Atitudinea angajatilor fata de job si caracteristicile organizationale ca predictii pentru cyberloafing

Benjamn Liberman, Gwendolyn Seidman, Katelyn Y.A. McKenna, Laura E. Buffardi

Columbia University, Department of Organization & Leadership, 525 West 120th Street, 226 Thompson Hall, New York, NY 10027, United States Albright College, Department of Psychology, Reading, PA 19612, United States The Interdisciplinary Center, Sammy Ofer School of Communications, 46150 Herzliya, Israel Department of Experimental Psychology & Internet Science, Universidad de Deusto, 48007 Bilbao, Spain

Cyberloafingul reprezinta utilizarea internetului in scopuri personale de catre angajati in timp ce sunt la munca. Scopul acestui studiu este sa examineze daca atitudinea angajatului fata de munca, caracteristicile de organizare, atitudinile fata de cyberloafing si alte activitati in afara serviciului care nu sunt legate de internet, pot servi ca antecedente pentru comportamentu de cyberloafing. Noi lansam ipoteza ca atitudinea angajatului de implicare in munca si implicarea intriseca sunt in legatura cu cyberloafing-ul. In plus, presupunem ca caracteristicile organizationale incluzand perceperea cyberloafing-ului la colegi si suportul conducerii pentru folosirea internetului au legatura cu cyberloafing-ul. De asemenea presupunem ca atitudinea fata de cyberloafing si gradul in care angajatii participa la alte activitati care nu sunt legate de internet si de munca (ex conversatia cu colegii sau rezolvarea unor chestiuni personale) vor fi ambele legate de cybeloafing. O suta patruzeci lucratori calificati din mai multe domenii au fost chestionati in legatura cu utilizarea internetului la munca. Ca ipoteza atitudinea angajatului de implicare in munca si implicarea intriseca defavorizeaza cyberloafing-ul. De asemenea conform cu previziunile, caracteristicile organizationale legate de cybeloafing-ul perceput la colegi si suportul conducerii pentru utilizarea internetului favorizeaza cyberloafing-ul. Si la final, rezultatele au aratat ca atitudinea fata de cyberloafing si participarea in activitati extra-job care nu sunt legate de internet favorizeaza cyberloafing-ul. Implicatiile pentru organizatii si angajati sunt ambele discutate.

1. Introducere Impactul pe care internetul il are la locul de munca a fost o zona de cercetare relativ neexplorata in comportamentul organizational. Majoritatea angajatilor americani au acces internet (Pew Internet & American Life Project, 2002, 2008), indicand importanta intelegerii utilizarii internetului de catre angajat la locul de munca. Internetul a adus multe beneficii organizatiilor, cum ar fi reducerea cheltuielilor, scurtarea ciclurilor de productie, cresterea accesului la informatii, imbunatatirea comunicatiilor globale si promovarea mai eficienta a produselor si serviciilor (Anandarajan, Simmers & Igbaria, 200; Teo & Choo, 2001; Teo & too, 2000). In ciuda benefiiciilor aduse de internet, rapoartele despre abuzul pe internet in care angajatii utilizeaza internetul in scopuri ce nu sunt legate de munca au devenit extrem de frecvente. Conform unui sondaj facut in randul angajatilor, 90% au admis angajarea in navigare pe internet fara legatura cu munca, si 84% au spus ca trimit email-uri

personale de la munca. (Naughton, Raymond & Shulman, 1999). Alt studiu a evidentiat ca din toate site-urile accesate de la munca, 90% nu aveau legatura cu indatoririle de serviciu (LaPlante, 1997). Un studiu recent asupra lucratorilor din SUA a evidentiat ca acestia irosesc in medie 1,7 ore in fiecare zi in activitati fara legatura cu munca, navigarea pe internet reprezentand ponderea cea mai mare (Salary.com, 2007). Cyberloafing-ul poate avea un cost semnificativ pentru angajatori si poate rezulta de asemenea in implicatii negative pentru angajati, deci este important sa fie intelesi factorii ce contribuie la acest comportament. Cyberloafing-ul poate conduce la reducerea productivitatii si utilizarea ineficienta a resurselor de retea, avand ca rezultat o organizatie necompetitiva (Chen, Chen & Yang, 2008; Scheuerman & Langford, 1997; Steward, 200; Wetherbee, 2010). S-a estimat ca cyberloafing-ul poate costa corporatiile pana la 54 de miliarde de dolari anual si poate descreste productivitatea angajatilor cu pana la 40% (Conlin, 2000; Verton, 2000). Cercetarea a 224 de companii a gasit ca peste 60% au penalizat si peste 30% au concediat angajati pentru utilizarea abuziva a internetului (Greenfield & Davis, 2002). Mai mult, cyberloafing-ul expune organizatiile la o diversitate de riscuri legale (Scheuermann & Langford, 1997; Sipior & Ward, 2002; Wheather-bee, 2010). Aceste riscuri includ: comportamente orientate spre interior cum ar fi downloadarea de catre angajati a materialelor ilegale incluzand software fara licenta si materiale extremiste, si comportamente orientate spre exterior cum ar fi implicarea angajatilor in interactiuni ostile cu alte persoane prin intermediul emailului, sau realizarea unor marturii mincinoase, prin care se creeaza un risc pentru organizatie prin calomnie (Scheuermann & Langford, 1997). In pofida importantei intelegerii comportamentului de cyberloafing, multe din studiile care examineaza utilizarea internetului de la locul de munca sunt mai ales descriptive si anecdotice. Lim si Teo (2005) definesc cyberloafingul ca si actul de utilizare a internetului organizatiei de catre angajati in scopuri personale in timpul orelor de lucru. Lim (2002) argumenteaza ca cyberloafing-ul este un comportament contra-productiv la locul de munca ce rezulta in deviere a productiei. Devierea productiei se refera la actele voluntare in care se implica angajatii care incalca normele organizationale referitoare la cum trebuie realizata munca (Robinson & Bennet, 1995). Acestea includ comportamente care se sustrag de la productie in timpul lucrului cum este cyberloafing-ul. Exemple de cyberloafing includ trimiterea si primirea de emailuri de la prieteni si familie, postarea pe site-uri de socializare ca Facebook si Tweeter, practicarea de cumparaturi online, vizitarea site-urilor de divertisment si descarcarea de software (filme, muzica si jocuri). Deoarece cyberloafing-ul poate conduce la consecinte negative pentru organizatii incluzand niveluri reduse de productivitate, pierderi financiare crescute si expunerea la riscuri (Conlin, 2000; Lichtash, 2004; Stewart, 200; Verton, 200), este important pentru organizatii sa inteleaga de ce angajatii se angajeaza in cyberloafing la locul de munca in asa fel incat organizatiile sa poata administra eficient utilizarea internetului de catre angajati la munca. Scopul acestei cercetari este sa exploreze cateva antecedente de comportament de cyberloafing care includ ambii factori, individual si organizational. Sase factori care influenteaza frecventa comportamentului de cyberloafing vor fi examinati in acest studiu incluzand atitutidinea angajatului fata de slujba (implicare in munca si motivatie interioara), caracteristicile organizationale (perceperea cyberloafing-ului de catre colegi si si suportul conducerii pentru utilizarea internetului), gradul de participare al angajatilor in activitati in afara serviciului fara legatura cu internetul (ex. discutiile cu colegii, derularea unor activitati care nu sunt legate de munca), si atitudinea angajatului

fata de cyberloafing. In particular studiile despre cyberloafing au neglijat sa examineze atitudinea angajatului fata de munca ca predictor pentru cyberloafing. Mai mult, legatura dintre implicarea angajatilor in activitati in afara lucrului si participarea la comportamente de cyberloafing a ramas neexplorata de cercetatori. Noi examinam examinam aceste variabile de asemenea ca suport oferit in viitor in literatura pentru caracteristicile organizationale si atitudinea angajatului fata de cyberloafing ca antecedent la cyberloafing. Utilizand cercetarea anterioara din literatura de psihologie organizationala in comportamente contra-productive la locul de munca/ devieri la locul de munca si literatura tehnologiei informatiei in utilizarea internetului la locul de munca, vom oferi suport pentru fiecare din factorii ce influenteaza comportamentul de cyberloafing. 1.1 Atitudinea angajatului fata de slujba Cercetarile anterioare, examinand antecedentele de comportamente contraproductive la locul de munca, au gasit dovezi empirice ce sugereaza ca e angajatii sunt mai inclinati in a se angaja in comportamente gresite cand au o atitudine nefavorabila fata de postul lor (Judge, Scott & Ilies, 2006; Lau, Au & Ho, 2003; Mount Ilies & Johnson, 2006) deoarece acesti angajati se pot angaja in comportamente deviante ca mijloc de restabilire a controlului asupra slujbei (Bennett & Robinson, 2003). Cercetarea a descoperit ca angajatii sunt predispusi la cyberloafing cand percep un nivel scazut de justitie organizationala (Blau, Yang & Ward-Cook, 2006; de Lara, 2007; Lim, 2002), sugerand ca atitudinea negativa fata de post influenteaza comportamentul de cyberloafing. O asemenea atitudine fata de slujba care nu a fost niciodata examinata ca un antecedent in cyberloafing, este implicarea in munca reprezentata de gradul in care cineva este preocupata cognitiv de ea, si legat de slujba actuala al cuiva (Paullay, Allinger & Stone-Romero, 1984). Galperin si Burke (2006) au argumentat ca angajatii care au un nivel mai inalt de implicare in munca lor vor fi mai putin predispusi la participarea in comportamente deviante la locul de munca datorita preocuparii lor fata de slujba, si neavand asa mult timp sa se angajeze in devieri de la munca. Autorii au aratat ca implicarea in munca a fost in relatie negativa cu devierile de la munca. In plus, lipsa de implicare in organizatie este de asemea in legatura cu cyberloafing-ul ( Garrett & Danzinger, 2008). Alta atitudine de munca care nu a a fost inca examinata ca predictor in cyberloafing este implicarea interioara. George (1992) defineste implicarea interioara ca si credinta ca acea munca efectuata de angajat are un sens si ca efortul angajatului realizeaza o contributie importanta pentru organizatie. Studiile au aratat ca angajatii indicau ca sunt mai predispusi la cyberloafing deoarece se plictisesc cat timp sunt la munca (DAbate, 2005, Eastin, Glynn & Griffiths, 2007). Similar, angajatii sunt mai predispusi sa participe in activitati ce nu au legatura cu munca in timpul programului atunci cand se simt neimplicati in munca sau simt un interes redus in activitatea lor de la munca (Kechen, Craighead & Buckley, 2008). Martin, Brock, Buckley si Ketchen (2010) au notat ca angajatii care sunt implicati in munca lor aloca mai mult timp la slujba realizand sarcinile pe care ei le percep ca avand un sens clar si mai putin timp cu activitatile fara legatura cu munca. Mai mult autorii teoretizeaza ca atunci cand angajatii experimenteaza atitudini nefavorabile fata de slujba, ei se simt mai putin loiali si responsabili fata de organizatie si sunt mai predispusi sa participe la munca in activitati in afara sarcinilor de serviciu (Martin et al.,2010). In baza literaturii analizate, s-a propus ca: Ipoteza 1. Va exista o relatie negativa intre implicarea in munca si cyberloafing. Ipoteza 2. Va exista o relatie negativa intre implicarea interioara si cyberloafing.

1.2. Caracteristicile organizationale Cercetari suplimentare au aratat ca contextul social al locului de munca are o influenta extinsa asupra felului in care indivizii se vor comporta in mod antisocial la munca (Lau el at., 203; Robinson & OLeary-Kelly, 1998). Vardi si Wiener (1996) teoretizau ca cultura organizatiei poate influenta intentiile angajatilor de a se angaja in acte organizationale gresite. Suplimentar, cercetarea a aratat ca angajatii invata ce norme de grup sunt potrivite la locul de munca de la colegi si supraveghetori (Feldman, 1984; Morrison, 1993). Intr-un mediu in care multi angajati participa in activitati in afara serviciului, ceilalti angajati sunt predispusi sa imite aceste comportamente din cauza normelor ce indica ca activitatile in afara serviciului sunt acceptabile sa fie realizate in organizatie (Martin et al., 2010). Intradevar cercetarea condusa de Blanchard si Henle (2008) a gasit ca normele colegilor si supraveghetorilor care suporta cyberloafingul sunt intr-o relatie pozitiva cu cyberloafing-ul. Aceasta sugereaza ca cyberloafingul poate fi influentat de frecventa comportamentului de cyberloafing pe care un angajat o observa la colegii lui. DAbate (2005) a gasit ca angajatii afirma ca sunt mai predispusi sa se angajeze intr-o varietate de activitati incluzand utilizarea internetului in scopuri personale deoarece normele culturale ale organizatiei inteleg si accepta comportamentul. Lim and Teo (2005) au intrebat angajatii sa declare justificarea lor pentru cyberloafing la locul de munca si au gasit ca 88% din participanti au declarat ca ei s-au angajat in cyberloafing deoarece ei observa pe altii la locul lor de munca facand de asemenea cyverloafing, sugerand ca cyberloafing-ul este un comportament comun, de zi cu zi. Cercetari suplimentare au gasit ca factorii sociali (ex. suportul colegilor, suportul conducerii) sunt conectate pozitiv cu intentiile angajatilor de a utiliza internetul in scopuri ce nu au legatura cu munca (Chang & Cheung, 2001; Pee, Woon & Kankanhalli, 2008; Woon & Pee, 2004). In timp ce cercetarile revazute mai sus suport ideea ca normele sociale ale altor angajati fata de cyberloafing la locul de munca poate influenta comportamentul individual de cyberloafing, este de asemenea important de luat in considerare in ce fel suportul conducerii pentru utilizarea internetului influenteaza cyberloafingul. Suportul conducerii pentru utilizarea internetului fara specificarea modului in care acesta sa fie folosit este probabil sa creasca formele de utilizare a internetului de catre angajati pentru afacere si de asemenea in scopuri personale. Suportul conducerii pentru utilizarea internetului poate fi interpretat gresit de angajati ca sprijinire pentru toate tipurile de utilizare a internetului, inclusiv cyberloafing. Cercetarile care au examinat predictorii cyberloafingului au gasit ca utilizarea de rutina a internetului este asociata pozitiv cu cyberloafing-ul. Garrett si Danzinger au argumentat ca atunci cand tehnologia computerelor ca de exemplu internetul, devin parte din procedurile standard de operare ale angajatului la locul de munca, exista o sansa sporita ca angajatul sa utilizeze internetul in scopuri personale si o asemenea utilizare sa devina ceva obisnuit. Ipoteza 3. Va exista o relatie pozitiva intre felul in care este perceput cybeloafing-ul de catre colegii cuiva si cyberloafing. Ipoteza 4. Va exista o relatie pozitiva intre suportul conducerii pentru utilizarea internetului si cyberloafing. Blau etal (2006) a gasit ca angajatii care nu sunt preocupati de punctualitate si prezenta sunt mai predispusi la cyberloafing. Un studiu de DAbate (2005) a aratat ca angajatii implicati intru-un numar de activitati personale cand sunt la munca incluzand cyberloafing-ul impartasesc ratiuni similare pentru participarea in toate activitatile care nu au legatura cu munca.

Ipoteza 5. Va exista o relatie pozitiva intre activitatile in afara serviciului care nu sunt legate de internet si cyberloafing. 1.4 Atitudinile fata de cyberloafing Atitudinile angajatilor fata de cyberloafing la locul de munca pot influenta de asemenea comportamentul de cyberloafing, in asa fel incat angajatii care considera cyberloafing la locul de munca ca acceptabil vor fi mai predispusi sa se angajeze in cyberloafing decat angajatii care gasesc cyberloafing-ul la locul de munca ca fiind inacceptabil. Cercetarea legaturilor dintre atitudini si comportament sugereaza ca aceste atitudini sunt un bun predictor al comportamentului cand aceste atitudini sunt despre comportamentul specific in discutie, in cazul de fata atitudinea specifica despre cyberloafing ar trebui sa fie un bun predictor al comportamentului real al angajatilor (Ajzen & Fishbein, 1977; Kraus, 1995). Morris (2007) a gasit ca indivizii care au afisat o atitudine mai pozitiva fata de calculator sunt mai predispusi sa utilizeze calculatoarele de la munca in scopuri personale. Ipoteza 6. Va exista o relatie pozitiva intre atitudinile favorabile fata de cyberloafing si cyberloafing.

2. Metoda 2.1. Participanti si procedura Participantii au fost 151 de angajati care au completat un chestionar in timpul unei calatorii cu Staten Island Ferry. Datele de la opt participanti au fost excluse deoarece au indicat ca ei nu aveau acces internet la munca. Ca urmare, datele de la 143 de participanti au fost incluse in studiu. Chestionarul a inclus intrebari privind datele demografice ale participantilor, comportamentul pe internet la munca, si atitudinile la locul de munca. Intre participanti 56% au fost barbati, subiectii avand varste cuprinse intre 18 si 63 de ani, cu o medie de 37,33 (DS=12,49) ani. Numarul de ani mediu al participantilor in respectiva ocupatie a fost 8,21 (DS=8,49) ani, si numarul de ani in care ei au lucrat in respectivul post a fost 4,95 (SD=5,62). Luand in considerare industria in care participatii lucrau, 1% lucrau in productie, 7% in servicii, 1% in vanzari en-goss sau retail, 32% in financiar/asigurari/imobiliare, 5% in massmedia sau comunicatii, si 54% in alte industrii. 5% erau membri de conducere, 7% membri de conducere in posturi inalte, 12% membri de conducere pe posturi medii, 10% membri de conducere in posturi joase, 33% aveau pozitii profesionale, 21% pozitii administrative, 3% pozitii in vanzari, si 9% alte pozitii. 13% dintre respondeti au declarat ca cel mai inat nivel de educatie realizat a fost liceul, 32% o facultate oarecare, 30% facultate, 5% absolventi sau studii profesionale, si 19% au declarat obtinerea unei diplome de absolvire sau profesionale. In termeni etnici, 70% erau caucazieni, 9% afroamericani/negri, 13% hispanici, 5% asiatici, si 3% alte etnii. In plus 90% au indicat ca au internet acasa. 2.2 Masuratori 2.2.1. Implicare la locul de munca (alpha=.60) Implicarea in munca a fost masurata prin doua itemuri luate din scala de implicare la munca a lui Lodahl si Kejner. Respondentii au raspuns cu nivelul lor de acceptare pe o scala Likert de 5 puncte

incadrata intre dezacord puternic si acord puternic cu declaratiile Stau peste program sa termin o treaba chiar daca nu sunt platit si Candva imi pasa mai mult de munca, dar acum alte lucruri sunt mai importante pentru mine (codat invers). 2.2.2. Implicare interioara (alpha=.77) Un indicator al implicarii interne, contributia, a fost folosit pentru a se masura perceptia angajatilor despre capacitatea de aduce o contributie importanta pentru organizatia lor. Scala de 3 itemi dezvoltata de George (1992), a inclus itemi ca Cred ca imi pot aduce o contributie unica la cat d e plina de succes este organizatia mea si Succesul organizatiei mele se bazeaza pe angajati ca mine. pe o scala Likert de 5 puncte (1 = dezacord puternic si 5 = acord puternic). 2.3.3. Suportul conducerii pentru utilizarea internetului (alpha=.65) Doua intrebari dintro scala creata de Anandarajan et al. (2000) a fost folosita pentru a masura daca supervizorii angajatilor si conducerea superioara incurajeaza utilizarea internetului. Participantii au indicat nivelul lor de acord cu doi itemi, Da, da sunt convins ca conducerea este sigura de beneficiile care pot fi obtinute cu internetul si Sunt intodeauna sprijinit si incurajat de seful meu sa folosesc internetul in munca mea, pe o scala Likert de 5 puncte. 2.2.4. Cyberloafing-ul observat la colegi Gradul in care participantii percep cyberloafing la colegii lor a fost masurat prin intrebarea: In medie, cate minute pe zi estimati ca colegii tai se joaca online la munca?. Acest item a fost masurat pe o scala temporala incrementala de 7 puncte, cu valori intre 0-5min pana la mai mult de 60 de minute. 2.2.5. Atitudinea fata de cyberloafing Un singur item intrebare luat de pe o scala creata de Anandarajan et al. (2002) a fost folosit pentru a obtine evaluarea generala a respondentilor referitoare la acceptabilitatea cyberloafing-ului la locul de munca. Participantii si-a raportat nivelul de acord pe o scala de 5 puncte, incadrata intre dezacord puternic si acord puternic cu urmatoarea declaratie: Se pare ca este in regula sa navighez pe internet cat sunt la munca. 2.2.6. Comportamente de loafing fara legatura cu internetul (alpha=.60) Pentru a masura gradul in care angajatii efectueaza activitati sociale in afara slujbei la locul de munca, dar fara legatura cu internetul, angajatii au raspuns la patru intrebari ce desemneaza gradul in care respondentii se angajeaza in comportamente non-productive cat timp sunt la munca. Pentru masurarea activitatilor in afara programului fara legatura cu internetul, participantilor li s-a cerut prima data sa indice cat de des realizeaza fiecare dintre aceste activitati cat timp sunt la munca, cu valori intre 1=niciodata si 5=frecvent. Activitatile includ barfe cu colegii, realizarea de activitati personale in afara pauzei de masa aprobate de un supervizor, utilizarea unui telefon fix sau mobil pentru a efectua conforbiri fara legatura cu serviciul si luarea de pauze intre sarcinile de serviciu, in afara timpul alocat de unul din supervizori.

2.2.7 Comportamentul de cyberloafing (alpha=.67) Un total de sase intrebari au fost folosite pentru a stabili frecventa cu care angajatii participa intr-o varietate de comportamente de cyberloafing. Cinci dintre aceste intrebari au fost adaptate dintr-o scala de cyberloafing elaborata de Lim (2002) in care doi factori primari de cyberloafing au fost indentificati, navigarea pe internet si utilizarea emailului. O intrebare dezvoltata de catre cercetatori a oferit a masuratoare generala a gradului de utilizare a internetului de catre angajati in scopuri fara legatura cu munca. Respondentilor li s-a cerut sa indice cate minute estimeaza ca utilizeaza internetul in fiecare zi pentru a realiza fiecare dintre activitati, utilizandu-se o scala cuprinsa intre 1=0-5 min pana la 7=mai mult de 60 de minute. Activitatile includ discutii pe messenger, cumparaturi online personale, trimiterea si primirea de emailuri la familie si prieteni, stiri si site-uri de sport si folosirea internetului in activitati fara legatura cu munca. 2.2.8. Variabile de control Urmatoarele sase variabile demografice au fost folosite ca control statistic pentru a diminua efectele de confuzie asupra comportamentelor de cyberloafing si pentru a elimina explicatiile rivale dintre legaturile observate intre variabile: sex, varsta, rasa, vechime in ocupatie, vechime pe post si eficienta proprie pe internet. Studiile trecute au aratat ca femeile sunt mai predispuse sa abuzeze de utilizarea internetului (Morahan-Martin, 2001), in timp ce activitatile efectuate pe internet de catre femei difera intr-o anumita masura de cele ale barbatilor (Jackson, Ervin, Gardner & Schmitt, 2001), ceea ce sugereaza ca sexul poate avea legatura cu cyberloafing-ul. Nationalitatea poate fi de asemenea un factor in cyberloafing. Varsta este probabil de asemenea un factor important deoarece cercetarea a aratat ca cei mai tineri sunt mai predispusi sa utilizeze (Pew Internet & Amercal Life Project, 2008) si sa abuzeze (Morahan-Martin, 2001) de internet fata de indivizii mai in varsta. In plus, vechimea in organizatie este de asemenea probabil in legatura cu cyberloafing-ul, angajatii care au fost mai mult timp in organizatie s-a gasit ca comit mai putine comportamente contraproductive la locul de munca (Hollinger, Slora & Terris, 1992; Martin et al., 2010). In final, cei care au mai multe abilitati de utilizare a internetului vor folosi in mod natural aceasta resursa mai mult (Anandarajan et al., 2000), ceea ce poata avea legatura cu uitlizarea internetului in scopuri ce nu au legatura cu munca. Sexul (codat ca 0=barbat, 1= femeie) si rasa (codata ca 0=caucazian, 1=non-caucazian) sunt amandoua variabile categoriale, in timp ce varsta, vechimea in munca, vechimea pe post, si eficienta proprie pe internet sund variabile numerice. Doua itemuri au fost folosite pentru a aloca eficienta proprie a unui angajat in utilizarea internetului (alpha=.79). Perceptia eficientei proprii pe internet a fost masurata prin intrebarea respondentilor asupra gradului in care sunt de acord cu urmatoarele doua afirmatii, folosind o scala Likert de cinci puncte: Ma simt increzator in capacitatile mele de a utiliza internetul (1=dezacord puternic si 2=acord puternic) si Experienta mea in a utiliza internetul este (1 = nici una si 5 = foarte cuprinzatoare).

3.Rezultate

Tabelul unu prezinta semnificatia, deviatia standard, si corelatia fiecarei variabile a studiului. Ipotezele au fost testate folosind analiza unor regresii multiple. Variabilele de control ale sexului, varstei, rasei, vechimii in domeniu, vechimii in organizatie, si eficientei proprii au fost introduse intrun prim pas al regresiei. Pasul al doilea al analizei regresiei a inclus variabile de predictie ale implicarii in munca, implicarii interioare, suportul conducerii pentru utilizarea internetului, cyberloafingul observat la colegi, atitudinea fata de cyberloafing, si activitatile in afara serviciului fara legatura cu internetul. Rezultatele analizelor regresiei folosite pentru a testa ipotezele noastre apar in tabelul 2. Ipotezele 1 si 2 au propus ca implicarea in munca si implicarea interioara vor fi in relatie negativa cu comportamentele de cyberloafing. Asa cum este aratat in tabelul 2 in coloana pasul doi, analiza regresiei a dezvaluit un efect principal semnificativ pentru implicarea in munca (beta= -.23, p<.01) si implicare interioara (beta=-.22, p<.05) in comportamentele de cyberloafing. Ipotezele 3-6 au postulat ca suportul conducerii pentru utilizarea internetului, cyberloafingul observat la colegi, atitudinea fata de cyberloafing si activitatile in afara serviciului fara legatura cu internetul sunt in relatie pozitiva cu comportamentul de cyberloafing. Coloana a doua in tabelul 2 arata ca suportul conducerii pentru utilizarea internetului (beta=.17, p<0.5), cyberloafing-ul observat la colegi, (beta=.17, p<.05), atitudinea fata de cyberloafing (beta=.19 , p<.05) si activitatile in afara serviciului fara legatura cu internetul (beta=.25, p<.01) au o legatura pozitiva cu comportamentele de cyberloafing. Variabilele implicarii in munca, implicarii interioare, suportul conducerii pentru utilizarea internetului, cyberloafingul observat la colegi, atitudinea fata de cyberloafing si activitatile in afara serviciului fara legatura cu internetul explica o plaja semnificativa de variatie in cyberloafing (deltaR2=.22, p<.01). In concluzie ipotezele 1-6 sunt sustinute, astfel implicarea in munca si implicarea interioara sunt in relatie negativa cu comportamentele de cyberloafing, iar suportul conducerii pentru utilizarea internetului, cyberloafingul observat la colegi, atitudinea fata de cyberloafing si activitatile in afara serviciului fara legatura cu internetul sunt in relatie pozitiva cu comportamentele de cyberloafing.

Tabel 2 Rezultate regresie pentru predictia comportamentelor de cyberloafing . __________________________________________________________________________________ Predictori Cyberloafing ________________________________________________ Pas 1 b Pas 2 b Variabile de control Sex .06 .02 Varsta - .21^ - .08 Rasa .08 .05 Vechime in domeniu .11 .04 Vechime in organizatie .09 .09 Eficienta proprie pe internet .19 - .11 Implicare in munca - .23** Implicare interioara - .22* Suportul conducerii .17* Cuberloafing observat la colegi .17* Atitudinea fata de cyberloafing .19* Activitati in afara servicilui non-internet .25** DeltaR2 .22 R2 .05 .27 __________________________________________________________________________________ Nota. N = 143. Valoriles sunt standardizate coeficienti beta (b). Sex 0 = Male, 1 = Female. Rasa 0 = Caucasian, 1 = Minority. * p < .05. ** p < .01. ^p < .10.