9.

METODELE GEOMETRIEI DESCRIPTIVE

Corpurile sau figurile geometrice nu ocup intotdeauna o poziie convenabil n raport cu planele de proiecie principale [H], [V] sau [L]. Pentru obinerea adevratei mrimi a acestei figuri este necesar raportarea lor la noi plane de proiecie conducand la construcii simple. Exist trei metode principale: schimbarea de plan, rotaia si rabaterea. Pentru rezolvarea unei probleme date se va alege varianta cea mai convenabil.

9.1 SCHIMBAREA PLANULUI DE PROIECIE Metoda const in utilizarea unui nou plan de proiecie paralel cu figura considerat. Corpul sau figura din spaiu ramane fix i se modific poziia planelor de proiecie. Se poate apela fie la o schimbare a planului orizontal de proiecie, fie a planului vertical de proiecie.

9.1.1 SCHIMBAREA PLANULUI VERTICAL DE PROIECIE

Se utilizeaz planul auxiliar [R] a carui urm orizontal este paralel cu . Deci ( ) este o frontal in sistemul 01x1. Cotele a si b rmn invariabile . Dreapta se proiecteaz adevarata marime a dreptei ( ). n adevarata marime pe noul plan vertical [R]:

Figura 9.1 Schimbarea planului vertical de proiecie pentru o dreapt

Aplicarea metodei pentru un poligon oarecare:

Pentru obinerea adevratei mrimi a unui poligon oarecare, este suficient proiectarea acestuia pe un nou plan de proiecie [Q] paralel cu poligonul dat. Aceasta implic proiectarea pe noul plan a tuturor punctelor ce definesc poligonul.

Figura 9.2 Schimbarea planului vertical de proiecie pentru un poligon

Proieciile poligonului ABCD pe planele [H] i [V] sunt: abcd si abcd. Se dorete gsirea noilor proiecii a1b1c1d1 pe planul vertical [Q] paralel cu poligonul dat. Ca i in cazul precedent, dup utilizarea unui plan vertical auxiliar [Q], pentru fiecare dintre cele patru varfuri ale patrulaterului se definesc proieciile verticale in sistemul 01x1 (cotele rman invariabile). Metoda se poate aplica i pentru un plan [R] dat.

Figura 9.3 Schimbarea planului vertical de proiecie pentru un plan

Se consider o nou linie de pmant 01x1 concurent cu urma orizontal Rh a planului ntr-o poziie convenabil. Punctul de intersecie obinut Rx1 este unul din punctele noii urme verticale Rv1 a planului. Un al doilea punct este obinut efectund un raport de cot pentru un punct E de pe urma vertical Rv. 2

Not: La metoda schimbrii de plan vertical de proiecie, proieciile orizontale i cotele punctelor rmn neschimbate. Prin metoda schimbrii de plan vertical, se poate transforma o dreapt oarecare intr-o frontal i un plan oarecare ntr-un plan de capt.

9.1.2 SCHIMBAREA PLANULUI ORIZONTAL DE PROIECIE Se utilizeaz un plan orizontal auxiliar [H1] ntr-o poziie convenabil, a crui intersecie cu planul [V] este 01x1. Departarea b ramane invariabil.

Figura 9.4 Schimbarea planului orizontal de proiecie pentru un punct

Not: La metoda schimbrii de plan orizontal de proiecie, proieciile verticale si deprtarea punctelor rmn invariabile. Retineti ! Printr-o schimbare de plan orizontal, putem schimba o dreapt oarecare ntr-o dreapt de nivel si un plan oarecare ntr-un plan vertical. 9.2 ROTAIA Const n rotirea unei figuri n jurul unei axe ce poate fi o dreapt vertical sau de capt. Cand axa de rotaie este o dreapt vertical rotatia se numete de nivel iar cand axa este o dreapt de capt, rotaia se numete de front. 9.2.1 ROTAIA DE NIVEL La rotaia de nivel punctele figurii se rotesc in jurul axei ( planul orizontal de proiecie. 3 ) n plane [N] paralele cu

Deci unghiul de rotire () se proiecteaz n adevarata marime pe planul [H]. Cota punctelor ramane invariabil.

Figura 9.5 Rotaia de nivel a unui punct

Pentru rotirea unei drepte este indicat alegerea axei astfel nct s fie concurent cu dreapta dat.

Cutarea adevaratei mrimi a segmentului de proiecii si presupune: Alegerea verticalei ca ax de rotaie; Rotirea segmentului n jurul axei pan cnd devine paralel cu planul [V] . Punctul b descrie un arc de cerc cu centrul n a; n urma rotaiei este paralel cu [V], proiecia sa orizontal este paralel cu 0x i din punctul b cu linie de rapel se determin b1 pe paralela la 0x dusa prin b.

, Noile proiecii obinute sunt: reprezint adevrata sa mrime.

; segmentul

este o frontal i deci

Figura 9.6 Rotaia de nivel a unei drepte.

Rotaia unui plan oarecare concurent cu axa de rotatie. Rotaia de nivel a unui astfel de plan se reduce la rotirea liniei de cea mai mare pant faa de planul [H], concurent cu axa de rotatie.

Figura 9.7 Rotaia de nivel a unui plan oarecare

Not: La metoda rotaiei de nivel, cotele punctelor rmn neschimbate. Printr-o rotaie de nivel, putem schimba o dreapt oarecare ntr-o frontal i un plan oarecare ntr-un plan de capt.

9.2.2 ROTAIA DE FRONT La rotaia de front punctele figurii se rotesc n jurul axei ( ) n plane [N] paralele cu planul vertical de proiecie. Deci unghiul de rotire () se proiecteaz n adevrata mrime pe planul [V]. Deprtarea punctelor rmane invariabil.

Figura 9.8 Rotaia de front a unui punct

Cutarea adevratei mrimi a segmentului

de proiecii

si

presupune:

Alegerea dreptei de capt ( ) ca ax de rotaie, concurent in A cu segmentul ; Rotirea segmentului n jurul axei ( ) pan cnd devine paralel cu planul [H]. Punctul b descrie un arc de cerc cu centrul n a; n urma rotaiei este paralel cu [H], proiecia sa vertical este paralel cu 0x i din punctul b cu linie de rapel se determin b1 pe paralela 0x dusa prin b.

Figura 9.9 Rotaia de front a unei drepte

Noile proiecii obinute sunt , ; dreapta reprezint adevrata ei mrime. Not:

este o dreapt de nivel i deci

La metoda rotaiei de front, deprtrile punctelor rmn neschimbate. Printr-o rotatie de front, putem schimba o dreapt oarecare ntr-o dreapt de nivel i un plan oarecare ntrun plan vertical. 9.3 RABATAREA Rabatarea poate fi considerat un caz particular al rotaiei. Principiul const n rotirea unui plan in jurul unei urme pan se suprapune peste unul din planele de proiecie. 9.3.1 RABATAREA UNUI PLAN OARECARE Fie determinarea AM (adevratei mrimi) a unui trapez ABCD ale carui proiecii sunt n planul [H] : abcd i n planul [V]: abcd. Se prelungete E, urma orizontal a lui . AE urma orizontal a planului PQ ce conine trapezul ABCD. Se prelungete J; urma vertical a lui ; j urma vertical a aceluiai plan. 6

Figura 9.10 Rabatarea unui trapez coninut ntr-un plan oarecare

Se rotete planul PQ n jurul lui P pana cand se suprapune peste [H] PQ1 (de exemplu din planul PQ devine dupa rabatare ; ) n planul PQ1 se determin a1b1c1d1 adevrata mrime (AM) a trapezului ABCD cu ajutorul unor exemple auxiliare (n cazul de fa - drepte de nivel). Pentru rabatare se cunosc dou metode: Rabatarea direct Rabatarea cu triunghi de rabatere.

9.3.1.1 RABATAREA DIRECT Se consider un plan oarecare [P] dat de Ph i Pv. In exemplul din figur rabaterea se face pe planul [H]. n consecin, Ph (urma orizontal a planului [P]) devine ax de rabatere. Un punct V(v, v) apartinnd urmei verticale Pv va descrie ntr-un plan [R] perpendicular pe axa de rabatere Ph, un arc de cerc a crui proiecie pe [H] se confund cu Rh. Poziia rabatut V0 a punctului V1 se afl la intersecia acestei drepte cu arcul de cerc. Px se rotete n jurul lui deoarece se afl pe axa de rabatere. Unind Px cu V0 se obine urma vertical rabatut Pv0. Pentru rabaterea unui punct al planului [P] se rabate o dreapt coninut in aceasta. 7

Figura 9.11 Rabatarea direct a unui plan pe planul [H]

Rabatarea pe planul vertical de proiecie [V] are acelai principiu, caz n care axa de rabatere este urma vertical a planului [P], Pv.