Dementa in boala Alzheimer

Boala Alzheimer
boala cerebrala degenerativa primara de etiologie necunoscuta cu trasaturi caracteristice neuropatologice si neurochimice. Tulburarea este de obicei insidioasa la debut si se dezvolta incet dar progresiv pe o perioada de mai multi ani.

Istoric
La 25 noiembrie 1901, psihiatrul german Alois Alzheimer examineaz pentru prima dat o pacient, Auguste D., n vrst de 51 de ani pentru: 1. tulburri cognitive progresive 2. halucinaii 3. idei delirante 4. degradare a personalitii sociale.

Auguste D.

Evoluia bolii este urmrit timp de cinci ani i, dup moartea pacientei n urma unei infectii, creierul obinut n urma autopsiei este examinat cu amnunime de Alzheimer, descoperind modificri caracteristice necunoscute pn atunci.

Cazul este prezentat pe 3 noiembrie 1906 la a 37a Conferin a Psihiatrilor Germani din Sud-Vest inut la Tbingen i publicat n revista de specialitate "Allgemeine Zeitschrift fr Psychiatrie und Psychisch-Gerichtliche Medizin" (1907, vol.64, pp. 146-48) sub titlul Eine eigenartige Erkrankung der Hirnrinde ("O mbolnvire particular a scoarei creierului").

Statistici
cea mai frecvent form de demen la persoanele n vrst reprezint jumtate din totalitatea cazurilor de demen. Pentru rile europene: persoanele n vrst de 65 de ani frecvena bolii Alzheimer este de ca. 2-3% la vrsta de 70 de ani 3% la 75 de ani 6% la peste 85 de ani 25-40%

Cauze
Ipoteza neurochimica: diminuare a nivelurilor unei enzime colinacetil-transferaza in diferite zone ale creierului (cortex si hipocamp).
Acest deficit antreneaza o diminuare a cantitatii de acetilcolina dar nu explica degenerescenta nervoasa.

Ipoteza genetica: se bazeaza pe studiile epidemiologice care indica existenta unor antecedente familiale ale bolii copil cu trisomie 21 (mongolism), fara ca sa se poata determina ratiunile unei astfel de asocieri.

Ipoteza virala: este starnita prin analogia cu boala lui Creutzfeldt-Jakob, o boala cerebrala rara care atinge persoanele varstnice. Totusi, daca exista un agent infectios raspunzator de boala lui Alzheimer, el ar avea nevoie de un anume context genetic, imunitar sau toxic pentru a se manifesta.

Ipoteza imunologica: se bazeaza pe diminuarea globala a numarului de limfocite circulante si pe prezenta crescuta a autoanticorpilor. Totusi, aceste perturbari sunt frecvente cu inaintarea in varsta in afara oricarei demente.

Ipoteza vasculara si metabolica: este sprijinita de o reducere a debitului sangvin cerebral, a oxigenarii sangelui si de capacitatea sa de a capta glucoza. Totusi, aceste deficite pot fi consecinte si nu cauza deteriorarii cerebrale.

Ipoteza toxica: se bazeaza pe cresterea nivelurilor de aluminiu in creier. Dar concentratiile de 5 ori mai mari intalnite la cei dializati nu produc degenerescenta nervoasa.

Ipoteza radicalilor liberi: se sprijina pe faptul ca imbatranirea este consecinta, in parte, efectelor distructive ale acestora. Ea constituie actualmente obiectul a numeroase cercetari.

Radicalii liberi
molecule instabile extrem de toxice se formeaz sub influenta stresului, pesticidelor, poluarii mediului inconjurator, a functionrii instalatiilor electronice si chiar in conditii naturale pe parcursul desfasurarii proceselor biologice obisnuite din organism.

Radicalii liberi formati sunt substante active, dar instabile. In organism, ele se unesc cu o molecul stabil si ii rapesc un electron, rezultand un nou radical liber din molecul stabil, dar mult mai putin activ. Aceast reactie in lant duce la degradarea celulelor si, drept urmare, la dezvoltarea bolilor si la schimbri degenerative premature. Cresterea cantitatii de radicali liberi este la baza a peste 80 de tipuri de afectiuni.

Antioxidanti naturali
Actualmente, Microhidrina este cel mai puternic antioxidant dintre cei cunoscuti la ora actual.

Efectele Microhidrinei
Microhidrina favorizeaz: 1. mbunttirea strii generale; 2. asimilarea eficienta a substantelor nutritive 3. cresterea tonusului vital; 4. amplificarea resurselor energetice ale organismului; 5. mbunttirea activittii intelectuale; 6. ncetinirea proceselor de mbtranire 7. nlaturarea dereglrilor produse de actiunea distructiva a radicalilor liberi, prevenind dezvoltarea multor afectiuni cronice.

Manifestari clinice
dementa cu caracter progresiv- pierderea memoriei 1. cognitive
debut gradat bolnavul dezvolta anumite strategii pentru a-si disimula dificultatile pentru un anumit timp isi pastreaza o "fatada" inselatoare declinul se agraveaza progresiv o tulburari de memorie: dificultatea de a-si reaminti informatii anterior invatate si imposibilitatea de a acumula informatii noiprimele care se pierd sunt evenimentele recente, in timp ce amintirile vechi pot fi conservate o tulburari de vorbire: bolnavul nu isi mai gaseste cuvintele, chiar pentru notiuni simple

Manifestari clinice
o incapacitatea de a efectua diferite activitati motorii coordonate: bolnavul "nu mai stie" cum sa se imbrace adecvat, cum se descuie usa cu cheia o Imposibilitatea de a recunoaste, identifica si denumi obiecte uzuale o tulburari ale functiilor de organizare a activitatilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii o Probleme legate de gandirea abstracta, tulburari de calcul, dezorientare temporala si spatiala, pierderea initiativelor o False recunoasteri: la inceput dificultate in recunoasterea fizionimiilor cunoscute, urmata de identificari eronate, care pot provoca stari de anxietate

Manifestari clinice
2. non-cognitive:
o o
o o

o o

agitatie si agresivitate fizica sau verbala tulburari psihotice: halucinatii, de obicei vizuale, idei delirante (de persecutie, de gelozie, de abandon) tulburari ale dispozitiei afective: in principal depresie si anxietate, mai rar stari de euforie exagerata tulburari ale comportamentului alimentar: reducere sau crestere exagerata a apetitului, alimentatie neingrijita, ingerare de substante non-alimentare dezinhibitie sexuala: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuala incontinenta urinara si pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice in locuri neadecvate sau in prezenta altor persoane

Ingrijire de Nursing in Alzheimer

1. Stabilizarea mediului:
o se instituirea de proceduri clare pentru ingrijire, dupa modelul de ngrijire la domiciliu- dac este posibil se alcatuiesc/furnizeaza liste cu lucruri care trebuiesc facute si timpii se afieaza obiecte familiare, tablouri, fotografii ale membrilor familiei un calendar i un ceas ar trebui s fie n sala pentru a menine persoana orientata se eticheteaza obiectele sau a rutele importante

o o

o
o

Ingrijire de Nursing in Alzheimer

2. Asigurarea igienei corporale
o se ncurajeaz independena o se asista/supravegheaza doar cnd este necesar-bai sau dusuri o se sugereaz mbrcminte care se imbraca usor-se evita fermoare, nasturi o se eticheteaza continutul sertarelor, al sifonierului, obiectele personale

Ingrijire de Nursing in Alzheimer

3. Alimentatia
o
o o o o

se permite persoanei s aleag produsele alimentare se observ dificultile la nghiire se evitati alimentele fierbinti se taie alimente solide( carnea) n bucati mici se recomanda alimentele care necesit o coordonare redusa pentru a ncuraja o mai bun alimentaie suplimente -dac aportul de hrana este inadecvat

Ingrijire de Nursing in Alzheimer

4. Aportul de lichide
o se incurajeaza un aport adecvat cantitativ de lichide ose evita lichidele fierbinti, foarte reci ose incurajeaza folosirea paiului

Ingrijire de Nursing in Alzheimer

5. Asigurarea odihnei
o se lasa pacientul sa isi stabileasca singur perioadele de odihna si somn - se ateapt modele neregulate o se folosesc lucruri, metode care pot facilita odihna si somnul- alimente, bai calde, sau de a exercitiu fizic inainte de culcare o se pot folosi tranchilizante usoare si hipnotice, dar trebuiesc utilizate cu prudenta- atentie la efectele adverse ale medicamentelor

Ingrijire de Nursing in Alzheimer

6. Exercitiu fizic
o se acorda suficient timp pentru plimbari in condiii de siguran- plimbri cu nsoitor o pentru cei imobilizati la pat se efectueaza exercitii specifice

Ingrijire de Nursing in Alzheimer

7. Raport ingestie-excretie
o o se monitorizeaza raportul I-E se incurajeaza aportul de lichide, de fibre, si efectuarea de exercitii fizice pentru a evita constipatia se eticheteaza pisoarele i ua de la baie se asteapta, fiind confuzi, sa utilizeze in scopuri de eliminare orice recipient convenabil sau podeaua

o o

Ingrijire de Nursing in Alzheimer

8. Medicatia
o se evita capsule mari sau pastile o se prefera medicamentele ce pot fi faramitate si amestecate cu lichid Ingrijire de Nursing in Alzheimer o se supravegheaza de fiecare data cand se administreaza medicamentele o nu se lasa pe noptiera pacientului o se urmareste eficacitatea si reactiile adverse ale tratamentului

Ingrijire de Nursing in Alzheimer

9. Consilierea apartinatorilor
o pacientii se pot retrage devenind izolai la inceputul bolii dei nu sunt capabili s-i exprime sentimentele, de obicei, pot rspunde la mangaiere i buntate multi isi continua activitile sexuale pn intr-un stadiu avansat al bolii

o
o

Bibliografie
1. http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJ Mra0909142 2. http://www.alzheimers.org.uk 3. http://www.health-andthecity.ro 4. http://www.sfatulmedicului.ro/ 5. http://www.nursingcares.com 6. http://www.alzinfo.org