Uber

Dies

dieses

Buch
Exemplar eines Buches, das
seit

ist

ein digitales

Generationen in den Regalen der Bibliotheken aufbewahrt wurde, bevor es von Google im
verfiigbar

Rahmen

eines Projekts, mit

dem die Biicher dieser Welt online dem

gemacht werden

sollen, sorgfaltig

gescannt wurde.

Das Buch hat das Urheberrecht uberdauert und kann nun

das niemals Urheberrechten unterlag oder bei

offentlich zuganglich

gemacht werden. Ein

ist.

offentlich zugangliches

Buch

ist

ein Buch,
ist,

die Schutzfrist des Urheberrechts abgelaufen

Ob

ein

Buch

offentlich zuganglich

kann

von Land zu Land unterschiedlich und wissenschaftliches Vermogen

sein. Offentlich

zugangliche Biicher sind unser Tor zur Vergangenheit und stellen ein geschichtliches, kulturelles
ist.

dar, das haufig

nur schwierig zu entdecken

Gebrauchsspuren, Anmerkungen und andere Randbemerkungen, die im Originalband enthalten sind, finden sich auch in dieser Datei - eine Erin-

nerung an die lange Reise, die das Buch

vom Verleger zu

einer Bibliothek

und weiter zu Ihnen

hinter sich gebracht hat.

Nutzungsrichtlinien

Google

ist stolz,

mit Bibliotheken in partnerschaftlicher Zusammenarbeit offentlich zugangliches Material zu digitalisieren und einer breiten Masse
Offentlich zugangliche Biicher gehoren der Offentlichkeit,
stellen

zuganglich zu machen.
Arbeit kostspielig.

und wir sind nur

ihre Hiiter.

Nichtsdestotrotz

ist

diese

Um diese Ressource weiterhin zur Verfiigung

zu konnen, haben wir Schritte unternommen,

um

den Missbrauch durch

kommerzielle Parteien zu verhindern. Dazu gehoren technische Einschrankungen fur automatisierte Abfragen.

Wir bitten

Sie

um Einhaltung folgender Richtlinien:

fur

+ Nutzung der Dateien zu nichtkommerziellen Zwecken Wir haben Google Buchsuche Dateien nur fiir personliche, nichtkommerzielle Zwecke verwenden.

Endanwender konzipiert und mochten, dass Sie diese

+ Keine automatisierten Abfragen Senden

nutzlich
ist, wenden Sie sich bitte an Umstanden helfen.

Sie keine automatisierten Abfragen irgendwelcher Art an das Google-System.

Wenn Sie Recherchen

uber maschinelle Ubersetzung, optische Zeichenerkennung oder andere Bereiche durchfiihren, in denen der Zugang zu Text in groBen Mengen
uns.

Wir fordern

die

Nutzung des

offentlich zuganglichen Materials

fiir

diese

Zwecke und konnen Ihnen

unter

+ Beibehaltung von Google-Markenelementen Das "Wasserzeichen" von Google, das Sie in jeder Datei finden, ist wichtig zur Information uber dieses Projekt und hilft den Anwendern weiteres Material iiber Google Buchsuche zu finden. Bitte entfernen Sie das Wasserzeichen nicht. + Bewegen
Unabhangig von Ihrem Verwendungszweck mussen Sie sich Ihrer Verantwortung bewusst sein, Gehen Sie nicht davon aus, dass ein Buch, das nach unserem Dafiirhalten fiir Nutzer in den USA offentlich zuganglich ist, auch fiir Nutzer in anderen Landern offentlich zuganglich ist. Ob ein Buch noch dem Urheberrecht unterliegt, ist von Land zu Land verschieden. Wir konnen keine Beratung leisten, ob eine bestimmte Nutzung eines bestimmten Buches gesetzlich zulassig ist. Gehen Sie nicht davon aus, dass das Erscheinen eines Buchs in Google Buchsuche bedeutet, dass es in jeder Form und uberall auf der Welt verwendet werden kann. Eine Urheberrechtsverletzung kann schwerwiegende Folgen haben.
Sie sich innerhalb der Legalitdt
sicherzustellen, dass Ihre

Nutzung

legal

ist.

Uber Google Buchsuche

Das Ziel von Google besteht darin, die weltweiten Informationen zu organisieren und allgemein nutzbar und zuganglich zu machen. Google Buchsuche hilft Lesern dabei, die Biicher dieser Welt zu entdecken, und unter stiitzt Autoren und Verleger dabei, neue Zielgruppen zu erreichen. Den gesamten Buchtext konnen Sie im Internet unter http //books google com durchsuchen.
: . .

Digitized by

Google

5'23S

n.2.&

ftarbaro College ILiorarg

UL^rdULp- (L*M**k
.

Digitized by

Google

Digitized by

Google

Digitized by

Google

LEGENDELE

MAICII DOMNULUI
STUDIU FOLKLORISTIC
DE

SIM. FL.
-I

MARIAN

Membru al Academiei Romane Profesor la Gimnaziul gr. or. din Suceava.

EDIflUNEA ACADEMIEI ROMANE.

*-sa<flHM*

>

i0 '

BUCURETI
INST. DE ARTE GRAFICE

16,

GiiBL" S-sor ION STRADA DOAMNEI, 16

1904.

CAROL

ST. RASIDESCU

11142

Digitized by

Google

-L^iis:

'";.
JIM 30 1920

J-lBRAfc^

\/^///ju

l\)u)h-k.

OuvJJesA

"i

Digitized by

Google

PREFATA.
Poporul romdn are o mulfime de legende, datine i eredinfe foarte interesante despre Maica Domnului. Cu toate aeestea insd, dupd cat imi este mie cunoscut,

nimenea nu i-a dat pdnd acuma silinfa ca sd le adune la un loc i sd le scoatd la lumind. Tot ee s'a scris i s'a publicai pdnd in momentul cdnd
serin aeeste
ire,

sunt

numai

vre-o edtevd variante ale

le-

gendei Povestea Maicii Domnului, rdsldfite prin unele ziare Vdzdnd eu aceasta, mi-am dat toatd silinfa ca, pe langd alte studii folkloristice, sd adun i aeelea ee le cred i le istorisesc Romdnii despre Maica Domnului. i acuma, dupd ee mi-a succes a adund toate Legendele Maicii Domnului, cdte se atld rdspdndite in sdnul poporului romdn de pretutindene i cdte mi-au venit la cunoptinfd, i dupd ce le-am intrunit dimpreund cu toate variantele lor intr'un singur mdnunchiu, vin a le prezentd Onor. public
cetitor.

Tot odald ma simt dalor a exprimd cu aceastd ocaziune mulfumirile mele cele mai sincere tuturor P. T Domni, cari mi-au intins mdna de ajutor la aledtuirea studiului de fafd, i in deosebi d-lui M. Lupescu, director al Orfelinatului agricol Ferdinand* din Zorleni, in Romania, i ddui Th. A. Bogdan, invdfdtor in Transilvania, oraul Bistrifa, precum i mult stim. Academii Romane, care a binevoit a-l
tipdrl

pe spesele sale. Maica Domnului fie-le tuturor spre mdngdiere $i de ajutor!

Suceava, 3/16 Septemvrie 1904.
8. Fl.

Marian.

Digitized by

Google

Digitized by

Google

I.

NATEREA MAICII DOMNULUl.

Prea curata fecioarS Maria, Maica Domnului, a fost i dumnezeetilor pSrin$i Ioachim i Ana. Ioachim se tr&gek din semin$ia impSratului David, iar
i

flica

drep^ilor

Ana

din seminjia archiereului Avon,

Galilea,

locuiau intr'un orSel din

anume Nazaret

Trecuse peste 50 de ani de cand aceti doi soji s'au fost cSs&torit, ajunsese acum la adanci b&tranefe, i cu toate
acestea ei tot nu aveau IncS nici un flu. To$i cei c&s&toriti ins&, cari nu aveau fli, erau, dupfi credinja Iudeilor, nevrednici i nepl&cufi inaintea lui Dumnezeu.

Din cauza aceasta apoi Ioachim i Ana se rugau neconde dan^ii i s& le dea Dumnezeu i lor mficar un unic prune. i tot spre scopul acesta aduse Ioachim iji daruri Domtenit ca s& se indure

nului Dumnezeu in biserica Ierusalimului la un praznic mare, intru care to$i fiii lui Israil aduceau darurile sale.* Archiereul Issachar insfi, care \inek in ziua aceea serviciul dumnezeesc, n'a voit sS-i primeascS darurile. Din contrS el

incepu

a-1

defaim&

i a-1

batjocori pentru nerodire, zicandu-i:

cfi

fii

Nu

se cade a primi din manile tale daruri,

f &r&

de

eti,

neavSnd dumnezeeascfi binecuvSntare pentru oare-

care tiinuite p&cate ale tale! Tot atunci il mai batjocori incS i un alt evreu din semintia lui Ruvim, care aiderea adusese daruri dimpreunft cu cei-lal$i oameni, zic&ndu-i:
*

Marian, Legendele Maicii Domnului.

Digitized by

Google


nu

De

ce apuci inaintea

mea aducand dar lui Dumnezeu, au

aduci cu noi daruri, de vreme
i

tii cfi

nevrednic

eti ca sa

ce n'ai lSsat seminjie intru Israil?

Ioachim, auzind aceste def&imfiri

plul
i

se intoarso foarte intristat

batjocuri, pSrSsi temru^inat inapoi. InsS el

ci plin de m&hnire, cum dus in pustie la pSstorii turmelor sale i acolo incepu a plange pentru douS lucruri, i anume: pentru nerodire i pentru necinstita def&imare i batjocura cu care a fost batjocorit. Apoi aducSndu-^i aminte de Avram, cfiruia i-a dat Dumnezeu flu dupS ce imbStranise cu anii, a inceput a se ruga Domnului mai cu deadinsul ca i el de aceeai binecuvantare sS se invredniceascS ...ca si se ridice batjocura lui dintre oameni, i ca sa dea rod insotirii sale la b2trane$e, precum oare cand lui Avram. Auzind Ana, so$ia lui loachim, care r&m&sese acasS, cS Archiereul n'a voit sa le primeascS darurile i c& bSrbatul ei numai de mare mahniciune a lasat-o i s'a dus in pustie, a inceput i ea a plange cu nemangaiate lacrimi, pentru ci nu s'a putut invrednici de a se numi i ea maici ca i cele-

nu

se intoarse acasS la Nazaret,

fc'a

eni,

lalte

femei mSritate.
zile,

Iar intr'una din

acolo sub

intrand

Ana

in livada sa

un

dafin, a suspinat din adancul inimii.

ezand Apoi ri-

dic&ndu-i cu lacrimi ochii sii spre cer, a v&zut intr'un copaciu un cuib de pasere, care avea pui mici, i de la

aceasta luand pricinS de cea mai mare durere a inimii, a inceput a se t&ngui amarnic i a se ruga lui Dumnezeu ca sS-i dea i ei micar un prune. i iata ca pe cand se t&nguia i se ruga ea astfel, i se arata Ingerul Domnului i-i zice Ano Ano s'a auzit rugSciunea ta, i suspinurile tale

au str&b&tut norii, i lacrimile tale au intrat inaintea lui Dumnezeu, i iata vei zSmisli i vei nate pe fiica cea binecuvSntatS, pentru care se vor binecuvanta toate seminjiile pamantului, i printr'insa se va da mantuire la toata lumea i se va chema numele ei Maria. Ana, auzind aceste cuvinte ingereti, s'a inchinat lui Dumnezeu i a zis Viu este Domnul Dumnezeu, ca de voiu nate prune, il
:

Digitized by

Google

voiu da pre el spre slujba lui, ca sfi fie slujind i lfiudand numele lui eel stent ziua 91 noaptea, intru toata vremea vietii

sale.

Apoi, umpiandu-se de negraita bucurie, a alergat la templul din Ierusalim ca 91 acolo s5 muItumeascS lui Dumnezeu

pentru milostiva lui cercetare. In acelaiji timp s'a aratat ingerul Domnului
.

$i lui

Ioachim

in pustie, spuindu-i

$i lui cfi

Dumnezeu

i-a

auzit rugftcitinea

i c& sofia sa Ana va nate o flicft, de a c&rei na^tere toata lumea are sa se bucure. Iar spre incredinjare ii zise sa meargfi la Ierusalim, unde va afl& pre sojia sa Ana, cfireia

aceeai veste imbucuratoare is'a adus.

Ioachim, auzind aceasta bunfi-vestire cereascS, s'a bucui pr earn Sri pre Dumnezeu. Apoi, plin de veselie i bucurie, alergS el 'la Ierusalim, unde, afland pre Ana, ii impartaira unul altuia celea ce le vesrat i a inceput a-1 lauda
tise lor ingerul.

dupS aceasta

se intoarse

apoi amandoi acasS la Na-

zaret.

mult insS dupfi ce s'au intors ei acasfi i anume la Ana purcese gre&, iar la 8 Septemvrie a anului viitor nSscu o fiicS, cfireia ii deter a numele Maria. La trei ani dupfi natere, voind Ioachim i Ana a-i implini juruinfa data, luarft pre Maria i o duserS la templul din Ierusalim ca sS o inchine Domnului. Maria, dei era numai de trei ani, cum ajunse la starea locului, sui singurS treptele, cari duceau in templu. Iarfi Archiereul, care se afli atunci de rand, insuflat flind de Spiritul sfant, ii ei dimpreunS cu atyi preup inainte i o introduse nu numai in templu, ci i in Sf&nta Sflntelor, unde nu-i era nimSrui ertat sa intre, ffirft numai Archiereului odata pe an. Inchin&ndu-se Domnului, Maria nu se mai intoarse cu pfirinfii s8i acasfi, ci rimase pe l&nga templul din Ierusalim sub privegherea fecioarelor, cari se aflau acolo. Pe l&nga teihplu, unde s'a inchinat Domnului, ii petrecu ea apoi anii copilftriei, i anume pSnft la vsirsta de 14 ani, parte rugndu-se i ascultand cuv^ntul lui Dumnezeu i parte ocupSndu-se cu lucrul de mSna.
9 Decern vrie,

Nu

Digitized by

Google

La vr'o ckfrxh ani insS, dupS ce a; fost Maria inchinatS. Domnului, muri tatiil sfiu loachim in varsta de 80 de ani, iar maica sa, rfim&ind vftduvS, pSrSsi Nazaretul i se duse i ea la Ierusalim ca s5 petreacS. aproape de fiica sa. La doi ani dupSi aceasta muri i Ana in varsta de 79 de
ani, i

Maria rSmase acuma

orfanS.

Acestea sunt pe scurt toate datele despre zemislirea i naterea preacuratei fecioare Maria, cate ni le a transmis traditiunea $i cari se aflS in Viefile Sfinfilor de pe luna lui Septemvrie, traduse din limba sloveneascS. iji tipSrite in Mfcn&stirea Neamtului in anul 1S07, fila 7983. i tot aceste date au dat in decursul timpului na^tere mai multor legende despre Na$terea Maicii Domnului, cari se aflS ast&zi rfisp&ndite nu numai in s&nul poporului rom&n din Bucovina, ci i din cele-lalte tSri locuite de Ro

mani

(1).

Iar legendele respective sunt urm&toarele

I.

Prima

legends,

anume

din Bucovina, care e o com-

pilajiune a unei legende despre scoaterea lui

$i

Adam din iad a traditiunii despre Naterea Maicii Domnului, sunS precum urmeazfi
Zice c& Adam, dupa ce 1-a scos Dumnezeu pentru neascultarea sa din raiu, petrecu un timp mai indelungat pe pamant. Apoi, sosindu-i ceasul morjii i trecand in ceea-lalta lume, se duse

de-adreptul in iad. In iad trSi el dintru inceput foarte bine cu Faraon, mai marele draciior. Mai pe urma insa, dupa ce s'au immultit popoarele pe fafa pamantului i dupa ce erau acuma i in iad o mul^ime de oameni, a inceput pe incetul a se cam raci prietenia intre
danii.

V&zand-o aceasta Dumnezeu

a trimis intr'una din zile pre
i

f&candu-i-se mila de
la

Adam,

un inger
prilej

dansul

sa-1

inve$e ce

cum

sa facS ca sa poata scapa din ghiarele lui Faraon.

Irigerul trimis,

cautand un

bun, pe cand Faraon era dus

zise
:

de acasa, merse

la

Adame!

Adam

in iad

i-i

fi

vrei tu sa r&mai pentru tot-deauna in iad, ori ai bucuros sa scapi cat mai de graba de aici?
Vezi Jiul, revista
^tiinfifica i literarS, an. I. T.-Jiu 1894, p. 27.

(1)

Digitized by

Google

5
sfi nu flu bucuros rfispunse Adam. scape? Dumnezeu, pe care n'am voit sfi-1 ascuit? ori poate Faraon, cfiruia pe voie i-am fficut ? tii ce! -- zise mai departe ingerul daca vrei tu sa scapi, ffi ce ti-oiu spune eu, i atunci las' daca n'a fi bine!... Cand va veni Faraon acasa, are s^-Ji dea bunfi ziua. Tu fnsfi sfi nurfispunzi nimicfi, ci sa taci ca chiticul. Atunci el, maniindu-se pe tine, te va intreba cine te-a invajat sa faci a?a. Iarfi tu sa nu-i
!

Da cum pacatele mele

sfi

Dar cine

ma

spui cine,

din protivfi sfi zici ca el sfi-Ji spue $ie: cum s'ar putea scoate sangele tfiu din locaul sfiu. Faraon va zice ca sa i te iscfileti pe vecie i apoi Ji-a spune. Tu la aceasta sa nu zici ba, ci sa zici ca te vei iscali. i el atunci, de bucurie mare, va
ci

uita cu totul sa te

cu

el nimica, i
sfiu.

mai intrebe cine te-a invfi^at sfi nu vorbesci are sa-Ji spue cum s'ar putea scoate sangele tfiu
:

din loca$ul
*i

cum

rosti ingerul cuvintele acestea se facu nevfizut i se in-

toarse inapoi de unde a venit. La o bucatfi de timp, dupa ces'a dus ingerul de acolo, ca sosesce i Faraon c'o falcfi'n cer i una in pfimant i
intrfi in

iatfi

cum

Bunfi

iad zice cfitre

ziua,
tace.

Adam

Adame!

Bine
mai
tare,

Adam

te-am gasit, Adame/ zice Faraon a doua oarfi, ce-va cugetand ca intaiai data nu 1-a auzit. Insa Adam se'ntoarce cu fa$a in alta parte i iarfii nu rfis-

punde nimica.

Buna
Dar

ziua,

Adame/

strigfi

Faraon a

treia

oarfi

cat

il

gura, de se cutremurfi iadul pretutindene pe unde se aflau.

lufi

i to^i

dracii sfirira ca fripji de

de asta data se face ca nu-1 aude. vfizand ca nici de astfi data nu-i rfispunde nimicfi, se face foe i parfi de mnie i-l intreabfi rastit: Cine te-a invfijat sa faci aa, sa nu-mi rfispunzi mie, stfii

Adam

Acuma Faraon,

panitorul acestui loca?, nici un cuvant? Dacfi tu, mai marele acestui loca, imi vei spune cu ce s'ar putea scoate sangele meu din locaul tau, atunci Ji-oiu spune i

po^i

eu cine m'a invfijat sfi fac ceea ce am fficut. Panfi atunci insa rfispunse Adam cu sange rece. sfi-Ji pui pof ta'n cuiu Da tu iscali-te-vei, dacfi Ji-oiu spune ca vei fi al meu pe intreba acuma repede Faraon. vecie ? rfispunse Adam. Mfi voiu iscfili, de ce nu
!

Digitized by

Google

6_

Faraon, bucurandu-se c'a pus acuma pentru tot-deauna labele pe dansul, ii zise Sangele tau 1-ar putea scoate din locaul meii numai un b&rbat nascut dintr'o muere, care, la randul ei, s'a nascut prin durere de inima! i spuindu-i aceasta Faraon, uitand ca pamantul sa-1 mai intrebe cine 1-a inva^at ca sa nu vorbeasca cu el nimica, se duse iarfii de acasa. Nu mult insa, dupa ce se porni Faraon, se cobora ingerul lui Dumnezeu iarai in iad i-l intreabS pre Adam: Ei, Adame! facut-ai aa cum te-am invafat ? Facut i ce Ji-a spus Faraon ? @i incepu a-i istorisi Ce sa-mi spue iaca ce mi-a zis din fir in par toate celea ce i s'au intamplat de la inceput pan a
sale cele spurcate
:

! .

la sfar$it.

Auzind ingerul cele ce

i

le-a

spus Faraon

lui

Adam, se sui

iarai

in cer

precum

le-a auzit, aa le-a istorisit i el lui

Dumnezeu.

Dumnezeu, cu a carui

tire i

voe s'au facut toate acestea,

dete

acuma unui mo^neag de

fiind ca

77 de ani minte ca sa iea pe o co-

de so^ie. femeia aceea era a?a de tanara i barbatul ei aa de batran, nu putu sa aiba nici un copil. Din pricina aceasta apoi, suparandu-se ea foarte tare, a parasit intr'o buna dimineaja pe b&rbatul ei i se^duse in lume, i de suparare mare atata ce se tangui i planse, pana ce prin durere de inima purcese grea i nascu o copila. Moneagul acela se numia lachim, iara sojia sa Ana, i copila ce a n&scut-o aceasta s'a numit Maria. Maria a nascut apoi pre Domnul nostru Is. Christos. Iar Domnul nostru Is. Christos, dupa ce a invafat maiintaiu poporul cum s& traeascS i ce sa faca ca sa nu intre in iad, $i dupa ce fu prins de Jidovi i rastignit pe cruce, se pogora la iad, sfSrma porjile acestuia, intra in nauntru, i scoase dintr'insul nu numai pre Adam, ci dinpreuna cu dansul i pre to$i urma^ii sai. Numai pre cei ce i-au omorat parinfii n'a voit sa-i scoata, ci-i lasa pentru tot-deauna acolo. (1)

pila de 7 ani

Dar

(1) Diet, de Pinteleiu Pauliuc, agricultor in Ti?eu$, comuna in distr. Sucevei, com. de Victor Sorocean, stud. gimn. Ce se atinge de scoatcrea lui Adam si a urma^ilor sai din iad prin Domnul nostru Is. Chr.

vezi i legenda Ciuda lui Archanghel, publ. in Datinele i credinfele poporului romdn de Elena N. Voronca, vol. I. Cernaufi 1903, p. 38.

Digitized by

Google

2.

doua legends,

tot

din Bucovina, sunS ast-f el

*In vremurile de demult trfiirfi doi oameni, anume Iachim $i Ana. Ei ajunsese acuma la adanci bfitraneje i nu mai aveau incfi nici un copil. Din pricina aceasta apoi i jertfa, ce o duceau ei la bisericfi, nu era primitfi. i tot din aceastfi pricina i palimariul (1) o lua tot-deauna de pe masa, unde o a$ezau ei, i o punefi jos.

Intr'o

zi,

clucand ei

iarfisi jertfa la

bisericS

?i

lufind-o pali-

de asta-datfi de pe masa, unde o aezase i puind-o, ca i mai inainte, jos, il intreba Iachim intr'un ton cam rfistit Ian auzi, palimare de ce iei d-ta tot-deauna jertfa noastrfi de pe masa i o pui jos ? . de ce n'o lai acolo unde o punem au doarfi jertfa noastrfi nu e tot aa ca i jertfa ceiornoi ? lalji oameni?... rfispunse palimariul ea-i ca ?i a celor-lalji oaBa da meni, cu acea deosebire numai ca pe cand jertfa celor-lalti oameni e primitfi la Dumnezeu, pe atunci a d-voastre nu e primitfi, pentru ca nu avefi copii i de aceea o pun eu tot-deauna jos. Auzind Iachim ?i Ana cele ce le spuse palimariul, se supfirarfi foarte tare si intorcandu-se acasfi, hotfirarfi ca sfi se desparjeascfi i sfi se ducfi care in cotro vor vedea cu ochii.

mariul

. .

i cum hotararfi, asl si fficurfi. Se pornirfi intr'obunfi diminea$fi amfindoi la drum i, apucand unul intr'o parte, iar cel-lalt In altfi parte, merserfi in cotro ii

duserfi ochii i picioarele.

Dupfi ce s'au dus

ostenita de drum, se puse la

odihneasca

$i sfi

acuma, cat s'or fi dus, fiind Ana foarte umbra unui copac ca [sfi se mai se mai rficoreascfi pu^in, cfici pe acolo, pe unde
ei

tot-deauna cfildurfi foarte mare i nesuferitfi, nu mai putea merge de cald ?i de ostenita ce era. i stand ea la umbra acelui copac, cat timp va fi stat, a adormit. <i dupa cum i s'a intamplat Anei, tot asfi i s'a intamplat si lui Iachim. Acesta, ne mai putand merge de ostenit i de asudat ce era, se puse asemenea sub un copac ca sfi se odihneasca ?i sa se rficoreascfi, si precum a adormit Ana, as& a adormit si el. Iatfi insfi cfi aa, cum dormiau ei dui, visarfi amandoi unul i acelasi vis, i anume pare cfi li se arfitfi un inger, care le zise sa nu meargfi mai departe, ci sa se intoarcfi inapoi acasfi, ca ei vor avea inca odrasla, dacfi se vor ruga din toatfi inima
erfi ea, fiind
:

(1)

Pdlimariu

ffit,

eclesiarch, crastnic.

Digitized by

Google

lui
fi

Dumnezeu
7 ani,
il

de

i daca vor jurui ca rudul vor inchina bisericii.

ce-1

vor avea, cand va

i cum visarS ei visul urmand sfatului ingeresc,

acesta se de?teptara din

somn

apoi,

se intoarsera inapoi acasa.

Sosind acasa incepura amandoi a se ruga zi $i noapte din Dumnezeu ca sS le dea i lor macar un baiat ori o copilS, ca ei, daca le va da un copil, cand va fi acela de 7 ani, il vor duce la biserica i-l vor iachina acesteia. i Dumnezeu, ca unul ce este a-tot-bun, i preaindurat, le-a ascultat ruga i le-a dat la adanci batr&ne$e o copila, fcareia ii puse numele Maria, ?i pre care, de draga ce le era, o tinea ca pe palma i o feria ca ochii din cap de toate celea ce ar fi putut sa-i strice sau sa-i aduca vre-o neplacere oare^i-care. Iar cand a fost Maria de 7 ani o duserS la biserica $i o inchinara acesteia, dupa cum le-a spus lor ingerul in vis. La biserica aceea apoi a petrecut Maria, pana ce a cre3cut mare. Iar dupa ce a crescut mare, a parasit biserica i s'a intors indfirat la casa parinteascS (1).
toata inima lui
3.

treia legends,

asemenea din Bucovina^ sunS.

aa.

Ioachim i Ana, parinfii Maidi Domnului, erau acuma sfari{i din lume de batrani, parasi$i i slabi, i cu toate acestea ei nu aveau inca nici un singur copil. i fiind-cS nu aveau nici un copil, de aceea ori de cate ori duceau ei colScei la biserica, nu li se primia pe masS ca colaceii altor oameni de tagma i sama lor, ci tot-deauna palimariul ii lua i-i punea sub masa.
Intr'o
zi,

ducand Ioachim

iarai colacei la biserica $i

vazand

ca nici de asta data nu sunt primi$i pe masa, se intoarse foarte suparat i amarat inapoi i, cum ajunse acasS, zise catra sojia sa Ana: Auzi And! pana acuma a fost cum a fost, dar de acuma nu ma mai trage inima sa vin acasa! i de ce, Ioachime? intreba Ana. De aceea, c& noi, de cand suntem luaji ^i, slavS Domnului, suntem luaji cam de multior, nu avem nici un singur copil. Iar jertfa noastra, ce o ducem la biserica, in loc sa fie primitfi pe masu^a, ca jertfa altor so{i, noi trebue s'o punem tot-dauna sub jnasu$S. De aceea nu ma mai trage inima s& vin acasa, ci imi
.

Din Zahareti, distr. Sucevei, com. de loan GramadS, stud. gimn. din Drfigoeti, distr. Gura-Homorului, diet, de Zamfira BrSdSJan i com. de Isaie Brada$an, stud. gimn.
(1)
i

Digitized by

Google

9
vine sS apuc lumea in cap ca s& nu mai ?tie nimeni unde am mers i ce m'am faeut D>ar tu, Iachime, tii ce am gandit eu, pe cand eraidusla

zise acuma Ana. bisericii Ce? Eu am gandit aa sa te

?
:

duci tu intr'un munte i acolo, departe de ochii lumii, sa te rogi lui Dumnezeu, iar eu sa m& due in gradina i asemenea sa ma rog lui Dumnezeu ca sa se indure de noi i sa ne dea i noua un copil, i apoi ceea ce ne-a da, daca s'a indura sa ne dea, fie fecior sau fecioara, s'o ducem i s'o inchinam bisericii. Cum socoti?... Fi-o-a bine a?a?... De-a fi bine, de-a fi rau, tie unul Dumnezeu Ori i cum insa eu voiu face aa cum ai gandit tu, caci alt ce-va nu tiu ce

s&

s'a dus Ioachim intr'un munte i acolo a inceput a se ruga. Jara Ana s'a dus in gradina i acolo a inceput i ea a se ruga. $i dupa ce s'au rugat ei acuma, cat timp se vor fi rugat, veni archanghelul Gavril la Ioachim i-i zise Ioachime! intoarce-te acuma acasa i intalne$te-te cu sojia ta Ana, caci Dumnezeu a auzit rugaciunea voastra Iocwhim, auzind cuvintele acestea, nu-i venia a crede, ci i se parea ca e vis. i de bucurie mare, n'ar fi mers ci, numai daca ar fi putut, ar fi sburat acasa. Dar fiind-ca era om batran, i nu putea merge cum il tragea inima, de aceea el o lua pe incetiorul, ca monegii, i aa se intoarse acasa. Sosind acasa i fntalnindu-se en Ana, so{ia sa, aceasta in scurt timp purcese grea i cand ii sosi ceasul nascu o copilija. i acuma, sa fi prins pre Dumnezeu de un picior, i bucuria lor n'ar fi fost aa de mare. Dar ce nume sS-i pue ei copilei? Cuge.tS ce cuget&, se sfatuesc cat se sffituesc $i in urma, dupa multa citgetare i chibzuire, ii pun numele Maria, adeca mare, nume de impfirateasa. i o tineau ca pe palme i le era draga, foarte drag&, ca de draga ce le era, trei ani de-a randul au uitat

mai fac dupa aceasta

!

. .

cfi

trei ani insa, aducandu-i aminte c'au juruit-o 'bisericii, au gatit-o foarte frumos, i a?a au dus-o apoi in ziua de Ovidenie, prasnicul eel dintaiu din Postul Craeiunului, i au inchinat-o bisericii la care slujia un patriarch batran anume Zaharie. i dupa ce au inchinat-o, i-au facut un patut, in care ave& s& se odihneasca in biserica, $i apoi au lasat-o acolo i s'au intors

au La

juruit-o bisericii.

amfindoi acasa.

RSmaind Maria

la biserica i fiind

inca mica, venia la dansa

Digitized by

Google

10

un inger

i acela o ungea cu mir pe la gura mfincarea ei, mancare cereascfi. i aa a petrecut ea la biserica aceea, de

aceea era toat

lfisat-o parinjii sai acolo,

cum au dus-o i au doi-spre-zece ani de-a randul, singura

ziua

noaptea,

Singurica singurea,
i cretea,

mereu
i

cretea,

i
i

vomica vomica

se f&cea,

frumoasa
!

Ca o

floricic'aleasa
(1)

i a lumii 'mp&rateasa

A patra legends, aiderea din Bucovina, care se deose4. bete de cele premergStoare, precuin i de cea urmStoare, prin aceea, c& Ana purcede gre& cu prea-curata fecioarS Maria
nu numai
inima
sSrute
t$i

rostitS, ci i

sale celei necontenite iji din toata din causa unei frunze de par, pre care o o miroasS, sunS precuni urmeazS:

in

urma rugei

Ana, parin^ii Maicii Domnului, erau foarte evlaDe aceea tot-deauna, cand mergea palimariul diminea^a la biserica, ei erau inaintea lui cu jertfa. Cu toate acestea insa i cu toate ca trecuse acuma 32 de ani de cand erau lua^i, ei tot nu aveau inca nici un singur copil. Palimariul o tia aceasta de mult i intr'o buna dimineaja o spuse i preotului, care slujia la biserica aceea, unde duceau ei
Ioachim
i

vio?i i bisericoi.

jertfa.

Iar preotul, la randul sau, zise intr'o zi catra Ioachim: Auzi, Ioachime de giaba te mai osteneti tu i sojia ta sa aduceji atata jertfa la biserica, caci jertfa voastra nu e primita

Dumnezeu, pentru ca nu aveji copii! Auzind Ioachim ?i Ana cele ce le spuse preotul, se sup&rarS foarte tare i se hotarara ca mai mult sa nu vie^ueasca impreuna,
la
ci sa se desparfeasca.

cum

se hotSrara, aa i facurS.

La vre-o cate-va zile, dupa ce le-a spus preotul ca jertfa lor nu e primita la Dumnezeu, se pornira amandoi de acasa i se duserfi pana ce ajunserS i intrara intr'o padure. Intrand ei in padurea aceea, merser& mai departe, pana ce deterfc de un pod, care desparfia drumul in doua parfi. La podul acela statura
(1) Diet,

de Nechifor Grigorean, agricultor in Todireti,

distr. Sucevei.

Digitized by

Google

11

pusera In cale ca unul s'apuce pe un drum iar i aa sa se duca apoi mai departe pana altul pe cela-lalt picioarele, i mai de graba deoat pana ?i ochii duce unde i-or intr'un an sa nu se intoarca ind&rat. La anul insa sS vie iar&i vor mai la acel pod ca sa se mai intalneasca odata, i atunci vedea ce va mai fi de fa cut. *i dupa ce au hotarat ei ce $i cum sa faca, ii luara ramas bun unul de la altul i se desparjira. In cotro a apucat Ioachim i ce s'a intamplat cu dansul in decursul timpului, cat a petrecut el desparjit de so^ia sa, nu se tie. Ana insa, mergand cat va fi mers, i cum va fi mers, dete in urma de locuin^a unui pustnic, care era dearta fiind ca pustnicul murise. Acolo se opri ea i in locuin^a pustnicului aceluia se hotara sa petreaca tot anul, adecS pana cand, dupa cum s'au fost sfatuit, avea sa se intoarca i sa se intalneasca cu so^ul sau Ioachim. i tot timpul cat a petrecut ea acolo, s'a rugat necontenit zi i noapte lui Dumnezeu ca sa se indure de dansa i sfi-i dee i ei un fiu ca la toata lumea. Iata insa ca intr'o zi, pe cand sta ea dinaintea locuintei pustnicului i se ruga dintr'o carte lui Dumnezeu, vede plutind prin aer i venind spre dansa o frunza depar, care, cum ajunse, i se puse pe cartea din care cetia i acolo ramase. Ana dintru inceput se uita lung i cu mirare la frunza, o lua apoi de pe carte, o saruta pe de am&ndouii pSr^ile, i dupa aceea o puse in san, i incepu iarai a oeti i a se ruga mai departe. Din momentul acela insa, cand a pus ea frunza cea de p&r in san, pornl insdrcinatd. Dar ei, dintru inceput, nici prin minte nu i-a trecut ca s'ar putea intampla aa ce-va. Mai pe urma insa, sim^ind ca nu mai e a$a cum a fost panfi atunci i in$elegand ca e insarcinata, nu mai $tia ce sa faca de bucuroasa i veselS ce era. i numai dacS s'ar fi putut, indata s'ar fi intors ca sa se intalneasca cu Ioachim. Dar ea nu voi sa calce cuvantul, ci atepta timpul hotarat. Sosind acuma i timpul, la care avea sa piece spre a se intalni cu Ioachim, nu intarzia nici un minut de a pleca. i cand ajunse la podul, unde se desparfi inainte de un an de soful sau Ioachim, acesta era acuma de mult acolo i atepta. Ana, cum dete cu ochii de el, alerga tot intr'o fuga la dansul, il cuprinse in bra$e, il saruta in fa$a, i apoi incepu a istorisi din fir in p&r toate celea ce i s'au intamplat. i acuma, buourandu-se ?i Ioachim de vestea cea neateptata,
apoi locului
$i se

drum

. . .

Digitized by

Google

12

nu

se

mai despSr$ir& unul de

altul, ci se

intoarsera amandoi ve-

seli acasS.

reia

ii

nu mult, dupS ce au puse numele Maria

sosit acasa,
i care, la

Ana nfiscu
ei,

o copili^a,
(1).

cfi-

randul

nSscu pre Dom-

nul nostra -A. Chr., ce-a fost lumii de mare folos

O variants a acestei legende, tot din Bucovina acea comuniS, suni ast-fel:

i tot

din

Zice ca Ichim i Ana, pfirintii Maicii Domnului, erau nite oameni foarte evlavioi i cu frica lui Dumnezeu. De aceea ori de c&te ori mergeau ei la biserica ca sa se roage, tot-deauna duceau i jertfa. Dar jertfa lor nu era primita, pentru ca ei nu aveau copii. Insa ei nu tiauaceasta, pana ce nu s'a pogorat Du-

hul sfdnt din cer

numai de geaba va osteni^i voi sa aduce^i jertfa la biserica, caci jertfa voastrfi nu se primete la Dumnezeu, pentru cS nu avetj nici un singur copil
i
Auzind Ichim i Ana cuvintele acestea, s'au suparat foarte tare, de scarba mare au parasit intr'o buri$ zi casa i s'au dus amandoi in pustiu,i anume el intr'o parte a pustiului, iar ea in alta parte. In cotro s'a dus i in ce loo s'a oprit Ichim nu se tie. Ana insa s'a tot dus pe calea apucata inainte, pana ce a dat de o poiana. In poiana aceea apoi s'a oprit i, puindu-se pe un capat de butuc, care se afla din intamplare in mijlocul poenii aceleia, a inceput a plange cu hohot. Iar dupa ce s'a saturat de plans, a prins a ceti intr'o carte, care o luase cu dansa. Iata insS c& pe cand cetia ea in cartea aceea, pica de odata o frunza de par in brajele ei. Ana, vSzand frunza, s'a mirat foarte mult cum i de unde a venit i a picat in bra^ele ei, de oare-ce nu se afla nici un singur par prin apropiere. i fiind-ca frunza aceea era frumoasa, a luat-6 de pe braje i a mirosit-o. i iata ca indatS cum a mirosit-o, a i purees ingreunata. Sim$ind i vazand ea acuma ca e ingreunatS, s'a intors plina de bucurie acasa. i cum a sosit acasa, indata a i trimis potera dupa Ichim ca sa-1 caute i sa-1 aduca $i pe dansul acasa. Ichim, cum 1-a aflat potera i i-a spus cine a trimis-o dupi dansul, indata s'a i scoborat din pustiu i a venit la sojia sa.
:

*Ichimel

i le-a

spus-o zicand:

(1) Diet, de Ioana a lui Toader Vedean din Man&stirea Homorului com. de George Vedean, stud. gimn.

Digitized by

Google

13
Iar dupa ce a sosit acasa, a intrebat-o pe Ana, de ce a trimis ea potera dupa dansul. Ana a inceput a-i povesti i a-i spune din fir in par toate pe unde a umblat i cate i s'au intamplat in pustiu, iar la urma urmelor ii spuse i aceea cum a ajuns intr'o poianS, cum s'a pus plangand pe un capat de butuc i a inceput a ceti din carte i cum mai pe urma, stand $i cetind ea pe butucul acela, a venit, nu se tie cum i de unde, o frunza de par i i-a picat in braje. Iar luand-o i mirosind-o, cum a purees indatii ingreunata. Ichim, ascultand cu luare aminte i auzind toate cele ce i le-a

spus

ea,

ii

zise:
i

Pan ce nu vei merge cu mine in poiana aceea

nu-mi vei

arata butucul pe care ai ezut i frunza cea de par, care ti-a cazut in brafe i pe care ai mirosit-o, pana atunci nu te cred, i mai de graba imi va veni a crede cu totul alt ce-va Ana, vazand ca barbatul sau n'o crede, s'a suparat foarte tare i-i zise plina de am&raciune: Daca nu vrei sa ma crezi, apoi vino cu mine i vezi i s'au luat dupa aceasta amandoi i s'au dus iar&ji in pustiu. i cum au ajuns ei in poiana, unde fusese Ana, aceasta indata i-a i aratat butucul pe care a stat ea $i frunza pe care a miro-

sit-o i care se afla inca

langa butuc, unde a fost l&sata. cele ce i le spuse so$ia sa, sunt adevarate, a cazut in genunchi dinaintea Anei i a rugat-o de ertare, ^icand ca numai de giaba a napastuit-o, pentru ca acum vede sinIchim, vazand

acuma ca

gur ca a

greit.

Ana
Iar

1-a ertat. i

s'au intors iarSi veseli acasa.

dupa ce au sosit acasa, s'au sfatuit i s'au pus in cale ca ceea ce va na$te Ana, fie baiat ori copila, il vor darui bisericii. i Ana, sosindu-i timpul, a nascut o copila, i i-a pus numele Maria. i... sa fi prins pe Dumnezeu de un picior i nu s'ar fi bucurat atata, cum se bucurara ei acuma cu dansa. i cand a fost Maria de trei ani, au luat-o parin^ii sai ?i du<jand-o au daruit-o bisericii, dupa cum au fost juruit mai nainte
-de

a se nate. Iar Maria cretea, cre?tea,

i dutiu !ntr'ansa se 'mmul$ia

i luinea 'ntreaga c'o iubia

! (1),

(1)

Dictata de Ponstantin Macoveiu, agricultor in Manastirea

Homo-

Tului, i comunicata de

George Croitoriu,

stud. gimn.

Digitized by

Google

14

5.

In fine a cincea
i

ultima legends, din Bucovina, despre

Naterea Maicii Domnului, e aceasta:

Ioachim
sojia sa

Ana, parin$ii Maicii- Domnului, au fost

v

dintru inceput sterpi, caci ei pana la adanci batrane$e n'au avut nici un singur copil din trupul lor. De aceea, ori de cate ori mergeau ei la biserica ?i duceau jertfa, aerul bisericii tot-deauna ii respingea, adec& nu-i lasa sa
i s& aduca jertfa. aceasta i fiindu-le ruine de cei-lalfi oameni, ca nn pot sa intre in biserica i sa aduca jertfa, se sf atuira ca sa f aca ce vor face, doara li se iea ruinea aceasta de pe cap.

intre in nauntru

V6zand

ei

ei, aa i f&cura. Nu mersera mai mult de au inceput a se ruga lui Dumnezeu atat in gradina lor, cat i in camp, ca sa le dea i lor roada i sa le incuviin^eze a intra apoi i ei in biserica ca i cei-lalti oameni de tagma i de sama lor. i iat& ca de la un timp ruga lor li s'a auzit i dorinja li s'a implinit. Iar cand li s'a implinit dorinja, un glas din cer s'a au-

cum

s'au sfatuit

fel la biserica, ci

strigand i zicand: Ioackime! ruga voastra vi s'a auzit pana la ceruri. Pentru aceea nu ve$i mai fi de acuma sterpi, ci veji capata om din voi,. care va fi nu numai spre lauda i cinstea voastra, ci i spre lauda i cinstea intregului neam omenefcc Auzind Ioachim cuvintele acestea, s'a bucurat, i de mare bucurie a juruit lui Dumnezeu ca ceea ce va nate Ana vor jertfi
zit

bisericii.

i-au

noua luni dupa aceasta Ana a nascut o prunca, careia pus numele Maria, pentru c& din mare neam se tragea. Dar dupa ce s.'au implinit toate acestea, Ioachim i Ana trei ani dupa olalta au uitat ca pamantul de ceea ce au juruit bisei la

ricii.

Cand a fost insa Maria de trei ani, atunci i-au adus aminte de juruinfa lor i cum i-au adus aminte, indata au i luat pe Maria i ducand-o cu mare dragoste au jertfit-o bisericii. Iar preotul, care slujia atunci la biserica, a intampinat-o i primit-o cu o bmcurie ne mai spus de mare. Apoi, luand-o in bra^e,. a dus-o i a pus-o pe masa altarului, iar ingerii Domnului au hra~ nit-o cu mana cereasca doi-spre-zece ani de-a randul (1).
(1)

Dictate de
i

Homorului,

Dumitru Cucu, agricultor in Botuana, districtul Guracomunicata de tefan Boca, stud. gimn.

Digitized by

Google
j

II.

MAICA DOMNULUI IN STARE BINECUVANTATA.

Ajungnd preacurata fecioarS Maria vfirsta del4 bul s& pr&seasc locul creterii sale.
Murind
ins2,
ani, tre-

dup& cum am amintit in capitolul premerger, cu vr'o cati-v& ani mai inainte de aceasta p&rintii sfii i r&maind orfanS, nu tia incotro s& se duc& i in ce loc
s& se aeze.

Din cauza aseasta apoi Archiereul

salim, ned&ndu-le
godirS.

m&na a o l&s& ffirS. cu un b&trsin de 80 de ani anume Iosif. Iosif er& un om drept i cu frica lui Dumnezeu i se tr3ge&, ca i Maria, din semintia imp&ratului David. El locui& in Nazaretul Galileii i, flind de meserie teslar, se nutria cu lucrul monitor sale. P&r&sind deci preacurata fecioarS Maria Ierusalimul se duse la Nazaret, locul naterii sale, i se aez& acolo in casa
b&tranului Iosif. Nu mult insS dupS aceasta trimise Dumnezeu pre Archanghelul Qavriil la Maria s&-i vesteascS c& ea vra fl Maica M&ntuitorului lumii.
i intr&nd la dnsa, ii zise BucurS-te ceea ce eti plinS de dar, Domnul este cu tine. BinecuvantatS e^ti tu intre mueri! Maria vSzSndu-1 c'a intrat la dansa pe neateptate i pe netiute, se turburS. de cele ce i le spuse, i se g&ndi& in sine ce fel de urare s& fie aceasta.
:

cu preotii din Ierude nici un scut, o lo-

Arehanghelul Gavriil, mergand

Digitized by

Google

16

Archanghelul Gavriil ins4

ii

zise:

Nu

te tenie,

Marie, cS
i

ai aflat

dar

vei purcede grea,

Isus. Acesta
i-i

vei naijte
i fiul

flu, i

va

fi

mare

celui

Dumnezeu. IacS numele lui prea inalt se va chiema.

la

vei cheina

va da

lui

Domnul Dumnezeu

tronul lui David, p5rin-

tele s&u. i
rStiei lui

va imp&rSti in casa nu va fi sf&rit.

fi

lui

Iacob in

veci,

iji

impS-

Cum va aceasta, de oare ce eu nu tiu de b&rbat? Ingerul r&spunse: Spiritul sf&nt se va pogor& preste tine puterea ceii

Maria

il

intreabS atunci zic&nd:

lui

prea inalt

te

va umbri. De aceea

iji

sfantul, care se

va

nate din

tine, fiul lui

Dumnezeu
de

se

va chema!

Maria

zise atunci pliiiS

uniilintS,:

IacS^roaba Domnului, fie-mi mie dupS. cuv&ntul t&u i din momentul acela purcese Maria grea cu Domnul
Is.

nostru

Christos, M&ntuitorul lumii

(1).

nimicS despre taina cea mare ce i s'a vestit logodnicei sale Maria. De aceea, v&z&nd-o el c& e grea, nu numai c& s'a intristat i turburat foarte tare, ci tot-odatS s'a i hot&r&t ca s'o pSrSseascS in ascuns, anume ca sS n'o v5deascS, c&ci vSdind-o, ar fi trebuit, dupS legea lui Moisi, sS fie ucisS cu pietre. Ingerul Domnului insS, v&z&nd cu ce fel de g&nduri se poartii el, i se arStS in vis i-i zise:
Iosif insa

nu

tia

Iosife, fiul lui David!

Nu

te

teme a tinea

la

tine

pe

Maria, c5ci ceea ce s'a zamislit intr'&nsa este din Spiritul sf&nt Ea va nate fiu i vei chema numele lui Isus, cSci el va m&ntui poporul s&u de pScatele lui. IarS acestea toate
s'au fScut ca s5 se implineascS ceea ce a prezis Domnul prin prorocul, care zice latS fecioara va purcede grea i va nate fiu, i vor chema numele lui Emanuil, care inseamnS
:

cu hoi este Dumnezeu.

Iosif,

vest! ingerul

detept&ndu-se din somn, se mirS de cele ce i le Domnului i atept& apoi cu nerSbdare ca

.
. .

si

le

vad5 implinite

(2).

(1>
(2)

Evang. Luca, c I, v. 2643. Evang. Mateiu, c. I, v. 1925.

Digitized by

Google

17

Acestea sunt datele, cuprinse in sf. ScripturS, despre chipul cum a purees preacurata fecioarfi Maria gre& cu Domnul nostru Is. Christos i cu ce fel de g&nduri se purt& dintru inceput logodnicul ei losif in urma acestei purcederi. Atat datele acestea, cuprinse in sf. ScripturS, cat i cele ce le-a transmis tradijiunea (1) au dat mai pe urmS nagtere mai multor legende nu numai despre Maica Domnului in starea ei bineouvdntata, ci tot odatS iji despre purtarea Iudeilor faJS de dansa in decursul timpului acestuia. Iar legendele cte le-am putut eu adun& pan& acuma in aceastS privintS, i anume de la Romanii din Bucovina, sunt
urmfitoarele
1.

Prima

legend^

Zice c'au'fost odinioara, in vremea de demult, doioameni ba-

anume Ioackim De aceea se rugau ei

trani

Ana.

oamenii aceia nu aveau

ca,
lui

copii.

in toata sara i dimineaja lui

Dumnezeu,
daca

doara le d&ruete i lor vr'un copila. i au fag&duit vor avea vr'un copil, 1-or duce la biserica ca sS slujeascS
nezeu.
i

Dum-

ascultat

Dumnezeu, ca unul ce este prea bun i prea indurat, le-a ruga i le-a dat o copila, careia ii puse numele Maria.
i

i acuma, voind ei a-i implini f&gaduin$a, invalira copila in-

tr'un tulpan ca pre o papua

calugdrife
i

apoi,

ducand-o

la o

mdndstire de

puind-o pe masa

bisericii, se intoarserS acasa.

Venind nu mult dupa aceasta cdlugdrifele la biserica ca sa se roage 91 dand peste Maria, o luara de pe masfi, unde au pus-o prin^ii sai, i o duserS la chiliile lor. Acolo ii detera apoi o chiliu^a spre locuin{a precum i o babd ertatd ca sa ingrijeascfc de dansa i s'o creascS. Pfizita i ingrijitS fiind de baba aceea, Maria crescupeincetul marioara. i cu c&t cretea ea, cu atata se facea mai isteaja
i

mai

inteleaptS.

dupa ce a crescut ea acuma hat mare, s'a pogorat Duhul sfdnt din cer i a suflat cu suflare dumnezeeasca preste dansa, i din minutul acela a purees grea cu Domnul nostru
Iata insfi ca,
Is.

Chr.
la

Baba, care cauta de dansa, vaz&nd de

(1)

o vreme c& e in alta

limba ruseascft

Vezi: Viefile Sfinfilor de pe luna lui Decemvrie, talmficite dia i tip&rite in M&nstirea Neamtului, 1811, fila 262267.
2

Marian, Legendele Maicii Domnului.

Digitized by

Google

18
stare, i netiind
i

de unde-i vine aceasta, nu

$tia ce

sfi

inceapa

ce sa facfi de spaima i supfirarea cea mare ce-o cuprinse. Mai pe urmfi insfi, luandu-i inima in din$i, se duse i spuse starijei.
palmfi

nevenindu-i a crede ceea ce-i spuse baba, ii trase o zicandu-i cfi nu poate sa fie adevfirat, o lufi i o Mai pe urmfi insfi, trfigandu-i pe samfi, se duse afarfi. spate de dete i ea la chilia unde se afla Maria ca sfi vadfi i sa se incredinteze singurfi ori de intru adevfir e drept ceea ce i s'a spus. Iarfi dupfi ce s'a incredinjat ca intru adevfir e afi, cum ii spusese baba, i ne^tiind nici ea cfi Maria prin umbrirea i suflarea Duhului sfdnt a purees grea, o scoase cu nepusa 'n masfi din chilie afarfi i batjocorind-o in tot felul, o fugfiri de acolo. Maria, vfizandu-se alungatfi cu ruine i tiindu-se cu totul nevinovatfi, a inceput a plange cu hohot i a se indrepta spre bisericfi ca sfi se roage lui Dumnezeu pentru nevinovfijia sa. N'a apucat insfi bine a se apropia de biserica* ?i uile acesteia i se deschiserfi singure, fficliile dintr'ansa se aprinserfi, i aa intrfi ea in bisericfi. Intrand in bisericfi ingerii Domnului au inceput a canta, iar ea prinse a se inchina pe la icoane $i a bate mfitfinii tot oftand i plangand ca i mai nainte, cand a intrat in nfiuntru.
Starifa,
i

apoi,

Stareta i cfilugfirifele, vazand uile bisericii deschise ?i ?tiind prea bine cfi nici una dintre dansele nu le-au deschis, s'au dus i ele acolo ca sfi vada ceeste. Intrand in nfiuntru i vazand pe Maria ingenunchiatfi i plangand, iar pre ingerii Domnului canta ad, s'au inspfiimantat, au ingenunchiat i ele i au inceput a o ruga pe Maria, ca sfi nu se supere pe dansele, ci sfi se intoarcfi inapoi la chilia sa.

lnsa Maria n'a voit

sfi

pe urmfi din
2.

bisericfi, se

se intoarcfi mai mult inapoi, ci eind mai duse in satul de unde erau pSrinJii ei (1).

doua legendfi

tot in manfistire,

Cand era preacurata fecioard Maria de 15 ani i se afla inca unde au fost dus-o i lfisat-o pfirin$ii s&i, a venit inlr'o noapte, pe cand dormia ea, archanghelul Gavril la dansa
i i-a zis

Marie, dor mi?

Dorm!

rfispunse

ea tresfirind din somn.

Archanghelul Gavril zise'mai departe:

de Grigore Croitoriu, agrieultor in oomuna Reusenl, distr.

(1) Diet,

Sucevii, com. de Vasile Pop, stud. gimn.

Digitized by

Google

19

Ian te trezete i te grabe?te i spre multe te gatete, Ca'nc'un lucru-^i trebuete,

C'ai s& na?ti

Imp&rat prealuminat Peste tofi cei-lal$i Crai i impfira^i

Mai puternic, mai

inalt,

un

impfirat,

Dumnezeu adev&rat!

una ca aceasta! zise preacurata fecioarS nasc eu, o prunca, un imparat preste to$i cei-lal^i s& imparatii mai mare, imparat i Dumnezeu adevarat ? Zice-$i-ai cS eti nalucS, dar naluca nu grfiete zice-fi-ai ca eti om pamantean, dar un om pamantean nu-mi poate aduce mie o veste aa de bunS i de imbucuratoare ca aceasta Deci zicu-$i
se poate

Maria, ca

Cum

. .

. . .

fie-mi

mie cum mi-ai

zis

*Atunci s'a scoborSt din cer Duhul sfdnt, care de la Tatfil purcede, i puindu-i-se pe creftetul capului, Maria purcese grea cu
Is.

Chr.,

Domnul

cerului

i al pamantului,

Domn

Dumnezeu

puternic i 'mparat, adev&rat.

Vazand prorocul Zaharie, care se afi& la manastirea aceea, ca Maria a purees grea, s'a speriat i s'a sup&rat foarte tare, i de spaimS i supararea cea mare a fugit in nite mun^i

cum

pustii.

pricina

Archangclul Gavril insa, vazand ca Zaharie s'a spariat i din aceasta a fugit, s'a dus la dansul in mun{ii cei pustii,
fugise,
i-i

unde

zise:

^Zaharie! intoarce-te inapoi, caci ceea ce este In Maria nu este zemislire omeneasca, ci Duh de la Dumnezeu trimis Zaharie auzind aceasta, ii veni inima la loc, se intoarse inapoi i incepii iara?i a purta grija bisericii, unde a fost

Maica sfanta, preacurata, JuruitS i'nchinat5 ! (1)

variants a acestei legende sunS precum urmeazS

*Cand a implinit preacurata fecioara Maria doi-spre-zece ani, i s'a aratat ei Gavril Blagovecmicul, sfetnicul lui Dumnezeu, ?i inchinandu-i-se

ii

zise
e?ti plina

Bucura-te ceea ce
Din Todereti,

de dar, Domnul este cu tine

(1)

diet,

de Nechifor Grigorean.

Digitized by

Google

20
Maria, vSzandu-1 ca a venit la

dansa pe neateptate

$i

pe

netiute, s'a inspfiimantat de vederea i inchinaciunea lui, i de

aceea

ii

zise intr'un ton

i

cam

restit

Cum

pe unde

ai intrat tu la mine, i ce

va sS insemneze

inchinarea aceasta? Gavril Blagovecinicul ii rSspunse zicand Nu te supara Marie, ca eu buna vestire i$i aduc $ie. Tu vei purcede grea i ai sa nati pe Is. Chr., care va mantui lumea de pacate Maria il intreba plina de mirare Cum poate s& se int ample una ca aceasta, de : oare-ce eu nu tiu de barbat? Gavril ii zise Duhul lui Dumnezeu, care de la Tatal purcede, acela te va
:

a suflat cu Duhul sfant asupra ei i s'a zemislit intr'ansa Is. Chr., Mantuitorul lumii. Cunoscand-o mai pe urma preotul de la biserica, unde au insai, ca e ingreunata, i netiind cum i in ce chip a purees ea grea, mai ales ca era preuteasd, a alungat-o de la biserica. Maria, alungat^ fiind fara a fi vinovata i netiind unde sS-i piece capul i ce sa inceapa, s'a prins la vorba cu un b&tran anume Iosif, i s'a logodit cu dansul. Iosif, care era un om sarac ce se hrania numai cu lucrul manilor sale, dar foarte cinstit, auzind nu mult dupa aceea pe unii oameni vorbind ca Maria e ingreunatS, s'a suparat pe dansa i a voit s'o alunge de la casa sa. Ingerul Domnului insa i s'a aratat in somn i-i zise Nu te teme, Iosife, ca Maria n'a purees grea dupa cum l\\ inchipueti tu, ci prin umbrirea Duhului sfant, i eel ce se va na?te dintr'ansa nu va fi un om de rand ca to{i omenii, ci Mesia eel prezis de proroci, care are sa mantueasca lumea de p&cate

umbri Maria atunci s'a bucurat i a zis Fie dara dupa vorba ta Dupa aceasta Gavril Blagovecinicul

chinat-o parin^ii

nimicS,

Auzind Iosif cuvintele acestea ale ingerului, nu zise mai mult ci $inu i mai departe pre Maria pe langa sine (1).

doua variants a legendei de mai sus

e aceasta:
feticana, s'a

dus intr'o
(1)

Zice ci pe cand era preacuratd fedoard zi la o fantana ca sa aduca ap&.

Din Botuana,
diet,

Maria

de D. Cucu,

com. de

St.

Boca.

Digitized by

Google

21

Ajungand ea la fantana aceea i sco$and apa dintr'ansa, audo de odata un glas din n&untru vorbind i zicand Te prime?ti sa nati pre Mesia eel prezis de proroci far& tire de b&rbat? Maria netiind cine vorbete i ce insemneaza cuvintele acestea, n'a raspuns nimicS, ci s'a dus de graba la maica sa i-i

spuse toate ce le-a auzit din fantana. Maica sa i-a zis atunci'ca sfi se intoarcS indarapt, sa#ptf(l) apa inapoi in fantana, i daca va mai intreba-o ingerul Domnului, caci glasul acela era glasul archanghelului Gavril, pre care Dumnezeu il trimise anume s'o intrebe ori de se primete sa nasca pre Mesia, ea sa-i raspunda ca se primete. de maica sa,*se intoarse indarapt i fipd apa Maria asculta in fantanfi. Iar cand auzi ea iarai zicandu-i-se te primeti, ma primesc dar cum sa nasc eu prune, daca nu ea r&spunse tiu de b&rbat! Duhul sfant, care de la Tat&l purcede, acela te va umbri, i pruncul ce-1 vei nate M&ntuitorul lumii va fi! raspunse archanghelul. Ce mi- a da Dumnezeu sfantul, aceea voiu primi zise in urrafi preacuratS fecioarS Maria. N'a apucat insa bine a rosti ea cuvintele acestea i iata cS ingerul Domnului a suflat cu Duh sfant asupra ei. i din minutul acela a purees ea apoi grea cu Domnul nostru Is. Chr. i groasa s'a intors apoi acasa (2).
: : !

3.

treia

legends sunS precum urmeazS.

Cand era preacurata fecioard Maria mare, i s'a aratat unlnger i i-a spus ca ea are sS nasca un fiu, care, dupa ce va create mare, va rfiscumpara intreg neamul omenesc de sub jugul pficatului stramoesc.

i intru adevSr ca

nu mult dupa
sfant,

ac&asta, suflandu-i Tatdl ce-

resc prin cretet

Is.

Duh

purcese ea grea cu

Domnul nostru

Chr ,j Mdntuitorul lumii. Tot pe timpul acela era i o rudenie de a ei, anume Lisaveta, insarcinata cu loan Botezdtorul. Mergand intr'o zi atat Preacurata fecioard Maria cat i Li-

fipd insemneaz& aicea atata cat a arunca, a vdrsd. Din Manfistirea Homorului, diet, de Constantin Macoveiu, i com. de George Croitoru, i din Parte^tii-de-sus, distr. Gura-Homorului, diet, de Domijian Andronic, agricultor.
(1)
(2)

Digitized by

Google

22
saveta la biserica, se inchinarS pe la icoane i apoi, dupS cum e datina in cele mai multe locuri chiar i inziua, de astazi, ca neamurile cele mai de aproape sa se sSrute, se sarutara i ele. Iata insS c& pe cand se sarutau ele, zise Is. Chr. din pantecele

maicii sale

te-oiu tinea, de ce nu r&spunse loan. De aici vine apoi ca loan, fiul Lisavetei, 1-a botezat pe Is. Chh in apa Iordanului i de aceea s'a numit el apoi loan Botezatorul. Insa mamele lor nu ?tiau nimica despre aceasta, pentru c8 ele nu auzir& ce i cum au vorbit fiiilor intre olalta, de oare-ce ei ceea.ce au vorbit cu puterea Duhului sfdnt au vorbit (1).
!

Ioane braje Bine

Maria
!

catre loan din pantecele Lisavetei: cand imi va veni timpul s& mfi botez, s&

mS

tii

in

. . .

4. A patra legends care, intre multe altele, ne spune i aceea cS preacurata fecioarS. Maria nu prin umbrirea Spiritului snt purcese grea cu Domnul nostru Is. Chr., ci din causa unei iconife ce o aflS la o fant&nfi, sunS aa:

La inceput pSrin^ii Maicii Domnului nu avura nici un copil. De aceea fiind ei foarte supSra$i ^i am&ra$i, se rugau in fie-care zi lui Dumnezeu ca s& aiba mila de danii i sa le dee i lor m8car un singur copil. i rugandu-se, ziceau ca dacfi vor avea un il vor inchina lui Dumnezeu. i Dumnezeu, ca unul ce este a-tot-bun i prea indurat, le-a ascultat rug&ciunea i le dete la adanci batrane^e o copila. i era copila aceea frumoasa i rumena ca o rujfi i-i pusera numele Mafia. Si dupa cum au juruit ei, aa au i facut, o pusera adeca intr'un leagfin.de aur i, ducand-o la biserica, o lasarfi in altarul acesteia cu leagan cu tot i apoi se intoarse acasfi. i Maria, ramaind in biserica, din zi in zi ce mergefi, tot mai mare cretea, i mai frumoasfi, mai voinica i mai cuminte se fficea, i Dumnezeu o inzestra cu putere dumnezeeasca. Dup ce a crescut insa Maria mare, nu ramase mai mult in altar, ci se duse de acolo i prinse a inva$a pe oameni cele bune,
copil, ei
<

adevarate
Intr'o

i pliicute lui
zi,

Dumnezeu.
la

o fantana dupfi apa, dete acolo de o alta in viaja ei. i cum dete ea de iconifa aceea, o lua de unde se afla, o sfiruta, $i apoi o puse in san, anume ca, intorcandu-se acasa, sa o arate
iconifd foarte frumoasa,

mergand ea

cum nu mai v&zuse

$i pfirin$ilor

sfii.

(1)

Din Zahare?ti,

distr. Sucevii,

com. de loan Gramadft, stud gimn.

Digitized by

Google

23
Iatfi insfi cfi tocmai atunci, o&nd lufi ea iconifa de jos i sarutand-o, o bfiga in san, vine la aceeai fantanfi i vizitiul imparatului Irod cu nite cai ca sa-i adape. i cum dete el cu ochii de Maria c'a bagat iconifa in san, se repede la dansa i incepe a o bate cu un harapnic, zicand ca sa-i dea lui iconifa. Maria insfi n'a voit sfi i-o dea. E1 atunci a inceput din nou a o bate i a-i cere iconi(a. Insa Maria nici de data asta n'a voit sfi i-o dea. Vizitiul, vfizand cfi nici intr'un chip nu voete sfi-i dea iconija, o legfi cu cfipestrele cailor, anume ca s'o ducfi acasfi la dansul i acolo sfi-i iea apoi iconi^a cu puterea. Maria insfi ce fficu, ce direse, destul at&ta ca smancindu-se odatfi, rupse cfipestrele in tmca^ele, iar vizitiul se duse de-a rostogolul printre cai, caii se speriara i incepura a fugi, vizitiul buimacit de cap dupfi danii, i aa scfipfi ea din manile acestui ora sfilbatic i ffirfi inimfi. i dupfi ce a scfipat acuma de vizitiu, se apropie de fantanfi, scoase apfi i apoi, uitand de ceea ce s'a intamplat, se intoarse acasa foarte voioasa ca incalte va avea ce sfi arfite pfirinjilor sfii.

Ajungand insa acasa, cand bagfi mana

iconija

in san i da
s'ar

sfi

scoatfi

ca s'o arfite pfirin^ilor

.

sfii,

scoate-o Marie dacfi

cfi
fi

ai

de
pfi-

unde
inint.

. .

Iconija se fficu nevfizuta, pare

bagat in

i din pricina icontyei aceleia a rfimas ea apoi ingreunata* (1).

5.
cfi

A cincea i ultima legendfi din Bucovina, care nu numai

ci

se deosibete cu totului tot de cele premergfitoare,

tot-de-odatfi i aceea
cfi

ne

preacurata fecioarfi Maria, ii puse in gfind, de supfirarea i ruinea cea mare, ca sfi se inece, i poate cfi s'ar fi i inecat, dacfi n'ar fi abfitut-o de la aceasta un inger, pe care i-1 trimise Dumnezeu, anume ca s'o abatfi de la gandurile ei cele nesocotite, sunfi precum urmeazfi
cfi

spune

indatfi ce s'a sim(it

e in altd stare,

Maica Domnului, cat timp a fost mica, erfi foarte bine (inutfi de pfirin^ii sfii i feritfi de ori-i-ce ca nici mutele n'o supfirau. Dar cu toate cfi ea avefi o pur tare fecioreasca afi de cinstita i cu toate cfi i s'a adus vestea de mult acum ca este foarte de treabfi, nu tiu cum i in ce fel s'a intamplat, destul atata ca
(1)

Din Udescf,

distr. Sucevii,

com. de G. Mih&escul, stud. gimn.

Digitized by

Google

24

dupa ce crescu mai mare, se sim(i din ce in ce nu-f-cum tot mai trandavS, a dec a tot mai greoae, de cum fusese mai nainte, cand dupa o bucata de vreme s'a cunoscut ea singura c&-i grea. i $tiind ea mai de nainte de la alte fete de seama ei: ce cinste-i aceea a face un copil de fatS mare, a inceput a c&dea pe ganduri $i a se descuraja. i in descurajarea ei cea mare a hotarat sa mearg& ?i sa se inece in vre-o apa spre a sc&pa de ruinea cea mare ce o ateapta. Atunci Domnul Dumnezeu, care tie toate gandurile cum se
nasc in creerii oamenilor, afland de gandul preacuratei feeioare Maria, fara a sta i a judeca mult ce e de inceput i de f&cut cu dansa, a chemat pe un inger la sine i i-a zis Du-te, inger e, in taina la Maria, fiica lui Iachim i a Anei> i departeaza de la dansa gandul eel r&u ce i-a intrat in cap, adec& ca vrea sa se inece, cSci cu nimic nu-i vinovatS sa faca a?a ce-va, de oare ce ea prin umbrirea Duhului sf&nt este insar-

cinata.

Iaca merg zise ingerul dar oare ce-oiu folosi eu, iiind ea aa de grosnic hot&rata numai i numai sa se pearda ? Mergi numai, daca-^i zic, caci povatui-te-voiu eu i mai departe ce i cum ai sa faci i merse ingerul i o intalni pe prea curata fecioara Maria e$ind chiar atunci de acasa i pornindu-se unde i-a fost propus
!

sfi

zise el cum se apropie de dansa. raspunse preacurata fecioara Maria. Dar din cotro unde intreba ingerul. la mS due eu in cotro m'or duce ochii picioarele
Bun intalniul Multumim d-tale
! !

meargS.

raspunse preacurata fecioarS Maria suparata. Dac& ai ti cS nu {i-ar fi cu suparare m ai duce ?i eu cu d-ta, caci dupa cum vad amandoi avem unul i acela?i drum
f
!

zise ingerul

il m&surfi din cap p&na in picioare cu privirea i apoi ii raspunse: Despre mine!... po$i merge, c& eu una nu te opresc! i pornindu-se merg ei amandoi mai departe, f&ra insfi a ti in cotro i la ce merg. i s'au dus ei a^a o zi intreaga, fara ca ingerul, ce oinso$ia, sa se gandeascS macar cat de pu$in cum sa-i scoata gandurile cele rele din cap. ^i trecura ei prin paduri i prin sate, pan ce a inceput a li se intuneca dinaintea ochilor i a se trezi de odati cu noaptea imprejurul lor.

mai departe. Preacurata fecioara Maria

Digitized by

Google

25
Atunci zise Maria catre iogerul pe care-1 credea ea de ciora ffir& capataiu ce a luat lumea in cap ca i dansa.

un

fe-

Ce vom face acum, ca-i cap de noapte ? ia ne-om duce la vre-un om i-l vom ruga Ce sfi facem? ca s& ne primeasca In oasa sa peste noapte alta ce sa facem? i mergei dupa aceasta la un om, care, din intamplare, locuia in apropiere, i cum ajung se roaga ca sa-i primeascfi in casa pana diminea^a.
. .

. .

Omul

acela, fiind din firea lui

ci-i

se puse de pricinS,

primi

i-i

un om foarte bun la inima, nu omeni ca pe nite calatori i

apoi se culcara cu
$i

to^ii.

dorm

ei

pana diminea^a,

fiind-cS erau foarte trudi^i de dru-

mul eel lung A doua zi

ce 1-au fost cSlcat.

se scoala ingerul desdeminea^S, se spala pe obraz >

spune rugSciunile

i apoi, luand o ulcic&, zice catre omul de casa Badiorule! n'ai d-ta sa-mi dai nite seminje de pane cu cat s'ar umplea ulcica aceasta? Ba am, feciora, i $i-oiu da bucuros, de ce sa nu-Ji dau i pe loc se duce omul i-i aduce cate un pumn bun din fiecare samanfa. Atunci ingerul, luandu-le, le pune in ulcica pregatita, toarna

apa intr'ansa, i apoi o pune la foe ca sa fearba bine, cat a tiut va fi de ajuns. Dupa aceasta, tragand-o la o parte ca sa se raceasca, a luat un pahar i a turnat pu^ina zeamS din fiertura aceea ca sa bea. Bea el un pahar, i da apoi i omului sa bea. i omul, dupa ce a baut, nu se putu destul mira de b&utura i de dulceaja acelei zeame de pane. Pe eand s'a fiert insa b&utura aceea i pe cand paharul se p&randa de la inger la omul de casa, pe atunci preacurata fecioara Maria dormia inca dus. Mai dupa aceea, trezindu-se, spalandu-se i rugandu-se i ea, intreba Ce faceji d-voastre acolo i mie nu-mi spune^i nimic, sau sii-mi daji i mie din ceea ce a$i facut? Iaca ce-am facut bdutura viefii ! i dacft zise ingerul ai pof ta, (i-om da i d-tale de baut ^i cum rosti el cuvintele aces tea, ii dete $i ei un pahar din bdutura viefii de baut. Bea acuma i preacurata fecioara Maria un pahar, niai bea unul, i inca unul, i nu se poate destul mira de bautura cea at&t de dulce i de bunS mai de hai decat zaharul i mierea. i dupS toate acestea, mul$umind omului pentru primire, es din casa cu gandul spre a-i urm& pribegia mai departe. Dar cum eira in drum sta preacurata fecioara Maria, sta i ingerul,
el ca-i

Digitized by

Google

26
stau i unul i altul, i nu tiu incotro s& apuce. Cand, de la o vreme, zice Maria catre feciora, adeca catre inger Ce stai locului i nu porneti in cotro-va ? zice ingeruL Cum ai mers Pornete d-ta mai intaiu! pana acum inaintea mea, mergi i de acuma Ba eu nu m'oiu duce, ci ma intorc mai bine acasa! Daca te intorci d-ta, atunci ma intorc i eu, caci se vede ca aa a vrut Dumnezeu!

i s'au in tors

amandoi spre

casa.

i aa a scapat preacurata fecioara Maria de gandurile cele

rele ce o apucase.

Iar pricina scaparii sale sa

dat ingerul sa bea nici odata in via$a ei

i-a

fi fost bautura cea dulce din care din care n'a fost gustat pana atunci

(1).

6. Acestea sunt toate legendele cu privire la Maica Domnului in starea ei cea bineeuvdntatd, cate le-am putut eu pana acuma aduna de la Romanii din Bucovina. Dar nu numai Romanii din Bucovina sunt aceia, cari tiu i pot si ne istoriseascS asemenea legende, ci i cei din faraRonidneasedy cu acea deosebire numai ca, pe cnd Romanii din Bucovina au in privinta aceasta legende de sine st&-

pe atunci la Romanii din ^areL-RomaneascSi, dupfi eu pana acuma, se aflfi numai o singura legenda, care se incepe cu Napterea Maicii Domnului, continue cu Starea ei cea bineeuvdntatd i se sfarete cu Cdutarea i aflarea Domnului nostru Is. Chr. rdstignit pe cruce. lata ?i partea legendei acesteia, care se refer* la Natter ea Maicii Domnului i la Starea ei cea bineeuvdntatd
tatoare,

cat tiu

fost

odata un

om

o femee, care nu f&cea copii.

i le

Intr'o zi vine la ei

un mo batran

spune

ca, dacfi

yor

sa aiba copii, femeia sa se duca in grading la o tufa de rosmarin,

amandoi sa se roage a$a Doamne, Doamne da-ne i noua o fata ori un baiat Facand ei aa, peste pu$in femeia ramase grea $i nascu o fata, careia ii pusera numele Maria. Cand fata se facu mare, parinjilor le veni in gand, pentru ca era de la Dumnezeu, s'o duca la biserica i sa se f aca sf&nta
iar barbatul la biserica, i

(1)

Comunicata de

d-1

Ionica al lui Iordachi Isac, agricultor in Ma-

hala, didtrictul Boianului.

Digitized by

Google

27
se duse la biserica, dar tot venia pe acasa, pe cand in cand. Intr o zi, venind fata iar pe acasa, zise catra ma-sa: Mam& ezand eu in biserica, a venit la mine un baiat,
i a$a
, !

Maria

la paring, din

tanfir i frumos, care mi-a zis de trei ori: Marie, primetl o floare?

tlar mfi-sa, auzind aa, o invS^a ca, dacfi o mai veni tan&rul pe la ea i o mai intreba-o, sS-i r&spundS ca primete. Ducandu-se fata iarai la biserica, tanarul veni din nou la dansa i iari o intreba
Marie, prime^ti o floare ? Atunci fata, dupa sfatul ce-i daduse masa, ii raspunse ca jorimete, iar tanarul ii puse o floare in san. Din clipa aceea fata se schimbi cu totul i r&mase grea. Parintii, afland de aceasta, se suparara foe, o oropsira cu totul, nu mai voira s'o primeascS pe acasa, ci-i detera drumul in lume. Ea pleca, dar de la satul ei, unde se nSscuse i traise, nu se departs. Traia i ea acuma cum putea, se adapostia unde gasia, i toti o cunoteau, zicandu-i: Neroada care umblSprin sat (1).

(1) Jiulj an.

I,

p. 27.

Digitized by

Google

TIL

MAICA DOMNULUI
Preacurata fecioarS Maria in Nazaret.
Mjesia
in
i

CRACiUNL
ei

logodnicul

Iosif trSiau

insii, dupfi prezicerea prorocilor, ave& sS se nascS Vifleemul Iudeei. De aceea Dumnezeu, voind ca s se implineascS cele prezise de proroci, fScu pre imp&ratul roman August si dea tocmai atunci poruncS ca to$i locuitorii Palestinei && se in-

scrie in cetatea pSrinteascS.

In urraa acestei porunci imp&rateti merse i Iosif cu Maria s& se inscrie in Vifleemul Iudeei, cetatea impSratului David, pentru c& am&ndoi erau din casa i din neamul acestuia. Sosind la Vifleem, aflarS o multime aa de mare de popor,
cS toate casele erau pline de cftiatori. i iatS c& chiar atunci i se implini preacuratei fecioare Maria timpul ca si nascS. Neafl&nd ins& unde s& tragi de mas, ei afarS din cetate i intr& in una din peterile, cari se aflau in apropierea Vifleemului
Acolo,
i

in cari

ii

adfipostiau pSstorii turmele la timp

de furtunS.
in petera
aceea, apoi nSscu
Is.

preacurata fecioarS

Maria pe Domnul nostru

invSli in scutice
i-l

Chr. Iar
(1).

dupS

ce-1

nSscii,

il

culcS in iesle

Acestea sunt datele, cuprinse in

(1)

Sf.

Scripturd, despre tim-

Evang. Luca,

c. II,

v.

18.

Digitized by

Google

29
pul, locul i imprejurSrile in cari preacurata fecioarS

Maria

a nSscut pre

Domnul nostru

Is.

Chr.

Pe l&ng& aceste date InsS, atat unele legende cat i unele colinde rSspandite mai in toate parole locuite de Romani, ne mai spun incft i aceea ca petera, respective staulul, in care s'a nSscut Mantuitorul lumii, era proprietatea unui om anume Crdciun. Iar Crdciun, dupa credinja i spusa Romanilor din faraRomaneascd, sS fi fost un pastor foarte batran, de legea pSgana, care avea o muljime de oi i capre i care trecea de un om cu mare vaza i autoritate intre semenii s8i (I). Dupa credin^a i spusa Romanilor din Bucovina insa Crdciun, proprietarul peterei sau al staulului din eestiune, sa fi fost un Iudeu bogat, care avea nu numai oi, ci i boi i cai, iar so^ia sa Crdciuna sau Craciuneasa sa fl fost de profesiune moa& (2). Pana la un timp Craciun dete so^iei sale Craciuneasa sau Iova, dupa cum se mai numete aceasta de catre unii Romani din Tara-Romdneascd (3), incuviin^are ca sa moeasca. Nu mult ins8 inainte de Naterea Domnului nostru Is. Chr. ii opri mo^itul sub pedeapsa ca-i va taia manile de prin
^oate, daca nu-1

va

asculta.
la Vifleem dimpreuna ajungand din intamplare tocmai de Crdciun i se rugara ca sa fie primiji

Mergand preacurata fecioara Maria

<3u

logodnicul

ei Iosif, i

-catre seara, trase la

de mas.
Primiji fiind,

dupa unele legende,

i

in casa, iar

in pegtera sau staul

sosindu-i preacuratei fecioare

dupa altele Maria

timpul ca sa nasca pre Domnul nostru Is. Chr., Craciuneasa, rugata flind, nu se poate re^inea de a nu-i sari intru ajutor i de a nu-i ridica pruncul. Crdciun 9 care era un om foarte rautacios i apucat, se

(1) Vezi: Naterea i restignirea Mdntuitorulut, publ. de H. N. Tapu, In Albino,, revist& enciclopedica popular^, an. III. Bucuresti 1900, p. 787; Jiul, an. I, p. 27.

<je s'a

Unii Romani, tot din Bucovina, spun c& un cioban, indatS dupa* n&scut Is. Chr., sa fi adus acestuia o oaie ca dar si ciobanul acela sa se fi numit Crdciun.
(2)

(3)

Albina

cit, p. 787;

Jiul,

cit, p. 27.

Digitized by

Google

30
sa, cand auzi c& so^ia lui nu spurcat manile, moind iarSi i incfi pe o strains necunoscutS, ii tfiie amandouS manile de prin

$ine

de cuvant

in furia

1-a ascultat, ci i-a

coate.

Maica Domnului ins&, cSreia i se plunge Crdciuna, nu numai cS-i pune manile la loc i i le vindecS, ci i le face incS cu mult mai puternice i mai frumoase, de cum au fost
mai
nainte.

Craciun, v&z&nd aceastS minune dumnezeeasci, se insp&im&ntS i mergind la Maica Domnului cade dinaintea ei in genunchi i i se roagS de ertare.
i

Maica Domnului, dup&

il

ce

mai int&iu

il

mustrS pentru

fapta lui cea neomeneascS,

eartS.

Acesta e pe scurt cuprinsul celor ce se afl& in SMnta Scriptur& precum i al celor ce ni le spun legendele i colindele despre locul i imprejur&rile in cari s'a nSscut Domnul nostru Is. Chr. Si vedem acuma i legendele respective, cari cuprind in sine nu numai cele ce ni le spune Sf. Scripturd, ci tot odat& i cele ce ni le-a p&strat tradijiunea i credin^a, a c&ror obarie e cu mult mai veche decat cele cuprinse in Sf.
ScripturS.

Incepem mai intaiu cu reproducerea legendelor precum a variantelor acestora adunate de la Rom&nii din Bu-

covina,
1. Prijna legends, din Bucovina, despre Napterea nului nostru Is. Chr. sau mai bine zis despre Maica nului i Craciun, sun& precum urmeazS:

DomDom-

acela, cand ave& sa faca o conscripjie asupra tuturor oamenilor din impar&$ia sa, a dat porunca ca fie-care s& se duca la locul naterii parinte^ti $i acolo sa se inscrie. De aceasta porunca trebui sa asculte i preacurata fecioara

Voind imparatul, care domnia pe timpul

se nasc&

Domnul nostru

Is.

Chr., sa

Maria dimpreuna cu logodnicul

la Vifleem ca acolo sa se

ei Iosif.

De aceea

se dusera ei

inscrie, fiind-ca din acest

ora

li

se

trfigea vi$a i

samanta.
Vifleem pe la inserate
i

Ajungand

ei la

incepand a ploui

Digitized by

Google

31
o ploa$
facft i

cam deasi i friguroasi, cand au ajuns, nu tiau ce si unde si tragi de mas. Ar fi intrat in ora?, ?i ar fi tras acolo unde-va, se temeau ci toate casele vor fi pline de oameni
nimeni n'a voi si-i pripe ganduri ce si inceapi i ce si faca ca si nu ramae peste noapte pe drum, se abituri la o casi din marginea oraului i intrebara de gospodina casei aceleia, care era din intamplare afara, ori de nu i-ar primi, de mas. Gospodina, uitandu-se la danii i viz&ndu-i cat sunt deosteniji de drum, le rispunse ci ea foarte bucuroasi i-ar primi, dar nu se incumiti, cici birbatul ei anume Craeiun nu e acasi i, fiind el un om foarte aspru, se teme ca, daca-i va primi, cand se va intoarce acasi are s'o bati. Fii a?i de buni se rugi mai departe preacurata fecioara Maria, i ne prime^te, daci nu in casi, micar sub straina casei ca si nu ne ploae! Daci numai de atata vi-i ca si nu vi ploae, apoi intra ^i in grajdul dobitoacelor i acolo n'are si vi ploae le rispunse atunci Crdciuneasa, adeci sojia lui Craeiun. Ce erau si faca acum preacurata Maria i Iosif? De voe de nevoe si bfigari in grajdiul, unde li s'a spus, i acolo, fiind foarte osteni^i de drum, se culcari ca si se odihneasci. Iati insi ci tocmai in noaptea aceea ii sosi preacuratei fecioare Maria timpul ca si nasci. Iosif, vizand ci au pilit-o durerile na$terii, se duse de grabi in casi i spuindu-i Crdciunesei ce s'a intamplat cu Maria, o rugi si vie i s'o moeasci. Crdciuneasa, care fusese mai nainte moaa, nu se lisi mult rugati, ci merse cu bucurie la grajdul dobitoacelor i se apuci de mo?it.
ei

bogaji, iar pre dan?ii, fiind sirmani,

measci. Deoi stand

Dupi
i

ce a sfarit treaba aceasta

?i

dupi ce

copilul, ce 1-a ri-

dicat, 1-a infiat i 1-a culcat in iesle, se intoarse inapoi in casi

apuci si faci de mancare sofului sau. nu mult dupi aceasta sose$te i Craeiun a casi. Crdciuneasa, cand il vizu, se bucuri, i incepu apoi a-i spune toate: cum a primit ea pe un moneag batran i pe o femee taniri de mas in grajdul dobitoacelor i cum pilind-o pe tanara femee durerile naterei, s'a dus i a moit-o. Auzind Craeiun cele ce i le spuse so^ia sa, a inceput a o muse

Iati insi ci

stra zicand

Tu netrebnica femeilor ce
! . .
.

e?ti!... N'ai moit

i

pani acuma
venetice
!

destul

Acuma

te-ai

apucat de moit

la nite

Digitized by

Google

32
i
taie

cum

rosti cuvintele acestea, inha^a de

graba o barda

i-i

vie, atat de spaimS cat de durerea cea mare, alerga plangand in grajdul unde era Is. Chr. i de la care stralucia ca de la o lumina, i cum ajunse, zise catre Maica Domnului aratandu-i manile: Eu ti-am facut bine i Ji-am moit, iar barbatul meu iata mi-a taiat manile ce mi-a facut pentru aceasta Maica Domnului, vazand-o plina de sange i fara mani, i se f acu mila de dansa i-i zise Nu te vaeta, ci intoarce-te de graba in casa, ia-Ji, cum vei putea, manile taiate, vino cu dansele incoace, atinge-le de faa fiului meu Isus, i las' daca nu va fi iara bine! Crdciuneasa facu aa dupa cum i s'a spus. Se intoarse de graba in casa, lua manile cu monturile (1), se duse cu dansele in grajd, le atinse de faa Domnului nostru Is. Chr. i, cum le atinse, manile indata crescura la loc i se facura aa de frumoase, ca i cand ar fi fost de aur. Vazand Crdduneasa ca manile i-au crescut iarai la loc i i s'au facut cu mult mai frumoase, de cum erau mai nainte, uita ca pamantul de toate cele ce i s'au intamplat cu pu^in mai nainte de aceasta, merse in casa la barbatul sau Ordciun, i-i zise plina de bucurie: Tu in rautatea si mania ta cea mare mi-ai taiat manile, pentru ca am moit pe o straina, dar iata ce mani frumoase de aur mi-a daruit acuma pruncul strainei pe care am moit-o Craciun, vazand aceasta minune mare, incepu a se caina do pacatul ce 1-a facut. Merse apoi in grajd i cazand in genunchi dinaintea Maicii Domnului, se ruga de ertare. Maica Domnului ii zise ca, daca va crede in fiul ei Is. Chr. pe care 1-a moit sofia sa Crdduneasa, i in puterea lui cea dumnezeeasca i se va boteza, atunci il va erta. Crdciun nu numai ca crezu i se boteza, ci el descoperi minunea facuta cu sofia sa i altor Jidovi, i toti cei ce-1 auzira asemenea crezura i se botezara (2).
si

amandoua manile de prin coate. Crdciunea$a mai mult moarta decat

variants a acestei legende sunS ast-fel:

Zice ca sosindu-i preacura'tei fecioare Maria timpul ca sS
nascS, s'a dus la ViHeem.
Partea m&nii de
la cot i

(1)

pan&

la

um&r
i

se

nume^te mont,

pi.

mon-

turi.
(2)

Din Botuana,

diet,

de Dumitru Cucu

com. de tefan Boca.

Digitized by

Google

33
la VMeem i fiind acuma seara, cand a ajuns, s'a casa unui ora anume Craciun, voind a-1 ruga s'o primeasca ca sa mae la dansul peste noapte. Craciun insa nu er& acasa, ci numai femeia lui Crdciuna. Crdciuna, cum a v&zut-o pe preacurata fecioara Maria ca se apropie de casa, a intrebat-'O cei dorete. Preacurata fecioara Maria i-a spus c& voete sa mae in noaptea aceea la dansa. Crdciuna insa i-a spu& c& ea in casa n'o poate primi, fiind-cS b&rbatul ei e un om foarte ran i se teme ca, cand se va inturna acasa, are s'o pedepseasca. Dar daca voete numai decat sa mae la danii, atunci poate sa se duca i s& se culce in ieslea boilor. Preacurata fecioara Maria, ce era sa faca ? Fiind pe de o parte foarte ostenita de drum, iar pe de altS parte fiind-ca inoptase acum hat binior i nu tia in cotro sa se mai duca, se baga in grajdul, care i-1 aratase Crdciuna, i acolo se culca in ieslea boilor ca S& se odihneasca. Iata ins ca nu mult dup& ce s'a culcat, lovind-o durerile naterii, se duse i ruga pe Crdciuna sa vie i s'o moeasc&. Crdciuna nu se puse de pricina, ci se duse si o moi. Intorcandu-se mai dupa aceea Craciun acasa i spuindu-i so-

Ajungand ea
la

abatut

ca a moit pe o femee necunoscuta, i-a taiat manile de prin coate, mustrand-o i suduind-o in tot felul de ce s'a apucat ^i a mo?it pe o saraca! Crdciuna, mai mult moarta decat vie, se duse cu manile taiate la Maica Domnului i i se planse ok bfirbatul ei i-a taiat manile, pentru c a moit-o. Maica Domnului, vazand ceea ca s'a intamplat, s'a sup^rat foarte tare, $i a facut apoi ca Crdciuna a capatat manile iara
tia sa
:

la loc.^

Crdciuna, vazand ca i s'au pus manile iara la loc i i s'au i cand n'ar fi fost taiate, a alergat tot intr'o fuga in casa i zise barbatului sau Iat&! tu mi-ai tSiat manile, iar femeia cea straina mi le-a

vindecat, ca

pus iara

la loc!

Craciun, vazand minunea aceasta, s'a inspaimantat i ducan-du-se la Maica Domnului, a rugat-o de ertare, desvinovajindu-se
;

-eft

el n'a tiut cine este

ea

de aceea a t&iat manile so^iei

1-a

sale.
i

Maica Domnului, dupa ce mai intaiu

mustrat,

cum

s'a

<;azut, 1-a ertat (1).

(1) Dictate de Emanoil Leonte, agricultor in Frat&utul vechiu, distriotul Radaujului, comunicatS de loan Boca, stud, giinn.

MariaD, Legendele Maicii Domnului.

Digitized by

Google

34

A doua

variants e aceasta

Cand i-a sosit preacuratei fecioare Maria timpul ca sa nasca, a parasit biserica, unde au inchinat-o parin^i sai, i s'a dus de acolo pana la ViHeem. Ajungand in Vifleem, a nimerit din intamplare la un om, anume Crdciun, care era un be^iv i jum&tate i care tocmai atunci era dus la cra?ma. Maria s'a rugat femeii lui Crdciun sa fie aa de bun& i s'o primeasca de mas, ca e grea i-i e dea facerea. Femeia lui Crdciun insa n'a voit s'o primeasca, zicand ca barbatul ei e be^iv i foarte rau i se teme ca, daca va veni acasa, va face huit, caci el ori de cate ori vine acasa, tot-deauna se sfade^te cu dansa i face i huit. Maria s'a rugat acuma ca, daca nu poate s'o primeasca in casa, s'o primeasca macar in grajd ca sa mae acolo, pentru c& fiind noapte i ea foarte ostenitS de drum, nu poate sa mearga mai departe. Femeia lui Crdciun, dupa multa rugaminte, a primit-o in

grajd.
in ieslea din grajdul lui Crdciun, la

Preacurata fecioara Maria, bucuroasa si de atata, s'a culcat care era un cal i un bou legat, i acolo in ieslea aceea a nascut ea apoi pe Domnul nostru Is. Chr. i femeia lui Crdciun a moit po Domnul nostru Is. Chr. i i-a adus toate celea ce i-a trebuit de infa^at, precum: faa, scutice, i altele de asemenea, i 1-a infaat. i acuma, dupa ce-a nascut preacurata fecioara Maria pre Domnul nostru Is. Chr., s'a acoperit bine cu fan atat pe dansa cat i pre fiul sau Iisus, ca sa se poata odihni i sa le fie cald. Boul a mancat cat a mancat, apoi s'a culcat i a inceput a

ruguma.
afLa in iesle.

Calul insa nu s'a culcat de fel, ci a mancat tot fanul care se Iara dupa ce 1-a gatit pre acesta de mancat s'a apucat i de fanul cu care era Is. Chr. acoperit i nu s'a lasat pan& ce nu 1-a mancat i pre acela tot, lasandu-1 pre Is. Chr.
descoperit.

Vazand-o aceasta Maica Domnului, s'a supatfat pe dansul i blestemat ca sa nu mai aiba nici cand sat- Pre bou insa 1-a binecuvantat ca sa fie tot-deaunea satul. Nu mult dupa aceasta a venit i Crdciun mort de beat de la crama i, cum a sosit acas, a i inceput, dupa cum ii era obioeiul, a hui i a racni de s'auzia cine tie pana unde. Femeia sa, vazandu-1 ca racnete aa de tare, i-a zis
1-a
:

Digitized by

Google

35
Ian taci, omule, nu racni aa de tare i nu face un huet aa de mare, c'a venit o femee straina la noi, care era grea i care a nascut in grajd i eu am moit Craciun, cum auzi aceasta, se fScu foe i parfi de manie pe dansa i incepu a striga i mai tare i a zice
:

apucat acuma de mo?it?L. i cum rosti cuvintele acestea hat pe femeia sa de cap, apnea barda, o duce la pragul uii i-i tae amandoua manile. Iar dupa aceasta, ca i cand nu s'ar fi intamplat niinic&, s'a dus sa se culce, i cum s'a culcat indata a i adormit ca mort. Femeia sa ins&, cum i-a taiat el manile, s'a dus la Maica Domnului in grajd i i-a aratat ce-a pa^it ea, pentru ca a prispus!?... tu te-ai
:

Ce-ai

mito

mo?it-o.

Maica Domnului, cum a vazut-o, i-a spus sa se ducS de grabs i s& aduca, cum va putea, manile pana la dansa. Femeia s'a dus i, avand o copili$a in casa, aceea i-a luat manile i le-a dus la Maica Domnului, Maica Domnului a luat manile de la copilifa, le-a lipit la locul lor,
i ele

chiar in aceeai noapte

un

loc, ci

s'au vindecat ast-fel, ca nici

nu numai cS s'au prins la nu se cuno^tea ca au fost

taiate.

Sculandu-se Craciun a doua zi desdediminea^a i vazand ca sunt stropiji de sange, isi aduse aminte de posna cea mare ce a fa cut- o, ca adica a taiat manile sofiei sale, i atunci, speriindu-se, s'a dus de grabfi sS vada ce face so^ia sa mai traete sau poate ca a murit de durere ? i afland-o pre aceasta sanatoasa i cu manile iarai la loc i vindecate, s'a minunat cum i de unde vine aceasta, i a intrebat pre sojia sa Cine (i-a pus $ie manile la loc i cum \\ le-a vindecat ? So$ia sa i-a spus ca femeia cea straina, din pricina careia i-a t&iat el manile, aceea a vindecat-o. Atunci Craciun s'a speriat i mai tare i pe loc s'a dus in grajd i, picand in genunchi dinaintea Maicii Domnului, a inceput a o ruga de ertare. Maica Domnului, mustrandu-1, 1-a ertat. Craciun insa nu s'a sculat din genunchi, ci a mai stat inca trei nopti i trei zile in genunchi langa preacurata fecioara Maria, pentru ca foarte tare s'a speriat i a cunoscut ce posna mare a
to$i parejii
:

facut, i abiSt

dupS aceea

s'a sculat(l).

(1)

Din

Todireti, diet, de Nechifor Grigorean.

Digitized by

Google

36

treia i ultima variants

sun3 precum urmeaza

Zice ca trecand din intamplare femeia unui om,

ciun, pe langa grajdul, in care avea sa se nasca
Is.

anume CrdDomnul nostru

Chr.

afland pe maica sa, adic& pe preaeurata fecioara Maria,

i

in iesle trudindu-se de na^tere, fara sa aiba pre cine-va pe langii

sine de ajutor,

mila de dansa i i-a moit i apoi, invazut acuma ca nici un rau nu poate sa tr'un tarziu, dupa ce a
s'a facut
i

se intample, s'a intors acasa.

Sosind acasa, barbatul ei Crdciun, care era un om foarte ran ar^agos, a inceput a o sudui i a o intreba zicand Unde mi-ai fost pana acuma i de ce ai venit aa tarziu? Crdciuneasa, fara sa-i plesneasca macar prin minte ce i s'ar putea intampla, daca-i va spune adevarul, ii istorisi din fir in par
:

toate

unde

a fost

ce a facut.

Atunci Crdciun, cra^cand din din^i de manie i suduind-o din nou, o luS i-o inchise intr'o odae, unde nu era nici un lucru, ci numai pare^ii goi, i acolo o lasa el apoi pana diminea^a. A doua zi desdiminea^a se duse la dansa, o scoase din inchisoare afara i, spre pedeapsii ca a moit o femee necunoscuta, ii taie amandoua manile de prin coate. Crdciuneasa, care n'a dormit mai toata noaptea, ci stete dusa u gandurile la femeia cea straina, adica la Maica Domnului, vazandu-se de odata fara de mani, a inceput a se vaeta i, chinuita de dureri, a alerga la Maica Domnului i a i se plange acesteia, istorisindu-i toate cate i s'au intamplat cu barbatul ei Crdciun. Maica Domnului, fiind bun& de inima i induioindu-se la vederea bietei femei, care sta mai mult moarta dec&t vie dinaintea ei, i-a pus alte mani la loc i inca de aur. Apoi dandu-i ca dar o crucifd de aur, pe care erau tiparite cuvintele Maica Domnului, ii zise sa se intoarca acasa la barbatul ei. Crdciuneasa, pe cata scarba i durere a avut mai nainte, pe atat de bucuroasa i vesela era acuma. De aceea multumind ea Maicii Domnului, pentru ca i-a pus manile la loc, i luand crucifa cea de aur, s'a intors tot intr'o fuga acasa. Sosind ficasa i vazand-o bSrbatul sau Crdciun cu manile de
aur.,

Cine |i-a facut \\q manile acestea ? Aceea, al carei nume e tiparit pe cruci^a aceasta raspunse Crdciuneasa, aratandu-i crucifa cea de aur, care a capatat-o ca dar de la Maica Domnului! Iar dupa ce i-a aratat i crucifa, incepu a-i spune ca la femeia,
!

a intrebat-o

Digitized by

Google

37
c&reia ia moit ea, este tea ard lumanllri.

numai smirna

tamae

ca toata noap-

Atunci Crdciun, spre incredin^are ca cele spuse de so^ia sa sunt adevarate, a facut o petrecere mare i la petrecerea aceea a chemat el pre to^i oamenii cei mai insemnati din oraul in care locui&, i a chemat i pre Maica Domnului. i la petrecerea aceea s'a adeverit ca toate sunt drepte cele ce i le spuse sojia sa i ca vindecarea manilor acesteia cu puterea lui Dumnezeu s'a facut. De aceea a cerut el apoi ertare de la Maica Domnului, i mai pe urraa s'a facut i cretin. i de atunci incoace %m oamenii, spre aducere aminte de aceasta f apta i intamplare minunata, toata noaptea spre Naterea Domnului una sau mai multe lumini aprinse in casa. i tot de atunci se numete i ziua, in diminea^a careia s'a nascut Domnul nostru Is. Chr., Crdciun* (1).

2.

A doua legends din Bucovina, se deosebete de ceapre-

mergatoare numai prin aceea c& Crdciun, in alcSruigrajd s'a n&scut Domnul nostru Is. Chr., e de mai nainte intiintat c& are sS capete un Impdrat mare ca oaspe. Ins& cu toate acestea el numai pe urm3, dup& ce taie manile sojiei
sale i

dupS
1-a

ce

Maica Domnului
cS.

le

pune

la loc i

le vin-

decS,

se pricepe
i

Impdratul

eel

mare

e tocmai pruncul

pre care
lata

ridicat so$ia sa.

legenda aceasta:

Is.

Zice ca in Vifleemul Iudeii, unde s'a nascut Domnul nostru Chr., era un boer mare i avut anume Crdciun. Boerului acestuia i-a adus intr'o zi un om necunoscut o scrisoare, in care era scris ca are sa-i vie oaspe^i un impdrat mare pre care nu 1-a vazut nici odata in via^a sa.
:

^Crdciun,

cum

a cetit scrisoarea aceasta, indata a

zile insa

apucat a

se pregati de oaspe^i mari.

Cu vre-o cate-va
sa,

ratul de pe atunci sa tie ca^i

dete porunca ca fie-care

mai nainte de aceasta, voind impaoameni de to(i are in imparajia supus sa se duca la locul, de unde i

se trage vi$a i saman^a, i acolo sa se inscrie.

i fiind-ca

preacurata fecioara Maria, Maica Domnului, se

<1)

Din Baieeti,

distr.

Gura-Homorului, com. de Alexandru Vasilovici,

stud. gimn.

Digitized by

Google

38
tragea din Vifleemul Iudeii, cetatea lui David, de aceea s'a dus i ea la Vifleem ca s& se inscrie. Sosind in Vifleem cam pe la apusul soarelui i neafland unde sa traga de mas, fiind-ca toate osp^tariile erau bucite de multimea cea mare de oameni, cari sosise mai nainte decat dansa, de aceea se ab&tu ea, din intamplare, tocmai la Crdciun, caruia cu pu^in mai nainte de aceasta ii sosise scrisoarea in care i se spunea ca are sa capete oaspe^i mari, i incepu a striga la ua ca sa-i dea drumul in nuntru. Auzind Craciuneasa, so^ia lui Crdciun, ca striga cine-va, a ieit afara sa vadS cine-i i ce dorete. i cand se uita, vede pre o femee foarte simplu imbracata, care i se roaga s'o primeasca peste noapte de mas. Craciuneasa se intoarce in nuntru i spune so^ului sau ca o femee straina aa i aa imbracata se roaga sa fie primita de mas. Du-te i spune-i ca n'ara unde-o primi, pentru ca mie au sa-mi vie oaspe^i mari striga Crdciun m&nios. Craciuneasa merge i spune femeii straine Nu putem sa te primim, ca suntem gatiji de oaspe^i mari Daca nu m& puteti primi in casa zise preacurata fecioara Maria mai departe, atunci vS rog S& m5 primiji micar in grajd, caci eu, drept sa-^i spun, nu numai c& sunt foarte ostenita de drum, ci tot odata, fiind i ingreunata, tocmai acuma mi-a sosit ceasul ca sa nasc! Craciuneasa, auzind aceasta, i se face mila de dansa, o duce in grajd i acolo apoi ii aterne in ieslea vitelor ca sa se

culce.

o cheama i de unmoa$3. Craciuneasa, intorcandu-se acasa, spune lui Crdciun cum a aezat-o pe femeia cea straina in grajd ca sa mae, cum s'a culcat ea $i a adormit. ^Crdciun nu zice la aceasta nimica, ci se culca i el i, fiind ostenit de pregatire, cum s'a culcat indata a i adormit ca dus. Craciuneasa insa ramane sculata i ateapta mai departe oaspe$i. Iar dupa ce a adormit Crdciun bine, merge in grajd ca sa-i a jute femeii str&ine, adica sa-i fie moaa. i iata ca tocmai cand ajunse ea in grajd, nascu i preacurata fecioara Maria pre Domnul nostru Is. Chr. Craciuneasa ii ridica pruncul, il inf && in scutece i apoi, grijind i de maica sa i puindu-1 la piept, se intoarce in casfc. Inde-i, se

<Maica Domnului, fara a spune roaga sa n'o lase la greu,

cine-i,
ci sa

cum

vie

i sa-i fie

Digitized by

Google

39
torcandu-se i intraud in casa, incepe a griji i a matura prin odaia unde era Crdciun culcat. Crdeiun, care tocmai atunci se trezise din somn, vazand-o ca-i incruntata pe mani, o intreba zicand De ce eti pe mani cu sange? Crdciuneasa ii raspunse Fiind femeia cea straina, care am primit-o in grajd de mas, ingreunatS i sosindu-i ceasul ca sa nasca, n'am lasat-o sa moarS cu zile, ci i*am ajutat, i-am fost ca moaa! Atunci Crdciun se manie foe, apuca o secure i-i tae amandoua manile de pe la coate zicandu-i Eu te-am pus sS fii tu tocmai acuma, cand avem sa capatam oaspe^i, moaa la o femee straina i saraca Crdciuneasa, vazandu-se fara mani i netiind alta ce sa faca, aleargS in grajd i i se jeluete Maicii Domnului zicand Iac& ce-am pa^it pentru ca te-am ajutat la greu!... Barbatul meu mi-a taiat manile Maica Domnului, facandu-i-se mila de dansa, ii zise Du-te de iea, cum ii putea, cu monturile manile taiate, strange-le la piept i vina de graba cu dansele in coace Crdciuneasa se duce in casa i cu mare greu iea m&nile i aducandu-le i le da Maicii Domnului. Preacurata fecioara Maria iea manile, le pune langa fiul sau Is. Chr. in iesle i apoi zice Craciunesei: Lipete monturile langa mani Crdciuneasa asculta i face aa dupa cum i s'a spus. i iata ca, minunea minunilor, manile i s'au lipit la loc cum au fost mai nainte. Ba, ce este inca i mai mult, ele strfiluciau ca aurul de la coate inainte. Intorcandu-se dupfi aceasta Crdciuneasa cu manile sanatoase in casa, afla ca barbatul sau Crdciun se tangue^te cu mare parere de rau ca i-a taiat manile, nu zice insa nimica, ci se apuca de lucru prin casS. dar crede ca e vre-o Crdciun aude pre cine-va hodorogind, argata. Nu mult dupa aceasta insa vede pe sojia sa ca intra cu matura in mani in odaia in care se afla el i se apuca de maturat. $i cum o vede, nu-i vine a crede ca e so$ia lui i de aceea se insp&imanta aa de tare ca ramane ca impietrit locului. i numai intr'un tarziu, venindu-i putin in ori, o intreba zicand Mare minune! ... ce e cu tine?. .. Eu tiu ca Ji-am taiat manile, i tu iara le ai la loc?... Cine i cum \i le-a lipit iara

la loc ?

Digitized by

Google

40

neasa.

Cum mi-ai tfiiat tu manile, eu indata m'am dusfemeia cea straina din grajd i, aratandu-i monturile, m'am jeluit spuindu-i ce mi-ai facut. Ea mi-a spus atunei sa ma intore de graba in cas&, sa ieau, cum voiu putea, manile cu monturile i sa i le due ei. Eu am facut ce am putut i i le-am dus. Ea le-a luat, le-a pus langa copilul sau i apoi, lipind monturile deda nsele, s'au prins la loc, i acuma sunt cu mult mai frumoase^
Iac'aa
!
. .
.

Mama Cum

copilului pe

care 1-am moit

raspunse

Crdciu-

aa?

la

cum au fost mai nainte. Auzind aceasta Crdciun, se scola spaimantat de pe locul undeera i striga cu glas mare
de
:

Copilul, despre careVai si amar mie, scumpa mea so^ie! mi-ai spus tu cfi 1-ai moit, e de buna seama imp&ratul eel mare,, pentru care ne-a venit noua tire c& avem sa-1 capfitam ca oaspe? i cum rosti cuvintele acestea, se duse in grajd i cazand in genunchi se rug& de ertare atat pruncului nou nSscut, adica Domnuiui nostru Is. Chr., cat i maicii sale, preacuratei fecioare^ Maria, pentru marea gre^ala ce-a fcut-o, ca a taiat manile so*
. .

Jiei sale.

i cum s'a rugat elde ertare ?i Maica Domnuiui dimpreuna cu fiul sau ii erta greala, indata a i vazut ingerii lui Dumnezeu plutind in aer de-asupra lui Is. Chr. i cantandu-i cantece de lauda i preamarire (1).

variants a acestei legende sunS aa

zile inainte

de Naterea Domnuiui nostru Is. vis lui Crdciun, care era un om avut, i i-a spus sa-i gateasca i sa-i curateasca curdle i ograzile, ca in scurt timp are sa vie o persoana foarte mar& i insemnata la dansul. Crdciun, cufti s'a deteptat din somn, a facut aa dupa cum i s'a spus. A cura^it i a gatit curdle i ograzile. Dar nu se putea destul mira ce fel de persoana aa de mare i de insemnat& e aceea, care are sa vie la dansul, caci aceasta ingerul nu i-a
Chr., zice ca s'a aratat

<Cu vre-o cate-va

un inger prin

spus-o.

Iata ca
i

nu mult dupa ce
i

i-a

ograzile,

anume intr'o
d-1

zi

pregatit i i-a curajit el curdle de catre seara, se abate preacurata

(1)

Com. de

loan Nistor, cantor

bis.

in Vicovul-de-sus, distr. Ra-

dautului.

Digitized by

Google

41
fecioard

Maria pe

la

dansul

sa-1

roage ca

s'o

primeasca peste

noapte de mas.
Nefiind insfi Ordciun acasa, cand s'a abatut preacurata fecioara Maria pe la dansul, ci numai so^ia lui Crdciuneasa, a rugat-o pe aceasta s'o primeasca de mas.

Vai sfiraca, cum nu te-ai primi eu cu toata inima raspunse Crdciuneasa, dar am un barbat dedat in timpul din urma bejiei i aa de harjagos i de rau ca, daca te-ar gasi aici la mine, cand s'a intoarce acasa, ne-ar omori pe amandoua in batae. Dac& nu po^i sS mfi prime^ti in casa se rugfi mai departe preacurata fecioarS aria, a tunci fa bine i mS primete

batrd{\) in grajdul oilor sau al boilor ca sa ma odihnesc peste noapte, caci sunt foarte trudita de drum i, fiind-c& a prins acuma sa inopteze, nu tiu in cotro sa m& mai due La aceasta rugaminte Crdciuneasa nu s'a pus de pricina, ci eugetand c& viind barbatul sau Crdciun acasa i culcandu-se, nu va mai ti c a primit pe o strainfi de mas, ii dete voie sa mearg& in grajd i sa se culce. Mergand preacurata fecioarfi Maria in grajd i culcandu-se acolo, n'a trecut mult timp la mijloc i iata ca, palindo durerile naterii, $i ne^tiind ce sa fac& i sa inceapa singurS, s'a dus i a rugat-o pe Crdciuneasa, ca si fie aa de bunS, sa vie i sa-i
ridice pruncul ce-1 va nate.

Crdciuneasa, vazand ca a inoptat cum se cade i e acuma h&t i n'are cine alta sa vie ca sa-i ajute, nu s'a lasat mult rugata, ci fiindu-i milfi de dansa, s'a dus i-a moit-o. i cum s'a nascut Domnul nostru Is. Chr., de odata s'aluminat tot grajdul in care se afla. Crdciuneasa, vazand aceasta minune, indata s'a priceput ca persoana cea mare i aleasa, despre care i-a spus ingerul barbatului sau in vis ca are sa vie la danii, nu poate sa fie alta far& numai pruncul acesta. i acuma, dupa ce a ridicat ea pruncul, adeca pe Domnul nostru Is. Chr., dupa ce 1-a infaat i 1-a culcat in iesle, i dupa ce a dat i maicii sale ajutorui trebuincios, s'a intors de graba in casa, caci barbatul ei nu sosise inca de unde era dus. N'a apucat insa bine a se intoarce in casa, i numai ce aude un glas strigand Femee deschide-mi porjile apoi femee deschide-mi

tarziu

uile

(1)

Z?a/ra=batar, macar, eel putin.

Digitized by

Google

42

Era barbatul sau Craciun, care sosise mort de beat de la crama,

i

care cum a intrat in casa, a Facutu-mi-ai demancare ?

intrebat-o
sa.

Ti-am facut!
Potrivita

ii

raspunse sojia

i e potrivita ?

Sub cuvantul potrivita in^elegea el ca mancarea sa nu fie nici prea fierbinte, nici prea rece, ci numai aa la vreme, adeca cum e mai buna pentru un om beat. Puindu-i Crdeiuneasa mancarea pe masa, amu era in casa, amu la Maica Domnului in grajd sS vada ce face. ^Craciun, bagand de seama de la o vreme ca sojia sa nu are
astampar, ci umbla amu in colo, amu in coace, a intrebat-o: Mai femee!*ce cauji tu arnu in casa, amu; afara?... Ce nu te astamperi odata locului ? vcEu ti-ai spune ce caut dar ma raspunse Crdeiuneasa, tem ca ma-i bate! Spune-mi, cfi nu-Ji voiu face nimic Atunci Crdeiuneasa a inceput a-i spune i a zice A venit la noi pe la inserate o femee straina i m'a rugat s'o primesc peste noapte de mas. Eu insa i-am zis ca in casa nu pot s'o primesc, pentru ca avem sa capatam oaspeti. Dar daca are gust ca numai decat sa mae la noi, atunci sa intre i sa mae in grajdul eel pustiu. Ea s'a dus in grajd i acolo, Kind ingreunata, a nascut un prune i eu i 1-am mo^it, caci din intamplare, acuma in vremea nop^ii, cine era sa-1 mo^easca I-ai moit tu ei ? intreba Craciun rastit. Da, i-am moit i zici ca i-ai moit D'apoi cum ?

De buna seama?
Firete!

La raspunsul acesta Craciun care, dupa cum

am

spus, era

un

om

i le lega cu apoi luand o bardS i puindu-i manile pe pragul uii, le t&ie pe amandoua de prin coate. Cum i-a taiat el insa manile nu mfi pot pricepe Destul atata ca pe Crdeiuneasa manile n'au durut-o de fel, nici sange nu i-a curs dintr'insele.

foarte hfir^agos, sari ca un turbat de pe loc.ul se repezi la so^ia sa, ii prinse manile la un loc i

unde se

afla,

o franghie,

candu-se cu dansele

Crdeiuneasa, in spaima cea mare, a luat manile subsuori i dula Maica Domnului in grajd, a inceput plan-

Digitized by

Google

43
Ijand a i se jelui i-a-i arta ce a facut barbatul ei cu dansa, pentru c& i-a ridicat pruncul. Maica Domnului, vazand-o ast-fel i facandu-i-se milade dansa,
ii

Nu plange ramanea
!

zise

nici

nu

te speria,

moaS draga, ca

ast-fel

nu vei
baga
fa-

$i

cum

rosti cuvintele acestea, lua manile Crdciunesei, le

i

sub

fa?a

fiului sau,

apoi puindu-i-le iarai la un

i

loc, se

<3ura cu

mult mai frumoase

mai lucitoare de cum au

fost

mai

nainte.

ie

Crdciuneasa, vazandu-se iarfii cu manile la loc, alerga plina bucurie la barbatul sau in casS i cum ajunse ii zise: Ia, mai barbate, manile mele sunt cu mult mai frumoase $i mai lucitoare ca mai nainte, batra ca tu mi le-ai taiat Crdciun, vazand aceasta minune, indata i-a inchipuit cS persoana cea mare i aleasa, despre care i-a spus ingerul in vis ca are sa vie la dansul, nu poate sa fie alta, f&ra numai eel ce a f&-cut minunea aceasta. De aceea a i picat in genunchi, i aa in genunchi a mers el apoi panfi in grajd, unde se afla Maica Domnului, i cum a ajuns la dansa, a inceput a i se ruga de ertare. Numai atuncia vei fi tu ertat pentru fapta aceasta, ce ai iacut-o cu sotia ta, cand vei posti cate ease saptamani in fiecare an inainte de ziua naterii fiului meu Isus. De abia atunci vei fi ertat de tat&l, de fiul meu i de Duhul sfant i de mine! Crdciun s'a prins c'a posti. i in tot r&stimpul acesta nu va inanca de fel de frupt, numai sa fie aa de buna i S&-1 erte, c&ci -el vede acuma singur ca a greit atat inaintea ei cat i inaintea fiului sau, Domnul nostru Is. Chr. i cum a juruit, aa a i facut. i de atunci in coace postesc oamenii Postul Crdciunului, ca i lor sa le erte Dumnezeu toate

gre^elile

pacatele
iji

(1).

doua

ultima variants a acestei legende sunS

ast-fel:

Zice ca Crdciun, in grajdul caruia s'a nascut

Is. Chr.,

Domnul nostru

era un om ca toji oamenii, dar avea o patima foarte rea, -era adeca neprimitor de straini i mai ales de sarmani i foarte crunt la inimS. Lui Crdciun acestuia ii sose?te intr'o zi, nu tiu de la cine

(1)

$i

Dictate de Simeon Moldovan, agricultor in Manastirea Homorului, comunicata de George Croitoriu, stud. gimn.

Digitized by

Google

44
prin cine, o veste ca-i vor vehi nite oaspeji foarte insemnaji, i din care parte nu tia. Destul atata ca nemijlocit cum a prins el de vestea aceasta* a i inceput cu pregatirea. i V e cand se afla el in toiul pregatirii celei mai mari, iata ca vine o femee straina i se cere de mas. Crdciun dintr'un inceput nu prea voia sfi o primeasc, caci atepta pe fie-care minut sa-i soseasca oaspe^ii pe cari ii a^tepta $i pentru cari se pregatise. Dar la rugamintea femeii se induplica i o prim! peste noapte, insa nu in casa, ci in grajd. Peste noapte nate femeia un bSe^el frumos ca soarele. Femeia Crdciunului se scoala desdemineafa i merge in grajd. i acolo ce sa-i vada ochii ? vsde ca femeia a fost nascut in ieslele boilor un copila frumos. i cum vede ea aceasta, se^ apropie de dansul, il iea in bra^e, il duce in casa i-l arat& Craciunului, barbatului sau. Craciun, care era in cea mai mare nedumerire ca nu-i mai sosesc oaspetii a^tepta^i, mai vazand inca i una ca aceasta, deciuda iea i-i taie Crdciunei amandoua manile de prin coate zicandu-i Acuma cara-mi-te cu copil cu tot i mai mult sa nu te vfidt Biata femee, cu manile pline de sange i cu palmele spanzurandu-i in jos, apucS de frica copilul in bra^e, ca sa nu i se intample i lui aa ce-va i fuga cu el la grajd i-l da ma-ne-sa
i

dar cine anume

sa-1 ^e.

Facand ea aceasta, amandoua manile i s'au lipit de odata la un loc, de nu se mai cunostea tSiate au fost ori nu. Dup& aceasta se intoarce in casa i-i arata barbatului minu:

nea ce

s'a intamplat cu dansa. Craciun, vazand aa o minune ne maivazuta inemai ateptata, a zis catra dansa
:

cu adevarat acetia-s oaspetii, cari au avut sa-mi soseasca, caci nu s'ar fi intamplat o minune neateptata ca aceasta ! (1)
!

Femee draga

3.

treia

legends din Bueovina, ne spune cS preacu-

rata fecioarS Maria, alungatSflind de cSlugSrite, in a cSror

m&nSstire se afla ea inainte de a purcedo grea, se duce mai intaiu la un bogat, cSruia i se roagS ca sa fie primitS i

(1)

Din Mahala,

distr. Boianului,

com. de

d-1

Ionica al lui Iordachi

Isac.

Digitized by

Google

45
adStpostitfi i

abi&,

dupS

ce o alungS

acesta, se

duce

la

Crdciun

nate. Aceasti legends sunS. aa:

Zice cS cdlugdrifele, in a caror manastire se afla preacurata fecioara Maria, pe cand a purees aceasta grea cu Domnul nostru Is. Chr., netiind cum i in ce chip a ajuns ea in altd stare, au
batjocorit-o

i au aluhgat-o cu ru^ine de la manastire. Preacurata fecioarS Maria, tiindu-se cu totul nevinovata de starea in care se afla, vazand ca calugarijele o batjocoresc i o alunga cu ruine, prinse a plange i a ofta, de se cutremura camera pe dansa, i apoi parasind man&stirea, s'a dus la un om bogat din sat i i s'a rugat aceluia ca s'o primeasca i s'o ada-

posteasca.

Bogatul insa, flind un om foarte carpanos i ru la iaima, nu voit s'o primeasca, ci a amujat-o inca cu canii i ast-fel a alungat-o i el de la casa sa. Vazand preacurata fecioara Maria ca nu-i chip sa mai stea in parole acelea, s'a porhit in alta parte i s'a dus incotro o dusera ochii i picioarele i ast-fel a umblat ea o bucata buna de timp ca buimaca in colo i in coace, pana ce i-a sosittimpul sa nasca. Atunci s'a dus ea la un om, anume Crdciun, i fiind-ca era spre seara, cand a ajuns ea la dansul, 1-a rugat s'o prmeasca de mas. Crdciun dintr'un inceput nu prea voia s'o primeasca, maipe

numai ca n'a

urma

insa totui a primit-o.

Iat& insa ca de la

un timp de noapte, f&candu-i-se preacuratei

i

iecioare

i eind a rugat pe ea dupa dansa. Eind nu mult dupa aceea i baba, adeca sojia lui Crdciun, afara i cautand-o unde-i, o afla intr'o poiata, in care se afla o pareche de boi i vr'o cate-va oi, trudindu-se de natere. Vazand baba pe preacurata fecioara Maria, pre care n'o cunotea cine-i i de unde-i, ca se trudete de natere i ca e singura fara de nici un ajutor, i s'a facut mila de dansa i a moit-o. Iar dupa ce a moit-o i dupa ce a cautat atat de dansa, cat i de bae^elul ei, adeca de Is. Chr., ca sa nu li se intample nimica, s'a intors in casa i a inceput a istorisi moneagului sau ee i cum s'a intamplat, zicand Iaca am&rata cea de copilandra, care a venit la noi i am primit-o de mas, a nascut in poiata boilor un bae^el frumuel, ea de-a dragul sa caji la el i eu am trebuit sa o moesc Auzind Mo Crdciun ceea ce s'a intamplat, s'a facut foe i para pe baba i de manie i-a taiat amandoue manile de prin coate.

Maria

rau, a eit din casa afarS

sotia lui Crdciun sa easa

Digitized by

Google

4 fi
Baba, de spaima
in
la
i

de durerea cea mare

crancenS, netiind
i

grabS ce sa

fac&, a eit

v&etandii-se din casa

i

ducandu-sa

preacurata fecioara Maria, a inceput a

se plange acesteia

toatS pfitarania ce a trebuit sa sufere din pricina eL Maica Domnului, vazand-o f&ra mani i toat8 numai un sange,. .i s'a facut mila de dansa i-i zise Taci, moa^S draga, taci nu te mai v&eta, ci intoarce-te da graba in casa i ada, cum vei putea, cu monturile manile in
i a-i istorisi

atunci n'avea frica, ca toate se vor intoarce spre bine. sa-i mai spue inca odat&, ci intorcSndu-s& in casa i luand cum a putut manile cu monturile, le duse i le puse de naintea Maicii Domnului i a fiului s&u, Domnul nostru Is. Chr., care se juca in ieslea boilor. Maica Domnului lua atunci manile, i le puse frumuel la loc i apoi legandu-i-le bine cu o buca^ica de panza, care se afla din intamplare la dansa, manile babei se facurfi cu mult mai sanatoase i mai puternice de cum au fost mai nainte.
i

coace

Baba nu atepta

Baba, vazandu-se iara^i cu manile la loc i inca cu mult mat puternice i mai sanatoase de cum au fost ele mai nainte, a inceput a bate in palmi de bucurie i ast-fel, tot batand in palmi s'a intors ea la mo^neagul sau Crdciun in casa. Crdciun, cand o vazu iarai cu manile la loc i inca cu mult mai puternice decat mai nainte, pana a nu i le taia, s'ainspai-

Cine ^* a P us e manile la loc cum de s'au vindecat intr'un timp aa de scurt Copilandra, din pricina c&reia mi le-ai taiat, aceea mi le-a pus tot ea mi le-a vindecat! r&spunse baba.
t*

mantat

a intrebat:

si

Atunci Crdciun s'a dus i el sa vada pe Maica Domnului i pe fiul ei, Domnul nostru Is. Chr. i vazand puterea lui Dumnezeu, i s'a inchinat Maicii Domnului i picand in genunchida naintea ei i s'a rugat de ertare. i Maica Domnului, certandu-1,.
1-a ertat.

lui

de cand Maica Domnului a legat manile sojiei Crdciun cu panza i manile s'au prins^i s'au Jinut la un loc,. este datina ca sa se dea fie-carei moae pdnzd de mdneci*. (1)
i de atunci

patra legends a Maicii Domnului i Crdciun, sedeosebete de cele premergStoare mai mult prin aceea c&
5.

de Grigore Croitoru, agricultor in Reuseni, districtul 8u~ Ce se atinge de panza comunicat de Vasile Pop, stud. gimn. aceasta, vezi mai pe larg S. Fl. Marian, Naterea la Rom&ni, p. 279.
(1) Dictate

cevei,

Digitized by

Google

47

preacurata fecioarfi Maria blestemft caii, cari nu-i deterS pace 8& se odihneasci i sfi nascS i binecuvinteazS boii, cari nu nuraai ca i-au dat pace sS se odihneascS, ci totodati au i incSlzit-0 prin suflarea lor cea cSlduroasS. Ea sund a
Zice ca Jidanii, cari nu puteau suferi pe preacurata fecioara Maria, cand vazura ca aceasta e acuma aproape ca sanascfipe Domnul nostru Is. Chr., incepur& a o batjocori cum le venia la gura i a o chinui in tot felul. Preacurata fecioara Maria, vazand aceasta i ne mai putand pe de o parte a suferi batjocurile i chinurile lor, iar pe de alta parte temandu-se ca nu cum-va sa i se intample yre-o nenorccire, par&si oraul in care petrecuse pan& atuncia, i se duse
la Vifleem.

Ajungand la Vifleem i fiind-ca incepuse acuma a se ingana ziua cu noaptea, cand a ajuns ea acolo, a intrat intr'o casS din marginea Vifleemului i s'a rugat stSpanului de casa, anume
Ordciun, ca s'o primeasca de mas. Craciun ins& neavand destul loc in cas& unde s'o primeasca i s'o adaposteasca peste noapte, ii zise sa mearga in grajd i sa mae acolo in ieslea vitelor. Ce era sa faca acuma preacurata fecioara Maria?.,. De voe

de nevoe se duse in grajdul lui Ordciun, in care se afla o pa~ reche de cai i una de boi, i acolo se culc& ea in ieslea cailor. Caii insS, ca caii, toata noaptea roaserfi la fan, tropotirfi din picioare, for&ira i suflara rece din n&ri asupra ei, ast-fel ca ea nu putu nici un pic sa se odihneasca i sa nasc&. Vazand aceasta preacurata fecioara Maria s'a suparat pe ei i i-a blestemat zicand

Fire-a^i cai voi blestema^i,

Tot ahul s& n'ave^i sat, Numa'n ziua de Ispas,

Dar
i la
i
i

i-atunci

numai un

ceas,

i peste

drum cand

veji trece

apa cand ve{i merge!

dupa ce

rosti ea cuvintele acestea, se scula din ieslea lor

se duse de se culca in ieslea boilor.

Boii,

mai mancara un rand

preacurata fecioar& Maria in ieslea lor, apoi f&candu-i cruce i culcandu-se, au inceput a ruguma i a sufla cald asupra ei. Preacurata fecioara Maria, vSzand aceasta, s'a bucurat, i dfr aceea i-a binecuvantat zicand:
s'a culcat
i

cum

Digitized by

Google

48

Fire-ati, boi, blagoslovi{i,

ftyi

Tot anul sa

hraniji

Ca voi atata mancati Pana ce va satura^i,

Dup'aceea va culcaji
i prindeji a

ruguma
!

$i din nari cald a sufla

mai lini^ti i ajipi. numult dupa aceasta, apucand-o durerile naterii, tresare din somn i cautand imprejurul ei vede o mul(ime de
i
rosti ea cuvintele acestea indata se

cum

Dar

iata ca

lumini lipite de stalpii

-care

mai frumos

biserica, iar
i

la cari erau legaji boii, arzand care de lumhiand grajdul mai de hai de cat intr'o pe marginile ieslei smirna i tamae asemenea arzand
i

respandind mirosul lor eel placut, in toate parole. Un semn ca nu peste mult are sa nasca pre Mantuitorul lumii, Domnul
nostru
Is.

Chr.

Tocmai atunci iese din intamplare i Crdciuneasa afar a i vazand grajdul numai o lumina, s'a speriat, i de aceea, cugetand ca s'a aprins, a voit sa se intoarca repede in casa ca sa dea de scire i barbatului sau.
Preacurata
feciorfi

Maria

insa, care a fost auzit ca s'a apro-

sa-i vie intru ajutor, s'o

a strigat o moeasc&. Crdciuneasa i-a respuns ca nu poate sa mearga fiind-ca barbatul sau n'o mai lasa sa moeasca i ca i-a hotarit ca de va mai mo! vre odata, ii tae amandoua manile de prin incheeturi. Vina, vina, ca nu $i le-a mai taia Se ruga iarai preacurata fecioara Maria. Atunci Crdciuneasa, injelegand ca nu mai e cand sta mult de vorba, a intrat in nuntru i a mo?it-o. Iar dupa ce a radicat ea acuma pre Is. Chr.

piat cine-va de grajd, n'a lasat-o sa se intoarca, ci

L-a luat
i l-a'nfaat

Cu De
Pe de

scutic

urinic

i cu faa de

matasa

laturi cu-aur trasa,

pe cap

Cu comanac De buibarac.

Digitized by

Google

49
<

de fan ca

Apoi, puindu-1 alaturea cu maica sa i invalindu-1 cu un pic sa nu se receasc&, s'a intors in casa i zise barba*

tului sau:

Craciun, fiind

Mi-am mai ca^tigat un nepot! un om foarte rautacios

sa i-a eit din cuvant
i

apucat,

cum

a auzit

<ca so$ia

iara$i a mo$it, g'a facut ro ca

racul

de manie asupra ei $i in furia lui cea mare i-a taiat amandoua manile de prin coate zicandu-i Nu ^i-am hotarat odata ca sa nu mai moeti, ?i tutotnu m'ai ascultat i ai moit mai moe$ te de acuma inainte, Na
!... !...

daca

poji

!...

Crdciuneasa, vSzand aceasta

ne^tiind alta ce sa f aca, a aler-

gat de grabS la Maica Domnului i prinse a i se plange ca barbatul s&u i-a t&iat manile, pentru ca nu 1-a ascultat ci iarai a moit. Maica Domnului, cum a vazut-o cu manile t&iate, i se facu mila de dansa i-i zise Du-te de graba i ada manile cum vei pute& incoace! Crdciuneasa s'a intors atunci de grab& inapoi, a luat cum a putut manile de unde erau aruncate i i le duse Maicii Domnului. Maica Domnului le-a luat i, puindu-le la loc, zise s& le bage pu^in sub fiul sau, adica sub Domnul nostru Is. Chr. Crdciuneasa facu aa. i iata ca manile sale, cat ai bate in palme, se prinserS iarai la un loc i se facura cu mult mai sanatoase i mai frumoase de cum erau mai inainte; caci prin puterea cea dumnezeeasca a Domnului nostru Is. Chr. i a maicii sale, ele se facura pana in coate de aur. Acum Craciuneasa, de bucurie ca iaraie cu mani, s'a dustot intr'o f uga in casa i incepand a bate in palme zise catre barbatul sau Craciun Uite ce mani mi-a dat noul meu nepot in locul celor ce

mi

le-ai tSiat tu Craciun, vazand-o cu manile

!

de aur, a intrebat-o plin de

i mie cine e nepotul acela i cuin se ca sa tiu i eu Lraciuneasa insa nu tiu alta ce sa-i spue decat atata ca, intorcandu-se inapoi dupa ce i-a taiat manile, la femeea aceea pre care a moit-o, aceea i cu fiul ei i-au f&cut manile. i ii zise ea
!

mirare Dar bine

Spune-mi

cheama mama

lui,

mai departe, ca

in grajd, unde a nascut femeea aceea numai lumini i smirnS i tSmae arde, i ca e minunat de frumos, i se vede cS femeea aceea nu poate s& fie alta, f&ra numai preacurata fecioarfi Maria i fiul ei Domnul nostru Is. Chr.
Marian, Legendele Maicii Domnului.

Digitized by

Google

50
$i aceasta, s'a inspaimantat foarte de frica ca nu cum-va sa-1 ajunga pedeapsa lui Dumnezeu pentru fapta lui cea neomenoasa i Sanger oasa, far a intarziere s'a dus in grajd, i cazand in genunchi dinaintea Maieii Domnului, care se afla in iesle cu fiul ei Isus in bra^e, a inceput a o ruga de ertare, zicand ca n'a sciut cine-i i de aceea a taiat el manile so$iei sale, dar ce a f&cut mai mult n'a face.

Craciun, mai auzind inca

i,

tare

Maiea Domnului

1-a

ertat

(1).

5. A cincia iji ultima legends din Bucovina, se deosibesee foarte muJt in privinta cuprinsului de cele ce s'au inirat pSn& aici; ea sunS. precum urmeazS:

Cand s'a inceput lumea, oamenii lucrau la luna noaptea cum ar lucra ziua la lumina soarelui, ca erau mai credincioi, nu erau legile impar^ite.
Maica Domnului s'a sim^it grea de Ovidenie. Pe atunci era unul Craciun. Acela pornise 12 care cu povara la moar5. El era aa de rau, ca nu lasa pe nimeni sa doarma noaptea pe fete, pe femee, le bfitea, ca toate erau betege i stalcite. Cand a pornit el de acasa, ma-sa a zis la fete: <De-amu culca^i-va cate o leaca pe rand, pan' ce el va veni i apoi voiu dormi eu! Cand venia el trasnind, huind mS rog, 12 cara cu povara toate trebuiau s5 fie cu furcile in maua. Vine Maica Domnului in ziua de ajun la femeea lui Craciun: Ma rog lasa-ma sa fac la d-ta Bucuroasa te-ai lasa, dar am barbat tare rau. Uita-te fetele mele: una-i chioap&, alta-i oarba, a treia e oloaga. Da eu uita-te ce am pe trup i pe mani Era toata ucisa. Maica Domnului tia. Lasa-m, te rog, macar in ocol sa ma due Ea a lasat-o. Atunci incli nu erau stelele pe cer, numai luna umbla i oa;

luna lucrau. nascut pe Domnul Christos, boii l*au aburit i femeea lui Craciun i-a ajutat. Atunci s'a aratat i luceafarul de searcL pe casa lor i apoi stelele.
la

menii

Cum

1-a

(1) Diet, de Zamfira Br&d&tan, romanca din com. Dragoe^ti, distr. Qura-Homorului, i com. de Isae Bradstyan, stud. gimn. apoi diet, de Anisia Br&da$an, tot de acolo, i com. de Sofronie Bradatan, stud, gicqn.
;

Digitized by

Google

51
Crdciun vede de departe i zice ce au facut nebunele cele, de mi-au aprins casa ? Trimite Ordciuneasa pe fata cea ciunta cu rodini la Maica

Oare

Domnului. * Maica Domnului

i-a

i-a

Trimite pe cea ?chioapa,

pus manile de aur la loc. i-a pus piciorul. Trimite pe cea oarba,

pus ochii. Vipe Crdciun spre casa i se mira, vede stelele pe cer, luceaffirul de miezul nop^ii, luceafarul de dimineaja, apoi zorile de ziua, ziua $i pe urma soarele rfisarind. Crdciun, cand a vazut acestea toate, auzind $i cine se afL& la dansul, a cunoscut puterea lui Dumnezeu. A mers i a adus pe Maica Domnului in casa i a cinstit-o, cfici, mk rog, a vazut ca-i sfanta, ffir& de pficat* (1).

Legenda despre Naterea Domnului nostru Is. Chr. zis despre Maica Domnului i Crdciun e cunoscutfi nu nuniai Rom&nilor din Bucovina, ci i Romanilor
6.

sau mai bine

din cele-lalte

\&v\.

lata ce spun

Romanii din Moldova

in privinta aceasta:

nu
i

Dracul a fost f&cut cu Dumnezeu lumea i pfimantul i ei tot se puteau impfica a cui sa fie lumea. Oamenii bunfi-oara, cum azi, se duceau cei mai mul{i la Dracul.

Dumnezeu nu

$tia ce

sfi

mai

faca.

S'au apucat amandoi sa facfi ocoale ca la vite ?i in care ocol vor intra mai mul$i, aceluia sa fie lumea. Dracul s'a apucat i a pus la poarta ocolului sfiu nite dihanii uri, momi^e, cari jucau, doar ar venl oamenii sa se uite. Dumnezeu ce s& fac& ? A fScut o c&rare ?i pe amandou8 partile busuioc i flori, sa le fie drag oamenilor de miros i sa vie. <Tineretul care in cotro a apucat spre poarta Dracului, sa se uite la comedie i toji au intrat inauntru. Pe drumul eel cu fiori s'au luat numai cafi-va bStrani. Ei vezi ce ai tu? Numai vr'o cati-va bazice Dracul
:

i ace^tia ca mani vor murl Vede Dumnezeu ca-i rau, contractul nu-1 putea strica. Acela ce zice Dumnezeu. Hai $i ne-om apuca alt-fel va nate din fecioara neumblata cu om i se va nate prin cre-

trani

tet,

acela sa strice contractul acesta!

(1) El. N. Voronca, Datinele Cernauti 1903, p. 42-43.

credinfele poporului

romdn,

vol.

I.

Digitized by

Google

52

<Draeul a gandit ca aa lucru nu se poate

i s'a

primit.

Dumnezeu
ascuns, tot fugia

cules-o, a mirosit-o i a

duh intr'o ramas grea. Cand s'a simtit grea, s'a de aceea se posteste, pentru ca Crddunului Postul se ascundea, panS ce s'a lipit de curdle lui Crdciun.
a suflat
floare
i

Maica Domnului a

El a vazut-o i a zis femeii sale Sa nu cum-va sa-mi oploeti pe haita asta Femeea lui Crdciun a bagat-o in grajd intre vite. Amu era ?i la danii Crddunul. Venise o muljime ca la sarbatori. Da ea tot eia din casa i fuga in grajd s'o vaza, c& se trudia. A inceput a o freca s& meargfi copilul in jos. Copilul tot in sus se ridica. Numai ce vede ca ese copilul prin crestet. Cand s'a nascut, lumea s'a luminat. Vine ea in casa, da Crdciun o vede tavalita de sange i zice Aa-i c'ai mers, n'ai f&cut cum am zis eu i iea o barda i-i taie manile. Vine ea in grajd cu manile taiate. Domnul Christos a blagoslovit-o i s'au fa cut manile de aur

la loc.

Cand a venit in casa i a vazut-o Crdciun cu manile de aur, vine la musafiri i le zice:

Cinsti$i

meseni

Scula^i-vS, ^ine^i-va satui,

ca la

mine e

mare minune
Atunci au vazut cu
7.

to^i

puterea

lui

Dumnezeu

(1).

Romanii din Tara-romdneascd ne istorisesc in vinja Maicii Domnului i a lui Crdciun urmStoarele:

prij

Crdciunul se apropia

Maria
colaci

era
(2).

Ndroada

adeca preacurata fecioara

copiii,

sa

fie

mama.
i

In ziua de ajun pleca

Ndroada, cu

in piferei dup&

(1) El.

N. Voronca, op. cit.,p. 43-44.

(2) Ziua dinaintea Crddunului o numesc oamenii din Vadeni: Ajun sau Piferei. In aceasta zi se aduna la capul satului toji copiii de ambele sexe, mic i mare, pana la varsta de 15 ani, pentru a se duce apoi prin tot satul din casa in casa i a lua colaci, un fel de pane mica, f&cuta de Jarance, colaci cari se numesc i ei cate-odata piferei. Piferei se numesc i copiii, cari umbla dupa colaci. In alte comune, cuvantul Piferei insemneaza mai special copiii cari merg in ziua Ajunului dupa colaci sau obiceiul de a aduna colaci. Cate odata Piferei ajunul. In comuna

Pe^ticani, Pifereii se

numesc

Motfeniori, iar in

comuna

Stolojeni

Colindefi.

Digitized by

Google

53

Dar tocmai in ziua aceea fetei ii veni din ce in ce mai greu, ca unei femei insarcinate, i de la un timp abatandu-i sa nasca, nu mai putu merge cu copiii prin sat i se duse acasa la parinjii ei, dar acetia nu voir& s'o primeasca. Vazand aa fata pleca i se abatu la o alta cas& din vecinatate, caci nu mai pute& suferi durerile, fiind timpul ca sa nasca. Din intamplare femeea din casa aceea era i ea grea i nu voi s'o primeasca. Dar copilul cu care stapana casei era insarcinata gr&i din pantece, pana a nu pleca Neroada, zicand

Scoala, boule, dinaintea lui

Dumnezeu

Atunci to$i cei din casa se minunara i scoasera iute afara pe fata cea neroada. Plecand i de aci i umbland mai mult timp de colo pana colo, fara ca s'o primeasca nimeni, biata fata se duse i la Crdciuneasa.

Aci Crdeiuneasa, dup& mai multe rugaciuni, fiind ca se temea ca are s vina Mo Crdciun cu caprele de la padure i are s'o certe, in cele din urma o primi i ii zise sa se duca sa nasca in ieslea cailor, pentru ca in casa nu era loc.

Merse Ndroada

la ieslea cailor i zise:

fla^i,

Voi, cailor, sa mancaji, sa va

saturaji

din nari sa su-

pe Domnul sa abura^i Dar caii tot mancara, nu se saturara i sgomot tot facura, de nu putu sa nasca. Atunci Maica Precista blestema pe cai aa Voi, cailor, sa tot manca^i i pana in ziua de Ispas sa nu va saturafi De aci Maica Precista merse la ieslea boilor i le zise i lor Voi, boilor, sa mancaji, sa va saturaf.i, din nari sa suflaji, pe Domnul sa aburaji! Boii mancara i se saturara, apoi incepura sa sufle i Maica

Precista nascu.
<rDe

odata grajdul se lumina cu

i

fel

de

fel

de lumini

Crd-

ciuneasa, eind din casa

sa vada ce este acolo, Maica Precista, vazand-o,

vazand aa lumina frumoasa,. se duse gasi pe Maica Precista ca nascuse. Iar

ii

Moete iute, moaa, moete Craciuneasa o moi, iar cand se duse in cas&, spuse lui Mo Crdciun, care tocmai sosise de la munte, ca ea a moit pe Ndroada care umbla prin sat. Mo Crdciun, suparat de una ca aceasta, ii t&ia manile din cot.
f

zise

Digitized by

Google

54

Cu brajele

cele ciunge, Crdciuneasa

i$i

lua de jos manile ta-

iate $i se duse la ieslea boilor, zicand:

Vezi, Ndroadd, ce-mi fficu Craciun pentrutine! Maica Precista atunci ii spuse Baga-le iute, moaa, in scalda i bagandu-$i Crdciuneasa manile i brajele in apa, manile i se prinsera de brate i se facurS mai frumoase de cum fusese. Apoi alearga iute la Mo Craciun i i le arata.

Mo Craciun, injelegand ca la mijloc este o mare putere dumnezeeasca, merse la iesle, cazu in genunchi i se ruga de ertare. Iar ciobanii lui, mersera i ei i se inchinara ca i stapanul
lor (1).

Tara-romaneascd, intre multe premergStoare, ne arata i aceea cS sojia lui Craciun nu se numia Crdciuna sau Crdciuneasa ci Iova; ea sunS ast-fel:
8.

alt& legends, tot din

alte

am&nunte deosebite de

cele ale legendei

Se povestete de batrani ca pe vremea lui Irod, imparatul Jidovilor, traia in Vifleemul Iudeii un pastor batran, de tot batran, de lege pagana, cu numele Craciun:

Acest pastor avea, Avea, mSre, avea, Stane de oi multe, Multe i cornute Cu lana mijoasa Ca firul de matasa.

om cu vaza printre semenii sai din acel ora. Intamplarea a facut ca Mdntuitorul lumii, Domnul-nostru Isus Christos, sa se nasca din Sf. Fecioara Maria chiar in staulul de vite al acestui batran pastor, pagan de lege, i iata cuin: In sara de 24 spre 25 Decemvrie, adunandu-se in Vifleem mult norod cSlator i, ne mai fiind loc de dormit pe nicairea, caci toate gasdele erau acuma infesate de lume calatoare, sfanta Maria cu logodnicul ei Iosif a fost nevoita sa poposeasca la marginea oraului, la casele b&tranului Craciun. Abatandu-i sa nasca, femeea lui Craciun, baba Iova, o goni pe Maica Domnului din casa, spunandu-i ca barbatul ei Craciun un om rau la inima, ca nu sufere in casa lui oameni straini
i trecea de
(1) Jiul cit, p.

27-28.

Digitized by

Google

55
i,

cand va

veni-

cu

oile

de

la p8ujie,

are s&

fie

foe

parS, chin

vai de danii.

Ce sS faca sfanta FecioarS? Oeasul na?terii Mantuitorului lumii se apropia. In culmea durerilor, ea se furi^eazS intr'o iesle de boi din staulul pastorului. Sara tarziu, pe la ori-ce vreme din noapte, Crdeiun, doinind din fluer, ii indrumeaza a lene turma sStulS doldora, spre locuinja sa. Ajuns acasa, dS porunc& numai decat babei Iovei sa-i preg&teasca bucate multe pentru a doua zi, cSci era zi de sarb&toare, Ziua cdrnurilor. In acea zi va chema la masfi sfi se ospSteze cu el, dupa obiceiul pagan, multa lume. Ii mai poruncete nevestei sale sS-i dea sa m&nance c& e mort de foame, pa'rea n'a mancat de un an i sS-i fearbft ni^ica apa la foe, sa se spele pe cap, c& mane e zi de sSrb&toare^mare. Baba Iova ii face pe plac, caci vai de cojocul ei ar fi fost, sa nu fi ascultat vr'odata pe Mo Crdeiun. Trecuse de miezul nop^ii. Era pe la al doilea cantat de co-coi, cand Mo Crdeiun, pomenindu-se din somn, scoalS pe baba Iova sa-i pue la foe bucatele sa fearba pentru a doua zi. r fiti din somn biata babS Iova. AleargS in ograda, adun& usc&turi s& a^ate focul. Nici n'apucfi sS-1 aprinzS ?i o luminfi din 0arul boilor, o luminii de pSrea cS toat& ograda e in fiacSri,

o face sa alerge, s& Jipe, sa se vaete, striga pe Mo Crdeiun, olcabul lor e pr&pSdul focului Mo Crdeiun pastorul dormia de-a sfor&itele i nici habar n'avea de cele ce se petreceau in ograda sa. Baba Iova alearga in staulul boilor i, in loc de foe, ce vede ? Vede pe Maria lui Iosif, pe sfanta Fecioara, cS nascuse in ieslea boilor pe M&ntuitorul, pe Ziditorul lumii, pe Domnul nostru Is. Chr. In iesle dobitoceasca se n&scuse ImpSratul luminilor ?i in palat dumnezeesc se schimbase staulul lui Mo Crdeiun. La aceasta priveli^te dumnezeeascS, baba Iova cade incremenita la

Maic& preasfanta, FecioarS slSvitS, milue^te-mS! Maiea Domnului, cu vorbe blajine, o roag& sfi se apropie de sfantul prune, i dupa obiceiul moa$elor de JarS, sS taie buricul dumnezeescului Hu. Era de alt-fel i moaa bfibuca Iova i, ca toate babele, moaa de Jara, purtfc o custurice, un fel de bricegel ruginit, la brSu. Ajuns& in ieslea pruncului, intr'un suflet ii reteaza buricul i, vesela de aceasta minunata intamplare, aleargS in casa, bate in palme de bucurie, spune unchiaului ei Crdeiun, cfiea de acum inainte este moa$a Mantuitorului lumii.

pamant

?i strigft:

Digitized by

Google

56

Ce bucurie, Ce veselie Pe noi Craciune,

C'a venit in lurae La noi s'a nSscut Domnul eel de sua,
;

Domnul
Christos,

cerului

i-al pamantului.

Domnul

eel slavit,

Cum
tete

de mult

s'a prorocit

crede, dar in furia lui, tranpe baba Iova la pamant, ieao barda i-i taie manile ei pangarite chiar pe pragul casei. Cu manile boante sermana baba alearga fipand la ieslea dumnezeescului prune i se roaga s'o mantueasca. Apropie-ti, moaa Iovo, boantele tale de scuticele prea sfinzisu-i-a atunci Maica Domnului. tite ale pruncului!* Nici n'apuca s'atinga bine legaturile leaganului i ce sa vezi? Babei Iovei manile sangerande Minune, de trei ori minune i se lipira la loc i din palmele ei eiau raze mai stralucitoare

Mo Crdeiun nu numai ca nu

<.

decat soarele.

Ea ingenunche cu cuvioie inaintea

fiului

Mariei

i i

se

in-

china, sarutandu-i manujele cu lacr&mi de bucurie.

Iute ca fulgerul baba Iova aleargS in casa la Crdeiun i-i spune, plesnind din palme, de minunea intamplata Iata, Craciune, ca in locul pacatoaselor mele mani, pe cari tu mi le-ai taiat, fiul Mariei, Imp&ratul Cerurilor, mi-a dat altele si mult mai frumoase, mai albe ca zapada, i mai luminoase de-

cat soarele.
varise, cade cu fa{a la
copil.

B&tranul Crdeiun, inspaimantat de ingrozitoarea fapta ce sapamant, plange amarnic, plange ca un

scoala

Intr'un tarziu el se redeteapta ca dintr'un somn adanc. Se i cu pai repezi, manat ca de o mana sfanta se apropie de ieslea Mantuitorului. Nu mai era acel Crdeiun de odinioara, cu cautStura-i fioroasa,. cu fa^a posomorata, cu inima impetritS, ci un unchia batran, cu barba alba ca zSpada, cu fruntea senina, bland la suflet ca
mieluel,
i

un

plin de bunatate. Smerit el cade in genunchi

la

picioarele lui
ertare.

Christos

cu ochii scaldaji in lacrimi

ii

cere

Digitized by

Google

57
Glasuri de ingeri, strigate de bucurie
se aud:
i

de veselie din ceruri

Slava intra cei de sus Lui Christos Domnul Isus, Lui Christos, lui Dumnezeu, Din oraul Vicleem. Pe pamant pace
Bucurie, veselie, La oameni buna-voire!

Din pagan, cum era cu o clipa mai nainte, acum unchiaul Ordciun se face cretin. Fiul Mariei 1-a daruit pe el ca in veci sa nu mai moara, ci in fie-care an, cat va fi lumea i pamantul, Mo Crdciun se colinde prin vant, prin frig, prin ger, prin vifor i ninsoare, cu traista-i plina doldora, pe la casele oamenilor, pe la cei mari ca i pe la cei mici, pe la cei bogaji ca i pe la cei saraci, aducandu-le imbucuratoarea veste despre naterea Mantuitorului lumii, a Domnului nostru Is. Chr. (1).
9.

Romanii

din Transilvania,

dupS

cat

imi

este

mie

panS acuma cunoscut, nu au o legends despre Maica Domnului i Crdciun asemenea celor ale Romanilor din Bucovina, Moldova i Tara-romdneascd ; au ins3 i ei in
privinja aceasta o legends,
sji

anume

in

versuri, care for-

meaza trecerea de
carl

la legendele

in prozd la colindele de acela^i

i

cuprins, cari s'au nSscut din legendele in prozS

despre

vom
i

lata

vorbi mai pe larg in irele de mai la vale. aceasta legenda:

Peste deal i peste es, Peste mun^i i peste vai,

August marele 'mparat Mare porunca c'a dat, La tot omu-a poruncit
Sa mearga la iscalit Acol' unde s'a nascut. Maica sfdntd i Iosup Asemenea ca s'au dus De la rasrit l'apus i-au mers, $i-au tot mers

Pe drumuri i pe carari. i mergand s'au intalnit

Cu De

sute i cu mii dobitoace i-alte jivenii. i s'au dus, s'au dus Pana ce-au ajuns In ora in Vi/laim,
III.

(1) Publ. de Hristea N. Tapu, in Albina, an, 787-789.

Bucureti 1900, p.

Digitized by

Google

58

Tocma pe cand se 'ntuneca, Tocma pe cand ziua Cu noaptea se mestecS.

S& le dea 'ntr'un loca? Batar un pic de sfila$. Dar nime nu s'a aflat

Au mers
Dar
sala

prin Viflaim

Cu
i

i s'au rugat,

inima, cu gand curat, nime sSla nu le-au dat.

Nime nu
Din case

le-a dat,

Nici domnii
boereti,

Nici s&racii

Din bordee

taraneti,

Atunci s'au dus deau intrat Intr'un grajd mic, desfundat, In care trei vite-au aflat, In a caror iesle s'au culcat Pe ogrinji de fan uscat, Unde apoi a nascut

Nici carijmarii,

De

loc avea,

N'au vrut sa le dea. Au mers ei, de-au obosit i sala nu i-au g&sit.
Afland un grajd de cai, vrut sa intre la ei. Dar sa intre n'au putut, Caci cu cozile i-au b&tut, Cu gura tare-au ranchezat,

Pe fiul ei mult iubit, Pe pruncul ei mult dorit, Pe Mesia eel vestit,

Care iadu
j
1-a sdrobit.

i ea daca a nascut

Pe

fiul

fara 'nceput,

Au

Ingerii au cantat,

Grajdul s'a luminat, Cerul s'a deschis,

Stelele s'au aprine,

Cu
Ca

picioarele-au aruncat, s& loveasca pe eel nevi[novat.

Lumea

s'a inspaimantat,

Apoi boii din sala, Din sfantul loca,

I-a

Atunci Maica Domnului Foarte rau s'a supSrat i pe cai i-a blestemat S& n'aibS splinS Nici hodina i ragaz Nice pe-un ceas, Sa umble tot flamanzi,

binecuvantat
le-a dat.

i i-a laudat,

Daruri multe ca

La Dumnezeu s'a rugat SS le dea un mers lin,

Nutret sa le fie fan, De care s& se 'ngrae span Auzind despre aceasta Trod impdrat R&u s'a spaimantat, Pai-spre-zece mii De prunci a taiat, Ca gandit ca va afla
(1).

Numa
S&
fie

intr'un ceas
sStui

In ziua de Ispas. fie cu nSravuri rele, De cari num' atunci s& scape, Cand i-or impar^i in epte.

Sa

i-apoi iara s'au luat

Pe Isus $i-l va Dar el rSu s'a

tfiia.

celuit,

Cu mare

jale i

banat

i pe la to{i s'au rugat

Dumnezeu Cu moarte

1-a

pedepsit

grea,

(1)

Foarte gras.

Digitized by

Google

59

Cu moarte

rea

Pentru pruncii cei taia^i i nici de cum vinovati. Irod daca a murit,
f

Omenimei ca i-a dat, Ca toji, ca$i or ti

$i s'or trudi

Maica sfdntd s'a 'nveselit, Pe toji i-a blagoslovit

i din gur& a grait: Fie binecuvantat

Tot neamul

eel

omenesc

putut i c'a scSpat De-al stramoilor p&cat:

Ca

Dupa
Tot

aia

un bun

sfat

De-a inva^a Povestea asta, Cu dar sfant i-a binecuvanta, De manfi i-a lua, In locuri sfinte i-a purta, Cu daruri i-a darui, Cu bine i-a rasplati, De multe rele i-a scuti Pe-acei ce-o vor pomeni
i

la

Romanii din Transilvania exists

toat& ziua de

credinja c& ju-

Crdeiun dac& vrea ca trimitS in vis, in noaptea Anului nou, pre aceea pre care o dorete ca si o iek de nevasti (1).
nele, care tie legends aceasta, trebue s& o zica din

pan& in Anul nou, in Maica Domnului sS-i

dou&

ori,

10. Legendele in prozfi despre Maica Domnului i Odiun cari s'au inirat mai sus, nu numai cS s'au rSspandit i susjinut pan& azi printre Romani, ci ele au dat in de<>ursul timpului natere i la o multime de Colinde, cari asemenea sunt pretutindene respandite i cunoscute i cari an dupS an se colindfi in Ajunul Crdciunului sau al Naterii Domnului nostru Is. Chr. atat de c&tre tineret cat i de c&tre
9

unii

Mrbaji mai

inaintaji in v&rsta.

Colindele din Bucovina, al cSror isvor este una dintre legendele de mai sus in^irate i pre cari le-am putut eu panS acuma aduni, sunt urmfitoarele:

Prima:
LuarS-se Maica sfanta, Luara-se i se duse Prin J&rile 'ntr'aurite,
Sa-i stee, sa-i odihneasca
i

pe

fiul

sau

sa-1 nascfi,

La

nepovestite, tulpina plopului, C'acolo, la umbra lui,

De oameni

Sa nasca m&ndru 'mpSrat Pe fan verde i uscat Dar ea nu s'a odihnit,

Nici a nate n'a putut

(1)

Dat.

Rom.

din.

Mure-Turda, comunicat de

Transilvania, com. Sam^udul-de-Campie, comitatul d-1 Th. A. Bogdan, inv&tator in Bistrija.

Digitized by

Google

60

De De

vajiitul crengilor,

focatul frunzelor.

Maica sfanta, cand Vazu Ca nu poate s'odihneasca i pe fiul sau sa nascS, Blestemare-i blestema i din gura cuvanta:

Blestemare-i blestema i din gura cuvanta Fiu-a$i, cai, voi blestema^i Tot anul sa n'aveji sa$ Pana 'n ziua de Ispas, Dar i-atunci numai un ceas!

Fiu-o- ai
ud

tu, plop, blestemat,

Luara-se Maica sfanta, Luara-se i se duse

Frunza
Nici pe

ta sa n'aiba stat

La

ocolul boilor,

nici

pe uscat,

Frunza ta sa n'aiba stare Nici pe vant, nici pe racoare! Luar-se Maica sfanta,
Luara-se i se duse, Prin Jarile 'ntr'aurite,

Boilor blajinilor, C'acolo sa odihneasca i pe fiul sau sa-1 nasc,

Sa nasca mandru 'mparat Pe fan verde i uscat. Acolo s'a odihnit

i pe-al sau fiu 1-a nascut,
i-a nascut

De oameni nepomenite La ocolul cailor,

Epelor i-a manzilor, Acolo sa odihneasca i pe fiul sau sa nasca, Sa nasca mandru 'mpfirat Pe fan verde i uscat.

mandru 'mparat
i

Pe fan verde
i

uscat,

bucurat i din gur'a cuvantat:

s'a

nascand

Fiu-aji, boi, voi

luminal

Tot-deauna s'aveji sa$

Fiu-aji boi voi fericiji,

Dar ea nu

s'a odihnit

Nici a nate n'a putut

De rosatul cailor, De tropotul epelor, De ranchezul manzilor.

Maica sfanta, cand vazu Ca nu poate s'odihneasca i pe fiul sau sa nasca,

Tot anul sa fiji hraniji Cand plugarul va gusta, Bine va ve\i satura, Cand plugarul va pranzi,
i voi ca veji poposi,

Bine va veji odihni i bine va veji hrani!

(1)

doua
sunetul frunzelor. i ea ca s'o suparat, Plopii ca i-o blestemat, i din gur'o cuvantat: Fire-a^i, plopi, voi bleste-

Luara-se Maica sfanta Prin Jarile aurite, De oameni nepovestite,

De De

vajiitul crengilor,

La

griidina plopilor,

Acolo sa odihneasca, Pe fiul s&u ca sa nasca. Dar n'a putut s'odihneasca i pe fiul sau sa-1 nasca

[ma^i,

Frunzele sa n'aiba stare,

i

(1) Din Stupca, distr. Gura-Homorului, diet, de Glicheria Botu$an Ileana Bodnarescu, i com. de Duraitru Botuan, stud, gimn.

Digitized by

Google

61

Crengile-umbrfi i racoare! Luar&-se Maica sfanta i se duse mai departe

i i-atunci

numai un ceas

Prin

tarile aurite,

Luara-se Maica sfanta, Luar&-se i se duse Prin tarile aurite.

De oameni nepovestite, La ocolul cailor,

Acolo sa poposeasca i pe fiul sau sa nasca.

De oameni nepovestite, La ocolul boilor,

Boilor blajinilor,

Dar n'o putut

s'odihneascfi

i pe fiu sau s& nasca

De tropotul De nechezul

cailor,

manzilor.

i ea c& s'o suparat i pe cai i-o blestemat

i din gur'o cuvantat Fire-a^i, cai, voi blestemaji,
sat,

Acolo s& poposeasca i pe fiul s&u sS-1 nasca. Acolo c'o poposit, Bine ca s'o odihnit Pe fan moale i uscat i-a nascut mare 'mparat, Pe la to^i de bucurie i nou& de veselie Intru mul^i ani s& ne fie,

Tot anul sa n'ave^i

Christoase slavS

^ie

(1)

Num'odata

la

Ispas

treia

Maria se preumbla Vr'un loca a-i capata

Jos, in sus,
i

Nu

te las

sfi

nati in pace!

Maria atunci plecS,

Ici i colea c'alerga

iara 'n jos,

friguros,
fiul sfant.

Ca batea vant
Sa nasca pre

i-avea vestmant de argint,

i un grajd mare afland Intra 'ntr'ansul tot plangand.

Durerile-o cuprindefc,

i-ajungand ea la o casS, Tocmai pe cand inserase, A 'nceput a se ruga i din gur'a zice aa Buna sara, mai CrSciun, Ian fii tu aa de bun,

S& mai mearga nu putea.

Statu
jos, se odihni,

Caii prins'a tropai,

Manzi 'ncepur'a sburda

i epele-a rancheza,

Lasa-ma

'n palatul tiiu,

Maria

Cam

sa nasc pe Dumnezeu! Dar CrSciun aa graia

f

Palatul meu nu-^i voiu da, Du-te n grajdul cailor

Sau

in ieslea boilor,

Caci aici tu n'ai ce face,

cuvanta: pe loc, nu tropai$i, Cu ranchezul conteni^i, Ofici durerea mi-o m&ri$i, Insa caii n'o'ncetat. Maria s'o suparat, Ea de jos ca s'o sculat i ast-fel le-o cuvantat:
le

Staji

(1)

Din Bosanci,

dislr. Sucevei,

com. in anul 1888 de loan Nufu, stud,

gimn.

Digitized by

Google

62

Fire-aji,
Cu
ori
i

cai,

voi blestema^i,

Nici cand sa

nu ave^i sat cata mancare

De mine de Dumnezeu, i de sfant fiujul meu Cand fu cfitre miez de noapte,

Durerile-i trecu toate
i se

S& n'aveji indestulare Pana 'n ziua de 'Nal^are Din grajd apoi ca-mi e?i
i 'n cale
i tot

nSscu

fiul sfant,

mi

se porni
afla

Dumnezeu pe-acest pamant i cum sfantul s'a n&scut

Ieslea 'n raiu s'a pref&cut i petera in palat,

merse pan'

peijtera i 'n ea intra

i 'n iesle ca se baga,

Pe fan moale

se culca,

In cea iesle-a vitelor,

Vitelor, saracelor.

Boii prinse-a rumega,

Maria a suspina
cuvanta nu rumega^i, Linitea nu-mi turbura^i! Zise Maica lacramand Catre ei duios catand. Boi 'ndat'o asculta i grabesc a o-ajuta. Maria iar cuvanta
i din gur'a
:

Palat de-un mare 'mpSrat, Mii de faclii imi ardea i-alte mii mi s'aprindea Mii i mii de luminele Stralucia ca nite stele i prin iesle flori cretea,
;

Fanu
i

'n flori se prefScea

Staji pe loc,

frumos amirosia, Maria se veselia, Pruncu 'n braje-l cuprindea i pe frunte-1 saruta, Foarte mult se bucura, Cum ca lumea va scapa.
SS ne
Astazi s'a nascut Christos fie spre folos (1)
!

Fire-aji, boi, voi fericiji

de oameni mulji

iubiji,
:

patra

ultima colindS din Bucovina

Preumbla-se Maica sfanta Prin tarini intr'aurite

i fana^e inflorite,

i din gur'a cuvantat

Fire-ai tu'n veci blestemat

De mine, de Dumnezeu,
gaseasca

Un

loc

bun ca

sa-i

i pre fiul sfant sa-1 nasca. i uitandu-se 'ntr'o parte

Mai vartos de fiul meu, Frunza ta sa n'aiba stare

Nici la vant nici la racoare Preumblii-se Maica sfanta
I

Vede-un plop nu prea departe,

Merge

la el s'odihneasca

Prin tarini intr'aurite,

i pre fiul sfant sa-1 nasca. Dar de sunetul frunzii

Pe fanaje inflorite, Un loc bun ca sfi-i gSseasca

i pre fiul sfant s&-l nasca.

putut odihni i Maica 1-a blestemat

s'a

Nu

Vazand grajdul

cailor

(1)

Din

Siret, dictata

linde. Pesta 1859, p.

de Ana tefanescu, 3-5.

cf.

At. M. Marienescu,

Co-

Digitized by

Google

63
i-ad8postul epelor Merse s& se odihneasca,
i pre fiul sfant sa-1 nasca.

Vazand grajdul

bailor,

Ca pre Dar ea

fiul

sfant sa-1 nasca.

Boilor, blajinilor,

ori $i cat dori,

Merse sa se odihneasoi,

Nu

s'a

putut odihni

Ca pre
Maica

fiul

sfant sa-1 nasca.

De rosatul cailor, De tropotul epelor, De ranchezul manzilor.

s'a

pus s'odihneasc& >

Boii-au prins a aburi,

blestemat $i din gur'a cuvantat

i
i-a

Maica

i
fiji

Maica

sfant'a-i aldui:

Fire-aji, boi, voi alduiji

de mine

f ericiji,

Fire-aji, cai, in veci sa

De mine, de Dumnezeu,
Mai vartos de fiul meu. Voi ori-cand sa aveji saj,

Blestema^i i-afurisi$i

De mine, de Dumnezeu,
Mai vartos de
i sa
fiul

meu,

Un
i

Ne'ntrerupt voi sa mancaji

nu mai

aveji sa$,

Numa'n ziua de Ispas, Dar i-atunci numai un

ceas, doua sa lucraji pe urm& sa'ncetati. Un ceas sa v& odihniji i unul s& vS hrfiniti
!

ceas

i la lucru-ori cat

sli

fi^i

PreumblS-se Maica sfanta Prin {arini intr'aurite,

Ca un

loc

bun

sa-^i

gaseasca

Sa nu va mai osteniti, Un ceas, doua sa lucra^i i unul sa rumega^i (1)

!

;]

11. Aceeai legends, din care s'au n&scut colindele bucovinene, a dat natere i urm&toarelor colinde, cari se afla r&spandite in toate pSrJile Transilvaniei. Prima din comuna Str&mbul
:

Tot umbla, se preumbla, Maica sfanta tot umbla

i pre plop 1-a blestemat

Fire-ai, plop, afurisit

Pe drumuri

nebatucite,

Prin Jarini tot aurite,

Unde locul sii-1 gSseasca, Ca pre fiul sfant sa nascS.

i'n mijlpcul drumului,

de mine urgisit, De mine, de Dumnezeu, Mai tare de fiul meu, Frunza'n tine sa nu stea
Nici ziua
i nici

noaptea,

La trupina

plopului,
i
$i

Nici cu vant,

Se puse sa odihneasca i pre fiul sfant sa-1 nasca. Nu se putu odihni

Nici fSra vant!

Maica iar

s'a luat

drumul

i 1-a

urmat

De sunetele
Maica rau

frunzii.

Pe c&rari

neb&tucite,

s'a

suparat
distr. Dornei,

Prin $arini tot aurite,

com. in 8 Aprilie 1887 de G. Burcutean,

(1)

stud.

Din Carlibaba, gimn.

Digitized by

Google

64

Doara locul sa-i gaseasca, Unde fiul sa i-l nasca.

La ieslele Cand fiul

cailor.

sfant se natea

La stana

pastorilor,

Cai fierele rodea,

La staulul oilor, Se puse sa odihneasc&, Ca pre fiul sfant s& nasca.

|
| I

Din picioare tropotea. Maica sfant'aa zicea:

Fire-aji, cai, afurisi^i

Nu
De De

se

putu odihni

De mine, de Dumnezeu,
meu, Voi sa nu mai ave^i sa$ Pana'n ziua de Ispas i i-atunci vreme de-un ceas i Maica iar a pornit i pe drum ea s'a oprit
i de sfant fiu$ul

sbieratul oilor,
saritul mieilor.

Ea tare s'a suparat, Oile le-a blastamat

Fire-aji

De

voi, oi, blestemate mine, de Dumnezeu,

Mai tare de fiul meu. Ori de ori-ce rau veji d, Voi sa nu pute^i sbiera. Lana pe voi sa nu stee In tot anul sa v'o iee, Mielul de sub voi sa piee i Maica ca s'a luat i drumul i 1-a urmat. i Maica s'a aezat

La ieslele Cand fiul

boilor.

sfant se na$tea,

Boii bine-1 aburia.

Maica sfant'aa zicea:

Fire-a^i, boi, voi aldui^i

De

mine, de Dumnezeu de sfant fiuful meu, Intr'un ceas sa va hraniji ^i'n unul sa odihni$i (1)
!

La

staulul domnilor,

doua
C'acolo te-i odihni Da zeu caii poganii De cu sar& ei cinara,

Maica sfanta Maria Se luara, se dusera i la Craciun se bagarS. Mai Craciune,

Da

ei

nu

se aezara.

Mai batrane! Da-mi sala langa cuptor,

Maica sfanta-i blestemara:

Fire-aji voi, cai, blestema^i

Ca

ti-oiu nate-un craior

Eu, Maica, sala Ji-ai da, Da-i ajunul de Cr&ciun

sara pana'n zori.

De mine, de Dumnezeu, Mai tare de fiul meu!

i vin grei colindatori

De cu

i la

Maica sfant& se luara Craciun se b&gara Mai Craciune,

i ei dacfi

Nu

te-i

vor veni, putea odihni,

Mai batrane! Da-mi s&la langa cuptor,

Du-te'n ieslea cailor, Cailor poganilor,

Publicata de
I,

Ca

ti-oiu nate-un crior

Io, Maicft, s&la$ $i-ai da,

(1)

rului, an.

I. Pop Reteganul in suplementul de Timi^oara 188586, No. 36.

la

Oazeta popo-

Digitized by

Google

65^

Da-i ajunul de CrSciun i vin grei colindatori De cu sar& pana'n zori. i ei daca vor veni, Nu te-i putea odihni! Du-te'n ieslea boilor, Boilor t blanzilor,

C'acolo te-i odihni Da, z&u, boii saracii De cu sara ei cinara i cu bine se culcara. Cand Maica fiuj na$tea Roua peste boi cadea, Din pociumbi faclii ardea

(I).

treia,

din Valea-Alma^ului:
i s&

Frigu-i mare, earna-i tare,

nu

aveji

mormant!
:

Maica sfanta de'ntrebare

JLa curtea bogatului

Pe

boi^i de-i alduia

In mijlocul satului Tot de pat i de sala. Bogatul din graiu graia C& n'ai loc in casa meal Maica sfanta se luara, Se luar&, se dusera

i din graiu aa graia

Fire-aji voi, boi, alduiti

i de

fiul meu, bunul Dumnezeu Pe fiuj luand in braje, Tot prin neguri i prin ceaja

De mine, de

La poiata

boilor,

Boilor, frumoilor.

Da boijii de-o l&sat i din iesle-o facut pat, A^ternut cu fan uscat, Tot uscat i 'ntr'aurit, Maica sfanta de-o-adormit. Boi$ii lin d'aburia, Maica sfanta de na$tea Pe fiujul stent ?i bun. Da Jidovii nume-i pun, Sume-i pun i il tot cat& Preste lumea, preste toata,

S'a luat, a alergat La casa saracului In cap&tul satului. Da saracu o primit i de toate s'o'ngrijit. Cand Jidovii de-o venit, Tot catand pe fiu^ sfant,
.

Tot s&-l afle i sfi-1 tae, Saracu din graiu graiare Dare-ar Mo Crdeiun s8 dee Jidovimea sa orbeascS,

Pe

fiu^ sa nu-1

gaseasca!
voit

Dumnezeu de o
Pe
fiut

i Jidovii de-o orbit,

Ca pre

fiujul sa-1 taie.

nu

1-or gfisit.

Maica sfanta de plangea

i plangea, se tanguia, i din graiu aa gr&ih Fire-aji Jidovi blestemati De mine, de fiuj sfant, Sa va'ntinde^i pe pamant
:

Maica sfanta-i cuvanta

i din graiu aa grank:

Fire-ai
i

gazda veselos,
sanatos.

Veselos
i sa-$i

Dumnezeu sa-$i creasca pruncii

immul^eascS juncii
!

(2)

(I) Publicatft

deRomul Luca

in Gazeta Transilvaniei, an. LVI.

Braov

1893, No. 286.

(1)

XXXK.

Colinde de pe Valea Alma^ului, publ. in Telegraful rorndn, anul Sibiiu 1891, No. 134.
5

Marian, Legendele Maicii Domnului.

Digitized by

Google

66

patra din Reteag:

Bucurie mare avem De najterea Domnului, De neamul pamantului. Ca Christos und* s'a nascut ?
In paiele graului, In fiorile fanului. B'acolo nu s'a nascut. Maica sfanta ce-a f&cut?
Luatu-s'o,

Maica sfant'aa zicea:

Fire-a^i voi,
oi,

blestemate

De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de Lana pe voi
fiul

meu
nu
stea

s&

In tot anul sa se ia, Mielul de sub voi sd pea! (1)

Luatu-s'o,

Dusu-s'o
loc

Dusu-s'o

De

la

un

Pan' la alt loc, Tot $ezand i odihnind i cu Dumnezeu vorbind. Se opresc in calea lor

Din un loc Pan' la alt loc, Tot $ezand i odihnind i cu Dumnezeu vorbind.

La

turiul cailor,
fiul sfant.

La o Unde Cand

iesle ajungea,

boi batrani manca.

fiul

sfant se na^tea,

Sa nascS pe

Boi batrani nu mai manca.

Cand

fiul

sfant se nStea,
le zicea

Caii fearele rodea,

Maica sfant'a^a zicea:

Fire-a^i, boi, voi alduiji

Maica sfanta

i sS fi# blagosloviji

Fire-ati voi, cai, blestemaji

De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul meu. Pan' plugarii vor pranzi, Voi veji sta i odihni

De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul meu, Voi sa nu mai aveji sa$

Numa'n

ziua de Ispas

Pana
!

plugarii-or gusta,
i

i i-atunci

vreme de-un ceas

Voi ve^i sta

rumega,
%

Luatu-s'o,

Pana
Sus
loc

plugarii-or cina,

Dusu-s'o

la

De

la

un

lunca vor tipa. Din gradele,

faclii

Pan' la alt loc, Tot ezand i odihnind i cu Dumnezeu vorbind.

i s'opresc in calea lor

Luminele,

Din pociumbi

arzand.

Sufla vantul lin

i lin

Mi-1 leagana chitelin,

La

turi^ul oilor,
fiul sfant.

Leganut

Sa nasca pre

De

paltinuj,

Cand

fiul

sfant se natea,

Oile se sparia

Ploae calda Tot il scalda

(2)

(1)

(2> Publ.

Sa peani. de I. Pop Reteganul in Gazeta poporului, an.

IT.

Timi^oara.

1886. No. 51, p. 8.

Digitized by

Google

67

cincea din Zerne^ti:

Maria sfantfi se plimba, Se plimba in sus i 'n jos, Ca e timpul rficoros, i 'n hainele de argint Ca sa nasca fiul sfant,
pe-acest pfimant. sear a Mo Craciun! Lasa-mfi 'n nuntru sa tun (1), Dfi-mi cortel dupfi cuptor, Ca sa nasc un domnior!

Staji voi, cai, nu tropaiji,, Ca durerea mi-o mari^i

Caii insfi nu'ncetfi.

Maria

sfantfi-i

blestema

Fire-ati, cai, afurisi^i

Dumnezeu

Bunfi

De mine, de Dumnezeu, De drag fiuletul meu

Maria
sffintfi

se lua,
:

Zfiu, cortele nu-$i pot da, Du-te 'n grajdul cailor, Ori in ieslea boilor, De-i avea un loc de-a nasce, S'ai noroc sfi nasci in pace!

In grajd la boi se bfiga Sta^i voi, boi, nu rumegati* Ca durerea mi-o 'nalja^i Boii atunci ascultara, Maria le cuvantara

Fire-ati, boi, blagoslovi^t

Maria

sfantfi se lufi

De mine, de Dumnezeu, De drag fiuletul meu.

Prin gradele, luminele, Fan i pae printre ele (2\
!

In grajd la cai se bfiga, Insa caii tropfiira, Maria-i afurisirfi

easea din Valea-Timeului

sfantfi se

Maica

preumblfi
jos

Domnului Doamne Umbla'n sus i umblfi'n Domnului Doamne Cand e timpul rficoros, La Crficiun ca se ducea

Maica sfant'atunci plec& In grajdul cailor intra.

Darfi caii tropotiau
i tare cfi-mi ranchezau.

Maica

sfantfi

greu ofta

i din gur'a^a grfiia:

Tficeti, cai, nu tropotiti, Durerea nu mi-o mfiriti Dar caii n'o ascultau, Ci mai tare tropotiau. Maria sfantfi greu ofta

$i din gur'aa grfiia

Buna

seara,

M09 Craciun,

Auzit-am ca eti bun, Da-mi loe de sfilfiluire, Ca sa va nasc mantuire Mo Craciun sus se sculfi
i din gur'aija graia

i din gura-i blestema:

Sfi

Fire-a^i voi, cai, blestemati

Eu

sfilau nu-^i pot da,

Du-te'n grajdul cailor, Ori in ieslea boilor,

n'aveti voi nici cand sat Panfi'n ziua de 'Nfiltare, Nici atunci indeetulare

Acolo vei putefi nate,

S'ai noroc
sfi

Maria sfant'atunci

pleca,,

nati in pace

In ieslea boilor intra,

(t) Sfi intra.

(2)

Gazeta Tramilvaniei, an. LVIII. Braov

1895.

No. 279,

p. 5.

Digitized by

Google

68

Dara

boii

rumegau

Fire-aji voi, boi, alduiji

i in coarne se isbiau. Maica sfanta greu ofta i din gur'aa graia:

Tace^i, boi, nu rumegati, SS nasc in pace m& l^sa^i!

i de

oameni mult

iubiji,

De mine, de Dumnezeu i de drag fiu^ul meu!

Ceasul se apropia,

Boi 'ndat'o ascultau

i mai mult
i boii

nu rumegau. Maica sfantS ca-mi gr^ia

ii alduifc
:

Maica sfant'atunci n&tea. Mantuire pe pamant, Loc in raiu ne-a daruit.

Fire-ai, gasda, sSn&tos,

Ca

ne-ai primit bucuros

(1)

eaptea

ultima, din

Zarand:
Fiu$ sfant pe acest pamant!
Caii
i

Maica sfanta-i purcedea Prin pomatul raiului

De-amirosul florilor. Grele munci o d'ajungea, Se lua i se ducea La umbra de plopuj verde i din graiu a$a gr&ia:

sama nu baga mai tare rompania. Maica sfanta-i blestema

Fire-a^i voi, cai, blestema^i

De mine, de Dumnezeu,
i voi sat sa

Stai tu, plop, de-a lopainea

Mai tare de-un fiu de-al meu, nu ave$i,

S&

mi-i nasc un fiu{ sfant, Fiu$ sfant pe-acest pfimant! Plopul sama nu bSga

Numa'n

<Jiua de Ispas i-atuncea numai un ceas!

mai tare lop&ia. Maica sfanta-1 blestema

Maica sf&nta-i purcedea Prin pom&tul raiului

De-amirosul florilor. Grele munci o d'ajungea. Se lua ?i se ducea La umbr& de tisd verde, Tis& verde cum se vede, Cleombi in jos ca slobozia Maicei sfinte ii umbria, Maica sfant- o alduia:

Fire-ai tu, plop, blestemat

De

mine, de Dumnezeu, Mai tare de-un fiu al meu, i tu stare sa nu ai

Nici in lin nici in seniti

Maica sfanta-i purcedea Prin pomatul raiului De-amirosul florilor Grele munci o d'ajungeS, Se lua i se ducea

Fire-ai, tis&, alduita

De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de-un
fiu de-a meu, S& fii iarna ca i vara Maica sfanta-i purcedea Prin pomatul raiului De-amirosul florilor.
!
.

La grajdu$ul

cailor

i din graiu aa gr&i&

Staji voi, cai, de-a romp&nirea

Sa mi-i nasc un
fiuj sfant,

(1)

Publ. de Maria Dr&gan in Gazeta Transilvaniei, an. LV. Bra^ov

1892. No. 282, p. 5.

Digitized by

Google

69
Grele munci o d'ajungea, Se lua i se ducea

Maica sfanta-i alduia

i din graiu aa graia
:

La

ieslu^a boilor Staji voi, boi, de-a

Fire-aji voi, boi, aldui^i

i din graiu aa graia

rumeg&

De mine, de Dumnezeu, Mai tare de-un fiu de-al meu.

i voi, boi, sa
fiji sfitui

Sa mi-i nasc un fiu$ sfant! Boii dacS o vedea,

Inapoi mi se dedea, Maicii sfinte-i aburau, Maicii sfinte-i uurau,
12.

In br&sduja plugului. Pana piugarul pr&nze$te, Bou'n brasdii odihnete (!)

In fine din acelai isvor, din care au purees co~ lindele Romanilor din Bucovina i ale celor din Transilvania y cred cfi au purees i cele urmatoare afl&toare la Romanii din Biharia. Prima colindd din aceastS parte locuitS de Romfini suni

precum urmeaza
Hoi,
i

cum mai treceau cum mai mergeau

Do, doi drumarei!

Drumari cine-ar fi ? Una-i Maica santd,

Unu-i sant Iosif, Lua se duceau, Pan'ce nimeriau In curdle lui Crficiun De din sara lui Ajun. Sala mi-i cerea i Craciun graia:

Pan8-i nimeria Grajdul cailor. Pe maic'o lovia Nete munci cam grele Fiu d'a natere.

Dar nu-l.putea na^te

D'a franelor suner, D'a cailor tropot.
i Maica-i gr&ia:

Hoi, Iosife, blem (2)

Gaii s&-i las&m

i s&-i

blestemam

Hoi, tiei mai

ti

i de

Dumnezeu
meu,

Domnul Dumnezeu Ca ei is salfii

Ce sala voiu da, Ca poate le-oiu da
Ieslea boilor,

i de fiul

i sa n'aiba sa$

PanS

la Ispas,

D'atunci Nici atunci

Grajdul cailor!

Pana

la jude^

Lua

se ducea,

i voi s& purta^i

(1)

Din literatura popular* a Zarandului, Valea Brad, publ. in Tele-

graful romdn, an.

(2)

Blem

sa

XXXVII. mergem.

Sibiiu 1889.

No

131.

Digitized by

Google

70

Oase pac&toase Pe spatele voastre!

Ce

i-ar

poate

fi?

Da

in casa-i earns

Lua se ducea, Pana-i nimeria

leslea boilor,

i afara-i varg,

ne-am fost Din sobe c&ldoase

i noi ca
i din perini groase,

Sala

ii

fScea
ii tia.

Din cum

Boi-o abura, Munci o uura, Pe fiul natea Ca o floricea, Maica alduia Fire a$i alduiji
:

i-am fost s& perim Craciun nadSia,

Camari descuia.
Valuri, Postavuri,

Viguri
i giolgiuri,

i blagosloviji
i de Dumne<jleu

i *nc& le'ntindea

La Maic'ajungea.
Iar Craciun graia

i de fiul meu Iar voi s'ave^i sa$ Pe brasda mergand

eartii-ma, earta,

Cu gura rumpand Craciun i grSia

La
afara Cei salai de-asarS
Eiji, slugi,

Ca n'am nadait i io n'am tiut, C sa fiu tiut

V'ai
fi

cei ce-1 slujiS

slobozit

Sobe calduroase
i 'nca perini groase!

Mor$i

is

ori is vii

Slugii ca mergea,

Maica

ii graia: Craciune, te ert

fii

Lucru

ce vedea,

i ertat sa

La pSmant c&dea

i de
i

Stapane CrSciune,
Iar a

Dumnezeu de fiul meu! (1)

doua sunS aa:

Sus pe drumul mare

Treceau calea, Mergeau, Doamne, Yr'o doi drumarei, Doi corinde

LangS

Belserin,

Dar drumarii

cine sunt?

Una-i Maica santS, Unu-i sant Iosif, Unu-i sant MicoarS.

Sara-i d'insera

Curji d'a lui Craciun. Maica ii gr&ia: Ian du-te, Iosife, La eel sant Craciun.

Sa

ni ceri sala

Salaul cerea,

Din cum

il

tia,

(1)

T. Daul, Colinzi i cdntece poporali.

Arad

1900, p.

1821.

Digitized by

Google

71

Iar Craciun graia:

ti-va
io

Dumnezeu,
voiu da

Afar a eia, Napoi se 'ntorceik

CS

sal&i Is mulji

La

Poate

Ieslea boilor,

santul Cr&ciun. Slug'a^S grate: Ce randu-i, st&pane,

Grajdul cailor
Iosif so ducea,

C& afar&4 vara

i in cas&-i earna ?

Haida, haide Maici, Orajdul cailor,

Ieslea boilor
!

La Maic'ajungea

Cr&ciun n&d&ia
>i

din

somn

s&ria,

Noaptea dintr'o vreme

Pe

Maic'o lovia Nite munci cam grele. Rfiu se hodinia De tropot de cai, De sunet de frane. Maica iar graia

Chei in branci prindea, La c&mSri mergea, D'acolo scotea Viguri

De
De
i

giolgiuri,

Valuri
postavuri,

mi

le 'ntindea,

La Maic'ajungea,
Mana-i intindea:

Ieslea boilor

Caii s&-i las&m i s&-i blestem&m

Ca

Da

eartS-mS, MaicS,
n'ara tiut,
fiu tiut,
fi

Ei s& n'aiba sat Num'odatS'n an In zi de Ispas, Atunci inc'un ceas. B'apoi se ducea
Ieslea boilor.

C eu Ca s&

io $i-a$i

vut da

CasS calduroasS
i dulce prinoasS
!

Maic'apoi gr&ia

Boi-o abura, Munci o uura,

Da ertu-te, ert, Numai du-te da (1) Dupa soa^a ta! Da cum oiu aduce, C& de ochi ii oarba, De picioare-i chioapS, De mani ii bolnava
!

Luceafar

eia,

Iosif iar gr&ia:

Fiul sant n8tea. Craciun iar graia Ian du-te, m&i, du, Slug&, tu, d'amu, Cei salai de-asar&,

Cari nu ne
tiu
cfc-s

cinarft,

Maica iar gr&ia: Ad'o cum i-aduce

morji, nu-s vii

Iosif o aduce.

Sluga se ducea,

Domnul

Oiuda ce vedea,

ii (2) i dede Doi ochi vSzitori

(1)

Da

=
=

dar.
ei.

<2) Ii

Digitized by

Google

72
$i mani prinzatoare i picioare
Fiul sant nate,

Ziua se face

(1).

Umblatoarc.

Acestea sunt toate legendele despre Maica Domnului i Crdciun, precum i colindele, cari s'au nfiscut din ac08te legende, cate le-am putut eu adun& pftnfi acuma!
(1) T.

Daul, op. cit, p. 2629.

Digitized by

Google

IV.

MAICA DOMNULUI

TRIF-CEL-NEBUN.

Dei Trif, despre care neeste.vorba in capitolul de fat5, cade in aceeai zi, in care cade i Sf Trifon, adecft la 1 Faur sau in Ajunul Intdmpindrii Domnului, totui cred cfi aceste dou& numiri nu inseamna una i aceeai persoanfi, dupa cum am presupus inainte de 5 ani (1), ci ele inseamna doua persoane cu totul deosebite una de alta. i eats de ce:

Sf

Trifon,

prinsa atat

dupa cum rezulta din descrierea vie$ii sale, cuin Mineiul depe luna lui Fevruarie (2), cat i din
limba ruseasc&(3),
s'a

Viefile Sfinfilor, traduse din

nSscut in-

tr'un sat din Frigia,anume

Campsada (sau Lamsac);in anul 259

de la imp&rStia lui August, i a trait pe timpul imparajilor romani Gordian i Filip, precum i a eparchului Acvilin,
in zilele cfiruia a fost
i

martirizat.

Sf Trif insS sau Trif-cel-Nebun, dupa cum il mai numesc o sama de Romani din Bucovina (4), sa fi fost de loc din Ierusalim i anume, dupa o sama dintre legendele cari se vor reproduce mai la vale, unul dintre cei mai mari dirigdtori ai Ierusalimului, iar dupa alte legende un fel de pracau, care i-a batut joe de Maica Domnului, pe cand aceasta se ducea cu Domnul nostra Is. Chr. la templul din
PL Marian, Sarbatorile la Romani, Manastirea Neainjului, 1846, fila 4. (3) Manastirea Neamjului, 1812, fila 15. (4) S. PL Marian, Sarbatorile la Rom&ni, Voronca, op. cit., partea IV, p. 949.
(1) S.

vol. I, pag. 239.

(2>

vol.

I,

pag. 239

EL

N.

Digitized by

Google

74

unde avea sS i se ceteascS rugficiunile de deslegare dupS 40 de zile de la na?terea Mantuitorului. Deci el s'a niscut i a trait cu mult mai nainte decSt Sf. Trifon, i anume in zilele impSratului roman August, c&nd s'a nSscut
Ierusalim,
imbisericit Domnul nostru Is. Chr. Trifon avea darul faeerii de minuni i al vindecSrii diferitelor boale, i cu deosebire o putere exceptional asupra
i s'a

Sf.

diavolilor.
Trif, din contra,
aflfi

dupS cum

ni-1

aratfi

legendele, cari se

sanul poporului romanesc, nu avea nici unul din aceste daruri, ci el era un simplu om, ca to$i oamenii, atata numai c8, dupS unele legende, voind a sc&pa pre Maica Domnului de prigonirea Jidovilor, s'a fScut nebun, i din cauza aceasta s'a i numit el mai pe urmfi Trif-cel-Nebun, iar dupS alte legende c3 i-a batut joe de Maica Domnului, i de aceea, lSs&ndu-l Maica Domnului sS meargi inaintea
in
<ei,

ii

cade numele cu o

zi

inainte

de Intdmpinarea
aici,

Dom-

nului.

Deci atat din cele expuse p&nii

dinjele despre Sf. Trif,

cat

din toate cre-

din toate datinele Romanilor de pretutindene uzitate la 1 Faur (1), rezujta ca Sf.

precum

Trif nu e nici de cum de a se confunda cu Sf. Trifon, ci ca aceti doi sfinti, daca intr'adevar amandoi au lost sfin^i i daca eel dintaiu nu e cum-va o persoana mitica, sunt de a se deosebi cu totul unut de altul. Dar sa lasam de o cam data deosebirea aceasta la o parte i sa trecem de-a dreptul la legendele despre Maica Dom-

nului
i cari

$i Trif-cel-Nebun, cari

a fost
1.

le-am putut pana acuma aduna ne spun mai cu deamanuntul de unde i cine anume Trif

Prima

legenda din Bucovina, com. Volovafc

distr.

Ra-

dautului, suna

precum urmeaza

Zice ca pe timpul cand s'a nascut Domnul nostru Is. Chr. era stapanitor al Ierusalimului un om cu numele Trif. Auzind Jidovii i P&ganii din Ierusalim ca preacurata fedoard Maria voesce sa mearga la 40 de zile cu fiul s&u Is. Chr. la bi(1) S. PI.

N. Voronca, op.

Marian, Sarbalorile la Romani, vol. cit., partea IV i V, p. 949950.

I, p.

239-246,

EL

Digitized by

Google

75
sericS ca sfi i se ceteascfi rugficiunile de deslegare, s'au adunat mai mul^i dintre dan?ii la un loc i s'au sfatuit sfi-i easfi inainte, sfi-i tie calea, s'o prinda, ?i apoi, luandu-i pruncul, sfi-1 omoare <5u pietre, iar pe dansa sfi n'o lase nici de cum sfi intre in biserica, ci s'o alunge din ora. i cum s'au sfatuit, aa au i facut: Cand a sosit timpul ca Maica Domnului sfi mearga cu fiul sfiu la biserica, jidovimea ?i pfigfinimea au luat pietre ?i i-au
*eit inainte.

Auzind despre aceasta Trif, stfipanitorul lerusalimului, nu i-a venit la socoteala, ^i de aceea in ziua cand avea sfi meargfi Maica Domnului la bisericfi, s'a invfilit bine peste tot trupul cu paie $i apoi, eind afara, a prins a fug! in partea ora^ului pe unde ^tia el cfi n'are sa treacfi Maica Domnului cu Is. Chr., i acolo apoi incepu a rficni i a strigfi cat il lua gura $i a se da de-a burda boului ca un nebun. Vdzand aceasta jidovii au crezut cfi stfipanitorul lor a nebunit ^i de aceea, uitand ca pamantul de Maica Domnului, a inceput <care din cotro a alergfi dupa dansul ca sfi vadfi ce e cu el. Tocmai pe atuncea insfi trecu $i Maica Domnului cu Is. Chr.pe de cea-laltfi parte a oraului, pe unde nu se aflfi mai nici un singur jidov, i se duse cu fiul sfiu de-a dreptul la bisericfi, unde il int&mpinfi dreptul Simion i unde i se cetirft $i ei rugficiunile
<ie deslegare.

i a$& scapfi
sfi-1

Maica Domnului de jidovimea, care avea degand omoare pre Is. Chr., iarfi pre dansa s'o alunge cu pietre. De atunci inainte au inceput jidovii de manie a-1 numi pre
i

stfipanitorul oraului lor Trif-cel-Nebun sau Trif Nebunul,

acest

nume

i-a

rfimas apoi panfi in ziua de

cfi

astfizi.

Trif prin apucSturile sale a scapat pre Maica pre tiul ei Domnul nostru Is. Chr. din manile jidovilor, cari aveau de gand ca numai de cfit sfi-i prindfi i sfi-i ncidfi cu pietre, de aceea s'a fficut el mai pe urmfi sfdnt, i ziua lui i se serbeazfi tot-deauna, in fie-care an, in ziua care premerge Intdmpindrii Domnului. Numele insfi de Trif-cel-Nebun sau Trif Nebunul, care i 1-au dat jidovii, cand a scfipat el prin nebuniile sale pre Maica Domnului, i-a rfimas panfi in ziua de astfizi. (1)
fiind

*Dar

Domnului

(1)

Com. de Hie

loan Buliga, stud. gimn.

vol.
I,

cf.

i S. Fl.

Marian,

JSdrbdtorile la

Romdni,

p.

239

Digitized by

Google

76
2.

A doua

legends, tot din Bucovina, com. Cire-Opai$ r

distr. Storojinetului,

sunS

ast-fel:
zile

Zice ea mergand Maica Domnului la 40 de Domnului nostru Is. Chr. la bisericS ca sa i

ciunile de deslegare, s'a intalnit pe

dupa na^terea
ceteasc& rugSTrif>

se

drum cu un om, anume

i intalnindu-se au mers o bucatS buna de loc impreuna, i anume^ Maica Domnului inainte cu fiul sau Isus in bra$e, iara Trif ina-

poia

ei.

un timp insa ce-i plesni lui Trif prin minte?... sa i din pricina inainte i Maica Domnului inapoia lui aceasta a inceput a se certa cu Maica Domnului i-ai zice ca sa-l lase sa meargS el inaintea ei. Maica Domnului ins& nu voi sa-l lase, ci-i zise ca, de oare-c& ea a mers odata inainte, tot ei i se cuvine sa mearga $i mai deDe
la

mearga el

. . .

parte.

Trif insa nu, ci o tinea a lui, una i bunft, cS nu ea, ci el trebue s mearga i... s'a mantuit! Vazand Maica Domnului de la un timp ca n'are cu cine se in^elege in vorba, c& el numai decat voesce s& mearga inaintea
ei,

s'a

suparat pe dansul

i i-a zis

Nu

Trif,

Vad
Nici
Ci-a

nebun ce eti ca ce vorbefti,

te

mai gande^ti, nu cumpeneti,

p&zeti.
'nainte,

tap

Mergi dara

Om
In

sarit din minte,

Ca eu voiu pleca

urma

ta.

N*a apucat insS ea bine a rosti cuvintele acestea, i a-1 lfisa sa ei i eata c Trif indata a i nebunit, i de atunci oamenii ii zic Trif-cel- Nebun sau Trif NebunuL i tot de atunci vine ca ziua lui cade tot-deauna cu o zi inainte de Stretenie sau Intdmpinarea Domnului, ^i cine lucrfi in aceastfi zi, acela nebunete. (1)

mearga inaintea

apoidin Tereblecea, distr. gimn com. de Pavel Scripcaru, stud. gimn. i din Stroe^ti, distr. Sucevei, com. de George Bartoiu, stud, gimn.; EL N. cf. i S. PL Marian, Sarbatorile la Romdni, vol. I, p. 240 Voronca, op. cit, par tea IV i V, p. 949.
(1)

Com. de Const. Popescu,

stud,
i

Sluetului, diet,

de Irina Bulbuc

Digitized by

Google

77

3.

treia legends,

hareti, distr.

asemenea din Bucovina, com. ZaSucevei, sunS a&

La 40 de zile dupa ce a n&scut preacurata fecioara Maria pe merse cu dansul la molitfa. Eata insa ca mergand ea pe drum, cat va fi mers, cu fiul sfiu Is. in bra$e, dfi peste un om, anume Ti ifon, care imblatiS pe arie. Maica Domnului, cum 1-a vzut ci imblatete, ii zise Trifone! Iasa-te de imblatit i hai mai bine cu mine la biserica, ca azi e ziua mea i mani e a ta! Trifon insfi nu voi s'o asculte, ci-i raspunse zicand: Las ca voiu merge mani, c&ci mani e ziua ta, iar azi ii a mea! Vazand Maica Domnului ca numai de geaba ii bate capul cu dansul, cfi nu-1 poate induplecS s& mearga cu ea, se duse singura. Oand s'a intors insfi Maica Domnului de la bisericfi inapoi i a trecut iarai pe langfi locuinja lui Triton, pe aria acestuia nu se mai afla acuma nimica. Dumnezeu adeca a dat un vant mare i a sufiat tot ce a fost pe arie, ast-fel ca aceasta r&mase goala, ca $i cand ar fi fost de cine-va mSturatS.
Is. Chr.,
%

Dumnezeu

a facut-o aceasta din pricing c Trifon n'a voit

ci

s& asculte de Maica Domnului,

a lucrat in zi de sarb8toare. (1)

i

O variants a acestei legende, tot din Bucovina, din com. Roija, distr. CernSutului, sun& ast-fel:
7W/* a fost nebun.

anume

Pornind Maica Domnului in ziua de Trif cu copilul in bra$e la biserica, se intalnete cu Trif.

Ce picioare albe ai Atunci Maica Domnului s'a intors inapoi i i-a zis: Nebunulef i pe loc a ramas nebun. Din pricina lui, Maica Domnului a-doua zi i-a luat molitfi in ziua de Stratenie i amintirea aceea o serbam noi. (2)

E1 imblatifi

zice

4.

patra legends, aiderea din Bucovina, com. Stupca,

distr.

Gura-Homorului, e aceasta

-sericS

Zice ca pe cand s'a dus Maica Domnului cu Is. Chr. la bica sa i se ceteascS rugaciunile de deslegare, a dat peste

(1)

Com. de loan Gr&mad&,

stud,

gimn

din Campulung, com. de

Ilie Piticariu, stud.

(2)

gimn. El. N. Voronca, op. cit, partea IV

?i

V, p. 949.

Digitized by

Google

78

un om anurae

Trifon,

stand lSngfi un taetor

lucrfi, i-a zis sfi

?i

t&ind lemne.

Maica Domnului, vazand c&

toare sa
fie

se lase de tSia-

tul lemnelor, ca ziua aceea sa fie ziua

Domnului, iar ziua urmfii

ziua

lui.

7W/<m-!nsft fiind

un

om
a

incap^anat, indfir&tnic

raut&cios*

n'a voit s'o asculte, ci

Azi e ziua mea i mani va fi i a Domnului Maica Domnului, vazand ca Trifon, in loc s'o asculte, ii bate inca joe de dansa, tuind-o, s'a supSrat i i-a zis Daca Ji-i omenia aa, apoi, despre mine, fie ast&zi ziua ta i mani va fi a Domnului! i cum rosti ea cuvintele acestea nu se duse mai departe, ci

tuit-o zicandu-i:

se intoarse in apoi.

de atunci cade ziua lui Trifon sau Trif tot-deauna nemijde Intdmpinarea Domnului, iara Intdmpinarea Domnului sau Stretenia tot-deauna a doua zi de Trifon. (1)

locit inainte
5.

In
cfi

fine a cincea i ultima legends, din

Bucovina, com$i

Corlata, distr. Gura-Homorului, despre

Maiea Domnului

Trif e cea urmfitoare:

Zice

mergand

intr'o

Maica Domnului, pe cand umbla inca pe pamant,, zi, in cotro se va fi dus, a ajuns pe la inserate

intr'un sat.
Iata insa ca tocmai atunci, cand a ajuns ea in satul acela> afara fulgera, tuna i ploua ca din cofa, de sfi-Ji fi dat cine-va o mie de galbeni, i totui n'ai fi eit din casa afar$, a?a de tare

turna.

In cotro s& apuce ea Ce s& fac& acuma Maica Domnului? pe o vreme ca aceasta i inca asupra nop^ii?.. A umblat ea mai tot satul, ca doara ar putea gsi un loc unde-va s& mae pestenoapte, dar de geaba, caci in tot satul nu se vedesi nici m&car o singurS lumina de lead arzand.
.

V&z&nd Dumnezeu, care toate le tie $i le vede, v&zand ci Maica Domnului se muncete atata, cautand un loc de mas i nu
afla,
i

s'a f&cut
afla

mili de dansa

a indreptat-o intr'un loc unde-

se

mai

inca o leacS de lumina.

!

Na! o bucurie mai mare ca aceasta nu-i trebui Pe loc s*a i dus intr'acolo i ajungand a ineeput a bate in u, i bate cat bate, dar de geaba ca nimeni nu se rfispunde din nuntru* Abia
(1) Din Stupca, com. de Const. Cailean, stud, gimn., com. de Simeon Boiohan, stud. gimn.
91

din Pl&vdlariu,,

Digitized by

Google

79
intr'un tarziu, dupi ce Maica Domnului ii lu& acuma de o nSdejde ca va mai fi lasata In nuntru, aude un glas slab $i ragu-

de bab& intreband Cine e acolo i ce caut& intr'un aa tarziu de noapte? Maica Domnului ii spune cine-i i apoi se roaga ca s&-i faca mild de dansa i sa-i dea drumul in casS, ca i ea ii va fac& candva vr'un bine* Atunci baba s'a dus i i-a deschis ua, i-a dat drumul in nuntru i, fiind-cfi acuma o cunote& cine-i, indata a poftit-o si eada i apoi a cautat ce-va 91 de mancare i, din norocire, gasind o bucatS de mamaliga, i-a dat-o aceea ca s'o manance. Maica Domnului, fiind nu numai foarte ostenita, ci tot odat& i foarte fiamand&, nu s'a dat indarapt, ci luand mamaliga a mancat-o toata, aa goals, cum era. Iarii dupa ce a.mancat, a intrebat pe baba ce bine sa-i faca pentru ca a primit-o pe o a& vreme in casS i pentru ck a osp&tat-o? 6aba aceea avea un fecior anume Triton. i fiind-ca feciorul acela nu era cu toate doagele, oamenii ii ziceau Trifon-cel-Nebun. Deci maica sa, cand a auzit ca Maica Domnului vrea sa-i faca un bine, zise ca ei nu-i trebue nimici alta, ci numai s'o scape de o belea, adeca sS-1 faca pe feciorul ei Trifon ca sa fie^
it

s&ntos.

Maica Domnului zise ca-1 va insanatoa, numai sS-1 vadS. Baba il arata. Maica Domnului rosti vr'o cate-va cuvinte in tainS i Trifon care sta ghemuit intr'un ungher i se uita cu nite ochi inholbaji i turburi la dansa, indata a capatat toate mingle la loc i s'a facut sanatos ca toji san&to$ii, s'a sculat din ungherul undo era ghemuit, s'a dus la Maica Domnului, i-a sarutat mana, i apoi s'a pus pe un scauna? l&ngfi vatra focului. Dupa aceasta s'a pus i Maica Domnului pe o lai^a ca sa se odihneasc&, fiind-ca era foarte obosita de drum. A doua zi desdiminea^a insS, sculandu-se i multumind babei pentru primire, se porni iara^i mai departe la drum. Trifon, care era acuma cu toate mingle i care asemenea se sculase, drept recunotin^ i muljumita ca Maica Domnului 1-a vindecat de nebunie, s'a dus cu dansa ca s'o petreaca. i dupi ce a petrecut-o o bucata bunS de loc, s'a intors inapoi acasS. Oamenii, cari il vSzura petrecand pe Maica Domnului i-l tiau cfi era nebun i f acea o mul$ime de blasgonii prin sat, nu se puteau destul mira cum de vine ca acuma e sanatos.

Digitized by

Google

80

Dar nu numai atata, dupa ce pe urma chiar i vornic in satul

i-a fost

acuma bine,

a ajuns

mar

acela. (1)

P. Legenda, care s'a reprodus mai sus sub No. 5 i care ne arata cum a tu$it-o TWYpre Maica Domnului, cand merged aceasta la templul din Ierusalim ca sS i se ceteasca rugaciunea de deslegare dupa 40 de zile de la naterea Domnului uostru Is. Chr. e cunoscuta, deiji numai foarte pe sciirt, nu numai RomSnilor din Bucovina, ci i celor din Moldova. lata cum istorisesc acetia IntSmplarea, despre care ne e vorba

La 40 de

zile,

sa-i iea molifta, Sf. Trif% care calStoria

cand se ducea Maica Domnului la biserica ca cu dansa, a tuit-o, i Maica

s'a intors i a zis Fie ziua ta azi, ca a mea va fi mane i rostind cuvintele acestea s'a intors indarat i nu s'a dus in ziua aceea la molifta, ci abia a doua zi De aceea e intaiu Trif ?i apoi InV&mpinarea Domnului.* (2)

Domnului

Romani, tot din Moldova, aceasta foarte pe scurt ast-fel

Al^i

istorisesc

intamplarea

i-a tuit-o,

Zice ca mergea Stratenia pe drum i TWAmergea dupa dansa doara s'ar inturna, s'o vada cine-i. Ea atunci s'a intors sa vada cine i-a tuit in urma i i-a zis: Dar fie astazi ziua ta i mani va fi a mea ! (3)

0) Com. de Cornelie Velehorschi, stud, gimn.

(2) S.

PL

(3) El. N.

Marian, Sarbdtorile la Rom&ni, vol. I, p. 241242. Voronca, op. cit., partea IV 91 V, p. 949.

Digitized by

Google

V.

FUGA

MAICII

DOMNULUI LA

EGIPT.

Stent a scripturS ne spune cfi, dupfi ce s'a n&scut Domnul nostra Isus Christos in Vifleemul Iudeii, se duser3 c&ti-v& Magi de la risSrit la Ierusalim i, cum ajnnserS la starea locului, intrebarS zicand cUnde este nou nSscutul imp&rat al ludeilor? c&ci noi am v&zut steaua sa la r&s&rit, i am venit s& ne inchin&m

lui.

Auzindu-le acestea impfiratul Irod, s'a turburat, i tot Terusalimul cu dansul. i adunand pre toji archiereii i c&rturarii poporului, i-a intrebat: cUnde este si se nascfl Christos?*

Iar ei zis-au lui:

' In Vifleemul

Iudeii, cfici a&

s'a

scris prin prof etui:

<i tu Vifleeme, in pfimantul Iudeii, nici de

lui
;

cum nu

eti

mai

Iuda mic intre Domnii care va pate pe poporul meu Israel!* Atunci Irod, chem&nd pe Magi intr'ascuns, a cercetat cu de-am&runtul de la d&nijii despre timpul, in care s'a ar&tat steaua. i trimitandu-i la Vifleem, a zis * Merged i cercetaji cu de-amfiruntul despre prune; i dacfi veji afl&, spunefi-mi, ca i eu sfi merg s& m& inchin lui! Iar ei ascult&nd pre impftratul s'au dus; i iacS steaua, pre care o v&zuser& la r&s&rit, merged inaintea lor, pan& ce a ajuns i s'a oprit asupra locului unde eri pruncul. i v&z&nd steaua s'au bucurat cu bucurie foarte mare. i incfici

din tine va ei conductor,

MarUn, Legendele MaicH Domnului.

Digitized by

Google

82

tr&nd in cas5, au vfizut pe pruncul cu Maria, muma lui; i c&zand in genunchi se inchinarft lui i deschizandu-i comorile, au adus lui daruri aur, smirnS i tSmaie. i luand
;
:

tire prin

\ris

ca s&

nu

se intoarcS la Irod, pe

altfi

cale s'au
s'a

dus

la tara lor..

Iar

dupS

ce s'au dus Magii, iacS ingerul

iea pruncul
l\\

Domnului

ar&tat lui Iosif in vis, zic&nd

ScoalS-te,

pe

mama

i sfi-1

rSmSi acolo pan& peard&!

voiu

zise, cfici

lui i fugi la Egipt Irod va s& caute pruncul

Deci Iosif scul&ndu-se a luat pruncul i pre muma lui noaptea, i s'fct dus la Egipt i a r&mas acolo pan& la moartea lui Irod, ca sfi se plineascS ceea ce s'a zis de Domnul prin profetui care zice din Egipt am chemat pre flul meu. Atunci Irod, v&ziind cS s'a batjocorit de c3tre Magi, s'a maniat foarte tare, i a trimis s& se omoare toji pruncii, cari erau in Vifleem i in toate hotarele lui, de doi ani i mai in jos, dupS timpul pre care 1-a intrebat de la Magi. Atunci s'a implinit ceea ce s'a zis prin profetul Irimie> care zice: Glas in Rama s'a auzit, pl&ngere i tftnguire i bocet mult, Rachil pl&ngand pre copiii s3i i nu voia s& se mSngSie, pentru cS nu sunt.* IarS. dupS ce a murit Irod, iacS ingerul Domnului s'a arfi:

tat in vis lui Iosif in

Egipt

i i-a zis

mantul

i pe mama lui, i du-te in pcS a murit eel ce a c&utat viaja pruncului! Atunci s'a sculat i a luat pruncul i pre mama lui, i a

Scoal&-te,

iea pruncul

lui Israil,

mers

nete in Iudea in locul

Dar3 auzind cS Archelau domsSu, s'a temut sS meargS acolo; iar luand tire in vis s'a dus in p&rtile Galileei. i mergSnd a locuit in cetatea ce se numete Nain
lui Israil. lui Irod, pSrintele

pSmantul

zaret, ca sS

se

implineascS ceea ce s'a prezis prin profejk

(1)

Nazarinean se va chem&.
Aceste date ale

mai cu seamft cele din urmS, in cari e vorba despre t&ierea pruncilor la porunca lui Irod i despre fuga lui Iosif, a Maicii Domnului i a lui Isus Ghristos la Egipt, au dat in decursul timpului nasfintei scripturi i

(1)

Evang. Mateiu,

c.

II.

Digitized by

Google

v 83
tere

mai multor legende despre Fuga Maicii Domnului la Egipt de frica lui Irod care, temandu-se ca s& nu i se iea domnia, vol s& peardS. pe Domnul nostru Is. Chr. Iar legendele, c&te le-am putut eu p&n& acuma aduna, i anume de la Romanii din Bucovina, sunt acestea:
1.

Prima

legends

Auzind imp&ratul Irod ca s'a nascut Domnul nostru Is. Chr. temandu-se de dansul ca nu cum-va mai pe urm&, crescand mare, s&-l rastoarne de pe tron i sS-i iea domnia, a poruncit ostailor s&i ca sa tae pre to^i pruncii cei mici de la doi ani in jos, cugetarid in mintea sa C&-1 vor afla i-l vor tfiia i pre IsusDe geaba i-a fost insa toata v&rsarea cea mare de sange nevinovat, caci Maica Domnului, prinzand veste despre aceasta porunca neateptata, a parasit pe Crdciun, in grajdul caruia a nascut ea pe Domnul nostru Is. Christos, i lu&ndu-l pre acesta in bra^e, a fugit cu dansul de acolo. Parasind ea pe Crdciun i mergand pe drum, cat timp va ft mers i pe unde va fi mers, eat& ca se intalnete cu Lisaveta, maica lui loan Botezdtorul, care fugia de frica lui Irod cu flu I s&u loan in bra^e, i al carei fiu era cu ease luni mai mare dei

cat Isus Christos.

i acuma,

dupa ce

s'a intalnit ea

cu Lisaveta, s'au intovSrait

amandoua

mergand mai departe Impreuna, au ajuns pana la o magura, i pe magura aceea au inceput apoi a se urcS la deal. i cum fugiau ele amandouS cu copiii in braje, urcandu-se cu mare greu la deal, au ajuns pe o a treia femee, care asemenea fugia de frica lui Irod i care avea in bra^e, nu unul, ca dani

sele, ci

doi copii de-a gemenea.

acuma tustrele pana la mijlocul m&gurii i neputand mai departe fugi de obosite ce erau, is'au oprit locului $i, punandu-se jos ca s& se odihneasca, au inceput a vorbi cate de toate intre olalta. i din vorb& in vorba zise Maica Domnului
i fugind ele

catre femeia cea cu doi copii

Greu trebue s^-^i fie dumitale a duce doi copii in braje. Dar i mai greu inca cred ci trebue sS-Ji fie a-i apleca pe amandoi ? Vrand nevrand Greu, greu de tot dar ... ce e de facut? i-mi este de la Dummi-a fost trebue sa ma impac cu ceea ce nezeu imp&rtit! raspunse femeia. Maica Domnului, facandu-i-se mil& de dansa, zise mai de-

parte

D&-mi mie pe unul dintre dan^ii

sS-i

dau eu

$l\8l

de supt

Digitized by

Google

84

'

Femeia nu se puse de pricing. Din protivfi lua cu cea mai mare bucurie pre unul dintre copiii sai i, fara sa tie ck femeia care-i cere copilul e Maica Domnului, i-1 dete ca sS-1 apiece. Maica Domnului, luand copilul, ii dete de supt, pana ce s'a
saturat bine, apoi
il

intoarse maicii sale inapoi.

Dup& aceasta, sculandu-se tustrele de jos, se porniri iar&i mai departe i se suira pana pe varful magurii. Acolo, in pustiu, petrecura ele apoi un timp mai indelungat, pan& ce a murit Irod, ucigaul de prunci, precum i toji ceialal^i ce-1

cautau pre

Is.

Chr., cu scop ca

sfi-1

afle i s-l

omoare.

Dup& aceea

s'au intors inapoi la Vifleem.

$i

Cei doi copii ai femeii celei straine, care a fugit

a petrecut

impreuna cu Maica Domnului i cu Lisaveta in pustietate, dup& ce au crescut mari, au fost amandoi tdlhari. Iar cand a fost Domnul nostru Is. Chr. prins de Jidovi i
muncit, tocmai intre aceti doi fraji talhari a fost rastignit. i eel ce n'a supt tat a de la Maica Domnului zise c&tre Is. Chr., cand se afla acesta pe cruce Daca eti tu cu adevSrat Christos, mantuete-te pre tine

'

pre noi!
Cela-lalt insa, care a supt \k\& de la

Maica Domnului, auzind

i i-a zis:

cuvihtele acestea, s'a suparat pe frate-seu

Mai! ce vorbeti tu cuvinte de osanda, ca noi pentru purtarea i vina noastra suntem rastigniti, ca multe i foarte mari rele am f acut, iara acesta este sange nevinovat, rastignit pe nedreptate intre noi, caci el pentru a noastra vina s'a rastignit ca sa ne rescumpere din mana vramaului i apoi intorcandu-se cu fata catre Is. Chr. zise: *Pomenete-ma, Doamne, cand vei veni intru impar&tia ta! Iara Is. Chr. i-a zis Tu astazi inca vei fi cu mine in raiu, caci cu limba ta

2.

raiul l-ai.deschis! (1)

toti

A doua

legends:

ostailor sai ca si ucida pruncii de la doi ani in jos, cugetand ca-1 vor afla i pe Isus Chr. printre danii i-l vor ucide i pre el, atunci Maica Domnului, ascultand de ingerul care i s'a aratat in vis $i-i spuse sa fuga din Palestina, lua pe fiul sau Isus si fugl cu dansul la Egipet.

Cand a dat impSratul Irod porunca

pre

(1)

Din Todereti,

diet,

de Nechifor Grigorean.

Digitized by

Google

85

Eata insS ca, mergand ea c&lare pe o asin& i Jinand pe Domnul nostra Is. Chr. in bra^e, se intalnete de odata cu mai mul^i ostai de ai lui trod. Ostaii, cum o vazura, o oprira locului i o intrebarS: ceare ea in bra^e? Maica Domnului ce s8 le rspund& in graba? .... zice ca are grau. Ostaii insa nu voir a sa creaza i de aceea ziserS ca sa le
arate.

Atunci Maica Domnului, vrand ne vrand, le arata, i intru adevar c& nu era alta, ci grau curat, pentru c& Domnul nostru Is*. Chr., cum a spus Maica sa osta^ilor ca are grau in bra^e, indat& s'a i pref&cut prin puterea lui cea dumnezeeasca in grau. Ostaii, vazand ca nu are nimic alta, ci numai grau, ii deter& drumul sa meargS mai departe. i aa scapa Maica Domnului cu Is. Chr. i cu Iosif, care asemenea calatoria cu danii, din primejdia cea dintai. Dar ea nu avu numai pe aceasta, ci mai avu inc& multe alte
%

primejdii s intampine. Aa, calatorind ea mai departe, cat loc va fi calatorit, se intalni cu luda Iscarioteanul, apostolul eel fara de lege, care 1-a vandut mai pe urma pe Is. Chr. Maica Domnului, care abia scapase cu obraz curat de osta$ii lui Irod, vazand acuma c& iarai se intalnete cu un israiltean,

incepu a tremura ca varga de frica, ca nu cum-va acesta sS-i faca vre-un rau. i intr'adevar c&Iuda, cum dete cu ochii de d&nsa, o i intreba ca i soldatii lui Irod, ce are in braje. raspunse Maica. Domnului, i dete sa piece Smochine!

mai departe.
Insa luda, vSzand c& are o legaturii a?a de mare i nevenindu-i a crede c'ar fi intr'insa smochine; o remind i se uit& singur ca sa se incredin$eze ori de intru adevar e aa cum i s'a spus, ori nu. i afland numai smochine, dupa cum ii spuse Maica Domnului, caci de asta data Domnul nostru Is. Chr. se prefa-

cuse in smochine, o lasa in pace i se duse in treaba-$i. Calatorind dupa aceasta Maica Domnului mai departe, se intalni cu un lemnar, care asemenea era israiltean. i intreband-o i acesta ce are ea in braje, Maica Domnului ii raspunse ca are orez. Lemnarul, uitandu-se in legatura i vazand ca intru adevar are orez, nu zise mai mult nimica, ci se duse incotro era indreptat. i acest lemnar i-a facut Domnului nostru Is. Chr. mai pe

Digitized by

Google

86

urma crucea pe
telor noastre.

care a fost el rastignit pentru

ertarea paca-

Dupa amiazi, c&l&torind Maica Domnului mai departe, s'a intalnit c'un covaciu. i acesta inc& a Intrebat-o, ce are in braje.
Maica Domnului ii r&spunse ca are tdmde. Uitandu-se covaciul in leg&tura i v&zand ca e tamae, nu zise mai mult nimicS, ci pleca mai departe, c&ci i el er& ca i ceilalji din Ierusalim. Acest covaciu a facut cuiele cu cari a fost Domnul nostru Is. Chr. rastignit pe cruce. Plecand covaciul, pleca i Maica Domnului mai departe i se intalni acuma cu un alt om din Ierusalim, care asemenea intreba ce are ea in leg&tura ce o duce in braje. Piper ! rfispunse Maica Domnului, i omul se incredin^a ca intru adevar e piper, pentru ca Domnul nostru Is. Chr. se pref&cuse de astS data in piper. Iar omul acesta a fost mai pe urma acela, care inainte de rSstignire i-a dat o palma Domnului nostru Is. Chr., cand se afla acesta dinaintea archiereului Caiafa. Scapand i de acesta i calatorind Maica Domnului mai departe, se intalni in sfarit de c&tre seara cu mai mul$i Jidovi de odata, cari veniau h&lacaind din farina de la lucru, cSci bagseam& pe vremea aceea Jidovii nu traiau, ca acuma, numai din munca i sudoarea altora, ci lucrau i ei la camp ca i noi. Acetia, cum vazura pre Iosif $i pre Maica Domnului cu Is. Chr. in bra^e, deauna ii i oprirS locului i intrebarii pre preacurata fecioarS Maria, ce duce in legatura din bra^e. Poame de finic! raspunse Maica Domnului inver^unata^ vazand ca necontenit se intalnete cand cu uhul c&nd cu altul i fie-care pare ca anume o tot intreaba ce are in legatura din

brate.
sfari irul intrebarilor i aa scap& ea prin puterea fiului sau, Domnul nostru Is. Chr. din toate primejdiile ce le intampina ea in decursul c&latoriei sale i a?a ajunsera toji trei teferi la Egipet. (1)

Dar cu Jidovii ace^tia se

i

apoi

treia

legends

de

Zice ca pe cand fugia Maica Domnului cu fiul s&u laEgipet, frica lui Irod care poruncise ostailor sai ca sS-1 caute pre

(1) Din Bosanci, diet, de Simeon Barba, agricultor, 1887 de Dorimidont Teutul, stud. gimn.

com.

la 13 Prier

Digitized by

Google

87
Is.

Chr. $i sft-1 omoare, trecu din intamplare pe lang& un om care semana grau, i necunoscand drumul care ducea la Egipet, 11 ruga pe omul acela ca sa i-1 arate. Omul, far a a o intreba de unde-i, cum se cheama i ce treaba are la Egipet, li arata cu cea mai mare buna-vointa drumul dorit. Maica Domnului, multumindu-i i binecuvantandu-i dimpreuna cu fiul sau samara pentru binele ce i-a facut, calatori mai

departe.

dupS aceasta trecura pe acolo i prigoajunsera la omul eel ce semana grau, se oprira i ei i-l intrebara, de n'a vazut cum-va pre Maica preaeuratd cu fiul sau in braje trecand pe acolo. eu am raspunse semanatorul, Ce-i drept, nu-i pScat vazut o femee c'un prune mic in braje trecand pe aicea, dar atunci c&nd am vazut-o eu grdul era mic, iar acum, dupa cum vedeji i d-voastra singuri, e mare. i intr'adevar ca aa i era. Sem&n&torul nu min^ise. C&ci binecuvantand Maica preacuratd i cu fiul sau Is; Ohr. graul
Iata insa ca
Is.

nu

mtilt

nitorii lui

cum

omului, acesta crescu vazand cu ochii ast-fel ca, pre cand sosira prigonitorii lui pe acolo, graul era acuma h&t mare. Prigonitorii Domnului, neinjelegand rostul cuvintelor rostite -de semanator i netiind de cand a crescut graul sau aa de mare, nu mersera mai departe, ci se intoarse indarapt de unde au venit, lasand pe Maica Domnului in pace. i de atunci, de cand a binecuv&ntat Maica Domnului i cu fiul sau Domnul nostru Is. Chr. graul sem&n&torului, care i-a aratat drumul spre Egipet, este dating de a se pune, spre aducere aminte de aceastft intamplare minunata, grau pe mas& in ajunul Naterii Domnului sau al Orddunului i in ajunul Botezului Domnului. Inaintea celor-lalte s&rbatori insa, fie acelea ori i cat de mari i insemnate, nu este datina de a se pune grau pemasa.* (1)

variants scurtS a acestei legende sunS precum urmeazS.

Maica Domnului era fata de irtiparat. Cand a purees grea din Sfdntul Duh, tatal ei n'a crezut-o i a chemat pe to$i domnii cei mari la sesie i a dat la fie-care cate o bucata de lemn de p&durej uscat in gur& la care va infrunzi, acela i-a f&cut copilul. Ea avea un unchia i la nimeni n'a infrunzit, numai la el indata a slobozit lemnul frunze i floare.
;

(1)

Din Frataujul-vechiu, distr. Mdaujului, com. de Laurenfiu Vataman, stud. gimn.

diet,

de Varvara Vataman,

Digitized by

Google

88

Maica Domnului
s'a

s'a

ascuns intr'o peter& ca s& n'o gaseasca

i stelele

jidanii, i acolo a n&scut.

La ea
dini.
.

coborat soarele, luna

%\

au venit

la

ro-

toatS ziua dup&

nului.

Da un cioban era aproape i a v&zut toate acestea. El a alergat un mielut i cum 1-a prins, 1-a adus Maicii DomDe aceea se vede pe icoanS langfi Is. XJhr. un mielu^. Pe urmS a fugit Maica Domnului cu copilul, pan& ce a ajuns

un om care arfc. Dumnezeu a dat ca grdul in ziua aceea s'a copt, i cand au venit jidanii sa intrebe, omul le-a spus ca a trecut pe acolo cand sem&na i jidanii s'au intors, iar Maica Domnului a sc&pat> (1)
la

alt& variants a acestei

lui Christos

legende sunS

ast-fel
fugifc

Fa$a

e pe grau
jidani...

de atuncea, cand

Maica

Domnului cu dansul de

Fugind JDomnul Christos a ajuns pe langa un om ce semana grau, dar nu tia sa-i zica graului pe nume. ii zise Domnul Christos. Ce saineni acolo?
ci ast-fel se cheama, silete-te de graba va fi copt Omul a ascultat, i cand au venit jidanii pe la amiaza-zi graul era copt, 1-au gasit pe om secerand. *N'ai vazut un om fugind pe aicea ? Ba 1-am vazut

Ia nite

pane
tii

Acela e gr&u, sa

$i

mergi acasS de ada

seceri, caci indatS

De mult? Pe cand semfinam graul acesta Ei apoi cine tie unde va fi

!

i s'au intors inapoi.

i de atunci sta pe
4.

grau scrisa fa^a Domnului Christos.*

(2)

patra legends

Maica Domnului era tare f&ra pacat i credea in Dumnezeu; ea er& slugft la alt jidan, era fata lui David. La dansa umbla feciorul lui Ordciun i vrea s'o iea. OdatS a venit el la dansa cu o alamae in buzunar.

(1) El.

(2) El.

N. Voronca, op. cit, p. 44 45. N. Voronca, op. cit., p. 132.

Digitized by

Google

89
i-a zis Maica Domnului d&-mi Ce ai in buzunar ? s& miros, c& tare frumos miroase i cum a mirosit, a purees grea din Duhul sfant. Domnul Christos, cand erk Maica Domnului grea, vorbia din pantece i ea $tia c& are sa fie Dumnezeu, de aceea s'a ascuns de jidani cand o c&utau. Da intre jidanii lui Iuda (dracului) se auziau vorbe c& are s& vie un imparat nou i ei cunoteau din stele cas'a n&scut. Ei au trimis sa-1 caute i sa omoare pre toji copiii, doar il vor omora i pe Christos. Maica Domnului 1-a ascuns in ieslele oilor, dar berbecii au

zis

Care sunteji cu lapte hraniti-1

s'a

care sunte^i sterpe in-

cfilziti-1!

Cand
i

nascut Christos, cu p&r de aur, indata s'a luminat

pe loc a inceput a vorbi

Oitele 1-au hranit
i

ma

1-au

incalzit, i

rog doar& e Dumnezeu. cand a venit ma-sa,

1-a

intrebat

Cum
Bine Oi!
!

ti-i,

dragul mamei?
se

Da cum

cheama dobitoacele
s&
fie

astea ?

Blagoslovite s&

fie i sfin{it

fruptul lor
la porci,

i de atunci se sfinjete de Pati caul.

Pe urma

1-a

dus Maica Domnului

i 1-au

de 1-au ascuns.

Porcii 1-au incalzit

hr&nit.

Porci! Apoi blagoslovitfi s& fie carnea de pe danii, i sft se indulceasca oamenii cu ea De atunci se taie porcii de Cradun. S'a dus la vaci, iar aa 1-au incalzit i 1-au hranit i iar aa a intrebat-o pe ma-sa Da dobitoacele astea mari, cu coarne, cum se cheama?

Cand a venit Maica Domnului, Domnul Chr. a intrebat-o: Da dobitoacele astea, mam&, cum se cheamS ?

<<Vite!
Sfi fie

blagoslovite

i ele i

S'a ascuns la cai.

$i-l iea.

Dar

caii

din pielea lor sa se fac& ciobote! au ros tot fanul de pe dansul, Christos intreaba

cat pe aci erau sa-1 gaseasca jidanii.

Vine m&-sa

Da Domnul

Da aeste ce-s?
Acetia sunt cai, dragul

mamei

Digitized by

Google

90

s& o

S nu se mai sature!

zis

Dumnezeu

$i

carnea lor

m&nance

canii i pasarile!

i chiar aa e! (1)
5.

cincea legends

Pe c&nd umbla Maica Domnului cu Domnul Christos mic, fugare, de frica jidanilor, s'a intamplat ca a ajuns#intr'o padure la casa unor talhari, 12 de toji.
Aceti talhari aveau o femee, care i ea avea doi copii pe unul il nascuse demineata i se chema Vargdlata sau Vdrgat, i pe altul sara, acestuia ii pusese numele Sara. * Vargdlata era plin de tot de bube i cand aveau sa vie talharii acasa, aa de tare ^ipa, ca-^i era groazS. Maica Domnului, cum scalda femeia copilul, indata ce 1-a scos, 1-a pus pe al ei, pe Domnul Christos In scald&toare, in loc. Vai de mine, femee buna, ce faci Nu destul m cbinuesc eu zi i noapte cu copilul meu, vrei s& se umple $i al tau Lasa nu te teme, ca nu s'a umplefc a zis Maiea Dom;

nului.

Dar ce minune Vdrgat cum 1-a inf&at ma-sa, cand 1-a scos din sc&ldatoare, a adormit M&-sa gandia c& poate-i mort, tia ca indatS au s& vie t&lharii i el nu tipa. lea i-l desfaa, dar trupul liii era tafta de curat. A Ifisat copilul sa doarma i a alergat sa le easS lor inainte, spuindu-le ca este la danii o femee cu copil mic, sa nu-i faca nimic, c& eat& ce minune a f&cut cu copilul lor. Bine ca ni 1-au lecuit pe al nostru, n'ai grija, nu-i vom
! f

zice nimic

au

raspuns

ei.

Maica Domnului a doua zi s'a sculat i a Domnul Christos a crescut mare i Jidanii
pus pe cruce intre doi talhari. Daca eti tu Dumnezeu, po^i sa

plecat.
1-au prins i 1-au

te scapi!

zis

unul din-

tre talhari

cfici nu eti vreda zis eel din dreapta, nic sk judeci sangele acesta curat! Dupa ce 1-au pus in groapS, a trirais Dumnezeu pe ingerul

Domnului Tu nu vorbi!

Christos.

tos,

Vargdlata ca sa ridice piatra de pe mormantul Domnului Chriscufundata de 7.000 de stanjeni. Domnul Christos a eit i aducandu-i aminte de cei doi tolui, cei

varai ai

doi copii Sara

Vargdlata, a cerut lui

Dum-

(1) El.

N. Voronca, op. cit, p. 3940.

Digitized by

Google

91

nezeu

sS-i dee, ca

sa-i

fie

lui

apostoli.

Apoi
sfi

Christos, de a sfaramat l&cajile iadului ca telor ce se chinuiau.

s'a dus Domnul dea drumul sufle*

Umbland

ei

impreunli, Sara
i

1-a

vandut pre Domnul Christos*

de 1-au muncit.

Domnul

s&u Sara
$i el

a doua oar a a inviat, dar pe neprietenul pana la sfaritul lumii va sta in lanjuri; e Luna, ce umbla noaptea pe cer, remaindu-i tovarfi? nu-

Christos

1-a legat i

mai ingerul Vargdlatd sau Vdrgat, ce s'a nascut diminea^a

care e Sfdntul Soare.*
6.

(1)

easea

ultima legends din Bucovina e aceasta

fost nite oameni $i aveau un bfiiat, il chema Media. Copilul cela era de mic desmierdat i nu-1 puneau parin^i la nimic. De atunci de la copilul acela au luat parinjii inva^fitura, ca sS dee frica la copii pan& sunt mici, cSci dac& sunt mari nu

Au

ascultft.

B&iatul acela, cand era de 7 ani, a mers in gr&dina i a rupt un b&\, un ciomag de mar, 1-a dus acas i 1-a pus in pod. Cand era acuma fl&c&u mare, pSrintii il proboziau cfi de ce a facut ceea i ceea i de ce nu lucreazS. Da el a mers in pod, a apoi a pornit cu ciomagul in spate luat maciuca i i-a omorat in p&dure i s'a facut hot, prindea oamenii, ii ucidea i le lua avutuL In padure a prins i o femee i i-a f&cut-o femeia lui,
;

cu care a avut doi copii de-a gemenea. *Maica Domnului de abia nascuse pe Domnul Christos, trece pe acolo i se oprete peste noapte s& doarmS acolo. Femeia, cum a vazut-o, s'a spariat. Du-te de aice femee, ca am un barbat rau, c& pe cine

Tede omoara

ca ma va omora! zice Maica Domnului *Dar pana atunci copiii nu se scaldau, i copiii femeei de casa erau tot trupul o ran*. Maica Domnului a cerut o albiuja sa-?i scalde copilul ei. Daca a vazut femeia, i-a varat dupa Domnul Christos i pe

Eu nu ma tem!

copiii s&i i i-a scos curaji, sanatoi.

Pe eel mai mare Domnul Christos

1-a luat

de ajutor, apostol

(l)

El. N.

si

Domnul

Is.

Voronca, op. cit Christos de la

,

p.

p.

324325 322324

comp.
i

$i

legenda

Hainan

mai

ales partea final*.

Digitized by

Google

92
i

cand a

fost s& facS cina cea

de tainS,

i-a

dat trei arginji sa

cumpere pane. E1 a mers in targ, a mancat i a baut paralele i amu nu avea cu ce cumpar& ... A luat i 1-a vandut pe Domnul Christos pentru 3 arginji la jidani i a cumparat ce a trebuit. Apoi sara
pe Domnul Christos pe picioare i jidanii 1-au cunoscut i 1-au luat sa-1 munceascfi. Media bStranul a ucis mul^i ani oameni. Odata a prins un preot i a vrut s&-l omoare, dar preotul i-a spus cS mai bine sa se lase sa-1 spovedueascS i s-i dea canon pentru ertarea p&catelor, caci e batran i-i vine vremea sa moara. Media de spovedanie i de celea ce-i spunea preotul nu tia,
la cin 1-a ters

spoveduit. spuse ca bajul acela de mar, cu care a ucis, sa-1 infigsi in pSmant i sa care apa cu gura pe coate i pe genunchi, sa-1 ude, pana va infrunzi i va face mere. Media 1-a ascultat. Marul a slobozit frunze i a facut mere. La un timp trece preotul acela cu trasura pe aproape i-i vine mirosul de la mere. Trimite pe vizitiu sa vadfi de sunt unde-va in adevar. Acu Media era batran tare, came& nu mai avea pe trup i p&r crescuse pe el. Vizitiul vazandu-1 p'a spariat i a mers de a spus stapanu1-a ascultat i s'a
Preotul
ii

lui s&u.

Preotul

i-a

adus aminte

vazandu-1,

1-a

cunoscut. I-a zis sa

se scoale, dar

Scutura dar, cum po$i, mSrul! E1 a scuturat. Toate merele au picat, numai douS nu. Toate pacatele ii erau ertate, pe ca^i oameni i-a fost omorat, numai pentru tata i mama n'a fost ertat. L-a mai spoveduit odata i i-a zis sa mai scuture. Au picat i acelea. Acuma era deplin ertat i indata s'a rasipit ca colbul
inaintea preotului.*
(1)

nu putea.

legends din Transilvania, i anume din teile MSdSra^ului, trateazS asemenea despre Fuga Domnului la Egipet, ins& se deosebete foarte mult din Bucovina, reproduse in irele de panS aicea,
7.

FecheMaicii de cele
at&t

in

(1)

El. N.

Voronca, op.

cit, p.

325326.

Digitized by

Google

93

privinja cuprinsului cat

pani

la sfarit in versuri;

a formei, flind de la fnceput ea suni precum urmeazS:

Cand campii inverzia, Cand florile infloria,

Mated sfdntd imi pornia

Sa mi-1 omoara.
Io,

cum am

auzit

Cu

fiul

sau

i-a lui

Dumnezeu

De la ingerul eel sfant, La tine-am venit Ca sS vii i sa ne duci

Noaptea prin lunci, Ziua pe drumuri lungi, Noaptea pe intunecat Ca iji ziua pe luminat, Ca pe fiul sfant s&-l vad scapat.

i-mi merea i se ducea

Pe drumuri Pe drumuri

tinoase,

sbruioase,

J)e te sdruncinai la oase.

i mi-o drumarit, Panfi mi-o sosit

Ca mi-i frica, Ca de 1-or g&si,

L-or omora,

La

Iudn-cel-sfdnt.

Sfdnt Iudn Santion

De

i-or afla,

Cum
Ca

iivedea, focu inroia i mi-i cuprindea i mi-i imbia

L-or impuca Ori l-or s&geta Cu sfigeata de argint

Ca

sa moara mai curand Iar Iudn

Sa S&

stee
le

dee Miere din stupin&, Poame din gradina. Maica sfdntd il privia i din gur'aa-i zicea Ioane Santioane Noi n'am pornit La drumarit

Santion Graia
i zicea:

Vai, MaicS sfanta Preacurata

Tare nu te supara, Ca eu veste-am auzit Ca pe fiul tau l-o rastignit,

i

cum

il

rastignia

Ingerii plangea,
Stelele pica,

Ca

sa st&m

i s&

manofim
din gradina. pornit

Miere din stupin&,

Poame
Parfi

am

La

Cu

drumfirit fiul eel sfant

De rele sa-1 feresc, De Jidovi sa-1 pazesc, Ca ei s'or sfatuit, Ca de cu sara

Cerul se despica, Soarele se intuneca, Luna in sange se invalia! Vai, Ioane Santioane Asta nu s'o intamplat, Far s'a intampla, Ca pe fiul meu

i-a lui

Dumnezeu,

Cum

l-or gasi,

Digitized by

Google

94
Prinde-1-or,

De

te infiorS

prin oase.

Lega-1-or,

Iuan
Santion

Judeca-1-or,
Restigni-1-or

Pe cruce de brad Ca pe-un nevinovat.

Ingerii plange-or,

Merea Cat merea

Saia sa gaseasca, Saia? sa cereasca.

Cerul s'a despica,

Stelele or pied,

Soarele s'a intuneca,

Luna

in sange s'a invaii, Toata lumea va jeli,

Dar cum ceria, Nu-mi afla, Nu-mi c&pata, Pan' ingeru Domnului venia.

Cum venia,

Numa
Nu
Pe

jidovii,

Paganii,

Ingerul graia

Maica sfanta
ascunde

vor jeli, Far' vor batjocori

fiul

lea pre fiul sfant

i-l

meu
Dumnezeu

i-a lui

Maica sfanta, de-i a?a, La Dumnezeu ne-om ruga Pe Christos Cel noua de folos,

Intre cucute, Ca Jidovii or veni i cu voi s'or intalni i vor intreba:

N'aji vazut pe Precista?

Pe

fiul

tau

MaicS sfanta, Aa le cuvanta,

i-a lui

Dumnezeu

scape de la rSu! Ioane Santioane Asta am zis-o i eu i-am grait.

ni-1
!

Sa

Ca i-a$i vazut mergand De pe iest pamant, Ca e apatos, Ca e gloduros

$i nesanatos.

Dar

fiul eel

sfant

Mi-o prorocit C'aa vrea Dumnezeu

Ca ei cum vor auzi, La drum vor porni, Lumea-or drumari

Pe-aici

Pentru neamul paganesc, Pentru neamul omenesc

Maica, de-i aa, Fie in voia ta
!

pe cand vor inturna, nu vor mai afia! Maica sfanta,

$i

Cum

zicea,

Se pornia, Lume multa ca merea, Pan' la Egipt ajungea, Pe-o noapte intunecoasa, Pe-o noapte racoroasa,
(1)

il auzia Chiar a?a facea. Pe fiul sfant il ascundea i cu Jidovii cum se intalnia,. In alte tri ii indrepta,

Cum

Lumea

sa o drumareasca,
(1).

Pe drumuri sa se pustieasca

Com. de

d-1

Th. A. Bogdan, invajator in Bistrija.

Digitized by

Google

95
8.

Pe langS legendele, cari s'au reprodus in irele de mai

adec&
i

mai aflS inc& i unele Cdntece de stea, cari ne aratS asemenea i mult mai cu deam&runtul atat Venirea Magilor de la rdsdrit la Ierusalim, cu scop ca s& se inchine nou n&ssus, se

cutului imp&rat al Iudeilor,

lui

Is.

Chr., cat

fuga

Maicii Domnului
lui Irod.

la

Egipt

t&iarea pruncilor la porunca

Cantecele acestea insS nu sunt de provenientS. curat poporanS, ca legendele de mai sus, ci de provenien$& c&rtur&reasca.

Cu
flind

toate acestea ins5, devenind ele cu timpul poporale

acuma
de
stea.

foarte r&spshidite,

mai

ales

pe
i

la orae,

cred a

nu
tece

gre1, dacS. voiu

reproduce aice unul

din aceste Cdn-

Iata-1:

Trei crai de la rasarit Cu steaua-au calatorit. Cand in cale purcedea, Steaua 'nainte mergea, Cand sta, de se odihnia, Steaua ii ingaduia. i tot aa ca s'au dus

De

la ras&rit spre-apus.

i-au mers, dupa

cum

cetim,

Pana

la Ierusalim.

Acolo cand au ajuns, Steaua lor li s'a ascuns. Deci le-a fost lor de intrebare Natere de imparat mare Unde ti{i ca s'a nascut Un imp&rat nu de mult, Ca noi steaua i-am vazut

Mie de $tire s&-mi daji Sa merg sa ma inchin i eu Ca unuia Dumnezeu! Craii scarbiti c s'au dus Pentru stea ca s'a ascuns. Din ora dac'au eit, Steaua lor li s'a ivit i-au mers, pana ce-austfitut, Unde-a fost Christos nSscut, i s'au dus pana ce-au stat, Unde-a fost Christos culcat. Acolo 'nuntru-au intrat, Lui Christos s'au inchinat Ca unui mare imp&rat. Scumpe daruri i-au adus i 'naintea lui le-au pus Aur, smirna itamae,

dup& dans-am venit Tocmai de la rasarit.

Irod ca s'a suparat,
Craii 'n taina i-a chemat
i
i

Precum i la Dupa ce s'au

i s'au

carte scrie.

inchinat

dus de s'au culcat,

Ingerul s'a aratat

i in vis sfat lor cS le-a dat:

De

rugat lor ck le-a cuvantat: Ian merge^i i ispitiji,

i-a

cu pofta

Pe-acel prune sa mi-1 gasiji

s'a

intampla

sa-1 afla^i,

Ei spre casa, cand s'or duce, Pe-alta cale saapuce, Iar pe Iosif 1-a invajat i aa i-a cuvantat

Digitized by

Google

96

lea pruncul

maica sa

De

doi ani

mai mici

in jos

i fugi la Egipt cu ea,

Ca in scurt Irod va cerca Pe prune aici a-1 afla,

i de
el,
i

Tot de o sama cu Christos. i mult sange c'a varsat, Lumea de s'a sp&iinantat.
i

Lui nu
Craii,

daca va da, se va in china,

i-a

nu era

nic&ire

Ci viaja

lua
s'au de$teptat,

Casa f&r& de jelire, Maica fr& tanguire.

Raehil pruncii ii plangea, Ca mai mult ea nu-i avea. i nimene nu putea Pe dans' a o mangaia, Bat&r cine ce-i spunea Ramlenii, cum au aflat Celea ce s'a intamplat, Pe loc ca s'au i gfttat, Rusalimul 1-au darmat, Pe Jidovi i-au reschirat i prin lume i-au manat.
. .

cum

Pe-alta cale-au apucat i lui Irod imparat

Ei de tire nu i-au dat.

Iar Iosif,

cum
i

s'a sculat,

Prune

maica a luat
pornit

i pe loc s'a

i spre Egipt au fugit.

Atunci Irod imparat Foarte rau s'a suparat, Ca de tire nu i-au dat, Mult& oaste-a ridicat, Mul^i coconi mici a taiat, Pai-spre-zece mii de prunci

Rusalimu-au

pustiit,

Pe Jidovi

i-au fugarit,
ei

Lumea de

c'au umplut

De

doi ani in jos

mai

mici,

$i de ras ca i-au facut (1).

O
Cu

variants a acestui cSntec sunS precum urmeazi:

Atunci Irod imparat

Trei crai de la rasarit steaua-au c&latorit. i-au mers, dupa cum cetim,

Auzind Pe crai

s'a tulburat,

in grab' i-a

chemat

Pana

la Ierusalim.

i in taina c& i-a intrebat,

Acolo, cand au ajuns, Steaua lor li s'a ascuns i le-a fost de a umbla Prin ora de a se primbla i pre oameni de a intreba

Ispitindu-mi-i setos

De naterea
i cu graiu

lui Christos.

ad&ugat Foarte lor li s'a rugat i pe urma i-a manat

Unde

Un imp&rat nu de
C&
i

ca s'a nftscut mult, noi steaua i-am v&zut,

ti{i

Duceti-va 9M cita(i s'a intampla sa-1 aflaji, Inapoi si vfi inturnafi,

De

Steaua

lui la rfis&rit

dupa dans-am
si-1

venit,

Ca pe dansul

afl&m

Pe mine m& in$tiin(ati, Sa merg sd m& inchin i eu Ca i unui Dumnezeu!

Craii scarbiji s'au pornit

i lui sa ne inchinam

(1)

Auzit de la un c&lug&r b&tran din manSstirea Sucevifa.

Digitized by

Google

97

Pentru stea ca

s'a oprit.

i de zile sS-1 gSteasca.

i oastea,

Iara dupa ce-au plecat, Steaua iar li s'ar&tat. i-au mers pana ce-au statut,

cum

s'a ridicat,

Unde a fost Christos n&scut. i dup& ce 1-au aflat, Cu to^ii s'au bucurat, Cu daruri i s'o 'nchinat Ca la un mare imp&rat. i 'napoi cand au purees, Ei pe alt& cale-au mers, Pe-alt& cale s'o 'nturnat $i lui Irod imparat Ei de tire nu i-au dat, Caci a?a lor le-a fost zis Ingerul noaptea in vis. Iara Irod imparat,
-

In Vifleem c'a intrat Mulji coconi mici c'a taiat Pan' la pai-spre-zece mii,

Tot

cruzi,

marun^ei

copii,

De doi ani i mai in jos, Ca sa-1 taie pe Christos. Pe Christos nu 1-a taiat,
maica sa 1-a luat Dup'a ingerului sfat
Cfici

i de-acolo c'au fugit i-au mers cu el la Egipt.

Vazand

c* a fost inelat,

Poarte rau s'a suparat, Multa oaste a ridicat Poarte rau s'a nScfijit, Oaste mare c'a pornit, Oaste mare, jidoveasca,

Iar tiranul, crud Irod, Blestemat fiind de norod, Blestemat i afurisit, Nu peste mult a perit, Nefiind el bucuros De naterea lui Christos.

natere fericita,
i-ai fost

Lui Irod Noua ne

urata,

Pe

Christos ca sS-1 gaseasca

ta,

mult iubita, De aceea ca te slavim i cu glas ca glasuim:

eti

Naterea

Christoase,

Dumnezeul
tie,

nostru, r&s&rit-a lumii lui

mina

cunojtintei, ca intru dansa cei ce slujia stelelor de la stea

s'au invS^at sa se inchine

soarele dreptatii,

sa te cunoasca
(1)

pre tine

r&sfiritul eel

de sus. Doamne, m&rire tie!

1-a

(1) Com. de Ignatie Corvin, calugar, care lug&r din man&stirea Sucevija.

invajat de la

un

alt ca-

Marian, Legendele Maicii Domnului.

Digitized by

Google

VI.

MAICA DOMNULUl

PAINGANUL

Un mit grec ne spune c& in vechime trfiia in oraul Colophon (1) un vSpsitor foarte vestit. El se numi& Idmon, i ave& o fiicS, care se chemh Arachne. Arachne erh atat de iscusit& in tot lucrul femeesc, precum in Jesut, impletit i cusut, in cat i se duse vestea peste toati t ara in l un g 8* in ^ at Venind odinioari la dinsa nimfele de pe muntele Tmolus %\ din rul Pactolus, se minunar mult de Jes&turile ei cele prea iscusite. Arachne, vSzSnd aceasta, se sumeti a& de tare, in cat se bizui a se apuca in r&mag cu Athena, z&na artelor i a tiintelor, zicSnd cS ea va Jese mai frumos decat Athena. Athena primi rSmSagul i fScu un covor minunat, in care erau Jesute cele patru elemente ale lumii, apoi flrmamentul cu planetele, cu soarele i luna, oamenii, animalele, pasSrile i petii. Toate acestea erau inchipuite in cele mai vii i mai frumoase colori. Apoi mai infati& ea pe acel covor inc& i multe fapte i minuni ale zeilor din timpurile vechi. Arachne, la randul ei, tesu cu sarguin^S mare pe un covor foarte frumos icoana Europei ezSnd pe un leu i inotand peste Oceanul viforos. AmandouS covoarele acestea fur& supuse judec&tii zeilor, cari hotSrarS cum c& covorul zSnei Athene este cu mult mai frumos i mai iscusit decat covorul vestitei Arachne.
:
-

(1)

DupS. unii insa

I.

Hypdpa

in

Lydia. Vezi

Lexicon.

Bd. Funfte Auflage. Leipzig

Mayers Conversationsund Wien 1893, p. 771.

:

Digitized by

Google

99

Fiind e& perduse rSmaagu]> totf o raserfi pe sumeaja Arachne. Arachne se scSrbi din causa aceasta a& de tare, in cat i$i f&cu seama. Atunci zeii se indurarfi de d&nsa i o prefScurS intr'un Paingan, care eade i astazi singuratic i supSrat prin un-

ghere

tot Jese tesaturila cele

mai

subtfri

mai

iscusite (1).

Acest mit, care a trecut mai pe urmS. de la Greci la Romani (2), a dat in decursul timpului natere legendelor cunoscute RomSnilor sub numirea de Maica Domnului i Pa-

ingdnul
lata
i

legendele acestea:

1.

La

Romanii din Bucovina:

Zice c& Maica Domnului era foarte iscusita $i vestita in privin^a torsului, a Jesutului $i a cusutului. De aceea, cand avea ea ce-va de tors, ori ii trebuia vre-o c&ma$a atat pentru dansa cat i pentru fiul s&u, Domnul nostru Is. Christos, nici odat& n'o da alteia de Jesut $i de cusut, ci tot-deauna i-o ffreefc ea singurfi. Intr o zi de varfi, avand foarte mult de tors $i fiind in cas& foarte cald, a e$it cu furca sub brau afar a, $i acolo s'a pus sub umbra unui pom inalt i r&muros, anume ca s& poat& mai bine
f

se aflfc pe pomul acela, vaz&nd-o cum toarce ?i cat de repede i se invarte i-i sf&rfie f usul sub caer, se cobora la dansa i-i zise: Tot am auzit c& d-ta e?ti foarte iscusita in tors, i am cugetat cS-i chiar a&. Acuma insS v&d c$ m'am inelat. intreabfi Maica Domnului plina de i de ce, m& rog ?

mai u$or toarce. Un Paingdn insa, care din intamplare

mirare.

supus eu

mult mai gros de cum am prePainganuL D'apoi cine poate s& toarcS mai sutyire decat mine ? intreabfi iarS$i Maica Domnului, la i eu zise PainganuL

De aceea ca
!

r&spunse
!

d-ta torci cu

a (1) S. V. Isopescul, in Cartea de cetire pentru clasa ziald de tefan Stefuriac, t. II. Suceava, 1886, p. 65-66;
Conversations Lexikon.
I.

Bd. Hildburghausen 1874, p.

VI. Arachne,

doua gimnacf. Mayers 800. Idem de

eadem: Funfte Auflage,

(2)

p. 771.
lib.

Ovid, Metamorph,

5145;

Virg., Qeorg. IV, 246.

Digitized by

Google

100

zise iarai Painganul, plin de mandrie. Ba se poate! i daca nu m& crezi, hai i ne-om apuca in r&m&ag adug& Maica Domnului. Despre mine i apucdndu-se in r&m&ag care va toarce firul eel mai subtire, se pusera amandoi. pe tors. i atat Maica Domnului cat i Painganul toarserS fire din ce in ce tot mai sutyiri. In urma urmelor insa tot firul tors de Paingdn a fost mai subjire decat eel tors de Maica Domnului. V&z&nd aceasta Maica Domnului s'a sup&rat pe dansul, ca a intrecut-o in tors i de aceea 1-a blestemat, zicand c& cine-1 va vedea i-l va omora, aceluia i se vor erta eapte p&cate. *i de atunci oamenii, ori de cate ori i ori i unde vad vre-un Paingdn, indatS il omoara cu dosul manei, crezand i zicand c& de ori-ce paingan omorat i se eartS eapte pScate (1).

Asta nu se poate

Alt& legends tot din Bucovina

Zice c& Maica Domnului, pe cand se afla pe p&mant, nu tiu ?i in ce fel s'a intamplat, destul atata ca intr'o zi s'a luat la ceerta c'un Paingdn. Painganul, foarte obraznic, zise Maicii Domnului Dac& ti tu a& de vestitS i de inteleaptS, poji sa-mi torci un fir de a$8 a$a de subjire, ca mine ? Maica Domnului, atinsa i suparata fiind de cuvintele cele nechibzuite ale Paingdnului, ii raspunse Pot dar fiind-ca tu ai cutezat a mil ispiti prin asa nite cuvinte, de aceea incepand din ziua de astazi inainte cine va ucide un Paingdn ca tine, aceluia sa i se erte ori-i-ce p&cat i de atunci au inceput oamenii a ucide pre toji painganii, caji ii vSd, c&ci se crede cS cine ucide un paingdn, aceluia i se eartS eapte pacate, fiind-c3 Painganul e du^manul Maicii Domnului (2).

cum

treia legends,

asemenea din Bucovina:

Zice cS S&nta-Maria avea datina de a face singura c$m&ile, ce le purta Domnul nostru Isus Christos, insa ea nu le cosea nici cand, cum cos cele-lalte femei cSmS^ile, ci tot-deauna le Jesea i le face& numai dintr'o singura bucatfi. De aceea avei i da-

Din Campulung, com. de I. Piticariu, stud. gimn. Din Lisaura, sat in distr. Sucevii, diet, de Catrina Socoliuc, 91 com. de D. Socoliuc, stud, gimnazial cf i El. N. Voronca, op. cit. Partea
(\)

(8)

IV

V, p. 1.067

i 1.068.

Digitized by

Google

101
tina de a

tara
i

toarce numai ea singurS atat urzeala cat i M^dspre facerea unei ast-fel de c&m&$i. Torcand ea iarai odatS ni^te tort pentru o c&ma$& de acestea v&zSnd-o un Paingdn cum toarce, se apropie pe incetul de dansa
i

ce-i trebuift

Ce torci aa de delicat saucugeti ca numai dumnea-ta nime altul? de subtire pofi 88 torci aa de frumos D'apoi cine altul poate sa toarca mai bine mai subtiredecat mine intreaM Maica Domnului. Ia eu pot s& tore cu mult mai frumos mai subtire decat d-ta! rfispunse Paingdnul ingamfat. Daca-i aa treaba, cum spui, apoi ian apucft-te torci
?
.
. .

i-i

zise:

il

sj!

zise Maica eu-cat de frumos i de sub tire vei toarce! Domnului, atins& de cuvintele PaingdnuluL Paingdnul se pune i intru adev&r cS toarce cu mult mai subtire decat Maica Domnului. Maica Domnului, vfizand ca tortul Paingdnului e intru adevar mai subtire decat al. ei, se apuc& i ea acuma i toarce mai subtire decat dansul.

vad

Paingdnul insS nu se 18s8 cu una cu doua invins,

ci se

pune

toarce din nou, i de asta data aa de subtire, c& numai de abia i se zariau firele ce le torsese, a& erau de subtirele. i cum a sfarit de tors, zise plin de mandrie: Ei! spune-mi acuma: poate cine-va sa toarcS mai subtire decat mine? Maica Domnului, vfiz^ndu-1 cfi-i aa de sumet, il blestema zicand
i

De acuma inainte sa nu-ti mai afli hrana, pan& ce nu vei toarce i din ziua aceea, cand 1-a blestemat Maica Domnului $i panft in ziua de ast&zi, Paingdnul numai atunci ii afla hrana trebuincioasS, cand toarce $i face retele in cari se prinde cate o musca, cSreia ii suge apoi sangele. (1)

patra

ultima legends, aiderea din Bucovina, sunS

Zice

cfi

Domnul nostru

Is.

adese-ori prin sinagogele jidoveti nezeu.

Chr. avea dating de a intra mai i a predica cuvantul lui Dum-

Jidovilor ins&

nu

le

venia nici decum la socotealS inv&tatura

(1)

Din Suceava,

diet,

de Veronica Poslunic.

Digitized by

Google

102
lui.

De aceea nu odat&

s'au sfatuit

ei

ca s&-l prinda

sa-1

omoare.
Is. Chr. iar&i intr'o sinagogfi $iincepand tot-deauna, Jidovii ce fac ? ce direg ? destul atata ca pun mana pe dansul i vreau numai decat sa-1 spanzure. Dar cine sa le faca funia trebuincioasS spre scopul acesta? Unii spun: f-o tu !* alfii ba fa-o tu ! i tot a?a so imbie unii pre altii,

dntr'un rand, intrand

a inv&t&, ca

dar nici unul nu se prinde s'o faca.

Un Paingdn insa, care se afla intr'un ungher al sinagogei i auzia toate cum se cearta jidovii intre olalta i nici unul nu vrea sa fac& funia ce le trebue, hai ca va face-o el Jidovii, cum il aud vorbind, ii indreapta cu to|ii privirile spre dansul si uita ca pamantul de Domnul nostru Is. Chr. Is. Chr. la randul sau, ii lasa cautand cu gurile cascate la Paingdn i e$ind din sinagoga se duce in treaba-i. Paingdnul insS, care-1 vazuse cand a eit i in cotro a apucat, se iea dupa dansul tot tor cand. Tot atunci, auzind i Maica Domnului ca jidovii 1-au prins pre fiul sau Isus i vreau sa-1 spanzure, a inceput a umbla pe
scapa din manile jidovilor. sus i in jos, c&utandu-l pe Is. Chr. f se intalne^te cu Paingdnul, care s'a fost apucat ca va face funia trebuincioas& jidovilor. i cum il intalne^te, il intreaba:
i a-1

drumuri

c&uta, doara-1 afla

i-l

Iata insa ca

umbland ea aa

in

N'ai vazut unde-va pre fiul meu Is. Chr. ? Nu numai ca 1-am vazut, ci uita-te la mine ca-i tore chiar funia cu care au s&-l spanzure jidovii, pentru cS s'a apucat

sa inveje o noua inv&tatura! raspunse Paingdnul. il intreba Maica Da mai sutyire n'o poji toarce?

Dom-

nului, vazandu-1 ca toarce

cam
mai

grosuj.
subtire, dar cat
al

Ba eu pot toarce
i

?i

pentru o funie
Paingdnului,
s'

cred c&

a$a e prea subtire

91 1-a

Maica Domnului, auzind raspunsul acesta

blestemat zicand

suparat pe dansul

Cat vei
i-i tr&i,

fi

Sa Sa

tot torci,

rstorci,

dar numai eel ce din prostie i din neb&gare de sea ma se va incurca in firele toarse de tine, sa moar&, altul nimeni i de atunci Paingdnul toarce necontenit, dar numai o seamS

Digitized by

Google

103

de mu$te
eSu. (1)
2.

i alte

vietaji

mai mici

se pot prinde in paingSniul

La Romanii

din

Moldova

Zice ca Maica Domnului s'a apucat odatS la intrecere de tors de fel de vietafi din lumea asta, dar nici o vietate nu putea sa o intreaca. i daca ar fi intrecut-o, nici una nu indr^snia sa zica ca a isbutk s'o intreaca in tors. Numai singur Paingdnul a indrasnit a se l&uda ca el toarce firul eel mai sub$ire i nu-i nimeni in stare in toata lumea ca
<5U f el

sa-1 intreaca.

Atunci zise Maica Domnului: Ian toarce, *fe& te vad Painganvl se apuca i toarce un zari de subjire ce era.

fir,

c5

numai de abia se puteS

Maica Domnului toarce atunci alt fir mai subjire decat al Painganului. Paingdnul, la randul sau, facu acuma altul i maisutyire decat al Maicii Domnului, ^i iarai incepu a se lauda i a se mandri ca nimeni nu e in stare sa toarca aa de subjire ca dansul. i tot a& se intrecura ei unul pe altul, panfi ce in urma urmelor Maica Domnului, inciudatS de atata cutezare i obraznicie din partea Painganului, indemna pre oameni sa starpeascaneamul paing&nilor, zicand ca eel ce va omora un paingan, aceluia i se

vor erta eapte pacate.

i de atunci vine c5 oamenii
ii

omoara pre

to|i paing&nii, caji

vad, crezand

spunand ca

fie-caruia, care

omoar& un paing&n,

se earta cate eapte pacate. (2)

3.

La Romanii din Tara-romdneascd :

la fereastrS i
i

edea odatS Santa fecioard, Maica Domnului,

torcea. Inc& de dimineata sta nemicata acolo

privia intr'una

cu drag

la caerul din furc& $i la fusul ce sf&raia. Al&turea in albiuja dormia micul Isus. i torcea mult, mult, i uitandu-se necontenit la firul de l&nS, se painjeniau ochii. Atuncea se uita pe fereastrfi.

(1) (2)

Din Suceava. Din com. Bro?teni, jud. Suceava, com. de

;

'

lean

de
din

la p.

d-1 S. Teodorescu-ChiriAsachi, revistS tiintific*i literara, an. III. Piatra 1884. Nota apoi Archiva, organul societ&tii 9tiinjifice i literare 1295

cf

Iai, an.

IV. Ia?i 1893, p. 494.

Digitized by

Google

104
Pas8rile sburau vesele prin aer, trecand chiar pe langa fe reastra Maicii Domnului. Unele din ele se loviau in sborul lor de fereastrfc; iar randunelele se puneau pe cercevele i priviau in launtru la Sdnta feeioard Maria, cum toarce. Iubirea lor era nem&rginita, de aceea au i fost binecuvantate de Maica Domnului ^i de atunci rdndunica este privita ca pasare sfanta i oamenii ieau drept mare pacat pentru acela ce omoara

o randunica. Parandu-i-se prea mare naduala in casS, deschise fereastra. Un aer racoros n&v&li in n&untru. fluturi, albine, vrabii, Intre mul^imea de fiin^e vie^uitoare randunele... ce se invartiau pe langS fereastrji,. era i PainjenuL Pe furi i cu mare greutate se urea Painje^il^kxik de-asupra u^orului ferestrei i privia la sfanta fecioara cum torcea. Parandu-i-se oare cum ca Maica Domnului toarce prea gros firul, nu-1 mai putu rabda inima i zise Mai subjire nu po|i toarce? Maica Domnului se opri din tors i-i aruncS pri virile c&tre Paianjen, care se ridicase mai sus, ca sk fie vazut, i raspunse: Ba da i toarse prea sfanta mai sub^ire ce-va.
:

Mai subjire nu po$i? Ba pot!

i

i toarse Maica Domnului cat putu de sub^ire ca nu se poate toarce mai fin decat atata, zise Mai sutyire nu se poate toarce! Paianjenul ingamfat raspunse Eu pot s& tore i mai sutyire!

parandu-i-se

Sa te vedem! Toarse Pdianjenul nite fire, ca abia se puteau zari i se uita obraznic la prea sfanta, care era mahnita in suflet. Vezi ca eu am tors i mai supjire i daca vrei pot sa tore

sa tes tot-odata.

sa-i fie

il blestema, ca asta ocupajiunea zilnica i din ea sa se hraneascS i cine-1 va vedea sa-1 omoare. i de atunci Paianjenul i toarce i tese, i toarce i tese intr'una, intinsand panza din care se hranete; se ascunde prin col^uri, pe dupa soba, prin crapaturi i chiar prin pamant, de unde il scot copiii cu o bucata de cearS, legata cu o a\k i-l

Maica Domnului, suparata peste masurS,

Digitized by

Google

105
omoarfi pacate.*
i

ori-cine

omoara un Paianjen,

ii

earta

Dumnezeu

trei

(1)

4. Maica Domnului din legendele reproduse in mai sus nu numai ca substitue pre Athena, zana

irele

de

artelor i

a tiintelor din mitul grec,

ratS,

ci

ea este tot-odata

conside-

dupd credinta Romanilor din Bucovina, ca i Athena, de un fel de zeifd i mai cu seama a urzitului i a tesutuluu lata ce crad i spun Romanii din Bucovina in privinja
aceasta
Lucrul pdnzei e ai Maicii Domnului, caci Maica Domnului le-a dat oamenilor panza, ca sa aibS de crijma. Asemenea i toatd fesdtura e a Maicii Domnului, La furca se lasa canepa, ca daca nu se lasa, Maica Domnului e cu manile goale, dar aa i le acopere. Cand urzeti, sa te apuci de graba de legat jirdghiile, ca Maica Domnului, pana nu le legi, sta pe urzitoare in genunchi i-i
tare greu.

de nu

jumatate cu urzitul, sa torni ap8 pe urzitoare, ca Domnului asemenea-i greu. Apa se toarna pe talpigi, pe spata i pe urzitoare, de aceea, pentru ca fiindu-i Maicii Domnului sete, ea se bucura i bea apa. Cand tese femeia, Maica Domnului sta in genunchi langa dansa
eti la

Cand

torni, Maicii

i-i

ajuta,
fine,

pana ce

gate^te.
sta in genunchi,

In
caci

cum soo(i din

Maica Domnului

casa stativele (rasboiul), sa masori panza, pana n'ai masurat-o. (2)

(1) Din Negoeti, publ. de Chirila R5canu in Albina, revistS enciclopedica popular^, an. II. Bucureti 189tf, p. 1.3351.336. (2) El. N. Voronca, op. cit. Partea IV i V, p. 1.067.

Digitized by

Google

VII.

CAUTAREA DOMNULUI
Cea mai frumoasS
i

ISUS CHRISTOS.

cea mai rSsp^nditS diutre toate legendele, cate s'au inirat in capitolele premergStoare i c&te se vor mai inira in cele douS ce urmeazS, este fSrS indoialS legenda despre Cdutarea Domnului nostru Isus Christos, de catre maica sa, preacurata fecioarS Maria.
tot-odatS
i

Nu este nici o singurS JarS dincoace de DunSre locuitS de Romani, dupS cat imi este mie panS acuma cunoscut, in
care s& nu se afle aceasta legends. Ba, am puteii zice cS nu este nici

un singur

sat locuit de

Romani, fie acela ori i cat de mic i de neinsemnat, in care s& nu le fie mai multor ini cunoscutS. Drept dovadS despre aceasta ne poate servi imprejurarea cS numai eu singur i numai din Bucovina am adunat 23. variante i anume din fie-care district c&te una sau mai multe. i dac& numai mi-ar fi fost cu putinja, nu m& indoesc nici de cat c& in fie-care district ai mai fi descoperit, dacS nu mai multe, eel pu^in incS pe atatea variante.
fie oare adevfiratul vine cS dintre toate legendele Maicii Domnului numai aceasta este cea mai cunoscutS i mai rSspandita? Unul dintre apocrifele ceie mai r&spHndite i mai c&utate de cfitre poporul romnesc de pretutindene este Visul Maicii Domnului, al c&rui cuprins constat din trei puncte principal, i anume intaiu Visul preacuratei fecioare Maria, cum

Se nate acuma intrebarea: care sS

i

isvor al acestei legende

cum

Digitized by

Google

107

Chr. c& a fost al doilea arfitarea Domnului nostru Is. Chr. Maicii sale i explicarea oausei de ce are s fle el chinuit i rSstignit i in fine al treilea indegetarea c& eel ce va purt& visul acesta al Maicii Domnului la sine, acela va fl ferit de toate relele, iar cand
flul su,
Is.

a vfizut ea pre

Domnul nostru

prins, chinuit i rSstignit de cfitre Jidovi pe cruce

11

va muri, cS va veni ingerul Domnului i lu&ndu-i sufletul va duce intru impSr&tia cerurilor, unde se va veseli cu
(1).

toji drepjii

Comparand legenda din cestiune in privinta cuprinsului u Visul Maicii Domnului, ori-iji-cine va constate c& in amUndoua provin unele i aceleai idei, cu acea deosebire numai cS pe cand in Vis Maica Domnului viseazS numai
eea ce are sS pfl(eascft fiul sSu, pe atunci in legenda i se spune de citre al^ii, i anume mai intSiu de citre Stint-Ion, apoi de cStre Me$terul de lemn i in urm5 de c&tre Meterul de fier, ceea ce intru adevSr a pS^it i cum a fost rSstignit Deci eu cred c& isvorul legendei acesteia nu poate fl altul. clecat Visul Maicii Domnului in compilatiune cu un alt oare-!$i-care apocrif cretin sau i cu o legendfi p3g&n& anterioari rfistignirii Domnului nostru Is. Chr. (2). Zic compilatiune, cftci nu-mi pot altmintrelea ex plica de unde vine in toate varianiele, cate mi-s mie cunoscute pan& acuma, broasca, care face pre Maica Domnului ca sft T&d&, aratSndu-i pre flul sSu Toma. Ce se atinge de cauza r&spSndirii celei a& de mari a acestei legende, cred cS este de a se cSuta, ca %\ la Visul Maicii Domnului, in partea flnal8, in care se zice apriat

S eel ce va invSJa Povestea patimei i rastignirii nului nostru Is. Chr. i va spune-o:
Sara culcandu-se, Dimineafa sculandu-se

Dom-

La

luna,

La s&ptamana, La un an
i jumatate de an,

(1) Cf. B. P.

Hasdeu, Cuvinte

dm

bdtrdni, torn.

II.

Bucure^ti 1879,

p. 390.
(2) Cf.

Hasdeu, op.

cit, p. 393 i 399.

Digitized by

Google

108

pe acela il va lua sau Domnul nostru Is. Christos insui sau Maica sa sau ingerii Domnului de mSna dreapta i-l va duce pe puntea sau cSrarea dreapta, La mese intinse, La faclii aprinse, La pahare pline i la vorbe bune
Din
cea-1-alta lume,

adecS din impSrStia cerurilor. Iar pe eel ce va tio i nu va spune-o, il va lua de m^na stanga i-l va duce pe puntea sau pe cSrarea stramba,

La mese stranse, La faclii stanse, La pahare goale

i la

vorbe goale

din impSrStia intunericului.

dupa pSrerea Domnului Is. Chr., si trecem de-a dreptul la reproducerea ei precum i a tuturor variaiitelor sale, cate le-am putut eu p&nfi acuma afia
i acuma,

dupa

ce

am

ar&tat care

este,

noastr5, isvorul legendei despre Cdutarea

adun&.
1.

Am

spus chiar de

la

dintre toate legendele Maicii

inceput cS cea mai r&sp&ndh& Domnului este cea despre cdu-

tarea

Domnului nostru

Is.

Chr.

Din cauza aceasta voiu reproduce mai int&iu toate variantele adunate in Bucovina i voiu continue apoi cu reproducerea variantelor din cele-lalte tSri locuite de RomanL lata acuma i legenda despre Cdutarea Domnului nostru Is. Chr., ast-fel dupa cum este ea uzitata la RomSnii din Bucovina :
Era un om mare
C'un topor mare, S'o dus in padurea mare i-o taiat un lemn mare
i-o facut o biserica

In altarul eel mai mare edea Santa-Maria mare,

i citea
i procitea
i cata in carji,
#

mare

Cu noua

ui,

cu noua altare,

i cata in par^i,

In altariul eel mai mic edea Santa-Maria micS,

Sa vada pe fiul sau, Pe fiul lui Dumnezeu.

Digitized by

Google

109

Wo
Pe

vazut pe
fiul lui

fiul sau,

Da
Pe

Dumnezeu, o v&zutpe Ion,

Sdnt-Ion,

Nanaul lui Dumnezeu i cum&trul sau.

i vSzandu-1 l-o intrebat i ast-fel i-o cuvantat:

Ca o muche de cu$it, Tot plangand i suspinand, Faja alba sgariind, Codiji negre despletind, Pe fiul sau c&utand. i pe unde ea merged
Dealul ca se naruia, Ca ceara ca se topia, Ca aurul se sleia.

Ioane,
De De
fiul

Sdnt-Ioane

W*\

vazut,

N'ai auzit

ducandu-se aa, C'un meter se intalni&, C'un meter mare de lemn

i

meu,

fiul lui

Dumnezeu

i de cinul (1) tau ? Maica de vazut Eu nu 1-am vazut, Da de auzit

i din gur^i-i zise a$3i

Buna ziua, metere! Mul^umim dumi-tale,

de ce
eti

Maica sfanta, preacurata

Da

suparata,

Eu am
Ca
i

auzit

Jidovi-1 chinuesc

Ce Ce

plangi, ce oftezi,
te v&erezi ?

Cum

n'oiu plange

?i ofta,

amar il mai muncesc Langa poarta lui Pilat, Cea alba de brad,

Eu cum nu

m'oiuvSera, Ca numa-un fiu am avut i pe-acela 1-am perdut.

Rastignit pe cruce

acum am

auzit

De mfir dulce. Cu c&ma$& de

L-o imbr&cat,

Ca
urzicS

Jidovi-1 chinuesc

i amar il mai muncesc LangS poarta lui Pilat,

curea de macie? L-o incins, Coroanii de spini Pe cap i-o pus, Trestle sub unghii
I-o batut,

Cu

Cea alba de brad, Rastignit pe cruce

De mar

dulce. N'ai vSzut, N'ai auzit,

Sange

in

pahar

De De

fiul

meu,

I-o sprijinit,

fiul lui

Dumnezeu?

Ba

eu, Maic',

am

auzit

Jidovii la inas&

i cu ochii 1-am vazut

De-a randul l-o baut Maica Domnului, Auzind rSspunsul lui,

Langfi poarta lui Pilat, Cea alba de brad, Rastignit pe cruce

De-auna s'a $i pornit Pe-un deal mare, ascufit

(I)

De mar dulce. Dar nu numai 1-am

v&zut,

Cinul

= finul

Digitized by

Google

110

Ci eu chiar i-am i facut Crucea pentru rastignit.

Jidovii
i tot

RSstignit pe cruce

De m&r dulce
N'ai v&zut, N'ai auzit

m&

cinc&ifc

una Imi zicea Ca s'o tai mai mica, mai subfirica. Dar ei cu cat imi zicea Ca s'o fac mai mititea i mai sutyirea Cu atat'o f&cui mai mare, Mai groasS, mai gr^a $i tare. Maica Domnului, Auzind r&spunsul lui,
s

S'o fac mititica

i

De De

fiul

meu,

fiul lui

Dumnezeu?
Maic\

Ba

eu,

am

auzit

i cu ochii Tarn v^zut

LangS poarta

lui Pilat,

Cea alba de brad, R&stignit pe cruce

De mar dulce. Da nu numai 1-am

Ci
i

vazut,

cuie i-am fficut

S'o scarbit, s'o suparat,

Cu

cari a fost r&stignit.

i l-o blestemat:

Jidovii
i tot

ma

cincaia

Sa dai cu barda cu aim i-atunci abia sa iei banu!

i apoi iara s'o pornit

SS

le

una imi zicea faa sa fie mari

cat

i cat se poate de tari.

Pe un deal mare, ascujit Ca o muche de cufit,

Tot plangand i suspinand, Fa^a alba sgariind, Coditi negre despletind, Pe fiul sau cautand.
i ea ast-fel

Dar cu

m'o

cincait,

Cu-atata eu le-am f&cut

i

Mai mititele mai subjirele Maica Domnului, Auzind raspunsul lui,

cum mergea

L-o blagoslovit

Buna ziua, metere! Multumesc dumi-tale

C'un mester ca se intalnia, C'un meter de Her vestit i din gura i-o vorbit
:

i ast-fel i-o vorbit:

Odata sa dai cu ciocanu pe loc sa i iei banu

i apoi iarfi s'o pornit

Maica sfantS, preacuratS Ce plangi, ce oftezi,

Pe un deal mare ?i ascu^it Ca o muche de cutit, Tot plangand i suspinand,

Fata alba sgariind, Codiji negre despletind, Pre fiul sau cautand,
i ast-fel ea

Ce

te vaerezi ?

Cum

n'oiu plange

ofta

cum nu m'oiu vaera, Ca numa-un fiu am avut

perdut
i

cum mergea

i pe-acela 1-am

acum am

auzit

C&
i

Jidovi-1 chinuesc

amar il mai muncesc Langa poarta lui Pilat,

Cea alba de brad,
'

broascd ca se intalnia i din gura c&-i zicea Buna ziua, broasca! Multumim, Maica! Da ce plangi i ce oftezi, i de ce te vfierezi,

Co

Digitized by

Google

Ill
Fa^a alba sg&riind, Codifi negre despletind ? Cum n'oiu plange i-oiu ofta i cum nu m'oiu vaera, Ca numa-un fiu am avut i pe acela 1-am perdut
i

alergat

Un

broseoiu had, inholbat,

Labanat
i cracanat.

Maica Domnului,

Cand
Cat
ii

l-o

vazut
slut,

acum am
amar
il

auzit

de

C& Jidovi-1 chinuesc

i

mai muncesc

prins a rade. i apoi o blagoslovit

i
:

LangS poarta lui Pilat, Cea alb& de brad, Rastignit pe cruce De mar dulce
N'ai v&zut,

Broasca zicand Broasca cand tu vei muri Sa nu te impu^e^ti. Oamenii ap& de pe tine sa bee, Isvor fara de tine sa nu fie!
!

N^ai auzit

Dupa
Dumnezeu?

De De

fiul

meu,

fiul lui

Da taci, Maica, nu mai plange,

Nu varsa lacrami de sange, Nu te caina, Nu te vaira,
C
i

eu inc'am avut

ce o blagoslovit Broasca, iara s'o pornit Pe-un deal mare i-ascujit Ca o muche de cu^it, Tot plangand $i suspinand, Fa^a alba sgariind, Coditi negre despletind, Pe fiul sau cautand.
i s'o

Doi-spre-zece copilai Dragala^i,

dus

i s'o tot

dus

Tare frumuei
i labana^ei,

Pana in urma Langa poarta

ei,

ce-o ajuns
lui Pilat,

Cea albS de brad,

De-a dragul sa ca^i la i o venit o roata Fdrfdcatd

i i-o luat

Unde era
Fiul

rastignit,

ei eel

prea iubit

pe

toji de-o-data,

Pe cruce De mar dulce.

i de el ea

Numai unul mi-o ramas

Mititel
i chiopatel

cum

bine-ai face,

De-auna
Iubitul

l-o i

o dat intrebat

Fiul meu,

Broasca

meu
ce te-ai dat,
te-ai lasat

Cand 1-ai chema 'n coace, Ca sa-1 vad i eu

Da de De ce
SS Sa

Cum

ii

fiul

tau

te chinueasca,

Broasca

l-o strigat

i ast-fel l-o

Busuioace, Tobaltoace, Ian vin& la maica in coace

i

chemat

te rastigneascS Canii de Jidovi spurcaji i nespala^i?

cum

l-o

chemat,

Maica mea scumpa mea Eu cum nu m'oiu

da,

.Digitized by

Google

112

Cum

nu m'oiu

lasa,

Petele in blid va inota

Ca pana nu m'am i nu m'am l&sat, N'am v&zut

Locuor

dat

i cucoul

va canta,

De

focuor,

Taetur& de topor, Fana^e inoite

i flori inflorite.

Atunci Christos a invia, i atunci noi c& Ji 1-om da! Insa ei nu apuca Bine acest raspuns a da i cucoul a cantat, Mielul pe mas'a sbierat,
Petele in blid o inotat,
Isus Christos o inviat
i noi to^i

Copil dup& mama Nu plangea, Nici mama dupa copil,

Vi$el

dupa vaca
vi^el.

ne-am bucurat... Cine-a ti povestea aceasta $i-a spune-o la luna,

Nu

r&gea, Nici vaca dupS Miel dupa oae

sbiera,

La saptamana, La un an
i jumatate de an,

Nu

Pe
II

acela

Nici oae dupa miel. Puii dupa clo?ca

va lua Maica Precista

va duce

Nu

$ipa

De mana dreapta
dupa
pui.
.

i nici cloca

Dar de cand m'am dat, De cand m'am lasat Jidovii de m'au muncit i m'au rastignit,

Toate acestea s'o implinit Maica Domnului Haspunsul fiului Auzind i vazand

Pe cararea dreaptS La mese intinse, La faclii aprinse, La bucate bune, La pShare pline,

Unde se primbla Ca albinele Dar cine-a ti-o

i n'a zice-o

sufletele

Pe nite Jidovi ce sta Pe Christos de strajuia, M&ncand la o mas&

FripturS de miel grasS, pete i de cuco i band la vin ro, Catre danii s'o inturnat i pe danii i-orugat Sa-i dea pre fiul sau,

La luna, La saptamana, La un an
i la jum&tate de an,

De

Pe acela
II

va lua Maica Precista

De mana stangS
i-l

va duce

Pe

fiul lui

Dumnezeu.
:

Jidovii o ras

i cu to(ii o zas

Mielul fript cand va sbierS,

Pe cararea stramba La mese stranse, La faclii stanse, La bucate rele

Digitized by

Google

113

LS pahare deerte, Unde sufletele

Negre ca taciunele SboarS ca rautele

. .

(1)

Sucevei, sun&
S'o luat

Prima variants a acestei legende, din com. precum urmeazS:

Ti?eut, distr.

omul mare Cu toporul mare,

De De

Ioane,

Sdnt-loane!
N'ai vSzut, N'ai auzit
finul tau,
fiul

S'o dus in pSdurea mare Sa taie lemnul mare, Sa faca bisericS mare. i-o taiat lemnul mare
i-o fScut bisericS

Cu noua ui, Cu nouS zabrele(2) spre sf In zabreaua cea mare

mare cu noua altare,

.

i a lui

meu Dumnezeu?
cerului

Domnul
CS eu
Nicairi

soare.

i al pamantului,
ori cat 1-am cStat,

eade Santa-Maria mare, In zabreaua cea micS eade Santa-Maria mica

cats in car^i, i cats in par^i, i cata in toate carjile, i cata in toate p&r$ile Sa vadS pre fiul sau
SJi

nu 1-am

aflat ?

De vazut
1-am vazut,
auzit
auzit,

Nu
De

Am
Ca

jidovii

Pgganii L-au prins

1-au chinuit

Pre

fiul lui

Dumnezeu,

i apoi 1-au rastignit

Domnul
i al

cerului

pamantului.

Langa poarta lui Pilat, Pe cruce alba de brad

Maica Domnului,

Dar ea pe fiul sSu i-a lui Dumnezeu,

Domnul

cerului
auzit,

Domnul
i al

cerului

i al pSmantului,

pamantului,

Cum
Tare

l-o

Nu

l-o vazut,

s'o scarbit

Ci-o vazut

i s'o luat
i-o plecat

Pe Ion
Sdnt-Ion,

Nana$ul

lui

Dumnezeu

i a fiului sau,
i l-o intrebat

i i-o cuvantat:

HSulind, Daulind, Manele frangand, Fa^a alb sgariind, Din ochi negri IScrSmand,
districtul Sucevei,

(1)

stud.
(2)

Din Lisaura, comuna in gimn. La case mari se afla un

zdbred.

com, de Petru Sarghi,

fel

de ferestuici mici, cari se numesc zd8

brele, sing,

Marian, Legendele Maicii Domnului.

Digitized by

Google

114

De la inima oftand, Pe carare mergand, Pe Domnul Christos catand. i mergand s'o intalnit

Lucrare-ai cu anu, Catigau-ai banu

i s'o luat la

drum

iara
tara,

Maica Precista prin

C'un meter de lemn vestit. Buna calea, meter de lemn! Mul^umesc dumi-tale Maica Precista i Doamna mea!
ce haule^ti,

Da

Ce te daulesti Manele frangand,

Fa^a alba sgariind, Din ochi negri lacramand, De la inima oftand ? Da cum nu m'oiu haul! i cum nu m'oiu dauli, C'un singur fiu am avut i pe acela 1-am perdut,

Haulind, Daulind, Manile frangand, Fata alba sgariind, Din ochi negri lacramand, De la inima oftand, Pe carare mergand,

Pe Isus Christos catand. i mergand s'o intalnit

$i

C'un meter de Her vestit. Buna calea, meter defier! Multumesc dumi-tale Maica Precista

Doamna mea
ce te hauleti,
te dauleti,

Da
Ce

acuma am

auzit

Ca s'o lasat chinuit De jidovi, i rastignit Langa poarta lui Pilat Pe cruce alba de brad.
N'ai vazut, N'ai auzit

De

fiul

meu
Dumnezeu,
cerului
?

i a lui

Manile frangand, Fa^a alba sgariind, Din ochi negri lacramand, De la inima oftand? Da cum nu m'oiu hauli i cum nu m'oiu dauli, C'un singur fiu am avut i pe. acela 1-am perdut

Domnul

i al

pamantului De vazut Nu 1-am vazut,

auzit
auzit,
i

acum'am auzit Ca s'o lasat chinuit De jidovi, i rastignit Langa poarta lui Pilat
i

De

Am
Ba Ca

Pe cruce alba de brad!

N'ai vazut, N'ai auzit

crucea i-am facut,

ei

m'au chemat

De

fiul

meu
Dumnezeu,
cerului

mi-au dat Sa fac o cruce de brad.

i ei striga s'o- fac mica,

i mul^i bani

i a lui

Domnul

Dar eu am

f&cut-o

mare;

i al

pamantului?

De vazut
1-am vazut,
auzit

Ei striga s'o fac mai scurta. Eu le-am facut-o mai lunga Metere, metere!

Nu
De

Am

auzit

Digitized by

Google

115
i

piroane i-am fScut

Ca de

jidovi s'o lasat

Cu care 1-au r&stignit, C& jidovii m'au cheinat

bani ei ca mi-au dat Sa le fac piroane Sa i le bata in talpi i in palme. i ei striga ne'ntrerupt SS le fac mai mari. Dar eu n'am vrut i mai mici i le-am facut Metere, me^tere! Dau-ai cu ciocanul,
i mul^i

Chinuit
i rastignit

Langa poarta lui Pe cruce alba de

N'ai vazut, N'ai auzit

Pilat

brad.

De

fiul

meu
Dumnezeu,
cerului

i a lui

Domnul
i al

pamantului ? Of! Maica Precista

Ca^tigau-ai banul,

Doamna mea

Dau-ai cu il&ul Uatigau-ai leul i de aici s'a luat iara Maica Precista prin tarS, Haulind, Daulind, Manile frangand, Fa^a alba sgariind, Din ochi negri lacr&mand,

Ce te mai hauleti, Ce te mai dauleti, C'un singur fiu ai avut

i

pe acela

1-ai

perdut,

Da

ce sa zic eu,

Cam
O

Vai de capul meu, avut

fii

Doi-spre-zece
i o venit

De la inima oftand, Pe carare mergand, Pe Is. Chr. catand,

i

mergand ea

cat a mers,

roata Farfaroata i pe to^i de-odata Mi i-o apucat

i i-o

S'o intalnit c'o broasca.

farm at,

Buna

calea, broasca

Mul$umesc dumi-tale

numai un'o ramas, Dar i acela orb

i

Maica Precistfi

Doamna mea!
hauleti,

i chiop!

Ian cheama-1 incoace

!

Dar ce te

Ce te dauleti Manile frangand, Fa{a alba sgariind, Din ochi negri lacramand,

Toma, Tomoioace Ian vin& la mama'ncoace i o venit indat'a mare

Un
Orb

broscoiu mare,
i

chiop.

De la inim8 oftand, Pe carare mergand ? Da cum nu m'oiu hauJi i cum nu m'oiu dauli,
C'un singur fiu am avut i pe acela 1-am perdut,
i

Maica Precista,

Cum O i

l-o

vazut

zimbit,

i din

Broasca a blagoslovit gura i-o vorbit Broasca tu sa mori,

!

acuma am

aflat

Dar sa nu

te impu^e^ti

Digitized by

Google

116
i oamenii sa bee

Apa de pe

tine!
$ara,

i de aici s'o luat iara

Cu camera scurta, Cu sabia smulta, In mana dreapta

^ine carte alba, In mana stanga

Maica Precista prin

Haulind, Daulind, Manile frangand, Fa^a alba sgariind, Din ochi negri IScramand, De la inima oftand, Pe carare mergand, Pe Isus Chr. catand.
i s'o dus, i s'o tot dus,

Cu

f&clii aprinse,
i

eade

cetete
:

i cetind graete
Sfintilor

i paring] or, Staji locului, sta$i

i ascultati!

Sfinte Niculai, Sfinte

Pana'n urma ce-o ajuns

Arhanghele Mihai,
!

Pe dealul Gararaului, Un deal mare i ascu^it Ca o sdngea (1) de cu^it

i acolo ea a voit t

Sfinte Grigore

i sfinte Vasile

N'a^i vazut, N'a^i auzit

Sa se junghie.

De

fiul

Marii,

Dara dealul ce facea ? Ca ceara ca se topia, Ca argintul ca curgea, Ca aurul se sleia. i ea nu putea

Maicii Precistii,

Domnul

cerului

i al

pamantului? De v&zut
1-am vazut,
auzit
auzit,

Nu
De

se junghia.

De asupra Gararaului Sus in 'naltul cerului Este o biserica alba

Am
Ca

jidovii 1-au luat

i'n chintae(3) ca 1-au dat.

Cu altar De margaritar Cu pafturile (2) de ceara, Cu uile de alamae, Cu pragurile de tamae

In mijlocul bisericii Este un scaun de aur Cu picioarele de argint eade infipt in pamant. Dar pe scaun cine eade? eade sfantul Nichita

De acolo cum Cu camera de

l-o luat,

urzica

L-o imbracat, Cu ciobote de foe L-o incal^at, Cu brau de macie L-o incins, Cununa de spini In cap i-o pus, Fiere i-o dat De mancat,

(1) (2)

Sdngea

(3)

Paftur Chintae

= muche, varf. = acoperamant. = boloboc plin

de

cuie.

Digitized by

Google

117

Cu ojet 1-au adapat, In fat& c& 1-au stupit, Peste obraz l-o palmuit. i apoi palinuindu-1 i batjocurindu-1 L-o dus i l-o rfistignit Necredincio^ii
i

i s'a dus i s'a tot dus

Pana'n urma ce a ajuns La poarta lui Pilat

i o dat

Cu

piciorul stang

i poarta
i o dat

nu

s'o deschis,

neomenoii
i

Cu

piciorul drept
ras,

Farisei

c&rturari

i poarta s'o deschis,

Intre doi talhari.

Dumnezeu c'un ochiu o

Iar cu cel-lalt o plans, Maica Domnului o zis

Cu

suii^a in coasts

L-o strapuns, Apa i sange i-o curs. Soarele s'o intunecat, Luna in rou s'o schimbat, Pamantul s'o cutremurat,
Intuneric peste tot locul s'o
[lasat.

Ce Ce

Of! fiul meu ai gandit

ai socotit,
te-ai

eel iubit,

De

dat

i te-ai lasat

De

jidovi batjocorit,

Capitanul bisericii, Asta cum o auzl, Din cer ca se cobora In iad pe cruce in jos Pan' la Domnul Is. Christos.
i la iad

Chinuit i palmuit $i pe cruce rastignit Langa poarta lui Pilat Pe cruce alba de brad?

cum

sosit,

Of
fi

Maica mea mult

iubita,

Zavoarele le-o sdrobit, Uile de fier le-o sfftrmat

i

Nu

aa de mahnita,

pe Isus Christos
l-o scos.

Nici

Ca eu nu m'am dat, nu m'am lasat

Din iad
Si

Nici pentru mine,

Nici pentru tine,

dupa

ce l-o scapat,
i

Sufletul

l-o luat,
i

De m'au
i

chinuit
rastignit

La cer ca

l-o urcat,

m'au

Sa eaza de-a dreapta Tataiui,

Jidovii

Unde era

sa-i fie

mai drag...
JarS,

Si de aici s'a luat iara

Paganii, Carturarii
i fariseii.

Maica Domnului prin

Haulind, Daulind, Manile frangand, Fata alba sgariind, Din ochi negri lacramand,

Ci eu
$i

m'am dat m'am Wsat

Pentru Ion
Sdnt-Ion,

De la inimfi oftand, Pe carare mergand, Pe Is. Chr. catand.

Nanaul meu i cumatrul tau, i pentru toat& cretinatatea.

Daca

te-ai

fi

fost suit

Digitized by

Google

118

In ceruri, ai fi fost v&zut Ca in vremile mai de mult Cine se natea

i vi^elul

dupa vaca.

Oaia dup& miel

Va

sbiera

Nu

se boteza,

i mielul

dupa

oae.

Cine se lua Nu se cununa, Cine muria Nu se prohodia; Maica dupa copil

Nu

plangea,

Nici copilul

dupa maica,
vi$el

Vaca dupa

Securice In p&durice Vei auzi, Hore de feciori i fete cu flori Vei vedea, i ciricaluri de pasari Vei auzi
. .

ragea, Nici vijelul dupa vaca,

Nu

Cuvant Pe pamant
S'a dat. i cine o stat De o ascultat
i o invajat

Oaia dupa miel

Nu

sbiera,

Nici mielul

dupa

oaie.

Atunci securice In padurice

Aceste cuvinte

Nu

auziai,

Nici hore cu feciori,

Nici fete cu flori

Nu

vedeai,
(1)

va zice Sara culcandu-se, Diminea^a sculandu-se, La sapt&mana,

i le

Nici ciricaluri

de paseri.
te-i

Dar acuma cand

face

Si'napoi te vei intoarce,

Mai mare dragul $i-a De celea ce-i auzi. Ca de acuma inainte

Cine se va nate Se va boteza, Cine s'a lua Se va cununa,
Cine-a rauri Se va prohodi.

fi

La luna, La jumatate de an i la un an, Pe acela

L-oiu lua

De mana dreapta
i l-oiu

duce

Pe cSrarea dreapta La case

Luminoase,

Maica dupa copil Va plange i copilul dupa maica, Vaca dupa vijel Va rage

La mese intinse, La faclii aprinse, La pahare pline, La cuvinte bune In sanul lui Avram Unde se odihnesc drep$ii. Da cine le-a ti

(1)

Ciricaluri

= ciripiri,

sing, ciripire.

Digitized by

Google

119
i

nu

le-a zice

i l-oiu duce

Sara culcSndu-se, Dimineaja sculandu-se i pe obraz spiilandu-se,

Pe cararea stramba La case

Intunecoase,

La saptamana, La luna, La jumatate de an

i la

La mese ne

intinse

i la faclii stinse,

un

an,

Pe acela
L-oiu lua

La pahare deerte, La tartar de frig, Unde viermele nu doarme,

Acolo in veci sa traeasca, Acolo sa vecueascS (1).

De mana stanga

A doua
S'a sculat
i a luat

variants, tot din Tieut, sun& ast-fel

i a vazut gujuliile i toate ganganiile,

S'a
Sfi

omul eel mare un topor mare, dus la padurea mare taie lemn mult i mare

Dar din omenime

N'a vazut pe nime, Numai pe Ion,

Ca Santa-Maria mare, Sa ftLca manastire mare Cu noua ui, cu noua altare, Cu noua raze de sub soare. S'a sculat omul eel mic i a luat un topor mic Sa taie lemn mult i mic Ca Santa-MSria mic& Sa faca manastire mica, Cu noua ui, cu noua altare, Cu nou& raze de sub soare Maica sfanta preacurata Diminea^a s'a sculat,
.

Pe

Stint-Ion,

Nanaul lui Dumnezeu i cumatrul sau.

i

cum
i

1-a

v&zut

i 1-a cunoscut,

L-a

intrebat

i i-a cuv&ntat

Of! Ioane, Sant-Ioane

N'ai vSzut,

N'ai auzit

Fa^a alba a spalat,

De De

fiul

meu,

fiul lui

Dumnezeu

Par galben a pieptanat,

Lui

i finutul tau?

Dumnezeu

s'a inchinat,

De
Nu
De
Ca

In manastire a intrat,

vazut 1-am vSzut,

auzit

Carte in

mana

a luat

auzit
canii,

i a catat in carte,
i a catat in

Am
De

parte Sa vada pe fiul sau

fiul lui

Paganii
jidovi s'au sfatuit

Pe

Dumnezeu.

(1) Un exemplar dictat de Vasile Curcea, i com. de Victor Sorocean, student gimnazial, iar altul dictat de Andreiu Sologiuc, ?i comunicat de Vasile Iftodi, stud, gimnazial.

Digitized by

Google

120
i 1-au prins, i 1-au muncit,

i pe cSt

au

zis

Ohiroane in

t&lpi i-au bStut,

Pe cruce 1-au rastignit! Maica preacurata,

Foarte sup&rata

Ca s& i-o fac mai sub^ire, Pe atata eu i-am facut-o Mai groasa i mai nodoroasa,
i

De

acest raspuns,
i s'a

pe cat au
i-o fac

zis

S'a luat

dus Pe drum v&erand,

Sa

mai

scurtS,

Plangand

racnind,

Fa^a alba sgariind i par galben drepdndnd, Pe fiul sau cSutand.

i ca^i in

Pe atata eu i-am fficut-o Mai lunga Ca sa le ajungS Pe ce sa mi-1 tintueasca

i sa-1 rastigneasca

drum

ii

eia,

Ea pe to^i ii intreba, De n'au auzit

i de n'au vazut

Maica sfanta, preacurata, Auzind aceastS fapta,

L-a blestemat i a cuvantat

Pe
i

fiul

sau dulce
s'a intalnit

Rastignit pe cruce.

Sa

Sa lucrezi un an catigi un ban!

mergand

i apoi iara s'a luat

C'un meter de lemn vestit i din gur& i-a vorbit:

Buna

ziua, metere!

mai departe a plecat, Pe drum vaerand, Plangand i racnind,

Fata alba sgariind i pSr galben drepanand, Pe fiul sau cautand.
i cati in drum ii eiS Ea pe toti ii intreba, De n'au auzit i de n'au v&zut

Mul^umesc dumi-tale, Maica sfanta, preacurata

ce eti suparata?

Da de

i
i

Ce Ce

plangi, ce oftezi,
te vaerezi ?

Cum

cum nu m'oiu
fiu

n'oiu plange i ofta vaera,

CS numa-un
i

avut pe acela 1-am perdut

auzit
canii,

am

Pe
i

fiul sau dulce Rastignit pe cruce.

acuma am

mergand
7tieter

s'a intalnit

C8

C'un

Paganii

i din

De

jidovi s'au sfatuit

1-au rastignit!

i 1-au prins i 1-au muncit,

de Her vestit vorbit BunS ziua, metere!

gura

i-a

Multumim

dumi-tale,

Pe cruce

N'ai vazut, N'ai auzit

De De

fiul

meu,

fiul lui

Dumnezeu?
auzit,

Nu numai c'am
i

Maica sfanta, preacurata Da de ce eti sup&rat&? Ce plangi, ce oftezi, Ce te vaerezi ? Cum n'oiu plange i ofta i cum nu m'oiu vaera,

Ci

crucea i-am facut.

Ca numa-un

fiu

am

avut

Digitized by

Google

121
i

pe acela 1-am perdut.

acuma am
canii,

auzit

Ca

Da De

Paganii

De

jidovi s'au sfatuit

1-au rastignit

Muljumescu-ti, maica! ce mi te cfiinezi, ce mi te vaerezi ? Da cum nu m'oiu c&ina i cum nu m'oiu vaera,

i 1-au prins i 1-au muncit,

Ca numa-un
i i

Pe cruce

flu am avut pe acela 1-am perdut

N'ai vazut,
N'ai auzit

acuma am
canii,

auzit

Ca

De De

fiul

meu,

Paganii

Dumnezeu? Nu numai c'am auzit,

fiul lui
i vazut piroane i-am facut

De

jidovi s'au sfatuit

i 1-au prins i 1-au

muncit

Ci eu chiar 1-am

i apoi 1-au

rastignit

Cu cari a
i

fost pironit

pe cruce r&stignit cu cat au zis

le fac

te mai caina mai vaera Pentru un fiu ca 1-ai perdut,

Da nu
te

nu
i

Ca

eu inc'am avut
i

Sa

mai groase

Doi-spre-zece,

a trecut

Pe atata eu le-am facut

i

Mai sutyiri, pe cat au zis Sa le fac mai lungi Pe atata eu le-am facut Mai mici i mai scurte. Maica sfanta, preacurata, Auzind aceasta faptS, Foarte mult s'a bucurat i 1-a binecuvantat S& dai un ceas cu ciocanul i sa-^i agoniseti banul

roata FSrfaroata
i

pe

to^i

de-odata

Mi

i-a stalcit

i omorat.

Numai unul mi-a ramas,

Dar
i

acel acuma-i ?chiop,

i tot

nu mai plang

atata,

Dac'aa mi-a fost ursita

SJi

Maica Domnului i-a zis: Ian striga-1 incoace Ca s&-l v&d i eu,

i apoi iara s'a luat

Cum

arata

fiul

tau

mai departe

a plecat

Pe carare vaerand, Plangand i amar oftand,

Faja alba sgariind i par galben drepanand, Pe fiul sau cautand. i mergand ea pe c&rare S'a intalnit spre apus de soare Co broasca rdioasa in cale i cu ea cum s'a intalnit, De-auna i-a i grait: Buna ziua, broasca

Broasca 1-a strigat: Busuioace

Tabaltoace,

Ian vina la mama in coace! i cum broasca 1-a strigat,

Indat'a i alergat Un broscoiu mare inholbat.

Maica preacurata Vazandu-1 a ras i apoi i-a pus

La

piciorul eel stalcit

frunza

i i-a

trecut,

Digitized by

Google

122
Iara dup'aceasta A blagoslovit broasca: Broasca mare i raioasa Sa fii de acum sanatoasa

L-au adapat,
i fiere i-au dat

De mancat.
i ea de el

cum

a dat,

Pe pamant

sa te intinzi

i putoare sa

nu

ai.

Din gura i-a cuvantat: Of fiul meu,

!

Unde
Sa
i
fie

ta vei

fi

Iubitul

meu!

isvor

bun
fi,

De

ce te-ai dat

apa buna
nu-i
fie isvc>r

i te-ai lasat

Da unde
Sa nu

Muncilor

bun
a cuvantat,

i truzilor?

i nici apa buna!

i ast-fel

Of

Maica mea

cum

Iubita mea,
Nici

Iara s'a luat

i iar a plecat

Eu nu m'am dat, nu m'am lasat

Pentru mine Ori pentru tine, Ci pentru toata lumea. Ca pan'a nu ma munci
i a

Tot plangand
i vaicarand,

Fa^a alba sgariind, i par galben deparand. i s'a dus i s'a tot dus,

ma

rastigni,

Pana in urma ce a ajuns La poarta Ierusalimului

i a dat cu piciorul stang
i poarta s'a inchis, i a dat cu piciorul drept

Care se natea

Nu

se boteza,

Care se lua Nu se cununa, Care muria

i poarta s'a deschis i in

nuntru

a intrat

i acolo a aflat

Nu se prohodia, Mama dupa copil Nu plangea,

Vaca dupa
vijel

Pe

fiul sau eel iubit Stand pe cruce rastignit,

Nu
Nu

ragea,
sbiera,

CSci canii, Paganii

Oaia dupa miel Coco? negru nu canta, Cane negru nu latra. Dar de acuma Cari s'or nate
S'or boteza, Cari se vor lua S'or i cununa, Cari vor muri S'or i prohodi,

De

jidovi s'au sfatuit

si 1-au muncit, Piroane in talpi i-au batut, Pe cruce 1-au rastignit, Cu camaa de urzica L-au imbracat, Cununa de spini Pe cap i-au pus, Cu brau de macie L-au incins, Cu apa de spini

i 1-au prins

Mama dupa A plange,

copil

Digitized by

Google

123

Vaca dupa

vi^el

rage,
sbiera,
a latra

Oaia dupa miel

La mese stranse, La faclii stinse, La pahare deerte.

Da
! . .

cine a auzi-o

Coco negru a canta,

i a spune-o

Cane negru
$i

povestea mea Cine a auzi-o i n'a spune-o

La luna, La saptfimana, La un an,

i jumatate de an,

La La La La

luna,

S8-1 iee ingerul drept

saptamana,

De mana dreapta
Sa-1

un

an,

duca pe puntea dreapta

intinse

jumatate de an
stang

SS-1 iee ingerul

La mese La faclii
i la

aprinse,
pline,
!

Cu mana stanga Sa-1 duca pe puntea stanga

La pahare

vorbe bune

(1)

treia variants, din Rus, distr. Sucevei:

Purcesera

omu mare

mare Cu toporu mare Sa taie lemnu mare, Sa faca biserica mare Cu nouS ui, cu noua altare. i o taiat lemn mult i mare, i o f acut biserica mare Cu noua ui, cu noua altare. In altarul eel mare
In padurea

Pe Ion, Pe Sdnt-Ion,
Nanaul lui Dumnezeu i cumatrul sau,

i-i zisera

Alelei, Ioane,

Sant-Ioane,

Cumatre mai mare!

N'ai vazut pe
fiul

meu,

eade Santa Maria mare,

In altarul eel mic

Pe finul tau, Pe Dumnezeu?

Alei Maica, Maic&!

eade Santa Maria mica. Catara Maica Precista, Catara in carte,

Cfitara in parte,

De v&zut

Nu Da

1-am vazut, de nume i-am auzit, Ca 1-au prins cei cani de

ji-

Catara in toate carjile, Catara in toate parjile, Sa vada pe fiul sau,

[dovi,

La grea munca pusu-1-au, Pe cruce de chiparos

Intinsu-1-au,

Pe Dumnezeu.

Nu Da

l-o

vazut,

Piroane prin talpi

Bagatu-i-au,

o intalnit
Dicta ta de

(1)

Maranda Andrie?,

com. de Victor Sorocean, stud.

gimn.

Digitized by

Google

124
Trestie pe sub unghii

Varatu-i-au,

Cu

lacrami pana in pamant!

Alelei broscu^S,
!

Cu camaa de urzicS Imbracatu-1-au,

Cu brau de
Incinsu-1-au,
lic de m^cie In cap pusu-i-au.

Broscu^a

schini

Dar cum nu m'oiu tangui i cum nu m'oiu glasui Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant, Ca numa-un fiu am avut
i

Unde licu-a fost indesand, Sangele mai tare o fost cur[gand, Canii de jidovi o fost stand i in pahar l-o fost sprijinind
i de o

am

auzit

Ca

cei cani

de jidovi

Prinsu-1-au,

La grea munca
Pusu-1-au,

duc& l-o fost band Auzira Maica PrecistS Aceste doua, trei cuvin^ele i o lepadat Haine domneti i o imbracat

Pe cruce de chiparos
Intinsu-1-au,

Piroane prin
Bagatu-i-au,

talpi

Trestie pe sub unghii vara[tu-iau,

Haine

cfilugareti,

Cu camaa de Cu brau de
Incinsu-1-au,

urzica

i se pornirii sa cate

Imbracatu-1-au,
spini

Pe fiul sau, Pe Dumnezeu Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant.
i

lic de macie In cap pusu-i-au.

mersera Cat merserS,

Unde

licu a fost indesand,

Sangele mai tareo fost cur[gand,

Pana ce ajunserS La un parau$

Mic
i

Canii de jidovi o fost stand

i in

linu$

pahar

l-o fost sprijinind

i acolo-i eirS

i de-o duca l-o fost

broscufd i zise: Alelei Maica, Maica Dupa ce te-ai negrit

i ai lep&dat

band!

Alelei Maica,

Maica

Dumnea-ta

te tangueti

i te glasueti

i te-ai cernit

Haine domneti i ai imbracat Negre e&lugareti, Te-ai mai i apucat Sa te tangue^ti, Sa te glasueti, Cu glas mare pana in

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrSmi pana in pSmant Numai dupa unul singur. Da eu, c'am avut
Doi-spre-zece,
i o trecut

roata ForforoatS
cer,

i i-o

omorat

Digitized by

Google

125

Pe
i

to^i de odata eu n'am putut

i Isus Christos o 'nvis

Sufletul sa mi-1 stupesc!

i din gur'o zis

Alelei Maicfi,

Maica

Alelei broscu$a,

Broscuja
i sa

Pasarile pe aice Osul nu i-l poarta!

Tu sa mori in earba verde nu te impu^e^ti

bee oamenii
tine

Alelei fiule, fiule!

i sa

Da eu cum nu mi-oiu purta Osul meu pe aicea,

Apa de pe
i sa

Cam
greaja

nu

le fie

auzit ca te-au prins Canii cei de jidovi,

i mersera

Pe grea munca
Pusu-te-au,

Cat mersera
Maica Precista Multa lume imparafie, Ca Dumnezeu sa ne tie, i mersera
Pan' ce ajunsera La dealul Garaleului. i dealul Garaleului

Pe cruce de chiparos
Intinsu-te-au,

Piroane prin
Bagatu-^i-au,

tfilpi

Trestie pe sub unghii

Varatu-Ji-au,

Cu camaa de Cu brau de

Era inalt i ascu^it Ca o samcea de cu^it i s'o pus cu inima

Sa-i fac'acolo sama. Iara dealul Garaleului

urzica Imbracatu-te-au,
spini

Incinsu-te-au,
lic de macie? In cap pusu-^i-au.

Ca ceara Ca aurul
$i

s'o topit,
s'o sleit

Unde

licul a fost indesand,

Sangele mai tare o fost cur[gand, Canii de jidovi o fost stand

i in
i

ea n'o putut

Sanji facS sfarit.

i de-acol'o scoborat,

i
i

mai departe
mersera

s'o pornit

pahar de duc&

l-o fost sprijinind

l-o fost

band

Cat mersera,

Pana ce ajunsera La porjile Ierusalimului.

Portile Ierusalimului Erau incuiete
i lac&tuite.

De La De La

ce nu te-ai suit
al doilea cer.

ce

nu

te-ai suit

al treilea cer,

Unde-i tatal nevazut

i ne-auzit ?
.

De

Isghira cu picioru stang, Porjile mai tare

S'au incuiat
i l&c&tuit.

ce te-ai lasat, i de ce te-ai dat Sa te chinueascft i sa mi te rastigneasca ?

Alelei Maica, Maicfi

Isghira cu picioru drept, Porjile s'au deschis

Eu nu m'am lasat Nici m'am dat

Digitized by

Google

126
Chinuit
i r&stignit

Iara cine
i

nu

le

le va ti va povesti,

Pentru mine Sau pentru tine,

Ci

Pe acela
L-a lua

m'am

lasat
toata.

i rn'am dat Pentru lumea i a

Avram cu Isac De mana stanga

i 1-a

duce

Ca pan'a nu ma da

ma

lasa

Pe cararea stramba La mese stranse,

Chinuit
i rastignit,

La faclii stinse, La pahare deerte

. .

Care se lua Nu se cununa, Care se natea

Cruce in casa, Cruce in masa, Cruce in tuspatru cornuri

de

Nu

se boteza,

[casa.

Care muria

Ca

nu-i casa,

Nu

se precestuia.

Ci-i cetate

Coco nu canta, Glas de voinic nu era! Cine le va ti aceste Doua, trei cuvin^ele
i le-a povesti

Cu Cu

fere^tile inziuate,

uile ferecate.

In mijlocul casei eade Nechita

i cetete #

Pe

acela 1-a lua

Procetete,

Avram
i 1-a

cu Isac

De cu
De
la

seara

De mana dreaptS
Pe La La La La
duce cararea dreapta

Pan' la miez de noapte,

miez de noapte

mese

intinse,

faclii aprinse,

pahare pline, bucate bune.

Pan 'la cantatori, De la cantatori Pan 'la dalbe zori, De la dalbe zori
Pan*
la rasaritul soarelui
(!)

patra variants, din Sant-Ilie,

distr.

Sucevei

S'o luat Santa-Maria mare i o luat un topor mare

In zabreaua mica

io mers in p&durea mare i o taiat lemn mult i mare i o facut bisericft mare Cu noua ui, cu noua altare, Cu noua zSbrele despre soare(1)

Despre rasarit O stat Maica sfanta

i o cetit.

Pre

to^i

fiii

i parin^ii
I-o cetit

Com. de Gorge Hreniuc,

stud. gimn.

Digitized by

Google

127
i adeverit,
i
fiul sau,

Numai pre

am am

taiat

lemn mult

facut biserica
ui,

i mare mare

Pre Dumnezeu,

Domnul
.

ceralui

Cu noua Cu noua

cu noua altare,

i al
i

pamantului

Ori

cat ea o- cetit,

zabrele despre soare. i in z^ibreaua mica Despre rasarit

Nu

l-o

mai adeverit.
ori cat cetegte

Am
Pre
I-am

ezut
to^i

am

cetit.

i dac'o v&zut

fiii

Ca

i parin(ii
cetit

Nu-1 adeverete, S'o luat ducandu-se, Plangandu-se, Daulindu-se

i jelindu-se

i adeverit,

Numai pre
Domnul

fiul

meu,

Pre Dumnezeu,
cerului

Pe

nite dealuri ascujite

nite

ial pamantului,

Ca

muchi de

cu$ite,

Cu glas mare pana in cer Cu lacrami pana in pamant. Unde lacrima pica,
Vi^a de vi^a se prindea i busuioc ca cre^tea. i ducandu-se Plangandu-se, Daulindu-se
i jelindu-se,

Nu

Ori cat am cetit, 1-am adeverit. N'ai vazut

N'ai auzit

Fiul

meu

ce s'o facut? Of! Maica sfanta i prea slavita!

te dauli,
te jelui,

Nu Nu
Nu

Ca de vazut
1-am v&zut,
auzit,

S'o intalnit

Pe un deal mare si ascu^it Ca o muche de cu^it C'un meter de lemn

[vestit.

Dar de nume i-am Ca 1-au prins

i 1-au trimis

Meterul de lemn Cum o vazut-o,

La Golgofta jidoveasoa Ca sa mi $i-l rastigneasca. i pe mine m'au catat

i

intrebat-o

de

tire ca

mi-o dat

Maica sfanta, preacurata,

Sa-i fac o cruce de brad.

i mi-au spus ca sa i-o fac

Ce eti aa suparata? Ce plangi, ce te daule^ti, De ce mi te jelueti Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant? Da cum nu m'oiu dauli,
i

Cu

Dar eu i-am

eapte par^i mai mica, facut-o eapte par^i mai mare.

Cu

cum nu m'oiu
luat

jelui,

Cam
i

un topor mare am mers in padurea mare,

metere de lemn Lucra-o-ai cu anul i abia sa-^i ca^tigi banul i ea ast-fel cum o zis, Mai departe ca s'o dus

Of

Digitized by

Google

128

Tot plangandu-se, Daulindu-se

$i jelindu-se,

Nu 1-am adeverit. N'ai vazut N'ai auzit,

Fiul

Pe nite dealuri ascu^ite Ca nite muchi de cu^ite. Unde lacrama cadea,

Vi^a de vi^a se prindea $i busuioc ca cretea.
i

meu

ce s'o facut?

De vazut nu 1-am vazut, Da de nume i-am auzit, Ca l-au prins

i l-au trimis

mergand s'o intalnit Pe un deal mare i ascu^it Ca o muche de cu$it Cu un meter De fier.

La Golgofta jidoveascS Ca sa mi Ji-1 rastigneasca, Ba i la mine au venit

Jidovii

Meterul,

cum

ml-o intalni,

mi-au platit de rastignit. $i mi-au spus ca s& le fac

i

Sa

le fac cuie

Pe

loc ca se i opri

Cu

i din

gura ca-ivorbi: Of Maica sfanta

!

eapte par^i mai mari. Dar eu ra'am facut

Ca

nu-i

aud

i proslavita

$i le-am facut

Ce plangi, ce te daule^ti, De ce mi te jelue^ti Cu glas mare pana in cer Cu lacrami pana in pamant? Of me?tere de fier! Da cum nu m'oiu dauli i cum nu m'oiu jelui, Cam luat un topor mare i am mers in padurea mare $i am taiat lemn mult i mare $i am facut biserica mare Cu noua ui, cu noua altare, Cu noua zabrele despre soare.

Cu

eapte par^i

me^tere de fier Da-o-ai odata cu ciocanul i sa-Ji i catigi banul!

!

mai mici!
!

$i apoi iara s'a luat

mai departe a plecat

Plangandu-se, Daulindu-se
i jelindu-se

Pe Ca

nite dealuri ascu^ite

nite

muchi de

cujite

In zabreaua mica

Cu glas mare pana in cer Cu lacrami pana in pamant. Unde lacrama cadea,
Vi^a de vi$a se prindea i busuioc ca cretea. i mergand ea tot aa' C'o broascd se intalni. i broasca, cum o z&ri, li i vorbi

Despre rasarit

Am

ezut

am

cetit
fiii

i pe to$i i parinjii

I-am

cetit

i adeverit,

Nuinai pre

fiul

meu,

Of

Maica sfanta

Pre Dumnezeu,

i proslavita

Domnul
$i al

cerului

Ce

plangi, ce te dauleti,

pamantului

Ori cat

am

cetit,

De Cu

ce

glas

mi te jelue^ti mare pana in

cer,

Digitized by

Google

129

Da

Cu

lacrfimi

pana

in

pamant?

cum nu m'oiu dauli i cum nu m'oiu jelui,

un topor mare i am mers in padurea mare i am taiat lemn mult i mare
C'atn luat
i

Maica sfanta o intrebat:

Da

unde-i feciorul tau

!

Ca

pot vedea i eu Atunci broasca o strigat $i din gur'o cuvantat

sa-1

am

facut bisericS mare*

ui,

Toma, Toma, Cotoroma

Calca in busuioace
$i M-mi-te in coace!

Cu noua

cu noua altare,

Cu noua

zabrele spre soare.

In zabreaua micS

cum

o incetat
strigat,

Despre rasarit

Broasca de

Am

ezut
i

?i

am

cetit.
fiii

lata c'o venit

pe

to^i

Un
Cu
Cu

broscoiu urat,
picioarele

i prin$ii

I-am

cetit

Ca raschitoarele,
ochii bulbuca^ei
. .

i adeverit,

Numai pre
Domnul

fiul

meu,

Pre Dumnezeu,
cerului
i al pamantului,

Atunci Maica preacurata, Cat era de suparata,

ras
broasca, posna&
e^ti,

Ori cat am cetit, Nu 1-am adeverit,

Tu

$i o zis:

Of

Dar am auzit C& 1-au prins

i 1-au trimis

La Ca

Golgofta jidoveasca sa mi-1 rastigneasca Of! Maica sfanta preacu[rata

fi

unde de-i peri, Nici cand sa nu te impu$eti i tu unde nu vei fi, Apa sa nu fie Apa buna i curata. Iara unde tu vei fi,
ori

Acolo sa

fie

Nu

aa suparata,

Apa buna i Ca ori cand

curata,
s'o

poat&

eu odata Inca am avut eapte feciorei

i

Ca

Bea lumea cea insetata

i ast-fel cum o cuvantat, Iar mai departe o plecat

ni?te bujorei

i o venit

Plangandu-se, Daulindu-se
i jeluindu-se

Un
tji

car incarcat

i inferecat
nici

pe unul n'o calcat.

Pe Ca

nite dealuri ascu^ite

ni?te

muchi de

cu^ite

tji

o venit apoi o roata, Forforoata, i pe to^i mi i-o calcat

Cu glas mare pan& in cer, Cu lacrami pana in pamant. Unde lacrama pica,
Vi^a de vi^a se prindea i busuioc ca cretea

De odata, Numai unul o scapat

Marian, Legendele Maieii Domnului.

Digitized by

Google

130
i plecand

nu

s'o lasat,
.

Pan' de

fiul

sau n'o dat

Aceste cuvinte, Alese ?i sfinte,

va ti i va povesti Sara i dminea^a

i eel ce i

Nu-1 va duce Dumnezeu La jude^ul eel din urma,

Culcandu-se seulanduse

va duce In impara^ia cerului i in sanul lui Avram

CM

si la(1).

[cob

cincea variants, din Stroeti, distr. Sucevei

In

Cruce in casa, Cruce in masa, Cruce in tuspatru cornuri de

[casa.

mana stanga

$i o catat i s'o uitat

Pe apele
$i pe

D'asta nu-i casa Nici nu-i masa, Ci o manastire aleasS $i minunat de frumoasa. i oare cine in ea se vede, Cine intr'ansa oare eade ?

lui Iordan in jos nimeni n'o vazut, Pe nimeni n'o auzit. $i o. desbracat

Straie albe ingereti

i o luat

Straie negre calugareti

i carja alba

$eade Maica Domnului

In mijlocu-altarului

Pe un scaun

intr'aurit

Cu

fata spre rasarit

i cata in car^i,

In mana dreaptS, Carja sfanta In mana stanga,

i s'o uitat

i cata in par^i.

$i o catat

Pe

to^i sfin^ii

Pe apele
i

i to^i drep^ii
I-o catat

i i-o aflat,

lui Iordan in sus pe nimeni n'o vazut, Pe nimeni n'o auzit, Numai pe Ion

Numai pe
Domnul
Ori cat

fiul sau,

Pe
Nana^ul

Stint-Ion,
lui

Pe Dumnezeu,
cerului
l-o catat,
l-o aflat.

Dumnezeu.

$i ea indata,

cum

o dat
intrebat

i al pSmantului,

C'ochii de

el, l-o

Ea nu

i o luat

Carte alba
In mana dreapta, Carte sfanta Din Sant-Uie, gimn.
diet,

Auzi Ioane Sant-Ioane N'ai vazut, N'ai auzit De fiul meu,

De

finul t&u,

(1)

de Niculai Sutuha, Meat orfan

si

com. de Flo-

ciuc, stud.

Digitized by

Google

131

De Dumnezeu, De Domnul cerului

i al pamantului i al tuturor

Cu

Cretinilor ?

Oh

Maica sfanta vederile ochilor

!

i de vrei, Maic', a-1 vedea, Pleach in grabs de-acolea La fantana lui Pilat, Unde pasarile au stat Apa o gur& de au luat, LaudS Domnului de au dat.
i acolo daca-i ajunge,

Nu
Cu auzul

1-am vazut,
urechilor
auzit,

Spala-te pe fa$,
Spalfi-te

pe bra^e,

Am
Ca-i pe
i

Uita-te spre rasarit

i le-i

mana

jidoveasca

vedea negre^it,
str&lucit
l-o ascultat

pe limbS paganeasca,

Ca un luceafar
i apoi la

C&

s'au strans

Maica sfanti

i 1-au prins

In Joia mare
Jidovii plini de turbare
i de

o plecat, Cantandu-se, DSulindu-se

drum

ura mare,
Pilat

Pe rdtu

(1) lui

L-au fugarit,

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrSmi panfi' pamant. Unde lacrfima cadea,
Mere de aur
se facea,

Pe cruce de brad
L-au rSstignit, Cununa de spini In cap i-au pus, Cu brau de m&cie L-au incins, Cu pane de cenua

Ingerii le culegea
i la cer c le suia.

pe unde ea calca, Spic rou de grau lfisa, Spicu graului,

i

L-au

hranit,
i

Cu

camafi de urzicfi L-au imbracat, Cu vin De pelin

Miru botezului, Daru Domnului. o mers Maica Domnului

L-au addpat, Piroane Prin picioare

i prin

La fantana lui Pilat, Unde pasfirile au stat, Apa in gura de au luat, Lauda Domnului de au dat.
i acolo daca o ajuns, Maica Domnului s'o pus

manuri

i-au bStut,

i s'o spSlat

Cununa de
i

spini
s'o varsat.

In cap c& i-au apdsat

Pe % i s'o spalat
fa^a,

mult sange

Pe

bra$e.

Tri topoare au svarlit

i tri rauri s'au fficut.

Dar

ori cat o cautat,

l-o vfizut.

Nicaeri nu

(1)

R&t

sate din

ima, fanaf. Cuvantul acesta se intrebuin(eaza numai in acele Bucovina, in cari se afla Romani veniti din Transilvania.

Digitized by

Google

132
i dac&

nu

l-o

vazut,
dus,
j

Fiul meu, ian vina in coace!

Iar s'o luat

i s'o

i-mi spune adevarat

Cantandu-se, D&ulindu-se Pan la mui^ii Garaleului, In muntii Ierusalimului

1

Cum Cum
Pe mfina

de te de te

ai dat,

ai lsat

str&inilor

i in dealul

Egimului

La

o piatrii

In $ara p&ganilor ? Cum de n'ai catat, Cum de n'ai sburat

Destr&mata Ca o muche de cu^it, Ca un varf de ascu^it, a-i faca sama de moarte. Dar ea sama de moarte

Nu

i-o

putut face,

Ca piatra Ca ceara
Se topia, Ca argintu se
sleia,

pe pamant pamant, Pe sub streina de casa, Prin stru^u fetelor, Prin stru^u flacailor, Prin ieslele boilor, Prin turi^tea oilor?... Of! Maica sfanta, Maica mea iubita
Priii cer,

i sub

Pe nime Pe nime

in
in

lume n'o vazut, lume n'o auzit,

Nici

Eu nu m'am dat, nu m'am lasat

Pentru mine Sau pentru tine,
Ci eu
i

Numai pe Anghelina,
Marghelina,

Sora

lui

i o zis

Lazar Maica Domnului: Of! Doamne,

!

m'am dat m'am lasat

Of Avrame Ciuda ce ai v&zut, Ciuda ce ai auzit

i s'o dus iara

Pentru lumea toata, Ca pana ce nu m'am dat, Pana ce nu m'am l&sat,

Nu

se vedea,

Nici

nu s'auzia

La fantana
Pe

lui Pilat

i s'o spalat
fa^a,

Glas de pasarea, Cantece de plugarel, Nici oae cu mieluel

i nici

vaca cu

vijel,

$i s'o spalat

Nici maicele

nu tragea

Pe braje
i s'o uitat
i o vazut

La

Pre

fiul

sau eel

iubit,

Ca un
Asupra

luceafar str&lucind,
sfin^iei sale

cum
!

l-o

venind. vazut
:

I-o i zis aa

Of of
!

flori

de busuioace,

vedea de earbli verde i isvor de apa rece. Fara care cum muria, Tot in iad ca se ducea. Da de acuma inainte Faclii in cer s'or aprinde i nici cand nu se vor stinge. i vor trage i s'or strange
fii

lor, nici se

Camp

Digitized by

Google

133
Pasiirile la puii lor,

eapte-zeci

eapte

Oile la mielu^eii lor,

i

De punji
i

lunicoase

Vacile la vijeii lor maicele la fii lor.

Si s'a vedea
:

i pficfitoase,

va

trece,

Va

i isvor

de earba verde de apa rece. i care cum vor muri Ai lui# Dumnezeu vor fi Cine le va ti
i le-a povesti

Camp

petrece eapte-zeci

eapte

De vami

neplatite

Pana la dreapta tat&lui In impar&Jia cerului.

i cine le-a ti

Aceste daua, trei cuvinte

Sfinte

nu le-a povesti La luna, La saptamana,

i

De Isus Christos lasate i nou* pe pamant date La luna, La saptamana,

Sara i demineata Culcandu-se
i sculandu-se,

Sara i deminea^a Culcandu-se

i sculandu-se,

Nici nu-i aduce aminte

De

aceste cuvinte sfinte,

Nu va vedea
Nici nu va avea Pamantul Egipetului
i casa robiilor.

Or veni Archangelii i cu Eva

i 1-or lua

De mana stanga
i 1-or

duce

Fara va trece
$i va petrece

eapte-zeci

eapte

De

focuri nestinse,

Pe c&rarea stramba Pana la faptele lui, Tocmai In fundul iadu[lui! Amin! (1)
distr.

easea variants, din Balaceana,

Sucevei
dreapta,

eade Maica preacurata

Intr'o chilie incuiata,

In

mana

i cete^te,

In chilie

Procetete.

Do t&mae Pe un scaun intr'aurit

Cu
fa$a spre rasarit,

Pre
Pre toate

to^i

viermii

i to$i viespii,
gujuliile

Cu
In

carte alba

i toate ganganiile

mana stangii Cu cruce sfanta

Cate au fost i cate sunt Cate s'afla pe pamant.

al lui

(1) Din Stroeti, diet, de Vasile de Dorimidont Vlad, stud. gimn.

Andreiu Boca, agricultor,

com.

Digitized by

Google

134
Toate
le cetete

Pre

to$i viermii,

i le adeverete,

$i to$i viespii,

Numai pre

fiul sau,

Pre toate

gujuliile

Pre Dumnezeu,
Nu-1 poate ceti
$i adeveri.

i toate gang&niile

Cate au fost i cate sunt Cate s'afiS pe pamant,

vazand ea in
i s'a

sfarit,

Le-am

cetit

Ca

nu-i chip de adeverit,

i adeverit,

S'a luat

pornit

Numai pre

fiul

meu,

Pe un deal mare i ascu^it Ca o dungfi de cujit

In

Pre Dumnezeu,

mana dreapta
cruce sfanta,

Eu Nu Nu

ori

cat

am

cetit,

Cu
In

mana stang&
carte alba,

Cu

Fa^a alba sgariind i par galben despletind, Din ochi negri lacramand,

1-am mai adeverit. N'ai vfizut, N'ai auzit, tii tu ce s'a f&cut?
Of, of
!

Maica preacurata,

N'ai

cum nu fi suparata. Eu chiar acum vin

Lacrami ca bobul,
Fierbin^i ca focul,
i

De la Rusalim nu doar c'am auzit,

Unde curgeau
Miruri se faceau. $i mergand ea pe acel deal Sa intalnit c'un lemnar.

Ci cu ochii 1-am vazut

Intre doi ho^i rSstignit

Langa poarta lui Pilat Pe o cruce mare de brad,

Care singur i-am
facut-o.

Lemnarul, cum a vazut-o,

stat in loc i a intrebat-o

!

i Jidovi-mi tot zicea

Alei Maic preacurata Ce -eti aa suparata ? Ce te tangueti, Ce te jelueijti,?

Sa

i-o fac mai mititea, Dar eu i-am f&cut-o mare, C& era lemn destul

De

ce plangi a$a de tare

De-$i curg lacr&mile vale?

Of, lemnare, Meter mare Da cum nu m'oiu tangui i cum nu m'oiu jelui,

i prea destul! Maica sfanta preacurata, Auzind aceastS fapta, De-auna 1-a blestemat $i din gur'a cuvantat Sa lucrezi cu anul

i sa-Ji catigi banul!

Cam

luat

i apoi iara s'a pornit

Carte alba In mana stanga,

Pe un deal mare i ascujit Ca o dunga de cujit

Cruce sfanta
In
i
$i

mana dreapta

am am

cetit

procetit,

mana dreapta Cu cruce sfanta, In mana stanga Cu carte alba,

In

Digitized by

Google

135

Fa^a alba sgariind

i p&r galben despletind,

Nu

Din ochi negri lacr&mand Lacrfimi ca bobul

Fierbin^i ca focul,

tii tu ce s'a facut? Of! of! Maica preacuratS, N'ai cum nu fi suparatS! Eu chiar acum vin

Unde curgeau,
i

De la Rusalim nu doar c'am auzit,

Miruri se f &ceau ea pe qcel deal S'a intalnit cu un fierar.

mergand

Ci cu ochii 1-am vazut Intre doi ho^i rastignit

Larigfi

poarta

lui Pilat

Fierarul ca s'a oprit i din gura i-a vorbit Auleo, Maica preacu-

Pe o cruce mare de brad.

i eu singur i-am f&cut

Cuiele de r&stignit.
Jidovii mfi cincdia
i tot

[rat5,

Ce Ce Ce

eti aa

sup&rata

una imi

zicea

te tangueti, te jalueti ?

Sa

le fac cat

pot de mari.
scurtute

Darfi eu, fiind fierar,

De ce plangi aa de tare De-$i curg lacramile vale ? Of fierare, Meter mare! Da cum nu m'oiu tangui i cum nu m'oiu jelui,

Le-am

fficut foarte

i foarte mititelu^e

Ca

fiind batute in carne,

Cam

luat

S nu-1 doar'aija de tare. Maica sfanta preacurata Auzind aceasta faptS, Foarte mult s'a bucurat
i 1-a binecuvantat
i din gur'a cuvantat:

Cruce sfanta
In mana dreapta, Carte alba In mana stangfi
i

am

cetit

i procetit,

Pre

toti viermii

Of! fierare, Meter mare Sa ba$i odat& cu ciocanul i tu s3-ti i catigi banul! i apoi iara s'a pornit

i to$i viespii,

Pre toate gujuliile

i toate ganganiile

Pe un deal mare ?i ascujit Ca o dungii de cu^it

In

Cate au fost i cate sunt, Cate s'afla pe p&mant

Le-am

cetit

mana dreapta Cu cruce sfanta, In mana stang& Cu carte albfi,

$i adeverit,

Numai pe

fiul meu, Pre Dumnezeu,

Eu Nu

ori Qi cat
1-ara

am

cetit,

Fa^a albfi sgariind i p^r galben despletind, Din ochi negri l&cr&mand Lacr&mi ca bobul
Fierbin^i ca focul,

mai

adeverit.

N'ai v&zut,
N'ai auzit,

Unde curgeau,
Miruri se faceau.

Digitized by

Google

136
i mergand in drumul sau S'a intalnit lang'un par&u roasca,

Nou& fiiori Ca nite bujori

i a venit o roati Forforoata i-i turti pre to$i de-odata, Numai unul a ramas, Toma, Tomoioace, Care eade in busuioace la cheama-1 incoace Ca sa-1 vad i eu

Co

Broascd. Roasca, Broasca, Cum a vSzut-o,

Ce

A
eti

intrebat-o

Alei! Maic& preacurata

aa suparata ? Ce te tangueti,

Ce

te jelueti?

De

ce plangi a$a de tare,

Zise Maica preacurata. Broasc'atunci ca 1-a strigat i din gur'a cuvantat

De-$i curg lacramile vale ?

Toma,
Ie$i din

Tomoioace

Roasca,

Broasca

busuioace i vina la maica'ncoace

i

Da cum nu m'oiu tangui i cum nu m'oiu jelui,

cum
i

S'a

a strigat, aratat

Cam

luat

Un

broscoiu mare,

Cruce sfanta
In mana dreapta, Carte alba In mana stanga,
$i i

Labanat
i cr&canat

Cu

ochii cat talgerile

i cu picioarele

am am

cetit

Ca

rechitoarele.
r&s,

procetit,

Maica preacurat'a

Pre Pre toate

to$i

viermii

Cum

$i toji viespii,
gujuliile

vazut i a zis: Cat pe lume am umblat, Peste aa ce-va n'am dat.

1-a

i toate ganganiile

Am
i

cetit

Cate au fost i cate sunt, Cate s'afla pe pamant,

am

procetit,

Pre

to$i viermii

Le-am

cetit

i toji viespii,

i adeverit,

Toate gujuliile
fiul

Numai pre

meu,

i toate ganganiile

Pre Dumnezeu,

Eu Nu

ori i cat

am

cetit,

Cate au fost i cate sunt, Cate s'afla pe pdmant

1-am mai adeverit. N'ai vazut

N'ai auzit, tu ce s'a facut? Of of Maica preacurata,
tii
!
!

Le-am

cetit

$i adeverit,

Nu

Dar nu m'a f&cut Nime ca sa rfid, Numai tu singurfi, broasca,

Taci,

nu mai

Ca

fi suparata eu inc'am avut

Cu

acest fecior al tSu.

fii

Deci sa

blagoslovitS

Digitized by

Google

137

Apain caretu nu-i fi S& nu fie curat a i buna de baut, i ori unde vei peri,
Nici
sa nu te impu^e^ti! Broscoiul s'a bueurat i din gur'a cuvantat Maica preacurata Nu fi suparata, Ci te du indata L'apa mandra i frumoasa i te spala Pe indni, pe picioare,

Pe mani

picioare
vale,

i apoi s'a uitat

La

deal

i la

S'a uitat in jos

in sus

cand

$i 1-a vfizut pe Isus

Ca un luceattr lucind
i spre

dansa incet venind,

Intre 50 de ingeri
i intre 50 de jidovi.
i

cum

1-a vfizut

indata,

Ca o maicS supSrat& La el s'a uitat

i te uit'apoi

$i 1-a intrebat:
iubit,

In deal

i la

vale

Ah! Fiul meu mult Mare putere ai avut,

i te uita in jos i in sus

Cum
i

dar de

te-ai

dat

i vei vedea pe Isus

Domnul nostru
i fiul vostru,

cum te-ai lasat Pe mana strain^

Ca
i

Ca un luceafar lucind i spre dumnea-ta venind

Intre 50 de ingeri
i intre 50

pagana mi te chinueascfi s& mi te rastigneasca?

$i limbfi

si

Isus ins& i-a raspuns

i din gur'a?a i-a zis

de jidovi!

Maica sfani'a ascultat

i

Ah
Nu
fi

maica mea mult

a?a de scarbita!

iubita,

mai departe a plecat Pe un deal mare i asoujit Ca o dunga de cujit

mana dreapta Cu cruce sfanta, In mana stanga Cu carte alba,

In
i

Ca eu nu m'am dat, Nici nu m'am l&sat Pe mand str8in i limba pagana

Sa
i sa

mk chinueasca ma rastigneasca,
mine

Fata alba sgariind p&r galben despletind, Din ochi negri lacramand

Nici pentru

Nici pentru tine,

Ci eu
i

Lacrami ca bobul,
Fierbin^i ca focul,

m'am dat m'am lasat

Chinuit
i rfistignit

Unde curgeau,
Miruri se faceau.
i s'a dus, s'a

dus

Panfi ce a ajuns

L'apa mandra
$i acolo

frumoasa,

cum

a ajuns,

S'a spalat

Pentru toata lumea. i eel ce va inva^a $i va ti povestea mea i va spune-o la luna, La saptamana, La un an

Digitized by

Google

138
i la jumatate de an,

Acela va merge in raiu

La s&ptamana, La un an
i la jumatate de an,

Cu mesele'ntinse, Cu lumini aprinse, Cu v&mile platite, Cu pacatele cura^ite

Iar cine va ti i n'a povesti

Acela va merge in iad Cu mesele stranse

Cu luminile stinse, Cu vamile neplatite,

Cxv pacatele necurajite,

Povestea

mea

La munci

nesf ar^ite

(1)

La

luna,
distr.

eaptea variants, din Todireti,

Sucevei:

Era un om mare un topor mare i a mers la padurea mare i a taiat un lemn mare i}i a facut o manastire mare Cu noua ui, cu noua altare. In altarul eel mai mic
i a luat

Pan* ce soarele a apus

$i

mergand

s'a intalnit
vestit

C'un meter de lemn

i din gurfi i-a grait

Bun&

calea, metere!

Mul^umesc dumitale, Maica sfanta preacurata!

ce e?tisuparata?

eade Santa-Maria mica,

In altarul eel mai mare eade Santa-Maria mare
i cete^te,

Da de
Ce

plangi, ce te tangue^ti,

Procete^te,

Pe

to$i

fii

adevere^te,
unul,
fiul sSu,

P&rul ce \iA desplete^ti? Da cum nu m'oiu tangui, P&rul cum n'oiu despleti, Cam avut un fiu iubit

Numai pe
Pe
fiul lui

Dumnezeu,

Pe De

fa^'acestui

pamant

tatal ceresc nascut,

Nu-1 poate ceti

i adeveri.

De mine facut, De Sant-Ion botezat,

i cre^tinat.

Vazand ea cS
S'a luat
i s'a

nu-1 cetete

i ca nu-1 adeverete,

acum am
canii

auzit,

pornit
ascu^it,
cu^it,

CS

Pe un deal mare Ca o zimfd (2) de

Paganii

De Jidovi
i

s'au sfatuit

Tot plangand i tanguind, Din ochi negri lacr&mand, Fa^a alba sgariind $i par galben despletind, Pe fiul sau cautand. i s'a dus i s'a tot dus
(1) (2)

i 1-au prins i chinuit

pe urmfc 1-au rastignit. Dumnea-ta pe unde ai umblat i pe unde ai lucrat Pe al meu fiu nu 1-ai aflat ?
N'ai vazut,

Din Balaceana, com. de Hie Stoleriu, stud. gimn.

Zimfa

samcea, ascujiul cujitului.

Digitized by

Google

139
N'ai auzit

Dumnezeu
?

De De

fiul

meu,

Parul

Da cum nu m'oiu tangui, cum n'oiu despleti,

fiul lui

Cam

Ba

eu, Maica, 1-am vazut,

avut un fiu iubit Pe fat'acestuipamant,

Chiar i crucea i-am fScut. Jidovi-mi tot zicea Ca sa i-o fac mititea, Sa nu fie tare grea. Eu ins'am faeut-o mare, S'aiba ce duce In spinare Pan' la locul de pierzare. Iar cand a fi sa soseasca, Sa poata sa-1 rastigneasca Maica sfanta preacurata, Auzind aceastS fapta, Pe el c& s'a suparat i a zis i 1-a blestemat

De Tatal ceresc nascut, De mine facut, De Sant-Ion botezat

$i cretinat, i

acum am
c&nii

auzit

Ca

Paganii

De Jidovi

s'au sfatuit

i 1-au prins i chinuit

i apoi 1-au i rastignit

Dumnea-ta, pe unde ai umblat i pe unde ai lucrat

da cuciocanul S& nu mai cajligi banul i cand ii da cu gealaul Sa nu mai caligi leul.
ii

Pe

al

meu

fiu

nu

1-ai aflat?

Tu cand

N'ai vazut, N'ai auzit

De De

fiul

meu,

fiul lui

Mult sa mi te chinueti i pu(in s'agonise^ti Dup& ce 1-a blestemat,

Iar s'a luat
i

Dumnezeu?
auzit,

Nu numai c'am

a plecat

Pe un deal mare i ascu^it Ca o zimfd de cujit, Tot plangand i tanguind, Bin ochi negri lacrSmand, Pa^ alba sgariind i par galben despletind, Pe fiul sau cautand. i s'a dus i s'a tot dus,
Pan' ce soarele a apus.
i

Ci eu chiar 1-am $i vazut i piroane i-am facut Bune pentru pironit, Pe cruce de rastignit i Jidovi-mi tot zicea S& le fac cat s'a putea De mari i de zim^uroase Sa pfitrund'adanc prin oase i sa prinda bine in lemn, Iar eu le-am facut Pe cat s'a putut

De

mititele

mergand

s'a intalnit
fier vestit

i de sutyirele,

C'un meter de

i aceluia i-a vorbit

Bund

<Jiua,

metere!

Mul^umesc dumi-tale,

C&-mi era de Domnul jele Maica sfanta preacurata, Auzind aceasta fapta, Foarte mult s'a bucurat

Maica sfanta preacurata! Da de ce eti suparata? Ce plangi, ce te tangueti, Parul ce $M desplete?ti?

i 1-a binecuvantat

Tu cand
cand
ii

iida cu ciocanul,

Indatfi sa cdligi banul

da cu

ilaul,

Digitized by

Google

140

Indata sa caligi leul, Pu$in sa te ostene^ti $i mult sa agoniseti

i ast-fel cum a cuvantat, Iar s'a luat i a plecat Pe un deal mare i ascujit Ca o zim^a de cu^it Tot plangand i tanguind, Din ochi negri lacramand, Fa^a alba sgariind i par galben despletind,

i pe to^i de odata

Mi

i-o tilagit

i i-o omorat,

Numai unul mi-a ramas,

Nici

nu ma mai bocesc, nu m& mai tanguescf Maica Domnului a zis Ian strig-l s-l v&d i eu
$i tot

Pe

fiul

sau cautand.

i iar s'a dus Pan* ce soarele a apus.

i s'a dus

arata fiul tau! ce ti-i bun sa-1 Poate ca s-l deochezi? Ca-i la ochi bulbuca{el, i la spate ghiboel, La picioare eracanel,

D'apoi

Cum

vezi,

mergand

s'a intalnit
i i-a

Da
i

C'o broasca

vorbit

Nu-i

fie

diochi^el

Buna

calea, broasca!

Da Ca nu

striga-1,

1-oiu

nu mai zi mai diochia

ba,
!

Muljumesc, Maica
ce plangi
i

Broasc-atuncia

1-a strigat

ce oftezi

i din gur'a cuvantat:

de ce te v&erezi Fa^a alba sgariind, Din ochi negri lacramand i par galben despletind ? Da eu cum nu voiu ofta i cum nu m'oiu vaera, Dac'un biet fiu am avut Pe fafacestui pamant, De Tat&l ceresc nascut,

Toma, Tomiloace, Fir de busuioace,

la maica'ncoace Atunci veni un broscoiu
!

Vin

Liap, liap, liap prin eel noroiu. Maica sfanta preacurata,

De mine facut, De Sant-Ion botezat

i cretinat, i

acuma am

aflat

Ca

Jidovii 1-au luat

Cat era de suparata, 1-a vSzut a i ras i din gur'apoi a zis Unde n'or fi broate in S& nu fie apa buna, Iar unde or fi broate in Apa sa fie buna. Iara tu cand vei muri,

Cand

apa,

apa,

i 1-au chinuit
i 1-au rastignit i

De-i
ofta

fi

in apa, ori nu-i

fi

Da taci, Maica, nu nu te mai vaera, Ca un biet fiu ai avut

i pe acela
1

Sa nu mi te impu(e^ti, Ci s& ramai precum eti!

i ast-fel

cum
i

Iar s'a luat

a cuvantat, a plecat

ai perdut,

eu inc'am avut Doi-spre-zece, i o venit O roata Forforoata

i

Ca

Pe un deal mare i ascujit Ca o zimja de cu^it Tot plangand i tanguind, Din ochi negri lacramand,
Fa^a alba sgariind

Digitized by

Google

141

par galben despletind, Pe fiul sau cautand. i s'o dus i s'o tot dus Pana in urma ce a ajuns La poarta lui Iordan Sub poalele lui Avram, i a dat cu piciorul stang
i

Pentru prea-marirea

Tatalui ceresc. Caci eu pan' a nu ma da i pan' a nu ma lasa Chinuit

i rastignit,

Care se natea

nu

s'o deschis poarta,

Nu

se boteza,

dat cu piciorul drept i indata s'o deschis poarta. i eain nuntru cum a intrat, De fiul sau a i dat
i a

Care se insura Nu se cununa, i care muria

Chinuit
i rastignit.

Nu se prohodia. Da deacuma inainte,

Sa Jii, Maic&, bine Care s'a na$te
S'a
i

mirtte,

de dansul cum a dat, De-auna 1-a i intrebat:

boteza,
s'a insura

fiule,

Care
te-ai dat,

Iubitule

Da cum de

Cum

de te-ai lasat, De te-au prins canii,

S'a i cununa, i care a muri S'a i prohodi.

i care

va

fi

Paganii De Jidovi i te-au muncit i te-au chinuit

i te-au rastignit ?

Om

Dumnezeesc

L'oiu lua de mana dreapta, L'oiu duce pe cararea dreapta

O maica mea, Iubita mea Eu nu m'am dat, Nu m'am lasat

Nici
Nici

La masa intinsa, La faclii aprinse, La pahare pline,

i la vorbe bune.

pentru mine, pentru tine,

Care a fi om pacatos L-oiu lua de mana stanga, L-oiu duce pe cararea stramba

Ci eu
i

m'am dat m'am lasat

Pentru mantuirea Neamului eel omenesc,

La masa stransa, La faclii aprinse, La pahare goale

$i la vorbe goale
Ilieti, distr.
.

(1)
:

A opta variants, din

Gura-Homorului

Era odata un om mare i a avut un topor mare i s'a dus in pad urea mare
(1) Dictata de Maria Rapan Avram, stud. gimn.

i a taiat

i a facut o

un lemn mare manastire mare Cu noua u?i, cu noua altare.

i

?i

Ileaaa Seserman

comunicata de loan

Digitized by

Google

142

In altarul eel raai mare Sta Santa-Maria mare

i cata in c&rji

Ca cuvantul din poveste, Ca inainte mult mai este

i

frumos se povestete.
la

i cata in par^i

Dumnezeu
i se

noi sose^te

Sa vad& pe fiul sail, Pe fiul lui Dumnezeu. Pe al sau fiu nu 1-a vazut, Dar ea catand, 1-a vazut Pe loan Botezdtorul
i inainte mergatorul.

pune

jos

pe prag

i sta i asculta cu drag. i mergand s'a intalnit

i vazandu-1 1-a 'ntrebat

cuvantat Ioane Sdnt-Ioane ! N'ai vazut pe fiul meu,

i din gur'a

C'un meter de lemn vestit. Me^terul de lemn a stat i pe dansa o a intrebat Ce plangi, Maica, ce oftezi i de ce te vaerezi

Cu glas mare pan& in cer Cu lacrami pan& in p&mant,

Faja alb sgariind,

Pe fiul lui Dumnezeu Faptde mine,

Cu par galben vant

fficand?
i ofta

Cum

n'oiu plange

$i

Botezat de tine?
vazut,

cum nu m'oiu

vfiera,

De vazut, nu 1-am De patimi i-am auzit Ca Jidovi-1 chinuesc

Ca numa-un
i

.fiu am avut pe acela 1-am perdut

pe cruce-1 rastignesc La poarta Rusalimului. Tipa straie ingereti i imbraca calugare^ti

i acum am auzit Jidovii ca 1-ar fi prins

i.pe cruce 1-ar

i s'au

fi

intins

chinueasca Pe cruce sa-1 rastigneasca

sa-1

pus

du c'o sa-1 gase^ti Maica sfanta preacurata

i te

Vestea aceasta neateptata Auzind s'a suparat i de aceea a Jipat

Straie ingere^ti
i a luat

Dumnea-ta, pe unde ai trecut, Pe unde ai fost, nu l-ai vazut? Nu numai c& 1-am vzut,
Ci
i

crucea i-am facut

fost rfistignit.

Pe care-a
Jidovii
i tot

ma

nScSjia

Negre calugSreti
i a plecat

Tot plangand

daulind,

una imi zicea Ca s'o fac mai mititicfi S3 fie mai uurica, Eu am facut-o mai mare
S'aiba ce duce in spinare. Maica sfanta preacurata,
S'a pus

De la inima oftand, Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant,

Fa$a alba sgariind Cu par galben vant facand, Pe fiul sau cautand. i s'a dus i s'a tot dus, Pan'ce soarele-a apus

Auzindu-i crunta faptd, i 1-a blestemat $i din gur'a cuvantat: Sfi dai o zi cu barda

i apoi sa iei li^caia,

Sa dai un an cu gealaul,

Digitized by

Google

143
i apoi sa cape^i leul

Cu

cari a fost rastignit.

Dup ce

1-a

blestemat,

Jidovii
i tot

ma

necSjia

Iar s'a luat i a plecat

Tot plangand i daulind, De la inima oftand Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant,
FaJ& alba sgariind,

Sa

le

una imi zicea fac groase i mari

fier am mai furat mai am de lucrat al^i oameni din sat.

i cat se poate de tari.

Eu
Ca

din
sa

i la

Cu p&r galben vant facand, Pe fiul sau cautand. $i s'a dus i s'a tot dus, Pan'ce soarele a apus Ca cuvantul din poveste, Ca'nainte mult mai este $i frumos se povestete.

i le-am facut mititele,

Scurtuje

sub^irele!

Maica sfantS preacurata, Auzind aceasta fapta, Foarte mult s'a bucurat

i 1-a binecuvantat

Sa dai un pic cu ciocanul

Dumnezeu la noi sose^te $i se pune jos pe prag

i sta i asculta

i indatii sa catigi banul,

SS dai un pic pe ilau

i indata sa iei

cu drag.

un leu

mergand

s'a intalnit

i ast-fel

cum
i

a vorbit,
a pornit,

C'un meter de Her vestit. Meteru in loc s'a oprit

din gura i-a vorbit: Ce plangi, Maica, ce of tezi i de ce te vaerezi
$i

Iar s'a luat

Tot plangand i daulind, De la inima oftand,

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant,

Fa{a alba sgariind, Cu par galben vant facand, Pe fiul sau cautand i s'a dus i s'a tot dus Pana soarele a apus Ca cuvantul din poveste, Ca'nainte mult mai este i frumos se povestete.

Cu glas mare panfi in cer, Cu lacrami pana in p&mant,

Paja alba sgariind, Cu par galben vant facand? Cum n'oiu plange i ofta i cum nu m'oiu vaera, Cum nu mk voiu dfiuli

cum nu m'oiu tangui, Ca numa-un fiu am avut i pe acela 1-am perdut

i

Dumnezeu
i se

la

noi sose^te

pune

jos pe

prag

acum'am

auzit

i sta i asculta cu drag.

i

Ca Jidovii 1-ar fi prins i pe cruce 1-ar fi intins $i acuma-1 chinuesc i pe cruce-1 rastignesc. Dumnea-ta, pe unde ai trecut, Pe unde ai fost, nu 1-ai vazut?

mergand, c&t va fi mers, dat de o broascd pe un drum

Mlajjtinos
i noroios.

Ci

Nu numai
iji

c& 1-am v&zut,

cuie i-am facut

Broasca, v&zand-o plangand, A intrebato zicand: Ce plangi, Maica, ce oftezi i de ce te vaerezi

Digitized by

Google

144

Cu Cu

glas

mare panS

in cer,

lacrami pana in pamant,

alba sgariind,
pfir

Maica sfanta preacurata, Cat era de suparatS,

Fa^

Cum
i

l-o

vSzut, o

ras
fi,

galben vant f&cand? Cum n'oiu plange i ofta, i cum nu m'oiu vaera, Ca numa-un fiu am avut i pe acela 1-am perdut

Cu

unde vei nu se impujeasca, Iarfi unde nu vei fi, Apa sa nu fie curata
Broascfi, tu

dup& aceea o
sa

zis:

Apa

acum am

auzit
fi
fi

cand a

fi

i-i

muri,

Ca

jidovii 1-ar

prins
in tins

i pe cruce 1-ar

i acuma-1 chinuesc

Pe pamant sa te la$eti, Dara sa nu te impu^e^ti! i ast-fel dup& ce-a vorbit,

Iar s'a luat
i

i pe cruce-1 rastignesc!

a pornit,

Tu, pe unde ai trecut,

Pe

fiul

meu
taci,

n'ai

vazut?

Tot plangand i d&ulind, De la inim& oftand

Maica, nu ofta i nu te mai v&era, Nu mai plange, nu jeli

Da

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant,

Fa^a alba sgariind,

nu te mai dauli, CS numa-un fiu ai avut

i pe acela 1-ai perdut,

Cu par galben vant

Pe
fiul

facand,

Ca

Doi-spre-zece,

eu inc'am avut i o trecut

sau c&utand, i s'a dus i iar s'a dus, Pan' ce soarele a apus

roata

Farfurata i pe to^i de-odata

I-o c&lcat i i-o turtit

Pe Ca Ca Ca
$i

un deal mare

i ascu^it

o sdngea de cu^it, cuvantul din poveste, de acum pu{in mai este

frumos

se povestete.
la

$i pe toti i-o omorat,

Dumnezeu
$i se

noi sosete

Numai unul mi-o r&mas, Numai Toma Tomoioace,

Care eade in busuioace! Ian striga-1 sa vie in coace Ca s&-l vad i eu
tau? Broasca indata 1-a strigat i din gur'a cuvantat Toma, Tomoioace, Calca in busuioace i arunca-te in coace Bine broasca n'a sfar^it De strigat i de vorbit
ii

pune
i

jos

pe prag

i sta
i

ascult^ cu drag.

ducandu-se a dat
J

De un cioban i 1-a intrebat: Unde-i drumul a Rusalim?

Cum

fiul

Iar ciobanul i-a raspuns Si din gur'aa i-a zis:

Treci dealul

ist ascu^it

Ca o sangea de
$i leapada de

cu^it

pe tine

Straiele cSlugSreti
i imbraca-te in ingere^ti,

i indat'a i venit

Ca indat'o sa ?i soseti La poarta Rusalimului.

Iar cand a
fi

Un

broscoiu mare, urat.

sa sosejti

Digitized by

Google

145

De-odat&

sfi i

isbeti

i cu

mana dreapta

Cu
i

piciorul stang

i poarta c& s'a deschide

i atunci in nuntru-i intra i acolo ca vei afla

cu raana stangi

i atunci poarta

Mai tare se va inchide. i dfi cu piciorul drept

Pe
i

fiul

tau chinuit
(1)

pe cruce rastignit ...

A noua

variants, din Dr&goeti, distr. Gura-Homorului

cfi

Auzind Maica Domnului

Jidanii au prins pre fiul s&u, pe

Domnul nostru
tiind in cotro

Isus Christos,

voesc

sa-1 rastigneasca,

dar ne-

au apucat cu dansul,
S'a luat
i s'a

pornit

Pe un deal mare i ascu^it Ca o muche de cufit,

Cu par galben despletit, Fa^a alb& sgariind, Pe fiul sau cautand.

i

destul atata

mergand ea ast-fel, cat va cfi mergand ea aa,

fi

mers

pana unde va

fi

mers,

a dat de o broasca, care sta pe

s'a

farmul unui parau i se soria. Maica Domnului, cum a v&zut-o,

oprit locului

i i-a zis:

Bund

ziua, broscufa Multumescu-ti, M&icu{ii!

i

raspunse broasca. Apoi ridicandu-i privirile in sus

uitandu-sfe

mai bine

la dansa, a intrebat-o

zicand:
i

Cu Cu
Maiea Domnului

Da

ce plangi

ce oftezi
in cer,

i de ce te vaerezi

glas

mare pana

lacrami pana in pamant?

ii

raspunse
i

Cum

n'oiu plange

ofta

i pe-acela 1-am perdut

i Jidani-au Jinut sfat

cum nu m'oiu vaera

Cu glas mare panfi in cer, Cu lacr&ini pan& in pamant, Ca numa-un fiu am avut
Broa8ca, voind a o mangaia i ofteze aa de tare, ii zise:
(1)

i-au venit

1-au luat

Pe Domnul Is. Christos i nu tiu in cotro 1-au dus!

i

a o face ca sa

nu mai planga

Dictate de Neculai Botezat.

10

Marian, Legendele Maicii Domnului.

Digitized by

Google

146

Da
nu

taci,

Maica, nu ofti
in cer,

te

Cu Cu
Pe

glas

mai vfiera mare panfi

i a trecut o roati Forforoata i pe toji de-odat&

I-a turtit

lacr&mi panfi in pftmant,

Cfi i

eu inc'am avtit

i omor&t,

fafacestui
$i

p&mant
frumu^ei,
la ei,

Doi-spre-zece-aluafei,

i tot

Numai unul mi-a r&mas, nu mai plang atata,

Sprintenei

Dac'aa mi-a fost ursita!

De-a dragul s& caji

cum

11

cheamfi pe

fiul tau,

care a scftpat ?

o intreabi

Maica Domnului.
^Broasca raspunse

Toma Tominoc, Strug de busuioc. i-i aa de sprintenei, Ging&$el i frumuel Dragul mamei bSe^e!,
la soare pofi cata,
el

C& La

nu

te poji uita!
!

zise Ian striga-l incoace ca sa-1 v&d i eu cum arat& departe. Maica Domnului mai strigat Broasca nu s'a lasat mult rugatS, ci pe loc 1-a i

zicand

Toma Tominoace, Ian aduna-te incoace De prin cele busuioace

cum
a strigat broasca,

Pe

loc a $i alergat

Un

broscoiu

hfid, inholbat,

Labanat

i crficanat.

Maica Domnului, cand 1-a vazut cum arata, c&t era de supirata i de amarata, nu s'a putut stfipani de a nu rade. Iar dupi ce rase, se intoarse c&tre broasca i binecuvantand-o zise: Broasca tu cand vei muri, sa nu te strici, ci numai sa tfr usuci, iar apa in care vei f i tu s& fie buna de b&ut, i oamenii si nu se ingrejo^eze, ci s bea ori i cand ap& de pe tine i dupS ce a rostit ea cuvintele acestea i i-a luat r&mas bun

de

la

broasca

de

la fiul

sau Toma,

Digitized by

Google

147

Mai departe s'a pornit Pe un deal mare i ascujit Ga o muche de cu^it,

Cu par galben despletit, Tot plangand i suspinand, Fa^a alba sgariind, Pe fiul s&u cautand.
i mergand ea aa, cat timp va mers, a dat de un lemnar i i-a zis
fi

mers

pana unde va

fi

Lemnarul
ii

Bund

ziua, mSestre!

r&spunse

Multumesc, dumi-tale, Maica sfanta, preacurata Da de ce eti suparata?

De

ce plangi

ce oftezi

i de ce te vaerezi

Cu glas mare pan& in cer, Cu lacrami pana in pamant?

Maica Domnului
ii

zise
i

Cum

n'oiu plange

of ta,

cum nu

m'oiu vaera

Cu lacr&mi panS in pamant, Ca nu de mult au trecut

Jidanii cu el pe aice i au zis s& le fac o cruce,

Cu glas mare pan& in cer, Cu lacrgmi pan& in pamant, C& numa-un flu am avut
i

Cum
i

pe acela 1-am perdut,

de cum mai mica mai uurica

Ca Jidani-au Jinut sfat au venit i 1-au luat Pe Domnul Is. Christos

i

S'aiba pe ce-1 pironi i pe ce a-1 rastigni. Insa eu ca le-am facut-o,

nu

tiu in cotro 1-au dus!

taci,

Da

Maica, nu ofta
in cer

nu te mai v&era Cu glas mare pan&

de cum mai mare, Caci aa imi era lemnul, N'am putut alt cum s'o fac!

Cum

Maica Domnului, auzind

mai sup&rat

acest r&spuns neateptat al

lem-

narului,

Amar

s'a

i ast-fel ca 1-a blestemat

i i-a zis i

cuvantat S& lucri cu anul

i-abia s&-$i catigi banul. Iar in casa ta s& fie Tot-deauna sSracie i in surcele s& se $ie!

Digitized by

Google

148
i ast-fel

cum

a cuvantat

i din gur'aa

ii

zise:

Mai departe c'a plecat Pe un deal mare i ascu^it

Cum
i
i

cum

n'oiu plange i ofta nu m'oiu vaera,

flu

Ca o muche de cu^it, Cu par galben despletit,

Tot plangand i suspinand, Pe fiul sau cautand.
i a mers,
i

Ca numa-un
pe acela
1

am

avut

am

perdut,

Ca Jidani-au
i au venit
i

^inut sfat
1-au luat

a mers, pan' ce a

Pe Domnul
i

Is.

[dat

De un

fierar,

i de dansul

om insemnat. cum a dat,

Nu mai plange, Maic& sfanta,

Nu
fii aa de scarbita, Caci eu singur i-am vazut Ei pe aici cum au trecut Cu Domnul Christos legat

nu

tiu

unde

Christos 1-au dus!

Buna ziua ca i-a dat. Fieraru 'n loc s'a oprit

i

frumos i-a muljumik Apoi vazand-o plangand, Fa^a alba sgariind i par galben despletind,

i inferecat
i

i o
jale,

Ce plangi, Maic', aa cu
Ce plangi
i

intrebat-o zicand

De-^i curg lacramile vale?

de ce oftezi

i de ce te vaerezi

pe mine m'au chemat maja de fler mi-au dat i mi-au spus sa le fac cuie, Cum de cum mai mari sa fie i eu cuie le-am facut, Dupa cum singur am vrut, Cum de cum mai mititele
i

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant? MaicaDomnului raspunse

mai sub^irele, Ca sa-mi mai ramae Putin fier i mie

Maica Domnului, auzind acest raspuns

Pujin s'a mai mangaiat i 1-a binecuvantat 7- Tu, cum ii da cu ciocanul, Indata sa catigi banul
i apoi, binecuvantandu-1 pe fierar;

Iar s'a luat

a pornit

Pe un deal mare i ascutit Ca o muche de cutit,

Cu par galben

despletit,

Tot plangand i suspinand, Fata albajsgariind, De fiul sau intreband.

Dar cu toate acestea ca ea a mers ast-fel, totui nu 1-a mai putut ajunge i afla pe fiul sau, caci Jidanii 1-au fost rastignit

Digitized by

Google

149

acuma pe crucea
i

ce i-a f acut-o lemnatwl, iar cuiele cele mici, ce f&cut fierarul, i le-a bStut in palme i picioare. Iar In timpul acela, cat a stat Isus Christos pe cruce, Jidanii au f&cut un mormant de piatra, i cand a murit Christos 1-au luat de pe cruce i 1-au immormantat, i de-asupra mormantului au pus u?i mari de fier, i pe ui mai multe pietre aa de mari, cS nici cu patru boi nu se puteau trage de acolo. i au pus Jidanii dupa aceasta i vr'o ca^i-va ostai sa pazeasca noaptea aceea la mormant ca sS vada ce se va intampla. i acuma, dupa ce 1-au immormantat i au pus i strajeri ca o sfi-1 strajue$sc&, s'au iotors cu to^ii acasa bucuroi c'au f&cut isprava a& de mare ca aceasta. Iar dupa ce au ajuns acasa, au taiat un coco, 1-au fript i s'au pus apoi cu tojii la mas& ca S& m&nance. <lat& insfi ca pe cand stau ei la masa i se veseliau, a ajuns i Maica Domnului acolo, ?i cum a dat de danii, i-a rugat ca sa-i dea pre flul sau Is. Chr. Jidanii, cand a auzit aceasta, au inceput cu tofii a bate din palme i a zice Cand se va scula cocoul acesta din strachinS i va canta, atunci va invi& $i Nazarineanul tau, i atunci ^i-1 vom da! N'a apucat insa bine a rosti cuvintele acestea, i iat& cfi cocoul eel fript s'a i sculat i punandu-se pe marginea strachinei in care se afla, a inceput a bate din aripi i a strop! pe tofi Jidanii, cat l stau * a mas& cu unsoarea in care a fost fript. i de atunci is Jidanii pestrifi pe fafdf i se afla acolo ascunsS sub o covata i o jidancd cu un
le-a
:

copil

0 scroafS cu purcei! r&spunser& ei Scroafa dfi Doamne sa fie! zise atunci Maica Domnului. i cum a zis, aa s'a 1 intamplat. Cand au ridicat Jidanii comic pref&cutS intr'o

mic v&zand Maica Domnului covata aceea a intrebat pe Jidani Ce ave^i voi sub covata aceea ?

vata, e$i de sub dansa Jidanca cea cu copil

scroafd cu un purcei. i de atunci nu m&nanca Jidanii carne de pore. Iara dupa ce a cantat cocopul ?i dupfi ce s'a prefScut Jidanca
in scroafd, Jidanii, speriindu-se, s& vadS, ori

au alergat cu to^ii la mormant de nu s'a intamplat ce-va i acolo. Dar cand au ajuns ei acolo, n'au aflat nemic&,*ci numai pietrile rasturnate i morm&ntul gol, iar pe p&zitori stand increment, c&ci Domnui nostru
Isus Christos a fost inviat i eit din

mormant.

Digitized by

Google

150
i a$& a scfipat Maica Domnului cu iubitul pocniau de ciudft pe dansul c'a inviat (1).
ei fiu.

Iar Jidanii

zecea variants, din Corlata,

distr.

Gura Homorului

Colo in jos spre rSsarit Este un pom mandru inflorit.

cum&tra mea iubita!

1-am
auzit
vftzut,

De vazut

Da

nu-i

pom mandru

inflorit,

Nu
De

Ca-i o sfant& man&stire

Cu pere^ii numai fire De aur i de argint De sus i panS in pamant Cu fereti de alamae, Cu uile de tamae
i c'un prea

Am
C&

auzit
jidovii paganii,

frumos altar

margaritar. cine se vede, Cine intr'ansul oare ede ede Maica preacurata In haine albe imbracata $i necontenit tot cata, Doar ar da de fiul sau

Cu prag de Da in altar

i al Domnului Dumnezeu, Ca numa-un flu a avut

P&ganii i spurcatii, L-au prins i 1-au chinuit i apoi 1-au rastignit Pe cruce alba de brad Langa poarta lui Pilat. Piroane in mani i in picioare I-au batut fara indurare. Cununi de spini au adus i pe capul lui au pus. Cu c&maa de urzica De cea crea^a, manan^icd, Trupul i 1-au imbracat,

Cu

o$et 1-au adapat,

i pe acela 1-a perdut, i ori-cat ea 1-a catat,

Nicairi de el n'a

dat

i stand ast-fel suparata i de nimeni mangaiata,

Stint- Ion
i

se arata.

Palmi peste obraz i-au dat. Cu brau de rug 1-au incins i de ei cu to$i au ras Maica sfanta, preacurata, Auzind aceasta fapta, Tare s'a maisuparat,
Strae albe, ingere^ti A lepadat $i negre, c&lug&reti

Maica sfanta preacurata,

Cum

vede-i zice indata Auzi, Ioane,

il

Sant-Ioane N'ai vazut pe fiul

i

A
meu
i

imbrficat

pe ganduri mult n'a

?i

stat,

pe iubit finul tau?

Ci s'a pornit

a plecat,

Ca dupa cum tii tu, eu Numai un fiu am avut

Tot plangand $i suspinand, Din ochi negri l&cr&mand,

$i pe acela 1-am perdut i nu tiu ce s'a facut?

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami panS in pamant

Catre Piatra isbdveascd
i

Maica sfanta, nenuntita,

(1) Diet, de Anisia Brfid&$an Brdd&tan, stud. gimn.

com. in 8 Ianuarie 1901 de Sofronie

Digitized by

Google

151
Viaja
sfi

i-o sfar?easca,
sfi

Eu

ins'am

fficut-o

mare,

Mai mult

nu mai
fiu

traeasca,

& numa-un C& Jidovii

a avut

Sa nu am vr'o supfirare, S& nu creada i sa zica

i pe acela 1-a perdut,

p&ganii,

Ca ma tern de o buc&Jica De lemn, ca voiu s&r&ci,

Saii poate, cine

Paganii i spurcajii, L-au prins i 1-au chinuit $i pe urm& 1-au rastignit,

i

mai

?ti,

mergand
gura

s'a intalnit

C'un meter de lemn vestit

i din
i-a

vorbit:

Buna

ziua, metere!

Muljumesc dumi-tale
eti suparatfi,

Maicfi sfantsl preacurata

Da de ce

Ce plangi, ce

te tangueti,

i de ce te glSsueti

Cu glas mare pana

in cer,

Cu lacrami Da cum

pana" in

p&mant?

Ca-s sarac i ma scumpesc Pentr'o bucS^ea de lemn, Ci s& vad& ca-s bogat i am destul lemn de lucrat Maica sfant& preacurata, Cat era de suparata *i mai mult s'a suparat i piangand 1-a blestemat: Dare-ar bunui Dumnezeu Sa fie pe gandul meu, Sa iucri vecinic cu anul i sa nu mai cape^i banul! i ea, cum la blestemat,

n'oiu fisuparata,

AmaratS i intristatfi, i cum nu m'oiu tangui, Cum nu mfi voiu glasui Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant, Ca numa-un flu am avut
i
i

pe acela 1-am perdut

acum'am

auzit

C& Jidovii p&ganii,

Paganii i spurca^ii, S'au pus sa mi-1 chinueasca

Mai departe c'a plecat, Tot piangand $i suspinand, Din ochi negri lficrfimand, Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant, i mergand s'a intalnit C'un meter de Her vestit i din gura i-a vorbit:

Buna

ziua, metere!

Muljumesc dumi-tale Maic& sfanta preacurata.

Da de
Ce

ce eti sup&ratii ?

Pe cruce sa-1 rastigneasca De unde vii dumnea-ta, Despre el nu tii ce-va N'ai v&zut pe flul meu i al Domnului Dumnezeu? Ba eu, Maica, 1-am v&zut,

plangi, ce te tangue^ti

i de ce te glfisueti

Cu glas mare panfi in cer, Cu lacrami pana in pfimant, Ce vinft vei fi avand? Da cum n'oiu fi supfiratS,
Amarata
i
i'ntristat&

Chiar

cruce i-am facut.

i Jidovii paganii,

Cum nu m&

voiu tangui
gl&sui
in cer,

Paganii i spurcajii, Tot mi-au zis s'o f ac mai mica, S& fie mai uuric&.

cum nu m'oiu

Cu glas mare pan& Cu lacrami pana in

pfimant,

Digitized by

Google

152

Ca numa-un
i

flu am avut pe acela 1-am perdut. i acum oamenii vorbesc

Cu lacrami pana in pamant ? Da eu, biata, cum n'oiu

[plfinge,

Ca
i

Jidovi-1 chinijesc

i de

plans

cum nu m'oiu
[stinge,

pe cruce-1

rfistignesc.
fiul

N'ai vazut pe

meu
?

Cum nu mk
i

i al

Domnului Dumnezeu

CS Ck

Dreptu-i ca 1-au dat la chin, eu chiar de acolo vin, Jidovii paganii,

cum Cu glas mare pana in cer Cu lacrami pana in pamant, Ca numa-un flu am avut
i
*

voiu tangui nu m'oiu glasui,

Paganii $i spurcatii, M-au pus^de am facut piroane SS-i bata in mani i picioare. Ei ziceau sa le f ac mari i cat se poate de tari, Dara eu le-am f&cut mici,

pe acela 1-am perdut

el nicairi

i eu ori cat 1-am catat

De
i

n'am
aflat

dat,

acuma am

Ca
i

Jidovi-1 chinuesc

Cam
O

voit sa-mi

mai r&mae

Nu

pe cruce-1 rSstignesc! Da taci, Maica, nu mai

Iplange,

leaca de fier i mie! Maica sfant& preacurata,

Auzind frumoasa-i fapta, Foarte mult s'a bucurat

varsa lacrfimi de sange, Ca $i eu inc'am avut

copii, i a venit

Noua

i 1-a bitiecuvantat

O
i

roata

Dau-o-ar bunul Dumnezeu Sa fie pe gandul meu, Sa dai odata cu ciocanul

x de-auna sa iei banul!

Forforoatfi

pe pe

to(i

noua de-odata
omorat,

I-a calcat i i-a turtit

to^i i-a

Maica preacurata zise i mai departe se duse Tot plangand i suspinand, Din ochi negri lacramand, Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant. Se intalnete lang'o balta Co broasca mare, urata, Ca n'o puteai vedea in ochi. Buna ziua, broasca urata Muljumesc', Maica prea
!

Numai unul mi-a ramas, Numai Toma Tomoiog,

Dar
i

acel'acuma-i $chiop

i tot

nu mai plang

atata,

[sf anta

Da
Ce

ce plangi aa cu jale,

De-^i curg lacramile vale?

pl&ngi, ce te tangue^ti,
i de ce te glasueti

Dac'a& mi-a fost ursita! Maica sfanta preacurata Zise broatei de la balta: Ian striga-1, sa-1 vad i eu Cum arata fiul tau Broasca indata 1-a strigat i din gur'a cuvantat: Tomoioage, Tomoioage, Ian calca pe busuioace i vina la mama incoace i a venit un broscoiu had, Cum nici n'am mai pome[nit,

Cu

glas

mare pana

in cer,

Digitized by

Google

153

Cu oehi ca Cu manile
Ca
fusele,

talgerele,

Pana

Cu picioarele
Ca re^chitoarele. Maica sfanta preacuratfi,

la Pilat din Pont. Acolo cand a sosit N'a mai mers, ci s'a oprit, Cfici acolo a vazut
fiul ei rfistignit

Pe

Cum mi 1-a vfizut, indatfi A i inceput sa radfi

De pocitura cea hada. Dar razand cum s'a sim^it, Pe loc s'a i stapanit
i broatei iar i-a

Langfi poarta lui Pilat Pe cruce alba de brad. i ea de el cum a dat, Din gurfi i-a cuvantat:

Of!

fiul

meu prea

iubit!

vorbit Bata-mi-te vina, bata,

Ce Ca
Cfi

ai gandit, ce ai socotit,
te-ai lasat rfistignit ?

eu de cand te-am
avut.

nfiscut,

Broasc'uratfi, labanatfi,

Mare marire-ai

Ca tu mult mai eti ciudatfi. De aceea cand vei muri, De loc sa nu putreze^ti,
Nici
i
sfi

Sus in naltul cerului

N'ai putut a te urea, In fundul pfimantului N'ai putut a te bfiga? Nu te-ai putut ori i unde, In ori i ce loc ascunde? Ca Jidovii paganii,
Pfiganii
i sa
i

nu

te impu^e^ti,

unde tu nu vei fi, Apa buna sa nu fie De acum i panS in vecie

i dupfi

ce a rostit

spurcatii,
te

Aceste cuvinte,
Iar s'a lu$t i a pornit

Sa nu mi

chinueasca

Tot plangand i suspinand, Din ochi negri lficramand,

nu

te rfistigneascfi ?

Of! Maica mea cea prea

[dulce,

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami panfi in pfimant. i s'a dus i s'a tot dus i s'a dus pana ce a ajuns La Piatra isbaveascd,
Viaja ca sa-i sfar^easca,

Doua vorbe

mi-ai vorbit

i cu acelea te-ai gre^it

Jidovii pan'nu
i la chinuri

Hai mult sa nu mai trfieascfi. Iara Piatra isbdveascd,

Cum
i

a vfizut ce voete

de ce se pregatete, Pe loc s'a topit ca ceara i mi s'a sleit ca ghea^a, Ca nu-i putu face sama. Haica sfantfi preacurata,

m'au prins nu m'au pus, Pana nu m'au chinuit i pan'nu m'au rfistignit, Isvoareie nu isvoria, Campuriie nu otfivia, Hotarele nu se hotfiria, Limbile nu se despfirfifi, Mamele de prunci nu grijia,
Vacile de vijei

Nu Nu

cfita,

Oile la miei
se uita.

Acum
i s'a

mai
si

supfiratfi,

S'a luat i iar s'a

dus

dus s'a tot dus

Dar de cand m'au chinuit i de cand m'au rfistignit.

Digitized by

Google

154
Isvoarele isvorasc,

Mamele de prunci

grijesc,

Campurile

otfivesc,

Hotarele se hotarasc, Limbile se desparjesc,

Vacile cauta de vijei i oile cauta de miei!

(1)

un-spre-zecea variants, din ManSstirea-Homorului,

distr.

Gura-Homorului
Cand au prins Jidovii pe Domnul nostru Is. Chr. i 1-au raspe cruce, maica sa Maria nu era de fa$S, ci ea a auzit despre aceasta cu mult mai tarziu. Iar cand a auzit c'a fost prins
tignit
i rastignit,

pe dansa

atunci a inceput a plange, de se cutreinura camaa apoi despletindu-i parul, s'a pornit ca sa-i caute:

De

Tot plangand i dulind, la inima oftand,

vant facand.

Faj;a alba sgariind

i cu parul

i mergand ea ast-fel, ori pe cine il intalnia in cale, fie om sau vietate, il intreba de n'a vazut pe fiul sau. i eel dintaiu, pe care 1-a intalnit si 1-a intrebat a fost o pasdre. vlmparatulpasarilor^&vi pasarea aceeaera din intamplare chiar Impdratul pasdrilor, i-a raspuns c& el nu 1-a v&zut pe Is. Chr., dar poate ca cele-lalte pas&ri vor ti ce-va despre dansul. i dandu-i raspunsul acesta focai odata din aripi ast-fel c&, cat ai bate din palmi, se aduna un nor de pasari imprejurul lui i-l intrebara ce este, ce s'a intamplat ca le-a chemat? Impdratul pasdrilor le intreba ori de n'au vazut vre-o una dintre dansele pre Is. Chr. Pasarile ii raspunsera c& nu 1-au vazut. In urma sosi i un ciocdrlan chiop. i acela ii spuse cfi el vine tocmai de la Ierusalim, unde a fost de f a$a i a v&zut toate cate le a pajit i cum a fost Domnul nostru Is. Chr. rastignit. i de oare-ce ii era mila de Is. Chr. i striga necontenit ca sa nu-1 rfistigneasca, un Jidov, maniindu-se pe dansul, 1-a lovit c'o piatri intr'un picior i de aceea e acuma chiop. Maica Domnului, auzind raspunsul acesta al Ciocdrlanului, il binecuvanta i apoi so porni mai departe:
: :

Pe un deal mare i ascutit Ca o dunga de cu^it,

(1)

Com. de Cornelie Velehorschi,

gimn. 8 Ian. 1900.

stud, giran., ide

Alexandra

Vasilo-

vici, stud.

Digitized by

Google

155

Tot plangand

i dfiulind,

De

la inimfi oftand,

Fa$fi alba sgariind

i cu pfirul vfint facand

Pe
i

fiul sfiu cftutand.

mergand

ea

ast-fel,

cat va

fi

mers, se intalni c'o broascd

care sta pe malul unei ape i se sorifi. i cum a v&zut-o, a intrebat-o i pe dfinsa de nu $tie ce-va despre fiul sfiu Is. Chr.
broatelor, le
cfi ea nu tie nimica, dar fiind Imparateasa va intreba pe acestea i poate cfi ele vor ti ce-va. i cum dete raspunsul acesta, fndata incepu a ocacdi odata afi cfi toate broatele, cate se aflau in apa aceea, eirfi afarfi i incepurfi care de care a intrebfi ce este. Iar cand Imparateasi lor le spuse la ce le-a chemat, nici una nu putu sfi-i spuie ce-va despre

Broasca

rfispunse

Is.

Chr.

Ei

lasfi cfi dacfi

ti

nu

ti|i

voi nimic, de bunfi seamfi

cfi

fiul

meu Toma va
broatelor. i

ce-va despre dansul

! dise atunci lmparateasa

pre
fiul sfiu

cum

zise, indata-1 i strigfi

Toma

Toame, Tomuioace,
Calcfi in

busuioace

i ffi-mi-te incoace!

N'a apucat
iatfi cfi
iji

insfi

bine

a-1 striga i

a rosti cuvinteie acestea,

vine,

Un

broscoiu urat

Verde-mohorat Cu capu ca nuca,

Cu ochii ca plosca, Cu manurile

Ca
fusele
rfichitoarele.

i cu picioarele

Ca

mfinatic, dei erfi

il vfizu cat ii de frumu^el i de indfinespus de suparatfi, nu se putu rejinea de a nu rade. Iar dupfi ce Toma ii spuse cfi el tocmai de la Ierusalim vine, unde a fost de fajfi ?i a vazut cu ochii sfii cum lau prins pe Is. Chr. i 1-au rfistignit pe cruce, atunci il binecuvantfi a tat pre dansul, cfit ?i pe maica sa, <jlic&nd:

Maiea Domnului, cand

Apa
de

in care ve$i

fi

voi

sfi

nu

fie

spurcatfi,

ci

curatfi i

bunfi
ci

bfiut, iar
sfi

cand

ve\i peri, carnea sa

nu

vi se impu$easca,

numai

se usuce

Digitized by

Google

156
i
i

dupa ce

rosti ea cuvintele acestea, cari din ziua aceea se

implinira, se porni iarai

mai departe,

Pe un deal mare i ascufit Ca o dungs de cujit,

Fa^a alba sgariind

De
Pe

la inimfi

oftand

i cu parul vant facand,

fiul

sau cautand.

i mergand ea ast-fel, cat timp va fi mers, se intalni cu un lemnar, care facuse crucea pe care a fost Domnul nostru Is. Chr. r&stignit. i cum s'a intalnit cu dansul, indata 1-a i intrebat ori de n'a vazut, pe unde a umblat i a lucrat el, pe Is. Chr.

Lemnarul

ii

r&spunse

Nu numai
Ci
i

ca 1-am vazut, crucea i-am f&cut

grea

i
?

cum
il

i-ai

facut tu crucea?

mica ori mare, uoara

departe.

ori

intreba Maica

Domnului mai

Jidovi-mi ziceau S& i-o fac micu^a, Eu ins'am facut-o Destul de marufa

Raspunse iarSi LemnaruL Auzind Maica Domnului raspunsul acesta, nu se putu rabda de a nu-1 blestema i a zice
Sa lucri cu anul, Pan' ce vei capata banul
i apoi iar s'a luat i a plecat

Tot plangand i dauluind, De la inima oftand, Fa^a alba sgariind i cu parul vant facand, Pe fiul s&u cautand,

pana ce

s'a intalnit

cu un Herar, care fcuse piroanele cu

il

cari a

fost Is. Chr. rastignit.

*Maica Domnului

intreba

pre acesta, de n'a auzit

ori n'a

vazut pre fiul sau. Iar Herarul ii raspunse

Digitized by

Google

157

Nu numai c'am
Ca
el

auzit,

a fost rastignit,

Ci eu chiar 1-am $i v&<Jut i piroane i-am facut Cu cari a fost rastignit!

scurte ?

cum
il

i-ai facut tu piroanele? mari ori mici, iungi ori intreba Maica Domnului mai departe.

Fierarul

ii

raspunse
Sutyii ca andrelele,

Mici numai ca acele!

*

Maica Domnului, auzind

binecuvantat zicand

acest riispuns neateptat, s'a bucurat

i 1-a

Cand ii da tu cu ciocanul, Indata sa cape^i banul i cand ii da pe ilau,

Pe
loc sa i iei

un

leu
iarfii i

i rostind ea cuvintele acestea, s'a iuat departe

a plecat mai

Tot plangand i daulind, la inima oftand, Fa^S alba sgariind i cu parul vant facand. i s'a dus i s'a tot dus, Pan* ce soarele a apus.

De

lim,

Iar cand era pe la apusul soarelui, atunci a ajuns la Ierusaunde era Domnul nostru Is. Chr. rastignit. Maica Domnului, vazandu-1 pe fiul sau pe cruce, spuse Jido-

vilor, carii se aflau acolo, ca ea este

Maica Domnului

i li

se ruga

ca ei sa-i dea pre fiul sau.

Jidovii insa, voind a o ispiti, ascunsera o iata de Jidov aub o covata i apoi o intrebara zicand Dac& tu intr'adevar eti Maica Domnului, atunci spune-ne ce-i sub covata aceasta ? r |Ce s fie ia o scroafa cu noua purcei raspunse Maita

Domnului.
Jidovii, voind a-i arata ca nu-i adevarat ceea ce spune, ridi car a* numai decat covata. Insa cand colo ce sa le vada ochii ?
.

O^scroafa prinde a grohoti i a fugi cu noua purcei dupa dansa. ^ Era fata cea de Jidov, care a fost ascunsS sub covata.

Digitized by

Google

158
i de atunci, de

cand fata cea de Jidov

s'a prefacut in scroafii,

Jidovii

nu mananca carne de pore! Insa Jidovii nu se mulfumira numai cu

:

atata, ei ei arStand

oasele unei mrene, a carei earne o mancasera eu pufin inte de aceasta, ziserS

mai

ina-

Cand va invia mreana aeeasta

va inota prin apa, dupa

eum
i

a inotat inainte de a o manca noi, atunei va invia Is. Chr. atunci Ji-1 vom da i noi fie Maica Domnului, auzind aceasta, binecuvanta oasele mrenei

acestea se pref&cura intr'o mreana foarte frumoascL *Insa Jidovii nu se mul^umira nici cu atata, ci ei luar& acuma un coco fript in unsoare i zisera ca atunci cand coco$ul acesta va invia i punandu-se pe marginea strachinei, in care se afla, va bate din aripi i va canta cucurigu, atunci va invia i Is. Chr. i tot atunci il vor da $i ei. Dar iata ca Maica Domnului numai se uita spre coco, i acesta indata i invie, i apoi punandu-se pe marginea strachinei incepu a bate din aripi i a canta cucurigu. Cand incepu insa cocoul a bate din aripi, strop! cu unsoare de cea fierbinte pe tofi Jidovii in fa^a, i de atunci sunt Jidovii pestri^i pe obraz.
i

i cum a cantat cocoul, indata a inviat i Domnul nostru Is. Chr. spre cea mai mare bucurie nu numai a Maicei sale, ci i a tuturor cretinilor. (1)

dou&-spre-zecea variants, tot din ManSstirea-Homorului:

Toiag in mani
sprijinia,

Domnului Pe fa$a pamantului Pe un camp mandru inverzit,

S'a luat Maica

Fanafele inverzia,
Pasarile glasuia,

Cu par galben

despletit,

Toiag in mani sprijinit, Sa cate pe fiul sau,

Pe fiul lui Dumnezeu, Ca numa-un fiu a avut Pe faf acestui pamant

i
i

pe acela

1-a

perdut,

Lacramile-o nap&dia, iroiu pe jos ca curgea Mere de aur se facea. Ingerii ca le vedea, Din cer ca se cobora, Jos la mere ca venia, De pe pamant le strangea,

acum ea

a auzit

Jidovii ca 1-au muncit

i apoi 1-au i rastignit.
i

Sus in cer c& le suia, Lui Dumnezeu le ducea,

Dumnezeu, cum
Foarte bine

le

vedea,

pe camp ea cum mergea,

de Toader Vedean

c&-i p&rea.

(1) Diet,

com. de George Vedean, stud. gimn.

Digitized by

Google

159

Maica Domnului inergea, i c'un zugrav se Intalnia

C'un zugrav ce zugr&via

i pe unde ea mergea, Fana^ele inverzia,

Paserile glasuia,

O
i

bisericft mititea.

ou

el

cum

se intalnia,

Lacramile-o n&padia, iroiu pe jos ca cadea,

BunS ziua ca-i dedea. Zugravul ca-i mulfumia i din gura ca-i zicea Muljumesc, Maicu^a mea! Da de ce te v&erezi
i

Mir din
Din cer

ele se facea.

Ingerii ca mi-1 vedea,

cfi

se scoboria,

Da cum nu m'oiu v&era i cum nu m'oiu caina, Ga numa-un fiu am avul

Pe fafacestui pdmant De mine fapt, De Sant-Ion cre$tinat.
i

de ce te cainezi

Jos la mir ca se ducea, De pe pamant ca-1 strangea, Sus in cer c& mi-1 suia,

La Dumnezeu il ducea. Dumnezeu, cum il vedea,

Foarte tare cfi-i placed. Maica Domnului trecea i mai departe mergea i c'un cioban se Intalnia, Ce o turm& de oi pascea,

acum am

auzit,

Lucru ne mai pomenit. Ca cSnii,

Paganii

Bund

ziua ca-i dedea.

Ciobanul ii mulfumia i din gura ca-i zicea

Muljanesc, Maicutamea! Maicd sfanta preacurata, Da de ce eti suparata ?

De Jidovi s'au strans

i

pe

el 1-au prins

i 1-au

chinuit

i 1-au rastignit,

N'ai vazut,
N'ai auzit

Ce Ce
i

te cainezi,

De

fiuful

i al lui

Am
Cft

meu Dumnezeu ?
vazut,

Da cum nu m'oiu caina, cum nu m'oiu vaira, Ca numa-un fiu am avut

Pe fafacestui pamant De mine fapt, De Sant-Ion cre^tinat. i acum'am auzit, Lucru ne mai pomenit, Ca canii,
Paganii

te vairezi?

De vazut

Nu 1-am
De auzit
auzit

fi strans pe dansul 1-ar fi prins ?i dup& ce 1-au muncit, Pe cruce 1-au rastignit Maica Domnului, Auzind raspunsul lui,

Jidovii s'ar

De Jidovi
i

s'au strans

pe

el 1-au

prins

i 1-au chinuit
$i 1-au rastignit N'ai vazut, N'ai auzit

Iari s'a

pornit
inverzit,

Peun camp mandru

Toiag in

Cu par galben despletit,

mani

sprijinit,

De

fiuful

meu

Digitized by

Google

160
i a lui

Dumnezeu ? De vazut
1-am vazut,
auzit auzit
canii,

i crescandu-i ea a dat

Cu

piciorul stang in porta,

s'a deschis.
drept.
deschis.

Nu
De

Dar poarta nu
$i a dat apoi

Am
Ca

cu eel i atunci poarta s'a

La
1-au chinuit

fiul ei

P&ganii

De Jidovi

Ce

pe loc
Of, fiul

1-a

a intrat iintrebat:

meu

eel iubit!

i pe urraa 1-au rastignit!

ai gandit, ce ai socotit,
te-ai

Maica Domnului, Auzind raspunsul lui,

Iarai s'a luat
i iar a plecat

De

dat

i te-ai lasat

Ca canii,
PSganii
inverzit,

Pe un camp mandru

De
Sa

Jidovi, sa
te

mi

te prinda,

Cu par galben
De

despletit,

Toiag in mani sprijinit, la inima oftand i pe fiul ei catand i pe unde ea trecea,

Fana^ele inverzia, Paserile giasuia,

osanda, Ca sa mi te chinueasca i sa mi te rastigneasca?

la

pue

Of, Maicuja

mea!

Eu cum nu
nu m'oiu
Canii,

m'oiu da
lasa

Lacramile-o napadia, iroiu pe jos ca cadea, Busuioc c& se facea. Ingerii ca mi-1 vedea,

Paganii

Din cer ca
Jos
la

se scoboria,

Sa Sa Sa

dansul se ducea,
jos
il

De pe

culegea,

Sus in cer ca mi-1 suia, Lui Dumnezeu il ducea,

Jidovi, ca sa ma prinda, ma pue la osanda, ma chinueasca, ma rastigneasca CS ei pan'a nu ma prinde i a ma chinui i a ma rastigni,

De

Cine s'a nascut

Dumnezeu, cum
II

il

vedea,

Nu

s'a botezat,
s'a insurat

lua

i-l

miroia,
ca-i parea.

Cine

Foarte bine

Nu

Maica Domnului mergea, La imparatul c'ajungea,

cununat, Cine a murit

s'a

La poarta imparatului
Din targul Salimului.
ajungea, Pe fiul ei ca-1 vedea. i pe fiu cum 1-a vazut, Inima c& i-a scazut, Puterile i-au crescut
(1) Diet,

Nu s'a prohodit. Da de acuma inainte

Cine s'a nate
S'a
i

i acolo,

cum

botez&,

Cine s'ainsura S'a i cununa,

i cine-a

muri
!

S'a

prohodi

(1)

de lleana Netea, com. de G. Micujariu, stud. gimn.

Digitized by

Google

161

trei-spre-zecea variants, din

Campulung:
gura
i-a

un om mare un topor mare i a mers in padurea mare i a taiat lemn mult i mare i a facut biserica mare Cu noua ui, cu noua altare.
Zice c'a fost
i a luat

i din

vorbit
!

Buna ziua', Maica sfanta Unde mergi aa scarbita,

Tot plangand
i bocind

Cu lacrami pan&

in

pamant,

Da'n biserica cine era?

Era Maica Precista In dreapta Cu o carte ingereasca,

!

In stanga

Co
i

carja calug&reasca,

i se uita

cauta

Pe fiul sau, Pe Dumnezeu. Dar ea ori cat

Pre
i al

Ca pe unde lacrami pica, Pamantu in patru-1 despica? Da eu cum nu m'oiu boci i cum nu m'oiu tangui, Ca numa-un fiu am avut, Doi-spre-ce ani nu 1-am vazut i nu tiu ce s'a facut! De dansul n'ai auzit, Nu cum-va tu 1-ai vazut ?

De vazut
1-am vazut,
auzit
auzit

s'a uitat

Nu
De

i ori cat a cauta t,

sau

fiu

nu

1-a aflat.

Am
Ca
i la

de aceea s'a luat i s'a dus plangandu-se i vaicarandu-se Cu glas mare pan& in cer, Cu lacrami pana in pamant,

Jidovii s'au sfatuit

i 1-au prins, 1-au rastignit,

LacrSmi mari ca bobul

i ferbinji ca focul,

mine au venit Mi-au dat bani i m'au poftit i eu crucea le-am facut Dar crucea cum i-ai fScut ? I-am facut-o foarte mare,

Unde lacrSma pic&, Pamantu in patru crapa.

i s'a dus,

Ca lemn era

in belugare! Atunci Maica preacurata

De

asta veste nea$teptata

S'a tot dus

S'a suparat

Cata lume imparafie,

Ca Dumnezeu sa ne tie, Ca cuvantul din poveste, Ck inainte mult mai este i frumos se povestete,
i se

Da-o-ar Domnul Dumnezeu

pe gandul meu, mereu cu anul i abia atunci sa capeji banul i iar a mers Maica sfantS Suparata i amarata, Tot plangand i bocind

i 1-a blestemat

Sa Sa

fie

lucri

Dumnezeu pune
i

la noi sosete

jos

i sta i ascultS

pe prag cu drag.

mergand

s'a intalnit

C'un me?ter de lemn vestit. Meteru in drum s'a oprit

Marian, Legendele Maicii Dotnnului.

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant,

Digitized by

Google

162

Lacrami mari ca bobul

i ferbinji ca focul,

Unde lacrama pica, Pamantu in patru crapa. i mergand s'a intalnit

C'un mester de fier vestit. Meteru in drum s'a oprit i din gura i-a vorbit Buna ziua, Maica sfanta, Unde mergi aa scarbita, Tot bocindu-te
i vaicarandu-te

Sa-mi mai ramaie Ce-va i mie Atunci Maica preacuratft

De

asta veste neateptata

L-a blagoslovit
i ast-fel a vorbit

De-ar daDomnul Dumnezeu

Sa fie pe gandul meu, Sa dai odata cu ciocanul
i indata sa cape{i banul i iar a mers Maica sfanta SuparatS si amaratS, Tot plangand i bocind

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant, Ca pe unde lacarmi pica, Pamantu in patru-1 despica ? Da eu cum nu m'oiu canta, Cum nu m'oiu vaicara, Ca numa-un flu am avut,
Doi-spre-ce ani nu 1-am vazut.

Cu glas mare panfi in cer, Cu lacrami pana in pamant,.

Lacr&mi mari ca bobul
i ferbin^i ca focul,

De dansul

n'ai auzit,
1-ai

Unde lacrama pica, Pamantu in patru crapa. i mergand ea suparata

S'a intalnit langa o balta Co broasca raioasa i uracioasa.

Nu cum-va tu

vazut

De vazut
1-am vazut,
auzit
auzit

Nu
De

Am
Ca
i la

Buna

Jidovii s'au sfatuit

ziua, broasc&! Mul^umescu-ti, Maica Da unde te duci

i 1-au prins, 1-au rastignit,

Tot plangand
i bocind

mine au

venit,

Mi-au dat bani si m'au poftit i eu cuie le-am facut Sa aibS de rastignit
!

Cu glas mare pana Cu lacrami pana in

in cer,
pamant,.

Lacrami mari ca bobul

i ferbin^i ca focul,

i tu

cum

le-ai

facut
[drept

Mici ori mari

Ian spune-mi

Minciuna nu-mi place a

[spune,

Ca

mi-i rusine,

Eu

le-am facut

Tare mici,
Caci

am

avut

Ofel pu$in, i apoi am voit-

Ca pe unde lacrami picfi, Pamantu in patru-1 despica? Da eu cum nu m'oiu boci i cum nu m'oiu tangui, Caci numa-un fiu am avut, Doi-spre-ce ani nu 1-am vazut De dansul n'ai auzit, Nu cum-va tu 1-ai vSzut? De vazut

Nu

1-am vazut,

Digitized by

Google

163

Dar de

auzit
1-au prins

Am

auzit

Ca Jidovii mi

i la archierei 1-au dus,

Cununa de

spini i-au pus,

Manile i le-au luat, La spate i le-au legat, Palmi peste obraz i-au dat,

Ca i pe acest iiu iubit Inca mi 1-am prapadit, Atunci Maica preacurata, Cat era de suparata, A rade s'a simtit i pe broasca

blagoslovit
fi

Cu

trestie 1-au batut,

In fa$a ca 1-au stupit, Sangele lui sfant a curs, In pahare ei 1-au strans i 1-au inchinat

Sfant locu-^i va Ori unde-i trai, Urma nepatata

i

apa curata. cand vei muri

nu-i putrezi,

Tu

Ca

i nite fraji iubifi.

Nici

nu

ti'mpu^i,

To^i s'au saturat, i apoi ca nite indraciti

Iarai 1-au luat

pe Golgota 1-au dus, Pe cruce de brad 1-au pus! Dar de asta, Maica sfanta,
i

Caci numai tu te-ai aflat, Ori pe unde am umblat, Care m'ai facut sa rad, Cand eram eu mai scarbita i amarata! i iar s'a dus Maica sfanta

Nu
Ca

fii

Nu

a?a de scarbita, eu inc'am avut tocmai tare de mult

Tanguindu-se
i bocindu-se

Doi-spre-zece fiiori Mandri ca nite bujori i a trimis Ion

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant,

Lacrami mari ca bobul
i ferbinji ca focul,

Sfant-Ion O roata

Unde lacrama pica, Pamantu in patru crapa.

i s'o dus,

ForforoatS
i

mi

i-o calcat

de odata

S'o tot dus,

Pe

to$i doi-spre-zece,

Numai unul mi-o ramas Cu ochii ca talgerele,

Cu Ca Cu

picioarele
rachitoarele,

Cata lume imp&ra$ie Ca Dumnezeu sa ne tie, Ca cuvantul din poveste, Ca inainte mult nu este, Dar frumos se povestete,

urechile

Dumnezeu
i se

la noi sosete

Tocma'n varfu capului, Cu gura pana la urechi. 1-a chemat Toma Tomninoc
S-Si

pune
i sta

jos
i

pe prag

asculta cu drag.
ascujit
sa-i faca.

Maica sfant'auzit

Ca

este~un

munte

i a c&lcat

i intr'acolo s'a pornit

Mint a i busuioc. Dar nu tiu ceo fi greit,

Cu gandul seama

Dar cand ea aproape

Digitized by

Google

164

De
S'a

el a sosit,

Dac'a ajuns,
picioru in poart'a dat, Poarta in patru a cr&pat,

Muntele in ceara
i

Cu

prefacut.
a vazut,

Maica sfant'aceasta

Daca

Indata inapoi s'a intors La muntele Maslinului, S'a dus La poarta oraului,

Pamantul s'a cutremurat Pe munte cand a ajuns, Pe Domnul nostra Isus Pe cruce 1-a vazut pus, Dupa cum broasca i-a spus
din Fundul-Moldovei,

(1).

A A
Cu

patru-spre-zecea variants,

distr.

Campulungului:
fost

un om mare

secure mare,

N'a vazut, N'a auzit

S'a dus in padurea mare Sa taie un copaciu mare Sa faca biserica mare.
i a taiat copaciul

De

fiul

s&u

i a lui

Dumnezeu,

i a facut biserica

mare mare

Care tine cerul i pamantul

i toate cate-s intr'insul.

Cu noua Cu noua

ui,

cu noua altare,

Ci a vazut
i cunoscut

zabrele spre soare.

In altarul eel mai mare

ede Santa-Maria mare, In altarul eel mai mic ede Santa-Maria mica.
In altar Margaritar

Pe Luca-Luculciu. De loc ea, cum 1-a

Inainte
i-a eit

vazut,

ede Maica preacurata, Maica din cer luminata

i necontenit tot cata,

Cata in car^i, Cata in parti, Cata in toate

Catfi in toate

car^ile,

parole

Multumesc dumi-tale, Maica din cer luminata, Maica sfanta preacuratS. Auzi, Lucd Luculciu N'ai vazut pe fiul meu, Pe fiul lui Dumnezeu, Care tin cerul i pamantul

i din

gura

i-a

vorbit:
Luculciu!

Buna

ziua,

Lucd

Pe

Sa vada pe fiul sau, fiul lui Dumnezeu, Care tine cerul i pamantul
ori cat a c&tat

i toate cate-s intr'insul,

Ca eu ori cat 1-am catat, Nicaeri nu 1-am aflat? N'am vazut,

auzit!

i toate cate-s intr'insul.

N'am

Dar ea

i ori cat ca s'a uitat

Dara t*ne minte i mergi mai 'nainte,

stud. gimn.

(1)

Com. de Vasile Gheorghiu,

Digitized by

Google

165

Ca mult nu-i calatori

i

indata
Ion,

te-i intalni

Cu

Sdnt-Ion,

Cu lacrami pana in pamant. In mana dreapta Carte mare, In mana stanga

Lumanare.

N&naul
i a lui

fiului

t&u

Dumnezeu,

Care tine cerul

i

pamantul
! .
.

i toate cate-s intr'insul,

i^i-s. spune Atunci Maica preacurata, Maica sfant&, luminal,

i el tie ca

Cu manurile De nimic nu se tinea, Cu picioarele De p&mant nu atingesL i a mers pe un munte ascutit Ca o sdnced de cutit, Ca sa-i facS seam'acolo.
Dar cand
a ajuns la munte,
s'a topit

Inainte s'a pornit i mult n'a calatorit

Muntele ca
i

Cu Sdnt-Ion
i din

s'a intalnit
i-a vorbit:

i ca ceara s'a sleit

gura

Auzi Ioane, Sdnt Ioane!

N'ai vazut,
N'ai auzit

De De

finul tau,
fiul

seama nu i-a facut, Pentru ca nu s'a putut. i de acolo s'a luat i mai departe a plecat i a mers la un halateu Mare i far& de fund
i ea acolo c'a vrut

meu
Dumnezeu,

i a lui

Iarai ca sa-i faca seama.

Care tin cerul

i

pamantul
ori cat 1-am c&tat,

i toate cate-s intr'insul,

Ca eu

Nicaeri nu 1-am aflat? De vazut, nu 1-am v&zut,

Halateul far' de fund S'a prefacut intr'un prund i ea iara?i n'a putut Seam'a-i face, cum a vrut. i de aceea s'a luat i mai departe a plecat

De

auzit,

am

auzit

Tanguindu-se
i vaicarandu-se,

C-i

de Jidovi rastignit

La portile lui Pilat Pe cruce alba de brad! Maica sfanta preacurata,

Maica din cer luminata Auzind aceasta 'ndata
S'a luat
i a plecat

Fata alba sgariind, Cu par galben deparand, Cu ochi negri lacramand, Cu lacrami pan& in pamant. In mana dreapta Carte mare, In mana stanga

Tanguindu-se
i vaicarandu-se,

Lumanare.

Fata alba sgariind,

Cu par galben depdrdnd, Cu ochi negri lacramand,

Cu manurile De nimic nu se tinea, Cu picioarele De pamant nu ajungea.

Digitized by

Google

166
i a

mers

Pana
i ea

si a calatorit, ce s'a intalnit

De aceea o

C'un meter de lemn

vestit,

f acui mai mare Maica din cer luminata, Maica sfanta, preacurata,

!..

cum

1-a intalnit,

Au<Jindu-l ce i-a spus,

Multumesc
Da

Buna ziua ca i-a dat: Buna ziua, meter de lemn

dumi-tale,

L-a blestemat i i-a zis Sa lucrezi cu anul i sa cape^i banul

i apoi iara s'a luat

Maica din cer luminata, Maica sfanta preacurata

ce te vaicarezi i de ce te cainezi,

mai departe a plecat

Tanguindu-se
i vaicarandu-se,

Fata alba sgariind, Cu par galben deparand, Cu ochi negri lacramand, Cu lacrami pana in pamant Da cum nu m'oiu caina, Cum nu m'oiu vaicara, Ca numa-un fiu am avut i pe acela 1-am perdut, i eu ori cat 1-am catat, Nicaeri nu 1-am aflat!

Fa^a alba sgariind, Cu par galben deparand, Cu ochi negri lacramand, Cu lacrami pana in pamant. In mana dreapta Carte mare, In mana stanga

Lumanare.

N'ai vazut, N'ai auzit

De

fiul

meu

Cu manurile De nimic nu se tinea, Cu picioarele De pamant nu ajungea. i mergand ea cat a mers

S'a intalnit

Dumnezeu, Care tine cerul i pamantul

i a lui
i toate cate-s int'insul?

C'un meter de
i i-a zis:

fer

Nu

numai c'am
i

auzit,

Buna ziua, metere de fer! Multumesc dumi-tale,

Maica din cer luminata, Maica sfanta preacurata!

Ci eu chiar 1-am Caci canii,

vazut,

Paganii

Da
s'au strans

ce te vaicarezi

De Jidovi

i de ce te cainezi,

i pe el 1-au prins
i 1-au chinuit

i 1-au rastignit

La

por^ile lui Pilat

Pe cruce alba de brad.

i ei ca mi-au poruncit
i bani mulji ca

mi-au platit

Sa-i fac crucea cea de brad.

i de ce ei

i mi-o zis s'o fac

m'o indemnat mai mica,

Fata alba sgariind, Cu par galben deparand, Cu ochi negri lacramand, Cu lacrami pana in pamant? Da cum nu m'oiu caina, Cum nu m'oiu vaicara, Ca numa-un fiu am avut i pe acela 1-am perdut, i eu ori-cat 1-am catat, Nicairi nu 1-am aflat!

Digitized by

Google

167
N'ai vazut,

Te scoala
i te spala

N'ai auzit,

De

fiul

meu

i te terge

i a lui Dumneze'u,

Cu earba verde
i cata

Care ^ine cerul

i

unde rasare

pamantul

Sfantul soare
i-i

i toate cate-s intr'insul?

vedea de munca
!
.

Nu numai

c'am
i

auzit,

i de truda

Ci eu chiar 1-am

vazut,

Caci canii,

Maica din cer luminata, Maica sfanta preacurata,

Paganii De Jidovi s'au strans i pe el 1-au prins

i 1-au chinuit

De

aici iara s'a luat,

Mai departe

c'a plecat

Tanguindu-se
i vaicarandu-se,

i 1-au rastignit

La por^ile lui Pilat Pe cruce alba de brad.

i ei ca mi-au poruncit

i mul^i bani ca mi-au platit

Sa-i fac piroane de fier
i le bata in cap, In talpe i in palme.

Ca sa

i ei ori-cat

m'au silit Ca sa le fac mai mari i mai tari,

Fa$a alba sgariind, Cu par galben deparand, Cu ochi negri lacramand, Cu lacrami pana in pamant. In mana dreapta Carte mare, In mana stanga Lumanare, Cu manurile De nimic nu se Jinea,

Cu picioarele De pamant nu
i a

ajungea.

Cu

atata eu le-am facut

Mai mici i mai sutyirele, Ca-mi era de Domnul jele Maica din cer luminata, Maica sfanta preacurata,
Auzindu-1 ce a facut, Foarte bine i-a parut i apoi 1-a blagoslovit i din gura i-a vorbit: Dare-ar bunul Dumnezeu i prea scump fiu^ul meu Sa dai cu ciocanul i sa cape^i banul! Me^terul s'a bucurat i din gur'a cuvantat: Azi e Sambata,

mers i a calatorit, Pana ce s'a intalnit

Co

Buna

oaca broascd. ziua, oaca broasca!

Mul^umesc dumi-tale, Maica din cer luminata, Maica sfanta preacurata

Da

ce

mi

te cainezi,

Ce mi

te vaicarezi,

Mani Dumineca,

Fa^a alba sgariind, Cu par galben deparand, Cu ochi negri l&cramand, Cu lacrami pana in pamant? Da cum nu m'oiu caina, Cum nu m'oiu vaicara, Ca numa-un fiu am avut i pe acela 1-am perdut,

Digitized by

Google

168
i

eu or i- cat 1-am

catat,

Numai unul mi-o

scapat.

Nicairi

nu 1-am

aflat.

N'ai vazut, N'ai auzit

De

fiul

meu

Maica sfant'a cuvantat: Ian cheama-1 sa vie incoace Sa-1 vad $i eu cum arata Atunci broasca strig'odata
Auzi,
i ea

Dumnezeu, Care Jine cerul i p&mantul

i a lui

Toma
la

Tomoioace,
incoace!
1-a strigat,

Ian vina

mama

cum mi

i toate cate-s intr'insul?

Pe

loc s'a $i aratat

N'am vazut, D'am auzit

C'au mers canii
i paganii

Un
De

broscoiu mare inholbat,

picioare labanat,

De Jidovi In palme
i in talpe.

sa-i

bata cuie

Labanat i crac&nat. Maica din cer luminata, Maica sfanta preacurat, Cum 1-a vazut, n'a mai plans, Ci pe loc s'a umplut de ras

Dar

in cap

Batutu-le-o,

trestie

i din gur'apoi a zis

Pe cruce de brad
Rastignitu-1-o,

Tu oacS broascft! Sa mori sa nu te impu{i i sa fii de vanat

earpelui inveninat Apoi luand-o Cu piciorul drept

Pe sub unghii
Varatu-i-o,

Cu

camafi de urzica

Imbracatu-1-o, Trei rane Facutu-i-o, Trei picuruuri de sange

Picuratu-i-o,

svarlit-o

In porjile raiului. Por^ile ca s'au deschis,

Domnul

sfant a invis

i inviind a ras.

In trei pahare galbene De duca bautu-le-o

.

Maica sfant' a zis: Doamne, fiiorul meu

Da Nu
CS

tu
te

nu te caina, mai vaicara

fiior

i fiul lui

Dumnezeu

Pentr'un singur
eu, biata,

Cel prea dulce i prea bun, Cum te-ai indurat,

am

avut

Cum
De

de

te-ai l&sat

Doi-spre-zece fiiori Mandri ca i nite flori, Din picioare cracSna^ei i din ochi inholbajei, i din grumaz sgrumafei,
i a venit o roatfi

te-au chinuit

i te-au r&stignit

Canii,

Paganii

De
In

fel i

Jidovi chip ca acesta

Forforoata pe to$i de-odata Mi i-a omorat,

i

La porjile lui Pilat Pe cruce alb& de brad? Of! Maica mea preacuratfi,

Digitized by

Google

169

Maica din cer luminatS, Pan'a nu ma da

i a

ma

luai prin

padure

i aflai

nu ma

lasa

Urma de

secure,

Sa S&

ma ma

chinueasc&, rastigneasca

Glas de pasare i sgomot de om.

i

Canii,

ma

luai

Paganii De Jidovi In fel i chip ca acesta, Cine se na^tea Nu se boteza, Care se lua

Pe ape
i aflai

Apele incepute,
Ierburile p&scute
i cine
.

va zice

Nu

cununa Mama de prune nu cata, Nici pruncu de mama,

se

Aceste cuvinjele Ale mele La saptamana,

Vaca de vijel i oaia de miel

i

La luna, La anul
i l-oiu

i la

doi ani,

! .

L-oiu lua de

mana

dreaptfi

ma

luai prin padure,

aflai

duce pepuntea dreaptfi

Dar nu

urm& de secure, de pasare, Nici sgomot de om.

Nici glas
i

ma

luai

Pe langfi ape
i aflai

In raiul eel mare La mesele intinse, La luminele aprinse, La paharele pline, i la cuvintele bune.

Da

cine le va

ti

Apele ne incepute,
Ierburile nepascute.

i,nu le va zice La saptamana,

Da de cand m'am dat, De cand m'am l&sat

Sa Sa

ma ma

chinueascS, rastigneasca

La luna, La anul Pe acela

II

si

la doi ani,

voiu lua
stangfi

Canii,

De mana
i-l

Paganii

De Jidovi
In fel i chip ca acesta,

Care se nate Se boteaza,

Care se iea se cununa. Maica de prune catfi
i pruncul de maica, Vaca de vi$el, Vijelul de vaca, Oaia de miel i mielul de oaie.

voiu duce Pe puntea stramba In iadul eel mare La mesele stranse,

La facliile stinse, La paharele deerte, Unde sunt broatele

Cat vacile,
erpii

Cat copacii, Viermii neadormiti. Maica! nu lfisa

Digitized by

Google

170

Din sudoarea mea

Sfantul grau,

Aghiazma

preojilor,

Bucuria copiilor,
Prasnicul cretinilor

Mirosna cretinilor Maica! nu lasa Din sudoarea mea

Sfantul vin,

Maica nu lasa Din sudoarea mea

!

Sfantul busuioc.

Bautura boerilor, Cuminicatura cretinilor

(1).

cinci-spre-zecea variants, tot din Fundul-Moldovei

fost

un

om mare

N'aji auzit

Cu

secure mare,

De

fiul

meu
Dumnezeu,
cerului
fiu

S'o dus in padurea mare, Sa taie un copaciu mare,

i a lui

Domnul

Sa fac'o manastire mare.

i o taiat copaciul

i al pamantului,

i o facut manastire

mare mare

Ca numa-un
i

am

avut

i pe acela 1-am perdut,

ui, cu noua altare, Asupra sfantului soare. In altarul eel mai mare eade Santa-Maria mare, In altarul eel mai mic eade Santa-Maria mica

Cu noua

Nicairi

eu ori-cat 1-am catat, nu 1-am aflat?

De

vazut,

nu 1-am
auzit,

vazut,

De

auzit,

am

Cfi-i

de Jidovi rastignit

i cetete i slujete

La por^ile lui Pilat Pe cruce alba de brad.

Atata c'am auzit i atat'am adeverit

Pe

to^i fii-adeverete,
fiul

Numai pe
i a lui

sau

Dumnezeu,
cerului

Maica Domnului Din u'altarului,

Domnul

Cum
Orbii

o auzit

i al pamantului,

Ce o adeverit
i chiopii,

Nu-1 poate ceti

i adeveri.

i s'au adurfat

S'a suparat
i s'a luat

Toji orbii
i to^i schiopii.

Maica Domnului Din u'altarului,

Tanguindu-se i plangandu-se

Cum
S'a

i-a zarit,

pornit

A-i cerca
i a-i intreba

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pani in pamant, Unde lacrama pica, P&mantu 'n patru crapa.
i a mers, i a calatorit

N'ati vazut,
(1) Diet,

Pana

ce s'a intalnit

de Irina Gliga, com. de Gavriil Gliga, stud. gimn.

Digitized by

Google

171

C'un meter de lemn vestit. cu el cum s'o intalnit, Din gur'ast-fel i-o grait: Buna ziua,metere de lemn!
i

Sa

lucri cu anul

i sa cape^i

banul
s'o luat

Apoi iara

mai departe-o plecat

Mul^umesc
De ce mi De ce mi

dumi-tale,

Maica sfanta preacurata, Maica din cer luminata!

te plangueti,

te tangue^ti

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant ? Da cum nu m'oiuplangui

Tanguindu-se i plangandu-se Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant, Unde lacrama pica, Pamantu 'n patru crapa.
i o mers, i o calatorit,

Pana
i

ce s'o intalnit
Her.
s'o intalnit

cum nu m'oiu tangui, Ca numa-un fiu am avut

i

C'un meter de

cum

cu

el,

pe acela 1-am perdut, i eu ori-cat 1-am catat, Nicairi nu 1-am aflat.

i

Buna ziua, meter de Mul^umesc dumi-tale

Da
Ce
ce te tangueti,
te plangue^ti

I-o dat

buna ziua

fier

N'ai vazut,

N'ai auzit,

Maica sfanta preacurata, Maica din cer luminata

De

fiul

meu
Dumnezeu,
cerului

i a lui

Domnul
i al

pamantului ? Nu numai c'am auzit, Ci eu chiar 1-am i vazut, Ca Jidovii

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant? Da cum nu m'oiu tangui i cum nu m'oiu plangui, Ca numa-un fiu am avut
i pe acela 1-am perdut,

Paganii

La un loc s'a adunat i pe mine m'o luat i eu cruce i-am facut, Pe care o fost rastignit. i de ce ei m'o silit Ca s'o fac mai mica,

eu ori-cat 1-am

catat,

Nicairi

nu 1-am

aflat

N'ai vazut, N'ai auzit,

De

fiul

meu
Dumnezeu,
cerului

i a lui

Eu m'am indarapnicit
i

Domnul
i al

am facut-o mare, Ca am avut lemn destul!

Maica Domnului,
cerului,

pamantului Nu numai c'am auzit, Ci eu chiar am i vazut

Domnul

Cum

s'o strans

i al pamantului,

i l-o prins

Cum

l-o auzit

Jidovii

El ce i-o vorbit, L-o i blestemat i i-o cuvantat:

Paganii
i l-o chinuit, i l-o rastignit

Digitized by

Google

172

La por^ile lui Pilat Pe cruce alba de brad. i pe mine m'o luat

i ei buni bani ca mi-au dat Sa fac cuie i piroane Sa i le bata in picioare. i eu i-am facut piroane,

Ce

te plangueti

Cu glas mare pan& in cer, Cu lacrami pan& in pamant? Da cum nu m'oiu tangui i cum nu m'oiu plangui,
Ca numa-un
i
fiu

am

avut

pe acela 1-am perdut.

De
Ca

le-o

batut in picioare.

acuma am
Jidovii

auzit

i ei de ce
sa le

m'o indemnat fac mai mari

facut
jele.

Ca

i cat se poate de tari,

Paganii L-au prins

i l-o

chinuit

De aceea eu le-am
Mai mici
i

i apoi l-au rastignit

mai

subjirele,

Cfi-mi era de

Domnul

La porjile lui Pilat Pe cruce alba de brad

i pe unul 1-am furat

Ca sa-mi mai ramaie Putin fier i mie! Maica Domnului,

Domnul
Pe
loc,
i

cerului

i al pamantului,

MaicS sfantS preacurata, Maica din cer luminata! Nu te mai tangui, Nu te mai plangui, Cd numai un fiu ai avut i pe acela 1-ai perdut.

cum

l-o ascultat,

Da

ce sa zic eu,

binecuvantat Sa dai cu ciocanul i sa capefi banul! i apoi iara s'o luat i mai departe o plecat Tanguindu-se i plangandu-se

L-o

Vai de capul meu, Cam avut doi-spre-zece fii i o venit o roat& Forforoata i pe to$i mi i-o farmat odata. Numai unul mi-o ramas
Vartoel
i frumuel,

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant, Unde lacrama pica,
Pamantu'n patru cr&pa. mers ne incetat, Pana ce o dat Lang'o balta
i o

Cu

picioarele

Ca rechitoarele, Cu manujele Ca fusele,

Cu

ochii ca talgerele

Maica Domnului,

De o

broasca.

Domnul
cuvantat
:

cerului

Acolo o stat
i broa^tei i-o

i al p&mantultu,

Buna ziua, broasca! Mul^umesc dumi-tale, Maica sfanta preacurata, Maica din cer luminata!
ce te tangueti,

Atunci cfi i-a zis: Ian striga-1 incoace Ca sa-1 vad i eu! Broasca o asculta

Da

i prinse a striga

Toma, Tominoace,

Digitized by

Google

173

Vin& pan' la maica'n coace

i

cum

a strigat, indata

cum nu m'oiu plangui, Ca numa-un fiu am avut

pe acela 1-am perdut, eu ori cat 1-am catat,
aflat.

i eit

din balta
urat,

i
i

Un broscoiu mare, Cu picioarele

Ca rechitoarele, Cu manu^ele Ca fusele,

Nicairi nu 1-am N'ai vazut, N'ai auzit

De

fiul

meu
Dumnezeu,
cerului

Cu

ochii ca talgerele.

i a lui

Maica Domnului,

Domnul
i al

Domnul
i al

cerului

pamantului,
l-o vazut,

Cum
S'o
i

pamantului ? Nu numai c'am auzit, Ci eu chiar 1-am i vazut,

simjit
zis:

A rade
razand a

Caci canii, Paganii

De

Jidovi s'au strans

Tu broasca

i pe el 1-au prins
i 1-au chinuit

Rapanoasa Cand vei peri S& nu te impu$eti i unde nu vei fi, Apa nici odafa
Sa
i

i 1-au rastignit

La

porjile lui Pilat

!

Pe cruce alba de brad Cinstite duhovnice manas-

nu

fie

curatfi!

[tiresc,

apoi iara s'o luat i mai departe o plecat

Tanguindu-se plangandu-se Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant. Unde lacrama pica, Pamantu'n patru crapa. i o mers, i o calatorit
i

Inva$a-ma cum sa-1 nimeresc ? fipa kaina ingereasca, i-$i iea haina calugareasca. ^ipa carja ingereasca

i-$i iea

carja calugareasca,

nu

cata,

Nici cuvanta,

Ci te du De-a dreptu

Pana ce

s'o intalnit
i i-o zis

La
i

porjile lui Pilat

C'un cdlugdr

da cu piciorul drept

Bun&

ziua, calugSre!

Mul^umesc dumi-tale,

Maica sfant& preacuratfc, Maica din cer luminata!

In poarta stanga i cu piciorul stang In poarta dreapta.

Porjile se vor deschide,

Da ce

te tangueti,

Jidovii indat'or prinde

Ce te plangueti

striga
:

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant Da cum nu m'oiu tangul,

i a intreba

Ce

ca$i tu,

c&lugari$S,

Pe

aici far'

de adeverin^

Digitized by

Google

174

De unde

eti
.

i ce voeti

i la un Pe acela

an,

Maica Domnului,

L-or lua
Ingerii de
i l-or

Domnul

cerului

mana

dreapta
dreapta,

i al pamantului,

duce pe puntea

Haina ingereasca

Unde-s mese intinse

i lumini aprinse,

A
A A

Jipat,

Haina calugareasca
imbracat, Carja ingereasca
Jipat,

Pahare pline
i cuvinte bune,

Acolo ca sa traeasca
i acolo s& veciniceasca.

Carja calugareasca

Cine a

ti-o

A
La

luat
.por^ile lui Pilat

i n'a spune-o

i de acoalea a plecat

i acolo

O
Cu

facut

cum cum

o ajuns,
i

s'o spus.

i ea bine n'o gatit

La saptamana, La luna, La jumatate de an i la un an, Pe acela

L-or lua
Diavolii de
i l-or

i cu fiul sVntalnit,
fiul

sau

mana

stanga

i a lui

Dumnezeu,
cerului

ducepe puntea stramba,

Domnul Domnul

Unde-s broatele

i al pamantului.

Ca

vacile

ca s'o bucurat i din gur'o cuvantat

i g&ndaeii (1)

Ca

copacii

Maica mea prea sfanta,

i

i acolo ca l-or ^ipa,

Scumpa
Cine a

iubita!

i acolo ca l-or lasa,

sti

povestea ta

i o-a cuvanta

La saptamana, La luna, La jumatate de an

Acolo ca sa traeasca, Acolo sa veciniceasca, Caci eu ast'o patimesc Pentru neamul cretinesc

(2)

ease-spre-zecea variants, din CiocSneti, distr. Dornei

S'a luat Santa-Maria

i a luat secure
JJi

mare

mare

mers

in

padurea mare

Sa taie lemn mult i mare Sa faca biserica mare. i a taiat lemn mult i mare

(1) Sub cuv. gdndaci se injeleg aicea erpii. Atat de pe cuvantul acesta cat i de pe vrb. a fipd a arunca, se vede ca legenda aceasta e de origine transilvaneana sau de la un roman, care se trage din Tran-

=
i

silvania.
(2) Diet,

de Pinteleiu Rogoz,

com. de loan Tonigariu, stud. gimn.

Digitized by

Google

175
i a facut biserica

mare

cu noua altare Spre rasarit de soare i tot pe atatea zabrele Spre cerul plin de stele.
ui,

Cu noua

Haine ingereti i pe loc a i luat Negre c&lugareti,

i a Jipat

Toiag alb ingeresc

i a luat

i a luat

Carte sfanta In mana dreapta

i a intrat

Negru calugaresc,
i a luat

In z&breaua cea mai mica Din mana stanga i a catat In car^i

i s'a uitat

Carte sfanta In mana dreaptS

i a intrat

In zabreaua dreapta Din mana dreapta

i a catat

In parti,
i a lui

In carji
i s'a uitat

Sa vada pre fiul sau Dumnezeu,

Pe Domnul Isus Christos, Lumii mare de folos. Dar nu 1-a vazut,

Ci a vazut

In par(i i a vazut

Pe

toti viermii neadormiti,

al ei fiu

Numai pe
Ori
?i

Christos r

Lumii de mare

folos,

Pe Ion
Sdnt-Ion,

cat a cautat,

Nicairi de el n'a dat.

i de aceea s'a luat Paru-i galben despletind, Lacrami pe fata v&rsand,

Nana^ul lui Dumnezeu i cumatrul s&u.

i

cum
i

1-a

vazut

i 1-a cunoscut,

i s'a dus i s'a suit

L-a

intrebat

i i-a cuvantat:

Pe un deal mare i ascutit Ca o sauced de cutit

i de acolo a voit

Cumetre Ioane,

Sant-Ioane,

Intr'o rapa sa se dea,

Zilele sa i le iea,

Nana^ul lui Dumnezeu N'ai vazut pe fiul meu i pe finul t^u? De vazut Nu 1-am vazut,

Dar Dumnezeu n'a voit Aa cum ea a dorit,

Dealul 1-a blagoslovit, Dealu'n cear& s'a topit, Ca aurul s'a sleit i ea mai mult n'a putut Sam'a-i face, cum a vrut r i de aceea s'a luat i mai departe a plecat, Paru-i galben despletind,

De auzit

Am
Ca-1

auzit

muncesc canii de Jidovi Maica sfanta preacurata

Vestea aceasta neateptat& Auzind s'a suparat i de graba a Jipat

Lacrami pe

fat&

v&rsand r

Digitized by

Google

176
i a

mers

a calatorit,

Intr'o rapa s& se dee,

Zilele sa i le iee.
:

Pana

ce s'a intalnit

Cu nite meteri de lemn Buna calea,meteri de lemn

Dar Dumnezeu n'a voit Aa cum ea a dorit,

Dealul
1-a

Muljumim, Maica curata

ce eti suparata?
^i-1

blagoslovit,
s'a topit,

Da de
Ce

Dealu in ceara

plangi, ce te tangueti,
despleteti ?

Parul ce

Ca aurul s'a sleit, i ea mai mult n'a putut

Seam'a-^i face cum a vrut. i de aceea s'a luat i mai departe a plecat JJi a mers, i a calatorit,

Da cum nu m'oiu tangui i cum nu m'oiu jelui, Ca numa-un fiu am avut

perdut au trecut,
vazut.

i pe acela 1-am

i doi-spre-zece ani

Pana

ce s'a intalnit
calea, meteri de

De cand nu 1-am mai De dansul n'a^i auzit,

Nu cum-va voi 1-a^i vazut? Nu numai c'am auzit,

Ci noi chiar 1-am $i vazut Jidovii cum 1-au muncit,
i ei

Cu

nite meteri de Her,

Buna

fier!

Mul^umim, Maica prea

[sfanta!

Da
Ce

ce eti aa scarbita?
plangi, ce te tangueti,
{i-1

cum

1-au rastignit,

Caci noi crucea i-am fa cut! i cum i-a^i facut-o voi ? Ei ne-au poruncit Ca s'o facem mica, Dar noi ne-am greit

Parul ce

despleteti?

Da cum nu m'oiu tangui, Parul cum n'oiu despletl i cum nu m'oiu jelui, Ca numa-un fiu am avut
i pe acela 1-am perdut
i doi-spre-zece-ani

am

facut-o

mare

au

trecut,

Me^terilor mari, Voi meteri lemnari, Sa lucraji cu anul

i sa luaji

De cand nu 1-am mai i acum am auzit Ca Jidovii

vazut.

banul
aveji,

i la casa voastra

Spor sa nu

Ci numai surcele Pe langa pare^i

i ast-fel cum a cuvantat, Iar s'a luat i a plecat, Paru-i galben despletind,

Paganii S'au pus i 1-au chinuit i apoi mi 1-au rastignit! De dansul n'a^i auzit, Nu cum-va voi 1-a^i vazut?

Nu numai c'am

auzit,

Ci noi chiar 1-am i vazut Cum 1-au prins i chinuit

i cum mi 1-au rastignit Pe cruce alba de brad Langa poarta lui Pilat

Lacrami pe
i s'a dus

fa^a varsand
suit

i s'a

Pe un deal mare i ascujit Ca o sdnced de cufit.

a sosit, De-auna s'a i pornit
i acolo

cum

i-au batut piroane

cum

i prin
i.

mani i prin picioare piroanele acelea

Digitized by

Google

177

Noi singuri

$i

le-am fficut!
i

Da

voi

cum

le-aji ffieut ?

Ei tot au strigat

faoem mari, Dar noi ne-am scfipat i le-am f Scut mici Voi megteri de fier,
Sfi le

cum-vfi tu Pai vfizut? Maicfi curata, Maicfi preacuratfi! Da ce sfi zic eu, Vai de capul men,

O!

Nu

Cam

avut
tii^ori,

Doi-spre-zece

De

fier $i o$el!

Tocmai ca
Forforoatfi

ni^te bujori

Sa da$i cu ciocanul sfi lua$i banul Dar voi sfitui sfi nu fi^i, Panfi ce nu vefi umblfi La cre$tini a cfipfitfi!
i
i

i viind o roatfi

Pe

totf 12 de-odatfi

I-a mfiturat din baltfi.

Numai unul mi-a

Cel mai mititel i mai craco^el
i incfi-mi
Cfi-i

rfimas,

de aici iar mai departe

s'a luat

a plecat,

Paru-i galben despletind, Lacrfimi pe faffi vfirsand. Si a mers, $i a calatorit, Panfi ce s'a intfilnit

pare frumu^el, cu picioarele

Ca

rechitoarele,

Co

broascfi

rfiioasfi,

Cu ma nu tele Ca fusele
i

BunS calea, broasca! Mul$umescu-ti, Maicfi!

ce eti supfiratfi, Maicfi sfanta preacuratfi?

Hadfi, rfipfinbasfi

Strigfi-1
Ca
sfi

cu ochii ca talgerele in coace

vfid ce face!
il

Da de

Tomi
Calcfi

Broasca

strigfi:

Ce

te tfingue$ti,
jelue^ti,
Ji-1

Tomoioage, in busuioace

Ce te

Pfirul ce

despleteti?

cum nu m'oiu tangui cum nu m'oiu jelui, Pfirul cum n'oiu despletl, C& numa-un flu am avut
i i

Da

mai incoace! Toma, cum a fost strigat, Pe loc a ?i alergat. Maica preacuratfi,
i ffi-mi-te

Cum il vfizu, indatfi A zambit a rfide.

pe acela 1-am perdut

vfizut.

i doi-spre-ce ani au trecut,

Broascfi

i din gurfi a-i zice

raioasfi

De cand nu 1-am mai

i

i rfipfinoasfi!

acum am

auzit

Cfi Jidovii

Unde vei fi tu, Apa sfi nu se impu^eascfi,

Nici
i
Sfi
sfi

Pfiganii

nu

se otrfiveascfi,

S'au pus $i 1-au chinuit i in urmfi 1-au rfistignit Pe cruce albfi de brad L&ngfi poarta lui Pilat. De dansul n'ai auzit,
Marian, Legendele Maicii Domnului.

Ci s'o bea cretinii,

cand vei muri,

nu

te impufe^ti

i ast-fel

cum
i

a cuvintat,

Iar s'a luat

a plecat,
12

Digitized by

Google

178
Paru-i galben despletind Lacrami pe fa^a v&rsand,
i s'a

De baut mi-au

dat.

In fa$a c& mi-au stupit,

dus

i s'a tot

dus,

Cu

trestie

m'au

batut,

Pan& in La poarta

urma

ce a ajuns

lui Pilat,

Facuta din lemn de brad.

i acolo ea a gasit

Piroane In mani i in picioare Mi-au batut,

Cu

suli^a in coasta stanga

Pe

fiul ei rSstignit.

M'au impuns,
Pan*
la

i a dat

cu stanga, Poarta nu s'a deschis, i a dat cu dreapta, Poarta s'a deschis.

inim'a patruns,

Domnul

Christos a invis
zis

Sange i apa mi-a curs. Groapa de piatr'au sapat i intr'insa m'au ingropat, Groapa de un stanjen de-a[danca
i de trei stanjeni de lunga.

i inviind a ras.

Maica sfanta a

Ah!
Tu Ca

fiul

razi, si

meu eel iubit, eu am auzit

Dup&

ce

m'au ingropat,

S'au pus sa

ma

strajueasca,

Jidovii
i

Paganii Te-au prins

Nimene sa nu indrasneasca Mormantul sa-mi infloreasca.

te-au chinuit
iubita,

i stand ei i strajuind

i apoi te-au rastignit!

i flamanzi

Ah

acum

fiind,

Maica mea cea

n'oiu
fl

Au

Da eu cum

voios

i de ras eu

cum

n'oiu rade,

Daca pasere maeastra, Pe aici nici cand n'a sburat, Da de cum om pamantean

Ca
i

tine sa

fi

intrat,

prins un cuco i un pete i i-au pus la foe sa fearba i au f ert trei nopji i trei zile. Iar dupa ce au fert de-ajuns, Intr'un blid mare i-au pus i cu blidu-apoi pe masa i s'au pus i ei la masa.
i la

vazand c'ai auzit, Dar nu tii tot ce am

Paganii

pajit.

masa cum s'au Unul dintre danii-a

pus,
zis:

Jidovii

Cand acetia-or invia, Cand cucoul a canta

cand petele a
inota,

Cu camesa de urzica Pe mine m'au imbracat

i cu

brau de macie Peste mijloc m'au incins. Cunun de spini au adus i pe capul ineu au pus.

Atunci va invia i Isus N&z&rineanul Dumnezeu aa a vrut C'amandoi au inviat

i cucoul a cantat, Iar pe^tele a inotat, i la
i

Cand cunun'au

aezat,

Sangele s'a revarsat. Cu ojet m'au adapat

i fiere

In loc de miero

masa ca^i au stat au mancat, To^i au cr&pat, i pe caji mi i-a stropit

Digitized by

Google

179
Cuco^ul, cand a batut Din aripi, to^i au orbit.
i eu, Maica,

am

facut

La saptamana, La luna, La jumatate de an

i la un an Seara culcandu-se, Diminea^a sculandu-se,

Lacramile tale Albind de pdmdnt,

Albina sa faca cear&, Din ceara Sa faca Cretinu lumini, Sa le duca

Pe

acela

L-oiu lua

De mana dreaptS
i l-oiu

duce

Pe

la manastiri.

i sa pomeneasc& Numele meu i numele tau.

i eu, Maica, am l&sat Sudorile mele ARnic (busuioc) pe acest pa|mant,

Sa-1

Pe puntea dreapta i l-oiu pune La mese intinse, La faclii aprinse, La pahare pline, La hodinS buna.
Iar eel ce a $ti-o i n'a spune-o

samene

tineretul,

S& miroas& bdtrdnetul. i eu, Maica, am lasat*

Cosi^a ta pe

pamant

La saptamana, La luna, La jumatate de an i la un an

Seara culcandu-se,

Sa se faca grau, Din grau sa se faca

Pe acela
L-oiu lua

Pomene
i sa

prescuri,

Sa se duca pe la manSstiri

De mana stanga
i l-oiu

pomeneasca Numele meu i numele tau.

Iar sangele

duce

meu
.

L-am

lasat cre^tinilor
.
.

Pe puntea strambS La mese stranse, La faclii stinse, La pahare goale

i cuvinte goale i acela

Cuminicatura
i eu,

Maica, am mai lasat Povestea mea pe pamant Cine a ti-o

i a

va da
(1)

Peste toate cele rele i n'a mai sc&pa de ele!

spune-o

eapte-spre-zecea variants, din CSndreni, distr. Dornei

Pie stroh Mariei sale,

Luai securea cea mare, Mersei in padurea mare

(1)

lemn mult $i mare mare Cu noua ui, cu noua altare,

i taiai

i fficui bisericS

Com. de Burcutean,

stud, gimn., in 4/5, 1888.

Digitized by

Google

180

Cu noua z&brele in spre soare. In z&breaua cea mai mica

fj!ede

i al pamantului, Foarte tare s'a scar bit,

Santa-Mftria mica,

In zabreaua cea mai mare

ede Santa-Maria mare, Maica Domnului,

Hainele

Cosija ?i-a despletit, $i-a premenit,

l&sat

Haine domne$ti
i a luat

Domnul
i cauta

cerului

i al pftinantului,

Haine calugareti
i de acolo s'a pornit,

Prin toate
i se

cfirjile

uM

Cu glas mare s'a Cu lacr&mi pana

i a

bocit,

in pamant,
ascujit

In toate pftr^ile i vede pre to^i bunii

i pre toji r&ii,

Fafa alba sgariind mers pe un deal Ca o sancea de cujit,

Nic&iuri

Numai pre

fiul

sau

nu

s'a oprit

Cel mult iubit

Nu
Da

1-a g&sit.
1-a gasit

Pre Ion
Sdnt-Ion,

Nana^ul
i

lui

Dumnezeu,
il

Pan' la fantana Mariei, Mariei Magdalinei. Acolo dac'a sosit, Pu^in ca s'a odihnit, Dar tot plangand * i bocind

cum

gasi

Ea

aa-i grai:

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pfimant.

Ioane,

Sant-Ioane!
N'ai vSzut, N'ai auzit

O broasca Auzind-o bocind, A eit din apa

i la ea venind,
Ii zise

De fiul meu De finul tau, C& eu 1-am perdut

{ii

oacacaind:

ziua, Maica sfanta! Mul^umesc dumi-tale broa-

Bun&

nu

tiu ce s'a facut,

i mult
i

mi 1-am cautat nicdiuri nu 1-am aflat

[sea!

Da

ce te boceti,

Maica sfanta i preamarita De vazut

!

Da ce te gldseti Cu glas mare pana in cer, Cu lacr&mi pana in pamant,

Cosita galbena
Despletindu-Ji i fata alba

Nu Da

1-am vazut, de auzit

auzit

Am
Ca
la

Golgofta jidoveasca II cfisnesc canii de Jidovi Atunci Maica Domnului,

Sgariindu-Ji?

Da eu cum nu m'oiu boci eu cum nu m'oiu gUm,

flu

Ca numa-un

am

avut

Domnul

cerului

i pe acela 1-am perdut

Digitized by

Google

181
i

acum am
la

auzit

Ca

Golgofta jidoveascfi casnesc canii de Jidovi

!

Nu
Ca
i

Maica

sf&ntfi i iubita,

fii

a& de sc&rbita,

eu inc'am avut
fii,

Doi-spre-ce

a venit

mama'n coace Atunci iatfi cfi el i spre broasca eft veni Din straturile cele de busuioe Ale Mariei Magdalinei Un broscoiu mare $i verde,
la vinfi la
Crficfinat

roatfi

Forforoata i pre toji i-a omorat OdatS, Numai pe unul singur Mi 1-am putut scoate
i

i lfib^nat,

Cu
Ca

picioarele
rechitoarele,

Cu

ochii. ca talgerele,

Cu grumazul
Ca
parul,

acum nu-l mai las prin ape, Ca nu cum-va sa mai treaca

Iar vr'o roatfi
Forforoatfi

Cu capul Ca ciubfirul.
Maica Domnului,

pe acesta

sfi-1

omoare,

Domnul

cerului

Ca mi-1

(in prin busuioace

i al pfimantului,

i mi-1 cheamfi

Toma Tomo[ioace,

Care $ade'n busuioace!

V&zfindu-l venind Tot oacficfiind A zimbit de rfis

Ian chiamfi-1 sfi vie'n

Zise

coace,

Maica Domnului,

i din gur'a zis:

Fiind-cfi tu broasca

Domnul

cerului
l-a$i chemfi,

Cu

acest flu posnat

fficut

i al pfimantului.

M'ai

Bucuroasfi
cfi

De am

zimbit,
suparatfi

Dar mi-i

le-i

diochia,

Cand sunt eu mai

In ori $i ce Ap'aceea sa
Iarfi
apfi-i
fie

Cfi-i fficut

i uem&ngaiatfi,
fi,

Cam
Cu Ca
Cu

urat,

picioarele
regchitoarele,

bunfi

i sfinfitoasfi,

ochii ca talgerele,

Cu grumazul
Ca Ca
parul,
ciubfirul!

unde nu vei fi, Sa nu fie aa de buna,

i daca vei perl,
Sfi

Cu capul
- Cheamfi-1,
Cfi nemicfi

nu

te impute$ti.

i de atunci ori $i care

nu te mai nu i-a fi,

sfi-1

codi,

Broascfi,

daca moare,

Nu
eu

se impu^e^te.

Cheamfi-1 ca

vfid i

i apoi

Maica Domnului,
cerului

Cum

aratfi fiul tfiu

Domnul

Mai Toma, mai Tomuioace,

Care ezi in busuioace,

i al pfimantului,

Iara se porni

Digitized by

Google

182

Pe

dealul Galileului,

Sa lucri cu anul
i de abia s& cape^i banul
i din surcele sa

Un
Ca

deal

mare

ascu^it

o Bancea de cu^it, Bocindu-se i gl&sindu-se

glas

nu mai

ei!

i dintr'acel fel de lemn,

Cu Cu

mare pana

in cer,

lacrami panft in pamant, Cosi^a galbena Deparandu-i i fata alb*

Sgariindu-i,
i se duse

Din care ai facut tu crucea, Sa fie foarte pu{in i ori unde sa nu se faca i ast-fel dupa ce a vorbit, Mai departe s'a pornit Maica Domnului

Un

Cat se duse,

Pe dealul Galileului, deal mare i ascufit Ca o samcea de cu^it,

Bocindu-se
i jelindu-se,
>

Pana ce se intalni Cu un maestru de lemn. Buna ziua, maestru de

[lemn

Muljumim

dumi-tale,
!

Maica sfanta preacurata

mergand se intalni Cu un maestru de.fier. Buna ziua, m&estru de fier Mul^umim dumi-tale,
i

Da

ce eti aa intristata,

Sfauta Maica preacurata

Ce Ce

te boceti,

Da
Ce
in cer,

ce te glasueti,
te jelueti

te glaseti

lacrami pana in pamant? Da eu cum nu m'oiu boci, i eu cum nu m'oiu gl&si, Ca numa-un flu am avut i pe acela 1-am perdut

Cu Cu

glas

mare pana

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pftna in pamant ? Da eu cum nu m'oiu glasi i cum nu m'oiu jelui Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant,
Ca numa-un
i i
fiu

acum-am
la

auzit

am

avut

Golgofta jidoveasca II casnesc canii de Jidovi O! Maica sfanta preacurata, E adevarat aa, Ca i eu de acolo viu

Ca

pe acela 1-am perdut

acum am
la

auzit

i atat tiu

Ca m'au pus
Sa fac crucea
i striga

canii de Jidbvi
lui

Christos

i tot

zicea

Golgofta jidoveascS II casnesc canii de Jidovi! E drept, Maica, precum spui, C i eu de acolo vin i m'au pus canii de Jidovi S& fac cuie mari de fier i piroane de o{el

Ca

Sa o fac cam mititea, Dar eu tot de ce zicea Am facut-o mai mare, Ca am avut lemndestul! O! tu maestru de lemn,

i striga i tot zicea

SS

le fac

de ce de ce

Mai mari
i mai'tari,,*

Dar eu le-am

facut

Digitized by

Google

183

Dupa cum am

vrut,

Dara

Tot de ce de ce mai mici, Ca mi-a fost mila de Ohristos. i ziceam

dacfi eu Toale acestea

m'am
s'a

dat,

Ca n'am
i o^el

fier

intamplat i or fi in buna randue&la. Da ei, daca vor avea Toate in bunS randueala,

Oare n'or uita

tu mSestru de fier! Sa dai cu cioeanul i indata s& cape^i banul,

0!

De Domnul

lor

i fac&torul lor?

Ba!

nu vor
l'e

uita,

Dara

fier

i otel

Ca eu Vremi
i rele

voiu da

grele

Tot-deauna s'ai pu^in Apoi ajungand La crucea pe care

i s'or spsiimanta
i tot
K '*

Era

rastignit

Fiul ei eel sfaiit, Zise plangand

Ah

fiul

meu eel pre'a

lasat

dulce

Da de De ce te-ai

ce te-ai dat,

Pre mana tare, Pre mana mare, Pre mana cea jidpveasca Sa te rastigneascS ? Ah! sfantfi Maica preacu(

ruga da Foamete grea i s'or spaimanta i tot nou& s'or ruga; i le-oiu da Oaste grea i s or spaimanta i tot noua s'or ruga. i eu, dei mor pe cruce

noua

s'or

i le-oiu

Chinuit
i ociir&t,

[rata

Voiu invia iara

i

Eu nu

m'ara dat

nu r&corete
!

mea

para,

Nici

m'am

ISsat

Pentru mine,
Nici pentru tine,

Care inima-mi doboaraL. O sfSnta Maica preacu[rata,

CS m'am dat
i lasat

suparata, .C& din lacrfimile,

fi

Nu
Au

Pentru toata cretinatatea, CS venise vremea Ca nu-i cat& maica de -prune Nici pruncul nu c8t& Pre mumS-sa, $}i dobitoacele asemenea Nu-i cSta de puii sai,
Nici

Cari

le-ai vfirsat

pentru mine,

sa se fac' albine

Sa culeaga de pe flori Miere i ceara, Sa duc& in sarbStori

Cretinii sorocauste
i

lumanari

nu

auziai

Fluera

La Ca

sfintele biserici

sa pomeneasca

De
SJi

pfistora?

Numele meu
i al tSu

nici viers

de

feciorit&.

Digitized by

Google

184
Iar Maica Domnului zise i din trupul tau Oel chinuit i pe cruce rastignit
:

S& pomeneaseS
i al tau.

ere^tinii

Numele meu
Apoi a mai zis Maica Domnului Cine va ti

SS

se facfi vita de vie.

i din sangele tau

Cel nevinovat s'a varsat Sa se facS poama in vi$a, i din poam3 vin,

Care

Aceste trei cuvin^ele Ale mele

i le

La

caji

Sa duca

cretinii

va spune va ajunge II voiu lua

tteeapta
i-l

Paus

la sfintele biserici

De mana

i s& poineneasca

voiu duce

Numele tau
i

Pe cdrarea dreaptd,
Utade traesc drep(ii, Acolo sa traeasca i &&se veseleasca. Iar eel ce va ti Aceste trei cuvin^ele
i

pe

al

meu
mahnita,

i din fa{a la

Alba

i din

barba ta

Cea batjocorita Si se faca graul, Sa faca cre?tinii prescuri Sa duci intru pomenirea Trupului tau

nu

Ale mele le va spune

i altora
II

voiu lua

Pe

la sfintele biserici

De mana stang&
$i-l voiu duce Peste puntea stramba i-l voiu pune,

i sa

pomeneasca Numele meu

i al tau.

i din sudoarea fe^ii tale

Unde

Sa sefaca trandafirii Cei cu bun miros

traesc cei nedrep^i, C'acolo sa se munceasca!

(1)

opt-spre-zecea variants, tot din CSndreni

ce 1-au prins

Dupa

Pe Isus Christos
Jidovii, paganii,

Maica preacurata Foarte suparata,

Bocindu-se i ddulindu-se

Cei rai ca

i canii,

i 1-au chinuit
i 1-au rastignit,

Cu Cu

glas

mare pana

in cer,

S'a luat i a plecat

lacrami pana in pamant i cu parul despletit

Umbland
?i

(1) Diet de Maria Ometita (Puiul), nascuta Ursul, Petrea Ursul, cant, bis., in 27/4, 1878.

com. de

frate-siu

Digitized by

Google

185

intreband Cine a $tiut, Cine a v&zut Pe fiul siu

i

Pana

ce-i

capata banul!

i iarft s'a luat

i a plecat

i a lui Duinnezeu

Ca

auzit

Maica preacurata Foarte sup&ratfi, Tot plangand

i dfiulind

Cfi Jidovii

PSganii,

L-au prins

1-au ohinuit

Cu glas mare panS in cer, Cu Iacrami pana in p&mant.

i s'a

i 1-au rastignit

dus

Dupa multi umblare

i cautare S'a intalnit C'un meter de lemn
i plangea
i dfiulea

i s'a tot dus,

Pana ce s'a intalnit C'un meter de Her vestiL

vestit.

pe acesta

1-a

intrebat

glas mare pftnS in cer, iacrami p&nS in p&mant i cu parul despletit.

i

Cu Cu

Ca $i pre celS-lalt De n'a v&zut De n'a auzit

De

fiul

s&u

i a lui

Dumnezeu.

cum

1-a intalnit,
?i

Iar el i-a r&spuns

i ast-fel i-a zis

Pe

loc a

stat

i 1-a 'ntrebat

adevarat

Despre fiul sau i a lui Dumnezeu.

i prea adev&rat
Cft Jidovii s'au

pus

Me?terul i-a raspuns Cu adevar ca 1-au prins

i 1-au prins,
i

cum
$i

1-au prins,

Jidovii Paganii, i 1-au chinuit i 1-au rastigftit

L-au

chinuit,

i l-au rastignit.

pe mine m'au luat i mi-au dat

i

Ba

S8-i fac orucea!

Maica Domnului L'o intrebat!

fac piroanele ! . . tu cum i le-ai fficut? la i eu. . cum am putut, De ce m'au silit Ca s& le fac mai mari, De aceea le-am f&cut
sfi-i

Ba Ca

$i

pe mine m'au pus

Da

Da cum i-ai facut tu oruoea ? De ce au zis s'o fac mai

[mica,

Mai mititele i mai sutyirele Auzind Maica Domnului

RSspunsul
lui

De

aceea amfacut-omaimare!

Auzind Maica Domnului L-a blestemat

i ast-fel

L-a binecuvantat: Cand vei da odat& cu cio-

cuvantat Sa lucrezi cu anul,

i-a

[canul

Si

?i

ca$tigi banul

Digitized by

Google

18&
Dup'aceasta
s'a luat

i acela

i iarai a plecat

Maica preacurata Foarte suparata,

Bocindu-se i daulindu-se

Trebue s& tie ce-va Despre Is. Christos. Atunci Maica preacurata

A
Ca

zis: Cheama-tfri-1 indata

i eu tau? Broasca 1-a chemat Busuioace, Tomoioage,

sa-1

v&d

u Cu

mare pana in cer, lacrami pana in pamant.

glas

Cum

e fiul

i a ajuns

Dup'o calelungai ostinicioasa Pe o campie bahnoasa,

i acolo a intalnit

O
De

broascd mare

raioasa.

i pe broasc'aceasta

Inca a intrebat-o fiul sau

Ian aduna-te in coace! Atunci veni un broscoiu Raios i urat i aa de had, Ca Maica preacurata, Cat erk de suparata, Nu i-a putut ^inea rasul.
>

i a lui

Dumnezeu

Dar

fiind-ca fiul broatei

'

pe cei doi meteri. Iar broasca aa a zis Ca ea nu tie nemica,

i

Ca

facut-o ca sa rada,
s'a

De aceea

bucurat

Dar are-un

fiu

frumuel,
la el,

i 1-a binecuvantat

De-a dragul sa caji

Unde tu nu te-i afla, Apa sa nu se mai bea!.;.

distr.

(1)

noua-spre-zecea variants, din Putna,

i cetia

R5dSutului

S'a sculat omul eel mare i a luat un topor mare i s'a dus la un deal mare i a taiat un copaciu mare i a facut o biserica mare Cu noua ui, cu noua altare. In altarul eel mai mare Se facea slujba cea mare La Santa-Maria mare. In altarul eel mai mic Se facea slujba cea mica La Santa-Maria mica.

Catain carte,Cata in parte Sa vada pe fiul sau, Pe fiul lui Dumnezeu.

'

Da ea
Pe

ori i cat slujiA

i ori i cat ea' cetia,altul

nime nu

vekiea

Da'n altar cine slujia, Cine slujba mi-o facea Maica Precista

Decat numai pe Ion, Pe Ion pe S&nt-Ion, Nana^ul lui Dumnezeu i iubit cumStrul sau. i cum mi-1 vedea Din gura-1 zicea

Ioarie

Ea

sta singura

i slujia
(1) Diet,

>

Sant-Ioane! N'ai vazut pe

i

fiul

meu

de Marfta Poenariu

com. de Leon Poehariu, stud. gimn.

Digitized by

Google

187
i pe finul tau ? De vazut nu 1-am vazut, De nuroe i-am auzit,

Ca numa-un
i

fiu

am avut

i pe acela 1-am perdut,

mainte-am auzit/
canii,

Ca

canii,

Ca

Paganii

Paganii

De Jidovi 1-au prins, Pe tipar de cruci 1-au Cu camera de urzica

L-au imbr&cat, Cu curmeiu 4 macie L-au incins,

De Jidovi
pus,

l-au prins,

Pe tipar de cruci l-au pus, Cu camera de urzica

L-au imbrScat,

Cu curmeiu de macie
L-au
incins,

Cununa

de spini

Cununa de
Piroane In picioare

spini

Iu cap i-au pus, Piroane In picioare

i in talpi i-au batut, Pe cruce l-au rastignit, Cu sulija in coasta stanga

In cap i-au pus,

i in talpi i-au batut,

Cu

sulija in coasta stanga

L-au strapuns, Sange amestecat cu apa Din rana i-a curs Maica Precista Mult se supara

L-au strapuns, Snge amestecat cu apa Din rana i-a curs. Nu numai e'am auzit, Ci eu chiar 1-am i vazut,

De acest raspuns neateptat i de aceea s'a luat i a plecat Tot plangand i oftand,
Fa^a alba sgariind, Maneci albe suflecand
i par galben despletind Pana in pamant atarnand, Pe fiul sau cautand. i mergand ea suparata i de nime mangaiata S'a intalnit cu omul mare Venind de la dealul ttiare i 1-a intrebat i i-a cuvantat N'ai vazut, N'ai auzit
j

Ba i crucea i-am facut. Crucea in spate ca i-au pus

i

pe dansul ca l-au dus

Pe un deal mare i ascujit Ca o muche de cujit

i acolo l-au rastignit

Da

i-ai

facut crucea
lui

mare

Ca
Ori

sa-i
i-ai

para

grea tare,

facut-o uoar&,

Ca
1 i

elele sa nu-I

doara

?
,

Eu n'am

facut-o u^oara,

elele ca sa nu-1 doara,

De

fiu^ul

meu

Ca n'am avut cand ciopli* Caci Jidovii paganii Au prins a ma tot sili! Maica Precista Mult se supara De acest raspuns i de aceea ca i-^a zis Sa dai cu bardija
.

i a lui Duranezeu,

i sa nil ca^tigi. groi$a

Digitized by

Google

188
i apoi iarfi s'a luat
i

mai departe

a plecat

Tot plangaud
i suspinand,

S& Nu

I-ai f&cut
fie

piroane mari
f ftcut

destul de tari?
i

le-am

prea mari,

Nici panfi intr'atfit de tari,

Faf& albft sgariind, Maneci albe suflecand, i pfir galben despletind,

Pana in pamant atarnand, Pe fiul s&u cautand. i mergand ea suparatfc i de nime mangaiatft S'a intalnit c'un /ferar mare
Venind de
i cu el
la dealul

Pn ce loc oare l-au pus ? L-au dus unde fata mare

Cosi^S nu despleteste, Unde vi^el nu rage,

Ca din fier eu am furat, S& ca$tig ce-va i in sat Da'n cotro cu el s'au dus

mare.

cum

s'a intalnit,
i i-a

L-a intrebat

gr&it

N'ai vazut, N'ai auzit

fiujul

De

meu

i a lui
i

Dumnezeu, C& numa-un fiu am avut

pe acela 1-am perdut,
i

Copil mic nu plange i mielu^ nu sbiar& Maica PrecistS Mult se bucurft De acest -rasprms, De aceea i-a zis: Sa dai cu ciocanasu i sa-fi cfi$tigi grijarau
!

i apoi iarft s'a luat

acum'am
canii,

auzit

mai departe a Tot pl&ng&nd

plecat,

Ck

i suspinand,

P&ganii

De Jidovi 1-au prins, Pe tipar de cruci 1-au pus, Cu piroane In picioare

i in talpi i-au bfttut.

Fa^S alb& sgariind, Maneci albe suflecand i pSr galben despletind,

Pana
i

in

pamant atarnand,

Pe '*ul
i de

sfiu cfttitftud.

mergand ea suparata

Cu

carnage de urzica

L-au imbr&cat, Cu curmeiu de macie? L-au incins, Cununa de spini In cap i-au pus,

nime mangaiat& Se intalneste c'o broscu^a C'un puiut micuj in spate. Broasca, cum o vede, sta i din gurS-i da:

Maicfi Precista,
te tanguesti,

Cu

suli(a'n coasta stanga

L-au strapuns, Sfinge amestecat cu apS Din rana i-a curs Nu numai c'am auzit, Ci eu chiar 1-am i vfizut i chiroane i-am f&cut
!

Ce Ce

te-ovidueti?

Da cum nu m'oiu

tangui,

Cum nu
i

m'oiu ovidui, CS numa-un fiu am avut i pe acela 1-am perdut

acum'am
canii,

auzit

Cu

care l-au rfistignit!

Ca

Digitized by

Google

189

Paganii

i ast-fel

cum

a cuvantat,
plecat,

De

Jidovi 1-au prins Pe tipar de cruci 1-au pus, Gu carnage de urzica L-au imbr&cat,

Mai departe c'a Tot plangand

i suspinand,

Gu curmeiu
L-au
incins,

de macie
spini

Fat& alba sgariind, Maneci albe suflecand i p&r galben despletind,

Cununa de
Piroane In picioare

In cap i-au pus,

i in t&lpi i-au batut,

Gu

suli^a in coasta stanga

L-au strapuns, Sange amestecat cu apa Din rang i-a curs.

N'ai v&zut, N'ai auzit

Pang in p&mant atarnand, Pe fiul sau cdutand. i mergand ea suparatS i de nime m&ngaiata Pe un deal mare i ascu^it Ca o muche de cu$it, Unde calca,
Dealul se
sleia,

Ca argintul se topia i ea in urm& ajungea

La curdle

imp&ratului
stanga,

De

fiu^ul

i a lui

meu Dumnezeu?

Din targul Rusalimului.

DS cu mana
Ua nu
U$a
Is.
i

Tu

te tangueti

s'a deschis,

i te ovidueti,

Da cu mana

dreapta,

Ca numa-un

fiu ai avut,

s'a deschis,

i pe acela 1-ai perdut, Da ce sa zic eu, Vai de capul meu! avut vr'o doi-spre zece i a venit un car mare C'o maj& de sare Cu doi-spre-zece boi la dansu i pe tdfi mi i-o sdrobit i pe tdfi i-a omorat i pe tdfi mi i-o faramat i in pamant mi i-o bagat,

Christos o'nvis.
ras,

Maica Precista o

Cam

Bra^ele i le-o intins, Pe noi pe tofi ne-o cuprins, Is. Christos o zis: Of! Maica mea cea iubitS!

Pas&re m&eastra Pe aici nu e harnica

Cu

penele

ei

s'ajunga

i tu cu trupu-ai ajuns

Numai unul mi-o sc&pat, Dar $i acela-i orb i chiop i cum vezi in spate-1 port.

i aicea ai patruns

Of

fiu$ul

meu

i iubitul

meu,

Da cum

n'oiu ajunge eu,

Tu

Broscu^a
s&
fle

tu unde-i

fi,

Apa

curata,

Dac'am auzit^ Ca canii,

Paganii

i a peri,

cand vei

peri,

sa pieri pe iarba verde

i a impu^i

Nici cand s&

nu

te

impu^ti!

De Jidovi te-au prins Pe tipar de cruce te-au Cu camae de urzica

pus,

Digitized by

Google

190

Te-au imbracat,

i eel ce a ti i le-a zice

Cu curmeiu de macie
Te-au incins,

Cununa de

spini

In cap Ji-au pus, Piroane In picioare

i in talpi ti-au batut,

Aceste ciivinjele Pujintele Ale mele Seara culcandu-se,

Diminea^a scul&ndu-se,

Pe acela L-oiu lua

Cu sulija in coasta stanga Te-au strapuns, Sange amestecat cu apa Din ran ^i-a curs Of! Maica mea,

De mana dreapt&
i l-oiu

duce

Pe

cararile

Cele drepte

La mesele
Cele intinse,

Iubita

mea

Pan'a nu

ma munci

aa,

La

facliile

Caji se n&tea

Nu Nu

se boteza, Ca^i se aduna

se

Cele aprinse Cel ce le va

i

ti

nu

le

va zice

cununa,

i caji

muria
*

Seara culcandu-se, Diminea^a sculandu-se,

Nu

se prohodia.
canii,

Dar de cand

Pe acela L-oiu lua

Paganii De Jidovi m'au prins, Pe cruce m'au pus

i

De mana stanga
i l-oiu

duce

Pe

cararile

m'au chinuit m'au rastignit,

Cele strambe

La mesele
Cele stranse,

Ca^i se nasc Se boteaza, Ca^i s'aduna Se cununS.

i cati se sfaresc Toji se prohodesc!

La

facliile
.
.

Cele stinse

Dumnezeu
Pe noi
sa ne erte! (1)

A dou&zecea

variants, din Igeti, distr. Storojinetului.

i o fScut biserica

S'o dus omul mare Cu securea mare

mare
altare

Ou noua

u$i,

cu noua

In padurea mare

Sa taie lemn mare Sa faca biserica mare. i o taiat lemn mare,

(1) Diet,

Despre sfantul soare i cu nouS zabrele Despre stele. In z&breaua cea mai mica

de Irina Pujdrea.

Digitized by

Google

191

Sta Santa-Maria njica, In zabreaua cea m.ai mare Sta Santa-Maria mare. Tine in inana stanga

Ca eu

ori cat 1-am catat,

Nicairi de el

n'am dat!

De

vazut.

Nu
De

1-am v&zut,
auzit
auzit,

Lumanare,
Iara in mana dreapta Carte mare, i cata in carte i cata in parte, i cata in toate cardie,
i cata in toate parole,
i in toate laturile,

Am

fi un pScat Mare, neertat, Sa tagaduesc

i ar

i sa tainuesc,

Ca

el s'ar
fi

fi

dat

i s'ar

lasat

Doara

ar putea

Jidovilor

Unde-va vedea

Pe fiul sau, Pe Dumnezeu, Domnul cerului

i al pamantului.

Paganilor Ca sa-1 necajeasca

i sa-1 chinueasca,
Sa-1 batjocureascfi
i sS-1 r&stigneasca.
Necajitu-1-o,

ea ori cat 1-a catat, Nicairi nu 1-a aflat

Dar

Chinuitu-1-o
i batjocoritu-1-o,

Pe fiul sau, Pe Dumnezeu, Domnul cerului

i al pamantului. Ci ea a vazut i adeverit

Cu brau de
Incinsu-1-o,

spini

Cuie prin t&lpi

Btutu-i-o,

prin palme

Pe Simion
Care

stdlpnicul,

Jine cerul i pfimantul. i cum l-o vafcut i l-o cunoscut, Manile o intins, Calea i-o cuprins ^i'nainte i-o eit i din gura i-o vorbit

Cuma de macie In cap pusu-i-o, Pe cruce de chiparos

Rastignitu-1-o,

Sange sfant In pahar de argint

Sprijinitu-i-o,

Pe masa pusu-l-o, Ca vinul bfiutu-1-o, Dar pe mine asculta-ma

i'napoi intoarce-te, Cik o s& vie Ion
Stint-Ion,

Simioane

Stalpnice N'ai va^nt, N'ai auzit

Care

l-o

botezat

De fiul meu, De Dumnezeu,

Domnul
cerului
i al pamantului,

i l-o incre^tinat i el Ji-a spune i mai bine

Decat mine!

Digitized by

Google

192

Maica Domnului,

Domnul

cerului

N'ai vazut, N'ai auzit,

i al pdmantului, De la inim'a oftat, Din ochi negri a l&cr&mat ^i'napoi s'a inturnat, Fa$i alb& sgariind,

De fiul meu, De finul tau, De Dumnezeu, Domnul cerului

i al pSmantului,

CostyS galbena deparand i mani grase frangand. i iar&$i s'o dat i iar o c&tat In carte i in parte. In toate c&r^ile, In toate parole i in toate laturile, Doara va putea, Doarft i-a vedefc Pe flul s&u

eu ori cat 1-am c&tat, nu 1-am aflat? De v&zut Nu 1-am v&zut,

Cft

Nicfiiri

De

auzit
auzit

Am

fi un p&cat Mare/nwrtat, S& t&gaduesc

i ar

i s& tainuesc,

Ca

el s'ar
fi

fi

dat

i s'ar

l&sat

Pe Dumnezeu, Domnul cerului

i al pSmantului.

Jidovilor

Dar de geaba

s'o muncit,

Ca Pe

ea n'o v&zut
fiul s&u,

P&g&nilor sa-1 nec&jeasc& i sft-1 chinueasca, Sa-1 batjocureasca

Ca

i s&-l r&stigneasc&.
Nec&jitu-l-o,

Pe Dumnezeu,

Domnul

cerului

Chinuitu-1-o
i batjocuritu-1-o.

i al pamantului,

Ci o vazut Pe loan Botezdtorul i'nainte merg&torul, Care-o botezat

i l-o incretinat

Cu

cfimae de urzica
spini
i

Imbracatu-1-o,

Cu brau de
Incinsu-1-o,

Cuie prin talpi

B&tutu-i-o,

prin palme

Pe
i

Isus Christos,
folos.

Lumii de

v&zut indatS Sfanta Maica preacuratS Manile o intins Calea i-o cuprins
l-o

cum

Cu$m& de macie In cap pusu-i-o, Pe cruce de chiparos

R&stignitu-l-o,

i'nainte i-o eit

Sange sfant In pahar de argint

Sprijinitu-i-o,

i din gurfi i-o vorbit:

Cumetre Ioane

Sant-Ioane

Pe mas& Ca vinul

pusu-l-o,

b&utu-l-o,

Digitized by

Google

193

Dar inapoi mi te mai stfii pu^in

fndreapt&
i

ateapta,

$ apoi s'o pornito i o calatorit

*Ca sa treaca Sambata,

Sa vie Dumineca,
<3& Sambata-i jidoveascS, Dumineca-i creatines sea. <3and cocoul a c&nta i cand c&nii vor latra, Apele cand s'or pomi

Prin codri Haginului, Pe calea Rusalimului i s'o dus pe la Tagda i pe la Magda

Panfi ce-o sosit

Pe un munte inalt Ca o simced (1) de

i acolo,

i-ascu(it
cu^it,

i de ziu&s'a

zari,

cum

sosit,

Atunci

sa lepezi

Straie bune imparateti,

iei scule negre calug&reti i opinci tarneti i toiag ingeresc

S&

La pamant ca s'o trantit, Cu inima s'o lipit De acel munte ascu^it,

Voind sa-i faca sfarijit Muntele cum o sim^it,

$i apoi s&

te porneti,

Sa mergi,
Prin

s& c&18toreti
y

Ca ceara ca Ca argintul
i ea sfar$it

s'o topit f

s'o sleit

codrii Haginului

n o putut

Pe calea Rusalimului i poate c& 1-ei gSsi! Maica Domnului,

Ca sa-i fac&, cum o vrut. De aceea iar s'o pornit

i o mers, i o calatorit,

Domnul

cerului

^i al pSmantului, De la inima a oftat, Din ochi negri a IScramat i inapoi c& s'a inturnat ^i s'o pus i o ateptat Pana o trecut Sambata ^i o venit Dumineca, -C& SambSta-i jidoveasca,

Pan'ce o ajuns la o mare. Iar cand a dat mare a trece,

voit ca sa se inece.
s'a desp&rtit,
la

Marea ca

Ea

Nai

uscat a eit i acolo c& s'a intalnit Co broasca i i-o vorbit:

vazut, N'ai auzit

Dumineca-i cre^tineasca. Cand cuco$ul a cantat i cand canii au latrat, Apele cand s'o pornit i deziua s'a zarit, Atunci ea a lep^dat Straie bune imp&rateti,
i o luat Scule negre c^lugfire^ti, Opinci t&r&neti ^i toiag ingeresc
(1)

De fiul meu, De Dumnezeu, Domnul cerului

i al pamantului,
fiu am avut pe acela 1-am pierdut i eu ori cat 1-am catat, Nicairi de el n'am dat,

Ca un singur

Dar atata am Ca s'o dat

i s'o lasat

aflat

Simced

ascufit.

Marian, Legendele Maicii Domnnlui,

Digitized by

Google

194
Jidovilor,
i in ce

Paganilor

apa vei edea Oamenii din ea vor bea!

i de aici iar s'o luat
i

Ca

sa-1

necSjeascS

i sS-1 chinueascfc,
Sa-1 batjocureascfc
i sa-1 rastigneasca

mai departe o plecat

i o mers, i o c&latorit,

Panfi ce s'o intalnit

Sfanta
Nu
Ca
fii

Maic& preacurata,

C'un meter de lemn

i cu el

vestit.

a?a sup&rata,

cum

s'o intalnit,

eu, biata,

am

avut

Doi-spre-ce feciori

Frumn^ei
i ochiei

De-a dragul sa caji

i

la ei

Din gura c& i-o vorbit: Me?tere de lemn vestit,. Nai vazut, n'ai auzit De fiul meu, De Dumnezeu,

un car
pe pe

c'o venit

Domnul

cerului
fiu

Si peste ei o trecut
i
to^i ca i-o turtit

i al pamantului,

Ca un singur

am

avut

toji i-o omorit,

i pe acela 1-am pierdut,

Numai unul mi-o rSmas

i tot

i eu ori cat 1-am catat,

Nicfiiri

nu mai plang

atata,

Dac'a^a mi-a fost ursita Atunci Maica preacurata

Iar

de el n'am dat. acuma am aflat

fi fi

Cfi s'ar

dat
lasat

Ian
Sfi-1

I-o zis broatei striga-1 incoace

i s'ar

Jidovilor,

vad

cat e de frumos!

Broasca indat& l-o chemat i din gur'o cuvantat

Paganilor Ca sa-1 nac&jeasca

i sa-1 chinueasca,

Mai

Toma, mai Tomiltoc,

S&-1 batjocureasca
i sa-1 rastigneasca

Stebluja de busuioc, Ian vin la mama incoace!

i

De
Nu
De
Ba

cum

1-ostrigat,

vazut 1-am vazut,

auzit,

Indat'o i alergat Un broscoiu mare, urit, De picioare labanStel i cracana^el i de ochi boldi^e!. Acesta $i-i f eciorul ? Acesta Maica Domnului o ras i din gura apoi i-o zis: BroascS, in apa vei peri, Dar nu te vei impu^i, Peri-vei i te-i usca,

auzit
i

Am

Ori

?i

unde

te-i afl&,

crucea i-am facut, C&ci Jidovii m'o silit. i ei ziceau s'o fac mica, Iar eu mare i-am f&cut, Cam avut lemn de intrecutt Maica Domnului, Domnul cerului i al pamantului, Pe el ca s'a suparat i ast-fel 1-a blestemat: Sfi lucri cu anul

Digitized by

Google

195
sa capeji banul! i apoi iara s'a luat i mai departe a plecat, Fa^a alba sgariind,

Ca

Pana-i agonisi banul cum a cuvantat, Mai departe c'a plecat,

i ast-fel

Fa^a

albli sgariind,

Cosi^a galbena deparand, Din ochi negri l&cramand, Pe fiul ei cautand

;

Cosija galbena deparand, Din ochi negri lacramand,

Pe

fiul ei

cautand

Mai
Mai

i a mers i a calatorit. Pana ce s'a intalnit C'un $igan, Merar vesfit, i din gura i-a vorbit
t'g ane > fierare!

i s'a dus, i s'a tot dus,

Pana in urma ce a ajuns La poarta lui Avram.

i o dat cu piciorul stang
i poarta

nu

s'o deschis

i o dat cu piciorul drept

i poarta ca s'o deschis.

N'ai vazut, N'ai auzit

Domnul

Christos a invis,
ras.

De fiul meu, De Dumnezeu, De Doranul cerului

$i al pamantului, Ca un singur fiu am avut i pe acela 1-am pierdut i eu ori cat 1-am catat, NicSiri de el n'am dat,

Maica preacurata o

Iar Isus Christos o zis

Pasere
Pe

maeastra

aici n'o ajuns,

Nici suflet de om Aici n'o p&truns,

pamantean
iubita,

Dar

tu,

Maica mea

Vad
Cu

ca singura ai venit,
c'ai sosit,

Iar acuma am

aflat

Singura vad

Ca

s'ar

fi

dat

sufletul tau

i s'ar fi lasat Jidovilor,

i tot trupultau,

Cu

tot sufletul

Paganilor

i cu tot trupul!

Ca

sa-1 necajeasca

i sa-1 chinueascS, Sa-1 batjocureasca i sS-1 rastigneasca

Dara ce vant te-o adus Pe aici de ai ajuns ?

Pacat

Cum
De
i

Maica sfanta-i zice:

n'oiu ajunge,

mare ar

fi

tagadui.

Daca eu te-am avut Numai pe tine in lume

i te-am fost pierdut, nu-Ji mai tiam de nume pe urma am aflat
te-ai dat

Nu

numai c'am auzit, Ci eu chiar 1-am $i vazut,

Cfi piroane i-am facut. i cand o fost r&stignit

Ca

Singur i-am b&tut piroane In mani i in picioare Mai tigane,

i te-ai l&sat

Jidovilor

Paganilor

Mai fierare Sa bati un an

cu ciocanul

Sa Sa

te necajeasca,

te chinueasca

Digitized by

Google

196
i batjocureascS
i le va spune Seara cand se va culca, Diminea^a cand s'a scula, La saptamana,

Maica
Nu
fii

i sa

mi

te rastigneasca

mea

iubita,

tu scarbitS,

Ca eu nu m'am dat Nici nu m'am lasat

Necftjit

i chinuit,

La luna, La jumatate de an i la un an, Pe acela

L'oiu lu&

Batjocurit
i rastignit

De mana
i 1-oiu

dreapta,

Nici pentru mine, Nici pentru tine, Ci pentru legea cea noua, Caci pana acuma Toji ca^i se natea

duce Pe puntea dreapta,

Pe

la

mese intinse

i faclii aprinse i 1-oiu slobozi in raiu.

Nu Nu
Nu

se boteza, se cununa,

Cafi se insura
i cei ce

Dar cin' le-a invaja i nu le va spune

Sara cand se va culca, Dimineata cand s'a scula, La s&pt&mana,

muria

se prohodia.

Dar de acuma inainte

Caji or crede in sfanta cruce, Viaja le-a fi mai dulce, Caji s'or nate S'or boteza, Caji s'or insura S'or i cununa, i caji or muri S'or i prohodi. i aceste cuvinte Cine le-a invaja

La lunii, La jumatate de an i la un an, Pe acela

L-oiu lua

De mana stanga
i 1-oiu

duce

Pe puntea strambS Pe la mesestranse, Pe la faclii stinse

i 1-oiu slobozi in iad
!

(1)

douS-zeci

una

variants, din oraul Siret:

Sta Santa-Maria mare
i cetete

Supre rasarit de soare

Este o manastire mare Cu douS ui, cu doua altare: Unul mic i altul mare. In altarul eel mai mic Sta Santa-Maria mica, In altarul eel mai mare

Procetete,

Pe

to^i invat&ceii

i apostolii

Domnului adeverete.
i da in dreapta,

(1) Diet,

de Hie

al lui

Onufreiu Prunza, reze.

Digitized by

Google

197

da in stanga Catu-mi-i lumea de mare Pe sub razele de soare,

i

Cu camera de urzicfi. Imbracatu-1-au,

Cununa de macie In cap pusu-i-au, Cu brau de ruga
Incinsu-1-au,

Sa ceteasca
i adevereascS i

pe fiul sau, Pe Dumnezeu.

Pe crucea de chiparos
Rastignitu-1-au,

Dar
io
i

ea ori cat s'o muncit

cetit

Cu
In
i

sulija
\\\vl

procetit,

Pe fiul sau, Pe Dumnezeu, N'o putut ca sfi-1

i adevereasca,

Lovitu-1-au.

cum

il

lovia

ceteasca

Ci o

cetit

i adeverit

Sfantul botez ca cured.... Dar tu nu te miera, Nici te v&er&, Ci te culca Sambata

Pe Ion
Stint-Ion,

Spre Dumineca,
i te scoaia
lui

N&naul

Dumnezeu

i te spa Id

i cum&trul s8u. i ea cum l-o cetit i l-o adeverit,

Duminica de dimineaja Pe fa^a

i purcede Calcand Din porunca In porunca

Dragul meu,
CumStrul meu
N'ai vazut, N'ai auzit De fiul meu,

Din gura

i-o i gr&it:

Pe cararea La fantana
i te pleaca
i te spala

lui lui

Adam,
Iordan,

De De

finul tSu,

Dumnezeu,
fine cerul

i te terge

Care

De manitergurS
Vargura,

i pamantul i toate cate-s intr'insul? De vSzut Nu 1-am vazut,

Ca apoi

1-ei afla

De

auzit
auzit,

Am
Lui

C&-i in campii
Pilat

Imparat,

Iar dupfi ce 1-ei afla, Zi din gura aa: Cine i-aduce aminte De aceste cuvinte i de munca lui Christos, Ce a fost lumii de folos, Sara culcandu-se,

Unde

Jidovii
i-au dat.

S'au adunat i grea munca ca

Dimineata sculSndu-se, va rosti, La acela va venl

i le

Digitized by

Google

198

Maria Magdalena
i i-a lua
Sufletul in poale

Pe
i

la

pe

la

pahare deerte pomete

Neinflorite
la

1-a

duce pe

isvoare

Curgatoare,

Cruce in casa, Cruce in masa, Cruce in toate unghiurile

i in toate cornurile

Pe Pe

la

mese

intinse

i faclii aprinse,

pahare direse i pe la pomete

la

De Da

casa.

nu-i casa,
u^ile ferecate

Ci cetate

Mandru

inflorite.

Cu

Iara cine nu-i aduce aminte De aceste cuvinte i de munca lui Christos, Ce a fost lumii de folos,

i inziuate.

Da in mijlocul casei cine ede

ede Ion
Sdnt-Ion (1) Cu haine scurte

Sara culcandu-se, Dimineafa sculanduse,

i

Cu

sabia scoasa,
in zinioard
in cant&tori;

nu

le-a rosti,

ede de cu sara

La acela va veni Archaiighelul Michail i i-a lua

Sufletul in sulija
i
i

PanS Pan&

i din zinioarfc i din cantatori

1-a

duce

Pe

la isvoare

Necurgatoare,

Pana in dalbe zori, Iara din dalbe zori Pana in rdsarita soarelui,
Din rasarita soarelui
In vecii vecilor.
i

Pe Pe

la

mese

neiutinse,

la faclii neaprinse,

Amin

(2)

douS-zeci

doua

tot-odatii ultima variants din Buco-

vina, com. Tereblecea, distr. Siretului:

Povestea povetilor ede in calea stragelor Cu masele

Cu Da

u^ele fereGate.
in cetate cine ede?

Maica sfanta

De

ojele

Cu
In

carte alba

Cu

din^ii

de ciiele. Este o casa Prea frumoasa,

nu-i casa,

mana dreapta

i cetete,
Precetete.

Dara

Pre

toji

fiii

cerului

Ca-i cetate

i ai

pamantului

Cu

feretile ziuate,

I-o cetit

(1) Aicia

cred ca a fost

la

inceput

St.

Nichita in loc de Sdnt Ion.

(2)

Com. de Eleuterie Popovici,

stud, la coala reala inferioara.

Digitized by

Google

199
i precetit,
i nicairi

nu l-am adeverit
vazut
?

Pre

toji i-o adeverit,

De vazut

Numai

pre

fiul sau,

Nu
De

1-ai

Singur Dumnezeu,
L-o
f->i

auzit

cetit

i precetit

N'ai auzit?

De vizut

nicairi

nu

l-o adeverit.

i dac'o vazut

Nu l-am vazut, Da de auzit

C&

l-o cetit

Am

auzit,

i precetit

Ca-i rastignit

$i nicairi nu l-o adeverit, S'o luat i s'o pornit

Pe un deal mare i ascujit Ca o muche de cu$it.

i->i

pe unde ea mergea LacrSmile-o napadia

i pe pamant ca pica,

Pe cruce de brad In poartS la Pilat, Dat pe mana paganeasca i pe limba jidoveascS. i mie ca mi-o ISsat Sa fac crucea. i de ce o zis ca s'o fac
Mai mica,

Pamantul

se be^ica,

de aur se facea, Ingerii cS le strangea, Dupa dansa le ducea. i s'o dus Maica sfanta

Mere

De aceea am

facut-o
ajuns.
zis

Pe un munte

ascu(it

Mai mare, Ca am avut lemn de Maica Domnului o

<3a o muche de cu{it i->i acolo s'o intalnit <3u meterul de lemn.

Da-o-ar bunul Dumnezeu S lucri cu anul i abia s& cape^i banul;

Gasdfi

buna sa nu

fii,

Buna

ziua,
I

Me^tere de lemn
sfanta

Casa sa nu Ji se vada Din lemne, atatea sa $ii,

i in veci tot sarac sa
fii

S&natate buna,
ce te can^i,
te d&uleti ?

Maica

i iarft^i ca s'o pornit

Da
Ce

Da eu cum nu m'oiu canta, cum nu m'oiu dauli,

toti
fiii

Pe un deal mare i ascujit Ca o muche de cujit. i pe unde ea mergea,

Lacramile-o nfipadiS, i pe pamant ca pica,

Cape
i
ai

cerului

p&mantului I-am cetit

i precetit,

Pamantul se Mere de aur

beica, se facea,

Ingerii ca le strangea,

Pe

toti

Numai

i-am adeverit, pe fiul meu,

Dupa dansa

le

ducea.
fier.

i acolo s'o intalnit

Singur Dumnezeu, L-am cetit

i precetit

Cu meterul de Buna ziua,

Me^tere de
fier

Digitized by

Google

200

Himultumesc, Maica sfantS!

Da
Ce

Ca o muche de
i

cu^it

Da eu cum nu m'oiu canta

SJi

ce can^i, te dauleti?

pe unde ea mergea, Lacrfimile o n&p&dia i pe p&mant cfi pica,

cum nu m'oiu
to^i
fiii

dauli,

Ca pe
i ai

cerului

Pamantul se Mere de aur

b&ica,
se facea,
le

pamantului I-am cetit

i precetit,

Ingeriicfc le strSngea,

DupS dansa

ducea.

i s'o intalnit

Maica sfant

Pe to^i i-am adeverit, Numai pe fiul meu, Singur Dumnezeu, L-am cetit
i l-am precetit

roascd Broasea. $i o intrebat-o broasea

Co

Maica

sfantfi preacuratS,

Ce

eti aa

suparata
n'oiu
i
fi

?
i-o zis

i nicairi

nu l-am
1-ai

adeverit.

Maica Domnului

De vazut

Da cum
avut

suparata,
fiu

Nu
De

vazut,

Cam
Ca
i

eu un
fli

auzit

i nu-1 gasesc nic&iri

N'ai auzit ?

Da nu mai
eu inca

suparata

De vazut
l-am vazut,
auzit
auzit,

am

avut

Nu
De

Doi-spre-zece fiu?ori

Am

C8-i rastignit

La picioare cr&co?ei, La ochi inholbifyei, La pantec burduhoei,

Pe cruce de brad In poartS la Pilat, Dat pe mana jidoveasca i pe limba paganeasca. i mie ca mi-o l^sat Sa fac cuie ?ipiroane Sa le batS prin mani $i picioare. i de ce mi-o zis Sa le fac mai mari, De aceea eu le-am facut Mai mici, ca n'am avut Fier de ajuns! Maica sfanta atunci a zis: Blagoslovit sa fii de Dum-

Cum
i

is

puii

mai frumuei.

i o venit o roata

Forforoata

pe

toji

mi

i-o

omorit de
[odatS,

Numai unul mi-o ramas:

Toma Tomoioc,
Fir de busuioc,

De un

picioru^ ?chiop.
la el

i atata-i de frumu^el

De-a dragul s& caji Ochii ca talgerile,

Picioarele

Ca rachitoarele,
Pantecutul

[nezeu, dai cu ciocanul i sa cape^i banul!

Sfi

Ca
i o zis

fldelecutul

i apoi iara s'a pornit

Maica Domnului la chiamft-1 sS-1 vad?ieu!

Pe un deal mare

ascu^it

i atunci broasea l-o strigat

Digitized by

Google

201
i din gur'o euvantat: Tomfi, Tomoioace, Fir de busuioace! Ian lunge?te-mi-te in coace!

I-am

cetit

i i-am prece tit,

Maica

sf &nt&, preacuratfi,
l-o vzut,i

C&nd

Pe toti i-am adeverit, Numai pe fiul meu, Singur Dumnezeu, L-am citit
i l-am precetit
i nicaieri

O
i

rfis,

de s'o prapadit.

i de atunci incoace

nu l-am
vSzut?

adeverit.

Ca
Sa

Rade toat& Iumea. o zis Maica Domnului Da-o-ar bunul Dumnezeu

tu,
fli;
fi

De vazut

Nu
De

1-ai

auzit

broascS, in toata apa

tu,

N'ai auzit?

De vazut
l-am vazut,
auzit
auzit,

i in care apa nu-i

Nu
De

Apa

aceea sS nu

fie

buna de

[baut, i oamenii greats de tine

Am

Ca-i r&stignit

Nici odata sS
i tu-i i

nu aiba muri
impu^i,

Pe cruce de brad
In poartS la Pilat,

nu

te-i
te-i

^Numai

usca!

i apoi iarai s'a pornit

Pe un munte ascujit Ca o sdmched (1) de

i acolo s'o intalnit

Dat pe mana p&ganeasca i pe limba jidoveasca Din partea noastra. i atunci ca se va scula

cujit

Domnu

vostru

Is.

Ckristos,

Maica sf&nta

c'o jidanca.

Cand cucoul acesta Va sfiri din blid afara

i

Jidanca smulgea

va

sta

Un

cuco

i taia

Pe gardina (2) blidului i va bate din aripi

i a cant&.
:

mreana.

i o zis

Maica sfanta
ziua, jidancfc

Bun^

cand mreana aceasta In apa s'a arunca

i

Sanitate buna,

i a incepe a inota

Maica sfanta!

Atunci cucoul indata

Da
Ce

ce te

cfinti,

sarit

te dfiuleti ?

Pe gardina

blidului

Da eu cum nu m'oi canta cum nu m'oiu dauli,

i a batut

C& pe toti fiii cerului i ai pamantului

(1)
(2)

Din aripi i a cantat. i mreana a inceput A se sbate in ap&

Sdmched Gardina

= tai$ul

(ascuji^ul) cufitului.
blidului.

= marginea

Digitized by

Google

202
i pre tofi Jidanii
I-a stropit.

i nacazului

Umbla
i

copilul

dupa mama
copil

Jidani De Ii plina de alunele i Isus Cristos o invis, Maica in bra^e l-o cuprins i din gur'aa ;-o zis
atunci fa^a la

mama dupa

Ah

fiul

meu prea
i

iubite,

Prea frumoase

prea dulce

dup vaca i vaca dup vifel, i mielul dupa oaie i oaia dupS miel. Pana atunci nu s'auzia Glas de fata mare
i vi^elul
i glas

De

ce te-ai l&sat

de fecior holteiu,

i de ce te-ai dat

Cucul cantand
Pasari sdfdrdnd, (2) Pluguri arand, Neveste de pranz ducand, Pe Dumnezeu l&udand.

Pe mana paganeasca
i pe limb& jidoveasca,

De mi
Of
!

te-au infaim&ntat? (1) Maica mea iubita

Cu cat vorbeti, Cu atata grese^ti, C& eu nu m'am dat, Nici nu m'am l&sat Numai pentru mine
Ori numai pentru tine Nacazului
$i chinului.

Cruce in casa, Cruce in masa, Cruce in tuspatru corhuri de

[casa,

Da

in casa cine

ede? $ede Ion Sdnt-Ion

Da m'am dat i m'am lasat

Pentru toata lumea asta, G& eu pana nu ma dam i pana nu m l&sam
Chinului
i nacazului,

Cu camaa scurta, Cu sabie smulta,

Pana
Pana
ede din sara in sdnioard
in cantatori,
(3),

i din sanioara
i din cantatori

Pana
copil,

in zori.

Nu umbla mama dupa

Nici copilul Nici vaca dupa vi^el, Nici vi^elul dupa vaca,
Nici oaia
Nici mielul
i

dupa mama,

Soarele o rasarit, Domnul nostru Isus Christos

[o invis

dupa miel, dupa oaie. Da de cand m'am dat

Ion Sant-Ion
i

In bra^e c&

l-o

cuprins

i l-o botezat. i de atuncia se boteaza

m'am

l&sat

Chinului

Toata lumea.

(1)

infdimdntd

=a

munci, a chinui.

(2)
(3)

Sdfdrdnd = cantand. Sdnioard = cand e intuneric.

Digitized by

Google

203
i aa

Dumnezeu prea
$ti

sfant.

lasat pe acest pamant.

Iar cine a ti-o i n'a spune-o

Cine o

povestea asta

i a spune-o la luna,

La saptfimana, La un an
i la jumatate de an,

La luna, La saptamana, La un an
i la

jumatate de an,

Or veni
Diavoli
i 1-or lua

Or veni
Ingerii
i 1-or lua

De mana stanga
i 1-or duce

De mana
i

dreapta,

lor duce

Pe calea dreapta,
Unde-s mesele intinse i facliile aprinse
i s'a veseli

Pe calea stramba, Unde-s mesele stranse,

i facliile stinse i s'a infaimanta

Cu

to$i diavolii,

Amin!

(1)

Cu
3.

toji dreptii.

nostru

variants a legendei despre Cdtdarea Domnului uzitatS la Romanii din Moldova i cunoscutS acestora sub numirea de Povestea Maicii Domnului*, sunS precum urmeazSL:
Is. Chr.,

Prima

fost odata

un om mare

Cata in toate parole,

toporu mare i s'o dus in padurea mare, Ca sa faca lemn mare,

i l-o scos in campu mare i o facut biserica mare

Cu

Ca sa vada pe fiul s&u, Pe Dumnezeu. Pe fiu-sau Dumnezeu nu

Ci o vazut pe Ion, Sdnt'Ion
}

l-o

[vazut,

Cu noua ui, cu noua altare, Cu ferestrele^spre si soare (2).

In altarul eel mare. edea Sfanta-Maria mare, In altarul eel mic edea Sfanta-Maria mica; In altarul de mSrgaritar edea Maica Domnului,

Nanau

lui

Dumnezeu.
eit,

De

cat loc l-o vazut,

in

Inainte i-o

Cupar galben pana

Naframi inainte

pamant.

i-o intins,

Calea

i-o

cuprins

De

cetia i slujia
car^i,

Hei Ioane, St. Ioane!

Cata in

N'ai vazut,

(1) Diet,

comp.

de Irina Bulbuc, i com. de Pavel Scripcariu, stud, gimn.; Povestea Maicii Domnului*, publ. de El. N. Voronca, op. cit.

Partea IV i V, p. 972. (2) Unii zic cu trei zebrele despre soare.

Digitized by

Google

204
N'ai intalnit

fost

r&mas numai o

leaca

Pe fiul meu, Pe finul tau, Pe Dumnezeu? De vazut

[de baltita,

Din care o e$it o Of! maica! Ce te vaic&reti,

broscnfd.

Nu

1-am v&zut,
auzit,

De patima am Ca !1 chinuira

Ce

te tangueti aa tare?

Cum nu

m'oiu vaicar&
tangui

cum nu m'oiu
?

Canii paganii de Jidani, Spurcaji, Nebotezaji

Dupa fiul meu, Dupa Dumnezeu

Maica
te
i
!

nu. bfiga sama,

CoroanS de spini pe cap pu[su-i-o,

Nu
C&

Cu brau de ciulini incinsu-1-o In sus svarlitu-1-o, Trei rani facutu-i-o, Trei pahare de sange cursu-i-o,
Canii,

PUganii

De mare bucurie
Cat b&ut,
Baut,

bautu-l-o,

Cat mai mult irosit Maica Domnului, cand a auzit, O tiut un mare munte ascufit, Ca o simcea (1) de cu^it i s'o dus acolo ca s&-! puie
[inima
Sa-i faca singura

vicra a$a tare, eu am avut 12 pui^ori i o venit o roata forforoata i i-o calcat pe to^i odata, i numai unul o scapat, Care o fost mai mititel i de drag ce mi-o fost, I-am pus numele Bustrioc. la sa-1 vid i eu, broscu^a Busuioace, Vm' la mama incoace Tare era suparata Maica Doin-

[nului,

Dar cand

l-o

vazut
l&boele,

Cu Cu Cu

nite picioare bascarajele,

nite

mani

nite ochi boldi^ei,

sama

(2).

Cand o ajuns

acolo,

i o luat

zambit a rade, Maica Domnului pa

[broasca

Muntele ca ceara s'o topit i ca auru s'o sleit. O tiut un bulatSu (3) mare [f ara fund Cand o ajuns o fost prund,
i s'o
i l-o

i o svarlit-o
:

cu picioru, unde n'a fi, Broasca zis i o Apa sa nu fie buna de baut. i s'o luat Maica Domnului

dus inainte; s'o intalnit pe

drum cu meteru de

lemn

intrebat Maica

Domnului
?

De unde
Simcea

vii,

metere de lemn

( 1

(2)

A-i face cine-va

(3)

sau ascu^i^ul cujitului. seama = a se omori, a se sinucide. Bulatau iaz glodos cu broa?te multe.

Digitized by

Google

205

ei

Da vin cS m'o chemat Jidanii sa le fac o cruoe de rUstignit, o zis s'o fac uoara ca s'o putem purta, da eu am f acut-o mare,
l-o

ca este lemn destul

Maica Domnului

blestemat a?a

Sa lucri cu anu

i sa cape^i banu!

S o pornit tot inainte Maica Domnului figan, {iganu de departe o zis:

s'o intalnit

cu un

Buna calea, Maica! De unde vii, metere de

fier?

sa-1

Jintel i inca

Da vin ca m'o pus Jidanii sa fac piroane, mi-o dat fier puam mai f urat din el, ca sa nu fie piroanele groase
fiui

doara pe

tau!

s'o chinuit

Sa dai odata cu ciocanu

i sa cape$i

banu

i o ajunsla Jidani, unde o intratin casa la Jidani. Jidanii toeinai atunci se puneau la masa. Atunci au strigat Jidovii:

i s'o dus tot inainte

Maica Domnului,
i

Domnul

Christos,

Ce cauji pe Pe Dumnezeu?

fiul tau,

irosit,

Ei este al eaptelea parete; cat sange i-am baut, cat i-am atunci va invia el, de unde este de la al 7-lea parete. Cand a canta coeou ista ca-i fript, i a bate din aripi, i a canta, $i cand a mica pdstrdvul ista, ca este fiert, i a ei din blid afara Atunci ei uitandu-se la Maica Domnului, cocou o inviat i o e$it din blid (strachina) afara i au cantat, i pastravul iarai au ieit din blid afar& ?i au inviat, ei uitandu-se in blid, pastravul au dat din coada si i-o stropit i coco^u o batut din aripi ca sa cante i iar i-o stropit pe obraz, i de atunci pestri^i au
!

ramas i ei pe obraz. %Domnul sfant au eit de unde o fost i s'oluat pe drum. Jidanii dupa Maica Domnului, de da cu fuga i svarlia cu bolohani.

Maica Domnului lua bolohanii i-i svarlia inapoi hani se faceau oaud roii. i o intrebat Jidanii ce sunt acelea? Maiea Domnului au zis ca Sunt oaua roi, cci astazi e ziua de Pati i va lumea.

din bolo-

fi

cat

va

fi

Digitized by

Google

206
<Cine $tie povestea asta i n'a spune-o, il va lua Maica Domnului de mana stanga i-l va duce pe puntea stramba la mese stranse, la faclii stinse. Da cine o ti-o i o va spune la anu, la
luna, la saptfiinana, il va lua de mana dreapta $i-l va duce pe o punte lata, unde se judeca drep^ii cu intelepjii pe la mese intinse, cu pahare piine $i cu faclii aprinse (1).

varianta din Moldova, cunoscutS sub numirea de Povestea lui Chris tos , e aceasta:
purees omul mare Cu toporul mare La padurea mare,
Indurat, In patru dischicat, Sa faca manastire mare,

A doua

N'ai auzit,

De

fiul

meu
.

Din trupul meu? Maicu^a de vazut Nu 1-am vazut, Dar de nume i-am auzit
. .

Cu noua altare, Cu noua raze de soare. In strana cea mare

edea Sfanta-Maria mare, In strana cea mica edea Sfanta-Maria mica, In poarta cerului
edea Maica Precista.

Ca

l-o

prins

Canii Paganii, Spurca^ii de Jidovi, i i-o dat chin nespus

Neauzit,

De nime nevazut. Cununa de schini in cap i-o pus,

Trestie pe sub unghii i-o varat, Cuie de cer in talpi i-o batut,

Pe

carticica cetia,

Din guri^a procetia, Pe to$i oamenii lui Dumnezeu

ii

gasia,

Sangele i-o curs, Din sange gi$&,

Numai pe
Din trupul

fiul ei

ei

Nu-1 gasia/ O purees pe cararea lui La fantana lui Iordan Ca sa-1 gaseasca

Adam

Din gi^a, poama, Din poama gin, Din ginprecistania cretinilor! i o purees Maica Domnului
Vaicarandu-se
i-o ajuns la fantana lui Iordan
i-i ese

Pe fiul ei, Din trupul

ei.

S'o intalnit culon,

Sfantu Ion.
Ioane,
Sfinte Ioane

Buna dimineata,

broscufa inainte. broscufar Mul^umesc, MaicujS! Maicu^a, da ce eti aa [mahnita i suparata? cum n'oiu fi Broscufa
.

N'ai v&zut,

[mahnM
I.

(1)

Publ. de M. Lupescu in ezatoarea. An.

Falticeni 1892, pag, 177.

Digitized by

Google

207
i sup&rata,

N'a^i vazut,

Ca am avut un flu a meu, Din trupul meu, $i acu am auzit cS l-o prins
Canii Paganii, Spurcatii de Jidovi. i i-o dat chin nespus Neauzit, De nime nevazut. Cununa de schini in cap i-o pus, Trestii pe sub unghii i-o varat, Cuie de cer in taichi i-o batut, Sangele i l-o scurs, Din sSnge gita,

N'a^i auzit

De

fiul

meu
. . .

Din trupul meu ? Maicu$a de vazut

Nu
Da

1-am vazut, de nume i-am auzit,

Din gi^a poama, Din poama gin.

venit la noi Canii PSganii, Spurcatii de Jidovi i o zis sa f acem cuie de lemn Din ce in ce mai mici, Da noi f acem Din ce in ce mai mari, Cavern de ajuns!

Co

Di gin presistania cretinilor. M&icu$& .. nici nu te in.

[trista,

Nici te supSra,

Ca eu am avut

doi-spre-zece

i o venit o roata

Forforoata i mi-o luat un-spre-zece odata i am ramas numai cu unul i acela-i din ochi hoibatel
i din chicioare b&scScaratel.

Blagosloviti sa fiti voi, Meteri de lemn SS lucrati cu anul i apoi s^ ca$tigati banul! i o purees Maica Domnului Vaicarandu-se i s'o intalnit c'un meterdecer. Meter de cer
N'ati vazut, N'ati auzit

De

fiul

meu

?
.

la cheam5-l sS-1

vad

si

eu!

Saminoace,
!

la vin tu la maica incoace

El, hup,

hup, hup!
fii

Maica Domnului zambe arade:

Blagoslovita sa

tu,

bros[cuta!

In fantana sS tr8eti, In fant&na sa putrezeti,

Cre^tinii de pe tine

apa sa bea,

Maicuta, de vazut Nu 1-am vazut, Da de nume i-am auzit, Co venit la noi Canii Paganii, Spurcatii de Jidovi i o zis s8 facem cuie de cer Din ce in ce mai mari, Da noi facem Din ce in ce mai mici,
.

Tu spqrcata de
i-o

Jidovi sa

nu fii!

Sa ni se ramae

i
!

noua
.

purees Maica Domnului i s'o intalnit c'un meter de

[lemn:

leaca din cer

Me$ter de iemn!

Blagosloviti sa fiti voi, Meteri de cer, Sa dati odata cu ciocanul

Digitized by

Google

208
i sa catiga$i banul!
i o purees Maica Doranului i o ajuns la dealul Garaleului,

La

canii

Ascu^it

Ca o rauche de De ce-1 suia De ce se topia

i

cujit,

Paganii, Spurcajii de Iidovi, Cine se natea Nu se boteza,

Nu
se facea

mai frumos

Cine se impreuna se cununa, Petele in apa nu se

Cucoii nu canta.

sb&Lea,

i o ajuns la poarta Raiului.

DS cu Nu se Da cu

chiciorul stang,

deschide,
chiciorul drept,
?

Da de cand m'am La c&nii

PSgSnii,

dat de chin

Se deschide. Cine este

Intreaba Isus. Eu sunt, Maicu^a!

Spurcatii de Jidovi, Cine se nate Se boteaza.

fiul

meu!

Pasare maeastra N'a umblat pe aici.

Cine se impreuna Se cununi. Peteie in apa se sbate,

Cucoii canti. Cine a !$ti-o i a spune-o AstS poveste

Da d-ta ca eti om pamantean ? Tu eti fiul meu Din trupul meu

i

am

auzit

La

lunii,

Ca

te-o prins

La saptamana,
Maica Domnului
L-a lua de mana dreapta, L-a duce pe car area dreaptS,

Canii Paganii,
Spurcafii de Jidovi. i ti-o dat chin

La masa

intinsa,

Nespus, Neauzit,

De nime nevazut. Cununa de schini in cap $i-o pus,

Trestiipe sub unchii Cuie de cer in talchi
ti-o vSrat,
Ji-o b&tut.

La faclie aprinsfi, La pahare pline, La cuvinte bune. Dar cine a $ti-o

i n'a spune-o

Asta poveste

Sangele Ji-o curs, Din sange gi^a, Din gita poama, Din poama gin, Din gin pre?istenia cretinilor Maicu^a.. pana nu ma da

La luna, La saptamana,
L-a lua Maica Domnirlui de

[mana

sfcanga,

[de chin

La La

L-a duce pe ochi bolditi,

cararea stramba.

din$i ranji^i (1)

(1)

Publ. de N. Trofin in ezatoarea. Vol. VI, p. 161.

Digitized by

v oogle G

209

treia variants din

Moldova,

anume
auzit

din jud. Suceava,

com. Broijteni
S'o luat un om mare Cu securea mare, S'o dus in padurea mare, O taiat lemn mare, O facut biserica mare Cu 9 ui, 9 altare, Cu 9 zebrele (1) despre soare. In zebreaua cea mai mare

De
II

am

auzit

Ca-i in poarta Raiului,

muncesc

canii de Jidovi

Spurcati,

Nebotezaji S'o dus Maica Precista, TSlpile inghimpandu-^i,

Manile frangandu-i

edea Maica Precista, In zebreaua cea mai mica edea Santa-Maria mica. Maica Precista avea Nuraai un flu Din trupu-i
i acela 1-a pierdut,

i-o ajuns la meterul de lemn.

Buna

ziua, metere de lemn! Mul^umesc, Maica Precista

Da De

ce te dSuleti, ce te mieleti ?
(2)

Da cum nu m'oiu dSula cum nu m'oiu miela,

flu

L-au furat
Canii de Jidovi spurca^i Neboteza^i. S'o luat Maica Precista Cu par galben despletit, Cu lacrami pana in pamant Sa-1 cate in lume, In impara^ie,

Ca numai un
Din trup
i acela

am

avut

mi 1-am

pierdut,

Mi

l-au furat

Canii de Jidovi
Spurcati,

II

Nebotezati

De

vazut,

nu 1-am vazut,
auzit

Ca Dumnezeu sS ne \\q, Ca cuvantul din poveste

Mult mai
inainte este,
la noi sosesce,

De

auzit

am

C-i sus in poarta Raiului,

muncesc

canii de Jidovi

Dumnezeu

Spurcati,

Cu

mult dar ne daruesce. ajuns la Ion

Nebotezati.

Cu camera de
Imbracatu-1-o,

urzica

S&nt-Ion.

Ioane Sant-Ioane ! N'ai vazut pe

firm tau,

Cu brau de macie$
Incinsu-1-o,
flu

meu,

Pe Pe Dumnezeu ? De vazut, nu 1-am

Zebrele

vazut,

Cununa de spini In cap pusu-i-o, Cuie i piroane Prin talpi i prin palme

(1)

=
i

strane.

(2)

A dduli

a mieli in sensul zicerii poporului inseamna

a vSerfc,

boci
Marian, Legendele Maicii Domnului.
14

Digitized by

Google

210

Batu

tu-i-o.

L-a blagoslovit Maica Domnu[lui:

Au
De Da

venit la mine, le-am facut cuie i piroane. ei au zis sa le f ac mai mici,

Eu

le-am facut mai mari L-a blagoslovit Maica Dom[nului

Sa dai odata cu ciocanu i sa catigi banu! S'aluatiar Maica Domnului, Cu par galben despletit, Cu lucrami pana in pamant
i a ajuns la o broascd.

Sa lucre cu anul S3 ca^tige banul. S'o dus iar Maica Domnului, Par galben despletind,
TSlpile inghimpandu-i, Manele frangandu-i.

Buna

ziua, broasca Mul^umesc, Maica

te plangi, ce te dauleti?

Ce

Cum

n'oiu plange,
fiu

cum nu

[m'oiu daula,

Buna ziua, metere de Mul^umesc, Maica Precista!

Ce
te plangi, ce te dauleti ?

i a ajuns la meteru de Her.

Ca numai un

fler!

Din trupul meu

am

avut
fii

i acela 1-am pierdut

Maica! eu

am

avut 9

Cum n'oiu plange, Cum nu m'oiu daula, Ca numai un fiu am avut

vazut? De vazut, nu 1-am vazut,
1-ai

i o venit o roat&

i acela 1-am pierdut,

N'ai auzit,

Nu

Da am

auzit,

Forforoata i o omorit 8 odata, Numai unu mi-o r&mas I la cheama-1 incoace I Tomo, Tomoloace, Iei din busuioace, Vino la maica incoace I

Ca-i sua la Ierusalim

Cand

l-a

vazut,

In poarta Raiului, II muncesc canii de Jidovi

Spurcati,

zambit de ras

i l-a blagoslovit

Nebotezaji.

Cu camera de
Imbracatu-1-o,

urzica

Cununa de spini Pe cap pusu-i-o,

Sa fii blagoslovita, broascfi, Sa mori, sa nu te impu^e$ti, Sa bee oamenii apa de pe tine, Sa nu se spurce. i a plecat Maica Dom[nului

Cubrau de macie
i

incinsu-1-o,

A merspana cea ajuns la Jidovi

i

In sfantul obraz scuipatu-1-o.

au

zis sa le fac cuie i pi-

au intrebat-o ce cauta ? Maica Domnului le-o r&s[puns

i

[roane,

Deceauzis sale fac mai mari, Eu le-am facut mai mici i mai sub$irele, Ca sa nu aiba dureri grele.

Pe Isus Christos

Ei au raspuns: El este mort

i atunci a invia

Cand

a bate cucopul ista

Digitized by

Google

211
i a canta,

L-oiu duce pe calea stramba

Care este

fiert

de 3

zile i 3

[nop^i

Maica Domnului s'arugat

i cucoul a inviat i a batut din aripi i a cantat.

La mese stranse, La cuvinte rele, La pahare goale.

i care a ti-o
i a spune-o,

De

atunci

sunt Jidovii

[pestriji

i a zis

pe obraz. Maica Domnului:

L-oiu lua de mana dreapta, L-oiu duce pe calea dreaptS

aceasta poveste i n'a spune-o, L-oiu lua de mana stanga

$ti

Cine a

La mese intinse, La pahare pline, La cuvinte bune.

(1)

patra variants din Moldova, jud.

Iai,

com. Bucium:
la car{i.

Poveste, poveste,
Inainte mult mai este,

Di cand cauta Tate pasarile

i angheliile

Bas (2) in cer, bas in pamant, Curge aur, margarint.

S'o sculat un Din satu mare Cu un car mare, Cu boi mari,
$i s'o

Se gasise,
Is. Chr. nu-1 gasise. S'o uitat in sus, S'o uitat in jos i n'o vazut nimica. S'o uitat in spre rasarit

om mare

Numai pe

dus in padurea mare Cu toporu mare, Ca sa taie un Jemn mare,

.

i o vazut

Pe Ion
Sdnt-Ion
}

Sa faca o biseric mare, Cu noua ui i nouaaltare,

Nana^ul

lui

Dumnezeu

Cu noua zdbrele (3) Dupa sfintele stele.

mica edea Santa-Maria micS, In zabreaua mare edea Santa-Maria mare. In zabreaua despre rasarit edea sfanta Maica Maria
In zabreaua
i cetia.

i i-o intrebat:

Ioane Sant-Ioane

Nanaul lui Dumnezeu, Nai vazut pe finul tau i pe fiul meu ? Nu 1-am vazut, Maica Ma-

frie!
Ii

Di

trii zile, di trii nop$i,

raspunse. i o purees Maica Maria,

(1)

d-1

Diet deloana Dumitru Chiorbia, in M. Lupescu.

etate

de70de

ani, %\

com. de

(2)

(3)

Poate basm sau glas. In loc de parmacldc.

Digitized by

Google

212
Cosiji negre despletind,

Cum nu

Marg&ritari imjirand, Din ochi negri l&cramand. Unde lacrima (chica) cadea, Doua merioare de aur se facea Ingerii C& le strangea i in san i le punea.
i s'o intalnit

C& un singur

m'oiu vaicara, fiu am avut

Din coul meu

i nici de acela n'avui parte.

Tic&loii de Jidovi mi 1-au prins

f

nu

tiu

unde a
a$i

fi

acu.

Nu cum-va
De

a$i auzit

Cu meteri de lemn. Buna calea, meteri de lemn! Multumim d-tale, Maica Pre[cista,

el, pe unde Ba cum nu.

umblat

Ca i Cand

noi ne-am intamplat, Jidovi-1 rSstignira i ei bani ca ne platirfi,

Ce

plangi, ce te vaicareti ?

cum

n'oiu plange

Sale facem cuie cat mai mari, Iar noi le-am facut maimici!

nu m'oiu v&icara, Ca un singur fiu am avut

Maica Domnului o
i din gur'a cuvantat

oftat

Din coul meu

i nici de acela n'avui parte.

Ticaloiide Jidovi mi ]-auprins

$i

Voi, meteri de fier Sa daji cu ciocanul i sa catiga$i banul

i

nu

tiu

unde-a

fi

acu,

Nu cura-va a^i

auzit de dansul?
sf.

unde munci^i, Aur sa gasi^i

i plecand mai voioasa S'o intalnit la o fantana Cu o broascd.

Of! Doamne,

Maica Maine,

i noi

ne-am tamplat pe acolo

i ni-au zis sa facem

cruce mai mica. Fiind cam soare i avand lene mare,

Buna calea, broasca! Muljumesc d-tale, Maica Maine!

Ce plangi, ce

oftezi,

Le-am

f&cut-o cam mare! Maica Domnului o oftat

De

ce te vaicarezi ?

i o i plecat

i din gur'o cuvantat

Cum n'oiu plange i oiu ofta, Cum nu m'oiu vaicara, C& un singur fiu am avut
Din coul meu
i nici de acela n'avui parte.

Voi, me^teri de lemn,

Sa lucra^i cu anul i apoi sa vede^i banul

Mergand

inainte

Ticaloii de Jidovi mi 1-au prins i nu tiu unde a fi acu

S'o intalnit Cu meteri de f ier

Alei, Maica Precista, Pentru un singur fiu

Buna calea, meteri de fler, Multumim d-tale, Maica

Precista

Atata plans

oftat

i atata vaic&rat,

Ce plangi, ce te vaicareti ? O cum n'oiu plange,

!

Da

ce sa zic eu, c'am avut

i

Doi-spre-zece,

o trecut

roata

Digitized by

Google

213
Forforoata

Cuco^ul a canta
i petele s'a bate
i Christos a invia.

Cu obada lata i mi i-o lafit de odata i numai unu mi-o remas:

Ei Jidovii

Toma Tumurug,
Cu picioarele Ca rachitoarele, Cu manu^ele Ca secerele,
Iar capui lui

De trei zile i trei nop^i, De cand fierb un cuco i un pete,

Zicand ca cand cuco^ul a invia
i a canta

i petele s'a bate,

Strut de busuioc. De ochi bulbuca^el, De chicioare ciocantyel, In cap cat oborocul

Atunci a invia i Christos. Maica Domnului purcese i se duse

La

Pilat

Maica Domnului

i batu cu piciorul stang

Lo

zis s&-l

cheme. Broasca incepu a striga:

i porjile
i o batut

nu s'au

deschis,

cu piciorul drept

Tomo,
Vin' la

Tomoroage!
incoace!
ei

i porjile s'o deschis.

Iei din busuioace,

Cucoul o cantat,
Pe^tele s'o batut
i Christos o inviat

mama

De odata
i boldit.

un broscoiu [mare

Maica Domnului o intrebat Pre Christos:

i

Maica Domnului, Zimbind de ras,

Ce
o zis

Of!

Doamne
,

te lasarai

blagoslovit-o

Broasca,
Buna
sa

broascfi!
fie,

La De

canii de Jidovi,

te-au r&stignit

In care apa nu-i

nu

fie.

Cine te-a ucide Sa se impu^easca, Iar tu sa te usuci i s& nu te imputeti.

Tu, broasca, n'ai vazut, N'ai auzit

Maica mea prea sfanta l&sat pentru mine Sau pentru tine,

O!

i te-au batjocorit?

Nu m'am

Da eu m'am
Ca

lasat
toata,

Pentru lumea
cine se lua

Nu

Despre singurul meu fiu, Unde 1-au dus i ce au f acut Jidovi cu el?

se cununa, Cine se natea

Nu Nu
i

se boteza,

cata

Of! Doamne Sfanta Maica Marie!

Du-te la poarta cur^ii lui Pilat, Bate cu piciorul stang in poartS,
Porjile s'or deschide,

Copchilui de mama mama de copchil, Purcelul de scroafa i scroafa de purcel, Oaia de miel

Digitized by

Google

214
i mielul de oaie,
i l-oiu ducepe car area dreaptS

Vaca de

ji^el

La
i

mese'ntinse,

i ji^elul de vaca.

FSclii aprinse

Da acu
Dup&

toate
$ti

pahare

pline.
ti

calea lor se cata,

Da
i

cine le-o

i acu cine va i

nu mi

le-a spune,

Aceste trei cuvin^ele

mi

le-a

spune

L-oiu lua de mana stangfi, L-oiu duce pe cSrarea stramba

La lunS La saptamana, L-oiu lua de mana dreapta

La mese
i

stranse,

Faclii stinse

pahare goale

(1).

cincea variants, din Moldova,]\id. Suceava, satul Holda, com. Broteni, sun& precum urmeazft:
S'o facut odata

Pe Ion
Sant-Ion
%

mare, Cu toporul mare, S'o dus in padurea mare

i o facut
i l-o scos in

Un om

Mnau
De

lui

Dumnezeu.
ieit,

cat loc l-o vazut,

despletit,

lemn mare campul mare

Inainte i-o

Cu par galben

Ca

sa fac'o biserica mare.

i o facut o biserica

mare

Lacrami verzipana in pamant. Naframi inainte i-o intins,

Calea
i din
i-o

Cu Cu

9 ui,

cu 9

altare,

cuprins
zis

9 ferestre in spre soare.

gurS ca i-o

In altarul mare edea SantS-Maria mare In altarul mic edea Santa-Maria mica, In altarul de margaritar

Ei,

Ioane,
fiul ineu,

Sdnt-Ioane!
N'ai v&zutpe

edea Maica Domnului

i cetia i slujia

Pe finul t&u, Pe Dumnezeu ? De vazut nu 1-am vazut, De patima i-am auzit,

Ca-1 chinuesc canii

Cata in car^i, C&ta in toate parole, Ca sa vada pe flu sau, Pe Dumnezeu.

Paganii

De Jidovi spurcaji
i neboteza^i.

Pe

fiu sau,
l-o

Dumnezeu,

Coroanft de spini In cap pusu-i-o,

Nu
Da

vazut,

Cu brau de
Incinsu-1-o,

ciulini

o vazut

(1) Diet,

prin

d-1

de Toader Ionescu, randa, M. Lupescu.

$i

com. de

d-1

G.

Teodorescu

Digitized by

Google

215
In sus svarlitu-1-o, In suli^i sprijinitu-1-o, Trei rani facutu-i-o, Trei pahare de sange cursu-i-o. Canii Paganii,

la

sa-1

vad

eu, broscuta!

Busuioace!
Arata-te incoace!

Tare o fost supSrata Maica Domnului i cand l-o vazut,

De mare

bucurie, bSutu-1-o.

zimzit (zimbit) a rade.

Cat baut, baut, Cat nu, mai mult istr&vit! Maica Domnului,

i o luat

Maica Domnului pe

[broasca o svarlit-o cu picioru i zise:

Cand

oauzit,

strans un munte

mare

i aseu^it

Ca o simcea de cujit, S'o dus acolo ca sa-i puie inima SS-i faca singurS sama. Cand acolo a ajuns Ca ceara s'o topit, Ca auru
s'o sleit.

Broasca, unde n'a fi in apS, Sa nu fie buna de baut! S'o luat Maica Domnului i s'o dus mai nainte, S'ointalnit cu \inmeterdelemn i l-o intrebat Maica Domnului: De unde vii, metere? Da viu, ca m'o chemat Ji-

[danii

O tiut un buldtdu (iaz, lac mic),

Mare Cand
fara de fund,
a ajuns acolo,

Sa

Da Ca
de baltija

A fost prund. A fostramas oleaca

Am

o cruce de rastignit, sa o fac uoara, sa o poata purta, f&cut-o insa mare,

le f ac

i a eit o broscufd.

Ca

este

Sa

lucri cu

lemn destul! anu

Of
Ce

Maica! ce te vaere^ti,

i sa cape^i banu!

te tangueti

Aa tare? Cum nu m'oiu vaera i cum nu m'oiu tangui Dupa fiul meu,

Zise Maica Domnului. S'o intalnit cu un tigan, Tiganul de departe o zis:

Buna calea! Maica! De unde vii, metere de fier?

Dupa Dumnezeu
Maica! nu baga seama,

M'opusJidaniisafacpiroane,
Mi-o dat fier pu^inel i inca am mai furat din el, Ca sa nu fie piroanele groase Sa-1 doae de tot! Sa dai o data cu ciocanu i sa caligi banu!

Nu
Ca

te
i

vaera aa tare, eu am avut

Doi-spre-zece puiori i o venit o roata ForforoatS (hodorogita)

i i-o calcat

pe

to^i

odata

Maica Domnului
Inainte ca s'o dus i la Jidani o ajuns, Unde s'o chinuit DomnulChri-

unu o scapat, Care a fost mai mititel.

drag ce mi-o fost, I-am pus numele Busuioc.

i de

Digitized by

Google

216
i l-o necajit
i o intrat la Jidani in casd,
i s'o luat Jidanii

dupa Maica
[Domnului

Jidanii se

puneau

la

masa.

i svarliau cu bolohani.

Ce

A tunc

au strigat Jidanii:
!

Maica Domnului lua bolohanii

i-i svarlia

cauji pe fiul tau,

inapoi

Pe Dumnezeu

i se faceau

oaud

roi.

El este al eaptelea parete, Cat sange i-am baut, Cat am istrovit. Atunci o invie el de unde este Al $eaptelea parete,

i o intrebat Jidanii: ce sunt

[acelea ?

Cand
CS-i
i

a canta cucoul aista,

fiert, i

a bate din
[i

aripi

a cant&,

Maica Domnului le-o spus Ca sunt oau& roi, CSci azi e ziua de Pati i va fi cat va fl lumea. i a zis Maica Domnului Cine a $ti povestea aceasta

II

cand a mica
este fiert, i a ei din blid

i n'a spune-o,

PSstravul aista coada,

Ca

[afara

Atunci ei uitandu-se La Maica Domnului, Coco^ul a inviat

i a eit din blid afara

va lua de mana stanga, va duce pe puntea ingusta, Pe calea stramba La lumanari stinse, La mese stranse, La pahare goale,
i-l

i a cantat.
i pastravul iarSi a eit

La Da
i

cuvinte rele.
cine-a ti-o

Din blid afara i a inviat, Cocoul batand din aripi

stropit pe Jidani pe obraz

va spune-o, II va lua de mana dreapta, II va duce pe calea dreapta Pe puntea dreaptS,

i ei

stergandu-se au ramas
[pistrui.

Domnul sf ant

a eit de [unde a fost

La faclii aprinse, La mese intinse, La pahare pline, La cuvinte bune

Amin! a?a sa
fie!

(1)

A jjeasea i ultima variants

MSlini, suni ast-fel:
S'a scuiat omul eel
i o

din Moldova, jud. Suceava, com

mare

i o taiat

i o luat toporu mare,

i o facut biserica

mers la padurea mare S taie lemn mult i mare, S3 fac& biserica mare.

lemn mult ?i mare mare Cu nouS ui, cu noua altare, Cu noua zabreie despre soare. In zabreaua cea mai mare

(1) Diet,

de Mariuca a

lui

Iacob, de 60 de ani,

?i

com. de

d-1

M. Lupescu.

Digitized by

Google

217

eade Santa-Maria mare, In z&breaua cea mai micfi eade Santa -Maria mica, In zabreaua despre soare eade Maica Domnului
i cats intr'o carte

C'am
i

stat in

zabreaua mare

am
.

c&tat in cartea
toti sfin^ii

mare

Pre

i parin^ii.

i pre to^i ca i-am cetit,

mare

Pre

to^i

i-am adeverit,
fiul

i cetejjte

Numai pre

meu,

Procetete.

Pre
i

to^i sfin^ii

Pre finul tau, Pre Dumnezeu,

paring

Domnul

cerului

I-o cetit

i al pamantului,
fiul sau,

i adeverit,

Numai pre
Domnul
i al

Eu Nu

ori

cat

am

cetit

1-am mai adeverit.

N'ai vazut,

Pre Dumnezeu,
cerului

N'ai auzit,

pamantului Ea ori $i cat o cetit, Nu l-o mai adeverit. i dac'o vazut Ca nu l-o adeverit,
S'o luat
i s'o

Nu

tii

tu ce s'a facut ?

De vazut
1-am vazut,
auzit auzit

Nu
De

Am

pornit

Ca canii de Jidovi
Prinsu-1-o,

Pe cale Pe carare, Plangand

i vaic&rand,

Cu camaa de

urzic

Imbracatu-1-o,

Cu brau de m&cie
Incinsu-1-o,

Fata alba sgariind i pSr galben despletind, Pre Isus Christos catand. i mergand, cat va fi mers,
S'o intalnit intr'un tarziu

CununS de

spini

In cap pusu-i-o, Piroane pe sub unghii

Batutu-i-o,

Cu Ion
Sdnt-Ion,

De un stalp nalt
Legatu-1-o,

gros

Nana$ul

lui

Buna

calea,
ii

Dumnezeu. Maica
dft.

Cu

bicele batutu-1-o,

In fata stupitu-1-o,

Sant loan

Ii

Mulfumesc, cumetre! raspunde ea.

Pe cruce rastfenitu-1-o Maica Domnului,

ce plangi, ce te boceti, De ce mi te tangueti ? Ah Ioane,

Da

Cum o auzit Cuvintele acestea, Iara?i s'o pornit

Pe cale, Pe carare, Plangand
i vaicrand,

Sant-Ioane Da eu cum nu m'oiu boci

i

cum nu

ra'oiu tangui,

Digitized by

Google

218

Fa$8 alba sgariind, par galben despletind, Pre Isus Christos cStand.
i i s'o intalnit

De aceea eu i-am

facut-o

Mai mare i mai tdnchinoasa(\). Maica Domnului,

Cu

7neteru de lemn.

Cand a auzit Ce i-o povestit,

S'o suparat

Buna

calea,

MaicS

Mutyumesc, me^tere!

Unde

te duci,

Maica,

i l-o blestemat

Metere,

Plangand
i vaicarand,

Metere Sa lucri cu anu

i sa cape^i

Fata alba sgariind i par galben despletind la m& due i eu Dupa fiul meu,

banu

i apoi iara s'o luat

i

Cam
Ca mi

auzit

1-au prins Canii de Jidovi, i in camera de urzica Imbracatu-1-o, Cu brau de macie

Incinsu-1-o,

mai departe o plecat Pe cale, Pe carare, Plangand

i vaicfirind,

Fa^a alba sgriind, $i pr galben despletind,

i s'o intalnit

Cununa de

spini

In cap pusu-i-o, Piroane pe sub unghii

Batutu-i-o,

Cu meteru de Her. Buna calea, Maica!

Multumesc, me^tere

Unde

te duci, Maica,

Plangand
i

De un

stalp nalt

gros
i

i vaicarand,

Legatu-1-o,

Cu

bicele batutu-1-o,

In fata stupitu-1-o, Pe cruce rastignitu-1-o A?a-i, Maica, precum spui, i alt-fel sa tii ca nu-i Ca de acolo viu i eu i am vazut pe fiul tau,

Fata albS sgariind p&r galben despletind? la ma due i eu Dupa fiul meu,

Cam

auzit

Pre Domnul Isfes Christos, Pre cruce de chiparos

Intre doi ho^i rastignit,
i eu singur i-am facut

1-au prins Canii de Jidovi i in cSme^a de urzica ImbrScatu-1-o,

Ca mi

Cu brau de macie
Incinsu-1-o,

Crucea cea de

rastignit,

i de ce o zis sa i-o fac

Cununfi de spini In cap pusu-i-o, Piroane pe sub unghii

Batutu-i-o,

Mai mic
(1)

mai

boticoasfi,

Tdnchinoasd

ascujita.

Digitized by

Google

219

De un

stalp nalt i

gros

Muntele se

tot topia

Legatu-1-o,

i din ce in ce sc&dea.

Cu
In

bicele b&tutu-l-o,
fa^fi

i dac'o vSzut,

stupitu-1-o,

Pe cruce r&stignitu-l-o Aa-i, Maica, precum spui alt-fel sa tii c& nu-i. i Ca de acolo vin i eu

Ck nu-i chip de omorit De acolo s'o coborit i mai departe o pornit,

Tot plangand
i vaicarand, i

am

vfizut

pe

fiul t&u,

Pre doinnul Isus Christos,

Fat alba sgariind par galben despletind.

i s'o intalnit c'o broascd.

Pe cruce de chiparos
Intre doi ho^i rastignit i eu singur i-am facut
Cuiele de rftstignit

Buna calea, Maica Mul^umesc, broascS Da de ce plangi, Maicfi

Ce
te tangueti

de ce o zis sk le fac Mai mari ?i mai tanchinoase, De aceea eu le-am facut Mai mici i mai boticoase, Ca sa-mi mai r$maie
i

i vaicareti ?

Da eu cum

n'oiu plange
[a?a,

Cum

Pu^in fier

i mie Maica Domnului,

Cam
i

nu m'oiu vaicra, avut un fiior

Cand
Ce

l-o auzit

i-o povestit,

S'o bucurat

i l-o

binecuvantat

auzit cfi 1-au prins Canii de Jidovi i in carnal de urzica Imbracatu-1-o, i cu brfiu de mcie
Incinsu-1-o,

am

S& dai cu ciocanu

i sa-Ji capeji

banu

Cununa de

spini

apoi iara s'o luat i mai departe o plecat

In cap pusu-i-o, Piroane pe sub unghii

Batutu-i-o,

Pe cale, Pe c&rare, Plangand

i vaicarind, Fa|a alba sgariind i p&r galben despletind, i s'o dus, s'o dus,

De un

stalp nalt i gros

Legatu-1-o,

Cu

bice batutu-1-o,

In fat& stupitu-1-o, Pe cruce rastignitu-1-o Nu mai plange, MaicS, a$a,

Pana ce o ajuns La un munte ascufit

Ca o sancea de cujit i acolo s'o pus

Nu
CS

te
i

mai vaicara,
eu inca

am avut

Ca

sa se taie

i s& se

omoare.
taie,

Doi-spre-zece fii^ori De picioare crac&Jei i de ochi cam boldijei i o venit o roata

Dar de ce da sa se

Forfocata

Digitized by

Google

220
i pre toti de odata i s'o deschis. i

Mi

i-o turtit

i oraorit.

A
de^elat.

deschis, intrat in nauntru.

dupa ce s'o

Numai

uniil o scapat

Jidanii

cum au
i

vazut-o,

i acela-i

cam

In data au

oprit-o
:

Dar eu despre aceea ciuda

ma due in stuf Ca sa ma marit

Tot
Ian cheama-Ji feciorul tau Ca sa-1 vad i eu! Atunci broasca a strigat i din gur'a cuvantat Auzi, Toma, Tomoioace, Ian vina la Maica incoace Atunci iata c'a venit Un broscoiu mare, boldit. Maica Domnului,
:

Zise Maica Domnului:

Da tu cine aici ce ce voeti? Eu sant Maica Dometi,

i auintrebat-o

ca$i,

[nului,

Domnul
i

cerului

i al pamantului,

am

auzit

Ca voi mi
i

l-aji rastignit

acum am
de-i

venit

Cand

l-o vazut,

buhnit de ras i din gur'a zis Broasca, Broasca

adevarat i aveau Jidani aceia O Jidanca cu doi copii i au ascuns-6 sub covata Cu copii, cu to^i de odatS, i au zis Maicii Domnului
:

Sa vad

DacS eti tu, precum Maica Domnului,

spui,

Unde
Sa nu
i

nu-i
fie

fi

tu,

Domnul

cerului

apa buna daca-i muri,

te

i al pamantului,

Sa nu

imputeti

Gaci sub covata aceasta ce-i ? O scroafS cu doi-spre-zece

purcei
f

i apoi iara s'o luat i mai departe o plecat

Pe Pe

Maica Domnului raspunse.

Iar Jidovii atunci
ii

cale,

zise:

carare,

Nu

e?ti

Maica Dbmnului,

Tot plangand i vaicarand,

i

Domnul
Ca daca
ai

cerului ial pamantului,

fi,

Fa^a alba sgariind par galben despletind,

i s'o dus, s'o dus,

precum

spui,

PanS

ce o ajuns

La poarta Ierusalimului
i a dat in ea cu piciorul i nu s'o deschis, i o dat a
i

Maica Domnului, Atunci tu ai fi gacit Ce e sub covata aceasta! Daca credeji ca nu-i drept,

doua oara

N'aveji decat sa cauta^i i sa va incredinta^i Jidanii infuriaji

s'o deschis, i o dat a treia oara

nu

Au

ridicat covata.

i iata ca de sub

dansa

Digitized by

Google

221

ie?it

o scroafS
.

Pe marginea strachinii
.

Cu doi-spre-zece purcei i de atuncia nu ma{nancfi

Jidanii

va bate din aripi

i a canta,

i i

carne de pore i au fiert Jidan ii un pesce 1-au pus in strachinii

!
.

i Isus

Atunci a invia Nazarineanul!

i coco^ul a inviat
i a cantat

au zis Maicii Domnului Cand a invia petele i a bate din coada, Atunci sa tii c'a invia

Pe marginea
i

strachinii,

i din aripi a batut

Si

i Isus

Nazarineanul

pe Jidani i-a stropit pe toji i-a oparit, i de atunci is Jidanii pestriji.

i o Cine a
zis Isus Christos
ti
:

i petele a inviat

din coada a batut, de atuncia nu m&nanc&

i

un

Jidanii peti far'desolzi.

i

au

fiert

Jidanii

[coco?
i

i 1-au
i

au facut dintr'insul bor pus in strachina au zis Maicii Domnului

:

povestea mea i a spune-o La vremea de judecata, L-oiu lua de mana dreapta i l-oiu duce pe puntea dreaptfi In impara^ia cerului.

Da

cine a ti-o

i n'a spune-o,

Cand

a invia

L-oiu lua de
i l-oiu duce

Cocoul acesta
i se

va sui

Tocma

mana stanga pe puntea stramba in fundul iadului (1)

!

3.

Variantele cunoscute RomSnilor din J'ara-romdneascd

i trei de ani la mijloc, in care vreme Manmulte minuni in lume.

sunt urmStoarele.

Prima
Trecut-au trei-zeci
tuitorul facut-a

Apa in vin a schimbat In Cana Galilia

de Mar iu ca Nistor comp. i Povestea lui Dumnezeu,* Sevastos in ale sale Povesti, Iai 1892, p. 80 apoi *Povestea lui Dumnezeu>, <Povestea Maicii Domnului*, <Maica Domnului gdsind pe Domnul Christos*, <Lacr&mile Maicii Domnului*, i o *Altd variantd a povestei din Botosani,* publ. de El. N. Voronca, op. cit. Partea I i II, pag. 333 i 335, Partea IV i V, p. 975, 979 i 983 ; precum i o alta varianta mai scurtS din jud. Suceava, com. Dolhasca, publ. de S. Mih&ilescu sub titlul de ^Povestea Maicii Domnului* in $ezdtoarea, an. I, p. 179180.
(1)

Diet,

publ.

de

El.

Digitized by

Google

222
i

pe morji c'a inviat,

Pe Lazar din Vitania Draci din oameni c'a gonit, Pe chiopi c'a tamaduit, Pe orbi cu ochi i-a facut!
Fariseii
i

pogodit

fel i

carturarii stransu-s'au la sf at pe sub ascuns, chipuri cum sa puie mana pe el.

s'au

Au cumpSrat cu trei-zeci de arginji pe unul din cei doi-sprezece ucenici ai lui, pe Iuda Iscarioteanul, care i-a dus in gradina Ghetsimania, unde 1-au aflat pe Isus stand de priveghiu, rugandu-se parintelui s&u ceresc, ingenunchiat cu fa^a la pamant, cu ochii immuiaji in lacrami.

Parinte prea

sfinte,

Rogu-m&

fierbinte,

lata fiul tSu

i a^teapta ceasul sau,

Ceasul de pierzare, A lui Iuda tradare.

Sarutatu-l-a Iuda cu sarutarea vicleana pe invatatorul sau 1-a dat pe mana Jidovilor, dar cat ai clip! din ochi el s'a cait
facut, ca a

amarnic deceeace a Domnului. Sangele nevinovat

vandut sange nevinovat, sangele

a strigat rasbunare la ceruri.

al

Domnului

Iuda, ca sa-i ispaeasca gre^eala sa, mers-a indfirat la sinagoga jidoveasca, a asvarlit cei trei-zeci de arginji, i s'a dus de s'a spanzurat, indeplinindu-se ast-fel cuvintele sfintei Scripturi cu
:

ce mfisurS vei masurfc, \i se va masura.* i astazi se zice ca el e tot in lad in sanul tartorului Lucifer,

^inand in

mana dreapta punga cu

cei

trei-zeci

de

argin$i,

prejul nepre$uitului sange al Mantuitorului

Jidovii,

cand au vazut
e

Ca Isus

Domnul

sfant,

Pe Dumnezeu imp&rat. Pamantul s'a tremurat,

Dupa el au alergat, Cu lan^uri ca 1-au legat

i 1-au dus i la Pilat. Sus pe cruce 1-au suit i pe el 1-au rastignit: Cu piroane de o^el

Luna

Soarele s'a intunecat, fa^a i-a schimbat,

Jidovii s'au sp&imantat i cu glas tare-au strigat:

Ca
I i

Isus cu adev&rat

Fost-al lumii impfirat,

Ca

sa

moara

uurel.

Impfiratul cerurilor,

Cu

fiere 1-au

adapat

Pe Christos

eel insetat,

Bucuria oamenilor, PrSpadul Jidovilor!

Digitized by

Google

223

dovii

Maica Domnului cand a auzit ca pe fiul ei 1-au rastignit Jipe cruce, amarnic a plans, i-a sgariat fa^a, i-a batut pieptul, i-a smuls parul din cap. A incSlJat opinci de fier, a luat in mana un toiag de o^el i nebuna de durere a pornit in cautarea lui Isus. Ajunse la locul de rastignire, Jidovii au luat-o la goana, sbuy

raturind-o cu pietre.

Sfanta fecioara, in bun&tatea

pietroaiele i aruncandu-le indarat

oud

roii.

Ei le-au aruncat

cea mare, a cules in poala lidovi, s'au prefacut in le-au facut morman la picioarele
ei

dupa

crucii Mantuitorului.

De atunci se zice ca a r&mas

biserica.

obiceiul, in amintirea acelei mi-

nuni, sa se ro^eascfi de Pati ouale i sa se

duca inroite

la sfanta

prea sfanta Maica, bocindu-se i v&itanprea scumpul sau fiu. In cale s'a intalnit cu o broascd, care a intrebat-o de ce plange? Maica Domnului a spus ca a avut un prea iubit fiu, cu numele de Isus, i i 1-au rastignit Jidovii pe cruce! Broasca, ca sa-i mai $ie curajul, i-a r&spuns:
^^Intorsu-s'a indarfit

du-se

de prea dulcele

Maica prea curatS,

Intru toate laudata,

Cate noua rascacarfttei

i a trecut carul peste ei
i nu-i

Eu c'am avut i mie mi-au perit Noua broscoi mititei Cu ochii bobo^ei,

mai bocesc

aa,

Cum
Pe

jeleti sfin^ia ta

fiul tfiu eel iubit

Ce-i pe cruce rastignit

Maica Precista, care pana atunci nu rasese de loc, ci plansese mereu, zambl de ras la vorbele zavistioase ale broatei i o binecuvantS, ca murind trupul ei s& nu putrezeasca nici odata. De atunci a ramas credinja in popor, ca broasca, cand moare, nu-i putrezete trupul i nu miroase, ci se usuca ca o poam, ca stafida, ca aa a blagoslovit-o sfanta Fecioara. Dar Jidovii scoborisera de pe cruce corpul Mantuitorului i-l pusera intr'un mormant nou sapat in piatra i pecetluisera piatra cu sigil domnesc de-asupra mormantului, ca nu cum-va noaptea, inelandu-i somnul, sk vie ucenicii lui sa-1 fure i sa bata doba in lume ca a inviat Christos. Sambata noaptea, spre Dumineca, pe la al treilea cantat de cocoi, Mantuitorul a inviat din raorji. Iat& cum s'a intamplat scularea lui din morji In acea noapte de Sambata spre Dumineca Jidovii strajuisera

Digitized by

Google

224
cu soldaji mormantul lui Christos i ei chiar intinsera masa pe piatra pecetluita de-asupra gropii, ca sfi-i petreacS in mai mare linite Patele lor.

Pe cand
ziceau

ei

chefuiau

ciocniau unul cu altul din pahare

asta azima
fiert

Cand acest vin se va face aci in pahar strugure copt, cSnd dupa masS se va face grau verde i cand ast coco din strachina va invifc i va canta cucuriguu, atunci sa
i nici

Invieze Christos, atunci

atunci

N'apucara s& sfareasca vorba i coco?ul inal$andu-se pe buzele strachinii incepu sa palpae din aripi, stropindu-i pe toji i cantand cucuriguu, cucuriguu, cucuriguu, de trei ori. Jidovii, ca marmoriji, cazura cu fejele la pam&nt. Soldatii str&jari, vazand pe Christos cum din groapS ca o lumina dumnezeeasca ese i se inalt& ca un fulger cfitre cer, au
:

inceput sa strige:
Christos a inviat, s'a inS^at!

La ceruri
La

strigatele solda^ilor strajari

de

Christos a inviat,* Jidovii

se desmeticesc din zapficeala in care cfizusera,

solda^ii sa
ii

i de teama ca nu svoneasca adevarul despre invierea Mantuitorului, cumpfirara cu mari sume de bani, i-i silesc sa spuna in cetatea

Ierusalimului ca Isus Christos n'a inviat. Cu bani au cump&rat Jidovii pentru rastignire pe ziditorul lumii i tot cu bani au cump&rat adevarul despre invierea dumfiu, 1-au dat lumii ca neadevar, ca Christos n'a inviat Noi adevarajii cretini sa nu ne ratacim de la adevarata credinja, cum au facut Jidovii, ci cu inima curatft i fruntea senina, cu mana pe sfanta Evanghelie, cartea cea plina de adevaruri curate, sa strigam cu bucurie i sa cSntam cu to^ii

nezeescului

Christos a inviat din morji

Cu moartea pe moarte calcand

i celor din

mormanturi viafa

le-a daruit.

i tot pamantul de la o margine va striga cat va fi lumea cfi:

la alta a

strigat, strigfi

Christos se nate,
Intampina^i-1

Christos a inviat,

Popoare

sl&viti-l

. . .

Christos s'a rastignit,

Christos in iesle s'a nascut

i noroade-a inveselit,

Popoare plange^i-l;

Digitized by

Google

225

Pe cruce

s'a rSstignit

Pe noroade-a

'nveselit.

i uoroadele-a mahnit!

Din morji Christos a 'nviat

i noroadele-au saltat
!

La ceruri c&

s'a suit

(1)

variants, din Tara-Romaneascd, cunoscutS sub numirea de Basmul lux Dumnezeu*, e aceasta:

A doua

un om mare un topor mare i s'a dus intr'o padure mare, i a taiat un copaciu mare i a f&cut o biserica mare Cu noua ui, cu noua altare, Cu nou& jejioare. In jetul mare eade Maica Pre-

fost odata

i i-a luat

Pe fiul meu n'ai vazut Pe unde ai trecut, Pe fiul meu, Bunul Dumnezeu,

i al vostru al tuturor ?

Ei Maica, Maica Fire-ar sa nu graesc,

Cu

dreptul s'adeveresc,

[cista

Departe gandii,

i cete^te carte mare, Carte mica, Carte milostivnica. Pe toata lumea o cetia i o adeveria, Numai pe fiul sau,

Aproape graii. S& nu ma intrebi pe mine, S intrebi pe fratele Ion, C& e mai cfilator i mai umblator Aa dacfi auzia
Indarat se intorcea Carte in mana i-o lua i pe toatfi lumea ca cetia i o adeveria, Numai pe fiul sfiu,

Bunul Dumnezeu,
Nu-1 putea
ceti,

Nici adeveri. In u$a ca-mi eia In sus, in jos ca mi se uita,

Lacramile

ca-i curgea,
le terge&,

Bunul Dumnezeu
i al nostru al tuturor,

Cu naframa

Mai frumoasa
Venind tare
In fuga mare

se f&cea,

Nu-1 putea

ceti,

Pe Sfdntu Gheorghe vedea

Nici adeveri.

Pe un

cal alb calare,

fire,

Nu

e alb din

In u& iar eia, In sus, in jos ca se uita, Lacrfimile cfi-i curgea, Cu naframa le tergea

Ci e alb de spume. i din gur& ii graia Puna Maica Precista Ei Gheorghe,

mai frumoasa se facea, pe sfantu Ion vedea Venind tare In fuga mare
i
i

Sfinte

Gheorghe!
Tapu

Pe un

cal alb c&lare,

(1)

Publ. de Christea N.

in Albino,, an. III. Bucuresci 1900, p.

S19-822.
Marian, Legendele Maicii Domnului.
15

Digitized by

Google

226

Nu

e alb din fire,

i e alb de

spume,

i din gur'aa graia:

Ei

Ioane,

LacrSmile ca-i curgei, Pe Sdnt Hie c*i vedesi Venind tare In fuga mare

Sdnt-loane ! N'ai vazut

Pe un

cal alb c&lare

Nu

e alb din fire

Pe unde ai trecut Pe fiul meu, Bunul Dumnezeu

i al vostru al tuturor ?

i e alb de

spume,

i indata ce sosiS,

Ei,

Maica, Maica! Fire-ar sfi nu graesc, Cu dreptul s'adeveresc,

Maica Domnului grSia: Ei Hie, Sdnt Hie ! N'ai vazut pe fiul meu, Bunul Dumnezeu
i al nostru al tuturor?

Departe gandii,

Aproape Sa nu ma intrebi pe mine, Sa intrebi pe frate-meu Hie, Cfi e mai calator i mai umblStor
graii';

Ei

Maica, MaicS

Fire-ar s& nu graesc,

Cu dreptul
Aproape

s'adeveresc,

Departe gandii,
grii,

Ea

dac'auzia,

Indarat ca se intorcea, Cartea in mana c'o lua,

De vSzut nu 1-am Da de nume i-am

vazut,
auzit,

Pe toata lumea
i o adeveria,

c'o cetia

C-i la poarta lui Pilat Imp&rat, II casnesc canii de Jidovit

Numai pe fiul s&u, Bunul Dumnezeu

i al nostru al tuturor, Nu-1 putea ceti

Ea

dac'auzia,

Nici adeveri.
i afara"ca-mi eia,

Indarat ca se'ntorcea, Carji in mani ca-mi lua, Opinci de fier ca incalja i pe drum ca imi pleca Tot plangand
i olecaind.

In

sus, in jos ca

mi

se uita,

Ce
eu

In drumul sau se intalni cu o broasca, care ii zise: te plangi, Maica, aa i te oleceti pentru un

fiulej, ca

am

avut noua brotacei

a venit o roatfi ferecata

mi-a

cal-

cat pe cate

nu mai ma plang i nu mai m& oJecaesc ca Dumnia-ta pentru un fiule^! Maica Domnului a luat atunci carja i i-a dat una in cap
noua
i

i i-a zis:

Tu
v<i

broasca, broasca sa

fii,

in postul Sam-Petrului

S&

mori

i tot

sa

nu

te

impu^i

jitului,

se duse, $i se duse, i gasi o piatra ascu$it& ca varvul cuca singeaua acului, i dete sa-i faca seama singura, ?i

Digitized by

Google

227

seama singura nu putu

uleiu de ceara.
i se

sa-i faca, c& piatra se

topi

?i

se fficu

mai duse, se duse i gasi o garl& i sari intr'insa sfi se dar garla seca i pietrele se svantara. i se duse apoi i ajunse la raul lui Iordan. Acolo nu avu pe ce trece i se.duse la un plop i ii zise: Plop, plop, pune-te punte peste raul lui Iordan, sa tree pe tine Plopul insa nu se intinse. i ea il blestema ast-fel: Tu de plop, plop sa fii, foaia ta ori de-o bate vantul, ori de n'o bate, tot sa-^i sune! $i se duse la Curpen i-i zise Curpene, Curpene, pune-te punte peste raul lui Iordan, sa tree pe tine Curpenul nu se intinse, i il blestema zicand: Tu de curpen, curpen sa fii, dar pana nu vei create in spinarea unui alt pom, in sus sa nu te ridici i se duse apoi la Salcie i ii zise Salcie, Salcie, pune-te punte peste raul lui Iordan, sa tree pe tine Salcia se facu punte i Maica Domnului trecu pe ea, iar din gura aa-mi graia Tu de salcie, salcie sa fii, preotul prin sfintele liturgii, pe
inece,

la zile mari, sa

nu

poatfi face slujba farli tine

Se duse
intreba

se tot duse i se intalni cu

un meter de lemn

i-l

De unde vii, meter de lemn ? De la poarta lui Ponfiu Pllat ; am fost sa fac o cruce de mar dulce ca sa rastigneasca pe Christos. Cu ceea ce-mi zicea s'o fac mai mic, cu a treia parte o faceam mai mare! ii zise Maica Domnului, du-te acasa Metere de lemn i muncete cu anu, pana ce vei lua banu Se duse Maica Domnului i tot se mai duse i se intalni cu un meter de Her i-l intreba De unde vii, meter de fier? Viu de la poarta lui Ponfiu Pilat; am fost sa fac Jinte de

ca sa rastigneasca pe Christos. Cu ceea ce-mi zicea sa le fac mai mari, cu a treia parte le faceam mai mici Ei metere de fier, du-te acas& $i da cu ciocanu i iea banu Pleca i de aci, i se duse i se duse, i ajunse la poarta lui Ponfiu Pilat i dete cu piciorul stang, dar poarta nu se deschise, dete cu piciorul drept i poarta se deschise i Dumnezeu invise. i din gura ea ca-mi grai
ojel

Digitized by

Google

228

Ei

fiule^ul

meu, bunul Dumnezeu

i al

nu $i-am

ISsat eu atata putere, de te-ai lasat la canii

nostru al tuturor, de Jidovi ?

Cu

Ei

Maica, Maica

Fire-ar s

nu graesc,

dreptul sa-Ji adeveresc,

gr&ii.

Departe gandii,

Aproape

Nu m'am lasat pentru tine ori pentru mine, i m'am lasat pentru lumea toata. Pana nu ma lasasem eu la canii de Jidovi, nu mai auziai dorind mamS de copil i copilul de mamfi; vaca de vi^el i vi^elul de vaca oaia de miel i mielul de oaie, iapa de manz i manzul de iapa fluer fluerand i bucium buciumand, canii lfitrand i coco^ii cantand. De cand eu m'am l&sat la canii de Jidovi, astea eu le-am auzit in lumea toata. Atunci au pus canii de Jidovi un coco i 1-au fiert trei zile i trei nop^i, i au pus masa, i au pus pe inas& o turtS i o plosca cu vin i au zis aa Cand se va strange coco^ul asta oscior la oscior i peni^a la penitS, i cand panea se va da de-a rostogolul i se va face holda de grau verde i plosca asta se va vSrsa i se va face vi$a
;
;

verde, atunci

sfi

invieze Christos

N'apucara sa ispraveasca vorba i cocoul se scula pe buzele strachinei i batu din aripi i orbi pe canii de Jidovi, i de atunci au r&mas ei pistrui pe ochi. Panea i ea se dede de-a rostogolul i se facu holda de grau verde ?i plosca se v&rsft i ea, se facu vi$a verde (1).

treia variants, din

fara-Romaneascd,
lux

Domnului
meazS:

la rastignirea

Christos,

intitulatS Maica sunS precum ur-

A
i

i a luat
i

un om mare un topor mare, s'a dus la padurea mare a tSiat un lemn mare,
fost odata

A
A

pus pe Santa-Maria mare,

In altarul eel mai mic

i a facut o biserica

mare

Cu nouS
i

ui,

cu noua altare

noua

zfibrele.

In altarul eel mai mare

pus pe Santa Maria mica. Maica Domnului Cu opinci de fier i cu carjfi de ojel Ca sa caute pe fiul sfiu Prin spini,
i a purees
III.

(1)

Publ. de Dobre tef&nescu in Tara Noua,

t.

Bucuresci 1887,

p.

698-703.

Digitized

by

Google

229
Prin maracini,

Lacramile ca bobul,
'

Plangand i suspinand
Faja-i albfi sgariind,

Unde
i

pica,

Piatra in doua se despica.

P8r

galben despletind,

Ajunse

mergand tot inainte la un lemnar.

Ce ai, Maica Preacurata, de plangi i te sbuciumi? Cum n'oiu plange, dac5 nu tiu unde-i fiul meu i
#

al lui

Dumnezeu
Caci raiul
i
1-a

rasarit

pamantul deosebit

i fiul

i al lui

meu Dumnezeu
sa
fie

Nu

se tie

Pe ce parte de pamant

de Jidovi ca sa-i

Ba 1-am v&zut, $i am auzit ?i veste ne-a venit de facem o cruce mare de lemn, dar noi avem lemn mult i ni-i drag a lucra, am facut-o de doua

la canii

fiind-c&

ori

mai

mare! Hei metere

cu anul

sa-ti catigi
:

banul

merse Maica Domnului

Prin spini, Prin maracini,

Plang&nd
i suspinand,

Fata albs sgariind, galben despletind, Lacramile ca bobul,

Pfir

Unde

pica,

Piatra in patru se despica $i ajunse la un fierar.

Ce

ai,

Cum

Maica Preacurata, de plangi i te sbuciumi ? n'oiu plange, daca nu tiu unde e fiul meu i al lui

Dumnezeu,
Caci raiul
i i fiul
1-a

rSsarit

pamantul deosebit

i al lui

meu Dumnezeu
s
fie

Nu

se tie

Pe ce parte de p&mant

Digitized by

Google

230

Jidovi, sa-i

L-am vazut, i am auzit, i veste ne-a venit de la canii de facem nite piroane de jumatate de oca, ca sa i le bata prin mani i prin picioare, dar noi am mai dat fierul prin spuza i le-am facut mult mai mici sa dai facu Maica Domnului, Hei! metere, me?tere

odata cu ciocanul ca

$i

banul Maica Preacurata, de nu-1 vei gasi? Am sa ma due sa-mi fac seama, pentru seama fiului meu al lui Dumnezeu, la mun^i Garaleului Pe urma merse Maica Domnului
sa-Ji catigi

i ce vrei sa faci,

Prin spini, Prin maracini

Plangand
i suspinand,

Fa^a-i alba sgariind,

Par galben despletind,

Lacramile ca bobul,

Unde

pica,

Piatra in patru se despica.

i se intalni c'o broasca.

Buna ziua, broascS! Multumesc dumitale, Maica Preacurata, dar ce ai de plangi te sbuciumi? Cum n'oiu plange, daca nu tiu unde-i meu al
fiul
i

lui

Dumnezeu,
Caci raiul
i
i fiul
1-a

rasarit

pamantul deosebit

meu
Dumnezeu
pamant
sa fie!

i al lui

Nu
Pe

se tie

ce parte de

Ce mai plangi, Maica Preacurata, pentru un flu, caci eu am avut doi-spre-zece i a trecut o roata forforata ?i mi i-a omorit pe to^i de odata si mi-a ramas numai unul Adu-l sa-1 vad i eu ca sa rna mai mangai Atunci broasca striga

Toma, Forfotoma

Sai prin busuioace, Yin' la neiculi^a incoace

Digitized by

Google

231

Cand

il

vfizu

Maica Domnului

Cu Cu

ochii cat talgerele,

picioarele

Cat re^chitoarele,

jinghit a rade.

broascfi, ori unde-i

cretinii sa

Apoi se

muri tu, apa sfi nu se mai impufeasca nu se mai ingreJoeze ca sfi bee de pe urma ta duse Maica Domnului iarfi$i
Prin spini, Prin mfirficini,

Plangand
i suspinand,

Fa(a-i albfi sgariind,

Par galben despletind, Lacramile ca bobul,

Unde

pica,

Piatra in patru despica.

i se duse,

Dupa cum spuse, La mun^ii Garaleului.

Acolo era un varf de munte ascu^it, i cand s'a dus sfi se dee cu inima, muntele se topia ca ceara. In sfarit, vfizand ca nu poate sfi-$i facfi seama pentru seama fiului sau i al lui Dumnezeu se duse inainte. Mergand Maica Domnului inainte plangand i suspinand, ajunse la locul unde era rfistignit fiul ei i al lui Dumnezeu i dadu cu piciorul drept in poartfi i se deschise, de intra infiuntru.

se

Hei
sfi

fiul

meu, pentru ce

te-ai lfisat

in

mana

canilor de

Jidovi

te chinueasca; putere n'ai

avut?
dacfi

0 Doamne! Maica mea, putere am avut, dar

cantand, nici canii lfitrand,

nu

mfi

lfisam, cocoii n'auziai

i nici

oamenii

immultiau Apoi Maica Domnului i Christos ausburat la cer i pe urmfi s'a dus de a prfidat iadul dupa ce a eit din iad, Maica Domnului intrebfi pre Christos despre sufletele ce se chinuiau acolo. 0 Doamne, fiul meu noi toate sufletele le-am scos din iad, iar pre Freminte Solomon 1-am lfisat sa se chinueascfi. 0 Doamne Maica mea, pe dansul 1-am lfisat, cfi are sa vie cu mult inaintea noastra
;

Digitized by

Google

232

Dupa ce s'a dus Isus i cu Maica Domnului, Preminte Solomon, vazand ca pe dansul nu 1-au scos din iad, a inceput a unibla i a prubului unde sa facS bisericS. Dracii, cand au vazut, au inceput a se vSicara i a $ipa de se rasuna pamantul, numai ce veni i Scaraofchi. Da ce vrei sa faci aci, Preminte Solomoane?
Mi-a poruncit Christos sa fac biserica! Atunci Scaraofschi, cand auzi ca vrea sa faca biserica, se repezi odata i cand il infaca pre Preminte Solomon, il asvarli pe asta lume cu multe mile inaintea lui Christos i se zice ca, cand a inviat Christos, Jidovii mancau bor cu
.

coco.

De giaba mai edeji voi aici, Christos a inviat Atunci are sa invie Christos, cand s'o scula cocoul ista i zisera Jidanii. a striga cucurigu! Insa coco^ul pare ca a facut in ciuda, numai se scula in picioare strigand cucurigu i batand din aripi le umplu fa$a de stropituri de bor, i de atunci au Jidanii pistrui (1).

treia variants din

i

Tara-Romaneasca nu

alta

decat

prourmarea

Domnului, al c&rei inceput i mijloc au fost reproduse mai sus (p. 2627 i 5254); ea sunS ast-fel:
...

sfaritul legendei despre na$terea

De

aci

pilul i 1-a

cautat

Maica Precista a plecat plangand sa-i caute covreme indelungata, ani dupa ani. In drum
nite

iata ca intalne^te o broasca

i o intreaba daca n'a vazut oameni cu copilul ei, ca de mult il mai cauta. Doamne, Maic& ii zise broasca ce te jeleti aa,

avut doi-spre-zece copii i a venit o roatS tortoroata i mi i-a omorit pe to^i de odata; numai un broscoiu taraboiu a scapat nevatamat! Maica Domnului, auzind pe broasca aa, a ursit-o ca vara sa locueasca in apa i apa sa nu miroasa, ci sa fie buna debaut cand o muri, sa se usuce, dar sa nu se imputa i de o muri cu fa$a in jos, sa se intoarca cu fa^a in sus. $i a& este pana in ziua de astazi.

eu

am

A plecat Maica Precista mai departe,

indu-se,

tot jelindu-se i tangu-

cand iata ca se intalnete cu Ion Sant-Ion i-i zice: Ioane, Sdnt-Ioane ! n'ai vazut pe fiul meu, pe finul tau?
XXIV. Oradea-mare
1888,

(1)

Publ. de Ed. Deoghenide in Familia, an.

p.

183-184.

Digitized by

Google

233
Ba, 1-am vazut de Jidovi rastignit, cu piroane pironit, in i-a raspuns el. palme, in picioare i in inima ranit i s'a dus inainte Maica Domnului i a ajuns la locul unde Jidovii rastignisera pe Christos. L-a luat de pe cruce i 1-a dat jos, impreuna cu un om. Iar Jidovii puser& pazitori s& p&zeasca mormantul ca sa nu fure cine-va pe Christos i puser& i patru pietri de moara de-asupra mormantului, apoi se aezar& sa petreaca, i unul dintre ei, mancand i band a zis DacS eocoul acesta, pe care il mancSm, va mai invia, i cand vinul acesta, pe care il bem, se va preface in struguri, atunci va invia i el din mormant! i iatfi cS de odata cocoul s'a ridicat i a cantat i vinul s'a facut struguri iar cocoul, dand din aripi, a stropit cu zeama pre to(i, i pestri^i au ramas Jidovii pana astazi. Mergand dupS aceea Jidovii la mormant au gasit pe pazitori ca trSsni^i i pe Christos nicairi, ca se spune cS Christos cu pietre de moara s'a suit la cer. i cine nu'd& dracului vede aceste pietre in cer (1).
!

patra

ultima variants din fara-Romdneascd e aceasta

Mergea rfitScitoare pe poteca cea far 3 capSt Fecioara Maria, Maica lui Isus, cfici in vis i se ar&tase tngerul Domnului i cu
glas puternic

ScoalS

ii

zisese:

Mario, scoala fecioarS ce ai n&scut far' de pacat r

caci pe fiul tfiu 1-au

i

i pe cruce il vor rastigni ca pe un p&catos. Iar Isus eel far' de moarte va muri acum ca un muritor spre mantuirea neamului omenesc! i s'a sculat Fecioara Maria din somn smulgandu-i parul i plangand cu lacrimi de moarte. Iar vaetele ei s'au ridicat la cer i auzindu-le ingerii au plans cu lacrimi amare, acoperindu-i trupul cu aripele. i plangand a plecat spre cinstita casa a lui Lazar, eel inviat din morfi, ca sa i se jelueascS. Iar sora lui Lazar, Magdalena cea cu parul de aur, auzind de vinderea lui Isus din gura maicii lui, a plans cu foe smulg&ndu-i parul ei frumos i a zis tO eel farii de prej pe bani cum s'a lasat s& fie vandut de Iuda eel vanzator, pe trei-zeci de argin^i ? Sa mergem, Maica preaslavita, acolo unde se va osandi pe nedrept Isus, eel cu chip

in curata lui inima

vandut lui Pilat Iuda eel cu va impunge sulija de o^el

inimii vicleanii,

(1)

Jiul, cit, p. 28- -29.

Digitized by

Google

234
dumnezeesc, caci impungandu-1 cu suli^a, el va muri, neavand san pSrinJesc unde sa-i piece capul i ast-fel pornira amandouft pe poteca cea lunga de prinpadurile dese, p&zito nevazut de Ingerul Domnului, eel ce se aratase in vis. Iar Maica Precista avea toiag de o^el i opinci do fier. i intalnindu-se cu o broasca, Ingerul vrand sfi cerce puterea dumnezeeascii, facu pe Maria sa zica: 0 broasca! faptura lui Dumnezeu, pofi tu s&-mi araji calea ce duce la locul unde chinuete pe Isus? Iar broasca cu glas omeneso i-a zis. 0 Maica Fecioara! eu de acolo viu i am vazut cumpedumnezeescul Isus il chinuiau po cruco, scuipandu-1 in obraz i batjocurindu-1! Auzind Maica a inceput sS planga i s& se vaete. Iar broasca cu glas bland i-a zis: Nu mai plange, Mario, i nu te mai vaeta, ci iea drumul in spre soare rasare i vei gas! pe Isus Atunci Fecioara i-a zis: *Daca drumul ce-mi ara^i nu cum-va duce la fiul meu, te ursesc ca dupa moarte sa nu te impu$eti, soarele in loc sa te hamueasca, sa te usuce; iar ploaia de va cadea peste tine, te va muia i te va spala de praf! i Maica FecioarS, inergand inainte, dete de un isvor limpede ca lacrima, ce curgea printre iarba verde, iar la marginea lui tin Sanger stufos il umbria pe jum&tate. i Maica, vrand sa treaca raul, a zis Apleaca-Ji o creanga, Sanger, de-asupra isvorului ca sa pot trece pe ea dincolo, caci ma ateapta Isus, fiul meu, ce-1 chinuesc Jidovii rataci^i!

creanga nu-mi aplec, c&ci calcand tu pe ea ii rupe-o i oiu ramanea ciumpav i urat pe langa pomii ceilal^i i Maica Domnului 1-a blestemat zicand: O Sanger, Sanger, tu nu tii durerea unei maici, i de aceea nu te pleci Dar tu nu tii ce poate o maica in durere Deci te blestem ca ori cine \\-o rupe o mladi^a sa curg& sange din tine oa din om i tu sa simji ori cat de mica ar fi durerea Iar din

Ba

Iar Sanger ul i-a raspuns:

ramurile tale sa nu se faca frigare! i fecioara Maria cu Magdalena, cea cu parul de aur, pur<5esera inainte i trecura isvorul prin dumnezeeasca putere a ingerului pazitor. i au tot mers, au mersmereu!

Digitized by

Google

235

Noaptea
i iar
i

ii

lasa valurile ei pe
al

razele in parul eel de aur

au

sosit la

pSmant, iar luna ii resfrangea Magdalenei. un isvor, in care se oglinda un Maslin mare

frumos. Iar Maica Domnului a zis: Intinde-^i o creanga de-asupra isvorului, Masline, ca sa pot trece din colo, caci m'ateapta Christos, fiul ineu, pe cruce rastignil i de Jidovi batjocurit Iar Maslinul i-a intins creanga peste apa, lasandu-le sa treaca. i Maria a zis: 0 Masline! tu, care vezi pe o maica in durere, te binecuvintez ca lemnul tau sa fie. sfant i din fructul tau sa se stoarca uleiul ce va arde in candele pentru ruga i mantuirea pacatelor omeneti

i au pornit

i au dat de

ee sta aplecat a zis:

merg&nd mereu! un Teiu batran cu frunza lata ijincarcat cu flori, cu ramurile in spre un isvor. Iar Fecioara Maria
i inflorit, fie-^i

Teiu

mare

mila de o maica in durere

caci

pleaca-^i o creanga peste isvor sa pot trece din colo,

ma

a^teapta fiul meu eel atat de chinuit de Jidovii rfitaci^i! Iar Teiul i-a aplecat o ramura i a lasat pe Maica Domnului sa treac. Iar Fecioara a zis: O Teiu ! tu care ai v&zut pe o maica in durere, fii binecuvantat de Domnul: sa fii intr'un an odata in biserica, iar florile

impodobeasca icoanele! mai departe. i iar au dat de un isvor peste care se intindea cu umbra mare i adanca un Nuc stufos. Maiea Domnului, vrand sa treaca isvorul, i-a zis: 0 Nuc! apleaca-^i o ramura peste apa sa tree din colo, caci m'a^teapta fiul meu chinuit de Jidovi! i Nucul i-a aplecat o ramura i a trecut Maria zicandu-i: Fii binecuvantat, Nucule, din lemnul tau sa se faca icoane! i au pornit inainte. Dupa atata cale au ajuns dand de groapa lui Isus, care era de noua stanjeni de adanca i de noua de larga i pe gura ei o stana de piatra. Iar in nauntru se odihnia mor^ii eel ce pentru a lumii mantuire suferit-a cuie in picioare i in mani i sulija in coaste; eel ce a indurat injuraturi i palme de la rai i blestema^i; eel ce pe fruntea lui de ganduri luminata, de suferinje arsa, coroana de spini purtat-a, eel ce pe buze, de unde cuvantul lui Dumnezeu eit-a, cu o^et a fost adapat! Vazu Maria cea sfarita de durere, cum pe stana de piatra a
tale sa

i au pornit

Digitized by

Google

_236

mormantului nepre^uitului
omoritori.

ei

flu

stateau
i

la

masa Jidovii cei

uir

tnaintea lor era intinsa o azima, vin

coco fript
Iar Jidovii zisera

intr'o strachinfi

s'o face azima holda de grau, atunci s&-i vada fiul Maria, atunci i nici atunci! Cand s'o face vinul struguri in deal, atunci sa-i vada fiul Maria, atunci i nici atunci Cand o canta cocoul asta pe buzele strachinei, atunci sa-i vada fiul Maria, atunci i nici atunci! i tacura! un vant Atunci s'a cutremurat vazduhul de o vrajS sfantfi
!

Cand

Maica Domnului se inchina, pe cand Jidovii ramasera increment de spaima. Cuvantul Domnului prin
s'a iscodit din zare, iar

vraja sfanta s'a implinit, caci de odata azima se prefacu intr'omare holda de grau, intinzandu-se spre miaza-zi vinul, in struguri aga^aji de coardele verzi frunzoase, pe coastele dealurilor spre miaza-noapte iar cocoul invia i, sarind pe marginele strachinei, incepu a canta cu glas tare deteptarea lui Isus, batand din aripi i stropind pe ochi i mani pe inspaimanta^ii Jidovi, cari se dadura la o parte tremurSnd de frica maniei lui Dumnezeu. Iar Maica Domnului, capStand putere dumnezeeasca mai mare ca tot-deauna, dete cu toiagul in semnul crucii peste stana de piatra a mormantului. i atunci un sgomot surd s'a auzit in fundul pamantului, pia; ;

tra s'a cutremurat dandu-se in laturi;

mormantul

s'a fost des-

chis

Iar Isus pe cer s'a fost f&cut o lumina mare ce te orbia. ln spre acea lumina, spre Dumnezeul a-tot-puternic s'a inSltat uor eel ce pe pamant pentru lume a patimit, eel ce in ceruri
!

pentru lume se va ruga. Iar Maica Domnului, intorcandu-se cu fa^a la lume, a fost zis cu glas puternic: Cine o ti basmul patimelor lui Christos i nu l-o spune, sa aiba a-1 purta pe cararile strambe, cu paharele seci i cu fcliile stinse iar cine l-o spune, sa aiba a-1 purta pe cararile drepte, cu paharele pline i cu facliile aprinse (1)

4.

Variantele,

cate mi-s mie

afl&toare la Rom&nii din Transilvania, pana acuma cunoscute, sunt cele ce urmeazS-

Prima:

(1)

Alexandrina Mihaescu, Flori de zdpadd. R. Valcea

1898, p. 49.

Digitized by

Google

237

Luai securea mare, Ma dusei in padurea mare, Tfiiai lemn mare, Faceai biserica mare Cu noua ui, cu noua altare, Catr& celea mare Cele mai mici, CStra sfin^ii apostolici. In mijloc de bisericS Sta sfanta Maica Precista, In mana dreapta

Te
i-i

uita pe apS in jos

vedea holdele rasarind, Pasarile pciuind, Oile fatand.

F'\u\u le-i

vedea viind!
[tia,

S'o luat, par galben desple-

Lacrami din ochi ii curgea, Mere de aur se f&cea,

Ingerii
i sfin^ii le

culegea,
sus,
jos,

Dupa dansa
i se uita pe
i se uita

le

ducea.

Cu

o carte alba,
faclia aprinsa
i

In mana stanga

apa in pe apa in

Cu

i-o vzut holdele ras&rind,

Cetia

lacr^ima,

Pasarile pciuind,
Oile fatand,

Pe apa Iordanului se uita; Vedea holdele rasarind,

Pasarile pciuind, Oile fatand,

Da

Fiuju nu 1-a vazut viind. Da ea, par galben despletia,

Fiu^u nu l-o vazut viind. ea par galben despletia, Lacrami din ochi ii curgea, Mere de aur se facea,
i sfin^ii le

Ingerii

culegea,

Lacrami din ochi ii curgea, Mere de aur se facea,

Ingerii
i sfin^ii le

DupS dansa

ducea. S'o intalnit cu meter de lemn.

le

Dupa dansa
JSdnt-Ion

le

culegea, ducea.

El o zis: Maic^I ce

e$ti

scarbita

S'o intalnit cu Ion

i
i-o zis
:

[suparata,

Precum nu te-am vazut

eti

nici

[odata?
scarbita
vfizut
i

Maic&! ce

Da cum

n'oiu

fi

[suparata,

[i

scarbita suparata,
nici

Pe -cum nu te-am

nici

Precum nu m'ai vazut

[odata?

[odata,

O! loane,
n'oiu
fi

Sint-Ioane

Ca numai un fiu$ am avut nu tiu in care parte de

[lume s'o dus
Iar el o zis: Maica p3ganii de Ji[dovi prinsu-1-o,
!

Hum

eu scarbita

su-

[parata,

Precum nu m'ai

vfizut nici o[data,

^i

Ci eu numai un fiu$ am avut nu ijtiu in care parte de

[lume s'o dus!
Iar Ion o zis

Pe crucea lui Pilat intinsu-1-o, Piroane in mani i picioare

[batutu-i-o,

Du-te la

apa Iordanului,

Cu Cu

securi taiatu-1-o,
sulijele impunsu-1-o,

Digitized by

Google

238

Cununi de spini in cap pusu-i-o, Cu curea de rug incinsu-1-o,

Until

De

dau-ai cu ciocanu, abia sa-^i capeji banu!

S'o luat, par galben des[pletia,.

din

ostai cu suli^a

in

[coasta impunsu-1-o,
i o eit

sange

apa,

i o venit la

Cu

o parte

mine sa-ifaccrucea i doua mai lunga,

Lacrami din ochi ii curgea, Mere de aur se facea,

Ingerii
i sfintii le

culegea,

Iar eu i-am facut-o Cu o parte i doua

mai mica
!

O!

lucra-u-ai cu anu,

De

abia sa-ti cape^i banu S'o luat, par galben des[pletia,

Dupa dansa le duce& Pe mun^i de glaja (sticla), Pe munji ca ascu^itul cujitului Pana la o fantana.

LacrSmi din ochi ii curgea, Mere de aur se facea,

Ingerii
i sfin^ii le

S'o plecat sa bee apa. O broscufd o zis

Maica

ce eti scarbita

suparata,

culegea,

Precum nu te-am vazut

nici

Dupa dansa

le

ducea.

S'o intalnit cu meter de Her.

broscu^a

[odata ? muriu-ai ijinu

[te-ai

El o zis: Maica ce
!

impu^i

eti scarbita
[i

suparata,
nici

unde nu-i fi tu, Sa nu fie apa buna de baut!

Precum nu te-am vazut

Da cum

n'oiu

fi

eu scarbita

[odata ?

suparata,

Da cum

n'oiu

fi

scarbita

Precum nu m'ai vazut

nici

[i

suparata,
nici

odata,
i

Precum nu m'ai vazut

[odata,

Ca eu numai un fiu^ am avut nu tiu in care parte de

Ca eu numai un fiut am avut nu tiu in care parte de lume s'o dus

!

Maica

[lume s*o dus! paganii de Ji-

ca eu am avut doi-spre-zece i o venit o roata

Maica

[dovi prinsu-1-o,

Pe crucea lui Pilat intinsu-1-o, Piroane in mani i picioare

batutu-i-o,

Forforoata i mi-o omorit un-spre-zece

odata.

Cu Cu

securi taiatu-1-o, sulijele impunsu-1-o,

Unu mi-o mai ramas Toma Tominoace,

Strut de busuioace,

i o eit

sange

apa.
sa-i fac cu[iele

Hai

la

mama'n coace
un broscoiu

i o venit la

mine

i o venit

Cu o
Cu

parte

doua mai mari doua mai mici

Cu Ca

picioarele
rachitoarele,

i le-am facut

o parte

Ochii ca talgerile, O venit la ma-sa.

Digitized by

Google

239

Maica Precista o inceput

a rade.

Raiu s'o deschis, Pe fiut l-o vSzut viind

De

acolo s'o luat,

P&r galben despletia, Lacrami din ochi ii curgea, Mere de aur se f&ce&,
Ingerii
i sfin^ii le

La
Sa

Maica o

zis:

Isuse! cum,te-ai lasat

pjlganii

de Jidovi

sa

te-

[chinueasca,
te r&stigneasca ?

Dupa dansa
Sdnt-Ion i o

le

culegea, ducea.

S'o intalnit cu Ion

zis
!

Iar Isus o zis

Maica

panS nu

ma

r&s-

[tignii

eu

N'auzii secure

Maica

ce eti scarbita

In padure,
N'auzii glas

[supfirata,

Pe cum nu te-am vazut

nici

De

voinica?,
lasa oaia mielul s8u

Da cum

n'oiu

fi

[i

[odata ? scarbita suparata,

nici

Nu

Nici vaca vi^elul sau, Iapa manzul s&u,

Nici scroafa purcelul s&u,

Pe cum nu m'ai vazut

[odatS,

Ca eu numa un fiut am avut i nu tiu in care parte de

[lume s'a dus

Nici femeia pruncul su. Iar de cand m'am r&stignit eu,.

Auz glas De voinicaf,

Secure In padure, Lasa oaia mielul s&u i vaca vi^elul sau, Iapa manzul sau i femeia pruncul sau.
i cine a
i o
ti

Dar

el

o zis:

Maica!
haine albe ingereti
raiului,
li

f ipa hainele negre calugreti,

i iea

i te i

du la raiu d& un picior in ua

Ca

s'a deschide i flu^u

ve-

asta

[dea viind!

S'o luat, par galben des[pletiS,

va 3pune La lume La saptamana,

Lacrami din ochi ii curgea, Mere de aur se f&cea,

Ingerii
i sfintii le

culegea,
c^ilu-

La luna, La anu, La jumatate de

II

an,

ducea. i o $ipat haine negre

le

Dup& dansa

[gfire?ti,

i o luat

haine albe ingereti

la raiu,

i s'o

dus

i o dat cu picioru in ua raiului;

va lua Isus de mana dreapta i-l va duce tocma'n raiu; Iar cine o ti i nu o va spune, II va lua de mana stanga i pe ulicioara cea stramba II va arunc& tocma'n iad (1)
!

(1)

Publ. de

I.

Moisil in $ezdtoarea, an. II. Falticeni 1893, p. 143-148.

Digitized by

Google

240

A doua variants din Transilvania, comuna Reteag, sunS precum urmeazS:

S'a luat omul mare
Rastignit pe cruce de brad.
Jidovii

mare In padurea mare Sa faca biserica mare Cu noua ui, cu noua altare, Ou noua zabrele De catra sfantul soare.
-Cu securea

mi

se silira,

Cum ma
Sa

intalnira,

Sa4 fac crucea. De ce zicea s'o fac mai

tie

mica,

In zabreaua de'nainte Cine cata ? Maica sfanta,

In mana dreapta Carte alba, In mana stanga Carte sfanta,

mai uurica, De aceea o faceam mai mare Sa nu ma obosesc asa tare Maica sfanta-1 asculta

blestema Dare-ar bunul Dumnezeu Sa lucri cu anul i sa nu mai cape^i banul!

i-l

Apoi iara se lua

Tot

cetia

i procetia

i pe fiul sau nu-1 gasia. Ea de acoalea s'a luat

Pe Ca

munte ascutit dunga de cu^it. Pe unde cu piciorul paia

eel
o-

Pe un deal ascutit Ca o dunga de cujit. Unde calca Ca ceara scdlpia, Mere de aur se facea.
Ca^i ingeri, Ca^i apostoli, In bra^e le strangea,

ceara scdlpia, se facea Caji ingeri, Caji apostoli, In braje le strangea, La sfanta biserica le ducea. S'o intalnit cu meteru delemn.

Ca

Mere de aur

Pe la sfinte biserici Le impar^ia.

i s'o intalnit

Ce

te plangi,

Maica sfanta,

Ce

te dauleti?

Buna ziua, meter de Sanatate bun&, Maica sfanta, Da ce te canji, ce te dauleti Da cum nu m'oiu canta,
fier
?

Cu

meterul de Her.

Cum nu

Cum

m'oiu canta, nu m'oiu dauli,

fiu

cum nu m'oiu dauli, Ca numa un fiu am avut

i pe acela 1-am pierdut,

C& numai un

mi-am avut

i pe acela 1-am pierdut,

i ori cat 1-am cotat,

De urma nu
Ori

i-am mai dat,

cat 1-am cautat!

Nu Nu

1-am

aflat

Nu

te canta,

Hei, Maica sfanta

te canta,
fiu $i

te vfieta!

Nu
Ca

nu

te d&uli,

1-am vazut
la Pilat

In poarta

Du-te in poarta lui Pilat, Ca acolo li afla R&stignit pe cruce de brad.

Digitized by

Google

241
i

pe mine mil
de co zicea

silira Jidovii

Calca in busuioace,

Sa-i fac cuiele.

i
le fac mai mari, De aceea le faceam mai mici Ca sa nu mi se treaca flerul

Hai

la

i o venit

mama'ncoace! un broscoiu mare

Sa

Cu Ca Cu

picioarele
rehitoarele,
ochii ca talgerile.

i se

gat iute lucrul

Maica sfanta-1 asculta ii cuvanta Dare-ar bunul Dumnezeu, Cum ii da cu ciocanul, Sa i cape^i banul! i se lua Maica sfanta
i apoi

Maica sfanta, cum l-o vazut, O zainbit a rade i o zis: Doare-ar bunul Dumnezeu, Unde-i muri Sa*nu te impu$eti, i unde n'a fi
Broasca* in apa,

Pe un deal ascu$it a o dunga de cujit

Tot plangand
$i daolind, Pe fiul sfant c&utand
i s'o intalnit c'o roasca

Sa nu fie buna apa! Apoi iara s'o luat

Pe un deal ascujit Ca o dunga de cufit,

Tot plangand
i daolind,

Bun& ziua, roasca-broascfi Sanatatebuna, Maica sfanta Dar co te can$i, ce te daoleti? Dar cum nu m'oiu canta
i cum nu m'oiu daoli, Ca numa un fiu am avut i pe acela 1-am pierdut! Nu fi suparata, Maica sfanta, Ca i eu inc'am avut

Broascd.

Pe

fiul

sfant intreband.

i 1-a aflat

La poarta la Pilat Pe cruce de brad

Cu

cuie pironit,
rastignit,

Pe cruce

Cu cununi de

Nu
Ca
i

i cStra
panfi

spini incununat Maica sa a strigat:

te canta,

nu

te daoli,

amu nu

tragea

^Noua fii, i o venit

Copil dupa
Nici puiu

mama mama dupa copil,

dupa
clocS,

roatfi

folforoatd i mi-o omorit opt odata,

Nici cloca dupa puiu,

Nici vi$el dupa vaca, Nici vaca dupfi vi$el, Nici mielul dupa oaie, Nici oaia dup& miel.

Numai unul mi-o ramas!

i o zis Maica sfanta Ian chiamS-1 incoace! i incepu broasca a striga i din gura cuvanta
:

Da de acuma
i-?avea grija

in colo

tiu ca fie-care

mami
fiul ei
!

Tomi Tominoace

de

(1)

<1)

Din Ms.

d-lui I.

Pop. Reteganul, aflator

la

Academia Rom&na.
16

Marian, Legendele MaicU Donmului.

Digitized by

Google

242

A
Cu

treia variants din

Transilvania e aceasta
i le culegeau
i in cer le duceau,

omul mare, securea mare, i o taiat lemnul mare, A facut bisericS mare Cu noua ui, cu noua altare, Cu z&brele in carare. In zabreaua mica ede santa Maria mica, In zabreaua mare ede Santa Maria mare. * Santa Maria mare
S'a luat

La suflete le imp&r$iau. S'a intalnit Maica santa Cu meter de lemn.

ziua, meter de lemnE Sanatate buna, Maica de mila i de putere!

Buna

Ce

plangi, ce te dauleti ?

Oh meter de
!

lemn,

Demineaja

s'a sculat,

In scaun de aur s'a inaljat. Pe obraz s'a spalat, Pe obraz cu vin-ars i pe mani cu vin bun. i o bagat mana stanga i o scos carte sfantS, i o bagat mana dreapta i o scos carte albS i o cetit de la pranz Pana la amiaz. Toji orbii
i toti chiopii

Cum Cum

n'oiu plange,
n'oiu dauli,

Ca Vineri dimineaja
In scaun de aur Pe obraz m'am Pe obraz

m'am
[sculat,.

m'am
spfilat,

inSlfat,

Cu
Cu
i
i

vin-ars

i pre

mani
bagat mana stangS
sco3 carte santa,

vin bun.

i
i

S'au aflat
i s'au adevarat!

am am am am am

bagat mana dreapta

scos carte
cetit
la

alM

Numai Domnul
Fiul ei
i al lui

cerului

Pan'

de la pranz amiaz.

i al pamantului,

Dumnezeu

Tofi orbii i toji chiopii

Nu Nu

s'a aflat,
s'a adevarat,

Doamne! r&u

s'o suparat. S'o luat Maica santa

I-am aflat, I-am adevarat, Numai pre fiul cerului

i al pfimantului,

P'un deal ascu^it

Pre

fiul

meu
Dumnezeu

Ca o sanceS de cujit, Par galben despletind,

Fa^a alba sgariind,
ochi-i picand, picau Mere de aur se faceau, Ingerii veniau

i al lui

Nu Nu

Laerami din
Cari

cum

1-am aflat, 1-am adev&rat, Doamne! reu m'am supfirat N'ai vazut, N'ai auzit?

De auzit n'am auzit,

Digitized by

Google

243

De CS

vfizut

am

vazut,

1-au interit (1) Canii de Jidovi

Trei zile de vara

prins Joi de c&tra sarS, i 1-au dus la curdle lui Pilat i 1-au resticnit pe cruce de
i 1-au

P'un deal ascujit Ca o sancea de cu$it, P&r galben despletind, Fa^a alba sgariind, Lacrami din ochi picand.
Cari

cum picau
se faceau,

Mere de aur

[brad.

Ingerii veniau
i le culegeau

Cu burete hr&nitu-l-au, Cu ojet adapatu-1-au, Cunun& de spini

In cap pusu-i-au,

Cu brau de mcie
Incinsu-1-au.

C&nd

il

incingeau,

Picuri de sange curgeau, Jidovii in pahare il sprijineau

iin cer leduceau, La suflete le impar^iau. S'a intalnit c'un meter de tier. Buna ziua, meter de fier Sanatate buna, Maica de mila i de putere

Ce

Ca nite pSgani

il

beau.

plangi, ce te dSuleti ?

Oh

meter de

fier

Picurul intaiu s'a facut spicul [graului Cu care fac santa slujbS

Cum n'oiu plange, Cum nu m'oiu dauli

Ca
Vineri

diminea^a

ra'am
[sculat,

La

biserici i la mor^i,

Picurul al doilea
S'a facut sfantul vin

Cu care
La

fac sfanta slujbS

In scauu de aur m'am inal^at, Pe obraz m'am spSlat, Pe obraz

biserici i la mor^i.

Cu
i

vin-ars

Tocinai eu i-am fficut crucea. De ce au zis s'o fac mai mic&

mai subfirica, De aceea am facut-o Mai mare i mai groasfi, Cam avut destul lemn
i i

pe mani Cu vin bun. i am bagat mana stangfi

i i i i

m'am

urit a ciopliin el!

am am am am

scos carte santa,

bagat mana dreaptft

scos carte alba,
cetit

de

la

pranz

metere, dare-ai cu anul i apoi sa cape^i banul !... De acolo in cotro Maica santa

Pan'

la amiaz.

To^i orbii
i to^i chiopii

[mergea
Holdele mandre inverzia, In cotro Maica santa pleca, Holdele mandru inspicS. i s'o luat Maica santa
(1)

I-am aflat, I-am adevarat, Doamne rau m'am suparat.

!

N'ai vazut,

N'ai auzit?

Luat

la

goana.

Digitized by

Google

244

De auzit N'am auzit, De vazut

Am
Ca

vazut,
1-au intarit

Incotro Maica sfanta mergea Holdele mandru inverzia, In cotro Maica sfanta pleca Holdele mandru inspica.

Canii de Jidovi, Trei zile de vara i 1-a prins Joi de catra sara.
i 1-au dus

Maica sfanta P'un deal ascu^it

$i s'o luat

Ca o sancea de cufit, Par galben despletind,

Fa^a alba sgariind,

La

curjile lui Pilat

i 1-au resticnit

Pe cruce de brad,

Cu burete hranitu-1-au, Cu oet adapatu-1-au, Cununa de spini

In cap pusu-i-au, Cu brau de macie
Incinsu-1-au.

Lacrami din ochii picand. Care cum picau Mere de aur se faceau.
Ingerii veniau
i le culegeau i in cer le duceau,

La

suflete le imparjiau.

Cand

il incingeau, Picuri de sange curgeau,

S'a intalnit cu o broascd.

Buna

ziua, broasca.

Jidovii in pahare

il

sprijineau,

Ca

nite

pagani

il

beau.

Sanitate buna, Maica de mila i de putere!

Picurul intaiu
S'a facut spicul graului

Ce

plangi, ce te dauleti?

Cu
La

care fac sfanta slujba

biserici i la mor^i,

O broasca, broasca Cum n'oiu plange, Cum nu m'oiu daoli?

Ca Vineri diminea^a m'am scu[lat,

Picurul al doilea S'a facut sfantul vin Cu care fac sfanta slujba

La biserici i la mor^i. Tocmai eu i-am facut cuiele. De ce au zis Sa le fac mai groase i mai hodrdmboase, Ca sa treaca prin oase, De aceea le-am facut mai mici i mai sutyirele, C'am avut pu^inel fier

In scaun de aur m'aminaltat, Pe obraz m'am spalat, Pe obraz

Cu
i

vin-ars

pe mani
vin bun.

Cu
i

i
i i

am sa ma hranesc i eu cu el O metere dare-ai cu cio!

am am am am am

bagat mana stanga

scos carte sfanta,

bagat mana dreapta

scos carte alb&
cetit
la

de

la

pranz

Pan*

amiaz.

[canul
i sa-^i capeji banul
! . . .

Toti orbii
i toji chiopii

De

a colo

I-am

aflat,

Digitized by

Google

245
I-am adevarat, Numai pre fiul cerului i al pamantului, Pre fiul meu
i al lui Dumnezeu Nu 1-aoi aflat, Nu 1-am adevarat, Doamne! reu m'am suparat!

N'ai vazut, N'ai auzit?

i s'a luat Maica sfanta P'un deal ascu^it Ca o sancea de cu^it, Par galben despletind, Fa^a albii sgariind, Lacrami din ochi-i picand, Care cum curgeau Mere de aur se faceau, Ingerii veniau
i le culegeau i in cer le duceau,

Nu

Oh

Maica,

nu

te

supSra,

te dSuli,

La

suflete le imparfiau.

Ca i eu am avut Noua puiori in un oga

i a venit

S'a intalnit cu

Maria Magda[lena,

roata Forforoata i mi i-o omorit Opt odata, Numai unul mi-a ramas.

Sora

lui

Lazar.
ziua,

Buna

Marie

Sanatate, Maica de mila

te dauleti ?

i de putere

Ce plangi, ce

Oh

Toma, Tominoace
Calc in busuioace, Vin' la mama'ncoace i o venit un broscoiu

Cum Cum nu

Marie, Marie n'oiu plange,

!

m'oiu dauli
[lat,

Ca Vineri diminea^S m'am scuIn scaun de aur

Cu ochii ca
Picioarele

talgerile,

m'am

inal^at,

Ca rachitoarele,
Manile

Pe obraz m'am Pe obraz

spalat,

Cu
Maica sfanta
de

vin-ars,

Ca

fusele.

i pre

mani
bagat mana stanga
scos carte sfanta,

Cat o fost

Cu
gi i
i

vin bun,

[sup&rata,

Totui a zambit a rade odata. O broasca muri-o-ai i nu te-ai impuji, Unde tu n'ai fi, Apa buna n'ar mai fi, Caci cat am umblat, Nici atata voie n'am aflat De acolea In cotro Maica sfanta mergea Holdele mandru inverzia, In cotro Maica sfanta pleca, Holdele mandru inspica

am am am am am

bagat
cetit

mana dreapta
la

scos carte alba,

de

pranz

Pan'

la

amiaz,

To^i orbii
i to^i chiopii

I-am aflat, I-am adevarat,

Numai pre
Fiul

fiul

cerului

i al pamantului,

meu

Digitized by

Google

246
i al lui

Dumnezeu

Oh!

fiul

meu
!

Nu Nu

1-am aflat, 1-am adevarat,

!

i al lui

Dumnezeu

Mare putere Ji-am dat

i la canii de Jidovi te-ai
la-

Doamne

rau m'am suparat!

Oh
Nu

N'ai vazut, N'ai auzit?

!

[sat!

Ci

Oh

Maica, nu

m'am l&sat

Maica sfanta, nu plange,

te daoli,

Pentru mine Ori pentru tine,

Ci du-te la

curdle tale cele [mandre, Desbraca haine negre calugfc[reti

m'am

lasat

imbracS haine mandre domneti,

la

Pentru lumea toata. Ca pana la Jidovi nu ma lasam, N'auziam glas de fat& mare, N'auziam fluer de fecior, N'auziam troscota de secure

Te du

raul Iordanului

Desculja pe bruma, Pe piatra marunta, Ie trei picuri de apa i arunca in fa^a ta cea alba, Te uita spre raiu spre rasarit, Ca-i vedea trei cete venind, Fiul tau aducand!

Nu
i

In padure, tragea copil dupa

mama

mama dupa

copil,

Nu

tr8gea vi^el dupa vaca,

vi$el,

Vaca dupa

Nu

tragea miel dupa oaie

i oaie

dupa

miel,
scroafa,

Nu tragea purcel dupa

De

acolea

In cotro Maica sfanta mergea Holdele mandru inverzi&, In cotro Maica sfanta pleca Holdele mandru inspica. S'a dus la curdle ei cele man[dre
i a desbracat

Scroafa dupa purcel. Dar de cand la Jidovi m'am

[lasat,

Aud Aud Aud

glas de fata mare,

fluer

de

fecior,

troscota de secure

In padure,

Haine negre calugareti

i a

imbracat

Haine mandre domneti.

S'a dus la raul Iordanului Desculja pe bruma,

Pe piatra marunta,

luat trei picuri de apa

Trage copil dupa mama, Mama dupa copil, Trage vi^el dupa vaca, Vaca dupa vi^el, Trage miel dupa oaie, Oaie dupa miel, Trage purcel dupa scroafa, Scroafa dupa purcel.
Cine mi-a
ti

i o

aruncat in fata

ei

cea alba,
[rit

povestea

S'a uitat spre raiu spre rasai o

i o va zice la anul, La jumatate,

vazut
fiul ei

trei cete

de ingeri
[venind,

La luna, La saptamana,
L-oiu lua de

Pre

aducand.

mana

dreapta,

Digitized by

Google

247
L-oiu duce pe car area dreaptS, TJnde-s uiese intinse
i faclii aprinse.

L-oiu duce pec&rarea stramba, Unde-s $erpii

Cine mi-a
i

ti

povestea

nu o va zico La anul, La jumatate, La luna, La saptamana,

L-oiu lua de

Ca brazii, Ramele Ca barnele,

Broatele

Ca
Ca
stanga,

jirezile,

oparlele
vacile
!

(1)

mana

A
Cu

patra variants, din Transilvania

Omul mare
securea mare

Cu

fa^a dalba {ipand;

Merge

in padurea mare, Face biserica mare Cu noufi ui, cu noua altare,

Pe unde Maica sfanta mergea, Mandre faclii s'aprindea i mandra iarba cre^tea.
Se intalnete Maica sfanta C'un meter de lemn. Buna ziua, Maica sfanta!

Cu noua

zSbrele din

st.

Soare.

In zabreaua mica ede santa-Maria cea mica, In zabreaua mare ede santa-Maria cea mare. i a luat Maica sfanta

Ce te can^i ce te daule^ti? Cum nu m'oiu canta,

Cum nu
Ca
i-i

m'oiu dauli,
fiii
ii

to^i

cetesc

Carte alba
In

mana

dreapta,

adeveresc, Numai fiul cerului

i al pamantului
i acela
i-l
il

Cruce sfanta
In mana stanga i toji fiii ii cetia
i-i adeveria,

cetesc
loc,

adeveresc,
la

Da

o lume de
tiu

Numai

fiul

cerului
cetia

i al pamantuhri i acela
il

Dar nu

unde Maica sfanta, nu

te dauli,

te canta,

Nu
Nu

i-l adeveria,

CS de vazut
1-am vazut,
auzit,

Da la o lume de loc, Dar nu tiu unde.

S'a luat Maica sfanta

Dar de nume i-am

C'au venit Balele de Jidovi Sa le fac crucea.
la

Pe un

deal ascu^it

mine

Co
Cu

sancea de cujit, par galben despletind,

(1)

Minerva* an. IV. Bistrija 1894,

p. 208,

218-219, 229-230

236-237.

Digitized by

Google

248

Din ce-au
i

zis sa

le-o fac

mai

Nu

Nu

te

canta nimic,

[sutyirea

mai cinaea,
de aia
o

Maica sfanta, nu te dauli, Ca drept de vazut

1-am vSzut,
auzit,

Eu
i

am

lasat

mai

[groasa

Dar de nume i-am

mai borturoasa,

Ca sa-1 resticneasca Mai tare din oase Prinsa Maica sfanta

plange i a blestema mester de lemn Lucrare-ai tu cu anul i apoi sa cape^i banul

C'au venit Balele de Jidovi la mine Sa le fac cuiele. Din ce au zis sa le fac mai
:

[groase
i

mai bortoroase,
de aia le-am facut

Eu

i s'a luat i s'a dus

Maica slants
ascujit

Pe un deal

Mai subtirele i mai frumu^ele Ca sa nu-i caza Domnului sfant greu de

ele,
fii,

Co

Cu Cu Pe unde Maica sfanta mergea, Mandre faclii s'aprindea i mandrS iarba created.
:

sancea de cu^it, par galben despletind, fata dalba {ipand

Cam,

Maicii sfanta, mul^i

Lacramile

Maicii

sfinte

jos

[picau,

Mere de aur

se faceau,

Sa-mi mai raman'o ^ir' de fier Ca sa mai capSt ce-va Atunci i-a zis Maica sfanta O meter de fier, Cand ii da tu cu ciocanul, Atunci sa i capefi banul De acolo a plecat Maica sfanta i s'a dus iara:

Sfin^ii apostoli le strangeau,

Pe un deal

ascu^it

La Dumnezeu
Dumnezeu cu
'

in cer
ele

le

du-

[ceau,

leturghii
[facea.

Se in t a lnet e c un meter de Her Buna ziua, Maica sfanta

Ce

te can^i, ce te

dauleti?

Cum Cum sa
Ca
i-i

sa

nu ma cant, nu ma daulesc,
ii

Co sancea de cu^it, Cu pSr galben despletind, Cu fa^a dalba Jipand Pe unde Maica sfanta mergea, Mandre faclii s'aprindea i mandril iarba cretea. Lacramile Maicii sfinte jos pica, Mere de aur se facea,
Sfin^ii apostoli le strangea,

toti

fiii

cetesc

adeveresc,
fiul

La Dumnezeu in cer le ducea, Dumnezeu cu ele leturghii

[facea.

Numai
i al

cerului
cetesc

pamantului
tl

Se intalnete cu o roascS

i acela
i-l

adeveresc,
la

loc,
!

[broasca.

O O

MaicS sfanta

Da

o lume de
tiu

De ce te canji,de cetedauleti?

Dar nu

unde

dragul maichii,

Digitized by

Google

249

Cum
Ca
i-i

sa

nu ma cant i
fiii
ii

daulesc,

Ca Ca De

nite t&lgerei

tofi

cetesc

i nite

manuje

adeveresc, Numai fiiul cerului

i al

ni?te fusu^e!

p&mantului
cetesc
loc,

loc cum 11 vede Maica sfantS prinde a rade

i zise # Pfui, roasca broascS,
:

i acela-1
i-l

adeveresc,
la

Da

o lume de
tiu

Dar nu

unde

Dacii ?i eu, Maica sfantS,

CS de la biserica mare, De cand port carte alba In mana dreapta

i cruce sfanta

Am
i a

avut noua fii venit o roatS

In
i

mana

stanga,

Forforoata i mi-a cSlcat pe opt de-odata i tot nu-s suparata i mi-a ramas numai unul,

Nici atata voie

n'am avut

acum m'ai

fScut

IncS de
i a

am

ras

mai adaus:
roascS broascS,

Numai Tomi Tominoace,

CalcS busuioace,
Vin' la maica'ncoace

Pfui,

Cu nite piciorele
Ca rastitorele, Cu ni$te ochiorei

De vei fi vie, De vei fi moartS, Unde vei fi tu,

Sa
fie

apa buna

De aici s'a dus Sf. Fecioara pana la curtea lui Pilat. Acolo erau de pironite por^le, in cat nimeni nu putea socoti sa intre prin dansele. i a dat Maica Fecioara de doua ori cu pi$i a dat odata cu eel ciorui eel stang in ele i nu s'au deschis drept i indata s'au deschis in ISturi. Balele de Jidovi mancau chiar atunci de amiazi la masa. De loc cat o zaresc, prinde o bala de Jidov a o intreba Tu eti Maria Dumnezeoaia ? Maica sfanta i-a respuns:
a?a
;

Eu!

Atunci vei

fi

tu Maria Dumnezeoaia, cand vor in via

i

tiu-

cele astea

din blid

va canta cocoul pe dunga blidului

Nici vorba

nu o gata

umbl&, Cocoul pe dunga-i canta.

i tiucele in blid

Prinde altfi bala de Jidov a o batjocori din nou Atunci vei fi tu Maria Dumnezeoaia, cand vei sub covata in tinda? 0 scroafS cu trei purcei

ti

ce este

Digitized by

Google

250
Minti atunci se repezi la ea i-i dete o palma peste obrazul eel stang i una peste eel drept. i a inceput Maiea sfanta a plange i a vorbi
!

A
cu

Haideti, haide^i, sa vfi arat! ridicat Maica sfantfi eovata i a eit de sub ea o scroafa trei purcei.

nu mananca
Apoi
s'a

Scroafa, cat ce a eit de sub ea, s'a frecat decruce; de atunci Jidovii slanina.

dus Maica sfanta la Domnul Christos i i-a zis: meu prea dulce, prea frumos, putere ai avut sa nu te lai sa te rastigneasca balele de Jidovi 0 Maica sfanta nu m'am lasat pentru mine i pentru tine, ci pentru lumea toata, ca sa nu ma fi lasat eu rastignit, n'auziai

fiul

Coco cantand,
Nici pasari ciripind,
Nici feciori fluerand,

Nici fete mari horind, Nici troasca de secure

Pe
Pe

eel

mijlocde padure,
de camp.

Nici fluera de vant

eel mijlocuj
:

la

<i atunci a zis

Maica sfanta

<Cineva
i la

an

povestea mea i o va zice la luna, la saptamana, jumatate, acela ca i cum ar face un sarindar.
ti

M'am
i

suit

pe o ea
!

v'am spus-o aa

(1)

cincea variants, din Transilvania,

anume din comuna

Fene de langa Ampoiu:

Merge omul mare Cu securea mare
In padurea mare, Taie lemnul mare, In zabreaua micS i mai frumuica Cine ca-mi edea,

Face biserica mare Cu noua altare Catra santul soare, Cu noua zabrele Spre sfintele stele.
(1)

La ce se gandia ? ede Maica Domnului,

Ea

tot cetete

i adeverete

i tot

fii

de maica gasete,
fiul sau,

Numai pe
titlul
:

Publ. de Ironim Danila sub

zeta Transilvaniei, an. LI.

Braov

1888.

Povestea Sfintei Mdrii, in No. 79.

Get-

Digitized by

Google

251
Fiul lui Dumnezeu,
i 1-am cunoscut In curtea lui Pilat Pe o cruce de brad,

Fiu noua, Fiu tuturora, Nu-1 poate gfisi Unde-a putea fi,
i se ie

Cuiele-s de

mine fdcute,

Sutyiri i scurte, Ga sa iasa multe,

Pe cale, Pe c&rare
Se intalnetec'un meter mare. Eain cale-1 oprete i ast-fel ii- gr&e^te N'ai v&zut, N'ai cunoscut
:

Multe i marunte. Din fierul ce mi-a dat in sama Putem facepiroane de o palma. i Maica Domnului s'apuca
i-l

Tu
Cand
i

binecuvanta: sa dai cu ciocanul

ii

i sS-^i pice banul,

Pe

fiul

meu,

intra in cas,
iea

Fiul lui Dumnezeu,

S'ai pranzul

Fiu nouS, Fiu tuturora ? Ba eu 1-am vazut i 1-am cunoscut In curtea lui Pilat Pe cruce de brad, Ce i-am facut-oinalta i groasS, Ca sa fie la ochi vederoasa! i Maica Domnului blestema i ast-fel cuvanta: Tu meter de lemn mare,

pe masa Maica Domnului se

Pe cale, Pe carare
i intalne^te pe Ion, S&nt-Ion,

Nana

la

Dumnezeu

i la fiul sSu.

Ea

in cale-1 oprete
ii

i ast-fel

Bun

grSe^te:

intalnitul Ioane,

Sant-Ioane
N'ai vazut, N'ai cunoscut

Ce
S&

n'ai sot su ' soare > umbli din sate in sate

:)

Cu lemne uscate, S& cape^i bucate! i Maica Domnului se iea

Pe cale, Pe carare
i intalne^te

Pe

fiul

meu,

Fiul lui Dumnezeu, Fiu noua,

Fiu tuturora? O Maica curata

i nevinovatS,

Un

alt

meter mare.
ii

Ca eu 1-am vazut
i 1-am cunoscut

Ea in

cale-1 oprete

i ast-fel

graete N'ai v&zut,

N'ai cunoscut

Pe fiul meu, Fiu noua, Fiu tuturora? Ba eu 1-am vazut

In curtea lui Pilat Pe o cruce de brad. In trup de drumerei Salta doi luceferei, In faja-i luce soarele

Cu

razele,

In dos luna

Digitized by

Google

252

Cu lumina, In talpi ii batea Cuie de fier Cu maie de ojel, In palmi ii batea Cuie de o^el Cu maie de fier.
Din picioare
sangele taenia, Vi^a de vin cretea.

i ast-fel

ii

grete

O! tu fiul meu, Fiul lui Dumnezeu, Fiu nouS,

Fiu tuturora, Cum de ai suferit

De De

te-au rSstignit,

Cum

te-au chinuit Canii de Jidovi?

O!

Maica curatat

Din palmi

i nevinovata,

Cum sangele taenia, Spic de grau cretea.

Cu

cat graii

Maica

curatfi

Inca te smintii! Dae' am suferit

i nevinovata,

De m'au
i

rastignit

De

vrei sa-1 zareti,

m'au chinuit

Leapada haine muereti

i iea alte ingereti,

Lasa calea batuta i iea alta mai scurta:

Canii de Jidovi, e pentru mine, Nici pentru tine, Nu e pentru noi

Nu

Pe raul
Raul
lui

lui

Roaud

Pentru amandoi,
Ci ca lumea toatfc Era prea stricata,

Iordan, i apoi pe un deal ascu^it Ca pe nite tinde de cu^it;

i-i intalni

pe

fiul

tau,

De nu se uita i nu cauta:
Fecior de tata, Maica de fata, Parinjii de fiii,
So^ii desotii,

Fiul lui Dumnezeu, Fiu noua, Fin tuturora. i Maica sfanta se lua Pe raul lui Roaua,

Prietin de prietin,

Pe raul lui Iordan, Leapada haine mueresti

i iea albe ingereti

Ca
i

apuca pe un deal ascu^it nite tinde de cujit, cum pe dealmergea,

fiul

Vecin de vecin, Vijel de vaca, Vaca de vi^el, Scroafa de purcel, Miel de oae, Oae de miel! (1)

Pe

sau intalnete
i

easea variants din Transilvania,

anurae din comuna

FSgSrSu:
Legenda Maicii (1) Publ. de Gr. Sima al lui loan sub titlul nului, in Familia, an. XXV. Oradea-mare 1889. No. 14, p 162.
:

Bom-

Digitized by

Google

253

Maica sfanta Preacurata,

Nficajita, suparata,

i to^i dreptii
I-o pomenit,

Luatu-s'a i s'a dus C'o secure mare

To^i

sfinfii

i to^i drep^ii

La un lemn mare Ca i care Nu-i in lumea mare,

i a t&iat

Lui Dumnezeu i-o Numai pe fiul sau i a lui Dumnezeu

gasit,

lemnul
altare,

eel

i o facut o biserica
-Cu

mare mare

Nu
Nu

l-o gasit,
cetit,

Ori cat o

noua

l-o aflat,

Cu ui in carare, Cu noua fereti,

Cu mandre
In ua mica
zebrele.

Ori cat o cercat.

Maica rau s'o suparat, Tare s'o mai intristat,

De aceea

s'o luat,

ede Santa-Maria mica, In ua mare Sant&-Maria mare. Sant&-Maria mare

S'o suparat, Pe ingerul Mihaiu, De sot 1" ^ uat
i in lume o plecat. Mai intaiu s'o spalat Pe mani

Drum

lung o calcat

Pe un munte ascufit Ca o dunga de cu^it,

Fata alba sgariind, Par galben despletind,

Lacrami din ochi v&rsand, Cari unde picau

Piatra despicau, Cari unde cfidea Ca focu ardea, Ca dorul topia.
Ingerii

Cu vin
Cu Cu
i

bun,

Pe obraz
vin-ars,

Pe par
mir,

Domnului venia, Pe toate le culegea, Mere de aur le facea,

In eer le ducea i acolo le impar^ia

<

o luat in mana dreapta Carte alba, In mana stanga Carte sfanta, i o cetit i o procetit Pan' la pranz Tot cu plans, Pan' Pamiaz -Cu sufletu ars, Cu lacrami pe obraz. i o cetit ^i o procetit,

La La La La
$i

tofi sfinfii,

to^i p&rintii,

tot sufletu,
tot credinciosu

i nepac&tosu.

cum mergea,

Spice de aur impfir{ia, Fe^e roii f&cea,

Pe La

to{i blagosloviS,

to^i se jeluia,

Cu

ca^i se intalnia.

Pe

to^i sfin{ii

Maica sfanta s'o C'un meter mare,

intalnit
vestit,

Digitized by

Google

254

C'un meter mare De lemn tare,

i l-o intrebat
i l-o rugat Sa-i spue adevfirat,

i to^i dreptii

I-am pomenit,
j

To^i

sfin^ii

i to^i dreptii

Lui Dumnezeu

i-amgfisit,

De Pe

vazut fiul sau

l-o

Numai pe fiul meu i a lui Dumnezeu

i a lui

Dumnezeu. Maica Domnulai

Nu

Cand vorbia
Lacramile-i curgea Mari ca bobu, Ce ardeau ca focu. O! Maica, de ce plangi
i de ce-1 strigi?

1-am gfisit, Ori cat 1-am cetit, Nu 1-am aflat, Ori cat 1-am cercat,

Da cum n'oiuplange,
m'oiu
frange,

Cum nu

Rau m'am sup&rat, Tare m'am intristat, De aia m'am luat, Lung drum am cfilcat Pe un munte ascufit Ca o dunga de cu^it,
Fata alba sgSriind, Par galben despletind,
Lacrfimi din ochi vfirsandL

Cand pe ingerul Mihaiu De sofie 1-am luat i in lume am plecat, Pe mani m'am spalat, Pe mani Cu vin bun, Pe obraz

Nu

l'ai

vazut,

N'ai auzit De el ce-va vorbind?

Cu
Cu
i

vinars,

De N'am

auzit,

auzit,
vfiz't

Pe par
mir.

Far' de

am

luat

L-am vaz't De Jidovi gonit,

Trei zile fugarit Pana Joi seara, Cand apoi l-o prins i l-o dus legat

In mana dreapta Carte albfi, In mana stanga Carte sfanta,

i i

am am

cetit

procetit

Pan' la pranz Tot cu plans, Pana la amiaz

Cu sufletu ars, Cu lacrami pe obraz

i cu nacaz.
i i

La casele lui Pilat, Unde apoi l-o r&stignit Pe un lemn incrucit. Cu burete hranitu-1-au, Cu otet adapatu-1-au, Cununa de spini pusu-i-au r

Cu sulita strapunsu-1-au, Cu gura suduitu-1-au

i in fata scuipatu-1-au,

am am

cetit

procetit,

Deraslaneamulor
Crucea pe care

fficutu-1-atu

Pe

to^i sfintii

l-o rfistignit

Digitized by

Google

255
Io o
i

am

cioplit.

Ingerii

de ce o zis s'o fac mai mica

i sutyirica,

Domnului venia Pe toate le culegea, Mere de aur le facea,

le
le

S'o fac
i

mai uurea mai subtirea, Sa poat mere uor cu

In cer Acolo
ea,

ducea, imparjia

Io de aceea

am

facut-o

La La
La

to^i sfinjii,
to^i parinjii,

Mai mare

mai grea,

tot sufletu,
tot cretinu.

Sa aibii ce duce la ea. Cam g&ndit Car duce-o ei ?i-or osteni i pe el nu 1-or rastigni. Ei crucea nu i-o dus, Far' la el in spate i-o pus i 1-au impins
i 1-au trudit

La
i

cum mergea

Spice de aur impgrjia, Fe^e roii facea,

Pe La

to^i blagoslovia, to^i se jeluia

Cu

ca^i se intalniSL

i mult 1-au c&snit, De sange o asudat, Sub cruce o picat. Io reu m'am suparat Ca n'am ascultat Porunca ce mi-o dat ~- O! meter de lemn,

Maica sfanta s'o intalnit i cu un meter mare

De

fier tare,

i l-o intrebat

i l-o rugat
Sa-i

spuna dac'a auzit, Ori o vazut Pe fiul sau

i a lul

Lucrare-ai cu anul i abia sa capeti banul! Sa-fi fie plata mica, Sa nu catigi mai nimica Ea de acolo s'o luat i tare s'o suparat

Dumnezeu. Maica Domnului

Cand vorbia
!

mult In lung
i

s'o trudit cSlatorit,

Lacramile-i curgea Mari ca bobu, Ce ardea ca focu. O! Maica, de ce plangi r

De

De aia s'o lasat, Lung drum o calcat Pe un munte ascujit Ca o dunga de cutit,
Fata alba sgariind, Par galben despletind, Lacrami din ochi varsand,
Cari unde picau, Piatra despicau, Cari unde cadea Ca focul ardea,

obrazu-Ji frigi ? Da cum n'oiu plange,

m'oiu frige, ingerul Mihai pe Cand

Cum nu
sot
i in

De

mi-am luat lume am plecat, Pe mani m'am spalat, Pe mani

Cu vin bun,
Pe obraz

Cu Cu

vin-ars,

Pe par
mir.

Ca dorul

topia.

Digitized by

Google

256
3*>i

am

luat in

mana dreapta

Trei zile fug&rit

Carte alba,

In mana stanga
-Carte sfanta,

Pan' Joisara, Cand l-o prins i l-o dus legat

i
i

am am

cetit

procetit

La casele lui Pilat, Unde apoi l-o chinuit

i l-o r&stignit.

Pan* Pan'

la

pranz
plans,

Tot cu
la

amiaz

Cu sufletu ars
i cu necaz.

i
i

am am

cetit

Cu burete hranitu-1-au, Cu o^et adapatu-1-au, Cununa de spini pusu-i-au, Cu suli^a strapunsu-1-au, Cu gura suduitu-1-au,
In fat scuipatu-1-au, De ras la neamul lor facutu1-au.

procetit

Pe

toti sfin^ii

i toti drep^ii

I-am pomenit, Toti efintii

i toti dreptii

Io cuie de fier i-am facut,

Ei pe cruce

l-o

batut

Cu
gasit,

cuiele in

mani
impuns

Lui Dumnezeu i-am Numai pe fiul meu ^i a lui Dumnezeu

1-am gasit, Ori cat am cetit, Nu 1-am aflat Ori cat am umblat,

i in picioare 1-au

Nu

Ori

cat

am

cercat;

Rau m'am suparat, Tare m'am intristat, Pe aia m'am luat, Lung drum am calcat Pe un munte ascu^it

Pan' sangele a curs. Ei au zis Sa fac cuiele mari i cat de tari, i cat mai groase Sa intre prin oase. Io i-am facut cuiele Cat mai mititele
i mai subtirele Sa mi-l poata r^stigni cu Cam pus fierul putinel
ele,

Ca

o dunga de cujit, Fa^a alba sgariind, Par galben despletind,

am

sa traesc cu el

Dare-ai odata cu ciocanul

Lacrami din ochi varsand. ^Nu 1-ai vazut, N'ai auzit De el ce-va vorbind ?

gologanul mic i plata mare S& ajuti i pe em' n'are De acolo Maica s'o luat, Lung drum o calcat
i s capeti
Fi-ti-ar lucru

De auzit N'am auzit, Dar de vaz't L-am v&z't

Pe un munte ascutit Ca o dunga de cutit,

Fata albS sgariind, Pir galben despletind,

De

Jidovi gonit,

Lacrami din ochi varsand, Cari unde picau

Digitized by

Google

257
Piatra despicau, Cari unde c&deau Ca focul ardeau, Ca dorul topiau. Ingerii Domnului veniau, Pe toate le culegeau,

Pe obraz

Cu
i

vin-ars,

Pe par cu mir.

am

luat in

mana dreapta

Mere

le fSceau,

Carte alba, In mana stanga Carte sfanta,

i
i

In cer le duceau, Acolo le 'mpartiau

am am

cetit

procetit

La La

to^i sfin^ii,

to^i parintii,

La
La

tot sufletu,
tot cre^tinu.

Pan' la pranz Tot cu plans, Pan' l'amiaz

Cu
mergea,
i i

sufletu ars

cum Maica

i cu nacaz

Spice de aur imp^r^ia, Fe^e roii facea,

am am

cetit

procetit.

Pe La

to$i blagoslovia,
to^i se jeluia

Pe

to^i sfintii

i to\\ drep^ii

Cu

caji se intalnia.

Lam
Pe

pomenit.

Maica sfanta
i c'o broasca
i o a intrebat
i o a

s'o 'ntalnit

toti sfintii

mare

i to^i drep^ii

Ca un fund de c&ldare
rugat spuna dac'a vazut
sau

Lui Dumnezeu i-am Numai pe fiul meu i a lui Dumnezeu

gasit,

Sa-i

Pe

fiul

i a lui

Dumnezeu. Maica Domnului

Nu 1-am gasit, Ori cat am cetit, Nu 1-am aflat Ori cat am cercat,
R&u m'am sup&rat, Tare m'am intristat, De aia m'am luat,

Cand

vorbia,

Lacrmile-i curgea Mari ca bobu, Ce ardeau ca focu. O Maica, de ce plangi

Drum lung am Nu cum-va 1-ai

Ori
ai auzit
el

calcat.

vazut,

i inima-ti frigi ?

Da cum

n'oiu plange,
frige,

Cum nu
lume

m'oiu

^i

Pe cine-va de

vorbind

Maica, nu te supara
intrista,
ti'ntrista,

Cand pe ingerul Mihaiu De sot mi-am luat,

In

nu te C& dac&
Via^a
\\

Iar cand

am plecat, am plecat, Pe mani m'am spSlat,

Cu vin bun,
Marian, Legendele Maicii Domnului.

Ca i Noua

io

manca, am avut

fiu$ei intr'o balta

Pe mani

i o venit o roatfi

ForforoatS

Digitized by

Google

258

mi i-o calcat opt odati. Numai unu mi-o ramas Cu care ma mangai de necaz,
i
II

Ingerii venia

Pe toate le culegea Mere le facea,

In cer
le

chiam& Toma Tominoace, CalcS in busuioace,

ducea,

Vino mai in coace!

Toma Tominoc

venit po loc

Cu capu cat mier{ile, Cu ochii ca talgerele, Cu picioarele

Ca
r&chitoarele,

AcoF le'mpar^ia La toti sfintii, La toti parin^ii, La tot sufletu, La tot cretinu.
i

cum Maica mergea,

Cu manile Ca ruzile.
Maica sfantS, cum S& rad& a inceput, Cand o v&zut Aa broscoiu urit.
l-o

Spice de aur imp&rtia, Fete roii face& Pe toti blagoslovia

v&zut,

La Cu

toti se jeluia

cati se intalnia.

Maica sfanta s'o intalnit i cu Maria Magdalena, Sora lui Lazar,

i o a intrebat

DupS

ce s'a linitit

broascS a griit Murire-ai i nu te-ai impu^l, Oamenilor de tine SearbS nu le-ar fi.
Cfitrfi

i o a

Sa-i

rugat spuna adev&rat Daca o vazut

Pe

fiul

sSu

Traire-ai in isvoare,

i a lui

Oamenii rar s& te omoare, Iar unde tu nu-i fi, Apa buna n'ar mai fi, Ca mult am umblat i numai tu m'ai mangaiat i numai la tine Voie mi-am aflat De acolo Maica s'o luat,

Dumnezeu. Maica Domnului

Cand vorbia, Lacramile-i curgea Mari ca bobu, Ce ardeau ca focu. O Maica de ce plangi

i inima-ti frigi?

Lung drum o calcat Pe un munte ascutit

Ca o dunga de
cu^it,

De

ce plangi
0-!

i te

dauieti ?

Da

Marie, Marie, cum n'oiu plange,

Fa^a alba sgariind, Par galben despletind,

Cum nu Cum nu
De
sot

m'oiu frige, m'oiu dauli ? Cand pe ingerul Mihaiu

Lacrami din ochi varsand, Cari unde picau Piatra despicau, Cari unde c&dea Ca focu ardea, Ca dorul topia.

mi-am

luat,

In lume

am

plecat,

Pe mani spalfindu-ma

Cu
Cu

vin bun,
vin-ars,

Pe obraz

Digitized by

Google

259

Pe pSr

Acolo
luat

li

g&si
rastignit,

Cu
i

mir.

Pe cruce

am

De Jidovi

pironit,

In mana dreaptfi Carte alba, In mana stanga

In fa$& scuipit, De pagani batjocurit,

De

apostoli parasit.
zarit,

Carte sfanta,
i

am am

cetit

procetit

Pan' la pranz Tot cu plans, Pan' la amiaz

Maica sfanta, cand l-o $}i mai tare s'o nacajit i mai tare s'o tanguit Catra fiul sau
i a lui

Dumnezeu
vazut rastignit

grait,
l-o
fiul

Cu
i

sufletu ars

i cu nacaz
i

Cand

am am

cetit

i a lui

meu Dumnezeu

procetit

Mare putere Ji-am dat

i de batjocura te-ai l^sat,

Pe

to{i sfin^ii

i to^i drep^ii

In

fa^

scuipat,

I-am pomenit,

Cu

spini incununat!

Pe

toji sfin^ii

Isus o grait
gSsit,

i to^i drepjii

Lui Dumnezeu i-am

i a lui

Cu graiu

linitit

Numai pe fiul meu Dumnezeu

Eu nu m'am dat, Nici nu m'am lasat

Nu

1-am gasit

Ori cat am cetit, Nu 1-am aflat Ori cat am cercat,

Pentru mine Ori pentru tine, Ci pentru neamul omenesc

Pe

care-1 mantuesc,
tatal a poruncit,
?i-o plecat

Dupa cum
Ca
sa
fie

Rau m'am suparat, Tare m'am intristat, De aia m'am luat,

implinit

Apoi capu
Iar

i sufletu i-o dat.

Drum
Ca

lung

am

calcat

dupa

ce-o insarat,
l-o luat,

sa-1 aflu

De pe cruce
1-aivazut,
el

Nu cum-va

Ori ai auzit Pe cine-va de

vorbind

Maica nu

te supara,

Nu

te intrista,

Ca daca

ti'ntrista

Viaja ti scurta. Ci du-te Sus pe munte Langa Rusalim,

In piatra l-o ingropat. De catane strajuit, Pan' tri zile s'o implinit. Cand din groapa s'o sculat Sa spue ca a scapat Lumea cu adevarat Din rautate i pacat, Maica sfanta s'o bucurat i pe to^i ca i-o ertat. La oameni tire le-a dat

Digitized by

Google

260
i aa li-o cuvantat,

Iar cine

Ca

cine va inva^a

nu o va Povestea asta

ti

Povestea asta

De mana dreapta-1 va lua, Pe carari bune il va purta, Pe la mese intinse Cu faclii aprinse.

De mana stanga-1 va lua, Pe carari rele 1-a indrepta

i c'o

In iad

vorba dulce il va duce (1).

A eaptea i tot-odata ultima variants din Transilvania, corauna Seulia-romana, comitatul Tarnava-micS, sunS ast-fel:
Cruce in casa, Cruce in masa, Cruce in tuspatru cornuri de

casa.

Nu-i casa, ca-i biserica ingereasca, eade Maica santa, tot eade i eteste (cetete) i adeverete pre toti ii?orii (fiiorii) ii g&se$te, numai pre iul Maicii nu-1 gasete. Se iea Maica santa pe un deal ascujit ca o muche de cu^it, precum Maica mergea, lacramiie mere de aur straluia, sanji in-

pe un scaun de arama

S'o intalnit c'un mester de lemn. meter de lemn San&tate buna, Maica santa!... e plangi, e te tangue^ti ? Cum sa nu plang, cum sa nu ma tanguesc, ca pe to^i iiorii ii gasesc, numai pe iul Maicii nu-1 gasesc. N'ai vazt, n'ai
.

geri de culegea..

Buna

ziua,

auzit ?

De vazt n'am
;

vazt, dar de auzit

il

am

auzit; Joi seara, cand

Pilat, pe cruce de brad crucea chiar eu i-am facut-o, de e o zis s'o f ac mai mititea, de aeea i-am facut-o mai mare, ca sa-1 poata ras-

cocoii canta, canii de Jidovi

alerga, la poarta lui

tigni

mai tare 0 me^tere de lemn,

lucrare-ai

cu anul

sa

nu

capeti

banul

Da

s'a luat

Maica santa iar pe un deal ascu^it ca muchia

de

Buna ziua, meter de ?ier Sanitate buna, Maica santa i-a raspuns meterul de ?ier, de e plangi, de e te tangue^ti ? Cum sa nu plang, cum s nu ma tanguesc, ca de anul

dealul ca eara se tochia, lacramiie din ochi mere de aur stralu^ia, san^i ingeri le culegea. S'a intalnit c'un meter de ier.
cu^it,

cum Maica merea,

(-a)

(1)

Com. de

d-1

de

la tatal d-sale,

Th. A. Bogdan, invajator in Bistrtya, iar d-sa a auzit-o anume loan Bogdan, proprietar in F&r&gau.

Digitized by

Google

261
de jumatate, de luna, de s&ptamana tot etesc i adeveresc i pe gasesc, numai pe iul Maicii nu-1 gasesc. N'ai vazt,

to^i iiorii ii

n'ai auzit ?

De

v&zt,

n'am

vazt, dar de auzit,

il

am

auzit; Joi seara,

cocoii canta, canii de Jidovi

alerga, la poarta lui Pilat,

cand pre

cruCe de brad, cuiele chiar eu le-am facut, dei o zis sa le fac mai mari, de aeea le am facut mai mititele, sa nu-1 doara palmile de ele i o zis Maica santa cStra meterul de ier: i asta Pe cum dai cu ciocanul, aa sa i cape^i banul

aa i este.

Iar s'a luat Maica santa pe un munte ascu^it ca i o muche de cujit, precum Maica merea, dealul ca eara se tochia, lacramile din ochi mere de aur straluia, san^i ingeri le culegea. S'a intalnit c'o roasca-broasca.

Buna

ziua, roasca-broasca!

Sanitate

buna, Maica santa, de se plangi, de e te tan-

guesjti ?

Cum sa nu plang, cum sa nu m& tanguesc, ca tot etesc adeveresc, i pe toji iiorii ii gasesc, numai pre iul Maicii nu-1 gasesc! Zis-a roasca-broasca catra Maica santa: i eu am avut vre-o noua puiori, i a venit o roata forforoata i mi-a caicat vre-opt odata, i a ramas eel mai mititel i mai frumuel! Zis-a Maica santa catra roasca-broasca Unde \i-e puiorul, sa-1 vada Maica santa i a zis roasca-broasca Pui?orul mamii dintre busuioace, hai la mama in coace, sa te vada i Maica santa i cat a lost Maica santa de supSratS, tot a ajuns a rade
i

odata.

O tu roasca-broascii, dei cu nite ochi ca tierele, cu nite picioare ca rachitoarele, cu nite mani ca tanjelile, unde-i i (fi) tu roasca-broasca, sa-Ji ie apa buna, i daca-i muri sa nu te (im!

puteti) putrezeti, ci sa te usuci ca

S'a luat Maica santa pe

tit,

pomul un munte ascujit ca o muche de

cu-

precum Maica merea, dealul ca eara se tochia, lacramile din ochi mere de aur stralu^ia, sanji ingeri le culegea. S'a dus pana
o dat cu chiorul (piciorul) intr'o chiatra i in bra^e s'au imbra^osat, i in fata s'au sarutat, la porjile lui Pilat s'au carat. Porjile lui Pilat
la
la

fantana
a sarit

Iordan,

Maria Magdalena

Digitized by

Google

262

Maica santa cu piorul, i s'au deschis o zis Maica sant& catrS iul Maichii Pentru cine te-ai dat tu chinului? Zis-a iul Maicii c&tra Maica santa Nu m'am dat nici pentru mine nici pentru tine, ci pentru lumea toata. Ca pan' nu ma dam eu chinului, n'auziai copil dupa mamfi, mama dupa copil plangand, vi^el dupS vac&, vacS dupa vitel mugind, i nici oaie dupa miel, nici miel dupa oaie sbierand acum toate sunt frumoase ?i veseloase. Dupa aceea s'a dus la Jidovi sa-i sloboada pre iul; Jidovii or (au) zis: Dac eti tu Maicii s&nta, sa ne ghiceti ce-i in troaca de sub pat ? Maica santa a zis: Acolo e o scroafa cu eapte purei Jidovii or zis ca nu-i drept, ca acolo-i mama noastrii ascunsl Iar Maica santa le-a zis Merge$i i vede^i S'or dus Jidovii i au scos troaca (covata) de sub pat i au fost o scroafa cu eapte purei in loc de mama lor i de atunci or zis Jidovii ca nu manca carne i slanina de pore, ca sa nu
fost de ier i a dat
i

au

in doufc laturi

mance mama

lor.

Dar dintr'o ghiciturS nu om" slobozi pre iul

t3u,

Maica

un coco i-l pun intr'un blid pe masS. Daca eti tu Maica santa, sa fai ca cocoul sa cante in marginea blidului. Maica santa a facut un semn cu mana ?i cocoul a inceput a canta i a bate din arichi (aripi) in marginea blidului pre masa, de aa ca a stropit pre to^i Jidovii din jur cu sange. i de atunci sunt Jidovii chistrui! (1)

Santa. Taie Jidovii

5.

Variantele, cunoscute RomSnilor

:

din Banat, sunt cele

ce

urmeazS: Prima
i pe al noulea

La al noulea cer Norii toji imi per

pamant

o biserica de argint

(1) Publ. de N. I. Platon in Luceafdrul, revista literara. an. II. Budapesta 1903, p 249 $i 252. Pe langa variantele acestea sa se mai compare inca Resticnirea lui Christos, varianta din Ludu$u-mare, publ. in

Materialuri folkloristice de Gr. G. Tocilescu,

resci 1900, p. 1.072.

vol.

I,

partea II. Bucu-

Digitized by

Google

263

Cu nou& ui i noua altare, Cu altar de m&rg&ritare

i cu i in

Buna ziua, roascfi-broascS SSnatate, MaicS s&nt&!

Ce
te canji, ce te doie?ti

nouS zabrelioare

i-s intoarse cfitra soare.

zabreaua mai mare eade SfintS-MSria cea mare i in z&breaua cea mica eade Santa-Maria cea mic& La masujele de ceara Intr'o zi de dulce varS. Maica sant& carte-apucS, Carte alba in mana dreaptS, Carte santa in mana stang&
i a cetit i a adeverit

i aa te jelueti?

Da cum eu nu m'oiu

do!

i canta, i necfiji,

Cam

ezut in zi de var&
ceara,

La masuja cea de

Am
i

luat o carte alb&,

Carte alba in mana dreaptd, Carte santa in mana stanga

am

cetit i adeverit

Caji
Cafi

fii

fii

Ca$i
Cafi

fii
fii

in

lume au
taic&,
sfi-1

venit,

Ca

?i

lume au venit, de taica, de maicS, pe al meu sS-1 petrec

in

de

de maica,
petreaca,

Ca Cu

p'al ei

Cu Cu

cetirea, adeverirea,
sfinjirea i m&rirea,
cetit i adeverit

cetirea, adeverirea,
sfin^irea i mfirirea.

Am

Cu

cetit $i a adeverit

i d'al ei n'a nimerit

De

al ei,

de santul Domn,

meu n'am nemerit, De al meu, de santul Domn, De finul lui santul Ion, De Domnul cerurilor
i d'al i d'al nostru tuturor,
i

De

finul lui sSntul Ion,

De Domnul cerurilor
i d'al nostru tuturor. i ea

eu mult mft
$tiu

nec&jii,
fi,

Ca nu

unde ar
ii

mult
tie

se necaji,

Nu
fi?

tiu in ce chip

va

fi

Ca nu

unde ar

fi,

Nu

tie in ce chip va Se luase Maica santa,

Ca de

grijS Re fr&mantfi,

Pe un munte ascujit Ca o sance& de cujit Cu par galben despletind,

ochi negri lacramand, Unde lacramile c&deau, Mere d'aur se fSceau, Merele in san le strangea La biserici le ducea,

graia: MaicS nu te mai canta Dupa fiu pan' vei tr&i i eu avui vr'o nou& fii; Se puserft in drum de car, Dar vai deci, vai i amar,

Roasca-broasca
!

Ca o roata
I-a calcat

forforoatft
toji de-odata,

Cu

pe

Unul numai mi-a ramas, Carele a fost mai viteaz, Toma, Tominoc,
Calca in busuioc
i
!

Poame mandre

le fiicea.

vru Maria-a-1 vedea,

Dara Maica s'a intalnit Pe un drum ne^indilit

Cu o

roasca-broasca,
flosica:

Caci d'ai crede nu-i parea. Iara broasca 1-a strigat i din graiu i-a cuvantat:

Groasa ca o

Toma, Tominoace

Digitized by

Google

264
CalcS in busuioace,

Vin

la

mama

i a venit

un Mai urat ca un
i

'ncoace! broscoiu
strigoiu,

Cu Cu

cetirea, adeverirea,
sfin$irea i marirea.
cetit i adeverit

Am

i d'al

meu

n'ara nemerit,

Cu Ca
Ca

nite picioare

rachitoare

i cu
i

manurele
fusurele

De al meu desantul Domn, De finul lui santul Ion, De Domnul cerurilor

i d'al nostru tuturor,

i cu fata in turtitura,

i eu

mult

ma

necajii

Schimosita sparieturfi,

Ca

nu-1 tiu
tiu in

Dar marimea ochiJor

In forma talgerelor Maica santa atunci a ras i cu blestem ca i-a zis Roasca-broasca, d'ai muri,
i

Nu
De

unde ar fi, ce chip va fi!

n'ai auzit

Spune-mi tu
fiutul

meu

iubit?
i

Maestru de lemn a grait:

L-am vSzut

am

auzit

nu te-ai mai Unde tu vei fi Apa s'a indulci, Unde nu vei fi Apa s'amari!

irapu^i,

Ca
La La

cazut pe mani str&ine La ochi i inimi pfigane,

talharii cei

mai

rei,

zavozii de Evrei i e rastignit pe un brad

Maica sant'atunci s'a dus Tot pe munte mai in sus, Tot pe munte ascu^it Ca o sancea de cujit,
i ea,

Langa poarta

lui Pilat.

Doamne,

s'a intalnit

Crucea insumi i-am facut-o i pe sama-i am vandut-o. Cand striga s'o fac mai micfi, O faceam mai maricic&!
i vai! in palmi,
i vai
!

C'un maestru bun de lemn

Bund ziua, maestru de lemn

Sanatos
sunt,

i sa stee i-a dat

semn

in talpi

Maica sant&

P'urma maestru-i cuvanta: Ce mai plangi i te doie^ti

Cuie de fier bateau, Prin os, carne strabateau, Catr& cruce il strangeau, Sangele pe joscurgea,
Vi^a viei se f&cea,

i aa te necajeti?

Dar cum eu nu m'oiu dot

ezut in zi de vara cea de ceara,

i canta i necaji ?

Cam
Am
$i

La m&suta

luat o carte alba,

Carte alba in mana dreapta, Carte santa in mana stanga

Strugur dulce se cocea, Mul^i cretini la el mergeau i in vase il strangeau, La biserica il duceau, Nume Paos ii puneau Cu brau aspru-l incingeau, Macieul il strangea,
Pelita lui jos c&dea,

am

cetit i adeverit

Cati Cati

fii
fii

in

lume au

venit,

Pe pamant

Ca

p'al

de taica, de maica, meu s&-l petrec

se prapadia, Vi^a panei se facea,

Graul galben se cocea.

Digitized by

Google

265
Mulji cretini la el mergeau il strangeau,
il

Ca

p'al

meu

s-l

petree

i in saci ei

duceau numiau. Cu cununa-1 cununau,

La biserica

Cu Cu

cetirea, adeverirea,
sfin^irea i m&rirea.
cetit i adeverit

i <prescurd o

Am

i d'al

meu n'am

nimerit,

M&riicinul inspina Sudorile-i se scurgeau, Pe pSmant se prapadiau,

De al meu, de santul Domn, De finul lui santul Ion, De Domnul cerurilor

i d'al nostru tuturor.

Vi$a florii se fcea, Trandafirul se cocea, La Rusalim il duceau, Prin biserici il purtau,

i eu mult

ma

n&c3jii,
fi,

Ca nu

tiu

unde ar

Nu
De

ytiu in ce chip

va

fi

Nume
i

mir sdnt

ii

puneau.

Spune-mi tu n'ai auzit

fiu^ul

Cretinii cSlfitoriau

meu

iubit?

cu bani il cump&rau. Maica sant' atunci a plans i cu blestem ca i-a zis: Maestre de lemn, n'ai fficut
fiul

Maestru de fier a grfiit: L-am vazut $i am auzit, Ca cazut pe mani strSine,

Pe ochi

inimi p&gane,

Dup& cum

meu

a vrut,

La

talbarii cei

mai

rei,

Sa-i f aci crilcea cat

mai mica,

Ci o f&cu$i mai mfirScica, Sa ciopleti din ani in ani i sa n'ai tu nici cand bani Maica sant' atunci s'a dus Tot pe munte mai in sus
i ea,

La-zavozii de Ovrei, i-i rastignit pe un brad Sus la poarta lui Pilat, Cuiele insumi le-am fficut $i pe sama-i le-am vandut. El poftia cam mfiriele,

Doamne, a

intalnit

Eu faceam cam
i vai! in p&lmi i vai! in tfilpi

micutele.

i in cale a oprit

maestre de fier! San&tos sunt, Maic& santa! Pe urma mfiestru-i cuvanta:

ziua,

P'un maestru bun de

fier:

Buna

Ce

te canji, ce te doie^ti,

Cuie de fier bateau, Prin os, carne strabateau, Catra cruce il strangeau, Sangele pe jos curgeSt
Vi^a viei se face&,

i aa te nScaje?ti ?

Dar cum eu nu m'oiu

i

doi

Strugur dulce se cocea,

Mul^i cretini la el mergeau i in vase il strangeau, La bisericfiil duceau,

i canta

nScaji ?

Cam
Am
i

ezut in zi de varS

La mSsuJa cea decearS,

luat o carte alba,

Nume

Paos
il

ii

puneau!

Carte alba in mana dreaptS, Carte santa in m&na stangfi

Cu brau
Macieul

aspru-1 incingeau,

strangea,
se prSpadia,

am

cetit i adeverit

Peli$a lui jos cadea,

Caji
Caji

fii
fii

in

lume au

venit,

Pe pamant

de taica, de maica,

Vita panei se fScea,

Digitized by

Google

266

Graul galben se cocea, Mul$i cretini la el mergeau i in saci ei il strangeau,

Ea cu

pieptul s'a

lfisat

La

biserica

il

duceau
cununau,

Pe piatra de adamant, Adamantul s'a topit, Ca aurul s'a sleit.

i prescurd o numiau.

Cu cunun&

il

i ea din graiu aa a grait:

Se v'aprindeti mun^i

$i

vai

Maracinul inspina,
Sudorile-i se scurgea,

i voi codri in vapai,

Fiul
i eu

meu

c& a perit

Pe pamant

se prap&di&,

Vita florii se facea, Trandafirul se cocea, La Rusalim il ducea, Prin biserici il purtau, Nume *mir sdnt ii puneau,
Cretinii calatoriau i cu bani il cumparau.

nu 1-am mai gasit Lazar tuncea i-a grait: Mergi la Maica Domnului

In muntii Tavorului i de man'o vei lua, La patul sau vei alerga

i

cand se va intuneca,

Maica santa se bucura

i din graiu aa graia:

Maestru de

fier ai facut,

Pe cum singur ai fi vrut, 3a ciocaneti din ani in ani i sa ai tu ori cand bani
Maica sant' atunci s'a dus Tot pe munte mai in sus, La culmea Tavorului
i la poala cerului,
i ea icea a gasit

In eel pat o vei culca, Cand eel soare in dimmeat& Imi rasare pintre ceaja, Sa porni^i i va veti duce Pan' la apa cea mai dulce, La raul Iordanului, La boteaza Domnului

va spala^i pe fa$a pe dalbele de braje, Pe alba de peli^a,

i i

Pe rumana
Veti vedea

guri^a,
fiul iubit,

i cauta^i spre r&sarit,

Adamant bine ascu^it Ca o sancea de cu^it. De suspine ostinia,

Pieptul pe ea il lasa i adamantul s'a topit, Ca aurul s'a sleit.

De departe-1 De aproape-1
i

cuvantati,
ateptati!

Nime

in lume n'a vazut-o, Nici pe Maic'a cunoscut-o,

Magdalina ca s'a dus Tot pe munte mai in sus Pan' la Maica Domnului In muntii Tavorului
i de

mana

o a luat

Fara Maria Magdalina

Ca-i sunt ochii ca lumina. i ea la frate a alergat

i aa i-a cuvantat:

i din gur'a cuvantat

Sora, ce te jelueti,
te canti i naciijeti?

Ce

Aid'la

mine a maneca,
sar'a 'ntuneca

Ah!

frate

Ca de

Lazare Vazui pe mama Domnului In Muntii Tavorului,

i s'au luat i s'au dus

Pana acas'a ajuns. Cand soarele'n demineata

Digitized by

Google

267
R&s&ria prin nori i ceaja, Se scula i se ducea i curand imi ajungea La raul Iordanului, La boteaza Domnului i se spala pe fa$a i pe dalbele de braje i c&tand spre rfisarit A vfizut pre fiu ivit, De departe 1-a cuvantat,

De

te-au rfistignit

i batjocurit

Pe cruce de brad
L'u?a
lui Pilat
!

Maica

Fiul sant

ii

ouvanta:

sant&, niaica

mea

Ma invinovSteti, Eu nu m'am dat pentru

Nici suferii pentru tine,

Astea de-mi gr&e$ti,

mine,

D'aproape

Tu

1-a

a^teptat:

i a lui

scump fiul meu Dumnezeu,

Finul lui Sant-Ion i a lumii Domn,

Pentru lume eu m'am dat, C&ci de nu m'ai fi lasat, N'ar fi cftntec de fetijii Impletind la cununi^a,
Nici fluer de plugfira

Cum

de

te-ai indurat,

De tu te-ai l&sat La inimi pagane, i pe mani str&ine, La canii cei rai, Neamul de Evrei,

Trecand vara prin ora. N'ar fi biserici inalte Cu osane prel&udate, N'ar fi crucea sus pe culme
i n'ar
fi

semn sfant in lume(l).

doua variants din Banat,

sun&
ast-fel:

anume din comuna P&ulumea

ceneti,

Pleca omul mare La un arbore mare Cu o secure mare

i-mi cioplia i-mi b&rduia, Facea a$chii mici i mari i-mi facea noua altari

i pentru toat&

Se devdrcb
Si se decasa,

Numai pentru

fiul

Maicii

Nu Nu

se devfira nime,

se decasa nime.

lua

noua fere?ti. i in ele cine-mi edea? Numai Maica Precista. i nu-mi edea, Imi cetia In carji mici i in carji mari
u$i i

Cu noua

Maica Precista Pe cale, pe carare,

Pe razele de

soare,
cale.

i in c&rji

Se intalni Cu maestru de lemn in Maestore de lemn , Cat ai imblat

Din toate

parji.

i cat ai incunjurat,

i to^i ingerii imi venia

tiu ca de drag fiujul

meu

(1)

Publ. de At. M. Marienescu in

Aurora Romdnd,

foae beletristicS,

an. II. Pesta 1864. No. 9 i 10.

Digitized by

Google

268
N'ai dat?

Ba
Ca

Ioane,
am
dat,

eu

Jidovii mi-au poruncit

Sa-i fac cruce de

Cum

au

zis s&
i

brad mare. o fac mare.

fii

Am
De
Sa

facut-o
mill' i

Blestemat
de
lucri

mai mare!
sa
fiul
i

Sant-Ioane Cat ai imblat i cat ai incunjurat tiu cS de drag fiujul N'ai dat ?

m6u

Draga
De
1-oiu

Maica mea
fi

meu
mancipu[tiu!

vazut,

mult

sa

Nu

lua Maica Precista

Pre cale, pre c&rare, Pre razele de soare,

Se intalni Cu maestru de Her in Maistore de fier Cat ai umblat

1-am cunoscut! Lesne de a-1 cunoate In piept e cu soarele, In frunte cu luna,

cale.

Iar in umerei Sunt doi luceferei! Draga Maica mea

Daca

e aa

i ai incunjurat,

Intoarce-te iara Pe cale, pre c&rare,

tiu ca de drag fiujul

meu

Pe razele de soare
Prin
colji verzi,

N'ai dat?

eu am dat, Ca el e spanzurat In mun^ii lui Pilat, Ca Jidovii mi-au poruncit Sa-i fac mari piroane Prin mani i prin picioare i chiar prin inimioara. i cand am vrut sa bat Pironiu prin inimioara, Am fugit i 1-am saltat i prin inimioara n'am dat! Sa fii binecuvantat De mini i de fiul meu, Cand ii da cu ciocanu, Sa faci banu, Sa lucri pu$in i sa manci mult 9

Ba

prin clombele

i apoi prin smincele,

Schimba haine cSlug&reti

i iea alle ingereti,

Cand
S&

vei

fi

la

te speli

pe

apa Iordanului, mana i pe o[braz

i pe dalba de peli$&.

Sa te uiti la r&sarit, SS vezi noor slobozit. i nu-i noor slobozit,

Ci-i fiul

tau chinuit.

O
Prin

lua Maica Precista

Pre cale, pre cSrare, Pre razele de soare,

col^i verzi,

prin clombele

i apoi prin smincele.

lua Maica Precista

Cand fu la apa Iordanului, Se spala pe mani i pre d'o[braz

i

Pre cale, pre carare, Pre razele de soare Se intalni in cale

pre dalba de

peliJS.

Cu Cu

Ion,

Sant-Ion.

Se uita la rasarit, Vazu noor slobozit. Nu fu noor slobozit,

Digitized by

Google

269
Ci
fiul

Drag

sau chinuit
fiujul
,

Maicii Preciste
i

meu

va zice-o

Pentru cin te-au chinuit Pre tine aa de rfiu? Draga Maica mea! Putin graii i mult pacatuii, Ca nu pentru mine Ori pentru tine, Ci pentru lumea toata
M'ara dat la chin i la moarte. Ca s'au luat Doi cu doi necununaji i au murit necuminicaji
i

Macar intr'un an, Macar intr'o luna, Macar intr'o saptamanS,

II

i-l

voiu lua de mana dreaptS voiu duce la ierburi verzi, La isvoare reci,
intinse,

La mese La faclii
Cine-o

aprinse.
ti-o i

n'o zice-o

Macar intr'un an, Macar intr'o luna, Macar intr'o saptSmana,

L-oiu lua de mana stanga, L-oiu duce la ierburi uscate, La fantani calde, La lacuri negre, La oparle cat barnele,

au crescut

mari nebotezaji. Dara de acum inainte

Fii

S'or lua doi cu doi cununa^i,

Vor muri cuminica^i

i or create
fii

botezaji

La

erpi cat bulovanii,

Cine-o

ti

s& zicS ruga-

[ciunea

In veci de vecie Acolo sa fie! (1)

A treia variants din Banat, cunoscutS. sub numirea de Numaratura cea mare, sunS precum urmeazS
De
la tatal

de sus

In cer sus,

S'a in&lfat sus

nour mare. Din nourul mare S'a f&cut un om mare

TJn
IJi

Cu Cu Cu Cu Cu

9 ui, cu 9 ui$e,
9 fere?ti, cu 9 ferestri^e, 9 praguri, cu 9 pr&gurele, 9 scaune, cu 9 scaunele.

i in scaunul eel

mare,

9 picaturi de soare.

Cu o secure mare, din omul mare

Maica Preacurata edea

i din o carte cetia;

S'a facut o padure

mare

Cu un lemn mare, Din lemnul mare

S'a taiat o archie mare i s'a facut o biserica mare

Cetia carte mare, carte mica, Carte cu slove de aur, Cu slove de argint,
i

cum

cetia,

Cu Cu

9 altare, 9 altarele,

Achia suspina Lacramile ii pica De dorul lui Christos,

(i)

Com. de

d-1

tefan Taring.

Digitized by

Google

270

Nume
Ca pe

prea frumos;
to^i
fiii

Pre

fiul lui

Dumnezeu

i-a

vazut,

i pre fiul tau i al nostru tuturor

i al celor

In cea parte de p&mant Dar pre flul ei, Pre fiul Mariei
i al lui

Nu

urmStori 1-am vazut,

[zut!

Dumnezeu,

Ori in cotro privirea mi-a ca-

In care cred i eu, Nu 1-a vazut! Deci nici n'a mai ezut, Ci s'a luat pe carare, Pre termure de mare,

Nu

Pre munji

ascutiji,

Ca sdmcelele de cu^it; Unde sara i se facea

Feli^a alba tragea,

vazut cum-va tu Ioane? Ion raspundea, Catra Maica Maria zicea: Chiar sa-1 fi vazut, Nu l-ai fi cunoscut! Atuncea Maica iar zicea i c&tra Ion graia Nu-i greu de a-1 cunoa1-ai

Parul galben

i$i

smulgea,

[te,

Nime

lume n'o vedea, Fara numai loan Botezdtorul, Care a botezat pre Mantuitoin
[rul.

Ca

fata
lui

obrazul

lui

floarea crinului;

Gura
Ochii

Mura campului;
i

Cand o vedea, La ea mergea,

In genunchi i se punea, Poale albe saruta i din graiu aa graia: Prea sfanta Maica,

sprincenele lui

Pana corbului;
Sabioara lui Tunetul de sarS;
Puculija lui Tunetul de vara! Atunci Ion graia
i ast-fel

La

Marie Doamna! ce ai venit pe acesti munji

[ascu{i{i

Prea

cuvanta:

sfanta Maica,

Ca samcelele de

cu^it?

Marie Doamna!
In loc rau 1-am vazut, La canii de Jidovi i de pa[ganv La curtea lui Pilat, Rastignit pe lemn de brad. Cu piroane 1-au pironit, Cu sulitain coasta 1-au rSnit, Fiere i-au dat de a mancat, Cu ojet 1-au adapat, Cununa de spini i-au pus pe
[cap,.

Doamna

Maica-i raspundea

Ioane,
Ce
Bine

Cuvantandu-i aa:

Sant-Ioane
ai vorbit,

ai nemerit.
i

Ceteam carte mare

carte

[mica

Cu

slove de aur, cu slove de

[argint,
fiii

i pre to^i

i-am vazut In cea parte de pamant, Dar pre fiul meu,

De haine 1-au desbracat, Spre ruinea lumii 1-au dat

Digitized by

Google

271
Trei stropuri de sange au pi[cat,

i aa

panS

la 12 ceruri ?
fiul

Grau verde

s'a radicat,

DoamnS
i tare!

Atunci

grSia:

mare

Viilor de mancare,

Mor^ilor de comandare! Atunci Maica prea sfantfi se [supara i blestema: Uscati-va campurilor,

La

ce ai plecat in lume tangu[itoare?

ii

Dar dansa
--

raspundea
zici tu

Cum

de-mi

doamna

Parjoli$i-va codrilor,

Secaji vailor,
Peri^i Jidovilor

Ca

[mare i tare? Iar dansul zicea: De aceea ca sa fie in lume

[rabdare,
acest pahar a fost sa-1 pa-

Iara sfantul loan graia: Sfanta Maica nu blestema,

te iea

ftimeso

Numai

Pe cale, Pe carare, Pe tarmure de mare Pan& la isvorul lui Iordan

i al lui Prodan,
i te spala
i

Pentru neamul ominesc; Caci de Ji-ai fi zis mama, Ar fi murit mama

Dupfc fiu, Fiul dupa

mam&,

Oaia dupa miel,

Mielul dupa oae! i atunci Christos peria, In iad ajungea, Porjile se deschidea, Zidurile se rSsturna,

pe fa$&

pe brate

i te uita in nal^imea cerului,

CS-1 vei vedea venind

Cu

44 de sfin^i cautand!

Atunci Maica se lua, Acolo se ducea,

cer se uita, Din graiu graia aa:

Iadul tare se vSeta, Dar crucea ii zicea

La

Taci,
Crucea

Iadule, taci,
faci,

Nimic tu sa nu

Fiul

meu

CS crucea
te

te gole^te,

Dumnezeu De ce te-ai lasat La cani De pagani, Au n'ai avut putere Sa sbori din un cer in
i al lui

umple!

al doi[lea,

Iar Christos lui Adam zicea Scoala i ei, Mo? Adame,

[indata,

Cu

toata a ta gloata,

Aidaji cu mine in raiu, Unde vi se croe^te mai

bun

Din

al doilea

[traiu.

In al treilea

le tie

Cuvintele acestei variante se rostesc de catre unul, care de-a rostul, la patul unui morbos de moarte.

Digitized by

Google

272
DacS. recit&torul se impedicS ori greete, atunci se crede c& bolnavul moare, iar dac& reciteazS curgStor, atunci se -crede cS. se va insanSto^a (1).

patra

ultima variants, din

mare,

Banat

e aceasta

"A fost un

om

Prin cutite
Ascutite,

Avea o secure mare

S'o dus in o padure mare, Sa taie un lemn mare,

Sa
Cu

faca o biserica
ui,

mare

Cu noua
noua

cu noua altare,

je$uri,

Cu noua

je^urele,

Dar
Cam

Prin topoare Bontoroage, Sa caute pre fiul ei iubit, Se intalni cu broasea in cale: Ce ti-e, MaicS, de suspini ?

cum

n'oiu suspina,
iubit

Mai vartos
Je^ul lui Christos. Dar in je\ cine-mi edea? Maica Domnului edea i suspina

perdut

Pe

fiul

meu

Dar

eu, ca

noua pui am
[d'avut,

Cine in biserica intra

Toti frumuei i bulbuc^^ei,

Pe

to^i

ii

intreba:
iubit?...

O
i

trecut o roatS peste

ei,

O
Pe
Pe Pe

n'o vazut
fiul ei

numai cu unul am ramas

i cu ala

Maica Domnului pleca

cale,

Ala-i

am n&caz. Toma Bontorogul,

i

Prapaditul

narodul

carare,
i bine-

La aceste cuvinte, Maica Domnului incepu a surade ouvanta pe broasea zicand:

Trupul tau molcu^ Sa nu mai faca viermuji!

Apoi pleach mai departe, se

intreba
:

intalni cu

maestru lemnar

i-l

N'ai vSzut

Pe

fiul

meu

iubit ?
s-i

Acesta spune c& nu

1-a

v&zut, dar poruncS. a primit

i el

facS o cruce de lemn tare

a facut-o cu nite

Joli

ma

mare.
(1)

Publ. de George Catana in Tribuna Poporului, an. V. Arad. 1901.

No.

161, p. 3.

Digitized by

Google

273

Maica Domnului

1-a

blestemat zicand
lucri,

Mai departe
rcer i 1-a

Mult sa

pu$in

sfi

ca^tigi
fie-

s'a intalnit

Maica Domnului cu maestru

flul ei ?

intrebat n'a v&zut pe

nite cuie

Acesta rispunse c& nu, dar poruncS. a primit sa-i facS de fier mari i tari. El le-a f&cut mai mici. Maica Domnului il binecuv&ntii zicand

Cand dai cu ciocanul S& cape^i banul (1)

!

6.

Variantele

usitate la
i

Prima variants, meaz

anume din

Romanii din Biharia. Betfia, sunS. precum ur-

Se lua meterul mare

Cu securea mare,
F&cu biserica mare Cu nou& altare. In altarea cea mai mare
eade Maica sfanta. Lua Maica sfanta Cartea sfanta in mana stangfi, Cartea alba in mana dreapta
i scrise

Ca o ting lie de cu^it, Fa^a alba sddriind, Par galben despletind; Pe pa ce paia, Lacramile vale-i mergea,
Ingerii le culegea,

In raiu

le

ducea,

Mandra

slujba pe ele-ifacea.

Cate scrise, Ca$i fii de tata i de maica, To^i ii poate scrie i adeveri In care margine de lume ar fi, Numai pre fiul ei,

Maica sfanta se intalnete C'un me^ter de lemn: Buna ziua, meter de lemn Sanatoasa, MaicS sfanta Ce plangi, ce te durguleti? O da cum nu m'oiu plange, Cum nu m'oiu durguli,
!

Pe Domnul cerului i a p&mantului,

Nu-1
In care

Cam luat carte sfanta In mana stangS, Carte alba in mana dreapta
i

mai poate scrie i adeveri margine de lume ar fi.

am

scris cat

am

scris;

Maica sfanta se lua Pe un deal ascu^it

de tata i de maica ii pot scrie i adeveri In care margine de lume ar fi,

Caji To^i
fii

(1)

Publ. de Emilian Novacovici in Tribuna Poporului, an. V. No. 161,

p.

3-4.
Marian, Legendele Maicii Domnului
18

Digitized by

Google

274

Numai pe fiul meu, Pe Domnul cerului

i a pamantului,

i de maicS,

Nu-1 pot scrie i adeveri In care margine de lame ar

Pe to^i ii pot scrie $i adeveri, In care margine de lume ar fi; Numa pe fiul meu,
fi

Pe Domnul cerului
i a p&mantului,

O! MaicS
fii

sfanta,

Nu

suparat,

Ca-i in curtea lui Pilat,

Nu-1 pot scrie i adeveri, In care margine de lume ar

fit

Restignit pe cruce de brad, Chiar eu i-am cioplit lemnul.

O! Maica
fii

sfantS,

Nu

suparatS,

Din ce a strigat sa-1 f ac mai mic, Din ce 1-am facut mai mare,

Ca-i in curtea lui Pilat,

Maica sfanta, Dare-ai cu barda Sa cape^i groi{a,

!

Ca mi-a Aha

fost lene a ciopli

Rastignit pe cruce de brad, Chiar eu i-am facut cuiele

;

zice

Din ce au strigat Sa le fac mai mari,

be
$i
la

ce le-am facut tot

mai mici

Cand

ii

capata groiJa,
[tine

Sa se faca plumb in mana

ascuns fierul Pe tureacul cismei,

Iata-1-ai,

am

Maica sfant& iara se iea

MaicS sfanta, Daca nu ma crezi

Pe un deal ascu^it Ca o tinglie de cu^it,

Fa$a alba sdariind,

Aha

zice

Maica sfanta,

Par galben despletind; Pe pa ce paia,

Lacramile vale-i mergea,
Ingerii le culegea,

In raiu

le

ducea,

Mandra

slujba pe ele-i facea,

Dare-ai cu ciocanul, Minteni sfi capeji banul Iara se iea Maica sfanta Pe un deal ascu$it Ca o tinglie de cu^it, Fata alba sdariind, Par galben despletind; Pe pa ce p3ia,

Maica sfanta se talnete Cun meter de fier:

Lacramile vale-i curgea,

Ingerii le culegea,

Buna ziua, meter de fier Sanatoasa, Maica sfanta! Ce plangi, ce te durguleti ? O da cum n'oiu plange, Cum nu m'oiu durguli, luat carte sfanta In mana stanga, Carte alba In mana dreapta,

In raiu

le

ducea,

Mandra

slujba pe ele-i facea.

[broascd.

Maica sfanta se talnete c'a

Cam

Buna

ziua, roasca-broasca

SanStoasa, MaicS sfanta! Ce plangi, ce te durguleti? O roasca-broasca Cum n'oiu plange,

!

am scris Cat am scris;

i
k

Cum nu

m'oiu durguli,
stSnga,

Cam
In

luat carte sfanta

Ca^i prunci de tata

mana

Digitized by

Google

275
Carte alba mana dreaptS,

In
i

Pe pas ce paia, Lacramile vale-i mergea,

Ingerii
le

Cat

am scris am scris;
fii

culegea,

In raiu

le

ducea,
facea.

de tata i de maica, Toji ii pot scrie i adeveri In care margine de lume ar Numa pe fiul meu,
Caji

Mandra slujba pe ele-?i Vede Maica sfanta

In curtea lui Pilat
fi;

Pe Domnul cerului
i-al

p&mantului

Pe Domnul
i a

cerului

pamantului, Nu-1 pot scrie i adeveri In care margine de lume ar Nu fii suparata,

fi

R&stignit pe cruce de brad. Maica sfanta se puse in coate i in genunche: Fiul meu zice Pentru ce te-ai dat
!

Maica

sfanta,

Su limba paganeasca

Ca-i in curtea lui Pilat,

Rastignit pe cruce de brad,

i su

mana

jidoveasca

Dara
i

eu,

c'am avut noua

fii,

i a venit o roata-forforoata

O! Maica mea i draga mea De aproape nu mi

te

imbra(to?a,

mi-a cSlcat opt odata i mi-a remas Numai Toma Tomoroace,

Ca pana nu m'am dat Su limba paganeasca

i

De ochi bulbucafel, De picioare cracae^el;

Ian vino la maica 'ncoace Printre busuioace!

su mana jidoveasca,

Nici a tras

mama dupa

prune,

Nici pruncul dupa mamS, Nici vac& dupa vijel,

Maica sfanta, Cat era de suparata, Prinde a se mangaia,

Nici vi^elul dupa vaca, Nici scroafa dup& purcei,

Nici purcei
Nici oaia Nici Nici Nici

Yazand i nacazul Ah! zice, roasca-broasca,

altuia.

Unde-i

fi,

fie

apa buna,

Unde nu-i fi tu, nu fie apa buna, Murire-ai, broasca, nu te-ai

[imputi

Dar Su limbS paganeasca

i su

dupa scroafa, dupa miel, mielul dupa oaie, cloaca dupa pui, puii dupa cloaca. de cand m'am dat

Cum

e i in ziua de

astazi

manS

jidoveasca,

Ca moare broasca, Dar nu se impu^e^te. Se iea Maica sfanta

Pe un deal ascu^it Ca o tinglie de cu^it,
Fa^a alb& sdariind, PSr galben despletind;

Toate trag unele Catra altele. Dar, zice, Maica mea, Mai departe

Nu mi te indeparta, Dar de aproape Nu mi te imbratoa,

Digitized by

Google

276
Ci te du acasa i te spala pe fa^a, i te spala pe bra^e i te scoala in zori

Pe

la broatele

Cat vacile. Cine o a ti

o a da

Pe la cantatori, Ca cine a ti povestea mea i nu o a da La luna, La saptamana, L-oiu duce pe la mese intinse Pe la lumine stinse, Pe la erpii
Cat
A.

La luna, La saptamana,
L-oiu aduce catra mine
i l-oiu

duce pe

la

mese

intinse,

Pe Pe Pe

la luraini aprinse, la talgere pline,

la

pahare
ti

pline.

Cine o

mai lunga
ajunga
!

Mearga

s'o

(1)

boii,

doua

i tot

odata

cea de pe

urmS

variants, din

Bi-

haria, care ins& seam&na mai mult a rugdciune sau a colinda decat a legendd, asemenea celor ce s'au inirat pani
aicea,

sun&

ast-fel

Ma

luai

pe o calicea

Maica sfanta

tot cetia,

i aflai o floricea,

Floarea se facu albina,

Iar din albina stuping, Ceara din stupina,

In carticica privia, Privia in carte, Privia in parte,

La

apus, la rasarit,

Din ceara lumina.

Lumina

s'aprinse,

Raiul se deschise. Maica sfanta aa zise:

Pan' Sant-lon a venit. Maica manele-i intinse, Iar' din graiu grai i zise: N'a^i vazut pe fiul meu

Cruce in casa, Cruce in masa.

Nici in masa,

i fiul lui

Dumnezeu De vazut nu 1-am

vazut,

Nici in casa,

Dara eu

am

auzit,

CS

in

Joi-mari Jidovii 1-au

[prins

Numai de pristol in casa, Pentru Dumnezeu aleasa

Maica pe scaun edea, Din o carte tot cetia, Lacrami din ochi ii curgeau, Mere de aur se faceau,
Ingeri din cer coborau,

i pe cruce 1-au intins,

Cununa de spini i-au pus, Cu brau rou 1-au incins, Cu suli$a 1-au impuns,
i din sangele curat

Trei picaturi au picat,

Merele i le prindeau Toate in cer ca le duceau.

(1)

Dumnezeu nu
La un
loc le-a

le-a lasat,

adunat
26.

Gazeta Transilvaniei, an. LIV. Bra?ov 1891. No.

Digitized by

Google

277
i din ele a gatat: Spicul sfdnt al grdului,
i

pe

fiul

sfant vedea

Ce-i hrana cre$tinului

De oameni batjocurit, De Jidovi rau chinuit.

Maica sfanta se
jelia

i isvorul mirului,

Pecetea cretinului; $i o sfanta bucaturS Zisa: cuminiedturd! Maica sfanta desbrSca Haine negre ce avea, Haine albe imbraca Lui Dumne<Jeu multumia Pentru mare mila sa Iar Marta Magdalena Lui Lazar sora erh.

i din graiu aa grai&

Fiul

meu

dragul

meu

i fiul lui

Dumnezeu,

De ce te-ai dat chinuit, De oameni batjocurit, De Jidovi rau chinuit? Maica mea i draga mea,

Nu m'am

De oameni

dat eu chinuit, batjocurit Pentru mine, pentru tine,

Lazar afara eia, Picioru in scar& punea

7.

M'am
Ca
i,

dat pentru lumea toata,

!

in pacate-i ingropata

(1)

In

fine ultima

cunoscut, tot

mie panS acum odatS unica variants a legendei despre Cd-

dup5

cat imi

utarea
nii din

Domnului nostru Isus

Maramure?,
e aceasta:

Christos afiStoare la

Roma-

Se lua Maica PreacuratS, Scarbita i suparata,

Pre

to^i sfin^ii lui

Dumnezeu
a lui

I-au gasit,

Cu Arhanghelul

Mihail,

Numai pre fiul ei

Dum-

$i patruni de supSrare

[nezeu

Au

luat o secure

i s'au dus prin i prin

mare lumea mare,

Nu

1-au gasit.

Ea de

acolea s'a luat,

padurea mare i au taiat lemn mare i au facut o man^stire mare

Cu Cu
i

9 ui, cu 9 altare,
ferestrele spre soare.

Fe\e albe daruind, Cosine galbene despletind, i s'a dus Pana in muntele Tavorului
i a ezut acolo

au luat carte alba

Trei

zile i trei nop^i,

In

dreapta, Carte sfanta In mana stanga,

i

mana

au au

cetit

procetit,

To$i sfin^ii i-au pomenit.

(1) Publ.

Mult s'a tanguit, Mult s'a nacfijit. Mult a plans, mult a La trei zile a vazut Un nuor gros, Un nuor manios,
Gazeta Poporului, an.
II.

cetit.

No.

15, p.

de Vas. 2-3.

P. Sala in

Timi^oara 1886.

Digitized by

Google

278

Un nuor ca de bolovan, In care venia sfdntul loan. Maica sfanta a strigat odata Cu inima sfaiata
:

Ei au zis sa-i fac cuie mari Cat de tari.

Eu am

facut cuiele

Doara

tu eti acolo,

Fiul

meu
Dumnezeu?
el,

i fiul lui

Cat de mititele, Cat de subtirele, Sa nu-1 poata rastigni cu ele. Fie-Ji lucrul mic i plata
[mare,

Ba ou nu sunt Ca-s cu mult mai

raititel.

Eu

sunt Ion

Sa dai odata cu ciocanul i sa capeji banul!

Sdnt-Ion,

Merg pre nuor de bolovan Pana la Ierusalim

Tot in plansuri i suspin Maica Domnului Inca se lua, Se duse catra Ierusalim, Catra locul de suspin, Tot prin holde de pelin,

Ea iara s'a luat, Cu mare jale, cu mare

Mult a calatorit, Mult s'a nacajit, Mult a alergat, Multe lacrami a varsat,

banal,

Pana

ce s'a intalnit
vestit,

C'un meter de lemn

Pe un dambu^

ascujit

Cat o dunga de cufit, Fe^e albe daruind, Cosine galbene despletind, Lacrami ca bobul varsand, De macate ca bobul,

Catra

el

aa a grait:

Buna ziua, meter de lemn, Mila sa aflu la Maica Preacurata,

Ce plangi Maic& Preacurata, Pentru ce eti suparata ? Luat-am carte alba

De Ea

infocate ca focul.
in cale s'a intalnit
tier vestit

C'un meter de

In mana dreapta, Carte sfanta In mana stanga

i

i pre el 1-a intrebat

Cu

cu banat: Tu, meter de iier vestit,

jale i
ai calatorit,
fiul

am am

cetit

procetit,

Toji

sfin^ii lui

Dumnezeu

i-am

Pe unde

[gasit,

Cu

meu nu

te-ai intalnit,

Numai pe
Pe
fiul lui

fiul

N'ai vazut pe

meu, Pe fiul lui Dumnezeu, Pe isbavitorul tau? Sfanta Maica eu 1-am v&zut, La dumanii lui a cazut
fiul
!

meu, Dumnezeu,

Nicaieri nu-1 aflu eu

Meterul de lemn&rit Suspinand aa a grait Eu tocma de la el am ve-

i ei tare 1-au batut,

[nit,

Eu

cuie de fier i-am facut,

Ei pe cruce 1-au batut, Cu cuiele 1-au impuns, Pana sangele i-a curs.

Ca acolo am maestrit, Cruce de brad i-am cioplit,

Jidovii
i pSganii

Digitized by

Google

279

Pre ea 1-au rastignit. El a inc&put Pe manS pagana

i 1-au bStut

i pe alt deal ascu^it

Ca o dunga de

cujit,

Fara de

vina.
jidoveti,

incaput
paganeti.

Pe manuri Pe manuri

Mie mi-au poruncit

Paganii cu greu cuvant S&-i fac cruce uorea,

o broasca s'a intfilnit, jele cfitr& ea a grait Buna ziua, broascd festoasd ! f Mangaiere, MaicS sfSnta i cea mai miloas& SfantS Maica Preacurat&,

Cu Cu

Pentru ce

eti

sup&rata?

Ce

plangi, ce te tangueti,

Cruce mititea, Sa poat& ei

In sus la deal cu ea. Eu de aceea o am facut

De

Cum
Cam

ce pricina te gr&beti? n'oiu plange,

Cum nu

m'oiu tangui,

luat carte alba

Mai mare

mai grea,

Cam
i

gandit
socotit

am

In mana dreapta, Carte sfanta In mana stanga

i

Ca vor

duce-o

ei

i s'or osteni

am am

cetit

procetit,

i pe el nu 1-or rastigni.

Toti sfin^ii lui

Dumnezeu
pomenit,

Ei crucea nu i-au dus, Ci pe spatele lui o au pus i 1-au scos cu crucea la deal
[in

I-am

gasit,
toti s'au

In c&rji

Numai

fiul

meu,

sus

Fiul lui
Nicairi

Dumnezeu
nu 1-am
gfisit,

i mult 1-au casnit,

i

NicSiri nu-i pomenit,

mult
7 ori

1-au trudit,

i sange a asudat,

De

sub cruce

a picat,

i eu rau

m'am

suparat,

Pentru ce n'am ascultat Porunca p&ganilor, ce mi-au

i cat m'am M'am intalnit Cu sfantul loan

Ori Ori

cat

am

procetit,
nScfijit.

[dat
Fi-Ji-ar lucru

Pe un nor de bolovan, i acela catr& mine a zis

Cfi Jidovii

mare

plata

pre

fiul

meu

1-au

[micS,

[prins,

Sa nu ca^tigi mai nemica, S& lucri cu anul, S& nu cape^i banul

Tare chinuitu-1-au
i tare batjocoritu-1-au,

Ea de

acolo s'a luat

Cununa de spini Pe cap pusu-i-au,

i tare s'a suparat

Cu

funii groase b8tutu-l-au,

i mult s'a trudit,

Pe cruce

r&stignitu-l-au.

Mult drum a calatorit,

Eu

tare

m'am

supfirat

Digitized by

Google

280

Pentru fiul luminat, Catra Ierusalim am plecat

i

Maica sfanta sa nu mi

te
(3),

[deoatd

acum
fiul
el

tare

Cu
Pe

meu

pazesc S& vorbesc,

m&

(1)

Sa mori ca frajii tai sub roata! Maica sfanta 1-a zarit

tare sa-1 jelesc, Ca-1 casne?te neamul jidovesc Nu plange, Maic& sfanta,

Pe acel broscoiu mare Ce venia prifa iarb&

Catra dansa carSind,
i

i urat,

Nu
CS

fii

[Precurata, tare suparatS,

cum

a auzit

Pe biata broasca descantand,

eu am avut eapte fiu(ei intr'o balta

i

rade a zimbit

i o leaca s'a

mai

linitit,

i a venit

Catr& broasca a grait

roata Forforoata,
i

Peri-o-ai
i

in isvoare

nu

te-ai imputi,

pe

toji i-a c&lcat odata,

Numai unul mi-a ramas

Din cei eapte fii i cu acel unul ma mangai, Am un Toma Tominoe,
CalcS in busuioc

Oamenilor de tine Scarba nu le-ar fi

Trai-o-ai in fantana
i pentru aceea

Maica sfant'a
i a zis catra

stat in loc

s& fie tot buna Trai-o-ai in isvoare i oamenii rar sa te

Apa

omoare

Toma,

broasca Sa cheme pre Tominoe.

Ca pentru
In necazul

fiul

t&u
i

Tominoace Vino pana incoace, Dar calcfi in busuioace,

M'am mangaiat meu

eu
s'a luat

Maica sfanta iara

i de acolo a plecat,

La ochi eti ca talgerele, La cap ca felderele (2)

Oa

i ti-s picioarele rachitoarele,

nite frunze de curechiu.

Fe|e albe dfiruind, Cosine galbene despletind, LacrSmi ca bobul varsand, Dup& fiul suspinand.

i ai urechi

Ca

Nu mult a calatorit, La Calvaria(4) a sosit,

Pe
fiul

Tomo Tominoace,
Calca in busuioace i vino mai incoace

sSu

1-a gSsit

Toma Tominoe
CalcS !n busuioc,

Cu doi talhari rfistignit, De Jidovi hulit, De pagani batjocorit, De prietinii lui parasit,
i ea

mai tare

s'a necajit,

(i)
(2) (3) (4)

= grabesc. = merjfi. Deoatd = deoachie.

Pazesc Feldere

Calvaria se pare a fi corectura de carturar, nefiind indatinat poporul romanesc cu acest cuvant.

Digitized by

Google

281

Mai tare

s'a tanguit.

Fiul eel sfant

i luminat

O
M&

Catra.fiul a gr&it, Cum 1-a vazut rSstignit

!

Pentru
Jizii

fiul

meu
Dumnezeu!

al oamenilor pacat. catane la groapa

i fiul lui

ciudesc,

cum de

te-ai lasat

Au aezat Cu porunca
Pana

dela imparat.

FarS

leaca de p&cat,
rfistignit,

Cfitanele tare 1-au strajuit,

trei zile s'au plinit.

i Jidovii te-au batjocorit,

Paganii te-au

i atuncea fiul eel luminat

Pre

tine fiul eel adev&rat

talharii te-au

Cu

asemanat! Isus de pe cruce a gr&it Cu graiu tare linitit

Eu

aicea patimesc,

Din groap& iara s'a sculat i a mantuit lumea de pacat. Maica sfant&s'abucurat, Toate durerile le-a uitat, Oamenilor un sfat le-a dat,

Lumea sa o mantuesc. Nu patimesc pentru mine,

Nici patimesc pentru tine, Ci pentru ca tatal eel sfant Aa a voit, i eu voia lui am implinit.

Ca

cine a zice povestea Mai ales dintre femei,

ei,

Cu mult bine
De multe rele

le-a r&splati,

le-a mantui, norocvorfi, cu lor pruncii i sfanta de o vor po~ Maica Pe

El pe mine m'a intarit i toate relele uor le-am su[ferit.

Nu

Ca Amui mi

dara, Maica, sup&rata, necazurile mele

fii

se gata!
i 1-a

[men! Sara culcandu-se, Deminea^a sculandu-se. De mana dreapta ii va lua, La mandre mese ii va purta, Pe la mandre mese intinse,

Atunci capul

plecat
1-a dat.

Cu mandre
i

f&clii

aprinse

i sufletul tat&lui

sau

pe

la inflorite burete,

Maria cu

Iosif

De pe cruce

1-au luat,

In giolgiu curat

L-au infaurat, Cu mandre vorbe 1-au cantat, In groapa noua 1-au aezat

Cu un om din
Ce
1-a

Ierusalim,

chemat Nicodim,

Mare piatrS pe mormant

Ca Dumnezeu sa ne ierte. Dar cine nu o va pomeni, Povestea ei nu o va ti, De mana stanga il va lua, Pe slabe locuri il va purta, Pe la mese neaternute, Pe la pahare neumplute, Pe la mesele neintinse, Pe la facliile neaprinse
i

Au A

rSsturnat.

pe

la neinflorite burete,

Trei zile in
stat

mormant

Ca Dumnezeu sa

nu-1 ierte.

aceasta, crede

Poporul roman din Maramure$, la care se i spune ci p&curarul, care va

afl&

legenda
aceasti

zice

Digitized by

Google

282

poveste in toata seara i dimineata, de cand se marlesc oile i panS ce fata, intre mieluei va avea unul nSsdrSvari, care va umbla tot in fruntea oilor. E de insemnat ins& c& pe mielul nSsdrSvan il va cunoate singur numai picurariil, care a zis rugdciunea, adecS Povestea Maicii Precista. Mielul acela spune pScurarului cate primejdii vor trece in acel an preste oi i alte lucruri mari ii mai spune, dar nu-

mai

la cantatori in

noaptea de Crdciuh
i

in noaptea de

Partly

cand

e deschis cerul.

zice povestea aceasta

acea muere flu nSsdrSvan, care va cu toata inima, -ca'sft fie primita. Povestea aceasta insa e primita numai de la acei ini, cari
fost holtei curaji i fete curate
(1).

Asemenea va ave

au

8.

Fiind legenda despre Cdutarea Domnului nostru Isus

i mai bine cunoscuta dintre Domnului, de aceea a dat ea in decursul timpului natere la o multime de colinde i de cantece, cari se afla asemenea raspandite pretutindeni, in toate jariJe locuite de Romani. lata i vre-o cateva dintre colindele, al c3ror isvor, dupa p3rerea mea, e legenda despre care ne-a fost vorba in irele de mai sus. Prima colindd formeaza rejeaua ce imbina legenda cu co-

Christos cea mai raspandita

toate legendele Maicii

lindele -n&scute dintr'insa

ne arata

tot

odata

cine a fost

ce a facut biserica sau mdndstirea cea mare in care a strabatut i s'a rugat Maica Domnului inainte de
eel

Omul

mare

a pleca ca sa-1 caute pre

Sfdntul Petru a zidit In padurea ce a tar^it Cu securea tare, Cu securea. mare,
biserica frumoasa

flul

sau; aceasta este

i

Lui Dumnezeu
i

s'a rugat,

Lacrami calde a varsat.

cum

el

lacrSmi varsa,

Vine Maica Precista

Cu
i

altare luminoase.

La

i incepe a-1 intreba:

p&mant ce

te-ai lasat,

cand toate le-a gatat, Sfantul Petru a inghenunchiat,

De

ce lacrami ai varsat? Maica, nu ma intreba,

(1) Publ. de Tit. Budiu in Transilvania, foaia Asoeiatiunii transilvane pentru literatura romana i cultura poporului roman. An. XXIV. Si-

biiu 1893, p. 44

Digitized by

Google

283
Maica, nu mfi judeca,
tiu qa trei zile de vara
luat

Ca

in

mani carte am

Jidovii inca-1 catara,

Darfi Joi de catre sarS In grSdina il aflara, In o curte il bagara La Pilat, la imparat, Facura cruce de brad i pe ea 1-au r&stignit

i in ea pe toji i-am aflat

Unde ed i locuesc, Numai iiul eel ceresc' N'am aflat ca unde este
i ca unde locuete! Maica sfdntd s'apleca La pamant i ea cadea i din ochi lacrami vfirsa. Atunci Petru ii zicea: Se te iai la raul mare Tot pe razele de soare, De acolo trei stropi de apa Sa iai in mana cea dreapta S'arunci pe fat& curata.

i chiar 1-au batjocurit.

Ca

el

cand a cerut
el iara cerii

vin,

Jidovii i-au dat venin.

Cand

miere

Jidovi-i detera fiere.

Christos toate le-a rabdat,

Capul

in jos i-a plecat,

Atunci vei vedea un

iiu

Imparate
Sufletul
ti-1

Cu

glas tare a strigat:

eel ceresc,

Ieind repede din rau i venind din ce putand, Dar pe nimene c&tand.

daruesc!

Maica
i spre

s'a

imbucurat

A
Ca

fa cut

drum ca a plecat, cum is'a spus

Christos duhul cand i-a dat, Soarele s'a intunecat, Luna s'a schimbat in sange, Ingeri'ncepur'a plange, Biserica s'a stricat,
Pietrele s'au despicat,

sa vada pe Isus. Dar pe Isus n'a vazut,

Isvoarele au secat,

Caci in cale i-a eit Simeon, omul eel bun.

Iarba verde s'a uscat,

Iar cerescul tatal suu,

Maica sfanta intreab'acttm N'ai vazut pre fiul meu, Pre fiul lui Dumnezeu? Nu eu, nu, nu 1-am v&zut!

Mare Domnul Dumnezeu, Mana dreapta ca i-a dat, Cand Christos a raposat.

(1)

A doua colindd, din Transilvania, comuna precum urmeazS:

Uinbla maica dupa
fiu,

Sancel,

sunS

N'aji
Raza

Raza

soarelui.

Daca
sfant ?

Dara nu 1-am cunoscut!

voi
1-a^i
fi

vazut,

vazut pe
soarelui.

fiul

Uor 1-a^i fi cunoscut, Ca pe fa^a fiului

Scrisa-i raza soarelui

Poate
(1)

ca noi 1-am vazut,

Publ. de Simeon Dandea in

Gazeta Poporului, an.

II.

Timioara

1886. No. 22 i 23, p. 10.

Digitized by

Google

284
i

pe frante tuna plin&,

Sus

la cer

11

ridicara!

Luna plina cu lumina, Pe umeri ii stralucesc

Luceferi din raiu ceresc

Maica sfdntd greu ofta i incepea a se ruga

:

Maica

Domnul
Ma rpg

meu

i fiul

meu

daca e aa,
nu-1 cauta,

ca la

Dumnezeu

Nu umbla,

Ca noi zau ca 1-am vazut, Dara nu 1-am cunoscut,

Sus in cur tea lui Pilat Rastignit pe xxnlemn de brad; Iar ingeri'n ceata mare

Celor buni sS rsplateti In lacaele cere^ti Celor r&i osanda mare, Unde viermele eel mare Umbla far& incetare (1)
!

O
me

variants a acestei colinde, tot din Transilvaniei, i anudin comuna Brad, comitatul Zarandului, sunS ast-fel
:

Umbla Maica dupa

Raza
soarelui,

fiu,

Maica,
Noi
iji

daca e aa,
o veste rea,

dam

Sora soarelui. Tot plangand i intreband,

Cai

la curtea lui Pilat,

Rastignit pe

un lemn de brad.

Raza

soarelui,

Sora soarelui. N'a^i vazut pre fiul sfant? Poate ca noi 1-am vazut, Dar noi nu 1-am cunoscut
!

Daca

cumva

l-aji

vazut,

A-l cunoate 1-a^i putut,

Caci pe fata fiului

Scrisa-i raza soarelui

pe frunte luna plina, plina cu lumina, Iar pe a lui umerei

i

Luna

?i se infrange, Inima-i inoata in sange. Ingeri albi, o ceata mare, Sboara la ea de intristare i la ceruri o ridica. Iara ea ca le cuvanta Fiul meu tot domn va fi i cei buni fii ii vor fi, Celor rai va rasplati, Ca in veci ii va osandi. O inchinam cu sanitate

Maica plange

La gazde

la toate

(2)

Stralucesc luceferei

A
aa

treia colindS, din

Mun\ii apuseni ai Transilvaniei, sunS

Umbla maica dupa fiu Tot plangand i intreband: N'a^i vazut pe fiul sfant?

Nu,

noi ca nu 1-am vazut, Ca tocmai sa-1 Rm vazut i nu 1-am fi cunoscut!

(1) Publ. de I. Pop-Reteganul in Gazeta Poporului, an. I. Timioara 188586. Suplement la No. 36, p. 2;iin Gazeta Transilvaniei, an. LIX. Braov 1896. No. 270. (2) Telegraful Roman, an. XXXVII. Sibiiu 1889. No. 140.

Digitized by

Google

285

De

a-1

cunoa^te aji putut,

Pe semne e cunoscut, Ca in fa^a flului

ScrisS-i raza soarelui, Iar in sanu-i luna plina, Luna plina cu luminS; Iar in cei doi umerei Stralucesc luceferei MaicS, dacfi e aa, Noi iji d&m o veste rea: Ca-i in curtea lui Pilat Rastignit pe lemn de brad, Cu Jidovi incunjurat,

Maica, cum prinse de veste, c& lucru aa este, Incepii tare a plange, Inima-i b&tea in sange. Ingerii, o ceata mare, Sboara la ea cu intristare i pe aripi o lua, Sus la cer o ridica.

Cum

Maica

sfantfi

cuvanta
:

i catrS ingeri zicea

Fiul

meu

tot

domn va

fi

Cununa ghimpoasa tare Pe capul sfin^iei sale. Pe* cruce de brad 1-a puns (1),

lumea va mantui, Pe cei r&i va pedepsi, Pe cei buni va milui.

i te intoarce cruce in

measa

Cu

suli(a 1-a impuns,

i

Sange

apfi a

curs

gazda, san&toasS, De la noi cu o -colinda Dela Domnul cu premdndd

fii,

(2)

patra colindS, tot din Munfii apuseni ai Transilvaniei,

e cea urmStoare:

Colo jos, Doamne, mai Jos pe langa mare, Pe drumul eel mare,

jos,

Nu,

noi
i

n'am vazut,
vazut,

De 1-am

Tree i se pestrec Stuluri de voinici Cu cai povarnici. In cale le ieia

Ba

Nu

1-am cunoscut!
c&-i cunoscut,

Cfi c&lutul lui,

maicS batranS

Cu Cu

furcuja in brau, caiere de grau. Firul firuia,

Negru, pintenog, Luciu ca i un corb. Ba chivSra lui Taiata in sageatfi,

Drumul cuprindea
i ne d'intreba
:

Pe ochi cam plecata. Ba ochitii lui Doua mure negre

Coapte sub rSzoare,

Nu ne-a^i voi vazut,

Tot pe
fiul

sfant?

Ne ajunse de soare. Da pucu$a lui

(1)

Puns

= pus.
Francu
i

(2)

Teofil

(Mofii). Scriere etnograficfi

P. 193.

George Candrea, Rom&nii din Munfii apuseni cu 10 ilustrajiuni in fotografie. Bucuresti 1888,

Digitized by

Google

286
Duratul(l) de varS, Fulgerulde sara.
$i i

om om

fiji

veseloi,
!

fi^i sfinfitoi

(2)

cincea colinda, tot din Transilvania,

sun& precum

ur-

meazS:
Inainte, inainte de curte,

Domnului
Nascut-a,

Doamne!

Cete de feciori, Juni colindatori

Oescut-a Verde un viinior, Galben paltinior,

Sus frunza-i marunta, Jos umbra-i rotunda. Da sub umbra lui i sub umbra lui Cine se umbreste i se odihne^te ? la, sdntd Maria,

Pe unde aji umblat De a$i colindat,

mi-ati voi vSzut Fiuorul meu, Dumnezeul vostru ? Cete de feciori Din gura graia: O Santa Marie,
!
!

Nu

Mama Domnului De-1 vom fi vazut, Nu 1-am cunoscut!

Dar Santa Maria,
Domnului, Din gura graia

Maica Domnului!

Lucru ce lucrare?

Mama

La

fir infirare,

Fir de drumenior, Vi^a de d'aur.

Ochi-i arunca Sus pe drumul mare, Jos pe langa cale. i ea ca vedea Cete de feciori, Juni colindatori. la, Santa Maria, Maica Domnului

Cete de feciori, Juni colindatori! Lesne de a-1 cunoa^te Obrajorii lui

Spuma

laptelui;
lui

Dragi manele
Ochiorii lui

Bulzul caului;

Doua mure negre

Coapte la racoare, Ne-atinse de soare,
Coapte
la

In cale le iesi&, Calea cuprindea, Masa le-o intindea C'un ^ipau De grau, Tipaul 11-1 da,

pamant,

Cupa

le-oinchina
:

i mi-i intreba

Neatinse de vant; MustScioara lui Spicul graului! Cete de feciori, Juni colindatori, Din gura graia

(1)

Duratul

= tunetul.
cit, p. 192.

(2) T.

Francu, op.

Digitized by

Google

287

O!

Santa M&rie,

Oameni invajand,

Mama Domnului
Daca-i lucru a$a, Ca noi 1-am vazut In Ierusalim

Cu

ei

petrecand!

i te veselete,

GazdS, cest

domn bun!

(1)

easea colindS, asemenea din Transilvania

bfitrana,

Maic& cam
I!

Doamne! MaicS cam b&tranS, Dai corindemi, Doamne, MaicS cam batranfi!
I!

Vinu-i porumbai, Ducu-i strugurai. Vine o cioara neagra,

Duce

vi^a intreagfl.

Cu

furcuja in brau,

Holditele lui Coapte-s,

Doamne,

etc.

Cu colac de grau, Cu cupa de vin. Cu cupa inchinara, Cu gura intrebara

R&scoapte-s. Vinu-i paserele,

Ducu-i spicurele, Vine o cioar& neagra, Duce o clae intreaga.

Stuluri de voinici
mici,

Daca

el e fiul tau,

Cu armele

Apoi

noi, zftu,

1-am vazut

N'a^i vfizut, v&zut

Pre fiu^ul meu? Poate c& 1-am i vazut, Bine nu 1-am cunoscut!

La fantana raneilor, Sub umbrele teilor, La fantana nucului

Dar
Taind capul Turcului. venit-au, da venit
Stuluri de Tfitari

Fiul

meu

e cunoscut,
lui

Ca pu^cuja

Fulgerul pe cer, Sabiuja lui Trfisnejel pe cer,

Viitele lui

Cu

cujite marj, Doisprezece 1-au

tSiat,

Subt un frasin 1-au culcat

Unde-i frasinelul? ma culc sub el
fiul

Coapte-s,

Sa

Rascoapte-s,

Langa

meu

. .

(2)

A
mai

ales la casele ce

eaptea colindS, iar&i din Transilvania, care se colind5. au feciori dui in c&t&nie, sun& astfel
Pan' a treia cas, In cale le ias&

Plecat-au, plecat

Mici colind&tori Tot din casa in casa,

maic&

bfitranfi

(1)

Gazeta Transilvaniei, an. LV. Braov

1892. No. 270, p.

12.

(2)

Foaia Familiei,

an.

I.

Ia$i 1875. No. 6, p. 48.

Digitized by

Google

288

Co

C'un colac de grau, plosca de vin.

Pelicioara lui

Spuma

laptelui.

Fetiorii
Drag

Colacul li-1 dara, Cu plosca inchinarfi, Cu gura intrebara

Ochiorii lui Mura campului.

Sprancenele

lui

mei Doar voi a^i vazut

Pana

corbului.

i de 1-am vazut, Nu 1-am cunoscut! Lesne-i a-1 cunoate

Chivdraua
(1) lui

ficu^ul

meu ?

Taiata sageata, Cam pe ochi plecata.

Muste^ele lui Spicul graului. Pu^culija lui Trasnetul de var5, Cam pe langa sara. Sabioara lui Fulgerul de vara, Cam pe langS sarg!

(2)

A opta
meazS
:

colinda, din Jinutul Zaranclului, sunii

precum

ur-

Cea Santa Marie

tiu ca n'a$i vazut

Ea i-a manecat La raut de roaua,

Mijloc de isvor,

Nu,
Ca

Drag

Tufa de bujor,

La fa$a Pana in
Pre
i se

sa-i iea.

Cum
Ca

Nu

de a meu noi n'am v&zut, sa-1 fi v&zut, 1-am fi cunoscut!

fiu}

sa nu-1 cunoate^i,

fat&-i lua

fiu'i

cunoscut

fiu i lasa

Din lume din toatS

i din voi din toji,

cam

uita

Cam

in sus spre mare,

Spre razim de soare. Ea de mi-i vedea Dragi colindatori,

C& cSlutul lui Negru panteler

i eu^a lui

Gura

leului,

Cum
Cu

ii

atepta,

i fraujul lui

jele-i

Dragi
Pe unde

intreba
colindatori,
aji

Gura
Para

cerbului,
focului,

Chingulija lui

umblat

tiu c'a^i colindat,

Corbacelul lui

Chivdrd sau Chivdraua, termin azi neobi^nuit in injeles de palSe vede ca mai de mult ciacaul sau chipiul militar se nuinia cu acest nume. Vezi N. Densu$ianu, Istoria revolufiunii lui Horia Cu Horia era un om strain cu chiv&r& cat&neasca. (2) Din seara de Crdciun, publ. de S. Albini in Tribuna, an. IV. Si(1)

rie.

biiu 1887. No. 33.

Digitized by

Google

289
ijerpe veninos,

Caciulija lui

Roa de rontac,
Puculita lui

Jidovi'n manie Iar domnu'n pustie, Unde cucul cant&

Fulgerul de vara, SSbiuJa lui Fulgerul de sara.

Nime nu-1 ascultS, Unde lemnul create Nime nu-1 ciople$te,

Pica, putrezete.

In degetul

eel

mare

Un

inel

de sare,

In degetul eel mic Un inel de argint. C'aa 1-am vazut Colo sus mai sus, Sus la Rusalim,

Asta-i mandra de colindfi, Sus la ceruri s'o'naltain i cu dalba-i s&natate Pe la gazde pe la toate.
i
te,

gazda, vesele$te,

Coatd colaci barbatete,

i

Greu

rfisboiu tiind

Pe colac un godinac

(1)

Cu

canii de Jidovi.

O variants a acestei colinde, tot din tinutul Zarandului, e aceasta

De-asara-mi de-asar&,
i din voi din
to^i,

Cand

sfin^i-mi plecarfi

Ca calu^u

lui

Toji de a colinda

Poarta cerului, Poala raiului, Joi Santa Maria In cale le ieia,

Bratele'ntindea, Din graiu imi grai&:

Rou-i roitat, Negru-i pintenog, aua-i de d'aor, Frau-i de argint, Corb&celul lui

Para

focului,

Juni

Ce

Uu
Ca

colindatori v'a intreba: voi m'aji vdit (2)

fiu^ul

Drag

Nu, noi n'am

sa-1
fi fi

meu?
vdit,

Cu^muli(a lui Tunetul de varS, Cam de primSvarS Ba, dac&-i aa, Noi ca 1-am vfizut

Colo'n sus mai in sus,

vSzut,

Sus

la

Rusalim

cunoscut! Fiu-i cunoscut Din lumea din toatfi

(1)

L-am

Intr'un joe jucdn (3), Greu rasboiu findn (4),

Pa'n sange notdn

(5).

An.

Din literatura populard a Zarandului, XXXIX, Sibiiu 1891. No 130.

Vdit

publ. in Telegraful

Romdn,

(2)

v&zut

(3)
(4)

4b)

Jucdn = jucand. findn = Jinand. Notdn = notand.

19

Marian, Legendele Maicii Domnului.

Digitized by

Google

290
Giur de giur de el Cete-mi de boeri, Stur de calarai, Mii de pedestrai.
Noi
s'o veselim Dalba-i sanatate

La gazde

la toate! (1)

A noua

colindS, din M.-Ludo? in

Transilvania, sun&

in

urmatorul chip:
Primbla-se, primbla, Doamne i-oiu Ler, Flori d'albe de mar

Jur imprejur pe chiatori

maica, fiu aa, Vazutu-1-am Joi sara Spre Vineri dimineaja Sus in poarta lui Pilat Chinuindu-1 Jidovii, Cuie in mani batandu-i, Cuie in mani, cuie in picioare, Pe cruce de brad 1-au pus,

Daca-i,

Scrise-s sfinte sarb&tori.

Buna ziua, cete fete Sanatate, Maica sfanta N'a^i vazut voi meu? Ba noi poate 1-am vazut, Dar noi nu 1-am cunoscut! Lesne-i de cunoate,
fiul

Primbla-se Maica sfdntd Prin tari albe jidoveti, Se'ntalni cu cete fete

Cu

sulija 1-au strapuns,

i

fiul

a-1

Sange

Ca

in feji^oara lui

De ciuda

Scrisa-i raza soarelui, In dosujul Dumnia-lui Srisa-i luna cu lumina, Jur imprejur pe la maneci Scrise-s sfintele Dumineci,

apa a curs i de banat Soarele sVntunecat,

Luna sVmbracat

in sange,

Ingeri'ncepur'a plange, Cele stele marunjele, Ele il plang mai cu jele

(2).

A
sunS

zecea colinda, din

astfel

Valea Almasjului in Transilvania,

Cruce'n cer, cruce'n pamant, Cruce'n altarul eel sfant,

Numai pe

fiul eel

sfant

Unde ingerii tot canta, Unde ede Maica sfdntd Pe scaunul eel de aur
i cete^te catastihul,

Tot

cete^te, adeverete,
to\\
fiii

Nu-1 gasia, nu il cetia, i amar se supara. Se uita spre r&srit i acolo de o zarit Pe sfdntu Ion viind, Tot viind i tot plangand.

Pe

mi-i gasete

Maica sfanta poala-o'ntins

Catre sfant Ion o zis:

i din cer i din

pamant,

(1)

Din
an.

literature*

popular a a Zarandului, publ. in Telegraful RoSibiiu 1890.

1893. No. 270.

mdn,
(2)

XXXVIII,

Gazeta Transilvaniei, an. LVI. Bra?ov

Digitized by

Google

291

N'ai vazut, n'ai auzit, sfant? Unde este Ca pe rastignit

flul

Draci'n iad cand

i-o

manat

i'n foe de i-o aruncat.

el l-o

Jidovii cei de ocara, Cu ojet il adapara, Cu sulija cand 1-o'mpus,

Fiut sfant o inviat, In man&stire-o intrat i se uit& i tot cant&

i tot zice
i

Sange

apa L-o b&tut cu

i

i-o curs,

Gazda,
i vin

cuvanta

s'ai

mare noroc,
ta
I

trei toiege,

Sa ne dai coaste de pore

Maica sfanta, fa-le lege! Maica sfanta le-o facut i pe toti de i-o batut

bun din via

Sa bem, dupa ce-om manca

A
suna

unspr^zecea colind5, din p&rtile Vac&ului in Biharia,

astfel:

Colo sus, colo mai sus, Colo sus la rasarit,

Iar la

fiul

pe chiotori

Scrise-s sfinte sarbatori,

Raza

soarelui

La

fiul

pe dupa poale

Ras&rit-a rasarit

Scrise-s stele icoane,

i la fiul in picioare

Doua stele lucafere (?); Dar nu-s stele lucafere,

Ci-s surori de a soarelui. Maica sfanta le graia: Voi surori de a soarelui Intreba-v'a intreba

Mandre cisme mohorite Cu d'aur d'argint vopsite La fiul meu clopu'n cap Mandru-i, Doamne, mohorit
;

Mi-aji vazut fiul ori ba ? Surorile iar graia Maica noi nu 1-am vazut, Ca de 1-ara i fi vazut, Noi nu 1-am fi cunoscut! Maica sfanta iar graia

Tot cu d'aur i d'argint; Imprejur pe dupa clop

Scrisu-i sfantul busuioc,
i in dosul fiului

Sunt razele soarelui.

Surorile soarelui

Voi
Cum
Ca

surori de a soarelui
flu

pe

nu

l-a$i

cunoate

la fiu este croit

Vestmant alb pan&'n pSmant, Tot cu aur i de argint,

Din graiu acuma graia MaicS, sfanta MaicS Daca spui aa Noi ca 1-am vazut Spre dalbul rasarit

Mare divan $inand

i tare rSsboind

La

fiul

pebolticele

Scrise-s stele marun^ele,

Cu
Pe

canii de Jidovi
caji

i la fiul pe maneci Scrise-s sfinte Dumineci,

cu calu-i calca

i scorbaciu de foe le da,

(1)

Colinde de pe Valea Almcqulni, publ. in Telegraful Romdn, an.

Sibiiu 1891. No. 132.

XXXIX.

Digitized by

Google

292
Caji numa-1 vedea Orbia i bolnavia. Daca spui, Maica, aa, Cata sus la rasarit, C8-i vedea flul venind,

Multe

stele

marunjele
. . .

Ca flul pe undVa dus, Isvoare mari a secat i campuri verzi a uscat

i codri verzi a secat
i te uita, MaicS, uita
.

Printre stele lucafere La capete de dealuri Lasa loc d'orauri i toarn&, Maica, toarna Colo sus spre rasarit In parau de roua Ia-^i apa cu mana dreapta i-ti spala fa$a curata;
.

Ia-^i

apa cu mana stanga,

(1)

Colo sus

la rasarit

Spala-Ji fa^a ta cea sfanta.

i vezi fiul tau venind

Raza soarelui!

Cu

toiagul strapungand,

douSsprezecea

tot odatS. i ultima colindS,

din JaraIalomija,

Romaneasca, comuna Grindu, plasa Campu, suna a&:

Leroi
leo,

jud.

Mustecioara

lui

Pe drumul eel mare Mai pe langa mare

f

Spicul orzului,

Sprancenele

lui

Leroi
Tree,

leo,

Pana

corbului,

mi

se petrec

Ochiorii lui

Voiirici calatori,

Doua mure

coapte,

Greci negu^itori, Mama lui N. Cu iea de sarma, Cu rochia de lana, De lana seina, De par de camila,

Coapte la pSmant Neajunse de vant, Coapte la racoare Neajunse de soare,

Cluelul lui

Puiul leului,
euli$a lui

Din druga'ndrugand, Din gura'ntreband:

Maica,

maiculija

Falca smeului, Frauletul lui

N'aji vazut p'aici

D'un drag fiu al meu? Noi ca 1-am vazut,

Nu 1-am cunoscut! Maica, maiculita

Feti?oara lui

Doi bfilaurai De coade noda$i,

De guri

incleta$i.

Pofllaii lui

Doi balaurai.

Maica,

maiculita

Spuma

laptelui,

Noi ca 1-am vazut

(1) Publ. de Corneliu Lazar in Familia, an. XXII. Oradea-mare No. 52, p. 622.

Digitized by

Google

293

In vadu Diului La un col^ de masa

Multe Munteneti.
N. al voinic

Bea

ospeteaza,

0?ti imi inurueaz5, 0ti Moldoveneti,

Fie sanatos In gazda lui Hristos!

(1)

Una din cele mai frumoase balade poporane, cate 9. mi-s cunoscute din cele ce s'au publicat pSnS. acuma at&ta in colecjiunile de Poezii poporane, cat i prin ziare, e fSrS indoialS. Miorifa, scoasS prima oarS la luminS sub aceastS. nuraire de V. Alecsandri (2).
Ei bine, isvorul acestei minunate balade, dupS pSrerea mea, e asemenea legenda despre Cdutarea Domnului nostru Isus Hristos in combinatiune cu unele dintre colindele de soiul celor ce le-am inirat in irele de mai sus. Precum mai marii Jidovilor din legends s'au sf&tuit ca
sS-1 prindS. i s&-l r&stigneascS. pre Isus Hristos, din cauzS. c& acesta erk in toatS privinja mai superior decat d&n$ii, tot aa face i ciobanul Ungurean dimpreunS cu eel Vrancean din baladS, acetia incS:

M3ri, se vorbira
i se sfatuira
9

Ca-i

i are oi

mai ortoman mai multe,

i

Pe Tapus de soare Ca sa mi-1 omoare Pe eel Moldovan,

i

Multe

cornute

i cai inva$a$i i cani

mai barbaji!

tot a a

precum Jidovii 1-au muncit i 1-au r&stignit pe Is. Hr., Mcut i ciobanul Ungurean i eel Vrancean, dupS

cum

rezulta aceasta din textul baladei.

i

ne-aratS. legenda cS umblS Maica intreband de toji, caji ii intalnia, de fiul sSu, panS ce in urmS ajunge la Jidovii, cari 1-au r&stignit, i-i intreabS i pre acetia, tot a& ne-arat& i balada c& umblS i mama ciobanului Moldovean, panS ce ajunge la ciobanii ce 1-au omorit, i-i intreabS. i pre danii de n'au

Mai departe, precum

Domnului c&utand

v&zut pe

fiul s&u.

(1) Publ. de Dobre tefanescu in Jara-Noua, revista tiin{ifica, etc. An. IV. Bucure?ti 1888. No. 11, p. 684. (2) Poezii poporale. Balade (Oantece batrane^ti). Par tea I. Iai 1852, p. 1. Idem, Poezii poporale ale Romanilor. Bucure^ti 1866, p. 1.

Digitized by

Google

294
i in

urmS, precum dS Maica Domnului de

i

flul

s&u, care

ciobanului Moldovean de flul s5u caro, dupfi unele variante ale baladei, asemenea invie (1).
invio, tot a& dft

mama

Mai pe scurt aceleai tr&s&turi

principale, cari provin

in

legends, le intampin&m i in baladi. Toate celelalte amSnunte sunt numai infrumusetSri cari, dupS cum am vSzut, provin i in unele colinde. Dar, spre mai bunS incredinjare cum c& cele zise de noi sunt adevarate, reproducem in irele ce urmeazji o variants
a baladei Miorifa sau Miorica, unii
Iat-o

dupS cum o mai

intituleazS

In poiana mare, Cea gura de vale, Trei carduri de mnei

Tarii pe pSmant,

Una

dintr'o

mie

Ce poate

sa fie?

Cu
i

trei ciobanei,

Doi sunt tinerei

De trei zile'ncoace Gura nu-$i mai tace,

Ce-i de capul tau

mai sprintenei, Unul mai batran i e mai str&in. Cand.la munji suia, Doi mi se vorbia
i se socotia,

Sau ce e

d'al

meu ?

Miorica graia De m'ai asculta, Nu-i de capul meu, Ce-i de capul tau,

Findca

ei

sunt veri

i juni in puteri,

Ca am auzit Pana s'a vorbit

Ai tai ortacei,
Ce-s mai tinerei, Ca sa mi te-omoara Pentru a ta comoara, Oi^e mai grase

Pe strain s'omoara, Caci are comoara,

Are
oi

mai grase,
mai deda^i, mai turbaji,

Cu mi$e frumoase,
$i cai
i cani

Cu mife frumoase
i cai i cani

Bani incomenda^i!
Cel strain pazia, Apoi ca graia Mica miorica,
:

mai deda^i mai turba^i,

Bani incomenda^i! Strain se mira

i se supara,

Draga, ochiica!

Coarne rasucite, Unghii poleite

Late, de argint
El. N.

Voi
cit.

Apoi

le

graia:

mei Ciobani tinerei

ortacii

(1)

Voronca, op

Partea

III, p. 56G.

Digitized by

Google

295

Voi c& v& vorbi^i

Sa m&

omoriti,
lasaji,

Gand de nu

Cu rochii de lana, Cu brau de camila, Cu zache de mite

fesuta'n trei
i$e,

Voi s8 ma'ngropati In strunga oilor,

In jocul mneilor, Bucina;ul men,

De grabit grabia, De suit suia

Din druga'ndrugand

Drag

sufletul

meu,

Voi sk mi-1 duce$i

i sk mi-1 puneji Pe varful de stana, Stana la fantana, Flueraul meu,

Ciob&neii

De

fiu

intreband:
mei,

Dragi-mi nepo^ei Pe unde a|i muncit,

Pe unde a^i vait, Doara aji v&zut

Pefiu-mi pierdut ? nu 1-am v&zut, Nu 1-am cuiioscut

Drag
Voi

sufletul

meu,

sa mi-1 luaji

Ca

i &k mi-1 legaji La cea stanioara

Ochiorii
Raza

lui

La

incheietoarfi,

soarelui,
lui

Vantul cand sVnfla, Ele vor sufla,

Oile s'or strange, Ele ma vor plange, Cele mai mSrunte

Sprancenele

M'or plange pe munte, Cele marioare Mai prin v&ioare, IarS cele chioape Prin raturi igroape, i apoi cei carlani Tot prin bolovani Vinerea mare venia, Ciobanii cobora De pe varf de munte
-

El

Pana corbului, i cam nalticel Ca un bradicel i cam frumuel Ca un criniel!

ca e la stana, la fantana! Mama ca gr^ia:
n'a
fi

Stana

De

aa,

Pe plaiu

inainte,

Trei numai era,

Atunci ma rog eu, Sk dea Dumnezeu O ploae cu vant, Trasnet pe pSmant i sa va trasneascS, Sa vk prapadeasca Cardu jumatate

Doi se ort&cia! O bab& batrana

In fine
altul,

Pe voi

intr'alta parte! (1)

cum

ck isvorul baladei Miorifa

ni-i

fkvk

numai legenda despre care

II.

nu poate sk fie vorba, ne mai pu-

tt)

Albindy an.

cdldtorie in

Dobrogea de

cf. i Maica bdtrdnd din Viena 1867. No. 2109; T. T. Burada. Ia?i 1880, pag. 113119.

Digitized by

Google

296
tern incredint& inc& $i din

urmfitoarea colindd din Munfii

apuseni ai Transilvaniei

Sub dumbrava muntelui,

Demineaja lui Crficiun. Sunt noua pacurarai, Deminea^a lui Craciun. Cel mai mare jos pe mare, Cel mai mic ii strainel,
Strainel ca
i tot
i

Ca pe

el

Pe

Da

i el

ca sS-i omoare. din graiu gr&ia-re

mine daca m'omoriji, Pe mine ma ingropaji

In strunguja oilor, Colo'n jocul mieilor!

pe

el il

un inel. manarS

Da pe
Da Da Da

el

cine sa-1 cante,

zo-a lui oi cele multe,

3a intoarcS

oile-re.

zo cele bal&lai,
i

Cand

oile le'ntorcea-re
ci-i

cele ochieleie,

Lui grea lege

10.

fficea-re,

Sa-1 c&nte

pe

el

de jele!
eft

(1)

Cdntecele, despre cari

am

amintit mai sus

s'ar

fi

nftscut din

legenda Cdutarea Domnului nostru Isus Hristost sunt numai nite mici fragmente. Cu toate acestea insS. merits a fi reproduse aici m&car vre-o cateva i dintre aceste cantece, anume ca s5 se vadS. cum s'au putut dintr'o singurS legends in decursul timpului nate o multime de alte specii de literature poporalS, dintre cari unele mai lungi i cu mult mai frumoase decat chiar originalul din cari s'au nSscut, iar altele mai scurte, insS toate, f&rS. deosebire, foarte interesante i instructive in
felul lor.

lata deci unul $i dintre aceste miciproducte ale fantesiei poporului roman din Moldova ;

Dunare, Dunare!

Ochiorii lui

Drum Mra pulbere, Nu cumv-ai vazut

Pe
aici

Mura campului, Sprancenele lui

Pana corbului. Cand pe aici trecea,

trecand

Pre

fiu^ul

meu ?

Ba eu 1-am vazut
aici trecand,

Pe

Din gurS zicea:

Spune, de a'ntreba, Maiculi(a mea, amarS, Ca robia

Nu

tiu de-i al tau:

Feji^oara lui

Spuma
(1)

laptelui,

Ce o pa^im

in JarS,

Campeanu

Colinde din Munfii apuseni ai Transilvaniei, publ. de Eliseu M. in Foaia Poporului, an VI. Sibiiu 1899. No. 52, p. 614.

Digitized by

Google

297

M'arunca in lume, Ca sa-mi catig nume. i nu m'oiu intoarce, PanS nu voiu stoarce Din mana de leu Pre tot neamul meu,
i

Pan* n'oiu dobandi

Libertatea in $ar&, Sa scap de ocarfi S'ajunga la scop, Sa aiba noroc!

nu voiu veni

El e

Dee Dumnezeu, fiul meu! (1)

Un

alt

cdntec sau doind, din Bucovina,

comuna Ciahor,
mai mult

districtul CernSutului, in care

nu

figureazS.

mama

intristata, care-i cauta

fiul, ci

o nevasld, care-i cauta bSr-

batul,

sunS aa:

ApS

curg&toare,
fi

Un

De-ai

graitoare,

Eu

te-a intreba:

voinic inalt, Nalt i sprancenat: Sprancenele lui

N'ai vSzut Barba$elul

cumva

meu

Pana corbului, Ochiorii lui

Trecend vadul tau?

De?l 1-am vfizut, Nu 1-am cunoscut!

Mura campului,
Fetioara lui

Spuma

laptelui,
lui
(2)

spune anume, "fi Ca nu-i altu in lume

1-oiu

Mustecioara

Spicul graulul.

Al
locul

treilea cdntec

sau Doind din Maramure$, in care, in

o

mamei sau

a nevestei, figureazS

mdndrd

copilifd,
ast-fel;

care-i cauta pre iubitul sfiu, ce e

dus

la oaste,

sunS

Pe Jarmuri <j e Dunari$a Merge o mandril copili^

Tot horind i chiuind, Din Dunare apS band i pe targari intreband: Voi targari, targarilor! Nu mi-a$i vazut badiu^ul, Din trei baremi pe unul? Poate i de 1-am vazut,

InsS nu 1-am cunoscut! L-aJi putut cunoate bine,

Ca

el

nu

e voinic niine,

In fruntea ireagului

Sub cruci^a Cu clopu^u

steagului,
ininorat,

Cu bumbuti incungiurat, Cu bumbute de argint,

Ca
el nu-i in

"

regimant!

(3)

Pumnul

Cules de V. Alecsandri i publ. in Lepturariu romdnesc de Arune T. II. Partea 2. Viena 1863. p. 17. Com. de At. Pridie. (2) (3) Doine pop. din Maramure$, culese de T. Mihnea i publ. in Fa~ milia, an. X. Budapesta 1874. No. 13, p. 151.
(1)

Digitized by

Google

298
In fine al patrulea i ultimul cdntec, din pSrtile ungurene, probabil c din Biharia, in care rolurile din doinele de mai sus sunt cu totul schimbate, $i anume c&utand de astSdatS un fecior pre mdndrufa sa, sunS precum urmeazS Oiule, Criule, ApS limpegioarS De pe lespegioara,
cuvanta, Eu te-a intrebS: Vazut-ai ori ba
De-ai
ti

Pana corbului, Ochiorii ei

DouS mure
Coapte
la

coapte,

Pe alvia ta Pe mandruja mea?

i de o

am

vazut,

Nu

am

cunoscut
ei

p&mant, Neatinse de vant, Coapte la r&coare, Ne-atinse de soare! Eu cao am v&zut La umbra de pine Cu gandul la tine,

Lesne-i de a o cunoate;
laptelui,
ei

Obraziorul

Spuma

La flori culegand, La lacrami ^tergand, De neica intrebSnd (1)

!

Sprancenele

Am spus din capul locului c& isvorul Jegendei Cauli. tarea Domnului nostru Isus Hristos este Visul Maicii Domnului in combinatiune cu alte elemente cu totul str&ine
visului.

Elementele strSine visului i prin urmare i legendei sunt broasca, care a fScut pre Maica Domnului s& radS, prefa<?erea in scroafd a Jidancei, care s'a ascuns sub covatS, i in urrnS invierea coco$ului> care a stropit pe Jidovi cu unsoare fierbinte in fa^S, din care cauzS apoi Jidovii s'au f&cut $i au r&mas pan in ziua de astSzi pestriji pe obraz. i cum c& intru adev&r aceste trei elemente nu se tin de
ci trebue sS fie mai pe urmS intercalate intr'insa, putem convinge dintru aceea c& pentru fie-care dintre dansele se afl& in s&nul poporului nostru cate una sau mai

legends,
lie

multe legende de sine st&tStoare. A& ce se atinge de broascd $i de binecuvantarea ei ca, dupS ce va muri, s& nu se imputeascS, exists la Romanii din Macedonia urmStoarea legends de sine st5t5toare
:

(1)

Poezii pop., publ. in Cdrfile sdteannlui, an. 1881. Cartea

6.

I.

Gherla

1881. p.

Digitized by

Google

299
Sta-Maria eara multu cartita, nu sciu de \e dor, i ca noita i lujitlu a ITel Hristo, treaji na broasca i u vaadi. Sta-Maria $inea n man8 un cuiac, }e-l avea adusa tr& hiiliu-su. Cat au<Jiri, cfi viini broasca, \e man<Jua

NS

cum

idea ning& ua sculiolui, lu

tui nisa ?
Ia, z-videm, tie viaja tuta

bunlu
tji

cfi hiiliu-niu Hristolu lasti cama lumi ? Ahit nisS, i-l da colaclu a broascaliei i-H <Ji$i s-intra tu sculio si-1 da a cama muatlui ficior Je va z-veadS. Aclo nvi^a i hiiliu

ficior dipri

a broascaliei.

dupa $e mutri nS oara divarligalui H-am-paru, ca nu-i vir& ma mu?at di brusconllu a liel i trigindalui-si, triginda, agiumsi pina la nis i-H lu deadi. Sta-Maria cum vi<Ju aest& fapta, -agirsi dorlu i cu arislu
intra nis& nauntru
la tu^i feciorlii,

Cum

pri buza

ma

arau, cfi nu-1 deadi a hiill-nlul nl-ampari ghiini di \e ved, ... c&, cat urit s-hiib& un ficior, tr& misa Je -lo-ari iasti soari. Atum$ea Sta-Maria s-turnii di u vluisi i-H <Jisi Earba $ea cama muata -ma curata s-hiibS piunea ta i oslu putea s-nu-Ji putri<Jasca, c& feajii Sta-Maria se-aridS si- agarasca.
:

<Jisi:

Nu mai ca nu-ni ampari

Daco-romanete
Intr'o

zi Santa-Maria era foarte intristata, nu tiu de ce durere, edea langS ua coalei, unde invata i straiucitul s^u Hristos, trece o broasca i o vede. Santa Maria tinea in mana un colac, pe care il adusese pentru fiul sau. IndatS ce zari, ca vine broasca, ce gandi dansa? Ian sa vedem, tie toatS fiin^a ca fiul meu Hristos este eel mai bun copil din lume? Atat se gande^te dansa ?i da colacul broatei, i-i zice s& intre in coala i sa-1 dea celui mai frumos copil, ce va vedea. Acolo
tji

cum

invata i fiul broatei festoase. Indata ce intr& dansa innuntru, dupa ce se uita odata imprejur la toti copii, i se paru ca nu este nici unul mai frumos decat broscoiul s&u, i tarindu-se, tarindu-se, ajunse pana la dansul i i-1 dede. Santa Maria, cum (indata) ce v&zu acest fapt, i-a uitat durerea i cu rasul pe buze zise: Nu numai ca nu-mi pare reu, de ce nu 1-ai dat fiului meu, dar& imi pare bine de ce vad, caci ori cat de urit sa fie un copil, pentru mama care ii are este soare. Atunci Santa-Maria se intoarse de o binecuvanta i ii zise:

Digitized by

Google

300

Earba cea mai frumoasa

i

mai curata sa

fie

paunea

ta

osul tau s nu-$i putrezeascS niciodata, fiindcS facui pe Santa-

Maria sa raza

durerea

sa-i

uite! (1)

Ce se atinge de prefacerea Jidancei in scroafa, atat in Bucovina, cat i in alte pSr^i locuite de Rom&ni, exists asemenea mai multe legende de sine statatoare. lata, spre exemplu, una din Transilvania :

Domnul Hristos, pe cand umbla pe pamant sa vesteasca neamurile cuvantul dumnezeesc, a ajuns odata in un sat jidovesc. Iara Jidovii aveau manie pe el i cautau in tot chipul sa-1 faca de minciuna i sa-1 omoare. Auzind Jidovii ca Domnul Hristos intra in sat, pusu-s'au la sfat, ca ce sa faca sa-1 prinda cu minciuna. Dupa multa vorba s'au injeles sa puna sub covata o Jidovoaica. i au facut aa, i au chiemat pe Domnul Hristos i i-au zis lui: Spune-ne noua, de eti fiul lui Dumnezeu, ce este ascuns sub covata? i Jidovii se uitau la el, bucurandu-se in inima lor, c& nu va tL Sub covata a$i ascuns o scroafd! le zise Hristos. Unul dintre Jidovi, plin de bucurie, se grabi sa ridice covata, ca sa vada ca Domnul Hristos nu a spus adevarul. Dar ce s& vezi, to^i Jidovii inlemnira de sub covata, in loc de femee, ei
Ci-ca
la toate

o scroafa.

Domnul
i

Hristos, ca sa pedepseasca pe Jidovi pentru

necre-

dinja lor

pentru gandurile lor pacatoase, fcu pe femeia de

sub covata in scroafa. i de atunci Jidovii nu vreau sa manance carne de pore, caci porcul e facut din jidov. (2)

In fine cum ca i patarania Jidovilor cu cocoul incS e un element strain legendei i numai mai pe urmi s'a intercalat intr'insa, ne putem convinge atat din unele legende de sine statatoare din Bucovina, cat i dintr'o colinda din Transilvania.
lata o legenda de sine statatoare din

Bucovina

In noaptea despre ziua de Pati, cand era Isus in mormant,

Per. Papahagi,

(1)

Din

liter atur a

popor and a Aromdnilor. Bucureti

4, p. 42.

1900, p. 769770.
(2)

Foaia poporului, an IX.

Sibiiu 1901. No.

Digitized by

Google

301
Jidanii se bucurau foarte. Au taiat un cuco 1-au fript, 1-au pus i un pete 1-au facut cu bor i au zis Cand va canta cuco$ul ista i cand va inota petele in bor,
}

pe masa

atunci va invia Hristos! De odata cucoul a inceput a bate din aripi, iar petele, cum era bucaji, s'a impreunat ?i a inceput a inota i a strop! pe Jidani ou zama de aceea.

De atunci au Jidanii
Hristos a tnviat!*
lata
(1)

pistrui.

Iar copiii s'au trezit cate

cuun ou

ro? in

mana

au strigat:

acuma

colinda, despre care

am
il

amintit mai sus

Colo jos mai din jos Vine Pilat c'un polat $i in polat pe cine aduce ? Aduce pe Hiristos, Nu-1 duce sa-1 omeneasca, Ca-1 duce sa-1 chinueasca!
Intaiu chin ce 'chin ii dara Dar un pahar de amar Al doilea chin ce-i dara? Pe cruce mi-1 retignia Al treilea chin ce-i dara ?
?

i daca

omora,
il

De pe
i la
i

cruce-1 scobora

i in copareu

punea

groapa

il

ducea,

un coco rou prindea

il
il

i de pene-1 ciupelia

i in tipsie
i pe

frigea

masa

punea

i din graiu aa graia:

Cu Cu

trestie

il il

bStea,

suli^a

strSpungea,
il

Cand va invia cest coco, Atunci sa invie Hristos! Nici vorba nu ispr&via, Cocoul din blid sria,
La
toji fa$a le stropiS.

Pana cand

omora!

i de cand i-a stropit cocoul acesta, de atunci sunt Jidanii pestrifi, adicS ciupi^i, pataji in fata (2).

toji

(1) El. N. Voronca, op. cit, p. 41 2a Romdni. Vol. III. p. 15 ?i 56. (2) Din seara de Crdciun, publ. de 1887. No. 39.
;

cf.

?i S.

PL Marian, Sdrbdtorile

S.

Albini in Tribuna, an

IV

Siibiu

Digitized by

Google

VIII.

ADORMIREA MAICII DOMNULUI.

Cand a binevoit Domnul nostru Tsus Hristos a lua pre Maica sa la sine, a trimis cu trei zile mai nainte de aceasta pre Arhanghelul Gavril la dansa ca s&-i facfi cunoscuta mutarea sa de pe p&mant. Maica Domnului, care doria de mult acuma ca sa se mute la flul sSu, cum i s'a adus tirea aceasta, s'a umplut de bucurie i apoi s'a suit ca sa se roage pe Muntele Mdslinilor, unde avea ea mai adeseori datinS de a se sul i a se rugSL Cand a ajuns i a prins a se sui pe munte, toti pomii, cSl\i se aflau pe dansul, vSzand-o c5 vine pentru cea de pe urm& oarS spre a se ruga la umbra lor, au inceput a i se pleca i a i se inchina, ca i cand ar fi fost nite slugi insufletite
ce se inching st&panilor lor.

Sfarindu-i rugiciunea i intorcandu-se inapoi acasa, aprinse o multime de lumini i apoi, grijind casa precum i toate cele trebuincioase pentru immormantare, a chemat pre toate rudele $i vecinii sai la sine i le spuse cele ce i le-a vestit ingerui Domnului despre mutarea sa la cer. Auzind muerile chemate aceasta veste nea^teptata, au inceput a plange i a se tangui rugand-o ca sa nu uite de dansele. Maica Domnului, vazand jalea i tanguirea cea mare din

promis ca, suindu-se la ceruri, nu numai pre pre toata lumea va cerceta-o i va umbri-o. i cum a rostit ea cuvintele acestea, indata s'a auzit rasunetul unui tunet, ce venia dintr'un pale de nori mari, cari aduceau de pe la marginile lumii pre apostolii Domnului nopartea
lor, le-a
ci

dansele,

Digitized by

Google

303
stru Isus Hristos,

anume

ca s& iea parte la

immonnantarea

Maicii sale.

Iar dupS ce ail sosit invataceii lui Isus Hristos i s'au scoborlt din nori, pe aripele c&rora au fost adui, zise unul dintre danii
Noi, stSpanS, vSzandu-te in lume, ne m&ngaiam ca i cu stSpanul i invatatorul nostru. Dar de acuma inainte cum vom putea suferi greul vie^ii acesteia? Insa de vreme ce cu voin^a fiului i Dumnezeului tSu te mu^i spre cele ce sunt mai pre sus de lume, pentru aceasta plangem, precum ne vezi, i lacr&mam, cu toate c& intr'alt chip ne bucuram, de cele ce sunt asupra ta r&nduite La auzul acestor cuvinte Maica Domnului r&spunse zi.

cand

Prietenii

mei

invStSceii fiului

Dumnezeului meu

nu faceji bucuria mea plangere, ci grijiti-mi mai bine trupul, dup& cum il voiu inchipui eu pe pat! i cum rosti ea cuvintele acestea, lu&ndu-i rSmas bun i
iertSciune dela
to$i cei de fata, s'a culcat pe pat i apoi, rugSndu-se pentru intarirea lumii i pa^nica ei petrecere, ii dete sufletul in manile fiului i Dumnezeului sSu. Apostolul Petru, vSzand ca a repausat, indata a i inceput a cnta cantarea cea de eire. Unii dintre ceilalji apostoli insa ridicara preacuratul corp i se pornira cu dansul spra satul Getsimani, unde avea sa fie immormantat, iara cei^ lalti mergeau inaintea lui cu faclii aprinse i asemenea can-

tand.

Tot atunci se auzira i cetele ingereti cantand, ast-fel ca intreg vazduhul rasuna de glasurile lor. Mai marii Iudeilor insa, vazand petrecerea Maicii Domnului la locul de venica odihna i nevenindu-le la socoteaia,

indemnara pre unii oameni din popor sa surpe patul r adeca nasaiia, pe care se afla corpul Maicii Domnului i sa-1 arunce la pamant. N'au apucat insa bine indrasnetii i obrasnicii oameni a se apropia de patul pe care se afla corpul Maicii Domnului, i iata ca pedeapsa lui Dumnezeu i-a i ajuns, caci to^i orbira.

Iar unul dintre danii, care era mai indrasnet

care apu~

Digitized by

Google

304

case a se atinge de pat, nu numai ca orbi, ci i s'a taiat tot odata i manile $i ast-fel taiate i spanzurand dela pat in jos rSmase ele apoi pan& ce cutezatorul, crezSnd din tot sufletul in Domnul nostru Isus Hristo3 $i in preacurata Maica .sa, a aflat vindecare i s'a fScut s&n&tos ca i mai nainte. Tot aa se intampia i cu ceilal^i ini cari, creznd i puind asupra lor o parte din poala patului, asemenea se
vindecarS. DupS aceasta intamplare, ajungand
apostolii
il

Maicii Domnului

la

satul

Getsimani,

cu corpul aezar5 acolo in

mormant.
InsS apostolii, dupS ce au immormantat pe Maica Domnului, nu s'au intors indata inapoi, ci ei steterS trei zile langS mormantul acesteia, ascultand cSntSrile cele ingere^ti, cari rSsunau neincetat deasupra i imprejurul mormantului. DupS trei zile, sosind i apostolul Toma, care din randuiaia dumnezeeasca nu putu sa fie de f aja la immormantarea Maicii Domnului, i afland cS aceasta e acuma immromantata, s'a intristat foarte mult cS nu s'a putut invrednici i el, ca i ceilalti apostoli, sa vada prea sfintul i prea curatul corp al NSsc&toarei de Dumnezeu. De aceea s'a rugat el sa i se deschida mormantul sS-1 vada mScar acuma. Implinindu-i-se dorinja i deschizandu-i-se mormantul, vede, spre cea mai mare mirare a sa cat i a celorlatyi apostoli, ca acesta e de?ert, $i numai giulgiul, in care era infa^urat corpul Maicii Domnului, se afia intr'insul. Ce se intamplase? Maica Domnului se inaijase nu numai cu sufletul, ci i <m corpul la fiul %\ Dumnezeul sau, Domnul nostru Isus Hristos (1). Aceasta e pe scurt tradifiunea, cuprinsa in Mineiul de pe luna lui August, despre Adormirea i Immormantarea

Maicii Domnului. Din aceasta tradijiune s'au nascut cu timpul mai multe legende despre Adormirea Maicii Domnului. cari sunt tot a?a de raspandite, $i mai ales la Romanii din Bucovina, ca i

(1)

Vezi

ttastiri

Mineiul de pe luna lui August, Neamjul in anul 1847, fila 72 i 73.

:

tip&rit in tipografia

sf.

Ma-

Digitized by

Google

305
celelalte,

despre cari

ne-a fost vorba in capitolele premer-

gStoare.

Iar legendele, elite le-am putut eu aduna panS. acuma in privinta aceasta, sunt cele ce urmeazS:

1.

Prima

legends

Dupa

ce a fost

i rastignit,

Domnul nostru Isus Hristos prins de Jidovi Maica sa petrecu un timp mai indelungat dimpreuna

cu Apostolii sai. Dupa ce s'au impratiat insa Apostolii in cele patru par$i ale pamantului ca sk propovdueasca evanghelia la to$i oamenii de pe atunci, r&manand Maica Domnului singur& i incepand acuma a sl&bi, s'a dus intr'un munte ca sa se roage acolo i ea dupa

cum

s'a

rugat

fiul ei

inainte de ce a fost prins de Jidovi

a

rastignit.

avut s se roage, se intoarse inapoi i cum ajunse acasa cazu la pat, i nu se scula mai mult pana ce-i dete sufletuL * Inainte insa de a-i da ea sufletul, to^i Apostolii, afar a de Toma, furfi adui de Duhul sfant pe nori pan& la casa in care zaea, cat

Rugandu-se

acas&. Pe

urma

insa se bolnavi foarte rau

cea

ea.

Sosind i vazand Apostolii ca Maica Domnului e a tat deslaba i c& nu mai e chip de scapare, incepura a i se ruga, ca sa nu-i
lese zicand:

Noi am avut la inceput pre fiul tSu, care ne-a inv&^at foarte multe. Insa el n'a voit sa mai stee cu noi. Acuma voetiitusa Be lai neinvataji i nemangaiaji?

Era odat&intr'o Jara oare^icare un boer foarte avut, i pe timpul lui se facu un ora nou, in care se afla tot felul de lucruri noufi. Boerul acela trimise in oraul eel nou pe trei slugi de ale sale, anume ca fiecare sa-i aduca cate un lucru nou. Unul dintre cei trimii, ducandu-se, cumpara un munte i acolo ii vara dobitoacele i nu se intoarse acasa. Al doilea lua pfimant i munji i nu se mai intoarse acasS de la lucrul pamantului. Iar al treilea i eel din airm& lu& aur, smirna i t&mae i se intoarse la stapnul sau acasS. Care dintre toate slugile acestea a fScut mai bine? raspunsera Apostolii. Cea de pe urmS! Aa sfi faceji i voi! zise mai departe Maica Domnului.
ce voesc sa va spun!
.

Asculta$i-m&

Maica

Domnului

le zise

atunci
.
.

Marian, Legendele Maicii Domnului.

20

Digitized by

Google

306

asculta^i de in vacatur ile Doinnului nostru Isus Hristos i bine ve$i gasi. Iar de nu ve^i asculta, rau vefi afla ! . Dup& aceste vorbe Maica Domnului inchise ochii i adorniL
.

vfizand ca a adormit, incepura a jeli i a zice: candela ai fost, ca in tine a stat luinina cea mai aleasa din lume. Tu u$a ai fost, ca prin tine a umblat Duhul sfant. Tu masa ai fost, ca de la tine s'au saturat! Sosind apoi timpul de immormantare, au luat-o i au pus-o pe nSsalie i aa s'au pornit cu dansa la mormant. i iata ca pe drum, cand mergeau ei cu trupul Maieii Domnului, se auzi din vazduh un cantec foarte frumos, care-1 cantau

Tu

Apostolii,

ingerii cei nevazuji.

Auzind cantecul acesta Jidovii pdgdni incepurS a se intreba

i

Cine
Iar

a zice

sa

fie

oare femeia aceasta ca

i la

moartea
lui

ei

se tern

Apostolii de dansa?
rioteanul, care a

un Jidov cu numele de Iuda, un urma de a vandut pe Isus Hristos zise Eu mfi due sa o narui de pe nasalie

Iuda Isca-

i cum rosti cuvintele acestea, se i porni sa faca aa dup& cum zise.Insa candse apropie de nSsalie i voi sa pue mftna pe dansa,.

incremeni

ce vorbira amu^ira

ca nu se putu mai mult mica din loc. IarS cei i cei ce se uitara orbira. V3zand Jidovii minunea aceasta se inspaimantarfi i se inast-fel
fie femeia aceasta ca i moartaface minuni ? Maica celui ce voi Jidovii l-a$i prins i l-aji care a treia zi a inviat din morji raspunseri

trebara

Oare cine Aceasta e

Ce

sa

rastignit, i

Apostolii.

La aceste vorbe incepurS Jidovii cretini a zice sa facem noi ca prietenii notri sa scape de ceeace au
s& faceji!

pa^it ?

Ce

r&spunserS Apostolii

indemnati-i ca s&

se cretineze cu tofii, adecfi s& creada in Isus Hristos i in

lui, i

Maica

atunci vor scap&! Atunci toji Jidovii p^gani incepura a zice Noi credem c& ea este Maica Domnului Nu-i destul numai cu atata zisera iar&=j Apostolii, ci trebue s& va i botezafi i invajatura Domnului nostru IsusHristos sa imbratiati!
I
!

Jidovii p&gani incepura atunci unul

dupa

altul a se boteza.

care

cum

se boteza scap& de boala de care era cuprins. i aa

i in

Digitized by

Google

307
ziua aceea s'au botezat pagani.
i

incre^tinat

mai multe mii de Jidovi

Dupa toate acestea Maica Domnului fu immormantata. i Apostolii se inturnar& plangand dela mormant, ca nu aveau acuma pe nime, care sii-i inve{;e ca mai inainte.
tos,

Scurt timp dupa aceasta veni i Toma, Apostolul lui Isus Hriscare nu fusese de fa^a la Immormantarea Maicii Domnului
Apostolii ceilal^i, cand
il

vazura ca a venit i el, incepura Maica Domnului, cum au immormantat-o i ce s'a intamplat in decursul immormantarii sale. Toma incepu atunci a suspina i a zice cu lacrami inochi Aa! eu n'am fost nici la rastignirea lui Isus Hristos, nici acuma la Adormirea i immormantarea Maicii Domnului. Haide{i deci cu mine i-mi arata^i macar locul unde a$i immormantat-o, c^L eu nu cred ca a adormit! Apostolii mersera atunci cu dansul la mormantul Maicii Domnului sa-1 incredinjeze cumca intru adevar a repausat.
a-i istorisi toate

cum

a murit

Sosind ei la mormant aflara mormantul deschis i dintr'insul un miros ca de crin. i era acuma a treia zi de la immormantare, cand s'a intamplat aceasta. i uitandu-se cu to^ii in sus vazurS pe Maica Domnului inal^andu-se catre cer. Maica Domnului, vazandu-1 pe Toma, intinse braul ei i-i
ieia

zise

Toma!
2.

i de atunci Braul Maicii

se arata i

fii credincios i nu necredincios Domnului, care 1-a aratat lui Toma, acum pe cer ca un curcubeu. (1)

vezi

crezi! i

doua legends despre Adormirea Maicii Domnului suna precum urmeazi

Sim^ind Maica Domnului ca i-a sosit timpul ca sa moara i ca nu mai este mult pana ce-i va da sufletul, a vestit pre to^i Apostolii Domnului nostru Isus Hristos cu cari petrecuse ea mai inainte de-aceasta prin un timp mai indelungat, ca sa se adune cu to^ii la un loc i, dupa ce va fi repausat, sa-i immormanteze trupul in satul Getsimani. Apostolii, cari erau impra^tiaji pe la marginile pamantului unde propavaduiau cuvantul lui Dumnezeu i carora li s'a arStat ingerul Domnului in vis i le-au spus dorin^a Maicii Dom-

(i) Din Botu?ana, diet, de Dumitru Cucu, agricultor, Boca, stud gimn.

$i

com. de tefan

Digitized by

Google

308
nului, indatS. s'au i adunat cu to^ii din toate parole la locuinja
acesteia.

Maica Domnului, vazand ca s'au adunat acuma cu totii, a inceput a lauda pre Dumnezeu, i nu mult dup& aceasta apoi repausS. Apostolii, cum vazurS cS a repausat, ii luara trupul i se pornira cu dansul spre ^interim ca sa-1 immormanteze. In acela timp incepura ei cu to^ii a canta fel de fel de cant&ri intru lauda si preamarirea Maicii preacurate, zicand ca nu pot s& putrezeasca ta^ele ce le-a supt Isus Hristos i pantecele care 1-a purtat pe
dansul.
i afara de cantarile lor, inca i o alta cantare
i

maifrumoasS
lor,

cu mult mai minunatS se auzi sunand pe deasupra o duceau ei pe Maica Domnului la mormant. Tot atunci o ceata de pdgdni, care mergea inapoia

cand
graia

lor,

intre olalta zicand:

Multa cearta i multa vrajba s'a facut in mijlocul nostru din pricina acestei mueri. Deci n'ar strica, cand ne-am rasbuna

macar acuma asupra

i

ei!

cum

rostira cuvintele acestea, unul care era maiindrasnet

ei, s'a prins sa mearga i sa dee jos pre Maica Domnului de pe umerii Apostolilor, cari o duceau cu nasalia. Ingerul Domnului insa, cum a vazut ca se apropie de nasalie, i-a taiat manurile, pentru ca s'a incumetat i a incercat sa rastoarne pre Maica Domnului'\o&. i manurile lui aur&mas lipite de lacrd. Iar& unei par$i a cetei pagane, ce venia mai in urm&,

intre

s'a luat auzul i celeilalte par^i vederea. S-Siintreaga ceata pai

ganeasca a ramas farS auz acuma amar.

fara vederi. i cu to^ii plangeau

Vazand Apostolii minunea aceasta zisera c&tra pagani Neomeneasca i necuviincioasa era fapta ce voi a$i voit sa f aceji i de aceea Dumnezeu v'a pedepsit astfel Dar daca ve^i crede in Maica Domnului i va ve$i boteza in numele fiului sau

Isus Hristos, atunci voi veti capata vederile i auzul vostru iara? in apoi, Iar de nu ve^i crede i nu va veti boteza, orbi i surzi ve^i ramanea cate zile ve^i mai avea!

Pdgdnii au
sa-i
i

zis atunci ca vor crede i se vor boteza, numai capete iara auzul i vederile inapoi. i cum au zis, aa au

facut.
i iata ca nemijlocit

dupa

aceasta, eelui ce i-au rfimas

manuiarft

rile lipite

de lacrd i s'au pus iar a? la loc i s'au vindecat, ceilalji au inceput a vedea i a auzi ca i mai nainte. i aa au immormantat Apostolii pre Maioa Domnului.

Digitized by

Google

309
Iarfi a treia zi

dup& immormantarea
i

ei

au venit ingerii Dom(1).

nului
3.

i-au luat trupul i

1-au inal^at la cer

treia

legends sunS astfel:

Apropiindu-se sfaritul vietii Maicii Domnului, se arat&Domnul nostru Isus Hristos Apostolilor sai i le zise: Iata c& s'a apropiat timpul voin^ei lui Dumnezeu de a lua pre preacurata i scumpa mea maica Maria in cer, aduna^i-va deci cu to$ii la un loc spre a o petrece impreuna la locaul ei eel venic Apostolii, cari se aflau pe timpul acela raspandi$i in toate par^ile lumii spre a propovedui noua credin^a, cum auzira ca Maica Domnului se afl& pe patul inortii, indata se i pornira de pe unde erau i se adunara cu tojii la Ierusalim unde se afla

ale carei zile erau acuma numarate, cum a vazut c& au sosit Apostolii la dansa, s'a bucurat i le zise Dragilor i scumpilor Apostoli ai prea iubitului meu fiu Isus! lata ca mi s'a apropiat i mie timpul ca i fie-c&rui om pdmantean, sa parasesc lumea aceasta, unde multe am avut de vSzut i de suferit, i sa merg la Dumnezeul eel prea inalt, prea drept i atotputernic. RoguvS deci sa nu-mi l&sati trupul aici de rasul i batjocura dumanilor notri, ci sa mi-1 luaji i s& mi-1 duceji la locul eel de odihna

Maica Domnului. Maica Domnului,

cum

rosti ea cuvintele acestea, indatfi ii i dete sufletul in

ei

manile ingerului zeu in cer.

pazitor

care,

luandu-1,

il

duse

la

Dumne-

Apostolii insS, vSrsand lacr&mi de durere pentru pierderea cea mare a preacuratei Maice Maria, ramasera langa trupul ei veghind, i cSutand de dansul, dupS cum era obiceiul pe acea vreme. Iara dupS ce s'a sfarit timpul vegherii, ii luara trupul i se pornira cu dansul spre Getsimani ca sS-1 immormanteze. Iata insS ca pe cand treceau ei cu secriul, in care se afla trupul Maicii Domnului, prin ora cantand impreuna cu ingerii cantari de lauda i de preamSrire lui Dumnezeu, se apropiara o muljime de Jidovi obraznici, cari urau grozav de tare pre Isus Hristos i invaj&turile sale, precum i pre to^i urmaii sai, i voira s& faca batjocurS. de trupul Maicii Domnului, adeca sa-1 dee jos de pe umeri Apostolilor, cari il duceau. Nu apucarS insS bine Jidovii a se apropia de Apostoli i iat& ca de odatd orbira cu to$ii.
.

(1) Din Mandstirea Homorului, George Cruitoriu, stud. gimn.

diet,

de Const. Macoveiu

com. de

Digitized by

Google

310

Unul dintre danii insa, care era mai aproape de Apostoli i mai indrasnet, chiar i in starea sa de orbire inca a voit sa faca rau, i anume, intinzandu-i manile i cautand ca nuinai decat sa dee trupiil jos. Dar de geaba i-a fost toata incercarea, caci puterea cea nevazutS a lui Dumnezeu ii taia ca cu briciul amandoua manurile de pe la inchieturi i i le arunca ca pe nite buca^ele de lemn la pamant. VSzand i al{i oameni, cari asetnenea s'au fost adunat i se aflau aproape de Apostolii, cari duceau trupul Maicii Domnului, dar cari nu avur& ganduri rele, aceasta stranica minune, nu se
puteau destul raira de dansa. Iar Apostolii, tiind ca toate cele ce s'au intamplat cu tirea i cu puterea celui prea inalt s'au intamplat, detera s& piece cu sicriul Maicii Domnului mai departe. Jidovii cei orbiji insa, vazand unde au ajuns din pricina rautajii lor, incepura a plange i a se ruga Apostolilor ca sa-i mantueasca. i cu deosebire eel cu manile taiate a inceput mai tare a plange, a se vaeta i a se ruga, zicand ca ce va face el, daca toatS viaja lui va ramanea ast-fel orb i ciunt. Atunci Apostolul Petru, apropiindu-se de dinii, le zise: Credeti cu staruin^ft in atotputernicul i adevaratul Dumnezeu, care a facut cerul i p&mantul i in unul nascut fiul sail

carei trup il ducem acuma la venicul loca, adeca in Domnul nostru Isus Hristos, mantuitorul lumii, i atunci credin^a voastra va va mantui! Auzind mul^imea adunata cuvintele acestea ale Apostolului Petru i voind sa vada ce se va mai intampla, zise celor orbi$i, precum i celui cu manile taiate, sa se roage de iertare i sa jurueasca Maicii preacurate ca vor fi de acuma inainte credincioi inv&taturii celei noua a lui Hristos, dacS vor dobandi vederile i eel fara de mani i manile sale. Atunci cu to^ii incepura a plange, a se cai pentru ceea ce au
?i al acesteia, al

f apta cea nelegiuita ca nemijlocit dupa ce au inceput ei a se cai pentru fapta lor cea nelegiuita i a jurui ca vor crede in invajatura Domnului nostru Isus Hristos, li se i deschisera tuturor octiii i vazura chiar mai bine decat mai nainte, iara celui ce i se taiara manile, i se lipira iarai la loc.
i
li

facut

a se ruga fierbinte ca sa

se ierte

ce au avut de

gand

s'o faca. i iata

i acuma, dupa ce se vazura ei iarai cum au fost mai nainte, au inceput a lauda i a preamari pre Dumnezeu, i ast-fel petrecura apoi i ei dimpreuna cu Apostolii trupul Maicii Domnului la mormant, unde fu cu cea mai mare cinste immormantat Iar

dupa

ce se intoarsera de la

mormant

inapoi, atat cei ce-?i reca-

Digitized by

Google

311
patara vederile, cat
botezara.
Iar la trei zile
i

mulfi

al$ii,

cari

nu erau inca

boteza^i, se
se coi-l

dupa immormantarea Maicii Domnului,

cu cantari
ii

borir&

ingerii

si

luara trupul din

mormant

dusera in cer, i de atunci Maica preacuratd eade de-adreapta fiului sau in cer i se roaga necontenit pentru mantuirea oamenilor. (1)
4. A patra i ultima legends, din Bucovina, despre Adormirea $i Immormantarea Maicii Domnului, sunS aa:

tiu daca a mai fost candva vre-o femee pe lumea aceasta de asuprita, de nacajita i de amarita, cum a fost Maica Domnului. Abia a nascut ea pe Isus, Mantuitorul lumii, i iata ca imparatul Irod, temandu-se c& acesta ii va lua tronul imparatesc, dete porunca ostailor sai ca sa taie pre to$i pruncii de la doi ani in jos mai mici, cugetand ca-1 vor afla i pre Isus pintre ei il vor taia i pre dansul. Din pricina aceasta apoi, amenin^ata fiind atat ea cat i fiul sau cu moartea, a trebuit sa fuga cu dansul i cu logodnicul ei Iosif din Vif leem calare pe magari intr'o pustietate, unde petrecura tustrei intr'o cetate pana dupa moar-

Nu

atat

tea lui Irod.

N'a apucat insa bine a scapa de prigonirea lui Irod, i iata acuma se rasculara asupra fiului sau Is. mai marii i batranii Jidovilor, cari nu erau intelei cu inva^atura lui cea noua, cautand i acetia toate chipurile i mijloacele cum ar putea
ca
sa-i curme firul vie^i. iin rautatea urmarira si prigonira, pana ce in urma urmelor, puind mana pe dansul, il batjocorira i chinuira in tot felul, iar dupa aceea, ca paharul am&raciunii Maicii sale sa fie cu varf, il rastignira pe cruce intre doi lotri. V&zand acestea Maica Domnului, o mai duse cat o mai duse i a mai rabdat cat a mai rabdat durerile i amaraciunileceis'aucaunat, iar mai pe urma, parasind aceasta lume plina de rfiutate i de pScate, ii dete sufletul, care se urea la cer spre a se ruga acolo pentru noi oamenii. i jelea i durerea, cand a adormit Maica Domnului, a fost pretutindene aa de mare i de p&trunzatoare, ca pana i pomii cu poamele cele mai frumoase i mai alese s'au adunat la un loc i s'au format dintr'inii un pom mare care s'a pus in fruntea procesiei, cu care a fost petrecutfi Maica Domnului la mormant.

pune

mana pe

dansul ca
ce-1

inimii

lor atata

(1)

diet,

Din Ude?ti, corn, de Nicolae G&itan, stud, girnn., $i din Costia, de Maria Cojocariu, i cora. de Sofronie Cernoschi, stud. gimn.

Digitized by

Google

312
i de atunci este datina in cele mai multe par^i de a so duce, cand se immorininteaza vre-un mort, un pom incarcat cu tot felul de poame inaintea acestuia. Dar nu numai atata, ci jelea i intristarea, ce a cuprins lumea dupa Adormirea Maicii Domnului, a fost aa de mare, ca pana chiar i frunzele tuturor pomilor i ale panilor s'au ingalbenit de durere i mahnire. Iar bostanul, papuoiul i haldanul au facut un stru$marei frumos din Floarea soarelui i le-au pus in chip de cununa pe sicriul Maicii Domnului, i astfel fu ea apoi dusa la loca^ul ei eel venic. i de atunci vine apoi c in tot anul pe timpul acela, cand se serbeaza Adormirea Maicii Domnului, perii, merii, papu*
oii,

bostanii

Iar in

urma

haldanii se coc'i ingalbinesc. acestora vine apoi jelea cea mare,adec5 iarna.*

(1)

(1)Din VolcifleJ, dict.de Veronica Jijie, com. de Vasile

Jijie,

stud. gimn.

Digitized by

Google

IX.

MAICA DOMNULUI, SCAPAREA OAMENILOR.

Maica Domnului,
dupS. credinja
i

Bucovina, a fo3t cea dint&i scSpare a oamenilor.

i iata

spusa Romanilor din tot ea va fl i cea de pe urmS.

i

cum!
Isus Hristos, Mantuitorul neamului ome-

Domnul nostru

nesc de sub jugul pScatului strfimo?esc, c&nd a venit pe lume, s'a nSscut din preacurata fecioara Maria. Prin urmare printr'insa ne-a venit int&iu i intaiu scSparea. Iar acuma, cand ea nu se mai afl pe piSmant, ci in cer, stfi ingenunchiatS la picioareie lui Dumnezeu i se roag& necontenit, ziua i npaptea, pentru pca|ele i ffirfidelegile oamenilor.
adeseori vSzand farSdelogile oamenilor, cari nu mai au sfarit, ii pierde toata rfibdarea i voete sfi nimiceascS cu totul pre pScStoii oameni, i numai pentru rugSciunile cele necontenite
e indelung rSbd3tor,
i

Dumnezeu, de?l

din ad&ncul inimii isvorite ale Maicii sale n'o face aceasta. RugSciunile i lacrSmile ei lungesc sf&ritul lumii.
i la

urma

urmelor, dupfi a doua venire, cand se va

fi

Jinut judeful eel de

pe urma
ii

judecata va

fi

c&nd drepjii vor

nului
veci.
i

fi

in raiu, iar pScSto^ii in iad,

acuma gata, Maiea Domeel

atunci pre mulji

va sc5p& din intunericul

de

iatfi

cum!

In cele mai multe pSrJi locuite de Rom&ni este obiceiu ca preojii s3 umble pe la Boboteazd cu crucea pe la casele oamenilor cretini i sfi le stropeascS cu apS sfin^itS cant&nd tin Jordan botezdndute, tu Doamne!

Digitized by

Google

3 14

mana

Atunci fiecare femee cre^tina pune pe dupa crucea din preotului un fuior de in sau de canepS frumos rSgi-

lat i periat.

Din toate fuioarele acestea, cate s'au strans pana acuma i cate se vor mai strange $i de acuma inainte pnfi la sfaritul lumii, Maica Domnului va face o mrejd nemSsurat de lungS i de lata. Dupa ce va gati ea mreja aceasta defScut, va ruga pre Dumnezeu pentru cea din urma oarS sa o lase ca sS tragS cu d&nsa de vre-o cateva ori prin iad. i Dumnezeu, care totdeauna i-a ascultat rug&mintea, i de astS data va asculta-o i-i va da voie sa faca cum va ti ea ca e mai bine. i atunci Maica Domnului va trage de trei ori cu mreja prin iad, i acele suflete, cari se vor putea prinde i tinea in mreja, vor fi scapate, iar cele-lalte ce vor ramanea, ramase vor fi pentru totdeauna. Nu mult insa, dupa ce va fi tras Maica Domnului cu mrejea prin iad i va fi scos cea mai mare parte de suflete dintr'insul, Diavolii, de ciuda, vor incepe a manca toate sufletele r3mase. Iar cand vor vedea ca n'a mai r3mas nici un singur suflet omenesc nemancat de danii, atunci se vor manca ei unul pe altul, pana ce va ramanea numai singur
Scaraofchi care, legat fund de stalpul eel din mijlocul iava pieri de foame. Astfel vor ramanea apoi numai drep^ii cu Dumnezeu i cu ingerii i vor duce o viaja cereasca(l). Aceeai credin^a, care se afia la Romanii din Bucovina despre facerea i intrebuinjarea mrejei de catre Maica preacurata dupa a doua venire a Domnului nostru Isus Hr., se afia i la Romanii din Moldova. lata ce ne spune in privinja aceasta El. Sevastos: De c&nd s'a facut legea noastra i pana la a doua venire, femeile creatine au dat i vor da un fuior la cruce din care se lucreaza in raiu o mrejd, ca la a doua venire,
dului,
(1) Cred. Rom. din Straja, distr. Radautului, com. de N. Cotos, stud, El. gimn.; cf. S. FI. Marian, Sdrbdtorile la Romdni. Vol. I, p. 173; N. Vorcnca, op. cit. Partea IV $i V, p. 938 Maica Domnului, de cand lumea, tot implete?te la un sac din fuioarele ce le dau de Boboteaza la cruce, cu care sa scoata sufletele din iad.

Digitized by

Google

315

va trimite pre p3la iad i sS arunce o mrejS de trei ori, i c&te suflete s'ar pute& prinde in mre j 3, are s& le dea intr'un loc de odihnS, nu de mare fericire ca la raiu, dar nici la venic& muncS. i pentru aceasta dau femeile faior la cruce, c& doar s'a milostivi Maica Domnului asuprS-le, s3 se prindS i ele in
ce Hristos va judeca noroadele
i

dupS

cStoi la muncile iadului, Maica s& se

duc&

mrej&. (1) lar d-1 Const. D. Gheorghiu scrie DupS slujba din ajunul Bobotezei preoteasa iese inaintea preotului, sfirutS crucea i apoi m&na popei i, lu&nd

fuior periat frumos i intr'adins lucrat pentru acest scop, leagS la cruce, pentru c& ele au credin^ c& din acest fuior se va lucr& in raiu un voloc (mrejS) cu care Maica Precista, la a doua inviere, va veni sd le pescueascd din iad. Exist& adecS credin^a c& Maica Domnului, cand va venl la iad, va arunca volocul de trei ori i cine se va prinde in
il

un

el

va

fl

scos de la

munci

dus intr'un

loc

mai

fericit.

Tot pentru acest scop fie-care femee apoi, cSnd ii vine preotul in casii in acea zi adec& in Ajunul Bobotezei, ii leagi la cruce o bucatS dintr'un caier, sau in lips o jirghiujii de at&. (2) i cum c& intru adeviir Maica Domnului nu numai c'a fost i va fl in viitor, ci c ea este i acuma ajut&toarea i sc&parea oamenilor, ne putem incredinja i din urm&toarea legenda din Bucovina

1.

A fost odata Ca niciodata, Pe cand se fScea

Sara diminea^a
i se cocea

Oauale

*n ghiaJS.

(1) Sarbatorile poporului, publ. in Gazeta sateanului, an. VIII. R.Sarat 1891, p. 149. El. N. (2) Calendarul femeilor superstifioase. Piatra-N. 1892, p. 23; Voronca, op. cit p. 938 ln Botosani, cari n'au canepa, dau la cruce jerbii de bumbac cumparat. Aicea se spune eft Maica Domnului se duce in toata ziua de inviere cu fuiorul si scoate sufletele din iad, cate se pot

prinde.*

Digitized by

Google

316

A fost odatS un barbat $i o femee, cari erau atat de saraci, ca nici chiar focul in vatrfi nu le ardea. Toata averea lor era o casu^S, dar i aceea plina de copii, unul mai go), mai flamand i mai am&rit decat altul. Barbatul, pe langa toata sar&cia ce o avea acasa, mai era inca i foarte bejiv i la be^ie f oarte ar^&gos i rau. De cate ori
,

mergea el in sat, totdeauna se intorcea bat ca leranul, i daca nu gasia mancare pe masa, era vai i amar de capul bietei femei. Femeia insa era cu frica Domnului sfant i grijia totdeauna de copii i de barbatul ei. Totdeauna se purta aa ca s& aiba ceva de randul mancarii, pe cand tia ea c& va veni b&rbatul s&u dela carmS. Ea nu-1 certa niciodata, dei el mai totdeauna se
purta foarte neomenete cu dansa. Intr o zi ce-i plesnete barbatului acestuia prin cap ? sa piece in padurea invecinata dupa lemne. Deci mergand i ajungand el in padure, incepe a se invarti in colo i in coace i a cauta lemne de cele mai bune, pana ce ajunge drept in mijlocul paduriL Acolo intalnete el pre un om necunoscut, care de asemenea cata lemne i cum il intalnete, ii da bun& ziua. Multamim dumitale ii raspunde necunoscutul. i dupa aceasta se aezara amandoi pe un butuc la vorba. i din cuvant in cuvant, din vorbS in vorbS, istorisi omul nostru celui necunoscut toata starea sa de acasa. Necunoscutul, care nu era altul decat insu? Dracul imbracat in straie omeneti, dupa ce auzi cum trSete acesta, ii zise ca el ii va sta intru ajutor, daca-i va jurui lucrul ce-i va cere. Omul eel bautor, tiind ca n'are nimica acasS. dupa ce sa-i para rau, ii jurui ca-i va da. Atunci se infa$ia Dracul in starea lui cea drSceasca cu cornice in cap i codija dinapoi. Omul, vazandu-1 atat de urit, se sperie de dansul, caci el nu mai vazuse in toata via$a lui o fapturS atat de sluta i de hada ca aceasta. Insli Dracul il incuraja, zicandu-i sS-i dee femeia sa i el ii va da pentru aceasta o caldare de galbeni i-l va face putred de bogat. Omul, gandind pu^in, i fiindcS nu-i iubia femeia nici de cum, macar ca aceasta ii era credincioasS. i priincioasa, se invoi sa o vanda Dracului i inainte de miezul nopjii sa fie cu dansa
, !

la locuin^a draceasca.

Dup& aceea

se despartirS. i fiecare pleca la treaba Barbatul pleca spre casa, iar Dracul spre locuinja

sa.
lui,

unde

Digitized by

Google

317
facu o mare bucurie celorlal$i draci, carora le spuse ca a catigat un suflet pentru o caldare de galbeni. Omul, ajungand acasa i dandu-i femeia de mancat, a mancat bine, panfi ce s'a saturat. Iar dupa ce s'a saturat, zise femeii sa fac& ceva bun de mancat i pe de sara, caci au s& meargS
foarte suparata, fiindcS visase in noaptea trecuta ca a venit Maica Domnului la dansa i i-a spus cum are s'o vanda barbatul sau Dracului pentru o caldare de galbeni, i cum trebue sa mearga ei inca inainte de miezul nopjii la locuinta Dracului. Mai departe ii spuse Maica Domnului ca, mergand prin p&dure, sa se abata numai decat pe la biserica cea p^rSsita din mijlocul padurii, i sa se roage acolo fiului sau, Domnului nostru Isus Hristos, ca ea ii va sta apoi intru ajutor. Dar cu toate acestea ok femeia era aa de supHratS, totu pregati, cum putu, rnancarea ceruta de barbatul sau.

amandoi la targ. Femeia era insa

Fiind rnancarea acuma gata i apropiindu-se seara, plecara locuin^a cea blestematS a Diavolilor, care se afla intr'o scorbura de fag. Dupa ce au ajuns i au intrat inp&dure, i dupa ce a inoptat acuma hat bine, a inceput a ploua ca dincofa, incat ca numai cu mare nevoie putura merge, i ajungand in mijlocul padurii se vazurS nevoi$i a poposi pu^in acolo. Se ab&tura deci la biserica cea parasita, unde spusese Maica Domnului femeii in vis ca sa mearga, $i se aezar& pe pragul bisericii aceleia. B&rbatul, dupS ce se a?ezara amandoi pe prag, se puse cu oapul in bra^ele femeii sale, $i astfel adormi. Femeia ins varsa $iroae de lacr&mi tiind ck merge la pierzare. Nu intrelSsS tot odata de a se ruga Maicii Domnului ca si-i vina intru ajutor. Adormind bSrbatul cum se cade i plangand femeia atat de puternic, incat ca se cutremura camaa pe dansa i r&suna biserica de hohotele ei de descurajare, iatS c& se ivete de odata dinaintea ei o femee, care avea foarte mare asemanare cu dansa. i cine socotiji c'a fost femeia aceea ? Insa Maica Domnului care auzind bocetele $i rugaciunile femeii celei desnadajduite, i se f Scu mila de dansa i-i veni intru

amandoi spre

-ajutor.

cum

sosi

Maica Domnului

se aeza in

locul femeii, puse

capul nefericitului

in brajele sale cele sfinte, iar femeia, sculandu-se, se vari in biserica i incepu acolo a se ruga mai de-

om

parte pentru ajutorarea ei. Trezindu-se mai dupa aceea barbatul i temandu-se ca sa nu *reaca miezul nop^ii i astfel sa pearda o caldare de galbeni,

Digitized by

Google

318
purcese mai departe la drum, neb&gand de seama ca in locul femeii sale merge cu dansui o persoana dumnezeeasca. Apropiindu-se de scorbora Dracilor, acetia ieir& cu to^ii afara ca sa vada pre femeia cea vandut&. Vazand insS ci in locul femeii ceiei vandute vine insai Maica Domnului, se speriara aa de tare ca incepura a tremura ca varga de fricS i numai de abia se puteau tinea pe picioare, prea bine tiind ca de se apropie Maica Domnului de locuinja lor, e vai i amar de danii > to^i se vor preface in pietre. De aceea, ffirS a mai sta mult pe ganduri, luara caldarea cea de galbeni, care o juruise omului pentru femeia sa, $i i-o aruncara acestuia la picioare, zicandu-i s8 se intoarca inapoi ca lor nu le trebuete femeia aceasta. Abia acuma vazu i barbatul, ca femeia ce e cu dansui nu e femeia lui, ci o fa$a dumnezeeasca, i vazand-o incepu i el a tremura de frica. Maica Domnului insa ii zise sa iee caldarea cu galbeni i sk se intoarca cu dansa indarat la biserica cea din mijiocul paduriL Barbatul nu se puse de pricina, lua caldarea ise intoarse cu Maica Domnului pan& la biserica cea parasita. Ajungand acolo Maica Domnului, ii aduse pre femeia sa de fa^a, i-o dete in seam& $i apoi, mustrandu-1 pentru fapta lui cea faradelege, ii zise ca daca va mai face vre-odata a?a cum a fficut mai inainte, nu-1 va mai tinea pamantul, ci-1 va inghiti

de

viu.

cum

rosti cuvintele acestea, intra in bisericS i se prefacu

i fara de prihana. luand pre femeia sa de man&, se intoarse cu dansa acasa i, imboga^indu-se cu galbenii cei luaji prin puterea Maicii Domnului dela Draci, trairS dimpreunfi cu copiii lor fericiti ?l

iara in

duh

sf&nt

Omul

insS,

nu

se

mai certara

in veci. (1)

variants a acestei legende, tot din Bucovina, sun& pre-

cum urmeazS
odata un om, care-i cheltuise toata, averea moparing in petreceri i desfat&ri, astfel ca in urma urmelor ajunsese la sapa de lemn. Ce sS fac& el acuma ca sa se poata susjineaatat pre sine cat 91 sojia sa? caci el nu era numai singur, ci, fund insurat, avea fr&manta cat i?i framantS creierii: ce icumar face, i so^ie.
^)ice ca era

tenitS dela

(1)

Din Vama, com. in 4/16 Aprilie 1837 de George Toma, stud, gimn^

Digitized by

Google

319

doara poate iei mai bine la capSt, dar in zadar In urma, vazand ca nu e nici un chip de scapare, zice: tiu ca mS voiu face iara cum am fost, cu avere i bine v&zut de oameni, cand mS voiu da celui ce nu se cade! N"a apucat insa bine a rosti cuvintele acestea, i iatS. cS i se i arata Draeul, duce-s'ar pe pustii, in chip de neam^ c"o cepifa roa in cap i cu picioare ca de tap. Omul nostru, cand il vede pe Necuratul c a r&sarit de odata ca din paraant dinaintea lui, farS sa-1 fi chemat, a boldit nite ochi mari, i astfel, cuguracascata i cu ochii boldiji spre dansul, ramase ca incremenit locului. il intreaba diavolul Da ce te uiji aa de gali la mine? au poate acuma nu mai vrei sa fii iarai bogat hlizindu-se, cum ai fost mai nainte, dupS cum doriai mai adinoara ? Ba da!... Dar cine eti tu, i de unde $tii ca eu a voi zise omul, dupa ce-?i mai veni puiara sa ma imbogStesc?
!

Jin in ori.

Eu

vezi,

sunt, nici mai mult nici mai pu^in decat eel ce ma un drac ca to0 dracii de seama mea i dacS-mi vei da
!

tu pe so$ia ta i-mi vei aduce-o intr'o zi anumitfi in cutare loe din cutare p&dure, unde mi-i locuin^a, atunci am sa-^i darueso

o comoara de bani, care se afla ingropata in cornul dela vale cu comoara aceea ai sa te faci apoi cu mult mai bogat de cum ai fost mai nainte Omui nostru, ajungand prin nestatornicia i destrSb&larea sa
al casei tale, i

a fi aa de sarac, ca nici canii n'aveau acuma de ce sa-1 traga, i pe deasupra mai fiind inca i foarte lacom, cum auzl de comoara, nu stete mult pe ganduri, ci raspunse Comuratului ca-i d& so^ia, numai dac& i el i$i va $inea ciivantul. Ce?... incS mai stai la indoial&? zise Mickidufd, dandu-i fesul pe ceafa i aratandu-i cornijele. Ceea ce odata Ji-am

juruit e ca i dat! i

cum

rosti cuvintele acestea, se

fi

fficu

da

odata nevSzut, ca

cand ar

intrat in p&mant.

doua zi dupa intamplarea aceasta, zise omul catre sofia sa i Mai femee! hai cu mine pans in cutare padure! Femeia, c&reia o presim^ire ii spunea ca b&rbatul ei nu sa poarta cu ganduri* bune fa$a de dansa, il intreba zicand Da bine, omule, unde voeti sa m& duci i ce ai de gand s& faci cu mine ? Haida numai cu mine i vei vedea! raspunse barbatul

scurt

apSsat.
ei

Femeia, care nici cu spatele nu tia ce are barbatul

de-

Digitized by

Google

320

gand

sa faca cu dansa, nu se puse de pricina, ci se supuse i se pornira apoi amandoi la drum. Mergand ei aa, cat timp vor fi mers, femeia rugandu-se in taina \Maicii Domnului ca sa-i stea intru ajutor, iar barbatul ei dus pe ganduri ca omul ce e pornit spre o faptS rea, iatsi ca ajung la padurea in care spusese Dracul ca sa-i duc pe sojia sa. N'a apucat insa bine a intra in padure i unde nu da Dumnezeu o ploae ca aceea de \\ se parea ca toarnS cu cofa. Vazand ei aceasta, se abat la o biserica, care se afla din intamplare langa calea pe unde treceau; i acolo apoi se opresc adapostindu-se sub streina bisericii aceleia, pana ce va mai trece

ploaia.

Femeia, fiind foarte ostenita de drum $i udS pana la piele, ce se puse ]os sub streina i se incal^i pu^in, in<5epu a a tip! i apoi adormi dusa. Barbatul insa, pe care se vede ca-1 mustra cugetul pentru <5eea ce i-a pus in gand sa faca cu sojia sa, umbla in colo i incoace imprejurul bisericii. Iata insa cS pe cand umbla el astfel dus pe ganduri, i se arata de odata Maica Domnului in chipul sojiei sale, care dormia, i-i

nu mult dupa

zise

Haidem acuma mai departe,

caci ploaia a incetat

Omul, nebagand de seam& cine e lang dansul, ci cugetand oa e sojia sa, se porni mai departe cu Maica Domnului, $i mersera amandoi, pana ce ajunsera la locul, unde zise Dracul omului ca sa-i aduca pre so^ia sa. Ajungand acolo, zise omul catre Necuratul, care-i ieise plin
bucurie inainte: Na aici ^i-am adus pre femeia mea Acuma vino i tu de-mi da in seama comoara, care mi-ai juruit-o Ce femee, mai omule! zise Diavolul uitandu-se rau la Maica Domnului. Aceasta nu e femeia ta, care mi-ai juruit-o, ci cu totul alta femee! Maica Domnului. auzind cuvintele acestea ale nespalatului Diavol i vazandu-1 cat de rau se uita el la dansa, se inverunfi aa de tare asupra lui, ca deauna il i alunga dinaintea fe$ei
<ie

sale, zicndu-i:

Piei dinaintea mea, Satand, ce ai voit sa iei sufletul acestui

ratacit
i

om

prapadit

al sojiei

sale

celei

cu totul nevinodanii!

vate, i

mai mult sa nu mi
t

te

mai apropii de

<5epu a cra^ca din dinji

Satana cum auzi cuvintele acestea ale Maicii Domnului, ini a stupi foe din gura de manie, i apoi pieri ca o naluca dinaintea ei i a omului ce a venit cu dansa

Digitized by

Google

321
Iar Maica

omul

Domnului se intoarse dupi aceasta cu fa$a spre ce sta ca inlemnit locului, cand v&zu cele ce s'au intami

mustra i pre acesta i a-i zice N evinov&$ia i bun&tatea sofciei tale, care necontenit mi s'a rugat ca si-i vin intru ajutor $i s& te abat de pe calea cea rStacit& pe care ai apucat, pana ce ti-ai batut la talpi toata averea,
plat, $i incepu a-1

m'a induplecat

s& te scap din ghiarele Diavolului, in oari ai fost

intrat!... Intoarce-te deci inapoi panfi la biserica

fost oprit din pricina ploii, ce o trimise fiul

meu

Is.

lang& care v'aji Hr. inaintea

voastra,

cfici

6tre?ina bisericii

acolo vei afl& pre femeia ta dormind i acuma sub Treze^te-o i roag-o de iertare pentru toate
! . . .

so^ie

i le-ai facut, de cSnd ai luat-o de pana in motnentul cand ai voit s'o dai pe mana Diavo* luluif... i de acuma inainte ferete-te ca de para focului, sa nu mai faci ceea ce ai facut panS acuma, cS de vei mai face, pier* dut eti in veci!... Iar de comoara, ce $i-a juruit-o Diavolul, si

neajunsurile
i

nedrept&^ile ce

nu

te atingi, c& nu-i curate! Cisa-te apuci de lucru, dupficum lucrai pe cand erai mai tanar, i atunci iara vei fi tot*aa de avut, cum ai fost i mai nainte! i cum rosti Maica Domnului cuvintele acestea, se f&cu de
.

odat& nevSzutS.

Omul nostru

insfi,

ca

cfind s'ar

fi

de^teptat dintr-un

somn
unde
a-i

greu, se intoarse plin de cain^S inapoi panii la biseric&V

xam&sese so^ia sa. Ajungand la sojia sa

povestl din
fir

deteptand-o din somn, incepft

in pfir toate cele ce a avut de

dansa, acesteia,,ausc&pat amandoi din ghiarele Necurdtului. Femeia, auzind cele ce i lepovesti barbatul s&u, ie urcarfc perii in varful capului de infiorare, apoi incepu a pl&nge de bucurie i a preamari pre Maica Domnului c'a scSpat-o atat pe dansa, <sat i pre barbatul ei de pierzare. In urm&, dand laudS lui Dumnezeu c'a fost aa i nu mai r&u, se intoarserS amandoi acasa,,i apucandu-se b&rbatul cu toat&inima de lucru ca i mai inainte, s'a facut iarfi? bogat fi f&ra de coi

cum is'a

ar&tat Maica

Domnului

cu cum, priu mijlocirea

sfi

gand

facit el

moara
dela
2.

^elegere, ticna

Diavolului. i de acolo inainte a trfiit in cea mai buni ini indestuiare cu so^ia, cat timp le-a fost prescris

Dumnezeu

ca si mai traeascS*. (1)

alta legends,

asemenea din Bucovina, cars ne-arati

agricuitotf,

Din Manfcstirea Homorului, diet, de Simeon Moidcrvan, $i com. de George Croitoriu, stud. gimn.
(1)

Marian, Legendele Maicti Domnului.

21

Digitized by

Google

322

cum

ricol s&

a scSpat Maica Domnului pre un b&e$el, c er& in pepiari de foame, 8un& ast-fel:

Ziee e& s'a aflat odat& un baiat Lepidat sau pierdut, e$re nu se stiii de unde-i $i al cui este. *$i fiinde& baiatul acela era foarte curifel i frumu^el, si pe deasupra inafi foarte istej, de aceea 1-a luat un boer de auflet fi 1-a du8 la curtea sa ca sa-1 4?reasc&. Nu departe de curtea boerului aceluia era biserica satuku, iar la porti^a bisericii se afla o cruce i pe crueea aceea era z*r

grivit chipul Maicii Domnului cu Domnul nostru Is. Hr. in bra$e. B&iatul aflat, ireeand odat& pe lang& biserica i daad cu ocfaii de chipul Domnului nOstru Is. Hr., a dugetat ca aeela nu e eh*p, ci un baefel viu ca i dansul. De aceea mai pe urm&, ori de4*ftee ori efipfitSi el demanoare, si mai ales pane; n'o manca singer, ci ihdatfi fugia eu dansa paui la portit^a bisericii si imparjifi cu Domnul nostru Is. Hr. zicand Na, mititelule, manancd si tu, cS stiu ca vex fi fllUaaud i Is. Hr. intindea mana i lua panea. i asa s'a intamplat aceasta de mai multe ori, In mai QHilte

zile i

sSptamani dupS

olaltS.

Dela un timp insa, bagand boerul de seama, ci baefelul aflat, cum capata pane, indatft si fuge cu dansa, i-a venit cam batator la ochi si de aceea 1-a intrebat intr'o zi: unde se duce i ce i ace el cu panea e& o gateste asa de iiite. Ces&*fac!rfispunse nevinovatul i nepref&cutul baiat, ia o impar$esc cu mititelul eel dela portija bisericii I Boerul, nestiind cine e mititelul dela portija bisericii, ci cjigetand ca e vre-un atare baiat din sat, care-1 smomeste ca sa $mp&rteasci p&nea cu dfinsul, s'a supfirat i i-a zis: Daca e asa treaba, apoi du-te la mititelul acela ca sa-(i dea el de acuma inainte de mancare, ca eu nu-^i dau mai mult nimica! Baiatul, vazand c& boerul s'a suparat pe dansul si ca m* vrea s&-i dea mai mult de mancare, a inceput a plange i, ducandu-se la porti^a bisericii, zise c&tre Domnul nostru Is. Hr.: Eu n'am c&pfitat astazi nimica de mancare i-s flamand c* numai de abia ma tin pefpicioare DS-mi deci acuma i tu,. mititelule, ceva sa mananc,"ca eu cand aveam incfi-ti dam! Abia a rostit el cuvintele acestea si iati ca Maica Domnului, din chip cum era zugravita^pe crucita, s'a prefScut de odat& intr'o femee vie, a scos o pane^de grau, albfi i mare cat orotifa. -' de plug i intinzand-o baiatului ii zise:

! . .

Digitized by

Google

323
N, puiule! ci cine d& lui iida!... Tu ai dat fiului nxejj, eu iti intoro acuma darul inapoi ca sfi ai pe un timp mai todelungat ce manca! i cum rosti Maica Domnului cuvintele acestea, p&nea incepu a se duce de-adura inaintea baiatului. Iar baiatul, bucuria lui, pornindu-se tot intr'o fug& In urma panei, i ajungand-o, a luat-o i s'a dus cu dansa la curtea boereasca. i eapte ani de-arandul a mancat el din p&nea aceea
si

n; a mai

sfarit-o,

C& de unde taia, Nu se mai sfar^ia,

Ci iara cre^tea
i
'

mi

pe facea

Cu mult mai frumoasa,

AlbS
3.
i

gustoasS

! (1)

CumcS

Maica Domnului,

dupft

credinta Rom&nilor,

e ajutStoarea i sc&parea oamenilor din toate nevoile i necazurile, se poate

mai departe vedeii inc& i dintr'o mul^ime de farmece i descdntece uzitate in cele mai multe pir^i locuite de Komani. lata i un astfel de farmec din Bucovina
N. N.

Dumineea

Diminea^a s'a sculat, Pe obraz ca s'a sp&lat, Lui Dumnezeu s'a rugat,

Cu
De

straie s'a Insailat.

i-o intrat,

Dumani'n casa

Au Cu Au De Au Cu Au De Au Cu Au

carnage de dragoste desbricat-o, carnage de urS

Imbrficat-o,
fu^tfi

De De De De De De Pe

mani au

legat-o,

picioare au impiedicat-o,

gur'au mu$it-o, ochi au orbit-o,

urechi au asurzit-o. man'apoi au luat-o, carari de ur'au dat-o, i acol'apoi au lasat-o. N. pe incet in sat s'a dus
i acolo

cum

a ajuns,

de dragoste

descins-o,

futa de urfi
incins-o,

papuci de dragoste
descatyat-o,

papuci de ur&
incaltat-o.

Toji caji o vedeau, To{i o oc&rau i to^i o stupiau. Ori i cine o vedea Cu ea nimic nu graia. N. a prins atunci a pl&nge, Manurile a i le frange,
i a prins a se jelui

(1)

Din Pfirhaut,

distr. Sucevei,

com. de Anton

Ott, stud.

gimn.

Digitized by

Google

324
i

amar
glas

a se tangui

Cu Cu

mare pan&

in cer,

lacr&mi pana in p&mant. Dar nime n'o auzift, Nime n'o vedeS, Numai Maica Domnului

De urechi m'au asurzit. De man'apoi m'au luat, Pe c&rare de urS m'au dat i acolo c& m'au lasat.
Cararea era c&lcata,

Roua era

seuturatS,

Sus din poarta

cerului,

Ea o Ea o Ea o

au<Ji&,

Dragostea toat& luatS. Eu atunci am prina a plange

i incet in sat a

vedea, intreba

ma

duce.

Dar

in sat

eu

cum m'am
ajuns,

dus

i ea-i cuvanta

i acolo

cum am

N., fata aleasa,

To$i caji
To^i
i i

Mandra i frumoasS Ce te tangueti, Ce te jelueti Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pamant? Da cum nu m'oiu jelui i cum nu m'oiu tangui Cu glas mare pana in cer,
lacrami pana in pSmant, CS eu DuminecS Diminea^a m'am sculat, Pe obraz c& m'am spalat,

ma vedeau m& ocarau toji ma stupiau. oricine mi vedea

Cu mine nimic nu vorbia

Maica Domnului zicea Taci N., nu mai plange, Manurile nu le frange!

Cu

Nu Nu Nu Nu
CS Pe Pe Pe La Pe De

te tangui, te jelui,
te cSina,

te vaicarS,

Lui Dumnezeu m'am rugat,

In straie

m'am

insailat.

Dumani'n easa mi-o intrat, De c&mae de dragoste M'au desbracat, Cu camaa de ur& M'au imbr&cat,

De fusta de dragoste M'au descins, Cu futa de ura

M'au M'au
incins,

De papuci de dragoste
desculjat,
inc&ljat.

Cu papuci de ura
M'au

De manuri ca m'au legat, De picioare m'au impiedicat, De ochi m'au chiorit, De gurfi m'au mu^it,

de mana te-oiu lua, cirare te-oiu purta, c&rare nec&leata, roua nescuturatg, dragoste neluata. acolo ca te-oiu purta, ura te voiu spala i dragoste \\\ voiu da! i astfel cum ii cuvanta, De mana c& mi-o lu&, Pe c&rare mi-o purta, Pe carare nec&lcata, Pe rouil nescuturata, La dragoste neluatfi. La lor dan o ducea $i la Iordan ora O fantanS i in fantanS Era un balaur C'un pahar de aur.

Digitized by

Google

325
Balaurul turna,

Pe

to$i miezenii

Maica sfdntd o spSla

i pe toji laturenii

De ur, De hurd
i de arunciturS.

La un

loc ca-i aduna.

ffira de molifta Copii 'n cas& l^sa,

Fumei(l)

De

cfimae de ur&

DupS dansa
To^i se

alerga,

O O O
Cu

desbr&ca

i to^i se mira,

de aur imbraca, De fut& de ura

descingeS,
fu?ta de aur

Cu camae

minuna

i to^i intreba:

O O O

ineingea,
descalja,

Oare cine-i aceasta? Ce crfiiasS, Ce imp&rateas& ? G& nu-i craias&

Ca-i N. cea frumoasS

De papuci de ur&
In papuci de aur
incatya,

Nici imparateasa,

Pe

calul sfintei

Dumineci

IncSlicata,

Tulpan de aur In cap ii pune&, Pe calul Duminicei

incalica,

Toata in aur imbrficata Si de dragoste incarcata. In dreapta cu suli^S i in gur& cu trambi^a!...

In dreapta sulifa-i da, In stanga trambi$a-i baga. Pe cal o incalic&, Prin tot satul o purtS. Cu sulija insula, Cu trambi^a trambit&
f

Doamnd Mated
Trimite-mi ursitul

Precistd,

Ce

mi-i dela

meu Dumnezeu

i de ursitori lasat,

Pe

to$i satenii,

De buni oameni indreptat, Cu el sa m& intalnesc, Cu el sa ma sf&tuesc!...

inainte de a rosti cuvintele farmecului acestuia, se descinge de brau i de f ut& sau ca-

Fata, care-i face

pe dragoste,

trinja i le

pune

jos l&ng& pat. Iar

dup&

ce rostete cuvin-

tele acestea, bate vre-o

pe brau
se culcS

i
(2).

c&tev& metane at&t pe fut& cat i apoi, luSndu-le i pun^ndu-le sub perina capului,

lata acuma 4. din Bucovina

(t) (2)

vre-o catev& descdntece

anume

toate

Fumee = femee. Dat Rom. din cheia,

i desfaceri.

distr. Sucevei, diet,

de Catrina Creanga
Marian,

com. de George Beraru, stud, gimn.;

cf.

i S. Fl.

Vr&ji, far-

mece

Bucure?ti 1893, p. 65

urm.

Digitized by

Google

326

Primul descSntec de Raul copiilor sau de Sdtncd

suiii

precum urmeazS
N. pe c&rare alba mferge&
i acolo se Intainia

Leul cu leoaica, Moroiul cu Mofroaifca, Samcoiul cu Saiiicoriica. Samca de jos l-o Ittat
i in sus l-o ridicat
i de

i acolo c&

M'o aruncat m'o tflsat Taci N., nu te jelul,

te tangul, te v&eta,
Ji-oiu ajuta

Nu Nu

Ca eu
i de
Iei

rSu

te

YoiU sc&pa!

pSmant
i

l-o trantit,

Sangele ca Puterea ca
i in

l-o stipt,

i-o luat

marginea drumtilui L-o aruncat i acolo c& l-o l&sat.

N. o prins a se jelul i a se tngui. Dar nime nu-1 vedea,

Samca romaneascfi, Samca tiganeaficfi, Samca ghivezie, Samca naraftigie, SamcS cu cias r&u, SamcS cu speHat, Samca cu sagetat!

Nime nu-1 atizia, Numai Maica Domnului

Sus din poarta cerului,

Numai ea Numai ea

l-o vfizut, l-o auzit

Nu Nu Nu Nu Nu Nu

tui,

nadu^i,
junghifc,
sagetft;
$i-i

casa,

\i-i

masa,

Nici voia,
Nici netoia.
Ie?i din creierii capului,

i la el s'o scoborit
i diri gurfi l-o Intrebat i aa i-o cuvfintat

Ce pl&ngi

N., ce te jfeleti,

de ce te tanguejti? Da en cum nu m'oiu jell i cum nu m'oiu tangul, C8 eu aim ie$it, Pe cSrare alba m'ara pornit
i acolo cS s'o intalnit

Din spranceana ochiului, Din fluerul nasttltti, Din fa^a obrazului, Din 99 de Incheieturele, Din 99 de fcioianele. Sa nu ramai Cat un fir de mac In patru despicat,
In pulbere aruncat. la Marea neagra, C'acolo-i o oparia neagra Cu noua pui negri, Aceleia lei puterea

Leul cu. leoaica, Moroiul cu Moroaica, Samcoiul cu Samcoaica. Samca de jos m'o luat

Mergi

m'o ridicat pamant m'o trantit, Sangele ca mi l-o supt,

i in sus i de

i sangele!

Puterea ca mi-o luat, In marginea drumului

N. sa ramaie curat,

Cum Maica Domnului

Digitized by

Google

327

L-o

ISsat.

Iei i pieri

Unde coco^ii mi e&ntfi, Unde oamenii nu &mbl&,

Mergi prin p&duri
i prin huciori!

i r&spiefi

Ca Ca Ca

spfezfia

rotia

de mare, d soare,
canii

N. sa r&m&ie curat,

stepitfel in c&rare.

Cum Dumnezeu

l-o l&sat!

Dir-te

un4e

nu

Iatr,

Femeile descant&toare, cari voesc s& scape pre capiii cei ce sunt cuprin^i de Raul copiilor sau de Samea, pun pe cinevS ca s& le f acfi copiilor respectivi o Carte de Samcd, pre care ace^tia o poartfi apoi la sine, sau ii descftntfi in ur.

mSlotill chip:

fan tin pahar i punfind intr'insul unt $i uft fir de usturoizl, apoi ItiSiid un ad i straptingfind cu dansul flrul de tisturoiu in critci$ r rostesc cuvlntele reproduse mai sus ale descSntecului de trei ori dup& olaltS. Iar dup& ce au descantat in chipul acesta, ung cu untul i cu usturoiul din pahar pre copilul bolnavInainte ing& de a fncepe descantecul acesta de descantat, desc&ntfctoarea ir&rfl un ctifit sub brau, iar toji cei de cas& se ung pe piept cu ustaroiu, anume ca sfi nu s anine Samea de dfinii, pe c&iid descant&toarea va descantft pre eel bolnav de Raul copiilor (1).

Al

doileaf desetintec, $i

anume de

orbalf, sunfi aBtfel:

i-a taancat,

Sineest-ft,

Carnea

Maneeat-a N. LuHi difnineat&

Pe cale, Pe carartf Dupa tftburile sale. Dar cand a fost

Sangele i 1-a b&*t, Fa$a i-a ing&lbenit i 1-a umflat ca cu Revile i 1-a idtinejit ca perjele. N. a prins a se mi$ela i a se v&er&

La De

jumitate de
carare,

cale,

Orbalful

1-a intalnit,

La pimant

e&

1-a tffintit,

Cu glas mare pana in cer, Cu lacr&mi paha in pSm&nt. Nime in lume nu-1 vedea, Nime in lume nu-1 auzia,

(1)

Dat.

Rom. din

Tereblecea, distr. Siretului, diet, de Catrina

stud. gimn.

Epure

fi ebra,

de Farel Scripcariu^

Digitized by

Google

328

Numai Maica Maria, Numai ea II auzia

i-l

vedea

Din poarta cerului, Din ua raiului.

i ea

Carnea mi-o mancat,' S&ngele mi l-o b&ut, Fata mi-o ing&lbenit, Ca cu Jevile m'o umflat,

Ca perjele

Bfi'o

invinetit

cum

1-a auzit,

Mila de el i s'a f&cut, Pe scara De cearS S'a scoborit, Inainte i-a ieit, Poale albe a intins, In bra$e cb. 1-a cuprins i din gur'a^a i-a zis

Nime in lume nu mS vedea, Nime in lume nu m& auzia, Numai Maica Maria

Din poarta cerului, Din u$a raiului

Nu
Cu Cu

Taci N., nu te mi^eia, te v&era

glas

mare pan&

in cer,

N,, ce te mielezi,

Ce

te vaerezi

Cu glas mare pana in cer, Cu lacrami pana in pSmant? Da cum nu m'oiu miel i cum nu m'oiu vaera, Cu glas mare pan5 in cer, Cu lacrami pahS in pamant, Ca eu m'am sinecat
i am manecat Luni de diminea^

laer&mi pSnfi in p&mant, CS eu poale albe piu intinde, Pe tine ca te-oiu cuprinde, Orbaltul ti 1-oiu lua
sfarcul nasului,
faja obrazului,

Din Din Din Din Din Din

auzul urechilor, vSzutul ochilor;

toate c&ut&turile, toate calcaturile

Eu
i

Pe cale, Pe cfirare Dup& treburile mele

Cele multe
i
i grele,

cu grebla 1-oiu grebla cu iurca 1-oiu lua, In Marea neagr& 1-oiu turna, Acolo s& vietueascS, Acolo s& benchetueascS,
C'acolo sunt mese intinse
i f&clii aprinse.

cand am fost La jum&tate de cale

i de car are,

Iar tu-i

r&manea curat

i luminat

Orbalful c& m'o intalnit, La pamant ca m'o trantit Cu pocnete i sageti,

Ca argintul strecurat, Ca aurul eel curat (1)

!

Al treilea desc&ntec, de lungoare e acesta

y

Au sinecat, Au manecat

Dobrita ro& Poro^a

(1)

Din Poieni,

distr. Siretului,

com. de Dumitru Furtunft, stud. gimn.

Digitized by

Google

329

La marul
Poro.

ro?

Nu Nu Cu

Taci, Dobrija ro?S,

te tangui,
te glasui

Poro?a

Mere
N'au

roi
cules,

Poro^i
Nici in traista

Nu
Nu
Nu

le-au bagat,

Nici cu a$&
le-au legat,

mare Pna in cer, Cu lacrami lungi Pana in pfimant,

glas

Nici in san
le-au pus, Nici acas&

Ci du-te laN., Scoate lungoare mut&>

Nu

le-au adus.

i a prins Dobrija roa

Poro^a

se tangui

i a se gl&sui

Lungoare Lungoare Lungoare Lungoare Lungoare Lungoare Lungoare

In In In In

surda, adormitS,
buiguita,

cu cu de de

ameteal8, nebuneala,
99 feluri,
99 ctiipuri.

Cu

glas

mare

Cat-o'ii cletele capului,

Panfi in cer, Cu lacrami lungi

astupu^ul urechilor,
fe^ele obrazului,

Pana in p&mant. Nime n'a vfizut-o,

Nici n'a auzit-o,

vinele grumazului,

piept
piept,

Sub

Dobri$& ro
Poro&

Numai Sdntd Maria, Numai ea a auzit-o i pe nume a strigat-o;

In inimfi

Sub inima,
In rarunchi

Sub

rfirunchi,

Intr'o sutfi de incheieturele Intr'o mie de nodurele,

i o alege i o culege, In traist'o baga, Cu a(a o leaga, La copii o du,

Ce Ce

te t&ngueti, te glasueti

Cu

glas

mare

PanS

in cer,

Cu

lacrami lungi
in

Pana

pSmant?

Da cum nu m'oiu tangui cum nu m'oiu gl&sui,

99 de copii

C&

copiii tSi

Bine-or

manca

C& am

i s'or s&tura
i apoi s'or culca i or

Cu dinjii de fier, Cu masele de ojel

plang $i s'obeduesc i se tanguesc Ca n'au ce bea i n'au ce manca.
i

adormi

i or buigul.

N. s&

rSm&e curat
strecurat,

i luminat

Ca argintul

Digitized by

Google

330

Ca Dumnezeu be l-o dat, Oa maica sa ce l-o f&cut, Ca tat&l sSu ce l-o creseut,
Al patrulea descantec, de

Ca soarele

in senia

In vecii vecilor. Amin!

(1)

cel peril,

sun& a&
Marie mdre,

Au
i

sinecat

Noi, Sdnld

au manec&t

Mergem

la apfi

99 99 99 99

de uri, de lupi, de vulpi, de smei Din 99 de mtmti, Din 99 de vfii, Din 99 de eampi,

N&strapi S& sugem mSr

De aldmdr

mergeji voi La ap8 NastrapS

Nu

SS sugefi mir

Cu Cu Cu Cu Cu

lafbele sg^riind,

dinjfi t umpSnd,

De aldmdr, Da mergeji
JJi

la N.

buzele sugand, limbite lingSfld,

cozile

sugeji eel peril

cretetui capttlui,

m&turand.

Nime nu i-a *#zut, Nime nu i-a dtizit, Numai Sdnld Maria mare, Numai ea i-a vazut, Numai ea i-a auzit,
i i-a intrebat

Din Din Din Din Din

luminile ochilotf,
fefele obrafctilui,

sparcul nastfltii, apdrdtuul limbii. Cel peril prin f otit,

i le-a cuvantat:

Cel perit pritf sete?, Cel perit ptiti osteneaiia, Cel petit

Unde v'aji Vhde ttierge^i

pornit,

Prin
Cel Cel Cel Cel

ca(elit,

voi

perit prin scrofle, perit prin tiscat,

perit de 99

99 99 99 99

de uri, de lupi, de vulpi, de smei Din 99 de mun^i Din 99 de vSi, Din 99 de campi,

de

feluri,

perit de 99

de* chiptiri,

Curand,

Mai curand

Cu Cu Cu Cu Cu

labele sgariind,
din^ii

rumpand,

buzele stigaind, limbile lingand,

cozile

Cu Cu Cu Cu Cu

labeie-1 sglfieti,
diflji-l

rumpeti,

btizele-1 suge^i,

limbile-1 linge^i,
cozile-1

m&tura^i
curat,

i afara-1 arunca^i.

mSturand?

N. s&

rim&e

(1) Diet,

de M. Popescu, Romfinc& din

orfi^elul Ciudeiu, distr. Storo-

jine{ului.

Digitized by

Google

331
Liuminat

Ca argintul strecurat, Ca Dumnezeu ce l-o dat, Ca maica sa ce l*o facut,

Ga tatSl sSu ce l-o Ca soarele in senin

In vecii reoilo*.

crescut,

Amin

(1)

Al cincilea i ultimul descantec, de Ddnsele, adunat, ca i cele premergStoare, t6t din Bucovina, sun& precum urmeazi:
N. s'a sinecat,
S'a manecat
i pe

nume

l-o strigfct

Pe Pe

cale,

De
Ce Ce

i aa i-a duv&ntat:

oe plfingi tu, Calistrat ?

cSrare Gras $i frumos,

te tanguefti,

te g!8sueti

Human

voios.

Cu
Cu
(2),

glas mfcre
in cer
in

CSnd o fost La mijloc de De carare

Vdntoasele,

PanS
cale,

l&cr8mi lungi

L-o vazut Jihoroasele

JFrumoasele,

Pani

pimanl?
nti

Cum

m'oiu plSinge,

Codri f&rSmfind, Campii sucind. Decat loc l-o vflzut, Bucium negru l-o fScuty In chingfi de drum l-o aruncalt, Bun de nimic l-o l&sat. i a prins N. a plange

Maica Domnului, C& ni'aift sinecat i m'am maneoat

i de acasS

Dela mas&

M'am
Grijit,

pornit

Cu

Iacrami de saftge

Hranit, Sanatos, Gras, frumos.

i a se tangui, i a se glasul

Cand am fost La mijloc de cale,

t)e carare,

Cu
Cu

glas

mare

Pana

in cer,

M'aii vSzut
Jihoroasele,

lacrSmi lungi Pana in pamant.

l-o vfczut,
l-o auzit*

Vdntoasele,

Nime nu
Nifrie

nu

Frumoasele, Codri farfiiriind,

Numai Maica Domnului

Sus din naltul
cerului,

Numai Numai

ea ea

l-o vazut,
l-o auzit,

Campii sucind. Decat loc m'au vaziit, Bucium negru m'au facut,

(1) Dat. (2)

Rom.

Jihoroasele

din Citodeiu, diet, de M. Popefscii. Vihornijele, sing, vihomifd =*vifortfit& Vif oroasele

Digitized by

Google

332
In chinga de

drum m'au

a-

[runcat,

Bun de nemicS m'au lasat. Taci N., nu te glasul,

In picioare. Ca neaducandu-i SSnatatea lui, Eu cu cercare (1) roie

Lega-v'oiu,

Nu

te tangui, Ca-s vrednicS

i puternicfi

Sa

te lecuesc

Cu trei vergi de m&r dulce Bate-v'oiu i cu inel de argint

Arde-v'oiu. Dar, voi Jihoroaselor Voi Vdntoaselor,

i sa-ti folosese!

Maica Domnului
ScarS de aur a slobozit, Pe dansa s'a scoborit
i naintea lui N. a ie?it.

Voi Frumoaselor,

De mana

dreaptfi 1-a luat,

1-a

Dipe soare

inturnat

i a pornit pe

drumul lui

Adam

Va duceji acolo, Unde cuco negru nu cant&, Unde glas de om nu s'a auzit Unde cane negru n'a l&trat,
Acolo sS trSi^i, Acolo sa locui^i

La fantana

lui Iordan.

Cu o ixianfi l-o sp&lat, Cu una l-o adapat

graba a strigat Voi Jihoroaselor, Voi V&ntoaselor, Voi Frumoaselor, Sa aduceji
i de

Cu Cu

cetina bradului,

varful molidului.

Sanatatea lui N. In cap, In inima, In mani,

5.

ramae curat, Luminat Ca argintul streourat, Ca Dumnezeu ce 1-a dat, Ca maica sa ce 1-a facut, Ca tatal sau ce 1-a crescut, Ca soarele in sanin, In vecii vecilor. Amin! (2)
N. s&

Domnului, dupfi credinja i spusa Romanilor de pretutindene, ajutS i ap&r& nu numai pre oameni, dup5 cum s'a vSzut atat din legendele cat i din farmecele i descdntecele inirate mai sus, ci ea foarte adeseori ajutS chiar i animalelor i cu deosebire celor de casS. Drept dovadS despre aceasta ne poate servi urm&torul descantec din Bucovina despre Intoarcerea laptelui la vaci :
Dimineaja

Maica

Pe Florica

m'am sculat, (3) am luat,

De funie o-am purtat Pe cararea necSlcatfi,

(1) Sub cuv. cercare seinjelege o jirebie de tort cu carese cearcfi coloarea cea ro?ie, ca sa se vadS dacS aceasta se prinde bine ori nu. (2) Dat. Rom. din Ciudeiu, diet, de M. Popescu.

(3)

Florica

nume de

vacS.

Digitized by

Google

333

Pe roua nescuturati
i pe

Taci, Florica

mana
g&sit

neluatS.

Frumu^ica,

Dar noi abia ne-am pornit

i

am

Nu rage, Nu muge,
C& eu
Pe
te-oiu lua
,

Cararea

calcata,

JRoua scuturata i mana luata. Florica, cum o vazut

i te-oiu

pur tk

la livezi

Cu

ierbi verzi

Cararea calcata,
(

i te-oiu trece

$i

Roua scuturata mana luatii,

Pe la fantani cu apa rece. Iarba verde-i pate,

prins a rage

Ap&
C&

rece-i bea,
ii

i a

muge.

Mana'napoi
tie

vedea.

Nime n'o auzia, Nime n'o vedea, Numai Maiea Domnului

Sus din naltul cerului.
i ea

mana

(i-auluat-o

i ti-au dapartat-o

Din furnicS
In furnicS,

cum

a vazut-o

i a auzit-o

Din cer s'a scoborit, La dansa a venit

i a intrebat
i
i

a euvantat
laptoasa!

Sa nu s'aleaga din ea nemica. i din molid In molid Prin codru \\ s'a ratacit. Dai tu nu te tangui, Ca mana'napoi $i-a veni
1

Florica. frumoasa,

MandrS i Ce ragi, Ce mugi?

Da eu cum

n'oiu rage,

Cum n'oiu muge, C'au venit Strigoaicele i toate du^mancele

In zi'ntaiu de primavara,

Pe cand eram

dus'afarS,

Trei paie din ajternut Mi-au luat, Laptele ?i mana Mi-au scurtat, Buna de nemica

prin dumbr&vi i lunci i din vai adanci, De prin codri, de prin munji i de prin toate cate sunt Pe acest jJamant Mana'napoi (i-oiu aduce-o i in tirade ca Ji-oiu pune-o,

De Cu De Cu De

prin fantani smantani, prin vaduri

unturi,

Din tara^e.
In
$a$e,

Din \&\q
In doni$8,

M'au

lasat.

SS curga laptele

$i a cum n'au vijeii

Ca
i

isvoarele

ce se hrani i stapanii

Cu

smantana
fantana,

Ca

Cu

ce se'ndulci!

Dulce ca mierea,

Digitized by

Google

334

Galbena ca ceara A altuia mie Nu-mi trebue Cat un fir de mac curat
!
.
.

In patru par^i despicat, Numai trupul ei curat,

Care Maica Domnului

Mi

1-a

dat

(1)

Un
sunii

alt

d&scSntec, tot despre intoarcerea laptelui la vaci,

precum urmeazft:

S'a sculat

m&nat Lelea Ana Pe Rujana La fantana

i a

(2)

i astfel i-a cuvantat

Ce r&ncalueti,
te dauleti?

Ce

Da cum n'oiu cum nu m'oiu

r&nc&lui
dauli,

Cu smantana, La isvorul Cu sporul, Ca sa bee, sa manance, MultS mana doar&-?i strnge.

i a b&ut, i a

Co

femee blestemata

Cu strecatoarea De picior legatS In drum ca m'o'ntampinat,. Cand m'am inturnat

Dela fantana

mancat

e& i-a luat. i'napoi s'au inturnat. i inturnandu-se'napoi

i

manS

Cu smantana
i dela isvorul

Cu

sporul,

S'au intSlnit Co femee blestemata

i'n

drum m'a

oprit,

Cu Cu
i

strecatoarea
picior legatS.
ochii a diochiat-o

De un

Parul mi-a sborit, Coarnele ca mi-a ciuntit i mana c& mi-a luat! ..

Maica Domnului

i-a spus.

mana

ca

i-a luat-o.

Ea

a prins a rancalui

i din gur'aa i-a zis:

Nu

rancalui,
ta

i a se dauli.

Nu

te dauli,

Nime n'o vazu, Nime n'o auzi, Numai Maica Domnului

Sus din poarta cerului,
i ea

Ca stapana

Iarfi s'a scul&

i iar te-a lu& $i

mi

te-a mfina

a auzit, Din cer ca s'a scoborit

cum

La fantana Cu smantana
i la isvorul

Pe scar&

De cear&
i pe

Cu
i-i

sporul

Rujana a'ntrebat
Rom.

bea

i-i

manca
i

(1) Dat.

din $cheia, diet de Catrina CreangS,

com. de George-

Berariu, stud. gimn.

(2)

Rujana, nume de vacS

Digitized by

Google

335

PanS
i

te-i

satura
iar
Ji-i lu&.

mana

Pulpa ca gale^ile. P&rul \i s'a netezi,

Coarnele
Ji

Tfatele Ji

s'orumplea,

s'or ascu$i
fi!

Ta^ele Ca cimpoaiele,

$i tu iari la loo vei

(1)

Al

treilea i ultimul descantec

desprs intoarcerea laptelui

la vaci sun& astfel

S'a sculat
i s'a luat

N.

SambatS pe

la zori

Nime nu 1-a auzit, Nime nu 1-a vazut, Numai Maica Domnidui

Sils

Ou

vacile in preor

Pe c&rarea neumhlatfi, Pe roua nescuturatS, Pe iarba nep5scut8, Pe la apa ne inceputfi.

i

Numai ea
i

din poarta oerului. 1-a auzit

1-a

i ha. vfizut.

cum

v&zut

Pe scara de argint
S'a scoborit,

cum
i

s'a

pornit

S'a

intalnit

Pe scaun de aur

Cu Cu Cu
Cu

Strigoii
Strigoaele,

ezut

i 1-a intrebat

fermecatorii
boorc&ii

i fermecatoarele,

i i-a cuvantat

Ce

te tangue^ti,

Ce
s'a int&lnit,

te gl&sueti

i cu boorcfiele.
i de loc

cum

Cu Cu

In drum ca 1-au i oprit, Coarnele la vaci au retezat,

Cozile le-au ciontat,

mare pSnS'n cer, lacrami pani'n pimant?* Da cum nu m'oiu tangui i cum nu m'oiu glasui,
glas

C& eu m'am

sculat

Mana

le-au luat,

m'am

luat

Pfirul le-au sborit,

Laptele le-au albastrit. N., cand a vazut

Sambatft in zori Cu vacile in preor Pe cararea n'eumblatS,

Ce

s'a petrecut,

S'a luat i s'a dep&rtat

Pe roua nescuturata, Pe iarba nepascuta Pe la apa ne inceput.

Tanguindu-se
Gl&suindu-se

cum m'am pornit, M'am i intalnit

i

Cu Cu

glas

mare pan&'n cer, lacrami pana'n pamant.

Cu
i

strigoii

cu strigoaele,
com. de
d-1

(1). Dat. Rom. din Stupca, distr. Gura-Homorului, Donisa, conduct tor ul ^coalei pop. din loc.

Nicu

Digitized by

Google

336

Cu

fermecatorii

Florica

Duihana

(1),

i cu fermecatoarele, Cu bo6rcSii

De
Sa

astazi inainte
fie

sanStoase,

i cu boijorcSele,

De

cat loc
loc

m'am
m'au
i

intalnit,

Ei pe

oprit,

Manoase i laptoase i sa ramae curate i nevatamate

Coarnele

la vaci

au retezat,

ozile le-au ciontat,

Mana

le-au luat,

PSrul le-au sborit, Laptele le-au albastrit!

Maicii

Ca aurul eel curat, Ca argintul strecurat, Ca vi^a de vie Ca poala S&ntei Marie Dar mana de unde le-a
i de unde le-a vein ? Din cer De sub cer, Din nori De sub nori, Din vant De sub vant, Din pamant De sub pamant, Sa vie lui N. in taraje

Domnului
s'a facut,
la vaci

Mila ca i Coarnele

le-au intre[git,

Cozile le-au lungit,

Mana
Parul

le-a venit,

le-a netezit
1-a tocmit.

i laptele

Lunaia i Morjolea, Miereana i Joiana, Vireana i Priana, Cudalba i Rujana,

i la vaci in ta$e! (2)

6. Fiind Maica Domnului ajutatoarea i apSrStoarea nu numai a oamenilor, ci panfi chiar i a vitelor cu cari se susJin oamenii, de aceea unii Romani au compus in decursut timpului i un f el de rugdeiuni in versuri, pe cari i le adre-

seaza la diferite ocaziuni

intru ajutor.
lata, spre

prin cari

se roagS ca sS le vie

exemplu, cum i se roagS o fata mare, care darete a se mSrita cat mai de graba dupS alesul inimii sale:

O tu, Maica sfdntd, Maim preacuratd !

Fii indurata

f=>i

i fa desfa

Ca Pe

N. sa vie sara la mine,

Sa vie pe sarfi {Ji pe mane sara i pe poimane sara, Ca pe mine sa ma ceara. Maica sfdntd Preacurata
Fi-mi indurata

(1)
(2)

Nume de vaci. Din Campulung, com. de loan Gnimada, stud. gimn.

Digitized by

Google

337
i-mi ajuta,

Ca
fetelor

sa

ma

invredniceti

Ca

tu e?ti

mama
mea

i a nevestelor.

Tu

e?ti i a

i de aceea

ma rog

pe N. sa mi-1 chevleti Pe N., ca mi-i drag Ca lumina ochilor, Ca otava boilor!

i

Fata, care voete sa.se mftrite, rostete cuvintele

acestea

de
ea,

trei ori in fle-care zi,

c&nd

e lunS plinS.

(1)1

alts fat5, care voete sa se mSrite

nu numai

ciste, ci

cine dorete trebue sft posteascS Postul Maicii PretotdeodatS s& i zicS tot a treia zi i urmStoarele

dupS

c&

cuvinte:

Maica sfanta, preacuratS,

Ajuta-mi
i

asta data N. maritata

!

Sa

ma vad dupa

(2)

Iar o fatS, cSreia ii picS pSrul, voind ca s5 nu-i mai pice, trebue sS zicS la lund noud in noua seri cate de nouS ori dupa olaltfi urmStoarele cuvinte

Maica sfanta Preacurata

De
i

Ji-am gre?it vre-odata,

ffi

Iarta,

i-mi ajuta

Ori din diochiat, Ori din descantat, Ori din jurat, Ori din Jipat, Ajuta-mi Maica sfanta
Precista,

In necazul meu, CS-mi pica parul rau! De-mi pica din blestem, Ori din sp&lat,

Ca sa scap de ruine
i sa-mi fie i

mie bine!

(3)

Maica Preacurata, dupS credinta i spusa Romanilor din unele pSrJi ale Transilvaniei, e protectoarea drumarilor, cSci ea necontenit se roagS pentru danii ziua i noaptea. De aceea tot omul, c&nd se porne^te la drum, e bine sa zicS
Maicii Preacurata,

Ajut&-mi i de astS data, Ca'n drumu ce pornesc

Dat.
Dat.

(1)

(2)

Rom. din Transilvania, com. Brejc, com. de d-1 Th. A. Bogdau. Rom. din Transilvania, com. Mure^-Ludo?, com. de d-1 Th.

A.

Bogdan.
(3) Dat.

Rom. din

Transilvania, com. Faragau, de d-1 Th. A. Bogdan.

22

Marian, Legendele Maicii Domnului.

Digitized by

Google

338

Gu

bine

sfi

sosesc.

Darul tau s3 fie cu mine i cu tot omul de omenie De acum pana in vecie.

Amin!

(1)

Sau:
Cum, Maica sfanta PreacuratS Ai pornit La lung drumarit Cu fiul tSu
i a lui i aji sosit

Sanato^i
i voioi,

A?a

fft,

Maica sfanta

Preacurata,

Dumnezeu,

Ca

eu sS drumaresc

i cu Iosif eel sfant

i aji drumarit Prin weme buna, Prin vreme rea

i sa sosesc

Sanatos
i voios
. .

Amin

Sau:

Ca

N. sa drumareascfi

i sasoseasca

Sanatos
i voios.

Amin

cari
rile

Aceste cuvinte se rostesc mai cu seamS de c5trS feciorii, merg in cStSnie, sau do c&tre p&rinti, fra^ii ori neamuaces tor a.
(2)

Dacii cineva are vre-un

morb

lipicios, e

bine

sfi

zicS

Maica sfanta, Maica cretinilor,

AjutStoarea strainilor, Fere^te de rau, De necazul greu,

de bine! Maica preacurata, Pe N. de necazu'n care-a tras MaicS preacuratS,

toji voitorii

Pe

Scapi,

Fii spre N. indurata

i-l

Pe

tot cretinul,

scapa indatS

(3)

Cand o femee nu poate s& nascS, sS zicS de m&toarele cuvinte

:

trei

ori

ur-

d-1

Dat Rom. din Transilvania, com. FarSgSu, comit. Cluj., com. de Th. A. Bogdan. (2) Dat. Rom. din Transilvania, com. Onuca*Moi?d, com- de d-1 Th. A.
(1)

Bogdan.
(3) Dat.

Rom. din

Transilvania, com. Socol, com. de d-1 Th. A. Bogdan.

Digitized by

Google

339

Maica sfant& preacurata, Ajuta-mi mie ast& data,

Ca
fie

ce
\i

Dumnezeu

mi- a da

1-oiu inchina.

$i

Maica preacuratS, Ajuta-mi astS data apoi va nate uor (1).

se nate o copilS, e bine ca moaa,

C&nd
sfi

care

ridicS,

zicft:

Maica preacurata^

i o ap3r&
i o ferete,
i o sautete

Mama
!=>i

Dumnezeu AscultS cuvantul meu

lui
dfi-i

baejelei,

De

toate rautSjile

Mititelei,

i de toate greut&tile!

Toate bunatajile

FScand-o aceasta moaa, se crede eft bdefica nou niscutft fi norocoasS (2) Dacft cinevii are durere de ochi i, Jinand noufi zile de ale Maicii Domnului, va face in toata ziua de noui ori cate nouS m&tanii i se va ruga mereu zicand

va

Maica preacurata, Vindeca m'odatfc imi da, Maica, luminft

i sanatate deplina!

Atunci trebue numai dec&t sS-i treacft durerea (3). DacS cineva bolete de un morb mare i indelungat, atunci Romancele din Maramure au datinfi de a rosti pentru dansul urm&toarea rug&ciune:

Eu ma

rog \\q Sfdnta lumii, Zi de post, C&delnita lui Hristos,

Cum
Cu
Bistrija,

se

roaga 99 de robi

In 99 de temniji
gurile cascate

(1) (2)

Dat.

cred.

Romanilor din

com de

d-1

Th. A. Bogdan.

Dat. i cred. Dat. i cred.

Rom. din Transilvania, com. Rom. din

Bla$fal&u,

com de

d-1

Th. A. Bogdan.
(3)

Transilvania, com. Felfal&u, com. de d-1 Th*

A. Bogdan.

Digitized by

Google

340

Cu

inimile plecate

Cu

sufletele umilite.

CatrS Santa Maicapreacuratd, Du i rugaciunea mea

Cum

primeti,

Doamne, ruga
[acelora,
i

La Maica Domnului, Ca nu-i alt' ajutatoare,

Nici alta mangaetoare,

Primete-mi,^Doamne,
Ieste pu^inele,

ale

[mele

Fara singura Maica

lui

Dum-

[nezeu.

Eu ma

rog,
(1)

Cum

se

roaga 99 de died

ma rog ajuti-mi, Maica Preacurata Sa se roage la fiul s5u, i fiul sSu

i spre ce
i

In 99 de biserici Ca 99 de itroase Din 99 de ciasloave; Cum primeti ruga acelora i pentru ruga acelora Primete, Doamne, i ale mele Aceste pujinele

La Domnul Dumnezeu,
Sa-mi auda graiul

meu

Ca

rog, 99 de calugarije
cSr$ile deschise,

Eu

iara

ma

In 99 de chiliu$e,

Eu

iara

ma

rog,

Cum se roaga 99 de preo^i In 99 de. Duminici La 99 Mslujbe (2), Cu 99 de evanghelii deschise, Cu 99 de lumini aprinse, Cum
primeti,

Cu Cu Cu Cu Cu

luminile aprinse, gurile cSscate, inimile plecate,

sufletele inaljate

CatrS tine Sftnta Maica prea[curata,

Doamne, ruga
[acelora

primeti ruga'acelora, i pentru ruga acelora Primete-mi, Doamne,

i sfanta
i

Cum

i pentru

ruga acelora Primete i ale mele

Ieste pu^inele,
i spre ce

Maica preacurata, pe ale mele

Ieste pufinele,

ma
ma

rog imi ajuta

rog,

i iara

Ca ma rog La sfanta Maica preacurata

i ea s8 se
i fiul

Cum se roaga 99 de calugSri In 99 de manastiri

La 99 de altare, In 99 de Duminici, Cu 99 de faclii aprinse,

roage

la

fiul sau

s5u

La Domnul Dumnezeu
Sa-mi auda graiul-meu.
Iara?

ma

rog,

Cu Cu
Din

inimile plecate,
gurile cascate,
carjile deschise,

Cumse'roaga rugatoriiin lume

Peste lume, In tuspatru cornuri del lume. Cu ruga acelora
i pentru

Cu Cu

luminile aprinse,
slovele intr'aurite,

ruga acelora

(1)'

Diae

= cantor

bisericesc.

(2)

Slujba

liturghie.

Digitized by

Google

341
Primete, Doamne,
Ieste pu^inele.
?i

ale

mele

Cu Gu

gurile c&scate,
sufletele inal^ate

Eu ma

rog,

Cum

se

roaga 99 de sihatri
soarelui.

In mijlocul Iorusalimului

La cununa

Catra tine, sfanta Maica preacurata, Ajuta-mi mie Spre ce ma rog tie,

Pentru ruga acelora i cu ruga acelora, Ajuta-mi i mie Spre ce ma rog tie i iara ma rog Cum se roaga 99 de sihastrite In 99 de sihastrii
!

Ca

n'ara alta ajutatoare de

[graba,
Nici alta mangaiere buna,

Ci numai pre tine,

Maica Domnului. Pentru ruga celor buni Ajuta-mi i mie

Cu

inimile plecate,

Spre ce

ma rog
zic 7

\ie

Amin

AceastS

rug&ciune o
i

babe Mtr&ne cate de 70

ani,

cari sunt curate

trecute din cele lumeti. se

adunS. in casa pacientului DuminicS cu toate la olaltS, apoi dupS. cinft zic rugftciunea toate de odatS in genunchi. DupS sfarirea rugftciunii dorm in acea cas& pfinft diminea|a, cand din nou zic rug&ciunea la olaltS f SrS a m&nc& cevh. Luni toata ziua, fSrS a lucra altceva, zic iarSi aceastS. rug&ciune in genunchi. Asemenea fac i Marti dimineata inainte de pr&nz. De cumva bfitranele sunt in putere, merg Martia la sfanta

Cele 7 bStrane

seara, cand cineazS.

liturghie ce se servete intru

m&ngaere celui ce sufere. Cuvintele dela inceputul rugficiuniisereciteazS despre toate zilele sSptSmanei, cu acel adaus c& despre Mtercuri se zice
Sfanta Miercurea Cronica pamantului,

despre Joi:
Sfanta Joie Sobornica lui Hristos,

despre Vineri
Sfanta Vinerea
ingereasca,

despre Sambfitfi

Sambata ingereascS
i

dumnezeeasca,

Digitized by

Google

342

despre DuminicS:
Sfanta DuminicS

Doamna

zilelor,

Incepelnica sSptamanelor.

Babele, care tin acest ajun, numit Postul Precestei, sunt puse sub controls foarte asprS, ca sfi |inft ceremonia regulat. Tradijiunea acestei rugSciuni i post spune c& le-au inventat robii cei din temnije, cSrora le-a pSrut rSu de cele fScute i au dorit adevSrata iertare a picatelor. Iar poporul istorisete ci mul^i oameni, cari au Jinut acest post sau au pl&tit sS li se JinS, au fost mantuiti de suferinte
(1).

din Bucovina se aflft asemenea o rugdciune cdtrd preacurata fecioard Maria, in care figureazS mai int&iu toate zilele sSptSmanii, i care se roste^te de c&trfi
ce o tiu la ori-i-ce ocaziune, dar mai cu sear a cand se culc5. lata i rugSciunea respectivS.
toji cei

La Romanii

seamS

Sdnta Luni!

Cu rugS rugata, Cu inima plecata, De Dumnezeu lasata

Spre Maica preacurata,

Cu c&delni^a lui Hristos, Cu ruga rugata, Cu inima plecata, De Dumnezeu lasata

Spre Maica preacurata,

Ma

inchin ^ie Ajuta-mi mie,

Ma

inchin \ie

Ajuta-mi mie.
!

Doamne, nu ma lasa, Ca eu ti-s zidirea ta

Sdnta Marfi!

Cu ruga rugata, Cu inimfi plecata, De Dumnezeu lasata

Spre Maica preacurata,

Doamne, nu ma lasa, Ca $i eu is zidirea ta Sdnta Jot sobornicd! Cu ruga rugata,

Cu inima plecata, De Dumnezeu lasata

Spre Maica preacurata, Inchinu-ma \ie
Ajuta-mi mie.

Ma

inchin

(ie

Ajuta-mi mie.

Doamne, nu ma lasa, Ca i eu is zidirea ta!

Sdnta Miercuri! Zi mare de post
(1)

Doamne nu ma
Ca
i

ia&&,
!

eu

is

zidirea ta
!

Santa Vineri Zi mare de post

Publ. de Tit Budiu, in Transilvania, p. 4143.

Digitized by

Google

343

Gu cadelnifa lui Hristos, Cu ruga rugatS, Cu inima plecatfi, De Dumnezeu lSsati

Spre Maica preacurata, Inchinu-ma tie
Ajuta-mi mie.

Cu inima plecata, De Dumnezeu lasata

Spre Maica preacurata, Inchinu-ma tie Ajuta-mi mie
!

Precum

ai ascultat

i ai ajutat
lasa,
!

Doamne, nu ma

La 40 de mucenici
1 la patruzeci i cinci

Ca

eu ts zidirea ta Sdntd Sdmbdtd

!

De

manastiri.

Zi sobornica

Cu ruga rugatfi, Cu inima plecata, De Dumnezeu lasata

Spre Maica preacurata, Inchinu-ma tie
Ajuta-mi mie.

Inchinu-ma tie Ajuta-mi mie

Doamne, nu ma lasa, Ca si .eu is zidirea ta

i

Doamne, nu ma

lasa,

Ca

eu

is

zidirea ta

Sdntd Duminicd Mare sobornicS!

inchin si tie Ajuta-mi mie, Maica sfdntd preacurata i indurata, A zice aceste cuvinte Cu luarea-aminte

ma

Seara culcandu-ma,

Cu ruga

rugata,

Demineata sculandu-ma

(1)

de observat c5 rug&ciunea aceasta, dup5 cat imi este

in acele comune Romani din Transilvania i din a^ezati aici abia dupi incorporarea

mie pSna a cum cunoscut, provine numai

din Bucovina, in cari se afl&

Maramure$
Bucovinei

trecuti i
la Austria.

alti rugaciune cdtre

Maica Domnului,

uzitata la RomSnii

din Bucovina, sun& precum urmeazS

In spre rasarit de soare Este o bisericfi mare

Cu noua sfinte altare, Toate din margaritare,

Cu Cu
uele inferecate,
feretile inziuate;

Cu sarma incunjurate, Cu tamae presurate. Da in biserica cine ede

ede Maica preacurata

Da

ede locului

acolo ea ce cata ? i canta

i in a ei

Sunt

si

imprejurime noua tinterime

Dintr'o carte mare, sfanta,

Cantarea Choruvimilor

(l)Dat Rom. din Reuseni, distr. Sucevei, com deVasile Pop, gimn.; cf. S. PI. Marian, Nasterea la Romdni, p. 189.

stud,

Digitized by

Google

344
$i a Apostolilor.
i de cantat

Pre
sfarete,

Dommul
i ferice

1-au l&udat.

cum

Ea

din gurS aa vorbete: Crunjii Jidovi, cand 1-au

[prins
fiu Iisus,

Pe scumpul meu Cununa de spini

i-au

pus,

acela ce a putea zice Aceste doufi, trei cuvinte Seara ?i demineata, Peste zi totdeauna, Seara culcandu-se,

De

Spini in cap c& i-au patruns, Mul^i picuri de sange-au curs. Sangele s'a inchegat, Soarele s'a intunecat,

Deminea$a sculandu-se,
Ca-1 va ierta

Dumnezeu
i f ocul

De

trei

rau ? Maica sfanta, preaeurata

vami

PSmantul s'a cutremurat, Catapiteasma bisericii In dou& s'a despicat i de prin tinterime O mul^ime De morji au inviat
i s'au sculat,

i induratS,

Rogu-ma
i te

%ie

Ajuta-mi mie
i lui

roaga fiuluitau Dumnezeu, Ca sa scap i eu De vami i de ori-ce rau

i

Iar dupa ce au rostit aceste doufi rug&ciuni sau una dintre d&nsele, incheie zicand
:

numai

Cruce in casa, Cruce in masS, Cruce in tuspatru cornuri de

[casa.

Inger, ingera?ul

meu,

cruce in pfimant i intr'al meu aternut sfant.

cer,

Cruce in

Slugu^a lui Dumnezeu ! RoagS-te lui Dumnezeu Pentru suflejelul meu De cu zi ?i pana in noapte Pan' la ciasul eel de moarte,
i atunci iea sufletul i du-mi-1 la

Langa

s&laelul

meu
:

meu
!

ede* singur

Dumnezeu
langS mine

Dumnezeu

Cu

trei ingeri

Ingerel,

adoarme-ma,

Unul ma adoarme bine, Unul din somnma treze$te, Unul ve^nic ma paze^te
i de rele

Ingerel, deteapta-ma,

ma ferete.

De pScate iartfi-ma, De rele fere?te-ma, Doamne miluete-ma

(1)

(l) Dat.

Rom. din Reuseni, com.

de*d-l V. Pop.

Digitized by

Google

CUPRINSUL
Pag.

Prefaja.
I.

II.

III.

IV.

V.
VI.

VII.

Nasterea Maicii Domnului Maica Domnului in stare binecuvaritata. Maica Domnului si Craciun Maica Domnului si Trif-cel-Nebun Fuga Maicii Domnului la Egipt Maica Domnului si Painganul Cautarea Domnului Isus Hristos
.

15

28
73
81

98
106

VIII. Adormirea Maicii Domnului. IX. Maica Domnului, scaparea oamenilor

....

...

302 313

Digitized by

Google

Digitized by

Google

Digitized by

Google

Digitized by

Google

The borrower must return this item on or before the last date stamped below. If another user
places a recall for this item, the borrower will

be notified of the need for an earlier return.

Non-receipt of overdue notices does not exempt
the borrower from overdue fines.

Cambridge,

Harvard College Widener Library MA 02138 617-495-2413

Please handle with care.

Thank you for helping to preserve library collections at Harvard

Digitized by

Google

Digitized by

Google