Anulu IX. Nr. 5.

Kse de due ori s septeman : J o i - a si D o m i u e o ' a ; era candu va pretinde importanti'a materieloru, va esi de trei su de patru ori in septemana.

Budapesta, domineca in

ian., 1

farumi

Pretiuiu

de

prenumeratiune,
8 fl. v. a 4 fl. v. a. 2 fl. v. a

pentru Austria : pe anu intregu diumetate de anu , patrariu

; entra Bomania si strainelate: anu intregu 12 fl. v. a. diumetate de anu 6 fl. v. a.

INA
A
sufletulu nostru vedemu curatu prepa dindu-se tir'a, prcpadindii-se naiunea magiara. Nu pricepu dd. magiari de la pote re, c dupa Iogic'a si moral'a loru, mane poimane acea intrebare de morte si vie tia a spanioliloru facia de maurii, are s li se puna loru, a carori venirt.\# stepanire in tira are mai aprpe asemenare cu istori'a,la care provoca? Domnii magiari, astadi la potere orbii de farmeculu poterii, mergu obli a vatem si ucide pre romani ; ci bin e : inca n'au ajunsu ei a pricepe, a senti chiar, c patri'a loru,c naiunea loru fora noi n'are vitia, tiare nici sia^ise de esaistintia ; c prin mrtea nstra., mormentulu loru se deschise ? ! Aceste cugete durerse le detepta in noi de nou furi'a domniloru, ce o manifestar in Dieta si in press'a loru, din incidentele de luni-a trecuta, candu se desbatu cererea procurorelui de statu, din nsrcinarea guverniului, pentru consensulu Casei reprsentative d'a intenta procesu de pressa lui Babesiu dreptu apelulu entra grniceri, publicaii in Albina" inca in sept. 1 8 7 3 , in privinti'a crui articlu am mai vorbitu si alta data, si vom mai vorbi dra inca de multe ori. Bieii domni, - - ce plcere si chiar tericire pentru ei, pentru inim'a loru domnsca, c printr'unu articlu scrisu d e u n n j u n e ne-espertu, si publicata in colonele Albinei,in absinti'a redactorelui - li
i -i- > , g. _ - . . .
r

Pronnmeratinni se facu 1b toti dd. corpundinti ai NOBTRI,JBI de a dreptnlu 1 Bedactiune S t a t i o n s g a s s e N r . 1, nude aunta ia adresai corespundintiele, ce pri vescu Redaotiunea, administratiunea si" peditur'a ; cte vor nefrancate,nu i e VCR PRIMI, ra cele anonhbe no ga vor publie

Pentru a n t i c e l e si alte comnnioatinni de interesu privaii ge respunde cte 7 or. pe linia ; repetirile e facu cu pretiu leadiutu. Pretiuiu timbrului cte 80 or. peutru una data te antecipa.

Invitare de prennmeratiane
Ia

pre anulu curinte 187-1, cu pret.iurile si in conditiunile ce se vedu mai B U S U in fruntea foii si cele-ce s'au pnblicatu particularminte. N B ! Cu prere de reu insciintimu, c precum ni-am descoperiii la timpulu seu temerea, asi s'a intemplatu, in ctu mcar c del nrulu 1. tiparirarnu totu cale 1 2 0 0 essemplaria, totui din primii trei nri nu mai avemu nici unulu la dispusetiune, si asi de o camdata nu suntemu in stare a mai servi cu acele numere, respective a completa essemplaria. Rogmu insa pre dd. foti, su si actuali prenumeranti ai nostri, cari au primitu acele trei nre si nu mai au dra trebuintia de ele, s aiba bun etate a ni le retramite, prin ce ni vor face mare servitiu, cci forte muli dintre prentimerantii nuoi ni le ceru cu intetire.

cu incheiarea anului .7872, de candu buna ra cea din Transilvania, unde firesce, din caus'a calamiti loru publice, j uneloru clase in minoritate, si a nume acele restantie au trebuitu inca s se in- magiaripei si aristocraiei, prin miestria multisca. | I rafinata^ se dau drepturi ntreite si indieDupa acesta aretare, sum'a to- cite a n detrimentul u poporului peste tale a restant eloru s'a urcatu l a : totu, si maioritatei romane specialminte. H7.46I,G76 fl. v. a. Astadi deja s fie Dar tocmai pentru aceea, in Anajunsu la 140 do miline. glia, astadi micrile sociali, preteaiuS bagmu bine sma: venitulu i n - nile de reforme, de dreptu egale, deja tregu alu Ungariei cu tote tierele coronei attu au ajunsu do sonori si generali, sale, clin totu feliulu de resurse, ordenari incu este cu greu li mai contrassi straordenari, in cei mai buni ani, abi ta, si diu Gladstone chiar recunsce, c ajunge 200 miline bruto ; mai de este cu dreptu si este la timpu, a tien parte,s bagmu bine sm'a si la aceea, c contu de ele. Firesce insa, c aci i n t e m la anulu 1 8 6 7 , candu stepanireamagiara pina grea opusetiune chiar s i in partit'a a primitu tir'a *din manele cele attu sa ; pentru c si acolo, ca pre aiuri, de crtite si condamnate ale nemtiloru, nu toti, ba pr pucini sunt adeveratii dupa o stepanire discretionaria si liberali, dintre cei ce se n u m e s c u aststrina, dumana, de diece ani, tt re- feliu.
:

Redaotiunea. Budapesta, in 3 1 ian. 1874.

Cine i m p a r t i a l u si nepreocupatu se va pune s dejudece bine tienut'a domniloru magiari, cum se manifesta ea de ctu-va timpu incci, facia de noi si respective facia de naionalitile nemagiare ale patriei attu in Dieta, ctu si in diaristica, si in administratiunea publica a loru, acel'a va trebui s reounsca, c ei 'm-au ectiiaratu resbeln la morte si vitia ! Cci ce a l f a pote s insemne aceea, candu ei mereu, din t o t e castrele loru politice ni striga, c gravita mu in afara; c subsepomu coristitutiunea si statulu ; c pentru acesta in contra nstra tote hra-de-legile, tote insinuatulvile si persecutiunile sunt iertate, sunt ndreptite?! Ce a l f a va s dica acst'a, de ctu c noi suntemu afara de
nge r t

stantiele primite se urcau cam la 60 de milline florini, cari restantie, urmandu in data duo' ani buni in tira, mai intrege s'au incassatu pan' la 1 8 7 0 , de unde deci urmdia, c enormea suma de restantie, adec 117' , seu respective 140 de milline, propriamente este celu pucinu in partea precumpenitria n u mai de 3 4 ani !
2

De aci fie-cine va pricepe, c alegerile nue, in Anglia, au o mare i n semnetate ; ele potu s de unu potericu impulsa si aventu liberalismului acolo nemedilocitu, r medilocitu si in cealalt Europa ce si-a luatu pre Anglia de m o delu ; dar totu ele potu s se favorabili si pentru reactiune, carea astadi resicum este de asupra in Europa. Astfeliu fiiniu, ge pricepe de sine, c agitaiunile electorali sunt din tote poterile !

Dar mai multu dectu t o t e s bagmu bine-bine sm'a, c dupa aretrile mai multoru foi, anume si specialminte dupa datele dlui deputatu Em. Simonyi in Szomb. L." cea mai mare parte a restantieloru din dri nu este la seracime, ci la domnii cei avui, cei-ce chiar stepanesen tir'a!

Budapesta, in 16/28 ian. 1874.

Onorabilii cetitori ai Albinei da securu s:-aducu aminte de ideiele si prerile c* desvoltaramu noijnai^di\eJg recute in artieo

Acolo am ajunsu, in ctu ori ce ceremu pentru essistinti'a, cultur'a, progresulu nostru c;i atari," numai de ctu suntemu tacsuti de ret patrioi, de urburatori de ])ctce, de nemultiamitori facia de raia domnitria! Diu Cserntovy, in ,,Ellenr ' de ieri, merse in firulu ncestoru inputatiuni pona acolo, in ctu ni aminti de essemplulu din seclii trecui in Spania, unde Maurii cuceritori din Africfl, dupa-co naiunea indigena ispanica scutura jngulu loru, cu forti'a pann si prin inchisitiune fusera constrinsi, a-si parai nu numai religiunea, ci fii limb'a, si a-si d ei insisi curile spre nimicire. Ce am dice noi, intrba diu Cserntony, dca magiariiI astfel iu ar pasi facia de noi ?!" Ce am dice ?! Dar ce va dice diu Cserntony, dca noi i vom spune onestu si serioii, c trac tarea de astadi a loru facia de noi - indigenii, anticii locuitori ai patriei nu este mai pucinu barbara, dupa spiritulu de astadi alu timpului, de ctu ce a fost namte de secii cea indegetata de elu ! Dar ce va dice diu Cserntony, dca noi la astfeliu de intrebare prsta si slbateca i-am respunde simplu : >,Poflimu domniloru /" De asemenea ,,Hori in nrulu seu de astadi tiene ndreptit, ori-ce politica de nemiire in contra nstra ! Tristu lucru ; nespusa orbia acst'a la dd. magiari ! pentru carea noi in

poru seracu, essecutiunea i lu panea Babesiusi cu cevasi temeiu, dupa-ce d'o din g u r a copiloru si sementi'a din podu, suta de ori au trebuitu s strige fora totu atuncia pre domnii cu potere si avenici ctu temei ! Totu d'o data insa ei re ii crutiW nu se multiumescu cu att'a, ci alarma lucca-vi spiritulu de economia, pamea magiara si magiarona, eschiamandu : Eta, vedei, astfeliu sunt naionalii aceti j triotismu, dreptate, umanitate la domnii essaltati, aceti ne-amici de morte ai 1 magiari! c c a - v i cui s'a dalu la 1867 nostri ! Apoi cum s potemu noi fi buni j tir'a si poporale in stepanire!! Am si drepi cu nationalittile? ! Cum s nu li ajunsu de insu-si ulta-magiarulu Else indigna, de acsta sistema iienemu piciorulu totu de a supra ca- lenr' mandarina ! pului?!" Ce pretestu miserabile ! ce absurdiBudapesta, in 19/31 ian. 1874 tate dessiantiata! Pona la att'a orbesce patim'a rea pre omeni. Unu evenimentu insemnatu din diDar noi ori ctu do nedrepttiti lele trecute este, disslverea parlamensi apesati,nu ni vom perde cumpetulu; noi tului Angliei ; cu publicarea indata de fiindu c ei sunt orbi, trebue s ve- nue alegeri, si convocarea parlamendemu cu a t t u mai bine. tului nou pre 5 martiu.
1

Suntemu convini c multora, cari pana aci pucinu au petrunsu in cursulu si direciunile, in essinti'a chiar a politicei popraloru, deslucirile a'' enunciatiunile nstre finali vor fi imparutu forte paradosse. Ori ctu de paradosse, aparitiunile publice totu mai multu vinu a ni dovedi c de feliu n'au fost greite. Noi din candu in candu vom lu cunosciintia despre aceste aparitiuni, pentru ca s couvingemu pre ono, rabilulu nostru publicu, c cea-ce am disu si deslucitu, am facutu din matura precugetaro, din conviciune chiar, si chiar intru interesulu celu mare alu nostru. Rogmu : a lu inca o date la mana acelu articlu alu nostru si apoi trecendu peste elu a asculta si judeca bine urmatriele pasagia din fruntea lui P. Lloyd," de mercuria trecuta in aceiai cestiune. Citat'a fia scrie : Da, asi este, interesele romanice (nota bene, se vorbesce de referinti'a intra Francia si Italia 0 par' ca de sine, spontanrninte convinu si se dispunu pentru o secreta inamieia contra Germaniei. Dar trebue presupuii, c in Berlinu cu ochiu forte vigilante se petrecu tote intemplrile si simtmele.
A infrange resistintiele cestiune de vitia pentru ultramontant, ette o Germania. Politic'

Intr'aceea in ctu pentru afacerea p"ocesului nostru, tocmai ni se face aretarea positiva, cumca domnulu advo atu G r u i a Liuba, carele a condusu redactiunea Albinei pre timpulu candu s'a publicatu acelu articlu, elu insusi s'a presentatu si denunciatu procurorelui de statu, ca acel a asupra cruia are s cada respunsabilitatea, cerendu a se indrept in contra-i cercetnrea si acus'a. Caus'a pentru care diu 67. Liuba nu s'a insinuatu dintru inceputu, ca celu vinovat u a fost, cci tocmai se pregati pentru censur'a advocatiale, poste care numai dilele trecute a trecutu. Acosta insinuatiune deci are s de intru ctu-va alt'a direciune cercetrii urmatrie. Celu pucinu noi asia credemu.

Capulu regimului de astadi alu Angliei, diu Gladstone, de partit'a liberale, (vhigista,) mai avea dreptulu d'a guvern a cu parlamentulu vechiu inca unu anu ; dar densulu facendu esperiinti'a, c partit'a liberale, pre carea se radim, din dia in dia devenise mai nesecura, d'alte parte c multe cestiuni sociali de importantia ceru I M P E R I O 3 U deslegare, r partit'a contraria, cea conservativa, (a thoryloru,) cu unu parlamentu attu de sfasiatu inca nu este in stare a primi frenele conducerei, ca omu intieleptu si de omenia, s'a grabitu a desface ceva nainte de timpu acestu parlamentu si a apela la tira, mai bine elu astadi, de ctu mane contrarii lui, pentru alegerea unui nou parlamentu , mai omogenu, mai compactu si mai pronunciatu Budapesta, in 18/30 ian. 1874. S'audimu si s. ne inmimii si ingro- intr'un'a su alt'a parte. Anglia este tir'a de modelu zimu ! ciarlatani poMinisteriuluregiu magiaru a snb- pentru toti constituionalii sternutu comisiunei de 21, pentru o- litici ; de acolo si-iau armele si ai nostri rientare totu feliulu de date despre dd. stepanitori, de cte ori vinu a aret lumei, c ei sunt liberali, precandu in starea finantieloru tierei. Intre aceste date se afla si o aretare fapta sunt tocmai celu mai pronundespre restantiele de totu feliulu de dri, ciatu contrastu alu liberalismului. Numai in Anglia este in vigre o directe si indirecte,pracum si despre arendiele si alte venite de statu, in restantia lege electorale attu de infame ca

germana este inca superire peste aceste reporturi. Ea de buna voia, nu se va invoi a de&face o aliantia ca si a Italiei Isolarea materiale si morale a Francii, eite problema cea mai nsemnata a principelui
Bismark*

Credemu c ajunge att'a, pentru d'a face pre ori si cine s pricpa. c Germania dlui Bismark, attu cea reale, ctu si cea ideale, vedu si conoscu, cumca micarea ultrmon tana in Europa, mcar c ea este de a dreptulu urdita in Vaticanu, totui este o micare a romnismului contra omnipotintiei celoru din Berlinu si planurloru cutropitoria de tiere si popra ale acelora.

Revoluionarii strini se sfiescu de oonsortiulu ou revoluionarii magiari.

In parlamentulu Germaniei, unu deputatu imputa de unadi lui Bismark, oii in batali'a contra Austriei la 1866, nu s'a sfiitu a lega aliantia cu emigratiunea magiara. Bismark respinse acesta nvinuire, su mai bine dicendu, cerca s'o scuse cu cereustanti'a, c Napoleonii, amenintiandu cu intrevenire, l'ar fi silitu la acelu espediinte, carele n'a tostu urgisitu de Francia. Numai dectu diariele francos protestar, accentuandu c Napoleonu a tienutu totdenn'a demnitatea sa la inaltime mai mare, de ctu s se fie potutu cobori la o aliantia chiar cu emigratiunea magiariloru. In urma unu corespund inte din Roma
in Journal des Dbats," desfasiur c mai

mulii de ctu toti Italia s'a feritu de aliantia cu emigraii piparcani. Cum se vede, toti-trei se ferescu de a fi comisu o aliantia eu revolutiunarii magiari; mcar c totetrele aceste state sunt basate pe principie revolutiunarie; de ora-cc nici inusi Vilelmu betranulu, nu va s mai afirme c numai asi cu darulu Ini Dumuedieu* l'a scosu din domnia pre regele din Anovera si pre cei lalti prini de popra," pretini fericitori. Ne intrebmu insi-ne acuma : cum si de ce re (alianti'a cu Andrssy, Klapka si cu ceialalti foti emigrani si revoluionari, cari astadi domnescu Ungaria si prtilo adnesse, cum alianti'a cu acetia au ajunsude o insulta, pre care contrarii si-o imputa reciprocaminte ? Unde sunt simpatiele strainetatei pentru magiari ? Nu cumva au disparutu acuma, de candu lumea ii cunosce mai bine, de candu ii vedu cum domnescu ? ! ' Domnii magiari au avutu unu renume forte bunu in strintate : cine va pretinde, c-lu mai au si astadi ! - - Asi degraddia por tarea pre omeni.

Merita amintire accenturile fcute din pnrtea unui croatu in contra prosei magiare, carea oforesce publicului seu cetitoriu articli plini de cele mai patimse si vatematrie invective contra natiunalittiloru nemagiare. Se intona prin acst'a, c ce platesce dreptatea magiara, si c pana unde merge consciintiositatea procuroriloru de pre la noi. Punendu-se cestiunea la votu, Babesiu fu estradatu, votandu contra stradrii senguru daputatii natiunali romani, erbi si croai. Cu att'a siedinti'a s'a incheiatu. Mercuri in 28, si joi 29 1. c. inca s'au tienutu siedintie scurte, mai vertosu pentru substernerea de referate, a nume a celoru mai urginti despre prioritile secundarie do 30 de milline de la drumulu feratu orientale. In siedinti'a de mercuri, deputatulu Simonyi E. fece o interpelatiune periculsa ministrului-presiedinte, totu in cestiunea atinsului drumu de feru ; ra in siedinti'a de joi sr'a se verifica mandatulu deputatului din Caransebesiu, Traianu Doda.

Din Bucovina,

Cu datulu : Cernui 22 ian. 1874, ni se scrie: Presupunerea corespondentelui din Suceava, in privinti'a adunrii generali din urma a societtii nstre pentru literatur'a si cultur'a romana de aicia, nu s'a adeveritu ; cci din 203 membri ce-ii are Societatea, nu s'au infacisiatu de ctu 40, si anume din locuri mai departe numai patru. Din roportulu comitetului se vede, c starea finantiala a societtii nu este buna ; de re-ce restantiele membriloru ordinari se urca la o suma nsemnata de 5596 fl. v. a. si 30 Deci la desbaterea generala a preliminariului s'a atinsu asta mprejurare, formandu-se due preri divergeni. Unii propuneau, ca comitetulu societtii s provce inca o data membrii in restantia la solvirea contribuiriloru loru pana la unu terminu preclusu si cei ce nu voru solvi pana aunci, s se strga din listele societii ; alii insa erau de prere, ca restantierii s se provce de patru ori pe anu la solvire, fora ca s se Dieta Ungariei. faca vorba de tergerea loru. Adunarea din Siedinta din 26 1. c. In urm'a celoru punctulu de vedere alu oportunitii s'a alaformali, presentandu-se unele petitiuni, cari turatu la prerea din urma. In privinti'a
Hoafinfip'lm'n o rnm -"~
n l 1

a prochiamatu p nminala su trei obligaiuni de desrcinarea partid'a guvernamentala pmentului a ducatului Bucovinei de cte Din generalu de candidatu alu seu. Acst'a este unu mare neadeveru, cci adunarea 10 fl, mon. conv. in valre nominala." din 8 dec. dekistii su guvernamentalii cu La asta adunare a societtii a fostu diu Pauloviciu cu totu n'au avutu curagiulu nici a Soiaca de facia si nu intielegemu, cum s'a se declara de partida, dupace Din generalu lipcutu intempl, do cum va nu chiar pentn presenti'a si modesti'a sa, c pentru o tt spusn ruratu si respicatu, c - nu primesce guvernamentala." fa>ta attu de genersa si de memorabila, nu candidatm'a del partid'a Era inctu pentru candidatura Dlui i fa adusu unu votu deosebitu si pr meritatu demultiamire. Diu Semaca insa fie siguru, c generalu in partea, si la rugarea partidei nasiitiementulu seu de bine/acere va fi puru- tiunale, acst'a o primise inca atunci, pe candu ri: respectatu si dorimu ferbinte, ca bunulu Diu Pauloviciu cugeta, c in Caransebesiu D:ieu s-i daruisca ani ndelungai, spre a cte ciro sbra, tote se mananca ; pe candu silu traduce in fapta ctu mai abundante. dumnealoru in clubulu dekianu diua de^liua candidau si roscandidau - pre cfiti toti, nudipa cum 'lu porta in inim'a sa nobila. Conformu programului adunrii, punct. mai nu pro diu generalu Traianu Doda. V erau gafa unii membri a face discursuri Dar mai departe este neadevoru, c si oropuneri privitrie la interesele societii, program'a tiprita, ar diferi de cea rostita iu cai insa pentru scurtimea timpului remasera 8 dec. nrfacute cu multa dauna. Urmdia deci cu Diu Fauloviciu insusi,nu scie s ni spun, pjvy-e mai alesu la acestu punctu alu pro- c in ce diferesce ! Si asia in confusiunea sa grimului, ca adunarea s se tiena celu pucinu se apuca de unu puntu do a dou'a mana, de in lue siedintie, ra nu numai in un'a, dupa premisele punctului alu 5 lea,relativu la cestiusilu de pana acuma. unea de naionaliti. In fine amintimu ii neajunsulu, c co Dar Die Pauloviciu ! Co sunt aceste mitetulu imparte reportulu anualu despre premise facia do; preludiulu programei ? Nu lucrrile sale abi in adunare, pre candu ar fi te-au genatu pre Dta mai multu premisele cu cale, < a elus-lu tramita membriloru intru argumente, pentru cari Diu generalu Doda un'a cu invitarea la adunare. {A.) a deohiaratu c nu] primesce candidatura

Lu aires'a pretinsiloru

Ign. Faulovioiu si a interpelanti din. ,N. Temesvarer Zeitung."

Dlui
?

partidei

guvernamentale

? !

Caransebesiu

in 22 ian. 1874.

in nrulu 93 alu pretiuitei Albine din a, tr. s'a reportatu despre conferinti'a din 8 dec. in carea Diu generalu Tratam: Dodaus, desfasiuratu program'a sa politica, ca candi datu de deputatu dietale. Decursulu acestei conferintie Diu Generalu afl de lipsa a-lu tipri si publica - cu attu mai vertos, fiindc deakistii de aici, in abslut'a loru neputintia de a pune in acestu cercu nationalu unu candidatu propriu alu loru, respandisera faim'a, c Diu generalu este dekistu. Acum insa, dupace cuventarea de candidatu a dlui generalu esi in tipariu si dumnialoru, dekistii nu mai putur insiel lumea si pe stpnii loru cu mintiuni, recurser laoapucatur'arba, strgandu in publicu,
ca p r u g r a o i a t i p r i t a a u i u i gene r a i u nu esit

Admiti acst'a dechiaratiune, totui ai cutesanti'a d'a dice, c l'ati prochiamatu de candidatu alu vostru? Intr'adeveru o contradicere demna pe usioru disu - de tta comptimirea. Te provoci la reporturile din diurnale de pe atunci? Apoi bine raportulu din Nrulu 93 alu Albinei uniculu autentiru, este cu totulu in contra asertiuniloru Dta le. Ori Dta intielegi reportulu Dtale din Tetn. lapok," care dici, c l'aaprobatu Diu generalu ? Ei bine draga ; dar din acelu reportu numai punctele programei sunt conforme adeverului, si numai acestea au fost aprobate de

diu Generalu ; celalaltu cuprinsu - n u ; pentru c nici nu-i-lai cetitu ! Nga, dca Ti permite onrea. Mai dice Diu Pauloviciu, c nu crede, c acea programa s'ar fi publicatu cu scirea si nvoirea Dlui generalu, si peutru ca s iaca pre lume a creae acesta apuctura, deusulu 'si datdia dechiaratiunea din Temisira pe candu noi scimu bine, c densulu atunci s'a aflatu aici in Caransebesiu. Diu Pauloviciu vr s faca capitalu din acea mprejurare, c program'a a esitu de sub tipariu numai cu o

sagm din reportulu comitetului: Deja i a identica cu aceea, pre cure a rostit'o densulu in patru adunri generali s'a adresatu comite8 dec. in sal'a del municipalitate. Era Diu tulu cu apeluri caldurse catra acei domni Pauloviciu vine in Temesi Lapok" Nrulu membri, cari n'au binevoitu a-si implini de11. alu sta- din 13 ian. si publica o dechiaratiune, datata torintiele luate asupra si dupa din Timisira, a crei cuprinsu se reduce la tuteloru Comitetulu a provocatu pre domurmatriele : dia nainte de alegere. Ei bine, Diu Pauloviciu niele loru in fie-care anu de mai multe ori si Partid'a guvernamentala, su deki- pote s se conving pe de plinu, c vointi'a cu tta intetiroa posibila, ca s solvsca resana din Caransebesiu, pe bas'a programei Dlui generalu n'a fost, ca program'a sa se ese tantiele, e si in rate anuali ctu de merunte, desvoltate in 8 D e c a prochiamatu pe diu attu de tardiu, ci cu multu mai nainte, dara la cei mai muli din domnii restanti n'au gen. Doda de candidatulu seu, pentru c acea cea-ce insa pentru imbuldil'a lucrului la mic'a avutu aceste strniri nici unu resultatu. programa a Dlui Doda diferia cu totulu de tipografia nu s'a pututu. Credemu c Sum'a restantieloru nu numai c nu scade, ci program'a partidei natiunale." va fi de ajunsu, ca dsa s se informedie la cresce progresivu, si comitetului nu i-e cu Insa program'a mai tardiu tiprita a tipografia. potintia a acoperi nici mcar spesele cele mai Dlui generalu Doda, in mai multe privintie Ca dechiaratunea dlui Pauloviciu se nu necesarie. Sub astfeliu de imprejurri nu e nu co; suna cu cuventarea sa, tienuta in 8 reamana fara nioi unu resunetu, apoi in 20 mirare, c tt intentiunile adunriloru geneDecemvre ; a nume in punctulu alu 5 lea, reian. aparii in Neue Temesvdrer Zeutung" o rali remanu ilusorie si tote incordrile coRomanii din confiniulu militare, accentuandu feritoriu la legea despre nationalitti, se interpelatiune, ce smna ca ou cu ou, cu dechiamitetului se arta a fi fora succesu. Cu tta referinele, c cererea procurorelui nu se pt cuprindu astfeliu de premise si espresiuni, ratiunea Dlui Pauloviciu, numai ctu aceea restringerea potincisa , fcuta in prelimiprivi de vessatiune. cari in numit'a siedintia nu s'au amintitu, si este mai obrasnica, fiindc este anonima. nariulu anului 1874, nu spera comitetulu c Ales. Trifunatiu, punendu insemnepe a croru basa, daca diu Doda le aminti, si tiene c n'are a se teme de nemic'a ! va pot corespunde chiamrii sale, daca domtatea cuvenita pre acea mprejurare, c propartid'a dekiana nici intrunu modu nu-lu Op/niunea publica aici arta de urdltori nii restanti nu vor binevoi a aduce si din cesulu va decurge naintea unoru jurai nu de prochiamd de candidatu alu seu." ai acestei infamii pe conductorii clubului partea domnieloru sale sacrificiole cuvenite pe aceeai natiunalitate cu acusatulu, spune c Ca dovda diu Pauloviciu aduce repordcakianu din locu, alu crui presiedinte altaiiulu patriei si alu naiunii, spriginindu soresultatulu se pt prevede ; de alta parte tulu ce l a facutu densulu in Tcmesi Lapok" este totu Diu Pauloviciu, cea-ce impare cu cietatea cu cldura, acestu unicu asiediamentu inse considerandu cererea procurorelui in atunci, si pe care dice, c Diu generalu l'ar attu mai intemeiatu, cci pan'acuma clubulu romanu din tira, attu de necesariu pentru sine de o vessatiune intr'att'a, in ctu tinde fi aprobaii, comunicandu-i-se acel'a in locunu o deminti. conservarea sl inaintarea poporului nostru a despoi pre deputatulu Babesiu de esercerea inti'a Dlui Pauloviciu. Noi facia de portarea A.Pauloviciu in aceprin lumina si cultura facia cu nefavrea increderii pusa de alegatori in elu, dupa ce In fine dice c : desi yrogram'a este substa eestiune intrga, nuni dmunici o prere; timpului." regimului nu i a succesu a-i impedec alegescrisa de Diu gen. Doda, totui nu crede, r cci publiculu 8i-a format'o mai nainte, si Fondulu societii consta la finea anului rea din Biserica-alba, face contrapropuaceea sar fi publicaii cu scireasi nvoirea dendensulu o pt oet din ochii fie-crut omu 1873 din 19,250 fl. si 1200 franci in obliganerea : Cererea procuror elui s se resping. sului; si de re-ce se dice in programa, de omenia. iuni ; ra capitalulu fondatiunii* PumnuSe manifesta o iritatiune mare ; deDar facia do program'a cestiunata facemu lene" ajunge sum'a de 9400 fl. in bonuri pu- dupa acosta cuventare densulu, Pauputatulu Babesiu, vrendu a o domoli si a loviciu, ar fi prochiamatu pe Doda de cano dechiaratiune: blice si 199 fl. 75 er. v. a. in numerariu. prescurta discusiunea prin dechiaratiuni din didatu, elu este silitu a dech'ar, c pe teme1. Totu cuventulu co so afla tiparitu in Atingomu aici cu mare bucuria o fapta partea sa, cer cuventulu, dar nu-i se dede iulu acestei programe, esite Ia lumina numai programa s'a rostitu in adunarea din 8 dec. rara, lasandu ra s urmedie cuvintele din fiindu in caus'a propria. in 8 ian. n'a prochiamatu pe Diu Doda de cannu insa tote cte s'au rostitu atunci, se afla reportulu comitetului : Donatiunea fcuta de La cererea lui Irnyi, spriginita de mai didatu alu dedkistiloru, si c cuventarea tienuta tiprite in programa, lasandu-se a fara chiar diu Alesandru Semaca^ aflandu-se dupa legile in 8 dec. nu este identica cu cea publicata in unele espresiuni mai aspre. muli deputai, prelanga tta contradicerea ! din Romnia revocabila, comitetulu nu o a lui I. Paczolay se ceti articlulu incriminatu. potutu accepta si a iicheiatu in numele socie- tipariu." 2. Dintre coi co au fost de facia la aduToti vorbitorii de aci nainte, afora ttii cu Dl. Alesandru Semaca o conventiune Acesta apuctura si cutesantia rba a narea din 8 dec. numai care va fi fost surdu, de cei pucini natiunali romani, erbi si notarialminte intarita, prin care Diu Semaca, Dlui Pauloviciu, a indignaii cu totu dreptulu numai unu nebunu, su unulu, carele va fi croai, cari se opusara barbatesce, pe n- in devotamentulu seu laudabilu pentru caus'a pe toti ceice cunoscUjCaracterulu celu firmu alu rupt'o cu onrea, - pt s dica, c program'a trecute se espeptorara pentru stradarea lui Ba- nationale, se oblga a respunde societtii de Dlui generalu Doda, crui inimicii lui insisi, tiprita nu este identiea cu cea rostita. besiu, ca a unui monstru ce nu numai c dra la anulu 1873 inainte. pana la finea vieii nu i-au pututu afl alta scdere, dectu c Mai muli dintre alegatorii foti de facia voiesce, ci care va si terge de pre chart'a sale necontenitu, in fie care anu cte trei obli- iubesce pr multu adeverulu, c este prereptu. in adunarea din 8. dec. Europei attu naiune, ctu si statu ma- gatiuni ale mprumutului turcescu, cu prime Dar s cercetmu putintelu dechiaratiuk
1,1

hdrepTantf"se prn 31u~7r^yf "o"lnfrpeltiune catra ministrulu-presiedinte in caus'a functiunariloru publici, ale caroru lefe sunt secestrate, se trece la ordinea de di. Estradarea deputatiloru A . Lzr si V. Babesiu, sunt momentele de ponderositate. Cela e cerutu din partea tribunalului Sighisirei, r cest'a din a procurorelui regiu din Budapesta.Referinte alu comisiunii de immunitate este Carolu Etvs. Din lips'a formalittiloru se propune respingerea cererii de stradare contra lui A. zr, ceea ce se si primi. Se propune stradarea deputatului V. Babesiu, la cererea procurorelui reg. din Budapesta, pentru articlulu publicatu in Albin'a" din 1873 nr. 64, intitulatu: Catra

.,

'-O

T)a-

giaru.

din anulu 1870. de cte 400 franci in valre nea D l u i

Pauloviciu.

Densulu afirma, c

Lipova in 16 ianuariu 1874.

(ntmpinare Lipova, Radna onorifica si plina de reve.

rintia.) Astadi clerulu si poporulu nostru din

si Sioimosiu, la gar'a drumului

feratu din Radna, in numeru considerabilu intre sunetulu tuturoru clopotoloru si bubuitulu treascuriloru intempinara pre noulu deja consacratulu episoopu Mironu Romanu in rentrcerea Sa del Sibiu. Desi sufla unu ventu geratecu si terenulu av a paos numai pucine minute, Ssa totuei parai cupeulu si cobori intre poporu cu afabilitatea-i indatenata. Parintole poppu Tieranu, alu Lipo vei, i ceti intre lacrime de bucuria cuvinte de reverintia, de binoventare ; r Ssa respunse cu profunda micare si afeciune, impartindu la toti binecuventarea archiersca. Mai conversa apoi cu unii mai de aprpe cunoscui, si dupa ce se dede sunetu de plecare se urc rasi in cupeu ai curendu terenulu ni-lu duse dintre noi. Acestu miscamentu - mi-permitu alu face cunoscutu onorabilului nostru publicu prin colonele stimatei Albine, cci este eflussulu armoniei si pacei, pe care din inima o dorescu fraii. Poporulu, prin stim'a si veneratiunea catra persona, a aretatu c soia stima si respecta costitutiunea si autonomia bisericsca si c pentru santieni'a acestora, se supune cu bucuria votului sinodului eparchialu electoralu votului maiorittii, legii si ordiuelui! Si din acestu puntu de vedere nimene nu va pot neg, c unu semtiu mai curatu si unu tactu mai bunu de legalitate si constitutiune nu se p te afl la vr'unu poporu ! De aceea noi aici, opusetiunali, si neopusetiunali, cu toii din anima curata stri-

s se infiintiedia o nua societate literarie academica, sub numele de : Sentinel'a romana. " Pentru elaborarei proieptiilui de statute si conducerea provisoria a afaceriloru ulteriori ale societtii s'a a'esu unu comitetu constatatorii! din urmtorii. presiedinte : Iulianu Filipescu, ascult, de che mia ; v.-presiedinte : Ioanu Panea, mfnlicinistu ; secretariu : Gavrilu Ardelsanu, medicinistu ; secretariu : G. A. Orescu, technicu. Statutele s'au dosbatutu dj de catra societate si ac sunt asternule la loeulucompetinto pentru aprobare. Venimu deci cu viua bucuria a aduce la cnnosciinti'a onoratului publicu romanu, actulu acest' do infratire a juniloru romani din Gratin, cu scopulu d'a se oceli pentru realisarea aspiratiuniloru naionali, de fericire. Ca pasiulu nostru se pta av efeptulu doritu si ca se potemu forma o basa ctu mai solida societtii nstre, ne permitemu a apel la marinims'a si caldurs'a spriginire a onoratului publicu romanu ; nu altcum ni-permitemu a rog cu tta spunerea Onorabilele Redactiuni a diareloru romane de dincce si de din colo de Carpati, ca binevoindu a lu in consideratiune greutile si numersele lipse ce intempina ori care societate la inceputu s binevoisca a-ni tramite gratuitu cte unn esemplariu din pr pretiuitele diare ce-li redigdia, sub adres'a : Societii Sentinela romana," in
-

Gratin,

Caffe am Botanischen

Garten.

Inchimu, oftandu din anima ca ceriulu s binecuvintedie pasulu in treprinsu de junimea de aci, si s de ca diu'a infiintiarei societtii Sentinela romana", diu'a anului nou 1874, se Sa o di de bunu auguriu, attu pentru coloni'a romana de aci, ctu sl prin gmu : $e triesc a archipastorulunostru Miacst'a, pentru Latinii orientelui. ronu / S traiica muli ani in pace spre npeDdieu cu NNI si cu caus'a nstra ! rarea constitutiuni nstre bistricesci in contra a /. Filipescu, m. p. ori ce violintia ! S traisca si s stepansca presiedinte. cu gloria, pre ctu timpu i va jac la anima Gavrila Ardeleanu, m. p. secret, intrim. binele si proaperarea natiunei si a bisericei
romane ! Mai muli sinceri.

diendu inprejurrile pt ni si dau cte ceva - mai alesu pre hrtia, numai pentru de a pot resi-cum desface o data scl'a de biserica, scotiendu-o astfelu de sub aripele autonomiei nstre si de sub inspectiunea acelor'a cari voiescu in genere numai cultura si progresa pre calea civilisatiunei, in conformitate cu recerintiele timpului, r alte scopuri speciali nu urmarescu. Pana la atta si-au incordatu poterile acei domni concetatieni, inctu persuadandu pre Domnulu primariu din locu, l'au adusu, in urm'a unei conferintie private, la dilem'a, de a pune intre obiectele pertractande in representanti'a opidana in 26 a curintei, si obioctulu infiintiarei unei scle comunale, crediendu acei domni -- firesce, de una parte a sa ajunge scopulu doritu, r de alfa a semon ura si discordia intre cetatienii pacinici ai acestui opidu, si apoi a pot pescui in tulbure pentru interese speciali. Nu potu sei, care va fi resultatulu desbaterei, si c ce conclusu se va aduce in acestu obiectu forte momentosu, dar de un'a potu asecur, c prin atare atentatu, discordi'a intre naiunile de aici se va perena, si c nici acei concetatieni, si nici diu inspectore scolariu L. R. nu-si vor pot ajunge scopulu doritu, de re-ce dupa convingerea ce mi-am cscigat'o eu de la cei competinti, confesiunile nici candu nu se vor deslip de scl'a loru confesiunale, aflrmandu, c si la casulu candu cei chiamati d'ai ajuta, li vor detrage, sl cele biete 5%,date prin articluiu 38 din anulu 1868 in favrea scleloru confesionali,sl atunci ei i-vor sustien scl'a confesiunala cu orice sacrificiu, din sudorile proprie. Ca de incheiare am a mai observa, cumca in aplicarea practica a articlului de lege citatu, lipsindu tactic'a receruta, coinvoirea si ncrederea reciproca nu se va produce al tu ceva, dectu neintielegere, ura si discordia, cea ce dupa a mea prere, nu pt fi intentiunea naltului regimu. A. R. L. Ciacova in Banatu, 12/24 lan 1874. Nicii o data, ca acuma, Die Redactore, credu c nu a fost de lipsa a ne pretiui si cruti unii pre alii, cei-ce ne tienemu de romani adeverati, ca acuma, candu strainulu juru imprejuru caut s ne strice si sugrume, pentru ca se ne strga de pre faci'a pamentului ! Nici o data deci impilrile si vatemrile demnitariloru notri proprii natiunali n'au potutu fi mai pucinu la locu, dectu astadi, candu ele doru nu indoitu, ci in diecitu, fiindu ca ori unde ne atingu, dau totu de carne via si infricosiatu iritabila ! Nu ve veti mir deci, dca vinu a vi reporta pre scurtu, despre unu feliu de conflictu, ce mai alaltieri se esc intre diu administr. protopopialu alu nostru si intre diu docinte N. N. din Ciacova, care conflictu juru imprejuru amaresce si irita spiritele ctu se pt de ren contra demnului nostru dnu administratore. *) Lucrulu este, c diu docinte N. N. se bucura de o stima generale din partea intregu poporului ce-lu cunsce, si vatemril ce i se facu lui, le resente poporulu ! A fost in 8 ian. v, candu diu administr. protopopescu sosindu in Ciacova, s'a adresatu dlui invetiatoriu, poftindu-Ju pre mane dia la sine spre a-i face o comunicatiune oficiale ; r invetiatoriulu l'a rogatu s i-o faca indata, cci pre man edia dra ar fi impodecatu a se infacisi, dar n'a primitu respunsu. Alta dia, diu invetiatoriu, cum. se vodo, temendu-se din ceva motivu personale d'a se intelni intre 4 ochi cu diu administratore, s'a pusu de i-a scrisu rogandu-lu : si-i comunice
in scrisu, dca ar fi ceva oficisu. r nu primi

cuviosiei sale ; cci unde e cea mai puciua garania, ci elu mane nu ii va lovi pre eijpeste nasu ! Diu administratore nu se bucura de multa popularitate in tractulu nostru, apoi densulu d cu socotla, c unulu dintre adversarii sei este docenele primariu N. N. si asia o recela si nstrinare preocupa pro ambii ; dar prin necrutiarea acst'a diu administratore nu se face mai placutu, ci tocmai din contra. Deja muli striga dupa parintele protopopu suspinau /. Seimanu, curatu num ai pentru c li s'a uritu de provisoriulu de Jtrei ani, carele nu se arta calificatu d'a vindeca ranole sngernde ale acestui tractu. De aceea conjurandu-lu, lu rogmu pre diu administratore, s fie mai cu multa " con sideratiune pentru acei asia pucini brbai,ce posiedu, si cu dreptu cuveutu posiedu anime " le poporului !

Varieti.
% (Onoratului Publicu alu nostru de prin prtile Lugosiului) se tace de scire, c cartea ilustrata Robinsonu Crusoe/' se afla in comisiune si spre vendiare cu pretiulu normalu in librari'a dlui A d o l f u A u s p i t z in Lugosiu. Domnii cari au primitu de la noi cartea R o b i n s o n Crusoe" spre vendiare, sunt rogati cu totu de adinsulu, a nu-si uit de noi si de servitiulu ce li-am cerutu intru intersulu culturei !
+

(Invitare la Balplu romanu,) e se

arangiaza pe sera de 31 ian. cal. vechiu, in Biserica-alba, in sal'a Otelului Micinu," in favrulu sclei romanejocale, a oarei ajutorare intre mprejurrile tristeloru mprejurri politice de astadi este de mare lipsa ai urgintia. Pretiulu de intrare, pentru o persona este 50 cr; r in sr'a balului la cassa 1. fl. v. a. Bilete de intrare se potu capet la
dd : Const. Boboronu, Raduloviciu si Const.

Hnniadra, 22 ian. n. 1874.

{Reflessivni la descrierea statistica a inspector elui colar iu districtualu regiu din cottulu Huniadrei, L. Rthi, cuprinsa in Vasrnapi jsg", nr. 49 din anulu trecutul) Mi-place a

Gratin, ianuariu 1874.

Acum ori nici odat croiesce-ti alta sorte, l.a care se se 'nchine si crudii tei dumani!"

Cine pote adi s nu se misce la sguduitur'ii numerseloru eveniminte, la aparitiunea do tta diu'a a ingeniseloru inventiuni, ce se producu prin sciintia ? Cine mai dubitdia despre fericirea, inflorirea unui poporu, su a unui statu, peste car- au strabatutu radiele binecuventatrie alo acestui sre luminoii?Nimene; cci e unu adeveru, < are nu su pote contesta, derace ni-lu subministra istori'a din tte epocele si din tte locurile. Dca nimenea nu-si pt inchide ochii dinaintea acestui adeveru, atunci re naiunea romana,noi cei persocutati do sorte - s nu semtiu mai aduncu necesitatea acestei arme potinti, uniculu medilocu prin care ne potemu asecur essistinti'a si pstra natiunalitatea, tesaurulu celu mai scumpu alu vericrui poporu. Este dar timpulu supremii, ca to!u sufletulu romanu s fia la culmea misiunii sale ; adi nimenea nu mai pt fi dispensaii de la detorinti'a cea mai snta, do a tinde dupa poteri la naintaroa, desvoltaroa si inflorirea culturei natiunali romane. Candu vom satisface, acestei detorintie
consciintiosamente si cu toii, atunci po-

temu conta de securu la unu venitoriu mai ferice. Mediloculu, calea cea mai secura insa, care ne conduce la acestu limnnu doritu, e unirea, solidaritatea.

Junimea romana do la sclole nalte din Gratiu, condusa do santietatea acestoru adeveruri, in urmarea unui apelu, esmisu din sinulu tinorimoi, s'a coadunatu in diu'a anului nou, 1/13 ianuarie a. c. la otelulu Pr'a de auru." Scopulu ntrunirii fu restabilirea unirei intre tenorii romani de aci, carea din unu regretabile incidinte, se langedise. Accentuandu-se necesitatea unui locu de convenire a tuturoru Romaniloru de nci, pentru d'a se desvolt insisi, solidarminte, in direptiune natiunale romana, si pentru lirea spiritului de colegialitate intre fraii de o mama, prin unanimitate se redicl la po- dis'a clasica: Timeo Danaos et dona fer entera de conclusu, ca in loculu de cu- tes," si mai vor a se ingagi si a conlucra cu ruri du desfiintiatei societti Romaniamulu," acci-a, cari astadi ni promitu tte, si conce-

crede, c nu voiu fi refusatu, candu in interesulu publicu alu causei nstre comune, vinu a-mi face si eu unele refle iuni pare-mi-so neomisibili, la itatistic'a, publicata de diu L. Rthi in Vasrnapi jsg," cu privire Ia naionalitatea magiara din cottulu nostru, despre carea Telegrafulu Romanu" in nr. 104 din anulu trecutu pr nimeritu observa, c este euprinsulu tendintieloru, si respective programma domniei sale, ca inspectore scolariu magiaru. Vi marturisescu in sinceritatea animei, c la att'a cutesare nici candu nu m'asi fi astcptatu din partea dlui inspectore scolariu Rthi, cci mi spuneau si-ini spunu unii si alii, cumc in adoveru ne-am fi aflandu si traindu intr'unu statu de dreptu, si inca constitutionalu, basatu pro principia liberali, ma chiar democratice, unde adec din partea guverniului, nu numai nu se impedeca, ci se piomovdia desvoltarea si educatiunea popreloru fora tendintie secrete, si a nume, acelea, de a d o direciune fortiata, nenaturale educatiunei, si prin acst'a a produce numai neintiolegeri, uro, si paralelu impedecare a progresului. Inse dorere ! sl eu, ca fiiu indigenu alu acestui comitatu, nu numai din cele descrise de diu L. R. in Vasrnapi jsg," dar si din aseriunile si portarea unoru cetatieni ai notri din Huniadra, cari in locu d'a se indigna asupra statisticei fictive a dlui L. Rthi, ei din tte poterile se incrca, a ndupleca sl aici la noi pre tte patru confesiunile, ca s se lapede de sclele loru confesiunali, si se concurg acrei la olalta una scla comunale, spunendu la mai muli, o s'ar fi contielesu cu diu inspectore scolariu, a forma aici in Huniadra o scla comunala paretetica, ba ce e mai multu, spunendu, cumca diu inspectore la provocarea dlui H. din Huniadra ar fi asecuratu pre respectivulu despre consemtiementulu seu facia cu acesta ntreprindere. Si ce se vedei ! Acei concetatieni ai notri, si-au uitatu de istori'a trecutului si de

aiaESCM,comercianti acolo, in strat'a capitale. Ori-ce contribuiri marinismse se primescu cu multiamire. % (Admoniiune.) Diu preotu si prenumerante alu nostru V. Balea, din Russova-vechia in Carasiu, rga pre dd. cari de comunu lu-previnu la notariatulu din Berliste, si ocupandu-i essemplariulu seu din Albina," i-lu ducu de-lu cetescu ei mai antaiu, de multeori nici mai restituindu-lu, ca s aibe buntatea de a se prenumer si ei, r nrii altor a de a-ii las in pace, cci altmintre ii va spune pe nume in publicu !
{Diu preotu

I. Tra0VC\

din Cvp-

trea, cottulu Severinu,) in numele acelei, precum si a comunei Crusiovetiu, esprime cea mai viua multiamita si recunoscintia onoratului comitetu centrale nationale din Or-

siova, pentru ingrigirea si zeulu, prin care a facutu tte cele necesari spre punerea in micare intru interesulu nationalu a alegetoriloru pentru actulu de alegere, essecutatu in 10 ian. in Caransebesiu.
= (Diu

NiCOl. VelOVaniI,

preotu

din

Rusoberg, comit. Severinului,) in urma criticei ce se facil in nrulu 1. alu Albinei unoru notari, preoi si invetiatori din comunele Ruscberg si Merulu, pentru ne'ngrigirea loru de inscriora alegetoriloru," dechiara de nedrpta acesta imputai une in generalu, fora anumirea pe facia a celoru vinovai ; firesce, pentru c santi'a sa nu so semte vinovatu- Dar noi tocmai do aceea lu-rogmu, s nu i asupra-si acelu atacu !
{Adrese de nudtiamita si de aderintia \)

Inca pre candu nrulu precedinte (4,) er sub tipariu, telegrafulu ni-a adusu cea mai frumsa adresa de aderintia si multiamita din partea clubului nationale serbescu din Biserica-alba pentru interpelatiunea nstra in caus'a alegerei din Panciova ; do asemenea a du'a dia totu prin telegrafu ni-a venitu adres'a de cea mai deplina incredere din partea alegatoriloru romani alu aceluiai cercu. Primsca recunoaciinti'a nstra cea mai ealdursa pr stimaii notri alegatori germani,
erbi si romani, din Orasiulu si cerculu rica-alba. Bise-

respunsu, ci sr'a i se anunci printr'unu in {Din Chelmacu, langa Muresiu,) comu vetiatoriu din vecintate, c dca pre alta n'a intrga, in subscrierea fruntasoru ni dia pon'la 10 oro, invetiatoriulu N. N. nu tramite spre publicare o agera critica si jui'ar prsenta la diu administratore acesta decata asupra docintelui de pana acuma, ade ca de 17 ani alu loru, G. Puticiu, carele in lu-va aduce intre pusce ! diu'a do 15 ian. insocitu de ai sei, inarmati Acum lumea vr a soi, c se lucra descu securi, mersera in gradin'a de la scla si pre o resbunare personale si c diu admi- tai ara nucii si prunii din ea, cum se dice nistratore protopopescu a apucatu ocasiunea numai din reutatea inimei, pentru ca d'a-si vers mani'a asupra unui barbatu de avendu diu invetiatoriu a se mut la alt a stamerite si de distinctiune ! Vatema acestu iune, s nu remana acei arburi de frupte altui'a ! Firesce c cu acesta ocasiune apoi tonu chiar si pre cei mai de aprpn ai pr se inaira inca multe altele rclo din trccutulu numitului d. invetiatoriu. Noi credomu, c * ) Marturisimu, c afara de acst'a am mai ajunge, si fapt'a dca este adeverata, de buna. primitu inca trei eorespundintie totu despre acestu sma este destulu inferat prin simpla atinconflictu, dar am alesu acst'a, ca pre cea mai mo- gere a ei in fi'a nstra.
derata si obiectiva, fiindu ea scrisa chiar de unu aderinte alu dlui administr. Red.

Resultatele operatiuniloru
institutului de creditn si d'economii Albina" patrariu de anu del 1 octovre pana in
I. Reuniuni de credita :

1989 69

2057

Cu finea lui sept. 1873 se aflara in legatur'a participani cu unu creditu preste totu de . . . In decursulu patrariului IV.se mai primir participani cu unu creditu de Prin urmare in patrariulu IV, u fostu in niloru de creditu participani, cu unu creditu totalu de participante repasi, si din imprumute se replatira Remanu deci cu 31 dec. 1873 participani, cu unu creditu presto totu de Fondulu de garania alu reuniuniloru cu 31 dec, o de
II. Depite spre fraptifUutre :

la acst'a product i une modesta cu pretiuibil'a presintia intru unu numeru ctu mai eonsidin Sibiiu in alu TV-lea derabilu, spre incuragiarea tenerimei pro ca loa cul turei natiunale. 3 1 decemvre 1 8 7 3 . Datu in Oradca-mare, 25 ian. 1874. fl. Iuliu Papfalvai, m. p. ; cr. condu atoriu. reuniuniloru 170,51 li 72 : Zacariu Rocsinu, m. p. notariu coresp. 10,106! legatur'a reuniuRftS 4 3. mm o> Essamenele do cualificatiune de prima180,617 72 vra la preparand i de statu din Dva in an. 15.989.'9 acest'a si-vor lu inceputulu in 30 martie n. 164,027! 70 Pentru depunerea acestui essamenu sc potu 43,600 insinua : a) Acei'a, cari absolvindu cursulu preparandialo, s'au ocupatu eu invet'amen70,897 09 tulu practicu unu anu, su celu multu 22,048 44 doi ani ; 92,945 j 53 24.628 66 b) Acei'a, cari mai nainte de emanarea le68,316; 87 gei (1868) au fost dj invotiatori ; c) Acei'a. cari pentru cariera acst'a, s'au pregatitu privatu.

do luminri, 10 stangini de omne, cartirus i Vi jug * de gradina pentru logumi. Doritorii de a ocur acst'a staiune sunt avisati, recursele loru, instruate in sensulu statutului organicu, si adresate Comitetului parochialu, a lo tramite dlui protopopu
01 11

Atanasiu

loanoviciu

in Fagetu.

Costeiu, in 23 decembre 1873. In contielogere cu diu protopopu 13 Comitet ulii parochialu.

Concursu.
Pentru staiunea invetiatorsca din Comun'a Foganesti, protopopiatuu Fgetului, se escrie concursu cu terminu de sicse septemani de la antai'a publicare in Albina." Emolumentele sunt: 63 fl. v. a. in bani, 10 meti de grau, 20 meti de cucurudiu, 50 lb. dc ciisa, 100 1b. de sare, 1.2'/ lb.de luminri, 8 stanginide lemne 1 jugeru de pamentu fonatiu ; cartiru liberu cu '/< jugeru de gradina. Doritorii de a ocupa acestu postu, sunt avisati, recursele loru instruate iu sensulu statutului organicu bisericescu, si adresate Comitetului parochialu, ale tramite dlui pppu Atanasiu loanoviciu in Fagetu. Poganesti, in 23 decembre 18 73. Cu scirea mea:
2

Starea depositeloru cu finea lui sept. 1873 er, de In decursulu patrariului IV. s'au depusu Astu-modu starea totale a depositeloru in cuartalulu IV Iu decursulu trimestrului IV. se rdicar Starea loru cu finea lui decemvre 1873
III. Operaiuni do escompta :

304 353 657 318

339

Starea portfoiului de schimburi (camlre) eu fuma lui sept. 1873 er de buci, in suma de . . . . In decursulu trimestrului IV. so mai escemptara buci in suma de prin urmare starea totale a portfoiului in patrariulu alu IV. fii de buci schimburi, in valre de In decursulu patrariului so roscumparara si rescomptara buci schimburi, in suma de Astu-modu rsulta cu 31 doceinv. 1873 o stare a portfoiului de bucti schimburi, in suma de
IV. Operatiuni de lombardu :

Doritorii de a depune acestu osamenu, 131,813 72 au a se adres catra diu inspectore scolariu, Ludovicu Rthi in Dova, pona la 16 Martite 200,530 21 a. c. provediendu-si suplicele eu carte do botezu, atestatu despre studiele absolvate, 332,343! 93 activitatea de pan' acum precum si despre Atanasiu loanoviciu, m. p. 165,860 15 moralitate. protopresbiteru. Dva in 20 ian. 1874. 13 Comitetulu
Ioanu Madzsir,

parochialu.

166,483 78

directorele

prepar.

Concursu,
La vacantea staiune invetiatorsca del scl'a confesiunala din comun'a dreptmaritria romana Zsena in protopop. Lugosiului, cottulu Carasiului, se deschideCoucursu cu terminu de siese septemdni del, prim'a publicare in Albina." Emolumintele sunt: 200fi. v. a, salariu anualu, 8 stangini de lemne, din cari va, av a so incaldi si scl'a, 3 jugere de pamentu parte aratoriu, parte pentru fanu, cortela liberu cu gradina pentru legumi de unu jugeru. Concurenii au a adresa recursele loru, instruate in intielesulu statutului org. biser. catra On. Sinodu parochialu gr. or din Zsena si a le tramite la Diu Georgiu Pesteanti, protopu in Lugosiu. Zsena, in 7 ian. 1874. In contielogere cu Diu protopopu traetualu.
13 Comitetulu Parochialu.

8,618, 19 Starea imprumuteloru de lombardu a fostu cu 30 sept. 1873 . . . Dupa ce nici la mai multe rogri pri1,809 46 In decursulu cuartalului IV. se mai acordar JL 10,427j 46 vate alo mele, ba nici la intetirea din Albina" 26 Astu-modu starea totale a acestoru mprumute fii de 2,137; 46 m. 97,1873, nici unulu din acei domni, cari au 4 Se replatira in decursulu trimestrului cu luatu inca in Temisira de la mine mai multe Prin urmare starea imprumuteloru do lombardu cu finea 8,290 esempl. din Robinsonu Crusoe," pentru r e alo 22 lui decemvre 1873 de vinde prin comune, pana astadi nu aflara de Revirementulu cassei la centrale in colo trei luni fii presto 498,246; 47 bine a-mi tramite pretiulu, spro a-lu naintla totu de destinatiunea lui ; mi-permitu prin acst'a a-ii Statulu f/enerale cu 31 decemvre 187.'i : provoca publice pe toti , fora deosebire, ca 8,307 14 I. In numerariu 164,627 76 celu multu pana in 14 dile, smi tramita II. oblegatiuni del participani 166,483 78 banii, ca s-mi potu face si eu detorinti'a, fiindu III. portfoiulu de schimburi (cambie) c la din contra asi fi constrinsu a esi pre 8,290 IV. Lombardu 20,431! 9 facia cu numele fie-crui, ce a luatu del V. chartie de valre 2,346! 2 minenu numai essemplarie din Robinsonu," VI. moneta Totalulu : 370,485179 dar si alte crti ; precum si mape si globui i si alte cele, r de aolvitu nu solvesco. Ii lilantiulu anului prtmv, inchiaiatu cu diu'a de 31 dec. 1873, se va publica rogu pre atari dd. crturari ai notri, s binedupa aprobarea lui de adunarea generale, convocanda in curendu. voisa a cugeta odata seriosu, pentru Ddieu ! c literatur'a nstra si invotiamontulu trebue spriginitu si inaintatu, r nu impedecatu, dechiamata de Gcorgiu Amati, studinte de precum se face din multe parti, prin luarea, clasa VI. dar nepltirca crtiloru si aaltorumedilce de la siedinti'a publica [a societii de lep12. Gratiosu," de Glser, esecutata dc cultura ! tura a tenerimei romane stdis de la corulu seminarialu.
7

Provocare !

Direciunea institutului.

Concursu.

facilitarea

iuridica

si archi-gimnashdu

de

13. A haldokl

anya,"

dechiamatiune

Oradea-mare.

Societatea susamintita vine cu plcere a, insciinti pre on. publicu, c va arangi in sal'a Seminariului domesticu gr. catolicu, in 1. fauru 1874, (domineca) dupa mdiadi la 5 re o siedintia publica, care va urma in sen16. Spiritulu tempului modernu," trisul u programului urmatoriu : logu de Isaia B. Bosco, jur. do a II, produsu 1. Diu'a luminata," cantocu ocasiunalu de autoriu, de Patriciu Coroiu, juristu de a I. in cuartetu esecutatu de coruluvocalu semina si dc Vasiliu Popoviciu, stud. de cl. VIII. rialu, sub conducerea miestrului do cntece 17. Arcasiulu," poesia de Georgiu Fr. Veingolter. lautu, pusa in cuartetu de Isidoru Vorob2. Discursu de deschidere," rostitu prin chieviciu, esecutata de corulu amintitu. Diu conductorul alu societii Iuliu Pap18. Btdciugulu de Bucuresci," esceutatn fahai. de corulu instrumentale.
3. Multu preau frumse," poesia esecu-

magiara de Domokos Szsz,produsa de Traianu I. Farcasiu, iur. de a. /. 14. Venatoriulu," cuartetu intonatu de corulu amintitu. 15. Ardelna* osocutata de corulu instrumentalu.

Pentru ntregirea parohiei gr.or. romane Crpcima cu fil. Main, se publica de nou concursu cu inbunatatirea stolei si a birului in plata anuala de 150 fi. v. a. cortelu liberu cu gradina do legumi si un'a sesiune de paOravitia, 2 ian. 1874. mentu aratoriu. I. E. Tier anu, mp. Competenii au sc-si instruedie petitiunilo amesuratu puncteloru publicate in AlGonvooare. bin'a, Nr. 48, si adresandu-le Sinodului paroDD. membrii ai comitetului Reuniu- chialu, se lc tramita in terminu de o luna noi invetiatoriloru din Inspectoratele Timi- del prim'a publicarelaSeaunulu prott.eralu din Caransebesiu. sira si Vinga, pre cum si oficialii acestei Orecima, 30 decemv. 1873 Reuniuni, prin acst'a sunt invitai, a parti13 Comitetulu parochialu. cipa pre diu'a de 8/1.0 fauru a. c. la siedinti'a
ce are a se tien in scl'a romana din suburbiulu

Banc'a generala de assecuratinne reciproca

tata de corulu instrumentalu.

4. O voce catra tenerime," disertatiune

despre necesitatea studirii limboloriu culte europene, compusa si rostita do ZacariaRoc21. Disc-trsu de incheiare," rostitu de ainu, iur. de a. III. diu conducatoriu alu societtii. 5. Pecurariulii," esecutatu de corulu in22. Mevsuhi lui Michain eroulu" esecustrumentalu. 5. Geniuln," cuartetu de Carolu "We- tatu de corulu instrumentalu. Candu dara aducemu acst'a la ounober, intonatu de corulu instrumentalu. scinti a publica, totu odata ni-pronuncimu 7. Regele Carpatiloru" do Isaia B. Bosco, dechiamatu de Gavrila Bene, juristu firm'a n tra sperantia, c acelu pr stimatu publicu romanu din locu si provincia, care de a. II. 8. Frundkditia," cuartetu intonatu de totdeuu'a a salutatu cu bucuria productiunile tenerimei stdis ca atari, nu va precorulu amintitu. 9. An'a dmn'a," poesia de Alesandri, geta a-si manifesta si de asta data zelulu si dechiamata de Ioanu Cocisiu, studinte de interosarea sa viua catra societatea nst a de leptura, si astfeliu a demustr in modu eclaclasa VIII. 10. Cimpoile," de corulu instrumentalu. tante apretiarea nobileloru tondintie si intre* 11. Berladu, poesia de Bolintineanu, prinderi salutarie aie tenerimei, fericitandu-o
a B

Macre a Timisirei pentru d'a face pregtirile necesari spre convocarea generala a Reuniunci, ce va fi si so adune indata dupa sntele Pasci. Ni place a nutri credinti'a, c D D . membri st oficiau ai Reuniunei nstre, ca persne distinse prin ncrederea adunrei 19. Ein betrunkener Mann" poesia cogenerali, si-cunoscu de ajunsu chiamarca, mica, de Mller, representata do Sandru Bosi nu vor absenta del acesta siedintia. eriu, stud. de cl. VIII. Dca canduva apoi astadi , in acestu 20. Muli ani, cuartetu esecutatu dc timpu greu, nepsarea este unu pecatu marc ! . corulu amintitu. Beregseu, 12 ianuariu 1874,
a

Transilvania."
Interessele semi-anuale, cari vinu a se resptinde in 1. februariu a. c. dupa oblegatiunile fondului nostru de itvtemeiare, se vor solvi dclanumit'a dia iucependu attu la cass'a centrala de aici, ctu si la agenturele principali ou / /?. 05 cr, pe langa producerea talonului, care se afla alaturatu l a n g a oblegatiuni. Sihiu, in ianuariu 18741 -2

S. Luminosu

Mircea

Andreescv,

C'onsiliulu

administrativii-.

notariu

presied.

Recomendare de servitiu. )

Unu barbatu june romanu, carele a depusu essamiuulu notarialu in limba romana si magiara naintea comisiunci din Aradu, doresce aplicare sub conditiuni acceptabili langa caro-va oficiu notarialu. Chiamrile si Pentru vacant'a staiune invetiatorsca ofertele sunt a se adres si se vor primi sub din comun'a Costeiu, protopopiatutu FgetuNay\p lui, se escrie concursu cu terminu de sicse adres'a : Dlui I*. A. la post'a din Brod, comit. Bihar. 13 septemene de la antai'a publicare in Albina." Emolumentele sunt: 73 fl, 50 cr. v, a. *) Publicatiunile in acesta rubrica, de acestu cuin bani, 15 meti de gru, 24 meti de cucu- prinsu, se iacu meniloru notri pentru 2 fl. v. a. rudiu, 100 bl. dc clisa, 100 bl. do sare, 15 bl. de trei ori.

Publicatiuni tacsabili.
Concursu,

R E D A C T O K U KKSPUNDIETOKIU

Vincentiu Babesin.