Spectrometria de adsorbtie electonica( spectrometria in ultraviolet si vizibil) aplicata in stabilirea structurii compusilor organici

Generalitati:

Spectrele in ultraviolet (UV) si vizibil (VIS) sunt spectre electronice ale moleculelor. Ambele tipuri de spectre intre care nu exista nici o diferenta principala, sunt asociate cu tranzitiile electronice care au loc la trecerea moleculelor din starea fundamentala intr-o stare excitata electronic. Spectrul electronic este reprezentarea grafica a variatiei unui parametru legat de absortia energiei radiante in functie de lungimea de unda sau de frecventa. e abscisa unui spectru electronic se noteaza fie lungimea de unda !(exprimata in nm) fie frecventa exprimata ca numar de unda "#cm-$%&$'(! #nm%. )nergiile corespunzatoare tranzitiilor din domeniile UV-VI* au valori mult mai mari decat energiile tranzitiilor vibrarorii-rotatorii.Astfel,la +'' nm energia tranzitiei este de ,'' -.ouli/moli, la 0'' nm este 1''-.ouli/mol,iar la 2'' nm este $3' -.ouli/mol. e ordonata unui spectru electronic se reda una din urmatoarele marimi4 transmisia 56(mai rar absortia A6),extinctia )(numita si absorbanta sau densitate optica),coeficientul molar de extinctie 7(numit si absorbtivitate molara) sau logaritmul acestuia,definite prin relatiile4 56&I/I' 8 $'' A6&(I' - I)/ I' 8$''
$

)&lg I'/I 9#$''' cm+ 8 mol-$%&)/l8c

In relatiile de mai sus I' este intensitatea fluxului luminos remanent,dupa parcurgerea cuvei cu proba, el este grosimea cuvei in centometri, iar c este concentratia solutiei analizate,exprimata in moli pe litru.

Spectrul electronic

:ulorile si lungimile de unda corespunzatoare din domeniul vizibil pot fi reprezentate intr-o diagrama simpla,intuitive. :ulorile fundamentale (cercurile mari) dau prin compunerer doua cate doua,culorile secundare (cercurile mici) cuprinse in diagrama intre acestea. :ulorile opuse sunt complementare;absorbtia in regiunea unei culori din spectru lasa necompensata culoarea complementara. < substanta apare astfel colorata rosu fie cand emite lumina de circa (3'nm,fie cand absoarbe lumnia de circa 33'nm.:uloarea galbena poate= fi cauzata de absortie fie la limita cu domeniul ultraviolet(0''-03'nm),fie la limta cu domeniul infrarosu((3'2''nm). In reprezentarile grafice ale spectrelor electronice apar diferente mari de aspect in functie de marimile reprezentate pe abscisa si pe ordonata.
+

Astfel,la spectrele avand reprezentata pe abscisa lungimea de unda ! ,benzile se distanteaza mult intre ele la valori ! mari,reprezentandu-se pe abscisa valorile " ,benzile devin mai ec>idistante iar ordinea lor se inverseaza. ?eprezentarea pe ordonata a transmisiei 5 conduce la aparitia benzilor de absortie in forma unor minime;aceasta orientare este inversata la reprezentarea pe abscisa a absortiei A. In figurile4e,f,g este prezentat spectrul aceleeasi substante coordonate4A(5)/";)/" si log )/". Se observa ca la reprezentarea pe ordonata a marimilor A sau 5 ,benzile intense cres mai putin prin marirea concentratiei, decat atunci cand pe ordonata se reprezinta extinctia ) sau 7. ?eprezentand pe ordonata valorile log ) sau log 7 spectrele corespunzand la concentratii diferite au exact acelasi aspect,fiind deplasate doar pe verticala. :el mai util mod de prezentare grafica a spectrelor electronicec este acela in coordonate 7 / !,se prefera insa prezentarea fotografica a unor spectre inregistrate direct de aparat in coordonate )/".

Principiul aparaturii Aparatele moderne pentru spectometrie UV-viz sunt spectrometre automate cu dublu fascicul. Sc>ema bloc este aceeasi cu cea a spectrometrelor de I?, fiecare parte componenta fiind adecvata lucrului in domeniul respectiv. In fugura se prezinta sc>ita de principiu a unui spectrometru UVVI*. Sursa de radiatii este un bec obisnuit cu filamenet de =olfram pentru domeniul vizibil si o lampa cu >idrogen sau de uteriu (cu balon din @uartz)
1

pentru domeniul UV.Aampa de >idrogen cuprinde doi electrozi metalici,intre care apare dupa o scurta incalzire prealabila pe cale electrica o descarcare in atmosfera de >idrogen sau de uteriu la presiune. Aceasta descarcare furnizeaza o radiatie in domeniul UV(electronii si energii necuantificate isi reduc energia a.ungand la primul nivel excitat al >idrogenului-seria Balmer din spectrul >idrogenului). Conocromatorul este costruit fie pe pricipiul dispersiei in prisme(sticla pentru domeniul VI*,@uartz pentru domeniul UV si VI*), fie pe principiul difractiei in retele de difractie. Aa monocromatoarele cu dispersie razele trec de regula de doua ori succesiv prin prisma in scopul imbunatatirii dispersiei. Acest lucru se realizeaza cu a.utorul unei oglinzi(litro=);prin rotirea ei cu a.utorul unei came se obtin de la fanta de iesire radiatii monocromatice,avand lungimea unda variabila monoton,in rin alegerea

timp,permitandu-se deci parcurgerea abscisei spectrului. fie a lungimilor de unda fie a frecventelor. :uvele sunt confectinate din @uartz.

profilului camei care misca oglinda litro=, se poate realiza o variatie liniara entru lucrul exclusiv in

domeniul vizibil se pot utiliza cuve din sticla,mai ieftine. )le au grosimea stratului de solvent(respectiv solutie)de un centimetru si volumul de cativa mililitrii. )xista si microcuve cu grisimea de $mm precum si cuve de gaz cu volume mai mari. Aa inregistrarea spectrelor,intr-una din cuve se introduce solutia probei iar in cealalalta cuva identica cu prima se introduce solventul curat pentru compensatie. ?ealizarea dublului fascicul se face cu a.utorul unei oglinzi rotative(cu spatii alternante pline si goale) si a mai multor oglinzi plane.

?eceptorul radiatiilor care au strabatutu cuvele este in principiu o fotocelula cu strat emisiv. :atodul de cesiu al unei asemenea celule elibereaza electroni atunci cand este iluminat (cuante de nergie )&D") si permite inc>iderea circuitului electric al fotocelulei. Instrumentul de masura microampermetru indica un curent fotoelectric proportional cu iluminarea. Spectrometrele moderne UV-VI* cuprind de obicei drept receptor un fotomultiplicator care prezinta un efect de amplificare considerabil al semnalului. Eotomultiplicatorul este bazat pe principiul celulelor fotoelectrice, amplificarea realizandu-se prin emisia secundara de elctroni intr-o succesiune de mai multi electrozi legati la potentiale pozitive crecatoare,prin intermediul unui divizor de tensiune. Inregistratorul este dispozitivul de inregistrare mecanica pe >artie a semnalului obtinut la fotomultiplicator,dupa o noua amplificare intr-un amplifiactor.

Tehnica de lucru. Solventi spectrali UV-VIZ

Fe cele mai multe ori spectrele UV-VI* se inregistreaza pentru probe aflate in solutie.Intrucat In domeniul UV-VI* benzile cele mai importante(din punct de vedere al analizei structurale) au valori 7 G$'0 , fiind deci,de circa $'' ori mai intense decat in domeniul I?, probele spectrale trebuie sa fie extrem de diluate ($'-1 -$'-0 muli/l ).:antitatile de proba de circa $ mg, cantarite cu precizie la balanta analitica,se dizolva in $'' ml solvent iar din solutia rezultata sunt necesarri doar +-1 ml pentru o
3

determinare. :oncentratiile necesare fiind atat de mici ele pot fi obtinute usor de la orice substanta organica c>iar de la cele foarte putin solubile. entru eliminarea erorilor de cantarire (la cantitati mai mici de $ mg) se recomanda cantarirea unor probe mai mari urmata de diluari succesive in flacoane cotate. Alegerea concentratiei probei trebuie facuta astfel incat maximele de absortie sa ramana in scala aparatului.Se mentioneaza ca domeniul de precizie maxima al extinctiilor ) este situat intre ',+3-',(3. 5inand seama de acestea se va lucra in cuve de $ cm de exemplu cu concentratii de circa 38$'-3 moli/l. entru compusii cu 7 &$'''' si cu concentratii de $ 8 $'-+ moli/l pentru compusii cu 7&$''. robele trebuie sa fie extrem de bine purificate intrucat orice contaminant cu absorbtii proprii intense in domeniul UV-VI* poate denatura puternic spectrul. Solventii spectrali trebuie sa fie transparenti in domeniul de lucru. Faca in domeniul vizibil se poate lucra practic cu orice solvent incolor, in UV cei mai uzuali solventi sunt compusi continand numai legaturi H, de exemplu >idrocarburi saturate,alcooli .Solventii trebuie sa aiba o puritate inalta in sensul ca ei nu trebuie sa contina impuritati absorbante in UV-VI*. Fe exemplu alcooli nu trebuie sa contina alde>idele corespunzatoare. )tanolul nu trebuie sa contina urme de benzen,motiv pentru care se prefera etanolul de I36 obtinut de regula prin distilari azeotropice cu benzen.

Solventi spectrali pentru domeniul UV- VIZ

In scopul verificarii preciziei inregistrarii aparatele spectrale se Solventul Apa Cetanol )tanol )tanol I36 entan, >exan Deptan :iclopentan :iclo>exan Fecalina )ter etilic 5etra>idrofuran Fixan Acetonitil Ficlorometan :loroform 5etraclorura de : L,L- dimetilforamida Fimetilsulfoxid Benzen 5oluen iridina Acetona JBr J:l calibreaza periodic. Fomeniul de utilizare- valori !#nm% mai mari decat4 $I$ +'3 +'3 +'3 +$' $I3 +$' $I3 +'' +$3 ++' ++' $I3 +13 +03 +,' +(' +,3 +2' +23 1'3 11' +'' +'' entru verificarea scalei fotometrice (ordonata

spectrului exprimata in 56 sau )) se inregistreaza spectrul unei solutii etalon de Jcr<0 in solutie ','3 C de J<D apos la +3K: in cuva de $ cm si se compara valorile 56, ) indicate de aparat cu cele etalon.

Spectrul UV-VIZ al solutiei etalon de cromat de potasiu !nm ++' +3' +,' +(3 +I' 10' 56 13.2 1$.I +1.1 $(.3 1(.1 02.1 ) '.00, '.0I, '.,11 '.(3( '.0+2 '.1$, !nm 1,' 1(' 1(3 1I' 0'' 00' 56 $0.2 $'.1 $'.+ +'.+ 0'.+ 22.+ ) '.21' '.I(2 '.II$ '.,I3 '.1I, '.'30

:alibrarea abscisei spectrelor UV-VI* se realizeaza prin inregistrarea spectrelor etalon ale unor filtre de sticla din oxid de >olmiu sau al unor solutii acide de ioni L<1.<xidul de >olmiu are benzi cu maxime de absortie caracteristice la4+(I,1;111,2;1,',2;0$2,3;031,0;31,,0;,1(,3 nm. Acestea se compara cu valorile inregistrate ale abscisei,facandu-se corectiile respective.Aceeasi proba de oxid de >olmiu se utilizeaza si penrru testarea rezolutiei400'-0,' nm apar 1 benzi intense si distincte.

Solventi spectrali pentru domeniul UV- VIZ

e!initii: :romofor este sisitemul ce contine electronii (de obicei n sau M) datorita carora are loc absortia de enrgie radianta in domeniul vizibil si ultraviolet (exemplu4cromofor carbonilic, etilenic). Auxocrom este grupa saturata posedand atomi cu electroni neparticipanti care nu absoarbe in UV,dar care atasata unui cromofor
2

produce un efect batocrom si >ipercrom asupra maximului de absortie al acestuia4grupa <D,<? si LD+. Feplasarea batocroma sau deplasarea spre rosu este deplasarea unui maxim spectral spre valori ! mai mari, adica inc>iderea culorii. Feplasare >ipsocroma sau deplasare spre albastru este deplasarea unui maxim spectral spre valori ! mai mici, adica desc>iderea culorii. "!ect hipercrom4efect de crestere a intensitiatii de absortie,adica intensificarea culorii. "!ect hipocrom4 efectul de descrestere a intensitatii de absortie adica slabirea culorii. unct isobestic este punctul comun de extinctie egala al tuturor spectrelor electronice ale unui compus,generate prin modificari de exemplu4 de timp sau de pD; indica o transformare c>imica progresiva A-B(de exemplu trecerea formei acide a unui indicator colorat in forma bazica).

Tranzitiile electronice si corespondenta acestora cu benzile spectrale UV-VIS 5ipurile de tranzitii electronice ce se produc in iradierea unei molecule cu iradiatii UV-VIS difera dupa natura orbitalilor implicati. 5ranzitiile -
N

sunt caracterizate prin cele mai mari energii,deci

prin cele mai mici lungimi de unda.Benzile corespunzatoare acestor tranzitii apar la valori O+'' nm,in ultravioletul,de vid.Acest domeniu,in care componentii aerului dau si ei absorbtii,necesita o te>nica speciala de lucru in vid.)l este insa un domeniu putin interesant pentru c>imistul organic.S-a
I

vazut ca solventii spectrali cei mai utilizati pentru domeniu UV sunt tocmai compusii care prezinta numai tranzitii - N fiind transparenti peste circa +''nm. 5ranzitiile de tip -
N

sunt caracteristice moleculelor cu duble corespunzatoare transportate pentru

legaturi(:&:;:&<;:&L).Benzile

analiza spectrala organica,sunt situate la valori aproximative &$('-+3' nm. ozitia lor este puternic afectata de con.ugarea cu alti cromafori sau cu auxocromi. 5ranzitiile de tip n-
N

si n- Nsunt caracteristice sistemelor cu

>eteroatomi posedand electroni neparticipanti.Benzile corespunzatoare tranzitiilor n- N apar in spectru de lungimi de unda &$2'-+,' nm. ozitia lor este puternic influentata de electronegativitatea atomului cromofor. 5ranzitiile n- N se manifesta in spectru sub forma unor benzi lungi de unda &+('-1('nm.Fesi sunt caracterizate de regula prin extinctii mici,ele ofera multe informatii structurale. ozitia acestor benzi, dependenta in oricare masura de natura atomilor care sunt legati prin legaturi duble este influentata in mod puternic si caracteristic de con.ugarea cu auxocromi. #eguli de selectie.Intensitatea benzilor spectrale.Probabilitatea

absortiei cuantelor de !recventa corespunzatoare este corelata cu coe!icientul de e$tinctie prin relatia%
ma$

&'()*+ ,'-'+P+a

in care -probabilitatea de absorbtie,iar a-asa numita Psectiune de capturaQ a moleculei .

$'

entru valorile R$ absortiile dau nastere unor benzi cu pentru valori de O','$ corespund benzii putin intense,cu

max

&$'0$'-

$'3;aceste benzi corespund unor tranzitii numite PpermiseQ.Fin contra

max&

$'1.5ranzitiile care genereaza aceste benzi se numesc PinterziseQ si ele se produc cu o probabilitate foarte mica. Latura PpermisaQ sau PinterzisaQ a benzilor decurge dintr-o serie de reguli de selectie,fundamentale mecanic-cuantic. Astfel sunt interzise tranzitiile in care se sc>imba multiplicitatea sistemului(singlet-triplet).Sunt interzise de asemenea tranzitiile intre stari avand aceeasi simetrie a distributiei electronice.Aceste interdictii nu sunt insa absolute de exemplui banda de cca +3' nm a benzenului sau banda de cca 1'' nm a cetonelor;desi formal PinterziseQ de asta data ultima regula de selectie apar totusi in spectrele corespunzatoare datorita devieriilor de simetrie aduse de vibratia moleculei sau de substituientii diferiti ai grupei carbonil(in molecula cetonelor). < lege importanta a fotoc>imiei este principiul lui Eran- si :ondon.Intre geometria moleculei in stare fundamentala si in cea in stare excitata pot exista uneori diferente apreciabile. rincipiul Eranc--:ondon arata ca in timpul in care are loc absorbtia fotonului si excitarea electronului este atat de scurt(R$'-$3S),cand molecula excitata apare in primul moment intr-o geometrie identica cu cea a starii fundamentale.Fe obicei molecula excitata apare intr-o stare PdilatataQadica distanta interatomica
' N

(distanta
'

de ec>ilibru a starii excitate) este mai mare decat distanta de ec>ilibru

pentru starea fundamentala.5ranzitia PverticalaQ legata de absorbtia sau remisia instantanee a unui foton,conduce la ocuparea unor nivele excitate atat electronic cat si vibrational.Aceasta se traduce
$$

printr-o anumitaQ

structura vibrationalaQ a spectrului de absortie in care intensitatea maxima are o banda corespunzatoare unei tranzitii pe nivele vibrationale superioare.

Structura !ina de vibratie )nergiile starii fundamentale si acelei excitate ale unei molecule nu reprezinta in realitate nivele unice,intrucat diferitele molecule din proba au energii vibrationale diferite.In momentul excitatiei eletronice se modifica si energia de vibratie.:a urmare,energia tranzitiei va fi usor diferita de la o molecula la alta.:orespondenta in spectru electronic a acestor numeroase tranzitii ale diferitelor molecule din proba este o Pstructura fina de vibratieQa benzilor electronice. Aceasta structura fina este vizibila la lucru in faza gazoasa.In solventi nepolari ,unele molecule nepolare rigide(de exemplu benzenul),prezinta de asemenea structura fina. In solventi uzuali(de regula polari),datorita interactiilor solventsolvat,tranzitiile individuale pe nivele vibrationale sunt greu de sesizat si in spectru se observa doar o banda larga(anvelopa) care inglobeaza intreaga structura fina. <rbitalii si N ai cromatoforilor etilenici individuali se combina in 0 noi orbitali, al caror continut energetic variaza.Fiferenta de energie intre

$+

orbitalul superior ocupat si cel vacant inferior este mai mica la sistemul con.ugat decat la sistemul necon.ugat. ?ezulta ca lungimea de unda a maximului de absortie va fi mai mare pentru sistemul con.ugat. Acesta este motivul pentru care de regula toate spectrele UV-VIS sunt caracterizate prin benzi largi(mult mai largi decat in domeniul I?). Vibratiile energiei de rotatie sunt de regula foarte mici in raport cu cele ale energiei electronice.Fe aceea in spectrele electronice nu se observa structura P>iperfinaQ datorita rotatiei. .on/ugarea cromo!orilor rin con.ugarea a doi sau mai multi cromofori banda spectrala de absorbtie caracteristica sufera o deplasare batocroma si >ipercroma Feplasarea batocroma se explica tinand seama de modificarea energiei orbitalilor implicati in tranzitie.Se considera pentru exemplificare con.ugarea a doi cromofori etilenici ca in butadiena.

In!luienta solventului asupra spectrelor electronice

Benzile corespunzatoare tranzitiilor -

sufera deplasari batocrome

N

la cresterea polaritatii solventului(solvatocromie pozitiva).Acest efect se explica prin faptul ca cele mai multe tranzitii - mult stabilizate prin interactiuni
$1

conduc la stari excitate sovlenti polari;ca

mai mult polare decat starile fundamentale.Aceste stari excitate polare sunt dipolare cu

urmare,energia tranzitiei se micsoreaza iar maximul spectral se deplaseaza batocrom.Carimea deplasarii batocrome este de circa $-+'nm la trecerea de la solvent >exan la etanol. :ompusii care pot forma legaturi de >idrogen cu solventul prezinta de asemenea deplasari batocrome pe masura ce solventul devine un mai bun acceptor al protonului in legaturi de >idrogen. )xplicatia acestei deplasari rezulta de asemenea prin luarea in consideratie a starilor excitate polare care retin mai putin protonii proprii facandu-i apti de a da legaturi de >idrogen cu solventi corespunzatori(de ex p-nitrofenolul in dioxan);stabilizarea starilor excitate prin legaturile cu solventul conduce la diminuarea energiei necesare tranzitiei. Benzile corespunzatoare tranzitiilor n- N(de exemlu in compusii carbonilici) sufera deplasari >ipsocrome la cresterea polaritatii solventului(solvatocromie negativa).)xplicatia rezida in ponderea diminuata a legaturilor de >idrogen in starea excitata,conducand destabilizarea acesteia,insotita de cresterea energiei de tranzitie si deci de scaderea valorii
max

.Carimea deplasarii >ipsocrome la cetone este deR$3 nm la trecerea de )fecte mult mai puternice ale solventului se observa cand starea

>exan la apa. fundamentala si cea excitata au polaritati mult diferite.)xemplu cazul indigoului care prezinta o solvatocromie,caci in starea fundamentala contributia structurii de rezonanta nepolara este mai mare decat a celei polare,in timp ce in starea excitata situatia este inversa.Solventii polari vor solvata mai puternic starea excitata decat cea fundamentala.Solvatocromia negativa a unei betaine de L->idroxifenilpiridiniu,la care starea fundamentala este mai polara decat cea excitata.< crestere a polaritatii
$0

solventului conduce la o deplasarea batocroma in cazul indigoului si la o deplasare >ipsocroma in cazul betaienei.

0."!ectul solventilor asupra spectrului electronic al indigoului Solvent Vapori ::A0 322 :,D0Ce+ )t<D 3I$ Violet ,$' Ce+S< ,+' Albastru Solid(in JBr) ,,' Indigo

30' maxnm :uloarea ?osu

1."!ectul solventilor asupra spectrului electronic al betaineiSolventul maxnm :uloarea solutiei )t(-cal/mo l) :onst.diel ectrica ( +3') Ce<D 3$3 rosie 33,3 1+,, )t<D 33' violeta 3$,I +0,1 Ce+:D(: D+)+<D ,'2 albastra 0(,' $0,( Ce+:< ,(( Verde 0+,+ +',( :,D3<)t (23 galbena 1(,+ 0,+

e baza lungimii de unda

max

nm

a benzii de absorbtie a betainei s-a

propus un parametru )t (-cal/mol) al polaritatii solventilor "t&-) 23'4

ma$ nm

(betaina -)

Parametrii de polaritate a solventilor

Solventul n->exan ::l0 Benzen )ter etilic )t1' 1',I 1+,3 10.3 10,, AL '.'' 2,, 2.+ 1,I FL '.$ $I,+ $3 ' ' ' ' ' ' ' '.0I N -','2 ',+I '.3I '.+(

Acetat de etil cloroform piridina nitrobenzen

12.$ 1I.$ 0'.+ 0+

+1.$ $0.+ $0.2

$(.$ 11.$ 0.0

' ' ' -

'.0( '.,, -

'.33 '.(, '.2( -

Aparatura folosita pentru identificari si dozari in domeniul metodelor fotometrice si spectrofotometrice in ultraviolet si vizibil este reprezentata de diferite tipuri de spectrofotometre si fotometre.<btinerea radiatiilor din anumite domenii spectrale cat si a radiatiilor monocromatice se realizeaza prin intermediul filtrelor colorate,a lampilor spectrale combinate cu diferite filtre sau cu a.utorul sistemelor dispersive(retele de difractie,prisme).

5iltre colorate Eiltrele colorate sunt utilizate fie pentru izolarea unei anumite linii spectrale in asociatie cu o sursa de lumina adecvata fie pentru separarea unui domeniu spectral.In anumite situatii,filtrele se asociaza cu lumina unei lampi cu vapori de mercur avand drept scop obtinerea unei lumini monocromatice. Eiltrele colorate sunt reprezentate de foi de gelatina colorata ce sunt montate intre doua discuri de sticla incolora.Eiltrul colorat se caracterizeaza printr-o curba de transmisie care exprima dependenta transmisiei de lungimea de unda.)ficacitatea filtrului mai este data si de dispersia energiei spectrale a sursei cat si de sensibilitatea spectrala a receptorului. :aracteristica unui filtru o reprezinta selectivitatea sa care se poate determina pentru un izvor de lumina cu o temperatura de aproximativ 1'''S:. Eiltrele spectrale PSQ au gravate pe ele un numar care reprezinta domeniul in care filtrul are cea mai mare transparenta.5rebuie subliniat faptul ca filtrele PSQ sunt valabile numai in asociatii cu becul cu
$,

incandescenta al fotometrului ulfric>.Setul de filtre colorate este format din I bucati,insa poate sa fie completat si cu alte filtre,acestea prezentand alte caracteristici spectrale. 6ampi spectrale Eotometrul ulfric> prezinta o lampa cu vapori de mercur.Aceasta lampa in asociere cu anumite filtre permite selectarea unor lungimi de unda ale liniilor mercurului4013,2nm(filtrul S 01);30,,$nm(filtrul S 31);3((,'nm si 3(I,$ nm (filtrul S 3(). risme si retele optice Spectrofotometrele utilizeaza ca sisteme dispersive retele si prisme care au capacitatea de a sigura o monocromaticitate superioara. Fispersia luminii reprezinta fenomenul optic pe care se bazeaza obtinerea unui spectru cu a.utorul unei prisme sau retele. rin iluminarea fantei de intrare a sistemului dispersiv cu o sursa de radiatii se obtine un spectru care este format dintr-o succesiune de imagini monocromatice ale fantei.Eanta de intrare este o desc>idere ingusta,paralela cu muc>ia prismei sau cu trasaturile retelei.:alitatea unei prisme depinde de dispersia ung>iulara si de rezolutia cromatica. Lumeroase spectrofotometre folosesc retele ca sistem dispersiv in locul prismelor.Aceste retele sunt de fapt niste placi de sticla sau cuart pe care s-au zgariat striatiuni paralele la distante egale in numar de 1''$'''/nm.Fispersia radiatiei se produce la caderea acesteia pe retea. In cazul prismelor se folosesc materiale diferite pentru perfectionarea acestora,in functie de modul de lucru in ultravilet,vizibil sau

$(

infrarosu.Insa,spre deosebire de prisme,retelele se pot folosi in ultravioletul indepartat pana in infrarosul indepartat. Auminozitatea unui spectrofotometru cu prisma este mult mai mare decat a unui aparat cu retea iar intretinerea unui spectrofotometru este,de obicei,mai delicata decat in cazul unui aparat cu pris Fomeniul de transparenta al materialelor de confectionare a prismelor

Caterialul

Fomeniul de transparenta ',1,-$ ',0'-$ ',+2-$ ',$23-1,3 ',$+-, ',$+3-I ',+'-$( ',+'-+$ ',+$-+2 ',3'-0'

Sticla cro7n Sticla flint greu :uart uviol :uart cristalin Eluorura de litiu(AiE) Eluorina(:aE+) Sare gema(La:l) Silvina(J:l) Bromura de potasiu(JBr) Bromoiodura de taliu

0parate cu citire vizuala <c>iul omenesc este sensibil numai in domeniul vizibil(0''-(,'nm) si nu are facultatea aprecierii directe a raportului dintre diferite intensitati. Eotometrele si spectrofotometrele cu citire vizuala,functioneaza numai ca aparate de nul.

$2

6a citirile vizuale dispersia este de obicei in /ur de 8,9(insa ochiul uman are un ma$im de sensibilitate spectrala la 222nm(care scade catre domeniile albastru sau rosu ale spectrului. :bs;;; Indiferent de perfectionarile care au fost aduse aparatelor cu citire vizuala,in ultimii ani au cunoscut o dezvoltare mai mare aparatele care folosesc celule fotoelectrice si care pot fi utilizate,in egala masura,si in domeniul ultraviolet. )roarea analitica relativa a metodelor vizuale,care este conditionata de sensibilitatea oc>iului,avand in vedere Aegea Aambert-Beer, este data de urmatoarea expresia dc/c.

Dc/c=-dI/I*0,434/E

)extinctia citita FI/Ieroarea de citire ',010modulul de transformare al logaritmilor naturali in logaritmi zecimali

5otometrul Pul!rich 0cest !otometru prezinta urmatoarele piese principale%

lampa cu becul de incandescenta(sursa de lumina); dispozitivul pentru cuve;
$I

fotometrul cu filtrele colorate. Eotometrul ulfric> este dotat cu becuri cu incandescenta de ,V si cu lampi cu mercur TDU) 0'Q. Eunctionarea aparatului este urmatoarea4 a.:ele doua fascicule de lumina,emise de becul cu incandescenta strabat con densatoarele,discurile de sticla clara sau mata,cele + cuve in care se gaseste solutia de analizat si a.ung in fotometru. b.Easciculele de lumina trec succesiv prin4diagramele reglabile cu tambururile,lentilele de focalizare,prismele cu reflectie totala,o biprisma si un filtru colorat si a.ung in ocular. c.:u a.utorul lupei se priveste inainte de masurare campul diafragmei care trebuie sa fie uniform ca si campul vizual privit dupa indepartarea lupei. :bs;;; $.:ampul vizual trebuie sa apara ca find doua .umatati separate printro linie verticala de demarcatie foarte neta. +.:u a.utorul tamburilor se poate realiza scaderea intensitatii fasciculelor de lumina.

0parate cu citire !otoelectrica Aparatele cu citire fotoelectrica prezinta celule fotoelectrice care au capacitatea de a transforma energia de radiatie in energie electrica. )xista doua tipuri principale de spectrofotometre de absorbtie si anume4cu un singur fascicul si cu doua fascicule,acestea folosind una sau doua celule fotoelectrice (fotoelemente).Insa,aparatele cu doua fascicule
+'

permit inregistrarea directa a transmisiei si a extinctiei probelor in conditii de precizie mai mare decat in cazul aparatelor cu un singur fascicul. rintre spectrofotometrele si fotometrele cu citire fotoelectrica utilizate in laboratoarele in care se realizeaza analiza medicamentelor se numara4 $. entru domeniul vizibil4 celula fotoelectrica )lp>o adaptabila la fotometrul ulfric> pentru citiri de extinctii sau transmisii prin metoda compensatiei sau substitutiei spectrofotometrul TSpe-olQcare este un spectrofotometru neinregistrator cu monocromator cu retea +. entru domeniul ultraviolet si vizibil4 a.aparate neinregistratoare4 spectrofotometrul :V0 cu prisma de cuart ce functioneaza cu un singur fascicul prin metoda compensatiei in domeniul ++'-$'''nm. spectrofotometrul VSU-+ cu prisma de cuart sau sticla;acesta functioneaza cu un singur fascicul prin metoda compensatiei in domeniul +$'-$'''nm. spectrofotometrul :VF-+ cu retele de difractie;functioneaza cu un singur fascicul prin metoda compensatiei in domeniul ++'-$'''nm. b.aparate inregistratoare4 spectrofotometrul TSpe-ordQcu prisma de cuart;functioneaza cu dublu fascicul in domeniul $23-2''nm. spectrofotometrul TUnicam S $2'' BQcu retele de difractie;functioneaza cu fascicul dublu in domeniul $I'-23'nmsi este prevazut cu inregistrator, dispozitiv automat pentru sc>imbarea cuvelor si alegerea domeniului spectral.
+$

Spectro!otometrul <Spe=ol> poate sa functioneze fie ca Taparat principalQ,utilizat pentru determinari de extinctii si transmisii in domeniul 1,3-(''nm,fie ca Taparat universalQ,care lucreaza cu amplificator tranzistorizat si cu celule fotoelectrice cu gaze si care poate fi folosit atat pentru determinari de transmisii si extinctii cat si pentru determinari de fluorescenta,turbiditate sau de reflexie difuza,in domeniul 1,3-(3'nm. Aparatul foloseste drept detector un fotoelement cu seleniu iar ca surse de radiatii fie un bec cu incandescenta de ,V,1'W,cu stabilizator de tensiune fie o lampa cu vapori de mercur. entru citiri se vor folosi cuve de sticla de ',$cm-3cm grosime fie eprubete de sticla. Spectro!otometrul cu prisma de cuart .?@ se foloseste la determinari de extinctii si transmisii in domeniul ++'-$$''nm.Acesta este prevazut cu surse de radiatii cu tub de descarcare electrica in >idrogen(++'13'nm) si cu detectori cu celula fotoelectrica cu stibiu si cesiu(++'-,3'nm) si cu celula fotoelectrica cu oxid de cesiu(,''-$$''nm). Spectro!otometrul VSU--P cu prisma este utilizat pentru determianri de extinctii si transmisii in domeniul +''-$'''nm.Acest spectrofotometru poate sa utilizeze prisma de sticla in domeniul +''-$'''nm.)l este prevazut cu surse de radiatii cu4tub de descarcare electrica in deuteriu(+''-12'nm) si bec de incandescentaI1+'-$'''nm) si ca detectori cu4celula fotoelectrica tip CUVS(+''-,2'nm) si celula fotoelectrica tip CV(,1'-$'''nm). entru etalonare se utilizeaza lampa cu vapori de mercur DU) 0' E. Spectro!otometrul inregistrator(cu dublu !ascicul(SP"A:# UV

VIS,cu prisma de cuart este utilizat pentru determinari de extinctii si

++

transmisii in domeniul $23-2''nm.Acest spectrofotometru este prevazut ca surse de radiatii cu tub de descarcare electrica in deuteriu tip F+) si bec cu incandescenta (1+3-2''nnm) si ca detectori cu fotomultiplicator. Spectro!otometrul inregistrator(cu dublu !ascicul UBI.0C SP ,)''(cu retea de difractie,este utilizat la determinari de extinctii si transmisii in domeniul $I'-23'nm.Spectrofotometrul prezinta ca surse de radiatii un tub de descarcare electrica in deuteriu si bec cu incandescenta cu filament de tungsten.Aparatul prezinta un sc>imbator automat de cuve,selector de lungimi de unda,programator.

:aracteristici ale aparaturii utilizate in U.V. si vizibil Sistemul Aocul de de izolare plasare al Fetector a benzii probei spectrale
Ultraviolet

Sursa

:alcul automatic si prezentare

Fomeniu spectral utilizabil(n m)

$.Aampa cu Filtre argon

:uve cu ferestre de AiE +.Aampa cu Eiltre de :uve cu xenon interferenta ferestre de AiE 1.Aampa de Conocroma :uve de >idrogen tor(prisme cuart sau retele)

Eotomultipli cator :elula fotoelectrica :elula fotovoltaica

Cicroam permetru Xalvano metru unte potentio metrica

$'(-$,3 $3'-('' $2'-12'

Vizibil

@.Aampa cu Eiltre de :uve

)lement de fotoelectric
+1

<c>iul

filament de =olfram 3.Aumina alba

absorbtie

cu seleniu. uman <c>iul uman )lement Eiltre de :uve de fotoelectric <c>iul absorbtie sticla cu seleniu uman <c>iul uman

sticla

13'-2''

13'-2''

Spectrometria de absorbtie in ultraviolet este o metoda de investigatie des folosita in controlul medicamentelor cu aplicatii la4 cunoasterea constitutiei moleculare a unor substante,bazata pe

recunoasterea unor grupari cromofore sau a unor grupari care modifica benziile de absorbtie atribuite altor cromofori; identificarea si controlul puritatii unor substante; dozarea unor substante din amestecuri sau ca atare; studiul ec>ilibrelor in solutie,formarea combinatiilor complexe,ordinul unei reactii,gradul de polimerizare,interactiuni posibile.

$.Spectrul U.V.-criteriu de identitate si puritate Absorbtia luminii in U.V. reprezinta o caracteristica a produsului pur. entru identificarea substantelor medicamentoase pure fie se indica cu precizie lungimile de unda la care se inregistreaza maximele si minimele de absorbtie cu precizarea valorilor extinctiilor,a coeficientilor de extinctie molara fie se recomanda compararea spectrului U.V. al substantei de

+0

determinat cu cel obtinut in aceleasi conditii experimentale pentru aceeasi substanta in stare pura. Fe exemplu,spectrul de absorbtie in U.V. al clorhidratului de o$itetraciclina in D.l '(',B prezinta + maxime la +,2nm si 131nm; extinctia unei solutii ',''$6,masurata in cuve de $cm,este la +,2nm de ',1(-',0' si la 131nm de ',+(-',+I. roba de identificare a produsului reprezinta,de cele mai multe ori,un test de puritate.

+.Feterminari cantitative in U.V. Spectro!otometria in U.V. poate fi folosita la determinarea cantitativa fie a componentelor unui amestec,cu sau fara separarea lor prealabila,fie ca atare. ozarea barbituricelor(barbital sodic,butalbital sodic si fenobarbital sodic)care sunt prezente alaturi de excipienti in dra.euri,cu maxime situate in U.V. la aproape aceeasi +0'nm,se poate realiza numai dupa separarea lor pe placa cromatografica. ozarea codeinei din siropuri se realizeaza dupa diluarea siropului cu alcool ,'K si trecerea unei cantitati determinate peste o coloana cromatografica cu sc>imbatori de ioni.Fe pe coloana,codeina retinuta prin sc>imb ionic se elueaza cu metanol amoniacal($'6 LD1).)xtinctia se citeste la +2(nm in cuve de $cm fata de solvent.

ozarea spectro!otometrica in U.V. a paracetamolului

+3

rincipiul metodei4 paracetamolul(0->idroxiacetanilida)dizolvat in D+S<0 ','3C prezinta o absorbanta in U.V. la +01nm si o absorbanta specifica egala cu ,03.

Cod de lucru4 ',$'''g paracetamol se aduc cu D+S<0 ','3C intr-un balon cotat de $'' mA; $mA din solutia obtinuta se dilueaza cu D+S<0 ','3C la $''mA; solutiei formate i se determina absorbanta la +01nm fata de D+S<0 ','3C ca martor,in cuva de $cm. :bs;;; :unoscand valoarea absorbantei specifice se calculeaza concentratia in paracetamol utilizand urmatoarea formula4 :&A/A Ycm A&absorbanta probei analizate

eterminarea spectro!otometrica a ca!einei si a acidului acetilsalicilic

+,

:afeina si acidul acetilsalicilic se pot doza din amestec,c>iar daca spectrele lor se suprapun partial.Se masoara absorbanta probei la doua lungimi de unda corespunzatoare maximelor de absorbtie ale celor doua componente. Spectrul unui amestec de doi componenti(xZ[) este ec>ivalent cu rezultatul insumarii spectrelor caracteristice x si [.

?eactivi si aparatura4 Solutie etalon ',''+6(m/v) de cafeina in alcool etilic; Solutie etalon ',''+6(m/v) acid acetilsalicilic in alcool etilic; Alcool etilic; Spectrofotometru UV-VIS.

Cod de lucru4 roba de analizat care contine acid acetil salicilic si cafeina se aduce cu alcool etilic la flacon cotat de $''mA.In functie de continutul probei in cafeina si acid acetilsalicilic se realizeaza dilutiile corespunzatoare astfel incat absorbanta sa fie cuprinsa intre ',$-',2 pentru ca aceasta sa poata fi usor citita.Se masoara absorbanta solutiei de lucru la +(1 si ++Inm,in cuva de $cm,folosind ca martor alcool etilic.

:bs;;;

+(

Absorbantele specifice pentru cafeina si acidul acetilsalicilic la cele doua lungimi de unda sunt determinate experimental prin masurarea absorbantei solutiilor etalon cu concentratia ',''+6(m/v) la +(1nm si ++Inm.

Cetode spectro!otometrice de absorbtie in U.V. si invizibil aplicate antibioticelor

0ntibioticele sunt compusi cu structuri c>imice foarte diferite,a caror denumire se datoreaza specificitatii si eficacitatii pe care o prezinta fata de numeroase microorganisme.Cetodele de obtinere si puritatea relativa a preparatelor au facut,ca initial, sa se aplice pentru dozare in special metode microbiologice. e masura ce acesti compusi se obtineau cu o puritate mai avansata,s-a a.uns sa se prefere tot mai multe metode fizicoc>imice,respectiv spectrofotometrice. entru dozarea spectrofotometrica a antibioticelor din lic>idele de fermentatie este necesara,de multe ori,o separare prin metode extractive,la diferite pD-uri sau prin metode cromatografice.Cetodele spectrofotometrice in U.V. care se adreseaza intregii molecule sunt,de obicei, mai specifice decat cele in vizibil.

I.P"BI.I6IB"

+2

enicilinele sunt acizi monobazici formati dintr-un sistem tiazolidin\-lactamic condensat. enicilinele naturale sunt 4benzilpenicilina(penicilina X) fenoximetilpenicilina(penicilina V) +-pentenil-penicilina(penicilina E sau I) 1-pentenil-penicilina n-amil-penicilina p->idroxibenzil-penicilina n->eptil-penicilina(penicilina J) Benzilpenicilina si fenoximetilpenicilina prezinta spectre de absorbtie caracteristice in U.V. care pot fi folosite drept criteriu de puritate. enicilina X prezinta in solutie apoasa are maxime de absorbtie la +3'nm si +,'nm iar penicilina V prezinta in solutie apoasa maxime de absorbtie la +,2nm si +(0nm si un minim la +(+nm. Untermann recomanda o metoda spectrofotometrica selectiva in U.V. pentru dozarea penicilinei V din lic>idele de fermentatie. rocainpenicilina se poate determina in U.V. la +I'nm sau la 1++nm. enicilina X se poate determina in U.V. la +,+nm in metanol sau la 1++nm dupa prealabila degradare. Cetodele spectrofotometrice in vizibil desi sunt rapide si simple,nu prezinta o selectivitate suficienta,reactia de culoare anga.and doar o anumita grupare a moleculei ceea ce face ca produsii de descompunere sa interfereze.

+I

Dozarea penicilinelor ca acid hidroxamic

?eactivi necesari4 ]solutie de >idroxilamina.Se dizolva ,,I3g de clor>idrat de >idroxilamina crist.in 0' mA apa,se aduce pD-ul la , cu La<D L(circa 3' mA) si se completeaza volumul la $''mA cu apa. ]Acid acetic 3'6(v/v). ]Alcool izobutilic. ]Solutie alaun feriamoniacal.Se dizolva ,,I2g alaun feriamoniacal in $''mA apa la balon cotat. ]Solutie de referinta.Se cantareste exact ','3'''g penicilina X sare de potasiu si se dizolva in $''mA apa la balon cotat.

Mod de lucru: entru construirea unei curbe etalon de extinctie se pipeteaza in 3 palnii de separare de 3'mA4',3mA; $mA; +mA; 0mA si ,mA solutie de referinta.Volumele se aduc la $' mA cu apa.Se adauga in fiecare palnie cate $mA solutie de >idroxilamina,se agita si se lasa $'min in repaus.Se aciduleaza fiecare proba cu acid acetic pana la pD&1,3-3,se adauga $mA solutie alaun feric si imediat alcool izobutilic ca dupa saturarea fazei apoase sa mai ramana un exces de cca. 0 mA.Se agita 1' s,se aduc fazele apoase in alta palnie de separare si se mai extrag de + ori cu cate +mA de alcool izobutilic.Solutiile alcoolice se reunesc intr-un balon cotat de $'mA ce se completeaza cu alcool izobutilic pana la semn.)xtinctiile se citesc la 3''nm,fata de alcoolul izobutilic ca martor.

1'

entru dozare se aduc intr-o palnie de separare cca.$'mA solutie,care sa contina aprox.+mg penicilina.Se lucreaza mai departe in modul cum s-a aratat la construirea curbei etalon de extinctie.Fin extinctia citita se calculeaza cantitatea de penicilina din proba analizata.In cazul lic>idelor de fermentatie acestea trebuie in prealabil,neutralizate. entru dozarea penicilinelor de semisinteza se pot folosi metodele generale care se adreseaza grupului comun tuturor penicilinelor sau metoda spectrofotometrica in U.V.Ultima metoda recomandata de Derriot,Stoc- si Dolbroo- este specifica,sensibila si expeditiva si se bazeaza pe faptul ca molecula penicilinei,incalzita in anumite conditii de pD,de temperatura si de timp formeaza un produs de degradare stabil,cu maximum de absorbtie la 1++nm. rodusul format este acidul penicilenic si prezenta urmelor de cupru este necesara pentru a obtine rezultate reproductibile. Aiteanu a studiat comportarea in U.V. a penicilinelor semisintetice in diferiti solventi,stabilind conditiile de lucru care au fost adoptate si de E.?.VIII.

.onditii pentru dozarea spectro!otometrica a penicilinelor semisintetice Fenumirea Ampicilina Ceticilina <xacilina :olxacilina Solventul :oncentratia ^(nm) +,2 +2' 10' 10' )xtinctie specifica 3,3' 3(,3' +,3' 0,I3

5ampon fosfat 3'mg/$''mA D&( Apa $'mg/$''mA 5ampon fosfat D&3,0(1' min la $''mg/$''mA ('K) 5ampon fosfat D&0,,(1' min la $''mg/$''mA
1$

('S

II.."506:SP:#IB"

:efalosporinele

si

penicilinele

au

in

comun

nucleul

lactamic.Lucleul tipic cefalosporinelor este acidul (-amino-cefalosporinic care este la fel de putin activ ca si acidul ,-aminopenicilanic.

rincipalul antibiotic extras din culturile de .ephalosporium acremorium este ce!alosporina ..Colecula cefalosporinei : este formata dintr-un nucleu cu structura -lactamdi>idrotiazinica si doua catene laterale. .e!alotina este sarea de sodiu a acidului (-(tiofen-+-acetamido)cefalosporinic.Earmacopeea o substanta de referinta. .e!aloridina este betaina acidului (-#(+-tienil)-acetamido%-1-(-piridilmetil)-1-cefam-0-carboxilic.Earmacopeea intre ',(+ si ',(I. .e!ale$ina este acidul (-(F- -amino- -fenilacetamido)-1-metil-1cefem-0-carboxilic.Eirmele producatoare prevad determinarea continutului in substanta activa din capsule,dupa extractie in acid clor>idric si diluare cu solutie tampon acetat pD&0,3 la +,+nm fata de solutia tampon.)xtinctia specifica la +,+nm este +1+.
1+

Statelor

Unite

ed._VIII($I(')

prevede

determinarea absorbtiei solutiei ',''+36 intre ++' si 1$'nm,comparativ cu

)ngleza

$I,2

prevede

determinatrea absorbtiei solutiei ',''+6 la +0'nm,cu o absorbtie cuprinsa

Fatorita sistemului ciclic condensat si gruparii cromofore <&: L :&: ,a fost utilizat,pentru unele cefalosporine,in special,la identificare, spectrul de absorbtie in U.V. Fin studiul spectrului de absorbtie al :efalotinei,in diferite conditii de solvent,temperatura si pD,a rezultat ca aceasta are in solutie apoasa,un spectru bine conturat,cu un maxim la +1(nm,un minim la +$+nm si o inflexiune la +,'-+('nm.Caximul de absorbtie la +1(nm se datoreaza gruparii tienil.

III.0CIB:E6I.:ZI "

a.Streptomicina Streptomicina a fost izolata pentru prima data in anul $I00. entru obtinerea streptomicinei se utilizeaza tulpini de StreptomFces griseus(0ctinomFces globisporus streptomFcini. Streptomicina poate fi dozata in U.V. la 1++nm prin masurarea absorbtiei maltolului care se formeaza cantitativ la >idroliza alcalina. Fi>idrostreptomicina poate fi dozata in prezenta streptomicinei folosind diferenta absorbtiilor la +,3nm si +2'nm dupa prealabila >idroliza acida.

In cazul metodelor spectrofotometrice in vizibil se folosesc reactiile de culoare pe care le dau componentele moleculei. entru streptidina se folosesc reactiile de culoare caracteristice gruparii guanidice4cu -naftol si
11

>ipobromit sau >ipoclorit alcalin ;cu -naftol si diacetil inainte sau dupa prealabila separare prin cromatografie pe >artie ;cu nitroprusiat de sodiu sau de amoniu. Cetodele spectrofotometrice in vizibil se adreseaza numai unei anumite componente a moleculei.Aceste metode sunt destul de sensibile si nu sunt nici specifice.Fe obicei,se foloseste metoda de dozare a maltolului recomandata pentru dozarea urmelor de streptomicina din di>idrostreptomi cina,combinata cu o metoda de dozare a streptidinei. ozarea streptomicinei prin metoda maltolului

?eactivi4 ]reactiv Eolin-:iocaltau; ]Didroxid de sodiu 3L; ]Acid sulfuric 3L; ]Solutie clorura ferica (Ee:l1N,D+<)+6 in acid clor>idric; ]Solutie carbonat de sodiu +'6l; ]Sulfat de amoniu; ]Solutie de referinta.Se dizolva ',',+3'g sulfat de streptomicina in 3' mA la balon cotat. Cod de lucru4 entru realizarea curbei etalon se pipeteaza in 3 eprubete urmatoarele cantitati4',3mA; $mA; $,3mA; +mA; +,3mA solutie de referinta.Volumele se aduc la 0mA cu apa.Se pipeteaza in fiecare eprubeta $mA La<D 3L si se incalzesc eprubetele 1min intr-o baie de apa fierbinte.Fupa racire se aduc
10

solutiile cantitativ,pe rand,cu + mA acid sulfuric in aparatul de distilare,se adauga $g sulfat de amoniu si se antreneaza maltolul cu vapori de apa,prinzandu-se $'mA distilat intr-un cilindru gradat.Se adauga $mA solutie clorura ferica,se agita si apoi se citeste extinctia la 33'nm,fata de un martor pregatit prin amestecarea a $'mA apa cu $mA solutie clorura ferica.:u extinctiile citite se realizeaza curba etalon de extinctie. entru dozarea unei probe se pregateste o solutie care sa contina aprox.$mg/mA streptomicina baza.Intr-o eprubeta se pipeteaza +mA din aceasta solutie,se completeaza volumul la 0mA cu apa si se lucreaza mai departe exact ca la realizarea curbei etalon. b.Janamicina Janamicina este produsa de o tulpina a speciei StreptomFces =anamFceticus.Acest antibiotic este activ in infectiile produse de coci grampozitivi si gramnegativi. Aanamicina este constituita din - amino-zaharuri ce sunt legate glicozidic de un derivat al ,(G-diaminociclohe$anului(denumit -dezo$istrep tamina. )ste solubila in apa;datorita insusirilor sale bazice formeaza saruri iar dintre acestea sulfatul fiind cel mai des folosit. Janamicina poate fi dozata spectrofotometric in U.V. la +((nm, masurand absorbtia furfurolului care se formeaza prin >idroliza acida a produsului.Janamicina se poate doza si spectrofotometric in vizibil,folosind reactia de culoare cu antrona,caracteristica >idratilor de carbon sau cu $,+naftoc>inon-0-sulfonatul de sodiu.

13

ozarea =anamicinei cu antrona

?eactivi necesari4 ]?eactiv cu antrona.Se dizolva ',+''g antrona intr-un amestec format din 3mA apa si $''mA acid sulfuric. ]Solutie de referinta.Solutie apoasa de -anamicina cu un continut de $,' U.I./mA. Cod de lucru4 entru realizarea curbei etalon de extinctie se pipeteaza in , eprubete urmatoarele cantitati4',$mA; ',+mA; ',0mA; ',,mA; ',2mA; $mA solutie de referinta.Aceste volume se aduc la +mA cu apa.Separat se pipeteaza intr-o eprubeta +mA apa(proba martor).Se adauga in fiecare eprubeta cate 0mA reactiv cu antrona,se incalzesc +'min intr-o baie de apa in fierbere si se citesc extinctiile probelor,dupa racire,la 3(3nm fata de martor.:u extinctiile citite se construieste curba etalon de extinctie. entru dozarea unei probe de -anamicina,se prepara o solutie apoasa care sa contina aprox.$'' U.I./mA.Se pipeteaza intr-o eprubeta $mA solutie si se lucreaza mai departe exact ca la realizarea curbei etalon de extinctie.

IV..6:#0C5"BI.:6

:loramfenicolul a fost izolat in anul $I0( din lic>idele de fermentatie provenite de la StreptomFces venezuelae.)ste activ fata de bacilii gramnegativi,coci grampozitivi si gramnegativi,ric-etsii.

1,

:loramfenicolul si esterii sai prezinta spectre de absorbtie caracteristice in U.V.Sferuzza indica o metoda spectrofotometrica in U.V. de dozare a cloramfenicolului in prezenta esterilor sai dupa separare prin :.D.Aorenz indica metode pentru dozarea spectrofotometrica in U.V. a cloramfenicolului si pentru dozarea cloramfenicolului in prezenta sulfamidelor.Aiteratura recomanda metode in U.V. pentru dozarea cloramfenicolului in amestec cu >idrocortizon,cu tetraciclina. Unele farmacopee au adoptat spectrofotometria in U.V. pentru dozarea cloramfenicolului si a esterilor sai sau pentru controlul puritatii. In ceea ce priveste metodele spectrofotometrice in vizibil,cea mai mare parte se bazeaza pe reactiile de culoare ale gruparii amino,dupa prealabila reducere cu clorura stanoasa,zinc pulbere,clorura de titan.:a agent de cuplare se foloseste diclor>idratul de L-($-naftil)-etilendiamina. ozarea cloram!enicolului din supozitoare4dupa dizolvarea excipientului gras cu eter de petrol sau benzen saturat cu cloramfenicol,reziduul insolubil in acesti solventi,constituit din cloramfenicol,se dizolva in alcool etilic si se spectrofotometreaza dupa diluare la &+(2nm in cuve de $cm fata de solvent (extinctia specifica&+I2).

V.T"T#0.I.6IB"

5etraciclinele sunt antibiotice cu spectru bacterian.Aureomicina sau clortetraciclina a fost primul antibiotic din grupa tetraciclinelor izolat in anul $I03 de catre Fuggar dintr-o tulpina de Streptom[ces aureofaciens.
1(

5etraciclinele prezinta spectre caracteristice in U.V. Aiteratura de specialitate recomanda numeroase metode spectrofotometrice in U.V. pentru dozarea tetraciclinelor singure sau asociate intre ele cu alti compusi din medicamente,lic>ide de fermentatie,fura.e,alimente etc.:lortetraciclina din lic>ide de fermentatie a fost dozata prin masurarea extinctiilor la +(0nm si 1('nm,dupa incalzire cu acid sulfuric sau la +,+,3nm si 1'3nm in acid clor>idric. Fi.->uis si Xriffit>s au recomandat spectrofotometria in U.V. si vizibil ',0L. Cetodele spectrofotometrice in vizibil se impart in mai multe grupe4 metode bazate pe degradarea in mediu acid; metode bazate pe degradarea in mediu alcalin; metode bazate pe formare de c>elati; metode conditionate de prezenta gruparii fenolice; metode conditionate de grupa cetonica; metode diverse. pentru dozarea an>idroderivatului si a epimerului tetraciclinei.<xitetraciclina se poate doza la 131nm,dupa incalzire cu La<D

12

1I

0'