Sie sind auf Seite 1von 4

Anulu X. Nr.

79.

Budapesta, domineoa 7/19 dec. 1875.


Prenuffirnnllefacu la toit "dd. core spundinti ai notri, si de adreptuln la R' dactiune Stationagaaae Nr. 1, un sunt a se adres si corespundintiele, ce i vescu Redactiunea, administratiunea ' speditur'a; cate vorfinefrancate, nu s 'i primi, ra cele anonime nu se vor pub.1 ,cu Pentru anunole si alte comunicativ interesu privatu se respunde cte 7 . pe linia; repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cte 30 cr. pantrn una data se anticipa.

s* de due ori in septemana: J o l - a si Domlneo'a; ra candu va pretinde importanti'a matsrialoru, va esi de trei su di patru ori in septemana.

Pretiulu

de

prenumeratiune,

pentru Austria peanuitiregu 8 fl. v. a. diumetate de anu 4 fl. v. a. patrariu 2 fl. v. a. pentru Bomania si strintate: anu intregu 12fl.v. a. diumetate de anu 6 fl. v. a.

ALBINA

Este adeveritu, c cele dantai proca cum n i - o esplica totu Eld-lui ministru-presie- puneri de pacificare ale oontelui Andrssy au fost respinse de ctra Russia b GerIn Zarandu, Severinu, Carasiu si mania. Cu acele propuneri alu diplomatufondulu regiu - s'au formatu cuiburi, lui magiaru au mersu paralelu Iradia cea . . F a p t a dilei!" Ni vine a ne sumet; a porta ca- de unde libertile municipali s'au in- dantaia a ^uitatului, prin carea acest'a dreptatu in contra statului; unde pe acorda feliurite drepturi si folse cretipulu pre sus. langa sistem'a municipale au potutu njioru pre hrtia. Atot potericii din fruntea tierii ocupa locu dumanii sttitului magiaru iS'au statoritu apoi principia prin se temu de noi, de noi romanii, de noi dar idei'a statului magiaru nici de ctu." cele trei Imperatii, si diu c. Andrssy mai multu de ctu de ori-cine 'n tira \ Scandalosulu siru de lucruri de mai pe temeiulu acestora a elaboratu alta ne tienu de forte periculoi; ceea-ce nainte in Zarandu ; strile de astadi la deslegare, cu unu feliu de garania, adec nu pta s insemne, c am fi ticloi. sassi si la erbi, stau de trista adeverintia propuneudu asiediarea unui juriu interDomne bunele! Cta mndria cupentru acst'a; r viti'a din munici- nationale, ca de controla pentru reelisaprinde pre omulu, si tocmai asi pre poporulu cu semtiu de demnitate si valre, piulu /Severinului, a l u crui simbolu e, rea reformloru. ndat ce acestu planu a fost submcar sclavu de ar fi, candu scia c stindartulu negru-galbinu si uniformba de acitia sternutu in Petropole, Sultan ulu a esi tu tiranii sei se temu de elu! Astadi generale;unde unu TraianuDoda mai vertosu, candu vedemu, c cei reBOl'a in contra statului, prin cale muni- cu o alta Irade, prin carea acorda inca de susu nu respecta, de ctu pro aceia, cipale propaga spirit ulu de nesupunere mai multe si mai mari drepturi crestisi de ura, si publica ordini de dia in nu- niloru s-s ingagiadia parol'a, c se de cari se t e m u ! ! Dca candu-va in vitia ne a d o - mele lmperatului, reprobandu mesurele vor essecut cu rigre si seriositate. Va s dica licitdia Sultanulu cu rutu c suntetnu romani, a fost atunci, guverniulei magiaru; unde oficialminte candu cu urechile nstre am fo st silii se propune alungarea fia-carui magiaru diu Andrssy. care s de mai multu spre a audi, si cu ochii notri a ved, cum ii si nmtiu; unde o soldatsca organisata mpcarea rescolatiloru? /Sultanulu prodesconsidera, cum ii tienu de cei mai slabi ucide viti'a municipale; unde primarii mite mai multu, dar fara garania; Ansi netrebnici omeni pre romani con- si notarii comuneloru sunt corporali, r drssy mai puoinu, dar cu o garantrarii loru seculari, a nume astadi vecinii pretorii vice-coloneli si cpitani, si ia resi-care. Acum poterile garani vor loru, magiarii, precum ieri o fceau grecii, unde o disciplina militare sustiene in av s ie in deliberatiune, ccare dinpoporu ur'a in contra statului magiaru: tre ambele planuri va corespunde mai serbii, ai chiar saii! Tare deci s'ar insiel si se insiala aci intr'adeveru trebue s se detepte multu ? Iatr'aceea va trece iru'a, r apoi cine crede, c ne-ar super si vatem, grele banuele sl in celu mai zelosu amicu c ce va aduce prima vr'a/ numai dca - in starea in care ne aflmu, ne-ar alu sistemei municipali, si aci este Ddieu si pote Gorciaeoffva sei! causa mare si justa, de a se inspaiment tien seriosminte de periculoi! Asi diplomati'a cu a ei miestria. de resultatulu autonomiei!" r rescolatii in Bosnia si Herzegovina siDar la lucru, la fapt'a dilei. Cu privintia la acestea, teea nos- faca detorinti'a si taia barbatesce la caTrei dile a desbatutu in generalitate clubulu liberaliloru dela potere pro- tra a fost cu ratiane,c avemu trebuintia pete de turci. admiiectulu de lege alu guverniului despre ad- de armata nationale pre terenulu nistratiunei, carea se porte in triurafu ministratiunea publica in Ungaria si Transilvania. Asia ni spunu foile dom- stindartulu seu peste aceste prti turDecandu s'a inauguratu nu'a er buratrie si s le in veti e a se supune si de 1 bertate s fericire constituionale niloru. Si, precum pricepemu,s'au ciocnitu a respecta poterea de statu si legea! magipra ia patri'a nstra ungursca, Guvernulu in comitatele Severinu- nici unu ministeriu n'a pasitu la potere, ageru cele due principia mari: autonomVa municipale si centralisatiunea lui si Carasiului aret essemplu despre spfiginitu de attea bune sperantie, si aceea, c cum trebue cidtivate in nici unulu cu atta energia si poterii naionali. Cea d'antaia a fost pana aci parol'a pamentu selbatecitu interesele statului attea frumse promisiuni, casi alu dlui generale in Ungaria; r centralisarea a si ale natiunei pentru cte-va coltiuri Colomanu Tisza. " fost pururi arm'a absolutismului ; astadi lipsite de naionalitate Acest'* este unu lucru recunoscitu insa ea este a ultra-nationaliloru magiari; Acst'aeste fapt'a dilei de astadi. in tir'a intrga. Si tocmai asi astadi firesce spre infrenarea nemagiariloru. Acestea cetindu sicitandu, sisciindu se pote constata, c nici unulu n'a Guvemiulu liberale* alu d-lui Tisza, ctu de scornite si infami sunt ele, trebue abusatu attu de multu de potere si plededia in principu pentru autonomia, se ni plecmu capuu si s ni depunemu increderp, si n'a provocatu attu de eudar pe langa acst'a si-reserva drep- sumeti'a; v e d i e n d u , cunoscendu, c dom- rendu cele mai grele banuele in spirite nii de la Ellenr* au nebunitu! Si ; facia de capacitatea si intentiunea sa, tulu esceptionale, absolutisticu. Si vine eroldulu liberalismului ma- inalt'a stepanire se vede a fi pornitu casi alu dlui Colomanu Tisza. giaru moderau, intimulu d-lui Tisza,dlu dupa nebuni!! Escependu unu numeru forte micu Cserntonyi in Ellenr*-ulu seu de Scornescn, facu pre romani rebeli, de amici si consori, orbism adicti dlui vineri, si motivdia si ilustra in modu dumani periculoi ai statului; Hon,* Tisza, ti dra chiar cu densulu mpracticu, intieleptiunea guverniuluiast- celala'.tu eroldu alu d-lui Tiszanotdia preuna autori ai planuriloru sale,-tta feliu : cu multiumire, c cele d'antaie tunuri cealalt lume st uimita si se intre ba: Guvemiulu a denumim pre diu depu- de ale lui chatius tocma se speddia la Ei bine, ce vr acestu omufl" tatu Ujfalusy Mikls de Comisariu regescu in Temesira / tote acestea numai S'a sculatu, d. e. lumea intrga si comitatulu Severinului; acest'a in calea sa pentru de a-si justifica tendintiele loru se vaiera si striga, asupr'a proiectului va supune activitatei salo si comitatulu Oarareacionari, d espotice! Se jca cu focu, seu de reforma a municipialoru; foi siului." De aci pricepemu c : prtile Caran- aceti copii sburdati si petulanti, nesoco- ce pana aci erau dedate a glorifica sl sebesiului au scapatu de unu nimernicu ti ndu-se c cas'a li e de paie!! slbiiunile dlui Tisza, astadi de a d r e p de Jakab, si s'au pusu sub man'a de tulu i ataca pornirile; si cu tote acestea, Budapesta, in 18 dec. n. 1875. feru, cu potere discretionaria, a d-lui Ujresultatulu e, c buna ra supremulu falussy, r Carasiulu cu totu cu bit'a La a l e g e r e de Senatori in Francia, comite alu Aradului respica cu vce caIlustritate a sa de astadi si cu toti siesse marele Gambetta fece o trsura de siacu tegorica : potu se se planga si s remonmameluci de deputai ai sei, asemenea s'a admirabile, prin carea paralis planulu stre cte vor voi tote municipiele urbane, datu pre acsta-si mana de feru. Orleanistiloru, ce voiau a eschide din c guvemiulu dlui Tisza nu se va Astfeliu de mesura nre locu numai /Senatu sl pre Republicanii cei aventati, clatin!" in cauri straordenari, de mare periclu si p r e Legitimi8tii dreptei estreme. Elu Kelet N. nu o data fece cea publicu, unde prin bande de lotri seu de pactandu iute cu ceti din urma, scse mai trista descriere a miseriei nstre rescolati politici, se amenintia seriosu prin siepte acte de alegere o mai' itate finantiali; asi elu de curendu scrisa : liniscea publica si medilcele comuni republicana eclatante pentru ena Prin acsta ne'ncetata urcare de dri, $ u n t conoscuti 73 desenatori alei, am ajunau dej acolo, c-in butulu staglegali nu ajungu spre sustienerea ordinei. Noi, de cam mai lungu timpu ce- dintre cari 58 se potu numera intrr Repu- aatiunei comerciului si a industriei, timu si audimu despre lotrii cumplite in blicani, 10 intre legitimisti, 5 intre Or- in butulu secerisiului slabu, pre anulu tira; dar mai numai de prin prile leanisti. 1876 a p r p e cu 20 de milline floAstadi, smbta, se voru fi alesu si rini mai multu vomu jaf ui dela contrimagiare; r de vr'o rescla su de ri-ce feliu de miscri politice periculse cei din urma duoi membri. buabili, de ctu ce acesti'a pltir la * * nu audiratnu, nu cetiramu de feliu; si 1874, inca sl atunci cu straordenaria * asi facia cu mesur'a guverniului m a incordare de poteri!" Cestiunea Orientelui rescolatu pare giaru caut sfe ne intrebmu, c cum a se afl la puntulu, d'a intr intr'onua Ei b i n e ; dupa astfeliu de triste esre se splica aceea ? I fase. periintie, omulu cu sentiu patrioticu b
Pentru abseni'a Redacterelui din capitale, incheiarea si spedarea acestui nru s'a lenr," intimulu dinte Tisza. intardiatu. Redactiunea.

cu minte sanetosa, cum pote se nu vina la cugetarea c diu Tisza este pusu in fruntea tirii, la potere, tocmai pentru d'a ruin tir'a prin capritiele sale, orgohulu seu, patim'a sa 6rbaf ! Ce a l f a pote lumea nepreosupata s crda, candu vede, c acestu domnu carele siepte ani a criticaii si condamnata in celu mai ageru tonu o politica si direciune ca rea si nepatriotica, r acuma, fiindu densulu la potere, continua aceeai politica inca mai cu impetrire si energia! Acst'a ni aduce a minte de Bach, de la 1848 de pre baricade, candu numi bagagia" p r e cai de susu de la potere si acida poporulu in contra acelora, ca s-ii estirpedie, siapoi de acelai Bach, de la 18501859, candu devenitu la potere, prin aceea lucra a-si justifica ager'a tienuta revolutionaria in contra celoru de la potere, c introduse o sistema de terorismu inca mai cumplita dectu a predecesoriloru sei! Tocmai de aceea noi tare ne tememu, c precum Bach, a ruinatu monarchfa abisburgica pre diumetate, diu Colomanu Tisza, o s'o ruinedie de t o t u ! In generalu noi asia observmu din cursulu istoriei si resp. alu evenimenteloru, c de la 1848 si pana astadi, totu marile capaciti magiare au fost chiamate de srte, spre a ncorona prin loviture definitive marile pecate politice, urdite de capacitile nemtilor^din Viena! Pecatele nemtiloru au p r p pe Kossuth; pecatele nemtiloru illtet Gyulay; pecatele nemtiloru pre Bene ^ pecatele loru pre - Dek, Andrssy,T* Monarchi'a se prepadesce in urii acel or u mari pecate nenotiesci, sepreps? coam deBce prin medilocirea acestoru mari capaciti magiare. Sortea ni se pare ne68sorabile, si vaierrile popraloru desiarte !
u s u 1

Fecalele neamtinlnl, ncoronate ie magiari!


;

Unu conspecta forte tristu!


Eca otu facu sumele ce guvemiulu si parlamentulu magiaru - dej au aj nsu a votA prfincare anu, anume ca spese ficse pentru 1876 - din sudor-a poporului pentoriu d fme, si cari enormi sume mai tote esu ( tira, va se dioi prin cari ai teinatieescee t> raoesce tir'a, se injuga si sugruma poporale 1. Ca spese omuni votate de Delegatiuiii . . . 32,607 433 fi. 2. L a list'a civile . . . 4,650.00<h 3. P a r t e a la pensiunile comuni . 3,775.904 4. P e sm'a Croaiei si Slavoniei . . . . 5 ,128 .600 5. Interese si amortis. dupa detori'a corn. . . . 30,515.228 6. Interese dupa oblegatiunile rurali 16,460.561 7. Dupa nnprum. pentru drum. fer. (1867) . . 4 ,911 .715 8. Dupa imprem. loteriale (dela 1870) . . . . . 1,459.629 . 9. Dupa imprum. drum. fer. Gmr (1871) . . . . 404.814 10. Dupa imprum. de 30 milline (1871) . . . . 1,999.067 11. Dupa imprum. de 54 milline (1872) . . . . 3,673036 , 12. Dupa imprum. de 767 mill (1873) 4,832.315 13. Dupa imprum. de 7C/2 mill. (1874) . . . 4,832.315 14. Pentru admin. detoriei com. flotani . . 399.600 15. De subventiuni drumuriloru ferate 15 ,000.000 16. Ca spese pentru cutatulu noului imprum. . 2,000.000 17. Interese dupa noulu imprum. de 80 mill. in aura 3,000.000 In totale : 135,650.217 fi. NB ! Intregu venitulu netto l tierii, pre langa tt colosalile dri, d e s p r i de attea ori am voibitu, ai pre l a n g a infricoaiatele essecutiuni ce se facu sora imei, abi ajungu cam 160 de mill ne.
a a r e c a c

Si asi peste trei prti din patru ale oriloru poporului si ale frupteloru pa-, tului nostru, eau afara in strainetate, mare te in pung'a chiar a contrariloru libertii turei, redicrii, fericirei nstre ! Ast'a este politic'a ce se urma la noi de i, decandu cu nu'a era constituionale ra dualistica!

turisiri proprieforte triste!


Astfeliu este situatiunea, precum nici in iln Asiei nu se mai pt afla Chiar acesta sentintia o cetimu in fi'a cisa a guverniului magiaru, in Hon celu aimesu, si inca despre ce! despre securitatea publica in Ungaria dloru magiari de la potere! Si inca unde! in prile locuite de magiari! I se scrie numitei foi din Beceiuluvechiu, iri Baciu: Attu de trista si desperata este in totu tienutulu securitatea publica, inctu totu omulu de omenia cu ngrozire vede irn'a sosindu. Se pt afirma cu positivitate, c aici in fie-care npt se intem pia 4 5 furturi, se fura cai, porci, oi, grane etc. Ori pe se se pt pune man'a, aceea pere fora urma l Spargerile de case sunt la ordinea dilei; in vecin'a comunitate Turian, omorurile pe furiaiu (asasinele,) nici nu se mai iau in socotintia! L a lumin'a dilei omenii mergu inarmati cu cuite si cu revolvere Tienendu acst'a asi, nu vom pot trai duoi ani; cetatienimea deja incepe a murmura, etc. etc." Asi-dara c domni'a magiara. este ferioitria de patria; a curatitu tir'a de agitatori naionali; a dotat'o cu sute de scle magiare, si lotriele infloresou de la unu capetu la altulu! Apoi nu sunt domnii magiari elementu civilisatoriu ?!
11 11

Inse cu tta rig rea disciplinei, in timpulu din urma totu se ivir cele mai curise aparitiuni t De repetite ori partit'a siperd firulu si se- intempl de chiar sl unii dd. minitri votar care in otro, firesce din retacire! Pentru c confusiunea pe vediute cresce - in tira si in Dieta !! Destulu c noi, precum am anunciatu din cpulu locului, n 'am aflatu de folosu, a ni indop foi'a eu reporturi lunge asupra aceloru vorbo multe de la Dieta; dar n 'am lipsitu a atinge si marca apar tiunile caracteristice pentru situatiune, mai vertoau a d spressiune vociloru ce s 'au redicatu din partea celoru pucini romani dela Dieta. Noi asia credemu, c aceste voci au fost ultim'a licurire a spiritului romanu na tionale in acsta Casa legelattva, unde dej am ajunau, de pre facia se combina mosure in contra desvoltrii si essistintiei nstre naionali si de adreptulu se indruma aperatorii sinceri si firmi ai nationalittiloru patriei, ca s ese din tira, cci aici nu mai au locu! Intr'adeveru bine facu domnii magiari de 1* potere, nu mai suferu intre sine represenUnti naionali de caracteru sioure; cci de ra ce ei. domnii, au pornitu oblu a ruina tt, r romanii cei de caracteru si onre nu-si potu d spriginulu la acst'a, ci consecintminte trebue se condamne acsta trista politica, o tienuta ce domniloru si fratiloru magiari li se pare dumnia de morte: asia nu remane, de ctu, Ci omenii nor 8tri, pre cari caracterulu si onrea patriotea nu -ii lasa se ajutore acestu cursu spre prepaste, se se retrag in senguretate si s lase domniloru magiari terenulu hberu si responsabilitatea intrga pentru urmri!

tieleptiunea si semtiulu de dreptate alu Regimului si alu Legelatiunei ni voru justifica ctu-mai curendu sperantiele."
Cu aceste securamente bine cugetate cuvinte, sdmabilulu Telegrafu Rom.* din Sabiniu, intruduse publicarea discursului d-lui deputatu Cosma din 3 dec. a. c. in nrulu seu 84, care discursu lu-publicaramu si noi in nrulu 78. comentandu-lu conformu esperintie i practice in nrulu 77. Votarea fcuta in Cas'a representativa asupra propunerii d-lui tart. Cosma, in locu d a justifica speian'iel** stimabililoru noatri de la Telegrafulu Romanu," ilustra in celu mai drastica modu animele impetrite," croru s'au ingagiatu guverneinentalii liberali" ai notri, incependu de la amagitulu poporu, pon' la amgitorii popi si protopopi, si vladicisi metropol ti, si deputai mameluciti *. Da, diu Cosma si-fece propunerea cu o potere a argumenteloru si intr'unu tonu de moderatiune, in tu intr'adeveru trebuia se cucersea inime'e impetrite," dca mai er pre langa ele unu picutiu de intideptiune si de semtiu de dreptate in Regimu si in L'gelaHune; dar nu cuceri nici mcar una unica anima ! Ce insmna acst'a dupa chiar enunciarea si presupunerea stim >bililora notri de l i Telegrafulu liomnnu" De buna sma si de a dreptulu aceea, c aminele croru s'au insooitu d-lu Parteniu Cosma si toti guvernemeutalii notri liberali, suut mai multu de ctu impetrite. sunt inversiuni te pentru noi, si c >'.ntide tiun si sentiu de dreptate" nu se gasesce in turm'a d-lui Tisza, crei au juratu credintia corifeii de aatadi ai Romaniloru, aeei'a cari din tote poterile loru pre faoiaaiinascunsuauajutatu a trnti la pameutu partit'a nationale opositiunale si cu program'a e i ! Ei biue, domniloru si fratiloru, ve provocmu acuma naintea tribunalului istoriei, naintea presintelui si venitoriului: justificati-ve pasulu, tionut'a, logic'a, intieleptiunea! salvai-ve demnitatea si onrea! Probati prin date si fapte, eumca uu v'ati intovarasitu cu contrari de morte ai notri, ai culturei si progresului nostru nationale, nu cu fiintie fora anima, sentiu de dreptate, intideptiune I! Pentru o, dea nu veti pot acst'a, nu este acea potere si gratia sub sre, carea se ve mntuiasc do blastemulu celu greu alu millineloru de suspine din pepturile cele reu amgite si suferinde !! Noi n'am lipsitu a pred c si a demonstra, c facia de o classe de meni molipsiti'a unui egoismu crudu si colosale, chiar intru interesulu umanitntei, alu Tronului, si patriei, numai o tienuta opositionale, leiale si vesoluta, a nume din partea nstra a tuturoru Romaniloru, - a c roru srte attu de multu este legata de a magiarimei, nu mai o atare tienuta potea, er in atare ai calificata, d'a-ii opri pre aoei meni in pornirea si cursulu loru nebunatecu, spre - ruin'a loru si a nstra, spre periclitarea patriei co muni si chiar a Tronului! Noi am apu8u d'una suta de ori siauatienemu s vomu austien pon' la ultim'a resuflare, c i in momentulu candu intrga intieliginti'a romana ar d man'a si ca sl unu stanu de ptra s'ar arunca in drumulu celu retaoitu alu domniloru magiari, si li ar striga acestora cu vce resoluta, v e nu de sclavu seu mamelucu, ci de frate ingrigitu, li-ar striga: stai, meni buni, c noi pre acesta cale nu vi mai urmma odat cu capulu !" in acelu momentu nebun'a politica magiara de astadi va lu alta direciune si justele nstre pretensiuni, pentru noi si pentru patria, voru fi respectate! Noi spunemu B austienemu acst'a sine ira et studio," spunemu, pentru c vedemu pre attiaRomani ai notri complici la nebuniele si chiar crimele politice ce ae corni tu astadi, spre ruinarea comuna si generale a nstra tuturoru; spunemu si sustienemu acst'a, pentru c sentimu apropiandu-se timpulu, candu reulu va cresce, dar noi nu vomu mai fi in stare de a l u constata,cci man'a nebuna a domniloru, ajutorata de romanii liber ali-guvernementali," ni va fi astupatu gur'a cu pumnulu; spunemu, pentru c nu vremu se pnmimu, faci de viitoriu, nici picu de respundere pentru tristele urmri, ale croru parga dej incepemu a g u s t a cu grosulu!! Nu! Noi ni spalmu manele; noi n'avemu vina l i acsta portare magiara, plina de desconsiderare si de injuria pentru noi: recadia respunderea asupr'a capului vinovatiloru!
r ;

de ctra MSa pe 12 uni. fora nici o conditiune ; acei 12 ani espira la 1877, si de aci in coli subventiunea al asia nu se va mai d. Va se dica, reportulu din oficiosulu Hon," n'apotutu av in vedera scol'a reale superiore a sassiloru, ci cu oale su fora cale, a trebuitu se cugete la alta scola a Romaniloru 1 Cine ar pot fi mai ferice de ctu noi, dca ni s'ar dovedi c ceea-oe a sorisu oficiosulu guvernementale Hon," in anim'a partitei l<berali a mameluciloru, si in principiele si tendintiele miniateriului d-lui Tisza, n'are base de fel iu! Inse noi tarn ne tememu do cei cu animele impetrite" si nefiindu noi mameluci, nu potemu av incredero in intieleptiwiea si sentiulu de dreptate alu Regimului si alu Legelatiunei, ce nu justifica aici sporantiele attu de secure, ale celoru de la Telegrafulu Romanul"

Discursulu deputatului S. Borlea,


rostitu in Camer 'a i 'eputatiloru Ungariei, in siedinti'a de marti, 7 dec. la desbaterea asupra introducendei noue dri dupa venitu. Onorabile Camera! Cu ocasiunea desbaterii generali asupra bugetului eu comunicasem prerea mea sl cu privire la aresta specia de dare noua. Am spuau atunci-a, ceu nu primescu introducerea aeestei dri, cci dupa prerea mea niei drile de pan' acilea nu e in stare poporulu ae le suporte, ai prin urmare cu attu mai pucinu va fi in atare se suporte darea noua, de care se lucra ae se introduc acuma. Acsta aseriune m'am nisuitu atunci se o documentu sl cu d a t e ; de aceea acu voiu vorbi forte scurtu, oci nu vreu se mai repetieacu cele ce deja am spuau atunci-a. Prin vorbirea mea de acu inteatiunediu numai un'a, si a^eea este, sl ceru ca s mi ae eaplioe, ai speru c mi se va splic din vr'o parte, o enigma, unu fenomenu su rebu8u ,su cum a'ar mai pot numi pre ungaria cea-ce e u desi am cugetatu multu asupr'a lucrului, n u potu se pricepu, si precum sciu, muli sunt in intrga tier'a de acei-a, cari casi mine atepta deslegarea acelei'a. E a in ce se cuprindo enigm'a: Denu ptes'o trag cine-va la indoila aceea,cla 1867, candu se plmdi dualiamulu neamtio-magiaru,drileeraucu multu mai mice si mai pucme.dectu astadi,si anume attu cele directe, ctu sl cele indirecte ; desi nu pote ae trag cine va la indoiela aceea, c nainte de 1867 n'a fost tier'a ncrcata cu detorie asia de enormi, casi astadi; si in urma, desi nu pote ae trage cineva la indoiela nici aceea, c nainte de 1867 poporulu si tier'a ni-au fost mai avute de ctu astadi; totui binevoii a ri aduce a mente, ci nu e aai de multu o dela 1860 1867 tote foile fora deosbire, magiari ai germane, guvernamentali si opusetiunali, deopotriv se trguiau ne -intreruptu asupra acelei imprejurri, c este cu nepotintia s ae suporte drile de pe atunci ai c de nu ae vor terge unele dri indirepte, atunci poporulu si tier'a trebue s ae ruinedie. Si aceatea le bucmau foile pe tota diu'a pan' la 1867. r dela 1867 desi din anu in anu s'au urcatu unele dri si desi nu ae terse nici o dare indirecta, ba inca se urcar sl acestea si peste totu se iscodir-i inca sldri nue, prin cari tote Be ngreuna sortea poporului ai tier'a se iucarc din anu in auu cu detorie nema-audite totui, urnunea miuuuiloru, dupa plmdirea dualismului de odat amuir tote acele voci de mai nainte ai nu mai bucinara c poporulu nu e in stare se platsca si c e la marginea desperrii! E dreptu c mai sunt doue-trei foitie, cari si acum intona aceeai; dar maioritatea diuarieloru celoru mai mari tacu ca piticulu. Ba nu numai c ta u, dar inca aoeatea bucina in lume, c poporulu n u numai c e in atare a plai drile de aatadi, ci pote se suporte sl dri mai mari. Sciindu inse eu c din dnii redactori de pela 1860 mai sunt si aatadi redactori, ba unii din ei sunt chiar si membrii ai acestei Camere, asteptu deci deslegarea acestei enigme mai alesu prin dniele loru. Speru c mi-vor iuipleni cererea, dupa ce muli sunt cei ce atepta deslegarea acestei enigme ai li vor fi multiumitoti pentru ea. In ctu de tare inse a seraeitu tier'a, apoi asta o 8cimu si sentimu cu toii; de aceea nu voiu s me apucu a documenta diu nou, dar la cele ce disesem cu ocasiunea desbaterii generali asupra bugetului, trebue se mai adaugu acu unele amenunte ce se templara de urendu. Se templ adec in dilele treeute c in comun'a Chesinti din cottulu Temisiului se duser in ndeplinir in una si aceeai di 6 essecutiuni, r in comun'a Jebelu din acelai cottu 10 ! Si liberalii essecutori e dreptu c executar dela bietulu poporu ceea ce au aflatu, cte unu purcelasiu, cte o capra si alte menuntiuaiuri, oci lucruri mai mari nu mai afiara; dar pretiulu acestora a fost pro pucinu chiar si pentru diurnele esaecutoriului! Astu-feliu bieii de essecutati nu numai c si-perdura cele ce li se essceutara fora de a li se terge ce-va din contributiunea restante, dr inca li se mai adause la restanti'a fosta sl spesele eaecutiunii ce nu ae potura scote din cele co li se vendura cu tob'a! Apropos ! Audisem dicendu-se din partea guvernului, c de aici nainte va fi mai usioru a plai si a incas8 darea, cci se va introduce o reforma m privinti'a incasarii, dandu-ae adec incasaarea driloru in manele muni-

Diet'a Ungariei,
si anume de ocamdata cei din Cas'a representantiloru,treeara\peate bugetu si peste legile de imprumutu si de contributiune, destinate d'a intregi bugetulu. Trecur, d a ; insa trecur forte a nevoia ! Tare s'au insielatu domnii stepani de astadi ai tierii, candu ac cinci-siesse septemani triumfandu se mandriu, cmai scurta si mai neteda discussiune asupra unui bugetu greu, inca n'a vediutu tir'a, ca cum are se fie cea presente, deducendu de aci, c vdi'a, popularitatea, credetulu acestui guverniu Tiszaiutu, este colosale !! ifc vai, ce vediuramu ! Nisce fraciuni opositio^ij^ j tote de tote nu numera peste 60 de caiete d ntre 340 ale Camerei, desvoltara o a c t i i t i n t i a in contra ciarlai-si resp, -ii fictiuniloru pemiciose tului si ale politicei mpreunate cu abi s'a mai vediutu ! nu ni aducemu a minte, e mai fimu pana acuma undeva intr'unu parn t u , radicandu-se din insasi partit'a guverniului attea si attu de grela voci incontra netrebniciei politice si finantiari a guverniului, cum se aret acst'a de 4 5 septemani incoi, in Camer'a deputatiloru Ungarie ! Chiar voci rebelice se manifestar in contra disciplinei de feru in partita, o disciplina, ce constringe pre deputai se adopte oblu, tote cum le cere marele Tisza, mcar re cont'a celei mai bune conviciuni contrare coni'a cons:iintiei! oi am aretatu odenira, c a din colo aita este asemenea, ba inca in mai esura; r caus'a c din colo. acsta tiune se manifesta in modu s mai prente r e, pentru c domnii dela potere din Viena, nu au crud'a energia a violentiei dlui Tisza. Dar tocmai de aceea n'o patira cei din colo, case diu Tisza, din coci, unde sl in clubulu partitei, dar e in publicitate resuflara voci, greu acusatrie si condamnatrie ale unui zelu si unei cutesantie orbe, in detrimentulu tierii, si ale unei discipline de feru, ce se aplica spre uciderea consciintiei si ruinarea tierii! Esseniplu d-lui Helfy, din siedint'a de marti'a trecuta si a lui Melczer, v.comite si presied. partitei liberali din Borsiodu, intr'unu proclamu alu seu, publicatu de foi, va ajungeja fi citatu aci, pentru de a ni justifica rtele. Astfeliu potemu dice c s'a intemplatu, de legile pentru dri nue si urcate, s'au votatu de mulli-multi din taber'a liberale," numai cu anima sngernda. Numai o classe este in taber'a guverniului carea tt le votdia oblu, cu ochii inchisi fora nici unu scrupulu, nici o remuscare do cugetu : classea mamduciloru dxprofessiunep meniloru la PopaAlecsa, venii la Dieta numai ca s fie deputai, s trag diurne si s spriginsca pre ori cine va fi lapotere, ori in ce direciune Dreptu c numerulu atroru fiintie, alta data attu de desconsiderate ei batjocurite chiar de ctra Tiszaisti, nici sub unu guverniu n'a fost attu de mare, casi tocmai astadi. Nu ne mirmu, ci din contra, aflmu aparitiunea, dupa precedinti" forte naturale. Asi s'au alesu acei meni prin protectiunea domniloru si cu amgirea poporulu . Au intratu in Dieta cu mintiun'a, fora capacitate si chiainare, si deci nu potu fi de ctu unelte orbe.
c a r u n e } 0 res 8 1

Caracteristica este procedur'a naltei stepaniri magiare in privinti'a Conventiunei cu Romnia. Aretandu-se adec grele banuele si atacuri in contra acelei'a, chiar si in taber'a guverniului, acest'a combina lucrulu asi, inctu fece de se forma mai antaiu unu precedente in Camera prin primirea conventiunei cu Spania, apoi mai prepar sl alte fine apucaturi, pentru d'a asecur adoptarea si a acelei conventiuni, carea dica ce Vor dice oposftionalii din Bucuresci, nici la noi nu este populare si se considera de forte daunsa pentru Ungaria, dar mai vertosu pentru Transil* * Cas'a magnatiloru abia acuma se apuca de bugetu, si dupa cele ce resufla din cercurile opositiunei conservative, asia se pare c si aci are se intempin aceste legi multe si grele atacuri, si abi se pote atepta, ca bugetulu pana la anulu noi dej s fie lege santionata.
vania.

In Diet'a Ungariei,
Cas'a representativa in decursulu septemanei desbatu si primi, dupa atacuri grele din mai multe prti, Conventiunea comerciale cu Romnia, votandu 216 deputai pentru ea, 4 1 contra, r 183 absentandu. Memorabile a fost la acsta ocasiune interesarea domniloru deputai ultra-magiari si jidano-magiari de sortea si drepturile jidaniloru vagabundi in Romnia. Fcea impresiunea, casi cum acei jidani ar fi aliaii si consorii domniloru notri! Unu altu incidente memorabilu av locu mercuri si joi. Diu Min. presiedinte Tisza, respundiendu lui Miletici la interpelntiunea acestuia, in-privjnti'a desfintirii Matitiei slovace lu batjocuri cu alusiunea la animalele (asinii,) cari sbiera candu presentu schimbarea timpului si periclu pentru sine. Diu Mileticiu alta-dia i respunse intorcandu incontra-i argumentum, c acuma pricepe, de ce diu Min. presiedinte Tisza se scla la tta ocasiunea de sbiara elu si pentru colegii sei! Totu d'odata i spuse, c desi densulu, Mileticiu, n'a crescutu la puste, cu dobitocele, totu scia c acelesi animale, amintite de diu Tisza, striga multu si candu sunt flamande. Prin acst'a elu deci pricepe cum a fost de diu Tisza, flamandu dupa potere, siepte ani a strigatu attu de multu din opositiune !

* *

Ni s'a fcute dintr'o parte imputatiunea, Astfeliu de grobianitti se provoca c noi, iuandu dupa oficiosulu Hm" notitia si apoi se si audu in Diet'a Genialului d. despre cele intemplate in comissiunea finantiTiszai aria, la desbaterea asupra propunerei d-lui Cosma, am fi interpretatu reu espressiunea de scla mar er om>mi din Sibiu, (ftanodat esplicand'o asupr' ^seminarului nostru archidiecesanu, in siedinti'a Casei representative din de care nici pomana nu s'a facutu,vorb'a vevineri-a trecuta (3 dec.) sulev cestiunea nindu numai despre scl'a reale superiore sassubventiunrii gimnasiului nostru din ssoa ! Dar lucrulu nu este asia; Hon" nici nu Brasiovu, si acst'a o facu intr'o, cuven- amintesce de scol'a reale superiore sasssca; tare, carea prin poterea argumenteloru si r unele foi cari amentira despre acsta scla c la acst'a prin tonulu ei moderatu trebuia se cuce-1 subvenionat,nspuser i u l u i ciliar, s'a datu deslueirea, reca animele impetrite. Credemu c in-cumcaacalei'a subveutiuae* i este acordata

, J e p t a M u ftieale Parteniu Cosma,

d i n

p a r t e a

g a v e r

cipioloTU. Eu inse nu aseptu nici unu resul- [ tatu dela asta reforma, cci daca essecutorii de astadi cu rigurositatea loru draconica nu fura in stare s incassedie irile, atunci de buna sma nu vor fi mai in stare municipiela, cari la totu oasulu vor fi mai consointiose ai mai patriotice; in urma apoi o spunu, c daca n'au fost in stare esecutorii, se incasedie restantiele, atunci nu va fi nimeue in stare, chiar de s'ar tramete coinissiuni tocmai din ministeriulu de finantie. Si cumca nime nu va fi in stare se inoasedie restantiele, trebue se sn precppa de acolo, cci nu mai e de unde, si ce s se essecutt-; r apoi mare adeveru e in vorb'a cea betrana: unde nu-i nemica, nu caut!" Voiu se reflectu inca la un'a si anume dlui report. Marsovszky. Dsa si-incep cuventarea cu o ntrebare forte seriosa, dise adec ca ac nu pote fi nici vorba despre aceea, c primesoe-se ore ori nuproieptulu de legi pentru introducerea acestei dri noue, de ora ce acestu proieptu trebue se se considere do primitu dej de atunci inca, de candu se vota bugetulu ; ci acfi pote fi vorb'a numai despre aceea,c votedia-ae acesta dare noua cu sufletu usiuratu seu ingreuiatu ?! In privinti'a, c acestu proieptu se va vota, si eu i dau dreptu, dar nu din argumentulu ce aduse dsa, oi din alteZe, si anume se va vota, de aceea, cci in ciubulu partitei liberali s'a otarito se se temple acst'a, si de aceea nu este nici o indoiela, c se va vot acestu proieptu, dupace asupra trebiloru tierei au se otaresce in camera, ci in ciubulu partitei guvernului. r cu privire la ntrebarea dsale, c vorb'a este numai re votdiase aresta dare noua cu sufletu usiuratu seu ingreunatu? reflectu c ar fi fost cu multu mai bine si mai potrivitu se se fi pusu ntrebarea : ca votedia-se ore cu pung'a usiora su do totu gola'? Eu inse pe basea argumenteloru ce adusei contra acestui proieptu cu ocasiunea desbaterii generali asupra bugetului si pe basea celoru ce mai spusei sl ac, dechiaru c nu primcscu proieptulu de sub intrubare do base a desbaterii speciali.

/Discirsulu deputatului Georp Popu,


rostitu in C&^^c^gi^M0^SKKS^^i^^ in siediaiin^Hr ^H 9 deo. la desbaterea asupr'a introducendei nue dri dupa venitu Onorabile Camera i Dorindu se motivediu pre scurtu votulu ce voi d cu privire la proieptulu de lege de sub ntrebare, ve rogu cu totu respeptulu, ca se binevoii a me onora cu pretiuit'a vi ateniune. Nainte de a intr in meritulu obieptului de sub ntrebare inse, nu potu s nu constatu ou bucuria, c in dilele din urma am esperiatu din partea Od. Camere, si in specie din a on. conducetori din maioritate, o tolerantia mai mare facia de asia numitele natiunalitti; cu deosebire observai acst'a, candu vorbi diu dep P. Cosma pentru dotatiunea gimnasiului gr. or. rom. din Brasiovu, precum sl eu ocasiunea mai multoru vorbiri ale dlui dep. S. Bortea. Dar asia se vede, c in lume tote-su trecetorie si nemicu nu e statorn cu. Asia o patii si eu cu bucuri'a mea idilica. Veni adec diu dep. G. Remete, care nu se ndestuli s aprtiedie proieptulu do lege de sub intrebare, desi acestu obieptu ofere materia abundante unui oratoriu desteru.si de buna soma pote s-i ctige laurii dorii; dsa inse in locu de a face acst'a, se puse de i-intense man'a dupa cunun'a de lauru acelui mai eftinu patnotismu pe la noi, navalindu adec asupra nostra, a asia numiteloru natiunalitti, si simplumente svatuindu-ni, s ne otarimu a ne espatri, a ni parai patri'a ! (G. Remete intre-vorbindu : N am disu ast'a !.") Rogu Ou. Camera si pe diu dep., ca facia cu unu svatu attu de straordeuariu, s-mi iau si eu straordenariulu dreptu, de a intrce assiom'a oea de auru non quis, sed quid?" si s dicu: non quid, sed quis ? Sciu eu, c diu dep, e advocatu, jur^prudente, jureoonsuliu; dar apoi sciu sl aceea, c noi n'am cerutu nici de ctu Bvatulu d-lui deputatu in acesta privintia. (Voci: La obieptu!") Da, d a ; la obieptu vreu eu se vorbescu, si de a eea dorescu numai se mai insemuu, c diu dep. joc in acestu obieptu rola advocatului neohiamatu. E r fiindu c diu dep. Remete ui spuse acestea chiar ac, candu e vorb'a de urcarea driloru prin introducerea darii dupa venitu, nu potu s i precepu logica ce dsa aret in svatulu de a parai noi patri'a ; cci dor scimu destulu de bine cu toi ti, c si astadi, candu si noi suntem u aici in patria, ab potemu s portmu, impreuna cu toii, multele dri *i nenumeratale sarcine publice ! D'apoi ce va ti daca noi vom parai patri'a ? De buna sema, c cu attu mai pucinu vor fi in stare se le suporte cei mai pucmi ce vor reman aici!
1

altmentrea asecuru pe diu dep. c noi nu vom urma svat lu. (Von : S'audimu.") Nu ; noi nu vom prepara dlui dep. si colegiloru sei acea bucuria, ca s li oferimu ocasiunea de a cupnnde cu usiuretate si fora pretiu mare sl a douo ora patri'a. Noi uu sunternu vr'unu poporu nomad cu. Noi Romanii traimn aici de mai 2000 de ani; noi auntetnu poporatiunea autochtona a a escei patrie si de ea sunteuau legai prin sufermtiele si bucurele de mai due mii de ani. Pamentulu acestei patrie este udatu cu sngele stabuuiloru notri si cuprinde in sinulu seu scutnp'a cenuia a buniloru notri. Si apoi noi ni-am implenitu totu de a un'a detorinti'a nstra facia de acesta patria, si ni vom iinplen o si iu viitoriu, pe langa cote insultrile tendenti086 ale dlui deputatu; r dela crearea regnului Ungaria noi am fost totu membri ai acestei corone. Acst'a ni o documenta mulimea de nobili de prin tienuturile locuite de Romani, r aceea nobilime nu a f>st dora dotata, pentru c nu si-a implenitu detoriutiele facia ue patria, ci tocmai din contra, pentru implenirea acelora. De-altu-mentrea nu ecreu mai multu dupa motivele espeptoratiunii dlui deputatu ; inso ierte-mi s-i spunu, c mie mi se pare, ca dsa prin vorbiri mai dese de asta natura nu numai nu va pot ajuta nemica Gestiunii pentru care vorbesoe, dar nici dsale nu8-va pot castig ceva folosu. (Ilaritate.) Nu voiu se me mai ocupu de person'a dlui dep. Remete, ci voiu numai, ca cu permissiunea onorabilei Camere s indreptu catra on. membrii ai sei,si in specie catra cei mii tenori, o modesta rogare, (voci: La obioptu 1") si aceea este: Nu ni mai atace ndrept, it'a-ni essistintia, nu ne mai suspitiunedie, n < mai insulte fora de nici o causa,cifie mai U -inti, ca asi patri'a, in tempulu de periclu, s-si pta afl uniti pe toti fiii sei. Ve as cum, dlor i, c numai astu-feliu, eu celu pucinii traiescu in asta conviciune, se va impleni profeti'a marelui politicu magiaru, c Ungaria n'a fost, dar va fi !Dupa aceste observatiuni revinu la obieptu. Presiedintele: Sum necessitatu se insemnu, c membrii Camerei n'au datu dlui vorbitoriu ansa la acesta incriminare de aceea nvinuirea, ce li fece diu deputatu, n 'a aiotivata. (Aprobri.) O. Popu : A fost numai o rogare. Presiedintele: Diu deputatu aindreptatu ctra membrii camerei o rogare, in carea inse se cuprinde e incriminare; r acosta incriminare n 'a fost motivata. (Aprobrii.) O. Popu: Ve rogu, eu am pronuneiatu acestea numai ca rogare. Si ac revinu la proieptulu de lege de pe tapetu, si mi-voiu lu libertatea s facu unele reflessiuni asupra argumenteloru ce aduse diu dep. P . Szontgh intru 8priginirea proieptului de lege de sub intrebare. Diu dep. ni aduse de essemplu pe Francia, aretandu -ni c ctu de iute si de usioru se scose acesta tiora din catastrofa, in earea o aruncase ultimulu resbelu. E dreptu c in Francia se templ asia, cum ni spuse dsa; eu inse intr'adeveru nu potu cuprinde cu sourt'a mea vedere, c cum se si potu asemeu criticele n8tre referinti> cu Francia ! Mai antaiu do tote ar trebui, ca diu dep. si cu colegii sei s creiedie si la noi referintiele din acea tira e u m e : industri'a, comerciulu, cu unu cuventu strile economi e framese,precum sl creditulu ce resulta din acelea: numai alunei va fl indreptatitu se se provocje la essemplulu din Francia. In espunerea planuiriloru sale mantuitorie, se mai puse diu dep. nu numai a n semna c la noi a devinitu deja plecarea spre sacrificie o detorint>a, si in urmarea acestei-a si-permise a identilic aceste doue concepte, dar inca accentua cu celu mai mare poodu si cer se puneinu iu prassa coinplet'a abnego.re de sene. Abnegarei de sene, dloru, este intr adeveru forte fruinosa v rtute cetatienesca; dupa prerea mea inse ea consiste in aceea, ca cetatienii s-si de aga i hiar si dintre medilocale cele mai necessari p -ntru sustienerea vietiei si pentru iuibracatneute. Si aci mi -iau roi'a s-i spunu dlui deputatu, c la noi deja de muli ni este in prassa chiar sl abneg^rea d^s sene, desi nu de v>'ia buna, ci in urm'a greutii si saroiuei irnprejurnloru sustatone. Se pote insu - diu dop. locuie*ce imr'unu tieuutu pro iericitu alu Ungarie, despre care eu n'am cuQusciintia; dar spunu, c in tienuturile, ce le cunoscu eu, abnegarea de sene a m rsu dej pana la punctulu celu mai estremu. In anii din urma, die deput., a flarnaaditu forte multu popor du ; r de se vor continua easecutiunile do dare totu Cu necrutiarea de astadi, candu se iau dela poporu cu -il'a chiar si produptele ce i -au mai remaau pentru traiulu de tote dilele, si de nu se potu vinde acelea in loco, numai de ctu sa transporta la celu mai de aprope tergu *i acolo se vendu cu pretiuri asi de bagatela, inctu nu se scotu din ele mai nici cheltuielele cruiei: ve asecuru, dloru, c atunci-a desi estu-tempu a fost recolta cam manosa, totui poporulu va fi espusu si de ac nainte s totu fiamandiesca. Vreu s vorbescu ctu se pote de scurtu; de aceea credu, c pentru documentarea ace stei aseriuni a mele nu va fi de lipsa se producu argumente mai poternice, dectu me provocu la cele ce s'au adnsu din mai multe

Ni mai spuse inso diu dop. Remete si aeeea, e[dsa votedia voiosu urcarea driloru sl din aceaconsideratiune, c pana astadi a mai crescutu pretiulu pamentuiui si s'a immultitu averea publica; r in urm'a estora se opresce tocmai la couclussiunea, c candu e vorb'a se sa acopere cheltuielele Ungariei, atunci poporulu si-d pana chiar si cea din urma capra. Dato, sed non concesso; dar dca ar fi se ne ducemu noi de aici si se ni paresimu patria: atunci de buna sma vom duce cu noi si cele din urma capre ce ui-ar fi mai remasu. De

prti aici in Camera, si in specie me provocu la cele ce ni spuse de cuendn diu den. M. r- I nox'fi nici odat, si prin urmar nici bancmnyi. Acestu dnu dep. documenta adec prin odatanu se vor pot introduce la noi moi date statistice, c pe candu la inceputulu nouei ere constuutiunali e inrolu la hovdi ace.-a decha s fiu pr luogu de vorba ; de p* totu anulu cte 30 mii de recrute, pe ve eu nu prirLn scurtu, c din aceste motiatunci astadi abia se po'u iurol 8 mii! Si ce Nu-lu pn.ne.cu l.acestu proieptu de lege. c celu pucinu ac^s" acea firma sperantia, documenta acestu faptu? Documenta aceea,, maci si nu se vor m a i l r e nu e ^ : dloru, c in urm 'a sera iei si misei iei publice a ^ ; nrofeti mintiunosi ni se marcedi ace poporulu si ni se slabesse sl seu eremtti santi, cari s i ' , . , c-mi cunoscu corporalmente.Ar pot sei diu dep. c in terapu- s ntieunentele si ca si din de. . , ; i - i . , *ie facu CestiriU mai de nainte cam peste ttu, celu pucinu une de natiunalitate r acesta . ^ N-rantia cu prin tienuturile ce le cunoscu eu, erau in fie care _ comuna cte forte muli agrooomi, cari aveau atta mai tare o uutrescu, cu a . ^ d e 4 iu vechime ereinitii ce '-, i, cte patru vite de jugu, r astadi abia potu prin bortele arboriloru - se tieneau \ cte duo si chiar si cte patru ca laolalt s i sauti si poporulu credea in vorb -le si njuge patru vite la plugu. si profet ele loru, totmi iu aeclulu alu 19 nuSi in urmarea acestora eu intr'adeveru mai b.ib'de cela betrane si hbiucii mai dau nu potu p r e e p e , c cum se mai pote cere dela credieinentu vorbeloru si profetieloru ataroru poporu abnegare de sene si in mai mare mo- eremiti. *) (Ilaritate ndelungata.) sura ?! De vre diu dep s se conving mai de Siomcuta-mare, doc. 1875. aprope despre acst'a, binevoisca a arunca Nu se pote trage la indoiela aceea c in numai o scurta privire asupri strii tierei, si tempulu din urm, naiunea romana a facutu atun i va observa, c in un'a si aceeai di por- multisioru progresu pe tereuulu desvoltrii nescu prin comune - celu pucinu in tienu- spirituali; se pote inse c nu tocmai ctu ar turile ce le cunoscu eu sl cte in cinci fi potutu, d*r la totu '-asulu forte insemnatu. prti essecatori; cci acolo e essecutoriulu Si cum c am naintatu forte, se pote usioru regescu pentru iucassarea derestantie la dare, ved daca asemenmu starea nstra culturale precum al pentru incassarea competintieloru de astadi chiar sl n imai cu o a diu diumetatimbrali; acolo e essecutoriulu judecatorescu tea prima a seolului presente. pentru incassarea pretensiuniloru dejudecate Dar apoi tocmai asia nu se pta trage usurariloru;acolo e esaecutorilorucottensu penla indoiela nici aceea, c forte, multe ni mai tru incassarea mprumutului pentru fomete si a trebuiescu se intreprindemu pentru a redica multoru repartitiuui; B in urma acolo este jupoporulu nostru la gradulu culturale alu podele comunale ce essecuta pentru solutiunile poreloru civilisate. De aceea n; este detorinpreotului, invetiatoriului, notariului etc. ti'a tuturora, ca la tta ocasiuaea s cercmu Si in faci'a attoru necasuri, de nu ar a naint luminarea poporului nostru. Pentru send poporulu o pr mare afeciune catra generatiunea tenera se pare, c s'ar ingrigl acesta patria, ei de nu ar spera la unu viito- scolele poporali confessiunali, de cari trebue riu mai ferice, intr'adeveru cadiendu in s ue inrigimu din tote poterile; dar pentru desperare, mai c ar primi svatulu dlui dep. generatiunea adulta, precum apoi al pentru G. Remete. cei ce esu din scla fora a fi potrunsi pe deDoreacu se reflectu inca la un'a. E u intr' plinu de insemnetatea invetiaturei di prin uradeveru nu precepu nici aceea, c din partea mare espusi de a d uitrii chiar al inceputele partitei guvernului asia de desuseface provo- ce facura in scola trebue s ne ingrigimu care la plecarea de a adu :o sacrificie, ba ac mii cu adinsulu, cci altu feliu nu este mnse incepe a sa cere chiar sl completa abne- tuire. De a eea tr.ibue s cercaia punerea gare desene. Noi am trai tu dora in tem- in prsea si tienerea regulata a saolei de pulu celu mai de aprope si traimu sl astadi aduli, si acestora s se mpartesisca tote ntre imprejurri normali, in oea mai com- cunosciintiele necesari pentru ceiatieuii de pleta pace, si n'am portatu cu nime nici unu rondu, firesce tractandu -se despre cele mai resbelu. Asi precepe sl eu, c dupa vr'- necesari la momentu. unu resbelu ar mai ave* locu si ar fi cu nS vorbescu inse la unu cam concP. dreptire a se provoca in numele statului la E sciutu, c dela 1. ian. 1876 pasiesce abnegare de sine: in tempuri de pace comin vigre, si inca ou potere oblegatr pleta inse nu este ndreptit asta provocare, despre mesurele metrice. Si nu e nici o ci in locu de aoeea provoc ere ar fi astadi de doila, c poporulu nostru are lipsa de m lori'a guvernului si a partidei sale, ca recuinstruciune ai luminare pana se pota noscandu starea trista de astadi a tierei de o prinde folosirea acestoru meaure ; r da mea culpa" a loru,se cerce a ajutora scparea le va sei folosi, va fi espusu la forte muli de uecasuri pe calea o > sa aret din partea no daune, cci mare este numerulu insielatori stra si a opusetiunii peste tot. loru ce pandescu dupa nesciiuti'a poporul In urm'a tuturoru acestor'a, fiindu nosti u. convinsu c poporulu nu mai pote nici dectu De aceea ar trebui ca se cercmu a fa se suporte sarcine si dri sl mai mari, din miliaris poporulu cu acele mesure inca naparte-mi nu potu primi nici de base la desbate- inte de a fi cadiutu in multe daune. Si aci rea speciale a estu proieptu de lege pentm s t a se pote prin tienerea de prelegeri in urcarea driloru. serele cele lunge de iern* si domin ec'a. E r cai chiatnati de a lumina pe asta oale poporulu sunt toti iotielegintii, in specie inse preoii si rostitu in Camera deputatiloru Unga- invetiatorii popurali. Me adresediu in interesulu publicu Catra riei.in sied, a l u n i 13 dec. la desbaterea asupra proieptului de lege pentru imprumutulu dr 80 domnii preoi si invetiatori, roganduii se nu intrelas a tien atari prelegeri. Ei potu ca inilline in auru. se-si cas'ige cunoscintiele pref-pte despre meOnorabile camera! Eu din parte-mi inca tienu c imprumutulu de facia este surele metrice din mai multe crticele ce se scumpu, rci de comunu este cunoscutu, cum- publicar la noi despre aceste mesure, in speca in Belgia, pe lang* 5 % 'n auru, si astadi cie inse .in cartea ce oscriaedlu Basiliu Petri se oferesce imprumutu chiar si singurateci- B carea se pote procura din Sibiiu dela diu loru ce au propnet'i solide. Daca capota dai a editoriu V. Romanu. Criudu me adresediu in a-estu obieptu singuratecii mprumuturi ou cte 5/ , ba in ;a li se chiar oferescu: atunci de buna sma o e ou acesta rogare catra dnii preoi ai invetiascumpu acestu imprumutu, o e l u ia regimulu tori, nu poiu a nu rog cu totu respectulu pe nostru, dupa icutn se dice ou 6%, dar dupa von. consistorie romane, ca 8> impun sub outn ein f a p t a m a i tocmai cu 8%, cci grea respundere attu dloru preoi, ctu sl nu se solvea cu percentele acelea dupa 100 fl., dloru invetiatori tienerea de prelegeri pentru aduli, nu numai la, asta ocasiune, i num -i du, a 8l '/a ! coDtinuative, dupa unu planu sistemisatu. Pote c vor fi apoi muli si de aceia, oari considera de unu semnu bunu si Numai asia va pot privi poporulu de adevefavor.bile si acea mprejurare c agiulu au- rati binevoitori pre cei din fruntea afaceriloru rului s'a coberitu forte pana candu ministrulu be8ericesci si colari, candu se va incredinti no ru de 1 finantie a urmatu cu consortiulu pre asta cale. cei intr'adeveru cerca s se nacunoscutu pertractrile pentru mprumutu, r inte binele poporului; atunci apoi poporulu dupa ce 8> finir acestea indata se urca va soi fi inultiutn toriu benefacetoriloru srdj, Sp*ru c voc '"-mi -daba va fi inti' agiulu ; eu inse martunsescu o sl acesta mprejurare intr 'adeveru trebue s o tienu de de cei pe carii ii privesce si 8 -vor forte nefavorabile pentru noi, si de asemenea amente c muiti-su ei ce atepte ceea a eu. Fie se nu resune acestea cuver trebue se o con * dere toti cei nepreocupati. St. B Afora de acestea, nu se mai pote nega pustia. o tiera e forte ncrcata de detorie. Diu dep. Simonyi ni le inaira de curendu tute forte frumosu si pe rendu, firesne si dsa cetindu-le la Invitarea de prenumoratiune la de pe chartia; de aceea eu numai me provocu Crile Steanului Romanu," scriere periodica la cele ce dise dsa, fora de a av curagiu se pentru trebuinu le poporului romanu. me apucu a le repei, tocmai de a rostulu. De curendu primiramu Invitarea de Dupa aceea, rasi nu se pote nega, c prenumeratiune" la o scriere periodica popotier'a are s p ates a, la totu anulu, forte multe detorie in auru ; noi inse scimu c din *) Eroucitulu se numesce in ungura remineleUngariei nu se scote la anu att'a auru mete ," in Camer'a Ungariei inse ae afla unu d ep. ctu trebue se solvimu noi ca camete.In urmare cu numele G. Remete, care vorbindu la proa<;estei-a trebue se cumpermu aurulu forte ieptulu despre urcarea driloru, imput dlui Borseumpu din strainetate ; r pe asta cale nu va lea, c ar fi facutu cestiune de natiunalitate sl din potUngaria s-si reguledie valut'a nici odat, cestiunea urcrii driloru. Diu Borlea nu avu se pe candu de alta parte prin cercurile guver- ocasiune s ie si a doue ora cuventulu la desbanamentali, sl aici in Camera si prin diuarie terea asupra proieptului pentru urcarea driloru, se totu spune, ca in Ungaria numai atunci se si asia nu pot s respnpdia la acea insinuaiune a potu introduce bancnotele, candu va fi regu- deputatului Remete ; folosi inse ocasiunea presiute lata valut'a. Pe asta cale inse nu se va regula de-lu-fripse prin acestu jocu de cuvente. Rep.
r e 8 1 10 1 a ( u u e

DisCursulu ieptatnM Sig. Borta.

Resunetu

tte

istorire instructive; doa ar av poporaia, adanda de la anula nou prin diu Ko- rulu nostru nesce crticele, cari i-ar d unele Negrutm sub titlulu, Ortile Stean indreptri in scienti'a agriculturai raionali, MnUi x vederea a grdinritului etc. si l'ar inveti a-si cunsce: aeatanhW - a aruncat'o detorintiele si drepturele sale cetatienesci a o n l ' < * t i n d . - c a ce folosu re atunci ar fi asia do cercetate birturele in ^ n t * S e n u l u i Ro- Domineci ei'Serbatori ? ar av re atunci m Z 5 , . & i o s i a t e cu cldura tiu'c'a otraviti'a a jupanului Iticu aai trecere? s'ar prepadi mosi'a Romanului attu manu, dca voru f irr'. ,v de usioru? s'ar intempla dra attea corupdin partea publicul- T> 1, "m'a interesatu amentit'a ti.uii si seduceri, candu e vorb'a do eseroearea x^e mine f>- . j dreptureloru cetatienesci ? etc. etc. publicatiune ^-ca dupa a mea prere, Acestea cugte mi-au venitu in mente diu auctoru sucurge unei candu am cetitu Invitarea de prenumeratiune lipse a r d e ' P P l i romanu, carea pre langa t * P l r i I e ce s'au facutu in privin- la C r t i l e S t e a n u l u i R o m a n u " ti'a ^st'a din partea unoru barbati a-i ns- si in intielesulu si pre terenulu acest'a aalutu t-i, pana acumu nu a fostu bgata in sma. din anima intraprenderea dlui Negrutiu, deLauda zelului intielegentiei nstre in ctu carea mai nimerita si mai salutaria nu a genere, caus'a invetiamentului poporalu - potutu se cugete Domnia S'a. De ceriulu, pre langa Iote necasurile si seraci'a nostra ca zelulu, diliginti'a si intentittnea buna a a fostu irobraeiosiata in tempulu mai nou cu Domnului auctoru s nu sufer naufragiu in multa cldura si interesu, asia, c in muite indiferentismulu si amortil'a ucigatria, ce locuri amu pot aret si re-care resultatu. cam pr domnesee adi la noi! Acelu resultatu inse la o privire mai de apV. Por dea Selagianulu. rpe dispare. Si eea de ce: Tenerimea frageda obligata a cerceta sclele poporali, ce e dreptu prin ostenl'a si diliginti'a Invetiatoriului, in multe locuri t (22 de milline pentru infrumsetlarea ajunge pana acolo de scrie, invtia Cateehis4Jen0V6!) Unu actu r a m de raunificentia, dede mulu si bibli'a de rostu; dar aci se termina cu in Roma senatorele marchese de Ferrari, printtascienti'a,pantru c f'upa ce ese de la scola, cipe de Lucedio, duce de Galliera, carele de nu avemu mediulocu, prin care s se sustiena 10 ani traindu totu in Parisu si cheltuindu in dens'a interesulu ctra crti si scientie, muli bani, de curendu retorn in patri'a sa si prin ce spiritulu ei conceptibilu se aiba pururea nutrementu desceptandu-i gustulu si propunendu-si a trai mai cu economia privata, si-'ncep econom'a privata prin aceea, poft'a de cetitu si asi castigandu-si totu mai c dona locului natale alu seu Genua 20, d i : ampla cunosoiintia. Astw-fel'u se intempla due dieci de milline de lire s i franci penc in doi-trei ani uita totu ce au sciutu cantru de a se infrumseti prin cldiri nue si du-va, tote spesele parentiloru si osteul'a elegant', pe langa acst'a 2 milline pentru docentelui devenu o nemic'a, si tenerimea e edificarea unui ospitalu pe sm'a seracimei! condemnata a trai totu in acelu angustu cercu Tta lumea i cnta mrirea, r Garibaldi i de ideie, care l 'a ereditu dela strmoi. scrise o epistola de reconoaciintia intru carea La alte naiuni se spesedia cu millin ele in pucine, dar greu curopenitrie cuvinte i pentru literatur'a poporala; se afla mul- spuse c: ce intr'adeveru nobilitdia pre ime de Reuniuni, a croru scopu este a nobilu, si ce propriamente face si pre prinproved pre poporu cu crti foloBitrie cipe omu! scrise intr'unu stilu usioru si intielegibilu, (Cetimn in Pressa" din Bncnresci 0 amesuratu gradului de cultura si cunosciintie ale aceluiai. Vestitulu pungaiu Pantazescu, cunoscutu in L a noi inse nici ncepute de domne- politia sub mai multe nume, care furase uta in asta privintia, desl necessitatea as- prin spargere tesaurulu din Museulu nau feliu dc crti poporali s'a recunoscutu ionalul fugitu din arestulu politiei! Ierinpte 'a roi de multu, si s'a desbatutu cestiunea (24 noemvre veohiu,) pe Ia r'a 3 despre diua, pre ale diurnalistica; dar aci apoi ne-amu mergendu Ia privata sub paza a trei sentinele, a intratu in intru si inchidiendu usi'a a sari tu ii opjs"W $tu$& cugete cineva, c Romanulu tie- pe ferstra de la etagiulu alu duoilea, totu . -*ria se perfeciona, c nu insetdia prin salturile si invertiturelo sale gimnastice. oposit.o^ anii din urma ni dau dovedi Fugariulu nu s'a mai potutu gasi! Curiosu i ai pipibili in asta privintia. Pluga- este c o fia guvernemeatale, se puse a inanu nu se uresce a' porta cte 15 sinua tenorului furu dibace ( densulu este sagii man are la fiiulu seu, numai la 22 de ani,) cumca ar apartien rosiloru si "dia, c si-redica copiii din orbia si intu- ar fi fost agintele loru la alegeri. La acst'a 'f/Ccu, de cari avur parte att'a amaru de mi ti-se sufulcara unele foi opositionali si u ; la mii se suie astadi numerulu ace- scosera la lumina tocmai contrariulu, aceea carii din opinca s'au redicatu la puse- adec cumca acelu pungasiu ar fi facutu trebsirele politice ale celoru de la potere, de e considerabile in societatea omensca. Nu toti avemu inse mediulocele nece- unde densulu desi de repetite ori prinsu asutiSPtJ] ca s absolvmu gimnaste si academie, pra diferiteloru crime pururi ar fi fost facutu ci partea cea mai mare e silita a se ndestuli ecapatu! Frumosa lumina se mai arunca sl cu acelea modeste cunosoientie, cari le-a casti- asupra stepanirii de peste Carpati! Insemgatu la scl'a din satu, do unde unii se rein- nmu la acst'a ocasiune, c obieptele antice torcu rasi la cornele plugului, alii la mies- frumse de auru si cu petre scumpe, ce se futria. De acesti'a trebue se ne ingrigimu, ca raser, erau 12 la numeru, in greutate de 14 si-ii aducemu la nivelulu culturei si ae li dmu ocale ai 63 dramuri Diece piese s'au aflatu, cunosciintiele necesarie unui cetatinu, ca ae due t. ; despre acestea furulu marturisi, ca fia membrii folositori ai societii omenesci. le-a aruncatu pe drumu, fiinduc lu-genau si Apoi omulu dela natura pururea trebue s nu avea unde s le mai asounda in hainele sale. fia ocupatu cu cev'a, si dca nu va fi cine s = (Semne denecasii ungurescul) se ingrigis' a, c acea ocupatiune s fia folo- L a 13 1. c. fii alegerea de deputatu in silria, imitedia pre cei mai aprpe de sene, Orascia. Resultatulu e c s'a alesu cu maiori fia in reu, fie in bene, si asia se intempla tte de voturi Assente Severu contra contelui c adese degenerdia la lucruri netrebnice A. Apponyi. Acestu resultatu revolta tote si rele. foile dloru magiari si ele folosir asta alegere Dca amu av noi crti de acelea popo- de ocasiune, a ataca in celu mai brutalu modu rali, cari scrise intr'o limba usiora si stilu pre alesnlu. ca cum se espeptora guvernasimplu aru tracta despre lucruri religise, mentalele Ellenr:" Romanimea din oereroice naionali din trecutulu nostr, su alte culu Ora8Cei a alesu dep. pre Assente contra contelui A. Apponyi. Assente in parlamentulu magiaru ! Acestu omu, in a crui nume se cu*) Acestea Crti voru cuprinde : a) Cunosciprinde mai multu bl^stemu, dectu cte cli intie din ramii de economia, cum e : plugaritulu, pite in intrg'a-i vietia; acestu om i, din ale cagrdinaritulu, vinieritulu, albinaritulu b. a ; b) r'ii mane sl acu evaporedia sngele v p t i meistorire frumse din trecutulu poporului romanu, loru sale; acestu omu,carui-a tribunatulu seu precum si a strbuni loru lui; c) istorire si no- dela 1848 i-a castigatu laurii lui Horia si Clovele morali do invetiatura si de petreoere ; d) ca: acestu omu representante in parlamea cunosciintie de drepturile si detorentiele ce are tulu magiaru ! Te cuprindu fiori si groza. De , c > ' - cetatianu a patriei, si invetiatura cum doue ori ni pare reu de c. Apponyi, c cadi V)Vie _ ^.ija folosise si cestea implenite ; e) poe- la alagera contra unui atare omu; dar de W vc ^ o e n ' " ^ ^ acelea, cari atingu doue ori regretmu si aceea, c parlamentulu Alai ^ "*^. t,j^iP poporulu nostru, si mprejurrile, in magiaru capet in schimbu pe unu Assente t^ anim' ' * ' > 0 descrierea des- in loculu contelui Apponyi. Sperdrnu inse,o ^ y.. >..oru bl ce ajungu pre omu, animale si fiecare partita din parlamentu va respinge plante, si aretarea leacuriloru de casa su sl de solidaritatea cu elu, si de asemenea va face apoteca, prin cari acelea se potu vindeca; g) si fie-care deputatu, astu-feliu, Inctu s nu anecdote, proverbie, cuvente intielepte, attu se afle nimene, oare s nu se genedie a sied pentru petrecere, ctu sl dupa invetiatura ; h) cu acestu omu pe aceeai banca in Camera *
6 0 4 a U t r e c u t u

*.rV
P

C a t l U n e

8u

U C a

Ci

c e t l t o r m

p r

a c a t a o r u

v i n e

1 a e

0 a

(*) (In Cereala Bnzlasinlni,) dieees'a Caransebeaiului s'a alesu deputatu congresuale cu mare maioritate diu advocatu Stefanu loanoviciu. = (Postulu ce-lu implenise la trib. supr. ferieitulu, odeniora O. Mihail) intr'adeveru l'au implinitu dnii magiari prin unu renegatu de slovacu, cu numele Kossalko. Poftimu dreptate magiaresca! Continuai, din magiari, totu pe asta cele, cci e cea mai potrivita a nstrina pentru vecia animele romane de catra voi ! (0 Multiamita pnblica) se aduce prin diu invet- / . Bitea din Borodulu-mare mrinimosului dnu Ioanu Qosmami, fost deputatu diet. si de presinte advocatu in Urbea-mar, pentru c a binevoitu a dona pe sm'a bibllotecei colari gr cat. romane din Borodu-mare loculu nascerii sale 51 bu-ti de crti romane, cea mai mare parte istorice, precum si unele poetice de ale celoru mai vestii poei romani, etc. Acestu donu s'a facutu amentitei scole sub conditiunea ca ori care romanu din juru ori si candu s pta mprumuta din ele spre cetire.

alegere, carea va fl la 21 decemVM a. e. st. v. - - spre a si aret desteritatea ia oantu, tipicu si oratoria. Recursele ae se tramita parintului protopu G. Vasilieviciu in Siria (Vilgoa). Minisiu, 26 nv. 1875. 1 3 Comitetulu parochia lu. Cu scirea mea: G. Vasilieviciu, mp. protopopu Vilagoiului. upa-ce alegerea de invetiatoriu in comun'a Socodoru, publicata in nrii 6 1 , 62 si 63 ai Albinei, nu s'a potutu intempla,in urmarea dispuautiunei lluetrittii sale dlui Ep8oopu diecesanu din Aradu, sub nr. 2446 pres.din acestu anu,aceluia ae face urmatoriulu adausu : Aspiran'ii vor av a produce testimoniu preparandialu si de califioatiune, totu ou calouli ludabili, precum sl atestatu despre abaolvarea celu pucinu de patru clssi gimnaialt. Celelalte conditiuni si favoruri remaou neschimbate. Alegerea nua va av loou la 28 decembre a. c. st. v. 13 Comitetulu parochialu. In cointielegere cu mine .* Petru Zeldesit nu. mp. inspeot. cerc. do scole.

D"

Varieti.

LITERARIU.
Precum ni se scrie din Bucureti, curendu va apare acolo : de FrdricDam, autoriulu no\\xiDictionariu romanufranceau, si de O. N. Chabudianu, Doctore in medicina dela facultatea diu Parisu. Opulu se va publica in fasciole bi-mensuali, si va d aprpe 50 fascicle. Pretiulu nu se notifici.

parochi'a vacanta din Aputeu, comiPentru tatulu Aradului, protopresbiteratulu Chisinoului, se es rie concurau cu terminulu
ctu ma de alegere pe domineoa ia 21 doc. st. v. a. o.

DictionarMn limfai meicali romane,"

PuolicaMum

tacsadili.

CONCURSE:
T J e n t r u mplinirea postului de invetiatoriu la scola conf8. gr. orientale din Colnicu, protopresbiteratulu Oravitiei, comitatulu Carasiului, se publica prin acst'a concursu pana la 8 ianuariu 1876. Emolumintele impreunute ou acestu postu sunt: salariu anuale de 500 fl. v. a ; 15 fl. pentru conferintie; 12 fl. pentru scripturistica; cortelu liberu si gradina pentru legumi; 2 jugere de pamentu livada, si dela fie-care mortu 50 cr. Doritorii de a ocupa acestu postu sunt avisati, a-si tramite recursele, instruite dupa statutulu orgauicu si-adrosate comitetului parochiale, ctra concernintele d. protopresbiteru Iacobu Popoviciu in Oravitia, pana la terminulu mai susu amintitu. Colnicu, in 23 nov. 1875. 1 3 Comitetulu parochialu, in co'ntielegere cu diu protopreabitei'u districtualii. )entPi postulu invetiatoresou de la scol'a confesionala gr. or. romana din Agadiciu, protopresbiteratulu Oravitiei, comitatulu Carasiului, se publica prin acst'a concursu pana in 10 ianuariu 1876. Emolumintele impr-unate cu acestu postu s u r t : 1) Salariu anuale >n bani 300 fl. v. a ; 2) 4 orgii de lemne in natura ; 3) 2 jugere de pamentu aratoriu; 4) 1 jugeru de pamentu locu separa tu estravilanu aratoriu; 5) 15 fl. V. a. pentru spesele soripturistice ; 6) 10 fl. spesele pentru conferintie; 7) cartiru liberu mpreuna ou gradina pentru legumi. Doritorii de a ocupa acestu postu, au a-si tramite recursele, instruite dupa statutulu org. si adresate Comitetulu parochiale, ctra diu protopresbiteru Iacobu Popoviciu in Oravitia. Agadiciu, in 25 nov. 1875 1 3 Comitetulu parochialu, in cointielegere cu diu protopresbiteru districtualu.

Emolom ntele s u n t : / sesiune de pamentu estravdanu, stolele ndatinate, ai birulu dela 200 de case dela cele cu pamenluri, '/ vica de gru si 'A de cucurudiu, ra dela oele fora pamentu /z vica d < > gru seu de cu- urudiu, afora de aceea, cortelu liberu oa gradina de legumi. Doritorii de a dobndi acesta parochia, reoursele loru, provediute cu documintele necesarie, si adresate ctra comitetulu parochialu, pana la pusulu terminu, au de a le substerne oficiului protopresbiteratulu in Chitighazu (Ktegyhza). La candidare, se vor lua in consideratune, mai cu sma cei cu 8 clssi gimnasiali,si cu calculii de califioatiune pentru parochie de fru ute. Apateu 25 novembre 1875. 13 Comitetulu parochialu, in co'ntielegere cu mine: Vetru Chirile seu, mp. protopresbiteru.
i 2 l

escrie concursu, pontru ocuparea Se trieloru posturi invetiatoresoi:

urma-

e n t i a

I
6 1

1. in comun'a Roitu, protopresb. Oradei mari, inspeetoratulu Cefii, cu terminu pana in 7 decembre a. c. cal. veohiu, cu emolumintele : 100 fl. v. . 15 cubule de gru aecaretiu, 4 stengeni de lemne si 2 stengeni de paiepentru incaldisuycartrii liberu cu '/jugeru de gradina pentru legumi, si % jugeru de pamentu aratoriu, comun'a fiiindu detoria sl a macin invetiatoriului peste anu. 2. in comun'a Berecheiu, din acelasiu comitatu, protopopiatu si inspectoratu, cu terminu pana in 6 Dece a. e s t vechiu, cu emolumentele: 16 jugere de pamentu aratoriu, lemne de incalditu si cartiru ou gradina de legumi. Doritorii de a ocupa unulu din aceste posturi, sunt poftii, pana la terminulu alegerii in vr' domineca ori aerbatore a se prsen t in s. biserica pentru de a-si arata desteritatea iu cantri; r recursurile instruite conformu statutului org. provediute sl ou testimoniu de califioatiune si adresate Comitetutului parochialu, se vor substerne subsorisului inspectore cerc. de scole in Bereoheiu, comitatulu Bihari, p. u. Gyapj. 22 Berecheiu 20 noemvre v. 1875. In contieleg're cu Comitetele parochiali, Teodoru Papu mp. inspectoru cerc. de soole. staiunea invetiatoresc romana g r . Pentru or. din Selciva, comit. Carasiului, inspee-

n o u e e

I n (

C u

m a

r a

t u

t r a

e s c e

c u

pre invtlitria se v nsemna: ravasiulu intemplamenteloru din lumea mare In fie-care luna va esi cte o carte de o cla seu mai mare si ee v tramite la 3/15 a lunei fiesce-crui'a prenumerante, care va fi tramisu nainte pretiulu de prenumeratiune, care pentru 12 crti (anulu intregu) e 2 fl. (5 lei nuoi,) pentru ( crti (ianuariu-iuniu) e 1 fl. v. a. (3 lei nuoi,) pentru un'a carte e 20 cr. v. a. (50 bani.) S se adresedie: La Redactiunea de ia P r e d i c a t o ri u l u si C r t i l e S t e a n u l u i Rom a n u , " in G h e r l a (Szamosujvr.)

Mare groza se vede aj fi cuprinsu pe stepani; noi inse li spunemu s n'aiba nici o tema, cei Assente nu li va d ocasiune se-si arete curagiulu selbateciei! X (In cerculn Nireinlni-micn.) districtulu Cetatei de ptra, in contra asteptri nstre si a tuturoru Romaniloru de bine, la alegerea de alaltieri esl deputatu dietale diu Hoszu Lszl, romanulu celu reu, cadiendlu dlu Aless, Popu, romanulu celu bunu. Asi este spiritulu timpului.

toratulu cercuale-soolare alu Biruhisiului, se deschide concursu cu terminulu alegerii pe 15 decern vre a. c. st. v. Emolumintele sunt; 318 fl. v. a ; 3 j u gere de pamentu aratoriu, / jugeru de gradina intravilana; pentru parteciparea la conferintiele invetiatoresoi una diurna de 2 fl. la dia, si trsura libera ; pauBialu scripturisticu, dupa trobuintia; 8 orgii de lemne si corelu liberu. Din salariulu de 318 fl. v. a. aleauluinvetictoriu va av a da ' / invetiatoriului orbu, Partenie Gasparu, ctu va trai aoest'a. Doritoriii de a ocupa acesta staiune, au a-si substerne recursele loru, instruate in intielesulu statutului org. Inspectorelui cercualu de scle in Bacamezeu, p. u. Kpolni, pana la terminu. Selciva, 7 noemvre 1875. 33 Comitetulu parochialu, In co'ntielegere o u : Laurent iu Bar zu ^Je escrie concurau pentru parochi'a din mp. inspektor cercualu de scole. ^ Minisiu, cu carea sunt mpreunate emolumintele : / sessiune pamentu aratoriu ; dela A N U N C I U ! 80 de case, cte 1 mesura gru si 1 de cucuOn. publicu si specialu celu din cerculu rudiu Bfarraatu; r dela 190 de case numai 1 mesura cucurudiu sfarmatu si stolele usuate. Bocsii, comit. Carasiului, se avisdia cumca Recurenii au a produce testimouiu c mesuri noue metrice, attu pentru fluide, otu au absolvitu8clssi gimnasiali,si au facutu esa- si pentru uscate, de tta form'a, autenticate menu de maturitate; din studiile teologice si timbrate, se potu procura si comanda da a 13 despre perouraulu de 3 ani in institutu si dreptulu la testimoniu de califioatiune si a se infacisi IULIU FELIX, in un'a de dominece seu serbatori pana la maestru feralbariu (Spngier) in Boctia-monlana.

entru staiunea invetiatorsca romana greoo-orientale din Silagiu, cottulu Timisiului,protopresbiteratuluJebeliului, se deschide concursu cu terminu pana la 6 ianuariu 1876 st. v. Emolumintele sunt: 120 fl. v. a. dela comuna, 80 fl. v. a. din cass'a diecesana pana la recascigarea scolei si aceloru 4 j gere colari, ocupate de gr catolici, 2 orgii da lemne, 4 orgie de paie pentru incalditulu scolei si cartiru liberu. Doritorii de a ocupa acesta staiune, au a-si 8ubsterne recursele loru, in3truate in intielesulu statutului org". pana la terminulu pusu, rssimului d. protopopu Alessandru loanoviciu in Jebelu. Datu in Silagiu, in 27 novembre 1875. 1 3 Comitetulu parochialu, in contielegere cu protop. tractuale.

In tipografia lui EmerCO Bartalitl- (Budapesta, VIII. strad'a Eszterhzy nr. 50

BIBLIOTECA Mit CLU] j

Redactoru respundietoriu Viocntll Bbelin.

Das könnte Ihnen auch gefallen