Sie sind auf Seite 1von 115
Prin ordinul numarul 172 din 13 iunie 1953 al Comitetului de Stat pentru Arhitectura si Constructii, aceasta biserica a fost declarata monument istoric de arhitecturd si trecut pe lista Nr. 4 sub Nr. 3327... Sf. Episcopie Galati ia act de aceasti noua pozitie a bisericii si o comunica Parohiei prin ordinul Nr. 6502/1954, Instructiunile primite atunci si ulterior, invitau la sesizarea imediati a lucrailor necesitate de buna intretinere a bisericii, din noua pozitie ce i s-a creat ca Monument Istoric de Arhitectur’, in atentia Comitetului de Stat ca si a Comitetului Regional pentru protejarea Monumentelor Istorice. Reparatiile incepute cu caracter limitat i strict necesar in anul 1950 — 1951", cat si obligatiunea intretinerii ei in conditiile impuse de noul statut, au determinat interventii insistente si repetate pentru obtinerea de fonduri. in acest sens, Consiliul Parohial si-a facut datoria, sesizand in 1954 forurile in drept; ca urmare, Episcopia Dunirii de Jos a acordat bisericii, in bugetul pe anul 1955, suma de 100.000 lei. Comitetul Regional Constanta pentru Monumentele Istorice a semnalat insa, la nivelul anului in curs, 0 serie de interventii urgente: Deschiderea, curifjirea si injectarea fisurilor din paramentul bisericii 1 2. Completarea tencuielilor exterioare cu praf de piatra, 3. Schelai 4, Invelirea bazei patrate de la turla Pantocratorului cu tabla, dup ce in. prealabil sev compleeta zidaria cu un profil care sa impiedice prelungirea apelor de ploaie. 5. Desfacerea si complectarea pardoselilor de plici de mozaic dela intrare si a placilor de marmora dela interior. 6. Dublura din zidaric sau lemn de stejar Ja usa principalé a biserieii 7. Repararea treptelor dela intrare gi alte lueriri marunte. Proiectul intocmit pentru realizarea acestor lucriri se ridica la suma de 160.000 lei, din care Sf. Episcopie Galati a acordat 100.000 lei, sum in baza careia s-a $i intocmit proiectul la © valoare care a depasit prevederile si subventia acordata”, Ministerul Cultelor a trimis, pentru trimestrul I al anului 1955, doar 3.000 tei. In aceasta situatie, preotul paroh Nicolae Cananau se vede in situatia de a solicita Patriarhiei celelalte fonduri necesare, respectiv 60.000 lei” Esalonarea reparatiilor, realizati in functie de sumele primite, mentioneazi neobositul preot paroh Nicolae C ntr-un Memoriu de activitate din 25 iunie 1970, s-a facut astfel: in 1957 — interventii in valoare de 118.628; in 1958 s-a lucrat cu deosebire in exterior, in cuantumul sumei de 86.675; in anul urmétor, glasswand-ul de la intrare a fost evaluat la 492 lei. Decoratia interioard, realizati intre anii 1955 — 1965, a costat 470,401, 8 lei, iat materialele necesare 7.005 si schela ~ 6,000 lei; paralel cu lucrarile de pictura s-au realizat 80 metri patrati de vitraliu, in valoare de 39.672; pentru interventiile din anul 1964 repararea acoperisului, vopsitul tablei s-au plitit 7547 lei, iar in anul urmator, pentru pardoseli exterioare si alinierea treptelor, a fost necesarai suma de 5,984 lei*. ‘atapeteasma, stranele, policandrele, candelabrele si sfesnicele, concepute de Ion Mincu si lucrate cu migali la Paris, erau de o strilucire fri egal; imbricate in foita de aur, incastrate cu pietre sidefate, inzestrate cu icoane emailate si sculpturd in relief plat inspirata de plastica nationala, piesele de mobilier concepute de arhitect, ca o demonstratie de plurivalenta si stralucire omamentali a stilului neoromanesc, au fost grav afectate in timpul bombardamentului din 1941 si apoi prin evacuare. La refacerea tamplei a trudit atclierul Anghel Dima din capitala, iar poleirea acesteia si pictarea icoanelor s-au facut pana in 1950 de catre Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane*’. «-Timpla bisericii a fost pind la avariere emailata, iar dup& refacerea bisericii a fost construita in Jemn de fag, cu un fond galben cu icoane mici, poate aseminitoare cu vechea eatapeteasma specified un document de arhiva datat 1956. .Element specific, ca stil, sunt considerate str&nile credinciosilor si strinile arhieresti, stil earacterizat nayional rominesc si executate de Mine Printre obiectele de valoare se trec cele doua sfesnice imparatesti, din metal de alama cu iconite si chenare in email pe toata suprafata lor, obiecte masive, cu alte sfesnice in perechi, de acelasi metal si cu motive stilistice comune. Sunt considerate tot astfel, obiecte de valoare, policandrul din aliaj de arama cu motive si pietre, cu 24 lumini clectrice; in aceeasi gamiturd intra si 12 candelabre electrice, din acelasi material. Vesminte de valoare istoric& nu are biserica, si nici vesminte cu valoare artistic’; se pot considera [totusi] obiecte de valoare cele doud rinduri de vesminte preotesti si unul diaconese din serasir alb. Biserica are in inventarul ci 0 icoana fiicitoare de minuni, Icoana Maicii Domnului, adus& dela schitul Durdu, cu mare procesiune, de Episcopul Gherontie Nicolau. Icoana aceasta este pictata la Sf. Munte At( jos $1 imbricata ulterior la Duriu cu cheltuiala unui monah Cofariu, in metal in anul 1 , an in care a $i fost adusa la catedrala din Constanta”. descriere infioratd de credint& a icoanei si a puterii sale timduitoare se afl& intr-un document pastrat in athivele Arhiepiscopiei Tomisului: .Acum 1400 de ani traia in sfintul munte At(h)os un cSlugar care se ocupa cu pictura sfintelor icoane. Intr-o zi a avut chemarea de a picta icoana Maicii Domnului cu Sfintul Prune. De aceea isi pregati cele necesare si se apuea de lucru. Se opri pe seara si acoperi lucrul cu o pinzi. A doua zi voia si-si continue pictura. A vizut ci totul e sters... Ca si cind nu pictase nimic, se apucd din nou de lucru. Dar ziua urmitoare se intampli aceeasi minune. Incepu de mai multe ori sa picteze chipul Maicii Domnului, dar in zadar, ce se lucra ziua, noaptea se stergea Descurajat gi intristat a inceput sa plinga, zicind: nu mai vrea Maica Domnului, stapina, s& ma lase sd-i fac chipul. A acoperit din nou cu pinza lucrarea sa si a inceput a posti sia se ruga. Timp de 40 de zile, canonindu-se foarte mult, a mincat o bucat& de pine seara si a baut doar un pahar cu apa. Dupi ce a ispravit postul acesta si rugiciunile fierbinti la bunul Dumnezeu si Maica Domnului, s-a dus cu nadejde si se apuce iardsi de sfinta icoana. A intrat in chilioara sa unde picta de obicei si pregatindu-si uneltele, a dat jos pinza de pe sfinta icoand... Dar, minune a Maicii Domnului lui Dumnezeu, chipul ei, de o frumusefe nemaipomenits, era zugrivit de o Dumnezeiasca putere, de insdsi Prea Sfinta Fecioara Maria, nascitoare de Dumnezeu, prea sfinta stapina a cerurilor si a pamintului. Uimit, emotionat si covirsit de aceasta deosebit’ minune, célugarul a alergat si a anuntat tot soborul Sfintului Munte de cele intimplate. A inceput imediat si se faca slujbe inaintea Sfintei fcoane a Maicii Dommului ani de-arindul. Cu timpul au plecat la Domnul cei ce stiau de taina Sfintei Icoane. Odatd a venit la Sfintul Munte un calugat de la sfinta minastire Durdu din Moldova, Cind s-a intors in ard a luat cu sine sfinta icoan’.... ra si-i dea o insemnatate deosebit4 fata de celelalte sfinte icoane. Dar planurile bunului Dumnezeu se descoper’ atunci cind vrea bunul Dumnezeu. Astfel c& intr-o zi a venit la sfinta minastire Duriu o femeie cu fiul ei, Ghita—Cotaru era numele de familie ~ si se inchine gi si-1 faced monah. lar mama lui si rimina Ia bucataria sfintei mindstir Dupa o perioada de timp monahii au inceput si se pregdteasc’ pentru a pleca la sfintele locuri la sfintul leruslim. Batu a rugat pe mama Tui si-i dea ban! si plece gi el la locurile sfinte. Mama i-a dat baiatului banii si I-a pregatit de drum. Noaptea, inainte de plecare, Ghia Cojaru a avut un vis deosebit. | s-a araitat sfinta icoana, a prea sfintei Maicii Domnului, care era in sfinta mindstire Durau, vorbindu-i astfel: Nu vei pleca: cu banii aceia, imbraci sfinta icoana mea in aur si in argint; dupa aceia vei duce-o la malul unei ape unde se sfirsesc toate drumurile, iar acolo o vor primi-o oamenii, imbracafi in alb, Baiatul povesti mamei lui aceasté minune Si ca sf se intdreascd in credinga, mama lui a avut acelasi vis cu fiul sau (vedenie). Dindu-si seama ci este porunc’ Dumnezeiase”, mama este de acord si duce sfinta icoand la Tasi gi o da argintarului si o imbrace in aur i in argint In aceeasi sAptiming, intr-un alt oras prea sfint, episcopului Gherontie is la sfinta minastire Durdu, 4 ia sfinta icoana a preasfintei Maicii Domnului si si o ducd la sfinta catedrala din orasul Constanta. Vreau si apar Tara Romaneasca pornind de la mare in tara, dar pe drum opresti in toate satele si oragele; pe unde vei trece si ma cobori in acele locuri si si faci sfestanie, Sa iei pe mama cu fiul siu sé ducd sfinta icoana. Prea Sfintitul episcop se pregatea de drum, pistrind taina visului sau. Ajungind la sfinta minastire Durdu, a intrebat de sfinta icoana a prea sfintei Maicii Domnului. $i mare i-a fost mirarea cind a 5-a minunat cind a povestit visul siu mamei si baiatului din sfinta mindstire Durdu. Tofi trei si-au dat seama de marea lucrare pe care trebuiau si o implineasca. P. S. Episcopul a inceput slujba la sfinta icoana si rugiciuni pentru a o pregati de drum. Astfel sfinta icoand... a fost asezat intr-un vagon deschis, regal... Pe jos erau covoare si de jur imprejur, brazi mari si frunze. Cuviosii cllugari gi cuvioasele maici, precum si mama cu baiatul, asa precum Ii se spusese, au plecat la drum, Dat fiind ca in acele timpuri era mare secetd gi foame in Moldova, prea sfinta icoand a preasfintei Maicii Domnului era opriti prin localitafile pe unde trecea, coboriti jos si intimpinata de autoritatile satului, preoti si popor mult, cu luminari aprinse si se ficeau slujbe si rugaciuni pentru ploaic. Mama lui Ghifa diidea la fiecare preot cite un servet sau stergar, care erau scrise cuvintele: «Bucurd-te prea sfinta Maica Domnului». Si asa au pornit ploile si se bucura poporul Pe peronul garii Constanta lume mult a venit la ora dowd dup amiaza, dupa cum fusesera anunfati gi iati trenul, care a cilatorit doud siptimini pind aici. A sosit in gard impodobit cu brazi. Pared era o padure intreaga. lar din vagonul unde era sfinta icoana a prea sfintei Maicii Domnului se auzeau cintiri pind la ceruri, cintate de maici si cuviosi; si a inceput si se trag salve de tunuri in port, iar in tot oragul bateau clopotele sfintelor biserici. Muzica Marinei Militare, care era pe peronul garii, a inceput s& cinte Tatil Nostru si s-au asternut zut este chiar aceea pe care a visat-o. Mult covoare de la gar’ pin’ la sfinta Catedrald. Sfinta icoand a prea sfintei Maicii Domnului a inceput Si fie coboriti de doi diaconi imbricafi in od3jdii, iar alti patru diaconi aveau cAdelnite aprinse cu timiie. Poporul a ingenunchiat cu luminari aprinse in mind. Se aruncau flori... Clopotele din sfintele biserici rasunau cu 0 bucurie cereasca. Primind un odor prea sfint si scump, convoiul a inceput sA inainteze in cintiri pe strada Traian si s-a intors pe Carol pind la sfinta Catedrala. Astfel primita si condusa cu slava deosebita, prea sfinta Maica Domnului din sfinta icoand a fost ayezata in pupitrul pe care se afl si ast&zi in sfinta Catedrala din Constanfa...”®! De fapt, este vorba despre o icoand ficditoare de minuni a Maicii Domnului, pictata la mandstirea Durau pe timpul episcopului Gherontie Nicolau, avand ca prototip icoana facatoare de minuni Prodromia, aflatd la schitul rominese de la Sfantul Munte™, Se spune cA icoana a scapat neatins& dintr-un incendiu care a avut loc in timpul celui de-al doilea rizboi mondial; a doua salvare a fost sivarsita in timpul bombardamentului din august 1941, cdnd obiectul de cult a fost gist n usa bisericii, $i nu in zona altarulu, puternic afectatd de bombe, unde se afla de obicei®*. ‘Asupra decorafiei murale s-a intervenit mai tarziu; intr-un document necunoscut din 1956, pastrat in arhivele Arhiepiscopici Tomisului, se aminteste despre pictura initiala a lui Mirea, Consideraté ,.nu tocmai corespunziitoare, dupa aprecierile specialistilor in picturi bisericesti, cu sfinti pe dimensiuni uriase, in ulei, pictura care din cauza intemperiilor celor zece ani cit biserica stat ruinata (1941 — 1951) a suferit grave deteriora, fapt pentru care la restaurarea ei, pictura a fost spoitd cu var gi acoperiti in intregime, cu exceptia Pantocratorului si a serafimilor dela baza turlei mari, Pictura aceasta nu se mai poate reproduce si de aceca s-au intocmit formele necesare pentru o alti pictura, la o dati la care vor permite fondurile de care biserica are neaparati trebuin{®. Sub aceasté forma ea are o infitisare degrada(n)ta, cu totul in afara aspectului pe care i-1 impune locul si valoarea ei arhitectonica”™*. Refacerea picturii in stil neobizantin a fost realizatd de catre Gh, Popescu (profesor la Institutul de Arte Plastice din Bucuresti, autor al frescelor din capela romani de la [erusalim si ulterior ~ 1966 — 1968 —a celor din sala de receptie a primariei din Constanta) si Niculina Dona Delavrancea in perioada 1 septembrie 1959 — 16 noiembrie 1965°°. Acest ansamblu unitar, in care policromia se adecveaz continutului simbolic, iar compozitile se etaleaza in plan, fara rigiditate solemna, volumetrie sau perspectiva cantitativa, cu franchefe si credinta sincera, este executat in respectul tradiiei ~ culte si populare deopotriva ~ intr-o incercare temerari de a relansa atunci, problematica specifica edificiilor de cult. Criticul de arté Petru Cormarnescu este de parere (in anul 1967) cd ,.Noua pictura murala a Catedralei constantene este o simfonie de forme si culori, admirabil legate si armonizate intre ele... Costumafia, adesea cu motive decorative rominesti traditionale, inscricrea figurilor in peisaje stilizate, tot pe linia traditiei, dau picturii murale dela Catedral un aspect inedit; figurile, mai ales cele feminine, au o prospetime si o gratie remarcabile, cind nu trec Ja un dramatism si el stapinit, discret interiorizat, Aceasta pictur mural reprezint un triumf al revenirii la arta frescei”’*. in aceeasi atmosfera de izbinda artistic’, profesorul I. D. $teffineseu noteaza: ,,Impresia artistica propriu-zisa, de ansamblu, uimeste cercetatorul prin armonizarea maiastra & unor tonuri calde de esenti nobila gi cu rezonanta adinea. Compoziiile sunt ritmate, iar miscarile personajelor, toate acordate, libere si spontane, ramin intotdeauna in misura cerutd de un decor pictural bisericesc. Ansamblul cinta si lumina face si vibreze si invie chipurile personajelor, scenele $i toate elementele arhitectonice ale monumentului”™”. jn desfigurarea noulut ansamblu, pictat in tehnica traditional a frescei, sunt de remarcat o serie de aspecte: 1. , tinut seam in primul rand de sfintii consacrati in Biserica noastra, cunoscuti ca atare $1 cuprinsi in toate Tucrarile de pictur’ ortodoxa”; astfel a dispirut orice amintire a nonconformismului initial, izvorat din lipsa de intelegere i de apreciere a esteticii bizantine, din imposibilitatea armonizarii conceptuale si stilistice a picturii apusene de tip academinst cu lumea antei risiiritene, solemna si hieratica 2. Au fost zugraviti sfinti a caror contributie teologica la spiritualitatea crestind a devenit tot mai evident&: Sf. Maxim Marturisitorul, Sf. Grigore Palama, etc. 3. Sfinti a cdror origine yi activitate crestind sunt legate de comunitafile crestine din veacurile TIT — IV din Dobroges, Scitia Minor de altadata: Axiopolis, Durostorum, Tropaeum Traiani, Tomis, Callatis. De aceea, este singura Biserica in care s-au pictat martiri din aceste vechi localitati crestine” invesmantati in stilul epocii. Pe arcadele laterale care incadreaza naosul sunt zugraviti Sf. Dasie, Sf. Sava, Sf. Maxim, Sf. Emilian din Durostor, Sf. Ciril de Axiopolis ‘Cinstirea deosebita de care de bucurd Cuv. Parascheva in viafa credinciosilor nostri, ne-a determinat si-i consacram in mod special o firida, asa cum o alta firida a fost reservaté Sf. Doctori anarghiri si marilor teologi, a c&ror sensibilitate spiritual a adus in realitatea noastr empiric’, convingerea experienfei mistice si cunoasterii religioase nemediate...* Existenta celor mai multi martiri crestini din aceasta zona la Tomis, in orasul care isi va schimba in evul de mijloc numele dup§ un cartier al orasului inzestrat cu doua basilici. intre care una episcopald — Constantia sau Constantiana ~ si in intreaga provincie Scythia Minor inca din veacul IV, i-a determinat pe autorii frescelor, in deplin acord cu oficialitatile ecleziastice, si introduc intre scenele pictate, aspecte pilduitoare din viata acestor ierarhi, ca noutate iconograficd adaptati unor realititi locale vrednice de pomenire: astfel Bretanion (Vetranio) ~ primul episcop atestat cu certitudine, se opune in 368 sau 369 imparatului Valens, adept al arianismului (,,Dar si Bretanion, care stralucea prin tot felul de virtuti si care conducea ca episcop orascle intregii Sciti, gi-a inflacarat inima de zel si a combitut stricarea invataturilor si nelegiuirilor lui Valens impotriva Sfintilor ...”) — si Theotim (Theotismus), cel ,.hranit intra folosofie”, care a predicat invatatura crestina cu nestrmutat convingere, sunt reprezentati in pridvorul bisericii, inf&ptuindu-si lucrarea: aceste scene, asemenea tuturor celorlalte, pictate in viziune bidimensionald, perspectiva ierarhic, compozitie viguros sustinutd prin culori clare gi vii — in armonie cu elementele originare de athitectura si mobilier — confera ansamblului, apre- ciat elogios in epoca pentru noutate si adeevare, aspectul de .covor fairanese™®. Procesul-verbal de receptie definitiva a lucrarilor de pictur de la biserica cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Constanta are loc la 16 noiembrie 1965. Comisia este alcatuit din preotul — consilier economic Gh. Ciuperca, protopopul Nicolae Codreanu, arhitectul George Popescu — seful Serviciului tehnic, delegati ai Epathiei Dunirea de Jos Galati, lon Musceleanu pictor bisericese (si ni numai), autorizat cu calificativul foarte bine. consilierii parohiali Alex- ac si Eftimie Teodoreseu; asisti preotul paroh Nicolae Candndu, Pentru inceput se constat c& devizul lucririlor a fost aprobat de Comisia de pictur bisericeasca la 20 mai 1956, iar adjudecarca asupra pictorului Gheorghe Popescu, urmand aceeagi procedura, a avut loc la 9 decembrie 1958. Frescele, cu suprafafa de 2100 metri patra in-valoare total de 470.400 lei, au fost incepute la 1 noiembrie 1959 si terminate la 16 noiembrie 1965; operatiunile derulate au fost: ,degajari si suport fresci” (49 lei/ m.p.), .pictura din nou” (120 lei/ m. p.), ,,poleituri filigranate, aureole” (55 lei/ m. p.). in executia picturit sa respectat ,iconografia Bisericii Ortodoxe Romine, finindu-se seama de devizul aprobat de Comisia de pictur’ si s-a complectat cu scene nepreviizute in devi (desigur cele localizate la Tomis). Fresca si lucrarile in sgrafitto de la pridvor sunt apreciate din punct de vedere tehnic, pentru calitatea si buna stipanire a mestesugului. ,Din punct de vedere coloristic”, se specifica in procesul verbal, ,ansamblul este unitar, armonic proportionat si expresiv”. Pe durata executiei, consilierul economic Gh. Ciupered si arhitectul Gh. Popescu de la Central Eparhial Galati au facut verificari periodice, iar Comisia de pictura alcatuita din prof. I D. Steffinescu, pictorii Stefan Constantinescu i lon Musceleanu s-au constituit in comisie pentru receptia provizorie la data de 30 aprilie 1961. Documentul ~ necunoscut pang in prezent ~ are urmitoarea concluzie, la care subscriem: .,Lucrarea este un monument in frese& de cea mai mare valoare™® Preotul paroh Nicolae Candingiu (care functioneaza in aceasti calitate de la 1 octombrie 1952) si Consiliul Parohial desfisoard in urmatorii ani o activitate sustinut, bazata pe initiativa si spirit gospodaresc. Astfel, la 6 noiembrie 1967, numitul consiliu decide initierea demersurilor necesare pentru racordarea bisericii la ‘Alzirea centrala. Cele doud surse posibile sunt Muzeul de Arhcologic, instalat in cladirea fostei resedinte episcopale si un bloc din apropiere, construit neinspirat dupa razboi in locul patatului Manissalian, proiectat de 1. D. Berindei gi daramat de bombardamente. Este preferat’, si nu numai din motive tehnice, prima dintre sursele citate: de altfel, se arati intr-o adres ulterioard trimis’ de episcopul Chesarie, Sfatului Popular al orasului Constanta, ta solicitirile ficute chiar de adresant bisericii, ,,in legitura cu darea in folosinta a imobilului in care se afla astazi Muzeul Regional. Sf. Episcopie s-a aritat destul de intelegatoare, renuntand la venitul anual la care avea dreptul ca chitie, pe un termen de 50 de ani”. Aceasta inlesnire este considerata de episcop, drept ..0 contributie a sa sia Bisericii in genere, la opera de culturalizare a maselor din Dobrogea si de pretutindeni, desi imobilul in mod legal a ramas in continuare, proprietarea noastra. Astizi Sf. Episcopie roaga ca dela imobilul sau, folosit de Sfatul Popular Regional drept muzeu, tot din spiritul de culturalizare si bund conservare a Catedralei ~ monument de arhitectura ~ sa aprobati racordarea bisericii la surse de inealzire a muzeului, carbunii si lemnele fiind daunatori picturii (perfect adevarat, n. ns. D. P.), iar distanfa dela muzeu la biserica Catedrald find de cativa metri si in aceiasi curte’*’, Folosirea sobelor cu burlane — se arata intr-una dintre epistolele care se scurg neobosit intre bisericd si administratia local (orageneasca si regional) — contravine esteticii interioare de ansamblu, iar lipsa unui subsol, care nici m&car nu a fost EOI ORES 76 proiectat, interzice orice tentativa de autonomie termica. Cheltuielile necesare acestor lucriri ~ se specifica in fiecare adres — vor fi suportate de parohia in cauza, iar scopul urmérit transcende simpla idee de confort, fiind, de fapt, 0 indatorire asumati — protejarea monumentului si a picturii sale interioare™. La 28 decembrie 1969 se constat’ nevoia instalarii unui megafon interior, pentru ~claritatea si distribuia egal a cuvintelor”; cu acest prilej este semnalata in scris — probabil in premiera — .,o defectiune initiala de constructie a clidirii in interior, privind distributia egal a sunetelor, asa incit intre firidele mari care despart naosul de pronaos si usa de la intrare, parte echivalenta cu aproape 4 din interiorul bisericii, nu se mai pistreaza claritatea cuvintelor din textele si cintarile liturgice”**. De altfel, se mentioneaza in adresa trimisa Protoieriei Constanta in aceeasi zi, biserica a primit in mod gratuit, din partea unor muncitori si tehnicieni (categori socio-profesionale agreate in epoca si de ideologia comunisti), piescle necesare instalatiei, oferind-se si le si instaleze, astfel ineat bugetul parohiei nu este afectat sau grevat“ Parcursul actelor este, in general, acelasi: emitenti — preotul paroh sau Consiliul parohial destinatar ~ Protoieria Constanta, care, prin reprezentantul autorizat, se adreseazi, cu adine% smerenie, episcopului la Galati. Pentru lucriri speciale, cum este cea legata de instalarea megafonului, in epocd era necesaré aprobarea Departamentului Cultelor, care intarzie cu anii in acest caz. In martie 1972 si dupa repetate interventii, Consilierii parohiei Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Constanta hotiirisc si achizitioneze aparatele necesare (cele donate au fost, probabil restituite), contand pe sprijinul tacit si aprobarea Sf. Episcopii®” Consilierii parohici ,,Sf. Apostoli Petru si Pavel din Constanta” fac demersuri in vara anului 1971 ~ iar Episcopia Dunarii de Jos le aproba gi inainteaza celor in drept — pentru la costul real de 1,50 lei, comanditarii vor adauga o valoare egald, distributia cartilor postale urmdnd a se face prin pangarul bisericii: se reiter tfel un demers din anul 1967, iar ani mentionati sunt semnificativi pentru deschiderea de scurta durati, manifestata de conducerea comunista fata de religic $i instrumentele ei de propavaduire™. Alte reparatii la acoperis sunt consemnate in anul 1972: cele trei turle trebuiese invelite din . nou cu tabla de arama, iar in rest, suprafeta va fi curdtatd si revopsiti®, Proiectul este intoemit de atelierul specializat al Cooperativei Constructorul si cuprinde revizuirea invelitorii de tabla, lucritile de vopsitorie deja mentionate, precum si confectionarea a patru obloane cu clapete fixe in dreptul orificiilor pentru cadranele vechiului ceas, care nu s-a mai putut repara’. In final, procesul verbal de receptie subliniaza calitatea lucririi si meritele interventiilor. Doi ani mai tarziu se fac deja demersuri pentru efectuarea reparatiilor capitale”, in legaiturd cu formalitatile care trebuiese indeplinite, protoieria este informata de ,Consiliul Popular al Municipiului Constanta, c& nu se poate elibera autorizatia de constructi¢ Pra acordul unie al Consiliului Popular al Jud. Constant Pentru obtinerea acordului unic din partea Comitetului Executiv Constanta, este necesar ca proiectantul sa ne trimita in cite doud exemplare, un memoriu justificativ privind necesitatea $i oportunitatea lucrarilor de reparatii capitale si un plan de situatie al bisericii cu vecinatati” Abia dupa obtinerea acestui acord va putea fi depusi documentafia”®. in sfairsit, la 30 mai 1974, episcopul Antim al Dunirii de Jos este rugat sa accepte plata lucrarilor de proiectare, efectuate la comanda de cooperativa Constructorul din Constanta’. intre evenimentele nedorite inregistrate in cei 125 de ani trecuti de la punerea pietrei de temelie a edificiului, se consemneaza si incendiul din ziua de 2 julie 1998; izbuenit in clopotni acesta este anunfat la timp si stins de pompieri fara a produce mari pagube materiale. Cauza in drept si consemneaza intr-un proces-verbal ~ este instalatia electric imbatranité, locuirea careia sunt necesare noi interventii si reparatii”’. Pentru sporirea efectelor decorative exterioare, Consiliul Parohial decide la 13 mai 1973, realizarea de mozaicuri ,la cele doug intriri simulate” in partea de sud a bisericii: in arhitectura bisericii noastre, in exterior, sunt cuprinse dowd rinduri de trepte spre mare, in partca de sud a cladirii, care incadreaza intre coloane dou usi dintre care una este simulata cu un panou dreptunghiular, impreund cu alte spatii libere laterale. Inca de la executarea reparatiilor exterioare s-a considerat ci este necesar si se execute in acest panou, Sf. Apostol Andrei in mozaic, precum gi alte scene adaptate cadrului, tot de mozaic, in suprafaté aproximativa de 10 (zece) m.p. Discutiile in acest sens s-au purtat cu pictorii care au executat lucrarile de pictura la biserica noastr&, asa incit, din punct de vedere al cadrului general, problema este studiata cu specialist Pentru aceasta hotdirim si se ceara Sf. Episcopii aprobarea de principiu, pentru a se putea trece la intocmirea documentatiei (deviz) respective. Parohia are fondurile necesare pentru executarea acestei lucrari”®. Raportul se trimite Protoieriei Constanta, care il inainteaza la 23 editarea a 10.000 ilustrate format carte postal’, .cu chipul bisericii parohiale in culori”; mai curent episcopiei, la Galati”. Aprobarea de principiu, continuta in ordinul 3067/1973 al acestei episcopii, sti la baza devizului alcatuit de pictorul Vasu Iosif din Bucuresti, strada Pentelei nr. 16°. La licitatia din data de 9 iunie 1974, centrul eparhial este rugat s& isi trimit un delegat”. Intocmit la 14 decembrie 1975 in sedinta Consiliului Parohial de la parohia Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Constanta, procesul-verbal pistrat al arhivele Arhiepiscopiei Tomisului, informeazi despre adjudecarea lucrarii in mozaic de Murano pe seama doamnei Niculina Dona din Bucuresti, strada Eminescu numarul 151 (este vorba despre una dintre fiicele lui Barbu Steftinescu Delavrancea, cu studi de specialitate), cu care cei in drept vor semna contractul de executie. Valoarea totald a devizului este de 69.168 lei, conditiile ~ relatat aménunt, iar termenele de incepere si incheiere — | ianuarie, respectiv | iunie 1976". In baza ,aprobarii Sf. Episcopii cu nr. 5062/1971, Muzeul Arheologic din Constanta executd sApaturi in curtea bisericii noastre cu caracter de investigare atheologica. In aprobarea Sf. Episcopii nu s-au fixat limite de timp si de aceea, aceste siipaturi continua de trei ani, intr-un ritm destul de lent si parca fir nici un fel de rispundere de natura tehnic’ gi de avizare in acest sens, fat de cladirea bisericii in preajma cireia se fac sapituri la adancimi discretionare (era, de fapt, nivelul de locuire din antichitate, cu pana la 4,50 — 4,70 metri mai jos decat cel actual, nuns. D.P), care pot pune in pericol biserica prin o eventual’ surpare a terenurilor in pant’. ind acum in partea mai apropiat& de clidire, nu vor fi astupate Daca sApiturile efectuate p: pina la nivelul initial al terenului, scurgerile de apa din sezonul de toamnd si iarnd, pot pune in discufie caracterul judicios conceput si executat, al acestor spaturi, din punct de vedere al protectiunii clidirei, care ea insdisi constituie un monument de arhitectura gi este trecuta pe lista monumentelor valorificate si elasificate astfel”. Preotul paroh Nicolae Canindu se adreseazi in continuare parintelui protoiereu, cu rugamintea ca acesta si intervina ierarhic prntru a cere ~Muzeului de arheologie din Constanta, si limiteze in timp posibilitatea si dreptul executirii acestor sipaituri si in termenul cel mai scurt si astupe sapaturile pe terenul in panta din partea de nord, vecin cu aleea respectiva a bisericii. Sa intretina totodata spatiul rezervat pentru sdpaturi in conditii civilizate, intrucat aspectul necorespunziitor se poate pune in seama conducerii bisericii, Riri ca aceasta si poati interveni cu ceva, La deplina infelegere ardtata de conducerea bisericii pentru acceptarea acestor sipdturi cu caracter stiintific, de interes general, si se rispunda cu aceeasi infelegere fata de monumentul petual (cladirea bisericii) si fata de cadrul civilizat urbanistic in care trebuie sa fie intretinut™ Protoiereul trimite acest raport .cu ane SEA episcopului, rugandu trimiterea unei persoane cu pregiitire tehnica, spre a constata gi referi, de aga manierd monumentul sa nu fie afectat, dar nici cercetarea muzeului sa nu stagneze™ Faria se lisa descurajat, preotul paroh Nicolae C: Tevine cu 0 nou sesizare a Consiliului Parohial din ziua de 28 aprilie a anului urmitor, insotiti de o serie de fotografi concludente, ,,Gardul improvizat, cu stilpi de lemn la 5 — 6 metri de temelia bisericii in partea dinspre faleza, este aplecat in diferite parti opuse, care dai un aspect deplorabil de neglijenta si nepiisare... Acest santier, deschis in partea principal a orayulut, la o distant foarte apropiata de cazinou si incinta principala a portului, intra in raza permanenta de vizitare a trecatorilor, vizitatorilor localnici sau straini si felul in care se prezint, arunca banuiald asupra rispunderii bisericii noastre...""' Sufocat de indignare, Nicolae u reclam& muzeul din nou, la 19 septembrie 1974, afirmand: ..in ultimul timp si fird o prealabil’ aprobare din partea Sf. Episcopii, conducerea muzeului a recut la lucréri de reconstituiri a vechilor urme arheologice, mi la reamenajarea fostului parc asa cum cerea aprobarea data initial. In cazul in care rezultatul cercetirilor invita la aceasta reconstituire, exclus& cu totul in cererea pentru aprobarea acestor sipiituri in parcul bisericii noasire, indatorirea elementara impunea si se comunice aceasta Sf. Episcopii din partea Muzeului Arheologic, fie numai pentru a motiva depisirea stadiului initial al probleme’ in sine, fie chiar a solicita in covitinuare o nous aprobare pentru reconstituirea materialului arheologic si deci o preluare definitiva a parcului pentru scopuri care depasesc, cu serioasd motivare stiintifica, destinatia pe care a avut-o pana acum. Se (im)pune aici deci respectarea dreptului de proprietate al Bisericii asupra acestui pare, schimbarea destinatiei lui, dar nu f’rd stirea cel putin a Sf. Episcopii, care a aprobat limitat $i conditionat efectuarea sapaturilor. De aceea, Vi rugim si interveniti pe lings Sf. Episcopie (adresant este protoiereul, n. ns. D.P), pentru a core Muzeului sa raspunda deschis, cu ce aprobare si in haza cdror temeiuri a trecut la reconstituirea relicvelor arheologice, deoarece aprobarea initialé era conditionata de amenajarea parcului. In cazul in care sunt temeiuri de natura stiintific-istorica, s8 fim pusi in cunostinta de cauzi si si se tind seama de eventuale cereri ale conducerii parohiale, de spatiul de protectie al bisericii, de conservarea monumentului, de valoarea si pozitia lui dispuni incdt nici in cazul in care Sf. Episcopie nu va interveni imediat..., vorn fi siliti s& intervenim direct 1a organele locale... Parohia are dreptul si este obligati si-si apere bunurile ei, iar atunci cind acestea capita... o alta destinatie, cel putin s& cunoasca ce se intimpla cu ele si pentru ce! Schimbarea destinatici acestui parc nu poate fi la dispozitia oricui, mai ales privind pozitia acestei biserici si cu ignorarea totala a conducerii bisericesti Zona a fost locuitd timp de peste 900 de ani, din secolul al VI-lea 7. Hr pand in secolul Vd. Hr., in perioadele greac’, romani si romani tarzie a orasului antic Tomis. S-au descoperit, intr-un perimetru ocolit in perioada moderna de excavatii si constructii, bordeie getice, strazi din toate perioadele de colonizare, chiar o intersectie, locuinte, spatii cu alta destinatie, o baie cu caracter privat, 0 fintand si singurul tezaur de sigeti premonetare din perioada in care acestea au circulat in bazinul Mari Negre. Desi imediat dupa 1878 aceasti zoni deschisa cdtre mare s-a numit Piata Cimitirului Musulman, arheologii nu au gasit schelete corespunzatoare perioadei lor de dominatie asupra agezirii, Inca din anul 1974, cand au fost finalizate Iucrarile care pun capat acestei vremelnice dispute, a fost creat un pare arheologic: vestigiilor gisite in situ li s-au adaugat alte piese descoperite pe teritoriul cetatii, apte laolalt& si reconstituie aspectul vechiului cartier dintr-un indepartat port al antichitii Consilierii parohiei ,.Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Constanta hotarasc (nu fara legaitura cu parcul in care sapaturile arheologilor fusesera oprite doar de conditiile vitrege ale iernii dobrogene), in prima sedinga de hucru din anul 1973, desfaisurata la 3 ianuarie, ca spafiul din jurul bisericii trebuie si fie infrumusetat. Elementul de comparatie defavorizant este reprezentat de interiorul catedralei gi de spatiile verzi din imediata vecindtate. Ca atare, aleile paralele cu biserica vor fi acoperite cu dale din beton, iar marginile acestora vor fi mareate prin borduri; in ,spatele Sf. Altar, intre temelia fostului gard de piatra si fundatia bisericii”, vor fi amenajate spatii verzi cu 2-3 centuri de piatri in beton. Fondurile necesare find detinute de parohie, nu este necesar deat un aviz de prineipiu din partea Sf. Episcopii, care il si acorda cu promptitudine, nu fara a solicita un deviz estimativ. Incepand cu luna martie, toate formalititile sunt indeplinite, iar comanditarul nu asteapti decat timpul favorabil pentru a demara respectiva lucrare™, Conducerea parohiei ,,Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Constanta decide achizitionarea in septembrie 1988, a unui imobil cu destinatia casa parohiala; prima clidire spre care se orienteaza, situati in bulevardul Lenin, numdrul 191, nu poate fi vandutd, deoarece se aflé in zona de sistematizare (de fapt, stim prin recursul la istoria recent, de demolare)**; cel de-al doilea imobil, situat in strada T. Vladimirescu, numarul 60 A si compus din sase camere cu dependinte™, liber de sarcina, este cumparat in noiembrie 1988 In seara de smbita, 9 aprilie 1988, in ajunul Pastilor, se constatd cd intre orele 19 — 20 a disp&rut o icoand din catapeteasma, agezatd la loc central; desi era cuprins in inventarul bisericii, obiectul de cult, cu dimensiunile de 28 x 36 cm., nu avea valoare artistica sau documentara™. Inacelasi an, parohia ,,Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Constanta primeste din partea unui grup de credinciosi, o binemeritata placa de marmura dedicata vietii si lucrarii preotului paroh Nicolae Canandu; intrucdt parerile asupra locului de amplasare sunt impartite, preotul Viorel Picu se adreseaza IPS al Eparhiei Tomisului si Dundrii de Jos, dr. Antim Nica pentru a decide, nu inainte de a reaminti faptul ca in cancelaria parohiald — unul dintre spatiile propuse — s-a creat un precedent prin placa memoriala dedicata primului paroh al catedralei, pr. prof. Gheorghe Riidulescu (1866 — 1938)". Desemnat de arhiepiscop cu indicarea locului precis de amplasare a plicii memoriale, P. S. Episcopul Vicar Lucian Tomitanul se hot&riiste asupra \celariei parohiale, in bund vecinatate cu cea dedicata ,,fondatorului bisericii”™. Dupa reinfiintarea Athiepiscopiei Tomisului, in februaric 1990, in fruntea acesteia a fost ales Lucian Florea (Tomitanul, 1923 ~ 2004), care i-a fost pastor pana in anul 2000. Intronizat la Catedrala ,,Sf, Apostoli Petru si Pavel” din Constanta in septembrie 1990, IPS Lucian a desfigurat o rodnica $i daruitd activitate de ierarh. $-a ridicat la Dommul in, seara de 30 august 2004, iar trupul siu a fost inmormantat intr-o criptt din pronaosul catedralei®! Moaste ale Sfantului Mare Mucenic si Tamaduitor Pantelimon, protector al medicilor, care a imbinat cu har cunostintele de timaduitor cu tainele bisericii, se afla de ani buni la Catedrala din Constanta. Pe 27 iulie, de Sfantul Pantelimon, ,,doctorul Rir& arginti”, este sirbitorit printr-o procesiune purtitoare de moaste, cu numeroase popasuri pentru rugaciune' in cadrul sarbatorilor dedicate Sf. Apostol Andrei — Apostolul Roménilor, la 1 Decembrie 2001, Sf. Liturghie a fost oficiata de IPS Teodosie gi PS Irineu. ,Acest moment a mareat revenirea Catedralei la regim de mandistire (cu incepere din anul 2002), ceea ce inseamnii vor sluji cilugtri, dupa canonul liturgic specific monahal”, se arat& in presa local, tot mai atentd si receptiva la Itinerariile pastorale din zona care a primit intaia de pe cuprinsul tri, cu 2000 de ani in urma, Vestea cea Bund” in convingerile iPS. Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, anul 2002 si cei ce-vor veni, vor sta in continuare sub auspiciile credintei. in slujba oficiata la cumpana dintre ani, 1.P.S. Sa ne-a indemnat ca ,dup’ cum aprindem lumanarea, tot asa, prin ugiciune, si aprindem Harul Duhului Sffint in noi... Primind aceasta lumind din primul ceas al noului an, S& plstrati aceast& lumina in voi, fii ai luminii, prin rugiciune continu” z Din anul menfionat, Constanta are ca protectori pe Sfintii imparati Constantin si Elena, in ideea cd, prin acest are peste timp, se reaminteste spre neuitare, originea numelui siu. Zilele Constantei vor fi de acum ingolo, prilej de préiznuire si mare bucurie™ Odata cu intronizarea LP.S. Teodosie, sunt initiate forme moderne de adecvare a vietii teligioasc la randuielile si configuratia noului veac. Au loc procesiuni religioase de o amploare fara precedent, dintre care o amintim pe cea din 8 iulic, cu moastele ficdtoare de minuni ale Sfintilor Epictet si Astion de la Halmyris (ccle mai vechi de pe teritoriul tarii), martiri care au patimit marturisindu-si credinta in anul 290. Prin programul si eforturile LPS. Sale, acesti sfinti sunt din nou cinstiti ca in timpurile stravechi, aidoma celor patru mucenici de la Niculiel: Zotic, Atal, Camasie si Filip, ale caror racle sunt purtate cu evlavie mai bine de 20 de kilo- metri — de la manastirea Cocosu unde sunt depuse, cu oprire la Isaccea (Noviodunum), locul patimirii sfintilor si pana la martyrion-ul de la Niculifel””, unde se oficiaza Sfanta Liturghie arhicreascd’*. Sunt create noi programe misionare gi educationale: se construiese gi se reactiveaz manistiri si biserici, se infiinteaza capele in spitale, se dezvolti invakiméntul teologic de toate gradele, se acorda asistenta religioasd in penitenciare, se amenajeazi aseziminte sociale pentru nevoiasi”, se deruleaza programe pentru sprijinirea tinerilor'™, Corurile Lumina Lina” si ,,Ar- monia™, care aduc muzica religioasd in viata culturala a cetatii, spre a-i redescoperi frumusefea si armoniile celeste, postul ..Radio Dobrogea” lansat in 2005 cu scopul prezentiirii activitiilor liturgice, sociale si culturaie ale clerului, festivalurile de arti religioasd, simpozioanele stintifice, oficierea Liturghiei in spatii deschise, ete., reprezinti sansa si ofer% modalititi de imbisericire unui numar tot mai mare de eredinciosi!®" La 125 ani de la agezarea pietrei de temelie, prin actul fondator al Regelui Carol 1, pistrat ca efigie durabila, Catedrala ,Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Constanta, la tirmul de mare redat fri, este integrata prin insemnate infiptuiri de credinga, cu statornicie si har, in randuielile si rosturile celui de-al treilea mileniu de viata crestina. NOTE INTRODUCERE Vasile Pian, Memori In memoriam Constantin Ericear, Bucueyi, 1923, p73 2 on Bult, Lamea romnearcd fa 1900, Edtura Funda Pro; Buccs, 2004; pp. 42 — 43. 3. Colone! fonesca M. Dobropianu, Tr = Conctame, Tpografia Lactitrh Asoc, Constants, 1931, p ‘$ °° Zia apelor. ia Boabe de eu" Ve 11, 1934, pr 30 5 Invented Googe Duryea Loli, eric mn omit Dobrogea pnd la 1878, tua Fund Andes ‘Saguru- Constanta, 1986, passim, Agustin loan, Siu neorom nese in arhitecturaovtodoxd, tn -Stui h comunicte", r 4 5, Edtura Mascurn, Arad, 1999, p. 157 PS “eodose Pewescu, Adrian Radulesc, Atropolia Tossa, Trae 91 actuate, Fitra ArhiepiscoperTornsula, Coosa 200M, pp. 8 12:28 38, 8. Tower p10 9. Vasile Drigu, Dicyonarencilopedic de arta medkeval romdneased, Eta Sinpited si Eniclopedics, Bcurep 1976, p. $3. 10, gree [econom Gh. Radulescu send astra infin prime biserickromanes on Constanga in Toms U.S ma 1928 ne 11. EPS, Teodosi Ptrscu, Adrian Riduleseu, op. ct p 116 12 Diretia adefeant« Arhvelor Najonale Constanta (In continuare se va cita DJ A. N. Cnstanja), fond Prima Const, doxse B1928-1927, 10. 13. Arhiva AnhiepiscopictTomisulu (in continuate sev cts. AT), dosar1736!1965 — 1975, 266-267 COMANDITARI, FINANTATORI, AMPLASARE, |. Din ccurl docimentardobroean, Ee de document toes de M.Staniv, Ana Chirac, Aurelia RSducnesc, Mara Stns Ore Genes ei Sa cp. . 2, Cotehala dn Constema in «Contain, Bares, 26 august septembrie 1890p 5. Carmen Popescu, e xsl national romain. Constuire ne Nation travers Fahncchare. Tn ~ 194, ress Universitaires de Reans, 2008p +4 Doina Piulean, Constanta 1878-1928 Spectaolu modern tra, ol \~ Il Muzeul de Arh Constanta, 208, posi. 5 ‘ LN: Duployen, Consiata acum o sud de arp -Dimninea' 12 noice 1933 9.100. ‘Adrian Radulescu Soi Losey, Pu Hasont, Constama, Childe orgy, edtura Spot Turis, Bucuresti, 1985, 9. 66; Stoica Lace, Mart de epoca privin torts Dobroget, Muzeul de stv National Arhoologie Const, 19, p99; D.) A. N. Constant, Je, doar 21/f881. £15: dona 101899, 16 7. Doina Bauleans, Constanza 1878 1928 Spctacall moderna tri, vol. pp. 170~ 173 8 George | Auneanu, Amini asypra conta Kistendge Constanta. 19 23 noiembrie 1878 , Tipografia, Spans", Constant, 1937, pin 9. Mihai! Koginiceana, Discs fa protec de lege pene infimarea deel i consrutipublice”, Opere ¥ 1878 1891, port a tha, itu Academies ISR. Bucureat, 1986, p38 10. Barbu Delavrances, Opee, VI Edtura Minera Bucuresti, 1970. p. 128 LL. longa, Braman yi oraye din Ronni. Minrv"~ Inuit de Arte Grafce gi Edita, Bucurest, 1904, p. 263. 12 aan Opis, Momumentee sorice dn Karun (1859 1950), EduraVremes Bocaesi, 2001, p26, 65% = 658 13. Th Toneset, IN: Duployen, Constana 4! Tkinghiobl Ghid sian, iat Grate Albania” Constante, 1928 9. 4S. 14 Honensa Papadst Bengeseu, Amun dbrogenc, in «Cele Cigar, Oras, XVI ile aigst 1936, 101 15, Enache Puiu Seritor vei la Pon Ens, rs yEx Pong Constant 1997, 9.21 16, Hotensia Papadt Bengeseu, op, p12 17. "Prefect Jaden: Coston Fara Consanti” |, nf 28,26 octombrie 1880, p 1 Farul Constant the 40,15 febmuie 1881. pp. 13. 19. Ygroe (econo Gh. Riles), ap cy pp 32, 20. iden 21. bide: 3,15 nie 1925. pp. $7 ~ 9, 22. 8°" Rapore tre Master lnsirutuni Public i Caltelr. in Faral Constane, 2. Ygree:op ets pp. 56-39. AUTORI, ATRIBUIRI, CONTESTARL |. Ath, Toma T, Socoleseu, Free aritecilor care lnrat in Romina in epaca modern’ 1800-19 ‘Bucuresti 2008 48.7 2, Doin Pleane, op ci pp. 418 4S 3. DirgciaArhivelor Nation Istrice Canale (in continuare sev eta D.A.N.LC2) fond Patlament, sae 76/1882, £104 4 Doina Pauleana op tr, pas, 5. Reais Oprean, fpuncre general a simatiel dep Consanga, tx Fal Consanei, Hn. 41,22 franc 1881, p. 2 18a Conta, atti XXIV. #8, 2S oom nae HR, 0 5 9 63, 27 soptembie 1881, pL ura Caligraf Design” Ovidiu” at 1963, p 8 ‘Ach Toma T’Socolscu, Op cit p 5. Sp, Copinean, Oren in Arhitecaua,r,1iauatie marti 1941.27 10. Ath Toma Socoloseuy opel p58 AL. Serhan Orascu, Nicola Misieic, dando Onascu, EditaraTinerstlu, Bucuresti 1967, passim, 12. Augustin loan Arfurctre cae nw ens tur Pade", Bucuresti 1999, past 13, Eleonora Costexcu, drs Srorc, Edita Ave 2060, Bucuresti 1996 pp. 16-17 1S. C. Bacula, Scares de aiadat, attra varus Universal”, Bue met, 1988, p, 288 - 298 15. Ath Toma. Socolescu, up cit p68 1. Eleonora Costseu, op. ct pp i817. 17. Mihai Ispir. Casiciomad dv aa romdncasea,Eatura Meridian, Bucur, 1984, p. 9, 8. Paul Constantin, Dictonaraduntsersa al avatectlon” diana Stites Enciclopedies”, Bucutes, 1996.38. 19 Lucian Prodeset, Enciclopedia Romar, Cugcarea”, Eattura,Sacculum - 1.0. Vesa”, Bacurcy, 1998, p95 20. aul Constantin. op cit p39 31, Locian Predesc opt p98 22) Ark Toma T. Socoeseu, pci. p68 BS. Lacian Predeseu op. .95, 24. idem. 25. DLALN. Constant, osc, dosat 4/1882 1909, £1 26. #4 Consiamar 15 ll 1883, in Paral Constanje? il. 95,27 fale 1882, p 1 BP Ypre.op cit nt 6 3 sepeemions 1924 pp. 107109 38 DETAR Constanta, oe ets doar 20183-1009, 2 29. Ihidem, £3 81 ee 233. Kdem,dosar 91879, £ 46—47 3 Poadom £104, 35. dem, dower VI879, £35. 36, Idem, dosar 1/1899, £184 —187 37. Idem, dasa 181879, £90. 38. Ibidem, £60 verso. 39. Idem, dosar 11/1907, £ 9-10 40. Yer opccit, pp 107 109, a. bide 42 DIAN, Constams, lc. cit, dosar 24/1882 — 1909. £6 %. Ihidem £68 2 DANCY loci, dosar 7641883, £108 $5. Yaron, op bits pp 107 ~ 108, 36. finde $F. UAT, dosar 42/1993 2000, nenumeroat 4. dsm, dour 1807 1883 —1895,102 $B. hide E21 $0, 2S Ghana din Constanta, in Constanta”, nt. 237, 18 ian 1898, 9.2 Se, Ge Gin Constantin sBiserica Onodons Romans”, VIL 1883, Bucuresti, Tpograia CArtior Bisricest, 1883, p, 623 628 Se eee Re Cclmemorauye 9 de funder 7/1883: Nicolae St Nowa, Lara publice din yremea tai Caro. .Acte de Ponda snc comenrornve Editar acs §Asocitia Kultura”, Bucuresti, 2008, pp. 138 —159. 55, BANE" fond Paramore dosar 11884, £22, SE Yetee onc tn 2 13 mal 1025, pp 9698 SS. Ihicem EE DLIA.N, Constanta lo, et, dosar 24/182 1909.6 16 St. Ihidem: Sh Verigi Stoica Lasou, op. cit, p92. 55. DoJ ALN. Constant locity dosar 2471882-1909, £15. PICTURA MURALA A CATEDRALEL 1. Apu loan Opis, cit p61 & ilebetewe csp 3 5 DIAM tCbnatana sc, dosar 32/888, 26, 4 Biden 37 5 Thum £3940, 8 Meee rte dn Consun in Consiaional”, 26 angus 7 septembrie 1890, 5 hatin Ue septembre 1990.01 © a ate Se Prceet ine ae Sedinelor Sia Berit Otodexe Romine, 5 om fe Crate dn Contam, Constitutional”, 26 august Teper 1890p 0 ea ee eNya| a nhs In Chnpleng to apie 1882, ind fv al protopoput de jude. Stud Ce ee et I i cated profes oe dese Sancse In anu! F970 phir ola de mediing Coleg S03 in aa ll re. sent salen 181 ese cdf a dese unk ntarafreeompersat am Dail ae se (AS eed te snl Un acldent de nol paripacea cai a evs atc Sean ete och pels stage Gap ste o sancine dor 3 caren de exmarclae din parte mins Cpe a Pee a tll Dey procsral du Theodor Arp propane in ou pen bur, cata We liad SE er dena pe Domnier pe Mr pcos un avertsment eve. Ip cero au Due To Serr Ie cacaral pen sae, pe car ict Basanti on anal 1877 ples pe rat ca a Ps singer cla a econandre i Davia Revomandat de Gigrec pene fon Ghia arg ung ae ee ey aa at Est Ral erie Slo sian, ot clea {aa im 187 me apse poten mondene comport cu teme milesce sau rls 1879 se 1a Jas 9 a croal acadete Eoie Angus Cachan ait into percadh de vga sion. Alc! dpriode Srna a fp o meses ca, eau care in od consectent poate gant stil Ge itt a Fee ee a ae ie esl adjudec.n prc adeseon rmarcble~ Mca aventura expres oct, aa ET a oe turatl de tan, ce umbie i planer adssconsumpare fark renuna fa cfetele de ele Fa are ee inde foetal sus edt al oi Alexandru Odsbesca "pote S80 spate spe naa terpenes we mac Cogan ts Fa ee er a eee eee) felees Var ea dr, inare mapa Ge povstsu ono. rad de regi Ea San rin ope CP) a rah Solon in Pari ade ace sana (Ada Sivan Ynesa itd Foe ee ara Mendane'sBacureys 1999, 27), oats alta sau acco To np, sea despre Fam Tanto ci syle dees dsenl Calas Pose, despre: ple ab ine is eal seal pin crm cdr convenience Fe Tas 3 cup Georges, poral propane eihid un oir in cae preg at deco oa eens rclecalabortc ae Mrs Maney matnalizt In door intraarea Cael Vernese oe Ree tet Gia Cana, Clr ln Mir. spccal ca porto al provpentad, td nevontesat pd a Se ae a Gegoree eandl shu, dgplineesunossi), elaancenconsdeandt chia sigur ast a not sta ecole aac ccm al ose fran lado” De La Vance, Solo steedat, Revista nou Secures 199, p 38) BEB) or apne dc next dvi yen in mare Am J eat pone seam 1898. tur Scoala de Bele-Ans dim Bucur pe care comscs ca dco, din 189, apcepe et ear era in van D4, pss Mien comdtathdesct fa aproape ita. 12, Ate dour MOnIARS "1895" E1L 1. B-ATN Consens oy dsar 318887. : Ty Baca Const is sik rc in seatunol paid a Daze de oso 1D decembric 186 3 oeu np de sse Sip 12 15, Ye op eins o2, 1 1925, 96 98 1S EBB ger ine mea Pose i, EdiuraMeran”,Bacurei, 1985, 0.191 1S, iba si pp 3057 18, Pm p38 1 eer omtccu fon Franz. Demetresen Mie npinera Natali”, Bucy 1940p St secede 36D. hve. n Sa hearer stra asx Ara pase, om 16, 2, Era ‘amir Bur, 19,286 21 fue > pw Th, Ene op 261 3 en, p 278 3. Georg Beagrie, lon Franzen, pis 15 See sedes dn Connon -onssnall, 214 septembrie 1890p. Th, Ewscn op cap 2D 3 Teel dn Cetra, te Constnicnll™, 214 septembrie 150, | 3k aden 33 epeminne’Sccomine 1990p. 2 ma 1892, p. 40. i RS ? 2 Bisiom, 15 octorbeie 1890, 1 Th, Emcee, opt 2 a PE nr 10 septembrie 1889, p 8 RAT dosar 807/883 "1895, 15. + Precesele verbal ale Sedinfelor Sf. Sinod al Buercit Ortodoxe Romine, Bhidem, 9p 4448, 375 lardyt Cetera noasr, in Constana, 41,27 septembrie 1892, pp. 1-2. *** Procesele verbae ale Sedinfelor Sf. Sinod al BsericiOriodste Romine, 12 mai 1892, pp. 46 —47 Jon Bia, Dietmar de teolgie oro. Eatura Inst bls de Mise al ise Onedone Romn, Bucuest, 1994, p. 195 ‘Anca Marsa Zamfir, Joana tne sacraltae $i 4usch, in Stal 9h comune, 7, Mussa, Arad, 2001-3002, p. 33 Dionisie din Fuma, Carre de pina Cunt nant de Victor leonim toichi Etre Meidine”, Bucur 1979, p24 ‘Leonid Uspeask. Tolosia coane, aitraAnastann”,Bcarey, 1994p Joan Damaschinl, Cul! intel icoane (Cele tre tratate contra iconoclestior), Bucuresti 1937, p45. [2 mai 1892, pp. 39-43, 2 biden ‘Victor leronim Stoihiti, Cusine inane, la Dionise din Fama, Carte de pictur. 19. ‘Xpud Victor feomin Stoihiiopcltsp.I? {idem, pp. 30-31 dem: mn Opts, p. cit, pp. 616. 617, 8 pmcetele verbal ate Sechmeor Sf. Sind al Bisercii Ortodoxe Romine, 12 ms 1892, 9.47. Victor leonim Stoihi op tt p28, Sctitor,areoiog som poi, Alexandru Odobescu (1834 ~ 1808) a fost ministr al Cutter si Instrastiuni public (1863 — 1864), profesor de areolove la Universitatea din Bucuresti (di 1874, director l Testa National in capital (187, sees de ops Paris (Is); face porte din, Comisia pentru Cereota Istoico-Asheolosice, primal organism de specialitate inf tn 1800. _Comitetlarologi” ales in 1866 (altri de C. Ballo, V'A. Uechis sD. Bernd) din ,Comisia Monomentlor Publics intima in august 1874 impreund cu C. Rolin, A-Orascu~ autora planurir eaiedate,D. Bernd, D.A. Sturdzs, Theodor Rose CE ‘Stincescu). Is datofcazi bazele moderne ae atheaogic, pe cae Te pronncara pinto avis saorala susinua (Dare ae seamed ‘despre antichuate din Romania tn 1807, Sevier lierare tore gi Artele din Romania i periadel priser tn 188, Le Tresor de ‘eirss, Paris 1889 1860). mai publicar stall de fos, de soe Mears, mel, mane lorie ese trecare Preuokinemeooe gore Toeilese (1850 1909), fost profesor de store antca si cpigvaie a Universitat din Bxcueyt (din I881), secrete gencal Ja Ministeral Cultelr si Instucjiual Public, decor al Muzeuiy National de Antehiti. Senator conserlet ope ss pasesal ae ‘efert a Monument Triumfal de la Adamcls, pe care a ceretat pica tn urma unr mari campani stheologic is an 1883 1884, Fate membru in .Comisionea Monureniler Istrice", tina in 1992, autor al Lei pent descoperiea monamenelor 9 oblecielor amie, eal Legit pono conserva monumenelorpublce din 1892 antl somsiei a carpe setts vonage Promovarca fest susfintacin de manisiul Take Tones {CEsareu (1836 ” 1898), medi, padagog, diplomat si om polit; este profund implica! in constuires Ateneulu din Bucuresti "3+ Procesele verbal ale Sedjelor 3) Sina ol Bieri Onadoxe Ramune, 21 octombrie 1892, Pp ‘idem. pp 23 24. Tudo, 29 oetomvie 1892, Ibidem pp 8435 Rizaan Theadoresc, Ciitzapiarominor ine medieval moder #8" Procesele vere ale Sedinelor Sf. Sind Boserict Ordon Ioidone. 43, ‘Victor iciurese, Bucur i Bucoresten de er fda, Pia ‘Vetor fern Stoic op. et. p38 2 Citi Timp Constans Le 45,1 nolembrie 1892, p.2 $84 Proceslverbale ale Sedingtor Sf Simod a Biserct Oriodaxe Roouine, 2S octombrie 892, pp. 7879. * Cito in Tip” in Constant 45, tnolembie 1892, p. 2. Vasile Drag, ope, ps1 19° Procesee verb le Sedinelr Sf Sin af Bisereit Onedoxe Roméne, 25 octombrie 1892, pp. 79 — 82. Florin Sertnesen, Mandsie Caliragant ca dowa mde a secoluel af ND ler ln Seep seco al XX-tea. in Honorem Tan Oprs. Parinonlu~ maceografie” monument tsorice, Mzeal Iadsyean de Itore Brajon, Muze National Bean, 2007 pp Tudor Soimara, Constama, Fundatia pena Literatur s|Ana -Regele Cary i, Bucs, 1986, pp. 20-21 Cons. N. Sat, Constanta acu pare! dean lncinare Colonelnlns M.D. Tonscw Dobra in Marea Neagra”, Vile 5, CConsiaia, 12 nosembrie 1933, 1 ‘Cunstanta lyn 5. Veaplie 1895, p. 3, oF Procesele verbal le Sedialor Sind ol Baercii Onodoxe Raméne, Lascu Stoiea, op ci, p- 754 ED -Fnescu, Dupo fdas de veac, tn ~Arhitectra, I anware marie 1941.5 Poul Rezeanu, Craiova. Std ercetar de ore fora arte. Edita elo Craiova, 199, p. 38; 97; 102 13: 139 CD. Fomtneicy, Foya aria a Otente,in am, nua, 1925: vet 9! Oscar Han, Dali pense Faire. Mineo” Bucuresti 1970, 354 °° a Consania. in Familia, XXXIV 43,25 octombrie! 6 noiembrie 1898, p- 507 Toan Opis op it, ple. Edita Meridiane”, Bucuresti, 1987, passim, sine, Setombie 1892p . ide Bucurep, 2003, pp. 127-128 2 mai 1892, p41 DECORATIA INTERIOARA CA ANSAMBLU SI MOBILIERUL CATEDRALEL Jon Mineu (1852 — 1912) ete consideratfandatoral Sclii Nationale de Arbiteturd ial eurenmlui neoromnes. Nast into nie cu male atin, n deo cu pedsport mua" Mincu sade nas in Sal de Pod» once Os Beas peeareoabslva jr 875 gr arhitectara la Scoala de Belle At in Part cu oes Gas (1872-1882, apn citer ood ova de st th Span, hae, Gtci ila Constatinopol nde tse confimé prin capodoprs, marea va Smite poses cates Blea nvalacra cpt, ebuia aaa bine sev dsccmbnun pin stad pn lng peoade de diate 9 pis commie Pine perat x pnd s moreno de art ‘fost memtr font n 18913 go presen al -Soceti Acitecfiloe Rome”, proisr ls Sos Superoara de Arinstrs cues si mental genera urmitoare: Pate Antonie. N. ven Bae, €-Cercee, Coteus ee. Lace mpornie case dr Vita” 884. colonel Lahovary 1886, Robesco” 1850, N.Petrgcu bd in Bucs transforma case Msiors s Veeneseu 1887-i889° Carciuma rométeatca proecas din iairenasea Minstrlat Domain pena ilar restsssseas lordane in Covac la Export interntonal en Pars 189, deine Bl de sea (88918026 a a pice Seats Coals de fete 1890-1194, cavounle manu Dimie Ga, Evloshie Gheorghst Gh Cantasuzno in cital Bel to a Bacar, Pal Prefectar= Galt 190451 Banca Comertla din Croots 1908. A ma reba Gasca tebe, deoratincrosreos {poor Pater de nan (1890-1898) restauranc templets ansanblal de cl Stvropicus T908.1310) aneproseete insert de arto” 1900-1904 sparta Pamir caple(acexecut) wince din atsclarea a BS Delrsas roll parc de vile Ocetate romana earls Naa dni 1890-895, pute) Fe Sobiieal Catedral dela Comsat, Analcle Architecture ilar | 3 nunc = ora 1892, p88; plang. Alexandra obese, Opes |. Busse 1958 p18 Tendon p83. oa 1 tied Catedral! de la Constant. p. 88. Gel rien nema, Baur 1965p. 439 45 Misa Cate for Min Etre Mendane™ acuese. 1976, pp 28" 2 pod loan Op op its p28 9. 1 Mince, Stavropoles, in .Epocs”, Bucur, 25 maric 1905; apud Vasile Drgu, ine arhieca lon Min pi Maneater. Mecdaloone ce Corneal, Etre, Mercian”, Bocurey, 1988, p. #9 = 93, 10, Mibai Cafe op tsp. 24 It, TT Socolescrarhitect~ profesor Arteta Joan Mine, in. Revista Enciclopedics”, Wem, sominr Editor «Calla, Bucur, 2004, p90. 12, Ai"Teigae Seaurcay Mine gi areca naiona, i Flaca 1, $1, Bucueyt, 6 octombrie 1912, pp. 404— 408. 13 ELA. Bengat, Dieciora Seoalet Najlonate de Avhitecturd,op. ck, p03 1a, Tt Socalesc op. ct p- 11 IS, #2 Cathal cin Consiga, in Consitaionala” 2/12 septembvic 1890, p Te, + Prete verfale we Seinen St. Sino al Berit’ Ortodoxe Romane, 12 mai 1892, pp. 8344 17, thidon, 22 octombrie 1892.37 Ie, AueeicLapuyon, Sefan LAjuyen, Gnonghe Stinosew, Contam. Fie de album, Eltura .Dobrogen”, Constan, 2008, p40. 19, Sp Ceelncanu fon Macistn -Aebitesua,anuaie marie 1941, p34 20. DULATN Const, foe eit dosar 24 1882-1909, £.12- 14 21. idem, 22 a , : 232, Varese asupre fing prime seri romanest an Constanta in Trnisa, Un. 2, 18 mai 1925, pp. 96 98. BV BEEA.N:Constana foe ot. 28 Tides £28 BE Stet tient moprc in Avitsctr” I 12, 1916p. 6. Fear eeille te Sedmelor Sf Sina al BlsriliOrtadose Ronse, 22 octombrie 1892, p. 3738 tucarep, septembrie — octombrie 1942, pI SFINTIREA CATEDRALEL 1. DJ.A.N-Constana et, dosar 241882 — 1909, 1.29. ¥ Mido. £20 3. thatom, £3238 4 ident 5 AN Te dos 1807/1883 - 1895, £70 & DUA’ Ne Constant, toc, et, dasa 3511895, £5. 3. RAT, dosae 1807 1985-1898, 71 & DALATN "Constanta oe ei, dosar 35/1895. 4,5, 5, Bee Evemmente teresa Ader, Ea 21,18 ma 1895, 10. i 1B rey Constanta Mia. 121 122-4 tune 1888, 2 BTA Consang loo. i E84 kom 168 seep Comund, ix Constant ne 126, 2 ale 1895, p. 1 D.LALN.Consany ies cit £63. Po nanan pd Regie Carol, in ,Constana” Ln 136,17 septembrie 1895, p. 3 DATS Constantine. cits 70, Tide, £82 em, ase 71888, © 1 Ton 2 ro ec din Contant Toms be. 2. 26 iuic 1899, pp. 17-18. DIAN, Coston, loo i, dar 12 100,15 Fem, dost 91002, 36-37 Hem, dosae 117913. 9, .SCRIRI SI FAPTE” LA CATEDRALA, PAROHIE $I EPISCOPIE, 4, 25 amare 1887, 9.4. Y. Grozescu, Unypesce hon in Orient, Fania”. XX DaITACN. Constant loc ci dosae 24/1882, 113 "114 DAN. ton sfinitera isroctins Public, dowar 3831900, £4 Taam. see ita M.S: Rese in sConstana”, X, me 281,28 octombrie 1901p 2 Oscar el nn cee s fia ele Ghee rio aus recite nl dn hei mei ey (hon deopoteva civil 9 relighase 5 sol sale Natale, nascuth Miclescu, descendent a une vec fait de beri moldoven. Sdtanne we Kncovnske opoloncedcefugit, ra ocapat Je educata tuuror capil Obedenar de aca Oscar a inva ned de mic Tonite ancess 9 germand Incite pentru desens primis de mama sa persoand de sleosdculurd a fox eultvat de la an teas tory PredsleanSinca dlp Cart el insu elev lf Consiatin Leoca ar pol dela sora sa eaten, disipolo unt Fae ee i tan Maik, renamial pictorpolone ds comporii sarc hart edescpat nationale. La Craova, unde se mstaleazh tat al omar Binds cra signs se mute desta de de), rmea7a eusunisTeitull Araok, unde obfin cea mat fal ‘auncge i dean, in ou fa Busaret fafa nsore pe Osea la Isttl Schewiz, nde se remote pio acto cali sabi. ‘Via Caray lar apo alice din Parla ace pre alu ul Te ferada Tis 1880 este elev al Seal de Belle Arte din Bocas flac sub conducerea I Theodor Aman, unde Hare cole pe Nicolae Vermont Constantin Arachino, Arcesch, Tis Alexandrescu, D. Serafim si Stefan Luchian; profesor au fost Aman Fees CT Suerscu 9 loan Georgzieu. in parte i ede wars ca Tudouic Wies, clebrul violonst 91 comporsta, profesor Is Consseatoot din Bucurest,salist cu aodien( fy Cavinoal din Constana. Dupt abslvie obfineo burs la Meer 3 6 invittic EXpoviis Universal de a Pans coordonat de George Bibesus cole doua comporiistrce, remtarcate de Jean Charles Meissoni Fraeaintle somite: entra seeiones ane, sunt aebironate de marehiza de ellos, nscu Pibest si de minal C; Arion, La Preis absalins a Academic: Rezle din nchen m0 aeoed8 medaia de argint port o scent din Rarboil pent independent rane esate in capa bavaver ap fara Comoenrafe mu Fa ocoit in Vata din care a sivnit Ia 13 faruare 1918, find ones ct mai bun pctor & subecte storie 3, NiPorg Oscar Uber, hea IV. 18, 14 fbroarie 1915. pp. 146 147. - & Apu ince Popescu, Deswliae pict toric romabet i secoda af XTXIa, i Stu yi Cercetr de storia Ar" 34, Bs ps 9, HEITHIAUN. Constanta, le, cit, dosar 261903, £123 verso, 10. ** Formas in oe foal Core Meare lee Zap) ee Pee Bs Bwtat Cee frvselic: cle ce wettiime Gemee gala eLiypeelices, oa Vgfeere ceecedZa, Knew Aerehie Loilee Typacatta : fovea pated } { F Sid facwitia Siva focn tice ) Wiaoltns Hates ee seree + cance fo yo on: Cnece ta Mca Ene Cheeta) fired ce ce ee i nee we nee ge “ae ee, ee i Ze Ccvereere Dy - LoL crm oe re eterelew eee ce a frol a eters! eeleore + Brot wecfl wn sey Sua, 1883 august 31, Constanta. Adres a profiteuli jade Constanga, Nicos Rigen, piscopului Dundrii de Js, losif, prin care il ivi a vrs seri Sigs in is de © Sopembrc 188 v oa pane ee fundamental a Caedala ASC Aposol Pers # Pave” din Consana AAT. Constanta, dosar 1S07/1883-1895, £5. od Bat SG ba MINISTERUL CULTELOR , INSTRUCTIUNIL PUBLICE (9 “<*> mn omens cen geaun won; Seia B. — He 1022, dortese on teas follows BL eget ae st ae shar AY wh Soar Cina ae tuk od gemak De cont oh seal beta ‘ Hamwetis beth ofitatnt Lleenceeed # clet an Anhes | Pub iene XL redone aceka are whe a el a me Cenc ahanealiwtle OP eile eet Ve ig = GN erate, yo Ftotinetd jereuiate S SE $i, awetitiel Minn $0 ne BK aid oie ice mnctiftial. sane tate tl ope ee Aagmele. fh Lomneela eneatnic 8k ase hel rea Ca cutounile % cok” es ate 1892 februarie 20, Bucuresti. Adresi a adjunctului ministralui Cultclor si Instructiunii Publice inaintata episcopului Dundsii de Jos, Parienie. prin care slicté.a-i comunica observatiile asupra picturi Catedralei Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Constanta realizats de pictorul George Demetrescu Mirea sub coordonarea athilectultt fon Mincu, cat si cele asupra formei si stilului mobilicrului, conform schifelor intoemite de acelast arhitect. AAT. Constanta, dosar 1807/I Crt es Seyhu 4 el. : Aha fe Noe peu ‘ Mi red wttdd 1894 januarie 5, Constanta, ‘Adrest a directorului Prefecturi judefului Constanta, Emil Andreian, prin care fi solicits primarului Mihail Koiciu ca din data de 4 aprilie Primaria Constanta s3 ia in administrare Catedrala .Sf. Apostoli Petru si Pavel” din localitate, conform ordinului seria E, nr. 6332 al Ministerului Cultelor st instractiunii Publice DAN. Constanta, fond Primaria Constanta, dosar 24/1882-1909, f. 16. on al ainenia eusrestsaa Domnier-s ae Domnittui Sai THOR oR 1894 martie 9, Constanta. ee comurticed Stair aetditral testa bc Sudetutur nat Covstanga Ned HL 14 pee Ge a Culllee y ade ae. eee ‘ wccbideccel Caaledeclar ee fe te fracl, ise dca settler Alactteree dru ade tends beech wie fe, ce, be cctsee ge oe “ Fincagpectee Ji fee pull Ue backed tin test subdiee Parr, fie seeded eat AMiviidea co te dbaledin 0 lace cae PE a ud fies oe fag ee Hi fic, cegecleal lee loceel cledlscadl Lemaniirioite we cxcedeg eo Miecer, a cleshirce frorese Cerescaratiog eas; Cente de tee Mido a ecard cecal: Pesreaice theedltce” in ted we ne atetattet: le meee Leasnile v0 2B cvnnale Giana a Veinreae. A Meal Ce Adresa a prefectului judetului Constanta, Nicolae Chiritescu, prin care ii solicit& primarului Constantei, Mihail Koiciu, identificarea unui imobil necesar ccesar depocitirit mobilieului ce urmeazi a ff montat ls Catedrala St. ‘Apostoli Petru si Pavel” din C Primaria JAN. Constanta, fond = dose 35/1894, £14 99 Ge ieee olathe.’ Leplislae Dp do bef ale arent yon wbleges Aisle glo ballin’ athatle ocw taste? dit bow ‘ay. te a, ShcA ccetl teape vom flea dbie LG ee fac baele ti Crit len for Cee toaafydl, Me fe deli tiled she wdaued fe ‘ wal iin ope tage te bene tata j bat Cdl é ; (bie wel, be mgane, pe: inerealn laser? da, hive? ewuiptase? o bistife f Dine hides nbc Ln 1895 mai 19, Galati. Adresa a episcopului Dunarii de Jos, Partenic, inaintati primarului Constanfei, Mihail Koiciu, prin care it solicitt dispunerea masurilor necesare desfusuririi in bune condifii a ceremoniei de sfinjire a Catedralei Sf. Apostoli Petra si Pavel” din Constanta, in data de 22 mai 1895. D.JAN. Constanta, fond Primaria Constanta, dosar 35/1895, £5. ee Go vreficlln Ginentect pip EA co elatle ole ar, On ; Ck hircareg nae, Zoe DGS, ioe eZee vical, ve tease ee Se 2 Ge DY GDb cg ma Carthy 00 Der fou 74 aT cuff Prapectecs Ce ee fio eo Be lees} iia nee La ogee Ze Lege Lip nee ee oe ee een ee itewece “Patdezer De ~oCe 1895 decembrie 10, Constanta ‘Adresi a epitropilor Catedralei Sf Apostoli Petra si Pa Gheorghe Mironescu, inaintatS primarului Mihai Koiciu local, pentru plata saiarilor preofilor, corului si a unor reparatii necesare acestui sfint licas de cult. D..AN. Constanta, fond Priméria Constanta. dosar 24/1882-1909, f. 61-62. PROTOERIA JUDEPULUT Coxsrawya Ro Mibu Sila Nal Prea Sinjile. Stipane, Ze Poonfetindsd » CMbedoale Uebed te basffrocee 4 he of bate che Sees lect de cg Dene rare ee eee ae NS oe oe eo, | foe Sf Weg ro Ce og . Peta a 189 mare Conta Adresi a protoiereului judefului Constanta, Gheorghe Ridulescu, inaintat8 episcopului Duna de Jos, Partenic, prin care ii solicit& a interveni pe ling ministrul Cultelor si Instrucfiunii Publice, Petra Poni, pentru achizitionarea unor vesminte, obiecte de cult, mobilier, efectuarea de reparatii, respectiv crestera lului cu inc un preot si un paraclisier la Catedrala ,,Sf_ Apostoli Petru 5i Pavel” din Constanta. AAT. Constanta, dosar 1807/1883-1897, £ 92-93 aie PRIMARIA COMUNEE COXSTANTA serviciul Ml Donuts Tee Co torrare ta ordinal FW ate auie wut navn, cet a(t we oe ree feritltte te fy A ‘one, foi oe fo ee gully, ae a. Ln ete fea il bagi laem | ade ee fe acti dt fideo a Ro we, is ie] Caled ényfoiyfipseciter” ett, Wit e Lin a ee mp Leread, te cal fidiete” cw tb cocci: lionel an aves) tite a i ISS pooreatboncler S85 GEES spayem geen SS hatin sini Cog nctllade, wygh 12 yen Maedtetes Pomnecsie oA (a ool ase gale ato es Lpuantiie jo spittle RN Ciistiies be Bitrai> a > omni Sate fe D nace sat euted2 fanaa en onaaes pane ni event) copucncen’ Loge ‘SES Ohne Lg eee? Cee — 3 b, 1900 iunie 2, Constanta. Proieeteprivindimpretnira cu gard a Catedrale S.A Constanta propuse Catedral, Sf. Apostoli Petras primar Mi Poi Mien de ie fl Sec er an Constanta, fond Primaria Constanta: dosr 24/1882-1909, 1.97.98, na PRIMARIA COMUNEI CONSTANT A Servicinl Technic a aac tessa Cet! sl ote ae ge age eng oh fore as sbi tie neg 3 oan le Liod i we Serene fel Cafe cweren gle oval, ca Coe taser tig a Miase 00 (laggy las Hn pwopertl Gr Gi ZB 7 ca bfiindede ar oe died Ja, pie fot, trittiind, eaeilleepe Gp Site v0 Ee) ae Cyto Cd — lapereeed (L200 Ledg ce ae. Oo ee spi dle fa" eee Ai ip pietloe 1901 martie 19, Constanta. Adresi a arhitectului Primariei Constanta, C. Cerchez, inaintatS primarului Mihai Polizu-Micsunesti prin fi care propune inchiderea Catedralei .Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Constanja si numirea unci emis de expe pentru a evalua pagubelesuferite in urmacutremuralu dn 18 marti 190 D.TAN. Constanta, fond Primina Constanta, dosar 24/1882-1909, fT 105 of oe <2 SE 1902 iunie 6, Galati. Adresé a episcopului Dunaii de Jos, Pimen, insintat3 primarului Constanfei, Christea Geongescu, prin care il informeaza c& din data de I iunie 1902 a fost numit revizor ecleziastic al Epitropiei Catedralei _Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Constanfa, diaconul Gheorghe Popescu, licentiat in teologie dosar 2/1902, f. 14. BAN. Constanta, fond Primiria Constanta, ie Cer dele declines dliajass A Onirt tetee Vea te face try thew dn, hide, leuk te, a Miuhulinda Cid da bore tive i arwtages Auta iudae “ ontites 2 1a frertlon Bekelacree ge detiwere tea Obre 16d ue Oru 10a Lab usek chy 1pasested | tele be Yult barf care 0x LEAL Ah te A dmfedicl 00 abu. De ercoa 96 espe exe freeing oe tee SEO ai 4 decapda dese He Yp fopulads cf ee ceria Cg rere > oe hay Oona 1905 noiembrie 18, Constanta. ‘Adres a parohului Catedralei .Sf Apostoli Petru si Pavel” din Constanta, Gheorghe Radulescu, inaintaté primarului Ton Binescu prin care soliciti alocarea sumei de 400 lei pentru finalizarea gi asezarea icoanelor Mintuitorului lisus Hristos si a Maicii Domnului in acest sfint Hicag de cult. D.LAN. Constanta, fond Primaria Constanta, dosar 24/1882-1909, f. 126. a gai CONSEANTA A ten. 1908 julie 19, Constanta. Adresi a parohului Catedralei Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Constanta, Gheorghe Radulescu, inaintata primarului Virgil Andronescu prin care ii solicta alocarea sumei de 717,50 lei pentru achizifionarea unor ‘Citi de ritual necesare acestu sfant licas de cult. DJLAN. Constanta, fond Primiria Constanta, dosar 24/ 1882-1909, f. 178. “Stat a he : ola’ att at Binaries Cates jen paler a me wa baba bln pas rane Ege ote Aichi mpm q pose a anes 1911 noiembrie 4, Constanta. Adresi a dirigintelui Corului Ceremonial al Catedralei Sf. Apostoli Petra si Pavel” din Constanga insotitt {de statul personalului existent si necesar a cinta alternativ in acest sfint lAcas de cult si Biserica Adormirea Maicii Domnel |, inant primaries Tins Caadodu prin cae slit angorea peat ccupercs nollor posturi DIAN. Constanta, fond Primiria Constanta, dosar 7/1911, £. 26-27. . 109 Aafrcfhae nT fete, ere tout toreane tv abate la. eucioriede Ot tah accel Abireriea lpetesou 0rmilfame de besere a biettTjecspere A ene Irobur poopartY fareurale’, Muawe te teebiae phoduranouke leds a? tortie tri fue 2 badarali elias 64 han comic. Z Gr Mel thei te mami: acl feclece S000A- (Fadhan. foreeatpted jun pnedoore care be ol piti® BA ontut frasrrici. Babar taper 2: bVaaaleer eavicgongy, = 7 hg a ane Arras alee al tragutas’ — i \ Vreuraree ke $ tobe tek Cele geeas peasy fosccbeee i cereal U ss procure de LAH wart Clauiers Asatt DL ae SiaWece betatarer pe leccorale ff Coremrare a tierce pnecbure be ered forcttek da 2 anne eo ech, teche pen reas foal ever Coptic Mr, Jerre anes coven te Hct Tan faces tga A, wench eae o2cell ler lchate. exter R Poteet Ca. a maar anath.. rasa. Breath cusleh tipat 2 bar ttre cant ragtime, fleur relatio be. acest Dhetticacs tom fcr th bet pateded Sorel 7 070't fo” We Boule a tose : te Cllcs, Lis ‘ a soi ae allie iii: MN ie cpaiacealas 1912 martie 2, Constanta, A ui C Constanta, Gheorgh or necesare initierit luc lui bisericii, procurari i ' DUNARII DE JOS SFANTA EPISCOPIE c u WaceuneoM 4o lee] a B «Kost Roaoaks Kien ake 19, Cohinadich an * oe ree saledeate duc mertad Gocihaaes oe abel ake Ouons t aniston oe Galeton wieaangb dow BO deutboe wee Datadore Diego a - Dae tts Marske Biter ce Ww esas 1914 octombrie 28 de J0s, Nifon, i dirana oe chombre 1814 fearon acon L Cuts SE AponalPartp Pavel dn Consan, ‘asiscu N Toa, absolvent al frit de Teologie din Bucuresi dovtrand al Farulii geto-onadoxe BULAN Coustna, fond Primi Constr dosar 3/1914, £16. 1918 decembrie 7, Constanta. Adresi a locjitorului parohului Catedralei ,,Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Constanta, Ioan Grigorescu, inaintata primarului Virgil Andronescu prin care it solicit8 alocarea din bugetul local a sumei 2358,50 lei, cheltuitd din fondurile personale, pentru repararea yi amenajarea acestui sflnt leas de cult, in vederea ‘ficient in bune conditit a Te-Deumului prilejuit de reinstalarea la Constanta a: romine. DAN. Constanta, fond Primiria Constanta, dosar 30/1918-1919, £1. 1073 eerie Coe ctr privind plata reparailr tencuici si picturii Catedralei Sf. Apostli Peta si Pavel” din Constanta. DIAN Constanj, fond Primaria Constan dos 131923, 24 113 L Zolentin si Elena, care, prin credinfa lor, au adus biruinfa luminei Fntunericului, soseste fn b¥trana cetate a Tomisului, in fubita noastré C spre a-ilua in pstorire {urma binecredinciosilor sai P. 8. $a, Episcopul qe wage . Cetateni fiti mandri! Cu smerenie si cu respect s& esim mulfime fara de numa | intampiniim la Scar pe Parintele nostru sufletese si sti deschidem celifi, in care, de acum inainte, va avea s& pistoriasc’, q Soe aes : . Cetateni fiti veseli! Cu credin{& neprihanita si cu dragoste adevarat crestineasca - imbrilisim, in sunete de clopote, si cu inima plina de bucuria mani stl insofim pana la altarul, de pe scaunul cdruia el ne va ardta feuvanit sfant, plin de adevar vesnic si de mang&iere. Cetateni ai Constantei!- Nevoia de mult simfili a reintronérei unui P&rinte sufletese a falea Tomisului si dorinfa noastra arzatoare de a] avea ct mai curandiin mijlocul nostru s'au implinit. Plecafi-vi genuchii vostri si mulfumire aduce Celui far% de inceput si far de sfarsil, care, in grija sa de totdeauna, acum si in vecii vecilor, ne are pe tol. ‘ Presedintele Comis. Interimare, *. Virgil Andronescu Secretar General No, 4263, 51 Mai 1925 ton Focs Tip. wAltanie? Consent 1923 mai 31, Constanta. ia instalarii PS. Ilarie in scaunul ‘ANTA Fels 30PIE “CoNSTANTEL “ Spee! } t. ts | rok nlinne « cam aocile cic ee do fe olaatlnt rate i npaitee Drenmie: Sale L, Credinte ab Gone all LG Qonlane 1923 junie 4, Constanta. Binecuvintare adresatprimarului Constanjzi, Virgil Andronescu si reprezentantilor Consiluilui loca, de catre episcopul Constanjei,llarie. DAN, Constanta, fond Primaria Constanta, dosar 29/1923-1927, £41 eal wt q 6 Balrnbr 19eh Pete fag fife ee af are tapers oe aa a Dratd Gore Lb hea L474 t ithe oe le adveva: ae Ss fise elle Ly tarrma lrlala obe by Meteo, 4 pevanltlar difie ie fund Const ajuloral Fiului si_cu tmpreunk luerarea cea de o fins si nedesparl wl 1925 dela naslerea Méntuiloralul fami, al XHlea an al domniei M. S. Regelui Roméniei FERDINAND I, Regint ind grafioasa Sa_sofie Doamna MARIA, Moslenilorul (ronului A. S. ali Principele CAROL, avand de sofie pe A. S, Regoli Prineipesa ENA sifiu pe al tllea an. al pic store primull isco de Cosna D. D.ILARIE TEODORESCU, fled presedinte prim Palriarh al Romanie ". BRATIANU, Minisiru de Calle si Arle D-nul ALEX. LAPEDATU, Primar al oragului Constanfa D-nul VIRGIL ANDRONESCU si Prefect al Judefului D-nul NIC, NEGULESCU, Pusus'a cu obignuila sirbitorie piolra fondamenlalé a resedinei cpiscopale in curlea biserici Caledrale cu palronul Sfinfi Apostoli Peiru si Pavel Planurile consiructiunii au fost alesuile de D-nul Arhileet IOAN ENESCU, iar lucrarea se va execula de D-ni Ingineri C.M. VASILESCU si GH. POPESCU, oficinduse shiba religioass de etre P. S. Episcop D. D. ILARIE asislal de clerul caledrale, de fot find un mare numte de drepieredinciosi eres! Spre stinla si aminlrea celor de mai sus, sa, alctiuil acest acl de fundafie, in mai mulle exemplare, din cari unul sa pus, s/s'adiltn platra va pisira in arhiva SE Episcopi si allu'se va ipin Ministerului de Culle si Ari mnezeu Atolfitorul si aib& in a sa grije pe loli osfrduitoril piost, cari vor lucra pentru desvirsila terminare a acestei case, rificalt nly tinsleaNeamului Roménese, sfrejerul_ lumi civilizale, act la area cea mare si infra gloria Dumnezeului-colui ty tei ele Hudol si7wea mrt ee Constanta. Palatului Epi 9 1926, ora 9 dimineata, soseste in oragul pul Ghorontie spre a-gi lua in pastorire Este datoria noastra, de buni crestini,ca orasul sia hain’ de sirbatoare, si toti cetatenii sai, si iasd intru intam- pinare, deschizand larg portile sufletaiui, spre a primi pe Parintele lor snfietese. Gu credinté neclintitaé in Dumnezen si cu iubire de adeva- Ati crestini, sd-1 imbrajisim, sin sunete de clopote, si-1 in- -sofim pana la altarul, depe scaunul cdruia, el ne va arata cuvantul sfant, plin de adevar vesnic si de mangaere. Pentra aceasta, Administratia Comunald, roaga populatia oragului Constanta sa iasd intra intampinarea Prea Sfintitului, care va descinde din tren in strada Carol, la intersectiunea cu B-dol Regina Maria, de unde cortegiul va porni la Catedrala Episcopala. Presedintele Comis. Interimare, Dr. N. MARGARINT Secretar General, ION FOCSA N. Marg’ PATRIARHIA [BISERICN ORTODOXE ROMANE SFANTA EPISCOPIE CONSTANTA Sectia pom PRIMA ts uraganui din 2ilele trecute a ficut unele strickoiunis ia acoperisul Catedraied Episcopsle,precumta ridicat table ia aiferite locuri 91 a rupt o cruce de pe una din turiele mick De oarece Bpiscopia nu dispune de fomduri,iar ain yugetul statului au fost reduse cheltuelile mterisie aves onoare a vi ruge sf binevoiti & aprobe ca aH se fac reparsq fiunile necesare de citre Onor Municipius Prin faptud oli biserioa Bpiscopsl& servegte Grept catedralé a Oragului pentru toate manifestatiile publics ___gar7_ ¥-amtdonateysocetin of vali Sinevot = 20m fn comaidaasss foe apelui ce Vi-l adresim. st De YAN, veaguminduevé pentru aprijim ee suntnanvine ef foe, “ {pic yeti acorda gi acum,v& rugim si primiti arnieresti oe (ee DOMMIET SATE poMULUE PR TMA R Ab MUNICIPIULUT CONSTHITA 2 6.cog 1931 februarie 3, Constanta. episcopului Constantei, Gh a de reparatii la acoperigul C ‘Constanta, fond Primiria C Gheorghe Popescu prin care fi si Pavel” din Constanta Ss, > ‘SFANTA “ v Mougtelor Sféntulut marelut mucenic,fiehter de minun: pe cart 1s aven tn Catedrats Spiscopali,an efectuat azgint,l-am adus g4 sgezst in Diserioi. Aeeasta on fécut-e mu numai pentre Donmitlut pdur mai cles pentru ef{ficarea credinciogilo1 wiirese pe Dumezeu prin Sfintii SEi,fieitert de minun! Procurarea lat costi 27.000 1ei-Perte din oolestat-e dels sredinciogi prin efrande benevele-Cum p Bomniei-Sale Domnului— 1931 aprilie 16, Constanta. Adrest a episcopului Constanjei, Gherontic, inaintata primarului Gheorghe Popescu prin care fi solicit alocarea unui fond suplimentar Catedralei .Sf. Apostoli Petru si Pavel” ~ Constanfa, din bugetul Consiliului local, necesar plitii contravalorii sicriului de argint in care sunt asezate moastele Sf. Pantclimon”. DAN. Constanta, fond Primiria Constanta. dosar 22/1931, f. 2 arnal ceri ais Dsstlcentcovitaar eaten eee Boa iat ce") Produe sBndtatea personelual deere; I asist® Ia sfintele slujbe : Avand tn vedere o&, “dupa rAnduiola.Stintei Traditil a B exegtine ortodoxe, lumanis ile de cear& sunt of pe care trebu fabrici 3) confect re Bisericilor gis. lor (lcoane, DECIDEM, anaittlinteass, cu tcepere dela 15 August 1939, 0 fal de lumanari de ‘cea 8 {uluror bisericilo inetiona fnt’una, episcopal din oragul Constanta, 3) Fabrica va fi condusa ps ‘parle tn cadrul bugetului eparhiel ; 4) Consiliul eperhial economic ve tng: din tnedperile subsolul cu lumanari de cearé, prove Foner 2,Nict2nei gestiunt parohiele nu i se va‘ da. a