Anulu IX. Nr. 3 0 .

se de due ori in septemana : J o l - a si O o m i n e o ' a ; ra CANDU va pretinde importanti'a materielora, va esi DE trei sn de patru ori IN septemana.

Budaposta, domneca in 2 1 aprile/3 maiu 1 8 7 4 .

Prenumeratiuni se faeu la toti dd. core spundinti ai nostri, si de a dreptuln la Kedaotiane S t a t i o n a t r a s i e N r . 1, nnde sunt a se adresa si corespundintiele, ce privescu Redactiunea, administratiunea seu speditur'a ; cte vorfinefranoate, nn ae vor primi, RA cele anonime nn e vor publica

Pretiulu

de

prenumeratiune.
8 fl. v. a 4 fl. v. a. 2 fl. v. A

pentru Austria : pe anu intregu diumetate de anu . . . . . , patrariu,

pentru Bomania si strainetate: ann intregu 12 fl. v. A. -diumetate de anu 6 fl. v. .

ALBINA

Pentrn a n n n c i e si alte oomunicatiuni de

INTEREBU PRIVATN se respunde cte 7 or.

pe linia ; repetirile se facu cn pretin soadiutu. Pretinlu timbrului cte 80 or. penTRU UNA data e antenioa

capulu pretotindeni, atunci ei sunt cari reSe cerca deci juru imprejuru barbatulu tienere a ei mai antaiu se va ruina poporului dica si arunca cele mai grele petri asupra celu chiamatu, care cu demnitate s intre in in diferite moduri seracitu. Apoi decderea Caner'a Romniei este chiamata pe 7 capului aceloru, pre cri oblu ii-au spriginitu ! postulu de distinetiune, pre care pana aci l'a sa materiale nu pote s faca Ungaria mul-* maiu la siedintia otraordinaria. Ca obiecte ocupatu celu mai renumitu si chiar de con- tiamita, mcar ctu i-ati vorbi despre binecu-. Astfeliu este"press'a corupta. de urgintia se amintescu prin foi : votarea trarii sei inaltu stimatu fiiu alu natiunei ventrile, ce i-ar aduce pentru totu de a un'a unui imprumutu si consolidarea detorieloru romane. S ni deschideam ochii bine, s essa- articlulu XII de lege din 1867. Era cumca Diot'a Ungariei, si anume Cas'a repremai vechi, pre cum si unele altele neoesitti minmu postulatele de interesu si de onre ne'ndestularea Ungariei nu este spre ntrirea sentativa, in due siedintie ce tienu joi si fisicali si finantiali. alb 'ftatiunei cu serioi tte si s lumu iute pu- monarchiei, despre acesta dra l'ar pot conUnele foi vor a sei, c este a se delibera vineri, se ocup de afaceri, ce abi merita a vinge pre diu ginerariu Kuhn resbelele din si asupra junctinniloru drumuriloru de feru, fi amintite cu de a menuntulu. De interesu se tiunea corespundietria. mare a fost respunsulu ce dede ieri min. ! 1859 si 1866!" a nume c are s se propun de a du'a ra l, in 2 maiu n. 1874. de finantie Ghiczy la o interpelatiune a lui ' Tradueeramu din cuventu in cuventu junctiunea intre Brasiovu si Floiesci. Con8ternatiunea este generale nu Solymossy, in privinti'a infiintirei unei bance acestu pasagiu din Ellenr' de astadi nrulu De asemenea scriu unele foi. din Viena, numai in capitala, ci in tir'a intrga, pentru naionali unguresci. Ocasionalminte ne vom 119, pag. 1, coln'a 3, pentru de a aret, cum c are s se propun de guvernu modificarea daun'a, pentru calamitatea cea mare, ce cauocupa de acelu respunsu cu de a dinsulu, cci dd. magiari si insisi recunoscu in publicu, legei pentru spirituse, a nume a restrictiunei sa frigulu de dilele trecute, nemicindu atelu cuprinde multe confirmri ale credintiecumca soldaii loru din armat'a austriaca, pentru strini. tea bune sperantie ! loru si principieloru profesate de noi; pentru armat'a lui Franciscu Iosifu, din caus'a c naAdec n sumariu, dupa vocile ce se Pre candu ac 8 dile, mai prin tote iunea magiara se seni i nemultiamita, in maacuma ajunge a spune, c diu Ghiczy, in tocrespandescu, sesiunea straordenaria nu va av mai ca si noi, din capulu locului, tione infiin- prtile tierei unguresci se audiu vaierri rile resbele de la 1859 si 1866, la Magenta, de ctu s dlibre pentru nue mpovrri tiarea unei bance naionali unguresci de pentru seceta si caldur'a cea mare, carea pre Solferino si Sodowa, nu s'au luptatu cu orea tierei si pentru usiurri pe sm'a strainerealisabile mai nainte d'a regula valut'a, une locuri ajunsese pon'la25 grade Reaumur, dinti'a si bravur'a indetorta, si asia cum niloru ! si respect'vminte nainte d'a scpa de detori'a de marti demaneti'a incci si mai sfasietrie a loru tienuta a fost caus'a batii, ce a manFrumsa opiniune nutresce astadi prescomuna flotante de - aprope 500 de milline! de anima sunt vaietele pentru frigulu ce ur- catu, si cderii si perderiloru, ce a suferitu s'a strina despre guverni ulu si legelatiunea cmaide parte si elu nga,cumca prin infiintia- ma de o data, peste np'e, carele fece de coMonarchia si Domnitori ulu ei ! din Romnia. rea unei bance naionali calamitatea finantia- lumn'a argintului viu scadi pona la 2, 3, ba Sl cu tote aceste esperiintie si r cunosi 4 si 5 grade aub pontulu de ghiatia, astfe- scintie dd. magiari continua a fi nepasati, ria ar fi delaturabile. Senatulu imperiale din Viena, pre cum liu in ctu in due trei nopi pomii si viniele, ma chiar din dia in dia totu mai nfuriati amintiramu si in nrulu precedinte, este s se Fondurile scolarie de aprpe duoi ani ba pre unele locuri si semenaturele suferira, facia de manifestrile de nemultiamire din proroge, si acum la incheiarea primei activi- supuse lungei si complicatei procdure de de se mai nemicira de totu. partea poporatiuniloru nemagiare ale mati a sale, fericitrie de patria si popra, or- imprtire, cu diu'a de astadi in fapta s'au Cine ar pot s calculedie millinele iorittii patriei ! ganulu principale alu partitei de la potere, predatu prtiloru, pentru Romani la manele perdute ! Ei au nebuni'a d'a crede, c sutele de N. fr. Presse," vine a-i ceti in fine judecat'a lui Babesiu, r pentru erbi la manele assisDestulu c mai alesu locuril > mai mii de armai nemagiari in armata comuna sa despre valrea si por tarea sa, o judecata, tintelui administratiunei de Carlovetiu, ma- diosu jacatrie. cu vinie si cu pometuri pense vor tien in respectu prin amenintiri cu carea in asprime si condamnare intrece pro a ioru Mesaroviciu. Mane. poimane ele vor fi in tru acestu anu sunt nimicite, sinici o parte imp'isc-ire, pr cum le aruucara in ochi lui cehiloru malcontenti ! Arad si resp. in Carlovetiu. Despre cuprin- a tierei nu este scutita de acsa calamitate. Cos'iciu, ocasiunalminte, candu elu in Dieta Nepriceperea si nepotinti'a, lips'a de ac- sulu loru am mai vorbitu si vom mai vorbi. Din mai multe parti sosir reporturi intona nemultiumirea si influinti'a ei asupra tivitate si de bunavointia, acestea sunt cadespre 'nua mare, din unele rasi despre vi soldatiloru nostri. Nebunu! mpucrile potu racterele batetrie la ochi ale Camerei ausBudapesta, i n 2 m a i u 1 8 7 4 . foru cu ptra ; abnormitti preste abnormtt ; infric pre cti-va pueini ; massele ridu de ele, triaco, compuse prin alegeri directe. Si Din Aradu si de pre malulu dreptu alu si acst'a deja alu patrulea, ba mare parte precum a doveditu Solferino st Sndowa. unde s'a intemplatu s licursca o ideia sane- Muresiului ni se reporta, pre cum nu vom chiar alu cincelea anu ! ! Adeverulu e, c facia de seraci'a cotsa, aceea iute a fost silita a s* ascunde de lipsi in celu mai de aprpe nru a publica Si re s nu fie acst'a pedps'a lui muna, toti ci dorimu binele poporului nainte usiurettii si superficialitii generali ! despre aceea, c deja BJ facu preparri pentru Ddieu, pentru reutatea celoru del potere ? ! ceremu reducerea sarcineloru si a celoru Pentru poporu, pentru lipsele cele mari a- alegerea de deputatu in cereulu Radnei, decomune, dar si a celoru speciali. le lui, nu s'a facutu chiar nemic'a, inctu po- venitu vacante prin renunciarea la mandatu Budapesta in 1 maiu n. 1 8 7 4 porulu nu va pot senti dupa activitatea le- a dlui Dr. Atess. Mbcioni. Facia cu calamitatea publica, cu seraci'a Budapesta, in l maiu 1874. gelativei alt'a, afara de nepotinti'a geneYice-comitele comitatului a convocatu generale a tierei, a popoi atiuniloru prin UnE-iirea dlui Dr. Alessandru Mocioni din rale facia de cris'a cea mare, cea devastutria. comisiunea centrale pre diu'a de H maiu, garia si tierile apertininti, peste totu cei-ce Diet'a Ungariei, muli nici de ctu nu vor si-mai aducu a minto, c mai essistu si alte s'o pricpa si apretiuisca, ma restalm icind'o, ta afurisiii de vamei si farisei ; pentru scopulu de a defige diu'a de alegere. Membrii lom^ni ai eoraisiunei centrali interese de ctu monarchia dualistica si ma- o condamna. asia din coci, si asia din colo de Laita ! Aceti infernali diurnalisti sunt, cari pre de o se provoca din tote prtile a se infacisi si a giarismulu eschisivu, ceru cu intetire, ca Astfeliu de curendu Osten" din Viena parte spriginesou oblu pre guvernia si pre starul pentru defigerea unei dile ctu se pote din spesele comune ale monarchiei s se versa o vdra plina de veninu si de fere peste strga pentru acestu nefericitu timpu mcar capulu ilustrului NO9TRU june, in contra c*rui, mamelucii loru in direciunea loru falsa mai potrivite pentru poporulu alegetoriu. Magiarii respandescu, c voru a re- cte 25 milline pre anu. si contraria binelui publicu , si ataca si pre cura peste totu asupra neamului de Molatra si musca ca cnii rei pre cei ce se specta si asta data pactulu incheiatu la 1872 Bagati soma, cci poteti vot milline cioni, asia so vede c din scie Ddieu ce sfortidia a impedec alergerea pre cale si asi dara a las pe Romani s alga ei de cu gramad'a pentru armata, dar acesta armata cause ! este forte iritatu. retacita; r candu apoi retacirea nu se ei in pace, pre acela, in carele se va concen- in timpulu periclului nu va ajunge nemic'a, Dar cu atari meni seu organe nu mai pt ascunde, candu reulu si-redica tra ncrederea comuna. dca prin pr ncordatele pretensiuni de sus- ni vom perde timpulu disputandu-ne ; pre

Budapesta, in

2 maiu n. 1864.

F O S I R A .

brasioveni de la biseric'a adresata catra on. Casa representativa a Dietei Ungariei, la an. 1 8 7 1 , in caus'a loru de controversa cu pretinii Greci de acolo.

Romaniloru

Sntei Treimi,

(Urmare.)

Comisiunea sasa a purcesu in deductiuuile Bale pre de o parte pre lucruri false, respective intortochiate, r pre de alt'a a venitu in contradicere chiar cu acelu principiu de droptu, prin care voiesce a-si motiva deductiunile sale ; pentru c dca sta aceea, c asupra destinatiunei si srtei unui institutu potu dispune aceia, cari au datu din pusunariulu loru cele necesari la redicarea lui : atunci in casulu de facia comisiunea nu mai er ndreptit, si nu mai potea propune a se lu alte dispusitiuni si a se stabili alta ordine intr'o biserica, in carea acestea erau deja luate in consi deratiune si stabilite de catra aceia, cari au datu si respective adunatu banii necesari pentru edificarea ei. Si dupace

Se constatase odat deja, c acosta biserica er derace mai nainte au'fost ndreptii numai edificata pentru toti credintiosii de legea gr. Companstii greci a av in cetatea Brasiovului Orientale, d e l acst'a nu trebuia s se mai biserica, r biserica din cestiune suplinesce abat nimenea. Din care causa nici chiar loculu capelei companiei, acesta este a se Kronenthal, referinele sasu, celu destulu de privi ca proprietate a Grecilorn ! preocupatu si intereatu in causa in contra Pre bas'a acestei referade si in sensulu Romaniloru, nu pot trage intru nemic'a la ei s'a em8U ordmatiunea aulica din 30 sepindoila aceea, c biseric'a din cetate, cu pa- tembre 1796 sub nr. 3069, prin carea 1. s'a tronulu sant a Treime, nu s'a redicatu pentru datu dreptulu eschisivu de proprietate numai toti credintiosii de legea gr. orientale fara Gre iloru, si asia acesta biserica, ce la incediferintia de limba si natiunalitate, si ca putu in sensulu preseripteloru religiunei natare prin consecintia si pre sm'a Romani- stre avea caracteru universalu, s'a prefacutu loru ; cu tote acestea referinele celu condusu de odat, ca printr'o trstura de condeiu, de intentiune rea, nu se retienu ca s nu tr- intr'o biserica natiunale-grecsca ; 2. S'a laca cu vederea preste adeverat'a stare a lu- satu limb'a romana, r preotulu romanu s'a crului, si s nu aduc nainte in motivarea sa eschisu dintr'ins'a ; 3. Romanii, cu tote c o imprejurare, ce nici dectu nu pt av locu, s'au recunoscutu de membri ai acestei biserice, adec aceea, c, dera-ce in suburbiele Bra- s'au eschisu del participarea la administrasiovului sunt destui preoi pentru de a implini tiune. pe sm'a Romaniloru servitiulu devinu, nu Celelalte puncte din acesta ordinatiune mai este de lipsa, ca pentru romani s se mai contienu dispusetiuni pentru edificarea unei tiena la acesta biserica unu preotu romanu scle grecesci si lte lucruri, care stricte deosebitu. luatu nu-si-au loculu aci. S'a lasatu deci limb'a romana in Acst'a este acea renumita ordinatiune baserica, dar preotulu romanu s'a es- aulica, la care se provoca ca la cine scie ce chisu dintr'insa ; r del administra- privilegiu coreligiunarii nostri ce se girdia tiune s'au eschisu Romanii din motivulu, c de greci, in timpu ce ea nu este altceva de-

ctu numai o apuctura si dispusetiune politica, basata pre prejudetie neumane, pre premise si conclusiuni false, si in carea tote principiale de dreptu, pre care tocmai vr a se basa, sunt reu aplicate; o dispusetiune, carea abatragendu del aceea, c nu are nici unu motivu datatoriu de tonu in causa, decide in modu arbitrariu regularea afaceriloru , bisericei si dreptulu de proprietate a ei I fara ca s se fi ascultatu in un'a seu alta privintia si autoritatea basericsca competente, si prin carea biseric'a cea edificata pentru toti credintiosii de legea gr. orientale, in modu necorectu s'a prefacutu intr'o biserica natiunale-grecsca ; ra romanii in unele privintie sau eschisu del drepturile, ce le aveau facia de dens'a; in fine o dispusetiune, ce sta in contradicere cu sene insa si pentruca pre candu recunsce pre Romani de membri ndreptii ai acestei biserice, pre atunci ea ii eschide del dreptulu de a partecip la administratiune. Acesta ordinatiune deosebesce in modulu acesta due categorii de membri in biseric'a din cestiune,
adec : pe greci,ca deplinu ndreptii, ca patricii, si pre romani, ca nedeplinu ndreptii, ca

eloti, o dispusetiune ce nu corespunde uici

noi ne multiamesco, c s'au gasitu foi strine, ca buna ra Magy. Uja,", ce au petrunsu adeverulu si i au datu espresiunea cuvenita cu. ttajfrancheti'a. Noi deci numai pentru ai notri nepricepetori mai aducemu aici spre orientare urmatriele, cari rogmu s fie luate aminte bine : Candu la anulu 1865, junele Alessandru Mocioni, abia de 24 de ani a intratu in Diet'a Ungariei, a intritu cu cea mai buna ai firma credintia, c aci vocea adeverului cu demnitate si profunditate aperatu, vocea sublimeloru ideie de dreptu, de morala ai do patria, vocea franchetiei si leialittii se va asouita cu plcere si va afla resunetu si recunosciintia. In acesta sacra credintia si sperantia junele de sentiemente si ideie vergure, plinu de sacru focu a totu ce se dice naltu si nobilu in viti'a publica, indiestratu cu cele mai frumse sciintie ai principia, a pasitu pre cariera parlamentaria, ai cine nu-si aduce a minte, cum pirea sa, la cele mai grele cestiuni a fapatu prin strlucita elocintia si profundele cunosciintie. Cei mai aprigi contrari ai notri au trebuitu s recunsca superioritatea spirituale straordenaria a tenerulu barbatu romanu ; renumele si complimintele personali n'au lipsitu : insa pentru marea, pentru eacr'a causa natiunale, intru a crei interesu Aessandru Mocioni a facutu grele studia si a primitu greu'a sarcina ablegatiale, n'a urmaji nice celu mai miou folosu ! Cuvintele si argumintele sale cele de adunca covinctiune, domnii stepanitori si docidietori le-au ascultatu cu ateniune, dar in data le-au scuturatu de pe sine cu despretiu, ca sl canele apa limpede, dupa ce s'a scaldatu in ea. Astfeliu mereu barbatulu nostru s'a convinsu, c in diet'a ungursca vcea aminei curate si a mintii sanetse si drepte nu este acas; astfeliu densulu mereu s'a vediutu amaru insielatu in bun'a sa credintia si sperantia ; astfeliu desamagirea a urmatu mai vertoau, candu mai 'fece si esperiinti'a, c aci nici chiaru conceptele de onre nu se iau tocmai scrupulosu ; r realulu si solidulu de a dreptulu se desconsidera. Astfeliu mereu in sufletulu celu inflacaratu pentru adeveru si dreptate, pentru patria, poporu ai umanitate, s'a nascutu

loru?? Su s se certe cu ngmfaii si Dca ar fi, ca acelu^ articlu se aibe turbaii de domnii, ca si B>\besiu si MiliciuV. scopulu moralu si logicu, d'a constata Acst'a, cine scie bine destinge, va pri- multele rele essistinti i u sinulu nostru, cepe, c ar fi sub demnitatea unui Aes- apoi elu s'ar pot nu numai jussandru Mocioni. tifica, ci chiar lauda, casi o buna diaAlt'a este oalificatiunea acestui-a, alta j gnose din partea unui medicu dibace. rol'a ce si-a alesu elu, si conformu acestora Dar candu acelu articlu si-pune espresu nu se potea s mai remana in Dieta, cci t e m a : a caut fantan'a tuturoru nu mai er nici pieu de raiune pentru d'a releloru, cari bantue astadi poporeman. rulu romanu, apoi vine si mi-ti inDe ce mai remanu ceilali naionaliti aira colne de aparitiuni, desimtome,e de aceeai programa ? credemu c curendu morbi chiar, si incheia: Eca fontn'a si voru fi in pusetiunea d'a lamuri. redacin'a tuturoru releloru ! acst'a este ori o grea retacire a autoreNu avei dreptu, Die Redactore!" lui, si publicarea o grea gresila a rerea intenCu acsta sentintia, de locu dupa dactiunei, ori o rafinata, tiune de ambele parti. Christosu a inviatu!" ne saluta Noi desi dupa efeptu ar trebui s din Temisira unu bunu amicu, intr'o epistola, ce ni scrise a du'a dia a san- supunemu aest'a din urma, totui din cuteloru pasci, cu privintia la cele ce getu curatu, tienemu si scrierea si publipublicaramu in nrulu de pasci alu Albi- carea numai de o gresila. nsui scopulu in sine luatu si pronei, pag. 3, despre espeptoratiunile Tenunciatu alu cestiunatului articlu nu legrafului Rom. din Sibiiu. Diu corespundinte alu nostra ni dovedesce nici semtiuri naionali luscrie numai privatu ; de aceea nu minate, nici agerime de judecata, cu publicmu epstol'a; dar elu ni attu mai pucinu mcar si numai urma d voia a desbate obieptulu aceleia si de tactu politicu. Urmrile in foile contrariloru notri, in foia. Ei bine; cestiunea pra cum ni se ! blamarea nostra eclatante in ochii straiprsenta ea, dupa-co o data ni se fece cunoscuta, si dupa ce foile strine inca niloru printr'unu organu nationale si inn'au incetatu a face capitalu din ea, - ca oficiosu alu nostra propriu, asi crecu dreptu eugetu nu mai pote fi ignora- demu, c au doveditu acst'a pre deplinii. ta de noi. Acelu articlu s'a pusu de adreptulu Diu corespundinte ni spune, c nostra, cele ce a cetitu si elu, ca si noi, prin a dovedi, cumca: nici seracfa nici foile strine, despre cuprinsulu espepto- nici desbinrile nstre confesionali, naratiuniloru Telegrafului Rom. au fost lips'a de unu corpu representntivu propria pentru densulu unu impulsu potericu, tionale alu nostru, (adec ' de o d' nu odichnipana s vda si s cetsca autonomia a nostra;) nici in fine dUSacelu minunatu articlu intregu; r dupa maniele si machinatiunile si proce l'a cetitu si recetitu, a trebuitu s re- j9na?ne?tfepersecutiunile strainiloru, si guvernieloru cunsca, c Ddieu elu cuprinde multe adec ale popraloru grele adeveruri, cari merita ca fie-care strine, nu sunt caus'a strii n romanu dejanima s se ocupe seriosu de stre celei iniserabili, si a attoru rele ele, intru iuteresulu causei! de cari suferimu, ci SlabitilUlile, Ei bine ; noi si pentru acst'a, dar cele multe ah nstre, su adec mai si mai vertosu cci curendu dupa repetiendu ceea ce deja atinseramu : insisi epistol'a din Temesiora primiramu alt'a morbii cei muli si grei ai notri si simmai lunga din Roma, de la pr zelosulu tomele si efeptele si urmrile loru sunt acelorai morbi, nostru pictore academicu NicolaePopesctf, caus'a, sunt fantan'a carea cu totulu din altu incidinte si acelorai efepte, sintonie si urmri ! Dupa acsta logica, strinsu aplicata, puntu de vedere amintesce intr'altele s ea de acele fatali aparitiuni in sinulu toti ci de secle incci au facutu asune'ncredere si nstrinare, ne'ncredere in sin- nostru, pre cari attu de desfavo abilu priri natiunei romane de la inceputulu Romanu," din ord 'lorn barbare, de la Attila, rpd si ceritatea si soliditatea liberalismului si pa- ni le insir Telegrafulu pan'la uniunea celoru trei natriotismului celoru de la potere, si instrainare aceste consideratiuni primimu a lu la o 'l'nhutiim, De]z-Andrssy, de catra unu parlamentu de veni tu in fapta scurta anticritica critic'a din Te- j Huni. hi pon la Basta si toti snt justificai ! Istori'a nstra nalegr. Rom." Cu unu cuventu, o facemu unlt'a unei elice ! tionale este plina de mintiuni ! ! Delphinit* O data aci ajunsu, barbatulu nostru nu ad usum O moraJa ca acesta am pricepe-o Cestiunatulu articlu, in fruntea mai potea nici cugeta seriosu la lupta si ndin gur'a lui Darwin su C. Vogt, cari nrului 23 alu Telegrafului, nu este alu vingere prin frtie morali si spirituali in afla naturalminte ndreptit nu resariatare Dieta. Ei bine ; a fost acesta esperiintia Redactiunei, ci de sub munii sub care titlu se numai supunerea, dar chiar si estirperea a sa falsa ? Acst'a nime onorabilu sub teni ai Transilvo.niei, sre nu va pot afirm. r dca esperiinti'a publica elu fora nice o observatiune elementeloru mai slabe, prin cele mai a fost, precum a fost reale : apoi ce din partea organului ; in care mpreju- valorse: dar in organulu archiepismai avea s caute unu A\essandru Mocioni in rare propriamente este periclulu, care copiei si metropoliei cretine dreptuastfeliu de Dieta? S-si prda timpulu ] .leci a si datu ocasiune foiloru guverne- credintise din Ardlu, par c n'ar fi la pentru multe alte scopuri pr bine folosibilu? iuentali, dea-lu escomt in contra nstra, locu. Ce diferintia in sentire s i priceSu sc se faca de risu, predicandu surdi in contra natiunei romane !
u

pere, in logica si morala, asupra acelu. ai obieptu, aceleiai cestiuni. intr. articlulu din ^Telegrafulu Romanu" alu archiepiscopiei si metropoliei nstre si intre epistol'a din Roma, a dlui pictore Popescul Noi, din parte-ni, ne aflmu in fericit'a pusetiune, d' nu a v trebuintia s dicemu multe, ci numai v o m publica essinti'a ambeleru preri langa o lalta ; ele se ilustra si combtu de minune. Telegrafulu Rom." scrie: E adeveratu, c poporulu romanu dectu tte cele-lalte popre are mai muli inimici, cari se silescu a-i pune feliu de pedece desvoltrei sale materiali si spirituali. E adeveratu c tte naiunile, cu cari venimu in atingere, se silescu din resputeri a ne infera si discredita in opiniunea publica europna, infacisiandune ca pre poporulu celu mai miserabilu materialminte si spiritualminte., ca pre unu poporu, carele nu merita, dupa prerea loru, dectu seu contopire in elementulu loru, seu sterpire do pre faci'a pamentului, pentru de a nu li mai st in calea realisrei panuriloru loru. Asi e cu adeveratu ; dara de vom caut, ce e caus'a unei atari aparitiuni triste, si de vom fi sinceri si drepi in aprecirile nstre, vomu fi constrinsi a constata cu dorere, c
noi suntemu caus'a, si anume slabitiunile nstre manifestate in diverse sfere ale vietiei nstre

sociali, politice, bisericesci si literarie. Activitatea nstra in amintitele sfere de vitia nu e nici decum de natura de a pune in respectu pre adversarii notri politici, din contra ii incuragidia, ii atietia si iiintaresce in sperantiele loru, de a-si cldi incetu, dara securu si puterniou edificiulu lou socialu si politicu pa ruinele vietiei nstre sociali si politice natiunali. Nu in neavere, nici in diferintiele confesiunali, nici in ur'a si injuriele popreloru conlocuitrie si vecine, nici in guvernamentulu strainu, ci altu unde va avemu de a caut reulu radicalii, fiin carele curgu tte relele,
este terenulu inrmittiloru nstre morali; cu unu sufletulu

ra reulu radicalu de pre acestu terenu e :

invidia, imparechierile si iesuitismulu, cuventu: anim'a nstra corupta si

nostru coruptu. Aici, in internulu nostru putredu, in inim'a nstra plina de reintia, in vointi'a nstra pua la dispoaitiunea fapteloru nemorali scandalose, in lips'a de unire si armonia, in lips'a de caracteru firmu si neelatitu, aici este cangren'a, aici principiulu, din care se desvolta consecentu acele rele, aici suntu ascunse radecinile tuturoru slabitiuniloru nstre manifestate in tte ramurile vietiei nstre private si publice. E dureroau a fi silii s constatmu adeverulu factului din cestiune. Inim'a nstra plnge si sngera la aceste descoperiri, dara faptele vorbescu. Adeverulu nu trebuie s-lu ascundemu, si vitiulu trebue s-lu combatemu pretutindenea totu-de-a-un'a. Adeveratu e, c ori unde, in ori-ce provincia locuita de romani, in tte clasele societtii nstre, ni-se infacisidia unu tablou tristu alu viotiei nstre desolate sociali, politico ai bisericeti, a crei isvoru nu e altulu,
de ctu invidia. discordia si iesuitismulu,

tte rele cardinali, nutrito de muli fii cu aange negru ai acestui poporu nefericitu. Adeverulu e, c vermii discordiei, invidiei si iesuitismului rodu pe intrecute la radecinele arborelui natiunei si amerintia a-istree totu suculu lui de vitia. In viti'a individului, in viti'a familiaria, intre membrii diferiteloru corporatiuni, trebuie s o marturisimu dca,

dectu nici legiloru bisericesci, nici celoru politice, si carea in intrga lumea cretina nu mai are parechia. O astfeliu de dispuaetiune se pt cugeta numai ca fetu alu spiritul ui timpului de atunci in contra Romaniloru celoru lipsii de orice drepta, attu in privinti'a politica, ctu al in cea bisericsca. Prin acestu medilocu au cugetatu Kronenthal si consocii sei sasi diu Braaiovu a av acea satisfacere, c au facutu mcar primulu pasu, prin care aru pot isgoni pre Romanii cei si de altmintrelea destulu de persecutai, din cetatea Brasiovului in suburbie. Prin acesta ordinatiune insa s'au vatematu multu mai multe drepturi sustatatrie, dectu ca ea s pta cont la o valre mai ndelungata. Se misera dreptu aceea o mulime de ordinatiuni guberniali si aulice, prin cari aceea ordinatiune aulica parte se modifica, parte se cassa cbiar cu totulu, si cari erau favorabili aci pentru Greci, aci pentru Romani, dupa cum adec referinele respectivu er condusu mai multu, su mai pucinu de couscientia. Romanii recurser adec in anulu 1790 sub nrulu gub. 13P0 la guvernulu tierei, ca

s li se de loru dreptulu de patronatu, r nu membriloru venetici si strini ai Companiei. In urm'a acestui recursu urm ordinatiunea aulica din 17 maiu 1799 totu sub nrulu 1390, in care Cancelari a aulica dice lamuritu si apriatu, c comunitatea bisericei din cestiune se formedia de Greci si Romani laolalt; acesta ordinatiune insa nu a avutu nici o consecintia practica. In anulu acst'a er a se alga pre langa preotulu grecescu, celu tare inaintatu in etate, unu capelanu ; cu acsta ocasiune se ivira de nou neintielegeri, din care causa magiatratulu Brasiovului ordin cercetare. Prin acsta cercetare a'a constata tu, c dintre cei 51, asi numii Companisti greci,
erau numai 15 greci dupa origine si natiuna-

totu prin acestu decretu s'a stabilitu mai doparte, ca in intielesulu ordinatiunei aulice diu 1799 sub nru 2933, scol'a grecsca s ste sub suprema inspectiune colara a Episcopului gr. orientale. Dar intr'aceea necesitatea de a alege unu preotu romanu deveni din dia in dia totu mai mare, deorace attu prin decretulu aulicu din 22 augustu 1805 sub nr. 2402, ctu ai prin ordinatiunile guberniali din anulu 1806 aub nri 931, 1929 si 5826 s'a ordinatu, ca la biseric'a Sntei Treimi s se alga unu preotu indigenu, carele s cunsca limb'a
romana.

ori se revoltaser incontra dispusetiuniloru urmate del locurile mai nalte, in urm'a aretrii episcopului gr. orientale si a guvernului tierei, totu de odat ee amenintiara sl cu aciune criminale. Dar nu multu dupa aceea preotulu Nicolae Panoviciu fu denumitu de protopopu alu Brasiovului, si in modulu aoest'a cestiunea alegerii preotului veni de nou la ordinea dilei. Din nenorocire chiar pro timpulu acst'a, (anulu 1821,) se intempl rescl'a grecsca incontra Turciloru, cu care ocasiune emigraser in Brasiovu o mulime de Greci, ntrii prin acestu nou contingentu nationalu, Companistiloru li sucese, pre bas'a unei opiniuni din partea Magistratalui de Brasiovu, a efeptui emiterea ordinatiunei guberniali din anulu 1821 sub nr. 2245, prin carea se concese de nou greciloru a- ai alega unu preotu strainu; r Romanii fusera avisati rasi la preoii din suburbie !

litate, 24 erau Romani, 10 bulgari, r 2 de alta natiunalitate, pre candu intre cetatiani erau abi 5 - 6 greci ai afara de vr'o cativa bulgari, cei alalti toti a nume 5 8 erau Romani. Prin decrelulu aulicu din 24 aprilie 1800 sub nrulu 2059 a'a stabilitu, c Roma nii, ce erau membri ai Companiei grecesci inca s iee parte cu voturile loru la alegerea curatoriloru bisericei si la alegerea preotului ;

Alegerea unui preotu romanu sl urma dupa aceea, alegandu-se preotulu indigenu Nicolae Panoviciu, c .rele si tienft mai multu timpu servi tiulu de vinu in limb'a romana. Intr'aceea insa se intempl, c la anulu 1805 preotulu N. Panoviciu ca militare fu chiatnatu la armata, r candu la anulu 1815 a returnatu a casa, Companistii greci nu mai voira a-lu primsca ; fusera insa constrinsi a-lu In anulu 1833 deveni de nou in vacanprimi, prin ordinatiunea aulica din 7 noemvre 1816, sub nrulu 9705, si prin cea din 23 tia postulu de preotu si prin o ordinatiune aprilie 1819 sub nrulu 1261, prin care cape- pr nalta din 30 septembre 1833, insocita de teniele Companistiloru greci, cari de attea una resolutiune presidialc din 20 octobre

suitemu drepi, iubitori de adeveru, grasdia acestu reu fundamentalu, care impedeca mtialu desvoltarea nstra sociala, politica siliteraria.* Amu ajunsu, se vedemu parliaandu-se jri-ce ntreprindere buna, numai pentru-c provine del cutare su cutare barbatu, care nu e de partida nstra. Fia barbatulu ctu de onetu, fie fapt'a lui ctu de nobila, fia ea produsa de inim'a cea mai curata, devotata intereaeloru bisericesci su naionali, ea nu se primesce de buna, fiindu cit nu e produsa de unulu din castrele nstre, ra auctoriulu ei e inferatu si batjocuritu in diurualistic'a nstra naionala prin feliu de feliu de invective, prin feliu de feliu de scornituri cu scopu de a seduce opiniunea publica in detrimentulu brbatului onestu. Am ajunsu s perdemu tempulu celu scumpu in lupte continue interne personali, sfasiandu-ne prin intrigi si uneltiri de totu feliulu, cari n'au altu ceva de scopu, de ctu a d Petru pre Pavelu diosu de pre scaunu, ca s sida elu, in locu s ne unimu si concentrmu puterile nstre, spre a intempin si infrange atacurile adversariloru notri politici. Am ajunsu cu unu cuventu, ca binele si adeverulu s fie proscrisu, si din contra neadeverulu, intrigele si cabalele premiate ! O tempra, o mores!" Atta din Telegrafu." Este'semburele, i i credemu a fi pr de ajunsu, pentru de a eschiam : C t u a d e v e r u s i c t a retacire ! Dar s'ascultmu pre amiculu nostru din Roma. Elu scrie dupa multe altele continuandu asia. Spuneti-mi rogu-ve, re fost'a lumea candu-va mai nefericita de ctu astadi, in timpulu luminei ? Si de ce acst'a ? De unde att'a nefericire si vaerare?" Securu, pentru cultur'a cea multa, dar falBa. adeca fora morala." Omeniiluminai arav naturalachiamare d'a lumina si ferici poporulu, si prin acBt'a a fi sl ei fericii. Ci insa sunt intre cei luminai, cari s-si pricpa si caute astfeliu fericirea? Unulu intre una mia, su nici unulu !" Disei la inceputu, c pr multu ne interesdia a sei opiniunea publica, cum ea se minifesta la noi acas ; credu c nu va fi mai pucinu intercsulu dvstre, a cuntsce opiniunea publicului din strainetate despre afacerile nstre naionali, despre romani peste totu. Potu s ve incredintiediu, c italianii se interesdia cu plcere de semnele de vitia ce dau, de progresele ce facu romanii din Dacia ; ei asculta cu multa ateniune, candu cineva li istorisesce despre luptele politici si despre concentrarea acestora in clubulu nationalu din Budapesta ; apoi dupa ce ei ne-au ascultaii, cu unu focu sacru pe ntrecute
ni recomenda : Curagiu mai mare ; unire mai fratisca, solidaritate mai rigursa; cci

numai prin acestea se sfarm armele tiraniloru. Yi aretai mai susu, cum italianii, in faci'a poterii armate, si-afirma dreptulu : noi pre ctu timpu vom ambl totu cu capetele plecate, totu sclavi vom reman. Naiunea nstra nu se va bucura de o opiniune buna la publiculu din strintate, pre ctu timpu va continua a suferi in sinulu

Poporulu romanu, in seclulu alu acesta ginte de romani nu nunuu in Tran patrulea, printr'o nefericita sminta a silvania, ci sl prtile resaritene ale Ungariei. imperatului Aurelianu, a fost lasatu iu Pe langa riurile ce curgu din Transilvania si Dacia " despoiatu de t o t e elementele, se versa in Tisa, valachii pasiescu nainte, formatrie de statu, asia dicendu trun- amenintiandu cu numerulu loru, ce se urca chiatu si deasufletitu ; astfeliu l'au cutro- rapede, ntocmai asi pre magiari, ca sl pre pitu rdele barbare si l'au turtitu la pa- germani." dorere, c strinii ni cunoscu slabitiunile si m e n t u ; si de cte ori tulpin'a dupa ta deci, onorabila Redactiune, c acene-ajunsuvile ! Si de aci este, c naiunea I pucina ordichna a inceputu a s c t e nue ti domni diaristi despre acelai obiectu sciu nstra nu se bucura de meredtre in strainetat e ! ! ramuri, barbarii de nou au navalitu asu- s spun si bine si reu, si albu si negru, dupa Domne Ddieule, cta lupta, cte ncor- pra-i de i le-au fiantu si rapitu / Astfeliu cum adeca le vine la socotla. Adeverulu dri de poteri trebue s puna unu romanu din se continua pana astadi ! / pare-mi-se, c nici au dreptu domnii egeprtile nstre, cte probe de soliditate si Ei bine ; nu pricepei caus'a tuturoru moni si antagonisti. candu ne facu de totu realitate trebue s de atare, 'pana s-i suc- releloru, de cari suferimu ? Nu vedei c prepaditi, dar nici atunci, candu no striga cda a ctiga stim'a si respectulu strainiloru ; acelea sunt fara de vin'a nstra ? Nu sen- periculoi in lume si tira. pana se ajung a face pre strini, ca sc-i titi, domniloru de la ' Telegrafulu Rom." crda cele ce i istorisesce despre suferindele c Parisa, in 26 aprile n. 1874. aspiratiunile nstre cele nobili, natiunei sale, despre virtuile ei si aspiratiu- ncordrile cele grele din seclulu alu Stamabile Die Redactore ! Am s vi nile nobile natiunali si unanitari ale ei ! 9-lea si pona astadi, c martirii no scriu astadi o scire, care este, mi se pare, de Si de unde provine acst'a? stri, c l u p t e l e nstre de astadi si de interesu pentru cetitorii Albinei. In decurDe acolo, cci mai toti strinii cari ieri si alalta-ieri pentru biseric'a, cul- sulu anului viitoriu se va intruni aici la Pane-au descriii si ne descriu, o facura si o ' j emanciparea nstra, sunt meri risu unu congresu geograficu internationale, facu totu cu cele mai negre colori ! tele nstre ; decderea nstra, slabitiu- la care se vorn invita tt persnele cunosDar nu numai de acst'a : cci des- nile, defeptele, retacirile, chiar vitiale cute ce se ocupa cu studie geografice, din tote crierea ce ni o facu strinii, de sine, celu pu- nstre sunt resultatulu naturale alu prtile lumei. Acostu congresu, patronatu de cinu la italiani si francesi n'ar prinde ra- cutropirei, apesrii si influintiei strine, societatea nstra geografica si chiaru de gudecina, insa mai vine, c mai toti ci ro- dumane si tirane, carea ni stringe g u vernu, va fi probabilminte cu multu mai immani s'au infacisiatu in strainetate, pre ci tulu si ni invenindia sufletulu ! portantu de ctu adunar ea ce avii locu l a au apucatu a-ii ved cu ochii si a-ii cunsce S fimu mcar noi drepi ctra Anversu in 1871; dar mai vertou pentru publiculu celu mare, s'au doveditu plini de noi, domniloru si fratiloru, pentru Romani ar fi bine de a av nisce representanti defepte, indiestrati cu cte o bita spoila de numele iui Ddieu ve rogmu si ve con- la acel'a. Cestiunile, cari au s se desbata in cultura si cu cte unu bietu trntiu de cacongresu, s'au statoritu intr'o comisiune de jurmu / racteru ! geografia istorica-politica si etnografica, Par c naib'a ii aduce cu iurm'a pre Viena in 29 aprile n. 1874. (in care comisiune am avutu onre a fi sl derimatii notri, numai pentru de a ni face Onorabila Redactiuno a Albinei ! Vinu ca membru ;) singurele cestiuni, privitrie la rusme, de a ni ruina creditulu in straine- a Ve rog s luai spre notitia, c domnii etnografi'a euprna s fia : despre Daci si tate ! Par' c in lume n'ar fi poporu sl cu o nemi si magiari, mpilatorii notri, dupa cum despre Macedo-Romani. inteligintia mai siabanga ! ! ei de o parte, candu li vine bine, ne defima Ce feliu de poporu au fostu Dacii ? gerApoi vai de noi : inca n'am ajunsu, descriindu-ne cu cele mai negre colori, c mani, slavi, cel ti, su membri din famili'a a lumina opiniunea publica in strintate, suntemu semi-barbari, lenei, netrebnici, buni Albanesiloi u ? ? ba dra nk-i a casa la noi, asupra adevera- numai d'a porta jugulu loru,astfeliu voindu Asta e unu puntu ce nu s'a potu tu desteleru cause a decderii, a demoralisrii, pa- a-si justifica aprarea si tirani'a facia de noi ; luci pan'acuma, dara cine -cie, dca nu va fi na sl a degenerar elementului nostru, spe- ntocmai asia de alta parte, candu interesulu cineva in sta'e de a produce arguminte nue, cialminte a prtii ce ae dice sufletulu lui, a loru cere, ne facu omenii cei mai dibaci, cari ce nu sau produsu neci de Rssler, neci de inteligintiei. suntemu neobosii, plini de vitia si aspira- alii ? ! Dar pentru Ddieu, omeni buni ! tiuni progresistice, pona intru att'a, in ctu Cestiunea Macedo-Romauiloru nu este De unde se fie in elementulu nostru desvol- li amenintimu chiar viitoriulu loru. mai pucinu nsemnata. Nu voiu insa a me tata mare potere moraia? De uude in inteVi citediu de essemplu Frendem Blal" demite astadi aici la constatarea nespusului liginti'a nstra adeverata cultura, caracI nr. 113 din 25 aprile, unde in articlu lu de interesu ce detepta studiulu asupra acestoru teru firma si solidu , vertu ti considerabile ? ! [ fondu luandu-se in nume do reu sassiloru din custiuni ; voiu numai s dieu, c cestiunea re nu de secle si pana astadi stri\ Ardlu lupt'a inceputa contra magiariloru, are o importantia mare si mi-am propusu a nii dumani de morte ai elementului nostru j si admoniandu-se ei, ca intru alu loru pro- publica ctu mai curendu in Revu d'anthro au croitu sortea nstra, an decretatu si ! priu intere su sc nu pr agersca crt'a, cci pologie" indicatiunea tuturoru opuriloru, cte essecutatu crescorea nstra ? ! I prin aceea abi au s cscige ceva, li se d au aparutu pona acuma despre Daci si despre Ore este sub sre poporu attu de J urmatoriulu svatu si totu de o data argu- Macedo-romani. Asupra acestei publicatiuni influintiatu, si attu de dusmanesce influin! mentu : voiu prin acst'a a vi atrage ateniunea. tiatu intru tote, casi alu nostru ? ! . . . " Sassii dimpreun cu particularittile Sc pulu meu e, a provoca o ancheta, desloru numai asi se potu transporta eu feriAtt'a din epistol'a dlui Nicolau pre alu cri succesu am cele mai bune spePopescu, ctra enri noi, din a nstra cire in viitoriu, dca se vor intielege eu na- rantie. parte nums*i pentru completare mai ; tiunea domnitria in Translaitania, adeca eu Presurtari de corespundintie. adaugemu pucine. magiarii. Acst'a nu este'neposibila, cci si maEi bine, dar de ce poporulu ro- giarii sciu, c nu este bine a essager. Din Chesintiu, in Banatu, cu datulu / manu, attu de numerosu si de favoritu Si intr'adeveru magiarii ar trebui aprile, ni se descriu de tieran, si chiaru de de la natura, de ce elu sufere nemargi- j s ncheia pace cu sassii; cci ei ambii au fruntai, despre diu preotu P. D. astfeliu de nit'a stricati8a influintiare strina unu inamicu comunu, care din anu in anu portari si chiar fapte, cu cari nu ni potemu intru crescerea si resp. demoralisa- devine totu mai periculoii. Acestu inamicu pngri foi'a, ci caut s le avismu ctra REA sa? sunt valachii, croru statistic' nuei Au- venerabilulu Consistoriu din Aradu ! Apoi <ta, ACT e ra i. cin'a, e ince- strie li-a datu numirea do onre Romani". Chesintiulu are nenorocirea d'a fi renuputulu reului. Cu rapediune infricosiatria se immultiesce mitu pentru multele sale plansori contra
t u r a B T 8 0

seu pre fiii trdtori, pre fiii ingagiati si servitori interesoloru si programeloru strine. Atari fii rei in diecitu mai multu strica causei de ctu strinii, cci ei in causa nstra ne junghia si sacrifica intereseloru strine ! . . Nu este nou, ce vi spusei ; dar nou credu c va fi, dca vi voiu descopericu profanda

1833 sub nrulu 7661, cum sl prin ordinatiunea guberniale din 15 ianuariu 1834 sub nrulu 40. se esprim de nou principiulu, c ar fi a se ndeplini postulu de preotul printr'unu indigenu. Dealtmintrelea tote aceste nu duser la nici unu resultatu, si prin o ordinatiune pr nalta din anulu 1834 sub nrulu 5795 se ntri de preotu in modu provisoriu calugarulu Oregoriu, fara ca s se fi dispusu in modu lamuritu si definitivu asupra cestiunei indeplinirei postului de preotu.

facia de dens'a. Si-facura deci o capela intr'o casa privata, pre cum am disu insa, numai o parte dintre Romani, pentru c muli dintr'insii, cari voira a suporta si mai departe neplceri din partea G-reciloru , remasera totu in acesta baserica. Prin acst'a Romanii nu numai nu abdisera nici dectu de drepturile loru, ci tocma din contra, ei redicara plansre la locurile mai inalte, unde aretara de nou nedreptatirile ce li s'au facutu.

Acesta plansre se ndrepta de catra Romani guvernului tierei in anulu 1845, si Intr aceea insa Companistii greci nu se in ea se roga pentru restabilirea drepturiloru multiumira cu multele neplceri ce le facura avute mai nainte. Romaniloru prin lungulu procesu, ci chiar in In urm'a acestei rogri se ordina prin mediloculu servi iul ui divinu cutau a ii decretulu aulicu din anulu 1848 nr. 6232 o icana in totu modulu pre cetatianii ronoua cercetare a lucrului si repunerea intremani. gei cause in starea dinainte de anulu 1795. Obosii si descuragiati prin a3tfeliu de Cu ducerea in deplinire a acestui decretu portare a grrciloru, o parte de Romani din aulicu se nsrcina pre atunci nou alesulu cele 80 de familii, deciser a-si face pana la o rcsolvirea drpta a procesului o capela episcopu, metropolitulu de astadi Andreiu provisoria, desl nu esist nici o dispusetiune, baronu de Siaguna, ceeace insa precum nici politica, nici bisericsca, prin carea Ro- vom ved mai la vale se intempl numai manii ar fi fost eschisi del acesta biserica, si mai tardiu. fara a fi resignatu la dreptulu loru celu santu ! Din cele dise rsulta urmatriele :

1. C starea lucruriloru in acsta bise" rica, cum er ea basata pre actele fundatiunali si invoielele reciproce, si pre cum a fostu ea in valre pana la 1796, recunoscuta si decisa in modu definitivu prin tote instantiele, in urm'a croru decisiuni membrii romani orau deplinu egalminte ndreptii cu membrii greci, - se modifica prin decretulu aulicu din anulu 1796 sub nrulu 3069 in modu arbitrariu, fara nici o basa de dreptu, spre dauna Romaniloru, care decretu do natura curatu numai politicu, se estinse paua a decide si asupra intrebrii, c cine s fie eschisivulu proprietariu in acesta biserica ! 2. C acsta ordinatiune nu a fost nici dectu condusa de j rincipie de dreptu basata pre atari principie, ci puru si simplu numai eflusulu prejudetieloru si presupuneriloru ce loru false, si alu antipatieloru, ce nutriu facia de Romani privilegiaii sasi din Brasiovu. 3. C numai acele prejudetic politice si acsta antipatia au fostu indemnulu, din carele purcediendu referinele cancelariei de curte Kronenthal, a datu intregei cause o alta direciune, deosebindu pre cetatianii greci de

Romani, si asimilandu-ii pre acei-a cu Companistii greci si prefacendu cestiunea bisericei de caracteru puru confesionale, intr'o cestiune de naionalitate.

4. C cu tote prejudetiele si antipati'a, si cu tote c amentit'a ordinatiune aulica er attu de apesatria pentru Romani, cetatianii Romani totu trebuira s fia recunoscui de membrii ai acelei baserice ; unde chiar jace curiosulu, c desl Romani fusera recunoscui de membri, totui fusera eschisi del administratiune, carea se concredi numai la o mana de greci, unu lucru, ce nu mai are parechia in tta lumea ! 5. C in fine acsta ordinatiune aulica, tocma pentru c nu er basata pre nimicu, ba cuprindea cele mai mari contradiceri, nu potii av vitia ndelungata; ci se modifica pn'n ordinatiuni si decrete mai tardie pana candu in fine in anulu 1848 se nimici cu totulu, si se ordina o noua decidere a lucrului.
(Finea va URINA.)

preotloru si preste totu pentru nemultiumirea Cu multu mai tare me semtu in conssa cu afacerile publice, anume cu cele biseri- ciinti'a mea, intru a corespunde recerintiecesci si colari. loru unui adeveratu pastoru sufletescu, dectu ca astfeliu de insinuatiuni reutatise sDe curendu ni se tramise unu ageru atacu contra dlui inspectore cercualu de scle mi pta atac si super anim'a. Inse, ca s precpa on. publicu cetitoriu, L. C. pentru diurnele cele mari ce-si specifica c ce a fostu tient'a denunciarei acesteia, si fece a se solvi la ocasiunea unei investita o spunu din capulu locului : Tramitiatorii gatiuni. Nam publicatu, cci atare plansre este a se face la superioritate, pe calea sa, plangendu-se pentru scandals'a si escesiv'a dca este ntemeiata ; apoi numai candu pre portare a mea, in publicu, au facut'o din acelu acea cale n'ar gsi vindecare, atunci ar fi indemnu murdariu, cci audiendu c voiu a-mi cuta alta staiune, pentru ca s me inrondulu nostru s'o spriginimu. D'atunci s'au mai redicatu si alte plan- negre'sca naintea lumii, cugetau a-si ajunge sori si critice, pre cari ni tienemu de deto- scopulu loru mrsiavu prin atare procedere ; rintia a le ignora ; candu insa ni se spune, a-mi nimici viitoriulu-odata pentru totu dec preotulu cutare este tiranulu invetia- un'a. Acst'a li-au fostu intentiunea nobila toriului si face specula din protectiunea sa la punerea de invetiatoriu si peste totu cu si nimicu mai multu ; cci tote afirmascl'a ; candu ni se arta, c preotulu cum tiunile, d. e : beti'a pr dsa si spre scandalimedilocesce cstorie antecanonici, cum apoi sarea publicului, ba pana si cu jocarea de seduce pre mire si miresa pre calea supersti- csrds in crciuma etc. etc. etc. sunt nesce tiunei orbe si apoi ii pacalesce in modu scan- mintiuni, fabricate din partea unei elice reudalosu, asi ni se impare c cu tcerea tatise , fora 8ufletu crestinescu, fora D. dieu n'o mai potemu duce, ci trebue B atragemu si fora natiunaletate, prin omeni de panuveghiarea mai mariloru asupra acestora r'a Patriei de odenira alui Pista. Ce se atinge de subscrierea numitiloru denunciatiuni rbe, su fapte spurcate. diece plugari, negu c s'ar afl in tta comuRecomendmu indegetatiunile de mai susu dlui protopopu alu Lipovei, si pre sub- n'a Iebelu, mcar ei numai unu omu de omescrii torii aretrii ce ni se fece, ii poftimu s-si nia, care ar av cunosciintia de intrebuintiarea subscrierii sale, la denunciatiunile aceduca plansrea acolo ! stea. Sfatuescu asi dara sinceru, pre domDin Valea-paii in Carasiu cu datu aprile. nialoru denunciatorii, s intrebuintiedie timNi se descrie cu adunca multiamita si pulu celu scumpu spre invetiarea si moramulta lauda sufletulu celu crestinescu si fap- lisarea poporului, r nu spre intrige si defitele binefacetorie ale proprietariului mare de mri. Nu este frumosu si nici dreptu, a se acolo, dlui Emiliu Atanasieviciu si desclinitu pituli sub masca sermaniloru plugari, cari ale sociei sale tenere Augusta, nasc. de Man- sunt omeni de omenia, si caut cultura si mangaire, mai vertosu in dilele de astadi cele giarli. pline de suferintie. Cei ce iubescu poporulu, Acesta adeveratu nobile parechia, s nu semene discordia si nemorale, ci se anu tomna, dupa casatori'a fcuta in Viena, venindu spre cercetarea moiei si locui NTIA caute vindecarea reului la locurile compeiintemporaria in Valea - paii, a fost intempi- ti ; acolo sunt superioritile bisericesci, acolo nata cu salutari de bucuria din partea popo- suntu Sindele, cra din partea Consistoriaratiunii, cea-ce in data I -a miscatu animele. lul investigare contra celoru ce nu si impliDe aci incci tener'a dmn a, casi unu an- nescu chiamrile loru. geru mangaitoriu se ingrigesce de seraci, de orfani si de patitnitoriu. Pe timpulu epidemiei de Cholera, ea a impartitu leacuri gratis ; asta ierna ea a imbracatu 1 4 copilai seraci de susu pona diosu, si astfeliu nu numai II -a scutitu de frigu, dar totu de o data li-a facutu posibile^ cercetarea sclei si cultivarea. Cu unu cuventu, acesta nobile familia, in scurtu timpu de abia diumetate de anu, prin bine facerile sale, deveni adorata poporului, plinu de reconoscintia, carele oftdia
din anima: Se tiena Ddieu pre domn'a si domnulu intru muli fericii ani, spre bucuri'a comuna; r binefacerile lom s fie de esempZu tuturoru domniloru dintre poporu !

Rent'a in arg : 73.30 ; rent'a in hrtu. : 69.15 ; sortiurile de statu din 1860, intregu 103.50 ; patrarie : 109.60 ; sortiurile de la 1864: 132.30; sortiurile instit. de creditu : 157. ; sortiurile turc: 42.25; oblegatiunile rurali ung : 74.50 ; transilvane : 73. ; banatice : 73.50 ; bucovinene : 77. ; aciunile inst, de cred.: 217.50 ; aciunile bancei nationale: 973. ; aciunile drumului de feru austr. de nordu : 205O. ; aciunile drum. fer. romana : 43. ; ung. orientale : . ; imprumutulu ung. pentru drumurile ferate ; 92.25; agiulu argintului: 106.30; galbenii deputalu dietalu. imp : 5.30 ; napoleondorii : 9. ; rubla russa ; 1.60; talerulu prussu : 1.66. Asemenate aceste cursuri cu cele ce am publicatu nainte de trei septemani se arta tenf C o n c j i a m a r e . j Tenerimea rom. dinti'a hrtieloru pucinu alterata, a aurului si din Budapesta este cu totu respeptulu argintului inse ceva pucinu in susu. rogata, s binevoisca a se intrun domineca, 3 maiu n. 1874, ,1a 4 re d. m. in localitatea societtii Petru-Maior u, spre a censura socotelele Balului romanu, arangiatu in Budapesta la 12 faurariu n. 1814. Pentru ndeplinirea postului de inveBudapesta, 30 aprile n. 1874. tiatoriu la scol'a gr. or. romana din BiseIn numele comitetului arangiatoriu : rica-alba, se escrie concursu pana in 10 Gavrilu Mihlyi mp. maiu 1874. presiedinte. Emolumintele sunt : 300 fl. v. a. salari IoanuCiocanu mp. anuale si 100 fl. v- a. bani de cortelu. cassariulu. Competitorii, instruandu-si suplicele (Necrologu.) IaCObll Stoica, tutore la cu testimonie de calificatiune si moralitate, sedri'a orfanale in Logosiu, unu barbatu au a-le adresa si tramete subsemnatului magizelo8u ca oficiante si bravu ca romanu, amicu stru tu. intimu alu foiei acesteia, dupa unu morbu Cu postulu de invetiatoriu e mpreunat de 4 spptemani dominec'a trecuta reposa in- si detorinti'a d'a asiste la cultulu divinu si la tru Domnulu, in etate de 54 ani, lasandu in immormentri. profundu doiu pre armata sa socia Elisabeta, Biserica-alba, 8 aprile 1874. nasc. Armenchi si pre unic'a fiea Sofia, dimPentru magistratulu cetatienescu preun cu multe ruden i, muli amici si coLo renz. mp. noscuti, cari toti din anina oftdia : s-i fie i 2 PNMARIU.

Se dice in reflesiunea de sub intrebare si acea, c am denunciatu partit'a natiunala ! Partit'a natiunala nici c se pt denunci, cci nu are secrete; dar si altcum o dechiaratiune, su o vorbire publica, in siedintia publica a dietei, nu pt fi denunciare. A denunci, nu se pt potrivi cu onorabilitatea. Cu pecatulu de lucrare in contra onorabilitatei pana acuma inca nime nu m'a potutu invinui, si credu c nici acuma.***) Aceste a decbiar am fost detoriu attu in interesulu adeverului, ctu si in alu onrei mele. Demetriu Bonciu,

Cursurile la bnrs'a de Tiena

dupa insciintirile telegrafice din 1. maiu n.

Varieti.

Publicatiuni tacsabili.
Concursu.

tierin'a usira si memoria

binecuventata !

Respunsuri :
Dlui N. Caba, B. Giula : Amprimitu tramisii 2 fl. si vi-am spedatu ce mai cereati. Dlui I. E. T. Or. Am primitu 5 fl. 60 cr. si Vi spedamu catu potemu ; portrete B. deocamdat nu se mai afla decatu 2 ess. Nu scimu, dca vi potemu servi. casi in epistol'a de apoi.

1
Institutu

L
de

B
cred'tu

1
si

I
de economii in.

Din Prtia, in Banatu, cu datulu 18 aprile, ni s'a reportatu[despre arderea pre acelu timpu a padu ei dominali, aprinse prin negriginti'a unui lucratoriu de la siosua. Foculu dupa mistuirea a 300 de jugere de 'pdure, numai prin neobositul zelu a judelui comunale Cusmanu Goieu s a potutu potoli. Foculu se ndreptase spre satu, si dca numitului prin nespusa energia si struintia nu i succedea a aduna poporulu de prin case si de pre la holde si a l u direge intieleptiesce spre stingere cu brbia, apoi Comun'asecur deveni intrga prd'a elementului mistuitorul. Pre langa recunoscerea meritului numitului jude, i se sprima si multiamita publica !

Eu insu-mi. in interesulu bisericei nstre tare asi voi, ca s se faea serupulsa cercetare, cci Dieu multu putredu se afla la noi aci fora cea mai pucina vina a mea. Dreptu aceea, adresandu-me de a dreptulu denunciatoriloru mei li dieu de voii inaintarea causei nstre sacre, intr ceti-ve catra locurile cotnpetinti, si in casu de nu vi s'ar satisface, atunci ca omeni puneti-ve numele in publicitate, si cercai pe calt-a diaristicei vindecarea reului. Inse pana atunci, pana candu ve aflai in tufa sub masc'a de diece pluqarif pana candu nu veti fi in stare a me desmiti cu argumente si documene valide : pana atunci ve declarudin parte-mi de omeni fora omenia si fora fric'a de Ddieu, de omeni pecastosi, amgii su amgitori, cu cari a intr si mai departe in vre o polmia ar fi sub demnitatea mea. T V. Pocanu, copperatore.

Sibiiu.
Tass'a pentru transcrieri de aciuni
(Je ale institutului nostru de De Unu nu

Cea-ce s'a primatu, s'a facutu caci nu er splicatu

nifit.nra Hr arini.

vertutea n'o cunscemu a fi alt'a, de ctu a programei -lui 17 din statute, incependu del 1 publice, sub care insa contrarii nostri subsuma cev'a nepatrioticu, nelegalu, criminalii j maiu a. c. cu duoi fiorini de actiuue.
chiaru. Red '

me pe altulu, se stabilesce

in

Sibiiu,

20 aprile 1 8 7 4 .

***) Aci este vorb'a de estensiunea concepteloru. Diu Bonciu ia conceptulu de denunciare" in celu mai angustu si speciale intielesu, in intielesulu denuncirii prin spioni su agintii secrei ai politiei. Intru intielesulu juridicu si politicu, denunciarea este :
insinuarea publica a unoru fapte su portari, cariadeverate su neadeverate,sunt condamnabali acolo unde se insinua. Acest'a este concep-

Direciunea nstitutuluinici nu ni potemu intipui, c ce re va fi cugetatu diu Bonciu, candu a vorbitu in Diet'a Unguriloru de ultraisti si de direciunile

tulu de comunu usitatu.si intru acestu intielesu s'a disu in foi'a nstra, cumca diu Bonciu a denunciatu partit'a nationale; adec: a facut'o ultraista, si i-a insinuatu direciuni nuscimu ce feliu, dar condamnate sl de domnii magiari, omnipoteni in Dieta. Noi am fi potutu num,co!(mia'insinuatiunea, pentru c o tienemu fora de temeiu ; dar fiindu c

loru, si fiindu c nu ne-am tienutu ndreptii a lu, cumca tocmai aceea a vrutu se dica, ce au priciputu dd. magiari, candu i-au aplausu; de aceea ne-am marginitu a intrebuinti cuventulu celu mai Unu, denunciatiunea.
Vorbesce diu B de onre si onorabili-

tate ; forte frumosu, numai ctu in politica acst'a este forte elastica, si dd. magiari, tocmai cei-ce au aplausu dlui Bonciu, tienu de forte onorabilu a ni plesni in facia cele mai infame insinuatiuni. S n'o scia acst'a diu Bonciu ? ! Red.

Rectificare.
Budapesta, in 1. maiu n. 1874. Onorabila Redactiune ! Vinu a rog s binevoii a comunie urmatori'a deslucire la ] reflesiunea ce s'a facutu in pretiuit'a fia Albina" nrulu "_'6, asupra vorbirei mele in dieta din 21. aprilie a. c. Nu am parasitu nici program'a, nici partit'a natiunale, de carea m'am tienutu si metienu. De unde se deduce acea c asi fi parasit'o-nu sciu ; *) trebue dara s o dechiaru de unu ne-adeveru. Am disu si o dieu si acuma, c eu nu partinescu si nu aflu de buna direciunea si procedur'a ultraistiloru natiunali, si c eu pe acei-a nu- urmerediu. Credu c prin ast'a nu am blamatu partit'a natiunale.**) *) Nici noi nu scimu, de unde s'a scosu cuventulu si conceptulu parasitu" ; cci in reilessiunile nstre nu se afla ! Se atinge despre Slbirea del programa, adec despre ne
mai tienerea cu firmitatea de una data la pro-

L o c u l u
pe

d e

c u r a

in nemedilocita apropiare de capital'a si resiedinti'a Budapesta.

Temperatur'a fantaneloru arfcesice de 35 R. Cade de porcelanu si de marmure, pre cum si sepate in ptra, si cu aparate de dusie, partie de parcu mreie, aeru escelinte, 300 de odi provediute cu confortulu, salonu de conversatiune, gazete din tiera si din strainetate, musica pre fie-care dia. Morburile intru cari a p a insulei M a r g a r e t a s a u folositu cu succesu favorabilu sunt : Podagr'a reumele la ncheieturi de musculi si de nervi inflamrile chronice de incheieturi si de pele contractiunile si intiepenirile dupa podagra, vatemri esterne si tifus ; blele chronice de pele ; dorerile ce provinu de la vatemri din afora su de versatu ; plegele dorerose /petra din besica ; impedecrile in menstruatiune. etc. ete. S'au folositu cu bunu succesu termele in intru, la morbulu catarului chronicu de stomacu, si de pntece. Pe insula se afla spiceria. Dr. Verzar este mediculu ord. Se concede scadiementu in pretiu la abonametu s u cumperare m p r e u n a de b i l e t e p e n t r u b a i si p e n t r u vaporu. Locuitoriloru pre insula li se facu favoruri attu la bai, ctu sl la vaporuComunicatiune cu capital'a in fie-care ra cu vaporulu.

INSULA MARGARETEI

Retifcare si respingere.
Iebeln, in 17 aprilie 1874.
Noctem pecatis, et fraudibus objice nubem." (Arunca npte peste pecate, Si nuoru peste insielatiuni.)

Aceste cuvinte mi-au veni tu in minte cetindu in pretiuitulu diuaru Albina" din a. a. c. nru 23, intre varieti, atacurile reutacise si scornite, cum se afirma*) din partea a unoru diece plugari asupra neinsemnatei mele persne.

*) Cea-ce se afirma din a noatra parte, se POTE si dovedi. Concedemu, ca la spatele plugariloru pt se FIE vr'unu intieliginte de cei de medilocu, dar facia de stantia noi tau subacrisii cu numele mai muli plugari.
BED.

grama ; att'a si nemicu mai multu ! Red. **) Ba da, dupa noi si dupa opiniunea publica,cum ea ni s'a manifestatu na; cci s'a vorbitu de ultraist/,sub care nume magiarii pricepu pre toti aderintii cu seriositate si con- j
partitei naionali, si s'a denuDciatu I

S e s o n u l u de v r a se 'ncepe l a 1 m a i u .
Comande pentru locuintie primesco 36

Inspectoratulu
Insula. Margaretei p. uit. Buda-Vechia.

o direciune resi-care a acelora, pre care noi

TIPOGRAFI'A L U I

Emericu Bartalits

REDACTORU KESPUNDIETOEIU

Vincentin Babesi n.