Ontogenza micrii

Vizitai o coal de nevztori i observai activitile fizice ce se desfoar acolo. ncercai s v integrai n colectiv i s ajutai la desfurarea a dou lecii de educaie fizic cu dou teme diferite, la dou clase diferite. V rog s descriei n detaliu activitatea depus i modul n care elevii au reacionat la comenzile cadrului didactic. Care sunt diferenele de activitate observate de ctre d-vs ntre activitile cu copiii cu deficiene vizuale i cei sntoi !ocalizai "prezentai un caz din literatura de specialitate# un sportiv cu deficiene de vedere "nevztor#. $escriei modalitatea n care acesta este implicat n practicarea sportului respectiv.

Locatie : Liceul pentru Deficieni de Vedere , str. Dorobanilor , Cluj Napoca n Liceul pentru Deficieni de Vedere !i desf"oar" acti#itatea singura ec$ip" de %orball din &ar" 'joc sporti# pentru ne#"z"tori(, precum i singura ec$ip" de !not din &ar" pentru copii cu deficien&e de #edere. )c$ipa de !not Hope este !nscris" la Centrul Lamont i Clubul *porti# pentru persoane cu Dizabilit"&i, Cluj+Napoca. )c$ipele de torball i !not au ob&inut medalii de aur, locuri , la campionate interna&ionale. Liceul pentru Deficieni de Vedere editeaz" re#ista colii Adolescent magazin, elaborat" de ele#ii liceului sub coordonarea cadrelor didactice. -rintre acti#it"ile fizice se numar" : fotbal , torbal , mers cu bicicleta in tandem , patine cu rotile 'role(. -lanurile de lecie sunt la fel ca i la persoanele sanatoase , diferena se face !n faptul c" la ne#az"tori sunt adaptate !n funie de gra#itatea acestora..m asistat la / antreamente la %orball si not unde ele#ii s+au comportat e0celent i spre diferen" de copii sanatoi la cei ne#az"tori trebuie s" fie foarte bine e0plicate e0erciiile sa fie repere foarte bine concise i !n unele cazuri s" fie ajutai cu orientarea !n spaiu . .ntrenamentele decurg !n mod normal i copii sunt foarte comunicati#i a#1nd !n #edere ca la torball i !not sunt singurele ec$ipe din 2omania de ne#az"tori care sunt medaliate internaional. %oate sporturile care le desf"oara se fac !n cel puin / persoane .

%orbal, sport pentru persoanele cu deficien" #izual"

De+a lungul istoriei umane persoanele cu dizabilit"i nu a#eau modalit"i de adaptare la o #ia" normala. Odat" cu e#oluia economic", social" i mental" a societ"ii umane, dup" cel de al ,,+lea r"zboi mondial s+a !ncercat o adaptare la sport a persoanelor cu dizabilit"i #izuale. .cest lucru s+a datorat faptului c" !n urma accident"rilor suferite de oameni !n perioada deflagraiei mondiale au r"mas foarte muli membrii ai societ"ii cu probleme pariale sau totale de #edere. Dorin a de a practica un sport a acestora, a dus treptat la !nfiinarea de sporturi pentru persoane cu dizabilit"i #izuale. Disciplinele sporti#e nou ap"rute: rolbal, golbal i torbal au reprezentat o soluie optim" pentru ne#"z"torii sau cei par iali ne#"z"tori !n practicarea de sport. .ceste sporturi sunt practicate !n s"li !nc$ise pentru c" este ne#oie de lini te total". %erenul este alc"tuit din dou" jum"t"i, !n fiecare dintre ele e0ist1nd c1te o poart". *copul central al acestor sporturi este de a folosii abilit"ile fizice ale juc"torilor !n afar" de #"z. .stfel mingea folosit" de juc"tori are !n interiorul ei clopo ei. 3ingea rostogolit" #a fii astfel uor de localizat datorit" clopoeilor e0isteni, care produc un sunet specific. O alt" condiie a acestor jocuri este ca juc"torii s" nu #ad". Din acest moti# i ne#"z"torii i cei cu probleme pariale de #edere #or fi legai la oc$i. .cestora li se #or monta nite oc$elari speciali prin care se reduce total acuitatea #izual". )c$ipamentul sporti# adec#at, !n componena sa mai trebuie s" conin" cotiere, genunc$iere i oldiere datorit" plonjoanelor dup" mingea sun"toare. 2olbalul este unul dintre sporturile cu mingea sun"toare, sport care se joac" !n formul" de 4 juc"tori dintre care 5 sunt legai la oc$i i se ocup" doar de partea defensi#" !n timp ce / juc"tori se ocup" doar de atacul cu mingea. Cei / juc"tori nu sunt legai la oc$i. 2olbalul este mai puin practicat !n zilele noastre fiind mai puin spectaculos i fiindc" juc"torii lega i la oc$i au ca atribuiune doar partea defensi#" iar uzura juc"torilor este foarte mare datorit" faptului c" mingea de rolbal are o greutate de apro0imati# 56g. 7olbalul reprezint" sportul olimpic pentru jocurile paraolimpice, 'jocurile olimpice pentru persoanele cu dizabilit" i( , sport cu mingea sun"toare pentru persoanele cu dizabilitate #izual". Cu toare c" este un sport olimpic golbalul este un sport de uzur", un sport care suprasolicit" juc"torii din punct de #edere fizic. %erenul are o lungime de 89m i o l"ime aferent" por ii fiec"rei ec$ipe de : m. Cei 5 juc"tori ai ec$ipei de golbal trebuie s" apere i s" lanseze mingea de golbal care are o greutate de apro0imati# /,/6g. ;ocul se desf"oar" pe durata a dou" reprize de zece minute timp efecti# de joc. .stfel juc"torii trebuie s"

aib" at1t calit"i de for" c1t mai ales de rezisten" datorat at1t coliziunilor cu mingea 'ap"rarea acestora( c1t i timpului de joc mult prea mare. Din cauza condiiilor de joc foarte solicitante, juc"torii de golbal au o #1rst" cuprins" !ntre 89 i <= de ani. .cest fapt datorit" accident"rilor frec#ente. %orbalul este cel mai dinamic i te$nic sport cu mingea sun"toare pentru persoanele cu dizabilit" i #izuale. Cu o lungime a terenului de 8> m i cu o l"ime de ? m 'l"imea terenului coincide cu l"imea porii(, suprafaa terenului de torbal este mai mic" dec1t a terenului de torbal. 7reutatea unei mingi de torbal este asem"n"toare cu a mingii de fotbal a#1nd greutatea apro0imati#" de =,46g. @n alt aspect al terenului de torbal este plasarea a trei sfori perpendiculare pe direcia porii, o sfoar" este plasat" la mijlocul terenului iar celelalte dou" la distan" de 5m de sfoara central" de o parte i de cealalt" a terenului. *forile au ata ate nite clopoei care sun" la contactul dintre minge sau juc"tori cu ele. 2egulamentul de torbal pre#ede desf"urarea jocului pe perioada de dou" reprize a c1te ? minute fiecare. -entru a a#ea o imagine complet" a jocului trebuie menionat faptul c" jocul este arbitrat de un arbitru central i de doi arbitri tuieri. .rbitrul central are rolul de a prezenta cu #oce tare deciziile din timpul jocului 'de e0emplu golurile sau mingile care p"r"sesc suprafaa de joc(. .rbitrii de mas" au rolul de a m"sura timpul de joc i de a anun a cu #oce tare ultimul minut al reprizei. .stfel i juc"torii de torbal pot primi aceast" informaie. V" reamintesc aici faptul ca juc"torii de torbal sunt lega i la oc$i. Dup" cum am menionat mai sus torbalul este un joc !n care combatante sunt dou" ec$ipe a c1te trei juc"tori care deser#esc at1t partea de atac c1t i partea defensi#". ntr+un meci de torbal sunt permise cel mult trei substituiri de juc"tori coordonate de antrenorul ec$ipei.

-oziia de ap"rare

-oziia de atac -entru ca atacul unei ec$ipe s" fie corect, mingea trebuie s" tra#erseze terenul din suprafaa de joc a unei ec$ipe !n suprafaa ad#ers" !n aa fel !nc1t mingea s" treac" pe sub cele trei sfori amplasate la mijlocul terenului.

-entru a realiza o localizare !n teren a juc"torilor, acesta are !n componen" plasate trei co#oare !n zona de ap"rare, iar marcajele de pe marginea terenului sau a liniei de fund sunt redate de o sfoar" lipit" pe suprafa a terenului de obicei cu scoci. .stfel aceste linii sunt tactile ne#"z"torilor. Lo#iturile de pedeaps" 'personal penaltA( reprezint" o penalitate !mpotri#a unei ec$ipe care a comis o gre eal" personal". .cestea pot fi pro#ocate de atingerea cu m1na sau cu mingea a sforilor cu clopoei ori de aruncare a aceluia juc"tor a mai mult de trei mingi consecuti#e. n acest caz juc"torul care a produs greeala personal" #a trebui s" ias" din teren astfel c" ec$ipa ad#ers" #a trebui s" aib" o lo#itur" de atac asupra unei ec$ipe care se #a ap"ra doar cu ceilali doi juc"tori de pe teren. -enaltiul de ec$ip" 'team penaltA( este cauzat de trei greeli personale dintr+un meci a aceleiai ec$ipe. .ici este #orba de o lo#itur" de penalitate !n care ec$ipa atacant" #a e0ecuta o lo#itur" !mpotri#a unui singur juc"tor din ec$ipa ad#ers". -entru a a#ea imaginea complet" a jocului #oi mai meniona faptul c" dac" mingea intr" !n poart", adic" trece de linia porii atunci ec$ipa care a lansat mingea #a a#ea un gol. .stfel jocul are ca scop !nscrierea de c1t mai multe goluri i de a primi c1t mai puine. n orice domeniu de acti#itate este esenial" preg"tirea. .#antajul torbalului este faptul c" acesta poate fii practicat !nc" din clasele primare adic" !ncep1nd cu #1rsta de ? ani. n acest moment al #ieii asimilarea de deprinderi i de acomodare cu mingea cu clopoei sau a orient"rii !n spaiu se produce mult mai uor iar rezultatul este mult mai eficient comparati# cu acelea i deprinderi asimilate mai t1rziu. n cadrul Liceului pentru Deficieni de Vedere din oraul Cluj+Napoca se practic" torbalul !ncep1nd cu orele de sport i culmin1nd cu cercul de torbal acolo unde cei mai talentai juc"tori sunt bine#enii pentru a se preg"tii pentru turneele internaionale. %rebuie menionat aici faptul ca Liceul pentru Deficieni de Vedere are singura ec$ip" de torbal din ar". .cest lucru este datorat faptului c" !n 2om1nia se practi#" golbalul. Datorit" dimensiunii reduse a terenului, i greut"ii reduse a mingii de torbal, se constat" o soluie #iabil" pentru persoanele cu dizabilitate #izual", s" practice un sport de la #1rste fragede p1n" la ad1nci b"tr1nei. .cest lucru poate fii argumentat prin faptul c" accident"rile sunt mult mai reduse i prin faptul c" torbalul se bazeaz" pe rapiditate i te$nic" !n timp ce golbalul i rolbalul sunt jocuri care solicit" foarte mult resursele fizice. 3oti#aia este un lucru esenial !n orice acti#itate. 3oti#aia pentru torbal este dat" de faptul c" persoanele cu dizabilit" i #izuale pot practica de la egal la egal un sport cu orice persoan" 'cu sau f"r" dizabilitate(. Baptul c" ei au o problem" #izual" nu !i !mpiedic" s" practice un sport de performan". Lipsa partial" sau total" de #edere la un juc"tor de torbal poate fii un atuu foarte mare datorit" necesit"ii zilnice de adaptare la mediu, fapt ce st" la baza dez#olt"rii at1t mentale c1t i la ni#elul senzorial. Odat" cu dez#oltarea armonioas" a simurilor i a capacit"ii mentale se poate #orbii i de o posibil" e#olu ie !n sport.

Latinii spuneau !nc" din antic$itate faptul c" o minte s"n"toas" e0ist" !ntr+un corp s"n"tos. -ornind de la acest pro#erb i continu1nd cu faptul c" sunt multe persoane cu dizabilitate parial" sau total" de #edere, se poate remarca faptul c" torbalul este sportul care face din aceti membrii ai societ"ii sporti#i de performan". %orbalul este sportul !n care un $andicap #izual nu este un deza#antaj. %orbalul este un sport mult prea puin cunoscut la noi !n ar" cu toate c" ec$ipa Liceului pentru Deficien i de Vedere din oraul Cluj+Napoca a reuit performane str"lucitoare !n ultimi ani la competiiile la care a participat. %orball C 7oalbal -rocedee te$nice !n atac: lo#itura de atac de pe loc lo#itura de atac din deplasare lo#itura de atac pe centru Di diagonal" lo#itura de atac paralel" cu linia de margine aruncare din pozi&ii fi0e 'lo#ituri de pedeaps"( -rocedee te$nice !n ap"rare: plonjonul spre st1ngaE dreapta cu bra&ele plonjon st1ngaE dreapta cu picioarele plonjon cu dublarea la distan" optim" !ntre ap"r"tori .c&iuni tactice !n atac: atac prin surprindere din poziie fundamental" pasarea mingii spre dreaptaE st1nga la cei / coec$ipieri, ultimul atac" pasare la coec$ipier, reprimire Di atac

 ieire cu mingea 'f"r" zgomot( spre partea opus" locului stabil i atac .c&iuni tactice !n ap"rare: pozi&ionare corect" !n pozi&ie fundamental", cu aezare pe co#oarele de pozi&ionare 'torbal( 'juc"torul central retras( pozi&ionare cu juc"torul central a#ansat sc$imbarea locului juc"torului central sc$imbarea locului juc"torilor de margine 2egulamentul de joc. ;oc bilateral cu aplicarea regulamentului. ,nforma&ii locale, na&ionale, interna&ionale din jocurile de %orball.

)tapele lec&iei

Obiecti#ele opera&ionale *tudentul #a fi capabil: +s" men&in" disciplina !n cadrul lec&iei

Con&inutul didactic .pelul. .nun&area sarcinii lec&iei. .naliza i caracteristica stilului de !not delfin .naliza te$nicii mic"rilor de picioare, bra&e i respira&ia. ,ntrarea organizat" !n ap". n ap": .ranjarea studen&ilor !ntr+o linie. 2aportul studentului de ser#iciu. *alutul profesorului i r"spunsul studen&ilor. nc"lzirea: Fras Craul pe piet 8. 3ic"ri de trunc$i i picioare ca la delfin pe sub ap"I /. 3ic"ri de picioare ca la delfin, bra&ele la copaseI

8= +8/ min )tapa preg"titoare

Dozarea efortului fizic 8 min /+5 min 5+< min

3etoda de predare+ !n#"&are )0plica&ia Demonstrarea pe ecran Con#ersa&ia euristic"

,ndica&ii organizatorico+ metodice

8+/ min

Brontal

8==m /==m <08/m /04=m /0/4m /0/4m /0/4m /08/m /0/4m

)0ecutarea )0ecutare )0ecutare )0ecutare )0ecutare )0ecutare )0ecutare )0ecutare )0ecutare

not de coordonare la te$nic" !n tempo lin. La ad!ncimea de 5=+ <=cm -icioarele nu se !ndoaie din articula&ia genun$ilor Ba&a !n ap" *" se e0ecute biciuirea n coordonare cu respira&ia La > lo#ituri de picioare o #!slire de

) % . . D ) F . G H

+s" ob&in" efectuarea corecta a mic"rilor de picioare

+s" ob&in" efectuareacorect" a mic"rilor de bra&e

5. 3ic"ri de picioare ca la delfin, cu un bra& !nainte cel"lalt lipit de trunc$iI <. 3ic"ri de picioare ca la delfin cu pluta !n m!iniI 4. 3ic"ri de picioare ca la delfin !n pozi&ia culcat pe spate, bra&ele l!ng" corpI >.3ic"ri de bra&e ca la delfin deplas!ndu+se pe fundul bazinuluiI ?. 3ic"ri de bra&e ca la delfin, picioarele craulI

bra&e

<=+ 4=min
+s" ob&in" efectuarea corect" a procedeului delfin )tapa de !nc$eiere 4+8=min +s" !ndeplineasc" e0erci&ii pentru restabilirea respira&iei +aranjarea dup" num"rul de ordine

9.3ic"ri de bra&e ca la delfin, picioarele sus&inute de pluta de antrenamentI :. Delfin

/04=m

)0ecutare

<0/4m

)0ecutare

. se e0ecuta cu !mpingere de la peretele bazinului i alunecare not de coordonare la te$nic" !n tempo lin

Fras )0erci&ii pentru restabilirea respira&iei: )0pira&ii multiple cu !ntorcerea corpului, cu s"rituri !n sus. .ranjarea grupei. Concluzii. Filan&ul lec&iei. *arcina pentru acas". ,eirea organizat" din ap".

8==m 5+<min

Brontal n scop de e#aluare corect"

n tempo lin ,nspira&ie i e0pira&ie profund" cu gura

/+5min

.ntrenament E Obiecti# C Bor" E #itez" NO% nc"lzire / 0 <== 4 0 /== mi0t cu palmare #iteza , la /4m picioare craJl si pana la 4=m #iteza ma0ima. 9 0 8== la ?4K $eartrate. <==m re#enire %otal C </==m La acest antrenament , ele#ii au multe de facut de cand intra in cladire , deoarece ei isi numara fiecare pas sa stie distanta e0acta cat e pana trebuie sa faca stanga E dreapta , apro0imarea distantei prin mers sau perec$i , pentru un ne#azator bazinul de inot este masurat in numarul de brate care sunt pe lugime , iar cand e0ecuta in #iteza atrenorul E profesorul asteapta la capatul culoarului cu un baston '%.--)2(

Diferentele sunt mari deoarece copii sanatosi pot face totul mult mai repede si nu au ne#oie c$iar de atata e0plicatie ca la un ne#azator si au o lista mai mare de jocuri si acti#itati care le pot face deoarece sunt sanatosi . Dar un ne#azator intodeauna are ambitia pentru a lupta deoarece nu #or sa ramana izolati , e mult mai grea integrarea intr+un colecti# . *-O2%,V de -)2BO23.N%. C Valentin Velecico 8? ani , ne#azator , frate geaman sanatos , inotator profesionist , participant la paraolimpiada locul > din lume , practica inot din /==: . 'Flog $ttp:EE#elecico.blogspot.comE ( -.*,@N, : inot , citit ., ,% . .ntrenamente sporti#e zilnic de la > C 9 , marti miercuri , #ineri /$ dupa masa. *unt 9 antremante in apa si 5 pe uscat 'sala( L / alergari zilnice L stretc$ing.

*ingurul ne#azator total din 2omania , membrul a lotului national paraoplimpic , care #+a prezenta 2omania la Londra , in cadrul jocurilor paraolimpice Londra /=8/ 'care sunt dupa 8 sapt de olimpiada(. 3oti#atie ValA : o sa #a spun eu. inotul este foarte benefic pentru corpul uman fiindca intareste imunitatea tonifiaza musc$ii si ajuta la afectiuni ale coloanei. acestea sunt unele dintre moti#e pentru care eu m+am apucat de inot de performanta dar cel mai bun moti# este ca inotul imi place.. imi place la nebunie. si dupa cum zice si antrenoarea mea. inotul nu trebuie sa iti placa suta la suta. trebuie sa iti placa mai mult decat suta la suta.

Bibliografia:
Botnarenco F.A., Rneac B.V., arpo T.V. notul. 3anual pentru studen&ii fac.ped. de la in+&iile de !n#"&"m!nt sup.+C$iin"u, lumina, 8::8.+ pag.94+9> $ttp:EEfilipdanrobert.blogspot.comE/==:E8=E#+be$a#iorurldefault#ml+o.$tml $ttp:EE#elecico.blogspot.comE