utiliza in tratamentul a%ectiunilor tegumentare si in cele ale mucoaselor' >e recomanda utilizarea sondei cu o putere de ma4' 5* mA' Laserul in spectrul in%rarosu isi reduce intensitatea la 5*G dupa ce patrunde in tesuturi( dincolo de )-6 cm adancime( drept pentru care sunt recomandate in tratarea su%erintelor de pro%inzime( precum cele musculo-ligamentare( capsulare( tendinoase( meniscale( discale etc' >e recomanda utilizarea unor sonde cu o putere crescuta( de cel putin 5* mA' Modul de lucru' -n conte4tul acestei prezentari( laserele pot %i pulsatile 2impulsuri de durata %oarte scurta3( lasere continui si lasere cu pulsatie modulata( lungimea de unda depinzand de %recventa si natura su.stratului iradiat' >i puterea acestui ultim tip de lasere variaza de la cativa mA la sute de mA' #ipul radiatiei' &adiatia poate %i convergenta 2radiatia punctuala3( divergenta sau scanner 2utilizat pentru supra%ete e4tinse3' Puterea laserului' &aportat la puterea de iesire a laserului( acesta poate %i su. , mA( su. 5 mA 2densitatea de iesire %iind la nivelul sondei su. )5 A<mH3 si su. 5** mA' Forma' Laserul poate %i su. %orma de stilou( de .uzunar( dispozitive de ca.inet sau .aza de recuperare' -n lumina celor prezentate( e%ectele .iologice ale laserului terapeutic( de 0oasa putere sau laser non-invaziv vor %i prezentate in cele ce urmeaza Analgezia( Miorela4area( decontracura musculara( 7%ect entiedematos( de com.atere a stazei si de drena0 veno-lim%atic( Biostimulare tisulara si a proceselor .iologice(

7%ect vasodilatator' Mecanismele prin care actioneaza laserterapia intercepteaza o serie de verigi %iziopatologice( actiune con%irmata de o serie de studii clinice veri%icate si validate' Aceste e%ecte constau in im.unatatirea microcirculatiei( cresterea activitatii enzimatice intracelulare( in special a ciclului 9re.s( cresterea circulatiei si a utilizarii o4igenului( utilizarea e%icienta a glucozei( stimularea sintezei de A=D intracelular( cresterea activitatii %i.ro.lastelor si a procesului de %agocitoza( activarea pompei =a-9 transmem.ranare( activarea proceselor meta.olice la nivel celular 2atat prin activarea pompei e =a<9 transmem.ranare( a transportului de calciu( cat si prin activarea sistemului mitocondrial3( s$im.area la nivel locoregional a pro%ilului unor mediatori ai in%lamatiei 2$istamina( prostaglandine3 sau durerii 2endor%ine3' Indicatiile laserterapiei Domeniile de aplica.ilitate ale laserterapiei sunt reprezentate de a%ectiuni precum alveolita( analgesia( stomatita a%toasa( caria dentara( cicatricea c$eloida( contuziile dentitia di%icila( %ractura( gingiviita( $erpesul( $?peremia pulpara( mor.ul temporomandi.ular( nevralgi trigeminala( parpodontita( periodontita( pulpa aperta( puplita( starea postoperative' 7%ectele

terapeutice preponderente sunt cel analgesic( anti%logistic( antiedenatos( .iostimulator( vasodilatator

<. $iofeedbac%. Terminologie" continut" principii" aplicatii practice in conte-tul patologiei de specialitate.
Bio%eed.ac;-ul reprezinta un instrument clinic recunoscut inca din ,8+*' La timpul repectiv trei surse stiinti%ice s-au unit spre a %orma curnetul larg al .io%eed.ac;-ului modern electromiogra%ia( electroence%alogra%ia si studiul cardiovascular realizat de catre psi$o%iziologisti' -n timp ce ultimele doua surse sunt importante in%luienta lor asupra recuperarii a %ost limitata' Aplicarea in domeniul rea.ilitarii s-a nascut din munca de cercetare si diagnosticul realizat prin 7M! 2electromiogra%ia3' Practicienii au %ost constienti de a0utorul considera.il o%erit de %eed.ac;-ul imediat al semnalelor mioelectrice' >unetul potentialelor unitatii motorii poate grada intensitatea dorita a contractiei solicitand adesea a0utorul pacientului' -n recuperare .io%eed.ac;ul electromiogra%ic 27M!BF3 si-a castigat locul sau in tratamentul leziunilor de neuroni motori centrali( in special in ceea ce priveste musculatura retracturata dar si producand rela4are asupra musculaturii spastice a pacientilor post-accident vascular cere.ral' 7M!BF este util si in paralizia cere.rala si tul.urarile musculo-sc$eletale in special torticolisul spasmodic' Bio%eed.ac;-ul se de%ineste ca o te$nica ce utilizeaza ec$ipament( in special electronic( spre a evidentia persoanelor unele dintre evenimentele lor %iziologice interne( normale sau anormale( su. o %orma de semnale auditive si vizuale care ii invata sa manipuleze aceste alt%el involuntare si nesimtite evenimente( prin manipularea semnalelor a%isate' #e$nica introduce vointa unei persoane intr-un loc al unuei .ucle de %eed.ac;( desc$isaJ in ciuda acestui nume arti%icial de .io%eed.ac;( un termen a.ordat de catre oamenii de stiinta si cliniceni dintr-o serie de motive( inclusiv lingvistice' >pre deose.ire de raspunsurile conditionate( omul tre.uie sa isi doreasca in mod voluntar? sa sc$im.e semnalele spre un anumit scop' -nvatand pacientii sa-si controleze o paleta larga a proceselor %iziologice conduce la o.tinerea unor rezultate terapeutice e4traordinare' De aceasta metoda .ene%iciaza in special pacientii cu paralizie =MC si spastici date datorata leziunilor cere.rale' -n recuperare( cel mai util %eed.ac; este cel mioelectric sau 7M!' Cuvantul electromiogra%ic nu e totusi o alternativa potrivita a acestei %orme de .io%eed.ac;( deoarece pacientul si clinicianul nu vad direct electromiograme sau o electromiogra%ie' -n sc$im.( semnalele mioelectrice de la musc$i sunt trans%ormate in semnale acustice si vizuale care sunt usor de inteles' Bio%eed.ac;-ul pozitional' Aceasta te$nica este indicata cand scopul antrenamentului este reglarea miscarilor( o%erind pacientului posi.ilitatea de a recruta voluntar si de a rela4a grupele musculare potrivite' Position sau movement %eed.ac; se %oloseste spre a antrena momentul potrivit si coordonarea necesare controlului miscarii' 74emple ale aplicarii position .io%eed.ac; in recuperarea neurological includ antrenarea controlului pozitiei capului coordonarea si controlul miscarilor mainii in ata4ie si dupa c$irurgia mainii antrenarea pozitiei articulatiei genunc$iului la copii cu paralizie cere.rala( la adultii cu $emiplegie si purtatorii de proteze >uplimentar( position %eed.ac; poate %i utilizat in recuperarea post-AVC cand musc$iul ce tre.uie motorizat este inaccesi.il sau di%icil de a %i izolat 2antrenamentul pronatiei si supinatiei ante.ratului3' Bio%eed.ac;ul de presiune sau %orta' Monotorizarea %ortei poate %i indicata cand este necesara in%ormatia re%eritoare la nivelul %ortei sau cantitatea de %orta transmisa printr-un segment al

corpului sau printr-un dizpozitiv de asistare' De e4emplu pentru antrenarea ortostatismului sau mersului( simetric poate %i utilizata monotorizarea %ortei transmisa de-a lungul unei e4tremitati la adultii si copiii $emiplegici' -n mod asemanator( utilizarea unui %eed.ac; care poate a0uta la antrenarea pacientilor $emiplegici spre a-si monotoriza cantitatea %ortei care se mani%esta sau care ia nastere asupra unui dispozitiv de asistenta la mers' >ecundar monitorizarea incarcarii mem.rului este o potentiala unelta de evaluare menita sa analizeze mersul' Bio%eed.ac;ul temperaturii si a %lu4ului sanguin peri%eric' Controlul temperaturii sau a %lu4ului sanguin peri%eric al e4tremitatiilor a devenit un instrumnent important al %iziologilor clinicieni' Bio%eed.ac;ul presiunii sanguine' Acest .io%eed.ac; presupune pletismogra%ia o.isnuita' Pacientii sunt antrenati sa-si modi%ice iesirile cu sustinerea adaugata a antrenamentului de rela4are pe calea 7M!BF si a contorului temperaturii la nivelul e4tremitatii' Antrenamentul controlului s%incterian' Acest antrenament utilizeaza traductori de presiune introdusi in calanul anal sau vaginal ast%el incat pacientii continenti .ene%iciaza de monotorizare electronica asociata cu o %orma modi%icata de conditionare operanta' Bio%eed.ac; respirator' Alte te$nici' Aproape toate %unctiile %iziologice de la clipit pana la activitatea stomacului si intestinului sunt in investigatie cu senzori potriviti' ,omenii de aplicare Psi$oterapie' @aco.son a dezvoltat terapia de rela4are utilizand un ec$ipament 7M! prin care sa monotorizeze nivelul tensiunii pacientilor' >$ultz a dezvoltat o te$nica inrudita( antrnamentul autogenic care nu presupune un ec$ipament 7M! speci%ic' Domeniile controlului mioelectric si a rela4arii musculare s-au unit la 0umatatea anilor ,8+*' A putut %i dezvoltata ast%el o te$nica de ameliorare a tensiunii din durerile de cap' Acest tip de aplicatie a %eed.ac;ului mioelectric a crescut si domina intregul domeniu' -n timp ce recuperarea medicala se re%era la rela4are sau la reantrenarea musculaturii emiparetice( %iziologistii cliniceni si specialistii medicinii psi$osomatice isi limiteaza munca clinica la rela4area pro%unda( com.inand adesea te$nicile 0aco.soniane si de antrenament autogenic alaturi de rela4area instrumentala' -n anii ,8:* %orma .io%eed.ac;ului s-a sc$im.at' Cea mai dominanta %orma( alp$a%eed.ac; a %ost eliminate' -n zilele de astazi psi$oterapia utilizeaza 7M!BF singur sau in com.inatie cu %eed.ac;ul termic si ad0uvante 2meditatii( e4ercitii3' #intele primare sunt durerea de cap tensionara( durerile cornice de spate sin an4ietatea' &ela4area pro%unda se adreseaza direct cauzei 2tensiunii musculare3' Un .un psi$oterapeut isi poate invata pacientul sa se autocontroleze ca parte din tratamentul lor pe termen lung' &ela4area corporala( generala sau totala este utila in rea.ilitarea( alaturi de rela4area tintita asupra musculaturii speci%ice a%late in spasm' #otusi( la pacientii cu disc$inezii 2torticolisul spasmzoic3 si paralizie cere.rala( la %el si la cei care au su%erit un AVC si au spasticitate( terapia de rela4are mareste antrenamentul per%ormantei motorii im.unatatite' &amuri ale medicinii clinice' Managementul durerii cronice' Principala tinta a terapiei prin BF o constituie durerile de cap tensionale( vasculare de tip migrenos( dar mai ales durerea cronica la nivelul spatelui si e4tremitatilor' Boala ra?naud' #e$nicile comportamentale cresc autocontrolul in special prin .io%eed.ac; permitand ca 1*G dintre pacienti cu .oala ra?naud primara sa-si autoregleze simptomele cauzate de vazospasmul idiopatic la nivelul mainilor' >e utilizeaza un program care com.ina 7M! si %eed.ac;ul temperaturii pieli cu antrenament autogenic'

-ncontinenta urinara si %ecala' Ma0oritatea specialistilor pre%era 7M!BF local in vederea antrenamentului BMF a planseului pelvin pentru incontinenta vezicala( rectala sau am.ele' Bio%eed.ac; in domenii paraclinice precum medicina sportive si psi$oimunologie' Tratamentul si medicina de recuperare' >pecialistul care utilizeaza instrumentele de BF tre.uie sa %ie %amiliarizat cu elementele %undamentale si terminologia electronicii %undamentale' Ma0oritatea dispozitivelor 7M!BF sunt imaginate pentru psi$oterapie' #otusi ele sunt utilizate si intr-o serie de situatii care privesc recuperarea medicala' Cand are loc rela4area nu se aude nici un sunet sau nu este nici un semnal visual in timp ce intensitatea semnalelor este mare cand activitatea musculara este crescuta' Linistea de pe perioadele de activitate musculara crescuta este utila spre a invata rela4area musculaturii spastice atunci cand se utilizeaza o metoda opusa' 7lectrozii tegumentali sau de supra%ata sunt utilizati cu precadere in 7M!BF' >e mai pot utilize electrozi ce se insera transcutanat in situatia musculaturii ce nu poate %i izolata usor de catre electrozii de supra%ata' Cateodata se %olosesc electrozi ac in cazurile in care nu e4ista semen de activitate' Amplasarea electrozilor pentru reeducarea musculature sla.it necesita precizie' 7lectrozii tre.uie plasati deasupra musculatuii tinta pe o supra%ata de izolare anatomica relative %ata de musculature de vecinatate' >patiul mare intre electrozi conduce la incrucisarea reactiei 2amplasati deasupra ti.ialului anterior ei vor receptiona semnale de la un gastrocnemian spastic3' $aze neurologice ale EM6$ ' &eceptorii cutanati( proprioceptorii si imputurile vizuale si auditive sunt armonizate la nivelul controlului precum cel de la nivelul cere.elului' Plasticitatea si capacitatea de reinvatare a creierului tre.uie considerate ca un %enomen mai comple4 in comparatie cu rolul preluat de catre ariile specializate ale corte4ului vecin' Poate %i implicata activare unor cai care n-au %ost antrenate inainte prin selectia naturala a celor mai .une cai' Alturi de aceasta idee unii autori invoca posi.ilitatea in%loririi dendridice care apare in stadiile de reinvatare si care ar sta la .aza recastigarii a.ilitatilor' Aplicatii clinice in recuperare' 7M!BF si de %orta la pacientii post-AVC' A%ectiunile mem.relor in%erioare precum e4tensia de sold si de genunc$i 2com.inatia este o componenta importanta o% stance p$aze o% gait3' 7M!BF poate %i incorporat in cadrul e4ercitiilor care antreneaza individual musc$iul marele %esier' La %el 7M!BF poate %i utilizat sa incura0eze recrutarea cvadricepsului sau rela4area $amstrings sau am.ele' %le4ia soldului cu e4tensia genunc$iului e4tensia soldului cu %le4ia genunc$iului a.ductia soldului dorsi%le4ia gleznei

su.lu4atia de sold este o pro.lema comuna printre pacientii cu $emiplegie %lasca Antrenamentul am.ulatiei sau mersului utilizeaza 7M!BF si de pozitie alaturi de %orce BF menit sa antreneze muculatura speci%ica sau miscarile necesare pentru am.ulatie' Atat %aza de sta.ilizare( cat si cea de .alans' A%ectiunile mem.rului superior' cotul si ante.ratul com.inatii ale miscarilor mem.rului pumn si degete'

$iofeedbac%ul in alte situatii' Leziunile spinale' Paralizia cere.rala si traumatismele craniocere.rale' >cleroza multipla' Distonia si disc$inezia' #orticolisul spasmotic este cel mai .un e4emplu( caruia i se asociaza .le%arospasmul( spasmul $emi%acial( distonia oromandi.ulare( crampa scriitorului si distorniile torsionale sevre ale torsolui' Denervarea nervilor peri%erici' Cea mai importanta este paralizia rezultand de la o leziune a nervului %acial in care antrenamentul a dus la o im.unatatire su.stantiala a simetriei %aciale si a %unctilor voluntare' Aceasta %orma de reeducare neuromusculara permite pacientului de a procesa elementele vizuale si auditorii care reprezinta o continua acoperire a evenimentelor %iziologice de care in mod normal nu e constient' Aceasta procedura permite pacientului sa castige un control %uncitonal al musc$iului pe calea monitorizarii activitatii unitatii motorii' &ecuperare ortopedica utilizand goniometre de %eed.ac; care au avut succes in reantrenarea %unctiei mainii dupa c$irurgie reparativa pentru degetele traumatizate si nervilor lor motorii' Concluzii' BF clinic( in special 7M!BF recunoaste drept principala si sigura aplicatie in reantrenarea a.ilitatiilor motorii si in in$i.area spasticitatii aparute ca urmare a traumatismelor craniene la toate tipurile si toate varstele' >e .azeaza pe culegerea in%ormatiilor de la senzori electronici privind %unctiile %iziologice pornind de la temperatura pielii( la presiune si la sc$im.arii ung$iului articular'

1=.TE('" acupunctura" electropunctura" presopunctura" tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie adjuvanta a patologiei de specialitate.
Electrostimularea" electroanalgezia" TE(' sau '(ET 7lectrostimularea in terapia durerii este o modalitate terapeutica recent intrata in practica medicala' Durerea este un simptom( un semnal de alarma sau un avertisment ce tre.uie investigat deoarece tradeaza o dis%unctionalitate sau o su%erinta organica' 74ista o serie de posi.ilitati de interventie asupra sindromului algic( precum terapia medicamentoasa( cea nemedicamentoasa 2#7=>( %izioterapie( masa0( ;inetoterapie( laserterapie( magnetoterapie( electrostimulare spinala( electrostimulare cere.rala pro%unda etc3( cat si o serie de te$nici complementare( precum te$nici de rela4are 2training autogen( .io%eed.ac; etc3( metode de conditionare 2ergoterapie( meloterapie etc3( $ipnoza etc' #e$nicile de $iperstimulare sau electrostimulare %ac parte din a.ordarile terapeutice care au la .aza o stimulare peri%erica sau una centrala a %i.relor nervoase' Aceste stimulari sunt nedureroase si sunt in masura sa induca la di%erite nivele ale sistemului nervos o in$i.itie a transmiterii in%ormatiei dureroase prin activarea di%eritelor mecanisme( precum gate-control si<sau eli.erarea de endor%ine la nivel central' 7lectroanalgezia prin #7=> reprezinta o te$nica de electrostimulare peri%erica' #runc$iurile nervoase pot %i stimulate %ie cu electrozi de supra%ata amplasati la nivelul traseelor nervoase( %ie cu electrozi ac( implantati in apropierea acestor trasee' >e va o.tine o electroanalgezie e%icienta daca electrodul stimulant este asezat corect iar intensitatea curentului este adecvata' Modul de actiune al electroanalgeziei este e4plicat prin urmatoarele >enzatia de %urnicatura placuta indusa de stimulii electrici este in masura sa in$i.e senzatia dureroasa si sa ridice pragul durerii induse 2analgezia este produsa prin diminuarea tensiunii din %i.rele nervoase care transmit in%ormatia dureroasa si prin desensi.ilizarea receptorului la stimularea cu curenti electrici de inalta %recventa si 0oasa intensitate3( 7li.erarea de endor%ine si de alte su.stante neuro-opioide similare( prin stimularea cu curent de 0oasa %recventa si de inalta intensitate' A.ordarea stiinti%ica si mai apro%undata a procedurii de electrostimulare sau electroanalgezie prin #7=>-conventional poate %i %acuta daca se au in vedere mecanismele de actiune ale aplicatiilor in scop analgezic ale curentilor de 0oasa %recventa' -n aceasta idee( modul sau mecanismul de actiune va %i prezentat in cele ce urmeaza' &eceptorii pentru durere sunt rami%icatii ale dendritelor neuronilor senzitivi care iau parte la alcatuirea unui nerv cutanat' Fi.rele nervilor cutanati au prag de e4cita.ilitate di%erit( %iind capa.ile sa conduca impulsuri generate in circumstante deose.ite' Fi.rele sau caile sensi.ilitatii somatice a0ung la maduva spinarii pe calea radacinii posterioare' A4onii neuronilor senzitivi din maduva spinarii 2din ganglionul spinal3 %ac sinapsa cu neuronii de releu localizati in su.stanta cenusie a cornului posterior medular' De retinut %aptul ca nociceptorii cutanati 2e4tero si mecanoceptori3 au actiune e4citatoare independenta asupra a cel putin doi neuroni din cornul posterior medular' A4onii neuronilor medulari se proiecteaza la randul lor la di%erite nivele ale ence%alului( alcatuind caile durerii' Ulterior( dupa ce acestia mai %ac o statie la nivelul su.cortical 2conducere su.corticala a durerii3( proiecteaza in%ormatiile continute la nivelul corte4ului cere.ral' Pentru intelegerea si e4plicarea actiunii analgezice a stimulilor electrici au %ost emise o serie de ipoteze' >-a a0uns la teoria e%ectului de acoperire' Aceasta consta in interventia la nivelul cailor de conducere a durerii cu alti

e4citanti 2electrici( in cazul de %ata3( prin intermediul altor %i.re a%erente sau al receptorilor care nu receptioneaza durerea( ceea ce are drept e%ect in$i.area perceptiei dureroase la nivelurile supramedulare 2prin e4citarea altei cai a%rente3' Acest mecanism e4plica insa ridicarea pragului dureros la nivel supramedular' #eoriile actuale au %acut apel la cunoasterea %aptului ca maduva constituie un adevarat releu in perceptia durerii 2in%ormatiile a0ung si pe cale ascendenta dar si de la %ormatiunile nervoase superioare( deci pe cai descendente3' =umeroasele studii clinice au a0uns la concluzia ca durerea reprezinta rezultatul pierderii capacitatii in$i.itorii( dacat rezultatul unor procese de stimulare propriu-zisa' Apare ast%el teoria controlului de poarta( propusa de Melza; si Aall care se .azeaza pe %enomenul de in$i.itie presinaptica( adica pe un proces de control a4onal' Acest %enomen de in$i.itie presinaptica se petrece la nivelul cornului posterior medular' 74plicatia este ca stimularea %i.relor cu diametru mare( rapid conducatoare( nespeci%ice pentru durere( ce conduc in%ormatii tactile generate de vi.ratii si presiune( produce la nivel medular 2corn posterior( interneuronii in$i.itori3 un camp electric negativ care scade activarea sistemului de conducere prin caile ascendente( inc$izand ast%el poarta sau activand .ariera de control pentru transiterea in%ormatiilor nociceptive care sosesc prin %i.rele lent conducatoare' -n acest mod( durerea nu mai este perceputa la nivel cere.ral' Daca insa sunt stimulate peri%eric %i.rele speci%ice pentru durere 2cele lent conducatoare3 si in%ormatiile transmise devin dominante prin intensitate( %recventa sau conditii patologice 2nevralgii post$erpetice( disestezii de denervare3( se va desc$ide poarta de control prin contrareactie pozitiva la campul electric care %usese negativ' Acest %enomen se numeste %acilitare presinaptica si va permite transmisia si perceptia durerii la nivel cortical' Anumiti autori a%irma si e4istenta altor mecanisme in$i.itorii situate supraspinal care se e4ercita descendent( asupra maduvei spinarii' Aceste mecanisme centri%uge de in$i.itie a transmiterii si perceperii durerii au %ost con%irmate prin analgeziile produse prin stimularea electrica a structurilor nervoase centrale supramedulare' 7le sunt considerate similare celor produse prin actiunea opiaceelor 2mor%ina si derivatele sale3 la aceleasi nivele( urmate de producerea<eli.erarea de ence%aline cu rolul de a .loca transmiterea in%ormatiilor nociceptive prin maduva spinarii' Analgezia produsa prin electrostimulare a e4plicat mecanismele de actiune a unor metode de electroterapie conventionala( precum curentii diadinamici( curentii #ra.ert( curentii sto$astici 2toti acesti curenti %iind de 0oasa %recventa3' Pornind de la cele cunoscute( s-a a0uns la dezvoltarea unor metode noi de electroanalgezie( precum 7lectrostimularea nervilor peri%erici cu electrozi implantati<percutanat 2controlul durerii acute3( 7lectrostimularea cordoanelor posterioare medulare pentru controlul durerii cronice( prin intermediul electrozilor implantati in dura mater 2stimulare antidromica3( >timularea nervoasa electrica transcutanata( #7=> sau >=7#( in vederea controlului sindroamelor dureroase acute sau cronice( 7lectropunctura permite stimularea electrica selectiva a %i.relor rapid conducatoare( cu inc$iderea portii pentru %i.rele nervoase care transmit nociceptia' -n mod particular( stimularea nervoasa electrica transcutanata >=7# sau #7=> dupa denumirea internationala( constituia o metoda netraumatizanta de com.atere a starilor dureroase acute si cronice( de di%erite cauze( utilizand curenti de 0oasa %recventa cu impulsuri dreptung$iulare( %urnizati prin intermediul unor electrozi aplicati la nivelul tegumentului pacientilor' #ermenul de stimulare %olosit( contravine mecanismului de actiune care consta in in$i.are a transmiterii durerii( %ara ca acesta sa pre0udicieze procedura in sine' -mpulsurile electrice emise de stimulatori electroanalgezici au di%erite %orme

Unde mono%azice 2un singur pol este activ( daca este anodul( undele sunt pozitive iar daca este catodul( undele sunt negative3( Undele .i%azice 2am.ii poli sunt activi3(

Undele .i%azice cu o dominanta' Aparatele disponi.ile o%era la nivelul electrodului stimulant 2anodul3( e%ectele anlgezice' Eonele optime pentru electrostimulare in scop analgezic variaza de la o persoana la alta( c$iar daca simptomele sunt asemanatoare' >e incepe prin aplicarea electrodului stimulant la nivelul zonei dureroase( ast%el incat sa se o.tina o parestezie .ine perceputa in zona' Aplicarea electrodului se realizeaza dupa ce au %ost determinate nivelele medulare si radacinile spinale corelate cu zonele dureroase sau dupa ce s-a realizat corespondenta punctelor dureroase cutanate la presiune( numite puncte trigger( care( in mare parte( corespund punctelor de acupunctura' Aceste puncte( ca si cele de acupunctura( prezinta o rezistenta electrica la nivel cutanat %oarte scazuta( motiv pentru care permit trecerea curentilor electrici de intensitate %oarte mica' Acest tip de electrostimulare este numit si de tip electroacupunctura' 74ista aparate capa.ile sa identi%ice aceste puncte( deoarece punctul trigger respectiv reprezinta un %ocar de $ipersensi.ilitate intr-un tesut care( atunci cand este comprimat( devine dureros si daca este su%icient de sensi.il( poate da nastere unei dureri re%lectate sau poate da nastere unor %enomene percepute drept alterari proprioceptive' Printre principalele sindroame dureroase caracterizate prin prezenta durerii in di%erite zone sau puncte trigger( sunt de mentionat periartrita scapulo$umerala( unele %orme de cervoco.ra$ialgii( lom.osciatopatiile( ce%aleeea musculotensiva( sindromul picioarelor o.osite( cicatricile dureroase( patologie numeroasa din domeniul medicinii sportive' Principalele modalitati de stimulare electrica sunt Conventionala( 2electroanalgezie3 cu un curent de inalta %recventa si intensitate 0oasa 2%recventa este cuprinsa intre 1*-,5* Bz( intensitatea intre ,*-6* mA( durata impulsului este de +*-,5* Isec3( 7lectropunctura( pe .aza de curenti de 0oasa %recventa si intensitate inalta 2%recventa este cuprinsa intre ,-/ Bz( intensitatea intre 6*-1* Bz iar durata intre )**-6** Isec3' >e poate constata cu usurinta %aptul ca #7=>-ul conventional prezinta o %recventa inalta si o intensitate 0oasa( durata scurta de stimulare este relativ scurta( %i.rele stimulate sunt cele groase( mielinice( locul actiunii %iind situat la zona medulara segmentara( mecanismul %iind cel al controlului portii 2gate-control medular3 la nivel medular( analgezia ne%iind reversi.ila medicamentos' #7=>-ul tip electroacupunctura prezinta %recventa 0oasa( intensitatea curentului de stimulare este inalta( durata este lunga( %i.rele stimulate sunt cele motorii( locul actiunii este zone superioara( cere.rala iar mecanismul de actiune se realizeaza prin producerea de endor%ine sau de opiacee endogene'( analgezia %iind reversi.ila medicamentos' Pe durata stimularii( pacientul va resimti o varietate a senzatiei de %urnicatura pana la vi.ratie( de0a descrisa( raportat la caracteristicile #7=>-ului aplicat 2conventional sau tip acupunctura<electropunctura3' Caracteristicile clinice ale #7=>-ului conventional sunt urmatoarele momentul de inceput al senzatiei de analgezie se instaleaza rapid( in ma4imum )* min( analgezia dureaza relativ putin( 6*-,)* min( senzatia perceputa de pacient este aceea a unei amorteli placute( %ara sa %ie insotita de contractii musculare( tolera.ilitatea este .una( stimularii se reduce intensitatea curentului'zonele optime de stimulare sunt corelate in %unctie de distanta si pozitia %ata de sediul durerii( durata de stimulare este 6*-+* min( a0ungand pana la zile intregi iar adapta.ilitatea %i.relor nervoase este cea o.isnuita( la %iecare 5-,5 min'

Caracteristicile #7=>-ului tip electropunctura sunt prezentate in cele ce urmeaza modul de inceput a senzatiei de analgezie se instaleaza lent( durata %iind mai mare( de )-+ ore( senzatiile percepute de pacient %iind cele ale unor contractii ritmice( puternice( situate la limita suporta.ilitatii' Eonele optime de stimulare au o tolera.ilitate scazuta iar in privinta zonelor optime de stimulare( corelarea se %ace cu punctele din regiunea dureroasa sau mai indepartata' Durata de stimulare este de ma4imum /5-+* min pe zi( putandu-se repeta pe durata unei zile' Adaptarea %i.relor nervoase la procedura este rara' -ntensitatea curentului se va creste progresiv( pentru a se putea o.tine a senzatie constanta' Daca pacientul mani%esta o sensi.ilitate anormala a tegumentului( intensitatea tre.uie redusa' Daca e4ista o revenire a durerii spontane( datorita sensi.ilitatii pacientului( senzatia poate deveni neplacuta' Daca insa( revenirea spontana a durerii are loc pe parcursul stimularii( se va reduce intensitatea curentului( in limitele posi.ilului( %ara sa se intrerupa simularea' Durata stimularii sau a terapiei prin electrostimulare depinde de la caz la caz( deoarece pot %i necesare mai multe cicluri de tratament pentru o terapie de %ond a durerii sau pot %i su%iciente cateva sedinte care se e%ectueaza la nevoie 2durere3( uneori c$iar de pacienrul insusi' Ca urmare a terapiei aplicate( e4ista posi.ilitatea disparitiei durerii( a reaparitiei sale la intervale di%erite de timp sau situatii in care ameliorarile raman modeste( su. nivelul asteptat' Cele mai di%icile cazuri de tratat prin #7=> conventional sunt reprezentate de Durerea acuta in conte4tul postoperator( dupa laparotomie( tra$eotomie( laminectomie( reconstructia ligamentelor la nivelul umarului si genunc$iului( post c$irurgie ortopedica( dupa ra$ianestezie( Durerea posttraumatisme in antecedente( Durerea din stomatologie sau patologia medicinii dentare( Angina pectorala(

Durerea cronica la persoanele varstnice( la cei ce su%era de pro.leme psi$ice ma0ore( la cei cu di%erite sensi.ilitati la stimularile %azice( in cazul durerilor sla. localizate sau di%uze( dureri viscerale sau neoplazice' Limitele electrostimularii 2electroanalgeziei de tip conventional3 constau in Di%icultatea in a repera zonele dureroase sau punctele trigger( Durerea cronica( datorita riscului de corticalizare si memorizare a su%erintei( 74istenta unui %actor organic care actioneaza ca un stimul continuu( responsa.il de persistenta durerii cronice acuzate de pacient( Prezenta %actorilor de natura psi$ica( pacientul pierzand increderea in procedurile analgezice anterioare pe care le-a utilizat( in situatia in care acestea au esuat' Drept alternativa %ata de metoda electroanalgeziei prin #7=>-conventional 2utilizarea curentului de inalta %recventa si intensitate 0oasa3 a %ost propusa utilizarea electrostimularii prin curenti de 0oasa %recventa si intensitate inalta( ceea ce va conduce la o.tinerea unui spasm muscular' Datorita %aptului ca e4ista pacienti care nu tolereaza asemenea tip de stimulare electrica pe o durata mai mare de timp( aceasta metoda este limitata doar la persoanele care pot tolera %ara pro.leme procedura' 7%ectul analgezic al acestui tip de electrostimulare de intensitate inalta si %recventa 0oasa( se a%la in legatura cu eli.erarea endor%inelor( asemenator electroanalgeziei prin curenti #7=>-tip electropunctura' Aditional( se constata si e%ecte vasodilatatoare' -ndicatiile metodei #7=>-conventional sunt reprezentate de sindroamele dureroase acute si cronice( prezentate in cele ce urmeaza

&eumatismul cronic degeneratic cu diverse localizari si stadii evolutive( >tarile dureroase posttarumatice( Durerile din a%ectiunile neurologice peri%erice( =evralgiile post$erpetice( Durerile %antoma dupa amputatia mem.relor( Durerile postanestezie( >indroamele dureroase acute si cronice postoperaorii( Cicatricele si sindromul aderential postoperator( >indromul algic care insoteste anuriile(

>indromul algic din carcinoame' Contraindicatiile #7=>-conventional sunt Pacientii purtatori de pace-ma;er 2cele doua aparate pot inter%era3( Aplicarea electrozilor stimulanti pe zona precordiala 2pot aparea tul.urari severe ale ritmului cardiac sau se pot decompensa alte a%ectiuni cardiace3( Aplicarea elecrozilor stimulanti in apropierea sinusului carotidian 2data %iind sensi.ilitatea re%le4a( se pot produce %enomene de aritmie cardiaca3( laringelui( %aringelui 2se pot produce spasme laringiene sau %aringiene la aplicarea electrozilor pe regiunea anterioara a gatului3( &egiunile cutanate anestezice( la nivelul zonelor cu iritatie cutanata sau la nivelul mucoaselor 2se pot produce eriteme insotite de prurit la pacientii cu $ipersensi.ilitate cutanata su mucoasa3( -n apropierea oc$ilor >arcina in primul trimestru( Durerile psi$ogene( >indroamele dureroase de origine talamica 2$iperpatia talamica3(

>indroamele dureroase care .ene%iciaza de tratament etiologic corespunzator' Contraindicatiile relative ale #7=>-conventional constau in &aspunsul imprevizi.il al pacientului la terapia antialgica aplicata 2inclusiv lipsa de raspuns la terapia #7=>-conventional3( #erapie paleativa 2atunci cand durerea este un simptom important pentru diagnosticarea unei a%ectiuni grave se ve contraindica terapia analgezica pentru a se putea sta.ili diagnosticul de certitudine si terapia in consecinta3( Modi%icari tegumentare aparute in cursul sau dupa electrostimularile prelungite anterioare' >u%erintele care raspund cu di%icultate la terapia analgetica prin electrostimulare #7=>conventional sunt reprezentate de durerea psi$ogena( durerea de natura centrala sau cea corticalizata( durerea viscerala( durerea di%uza( greu de localizat( neuropatiile meta.olice 2dia.etica( alcoolica3( anestezia dureroasa sau $iperpatia talamica( ce%aleea vasculara( pacientii care consuma opiacee' Concluziile aplicatiei electrostimularii in terapia durerii sunt urmatoarele

#ratamentul durerii cu a0utorul electrostimularii se .azeaza pe teoriile cunoscute privind mecanismele de receptie( transmitere si perceptie centrala a durerii( precum cea a controlului portii la nivel medular 2teoria numita gate-control( emisa de Melza; si Aall3 si descoperirea eli.erarii endor%inelor la nivel central( Per%ectionarea din domeniul electronicii cu aplicatii in domeniile medicale si cone4e( cu dezvoltarea unor aparate per%ectionate( %ia.ile si sigure( >tudiile de electrono%iziologie care au permis selectarea unor curenti ai caror parametrii o%era ma4imum de e%icienta terapeutica cu e%ecte adverse( secundare si nedorite minime( aplica.ili atat in conte4tul durerii acute 2durere postoperatorie( durere posttraumatism in antecedente( cervico.ra$ialgii( lom.osciatopatii ce%alee( durere musculara( durere a partilor moi periarticulare etc3( cat si a celei cronice 2durerea %antoma post amputatie de mem.ru( durerile datorate leziunilor nervoase3( #e$nica este nedureroasa( pacientul resimtind senzatia de %urnicatura placuta sau de vi.ratie( >e utilizeaza undele .i%azice care evita e%ectul de polarizare a electrozilor in pro%unzime( -sediul de actiune al electrostimularii este predominant la nivel medular 2activand gate-controlul( daca se utilizeaza curentii de inalta %recventa si intensitate scazuta3 sau predomina eli.erarea endor%inelor la nivel central( sediul de actiune %iind deci ence%alul 2daca se utilizeaza curentii de 0oasa %recventa si intensitate inalta( de tip electropunctura3( 7lectrozii se pozitioneaza la nivelul sediului durerii sau la nivelul corespondentei portiunilor super%iciale ale nervilor senzitivi care inerveaza regiunea dureroasa respectiva sau la corespondenta punctelor cutanate dureroase la presiune( numite puncte trigger 2care corespund( in mare parte( punctelor din acupunctura3( >ingurul dezavanta0 al metodei este acela ca electrostimularea este doar un tratament simptomatic al durerii' Acupunctura" electropunctura" presopunctura" punctele trigger Acupunctura %ace parte din medicina traditionala c$ineza( care se a4eaza pe o serie de principii de .aza( precum Prin corpul omului circula in mod ciclic energii( care provin din cosmos si de pe pamant( -n toate %iintele vii e4ista o .ipolaritate 2-== si -A=!3( 7nergiile circula de-a lungul unor canale invizi.ile( numite meridiane( Pe aceste meridiane se gasesc anumite puncte care( daca sunt stimulate( pot ameliora anumite .oli( La nivelul supra%etei corpului 2tegumentului3 sunt proiectate toate organele corpului(

Viata se supune legii celor cinci elemente' Medicina traditionala c$ineza isi are originea intr-o conceptie proprie despre lume( su.ordonata gandirii #A"' Con%orm acestei gandiri( Universul este un tot %ormat din materie si energie( stapanit de doua %orte antagoniste si complementare( numite -== si -A=!' Aceste %orte mentin ec$ili.rul Universului si se regasesc in proportii di%erite in toate %enomenele si lucrurile' #ot ce e4ista in Univers inseamna deci energie( care este indisocia.ila materiei' 7nergiile care circula neintrerupt prin corpul uman provin din cosmos si de pe Pamant( din aer si alimente' 7nergiile prezinta o .ipolaritate si circula prin organism in mod ciclic( patrunzand prin talpi si urcand spre cap( ca apoi sa co.oare din nou' "rice dereglare in scurgerea acestor

energii inseamna .oala iar incetarea de%initiva a scurgerii inseamna moarte' Pentru evitarea im.olnavirilor si a im.atranirii precoce( medicina traditionala recomanda( alaturi de acupunctura( masa0e( gimnastica si alimentatie energetica' Dupa cum aratam( prin corpul omenesc sanatos energiile circula in mod armonios( cu mare regularitate( prin niste canale numite meridiane' Meridianele prin care circula energia de nutritie sunt in numar de )/( cate ,) pentru %iecare 0umatate de corp( numindu-se meridiane principale' Fiecare meridian are un traseu intern( prin intermediul caruia se a%la in legatura directa cu organul pe care il deserveste si unul e4tern( cu sediul in piele' Fiecare meridian poarta numele organului cu care se a%la in legatura energetica' Pe langa aceste meridiane principale( in organism se mai a%la si meridianele secundare 2de e4' meridianele curioase si cele musculotendinoase3' Dintre acestea( meridianele musculotendinoase se a%la deasupra pielii( e4act pe traseul meridianelor principale care( dupa cum aratam( se a%la in piele' Pe meridianele descrise se gasesc anumite puncte care( stimulate prin intepatura de ac sau prin masa0( pot ameliora anumite .oli' De-a lungul timpului( c$inezii au remarcat ca( de cate ori se im.olnavea cineva( anumite puncte de pe piele deveneau dureroase' Unind punctele ei au o.tinut traseele e4terne ale meridianelor principale( pe parcurs descoperindu-le si pe cele secundare' Acupunctura a %ost practicata de medici vraci care atinsesera per%ormanta de a percepe %lu4ul energetic emis de punctele active cu a0utorul var%ului degetelor de la mana plim.ata pe piele( precum o antena de detectie' Fiecare meridian are un numar %i4 de puncte situate in mici depresiuni ale pielii( prezente inca de la nastere si persistand toata viata' Cele mai importante puncte din punct de vedere terapeutic sunt la nivelul e4tremitatilor mem.relor( su. coate si su. genunc$i' Pe piele se mai gasesc inca /** de puncte numite e4trameridiane( dintre care mai .ine de 0umatate se a%la la nivelul pavilionului urec$ii( utilizate pentru acupunctura' >upra%ata unui punct nu depaseste / mmH iar in pro%unzime are un ori%iciu prin care intra in piele vasele si nervii' " serie de cercetatori au demonstrat %aptul ca punctele de acupunctura au proprietati electrice( printre care o rezistenta electrica scazuta( ce poate %i detectata cu aparate specializate' Punctele pot %i stimulate prin introducerea acului( prin masa0( prin mo4a( prin aplicarea curentului electric special( a razelor laser( a campurilor magnetice( a vi.ratiilor sonore( prin in0ectarea de diverse su.stante' Dupa cum aratam( organele sunt proiectate pe piele printr-o linie imaginara numita meridian sau su. %orma unui punct situat pe acest meridian' 74istenta unor zone dureroase( proiectate pe piele( cu ocazia im.olnavirii unor organe este con%irmata si de medicina occidentala( denumita si medicina materiei' 7ste meritul neuro%iziologului englez Bead( de a sta.ili pe piele anumite zone( care ii poarta numele si care devin dureroase in caz de .oala' Fiecarui organ .olnav ii corespunde o anumita zona dureroasa' Alti cercetatori au masat aceste zone dureroase descoperind ca su%erinta algica a organului respectiv s-a ameliorat' Asa s-a nascut masa0ul re%le4( prin care se actioneaza la distanta( prin stimularea anumitor zone( asupra organului .olnav' #eoria re%lectarii organelor pe anumite segmente de corp a condus la nasterea microacupuncturii' Folosindu-ne de proprietatea punctelor de pe piele de a deveni sensi.ile in caz de im.olnavire( putem c$iar diagnostica organul a%lat in su%erinta' >timularea anumitor puncte de pe unele segmentepoate %i %acuta cu a0utorul masa0ului( e4ecutat cu var%urile degetelor' Con%orm unei legi de .aza a gandirii c$ineze( viata se supune legii celor cinci elemente( apa( lemnul( %ocul( pamantul( metalul( cere se produc si se distrug( %ara incetare' !ratie acestei legi( s-au sta.ilit primele legi %iziologice si patologice ale medicinii traditionale c$ineze( vala.ile si astazi' 7lectropunctura este o metoda terapeutica ce are drept scop com.aterea durerii( mecanismele %iziologice de actiune %iind cele descrise la electroanalgezie prin metoda stimularii nervoase electrice transcutanate( >=7# sau #7=>' 7lectropunctura reprezinta o metoda de tratament ce poate a.orda o serie de sindroame dureroase( poate trata sidroame algice ce nu raspund la alte

metode terapeutice( este o metoda %iziologica( netraumatizanta( usor de realizat<e4ecutat si cu rezultate rapide' Mecanismul de actiune al electropuncturii il constituie stimularea electrica selectiva a %i.relor rapid conducatoare( cu inc$iderea portii pentru conducerea in%ormatiilor prin %i.rele nervoase nociceptive pentru durere' Face parte din metodele de re%le4oterapie deoarece locul de actiune 2locul de aplicare al electrozilor3 il reprezinta zonele sau punctele dureroase re%le4e( identice celor din acupunctura( cu o pondere de 1*G' Datele parametrilor electrici ale punctelor cutanate dureroase la presiune tre.uie se se coreleze cu anumite stari %unctionale ale di%eritelor organe ale corpului uman' Patologia corespondenta si indicata acestui tip de tratament se regaseste in domeniile tul.urarilor de %unctionalitate sau al contracturilor musculare datorate unor mecanisme neurore%le4e' Contraindicatiile sunt reprezentate de A%ectiunile organice care pot .ene%icia de terapie etiologica corespunzatoare( =eoplaziile( A%ectiunile psi$ice precum( psi$onevrozele depresive( sc$izo%renia(

>arcina' 7lectropunctura utilizeaza curenti electrici de 0oasa %recventa regla.ila( intensitate regla.ila si senzatia de %urnicatura placuta sau de vi.ratii la aplicare' >e aplica mai multi electrozi 26 sau /3( putandu-se trata simultan mai multe puncte 2+( pana la 13' Cu a0utorul var%urilor electrozilor( care au un diametru de ,-) mm( se vor e%ectua electrostimulari cu durate de la cateva secunde la cateva minute( pana se o.tine ameliorarea acuzelor dureroase si rela4area musculaturii locoregionale' Punctele pot %i stimulate concomitent sau succesiv' Aplicatiile pot %i realizate zilnic sau la doua zile' Pentru sindroamele dureroase acute sunt necesare )-+ sedinte( in timp ce pentru sindroamele dureroase cronice pot %i necesare ,*-)* sedinte de electropunctura' &ezultatele sunt %avora.ile si se instaleaza imediat in proportie de pana la 8*G dintre cazuri( mecanismul de actiune %iind cel descris la teoria controlului portii( de catre Melza; si Aall' 7lectropunctura nu se su.stituie electrostimularii #7=> si nici electroacupuncturii 2la care intervine cel de-al doilea stimul( reprezentat de introducerea acelor in punctele .ine sta.ilite( a%late pe meridianele de acupunctura' Presopunctura reprezinta utilizarea in scop terapeutic a unui procedeu de masa0( numit presiunea' Masa0ul prin presiune se aplica pe anumite puncte( %iecare dintre ele %iind specializat pentru o anumita su%erinta' Presopunctura se aseamana cu acupunctura( deoarece( in timp ce acupunctura %oloseste ace( presopunctura utilizeaza var%urile degetelor sau ung$ia pentru a presa punctele specializate' Presopunctura tre.uie e4plicata pacientului deoarece necesita cooperarea acestuia' -ncaperea in care se va e%ectua tratamentul tre.uie sa %ie spatioasa( luminoasa( incalzita corespunzator( pozitia pacientului tre.uie sa %ie cat mai comoda( niciodata in picioare iar persoana care aplica presopunctura tre.uie sa stapaneasca .ine te$nica( sa ai.a o pozitie comoda( am.ele maini li.ere si sanatoase' Pielea asupra careia se aplica presopunctura tre.uie sa %ie sanatoasa( %ara eruptii( leziuni( .ataturi( cicatrici( gre%on tegumentar sau tumori( deoarece toate aceste leziuni reprezinta contraindicatii ale prespuncturii' Presopunctura se des%asoara cu respectarea unor timpi intr-o succesiune ce va %i prezentata in cele ce urmeaza' >e incepe prin reperarea sau localizarea punctelor si se continua cu masarea acestora' "peratia respectiva poate %i %acuta cu var%ul degetului sau cu ung$ia' -n %unctie de indicatie( un punct poate %i masat prin manevra de dispersie sau prin cea de toni%iere'

Dispersia se va %olosi in cazul su%erintelor provocate de un e4ces de energie' Ast%el( cu var%ul degetului( din pozitie o.lica( se maseaza sau se apasa prin insuru.are( in sens opus acelor de ceasornic( cu .landete( super%icial( pe o durata su%icienta de timp punctul respectiv' Dispersia corect e4ecutata este urmata de inrosirea tegumentului( scaderea sensi.ilitatii si a tonusului muscular local' A%lata la polul opus( toni%ierea este indicata in cazul su%erintelor datorate lipsei energetice' Aceasta manevra se e4ecuta cu var%ul degetului sau se poate e4ecuta cu ung$ia( am.ele a%late in pozitie verticala' >e va masa sau se va apasa circular( in sensul de rotatie al acelor de ceasornic( energic( pro%und( %iecare manevra avand o durata scurta' #oni%ierea .ine e4ecutata va %i urmata de paloare( cresterea sensi.ilitatii si a tonusului muscular local' " serie de practicieni acorda mai multa importanta %ortei cu care se maseaza( sla.a pentru dispersie si puternica pentru toni%iere( si mai putina importanta sensului miscarilor' -ndi%erent de su%erinta( vor %i masate am.ele puncte a%late pe cele doua .rate ale meridianului respectiv( perec$e' Portiunea de tegument pe care se a%la punctele ce urmeaza a %i masate tre.uie sa %ie uscata sau pudrata cu talc' >e pot aplica o serie de su.stante cu e%ecte stimulante( vasodilatatoare sau terapeutice care vor patrunde transtegumentar in timpul masa0ului' Durata unei sedinte de presopunctura este cuprinsa intre 5-,* min( sedinta se poate repeta de )-6 ori in cursul unei zile( pana la disparitia durerii' >pecialistii din domeniu a%irma %aptul ca 6 sedinte de presopunctura( .ine e4ecutate( valoreaza cat o sedinta de acupunctura' Presopunctura poate %i %olosita ocazional( drept tratament de urgenta sau su. %orma unui tratament de lunga durata( putandu-se practica mai multe cure( in %unctie de .oala' -ntre cure( se va pastra un interval de doua saptamani' " cura poate cuprinde ,*-,5 sedinte si se poate e%ectua cu succes( in special primavara si toamna( cand are loc un trans%er energetic mult mai usor 2energiile -== si -A=! %iind in proportii egale3' =umarul sedintelor recomandate poate sa si scada( spre deose.ire de iarna( cand di%erenta dintre cele doua energii este mare si trans%erul energetic mult mai anevoios' Momentul optim de e%ectuare a presopuncturii este dimineata si spre s%arsitul dupa amiezii' =u se va e%ectua presopunctura dupa masa' De asemenea( presopunctura ne se aplica pacientilor cu a%ectiuni cardiace( celor cu psi$opatii( persoanelor cu de.ilitate %izica sau o.oseala acuta sau cronica( celor in stare de e.rietate( gravidelor in ultimele luni de sarcina' Presopunctura devine ine%icienta daca pacientul a e%ectuat recent un tratament cu raze K( a %ost supus unor e4amene radiologice sau a urmat tratament cu cortizon( tranc$ilizante( $ipnotice' Pacientul s-ar putea sa nu tolereze presopunctura( drept pentru care tratamentul se intrerupe( urmand sa %ie reluat cu alta ocazie' Pe parcursul procedurii( pacientului i se poate altera starea generala( un alt motiv de a intrerupe tratamenul si de apela la manevrele utile in cazul diagnosticului de lipotimie' #ot in conte4tul presopuncturii se poate recurge la manevrele >$iatsu care pot %i e4ecutate dupa o metoda mai usoara( asemanatoare cu presopunctura' Manevrele >$iatsu au o actiune generala( de ec$ili.rare a energiilor si una locala( de conversie a acidului lactic 2responsa.il de producerea contracturilor3 in glicogen( in proportie de 1*G' Pe acesta cale( manevrele >$iatsu contri.uie la eliminarea o.oselii( pana la disparitia sa totala' Manevra consta in presiuni continue( e%ectuate cu pulpa degetului pe punctul respectiv( timp de 5-: secunde( urmate de o perioada de pauza constand intr-o rela4are totala( de 6-/ secunde' Atat presiunea( cat si rela4area se e4ecuta succesiv( timp de cateva minute' Pro%esionistii prelungesc sedinta pana la o ora( in urma careia durerile dispar complet' Presopunctura corect e4ecutata( poate %i utila in tratamentul numeroaselor su%erinte( precum >indromul migrenos( -nsomnii(

Durerile din .olile reumatice( #ul.urarile psi$ice minore(

#ul.urarile %unctionale ale aparatului digestiv si genitourinar' #oate metodele prezentate sunt deose.it de utile si sunt urmate de rezultate spectaculoase daca se aplica in stadiile %unctionale ale su%erintelor' "data ce leziunea s-a constituit( aceste metode raman %ara rezultat' -ndicatiile presopuncturii sunt aceleasi cu ale acupuncturii si electropuncturii si vor %i prezentate impreuna( dupa cum urmeaza #ul.urarile %unctionale ale tu.ului digestiv 2aero%agia( aerocolia( constipatiile( sindromul diareic( sindromul dispeptic( indigestia etc3( Alcoolismul si ta.agismul( >indromul alergic( >indromul algic( daca nu e4ista tratament etiologic 2ce%alalgiile( cervicoce%alalgiile( lom.osacralgiile( lom.osciatopatiile( dorsalgiile( durerile articulatiilor peri%erice( algiile musculare sau mialgiile( mastodinia( durerile articulare si periarticulare din reumatismul cronic degenerativ sau in%lamator si reumatismul a.articular3( Contracturile musculare de tipul torticolisului( Durerile sau algiile patologiei medicinii dentare( Dis%unctiile se4uale( #ul.urarile circulatiei peri%erice 2varice( criza $emoroidala3( A%ectiunile cardiovasculare 2angina pectorale( $ipotensiunea arteriala( $ipertensiunea arteriala3( Astmul .ronsic( sinuzita( A%ectiunile nervilor peri%erici 2nevralgia sciatica( nevralgia de trigemen( paralizia %aciala3( &eactiile in%lamatorii ale tesurului con0unctiv 2celulita3( ".ezitate si sindromul de o.oseala acuta sau cronica( #ul.urarile psi$ice minore'

11. izioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie5 prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice" clasificare" particularitati terapeutice.
"rice a%ectiune oro-ma4ilo-%aciala solicita o atitudine terapeutica concordanta si conditionata de o evaluare corecta a starii actuale a pacientului' -n aceasta idee( anamneza( identi%icarea semnelor clinice si aprecierea datelor paraclinice si de la.orator( vor avea drept scop depistarea tuturor mani%estarilor patologice dentoparodontale si ma4ilo%aciale( a semnelor clinice cu localizare orala( a%late insa in conte4tul .olilor generale( recunoasterea %actorilor de risc pentru pacient( in vederea unei interventii c$irurgicale optime in s%era oro-ma4ilo-%aciala( identi%icarea eventualelor a%ectiuni ale pacientului( care e4pun personalul medico-sanitar( ceilalti pacienti sau mediul am.iant la un risc de im.olnavire sau de contaminare( sta.ilirea unei cola.orari e%eciente medic-pacient spre a o.tine un succes terapeutic adecvat si asteptat' >e are ast%el in vedere %aptul ca( patologia regiunii oro-ma4ilo-%aciale se a%la in stransa corelatie cu patologia generala a organismului 2de e4emplu( mani%estarile .olilor meta.olice( $ematologice sau tu.erculozei la nivel regional sau determinerea unei su%erinte sistemice( precum septicemia( pornind de la o leziune oro-ma4ilo-%aciala3' Mai mult( interventiile c$irurgicale orodentare si ma4ilo%aciale sunt conditionate de conte4tul patologic general al organismului 2dia.et za$arat( .oala cardiaca isc$emica( diateze $emoragice( a%ectiuni $epatice etc3( care de%ineste indicatiile si contraindicatiile atitudinii terapeutice de urmat' 74amenul clinic al unui pacient cu su%erinta in s%era oro-ma4ilo-%aciala se des%asoara dupa aceeasi succesiune a etapelor e4amenului general( incluzand anamneza( inspectia locoregionala( e4amenul general pe organe( aparate si sisteme( aprecierea datelor paraclinice( de la.orator si complementare( e4amenul %unctional locoregional' Ca urmare a celor prezentate( se sta.ileste diagnosticul c$irurgical si se poate trece la etapa urmatoare( de plani%icare a tratamentului( avand in vedere si prognosticul su%erintei' Planul de tratament cuprinde etapa initiala( cea a terapiei propriu-zise si cea de intretinere' C$irurgia oro-ma4ilo-%aciala se adreseaza aspectelor de patologie c$irurgicala ale regiunii cavitatii .ucale( ale craniului visceral( ale %etei si regiunii cervicale' " serie de intreventii de c$irurgie orala se pot e4ecuta in ca.inetul stomatologic 2interventiile endoorale( precum cele dentoalveolare( interventii locale asupra mucoasei .ucale( lim.ii si planseului .ucal3( in timp ce interventiile de c$irurgie ma4ilo-%aciala se e%ectueaza in serviciile c$irugicale de specialitate' -n cele ce urmeaza( sunt trecute in revista principalele te$nici c$irurgicale( alaturi de clasi%icarea si particularitatile lor terapeutice( cat si a mi0loacelor si modalitatilor %izioterapeutice ce le pot %i asociate -nciziile endoorale Con%ectionarea lam.ourilor care se realizeaza( %ie pentru a crea un acces intr-o anumita zona pe care se intentioneaza a se interveni( %ie pentru a translata tesuturile dintr-un loc in altul( in cazul unei c$irurgii plastice sau de e4ereza' >e are in vedere %aptul ca un lam.ou care este con%ectionat necorespunzator( se poate necroza( se poate desprinde din patul sau de implantare( conducand la de$iscenta sau se poate rupe' #repanarile osoase Bemostaza( care se adreseaza sangerarilor produse prin plagile operatorii' Bemostaza este o.ligatorie( ea vizand pierderile sanguine inutile( %iind utila pentru a se asigura un

camp operator corespunzator si pentru a se evita %ormarea $ematoamelor la nivelul partilor moi' -ngri0irea spatiului mort intr-o plaga' >patiul mort rezulta prin indepartarea tesuturilor din po%unzime sau prin neacolarea per%ecta a planurilor tisulare in timpul suturii' >patiul mort se poate umple cu sange ce necesita evacuarea lui ulterioara' >utura( care reprezinta %inalul interventiei c$irurgicale si permite inceputul procesului de cicatrizare( necesita supraveg$ere( spre a se evacua la timp eventualele $ematoame ce ar putea conduce la de$iscenta plagii si la %ormarea de cicatrice inestetice' Dupa indepartarea %irelor de sutura( pentru a %avoriza migrarea epiteliului si a limita procesul in%lamator( se indica aplicarea de .enzi adezive' Diri0area cicatrizarii( care urmareste conducerea procesului de vindecare spre a se pastra contururile osoase( santurile periosoase( precum si supletea mucoasei si a partilor moi' Ast%el( imediat postoperator( se aplica pansamente con%ormatoare( care e4ercita presiuni di%erentiate pe zonele pe care s-a intervenit( %avorizand cicatrizarea structurilor tisulare in pozitiile dorite' Controlul edemului postoperator( care apare drept o reactie tisulara datorata traumatismului( acumularii de lic$id in spatiul interstitial si o.structiei lim%aticelor care asigura drena0ul zonei pe care s-a intervenit c$irurgical' Aplicarea de prisnite compresive poate contri.ui la diminuarea edemului postoperator' Cel putin la %el de importanta este si prevenirea contaminarii plagilor operatorii' Pentru evitarea tuturor aspectelor nedorite( cat si a complicatiilor ce pot aparea postoperator( se indica utilizarea unor proceduri de %izioterapie in scop analgerzic( antiin%lamator( .iotro%icizant si de drena0 al edemelor locoregionale tisulare' Ast%el de proceduri pot %i reprezentate de aplicarea undelor scurte( a ultrasunetului terapeutic( a laserterapiei sau a termoterapiei' -nterventiile c$irurgicale carora se adreseaza cu precadere %izioterapia sunt reprezentate de 74tractia dentara sau e4odontia' 7ste cea mai %recventa interventie c$irurgicala de specialitate' &eprezinta o interventie de necesitate( constand in indepartarea unui dinte care provoaca sau intretine procese locale( regionale sau generale care nu pot %i solutionate pe alta cale( cea a tratamentelor conservatoare' Procesul de vindecare al plagii poste4tractionale este destul de comple4( survenind intr-un conte4t loco-regional( cat si intr-unul general special 2%ocare septice cronice sau acute pree4istente( terenul persoanei in cauza( cu eventualele .oli asociate etc3' Vindecarea plagii poste4tractionale se stie ca este mai di%icila la persoanele varstnice( la %emeile gravide( la pacientii cu dia.et za$arat( la cei cu terapie cortizonica in antecedente' Printre accidentele e4tractiei dentare se numara leziunile dentare( leziuni ale partilor moi perima4ilare( leziuni osoase( leziuni ale nervilor 2nervul alveolar in%erior( nervul mentonier( nervul lingual3( impingerea unor %ragmente dentare sau osoase in spatiile perima4ilare( ing$itirea unor corpi straini produsi in timpul e4tractiei( aspirarea unor %ragmente dentare sau osoase( %racturarea unor instrumente utilizate in vederea e4tractiei' Dintre toate accidentele prezentate( leziunile nervilor sunt cele care pot .ene%icia prin e4celenta( de terapie %izicala ad0uvanta' Proceduri precum galvanoionizarea laserterapia( undele scurte( pot asigura o .una tro%icitate a zonei( analgezie si o reducere a procesului in%lamator' Dintre complicatiile e4tractiei dentare le mentionam pe cele cu aparitie precoce( precum $emoragia si alveolita poste4tractionala' -n vederea stimularii procesului de reparatie tisulara locoregionala se indica agentii %izicali( precum &oentgen-terapia antiin%lamatorie 2mai putin utilizata astazi3( laserterapie antiin%lamatorie-analgezica(

.iostimulanta( undele scurte in scop analgezic si .iotro%icizant( galvanoionizarea cu 4ilina si $idrocortizon acetat( crioterpia sau comprese caldute cu aplicarea di%eritelor su.stante resor.tive( antialgice( antiin%lamatorii( loco-regional' #erapia<%izioterapia antiin%lamatoare ce poate %i aplicata tre.uie sa asigure o evolutie postoperatorie %ara complicatii( cicatrizare rapida a plagii poste4tractionale( cu asigurarea unui camp protetic cat mai .ine con%ormat' C$irurgia endodontica C$irurgia endodontica se re%era la toate mi0loacele ad0uvante ale terapiei conservative endodontice' -n acest conte4t( gangrena pulpara si complicatiile ei apicale( neputand %i intotdeauna solutionate corespunzator prin tratamente conservative( .ene%iciaza de o serie de procedee c$irurgicale( menite sa determine vindecarea acestor procese' Metodele c$irurgicale au drept scop sa asigure premizele unei vindecari complete( restaurare osoasa si recuperare mor%o%unctionala a dintilor in cauza( adresandu-se atat proceselor a%late in stadiul acut( cat si celor a%late intr-un stadiu cronic' Metodele c$irurgiei endoscopice sunt reprezentate de osteotomia transma4ilara sau drena0ul transosos 0u4taapical 2indicatia de .aza %iind parodontita apicala acuta in %aza periapicala( urmata de parodontitele apicale cronice cu secretie .ogata si de pro%ila4ia reactiilor in%lamatorii dupa tratamentul gangrenei simple intr-o singura sedinta3( c$iureta0ul periapical 2indicatia sa o reprezinta cazurile in care procesul patologic nu a putut %i oprit la nivel periapical( cand su.stanta de o.turatie a depasit %oramenul apical sau in caz de necroza a ape4ului3( rezectia apicala sau e4tirparea ape4ului periapical si amputatia radiculara' -n situatia osteotomiei transma4ilare sau al drena0ului transosos 0u4taapical se pot aplica procerduri de %izioterapie menite sa stapaneasca procesul in%lamator si sindromul dureros 2termoterapie( laserterapie( unde scurte etc3' -n cazul c$iureta0ului periapical %enomenele in%lamatorii se reduc progresiv( plaga vindecanduse la nivelul cavitatii .ucale in 5-+ zile( procesul %iind accelerat de procedurile de %izioterapie( aplicate loco-regional' -n ceea ce priveste rezectia apicala sau e4tirparea ape4ului periapical( o.turatia de canal este una dintre conditiile de .aza ale reusitei sale' Postoperator( pacientul evita di%erentele termice am.ientale( evita alimentele dure sau cele %ier.inti si i se recomanda $idrotermoterapia prin aplicarea intermitenta a unor prisnite preparate cu apa a%lata la temperatura camerei( pe regiunea e4o.ucala' -n cazul aparitiei edemului se recomanda prisnitele cu apa rece( aplicate pe zona e4o.ucala edematiata( iar dupa cele 5-: zile de cicatrizare a plagii mucoasei se pot aplica proceduri de %izioterapie antialgice( antiin%lamatorii si antiresor.tiv.iotro%icizante' &eplantari si transplantari dentare =otiunea de replantare reprezinta procedeul de reintroducere a unui dinte e4tras sau avulsionat( in propria sa alveola' &eplantarea este indicata dupa avulsia traumatica sau dislocarea accidentala a unui dinte a carui radacina este complet sau incomplet %ormata sau in scop terapeutic( urmarindu-se pastrarea unui dinte pe arcada' #ransplantarea dentara consta in introducerea intr-o alveola naturala sau creata c$irurgical a unui dinte recoltat de la acelasi individ sau de la un altul' -mo.ilizarea pe o durata de )-/ saptamani( impusa de procedurile de replantari si transplantari dentare( predispune la redoarea articulatiei temporo-mandi.ulare( ceea ce necesita un program de reeducare a %unctionalitatii sale( constand intr-o serie de e4ercitii asistate de catre ;inetoterapeut( in scopul recastigarii mo.ilitatii articulare' #ratamentul c$irurgical al parodontopatiilor marginale cornice Prodontopatiile marginale cronice progresive( prin procesul patologic ce produce o liza a tesuturilor parodontale si( in special a osului alveolar( necesita( alaturi de

celelalte metode terapeutice locale si generale( si metodele c$irurgicale' De mentionat un %apt important( si anume( ca ma0oritatea metodelor c$irurgicale de tratament vizeaza corectarea unor de%ecte produse de .oala parodontala( %ara a interveni insa in eliminarea %actorilor etiologici sau sa reuseasca sa restaureze tesuturile pierdute' Ca atare( recidiva se intalneste %recvent' #ratamentul c$irurgical reprezinta doar o etapa terapeutica in conte4tul parodontopatiilor marginale cronice( el tre.uie precedat si continuat de tratamente locale( cu rolul de a inlatura sau a ameliora actiunea %actorilor iritativi mecanii sau in%ectiosi( cat si dis%unctionalitatile etiopatogenetice locoregionale si generale ale organismului' Fizioterapia aplicata in scop antiin%lamator si .iotro%icizant este urmata de reducerea la ma4imum a procesului in%lamator( menita sa permita o mai .una des%asurare a interventiei c$irurgicale' Mi0loacele %olosite sunt diatermia cu unde scurte( laserterapia si masa0ul gingival manual sau utilizand o serie de dispozitive cauciucate 2stimulatori interdentari din cauciuc3' Mi0loacele c$irurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc eliminarea pungilor parodontale( crearea unor contururi si structuri gingivale care sa permita o .una autocuratire si sa impiedice stagnarea alimentelor si %ormarea placii .acteriene( crearea sau mentinerea unei zone de gingie %i4a ;eratinizata cat mai lata( spre a asigura o tro%icitate tisulara satis%acatoare( sta.ilizarea evolutiei procesului patologic al .olii parodontale si crearea posi.ilitatilor de e%ectuare a tratamentului de intretinere a starii de tro%icitate la nivelul supra%etelor radiculare ale dintilor si ale gingiei marginale si restaurarea tesutului parodontal pierdut prin e%ectul .olii( atunci cand este posi.il' Metodele c$irurgicale %olosite cu precadere in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt c$iureta0ul( gingivectomia( operatiile cu lam.ou( gingivoplastia( osteoplastia' Acestor metode curative li se adauga o serie de interventii c$irurgicale care previn aparitia sau agravarea parodontopatilor( realizand c$irurgia parodontala pro%ilactica' Post operator( stimularea si intretinerea tro%icitatii locale se realizeaza prin peria0 sistematic dupa o te$nica corecta( %olosirea stimulatoarelor gingivale( masa0e gingivale si o masticatie activa( carora li se poate adauga si programul de gimnastica medicala .azata pe miscarile mimicii umane si a gesturilor din actul masticator( realizate e4plicit si repetate in mod sistematic' C$irurgia proprotetica &estaurararile protetice urmaresc re%acerea %unctiei masticatorii dar si a %izionomiei individului' Avand in vedere ca nu intotdeauna( conditiile mor%ologice permit restaurari corespunzatoare( se impune interventia c$irurgicala proprotetica care urmareste corectarea unor de%iciente ale campului protetic' Aceste interventii proprotetice corecteaza de%icientele mor%ologice localizate la nivelul dintilor-stalpi( al gingiei ;eratinizate( crestelor alveolare( santurilor perima4ilare si( mai rar( relatiile interma4ilare in planurile sagital( transversal sau vertical' De cele mai multe ori( interventiile c$irurgicale proprotetice se adreseaza edentatului total( drept pentru care se impune rezolvarea unor pro.leme precum sta.ilitatea( adapta.ilitatea( integrarea si e%icienta masticatorie( o.iective atinse si printr-un program adaptat de gimnastica medicala locoregionala( e%ectuata la nivelul articulatiei temporo-mandi.ulare( cu participarea musculaturii regiunii oro-ma4ilo%aciale' Patologia eruptiei dentare 7ruptia dentara constituie un proces %iziologic comple4( constand in dezvoltarea si migrarea dintelui de la locul de %ormare spre creasta alveolara( in cavitatea .ucala( pentru ca in %inal( dintele sa se alinieze pe arcada si sa realizeze raporturi de vecinatate si anatagoniste cu ceilalti dinti( conditionate genetic( caracteristice %iecarui individ' Fenomenul eruptiei dentare se des%asoara pe parcursul celor trei perioade( dupa cum urmeaza perioada dentatiei temporare( perioada dentatiei de inlocuire si completare

2dentatia mi4ta3 si perioada dentatiei permanente' #ul.urarile de eruptie dentara pot %i sistematizate dupa criteriul varstei de eruptie( a ordinii de eruptie( a ritmului si pozitiei de eruptie' Avand in vedere %aptul ca dentatia nu este un %enomen izolat( incidentele si accidentele eruptiei dentare se inscriu in conte4tul procesului de crestere si dezvoltare a organismului' Ca urmare( se poate recomanda e%ectuarea unei activitati sportive( precum inotul( care sa %acilitaeze o dezvoltare armonioasa si coerenta a intregului organism( atat in privinta aspectelor %unctionale( cat si a celor structurale' -ncidentele si accidentele eruptiei dentare( si care ne intereseaza in conte4tul discutiei de %ata( sunt cele a%late in legatura cu eruptia dintilor permanenti' Pro.lemele de eruptie apar( cu precadere la eruptia molarilor de minte( in special a celor in%eriori' Accidentele de eruptie a molarilor de minte in%eriori reprezinta aproape o regula( %iind datorate conditiilor %ilogenetice( ontogenetice si anatomice' Cea mai %recventa si importanta complicatie a eruptiei molarului de minte in%erior o reprezinta accidentele sau complicatiile septice( precum in%lamatia tesuturilor moi pericoronariene( denumita pericoronarita' 7a poate %i acuta 2congestiva si supurata3 si cronica' #ratamentul poate %i medicamentos si<sau c$irurgical 2conservativ sau radical3' Pericoronarita se poate complica la randul sau( septic( osos( ganglionar' Accidentele sau complicatiile eruptiei molarilor de minte in%eriori mai pot %i si neurologice( mecanice( tro%ice si tumorale' Complicatiile neurologice pot %i de tip motor si se mani%esta prin contracturi ale musculaturii %aciale su. %orma de ticuri( trismus 2prin contractura re%le4a a musc$ilor ridicatori ai mandi.ulei3( spasme ale .uzei( paralizii %aciale tranzitorii sau paralizii oculare cu midriaza unilaterala' #ul.urarile nerologice mai pot %i si de tip senzitiv( mani%estandu-se prin durere 2ca o consecinta a in%lamatiei( in%ectiei sau iritatiei nervoase prin compresiune3( algii %aciale cu caracter de nevralgie simptomatica sau esentiala de trigemen( algii asociate cu tul.urari vasomotorii re%le4e( nevralgii dentare si otice( sinalgii dentodentare sau dentocutanate( de%icite de sensi.ilitate( in special in teritoriul nervului mentonier sau $iperestezii la acest nivel( tul.urari vegetative re%le4e secretorii( insotite de sialoree sau asialie' Accidentele mai pot %i mecanice( determinate %iind de eruptia in pozitii vicioase a molarului de minte sau de incluzia sa in pozitii anormale' Accidentele sau complicatiile tro%ice constau in gingivostomatita odontiazica iar cele tumorale( in c$isturi( ;eratoc$isturi( adamantinoame' Daca accidentele sau complicatiile se petrec la persoanele edentate se pot realiza pericoronarita( a.cesul pericoronarian sau %legmonul' -n toate situatiile prezentate tratamentul poate %i medicamentos si c$irurgical' Variantele medicamentoasa si cea c$irurgicala conservativa se pot insoti de terapie %izicala( care consta in diatermie cu unde scurte( diapuls sau ultrasunete( de electroterapie antiin%lamatoare si antiedem( miorela4anta si .iotro%icizanta( cat si de laserterapie de 0oasa putere' Aplicatiile e4oorale ale termoterapiei pot %i deose.it de .ene%ice in evolutia spre vindecare a complicatiilor aparute' Postoperator( se poate recurge la aceleasi proceduri de %izioterapie( spre a se gra.i re%acerea tisulara si evolutia spre vindecare in timp mai scurt si cu sec$ele %unctionale si structurale minime' 9inetoterapia este deose.it de .ene%ica( in special cand a predominat patologia musculara in cadrul celei neurologice' -ncidentele si accidentele de eruptie ale molarului de minte superior se aseamana cu cele ale molarului de minte in%erior dar prezinta unele particularitati( precum pericoronarita este mult mai rar intalnita( complicatiile septice locale si la distanta au anumite particularitati 2predomina celulitele si a.cesul valului palatin( este posi.il sa apara celulita maseterina( poate aparea sinuzita ma4ilara secundara etc3( este mult mai %recventa ulceratia mucoasei o.razului( stomatita odontiazica prezinta o simptomatologie atenuata( accidentele nervoase se insotesc de algii intense( cu iradiere pe zone e4tinse' -ndi%erent de evolutie si<sau de atitudinea terapeutica de specialitate(

procedurile %izicale detin o pondere considera.ila in vederea ameliorarii simptomatologiei si a orientarii evolutiei spre rezolutie' -ncluzia dentara =otiunea de incluzie dentara presupune ramanerea unui dinte intraosos sau su.mucos dupa perioada sa normala de eruptie' Dintele tre.uie sa prezinte evolutia mor%ologica de%initivata iar sacul pericoronar sa %ie integru' Alaturi de %enomenul de incluzie se a%la si anclavarea dentara( proces care se re%era la un dinte( a carui coroana( partial dega0ata de os( se a%la su. %i.romucoasa gingivala si al carui sac pericoronar comunica cu cavitatea orala dar care nu-si poate desavarsi eruptia datorita unui o.stacol mecanic( reprezentat cel mai %recvent de catre dintii de vecinatate' De cele mai multe ori dintii inclusi sunt descoperiti datorita unor complicatii locoregionale( precum cele mecanice( in%ectioase( tumorale( nervoase 2sunt printre cele mai %recvente( desi sunt si cele mai sla. sistematizate pentru ca un dinte inclus poate conduce la declansarea unei nevralgii sistematice pe una din ramurile trigemenului( poate %i elementul care declanseaza spasme ale nervului %acial sau poate %i %actorul cauzal al unor tul.urari senzoriale( de cele mai multe ori oculare( ce pot conduce la cecitate3( %avorizarea producerii %racturilor de mandi.ula' 74tractia c$irurgicala sau odontectomia se recomanda sa %ie realizata inainte de aparitia complicatiilor( atunci cand e4ista acest risc' Procedurile de %izioterapie isi gasesc utilitatea in orice situatie care se insoteste de sindrom algic si<sau in%lamator'

11. izioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si ma-ilofaciale5 prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice" clasificare" particularitati terapeutice
-n%ectiile regiunii orale si ma4ilo%aciale cuprind o serie de entitati clinico-terapeutice( precum in%ectiile partilor moi perima4ilare 2a.cese( supuratii di%uze sau %legmoane( lim%adenitele in%lamatorii nespeci%ice( %istulele cronice perima4ilare3( in%ectiile nespeci%ice ale oaselor ma4ilare 2periostita( osteita( osteomielita3( necroza ma4ilarelor si in%ectiile speci%ice ale partilor moi si oaselor ma4ilare' -n%ectiile partilor sau tesuturilor moi perima4ilare sunt intalnite destul de %recvent( la orice varsta( cu precadere in conte4tul in care sistemul dentoparodontal este agresionat sau a%ectat( ele im.raca aspecte variate( raportat la %orma anatomo-patologica( la localizare( la agresivitatea agentilor cauzali si la rezistenta %ata de agresiunea micro.iana a organismului' Procesele in%ectioase apartinind tesuturilor moi perima4ilare au urmatoarele cauze leziunile dentoparodontale 2cauza cea mai %recventa a proceselor septice perima4ilare( %iind reprezentate de caria penetranta cu gangrena complicata cu parodontita apicala( pungile parodontale adanc situate( dintii cu modi%icari pulpare( %racturile dentare etc3( leziunile traumatice 2precum %racturile portiunii dentare a ma4ilarelor( in special cele desc$ise la nivelul cavitatii .ucale3( osteomielita ma4ilarelor 2insotita adesea de supuratii ale partilor moi3( litiaza salivara in%ectata 2a.cesul salivar3( tumorile ma4ilarului 2in special c$isturile( care se pot in%ecta3( corpii straini patrunsi accidental 2prin tegument sau prin mucoasa3( in%ectiile %aringoamigdaliene 2ele pot di%uza in tesuturile perima4ilare3( %urunculele si piodermitele localizate la nivelul %etei( gatului si pielii capului( complicatiile anesteziei locoregionale( complicatiile e4tractiei dentare e%ectuata la cald( complicatiile di%eritelor tratamente stomatologice e%ectuate necorespunzator( ce conduc in secundar la in%ectii perima4ilare' Procesele supurative ale partilor moi se constituie pe cale transosoasa( 2pornind( in special de la a%ectiunile dentare apicale3( pe cale su.mucoasa 2procesele supurative care au punct de plecare a%ectiunile parodontale( accidentele de eruptie ale dintilor( %racturile ma4ilare3( pe caile venolim%atice 2procesul avand drept punct de plecare in%ectia %aringoamigdaliana( dentoparodontala sau osoasa3( pe cale directa 2se intalneste in supuratiile care au drept punct de plecare punctiile septice sau prezenta de corpi straini3' Flora micro.iana implicata este nespeci%ica( mi4ta( caile de patrundere a germenilor %iind in marea lor ma0oritate in legatura cu a%ectiunile dentoparodontale( oro%aringiene( tegumentare si mai rar con0unctivale' Procesele in%ectioase perima4ilare im.raca %orme variate( precum in%lamatia e4udativa de tip seros( a.cesul si %legmonul' -n%lamatia e4udativa sau celulita acuta( este un prim stadiu presupurativ( reversi.il in evolutia procesului septic( caracterizat prin congestie locala( tume%actie dureroasa in%iltrativa localizata in dreptul %ocarului primar( cu tendinta progresiva spre e4tindere si trans%ormare in a.ces sau %legmon' -n cazul cronicizarii in%lamatiilor perima4ilare apare e4udatul sero%i.rinos sau %i.rinos' La randul sau( a.cesul se constituie drept supuratie circumscrisa su. %orma unei colectii cu continut purulent si se mani%esta clinic printr-o tume%actie care intereseaza partile peroma4ilare( de%ormand regiunea si dand senzatie de %luctuenta la palpare' Dupa incizie si drena0( a.cesul se vindeca' Flegmonul reprezinta varianta di%uza a proceselor supurative( procesul septic in%iltrand tesuturile iar la palpare se percepe un in%iltrat dur( dureros care se pierde di%uz in tesutul sanatos( insotit %iind uneori si de perceperea crepitatiilor gazoase( datorate necrozei tisulare'

Principiile de diagnostic si tratament ale proceselor in%ectioase perima4ilare de cauza dentara sunt urmatoarele sta.ilirea severitatii in%ectiei( evaluarea capacitatii proprii de aparare a organismului pacientului( evaluarea oprtunitatii si a competentei necesare e%ectuarii unei anumite interventii( alegerea tratamentului c$irurgical drept optiune terapeutica 2urmareste drena0ul colectiei si indepartarea cauzei3( aplicarea tratamentului medical( alegerea si administrarea corecta a anti.ioticoterapiei( precum si supraveg$erea pacientului si urmarirea raspunsului acestuia la tratamentul aplicat' #erapia in%ectiilor partilor moi perima4ilare poate %i urmata uneori de esec( %apt care poate %i pus in legatura cu aplicarea unui tratament c$irurgical neadecvat( capacitate scazuta de aparare a organismului %ata de agresiunea micro.iana si lipsa tratamentului medicamentos adecvat( e4istenta unor corpi straini care intretin procesul supurativ si<sau administrarea incorecta a anti.ioticoterapiei prescrise' " alta entitate clinica este reprezentata de lim%adenitele in%lamatorii nespeci%ice cervico%aciale' >e cunoaste %aptul ca %ata si gatul .ene%iciaza de o retea lim%atica %oarte .ogata( concentrata pe o arie restransa si ca la acest nivel se regasesc numeroase grupe ganglionare( care culeg lim%a din teritorii .ine individualizate' Datorita %aptului ca drena0ul lim%atic al zonei este asigurat prin vase lim%atice de dimensiuni reduse( se e4plica lipsa semnelor clinice de lim%angita din a%ectiunile in%lamatorii ale sistemului lim%atic de la acest nivel' A%ectiunile in%lamatorii nespeci%ice ale lim%onodulilor sunt relativ %recvente si sunt in ma0oritatea cazurilor consecutive unei in%ectii situate in teritoriul de drena0 lim%atic( corespunzator ganglionilor respectivi' -n%ectiile pot %i reprezentate de procese in%lamatorii dentoparodontale( gingivostomatite( procese in%lamatorii amigdaliene si leziuni in%lamatorii ale tegumentelor' =odulul are la inceput o consistenta elastica( este mo.il si putin sensi.il( pentru ca ulterior sa creasca in volum( sa devina dureros si sa se %i4eze prin procesul de periadenita' Adenitele cronice se prezinta su. %orma unui nodul sau a unei mase ganglionare si pot %i su. %orma su.acuta( congestiva( care se cronicizeaza sau pot ramane dupa un tratament antiin%ectios incomplet si care nu a %ost urmat de indepartarea cauzei care a produs in%ectia' " entitate aparte o reprezinta micropoliadenopatiile copiilor lim%atici care recunosc( de cele mai multe ori( cauza %aringoamigdaliana( ei .ene%iciind de cura $eliomarina pentru a gra.i procesul de retrocedare' Fistulele cronice perima4ilare reprezinta consecinta unor supuratii perima4ilare( cu evolutie cronica( trenanta' Fistulele cronice recunosc drept cauza procesele septice dentare si mai rar( in%ectii ganglionare' -n%ectiile nespeci%ice ale oaselor ma4ilare sunt cunoscute su. denumirea de periosteite( osteite si osteomielite' Primele doua entitati .ene%iciaza de terapia cu agenti %izicali( in timp ce osteomielita ma4ilarelor( %iind urmata de o serie de sec$ele( printre care si instalarea an;ilozei temporomandi.ulare in perioada de crestere( va .ene%icia( suplimentar si de programe de reeducare %unctionala' =ecroza ma4ilarelor reprezinta un proces de distructie osoasa( secundara tul.urarilor tro%ice locoregionale( instalate ca urmare a actiunii agentilor termici 2electrocauterizare3( a celor c$imici 2arsen( %os%or( mercur3( cat si a celor %izici ionizanti 2osteoradionecroza3' #erapia cu agenti %izicali sau %izioterapia isi gaseste rolul in conte4tul proceselor in%lamatorii din etapele acute si in scop .iotro%icizant in %azele de evolutie cronica' 7lectroterapia( diatermia( laserterapia( termoterapia sunt doar cateva dintre mi0loacele terapeutice care %urnizeaza agenti %izicali cu larga aplica.ilitate asupra patologiei in%ectioase si in%lamatorii prezentate' -n ceea ce priveste modalitatea si metodologia de aplicare( di%era tipul de curent si parametrii 2intensitate( durata( %orma( %recventa impulsurilor( putere etc3( su. care sunt %urnizati curentii terapeutici' 9inetoterapia este .ene%ica in situatiile cu interesare a articulatiei temporomandi.ulara( cand este necesar sa se inceapa programe de reeducare

%unctionala ce vizeaza recastigarea gradului de miscare( cat si a %ortei musculaturii satelite( periarticulare' #ot la acest capitol se poate %ace re%erire si asupra a%ectiunilor de origine dentara ale sinusului ma4ilar( si anume( sinuzita ma4ilara de cauza dentara' >u%erinta sinusului ma4ilar este in legatura cu o serie de %actori %avorizatanti si cu altii( cauzali' Printre %actorii care %avorizeaza im.olnavirea sinusului ma4ilar sunt cei care scad capacitatea de aparare a organismului( precum reducerea rezistentei generale a organismului %ata de in%ectii( modi%icari de tip alergic ale mucoasei sinusale( procesul in%lamator cronic al mucoasei nazosinusale si o.structia ostiumului din meatul mi0lociu( prin edemul mucoasei( prin polipi sinusali sau datorita deviatiei de sept' Factorii cauzali sunt reprezentati de parodontita apicala granulomatoasa cronica sau a%lata in puseu acut( osteita procesului alveolar( c$isturi radiculare si %oliculare suprain%ectate( pungile parodontale adanci( de la nivelul molarilor si premolarilor( in%ectiile radiculare latente( tratamente endodontice traumatizante( e4tractia dentara' -n%lamatia mucoasei sinusale poate %i su. %orma acuta sau cronica' -n sinuzita acuta catarala( mucoasa este edematiata( $iperemiata si in%iltrata( celulele si glandele mucoasei avand o $iper%unctie secretorie' -n %ormele purulente mucoasa se ingroasa si continutul sinusal devine purulent' -n sinuzita cronica mucoasa prezinta un in%iltrat in%lamator lim%oplasmocitar si apare procesul de %i.roza si numerosi polipi care pot evolua( cuprinzand intreaga cavitate sinusala' >inuzita acuta se mani%esta prin simptome locale si generale( cu o intensitate dependenta de agentul cauzal( de virulenta agentului micro.ian( de starea locala si capacitatea de aparare a mucoasei sinusale( de starea generala a organismului' Forma cronica se poate instala de la inceput ca atare sau poate %i rezultatul cronicizarii sinuzitei acute' Alaturi de atitudinea terapeutica conservatoare 2medicamentoasa etc3 si<sau c$irurgicala( sinuzita .ene%iciaza( in %unctie de etapa evolutiva( de procedurile de %izioterapie' Ast%el( diatermia cu unde scurte( galvanoionizarile si laserterapia( aplicarea de comprese la di%erite temperaturi( in$alatiile si aerosoloterapia reprezinta modalitatile terapeutice principale( cu larga aplica.ilitate asupra patologiei sinusale' Comunicarea orosinusala reprezinta prezenta unei %istule care %ace sa comunice cavitatea orala cu cea sinusala( ca urmare a unor cauze traumatice sau in%ectioase' Consecinta o poate reprezenta si sinuzita ma4ilara cronica' &ezolvarea se %ace pe cale c$irurgicala( urmand ca procedurile de %izioterapie sa de%initiveze procesul de re%acere postoperatorie'

12. izioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale5 contuzii" fracturi. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice" clasificare" particularitati terapeutice
Leziunile traumatice ale partilor moi( oro%aciale reprezinta ansam.lul tul.urarilor locale si generale rezultate prin actiunea violenta a unui agent traumatizant' -ntereseaza pielea si mucouasa precum si elementele caracteristice zonei 2sistem muscular( glande salivare( canal lacrimal( nerv %acial etc'3' -n %unctie de integritatea mucoasei sau tegumentelor( traumatismele partilor moi se impart in ) categorii distincte din punct de vedere simptomatic( evolutiv si terapeutic leziuni traumatice inc$ise si leziuni traumatice desc$ise' Leziunile traumatice inc$ise ale partilor moi se numesc contuzii' Contuziile pot %i super%iciale( pro%unde sau mi4te si se mani%esta clinic su. %orma de ec$imoza( $ematom( serom( stupoare musculara 2contuzie musculara3( zdro.ire musculara' #ratamentul acestora consta in aplicarea imediata de comprese umede reci pentru a provoca vasoconstrictia si a diminua edemul si sangerarea intratisulara' Daca contuzia are caracter e4tensiv se aplica un pansament compresiv uscat sau umed' Leziunile traumatice ale partilor noi sunt solutii de continuitate tegumentara sau a mucoasei si constau in escoriatie 2zgarietura( a.raziunea3 si plagi' Fracturile mandi.ulei' Prin %orma si %unctiile sale mandi.ula este e4pusa traumatismelor soldate cu %racturi' Cauzele care produc solutia de continuitate osoasa pot %i traumatice( patologice si c$irurgicale' -n cursul traumatismelor oro-ma4ilo-%aciale pot %i interesate partile moi perimandi.ulare( sc$eletul osos si centrii de crestere( dintii si parodontiul( articulatia temporomandi.ulara' Vindecarea %racturilor mandi.ulare se poate %ace direct %ara calus 2este mai rapida si se numeste videcare primara3 si indirecta prin %ormare de calus 2este mai lenta si se numeste vindecare secundara3' Durata imo.ilizarii mandi.ulo-ma4ilare pentru %racturile de mandi.ula este varia.ila in %ucntie de varsta si de comple4itatea cazului clinic pentru copii este de 6-/ saptamani( pentru adulti este de /-+ saptamani( iar pentru varsnici si cei cu complicatii este de +-1 saptamani' #ratamentul %unctional are ca o.iectiv principal recuperarea %unctionala a articulatiei temporomandi.ulare' 74ercitiile de antrenament muscular sau de reeducare a miscarilor mandi.ulei sunt de lunga durata( saptamani( luni( in %unctie de %orma clinica a %racturii' 7le se %ac zilnic sau de cateva ori pe zi in sedinte de cate )*-/* min( dupa ce s-a o.tinut rela4area musculara prin masa0e( aplicarea de comprese sau in%rarosii' 74ercitiile pasive sunt realizate cu a0utorul clemelor de ru%e pe durata a ,*-,5 minute' 7le sunt urmate de e4ercitii active( de protractie( diductie( inc$idere( desc$idere rectilinie' >e e4ecuta ,*-)* de e4ercitii mentinand %iecare contractie cate 1-,* secunde' Miscarea de .aza este protractia in directia contralaterala partii %racturate 2%racturile apo%izei condiliene3' Fracturile de masiv %acial' Aceste %racturi se mai numesc si %racturi ale ma4ilarului sau %racturi ale eta0ului mi0lociu ale %etei' Leziunile traumatice antreneaza 6 elemente anatomice participante ale %ocarului de %ractura partile moi( sc$eletul osos( dintii si parodontiul marginal' #raumatismele dentoparodontale' Leziunile dentoparodonale sunt printre cele mai comune a%ectiuni traumatice orale' Leziunile dentare pot consta in a%ectiuni ale structurii dure cu sau %ara interesarea camerei pulpare( cu sau %ara a%ectarea parodontala' Clasi%icarea cuprinde %racturi coronale( %racturi radiculare si lu4atii'

14. izioterapia in patologia articulatiei temporo&mandibulare5 prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice" clasificare" particularitati terapeutice
A#M este %ormata din condirul mandi.ular si %osa mandi.ulara a osului temporal cu tu.erculul articular( cele ) componente osoase %iind separate prin discul articular' A#M este considerata a %i o articulatie sinoviala compusa( considerand ca discul articular %unctioneaza ca un element osos nemineralizat care permite miscarile comple4e de la acest nivel' Fosa mandi.ulara sau %osa glenoida are o %orma elipsoidala( tu.erculul articular sau condilul temporar are o %orma conve4a( prezentand o supra%ata articulara posterioara si o muc$ie( asigurand realizarea miscarilor de inc$idere-desc$idere( condilul mandi.ular are o %orma elipsoidala cu a4ul mare( orientat transversal' Discul articular sau meniscul este %ormat din tesut con0unctiv dens( lipsit de vase si %i.re nervoase' Discul este %le4i.il( in timpul miscarilor putandu-se adapta nevoilor %unctionale ale supra%etelor articulare' Discul este atasat posterior de un tesut con0unctiv la4 numit tesut retrodiscal' #esutul acesta este limitat superior de o lama de tesut con0unctiv .ogata in %i.re elastice( care constituie lamina retrodiscala superioara' Aceasta leaga posterior discul de osul temporar' La marginea in%erioara a tesutului retrodiscal se a%la lamina retrodiscala in%erioara( care leaga posterior discul de condilul mandi.ular( %iind %omata din %i.re de colagen' &estul tesutului retrodiscal este atasat posterior ligamentului capsular care incon0oara intreaga articulatie 2capsula ligamentala3' Legaturile superioara si in%erioare ale portiunii anterioare a discului apartin( de asemenea( ligamentului capsular %iind %ormate tot din %ir de colegen' >uperior( acestea realizeaza legatura cu supra%ata articulara o osului temporar iar in%erior cu condilul mandi.ular' >upra%etele articulare ale osului temporar si condilului mandi.ular sunt captusite cu tesut con0unctiv dens si nu cu cartila0 $ialin ca-n maroritatea articulatiilor' Aceasta asigura o rezistenta mai mare si o capacitate reparatorie intensa' Discul este atasat de ligamentul capsular si median si lateral( despartind ast%el articulatia in ) cavitati distincte( superioara si in%erioara' Aceste cavitati sunt captusite de mem.rana sinoviala( aceasta produce lic$idul sinovial' Ligamentele %unctionale ale A#M sunt ligamentele colaterale( ligamentul capsular care incon0oara intreaga articulatie 2capsula ligamentara3 si ligamentul temporomandi.ular' -n desc$iderea gurii( pe o distanta de )*-)5 mm condilii e4ecuta o miscare de rotatie pura in 0urul unui a4' Fiind o articulatie compusa( atat din punct de vedere structural si %unctional( A#M este impartita in ) sisteme distince unul in%erior( constituit din condilul mandi.ular si discul articular 2miscare de rotatie cecorespunde unei desc$ideri limitate a gurii3 si un al doilea sistem care alcatuieste compartimentul superior( comple4ul condil-disc 2miscrile ample de desc$idere a gurii3' 7valuarile diagnostice apreciaza sensi.ilitatea( zgomotele articulare( modul in care sa %ac miscarile mandi.ulare( amplitudinea in directia miscarilor de desc$idere( ca si a celor de laterelitate si propulsie( apreciaza musculatura masticatorie ca si cea cervicala( e4amenul odontal apreciaza eventualele edentatii( modi%icarile in pozitia dintiilor( mo.ilitatea( ocluzia' Acestora li se adauga electromiogra%ia( radiogra%iile( artrogra%iile( tomogra%iile( e4amenul &M=( si artroscopia' Dis%unctia temporomandi.ulara' >e numeste si sindrom algodis%unctional( ocluzo-articular sau sindrom dureros mio%acial( %iind o a%ectiune %oarte %recventa( polisimptomatica( %iind considerata ca un de%ect de adaptare

a structurilor articulare la o serie de tul.urari ocluzale sau miscari para%unctionale( la care se adauga unele tul.urari ps$i$ice si stresul emotional' Activitatiile sistemului masticator pot %i %unctionale 2masticatie( deglutitie( %onatie3 si para%unctionala sau non%unctionale 2%recarea sau strangerea dintiilor( miscari involuntare ale mandi.ulei care insotesc anumite ticuri3' Activitatiile musculare para%unctionale sunt capa.ile sa produca dis%unctii temopromandi.ulare' Biperactivitatea musculara nu este singura responsa.ila de aparitia dis%unctiilor( adaugandu-se alti %actori( cum ar %i traumatismele( .olile sistemice( tul.urarile de crestere' Cand activitatea musculara nu este asociata cu masticatia( deglutitia sau %onatia( ea este prin de%initie para%unctionala' >tudiile arata %aptul ca musc$ii masticatori pot %i activi si in timpul perioadelor non%unctionale' Fiecare structura a sistemului masticator poate tolera un anumit nivel al %ortei dezvoltate de $iperactivitatea musculara' Cand %ortele aplicate asupra acestor structuri depasesc nivelul critic apare ruperea lantului %unctional si depasirea nivelului de toleranta structurala( mai mult %iecare persoana are o capacitate proprie de adaptare la o imper%ectiune' Acest nivel individual de adaptare este considerat toleranta %iziologica' >implul %apt ca activitatea para%unctionala creste( nu inseamna automat aparitia unei crize' Atunci cand cresterea nu depaseste toleranta structurala a %iecarei componente( a aparatului dentoma4ilar( criza nu se instaleaza' -n momentul in care activitatea para%unctionala depaseste toleranta structurala a unei componente aceasta va ceda' Daca se intervine pentru rezolvarea disarmoniilor ocluzale( activitatea para%unctionala va scadea( si dis%unctia va %i rezolvata' De e4emplu( etiologia dis%unctiei temporomandi.ulare tre.uie sa includa mai mult decat malocluzia( deoarece adesea( simptomele apar %ara nici o legatura cu vreo sc$im.are a conditiei ocluzare' -n %inal( se poate spune ca dis%unctia temporomandi.ulara este considerata ca un de%icit de adaptare a structurilor articulare la o serie de tul.urari ocluzale( para%unctii( la care se adauga o serie de tul.urari p$i$ice( printre care si stresul' Anatomo-patologic( modi%icarile de mecanica si structura ale discului sunt insotite si de modi%icari ale capsulei articulare( ale %i.relor pterigoidianului e4tern si ale structurilor osoase mandi.ulare si temporare si ale sinoviei' -n stadiul de de.ut se produc modi%icari in%lamatorii( reversi.ile( spontan sau dupa inlaturarea %actorilor cauzali' Ulterior( modi%icarile %unctionale se agraveaza si atrag dupa sine modi%icari mor%ologice ale structurilor endoarticulare de tip in%lamator sau degenerativ' >imptomatologia dis%unctiilor temporomandi.ulare este polimor%a( ea vizand dentatia( musculatura si articulatia temporomandi.ulara' >imptomele musculare sunt alarmante( .olnavul acuzand un discon%ort muscular de la 0ena pana la dureri insuporta.ile 2mialgii3' Contracturile musculare sunt urmate de miospasme si ulterior de miozite' "rice miospasm neremis in ,*-,/ zile poate %i considerat miozita' >indromul algic se localizeaza la nivelul musc$iului contractat sau iradiaza locoregional( sunt e4agerate de %rig stari %iziologie( %iind calmate de caldura sau repaus' Asocierea durerilor maseterine cu cele temporale si su.mandi.ulare este considerata patognomonica pentru tul.urarile de ocluzie' >imptomatologia articulara temporomandi.ulara apare tarziu( durerile articulare aparand la mo.ilizarea mandi.ulei cand se mesteca alimente dure sau lipicioase( durerea %iind datorata tesuturilor moi periarticulare' >e pot asocia zgomote percepute de pacient in articulatie su. %orma de cracmente sau %recaturi' >alturile condiliene sunt recunoscute in urma studiului miscarii verticale a mandi.ulei care nu se mai realizeaza in linie dreapta ci in zig zag' " complicatie mai rara in cadrul dis%unctiei temporomandi.ulare este $ipomo.ilitatea mandi.ulara( datorata %ie reactiei in%lamatorii secundare a musc$ilor si elementelor capsulare( %ie contracturii spastice produse de dezec$ili.rul ocluzal' Mai %recvent intalnita este $ipermo.ilitatea mandu.ulei( re%erindu-ne la su.lu4atia anterioara 2recidivanta( $a.ituala3 si

la lu4atia temporomandi.ulara acuta de tip anterior( de%inita ca o dizlocare completa a condilului din cavitatea glenoida' #ratamentul este medicamentos( in%iltratii periarticulare cu 4ilina sau intraarticulare cu $idrocortizon' #ratamentul cu agenti %izici este de 5 tipuri si anume termoterapia 2caldura %iind emisa de o sursa de raza in%rarosii sau la laser cu C")3( crioterapia %olosind ;elenul( masa0ul tesuturilor din zona dureroasa( #7=>( terapia de rela4are a musc$ilor( tratamentul paliativ se poate realiza %ie prin .loca0 interma4ilar( %ie practicand o serie de e4ercitii de gimnastica a musculaturii mo.ilizatoare a mandi.ulei' A%ectiunile in%lamatorii si degenerative ale A#M' Cea mai mare parte a a%ectiunilor endoarticulare sunt urmarea dis%unctiei temporomandi.ulare care produc initial modi%icari in relatia disc-condil cu aparitia %enomenelor in%lamatorii ale capsulei discului( tesutului retrodiscal sau ale articulatiei in totalitate' Cand %actorii cauzali ai dis%unctiei se mentin apar %enomeme de in%lamatie cronica( degenerativa de tip artrozic( care de%ormeaza capetele articulare' Capsulita si sinovita reprezinta un proces in%lamator ce intereseaza capsula articulara si sinovia( cu modi%icari ale compozitiei lic$idului sinovial' 7tiologia e reprezentata de traumatismele acute( desc$iderile e4agerate ale gurii( miscarile masticatorii e4agerate( modi%icarile adaptarii structurilor discale care antreneaza tul.urari in mecanica articulatiei si procese in%lamatorii de vecinatate' Clinic durerea miscarilor mandi.ulei poate %i insotita de spasme musculare' #ratamentul este analgezic( antiin%lamator( %izical 2unde scurte si laser in doze antiin%lamatorii3( ;inetoterapie' &etrodiscita este un proces in%lamator localizat la nivelul tesutului retrodiscal a carei inervatii senzitiva este %oarte .ogata' >u%erinta apare ca urmare a unui trumatism acut sau in urma unei malocluzi instalata .rusc' >e poate a0unge la $emartroza urmata de aparitia anc$ilozei' #ratamentul consta in repaus %unctional( 6-/ zile( dupa care se incepe ;inetoterapia prin miscari de desc$idere( de lateralitate si protactie pentru a preveni aparitia anc$ilozei' Artritele reprezinta un proces in%lamator ce intereseaza toate structurile A#M( in anumite %orme clinice( putand sa produca modi%icari degenerative' >unt descrise 5 %orme clinice de artrita traumatice( in%ectioase( reumatoide( gutoase si degenerative de tip artrozic' #a.loul clinic se caracterizeaza prin dureri( limitarea miscarilor active si semne de in%lamatie acuta' #ratamentul consta in ;inetoterapie( activa si pasiva a articulatiei si mecanoterapie pentru a preveni instalarea constrictiei si a anc$ilozei' -n mod particular artritele degerenative de tip artrozic sunt insotite de cracmente intraarticulare( crepitatii sau %recaturi( cat si printr-o $ipermo.ilitate mandi.ulara 2su.lu4atia anterioara recidivanta autoreducit.ila3' #ratamentul c$irurgical clasic sau artroscopia pot %i urmate de procedee ale medicinii %izice cat si de ;inetoterapie' Leziunile traumatice Aceste leziuni cuprind contuzile A#M 2repaus articular pentru /-5 zile( in%iltratii( ;inetoterapie si mecanoterapie3( plagile articulare 2;inetoterapia se incepe la +-: zile dupa sutura3 si este urmata de mecanoterapie( precedata eventual de in%iltratii anestezice periarticulare3( lu4atii acute temporomandi.ulare 2sunt anterioare( posterioare si laterale( iar tratamentul consta in reducerea lu4atiei si imo.ilizarea temporara a mandi.ulei si ulterior %izioterapia si ;inetoterpia care vizeaza tratamentul $ipermo.ilitatii mandi.ulare3' Constrictia mandi.ulei Aceasta consta in limitarea permanenta( totala sau partiala( a miscarilor mandi.ulei datorile unor im.olnaviri sau sec$ele dupa procesele patologice ale tesuturilor periarticulare' >e instaleaza o $ipertonie care .ene%iciaza de ;ineto si mecanoterapie( asociata cu agenti %izicari'

Mecanoterapia se %ace cu a0utorul unor dispozitive care desc$id pasiv gura( dilatand lent si .land mandi.ula cu ,-) mm pe zi( e4ercitiile continuand 6*-/* zile' Anc$iloza temporomandi.ulara An;iloza reprezinta limitarea permanenta a miscarilor mandi.ulei datorita organizarii unui tesut osos care sudeaza mandi.ula de osul temporar( ducand la disparitia articulatiei' #ratamentul este c$irurgical urmat de mecanoterapie pana la reluarea spontana a miscarilor care se incep in a /-a zi' Dupa ce s-a resta.ilit complet %unctia masticatorie se recomanda interventii plastice 2osteotomi( osteoplasti3 care sa corecteze e%ectele osoase dupa anc$iloza' A%ectiunile congenitale si de dezvoltare' -n literatura de specialitate se mentioneaza si a%ectiunile congenitale si de dezvoltare( precum aplazia condilului mandi.ulare( $ipoplazia condilului mandi.ular si $iperplazia uni sau .ilaterala .ene%iciaza de plastii( de aditie cu material autolog sau .ioceramic' #umorile A#M' Cea mai %recventa tumora A#M este osteomul mandi.ular( urmat de tumora mielopla4e( osterocondrom( comdrom( %i.romi4om( si mai rar tumori maligne primare'

17. izioterapia durerii regiunii orale si ma-ilofaciale" inclusiv durerea din cancer. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice" clasificare" particularitati terapeutice
Durerea este su.iectiva si e4prima o e4perienta senzoriala si emotiva neplacuta( asociata unor leziuni tisulare reale sau doar potentiale si c$iar imaginare' Anamneza urmareste sa localizeze durerea( conte4tul aparitiei sale( sa sta.ileasca caracteristicile temporale ale durerii si modalitatea de aparitie sau de instalare( timpul scurs de la de.utul durerii pana in momentul prezentarii pacientului la medic( intensitatea si durata durerii' &aportat la sediul sau localizarea durerii( aceasta poate %i locala 2traumatisme( in%lamatii( tumori3( proiectata 2reprezinta un raspuns dureros localizat in zona de distri.utie peri%erica a nervului senzitiv care a transmis impulsurile a%erente primare( cum se intampla in nevralgia esentiala de trigemen3( durerea transmisa( iradiata sau re%lectata 2aria de perceptie a durerii nu coincide cu locul de declansare a ei sau cu punctul de plecare al impulsului( durerea %iind transmisa spre peri%erie in alt loc decat cel cauzal( nu neaparat de-a lungul unei cai anatomice precis de%inite( cum se intampla in patologia oro ma4ilo-%aciala3' Durerea reprezinta un semnal de alarma a organismului si implica receptia sau perceptia ei( starea a%ectiva sau emotionala si reactia la durerea resimtita' 74ista mai multe criterii de clasi%icare a durerii( printre care si cel care se re%era la caracteristicile durerilor iar durerile oro-%aciale sunt grupate in acest conte4t in somatice( neurogene si psi$ogene' Durerea somatica poate %i super%iciala 2cutanata sau muco-gingivala3 sau pro%unda' Cea pro%unda este( la randul ei( musculosc$eletala 2durere musculara( articulara( osoasa si periostala( durerea localizata la nivelul tesutului con0unctiv si dentoparodontala3 sau viscerala 2durere pulpara dentara si durere vasculara( precum nevralgia migrenoasa( odontalgia atipica( migrena atipica( migrena clasica si durerea vasculara in%lamatorie3' Durerea somatica super%iciala provine din e4citarea receptorilor nociceptivi din tesuturile cutanate si din mucoase 2e4teroceptori3 ' 7ste o durere acuta si se declanseaza in momentul actiuni agentului cauzal care poate produce si leziuni cutanoemucuase' Localizarea durerii este precisa( durata durerii este limitata la timpul de actiune a e4citantului( intensitatea durerii este in concordanta cu actiunea stimulului( caracterul dureri este ascutit sau su. %orma de usturime( arsura( intepatura( declansarea durerii este data de contactul direct cu agentul cauzal iar iradierea durerii este a.senta( durerea ramanand localizata in zona de actiune a stimulului dureros' Durerea somatica( super%iciala nu se insoteste decat in mod e4ceptional( de simptome asociate vegetative sau motorii' Cand leziunile mucuoase sau cutanate sunt in contact direct cu musculatura si cand durerea are caracter intens( se poate provoca contractie musculara 2trismus3 sau reactii re%le4e in timpul masticatiei' Durerea nu prezinta un orar temporal( cedeaza la anestezia topica sau la cea prin in%iltratie( ceea ce reprezinta o pro.a de diagnostic re%erential %ata de durerea pro%unda sau %ata de durerile re%lectate( trans%erate sau iradiate' Durerea somatica pro%unda apare ca o consecinta a stimularii structurilor stomatice si viscerale mai pro%unde si a amestecului de senzatii propoiceptive si interoceptive' Aceasta durere raspunde la o stimulare mai intensa si este mai putin concordanta cu stimulul din punctul de vedere al intensitatii si duratei' Localizarea durerii este mai di%uza( durerea iradiaza sau conduce la spasme musculare' 74ista ) tipuri de durere pro%unda durerea musculosc$eletara si durerea viscelala' Durerea musculosc$eletara este propie tesuturilor care deriva din mezodern musc$i( oase( articulatii( tendoane( ligamente( tesuturi con0unctive care se a%la in legatura cu %unctiile

.iomecanice' Durerea se poate mani%esta local sau trans%erat re%lectat 2durerea odontogena sau alveolara superioara3' Durerea care provine de la structurile musculosc$eletare este inclusa ca parte a sindromului dis%unctie mandi.ulara' Durerea musculara isi are originea in contractiile musculare sustinute( cauzate printre alti %actori( si de pozitile anormale de postura ale mandi.ulei' Durerea articulatiei temporomandi.ulare este si ea o durere somatica por%unda( propioceptiva( se mani%esta ca o durere di%uza periauriculara( neputandu-se preciza daca durerea apartine capsulei( ligamentelor( supra%etelor articulare sau discului 2meniscului articular3 si ligamentelor lui' Durerea osoasa are drept cauza procesele patologice osoase traumatice sau in%lamatorii si mai rar tumorale sau osteosclerotice' "sul nu dispune insa de receptori nociceptivi( durerea %iind proiectata( impulsurile plecand din perios' Durerea periostala este la %el de intensa ca si cea intraosoasa( e4emplul tipic %iind cea din acesul vesti.ular' Durerea dentoparodoctala este cea mai %recventa durere oro%aciala( dintii %iind considerati drept sturcturi viscelare dar care %unctioneaza ca parte a sistemului musculosc$eletic masticator' -n cadrul aceluiasi organ dental se poate %ace di%erenta intre durerea viscelara pulpara si cea periodontala 2somatica pro%unda3' Caracterul special al durerii periodontale este con%erit de particularitaiile anatomice ale acestui tesut' Paradontiul pro%und este dotat cu propioceptori specializati pentru cerintele .iomecanice( drept pentru care durerea care pleaca de la acest nivel este de tip somatic pro%und si se aseamana cu ce provenind de la musc$i( oase( articulatii( tendoane( ligamente si tesuturi co0unctive' &eceptorii din ligamentele periodontale sunt capa.ili sa localizeze pozitia stimulului nociceptiv' Pe de alta parte( durerea periodontala provenita din tesuturile parodontului super%icial 2gingival3 este de tip somatic super%icial( avand toate caracterele durerilor super%iciale e4teroceptive' >pre deose.ire de durerea viscelara pulpara( cea periodontala nu este in%ulientata de stimuli termici si nu iradiaza( iar ca intensitate este mai moderata %ata de cea pulpara( %iind insotita %recvent si de adenopatie su.mandi.ulara sau sumentoniera' Durerea viscerala cuprinde durerea pulpara si durerea vasculara' Durerea pulpara dentala prezinta o sla.a localizare( iradiere la alti dinti sau la alte tesuturi( durerea %iind di%uza( stimuli durerosi %iind tri.utari nervului trigemen' -ntensitatea durerii este varia.ila( in pulpita acuta durerea raportandu-se la pozitia corpului si capului( durata poate %i intermitenta sau continua cu e4acer.ari putand dura secunde sau ore-zile( durerea poate %i spontana sau provocata de stiluli termici( c$imici( mecanici( orarul durerii poate %i diurn sau nocturn( predominand noctur' Dupa cum se vede( durerea odontoparodontala este datorata parodontiului si pulpei( su%erinta putand %i izolata sau concomitenta( ta.loul clinic prezentand o simptomatologie com.inata periodontala 2somatica pro%unda3 si pulpara 2viscelala3 predominand una sau cealalta dintre simptomatologi' Durerea vasculara este o durere cu caracter somatic pro%und corespunzand teritoriului de distri.utie a unui vas arterial( caracterul principal al durerii vasculare %iind cel pulsatir( in crize' =evralgia sau ce%alagia migrenoasa se mani%esta ca o durere intensa $emice%alica precedatade semne premonitorii precum congestia %etei urmata de paloare' La instalarea ce%alagiei apare o vasodilataie pronuntata in teritoriul arterelor( durerea are caracter pulsatir( compresiunea pe artera temporala super%iciala( diminua a%lu4u sanguin in zona si calmeaza durerea( calmare care se poate o.tinesi prin derivate de ergotamia sau alti agenti vasoconstrictori' Migrena comuna sau atipica este o ce%alagie $emicraniana cu caracter pulsatir( este acompaniata de rinoree( edem con0unctival si $iperlacrimare lipsind reactiile autonome 2grata( varsaturi3' Migrena clasica este o ce%alagie ce se deruleaza in etape precedata desimptome prodomale urmate de stadiu ce%alagic su. %orma de $emicranie cu localizare or.itala( oculara( %rontala si

mai rar temporala si ocivitocervcala' Criza dureaza cateva ore si cedeaza in cursul somnului( durerea %iind insotita de %enomene vegetative( $iperlacrimare( greata si varsaturi' Punctele de emergenta ale nervului trigemen sunt sensi.ile la palpare' Durerea neurgena este localizata in limitele de distri.utie peri%erica a ramurii nervoase a%ectate' >e clasi%ica in ) grupe de dureri nevralgice paro4istice si cele cu %ond dureros continuu' Durerile nevralice paro4istice cuprind nevralgia trigeminala esentiala( nervralgia gloso%aringiana esentiala si nevralgia nervului laringeu superior' Durerile nevralgice parosistice se caracterizeaza prin integritatea anatomica a nervului a%ectat( instalarea imprevizi.ila a crizei dureroase( intensitatea neo.isnuit de mare a durerii( localizarea unilaterala( caracter paro4istic cu durata %oarte scurta( secunde( minute' >e mai numesc nevralgii primare' Durerile din grupa nevralgiilor cu caracter continuu cuprind durerile nevralgice tipice cu %ond dureros continuu si durerile nevralgice atipice care cuprind sindroamele nervoase nevritice 2de origine odontogena( nazala( sinuzala( auriculara( salivara si din procesele in%lamatorii ale oaselor ma4ilare3( sindroame dureroase postraumatice 2durerea stimulata( cauzalgie( anestezia dureroasa( durerea %aciala %antoma3 si durerea %aciala atipica' Durerile din grupa acestor nevralgii e4prima leziunile in%lamatorii( traumatice( tumorale( degenerative in teritoriul ramurii nervoase a%ectate si care pot %i puse in legatura cu puseul dureros' -nstalarea este treptata( intensitatea este moderata( durerea are caracter continuu( dureaza minute( ore %iind localizata uni sau .ilateral( durerea %iind secundara altor patologi' Prin e4celenta( nevralgia trigeminala esentiala pro4istica .ene%iciaza de tratament cu #'7'='>' care se .azeaza pe teoria portii de control a mecanismului durerii' 7ste utila si crioterapia' >indroamele dureroase nevritice de%inesc o in%lamatie a nervilor si se e4prima su.iectiv prin durere' Durerile nevritice de origine dentara se a%la in legatura cu structurile dentoparodontale' Durerile nevritice de origine nazala sunt dureri trans%erate( %iind generate de in%lamatia mucuoasei vesti.ulului nazal superior( mi0lociu si in%erior ca si a cornetelor nazale' Durerile nevritice de origine sinusala apar secundar in%ectiilor din aceste cavitati( localizarea durerilor 2trigeminala3 putand trada o sinuzita %rontala( sinuzita etmoidala si s%enoidala si sinuzita ma4ilara' Durerea psi$ogena nu are la .aza o modi%icare patologica somatica ce poate %i depistata prin e4aminari o.iective( %iind rezultatul unor corelatii psi$oa%ective ale .olnavului' -n practica medicala se poate constata trecerea de la durerea cu stimuli de origine o.iectiva la durerea de origine su.iectiva' 74plicatia care cuprinde atat aspectele o.iective cat si cele su.iective se gaseste in teoria portii de control a durerii( teorie propusa de care Melzac; si Aall in incercarea de a e4plica modul in care diversele mecanisme p$si$o%iziologie in%luienteaza procesul de perceptie a durerii' #eoria portii de control presupune e4istenta unor mecanisme neuro%iziologice( localizate in coarnele dorsale ale maduvei spinarii care %unctioneaza ca o poarta sau ca un prag crescand sau descrescand propietatiile semnalelor nervoase transmise de la peri%erie spre centru' #ratamentele acestei dureri sunt psi$oterapeutice si urmaresc in principal actiunea asupra mecanismelor portii de control a durerii' -ntre te$nicile utilizate in acest conte4t se numara te$nicile de rela4are( strategiile psi$oterapeutice cognitive( .io%eed.ac;ul( $ipnoza( acupunctura( tratamentul medicamentos' Bio%eed.ac;-ul este te$nica %iziterapeutica prin care( cu a0utorul aparatelor electronice de ampli%icare( se urmareste trecerea su. control consitent ai unor parametrii .io%iziologici' -nitial( aceste te$nici au %ost utilizate cu rezulate .une pentru durerea migrenoasa si alte ce%alalgi vasculare( in care pacientul s-a antrenat pentru contorlul dilatarii vaselor craniene printr-o te$nica de conrol manual a temperaturii' Pentru durerea mio%asciala se %oloseste .io%eed.ac;ul electromagnetic' Prin aceasta te$nica se %olosesc semnale de microvolta0 de la musc$i precum ridicatorii mandi.ulei( pacientul %iind ast%el antrenat sa-i rela4eze musculatura( sa-si reduca tensiunea

musculara si sa-si scada durerea' Acupunctura se .azeaza pe meridianele enrgetice( urmarindu-se ec$ili.rarea energetica prin utilizarea acelor'

18. izioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice
=ervul %acial isi are nucleul de origine in punte si apare e4tracranian prin gaura stilomastoidiana( apoi se anga0eaza in parotida unde se divide intr-un ram superior 2temporo%acialul3 si unul in%erior 2cervico%acialul3' La iesirea sa din gaura stilo-mastoidiana( %acialul emite o ramura senzitiva pentru conductul auditiv e4tern 2ramura senzitiva auriculara posterioara3( un ram pentru musc$iul digastric si un ram pentru musc$iul stiloidian' Din punct de vedere motor( %acialul inerveaza musc$ii %rontal( or.icularul pleoapelor( spancenosul( musc$ii o.razului( ai .uzei superioare si ai aripii nasului 2ramul temporo%acial3( musc$ii .uzei in%erioare( .ar.iei si pielosul gatului 2ramul cervico%acial3' Drept actiune are rol in miscarile %etei( asigurand mimica spontana si e4presiva( cat si mimica voluntara( 0ucand rol si in acomodarea la sunete' Din punct de vedere senzitiv( prin intermediul nervului Aries.erg( asigura sensi.ilitatea unei portiuni din conca auriculara( conductul auditiv e4tern( %ata e4terna a timpanului 2zona &amsa? Bunt3' Din punct de vedere sensorial( nervul %acial culege sensi.ilitatea gustative din )<6 anterioare ale lim.ii( inervata de lingual( ram din trigemen( pe care le transmite prin nervul coarda timpanului la ganglionul geniculat si prin intermediul nervului Aries.erg( la nervul gustative superior' Din punct de vedere vegetativ( %i.rele din parasimpaticul cranian inerveaza glanda lacrimala a carei secretie o controleaza iar %i.rele ce vin de la nucleul saliver superior inerveaza glandele su.ma4ilara si su.linguala( avand rol in actul salivatiei' Prin %i.rele vasodilatataoare( are rol in asigurarea circulatiei la nivelul unor artere ce%alice' 7tiologia su%erintelor nervului %acial sunt di%erite dismeta.olica( traumatica( tumorala( in%ectioasa( vasculara' Paralizia %aciala a %rigore este o entitate patologica %recvent intalnita in practica medicala' De.utul este( de o.icei( .rusc( dupa o e4punere la %rig( si se mani%esta prin dureri retroauriculare si instalarea unei asimetrii %aciale( cu imposi.ilitatea inc$iderii oc$iului si devierea gurii spre partea opusa( cea sanatoasa' >e constata stergerea pliurilor si santurilor $emi%runtii si a %etei de aceeasi parte( cu desc$iderea larga a %antei palpe.rale 2largo%talmie3 prin paralizia or.icularului pleoapelor si scurgerea lOacrimilor pe o.raz 2epip$ora3( pleoapa in%erioara este cazuta si se a%la in ectropion( comisura .ucala este ascutita si co.orata de partea paraliziei( gura %iind deviate spre partea opusa' De asemenea( var%ul nasului este deviat iar nara este largita si turtita' Pacientul nu poate increti %runtea( nu se poate incrunta sin nu poate inc$ide oc$iul de poartea .olnava' Devierea gurii se accentueaza cand pacientul e4ecuta miscarea de de desc$idere a gurii sau de aratare a dintilor' Din punct de vedere d?namic( miscarile %etei din conte4tual plansului sau rasului( conduc la accentuarea celor de0a aratate' Consecinta paraliziei de %acial este impoi.ilitatea de a pronunta la.ialele 2.( m( p3( impposi.ilitatea de a%luiera sau de a su%la si tul.urari ale actului masticator 2prin paralizia musc$iului .ucinator( alimentele raman intre arcada dentara si o.raz' &e%le4ele naso-palpe.ral( corneean( co$leo-palpe.ral sunt a.olite de partea paraliziei Din punct de vedere al sensi.ilitatii o.iective se constata dureri cu c$aracter de arsura situate retroauriculare cat si la nivelul regiunii pavilionului urec$ii de partea paralizata' Din pounct de vedere vegetative se constata o $iperlacrimatie( $iposecretie salivara si sudorala' Cand e4ista doar o pareza %aciala a %rigore( semnele statice nu sunt relevante pentru o asimetria %aciala care poate %i evidentaiata insa prin anumite miscari' Cand pacientul inc$ide oc$ii( de partea leziunii( genele nu sunt ascunse de pleoape si par mai lungi iar dintii su.liniaza asimetria cand pacientul este rugat sa ii arate( gura deviind spre partea sanatoasa'

74amenul electric arata o $ipoe4cita.ilitate electrica ce poate evolua spre ine4cita.ilitate( in %unctie de severitatea su%erintei( conducand la degenerescenta electrica partiale sau totala' #raseul 7M! este de tip neurogen' Atat e4amenuul electric( cat si cel clasic dar si cel 7M!( pot aprecia intensitatea leziunii si posi.ilitatile de regenerale ale nervului %acial' Formele clinice ale paraliziei de nerv %acial sunt paralizia %aciala peri%erica completa( paralizia %aciala %rusta( in care semnele sunt discrete( diplegie %aciala( paralizie %aciala recidivanta( paralizia %aciala in .ascula( paralizia %aciala incompleta 2prin sectionarea incompleta a ramurilor terminale ale %acialului( dupa traversarea glandei parotide3( paralizia de %acial asociata altor %orme de de lezine si su%erinta' Formele etiologice leziunea de %acial la nivelul protu.erantei in%erioare 2poate %i interesat si nervul oculomotor e4tern3( leziunea in portiunea radiculara a nervului %acial 2pot %i a%ectati simultan si nervii V---( V( V- si cere.elul3( le4iunea in conductul auditiv intern 2se asociaza cu paralizie de nervi V--- si V--- .is si otoragie3( leziunea la nivelul apeductului lui Fallope 2sediul cel mai %recvent al su%erintei3( leziunea la nivel %acial( in vecinatatea otomastoidiana sau su%erinta nervului %acial in leziuni sau alte .oli comple4e sau leziuni asociate' 7volutia paraliziei de %acial este in raport cu etiologia si intensitatea leziunii' -n %orma sa usoara( paralizia de %acial se vindeca in decurts de )-6 saptamanai' -n %ormela grave( a%ectiunea se vindeca in )-6 luni' Aprecierea diagnosticului se %ace in raport cu modi%icarile de e4cita.ilitate' #ratamentul paralizei %aciale poate %i etiologic( c$irurgical( %izical;inetic' #ratamentul etiologic se adreseaza %actorului causal si consta in tratament antiin%ectios( tratamentul leziunilor traumatice( tartamentul medicamentos al paraliziei %aciale a %rigore( corticoterapie( alte preparate antiin%lamatorii( vitaminomineraloterapie( vasodilatatoare' #erapia %izicala consta in aplicarea de termoterapie locala( la nivelul regiunii retroauriculare mastoidiene unde scurte( ultrasonoterapie si curenti diadinamici(galvanoionizari cu -9( transauricular( masa0 %acial manual si electric( cand nu asociaza si spasm %acial'

1:.$ibliografie
,' Andrei -onescu( Masa0ul-procedee te$nice( metode( e%ecte( aplicatii in sport( 7ditura All( Bucuresti( ,88/( )' Andrei &adulescu( 7lectroterapie( 7ditura Medicala( Bucuresti( ,88,( 6' Corneliu Burli.asa( su. redactia( C$irurgie orala si ma4ilo%aciala( 7ditia a ---a( 7ditura Medicala( ,888( /' @oel A' DeLisa( editor-in-c$ie%( Bruce M' !ans( editor( &e$a.ilitation Medicine( second edition( @'B' Lippincott Compan?( P$iladelp$ia( ,886( 5' 7lena Luminita >idenco( Masa0ul in 9inetoterapie masa0ul terapeutic clasic( te$nici de masa0 re%le4( te$nici compl;ementare( Bucuresti( 7ditura Fundatiei &omania de Maine( )**)( +' !eorgiana "zana #ac$e( Bazele teoretice ale ;inetoterapiei de recuperare-note de curs( Disciplina #eoria si Metodologia 9inetoterapiei de &ecuperare( 7ditura APP( BucurePti( ,881' 2->B= 8:6-8*:6-,*-:3' :' D' Bar.u( D'L' =iculescu( Fl' Bica( autori' =' !orun( Fl' Purg$el( !eorgiana #ac$e( &' &adulescu( cola.oratori' 7lemente de patologie a cotului( 7ditura Pu.listar( Bucuresti( ,888' 2->B= 8:6-85-,), * 53' 1' !eorgiana "zana #ac$e( su. redactia Mircea Beuran( !$id de Medicina Fizica si &ecuperare Medicala( Bucuresti( )**,' 2->B= 8:6-8,+,-1:-,3' 8' !eorgiana "zana #ac$e( Activitati de educatie %izicQ si sportive in recuperarea medicala( 7ditura APP( Bucuresti( )**)' 2->B= 8:6-8*:6-,/-,3' ,*' !eorgiana "zana #ac$e( #e$nici de ;inetoterapie de crestere a %ortei si rezistentei musculare( 7ditura APP( Bucuresti( )**6' 2->B= 8:6-8*:6-,)-63' ,,' Liviu Pende%unda( =eurologie practica( -asi( 7ditura Contact -nternational( ,886( ,)' >a.in -van( Presopunctura( un masa0 la indemana oricui( 7ditia a ---a 7ditura Medicala( Bucuresti( ,88)( ,6' #udor >.eng$e( 9inetologie pro%ilactica( terapeutica si de recuperare( 7ditura Medicala( Bucuresti( ,81:'

Das könnte Ihnen auch gefallen