CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE SI ALCATUIREA LANTULUI DE MASURARE

1. PREZENTATI conceptual de calitate al energiei si structura lantului de masurare conform EN 61000-4. 2. Cerinte pentru traductoarele folosite la masurarea tensiunii si a frecventei conform EN 61000-4. 3. DESCRIETI modul de evaluare a incertitudinii la masurarea tensiunii si a frecventei conform EN 61000-4. 4. PREZENTATI caracteristicile tehnice ale traductoarelor de la un aparat destinat determinarii calitatii energiei electrice. 5. EXPERIMENTARI privind masurarea valorii effective a tensiunii, aprecierea exactitatii de masurare si evaluare a incertitudinii de masurare.

1. CONCEPTUL DE CALITATE AL ENERGIEI: 1.1. Calitatea Energiei:

Calitatea, conform definiiei formulate de Organizaia Internaional de Standardizare ISO (Internaional Standard Organisation), reprezint totalitatea caracteristicilor i a particularitilor unui produs sau serviciu, care concretizeaz aptitudinea de a rspunde la necesiti poteniale sau exprimate ale utilizatorului. Calitatea oricrui produs sau serviciu este o noiune complex pentru conturarea creia se impune luarea n consideraie a unui numr mare i variat de factori. n acelai timp, noiunea de calitate trebuie s sintetizeze acele caracteristici care, n raport cu specificul produsului sau serviciului, au ponderi i semnificaii distincte. `Energia electric este considerat n prezent un produs, livrat de furnizor consumatorilor. Calitatea energiei electrice a preocupat specialitii din sectorul electroenergetic nc din primii ani ai utilizrii, pe scar larg, a curentului alternativ. n ultimul deceniu, se constat ns o revigorare a interesului pentru

acest domeniu, datorit dezvoltrii explozive a echipamentelor i a tehnologiilor bazate pe electronic de putere. n prezent, calitatea energiei electrice constituie o preocupare major att pentru furnizori, ct i pentru consumatorii de energie electric. Termenul de "calitate a energiei electrice" (power quality) a devenit deosebit de frecvent dup anul 1980 i reprezint un generic acoperitor pentru luarea n considerare a influenei unui mare numr de perturbaii electromagnetice care pot s apar n sistemul electroenergetic (n special la medie i joas tensiune). De menionat faptul c sintagma de "calitate a energiei electrice" nu este unanim acceptat i utilizat pe plan mondial, existnd n prezent mai muli termeni folosii n relaia furnizor de energie electric consumator.. De obicei, o calitate inferioar a energiei electrice furnizate, conduce la resetri repetate ale calculatorului, blocri ale dispozitivelor electrice sensibile, funcionri defectuoase ale comenzilor electronice sau a driverelor dispozitivelor electronice. Pe de alt parte, companiile furnizoare de energie electric caracterizeaz calitatea energiei electrice prin parametrii tensiunii care influeneaz echipamentele sensibile. Cauza multor problem a fost gsit n perturbaiile tensiunii de alimentare. O alt definiie a calitii energie electrice se bazeaz pe principiul compatibilitii electromagnetice: Termenul de calitatea energiei electrice se refer la o varietate larg de fenomene electromagnetice care caracterizeaz tensiunea i curentul la un anumit timp i un anumit loc n sistemul energetic. Comisia Internaional de Electrotehnic (IEC) definete calitatea energiei electrice: Caracteristicile electricitii, la un punct dat n sistemul energetic, comparate cu un set de parametrii tehnici de referin. Se ntlnesc frecvent urmtorii termeni tehnici: Calitatea energiei electrice (Power Quality): termenul a fost propus n S.U.A. de IEEE i preluat de majoritatea publicaiilor de limb englez. Calitatea energiei electrice, conform IEEE reprezint "conceptul alimentrii i legrii la pmnt a echipamentelor sensibile, ntr-un mod care s permit funcionarea corect a acestora". De fapt, n pofida acestei definiii, termenul este utilizat ntr-un sens mult mai larg, referindu-se att la problema polurii armonice generate de sarcinile neliniare, ct i la alte tipuri de perturbaii electromagnetice aprute n sistemele electroenergetice. Compatibilitate electromagnetic (Electromagnetic Compatibility - EMC): termenul este utilizat de CEI (Comission Electrotechnique Intemationale) i

reprezint "aptitudinea unui echipament sau sistem de a funciona satisfctor n mediul su electromagnetic, fr a induce perturbaii inacceptabile n orice al echipament sau sistem existent n acel mediu". Calitatea tensiunii (qualit de la tension): termenul este utilizat n Frana i n diferite publicaii europene i se refer la abaterile formei curbei de variaie n timp a tensiunii de la sinusoida ideal''; poate fi interpretat ca referindu-se la calitatea "produsului" livrat de furnizor consumatorilor. Calitatea curentului (current quality): este o definiie complementar celei anterioare i se refer la abaterile curentului fa de forma ideal (o curb sinusoidal de frecven i amplitudine constant i n faz cu tensiunea de alimentare); noiunea se folosete pentru a descrie performanele convertoarelor electronice. Calitatea alimentrii cu energie electric (quality of supply/quality of power supply): reflect relaia furnizor consumator; are o component tehnic, calitatea tensiunii, descris anterior, i o alt component, frecvent denumit "calitatea serviciilor" (quality of service), care reflect relaiile cu consumatorul (viteza de rspuns la solicitrile acestuia, transparena tarifelor etc.). Calitatea consumului (quality of consumption): reflect relaia consumator furnizor; se refer la calitatea curentului, corectitudinea n plata facturii electrice etc. n analiza problemelor legate de compatibilitate electromagnetic, standardele CEI opereaz cu urmtorii termini importani: - emisia (emission): se refer la nivelul polurii electromagnetice produs de un echipament; - imunitatea (immunity): reflect capacitatea unui echipament de nu fi afectat de poluarea electromagnetic. 1.2. Structura lantului de masurare:

Structura lantului de masurare se realizeaza in functie de clasa masuratorii, clasele fiind: clasa A ( Advanced), clasa S (Statistical) si clasa B (Basic). Clasa A de masurare este folosita in situatiile in care masuratorile precise sunt necesare, ca exemplu, elucidarea unei dispute in aplicatii contractuale, verificarea calitatii conform standardului, etc. Orice tip de masuratoare a unui parametru masurat cu doua aparate diferite ce corespund clasei A de masurare si masoara acelasi semnal, vor obtine acelasi rezultat cu o anumita incertitudine a parametrului masurat.

Clasa S este folosita in aplicatiile statistice, cum ar fi supravegherea sau studiul calitatii energiei cu un set restrans de parametrii masurati. De asemenea foloseste intervale echivalente de masurare ca si clasa A, iar cerintele de procesare ale masuratorilor sunt mult mai scazute. Clasa B poate fi folosita pentru supravegherea calitativa a unui echipament, sistem, supraveghere vizuala a aplicatiilor si aplicatii unde incertitudinea nu are cerinte ridicate. Pentru a efectua masurarea unui parametru electric, se poate face direct, cum este cazul sistemelor de joasa tensiune sau prin intermediul traductoarelor, in cazul medie si inalta tensiune.

Un instrument de masurare poate avea in componenta sa, tot lantul de masurare, prezentat in Fig. 1. In standardul 61000-4 normativele nu considera traductoarele de masura,ca fiind externe si considera incertitudinea apropiata cu cea a aparatului, dar exista si exceptii. 2. TRADUCTORE: Pentru masurarea calitatii, instrumentele de masura portabile, in general sunt dotate cu intrari specifice aplicatiilor de joasa tensiune. Unele aparate de masura a calitatii energiei sunt montate la distanta fata de puntul in care se masoara parametrii electrici. In ambele situatii va fi nevoie de un traductor, pentru a cobora tensiunea, pentru a izola intrarile circuitului de masurare fata de sistemul masurat sau sa transmita semnalul la distanta. Pentru a indeplini una din aceste functii folosim un traductor, cu conditia de a indeplini incertitudinea admisa pentru parametrul de masurat. In sistemele de joasa tensiune, aparatele de masura a calitatii energiei, in general sunt conectate direct la punctul de masurare ce ne intereseaza, dar traductoarele sunt folosite des in cazul masurararii curentilor.

In sistemele de medie si inalta tensiune, traductoarele sunt folosite in cazul masurarii unei tensiuni dar si in cazul masurari unui curent. De asemenea sunt si doua preocupari, folosind traductoarele: - Nivelul semnalului: nivelul semnalului trebuie sa foloseasca intreaga scala a instrumentului de masurare, fara a distorsiona sau intrerupe semnalul dorit - Frecventa si Raspunsul fazei: aceste caracteristici sunt foarte importante pentru regimul tranzitoriu dar si masurarea armonicilor. Pentru a evita masuratorile incorecte, ar trebui sa acordam o mare atentie, afisarii pe intreaga scala, linearitatii, frecventei si raspunsului fazei. 2.1. Traductoare de tensiune:

Cele mai folosite traductoare de tensiune sunt transformatoarele de tensiune. Acestea sunt de doua tipuri: transformatoare cu circuit de protectie cu relee si transformatoare pentru circuite de contorizare. Primul tip de transformator este proiectat in asa fel, incat sa poata da o valoare corecta, chiar si in cazul unei supratensiuni sau scurtcircuit. Cel deal doilea tip de transformator, este proiectat pentru a proteja circuitul de masurare in cazul unor supratensiuni. Atunci cand sistemul de monitorizare este conectat la un transformator de tensiune ce este folosit si pentru contorizare, trebuie sa ne asiguram ca nu v-a influenta calibrarea aparatului de masura sau alte functii ale acestuia. De asemenea trebuie sa fim atenti cand facem conexiuni la circuitul secundarul transformatorului echipat cu relee de protectie. Conectare gresita poate declansa releele de protectie. 2.2. Traductoare de frecventa:

Frecventa si raspunsul fazei a unui traductor de tensiune: In general, la transformatorul de tip electromagnetic, traductorul de tensiune are frecventa si raspunsul regimului tranzitoriu de 1 kHz, dar uneori, valoarea frecventei poate scade sub 1 kHz sau poate ajunge si la cativa kHz. Divizorii capacitivi simpli pot avea frecvente si raspuns de faza asemanatoare valorilor de sute de kHz sau mai mult. In multe aplicatii este introdus un circuit rezonant, facand frecventa de raspuns a divizorului capacitiv diferita pentru masurarea a oricarei alte frecvente in afara de cea fundamentala. Divizorul de tensiune rezistiv poate avea frecventa si raspunsul fazei apropiat de ordinul sutelor de kHz, dar pot aduce probleme in circuit, luand ca

exemplu, valoarea capacitiva a alimentarii aparatului de masura, ce poate influenta frecventa si raspunsul fazei a divizorului de tensiune rezistiv.

3. INCERTITUDINEA DE MASURARE A TENSIUNII SI FRECVENTEI: Standardul EN 61000-4 definete metodele de msurare ale parametrilor reelei de alimentare cu energie electric, astfel incat s se obin rezultate repetabile i comparabile, indiferent de instrumentele folosite. Acest standard se refer strict la instrumente i metode de msurare la faa locului. Productorii de instrumente de msurare trebuie s precizeze care dintre parametrii definii de acest standard sunt msurai de ctre instrumentele lor i n ce clas de exactitate se ncadreaz instrumentul respectiv.Standardul definete noiunea de tensiune nominal Un ca tensiunea cu care un sistem este denumit sau identificat. Condiiile de referin n raport cu tensiunea msurat sunt prezentate n tabelul 3.1.

Aceste condiii de referin sunt valabile att pentru echipamente ce funcioneaz n clas A, ct i pentru cele ce funcioneaz n clas B. Ca i tensiune de intrare, tensiunea nominal Un poate lua valori ntre 60 V i 600 V. n tabelul 3.2. este prezentat plaja de funcionare a instrumentelor de msurare de clas A.

Acolo unde sunt necesare msurri cu o acuratee ridicat, de exemplu, pentru aplicaii contractuale care pot cere s se soluioneze dispute, s se verifice conformitatea cu standardele existente etc., trebuie sa fie utilizate instrumente de msurare realizate s msoare n conformitate n clasa A de performan. n acest mod, este asigurat cerina ca orice msurare a unui parametru efectuat cu dou instrumente diferite, care sunt conforme cu cerinele clasei A, atunci cnd msoar aceleai semnale, va produce rezultate care corespund, n interiorul intervalului de incertitudine specificat. n funcie de durata pe care se face msurarea, sunt definite trei intervale de timp: timp foarte scurt: 3 secunde; timp scurt: 10 minute; timp lung: 2 ore.

3.1.

Msurarea frecvenei reelei

Pentru instrumentele de clas A, msurarea frecvenei se face pe un interval de timp de pn la 10 secunde i care trebuie s cuprind un numr ntreg de perioade. Frecvena poate fi determinat prin numrarea trecerilor prin tr-o valoare constant apropiat de zero ntr-un interval de 10 secunde. Standardul admite i alte tehnici de msurare care dau rezultate echivalente. Instrumentul de msurat trebuie s afieze o nou valoare a frecvenei la fiecare 10 secunde. Intervalele de msurare trebuie s fie continue i s nu se suprapun. Pentru instrumentele de clas B, se permit pauze ntre intervalele de msurare. Productorii trebuie s precizeze pauza maxim dintre dou intervale de msurare. Instrumentele clasei A trebuie s fie capabile s msoare frecvena cu o incertitudine f = 10 mHz, iar cele de clas B cu o incertitudine f = 100 mHz. Dac n timpul msurrii frecvenei apare un eveniment de tipul cdere de tensiune, ntrerupere de tensiune, supratensiune, frecvena msurat pe acest interval de timp va fi marcat ca fiind neconform, iar urmtoarea valoare conform ce va fi nregistrat va fi prima valoare a frecvenei obinut n primul interval de 10 secunde de dup ncetarea perturbaiei. Prima semiperioad pozitiv a semnalului de dup momentul ncetrii perturbaiei va marca nceputul unei noi msurri a frecvenei. 3.2. Msurarea tensiunii reelei

Instrumentele folosite trebuie s poat msura valoarea efectiv (rms) a tensiunii reelei. Pentru instrumentele din clasa A, incertitudinea de msurare trebuie s fie mai bun de 0,1%, iar pentru cele de clas B incertitudinea de msurare trebuie s fie mai bun de 1%. Intervalele de msurare pentru tensiune, prevzute de standard, sunt: 200 milisecunde, 3 secunde, 10 minute i 2 ore. Pentru sistemele trifazate, se vor efectua trei msurri ale valorii efective pentru fiecare interval de msurare i pe fiecare faz n parte. Intervalul de timp de 200 milisecunde a fost ales astfel nct s cuprind un numr ntreg de perioade ale semnalului att n cazul reelelor cu frecvena de 50 Hz, ct i n cazul celor cu frecvena de 60 Hz. Se obine astfel o fereastr de msurare ce cuprinde 10 perioade pentru sistemele pe 50 Hz i 12 per ioade pentru cele pe 60 Hz. Pe parcursul celor 200 ms, sunt obinute N eantioane de la convertorul analog-numeric. Fiecare interval de 200 ms pe care se face msurarea trebuie s fie continuu i intervalele succesive nu trebuie s se suprapun.

4. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE TRADUCTOARELOR:

In tabelul de mai sus sunt prezentate specificatiile tehnice ale aparatului HIOKI 3196, reprezentand caracteristica tehnica de masurare a acestuia si traductoarele incorporate in acesta. Iar in Fig. 4.1. este prezentata caracteristica tehnica de fuctionare a conductoarelor de tip E4S-070 ce realizeaza conexiunea dintre aparat si reteaua de tensiune masurata.

a.

b. Fig. 4.1. Caracteristica tehnica de functionare a cablurilor E4S-070

5. EXPERIMENTARI: Experimentarile s-au realizat cu ajutorul aparatului HIOKI 3196, constand intr-o masurare directa, a valorii efective a tensiunii si a frecventei din reteaua de alimentare. Pentru realizarea circuitului de masurare a fost nevoie de aparatul de masura HIOKI 3196, doua cablurile de tip E4S-070 si reteaua de alimentare, iar rezultatul masuratorii este prezentat si in Fig. 5.1.

Fig. 5.1.

Rezultatele masuratorii sunt: U = 218,01V 0,2 % F = 49,975 Hz 10 mHz - Astfel obtinand valorile minime si maxime ale tensiunii si frecventei:

Umin = 218,446 V Umax = 217.573 V Fmin = 49,985 Hz Fmax = 49,65 Hz Aparatul de masura HIOKI 3196 si cablurile E4S-070 indeplinesc conditiile de masurare, corespunzatoare clasei A , adica exactitatea de masurare si incertitudinea de masurare se incadreaza in limitele impuse de standardul EN 61000-3.

6. Concluzii: Calitatea energiei electrice a devenit n ultimul timp o preocupare major, mai ales n cazul particular al consumatorilor casnici, deoarece buna funcionare a echipamentelor electrice i electronice conectate la reeaua electric depinde n mare msur de calitatea energiei electrice furnizate acestora. Din punctul de vedere al consumatorilor, calitatea energiei electrice se rezum la livrarea energiei electrice fr variaii ale tensiunii i frecvenei acesteia. Din diverse motive, energia electric livrat consumatorilor nu este ntotdeauna conform cu cerinele acestora, existnd o serie ntreag de evenimente care pot s apar n sistem: scurt-circuite, cuplarea/decuplarea unor generatoare n/din sistem, conectarea/deconectarea unor motoare sincrone, trsnete etc., evenimente ce pot conduce la apariia unor perturbaii: ntreruperi de tensiune, cderi de tensiune, supratensiuni, armonici, impulsuri tranzitorii, zgomot etc. Odat cu dezvoltarea exploziv a tehnicii de calcul i a utilizrii pe scar larg a calculatoarelor personale, reeaua electric a devenit din ce n ce mai poluat. Sursele de alimentare n comutaie ale calculatoarelor personale introduc n reeaua electric perturbaii, n special impulsuri singulare de scurt durat. Prezena acestor perturbaii n reea poate mpiedica buna funcionare a anumitor echipamente, n special a celor medicale i a receptoarelor radio. n trecut, datorit lipsei standardizrii instrumentelor i a metodologiei de msurare, era imposibil compararea datelor obinute n urma monitorizrii calitii energiei electrice de ctre diferite institute de cercetare. Astfel, nu puteau fi coroborate datele obinute n site-uri de msurare diferite, cu instrumente diferite. Odat cu apariia standardelor n domeniu, lucrurile s-au schimbat, fiind posibile comparaii ntre msurrile efectuate n locaii diferite i analiza coerent a datelor, indiferent de instrumentele folosite pentru msurarea i nregistrarea parametrilor energiei electrice.