unde s'a savarsit infractiunea, dar fapta a fost savarsita in timpul Savarsirea furtului in timpul noptii noptii, cat

si atunci cand fapta a fost savarsita in timp ce faptuitorul lucra in tura de noapte se va retine infractiunea de furt calificat savarsit in timpul noptii. Cunoscut din cele mai indepartate timpuri, furtul constituie si in prezent forma cea mai tipica si, totodata, cea mai frecventa de incalcare a patrimoniului. Putand fi savarsit in imprejurari diferite, dintre care unele de natura sa ridice periculozitatea sociala a faptei, furtul este incriminat atat in forma simpla, cat si in forma calificata. Furtul calificat presupune, ca orice forma agravata a unei infractiuni, realizarea continutului infractiunii in prezenta uneia dintre imprejurarile care ridica gradul de pericol social al faptei si care e prevazut, din aceasta cauza, ca circumstanta agravanta. Circumstantele care califica furtul sunt prevazute in art. 209, C.pen. si se refera fie la subiect sau latura obiectiva a infractiunii, fie la obiectul ei material. Codul penal prevede, in art.209, imprejurarile prin care furtul calificat se diferentiaza de furtul simplu. Timpul noptii a fost considerat un element circumstantial de agravare. !oaptea este intervalul de timp in care se savarseste cele mai multe infractiuni, printre care furtul ocupa locul de frunte. !oaptea, oamenii sunt in genere mai putin aparati, fiindca tot ceea ce in timpul zilei constituie o stanjenire pentru faptuitorii de furturi dispare o data cu intunericul care imbie la cele mai temerare actiuni. "nfractorii se pot apropia mai usor, in mai multa siguranta, de bunurile pe care vor sa le sustraga, iar pe de alta parte, apararea acestor bunuri este simtitor ingreunata datorita, printre altele, si diminuarii atentiei ori puterii de supraveg#ere a celor ce au in paza ori temerii de care acestia pot fi cuprinsi. $a adapostul intunericului #otul devine mai indraznet, mai curajos, iar posibilitatea ca el sa uzeze de mijloace violente sporeste. !oaptea inlesneste ascunderea faptuitorilor, diminueaza posibilitatile de strangere a probelor si face mai dificila interventia organelor de stat si de paza. % bine deci ca aceasta incurajare sa gaseasca o frana in sanctiunea mai grea pe care legea o prevede pentru furturile calificate. &'a decis ca prin noapte trebuie sa intelegem noaptea reala, adica intervalul de timp de cand intunericul s'a substiuit luminii pana cand lumina va lua locul intunericului. !u are importanta daca locul savarsirii infractiunii este sau nu luminat sau daca faptuitorul a profitat neaparat de intuneric. (e e)emplu, se va retine aceasta agravanta si atunci cand infractorul fura noaptea anumite bunuri dintr'un autoturism aflat intr'o parcare luminata c#iar daca vizibilitatea era foarte buna. (e asemenea, daca faptuitorul va avea acces datorita calitatilor sale personale la locul (impotriva, nu se va retine aceasta conditie, daca fapta se savarseste in timpul zilei, dar faptuitorul profita de o stare de intuneric instalata in mod artificial, de pilda fura dintr'o camera neluminata sau intr'un tren cand acesta trecea printr'un tunel si cand, pe o anumita perioada de timp, se instaleaza intunericul. !u se va putea retine aceasta conditie temporala nici daca fapta se comite in timpul eclipsei, cand intunericul, desi se instaleaza in mod natural, nu se poate afirma ca s'a instalat noaptea. *murgul nu e inca intuneric si nu face parte din noapte+ din contra, zorile nu sunt inca lumina si fac parte din noapte. *tat doctrina, cat si practica judiciara au avut opinii diferite cu privire la conceptul de timp al noptii, ceea ce a condus la solutii e)treme de controversate. &unt trei mari orientari din punctul de vedere al modului in care este conceput timpul noptii. , prima orientare este legata de criteriul' obiceiul locului. "n secolele -.""'-.""", cand furtul era pedepsit mai aspru, dam de legea locului, adica de ora la care oamenii se duceau la odi#na. Pana nu demult, oamenii se culcau foarte devreme, ritmul vietii era cu totul altfel decat acum. "nterpretarea juridica, in functie de acest obicei al locului, stabilea daca furtul era comis in timpul noptii sau nu dupa aceasta deprindere a oamenilor de a incepe perioada de odi#na. * doua orientare a parasit acest criteriu neunitar si l'a inlocuit cu un alt criteriu 'timpul astronomic' pe care il gasim si in #otararile judecatoresti contemporane noua, atunci cand instanta spune ca furtul e comis cand soarele apune, la ora /0100. (aca furtul este comis la ora /21/0 deja intram in timpul noptii. Potrivit acestei opinii, timpul noptii se situeaza intre ora la care apune soarele si ora la care rasare soarele. *cesta este un criteriu foarte comod pentru practician pentru ca se poate calcula la secunda timpul noptii si deci practicianul apeleaza la acest criteriu deoarece, pe de o parte, ii vine usor sa se pronunte cu privire la acest concept timpul noptii si, pe de alta parte, poate fi mai greu contestat, fiind astfel e)cluse confuziile referitoare la timpul noptii si ramanand ca aceasta controversibilitate se se duca pe alte criterii ale problemelor de drept din structura infractiunii. *cest criteriu astronomic nu tine seama de realitatea lucrurilor, adica de faptul ca la notiunea ora , intr'un anumit loc, la ses este lumina, in depresiune este intuneric si apar stanjenitoare si situatiile ca intr'o parte este noapte si in alta parte nu. Pe criteriul astronomic prezinta inconveniente situatia ca se considera a fi noapte pe tot teritoriul tarii, cand lucrurile sunt de fapt diversificate.

Cu a treia orientare a aparut al treilea criteriu, criteriul realitatii, care obliga instant sa verifice care a fost situatia din acest punct de vedere la momentul comiterii faptei si sa verifice care a fost situatia din acest punct de vedere la momentul comiterii faptei si trebuie sa faca dovada ca la momentul comiterii faptei intunericul noptii era instalat si daca se face dovada, e aplicabila circumstanta agravanta. *ceasta dilema functioneaza in aceasta perioada pt ca aici apare aceasta controversa legata de spatiu, de criteriu geografic 'criteriul natural' in sensul ca intr'o parte era nor, in alta senin. *cesta este criteriul de luat in consideratie si pt ca foarte multe organe judiciare se g#ideaza dupa el, desi fara indoiala ca el obliga organele judiciare la un efort in plus, la probatiune suplimentara cu privire la instalarea timpului noptii. Conceptul timpul noptii ridica probleme si din punct de vedere al caracterului obiectiv sau subiectiv pe care il aplicam. "ntr'o institutie, o persoana dintre angajatii acesteia este numita ofiter de serviciu si ea sta toata noaptea in institutia respectiva. *ceasta face un tur al institutiei pe la ora /100 si ia din birouri ce ii place mai mult si dimineata cand pleaca din serviciu pleaca cu aceste lucruri. %ste prinsa si instanta suprema a spus ca nu este vorba de furt comis in timpul noptii nu a jucat nici un fel de rol in ceea ce se numeste drumul criminal 3iter criminis. "nstanta constata ca acest timp al noptii, in aceasta speta, nu a fost luat in calcul de faptuitor. %l a intrat in serviciu si a savarsit fapta respective+ noaptea nu a favorizat furtul, in sensul de a ii inlesni insusirea bunurilor. *ceasta decizie a Tribunalului &uprem a fost elaborate in /949 . "n /900 Tribunalul &uprem vine cu o decizie de indrumare care sc#imba complet practica judiciara si decide ce aceasta agravanta in timpul noptii trebuie sa fie abordata din punct de vedere obiectiv, nu subiectiv, pt ca noaptea e)ercita o influenta comple)a de natura obiectiva si subiectiva atunci cand se comit furturile in aceasta imprejurare. "n speta de dinainte s'a transcris teoria subiectiva, potrivit careia faptuitorul trebuie sa tina seama de intunericul noptii, sa se bazeze pe asa ceva, fiind elementul subiectiv, iar daca instanta de judecata se raporteaza la acest element subiectiv, se c#eama ca ea este atenta la conceptia subiectiva, cu toate consecintele acesteia si ca nu va condamna pe infractor pt furt comis in timpul noptii, ceea ce duce la restrangerea sferei de aplicare a circumstantei. (eci la nici un an Tribunalul &uprem spune ca acest criteriu al intunericului moptii are un caracter obiectiv si ori de cate ori constatam ca in timpul comiterii faptei este instalata noaptea, se aplica circumstanta agravanta, indiferent daca putem sau nu face dovada ca este timpul noptii sau nu, ca acesta l'a ajutat sau nu pe infractor. *cest criteriu aduce dovezi e)treme de variate si foarte greu poate fi prinsa aceasta intr' o regula. Considera instanta suprema ca influenta noptii se manifesta astfel1 prin intunericul de la locul unde se afla bunurile si

din imprejurimi+ prin reducerea numarului persoanelor care circula noaptea, uneori noaptea fiind usor sa furi pentru ca locul nu este aglomerat si te poti indeparta mai usor cu bunul furat+ prin normala diminuare a atentiei si a capacitatii de supraveg#ere a persoanelor, prin oferirea mai multor sanse infractorilor de a izbuti in insusirea bunurilor sau de a se sustrage masurilor de urmarire, prin intarirea rezolutiei infractionale, prin diminuarea posibilitatilor persoanei pagubite de a se apara etc. "nstanta suprema s'a trezit in fata unor spete in care nu se putea aplica caracterul obiectiv, care nu lasa loc la discutii cu privire la o problema de drept. "nstanta suprema s'a trezit blocata, prizoniera propriei ei conceptii. "ntr'o #ala luminata ca ziua, unde lucrau doua sute de persoane, pe la ora 5100, un ucenic care circula pe acolo vede #alatul uni maistru si din buzunarul acestuia iesea cureaua unui ceas de mana. "a ceasul si il baga in buzunar. % prins si trimis in judecata pt furt comis in timpul noptii. *gravarea pe criteriul timpului noptii nu are rost, dar daca am consacrat criteriul obiectiv trebuie sa tinem seama de el. $a ora 5100 noaptea era instalata, nu mai discutam. !u suntem in zori. *murgul nu tine de noapte, dar zorile de zi da, pt ca omul se afla inca sub influenta noptii si nu a intrat in ceea ce se c#eama comportamentul de zi. *ici nu era vorba de zori, era noapte. * aparut o prima problema asupra acestui caracter obiectiv impus de instanta suprema prin decizia de indrumare respectiva, in sensul ca pot e)ista situatii in care sa nu se regaseasca nici unul dintre motivele pt care s'a considerat ca circumstanta are caracter obiectiv, dupa cum poate rezulta ca nici intunericul nu l'a favorizat pe infractor. *ceasta decizie de indrumare odata emisa de instanta suprema, instantele inferioare au stabilit practica dupa decizia Curtii &upreme. *cest caracter obiectiv nu poate fi acceptat in totalitate. Concluzia ar fi ca, fara indoiala, criteriul obiectiv al noptii este valoros, dar trebuie aplicat cu prudenta si nu trebuie transformat intr'o regula de fier , infle)ibila si in drept trebuie sa ne ferim de reguli de fier. $a stabilirea imprejurarii calificante nu se va avea deci in vedere nici criteriul astronomic 6apus si rasarit de soare7 si nici criteriul oficial 6serviciu de zi, serviciu de noapte7, ci realitatea in raport cu anotimpul, luna si ziua, cu pozitia topografica a localitatii, cu conditiile atmosferice de la data comiterii faptei. (e e)emplu, starea de intuneric se instaleaza mult mai repede daca este vorba despre o zona de munte, in timpul toamnei 6de pilda in luna octombrie7. *gravarea prevazuta in art.209, lit.e, C.pen. se aplica si atunci cand numai o parte din actele de e)ecutare ale furtului au fost savarsite in timpul noptii.

"n lipsa unei cunoasteri complete a situatiei de fapt, se pot imagina mai multe ipoteze. , prima ipoteza este aceea ca inculpatul a efectuat unele acte preparatorii sau c#iar a e)ecutat o parte din actiunea constitutiva 6de e)emplu efractia7 mai inainte de caderea intunericului, dar a luat bunul dupa instalarea noptii. "n acest caz, furtul 3 infractiune simpla instantanee ori comple)a, dupa imprejurari 3 s'a consumat in timpul noptii si este firesc ca agravanta sa opereze. "ntr'o alta ipoteza, se poate presupune ca autorul a efectuat, intr'o succesiune neintrerupta, in cadrul unui singur proces e)ecutional, o multiplicitate de acte materiale de sustragere, incepand savarsirea acestor acte 3 toate parti componente ale unei actiuni 3 in timpul zilei si sfarsind'o dupa caderea noptii. Ca si in cazul precedent, furtul 3 de data aceasta, infractiune simpla, in modalitatea unitatii naturale 3 s'a consumat in timpul noptii si aplicarea agravantei este iarasi justificata. "ntr'o ultima ipoteza, autorul a savarsit, in e)ecutarea unei singure rezolutii, o pluralitate de actiuni, separate intre ele prin intervale de timp, unele ziua, altele noaptea. !e aflam deci in fata unei infractiuni continuate, a carei incadrare juridical, de ansamblu, este determinate de trasaturile acelei componente care atrage tratamentul penal cel mai sever. &olutia se invedereaza, asadar, corecta si in aceasta ipoteza. "mprejurarea calificanta e)ista din moment ce o parte a activitatii infractionale a fost efectuata in timpul noptii. "mprejurarea calificanta nu este operanta in cazul cand furtul a fost savarsit intre soti, intre rude apropiate, de minor fata de tutor, cand acestia locuiesc impreuna sau de vreo alta persoana care locuieste impreuna cu persoana vatamata sau care este gazduita de acestea, starea de fapt fiind aceeasi atat noaptea cat si ziua. Calificarea este, dimpotriva, aplicabila sotilor, rudelor apropiate, minorului fata de tutor cand acestia nu locuiesc impreuna. Furtul, desi este o fapta prevazuta de Codul penal, fara vreo limitare, totusi el nu are caracter penal si nu constituie infractiune ori de cate ori o dispozitie din vreo lege speciala prevede si sanctioneaza o anumita fapta de furt ca simpla abatere, ca un ilicit contraventional 6e)1 Codul silvic in art. 82+ legea consiliilor de judecata nr 99:/942, art. //, lit.b7. Furtul nu constituie, de asemenea, infractiune cand caracterul sau penal e inlaturat de vreuna din cauzele aratate in art. 89'9/, Cod penal 6 in special, iresponsabilitatea, eroarea de fapt, starea de necesitate7.