Anulu IX. N R . 3 1 .

fise. de due ori in septemana : J o i - a si D o m l n e o ' a ; ra candu va pretinde im; ^^^^L .

Budapesta, joi in 7 aprile/25 maiu 1874

______ ^^^^^H MHRHiiiW HflHBJHH _____
_ _ _ _ _ _ _ i

va Pretiulu de prenumeratune. pentru

_ _ F ^ A

__H^^_H_
_ _ _ _ V

______
_ B

HHHH ___B
_ H

____
___r^__

_ H ^ _ _ .

Prenumeratiuni s e f a c u la toti dd. oores pnndinti ai nostri, s i de a dreptnla la Bcr daotinne 8 t a t i o n a f f a * s e H r . 1 , unde sunt a se adresai corespundintiele, oe privesqa Redactiunea, administratiunea seu peditnr'a ; cte vor fi nefrancate,nu se vor primi, ra cele anonime nn se vor publica -?"_l Pentrn a n n n c l e si alte pomunicatiuni de interesu privata se respunde cte 7 or. pe linia ; repet irile se facu cu pretiu scaii iutn. Pretiulu timbrului cte 80 or. pentrn una data se antecipa.

_____
^ P H H
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ H
H |

___r m

_________ ___r^^___
_____L___H _ _ _ _ _ _ _ r

_H

___

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ B _ _ _ _ _ _ _ _ _ B

_ _ ^ _ _ _ H ______ ^ _ _ H _ _ _ _ _ / _ _ \ \

_J^_L_ _ _ _ _ _ _
_ _ H I _ H I

___P^^__

_______k

- -

FF^H^Hf

_ _ _ _ H _ _ H

anu intregu diumetate de anu

12 11. V . r . G l. v *.

junctiuniloru cu linia romana, specialminte in 6 maiu n, 1 8 6 4 . in ctu pentru punturile de la Brasiovu si Nu mai este nici o indoila, cci se del Orsiova. Consultatiunile de ieri si' fia recunsce de insisi contrarii, cumca afremasu fora resultatu. inele republicane ale Spaniei, de optu Dupa tote cte vsufla, asi cam st dile incci, impresurandu cu bravura si caus'a, c societatea austriaca a. drumuriloru intieleptiune positiunile cele tari ale Carferate de statu are ingagiamente formali si ii stil oru, mereu le-au ocupatu, spargendu prin urmare nevoia absoluta d'a ctiga si poterea, ce acetia si-o credeau ne'nvincldi ctu mai curendu lini'a pon la Orsiova gibile. si a o leg cu cea romana, a crei essercitiu * Otirile pretendintelui Don-Carlos, asemenea este in rnan'a sa. respinse pre tote locurile, la-unele punte Spre scopulu accst'a, acea societate deja btute si sfarimate. pre ctu au mai remai de multu s'a insocitu cu mai unele sociemasu in legtura, se retragu iute spre strimtorile Pireneiloru despre Francia, ti de direpta influintiain susu si indiosu, nude senguru ele spera a afla adapostu a nume cu societatea ungursca a drumului de \feru del Tisza si cu Consortiulu mprumuspre a se reculege. tului de statu ungurescu de 153 milline. Intr'aceea maresialii republicani, Prin acsta valorsa aliantia intarita, Serrano si Concha, au intratu ca triumftori in Portvgalette si Bilbao si, bucu- societatea austriaca a drumuriloru de feru de ri'a este nespusa in intrg'a bita ti ra, statu s'a tienutu sise tiene secura d'a dobndi de trei ani attu de reu sfiata si mal- concesiunea liniei de la Temesiora prin Lu-

Budapesta,

trata. Dar Serrano nu odichnesce. In data dupa nvingere, guverniulu seu a convocaii la arme pe toti junii de la 19 ani in susu. Acst'a nu pentru resbelulu ordenariu, cci acestui'a prin lovirile d e l 30 aprile incci i s'a curmatu essistinti'a, ci pentru d' tien ocupate p r o vincieie cele 6 - 7 , in cari Carlistii se ncuibaser si-si facura multe ascunsuri secrete, la cari de buna sma se vor retrage candu vor fi de t o t u slbii, si de U N D E lungii timpu potu apoi SFI N E P A ciusca tir'a. Carlistii ca bande de lotri au inceputu, si de securu totu asi vor si termina. Deci spre a li pot face iute capetu, este ne-aperata trebuintia, d'a li afl si sparge tote cuiburile si ascunsurile de prin muni si pduri. Inceputulu bunu s'a facutu. Acst'a este unic'a scire de interesu comunu, ce merita a fi amintita din strintate. Din intru lumu si noi notifia d e s pre adunarea si ntrunirea episcopatului oatolicu si g r e c o - c a t o l i c u din tra aici in capitale, precum ni se spune, pentru due cestiuni de importantia. Avendu adec curendu s vina sub deliberarea Dietei proiectulu de lege alu regimului pentru reorganisarei- scoleloru medie, a nume a giranasialoru si a claseloru reali de statu, capii bisericei catolice, cari si ei au o mulime descle medie confesionali, ce vor trebui s se acomodedie legii de statu, au s afle modulu de acomodare, fora a deveni in dependintia de statu. Acst'a a fi primulu obiectu de deliberatu. Alta cestiune s fia, c fondurile reh'gionari ale catoJiciloru, a nume c e l u pentru studia, prin spesele pr mari de anii trecui s se fia derangiatu astfeliu, incatujs se afle intr'unu deficitu considerabile, pentru a crui delaturare guverniulu staruiesce, ca prelaii cei cu latifundia s contribue de buna voia p e fe-care anu o suma considerabile, dupa cum ni se spune cam de 4 9 . 0 0 0 fl. La aceste conferintie s'au infacisiatu si alu nostru episcopatu gr, cat. anume Esc- Sa parintele metropolitu Dr. Vancea, si epii Pavelu si Olteanu. . _ . . , . . . Ieri s'a tienutu pr:m a confermtia. in 6 maiu n. 1 8 7 4 Dupa cum ni spunu foile domniloru, de ieri s' au inceputu aici in capital'a Ungariei consultatiunile de multu prevestite intre guverniulu magiaru si intre societatea austriaca
" W - W - _ - A Amu A *tni.. ir,

Budapesta

Astadi se scrie dcsclinitu multu in Italia (terra Romana) si mai tardiu, prin derivade multe ori candu vedemu acst'a, ni i une, Romnia. vine pai ' c s credemu, cumca astadi Fara a mai fi trebuintia se insistemu, Italia ar voi s ie rol' a Francii facia de acst'a e originea acestei Her ce lga Oriennoi. Scriu ce e dreptu si foile din tvlu cu Occidentulu. Nu e de mirare dara, Viena, si cele din Berlinu, pana si cele dca in acsta tiera se aplause cu bucuria la din Petropole si Moscovia si Londra, constituirea definitiva a Italiei, si dca acestu dar scriu in diferiii stilu, candu mai multu poporu urmarl de departe cu unu viu interesu candu mai pucinu b i n e : foile italiene, pa- faseie, prin cari a trecutu unitatea italiana. na si cele semi-oficiali, cnta din dia in dia Dupa origine s venimu aoii la istoria. o nota totu mai armonica si mai dulce, Acosta naiune nedependinte, care tramai incautatria pentru noi. iesce cu vitia-i propria, a trebuitu se lupte N u p o t e m u se nu aducemu in leg- pentru propri'a conservare cu nisce puternici tura acesta aparitiune cu ncercrile ce vecini, crora seid s le rsiste, gratia sense facu in Romana, in press'a ei guver- tiementului de patria alu seu, si s-si cas tige namentale a nume, pentru d'a respandi dreptulu de a dispune de proprile sale idei'a de totale nedependintia, absoluta destine. suveranitate si redicarea Romniei la astfeliu fusera luptele cu regatul u rangulu unui Regatu, Are de buna sma Poloniei, cu acelu putine invasore, care voguverniulu de astadi, carele nutresce nindu din Asia si gasindu indecadentia impeacesta propaganda in tira, are si elu riulu lui Constantinu, se fac stpanu, si meritulu seu, si noi vrondu ne vrendu transforma Constantinopolea in capital'a gosiu si Caransebesiu la Orsiova. (29 A mile.) caut s vedemu activa in Italia d i b a - Turciei din Europa. Acestu poporu caceriCapitalele si prelucrrile necesari s fia gat'a ; representan- toriu (turculu,) fac adesea resbelu contra garania si resp. subventiune nu cere, si aai cea mana a dlui Essarchu, Romaniloru, voindu a li rpi fiera cea fertelui politicii a Romniei in Roma. sciindu c si interesele tierei reclama cu In fine oricum va fi, si ori din ce tile si avutele. urgintia aceasi legtura, s'a crediutu ngrRomanii rsistera; si in cele din causa si pentru care scopu va fi, att'a dita contra o:i croru pedeco politice-natioeste nenegabilu, c propagand'a ni urma ei curmar lupt'a prin inebeiarea nali. este favorabile si c contrarii nostri se unoru tractate, pe cari Turcii le numir Ei dar domnii magiiri altfeliu sentu si Aceste trac tte, cari supera siespusu pentru aceea. Noi deci capitulatiuni. cugeta. Densii pricepu pr bine, c o data pona un'a a l f a , ne bucurmu, c opi- formdia si adi bas'a dreptului politicu eBsecutata legatur'ala Orsiova-Vercerova, apoi niunea publica, anume cea din Italia, alu tierei, sunt o proba evidente despre inde pace buna de diecile loru de milline acestei tiers, chiar pe incepe a se interesa de noi cu seriositate pendinti'asisuveranitatea bgate in drumulu do feru orientale si de acele timpuri furtunse. E destulu g si a ni are multa simpatia, ba pona si ' sperantiele loru legate de acea linia ! Deci citmu unele dintr'insele , tractatulu din amre fratisca. ei incrca a se opune din tote poterile j 1393 , incheiatu cu Sultanulu Baiazet Gasimu intre tristele mprejurri concesiunrii liniei spre Orsiova, mai nainte , I; acel'a din 1460 cu Mahomedll si d'a se fi invoitu Romnia la junctiunea Bra- f de astadi o mare mngiere intru acesta celu din 1497, cn Baiazet II, alu ccor siovu-Ploiesci. j aparitiune, si crediendu, cumca de buna testu probdia, c nu numai aceste tractate Cu tote acestea, nime nu se indoiesce. ! sma totu asi vor senti si onorabilii nu erau impuse unei tiere cucerite si nvinse, c acesta resistintia nu pote se tiena multu ; ; nostri cetitori, ta reproducemu aici, ca ci din contra, erau fcute cu consemtiemencci interesele intregei tieri suferu nespusu deessemplu, dupa Press'a" din B u c u - tulu principiloru Romani, ca o intelegere de prin lips'a de o legtura, iute posibile, cu resci urmatoriulu articlu dm oficis'a buna-voia. de Roma: Oriintele. Si asi lumea nepreocupata tiene, ..Opinione" In adeveru, se vede din aceste tractate, Romanii AU destule titluri spre a se c principii Romani, spre a face s se vda si c guverniulu de Bucuresci, continuandu-si temporisarea de pana acuma, pre cum numi frai ai Italianiloru. Eisi-aducu aminte mai bine independinti'a si suveranitatea loru de buna sma va fi neovitu a si-o continua, in adeveru despre fundatorulu loru, impera- nau avutu grige s mentionedie intrinsele conguverniulu magiaru vrendu-nevrendu va tre- tulu Traianu," a crui antica columna, ce si servarea deplina si absoluta a dieptului loru bui s concda cldirea liniei spre Orsiova. adi se admira in Roma, pastrdia sculptata pana si de a declar resbelu si a inchei pace. Lumea carea se pricepe a ceti si printre in sine istoria acestei colonie, lsate pe tier- Si totu ce mai rsulta este, promiterea sire, deja deduce acst'a dintr'unu artriclu de murile Dunrii de ctre acelu mar cuceri- unui daru anualu, mai in urma chiamutu trifundu, ce aparii ieri in fruntea oficiosului torul. butu, in schimbulu pcii si chiar alu aliantiei Pesti Napi si ale crui vorbe lungi au Opt-spre-dieee serie n'au potutu altera la casu de trebuintia. scurtulu intielesu, c da, in principiu nu caracterulu latinu alu naiunii romane, care In acea epoca, precum am spusu, prinse pt concesiun lini'a Orsiovei fora a Bra- a luptatu continuu pentru conservarea sa, si cipii Romani, ca Mireal., Vladu V., Bogdanu siovulni ; dar c a Orsiorvei trebue cldit in trecutu cu armele in mana, in midloculu luptau contra poternicei Ungariei si Poloniei. in totu casulu ctu mai curendu, insainsa Europei civil isate, aret dreptulu aeu legi-AceBte tractate, fcute in aBt-felu de si r insa nu tocmai prin societatea austri- timu si neperitri'a justiia a pretensiuni- modu, sunt prin urmare o proba nevincibile, aca a drumuriloru de feru de statu, su nu ioru sale. c principii Romani sciura s pastredie ou tocmai cum ar dori aceea, ci impartindu Caletoriulu ce strbate acesta tiera, e onre drepturile loru, si atunci ca si in urma flsei pe langa societatea de la Tisza, intr'o surprinsu de a gsi la o deprtare asia de nimicu nu se dedese in schimbu de ctu o mare parte si cu statulu ungurescu. Adec : mare de campiele Romei si de tiermurele aliantia. Scimu cumca intr'unu momentu ducendu lini'a de la Logosiu dreptu la Aradu, Tibrului acelesi obiceiuri si costume, ca mai in urma au voitu s se ntunece adeverulu de aci la Sdnocu, de la Solnocu trecend'o in si pe malulu Tibrului ; traditiunile si o limba acestei aliantie si a se pune la indoila autorotaiulu statului spre Haivan-Pesta. Acst'a aprpe cu aceea a locuitoriloru de la Tibru, nomi'a politica a Romniei. Turcia in adeveru este capitulatiune mascata ; este unu ince- attu de mndri de originea loru ! nu se sfii a-si-indrept sfortierile ei s pre a putu bunu, care va duce la resultatu securu. Caletoriulu remane immarmuritu in fa- transforma plat'a tributului in vasalitate. ci'a ruineloru si monumenteloru, suveniri Dara adeverulu nu pt reman asgrandiose ale altoru timpuri. cunsu, si vedemu c tractate mai moderne, Ruinele podului lui Traianu, ale Tur- ca acel'a ds la 1829 dintre Rusia si Turcia, Trebue s marturisimu, c nu nului lui Severu, Garacala si alte cetti, ale restabilindu faptele, facu s renvie acele credemu s fia fora causa, candu, pe- caroru nume indica originea, acestea atestai vechi tractate, lsate uitai ei,su reu interpreriodicamente in Europa, se redica voci adi poterea si geniulu poporului, din care Ro- tate. In fine tractatulu din Paris del 1866 o data intr'o parte, o data intr'alt'a, manii sunt mndri a fi descendeni. Totu tier- si Conventiunea din 1858 confirmar din nou une ori peste t e t u despre Romani, si mulu stangu alu Dunrei este semanatu de adeverat'a valre a acestoru vechi tractate, pamentulu su tir'a loru. Pre ctu ni aceste remasitie, opera a anticiloru domni- lasandu tier'a stepana absolutminte pe desaducemu noi a minte, apoi mai antaiu tori a lumei, pe care remase nemicata, nede- tinele ei. i s'a scrisu multisioru despre Romanii de pendinte, si plina de viitoriu naionalitatea j Acst'a e stituatiunea Romniei dupa trac| . romana. Dupa victoriele lui Traianu contra tatulu din 1856 si articolulu conventiunei din I tale si pana la tractatulu de Paris ; lui Decebalu, regele Daciloru, si contra ace- 1858. j i dupa alegerea lui Alessandru Ioane loru locuitori primitivi ai tiermuriloru DuAcestu adeveru este astadi unu faptu j l de Domnitoriu in ambele principate si nrei, supui su gonii, se ridica acesta cscigatu, si tta pres'a europeana dupa maI resp. la mpreunarea ambeloru intr'o provincia romana, formata din legiunile si ture discutiuni, aduse omagiu acestui princii.tira. coloniele aduse din diversele parti ale Impe- piu si opiniunea publica, recunoscu fara apelu I De atunci nu s'a mai scrisu attu peratiei romane. adeverat'a positiune ce se cuvine natunei
1
2

11

Voci despre Romani i Romnia,

r e s b e l u l u i

o r i e n

a p o

n - i - i n t i ' n tflfl m i l i i i

nana,

in

f i m m i _ _ _ _ _ _ _ _ _ ^^^^immt^mm

I IT '

De ce nu le publicari si Dvstra?!

Asi ne intrba unu frate din Galitia, pe bas'a unei epistole, ce dice c i s'a scrisu din Transilvania, despre pr interesantele date statistice ale dlui Nifone Balasiescu ! Apoi respundemu simplu : pentru c nu sunt date statistice, ci nisce scorniri naive din adinsu le-am trecutu pan acu cu tcerea, si ale unui o m u plinu d 'aldaBtea. Georgiu Ioanoviciu inca e contra votuSeracu Balasiescu ! a betranitu, dar despre cari si astadi numai do a dreptulu lui separatu, presentatu de seciunea a VIII, tirea nu si-a schimbat'o ; a remasu aventu- provocai, scriseramu aceste desluciri. aretandu c drepturile ce d legea natiunarariu. littiloru nemagiare, nu strica de felu unitii Si de minune ! o mulime de foi serise si auctorittii statului. Daca s'ar primi votulu i luar glumele de realitate si fecera separatu, atunci totu proieptulu de lege ar PESTA, in 5 maiu. mare sfara 'n tiara / trebuise se prelucre. Votdia pentru amendaDca despre france si se dice, c sunt Ieri, in 4 maiu, cas'a representantiloru mentulu lui Bonciu. nespusu de rei statistici, apoi despre romani desbatii, intre altele, asupra acelora paragraf! Col. Tisza, capulu opusetiunii magiare trebue s dicemu, c sunt mai rei de ctu rei. din legea pentru notariatele publice, cari din centrali, vorbindu asta data nu infavorulu Noi, caBl tte poporale slabe, nu ne po- caus'a importantiei loru s'au avisatu corni natiunalittiloru nemagiare, cci acestora e temu intipui altfeliu demni d' ne prsenta siunei centrali, pentru nua desbatere si repor- dusimanu de morte dimpreun cu organulu lumei cu capulu redicatu, de ctu numeran- tare. Intre aceti paragrafi este si acela, ca- seu Ellenr," ci in favorulu autoritii legii du-ne de due ori atti-a ci suntemu. D'ar re dispune, in contradicere cu dispusetiu- sustatrie, in care lege totui ni sunt asecurate re intr'adeveru cstigmu noi ceva prin nile legii pentru natiunalitti, cumca tte nesce biete drepturi natiunali reproduastfeliu de copilrie ? ! documentele notariali au s se faca numai si cemu aci din discursulu seu urmatriele inteNoi muli ani ni-am datu tta trud a. numai, deci oscbisivu in limb'a magiara. La resante enunciatiuuni : Numai pre cteva pentru d'a aduna ctu se pote mai directe, si acestu . diu deputatu Bonciu a facutu unu mominte ceru ateniunea onoratei case. La asia dara mai secure date despre numerulu amendamentu in favroa limbeloru nema- capetulu discursului seu, reportoriulu minopoporaliunei romane, daco romane si ma- giare, si acst'a pre bas'a si in spiritulu legii ritii dise c spra a fi convinsu pre totu cedo romane, si peste totu despre lirea pentru natiunalitti. Candu deci cu bucuria omulu nepreocupatu despre corectitatea acestui elementu. spunemu, cumca amendamentulu nlui Bonciu opiniunei minorittii si despre necorectitatea Am adunatusi consultatu opurile scrise : s'a primitu, nu recunscemu de felu cumca opiniunei contrarie. Eu in acsta cestiune in acsta materia de romani si de strini; domnii magiari, in frunte cu capulu opuse- me tienu, si nu fora causa me tienu, nepreopusetiu cani, ra toti s scia magiaresce ne-am pusu in corespondintia cu cei mai tiunei loru diu C. Tisza, ni-aru fi acordatu cupatu; pre mine insa densulu nu m'a con- Seraculu magiarulu! Elu vre s esperti brbai; am facutucomparatiuni intre nescari concesiuni, precum dej v muli credu ; vinsu si credu c pre mai muli din ace- decrete prin lege imperativa, ca celu ce lodatele statisticeloru oficiali si intre con- cci -lu din cestiune er s vateme de a drep- sta casa nu ii-a convinsu ; si cutediu a afirma cuieace in Ungaria, toti cetatienii, fra escepsriptiunile parteculari directe, essecutate prin tulu legea amintita, prin elu deci innal- ck eu in cestiuni referitrie la natiunalitti tiune, deci si plugariulu romanu, trebue se preoi la rogarea nstra, si din tte si tulu guvernu si magiarii au vrutu s ne dea- nici odat n'am fostu si n'am vorbitu preocu- scia magiarsc'a, casi candu limb'a magiara dupa tte, precum la rondulu nostru am are- pia si de acelu putienu dreptu ce ni-lu acor- patu, si daca mi s'a imputatu preocupatiune, ar fi panea cea de tte dilele a locuitoriloru tatu, n'am potutu s sctemu nici de ctu dase master'a lege pentru natiunalitti. S caus'a a fostu c respectivii au fostu de pare- Ungariei si casi candu necunoscinti'a aceleia ar periclita essistinti'a statului ! Report.) u n u numeru alu tuturoru Romaniloru din O iDiu Dem. Bonciu dise intre altele cam I rea, cumca eu asi vorbi din puntu de vedere Alles, Romanu vorbeace pentr amendainte mai mare de ctu cam pon'la l milli- acestea : Eu totudeuna am datu statului, I ultramagiaru. (Daca asemenmu acsta enunmentu care ae primeace cu naioritate de ne de suflete. j ce este a statului si ce este detorinti'a fie-ca- I ciatiune a lui Tisza cu discursurile lui in cesEi dar ctu de mare este si acsta cifra ! rui cetatinu de statu, si pretindu del totu tiuni referitrie la natiunalitti, precum sl voturi. Dupa acar'a aiedinti'a se incheia la si ctu de pucini sunt, cari o credu si att 'a ! omu lu aceea ce se cuvine autori ttii si uni- tta portarca lui de pan' aci facia de popo2 'A re. Acum vine diu calugeru Nifore Bala- tii statului. Proteatu insa cu tta resolutiu- rale nemagiare, atunci e imposibile s nu siescu, si spune si arta lumei n auditi ce nea in contra restriugerii legii pentru natiu- dicemu : Timeo Tiazam et dona ferentes. In Siedintia Casei reprsentative de ieri, minune ! nalitti, in contra impedecrii aplicrii prac Report.) 5 maiu, dupa autoatioaroa protocolului dilei Celu pucinu, repetimu celu pucinu tice a aceleia. Eu nu potu aproba acea estrema Frin acst'a, contiuu Tisza, asi precedinti, V. Babesiu sub8terne curecotnen15.050.000 este numerulu Romaniloru in direptiune, care poli'icaminte nici nu e pru- credu, mi s'a facutu nedreptate ; in privinti a datiune catra comisiunea petitiunale planOriinte. dinte, nici indreptatita, si care lucra in contraria insa nimenea nu m'a invinovatitu , sorea gremiului comercialu din Biserica-alba, Si ta cum aduna acestu numeru din contra unitii si consolidrii statului. (Apro- inca, precum cu mngiere si potu provoca i , . ' , j u ; f+ oin; ca la post a regia acolo si in fosta diferitele parti su provincie : bare.) Prin legi bune si drepte tte natiu- la aceea c. de cte ori s'au facutu aici pre \ P In Bomannia libera 5 milline, (Adec nalittile se vor alipi tierii si vor iubi pa- tensiuni multiamita lui Ddieu acst'a nu granitia intrga, unde abia se afla omu s scia cam cu vr'o 300,000 mai muli, dectu con- tri'a, in care locuescu, prin legi rele si nedrepte sa intemplatu asia a dese ori (nici odat ! limb'a magiara, tote recepisele, documintele stata statisticele de acolo!) insa si manecandu din acelu puntu de vedere Report.) deai mai de multe ori dectu ni-ar si blachetele s'au introdusu in limb'a magiara, In Astro-Ungaria 4 milline. (Adec si basandu interesulu statului pre aceea falsa plac de cte ori deci aici ni a'au facutu cea-ce face nespusa impedecare ai greutate cu u n u bunu millinu mai mare, dectu ce premisa, cumca numai magiari locuescu in pretensiuni, cari intra'deveru 8unt necompati- publicului si mai vertosu lumei comerciale. justifica statisticele nstre in combinatiune cu statu, prin acst'a tte natiunalittile nema- bili cu essistinti'a de statu a Ungariei au cu Se cere deci, ca Diet'a se dispun inlesnirea datele adunate de noi.) giare se nstrina de catra tira in care puaetiunea si caractcrulu limbu magiare, necesaria, carea ar pot fi prin intruducerea In Turcia intrga : 3 milline. (Adec locuescu. Dorinti'a magia! iloru a ved ac- nici odat n'am intrelasatu a protesta contra atinseloru blanchete si recepise in due cam de due ori mai multu, de ctu ce ni-au sta tira locuita numai de magiari e usiru aceloru pretensiuni, desi mai de multe ori limbi. Min. Bartal, alesulu Cetatei de ptra, potutu adeveri na chiar meni amblati a nu- de prieeputu, faptele insa nu se potu neg. am fost admoniatu c acst'a strica pusetiunei me prin prtile Turciei, locuite de Romani.) Sinamagirea magiariloru ar causa numai mele de partida si mcar c - desi nu totu- se verifica; apoi mai substernendu-se unele In Bussia l / 4 milline. (Adec cam confusiune si natiualittile nemagiare, acu de-a-un'a, totuai insa in cele mai multe cauri reporturi comisiunali se trece la ordinei dilei. Se desbate asupra -lui 54 din proiepcu 50% mai multu, de ctu au cutesatu se attu de neliniscite, s'ar espune unei nue am facutu esperinti'a, c partida drpta in astpuna cei mai competeni brbai, dintre ct iritatiuni. Votulu separatu alu comisiunei felu de ocasiuni din adinsu n'a pr vorbitu in tulu de lege pentru notariatele publice, care sau ocupatu de aceste studie.) centrali, conformu cruia tte documentele cestiuni de acestea. (Strigri din stang'a : . s'a stilisatu de nou de catra comisiunea In Serbia, unde se scia positivu c vie- notariali, din causa c posiedu validitate Asia o!") Dar tocmai pentru c pan'aci am centrale. Acst'a propune urma toriulu testu : tiuescu ca la 300,000 de Romani ; pune toc- publica, au se s faca numai in limb'a magiara, procesu si totudeun'a voiu procde asia, mi . 54 Pentru validitatea negociului de mai indoitu att'a. nu-lu potu primi, pentru c desi aceste tienu cu attu mai mai multu de dtorintia, a dreptu se recere unu documentu notariale : Dar mai frumosu se blamdia diu Ba- documente au validitate comuna, nu sunt lu cuventulu si a sprigiui o pretensiune a) candu consngeni in linia ascendinte ai lesiescu cu Grecia, unde face pe Romani 2/3 insa documente publice de statu. Documen- corecta, indreptatita si ecitabile, si in casulu descendinte, frai si casetoriti incheia conale intregului numeru de locuitori, punendu tele notariali au se formedie intre parti ba- presinte me bucuru d'a fi intr'o astfelu de tracte de vindiare, de schimbu, de imprumutu adec cifr'a loru la 800.000 precandu popo- s'a legalisata penrtu negocia juridice, trebue pusetiune. In a cui favre s'a facutu legea ori vitalitiali, su edau altfelu de documente, ratiunea intrga a regatului abi trece peste deci s se redga in limb'a priceputa loru pentru natiunalitti, aceea nu voiu se esplicu in cari numitele persne se deobliga un'a 1.100,000/ (prtiloru ;) almintrelia totudocumentulu nu aci ; sum insa de prere c a'a facutu pentru alteia ; b) la contracte de donatiune intre In fine diu Balasiescu pune nrulu Reto- are nici o valre pentru prtile nogociatrie a statori o norma prin carea, intre marginile acesta persne, daca obiectulu donatu nu s'a predatu; c) la adeverirea primirii|de diestre, fia Romaniloru si Ladiniloru din unele prti apuO parechia romana d. e. merge la unu limiteloru essistintiei a Ungariei, s ae de adeverinti'a data in favorulu uniae dintre sene la 150.000. notariu publicu, pentru ca acst'a s li faca fiiloru de alta limba a tierii totu aceea, ce Astfeliu firesce c i-a potutu esi colo- contractu de casetoria. ntrebai fiindu c li se pt d si pentru ca s li domarce limi- persnele casetorite, su in a un ei alte persne ; la totu negotiulu de dreptu ce incheia salulu numeru totale de 15,050,000 suflete ! sciu ei ceti si scrie ? respundu c sciu. Nota- tea, pana unde legelatiuuea concede si preste inter vivoa orbii, surdii, cari nu sciu ceti, seu Observmu aci numai att'a, c du- riulu, conformu votului seperatu, compune carea nici o preten iune nu se va acorda. muii, cari nu sciu scrie, su surdo-mutii, pa statisticele ce avemu, nrulu tuturoru po- documentulu in limb'a magiara si li-lu ce- Legea s a facutu in supositiunea c cetenii intru ctu la incheiarea negotiului de dreptu poratiuniloru del Tisa pan' la Corf si tesce : acesti'a (barbatulu si muierea su mi- de statu nu se potu imparti in buni si sunt personalminte activi." cea din urma insula a archipelagului, abi rele si mirs'a) nu pricepu nici unu cuventu rei, in supositiunea, ca totu cetatinulu s 1. Vidliezkay nu afla] acestu testu desajunge cifr'a de 22 / milline, apoi aci sunt : din acelu documentu si asia nu vor vr s-lu pta afl midilcele bunstrii sale, si ca totu4 milline bulgari, 3 mill. erbi si bosneni, subscria. Daca apoi, conformu votului sepa- odata si tir'a s afle intr'unu fundamentu tulu de precisu, propune deci a respinge -lu P /4 millionu turci, l / millionu greci, aprpe ratu, documentulu se va traduce, atunci do- legale garania in contra prte nsiuniloru es- inca odat pentru nua desbatere si stilizare de catra comiaiunea centrale. Acata propu1 mill. albanesi si alte amestecature ; apoi cumentulu originale va reman la notariu ceaive. celu pucinu 1 mill., magiari, % de millionu fora subscriere. Acs'a este absurdu. ProAcuma deci dieu c trebue se mergemu nere se primesce. Asupra celoralalti . de nou stilisati ruteni, nemi, sassi, igani, jidani, etc. etc. punu deci urmatoriulu amendamentu : In nainte pre calea legale ce Diet'a a desemnatu restulu Romani. .2.dupa cuvintele de notariu publicu se pt in acata privintia ; eu nu vreu ae trecu ae intinde o lunga discuaiune, dupa care toti Cine cunsce aceste date, luate in cifre denumi acel'a, care limb'a de statu (magi- preate limite, dar niei nu vreu s remanu se primescu nechimbati.

merita nici cta considoratfune, r causei n- j documente, afora di limb'a oficiale de statu, ! stre naionali nu folosescu, ci strica in j si in acele limbi, cari in municipiale unde due privintie, antaiu : cci cu ctu mai j no tariulu functiundia, se folosescu ca limbi mulii ne facemu, cu attu mai nepotintiosi j protocolari. (Art do lege 44, . 2 : 1868.) naparemu - in trecutu si in prsente; adu'a: dreptirea d'a ed documente si in alte limbi cci - attu de numeroi cum vremu s ne afora de acestea, o acorda ministrulu totu crda lumea, apoi pana ieri, pan' la diu Ba- odat, su dupa denumirea notariului, la espres'a cerere a acestuia, dovedindu acst'a c lasiescu, noi insi-ne nu ne-amu cunoscutu / posiede pre deplinu limbele respective. Si acst'a e causa, pentru care noi

Diet'a Ungariei.

potrivesce cu domnitatea statului de dreptu si a legelati vei. Nu se potrivesce insa, sum convinsu, cu demnitatea legelativei, ba nici cu bona fides, ca aceea ce amu datu cuiva, mai apoi mereu- mereu se LUA mu in diferite moduri si pe diferite cai. (Aprobare generale.) Ce dice legea pentru natiunialitti, in nessu cu legea pentru organisatiunea judecatorieloru ? Ea dice c, si documente redesse in limb'a nemagiara se primeacu la judectorii si chiar si la forulu supremu, si c pre bas'a acelora se pt aduce sentintia. Acuma introbu, ce valre are acsta dispusei iunu a legii daca acuma dispunemu, c unu documentu notariale nu se pote redige dectu nu mai in limb'a magiara ? Dupa ce Tisza aret si partea nepractica a -lui respectivu, vota pentru amendamentulu lui Bonciu. Ioanu Gosmanu nu pt pricepe, cum cei mai muli in acosta cestiune caut favoruri pentru natiunalitti ; cci lucrulu este forte simplu : daca notariulu publicu va sei limb'a respectiva, atunci poporulu va merge la elu, daca nu nu. Votdia pentru amendamentulu lui Bonciu. Asemenea si Danila Szakcsy. Iaone Paczolay spriginesce votulu separatu. Elu recunsce fapt'a, c nu toti cetatienii Ungariei sc u limb'a magiara, se teme insa c acestu reu nu va incet, daca magiarii vor totu face concesiuni nemagiariloru si nu vor
f a c e ( H a h a !

e n t r u

o n n n o

n l

rotunde, dar in cifrele cele mai de aprpe adeverului, acel a va pricepe c, pubcatiunile dlui Balasiescu, ori cu ce cugetu s le fie facutu densulu, pentru meni reali si serioi nu

ara) o pricepe perfeptu" s se dica : si pt satisface dispusetiuniloru art. de lege 44 : 1868." ra -lu 7 se sune asia : Denumirea de notariu publicu d ndreptirea a ed

dupa ea. Legelativ'a, ce e dreptu, are drepUrma desbaterea asupra proieptului de tulu d'a moditic ori ce lege. C fi-ar reco- lege despre responsabilitatea ai indetorirea de mandabile, bine si cu tactu a propune modi- deBdaunare a drumuriloru de feru in cauri de ficarea, aceea este alta ntrebare, totui seucideri si chilaviri. E. Horn primesce pro-

ieptulu spre desbaterea speciale,afla insa in elu unele defepte eseniali. In proieptulu de lege adeca societile drumuriloru de feru se facu respuusabili nnmai pentru daunele finantiali, nu si pentru ucideri etc. Ministrulu de justiia Pauler observa, c responsabilitatea ce atinge pe urditorii nenorociloru pe drumurile ferate, este de natura seu civile seu criminale. Pentru cea d'intaiu este provediutu in proieptulu delege preeentatu, pentru cea din urma s va prevede in codicele criminale. Cu privintia la mesurele preventive ce cere Horn, ministrulu Pauler observa, c acestea nu se tienu de resortulu seu, ol de alu ministrului decomunioatiune. Lzr dm consemte cu espunerile lui Horn B inca accepta proieptulu de lege de basa a desbaterii speciali. Em. Ivnka polemisdia contra argumenteloru lui Horn. Cserntonyi dice cin tta lumea publiculu se lupta contra directiuniloru drumuriloru de feru, in care lupta acestea totudeuna sunt in avantagiu. In Anglia parola este : Pana candu nu se va intempl o nenorocire pe drumulu de feru, prin care se-B prda vioti'a unu episoop su unu directoru del drumulu de feru, nu va fi mai b i I _ Cere mesuri ctu mai aspre in con tra sociottiloru drumuriloru de feru, pentru securitatea caletoriloru. Dupa acst'a proeptulu de lege se deabate in specia de si se primesce cu putiene modificatiuni - Incheiareasiedintiela 1 ' ore.
n e 1 2

cei [mari si coi mici, semtiescu si o pionunc causa a i face brutalulu afrontu, ba c avea c Dieu riajunge nemie'a acsta lume ! Fi- de cugefcu a-lu mai tract sl altucum. Mai rece, cci loru numai atunci li ajunge ceva, acu cti-va ani numai opositiunea naionala candu ea li satisface postulateloru loru de dicea, c guvernulu redica numai gunoiele Domnia, de sburdri, ngmfri si capritie la demnitti si posturi grase, astadi insisi pe cont'a millineloru de semeni ai loru ; dar domnii guvernementalisti ne batjocurescu indata ce dsastre naturali seu politice li-a pentru aceiai omeni redicati din sinulu nofacutu neposibile acele condltiuni, ei numai stru. Acst'a este duplu infamu ! Se in tipu au altele, Ddieu, morala, dreptate nu au in scie, cdlu Gioca Ivacicoviciu, peptu, si asi incepu a lamenta si ofta, c de renumeratiune pentru merite, tiene in arenda del inaltulu guvernu allodiaturele N'ajunge nemie'a acsta lume." ta cum, calmitatea de astadi dispune din Ghiladu, cam 1200 jugere catastralo, cu pre dekistulu nostru Alfld" s despere de pretiu forte moderatu ; dar carea arenda sl starea tierei si se suspine asupra respicatiu- asia moderata neplatindu-o, s'ar afl incurcatu niloru ce ministrulu Ghiczy fece alalta-ieri in detorii forte nsemnate ce l'ar aduce in in respuusulu seu, datu la interpelatiunea de- dese si aprige conflicte cu creditorii sei.
1
1

Timpulu este dintre cele mai perioalse pentru noi. Din TOTE prtile, in intru si in afara, de ai notri si de strini suntemu espusi la totu feliulu de cercri, prin totu feliulu de intrige; deci s privighimu ne'ncetatu ! -

Langa JadaniU (cott. Timisiu) in 20 aprile.

On. Redactiune ! Permite-mi a publica cteva observatiuni in Albine," care eciu c se cetesce de muli plugari cu sirguintia si striginind'o dupa tta potinti'a loru. Cci, cum s nu alerge plugarii cartura ri la spriginirea stimatei Albine," candu vedu c dens'a att'a truda pune pentru a ndulci viitoriulu romanului ! Ba chiar sl celu mai de pe urma plugariu audindu de suferintiele si patimile Albinei," sl elu simte drre in anim'a sa, si vede c cei ce scriu in ea, pentru luminarea si incuragiarea poporului romanu, suferu inchisore si pedp^a de bani. re num ai avemu noi, plugarii, afora de Albina," si pre alii cari stau in fruntea rostra si sunt chiamatiaseingrigide viitoriulu nostru, de viitoriulu plugariului romanu, fora a crui naintare tta naiunea nu pote nainta? Ba mai avemu. Preoii, invetiatorii si notarii romani, cari traescu din sudrea plugariului sl acetia suut chiamati si inoa cu deosebire sunt ohiamati a se ingiigi de noi plugarii, ca a nu cademu materialuminte si spiritualmmte. Pentru aceea amu dori, ca toti preoii s se porte conformu chiamrii loru si se fia adeverati luminato i ai poporului, cci numai Cu pace dlui s nerogmu", nu-si implinescu j de felu chiamarea. Asia si unii Invetiatori J am dori s faca mai multu progresu cu pruncii I in invetiatura, cci numai ou Domne stigat'am", precum face Invetiatoriulu din Jadaniu, nu se potu inveti pruncii, precum trebue. Asemenea si del dnii notari romani am asteptatu si asteptmu, ca s apere pe plugari, din a caroru sudre traiescu, de ori ce nedreptti ce li se facu. Pan'aouma, dorere, pr putieni notari s'au portatu cum trebue, cei mai muli au pecatuitu si belitu poporulu de l'au adusu la spa de lemnu. Unii dintre notarii notri sunt totu de o data sl locali directori la sclele nostre, pre candu ei nici de due ori pre anu nu 'oercetdia scl'a, pentru a inspici si a controla starea acesteia ; anume c observa-si normativele sustatrie. Ba unii sunt asi de fora sufletu, de domine'a si chiar in serbatori, candu clopotulu bisericii ne chiama sene rogmu lui Ddieu, facu s se bata dob'a oa totu omulu s m er ga cu banii la oficiulu de dare."Atragu ateniunea dloru Inspectori scol. a privighi asupra aceloru dd. locali directori si aceloru inveriatori. Cci intru adeveru ni s'a uritu a salaris din sudrea nostra pe atari nevrednici omeni.
Unu plugariu.

spre o banca nationale propria magiara. Noi fiindu de multu convini despre buEste invederatu, c situatiunea nstra nele intentiuni ale naltului guvernu facia prin recolt'a de estu timpu nu se va pot cu Romanii Carasieni, mai c aflmu logica ndrepta. Va fi bine numai dca vom mai tienut'a guvernului la, astfeliu de intemplri pot trai ; att'a e, ce in celu mai bunu scandalse; ei dar acst'a merge pona merge ; de la unu timpu nu mai pote merge easu ni este permisu a spera." Intre astfeliu de aspecte, sub apesarea fore blamarea sl a guvernului, si chiar a de atari presiuni, morbulu pesimismului a tierei ! Destulu c eu din parte-mi pro bucucuprinsu animele; incepemu a despera de ro8u renunciu Ia astfelu de privilegiu de scuposibilitatea essistintiei patriei, despre posibilitatea d' conserva oaracterulu nationale tire scandalsa, pentru unu romanu, mcar ce domuitariu mare se fie elu ! (cr.) alu Ungariei." . Multele faime rele au tempitu opiniunea publica, si au facut'o nepasatria. Ne uitmu spre viitoriu murmurandu su indiDe prin tote prtile, de brbai naionali ferinti, ca nisce ticloi, spre unu viitoriu distini, dar cum se vede, fora contielogere carele re sm'a nstra nici nu pote s mai reciproca ni se tramisera spre publicare aduc ceva nou si deosebitu bunu." provocatiuni si Si intr' adeveru traimu iu astfeliu de corespundinhe. dechiaratiuni, apeluri in causa alegerei de deputatu, ce este inprejurri, ca cum a mai atepta vr'unu L. Aradu, in 3 maiu n. 1874. s se puna la ordinea dilei si deja a inceputu bine nici n'ar mai fi eu pontia !" Despre gerulu, ce in nopile do la 28 Apoi tristele sciri despre starea seme- a agita spiritele intr'o mesura straordenaria. apri le in cci ni devasta gradinele si viniele, natureloru li-a incoronatu o a l t a scire, ce se Mai tote cte ni se tremisera in acesta vedu c si dvstra ati scriau si scriu tote reduce la deslegarea cestiunei despre o banca privintia, unele directu altele indirectminte, atientescu acolo, ca alegetorii s se preocupe foile, unele adeverulu, carele e tristu, dure- nationale." rosu, altele dra din politica devalrandu Att'a am trasu si impinsu deslegarea pentru realegerea dlui Dr. Alessandru Mocioni. reulu, pentru ca se nu despere lumea nstra, acestei cestiuni, pona candu banca nationale Toti domnii tramitiatori, pe ntrecute si-mar cea strina s nu ne tiena de ruinai si se austriaca a ajunsu a ne aduce se perimu de nfesta adernti'a loru la alesulu loru de mai nu ni den ege creditul u, de carele avemu fme. Si acuma din gur'a unui Ghiczy nainte, toti constatandu, c loculu deveatt'a trebuintia ! trebui s audimu, c nu ealta mntuire, de nitu vacante prin retragerea dlui Aless. Modo i, nu pote fi implinitu cu demnitate, de Nu sein, cum va fi prin alte pa ti, m- ctu s capitulmu !" ctu numai totu prin Aless. Mocioni. car c-mi potu iutipu, cumca abi pt s fie Astadi, candu creditulu ni s'a stricatu, ou multu altfeliu de c t u p Ja noi, ool A-i- candu vitia economica ni s 'a desiertatu, Noi suntemu convinsi,c demnulu nostru gulu su gerulu fatalu, n'a fost iute trece- candu cu manele legate stmu in facia contra- barbatu nationale, va sei s aperatiusca dupa toriu peste noi, ci tienendu trei-patru, ba sl riului, si suntemu avisati numai la marini- adeverata valre a loru aceste onotatrie macinci nopi, nu se pote se^fi fost numai Iccalusu moBitatea lui, - vai ce pucinu potemu s nifestatiuni ; to/usi dupa dechiaratiunile ce tienutalu, ci a trebuitu se fie generale, apoi spermu ! [ Daa fece attu de respicatu si solenelu in sub impre8unea de 3 pana la 5, ba si 6 grar, O infioratria calamitate, o lipsa nes- I nrulu 27 alu Albinei, si'dupa esplicatiunile de de ghiatia, vegetatiunea cea frageda de pusa ni s t nainte, si nu suntemu in starea a j ce noi de repetite ori dederamu din a nstra prima-vra ori unde ar fi, nu pote 6 nu declina del noi reulu, intru care au arun- ,' parte retragorei dsale din Diet'a ungursca, se strice totalminte. La noi in pregiu- j catu patri'a insesi gresielele nstre si impre- asi suntemu convini, c este o ntrerulu acest'a celu pucinu ea este stricata jurri ne-essorabili ale timpului ! " . . . . prindere greita si nefolositria punerea totalminte, si daun'a este neprecalculabile, candi drei sale de nou. Credu c este destulu pentru d'a fiproor bieii omeni posesori de vinie si de gr- batu, c Ddieu a pusu pe tiranii notri Cu totu temeiulu si tta positivitatea dini, cu lacrime in ochi se uita la sperantiele la tortura inca mai grea, dectu e la carea deci potemu svatui domniloru alegetori si loru ruinate, la isvrale de subsistintia ale ne au pusu ei pre noi ! cci consoiinti'a n- specialminte domniloru ce luar iniciativ'a loru deseoate ! tra este curata. pentru pregtirea alegerei, ca zelulu si staruNu e mirare deci, dca lumea juru iminti'a loru s binevoisca a le indrept spre prejuru in patria acst'a, incepea ved numai Temesira, in 2 maiu n. 1874. alta persona Corespundiatoria ; s caute, cerce negru ; dca omenii, domnii notri, cei-ce pona Se colporta in publicu,pe aici r mie mi se si ingagiedie fra perdere de timpu mai de curendu cu ingamfare poitau capulu comunica prin amicu de a dreptulu informatu unu altu candidatu ; cci ni-ar pare reu, pre susu ca cocorii, si vorbiau despre presinte despre lucru, urmatri'a episoda frumsa. candu ii-am ved stamindu la unu ce neposi viitoriu totu ca atti imperati poterici Acum cteva septemani, in ospetari'a sibilu si prin acst'a dra negrigindu si peai lumei, astadi pleca capulu si suspina in marginasia de catra tergu, in Ciacova numita riclitandu posibilnlu. iiudiulu nostru, alu sclaviloru loru desconsideKrnaj , prandi la o mesa sengura II. Sa Ca frai si amici, din anima curata ii rai : Nem r ez a vilg semit* = N'a junge diu Georgiu Ivacicoviciu, supremulu comite alu asecurmu, c in direciunea ce au luatu, nu nemicu acsta lume ! Carasiului r la alte mee prandiau mai muli H potemu publica manifstaiunile ; cci ne-am Nu Ddieu, intr'adeveru nu. De cte alti strini, si intre aceti si unii notari face prtai unei retaciri si seduceri a opiniu' ori am spus'o noi acst'a domniloru de la po- comunali, romani din jurulu Ciacovei. Candu nei publice. tere ! De cte ori li-am aretatu, c pentru II. Sa e r s se scle satulu bine, spre a se Ca frati si amici sinceri, nu potemu de omn ca omu, si pentru topra ca atari, uumai indepart, spre mare suprindere si nenorocire ctu a li d -~ din anima curata svatulu, se acea valre adeverata are si pote s o aiba a sa intr in ospetria du officieriu de la sta- caute toti cei buni si adeveratu naionali, acsta lume, pe carea prin sentiulu, seu tulu majoru Stancoviciu, pensionistu si toti ceice stima si iubescu pre Aless. Mocioni si cui de dupa crescerea sa stricata i lipsesce locuitoriu in Ciacova si numai de ctu aderu l'a program'a sa, a se reuni intre atare sentiu, prin intipuirea unui scopu, lu-salut pre naltulu demnitariu magiaru de sine, a-si d parola de onre si a o lu si d<unei destinatiuni mai nalte n omului, adec statu cu cele m a l cumplite cuvinte de le alegetori, c nu vor candida si alege de
r

Din cerculu Radnei,

prin realisarea

ideiei de moralitate

si dreptate

ai-o face de chiamare si problema. Cine de acst'a nu 'este capabilu, cine atare sentiementu nu are in anima si atare ideia si idealu nu are in capu, acel'a fio Imperatu su purcariu la satu, fie investitu in auru si catifea, seu trentiosu simurdarosu totu numai dobitocu prostu este, si diferintia intre ambii e numai ca si buna ra intre paunu si intre gain'a sperlita si diumetate pelga.- dobitocu si debitocu si numai dobitocu ! In momente de calamitti naturali Bu politice comune, candu adeca poterile despotice ale tiraniloru devinu destrmate si nepotintise, atunci si i, despotii si tiranii,

gazember, orszgos tolvaj,k i ily pofval telenkedik a fispni szken lni. /"

szem-

clu barbutu, decisu si pronunciatu pentru program'a si partit'a nationale opositionale !

Astfeliu de brutalitate este indatenata la noi intre crature ordinari, dar intre astfeliu de omeni, in faci'a, mai multora, este paieoi-se unu oe, care nu pote se reni ana fora ~ intr'un'a seu alta parte. Cu tote acestea, II. Sa, marele demnitariu, s'o fie luatu la sanats'a, fora a dice unu cuventu ! Si aci este actulu pentru carele se scandalisdia opiniunea publica si pentru care eu vinu a aduce intemplarea pe tapetulu diaristicu. Diu Gioca, Ilustritatea Carasiului si a guverniului, trece de romanu ; romanu ou onre nu pt tac la atare atacu ; cci se d cu socotl'a, o diu St. a avutu

Persona se va gsi, in data ceomenii de caracteru vor eonsce resolutiunea alegetori/oru. Pana un'a alfa deci, domnii si fraii notri puna-si tote silinele pentru d'a leg legtura firma intre alegetorii naionali si conducetorii acelora, si - in acsta staruintia, pre acsta cale a loru, contese ei pe totu posibilulu spriginu alu nostru ! Fiti, domniloru neobosii, si totu de o data forte intielepti intru pregtirea alegerei, si nu permitei s ve previn si amagsca cine-va, ori-cine ar fi acel'a, fie prin vorbe gl, su ohiar prin promisiuni vanei

PilU, cot. Aradului, in aprile 1874. La correapoudinti'a din Aradu cu dtulu 18/30 marte 1874, in caus'a ce me atiuge pre mine, ve rogu s binevoii a d locu urmatrieloru desluciri : Eu nu m'am truditu s facu din ovrei omeni de omenia ; cci din aceia a face mai multu de ce sunt unu notariu comunale nu pte. Ei sunt deci proprietari mari. Eu numai m'am incercatu a paralis planurile acestoru speculani, tiesute cu soirea advocatului romanu si cu a pretorelui romanu, contra intereseloru comunei, uneori si contra ale statului. Unde n urniilor u a succesu a pune ore oare temeiu nelegaliloru planuri, eu acelea cu legea in mana le-amu restornatu. Ca dusmaniloru mei se fie succesu a mi rupe capulu, negu. Cci eu amu manipulatu oficiulu meu astfeliu, inctu indesiertu vor caut nodu in popura. Eu pentru acurateti'a si diliginti'a in oficiu am avutu norocirea d'a cascig recunoscinti'a mai mariloru. Totulu ce dusmaniloru mei a succesu, prin complotare cu advocatulu romanu si pretorele romanu e : c laudatulu pretore in 3 martie infacisiandu-se aici, a provocatu pre jud ele comunalu, s-si de nu soiu ce plansre la protocolu. Judele, cumperatu de ovrei, a datu plansre c eu lu-asi fi vatematu ; si unu martore, comisariulu de campa ,

Bu mi-amu datu resp unsul u eu 4 martori ; dar ce se vedi ? ! Pretorele, pontru usta causa, de caracteru privatu, vorbalminte me suspinse de la oficiu, si de locu substitui pe advocatulu romanu, advocatulu ovreiloru ! Observu, c unu notariu comunale pe bas'a legii din 1871 art. 18, numai atunci s'ar put legalminte suspinde, candu ar cade sub esceptiunile -loru 9 1 , 92 si 100, r substituirea numai pe langa procedur'a prescrisa la -lu 85 se pt efeptu. Ei dar vedei ! in tir'a nstra constituionala asi se respecta legile ! Eta mrite guvernu, si onorate publicu, cine, si cu ce feliu de abusuri smena in tira si in poporu neindestulire ! Acum trecu o luna del suspinderea mea, dar hotarire in scrisu n'amu capetatu. Complotitii me persecuta cu investigri peste investigri ; dar despre acestea alta data.
Avramu Voscinariu.

ti une de dare. Diu Q e o r g in Surean it, (precum se vedo romanu), deobiar c elu nu atepta si nu pt atepta nici del ministeriu nici del dieta nici unu bine. Ministrulu a dechiaratu deja anulu trecutu cu privintia la o suplica a Oradei, c gerulu in sensulu legii nu se considera de dauna elementare ; ra diet'a perde timpulu eudesbateri de lana eprin<x,neavendii pricepere pentru lipsele si miseri'a tierii."Acuma, dise Surcanu, numai unu absolutismu onorabilu si bineacetoriu pole mntui tir'a de relele si de ruina in cari a aruncat'o constitutiunalismulu falsu in timpulu del 1861 pan'aauma ; propune deci a se adresa de a dreptulu Ma esttii sale imperatvlui si regelui, incnn-

Publicatiuni tacsabili.
Tocmii acum a aparatu

Concursu.
Pentru ocuparea unei staiuni vacante de prof'esoru la gimnasiulu rom. gr. or. din Bradu, prin acst'a se escrie concursu pana in 21 maiu a. c. st. v. in care dia se va face si alegerea de catra representi'a gimnasiala. Salariulu anualu, impreunatu cu acestu postu este: 6 0 0 fl. v.a. si s e r e d i c a in rate lunarie anticipative,) incependu 1. de la Octobre c. n. 1 8 7 4 , candu se vor incepe si prelegerile. Doritorii de a concurge la acestu postu au a dovedi : 1. C sunt romani de religiunea gr. or. ; 2. Cumca au facutu cu sucesu bunu cursulu filosoficu si filologicu la vre o academia din patria su strintate, seu celu putinu au depusu esaminu de maturitate si au terminatu cu succesu eminente cursulu de 3 ani la vre-unulu din institutele teologice-pedagogice rom. gr. or. din patria; 3, Cumca au avutu pana acuma

CART A UNGARIEI
pentru sclele poporali in limb'a romana
de

Editiunea a du'a, ndreptata dupa prescrisele naltului ministeriu de culte si instruciune pubMca ; cu date statistice, consem-

narea episcopielorn tuturora confessiuniloru, si cn date istorice vechi.

Pretiulu cartei, colorata si intinsa pre pandia pentru impaturatu, e 7 fl. 60 cr. v. a. ; colorata finu cu demarcarea comitateloru o 8 fl. v. a. urlii

Varieti
(Miseri'a la eulme, cum dra n'a mai

giurandv faptorii consitutiunali, cari aunefericitu tir'a. Se'ntielege c acesta propositiuno a facutu maro sensatiune si desi propunetorulu a manecatu din motive adeveratu patriotice si desi cuprinde in sine purulu si dorere, tristulu adeveru facia de trist'a situatiune actuale a tierii, adunarea n'a primit'o.
(Numerulu diareloru in Italia si Fran-

Coronei \% F . Mihaelis in Sibiiu,

la

Bpsitu pent ru tierele

( Piatia mica nr.

12.)

foatu.) In adunarea generale del 2 maiu a. c. a municipiului de Orade, din carea impartasimu, in alta varietate, unu caracteristicu incidinte, petitiunea adresata catra ministrulu de finantie, pentru moratoriu, s'a motivatu pre langa altele si cu acea trista impregiurare, c seraci'a e asia de mare, inctu omenii, pana si cei mai avui posesori de pamentu, sunt silii s-si vinda pamentele cu pretiuri ne mai pomenite de mici. Asia in Orade s'a vindutu lun'a trecuta a posesiune in valre de 80.000 (di : optu dieci de mii) pre calea licitatiunii judecatoresci cu 9000 (di : nue mii) f. ra unu complessu de 160 de jugere ou-T-13 (di : treisprediece) f.! Din Zarandu primimu oorespundintie, in cari seraci'a si fmetea ni se descriu infricosiatu. Cocenii de cucurudiu se bucatarescu si asia ii ducu bieii omeni la mra pentru ca s-si faca amar'a fanina. Indura- te Domne spre noi; nu-ti intrce facia del noi pentru pecatele celoru del potere, ci pre acetia-ii bate si pedepsesce, dupa cum merita !" oftdia unu curespondinte la finea corespundintiei, in carea ni depinge unu infiricosiatu tablou despre seraoi'a si fmetea din Zarandu.
(Betyrii in Diet'a Ungariei.) In siedfti-

ti'a de ieri, 5 maiu, a Casei reprsentative, veni la vorba betyarismulu magiaru si betyarismulu peste totu, adec acea claia de omeni, care la noi se numescu ^trengari" si spendiuratori", dar despre cari la noi nu se pt pretinde c ar forma o clasa speciale, asi dicendu istorica in societate. La desbaterea asupra proiectului de lege despre desdaunrile ce au s de societile drumuriloru de feru pentru cei ucii seu cbilaviti prin essercitiulu negliginte alu drumului feratu, Ivnka I. vrendu a usiur responsabilitatea societtiloru de drumuri de feru, aduse essemple despre netrebnici'a si petulanti'a unoru omeni cbiar si inteliginti, pona si domni in prejurulu drumuriloru de feru, pre cari le ataca, desfacendu-li barierele, punendu petri pe sine etc. etc. La acst'a Csemtonyi reflecta, c atari meni nu sunt domni, nici inteliginti, ci sunt betyri, de cari firesce c au tote naiunile, dar sunt betyri din clasele mai nalte ; cu unu cuventu sunt
betyri su trengari din clasele de susu, betyri

su trengari unguresci, pre cum essistu si betyri angli si francesi etc. etc. De aci se nasc o disputa lunga despre betyri : r unu deputatu romanu observa veciniloru sei mamagiari, c de re-ce in Ungaria numai o naiune essiste dupa lege, adec cea magiara, firesce c si betyrii toti sunt numai magiarii (Afora cu constitutiunalismulu betyri !) Unu

interesante si pentru situatiunea tierii si dispusetiunea poporului forte caracteristicu incidinte s'a intemplatu in adunarea generala estraordinaria del 2 maiu a municipiului Oradei. Adunarea a deliberatu asupra dispusetiuniloru necesari e pentru prevenirea penelului ce amenini orasiulu in urm'a calamittiloru elementari. Primariulu orasiului propuse a petitiun la ministrulu de finantie pentru dispensatiunea de dare, basandu petitiunea pre acea dispusetiune a legii, care in cauri de daune elementari permite dispensa- memoria bineeuventata !
lMTtt >oaium_ LUI marin Bartalita.

cia.) Dupa o carte, care a aparutu de curendu, in Italia apru 805 diaria si reviste politice su literarie. Diarie cotidiane suntu 134. Intre tote aceste foi numai 9 apru in limb'a francesa. Poporatiunea Italiei e de 25 milione locuitori. Poporatiunea Francii este de 36 milione, si numerulu diarialoru de orice felui cari se publica in Francia se urca la 2,211, dintre cari 1,378 in provincie. In acestu numerusegasescu : 65 religise ; 20 medicali; 16 de agricultura ; 44 de pedagogia; totalu: 277. KE8TULU sunt politice su de anunciuri. Fiescare capitale de arondismentu, afora de putiene esceptiuni, posiede unu diaru de anunciuri si de insertiuni judiciare. Eca numerulu diarialoru , cari se publica in orasiale cele mari din provincia : In Lyon, 68 ; in Marsilia, 55 ;in Bordeaux, 37 ; in Rouen, 12 ; in Liele, 26 ; in Toulouse, 33 ; in Nantes, 18 ; cu totalu : 149. Ctu pentru Paris, aci apru 833. Diece din aceste publicatiuni sunt in limbi strine, Intre cele 833 diaria din Parisu, suntu unele, ale caroru titluri, unice in felulu loru, merita, d'a fi citate. Eca-le : Perucherulu europnu Consiliulu surdo-mutiloru. Oonspiratorele, Falimentele, Curierulu logodnieeloru. Diarulu seuriloru. Magnetismulu universale. Poetulu sehiopu. Papusiade modelu,Succesulu ilustru. Spliinxulu. Yelocipedulu ilustratu, Fr.-itelescriitoru, Midilocitorulu casatorieloru. Dinriulupenau esploatatiuuoa corpurilorugrase, Diariu pentru casatorii, Lig'a poetiloru, Stran'a de la tira. lad'a albastra, Timbrofilulu, Turbadulu, Uroscopia, Livedea.^-R.*) r'Xecroloju.) Georgiu Cimponeriu, parocbu si vicariu gr. orient, in Ternova (comit. Carasiu) reposa in 10/22 aprilie in alu 59. anu alu vietiei, si 41. anu a fericitei sale cstorie, lasandu iu profundu doliu pe ainat'a sa socia Petrutia si pe copii sei : Nivolae, doeinte emeritatu ; Athanasiu, jude ord. la tabl'a reg. in Pesta ; Elena ved. Burdia, msia cercuala in Caransebesiu ; Dionisiu, seoretariu la direciunea telegr. in Kanizsa-mare ; Maria marit. Isacu, preutsa in locu, si Constantinii, siefu alu statiunei telegr. in Temisira-fabricu. Cine a fost reposatulu : se vede din sirulu si caracterulu acestoru copii remasi dupa densulu ; elu si-a sacrificatu tta vitia, averea si odicbn'a pentru crescerea si aplicarea loru in societate, prin care vertute elu merita a fi imitatu de ori-care romanu. Copii sei, pururi ptruni de iubire si stima catra densulu, cu animele sfiate alergar 'diTi tote unghiurile, a-i d ultim'a onre ! La in mormentare celebrar s. s. sale preoii : Ioanu Miclea, Florian u Ciolocasi Damianu Isacu din locu ; Danielu Schiopone din Soceni ; Ioanu Oprea, Mih. Eremia si Nie. Miclosina din Ezeresiu, si Ioanu Meda din Valcadeni ; apoi docintii ^.Ioanu Oprea, Dim. Miclea si eorgiu Cimponeriu jun. Asemenea sosir in persona dnii Iuliu Petricu, pretoru si ablegatu dietalu ; Andr. Ursicu, notariu, Georgiu si Yasilie Janu,negotiatoriu din Resitia (foti cndva discipuli ai reposatului) apoi muli antistii comunali si locuitori de prin satele vecine, cari toti, de'mpreuna nenumerate rudenii, muli amici si conoscuti, din anima oftdia : s-i iie tierin'a usira, si

purtare morala neptata. Petentii si-voru adresa petitiunile la subsemnatulu iu Bradu Cott. Zarandului. Bradu in 20 aprile v. 1 8 7 4 . Pentru Comitetulu representantiei $2> gimnasiale : si de economii in. de creditu Instituii Nicolau I. Miheltianu, protop. gr. or. alu Zarandului si Sibiiu. presied. comitetului. Tass'a pentru transcrieri de aciuni Cei ce dorescu potu primi cart'a sl necolorata si neintinsa pre pandia, pre langa unu pretiu corespundietoriu. 13

IL111I

de ale institutului nostru de pe unu nume pe altulu, se stabilesce -lui 17 din Sibiiu, statute, maiu a. c. cu duoi fiorini in vertu tea
Nr. Esib. 147. Sied. plen. I.

Concursu.
La Epitropi'a provisoria pentru administrarea fonduriloru bisericesci si scolarie, comune dieceseloru romane greco-orientali de Aradu si Caransebesiu, s'a aflatu de ne-aperata lipsa si s'a decretatu deplinirea postului de contabilii, cu unu salariu anuale de 1 0 0 0 fl. v. a. si cu conditiune: ca doritorii de a ocupa acestu postu se substrna aici petitiunile pana la 30. maiu nou a. c. provediute cu uruiatriele documinte, anume : 1. testimonia de calificatiune si despre desteritatea speciale d i n contabilitate, (Buchhaltung,) ce se recere la institutele de comerciu, de creditu si de industria in generalu; 2. atestatu despre deprinderea practica si resp. servitiulu de pana acuma in acestu ramu ; 3. adeverintia despre purtarea morala si sociala, despre cunoscinti'a limbeloru si a corespundintiei usitate i n r a mulu comercialii, respective ia a g e n d e l e de contabile. Spre orientare se observa, c afacerile interne decurgu numai in limb'a romana ; inse actele precedinti ale diferiteloru fonduri fiindu mare parte in limb'a germana, r unele mai recinti o c u randu si in limb'a m&giara, pe langa cea romana, ca oficiala, del contabilu se cere si cunoscinti'a acestoru d u e limbe. Aradu, din siedinti'a plenaria, tienuta in 3 maiu nou 1 5 7 4 . Dr. jxtanasiu Sndoru, m. p. presiedinte. 13 Petru Petroviciu, m. p. notariu interimalu.

incependu del 1 de aciune.

20 aprile 1 8 7 4 .

Direciunea institutului.

Concurs
Pentru ocuparea parochiei vacante gr. or. romane din Vennes iu, Comitatulu Carasiului, protopresbit. Jebelului, se deschide concurau pana in 9 maiu a. c. cal. vechiu,
in care dia s e va tie_<5 alogeroa,

Emolumentele mpreunate cu acesta pnrochia sunt : 60 jugere de pamentu dintra care mai multe jugere suntu cu gaiu, adec ne f'ruptificabili , birulu de la 80 de case 15 oche de cucuru/.u, ai stola dupa usulu vechiu, in valuta vienna. Doritorii dea oeup acesta parochia au a-si tramite recursele, instruate in sensulu statutului org. si adresate Comitet, paroehialu catra diu protopresv. Alessandrv loanoviciu in Jebelu. Vermesiu, in 20 aprile 1874. Comitetulu parochialu, in contielegere cu Diu protropresviteru 13 tractualu.

Concursu,
Nr. Esib. 148 Sied. plen. Ii.

Pentru deplinirea postului de notariu la Eprop'a pi'ovisoria a fonduriloru bisericesci si scolarie, comune dieceseloru romano
greco-orientali de Aradu si Caransebesiu, im-

preunatu cu salariu anualu de 800. fl. val. austriaca. Competitorii la acestu postu sunt avisati a substerne aici suplicele pana la 30 maiu nou a . c. si cu documinte a aret : 1. Calificatiunea si desteritatea practica receruta pentru agendele notariali, adec deprinderea in conceptu resp. in scrierea corespundintieloru, in redigerea protocleloru

Concursu.
Pentru ndeplinirea postului de invetiatoriu la scol'a gr. or. romana din Biserica-alba, se escrie concursu pana in 10 maiu 1874. Emolumintele [sunt : 300 fl. v. a. salarii anuale si 100 fl. v. a. bani de cortelu. Competitorii, instruandu-si suplicele cu testimonie de calificatiune si moralitate, au a-le adresaiIramete subsemnatuluimagistratu. Cu postulu de invetiatoriu e mpreunat si detorintia d'a asiste la cultulu divinu i la immormentri. Biserica-alba, 8 aprile 1874. Pentru magistratulu cetatienescu
Lorenz, mp.

despre siedintie si peste totu manipularea afaceriloru de cancelaria. 2. Pe langa prefect'a cunoscintia a limbei oficiali romane, se recere si cunoscinti'a celei magiare si germane ; mai vertosu din privinti'a acteloru precedinti, scrise in aceste limbe ; 3. Servitiele, de pana acuma, purtare morala si sociala nepetata, si ocupa tiunea actuala. Aradu, din siedinti'a plenaria a Epitropiei provisorie, tienuta in 3 maiu nou 1874. Dr. ktanasiu Sndoru, mp. presiedinte. Petru Petroviciu mp. notariu interimalu. 33

primariu.

R EDACTOBU RESPUNDIETORIU

Vince ntin Babesin.