Sie sind auf Seite 1von 10

I.

PURIFICAREA ZEMII DE DIFUZIE Dup separarea de borhot, zeama de difuzie ramasa reprezint o soluie slab acid, cu pH = 5,8 - 6,5 si o puritate de 82 - 88%, un Brix de 13 - 15%, care spumeaz si are n suspensie pulp fin de sfecl si impuriti minerale. Culoarea zemii este brun-nchis spre negru. 1.1.COMPOZIIA CHIMIC A ZEMII DE DIFUZIE Zeama de difuzie contine o cantitate de substan uscat denumit nezahr, de 1,5 - 2,5%, nedorita n zeama de difuzie si formata din: substane anorganice ; substane organice solubile fr azot; substane organice coloidale fr azot; substane organice cu azot; substane organice coloidale cu azot. Substane anorganice : sunt sruri de sodiu si potasiu ale acizilor fosforic si sulfuric; la purificare aceste sruri trec sub form de hidroxizi sau carbonai, care dau alcalinitatea natural a zemii. Substane organice solubile fr azot : sunt acizi organici (citric, lactic, oxalic, malic, acetic, butiric), zahrul invertit provenit din zaharoza si rafinoz, care se gsesc n cantiti mici. Substane organice coloidale fr azot : sunt substane pectice care ajung n zeama de difuzie prin hidroliza protopectinei insolubile (0,1 0,2%).o cantitatea de substane pectice care trece n zeama dedifuzie depinde de anumiti factori: - calitatea sfeclei: o sfecl imatur conduce la ozeam cu o cantitate mai mare de substane pectice; - pH-ul zemii: la pH = 6,7 are loc o trecere redus asubstanelor pectice n zeam, iar la 7,0 cantitatease dubleaz; - temperatura si durata difuziei: relatie directproportionalala (temperatur/ durat mai mare dedifuzie, creste cantitatea de substane pectice n zeam); o substanele pectice din zeama de difuzie conduc la probleme in desfasurarea procesului tehnologic: - cresterea vscozitii, cu formare de compusigelatinosi cu CaO sub form de lapte de var Ca(OH)2; - greuti n ceea ce priveste filtrarea zemii de difuzie. Substane organice cu azot : mai multe grupe, anume:o aminoacizi: ac.aspartic, glutamic, alanina, izoleucina, glicocolul, tirozina, cu consecine negative: - particip la reacii de mbrunare neenzimatic cu zahrurile reductoare, contribuind la nchiderea culorii zemii; - sub aciunea tirozinazei, tirozina formeaz melanine care intensific culoarea zemii; - formeaz cu CaO sruri solubile, care devin insolubile la evaporaie, formnd cruste ce se
2

depun pe evi; o amidele aminoacizilor care se descompun n prezena CaO,cu formare de amoniac (NH3); o baze organice: betaina, colina, care ajung n melas antrennd si zahrul. Substane organice coloidale cu azot : sunt albumine si peptone,care la 70oC coaguleaz si nu trec n soluie dect n cantiti mici, care reacioneaz cu CaO si sunt eliminate la purificare. 1.2. OPERAIILE PROCESULUI DE DIFUZIE Pentru a obine zahr prin fierbere si cristalizare, zeama de difuzietrebuie purificat, din urmtoarele considerente de eficienta a procesului: - trebuie eliminate particulele n suspensie si proteinele coagulate,care produc greuti la filtrare; - zeama are reacie acid (pH = 5,8 - 6,5, corespunztor la 0,04% CaO); la asemenea pH, zahroza se inverteste, zahrul invertit fiindmelasigen si antreneaz n melas o cantitate suplimentar dezahr; - zeama de difuzie are culoare nchis, care s-ar transmite sicristalelor de zahr; - zeama conine saponine, care produc spum si creeaz dificulti laevaporare, fierbere si cristalizarea zahrului; - unele impuriti coloidale dau soluii vscoase, care creeazgreuti la fierbere si cristalizare. Zeama de difuzie se supune procesului de purificare, care constdin operaiile prezentate in Fig. 1.1. si anume: Predefecarea are drept scop nlturarea coloizilor din zeamade difuzie, prin adugarea a 0,15 0,35% CaO sub form delapte de var, astfel ca pH-ul zemii devine 10,8 11,2 la 20oC. La predefecare nu se nltur pectinele prin coagulare, ci doar oparte din pectine si saponine, prin adsorbie pe CaO coloidal, din soluiesau pe cristalele de CaCO3 introduse la predefecare, prin reluarea uneipri din precipitatul concentrat de la saturaia I. Cantitatea de precipitat coloidal format la predefecare reprezinta 0,5 1% din cantitatea de zeam. Predefecarea poate fii: - optim sau simpl (Spengler, Btger); - cu adaus progresiv de var (Kartasov, Dedek, Vasatko); - progresiv, cu tratarea zemii de difuzie cu zeam predefecat (Briegell Mller, Naveau).

Fig 1.1.Schema tehnologic de la purificarea zemii de difuzie.


4

Predefecatorul Briegell Mller (Fig. 1.2.) - este format dintr-un vasorizontal cu fund cilindric, n interiorul cruia se roteste un agitator cubrae. Aparatul este mprit n 7 compartimente, n seciune longitudinal,prin perei de tabl formai din dou pri: una fix (8) si una mobil (9) clapete care se pot rsuci dup nevoie n jurul axei lor. Zeama intr prinstuul (10) n compartimentul (1), iar laptele de var n compartimentul (7)prin conducta (11). Zeama predefecat iese prin preaplinul (12). Cuajutorul registrului (13), prin ridicare/coborre se poate varia nivelul zemiin aparat. Zeama de difuzie trece dintr-un compartiment n altul, pe lafundul aparatului, pn ajunge n compartimentul (7), unde se adaugCa(OH)2 pentru aducerea la pH-ul final. Prin rotirea clapetelor n jurulaxelor lor, naparat se creeaz dou curente pe cele dou laturi si anume:un curent de la compartimentul 7 la 1 si un curent de la compartimentul1la 7. Aparatul lucreaz cu zeam de la saturaia I, care conine CaCO3 cuproprieti adsorbante sau cu nmol concentrat de la decantare (care de asemenea conine CaCO3).

Fig 1.2. Predefecatorul Briegell Mller Defecarea este operaia care are drept scop: - precipitarea compusilor din zeama de difuzie care reacioneaz cuionii de Ca2+ si OH; - crearea de condiii, astfel nct la carbonatare s se formeze omas adsorbant de cristale si o mas de precipitat, care ajut la filtrareazemii carbonatate; - sterilizarea zemii prin aciunea Ca(OH)2 asupra microorganismelor. In timpul acestei operatiuni au loc anumite reacii chimice: - nezahrurile anorganice sunt precipitate de sulfai (sulfat de calciu); - acizii organici liberi sunt precipitai sub form de sruri de calciu;
5

- srurile acizilor organici cu potasiu si sodiu sunt descompuse cu formare de baze (KOH, NaOH); Ca(OH)2 provoac descompunerea aminelor (asparagina,glutamina), a substanelor pectice si proteice. Aparatele pentru defecare pot fi: - aparate de defecare la cald (fig. 1.3.), cu temperatura de lucru de85oC si turaia agitatorului de 30 40 rot/min; - aparate de defecare la rece (defecatorul DDS), care este de formcilindric si are D > H, prevzut cu agitator cu palete (cu 1 tur/minut),care lucreaz la 40oC. Saturaia I. Are drept scop formarea de precipitat cu excesulde lapte de var sau laptele de var slab legat sub form dezahrai mono si dicalcici. La saturaia I intr zeama defecat cu alcalinitate 1,5 - 2% CaO sitemperatura de 85 - 90oC, care este tratat cu gaz de saturaie ce provinede la cuptorul de var (conine 26 34% CO2). Saturaia I are loc nsaturatoare, pn la o alcalinitate de 0,06 - 0,1% CaO, adic pn la pH =10,8v - 11,2.

Fig. 1.3. Defecatorul la cald: 1 vas cilindric; 2 ventil de golire; 3 agitator; 4 contrabrae; 5 alimentare cu zeam predefecat; 6 plnie de alimentare cu lapte de var; 7 conduct de evacuare a zemii defecate; 8 colector de zeam predefecat; 9 conduct de evacuare zeam defecat.

La saturaia I au loc urmtoarele reacii chimice: CO2 + H2O H2CO3 CaO + H2O Ca(OH)2 Ca(OH)2 + H2CO3 = CaCO3 + 2 H2O In zeama defecat CaO se afl sub form de suspensie n proporiede 90% si 10% sub form de hidroxid de calciu; pentru a se forma CaCO3va trebui ca tot oxidul de calciu s se afle ca Ca(OH)2 .
6

Saturaia I are loc n urmtoarele condiii tehnice: - temperatura zemii de defecaie: 85 90oC; - concentraia CO2 n gazul de saturaie: 26 34%; - durata operaiei: cca. 8 minute; - pH-ul final al zemii: 10,8 11,2 (acelasi ca la predefecare). Saturaia I poate fi realizat discontinuu si continuu, astfel: a. Saturaia I discontinu : avantaje: - saturaia se poate controla foarte bine; - obinerea de gel intermediar favorizeaz absorbia nezahrului pecristalele de CaCO3; - cristalele de CaCO3 fiind foarte mici, se favorizeaz purificarea. dezavantaje: - cristalele mici de CaCO3 produc greuti de filtrare, viteza desedimentare fiind mic, nu se pot folosi utilaje cu funcionare continupentru separarea cristalelor de CaCO3 cu materialul adsorbit la suprafaalor; - se produce spum; - necesit mai multe saturatoare (4 saturatoare), ceea ce ridiccostul investiiei. b. Saturaia I continu prezint urmtoarele: avantaje: - se obin cristale mari de CaCO3 (5-10) datorit alcalinitii mai micia zemii proaspete, ceea ce conduce la o filtrare mai usoar a suspensieide precipitat, ce are o vitez de sedimentare mai ridicat; - se poate realiza recircularea zemii n aparat ceea ce conduce lacresterea cristalelor de CaCO3; - instalaia este mai ieftin, fiind nevoie de un singur saturato r. dezavantaje: - nu se poate menine constant pH-ul datorit greutilor n reglareatratrii zemii cu CO2; - este posibil ca nu toat zeama s fie tratat uniform cu CO2; - suprafaa de adsorbie a cristalelor mari este mai mic dect acristalelor mici, deci purificarea este mai puin eficient. Aparatele de saturaie I sunt cu funcionare discontinu si continu: a) Aparatul de saturaie I cu funcionare discontinu (Fig.1.4.) esteformat din vasul cilindric (1), zeama intrnd n aparat prin racordul (3) sidistribuit prin distribuitorul (2) de sus n jos. CO2 pentru saturaie esteadus prin conducta (5) si distribuit prin barbotorul (6). CO2 este dirijat ncontracurent cu zeama care prseste saturatorul prin conducta (7), trecnd prin preaplinul (10). Gazul uzat prseste aparatul prin racordul(11).

Fig. 1.4.Aparatul de saturaie I cu funcionare discontinu b) Aparatul de saturaie I cu funcionare continu (Fig. 1.5.) secompune din corpul cilindric (1), n care zeama de difuzie si laptele de varintr prin conductele (2) si (2'), cu circulaie de sus n jos. Gazul desaturaie este adus prin conducta (3) si distribuit prin barbotorul (3') sicircul de jos n sus. Zeama saturat prseste aparatul prin conducta (4).Controlul nivelului zemii n aparat este realizat prin conducta de nivel (5).Aparatul este prevzut la partea superioar cu prinztorul de spum (6) siracordul (7) prin care iese gazul de saturaie.

Fig. 1.5.Aparatul de saturaie I cu funcionare continu


8

Saturaia a II-a. Are drept scop sa precipite excesul de varcu CO2 si sa scada la minimum cantitatea de sruri de calciuconinut de zeama subire. La saturaia a II-a trebuie evitat redizolvarea nezahrului. Tratareacu CO2 se face pn la pH = 8,2 - 8,8 si 100 - 150 mg CaO / litru. Reaciile chimice care au loc la saturaia a II-a sunt urmtoarele: Ca(OH)2 + CO2 CaCO3 + H2O 2 KOH + CO2 = K2CO3 + H2O 2 NaOH + CO2 = Na2CO3 + H2O Ca(R COO)2 + K2CO3 CaCO3 + 2 R COOK (insolubil) (insolubil) (solubil) n cazul suprasaturarii cu CO2, are loc transformarea carbonailor nbicarbonai, fapt nedorit, deoarece bicarbonaii produc incrustaii pe evile fierbtoarelor. Saturaia a II-a este bine condus dac sunt respectati parametrii: - alcalinitatea zemii ajunge la 100 -150 mg CaO / litru, pH = 8,2 -8,8; - KOH si NaOH se transform complet n K2CO3 si Na2CO3; - operaia se desfsoar la 100oC si fr exces de CO2, pentru a nu se forma bicarbonai solubili. Saturaia a II-a dureaz aproximativ 4 - 5 min. si se conduce naparate de felul celor artate la saturaia I. Prefierberea zemii subiri de saturaia a II-a. Aceastoperaie este necesar numai dac s-a fcut suprasaturareazemii si a avut loc formarea de bicarbonai solubili.Carbonaii insolubili se ndeprteaz prin filtrare.Prefierberea se realizeaz la 105 -107oC, ntr-un prenclzitor, ncare caz au loc reaciile: Ca(HCO3)2 CaCO3 + CO2 + H2O 2 KHCO3 K2CO3 + CO2 + H2O Sulfitarea zemii subiri se realizeaz n scopul: - reducerii alcalinitii pn la 0,001% CaO; - reducerii vscozitii zemii; - decolorarii zemii. La sulfitare au loc urmtoarele reacii: SO2 + H2O H2SO3 K2CO3 + H2SO3 K2SO3 + CO2 + H2O (reacie care reduce alcalinitatea la 0,01% CaO) H2SO3 + H2 H2SO4 + 2H Hidrogenul format are aciune decolorant asupra substanelocolorate din zeam. Separarea precipitatului din zemuri dup: - saturaia I, cnd se formeaz o cantitate mare de precipitat; - saturaia a II-a, cnd se formeaz o cantitate mai mic deprecipitat; - dup sulfitare.

Se poate merge pe varianta: o Decantare, n care caz se separ zeama care se trece prinfiltre de control (cum ar fi filtrul cu lumnri), iar nmolulconcentrat se filtreaz n filtru rotativ cu vid. La aplicareaacestui procedeu este necesar ca zeama s aib uncoeficient de sedimentare Sk > 6 cm/min. si un coeficient defiltrabilitate Fk < 6 s/cm2. Viteza de sedimentare esteinfluenat de mrimea si calitatea precipitatului,vscozitatea zemii, temperatura zemii. o Folosirea de filtre concentratoare, de tip Grandfrin sau GrandPont care prezint urmtoarele avantaje: realizeaz un gradde concentrare mai mare a nmolului; evit nrutireacalitii tehnologice a zemii si pierderi de zahr prin evitareastaionrii zemii; filtrele ocup un spaiu mai redus ncomparaie cu decantoarele.

10

BIBLIOGRAFIE 1. Banu C., Stratila D., Garnai M. Tehnologia zahrului, Ed. Fundaiei Universitare Dunarea de Jos Galati, 2007 2. www. scribd.com

11