Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
1. Resursele financiare
Sursele principale de colectare a fondurilor pentru asistenta sanitara sunt: - Impozitele generale - prin care banii colectati ajung la bugetul statului, de unde sunt distribuiti sectorului medical conform bugetului aprobat la inceputul fiecarui an, de catre organismele abilitate. - Primele de asigurare obligatorii - sunt platite de fiecare individ in parte indiferent de starea lui de sanatate. Aceste sume sunt in procent fix din veniturile salariatilor precum si din cel al firmelor, fiind numite asigurari sociale de sanatate. - Primele de asigurare voluntara sunt obtinute si sunt corelate cu starea de sanatate a persoanelor asigurate. - Plata directa a serviciilor medicale, care se practica mai ales in sistemul medical privat, dar mai poate fi intalnit si in celelalte sisteme sanitare, fiind vorba de obicei de co-plati. Modul de plata al furnizorilor de servicii medicale se face prin diferite mecanisme neexistand o legatura directa intre modul de strangere a fondurilor si distribuirea lor. Serviciile de sanatate sunt finantate prin scheme diverse, iar sistemele de finantare prezinta urmatoarele dimensiuni care, influenteaza politica de sanatate: a sursele de finantare a serviciilor de sanatate! b gradul de acoperire a populatiei cu ingrijiri de sanatate! c tipul de co-plata! d remunerarea medicilor. a Sursele de finantare a serviciilor de sanatate "n functie de modelul serviciilor de sanatate exista urmatoarele surse de finantare: plata directa nerambursabila de la pacient la medic! asigurarea privata! asigurarea sociala pentru sanatate. b #radul de acoperire a populatiei cu ingrijiri medicale #radul de acoperire a populatiei cu ingrijiri medicale este apreciat ca fiind diferit in functie de felul asigurarii: - in asigurarea sociala pentru sanatate, contributia este in functie de venitul fiecarui cetatean, iar furnizarea de servicii de sanatate este in functie de nevoile fiecarui individ, respectand principiul solidaritatii! - in asigurarea privata au acces doar persoanele cu venituri mari, iar cei cu venituri reduse nu pot beneficia de ingrijiri de sanatate! - in asigurarea publica guvernamentala se asigura o acoperire universala, dar resursele umane, financiare si materiale sunt reduse deoarece exista probleme de finantare. $e asemenea gradul de acoperire a populatiei cu servicii de sanatate este diferit de la o tara la alta, in functie de politica sanitara a fiecareia, de tehnicile existente, de fezabilitate, dar cu toate acestea tendinta actuala este spre o acoperire generala, universala cu ingrijiri medicale, proteiandu-se grupurile defavorizate sau cu risc.
c %ipul de co-plata Pentru a stopa accesul nejustificat al populatiei la serviciile de sanatate s-au introdus asa numitele scheme de co-plata: co-asigurarea - prin care pacientul plateste un procent fix din pretul unui serviciu primit! co-plata - prin care pacientul plateste o suma fixa pe actul medical. d &emunerarea medicilor Aceasta se face pe baza unor scheme multiple, in prezent existand urmatoarele: - plata per serviciu - prin care furnizorul de servicii de sanatate primeste o plata de fiecare data cand ofera un serviciu de specialitate! - plata bazata pe diagnostic - in acest caz furnizorul primeste o plata fixa 'stabilita in prealabil de fiecare data cand trateaza un pacient cu un anumit diagnostic specificat! - capitatia - prin care furnizorul primeste o suma fixa specificata dinainte pe fiecare perioada de timp si pentru fiecare persoana inscrisa pe listele proprii ale medicului respectiv! - bugetul global - prin care furnizorul de servicii medicale primeste un buget total pentru alocarea fondurilor pentru o perioada diferita de timp! - salariul - medicul primeste o suma fixa de bani specificata in prealabil in vederea indeplinirii unor activitati specifice medicale! - plata pentru timpul lucrat - in acest caz furnizorul primeste o anumita suma de bani pentru fiecare ora lucrata. Pe langa aceste scheme principale de remunerare a medicilor, mai exista si alte tipuri de scheme cum ar fi: - plata prin stimulente; - plata pe zi de spitalizare.
sistemul national de sanatate se incearca intoducerea metodelor concurentiale, care sunt specifice sistemelor de asigurari de sanatate. $e asemenea, in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si sistemul privat se incearca modificari fiscale prin introducerea unor reglementari in acest sens.
-valuarea sistemelor sanitare prin prisma satisfactiei fata de activitatea acestor sisteme si prin raportare la cheltuielile pe locuitor, prezinta mari disparitati de la tara la tara, ele nefiind proportionale cu nivelul cheltuielilor. Performantele sistemelor sanitare nationale pot fi estimate si prin prisma indicatorului numit ani de viata castigati intr-un interval de timp. Astfel, intre anii 1953-1993, cea mai mare crestere a duratei medii a vietii a inregistrat-o &epublica Populara (hineza, cu 25 de ani.
Fi ura 1. Asistenta primara a starii de sanatate Sursa: )ocsan ".S., (ondor M., "onut (., Stamatiu (., %igan S., 1995, Asistenta primara a starii de sanatate. G id didactic pentru studenti, (luj-,apoca, %ipografia /M+. -lementele de prim-contact, continuitate, comprehensiune si coordonare, in definirea asistentei medicale primare, sunt acceptate de majoritatea organizatilor internationale '.,/, .MS, /,"(-+ si de asociatiile profesionale. Asistenta medicala primara este doar un nivel al asistentei medicale, deci este un nivel central, la care se adauga asistenta medicala secundara 'spitale orasenesti, municipale, judetene , tertiara 'spitalele clinice universitare, institutele medicale nationale , de urgenta si recuperatorie. Asistenta medicala secundara, realizata la nivelul spitalelor sau centrelor de sanatate este de scurta durata si are misiunea de a sprijini prin consultatii si tratamente specializate medicii din asistenta primara. Asistenta medicala tertiara, de inalta specializare, se adreseaza pacientilor cu afectiuni rare, exceptionale, de lunga durata, prezente in populatie. -ste o ingrijire medicala de lunga durata, furnizata cu ajutorul unei infrastructuri tehnice performante si costisitoare de catre clinicile universitare si de catre institutiile medicale nationale 'institutele oncologice, clinicile de chirurgie cardiovasculara . "ntr-un studiu realizat in 11 tari dezvoltate membre ale .-($ '.rganization for -conomic (ooperation and $evelopment, ce cuprinde 26 dintre cele mai dezvoltate tari ale lumii , aprecierea ponderii asistentei medicale primare s-a bazat pe un scor global compus din 11 dimensiuni ale conceptului de asistenta medicala primara: a! universalitatea accesului la serviciile de sanatate! b! garantarea universalitatii accesului, de catre un organism public oficial 'minister, guvern, parlament ! c! gradul de echitate al distribuirii resurselor sanitare la nivel national! d! atribuirea functiei de asistenta medicala primara unui grup definit de medici sau dispersarea pe mai multe grupuri de specialisti! e! raportul dintre veniturile medicilor de asistenta primara si veniturile medicilor specialisti! f! caracterul de prim-contact al asistentei medicale primare, care face posibil accesul pacientilor la specialisti, numai in urma unei trimiteri sau recomandari de la medicul generalist!
g! ! i! j! "!
caracterul longitudinal al asistentei medicale primare, prin asumarea ingrijirilor medicale primare pentru un grup de pacienti, pe o perioada lunga de timp! caracterul cuprinzator al asistentei medicale primare, astfel incat pacientii sa beneficieze plenar de avantajele asistentei medicale preventive! caracterul coordonat al circulatiei informatiei despre pacient, intre medicul generalist si medicul specialist! centrarea asistentei medicale primare pe ingrijirea medicala a familiei in intregul ei! orientarea comunitara a asistentei medicale primare, evaluata prin utilizarea datelor epidemiologice despre comunitate in procesul de decizie privitor la dimensionarea serviciilor medicale primare la nivel comunitar 2>2?.
-uropeana, &omania situandu-se pe ultimul loc printre tarile europene. "ntre anii 1993 si 2338 cheltuielile publice pentru sanatate ca procent din P.".). au variat in &omania intre 2,7= si 6,1=. $e asemenea Ministerul Sanatatii si +amiliei a semnat pe baza hotararilor de guvern o serie de contracte pentru credite externe necesare pentru: importul de aparatura pentru serviciile de radiologie pe credit in valoare de 48 milioane /S$! importul de aparatura pentru centrele medicale de excelenta 'transplant de organe pe credit in suma de 25 milioane /S$! proiectarea, construirea, repararea si consolidarea Spitalului (oltea, pe credit in suma de 93 milioane /S$! construirea (entrului Medical de -xcelenta in neurochirurgie si neurologie la Spitalul )agdasar, prin credit extern in valoare de 27 milioane de /S$! importul de aparatura medicala pentru laborator, radiologie, A.%."., cardiologie, sali de operatii si servicii de urgenta, prin credit in suma de 273 milioane /S$. "ncepand din anul 1998 Programul P<A&- al /niunii -uropene a sprijinit reforma sistemului de sanatate din &omania. Astfel, programele P<A&- au acoperit diferite domenii medicale cum ar fi : sectorul farmaceutic, domeniul tehnic medical, sectorul de preventie sanitara, reabilitarea structurilor sanitare primare etc. 'tabelul nr.16 . Pe langa Programele P<A&-, au existat si programe finantate prin imprumuturi de la )anca Mondiala, programe ce au avut drept scop reabilitarea sistemului sanitar din &omania. "n acest sens prin imprumutul &.8639, finantat de )anca Mondiala in valoare de 1:3 mil. /S$ si :4, : mil. /S$ participarea guvernului &omaniei s-a reabilitat asistenta medicala primara! s-a restructurat financiar si managerial sistemul sanitar si s-a realizat informatizarea sistemului sanitar. Pentru sprijinirea reformei din domeniul sanitar, Ministerul Sanatatii a obtinut acordul )ancii Mondiale pentru un proiect adaptabil ce se va desfasura in doua etape: de 8 si respectiv 2 ani. Pentru prima etapa a fost semnat Acordul de "mprumut intre Ministerul +inantelor si )anca Mondiala in valoare de 63 mil. /S$.
1. Mana ementul strate ic al resurselor umane -consta din procurarea personalului si repartizarea in functie de calificare, avand urmatoarele subfunctii: planificarea! recrutarea! selectia! angajarea, plasarea. 2. Mana ementul pre!enti! al conditiilor de lucru - cuprinde retributia si asigurarea securitatii in munca si are subfunctiile: remunerarea! asigurarea calitatii vietii si muncii! asigurarea sanatatii si securitatii in munca. Mana ementul inte ral al de+!oltarii resurselor umane - asigura conditiile ce permit personalului sa se realizeze in cadrul organizatiei. Subfunctiile sunt: formarea! delegarea! aprecierea randamentului. 6. Mana ementul pre!enti! al raportului cu an a,atii - prin care se intervine in relatia conducere personal pentru mentinerea unui climat de munca productiv si care are urmatoarele subfunctii: formularea de politici si proceduri! medierea relatiilor patronat - sindicate! administrarea de intelegeri colective! prevenirea si solutionarea conflictelor! aplicarea de masuri disciplinare si administrative. %oate aceste functii sunt deosebit de importante, dar in practica medicala de zi cu zi se remarca o parte din ele, de aceea vom analiza in continuare urmatorele functii de personal: 1. analiza muncii! 2. planificarea resurselor umane! 8. recrutarea si selectia personalului! 6. formarea si perfectionarea personalului! :. evaluarea performantelor personalului! 5. motivatia.
*. Anali+a muncii
Analiza muncii reprezinta prima si cea mai importanta functie, fiind considerata baza managementului resurselor umane. -a poate fi definita ca fiind, acel proces de observare si colectre de informatii despre angajati si stabilirea responsabilitatilor si sarcinilor postului respectiv. $escrierea postului implica combinarea mai multor elemente cum ar fi: titlul postului! nivelul de salarizare! sarcinile, obligatiile si responsabilitatile postului! limitele autoritatii. $upa parcurgerea acestor date se defineste fisa postului si anume descrierea muncii respective pentru fiecare pozitie a postului in parte. (ontinutul fisei postului trebuie sa fie simplu, clar si concis pentru a putea fi bine inteles de angajat, iar de corectitudinea elaborarii fisei depinde viitoarea relatie manager-angajat, performantele viitoare ale angajatului, precum si diminuarea riscului de aparitie a unor conflicte. +isa postului va fi atasata la contractul individual de munca si se poate modifica ori de cate ori este nevoie, in cazul in care intervin modificari in unitatea respectiva sau in activitatea angajatului. (onditiile de salarizare precum si timpul de lucru nu vor aparea in fisa postului, ci in contractul individual de munca. "n cazul in care nu exista fisa postului, angajatul se va disculpa de anumite indatorii, motivand ca nu a stiut cerintele postului, motiv pentru care existenta fisei este absolut necesara.
realizarii performantei in conditiile de concurenta. Planificarea fortei de munca trebuie sa se faca tinand seama atat de latura cantitativa cat si de cea calitativa. "n domeniul sanitar, planificarea necorespunzatoare sau chiar lipsa de planificare poate determina aparitia unui dezechilibru intre cerere si oferta de personal, sau chiar lipsuri in asigurarea activitatii medicale, deoarece formarea personalul medical se realizeaza intr-o perioada indelungata de timp, iar resursele umane nu pot fi Bstocate0 si utilizate ulterior. "n etapa de formulare a obiectivelor organizatiei se va determina numarul de resurse umane care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor propuse, formulandu-se programe de recrutare, formare, dezvoltare si redistribuire, alcatuindu-se planul de personal. Acesta va fi revizuit permanent, deoarece obiectivele organizatiei sunt intr-o continua schimbare. Sunt descrise patru categorii de personal necesar in procesul de planificare a resurselor umane : personalul existent! personalul nou recrutat! personalul potential! personalul pierdut - prin concedieri, demisii, pensionari. Asistenta medicala, fiind o activitate complexa de echipa, sunt implicate diferite profesii, care in general se impart in urmatoarele categorii : practicanti independenti - care pot furniza servicii de sanatate fara ajutorul sau supravegherea unei alte persoane, de exemplu: medicul de familie, medicul specialist sau medicul primar! practicanti dependenti - sunt aceea care pot furniza un volum limitat de servicii sub controlul altei persoane, de exemplu: medicul rezident, studentul! personal auxiliar - care isi desfasoara activitatea in baza indicatiilor sau este supravegheat de o persoana din prima sau a doua categorie, de exemplu: tehnicianul medical, asistenta sau infirmiera! personal care nu este in contact cu pacientul - de exemplu angajatii laboratorului de analize medicale sau farmaciei. Pentru a putea face o comparatie intre &omania si alte tari din /niunea -uropeana in ceea ce priveste personalul medical, nu vom insista asupra amanuntelor acestor categorii de profesii si vom practica o clasificare des utilizata in statisticile medicale, anume: medici 'exclusiv stomatologi ! stomatologi! farmacisti! personal sanitar mediu si personal auxiliar. Astfel, in &omania la sfarsitul anului 2335, numarul personalului medico-sanitar se prezenta asfel: medici ' exclusiv stomatologi C 65985 , revenind 659 de locuitori pentru un medic! stomatologi C 13523, revenind 2233 de locuitori la un medic stomatolog! farmacisti C 9982, revenind 1979 de locuitori pentru un farmacist! personal mediu sanitar C 125.4518, revenind 123 de locuitori la un personal mediu sanitar. $in anul 1994, in &omania odata cu inceperea aplicarii reformei sanitare si aparitia sectorului sanitar particular si mixt, precum si aparitia unor noi specialitati medicale 'ex. medicii de familie , numarul personalului sanitar a cunoscut o dinamica pe care o prezentam in tabelul.nr.2. Ta&el nr. 2.
Personal medical sanitar- Dinamica personalului medico - sanitar in Rominia
Medici $in care femei ;ocuitori la un medic Medici la 13333 locuitori Stomatolo i $in care femei
;ocuitori la un stomatolog Stomatologi la 13333 locuitori Farmacisti $in care femei ;ocuitori la un farmacist +armacisti la 13333 locuitori )ersonal sanitar mediu $in care femei ;ocuitori la un cadru mediu
2657 6,1 -.2/ 5596 2946 8,6 12./.( 112:13 145 :5,7 2,4 ('-*:1931
2831 6,8 --0. 4144 2479 8,5 12'-$' 113644 173 ::,5 2,5 */(-' :3178
2177 6,5 /-(. 7325 2648 6,3 121(/. 111573 147 :5,1 2,: */0'$ :3181
2113 6,4 02/. 7:3: 2829 6,8 12.$** 112923 14: :4,1 2,5 *0100 :3672
2382 6,9 00.2 9144 2148 6,5 12((1. 11:::: 143 :7,4 2,4 *012$ :3897
Personal mediu la 13333 locuitori :8,4 Personal mediu la un medic 2,5 )ersonal sanitar au1iliar *--'/ $in care femei :1683 Sursa: Anuarul #tatistic al Romaniei- 2334
asistent medical specialist. Pregatirea universitara de lunga durata se realizeaza in trei domenii: medicina generala! stomatologie! farmacie. Pregatirea postuniversitara este organizata de universitatile de specialitate, institute de cercetare si alte institutii sanitare acreditate pentru aceste activitati .Aceasta pregatire este reglementata de <#.463 A 1994, cu privire la organizarea invatamantului postuniversitar medical. "nstruirea personalului cu pregatire medie, preuniversitara, in domeniul sanitar este reglementata de <#.6:7 A 29.37.2333, publicata in M... nr.274 din 25.35.2333, privind aprobarea nomenclatorului ocupatiilor, meseriilor si specializarilor pentru care se asigura pregatirea profesionala prin invatamantul preuniversitar, precum si durata de scolarizare. (ursurile de perfectionare au drept scop reactualizarea cunostintelor medicale precum si insusirea noutatilor in materie de medicina. -le se desfasoara in institutiile de invatamant cu activitate medicala, stabilite de Ministerul Sanatatii. $urata si programele analitice se stabilesc de catre unitatea de invatamant, in cadrul unui program national.
&etribuirea sau salarizarea reprezinta procesul final al managementului resurselor umane, fiecarei organizatii revenindu-i obligatia de plata a angajatilor. ,ivelul salariului unui angajat este in functie de mai multi factori: posibilitatea de plata a organizatiei! comparatia cu organizatii similare! puterea sindicatelor! conditiile pietei de munca! costul vietii! influente guvernamentale! productivitatea muncii! schimbarile organizatorice. "n ceea ce priveste salarizarea, unitatile sanitare care se afla in subordinea M.S. sunt unitati bugetare deci salarizarea se efectueaza in baza <.#.271 publicata in M... din data de 2:.35.1998 si conform modificarilor si complectarilor ulterioare la aceasta <.#. "n principiu salariul bugetarilor, deci si a personalului medico-sanitar, este format din salariul de baza si sporuri, in cazuri deosebite se mai adauga salariul de merit, care nu poate depasi salariul de baza, iar in acest caz sporurile se vor calcula la acest nou salar. ;a sfarsitul lunii octombrie 2335, in &omania, salariul mediu brut realizat in sanatate a fost de :66 leiAsalariat, iar indicele castigului salarial real, la sfarsitul anului 2332 a fost in procente de 132,1.
Spitale Ambulatorii de spital si de specialitate Policlinici $ispensare medicale (entre de sanatate Sanatorii %.).( Sanatorii balneare Preventorii /nitati medico-sociale (entre de diagnostic si tratament (entre medicale de specialitate (abinete medicale de medicina generala (abinete medicale scolare (abinete medicale studentesti (abinete medicale de familie (abinete medicale grupate (abinete medicale asociate Societati medicale civile (abinete stomatologice (abinete stomatologice scolare (abinete stomatologice studentesti
2331 665 847 232 635 77 12 4 11 13 71 :223 7984 299 135 25 4285 -
2332 664 871 23: 662 46 11 6 7 13 111 :4:7 415 67 7738 296 9: 8: 4:2: -
2338 624 848 237 836 5: 9 : 5 17 9 184 2678 488 :3 9247 23 7239 -
2336 62: 847 285 254 51 9 : 5 :6 7 114 1321 441 :3 13926 29 7:66 -
233: 688 875 269 226 :9 4 9 5 :4 28 185 935 474 :2 13989 4: 9371 -
2335 685 898 253 211 :8 4 13 : 53 25 123 1334 491 :2 13959 :6 9967 61: 82
(abinete stomatologice asociate 12 12 (abinete stomatologice grupate 92 59 Societati stomatologice civile medicale 7 11 15 14 187 9: (abinete medicale de specialitate 1816 957 :1:7 :693 :737 5747 (abinete medicale de specialitate grupate 56 :5 (abinete medicale de specialitate asociate 12 9 Societati civile medicale de specialitate 63 82 26 84 1:7 132 +armacii 6257 6259 6627 6442 :341 :864 Puncte farmaceutice 592 517 :19 514 4:2 752 $epozite farmaceutice :1: 693 64: 659 683 624 (rese 867 277 296 279 291 248 ;aboratoare medicale 629 897 616 678 :26 1763 ;aboratoare de tehnica dentara 1255 117: 1196 1268 1621 2364 (entre de transfuzie sanguina 61 61 61 61 61 61 Sursa: Anuarul #tatistic al Romaniei- 2334 "n perioada 2333-2336 s-a redus numarul paturilor de spital cu 22.213 si implicit a indicatorului ,,numar de paturi la 1333 de locuitoriD de la 4,: in anul 2333, la :,4 in anul 2336 ! s-au infiintat :5 de unitati de primire a urgentelor si :6 de compartimente pentru primirea urgentelor in cadrul unor spitale judetene si municipale. %ot in aceasta perioada cu scopul sporirii calitatii serviciilor medicale s-au intreprins urmatoarele actiuni ce vizau resursele materiale: montarea aparaturii de inalta performanta achizitionata prin credite externe cu garantie guvernamentala in perioada 1995-2333 si ramasa neinstalata din lipsa de fonduri! dotarea cu aparatura performanta a 24 sali de operatii si sectii A.%.". din spitalele judetene si din )ucuresti! dotarea a 19 spitale judetene sau clinice de urgenta cu echipamente endoscopice pentru interventii de urgenta si diagnostic precoce si a :5 de ambulatorii de specialitate din 5 judete cu echipamente de radiodiagnostic, ecografe si analizatoare! s-au consolidat 81 de unitati sanitare! s-au finalizat un numar de 89 de obiective de investitii noi! s-au achizitionat 127 de ambulante, 8 salupe medicalizate si 2 elicoptere pentru dotarea /nitatilor Primire -/rgente ale spitalelor judetene. $aca facem o comparatie intre &omania si unele state membre ale /niunii -uropene sau viitoare membre ale /.-., privind numarul de spitale precum si numarul de paturi ce revin pentru 133.333 de locuitori, la sfarsitul anului 2338, putem afirma ca in aceasta privinta, datorita reformei din domeniul sanitar, &omania a inregistrat progrese si se situeaza la standardele -uropei.
$nformatii active sau dinamice - culegerea si transmiterea lor se efectueaza in timpul desfasurarii fenomenului, ele fiind utile in timpul luarii unor decizii care modifica mersul nefavorabil al unor fenomene sau activitati! $nformatii pasive - in cazul in care culegerea si transmiterea informatiei se face dupa terminarea actiunii sau fenomenelor, ele sunt utile pentru analiza actiunilor si prevenirea unor situatii nefavorabile ! $nformatii previzionale - care se obtin prin calcul, privind evolutiile viitoare a unor fenomene . Etapele informatiei sunt urmatoarele : %olectarea - care trebuie sa fie rationala si sa provina din surse viabile ! #tocarea informatiilor - prin alcatuirea de banci de date, care pot fi utilizate rapid si eficient! &rocesarea informatiilor - care consta in extragerea sensului, in rezumarea unui document amplu prin manipulare statistica, comparatie sau prezentare eficienta a datelor! Accesul la informatii! %omunicarea informatiei - reprezinta in cazul cand aceasta este eficienta, cheile performantei in management! 'olosirea informatiei - trebuie folosita adecvat.
Pregatirea deciziilor! ,ecesitatea asigurarii comunicarii intra- organizationale si inter -organizationale ! Asigurarea suportului operational. d# 3r ani+area informatiei - presupune pe de o parte, imbunatatirea coordonarii intre autoritatile centrale - minister, guvern si locale, iar pe de alta parte, stabilirea unor circuite informationale eficiente in cadrul unitatilor sanitare, atat pe orizontala cat si pe verticala. e# 2alitatea informatiei. Pentru a putea controla calitatea informatiilor trebuie stabilite urmatoarele strategii: - dezvoltarea normelor de comunicare intre furnizorii de servicii medicale, precum si intre furnizori si pacienti! - stabilirea indicatorilor de performanta, care sa permita masurarea calitatii! - adaptarea indicatorilor de performanta la etalonul european. f# Accesi&ilitatea informatiei. Atat furnizorii de servicii de sanatate cat si pacientii, trebuie sa aiba acces la informatiile disponibile, dar trebuie sa respecte confidentialitatea si viata privata a fiecarui individ. "nformatizarea in ocrotirea sanatatii, in particular in culegerea si prelucrarea datelor de statistica de sanatate, a fost si ramane un proces benefic si inevitabil. "nformatizarea in sistemul de raportare si prelucrare a datelor de sanatate la nivel national si judetean, a constituit o preocupare permanenta in perioada 1993 - 2336. Ministerul Sanatatii si +amiliei a beneficiat in acest sens de un proiect finantat prin )anca Mondiala, prin care in perioada 1997-1999, au fost instalate circa 2:3 de servere, 4:3 statii de lucru si alte echipamente, in toate judetele tarii. $e asemenea s-au realizat si s-au pus in functiune programe informatice pentru baze de date, gestionarea resurselor, aplicatii medicale in Ministerul Sanatatii, in $irective de Sanatate Publica precum si intr-un numar mare de unitati pilot. &ealizarea proiectelor de informatizare s-a desfasurat in conditii dificile si complexe, dat fiind faptul ca 1997 si 1999 au fost ani de tranzitie pentru sistemul de sanatate din &omania, implicand o multitudine de schimbari majore in organizarea si functionarea acestuia. ;a sfarsitul anului 2333 se aflau in derulare proiecte de mare importanta, cum ar fi cel pentru Sistemul "nformatic al Asigurarilor de Sanatate si pentru sisteme in celelalte zone ale ocrotirii sanatatii cum ar fi : unitati de ingrijiri medicale, uniuni profesionale, unitati de invatamant, cercetare, furnizori etc.. "n anii ce au urmat s-au intreprins actiuni pentru a elabora o Strategie a Informatizarii in Ocrotirea Sanatatii si pentru a constitui un grup de lucru cu caracter permanent pentru standardizare in sistemele informatice ale sanatatii. Sistemele informatice din sanatate vor trebui sa se alinieze la strategia nationala de informatizare, la reglementarile "nstitutului ,ational de Statistica, ale Ministerului (omunicatiilor si "nformaticii, precum si la cele ale organismelor internationale cu care se efectueaza un schimb permanent de date. "n tarile /niunii -uropene, tendinta este de punere in practica a unor politici de informare integrata in cadrul sistemelor de ingrijiri de sanatate . Actuala politica sanitara in materia colectarii, schimbului si analizei informatiei din domeniul medical, este considerat de specialistii belgieni ')ruxelles 1999 inadecvata in ceea ce priveste datele despre pacienti, indicatorii de sanatate, date despre cercetarile stiintifice, precum si pentru indicii de performanta. "n viitor este imposibil de a conduce si coordona un sistem de ingrijiri de sanatate fara a dispune de informatii fiabile, transparente, utile si fundamentate stiintific, motiv pentru care disponibilitatea si accesibilitatea informatiilor trebuie sa fie bine reglate, tinzand astfel, spre o politica de informare integrata.