Anulu X. Nr. 46.

) da due ori in septemana : J o i - a si mintto'a; ra candu va pretinde imrtanti'a materieloru, va esi de trei Bn de patru ori in septemana.

Budapesta,

domineea in

6/18

iuliu

1875.

retiulu

de

prenumeratiune,

pentru Austria: i intregu 8 fl. v. a. diumetate de anu 4 fl. v. a. patrariu 2 fl. v. a. psntrn Eomauia sl stralnetate: ana intregu 12 fl. t. a. , diumetate de anu 6 fl. v. a

ALBINA
c i s u i n tution eci&li i n c o n t n 0 8 t r a u D e 7 e r i c i n u a c U

Prenumeratiuni se facu la toti dd. corespundinti ai notri, si de a dreptulula Redactiune S t a t i o n s g a s s e Nr. 1, unde sunt a se adresa si corespundintiele, ceprivescu Eedactiunea, administratiunea su speditur'a; cte vor fi nefrancate, nuse vor primi, ra cele anonime nu se vor publica

fS"*?

Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de interesu privatu se respunde cte 7 cr. pe linia ; repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cte 30 cr. pentru una data se anticipa.

feliu de omeni prepaditi si tvlii ne rale ca de batjocura, dupa carea adec semnata, carea facia de cei de la potere s la r u i n a i , iuctu omulu cu sentiu de I maioritatea romana a acelei tiere s pta tra- intreprinda o controla binefacetria. . . .* Ctu a fost de sincera acesta dorintia omenia si de demnitate vrendu-ne mite tocmai atti deputai in parliamentulu , , , . . , , magiam, ca s aibe fraii magiari.prin cine s a foiloru guvernamentali, despre acst'a facu vrendu CU adeverata ngrozire trebue demustre lumii miserabilitatea valahilor,*. Ei gloriosa mrturia miscamintele electorali. pe seme8trulu alu II-lea, resp. pa- se-si intrca faci'a de ctra ei si sfefuga bine, Romanimea apriceputu intentiunea, si Abi a fost unlta de pressiune, carea si nu se de ei casi de o ciuma, unu strvu mo- I ictieliginti'a loru adunata la Sibiiu a de fie folositu in contra candidatiloru opositionali rariulu alu III-lea alu anului curinte. * solidaritate, a las acestu terenu consti- intru faverea candidatiloru guverniului Preliurile si conditiunile se vedu rale! Da, acst'a este adeveratu, si acst'a I Mai antaiu de tte, de la candidaii face e eclatante mrturia vroaremlu I <*l - acelora, cari l'au creatu si % fruntea foi si resp. le-am publicaii face clatante m r t u r i a desnre despre progresulu liberali nu s'a cerutu alta programa, dectu nrii precedinti nationale, ce avemu a multiami domniei poporulu romanu s a aretatu mai preto- c ei neconditionatu vor urm su sprit'-'naena maturu, bine cuprindiandu lucrulu, ca fiindu acestu de magiare de optu ani in coci, ceea-ce nici " mai demnu ca ori candu alta data de respectu gin intru tote pre stepanire acia nru, celu din urma ce se mai tr- ei, acei omeni, si nici domnii s t e p a m Apoi au pornitu o tabera de spioni din partea lumei culte si oneste nte domniloru ale chroru prenumeratiuni t o r i magiari nu v o r u n e g , m a i n c a m a n Fraii Ard 4eni au poftitu, oa si noi cei prin cercuri, sl vai acelui'a candidatu, carele u espirutu part la iuliu, din caus'a d r i n d u - s e acesti-a d e acelu p r o g r e s u , - din Ungaria si Banatu se proclammu passi ar fi amblatu a vorbi despre cuele patriei, s ni regulmu espedetiunea, nrulu (pre care insa ei amaru lu-voru senii vitatea. Acst'a nu s'a potutu face, pentru ca in locu de spriginirea necondiionata a gunu er cu potintia a se motiva in modu plau- verniului ! In contra unui atare, preoum peste u mai de aprpe va esi la capetulu si deplnge atunci, candu alii sibile; pentru c pre noi cei din ccinici de- totu incontra opositionaliloru, man'a guvertptemanei viitrie. dupa acelesiregule,prin acelesi medilce, I cretarea vre-unei uniuni in contra protestului niului prin aparatulu oficiale, attu de zninuREDACT1UNBA, spre acelai scopu lu-vor provoc st I nostru, nici legea electorale prin dispositiuni natu a sciutu s lucre, inctu desi susu la centru nici nu se audia micarea ei, dar caninaint la ei, in poporulu si inteliqinti'a\^ ? > indreptatiau Budapesta in 5/17 iuliu 1875. didaii notri la totu pasulu o sentiu, la totu 1 j. j. j I de parlamentu si cu atatu mat puNu credemu, ca cineva in acosta loru c e e a - c e n e - a p e r a t u va u r m a sterilitatea lupteloru nstre de pana pasulu dau de e a ! Si precandu candidatiloru iia, de candu cu cderile naionali si asi d e s e c u r u . p r e c u m d e a d e v e r a t u m a , care se potea atribui gresieleloru ns guverniali li stau la dispositiune cu tote armele i fora-de-legile domnesci la alegeri, se e s t e , c faptele nemorali si-resbuna p u - I tre ; trebuia deci, precum am respicatu la cortesiei, fora nici o temere de pedpaa toti oficialii guverniali din centru, vice-comitii, pret descoperitu semne de vr'o iritatiune, r u r i a s u p r a f a p t u i t o i i l o r u ! ) d a a c e a rondulu nostru, ca orbia si volnici'a domniloru torii, notarii si judii comunali, totu atunci P ^ ^ ^otivulu plausi- candidaii opositionali in acsta epocha de mentare seu chiar desperare batatoria t r i s t a esperiintia este a d e v e r a t a si i * i . , I bile, de a ne absenta din parlamentulu loru. alegeriliberali,&u trebuitu s se lupte nu numai ochi din partea Redactiunei. m celu mai m a r e g r a d u a p e s a t n a , d e s - A V e l u motivu - asia credemu, c - ni s'p cu omenii contra candidatiloru, ci si ou poteNici nu ne-a suprinsu, nici nu ne-a c u r a g i a o n a si i n s t r a i n a t o r i a : m s a toc- t u , schiderea fapteca a partitei naio rea oficiale ! . . . si au trebuitu se inchida ochii mai asi d e a d e v e r a t u este, c d e a l t a Inali, ou clcarea pre facia a legii si prin totu de naintea celoru mai acandalse vendiri si lteratu resultatulu alegeriloru. Consciinti'a ni e liniacita; scimu c parte, la t o t u acsta o c a s i u n e a v u r a m u I feliulu de uneltiri si prin abusuri infricosiatu cumperri de suflete si clcri de lege, chiar fericirea d'a ved si d'a consce desi demoralisatrie de poporu! prin organele chiamate d'a sustien legea l* i-am facutu dupa poteri detorinti'a; - , . . ,,1 Dca noi am prevediutu acsta eventualAstfeliu se sprime Kelet Npe," foia in n r u m a i m i c u , d a r cu a t a t u mai m u l t u ^ . de aci in coli ciesca-se, bata-si domnsca, in nrulu de dominec'a trecuta. p d i s ' o , apoi poporulu, parte mare ptnlu, cei ce nu potu av acsta con- s t r a l u c i o n u b r b a i r o m a n i d i n cleru, d i n t r e invetiatori si din poporu, I si pacticat'o. Greu, forte greu ni-ar fi fost Si intr'adeveru abusuri, coruptiuni, iintia. c a r i p r i n inteliginti'a, zelulu, curatieni'a la strui si mediloci mai nainte caalegetorii scandate mai cumplite si mai neruinate Noi dicemu: bine, c am trecutu sl caracterului loru adeveratu morale si na- notri, alu crororu nru dupa lege, numai dectu la aceste alegeri, in butulu legii chiare Hn acsta fasa; bine ca ni-au ajutatu 7 . a, Iin Banatu 8 a r urca la 40,000, se incunjuru si positive, abia a mai vediutu vr'odata lutrece iute prin ea sl caniele domniloru, tionale n e n c n t a r si cucerir, m c a t u ^ ^ f i o r a _ to.^, U romanii de mea ! Si cu tote acestea simbriasii si came<> respmga candidaturele: astadi, re langa marea misieletate a multora ai v r e n d u - n e v r e n d u t r e b u i se reconscemu, radii domniloru magiari de la potere din c mai este inca o anima sanetsa si I dupa esperiintiele su patianiele de pretodin wtri; bine c responsabilitatea o impartu coci sj din colo de Laita, au neruinarea de = uuxx-Siifetu (furatu ti Imninaiuineompulu }4gkla^alflgerilfl tocmaiJjflisfeeiai .ncia^ sine cei afurisii dw^tnttidbr a pretinde, ca nici candu Ungaria n'a ve^ natiunei nstre, care p r e c t u t i m p u m a i pote se fie mai usioru si cbiar mai placutu 'ara 1 poporului nostru, de catu parol a ca se-si diutu alegeri mai ne-agitate si ne-influintiate, Noi ori de cte ori am facutu essiste si se afirma, caus'a nstra natio- caut de serac'a sa si de necasurile sale, si se mai in linisce si ordine! Noi din parte-ni n'avemu, de ctu s lase domniloru jocurile loru parlamentari, ce r'o combinatiune, ni-am faculu vr'unu nale nu e, nu pote fi p e r d u t a ! avismu la scandalsele cauri, ce publicasi asi sunt numai pentru ei ! Mai multu na acsta din urma anu intru interesulu causei naio Astfeliu necasurile si patianiele comune ramu in nrulu precedente, si la cele-ce mai esperiintia si convingere ni-a insuflatu iii, pururi am calculatu b! cu fapmereu incepu a ne invetia minte, a ne m- publicmu si in acestu de facia uru, pentru irii activi si morali, si cu cei passivi si curagiu si mangaiare, dectu cea de mai preuna pre toti Romanii, a terge diferintiele ca s fimu deplinu justificai cu sententi'a morali, s pururi am avutu in ve- nainte dorere si ingrigire. dintre noi. Astfeliu veniramu noi Romanii, nstra, ori-otu de aspra ar par ea, naintea Duca-se gunoiulu si putrediunea a constata si reconsce, c chiar si dca intregci lumi culte si oneste, fora a ne teme ire si eventualitatea, dca ceti din nstra in taber'a si cumpeva contrari' nu ni-ar succede s potemu influinti popo- c procuror ulu ne va trage in judecata sl c rma ar precumpeni si invinge. De loru notri ;faca-si acele elemente de capu rulu nostru, supusu absolutismului domniloru, juriulu ne va afl vinovai de mintiuna sica:eea asta data, candu acetia intr' ca s se abtiena pe de plinu de la alegeri, lumnia. leveru au invinsu, nu suntemu nici acolo unde le chiama natur'a loru stri- fiindu poporulu de rondu numai corpulu nacata si prepadita: noi ni vom conti- tionale, r sufletulu, mintea, capulu seu fiindu \prinsi, nici iritai, nici descuragiati. Budapesta, in 17 iuliu n. 1875. nu lupta, ni vom face combinatiunile intieliginti'a, ajunge pe deplinu, ca acsta Si de aci este, c noi in reporPrecandu din tote prtile de la tira dar intieligintia se pronuncia si practice din a sa ile, pline de iritatiune si de o turba si planurile cu cei mai pucini, primimu insciintiri si vierri c nu-su parte depliria passivtate, neprimindu nici indignatiunei, ce ni se tramitu din tote buni, de omenia, devotai nalteloru scobani, nu se capeta nici sub cele mai grele concandidatura, nici mandatu, si nepartecipandu cari totu d'o rtile despre portarea si a organeloru puri morali, umanitari, ditiuni; inaltuln min. magiaru regiu de fim'ct la alegere. data sunt sl adeveratu naionali ! iblice, dar mai vertosu despre ticalosi'a Dca apoi si poporulu, seu alegetorii de antie tocmai dede ordenantiune pentru nce t a a c i b a s ' a , secretulu curagiu- rondu mai primescu acesta doctrina si tienuta perea incassrii restantieloru de dri, de la altoru ai notri la alegeri, si cari reugustu incolo, cu tta rigrea si fora tta cruirturi de a dreptulu ni spunu, c lui si moderatiunei nstre in p r e s e n t e si j precum ea tocmai se primi si adeveri in fapta tiarea ! stu elementu, totalmmte degeneratu si p r e cari cu t t a n c r e d e r e a a v e m u sb ni prin poporulu Transilvaneanu, pasivitatea va In 8 dile dupa insciintiare, fie-cine va fi ' a mai >" iserabile, nu mai merita nice o cru- intemeiamu s p e r a n t i e l e n s t r e p e n t r u l cu att parteciparea de nevoia, su din neprice- detori a-si plat restanti'a de dare, cci altfeliu \re, nice o consideratiune, nu mai viitoriu. pere seu prin coruptiune a poporului, si mai va urm essecutiunea, ce nu consce mila si Scopulu nostru celu mai de aprpe, Tita sacrificiele ce i aducemu, luptele vertosu a unei fraciuni su a ore-crei classe crutiare ! Firesce, alegerile trecur, si asianalt'a tem'a ce ni-am propusu si de care ne din elu, de feliu nu pote fi calificata d'a continumu pentru binele seu, distepanire nu mai are trebuintia, s se arete compromite su nevalid passivitatea comu, in aceste reporturi, nu sciurainu ocupmu in tto minutele libere e : crutiatiatria ctra poporu. ctu a terge si modera, mcar c a adun tote elementele nestricate, bune si Este desplinu dreptu si cu cale, ca sl se Este evidente deci, c stmu aprope platsca contributiunile si restantiele: numai u din tote prtile ni se ceru, a p u - sanetse, petrunse de conosciinti'a adeve- de a intra intr'o nua fasa. ctu nu este dreptu si cu cale, ca stepaniia in estinsu tote, cu fapte, cu nume, ridui si de dorinti'a binelui comunu, si rea s cra mai multu de ctu dra pt ma le impreun si organis si concentra sentintie asupra acestora, pe respunplini bietululu poporu, mai multu de ctu are spre unu scopu, celu mai nobilu si fruea tramitietoriloru. Budapesta, in 3/15 iuliu 1875. venitu si cscigu, si s platsca la unu scopulu: Nu pentru tramitietori, nici pentru mosu alu vieii nstre, spre nvingerea guverniului magiaru la ale- timpu, si intr'unu modu, cum numai cu grea conservrii moralei si alu cultu- geri nu incta d'a fi tem'a apretiuiriloru pu- stricare si pagubire a sa pote se faca. t atacai, si cu attu mai pucinu p e n Las' c tta lumea scie, cumca dri mari domnii stepanitori ai notri am rei naionali a poporului nostru. blice in foile guverniului si ale opoaitiunii. ca si la noi, anume dupa pamentu si cscigu, Maioritatea fusionata st nainte-ni in tu noi de lipsa a ne modera, ci mrimea ei ingrozitria. Acsta maioritate, nu mai essistu in l u m e ; dar acum vine tru caus'a nstra si judecat'a lumei Spre chiarificarea situatiunei. botesata ^liberale,"- attu este de colosale, pre nalt'a stepanire tocmai in augnstu si pune sal'a pra acestora. Alegerile pentru Diet'a Ungariei, paria- I cum inca n'a avutu pana acuma Ungaria si in cstea poporului s platsca de buna voia Adeveratu este, reconscemu in pu- meutulu mngiaru, haru domnului trecur! I chiar in tierele strine astadi in desiertu s'ar su se i se ia cu siVa ! Ce va s dica acst'a alt'a, de ctu, ca cu, c cu ocasiunea acestoru alegeri, Si dca din cercurile ungaro-banatice avemu I caut asemenea bietulu poporu, iute s-si treiere grnele si Nu-i invidimu estensiunea, nu avemu diuramu esindu pre facia din sinulu multa causa de a ne super nu attu pe I guverniu si organele sale si uneltirile aoes- I causa de a-i invidia iususirile, nici modurile pe data s alerge cu ele la tergu si s le de [tiunei nostre o mulime de omeni, tora, ctu mai vertosu pentru caracterulu I si medilcele, croru are de a-si multiami nas- speculantiloru cu ori ce pretiu, asia diMu de lapedati si stricai, nisce tvli- slabu,chiar degeneratu, alu unei considerabili j cerea." cendu pe nemic'a! Asta mesura dupa a nstra pricepere te attu de scrbose, cum abi am fi prti din poporulu si inteliginti'a nstra: apoi I Dca pt fi cine-va, pre carele se-lu ediutu s& pta essiste si se se pta cu attu mai multiumiti caut s fimu pentru I cuprind ingrigire pentru acsta ingrosiare a este o seracire sistemareca a bietului potien la noi, mai vertosu intre preoi, esperiintiele ce fecermu in prile Transit- I partitei liberali* apoi in prim'a linia ar fi poru ; dar las' c o se vedemu : acei'a pre vanei. I insusi guverniulu si press'a lui Multu si cari ii-a alesu poporulu la Dieta, voru deslanume intre acei-a, ce pururi au afecDomnii magiari, fraii notri, pre carijaduncu s'a desbatutu aci, c ce mare _ chide gur'a ca s apere poporulu de dauns'a |a a rppresent pre partea mai bunu, ii-a batutu Dlieu cu orbia, croiara pe sm'a j cessitate este pentru parlamontarismulu mesura a guverniului ? ! ! i eminente a inteligintiei nstre ; ast- l Romaniioru din Transil vania o lege electo- stru o minoritate o positionale ctu d i _

Invitare de prenumeratiune

A L B I N A ,

Avisamn,

e e l o r u

d e

l a

o t e r e

d a

p r i n

p o p o r u l

n o s t r u

s e n t i t

s i

d c a

n o i

re

f i

c u

a t t

b u n a

eficace

d a r

n e

n o

interesulu fostiloru grniceri, ci a ven- mista. Acest'a mergandu pana langa Pervo dutu munii si pdurile la unguri!" deodat se ivir inca alti panduri, r Cior Scrie Reform' din Viena in nrulu seu De alta parte nu lipsiau promisiunile dise ctra jude c este arestatu si trebue mai nou, ceea-ce toti scimu deja, ca adec copilaresci, precum academia de drepturi in mrga la Caransebesiu, precum si urm. Caransebesiu, plti mari la preoii si la in f luatu in cercetare, dar spunendu elu, in Ungaria partit 'a liberale fusionata, la vetiatorii romauesci, din cass'a statului, in diu Herglotz, candu a fost la ei li-a faga alegeri a cascigatu o victorii strlucita," ca ea asemenea mesura ca sl la preoii si invetia- itu c li se va ierta porti'a, li st vor d pa va pot domni absolutminte in Dieta torii catolici;*) apoi pe sub mana se mai ril in daru, s. a. s. a. domnii nu vrur dar c ea totu o data va av a sustien adaug si iertarea drii pe 5 ani s. a. s. a ie acestea la protocolu, ci l'au eliberatu proVa vieiiei [" ca naionalitile au sufeTote aoeate marsiave apucature ai promisiuni denunoiatulu ! Celelalte de buna sma vorn necalite, poporulu le ascult si le respingea puiatu numai in crerii coreapondintelui 1 ritu perderi grele, c serbulu Miletici si romacu indignatiune. Mai veni si darea de sma a P. N." Da aci se vede, cine este blaste nulu Babesiu n'au fost alei." Adauge insa deputatului nostru, carea revera o lumina tulu de agitatoriu si denunciatoriu fora apoi totu Reform" c: Cu ctu mai binefacatria peste starea lucruriloru lege ! 8labu vor fi representante naionaliVediendu acst'a contrarii, seinfuriara, Atinsele scorniture reproduceudutile in parlamentulu magiam, cu ineepura a teroris; urmar arestrile in Neue Tem, Zeitung," dupa ce d o leotiu Cornea, Domatnea, Borlovenii- nuoi, Armenisiu aspra Domniloru dela oomitatu, pentru cao attu mai poterica, va fi opositlunea s. a. bati in Luncavitia si Armenisiu. In didarea cea nepotrivita a lui Herglotz, inte nationale in Hra." Si acesta sentintia urma se tramise unu comisariu in Almasiu, peldia pe Corniele Supremu c daca cal este, la carea vremu noi se atragemu atenca s cercetedie, arestedie si se faca tote spre produse de P. Napl" sunt adverate, ap iunea publicului nostru, si se facemu cte -va a pote fi alesu deputatu candidatul^ guver- cum de n'a procesu in intelesulu legii, si o nului. Dar tote indesiertu, cci poporulu nu ce mesuro are densulu da gandu a lu f observatiuni incidentali. vrea se scio de nime, dectu de iubitulu seu cia de atari agitaiuni, daca santu adoverate Intr'adeveru multu no mirmu de domGeneralu Doda! Noi inca suntemu curioi a ved, c c nii magiari de la potere, c cuprini de o Acuma se puser contrarii notri se respunsu va d diu Comite Supremu. orbia cumplita, de orbi'a orgoiului si patimei oprsca pe alegatori, ca se nu se infacisiedie Att'a am auditu si noi, c domnii dela corni loru asiatice, nu vedu, nu pricepu mprejula alegere. In acst'a manevra escel mai tatu sunt forte superati pe N. Tem.Z" car multu Bezirksleite-ruludin Bozoviciu, dluca- vrendu se li faca servitiu, ii-a adusu in mar rrile reali si coisecintieie naturali ale lucrupitanu Stanu. Elu post pe pandurii Ciartus perplesitate ! riloru ! c in locu d'a se bucura oi, cumca si Lopatitia la Brzova langa BorloveniiP a n ' atunci se mai facemu ounoscut la poporale subjugate si mpilate de magianuoi; aceti panduri priu acolo pe alega- publicului nestru planulu corespondintel rismu si portate de uasu cu mintiun'a prin tori, luau protocolu cu ei, despre aceea c\ din P. N." dupa care crede c s'ar po oligarchii magiari se mai afla omeni solidi de care partida se tienu? si ii trameteau in- ferici fosfa granitia. Densulu adec sfat dereptu, fiinduc toti se tieneau de partid'a iesce regimului, ca se infiintiedie in Ca ram si serioi, cari nu s'au uritu si obositu a generalului Doda. Acst'a este caus'a de, besiu unu instituii pentru copii si de fete mai continua do totu nefolositri 'a Upta dintre alegatorii notri lipsir peste 2000 la unulu pentru copii mici (kisdedov,) cu pr morale, pre unu campu invederatu nemorale, alegere. Apoi s'a mai intemplatu, de cte fesori magiari; in diregatoriela bisericosci in locu d'a se bucura si d'a li face locu, unulu si acelasiu alegatoriu er de 3 ori, al- lumesc s aplicn magiari, apoi s mai aduc tulu er reu introdusu in lista, precandu alii sl unu batalionu de Honvedi, si in fine chidiendu-li port'a cea mare, ca s vina, se lipsiau de totu. In feliulu acost'a s'au res- aduc si pe mngiarii din Bucovina aicid. intre in parliamentulu loru, sc-si verse ac pinsu mulime de alegetori. Cam deodat densulu s'ar raultiumi necasulu si indignatiunea si prin acst'a s Dar pe langa tote necasurile, alegatorii pe semne, cu att'a. Seractilu! . . . . faca reaicare mangaiaro poporului inversiunotri strsera admiratiunea chiar a eontraGraniceriulu. natu, cu unucuventu, s-si resufle fora periclu riloru, cari se ntreceau laudandu ordinea, casl printr'unu ventilu de securitate, anim'a liniscea si demnitatea fostiloru granitieri, L. Oravltia 9 iun iu n. neesperti pan' ac in viti'a constituionale! plina de necasu, si aBi s fersca atmosfer'a Numai unulu er, crui nu-i plcea nimicu, Ieri se essecut in oerculu nostru alege de vijelii aifurtune, cari pururi sunt pe carele pretotindeni vedea nelegalitate, si a rea de deputatu dietalu. Acesta alegere v riculse, uneori insa, precum tocmai estu crui portare si nemultiumire er batatoria ocup locu in analele nstre, oa s vdiagen timpu ni are ta cerinlu, nu mai incta d'a la ochii; acest'a era corniele supr. diu Jakabb raiunile vtrie, ce feliu de meniaavutu n Cine scie, ce va fi operatu in bita anim'a tiunea romana intr'unu timpu attu de gre orcane funeste: ei se puser chiar din adinsu a lui; ce instruciuni su promissiuni vor f. ca alu nostru ! Albina" in nr. 35 amintesce alunga pre repreaentantiinationalittiloru din fost la medilocu, pre cari firesce, portarea sangerarea animeloru romane nainte de Diet'a loru! granitieriloru le fcea de nemic'a! ani, la alegerea lui V 1 a d r ; animele ro Noi am disu si sustienemu cu vce Partid'a contraria insa prevediendu-si mane atunci ptengeau lacreme ou snge pentr inalta, c nu este lucru mai absurdu si de timpuriu cderea, se sufulo la deminciri fara-de-legile, nedreptatea si blastematiel mai periculosu, de ctu a ncerc vindecarea calumnise in diurnalistica. Mai antaiu in domnesci, si se magaiau insa c n Hon" apru unu articlu plinu de invective e s t e l e g e . " Astadi este lege, si anime doreriloru in corpu prin aceea, c astuin contra generalului Doda si a partidei sale romane ne-stricate, cte ni au mai remas pmu suferindului gura, ca se nu se pta vieta. atribuindu-ni na tote iniotiunile scornite de plangu laorime cu snge pre langa nedre~ Noi am disu si sustienemu in faci'a luL Capital'a Ungariei, ia 12 iuliu n. 1675 . partLd'a herglotiana; in urma in turbarea sa fctile si fara-de-legilo domniloru inca m " nei culte si onorabili - cu tta firmitatea (a.) Pt c contele Szapry, fostulu cerespondentulu aaemena pe Generalelu cu multu pentru daunele si ruinea, ce li fa unei conv otiuni absolute, cumca sistem'a si min. de interne nainte de Tisza, atunci candu Hora." Seraculu ! pote c va fi cugetatu la chiar inteliginti'a loru perfida ! domntfa magiara maiorittii poporaloru, se puse s oprsoa popraloru nemagiare din Horeo. celu vestitu, pentru c de dantiulu ro Erau doue comisiuni pentru votare, un'" manescu ^Hora" n'ar av s-lu prind sub presied nti'a dlui G y o r g y e v i o s , am adec attu poporului peste totu, ctu si spe- tira colorile si flamurile loru naionali, frigurile. ploiatu Ia societatea calei ferate de stata cialminte elementloru nemagiare, a infiptu va fi crediutu in simplicitatea si ngmfarea Dupa aceea vine Peti Napl," ai aduce cealalt sub presiedintia'a dlui E l i a T r a i i cucitulu de morte in peptu, parte prin o des sa domnsca, cumca acele popra acuma totu din Caransebesiu unu articlu sl mai bal advocatu romanu, crescuii la peptulu natiupoiare de dreptu, avere, credintia morale, nu voru mai av alfcu refugiu, de ctu - lip- tiatu dectu c lu din Hon," strigandu ca din nei si cu ajutoriulu unui stipendiu Mooioparte prin detragerea conditivniloru de pro- sindu-li malaiulu loru dulce, s apuce pogacea gur'a sierpelui, c intr'o buna dimintiase va nianu, (pana mai ieri tienutu de n a t i upomeni lumea, cumca magiarii din comitatulu n a l i s t u . ) nceputulu votrii a fostu oterit" gresu si cultura. magiara cea amara! Severinului sunt stini de pre faci'a pamen pe 9 re. Pe la 8 re, diu advooatu ai notarii; Domnii, resp. eroldii loru, au negatu Tare s'a insielatu. Yediurarnu alegerile, tului; cci a disu Doda ctra Romani, (in M i c l e a din Cacova, vine oa unu adeveratu acst'a in butulu fapteloru si dateloru ma- catiramu despre manifestetiuni naionali de test olhok" ')Nu alegei pe Herglotz, cc basia, cu cteva trasuri, in urm'a lui se mau tematice, positive ; ei continua a afirma, c totu feliulu ; dar nici intr unu locu nu se elu a fost la 1848 honvd si s'a luptatn in con de ctra ai sei o turma mare de vite, cum tote sunt bune la noi, c este libertate si intempl, ea naionalii Romani su erbi se tra patriei ; elu si cu magiarii sei, si-voru res perate din Cacova si comunele veoine, iun in contra vstra, pentru c voi ati arsu dreptate, c nimene, si a nume nici unupo- vr folosi vr'unu steagu inagiaru nationale ! casele lui Herglotz la 1848 in Recitia. Herglotz despre care cumperare este stiutu in totu cerculu, cci ea s'a facutu mai multu in public porv, nici o naionalitate nu este nedreptita, Domnii magiari au eschisu din folosin este magiaru si ca atare lu si partid'a lui ve si^ispus'oin publicu si diu W i t t m a n u ci tt se bucura de progresu, si tuturoru sunt ti'a nstra nsemnele natre prin frtia uresce pe noi!" advocatulu societii drumului feratu austriacu de statu. Elu a disu, c p r e r date tote conditiunile de prosperare ! Observmu aici c diu Generalu Doda brutale; noi am eschisu din animele nstre cu c t e un La acosta noi am disu si dicemu dom- pre ale magiariloru prin consecinti'a logica. pretutindeni si-a datu sma despre activita- m a n i i i c u m p e r a tea sa in audiulu lumii, n'a tienutu conferin p a p r i c a iu, o l i t r a d e v i n u s niloru: Ai notri au mersu la urna cu frun- tie secrete ca partid'a lui Herglotz. In adun- v r ' o d u oi f l o r i n i , si asia de nemi n'a~ Minii cu buna si deplina soire; minii d a verde in pelaria, cu o crnga verde in rile acestea publice diu Generale consenoint nici o trebuintia ! Auditi v o i : C a o o v e n i , ca nisce tirani sireti, cari vrei se amgii luS e c a s i a n i , A g a dimana, su fora nici unu semnu; din Ca- monte a intonatu, c copiii graniceriloru se C o m o r i s t e n i , c e n i, si - ci toti v'ati- mai vendutu pe mea, ca si ve tiena de omeni si patrioi de caute acuma a inveti si litnb'a unguresoa,cc ransebesiu se scrie foiloru doumesci, c este limb'a statului si a stepanirii si este pretiulu lui Iuda! Auditiunde v'au menaii omenia! au folosiii totu feliulu de stindarte, numai lipsa de ea, ntocmai ca mai nainte de limb'a notarii si preoii votri, uniti b neunitil r cumca este o mintiuna mare afrmamagiare nu! r nuo ni se scrie, c chiar nemtisca. Unde pote fi aci vorb'a de ura in Ajungendu turm'a menatu la loculu tiunea domniloru, dorda eclatante ni este, pre romanii din taber'a guverniului numai contra magiariloru ?! destinatiunei, i se facu locu langa gara si ise c ori de cte ori noi li-aiu doritu loru Povestesce mai do parte articlulu lu iP. deschise comunicatiunea in gara, unde la un imbetandu ii, ii-au potutu face s porte steadela Ddieu asemenea stare, asemenea dreptate, N."ok mai deunadi judele comunalu din Borlo- locu cam retrasu, se aflau cteva sute de buti; gurile domniloru! venii-noui, ar fi primi tu o serisre anonima, cu bere si sl de mncare destulu, si tot asemenea fericire, pre cum este aceea pre Deci dicemu domniloru magiari de la datata din Caransebesiu, de urmatoriulu cu se serveau de pomana pentru bravii alt care ei ni-au croiat'o na, ci totu de un'a potere : Nu amblati a omori in peptulu nostru prinsu: Se poruncesce judelui, ca se omora pe torii ai lui W o d i a n e r , candidatulu doms a u infurlatu asupra nstra, si au tienutu iubirea si alipirea nstra catra ale nstre na- Herglotz candu se va infacisid la ei spre asi niloru ! Pelanga acst'a li se mai dede fiesedorinti'a nstra de unu blasttmu asupra torn ! turali, cci in loculu acelora nu se sadescu desfasiur program'a ; de asemenea se facei s crui'a sl bani prin agenii societii, dupa D'apoi c dra naintea ochiloru ni este cu vice-comitele Banoviciu candu se va aretd mprejurri, cte 1 2 - 3 pana la 10 si 20fl; si nu crescu ale vstre naturali, ci numai pe la voi!" Acsta serisre, carea de altistori'a trecutului; c dra nu mai este omu pecandu alegotorii lui M a n g i u o a , nstrinare si ura, din carea nu se nasce cum tare semena cu stilulu corespondintelui candidatulu poporului, nu poteau nici s-si cultu carele se nu scie, cumca starea si tracdin P. N." s'o fie cetitu apoi judele naintarea magiariloru din partea Austriei., pre binecuventare nici pentru voi si nici pentru tea poporului adunatu, ordinandu mplinirea cumpere pe bieii loru bani ceva de mancatu se de beutu, ci tta diu'a au trebuitu s ste sub candu acst'a er la potere, nici candu n'a noi! poruncei; dar corniele supremu prindiendu ceriulu liberu in campu. E r chiar aci sfesieDati-ni libertatea ce ni-ati rapit'o do veste, a adusu pe judele Ia Caransebesiu si toriu de anima, a ved pe unii pastori ticafost attu de netolerante, cruda si bruta, casi acuma decurge cercetarea." Domniloru magiari. a magiariloru facia de noi astadi, si totui osi si corumpti, ca M a t e i u P o p o v i o i u ; Este adeveratu c la porunc'a dlui pre- din Goruia, carele semen mai multu a bancta nemultiamire, cte vaicrri si alarm uri tore Stanu din Bozoviciu, a venitu pandarulu ditu deotu a preotu, ambii P i n c u din in lumea larga,cte comploturi si conspiratiuni L- Turnuln lui Ovidiu, iu iu 1875. Ciortus in Borlovenii-nuoi,si a provo; atu pe ju- Cacova, P e t r u B o r d a n u si F . A d a m o (II.) Inca asta ierna, pe candu se in- dele ca s mrga cu densulu la o comissiune cu frundia si cu irba in contra monartotu din Cacova, P a v e 1 u P o p a din Coscrieau alegatorii, ineepura contrarii notri a chului si a monarchiei! moriste, T e o d o r u P o p o v i c i u din Jitinu, respandictemintiuni tote in contra deputaEi bine, cum ei, cu minte sawtsa, dca N i c o l a u P o p e a c u din Cherneoea, a. a. *) Diu Herglotz este catolicu si cu tte c tului nostru: ck donsnlu nu mai primesce au atare, potu se supun, c cu unu reu, mandatu, pentruc va fi reactivatu, apoi nici scie forte multe limbe, adec : nemtiesce, ungu- s. a. cari semenau mai multu cu ori-ce, (' cu o stare multu mai ticnlsa dectu a fost nu va fi intarditu de deputatu," poutru c resce si ceva pucinu romanesce, aceea totui nu ctu cu pastori sufletesci, cu ei A l e o s a Ned i c i u din Ciclova-montana, uuu omu caaceea, in contra crei ei nencetaii au strigatu, se tiene de partid'a naionala s. a. Pentru scie, c de unde se platescu popit si invetia rele cu anii nu sa din casa dectu oa si torii catolici ! re totu asi de bine s scie si reau agitatu, au complotatu si rebeliatv, cele- aceea dieceau ei mai departo, nici n'a faca vr'o bazaconia! acetia si inca muli potutu faoe deputatulu nostru nimic'a intru ferintiele granitiei ?! lalate popra se vor impacd, ba se vor
1 3 ;

Dupa alegeri.

aret chiar multiamite si fericite ; pentru c tiranii ce li-o croiescu si sustienu, nu suut de adreptulu nemii din Viena, ci sunt domnii oligarchi magiari, barbarii moderni ? !" Dar acst'a este o pretensiune si presupunere cu totulu nenaturale, nenaturale in Europa seclului alu XIX-lea, nenaturale dupa lumin'a ce s'a facutu in lume de la 1789 incci si mai vertosu dupa eclatantele essemplu ce dedera chiar domnii magiari de vr'o 50 de ani in cci 1 Si acestea considerandu, intr'adeveru trebue se tienemu si noi cu Reform" din Viena, c cu ctu mai slabii vor fi representate naionalitile in parlamentul magiru, cu attu mai poterica va fi opositiunea nationale in Hra." Cci nu de aceea au eschisu domnii magiari din parlamentulu loru pre cei mai poterioi strigtori si criticatori ai nedrepttiloru si foradelegiloru loru, pentru c vor a terge si impedec acele nedrepti si forade legi, ci pentru c voiescu a le continua dra inca in mai mare mesw negenati, ne-atacati, ne-blanati naintea lumei. Ei bine, si ce alfa pote urm si trebue se urme de aci, de ctu strigri si vaierri si isbucniri de isbanda pre alta cale, dra mai periculsa, in totu casulu mwi pucinu plcuta domniloru de la potere si mai pucinu binevenita planuriloru loru. C unii se temu, cumca diu Tisza si cu ai sei, ar ambl s provce o rescla nationale, pre carea apoi s'o inadusisca cu honvdii sei si asi se incoronedie cu glria sl institutiunea si constitutiunea si domni'a magiara nationale, este o nebunia grsa. Cine consce referintiele nstre pditice si sociali si chiar naionali, nu se va teme de atare eventualitate. Slabi, forte slabi suntemu, dar noi am doveditu, si vom dovedi, c pro langa tta slabitunea nsfra, nu mer gemu in cursele domniloru, ori unde ni s'ar pune ele, ci - pururi vom caut, ca dom nii, ei insisi se,-si faca de capu ! E r c ce vom face noi, cum vom continuu fapfa afara din parlamentulu magiar? acst'a vom desvolt la timpulu si loculu seu.

Hii pastori ai turmei, cum si-duceau turm'a Ia trdare! La 9-6re s'a inceputu votarea. La comisiunea unde er presiedinte G e o r g e v i c s s'a procesu multu-putienu mai corectu; la ceialalta insa, unde er romanulu T r a i 1 a presiedinte, se te fere'sca Ddieu! Acolo s'au facutu cele mai mari nedrepti, clcri de lege si abusuri, tote prin diu presiedinte, tote in contra partisaniloru lui M a n g i u c a, numai ca s-ii pta respinge, precandu pe ai l u i W o d i a n e r ii primi pe toti, ndreptii neindreptatiti; r la protestarea unui barbatu de ncredere din partid'a lui Mangiuoa, prim'a data i-a respunsu c pt fi erre de condeiu ; de aci in coli, ca n'a r e s s e a m e s t e c e , - o e trb'a lui, si in fine c s taca, cci la din contra lu-va scote cu panduri din comiaiuue! Auditi portare de presiedinte si advocatu romanu ! Firesce c dupa attea l'oradelegi, coruptiuni,brutalitti si blastematii,trebuia s cada candidatulu poporului, abi intrunindu 543 de voturi, precandu candidatulu domniloru si alu baniloru esl alesu cu 1047 de voturi. Anim'a inse sfasiade dorere astadi, candu audimu in tote prtile,pe tote stradele vaerrile celoru nestricati,totu o data audindu defaimrile si batjoc urile strainiloru,cidicendu: Apoi ce p r e o i a c e t i a r o m a n i , c a r i si-v i n d u r a t u r m'a s i p r e s i n e pe b a n i ! " Din colo ridiendu, ca n u e s t e p o p o r u m a i c o r u p t u ca c e l u r o m a n u , sicai n t i e 1 o g i n t i'a-i e s t e t i c a 1 o s'a f o r a t t a a s e m e n a r e a ! Totui cele mai grele njuraturi se descarc din tote prtile, cu unu despretiu nespusu, chiar de ctra strini, in capulu advocatului si notariu si cortesiu principale M i c 1 e a, carele de yr'otrei septemani cutrier totu cerculu amarindu si corumpendu poporulu! M o d e l u alu renegatoriloru notri si alu placutiloru ii cautatiloru stepanirei magiare! Bine dice A l b i n a " iutr'unu locu c: d e s p c t u , t i r a n u, f a r i s e u , h o t i u s i t a l i a r i u c a r e n e g a t u l u r o m a n u in t a b e r ' a m a g i a r a nu se mai pt afla ub sre;" dar bine a observatu si unu comerciante natiunalu din Oravitia unui renenegatu, c : A c e 1 u f i i u a l u p o p o r uui, c a r e s'a [ l a p e d a t u d e p o p o r u , i u r u r i a este fora sufletu, fora Omenia, fara D d i e u ! " S aruncmu acuma o privire peste inieleginti'a din poporu, ca s vedemu, cum Itmu cu e a ? Ar fi ca preoii se ocupe prinulu locu intre cei buni su n e s t r i c a t i ; Iar dorere, aci trebe se constatmu c nu ncape nici in alu doilea, ma neoi in alu treiea locu ! Stimmu aduncu pre cei onorabili; rant fal'a nstra brbaii ca protopresbitelulu I a c o b u P o p o v i c i u si eapelalulu dsale A l e s s . P o p o v i c i u din Orafitia, ca S t o f a n u P o p o v i c i u din GoNiia, I o a n u D a b i c i u din Foroticu, si iltii asemene, cari nu si-au vendutu su pa lasitu turm'a, ci-si puneau sufletulu pentru ; dar vai ce micu este nrulu acestor'a n asemenare ce lapedaturele celu multe ! Su ce se dicemu noi, candu pre proepresviterulu romano-catolicu din Oravitia i cu capelanulu seu ii vedemu votandu cu Ia n g i u c a candidatulu poporului, d'alta rte pre pastorii poporului, pre unu P ae l u P o p a , protopopn romanu gr. orienale si cu muli soci ai sei ii vedemu resacindu-se ca nebuni in taber'a contrariloru lostri! ! Cu corpulu invetiatorescu stmu mai ine; elu ocupa pr mulu locu intre cei ne coopti, intre cei-ce-ai facu detorinti'a ca romani B omenia. In totucerculu afiaramu numai vor 1-4 stricai si trecui in taber'a contraria. Celelalte clase abi pe diumetate se potu ice bune. Cu notarii stmu mai reu. Acestu nrptt s'a cangrenatu totalminte ; de si sunt ai toti romani in cerculu nostru, totu penru romanime si morala ei s u n t p e r d u t i ; unialu este intra ei o m u d e t r b a . Despre diu presiedinte T r a i la, am aditu pe mai muli brbai competinti dupa topri'a loru esperiintia dicendu cumca: h i a r t u r o u d e a r fi f o s t u , n u t e a s s e p o r t e mai reu in comisiune teia de partid'a poporului. Ce s ne facemu, dca din tote astea lulea deduce si noi trebue se credemu *\i'a respandita, cumc totu acea mana serata de franemurariu a lucratu sl in C i u d ao v i t i a la arangiarea unui prandiu datu mIo de judele comunalu, fratele dlui T r a la,si apoi a influntiatu, de chiar S o 1 o m o n u o[iua din Ciudanovitia, earele a tramisu, ume la Oravitia dupa stindartulu lui M a niuca si l'a pusu la casa sa, totui la otare si-a datu votulu lui Wodianer! Acum, Onorabila Redactiune, dupa ce in Sasca, Lugosiu, Moravitia, si mai retutindeni intre Romani s'a intemplatu im asemenea cadori, cu anima plina de doirene intrebmu: O r e a c u i e v i n ' a ? poporului c e prostu si netrebmeu ? su Btepanlrei e-lu amagesce, apsa si mena in apoi ? Su a intielegintiei ce e attu de miseibila si lapodata de Ddieu si onrea s a ? ! re este de facutu ?
;

L Hormentulu lai Mariana, 9 iuliu 1875. Destulu c dupa alegere a urmatu una banchetu stralucitu, dela care totui toti' L u p t a mare, triumfu usioru ! Asia potemu caracteris alegerea de deputai din preoii notri, cu sufletu si anima, s'au absendistrictulu Naseudului, intemplata la 9 1. c. in ta tu. Din acsta scurta descriere credu o i ambe cercurile. Omenii erau ingrigiati, scriiu, vorbiu, alergau multu si candu fu la fie-cine pricepe : Cumca la noi alegerea a*mersu 1 a p o adec, vediura c ostenl'a mare a fost sur u n c a , ex offo ! perflua. Dar eu dupa acsta trista esperiintia In diu'a alegerii desu de demantia poternicii dilei amblu neodihnii printre ale- mal constatu : C noi, sub sistem'a actuale de feliu gatori. La or'a numita comissiunea deschise Mai muli alegetori nevenduti. siedinti'a. Guvernamentalii si-insinuara can- nu mai potemu reesi ou d e p u t a t u n a didatulu fara ca cineva sc-i oonturbe, deorace t i o n a l e ; cci poporulu nostru fiindu si Beccherecula-micn (cott, T i n o 1 o iul. 1875.; alegatori nedepenctinti se abtienura de la vo- seracu ai stricatu, cere s i se aolvesoa spesele caletorlei la alegere si beutura , oeea-oe (Alegerea de ablegatu dietalu, program'a dare. Conformu legei nefiindu contracandi- noi nu suntemu in stare a oferi. datu" si urma deci prochiamarea su aclaalesului, si inca ceva.} Alegerea de ablegatu Dar mai departe eu observu, o seradietalu ce avii locu alalta-ied in cerculu no- maroa lui Ludovicu Csry de deputatu pen- ci'a si necasurile au facutu pre omenii noatri tru alu treilea ciclu in cerculu Monoru-Nastru se pt cu totu dreptulu dice, c a fost aici si fricoi, si plecai naintea fie-crui scudu. pura oficiale ; cci afara de notarii si judii domnu, crui nu s a r opune nici pentru lume I Nu potu omite a insemn c precindu comunali, alti alegetori abi au luatu parte.! Preoi mea e forte seraca si pucinu inteliAstfeliu acei dregtori comunali aclamar j minitrii mergu in cercurele lom de alegere, gente ; cei abi vre o 2 3, ce ar fi mai culi, se presenta naintea alegatoriloru, facu repre tiranulu cercului, diu Q. Desn de able- ! sunt venatori de interese marsiave ! gatu. j portu despre activitatea loru ca foti depuIntelegintia laica, nedependente nu e s Poporulu preste totu, adec cu celu j tai, spunu program'a pentru viitoriu si in siste. urm'a aceia se recomanda de candidai: pre nemtiescu impreuna, satulu de comediele Acestea considerandu, na nu ni remane domnesci, dise libertate, a lipsitu de la urna. atunci deputatulu Naseudului e rogatu prin o alfa, dectu a ne deohiar pentru passivitate scrisore frumsa si umilita, ca s faca bine Costitutiunea si legile patriei magiare cu ca si fraii din Ardealu, ca se nu mai faoa unii dreptatea loru si cu incarcarea de attea dri s primsca candidarea respective mandatulu si alii d a r a v e r i pe cont'a activi tatei nsi pre viitoriu.! Ce se faei ? pe capulu poporaloru, fora nici unu favoru Deputatulu cercului de diosu, alu Na- stre, demoralisandu-ne si degradndu-ne inpentru acestea, a desgustatu si pre celu mai fricosiatu ! Unu preotu. simplu sufletu, inctu nime de buna voia seudului, e garanti'a sustienerei municipiului, tribunalului, a muntiloru si padureloru si nu-si mai lasa lucrulu cmpului, ca se morga Din cerculu eleotorale S88G8, cott. Carasiu, si alega ablegatu. Ctra acst'a totu omulu mai scie Ddieu a c e ; seu vorbindu mai chiar : primiramu trei corespundintia despre alegerea sente, c nedreptatea stepaniloru nici candu acestea sunt argumentele pentru candidarea de acolo ;' din tote vedemu, c acolo s'a luunui magiaru si acuma, r deputatulu alesu, n'a fost mai pro facia si neruinata ca tocmai astadi, sub crm'a liberaliloru, candu din ca candidatu in respunsulu seu dice c pen- cratu in modu seoretu, nptea mai vertosu, list'a alegetoriloru se terser fara picu de tru tt se va lupta si chiar si pentru res- in cele 2 3 dile din urma si prin medilcele cele mai nemorali, firesce r eu ajutodreptate attea mii de indreptatiti; apoi pectarea nationalittiloru in aensulu legii! dicu si cei pucini mai remasi din gratia : Dar Nu sciu inse ce ni va aper deputatulu riulu unoru inteligeni, anume a unoru preoi pentru ce se ne ducemu numai noi 78 dintr'- cercului de sus, alu San-georgiului, unde ai notri, in momentulu din urma s'a trasu o unu satu ? noi s vindemu satulu ?Ba !Vinda-lu se fece o aclamare si mai caracteristica. parte mare din poporu in partea contrariloru domnii, caiini-au vendutu ms'a si mlaiului Acilea lucrar guvernamentalii din poteri notri, pana intru att'a, inctu buna ra, din comune cari pana aci cu trupu cu sufletu A fost la alegere de toti, ca la 60 insi, pentru unu omu, pre care cu ocassiunea au fost pentru partid'a nationale si viti'a si acetia mai totu slusbasii si supuii alesului organisrii tribunalieloru voira s-lu departe si-ar fi pusu pentru B a b e s i u , de o data de vtr'a parintsca pentru ce? se scie. pretore. casl printr'unu farmecu nici una votu n a Dupace diu solgabirau s'au aclamatu Ei voira cu forti'a s-lu faca acu activistu si potu cascig causa nationale ! s-lu tramta la Pest'a unde se se alture la de acesti'a, indata si-a desfasiuratusiinlimb'a partid'a asi numita liberale. Lucrulu se inIntre aceste comune la primula locu romana urmatori'a programa : templ inse din contra, pentru c sufletu de merita a fi amintitu J a m u 1 u, resiedinti a Dragii mei! Vi multiamescu pentru nalegatoriu romanu nu se apropia de urna, ci pretorelui B i r , a contelui B i s s i n g e n ai credere. Eu voiu face detori'a mea in slujiVa asCa. De 16 ani am fost cu voi si alu vostru in unanimitate se decise a observa conclu- a protopopului l o s c a P o p o v i c i u . Aci (domnu micu, tir anu mare !) S acuma remanu sulu natiunale din Sibiu. Asi si fu. Alega- propriaminte s'a urditu tote planurile si inalu vostru. Ddieu se ve ajute la toti." (Vorbal- tori neromani inse, 5 ori 6 la numeru, si-insi- trigele; aci a fostu loculu de continua desnuara de candidatu pre Fldvry Inos, care clecare a supremului comite G i o c a si a minte !) nefiindu contra-candidatu se si aclam. tuturora ageniloru publici si secrei. Draga-mi programa; acuma scimu cum Nu facemu nimenui nici o imputa tiu ne. Astu-feliu districtulu romanescu alu stmu si ce a cascigatu diet'a tieri cuableAdeverulu va esi la lumina in tta goletatea Naseudului, in maioritate absoluta respecta gatulu nostru. Ceea ce pre noi inse mai multu ne su- conclusulu natiunei cu tote incercrile ce se sa si Ddieu s de, ca nici p r e o i i pera este, c totu se gasira unii preoi fecera in contra. Lauda alegatoriloru ce-Bi cei muli, nici poporulu, celu ce a lucrata in r o m a n i , retaciti fara t u r m e , cari se ni sc iura pstra nedependinti'a; lauda inse peste contra nstra, s nu se ciesca pentru aot'aJ Multiamimu celoru pucini, dar firmi i i spele adec magisca faci'a in buretele ma- totu mai alesu celoru din cerculu de susu, a zeloi p r e o i , precum sl mai tuturoru i ncaroru constantia si solidaritate ar pot servi giaru ! Si santiele loru formar chiar gard'a de modelu si celoru din cerculu de diosu. v e t i a toriloru de asemenea tienuta; corporale a alesului. Ca totu atti pop'a acesti'a sunt pre cari pururi cu ncredere Elek," cu pelariele in mani, frunile plecate, ne vom radim. capotele pline de daru si indurare domnsca, L. Fagetn, in 12 iuliu n. 1875. De altmintre si reporturile din acele pai-'c cersiu mila si pomana si chiar regusi t a o scurta aretare despre alegerea la prti ni spunu uniformu, cumca m n sei.i strigandu ljen!" Tote pentru unu no , pentru ca s'o pricpa lumea. care, b e u t u r a , vase de bere, s u g a r i bietu blidu de linte ! Vai nesatiosiloru de e i ! ! In diu'a alegerei, infaoiosindu-ne con- f i n e s ' a u p u s u n a i n t e a a l e g e A spelatu inse mai vertosu faci'a cleruformu apelului din 42 nr. alu Albinei," pe cam- t o r i l o r u l a l o c u l u d e a l e g e r e a i lui nostru la ast'a ocasiune, preotulu B. D. pulu bisericei gr. or. din Fagetu, ce vedemu ? i n d e r i s i u n e a l e g i i s ' a u g u din Utvinu, carele in capu cu o pelaria de Abi eram vre-o 10 preoi si 67 invetiatorii s t a t u i n a b u n d a n t i a de ctra scaie in forma cilindrica, r in gura cu o sugara de unu cotu, se pre-ambl printre staini din intregu cerculu Muresiului nevenindu c e i c e a u f o s t i n p a r t e a g u v e r cectu 4 preoi si 2 invetiatori; mass'a ale- n a m e n t a l e a d l u i A n t o n ea c u . " pana la risu ! Asemenea si preotulu P . din gatoriloru intiejeseramu c e parte la Cine se indoiesce, pt av marturi'a St. Mihaiu, altmintre omu lovitu cu leuc a, S e d a n u , comisariulu de securitate, parte lu suteloru de alegetori, oari cu judii comunali in carele si in biserica striga, c romanii frunte,in faci'a lumei mergeau de se inbuibau ! sunt Cucavitia,-" aci insa dovedi, c elu, F a b r y, pretorele cercuale. Si apoi ni se splic, pre cumca, inca Diu A n t o n e s c u vede deci, c cine sufletulu poporului, este si mai mare cucndue dile nainte de alegere, diu F b r y a si prin ce medilce l'a scosu alesu,- dar dsa veica !* fost citatu la sine pre toti notarii si judii mai scrie ceva, ce inca scia mai muli, ce Ambl printre strini cu reverendile corcuali si a comandaii fie-carui specialminte, insa noi nu aflmu cu cale a publica, pentru desfcute in laturi do pre peptu, cu camasi'a ca ne8mintitu s aduc la elu pre alege- ca s nu crda cineva o o facemu din resbuscsa afara, prea c se gtise de dantiu de cotori pe diu'a de alegere, adec in taber'a lui nare, cci am cadiutu la acea alegere. De mediantu, in ctu toti lu-aratau cu degetulu H a r k n y i , de carele pana aci nime in totu Ddieu, ca intrigantiloru si oonspiratoriloru in batjocurindu lu. acestu tienutu nici nu mai audise! Totu pre contra nostra s nu li para mai multu reu de Asemenea preotulu din Medvesiu, tunsu atunci in partea Muresiului S ed a n u si cu ctu na! pre capu pana la pale, barba tunsa pana la pele, Lzru terorisandu pentru B e s a n u ! mustatiele drese, sucite ca la unu huariu; In faci'a acestui tristn aspectu, pentru credeai c o unu, persecutare imbracatu in LngOSin iu 26 iuniu v. 1875. reverenda; elu fcea frumsa parad'a pre ca s nu ne compromitemu naintea straini(Necrologu) Ieri in 26 iuniu v. in ajuloru, vediendu c poporulu totu este in castrele sub flamurele magiare. Asemenea preotulu si iralu alegeriloru de deputai dietali in cot tul u strine, am luatu alternativ'a: ca la casu asesorele consist. P . A. din G. carele are parol'a, c nu d temeia lui Babesiu; deci candu partid'a B e s a n i a n a s'ar aret mai Carasiu, petrecuramu la repausulu eternu pre bagu sma ca s dovedsca acst'a in fapta, a numersa, noi s cumpenimu in contra ei, pre stimatulu si pentru adeveratulu aeu zelu alergatu spre fal'a bisericei nstre, cu paralisand'o ca pre a r e n e g a t i l o r u ; r nationale de toti adeveratu Romani pr iubitulu sugar'a iu gura la alegere si a temeiatupre doa partid'a lui H a r k n y i ar fi in m a ^ veteranu sl credintiosu fiiu alu bisericei si diu Dzsn, firesce, fiindu c este maibunusi ritate, atunci se no obtienemu de la ori-ce natiunei nstre Avramn fflihntia, notariu vechiu in comunitatea Sgribesoi; lu depusemai aprpe nmului nostru, dectu Babesiu ! activitateIn urma manevrrii nstre vediendu-se ramu la ropausu eternu in Lugosielu, locuia naDa d, pro reverindi domni preoi, S e d a n u si L a z a r u , conducetriipartidei soerii sale, preoum i-a fost dorinti'a! atini, asi ati aflatu c o bine si e onestu Besaniste, in considerabila minoritate, dupa Acestui pr demnu barbatu nationale, pentru voi; noi insa socotimu c er mai bine, pactri personali cu H a r k n y i , ce er potemu dicec i s'a frantu anim'a vediendu in se venii cu unu protestu, in care se deehia- chiar incortelatu la pretorele F a b r y, pre decursulu unei intrege diumetti de seclu rati vatemarea si nemultiumirea poporului, cum se verbesce, cu conditiuni bine suna- desvoltandu-se imprejurrile nefaste si trist'a a turmei vatre, facia de tergerile fara drep- trie au capitulatu, fusionandu-se apoi bieii srto, ce apsa pretotindeni pe bietulu potate din list'a v o t a n i l o r ! alegatori totu la comanda, precum au fost si poru romanu, carele nu mai e in stare a suNu e mirare c poporulu se despoie de venitu la alegere. Asia fit alesu cu aclama- porta greuttile si nedreptatirile ce nencetatu drepturile lui, candu vedemu pre lumintorii tiune de ablegatu alu cercului nostru diu se descarc asupra-i! sei dandu mana de ajutoriu despoiatoriloru, H a r k n y i , dandu noi cu socotl'a, cdenDe mai muli ani, de candu l'am cunosspriginindu-ii ca s-lu dripsca bine la pa- sulu de aceea a venitu cu banii sei la noi, cutu, de multe ori l'am vediutu vaietandu-se mentu ! pentru c intre ungurii dracului s'a temutu ma si lacritnandu asupra injugrei spirituali A mai luatu parte la acestu ospetiu sl de lege, pre candu la noi potu domnii sesi si materiale, asupra timiditatei si aupunerei mai alti cti-va flamandi, cari insa nici c bata totu jocu de lege ! orbe a bietului poporu la tote comandrile reumerita a-ii atinge specialu, fiindu omeni fora Nu incape inse nici cea mai pucina in- voitoviloru sei, si asi pot afirma, c anitta insemnetatea. Numai clerulu de nu s'ar doila, c despre tote planurile si unelti- mei sale, pline de iubire ctra poporu, tocmai degrada, fiindu si asia destulu de scapatatu rile si coruptiunile domniloru a avutu cuno- tristele aceste esperintie i-au causatu desperain ochii lumei!! Serafinu. sciintia, ba dra si parte la ele diu proto- tiune,din carea i-au causatu scurtare de vitia, care dealtmintre fiindu ea moderata si popu alu nostru!
;

Respunsulu bine voii a ni-lu d DVstra de acolo, ca cei din centru, mai probai si bine informai ai notri. Numai un'a, unic'a mangaere ce o mai avemu in necasulu nostru cestu mare, A 1 b i n a" s nu ni-t> sistai nici de ctu; acst'a ve rogmu cu totu respectulu! DVstra intre nici o mprejurare se nu ne prsii, att'a este in ce se concentra astadi dorinti'a nstra si de secura tuturoru celoru buni,celoru cu anima si cu credinti'a romana!

esemplaria, inca mai tienea multu. Elu f si re'mase tmiculu oficiante romanu adeveratu, carele si-implini cu scumpetate si acurattia detdrintiele facia de superiorii sei, cari cutau tote midilocele pentru d'a-lu persecuta, siirbpHni detorintiele oficiului ctu mai rigurosu si essactu, apoi paralelu disputa asupritoriloru naionali cu frunte serina dreptulu d'a tien in orbia si d'a maltrata poporulu romanu, pe care lu-iubi, ba chiar adora ca pe unu Ddieu ! Elu, obositu si amaritu, ne mai potendu suporta suferintiele grele si ndelungate, decise a-si caut alinare in Buziasiu, spre care scopu domineoa in 22 iuniu v. si ntreprinse oaletori'a la Buziasiu, unde insa a trei'a dia dupa sosire cadi in agoni'a morii si asia pruncii sei Liviu si Elena ce erau la elu, fusera constrinsi a rentrce iute eu elu la Lugosielu unde si-dede bunulu seu sufletul n manile creatorului. Sortea nu i mai las timpu, s-si vda pre amat'a socia si pre fiiuiu celu mai micu Corneliu ;elu espir graindu copilasiloru sei: Spunei sanetate mamei vstre si \ui Corneliu; iubii ve toti intre voi, precum v'am iubitu ev. Ddieu cu voii* Acest'a f capetulu fericitului, carele petrecu 69 de ani pe pamentu, din cari 40 ani ca notariu comunalu bravu, nationalistu nepatatu, teolog si moralitii, cresctoriu a unei familie bune.Lu-deplnge o familia numersa, pe langa veduv'a sa, de inca patru feciori si trei fete si cu unu ginere; lu-deplange poporulu intregu cu tta inteliginti'a cea buna si onesta. Elu in tta privinti'a pote servi de modelu de omu si romanu de omenia; deci se-i dicemu cu toii cunoscui si necunoscui: Se-i fie tierin'a usira si memori'a binecuvntata! Er dorerea eeloru ce l'au perdutu, inti ca-se in consolatiune cersca! Demefriu Gasparu, unulu dintre invetiaceii sei, stimatoriu si adoratoriu alu vertutiloru sale. Din B-ComlOSiu. si vecinetate, ni se tramisera trei corespondintie si respective grele plansori in contra procedurei d-lui protopopu V. Sierbanu, o data in privinti'a parochiei din Cenadulu-Serbescu, unde in contradicere cu concursulu publioatu si cu usulu, de la cei-ce se infacisiara la densulu pentru de a-si present suplicele de competintia fusera respini si avisati la Comitetulu parochiale, pre candu d'alta parte sci c alegerea nu are se se faca la terminu, ci s se amne, si asi ca din adinsu facendu concurintiloru spese si necasu ; r a du'a, pentru nejustificabil'a conchiamare a sino dului parochiale diu B. Comlosiu pe 29 iuniu j ^ c a n d u lumea nu scie undo i este capulu de lucrulu cmpului ne-amenabile, la care mprejurare insa cum so vede, din adinsu speculandu-se, cu cti-va forte pucini omeni ai sei, alese in modu viclnu c o m i t e t u l u p a r o o h i a l e, ce de duoi ani er a se alege, de asemenea epitropi seu tutori bisericesci, dupa placulu si pentru scopurile d-lui protopopu, invederatu pentru d'a paralis resultatele plansoriloru poporului! Acest'a este pre scurtu lungulu cuprinsu a plansoriloru ce ni se tramisera spre publicare. Noi credemu, c de ra-ce in contra procederei din urma s'a redicatu p r o t e s t u Ia ven. consistoriu din parte competinte, pana la deslegarea legale asupr'a acestui protestu n'ar av locu discusiunea in publicu si pe largu nici a acelei procedure, cu attu mai pucinu s'ar cuveni a d espresiune banueleloru si n e ' n c r e d e r e i c o n c e p u t e i u c o n t r a c e l o r u d i n c e n t r u ! Se asteptmu resultatulu in rbdare.

cu privire la etate, sessu si starea sociale si ete aprobata de ven. consistoriu archidiecesanu din Sibiiu. Atragemu deci ateniunea preotimei nstre asupra acestui productu literariu. Pretiulu unu essemplariu este: 1 fl. 50 cr. v. a. si se pta procura de la autorele, care este preotu la institutulu corectiunale din Gherla, (Szamos-uj vr,) in Transilvania. {Traiescu de comunii multu acei'a, despre cari se respandescemintiun'a, c au moritu!) Mai de unadi se lati faiin'a, c Franciscu Dek a moritu. Pana si unele foi aduser acosta notitia. O fia umoristica ilustrdia scen'a, c u m Dek citesce intr o fia acesta scire despre mrtea sa. Naintea sa st opositiunea magiara iu contra politicei sale, in tipulu unei dame tenere si poternice. Dek se uimesce si necagesce asupra ominsei faime, r dam'a Opositiune lu-mangaia asia : D-i pace, nene ; cci sei c sl despre mine de attea ori s'a bucinatu in lume, cumca am moritu, precanda eu me bucura de deplina sanetate. De comunu traiescu, multu si sunt mai sanetosi aceia, despre cari contrarii loru vesteseu in lume c au moritu." Domnii de la potere, dupa resultatulu alegeriloru regulate, conduse, influintiate si chiar fortiate de ei, bucina in gur'a mare, c opositiunea si chiar caus'a nationlittiloru a moritu in Ungaria si Transilvania.' Na ni se pare c acosta opositiun si causa* tocmai de acum are se parassca patulu morbului constituionale, in carele se tavali pana acuma si se-si arunce la dr . .ulu crgiele miestriei strine, si s se scle si s amble pe propriele ei picira naturali.
1 u

4. 2 % jugere de pamentu aratoriu ; 5. Gradina pentru legumi si crtim liberu. Doritorii de a ojup acestu postu SUD avisiti, recursele loru, provediute ou tote documintele prescrise de stat. nostru org. bi sericescu, a le adrea comitetului proch. si le tramite de a dreptulu p. on. d. protopresvi teru tractuale Aless. Ioanoviciu in Zsebely In fine cei ce vor s competa au se se presente in care-va di de domineca seu serbatore la s beserica, pentru de a-si aret desteritatea A , - w :B- m ~ u . 2 Stimatiloru domni si frai romani din comitatulu in cntare si tipicu. Recursele ne provediAradulri, cari subscrisera apelat'a ce s'a tramisu la ute cu testimoniu de califioatiune nu vot Ministrulu reg. ung. de interne inca in Iun'a lui aprilie, fi luate in considerare. contra alegerii lui Szatrry Qyul de protonotariu la Sipetu in 25 iuniu 1875. municipiulu acesta : Diu Tabajdy, Vice-comitele comitatului, prin in numele comitetului parochialu . Teodoru Cioloca mp serisrea sa din 2 iuniu 1875, nr. 5517 ni comunica presiedinte. pe calea preturei din Galsia, Cumca apelat'a nostra 23
Motivulu o : cci de dupa reportulu vice-comite- ^ mrtea reposatului preotu Ionnu Carnilui si a comitelui supremu, alegerea s'a facutu conformu ceanu din Buregsmi se escrie presc.risulu Conlegiloru, ra votisare nominala numai 11 membri au (ursu pana in 6 augustu a. c. candu se va tiecerutu, pre candu in sensulu -lui 69 art. 42 alu legii d n n si alegerea. 1870, 20 de insi trebuia s cra atare votisare in erisu. Emolumintele sunt: o sessiunoa parochiSalutare ala, biru si stol a dela 126 de case. Siria, 1/13 iuliu 1875. stimatoriu frate Recurintii au de a documenta in concurreferitria la alegerea lui S. Q. s'a respinsu, si alegerea acelui'a s'a aprobatu prin ministrulu reg. ung. de interne."

Pentru c la paginele 82 si 94 se vorbesce de intrga patri'a romana, carea se cuprinde din tote tierile locuite de Romani! D^a domnii magiari voru urm pre acesta cale totu asia oblu, apoi mane-poimane nu ni va mai reman carte do scla si sclole si altmintre negrigite de ei, faptualminte voru fi inchise ! Libertate si cultura.

Q p r e ocuparea parochiei remase veduvite prin

(Nicolae Marianu,) Gandidatu de ad vocatu, este denumitu de vice-notariu la tribunalulu din Aradu. (Este fora asemenare in tta istor'atre cuiului acesta anu, incatu pentru multele si infricosiatele o r c a n e si enormile daune ce Cansdia ele.) Noi am reportatu despre cte-va; dar de atunci mai pre fie-care dia sosescu sciri infioratre despre altele si altele, attu aici in Ungaria ctu si pe airea in monarchia si peste totu in Europa. Sl Romnia suferi in mai multe ronduri si locuri infricosiatu, si am ajunsu, de in tta diu 'a de catra sera, ctu se arta vr'unu unoru pe ceriu, lumea se spa ria si vaiera ! Deja daunele causate se calcula la sute de milline, si anume la noi, unde recolt'a si asi nu suride de fliu, deja se d cu socotl'a, c a diecea parte din ctu a datu Ddieu, maui'a ceriulu ni-a rapit'o ! Omenii de rondu tienu acesta calamitate de mani'a lui Ddieu pentru netrebnici'a cea lumsca,dom nii insa cei invetiati nu vreu s scie de Ddieu si de mani'a lui, cci firesce aceea dca ar fi, apoi ar trebui s se descarce chiar in capulu loru ! t (NecrolOgU.) Augustinu Iancu, fost no tariu in comun'a Fartosiu din cott. Torontalului, dupa unu unu morbu scurtu, in flrea vieii sale abi de < T 0 ani, joi in 3 apriliu a c. si dede sufletulu iu manile Creatoriului Lu-deplange veduv'a mama Ecatarina si fiulu reposatului Octavianu, cu muli amici si cunoscui, cci perdura in repausatulu unu caracteru cura tu si unu fiiu credintiosu alu naiunii. Immormentarea a avutu locu in loculu nascerii Ohiladu, vineri in 4 aprile a. c. partecipandu muli preoi si invetiatori din comunele vecine, petrecendu-lu cu toii la loculu de odihna. Fte-i tierin'a usiora ! r

*
Multe corespundintie despre alegeri le dietali si despre alteintemplri de interesu publicu din lips'a de spaciu se le amenmu.

Varieti.
(Pr Santituhi patriarchu serbescu, parintele JProcopiu,) tocmai primi de la MSa decoratiunea Coronei de feru de I. Clasa. Noi credemu c d e multu a meritatu asemenea distinctiune; acst'a crcdiendu firesce c ne bucurmu c urma si tardiu ! (n s andimu lucru noi si curiosul) Hon," organu principiale guvernementalu, classdia pre pop'a Elek*" ca fost ablegatu de partit a natiounlittiloru ! Astfeliu de injuria marelui nostru magiaronu si mamelucu din Bocsia ! Noi credemu, c densulu intielegendu acst'a, nu va intardi a desminti si rectifica infam'a scornitura, attu de deonestatria pentru pop'a Elek!"

Er o carte colare proscrisa!

sulu loru adresindu catra Binodulu par, din Beregseu si indreptandu catra protopresbiterulu tractuale Meletiu Dregheciu in Timisirac au depusu esamenulu de califioatiune t a c s a b i l i . (dca inca nu suntu consecrati de preoi,) si c dupa absolvirea a 8 clssi gimnasiali au depusu esamenulu de maturitate cu sporiu bunu C o n c u r s e : si nainte de alegere au a se present in bisee escrie concursu pentu parochi'a vacante din Cladova, comit, Aradu, protopresvi- rica de aci intr'o duminefa su serbatore spre teratulu Siriei, cu care parochia sunt mpreu- a-si aret desteritatea in cntare si t'picu. nate urmatriele emoluminte: Comitetulu parochialu. 5 jugere de pamentu; biru 27 cubule de In oont elegere eu mine: cucurudiu si 9 de gru si stolele 30 or. dela 23 Meletiu Dregici m. p. botesu, 5 fl. dela una cununia, 4 fl. dela Protopresbiteriu. immormentarea celoru mari, 1 fl 50 cr. dela aceloru miei, 1 fl. unu evangelistu si 1 fl. Nr. 990/219 scol. >entru due stipendie anuali, de cte 400 predica cu iertatiunile. de florini v. a. unulu pentru acei juni Aspiranii, pe langa cele prescrisa in statutulu org. bis. au a produee testimoniu, romani de religiunea gr. or. din dieoes'a Arac au absolvatu celu pucinu 4 clssi gimnasiali, dului, cari vor s se pregatsca de profesori preferintia avendu preoii santiti, si carii se la institutulu teologico-pedagogicu din Aradu vor infacisi aici pentru de a-si aret desteri- se deschide concursu. Si anume : tatea in cantu si in oratoria, in un'a de dominece pana !a alegere, carea se va tien la I. Pentru stipendiulu pedagogicu, rece13/25 iuliu a. c. Recursurile s se tramita rintii au se produc : 1) estrasulu de botesu; printelui protopopu Georgiu Vasilieviciu in 2) testimoniulu de maturitate; si 3) se se ce Siria (Vilgos). limb'a nemtisca si ungursca. II. Pentru stipendiulu teologicu, recuCladova, 18 maiu 1875. rintii au s produc: 1) estrasulu debotediu; 13 Comitetulu parochialu. 2) testimoniulu de maturitate / 3) testimoniu, Cu scirea mea: G e o r g i u V a s i l i e v i c i u mp. cumca au absolvatu teologi'a. Recurintii s adrsedie recursele loru la protop. tract. consistoriulu subscrisu pana in 15 augustu upa ce Venerabiluiu Consistoriu diecesanu st. vech. .a. c. ra in 21 augustu st. v. a. c. sub 27 iuniu a. c. nr. pres. 1364, a incu- deminti'a la 9 re s se presinte si in per- ' viintiatu escrierea de concursu pentru postulu sna la acestu consistoriu. de invetiatoriu la nu'a scla confesionala gr. Aradu, din consistoriulu romanu gr. or. or. din Comlosiu in comit Aradului, prin alu Aradului, siedinti'a senatului de scle, 7 acst'a se publica acestu Concursu cu terminu iuniu st. v. 1875. pon' la 30 augustu a. c. st. v. 33 loanu Metianu mp. Emolumintele invetiatoresci suntu : in episcopulu Aradului. bani gata 330 fl. v. a. la a n u ; in naturale 10 cubule de gru, 8 cubule de ovesu, 12 8m mim orgii de lemne din cari este a se incaldi si scola, 5 fl. v. a. pentru scripturistica, 10 fl. D e p u n e r i de c a p i t a l e v. a. familiariatulu; cortelu liberu si graspre frnptificare dina de legumi; r dela ingropatiuni cte se primescu la institutulu subsemnatu : 40 cr. v. a. a) pre langa anunciarea redicrii in sensulu Aspiranii la acestu postu, avendu restatuteloru cu 6% interese ; cursele loru a le scrie cu man'a propria, b) sub conditiune de a se anunci institutului redicarea depunerii la trei luni inainte, cu adresate ctra Comitetulu parochialu, le voru O'AVo interese; tramite Inspectorului scolaru din cerculu c) sub conditiune de a se anunci institutului Simandului per Uj-St.-Anna in Comlosiu si redicarea depunerii la s i e s s e luni inainte, cu (-St. Ana,) pana la 29 augustu a. c ; cci 7% interese. in diu'a de alegere nu se voru mai primi, ra< Cu privire la conditiunile b) si c) deponentulu are a se dechiara in diu'a depunerii, cci alegerea se va tien in 30 augustu a. c. altcum inlocarea se va privi ca urmata sub conCei ce voiessu a ocupa acestu postu, in ditiunea a). sensulu -lui 13 din statutulu organicu, suncu Interesele incepu cu diu'a, care urmdia avisati a aret, c au absolvatu preparandia dupa diu'a depunerii, si incta cu diu'a premergatoria dilei, in care se redica depunerea, cu cu succesu bunu, c au testimoniu de califiacelu adausu inse, c numai dela acele capitale catiune, cu calculu pentru staiuni bune. si se dau interese, cari stau depuse la institutu c au absolvatu 4 clssi gimnasiali; de asecelu pucinu 15 dile. menea voru produce atestatu bunu despre Depunerile tramise prin posta, pre langa comunicarea adresei deponentelui, se resolvu purtarea loru morala si politica de pana acutotu-de-a-un'a in diu'a primirei. Asemenea se ma ; apoi pon' la alegere in vre-o domipotu efectui prin posta anunciri si redicri de neca seu serbatore se voru present in biserica capitale. pentru de a-si aret desteritatea in cantulu S i b i i u , 17 iuniu 1875. bisericescu si in tipicu. Albina" Datu din siedinti'a Comitetului porochiInstitutu de creditu si de economii alu, tienuta in Comlosiu in 15/27 iuniu 1875. *4-4 In S i b l i n .
protopopu.

George Vasilieviciu,

mp.

Naltulu si parintesculu min. regiu magiaru de cultu si instruciune publica, prin ordinatiunea sa nr. 12,973 de a. c. opri ABCedariulu romanu, attu de bunu si folositoriu, compusu de diu Basiliu Petru, pre carele insusi decretulu opritoriu lu-reconosce de lucratu din puntu didacticu, dupa o sistema forte nimerita. Caus'a seu cuele oprelei decretulu le insira astfeliu, in ctu omulu nu scie, s ples(Anghir'a cretina,) su cuventri nsca re de risu su de necasu! funebrali de Titu Vespasianu Gheaja au esitu Pentru c in acel'a, la paain'a 44 se deja de sub tipariu. Acesta carte cuprinde 20 amintesce langa Ungaria Transilvania, de cuventri funebrali pentru diferite cauri Banatulu Crisiana si Marmati'a!
t

Comitetulu

parochialu.
Cursurile de Viena si Pesta,

In c'ontielegelere cu Inspectorele scolaru cercualu Constantinu Popoviciu, 13 ocuparea statiunei invetiatoresci de Pentru la scl'a gr. or. romana din comun'a Siepetu, Protopresbiteratulu Jebelului, comitatulu Tem8ului, se deschide concursu cu terminu de siesse 8eptemane de dile dela prim'a publicare, Venitele impreunate cu acestu postu sunt: 1. Salariulu invetiatorescu si alte emoluminte anuali, socotite in bani gat'a, 182 fl. v. a; 2. 30 meti de gru si 30 meti de papuisioiu; 3. 9 orgii de lemne, din cari este a se incaldi si scl'a ;

din 10 juliu 117 iuliu. 219 ; 220Aciunile de cred. austr. . . ig- 210- 215 banca nation. . . 9 4 0 - - 940- I. cass. de pastr. d. Pesta 2350- 2360Imprum. de st. 5% in arg. . 73- 7470-90 7095 ), ii ii ii hart. . i 81-50 82-1 Obleg. urbar, d. Ungaria 80-50 81-75! Banatu . . 80- 80-25! Transilvania 87-50 Bucovina . 87-1 mprumut, ung. de drum. fer. 101-50 101-50 Aciunile drum. d. f. rom. 348-88 8-88 Napoleondorii 5-24 5-25 Galbenii imp 100-75 101-Agiulu argintului . . . .

R edactoru respundietoriu Vincenti BabeSU.