Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Sec X lea majoritatea populatiei locuia in asezari rurale mici, in sate sau catune.
Intre Sec IX lea si XIV lea incepe o activitate constructiva importanta data si de organizarea de tip feudal. Apar cetati taranesti fortificate si mici orase construite in limite restranse. Se remarca lipsa materialelor arheologice privitoare la cladiri militare curti boieresti catele nobliare. Perioada dintre inceputul sec al XIV si XV lea, a reprezentat pentru Transilvania o faza de progres social si economic. Experienta acumulata in secolele precedente va inlesni progresul si se vor elabora noi tipuri urbane si forme de baza ale dezvoltarii ulterioare.
Orasele Transilvaniei
Construite din munca si cheltuiala societatii, ele serveau si statului dar erau puse in primul rand in slujba colectivitatii.
Construite la inceput in limite restranse au fost in decursul sec XIV XV extinse si fortificate. Fortificarea cosnta in inconjurarea intregii cetati cu ziduri groase de aparare din piatra sau caramida, prevazute in partea superioara spre interior cu turnuri de straja si flancate din loc in loc cu turnuri.
Intrarile in oras erau flancate cu turnuri speciale care aveau ganguri si porti solide, prevazute cu siteme de aparare. Apararea urbei se facea de toti cetatenii ei , barbati in stare de a purta arme, grupati pe meserii.(turnul croitorilor, turnul dulgherilor, turnul olarilor.) Planul general al acestor orase este rezultatul adaptarilor la teren a unor principii simple de aparare, de circulatie, de igiena urbana. Strazile sunt stramte, cu laturile legate din loc in loc de arcade. Parcelel caselor au forma alungita cu latura scurta spere strada- economia de teren dar si impartirea si faramitarea care a avut loc in decursul veacurilor. Centru orasului marcat de o piata in care se aflau: edificiul religios Biserica si edificiile laice - Turnul sfatului si hala.
Frumusetea lor consta in combinarea armonioasa a formelor arhitecturale cu contextul in care ele se afla.
Orasele Transilvaniei
Sibiu
Sec XIII-lea - Satul care a dat nastere orasului se intindea la poalelel unei coline pe care se afla biserica singura fortificata.
Sec XIV orasul amintit documentar cu numele de civitas in 1366 avea a doua incinta Ringul mic. Care cuprindea actuala Piata Mica Sec XV s au daramat o parte din zidurile primei incinte, si s au mai adaugat altele formand astfel a 3 a incinta.care cuprindea orasul de sus. Pana astazi s au mai pastrad doar 3 din cele 40 de turnuri de aparare cu care orasul se putea mandri.
Orasele Transilvaniei
Cluj
Din incinta din sec XV se mai pastreaza doar curtina si Turnul Croitorilor, Construite din piatra , zidurile aveau un drumuri de straja construite in console de piatra faltuita.
Orasele Transilvaniei
Sighisoara
Dezvoltata pe o colina deasupra vaii Tarnavei in jurul unui burg bisericesc in sec XIII lea, orasul este pomenit pentru prima data cu numele de civitas in Suguswar in anul 1367. Pastreaza in mare parte vechile ziduri dar perfectionate si aplificate pe masura nevoilor din decursul sec XVI XVII. De apararea si intretinerea zidurilor si turnurilor de parare se ocupau diversele bresle:fierarii, croitorii, cositorii, dulgherii, cojocarii.
Asezarile sasilor nu au fost fortificate cand insa la inceputul sec XV s a pus problema apararii impotriva invaziei turcesti: au existat 2 directii:
Restructurarea vechilor cetati aflate in afara orasului - cetatea de la Rasnov, cetatea de la Rupea Fortificarea bisericilor creand in jurul ei o incita spatioasa capabila sa primeasca in caz de pericol intreaga populatie.
Ajungem la o cetate puternica numita Rasnov, cladita pe varful unei stanci, pe un munte inalt, despartit de ceilalti, la care se poate ajunge doar pe o poteca de lata de vreo 3 pasi. Sub cetate aflata langa drumul mare, se afla un targ bine populat, si cu o viata negustoreasca ai carui locuitori se refugiaza in cetatea amintita in timp de razboi, in vremuri de liniste fiind pazita doar de un slujbas (Giovanandreea Gromo sec XVI )
Cetatea include o incinta mai mica, amplasata pe platoul dealului, si una ceva mai intinsa - ce coboara spre est. Accesul principal in cetate se facea prin latura de est, pe aceeasi latura fiind construit si un turn poligonal. Din trei laturi - sud, vest si nord zidurile sunt flancate de pante abrupte cu o inaltime de aproximativ 150 m, foarte dificil de urcat. Zidurile dinspre vest, nord si est erau aparate de o galerie continua alcatuita din doua anteforturi si sapte turnuri; latura sudica, fiind si ceva mai abrupta, este pazita doar de doua turnuri. In incinta mica se observa ruinele a peste 30 de case ce serveau drept adapost pentru locuitorii cetatii. Conform inscriptiei de pe una din locuinte aceasta a fost realizata in 1562. S-au pastrat si ruinele unei scoli, ale locuintei preotului, si ale unei capele. In urma unor cercetari arheologice din 1970 s-a descoperit in cetatea exterioara o capela in forma dreptunghiulara, cu absida. Conform marturiilor din acele vremuri cetatea a trecut printr-un grav incendiu in anul 1718, fiind ulterior refacuta. In anul 1802 unele cladiri din interiorul incintei mici a fortificatiei au fost grav afectate de un cutremur. Totusi cetatea si-a conservat majoritatea curtinelor si a tunurilor construite in etape succesive de modernizare. Comparativ cu celelalte cetati de acelasi tip, din Transilvania, Cetatea Rasnovului este una dintre cele mai bine conservate, cu toate ca Tara Barsei a fost permanent expusa atacurilor turcesti din secolele XIV-XV.
Bisericile fortificate
Inceputa in prima jumatate a sec XV lea activitatea de fortificare a cetatilor satesti era necesara pentru ducerea luptei pentru independenta si libertatea data de framatarile politice.
Cu un efort constructiv urias comunitatile statelor libere din S-E Transilvaniei au ridicat aprox 300 de cetati satesti. Acestea nu au fost construite dupa un plan prestabilit ci au suferit modificari de restructurare, transirmare, adaugare secole la rand.
Ca sistem de intarire: mai multe curti concentrice sau juxtapuse inconjurate fiecare cu ziduri proprii, de a lungul carora se desfasoara pe unul sau mai multe caturi, numeroase camere de locuit si depozite alimentare. Plan niciodata regulat, adaptat terenului, Turnurile groase de 2 m si inalte de pana la 15m sunt prevazute cu drumuri de straja, balcoane inchise si turnuri. Turnul cel mai mare era turnul intrarii.In fata lui se afla un sant adanc peste care se trecea cu un pod mobil. Intrarea se facea printr un gang ingust si boltit iar poarta era prevazuta cu sitem special de zavorare. Biserica putea fi de asemenea fortificata prin intarirea turnului clopotnita, a podului si a corului si absidei.
Construita in a doua jumatate a sec XV-lea in jurul bisericii romanice din sec XIII-lea. Caracteristici: - Tip structural central in forma de cruce greaca dispuse in jurul unui patrat. - Fiecare brat este format dintr o traveie patrata si una poligonala cu cate trei laturi si contraforti la colturi.
-Boltile pe nervuri sixpartite , ferestre cu 4 ochiuri care schiteaza imaginea unei cruci.
Fortificaia care nconjoar biserica a fost ridicat n secolul al XV-lea. Este format dintr-un triplu cordon de curtine concentrice, asemntor fortificaiei de la Snpetru. Zidul exterior, mai scund, cu o nlime de doar 4,5 metri era menit s apere baza incintei. Cel de-al treilea cordon de curtine care ncercuia anul cu ap nu se mai pstrez. Zidul interior, nalt de 12 metri era prevzut cu apte turnuri devansate. ntreaga incint era acoperit cu un drum de straj, ca la Prejmer sau Snpetru, care comunica cu toate turnurile. Aici, maiculiurile erau alternate cu metereze cu rame din lemn care se nchideau. n faa intrrii se afla o barbacan prevzut cu dou herse, iar deasupra ei se afla turnul mcelarilor. La nceputul secolului al XVII-lea a fost ridicat cldirea cu gangul scund de intrare.
Are o singura sal cu cor patrat, boltit in cruce pe ogive, absida semicirculara, turn-clopotni cu tribuna pe vest. Odata cu constructia cetatii taranesti, biserica a fost fortificata, corul si absida fiind cuprinse intr-un puternic turn. Constructia de aparare propriu-zisa a bisericii din Homorod este insa monumentalul turn-donjon, ridicat din blocuri de piatra deasupra corului, pe plan patrat de 11 metri lungime a unei laturi, cu ziduri groase de 3 metri la baza si de 2 metri la inaltimea catului al patrulea.
Curtina interioara e inconjurata de un al doilea zid de aparare, mai scund, formand "Zwinger"-ul, pastrat azi pe laturile de sud si vest. In 1657 turnul din nord-vest a fost inlocuit printr-un turn inalt de 10 m, de plan pentagonal, cu patru nivele, purtand deasupra coridorului de aparare, devansat si cu balustrada din scanduri, un acoperis din sindrila, innoit in. 1954. Caturile, separate prin platforme din barne, au intrari separate pe latura dinspre curte, cu un balconas de lemn spre care urca scari dispuse aproape vertical.
Fortificatia, cu doua incinte concentrice si o a treia partiala, cu 7 turnuri si 2 bastioane, exista in nucleu la 1468, fiind extinsa in secolul XVI. In incinta interioara, partial demolata, sunt de remarcat turnul sudic, care are la parter fosta capela catolica, cu picturi murale din secolul XVI, turnul vestic - fosta primarie si turnul nord-estic, azi lapidariu si care adaposteste remarcabile lespezi funerare din secolele XVI - XVII.
Biserica a fost construita intre 1493 - 1522, pe locul unei biserici anterioare. Este o biserica-hala gotic tarziu, cu 3 nave, cor cu absida poligonala, sacristie si nivel de aparare, fiind ultima biserica-hala construita in tara
Biserica
Se pare c la Valea Viilor existase cndva o mai veche biseric romanic, ale crei urme au putut fi observate sub podeaua sacristiei. n cursul secolului al XIV-lea au fost ncepute lucrrile la biserica evanghelica a Sfintei Fecioare Maria, n stil gotic. La nceputul secolului al XVI-lea, biserica a suferit unele modificri fiind fortificata.
Fortificatia
Biserica este nconjurat de o singur incint oval, n care se intra printr-un gang boltit situat n partea de vest, care putea fi nchis cu o hers . Se mai pstreaz trei bastioane pe flancuri, n cele patru puncte cardinale. Zidurile ajung la 6-7 metri nlime i au metereze si guri de aruncare sprijinite pe console.
Cetatea Merghindeal, datata in 1336 este situata la 58 km de Sibiu intrun tinut deluros ce domina localitatea (Mergenthal in lb. germana). o bazilica romanica construita in sec. XIII, cu o incinta trapezoidala lunga de 37 metri. De asemenea, turnul principal de aparare asezat in V este prevazut cu drum de straja din lemn.