Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
I.
Generalitati
Finisajele executate cu plci ceramice si piatr natural sunt foarte rezistente si practice, dac sunt fixate si rostuite corespunztor, rezist pn la 10 ani, asigurnd interioarelor si constructiilor un aspect estetic deosebit.
II.
n functie de destinatia ncperii si de modul n care sunt montate (de aspectul final) se poate deosebi o multitudine de tipuri si modele. Ele pot fi folosite pentru locuinte, cldiri de birouri, sli de restaurante, zone industriale, piscine etc.ns cele mai importante caracteristici care deosebesc plcile ceramice sunt duritatea si absorbtia de ap. n functie de solicitrile mecanice finale la care este supus pardoseala, se pot alege plci cu rezistent mai mare sau mai mic. De regul, plcile cele mai rezistente sunt plcile portelanate care au o absorbie foarte mic, aproape de zero.
Absorbtia de ap este un factor cu rol decisiv n alegerea mortarului adeziv pentru lipire. Indicele de absorbtie se noteaz cu litera E si trebuie s fie marcat pe cutia de plci ceramice. n functie de gradul de absorbtie, plcile ceramice pot fi:
plci cu absorbtie redus - grupa I, E < 3%-numite si plci portelanate,sunt arse la temperaturi de pn la 1250C. Au absorbtia mai mic de 0.5%, cteodat chiar mai mic de 0.3%. Se caracterizeaz prin duritate foarte mare si porozitate redus a suprafetei. Se recomand ca aceste plci s fie lipite cu adezivi flexibili, care asigur aderent chimic att la suport ct si la plac.
plci cu absorbtie medie - grupa II, 3% < E < 10%sunt plcile glazurate sau acoperite cu o pelicul impermeabil sau poroas. Sunt acele plci de tip Terracotta sau plci de gresie normal utilizate n mod frecvent.
plci cu absorbtie mare - grupa III, E>10%-sunt plcile glazurate pentru uz interior, plcile de faiant glazurate pentru pereti. La acest tip de plci volumul porilor este de aprox. 20 30%, ceea ce exclude rezistenta la nghet.
Aplicarea plcilor ceramice n pat subtire presupune lipirea plcilor pe suprafata suport cu ajutorul unui adeziv aplicat ntr-un strat de max. 15 mm. Pentru a realiza un placaj ceramic de calitate trebuie urmati urmatorii 8 pasi foarte importanti:
FINISAJE MODERNE LA CLADIRI 1. Observarea general n urma unei analize vizuale la fata locului se pot observa rosturi sau fisuri n suprafat, urme de praf, murdrie, eflorescente, strat superficial de lapte de ciment. Observarea general a suprafetei furnizeaz informatii utile n tratarea ulterioar a acesteia.
Pentru a obtine suprafete rezistente, solide, care s asigure o bun aderare a plcilor ceramice, trebuie ndeprtate de pe suprafata de aplicare toate impurittile care ar putea reduce gradul de aderent si mai ales laptele de ciment. n cazul n care pe suprafata de aplicare exist praf sau alte impuritti, este suficient ca acestea s fie aspirate sau mturate. Alte suprafete, ca de exemplu tencuiala, necesit slefuire, decapare sau ciocnire.
Deosebit de dificil este prelucrarea podelelor monolite,care au fost sclivisite n faza de executie. Pe aceste suprafete poate aprea un strat subtire, dur, care mai trziu se desprinde mpreun cu plcile aplicate de restul suprafetei. Acest strat subtire trebuie curtat, iar n cazul straturilor mai groase se recomand slefuirea sau frezarea suprafetei. Eflorescentele sunt petele sau depozitele cristaline de sruri alcalino-pmntoase care pot aprea pe suprafetele destinate aplicrii plcilor ceramice. De multe ori, n cursul procesului de cristalizare a srurilor, se poate ajunge la o mrire a volumului acestora. Astfel, plcile ceramice se desprind de pe suprafat. Pentru a mpiedica formarea eflorescentelor, trebuie mai nti eliminate sursele de producere a umezelii si apoi renovat suprafata cu tencuial, curtnd srurile.
2. Aflarea detaliilor de foarte multe ori, o simpl ntrebare poate oferi mai multe
informatii dect o serie ntreag de teste si msurtori. Se pot afla detalii despre vrsta unui beton, a unei sape sau tencuieli, despre modul de turnare a suprafetei si eventualele fisuri, anume contractii, solicitri interne ale materialului. Pe podelele monolite cu o grosime de 4 cm, din cauza contractrii si umezelii suprafetei, se pot aplica plci ceramic dup 28 de zile de maturare. Practic ns, acest lucru nu se ntmpl prea des, deoarece clientul doreste finalizarea ct mai rapid a lucrrilor. n acest caz, executantul trebuie s procedeze cu mare atentie si s msoare nivelul umidittii, ntocmind un proces verbal de constatare. Dac rezultatul acestor msurtori prezinta ndoieli, trebuie s astepte pn cnd se atinge valoarea normal.
FINISAJE MODERNE LA CLADIRI 3. Testarea suprafetei suport - nseamn evaluarea calitativ a suprafetei.
Presupune folosirea unor diferite metode pentru a verifica rezistenta la zgriere, aderenta, rezistenta la compresiune. Suprafata pe care se fixeaz plcile trebuie s fie rezistent, fr s prezinte riscul exfolierii. n acest caz se face un test simplu prin lovirea cu ciocanul. Un sunet surd arat c n locul respectiv tencuiala sau plcile existente sunt dezlipite si trebuie ndeprtate. Dac tencuiala este crpat si are bsici, trebuie ndeprtat si refcut.
Aderenta straturilor de vopsea de ulei si de emulsii se poate verifica cu lama si cu ajutorul unei benzi adezive. Dac vopseaua se desprinde, atunci trebuie ndeprtat manual. Acoperirile cu tapet sau straturile de vopsea care, din cauza umezelii, sunt nmuiate, trebuie uscate si curtate.
4. Msurarea suprafetei suport - nseamn evaluarea cantitativ a parametrilor suprafetei suport. n urma msurrii se pot determina valori ale umidittii, ale rezistentei la ntindere si compresiune, precum si ale gradului de nivelare. Una dintre cele mai importante msurtori care se fac la o suprafat suport este msurarea umidittii. Aceasta se poate face n mai multe feluri, folosind metode distructive (metoda cu carbid CM) sau nedistructive (metoda cmpului electromagnetic).
Msurarea umidittii este foarte important deoarece ofer informatii despre momentul n care se poate efectua placarea. Ca exemplu, suprafetele pe baz de ciment pot fi acoperite numai n momentul n care umiditatea este de cca. 5%. n cazul fixrii plcilor ceramice pe un strat subtire de mortar adeziv, trebuie verificat dac suprafata de aplicare este egal (se msoar diferentele cu un dreptar, pe o lungime de 2 m) si dac a fost realizat nclinatia proiectat corespunztoare (de exemplu, n cazul balcoanelor si teraselor). n cazul n care este necesar, suprafata trebuie nivelat prin tencuire, prin turnarea unui strat de sap autonivelant sau printr-o actiune similar.
FINISAJE MODERNE LA CLADIRI 5. Analizarea situatiei - dac toti pasii de mai sus sunt respectati, iar valorile obtinute n urma msurtorilor corespund cu cerintele de rigoare, atunci se poate trece la pregtirea efectiv a suprafeei suport. 6. Pregtire - toate suprafetele trebuie s fie n asa fel pregtite nct s poat suporta
pe o perioad lung de timp finisajele ulterioare,respectiv plcile ceramice. Acestea trebuie s aib capacitate portant, cu absorbtie redus, s fie desprfuite, uscate, plane, fr substante antiaderente si fr fisuri. n cazul suprafetelor fisurate, nainte de a se trece la alte operatiuni, acestea trebuie reparate n totalitate. Pentru reparare exist o tehnologie anume, care foloseste materiale de umplere pe baz de rsini epoxidice.
Largirea fisurilor
n cazul spatiilor umede, att la interior, ct si la exterior, nainte de efectuarea placrii, se impune etansarea corespunztoare a suprafetelor.
7. Amorsarea - amorsarea suprafetei are ntotdeauna rezultate pozitive. Adezivul pentru plci ceramice d rezultatele ideale numai atunci cnd suprafata de aplicare are calitatea corespunztoare. Din pcate, majoritatea suprafetelor de aplicare sunt departe de a fi ideale. Fcnd abstractie de impuritti, o problem poate fi pulberea constituit de moleculele suprafetei, iar o alta o suprafat prea impregnat. De aceea, suprafata de aplicare trebuie grunduit, acest lucru avnd ca efect:
legarea prafului reducerea absorbtiei ntrirea suprafetei de aplicare obtinerea unei aderente mai bune
FINISAJE MODERNE LA CLADIRI 8. Placarea si chituirea - nainte de a ncepe placarea, trebuie s alegem materialele si
sculele de lucru corespunztoare.
n ceea ce priveste alegerea materialelor cu care se va executa placarea, cel mai important material este adezivul. Cnd alegem un adeziv pentru placri ceramice trebuie s tinem cont de tipul suprafetei suport, de tipul plcilor ceramice si de conditiile de exploatare. n functie de tipul plcilor montate si de tipul de adeziv se aleg si sculele de lucru. Pregtirea adezivului trebuie s se fac conform specificatiilor de pe ambalaj, iar omogenizarea n mod obligatoriu cu ajutorul unui mixer electric.
n cazul n care adezivul nu este omogenizat corespunztor, riscul este ca 50% din propriettile de lipire s se piard. 8.2. Intinderea materialului Utilizati o drisca zimtata pentru a intinde mortarul. Tineti unealta putin inclinata pentru a obtine o pelicula regulata. Incercati sa brazdati mortarul in mod uniform.
8.3. Montarea placilor Apasati placile pe mortar-adezivul intins pentru a turti darele trasate cu malaua. Mortarul trebuie sa adere pe placa si pe pardoseala. Se poate calca pe gresie la 48 de ore de la montaj.
Placa se asaz ntre plcile alturate, se apas si se pstreaz ltimea rosturilor. Utilizarea crucilor de distantare nu este necesar, dar usureaz mentinerea rosturilor egale.
8.4. Ciocanirea suprafetei Se recomand ca plcile mai mari s fie apsate cu un ciocan de cauciuc. Pentru cteva minute nc se mai poate corecta pozitia plcilor, dar trebuie evitat umplerea rosturilor cu adeziv.
Pe terase, balcoane si acolo unde plcile sunt supuse unui mediu umed,trebuie s aplicm adeziv si pe spatele plcilor. Aceast metod trebuie aplicat ntotdeauna la fixarea plcilor din marmur sau din alte roci cu cristale mari. n acest caz, adezivul acoper 100% din suprafaa interioar a plcii. Dup ce adezivul se ntreste n totalitate, se ndeprteaz surplusul de material si distantierele. Un factor deosebit de important n cazul placrii este forta de apsare asupra plcii. Aceasta depinde direct proportional de mrimea plcii.
10
n functie de mrimea plcii, dar si pentru a avea o acoperire corespunztoare cu adeziv pe spatele acesteia, este foarte important ca mistria de aplicare s se aleag corespunztor.
De regul, plcile ceramice nu sunt montate una lng cealalt, ci se monteaz lsndu-se un spatiu ntre ele numit rost. Mrimea rostului este aleas n functie de tipul plcilor si binenteles de dorintele beneficiarului.
8.5. Intinderea chitului de rosturi Rosturile plcilor trebuie umplute, chituite cu material special numit chit de rosturi. nainte de chituire trebuie verificat dac pigmentul liantului nu pteaz permanent suprafata plcilor. Acest lucru trebuie verificat n special la plcile neglazurate, lustruite, din gresie. Chituirea se face dup trecerea intervalului de timp recomandat n instructiunile de utilizare ale materialului pentru fixarea plcilor, atunci cnd este uscat. Mai nti, se ndeprteaz resturile de adeziv dintre plci. n cazul n care rosturile sunt din praf de ciment, suprafata plcilor trebuie umezit cu un burete nmuiat n ap si bine stors.
11
Chitul de rosturi se toarn ntr-o cantitate de ap rece, curat, conform instructiunilor de pe ambalaj si se amestec pn la obtinerea unei mase fr cocoloase. Nu se folosesc recipiente sau instrumente ruginite.Materialul obtinut trebuie utilizat n intervalul de timp recomandat. Chituirea se face folosind o mistrie cu burete cauciucat, cu ajutorul creia se aplic mortarul pe suprafata plcilor, mai nti cu o miscare dreapt, spre marginea plcilor, iar apoi cu o miscare oblic.
Rosturile abia chituite se finiseaz cu ajutorul unui burete umed. n cazul rosturilor late, frecarea prea intens poate duce la ndeprtarea agregatelor si la aparitia unor rugozitti. Finisarea se face dup cca. 10 minute.
12
Muchiile, colturile, precum si mbinrile cu obiectele sanitare trebuie umplute cu silicon. nainte de aplicarea siliconului, rosturile trebuie s fie bine curtate si uscate. Rosturile pot fi acoperite dup aceea cu band autoadeziv de hrtie, care protejeaz mai ales plcile neglazurate.
Pardoselile ntinse (mai mari de 36 mp) trebuie prevzute cu rosturi de dilatatie. La rosturile de dilatatie se va folosi mastic flexibil sau profile speciale. Rostul de dilatatie trebuie astfel alctuit nct s se evite aderenta pe 3 laturi. Rostul trebuie construit si dimensionat corespunztor.
13
Multe reclamatii apar datorit dimensiunii gresite a rostului. Ltimea rostului trebuie s fie ntre 10 si 35 mm. Regula: < 10 mm ltime .......... raport l:h =1:1 > 10 mm ltime .......... raport l:h =2:1
14
1-Galeata plastic; 2-Racleta; 3-Bormasina; 4-Drisca zimtata; 5- Accesoriu pentru amestecat; 6- Fir de trasat; 7- Ciocan cauciuc; 8- Burete; 9- Aparat de taiat placi ceramice;
15
V.
Toate materialele trebuie sa aib certificate de calitate, declaratie de conformitate i procesul verbal de recepie pe santier. Depozitarea se face n locuri nchise, special amenajate, ferite de intemperii, adezivii se vor depozita n ncperi cu umiditate (constant) redus. n general, livrarea placajelor se face n cutii de carton (sau de lemn), care trebuie manipulate cu grij pentru a se evita spargerea lor.
16
Existenta procedurii tehnice de execuie pentru lucrri de placaje n documentaia contractorului; Existena procesului verbal de recepie pentru stratul suport; Terminarea lucrrilor destinate a proteja lucrrile de placaje (nvelitori, planee) sau a cror execuie ulterioar ar putea provoca deteriorarea lor (evi pentru instalaii); Existena certificatelor de calitate pentru materiale; Existena agrementelor tehnice pentru produse i procedee noi;
Calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinri vizuale;
17
18